EXPOZIŢIE JUBILIARĂ LA MUZEU
(80 de ani de la naşterea academicianului Sergiu Rădăuţanu)
La 15 iunie 2006, în incinta Muzeului Naţional de
Arheologie şi Istorie a Moldovei a avut loc verni-
sajul expoziţiei Itinerariile unui destin. Academi-
cianul Sergiu Rădăuţanu – 80 de ani de la naş-
tere, dedicată marelui om de ştiinţă şi de cultură,
primul rector al Universităţii Tehnice a Moldovei
Sergiu Rădăuţanu. Evenimentul s-a bucurat de o
atenţie deosebită din partea publicului, deoarece
personalitatea lui Sergiu Rădăuţanu a fost într-
adevăr una de excepţie. Pentru a o defini şi a în-
ţelege importanţa pe care a avut-o şi o are Sergiu
Rădăuţanu pentru ştiinţa, cultura şi spiritualita-
tea Basarabiei este necesar să ne referim la viaţa
şi activitatea sa, sub diverse aspecte.
Pe linia tatălui provine dintr-o familie de ţărani
înstăriţi (răzeşi) de prin părţile Bălţiului. Bunicul
său, Sergiu Gheorghe Rădăuţanu a fost un propri-
etar de pământ în satul Chişcăreni, de lângă Sân-
gerei. Tinzând să creeze o situaţie materială mai
bună pentru familia sa şi fiind priceput în afaceri,
el semnează o serie de contracte de arendă, ce au
dat rezultate pozitive. Nu întâmplător numele său
a fost înscris în lista Ligii arendaşilor din Basara-
bia (Mihail 1993, 16).
După moartea subită a lui Sergiu Gheorghe Ră-
dăuţanu, soţia sa Eufrosinia ia o decizie care-şi va
lăsa amprenta asupra viitorului întregii familii.
După ce-şi vinde casa şi hectarele de pământ, pă-
răseşte Chişcărenii în 1907 şi se stabileşte cu tra-
iul la Chişinău, împreună cu unicul ei fecior – Ion
Sergiu Rădăuţanu, tatăl viitorului academician.
Înţelegând încă din fragedă copilărie că rostul
vieţii sale este cartea, Ion Rădăuţanu a abandonat
pământul, dedicându-se în întregime studiilor. A
devenit pedagog, specializându-se în literatura
franceză (Mihail 1993, 21).
Recrutat în armată, Ion Rădăuţanu a intrat şi s-a
pierdut în vâltoarea celui de-al Doilea Război Mon-
dial, undeva prin regiunea Krasnodar (Mihail 1993,
21). Despre acest fapt Sergiu Rădăuţanu scria în au-
tobiografie: „[...] tatăl meu a plecat cu unităţile Ar-
matei Sovietice şi a murit pe front în anul 1944”.
Tyragetia, s.n., vol. I [XVI], nr. 2, 2007, 317-322.
Olga Şcipachin
Dragoş Toma
Mama sa Nina a fost o femeie cultă, cu studii li-
ceale. Se trage din familia preoţilor Cuniţchi,
care erau rubedenii ale lui Petru Cuniţchi, primul
rector al Seminarului Teologic din Chişinău şi
colaborator al Mitropolitului Gavriil Bănulescu-
Bodoni (Marinciu 1998, 7). După absolvirea con-
servatorului a fost invitată să cânte la Operă, însă
ea a decis să se dedice familiei, educaţiei copiilor.
După război a lucrat la o grădiniţă. S-a stins din
viaţă în iunie 1966, cu puţin timp după ce fiul ei,
Sergiu Rădăuţanu şi-a susţinut teza de doctor în
ştiinţe tehnice (Mihail 1993, 21).
Un an deosebit de greu pentru intelectualii din Chi-
şinău a fost anul 1940, când s-au pomenit în faţa
dilemei: pleacă în România sau rămân sub regimul
sovietic. Situaţia era foarte dificilă: puteau să-şi
piardă averea, ori liniştea şi poate viaţa. Familia
Rădăuţanu a rămas în Chişinău, rezistând în faţa
ororilor războiului şi regimului – evacuarea, întoar-
cerea acasă, naţionalizarea averii, foametea etc.
După pierderea tatălui său, Sergiu s-a văzut cap
de familie, având în grijă pe mama, bunica şi un
frate mai mic cu şapte ani, Ion Rădăuţanu. În po-
fida tuturor greutăţilor însă, Sergiu Rădăuţanu
şi-a continuat studiile la Liceul B. P. Hasdeu (Ca-
lendar Naţional 2006, 191). După ce a absolvit 7
clase de liceu, el se pregătea să intre la Institutul
Pedagogic, însă a fost înrolat în armată. Revine în
1950 şi se înscrie la Facultatea Fizico-Matematică
a Universităţii de Stat din Moldova, specialitatea
– fizica. Acolo, sub conducerea savantului M. V.
Kot se încadrează în cercetări ştiinţifice, anume
în domeniul fizicii semiconductoarelor (Univer-
sitatea Tehnică, 2004, 10). Absolvind facultatea
cu menţiune (în 1955), face apoi studii de docto-
rat la Institutul Fizico-Tehnic A. Ioffe din Sankt
Petersburg, cu teza Cercetări asupra soluţiilor
solide în sistemul In As – In 2 Se 3 şi In As – In
2 Te 3. Titlul de doctor habilitat în ştiinţe tehnice
l-a obţinut la Institutul Politehnic M. Kalinin din
acelaşi centru cultural, ştiinţific şi industrial al
Rusiei în 1966, cu teza Cercetări asupra semicon-
 II. Materiale şi cercetări
ductoarelor de tip diamant cu structură defectă
(Calendar Naţional 2006, 191).
Începând cu anul 1959 revine la Chişinău şi este
angajat în calitate de colaborator ştiinţific la In-
stitutul de Fizică Aplicată al Academiei de Ştiinţe
a Moldovei, unde a organizat laboratorul de com-
puşi semiconductori şi a adunat un colectiv de ti-
neri cercetători (Bologa, Paucov 1996, 4).
În cercetări acordă o atenţie aparte fizicii şi chi-
miei semiconductoarelor, tehnologiei şi aplicării
materialelor semiconductoare ternare şi multi-
ple, electronicii corpului solid (Calendar Naţional
2006, 191).
Sergiu Rădăuţanu a creat în Moldova o şcoală şti-
inţifică ce ţine de domeniul semiconductoarelor
multicomponente, recunoscută în lume. O parti-
cularitate specifică a lucrărilor acestei şcoli este
caracterul lor definitivat, prin care se elaborează
argumentarea ştiinţifică şi procedeele de sinteză
a noului compus.
Vorbind despre şcoala ştiinţifică creată de acade-
micianul Sergiu Rădăuţanu, este necesar să re-
marcăm faptul că sub conducerea sau prin apor-
tul său au fost susţinute de 64 teze de doctor în
ştiinţe şi 11 teze de doctor habilitat. Discipolii săi
– membrul corespondent E. Aruşanov, profesorul
L. Culiuc, dr. hab. E. Rusu fondează deja propriile
şcoli ştiinţifice în domeniul fizicii semiconductoa-
relor (Bologa, Paucov 1996, 4).
Rezultatele cercetărilor sale se regăsesc în peste
1000 de studii, articole, comunicări, rapoarte,
apărute în reviste de profil din ţară şi din străi-
nătate. Sergiu Rădăuţanu este autor şi coeditor
a 30 de monografii, culegeri şi cărţi: Nekotorye
voprosy materialovedenja defectnyh almazo-
podobnyh faz (1967), Fosfid galja (1969), Polu-
provodnikovye materialy i ih primenenie (1976),
Teoretičeskie i èksperimental’nye issledovanija
složnyh poluprovodnikovyh soedinenij (1978),
Fotoelèktričeskie svojstva geteroperehodov,
Mnogokomponentnye poluprovodniki (1985) şi
altele. De asemenea, a fost membru al consiliilor
de redacţie: al Enciclopediei sovietice moldove-
neşti, al Analelor Academiei de Ştiinţe a Moldo-
vei, seria Fizică şi tehnică şi al revistei interna-
ţionale Solar Energy Materials and Solar Cells
(Calendar Naţional 2006, 191).
În paralel cu activitatea ştiinţifică fructuoasă,
Sergiu Rădăuţanu şi-a pus în valoare calităţile de
organizator, aflându-se timp de aproape 10 ani
318
(1964-1973) în postul de prim rector al Univer-
sităţii Tehnice a Moldovei. Aici a depus eforturi
considerabile în organizarea acestei instituţii,
echiparea laboratoarelor ei cu aparataj modern
şi formarea unui colectiv profesoral de specialişti.
Lui i se datorează faptul că au fost create mai mul-
te catedre, numărul acestora crescând de la 30
până la 50, au fost instituite o serie de specialităţi
noi, iar personalul didactic s-a majorat repede: de
la 274 în anul 1964 până la 765 la 1 septembrie
1973 (Universitatea Tehnică 2004, 17). Un merit
deosebit al lui Sergiu Rădăuţanu este că în timpul
aflării sale în funcţia de rector Institutul Politehnic
din Chişinău (IPC) şi-a deschis larg uşile pentru
tinerii de la sate. S-au format grupe cu predarea
în limba română. Într-un timp relativ scurt, nu-
mărul studenţilor moldoveni a atins cifra de 6-7
mii, iar în 1973 numărul total de studenţi înscrişi
la Politehnică era de 11 mii persoane. Universita-
tea Tehnică a devenit un centru ştiinţific şi cultu-
ral, o instituţie al cărei prestigiu depăşea hotarele
republicii. O mărturie în acest sens este organi-
zarea de către Sergiu Rădăuţanu pentru perioada
1-5 octombrie 1973 a unei conferinţe ştiinţifice cu
participarea membrilor Secţiei de fizică generală
a Academiei de Ştiinţe a URSS, inclusiv a unor sa-
vanţi de rang înalt – Aleksandr Prohorov, laureat
al Premiului Nobel, 5 academicieni şi membri co-
respondenţi, directori de mari institute.
La 2 octombrie 1973, după ce i-a scos din posturi
pe câţiva basarabeni cu renume (D. Cornovanu,
N. Testemiţeanu, A. Corobceanu), Comitetul Cen-
tral al PCM a elaborat un document, o scrisoare
„închisă”, pe care a trimis-o prin toate organizaţi-
ile de partid ale republicii, motivând decizia sa de
a-l destitui pe Sergiu Rădăuţanu, rectorul Univer-
sităţii Tehnice, o persoană cunoscută în întreaga
societate (Universitatea Tehnică 2004, 17).
Extras din procesul-verbal nr. 54
al Şedinţei biroului CC al PCM
din 2 octombrie 1973
11. Despre tov. S.I. Rădăuţan
Tov. Serghei Iv. Rădăuţan, născut în anul 1926,
moldovean, membru al PCUS din anul 1962, stu-
dii superioare, doctor în ştiinţe tehnice, membru
activ al Academiei de Ştiinţe a RSS Moldoveneşti,
din luna mai 1964 numit ca rector al Institutului
Politehnic din Chişinău, deputat în Sovietul Su-
prem al RSS Moldoveneşti, candidat în membrii
CC al Partidului Comunist al Moldovei.
O. Şcipachin, D. Toma, Expoziţie jubiliară la muzeu (80 de ani de la naşterea academicianului Sergiu Rădăuţanu)
În datele autobiografice indicate la intrarea în
PCUS şi în dosarul personal a arătat, că s-a năs-
cut în familia unui învăţător, că după eliberare
tatăl a lucrat în şcoala de zece ani nr. 1, mama –
educatoare în grădiniţa de copii, că la începutul
războiului tatăl s-a retras cu unităţile Armatei
Sovietice şi a murit pe front în a. 1944, luptând
pentru eliberarea Patriei.
S-a stabilit, că la intrarea în partid S.I. Rădău-
ţan a ascuns provenienţa socială.
Tatăl său, Ivan Sergheevici Rădăuţan, s-a năs-
cut în a. 1904 în satul Chişcăreni, jud. Bălţi în
familia unui mare moşier, care stăpânea 900
desetine de pământ, pe care ulterior le-a moşte-
nit şi au devenit proprietatea sa. Folosind în sat
munca privată, I.S. Rădăuţan, trăia cu familia
la Chişinău, unde era proprietar a două case,
pe stradela Fântânilor, nr. 17. Din a. 1938, I.S.
Rădăuţan, fiind profesor de limbă franceză în
gimnaziu, era membru al partidului burghezo-
naţionalist Frontul Renaşterii Naţionale, purta
uniformă, la adunări ţinea rapoarte şi lecţii, în
care chema la participare activă pentru întări-
rea statului românesc şi a regatului. În anul 1941
a intrat în rândurile Armatei Roşii şi a decedat
de la răni în anul 1944. S-a stabilit, de asemenea,
că în diferite timpuri un şir de rude ale tov. S. I.
Rădăuţan au fost supuse represiilor pentru acti-
vitate antisovietică.
Tov. S.I. Rădăuţan, aflând despre aceasta, nu
a comunicat organelor de partid şi nu a făcut
completările respective în dosarul personal. Mai
mult, el a angajat la Institutul Politehnic unele
rude de ale sale.
Din momentul creării Institutului Politehnic din
Chişinău, rectoratul (S.I. Rădăuţan) a comis erori
serioase în selectarea şi promovarea cadrelor. În
institut au fost angajate persoane dubioase din
punct de vedere politic, cu concepţii naţionaliste,
sioniste, cu alte convingeri duşmănoase. Deseori
au fost recomandate în aspirantură persoane
care nu inspirau încredere politică, la angajarea
în servicii se ţinea cont mai ales de factorul naţi-
onal, dar nu de calităţile profesionale şi politice
ale candidaţilor.
CC al Partidului Comunist al Moldovei a studi-
at de multiple ori întrebările lucrului didactic şi
educaţional al Institutului Politehnic. În deciziile
sale a cerut ca rectorul institutului să înlăture
neajunsurile descoperite.
Unii lectori au fost eliberaţi din funcţii conform
cererilor depuse şi încă obţinând caracteristici
pozitive; în institut continuă să aibă loc cazuri de
manifestări naţionaliste şi alte comportamente
duşmănoase.
În ultimul timp tov. S.I. Rădăuţan este indecis,
stingherit, şovăitor, ca rezultat – pierde autori-
tatea în faţa profesorilor şi lectorilor, activului
de partid şi cel sovietic.
CC al Partidului Comunist al Moldovei decide:
1. Pentru că la intrarea în PCUS a ascuns pro-
venienţa socială şi măsurile represive contra ru-
delor, lui S.I. Rădăuţan să i se aplice mustrare
aspră cu înscrierea în fişa personală.
2. Să se socoată inoportună aflarea de mai depar-
te a lui S.I. Rădăuţan în postul de rector al Institu-
tului Politehnic şi de a-l elibera din acest post.
Secretarul CC al PCM I. Bodiul
Demiterea a constituit pentru Sergiu Rădăuţanu
o lovitură, la acele evenimente el întorcându-se în
mai multe rânduri. Peste 20 de ani, amintindu-şi
de personalitatea şi aportul profesorului Nicolae
Testemiţeanu, pe care îl cunoştea şi îl aprecia de
multă vreme, academicianul Sergiu Rădăuţanu
scria în articolul Prometeu al neamului, publicat
în ziarul Viaţa satului: Răsfoind paginile memo-
riei revin şi la acele capitole grele, când dl minis-
tru Nicolae Testemiţeanu a fost eliberat din pos-
tul său, neluându-se în consideraţie lucrul enorm,
pe care îl înfăptuise şi multe iniţiative pe care le
traducea în viaţă. Umbra nefastă a „naţionalis-
mului” şi autoritatea profesorului Testemiţeanu,
recunoscută de tot poporul, speriau pe unele per-
soane de la conducerea de vârf. Merita el oare
acele clipe rele, care i-au fost date să le trăiască?
Câtă fermitate trebuia să manifeste el ca să-şi
continue lucrul în cel mai uman domeniu?
Răspunsurile la aceste întrebări le-am găsit
foarte clar atunci, când la rândul meu am fost
eliberat din postul de rector al Institutului Poli-
tehnic... (Rădăuţanu 1994, 3)
Însă, în pofida destituirii sale din postul de rector
al IPC şi a altor greutăţi, Sergiu Rădăuţanu şi-a
continuat activitatea ştiinţifică în cadrul Acade-
miei de Ştiinţe a Moldovei, la Institutul de Fizică
Aplicată, fiind apoi ales în funcţia de vicepreşe-
dinte al AŞM în 1990. Recunoaşterea autorită-
ţii sale se exprimă şi prin alegerea sa în calitate
319
 II. Materiale şi cercetări
de Membru de onoare al Academiei Române
(1991), al Academiei Inginereşti a Federaţiei Ruse
(1992), al Academiei Mondiale de Cosmonautică
K. Ţiolkovski din Moscova (1992), prin conferi-
rea titlului de Doctor Honoris Causa al Universi-
tăţii de Vest din Timişoara şi al celei din Braşov,
al Universităţii Tehnice a Moldovei, al ASEM, al
Universităţii Tehnice Gh. Asachi din Iaşi. A fost
decorat cu două ordine Drapelul Roşu de Muncă,
opt medalii, este laureat al Premiului de Stat al
RSSM (1983), al Premiului de Stat al Republicii
Moldova (1998, post-mortem), cavaler al Ordinu-
lui Republicii (Bologa, Paucov 1996, 4).
Pe lângă cele afirmate, este important să menţi-
onăm că Sergiu Rădăuţanu a deţinut numeroase
şi variate funcţii: preşedinte al Sovietului Suprem
al RSSM, preşedinte al Uniunii Ştiinţifico-Tehnice
din Chişinău, preşedinte al Societăţii Ştiinţifice D.
Cantemir din Moldova, preşedinte al Fundaţiei D.
Gusti, vicepreşedinte al Asociaţiei Internaţionale
Ştiinţa, co-director al unor programe de cercetare
NATO, preşedinte al Consiliului pentru conferirea
gradelor ştiinţifice şi membru al Comisiei Superi-
oare de Atestare din Republica Moldova. Conco-
mitent, a desfăşurat o intensă activitate ştiinţifi-
co-didactică, ţinând prelegeri la universităţi din
Franţa, Germania, Anglia, SUA, Ungaria, Japonia,
India, Coreea de Sud etc., participând la numeroa-
se conferinţe internaţionale şi organizând diverse
conferinţe ştiinţifice regionale sau locale, cum ar
fi: conferinţa internaţională Compuşii ternari şi
multipli (Chişinău, septembrie 1990), Congresul
Internaţional al Academiei Româno-Americane
Moldova: Deschideri culturale şi ştiinţifice spre
Vest, la Chişinău (Calendar Naţional 2006, 191),
conferinţa ştiinţifică NATO Realizări ştiinţifice şi
tehnologice pentru dezvoltarea oraşelor europe-
ne (Bologa, Paucov 1996, 4) şi altele.
Pentru a întregi imaginea acestui remarcabil om
de ştiinţă şi cultură vom reproduce câteva apreci-
eri ale colegilor şi contemporanilor săi referitoare
la personalitatea şi activitatea sa:
Domnul Sergiu Rădăuţanu este o personalita-
te de înaltă cultură, un om citit, cunoaşte limbi
moderne. Are o atitudine binevoitoare faţă de
oameni, depune mari eforturi pentru a-i ajuta în
soluţionarea diferitor probleme. Este exigent şi
principial în chestiuni importante, nu participă
la discuţii inutile. Dragostea faţă de viaţă, uma-
nismul şi erudiţia sa îi permit colegului nostru
să fie mereu în centrul atenţiei în societate, să se
320
bucure personal de prieteni şi să bucure pe alţii
cu prezenţa sa.
Mircea Bologa, director al IFA, academician
Iuri Paucov, director adjunct, doctor în ştiinţe
tehnice
[...] Numele academicianului Sergiu Rădăuţanu,
primul rector la Politehnică, fondatorul şi creie-
rul ei timp de 10 ani, se înscrie, se poate spune, cu
litere de aur în analele istoriei acestei instituţiei
şi nu numai ale ei.
Dumitru Batîr, doctor habilitat în chimie,
laureat al Premiului de Stat
Sergiu Rădăuţanu a fost un savant de notorieta-
te universală.
Tudor Ţopa, publicist
Vasile Trofăilă, jurnalist
[...] A fost şi un renumit administrator, un adevă-
rat om de stat şi o figură politică. A fost un cunos-
cut om de ştiinţă şi de cultură. În sfârşit, avea ca-
lităţile unui om de societate şi reputaţia unui om
de familie. Persoană de acţiune şi de influenţă.
Aurel Marinciuc, conferenţiar, Universitatea
Tehnică a Moldovei
Cunoscând biografia savantului Sergiu Rădău-
ţanu, studiind materialele păstrate în fondurile
Muzeului Naţional de Arheologie şi Istorie a Mol-
dovei, colaboratorii Secţiei Istorie Contempora-
nă au realizat expoziţia Itinerariile unui destin.
Academicianul Sergiu Rădăuţanu – 80 de ani de
la naştere, în scopul aducerii la cunoştinţa publi-
cului larg a unei personalităţi, care a jucat un rol
semnificativ în dezvoltarea ştiinţei şi a învăţămân-
tului superior din Moldova. Concepţia expoziţiei
a fost elaborată de către dna Elena Postică, şefa
secţiei. La pregătirea acestui eveniment au contri-
buit colegii lui Sergiu Rădăuţanu de la Institutul
de Fizică Aplicată al AŞM şi de la Universitatea
Tehnică, profesorul Aurel Marinciuc, scriitorul şi
regizorul Andrei Vartic.
La baza expoziţiei au stat materialele din colecţia
personală a familiei Rădăuţanu, oferite de către
Ludmila Rădăuţanu, fiica academicianului. Colec-
ţia lui Sergiu Rădăuţanu include peste 50 de expo-
nate, colectate, studiate şi transmise în patrimoniul
MNAIM în anul 20041. Expoziţia cuprindea 170
1
În fondurile MNAIM colecţia se păstrează sub numărul FB
– 24879.
O. Şcipachin, D. Toma, Expoziţie jubiliară la muzeu (80 de ani de la naşterea academicianului Sergiu Rădăuţanu)
de unităţi: diplome, legitimaţii, fotografii, ordine,
medalii, cărţi, obiecte personale, în principal fiind
etalate fotografii şi documente. Toate aceste mate-
riale au fost expuse pentru prima oară, ţinându-se
cont de principiul tematico-cronologic. Cea mai
mare parte a materialului a fost amplasată în vitri-
nele plate. Este vorba de legitimaţii, diplome, cărţi,
ordine şi medalii. Fotografiile, în număr de 65 de
unităţi, au fost etalate pe sticle. Ele ar putea fi divi-
zate în cinci grupuri. Primul grup, mai redus, reu-
neşte poze ce se referă la anii de copilărie şi la ado-
lescenţa lui Sergiu Rădăuţanu. Viitorul savant este
înfăţişat în timpul studiilor la liceu sau în ograda
casei alături de părinţi. Deosebit de interesantă este
fotografia din 1927, în care Sergiu Rădăuţanu este
la vârsta de un an. Imaginea e în stare bună. A fost
realizată în atelierul fotografului Ghişer, cunoscut
încă din secolul al XIX-lea (Ploşniţă 2005, 80).
Al doilea grup include fotografii din timpul formă-
rii lui Sergiu Rădăuţanu ca savant. În acea perioa-
dă Rădăuţanu a fost angajat la Institutul de Fizică
al AŞM, şi-a susţinut teza de doctor, a creat labora-
torul de semiconductoare. În aceste imagini Sergiu
Rădăuţanu se află printre colegii săi de la universi-
tate sau de la institut, în incinta laboratorului.
Al treilea grup, cel mai mare, cuprinde fotografii de
la diverse conferinţe, sesiuni ştiinţifice, simpozi-
oane republicane sau internaţionale. Sergiu Rădă-
uţanu este alături de savanţi cu renume, cum ar fi:
N. Deviatnikov, laureat al Premiului Nobel (Mos-
cova), academicienii B. Lazarenko, M. Bologa, T.
Malinovski, Iu. Lealikov, C. Simionescu (Iaşi), E.
Simion, preşedintele Academiei Române.
Al patrulea grup reuneşte fotografiile color, trans-
mise de către Andrei Vartic şi Veaceslav Untilă,
deputat în Parlamentul Republicii Moldova, absol-
vent al Universităţii Tehnice a Moldovei, cu prile-
jul organizării acestei expoziţii. Imaginile se referă
la lucrările simpozionului NATO în Sinaia (1996)
şi la expediţia arheologică în Carpaţi (România).
La această expediţie au participat cercetători din
România şi un grup de savanţi de la Academia
de Ştiinţe a Moldovei şi de la Fundaţia Cultura-
lă Basarabia. Lucrările s-au desfăşurat în munţii
Orăştiei, unde se afla capitala Daciei, Sarmisege-
tusa. Timp de patru ani, începând cu anul 1990,
savanţii au studiat arhitectura cetăţilor dacice. Un
interes deosebit prezintă faptul că în construcţia
acestor cetăţi au fost utilizate cuie din fier, care
s-au păstrat până în zilele noastre şi nu au rugi-
nit. Analiza Roentgen a demonstrat că aceste cuie
erau acoperite cu un strat protector subţire. Des-
pre acest lucru Sergiu Rădăuţanu a scris în lucra-
rea sa Metody mikroèlektroniki v arheologičeskih
issledovanijah tajn krepostej dakov.
Din grupul al cincilea fac parte pozele de familie,
în care Sergiu Rădăuţanu este alături de soţie şi
de cele două fiice, nepoţi sau prieteni.
În cadrul expoziţiei au fost etalate în vitrine 72
documente: diplome, legitimaţii, brevete de in-
venţie, autobiografia scrisă de mâna savantului
Sergiu Rădăuţanu în anul 1982. Printre acestea
remarcăm unele diplome speciale, cum ar fi:
– membru al Academiei Central-Europene de
Ştiinţe şi Artă (din colecţia personală a familiei
Rădăuţanu);
– membru de onoare al Academiei de Cosmona-
utică K. Ţiolkovski din Moscova (din colecţia
personală a familiei Rădăuţanu);
– laureat al Premiului Preşedinţilor Academii-
lor Naţionale de Ştiinţe din Ucraina, Belarus şi
Moldova (din colecţia personală a familiei Ră-
dăuţanu);
– legitimaţia de membru al Consiliului Congresului
Internaţional al Industriaşilor şi Antreprenorilor.
Într-o vitrină aparte au fost amplasate materi-
alele din timpul aflării lui Sergiu Rădăuţanu în
funcţia de rector al Universităţii Tehnice. Dintre
ele menţionăm: albumul Universitatea Tehni-
că a Moldovei (1964-2004), legitimaţia nr. 1 de
rector al Institutului Politehnic din 1964, Extras
din procesul-verbal nr. 54 al Şedinţei biroului CC
al PCM din 2 octombrie 1973 (copie) şi fanionul
Universitatea Tehnică a Moldovei – 30 ani2.
În centrul expoziţiei a fost etalată mantia de Doc-
tor Honoris Causa3, ce i-a aparţinut savantului
Sergiu Rădăuţanu, iar în partea de sus – tablo-
urile Trei profesori de F. Florescu şi Mănăstirea
Căpriana de L. Hîncu4.
Una dintre vitrinele centrale a reunit materialul
numismatic, ordine, medalii jubiliare şi memoria-
le, insigne de laureat al Premiului de Stat al RSSM
şi al Republicii Moldova. În total au fost etalate 13
unităţi, dintre care am putea remarca:
– ordinul Drapelul Roşu de Muncă (din colecţia
personală a familiei Rădăuţanu);
– Ordinul Republicii (din colecţia personală a fa-
miliei Rădăuţanu);
2
MNAIM, FB – 24889.
3
MNAIM, FB – 24880.
4
MNAIM, FB – 25062; FB – 23639.
321
 II. Materiale şi cercetări

la fel şi medaliile: Asociaţia Generală a Ingine-
rilor din România5 şi University Semiconductor
Research Center. University Seoul6.
În cadrul expoziţiei au fost prezentate 19 cărţi,
editate în timpul vieţii academicianului Sergiu
Rădăuţanu, ce conţin comunicări din cadrul di-
feritor conferinţe ştiinţifice internaţionale de
anvergură, cum ar fi: conferinţa internaţiona-
lă Compuşii ternari şi multipli (Chişinău, sep-
tembrie 1990), conferinţa internaţională NATO
(Chişinău, 1995). Aceste lucrări, scrise în lim-
bile română, rusă şi engleză, ne-au fost oferite
din partea Universităţii Tehnice şi Institutu-
lui de Fizică Aplicată al Academiei de Ştiinţe a
Moldovei.
BIBLIOGRAFIE
La vernisajul expoziţiei au fost prezenţi şi au luat
cuvântul academicianul T. Furdui, prim-vicepre-
şedinte al AŞM; academicianul I. Bostan, rectorul
Universităţii Tehnice a Moldovei; doctor habilitat
I. Tighineanu, vicepreşedinte al AŞM; academici-
anul Al. Canţer; B. Găină, membru corespondent
al AŞM, secretar ştiinţific general al AŞM; doc-
tor habilitat L. Culiuc, directorul Institutului de
Fizică Aplicată al AŞM; doctor habilitat E. Sava,
directorul general al Muzeului Naţional de Arhe-
ologie şi Istorie a Moldovei şi alte personalităţi ale
vieţii ştiinţifice şi culturale din republică.
Expoziţia a fost deschisă până în luna decembrie
2006 şi a constituit un adevărat eveniment cultu-
ral-ştiinţific.

Bologa, Paucov 1996: M. Bologa, Iu. Paucov, Academicianul Sergiu Rădăuţanu la 70 de ani. Ştiinţa 12, 1996.
Calendar Naţional 2006: Calendar Naţional 2006, BNRM (Chişinău 2006).
Mihail 1993: V. Mihail, Familia Rădăuţanu. Moldova 2, 1993.12
Marinciu 1998: A. Marinciu, Precizări subiective la portretul unui rector. Literatura şi Arta, 24 septembrie
1998.
Ploşniţă 2005: E. Ploşniţă, Fotografia basarabeană (Chişinău 2005)
Rădăuţanu 1994: S. Rădăuţanu, Prometeu al neamului. Viaţa satului, 2 aprilie 1994.
Universitatea Tehnică 2004: Universitatea Tehnică a Moldovei (1964-2004) (Chişinău 2004).

Museum jubilee exhibition (80th anniversary of Academician S. Rădăuţanu)

Abstract
June 17, 2006 is the 80 anniversary of Academician S.I. Rădăuţanu, a well known scientist of physics, a founder
th

and the first head of Chişinău Technical University. To commemorate this date the museum held an exhibition en-
titled “Milestones of one life. 80th anniversary of the birth of Academician S. Rădăuţanu”. The exposition contained
170 exhibits: documents, photographs, books, awards and personal belongings of the scientist. The exhibition was
open till December 2006.

Музейная юбилейная выставка (80 лет со дня рождения академика С. Рэдэуцану)

Резюме
17 июня 2006 года исполнилось 80 лет со дня рождения академика, известного ученого в области физики,
организатора и первого ректора Технического университета в Кишиневе С. И. Рэдэуцану. В связи с этим в
Национальном музее археологии и истории Молдовы открылась выставка: Вехи одной судьбы. Академик
С. Рэдэуцану – 80 лет со дня рождения. В экспозиции было представлено 170 экспонатов: документы, фо-
тографии, книги, награды, личные вещи ученого. Выставка работала до декабря 2006 г.

27.01.2007

Olga Şcipachin, Dragoş Toma, Muzeul Naţional de Arheologie şi Istorie a Moldovei, str. 31 August, 121-A, MD-
2012 Chişinău, Republica Moldova

5
MNAIM, FB – 24886.
6
MNAIM, FB – 24888.

322