DESPRE RITUL ŞI RITUALUL FUNERAR MEDIEVAL
TIMPURIU DIN SPAŢIUL PRUTO-NISTRIAN
(NECROPOLA DE LA MOLEŞTI-IALOVENI)
Cunoaşterea dimensiunilor practice ale fenome-
nului religios în general şi a celui din perioada
evului mediu timpuriu din spaţiul est-carpatic în
particular, este posibilă doar în urma efectuării
unor laborioase investigaţii interdisciplinare (Ba-
raschi 1977, 410-416; Teodor 1991; Sîrbu 1993;
Spinei 1995, 82-100; Tentiuc 1996, 146-192; Idem
2001, 123-131; Idem 2004; Postică 2006). În acest
sens este importantă cunoaşterea tendinţelor ge-
nerale ale evoluţiei manifestărilor religioase ale
comunităţilor din regiunile circummediteraneea-
nă şi circumcarpatică, în corelare cu cele din di-
verse arii din sud-estul, centrul şi vestul Europei
(Бессмертный 1991; Vauchez 1994; Aries 1996;
Duby 1996; Zugravu 1997; Tenace 2005), dar şi a
manifestărilor lui particulare în zone mai restrân-
se (Cankova-Petkova 1973, 21-39; Рыбаков 1988,
Brown 2002; Popescu 2004, 227-248). Pe de altă
parte, este imperioasă cunoaşterea etapelor şi a
formelor de propagare a creştinismului dinspre
Locurile Sfinte spre mediile barbare politeiste
(Năsturel 1984, 250; Lenoir, Tardan-Masqueli-
er 1997, 527-730; Popescu 2000, 194-214; Idem,
2003, 521-530). Nu pot rămâne în afara studiului
nici unele particularităţi ale obiceiurilor şi tradiţi-
ilor, perpetuate până în perioada premodernă, pe
care cercetătorii le consideră a reprezenta remi-
niscenţe păgâne, de vechime indo-europeană şi
peste care s-ar fi suprapus altele mai noi, de sor-
ginte traco-geto-dacică (Duman 1990, 296-298;
Teodor 1985-1986, 131-148; Idem 1990, 232-234;
Spinei 1995, 82-100; Idem 2004, 259-301; Ghi-
noiu 1999; Hâncu-Tentiuc 2002, 277-293; Idem
2004, 155-156; Tentiuc 2004, 120-124; Furtună
2004, 201-205; Hanganu 2004, 215-236).
Europa în general şi sud-estul continentului în
particular au fost bulversate, începând cu pri-
mele secole ale erei noastre, de mişcări masive
de populaţii, diverse atât din punct de vedere al
nivelului de dezvoltare social-economic şi politic
cât şi cel spiritual, deţinând un palmares deose-
bit de mozaicat de credinţe şi obiceiuri ancestrale
(Параска 1981, 5-25; Плетнева 1981; Idem 1982;
Tyragetia, s.n., vol. I [XVI], nr. 1, 2007, 335-342.
Ion Tentiuc
Idem 1990; Мавродина 1983; Spinei 1985; Idem
1996; Postică 1985, 227-240; Idem, 1994; Tenti-
uc 1990, 66-78; Idem 1996). În ultimii ani au fost
publicate mai multe lucrări monografice, studii şi
articole care au inclus în circuitul ştiinţific mate-
riale inedite survenite din diverse complexe fune-
rare – aparţinând antichităţii târzii sau epocii me-
dievale timpurii – necropole plane sau tumulare,
morminte izolate etc., care au permis de a înţelege
plenar universul mental al omului medieval, viziu-
nile lui asupra lumii sau a vieţii de apoi1.
Pe de altă parte, publicarea unor documente ale
organismelor de decizie ale Bisericii creştine şi ale
unor texte ale literaturii vechi ecleziastice demon-
strează caracterul tolerant şi indulgenţa acesteia
faţă de manifestările locale ale tradiţiilor păgâne
(Brown 2002, 256), impunându-se totuşi cu te-
nacitate normele şi prescripţiile dogmatice. Toate
acestea la un loc au condus la fundamentarea în
spaţiul carpato-balcanic a unor dogme creştine cu
multiple reminiscenţe ancestral-politeiste (Can-
kova-Petkova 1973, 21-39; Ghinoiu 1994,11-21;
Idem 1999, 34-42).
Deşi mai puţin încorsetate de prescripţiile dog-
matice ale Bisericii din primele secole ale erei
creştine, riturile şi ritualurile de înmormântare
nu au rămas în afara influenţei acesteia. Cum era
şi firesc, noua religie nu a putut anula instanta-
neu practicile funerare păgâne de tradiţie milena-
ră. Extinzându-se graduat dinspre Locurile Sfinte
spre Europa în devenire politică, culturală şi spi-
rituală, religia creştină a întâmpinat o rezistenţă
tacită din partea comunităţilor păgâne. Procesul
a fost îndelungat, lupta pentru convertire a fost
anevoioasă, biserica dând dovadă de multă îngă-
duinţă dar şi insistenţă, iar noii prozeliţi de o anu-
mită înţelegere şi de multă rezistenţă faţă de noua
religie şi prescripţiile ei.
1
O variantă rezumativă, în limba engleză, cu titlul Aspects of
funeral rite and ritual in the Prut-Dniester region – end of
first millennium, begining of second millennium (The Mo-
leşti-Ialoveni necropolis) a fost publicată în volumul (ed. by
Victor Cojocaru and Victor Spinei) Aspects of Spiritual Life in
South East Europe from Prehistory to the Middle Ages, Iaşi,
2004, 323-327.
 II. Materiale şi cercetări
Materialele etnografice şi folclorice de la sfârşitul
secolului al XIX-lea – începutul secolului al XX-
lea, permit de a întrevedea în diferite manifes-
tări, inclusiv în cele funerare, perpetuarea unor
reminiscenţe ale vechilor rituri indo-europene
(Ghinoiu 1999, 256-258). Aşa se face că astăzi în
unele zone ale regiunii carpato-balcanice se mai
dezgroapă defuncţii pentru operaţii de anihilare a
potenţelor lor malefice, se mai efectuează ritualuri
de destrigoire (Vulcănescu 1985, 294-322; Ker-
nbach 1995, 591; Ghinoiu 1999, 279-289; Hâncu
1999, 121), se mai purifică decedatul cu uleiuri şi
mormântul cu parfumuri (tămâie).
Cercetarea arheologică suplineşte cu multă difi-
cultate carenţele unei documentări aproximative
şi nu totdeauna exacte ale surselor scrise medi-
evale. Cu toate acestea, amploarea investigaţiilor
prin săpături de teren din ultimele decenii a per-
mis, totuşi, efectuarea unor reconstituiri istorice
ale vieţii comunităţilor din spaţiul est-carpatic,
temeinic fundamentate din punct de vedere ştiin-
ţific. Au fost descoperite mai multe aşezări şi ne-
cropole sau morminte izolate prin studiul cărora
s-a ajuns la concluzii pertinente, inclusiv privind
diferite aspecte ale practicilor funerare medieva-
le. S-a demonstrat că a fost necesar circa un mile-
niu de travaliu al Bisericii pentru a desensibiliza
tradiţia păgână în a utiliza, spre exemplu, ritul
incineraţiei celor decedaţi.
În spaţiul pruto-nistrean, parte integrantă a pro-
ceselor politice, etno-demografice, culturale şi
spirituale ale arealului circumcarpatic din evul
mediu timpuriu, au fost descoperite câteva ne-
cropole de diferită întindere, dintre care unele
mai modeste, iar altele suficient de mari, cum ar
fi cele de la Brăneşti (Федоров, Чеботаренко,
Великанова 1984); Hansca-Căprăria (Хынку
1973) şi Hansca-Limbari (Хынку 1970), care au
permis reconstituirea ritului şi ritualului funerar
al comunităţilor locale. Totodată au fost inves-
tigate mai multe complexe funerare medievale
efectuate în tumuli, conţinând în exclusivitate
morminte de incineraţie, ca cele de la Alcedar
(Федоров, Чеботаренко 1974, 101-103), apar-
ţinând, în opinia unor cercetători, unor grupuri
de populaţie (tiverţilor?) alogenă2. Tot în tumuli,
2
Nu ne vom include în polemica academică privind aparte-
nenţa etnică a acestora, consideraţi de unii cercetători a fi slavi
(Федоров 1952, 250-259; Spinei 1994, 73-74), de alţii turanici
(Баскаков 1985, 16), iar de cei mai mulţi - romanici (Рыбаков
1950, 3; Хынку 1972, 159-175; Idem 1992, 99-108; Idem 1997,
125-132; Boldur 1992, 127-128; Gonţa 1993, 57; Dron 1997,
198-202; Idem 1999, 35-43; Postică 2006, 16).
336
însă utilizând ritul inhumaţiei, îşi înmormântau
defuncţii comunităţile de nomazi turanici (Spinei
1985, 107-125; Добролюбский 1986). Descoperi-
rea la periferia unor necropole plane a mormin-
telor atribuite nomazilor a permis enunţarea ipo-
tezei despre anumite tendinţe de sedentarizare
a acestora şi despre demararea unor procese de
asimilare (Хынку 1970, Idem 1973).
Necropola medievală timpurie de la Moleşti a fost
descoperită în timpul săpăturilor arheologice din
cadrul unui sit pluristratigrafic situat în partea
centrală a spaţiului pruto-nistrean, la circa 25
km sud de Chişinău (Tentiuc 1996a, 78-79; Idem
1996b). Aici, pe locul numit Râpa Adâncă, au fost
cercetate mai mult de 150 de complexe de locuire,
meşteşugăreşti (cuptoare de ars ceramica), fune-
rare şi anexe gospodăreşti atribuite diferitor pe-
rioade istorice. Au fost dezvelite şi cercetate stra-
turi culturale datând din perioada secolelor IV-III
î. e. n., VI-VII e. n. şi X-XIII (Чеботаренко 1983,
183-193; Idem 1990, 229-239; Tentiuc 1996a, 78-
79; Idem 1996b). În studiul nostru ne-am propus
de a include în circuitul ştiinţific materialele refe-
ritoare la complexele funerare medievale timpurii
de la Moleşti, ca fiind cele mai reprezentative în
cadrul sitului investigat.
Din totalul de 11 complexe funerare surprinse
clar, descoperite la periferia aşezării menţionate,
1 (un) mormânt de inhumaţie, aparţinând unui
copil, a fost atribuit perioadei secolelor IV-III î.
e. n.; 1 (un) alt mormânt a fost datat cu primele
două secole ale erei noastre, iar 1 (un) al treilea, în
care a fost descoperit doar craniul, aparţine, pro-
babil, secolelor VI-VII după Christos.
Mai multe complexe funerare, efectuate prin în-
humare, au fost atribuite perioadei cuprinsă în
secolele XI-XII. Au fost dezvelite 8 (opt) mormin-
te care cuprindeau 9 (nouă) schelete. În săpătură
au mai fost descoperite resturi de oase umane de
la încă aproximativ şase morminte, care au fost
distruse în totalitate de lucrările agricole din pe-
rioada modernă3.
Mormântul 1 (fig. 1/2) a fost descoperit în par-
tea centrală a sitului, la adâncimea de 25-30 cm
de nivelul actual de călcare, la distanţa de 3,15 m
nord de locuinţa 11. Groapa de formă rectangu-
lară, cu colţurile rotunjite şi pereţii oblici, avea
3
Numărul mare de complexe funerare distruse, majoritatea
în epoca modernă, se explică prin faptul că de pe o suprafaţă
importantă a sitului a fost excavat solul fertil (cernoziomul) în
vederea utilizării în gospodăria agricolă locală.
 I. Tentiuc, Despre ritul şi ritualul funerar medieval timpuriu din spaţiul pruto-nistrian

2
1

3 4

Fig. 1. Necropola Moleşti: 1 - mormântul 7; 1a - cercel din bronz din mormântul 7; 2 - mormântul 1; 3 - mormân-
tul 6; 3a - nasture din bronz din mormântul 6; 4 - mormântul 8; 4a - cercel din bronz din mormântul 8;
4b - cute din piatră din mormântul 8.

337
 II. Materiale şi cercetări

lungimea de circa 2,10 m şi lăţimea de 0,62 cm în Mormântul 6 (fig. 1/3). A fost descoperit în par-
regiunea picioarelor şi 0,75 m în regiunea capu- tea de nord a sitului. Era suprapus, parţial, pes-
lui, fiind orientată pe axa VSV- ENE. Scheletul de te groapa unei locuinţe datate în secolele X-XI.
adult era întins pe spate, cu capul la VSV, având Scheletul unui adult era depus întins pe spate,
braţele îndoite din cot şi depuse pe „burtă”. În fiind orientat cu capul spre sud-vest. Avea braţe-
regiunea picioarelor au fost observate mici frag- le dispuse diferit: braţul drept era întins pe lângă
mente de cărbuni de lemn. Fără inventar. corp, iar braţul stâng, îndoit din cot, era depus pe
„burtă”. Membrele inferioare erau întinse, dispu-
Mormântul 2 a fost descoperit în partea de est a
se paralel. Partea de nord-est a gropii mormântu-
sitului, la adâncimea de 0,50 m de la nivelul ac-
lui era suprapusă peste cea a locuinţei amintite, în
tual de călcare. Groapa funerară adâncă de 0,20
interior, lângă perete. Adâncimea gropii funerare,
m, cu dimensiunile de aproximativ 0,75×1,90 m,
măsurată de la nivelul vechi de călcare, era de cir-
orientată pe axa est-vest, a fost distrusă de o inter-
ca 0,35 m. Conturul gropii se distingea clar şi în
venţie târzie, care nu a făcut posibilă identificarea
regiunea picioarelor defunctului, fapt ce a permis
exactă a conturului iniţial. Scheletul de adult a fost
identificarea dimensiunilor ei. Lungimea gropii
răvăşit. Fragmente de la oasele craniului au fost
era de circa 2,20 m, lăţimea, în partea de mijloc
descoperite în partea de vest a gropii. S-au mai gă-
– 0,66 m.
sit fragmente de la oasele bazinului şi de la braţe.
Pe fundul gropii, împreună cu oasele disparate ale În regiunea oaselor toracelui a fost descoperit un
defunctului, au fost descoperite fragmente cera- nasture de bronz. Piesa este sudată din două foiţe
mice lucrate la roată, datate în secolele XI-XII. subţiri din bronz, unite pe verticală. În partea su-
perioară nasturele este prevăzut cu urechiuşă de
Mormântul 3 a fost cercetat în aceeaşi parte a si-
prindere. Pe suprafeţele semisferoidale, din care
tului, la distanţa de 6,50 m spre est de mormântul
este executată piesa, a fost imprimat un ornament
doi. La adâncimea de 0,20-0,30 m de la nivelul
în formă de spirală, tip „coarne de berbec”. Înăl-
actual de călcare, pe o suprafaţă de 0,60×2,00 m,
ţimea nasturelui este de 1,9 cm, diametrul de 1,3
au fost descoperite fragmente de la oasele craniu-
cm (fig. 1/3a).
lui şi de la membrele inferioare. Fără inventar.
Referitor la încadrarea cronologică a complexu-
Mormântul 4. Resturile de la un mormânt au fost
lui funerar putem menţiona că înhumarea a fost
descoperite la adâncimea de 0,20-0,30 m, la dis-
efectuată după părăsirea locuinţei 1444. Materia-
tanţa de circa 2,00 m vest de mormântul 3. Aici,
lul ceramic descoperit in situ în locuinţă a permis
pe o suprafaţă de 1,00×2,00 m au fost descoperi-
datarea ei în secolele X-XI. Pe de altă parte, nas-
te fragmente de oase de la craniu, cutia toracică,
turele de bronz, descoperit printre oasele torace-
bazin, membrele superioare şi inferioare, aparţi-
lui, îşi găseşte analogii printre piesele de acelaşi
nând unui individ matur. Judecând după orienta-
tip din secolele XI-XII (Dinogetia 1967, 280).
rea generală a oaselor de la diferite părţi ale cor-
Considerăm că prezenţa lui permite datarea mor-
pului, acesta putea să fie orientat pe axa est-vest.
mântului în perioada secolelor XI-XII.
Mormântul 5. Resturile unui complex funerar au
Mormântul 7 (fig. 1/1) a fost descoperit la distan-
fost descoperite la adâncimea de 0,25/0,27 m, la
ţa de 0,8 m spre vest de mormântul 6. Conturul
circa 1,00 m vest de mormântul 4. Groapa fune-
gropii funerare a fost observat la adâncimea de
rară a fost distrusă în totalitate. S-a păstrat doar
0,60 m de la nivelul actual de călcare. Groapa a
partea de vest a acesteia, pe o porţiune lungă de
fost săpată pe mijlocul unei locuinţe de formă cir-
0,75 m, fapt ce a permis reconstituirea ei aproxi-
culară, de tip „iurtă”, părăsită, şi a întretăiat stra-
mativă. La nivelul descoperirii groapa era lată de
tul gros de 0,15 m de cenuşă din partea centrală
0,55-0,60 m. Judecând după perimetrul în care
a acesteia. În locuinţa distrusă de incendiu, au
erau răspândite resturile scheletului, s-ar putea
fost descoperite mai multe fragmente de căldări
ca lungimea gropii funerare să nu întreacă 2,00
de lut. Adâncimea gropii funerare de la nivelul
m. În partea de vest, păstrată intact, a gropii fune-
rare a fost descoperit craniul, oase de la antebraţ 4
Aici am urmat numerotarea complexelor conform Raportu-
şi de la coloana vertebrală. Tot aici au fost găsite lui de investigaţii arheologice din aşezarea pluristratigrafică
două fragmente ceramice, modelate la roată, fără Moleşti - Valea Mare de lângă s. Moleşti, raionul Ialoveni, Re-
publica Moldova, din anul 1991. Arhiva Muzeului Naţional de
ornament, datate în secolele XI-XIII. Arheologie şi Istorie a Moldovei.

338
 I. Tentiuc, Despre ritul şi ritualul funerar medieval timpuriu din spaţiul pruto-nistrian

descoperirii era de 0,25 m. Groapa funerară de
formă rectangulară, cu lungimea de 2,00 m şi lă-
ţimea de 0,85 m, avea colţurile uşor rotunjite şi
era dispusă pe axa sud-nord. Defunctul, orientat
cu capul spre sud, a fost depus în groapă cu partea
facială în jos, având braţele îndoite din cot şi adu-
se în lungul corpului. Lângă mormânt a fost des-
coperită o îngrămădire de oase de animale repre-
zentând cabalinele. În regiunea oaselor toracelui
defunctului a fost descoperit un cercel, în formă
de inel, confecţionat dintr-o verigă de bronz groa-
să de 0,2 cm, având diametrul de 1,7-1,8 cm (fig.
1/1a). Considerăm că mormântul 7 poate fi datat
în perioada secolelor XII-XIII.
Mormântul 8 (dublu) (fig. 1/4) a fost descoperit în
partea de nord a sitului. A fost efectuat în groapă
de formă circulară, cu diametrul de 2,30-2,40 m.
Umplutura gropii, adâncă de 1,10-1,20 m, con-
ţinea în abundenţă cărbuni de lemn ars şi frag-
mente ceramice. Primul schelet, aparţinând unui
bărbat adult, era întins pe spate fiind orientat cu
capul spre ESE. Sub craniu a fost descoperită o
cute din piatră bine şlefuită (fig. 1/4b). Al doilea
schelet, aparţinând unei femei mature, orientat
cu capul spre VNV, era culcat pe partea dreaptă,
cu partea facială îndreptată spre primul defunct.
Acesta a fost amplasat pe o pernă de pământ care
îl situa cu 20-25 cm mai sus faţă de primul sche-
let. Avea membrele inferioare fandate diferit. Pi-
ciorul drept – sub un unghi de circa 90 grade, cel
stâng – puţin îndoit. Braţele erau plasate în par-
tea din faţă, fiind depuse cu falangele pe braţul
drept al primului schelet. Lângă oasele craniului
defunctei a fost descoperit un cercel în formă de
inel, din bronz, cu diametrul de 1,9-1,2 cm, având
încorporată o mărgică de bronz (fig. 1/4a).
Pe fundul gropii funerare, în dreapta craniului
primului schelet a fost descoperită o bucată de fier
topit, iar la spatele celui de-al doilea – un maxilar
de bovină (?). Mormântul dublu poate fi datat în
secolele XI-XII.
În apropierea acestui complex funerar, la doar
1,35 m, a fost descoperită o groapă circulară cu
diametrul de 1,3/1,5 m., adâncă de 0,85 m cu um-
plutura abundând în cărbuni de lemn. Pe fundul
gropii au fost descoperite părţi de ovicaprină de-
puse în ordine anatomică şi scheletul unui cocoş
cu pinteni puternici. Din fragmentele ceramice de
pe fundul acestei gropi a fost întregită o căldare
de lut din secolele XI-XII.
Cercetarea necropolei de la Moleşti completea-
ză cu noi materiale cunoştinţele noastre despre
practicile funerare din spaţiul investigat din pe-
rioada secolelor XI-XII. Necropola aparţine unei
populaţii creştine. La periferia de nord a aşezării,
la o anumită distanţă de aceasta, au fost desco-
perite complexe de locuire şi funerare, mai puţin
numeroase, ale unei populaţii necreştine, care lo-
cuia în locuinţe de formă circulară, aflate probabil
în proces de sedentarizare5. Aici au fost descope-
rite complexe funerare cu utilizarea unor rituri
de înmormântare deosebite de cele din necropola
aşezării.

Bibliografie

Ariès 1996: Philippe Ariès, Omul în faţa morţii, I. Vremea giganţilor, II. Moartea sălbatică, trad. şi note A. Nicu-
lescu (Bucureşti 1996).1
Baraschi 1977: Silvia Baraschi, Observaţii asupra necropolelor din epoca feudală timpurie din Dobrogea. SCIVA
28, 3, 1977, 403-417.
Boldur 1992: Alexandru Boldur, Istoria Basarabiei (Chişinău 1992).
Brown 2002: Peter Brown, Întemeierea creştinismului occidental. Triumf şi diversitate. 200-1000 d. Cr. (Iaşi
2002).
Cankova-Petkova 1973: G. Cankova-Petkova, Contribution au sujet de la conversion des Bulgares au christia-
nisme. Byzantinobulgarica IV, 1973, 21-39.
Dron 1997: Ion Dron, Tiverienii – reflecţie târzie a unui exoetnonim al populaţiei autohtone tiragete romanizate
(expunere propedeutică). Basarabia, nr. 11-12 (Chişinău 1997), 198-202. Republicat in: Ion Dron, Studii şi cer-
cetări (Chişinău 2001), 39-44.
Dron 1999: Ion Dron, Cine au fost tiverienii (tiverţii)? Destin românesc 2 (Bucureşti-Chişinău 1999), 35-43. Re-
publicat in: Ion Dron, Studii şi cercetări (Chişinău 2001), 44-54.
5
Este necesar, în acest context, de a atrage atenţia asupra unui aspect important ce ţine de viziunea locuitorilor sitului de la Moleşti
asupra lumii înconjurătoare, întâlnit şi în alte aşezări şi necropole medievale timpurii din spaţiul pruto-nistrian, cum ar fi cele de
la Hansca-Căprăria şi Hansca-Limbari. Este vorba despre descoperirea în aşezarea şi necropola medievală de la Moleşti a unui
anumit număr, deloc neglijabil, de gropi în care au fost înmormântate animale (în special câini, dar şi bovidee, ovicaprine etc.).

339
 II. Materiale şi cercetări

Duby 1996: Georges Duby, Anul 1000 (Iaşi 1996).

Duman 1990: Maria Duman, Contribuţii la decriptarea unor rituri funerare de substrat, Symposia Thracologica.
Al XIII-lea Simpozion Naţional de Tracologie, Satu Mare-Carei, septembrie 1990, nr. 8. Satu Mare-Carei 1990,
296-298.
Filoranio 2006: Giovanni Filoranio, Il cristianesimo medievale in Occidente. In: La grande storia delle religioni,
vol. I, Cristianesimo. Origini e difusione in tutte le sue forme (Milano 2006), 123-219.
Furtună 2004: A. Furtună, Unele consideraţii privind „ritualul unirii prin moarte”, in: Thracians and Circum-
pontic World, III, Proceedings of the Ninth International congress of Thracology, Chişinău-Vadul lui Vodă, 6-11
September 2004. Chişinău 2004, 201-205.
Ghinoiu 1994: I. Ghinoiu, Vîrstele timpului (Chişinău 1994).
Ghinoiu 1999: I. Ghinoiu, Lumea de aici, lumea de dincolo: ipostaze româneşti ale nemuririi (Bucureşti 1999).
Gonţa 1993: Alexandru I. Gonţa, Relaţiile românilor cu slavii de răsărit până la 1812 (Chişinău 1993).
Hanganu 2004: L. Hanganu, Imaginea Zeiţei-Mame şi unele supravieţuiri trace în etnologia românească şi cea
bulgărească, Thracians and Circumpontic World, III, Proceedings of the Ninth International congress of Thra-
cology, Chişinău-Vadul lui Vodă, 6-11 September 2004. Chişinău 2004, 214-236.
Hâncu 1997: Ion Hâncu, Triburile tiverţilor şi ulicilor în spaţiul carpato-nistrian. In: (V. Spinei coord.) Spaţiul
nord-est carpatic în mileniul întunecat, ed. Universităţii Al. I. Cuza (Iaşi 1997), 125-132.
Hâncu 1999: Ion Hâncu, Istoria unui sat din codrii Hânceştilor în lumina izvoarelor arheologice. Analele Univer-
sităţii „Dimitrie Cantemir”, seria Istorie, nr. 3/1999, 110-137.
Hâncu-Tentiuc 2002: A. Hâncu-Tentiuc, Contribuţii la studiul Caloianului românesc. Thraco-dacica XXIII, 1-2,
2002, 277-293.
Hâncu-Tentiuc 2004: A. Hâncu-Tentiuc, Moşteniri tracice în obiceiurile şi sărbătorile de peste an din Basara-
bia. Tracii şi lumea circumpontică, Rezumatele Congresului al IX-lea de Thracologie, Chişinău-Vadul lui Vodă,
6-11 septembrie 2004, Chişinău 2004, 155-156.
Kernbach 1995: Victor Kernbach, Dicţionar de mitologie generală. Mituri, divinităţi, religii (Bucureşti 1995).
Lenoir et Tardan-Masquelier 1997: Frederic Lenoir et Yse Tardan-Masquelier, Le christianisme en Europe
occidentale et sa diffusion dans le monde. In: Encyclopédie des religions, t. I, ed. Bayard, (Paris 1997), 527-
730.
Năsturel 1984: P.Ş. Năsturel, Le christianisme roumaine a l’epoque des invasions barbares. Buletinul Bibliotecii
Române. S.N. 11 (15), Freiburg 1984.
Popescu 2000: Emilian Popescu, Creştinismul timpuriu pe teritoriul României: 1. Originile apostolice; 2. Bizan-
ţul sau Roma? In: Priveghind şi lucrând pentru mântuire, ed. Trinitas, (Iaşi 2000), 194-214.
Popescu 2003: Emilian Popescu, Adolf von Harnack şi începuturile creştinismului românesc. Sfârşitul unei epo-
ci. In: Închinare lui Petre Ş. Năsturel la 80 de ani. vol. îngrijit de Ionel Cândea, Paul Cernovodeanu şi Gheorghe
Lazăr (Brăila 2003), 521-530.
Popescu 2004: Emilian Popescu, La mission chrétienne aux premiers siècles dans le sud-est européen (aperçu
historique). In: (Ed. V. Cojocar, V. Spinei) Aspects of Spiritual Life in South East Europe from Prehistory to the
Middle Ages (Iaşi 2004), 227-248.
Postică 1994: Gheorghe Postică, Românii din codrii Moldovei în evul mediu timpuriu (studiu arheologic pe baza
ceramicii din aşezarea Hansca) (Chişinău 1994).
Postică 2006: Gheorghe Postică, Civilizaţia medievală timpurie din spaţiul pruto-nistrean (secolele V-XIII). Au-
toreferat al tezei de doctor habilitat în ştiinţe istorice (Chişinău 2006).
Sîrbu 1993: Valeriu Sîrbu, Credinţe şi practici funerare, religioase şi magice în lumea geto-dacilor (Galaţi 1993).
Spinei 1985: Victor Spinei, Realităţi etnice şi politice în Moldova meridională în secolele X-XIII. Români şi tura-
nici (Iaşi 1985).
Spinei 1995: Victor Spinei, Observaţii privind ritul incinerării în regiunile carpato-dunărene în a doua jumătate a
mileniului I d. Hr. In: Pe drumul credinţei. Arhimandrit Roman Braga. Texte omagiale oferite de prelaţi, prie-
teni şi savanţi români plus colecţie de texte antologice, HDM Press, Inc., River Junction, MI, 1995, 82-100.
Spinei 1996: Victor Spinei, Ultimele valuri migratoare de la nordul Mării Negre şi al Dunării de Jos (Iaşi 1996).
Spinei 2004: Victor Spinei, Pratiques funeraires dans l’espace Carpato-Danubien dans la seconde moitie du I-er
millenaire ap. J.-C. In: (Ed. V. Cojocar, V. Spinei) Aspects of Spiritual Life in South East Europe from Prehistory
to the Middle Ages (Iaşi 2004), 259-301.
Tenace 2005: Michelina Tenace, Creştinismul bizantin. Istorie, teologie, tradiţii monastice (Chişinău 2005).
Tentiuc 1996a: Ion Tentiuc, Moleşti, r-l Ialoveni. In: Situri arheologice cercetate în perioada 1983-1992 (Brăila
1996), 78-79.

340
 I. Tentiuc, Despre ritul şi ritualul funerar medieval timpuriu din spaţiul pruto-nistrian

Tentiuc 1996b: Ion Tentiuc, Populaţia din Moldova Centrală în secolele XI-XIII (Chişinău 1996).
Tentiuc 2001: I. Tentiuc, Particularităţi şi semnificaţii ale ritului şi ritualului funerar în spaţiul est-carpatic în
secolele XI-XIII. Tyragetia X, 2001, 123-130.
Tentiuc 2004a: I. Tentiuc, Tradiţii traco-geto-dacice în ritul şi ritualul funerar medieval timpuriu de la est de
Carpaţi. Thracians and Circumpontic World, III, Proceedings of the Ninth International congress of Thracolo-
gy, Chişinău-Vadul lui Vodă, 6-11 September 2004. Chişinău 2004, 120-124.
Tentiuc 2004b: I. Tentiuc, Aspects of funeral rite and ritual in the Prut-Dniester region – end of first millennium,
begining of second millennium (The Moleşti-Ialoveni necropolis). In: (Ed. V. Cojocar, V. Spinei) Aspects of
Spiritual Life in South East Europe from Prehistory to the Middle Ages (Iaşi 2004), 323-327.
Teodor 1985-1986: D.Gh. Teodor, Tradiţii geto-dacice în cultura materială şi viaţa spirituală din secolele V-X
e.n. de pe teritoriul României. Acta Moldavie Meridionalis VII-VII, 1986, 131-148.
Teodor 1988: Dan Gh. Teodor, Rituri şi ritualuri funerare la est de Carpaţi în secolele V-XI. Mitropolia Moldovei
şi Sucevei, anul LXIV, (partea I) nr. 3, mai-iunie 1988, 70-82; (partea a II-a) nr. 5, septembrie-octombrie 1988,
46-58.
Teodor 1990: Dan Gh. Teodor, Tradiţii geto-dacice în ritul şi ritualurile din secolele VI-IX e.n. la est de Carpaţi.
Symposia Thracologica. Al XIII-lea Simpozion Naţional de Tracologie, Satu Mare-Carei, septembrie 1990, nr.
8. Satu Mare-Carei 1990, 232-234.
Teodor 1991: Dan Gh. Teodor, Creştinismul la est de Carpaţi. De la origini pînă în secolul al XIV-lea (Iaşi 1991).
Teodor 1995-1996: Dan Gh. Teodor, Creştinism şi păgânism la est de Carpaţi în a doua jumătate a mileniului I
d. Hr. Pontica XXVIII-XXIX, 1995-1996, 215-226.
Vauchez 1994: André Vauchez, Spiritualitatea evului mediu occidental. Secolele VIII-XII. Trad. de D. Marian şi
D. Barbu (Bucureşti 1994).
Vulcănescu 1985: Romulus Vulcănescu, Mitologie română (Bucureşti 1985).
Zugravu 1997: Nelu Zugravu, Geneza creştinismului popular al românilor (Bucureşti 1997).
Баскаков 1985: Н.А. Баскаков, О тюркских лексических заимствованиях в русском языке. Советская
тюркология 1, 1985.
Бессмертный 1991: Ю.Л. Бессмертный, Жизнь и смерть в средние века (Москва 1991).
Въжарова 1976: Живка Въжарова, Славяни и прабългари по дани на некрополите от VI-XI вв. на
територията на България (София 1976).
Добролюбский 1986: А.О. Добролюбский, Кочевники Северо-Западного Причерноморья в эпоху
средневековья (Киев 1986).
Мавродина 1983: Р.М. Мавродина, Киевская Русь и кочевники (печенеги, тюрки, половцы).
Историографический очерк (Ленинград 1983).
Плетнева 1981: С.А. Плетнева (отв. ред.), Степи Евразии в эпоху средневековья. Археология СССР (Москва
1981).
Плетнева 1982: С.А. Плетнева, Кочевники средневековья. Поиски исторических закономерностей
(Москва 1982).
Постикэ 1985: Георге Постикэ, Глиняные котлы на территории Молдавии в средневековый период. СА
3, 1985, 227-240.
Рыбаков 1950: Б.А. Рыбаков, Уличи (историко-географические заметки). Краткие сообщения о докладах
и полевых исследованиях Института истории материальной культуры, вып. 35, 1950.
Рыбаков 1988: Б.А. Рыбаков, Противоборство язычества и христианства в Х в. В сб: (Отв. ред. Б.А. Рыбаков)
Язычество Древней Руси (Москва 1988), 382-411.
Тентюк 1990: И. Тентюк, Некоторые аспекты исследования культуры Рэдукэнень на территории ССР
Молдова. Археология, этнография и искусствоведение Молдовы: итоги и перспективы. Материалы
республиканской конференции, 8-9 августа 1989 года. Кишинев 1990, 66-78.
Хынку 1970: И. Хынку, Лимбарь – средневековый могильник XII-XIV веков в Молдавии (Кишинев
1970).
Хынку 1973: И. Хынку, Кэпрэрия – памятник культуры X-XII вв. (Кишинев 1973).
Федоров 1952: Г.Б. Федоров, Тиверцы (из итогов работы Славяно-днестровской экспедиции ИИМК АН
СССР в 1950 г.). ВДИ 2, 1952, 250-259.
Федоров, Чеботаренко 1974: Г.Б. Федоров, Г.Ф. Чеботаренко, Памятники древних славян (VI-XIII вв.).
АКМ, вып. 6 (Кишинев 1974).
Федоров, Чеботаренко, Великанова 1984: Г.Б. Федоров, Г.Ф. Чеботаренко, М.С. Великанова,
Бранештский могильник X-XI вв. (Кишинев 1984).

341
 II. Materiale şi cercetări

Чеботаренко 1983: Г.Ф. Чеботаренко, Раскопки на поселении у с. Молешты Кутузовского р-на. В сб.:
АИМ в 1979-1980 гг. (Кишинев 1983), 183-193.
Чеботаренко 1990: Г.Ф. Чеботаренко, Исследования на раннесредневековом поселении Молешты I. В
сб.: АИМ в 1985 г. (Кишинев 1990), 229-239.

Aspects of funeral rite and ritual in the Prut-Dniester region in the early Middle Ages
(The Moleşti-Ialoveni necropolis)

Abstract
The article is dedicated to the research of the small early Middles Ages necropolis situated in the central part of
Moldova. Burials performed by the corpse disposition rite date to the 1st centuries of the AD 2nd millennium. Most of
the burials have been performed in accordance with the Christian custom. It’s worth noting that on the outskirts of
the same settlement constructions with clay cauldrons including yurt like dwellings; also funeral complexes relat-
ing to the nomadic population apparently on its settling stage have been discovered.

Fig. 1. The Moleşti necropolis: 1 - grave 7; 1a - bronze earring from grave 7; 2 - grave 1; 3 - grave 6; 3a - bronze but-
ton from grave 6; 4 - grave 8; 4a - bronze earring from grave 8; 4b - whetstone from grave 8.

К вопросу о раннесредневековом погребальном обряде в Пруто-Днестровском

междуречье (могильник у с. Молешть, Яловенского р-на)

Резюме
Статья посвящена включению в научный оборот материалов небольшого раннесредневекового могильни-
ка исследуемого в центральной части Молдовы. Погребения, выполненные по обряду трупоположения,
датируются первыми веками второго тысячелетия нашей эры. Большая часть погребений выполнены по
христианскому обряду. Отметим, что также как и на окраине одноименного поселения, где обнаружены со-
оружения с глиняными котлами, в том числе и юртообразное жилище, здесь обнаружены и погребальные
комплексы, относящиеся к кочевническому населению, находящемуся, по-видимому, на стадии оседания.

Рис. 1. Могильник Молешть: 1 - погребение 7; 1а - бронзовая серьга из погребения 7; 2 - погребение 1;

3 - погребение 6; 3а - бронзовая пуговица из погребения 6; 4 - погребение 8; 4а - бронзовая серьга из
погребения 8; 4b - точильный камень из погребения 8.

17.02.2007

Dr. Ion Tentiuc, Muzeul Naţional de Arheologie şi Istorie a Moldovei, str. 31 August, 121-A, MD-2012 Chişinău,
Republica Moldova

342