DOCIIMeNTe VRAWN

CARP DOMNOM, BOTARNICII

RAVASO I EWAN
0 b. I.

PUBLICATE
DE

C. D. CONSTANTINESCU-MIRCESTI i H. H. STAHL

CLI 0 PREFATA DE D. PROFESOR N. IORGA

r,esaubTsfi.....
.e.
...A. .5,..
....Z.ftzpIpW___-

TIPOGRAFTA BUCOVINA, I. E. TOROUTIU, BUCURE$T1 III

Calea Victoriei No. 220. Str. Gr. Alexandrescu No. 4.
1 9 2 9

www.digibuc.ro
 kr-1?-r0 *A-trY fr; N:r1r21,0
56

g S7P t-e

DOCUMENTE VRANCENE

www.digibuc.ro
DOCI1HeNT VRANCeNe
eARTI Dommorn, BOTARNICII

RAMC I IMAM
V O b. I.
PUBLICATE
DE

C. D. CONSTANTINESCLI-MIRCE5TI 0 H. H. STAHIL

CU 0 PREFATA DE D. PROFESOR N. IORGA

T
TIPOGRAFIA BUCOVINA, I. E. TOROUTIU, BUCUREBTI III
Calea Victorie No. 220. Str. Gr. Alexandrescu No. 4.
1 9 2 9

www.digibuc.ro
 PREFATA

Cind publicam cele citeva documente vrincene pe care

intimplarea mi le pusese in min, n'asi fi crezut ca din ca..
sutele razesilor acestui tinut atit de interesant, alit de not:
in vechimea lui, sa r5sara bogdtia de marturii, fie numai con-
temporane, pe care le-a scos la iveala rivna atit unui fiu al
locului insusi, sau scotocirea zeloasd a tinerilor care au in-
tovarasit acum citva timp pe colegul mieu Gusti in studiile
lui de sociologie. Ei s'au intrecut intre ei pentru aceast
opera' de pietate si stiinta, urmati ffind de truda prin dosare
a magistratului focsanean Sava.
Dup cele citeva acte comunicate mie pentru studiul de
acum doi ani, in Analele Academiei Romine" avem acum
un intreg volum de la dinsii. E o revelatie, nu in ce priveste
anAnuntele istoriei politice, ci pentru obiceiurile de drept ale
acestei parti izolate si de aceia singurd asa de romineascd din
poporul rominesc. Toti priceptorii o vor aprecia cu o deose-
bit recunostinta. Eu cu atit mai mult cu cit in acest moment
isprAvesc o culegere de acte tipice ale dreptului ronfinesc,
traduse in frantuzeste, cu o introducere despre istoria acestui
drept.
Actele vrincene vor fi printre cele mai pretioase din
documentele care imi permit sa enunt prerea ca dreptul ro-
minesc, oricare ar fi unele din originile lui, cit de deprtate,
a fost, in mare parte i dup codurile bizantineo-austriace, un
product i unul in continu desvoltare i adaptare, a spiritului
creator al acestui popor, capabil de sinteze i aici, ca i in
art i poezie.
N. IORGA
*

www.digibuc.ro
 CUVINT DE LAMURIRE

Autorii acestei culegeri de documente vrincene nu sunt pro-

fesionisti ai paleografiei. Dar unul dintre ei ffind din itnpre-
jurimile acestui tinut, si interesindu-1 istoricul regiunii, akul
studiind vechea organizatie shteasch in urmele sale supra
vietuelnice razsesti, au inceput inch din anul 1924 o serie
de cercetri pentru cunoasterea Vrancei. In vara anului 1927,
ca membri ai Asociatiei Romine pentru Monografii Sociale,
de sub conducerea d-lui Profesor Dimitrie Gusti, au si luat
parte la monografierea sociologic a satului Nerej din
Vrancea.
11 Mind atita timp drumurile Vrancei am intilnit ascunse
in lzi i in buciume" pAstrate cu grije de rzei, acte care
nu meritau sA se piardA. Purtate de ici colea, ingropate in
phmint in vremuri nelin4tite, astzi aproape putrezite, ele
s'ar fi prpdit frd de urm, odat cu generatia bAtrinilor
de astAzi, care singur le mai intelege rostul. Am socotit de
aceia bine ca s stringem, cit mai este timpul, toate aceste
acte, pentru a le pune la indemina acelora care ar vrea 4
inteleagfi trecutul Vrancei.
Si poate cA munca nu ne-a fost zadarnic: actele strinse
sunt destul de multe si desigur destul de importante. Ele ni
se par a avea si un caracter de deosebit originalitate. Regiu-
nea Vrancei este, prin excelentA, o regiune rhzheasch, ae.
zath, lturalnic Ltd de orisice drum de comunicatie si care
nu a avut contact decAt foarte thrziu cu Domnia. De aceia
s'au phstrat aici forme de vista de atita profundA originalitate
incit desigur vor min.. TAranii acestia, locuitori in satele de
pe vAile Vrancei, isi stpineau de pild, pinh in plin secol al

www.digibuc.ro
IV

19-lea, toti muntii, intio devAlmAsie regional, de un caracter

cit se poate de arhaic; institutie pur trneascA, odat venit
in contact cu boerul, atunci cind la 1802 a incput Vrancea
pentru scurt vreme in miinile lui lordache Ruset, ea se
stria, se desface: asistrn la operatiunea imensA a aruncA-
torii muntilor", care a tinut decenii si care astAzi Ina frAmint
in adincuri, Vrancea.
Actele acestea trAnesti, curat tArnesti, pe care le scoatem
la ivealA ne arat o intreaga lume nouA, un intreg drept obici-
nuelnic rural, de o vigoare pe care n'a bAnuit-o Inca nimeni.
In ceia ce priveste transcrierea, tinem s aniintim cA
ea s'a fAcut nu in arhive, la masa de lucru incdr-
cat cu dictionare, cl cu trucl, alergAnd pe jos zeci
de kilometri pentru un act, scotocind din casA in casA,
uneori pe furis, avind de luptat impotriva prejudecAtii curente
cA actul cAruia i se ia copia i se ia si tAria", intr'un cuvint in
proaste conditiuni tehnice. Totusi ne mAgulim cu credinta cA
textul a fost totdeauna corect redat ba poate, mai corect
decit l'ar fi putut da un paleograf de arhive, pentru faptul
c de atata timp cotrobind regiunea in sus si in jos, am
ajuns sA cunoastem oameni si locuri, familiarizandu-ne astfel
cu numirile proprii asa de deosebite in acest tinut.
Am transcris totdeauna sunetul ti prin ci (sau ce in cazul
cind ti urma dupa litera e). Asemeni pe y l'am transcris prin
gi. Iar semnul I cu valoarea de u scurt, ram transcris prin it,
chiar in actul din 1732 uncle exceptional acest i apare la mij-
locul cuvintelor.
DacA in prezentul volum putem infAtisa nu numai simple
zapise diate, foite de zestre si izvoade, ci ceiace am putea
numi acte oficiale ale Vrancei" ecte interesand obstiile sA-
testi si obstia cea mare a Vrancei, constituitA in sfat, aceasta
o datorAm in bunA parte d-lui erbAnescu din NAruja care
ne-a pus la dispozitie arhiva sa pentru a putea transcri toate
hirtiile, scrisorile condicele de casA si diversele insemnAri pe
care le pAstreazA ca sfintA mostenire de la printele *erban
13Alan, strAbunicul sAu, vestitul vechil al Vrancei, in procesul
cu boerul cotropitor.
De asemeni trebue sA multumim si Parintelui Macovei din

www.digibuc.ro
 V
Nerejul, Parintelui Danti din Nistoreti, d-lui grefier Simion
Hirnea, d-lui invtkor Raileanu i lui Mo Chirild dascalul
din Nruja, d-lui Chiciorea notarul din Spulber, i d-lui je-
cheanu din Vasui, care nu numai a au avut atita incredere in
noi incit ne-au incredintat spre consultare acte, ci ne-au i
ajutat in munca noastr de cercetare din cas in cas.
In ceiace privete indexul de nume i de lucruri, dat fiind a
volumul de fat este primul dintr'o serie pe care o avem in
pregAtire i In parte gata de tipar, socotim mai de foks sA
stabilim la sfarit un singur index comun tuturor volumelor.

www.digibuc.ro
 CUPRINSUL DOCUMENTELOR

Pag.
No. 1. 1657. Copie de pe ispisocul lui VasA lie VodA
pentru muntii Zboinele si Clabuciul, ci le fAcuse danie
la Soveja si pe urma, incredintandu-se cA Sant de
cumpArAturA a lui Gheorghe VodA, le lasA mnstirei
CasAnul, dupA instiintare lui Gheorghe VodA; si dania
din leat 7166. Oct 20" 1

No. 2. 1688 Aprilie 22. (Copie). Carte de intii-

riturA datA minAstirii Miera, in care se pomenesc
mosii vrincene 3

No. 3. 1698 Sept. 25. (Copie). Carte de hotarnicie

a Odobestilor, prin care se delimiteazA partea pe care
o aveau Vrincenii in acel hotar 7

No. 4. 1732. Ianuarie 27. Se stric un zapis privitor

la un schit ce '1 fac NArujenii si se dfirueste lui Ursu
Gege dealul HAjnia 10

No. 5. 1732 Iulie 28. (Copie). Carte de judecatd a

preotilor din Odobesti cu minAstirea Miers, in care
apar Vrincenii 11

No. 6. 1732 Sept. 14. (Copie). Carte de judecata

in aceiasi pricinA 12

No. 7. 1736 Ianuar 10. Grigore Ghica intAreste drep-

tul Vrincenilor asupra moOlor lor cite li s'au ales

www.digibuc.ro
VIII
Pag.
in urma stabilirii hotarului dinspre Tara Ungureasci
fAcut de un Miron Dima Vornic de Vrancea im-
preun cu Vrincenii, de o parte si de baronul Vail,
de cealalt 14

No. 8. 1738. Noembrie 10. Ursu Gege mrturiseste

Nrujenilor ca a fcut un mare viclesug cu un zapis
mincinos prin care a luat dealul Hijma care de drept
trebuie sa rmnd al Nrujenilor 16

No. 9. 1756 Iu lie 25. Din porunca lui Constantin Ra-

covit se aduc inapoi Vrincenii fugiti in Sindrilari
se hotrste ca Sindrilariii s tie cu pace mosiile ce
le au in Vrancea 17

No. 10 1756 August 24. Mihail Racovit porunceste

s se cilia boierul su biv vel strar Ioni, cu
vrinceni, s fac hotarul dinspre Tara Ungu-
reasc, asa cum vor spune Vrincenii 18

No. 11. 1761 Aprilie 18. Popa Neagu Gege din Sin-
drilari arendeazd cu batic" muntele Hijma de la satul
Nruja, ca s-1 curete de pdure i s-1 dea la
el fiind raspunz5tor de bani 18

No. 12. 1763 Iunie 15. Grigore loan Voevod d stire

biv vel Cminarului Niculae Ventura, Staroste de
Putna, ca s dea curs cererii Vrincenilor de a li se
alege mosia 19

No. 13. 1768 Iunie 29. Din porunca starostelui de

Putna, vornicul de Vrancea alege hotarul dealului
Bozul intre satul Poienari i satul Nruja 20

No. 14. 1773 Mai 4. Un milcovan face o cas pe

tarina satului Nruja, Nrujenii i-o drm; sunt o-
bligati sd fac la kc dar pe locul acelui milcovan,
nu pe locul satului 21
No. 15. 1777. Chitant data satului Nruja prin care
se adevereste c la imprtirea muntilor facut intre
sate, i-a venit muntele Muntisoarele, iar frunz,
dealul Boului 23

www.digibuc.ro
 IX

Pag.
No. 16. 1777. Dec. 13. C4iva locuitori din satul Bir-
ssti nepltind partea lox din cisla Vrncii, Vrin-
cenii le interzic folosirea muntilor devlmasi. Se prang
Domnului Dimitrie Moruz care le cl dreptate . . . 23

No. 17. 1777. Din porunca starostelui de Putna, se

face iars'i hotarnicie intre Minstirea Mera si nea-
mul vrincenesc al Bourosestilor 25

No. 18. 1784 Iu lie 14. Hotrnicie intre Nrujeni, Ghe-

bani si Vilcani, pentru hotarul satelor si regularea
stapinirii secaturilor pe care unii le ar avea in ho-
tarul celorlalti 26

No. 19. 1793 Fevruarie 11. Plngerea vornicilor din

Vrancea impotriva unor obiceie noau", din pricina
cfirora nu mai pot tri 27

No. 20. 1797. Ianuarie. Ion Iona din satul CAliman,

are pricin cu Dumitru Ghionoi, biv Vornic de Vran,
cea, pentru niste bani pe care ii luase imprumut, pen-
tru ca a-0 poat rascumpra o moarte de ora . . . 28

No. 21. 1797. Decemvrie 1. (Copie). Ctiva btrini

vrinceni fac danie Schitului Valea Neagra, dealul
Tojanul 30

No. 22. 1729 August 2. Sindilari, avnd pricin cu

Nrujenii pentru dealull Hiimei, se stabilesc de comun
acord hotarele. Preotul Neagul Gege adevereste
pentru indrilari 32

No. 23. 1798. Pavel, protopopul Vrancei, ornduieste

la casa sfanta din Nereju", pe preotul loan, sin preo-
tului Pavel 33
1

No. 24. 1799 Noembrie 28. Din partea vornicului de

Vrancea Torna Stamatin, $ i a cpitanului Manolache
Avram, doi oameni din partea Milcovului si doi din
partea Vrncii hatrnicesc dealul Hijma intre Sin-
drilari si Nrujeni 34

www.digibuc.ro
X

Pag.

No. 25. 1800 Iu lie 14. Din porunca starostehii de

Putna Stavr, vornicul de Vrancea Patnaite, a hotgrit
satul Ghebesti de Ngruja, dar au ramas ocini ale lo-
cuitorilor unui sat pe hotarul celuilalt; Ngrujenti asi-
gurg linistea posesiune a secAturilor GhebestiLlor pe
hotarul lor 35

No. 26. 1800. Iu lie 16. In aceiasi pricing, Ghebestii

asigurg i ei posesiunile Ngrujenilor 36

No. 27. 1800 Iu lie 20. Intr'o pricind a Ngrujenilor

cu Ghebestii, Vornicul de Vrancea Panaite, rupe o
carte de hotgrnicie pe care o obtinuser Ghebestii de
la un vornic de Vrancea anterior, pentru niste secgturi
in Dancirul ,din NAruja, socotind-o vicleand . . . . 37

No. 28. 1801 Ianuar. (Copie). Actul de danie a lui

Constantin Ipsilant cgtre vel vist, Iordache Ruset a
tot locul Vrancei ce este cu sate pe dinsul si care a
rgmas din vechile vremi dreaptd mosie domneascg,
nedatg nimAnui" 39

No. 29. 1803 Septemvrie 18. Hotgrire pentru niste

pricimi ce au Vrincenii pentru pgmAnturile lor din
Odobesti 41

No 30. 1803 Aprilie 18. HotArnicie a satului Odo-

besti, in care apar VrAncenii 43

No. 31. 1803 Septembrie 11. (Copie). Alexandru

Constantin Moruz, dupg ce insArcineazg pe boerul
Bal s vadg rezultatul cercetrilor fgcute in pricina
Vrancei, in timpul lui Sutu, ca urmare a unei jalbe din
1802 din partea Vrincenilor, prin care acestia cer si-
/istele satelor, renuntnd la munti, constatg c5. insgsi
Vrincenii recunosc cA Vrancea este pgragnt domnesc
intreste stgpintirea lui Iordache Roset asupra
Vrancei. Il mai scuteste si de cite un om de fiecare
sat al Vrancei 45

No. 32. 1804. Ianuar 7. (Copie). Vrincenii gsesc un

act de la Bogdan Vod de intgriturg a satului PAulesti

www.digibuc.ro
 XI

Pag.
catre loan si Trifan. Preotul Ioan trimes ca vechil al
Vrancei la Iai ca sA porneascA judecata, este luat
duhovniceasca cercetare- de Mitropoktul Veni-
min i dA o mArturie prin care recunoaste ca Vrin-
cenii nu au dreptate zu acest hrisov si se leapAclA a
mai sta in judecatA pentru Vrancea 49

No. 33. 1808 Ianuar 14. (RegestA). Vornicia VrAncii

d volnicie unui pantir s implineascA, in satul NA-
ruja, datorii al cAror izvod se &A. SA apuce pe Stefan
Man i pe Soare 51

No. 34. 1810. Izvod de fAlcii boeresti, privitoare la

satul Nruja 52

No. 35. 1811 Mai 16. Isvod de socoteli a satului Nis-

toresti cu boerul Iordache Roset 54

No. 36. 1811 Mai 22. Se trimite de vornicie cAtre

Stefan BA' lan din Ndruja un izvod de cite fAlci dA
Iordache Roset in dijmd locuitorilor din Naruja pen-
tru ca sa implineascd datoriile, socotite la 6 lei de fal-
cie pentru Vrinceni si 10 lei de falde pentru strAini
Isvoadele privesc anul 1810 57

No. 37. 1811 Oct. 20. ChitantA pentru plata unor

flcii boieresti in Nerejul 5&

No. 38. 1813 Fevruar 28. (Copie). Sandu Sturza a-

cuzat a fi vandut acte vrincene boerului Roset,
se apArA 5&

No. 39. 1813 Martie 24. Sinet al cheltuelilor procesu-

lui VrAncii 59.

No. 40. 1813 Aprilie 26. Izvod al oamenilor care au

slujit in procesul cu Roznovanu, al zilelor si al banilor 61

No. 41. 1813 Mai 6. (Copie). Jalba Vrincenilar prin

care combat inaintea Divanukti toate afirmatiile lui
Iordache Roset. Expunerea tezei ca Vrancea este pd -
mant liber rAz4esc 65

www.digibuc.ro
XII

Pag.
No. 42. 1813 Itdie 23. Un vomic de Vrancea Ne-
culai, orindtor al mosirilor vrincene, incredinteaza
pe toti locuitorii Wancei c in pricina ce are cu ei, le
rmine suma de 3067 lei, repartizabil pe sate, con-
form unui izvod ce se afl cuprins in act 68

No. 43. 1813 August 10. Toate satele din ocolul

Vrncii dau vechilet catre Sf. sa parintele erban
Men, Toader Tarde i Costantin Taff& in judecata
ce au cu Iordache Roset 70

No. 44. 1813 Sept. 23. Scarlat Al. Calimah scrie sta-
rostelui de Putna s randuiasca oameni cari mergnd
impreund cu vornicul de Vrancea, s stranga dij-
ma de a zecea din semanturi; s facd izvod de ra-
chiul ce fr drept s'a vndut in Vrancea; asemeni un
izvod de cti munti au arendat pe nedrept Vrncenii. 75
No. 45. 1813 Oct. 12. Starostia anunt pe feciorii
boeresti din satele Vrancii c s'a rnduit cpitanul
Alexandru Candrea s cerceteze pricina dijmurilor
pe care nu vor S le dea Vrncenii. La nesupunere,
se vor certa cu cumplit btaie spre pild i altora . . 76
No. 46. 1813 Oct. 12. Starostia atrage atentia nemes-
nicilor i locuitorilor satelor Vrncii s nu supere pe
feciorii boeresti, cerndu-le biruri. Zurbagii vor fi
adusi i certati cu cumplit bataie pe niiele trgului . 77
No. 47. 1813 Octombrie 20. Scarlat Calimah, hot-
rste cea de pe urm vadea de cloud luni de zile. Se
arata pe scurt continutul unor noi acte, pe care Vrin-
cenii le adusesera intre timp 77
No. 48. 1814 Aprilie 28. (Copie). Scarlat Alexandru
Calimah, porunceste boerilor sai SA' se adune la Mi-
tropolie, fatd fiind toti vechilii din procesul Vrancii,
s cerceteze pricina i sa-linstiinteze prin anafora . . 80
No. 49. 1814 Mai 6. Scarlat Calimah &coca o nota
vadea de 3 luni de zile, pentru c la judecata cu Vran-
cia nu venise de cfit 2 din cei 3 coproprietari ai Vran-
cei: Iordache Roset i Alexandru Moruz prin vechilul
ski caminarul loan Mathei. Este instiintat si al 3-lea
coproprietar C. Ipsilanti, s-si trimit vechil. . . . 82

www.digibuc.ro
 XIII

Pag.
No. 50. 1814 Decembrie 7. Starostia Putnii scrie
vornicului de Vrancea sa cerceteze pricina unor
Vranceni cu niste negutatori din Galati, pentru 1000
oca de iasca. Vornicul gaseste nevinovati pe Vranceni. 83

No. 51. 1814 Dec. 26. Isvod de 200 de pungi ce au

avut a da satele Vrncene. 85

No. 52. (Nedatat). Starostia Vrancii atrage luarea a-

minte a satelor Vrancii sa grabeasca cu lucrrile de
strangere a birului Oda' la Sft. Dumitru.
Deosebit se mai trimite o lista de datorii ale Vran-
cii socotite pe sate 85

No. 53. (Nedatat). Isvod de cheltuelile satelor . . 88

No. 54. Nedatat. Izvod de cheltuelile facute de Vran-

ceni in procesul lor cu Iordache Roset 89

No. 55.Nedatat. Izvod al banilor ce a dat fiecare sat

al Vtrancii in cheltuiala cu Iordache Roset . . . . 91

No. 56. 1815 Aprilie 19. Cativa Vranceni se leap* a

face banii anafuralei pana in cloud saptamani. Daca
nu ii vor putea strange si intampinandu-se schim-
bare de domn, vor ramane hartiile nescoase", sa nu
fie raspunzatori vechilii Vrancei 91

No. 57. 1815 Mai 15. Starostia instiinteaza pe vorni-

cul Vrancii, sa-i scoale- pe cativa Vranceni in nu-
mar de 6 ca sa mearga la judecata Vrancii la Iasi . . 93
No. 58. 1815 Noembrie 17. Vechiletul parintelui Ser-
ban pentru judecata cu Minastire Miera . . . . 93
No. 59. 1815 Noembrie 15. Satul Nerej se plange ca.
Narujenii li-au globit un cal pentru c nu au platit
niste poene ce le aveau pe hotarul Narujei. Dar ei nu
au platit pentru ca se socotesc nedreptatiti la calcu-
larea cotei lor parti din bir, in raport cu intinderea sa-
tului kr. Cererea lor se respinge pentru ca analogul
e facut cu invoirea a toata Vrancia". Se pretueste
calul 90 lei si ramane ca socoteala sa se faca cu ocazia
unei socoteli 1 masurari a toata Vrancia 94

www.digibuc.ro
XIV
Pag.
No. 60. 1815 Noembrie 25. In aceiai pricind se pre--
tuete prin act deosebit, la 95 lei, calul globit dela
Nereju 97

No. 61. 1815 Noem- brie 26. 15 oameni din Vrancea,

care la 1803 mrturisiserd cd Vrancia e loc domnesc,
ii cunosc greala i se roag a nu fi trai la rdspun-
dere. Fiind dovediti i de mituire din partea vornicului
ca sd li se ierte acest au vicleug" contribue cu
bani la cheltuelile Vrdncii. Se invoesc cu Vancenii
sa nu mai porneascd judecati ei intre ei 98

No. 62. 1815 Decembrie 10. Carte de judecatd in

pricina Vrincenilor cu orinddtorii acelei moii . . . 100

No. 63. 1816 Martie 16. Un izvod de cisla butucilor

din satul Nerej 103

No. 64. 1816 Maiu 10. Act prin care Vrncenii dd-
ruesc pe pdrintele Serban cu cei 30 de lei cari treceau
peste aruncatoarea muntelui, adic4 in muntele Mun-
tiparele, pretuit la 100 lei cota r trte de 12,25 lei i
in Lapoul de sus, pretuit 120 lei cota parte de 18 lei. 106

No. 65. 1816 Maiu 20. Vrncenii dau vechilit in pri-

cina pe care o aveau cu Mandstirea Miera pentru
pdmntul neamului bouroetilor 108

No. 66. 1816 Mai 25. Carte de judecat in pricina

dintre Mndstirea Miera i neamul Vancean al Bou-
roetilor 110

No. 67. 1816. Iunie 5. Toti rdzaii vanceni, drept

multumire fatd de pdrintele Serban, cari le fusese
vechil in procesul cu Roset, ii acordd lui i urmailor
lui, scutire de la orke cheltuiald comund N or avea,
precum a nu pune Ind garduri pe moiiile lui" . . . 113

No. 68. 1816 Iunie 30. Zapis din care se vede felul
in care Dealul Secturii a fost dat satului Spineti. . 115

www.digibuc.ro
 Pag.
No. 69. 1817 Iu lie 6. Exemplar din tidulele" care au
fost date la mina satelor, in spetd satul Ndruja, ca
sd se stie ce munte le-au venit la arunctoare si in
urma cdror socoteli 116

No. 70. 1817 Iu lie 15. Toate satele din ocolul Vrancii
se adund la sfat la Valea Sdrii, impreund si preotii
fiind" si decid impartirea muntilor pe sate, fiecare sat
ludnd in raport cu cota sa de contributie la chekue-
lile comune pe care le-a avut Vrancia in procesul cu
Roset. Izvod al repartizdrii muntilor pe sate. Stdrostia
Putnii controleazd $ i recunoaste cd operatiunea este
bund si dreaptd. Totusi satuil Poenari refuzd s se
supun 117

No. 71. 1817 LI lie 16. Starostia ordon vornicului de

Vrancia sd scoatd din munte pe Poenari si sd-i urce
la acel munte care li s'a venit in urma impartirii de
comun acord a muntilor Vrancii de cdtre toate satele. 121

No. 72 1817 Dece.mbrie 15. Sate le din Vrancia se a-

dun din nou pentru a discuta chestiunea satului
Poial a. Se aratd temeiurile pentru care s'a f Acut a-
runctoarea si se afirmd cd Poenarii au luat dupd
dreptate; se hotrdste a se merge in judecata Diva-
nului dacd va fi nevoie 122

No. 73. 1818 Martie 23. Toate satele vrncene se a-

dund iardsi in aceiasi pricind si socotesc a fi mai cu-
minte sd se invoiascd cu Poenarii. Se face o noud a-
sezare a muntilor" pe baza unor noi socoteli. lirmea-
zd un nou izvod" 124

No. 74. 1818 Mai 5. Sate le Nistoresti si Nruja, care

erau in acelas hotar, stabilesc amnuntele invoelii
din 1816 privitoare la dania unei cote prti de 30 lei
cdtre printele Serban, din trupul muntilor kr. . . 130

No. 75. 1818 Mai 28. Starostele porunceste vornicu-

lui sd indeprteze pe un Cdcdreazd ce se asezase pe
nedrept pe twine satului Nruje 131

www.digibuc.ro
XVI

Pag.
No. 76. 1818 Iu lie 20. In pricina Ndrujenilor cu Poe-
narii pentru Bozul, vornicul Papandopulo, anuntd pe
Ndrujeni sa vie la Poiana cu bdtrni si dovezi . . . 131

No. 77. 1818 lithe 21. Sate le Nruja si Ghebesti, ca

sa conteneasa certurile dintre ele, hotrdsc hotarul
lor despdrtitor, de build voe 132

No. 78. 1818 Julie 24. Cdcarezii si Rdilenii se prang

cd pe nearept sunt izgoniti de Ndrujeni fiind si ei
mosinasi. Zapciul ordond vornicului sd cerceteze pri-
cina impreun cu bdtrnii.
Vornicul rdspunde cd pluitorii nu sunt cu rzdsia
in Ndruja". Ii sfdtueste sd plateasca bezmanul icu-
venit. Le respinge argumentul a ei ar fi cu rdzdsia
in satul Poiana. Decide sd meargfi la sat Poiana
sd-si caute razdsia, iar nu la Ndruja- 133

No. 79. 1818 August 12. Carte de judecatd prin care

Ndrujenii cdstigd de la Poenari muntele Bozul . . 134

No. 80. 1819. Chitantd pentru plata a 8 lei, pentru

o falcie in Nerejul mic 137

No. 81. 1819. Gtunul Valcanilor, arendeazd, mosia

Simeonul, impreund cu curdturile de pe ea, pe trei
ani. Adetul mosii e de 40 lei 138

No. 82. 1819 Mai 29. Satul Vetresti cere de la pdrin

tele Theodor, vechilul Vrdncii sd le dea un popd la
biserica kr. Se oblig a da 100 lei ajutor la cheltuiala
preotiei, loc de casd si clacd 138

No. 83. 1819 Iunie 28. Ciornd de vechilet pe care

Vrncenii ar da-o cuiva, al cdrui nume e ldsat in alb,
in pricina pe care o au cu fostul vornic de Vrancia
Papandopulo pentru un rest de bani 139

No. 84. 1819 Iu lie 4. Scrisoare particulard adresat

pdrintelui Serban, la Ndruja, de niste trimesi ai sdi,
care au lucrat in pricina cu vornicul Papandopulo . . 140

www.digibuc.ro
 XVII

Pag.
No. 85. 1819 Julie 9. Scrisoare particular intre a-
ceiasi prin care pkintele $erban este anuntat s vie
la Focsani, s se intalneasca cu Serdarul Vasile
Andrie 141

No. 86. 1820 Julie 20. Adeverinta de toate actele

Bouroastilor, pe care acestia o dau spre desckcarea
vechilului lor, pkintele erbatn 142

No. 87. 1819 Dec. 31. Scrisoare prin care un preot

Teodor, instiinteazd pe printele Serban c nu l'a g-
sit in anumite condici, al cror rost nu este artat
in act 143

No. 88. 1820 August 11. Starostia anunt pe Pkintele

Serban i alti fruntasi din satul Nkuja, s vie la jude-
cata ce o au cu neamul Ccrdzenilor 143
No. 89. 1820 Noemvrie 29. 0 implinire de bani, de
ctre un armas, a unor chezasi a talharilor vrnceni". 144
No. 90. 1821 Decembrie 3. (Copie). Strostia Putnii
hotkste pricina dintre neamul vrancean al Bouroses-
tilor si Mnstirea Miera, impotriva acesteia din urma 145
No. 91. 1823 Februarie 28. (Copie). Stkostia Putnii
intkeste din nou dreptatea neamului Bourosastilor . 146
No. 92. 1825 Iu lie 5. Un Criste Ciuf incredinteaz
c va sluji pe Iconomul Serban, dac il va scoate
de la inchisoarea grosului". De nu va fi urmdtor s-1
prind, s-1 globeasc vornicul. 149
No. 93. 1824 Mai 6. Ctiva locuitori ai satuhii Spi-
nesti se prang Domnului c un oarecare Toader Nes-
toroiu le impresoard mosii ce au in satul Nestoresti
Domnul le orinduieste hotarnic 150
No. 94. 1825 Martie 15. Vlcanii se indatoresc a
face un pope pentru biserica din Prahuda, anume pe
ginerile printelui Serban. In schimb vor face i ei
parte din poporul acelei biserici 151
*

www.digibuc.ro
XVIII
Pag.
No: 95. 1825 Martie 5. Aceiasi Vlcani. in aceiasi
pricin, se invoesc s li se dea cilia, de catr N-
rujeni, dealul Cheia pe care 11 aveau acum in arenda,
cu conditia s fie si ginerile printelui Serban, cu
vitele in. psunea acelei Dad nu-1 vor scoate
pop la acel popor. s rme invoiala ca o hartie alb. 153
No. 96. Mai 15. In aceias pricina a facerii unui preot
pentru biserica din Prahuda, Vlcanii precizeaz noi
amnunte ale conventiei lor 154
No. 97. 1827 Mai 5. (Copie). Vrncenii astigand
judecata ce o aveau cu Mnstirea Mier& trag in
judecat satul Sindilari, cari captase de la Mndstire
dreptul de a folosi Dealul Boului. Se da dreptate
VrAncenilor 155
No. 98. 1827 August 27. Scrisoare particular din
partea a doi trimesi ai Vranicei spre autare de hri-
soave ce trebuiau la judecati, cAtre printele Serban
din Naruja 157
No. 99. 1827 Sept. 18. Scrisoare particulara in aceias
pricin. Se pomeneste de un suret scos de pe hrisovul
cel mare al lui Stefan prin care se d danie mosia
Vrancii lui One Ureche; de un hrisov al fiului aces-
tuia, intritur unor paminturi pe apa Putnei si de un
altul dela Vasile ce am stiut Tug c ar fi fiul lui Ste-
fan Voevod", pentru alte hotare decit ale Vrancei . 158
No. 100. 1287 August 29. In aceiasi pricin, scrisoare
particular intre aceiasi 160
No. 101. 1829 Ianuarie 18. Chitant pentru contri-
butia satului Nerej la cheltuelile unor vechili ce
merg la Iasi in judecata cu Ciornei 160
No. 102. 1829 Aprilie 7. Strostia Putnii anunta pe
Egumenul Mnstirei Mexa, s se inftiseze la ju-
decata cu Vrncenii, in pricina Bourosestilor . . . 161
No. 103. 1829 Iu lie 6. Sate le Nerej i Paltin dau pa-
rintelui Serban o cot parte de 30 lei in muntele Fu-
rul, pretuit la analoghia Vrancei cu 120 lei . . . . 162
No. 104. 1829 Noembrie 18. Chitant de primirea
unor bani luati cu imprumut de Nerej i Paltin cu pri-
lejul scoaterii uricului" 163

www.digibuc.ro
 XIX

Pay.
No. 105. 1831 Iu lie 2. Sate le vrincene reguleazA u-
nele neintelegeri ce se ivisera din pricina incalcarilor
de hotare ale unor sate fata de altele. Se repartizeaz5
altfel citiva dintre munti si se face ca atare un non
calcul al analoghiei Vrancei din 1816 164
No. 106. 1833 Mai 8. Locuitorii satului Prahuda dau
vechilet parintelui Serban sa ii ajute la castigarea u-
nor drepturi in munti, pe temeiul contributiei la chel-
tuelile procesului Vrancii 103
No. 107. 1833 Iu lie 15. Toti razasii vrinceni arata din
nou temeiul aruncarii muntilor din 1816 si refuza st
dea si strainilor drept in munte" precum de pilda Ghe-
bestilor si Vilcanilor, care sunt picati de la tara
romaneasca" 169
No. 108. 1833 Iu lie 17. Razesii de Naruja, dau ve-
chilet parintelui *erban si nemesnicului Ienache In
pricina ce au cu Valcanii ca urmare a invoirilor pen-
tru facerea unui preot la Biserica din Prahuda . . . 171
No. 109. 1835. Decembrie 3. Nacialnicul Schitult6
Valea Neagra, cere prin,judecata, dealul Tojanul, dr
la Vranceni 173
No. 110. 1836. Izvod de citi batrini sunt in satul
Nerejul 174
No. 111. 1837 Tulle 20. Razesii de Neruja se invoiese
cu parintele *erban ca s-i dea cota lui parte din
Laposul si Muntisoarele numai in Laposul si anume
o a patra parte. In restul muntelui si in Muntisoarele
va ramane in razasie" cu satul 174
No. 112. 1837 Oct. 18. Privighitorul de Vrancea re-
cunoaste obstiilor Vrancene, dreptul a priveghia st
nu patrunda fete streine in sat. Se obliga a nu mai
imprumuta bani, prin sat cu chip de a lua pamant,
In caz de neplata 176
No. 113. 1837 Dechembrie 16. Privighetorul de
Vrance instiinteaza pe nacialnicul Schitului Valea
Neagra, sa lase liber drumul oilor, a catorva sate
Vrancene . 178
No. 114. 1838 Mai 26. Isvod de cisluire a unor cheL-
tueli facute In folosul satului Nerej 179

www.digibuc.ro
XX

Pag.
No.. 115. 1837 Sept. 19. InvoiaIA Intre satul Nerejul
klc4iva locuitori pentru paza 180
No. 116. 1840 Iunie 16. Invoiald intre locuitorii din
satul Spinesti, SecAtura i Herstru cu privire la
muntele Sboina 181

No. 117. 1842 Martie 14. Satul Brssti se invoeste

or pokovnicul Toader Lipnescu pentru niste gropi
41Z sare. Polcovnicul le cedeaza unui altuia . . . . 183
No. 118. 1924 Iu lie 20. 1252esii de Valea Sara, cu-
fur Prisaca se leagg a contribui la cheltueli algturi de
Naruja In judecata loe cu Poienarii pentru mun-
tde Bozul 184

119. 1842 Iu lie 27. Chitant de contributie par-

tkular la cheltuiala judecatii pentru dealul Bozul . 185
No, 120. 1843 hulk 17. Vechilet al Nrujenilor,
dttre Banul Burada, pentru pricina Bozului . . . . 185
No. 121. 1844 Iulie 4. Chitant amnuntit a con-
eibutiei de bani dat de dasclul Ionit. din Nruja,
la cheltuiala Bozului si a analogului de pmnt din
acel. ce i se cuvine 186
No. 122. 1943. Dec. 23. (Copie). Carte de judecat
a Nrujenilor, impotriva Poienarilor, pentru Dealul
Bozul 187
No_ 123. 1847 Martie 7. Chitant de plat a unor
falcii la cheltuiala Bozului 197
No.124. 1848 Martie 12. Mrturie a satului Spinesti
at Pgulesti dat Nerejului cu privire la o pricin ce
a au tu Spulberenii 197
No. 125. 1851 Oct. 31. Satul Irestii de sub Mgurd
alipeste Ocolul Vrancei, dar numai din punct de
vedere administrativ fr a avea dreptul sa se im-
phtgeasca de drepttile cuvenite numai lor vrin-
(minor". adic la exploatarea srii si la folosul
mantilor 198
Ka. 126. Nedatat (circa 1850). Chitant de contri-
Butie particular la cheltuiala judeatii cu boerul Li-
Onescu. a Nerejului 200

www.digibuc.ro
 No. 1. 1657. Copie de pe ispisocul lui Vasa lie Voda,
pentru muntii Zboinele si Clabuciul, ci le fcuse danie la So-
veja i pe urm, incredintfindu-se c snt de cumpfirituri a
lui Gheorghe Vodd, le lash' minstimi Casinul, dupfi in-
.stiintare lui Gheorghe Voda; i dania din leat 7166. Oct. 20.

Jo Vasalie \Todd, ce am fost din mila lui Dumnezeu

domn tarii Moldovei, mare este Durnnezau i minunate-i
sunt lucrurile, cu a carui putere toate cate sunt acute
zi zidite cu tocmeala lor, inteo minuta de ceas ca
o nimica a s trece poate i cinstele i mriile Oman-
te0i, cum a le da 0 a milui, precum aa i a lua i muta pre
om de cinste, in voe (0ers de copist) ca toate faptele
gandurile omene0i nu sa pot tainui din vederea lui. $i din
inceput este aceasta: pre unii mare0e, pi altii scarbe0e. Si
noi tamplandu-ne din voia Sfintiei Sale a ne schimba din
cinste ce (am) fost, din domnia Tarii Molodvei i a(m)
venit la (Tarigrad) cu mai multi, sa fie laudat numele Sfin-
tiei sale, de in veci de veci. Iar in locul nostru urmind
Domnialui Jo Ghiorghie Stefan Vocla, din mila lui Dumnezeu
domn Tarii Moklovei i inteles'arn cum Domnialui a inceput
a zidi lucru de lauda lui Dumnezeu i pomeana cre0ineasca.
Sfanta Manastire Ca0nului i cu de toate podoabele, cum
sa cade, a o infrumuseta, cu nevoint este. A0jderi i cu sate
cu vii, de mo0e i de cumparatura, a o intari. Si pentru
bune i de cinste obiceaie, ca sa fie intr'acea Sfanta Mana-
stire, trimis'au zmerenie cre0ineasca la preosfintii ocarmui-
torii legii noastre, la patru patriar0, scaunele legii noastre.
de au luat blagoslovie la inceputul zidirii i o au inchinat

www.digibuc.ro
 2

sfintelor Patriarsii, a fie in veci si sa s cheame stavropighie

patriarsasc. Si au dat uric patriarsAsc cu toate obiceile in-
sAmnate. Intru aceia tAmplndu-ne si noi aice la aceastii
loc si avAnd stire de acel lucru crestinesc, fiind fatd dup
datoria crestineascA a dare si de la noi buncuvAntare spre
aceastA SfAntA MAnAstire CasAnu stavropighie, cA insA(m)-
nAndu-ne Domniea lui pentru alte multe adusu-ne-au aminte
si pentru niste munti, anume Zboina si ClAbuciul, ce i-am
fost dat de miluire Sftei Mnstiri Soveji, unde este hramul
nasterii Domnului nostru Isus Hristos si acum acei munti
se aflA in cumpArAturA Domniei sale, lui Gheorghe Stefan
Voda, de care lucru ne insemneazA Domnia lui (cA) au dat
pre acel hotar o mie si trei sute de lei.
Deci fed ca am socotit si am triimis si smnu de la mama
noastr, aceast scrisoare, cu pecete si cu iscAlitura noastrA
adevAratA, ca sA li facA acei doi munti cari mai . . . . (lipsA)
din ispisocul SovejAi, care au fost de la Domnia noastr
de danie si de miluire si sA sA puie in ispisocul Sfintei MA-
nstiri Casn, ce este hramul Sfintilor si marilor Vvozi
Mihai si Gavril, si tot soborul, adicA urmind cuvintul ce'l
zic c'd toate lucrurile sunt in maim lui Dumnezu si impArti-
toare, mna Sfintiei sale imparte tutulora (lipsA)
a de va deschide Sfintia sa cAndva mila Sfintiei sale spre
noi ori spre fiii nostri ori spre cine (va) din neamurile
noastre, ca sA tie toate obiceile acei Sfinte Mnstiri stA-
tAtoare, dupd tocmeala si lAsAtura cArmuitorilor legii noastre
si a da uric pre toate obiceile, nimic sA nu s rAsApeascA din
obiceile acelui uric, nici din mosii, din sate, din vii, din tigani
sau din odoare, din podoabe(le) mAnAstirii. Iar cine s'ar
ispiti a schimba sau a scAdea dintr'aceste.obiceiuri pomenite.
mrcar cat de putin, sA fie certat . . . (nu se continuA
copierea).
S'au copiat de cfitre mine si fiind intocmai si asmine l'am
adeverit.
(o isclitur5) 1813 Fev. 27.
NotA. Textul este controlat dupA o copie greceascA a acestui act, a
cArui traducere o datorim bundvointii d-lui Cl. Tsourkas.
Vezi in doc. No. 41, lAnauriri privitoare la acest act.

www.digibuc.ro
 3

No. 2. 1688 Aprilie 22. (Copie). Carte de intAritura dat

minstirii Miera, in care se pomenesc mosii vrincene.

Actul contine la inceput o listA a tuturor boerilor Mol-

doveni, dupA care urmeazA textul:
Facem stire precum au venit inainte noastra
Sfinpa Sa pkintele Sarafim ce au fost epitrop la sfanta epi-
scopie la Rad (e)pitrop Sfintei manastiri ci sA nutta(ste)
Mera uncle este hram Sfantului si de sArgu agiutator si de
minuni mare facator Sfntul Niculae, carele aceasta Sfnta
annstire este zidit i fcu (ta) din temelie de luminatul
Domnul nostru loan Constantin Voevod, de ne-(a)u aratat
inainte noastra multe zapise de opcina si de mosie, de cumpA-
rAturA i cu multe mkturii incredintate ce au cumprat
Maria Sa D(o)mnul nostru ce mai sus s'a pomenitu, de la Ior-
dachie ce au fostu la Odobesti, nepotul Cretului strnepot
lui Lazar Paile, bani gata bani de argintu, anume toate
pktile de ocina si de movie din sat din Odobesti si din
PAtsti ci's la tinutul Putna, carele santu alesa i stalpite de
Strtulat uricar din ispisoc, de (cum)par (turd) si de rmas
dela maria sa raposatul Duca VociA. Asijderea i alte prti de
ocin si de mosii clin sat din Odobesti si de GrozAsti, poeni,
saaturi, cu loc de arat i cu loc de fanat, carele i aceste
pkti de ocina iarAsi le-(a)u cumparat maria sa Doranul
nostru loan Constantin Voevod de la satenii din Odobesti
si din Grozasti, pre nume Joan CAptan cel bAtran si loan
feciorul su, vornecul din Vrance si Stefan Ciocanel i loan.
Corne i Belbirtoc i Flore Bacioae i Ioan Vieru si loan
nepot Ursi Motacesai i Mrza i Toader a Stanii i Ciudin.
Ioan i preot Ionascu i preot Pricopi i Grigori a Ce-
tAniei i Constandin fratele lui Ciudin i preot Irimia fecior
PArli i Maftei i Agapia si Maria vi Silvstru i Toader a
Bobolatii si de la alp sAteni, top cap au movie impreuna
cu acestia, care prti de ocin si de mosie sntu impregiurd
Sfintei Manstiri pre Milcov la tinut Putnii carele santu ma-
surate cu falcia din gura Arvii Ora in gura Rghiului 41
de flcii de loc i patru praji(ni), ce santu a tuturora raze.vilor
steni dimpreuna, carele au fostu nealese i cinci flci a lui

www.digibuc.ro
 4

loan Srpanoiu si 5 falci a lui stefan Ionascul si 5 falci a lui

loan Corne si 1 pol a Bilii si 2 falci a Floarii Bacioae si 5
falci pol a lui Joan Vieru si o falcie si giumatate si opt prajini
a lui loan nepot Ursai Motocesai si 4 a Tobalii si 16 falcii
si pol a papii lui Ionascu si pol falci a Mrii si 8 falcii a lui
Grigorit a Cetinii si 4 falcii a lui Constandin si ale lui Le-
04:fat si ale lui Vasile de la Llta si 35 flcii ale lui Ion
Capatan si 7 falcii si 72 de prjini a lui Toader a Bobolatii
si a lui Ion Corne si a lui Toader a Stanii si 2 falcii si 32 pea-
jini a lui Toader a Stanii si 3 falcii si pol si 8 prajini a Radii
si 8 flcii si 62 prajini a lui Martin si ale lui Agapie si 3
falcii ale lui Salivestru, calugr ciuve. (?) carele fac peste
150 falcii de loc cate un zlot batut falcea, care bani fac 150
de zloti si cumpararile aceste(i) parti de optina si de mosii
toate cat mai sus scriu, Maria Sa Domnul nostru carele
mai sus sa pomeneste, loan Constandin Vvod, toate si cu tot
venit aceste(i) parti de opcini le-(a)u dat Maria Sa danie
Sfintei Manastiri ce sa numeste mai sus Mera, ce-i facuta
de Maria Sa din temelie ca sa fie sfintei Manastiri drept
ocina neclatita in veci si de hrana sa fie calugarasilor ce
ar fi la aceea sfanta petrecere; asijderele Alexandru Ramandi
ce au fostu vornicu mare de tara de Sus si cu giupaneasa
Dumi-Sali Maria, iarsi de a Du.mnealorsale buna voe au
dat si au druit Sfintei Mnastiri a Dumnealorsale drepta
opcina si mosii, o parte de sat de Ruget la Vrancia si cu vad
de moar intre apa Putnii, care parte de sat este alesa si
stalpita anume din priporul Rugetului in gios pe drum Ora
in vita (?) si dreptu peste vale spre hotar Milcovului ;Ana" in
hotaru, si apoi in sus pana in obarsia Chelimetiei para in-
protiva, iar a priporului Rugetului cat este peste vale si
dincoace pana in drumu cu vad de moara cu tot, care parte
de sat aciasta si Dumilorsali le este cumparatur de la Badiu
Limbovici, iar Badiului Limbovici i-au fost cumparatura dela
Turusteanu, din tara Ungureasca, iar lui Turusteanu i-au
fost cumparatura dela satenii din Rugetu, anume dela Pro-
copie si Arsnie si BMus si Vasile a Tanasai si Nechita si
popa Dumitru; asijderea si dela Dima, ce au fost parcalab la
Focsani iarasi Dumnealui de a lui buna voe au dat si au

www.digibuc.ro
 5

clruit Sfintei Mnstiri a Domnului dreaptd opcina vi movie

din sat din Odobevti, parte lui ce are cumparatura de la
Iordachie, calrav de Tarigrad, cata sa va alege din sat
loc(u1) cu tot venitu, este prin hotar(u1) Odobevtilor din
ispisoc de intaritura de la Maria Sa rposat Duca Voevod
i doa pogoane vie cu casoae, in deal la Odobeti, care i
Dumisali Dimii parclab, ii sant cumparatur de la Ionavcu
Bot; care vi un vad de mow& in Milcov, despre Munteni,
de ceia parte, In Lunca Veche, iaravi, ce este cumprtur
de la vtaf Grigore i de la fratii lui i parte lui iarvi de
moie din Odobevti ce este in parte muntelui cata sa va
alege din tot loc cu tot venitu. Aijderea vi Sfintia sa preot
Ionavcu de Odobevti, iarvi de alui bun voe au dat vi au
druit Sfintei Manstiri a sa dreapt ocin vi movie care este
lng Mnstire in sctur, 50 de flci de fanat. Aijderea
i Marza vi Tudora, feme(a) lui de la Odobevti iarai i ei
de a lor buna voe au dat vi au ddruit sfintei Mnstiri a lor
dreapt ocind i movie, o poena pe Milcov, care sa che(a)n
Dantagheasc, vepti flci de loc i mai sus o curtura trii
falcii, iarvi, de loc. Aijderile i preot Ioan Ciochin dela
Vrancia i cu nepotul salt Dumnealui Murgu Neculai, ne-
mesnic, iarvi de a kr build voe au dat vi au druit sfintei-
Mnastiri a kr dre(a)ptii ocind i movie care ocina este din
gios de gura Rghiului, in Poenitd, in hliza Oleveasca toat
parte(a), ct sa va alege in tot locu, in Poenio i cu tot
venitu. Aijdere i Ion Capatan din Odobeti i cu fecioru
sau, loan Capatan, vornic de Vrancia, iar&vi de a lor band
voe, au dat. Ne-(a)u mai aratat Sfintia Sa parintele Serafim
Episcop, i alte zapesa multe de la boeri vi oameni de ord
de mina' i de moie, iari a Sfintei Mnstiri vi pogoane
de vie in deal(u1) Odobevtilor vi doasprezece pmanturi in
campu la Munteni i cu vad de moara la Vartivcoi, intre
apa Milcovului i o poian ce sd chiam Arva vi 2 pamanturi
in Gura Largii i o poian langa Mnstire, langa Mera vi
alta poian in Poenit vi din cap(u1) acei poenita cat sa.
va alege parte lui Ion Brie i do5 gropi la Riutu in care
s face fanatu vi 12 falcii de poian la Nruja carele s'au
luat de la Petre ce s chiam la Poenile Bosnii in deal movia

www.digibuc.ro
 6

dela Petresti si de la argil de la Focsani, ce si ei Motacesi

ii sant cumparatura de la Nastasia si de la frate-sau Gavril
Nemtoi, dreptu 30 lei bani de argint bani gata, cat sa va
alege ;Agile lor si cu loc de dugheni in targu in Focsani
carele si Ursai sant cumparatura de tatal ski Sperlea, si loc
in campu in tot hotar ce s imparte in giumatate cu Gheor-
ghit a Costachioai; asijderea deosabi de aceste opcini si alte
opcini ce au mai ramas sa-i fie de hran pa (n) va fi vie, iar
dupa moarte ei iar si le-(a) dat danie sa fie sfintei Manstiri,
toate, cu tot venitu; iar si cinci pogoane de vie in deal la
Odobesti si o moara la Munteni in ceia parte de Milcov in
botarul Vartiscoiului de Sus asijdereli si dela fratele nostru
au dat si au druit sfintei Manastiri dre(a)pta ocina si mosie
un podu de mosie si in pod sant; 30 flcii de loc si podul
acesta este pe langa Rosioara si pe langa Parau Fantnii,
carele mosie le este lor cumpartura de la Corne de Odobesti.
Pentru aceia vazand si noi aceste zapisa de ocin si de mosie
si de danii si de cumparatura a sfintei Mnastiri ce ne-(a)u
aratat Sfintia Sa parintele Sarafim episcop si cu multe mar-
turii incredintate de la boerii de curte si dela oamenii de
Ora si dela noi, am fcut sfintei Manastiri, ce mai sus s
numeste Mera. aceasta adevrata marturie a noastra pre
toate pre aceste parti de ocina ce mai sus sa pomenescu.
ca sa fie de mare credinta si am si iscalit ca sa sa stie.
Tudosie Dubau vel logofat.
Miron Costin logoft, Vasile Costachie vel vornic, Ve-
liscu Constandin hatman, Alexandru vel post... Ionascu
Balos vel vornic, Lupu Bogdan vel spatar, Gheorghita ver
vist, Ion &dos vel clucer, Petrascu Irascu vel *nicer,
Dumitrascu Ceur vel stolnic, Stefan Cerchez comis.
De la starostia Putnii.
Posladuindu-sa si fiind intocmai cu adevaratu sinet s'au.
adeverit i de noi.

1804 Mai 3.

www.digibuc.ro
 7

No. 3. 1698 Sept. 25. (Copie). Carte de hotfirnicie a

Odobestilor, prin care se delimiteazi partea pe care o aveau
Vrincenii in acel hotar.

Suret scos asemine de pe un izvod de mArturie hotarnicA

din leat 1699 (sic) Septemvrie carele este iscalit de Zaharia
Biv Clucer.
Izvod de impArtAre de ocinA, din batrAnul lui ChilAu, din sa-
tul din Odobeti, ce s'au socotit i s'au ales tuturor, pe 5 frati
ce au fast feciorii lui Chi lu, tinci pArti, precum i-au giu-
decat Dumnealui Hatman(u1) Bogdan; precum s'au fost ales
intAiu partea Luncenilor, and au fost hotarnica cu PAtrAcan
cApitan, dinteacel bAtran a cincea parte, aa sA sA aleagA
scum i partea VrAncenilor cu a sAmintiilor lor, din celelalte
pArti a Odobe4ti1or. SA se tie leat 7207 Septembrie
97 stAnjeni cari fac 50 pAmAnturi in frunte i pamAntul de
cAte 17 pai, s'au aflat partile tuturor; dinteacestea s'au scos
pArtile Luncenilor cAt i a VrAncenilor ce le'au fost micorat
Odobevii ce le-au fost dat in pArtile lor i s'au ales acum pe
acei cinci frati pecum i-au giudecat Dumnealui Hatmanu pe
nite mArturii de demult din zilele lui Vasilie Voevod ce au
fost socotitoriu PdtrAcan cel bAtrAn de BAtineti.
18 stAnjeni care fac 3 rAzoare in frunte, s'a ales partea
Luncenilor mai de 'nainte vreme anume Grigorie Negrea
nepotul lui Obrejie strAnepot Sutelui i cu alti rAzei ai lui
Ion sn Braia, Stan i Andrei i cu alti rAzeti ai lor feciori
lui Birtoc carele aceste prti a tuturor le-au fost impre-
surat aceti feciori ai lui Birtoc precum i hatalmu i-au in-
chinat i au plAtit rdposatului Dubu logofAt.
18 stAnjeni trei rdzoare in frunte iardi partea VrAncenilor
ca i a Luncenilor cA precum au fost vicleni(t) Odobetii pe
Lunceni de le-au fost luat 7 stAnjeni 1 razor aa au fost luat
.7.i din partea VrAncenilor de le-au fost dat in prtile lor care
acetiea sA rAspundA Dumitru (rupt) i Badiul i Enache
i fratilor feciori PuiuluT din Vrancea i a semintiilor lor Ion
Bilaci i IonitA Bontea i Ion BAbu i TAnasie Boban nepot
lui Bilaci, toti nepoti lui MAnAila i a lui Gheorghe i a

www.digibuc.ro
 8

Muii stranepoti Neagului Horn din sat din Odobeti fecior

lui Chi lau cel batran.
60 de stanjeni care fac zece razoare in frunte au ramas
partile acelor trei frati a Odobetilor ce sa raspunda iard
feciori lui Birtoc cu Necula Voroav I cu altii raza,i a lor
dintr'un frate i Ion Capatan iarai dintr'un frate cu raza5ii
lui i Citinoiul cu razaii lui dinteun frate toti cine-i cu
semintenia lor. Aicea mai trece un razor in frunte acetia
s'au lsat 7 stanjeni pentru sa nu fie stramta ulita din
jos ce sa hotarascu cu Grozatii aqa s'au socotit precum am
cunoscut cu dreptate aceste parti aicea in frunte din si-
litea satului !Yana in hotarul Putnii.
15 stanjeni in frunte pe ulita lui Slav sau ales partea
Luncenilor prin via lui Grigora Birtoc cum merge hliza in
sus tot prin vii fcute pand in mgura cum merge hotarul.
15 stanjeni aij,derea in frunte, tot intr'aceasta ulita a ha
Slav alaturea cu partea Luncenilor prin via Cluceriului ce
este cumparatura de la Ion Babul i alta vie ce au cumprat
de la Tanasie Boban nepot Radului Bilaci care vie au mai
cumprat i al doilea rand de la feciorii lui Birtoc. Pe aicea
s'au venit partea Vrancenilor.
44 de stanjeni in frunte pe ulita (rupt) s'au venit parte
celor 3 din Odobeti Ion Capatan cu Cetinoiul i cu toti ra-
zeqii lui. Inca' 4 stanjeni mai trece din ulita lui Slay.
5 stanjeni 3 palme partea Luncenilor pe ulita lui Birtoc
cum merge hliza in sus prin vii fcute.
5 stanjeni 3 palme partea Vrancenilor tij inteaceast
nlita a lui Birtoc.
17 stanjeni dou palme pe ulita Vascanesii partea Lun-
cenilor tot prin vii cum merge hliza in sus.
17 stanjeni doua palme partea Odobetilor tij pe ulita
lui Birtoc.
17 stnjeni in frunte partea Vrancenilor tot inteaceasta'
Oita vscaneasca alaturea cu a Luncenilor.
8 stanjeni cele trei parti a Odobetilor tij inteaceasta ulita
a Vscanesii tot cum merge hliza In sus, cat tine hotariul
aa s'au ales toate partile lui Chi lu din toate hlizele, iar
dumbrava la vale nu s'au masurat ci cand vor vrea sa ma-

www.digibuc.ro
 9

soare ei locul tot pe a cincea parte este sa sa msoare si sa

le socoteasca (rupt) i . . . cu rAzAsii, lor
pe pdrtile sale.
Vrut-au acesti Odobesti sa faca prti multe ca si mai
inainte de demult daca au murit Faurul cel btran ce au
lost hotArt pe a cincea parte si apoi ei au stricat hotariul
si au facut parti mai multe au mai strdmutat partile Lunce-
nilor si a Vrncenilor si a lor le-au mai mdrit parti si noi nu
ne-am potrivit pe zisa lor, acestora cu mosia, asa numai
cu gurile lor, iar la Lunceni s'au aflat acele mrturii, iar
la Odobesti nu s'au aflat nici o petic de hrtie scriind dela
niscaiva hotarnici, ci ei singuri au fdcut cum au vrut. Pentru
aceia si Dumnealui hatmanul le-au luat sama si i-au giu-
decat pe acele marturii a lui PAtrAscan de demult scriind in
cartea Dumnealui, daca au stricat si l'au m5surat rau si au
tnut eau de demult de au impresurat si parOle altora si au
tnut asa pnd acum, i-au dat ramasi pe Odobesti ca sa
dea ei si hatalmul si toata cheltuiala ce s'au fAcut intru
aceasta glceava &A intoarcS Vrancenilor de mai sus. Si am
plinit Vrncenilor de la Odobesti. 5i pentru a Dumisale am
socotit si am ales p(r)ecum scrie mai sus. 5i pentru credint
au facut acest isvod si l'ara dat la mna Vrncenilor si
(rupt) semintii a lor, sa sa stie.
7207 Septembrie 25.

Hatalmul s'au pltit la Dubai' ce au fost logofAt mare,

iar Limb StrambA, i-au facut Dumnealui hatmanul de au
plait la Dumnealui Donici logoftul cel mare mai pe urtn
dup ce i-au giudecat Duinnealui pentru aci au jurat strap:lb.
Zaharia biv Clucer.

NotA. Manastirea Miera (a lui Constantin Cantemir Btrinul) ase-

zat aproape de hotarul Vrancei, are dese legaturi cu rAzesii vrinceni,
mai ales pricini de hotar. Astfel abea 26 de ani dela zidirea MinAstirii,
Egumenul Mitrofan Calerghi, care figureazA si el ca Inoitor" intre ctitorii
minstirii, (vezi N. lorga Inscriptii din Bis. Romine, pag, 23) are pricia
cu rAzesii de Odobesti si cu Vrincenii.

www.digibuc.ro
 10

Vrincenii veneau pe vremuri in hotar direct cu Odobestenii, mai mult

decit atita, Vrincenii erau ei insisi rAzAsi de Odobesti. MinAstirea Miera
pare a se fi asezat la mijloc, despArtind Odobestii de Vrancea si supa-
rind si pe unii si pe altiii.
Locurile indicate In act, poartA si acum aceleas nume si aunt usor de
zecunoscut la teren; astAzi insa Vrancea nu mai are un hotar a] sAu, p5-
mintul trecind in mina definitiva a sAtenilor, luati unul cite unul, iar Mi-
nAstirea a fost expropiatA de averi.
Vezi pentru lAmurirea aceleiasi chestiuni, actele No. 5, 29, 30, 58, pre-
cum si intreagA pricinA numit a Bourosestilor: actele No. 17, 65, 66, 86,
90, 91, 106, 107.

No. 4. 1783. Ianuarie 27. Se stricfi un zapis privitor la

un schit ce'l fac narujenii i se d5rueste lui Ursu Gege dealul
Hajma.

Adec() eu Uriisul Gege, facut-am mrturilie mea la mana.

lu(i) Ion Str(o)e i lui Ion Bode(s)cului i lui Stefan Spa.-
n(ul) i lui Lazdru Stroe i lui Toderu Span(ul) . . . (rupt)
1 altora steni din Nruja, ca sa le fie de bon(d)
credintd, c s stracd zapisul cel ce l'au facut setenii din
l\lruja pentru un schitii ce s'au facut de seteni in Gura Pa-
ticului i mi-au druitil unele i altele ca s'l stricu i ei
m'eu dat miie Gege, Hjma, care am fdcutu i mrturie la
mana lui. Iar de n'ag strica zapesul i igind acel zapis, sa
nu se tie . . . (rupt) . . . . mrturie . . . . pentru Hijma . . .
Si pentru credinta ne-(a)m pus degitul ca s's creaz.

Let. 7240 Met. Ghenar 27.

Eu Urttsul Gege, am (pus) degetul.

Eu Todeiu Dant.
(restul rupt).

NotA. Pentru dealul Hijma, care in cele din urmA a ajuns proprie-
tatea particularA a pArintelui Serban, Nrujenii au avut de luptat cu acel
neam al Gegestilor din satul Sindilari, care are o situatie ciudat in mij-
locul satelor vrincene: desi nu face parte din hotarele" vechi ale Vran-

www.digibuc.ro
 11.

cei, desi cumpara" pmint de la vrinceni spre folos anual, totusi Sin-
dilarii, aparlineau de fapt Vrancei. Numele de Milcovanu, sau pura indi-
cape a unei origini milcovene, este lucru foarte frecvent prin acte. Nea-
mul Gegestilor s'a amestecat cu neamuri din toate satele Vrancei si
pe Sindilari, ii vedem aprind chiar in acte in care nu ar fi trebuit sa a-
part decit strict nume vrincene. Vezi de pild invoiala intre satele vrin-
cene din 1813 Aug. 10, unde apare si un Ion Pone, din Sindilari, printre
isclituri.
Actul de fat, este un act fals pe care II reneaga insisi Gegestii, (vezi
actele No. 8, 22, 24, precurn si actele 9, 11, 97).

No. 5. 1732 Iu lie 28. (Copie). Carte de judecat a

preotilor din Odobe.ti cu minfistirea Miera, in care apar vrin-
cenii.

Copie asamani scoasd di pe carte de giudecatd ce au avut

preotii din Odobesti si cu alti rdzesi, din leat 7240 Iu lie 28
cu Mitrofan egumenul de Mera, la rposat Io Gligorie Ghica
Vod.
Io Gligore Ghica Voevod boje milostiu zemle Moldavscoi,
scrim Domnia Me la cinstit si credincios boerul nostru, Dum-
nealui Costachi Vel spdtar; facim stire Dumnealui pentru
multd para si gdlceav ce au avut aice rugatoriu nostru Mi-
trofan egumen dela mandstire Mera, cu priotii din Odobesti
si cu alti razdsi de ecolo pentru niste prti di mosii din s-
liste satului din Childu cari fiind O. Domnia ta fatd aice la
giudecata lor, li s'au ales giudecatd intr'acesta chip: sa s
facd reed pd pdmntul Ghincii si pe pdmntul popii lui
Ionascu cu fratii lor si sd i se de printelui a sasea parte
dinteacele cloud pdmnturi, pe lungul pdmantului. $i fa-
cndu Dumneata read s pui Dumneata $ i pietre la toate ra-
clele cdt s'ar veni egumenului si din pamntul lui Dube la
iarsi s dai Dumneata a sdsa parte din ap pan in hotar,
precuun ii scrie ispisocul si din unghiurile dela mal, iardsi
s i se de racld pentru cati stnjeni ii scrie ispisocul si sd
pui Dumneata si acolo petre sd nu se tinzd mai mult din
racla lui. Asijderea si pentru 43 stanjeni si jumdtate, adica

www.digibuc.ro
 12

patruzaci si trei de stanjni si jumatate, ce-i scrie ispisocul.

care mergu hliz(a) la de(a)l spre pdure si aceia Inca sa-i
stalpesti Dumneata cu pietre sd nu s tinza mai mult din-
tr'acei 43 stanjani si pol. Iar pentru gmeji sa n'aib treab
intfaltd hliz, numai la mal pe Buda unde au ales razasii
pe acei 43 stanjani si pol sa pui Dumneata petre si acolo.
Aceasta pand aice cat scriu mai sus, asa i s'au curmat giu-
decata de aici de la Divan. Iar pentru Arva si pentru mosia
din Gura Reghiului in sus cu spuma si pentru alte pricifli
multe ce mai au intre dnii s'au socotit s-i asezi Dumneata
acolo pe cum vei socoti Dumneata c este drept si sa le
faci Dumneata si narturie i la mana egumenului i la mna
preotilor si altor razdsi de Odobesti. Iar pi carele nu-i pop
Dumneata aeza s le dai Dumneata zi s vie la Divan.
Aceasta scrim 7240 Iu lie 28.
S'au poslduit de mine din cuvnt in cuvant si fiind as-
mni am isclit.
(0 iscalitura).

No. 6. 1732 Sept. 14. (Copie). Carte de judecati in

aceiai pricin.

Din luminata porunca Mariei Sale Domnului nostru Gri-

gore Ghica Vvod, am fostu oranduit d sa mergu la saliste
satului din Odobesti, ce se trage din Chi ln, la giudecata lor
in Divan fiind si eu fatal m'au si oranduit Mria Sa la fata
locului ca sa le aleg si sa le stlpescu a ssa parte din pd.-
mantul Ghincii si din pamntul popii lui Ionascu cu fratii
Mr; asasdire i din pamantul lui Dubal. I-am hotarat precum.
scrie ispisoc(ul), a ssa parte, le-am pus pietre hotar. Dar
deosebit mai intreband pe Sfintia Sa Mitrofan egumen dela
Sfnta mnstire Mera de mai are niscai scrisori sau inta-
rituri in pricina acestor pmnturi si Sfintia Sa au zisu c
n'are decat cele arAtate in Divan. Si asa le-am hotrat c
numita mnstire s-si stapaneascA a ssa parte din pmn-

www.digibuc.ro
 13

turile de sus arAtate puindu-le i pietre hotar la toate rA-

zoarele, nesupArati fiind rAzAgii despre mAnastire, clup culta
s'au hotrat. Deosebit pentru 43 de stanjeni i pol iarAgi
fAcndu-le-sd racle din unghiurile dela mal asAjdirea le-am
pus hotar petre. Si acesti 43 de stnjeni pol mergu hlizA la
deal pre poduri, spre Buda iar pe alte hlize sa nu se mai
tinz mndstire(a); cum si gdmeji s n'aibd mAnAstirea treabA
farA numai la mal pe Buda. Asa am hotarat sa stapneascA
iar mai mult sd nu se tinzA mnstirea spre rzai, fcn-
du-li-se dreapa hotArdre. Deosebit pentru Arva i pentru
mogia din hotaru vechiu in sus, din gura Reghiului cu spumA,
iarAgi mergand la fata locului unde, aducn.d de fat pe r-
zAsii de Vrancia i pe rAzsii de Odobesti gi pre Sfintia
Sa egumenul Mitrofan i intrebndu: au niscaiva scrisori sau
ba, scoasA egumenul un zapis din leat 7722 Dechemvrie,
scriind cA ar fi cumpArat Paisdie egumen dela rAzasii de
Odobesti anume Toader BarbAlata si Ionagcu i Irimia Hagiu
Gligoras sin Beleiu i Vicol Adacoli i Necula VoroavA
Fiula i Apostul Balomciu i Gavril i Toader a Stanci
MArza i Cdzacu si Petre CiocAnelu i Ionu ChilAu
Vasile Anastase si Ion Godi gi Ion Mdrus gi Stefan Pitariu
si loan Cofaru.
Si aducnd de fatA dinteacesti vnzAtori s rspunzA
au mrturisit in frica lui Dumnezeu cA nu stiu de aceasa
vnzare, cA ar fi vAndut egumenul Paisie. IntrebAnd i pe
rAzAsii de Vrancia avnd rzasie cu Odobestii, din toate
mogiile lor n'au fcut ei vre-o vnzare numitului egumen
iarsi asmni au marturisit c nu stiu de ace vnzare. Deo-
sebit iardsi mergAnd in sat in Odobesti unde iarAgi aducnd
de fatA pe Toader BarbAlat i pe Irimia Hagi i pe Nicolai
Voroav i pe Apostol Balomciu pe MArza i pe Stefan
Pitariu gi am dat porunc preotului Ionagcu, impreund cu
egumenul Mitrofan, ca bage in bisericA sA jure.
Si mergnd numitii in bisericA au jurat c nu stiu de ace
vfinzare ce sA aratA in zapis(u1) pomenit.
Deci dar cunosand i eu pre acel zapis ca este zmintit
la slovd i nepotrivit, 1-am anerisit ca nici o putere sd n'aib
asupra acelei cumprdturi ce s'aratA intensul de ug. 60

www.digibuc.ro
 14

de galbeni si am hotarat ca numitii razasi de Odobesti

Vrancenii s1i stapaneasca mosiile din cuprinderea vechilor
hotare cum o au stapanit Ora acum, la aciasta hotarare.
Deci dar mai intreband pe Sfintia Sa parintele egumen Mi-
,trofan de mai are niscaiva zapese de danie sau de cumpara-
turi si au dat sama ea de cat zapisul acesta, cu veleat 7722
Decv. 6, nu mai au. Sau c stiu razasii ca au mai stapanit
manastire din hotar (ul) vechiu in sus, au marturisit c dintru
in vechime i par la acestia ce se afla acum in viata tot
razasii au stapanit, macar c i-am cunoscut pe rzasii de sta.-
pani acelor mosii insusi din ispisocul mnastirei, ca au cum-
prat Domnii de atuncea de la razasi si au dat danie man-
stirei. Al doile: Tot ispisoc mnastirei adevereaza ca au dat
preotul loan Ceochina danie i Culaiu nemesnic, a lor
drept in hliza olesasca hind razasii din Vrancea par intea-
ceast poenita in hliza olesasca s adivereze din ins:5..0 scriso-
rile mnastirei ca sunt mosii ale razasilor din Vrancia. Dupa
toate scrisorile i dovezile atat a razasilor si a manastirii, am
dat la amandou partile mrturie de giudecata cum am gasit
cu cale i cu dreptate in frica lui Dumnezeu, ne mai rama-
nandu-le cuvantul de impotrivire nici la o parte nici la alta.
Si am dat aceasta marturie de giudecata la mana razasilor
spre buna incredintare. Costache Dubau vel. spat.
7241 Sepv. 14.

No. 7. 1736 Ianuar 10. Grigore Ghica infreste drep-

tul vrincenilor asupra mosiilor lor cite li s'au ales in urma
stabilirii hotarului dinspre tara ungureasa fcut de un
Miron Dima Vornic de Vrancea impreun cu vrincenii, de
o parte si de baronul Vail, de cealalt.

lo Grigore Ghiva Vvod bojiu mlostiu gospodar zemle mol-

davscoi,
Facem stire cu aceasta carte, tuturor cui se va cade a sti,
ci iata au venit inainte Domniei mele i inainte boerilor

www.digibuc.ro
 15

nostrii, mari si mid, oamini din Vrance si au arfitat inainte

Domniei mele o mArturiA hotarnica de la boierul nostru Miron
alma biv vornic de Vrance, din veleat 7243, scriind ca din
poronca Domniei sale lui Costandin VodA, au fast orfinduit
de au mersu la muntii VrAncii, uncle sunt moqiile VrAnce-
nilor, cari se hotrsc cu Ungurii. Si acolo au venit si de
cAtre parte tarii ungureti Comisariul, un boeriu nettle neamt,
om de cinste triimis de generalul de Sibiu, anume Vailu. $i
impreunandu-se acolo in vArful muntelui, unde s scurgu a-
pele despre imbii prtile, adicA si spre Moldova si in spre
Tara Unguriasca, au luat sama cum merge vrful muntelui
si asa au socotit cA cu dreptate este sA tAe Ungurii prtile
muntelui de cdtre tam lor, dupa cum se scurg apele spre
Tara UnguriascA. Iar Vrncenii iarAsi sa te de acolo din
NArful muntelui, dupd cum se scurgu apele spre Tara Mo ldo-
vei precum au datu samA cA i mai inainte, din veci, asa au
tinut. Si vrful muntelui de cAtre aciast parte a VrAncenilor
se incepe din obArsia Oituzului si mergi pe muntele Sto-
gului si pe muntele Buneului si pe muntele LAcautului, pe
unde se incepe ZAbala. Care la aciast hotarAre prin munti
at fost cu Miron Vornicu si Toader Negrota si Ion Burduja
si Dragomir, strenepotii lui Cujb, care sunt mosneni vechi
si cu altii ai lor. Si asa socotind au asezat ca de acum
inainte tot din vArful muntelui de unde se scurg apele cAtre
Tara UngureascA si cAtre Tara Moldovei, s tie. Si cAte plaiuri
r.r purcede spre Tara Ungureascd s se facA locuri de stne
si de pdsune altar dobitoace, a lor s fie. Si cAte plaiuri s'ar
porni iar din munte spre Moldova, sd fac locuri de stAn si de
pAune altor dobitoace, a lor sA fie, a Vrncenilor. Iar yentru
alte imprtituri ce au VrAncenii, ei in de ei, vor Vane precum
le vor spune dresAle si precum le vor fi ImpArtiturile de la
Domnii cei bAtrAni. Drept aceia dar i Domnia Me, daca
am vAzut ace mrturie hotarnic de la acest boeriu mai sus
scris, am crezut si am dat si am intrit oaminilor din Vrance
si de la Domnie Me, cu aciastA care a Domniei mele, ca s
le fie mosiile ce li s'au ales, drepte ocine i mpsii i uric de

www.digibuc.ro
 16

intritura, cu tot hotarul si cu tot venitu in semnile precum

scrie mai sus, neclatit si nerusuit, nid odinioara.
Io, Grigore Ghica Voevod vlat 7244 meseta Ghenar 10.
(Pecete gospod).
(Urmeaza certificarea copiei, din anul 1813 Aprilie 10).

NotA. Acesta este actul cel mai de pret pe care l'au avut Vrincenti
in judecata lor cu boerul Roset si asupra cAruia a purtat intreaga ells-
cutiune, pentru a se sti dacA este fals, sau nu.
In mostenirea pArintelui 5erban, vechilul Vrancei de pe acea vreme,
actul origin0 nu mai existA, desi stim cert cA in timpul procesului un
Roset, a fost depus spre pAstrare la vre-un boer cu trecere, pentru a-
ceasta plAtindu-se 10.000 lei si cA actul a fost restituit Vrincenilor. (Vezi
actul No. 54). Acestui act i se poate addoga, ca valoare informativA,
actul din 1756.

No. 8. 17 38. Noembrie 10. Ursu Gege marturiseste

nfirujenilor ci a fieut un mare viclesug en un zapis min-
cinos prin care a luat dealul Hijma, care de drept trebuie
s rAmfin' A al Nfirujenilor.

Adica eu Ursu Gege facut-am marturia me la mana sa-

tenilor din Naruja precum sa se stie ca am facutu un mare
viclesug de am zis ca am un zapes pentru un schit din
Gura Peticului" si cu ace insalaciune, meu dat satenii
din Naruja flajma si pe urma viindu-si satenii din Naruja
in fire m'au apucat cu mare stransoare ca sa ma
de (pe) maim giudecatii. 5i temandu-ma de rusine si
de frica lui Dumnezeu am dat aceasta, am dat aceasta
marturie (sic) a me ca sa fie de buna credinta precum ca
sa ramaie Hajma a Narufanilor precum au fostu si mai Ina-
inte a lor. *i marturia ce mi-o &Muse satenii din Naruja
pe Hajma ca sa fie a me, sa ramae rasuflata si sa nu sa
tie nici trite() sama.

www.digibuc.ro
 17

Si cfind am fcut aceast marturie s'au tamplat multi oa-

meni btrani, tineri, in sat Odobeti, i noi cei mai gios is0-
liti cmarturisim 0 au descoperit Ursu Gege adivr(u1). Si
im pus numele *i degetele i noi, ca sa fie de bura cre-
dint.
let 7247 Meseta Nov. 10.

Eu Ursu Gege marturisascu, punandu i degetu.

Eu Ion Chilieanu, mrturisAscu.
Eu Toader Astanei, marturissc.
Eu Vasile Anastasii, mrturisscu.
Eu NeculaVoroav, marturisscu.
Eu Ion Crua, mArturisdsc.
Erei Ionacu, preot ot Odobeti, am scris cu zisa Ursului
Gege, in casa me.

No. 9. 1756 Iu lie 25. Din porunca lui Constantin Ra-

covit se aduc inapoi Vrincenii fugiti in Sindilari 0 se hoti-
rste ca Sindrilarii sfi tie cu pace moiile ce le au in Vrancea.

Din luminata porunca Domnului nostru, Maria Sa Io

Costandin Racovit Vvoda venindu Sindilarii 1 cu Vran-
cenii inainte noastr i dupa luminat(a) carte (a) Mriei
Sale Domnului i dup hotarrea Divanului. 00 Vrnceni
s'au aflat 0 au lipsit din Vrancea i s'au gsat in Sindrilari
de un an incoaci, dupd porun0, am pus de i-au dat Vrn-
cenilor inapoi i oamenii i birul kr ce ar fi dat la Sindrilari.
Si am hotarAt ca s-i stapaneas0 i Sindrilarii moiile lor
ce au in Vrancea, cu pace de Care VrAnceni. Si duria hot-
rare am dat i aceasta carte de mrturie la mna Sindrila-
rilor ca sa le fie de credinta. Aceasta.
Iordachi Spatar.
leat 7264 lulie 25.

www.digibuc.ro
 18

No. 10. 1756 August 24. Mihail Racovit porunceste

tit se duci boierul sfiu biv vel satrar Ionitd, cu batrinii
ceni, sfi faca hotarul dinspre Tara Ungureasca, asa cum vot
spune Vrincenii.

Io Costandin Mihai Racovitd Vvod bojiu milostiu gos-

podar zemli Moldavscoi.
Credincios boierul Domniei Me le Ionit biv vel etr (ar)
iatd cd te-am ornduit Domnie Me s te scoli i a merge la
Vrance i s strangi oameni btrni i impregiurai cari tiu
muntii, cum sd hotdrscu cu muntii ungureti, cci am scris
Domnie Me i la ghendrariul de tara ungureascd ca sd s (e)
trimitd de acolo i un comisar ca sa fie dimpreund la ho-
frdtul muntilor.
Deci Dum. sA mergi la acei munti unde vor arata Vrncenii
i impreund cu comisariul ce va fi trims i cu oamenii bdtrni,
dup cum vi-i afla cu cale i cu dreptate, hotrdti
puindu buori, pe unde sa va cdde i dupa toatd voie, ce
yeti face sd dati i mrturie, la comisariu, cum i de la co-
misariu s luati marturie, intru care marturie hotarnicd sa
vd isclii cu toti, ci yeti inampla.

Aceasta scrim
veleat 7264
Av. 24.

No. 11. 1761 Aprilie 18. Popa Neagu Gege din Sindilari
arendeaz cu batic" muntele Hijma de la satul Niruja,
ca sa-1 curete de padure i sfi-1 dea la altii, el Hind raspunza-
tor de bani.
11 rezervd drept de protimisis la o noud arendare.

Adicd eu cel mai gios isclit dau incredintat zapesul meu

la mdna tuturor stenilor din Ndruja pentru ca sd fie de
mare credint cA avandu stenii din Nruja o bucatd de

www.digibuc.ro
 19

mosie a lor, I-Idjma, tot in hotar(u1) Nrujei si trebuindu-ne,

am luat-o cu batic (sic) pe cinsprezece ani cdte cinci lei
pe anu si vorbd am facut, ca sa mai descopere de pAdure
la care voi da-o si eu, la alti streini, sd cosasca, sd curete
padurea. *i banii sd-i rspunzil in mna lui stefan Coroiu
si in mdna nemesnicului Rad(u) Rdbega si numitii sd de la
sdteni. i dacd sd va implini vedeoa si vor voi ca sd o
vAnz iar, sd o cumpere dela dansii, sd nu o vnza altora;
si spre mai adevdrat credintd am iscdlit cu al meu condeiu
ca sa fie de mare credintd.

1761 Aprilie 18.

Erei Pop(a) Neagul Gege, platnecu.

No. 12. 1763 Iunie 15. Grigore Ioan Voevod da stire

hiv vel Cminarului Niculae Ventura, Staroste de Putna, ca
sa dea curs cererii vrancenilor de a li se alege mosia.

Io Grigore loan Vvod, Bojiu Milostiu gospodar Zemli

Moldvascoi.
Credincios boeriul Domniei Me le Dum. Necolae Ventura
biv. vel. cdmdras, staroste de Putna iti facem stire ca
Domniei Me le au dat jalo,bd oamenii din Vrance dela acel
tdnut zdand ca au o mosie Vrance la tdnutul Putnii si trag
mare supdrare fiindu-le movie nehotardtd si cersind dela
Domnie Me dreptati ca sd li se aliaga fiistecdrue parte lui ce
i s'a veni, deosebitu. Iatd cd-ti scriem Dum. vAzdnd carte
Domnii Me li, de nu vei pute ca s(d) mergi Dum. la numita
mosie sd rdnduesti Mazili, oameni de ispravd, pe care'i
vei socoti Dum. si vor sti dupd cum umbra' acel hotar si a
straga oameni bdtrd(ni) si imprejurasi de sus si gios si sd
stei a li lua sama foarte cu amnuntul si cu bund dreptate,
in frica lui Dumnezeu, atAt pe scrisori, catu si pe marturii
a batrni(lor) si s tragu locul cu fune si pe unde vor afla
c au umblat smnili si hotarili acelor mosii din vechi, dupa

www.digibuc.ro
 20

drese si scrisori ce vor fi avand, sd aleag fiisticarue cdtd

parte li s'a veni si sa le stlpeasc i cu petri hotar si dup
ce le vor hotra ei si le vor imparti puindu-le petri hotaru
sd faca si marturie hotarnica iscalita de Dum. si de hotarnicii
acei si de toti razsii, cari marturie sa o trimeteti aicea la
vel logofat, ca sa o cerceteze vel logoftu si apoi vel logo-
fatu sd o treaca la condica ce i s'au poroncit de cdtre
Domnie Mia sa s(d) facd. Si pentru toati pricinile ce vor ave
ei in de ei, sd-i giudeci si sd-i asezi, odihnindu-i cu bund
dreptate, hotrand pricineli prin carte (de) giudecata. Iar
neodihnindu-s(e) vre'o parte cu giudocata i hotrdrea ce le
vei face s le dati de soroc si dinpreund cu marturie Dum.
sd-i trimeti la Divan.
Aceasta scriem.
leat 7271 Iunie 15.
Pecetea si iscalitura domneascd

No. 13. 1768 Iunie 29. Din porunca starostelui de Putna

vornicul de Vrancea, alege hotarul dealului Bozul intre satul
Poienari si satul Naruja.

Din porunca Dumisali cuconului spat. Ion Paladi, Staroste

de Putna, fost-am orand(uit) ca sa mergu la sat Nruja
si sat Poiana ca sa le aleg dispartire hotarelor intre aman-
doua mosiile si din porunca mai intai am intrebat pentru
scrisori, de au vre'o parte, sau ba. Dadurd sama amandoua
prtile, cd n'au scrisori pentru despartire hotarelor si che-
mandu rdzesii din prejurul acestor doua sate, pe Ion Bor-
de(a) din Vale-Sarii si Sandul Lazar, tij, fiind panVr si din
Poiana Mihaiu Danciu si Radu Jachianu si DAnild Merlan
si din Nruja Stefan Stan i Ion Bodescu si Toder Nistoroiu
si Radu, nemesnic. Deci mergand la fata locului unde ne-au
chemat acesti btrani si intrebandu, cu mare giuramnt, cum
au umblat hotrele din vechi si mergand cu pidorile kr,
impreund cu mine, in vrful Bozului in curmatura Cane lei

www.digibuc.ro
 2/

si de acolo (rupt) . . . . la vale pdr intre parae

si tot pru la vale, a Bozului, drept in curmtura La-
curilor si Pe(a)tra Vacii uncle sd impreun Putna cu
Zbala si e Z5bala in sus para in gura Prului SA-
rat in spre sat Poiana, ramne hotar lor: iar din spre ra-
srit, amne hotar Nrujei, iar din gura Prului SArat tot
apa prului pr in varful Bozna (7) la VAsui amandou
hotarle adica spre Poiana, hotar lor si din apa parului spre
Nruja hotar lor iar pentru 6 falci de cosire subt rdpele
Roschii(10 din btrnul Merlan, va tine, mrturisind top ba-
tranii acestia cdti sunt, iar mai multu s nu sa tinz.
Fiind amndoud prtile fat, am dat aceast mrturie la
mana Ndrujnilor, spre bun incredintare.

Vornic Vrancei. 1768 Iunie 29.

(Pe verso)

La trecuta lund Maiu 20, s'a artat sat Poeana cu o scri-

spare, zicAnd ca s'ar fi invoit pentru o bucatd de loc ctin
Bozul, cu Nruja si creznd, le-am intrit ace scrisoare. Ne-
fiind adevrat au ramas ca o lartie alba.
Not. Intre satul Naruja si satul Poiana urmeaza o veche ceart
pentru muntele Bozul, al chili sfirsit va fi tocmai la 1843. Vezi actele
No. 13, 79, 118, 119, 1204 121, 122.

No. 14. 1793 Mai 4. T.In milcovan face o casa pe ta.

rina satului Niruja, Nrujenii i-o darm; sunt obligati sfi
i-o faci la loc dar pe locul acelui milcovan, nu pe locul sa-
tului.

De vremea ca Toader Andronic, milcovan, au facut o cas

unde nu s(e) cade, adica la tarna satului Nrujii, neintre-
bindu pi nimea. Dar Ndrujenii vzndu cu(m) c face casa
la tarnd, i-au spus in cAteva randuri sa nu faca, fiindu mosiea

www.digibuc.ro
 22

kr, numai sa faca pe mosia lui. Dar Toader Andronic n'au

bagat samd vorba satinilor si au facut cash'. Dar acum in
primavard, fiindu ca s'au apropiat vremea tarnii, s'au sculat
toti sateanii, cu mare cu mic, i au stricat bordeiul lui. Iar
Toader Andronic s'au dus la Duml. Pah. (indescifr.) Starosti
de Putna si au jaluit acolo pentru casa lui care au stricat-o
satenii ot satul Nruja. Duml. Pah. mi-au scris mie ca s(a)
circitaz pentru ce au stricat casa lui Andronic fiindca el au
facut-o pe moiea lui. Si intanplandu-md i eu inteacea vreme
la satul Naruja, am cercetat pricina cu amruntul i au dat
sama satenii cum cd el rau i fard cale au facut casa acolo,
fiind loc de lama' si hrand a oamenilor, nid mosiea nefiindu
a lui. Eu tot nu m'am incredintat cu vorbele lor, ci am manat
2 din nemesnicii care era cu mine i au mersu par acolo
unde au stricat casa lui Toader si adevarat aa au dat sama
ei, cu(m) ca daca ar fi casa acolo, este mare stricaciune
oamenilor. Si fiindu ca Narujenii au stricat casa lui Toader
far' de judecata, numai asa de capul kr, fiindu vinovati, am
hotdrat i am poruncit satenilor ca sa faca Ndrujenii casa
lui Toader unde are el o bucata de ttnoie a lui, in Podul
Nrujii. Si aa s'au apucat i satenii, inaintea noastra, ca
s(a) faca casa lui Toader pe moia lui; insa bordeiul lui,
dupa cum l'au facut el unde a fost loc de tarna. Si pentru
aceasta am dat marturiea noastra la mama Narujenilor, ori
la ce judecata vor merge sa aiba luminarea la mana. Aceasta
intiintam.

1773 Mai 4.

(0 iscaliturd).

www.digibuc.ro
 23

No. 15. 1777. Chitant dat satului Nruja prin care se

adeverete c'S, la imprtirea muntilor facutfi intre sate, i-a
venit muntele Munt4oarele iar frunz, dealul Boului.

Vrance. Satul Nruja.

Munti mari: Muntioarili,
Frunzi: Dealul Boului.
dintre Putne pnd in Danciu i pand in prdul Albilor, i
fdpile din curmdtura Ghililor, tij al de(a)lului Boului. Dupd
invoiala satilor i la impdrtare muntilor i frunzi, dupd cum
aratd mai sus, s'au dat acestui sat. Care vazdndu invoial
build, am iscalit.
1777 Fev. 1
Catargiu Ban.

No. 16. 1777. Dec. 13. Ctiva locuitori din satul Bir-
ssti neplfitind partea lor din cisla Vrncii, Vrincenii le in-
terzic folosirea muntilor devlmasi. Se plng Domnului Di-
mitrie Moruz care le dfi dreptate.

Io Constantid Dumitru Moruz Vvoda bojiu mil, gospodar

zemli Moldavscoi.
Cinstiti credincioi boerii Domniei mele, Dumnealui Iancul
Razul biv. vel Ban i Dumnealui Manolachi Cuzin biv. vel
Paharnic, starosti de tinut. Putnei, sd face stire dumnea-
voastrd cd aice la divan inaintea Domniilor sale velitilor boeri,
au avut giudecatd, preutul Andrie i preutul Ion din satul
Brsti de la Vrance, cu un Luca namesnic i Toma Balna
i Ian namesnicul i cu altii steni a lor din Brsdti i din
Negrileti i din Tulnici, toti Vrnceni de acolo, dela tinutul
Putnei, ardtdnd numitii preuti, cum cd ei sunt trditori impreund
cu aceti mai sus artati VrAnceni i dintru inceputu, imoii
i printii lor, cu moii i pdrintii Vrncenilor acelora ar fi
stpanit impreund la muntii Vrancii, Insd atdtu la locurile de
fnatu i la tarini cum i la muntii cei ce sunt pentru paw-

www.digibuc.ro
 24

natul oilor i nici odata parintii lor n'au fost opriti de catra
Vranceni a nu sa hani pe locurile acelor munti cum nid
jaluitorii acetea pana la o vreme nu s'ar fi suparat de catra
Vanceni. Iar acum aratara ca i-ar fi oprind i nu-i inga-
duesc a se hani pe la locurile acelor mun0 dupd cum s'au
hranitu i mai inainte i le cer bani i pentru aceasta au cerut
dreptate. Dupa a carora jaloba intrebandu-s(e) pe Vran-
c(eni) aici la giudecaa, ci au a raspunde i de sant ei mo-
neni acelor locuri au ba, insui cu totii au marturisit cum ca
locurile acelor munti sant date cu hrisov domnesc ca sa fie
a tuturor Vrancenilor care vor lacui dup vremi acolo in
Vrancea. Si ca pentru preutii acetea n'au tagaduit cfa nu
sunt azatori acolo la Vrance numai (au) aratatu aceasta, c
fiind aceti preoti i necisluindu-(se) impreuna cu ceilalti
Vanceni la banii visteriei, pentru aceasta i-au opritu din
sapanire. Care la aceasta, dupa cercetare ce s'au fkutu
aice de cata Dumnealor velitii boeri, aa s'au socotitu c
de vreme ce acei munti salt dati Vancenilor i preotii
acetia Inca sant azatori acolo la Vrance, li s cade i lor
a fi stapanitori, dupa dreptate, pe partile lor impreura cu
celanti Vanceni i pentru aceasta dara, iaa va scriem
Dumneavoastra dupa cerceari ce yeti faci acolo, sa dap voie
preotilor acestora ca sa stapaneasca i ei pe la locurile acelor
munti, insa numai partile lor ce li s'a veni dupa dreptate
sA sapaneasca i de catra Vanceni sa nu s(e) supere, nici
sa aiba a le mai cere bani pentru munti, dupa cum le-au
cerut par acum i de sa vor vinde de Vanceni muntii la
ali straini, pe bani, iara sa s(e) imparta cu totii dup
dreptate ce li sa cade.

Aceasta scriem.
1777. Dec. 13.

Pecetea i iscalitura domneasca

www.digibuc.ro
 25

No. 17. 1777 Din porunca starostelui de Putna, se

face iar4i hotarnicie intre Minfistirea Mera 0 neamul vrin-
cenesc al Bourosetilor.

Dn porunca Dumnealui Gligoras Leon, biv vel paharnic,

staroste de Putna, am fostu ordnduit ca sa venim la Sfnta
Manastire Mira, ce este pe apa Milcovului, despre Moldova,
la tinutul Putnii, ca s alegem si sd hotdrm o bucat &A loc,
de pe un zapisu dn leat 7322, ci ni l'au artat Sfintia Sa Pd-
rintele Serafim, arfimandritul (sic) ce sd afl acum egumen
in Mndstirea Mira, care mosie este arAtat in zapisu, cum
cd au cumparat-o un egumen, Paisie, ce au fostu la vremea
trecutd. Egumen, la le(a)tul de mai sus artat, dreptu 5
galbeni, dup cum scrie in zapisu. Deci, din poruncd, viind
la fata locului, impreund cu egumenul, am strain pe toti
imprejurasii, si tineri si btrini, ce sintu trditori la acel loc:
pe Vornicul Stan Ponea si pe Anton Vornicul, si pe Toader
Vlaicu, Toma Cociu, Vlad Donose. 5i citindu-le zapisele,
nici unul nu au putut sta impotriva zapisului. Si ne-au arAtat
semnele locului, dupa cum scrie zapisul, acesti oameni strini
si s'au hotrdt la fata locului, inaintea poruncii Domnesti;
ce s'au hotrt al Mndstirii, s sd stapdneasca; iar ce s'au
hotratu al Bourosestilor, s sd stapdneascd dupa cum s
arat cu semnele locului, incepind &An Gura Reghiului
la dealul Piscului Chietros, pe la de(a)l de lac unde s'au
pusu si piatra, Bourosdsti famdind spre sfintit pe mosia
lor cu asezdmintul lor; iar mosia Mnstirii, famine despre
rdsdritu, care merge Muchea Spumii de vale, in catind,
in Gura PArdului Porcului si sa sue in Higa Porcului, in
vrful cel naltu, in cheia ,dealului, mosia ManAstirii. Si ddspre
Rsrit si daspre sfintitu, mosiii Bourosdstilor, de unde
s'au inceput hotaru, sa aibd a-1 stdpini Bourosdstii, din ho-
tarul Manastirii, partea lor, tot loc de Vrance, parte de la
mosi batrini si de la stramosi. Si am esitu cu printele SI-
rafim, ce au fostu la vremea aceia egumen, de s'au indreptat
mosiile si au ramas acesti oameni st5panitori, care mai jos
sA vor numi: Roman Bouros si Avram Bouros, Tnase
Bouros i Lupu Bouros, sa aibd a stpini. Aceasta.
1777.

www.digibuc.ro
 26

No. 18. .1784 Iu lie 14. HotArnicie intre Nrujeni, Ghe-

bani i Vilcani, pentru hotarul satelor i regularea stpinirii
secfiturilor pe care unii le ar avea in hotarul celorlalti.

Din porunca dumnealui Vornecului de Vrancea, am fost

rAnduiti noi care ne vom iscAli anume, sA mergem sA ho-
tArAm o mosie ce avea pricind NArujanii cu Ghebarii i cu
VAlcanii. Deci noi mergind acolo la fata locului, am cer-
cetat pricina bor. Si au artat unii intr'un chip, altii intr'alt
chip, stApAnirea lor. Noi am intrebat amindoaA pArtile, panA
unde au stapAnit prinii votrii in frica lui Dtunnezeu. Si
ei ne-au aratat hotar(u1) vechiu i noi du(pA) stiinta noastr
arAtarea lor. am scris semnele locului: care semne, li se
incep din zarea dealului, din dreptul gropii Danciului
apucA piscul de vale spri Zbala si merge pe chisc
chiscul in parAu i apucA pArfiul pinA supt rApA i ese iear
in pisc la brad si (i)a pA piscu la vale, pAnA in ZAbala, in
Gura pArAului Tojanului. Deci noi asa am hotArAt cA ar fi
cu cale. Iar de vor avea secAturi NArujanii in hotarul Ghe-
bestilor, sA le stApAneascA cu pace. AsAjderea i Ghebestii
de vor avea sAcAturi in hotar(un NArujanilor, sA le stApA-
neascd cu pace. Deci noi vAzind priimirea amAndorora par-
tilor, le-am dat aceastA tidulA la mAna NArujanilor, deosebit,
si le-am dat lor iar deosebitA tidul, ca sA-si stApAneasca
pArtile, dupA cum s'au hotArit, fiesticare cu pace. Si spre in-
credintare ne-am pus numile.

1784 Iu lie 14.

Eu Ion Murgu, nemesnic ot Spinesti.

Eu GheorghitA Cojocar, ot tam.
Eu Ion Arimia, ot tam.
Eu LazAr Bus51A, din Bodesti.
Eu Vasile Solomon, ot tam.
Eu Constantin Dantis, ot tam.
Eu Necolaiu Tuvene Neac(su), ot PoeanA.

www.digibuc.ro
 27

Eu Mihaiu Danciul, ot tam.

Si am scris eu, Toader Dascal, cu zisa kr.

Notii. Neamul Gebestilor si a Vencenilor nu este un neam vrincean.

Asezati pe hotarul satului Nruja. In cotul Prahuda, soarta lor este schim-
bAtoare, dupa bun5 voia Nrujenilor. Vez1 actele No. 20, 26, 27, 77,
81, 95, 96, 106, 107, 108.

No. 19. 1793 Fevruarie 11. Plingerea vornicilor din

Vrancea impotriva unor obiceie noata", din pricina cArora
nu mai pot trai.

Prea inaltate Doamne,

Jaluim noi, toti vornicii de la ocol(ul) Vrancii, ca noi

n'am avut obiceiu(l), pana acum, ca sd facem vornicilor
araturi, dal de fan, andrila de casa, kr; iar acum, ori ce
vor veni, ne apuca sa le facem de acest fel ce arata mai sus
i buti cu vin ne leapada prin sat far' de voia noastra i
cu pretul vadra Cate parale aizeci, care nu se vinde, Ora
ca-i rea (sic) cu acest pretu. Si aciasta, prea luminate
Doamne, ne sant mai mari deck biru(rile) Iraparkesti i
santem suprati mai mult de ckre slujbai deck de havalele
imparketi. Pentru cari cu lacrami ne rugam milei i bu-
nkatii Mariei Tale, cari ti-e luminata porunca Mariei Tale
cAtre Dumnealor boerii starostii ai acestui tinut? Ca sA
taie aceste obiceiuri noaua ce s'au facut, ca nu putem tri
de peirea lor. Si ce va fi mila Mkiei Tale. Si noi am avut
obiceiul de dam eke patru pantki i acunn s'au suit liana
la 16 0 le platim noi simbria lor, pa an eke 80 lei.
Robii Mariei Tale. Noi *ase vornici din Vrancia.
(Rezolutia:)
Cercare la cinstita starostie pentru suparkile ce trag ei,
precum ca sa nu-i supere peste obiceiul vechiu.
Dumnealor Starostii de Putna, cercetand pricina aciasta,

www.digibuc.ro
 28

sa odihneasca pe jaluitori, ca mai mult peste obiceiul vechiu,

cat de putin sa nu-i supere.
1793 Faur 11.
Pecete
domneasca.

No. 20. 1797. Ianuarie. Ion Ionas din satul Cahalan,

are pricin cu Dumitru Ghionoi, biv Vornic de Vrancea,
pentru niste bani pe care Ii luase imprumut, pentru ca
poati rscumpra o moarte de om.

Alexandru loan Calimah, Voevod, cu mila lui Dumnezeu

Domn Tarii Moldovii, cetind anaforaua aceasta inainte
Domniei Me le... (rupt)... amindona partile i fcand os-
bite cercetari pricinei acesteia de catre Insu-mi Domnia Mea,
s'au aflat giudecata Domnealor velitilor boeri... (rupt)... drept
aceia hotaram Domnia Mea ca intocmai sa se urrneze. Si
daca Ion Iona nu va plati banii dupa zapis(u1) (rupt)...
va dovedi apoi sa i se vinzA lucrurile la mezat, acolo la fata
locului i sa li se faca implinire Dumnealor jaluitorilor.
De fata inaintea noastra au avut giudecata Ion Iona
din satul Caliman... (rupt)... cu Dumitru Ghionoi biv Vornic
de Vrancea, tot de la acest tinut. Pricina... (rupt)... in gios
se arata. Numitul Joan, prin jaluba ce au dat au aratat cum
ea' in... (rupt)... alti frati i neamuri ai lui, avind o moara
In Gina Putnii i ling5 acea moara mai au alti frati i aka
moara i fiind de multe ori pricina Intre dinii pentru cur-
gerea apei... (rupt)... la anul 1795 Noembrie, acest loan i
cu alti ai lui, batind pe Dumitru Gurau... (rupt)... (in)tam-
plat aceluia moarte i Dumitru Ghionoi, aflindu-se Vornic
la Vrancea... (rwpt)... i ducindu-i la Starostii de Putna ce
sa afla la acea vreme Dumnealui Banul Mihalache Cherchez...
(rupt)... cu Dumnealui Caminarul Fetala, dupa ce i-au pus
la Inchisoare ei s'ar fi invoit cu rudele lui i dandu-le 100
lei, i-ar fi ertat. De la care am luat i scrisoare. Apoi, Du-

www.digibuc.ro
 29

mitru Ghionoi, prin chipuri de silA, ar fi mai luat de la dAnii.

gloabd, 60 lei bani gata i pentru 250 lei, zapis, cu cuvint
cA-i clA Starostilor i c pe urm, dupS jaluba ce au dat,
cerindu-i i zapisul i banii de la Banul Mihalache Cerchez,
au dat rspunsu ca n'au luat nimic, ci sAii caute cu Du-
mitru Ghionoi. Si acum au cerut ca prin giudecatA, s.-i
afle dreptate i sa i se implineasc atit banii acei 60 lei,
cat i zapisul acel de 250 lei. FatA fiind i Dumitru Ghionol
s'au intrebat ce raspunde? El au rAspunsu cA inteaceia vreme
cAnd acest Joan DascAlul, cu ai sAi, au omorit pe acel ora,
aflindu-se el Vomit la Vrancea, i indata ce au luat tire
de acea faptA, dupd datorie ce avea, ca un zapciu, au
mersu 'de i-a prinsu i i-a dus la stArostie iar pe mort l'au
ingropat, cheltuind 20 lei. Apoi vrind sA le facA bine, au
mijlocit cAtre rudele mortului i invoindu-se i-au iertat. Dar
Dumnealui cAminarul Fetala nu au vrut sA le de drumul
pinA nu-i vor da gloaba 200 lei i ei iar rugindu-se lui Du-
mitru Ghionoi ca sa le facA bine cu acei bani, el le-au fAcut
bine... (rupt)... i-au dat zapis pe 250 lei, puindu-i i amanet
o moarA i 2 pogoane de vie, care zapis s'au vAzut acuma
i de noi, din (17)95 Decembrie 6. Lisa (din) 200 lei, i-au
dat aminarului Fetala, 20 lei ce au cheltuit cu ingroparea
mortului; iar 30 lei i-au dat pentru a lui osteneal, ca un
zapciu ce erea, i pentru facerea de bine ce le-au f Acut i...
(rupt)... arAtat Banul Mihalache Cerchez cA nu au luat ni-
meni dinteacei bani. Si Ghionoi... (rupt)... mArturisit cA aa
iaste, cA nu au luat 5 bani cAminarul Fetala i ... (rupt)...
vrind a ne incredino de i-au luat i cAminar Fetala, a scos
Ghionoi martori... (rupt)... insA i jluitorului carele au mAr-
turisit inaintea noastr cA i-au zis caminarul in fat, cA au
luat acei 200 lei. Drept aceia, de vreme ce jAluitorul cu ai
sAi au fcut fapta de moarte i s'a sAvirit irapdcaciunea
despre rudele mortului inaintea Starostiei i Starosti, ca
nite dregAtori, au luat acei bani gloab, fiindu-i de pedeapsA
temnita care cu drept li se cade, nu li se cuvine lor, a cere
acuma inapoi, ci sA fie multumiti cu atita. Aijdere i acei
20 lei ce i-au cheltuit Ghionoiu cu ingroparea mortului, care
nici jluitorul nu i-a tAgaduit, iarAi jluitorul i se cade a-i

www.digibuc.ro
 30

da; cum i 30 lei ce au luat Ghinoi, pentru osteneal, ca un

zapciu ce erea, iarai s'au gasit de catre noi cu cale ca bine
i-au luat, mai ales c au incredintat inaintea judecatii, cu
frica lui Dumnezeu, ca dinteaceti 200 lei ce au luat starostii,
pe dansul nu l'au imprtait cu nimica. *i jaluitorul dup.&
zapisul lui, este dator, dupa zapisul lui (sic) sa plateasca
acei 250 lei, lui Dumitru Ghinoi i de nu va da bani, sa i
se vinda amaneturile cu mezat i. sa plateasc; iar pentru
60 lei ce mai arata jaluitorul ea' ar fi dat bani gata in mina
jaluitorului, pentru aceasta au raspunsu Ghinoi c dupa ce
s'au facut aezarile de sus artate, vrind el sa ajute pe ja-
luitor au implinit 30 lei de la morarul ce erea la moara
jaluitorul i 40 lei de la un preut ce erea tovara la acea
moar, care fiindca ei nu au fost amestecati la uciderea mor-
tului i mergand pe urm de s'au WWI la Starostii, li s'au
implinit banii inapoi, care nici jaluitorul nu au tagacluit ca
n'au fost aa i dovedindu-se cererea jaluitorului Bra drep-
tate, s'au dat ramas. Iar Dumitru Ghionoiul indreptindu-se
pentru toate, i s'au dat i aceast carte de judecat.
1797 Ghenar.

No. 21. 1797. Decemvrie 1. (Copie). Cativa batrini

vrinceni fac danie Schitului Valea Neagra, dealul Tojanul.

De vreme ce noi, din voia milostivului Dumnezeu, am

trait pin acum i ne-am hranit cu cele ce au ramas pe
urma moilor notrii i a parintilor i facand sfat intre noi
ea' este bine s intrim i s miluim Schitul nostru, anume
Schitul Vrancii de la Valea Neagra, care este facut i mi-
luit de neamurile noastre, deci i acum am dat cu totii To-
janu, din hotar in hotar, danie Sfintului Schit pentru hrana
parintilor ce vor sta acolo. *i acest deal este deosabit de alte
moii a Vrncii, caci pentru o moarte ce s'au amplat,
dind gloaba moii notrii, Domnii l'au tras, prin scrisori,
dat tle Domnie, dupa cum scriu i cartile, de uncle vor ei.

www.digibuc.ro
 31

Deci fiesticine, care ne-am indurat si am dat aceasta danie

Sfintului Schit, de sa vor scula vre-unii din neamuri sau
din feciorii nostrii, sa fie supt blestmul lui Dumnezau si
a Sfantului Hram. Si pentru mai adevarata credinta ne-am
pus numile si degetele in locu de iscalituri.

1797 Dec embrie 1.

Eu loan Murgu, ot Spinesti, ce matrag din batrinii Toader

Topor si Nanu din Bodesti si din Barbu din Paulesti si
din Talimba ot Paulesti.
Eu Luca nemesnicu ot Barsasti, ce ma trag tot dintea-
cesti batrini.
Eu Ene Ea tca, nemesnic ot Spinesti, ce ma trag din ba-
trinul Chirilestii si cu tot neamul meu.
Eu Stan Batca ot Spinesti, ce ma trag tot dinteacesti
batrini, din Nanu.
Eu Toader Gheorghita ot tam, ce ma trag din batrinul
Nanu.
Eu loan Mihai ot tam, ce ma trag din Stoichita, fata lui
Nanu, cu neamurile mele.
Eu Joan Arimia ce ma trag din Criste (neam) cu Ne-
storestii.

(pe verso).

Si la aceasta, ce din voe si mila a tuturora celor ce prin

cugetul de la Dumnezau, ei de a lor buna voie au fAcut
aceasta milostenie si danie Sfintului Schit, de au dat toata
mosia Tojanului, din hotar In hotar, Insa cu aceasta hotarire:
toti cei ce au pa ele mosie, locuri de arat, cum si coasa si
sacaturi de tinata, sa aiba a-i da dijma dupa ponturile gospod,
cad de catra noi si de catra toate neamurile am facut aceasta
milostenie. Dar poate vre unii rataciti, din feciori sau gineri,
neintamplandu-se la aceasta si nu vor voi pe a lor parte a
o lasa, sa-si traga din partile neamurilor lor de la alte lo-
curi, iar de aceasta mosie sa nu se atinga fiindca inaintea

www.digibuc.ro
 32

noastrA cu aa tocmeal am dat-o danie Sfintului Schit.

Si am intrit i noi cu isclituri.
1797 Decembrie 1.

Isclitii: Pavel, protopop VrAncii i a Putnei.

Sandu ZAlariu, Vornic Vrncii.

Nota: Act din Arhivele Statului, Bucureti (Dosar 143,

anul 1835). Vezi in prezentul volum actul din 1835 Decem-
brie.

No. 22. 1729 August 2. Sindilari, avand pricina cu Ng-

rujenii pentru dealul Hajmei, se stabilesc de comun acord ho-
tarele. Preotul Neagul Gege adevere.,te pentru Sindilari.

Adic eu preotul Neagu Gegia ot Sindrilari de Jos, dat-am

adevarat scrisoarea mea la mna Domniilor Sale monenii
din Nruja anume Costantin Gogoncea, Banul Coroiu, Ba-
nul Solomon, Soare Andronic, Matei Dascl, precum s se
tie ea' avand pricin intre noi pentru Botu Hjmei i mer-
gand acolo la fata locului cu nimesnicu Luca ot Brsti i
cu vornicul Ion Ponea ot Sindrilarii de Sus, dimpreun cu
toti sAtenii din Nruja i aa s'au hotrt ca s mai ia numitii
o groap ce se cheamd Groapa Vizuinilor, din varful Hj-
mii, dela brad, groapa de vale din muche in muche pnd in
Reghiul; i dosul prin rp pand in prul Muscociul, de unde
s'au pus pietre pe smnile locului. Deci de acum inainte si
aiba Dumnealor a stapni cu pace despre mine i de spre fe-
ciorii mei. Iar cari din feciorii mei i din neamurile mele sa
vor scula de a mai supAra pe numitii mosneni si mergnd la
orice giudecata sd nu s tie nici inteo sam, fiincicA ne-am ho-
rarAt cu b(un)a primirea noastr. 5i pentru mai adevrata
credint am iscAlit.

1798 Aug. 2.

www.digibuc.ro
 33

Eu priotul Neagul Gegea, adeverez dinpreuna cu feciorii

mei.
Luca nemesnicu ot Brssti, am fost fat.
Eu Ion Ponea vornic ot Sindrilari de Sus, am fost fat.
Eu Matei Ponea, martor.
Eu Stefan a Alexandrii, martor.
Si am scris eu cu zisa parintelui Neagu si am isalit.

(Indescifrabil)

No. 23. 1798. Pavel, protopopul Vrancei, orinduieste la

casa sfnta din Nereju", pe preotul Ioan, sin preotului Pavel.

Sf. preote kane, sin preotului Pavel ot Nerej. Iat ca te

oranduiescu s mergi la casa Sf. in Nerej i s slujesti cele ce
s cuvin ale preotii la acee Sf. Biserich la Nerej, unde sa
prsnueste hramul. . . (loc lsat liber).
bar la alte bisrica i popor s nu fii volnec a sluji far de
Vire noastr i blagoslovenie arhiereului. Iar uncle altu preot
de aka enorie. te va pofti, poti; iar intr'altu chip, nu. Si pentru
incredintare, ti s'au dat de catra noi aceast scrisoare. Ins
pAzindu-te in cele cuviincioase fapte, ferit de glcevi, de be-
tie, invtand pe toti cu duhul blandetilor, dup puterile Sf.
Pravile, cad cnd ti-a va pricinui ceva dinteaceste ce t(i)-am
scris, vei fi artat stapanului i te vei canonisi cu greu canon.

(17) 98 Noem. 10

Pav lu Prot. Vrncii.

www.digibuc.ro
 34

No. 24. 1799 Noembrie 28. Din partea vornicului de

Vrancea Toma Stamatin, i a cipitanului Manolache Avram,
doi oameni din partea Milcovului i doi din partea Vrincii
hotArnicesc dealul Hijma intre Sindrilari i Nrujeni.
Din porunca Dumnealui Coconului Tornei Starnatin Vor-
nicul de Vrancea i Durnisale elpitanului Manolache Avram,
fiind randuiti noi patru oameni, doi din partea Vancii i
doi din partea Milcovului, Stefan Tuvene din Poian, Co-
stantin Danti din Bodeti, Lupul Boro i Stefan Grosu,
dela Sindrilarii de sus, noi am mersu la fata locului fiindcd
avea pricin stenii din Nruja cu feciorii preotului Neagul
Gegea pentru moia HAjma i noi dupd tiinta noastra, prin
frica lui Dumnezau, le-am aratat hotarul vechiu, fiind im-
preun multi oanieni btrni i tineri fata. Care hotar s in-
cepe din Curmatura Adnca i vine drept Curmtura Lu-
pilor i de acolea merge in izvoriul cel mare, la cele trei
ipote i dela ipote merge in Curmtura Hjmii i apuc
scursura Hdjmii de vale i &A in Paraul Jghiapurilor si ia
prul di vale i d in Reghiul de gios de HAjm, ia Re-
ghiul de vale i merge pana de gios de Praul Vacii i apuc
pe Piscul Scumpiei, la deal i ese in deal la curmatur. Si
pang aicea este hotarul Nrujanilor, ce se hotardsc cu Mil-
covenii. Si acea Moie HAjma, rmne in hotarul Nruja-
nilor. $i la aratarea acestui hotar, s'au tmplat multi oarneni
fata, din partea Milcovului i din partea Vrancii, care n'au
tgduit. $i noi pentru credint am dat aceast scrisoare la
mana lor i ne-am pus si numele mai gios.
1799. Noembrie 28.
Eu Stefan Tuvene ot Poian.
Eu Costantin Danti.
Eu Lupu Boro ot Sindrilarii de sus.
Eu Stefan Grosul, ot tam.
Eu Radu jpianu, ot Poian.
Eu Ion Neagu, ot Sndrilari, am fost Lap.
Eu Roman Mircioiu, ot Sindrilari.
Eu Mrcutd... (rupt).
Si alti multi oameni am lost fata.

www.digibuc.ro
 35

No. 25. 1800 lulie 14. Din porunca starostelui de Putna

Stawar, vornicul de Vrancea Panalite, a hotarit satul Ghe-
besti de Nfiruja, dar au ramas ocini ale locuitorilor untti
sat pe hotarul celuilalt; Nsrujenii asigur 1inistea pose-
Mune a secfiturilor Ghebestilor pe hotarul bor.

Din porunca Dumnealui boerului Starosti Stavar ce ne-au

judecat cu Ghebestii pentru pricina ce am avut noi Nru-
janii, care mai jos ne vom iscli, puindu-ne si degetele in
loc de pecete ca sa se creaz. Deci Dumnealui Starosti
ne-au randuit pe cuconul Panaite vornic de Vrancia. Dum-
nealui s'au sculat dimpreuna cu noi Narujenii i cu Ghebestii,
amandou prtile si am tnersu la fata locului, adic la hotaru
vechiu pe unde au fostu rnduit de Dumnealui Starostili,
dupa cum ne-au judecat, ne-au dat s rmanem pe hotaru
vechiu si ne-au fcut si carte de judecat la mana noastra
a Nrujanilor, ca sa stapanim pana in hotarul vechiu. Si
ramaind sacturi a Ghebestilor in hotarul nostru a Naruja-
nilor ni le-au dat noau Nrujanilor s le stapnim. Si pentru
acele scturi ne-am invoit si le-am dat noi Narujanii Ghe-
bestilor in hotarul nostru o sctur langa hotar(u) despre
clansii. Si semnele acestei skturi sant; adica: sa incep din
iscursura, ce iaste hotar, merge pe dela vale de arie prin cu-
ratura si deacurmezis. Si am pus bolohani in piscul Lefsei;
din bolohan merge tot deacurmezis; am mai pus alt holohan
in al doile piscu Lefsii. De acolea merge prin groapa spre
pom si drept coltul pomilor am pus alt bolohan. Si merge prin
rnijlocul pornilor si da in bolohanul ce l'am pus dela vale
de cornu si merge... (rupt)... In muchisoara u(n)de sa vede
un para. (u) si am pus alt bolohan. Si &A in paru supt rp
si ea pe rap la deal, in chiscu si ea pe piscu devale, pe hotar
vechi, pana in gura Tojanului si din gura Tojanului in
sus pe paraul Tojanului. Deci noi Narujanii le-am dat a-
ciasta carte la mana ca sa stpAneasca cu pace aceast sa-
catur de mai sus aratat de ctre noi si de catra fratii
nostri i de catra feciori, nepoti, stranepoti si de catre toate
neamurile noastre in veci de veci.
1800 lulie 14.

www.digibuc.ro
 36

Eu nimesnicu Soare ot NAruja, dimpreun cu stAnii am

dat scrisoarea.
Eu Toader PomanA ot tam.
Eu Sava Stroe ot tam.
Eu Stefan Coroiu ot tam.
Eu Stan Usurelu ot tam.
Eu Vasile Hornea ot tam.
Eu Gligore Coroiu ot tam.
Eu Anghel Hornea ot tam.
Eu Areos, preotul Sirghea, am fostu fat& si am scris eu
cu zisa bor.
Si la facerea acestui zapis, ce s'a cheltuit cu fAcutu, s
aibA a intoarce top frapi.

No. 26. 1800. Iu lie 16. In aceia9i pricin, Ghebestii

asigurfi 0 ei posesiunile Nrujenilor.

Din porunca dumnealui Starostele StavAr de tinutul Putnii

ce ne-au judecat si au fost rnduit dumnealui Coconul Pa-
naete vornic de Vrancea sa ne inpace cu NArujanii pentru
pricina ce am avut noi Ghebarii cu dAnsii pentru hotarul
nostru a Ghebestilor, cu a NArujanilor. Deci dumnealui
vornic au mers la fata locului si ne-au inpArpt hotar(u1)
vechiu, and NArujenilor si carte de judecatA. Si rAmind
sAcAturi de a noastre, a Ghebestilor, in hotarul NAruji, le-am
dat nkujnilor; 0 nkujanii ne-au dat o sAcAturA ce o avem
1A(n)gA hotar dispre noi. Deci noi le-am dat aceast carte
de stApAnire ca sA stApneascA cu pace aciste sAcAturi de mai
sus artate, de catr noi i de cAtrA fratii nostrii i de atr
feciori, nepoti, strenepopi si toate nemurile noastre. Si ei
iar WO ne-au dat carte la mAna noastr ca sA stApAnim si
noi scatura ce ne-a dat-o ei. Iar care sA vA mai scula sA
mai mearga de acum la altA judecatA, din nemurile noastre,
sA fie indatorat a da toat cheltuieala NArujenilor.
1800 Iu lie 16.

www.digibuc.ro
 37

$i aceast scrisoare am dat eu Ene Gheba i eu Toader

Gheba.
Eu Sava Gheba, Ion zAt CrAstian Gheba, eu Vasdle
Gheba, eu Vasa le Mocan, am fostu fatd.
Eu areos preotul Sirghiea, am fostu Ltd i am scris cu
zisa dumnealor Ghebarii, de mai sus ardtati.

No. 27. 1800 Lille 20. Inteo pricin ,a Nrujenilor

cu Ghebestii, Vornicul de Vrancea Panaite, rupe o carte
de hotrnicie pe care o obtinuser Ghebestii de la un vornic
de Vrancea anterior, pentru nilte secAhri in Danciul, din
Ndruja, socotind-o viclean.

Pentru o moie, dup cum mai gios sA aratd, curgi pricini;

care moie este in hotarul Ndrujei, in Danciul, in dealul VAR
Boului. Care moie, la anul 1795 Iulie 29, un Eni Gheba i
cu Toader Gheba, frati-sdu, milcoveni, la acea vreme au fost
luat-o supt sdpinirea lor, zdcind cd este dreapfd lor. $i tot
inteacea vreme, cu chipu viclean, li s'ar fi i hotdritu moiea
in stpinire, de cAtre Dumitru Ponoi, ci sd afla Vornic
Vrancei, andu-se numitilor i carte de stpdnire la mind.
Deci dupd cercetarea ce am fdcut, s'au gsAtu aceastd moie
dreaptd a oamenilor din Ndruja, ian nu a Ghebetilor. Cu
cuvintu inteacesta* chip, 0: cartea de stApinire ce au avut-o
la mina Ghebetii, aratA c'd la hotdrdrea ce au fdcu-o Du-
rnitru Ponoi, au fost toti Vrincenii, i rzdii fatd, la hotdrit.
Am intrat in cercetare, de este aa i s'au gdsit numai un
nemesnicu Luca din satu Bdrsd.,ti; care intrebindu-se pe
numitul Luca, au ardtat cd au fost la ace hotriturA fiind
sdlit de Dumitru Ponoi, ce au fost Vornic de Vrance, iar
iscAlitura lui in cartea de judecatd, au zis ca nu are nici'o
credintA, zicindu-i Vornicului Vrancei sd nu-I iscAleasci
in vreme ce n'au fost fatd oamenii din Vrancea i btrini, cu
alti fazdsi care stiau stare locului mosiei; mai virtos cA era
pricina intre Ghebeti i Nrujani i cerea trebuinta ca sd fie
i Ndrujani care sA fi despdrtit moia Ghebei, i n'au fost

www.digibuc.ro
 38

nici unul din partea Nrujanilor, cum nici alti Vrinceni mo-
inavi; vi prin cartea hotdririi, numiti sunt cd au fost.
Al doilea, cd in curgerea mergirii mele, cind am mersu.
la Tao locului, mergindu pe la casele Ghebetilor, me-au
ardtat muma Ghebevtilor CA ar fi dat pentru pricina acestei
moii, hotarnicului, 80 lei vi sd cunoate cA (din) interesul
banilor n'au urmat la cumpdna drepttii.
Al treilea, cd Dumitru Ponoi ci sd afla Vornic VrAnceL
care nu itia nici sd iscAleascd, ci ave un bdiat al lui, de-I.
iscfilea. $i sfi vede CA nu vi-au cunoscut la dreptate, cind
puse temeiul iscAliturii lui. De care ITdrujanii cunoscindu-se
cd li s'au fcut strimbdtate cu luarea moiei, de s'au dat
Ghebevtilor, au venit tot satul la mine vi artindu-mi strim-
bdtatea ce li s'au fdcut, am mersu singur eu i am umblat
pe toatA starea moviei i am vdzut i hotarele puse de Ponoi.
$i de acolo am venit in satul Spineti i am strinsu toti bA-
trinii i rAzdii Vrncii cari se vor iscAli; i, in frica lui Dum-
nezeu, au ardtat CA ei, in vreme cind s'au fAcut aceast ho-
tArire, n'au (avut) nici o tiintd. $i dupd toat cercetare
ce am fdcut, amu gdsitu cu dreptate, cd rAu i fdrd cale s'au
luat moia NArujanilor de s'au dat Ghebetilor. $i s'au luat
moia de supt stdpinirea Ghebetilor vi dupd dreptate, s'au
datu supt stdpinirea oamenilor de NAruja, ca una ce s'att
cunoscut dreaptd moie a lor, iar nu a Ghebetilor.
Al patrulea, s'au mai gdsit o mArturie la mina 1\1drujA-
nilor in care mArturie li sd aratd Nrujnilor aceastd parte
de movie ce mai inainte de aceastA hotdrire s'au dat supt
stdpinirea INTArujAnilor iar nu a Ghebetilor, (in) care mAr-
turii sunt iscAliti nemesnicii Viancii, rAnduiti de VornicuT
Vrncii ce a lost la acea vreme. $i asAminea mrturie atunci
li s'au datu vi la mina Ghebetilor, pe unde au sd-i std-
pineasch parte lor de movie. $i Ghebetii nici aicea n'au
tAgaduit; ci, mai pe urmd, au scos hotarnic pe Ponoi fa-.
cindu pe voia Ghebetilor; cum au ardtat ei, aa li s'au ho-
Ora.
$i pentru intArirea stpinirei am dat mArturia aceasta.
la mina oamenilor de INTAruja, ca sd nu fie supArati de cAtre

www.digibuc.ro
 39

Ghebesti. Si s'au ruptu cartea de hotarire a lui Dumitru

Ponoi, ca una ce s'a gsit vicleand.
1800 Iu lie 20.
Panaete Vornicu Vrancii.
Eu Luca nemesnicu, martor.
Eu Ion Murgu, nemesnicu, iscalesc.
Eu nemesnicu Ion Bogdan, martor.
Eu Sandu Baca lus, martor.
Eu Ion Scalus, manor.

No. 28. 1801 Ianuar. (Copie). Actul de danie a lui

Constantin Ipsilant catre vel vist, lordache Ruset a tot
locul Vrancei ce este cu sate pe dinsul i. care a ainas din
vechile vreini dreapta moie domneasca, nedatfi nim5nui".

Podoaba ce(a) mai stralucita a luminaOlor Domni si e-

ghemoni, ce din Dumnezeiasca pronie, sa oranduiesc obla-
duitori si stapanitori de noroade, iaste faciria de bine,
pentru ca aciasta si dui:4 treceria din viap rmane neuitatd
si in veci pomenita, cum aciasta vederat sa cunoaste din
hrisoavele si cartile de mile a celor de mai inainte luminati
Domni, iar mai ales pentru cei ce slujesc cu credinta si cu
dreptate, de a-i milui si a-i impartasi din milele domnesti
pe fiesticare dupa a lor slujbe si vrednicii. Pentru aciasta
dara si noi, din ciasul ce Dumnezeiasca pronie ne-au inltat
la parintescul si Domnescul nostru Scaun al trii acestia,
al Moldovei, nu ne-am aparat, ci mai vartos prin cat au fost
cu putinta ne-am silit a nu-i rasa nemu4um4i i neajutorati,
precum aciasta iaste cunoscuta si marturisita de catre toti,
deobste. 5i pe lang alte cuviincioase miluiri ce am facut
Domnie me, luand aminte si pentru al nostru cinstit si cre-
dincios boeriu Dumnealui Iordache Ruset vel vist. cari numit
boer, in vremile altor luminati Domni de mai inainte, s'au
aflat cu vrednicie si credincioase slujbe cum si acum in vre-
mea Domniei noastre, slujind Domniei mele si ;Aril cu cre-

www.digibuc.ro
 40

dinta vi cu dreptate, socotit-am dar pentru acele vrednice

vi credincioase slujbe, ce au artat catre noi i cAtra Ora,
a nu-I rasa nemultumit. si iat osdbit de aIte a noastre
Domnevti mile, binevoind Domnia mea, cu a noastr milosti-
vire, datu-i-am i ram miluit cu tot locul ocolului Vrancei,
dela tinutul Putnii, ce iaste cu sate pe clansul, cari au ramas
din vechile vremi dreapta movie domneasca nedat danie
nimarui, precat se va alege hotarul in toate partile. Drept
aceia, de acum inainte vi in veci, locul acela al ocolului
Vrancii dela tinutul Putnii, cu tot hotarul lui vi cu tot venitul,
s fie celui mai sus zis cinstitutului vi credincios boerului
Domniei mele Dum. Iordache Roset vel. vist. vi urmavilor
clironomi, fie nepoti, stranepoti vi la tot neamul Dum-
(nealu)i, dreapta danie vi miluire vi s-I stpneascd ca
pe o dreapta ocina vi movie a Dum(nealui) luandu-vi venitul
din toate, dupa obiceiu vi dupa hotararea ponturilor visterii.
Asupra carui loc, hrisovul acesta al Domniei mele sa-i fie
intritur statornic, neclintit i nerpit nici odinioara,
in veci; cari s'au intrit cu a noastra isclitur i pecete.
Si spre aceasta, iata credinta a insu-mi Domniei Mele, Io
Costandin Alexandru Ipsilanti vvod, vi credinta a pre iubi-
tilor fiilor Domniei Mele, Alexandru vvod. Gheorghe vvod.
Nicolai vvod. i mrturie a cinstit i credinciovi boerii
Divanului Domniei mele, Dum(nealui) Costandin Balv, vel.
logofat de Tara de gios, Dum(nea)lui Iancu Razul, vel lo-
gofat de Tara de Sus, Dum. Teodor Balv, Biv. vel. vornic
de Tara de gios, epistat(ul) vornicii de aprozi, Dum(nea)lui
Vasile Costache, vel vornic de Tara de gios, Dum(nealui)
Constandin Paladi, vel vornic de Tara de gios, Dum(nealui)
Dimitrie Ralet, vel vornic de Tara de Sus, Dum(nealui) Ga-
vril Conachi, vel vornic de Tara de Sus, Dum(nealui) San-
dulache Sturza, hat(man) vi parcalab Sucevii, Dumn(ealui)
Costache Carage, vel postelnic, Dum(nealui) Costache
Manul, vel spatar, Dum(nealui) Theodorachi Vacarescul,
vel comis, vi credinta a tuturor boerilor Domniei Mele, a
mari vi mici. Scrisu-s'a hrisovul acesta la scaonul Domniei

www.digibuc.ro
 41

Me le in oravul Iavi, intru ce dintai Domnia a noastra la

Moldavie, in anul al doilea.
1801 Ghenar.

Io Costandin Alexandru Ipsilant Vvod.

Costandin Balv, vel logofat, procitoh.

Not& Prin actul acesta Vrancea incape in stpAnirea boerului Ior-

dache Roset, care o va avea pina in anul 1817, cind Vrincenii reusesc s'o
scoat din mnilile sale. Vezi seria de acte No. 1, 2, 7, 31, 32, 41, 43, 44,
47, 48, 49, 61 ref eritoare sau folosite in acest proces. Ar trebui s se a-
daoge acestor acte Anaforaua Vrancei, pe care insd nu o republicara in
locul de fata. Ea poate fi gsit in Codrescu. Uricar Vol. IV pag. 325
in Magazin Istoric pentru Dacia Vol. II pag. 234, in Roseti, acte si le-
giuiri privitoare la chestia trneasca. Seria I Vol. IV pag. 396, precurn
4i intr'o brosur5 Anaforaua Vrancei (Socec 1906) 31 pag.

No. 29. 1803 Septemvrie 18. Hotarire pentru niste pri-

cini ce au Vrincenii pentra paminturile lor din Odobeti.

Din porunca cinstitei Starostii, fiindu rnduit spre alegerea

pdrtii de movie vrinceneasca din Odobevti.
Dumnealui Pitarul Neculae Avram, avind cumparatur de
la movnenii vrinceni, ce au movie in Odobevti, in bAtrinul
lui Chi !Au, cu zapis din veleat 1785, cu pre% drept, 250 lei,
pe un pmntu din crivma manastirii Mirii in sus vi din
Ulita Thrgului pAnd in cumpAratura Baciului; la 1791 au avut
giudecata SAmion Gurban cu Dumnealui cApitanul Mano-
lache Avram, inaintea domnieisale serdar (ului) Stavru, ce
erea Staroste de tinutul Putnii i d mrturie ea dintru
aceast cumpAratura s-i scoat, numai locul casa, sa fa-
mie supt stapinirea lui SAmion Gurban. Iar locul despre fata
Ulitii cum i pr in cumparAtura Baciului, o da supt sta.-
panirea numitului capitan. Care Samion Gurban, nici dup
acea hotdrire nemultumindu-se, a pus stpinire pe loc. Fat
fiind Smion Gurban, s'au intrebat ce are s rdspund. El
au ar5tat c.a., acum la ardere tirgului, i-au arsu toate scriso-

www.digibuc.ro
 42

rile. Prin cercetare ce am fcut prin megieii lui, tot orice

au avut in bordeiu lui si-au scos si numai bordeiu i-au arsu
i aceste cuvinte a lui snt numai di a face stricciuni i tul-
burAri locuitorilor. Si fiindc Dumnealui Pitaru ii cere banii
cu a lor dobind, de la vnzAtori, ca sA se scape din mina
unui rAu impotrivitor, aice, la fata locului, aa s'au socotit,
ca Vrincenii sa dea acele 250 lei i s-i scoatA zapisul,
luindu locu supt stpinire. Iar pentru dobinda banilor, dupA.
cercetare ce am fcut prin Gheorghie Hilimon i printr'alti.
Odobeteni, cA, pe acel loc al Vrincenilor, da, pe toat
toamna, patru locuri cu chirie; insA: dughiana de lingA crisma
mnstirii Mirii, cu 40 de lei pe an, iar celealante locuri,
cite 10 lei, care SA' fac pe an, cite 70 lei; i scotindu-se oste-
neala lui, 30 lei, rmine pe tot anu s dea 40 lei pe acest
loc ce l'au tinut el, far& nid un cuvint; care sA socoteste
aceti bani pentru dobinda banilor, fiindcA Dumnealui Pi-
tarul ii cere banii. Si aceasta rmine la bun intelepciunea
cinstitei StArostii.
Mai arAtar i dou mrturii intdrite cu iscAlitura raposa-
tului Paharnic Gligora Leon, ce intr'ace vreme era Staroste
de tinutul Putnii, in care il arat pe acest Smion cA nu este
neam cu VrAncenii. Cum i Vrancenii il arat cd l'au avut
in loc de vechil pe moiea lor. Cum si in alegerea de nia-
muri ce o au Vrincenii la mine, nici cum nu-I face frate, ci
Luca nemesnicu i cu alti doi, trei, spre a-i descoperi par-
tile lor de rnosie, l'au fcut c.a. este hate cu dinii, fArA stirea
celorlanti frati, ce acum nu-1 primesc. $i dupA cum sus aratA
aceste pricini rmin la bunA intelepciunea Dumneavoastr.

1803 Septemvrie 18.

Plecat slugA

Theodor Vornicu.

www.digibuc.ro
 43

No. 30. 1803 Apri lie 18. HotArnicie a satulu Odobeti .

in care apar Vrfincenii.

Noi toti monenii din satul Odobeti, care avem parte de

Lio*ie in batranul lui Chi ldu, neamul birtocesc, adeverim
e intr'aceastd hlizd, ce sd numesc opt pmnturi, a tuturor
fratilor, ci sd imparte pe cinci frati, feciori lui Chilu.
Din multele pricini i glcevi i judecdti intre noi, din
somi de ani, fcand cele mai multe cheltueli pe la judeati
i treciri de vreme, in at ne-am srcit cu totul, strngn-
du-ni cu totii ca sd ne alegem pdrtile de moie, avand intre
noi i hotarnic randuit i gdsdnd in sdlitea satului, de somi
de ani, stapliniri cari nici cum nu s putea strmuta, mai
ales attea petre hotard gsdnd pusd de multime de hotarnici
pusd i nici unile nepotrivite, ci tot dupd artrile unora i
altora au fAcut mdsuri, cari acum lsdndu-ni de toate acelea,
in vatra satului aa ne-am invoit, incepnd din partea de
sus, care cum sd tie.
Trei rdzoare Luncenii, anume cei bdtrdnii: Gligore Negra,
nepot lui Obrej Sustelului i alti rdzdSi, anumi Ion Brat Stan
.i Andrei feciorii lui Birtoc.
Un pdmntu vrncenesc; care acetia sd numbscu Du-
mitru Tepa i Badiul i Enache, frati, feciorii Puiului din
Vrancea. Ion Bg laa i Ionia. Botea i Ion Babul i Tanasd
Boban, ne,potul lui Bilaci din Odobeti. Care aceste trei rd-
zoard, ce sd numdsc Lunceneti, impreund i cu pdmntu
vrncenesc, tin din ulita ce desparte pe Hartighe i pe Chi ldu
-si merg in gios Ord in talpa crdmii mndstirii Mieri, uncle
este i bolovan pus. Pentru aceastd moie fiind multd pricind,
aa ne-am invoit ca sd fie stpAnire in slite dupd cum
mergu pamAnturile, /Ara in ulita de la cmpu, ce vini de la
o mandstire a Cazacliilor pe despre Odobeti, curmezi, cum
merge; sa numete aciast ulit a lui Tibilichi; iar din ulit
i pdr in hotaru Putnii, au sd tie fiiticare frAtete; ins&
trei rdzoare sd tde Luncenii i trei rdzoare SA Oe Vrdn-
cenii, dupd (cum) sd aratd printr'un izvod a Dumnealui-
Clucer Zaharia.

www.digibuc.ro
 44

CinsprezAci stAnjAni, Luncenii; cinsprAzeci stAnjni VrAn-

cenii, au sA t5e pe ulita lui Slay.
Cinci stAnjAni trei palme, Luncenii; cinci stAnjAni trei
palme, Vrncenii. Aceste merg pe ulita lui Birtoc, dup.& cum
merge hliza.
SaisprAzAci pol stAnjni, Luncenii, aisprAzAci pol stall-
Arai, VrAncenii, pe ulio VdscAnesei dup.& cum merge hliza.
Aceste, afar& din sAlite, au sA se stApAneasc& de neamurile
noastre dupa cum scrii mai sus, iar coturile Dumbrvii i
alte locuri ce &ant neimpArtite, avem sA le impArtim pe cinci
frati, ficiorii lui ChilAu, frAte5te.
Deci de acum, ntre noi, ori cari din neam(uri) sA va
scula ca sA strice aceasta invoialA ce o am fAcut, sd fie de
cercetarea judeatii, la&tut i globit, ca unul ce clA tulburAri
i face multA sArAcie i pricini intre fra0 i pentru mai adev-
rat5 credintd ne-am pus iscAliturile i numele i degetele in
loc de peceti, pentru credint5 i pentru ca s& lipsasc5 prici-
nile dintre noi.

1803 Maiu.

Eu lonacu Stoical, ce ma trag din neamul birtocesc, ne-

tiind carte am pus degetul.
Eu Sandu Maftei, ce mA trag din neamul birtocesc, ne-
tiind carte am pus degetul.
Eu Gheorghe PAtrdcan, ce ma trag tot din neamuI
birtocesc, netiind carte am pus degetul.
Eu Ifrim a Maftii, tot din neamul birtocesc, netiind carte
am pus degetul.
Eu Costandin PihA, neamul birtocescu, am pus degetu.
Eu Nicolai Donie, neamul birtocescu, am pus degetu.
Eu Andronache Sua, neanaul motocescu, am iscAlit.
Eu loni(d SuA, neamul motocescu, am iscAlit.
Eu Prohir Popa, neamul motocescu.
Eu Gheorghe Hirimon, ce m5 trag din neamul luncenesc.
ne*tiind carte am pus degetul; Ins& cu cumpArAturA, dup&
cum scriu zapisele.

www.digibuc.ro
 45

Eu loan Preot Ghemulet, din Odobesti, am iscalit.

Eu Preotul Gheorghe (sters).
Eu Ivan Husca, ot Spinesti ce ma trag din Obreja, din
partea Luncenilor, am pus si eu degetul.
Din porunca cinstitii Starostii, Intaiu de la Dumnealui
Postelnicu Dimitrache Hangerliu si acum de la Dumnealut
caminar Iondache Bucsinescul am fost randuit spre alegirea
partii neamului Vrncenesc, care la Dumnealui Postelnicu,
dupa cercetare ce au facut Dumnealui capitanu Manolache
Avram, neraultumindu-sa, fiind eu randuit si cu Dumnealui
capitan Vidrascu, am si dat mrturie; la care marturie iarai
nemultumindu-sd birtocetii i rmind ei la invoiala dupa
scrisoare ce arafa, am isclit, vzand invoial de blind voe.
1803 Mai 18.

De la Stfirostia Putnii

Viind inainte noastra arnndoaud partile i ardand cl

cu a lor buna voie i primire au fcut aceast invoiald, dupl
care au s5, urmeze, pentru aceia s'au incredintat i cu a
noastre isclituri.
803 Mai 18.
Bucqinescu.

No. 31. 1803 Septembrie 11. (Copie). Alexandru Con-

stantin Moruz, dupi ce insArcineaz pe boerul Bals sA vadA
rezultatul cercearilor f Acute in pricina Vrancei, in timpul lui
utu, ca urmare a unei jalbe din 1802 din partea Vrincenilor,
prin care acestia cer silistele satelor, renuntind la munti,
constatA cA insfisi Vrincenii recunosc cA Vrancea este pfi-
mfint donmesc si intreste stpinirea lui Iordache Roset a-
supra Vrancei. Il mai scuteste si de cite un mu de fiecare sat
al Vrancei.

Domnii, ce Pronia dumnezeiasc i-au oranduit obladuitori

si povatuitori norodului pamintului acestuie, din Inceput si

www.digibuc.ro
 46

pia acum, pzind buna orinduialA a intri cei din urmA,

facerile de bine a celor mai dinainte, precum aceast urmare
din hrisoave se dovedeste. Pentru aceia dupa ce si pre noi,
dumnezeiasca Pronie ne-au ornduit cu oblcluirea la Orin-
tescul si domnescul nostru Scaon, datori cunoscindu-ne a fi
urmtori facerilor de bine celor mai dinaintea noastrA Domni.
si a intAri acele ce cu bun cuget au fcut, cAtre locurile ce
s'au cAzut, jluindu-ne dar al nostru cinstit si credincios boer
Dumnealui Iordache Roset, vel vistier, cum ca luminat fratele
nostru. Dotnniasa Constantin Alexandru Ipsilant Voevod in
vremea oblAduirii Domniei Sale, i-a fAcut danie si miluire tot
hotarul ocolului Vrancii dela tinutul Putnii, cu toate satele ce
sint pe dinsul, aflindu-se drept domnesc asupra cAruie, cerind
ca sA i se intreascA stApinirea si cu al nostru domnesc
hrisov, Domnia Mea, spre mai bun& pliroforie, am rinduit
jaloba la al nostru cinstit si credincios boer. Dumnealui Con-
stantin Bals, vel logofdt de Tara de gios, ca sa cerceteze cu-
prinderea acelui hrisov si veleatul, de cAnd iaste fAcut si
de iaste trecut in condica Divanului cum si ce cercetri s'au
fAcut mai in urmA, in zilele Domniei Sale fratelui nostru
Alexandru Neculai *uttil Voevod si cu anafora sA ne in-
stiinteze. Prin care anafora ce au fcut Dumnealui cAtre
Domnie Me, care iaste din 29 a trecutei luni August a anului
curgAtoriu, aratA cA dupA poroncA, cercetind hrisovul Dom-
niei Sale Constantin Alexandru Ipsilant Voevod, ce iaste din
anul 1803 Ghenar 17, trecut si la condica Divanului, are
aceast cttprindere: cA pentru acele credincioase slujbe a
Dumnealui Vel Vist. cu care s'au arAtat, atit cAtre Domnie
cit si cAtre tarA, l'am miluit cu tot locul ocolului Vrancei, de
la tinutul Putnei ce iaste cu sate pre dinsul, pre cit se va alege
hotar (u1) in toate pArtile. Cum si cele din urm cercetAri
ce s'au fAcut in vremea Domniei Sale Alexandru Neculai
tittil Voevod, sunt acestea: adica doi jalobe a tuturor l-
cuitorilor din 16 sate acelui Ocol, fiMd din 1802 lulie 15,
una cAtre Domnie si alta cdtre Starostia de Putna. Prin cea
catre Domnie Wind rugaminte ea de vreme ce strmosii
lor, viind din alte locuri straine si asezindu-se, cu locuinte,
intr'ace mosii, fiind slobozi si drepti domnesti, ne dati ni-

www.digibuc.ro
 47

mArui, sa faca mila cu dinii ca sA le de numai siletile sa-

telor i curaturile, iar muntii ce sunt pentru paunatul oilor,
pe care ii arata acolo, sa faca Domnia ce va vrea. $i prin
cea catre Starostie, sa roaga ca sa le trimata jaloba la
Domnul, aflindu-sd atuncia din Inalta porunca imparteasca,
dus la Tara Romineasca, adeverita fiind jaloba lor i de
Sfintia sa Grigorie Serapoleos, epitropul Minastirii Miera,
i de egumenul de Vizantie, i de Vornicul de Vrancea i de
alti boernai din tinutul acela; dupa care urmind Starostii
cu intiintare din 20 zile tot acei luni, au trimes jaloba lor
catre Domnie, precum i Domnia Sa, dupa ce au primit
jaloba lor, au scris cartile Domniei Sale, una cAtre dumnealui
vel logofat Constantin Bal i alta catre dumnealui vel vornic
Constantin Pa lade, fiind in 4 zile a lunii lu iAugust a anului
trecut, poroncitoare ca sa cerceteze jaloba i cerirea lacui-
torilor Vrancii. Care boeri, spre mai bun& incredintare, de
sint acele jalobe cu tirea tuturor lacuitorilor, au scris catre
staroste ca sa trimat din toate satele acelui Ocol, cite un
frunta sA le facA aice de fata, intrebare. $i viind 17 oameni
vecini din partea tuturor, la 26, tot acei luni Avgust, au
arkat prin osbit scrisoare a lor, ca jaloba iaste cu tirea tu-
turora i ca cerindu-le numitii boeri ca sa arate de au
niscaiva scrisori, ei au dat sama ea' nici-o scrisoare nu au,
adeverita fiind scrisoarea lor i de oameni ai Divanului. Dupa
care scrisoare i numitii boeri, la 28 aceiai lima, au fAcut
anafora, aratind pe larg toat cercetarea cum ca din insui
spusele lacuitorilor s'au dovedit ca au fost drept domnesc.
Din care anafora, ce au facut acum Dumnealui Vel Lo-
gofat catre Domnia Mea, incredintindu-ne ca, far indoialA,
acel loc au fost drept domnesc, s'au infarit anaforaua i cu a
noastra pecete, hotarind ca dania i miluirea cdtre Dum-
nealui Vel Vist. ci sa cuprinde in hrisovul Domniei Sale
Constantin Alexandru Ipsilant Voevod, sA ramie statornic.
Drept aceia, dupa cum i la inceput s'au zis, ca din vechi.
Domnii au pzit buna orinduiala a intari cei din urnad, fa-
cerile de bine a celor mai dinainte, care urmare cunoscin-
du-ne i noi datori a o pazi, dupa ce desAvirit ne-am in-
credintat c.a. acel Ocol al Vrancei au fost drept domnesc,

www.digibuc.ro
 48

0 Domnii dupa deplia, putere si volnicie, cum au voit, au

facut, asminea dar si Domnia Sa Constantin Alexandru
Ipsilant Voevod, intru aceiasi putere si volnicie fiind, au
facut aceast danie si miluire mai sus numitului boer, care
boer si in vremea Domniei Noastre ce dintii, ca si acestii
de acum, artindu-se cu vrednicie si sirguitor la credincioase
slujbe, atit Care noi cit si atre tar, nu am trecut cu vederea
rug5mintea Dumnealui si mai ales a cauta castigare spre
rasplatirea slujbelor Dumnealui, int'grind si Domnia Mea la
tot locul ocolului Vrancei de la tinutul Putnei, cu tot hotarul,
cit va fi in toate laturile, cu sate, cu munti, cu locuri de p.a.-
sunat oi si alte dobitoace si cu locuri de arturi si de finat,
s'a' fie Dumnealui si dela Domnia Mea, dreapa danie si mi-
luire, stpinind cu buna pace, atit Dumnealui cit si in urma
clironomii Dumnealui, luindu-si tot venitul dup tot locul,
dup obicei si dupd poruncile ce sunt cu pecetea domneasca.
i spre lesnirea stringerii venitului acestei mosii a toat
Vrancea, addogind Domnia Mea cu milostivirea, hotarim ca
s5 ail:4 Dumnealui Vel Vist. cite un orn din fiisticare sat al
VrAncii, scutit si aparat de tot birul Vistieriei si de toate ha-
valele ce vor fi pe alti lcuitori ai trii. Acei oameni intru
nimica s5 nu fie supkati, ca s'S poatd cauta numai pentru
slujbele Dumnealui. Drept aceia, hrisovul acesta al Domniei
Me le, s fie Dumnealui Iordache Roset si in urma clirono-
milor Dumnealui, de intritur statornia neclintit si neru-
uit nici odinioar, in veci. Care hrisov s'au intkit si cu
a noastr domneasc5 iscaliturd si pecete. *i spre aceasta iaste
credinta insu-mi Domniei Me le, Io Alexandru Constantin
Muruz Voevod si credinta a prea iubitilor fiilor Domniei
Me le, Constantin Voevod, Dimitrie Voevod, Nicolae Vo-
evod, asijderea si credinta a cinstiti si credinciosi boerilor
Divanului Domniei Me le, Dumnealui Constantin Bals, vel
logoft de Tara de Gios, Mihai Sturza, vel Logoft de Tara
de Sus, Vasile Costache, vel vornic de Tara de Gios, Con-
stantin Bals, vel vornic de Tara de Gios, Constantin Pa lade,
vel Vornic de Tara de Sus, Lupul Bals, vel vornic de Tara
Ide Sus, Manolachi Simache, vel vornic al opstiei, Dimitrie
Manu, vel postelnic, R5ducanu Roset, hatman, Alexandru

www.digibuc.ro
 49

Vasile Roset, vel ban, Alexandru Mavrocordat, vel cmra,

Dnmitre Ghica, vel comis, Neculai Dimanciu vel caminar
cum 0 credinta a tuturor boerilor notrii, a mari i a mici.
Scrisu-s'a hrisovul acesta la Scaonul Domniei Me le, la
oraul Eii, intru al doilea Domnie a noastr la Moldavie,
in anul intii.
1803 Septembrie 11.

Io Alexandru Constantin Moruzi Voevod.

Constantin Bal, vel logofat, procitoh.
De mine s'au alcatuit, Joan Tutu, biv vel Stolnic.
S'au trecut in condica, Ioan Gheorghie condicar.

(Urmeaza legalizarea copiei de catre Divan 1812/1 2),

No. 32. 1804. Ianuar 7. (Copie). Vrncenii gfisese un

act de la Bogdan Vodi de intrituri a satulai Piulesti catre
Ioan si Trif an. Preotul loan trimes ca vechil al Vrancei la
Iasi ca si porneasci judecata, este luat in duhovniceasci
cercetare de Mitropolitul Veniamin .si di o mirturie prin care
recunoaqte ci Vrincenii nu au dreptate cu acest hrisov tii
se leapidi a mai sta in judecati pentru Vrancea.

Viind de lap inaintea noastra numitul de mai gios iscalit

preot i dup cea cu amaruntul cercetare, ce i-am facutu,
mrturisind intocmai precum mai gios arata, spre incredin-
tare s'au adeverit i cu a noastra iscalitura.

1804.
Veniamin Mitropolitul Moldaviei.

Intre dumnealui Vis. Iordachi Roset i intre lacuitorii

Vrancii, nascind pricine pentru moia Ocolului Vrancli de
la tinutul Putnii, pe carile il are dumnealui Vist, danie i
miluire domneasca de la Maria sa Domnul Costandin Ale-
xandru Ipsilant VVd. i in urma cu intaritura de la mria

www.digibuc.ro
 50

sa Domnul Alexandru Neculai Sutul VVd. de la mariea sa

pre inalotul Domnul nostru Alexandru Costandin Moruz.
VVd. *i numitii lacuitori vrnd a trage judecata cu dam-
nealui Vist. inaintea Mariei sale, cerand intru a lor stapanire
tot Ocolul Vrancii, cu un ispisoc ce s'au aflat la mine de la
Domnul Bogdan VVd, care le da, numai satul Paulesti, slu-
gilor sale lui Ioan si lui Trifan, socotind lacuitorii din
Vrancea ca cu acest ispisoc vor putea lua intru a lor stapa-
nire tot Ocolul Vrancii. *i asa silindu-sa ei cu totii, m'au.
adus la Iasi ca sa stau dinpreuna cu clansii la judecata cu
dumnealui Vist. asupra care pricini chiemandu-ma Preo-
sfintit Mitropolitul Hirio Chir Veniamin si... (rupt) ... duhovni-
ceasca cercetare am marturisit... (rupt)... Preosfintieii sale
ca ispisocul Domnului Bogdan VVd. l'arn apucat de la tatal
ineu, iar cu ce pricina au cazut la mana noastra. sau cine
s'ar trage din neamul lui loan si al lui Trifan, n'am putut
da nici-o incredintare, fiind o soma de multi ani. i asa
vazandu Ca atat eu cit i lcuitorii Vrancii nu avern nici-o-
dreptate cu acel ispisoc a mai trage cat de putina stapanire
in Ocolul Vrancii, m'am lepadat cu totul, a nu esi nici intru
o judecata cu dumnealui Vist. cunoscind insumi eu, ca tot
locul acesta din Ocolul Vrancii a fost drept domnesc si.
dumnealui Vist. dupa hrisoavele de danie ce are sa inpu-
terniceste a luat intru a doilea stapanire. (sic).
Deci prin aceasta scrisoare a me ce dau la preacinstita
India a dumnealui vel Vist. Iordache Roset, incredintaz ca
de clQ1111 inainte despre mine cat si despre tot neamul meu,
sa aib dumnealui a stapani in veci cu buna pace, tot Ocolur
Vrancii, dupa hrisoavele de sus pomenite, ce are, ne mai
facind noi nici-o cerire pentru locul ce se cuprinde in hri-
sovul de sus pomenit al Domnului Bogdan VVd. Iar intim-
plindu-sa a mai su,para vre-odata cineva din neamurile mele,
sa nu mi se tie in seama, neavand nici-o dreptate.
Care, pentru mai buna incredintare, am iscalit insumi ctr
mna mea.
1804 Ghenar 7.
Erei loan, ot Vrancea.

www.digibuc.ro
 51

No. 33. 1808 Ianuari 14. (Regest). Vornicia Vancii

volnicie unui pantir sa implineascA, in satul Nruja,
datorii al cAror izvod se dA. SA apuce pe stefan Man si
pe Soare.

De la Vornicia Vrncii

Se clA volnicie acestui pantir ca s mearg la satu Nruja

apuce pe stefan B lan i pe Soare, di toti banii datoriilor;
sA-i implineascd par in douA, trei zile, aducAndu-i aice.
Oricare vor avea a rAspunde, &A vie de fat aice.
1808 Ghenar 14.

Izvod de citi bani sint datori lAcuitorii din satul Nrujii

i Nistoresti.
(actul incepe cu o lista de 22 de locuitori, cu insemarea u-
nor datorii ce variaz intre 2 i 33 de lei).

Lei Para le ce cuprinde toate datoriile.

422 4 Datoria veche.
355 22 Banii dijmei pApusoiului.
106 12 Banii dijmei griului.
353 Dijma fnului, a stAnjnilor.
300 Dijma flcilor.
142 Banii dijmelor morilor, dArstelor.
10 8 Dijma stupilor.
69 7 Banii Solomon Dragoman.
16 37 Tij el.
17 30 Toader Sava CrAsnaru.

(plus alte datorii particulare, al cror total se ridic la

1908,19 lei).
adic una mie nouaS sute opt lei, fac, bez banii dobin-
zilor de la Sfintu Dumitru incoaci".

www.digibuc.ro
 52

No. 34. 1810. Izvod de Weil boeresti, privitoare la satul

Naruja.
Izvodu de falcile boeresti ce sant la sat Nruja pi cari ni
le da Dumnealui vistiernicul.
1810.

VALCANI SI GHEBARI

FA ki Prjini
10 Vasile Gheba, Milcovanu.
4 40 lui Dobandas, Milcovanu.
3 40 Ion Monahu, Milcovanu.
7 Toader Gheba, Munteanu.
2 Axente Bourosu.
2 35 Ion Vale Sareanu, Milcovanu.
29 32

HAJMILE

62 Ion Maga.
33 Radu sin Matei.
1 32 Dumitrul Fainesti.
1 35 Ianu Lupascul.
1 57 Baba Rada Lupuseasca.
(rupt)
1 67 Costandin a Popii Neagului.
Baba Rada Sprincinoae.
_ 1

41 Costandin Moharte.
2 Vasile Poni.
1 8 Stanciu Grosu.
10 Sandu Selari.
1 10 Ion Bejenar.
1 40 Apostol lui Nun.
3 Ion a Babii Tudorii.
1 9 Baba Taranusa.
1 9 Ilinca a Ursului.

www.digibuc.ro
 53

Falci Prjini
3 Alexandroiului.
3 Arutii.
1 40 tij Arautii.
1 Ion Amusii.
1 Stanciu Poni.
2 40 Toma Stroianu.
1 30 Stana Amusii.
(pe verso)
Falci Prjini Tot Naruja, 1810.
1 Iani Milcioiu.
2 2 Mirauta.
2 40 Mirauta Tudosie.
3 60 A lui Baltagu.
4 40 stefan Chilian, Radu Gorita.
2 Ion Vartolomei.
1 40 Dalincescu i Toma Cristian.
4 40 tij Mariuta Cristian.
5 tij Ion Roibu.
1 40 tij Tudor Munteanu.
60 Tudor Rusu.
3 tij Gavril Robul.
5 tij Arsaci Munteanu.
7 tij stefan Robu.
2 40 Stan Robu i Ion sari FratiIa.
7 (stem).
5 10 Ionita Tandra, Milcovanu.
5 40 Ciuteasca.
2 Alexe Ion san Frati 1a.
3 40 Cristei, in groapa lui BA Ian Milcovanu.
2 Nun Milcovanu, Dragos Gogonciu.
5 Tufa ce au cosit nepotul sail ot Rastoaca (?).
1 60 Ciuteasca Neculai San Vasile Rarnea.
2 Dalinceasca i Craciun.
4 60 Croitoreasca Ion Sama.
2 tij Stanu Munteanu.
2 tij Ion Poloboc.
7 Vatastina.

www.digibuc.ro
 54

FS lci Prjini
4 Lui Iamandi i Ion Sima.
4 Costandin Pasare.
7 Podul lui Cristian.
4 A Bourositei.
1 40 Mariuca i Nastase Dogaru.
7 Groapa din dosul Ulmului.
3 Cacarzoae ot Milcov.
3 David Mikoveanu, Popa erban.
2 Toader Marcu, Milcovan.
2 40 Ion Selaru Milcovanu.
10 Soare Faso le din Gura Racautului.
1 68 Radu Bara Milcovanu.
209 53
Adica doua sute noua falci cinzeci si trei prjini.

No. 35. 1811 Mai 16. Isvod de socoteli a satului Nisto-

reti cu boerul Iordache Roset.

Sat Nistoresti. 1811 Mai 16.

Lei Para le
suma banilor ce s'au dovedit asupra a-
cestui sat. Insa:
12 Costantin Bar& pentru unt; dobinda i s'au
ertat pentru cuvint(u1) prepusului ce ave,
Ca i-au dat; si pe urna au marturisit cd
nu i-au dat si nici dobinda nu i s'au so-
cotit.
58 Vasa le Aga, bez 11 falci ci i s'au rdicat
si bez 50, tot falci, fan ci s'au ertat satului
din socotiala dijmei, anume 80 lei; insa do-
binda iarasi nu i s'au pus.
110 Constantin Bark tij, di pa fan, dobinda
numai pi un an, i s'au socotit, iar pi un

www.digibuc.ro
 55

Lei Para le
an i s'au ertat, iardsi pentru cuvintul un-
tului. Insa: 100 lei capiti, 10 dobind.
33 20 Nemesnicul stefan, dobinda i s'au ertat
pentru c au mrturisAt sngur, Bra' nici-o
pricinuire. Insa: 20 lei ci l'au imprumutat,
8 lei pe o pereche roate, 5 lei 20 parale
pe 20 scnduri.
205 Ci s'au gsdt asupra satului dupd ardtari
lor si dobindd pi un an li s'au ertat, iar
pi doi, s'au socotit. Ins: 171 lei capitile,
34 lei dobinda.
290 Ion a CAlugdritii. Ins: 280 lei capite, 31
lei dobindd. din care 16 lei i s'au ertat
pentru cuvint CA ar fi dat 33 lei 20 parale
bani la (indescifrabil).... fArd nid-o do-
vadd si pentru o gluga ce au ardtat cd
au dat la un hirghiligiu a Zlariului. Ins&
280 lei capite si 15 lei dobindA.
99 Toader atr ot Vetresti, 90 lei capite,
9 dobincid.
2 Ion Lepsa cel mic, fArd dobAndd.
10 Ion Op le, ci au luat de la Zdlariul ca s-i
aducd pari si nu i-au adus, sAngur mArtu-
risnd.
1114 20
58 sA scad, ci sd aratA asupra lui Vas Ale Aga
care i-au dat la Chir Gheorghie si s'au
mntuit.
1056 20

(pe verso).
su(ma) din urm.
Lei Para le
1056 20 suma a doua din urm.
75 pi 200 pogoane popusoi, cdte 15 parale,
bez 20 pogoane ci li s'au ertat.

www.digibuc.ro
 56

Lei Pantie
62 20 pi 100 pogoane gru cdte 25 parale.
190 pi 1900 stnjni fn ate 4 parale.
12 20 pi 250 stupi cate 2 parale bez 37 lei ci
li s'au ertat.
156 pi 52 fdlci iarbd, cdte 3 lei, bez 23 fdlci
cosate, boeresti si bez 19 ci li s'au ertat
artnd cd ar fi incarcati si din care 5 s'au
cosit, iardsi boeresti, de sat (ul) Nruja.
1552 20
40 herestrdu... (indescifrabil)... la Frunte ce
Mare a Muntisoarilor. Insd:
25 pretul muntelui.
75 pe 300 oc banzd cdte zdce parale.
100
60 sd scad. Irma':
Schit la Vale Neagrd.
42,20 pentru 170 oc ce au dat la
7,20 pe 30 oca ce au dat vdcarii
lor si herghelegiu lor.
10, li s'au ertat din pretul mun-
telui.
60,
40
1592 20 adica una mie cinci sute noizaci si doi lei,
20 parale.

(urmeazd citeva rinduri sterse din care se vede totusi a

Vasile Aga ot Nistoresti avea de dat 60 lei, 40 pretul mun-
telui Mdgurile, 20 pentru 40 oca si din care se scad 25
.,pentru 200 ocd de cas ce au dat la cdsdrie").
Au rdmas ca sa ne de satul Nistorestii dupd socotiald ci
ni-au facut Dumnealui Mihail Veisa (sic) randuitul din parte
Dumnealui Vistiernicul lordache Roset si rmdind dispre
toati multmiti s'd fim datoriu a da banii aratati frd nici-o
impotrivire, indat ci sd va hotdrd, de catre Dumnealui Vis-
tiernicul, plata lor, nici mai mult nici mai putn din eat sd

www.digibuc.ro
 57

arat. Si pentru ca sd fie tiutd aceastd datorie, li s'au dat

aciastd socoteald cu a noastre iscdlituri ludnd i noi asAmine
de la clAnii; afard din fAnul anului 1809.
1811 Iunie 19.

In lipsa negustorilor Hristodor Imanuil, Gheorghe, ne-

gustor de lemni. Fdcdndu-sd aceastd socotial dupd poronca
stdpnului i cu multdmire amanduror partilor fiind, s'au
incredintat.
Mihail Veisa.
De la StArostie.

Si inainte noastrd fiind adui artatii mai sus i vzindu-se

multdmire din spre amindoi prti1e s'au incredintat i de
cdtre noi.
Stefan Bucinescu.

No. 36. 1811 Mai 22. Se trimite de vornicie catre Stefan

B5 lan din Nruja un izvod de cite ffilci da Iordache Roset
in dijm5 locuitorilor din N'Aruja pentru ca sd implineasc da-
toriile, socotite la 6 lei de falcie pentru vrinceni i .10 lei de
falcie pentru strini; Isvoadele privesc anul 1810.

Dela Vornicia Vrdncii.

Cdtre Stefan Ba lan ficior boeresc, ot Nruja.

IatA 0 se trimete izvodu de ce fdlci boereti, ce imi rid

Dumnealui vistiernicul cd snt in hotarul Nrujei, din carele
fdlci ai s scazi fdlcile ce au cosit patru oameni, o falcie,
dupd numrul oamenilor ci ai in sat. Si celelalte fdlci ce le-au
cosit lAcuitorii, atAt din Vrance cat i cei de pe afard, sd
Implineti la Venceni eke ase lei pe falcie ce au cosit
din flcile boereti pentru vitele lor. Iar dela ldcuitorii di
pi afard, pe fdlcile ce vor fi cosit s implineti eke 10 lei pe

www.digibuc.ro
 58

falcie, cari bani prd in 10 zile implineti toti i sa-i aduci

aice ca sd-ti inchei sama, cad fAcand ce(a) mai putin
zbavd, vei fi adus cu pantdri i vei da i treapdu.

1811 Maiu 22.

(Iscdliturd tearsd).

No. 37. 1811 Oct. 20. Chitant pentru plata unor filcii
boieresti in Nerejul.

Optu zdci i doi lei i zdci parali au dat priotu Ion ot

Nereju din banii fdlciilor boereti, ce au cosit pentru vitele
sale in anu trecut.
1811 Oct. 20.

Una sutd triizdci i doi de lei, tij, au datu priotu Ion ot

Nereju din fdlciile boereti ce au cositu, lei optu falciea,
ce i s'au ldsatu Bed dijmd pe doi ani, dup poronca dumi-
sali vistu.
1811 Oct. 22.
(Iscdlitur).

No. 38. 1813 Fevruar 28. (Copie). Sandu Sturza acuzat

a fi vfindut acte vrncene boerului Roset, se apr.

atre cinstitul Divan.

Auzind CA' dumnealui vist. Iordache Roset la pricina de

giudecata ce ari cu ldcuitorii de la Vrance, intre alte insemndri
acei pricini ar fi ardtat c mi-au dat i mie 25.000 lei pentru
un hrisov a unui Lipan, cdtrd aciastd socotim a fi in cuviint
a-mi da i eu rdspunsul meu. Fac ardtare cd in domnia

www.digibuc.ro
 59

Mariei sale Alexandru Sutu vvod prin dumnealui spat. Di-

mitrie Hangerliu si prin comisul Ianacache Pruncul s'au fcut
oarecari cercetari pentru Vrancea, fiind randuit si cu care
cercetare s'au facut si cheltuiala. Dupa ce au venit Maria
sa Alexandru Moruz Voda instiintindu-se de acele cercetari
ce se facuse mai inainte, pe care vzindu-le si pliroforisin-
du-se de curgere pricinei, insusi Maria sa au binevoit a-mi
clarui 25.000 lei pentru osteneala si cheltuiala ci sa facuse.
Pentru ca. Vrance se didase danie de mai inainte si nu s'au
putut a m Impartsi si pe mine cu parte dintrInsa dupa cum
s'ar fi cazut; care bani i-am cunoscut dap din insusi visti-
eria Mariei sale si nu de la altii si iarsi nu subnume de cum-
paratur a vre-unui hrisov decit numai pentru cheltuelile ce
s'au urmat in cercetare si pentru osteneala me, din care si
eu inca de atunce am impartasit pe acei oameni ci s'au os-
tenit si au cheltuit in pricina cercetrilor. De ar fi fost intre
acestea insemnari si vre-un hrisov al acelui Lipan, eu in
cuget curat ark ca. nu tin minte. Iar cu dumnealui vistier-
nicul nu mi-aduc aminte s fi avut vre-o vorba sau tocmeal
in madeoaa aceasta si daca eu poate am uitat, aflindu-se vre-o
scrisoare care s fi dat dumisale cu acest fel de tocmeala
si vazindu-se, atunci se va urma dupa cuprinderea ei.

1813 Fevruarie 28.

Sandul Sturza.

No. 39. 1813 Martie 24. Sinet al cheltuelilor procesului

Vrancii.

Sinet de ctiti bani s'au dat pentru cheltuiala mosiilor

VrAncii, la Iasi, la boerii. 1813 Martie 24.

www.digibuc.ro
 60

...f
Lei Para le
2842 30 au dat satu Nereju.
2508 10 au dat satu Spineti.
1650 au dat satu Naruja.
1000 au dat satu Nistoreti.
1500 Constandin Taft ot Negrilwi.
....._
2000 sat Valea Sarii au dat.
11501

S'au dat la Cuconu Mihalache logofat al doile, intaiai

data suma de sus aratata.

1359 au dat Vasile Vidran pentru satu Volo-

cani la Lozoschie.
1746 ad dat Vasile Vidran pentru sat Vidra la
Lozoschie. Lei 3107, par. 10.
997 au dat Nita Saclu*, pentru sat Pauleti
la Lupu Bal.
937 au dat Nita Sacalu pentru sat Poiana,
tij la Lupu.
1507 20 au dat Ilie Streoi, tij la Lupu.
57 Toma Caprariu parale marunte tij la Dum-
nealui Lupu.
3492 20
1662 30 au dat Ion Poganu din cheltuiala moii,
814 Martie 18.
228 10 tij au mai dat sat Barsati, cu Mcl Toader
Tarde.
1891 10
(Verso).
Bani ce au dat Vasilie Vidran la boeri Insa a Volocanilor
.i a Vidrii 1 Tichiriplui.
1814.
Lei Para le
1512 a Volocanilor.
1183 30 Tichiri, tij Vasilie, au dat.
966 Vidra, tij Vasilie au dat: 1967.

www.digibuc.ro
 61

Lei Parale
3399 10 au rmas din toti banii CO au lasat Vrn-
cenii la noi i dinteacetia bani s'au dat
la vornicu de aprozi 5021 adic cinci sute
doi zeci i unu lei (sic).
284 La Mo Toader Trde, a Cozenilor.
133 a Volocanilor, la Vasilie Vidran.
321 a Srii, tij Vasilie la Sp. (sic).
338
Lei 940 au rmas la Stefan Sandu de la Poganu.
(Alta fat).
Lei Para le
1883 30 banii Toma Caprariu, la Vasilie Vidran.
1217 10 banii Tulnicului, la Tafta.
2401 ce au s scaz, ce au dat i au imprtit:
vor arta anume denteacetia bani.
Bani ce au fostu rmai /Dana acum la anul... (rupt)... ce
i-am luat noi 5 oameni, in casa la Toader, in Esi.
Lei Para le
540 Popa Serban.
540 Toader Tarde.
436 Costandin Tafta.
436 20 -Steriii Sa-ii-d-uf.
436 20 Vasile Vidran.
2493

No. 40. 1813 Apri lie 26. Izvod al oamenilor care au

slujit in procesul cu Roznovanu, al zilelor .si al banilor.

lzvod de cti oameni au fostu de au slujit la scoaterea

moiiilor (sic) Vrncii i care a cate sptmni au slujit,
cari anume se vor puni numili lor inteacest izvod care
cine au slujit.
1813 Aprilie 26.

www.digibuc.ro
 62

Lei Para le
15 300 Are sa ia preotul SAndul ot Volo-
cani, pe cinsprezece sAptmni, cte
20 lei pe sAptmanA, cu toatA chel-
tuiala ce au cheltuit. Tot inteaceti
bani au rAmas i Vasile Voine; in-
teaceti bani, 30 lei are i el.
1 20 Are sa. ia Ion Dragu pe o sAptd-
mAnA.
10 200 Are sA ia Petre Topor din GAuri pe
10 saptamAni.
19 380 Are sA ia Ilie Stroe ot GAurile pe
19 sAptAmAni.
6 120 Are sA ia Pavel Sandu ot CAlimanu
pe 6 sAptAmni.
30 i preotul IonitA are sA e tij amAndoL
24 480 Are sA ia Vasile Istrati ot Vidra
pe 6 luni.
40 Are sA ia Ne(a)g(u) FAlvor (?)
fiind Dumnealui inteun sat.
21 420 Are sA ia Toma CAprariu pe 21
sAptAmAni cad 20 lei pe saptAm'AnA.
6 120 Are sA ia Andrei Miu ot Colacu
pe ase sApt.
6 120 Sandu NAstase are sA ia pe 6 sAp-
tAmAni.
11 220 Are sA ia Simion Matei pe 11 sAp-
mAni, cAte 20 de lei pe sAptAmAnA
ins cu unchiaul Pavel.
13 255 r. Are sA ia Ne(a)g(u) Chitac pe 15
sAptAmAni cate 20 de lei pe saptA-
mAnA, cu 15 ce au dat la Nisto-
reti 251.
7 150 Are sA ia Gheorghe Chitac pe ase
sAptmAni 20 tij, preotul, are sA ia
tot dintr'o 140 lei.
2536

www.digibuc.ro
 63

(Verso).
Lei Para le
23 460 Are sd ia Stefana sin Sandu pe 23
de saptmni cte 20 de lei pe sap-
mnd.
16 320 Are s ia Ion Grosu pe 16 sapt-
mni.
4 80 Are sa ia Stefan Grosu pe 4 sapa-
mni.
3 60 Are s ia Ion Chirit pe 3 saptd-
mni.
5 100 Are sa ia Ion Burloiu pe 5 saptd-
mani.
4 80 Are sa ia Gheorghit Matei pe 4
sdptmni.
6 120 Ion Poganu are s ia pe 6 saptd-
mni.
5 100 Are sa ia Iftimie si preotul Iordache
pe 5 sdptmni.
13 260 Are sd ia Andries Coreoz pe 13
sAptmni.
6 120 Are sa ia Iftimie Dsag pe 6 sap-
tmni.
5 88 Are sd ia Sclus pe 5 sptmni.
11 140 Are s ia Toader Sclus pe 11 sp-
tmni ca te 20 de lei pe saptmnd
insa 80 lei s'au pus la Coza.
15 tij Toader Sdclus pe carte cam-
pului Ariodului (?)
20 de lei are s ia Andrei Gele pe una
saptmn, insa 50 de lei au luat.
5 100 Are s ia Vasile Doroiu pe 5 sap-
tmni.
3 60 Vasile Gardi are a lua pe 3 sapt-
mani.
5 100 Are a lua Ion Dascl pe 5 spta-
mni.
6 135 Are a lua Ne(a)g(u) Pop(a) pe 6
saptmni.

www.digibuc.ro
 64

Lei Para le
11 220 Are a lua Toader Tichirigu pe 11
saptmni.
13 372 Are a lua Stoica Spulber pe 13 sp-
tdmni.
(rupt)... Neageanu 12 lei.
90 Are a lua Stoica Nemesnicu ot Ne-
reju cari au mersu in cheltuiala.
50 Are a lua Toader Gheban hind i
orndariu (aclugat peste linii dela
Neagu Chitacu").
10 Mai are a lua Popa Ion (ot) Valea
aril.
7 Are a lua stefan Sandu ce au dat
la ispravnicu de aprod.

La trei oameni cari au fostu rd-

cina inceputului scoaterii moiilor,
adica priotul *erban, Toader Tar-
dea, Costandin Taff& li s'au pus
inteo giumatate de an, cad
700 Lei are s ia Toader Tarde adic
apte sute lei are s ia pentru chel-
tuiala ce au fcut intr'o giumtate
de an.
700 adic apte sute de lei are sd ia
preotul Serban pentru cheltuiala ce
au fcut inteo giumtate de an.
700 edic apte sute lei, are sa ia Co-
standin Taft, intr'o giumatate de
an ce au chertuit la scoaterea moiei.
40 Are s ia popa Dumitrache.
80 Are s ia Boro i Costandin.
20 Popa Ion Nerejeanu pentru Nereju.
40 Popa Neculai ot Rugetu.

www.digibuc.ro
 65

No. 41. 1813 Mai 6. (Copie). Jalba vrincenilor prin

care combat inaintea divanului toate afirmatiile lui Iordache
Roset. Expunerea tezei ea Vrancea este pmnt fiber ra-
zfisesc.
Prea indltate Doamne,

Dumnealui vist. Iordache Roset sa vedi CA il sdle0e por-

nire vointii ca s poat slbi i anerisi hrisovul nostru, de
la fericitul Domn Grigore Ghica vvod btrinul, din veleat
7244 Ghenar 20, cu pricin cd n'ar fi protocAlit de nimeni
0 c pecetea ar fi nepotrivia i nici ar fi insemnat de cine
s'au scris.
La aciasta rdspundem cd tot de la fericit Domnu sd g-
sescu i alte hrisoave la altii din care unele s'au qi vzut
de dumnealor velitii boeri, fiind iari numai cu iscaliturd
0 pecete pomenitului Domnu, asdnadnea fr de nid-o proto-
caliturd.
Pre inltate Doamne, intru 4cest hrisov insui Domnul,
stdpdnitoriul tdrii, cu neapdrat datorie am fost doveditu
pentru indreptare despartirii hotarului intre hranit cdruea
prin rnduire boerului vornic Miron din partea Domniei 0
Vail comisariu din partea Ungariei, incd din vremea domnidi
Mdriei sale Costantin Mavrocordat Vvod s'au fcut indrep-
tare, iar in domnia mdriei sale Grigore Ghica vvod bdtrinul,
piste putind vreme viind In scaunul tdrii dupd Costantin
Vod, s'au intdrit cu acest hrisov ldmurit 0 pre larg ardtd-
toriu, atit de desprtire trii Moldaviei de cdtre Tara Un-
guriascd cit 0 de moiile noastre, adiverite prin, dresdle ce
am avut de la bdtrinii Domni, precum aratd acela hrisov i
aceste vederat se intlege cd acel milostiv domn le au adaos
intrind anume stdpnire moiilor noastre, ca nu dupd vreme
sd se socoteascd a fi aceste moqii domneti i ca sd lipsascd
toatd indoire, ne d 0 ne intdrete stdpnire(a) acestora, ca sd
ne fie ocind 0 uric neclatit in veci 0 spre in faptd dovadd ace--
tii urmdri i vointi, fericitul pomenit Domnu las acest hrisov
intru miinile acelora care interesul moiilor lor strmoqti
li leagd a-I pdzi de-apurure 0 a privighie necontenit hotarele
Ade Vrncene 5

www.digibuc.ro
 66

hranitii tArii, carile erea si a mosii kr hotar.

Mai aratA dumnealui vist. spre agiutorul dumisale, cA din
litopiset nu s'ar fi aflnd vre-un Domn s druiasc un Ocol
intreg a Vrancei, tranilor din Vrance. AdicA ca n'ar fi fost
cu cuviintA a sA face un dar atita de mare la numrul celor
multi, cit mai cu cuviint ar fi fost a sA face dar, numai la
unul, precum dumnealui s'au sat s-1 cAstige. La aceasta
este stiut si legiuit, ea' Domnul stApinitoriul, dupA trebuintd
si interesul vremii de atunce, ori au clruit sau au intArit
acelor ce au avut din invechimi a lor mosii, dupA curgerea
cuviintii si a trebuintii pe acele vremi. De la carile vremi cel
din urinA fericitii Domni nu s'au pomenit a sminti acest feliu
de hrisoave, fAr de cit in vremea noastra, a ticlosilor. Fiind,
rdzIetit hrisovul cu nedreptate ni s'au luat strAmosestile
noastre mosii prin mijlocire si inselatorie arAtare a cAmina-
rului Pruncu si a lui Stamatin.
Ardire acelor scrisori n'au fost pentru CA ereau netrebnice,
dupA cum arata dumnealui acum, ce vederat, ca sa poate
stinge desAvirsit dreptatea noastr s'au lucrat aceasta, cAci
de ar fi fost fAr (A) puteri acele scrisori, s'ar fi anerisit prin
hrisoavele de danie, ce are dumnealui vist. in care nici
decum nu sA pomenescu incA vre unul anerisat, nici pentru
ardere lor. Atita numai sa vedi acum, artat de dumnealui
Vist. o copie de mArturie a unui Popa loan de la a cAruie
minA s'au luat ispisocul de la Domnul Bogdan cuprinzAtoriu
pe satul Pulesti, danie lui loan si lui Trifan, din carile
curgu neamurile unora dintre noi, mAcar cd prin acea mdr-
turie se ispiteste a dovedi cA acel ispisoc ar fi fost a altor
strAini. Dar lesne se poate cunoaste ca. ori a cui a fost,
strAin nu se poate socoti dacai erea mosinas si rAzAs impreuna
cu noi.
Pre inAltate doamne, mosiile au fost drepte a noastre,
prin insui glsuire uricului, al.:Rat prin mArturia acelui Popa
loan pentru satul PAulesti, care fiind in mijlocul Vrancei
indestulA dovad este cA erea si acest satu rzsessc, dat
danie lui Ioan si lui Trifan, la unii si acestia din vechi mo-
sinasi vrinceni, neamuri si impreun rAzAsi cu noi.
Pe lingA aceste alAturind si hrisovu cel vechiu de la fericit

www.digibuc.ro
 67

Domn Grigorie Ghica vvod batrinul cum si perilipsiis, scri-

sori lucratoare in trupul mosiilor noastre ce au scApat ne-
rapite. Mai alAturind si alte perilipsii de pe alte scrisori a
unora din MnAstiri cu mosiile megiesite, adicd 19 scrisori
a Manastirii Soveja si 4 a ManAstirii Cas An care dupa a
noastra jaloba din porunca Inaltimei Tale s'au arAtat. Din
care iarAsi luminat sa arata s'i pentru alta o mosie numita
Valea Albina, care este in trupul mosiilor VrAncii, intariturA
prin uric de la bAtrinul fericitul Stefan vvod lui Vlasan
Cretascul, din care unul din urmasii sai au rAmas in razAsie
cu noi in mosiile Vrancii, cum si megiesiile alaturate cu
mosiile noastre a VrAncii cum si de cAtra locul ce s'a fost
numit atuncea domnescu, adica muntii Sboinele si Clabuciul
care dumnealui vist. cu o copie ce arata CA ar fi de pe un
ispisoc de la domnul Vasilie Vvod, vra sa zicA ca. cu numile
kicelor munti s'ar putea dovedi ca si mosiile noastre ar fi fost
loc domnesc impreund cu acei 2 munti ce sint in fiinta lor
cu depArtare, osAbiti din mosiile Vrncii. Dar tot de la acel
fericit domn Vasilie Vvod, mai in urma, prin alt ispisoc
isi anerisaste dania de la Manstirea Soveja si dovedeste
cA acei munti Sboina si Clabucul s'au aflat in cumparaturile
Domnului Stefan Vvod pentru MAnAstirea CasAnul si ho-
tardste ca s s'a stearga din ispisocul MAnAstirii Soveja, sd
ramina a MAnastirii Cas An de care se stApAneste pArA acum,
cit loc a rAmas neimpresurat de hranita TArii Unguresti.
Cu lacrami ne rugam inaltimii tale, sa se vadd si celelalte
adevArate scrisori ce arata dumnealui ca au cumpArat de la
Lipanul, caci acele scrisori nu'l pute sili vre-o fricd s'a le ardd
precum cele rapite de la mama noastrA cum si un hrisov de
la fericitul Domn Matei Ghica vvod, de intAriturA pe im-
partalite de mosiile VrAncii care si aceste ni s'au luat de
catre CAminarul Pruncu din minile noastre. Si apoi alAtu-
rindu-se invechita si nestrmutata stApinirea noastra, atit
ce mai inainte de hrisovu fericitului Domnu, cum si in urma.
in curgire de 67 ani ;Ana cind ni s'au luat mosiile. Iardsi ne
rugAm cu mare durere si plingere, dreptule giudecatori:
Doamne, ca dupa a pravililor hotarire si obiceiul pamintului,
ce sA pAzeste nestramutat intru aceasta Ora asupra stApi-

www.digibuc.ro
 68

nirii de mosii ce s'au stpinit in curgere de 40 ani, cu cit

mai ales aceste ce le-am stapinit din vreme invechitd, de
sumd de ani si cu ce mai build' credintd adiveritd prin hri-
sovul domnului Grigorie Ghica vvod btrinul: sd nu sd
tracd cu vedere dreptatea noastr, ce GA ni sd intoarca drep-
tele mosteniri. Si vecinicd pomenire va fi inltimii tale si
inmiit platd de la Milostivul Dumneidu.

Robii preindltimii tale

Toti lcuitorii razasi de mosiile Vrncii

(Rezolutia):

Dum. Vel Logofdt. Jaloba aceasta sd se ceteascd in ob-

steasc adunare a tuturor boerilor ce sd vor afla la cercetare
si toate dovezile cuprinse prin jalobd id' se vadd de catre giu-
decatd spre luminare si descoperire adevdrului.

Isalitura domneascd. 1813 Mai 6.

No. 42. 1813 Lillie 23. Un vornic de Vranea Neculai,

orindfitor al mosiilor vrincene, incredinteazi pe top locui-
torii Vrancei ca, in pricina ce are cu ei, le ramine suma de
3067 lei, repartizabill pe sate, conform unui izvod ce se
aila cuprins in act.

Eu cel mai gios isclit incredintez prin aceastd scrisoare

ce o dau la mdna tuturor ldcuitorilor vranceni, cd dupa ja-
lobile ce au dat ei, din poronca Mdriei Sale lui Vodd fiind
rdnduit un edicliu di au vinit la fata locului si au cercetat
toate cererile lor ce pretindirisd di la mine, fiind eu vornic
de Vrancea si orindator venitului mosii Vrdncii. Acum pentru
toate m'am invoit cu ddnsii ca sd le dau banii in gios ardtati.
Adicd

www.digibuc.ro
 69

Lei Bani
260 satului Spineti.
270 Nrujei.
87 Podurile.
55 Tichiri.
160 Cabman.
250 Poiana.
280 Negrileti.
180 Puleti.
120 Coza.
140 Vidra.
100 Nistoreti.
100 Tulnici.
80 Vale &Aril.
250 Gurile.
200 Nerej.
200 Volocanii.
60 Colacu.
185 Brsti.
60 Sactura Pros.
90 Purceii.
3067 Adica trei mii as zdci i apti lei fac.

Cari bani li s'au dat toti deplin in minile lor. Si de acum

inainte, pentru nici un fel de lucru sau orice pricin, nu om
mai ceri nici eu, nici ei de la mine, 'lid odinioar. Si spre
adiverire, am isalit.

Iu lie 23 1813.
Neculai B.

Fiind noi de catra cinstita strostie rnduiti ca sa cerce-

tm noi pricinile intre amindoui prtile i dupa cercetare
ce am fcut s'au i invoit dup cuprinderea de mai sus
inteaceast invoiald.

V. Dm. Serdar. Asanache Dan, med(elni)cer.

www.digibuc.ro
 70

Din porunc Mriei sale lui Vcxi, fiind eu rnduit sa

cercetez jaloba vrancenilor cu dum. Neculai Bucur i dupa
s5vArire cercetarii, s'au invoit cu bun multmire, precum
mai sus sa cuprinde.

(Indescifrabil)... Julie 23 1813.

De la strostie.

Invoiala de sus ardtat, viind arnAndou prtile fat ina-

inte noastr, au artat c cu a lor bun priimire s'au invoit.
Pentru aceasta s'au adeverit qi de ctr noi.

Julie 23 1813.
Teodoracu.

No. 43. 1813 August 10. Toate satele din ocolul VrOncii
dau vechilet catre Sf. sa pOrintele Serban BO lan, Toader
Tfirde L Costantin Taft, in judecata ce au cu Iordachd
Roset.

Adic noi, toate satili din ocolu Vrncii, de la tinut(u)

Putnii, incredintm cu acestu zapis al nostru, care mai gios
ne vom pune numili i degitili in loc de peceti, la mna
Sfintiei Sale pArintile Serban.Balan i la mna Dumisa(1)i
Toader Tarde i la a lui Costandin Taft, fiindc ni sa
luase strmomtili moiile noastre, toate din ocolul VrAncii,
de Dumnealui vist. Iordache Ruset, cu cuvnt ca ar fi moii
Domneti. Deci, dar noi, facnd sfat intre toate satele
Vrancii, am alesu pre aceti de mai sus arkati fiind i rAz.V.
Si e-am facut vichili rdspunzatori din partea tuturor VrAn-
cenilor,-ca s s-tea la giudecat Ord s va ispravi tot lucrul
giudectii dupa dreptatea ce se va afla. Iar care din cine
va s vor scula la Divanu i le vor sta impotriv, zicnd
c nu este cu voia tuturor Vrncenilor, s5 rAmae batgiocorit

www.digibuc.ro
 71

de cinstitul Divanu. Deosebit de sa va intampla sau de bine

sau de rau, noi sa fim raspunzatori la toate si la cheltueli,
toate satele Vrancii. Si spre incredintare ne-am pus
n...)i
mainile si degitile, in loc de pecete, care am stiutu si care
n'am stiutu.

1813 Avgst. 10.

Eu nimesnicu Toader Popa, incredintez ot Naruja.

Eu Apostol Man ot Naruja, incredintez.
Eu Ion Chiciorea ot Naruja, incredintez.
Eu Maftei Sava ot Naruja, incredintez.
Si noi tot satu Naruja.

Sat Nistoresti

Eu nimesnicu Ion Bercaru, incredintez:

Eu Vasile Aga, incredintez.
Eu Vasile Murgu, incredintez.
Eu Ion Dantasu, incredintez.
Eu Sandu Bark incredintez, si noi toti satenii.

Satu Spinesti

Eu nimesnicu Toader Batca, incredintez.

Eu Irimia Lepadat, incredintez.
Eu Luca Murgu, incredintez.
Eu Pavel Dana, incredintez.
Eu Ene Bata incredintez.
Eu Stefan Dani la, incredintez.
Eu Mihail Oche(a)n, incredintez.
Eu Ion Dobrin, incredintez.
Eu Vasile Forae, incredintez.
Eu Simeon Bate& incredintez.
Eu Maftei Dobrin, incredintez, si noi tot satu raspunzator
ori la ce sa va intampla.

www.digibuc.ro
 72

Satu Sctura V5suiului

Eu nemesnic Stanu Iuga, incredintez.

Eu Ionaqcu Tibre, incredintez.
Eu Toaderu Tibre, Incredintez.
Eu Stan Pasare, incredintez.
Eu Toader Iuga, incredintez.
Si noi satul raspunzatori vom fi ori la ce sa va intampla.
Eu nimesnic Toma ot Colacu.
Eu Sava Roman, ot (t)am.
Eu Pintilie Mih., ot tam.
Eu Andrii Mih., ot tam.
Eu Dana Dorobatu, ot tam i noi toti stenii ot sat Tul-
nicii incredintam,
Eu nimesnicu Andrie, incredintez.
Eu Stefan Popa, incredintez.
Eu Radu Corcod, incredintez.
Eu Radu Costor, incredintez.
Eu Joan Nico (a)r (e), incredintez.
Eu Vasile Mihai, incredintez.
Eu Costantin Buruiana, incredintez.
Eu Eftimie Buruiana, incredintez.
Si noi toti satenii, incredintam i suntem r5spunzatori ori
la ce se va intampla.

Noi satu Bfirssti

Eu nirnesnicu Vasile, incredinteza.

Eu Radu nimesnicu, incredintez.
Eu Iona Pogan, incredintez.
Eu Ion Matei, incredintez.
Eu Ion Cojocar, incredintez.
Eu Ilie Cojocar, incredintez, *i noi tot satu raspunzatori
ori la ce sa va intmpla.

Noi satu Coza

Eu nimesnicu Nicola, incredinteza.

Eu Toader Danae, incredintez.

www.digibuc.ro
 73

Eu If (t)eni Anghelu, incredintez.

Eu Ion Buruiand, incredintez.
Eu Stefan Tban, incredintez i noi tot satu rdspunzdtori
ori la ce sd va intdmpla.

Noi tot satu Vidra, incredintam

Eu nimesnicu Ionit, incredintez.

Eu Neagu Taban, incredintez.
Eu Luca Baciu, incredintez.
Eu Vasile Istrati, incredintez.
Eu Costandin, incredintez.
Ep Ion Agache, incredintez.
Eu Tudorachi Neagu, incredintez; i am scris eu preotul
Stefan am scris cu zisa Dumnealoru, a tot satu; sAntem rds-
punzdtori.

Noi tot satu Valea Sdrii incredintam cu aciasta

Eu Simeon nimesnicu, incredinpm.

Eu Gheorghe Chitacu, incredintez.
Eu Neculai Purcel, incredintez.
Eu Stefan Sandu, incredintez.
Eu Toader Codre ( a ) n ( u ) , incredintez.
Eu Vasile Potop, incredintez.
Eu Opre Munteanu, incredintez.
Eu Ion Albuta, incredintez; i noi totu (satu) incredintm
la ce sd va intdmpla.

Noi tot satu Poiana, incredint5m.

Eu nimesnicu Costandin Chetr(e)anu.

Eu Gavril Tuvene, incredintez.
Eu Stefan Tuvene, incredintez.
Eu Toader Toma, Incredintez.
Eu Ion Grosu, incredintez.
Eu Ion Caba, incredintez.
Eu Ion Danciu, Incredintez.

www.digibuc.ro
 74

Eu Ion Tuvene, incredintez.

Eu Simeon Tuvene, incredintez; si noi totu satu incre-
dintdm la aciasta sau la ce sA va intAmpla... (sters)...

Satu Voloscani

Eu nimesnicu Toder, incredintez.

Eu Ionu... (sters)..., incredintez.
Eu Gligore Durild, incredintez.
Eu Chirila NicoarA, Incredintez.
Eu Zaharia Vagiu, incredintez.
Eu Dumitrascu Potchie, incredintez; si cu toti stenii in-
credintam ori la ce pricin s va intampla.
Iancu

Satu Tulnici (sters)

Satu Paulesti

Eu nimesnicu Toader Enache, incredintez.

Eu Toader SAcAlus, incredintez.
Eu NO Sclus, incredintez.
Eu Ion &deg Ills, incredintez.
Eu Niculai SAcAlus, asemenea.
Eu Trif Iftimie, incredintez.
Eu Bratu sin Turu, ineredintez.
Eu Toader Gagiu, incredintez.
Eu Maftei Soare, incredintez.
Eu Pavel NegrotA, incredintez.
Eu Gheorghe Cherciu, incredintez.
Eu Sandu Cneazd, incredintez.
Eu Ion Puscd, incredintez; si noi tot satu rAspunzatori la
ce s va intmpla.
Eu Ion Bogdanii, incredintez.
Eu Ion Pone ot satu Sindrilari de Sus dimpreung cu Pa.-
rintele Vasile ot Punesti.

www.digibuc.ro
 75

No. 44. 1813 Sept. 23. Scarlat Al. Calimah scrie sta-
rostelui de Putna sA rfinduiasc oameni cari mergnd im-
preunA cu vornicul de Vrancia, sfi strfinga dijma de a zecea
din semAnfituri; sa faca izvod de rachiul ce fara drept s'a
vndut in Vrancia; asemeni un izvod de cti munti au arendat
pe nedrept Vrfincenii.

Cinstiti credinciosi boerii Domniei Me le Dv. Starosti de ti-

nutul Putnii cu sanatate.
Putna.

Io Scarlat Alexandru Calimah Vvd. Cu mila lui Dumnezeu

Domn Tarii Moldaviei.
Cinstiti credinciosi boerii Domniei Me le, Dv. Starosti de
tinutul Putnii, sndtate.
Oranclatorii Vrancii, prin jaloba ce au dat Domniei Me le,
au ardtat CA lacuitorii de acolo, n'ar fi urmand la cele ce
sant indatorati, pAnA la implinirea vadelii ce are a se da de-
savarsata hotarare giudecatii. Deci pentru dijmurile de pe
numita mosie, fiind ca cere trebuinta a sd strange, osdbit sa
scrie DumneavoastrA, sd randuiti oameni vrednici si cu in-
telegere, care sd marga la Vrance si impreund cu Vor-
(ni)c(u) de Vrance si cu slugile mosiei ce sant lasate sd
strAngd toate dijmurile de a zdce din Cate smdnaturi se vor
afla a colo, fAcand izvod anume. Care dijmuri vor sta pazite
pana la cea de pe urmA hotdrare a giudecatii.
Al doile. Fiindca lacuitorii pan la vadeaua de sase luni nu
sunt volnici a duce vin, rachiu si a vinde si In satele lor si
ordndatoriu jaluesc CA ei, piste hotarare, au indraznit a aduce
si \rand pe la casele lor, iardsi rdnduit de catre Dumnea-
voastra sA faca cercetare si isvod de toata ace bauturA ce
vor fi vandut pe la casAle lor. Care izvod iscalit de randuiti
si de dumneavoastra sa-1 trimiteti aice ca sd sd puie la cale.
Al treile: pentru dijma de fan; fiindca in carte g (os)pod ce
au ei, data dela Domnie Me, li sa da lor voie la pasunatu
muntilor si altor emasuri, cu dobitoacele lor; dar fiind ca
orandatorii arata cd ei, lacuitorii, au vandut atat muntii cat
si fanat la altii, streini, iarasi sa faca cercetare rAnduitii de

www.digibuc.ro
 76

DumneavoastrA, din acei munti i fnat ce vor fi vndut la

strAini. cu ce pret au vndut i fcnd iardi izvod sa s(e)
trirnatd aice. Iar cu vitele kr, ce vor fi pdunat i cAt vor fi
cost de trebuinta lor, dupd carte gospod, n'au sA fie supdrati
la hotdrdre.
1813 Septv. 23.

No. 45. 1813 Oct. 12. Starostia anunt pe feciorii boe-

re*ti din satele Vrncii ca s'a rfinduit cfipitanul Alexandru
Candrea s cerceteze pricina dijmurilor pe care nu vor s
le dea Vrancenii. La nesupunere, se vor certa cu cumplit
bfitaie spre pild i. altora.

Dela StArostie.

Cdtre toti ficiorii boereti de prin satele dela ocolul VrAncii.

Fiind CA dupd indrpniciile cu cari sA poartd ldcuitorii
Vrdnceni, cdtr cumpArdtorii venitului moiei aceia, ne au
venit luminatd carte MAriei Sale lui VodA, poruncitoare ca
sA rAnduirn un om din partea starostiei, sd marga prin toate
satele ocolului aceluia i (sd) cerceteze toate dijmurile i
alte venituri a moiei. Drept aceia, iacd s'au rnduit pe Dum-
nealui cap. Alexandru Candre i vi se poruncete ca indat
ce va sosi acolo, sd mergeti i voi impreund cu Dumnealui
prin toate satili, dAnclu-i toatd supunere i ascultare ca cele
(ce) v va porunci, ca unii ce i de cdtrA cinstita vistierie
sunteti tiuti CA numai pentru trebuintele moiei aceia v
scutete, cdci ori carile dintre voi se va ardta cu cdt de pu-
tin nesupunere, cdtr omul starostiei ce s'au rdnduit, cu
hotArdre sd tie cd va fi adus aice la starostie, atAt aceI
impotrivitoriu cdt i nemesnicul din satul acela, dintru care
s va vide nesupunere i se vor certa cu cumplitd bAtaie
spre pildd i. atora.
Octv. 12. 1813.
Sptar.
Teodora*cu.

www.digibuc.ro
 77

No. 46. 1813 Oct. 12. Strostia atrage atentia nemes-

nieilor 9i locuitorilor satelor Vrncii s nu supere pe feciorii
boereti, cerndu-le biruri. Zurbagii vor fi adui si certatl
en cumplit btaie pe ulitele argului.

Dela Strostie.

Catrd toti nimesnicii si lcuitorii de prin satili de la o-

col(u1) Vrncii.
Strostia au luat instiinori cd voi, pe ficiorii boeresti, ci
&Ant ldsati din porunca Mriei Sale lui Vodd si a cinst.
vistier(nicul)ui pentru cautat(u1) mosii aceiea, i-ati fi su-
pdrnd cu cerire de bani, neldsndu-i in aprari ca s poat
cduta de trebuintele mosiei. Drept aceiea, WA' vi sd poron-
cesti ca sd v dischideti ochii si mai mult sd nu addogiti
cu vrvdriile voastre a supra pe ficiorii boeresti, cci cu
hotdrre sa titi, cd dacd si de acum vom mai luoa instiin-
tare cd i-a0 supdrat cdt de putin mdcar, va fi adus aice atat
nimesni(cul) acelui sat, ct si pe zurbagii aceia si pe Lino
tdrgului sd vor certa cu cumplit btaie.
1813 Ocv. 12.
Sptar Teodorascu.

No. 47. 1813 Octombrie 20. Scarlat Calimah, hotfir4te

cea de pe urm vadea de doufi luni de zile. Se arat pe scurt
continutul unor noi acte, pe care Vrincenii le aduseser ntre
timp.

Io Scarlat Calimah Voevod, cu mila lui Dumnezeu, Domn

Trii Moldovii. Prin aceast carte a Domniei mele, se face
stiut, pentru pricina de judecatd intre jluitorii rdzsi mosiilor
r.",in cuprinsul oco(lu)lui Vrncii, de la tinutul Putna si intre
lordache Roset biv vist. care, cu o carte din 1801 Ghenar
17 danie de la Domnul Constantin Ipsilant Voevod si o
carte din veleat 1803 Sdptenabrie 11, intriturd de la Domnia

www.digibuc.ro
 78

Sa Alexandru Moruz Voevad, au fost luat in stpinirea sa

toate mosiile din ocolul Vrncii, supt cuvint c ar fi mosii
domnesti; dar dup necontenitele jalube ce au dat Domniei
Me le rzsii Vrancii, cu artare ca acele mosii sunt drepte
a lor, vechi musteniri si dup ce(a) cu amruntul cercetare
ce s'au facut in citeva rinduri, care sint cuprinse prin anafo-
raua dumnealor velitilor boeri, ce este dintr'acest an, Martie
1, inftisindu-se imbii prtile si la Divan inainte Dornniei
Me le si a tot sfatul, s'au cunoscut socotinta dumnealor ve-
litilor boeri intemeiat asupra dovezilor ce s'au vzut din
parte Vrincenilor, urmtoare drepttii. Cci hrisovul din
7244 Ghenar 20 de la fericitul Domn Grigore Ghica Voevod
btrinul, cu domneasc isclitur si pecete, este indestul
dovad la drepttile pluitorilor, fiind cuprinzatoriu pentru
disprtire hotaralor intre mosiile Vrincenilor si intre granita
Trii Unguresti, artind anume toate semnele despartitoare
prin virful muntilor, din prvalul apelor, atit a mosiilor Vrin-
cenilor cum si despre parte Tarii Unguresti, iar alte impr-
tituri ce au Vrincenii, ei In de ei, vor tine precum le vor
scrie dresele si precum le vor fi impartiturile de la Domnii
cei btrini, intrindu-se prin numitul hrisov Vrincenilor, ca
s le fie mosiile ce li s'au ales, drepte ocine si mosii si uric
de intritur, cu tot hotarul si cu tot venitul, neclintit si ne-
rusuit nici odinioard in veci. Dupd hrisovul acesta si dupa
alte scrisori si dovezi, atit a lor, cum si a minstirilor me-
giesite, Casinul si Soveja, cuprinse prin anafora, macar c
nu au ramas giudectii nici-o indoial, dar fiincicd dumnealui
vister, in scris, de la trecuta luna Fevruar, ctre Divan au
cerut vade de sas luni cu pricin cd va gsi dovezi si ca
in dania dumisale mai sint doai imptseli, sub numele ski,
i s'au dat dup cerere aceast vade. Si piste ace vade mai
trecind citva vreme, acum iarsi s'au aratat rzesii vrin-
ceni, cu cerere, prin necontenite jalube, ca sd se de dupa
dreptate hotrire, mai artind si alte dovezi ce au aflat in urm
la mnstire Mera, adic, intii: 7117 Septembrie 8, zapis
de la Toma, feciorul Mariei Petrascu care au vindut parte
mumii sale, cat se va alege, la sat la Voloscani, lui Gheor-
ghe Stoica; care este din mosiile Vrncii. Al doile: un is-

www.digibuc.ro
 79

pisoc din 7196 Avgust 21, de la Domnul Constantin Can-

terriir Voevod i iardi o carte a tuturor boerilor Moklaviei,
\ot dinteacel an, Avgust 22, inariturd celor cuprinse asamine
prin ispisoc. Prin care intre altele, cumpardturi i danii a
pcimenitului Domn pentru mdndstire Mera, cum i dania de
catre altii, tot la acea mnstire, sd cuprinde i doaisprezece
fdlcil de poiand la Ndruja ce sa chiamd la Poenile Vacii,
in deal, dania de la Ursa Motoceascd, fata Spirului, ce
s'au luat de la Petre, care parte este in Vrancea. Adjdire
i boerul Ramandi, ce au fost vornic mare de Tara de Sus
1 cu giupdneasa sa Maria, au daruit, tot la aceastd mndstire
o parte de sat de Ruget, la Vrance, aleasd cu sdmne di
impregiur care au avut-o cumpdfatura de la Bade Limbo-
vici, iar Limbovici au avut-o cumpdratura de la Turutianu
din Tara Unguriascd, iar Turutianu a cumparat-o de la
satenii de Ruget, care sint ardtati anume. Adjdirea i preotul
loan Ciochind din Vrancea cu nepotul sau Neculai Murgulet
postelnic, iar4i au daruit a lor dreapta ocina i moie din
jos de Gura Reghiului, in Poenita, hliza oleascd, toatd parte
cit se va alege, cu tot venitul; care i aceasta este in mo-
iile Vrancii. Al treilea: carte din 7199 Decemvrie 29, de la
Constantin Voevod, catre Zaharia Clucer, sd meargd la Vo-
locani sd aleaga parte de moie a lui Stefan i Vasile, fe-
ciorii lui Avrama, nepotii Pipelii, despre alti razdi, pentru
ca pomenitul voia sa o cumpere sfintei mandstiri Mera. Al
patrulea zapis: din 7199 Martie 20, de la Axinte ficiorul Ce-
tinei, nepot Baciului, care au vindut 46 stinjeni din sat din
Volocani din bdtrinul Baciu, la Domnul Constantin Can-
temir Voevod, cu tot venitul, din salite, din campu, din pd-
dure, din vad de moard, din apa Vezdutului. Adjdire i
Tanasie Maftei i Bdrcanu, feciorii lui Ivan, nepotii Carstei,
feciorii lui Bulu, au vindut iarai pomenitului Domn, dreaptd
ocina i moie din batrinul moul lor Bulu, a cince parte
din sat din Volocani, din Valea Rrd (sic) din gios, iar din
Vale Rra in sus, daca se va masura, iardi sd le plteasca,
pe cat se vor alege partile lor. Deci razdii din Vrance al&
turind i aceste dovezi cu cele mai dinainte cuprinse prin
anafora, dovedescu ca. i Domnii cunoscindu-i de stapinl

www.digibuc.ro
 80

acelor moii au cumparat parti de ocini de la dinii i ca

daca Domnul Ipsilant ar fi vazut aceste de acum dovezi,
n'ar fi facut danie dumnealui vistiernicului moii straine.
Dar fiindca dumnealui vistiernicul, acum dupa trecere va-
delii au pricinuit numai CA nu este raspunzator la giudecata
nici vechil pentru celelate doua parti i spre contenire a
toate pricinile i ca sa nu le mai ramie vre-un cuvint, Domnie
Me hotaram ca sa aiba celelalte doaa parli, ce de pe urma
vade, de altedoaa luni, ca para atunci, de vor ave niscaiva
vrednici dovezi, sa le infatoeze. i spre intocmai urmare
acestor de mai sus aratate, s'au dat jaluitorilor Vrancii
aceasta carte a Domniei Me le.

1813 Octombrie 20. Iai.

Io Scarlat Calimah Voevod.

No. 48. 1814 Aprilie 28. (Copie). Scarlat Alexandra

Calimah, poruncete boerilor sfii sd se adune la Mitropolie,
fata fiind toti vechilii din procesul Vrncii. si cerceteze pri-
cina si sfi-1 instiinteze prin anafora.

Io Scarlat Alexandru Calimah Voevod, cu mila lui Dum-

nezeu Domn Tarii Moldovii,
Preosfintitul Mitropolit, dumnealor velitii bocri, dumnealui
Iordache Canta, biv vel logofat, dumnealui Dimitrie Sturza,
biv vel logofat, dumnealui Grigora Sturza, biv vel vornic,
dumnealui Vasile Costache, biv vornic, dumnealui Vasile
Roset, biv vel vornic, dumnealui Dimitrie Beldiman, biv vel
postelnic.
Pricinile de giudecata ce au curs intre jaluitorii Vrancii
i intre dumnealui Iordache Roset, biv vel vist. pentru mo-

www.digibuc.ro
 81

.iile din cuprinsul ocolului Vrancii, pre largu sint artate

i cuprinse atit prin anaforaua dumnealor velitilor boeri,
din anul trecut, 1813 Martie cit i prin osbita carte (a)
Domniei Me le, ce s'au dat Vrincenilor, din acela an Oc-
tombrie 20. Si dupa ce dintii vade de ase luni, ceruta de
dumnealui vist. Iordache Roset, fiindca au ardtat dumnealui
cd nu este rdspunzdtor pentru acele doua parti ce au impr-
tsire in dania acetii moii, cu toate c.d. Vrincenii au mai
adus i alte dovezi care s cuprind in cartea ce li s'au dat,
dar pentru ca s conteneasa pricinuirile i sd numai ramie
cuvint acelor doaa impArtairi, s'au dat hotrirea Domniei
Me le, ca s aibd acele imprtiri cea de pe urmd vade de
alte doa luni ca Ora atunci de vor ave niscaiva vrednice
dovezi, sa le infdtoseze; piste care vade au trecut mai mult
de patru luni. Deci fiindca s'au rinduit caminar Joan, vechil
din partea luminatului fratelui nostru, Dumnealui Moruz
Voevod, poruncim Domnia Me ca adunindu-v la sfinta
Mitropolie, unde infAtoindu-se numitul vechil i vechilul ce
va rindui dumnealui visternicul Iordache Roset, cu Vrincenii,
sa intrati in cercetare i sa faceti cu amaruntul i patrunzd-
toare cercetare tuturor dovezilor ce sa vor arata despre a-
mindo prtile, atit celor ce s'au ardtat pind acum, cit si
a celor ce de iznoav vor mai at-Ma i o parte i alta. Si
precum se va dovedi adevarul, in frica lui Dumnezeu, prin
anafora sa avem intiintare. Poruncim Domnia Me i dum-
nealui vel vornicul(ui) de aprozi ca s stee murnbairi,
atit pentru adunarea dumnealor boerilor, cit i pentru cerce-
tare, de a se face fra de prelungire.

1814 Aprilie 28.

Io Scarlat Calimah Voevod.

www.digibuc.ro
 82

No. 49. 1814 Mai 6. Scarlat Calimah acord o noufi

vadea de 3 luni de zile, pentru ca la judecata cu Vrancia
nu venise de cfit 2 din cei 3 coproprietari ai Vrancei: Ior-
dache Roset si Alexandru Moruz prin vechilul s'au aminarul
Ioan Mathei. Este instiintat si al 3-lea coproprietar C. Ipsi-
lanti, s-si trimit vechil.

Io Scarlat Alixandru Calimah vvod. cu mila lui Dumnezeu,.

Domn Tarii Moldovii.
Se fad tire cu aceasta carti a Domniei Me le, ca la giu-
decata ce au avut, la anul 1813 Octv. 29, razAii din Vrancia,
cu cinstit i credincios boeriul Domniei mele, Dumnealui vist.
Iordachi Roset, clAndu-se sfrit pricinii intre Dumnealui
visti(e)r i intre lacuitorii Vrancii, mai ramasese pricind
pentru doud parti din moiile Vrancii, cu cari se impdrtdia,
dupa arataria Dumnealui vist. fratele nostru Alexandru
Moruz vvod i Maria Sa Constadin Ipsilant vvod. CA pentru
aceste doud parti a numitilor Domnii de mai sus, in vade
de cloud luni de zile, dupd intiintare ce li s'au facut, sa-i
trimata vechili ca sa s(e) de sfdrit giudecatii, pentru aceli
doua pArti din hotarul Vrancii. La vade fratele nostru Ale-
xandru Costandin Moruzi vvod. au i orAnduit vechil pe
Dumnealui cAminar Ioan Mathei. Dar fiincica la numita vade
vechil(ul) Domnului Ipsilant nu au venit ca SA stei in cer-
cetare pricinii i nefiind vechil(u1) Domnului Ipsilant ca sd
s(e) deie sfarit pricinii, sau mai pus Inca' o vade de trei
luni de zile, intru cari vade, s'au facut prin noi tiut i cinsti-
tului ghinirariului consulat rusesc ca sa s(e) deie de tire
Domnului Ipsilant ca negreit sd-i trimatd vechilul, cu toate
scrisorile, la care vade se vor afla i lacuitorii din Vrance
aice, cand atunci, dupa dreptate, li se va da cea de istov
botarare.

1814 Maiu 6.

Iscalitura donaneasca.

www.digibuc.ro
 83

No. 50. 1814 Decembrie 7, Strostia Putnii scrie Vor-

nicului de Vrancea s5 cereeteze pricina unor Vrfinceni cu
ni,te neguttori din Galati, pentru 1000 ocfi de iasca. Vor-
nicul gsete nevinovati pe Vranceni.

De la Strostie,

Catre Cinstitul Dumnealui Vornicul de Vrancea,

Leonte Radovici i Grigorie Chitaru, neguttori de la

Galati, au aratat un zapis a lui Alexandru, Stoica Beteringhe,
Ion Beteringhe, Tanase Beteringhe i altii ,prin care sint
datori a da negutatorilor 1000 oca iasca i dupd tocmald
nici lased nu i-ar fi dat, nici banii. Pentru care sd scrie ca
sd cercetezi, fata fiind datornicii i precum vei afla, s5 tri-
miti aici pre larg intiintare ca sa s pue la cale. Insd in
ceasul ce vei primi aceast carte a noastr, far& intirziere
s faci cuviincioasd cercetare i, in scris in dosul acestei po-
runci, sO ne faci tiutd curgerea pricinii, cci oamenii nu
pot ingdui mai mult, iar i noi fdr intiintarea Dumitale ne-
putind hotdri.

(IscOlitur).
1814 Dechemvrie 7.
(pe verso)
Alexandru ColArd, Stoica Beteringhe, Tnase Beteringhe.
StAnild Beteringhe, Neculai Cojocaru, Necula Malacu.

Catre Cinstita StOrostie

De la Vornicia Vrncii.

(rupt)... au aratat cA ei n'au sA dea nici-o para, cOci

la zapisul acesta au fostu numai Alexandru CofOrea. Cerce-
tind cu amruntul din inceput cum au fost pricina lor, ca
ducnd ei iasca la Galati, in multe rdnduri, i vinzind-o pe
la negustori, au ardtat cum cA le-au dat 300 lei giupAn

www.digibuc.ro
 84

Gheorghie la Galati ca sd le aducd iascd, cu tocmeald cite

un leu, dindu-le i probd negustorilor, care o au pecetluit
i mergand ei cu iasca la vadea spun cd au dus 750 ocd,
ardtind cd negustorii au zis cA nu-i build toatA iasca i Id-
cuitorii au zis sd le dea iasca sd o vindd i sd le dee banii cu
dobindd i n'au vrut negustorii ca sd le deie iasca sA i-o
vinclA i ch mind pe alti negustori sA o vazd, s'au ferit,
pentru cA tia cA iasca este in casa negustorului. $i ezind
ei cu cheltuiald titea zile i cerind ei ca sd le deie iasca
sA i-o vindd i vzind cd nu vrea sA i-o deie, au zis: cu
cit voi s'o primeti cu atita pret t'am da-o, de nevoe, findcd
am venit la chicioarele dumitale. $1 aa am dat-o cite 20
parale oca i ca sd putem noi lua pretul carele am tocmit
intii, cite un leu, cu rugdminte am mai luat 300 lei, cu Cu-
Vint ca aducem alt iascd, ca s putem implini 600 de
lei... (rupt)... i am intrebat acei negustori cu ce pret le-au
tinut in samd? Au artat cd le-au pltit cite 35 parale. La
care, dupd spunire negustorilor, sd faci sA le deie 656 lei
si 10 parale pe 650 ocd iascd. $i dupd socoteald, mai famine
sd mai dea lcuitorilor 50 lei. Dar negustorii aratd cd nu
tie cati bani au dat peste 300 lei, ce au dat pe iasca care
au primit-o. $i mai ales, cu aceti oameni au avut i gru-
decatA inaintea starostelui $tefanache Botodnescu i le-au
intdrit ca sA le plAteascd negustorii pe citd iascd au dat i
apoi, pe urmd, au tras numai pe Alexandru Cofdre la Dum-
nealui Banu Gavrild Iamandi, ce era atunci Staroste de
Putna i arat cum cd n'au pus nici degetul la facire zapisului
ce-1 arata acum. $i ei, aceti 7 oameni, primdscu i carte de
bldstdm, CA nu sd tiu vinovati cu nimicd. $1 negustorii Inca
au zis cA dacd or primi carte de bldstdm, nu-i mai supArd...
(rupt)... i Idcuitorii iardi au zis c dacd va primi giurdmint
negustorii, vor plAti i ei banii. $i n'am lipsit a intiinta pri-
cina lor, cum merge.
1814 Dec. 10.
Con(stan) d (in) Neculai.

Vrancenii de care vorbege actul sunt toti locuitori ai satului

Nerej.

www.digibuc.ro
 85

No. 51. 1814 Dec. 26. Isvod de 200 de pungi ce au avut

a da satele VrAncene.

Din dou5 sute de pungi ce au avut Vrancia a da s'au sczut

60 de pungi, basca de ce au dat.
1814 Dec. 26.

Lei Para le Pungi Sute

5950 11 450 Satu Nereju.
5950 11 450 Satu Spinesi.
5600 11 100 Satu Nruja.
5600 11 100 Satu Negrilesti.
5000 10 250 Satu Vale &Aril.
3500 7 Satu Voloscani.
4375 8 375 Satu Colacu i Tichirisu-
Ruget.
4900 2 400 Satu Vidra i Climanu.
5000 10 250 Satu Pulesti.
4900 9 100 Satu Poiana.
5000 10 250 Satu Gurile.
5000 10 250 Satu Brssti.
2100 4 100 Satu Coza.
4900 9 400 Satu Tulnicii.

No. 52. (NedaMt). Stdrostia Vrncii atrage luarea a-

minte a satelor Vrncii sA grabeasca cu lucrfirile de strn-
gere a birului pta la Sft. Dumitru.
Deosebit se mai trimite o list de datord ale Veined so-
cotite pe sate.

Starostia Vrncii.

Ctre nimesnicii si lacuitorii a 14 hotare a Vrncii.

Fiindc5 vade(a)o(a) Sfntului Dimitrie se apropie, di
eu am a primi toti banii fr nici o zi de prelungire si la
o sam de sate, nici cisla si inchipuirea strangerii banilor nu

www.digibuc.ro
 86

s'au facut, cu aceasta va indemnez ca sa luati la bagare da

sama si sa va puneti la cali ca la vade(a)o(a) hotarata sa
mi se aduca toti banii fara prelungire, sa nu fie nevoi(e)
a-i mai incarca cu cheltueli.
Deosebit fiinda in graba intoarcerii trimisilor Vrancii
si di alta parte in zapcilac istovire, cautand insamnarile pe
di afara a zapiselor cari s'au gasit pe urma, gresit fiind
glasuirea pe mai putin, V alaturez spre stiinta insemnare
socotelilor din care sa va cunoaste si lipsa. *i s'au imprtit
patru asamini izvoadi dup cum sa arata in dos.

(Verso)

Lei parale
9088 Am dat la Dumnealui Pahr. Asanachi.
88
9176 - tij Vrancenilor, de au impartit.

Cum au a-m da. Insa:

Lei parale
806 6 Spinesti.
708 Barsasti.
503 25 Tulnici.
763 Nruja.
575 20 Poiana.
763 30 Negrilesti.
283 25 Coza.
678 Vidra.
616 Vale Sarii.
708 20 Gaurile
471 33 Voloscanii.
295 Colacu.
608 Paulesti.
1187 6 Nereju.
9068
9068 10
107 30 Adica o sut sapte lei treizeci parale

www.digibuc.ro
 87

Lei Para le mai trebuesc, care analoghisndu-se tot di

pi banii ce are a da, s fac incd a sa da
dupa cum sa arata.
107 30 A se mai imprti tot pe aceste hotar.
Lei parale
9 20 Spinesti.
8 18 Barssti.
5 38 Tulnici.
9 4 Nruja.
6 30 Poiana.
9 4 Negrile.sti.
3 14 Coza.
8 2 Vidra.
7 12 Valea Srii.
8 18 Gtiri le.
5 26 Voloscani.
3 16 Colacu.
8 18 Pulesti.
14 4 Nereju.
107 30
815 26 Spinesti.
716 18 Brssti.
509 23 Tulnici.
772 4 Nruja.
582 16 Poiana.
772 34 Negrilesti.
286 39 Coza.
686 7 Vidra.
623 12 Vale Srii,
716 38 Gdurile.
477 19 Voloscani.
298 16 Colacu.
716 18 Pulesti.
1201 18 Nereju.
9176 Fac, dupd cum s'au si dat.
Lei Para le
1201 10 Nereju.
772 4 Nruja.

www.digibuc.ro
 88

No. 53. Nedatat. Isvod de cheltuelile satelor.

At; I tL,T_, -,p.
. .-=
Mg , ..G-1-..,
-.....r.---- 7a 7.-.
-,-c

....t2,-. 4'1: rso .... e

-.I n7:
41. t;
13 &,-0 E ..,
=1 ''' `.')
,3,1 r3 ,n ',
74.- .,,
..,:: i0 =,
"0 E43,{1 m, 6, e 04 li,S
i
1.2.0E5 to ve

Lei B. Lei B. Lei B. Numele satelor Lei B

150 31 60 12 30 Brsastii 100 10

190 47 60 15 30 Negrilestii 124 10
31 9 30 2 93 Coza 25
35 8 90 2 15 Sactura Vsuiului 22 15
120 30 9 Poenarii 81
68 17 5 12 Vale Srii 44 1.
30 7 60 2 30 Podurik 2 10
40 10 3 30 S3ctura Parosului 25 10
40 10 3 30 Purcei 25 10
104 26 T 78 Spinesti 69 14
60 15 4 60 Herastrau 40 21
120 30 9 Nistoresti 81
180 45 13 60 Pulesti 120 20
250 62 60 18 90 Nereju 166 30
200 50 15 20 Naruja 134 26
110 27 60 8 30 Vidra 74 10
100 25 7 60 Gaurile 66 24
62 60 20 Colacul 42 20
46 13 Tichirisul 34
30 90 8 90 C31imanu1 22 30
66 60 22 Voloscani 44 20
220 Iconomul $erban, Tafta, Sclus
2261 90 522 30 140 si preot Mihai ;

Lei B. I

100 Iconomul $erban druia i=au dat

insusi vornicul
50 Costandin Tafta
50 Toader Sklus
20 Preotul Mihai
220 Acestia au fost mijlocitori de au
invoit pe vornicul de Vrancea
cu satele
379 36 Voloscanii (plesilor) dupa osebit inscris ;
socoteal si invoial ce au fcut cu vol..
nicu.
181 Ce au dat insusi vornicul de Vrancea unora
2891 90 58 140 i altora, parte cu birnicii condici

www.digibuc.ro
 89

No. 54. Nedatat. Izvod de cheltuelile fficute de Vria.

ceni in procesul lor cu Iordache Roset.

Izvod de cat cheltuieal s'au facut, randuri randuri, la

4.
Lei
9000 Adica nod mii lei, 800 oameni in 3 saptamani
in Focpni, inainte Dumnealui Moruz Vvod,
pentru mo0ea Vrancii.
1000 Adica una Ellie lei, la 30 oameni, in 4, tot
la luminatul Domnu Moruz Vvod, qind in giu-
decata.
1000 Adica una mie lei, cand au venit Mariea sa
Domnul Scarlet Calimah Vo ( e) vod pard in
targul aarladului i s'au radicat Vrancenii 100
oameni, mergnd para. acolo i IVI'ariea Sa s'au
dus la Rusaea.
17440 Adica aptesprezace mii patru sute patru zaci
lei, in 25 saptamani, au ezut in giudecata 80
oameni, cu caii lor i 9 preoti, tot cu caii lor
0 cu jalobili, tot intr'acel rand.
3360 Adica trei mii trei sute aizaci lei, al doile rand,
vadeoa de as'a luni, 42 de oameni, cu caii lor,
in 4 saptamani, la E4i.
4800 Adica patru mii opt sute lei, al treilea vade de
alte trii luni, pentru ateptare vechilului a Marii
Sale Domnului Ipsilant Voevod, cu triizaci oa-
meni, cu caii lor, in 2 luni de zile.
3000 Adica trii mii lei, la 3 vechili intr'un an, deo-
sabit de altii, osteneala lor.
3200 Adica trii mii clod sute lei la vadeoa ce au a--
teptat la (Loa luni de zile s vie vechil(u1) Mariei
Sale Domnului Moruz Vvod, stand 20 oameni.
au 0 qit caminariul Ioanu Manoli.
530 Adica cinci sute trizaci lei pe o carte domneasca'
in vorniciea de aprozi, pentru c s'au dat sfaqit
giudecatii.

www.digibuc.ro
 90

Lei
7100 .Adicd patru sute lai, sArindare i acaftiste i
paraclisd si Sfintele masle, pe la bisericile din
Esi.
10000 Adicd zAci mii lei, unde s'au fostu pus hrisovu
de la Mriea Sa Domnul Grigore Ghica Voevod,
supt pstrare. 5i ni s'au dat.
1200 Adicd una mie dodsute, la 2: adica lui Ionit
SAfbAcciu Basa (sic) si altul, and au venit ca
sd caute jafurile orAndatorilor si n'au dat nimica
inapoi.
1200 AdicA una mie dodsute lei, bani in m(in)a du-
misale spAt(arului) Ionit Sturza, tot pentru acei
orAndatori, ca sa cerceteze jafurile si gAsAnd pe
orndatori ca sA mai intoarc Vrincenilor 17000
lei si apoi, din care pricinA nu tiu, s'au dus
inapoi.

(Pe verso).
Lei Tot asAmeni.
200 AdicA da sute lei, 20 cergi, tot dumisale SO-
t ( arului ).
150 AdicA una sut cincizAci lei, pe 300 ocA brAnzA.
6000 AdicA sase mii lei, la Logofetia Divanului, care
au scris anafuralele si hrisovu si perilipsurile
de la toate scrisorile mAnstirilor megieasite.
300 AdicA trii sute lei, jalobile in trii ani, greceti
i moldovenesti.
7000 AdicA sapte mii lei, ostene(a)la logofAtului al
doile si difctariului si condicarului.
2000 AdicA do mii lei, s'au mai cheltuit in trii ani,
c(A)utAnd scrisori pe la Vrancenii fugiti pe la
alte locuri instreinate.
6000 AdicA sase mii lei, s'au dat dobAnzile banilor,
de la locurile ce s'au imprumutat.
770 AdicA sapte sute sapte zAci lei, la ispravnicul
de aprozi i la zapciul (de) aprozi.
78550 soma toat.

www.digibuc.ro
 91

No. 55. Nedatat. Izvod al banior ce a dat fiecare sat

al Vrncii in cheltuiala cu Iordache Roset.

Izvod de banii aruncatorii ce s'au facut pe fiesticare mosie,

sa de la cheltuiala ce s'au facut cu giudecatile pentru
Vrancia, cu Dumnealui Vist. lordachi Roset

Lei
6800 Sat Nereju.
6500 Naruja.
6800 Spinesti.
6190 Paulesti.
6190 Barsasti.
5119 Poiana.
.2114 Coza.
4317 Tulnici.
6500 Negrilesti.
6100 Valea Sarii.
5100 Colacu.
5700 Vidra.
6150 Gaurile.
4000 Voloscani.
78713 (sic).

No. 56. 1815 Aprilie 19. Ctiva Vrnceni se leagfi a face

banii anafuralei pani in dou saptimni. Dacd nu II vor putea
strnge intmplndu-se schimbare de domn, vor rginne
hrtiile nescoase", sfi nu fie rspunzfitori vechilii Vrancei.

Incredintm noi cei mai jos iscaliti cu aceasta a noastra

zapis la mana parintelui Serban BA lan i Toader Tardea
Costandin Tafta. care sunt vechilii ra,spunzatori din partea
noastra a tuturor Vrincenilor, ce au fostu vichili la scotere
mosidor i ramaiind o soma de bani ca sa' dam la scoaterea
anafuralei, ne legam prin acestu zapis ca sa facem banii ana-
furalei, care puindu-ne vade para in clod saptamini de zile

www.digibuc.ro
 92

sa facem toti banii, cat ne-au calcatu cheltuiala i scoaterea

anafuralei, Ora inteaceaste cloud saptamini. Iar daca nu
vom raspunde aceti bani pail la vade i sa va intimpla
vre-o schimbare de Domnu i vor ramane scrisorile nescoasa.
atuncea sa nu avem nici un cuvant de raspunsu asupra ve-
chililor de sus aratati i sa ramanem i pagubai de cheltu-
iala ce am dat mai inainte. *i spre incredintare ne-am pus
numile i degitile in loc de pecete, ca sa se creaza, iscalin-
du-ne al nostru preot, cu a noastra priimire.

1815 Aprilie 19.

Eu Priotul Ion, adeverez.

Eu Necula Danoiu, adeverez.
Eu Diaconul Toader, adeverez.
Eu Dobre Sofronie, adeverez.
Eu Nita Dobre, adeverez.
Eu Stanciu Burdupiu, adeverez.
Eu loan Bobe, adeverez.
Eu Apostul Dumitru, adeverez.
Eu Toader Danoe, adeverez.
Eu Ion Burduoiu, adeverez.
Eu Apostul Haliciu, adeverez.
Eu Lazar Salaru, adeverez.
Eu stefan Taban, adeverez.
Eu Stanciu Ursul, adeverez.
Eu Ion Burueana, adeverez.
Eu Neculaiu Latu, adeverez.
Eu Gligore Marq, adeverez.

www.digibuc.ro
 93

No. 57. 1815 Mai /.5. Starostia iritnteazi pe vornicul

Vrancii, sfi-i scoale" pe cAtiva Vrnceni in numr de 6 ca
sfi mearga la judecata Vrancii la Iai.

Dela Starostie,

Care Dumnealui vor(ni)c de Vrance.

Fiindca am primit poronc gos(po)d, ca pe aceti mai gios
aratati Vrnceni s se trimita la Ei, lath' ti se poroncete
ca in menut(ul) ce'i lua poronca aceasta sa le arati sa se
scoale i sa vie aice gata spre mergere la Ei, ca sa li sd dei
i de aici intiintare cuviincioasa. Iar daca 'i vede c faci
zabav, vei intiinta aice ca sd sa trimita zapciu sa-i ridice.

1815 Maiu 15.

(Dou iscalituri).

Constandin Tana'.
Toader Tarde.
Toader Sacalu.
Vasile Vidran.
Stefan Sandul i preotul Sarban.

No. 58. 1815 Noembrie 17. Vechiletul printelui Serban

pentru judecata ru Minstirea Miera.

Adica eu, preotul Ion, clanpreun cu satenii care mai jos

ne vom iscali, dam aceasta marturie la mana preotului Sdrban,
precum sa s(e) tie ca pe Sfintia sa, il facem vechil ras-
punzator pentru noi, ca sa stea in judecata cu arhimandritul
de la Manastirea Mirdi, ca sa ni se dea i noud cuviincioasa
dreptate. Care mai jos ne vom pune numele i degetele, ca
sa s(e) creazd.
Noembrie 17. 1815.

www.digibuc.ro
 94

Eu Constantin Dumitrascu, adeverez.

Eu Stefan Dumitrascu, adeverez.
Eu Toader Dumitrascu, adeverez.
Radut Dragu, Anghel Dragu, Jacob Dumitrascu, Necula
E(f)timie, Toader Eftimie, adeverim.
Gheorghe Eftimie, Ion Eftimie, adeverim.
Gligore Dantis, Ion Vechiul, Unchiasul Crucian, adeverim.
Vasile Melinte, cu Toader Vlad, Vasile Radacioiu, ade-
verez.
Eu Ion Dragu, adeverez.
Eu Mihai Rusan, adeverez.
Eu Neculai Dochioiului, adeverez.
Si noi tot satul, adeverim, la aceasta.
Necula, am scris cu zisa numitilor.
Ion, preot ot Andreas. Gege, adeverez,

No. 59. 1815 Noembrie 15. Satul Nerej se plnge c N-

rujenii li-au globit un cal pentru CI nu au pltit ni.ste poene ce
le aveau pe hotarul Nrujei. Dar ei nu au pltit pentru ci
se socotesc nedrepttiti la calcularea cotei lor prti din biz.,
in raport cu intinderea satului lor. Cererea lor se respinge
pentru ea' ,,analogul e fcut cu invoirea a toat Vrancia".
Se pretueste calul 90 lei .si ramfine ca socoteala s se facA cu
ocazia unei socoteli si msurfiri a toat Vrancia.
,
De la Strostia Tinutului Putnei.

Nemesnicul si cu ceilalti lacuitori den satul Nerejul, au

tras la giudecata inaintea noastr pe preotul Srban i pe
nemesnicul si pe ceilalti lacuitori den satul Nruja i Nisto-
resti, aratindu ca pratii Nerujeni le-ar fi luat o vita de cal
pen(tru) 250 lei ce le cerea cheltuiala pe poenile ce au Ne-
rejul in mosaiea Nrujei si ca n'ar fi cu clreptul s plateasca
ei acesti bani ce s'ar cuveni ca sd plateasca Nrujii, pentru
a mosiea lor, Nerejul ar fi mai mica decit Naruja, a pin-

www.digibuc.ro
 95

tilor. Si cu analogul de bani ce ar fi dat in cheltuiala

ar fi asupriti, cu cuvintul precum, sau cumcd (sic) moia kr
ar fi mai mica, cerind ca sa msoare amindoud
asa dupd mrimea mosiilor aminduror pdrtilor sa plteascd
analogul. Deci aducindu-se fatd i pe pArati, am intrat in
cercetare, intrebndu-i de au luat vita de cal de la jlbari,
precum au ardtat ei si de iastd mosiea kr mai mare decit
a Nerejului, dupd care sa putem socoti dd s'A instrAmbAtit
jluitoriului sau ba. Si au dat rdspunsu c vita de cal, ade-
vdrat cd l'arn luat, insd prin ispravnic rdnduitu, spre Inpli-
nirea banilor pentru poenele ce au jdluitorii pd mosia NA-
rujei. Iar mdrimea mosiilor nu sd poate ti, nici a sa mdsura
nu incape, pind cind nu sd. va mdsura toat Vrancea, prin
hotarnici oameni cu stiintd, cdci ca niste mosii ce sint ne-
hotdrite prin hotarnici, fiesticare se afl la prepus ea' sd
afld impresurat cu moiile megiesite, fiind toti rAzdsi. Precum
intru aceasta au rdspunsu i alte multe sate cd s'ar fi in-
presurind unii de cdtrd altii. Si cd analogul de bani in chel-
tuelile moiilor, s'au analoghisit pe fiesticare mosie cu soco-
tinta tuturor vrincenilor i toti altii au rmas cu multdmire
de cdt numai acesti nu sa multarnesc. Asadar pentru a sd
lineti jAluitorii si a nu amine asupriti s'au zis de cdtrd
noi ca sd sd urmeze inteacest chip, adicd: vita de cal sa o
dea pardtii inapoi. Iar jaluitorii sa plateasca acele 250 lei
paratilor i sa dea paratii i zapes jaluitorilor, cA dacd la
Indsura ce sd va face mosii kr prin hotarnici cu stiintd, va
cAde mai micd mosia jluitoribor, atuncia dupd dreaptd ana-
loghie sd intoarc pArAtii banii jAluitorilor, cit sd va cuveni,
inapoi. Pentru care de-oc(am)datd, amindond pArtile au
rdmas multdmite.
Apoi cdnd sa sA facd zapisul, ce sA pomeneste: jeluitorii
au intorsu, zicind cd nu le trebue zapis, ci sd li s rAnduiascA
cite 2-3 oameni din satul lor i cata 2-3 din satul para.-
tilor ca sa masoare moiile. Aceastd cerere i schimbare a
lor vdzAndu-se de cdtrd noi, nu s'au putut implini cdci dacd
ar fi fost a se msura mosiile ei in de ei, n'ar mai fi pricind
intre dinsii j nid sd poate socoti hotarnicd, mAsurAtoarea

www.digibuc.ro
 96

a inssi moinasilor, pentru cd neaprat, fiesticare asupra

prtii lor prtineste.
*i dupd aceasta nid s poate msura, precum s'au mai
zis, !And cind sd va intimpla a sd msura toate mosiile
Vancei. Pentru CA asupra mosii Nruja i Nistoresti s'au
vzut si o scrisoare iscalit de Basbulug-Basa Matei Vornic
de Vrancea, coprinztoare de starea mosiei si mai ales cd
priotul *Arban au incredintat a sunt si marturi oameni b-
trni, anume Hristea Bodescu, Mihai Benem, stefan Man,
Toader Blgan si stefan Papa, den Palten, orn ca de 100
de ani si alti multi, c desprtire mosiei Nerejul de mosia
Nrujei sunt semne firesti, adica pardul Ornzii si den pd.-
rdul Ornzii si sue in zare dealului si mergi drept in apa Pe-
ticului. Catrd toate aceste vdzindu-sd neintdlegere jdluito-
rilor a priirni zapis in cuprinderea de mai sus si nici vita de
cal a o lua inapoi, zicind ca s sd tie in samd din acei bani
i cusurul il vor pldti. Am judecat ca s sd prtdluiascd vita
de cal si cu alt ce va mai fi s-1 plateased jdluitorii pnd
cind se vor hotdri toate mosiile Vrancii si atunci de li sd
va adea jaluitorilor a mai lua bani in hotar, vor lua. Deci,
multi oameni fiind, s'au prtaluit calul drept noudzdci lei si
s'au dat pdrAtilor ndrujdni, si pentru cusur 250 de lei s'au
zis jluitorilor sd rdspunza, fiind pentru a kr poene. Drept
aceia de cercetare si urmare in cele ce s'a hotrit de ctr
mine a se pdzi s'au dat la mna Nerujanilor i Nistoresti si
aceast mArturie de giudecat.

1815 Nov. 28. (Indescifrabil).

www.digibuc.ro
 97

No. 60. 1815 Noeznbrie 25. In aceia0 pricinA se pre-

tuete prin act deosebit, la 95 lei, calul globit dela Nereju.

In pricina ce au avut satul Nereju cu sat(ul) Nruja i

Nistoreti, in pricina de hotar ce au avut osbit unii din-
tealtii, acum la cheltuelile ce s'au fdcut in scotiri moii; i
aruncndu-se pe hotard ace cheltuiald, au ramas sa dea i
Nereju 254 de lei, care bani nedndu-i, s'au tras inteaceastd
pricind un cal i aduandu-se inaintea cinstitei stdrostii, am
lost rnduiti noi, ca s-I pretuim. Si s'au prepluit 95 lei,
piste puteri; (i) s'au primit (de) ldcuitori din Nruja i
Nistoreti, ins& in vade de dou sAptdmani de zile, dandu
bani, s-i e calu. lar nednd banii la vade, sd rdinde bun
luatu. Deci dup poronca ci am avut i am prepluit, il ade-
verim cu a noastre iscalituri.

1815 Noemvrie 25.

Alecu Vartic. Boro

(Verso).

Pentru trAsura ce s'au luat dela sat Nereju au dat in-

cr(ed)intarea aceasta, al doilea, Stoica Mrtoiu, ca pArA
in vade de 2 sAptamAni de zile a aduci toti banii care re (D
sA cuprind mai sus, adica 254 de lei sa-i rdspunz. Si p(ent)ru
incredintare, am iscAlit.

Eu Stoica Papa plat(nedu.

Eu Priotul Pavel. ot Tulnici, fatA.

1815 Noem. 25.

Acte Vrncene 7

www.digibuc.ro
 98

No. 61. 1815 Noembrie 26. 15 oameni din Vrancea,

care la 1803 nArturisisera ca Vrancia e loc donmesc, i
cunosc grepla i se roagfi a nu fi trai la raspundere. Fiind
dovedili si de mituire din partea vornicului, ca sfi li se ierte
acest ,,rau viclesug" contribue cu bani la cheltuelile Vrfincii.
Se invoesc cu Vrancenii sfi nu mai porneasci judecti ei
intre ei.

Noi cei mai gios isclii cari ne vom pune numi(li) i

degitili, care am tiut carte i care n'am tiut, incredintdm
cu acestu zapis al nostru la mAna Sfirqiei Sali preotul 'Arban
Man i Toader Tarde i a lui Toader Scdlu i Costandin
T aftA, din Vrance, care sAnt vechili rdspunzatori pentru
Vrance, dupd greald ce am fdcut de am mrturisit pentru
toate moiile din cuprinsul ocolului VrAncii de la tinutul
Putnii cu cuvnt c ar fi moii Domneti i prin viu graiu
am mArturist cd nici-o scrisoari intdriturd n'are Vrancia i
la aceastd punere la cali ce sAntem 17 oamini din Vrance
carili ni i adevereazd hrisovul de la Mria Sa Domnul
Alicsandru Moruz Vodd din 1803 Sptv. 11, carili nici noi
n'am putut tdgAdui pentru acele faciri (de) rAll ce 1(e)am
fcut numitilor Vrnceni, la toati satili din ocol Vrdncii di
1-am afanisit cu totul la giudecAtile ci s'au fAcut la scotire
moiilor la Domnescul Scaunu in Iai, in curg ere de trei
ani de zile. Dupa carili i noi, cunoscAndu-ni greala ce am
fAcut la tot ocolu VrAncii pentru moii, ne-(a)m rugat sfintiei
sale preotului *Arban i celorlanti vichili de mai sus numiti,
ca sd nu mai film trai la cinstitul Divan de inaintea Mdriei
Sale lui Vodd, pentru aceastd faptd. Di intdmplari deosbit
mai dovidindu-ni i cu bani luati de la cdminar Iandcachi
Pruncu i de la Toma Stamatinu carili nici la aceastu pontu
n'am putut tAgAdui fiindcd am luat i bani i am fAcut acestu
ru vicleug, WA a nu ti cielanti lcuitori din Vrance,
cari pre largu aratA i adevere(a)z(d) hrisovul pomenit de
mai sus. Cari noi ne-(a)m invoitu cu numitul vichil i
Vranceni de le-am mai agiutat i noi cu bani la acestd
cheltuiald i cu bun priimire no (a)strd ne-(a)m invoitu
noi in de noi, ca de acum inainte nici-o parte, nici alta, s

www.digibuc.ro
 99

nu fim radicati a ne mai scula la nici o judecata puind tot

terneiu in zapisul acesta. Si cnd din noi vre-o unul nu vom
fi urmdtori a pAzi acesta invoiald acestui zapis, sd fim supt
mari gloabe cari nici odinioar sa nu mai facem priten-
t(i)u(n)i de giudecat asupra ace0i pricini. Si spre mai
adevarata credintd, cu buria primire noastr am isclit puin-
du-ni nume i degitile.

1815 Noemv. 26.

Eu Ion Dascalu, adiverez ot Negrileti.

Eu Macsn Dascalu, adiverez, ot tam.
Eu lonu Bogiu, adiverez.
Eu Dore (?) Dasc51, adiverez.
Eu Stefan Tuvene, adiverezti.
Eu Ion Nicork adiverez.
Eu MAriutd adiverez.
Eu Stefan Paslaru, adiverez.
Eu Sandu Hrica, adiverez.
Eu Ioan al Anci, ot Vidra, adiverez.
Eu Soare Andronic, adiverez.
Eu Ionacu, adiverez.
Eu Constantin Stefan, adiverez.
Eu Lupu Baciu, adiverez.

Dela Starostie:

Numitii din scrisoarea aciasta viind i inainte noastr i

aratnd c dupa cuprinderea scrisorii vor fi intocmai ur-
matori i o parte i alta s'au incredintat i de catrd noi.

1815 Noem. 26

www.digibuc.ro
 106

No. 62. 1815 Decembrie 10. Carte de judecata In pri-

cilia Vrincenilor cu orindatorii acelei moii.

Din luminat porunca prea inltatului nostru Domn, Mria

sa Scarlat Alexandru Calimah Voevod, fiind rnduit la ocolul
Vrancii, dela tinutul Putnii ca s cercetez toate pricinile
ce au fost intre ordndatorii acelor mosii in vreme ce mosiile
Vr Audi erau in stapAnire(a) dumisale Iordache Roset, vel
vist, $ i intre rcuitorii acelui Ocol, att pentru rmdsiturile
dijmurilor ce au fost asupra ficiorilor boeresti, cit si orn-
darii i dragomanii ce au fost in fiisticare sat, cum si pentru
finul vechiu ce au fost ramas a orndatorilor din anii trecuti,
pe fiesticare mosie, pentru niste scnduri tot a orandatorilor
ce au fost ramas la un herastru in munte, si dupd cercetare
ce voiu face, cele ce s vor gas5 drepte s fac si implinire.
Dup luminatd porunca, viind la stare locului, mai intii am
mersu la dumnealor dregatorii tinutului de am artat porunca
si am cerut cuviinciosul agiutor. Apoi am dat de stire oran-
datorilor ca s vie insusi ori s-si randuiascd vechili deplini
rspunzdtori cu toate hrtiile de pretentiiile ce au lAcuitorii.
Din care orAndatori, mai inti dumnealui banul Neculae
Liciu n'au voit a trimete vechil, artind ca daca i se vor
implini rAmsiturile ce are, numai in bani gata, iar nu In
trasuri si ca s nu fie suparat nici de un ban, a da impli-
neal, sau osteneal, asa va trimite vechil. Al doilea: Hri-
stodor si Gheorghi Grecu au dat rdspunsu ea ei nu au a lua
nici-un ban de la lcuitorii din Vrance, nici nu fac vre-o
pretentie a cere mcar un ban, cd ei intre toate socotelili
ce au avut cu Vrincenii si-au incheiat sAmile cu dumnealui
cminar Enacache Pruncu. lar clironomii rdposatului satrar
Pascal StrAjAscu, dumnealui Pit(a)r Bibiri, fiind si same
tinutului Putnii, au rnduit vechil cu scrisori in pricinile cu
lcuitori, pe un logofAt Gavril Mavrichi, cu carile mergind
prin numitele sate, am fcut ptrunzatoare cercetare, mai
intAi feciorilor, ce au fost boeresti, pentru banii dijmurilor
si am gsit la fiisticare, smi incheiate de la anul 1812
Decembrie. Si dupa acele sami, cate rarnasiti s'au gsit ne-
luate am pus si am implinit de la lcuitori; si cu cit au mai

www.digibuc.ro
 101

rmas, am implinit de la insusi feciorii boeresti. Iar pentru

banii I.:533344i, de pe la orAndari si dragomani, poronca Mdrii
Sale lui Vodd au fost cd dacd acei ordndari si dragomani nu
vor ave stare sa poatd plAti, si de vor fi fost prin alegerea
satelor, sd se implineascd de la lAcuitorii a fiisticdruia sat
si dupd cercetare ce cu amdruntul s'au fcut, s'au dovedit
cd acei orAndari si dragomani au fost pusi de insusi ordn-
datorul, iar nu de locuitori alesi, precum zdcu clironomii,
de la care clironomi s'au cerut sd arate zapise, dacd au, de
la lAcuitori si au rdspunsu cd nu au, decit zdc cd au fost
obicei. De la care ofndari si dragomani, cei mai inainte
rdnduiti zapcii, au fost impliniti atit bani cit si vite, trdsuri
si alte zdloage, tot ce s'au gsit pe la casele kr, incit nu le-au
mai rdmas nimic. Si pentru citi bani au famas asupra kr,
sa mai de, nu s'au putut gdsi chip mdcar un ban de a se
implini, mdcar cd ei fac mare strgare, cum ca suntu in-
cdrcati la mdsurile vaselor si la socotelile ce le-au fost fdcut
orndatorul. Si fiindc la acest pont a ordndarilor, nu numai
cd n'am gAsit chip cu ce s implinescu de la dinsii, dar fiinda
ei cer sd aibd giudecatd, au rmas sd-si caute prin drumul
giudecAtii.
Iar pentru suma fAnulai si a scAndurilor, poronca Mriei
Sale lui Vodd au fost ca intdi sd fac cercetare cdt sumA de
fn este si de cdtrd cine s'au luat si cit au mai rdmas si de
este bun sau strAcat, cum si de suma scAndurilor sd cercetez
cdte sunt i de sAnt bune sau putrede si de cine au fost
poprite si de aceste doud madeli s fac pre larg instiintare
cdtre dumnealui vel logofdt, ca sd se puie la cale in ce chip
sd sd urmeze. Si la cercetare ce am fAcut, s'au dovedit
aceastd sunad 2872 stAnjeni in 325 cldi fan, a StrArdscului,
in toatd Vrance, dupa sAmile feciorilor boeresti; din care
finu au luat insd 78 stdnjeni 5 palme in 8, pol ddi, Stoian
AIbager unul din tovardsul orndatorilor; 103 stinjeni, 3
palme, in 11 cldi luate de moscali; 471 stinjeni, 7 palme in
48 cldi mincate de vitele casdi rposatului strar; 1294 stin-
jeni 5 palme in 149 cldi, se afla de fatd, stricat; 421 stinjeni,
una palma, in 49 dal, mincat de vite strine; 29 stinjeni, 4
palme in 3 cldi, luate de Bucur, Vornic de Vrancea; 24 still-

www.digibuc.ro
 102

jeni In 3 cldi rapite de apd i 448 stinjeni, 7 palme, in 52

pol cldi, luate de lcuitori. Dupd care cercetare am fdcut
intiintare catre dumnealui vel logofat i au venit luminatd
carte g (o)sp(o)d poroncitoare cd pentru cat fnu s'au luat
de catre ldcuitori sd implinesc de la ddnii, dupd pretul ce
va fi fost intr'acea vreme i pe alti megiei impregiurai,
pe care s'au i implinit precum s'au dovedit, cite 5 lei still-
jenul de claie. Iar pentru celant suma de fan ce este de fatd,
stricat i ce s'au mincat de vite straine i care s'au luat de
moscali, s nu fie ldcuitorii supdrati a plati, dacd orndatorul
in curgere de patru, cinci ani, n'au avut purtare de grije ca
sd-i vindd finul sau s-1 manince cu vitele sale. La cari
pont au rdspuns clironomii c'd ei ar fi fost opriti de cdtre ld-
cuitori de nu i-au vindut finul; de la care s'au cerut sd arate
vre-o dovadd asupra cuiva din ldcutori cd le-ar fi oprit
muterii sau vitele ordndatorilor, ca sd nu indnince pe finuI
i n'au ardtat nici-o dovadd. Iar lcuitorii arata c acel finu
nu s'au putut vinde din pricind cd i-au fost pus un pret mare
pe stinjinu, incit nu pute nimenea s61-1 cumpere, cdte 12 sau
14 lei stanjenul de claie, dupd cum se dovidete de la insui
sdmile dumnealui Ioan Strajdscu, pentru cit fin s'au fost
luat de catre locuitori par atunci, cu ce pret s'au implinit
de la dinii. Al doile dovadd CA vitele ordndatorilor au mincat
dintr'acel fin suma stinjenilor ardtatd mai sus, in urma sd-
milor dumnealui Joan Strajdscu i de catre ldcuitori n'au fost
oprite.
Iar pricina scandurilor de brad de la herdstrau au fost ard-
tat de ordndatori cd ar fi fost 8000 scdnduri i dupa cerce-
tare ce s'au facut la fata locului s'au gsdt 6260 scanduri de
Ltd, de care s'au fdcut i intiintare cdtre dumnealui vel
logofdt. Apoi pe urmd dumnealui Dumitrache Zoia au ardtat
trei zapise de la trei sate anume, Volocani i Tichiri i Vidra
cum c'd le-ar fi pltit chirie cdte 4 lei pe suta de scAnduri
sd le aducd de la herdstrdu i pdrd la Satul Volocani, cum pe
largu se arat la acele zapise. Din care suma cuprinsd in
zapise, au carat ce mai multa suma i pentru cit au Limas rd-
mditi dupa zapise, dumnealui Dumitrache Zoia li cere cite
40 lei pe suta de scdnduri ca sd le pldteascd ldcuitorii. De

www.digibuc.ro
 103

care ei nemultumindu-se i mergind la Ei, dup jaloba ce

au dat Mriei Sale lui Vod, au adus catra mine luminat
carte gospod, poroncitoare in ce chip sa s urmeze pricina
aceasta; de care nemultumindu-se dumnealui Dumitrache
Zoia, au ramas sa sd puie la cale prin giudecata luminatului
Divan.
1815 Decembrie 10.
(Iscalitura).

No. 63. 1816. Martie 16. Un izvod de cisla butucilor

din satul Nerej.

Isvodu de cisla butucilor.

1816 Martie 16.
Lei Parale
25 la zci omene, cate doi lei i jumtate pe
saptamnd la fcutu butucilor.
5 Radu Popa Neagu, la scos cu boii.
5 Tnase Br, cu la scos, cu la Galati.
18 Toader Negru, cu la scosu, cu la Galati.
15 Toader Ghiorghioiu, la butuci.
15 Andrei Anton, la butuci.
2 Ion Anton, la scos cu boii.
30 Neculai Baciu, cu la scosu, cu la dusu i la
Galati pina la Satu Nou.
1 Ion a Tomei lui Hartolomei, la butuci, tot
pin la Satu Nou.
21 Craciun Spulb5r, la Galati, el i cu un bou.
28 Stoica Spulbar, la Galati, el i cu boii.
16 20 Ionacu Spulber, cu la scos, cu la Galati cu
boii.
21 30 Ion COtnoiu la scosul butucilor.
2 30 Gavril Cosma cu boi la scosu butucilor.
14 Ion Hartolomeiu, la Galati.
28 Radu Caba, la Galati el i cu boii.

www.digibuc.ro
 104

Lei Para le
4 La un car, Mereut Tertiu, la Galati.
30 20 Mereut Tertiu la scos la Galati, el cu
boii.
3 3 La un car, la Ion Bar la din Tulnece, chirie.
8 Chirie la un car, a lui Costandin MAciuca,
2 22 Costandin Maciuc5, cheltuiala la Focani.
2 Costandin MAciuca cel btrin, a fostu cu
butucii pin la satul Suvejii; boi.
2 Stanciu Morar cu butucii, pind in Suveja.
cu boil.
2 Ion Popanu, la butuci, pinA in Suveja.
8 Tudor Cojocariu, la butuci, pin in Suveja.
2 Ionacu Cioca, o fost 2 boi, pind in Suveja.
14 Toader Carochi, la Galati, boii.
14 Mrza Carochi, la Galati, cu boll.
13 Gligore Carochi, la scosu i la Galati, boii
i carul.
19 Ilie Tulache, boii la scos i la Galati.
8 D5nil Carochi, la un car la Galati.
14 20 Pavel Popa, 2 boi la Galati i 4 oc graunte.
9 20 Dobrita Dudu, un bou la Galati.
13 21 Toma Dudu la un bou 0 car la Galati 4
7 oca graunte.
19 Costantin Caloian, la scosu i la Galati.
3 30 Dobre Munteanu, la cioplitul butucilor.
2 10 Toader Caluian, 24 ocA grannte i 3 de
grin.
14 Toma Popanu, 2 boi la Galati.
4 la o jumtate de car la Galati.
17 Neculaiu Borou Bra tu, la car i boii la scos.
13 20 Pavel Mereuta la un car i boii la scos.
12 Alixandru Tertiu la scosu i la Galati i
cu un bou.
22 Vasile Schiosu, un car la Galati i flc5u1
la scos.
8 Ion Negru, un car la Galati.
23 Toader Lupacu, boil la Galati.

www.digibuc.ro
 105

Lei Para le
13 20 Toader Isac la Galati.
14 20 Avram Isac la Galati.
13 20 Toader Stan Isac la Galati, un bou.
4 30 Postolache Stan, un bou la scosul butucilor.
10 20 Ion Tematorin, la Galati.
21 Pavel Toma, la Galati el si un bou.
2 26 Neculaiu Cojocaru, la scosu butucilor.
16 2 Gligore Caba, boi la Galati i niste graunte.
3 30 Vasile Anton la cioplitul butucilor.
2 20 Ion Caba cind s'au dus de au aratat butucil
si au si scos.
2 20 Stan Beteringhe la scosu butucilor.
16 24 Neculai Malacu, la scos si la Galati.
2 20 stefan Anton, la scosu butucilor.
1 20 Antimiu Caba, un car, s'au intors din Su-
veja, ea' s'a stricat.
14 Dni la Ionascu, 2 boi la Galati.
13 10 Alixandru Ursul, la Galati si chiria la o
adare.
2 30 Toader Mihai, s'au dus cu fin la Suveja,
el si cu caru.
2 30 Radu Baciu, la scosu butucilor.
3 10 Ion Catfiru, la scosu butucilor.
1 10 Stanciu MArioarii, la un car de fin ce au
adus in Suveja.
1 20 Ion Cirlioru, ce au dus in Suveja la boi.
14 Ion Cirlioru cel mare, la Galati.
1 Oncea Chilian, la dusu finului.
(rupt).
14 Ion Ciobotariu, la Galati, doi boi.
1 Stan Roibu ce au dus dozce lei in Suveja,
la boi.
1 Neculai Ungureanu, o cofa de riscovi.
2 20 Sandu Axinte, la scosu butucilor.
1 10 Ion Hurjui, un bou la scosu butucilor.
7 Ion a Vadanei, un bou la Galati.

www.digibuc.ro
 106

Lei Parale
7 Pavel Climan, la un bou ce l'au stricat in
anul trecut la butuci.
(rupt).
... scnduri.
36 Alixandru Tertiu, o ocd si jumtate de
brinzd.
1 34 Ilie Tulache, ce au dat trei ocd brinz la
Mazilu.
5 20 Stoica Spulber, la cheltuiala aprozilor dom-
nesti.
1 Tomsa Spulber, la niste fin si o cldare.
862 20

No. 64. 1816 Maiu 10. Act prin care Vrfincenii dfi-
ruesc pe printele Serban cu cei 30 de lei cari treceau peste
arunatoarea muntelui, adie in muntele Muntisoarele, pretuit
la 100 lei cota parte de 12,25 lei si in Laposul de sus, pretuit.
120 lei cota parte de 18 lei.

Adica noi toti razdsii din Vrancia, din ocol(u1) de sus

si de gios, ddm adevdrat si bun incredintat zapesul nostru
la cinstit mana Sfintiei Sale printelui *drban Man din
sat Ndruja din Vrancia, stiut s fie cd la scotere mosiilor
Vrncii, l'am avut pe Sfintia Sa vechil deplin rdspunzdtoriu,
pArd cnd au sdvarsit toat giudecata mosiilor Vrancii de-
au scos-o de supt stdpdnire Domnisali vist. Iordachi Rosatu
si Inca dela doi prtasi, luminati Domni, Ipsilanti si Moruzu,
tiindu giudecata 7 ani, in zilele inltimei sali Domnului
Scarlat Alexandru Calimah vvod. Si sfdrsind Sfintia Sa
toatd giudecata Ord cdnd ni.s'au intrit toate scrisorile, do-
comenturi, pe toate mosiile noastre Vrancia (sic). *i la ase-
zare muntilor ce am fdcut de i-am aszatu pe paisprzdci
hotare ale VrAncii dup analoghia banilor cheltueli ce s'au
facut la scoatere mosii, s'au facut aruncdtoare muntilor pre-
taluindu-sd fiisticari munte cdti bani, precum aratd izvod

www.digibuc.ro
 107

lamurit. Si mai trecand peste aruncatoare muntilor 30 de lei

s'au datu Sfintiei Sali parintelui Sarban munte, adica In
muntele Muntiorului de la satu Nistoreti pentru doispra-
zaci lei i douazeci pol i din muntele Lapaul de sus iar41
munte pentru 18 lei de la sat Naruja fiind i razaia Sfintiei
-Sale la sat Naruja, la muntele Lapaul de sus. Cari parte
de munte i s'au dat din aceti doi munti pentru treizaci lei,
care munti sant pretaluiti, Muntiparele una suta lei i Lapa
de sus una suta douzaci de lei. Care noi toti iscalitii de gios
cu buna priimire noastra, am dat Sfintiei Sale acest zapis de
ocina sa fie Sfintiei Sale moie In veci de veci i urmailor
sal. Care parti le va stapani din aratatii munti mai sus cu
tot venit(u1) precum mai sus scrie. Si spre mai adevarat
credinta am pus numile i degetile ca sa credem (!).

1816 Maiu 10.

Eu Toader Tarde ot Spingti.

Eu Vasa le Forae nimesnic, adeverim.
Eu Toader Sacalu ot Pauleti, adeverez cu tot satu.
Eu Ioan Sacalu nimesnicu ot Hau licu, adeverez.
Eu Toader Enache ot tam, adeverez.
Eu Nicula Danae ot Coza cu tot satu.
Eu Ioan Dobre ot (tam), adeverez.
Eu Iftimie nimesnicu, adeverez.
Eu loan Necori ot Tulnici, adeverez.
Eu Andrei Corcoz ot tam, adeverez.
Eu Costandin Tafta ot NegrileVi cu tot sat. adeverim.
Eu Ion Dascalu ot tam, adeverim cu tot satu.
Eu Ioan Mirce i Ilie Cojocaru i Gheorghita Ma(r)toiu
ot Barsati.
Eu Macovei Toveni i Ion Caba ot Poiana.
Eu Neculai Purcel ot Vale &aril cu tot satu, adeverim.
Eu Gheorghie Enoiu ot tam Stefan Sandu ot tam.
Eu Toma Patule ot Co lac cu tot satu, adeverim.
Eu Ilie Ilinca, adeverez ot tam.
Eu Preotul Neculai ot Ruget.
Eu Lupu Ladar ot tam, adiverim i Vasile !strati ot Vidra.

www.digibuc.ro
 108

Eu Ion Zaharia ot Voloscani si eu Postolachi Bahna ot

Gurile.
Si am scris eu preot Joan sin Diacon Stan cu zisa Vran-
cenilor.

No. 65. 1816 Maiu 20. Vrancenii dau vechilit in pri-

cina pe care o aveau cu MAnstirea Miera pentru pAmantul
neamului bourosestior.

IncredintAm noi cei mai gios iscaliti, cari mai gios ne vom
puni mAinile si degitile in loc de pecete, pentru ca sa fie
stiut CA avand noi judecata cu Sfintia Sa printele arhi-
mandrit al Sfintei Manstiri Mira, ce'i zici Zahariva, pentru
cari pricini in vreme and Dumnealui vist. Iordachi Ruset
luase mosiile Vrancii in stapAnirea Dumisali ne-au luat si
pre noi la stapAnire. Deci dar egutnenul manastirei au fcut
schimbul pentru mosia ce avea mAndstirea in Vrancie din
trupul mosiilor noastre cu mult marime de mosie, mai multa
deatu ave mAnAstirea in Vrancia. Si acum vAzAnd cA se
face mai multA cheltuiala si mergand oameni multi la Esi
in giudecata divanului am socotit din partea noastr a tuturor
ca sA mearga preotul Serban si Radu Bouros si Stefan
Roman din partea noastrA a tuturor razesilor ca sa fie deplin
vichili si rspunzdtori la toata judecata ce se va cuveni, dupa
dreptate ce se va face de la luminatul Divan. Si catA chel-
tuiala se va face la acesti vechili din parte noastra
0 o raspundem noi razAsii Bra cuvnt, deosebit pentru
cati bani vor trebui la scoatere scrisorilor ce se vor face
si s'or cheltui, sd rspundem noi Ora la o para. Insd si oste-
neala kr ce vor sta in judecat cu deosebire sa o rspundem
sau s le rupem din mosii cAt se va socoti ca drept si pe
puterea acestui zapis sA fim urmtori intocmai precum scrie.
$i pentru mai adevArata credinta ne-am pus numele si de-
gitul ca sA (se) cre(a)z(a). Iar dacA noi dupa ce va esi
mosie iarAsi supt a noastr stapanire si nu vom fi urmatori

www.digibuc.ro
 109

a plti toat cheltuiala sd rmnem lipsiti de moie i a rd-

mane toate... (ters)...
Iar dcd nu vor putea a scoate moia, noi sd le platim
vechililor toatd cheltuiala i osteneala lox. Si ce am dat noi
nainte la cheltuiald, bani, sd fie dati despre noi. Sd nu fie
vechilii supdrati flindcd s'au cheltuit acei bani mai Inainte
in judecata aceasta in curgere de trei ani de zile. Si spre
incredintare au iscdlit ai notri preoti cu a noastrd priimire.

1816 Maiu 20.

Erei Ion preot, incredintez i plat(nic)u.

Eu Mo Rklut Dragan, adeverez i plat(nic)u.
Eu Mo Costandin Dumitracu, adeverez i platnicu.
Eu Stefan Dumitracu, adiverez i platnicu.
Eu Mo Ion Dragan, adiverez i platnicu.
Eu Mo Vasile Melintie, adiverez i platnicu.
Eu Mo Gligore Danti, adiverez i platnitu.
Eu Ion Crucian, adiverez i platnicu.
Eu Ion Vechiul adiverez i platnicu.
Eu Anghel Dragul, asemenea.
Eu Stancu Dumitracu, asemenea.
Eu Toader Straiu (7), asemenea.
Eu Vasile RAdugoiu, asemenea.
Eu Neculai Ethenie, plat(nic)u.
Eu Stanciu Dumitracu. asemenea.
Eu Ioan Stratulat, asemenia.
Eu Toader Ethenie, adeverez.
Eu Ion Ethenie, asemenea.
Eu Gheorghe Ethenie, asemenia.
Eu Unchiaul Avram Bud:di.
Eu Ion DAcioiu.
Eu Neculai Iorga.
Eu Ghitd Mdlai.
Eu Oprea BAncild.
Eu Ion Ochean, adeverez.
Eu Dinu Murgu.
Eu Vasile Ion plat(nic)u.

www.digibuc.ro
 HO

Eu Ion Rotaru asemenia.

Eu Ion a (S)tratoni.
*i dimpreund toti isclim invoiala aceasta, cu mic, mare.

No. 66. 1816 Mai 25. Carte de judecat in pricina dintre

MAnstirea Miera i. neamul Vrfincean al Bouromtilor.

De la Stdrostia Putnii.

Preot .a.rban Bd lan ot Vrancia i cu ai lui rdz.5i Vrdnceni,

au tras in giudecatd pe cuvioia sa Arhimandritul chir Za-
haria i egumen sfintii Mdndstiri Mera, aratAnd cd Sfanta
Mnstire, din vechi au avut cateva parti de moie in oco(lu)
Vrancii, in trupurile moiilor lor, la Volocani i Rugetu i
in alte prti i in soma de sta./Irani i curdturi, dar fo (a)rte
putine, care i astdzi sunt tiute i cunoscute; i a in vreme
ce s'au luat toatd moia Vrncii de cdtrd Dumnealui vel.
vist. Iordachi Roset la hotardtura ce s'au fcut atuncia de
ctr Dumnealui vel vornic de Tara de Sus. Costandin
Balo, fiind atuncia sptar i Dumnealui banul Ion Tutu,
fiind atuncia paharnic, au fAcut schimb cu Mdndstirea i au
rdmas in stpdnire Dumisali vistiernicului toate pdrtile ate
are mandstire in lduntru Vrncii i au dat la o margine din
trupu moii Vrncii, alatufand cu moia mAndstirii ce are
din trupul moii Odobetilor, o parte fo(a)rte mare, prin
netiinta Dumisale vistiernic de ceia ce au primit de la
rndndstire i de ceia ce au dat, cdci prtile mandstirii ar fi
putine i cd aceast parte ce s'au datu mdnstirii este din
Pardulu Reghiului in sus, de unde cade Reghiul in Milcov
.,i Ord in muntele Muntioru, acolo in gura pardului Reghiului
hotrndu-s moia mndstirii cu Vrancia; iar in lat, din
apa Milcovului i pard in Plaiu Mgurii i de acolo tot
zare(a) inainte in sus, precum sd scurgu apele i spre Milcov
i spre Zdbala, in Vrancea, pr in muntele Muntiorului.
Pentru care aceasta parte de loc fac numitii jdluitori cerire ca

www.digibuc.ro
 ill
s li se de iarsi in stdpnire kr fiindc au scos toat mosia
de la \I umnealui Vistiernicul si cd toate cele sdvdrsite in
vreme ceia, au rmas fard temei; si mndstirea sd-si std.-
pdnease' pdrtile ce le are din vechi inlduntru Vrncii.
S'au in ebat pe cuvioia Sa arhimandritul Chir Zaharia,
ce rdspunde impotriva ardtdrilor rdzsilor Vrncii? *i au
ardtat cd de acel schintbu, nici o stiintd nu are, ci pre putere
scrisorilor ce are indndstirea, s'au dat ace bucatd de loc mai
sus pomenitd si cd bez aceasta, cere a stdpdni si pdrtile ce
are mndstirea, din vechi, inlduntru VrAncii. Spre aceasta,
s'au zis Sfintii Sale sd scoatd acele scrisori. i au scos o ho-
tarnicd din leat 1772 Aprilie 30, de la un Matei biv vornic
de Vrancea, ardtatoare cd hotdrste mosia mandstirii Mera
pe zapes de cumpdrturd de la mosnasii de Odobesti in
samndle mai gios ardtate: din gura prdului Rdghiului para.
in Curmdtura Spumii, deasupra Piscului Petros si de acolo
tot Piscul Petros para deasupra caselor Bourosestilor, in
de (a)1(u) despre hotaru Vrancenesc si prin piscul de-a
stnga ce merge la vale, para. in Pardul Porcului si de in
PArdul Porcului la deal, Ord in Pdraul Ursei, pdrd in Varful
de (a)lului Ghimpului, tot zare inainte, precum s vars'a apele,
pdrd in muntele Muntiorul, lungu. Iar latu, din apa Milco-
vului si pdrd in zdrile pomenite, unde sd hotdrdste cu Vrdn-
cenii. Au mai scos o carte de la Domnul Io Scarlat Ghica
Voevod din leat 7265 Iunie 11 poruncitoare ca Vrancia sd
plate(a)scd folrit si sdrdrit pe ct ii cuprinde mosia pArA
in vdrful Riutului, iar din vdrful Rdiutului precum sd scurgu
apele si in gios spre rdsdrit fiind mosii de tard, sd nu plod-
te(a)scd acesta. Dar& si alte scrisori de cdt acesta n'au mai
scos fatd. Apoi au scos VrAncenii o copie dupd o carte de
la Domnul Grigore Ghica Voevod din leat 7240 Iulie 23,
ce scrie cdtrd boerii Domniei Sale Costache vel spat. cd la
Ora si glceava ce ar fi avut Mitrofan egumenul de la
Mndstire Mera, cu preotii de Odobesti si cu alti rdzAsi
de acolo pentru niste pdrti de mosie din Sdlistea satului,
intdmplAndu-se fatd el, il ordnduieste sd margd la fata locului
si sd le hotdrascd mosia Sf. Mndstiri.
Iar pentru Arva si pentru mosia din gura Reghiului in sus

www.digibuc.ro
 112

cu Spurdi i pentru alte pricini multe, ce mai au intre 4nii,

i se poruncete s aeze acolo, precum va socoti ea' este cu
dreptul. Si s fac i mrturie la mria rzilor i la mna e-
gumenului. Au mai scos urmtoare mrturie hotarricd, a lui
Costache vel sptar din leat 7240 Sept. 14, arttoare a
intmplandu-se fat la Divan, la giudecata ce au avut-o Mi-
trofanu egumenul de Mera cu rSzii, l'a ornduit Domnul
Grigore Ghica voievod, s vie la fata locului i s aleag
prtile Mnstirei, i s le puie i pietre hotard i urme(a)z.
numitul i le i hotrqte, qi deosebit cerceteaz pentru moia
din hotarul vechi in sus, din gura Rghiului cu Spum, pe
care au scos numitul egumen zapis din leat 7222 Decembrie
in 6, scriind CS ar fi cumpArat Paisie egumenul dela razii
de Odobeti anume Toader Barba' Lata i Ionacul i Irimia
cu ai lor multi. 5i aducand de fat dinteaceti vnzAtori,
au mrturisitu, in frica lui Dumnezeu, c nu tiu de acea
vnzare.
Au intrebat i pe rzii de Vrancea, avnd rzie cu
Odobetii; din toate moiile lor, nu cumva au facut ei vre-o
vnzare ctre mnstire? Si au mrturisit, c nu tiu de acea
vnzare. Pentru care i mergnd in biserica au giurat a
nimic nu tiu de acel zapis. Si inc cunoscnd ea acel zapis
este i zmintitu la slove ilu aniriste ca nici o putere s nu
alb. Aceti scrisori scotnd i Vrncenii i giudecandu-se
i unele i allele, cu lmurire s'au intales, c mnstire nici
o dreptate nu are a lua in acea parte din gura Reghiului in
sus, pre putere acelui zapis 'acei hotarnece a lui Matei
Vornic de Vrancia, in vreme ce in urm, la cercetare i boa-
rare ce face Costache sptarul, la 18 ani in urmd de la ve-
leatul zapisului, cu giurdmant au mrturisit i razii de Odo-
beti i rzii de Vrancia, insui acei artati de vanzatori,
c nimica nu tiu de acel zapis i de ace vnzare, apoi iari
dac acea parte de locu au fostu drepte a mnstirii pe cu-
prindere i putere acelor scrisori, cum de putu mnstirea a
suferi a o lua in schimbu pe prtile ce are in luntrul Vrncii
precum aratd Vrancenii? Si iari, cu toate c aceast giude-
cat este sorocit a merge la Ei i a s hotr5 de cAtr cin-
stitu Divan, dar viind i aicea un multu numr de oameni

www.digibuc.ro
 113

ltrdni carele de sldbdciune nu pot a merge la Esi si ce-

rand cd att scrisorile sd se mai cerceteze, cat si zapisile lor,
pre stiintele lor ce au, cu cuget curat mrturisnd s le as-
culte. Au mrturisit cd a lor au fostu stapdnire din vechi Ord
la hotrtura ce au fcut Dumnealor mai sus pomenitii boeri,
vornicu Costandin Balos si Paharnicu Ion Tutu ce este
acumu ban si de cercetare ce s'au fcut si precum s'au putut
afla adevdr, att din scrisorile ce au esit fat cum si din
mrturia a multi oameni bdtrni rdzsi din Vrancia, s'au
dat la mdinile preotului Serban si cu ai lui aciastd marturie
de giudecatd.
1816 Mai 25.
Costache mare postelnic.
Costache Tigara agd.

No. 67. 1816. Iunie 5. Top rzfisii vranceni, drept

multtimire fat de pdrintele Serban, cari le fusese vechil in
procesul cu Roset, II acorda lui i urma.silor lui, scutire de
la orice cheltuiala comun vor avea, precum a nu pune
nici garduri pe mo*iile lui".

Adicd noi toti rdzsii vrdnceni din toate satele ocol(ulu)i

VrAncii de sus si de gios, incredintdm cu acestu zapis al no-
stru la mdna Sfintiei Sale pdrintele Srban Blan, din sat
Ndruja ocol Vrncii, spre a fi stiutu c noi toate satele din
ocol Vrncii de sus si de gios, am azut cu rugdminte la
Sfintia Sa ca sd ste in giudecata mosiilor Vrncii cu Rosno-
vanu pr candu va sfdrsi giudecata si l'ara fcut deplin ve-
chil rdspunztor, din partea noastr a tuturor rdzdsilor. Si
-noi datori sd fim a scuti pe Sfintia Sa de toate mosiile, cdte
le va ave, in tot cuprinsul ocolului VrAncii, a nu pldti nici
un ban ori la ce cheltuial vor ajunge pe Vrncenii, Sfintia
Sa sd nu plteasc nici un ban si sd fie scutit si aprat a
-nu pune nici garclul pe aceste mosii ce va ave Sfintia Sa,
cilt si urmasii, feciori, ce va ave Sfintiea Sa pe aceastd

www.digibuc.ro
 114

moii, ce va ave in toate moiile Vrancii, s'au ar voi a-0

mai cumpere, suparat sa nu fie la cheltuiala sau la gardu
sa puie, cat va teal Sfintia Sa i top urmaii Sfintii Sale.
nici odinioara, in veci.
Precum ca i Sfintia Sa s'au silit i au cheltuit multi bani
pentru noi i ostenele cat nu le putem plati niciodata. Si ea'
vom fi urmatori a pazi acestu zapes noi i toti urmaii notri,
il intarim cu numele i punere degitilor nostre, intea-
cestu zapes a pazi precum scrie mai sus. Iar cari din urmaii
nowi ar voi sa strice, sa nu le sa tie in sama i sa plateasca
i toata osteneala i cheltuiala cat va zace Sfintia Sa pa-
rintele Serban ca au cheltuit, acela sa plteasca. Si spre in-
credintare am pus numele i degetile in loc de pecete.

1816 Iunie 5.

Eu nemesnic Stoica Popa ot Nereju, adiverezu.

Eu Stefan Tuta, adiverezu, cu tot satu, adiverim.
Eu nimesnic Ion Chiciorea, cu tot satu Naruja, adiverezu.
Eu Alexandru nimesnic ot Vale Shrii, cu tot satu adiverez.
Eu nimesnic Stefan Nistoroiu, adiverez, cu tot satu Nisto-
reti.
Eu nimesnic Arimia impreuna cu Toader Tarde ot Spi-
neti, cu satu, adeverem.
Eu Toader Sacalu nimesnic, cu tot satu Pauleti, ade-
verim.
Eu Simeon nimesnic ot Barseti, cu tot satu, adeverim.
Eu Neculai Danae ot Coza, cu tot satu, adeverim.
Eu vataf Vasile Fusariu, cu tot satu Tulnici, adeverim.
Eu Costandin Tafta nimesnic ot Negrileti, cu tot satu
a d i-i, er ez.
-Eu Ion Zaharie nimesnic ot Volocani, cu tot satu, adia
verim i Costandin Cenua.
Eu Toma nimesnicu ot Colacu i Sava Roman i Eacob.
Patula, cu tot satu Colac, adiverim.
Eu Vasile Istrati cu tot satu Vidra, adiverim.
Eu Ilie Strang ot cu tot satu (sic) GA' (r1)ele, adeverim.
Eu Simion Dascalu ot Vale &aril, cu tot satu, adiverez.

www.digibuc.ro
 115

Si am scris Ionu Preotu sin Diaconu Stan impreung fiind

i nimesnic Macoveiu love li ot Poe(a)na.

De la Vornicia Vrancii.

De Lap fiind i vornicia la facerea acestui zapis ce clan

Sfintiei Sale preotului *erban si cu a lui bun primite, a'
toat optia Vrncii, s'au incredintat si de vornicie.
1816 Iu lie 5.

Con( stan)d(in) Neculai, Vornic Vrncei.

Notd. Tot din aceiasi zi a anului 1816 existd un act identic pe care 11
d satul Naruja, Pdrintelui Serban.

No. 68. 1816 Iunie 30. Zapis din care se vede felul
in care Dealul Secfiturii a fost dat satului Spine.sti.

Adica eu Toader Tarde, ot Spineti, incredintez cu acestu

zapisu al meu la maim lui loan Poman ot sat Nruja pentru
ca sa fie tiut c in vreme cnd moiile Vrancii sa luoas
de Vist.-ul Iordache Rusatu, dupa scoateri moiilor s'au
aruncat muntii Vrancii cu toate frunzele ce sint prin isla-
zuri si una din acele frunze ce sa che(a)ma Dealu Sacaturii
i s'au dat satului Spineti in..loc de frunz. Si intr'acea frunza.
te s chem De(a)lu Scturii, este o sacatur loc de fanat
a lui Poman cel batranu. Si la scoaterea mosiilor i la chel-
tuieala ce s'au facut, s'au aratat Ion Pomana, fie su si au
dat la mini 59 lei, pentru 2 falci loc, fiind ca sd sd mai deschize
(deschiz) precit este facut din vechiu. Pe(ntru) care i s'au
dat acestu zapis la mna lui ca sa-i stpne(a)scd moiea,
ace sacaturd, nestrmutat nici odinioar, in veci. Si spre mai
adivarat credinta, am iscalit ca s nu mai fie suprat.

www.digibuc.ro
 116

Eu Toader Tarde incre(din)tez i am priimit banii.

1816 Iuni 30..

59 de lei in mAna me,
fiind iscIiii fata.
Eu Soare A (n)dronic mar ( tor ).
Eu Ion sin Apostul mar(tor).
am scris cu zisa dumnealor, Ion Preot.

(Pe verso).
la facere acestu zapis, s'au cheltuit 2 lei la vin i un
leu la scrisu zapisului.

No. 69. 1817 lulie 6. Exemplar din ,,tidulele" care au fost

date la mina satelor, in spet satul Nruja, ca sa se tie ce
munte le-au venit la arunctoare i in urma cror socoteli.

De la Vornicia Vrancii.

Adunindu-se din lAcuitorii vrinceni cei mai alei nimesnici

si preoti de prin toate satele ca s socoteasc i s alcAtu-
iascA aezare(a) muntilor, cum sA sA de la 14 hotarA a
VrAncii i intiiu au fAcut aruncAtoare(a) banilor ce au chel-
tuit ei cu giudecAtile pArA s'au luat iarAi la a lor st5pAnire
moiile de sub stApnire(a) ce pusese dumnealui visternicul
Iordache Roset. i dup stare a fiiticaruia munte i satu,
s'au alcAtuit cum sA dea banii.
Apoi dupA sumele de bani ce au agiunsu pe fiiticare satu,.
dupA stare, s'au pus pret muntilor, care-i dup stare i mA-
rimea lui. 5i s'au analoghisit banii muntilor pe banii cheltu-
elii. i pe citi bani au avut dai la cheltuialA, pe ace sumA,
analoghisit, li s'au dat i munti de o potrivA.
Adicd una sutA nouzci i opt lei, lAcuitorii din sat Ndruja,
analog banilor ce au dat, li s'au venit muntele Lapuul de
Sus, despre clod sute clod zeci lei i Muntioarele; Dealul Se-

www.digibuc.ro
 117

caturii, pentru frunza satului. *i mdcar CA' muntii i-au avut

satele mai inainte, iarsi alctuiti sub stpinirea lor, dup
starea satelor, dar fiindc satele din vremea aceia si Ora
acum, altele s'au mrit si s'au facut dou sau si trei ctune
i altele s'au micsurat, nu li s'au putut da dupd stare de atunci
ci dup stare de acum si mai virtos dup banii ce au dat
la cheltuial, fiisticare sat. i fiincic aceast alcAtuire s'au
facut de cdtre Vrinceni inaintea mea, li s'au dat si adeverinta
aceasta, satului Nrujei i Nistoresti, ca sa nu mai fie str-
mutat din numitul munte Lapsul de sus si Muntisoarele
cum si Dealul Secaturii, frunza satelor, pentru psunatuI
oilor si alte vite ce vor avea.

1817 Julie 6.

No. 70. 1817 Iu lie 15. Toate satele din ocolul Vrncii
se adun la sfat la Valea Sarii, impreun i preotii fiind" vi
decid imprtirea muntilor pe sate, fiecare sat lund in raport
cu cota sa de contributie la cheltuelile comune pe care le-a
avut Vrancia in procesul cu Roset. Izvod al repartizrii mun-
tilor pe sate. Strostia Putnii controleaz5 i recunoaste c
operatiunea este bun i dreapta. Totui. satul Poenari refuzi
s se supun.

Adic noi toate satele din Ocolul Vrncii punindu-ne nu-

mele si degitile prin acestu zapisu, pentru ca sa fie stiutu
ea' noi in de noi, adunindu-ne la un loc in mijlocul Vrncii
la un sat Vale Srii, s(i) acolo s'au fcut sfat, inpreun si
preotii find, s'au alcAtuit muntii Vrncii, ca din vechi de la
preastrmosii nostri au fostu multi cari psuneaza oile in-
trnsii asAzati pe banii birului. Dar acum socotindu-se de
catre toate sate(le) ca ar fi ca sd s asz muntii pe banii
cheltuelii ce s'au facut la scoaterea mosiilor Vrncii si asa
cu cali au gsit priotii si btrinii satilor ca s sa urmeze sta.
panire si facandu-s5 legtura prin acestu zapis ca nu vom mai

www.digibuc.ro
 118

strica aceasta asizare in veci. Deci dar analoghisind banii

fiisticaruia sat dupa cheltuiala ce au dat, adica analog chel-
tuelei.
210 lei si muntele 210, Nerej Palten i s'a venit muntele
Musa i Muntioru frunza.
185 analog si muntele 190 lei Valea Sarii i Podurile, s'au
venit Lapasul de jos i Misina si Raiutu, frunza.
190 lei analog i muntele 220 lei Naruja i Nistorestii,
Lapasul de sus i Muntiorile.
210 lei analog si banii muntelui 120 lei, Spinesti i Hera-
s(t)au si Sacatura Vasui, i s'au venit Zboina i Frunte cea
mare, frunza.
185 analog si banii muntelui 180 lei, Paulesti i Hulisca i
s'au venit Mijlocul Cozii i Strungile, frunza.
185 analog si banii muntelui 230 lei, Brssti i s'au venit
Giurgiul i Chinii, frunza si le mai tree 45 lei din pret(u1)
muntelui. Li s'au mai lasat 22 lei 20 par. tot pentru frunza.
Iar 22 lei par. 20 sa mai intoarca la sat Naruja pentru frunza
alt an.
74 lei analog si muntele 70 lei, Coza, i s'a venit Chetricelile
Bodescu, pe jumatate frunza.
120 lei analog si muntele 130 lei, Tulnici, li s'a venit Che-
trosul i Galaciu, frunza.
198 lei analog si muntele 200 lei, Negrilesti, i s'au venit
Paisaua i Soci, Causu, frunza.
120 lei analog si muntele 120 lei, Voloscani, li s'au venit
Furul frunza.
154 lei analog si muntele 170 lei Colacu li s'au venit
Macradeul, trecand 16 lei pentru frunza.
173 de lei analog si muntele 170 lei, Vidra i Cabman, i
s'ali venit Verde le si Ciutele, frunza.
185 analog si muntele 200 lei Gaud le (i s'au venit) Cap (u1)
Cozii de sus, 15 lei trec pentru fru.nza.
Si aceasta asezare ne-(a)mu invoit noi in de noi precum
s'au scris si mergandu si inainte cinstitei Starostii cu aceasta
invoiala de ne-au intarit-o ca sa nu ne mai stramutam din-
tr'un munte la altu munte,puindu -ne numile i degitile. Iar

www.digibuc.ro
 119

care nu vom pdzi aceastd invoiald ce s'au fAcut intru acestu.

zapis sa fie de mare gloabd si spre credintd am iscAlit.

1817 Iu lie 15.

Eu nemesnicu Stoica ot Nerej impreund cu tot satul, ade-

verez si's iscalit.
Eu Stefan Mdrtoiu ot (tam) am iscdlit.
Eu nimesnic Alixandru, ot Vali Sdrii, am iscAlit.
si Stefan Sandu, ot (tam) impreund cu tot satul.
Eu Ion Chiciori, impreund cu tot satul Ndruja am iscdlit
si eu Serban preotul am (iscdlit).
Eu nimesnic Stefan Nistoriu ot sat Nistoresti, am isclit.
Eu nimesnicul Arimia ot Spinesti inpreund cu Toader
'I-Arden am iscdlit.
Eu Toader Sdcdlus, nimesnic ot Pulesti inpreund cu tot
satul am iscdlit.
Eu Simion nimesnicul ot Brsdsti inpreund cu tot satul am
isalit.
Eu Necula Danae nimesnicu ot Coza impreund cu tot satuI
am iscdlit.
Eu Vdtaf, Vasile Fusariul ot Tulnici, Impreund cu tot
satul am iscalit.
Ea Costandin Taft nimesnic ot sat Negrilesti, impreund.
cii tot satul am iscalit.
Eu Ioan Zaharia nimesnic din sat Vdsuiu, iscd1(esc).
Eu Constantin Cenusd, tij iscdlit.
Eu Dimache Sachelar preot sat Voloscani iscl(it).
Eu Toma nimesnicul ot Colacul .si Sava Roman si
impreund cu tot satul, iscd1(it).
Eu Vasile Strat, impreund cu tot satul Vidra, iscd1(it).
Eu Iftimie priot, ot tam.
Eu Ilie Stroe ot Gdurile, Impreund si Vasile Plescan si
tot satul iscAl(it).
Eu Ion Dascdlul ot Vali Sari iscd1(it).

www.digibuc.ro
 120

De la Strostia Putnei.

Cu alcatuire si impartire muntilor, prin invoial ce au fa-

cutu lcuitorii din toat Vrancea, acolo la fata locului, ar-
-tandu-se nemultmiti stenii din satul Poiana si viind inaintea
strostiei cei mai alesi din lcuitorii Vrancei i nemesnicii si
preotii de prin toate satele, cu ei, sand intru inrtisare cu l-
cuitorii poenari, i cercetindu-,s imprteala si aruncAtoarea
ce s'a fcut, pentru cari s'au vAzut la lcuitorii satelor si
tklulile ocolului de Vrancea pre larg arkdtoare, CA puind
pret fiesticruia munte si frunza si analoghisind pe bank
cheltuelii si pe drile si staria satelor au dat fiesticruia sat
si munte de-opotriv. Dup aceasta cercetindu-s5 si prep-
luirea muntilor, s'au aflat dreaptd i potrivit. Apoi intre-
bindu-s5 pe Poenari supt cari cuvinte se arat nemultmiti
cu aceasta impkteal, au rspuns c i-au stramutat din mun-
tele ce l'au avut in stpAnirea lor din vechi. La cari aceasta
au inpotrivit toti lcuitorii Vrncii pe lcuitorii poenari, zi-
cind cd neapkat au cerut trebuint ca s fac5 prefacerea in
munti peck si strile satelor au luat prefacere, adic unele
s'au micsorat si altele s'au mrit cu mult de cit cum sa afla
din vechiu si c sate sint acum 24, iar munti 14, bez frunzile.
Aceste rspunsuri a lcuitorilor Vencii fiind pre tot te-
meiul si intaldginclu-s vederat c ceri trebuinta neapkat
a face prefacere in munti, nu s'au putut strica alcdtuirea
facut intre dinsii mai ales fiind driapta si cumpnit intru
prepluirea muntilor, ci mai vartos s'au adeverit si cu a noa-
str isclituri, rmind pentru satul Poiana s li sa mai rupd
o bucatd de frunz de uncle se va socoti si s li s dea ca s
rmnd intru multumire.

1817 Iu lie 16.

Nota. De la Starostia Vrancii" in jos, exista s'i un act separat, al

Starostiei.

www.digibuc.ro
 121

No. 71. 1817 Julie 16. Starostia ordon vornicului cle

Vrancia s scoat din munte pe Poenari si s-i urce la acel
munte care li s'a venit in urma imprtirii de comun acord
a muntilor Vrncii de ctre toate satele.

Starostia Putnii catre Dumnealui Vor(ni)c de Vrance.

Fiindca la infatosare ce au avut inainte Starostiei lacui-
torii Vrancii pentru impartire si alcatuire muntilor ce dup
analog (lea) cheltuelilor s'au dat fiesticaruia sat, cari si aice
cercetandu-se in fiinta a tuturor lacuitorilor acele imparOri
si alcatuiri s'au cunoscut ca sant urmate pe toata dreptatea
dupa staria fiesticaruia sat care s'au adiverit si cu ale noastre
iscalituri.
Drept aceia sa scrie Dumitale ca oile Poenarilor acelora
ce s'au ardtat cu nemultamire, ce fail poronca starostiei
s'au suit in muntele Musa, par and va lua sfrsit cerce-
tarea aceia, sa pui sa le scoboare din acel munte si sa le sui
in muntele lor cari li s'au (venit) la impartire ce s'au facut
acolo si amintelea sa' nu faci.

1816 lulie 16.

Costache Carage comis.

Dela vornicia Vrancii. Copia aceasta cercetandu-se si fiind-

intocma de pe ce adevarata s'a incredintat.

1816 Noexnbrie 20.

(Iscalitur5).

www.digibuc.ro
 122

No. 72. 1817 Decembrie 15. Sate le din Vrancia se aduta

din nou pentru a discuta chestiunea satului Poiana. Se arati
temeiurile pentru care s'a f Acut arunatoarea i. se afirm ca
Poenarii au luat dupfi dreptate; se hotAr4te a se merge in
judecata Divanului dac4 va fi nevoie.

Adicd noi toate satele din Ocolul Vrdncii, cei mai alesi
preoli si nemesnici si fruntasi, care mai gios ne vom pune
numele si degetul, in loc de pecete, care nu stim carte, iar care
tim carte, ne vom iscli cu al nostru condei, incredintdm cu
acestu zapis, noi rdzdsii din toate satele Vrancii, unul la mina
altuia, pentru ca s fie stiut cd la scoaterea mosiilor Vrncii
s'au fdcut multd cheltuiald pentru toate mosiile ce sa cuprind
in ocol (ul) Vrdncii, s'au fdcut si alcatuiri(a) muntilor Vrncii,
pentru Ca din vechiu, iara muntii asaza0 pe banii birului ce
purta fiisticare sat, dar acum s'au strinsu toti rzsii si bd-
trinii din toatd Vrancea la un loc si fdcind sfat, in fata a
I tuturor, ca sa aseze muntii pe banii cheltuelii mosii ce s'au
facut la scoaterea mosii, iar nu pe banii birului. *i aceast
aruncdtoare am fdcut-o cu build' priimire a noastr, a tuturor
rdzesilor, la sat Vale SArii. *i la o sAptdmin de zile, s'au
ardtat nemultumiti numai un sat Poiana i ne-au tras in giu-
decata cinstitei stdrostii pe toate satele Vrancii. i cdutn-
du-se ace aruncdtoare, de este fdcut bine sau de s'au invoitu
rzdsii in de ei, si cercetind si boerii starosti_cu anadruntul,
pricina muntilor, cum s'au alcatuit, n'au putut-o strica, ci mai
virtos au intdrit-o si cu a dumnealor iscdliturd, dind si cdrti
de judecatd pe fiisticare munte, cu analpgul cheltuelii, pe
mdrimea satelor si munte de o potrivd, dupa a noastr in-
voiald. Apoi acum, dupd acele carti si giudecati ce s'au fcut,
s'au sculat sat Poiana mergindu la luminat Divan si dind
jalobd c s'au scos din stdpinirea muntelui Musa si altu
munte nu i s'au dat. FArd cale au facut de au ardtat ce nu i
se cacie. Dar noi tim, toate satele Vrdncii, ea' dupa dreptate,
ceiace i s'au cazut, i-am dat si munte de o potriv, Capul
Cozii de jos si frunzd, Cblasul Chetrosului, dupd analoghia
ce i s'au venit, iar nu dupd gldsuirea jalobii ce au dat Poie-
narii, c'd nu li s'au dat nici-un munte si au rdmas fdr munte.

www.digibuc.ro
 125

Noi tim toti rdzdii cd am dat munte dupd dreptate

ceiace s'au cdzut i cu acele chipuri viclene a lor, ne-au fAcut
mult sdrdcie la toate satele Vrancii, OA, din vechi, au fost
14 sate din Vrancia i munti 14, dar acum s'au inmultit 24
de sate: apoi dar, cum poate satul Poiana sa ie pe muntele
Mua, cd rmin doud sate fdr munte din rdzie? Si aceast
alcdtuire ce s'au fcut de noi rdzaii din toatd Vrancea,
nu se poate strica, fiind fdcutd prin bund rdnduiald i mai
ales i inaintea cinstitei stdrostii. Ne-am giudecat i vdzind
c.d. nici aa nu-i vin in socotelile lor, noi incredintdm, prin
acestu zapis, punindu-ne numele i degitile, cd nu mai stri-
cam aceast aruncdtoare ce s'au fdcut. Si de vom fi ceruti,
i inaintea cinstitutului Divan vom merge pentru dreptate.
Iar noi, de la mic pdrd la mare, incredintm aceastd invoiald
i ce cheltuiald vom face in pricina aceasta, vom cauta-o.
cu giudecat la pritii notri, tulburind 23 de sate numai
satul Poiana. Iar care din aceti sate nu vom pzi aceast
invoiald, sd pldtim toatd cheltuiala care se va face. Si simem
urmdtori intocmai a pdzi aceasta invoiald i spre incredintare
1817 Decembrie 15.
Eu nimesnicul Lupul, eu Vasile Istrate, eu Neculaiu
Gheorghe, eu Toma Bordeiu, ot Vidra, incredintdm.
Eu nimesnicul Postolache, eu Gligore Topor, sin Gurild,
incredintdm.
Eu E(a)cov Bdtule, eu Dascal Ilie, satul Colacu, incre-
dintdm.
Eu nimesnicul Neculaiu, eu Gheorghe Chitac ot Vale &Aril,.
incredintdm.
Eu Joan Zaharie nimesnicul i eu Stefanu Pdslar i eu
Costantinu Serghie din satul Volocani.
Eu Simion Cd lut, nimesnic, Alexandru preot, sat Volo-
cani, incredintez.
Eu Gheorghit Mateiu din satu Barsdti, incredintez.
Eu Constantin Taft din Negrileti dimpreun cu tot
salul meu, incredintez.
Eu preotul Pavel, cu porunca satului Tulnici, am fost
fatd.

www.digibuc.ro
 124

Eu Nicolaiu Dnoaie din Coza, dimpreun cu tot satul,

incredintez.
Eu nimesnicul Forde, din Spineti.
Eu loan Moocu, ot (tam).
Eu Toader Tirde, din Spineti, incredintez.
Eu stefan nimesnicu sat Nistoreti, incredintez.
Eu loan Danti ot tam, incredintez.
Eu Soare Andronic, ot Nruja, incredintez.
Eu Gheorghe Drst ot (tam) i eu Sandu preot ot tam.

No. 73. 1818 Martie 23. Toate satele vrancene se adun

iar4i in aceiavi pricind si socotesc a fi mai cuminte sa se
invoiasc5 cu Poenarii. Se face o noua aezare a muntilor"
pe baza unor noi socoteli. UrmeazA un nou izvocr.

TO lcuitorii din satili ocolului Vrancii, incredintm prin

aceast scrisoare unul la mna altuia, spre leg5tura invoelii
i desfacerii tuturor pricinilor ce au urmat pin astzi intre
noi. Adic unili din sati nemultumindu-sa intru aezarea in-
partirii hotarAlor i banii cheltuelilor ce s'au fcut intru scoa-
terea moiilor i s'au analoghisat pe fieticare hotar in multe
rnduri, urmind feluri de pricini, iar mai virtos in anul acesta
asupra rnuntilor i hotarale slitilor, s'au intamplat i btlii,
precum la sat Nruja i Nistoreti cu Poiana, din care pri-
cin pornindu i jalobi au adus sat. Poiana carte gospod.
din 1817 Iu lie 13, poroncitoare Care dumnealui Serdaru
Iancu Stavr i dumnealui Serdar Vasa le Andrie ca sa fac5
msura hotarelor Poenii 1 a Neruji, dispartindu-le i invo-
indu-i la pagubele lor, care urmare a numitilor boeri hotarnici,
di s'au i apucat a se pune in lucrare cu msura, de au ramas
anerisit, cci din inpotriva sculindu-se satul Nruja i Nisto-
reti, tot la acesta anu 1817, Decemvrie 13, au adus alt
carte gospod Ctre dumnealor boerii starostii tinutului Putnii,
poruncitoare ca s se rnduiasc a se face peste tot m-
sura i disprtirea, atit a hotarelor din slite cit i a mun-

www.digibuc.ro
 125

lilor din Vrance, cu alaturata carte de blastamu de la preo-

-sfintitul mitropolit spre descoperire adevarului, precum a ur-
mat din vechime stapinire si dumnealor boerii starosti au ran-
duit pe dumnealui Vornicu de Vrancea si pe clumnealui Va-
mesul Gavril Avram, cu hotarare ca, ori sa se puna la cale
invoke intre satele cu pricina, sau sa s(e) faca masura po-
runcita peste toata Vrancea, dupa care au vrut ca sa sa pui
la cale urmarea masurilor, insa au judecat struncinarea pa-
gubiiilor acelor ce para acum am patimit cat si celi de acum
inainte trebue neaparat a le face, cu perdere vremii i cu
mari cheltueli de bani, ne-am adunat toati satele la un loc
si inaintea Vornicii am hotarat cu priimire de opstie a tu-
tulor, ca mai bine sa ne Invoim si sa disbracam toate goa-
nele dintre noi, precum ne-am si invoit asupra mosiilor, ca
-sa ramae fiesticare hotar in stapanirea veche, ce au urmat
pat% acum; iara intru stapanirea muntilor, dupa cuprinderea
usebitelor tedule ce avem la mana fiesticare trup de movie
intrebuintandu-ne si la padure, precum si din vechi au trait
parintii nostrii Bra oprire la locurile ce vor fi codri, 'Irma'
numai satele ce vor fi lipsite de lemnul trebuitor, fart a face
stricaciune sau a clarama cu capre sau cu oi. Iar cele ce vor
fi avind paduri pe mosiile lor, se vor intrebuinta dintru ale
sale. Asemenea si pe satul Poiana intru pagubele ce au pa-
Emit in vara anului trecut, cunoscind ca ar fi incarcat la ana-
loghia cheltuelilor scoaterilor mosiilor pi hotaru sau, asupra
caruia pricina au fost si pornit jalubili cuprinse mai sus.
le-am impacat cu toata multamire lui si a noastra ca sa-i
-dam una mie lei analoghizindu-se pa toate celelalte hotare,
afar& numai di hotarul Poenarilor. *i cu acest chip sfarsin-
du-se toate pricinile dintre noi, n'au ramas cuvint de acum
inainte nici la unele din mosii ca sa mai faca vre-odata
cerire di masura asupra hotarelor, cu cuvint ca. ar fi incarcat
la suma banilor cheltuelilor, peste putinta hotarului sail. Iar
cine dintre noi vor vroi a-si face documentul spre inputer-
nicire si cu cunostinta stapanirii vechi, volnic este a-si face
cu a sa cheltuiala si pe aceasta invoiala care dintre noi se
va intinde mai mult ca sa o oboare din temeiul sau, dator

www.digibuc.ro
 126

sa fie a plti toata cheltuiala ce s'a atata asupra noastra dia

pricina razvratirii sale.
Caci toata Vrance(a) nu mai este distoinica a mai faci
di acum cheltueli intru poftili acelor ce voesc a umbla tot
prin giudecati, insarcinata fiindu i para acum cu grele da-
torii. Asadar pentru ca sa pazeasca aceasta nestricata si ve-
cinica intre noi alcatuire de invoiala, dupa ce preotii si din
fiisticare sat si hotar (nicii) di mosie vechilii ce au fost, au
iscalit si noi am pus degetele, apoi s'au incredintat si di eke&
dumnealor oranduiti intru cercetare si impacatori spre li
nistire noastre pentru mai buna intarire.

1818 Mart. 23.

Eu Toader Tarde, adiverez, ot Spinesti.

Eu Vasa le nimesnicu ot Spinesti, adiverez.
Eu Luca Murgu, ot tam, adiverez.
Eu Toader &Ian ot Paulesti, adiverez.
Eu loan Sacalus nimesnicu.
Eu Toader Enachie ot (t)am, adiverez.
Eu Necula Danoi ot Coza, adiverez.
Eu Ioan Dobre ot tam, adiverez.
Eu Iftimie nimesnicu, adiverez, ot tam.
Eu Joan Necoara ot Tulnicii, adiverez.
Eu Andries Corcozu, ot tam ,adiverez.
Eu Costandin Tafta ot Negrilesti, adiverez.
Eu loan Dascal ot tam, adiverez.
Eu loan Mince ot Barsasti, adiverez.
Eu Ghiorghita Catuiu ot tam, adiverez.
Eu Ilie Cojocariu ot tam, adiverez.
Eu Macovei Tuveni ot Poeana, adiverez.
Eu Ioan Caba ot tam, adiverez.
Eu Neculai Purcel ot Vale &aril, adiverez.
Eu Gheorghi Enoiu ot tam, adivere.z.
Eu Stefan Sandul ot tam, adiverez.
Eu Toma Patuli ot Colacul, adiverez.
Eu Iacov Patuli ot tam, adiverez.
Eu !lie Dascal ot tam, adiverez.

www.digibuc.ro
 127

Eu Preut Neculaiu ot Ruget.

Eu Lupul Lazar nimesnicul ot Vidra, adiverez.
Eu Vasa li Istratie ot (tam), adiverez.
Eu loan Zaharia nimesnicul ot Voloscani, adiverez.
Eu Stefan Paslariu ot (tam), adiverez.
Eu Dumitrascu Bostiogu ot tam, adiverez.
Eu Postolachi Bahna ot Gauri, adiverez.
Eu Ilie Stroe ot (tam) adiverez.
Eu Stefan Martoiu ot Nerejul, adiverez.
Eu Stoica Spulbaru, adiverezu.
Eu Vasile Schiopu ot sat Nat. (u)ja, adiverez.
Ioan preutul ot Poeana adiverez.
Intre infatasare noastra facandu-sa invoiala aceasta cu
primire tuturor lacuitorilor Vrancii, si fiindu noi ornduiti
din partea cinstitei stdrostii, am incredintat.
1818 Mart. 23.

Iscal4i: Dumitrachie Papandopulo vornic de Vrance, Ga-

vrila Avram.

Copie. intocmai dup izvodul aruncAtorii muntilor.

lzvod de asSzare muntilor din anu 1818 Martie 23, clup
carte de la Domnul Scarlat Calimah Voevod, din an(ul)
1817 Decenwrie 13 si cu carte de blestem de la preosfintitul
Mitropolit, invoindu-se intre dnsii; inf.:

Lei Para le
pretaluire munOlor pe banii cheltuelii mo-
siilor.
210 analog, si muntele, 210 lei: Lapasul de gios,
160 lei si Furul, 130 lei; sat Nerejul i Pal-
tinul i s'au venit. Si mai are sd mai intoarcd
uncle sa va cade, 80 lei. Si cincisprazaci
lei, sd-i rmdi pentru frunza.
185 analog. Si muntele 130 lei: Chetrosu si
55 lei Frunte ce Mare a Muntisoarilor; sat
Vale Sarii i Podurile; potrivindu-s in-
tocmai Raiutu, frunza.

www.digibuc.ro
 128

Lei Parale
190 analog. $i muntele 220 lei; I\l'aruja i Nisto-
resti, L5pasul de Sus i Muntisoarile si
Muntiorul frunza. Mai trecindu 30 lei. $i
s'au lsat pentru ostenelile Sfintiei Salep1-
rintelui Serban, umbrandu pentru noi,
pentru giudecata mosii a toat Vrancea.
210 analog. $i muntele 220 lei, sat Spinesti (si)
Sacatura Vsui, Ii s'au venit Zboina
de(a)lul Scaturii, frunza, din lac la vale,
spre Herstrau. $i le mai trece z5ci lei i
k s'au lsat pentru mo Toader Tirde, um-
blindu si el pentru giudecAti.
185 analog. $i muntele 180 lei. Li s'au venit
muntele Mijlocul Coza, a satului Pulesti
i HMI lisca. $i Strungile frunza.
185 analog. $i muntele 230 lei, sat airs:Asti, li
s'au cuvenit muntele Giurgiul i cu frunza.
Mai trecindu-le 45 lei. $i li s'au ldsat tot
pentru frunz, 22 lei parale 20. Iar 22 lei,
parale 20 sa mai intoarcd cui sA va cAde.
74 analog. $i banii muntelui 72 lei, sat Coza,
muntele Chetricelile; si Chicioru Mesteca-
nului, frunza.
198 analog. $i muntele 130 lei, Macradeu;
Galaciu, frunza: Satului Tulnici.
198 analog.' $i banii muntelui 210, Sat Negri-
lesti, Niuselile; si Chinii, frunzg. $i le mai
trece 12 lei, lsAndu-sA pentru ostenelile lui
Taff& ce si el au fost in giudecat pentru
mosike Vrnctr.
1567

(Pe verso).
Lei Parale Tot asmine.
1567 suma urmat.
120 analog. $i muntele 160 lei, sat Voloscani,
Verdili, munte; si Crligu, frunzA. $i
mai trece, sa mai intoara, cui sA va cade.
40 de lei.

www.digibuc.ro
 129

Lei Para le
154 analog. Muntele Misana, 50 lei, Bodescu
50 lei, Cabalasul Chetrosului 40, li s'au
mai venit satului Colacu i Ruget i Tichi-
rig; neagiugindu-sa 9 lei. 5i Ciutile, pe ju-
matate frunza.
173 analog. 51 muntele Cap (u1) Cozii de gios,
170 lei. I s'au venit satului Vidra i C-
liman; 51 Ciutile pe giumatate frunz; sae
telor Vidra i Caliman.
155 analog. 5i muntele Musa, 210 lei, sat Po-
iana. 5i li mai trece 60 lei, lsandu-sa
pentru frunza, 35 lei. 5i are sa mai in-
toarca, cui sa va cade, 25 lei.
185 analog. 5i muntele Cap (ul) Cozii din sus,
200 lei, Gaurile i Purceii i Faros. Mai tre.
cindu-le 15 lei. 5i li s'au lasat frunz.
2354

Acest izvod de munp s'au alcatuit i s'au impartit muntil

candu s'au adus carte domneasc impreuna cu carte de
blestem de la preosfintitul Mitropolit, s'au impacat i satele
cu pricina pentru munti cat i pentru despartire hotaralor, ca
sa nu mai ramai nici-un cuvant asupra muntilor sau a hota-
ralor, sa le faca vre-o masura, ci sa fie alcatuire precum s'au
asezat intr'acest izvod, carele s'au iscalit de vechili Vrancii.
5i noi rzasii toti ne-am iscalit in cartea ce s'au facut de }Doer-a
randuiti, dumnealui Vornic de Vrancea, Dumitrache Popan-
dopul i dumnealui Gavrila Avram.

1818 Mart. 23.

Iscaliti: 5arban Iconomu, Toader Tarde. Costantin Tafta.

adeverim pentru toata Vrancea.

Acte Vrancene 9

www.digibuc.ro
 130

No. 74. 1818 Mai 5. Sate le Nistore.,sti i Naruja, care erau

in acela., hotar, stabilesc aminuntele invoelii din 1816 privi-
toare la dania unei cote parti de 30 lei cfitre printele Serban,
din trupul muntilor lor.

Imprtirea muntilor intre satul Nistoreti i intre satul

Nruja, care munti li s'au venit la arunc5toarea VrAncii intre
amAndoua satele. Insa muntele Lapiil de Sus, pret. 120 de
lei qi Muntioarele 100 lei, care munti s'au aruncat pe banii
cheltuelii moiilor. Din mijlocul acestor doi munti, s'au &A-
ruit preotului Sarban 30 de lei, de la toat Vrancia. Care bani
are sa de sat Nruja 22 lei, 20 parale i satu Nistoreti 8
lei, 20 parale; care bani au a-i da din var in var.& s'au
brinz. Bez 4 lei i 20 parale are s'a de tot sat Nistoreti,
Narujenilor ce le trec munte, dup arunatoare.
(Scris de o alt mn).
Incredintam noi cei mai jos iscliti intru aceasta condia,
ca la aruncatoarea muntilor ce am fcut noi in de noi, adica
sat Nistoreti i Nruja, fiindu rzi, tot intr'un hotar i
ramaind din parte noastra la impartirea ce am facut, ca sa*
mai am 8 lei 20 parale printelui SArban, sau brnz de
aceti bani, din an in an, cum i urmailor Sfintiei Sale, in
veci. Bez 4 lei 20 parale, sa am satului Narujii iari din
an in an. Iar nefiind urmtori a da banii acetia, s-i ea
din munte loc de la noi, iar partea de razie ce i s'a veni
Sfintiei Sale din muntele Nrujei, sd puneze impreund cu
sfitenii. Si pentru mai adevrat credint am iscalit.
1818 Maiu 5.
Eu Vasile Aga, incredintez.
Eu Ion Panti, Incredintez.
Eu Ion Dkariu, incredintez.
Eu Neagu preot, incredintez.
Incredintm sat Nistoreti i am i scris. (Lipsete isci-
litura).

Not. Actul s'a extras dintr'o condicA de cas a printelui Serban Man,
vechilul Vrancei.

www.digibuc.ro
 131

No. 75. 1818 Mai 28. Starostele porunceste vornicului

si indeparteze pe un Caereaza ce se asezase pe nedrept pe
tarina satului Naruja.

StArostia Putnii,

CAtre Dumnealui Vornic de Vrance.

Pricina ce este intre CAcAreazA si lcuitorii Nrujei dupA
vadeaua ce s'au pus de ctre vornicie, de o lunA de zile,
ca s-si rAdice casa, sA-i faci artare cA pAnA a nu sA im-
plini vadeaua de o lunA de zile, s vii cu Nrujenii s s(e)
judece, cad neviind pnA la vade, apoi i sA va ridica casa
din locul acela, iar vitele si masturii numai decAt sA s(e)
scoat din tarnA fArA a sA ingAdui mai mult sA le pricinuiasa
pAgubiri. Si pe dAnsii sA-i trimit inainte vadelii aice, ca sl
s(e) infAtoseze si sA li s de hotArAre.
1818 Maiu 28.
(0 iscAliturA).

Pentru pAgubirile ce v'a fi pricinuit cu vitele in Varna IA-

cuitorilor s faci dispgubire si sA s(e) facA si implinire.

No. 76. 1818 Iu lie 20. In pricina Nrujenilor cu Poe,

narii pentru Bozul, vornicul Papandopulo, anunta pe Narujeni
WA vie la Poiana cu batrani si dovezi.

Dela Vornicie,

CAtr toti rAzAsii de mosie hotarului NArujii;

Fiindcfi eu ma aflu in Poian, s vA sculati si veniti cu totii,
batrnii si cu scrisori, dovezi ce yeti fi avnd, in pricina ce
aveti cu Poenarii, pe bucata de mosie ce sA chiamA Bozu.
ca sA se cerceteze si sA sA de sfarsit pricinei.
1818 Iu lie 20.
Vornic Papandopulo.
SA vie si Stan Mu(r)gulet, btrAnul, impreun.

www.digibuc.ro
 132

No. 77. 1818 Iu lie 21. Sate le Nruja si Ghebesti, ca sa

conteneasc5 certurile &litre ele, hotrsc hotarul lor despar-
titor, de bung voe.

Adica noi, care mai gios ne vom iscli, incredintdm cu

acest zapis al nostru, la mina Sfintiei sale Printelui Serban
adlan si la mina tuturor stenilor din Nruja, precum s se
stie c in multe rinduri avind pricini de giudecdti i gilcevi
cu Ndrujdnii pentru sdcdturile i mosia ce au fost megiesit
a Ghebestilor, cu a Ndrujii si pi care cheltueli fcindu-se
in multe rinduri cu judecdtile, ne-am adunat cu totii i o
parte si alta; apoi socotindu-ne in de noi, cu build rinduiald,
ne-am pus la cale si de acum inainte s lipseascd toate acele
pricini ce au fost pind acum, gilcevile cum si judecdtile. Si
ne-am invoit cu semne despdrtite despre amindou pdrtile
de mosie; adicd din virful ce este de-asupra gropii Danciului,
muchea cea Inalt, cu rapi, si se incepe plaiul la vale, toatd
zarea pard in apa pdrdului Tojanului, in spre miazd zi, rd-
mine secaturile Ghebestilor; iar in jos spre amiazd noapte,
ramine mosia Nrujei, cum si din vechi asa au fost. $i a
Ghebestilor, acele secdturi merg ping in seckurile Vilcanilor,
ce sint tot in hotarul Nrujii. Dupd care invoial ce-am fcut
cu bung primire noastrd, fiindcd i noi stim ca din vechiu, prin
aceste semne de mai sus au fost despdrtirea acestor sea-
turi, a Ghebestilor. Iar pentru cite scrisoari s'au fcut mai
inainte, toate au ramas cu anerisis ,decit nurnai o carte de
giudecat de la Panaite Ciutd, famine statornic in veci,
fiind facut la Lap locului si prin build rinduiald. Si asa s
fie statornicd invoiala noastrd Titre amndou'd prtile. far
care nu va pdzi aceastd invoial dintre amindod pdrtile si
va strica-o, ace parte s plteascd toatd cheltuiala i sd de
straf 100 lei, la care giudecdtor vor iei. Si spre mai ade-
vrat credintd, puindu-ne numele i degetele, ne stiind
carte, in loc de pecete.
1818 Iu lie 21.
Eu Toader Gheba, incredintez.
Eu Ion Gheba, incredintez.
Eu Vasile Mocan, Nastasie Gheba, incredintm.

www.digibuc.ro
 133

Eu Stan Repa, martor, Gheorghitd Polobocu, martor.

Gheorghie Funer.
La aceastd invoiala am fost Lap, Theodor preot, vechil(ul)
Vrancei.

No. 78. 1818 Julie 24. Cacarezii i. Rai lenii se plang c'd
pe nedrept sunt izgoniti de Ndrujeni hind i ei mosinai.
Zapciul ordon vornicului sa cerceteze pricina impreuna cu
bfiteanii.
Vornicul rspunde c jluitorii nu sunt cu rzksia in NA-
ruja". Ii sfatueste sa plAteasc bezmanul cuvenit. Le respinge
argumentul c ei ar fi cu fazfigia in satul Poiana. Decide
sa mearga la sat Poiana sli caute rfizfisia, iar nu la NA.
ruje.
Dela Zapcii,

Catre vornic Ion Pone.

Mai ludndu vre-un om batrdn, dimpreund sa merge0 la
locu unde au trait acesti oameni Ion Raileanu si altii, care
ei aratd Ca' casa lor iaste pi mosia Vrdncii, insd afard din
tarna, in fundu RAghiului, cum sa scurgi apa Apei spre
Milcov si nici o stricdciune nu face, mai ales cd ei sunt omeni
di mosii, c acolo au trait tata-sdu si mosu-sdu avnd casd
si poeni si livezi vechi, dela bdtrdni, pe cari au dat si la
cheltuiala scoaterii mosii, bani, si acum il izgonescu, zicand
Ca s se duca la muntenii, cari au fugit acum la munteni,
bdtandu-i si luandu-i si scrisorile ce au avut,
Pentru aceasta sd mergeti acolo si sa vide0 ce stricdciuni
au fcut ei in tarnd si in fdnete sau de n'au fcut, dec.&
numai pentru pizmd au fdcut. Si precum ve0 adeveri, in frica
lui Dumnezeu, s da-i mrturie in scris, in dos(ul) acesti
porunci, ca dupa aceia sas facem si noi instiintare cinstitei
starostii.
1818 Iu lie 24.
Ionascu.

www.digibuc.ro
 134

(Pe verso).
Din porunca Dumisale cApitanul Ionascu, mergnd eu la
sat Nruja, dupa jaloba ce au datu Ion RAile(a)nu si cu
Mir Autd Cackez, mergnd la fata locului, am cercetat cu
amkuntul, in frica lui DumnezAu, intre rksii din Nruja
si intre alde CAckezi, de sAntu din mosnasi NrujAi sau din
batrAnii lor. Si n'au dat spitA de neam, nici snt rAzAsi din
NAruja. Deci eu i-am indatorat ca s se invoiascA cu Nru-
jni, cu besmanu mosiei si pentru iamas, ca sA plAteasc. Si
ei au rAspuns ziend c rzsia lor o are la sat Poiana, in
Vrancia; si eu i-am indatoratu ca s miargA la sat Poiana ca
&A-0 caute rAzAsia, iar nu la Nkuja. Si cum am gsit cu cale,
am dat inscris la maim Nerujei, spre incredintare am iscAlit.

Eu vornicul Ion Pone.

No. 79. 1818 August 12. Carte de judecat prin care

Narujenii cAstigfi de la Poenari muntele Bozul.

Carte de giudecatA, ce au avut Poenarii cu Nkujenii, in

anul 1818 Avgust 12 pe o bucat de locu ci sA numeste
Bozul si au ramas Poenarii di giudecatd.

De la Vornicia VrAncii.

Lcuitorii satului Poiana au tras in giudecat pe lAcuitoril

Nkujei, supt cuvant c ar fi avAnd o bucatA de locu ce se
numeste Bozul, data din hotarul Nrujei, de catre btrAnii
Nkujii, cu o invoial din leatu 1768 Mai 20 si cA Ndrujenii
n'ar fi tiind in sama ace invoial, neingduindu-i saii sea-
pneascd locul, precum li s'au dat de catre toti btrAnii din
vreme aceia, asAmene si banii cheltuelii scoaterii mosiilor, nu
s'ar fi supuind a-i plti in suma banilor aruncati pe hotarul
Poenii.
S'au intrebat pe Nrujenii ci rdspund impotriva? Si au
scos o mkturie de hotar de la Matei Vornicul de Vrance,

www.digibuc.ro
 135

carele este iscAlit i in invoiala ce este la mAna Poenarilor

tot din acela an 1768 Iu lie 28, cu arAtare c5 cu inAlAciune
au fAcut bAtrAnii Poenari, mArturie de invoialA, fArA tire
bAtrnilor din Nruja i pe Vornicul de Vrance l'au Inelat,
di o au incredintat, precum aceastA spunere a NArujenilor
s'au i adeverit indatA. CA in dosul mArturii ce le &A Matei
vornicu de Vrance pentru hotArke Bozului, anirisAte acea
invoialA prin insui iscAlitura lui, mArturisind cA 1-au inelat
Poenarii i sa fie ca o hArtie albA .
Au adaus a zice Poenarii cA au (a)vut i stApAnire pe acel
loc de atunce qi pArA acum i de ar fi fost rA invoiala n'ar
fi stApAnit i stApAnesc i acum acei ce au avut sAcAturi
pe acel loc, care sA trag din bAtrAnul Merlan precum i ho-
tarnica lui Matei vornicu VrAncii, ii imputernicete a stA-
pAni 6 fAlcii de cosire supt rApa lui RoschilA. (Au) mai cerut
arnAndoaA satele ca sA merg la starea locului i precum voi
gsi cu cale prin mrturie i dovezi de stApnire a cui o fi
fost din vechi i le voi hotArA, vor rmAne multamiti. Am mers
insu-nli eu dupd a lor cerire i s'au strAns multi oameni *i
din hotarul Valea SArii i din 1\15ruja bAtrAni i tineri iar
mai vArtos s'au aflat un btrAn din hotarul Vale Sdrii, ezAtor
intr'un cotun ce este intre Putna i tocma langa hotarul
NArujei i a Valea &aril, anume Gligora Putinei, cm aproape
de o sut de ani; acela mArturisind cA tie hotaru pe unde
au fost din vechi intre Vale SArii i intre NAruja, au rAs-
puns Poenarii cA dupa aceluie om mArturie, vor rAmAnea i
ei odihniti. S'au luat pe bAtrAn impreunA cu mine i cu tot
norodul ci era de fatA, am mers mai intAi la Piatra Vacei
ci este in marginea apei ZAbala unde sA impreund cu Putna,
acestea amAndouA ape i au arAtat bouar pe ace piatr zi-
and ca de cand el era copilandru s'au hotArAlt Vale &Aril
cu Nruja de un Cuza i acel Cuza au fAcut seam pe piatrA
care semn pArA acum nimeni nu l'au tiut i de acolo au
mers plaiul pe deasupra pArAului Bozul pArA in dreptul secA-
turilor numitilor i acolo au arAtat cA au fost un fag cu bouar
i piatrA hotar, ins nici fagul nici piatra nu s'au aflat i.
vAzAnd Poenarii cA bAtrAnul intrA mai in sus cu hotarul
Valea &Are peste semnele ce avea ei in mArturia pomenitA

www.digibuc.ro
 156

mai sus, au zis ca si pe acolo sg multumesc sa li se dea,

adaugand a zice, ca ei dura veche stapanire, iar nu dupa acea
invoiala, din care vederat s'au inteles cg giaba sa acolissc
cu acea scrisoare mincinoasa pe care nici au avut sa o mai
scoata acolea la fata locului, caci daca ar fi apucat stgpanire
din vechi nu trebue a-0 faca inceput mai nou prin invoiala
si daca iarasi invoiala ar fi fost buna, ar fi avut stapanire
macar de la vreme invoeli incoace, dar.nici aceia n'au avut-o
caci dupa marturisirea atgt a batranului acestui numit, cat
si a celorlalti batrani si megiesi din Vale Sarei si cand s'au
prins vreodata taring au stapanit si acei din Poiang, Ina
pentru vechile sacaturi a lor ce le-au avut din care nimeni
nu i-au scos si nici este pricina pentru a-i scoate, de cat sa-si
plgteascg banii cheltuelii la hotarul In carele sant. Au mai
dovedit Inca Narujenii, ea* si in vremea boerescului, dijma
dela acei din Poiana ce au fost si sant pe acea bucatg de
loc, o au strans feciorul boeresc din Ngruja, precum s'au
vazut $ i izvoadele dijmurilor iscalite de stapgnire in mgna
Nrujenilor. *i la aceasta insa(si) stefan Tuveni, cel mai
batran orn din Poian, n'au taggduit ca au strans dijma Ng-
rujenii, dupa care curat s'au inteles ca plata banilor cheltuelii
trebuie a se da la hotarul ce s'au strans si dijma pentru ca
analoghia banilor cheltueli s'au facut pe izvoadele de stran-
gerea dijmei in stanjeni si in pogoane, ne putandu-se ma-
sura in vreme aceia hotarele si locurile fiesticaruie si asa
Ii s'au hotgrat ca sa-si deie Poenarii pre cum si Valesarenii
ce au locuri de hrana inteaceasta bucatg de loc Bozul, ana-
logonu banilor cheltuiti la hotar Nrujei. Dar pentru a scoate
pe Narujeni din stapanire locului, dupa cerere Poenarilor
cu acea invoiala cerand Inca sg si giure numai sa fie locuI
al lor, nu 1-au suferit giudecata, cunoscandu-se plecati la
giurmnt spre a-vi indrepta viclesugul scrisorii din care cu
toate indreptarile rgman gios, le s'au mai adaos in sfgrsit
o intrebare; de ce s'au multarnit a fi mai putin loc sa ia dupg
mgrturia lui Grigoras Putinei de cat precum li scrie in In-
voiala si au raspuns ca batranii cei mai dinainte o au fcut
iar nu ei. Cu care rgspuns au vrut sa-si acopere vinovatia
vicleniei scrisorii s'a pagubii ci au pricinuit Nrujanilor cu.

www.digibuc.ro
 137

cheltuiala ce au fcut prin giudecA0 asupra pricinei, zicAnd

cd ei n'au stiut-o de r par.& acum; pentru care iardsi li s'au
hotArdt, ea de vor dovedi NArujeni c.d. Poenarii au mai scos
aceastd scrisoare si la aka giudecata precum au ardtat NA-
rujenii cd o au scos la un Hristudor, ci era cumpArdtor in
vreme ce au fost Vrancia subt stApAnirea dumnealui visti-
ernic lordache Roset si i-au rAmas pe Poenari; insd dovadd
in scris nu s'au vAzut si de vor scoate vre'o dovadd cd au avut
stiintd Poenarii, cd scrisoarea li era a si au mai adaos in
urm a le face supArare si cheltuiald, sd le plAtiascd toatd
cheltuiala si paguba atAt Nrujenilor cfit si Valesrenilor pe
care i-au fost zAlogit, pentru banii cheltueli, pe sAcAturile ce
au intr'acest loc Bozu si le-au purtat zAloagele, ertAndu-
li-se acum pentru ca au incredintat nestiinta lor pentru scri-
soare de au fost fa, cu toate cd drept era sd le plAteascA fiind
clironomi in rutate ce au urmat bdtrAnilor. Dar s'au lsat
pall vor scoate dovada NArujenii, ca. s'au mai infAtosat acea
scrisoare pArd acum undeva la giudecatd, sau mAcar la in-
sus"' ei in de ei. 5i urmarea pricinei si hotArArea ce li s'au
fdcut, li s'au dat aceastA mArturie de giudecatd la maim NA-
rujenilor spre a-si trage banii cheltuelilor dela Poenari pe
locurile ce stdpAnesc.
1818 Avgust 12.
Dumitrache Papandopol.

No. 80. 1819. Chitant pentru plata a 8 lei, pentru o

falcie in Nerejul mic.

Lei 8. AdicA optu lei, au dat Gheorghi Eneiu, din

Valea SArii, din banii cheltuelii mosii, pe o falcie
ci are in cotu(1) Nerejului Mic, in SecAtura lui
Enei (restul rupt).
Eu Stefan Rddutd, nimesnic.
1819....
Am scris Dimitrie Tuvene (?)
inaintea lui.

www.digibuc.ro
 138

No. 81. 1819. CAtunul VAlcanilor, arendeaz, moia

Simeonul, impreun cu curAturile de pe ea, pe trei ani. A-
detul moii e de 40 lei.

Adicd noi cutunul VAlcanilor, carile mai gios ne vont

iscAli, dat-am adevArat i incredinot zapesul nostru la mAna
rAzesilor din sat NAruja, pentru ca sA fie stiut cA am luat
Mosia Simeon, impreunA cu toate curAturile nostre, pe
_

curgere de trei ani de zile, ca sA le plAtim adetu patruzAci

lei de tot an(u) fArA nici un cuvAnt si spre incredintare ur-
meazd ale noastre iscAlituri si punere degitilor.
1819.
Eu Stefan VAlcan, plat(nic).
Eu Iacov VAlcan, platnic.
Eu Petre BArA, platnic.
Eu Ursu BAr, platnic.
Eu Vasile VAlcan, platnic, si toti VAlcanii platnici. Si am
scris cu zisa isclitilor, Ion Comanu.

No. 82. 1819 Main 29. Satul Vetresti cere de la pfirin-

tele Theodor, vechilul Vrfincii sfi le dea un popa la biserica
lor. Se obligA a da 100 lei ajutor la cheltuiala preotiei, loc
de casfi i clacS.

AdicA noi lAcuitorii si poporanii di la biserica din satul

Vetresti unde se cinsteste si se prznueste sfintii mai marii
voivozi Mihai si Gavril, precum sd fie stiut cA fiindu cu totu
lipsiti de priotu la biserica nostrd di mai sus numitA si ru-
gAndu-ne de printile Theodor vichil VrAncii, ca sA ne de
priotu, ne au rAnduit pa pArintele Stefan, ficior sfintiei sale,
din satul SAcAtura Vasuiului ca s ne fie slujitor la sfnta
bisericA de sus pomenitA. Si noi incA ne-(a).m indatorit, ca
sA-i ddm ajutor la cheltuiala priotiei o sut de lei, si doo zile
de daca si anerisite cu preo triizeci de pArale zio de cosire
si 20 prale zio de prsit. 5i ne-(a)m indatoritu se-i facem si
casa pi locu nostru uncle cere trebuinta, lingA bisericd si loaf.

www.digibuc.ro
 139

unde o cuprinde casa i cu acareturile ei se fie in veci a prio-

tului i a feciorilor i a nepotilor sfintiei sale, care Dumnezeu
ii va darui. i candu s'au facutu acestu zapisu au fostu cu
buna invoire i primire tuturora poporanilor i pentru mai
adevarata credinta ne-am iscalitu puindu-ne numile i de-
gitile ca s() fie de intarire.
1819 Mai 29.

Eu Craciun Darie nemesnicul, adeverezu.

Eu Ghiorghie Agheluan, adeverezu.
Eu Dumitru Vatra, adeverezu.
Eu Ion Balanuta, adiverezu.
Eu Toader Ciut, adiverezu.
Eu Petre Dulghier, adeverezu.
Eu Neculai Tirde, adeverezu.
Eu Ion Clap (!), adeverezu.
Eu Dobrota Otele, adeverezu.
Eu Ursa' Tirde, adeverezu.
Eu Trifan Pinte, adeverezu.
i noi toti 'n'tenii i poporenii, adeverim.
*i am scris eu diacul Costantin at Vetreti cu zisa lor,
Fiind i noi fata la invoiala aciasta de mai sus numit.
Onofrei Eromonah nacial(nicu) schitului Vrancia.

No. 83. 1819 Iunie 28. Ciorn de vechilet pe care Vran-

oenii ar da-o cuiva, al cdrui nume e lasat in alb, in pricina
pe care o au cu fostul vornic de Vrancia Papandopulo pentru
un rest de bani.

Pentru jfuirile ci ni-au facut Dumitrache Papadopulo,

ci ne-au fost vor(ni)c de Vrancia inteun an de zile, cu
toat a dupa jaloba ce am dat s'au rnduit cercettorii la
stare locului i au facut catagrafie de toate jafuirile urinate,
prin a caruia indemnare insfarit ne-am invoit i pentru
.apte mii de lei ce s facea sa ne intoarca. Ne-au dat prin

www.digibuc.ro
 140

invoiala numitul 2821 de lei, dar pentru c numitul nistam-

parandu-si, cu viclean cuget, prin jalobele ce le-au dat in.
urma au surpat invoialile, pentru aceia i noi, ca unii ce ni
cunoatem asupriti i pagubai numai cu aceati bani 2821
lei, ce prin invoiala ni s'au dat, cerem implinire dreptului
nostru intocmai dupa catagrafia ce s'au facut de cercetatori.
Si pentru ca acum n'am putut veni la Ei inadins spre aceasta,
fiind vreme a tot lucrul, prin scrisoare aceasta randuim vechil
de plin raspunzatoriu pe (loc lasat liber) carili
sa stei sa se giudece cu cerire de implinire a apte mii lei,
ce cu asuprire le-au luat numitul vor (ni)c de Vrancia, caruia
spre a fi cunoscut de vichil din partea noastra i-am dat
ciasta vichilime.
1819 Iunie 28.

No. 84. 1819 Iu lie 4. Scrisoare particular adresat pa-

rintelui Serban, la Naruja, de niste trimesi ai s5i, care au
lucrat in pricina cu vornicul Papandopulo.

Cinstitului al meu duhovnic parintesc Sfintiei Sale Orin-

telui Iconomul 5erban, cu evlavie la satu Nruja din Vrance.
Cu fiasca evlavie ma inchin Svintiei tale printe iconomi
Serbani. Am mai scris i iarai scriu Svintaii tale ca vor-
(ni)cul ce au lost de Vrancia, Dimitrie Papadopulo, vrand
sa surpe invoelile ce au facut cu Vrance, au pornit jalobe
asupra me, aratand ca toate ate au luat din Vrance au fost
obiceiu i c invoelili le-au fcut in said i cu acest chip ma,
trage pe mine la hatmanie, cerndu-i toti banii ce au dat
dupa invoiala data. Iarai spre a mai adaogi venitul vanzarii
vorniciei vra s instatorniceasc ca in toti anii sa fie supusa
Vrance in darile de bani cate au luat vornicul, precum paine,
fa/1u], branza, clacile qi toate celelalte s li statorniceasca
obiceiu in toti anii a le lua dela Vrance in bani, precum au
luat vor (ni)c (u) Papandopulo i spre a instatornici aceste
toate, v(Azn)ci c hotafte a nu da inapoi banii ce am dat

www.digibuc.ro
 141

vornicului subt cuvant c invoiala a fost sdlnic si ca cele

ce au luat, bine sant luate, m'am sarguit prin toate chipu-
rile ca sa trag pe pricind in judecata Divanului de unde
stiu ca. nu se vor pute suferi acele jafuri, dar n'am putut,
pentrucd au trebuit sa fiti di fatd.... (A)sa dar eu, datorie
mi-am fdcut si iardsi imi fac si acum si v instiintez cd banii
ce au luat Vrance, sd cer inapoi cu chipul ce am ardtat, ca sa.
se instatorniceascd in tot anul luarile de bani ce s'au facut
si dar pentru ca s. scapati si de raspundere banilor pentru
care trebui sd sd trimatd zapciu sd implineascd, pe rangd
care s scape Vrancia si de acele ludri de bani supt cuvant
de paine, fan si altele, precum s'au luat /Jana acum. Pentru
aceia Maud stiut Vrancenilor si Pldesilor and yeti socoti
numai de cat, indatd, sculati-vd si veniti... (rupt)... si vd
incredintez ca nu numai banii ce au dat Vrancenii veti rds-
punde inapoi, dar inca yeti castiga carte domneascd la mdnd
ca sd lipsascd aceste ludri de bani ce s'au urmat de vornicul
acesta. Deci dar fait mai Inuit sd prelungiti vreme, veniti
numai de cat indatd ca s ie intampine chipurile ce lucreazd
numitul ca sd-si poata lua dela Dv. banii inapoi si ca sa in-
statorniceasc in tot anu celi ci au luat el, asamine a-si lua
datorie. Cat am facut vd Instiintez; sd veniti, tragand la
hanu ce este langd mine, si &ant a Sfintiei
tale sufletesc fiu, Iancu Anghelin Costache.
1819 lithe 4.

No. 85. 1819 Iu lie 9. Scrisoare particulari intre aceiai.

prin care pfirintele Serban este anuntat si vie la Focani,
sfi se intalneasci cu Serdarul Vasile Andrie.

1819 Iu lie 9.

Cinstit duhovnicesc printesc Svintiei Sale parintelui Ico-

nomului Srban, cu fiasc5 evlavie. La sat Nruja din
Vrancea.

www.digibuc.ro
 142

Cu fiasc evlavie, ma inchin Svintiei tale, parinte Ico-

noame Sarbane.
Intai cercetez pentru Svintia tale sa'n'atate. Al doile te rog
indat ce vei lua rvasul, te scoa1 si te du la Focsani ca
sA te int-alnesti cu Dumnealui Serdaru Vas'Ale Andries, A
te pliroforisasa pentru toate ate fam scris mai inainte.
de vreme ce voesc a strica invoiala, trebuie neaprat in-
data sa veniti s-I intampinati, atat la cerere ce face spre a
i se intoarce banii, precum si a cere dreptul dupa cercetare,
acum fiind si vreme ca sa. s(e) poat face o carte domneascg,
ca sa* lipsascA aceste din Vrance pe vreme viitoare. Cci de
yeti face, s'A poate sa ramai traba a o implini cu zapciu,
vechil, cu zAboveli. Sant al Svintiei tale fecior duhovnicesc.

1819 Iu lie 9.
Iancu Anghelin Costache.

Cand yeti veni, adA si invoiala lui, add si izvad(u1)

(sters) cu implinire de intregi bani, ce au luat fiesticare
sat, in care sa' s(e) iscliasa cate un unchies din fiesticare
sat si s'a se arate pe ceia ce dupa tocmeald mi au dat mie.
558 de lei pentru osteniala me si cheltuiala drumului.

No. 86. 1820 Iu lie 20. Adeverint de toate actele Bou-

rosstilor, pe care acestia o dau spre descarcarea vechilului
lor, parintele erban.

Scrisorile ce s'au dat la BourSsastii ce au fostu la mini:

pentru vichilime ce am fostu si le-am dat in mana Radului
Boros si a lui 5tefan Roman, 1820 Iu lie 20.

0 carte de nimesnic, din 1785 Maiu 6.

Un avas, din 99 Maiu 11 dila Starostie.
i alt-A scrisoari dela r5z5si, din 1791 Iu lie 26.
alta scrisoari dela cAlugarii de Mira, din 1807 Ia-
n(ua)rie 23.

www.digibuc.ro
 143

Si alt scrisoare, din 1776 Julie 5, dela Cumba Mitoc (1).

Si aceste scrisori le-am dat in mama Radului Boro i
Stefan Roman.
Eu Radu Boro, am primit.
Eu Stefan Roman, am primit.
Neagu .(7) Freot, am fostu fat& cand au primit scrisorile.

No. 87. 1819 Dec. 31. Scrisoare prin care un preot

Teodor, inSiinteazi pe parintele 5erban a nu l'a gfisit in
anumite condici, al ciror rost nu este arfitat in act.

Cercetare ce am facut pentru banii vodomotii, aa am de-

verit: au artat parintele Teodor ci este pus in condica 1
este... (ters)... Parintele Sarban au zis ea' nu este ni:ci pus
in condicd, nici cum. Si eu sngur am cercetat toata condica
i nu l'am gsit nici eu, ni(ci) pltit nici nepla(tit) i au
rmas tot cum au artat printele Gheorghe.
Pentru aciasta nu lipsesc a tiinta Sf. Tale ca s-i (pui)
la cale dup cum duhul sfnt te va lumina i snt al Sf.
Tale mai 'ink 0 plecat slugt.
Theodor preot.
1819 Dec. 31.

No. 88. 1820 August 11. Starostia anunta pe Pfirintele

5erban i alti fruntai din satul Nfiruja, si vie la judecata ce
o au cu neamul Ciarfizenilor.

Strostia Putnii,

Catr Sfintia Sa Iconomul Skban.

i Stan Burd i Ion Chiciorea i Soare ot Nruja. Primind
porunca aciast s v sculati i. sa veniti la Starostie ca s
rlispundeti in pricina de giudecat ce averi, Mirut Eni i

www.digibuc.ro
 144

Mgdlina, niamul CAckAzesc, pentru o parti de moie ce

au in hotar Nrujei, ce din vechi au avut-o in stpanire, iar
acum i-a fi diprtat.
SznintealA s nu faceti, cad neviind impreun i cu toate
dovezile ce yeti ave, v vom aduci cu zapciu pltind i ci-
bote(le) dupa poronca gospod ce au adus.

1820 Avg. 11.

InsA la Starostie yeti veni spre infAtoari, la viitoare lun

Septv.
(IscAliturA).

No. 89. 1820 Noemvrie 29. 0 implinire de bani, de atre

un arma, a unor cheza0 a tfilharilor vrnceni".

Treti Arma, Mihalache Cirepiu,

Viind cu porunca gospod pentru implinirea hanilor de la

chezaii tlharilor vrinceni, ce s'au gsit de la unii, s'au im-
plinit; jar acetii de mai gios au rAmas datori a plAti cloud
sute de lei dui:4 cum se inseamnA mai jos i implinindu-i
cu sorocu ce l'au pus insi cartea domneascA de curatire
i scApare din chezie. Si am isclit.
1820 Noemv. 29.

75 lei Stoica Lupuor cu doi tovarAi.

50 lei Tnase i i un tovarA.
50 Ion arlior cu tovarAii lui.
25 Vasile Bdtu, bez aptezprezece lei ce are s mai dea
altui arma.
200 adicA dou sute lei.
Treti Arma,

Mihalache Cireoiu.

www.digibuc.ro
 145

No. 90. 1821 Decembrie 3. (Copie). Strostia Putttii.

hotfiraste pricina dintre neamul vrfincean al Bouromtilor i
Mfinastirea Miera, impotriva acesteia din urm.

StArostia Putnii,

Radu Bouros, Stefan Bouros, Vlcul Bouro i Stefan Ro-

man si cu alti ai lor rAzasi din Vrancia, neamul Bourosatilor,
au fcut arAtare c Svanta mnstire Mera are in hotarul
Vrancii o parte de mosie, cumparaturd din vechiu de la niste
Vrnceni i cu hotarnicA arAtatoare in semne. Si in vreme
cand sa luase toatd Vrancia in stpnire de catra Dumnealui
Vist. lordache Roset, au fostu fAcut Dumnealui Vist. schimbu
cu numita manstire, &lid manastirei partea aceasta ,a Bou-
rotilor. Si manstire au datu pomenita cumprtur danie.
Acum fiindca Vrancia, prin giudecatile ce au avut, s'au dat
iarasi in stpnire Vrancenilor si dup carte gospod din anul
1815 Iu lie 9, cuprinztoare c schimbul ce au fAcut ma-
nstire cu Dumnealui vist. sa rame Bed de nici o putere,
imputernicindu-se pe rAzsi aii stApani moia in cuprinderea
vechilor hotare, au cerut ca mn5stirea s stapneasca ia-
rsi cumparatura veche ce o are danie si pe dnsii sd-i im-
puterniceasc a-0 stApAni, drept parte lor. Pentru cari vd-
zand(u)-s mai inti o hotarnica din 1777 iscAlit de Matei
Buluc-Ba i de Stefan Poronic, ce, din porunca starostiei
din vremea aceia, deosAbeste parte mnstirii prin semne i
petre hotar, incepnd din Gura Reghiului la de(a)1 Piscul
Petros pe dela de(a)1,de lac uncle au pus i piatr si s co-
board de vale pe culmea malului, pe Muchia Spumii in cd-
fink in gura Pgraului Porcului si O. suie in 1-lga Porcului,
in vrful cel inaltu, inchie in de(a)1(u1) Ghimpului, ce sa
hotr5ste cu hoteru(1) Vrancii, dupd scurgere apelor in
tifilcov. Al doile carte gospod. din 186 Octv. 20 data' la
mAna VrAncenilor in urma anaf(o)ralii, prin cari s'A imputer-
nicescu rz5sii Vrnceni a-si stpAni mosia intocmai pre
hotarele ei, precum s'au stpnit din vechiu. Si al treile po-
menita carte gospod. din 1815 catr starostie poruncitoare a

www.digibuc.ro
 146

ramane fara nici o putere schinabul egumenului numitei m-

nstiri, fiind moia a razilor Vranceni.
Dupa tot cuvantul dreptatii am cunoscut de cuviinta cerere
lor i dar prin scrisoare aceasta a starostiei sa imputernicescu
pe razaii neamului Bourtilor stapani partile lor, in-
tocmai precum le-au stpanit i mai inainte, din vechi, far&
de nici o suprare. Si manastirea iarai sa stpaneasca pr-
tile, cumparaturi i danii, ce ari in satul Ruget i in satu/
Volocani din Vrance, dupa zapisli ce are manastirea, pre-
cum au stapanit mai inainte de luare Vrancii de catra Dum,
nealui vist..lar dac in urma va scoate manstire niscak val
scrisori, dovezi, care s surpe scrisorile razeilor Vranceni,
atuncia prin drumul giudecatii i va cauta. Iar 'Ana atuncia
vor stapani razaii precum s'arata mai sus. Dreptu aceia s'au
dat la mana numitilor rzai aceasta carte spre a sa pazi
urmare intocmai.
1821 Decv. 3.

Neculae Costandache caminar, Petrica Grecu, isclit.

/4o. 91. 1823 Februarie 28. (Copie). Starostia Putnii in-

trete din nou dreptatea neamigui Bourofistilor.

Starostia Putnii,

Dupa jaloba ce au dat catra Maria Sa Voda, razaii Vran-

ceni, ce s numescu Bouroatii, cu aratare ca in trupul mo,
iei Vrncii, de pe moii i stramoii lor, au parte de moie
de batina numita bouroasca, cari sa megieti cu trupul de
moqie a manastirii Merei, prin cuprinderea hrisoavelor vechi
ce au. Si fiindc dupa intamplarile ce au urmat, s'au dat in
vnzare cu anu, moiile manastirilor greceti, dandu-se i
moia manastirii Mara, au tras in stpnire tiitorii moiei
manastirei i parte lor. Si cer ca sa li s scoata moia de subt
impresurare. Dupa cari a lor jaloba la 20 Sepv. 1822 s'au

www.digibuc.ro
 147

fdcut luminatd carte gospod, eked strostie, cuprinzdtoare

cum ea' inflosdndu-s inainte Mriei Sale lui Vocld mai sus
nuraitii razdsi i cu tiitorul moiei, Vtaf Stefan, ce este acum
Srdar, dupd scrisorile ce s'au vazut la mna jluitorilor s
sA imputerniceasc pe pluitori a stpani dreaptd mosia, dup
cum din vechi au stpanit, iar pdrt(u1) cumpardtoriu sa-si
caute cu aceia de la cari au cumprat. Apoi in urmd mergdnd
Spiridon Grneat, unul din tiitorii acestii mosii, au dat
si el jalob Mdriei Sale lui Vodd cu ardtari cum c la anul
1821 Aprilie 23, au cumprat el venitul mosiei Mera di la
Dumnealui vornicul Latcarachi Sturza, in cuprinderea hota-
relor ce s'au stdpnit mai inainte de catre egumenul mdna-
stirei i ca puind stdpanire, s'au sculat unii din lacuitorii acei
subt cuvdntu c ace parte s'ar fi stpnit cu nedreptate
de cdtra egumen i t el rdmdind a mai da 550 lei Dumnealui
vornicului in plata cdstiurilor, il opreste impotriva lipsii
Dupa care si a lui jalobd au scos luminat carte gospod. din
12 Ghenar 1823, poroncitoare cdtrd stdrostie ca sd sa rdndu-
iascd indat un cercettor la fata locului, i ori cat venit se
va dovedi cd s'au rpit de catrd pardtii Bourdsti de pe acea
parte, sd se facd mp1inire. Si s se dei jluitoriului, tiitorului
subt cuvAnt cd aceast parte de mosie o are cnd ar
fi intrat cu schimbul la mndstire Mera dela neamu Bouro-
sdscu din Vrance. In urmd, dupa aceasta, de iznoav mer-
gnd la Esi rdzsii Bourosdsti, iard si-au intins jalobd cdtr
laria Sa Vodd, cu para asupra numitilor ordndatori, Serdar
Stefan Branzd i Spiridon Gdrneata rugandu-se Indltimei Sale
ca dup hotdrdre de mai inainte i dup cuprinderea scrisorilor
vechi ce au Aluitorii infatosat, inaintea Indltimei Sale, s
li se de in stpdnire parte lor de mosie numit Bourosascd
sd numai fie suparati de catre ordndatorii mosii mand-
stirei. Dupd care a lor a doilea jalob, li s'au dat carte cin-
stitii logofetii, din .10 Februar 1832, hotdratoare care sta.
rostie, 'ca neaparat s sa urmeze dupd cuprindere cartii
gospod din 20 Sepv. 822, dndu-s in stdpAnire jluitorilor
Bourdsti toat parte lor de mosie, ce voie a o trage in
stapdnire paratiilor ordndatori a mosiei mnstirei Mera.

www.digibuc.ro
 148

i cd de urmare ce se va face, ad se trimit o invtiintare cin-

stitei logofetii.
Deci intrAnd .vi strostia cu dinadinsul in cercetare pricinei.
s'au aflat cd in vreme cnd se luase moiile Vrdncii de cdtrd.
Dumnealui biv vel visfiernic Iordachi Roset, scotnd Durn-
nealui hotarnic pentru tot trupul Vrdncii, pd rdposatul lo-
gofdt Costandin Balu vi Dumnealui Vornic Ion Tdutu, fiind
atuncia paharnic aflndu-se in vremea aceia egumen mand-
stirei Mera Preosfintia Sa Vlddica Iranapoleos s'au invoit
cu Dumnealui vist. prin vechilul Dumisali, Dumnealui cd-
minar Ianacachi Pruncu i au dat nivte prti ce ave mandstire
inlduntru Vrncii numite la Ruget vi la Volocani, hotdrt.
vi aleasd dintru in vechime, cum 0 12 flcii la 'Nruja, toate
prtile danie de la Ursa Motoceasca fata Spir(u)lui 0 din
potriv au luat de la Dumnealui vist. Rost parte de movie
Bouroascd, dupd cum ne-au incredintat act= 0 Dumnealui
Ban Toma Stamatin din toatd urmarea pricinei avnd vtiint
tocmai din vreme hotdrdrii lui i a schimbului ce s'au fdcut
intre Preosfintia Sa Vlddica i intre Dumnealui Vist. Si in
urm, in vremea Domnului Scarlat Calimah, intrnd in giu-
decatd Vrncenii cu Dumnealui Vist. pentru tot trupul moiei
Vrdncii i lundu-o intru a lor stdpnire, vdznd schimbul
urmat intre mandstire 0 intre Dumnealui Vist., cu rvluire
prtii Bouroascd din trupul moiei Vencii, nici cu un chip
nu l'au fostu primit i mai ales au hoardt Sfintiei Sale Ar-
himandritului Zaharii, egumenul din urm al Mandstirii, ca
sd-si stdpneascd drepte pkrtAle mandstirii ce's ardtate mai
sus, ce o are inlduntru Vrancii si ei sdli stpneascd par-
tile 1or, in intregime hotarului Vrncii, precum din vechi
au stdpdnit, neprimind nici c'un chip, de bun, schimbul acela.
Aceasta este pricina cu cari acum in vreme tulburdrii, gd-
sAndu prilej tiitorii movii mdrastirei, au tras in stpanire parte
Bouroascd vi pe di aka parte, s'au stpdnit i stpdnescu,
si astzi partile mandstirei .acele ardtate inluntru Vrancii
de catr alti orndatori ce tin alte trupuri de movie a mn-
stirei, tot la tinutul acesta. .
Si dar fiincicd rdzdvii Bourovvti 0 toti Vrncenii, nici cu
un chip nu primesc rluirea stapanifilor ce din vechiu, dupd

www.digibuc.ro
 149

luminata Carte de porunca a Mariei Salle lui Vocla, urmata

intai i dupa cea din urma carte a cinstitei logofetii, cuprin-
zatoare a sa urma poruncii gospodu, dupa toata dreptate, am
imputernicit pe razaii Bouroati, a-i stpani parte de moie
.1 manastirea iarai, sa-i stapaneasca prtile sale de danie,
ce le are din vechime inluntrul Vrancii. Pentru cari de urmare
intiintam cinstitei logofetii.

1823 Februarie 28.

Sandulache Stamatin, spatar.

Costache Dascalescu, p-aharnic.

No. 92. 1825 Iu lie 5. Un Criste Ciufa incredinteaz5

ca va sluji pe Iconomul Serban, dac il va scoate de la in-
chisoarea grosului". De nu va fi urmfitor sfi-1 prind, sa-1
globeasc5 vornicul.

Iscalitu mai gios incredintez cu zapisul meu, la maim Dum-

nealui parintelui konom Sarban ca indata cum ma va scoate
de la inchisoare(a) grosului voi merge i voi sluji la Dum-
nealui dupa chezaia ce am dat, inaintea vorniciei de
Vrancia. Iar de nu voi sluji atunci Dumnealui vornicu sa
ma prinda i sa ma pedepseasca ori cum ii va fi voia i sa
ma globeasca i pentru credinta am pus deget(u1), iscali-
4ura de plat(A).
1825 Iti lie 5.

Eu Craste Ciufa, platnec.

Eu Gheofghe Bodescu, martor.
Eu Radu Susa, martor.

www.digibuc.ro
 150

No. 93. 1824 Mai 6. Ctiva locuitori ai satului Spinesti

se prang Domnului CA un oarecare Toader Nestoroiu le impre-
soari mosii ce au in satul Nestoresti.
Domnul le orinduieste hotarnic.

Prea Inaltate Doamne,

Jaluim Inaltimii Tale ea la Vrance in moia Nestoretilor

avem batin de pe stramoul nostru Pipa i ne-o impresoard
un Toader Nestoroiu cu neamul lui, tot de acolo. Ne rugam
Inaltimiei Tale sa ne dai luminat carte gospod. cdtra Dum-
nealui Banul Toma Stamatin ca sa marga la fata locului
i dupa cercetare cu amaruntul ci va faci in fiinta amanduror
partile i dupd dovezile ce avem, sa ne scoata de supt impre-
surare partile noastre i s le hotarasca stalpindu-le cu petri
hotara, dandu-ne O. marturie hotarnica dupd obiceiu i veci-
nica pomenire va ramane Inaltimei Tale.

Pre plecati.

la mna Ind ltimii Tale.

Toader Tarde, Luca Murgu, Preot Teodor Gheorghie

Mardare i Toader Anastase, ot Spineti.

(Pe verso).

Dumnealui vel logofdt va pune la cale.

1824 Mai 6.

Cinstit i credincios boeriul Domnii Mae Toma Stamatin

biv vel ban, santate.
Din cuprinderea jalubii acetii, pre largu vei intelege ar-
tarea jaluitorilor i cerire ci fac.*Deci poroncim Dumitale
ca sa mergi la stare numitei mo*ii i in fiinta atat a jdluito-
rilor, cu toate dovezile ci vor ave, cat i i a paratilor.
sa intri mai intai in cercetare scrisorilor i a dovezilor aman-
duzor pArtilor si daca vei dovedi ca jluitii au dreptati ca

www.digibuc.ro
 151

sa traga si ei parti din numita moie i vor dovedi adivarati

artarile dor i ramaind si paratii multamiti, le vei da si mar-
turie di cercetari; dupa cari apoi, cata parte sa va dovedi
a raluitorilor, sa o i diosabesti di ear& ceilanti razsi cu
petre hotara, d4ndu-le si carte hotarnica dupa obicei, ca ad1.i
poata stapani in paci dreapta partea lor, iar daca ori la cer-
citare ci vei faci Dumneta, sau la hotarat, va nasti vre'o
pricina di nemultamire despre vre'o parte, atunci petre ho-
tara sa nu pui, ci sa dai marturia Dumitali de cercetare ci vei
face la parte cari sa va cade si sa-i sorocesti pe amandoua
partile, ca dupa vreme lucrului sa vie la Divan spre a li
se da hotarare.
1824 Mai 7.
(Pecetea domneasca).

No. 94. 1825 Martie 15. Vfilcanii se indatoresc ,,a face

un pop" pentru biserica din Prahuda, anume pe ginerde pa-
rintelui erban. In schimb vor face gi ei parte din popond
acelei biserici.

Incredintam noi iscalipi mai gios cu acest zapis al nostru

la mana Sfintiei Sale parintele Sarban Iconomu, stiut sa fie
ca la zidire si facere Sfintei bisarici de la cutunul Prahuda,
ce este in hotar Narujei fiind si noi cu locuinta aproape de
ace Sfanta besarica si cu departare de alte popora, dar cu
razasia iar mutati la hotar Naruja ne-(a)mu socotitu in de
noi, c ar fi mai de cuviinta a fi si noi la poporu acesta, unde
adunandu-ne i cu lacuitorii din sat Prahuda, am facutu a-
cesta adevarata legatura, ca dupa cheltuiala urmata, ce pr
acum s'au facut, a tot lucrul Sfintei beserici, s'au apropietu
mai de gatire, dar i noi urmatori santem a face un popa
desavarsitu, care am socotit a fi pe diacu Ion salt preot Ion
Soare si putere no (a)stra este a da bani la preotia-i de o
sea patru zaci lei, cu vade hotarat !Ara la Sfantu Gheorghe
viitor. Iar de se va intampla a nu da bani acestia si vom in-

www.digibuc.ro
 152

toarce hotrra acesta dupi fgaduinta ce am fAcutu, volnic

ea fie Sfinita Sa a plini de la noi la numita vade. $i spre
adevAratd credintfi ne-(a)m pus minele i degetul spre
plata.

1825 Martie 15.

Eu Stefan Vlcan, platnic.

Eu Iacov Vkan, platnic.
Eu Vasile Valcan, platnic.
Eu Gheorghe VA Ican, platnic.
Eu Ion Va. lcan, platnic.
Eu Vasa' le Vlcan, platnic.
Eu Stoica VAlcan, platnic.
Eu Mihai Valcan, platnic.
Eu Anghel Vlcan, platnic.
Eu Radu Valcan, platnic.
Eu Ion Mrza, platnic.
Eu Gheorghe a vdanei, platnic.
Eu Stefan tij frate, platnic.
Eu Petre Bra, platnic.
Eu Ursul Bra, platnic.
Eu Apost(u1) Bala, platnic.
Eu Maftei PAltnea, platnic.
Eu Stoica Baciu, platnic.
Eu Gheorghe a Savii Ghede, platnic.
Si am scris in zasa i primire i cu vointa isclitilor de sus
i 'am isclitu.

Leonte Diacul.

www.digibuc.ro
 153

No. 95. 1825 Martie 5. Aceia0 Valcani, in aceia0 pri-

cina, se invoesc sa li se dea ociaa, de catra Narujeni, dealul
Cheia pe care il aveau pana acum in arendfi, cu conditia
sa fie 0 ginerile parintelui Serban, ,,cu vitele in pastmea
acelei mosii". Daca nu-1 vor scoate pop& la acel popor, sa
ramae invoiala ca o hartie alba.

Incredintam noi iscalitii mai gios cu acest zapis al nostru

la mna Sfintiei Sale parintele Srban Iconomu si a tuturor
razasilor din Naruja, stiut sa fie ca la zidire si fadre Sfintei
besarici de la cutunul Prahuda ce este In hotar NAruja,
fiind si noi cu locuinta intre satu Spulberiu si Paltinu, iar cu
sadere noastra sntem pe hotar Nruja, am socotit in denoi
ca sa fim si noi la poporul bisaricii din Prahuda. Iar biru
nostru ne este la SA (n)delarii Milcovului de Sus. *i prin ru-
gaminte ce am facut ca SA ne primasca si pe noi la popur,
cu primire noastra de obstie, am hotarat ca sa dam doug sute
patruzaci de lei in infirm Diacului Ion San preot Ion Soare,
ca sa sa faca preot. Cu acesta alcatuire intre raz4ii din NA-
ruja ca s ne de o bucata di mosie ce SA chi(a)mA la Cheia,
din sus de sacatura noastra, cari au Lost emasu de vite. Carili
am tinut-o si am psunat-o noi, din yard in \Tara, cate patru-
zeci lei pe tot anul, ce dam razasilor din Naruja. *i acum la
aceasta legAturA ce faeern prin zapisul ce dam, ne-(a)m al-
catuit c de se va face Diacul Ion Preot s rame ace bu-
cata de loc data pentru lei 240 si va fi si preotul cu vitele sale
in psune acei mosii cari ni s'au dat ocina. Iar daca Diacul
Ion nu s va faci preot la popur (ul) unde suntem, la Prahuda,
nu va fi statornica mosie de veci si vor lua Narujanii iarasi,
venitul lor din anu in anu tiindu-si in seamA venitul acelor
doua suti patruzaci di lei, precum au fost si mai inainte si
hartia ce ne-(a)u dat-o Narupanii va ramane ca o hrtie
alba, netiindu-se nici intr'o sama dupa cum zapisu nostru
urmeaz SA-I dam la maim razasilor din Naruja si spre mai
adevaratA credint ne-am pus mfiinile si degitili in loc de is-
clitura.
1826 Martie 15.
(Urmeaza aceleasi iscAlituri, ca si in actul precedent).

www.digibuc.ro
 154

No. 96. Mai 15. In aceiasi pricing a facerii unui preot

pentru biserica din Prahuda, Vglcanii precizeazg noi mg-
nunte ale conventiei lor.

Adica noi carele mai gios ne vora pune numele i degetele

incredintam cu acestu zapis al nostru ce dm la mana Sfin-
tiei Sale parintelui Iconom *arban i a razailor din satul
Naruja, tiut sa fie c la alcatuire ce am facut cu Dumnealor
in urmare diacului Ion, genirile Sfintiei Sale, de a sa face
preot, acum am istovit toti banii la plecarea sa la preotie
Sfintia Sa parintele konom, impreuna cu razaii, ne-au dat
zapis de ocina pentru moie, pentru doti sute patruzaci lei
ce le-(a)m istovit in mama Diacului Ion, insa cu aceasta
cuprindere, ca daca milostiv(u1) Dumnezau a voi de a sa face
preot, va ramane bun zapis(u1) de pe urma de veci. Iar daca
de vr(e)-o infamplare, nu sa va faci preot, apoi va ramane
acel zapis din urma ca o 'Artie albg. i vom urma intocmai
dup.& cuprinderea zapisului dat mai inainte, din 1826 Maiu
15, ca pentru acei bani sa tie in sama cate 40 lei pe an din
batic(u1) acei moii, ramaind moiile iarai a razailor, pre-
cum au fost din vechiu. i spre mai adevarata credinta, am
pus numile i degetele, cati am fost fata la faciria zapisului.

1825 Mai 15.

Eu Mihai Valcan, adeverez.

Eu Gheorghe Vlcan, adeverez.
Eu Stoica Baciu, adeverez.
Eu Vasile Valcan, adeverez.
Eu stefan Vlcan, adeverez.
Eu Petre Bara. adeverez.

www.digibuc.ro
 155

No. 97. 1827 Mai 5. (Copie). Vrincen citigind ju.

decata ce o aveau cu Ministirea Miera, trag in judecat
satul indilari, cari ciptase de la Mnstire dreptul de a
folosi Dealul Boului. Se di dreptate Vrincenilor.

Strostia Putnii,

Ldcuitorii satului Ndruja au tras in giudecata strostii pe

lcuitorii satului Sdndilarii de Sus, pentru o hucatd de loc
ce-i zice De(a)1(u1) Boului, a cdrora pricind, dupd cercetare
ce s'au facut, s'au dovedit precum in gios aratd, adica acestu
loc este din dreptu trup mosii Ndrujii si in nii trecuti, cu
impresurare, au pus stapdnire mndstire(a) Mera, and
atunce si ldcuitorii satului Sndilari au ,inceput a-1 ara si a-1
cosi. In urm dupd giudecdtile ce au urmat intre ldcuitorii
satului Nruja si intre mandstirea Mera au scos acel loc
de supt inpresurare, rmdind iarsi in sapdnire lor. Cnd
atuncia au si vrut a scoate pe ldcuitorii Sindilari dupd acel
loc, dar fiind cd apucasd da arasd si sdmnase, au cdzut cu
rugdminte ca s-i lasd inca in vara acee, indatorindu-s cd
le va pldti atdt pe an(ul) acela cat si alti trii ani, ce sta.-
pdnisd mai inainte, scotand lcuitorii satului Ndruja spre
dovadd intru aceasta si un zapis din trecutu an, Aprilie 23,
ci-I dau ldcuitorii Sdndilari. Asa dar, vdzAnd stdrostia do-
vezile mai sus prescrise din parte satului Nruja, intdiu cd
acel roc este din dreptu trup acei mosii si lAcuitorii San-
dilari n'au obisnuit din vechiu a ara si a cosi acel loc, ci
numai de 4 ani, incoace cdnd i-au agiutat prileju de sa in-
presurasd acel loc de eked mnstire(a) Mera si ei ca niste
lacuitori de pe mosia pomenitii mdndstiri, fiind si megiesi
cu locul ce sa impresurasd si al treile, insusi scriso(a)re(a)
ce o dau ei cdtrd lcuitorii Nrujeni ca lasdndu-i sd stdpd-
neascd vara trecutd, mai multu nu sd vor amesteca, ce le
va plti si dijma, li s'au hotdrat ca mai multu s nu sd ame-
stece intru acel loc ci s rdme al stpdni tot ldcuitorii sa-

www.digibuc.ro
 156

tului Nruja, precum i mai inainte de inpresurare. Pentru

carele s'au dat la nand i aceastA mrturie de giudecat.

1827 Mai 5.

Be ldea Manu Sptar.

Copia aceasta s'au scos din cuvant in cuvnt dup ce(a)

adevaratA i s'au adeverit i de cAtre mine, iscAlit(u1).

1836 Decembrie 28.

SArban Iconomu.

CAtre cinstita stArostie a tinutului Putnii.

SA alAtureazA i aceasta CA la anu 832 Iu lie 28 s'au adus
i carte(a) cinstitei visterii cAtr Dumnealui comisul Mihit
fiind atuncia staroste la tinutul Putnii, fiind CA tot acestu al
sat' posisor moii ManAstirii Mera, de la sini s'au fcut sa-
mavolnic i luas. 4 boi, 2 acestui cretin i 2 boi altuia, tot
de aicea din Vrance, de la sat Nruja i numai de cat i-au
dat inapoi i l'au i infrAnat starostia pentru obrAznicia lui
i aa acum, s'au fcut samavolnicie tot (de) acest Alecu
i au luoat vita de eapA a omului din drum i l'au i bAtut
fAr nici-un chip de Indatorire, cu tire(a) stApAnirii. S'au
fcut de la sine samavolnic O. de 4 sAptmni i mai bine,
de cand este omul rAbdAtor de vita lui i cAnd Dumnealui
c(u)c(onul) Iordachi Pruncu are putere i tiint ce va face.

1836 Decembrie 31.

Plecat,

Preotu Serban Iconomu.

www.digibuc.ro
 157

No. 98. 1827 August 27. Scrisoare particular din partea

a doi trimesi ai Vrancei spre antare de hrisoave ce trebuiau
la judecki, cfitre pfirintele Serban din Nfiruja.

Cu fiasca plecaciune inchinandu-ne, sarutdm cinstit mna

Sfintiei Tale parinte Iconoame Srbane.
A noastra dragoste rvnitoare catra acest locu ni'au salit
de am venit apostule*te pnd aice in satu Rugetu *i instiin-
tandu-ne cum cd Sfintia ta ai sa, vii aice impreund i cu toti
lacuitorii de pe acolo, spre punere la cale, pentru tratarisire
lacuitorilor Vrancii, catra Vornicul de Vrancia, Dumitru, noi
am venit de patru zile aice i asteptdm venire Sfintiei Tale
ca sa ne punem la cale pentru uricele vechi, ci Sfintia Ta /e
tii dupa cum prin viu cuvant fam aratat. Si mi-ai trimesu
rspuns prin fiul Sfintiei Tale polcovnicu loan, ce prin Panciu
m'au cdutat. Dupd instiintare ce facusem inca de la Focani,
ne rugdm Sfintiei Tale printe Iconoame fara in ce mai
mica intarziere, vino pana aice ca sa dam sfarsit dupd cum
amandoi in viu glas am vorbit. Caci vreme nu ne iartd fiind
i noi famelinti (sic) cu casa grele, care cere trebuinta acum
a ne face stransoare pentru iarna.

Ai Sfintiei Tale, prea plecati fii suflaeti.

Vasa' li Dumitru, capitan.
Petri Celas, capitan.

1827 Avg. 27.

Cinstit si mie ca un parinte, Sfintiei printelui iconomu

'Arban, cu fiasc plecciune s se dea la Nruja.

www.digibuc.ro
 158

No. 99. 1827 Sept, 18. Scrisoare particulari in aceiasi

pricinfi. Se pomeneste de un suret scos de pe hrisovul cel
mare al lui stefan prin care se &A danie mosia Vrancii lui
One Ureche; de un hrisov al fiului acestuia, intaritura unor
pfiminturi pe apa Putnei si de un altul de la Vasile ,,ce am
stiut noi ea' ar fi fiul lui tef an Voevod", pentru alte hotare
decit ale Vrancei.

Cu fiasca plecaciune inchinandu-ma, srutam cinstita

mama Sfintiilor Voastre, prea mult iubiti a-i notri parinti,
parinte iconoarae Sarbane i parinte Alexandre.
Pre plicata noastra scrisoare de alta mai mult nu este,
fara de cat intiintain pe Sfintia Voastra, ca dupa alcatuire
ce am avut noi acolo in satu Caliman, in fiinta adunarii
a tuturor fruntailor Vrancii i dupa cea desavarita ho-
tarare, noi am venit la locul uncle tiara hrisoavele Sfiintiilor
Voastre pentru stapanirea moii Vrancii i cerndu-le de
la acei razai, ne-au aratat ca pe un hrisov il are amane-
tisit pentru 30 de lei, impreuna i cu suretul lui. Iar acel
mai vechiu l'ara gasat la casa acelui raza fara sa aibe suret.
5i aa m'am invoit cu acel raza, ce il chiama Costandin
Giurc, din satu Muncelu, ca sa-i dam bacau lui i s ne
de amandoaa hrisoavele i cu un suret pe cari suret l'am
luat impreuna cu noi i am mersu in targul Romanului la
casa Dumnealui C(u)c(onu) Iordachi Ciorcheiu, ci este
ginere al unui cuconu ce-i zac Rotoai (?) i vrand sa-i dam
acei 30 lei datorie numitului Costandin Giurc i sa primim
pe hartii, apoi boeriu s'au aratat catra noi cum ca i Duru-
nealui ar fi raza din Vrance i CA dupa spita de neam ce
ar fi avand, s'ar fi trgnd i Dumnealui din strmoqii Sfin-
tiilor Voastre, One Ureche. Apoi intrebandu-ne pe noi boeriu
ce natie de oameni santem i de avera vichilia Vrancii spre
gasire hrisoavelor, tovarau meu Capitanu Petre, au zis
catre Dumnealui cum ca. e.0 Capitanu Vasile sant ginere
Sfintiei Tale, parinte Iconoame Sarban i ca avern vechilie
de la D-voastr din parte a toata Vrance. Si boeriu incre-
dintandu-se, indata ne-au scos suretu pi cari ni l'au citit,
cari suret este scos de 30 de ani i scris in targul Sucevii.

www.digibuc.ro
 159

Si cerndu-le s mi-le dei pe hrtii, Dumnealui s-au pus vade

cd sd va afla la Cruce, de astzi in cloud sdptdmani i cu
venirea Dumnealui acolo sa fiti Sfintia Voastrd fatd, undi
sd ardte atat hrisoavele cdt i sureturile zdcnd cd are suret
scos i de pe hrisovul cel mare a lui Stefan Voevod i au-
tndu prin hdrtii cd sd mi le ceteascd, nu l'au putut gdsi,
rdmaind s-1 caute la purcidere Dumneavoastrd fatd. Insd
aceste hrisoave sdnt aa: intdiul este dela Stefan Voevod i
da danie lui Onu Ureche moia Vrncii; iar al doile, este
a fiului (lui) Stefan Voevod ce-i mai dd incd o bucatd de
moie pi apa Putnii i tot Stefan Voevod sd numete. Iar
hrisovul lui Vasile Voevod, ce am -tiut noi c ar fi fiul lui
Stefan Voevod, dupa zdsa rdzului acel hrisov sd aratd
stdpdnitor in alte hotare de moii, iar nu in Vrancia. Si aa
intdrete fiul lui Stefan voevod pe Urechi cu stdpdnire in
Vrance pe apa Putnii unde este casa lui Stan Fldtigan pe din
sus de satu Andrie cu muntii CAliman i Galaceu. Apoi noi
vAznd acestd hotdrare a Dumnealui boerului am pornit la
Ei sd ne incheiem sama slujbei, cu luminarea sa beizadea
Alecu.
Noi ne rugam Sfintiilor Voastre, iubiti pdrinti, de sd va
intmpla sd vd intdlniti cu numitul boer pand a nu veni noi
acolo i stdnd la invoial cu Dumnealui doar le vei scoate pe
hrisoave cu un pretu mai cuviinciosu. Unde sd ne rmde i
noud, cd mult am cheltuit i vreme am prpadit pdnd le-am
vdzut puse la cali caci noi suntem oamini scpdtati i cu totu
sdraci din vremea trecutd i la Sfintia Voastrd ni-i toat
ndejdea sd ne prindem ceva. Iar noi suntem al Sfintiei
Voastre prea plecati fii.

Vasa li.
Petre.
(Pe verso).
Jupdne Radule sd trimiti aceastd scrisoare cdt de in grabd
la locu unde sa scrie si mult mA vei indatora ca-mi este de
mare trebuintd.
Petre Salaca (ters).

www.digibuc.ro
 160

anstiti si prea iubiti ai nostri ca niste p5rinti, Sfintiilor

'Sale prinielui Iconomu 5erban si printelui Alexandru. Cu
fiasc pleaciune s se de la Tafesti tinutul Putnii, la ville
Sfiintiilor Sale sau ori unde ii va intAlni.

No. 100. 1827 August 29. In aceiai pricin, scrisoare

particulari intre aceiai.

Cu fiascA pleaciune inchinndu-m, sdrut cinstit Diana

Sfintiei Tale, parinte Iconoame *Arbane.
Cu al triile avas, fac stiut Sfintiei Tale cA de douA sap-
tAmni de cdnd te astept cu oamenii mei in Focsani si am chel.
tuit multe parale asteptndu venire Sfintiei Tale pArinte Ico-
noame, eu i cu apitanu Petre, ne-am puftit spre cas. De
ti-i voia sa nu cadd Vrancia in roble de veci, vino pan in
Panciu Duminic5 a ne-i gs acolo si ad (a) si doi cai cu
sdile cu tot, cA noi nu avem, sA ne dai lucru ce ti-am spus
in viu glas, ca sA ne r5m5i si nou5 pomenire. C5 neviind
Duminic in Panciu, s fii incredintat c nu ni mai gsAsti.
Si din pAcat am esit. Al Sfintiei Tale prea plecat flu si slug.

Vasa' li Dumitriu Cdpitan.

1827 Avg. 29.

No. 101. 1829 Ianuarie 18. Chitant pentru contributia

satului Nerej la cheltuielile unor vechili ce merg la Iai in
judecata cu Ciornei.

Lei
56 adicA c:ncizaci si sasA lei au dat satu Nerej.
cheltuial oaminilor ci m5rgu la Esi, in pri-
cina lui Ciorneiu.
1829 Ghenar 18.

www.digibuc.ro
 161

No. 102. 1829 Aprilie 7. Sfarostia Putnii anunl pe

Egumenul Manstirei Mera, s se iidatileze la judecata cu
Vrancenii, in pricina Bouromtilor.

StArostia Putnii,

Ctre Sfintia sa pArintele arhimandrit Zaharia, (al) Sfintei

Mndstiri Mera.
konomul Srban i alti rdzi din BouroAti din Vrance
au fcut artare cA sfintia ta ai fi vroind a stApAni, pe langa
prtile ce are mnstirea in Vrancea din invechime, apoi
stdpAnete i schimbul cari s'au fAcut de vistiernicul Iordache
Roset cu acea mAndstire, pe prtile BouroAtilor, care sant
i cuprinse in hrisovul Vrncenilor care l'au infAtoat aici, de
la Domnul Alexandru Calimah voevod, din leat 1813 Oct. 20
cuprinzdtor CA moia Vrancii merge din Gura Reghiului i
pArA in Poienitd, in hliza Oleeascd, ramdind neamul Bou-
rAAtilor inluntrul Vrancii. Si al 2-(lea) au mai infAtoat i-o
carte domniascd tot de la pomenitul mai sus Domn de la leat
1815 Iunie 4, prin carele iardi (se) cuprinde cd pentru
schimbul ce au fcut Egumenul de la Mndstirea Mera luand
o bucatd de locu din trupul VrAncii, in vremea cAndu moiile
Vrncii sd afla in stpAnire d-lui vel vist. Iordache Rusait.
Pentru care fiindcd moiile Vrncii pe urmd, dupd vredni-
ciile dovezilor ce au avut rzdii, acel schimbu s'au dat in
stApAnire lor, in cuprinderea vechilor hotare. Si schimbul ce
au fAcut egumenul de Mera au rdmas fArd nici o putere.
rAmdind a stdpdni mandstirea prtile din luntrul Vrancii.
Dupd scrisoarea i pe acest temeiu a hArtiilor, cunoscnd
dreptatea neamului BourAAsc, scriem Sfintiei Tale cd clacA
impotriva acestor hArtii ce s'au vdzut la jluitor, va fi i dela
Sfanta MAndstire care s fie mai vechi i sd poatd anerisi
pe a VrAncenilor, apoi dupd vadeaua cari ei au cerut la
Sfantul Dumitru viitor, fiind acum vreme a tot lucrul, atunce
sau Sfintia Ta, sau vechilul Sfintiei Tale, viind cu hArtii L
alte dovezi ce va avea mnstirea i inatondu-se i ale
VrAncenilor, acela ce va rAradne de giudecatd, acela va-i
Acte Vranceie 11

www.digibuc.ro
 162

lua venitul acelor 1351.0. lar ',Ara la vade nu vor face supd-
rare pluitorilor strngdndu-i aLel venit la altd-mnd pn la
giudecatd.
1892 Apr. 7.
V. Dumitriu.

Stdrostia cdtre sfintia sa pdrintele arhimandrit si egumen

Zaharia Sfintei Mndstiri Mera.

No. 103. 1829 Iu lie 6. Sate le Nerej .ai Paltin dau Orin-
telui Serban o cot parte de 30 lei in muntele Furul, pretuit
la analoghia Vrancai cu 120 lei.

Noi rdzsii din sat Nereju si Paltenul, carile mai gios ne

yam iscli, sd fie stiut cd la arunctoare muntilor si la scri-
sorili de invoiald ce s'au facut intre noi si intre Coldcani i
Ruget, fiind pricind de neinvoire pentru muntele Furul, fiindcd
la aruncatoare muntilor s'au fost venit muntele Furu la sat
Colacu si Ruget, dupd analoghia banilor cheltuelilor mosiei
si noaud, satele Nereju si Paltin, ni s'au fost venit muntele
Laposul de gios si Misina si Munteoru si in urma aruncd-
toarei muntilor au ndscut multe pricini, pentru care fiind
Misina mai cu deprtare s'au lsat sd (se) dei satului Co-
lacu; si Furul fiind cu apropiere, s'au socotit, cu toatd pri-
mire de obstie a tuturor Vancenilor, a li se da satului Ne-
reju si Paltinul muntele Furu, in care mai trecdndu-li analog
muntelui pentru pretluire 80 lei si cu priimire noastrd vazand
c'a li s vin atdtia bani trecuti, am dat Sfintiei sale printelui
konomu Srban o bucat din muntele Furul pentru 30 de
lei fiind a se face dup.& pretaluirea muntilor, adicd una sut
douzeci lei si msurandu-se Muntile, va trage Sfintia sa im-
preund cu ai sdi clironomi fii, parte ce li s'ar veni dupd bani,
avnd a stpdni in pace dispre noi, frd nid o pricin.
Iar dacd vre'odatd mai fcndu-se vre'o prefacere a mun-
tilor dispre toat Vrancia, va rdmne ace punere la cale.

www.digibuc.ro
 163

Iar 'Ara' atuncia va rAmAne Sfintia Sa a stApAni precum am

zis si spre mai adevAratA credintA am dat acest zapis puind
numile si degitile spre intdrire stApAnirii.
1829 Iu lie 6.
Eu Stoica Popa ot Paltinul, incredintez.
Eu Pavel Popa ot Nerej, incredintez.
Eu nimesnicul Toder ot (t)am, Incredintez.
Eu Ion CArlior ot (t)am, Incredintez si noi tot satu Nerej
i Paltenul incredintam unul pentru altu.

Vornicia Vrncii,

FatA viind numitii rAzAi Nerejeni si PAltineni cari au

incredintat si prin graiu cA cu a lor bund voie si priimire au
dat acest inscris invoire, pArintelui SArban.
Pentru care s'au incredintat si de Vornicie.

1829 Iu lie 7.

No. 104. 1829 Noembrie 18. Chitant de primirea unor

bani luati cu imprumut de Nerej si Paltin cu prilejul scoaterii
uricului".

Lei Para le
598 20 in 19 galbeni.
252 in 24 garboavie.
14 1 duricliu.
13 20
4 20 1 rAcel.
2 2 husAsi.
2 rusAsc.
884 20 de la satu Nerej.
316 30 de la Paltinu.
1201 10 adicA una mie douA sute un leu, zAce pa-

www.digibuc.ro
 164

rale am primit, de la satu Nerej i Paltinul ci Sint tot pe un

hotar de moie pentru alti attia bani, ce cu zapis s'au im-
prumutat satele de la dumnealui Munsiu Jan (sic), la scoa-
tere uricului. Si ca un vechil din parte dumnealui, i-am primit.
Si pr li vom da zapisul lor, le-(a)m dat ace(a)sta adive-
rint, s slujeasca lor de indreptare OM li voi da zapisul.

Neculaiu Cerchez 1829 Noem. 18.

No. 105. 1831 Julie 2. Sate le vrincene reguleaz5 unele

neintelegeri ce se iviseri din pricina incfilcarilor de hotare
ale unor sate fats de altele. Se repartizeazi altf el citiva dintre
munti si se face ca atare un nou calcul al analoghiei Vrancei
din 1816.

Inca de la anul 1818 prin porunca Domneasc5 i prin carte

de blestem de la preosfintitu Mitropolit i prin boeri rAn-
duiti de ctr cinstita Starostie, s'au imprtit muntii Vrancii
pe paisprAzaci (hotare) luandu-i fie*ticare hotar, tadula spre
a i se ti stpanire. 5i pe acea impartire s'au cisluit In toat
vremea i clrile deasupra moiilor Vancii. Iar apoi unele
din sate i mai ales acele mai cu putere, s'au impins a rapi
din dreptul altora. Precum Nerej au luat dela Colocani mum
tele Furul, Spingtii au luat Frunte ce Mare de la Vali Sarei
i Vale Sdrei, Cblau Verdelui, iar5i de la Colocani. Si
din vreme in vreme, unii din acetia au castigat i dreptAti
dela judecatori, prin chipurile ce au putut, cu carile nu pu-
Vila rsvrtire s'au fcut cu acestea in tot cuprinsul Vrncii,
cautnd pgubitii a rpi i ei dela altii spre despagubire bor.
Si pentru ca SA conteneascd dintre noi un acestu fel de rau,
strnsune-am din toate satele la vornicia Vrncii 0 am so-
cotit ca impAcare acestor pricini sa urmeze precum mai gios
se arat. Adic Vale Skei sd-si stApfineasc Cbalasul Ver-
delui ce l'au luat dela Colocani i impotriv Colocanii s-i
stapAneasca Frunte ce Mare pe carele Spinetii, cu rapire,

www.digibuc.ro
 165

o luase dela Vale SArei. *i muntele Furu carele la imprtare

sA didese Colocanilor id' rAmAe in stpAnire Nerejenilor,
filind cu apropiere de cAtre clnii i dela Nerejeni sA se e
Miina i sA se de Colocanilor. Dar pentru nepotrivire Fu-
rului cu Miina, s'au incarcat pe Nerejeni la analoghia ba-
nilor cu 80 lei peste 210 lei ci-(i) treci(a) lui mai inainte.
*i Colocanii inspre potrivire i impacare, li s'au dat Bodescu
Ord in Leppletul, insui cu multAmire Tulnicului ce-1 std-
pnea mai inainte acel loc. Aa dar de astAzi inainte vor sta.-
pAni Nerejenii muntele Fu(ru)1; Vale SArei CAbAlaul Ver-
delui i Colocanii Frunte ce Mare Miina i Bodescul pAra
in Leppletu lipsind Spinetii din Frunte ce Mare, pe carele
fArA dreptate o rpise dela Vale SArei cAci acum precum
se aratA, s'au dat Volocanilor i pentru a se pAzi aceast
alcAtuire insui de cAtre noi intArindu-se i de cAtr cinstita
Vornicie clandu-se aciasta la maim Colocanilor i a Nere-
jenilor, spre stApAnire.

1831 Iu lie 2.

Eu nemesnic Gheorghe Bodescul ot Ndruja, adiverez.

Eu Radu SuA. adeverez ot tam.
Eu nemesnicu (?) ot satu Poiana, adiverezt.
Eu Smeonu Tuvene, adeverezu.
Eu preotul Ionu, adiverer.
Eu nemesnic Simeon, ot Valea SArei, adeverez.
Eu Vasile Ciocan, adiverez.
Eu Gheorghe Sandu, adiverez.
Eu Ion Horne, am iscAlit.
Eu Alixandru, nemesnic ot sat Podurile, adiverez.
Eu Cristian Muntean, adiverez.
Eu Ion Negu, aleverez.
Eu Ion nimesnicul Stoica ot satu Colacu, adiverez.
Eu DnilA DorobAt, ot tam, adeverez.
Eu Neculai Schiopu, ot tam, adiverez.
Eu Radu Ptule, am scris.
Eu Ne(a)gul Tudor, adiverez.
Eu nimesnicul Toader Once ot Tichiri.,, adiverez.

www.digibuc.ro
 166

Eu Necula Ludariu (?), adiverez.

Eu Preot Nicolai Tichirip, adiverez.
Eu nimesnicu Tudorache ot satu Vidra, adiverez.
Eu Cristian Baciu ot tam, adiverezu.
Eu nimesnicul Vasile sin (?), adiverezu.
Eu Gheorghi Pete ot tam, adiverez.
Eu Simeon Popa ot tam, am scris.
Eu Eftimie Preot ot satu Vidra ot tam.
Eu nemesnicu Pavel Voinea ot satu Gaurile, adiverez.
Eu Ion Poman o(t) tam, adiverez.
Eu Marin BoacSnfi ot tam, adiverezu.
Eu Preot Costandin, am scris.
Eu nimesnicu Neculaii Paslariu ot sat Volocani, adiverez.
Eu Dumitracu Botiog ot tam.
Eu Stefan PAslariu ot tam.
Eu nimesnicu loan Cioban din sat Purcei, adiverez.
Eu Sandu Botu, adiverez.
Eu Toader Purcelu, adiverez.
Eu Pavel Dascalu, am scris.
Eu nimesnicul Luca din satul Prosului.
Eu Simeon Matei, adiverez.
Eu (?) Once, adiverez.
Eu dascl Costandin, am scris.
Eu nimesnicu Tudorachi ot Vidra cu tot satu Vidra, adi-
verez.
Eu nimesnicu Vasile Chiril ot Volo*cani, adiverez.
Eu Radu Stroe ot (tam).
t u Ion Pornan5.
Eu Neculai ot Vale Sarii.
Eu Iorgu Sandu.
Eu nimesnicu Andrei Stefan ot Poiana.
Eu Macovei Tuveni.
Eu nimesnic Stefan Cojocaru, ot Ihrsti.
Eu Ion Mirce.
Eu Ion Cojocaru.
Eu nimesnicu Ilie ot Negrileti.
Eu Tama Bobe.
Eu nimesnicu Toader ot Tulnici.

www.digibuc.ro
 167

Eu Ion Nicoard.
Eu Stefan Nicoar.
Eu nimesnicu Neculai ot Pauleti.
Eu Nita Saclu.
Eu Ion Sclu ot Hulica.
Eu Maftei, ot Spineti.
Eu Apostol Ciutd, fatd.
Eu Gheorghe, ot Nistoreti.
Eu Stefan Nistoroiu.
Eu Radu ot Nruja.
Eu Necula ot Coza, cu tot satu.
Eu Stefan Paltin.
Eu Stoica Popa.
Eu Toader ot Nereju.
Eu Ion Crlior.
Asanache Dan pah., m'am tmplat fat.
Preot Sandulache ot Volocani, am iscalit.

Vornicia Vrdncii,

Adunati fiind din toate satele ocolului, la Vornicia Vrncii,

unde toti nemesnicii i fruntaii satelor razdi cu toti intr'o
socotinp i unire au gAsit de cuviinta afard insd di Spineti,
ca Frunte ce Mare, dupd analoghia hotarului i dreptdtile
Colocanilor sa se e din stpnire Spinetilor i s se de in
stapanire Colacanilor, dnd de a lor bund voie acest inscris
hdrtie de stdpanire Colocanilor, diosdbit li s'a mai dat Bo-
descu pard in Leppletu ci sd stdpane de card Tulnici. Iar
apoi la scoatere hrisoavelor amanetariste, s'au analoghisit
banii pi hotare i... (rupt).... pe langd piciorul de munte ce
au dat Colocarilor au rddicat i tiou sute lei dela Colocari
cari au mai dat i nouzdci lei Vale Sdrenilor spre irapacd-
ciune. Deci dar s'au intdrit i de ctr Vornicie.

Iunie 7.

www.digibuc.ro
 168

No. 106. 1833 Mai 8. Locuitoril satulni Prahuda dau

vechilet parintelui erban si ii ajute la distigarea nnor drep-
turi in munti, pe temeiul contributiei la cheltuelile procesului
Vrancii.

Noi lacuitori satultd Prahuda, dam incredintare noastra la

mama PreosfinVi Tale, parinte Iconoame Srbane, pentru fa-
cere de bine, ca sa Zle inlesne0i Sfintia Ta a rnergi cu IA-
cuitorii satului Nruja In giudecatA pentru parti de munti,
ci ni sA va fad cu dreptu de pe dare banilor notri la falci.
FA-ne atata bunAtate ca i noi te multAmim cu una 100 lei
ori sA-ti cosim podu Prahuzii, cAta nao0e este acolo, cAte
zile vei ave. Si noi pentru crede(n)ta ne-am iscalit 0 de-
getul ne-am pus in loc de pecite ca sa sa creaza.

Eu Mir MO Benem, raspunzator.

Eu Stan Adrian, rAspunzAtor.
Eu Craste, raspunzAtor.
Eu Toader Istrati, raspunzAtor.
Eu Mihai Robth rAspunzAtor.
Eu Gheorghe Valcan, raspunzator.
Eu Mihai VA kart. raspunzator.
Eu Vasile Mocanu, raspunzator.
Eu Anghel Valcan, raspunzator.
*i noi tot satu, raspunzatori.
Theodor preotu am scris cu zisa lor.
Eu Vasilache Pagiu, rAspunzAtor.
Eu Ion Pagiu, raspunzAtor.

www.digibuc.ro
 169

No. 107. 1833 Lillie 15. Toti rfizii vrinceni arat din
nou temeiul aruncArii muntilor din 1816 i refuzi sa dea
strainilor drept in munte" precum de pild Ghebetilor
Vilcanilor, care sunt ,,picati de la tara romineasci".

Ocolul de sus i de gios al Vrancii.

Noi toti rzaii din ocol(u) Vrancii de sus i de gios,

panici i prioti i nimesnici, incredinfam prin aceastd a noastra
marturie ce dam la mdna razailor din sat(ul) Naruja spre
a fi tiut c pentru alcatuire i impdrtire muntilor ce am
avut, in de noi strangandu-ne cu totii deopti la un loc,
dupd invechita i nestramutata stapanire ci am avut i mai
Mainte dela pre stramoii i batranii Vrancii, am alcatuit
impartire fieticdruia hotaru i munte deopotriva, cu tidule i
scrisorile stapanirii din acea vreme i dupa cursul batranilor
ce au fostu ai notrii vechi moneni din Vrancea,
Toader Negrita 1 Burduja (?) i Dragomir stranepotii lui
Cujba i fcand pretaluirea fieticaruia munte i frunza, am
aruncat pe paisprazaci hotare, precum au fostu i din vechi,
ca daca n'ar fi fostu i alti oameni straini prin satele Vrancii
am fi facut arunato(a)re muntilor pe 25 de sate, carile
acum sa afld, dar nu numai pe paisprzaci sate precum se
numascu hotark pentru c acei oameni ce sant straini i cu
adere in Vrance nu i-au impartait nici batranii notri,
nici la salitile batrane nici la vatatini precum nici la munti.
Apoi noi, urmaii, ce ne tragem din batrani, nu puteam in-
gaclui nici cu un fel de chip ca sd fie i streMi de batind
cu noi rzai. i pentru ca sa fie cunoscut cinsti(tii) giudeca-
torii, la cheltuelile ce am luat i de la straini pe sacaturile ce
au facut i ei din codru meriu, pe moiile noastre, nu i-am
asuprit cu vreo dare mare de bani, de cat le am luat numai
cate apte lei de falcie, atuncia, la scoaterea Vrancii. Iar
daca se cunoscu in(s)trambattiti pentru acei bani ce i-au
dat atuncia, i vom apuca i noi, rzaii, pe cati strainii
n'au spita din Vrancia i santu straini, sa plateasca dijma
de la scoaterea Vrancii i par% acum i noi razaii le vom da
ce am luat de la danii pe ate falcii au platit. Precum i

www.digibuc.ro
 170

Vlcanii cu Ghebevtii, fiind picati de la Tara Rumneasca,

vi-au facut clod sacaturi pe hotarul satului Nruja carile ei
sAnt dovediti c sntu veniti de la Tara Rumneasca, din
satul Lopdtari uncle vi acum li sunt bateanii vi ficiorii lor,
acolo, avandu-vi movii de bavting la sat Lopatari pentru ea
VAlcanii vi Ghebevtii de ave catu de puOna movie a lor vi
ar fi fostu vi razdvi cu btrnii din Vrancia neaprat vi ei
la aruncatoarea munOlor vi frunzelor, cere un picior de munte
sau mai inainte Ora a nu se lua Vrancia, sau dup scoatere
Vrncii, ar fi facut o mare pretentie asupra a toat Vrancia.
Pentru aceasta, de urmare vi pdzire ce din veci am apucat
de la movii, strmovii novtri vi noi o pzim parA' astzi a nu
ne instraina strSmovevtile noastre movii vi a nu lsa movte-
nirile noastre in malnile strinilor. Pentru care dam aceast
marturie a noastr la mSna satului Nruja. Carili am vtiut
carti am isclit, iar cei ce n'am vtiut am pus degitili.

1833 Julie 15.

Noi pasnicii satului Nistoreti, adiveri.m.

Preotul Nicolae Vasile Sachelar o(t) tam.
Noi panicii satului Pdulevti, adiverim.
Eu Toader Sacaluv o(t) tam.
Eu Neculai Dobre, am scrisu.
Noi pasnicii satului Coza, adeverimu.
Eu Ion Burduva, ot (t)amu vi am scris eu Dascalul Vasile.
Noi pasnicii satului Tulnici, adeverim.
Preot Irimia o(t) tam.
Noi pasnicii din satul Negrilevti, adeverim.
Eu preotul Vasile o(t) tamu.
Noi pasnicii satului Brsavti, adeverim dupa vechiu -obiceiu;
preotul Simeonu am scrs.
Noi pasnicii satului Gduri dimpreuna cu nimesnicul, adi-
verim.
Noi pasnicii din sat Volocani.
Eu Nicolaiu Pfislaru.
Eu Costachi Handrip.
Eu Gligor, Zaharia.

www.digibuc.ro
 171

Eu nimesnicul Vasile Duril.

Alixandru Sava preot ot sat Voloscani am scris cu
zisa lor.
Noi pasnicii satului Vidra.
Cristian pasnic.
Eu Ion Sbrcioc pasnic.
Eu nimesnicu Marin ot tam Vidra.
Eftimie preot am scris cu zisa lor.
Si eu preotu Nicolaiu din Cutu Ruget, adeverez fiindc
noi Rugetu sntem cu Colacu tot un hotar din cele paispr-
zci hotari.
Noi pasnici satului Colacu, adiverim si eu Radu Tulachi,
adiverez.
Noi pasnicii satului Podurile, adeverim fiinda sntem tot
tin hotar.
Ion preotul, adiverez.
Noi pasnicii satului Valea Sarei, adiverim.
Radu preot, adiverez.
Noi pasnicii satului Poiana, adiverim.
Ion Preotu, adiverez.
Noi pasnicii ot Paltin, am incredintat.
Preotul Neculai din satul Paltin, incredintez.

No. 108. 1833 Iu lie 17. RAzeii de NAruja, dau vechilet

pfirintelui erban i nemesnicului Ienache in pricina ce au cu
VAlcanii ca urmare a invoirilor pentru facerea unui preot
la Biserica din Prahuda.

Noi toti rzsii din satu Ndruja Incredintam prin acesta

vechilime a nostra ce clam la mna Sfintiei Sale printelui
Sarban Iconom si la mama lui Stan lanachi nemesnic, stiut
sA fie ca pentru alctuire ce am fost fcut cu Vlcanii, Inca
dela anu 1825, pentru o bucat de mosie ce avem la Cheia
In Simeon In trup mosillor nostre carele o dam cu batic din
arm in anu, Vlcanilor si la facere Besricii din Prahuda,

www.digibuc.ro
 172

cAzAnd cu rugdminte i Vlcanii, fiind oameni strini, ca

s fie i ei la acel popor au fcut legatura, c daca vor da
i ei 240 lei la faciria unui preot anume Ion sn preot Ion
S(o)are, zdt iconom(ului) Srban, s le dam ace bucat de
loc ca s fie a lor i a preotului care sd va faci numit mai sus
sa le fie de ocin dup zapis ce le s'au dat de ctr noi.
Iar dac acest deacon ce s'au numit mai sus nu s va faci
preot, asamini zapis am luat dela Valcani ca sa nu s tie
in sam acel zapis de ocin. Si pentru acele 240 de lei sa
tie in sama din an In an, cte 40 lei Ora cnd se vor plti
banii, precum i mai inainte Vlcanii da acetia bani de-si
puna vitele lor, precum zapisul lor adevereaz.
Deosbit pentru munte dup jaloba Vlcanilor i a ri-
zAilor din Prahuda facem tot pe arAtatii mai sus vechili, a
s giudeca cu Vlcanii cu a nostr cheltuial carele pentru
aceste dou pricini i-am fdcut vechili deplin rAspunzAtoris
ori la ci intrebri li s va faci i spre mai adevrat credint
urmeazA a noastre iscalituri.
1833 Julie 17.
Eu Ion Coroiu, incredintez.
Eu Ghiorghit Taran, incredintez.
Eu Toader Poloboc, incredintez.
Eu Crestian Ursu, incredh4ez.
Eu Dragomir Chirila, incredintez.
Eu Ion Pomana, 1ncredintez.
Eu Soare Poman, incredintez.
Eu Gheonhe Ursu, incredintez.
Eu Neagu Ursu, inoredintez.
Eu Radu Gogoncea, Incredintez.
Eu San Toader Coroiu, incredintez.
Eu Alecu Chiciorea am scris.
Eu Stefan Coroiu, incredintez.
Eu Ian Colcioiu, incredintez.
Eu Stefan Vlad, Incredintez.
Eu Maitei Man, incredintez.
Eu Ion Chiciore, incredintez.
Eu Neagu LazAr, incredintez.
Eu Anghel Nistor, incredintez.

www.digibuc.ro
 173

Eu Toader Mirauta, incredintez.

Eu Radu Tiganus, incredintez.
Si noi tot satu incredintam.
Alecu Chiciorea am scris.

No. 109. 1835. Decembrie 3. Nacialnicul Schitului Valea

Neagra, cere prin judecata, dealul Tojanul, de la Vranceni.
Catra cinstit judecatorie a tanutului
Dionisie nacialnic(u1) Schitului Valea
Neagra din Vrancea.
Jaloba,
In documenturile ce are acest schit, care clupa intamplri
au fost imprastiete i numai in urma aflate i adunate precat
s'au putut, am gasit o hartie insamnata din leat 1797 decem-
vrie, prin care batranii vranceni afierosasc acestui schit un
munte numit Tojanu, din hotar in hotar, precum sa va luoa
pIiroforie din insusi copie a acestei darueire (sic) ce alaturez
pe langa aceasta care munte i mosie acum sa stapaneste de
catra razasii satului Paltinu, supt ce numire i cuvant, nu
stiu.
Pentru care, dupa datoriea ce am, plecat rog pe cinstit
judecatorie ca sa randuiasca cui va socoti, a cerceta pe
forme la starea locului, cum au aceiasta sapanire pe acel
loc ce data stramosii kr l'au afierosit spre pomenire. Dupa
care infalosandu-ne, sa poata schitul a sa lmuri in dreptatile
ce socoteste ca. are.
1835 Decemvrie 3.
Dionisie Nacealnic.
(Actul poarta i urmatoarea rezolutie din 4 Dech. 1835).
SA s(e) faca chemare partilor paltineni ca la 18 Dec.
la vin spre infatosare, trimitindu-mi-se i eczamplariul ja-
lobii.
Asanache Dan Spat.
Notfi. Vezi actul No. 21. Pricina a fost Inchisa prin neprezentarea re-
petat a impricinatilor.

www.digibuc.ro
 174

No. 110. 1836. Izvod de citi btrini sunt in satul Nerejul.

Sate le:
Poiana, Bars Astii, Negrilestii, Tulnici.
De la Porosnec.
SA rAnduesti pe cutare mazAl carile mergindu prin satele
de susu arAtate, fcAndu cel mai aspru zapcildcu asupra l-
cuitorilor a face fiisticare... (restul cu desAvArsire sters)...
(Pe verso).
Izvodu di cAti btani sintu in sat Nerej, anume cum aratA
in giosu.
Ion Gman, LazAru, Toma, Costantin Stan, Ghiorghip,
Mer(e)ut Tertiu, Alicsandru Tertiu, Ion Popan, Toder
Tani% Anghelu Dudu, Ion Bobocu, Toader Cluian, Toader
Negru, Ion Ilonoi (?), Gavrala TimAtoriu, Preot Ion, Pavlu
Popa, Toader Pricopu, Stefan Putoiu, Stefan Isacu, Ghior-
ghie Chioru, Antonu Toader Caba, Apostul Datcu, Ion Bra,
Lupu, Badi Toader, Mide Andreiu, Stefan Andreiu, Ion
Lungu, Neculaiu Gige, Vasile Crliur, Costantin Beza, An-
driesu Chilian, Toader Hurjui, One Lopdtdreni, Andreiu
Oglavie, Toader Ghiorghie.
1836.

No. 111. 1837 Iulie 20. Rizeii de Nruja se invoiesc

en pArintele serban ca s-i dea cota lui parte din Lapoul
i Mui4ipare1e numai in Lapou1 si anume o a patra parte.
In restul muntelui gi in Muntiparele va rmine in rfiziqie"
cu satul.

Adic noi toti rzsii din satu Nruja din Ocolu Vrancii
clAm adevArat si incredintat zapiul nostru la mna Sfintiei
Sale printele Iconomu 55rban Man, din sat Nruja din
Vrancia, stiut s fie CA' la scoterea mosii Vrncii l'arn avut
pe Sfintia Sa vechil deplin rspunzAtor pentru toate jude-
c4ile urmate cu Dumnealui vist. Iordachi Roset, pentru toate

www.digibuc.ro
 175

mosiile din ocolu Vrancii. *i dupa ce le-au scos de subt sta.-

panirea ce pusese numitul boeru, apoi dupa ostenelile Sfin-
-tiei Sale, ce au facut S la asezarea muntilor Vrancii, ce am
facut, s'au asezat pe 14 hotare analoghia banilor cheltuelii,
pretaluindu-se fiesticare munte cati bani arat izvodu arun-
catoriu, precum ni s'au dat si nota satului Naruja si Nisto.
resi muntele Laposul de Sus si Muntisoarele adica La-
posul una sofa douzaci de lei si Muntisoarele o suta lei,
carile dintracesti doi munti au dat toate satele Vrancii
munte de 30 de lei, cari bani au trecut peste analog de la
toti muntii din Vrancia si s'au daruit Sfiritiei Sale, de veci,
dupa zapisul ce are Sfintia Sa de la Vranceni, 1816 Maiu 10,
care zapis arata ea' dam noi satu Nruja munte de 20 lei
si satu Nistoresti munte de 12 lei, pentru carele acum ne-am
alcatuit cu Sfintia Sa ca sa-i dam partea ce i se cuvenea
din amandoi muntii, s o dam numai din muntele Laposul
de Sus, adeca o a patra parte. Masurandu-se muntele din
cap in cap s'au gasit 480 de prajini cu prajina de patru
stanjani orn de frunte, carile i sa vine Sfintiei Sali una suta
treizaci prajini lungu, iar curmezis, pe valea Laposului 'Ana
in Zabala si despre Miaza Noapte pana in valea Seckurii,
linie dreapta. Iar pentru partea din Muntisoare care se venea
Sfintii Sali de la Nistoresti au ramas a noastra facandu-sa
schimbu. Pe carele parte a Sfintii Sali o dam in muntele La-
pasul de Sus la un loc. Iar pentru rzasia Sfintii Sali, va
stpni cu noi inteamandoi muntii si pentru alcatuirea si
invoiala ce am facut, va stapani de veci Sfintia Sa muntii
cum si clironomii sai, cu tot venitu, nesuparat atat de noi
cat si de urmasii nostril. *i cu aceasta parte de munte ce
o cla toata Vrancia, volnic sa fie Sfintia Sa si urmasii sai,
a o stapani in veci de veci, neclatit. *i spre mai adevarata
credinta ne-am (pus) degetele si pecetea steasc.

1837 Julie 20.

Eu Gheorghe Bodescu, pasnic, adeverez.

Eu Ion Chiciorea, pasnic, adeverez.
Eu Dumitru Coroiu pasnic, adeverez.

www.digibuc.ro
 176

Eu Dragomir Chiril, adeverez.

Eu Radu Matei, politariu, adeverez.
Eu Gligoraq Boga, adeverez.
Eu Apostol Man, adeverez.
Eu Matei Man, adeverez.
Eu Gheorghe Thanu, adeverez.
Eu Ion Coloitan, adeverez.
Eu Gheorghe Popescu (sic), adeverez.
Eu Cristian, adeverez.
Eu Neculai Hornea, adeverez.
Eu Ion Tgna*, adeverez.
Eu Vasile Gogoncea, adeverez.
Eu Stan Grebnos, adeverez.
Eu Gligore GrebAnos, adeverez.
Eu Anghel Caloian, adeverez.
Eu Toader Thanu, adeverez.
Eu Toader Ciobotaru, adeverez.
Eu Gheorghe Chiciorea, adeverez.
Eu Ionit Coroiu, adeverez.
Eu Mirut Hornea, adeverez.
Eu nemesnic Stan Ienachi, adeverez.
rugat fiind de iscalitii am scris aceast carte de invoial
eu Necula Sdchelariu Blagocea.
(Pecetea satului Nruja din 1834).

No. 112. 1837. Oct. 18.Privighitorul de Vrancea real-

noate obtiilor Vrfincene, dreptul a priveghia sfi nu pfi-
trund fete streine in sat. Se &Alga a nu mai imprumuta
bani, prin sat cu chip de a lua pmfint, in caz de neplat.

Incredintez eu, gios iscAlitul, "cu acestu inscris ce dau la

mana reze0lor de satili Veancii, din ocolul de sus i de gios,
0iut sa fie CA fiindu-le privighitor la acest ocol, de la an(u1)
1832 0 pan la an(ul) 1835 Septemvre, cand atunce in
locu meu intrind un capitan Grigore Alexandru, i act= la

www.digibuc.ro
 177

tricuta lund Mart acestui an, mergAnd eu la Esi cu osbite

trebuinti si anume pentru pristavilime ce am avut din partea
strostiel cdtre departament, and mi s'au incredintat iardsi
slujba Ocolului, de privighitor, cAnd la trecuta lund Iti lie,
chemat fiind la Esi, mi s'au dat si carte Gospod pe temeiul
biscrisului satelor pentru slujbele svdrsite pe anii trecuti.
\-a care dumnealor lAcuitorii Vrdncei, ai mei patrioti, pre-
puindu-,md cd frd alegere asi fi intrat privighitor si mai ales
p puindu-und cum cd eu m'asi fi unit cu alti boeri, irpochi-
m afard de Vrance(a), de la tdrgul Focsani si de la
ora ul Easi $ i asi fi luat bani, sum si pdpusoiu, ca sd Im-
pari pe la cei sdraci, care n'au piine si bani, in a lor lipsd,
cu c ip ca sd le eu mosiile lor cu impresurdri. Deci eu, apucat
fiind a le rdspunde de toate aceste impregiurdri, carile sint
npd uit de rzesi, le incredintez prin acest al meu inscris
,si in \ uget curat, supt a me iscAliturd; cit pentxu pdpusoiu
ce am adus, fiind a dumnealui Serdarului Gheorghi Iacobe,
mai mult de astAzi nu SA* vor da, fard bund invoire satelor,
pe socottala dumnealui Serdarului. Iar in celelante, cd adicd
eu asi fi luat bani, precum mai sus sd arat prepuindu-md la-
euitorii vrAnceni, la aceastd cunoscAndu-md npstuit, o asd.
mine urmare din parte me nid odat nu s va dovedi, ci eu,
ca unu cd Ind cunosc venit la aceast treaptA chiax dintre
lAcuitori tlizesi, md fericesc slujind si apdrindu-i de tot fe-
liul de nedreptti. $i tot odatd prin acest al meu inscris le
hArdzim dr p, tate, cAnd din parte me s'ar urraa inpotrivd, cd
adicd a in tora pe lAcultori cu inchipuire ca sd le eu mosiile,
acele condei de bani (sic) date supt o asmine inchipuire,
sd fie in drept a-i cdstiga satele si a-i pdstra la cutia opstiei
a tot ocolul si nici eu nici urmasii mei sd nu pretandirisasca
vre-o cerere. $i toate datoriile ce am pe la sate in vade
pan la Sft. Gheorghe viitor voiu fi urmAtor a le regularisi
prin implinire (de) bani sau producturi, iar nu pmint in
care lacuitorii opstiei pdzesc buna rAnduiald si ferire despre
fete strine, cu impresurare. Iar apoi, in cele atingditoare de
negutitorie, de la aceiasi vade, pentru totdeuna, fArd stirea
obstiei si fard alcdtuire cu build invoiald a fiisticArue sat
nu voi urma a da un ban nici la un sat, supt nici-un cuvint.

www.digibuc.ro
 178

fard alctuire si priimire .pasnicilor si fruntasilor. Aceasta

spre a s pdzi pentru buna liniste obstiei a tot ocol i ferire
despre tot feliul de nedreptate din parte me. Ca voi pdzi
ocrotire, am dat acest inscris al meu, spre a se pdstra in cele-
lalte documenturi de opstie. Asmine am primit si eu de la
ldcuitorii rezesi.

1837 Octombrie 18,

Tudorachi Neagu. Post.

No. 113. 1837 Dechembrie 16. Privighitorul de Trance

instiinteazi pe nacialnicul Schitului Valea NeagrA, s lase
liber drumul oilor, a cAtorva sate Vrancene.

Privighietor
de Vrancea.
No. 1837 Decembrie 16.

Catre Sfintia Sa Nacialnicu Schitului Valea NeagrA,

Potrivit cu dislegari ci s'au luat di la stdrostie, prin poronca

No. 11.439, s faci cunoscut Sfintii Tali, c trecirea oilor,
a satelor Volocani, Valea Sdrii, Brsdsti, Voloscani si
Spineti, pi drumu ci l'au avut din invechime pl =Oa schi-
tului, di vrerne ci nu pricinueste nici o pgubire dupd cerce-
tarea dreapt, SA nu fie supdrat di starea locuintii si la co-
bor.& la vali, precum prin numirarisitd poroncd sd cuprinde-
Tudorachi Nia(gu).

www.digibuc.ro
 179

No. 114. 1838 Mai 26. Isvod de cisluire a unor cheltueli

ficute in folosul satului Nerej.

Izvod de cisla cheltuelilor, a satului Nerej.

1838 Mai 26.

Lei Pa rale
2 20 Stoica Fugas, o gaira vie i alte medele, la
un arnAut.
1 Costandin Vntu, de mancare la un mazil.
1 ipac, de mncare la un slujitor.
1 20 Costandin Vantu, ear de mncare la un ar-
nut, ce venea dup peste.
3 16 ipac, aldmas la to(c)ciala plesilor.
4 Stoica Spulber, cheltuieala arnAutului ce ve-
nise dup peste.
3 20 Tnasie Maciuc, tot la cestu arnut, ne(a)-
giunsu la niste peste i ffinu.
2 Tnasie, de mAncare la un slujitoriu.
1 20 Tdnasie, adlmas plesilor.
6 TAnasie Mdciucd, un vas... (rupt)... peste, la
privighitor, la sapat(u1) grlei de la Colacu.
2 30 Nistor Spulber, au dat Ion Patin politAriului
de la Odobesti cAndu l'au inchis Frige Pa-
mntul.
1 20 Ion Patin, iar la ace inchisoare.
2 30 Ion Nun, scris chezesii de la Frige PA-
mntul.
2 30 Au cheltuit la inchisoare.
2 Costandin Mciuc, dou5 rnduri in alegere
privighitoriului.
1 Costandin Vantu, mancare la un mazil.
2 TAnasie MciucA tainu la doi slujitori, cu
caii kr.
1 Ion Patin, mancare la un cldras.
1 Stoica Fugas, iar la un cAlaras.
1 16 TAnasie Maciuca, la tocmeala lui Mihai
Horne, un adlmas.

www.digibuc.ro
 180

_Lei Para le
1 20 Cosirea lui Ion Ptin, cand l'au inchis Frige
Panantu, al doile.
1 32 Ion a Babii Floarii, 12 oca grannt la privi-
ghitoriu.
2 20 Tnasie Terlu, dou ciovarti de mel, la
privighitoriu.
12 Ion Chichiur, 2 oc graunte, iar la privi-
ghitor.
12 Toader Papuc, 2 oca mlai.
12 Toader Stan, fin de gau.
13 20 Patin Mficiva un toporu... (rupt)... Mihai
Horne.

No. 115. 1837 Sept. 19. Invoial intre satul Nerejul gi

citiva locuitori pentru paza.

Satul Nereju, Ocolu Vrancii Onut Putna,

Noi isalitii mai giosu tocmiti, dam zapisul nostru la m5na

locuitorilor din pomenitul satu, spre a fi tiut ea' ne-am toomit
ca sa slujim cu paza grnitii o lurid de zile. Iar de vom fugi
.1 nu vom fi urmatori a implini slujba luna toatd. In lips5
at i alte Intamplri ce s'ar intampla din fuga noastra, au,
noi s pltim. Si pentru incredintare ne-am iscAlit de a sluji.
1837 Septembrie 19.
Eu Ion Lupu, pzitor.
Eu Ion Beteringhe, pazitor.
Eu Simion Frsin, p5zitor.
Eu Gheorghe Mlacu, pazitor.
Si r5spunz5tori la ori ce intAmplare.
Luca preot, am sorisu.

www.digibuc.ro
 181

No. 116. 1840 Iunie 16. Invoial intre locuitor din

satul Spinesti, Secfitura si HerAstrn cu privire la muntele
Sboina.

Invoiald.

Noi gios iscdliti rdzasi din satele Spinesti, Sdatura si He-

rstru cram aceast invoiald unul la mdna altuia spre a fi
stiut cd dndu noi jalobd cinstitii judectorii ca sd ne im-
partim muntele ce avem numit Zboina precum si frunza din
Deal(ul) Scdturii si rdnduindu-ne cinstita judecdtorie la
aceast invoiald pre Dumnealui privighitor(u1) si Sfintia Sa
pdrintele Sachelarie Neculea ne-am rdicat oamini din aceste
sate impreund cu Sfintia Sa si cu mazil rdnduit din partea
Dumisale privighitoriului si am mersu la numitu munte si
frunz fAcAndu prdjind de falcia de doazdci si patru de palme
gospod. si mdsurndu tot muntele s'au gsit 5346 flcii si
analoghisandu-sd pe fdlciile pltite in cheltuiald, s'au venit
satului Spinesti 3166 flci, carele se incep de la musuroi de
unde se hotardste cu Chetrosu si merge pdnd hotaru stinii
din Veghiu lui Bucur uncle s'au pus si semne.
i s'au venit satului Herdstrdu 80 fdlcii loc stAnii Secdtu-
reanilor fiindu CA' i s'au tras la Frumoasele si Secatureanilor
li s'au vinit Frumoasele si spre Veghiu lui Bucur pnd uncle
se hotardste cu Hefdstrdoarii, 1400 fdlcii desprtindu-se cu
semne boruri (sic) pi 'n copaci, din apa Zdbalei la deal,
pdn in plaiu si drept in pard(u) Plcaului si din deal-ul
Secaturii s'au venit Spinestilor 260 fdlcii si Sectureanilor 100
fdlcii si Herstrdoanilor 60 fdlci si dupd impktala ce s'au
facut, conoscandu-ne fiesticari dreptul su ne-am invoit
noi, In de noi, in fiinta si a Sfintii Sale pdrintele Sachelarie,
ludndu-ne fiesticare sat asemine hrtie de invoiald ca a-0
poatd stdpAni fiesticari partea sa ce i s'au cuvenit, neasuprit
unul de altul.
Iar care va mai nvali cu psuna(tul) vitelor in partea
vreunuia dintre noi, acela sa fie indatorit a plti toat pa-
guba cdt si cheltuiala, ce sd va face cu oameni ispsitori.
i spre a raminea linistiti pe viitorime, adeverim cu a noastre

www.digibuc.ro
 182

iscalituri. Iar care n'am tiut carte ne-am pus degetele i

pecetea sateasc, rugndu i pe Dumnealui privighitorul cu
a sa iscAlitur i punere pecetii Ocolului.
840 Iunie 16.
Eu Ion Diaconul, adeverez.
Eu Simion Tarde, adeverez.
Eu Ion Btcu, adeverez.
Eu Radul Motoc, adeverez.
Eu Costandin Laz5r, adeverez.
Eu Toader Nstasie, adeverez.

Si noi tot sat incredintam puindu-s i pecetile sate(lor)

pentru intkire.
1840 Iunie 16.

Anghel Preot, adiverez.

(Pecetea satului Nistareti, din 1840).
Eu Ioan Ciot, adiverez.
Eu Joan Ursu, adiverez.
Eu Toader Vatr, adiverez.
Eu Costandin Daria, adiverez.
Eu Costandin Caloianu, adiverez.
Eu loan sn Simion Vatr5, adiverez.
Eu Stan Iuga, adeverez.
Eu Toader Iuga, adeverez.
Eu Toader Stiutu, adeverez.
Eu Costandin Iuga, adeverez.
Eu Ion Brbat. adeverez.
Eu Vasa le C5rnileg, adeverez.
Eu Ion Iuga, adeverez.
Fat fiind i eu la aceasta invoiala am scris i am ade-
verit. Sachelarie Necula.
(Pecetea satului Heresteiului).
Eu Grigora Tibre, adeverez.
Eu Radu Bode, adeverez.
$i noi tot satul adiverim.
Preot Luca Tdtaru.
(Pecetea satului Nruja, 1840).

www.digibuc.ro
 183

No. 117. 1842 Martie 14. Satul Brssti se invoieste

cu polcovnicul Toader Lipanescul pentru niste gropi de sure.
Polcovnicul le cedeazA unui altuia.

Adicd noi ldcuitorii sat, Brsdtii, dat-am zapisul nostru

la mana d(u)znisale Polcovnicului Toaderu Ivnescu, tiut s
fie cd din toat socote(a)la ci am avut cu dumne(a)lui din
pricina sdrii ne-(a)m socotit dreptu cu triizaci mii oca sari
i ne(a)m istovit. Apoi noi i-am mai dat voi(e) ca sa mai
tai patru gropi di piiatrd sa le lucreze tot aici. 5i pentru adi-
vdratd credintd i s'au datu acestu zapisu cu a no(a)stre is-
clituri ca sd nu mai fim supdrati unu dispre altu. 5i bezman
sd nu-i mai ludm nimic.
1842 Mart 14.
Eu Ilii Cojocaru.
Eu loan Mirce.
Eu Stefan Cojocar.
Eu Gheorghitd Mdteiu.
Eu Anghel Mdteiu.
Eu Dascalul loan Zbercioc.
Eu loan Costin vornic.
Eu Toaderu Cojocaru.
Eu Stefan Neculaiu.
Eu loan Amdriei.
Eu Lupu Cojocaru.
Intdrindu i cu pecete satului.
Fatd fiind i eu Om iscAlit Ghiorghi Cmpeanu.
(Pecetea satului Eldrs4ti 1840).

Aceste patru gropi de petrd ce rspunde acestu zapisu

le-(a)m datu lu(i) G(hOorghitd Mteiu cu tocmeal hotd-
rdtd de satu, cincizaci de groap; am primitu bani den mna
numitului 200 adicd doo sute de le(i) pe patru gropi de
petr.
1842 Maiu 17.

Eu Pocovnicul Toderu Ivnescul am dat acestu zapisu.

Preot Simkm am scris.

www.digibuc.ro
 184

No. 118. 1942 Iu lie 20. Razeii de Valea Sarii, ocutul"

Prisaca se leagfi a contribui la cheltueli alaturi de Nfiruja
in judecata lor cu Poienarii pentru muntele Bozul.

Adic noi razaii din Vale &aril ce ne aflamu cu 1acuinta

in cutul Prisaca incredintam cu ace(a)sta scrisoare a noia)-
str ce dam la maim razasilor din sat Nruja, spre a fi tiut
ca pentru multile cheltuiale ce am patimit pe in giudecati
cu satul Poeana pentru parte de moiea ci avem in Bozu,
dandu-ne ramai acum la giudecata ce o facusa D. Slenul
Boon (?) i D. Pah. Liftiriu prin viclene chipuri ce au fost
facutu, acum iari am catigat-o prin cinstit Dumnealui pre-
zidentul Gavrila Stamatin. Si vazaridu ca ne-m catigat
dreptate ne legam ca sa agiutam la cheltuiala ce sa va urma
inpreuna cu Narujanii, insa sa aruncam cheltueala dupa cu-
prinderea locului i sa ne aruncam cu build dreptate sa nu
ne asuprim unii pre altii. Si pentru c vom fi urmatori precum
scrie mai sus, ne-(a)m rugat de scriitor de ne-(a)u pus nu-
mile i noi a(m) pus degitile i i pecete sateasca.

1842 Iulie 20.

Eu Toader Gaman pasnecu, pla(t)necu.
Eu Neculaiu Gaman, platnecu.
Eu Ion Potopu, platnecu.
Eu Costandin Potopu, platnecu.
Eu Ion Enei Potopu, platnecu.
Eu Enei Costea, platnecu.
Eu Costandin Macovei, platnecu.
Eu Ion san Stefan Potopu, platnecu.
Eu Albuta, platnecu.
Eu Ion sail Vasa le Potopu, platnecu.
Eu Neculaiu Dumitru, platnecu.
Eu Gheorghe Dumitru, platnecu.
Eu Gheorghe ski Vasa' le Potopu, platnecu.
Eu Alisandru Albuta, platnecu.
Eu Da (s) calu Cristianu, primescu.

(Pecetea Satului Valea Sarii).

www.digibuc.ro
 185

No. 119. 1842 Iu lie 27. ChitantA de contributie parti-

cular% la cheltuiala judeckii pentru dealul Bozul.
Lei
100 Au datu dascd1u(1) Ionit sdnu Iconomu, la chel-
tuiala Bozului.
1842 Iti lie 27.
Preet Lazar Chiciore, am primitu banii.

No. 120. 1843 Iunie 17. Vechilet al NArujenilor, eltre

Banul Burada, pentru pricina Bozului.

Gios isclitii deplin imputerniciti vechili a opstiei rzsilor

de mosiea Nruja, tinutul Putna, Ocol Vrancea, ne-am al-
ctuit cu dumnealui Banul Tudorache Burada, ca in pricina
de giudecatd ce avem la Divanul domnesc cu rdzdsii de mo-
iea Poeana, pentru sapte sute fld pmntu, Dealul Bozului,
ce vroesc a ne lua si pe care pm'antu dupd hotdrare Diva-
nului di apilatie a tdrii de gios ni l'a si luat, sd ne povdtuiascd
dumnealui in toate. Adica sd ne scrie replica, opisul si erica
jalbd ar face trebuint pidnd la scurtarea procesului, Ica sd
,dm la logofetie si la Inltimea Sa. 5i noi, pentru toatd oste-
nelile dumnealui, precum zice mai sus. sd avem a-i da dum-
nealui banului patrusute galbeni.
Dacd ins vom astiga pricina in favorul nostru, avndu
a numra banii dumnealui inteacestas chip: adicd, dup ce
vom cstiga pricina la domnescul Divan, O. avem a-i numra
doad sute cinci zdci galbeni si dupa ce vom lua hrisovul
Indltimii Sale, cusurul di una sut cincizci galbeni. Iar
la intmplare fereascd Dumnezeu cndu noi n'am cds-
tiga pricina, nid dumnealui Banul s nu aibi a lua nici un
ban. 5i pentru intocmai urmare, ne-am iscdlit.
Preot Lazar Chiciore, adeverezu.
Ion Chiciore, adeverezu.
Dascal Ionitd, sin Iconomu.
Am ramas a mai lua numai 889 lei, din suma insdninatA
in aceast alcAtuire.
Burada.

www.digibuc.ro
 186

No. 121. 1844 Iu lie 4. Chitant amfinuntit a contri-

butiei de bani clati de dascfilul Ioniti din Naruja, la cheltuiala
Bozului i a analogului de pmnt din acel deal, ce i se cu-
vine.

Prin care noi gios iscalitii dam acestu inscris a nostru la

mna Dumnealui Dascalul Ionitd sin Iconom, pentru ca sa
fie stiut ca la cheltuialile urmate in pricina de giudecata cu
locu numit Bozu, au dat soma de banii insemnati, pe flcile
si pogo(a)nele ce le are in tot hotar, ce au agiuns, de falcid,
14 lei i de pogon, 4 lei si 27 prale, pentru care de plata
de bani s'au venit si analog de pamantu din locu de pricina
lor, prin samnile impregiurate adica din cap blanilor, despre
Ameazd-Zi, din aria i piscu la vale para in hatu bldnilor
si tot hatu spre Ameza-Noapte Ora in cap(ul) blnilor,
despre Mza-N(o)apte Ora in cap(ul) blnilor, despre
pomii lui Patin i in pe(a)trd i in Zare(a) Muchii, par in
curmatura.... despre Gro(a)pa Mutului si linia dre(a)ptd.
carare prin mijlocu padurii pdra in piscul ce au fost stana,
in capu blanii, de la vale si pe scursura prdului la vale,
Ord in Paraul Bozulu'i si iardsi Ora in Pdrdu Bozului si ia-
ra.i despre Meza-No(a)pte si tot piscul, Zare la de(a)l
despre Leutda ce s megiassti cu Radu Vasile Ord in parau
Chimilicetii ce au parti in Leurdd si de acolo crare peste
fata Marzii pard undi sA megiadti cu Stan Ionascu, osabit
din cuprinderea hdtas(ului) lasat de vite tot din parte sa
!Ara in varful cel inalt despre Sdctura Lungului despre
Albule si iarasi inapoi tot Zarea Muchii scurgiri i in pe(a)tra
pusa hotar si in gramezile cele de petre si iarai in pe(a)tra
ce este pus hotar langd aria de unde s'au inceput.
Si pentru mai adevarat (credintd), am dat acesta scri-
soare, incredintat cu pecete satelor.

Lei Parale
8 Au dat Dascal Ionit la Marcu Way.
1 la cele ce s'au cumparat de Ursu la Divanu
Domnesc.
9

www.digibuc.ro
 187

Eu vornicul Stan Stan Ionascu am primit banii artati.

Eu Dumitru Popa Lap..
Eu Soare Popan fat.
1844 Iu lie 4.
(Pecetea satului Nruja din 1840).

(Pe verso).

Banii dati de Dascal Ionita sin Icon= in cheltuialile ur-

mate pentru loc(u1) de pricina numit D(e)al(u) Bozului,
precum in gios arata anume. Insa:

Lei Para le
130 In mana preotului Lazar, cu dobanda.
130 cheltueiale i alergaturi ce sunt trecute in
socotelile Cis li.
60 0 cerga alba ce s'au dat in trebuinta
(sters)...
350 ce s'au dat in mana Dumniesale Cuconului
Gavril Pantazi.
Go lu din socoteala Dumnealui boerului
Banu Burada.

No. 122. 1843. Dec. 23. (Copie). Carte de judecat a

Nfirujenilor, impotriva Poienarilor, pentru Dealul Bozul.

Cu mila lui Dumnezeu Io Mihail Grigore Sturza voevod

tArii Moldavii.
Domnescul nostru Divan prin anaforaua din 8 Iu lie anul
curgAtor 1823 cu No. 1865 au adus la stiinta Domniei
Nstre c intre rAzesii de mosia Poeana si intre r5zesii de
Nruja, dela tinut Putnei, ocol Vrancea, urmnd pricina de
giudecat pentru o bucat de loc numit Bozu, cernd cei
intaiu de a luoa in stpnire pe temeiu unei invoiali din an
1768, namitii razsi de Poean, prin jaloba ce au dat giude-

www.digibuc.ro
 188

cdtoriei Putna la 6 Iunie 1837 au fcut artare, cg in hotar

Bozului avnd parte de movie strAmoveased, de ctiva ani
li-(s'a)r fi impresurat o bucatg loc de catxe rAzdvii satului
Ngruja supt (care) cuvnt, nu vtiu i pentru c un iconom
'Arban 1(i)ar fi zis c'o sg plgteasca partile lor 600, vase
sute lei, cheltuial, i sa le dee movia indrgt; la care ne-
supuindu-se prtii s'au rugat la giudeatori a s rndui
la privighetor de Vrance, spre a cercita la fata locului impre-
jurdrile pricinei. Care jalctbd giudecgtorul au recomnduit-o
pomenitului privighetor ca sa cerceteze in fata amnduror
partilor, toate imprejurrile pricinei; de la care giudecata pri-
mind raport de lucrare urmat au vi fgcut legiuitile chemgri
fetilor prigonitoare de a veni la ea spre infgtovare vi la 16
Decemv 1838 au luat pricina in tratatia ubilor parti (sic)
and prin jurnalul ce au incheiat, arat cu dreptate jluito-
rilor Poenari: cu care cer Bozul in a lor stdpnire este o
invoealg din 1768 Mai 20; prin care sg vede cd vase oameni
din sat Poiana i Nruja sd invoiasc a stdpni Bozul Poia-
narii, care ace invoial sd vede intgrit vi de un vornic de
Vrance Mateiu, ci prin intr'alt cercetare a sa din acelav
an o anerisgvte zicnd, CA' din greval au intgrit-o i cd au
rmas ca o hdrtia albg ace invoiald. Insd nu se vede nici
cum pusg in lucrare pAnd astgzi cu stapanire de cdtre Poi-
narii, dovedindu-se chiar din carte de giudecat a altui
vornic de Vrancea Papadopol, din an 1818 April 12, prin
care sg arat ca dupg jaloba Poianarilor au fcut cercitare,
dndu rdmdvi iari pe ei; intelegAndu-se ca dacd ei s gdsa
stgpnindu precum verbal au prApus in petitie, n'are tre-
buintg a sd
Aceste iinprejurgri dar, avandu-le giudecata in privire,
precum i cercitare dela fata locului... (vters)... prin care
arat cA locul de pricind numit Bozul rau descoperit a fi
parte din de(a)1(u)1 Boul(ui) numit, dat Ngrujenilor prin
tddula hotarnicului ban C-tin Katargiu din 1777, s'au incre-
dintat c propiitaua este Nrujenilor, iar nu a Poienarilor
daca cAtiva lcuitori din aceste cloud hotaTe au sgvrvit
intre ei o asemenia invoial, ca Bozul sg rgrudie a Poiana-
rilor, negndirea la stpgnire de atunci i pang acum face

www.digibuc.ro
 189

destul dovadd cd in optea rdzailor n'au fost primiti cu ea

'au rmas ca o hrtie alba, precum i insui vornic de
Vrancea Matei adeverete in dosul unei cercetrii a sale, dei
rdzaii de Poiand au prdpus cd ace hrtie ar fi plastografd,
nefind nici cum in putere ctiva numai oameni a sdvdri ase-
menia invoiald pentru rdluire de hotar, far& tire i primire
a optii rAzdilor, din care pacind au i rdmasdrd,
deatunci inch', hotdrind giudecata c de vre(me) ci propie-
taua ecelui loc de pricin numit Bozul, sa descopire a fi a
Nrujdnilor i stpanire pe el iarai a lor, neclintitd din ve-
chime, apoi ei sd stpdneascd i de acum inainte, neavnd
dreptate Poenarii a-I cere in a lor stapanire, cu invoeala mai
sus ardtatd a cdtiva lAcuitori numai din aceste clod hotard,
fard tire i primirea optii intregi, din care pricin au i
rdmas ca o hrtie albd Inca de atunci. Cu (a)ceast ncheiare
jluitorii razdi de Poeand ram:End nemultmiti, au apela-
risit pricina la divan trii de gios, de card cari fdcandu-sd
legiuitele chemdri fetilor prigonitoare, la 2 Dec. 1842, au
luat pricina in tratatie in fiinta umbilor parti i prin jurnalul
ce incheia, zici ea' dupa luare aminte ce au fdcut att inche-
iari giudecatii, precum i docomenturile inftoate di prici-
nati s'au lmurit.
Intdi: c invoeala urmatd la 1768 Mai 20, prin care zice:
,noi rdzii de Nruja ne-(a)m invoit cu acei de Poiand
de-am dat Bozul din scursura prului aldture cu Glma Ne-
culei la vali, cum merge scursura Zdbalii i la deal, culmea
dealului i a in vrful dealului pe intre gro (a )pa
Oanii i din vdrful dealului apucd di vale pnd in pardu Bo-
zului i apuc prin hotar Vale Sdrii i de vale pnd in Movild
ins Movila cea de unde se impreun Zabala cu Putna i
apucd Zabala in sus pn in Pomii Neaculcii, iar in gios a
Poenarilor i in sus a Nrujenilor, ca s nu intre Poenarii in
partea Nrujenilor, nici Nrujenii in partea Poeanarilor".
Al doile: o altd invoial din 1818 Martie 23, urmatd intru
totimea Idcuitorilor din satele ocolului Vrncii, intre cari snttt
i Poeanari, Nrujnii prin care intre altele... (ters)... asupra
moiilor sa rdmde fiitii care hotar in stpnire veche ce au
urmat ;And acum i al treile din mrturiile inftoate de

www.digibuc.ro
 190

jaluitorii, prin carele dupa ci sa anerisasc acile date Naru-

jenilor i care dupa luare aminte ce le-a fcut, le-(a)u
gsit plastografi pe unili din iali, pentru c sachilar Neculai
Blagoci din sat Nistoreti altu fel s'au gsit iscalit in mar-
turiile date Narujenilor si in alt fel in ace data Poeanarilor.
Dupa carte de blestem aratndu i imprejurrile cum s'au
insalat oamenii de au dat o asa mrturie si preot Toader
Tatar din sat Prahuda arata ca iscalitura nu este a sa i s'au
vazut cu deosebire din ace marturia a Nrujenilor, apoi unii
marturisesc a sat Poeana au stapanit din in vechime dealul
Bozului iar de atunci inco(a)ce au stapanit Narujenii pan&
la an 1818. Altii ca sat Poiana au stapanit din in vechime,
pana la an 1818, toata partea din dealul Bozului de spre Apus
din Pe(a)tra Vacii, unde s impreuna Putna cu Zabala i
in jos pang' in Pomu Neculceii i la de(a)1 toata culme
de(a)lului din groapa Oanii pana in Pe(a)tra Vacii, iar de
la anul 1818 au stapanit Narujenii, iar altii c de(a)1(u1) Bo-
zului l'au stpnit Poenarii.
Cunoscand acel divan a de(alu)1 pomenit Bozul, intre a-
mandoo aceste parti inpricinate mai inainte de iapoha anului
1818, and SA vede savarit invoiala aratat, au urmat dup
samnile aratate prin invoiala din 1768 Mai 20 artata mai
sus i dar dupa nite asa imprejurari apoi divan nici s unete
cu socotinta giudeatii ce hotarati ca stapanire Poenarilor
in despartire de Narujeni, sa fie semnele cuprinse prin in-
voeala din 1768 Mai 20, sprijinita prin carte starostii Putna
din 1817 Dec. 4 si inbunatatita si prin invoiala din 1818 ara-
tat mai sus.
Cu acest hotrare razasii de Nruja rmaind nemultmiti
prin punere de cautie, au apilarisit pricina la acel Domnescu
Divan unde trecand i dela si faandu-sa legiuitele chemri
fetilor prigonitoare la 30 a trecutei luni lunie, Divan au
luat pricina in tratatie in fiinta atat a razailor de Poeana,
prin vechilii din partea br preot loan Soare, Macovei Tu.-
venia si Anghel Husca, precum si din parte razailor din
Nruja, formalnid vechili: preot Lazar Chiciore, dascal
Ionita sin iconom si loan Chiciore, and cerndu-sa mai
intai de la parte jaluitoare documenturili pe cari sa si spri-

www.digibuc.ro
 191

jineased a kr pretentie ci prin opisile isedlite ce au dat, au

infatosat urmatoarile documenturi si anume: intdi = 1768
Mai 20, scrisoare di invoiald a rdzesilor de Ndruja data
rzeilor de Poiana prin care sd arat si sdmnile hotard
acestui locu de pricind din scursura pdrdului aldture cu Pomii
Neculcii la vale cum merge scursura Zabalii si la de(a)1
culme(a) de(a)lului si iasd in vdrful delului printre groapa
Oanii si din vdrful de(a)lului apuc de vale pe in pardu
Bozului si pi'n hotar Vale Sdrii si de vale pand in movil
insa movila ce de unde sd impreund Putna cu Zdbala si apucd
Zbala in sus pdnd in pomii Neculcii invoindu-sd ei unii cu
altii, ca s nu intre nici Poianari in hotar Ndrujii, nici Nru-
jeni in a Poianarilor, cari scrisoare este intritd si de vornic
de Vrancia.
Al doile: 1768 Mai 20. Insmnare de bdtrdnii hotarului
mosia Poeana intrit si de Vornic de Vrancea.
3-le Mai 20, tudula nemesnicului Luca cu ai lui ce o dau
la mna Poeanarilor, arttoare pentru Vale Bozului cd
merge la de(a)1 'And intre praie, pe curmatura add-lied si
pnd in izvoriu cel mare, care vale si mai inainte au fost tot
de hotar Poeanarilor, adeveritd acesta si de vornic de Vrance.
Al 4-le 1782 Mai 8. Mrturia lui kan Murgu i nemesnic
Luca, cuprinzdtoare e rdnduiti fiind de vornic de Vrance
Joan Avram, a cercita pricina ce urma intre Dalincesti cu
Grozdstii, le-au ardtat un bdtedn Simion Grebinos hotar; si
au luat si cu sufletul lui: cd din ldcusor pAnd d(in) arini la
de(a)1 pnd in zare de(a)lului mosia din Bozul s'au ales
parte Grozstilor.
A 5-le Ian. 19. Jaloba preotului Ioan Gros, Macoveiu Tu-
venia si altii ai lor rdzsi de Poeana, data cdtrd Domnul de
atunce cu cerirea de a li se da carte gospod. cdtre stdrostia
de Putna, ca sd-i imputerniceascd a-si stdpni muntile Mua
din Vrancia si a-si pdsuna pe ial oile, in dos(u1) cdruia
sd vede carte gospod. cd(tr) stdrostia de Putna, porunci-
toare ca ai pune pe pluitori in stdpdnire zisului kc, iar
ndscfind pricind de neinvoiald, cu pe largu instiintare,
sa-i trimat la vel log.
Al 6-1e: 1817 Dec. 4. Cdtre starostia de Putna, cuprinzd-

www.digibuc.ro
 192

toare ca dupa cercetare ce au facut, au gasit cu cale ca

Poianarii pasuneze vitilile (sic) si sa-si ia lemnele tre-
buincioasa dupa vechiul obiceu.
Al 7-1e: 1828 Avril 18. 0 marturie de la catva omini ba-
trani din satili Sacatura, Haulisca, Spinesti si Barsasti inta-
rita de priv. de Vrance prin care adevereza stapnire din
vechii a Poianarilor pe mosia Bozul.
Al 8-1e: 1839 April 2. Marturia razasilor de Vale Sara
si sat Podurile data razeilor Narujeni prin cari marturisasc
numitii ca locu de pricina de care sa acolisasc Poianarii ce
sa numeste Bozul, este peste apa Zabalei despre rasarit i
pe care din vechi stapanesc Nrujenii iar nu Poianari i
in dos acetii marturii, unii din lacuitori din sat Podurile,
marturisescu din inpotriva supt carte de blestem: ca sat
Poiana din in vechime pana la anul 1818 au stapnit de(a)lu
Bozului, iar de atunci inco(a)ce au stapnit Narujanii". A-
deveriti acesta marturisire atAt de priv. de Vrance cat si
de un celnic a judecatoriei.
Al 9-1e: 1839 April 12. Tij marturia de la unii din lacuitorii
satilor Nistoresti, Paltin si Prabuda ce o da razasilor de
Naruja prin cari marturisascu cum c acel loc numit Bozul
este a satului Naruja iar nu a Poeanarilor dupa cum merge
hotar ce sa megiaate cu hotar Valesarenilor, si prin care
marturie, iarsi unii din satili Nestoresti, Paltin si Prahtvda
marturisasc din impotriva, supt carte de blestem, ca stapanire
celor de pricina Ora la 1818 au fost a Poeanarilor, iar nu
a Narujenilor.
Al 10-1e: 1839 Julie 10. Adres divanului tarii de gios catra
ph. 5tef. Elefteriu, prin care i sa scria ca prin carte de
blestem sa cerciteze la stare locului din impreuna si cu un
cilin a giudecatoriei, ca da c(at)ra cine atunci, sa stapane
acestu locu numit Bozu.
Al 11-1e: 1840 Martie 8. Marturia preotului Teodor Tatar.
ci sa afla slujitor la schitul de Valea Neagra ot Vrance,
aratatoare ca el au apucat stapanindu pe Poianari de(a)1(u)
Bozului, care la acesta marturisire se gasia in vrasta de
50 ani.
Al 12-1e: 1841 April 16. Adres giudecitoriei de Putna catre

www.digibuc.ro
 193

pall. $tef. Elefteriu, ca sa mearga la fata locului sa puna petre

hotar la mosia Poeana dupa marturia de cercitare ce s'au
facut din porunca divanului taxii de gios.
Iar vechi(lii) rzesilor de Naruja, cu asaminea opis, au
infatosat urmatoarele documenturi:
Intaio=1768 Ianuarie 28. Hotarnicavornicu(lui) de
Vrance cuprinzatoare de alegere si hotratura ce au
facut din poronca starostii de Putna, mosiilor Nruja si
Poeana si prin care arata numitu hotarnicu ca mergand
la fata locului in fata si a oamenilor batrani din aratatile
sate, i-au intrebat pe aceia oameni cum au umblat din vechi
hotarale acestor mosii si ei din inpreuna cu hotarnicu au mers
in varful Bozului ,Inca in curmatura adanca si de acolo s
incepe hotar Narujii ia plaiul la vale par& intre proaia si
tot parau la vali a Bozului drept in curmatura lacurilor si in
Pe(a)tra Vacii unde sa impreuna Putna cu Zabala si Za-
bala in sus Ora in gura Paraului Sarat in spre sat Poeana
ramane hotar kr, iar din apa spre rsarit ramane hotar NA-
rujei, iar din gura Prului &drat tot apa paraulni Ora in
vrful Bomisorii lovesc amandoua hotarile adica spre Poiana,
hotaru lor si clin apa paraului spre Nruja hotaru kr: iar
pentru sasa Mich de cosare subt Pe(a)tra lui Roschila din
b (a) tr (a)n (ul) Merlan, va tine marturisand toti batranii
acestia c sant, iar mai mult sa nu sa intinza si pentru ca
amandoo prtile au fost fata la aratare samnilor de mai sus
a acestui mosie au dat numitu hotarnic acesta marturie ho-
tarnica la mana Nrujenilor spre buna kr incredintare.
A doua. 1777 Fevruarie 20. Tudula banului Costandin Ca-
targiu de muntii ce vin pe Vrance, satului, Nruja anume
Muntiso(a)rili De(a)1(u) Boului din intre Putna Oa. in
Danciu Ora in paraul Albilor i rapele din curmatura ghi-
lilor ot in de(a)1 Boului, dui:4 invoiala satilor, la impartire
muntilor dupa cum sa arata mai sus, s'au dat acestui sat.
A 3-le 1818 Iu lie 20. Rva vornicului de Vrance cAtrA
razei de Nruja prin care le scria ca s. via la PoeanA cu
scrisoare ce vor fi avnd spre a faci cercitari in pricina ce
au cu Poeanarii pentru bucata de moia ce sA chearaA Bozul.
Al 4-le 1817 Decenv. 13. Carte Domnului ScArlat VV.D.
Acte Vriincene 13

www.digibuc.ro
 194

ctre starostiile de Putna i srdar Iancu Stavr, in dos ja-

lubi rzeilor de ocol Vrncii, poruncitoare ca dup jluire
numitilor razei, c adic din lipsire scrisoarilor li s'ar fi
amestecat locurile i s'ar fi perdut hotarale moiilor din care
s'ar fi starnit pricin intre dnii la stapanirea moiilor i
a locurilor i mai ales la desprtire muntilor. Sa mearg
la Lao locului din impreun i cu un mazil, vrednic de tiint.,
i sa cerceteze dup carte de blestem pe unde se va adeveri
c s'au urmat desprtirile locurilor fiitii cruia moii. Si
s statorniceasc i smne spre a-i urma pacinica i linitit
stapanire intre dnii, dndu-i adeverinta pe largu arat-
toare osbit pe cuprinderea locului fiticruia movie, iar ne-
putndu pune la cale acolo cu mrturia s-i tremat la vel
logoft a trii de gios.
A 5-a 1818 Martie 23. Invoiala lacuitorilor din sat ocol
Vrance, pre scrisoare in urmtoare cuprindere: Noi toti l-
cuitorii din satile ocol Vrance, incredintm prin acest scri-
soare uni la mna altora spre legtura invoelii i desfacerea
tuturor pricinilor ce au urmat pnd astzi intre noi adica
unele sate nemultamindu-s5 intru aezare imprtiri hotarelor
i banii cheltuelilor ci s'au fcut intru scoatere moiilor i
s'au analoghisit pe fitie care hotar in multe randuri ur-
mnd feluri de pricini intmplandu-s i btlie la satul NA-
ruje i Nistoreti cu Poiana din care pricin pornindu qi ja-
lobe au adus satu Poiana carte gosp. din 1817 Iu lie 13 po-
runcitoare ctre srd. Iancul Stavr i sardar Vasa le Adreia
ca s fac msura hotarAlor Poenii i Nrujii desprtindu-le
i invoindu-i la pagubile kr, care urmare a numitilor boeri
hotarnici s'au i apucat a s pune in lucrare cu msura,
dar au ramas anerisit caci din inpotriv sculandu-s sat N-
ruja i Nistoreti tot la acesta anu 1817 Dec. 13 au adus alt
carte Gosopod. ctre boeri staroti a tinut Putnii poruncitoare
ca s rnduiasca a s faci peste tot msura i desprtire att
a hotarelor de slite at i a muntilor din Vrance cu altu-
rat carte de blestem de la preosfintit Mitropolit spre desco-
perire adevrului precum au urmat din vechi stpnire i nu-
mitii boeri au rnduit pe vornic de Vrance i pe vame Ga-
vril Avram cu hotrare ca ori s s puia la cale cu invoiala

www.digibuc.ro
 195

intre satilele (sic) cu pricina sau sa sa faca masura porun-

cit peste toata Vrance dupa care au vrut ca sa sa puia la
cale urmare masurilor dar vazand numitii lacuitori pagubire
si mari cheltuiala si perdire de vreme, s'au adunat toate satile
la un loc si au hotart cu primire a tuturor obstilor ca mai
bine sa se invoiasca precum s'au si invoit inainte(a) vornicii,
ca fisticare hotar sd rgnIde in stapanire vechi, iar intru sta-
panire muntilor, dupa cuprindere osabitalor odule ce au la
mana fisticari trupu de mosie, intrebuintndu-sa si la pduri
precum si din vechi au trait parinti, fara oprire la locurile ce
ar fi codrii, ins numai satili ce vor fi lipsite de lemnul tre-
buincios, fara a face stricaciune sau a clarama cu capre sau
cu oi, iar celi ce vor fi avand padure pe mcksia kr sa vor in-
tzebuinta din intru ale sale.
Asamine si pe sat Poiana intru pagubirile ce au patimit in
vara anului trecut: cunoscandu-sa ca ar fi incarcat la ana-
loghia cheltuelilor, scoatirilor mosiilor pe hotar sau, asupra
caruia pricini au fost si pornit jalobe, l'au impacat cu toata
multamire lui, si a noastra ca sa-i dam una mie lei analoghi-
sandu-sa pe toate celilalte hotara afara numai de hotar Po-
eanarilor.
Si cu acest chip sfarsindu-sa toate pricinile din intre noi,
nu au ramas cuvantu de acum inainte nici la unele din mosii
ca sa mai faca vre'o data cirere de msur asupra hotaralor
cu cuvant ca ar fi incarcat la suma banilor cheltuialilor
peste putinta hotarului sau. Iar care din intre noi vor voi asi
face documenturi spre imputernicire si cunostino stapaniri
vechi, volnic este a-si face cu a sa cheltuial fiind isclita
acesta invoiala de un destul numar de razesi, adeverita si de
prioti satilor.
Al 6-le 1818 Apr. 12. Marturia hotarnica a vornicu(lui)
de Vrance Dimitrie Papadopulo, cuprinzatoare c lcuitorii
satului Poiana au tras in giudecata pe lacuitorii de Naruja
supt cuvantu c ar fi avand ei, o bucata de loc numit Bozul,
data' din hotar Narujii de catre batrnii Narujai, cu invoiala
din leat 1768 Mai 20 si ca Narujanii n'ar fi tiind in sama
ace invoiala ne ingduindu-i sa-si stapaneasca locu, precum
le s'au dat de catre toti batranti din vrema aceia. Asamine

www.digibuc.ro
 196

bani cheltuelii scotiri moiilor, nu s'ar fi supuindu a-i plAti

in sama banilor aruncati pe hotar Poiani i intrebAnd pe
Nrujeni ce rAspundu inpotrivA, ei au scos o mArturie de
hotar de la Matei vornic de Vrance, care este iscAlit 0 in
invoiala ce este la rdAna Poenarilor tot din acela an 1768
Iu lie 28, cu arAtare ca cu inelciune au fAcut bAtrAnii
Poianii ace mArturia de invoial fArA tire bdtrnilor din
NAruja i pe vornic de Vrance l'au inAlat, de o au incre-
ditat, precum acest spunere a Nrujenilor s'au i adeverit
indatA ca In 'dos mrturia ce la dA Matei Vornicu de Vrance
pentru hotArre Bozului, aneristi ace invoialA prin insu-i
iscAlitura lui mArturisandu cA l'au inelat Poeanari i s'A fia
ca o hartie alba. Si a doua, a cinci Poianari c au avut i
stApAnire pe acel loc, de atunci i pn acum 0 de ar fi
fostu rA invoial, n'ar fi stApAnit.
(LIrmeaz5 textul cuprins in actul No. 79 p. 134). Deci in
privire acestor de mai sus documenturi fcndu-se luare aminte
i la toate imprejurarile pricinii, Divanu gAsAndu dreptA i
legiuitA hotArre datA de ctre giudecAtori tinut Putna in
acestA pricinA la 16 Decemb 1838 avAnd mai ales in privire
hotArAre vorniculu (i) de Vrance din 1818 Apr. 12 i temeiul
invoialii din acela an i lunA Marti 23 a obtii propitarilor
a toat Vrance, precum i tudula banul (ui) Catargiu din
1777, toate aceste infAtoate de cAtr NrujAni, hotArAti
acel donmesc divan ca rAzAi de Ndruja sA rAmAia in veci
nesupArati despre Poianari. Drept aceia domnia nostr in
temeiu legilor statornicim dup5 noul aAzAmAnt prin acestu
hrisov cu a nostrA iscAliturA i peceti intArim hotarre mai
sus prescrisA a Divanului domnescu, ca s urmeze stApAnire
precum au fost spre vecinic curmare a protesului in temeiu
artic. 364 din organiciscu reaglimint, urmAnd intru acesta
credintA boiarilor Domniei noastre, mAdulari a Divanului
domnesc iscAliti in anafura: Dumnealor vornic Petrachi
RosAt, vornic Iacovachi PAladi, vornic Vasile Beldiman
vornic Dumitru Manul, vornic Neculai Greceanu, post.
Ioan Kogalniceanu i post. Neculai Manu, pentru care po-
runcim logofetilor dreptAtii ca prin loc cuviincios sa aducA

www.digibuc.ro
 197

intru tocmai inplinire cuprindere acestui hrisov care s'au scris

la scaunul domnesc in orasu Esi in anul a zAcile a domniii
nostre.
Anul 1843 luna Dec. 23 zile.
Mihai Sturza V. V.
(Pecete
Gospod)

No. 123. 1847 Martie 7. Chitanta de plat a unor falcii

la cheltuiala Bozului.

Trei sute si opt lei au dat dumnealui Polcovnicul Ionita,

acum, la rmsita dumnealui pitarului Tudurachie, pentru
banii Bozului cu carile s'au pltit dumnealui Pitarul Laza-
rachi, prin rAdicare condractului de 2318 lei, 30 parale.
InsA cu una sutd noadzaci si sasA lei dati pentru fAlcile ne-
potului dumisale Stefan. Pentru carile i s'au dat tidulA, prin
dare de sam.
1847 Martie 7.

Stoian lonita, strAngAtoru, am primitu.

Vasile Popa.

No. 124. 1848 Martie 12. Mfirturie a satului Spinesti

si Pulesti data' Nerejului cu privire la o pricinA ce o au cu
Spulberenii.

Adica noi lAcuitorii sat Spinestii i PAulestii, dat-am adi-

vArat5 mArturia no(a)strA la mAna l'Acuitorilor NerAjeni
stiut sA fie cA noi incredintAm prin acest mArturie c pentru
bAtrAnul Trifan din Nereju ci sA acolisAscu lcuitorii Spul-
bereni zicAndu a iaste vAndut Spulberenilor, rAu si fArA cale

www.digibuc.ro
 198

sA ocolisAscu la acesta, cu Ora pi lAcuitorii, cA bAtrAnul

Trif nu iaste vandut nici la o parte, ci iaste toatA partea
intreagA a Nerejului cari noi stim si incredintAm adeverindu
si cu pecetile stesti.
I si noi lAcuitorii cAtunului Bodesti adivirim la aceasta si
cu punerea pecetii sAtesti cA bAtrAnul Trifan nu iaste vAndut
nici la o parte.
848 Martie 12.
Neznesnicu Ion Gheorghe.
Ion Bdtca vornic.
Simion Cherciu pasnic.

No. 125. 1851 Oct. 31. Satul Iretii de sub MAgur se

alipe.,te Ocolul Vrancei, dar numai din punct de vedere ad-
ministrativ frfi a avea dreptul s se imprtkseasc de
dreptfitile cuvenite numai lor vrincenilor", adic la exploata-
rea sfirii si la folosul muntilor.

Inscris.

Prin care noi obstia locuitorilor satului Iresti de supt m5-

gurd dAnd acesta in depozitul canteleriei privighitorului de
Vrancia precum un intocmai inscris si la mane obstiei din
asemenea ocol facem stiut c A formalnic (sic) la catagrafi-
ceasca comisie urmatA in acest an 1851 vrAnd a ne desplipi
dela ocolul GArlelor, potrivit dorintei noastre ne-am si lipit
cAtre ocolul Vrancia cu scop ca sA ne cAutAm interesurile
noastre in daraveruri de giudecAti la apropieta privighitorie
localA, de acest ocol iar in alte priviri SA nu avem a ne im-
pArtAsi de nici un fel de .drept, privileghiu, cuvenit numai
kr, VrAncenilor dela strAmosii lor apucat, sfintit cu lumi-
nate hrisoave si sprijinit para. astzi pe vechia lor stApAnire.
Aceste privileghiuri lor cuvenite sAntt IntAi sare din ocolul
Vrancia nu numai prin ori ce chipuri sa nu avem a scoate
afar% in ocoale megiee sau inlauntrul tArei sau piste hotar,

www.digibuc.ro
 199

att nevi cal si curgatorii nostri. Dail apoi nici prin casele
noastre sa nu fim slobozi a mnca. i al doile la dreptul
muntilor: ci pe satele ocolului Vrancia dup cheltuelile fcute
in vreme cu raspingiri de nvliri samavolnke din afara
ocolului sau impartit, nu numai noi sa nu avem glas a pre-
tinde nici de cum in privirea orisi caruia dreptAti ce dup5
vreme ne-am insusit, cat si curgAtorii nostri.
Pentru care dar de intocmai urmarea noastr am dat
acesta subt adevarat punere de deget a noastra si iscalituri
cat si supt adeverirea pecetii satesti.
1851 Octombrie 31.
(Pecetea satului Nerej).

Eu Const. Chilian.
Eu Toader BAnuta.
Eu Nicolae Chiritd.
Eu Toader Chetroiu.
Eu Nicolat Ene.
Eu Cristian Burc.
Eu Ion Chetroiu.
Eu Ion Profiroiu.
Eu Sandu Chilian.
Eu Toader Matei.
Eu Ion Chetroiu.
Eu Vasilie Iorga.
Eu Enache Banuta.
Eu Ion Banut.
Eu Nstase IonaFu.
Eu Ioan Ilie.
Eu Vasilie Doru.
Eu Toma Irimia.
Eu Ion Coman.
Eu Neculai Anc.
Eu Gheorghe Pucau.
Eu Stefan Bnuta.
Eu lordache Lefter.
Eu Vasile Irimia.

www.digibuc.ro
 200

Eu Anghel Mathei.
Eu Nechita Tutoreanu.
Eu Stan Pardoan.
Eu Gheorghe Schiopu.
Eu Eftimie Grosu.
Eu Costa Coroiu pasnic.
Eu Ion Ghiut.
Eu Nicolai Ciolan.
Eu Costandin Chiriac.
Eu Sava Ionacu.
Eu Vasilie Beda.
Eu Vasilie Schiopul.
Eu Costandin Ivu.
Eu stefan Palma.
Eu Gheorghie Costan.
Eu Anghel Ionacu.
Eu Pavel Irimia.
Eu Sandu Ivu.
Eu Vasile Cucu.
Eu Nicolae Coman.
Eu Nicolae Ciocan.
Eu Costandin Popa.
MIII1111:11MINI

No. 126. Nedatat (circa 1850). Chitanta de contributie

particular la cheltuiala judeatii cu boerul Lipanescu, a Ne-
rejului.
I ei Para le
5 5 amu datu la banii Lipaneti, pi zki falci pa-
rintdti, i dou, cumparkur; i falcia di nouzaci de prjini.
i i s'au datu acestd tudula di la strangdtor di bani.
Eu Ioan a Babii Flori am dat acesta.
Eu Vornicelu Macoveiu, am fostu fat&
Eu Pavl Tertiu, am fostu fat.
Eu Ion Stanu, amu fostu fat.
Eu Giorghie, zatu Comanu, amu scrisu.

www.digibuc.ro
 BUCOVIN A
INSTITUT b
defon au4 -1

13/43 CI'PARCE
I. E. TOROUTILI
BUC UR ESTI. III
Calea Vicloriel No 220.
Ser. Cir. Alexandrescu No. 4.

Pretul 100 Lei

www.digibuc.ro