You are on page 1of 4

VESTIGII ALE CULTURII SÂNTANA DE MUREŞ-ČERNJACHOV DE LA SÎNGEREI

Larisa Ciobanu

Zona orăşelului Sîngerei, spre deosebire de alte localităţi ale republicii, este una destul de bine cercetată din punct de vedere arheologic. În mare măsură starea de lucruri constatată se datorează faptului că aceste meleaguri de pe сursul superi- or al râului Ciulucul Mare sunt de baştină pentru un entuziast al studierii plaiului natal, care a des- coperit un număr important de monumente ar- heologice (peste 90% din cele semnalate până în prezent) şi vestigii izolate din vatra sau preajma Sîngereilor începând cu anii ’60 ai secolului tre- cut. Este vorba despre colegul Veaceslav Bicbaev, care peste ani a devenit arheolog-profesionist, specializat în studierea civilizaţiei cucuteniene.

Pe de altă parte, timp de câteva decenii în acest centru raional a activat un club de studiere a ţinu- tului, membrii căreia au contribuit la acumularea mai multor materiale, devenite acum exponate ale Muzeului de Istorie şi Etnograe din Sîngerei (în continuare MIES), inaugurat în mai 2006. Clu- bul era condus de dl Pavel Bologan, actualmente director al muzeului amintit, un alt împătimit de studierea trecutului mai mult sau mai puţin înde- părtat al locurilor natale.

Subiectul prezentului articol ne-a fost sugerat anume de aceste două personalităţi nominalizate – dl V. Bicbaev ne-a relatat despre inaugurarea muzeului din Sîngerei, iar dl P. Bologan a mani- festat un viu interes pentru publicarea unor vase din epoca romană târzie inedite din expoziţia MIES, informându-ne totodată şi despre condiţi- ile de descoperire a lor 1 .

În vara anului trecut, pe când începusem să siste- matizez materialul, am remarcat întâmplător în una din sălile de expoziţie a Muzeului Naţional de Etnograe şi Istorie Naturală (MNEIN) din Chi- şinău o frumoasă cană de culoare cenuşie, lucra- tă la roată şi destul de bine conservată, specică culturii Sântana de Mureş-Černjachov, provenind dintr-un punct arheologic situat tot în raza or.

1 Exprimăm şi pe această cale recunoştinţa noastră dlui direc- tor al MIES Pavel Bologan şi dlui Veaceslav Bicbaev, cercetă- tor ştiinţic la MNAIM.

Tyragetia, s.n., vol. I [XVI], nr. 1, 2007, 327-330.

Sîngerei şi consider că este binevenit să e şi ea publicată împreună cu recipientele de la MIES 2 .

Conform datelor din repertoriul arheologic al ra- ionului Sîngerei (elaborat de V. Bicbaev în anul 1993), în perimetrul şi împrejurimile orăşelului Sîngerei erau cunoscute aproape 50 situri arhe- ologice – mai exact 49, inclusiv 13 tumuli, 2 ne- cropole plane şi 34 aşezări – datate din paleolitic până în secolele XVIII-XIX (Bicbaev 1993). Din- tre acestea, 15 obiective (ambele necropole şi 13 aşezări) conţin vestigii specice culturii Sântana de Mureş-Černjachov.

Din informaţia furnizată recent (mai 2006) de directorul MIES P. Bologan reiese astfel că harta arheologică a Sîngereilor se completează cu două situri noi datând din epoca antică târzie, în care au fost descoperite trei vase de lut.

1. Necropolă plană de tip Sântana de Mureş- Černjachov. Se aă în marginea de nord a orăşe- lului Sîngerei, pe teritoriul cimitirului nou (numit şi Cimitirul din deal) al localităţii, situat pe malul stâng al unui pârâu-auent de stânga al râului Ciulucul Mare. Descoperită întâmplător în anul 1989 de câţiva localnici la marginea de nord-vest a cimitirului actual 3 .

La faţa locului au fost colectate atunci mai multe obiecte: vase, piese din metal etc. Din ele îns ă s-au păstrat doar două recipiente ceramice de cu- loare cenuşie, lucrate la roată din pastă nă, care în prezent se aă la MIES. Primul reprezintă o că- niţă având corpul globular, gâtul îngust cilindric, cu o nervură orizontală la nivelul prinderii torţii, buza verticală uşor îngroşată la exterior şi fundul inelar. Dimensiuni: înălţimea 14,5 cm, diametrul gurii 4,6 cm, diametrul maxim al corpului 11,5 cm şi diametrul fundului 7 cm (g. 1/1).

  • 2 Gratitudinea noastră se îndreaptă către direcţia şi cercetă- torii ştiinţici ai MNEIN, care au manifestat multă înţelegere pentru căutările noastre: dl director Mihai Ursu, dna dr. Var-

vara Buzilă, dna Raisa Tobuică şi dna Natalia Melnicov.

  • 3 Locuitorii or. Sîngerei Pavel Bologan, Ion Guzun şi Ion Grâu au depistat această înmormântare antică, săpând o groapă în anul 1989.

II. Materiale şi cercetări

II. Materiale ş i cercet ă ri Fig. 1. Sîngerei: 1-3 - recipiente lucrate la roat

Fig. 1. Sîngerei: 1-3 - recipiente lucrate la roată din pastă nă cenuşie; 4 - amforetă romană.

Analogii exacte acestui recipient n-am reuşit să găsim deocamdată. Vase de aspect similar însă au fost descoperite în M. 7 de la Mălăieşti (Федоров 1960a, 264, рис. 31/3), M. 14 de la Bălţata (Федоров, Рошаль 1981, 99, рис. 3, 2), în cele mai mari două necropole de tip Sântana din spa- ţiul pruto-nistrian – Dănceni, M. 337 (Рафалович 1986, 95-96, табл. XLVIII/3) şi Budeşti, M. 114 (Vornic 2006, 97, g. 88/1), precum şi la vest de Prut – la Spanţov, M. 22 (Mitrea, Preda 1966, 26- 227, g. 39/3; g. 263) şi Independenţa, M. 32 (Mitrea, Preda 1966, 55-298, g. 146/7).

Al doilea vas este un pahar mic de formă tron- conică, cu gură largă, fund plat şi pereţi relativ subţiri, decoraţi cu faţete verticale neregulate. Dimensiuni: înălţimea 5,5 cm, diametrul gurii 7 cm, diametrul fundului 2,5 cm (g. 1/2). Mai apropiat exemplarului de la Sîngerei pare să e paharul de lut din M. 123 al necropolei de la Mi- hălăşeni, încadrat de autorul săpăturilor O.L. Şo- van în tipul 2 al paharelor de lut (Şovan 2005, 48, 170, pl. 70 A/47; pl. 316/140).

2. Necropolă plană(?), cultura Sântana de Mureş-Černjachov. Localizată în extremitatea de est a oraşului, în punctul numit de localnici La Sârbu, unde câţiva membri ai clubului amintit anterior au descoperit în intervalul anilor 1970-

328

1978 o amforă cu gura lipsă de dimensiuni reduse datând din primele secole ale erei noastre. Se păs- trează şi ea în expoziţia MIES.

Amforeta, de culoare cărămiziu-gălbuie, este modelată la roată din pastă nisipoasă conţinând particule negre şi maronii; are corp piriform, cu caneluri orizontale neregulate pe întreaga supra- faţă; umerii sunt rotunjiţi, gâtul tronconic lărgit spre bază (partea lui superioară, însă, de la nivelul prinderii torţilor, a fost ruptă din vechime); fun- dul îngust, modelat în formă de buton; torţile au secţiunea aproximativ ovoidală şi se prind aproa- pe perpendicular de gât şi oblic de umerii recipi- entului. Dimensiuni: înălţimea păstrată 26,5 cm, diametrul maxim al corpului 16 cm (g. 1/4).

Deoarece gura amforetei lipseşte, nu putem de- termina exact tipul la care aparţine. Însă jude- când după compoziţia pastei, culoare, forma cor- pului şi a picioruşului, ni se pare a mai apro- piată de amforele roşiatice cu gura pâlniformă, având analogii la Mălăieşti (Федоров 1960а, 260, 294, рис. 20, 11), Komarov (Кропоткин 1970, 69, рис. 32/6) şi Spanţov (Mitrea, Preda 1966, 23, g. 22/4; 265/2).

În câteva morminte aparţinând culturii Sântana de Mureş din Muntenia s-au mai semnalat amfo- re cu gura lipsă, asemănătoare exemplarului de la

L. Ciobanu, Vestigii ale culturii Sântana de Mureş-Černjachov de la Sîngerei

Sîngerei: Spanţov, M. 5 (Mitrea, Preda 1966, 21, g. 13/3; 265/4), Cetatea Veche (Mitrea, Preda 1966, 84, g. 217/5), Coconi (Mitrea, Preda 1966, 84, g. 218) şi Nicolae Bălcescu (Mitrea, Preda 1966, 103, g. 246/3).

Recipientul din expoziţia MNEIN (înregistrat în anul 1956 sub numărul de inventar 3548) provine dintr-o aşezare de tip Sântana de Mureş-Černja- chov descoperită în anul 1954 de A.A. Nudelman la nord-est de or. Sîngerei (Федоров 1960b, 258, nr. 70; Рикман 1975, 94, nr. 373). Autorii citaţi menţionează că în afară de ceramică în aşezare au mai fost descoperite un fragment de bulă de er cu picioruşul înfăşurat şi un fragment de brăzdar de plug, tot de er care, cu regret, nu s-au păstrat.

Cana, de culoare cenuşie, este lucrată la roată din pastă nă, cu mică în compoziţie (g. 1/3). Su- prafaţa ei exterioară a fost acoperită în întregime cu angobă de nuanţă cenuşie-închisă şi lustrui- tă. Vasul are corp bitronconic, gât cilindric înalt, buză verticală, toartă din bandă lată cu o uşoară şănţuire longitudinală, fund prolat pe suport inelar. La nivelul prinderii torţii şi la baza gâtului recipientului sunt plasate ca decor câte o nervură orizontală în relief.

Acest tip de căni este foarte răspândit în com- plexele culturii Sântana de Mure ş-Černjachov, în special necropole, de aceea enumer ăm în con- tinuare doar câteva dintre analogiile cele mai apropiate: Mălăieşti, M. 27 (Федоров 1960а, 276, 296, рис. 23/3), Târgşor, M. 179 (Diaconu 1965, 64, pl. CX/4); Independenţa, M. 18 (Mi- trea, Preda 1966, 52, 291, g. 130/3); Dănceni, M. 337 (Рафалович 1986, 95, табл. XLVIII/2); Hăneşti, M. 30 (Zaharia, Zaharia, Şovan 1993, 156, g. 12 B/2); Bârlad-Valea Seacă, M. 532 (Palade 2004, 657, g. 284/3); Mihălăşeni, M. 36 (Şovan 2005, pl. 23/6), M. 138 (Şovan 2005, pl. 79/11), M. 427 (Şovan 2005, pl. 236/7), M. 510 (Şovan 2005, pl. 272/6).

Vasul analizat de la Sîngerei aparţine tipului 2C1 conform clasicării lui Ion Ioniţă a cănilor de la Târgşor (Ioniţă 1986, 300-339, Abb. 22, 3), datat în faza mijlocie (a doua) de evoluţie a cimitirului din Muntenia (Ioniţă 1986, 302-316, tab. 1). Un număr mare de astfel de căni, după cum am vă- zut, s-a descoperit în necropola de la Mihălăşeni, autorul investigaţiilor încadrându-le în tipurile 4a şi 7b (Şovan 2005, 168, 169, pl. 313/117, 123).

Materialul ceramic descoperit în raza orăşelului Sîngerei după factură, tehnica de lucru şi analo- giile aduse indică apartenenţa sa clară la cultura Sântana de Mureş-Černjachov, datată în linii ge- nerale în secolele III-IV e.n. Completarea cu două puncte noi (ambele reprezentând necropole, după câte se pare) a repertoriului arheologic al acestui centru raional dovedeşte o dată în plus densitatea deosebit de ridicată a complexelor culturii nomi- nalizate în interuviul Prut-Nistru. Dacă revenim cu o statistică sumară, constatăm că din cele 51 monumente arheologice semnalate în raza Sînge- reilor 17 situri, adică exact 1/3, datează din epoca antică târzie. Observăm de asemenea că cele mai apropiate analogii pentru vestigiile depistate în această localitate se găsesc în necropola de la Mălă- ieşti (cana cu corp globular, amfora, dar şi tipul de căni cu corp bitronconic), situată într-o microzonă învecinată dinspre nord-vest, în lunca râului Prut. Iar prezenţa printre descoperirile de la Sîngerei a amforetei conrmă şi în acest caz particular inu- enţa culturii romane asupra teritoriilor limitrofe Imperiului Roman. După cum dovedesc investiga- ţiile arheologice, toate complexele culturii Sântana de Mureş-Černjachov din arealul pruto-nistrean conţin materiale romane de import: ceramică, sti- clărie, piese de podoabă, accesorii vestimentare, unelte, mai rar monede. Evident, la o completare cât mai veridică a tabloului realităţilor istorico- arheologice din primele secole ale erei noastre în microzona orăşelului Sîngerei pot contribui doar săpăturile arheologice cu caracter sistematic.

Bibliograe

Bicbaev 1993: V. Bicbaev, Repertoriul arheologic al raionului Sîngerei, Chişinău 1993 (manuscris), în arhiva MNAIM. Ioniţă 1986: I. Ioniţă, Chronologie der Sântana de Mureş-Černjachov Kultur. Peregrinatio Gothica. Archaeologia Baltica VII, 1986, 295-351. Mitrea, Preda 1966: B. Mitrea, C. Preda, Necropole din secolul al IV-lea e.n. din Muntenia (Bucureşti 1966). Palade 2004: V. Palade, Aşezarea şi necropola de la Bârlad-Valea Seacă (Bucureşti 2004). Şovan 2005: O.L. Şovan, Necropola de tip Sântana de Mureş-Černjachov de la Mihălăşeni (judeţul Botoşani) (Târgovişte 2005).

329

II. Materiale şi cercetări

Vornic 2006: Vlad Vornic, Aşezarea şi necropola de tip Sântana de Mureş-Černjachov de la Budeşti (Chişinău

2006).

Zaharia, Zaharia, Şovan 1993: Emilia Zaharia, Nicolae Zaharia, Octavian-Liviu Şovan, Necropola din secolul al IV-lea d.Chr. de la Hăneşti (judeţul Botoşani). Arheologia Moldovei XVI, 1993, 151-189.

Кропоткин 1970: В.В. Кропоткин, Римские импортные изделия в Восточной Европе (II в. до н.э. – V в. н.э). САИ, вып. Д1-27 (Москва 1970).

Рафалович 1986: И.А. Рафалович, Данчены. Могильник Черняховской культуры III-IV вв. н.э. (Кишинев

1986).

Рикман 1975: Э.А. Рикман, Памятники сарматов и племен Черняховской культуры. AKM, вып. 5 (Кишинев

1975).

Федоров 1960a: Г.Б. Федоров, Малаештский могильник (памятник Черняховской культуры в бассейне реки Прут). МИА 82, 1960, 253-302.

Федоров 1960b: Г.Б. Федоров, Население Прутско-Днестровского междуречья в I тысячелетии н.э. МИА 89, 1960.

Федоров, Рошаль 1981: Г.Б. Федоров, М.Г. Рошаль, Раскопки Черняховского могильника у с. Балцата. В сб.: АИМ в 1974-1976 гг., 1981, 83-106.

Les vestiges de la culture Sântana de Mureş-Černjachov de Sîngerei

Rézumé

L‘article comprend la présentation de trois récipients tournées en terre ne grise et d’une amphorette à pâte rouge, de facture romaine, découvertes fortuitement en rayon du ville Sîngerei. Les vestiges sont attribués à la culture Sântana de Mureş-Černjachov (III e -IV e siècles de n.è.). Il faut mentionner que trois vases proviennent de deux complexes, qui ne sont pas inclus encore dans le répertoire archéologique du district Sîngerei.

Légende de la gure:

Fig. 1. Sîngerei: 1-3 - vases en pâte ne, grise, façonnées au tour. 4 - amphorette romaine.

Находки культуры Сынтана де Муреш-Черняхов из Сынжерей

Резюме

Статья содержит описание трех гончарных серолощенных сосудов и красноглиняной амфоры римского облика, случайно обнаруженных в окрестностях районного центра Сынжерей и относящихся к культуре Сынтана де Муреш-Черняхов (III-IV вв. н.э.). Примечательно, что три сосуда происходят из комплексов, не включенных еще в археологической карте Сынжерейского района.

Иллюстрация:

Рис. 1. Сынжерей: 1-3 - cосуды изготовленные на гончарном круге из серого теста; 4 - римская амфоретка.

12.02.2007

Larisa Ciobanu, Institutul Patrimoniului Cultural al AŞM, str. Mitropolitul Bănulescu-Bodoni 35, MD-2012, Chi- şinău, Republica Moldova

330