PIESE DE INVENTAR
DE TIP BABADAG DE LA SILIŞTEA, JUD. BRĂILA
Obiectivul studiului de faţă îl prezintă publicarea
parţială şi sumară a materialelor arheologice des-
coperite la Siliştea, jud. Brăila în campaniile 1981-
2000 şi corelarea lor cu piesele recoltate în cam-
pania 2005. Importanţa acestei categorii de piese,
în reconstituirea tabloului istoric al primei epoci a
fierului, constă, alături de descoperirile de floră şi
faună din sit, în evidenţierea principalelor ocupaţii
şi activităţi ale oamenilor din epocă şi nu numai.
Situl de la Siliştea se evidenţiază printr-un număr
mare de descoperiri de materiale de inventar, în
comparaţie cu alte aşezări din aceeaşi perioadă.
Studiul îşi propune prezentarea descoperirilor1 din
aşezările hallstattiene de la Siliştea, punctele Conac
şi Popină, jud. Brăila, totodată fiind evidenţiate şi
unele analogii din siturile din nord-estul Câmpiei
Române şi arealul culturii Babadag (fig. 1).
1
Studiul se referă la piesele trecute în registrele de inventar şi
păstrate în depozitele Secţiei de Arheologie a Muzeului Brăilei.
Fig. 4. Harta descoperirilor: 1 - Siliştea; 2 - Babadag; 3 - Beidaud; 4 - Enisala; 5 - Garvăn „Mlăjitul Florilor”;
6 - Rasova-Malu Roşu; 7 - Revărsarea-Tichileşti; 8 - Satu Nou.
Tyragetia, s.n., vol. I [XVI], nr. 1, 2007, 249-256.
Viorel Stoian
Analiza descoperirilor
Piese din os şi corn. În această categorie sunt in-
cluse 17 piese, descoperite în campanii diferite de
cercetare atât de la Popină, cât şi de la Conac. În
pofida faptului că autorii săpăturilor anterioare,
Nicolae Harţuche şi Octavian Silivestru, menţio-
nau în aşezarea de la Popină 15 de piese din os,
ei ilustrează doar o psalie (fig. 2/16) şi un vârf de
săgeată (fig. 2/17) (Harţuche, Silivestru 1992, 19-
20, pl. V/3, 8).
Pentru confecţionarea pieselor au fost folosite
coarne şi fragmente de oase sau oase întregi de
animale de diferite dimensiuni. Oasele au fost
prelucrate în totalitate sau sumar pentru a li se da
forma necesară utilizării (fig. 2). Din oase de ani-
male mici au fost confecţionate străpungătoarele
(fig. 2/1-3) şi un tub (fig. 2/4). Restul uneltelor:
discul, mânerul, plantatorul, patina şi ciocanul au
fost lucrate din coarne sau oase de animale mari
ă
gr
ea
N
ea
ar
M
 II. Materiale şi cercetări
(fig. 2/5-15). Unele piese au orificii circulare (fig.
2/11, 13) sau patrulatere (fig. 2/12, 15, 16) şi ca-
nale transversale (fig. 2/4, 6), care au fost făcute
manual şi aveau ca scop prinderea, legarea sau
înmănuşarea acestora cu/pe un alt material, de
exemplu lemn.
Referitor la contextul arheologic al descoperi-
rilor acestui tip de unelte se poate menţiona că
ele provin din stratul de cultură, complexele de
locuire şi anexele gospodăreşti. Nicolae Harţuche
şi Octavian Silivestru aminteau două patine din
os, una (fig. 2/9) descoperită în bordeiul din sec-
torul B, punctul Popină (S17, Caroul 1, L3, Ad=
-1,30m, 1983), în partea de nor a aşezării (Har-
ţuche, Silivestru 1992, 17-18, pl. VI/6), iar a doua
(fig. 1/10) în locuinţa de suprafaţă din sectorul
A, punctul Popină (1984) (Harţuche, Silivestru
1992, 18, pl. VI/6). Tot în locuinţa L3/1983 a fost
descoperit şi mânerul din os (fig. 2/6) (Harţuche,
Silivestru 1992, 19, pl. VI, 4). Celelalte unelte din
punctul Popină au fost descoperite în următorul
context: străpungătorul (fig. 2/3) într-o groapă
menajeră (S35, Caroul 4b, GR. 2, Ad= -0,50-0,65
m) (Pandrea, Stoian 2006, 232-233), plantatorul
din os (fig. 2/7) în stratul de cultură din S 18, Ca-
roul 8 (Harţuche, Silivestru 1992, 19, pl. VI/3) şi
ciocanul (?) (fig. 2/15) la fel în stratul de cultură
din S29, Caroul 1, Ad= -0,65m (Pandrea, Stoian
2006, 232-233). În aşezarea din punctul Conac
au fost evidenţiate un străpungător (fig. 2/2) des-
coperit într-o groapă menajeră (Caroul 8, GR. 2)
şi o patină (fig. 2/11) – în stratul arheologic (Sîr-
bu, Pandrea 1994, 32, fig. 20/1; Vernescu 2004,
338, fig. 3).
Piese din piatră. În campaniile 1981-1984 în
punctul Popină au fost sesizate 17 unelte şi usten-
sile din piatră dintre care: 6 râşniţe ovale şi drept-
unghiulare cu colţurile rotunjite, 5 frecătoare de
râşniţă, 2 lustruitoare de ceramică şi 3 gresii de
ascuţit (Harţuche, Silivestru 1992, 19). În cam-
paniile din anii 1991-1993, de la Popină, doar se
aminteşte despre existenţa unor râşniţe şi frecă-
toare fragmentare (Sîrbu, Pandrea 1994, 33).
Piesele din această categorie au fost confecţiona-
te prin prelucrarea rocilor native de provenien-
ţă naturală aduse din zonele limitrofe aşezărilor
hallstattiene. Dintre toate uneltele din piatră,
ce fac obiectul acestui studiu, doar lama din si-
lex (fig. 3/1), lama (vârful?) (fig. 3/2) din piatră
şi ciocanul (fig. 3/10) poartă urme evidente de
250
prelucrare, menite să le confere o anumită formă.
Celelalte piese au căpătat, probabil, dimensiuni-
le şi forma actuală în urma folosirii lor intense la
diverse activităţi. Ciocanul are pe una din laturi
un orificiu circular incizat care reprezintă un în-
ceput de perforare, iar celelalte unelte au supra-
feţe plane lustruite, laturi rotunjite şi un grad mai
mic sau mai mare de uzură care a rezultat în urma
utilizării acestora.
Contextul descoperirii acestui tip de unelte este
asemănător cu cel al uneltelor din os, cu observa-
ţia că sunt prezente mai mult în gropi menajere
şi în stratul arheologic decât în complexe de lo-
cuit. Referitor la uneltele descoperite în campa-
niile 1981-1984 nu este o precizare clară asupra
contextului arheologic în care au fost identificate
decât în cazul ciocanului (fig. 3/10) din locuinţa
cercetată în 1982 (Harţuche, Silivestru 1992, 19)
şi în cazul a 2 râşniţe cu frecătoarele lor din locu-
inţa cercetată în 1983 (Harţuche, Silivestru 1992,
18). Celelalte unelte de la Popină erau distribui-
te astfel: lama (fig. 3/2) în stratul de cultură din
S35, Caroul 6, Ad= -0,70-0,80 m; lustruitoarele
din piatră şi gresiile pentru ascuţit în gropile me-
najere GR. 2(3) din S35, Caroul 5 şi Caroul 3a;
iar râşniţa şi zdrobitorul în stratul arheologic din
S35, Caroul 6. La Conac a fost descoperită doar o
lamă din silex care provine dintr-o groapă mena-
jeră GR. 1 din S2, Caroul 6.
Piese din lut. De la Siliştea provin 12 fusaiole în-
tregi sau fragmentare şi 3 capace din lut ars (Har-
ţuche, Silivestru 1992, 18, 21). Fusaiolele au fost
modelate din argilă, prin acelaşi procedeu folosit
la modelarea vaselor ceramice. Ele au forme tron-
conice sau bitronconice şi un orificiu transversal.
Unele din aceste piese au fost identificate în bor-
deiul din sectorul B (1983) şi în locuinţa din sec-
torul A (1984) (Harţuche, Silivestru 1992, 18).
Capacele (fig. 4/6-7), descoperite în apropierea
bordeielor, erau folosite, probabil, la astuparea
orificiilor pentru reglarea tirajului unor cuptoare
(Harţuche, Silivestru 1992, 18).
Piese din metal. Din campaniile 1981-1984 sunt
cunoscute un vârf de săgeată de formă lanceola-
tă, cu tub de înmănuşare şi o brăţară din bronz
(fig. 4/8a, 8b). Contextul descoperirii acestor pie-
se este precizat doar în cazul brăţării care a fost
recuperată din bordeiul cercetat în 1983 pe latura
de nord a aşezării (Harţuche, Silivestru 1992, 18,
20, pl. VI/5; VII/5-6).
 V. Stoian, Piese de inventar de tip Babadag de la Siliştea, jud. Brăila
Analogii
Uneltele din os au mai mult analogii tipologice,
decât asemănări de formă cu alte descoperiri
din arealul menţionat. Străpungătoarele din os
au similitudini funcţionale cu piesele de la Gar-
văn „Mlăjitul Florilor” (Jugănaru 2005, 67, fig.
49/10-12) şi Rasova-Malu Roşu (Irimia 1974, 89,
fig. 14/10). Două plantatoare aproape identice cu
cele de la Siliştea au fost descoperite la Babadag
(Jugănaru 2005, 66, fig. 49/7) şi la Niculiţel „Cor-
net” (Topoleanu, Jugănaru 1995, 205, fig. 16/3).
Mânere din os au fost identificate la Babadag
(Jugănaru 2005, 67, fig. 48/3-6) şi Garvăn „Mlă-
jitul Florilor” (Jugănaru 2005, 67, fig. 48/1, 2,
4). Psalii asemănătoare cu cele de la Siliştea sunt
cunoscute la Babadag şi Niculiţel-Cornet (Jugă-
naru 2005, 65, fig. 50/1-7, 10-11). Astfel de psalii
în opinia lui Gabriel Jugănaru ar avea analogii cu
piesele din mediul cultural Saharna-Solonceni
(Jugănaru 2005, 65).
Din categoria uneltelor din piatră, lamele din si-
lex au analogii cu piesele de la Babadag (Jugăna-
ru 2005, 68, fig. 46/1-4, 6-7, 9, 10), Enisala (Dra-
gomir 1974, 133-134, fig. 3/4-6), Garvăn „Mlăjitul
Florilor” (Jugănaru 2005, 68, fig. 46/5, 8) şi Satu
Nou (Irimia, Conovici 1993, fig. 14/4), cutele din
piatră – cu descoperirile de la Enisala (Dragomir
1974, 133-134, fig. 3/1-3) şi Garvăn „Mlăjitul Flo-
rilor” (Jugănaru 2005, 68, fig. 46/15, 16, 20), iar
lustruitoarele – cu cele de la Babadag (Jugănaru
2005, 68, fig. 46/18, 19, 21).
Fusaiole cu forme aproape identice cu cele de la
Siliştea au fost descoperite la Beidaud (Simion,
Lăzurcă 1980, 42, pl. IV/10), Rasova-Malu Roşu
(Irimia 1974, 89, 95, fig. 14/4-7, 9), Revărsarea-
Tichileşti (Simion 2003, 98-114) şi Satu Nou
(Irimia, Conovici 1993, 75, 94, 103, fig. 3/3; 4/4;
8/10-12; 15/16).
Referitor la piesele din metal, şi anume la brăţara
din bronz, se poate menţiona că vestigii asemănă-
Catalog
Piese din os şi corn
a. Unelte şi ustensile
1. Sulă din os. Siliştea, pct. „Popină”, 1982, cul-
tura Babadag. Fragment de os de animal prelu-
crat prin aşchiere. L = 10,9 cm; gr. = 1,7 cm. Nr.
inventar: 14234. Fig. 2/1. Harţuche, Silivestru
1992, 19.
toare au fost descoperite în necropola din primă
epocă a fierului de la Stoicani, jud. Galaţi (Petres-
cu-Dîmboviţa 1953, 192, fig. 12/4-9; pl. IX/9b,
10a-b, 24b-d; pl. X/32, 47b-e, 55d-g).
Cronologie
Din punct de vedere cronologic materialele de in-
ventar de la Siliştea se încadrează preponderent
în fazele I-II ale faciesului hallstattian Babadag,
neputând fi precizată cu certitudine datarea lor
într-o fază anume.
Concluzii
Tehnologic aceste piese au fost confecţionate ma-
nual, prin tăiere, aşchiere, cioplire, perforare etc.
sau au căpătat formele actuale în urma folosirii
acestora la diferite activităţi.
În cazul aşezărilor de la Siliştea materialele de
inventar au fost descoperite în stratul arheologic,
locuinţe şi gropi menajere. Probabil că uneltele
din locuinţă erau încă în uzul curent iar cele din
stratul arheologic şi din gropile menajere erau
abandonate din cauza gradului mare de uzură,
deteriorării sau pentru că erau rebuturi.
Deoarece repararea şi refolosirea uneltelor a fost
practicată de-a lungul tuturor perioadelor istori-
ce, materialul din care au fost confecţionate, lu-
ând în considerare şi contextul descoperirii, ne
oferă o mai mare precizie în datarea acestei ca-
tegorii de inventar. Astfel, uneltele din os, având
o duritate mai mică, probabil că au fost folosi-
te o perioadă mai scurtă de timp decât cele din
piatră, ceea ce permite datarea lor mai timpurie,
poate chiar la începuturile locuirii din aşezările
respective.
Datarea pieselor de la Siliştea, în general, se poate
face în fazele I-II ale culturii Babadag, dar majo-
ritatea fragmentelor ceramice şi complexele des-
coperite impun atribuirea acestora mai mult fazei
I a acestei culturi.
2. Străpungător din os. Siliştea, pct. „Conac”,
1993, Hallstatt. Caroul 8, GR. 2. Vârf obţinut prin
tăiere şi şlefuire. Dimensiuni: L max = 7,3 cm. Nr.
inventar: 14839. Fig. 2/2. Stoian 2006.
3. Străpungător din os. Siliştea, pct. „Popină”,
2005, cultura Babadag I. S35, Caroul 4b, Ad= -
0,50-0,65 m. Fragment de os prelucrat; vârf rupt
251
 II. Materiale şi cercetări
1 2
4
7
10
13
16
Fig. 2. Siliştea, jud. Brăila. Piese de inventar din os.
din vechime; L = 5,5 cm; l max = 1,8 cm. Nr. in-
ventar: 15197. Fig. 2/3. Stoian 2006.
4. Tub din os. Siliştea, pct. „Popină”, 1981, cul-
tura Babadag. Confecţionat din os prin tăiere şi
şlefuire. Prezintă 4 canale circulare. L = 4,1 cm;
LA = 1,2×0,9 cm. Nr. inventar: 14235. Fig. 2/4.
Harţuche 1983, p. 68, fig. 3/5; Harţuche, Silives-
tru 1992, 20, pl. V/9.
5. Disc din corn de cerb. Siliştea, pct. „Popină”,
1982, cultura Babadag. Fragment discoidal din
corn de cerb. D = 6,4 cm; gr. = 1,9 cm. Nr. inven-
tar: 14232. Fig. 2/5. Harţuche, Silivestru 1992,
20, pl. VI/2.
6. Mâner din os. Siliştea, pct. „Popină”, 1983, cul-
tura Babadag. S 17, Caroul 1, L3. Fragment de os
de animal prelucrat. L = 8,2 cm; l max = 4,2 cm,
gr. max= 2,2 cm. Nr. inventar: 14774. Fig. 2/6.
Harţuche, Silivestru 1992, 19, pl. VI/4; XII/4.
7. Plantator din os. Siliştea, pct. „Popină”, 1983,
cultura Babadag. S 18, Caroul 8. Os de animal
252
3
5
6
8 9
11 12
14 15
17
prelucrat. L = 19 cm; l = 3 cm; gr. = 2,2 cm. Nr. in-
ventar: 14775. Fig. 2/7. Harţuche, Silivestru 1992,
19, pl. VI/3.
8. Plantator din os. Siliştea, pct. „Popină”, 1982,
cultura Babadag. Os de animal prelucrat. L = 23
cm; LA = 4,3×2,8 cm. Nr. inventar: 14237. Fig.
2/8. Harţuche, Silivestru 1992, 19, pl. V/4.
9. Patină din os. Siliştea, pct. „Popină”, 1983,
bordei, cultura Babadag. S17, Caroul 1, Ad = -1,30
m. L = 30 cm; l max = 8,2 cm; gr. max = 4 cm.
Nr. inventar: 14772. Fig. 2/9. Harţuche, Silivestru
1992, 19, pl. VI/6.
10. Patină din os. Siliştea, pct. „Popină”, 1984,
locuinţă de suprafaţă, cultura Babadag. L = 31
cm; l max = 7 cm, gr. max = 4,2 cm. Nr. inventar:
14773. Fig. 2/10. Harţuche, Silivestru 1992, 19, pl.
VI/6.
11. Patină din os de bovideu. Siliştea, pct. „Co-
nac”, 1991, cultura Babadag. Confecţionată din
os prin şlefuire. Are 5 orificii pentru prindere. L
 V. Stoian, Piese de inventar de tip Babadag de la Siliştea, jud. Brăila
= 19,5 cm; l max = 4,4 cm; l min = 2,8 cm; gr
= 2,5 cm. Nr. inventar: 14802. Fig. 2/11. Sîrbu,
Pandrea, 1994, 32, fig. 20/1; Vernescu 2004,
338, fig. 3.
12. Ciocan din os. Siliştea, pct. „Popină”, 1983,
cultura Babadag. L = 14,7 cm; d max = 3,8 cm. Nr.
inventar: 14776. Fig. 2/12. Harţuche 1983, 68, fig.
3/2; Harţuche, Silivestru 1992, 19, pl. V/5, 6.
13. Ciocan din os. Siliştea, pct. „Popină”, 1983,
cultura Babadag. L = 21,6 cm, d max = 3,3 cm. Nr.
inventar: 14777. Fig. 2/13. Harţuche, 1983, 68, fig.
3/1; Harţuche, Silivestru 1992, 19, pl. V/1.
14. Ciocan din os. Siliştea, pct. „Popină”, 1980,
cultura Babadag. Fragment din os de bovideu
prelucrat; L = 7,6 cm; d max = 4,7 cm, capăt teşit;
rupt din vechime. Nr. inventar: 15196. Fig. 2/14.
Harţuche 1983, 68, fig. 3/3; Harţuche, Silivestru
1992, 19, pl. V/7.
15. Unealtă din os (ciocan?). Siliştea, pct. „Po-
pină”, 2005, cultura Babadag. S29, Caroul 1, Ad
= -0,65m. Piesă din corn de bovină, rupt din ve-
chime. Are un orificiu pătrat neterminat pe o la-
tură. L = 13,5 cm; l max = 6,6 cm; gr. = 4,3 cm.
Nr. inventar: 15199. Fig. 2/15. Pandrea, Stoian
2006, 233.
b. Arme şi piese de harnaşament
1. Vârf de săgeată din os. Siliştea, pct. „Popină”,
1981, cultura Babadag. Piesă de formă triun-
ghiulară, romboidală în secţiune şi cu suprafaţa
lustruită. L = 4,4 cm; LA = 1,8 cm. Nr. inventar:
14236. Fig. 2/17. Harţuche, Silivestru 1992, 20,
pl. V/3.
2. Psalie din os. Siliştea, pct. „Popină”, 1982, cul-
tura Babadag. Piesă cu corpul arcuit, suprafaţa
şlefuită şi capetele rotunjite. Piesa este prevăzută
cu trei orificii dreptunghiulare rotunjite. L = 11,2
cm; gr. max = 2 cm. Nr. inventar: 14233. Fig. 2/16.
Harţuche, Silivestru 1992, 20, pl. V/8, pl. XII/1.
Piese din piatră
1. Lamă din silex. Siliştea, pct. „Conac”, 1993,
Hallstatt. S2, Caroul 6,GR.1. Piesă cu formă nere-
gulată, retuş executat neglijent şi parţial; culoare
cafeniu-gălbuie. Dimensiuni: L max = 5 cm; l = 1,8
cm. Nr. inventar: 14838. Fig. 3/1. Stoian 2006.
2. Lamă (vârf?) din piatră. Siliştea, pct. „Popi-
nă”, 2005, cultura Babadag I. S35, Caroul 6, Ad
= -0,70-0,80 m; Piesă de formă lanceolată cu
marginile ascuţite; o latură plană şi cealaltă pre-
lucrată prin aşchiere; rocă nativă de culoare cenu-
şiu-gălbuie; L = 7 cm; l = 2,5 cm; gr. = 1 cm. Nr.
inventar: 15201. Fig. 3/2. Stoian 2006.
3. Bilă din piatră (lustruitor). Siliştea, pct. „Popi-
nă”, 1983, cultura Babadag. Piesă rocă de culoare
albă cu urme de prelucrare şi uzură. D = 4 cm; i
= 3,7 cm. Nr. inventar: 14786. Fig. 3/3. Harţuche,
Silivestru 1992, 19, pl. IV/3.
4. Lustruitor din piatră. Siliştea, pct. „Popină”,
1982, cultura Babadag. Piesă din rocă de culoare
alb-gălbuie cu formă ovală. L = 5 cm; LA = 3,8
cm. Nr. inventar: 14231. Fig. 3/4. Harţuche, Sili-
vestru 1992, 19, pl. IV/4.
5. Lustruitor din piatră. Siliştea, pct. „Popină”,
2005, cultura Babadag. S35, Caroul 5, Ad = -0,30
m. Piesă în formă de poliedru cu 3 suprafeţe plane
şi 2 suprafeţe neregulate. Piesa are culoare vineţie
şi este confecţionată din rocă nativă. 5,5×4,8 cm;
i = 5,5 cm. Nr. inventar: 15184. Fig. 3/5. Pandrea,
Stoian 2006, 233.
6. Lustruitor din piatră. Siliştea „Popină” 2005,
cultura Babadag. S35, Caroul 5, Ad = -0,10-0,30
m. Piesa are culoare negru-verzuie şi 3 laturi re-
lativ plane. D = 6,0×7,4 cm; i = 3,8 cm. Nr. inven-
tar: 15185. Fig. 3/6. Pandrea, Stoian 2006, 233.
7. Gresie pentru ascuţit. Siliştea, pct. „Popină”,
2005, cultura Babadag I. S35, Caroul 3a, GR2,
Ad = -0,80 m. Piesă cu formă paralelipipedică cu
laturile şi colţurile rotunjite; culoare maroniu-
gălbuie; L = 6 cm; l = 2,3 cm; gr. = 1,5 cm. Nr.
inventar: 15186. Fig. 3/7. Pandrea, Stoian 2006,
233.
8. Gresie pentru ascuţit (cute). Siliştea, pct. „Po-
pină”, 2005, cultura Babadag. S35, Caroul 5, Ad =
-0,10-0,30m. Piesă cu formă paralelipipedică cu
laturile rotunjite; fragmentară; ruptă din vechi-
me; rocă nativă de culoare neagră-cenuşie cu ten-
te rozalii; 3,5×4,60 cm; gr = 1,6 cm. Nr. inventar:
15198. Fig. 3/8. Pandrea, Stoian 2006, 233.
9. Cute din piatră. Siliştea, pct. „Popină”, 1982,
cultura Babadag. L = 11,3 cm; LA = 4 cm. Nr.
inventar: 14230. Fig. 3/9. Harţuche, Silivestru
1992, 19, pl. IV/6.
10. Ciocan din piatră. Siliştea, pct. „Popină”,
1982, locuinţă, cultura Babadag. Piesă cu profilul
uşor curbat. În partea centrală piese are o şănţui-
re lată de 1 cm şi pe latura cea mai îngustă are un
253
 II. Materiale şi cercetări
1
2
5 6
12
10
Fig. 3. Siliştea, jud. Brăila. Piese de inventar din piatră.
cerc incizat care reprezintă un început de perfora-
re. L = 7,5 cm; d max = 4 cm. Nr. inventar: 14238.
Fig. 3/10. Harţuche, Silivestru 1992, 19, pl. IV/7;
XII/3.
11. Râşniţă din piatră. Siliştea, pct. „Popină”,
2005, cultura Babadag. S35, Caroul 6, Ad = -
0,30m. Piesă cu formă trapezoidală cu margini-
le rotunjite; o latură plană şi cealaltă neregulată;
ruptă din vechime în 2 fragmente; rocă nativă de
culoare maroniu-roşiatică; L = 23 cm; l = 9,5 cm; i
= 3,8 cm. Nr. inventar: 15200. Fig. 3/11. Pandrea,
Stoian 2006, 233.
12. Zdrobitor (topor?) din piatră. Siliştea, pct.
„Popină”, 2005, cultura Babadag I. S35, Caroul
6, Ad = -0,70-0,80 m. Piesă cu formă trapezoida-
lă cu marginile rotunjite; rocă nativă de culoare
cenuşiu-gălbuie; piesa este tocită în vârf şi la ca-
pătul cel mai îngust prezintă o alveolare ce facili-
tează folosirea cu mâna. L = 17,6 cm; l = 9 cm; l
mâner = 3,7 cm; gr. = 1,5 cm. Nr. inventar: 15202.
Fig. 3/12. Stoian 2006.
Piese din lut
1. Fusaiolă din lut ars. Siliştea, pct. „Popină”,
1981, cultura Babadag. Confecţionată din lut ars,
formă tronconică. D = 4,5 cm; gr. = 1,7 cm. Nr.
254
4
3
7
8
11
inventar: 14225. Fig. 4/1. Harţuche 1983, 68, fig.
3/9; Harţuche, Silivestru 1992, 21, pl. VII/1.
2. Fusaiolă din lut ars. Siliştea, pct. „Popină”,
1981, cultura Babadag. Confecţionată din lut ars,
formă bitronconică. D = 4,5 cm; gr. = 3 cm. Nr.
inventar: 14226. Fig. 4/2. Harţuche, Silivestru
1992, 21, pL. VII/1.
3. Fusaiolă din lut ars. Siliştea, pct. „Popină”,
1981, cultura Babadag. Confecţionată din lut ars,
formă bitronconică. D = 3,9 cm; gr. = 3,9 cm. Nr.
inventar: 14227. Fig. 4/3. Harţuche 1983, 68, fig.
3/8; Harţuche, Silivestru, 1992, 21, pl. VII/1.
4. Fusaiolă din lut ars. Siliştea, pct. „Popină”,
1982, cultura Babadag. Confecţionată din lut ars,
formă bitronconică. D = 4,5 cm; gr. = 3,2 cm. Nr.
Inventar: 14228. Fig. 4/4. Harţuche, Silivestru
1992, 21, pl. VII/1.
5. Fusaiolă din lut ars. Siliştea, pct. „Popină”,
1982, cultura Babadag. Confecţionată din lut ars,
formă bitronconică. D = 4,2 cm; gr. = 2,8 cm. Nr.
inventar: 14229. Fig. 4/5. Harţuche 1983, 68, fig.
3/10; Harţuche, Silivestru 1992, 21, pl. VII/1, 4.
6. Capac de cuptor din lut. Siliştea, pct. „Popină”,
1983, cultura Babadag. Piesă de culoare cărămizie
modelată din lut amestecat cu foarte multă plea-
vă. Are forma de turta cu baza dreapta. D = 16,5
 V. Stoian, Piese de inventar de tip Babadag de la Siliştea, jud. Brăila

1 2 5
3 4

8a

6
7 8b

Fig. 4. Siliştea, jud. Brăila. Piese de inventar din lut şi metal.

cm; gr. = 5,5 cm. Nr. inventar: 14784. Fig. 4/6.
Harţuche, Silivestru 1992, 18, pl. VIII/2.
7. Capac de cuptor din lut. Siliştea, pct. „Popină”,
1983, cultura Babadag. Piesă de culoare cărămizie
modelată din lut amestecat cu foarte multă pleavă.
Are forma de turta cu baza dreapta şi o faţa conve-
xă. D = 10,5 cm; gr. = 3,4 cm. Nr. inventar: 14785.
Fig. 4/7. Harţuche, Silivestru 1992, 18, pl. VIII/2.
Piese din metal
1. Brăţară din bronz. Siliştea, pct. „Popină”,
1982, cultura Babadag. Confecţionată dintr-o sâr-
mă din bronz care este subţiată la cele două capete
care se suprapun. Capetele sunt legate între ele cu
o verigă din bronz. Formă circulară. D = 8,5 cm; gr.
= 0,5 cm. Nr. inventar: 14782. Fig. 4/8a, 8b. Har-
ţuche, Silivestru 1992, 18, 20, pl. VI/5; VII/5-6.

Bibliografie

Petrescu-Dîmboviţa 1953: Mircea Petrescu-Dâmboviţa, Cimitirul hallstattian de la Stoicani. MCA I, 1953, 157-
211.
Dragomir 1974: Ion T. Dragomir, Descoperiri hallstattiene în incinta cetăţii medievale Enisala. SCIVA 25, 1,
1974, 131-136.
Harţuche 1983: Nicolae Harţuche, Raport preliminar asupra cercetărilor de la Siliştea (Nazâru), judeţul Brăila.
Istros II-III, 1983, 67-80.
Harţuche, Silivestru 1992: Nicolae Harţuche, Octavian Silivestru, Consideraţii asupra cercetărilor din aşezarea
de la Siliştea-Nazâru, judeţul Brăila. Istros VI, 1992, 17-24.
Irimia 1974: Mihai Irimia, Cercetările arheologice de la Rasova-Malul Roşu. Pontica 7, 1974, 75-138.
Irimia, Conovici 1993: Mihai Irimia, Niculae Conovici, Descoperiri hallstattiene în zona davei getice de la Satu
Nou, com. Oltina, jud. Constanţa. Pontica XXVI, 1993, 51-114.
Jugănaru 2005: Gabriel Jugănaru, Cultura Babadag (Constanţa 2005).
Pandrea, Stoian, 2006: Stănică Pandrea, Viorel Stoian, Siliştea, com. Siliştea, pct. Popină, jud. Brăila. CCA
2005, Bucureşti 2006, 232-233.
Simion, Lăzurcă 1980: G. Simion, El. Lăzurcă, Aşezarea hallstattiană de la Beidaud-Tulcea. Peuce VIII, 1980,
37-54.
Simion 2003: Gavrilă Simion, Situl hallstattian de la Revărsarea-Tichileşti. In. G. Simion, Culturi antice în zona
gurilor Dunării (Cluj-Napoca 2003), 98-114.
Sîrbu, Pandrea 1994: Valeriu Sîrbu, Stănică Pandrea, Cercetările arheologice de la Siliştea, judeţul Brăila, cam-
paniile 1991-1993: a) Aşezarea Boian-Giuleşti; b) Aşezările din prima epocă a fierului. Istros VII, 1994, 27-62.

255
 II. Materiale şi cercetări

Stoian 2006: Viorel Stoian, Unelte şi ustensile hallstattiene din nord-estul Câmpiei Române, Siliştea, jud. Brăila.
In: Perspective asupra istoriei locale în viziunea tinerilor cercetători. Pagini de istorie gălăţeană, II, 2006, sub
tipar.
Topoleanu, Jugănaru 1995: Florin Topoleanu, Gabriel Jugănaru, Aşezarea de tip Babadag de la Niculiţel-
„Cornet”(judeţul Tulcea). Săpăturile de salvare efectuate în 1988. Peuce XI, 1995, 203-229.
Vernescu 2004: Mirela Vernescu, Materiale de tip Coslogeni descoperite în aşezări hallstattiene timpurii din
Câmpia Brăilei. Istros XI, 2004, 337-346.

Babadag inventory pieces from Siliştea, Brăila county

Abstract
This article wants to present the discoveries from The First Iron Age settlements from Siliştea, Brăila county Conac
and Popina points, and to find similar artifacts in the Babadag culture area.
All these inventory pieces were made by hand or got their current shape being used in different activities.
They can be dated in Babadag culture phases I-II, but the made material of the tools and utensils it is very impor-
tant to establish their more accurate age determination, because, for example, stone tools, which are harder, can be
used a long time period. So the made moment of the stone tools and utensils can be in the beginning of the habita-
tion in these settlements.

List of illustrations:
Fig. 1. Map of discoveries: 1 - Siliştea; 2 - Babadag; 3 - Beidaud; 4 - Enisala; 5 - Garvăn „Mlăjitul Florilor”;
6 - Rasova-Malu Roşu; 7 - Revărsarea-Tichileşti; 8 - Satu Nou.
Fig. 2. Siliştea, Brăila county. Bone inventory pieces.
Fig. 3. Siliştea, Brăila county. Stone inventory pieces.
Fig. 4. Siliştea, Brăila county. Clay and metal inventory pieces.

Находки типа Бадабаг из Силиштя, уезд Брэила

Резюме
В статье представлены находки с двух поселений раннего железного века – «Попинэ» и «Конак», иссле-
дованные вблизи села Силиштя. Выявленный инвентарь был изготовлен вручную либо обрел форму в ре-
зультате длительного применения. С культурно-хронологической точки зрения его можно отнести к куль-
туре Бадабаг I и Бадабаг II.
Возраст и длительность применения этих предметов на прямую зависит от сырья из которого были изго-
товлены данные предметы. Например, каменные инструменты и утварь, будучи намного прочнее, были ис-
пользованы более длительное время. Таким образом, время изготовления этих предметов можно отнести
к началу заселения поселений «Попинэ» и «Конак».

Список иллюстраций:
Рис. 1. Карта находок: 1 - Силиштя; 2 - Бабадаг; 3 - Бейдауд; 4 - Енисала; 5 - Гарвэн «Млэжитул Флорилор»;
6 - Расова-Малу-Рошу; 7 - Ревэрсаря-Тикилешть; 8 - Сату Ноу.
Рис. 2. Силиштя, уезд Брэила. Костяной инвентарь.
Рис. 3. Силиштя, уезд Брэила. Каменный инвентарь.
Рис. 4. Силиштя, уезд Брэила. Глиняный и металлический инвентарь.

01.03.2007

Viorel Stoian, Muzeul Brăilei, str. Piaţa Traian, 3, Brăila, România, e-mail: stoianviorel@gmail.com

256