7.

MATERIALE CERAMICE

7.1. NOIUNI INTRODUCTIVE

Definiia si clasificarea
Materialele ceramice se definesc ca fiind materiale nemetalice, de natur
anorganic, greu solubile in ap, obinute pe cale natural sau artificial la
temperaturi i, uneori, presiuni ridicate.
Pot fi:
- materiale tradiionale: produse din argil, nisip, cimenturi, betoane;
- ceramica tehnic sau de nalt performan pentru aplicaii inginereti.
Formata din oxizi, siliciuri, boruri, nitruri, carburi i n general, nu include argil.

Proprietile materialelor ceramice

- nu sunt bune conductoare de cldur i electricitate.
- sunt refractare, adic i pstreaz proprietile mecanice la temperaturi
nalte, superioare metalelor (fig.7.2),
- stabilitate chimic, nu se degradeaz prin coroziune
- au o rigiditate i o duritate mare
- dezavantajele sunt legate de absena deformaiilor, ruperea apare brusc, la o
anumit valoare a solicitrilor (fig.7.3).
- fragilitate i o slab rezisten la ocuri i vibraii.

Fig.7.2. Variaia rezistenei mecanice cu Fig.7.3. Deformarea metalelor

temperatura pentru metale i materiale In comparaie cu ceramicele sub
ceramice sarcin

7.2. MATERIALE CERAMICE TRADIIONALE

Generalitati
- Au o foarte larg utilizare datorit bunelor proprieti, materiile prime utilizate sunt
ieftine, se gsesc din abunden i se prelucreaz uor.
- Se obin prin ardere, folosindu-se ca materii prime: argil, nisip i feldspat.
Argilele sunt granule fine de silicai de aluminiu hidratai
Nisipul cuaros se adaug n argile n scopul modificrii plasticitii i
comportrii la ardere i uscare.
1
 Feldspatul are rol de fondant, cobornd temperatura de topire a amestecului. El
leag particulele de argil i silice, reducnd porozitatea.
- Arderea amestecului are loc la temperaturi ntre (850 1200)oC.

Clasificare
- Pentru construcii: crmizi, igla, teracota, faiana, gresia, conducte ceramice, amota, etc.

- De uz casnic: oale, vase, rezervoare, porelanul, robinete, utiliti pentru baie cuite etc.

2
 7.3. CERAMICA TEHNIC

Generaliti
Sunt caracterizate prin proprieti fizico-mecanice superioare materialelor metalice:
- densitate redus: 1/3 din materialele metalice;
- duritatea foarte mare;
- rezistena la uzura de 2 - 3 ori mai mare dect cele metalice;
- stabilitate dimensional i de form geometric pn la 2000C;
- rezistenta ridicat la fluaj; (rezista continuu la eforturi pe termen lung)
- proprieti mecanice, chimice i electrice deosebite.

Ceramica tehnic este considerat n prezent cel de-al treilea material din punct
de vedere al importanei tehnico-economice, dup metale i plastice. (Fig. 7.7)

- microelectronic
- industria tehnicii de
calcul
- dezvoltarea - mbuntirea
motoarelor termice i a performanelor mainilor i
motoarelor rachetelor utilajelor

CERAMICA
TEHNIC

- noi materiale pentru - dezvoltarea de noi

protecii termice, materiale pentru prelucrri
electrice, acustice prin achiere

- tehnica
supraconductorilor

Fig.7.7. Domenii care au evoluat datorita materialelor ceramice tehnice

Materiale ceramice tehnice des utilizate:

Materiale ceramice pe baz de siliciu. Cantitatea uria de siliciu aflat n
natur, ncurajeaz extinderea utilizrii acestuia
Sticla de siliciu
- se obine prin topirea cuarului natural aproape pur.
- stabil fizic i chimic la temperaturi n jur de 1000oC,
- bun izolator termic i electric
- densitate mic
- bun transparen la unde radio. Datorit acestor proprieti se folosete n
sfera mijloacelor de transport.

Fibrele de sticl
- folosesc n construcii ca material izolant fonic i termic, construcii,
autovehicule, ambarcaiuni, materialelor sportive, etc.
3
- are stabilitate termic
- rezisten mecanic foarte buna
- preul redus.

Fig. 7.7. Forme ale fibrei de sticla ca materie prima

Fig. 7.8. Produse din fibra de sticla

4
 Fibrele de siliciu
- se obin din siliciu pur topit, iar prin trefilare la mare vitez se obin fibre
- au proprieti mecanice superioare fibrelor de sticl
- se folosesc, nglobate n materiale compozite, n industria aerospaial.
Carburile de siliciu
- prezint interes deosebit datorit pstrrii rezistenei la uzur i coroziune.
- coeficient foarte redus de dilatare termic,
- conductibilitate electric i termic ridicat.

Materiale pe baza de carbon

Carbonul
- apare in stare cristalin sub form de grafit la presiune normal i sub form
de diamant la presiune foarte mare.
- rezistena mecanic foarte bun; depinde de structur si gradul de grafitizare
- este cel mai dur material aflat in natura, sub forma de diamant;
- are greutatea specific redus;
- rezistena foarte mare la atacuri chimice, influene termice i radiaii;
- pre de cost convenabil i n continu scdere;
- surse practic nelimitate de materie prim.

Fig.7.9. Forme ale carbonului

Fibrele de carbon
- materia prim pentru obinerea lor poate fi: crbuni, fibre organice, petrol,
uleiuri aromatice, gudroane, hidrocarburi, acetilen.
- crete rezistenei mecanice cu scderea diametrului i lungirea fibrei.
- material modern ales pentru aplicaii cu masa redusa si rezistenta sporita

a. b. c.
Fig.7.10. Fibra de carbon: a. Comparaie intre firul de par; b. tesatura; c. roving
5
 Fig.7.11. Produse din fibra de carbon

Materiale ceramice pentru componente electrice i electronice

Aproape jumtate din totalul materialelor ceramice tehnice produse pe plan
mondial se utilizeaz n ingineria electric si electronic pentru:
Tehnica de calcul
- circuitele integrate, microprocesoare: ca si suport al jonc iunilor
componentelor electronice si a micro circuitelor electrice.

a. b. c.
Fig.7.12 a. Placheta din siliciu monocristal in stare netiata, b. microprocesor PC,
c. circuit integrat
6
 Condensatori ceramici.
- materialele utilizate la fabricarea lor cu cea mai mare rspndire o au titanaii
de bariu i de stroniu.

Fig.7.13. Condensatori ceramici

Materiale piezoceramice.
- sunt capabile s genereze o for cnd li se aplic un potenial electric i
invers, sa genereze tensiune cnd li se aplica o fora.
- se utilizeaz la traductoare ultrasonice (difuzoare de frecventa nalta), senzori
pentru vibraii, aparate pentru curatat cu ultrasunete, doze pentru captarea vibra iilor la
instrumente muzicale cu coarda, injectoare combustibil la autovehicule, etc.

Fig.7.14. Aplicaii ale materialelor piezoceramice: a. doza vioara; b. difuzor; c. senzori; d.

actuator pentru aparat de curatat cu ultrasunete; e. microfon; f. injector combustibil.

Semiconductori ceramici.
- la fabricarea termistoarelor (rezistena lor electric variaz n funcie de
temperatur) i varistoarelor (rezistena lor electric variaz n funcie de curentul
electric ce le parcurge).

7
 Izolatori ceramici.
- ceramicele au bune proprieti de izolator termic i electric. n prezent se
folosesc variante noi de faian i porelan

a. b.

Fig.7.15. Izolatori ceramici: a. de nalta tensiune; b. de joasa si medie tensiune

Utilizarea ceramicii la motoare termice

- la motorului cu ardere intern (cilindri, pistoane i segmeni, precum i
galeria de evacuare a gazelor)
- rezistenta la temperaturi nalte mbuntete randamentului termic.
- rezisten la uzur i atac chimic, dilatrii reduse, greutate mic, materie prim
abundent. Dezavantajul major este fragilitatea i dificultile privind prelucrarea.
- din materiale ceramice transpuse intr-un fagure se execut filtre pentru gazele
arse ale motoarelor Diesel. Aa numitele filtre de particule Diesel. Au rol de a retine
funinginea rezultata din arderea combustibilului, care duce la boli respiratorii.

Fig.7.16. Filtrul de particule Diesel: a. element ceramic; b. seciune filtru; c. amplasare pe

autovehicul

Utilizarea la motoarele turboreactoare si motoare de rachet

- se executa duzele de evacuare a gazelor

8
 Fig.7.17. Aplicaie in domeniul aerospaial la duzele motoarelor de racheta

Realizarea proteciei termice pentru navetele spaiale

- cu ajutorul unor placi ceramice cu care se placheaz fuzelajul si bordul de
atac al aripilor si profundorului.
- la reintrarea in atmosfera friciunea cu aerul, datorita vitezei foarte mari,
genereaz 12601600oC, temperatura care ar deteriora corpul din aluminiu al navetei.

Fig.7.18. Protecia termica a navetei spaiale din placi ceramice

Utilizarea materialelor ceramice la scule achietoare.

- se utilizeaz datorit duritii lor i pstrrii acestei proprieti la temperaturi
foarte ridicate (diamantul, nitrura cubic de bor, carborundul sunt cele mai dure
materiale cunoscute).
- cele mai uzuale sunt: plcuele din carburi metalice; materialele mineralo-
ceramice; plcuele din oxizi sinterizai; diamantul sintetic

Aplicaii la organe de maini

- rezistena la temperaturi nalte, coeficieni foarte redui de frecare - grafitul cu
structur lamelar constituie un excelent lubrifiant solid, le-au recomandat ca
materiale antifriciune,
- lagre ceramice din nitrur de siliciu. Au durat de viaa de 3 ori mai mare
dect lagrele din oel.
- rulmeni ceramici: utilizai la turaii peste 10000 rpm. sau in medii agresive
chimic la temperaturi nalte.

9
 Fig.7.19. Rulmeni ceramici

Aplicaii medicale

- implanturile dentare

Fig.7.20. Implanturi dentare din porelan.

- oasele sintetice. Ceramicele sunt compatibile cu organismul, fr reacii de

respingere sau inflamatorii. Sunt uoare, poroase, motiv pentru care pot fi utilizate ca
nlocuitori de oase.

Fig.7.21. Os artificial ceramic

Desfurarea lucrrii:
- Se ntocmete un referat cu elementele importante din lucrare.
- In cadrul orei de laborator, studenii vor rspunde la ntrebri clare.
- Se vor identifica si descrie de ctre studeni materialele ceramice aflate in laborator.

10