GHID PSIHO

Psihoterapia nu iti ofera pilula magica cu care mergi acasa si esti vindecat, totul e perfect si
problemele au disparut. Eu te ajut sa te ajuti.

Prin colaborare cu psihoterapeutul, inveti sa iti rezolvi problemele. In psihoterapie se lucreaza

cu materialul clientului, de aceea e bine sa stii ca in mare masura lucrurile depind de tine, de
disponibilitatea pe care o ai in a-ti comunica problemele si a le gasi o rezolvare.

Psihoterapeutul iti ofera ajutorul si te asculta, fara sa ai teama de a fi judecat. Beneficiul cel
mai important este ca, odata iesit din durerea pe care o simti acum, vei descoperi o noua lume:

- vei fi mai sigur pe tine;

- vei intelege mai bine propriile tale reactii;

- vei intelege mai bine pe ceilalti;

- vei comunica mai usor;

- te vei integra mai bine in lumea din care faci parte.

Nu amana, pentru ca iti amani propria viata.

Exista mai multe forme de psihoterapie. Indiferent de formarea psihoterapeutului, exista insa
anumite criterii ce trebuie respectate si de care e bine sa tii cont cand contactezi un
psihoterapeut:

- sedintele psihoterapeutice au loc intr-un spatiu special destinat, care este cabinetul de
psihoterapie;

- sedintele au o anumita frecventa, stabilita prin comun acord;

- exista moduri diferite de abordare, fiecare avand ca scop rezolvarea confictelor psihologice
prin care treci;

- nu veni la psihoterapeut doar ca la un medic, care te consulta si pune un diagnostic. Relatia

dintre psihoterapeut si clientul sau este mult mai puternica, bazata pe un transfer care face si
el parte din procesul de vindecare. In baza confidentialitatii absolute, clientul poate sa isi
prezinte problema sau problemele si impreuna cu terapeutul sa stabileasca o cale de rezolvare
a lor;

- in cadrul terapiei, tu ai un rol extrem de activ. Tu oferi materialul terapeutic si tu stabilesti

prioritatea problemelor ce trebuie rezolvate, de comun acord cu psihoterapeutul;

- nu accepta o terapie care se intinde la nesfarsit, fara a stii care este scopul ei si unde se
sfarseste;

- nu-ti fie frica sa intrebi de cate sedinte e nevoie pentru a te simti mai bine.
Care este diferenta dintre un psiholog, un psihiatru, un psihoterapeut?

Un psiholog:

- are pregatire in psihologie, stiinta care se ocupa de studierea psihicului uman;

- studiaza evolutia psihologica a unei persoane de-a lungul vietii;

- detine mijloace de testare si de psihodiagnosticare pentru diferite categorii de persoane,

- studiaza psihologia personalitatii normale, cat si a celei patologice.

Spre deosebire de el, psihiatrul:

- este o persoana cu studii de medicina si o specializare in psihiatrie

- se ocupa de devierile psihice patologice.

Psihoterapia implica:

- o pregatire suplimentara, care poate fi facuta si de un psiholog si de un psihiatru, care

presupune stapanirea unor tehnici de abordare si rezolvare a problemelor pacientului prin
tehnici terapeutice.

Care e frecventa sedintelor?

Depinde de problema pe care o ai, de timpul pe care il ai la dispozitie si chiar de banii de care
dispui pentru psihoterapie. In general, sedintele devin mai rare in faza finala a terapiei.

Cand imi dau seama ca sedintele trebuie sa se termine?

Un psihoterapeut cognitiv spunea ca atunci cand sedintele tise par prea scumpe. Atunci cand
simti ca nu mai iei suficient in raport cu timpul si banii investiti, cere terapeutului o evaluare,
daca acesta nu are initiativa.

Ce fac daca nu imi place psihoterapeutul?

Daca nu iti place terapeutul, nu te simti confortabil in prezenta lui, ai retineri sau nu te simti
increzator in tehnicile sale, spune-i. Iti vei putea rezolva problema sau te va putea recomanda
unui alt terapeut. Nu-ti cheltui timpul si banii creandu-ti un stress in plus fata de problema
careia vrei sa ii gasesti rezolvare. Nu-ti fie teama. Nu vei jigni terapeutul. Oricat de bun ar fi
acesta, este normal ca uneori sa nu putem comunica cu anumite persoane.
Ce se intampla daca intarzii la terapie?

In general, este important sa platesti timpul de programare. Acest lucru te responsabilizeaza si

pe tine, mai ales daca intarzierile sunt si ele parte a problemei pentru care ai venit la
psihoterapie.

Ce se intampla daca lipsesc o sedinta?

Aici depinde si de psihoterapeut, de perioada in care ai anuntat ca nu mai vii, de cat de des se
intampla. Freud considera important sa iei bani si pentru sedintele la care pacientul nu vine.

Fobia este o tulburare de anxietate caracterizata prin:

frica persistenta intr-o situatie specifica, frica ce e disproportionate in raport cu

realitatea pericolului

dorinta de nestapanit de a iesi din acea situatie

recunoasterea faptului ca frica este irationala si excesiva

comportamentul nu e datorat unei alte tulburari

Fobia specifica are patru clase distincte:

fobia de animale

fobia de evenimente naturale (inaltimi, furtuni, intuneric, apa curgatoare, vant)

fobia situationala (fobia de avioane, posuri, transport public, tunele, spatii inchise,
lifturi)

fobia de sange, injectii si rani

Tulburarea de stress posttraumatic

O tulburare de anxietate care rezulta din a fi martor sau a fi confruntat cu un pericol de

moarte, de ranire, sau punerea in pericol a integritatii fizice personale sau a altei persoane.

Simptome definitorii:

derealizare, amortire in situatii concrete de viata

retrairea traumei in vis, flashbackuri si amintiri

simptome de anxietate si incordare care nu erau prezente inainte de trauma

incapacitatea de a-si aminti lucruri care au avut loc in timpul evenimentului

scaderea interesului in participarea la evenimente si se simte detasat, disociat de

ceilalti, fapt ce duce la probleme de interactiune sociala

simptomele dureaza mai mult de o luna (pana la o luna: tulburare de stress acut)

Atacul de panica

Atacuri episodice de panica acuta care pot dura de la cateva clipe la cateva ore.

Statistic 1-2% din populatie. Rar incepe dupa varsta de 35 de ani; de obicei mai devreme.

Simptomele atacului de panica:

emotional: teroare, depersonalizare, frica etc.

fizic: reactii de urgenta: respiratie agitata, inima bate mai tare, ameteala, dureri in
piept etc.

cognitiv: frica de un atac de cord, de moarte, ca va innebuni, ca va innebuni

comportamentale: fuga, lupta, inghet

Etiologia atacului de panica

 Explicatii biologice si cognitive ale panicii

Fapt Explicatie biologica Explicatie cognitiva

Atacul de panica poate fi Lactatul cauzeaza atacuri de Persoanele cu atacuri de panica

indus prin infuzii de panica la persoanele care au reactioneaza la acest agenti
sodium lactat si aceasta tulburare pentru ca pentru ca ei interpreteaza gresit
yohimbine. acesti agenti produc panica in reactiile medicamentului (puls
mod direct la oamenii marit si respiratie); gandurile lor
vulnerabili din punct de produc anxietate acuta,
vedere neurochimic. exacerband simptomele.

Concordanta pentru Vulnerabilitatea biochimica Vulnerabilitatea la atacul de

atacuri de panica este mai care produce panica este panica este mostenita atat prin
mari la gemeni mostenita in sistemul atentia marita la anumite
monozigoti decat dizigoti neuronal de alarma. simptome fizice, fie pentru ca
pulsul marit se mosteneste.

Pacientii cu tulburare de Anormalitate mostenita la Proasta gestionare a reactiilor de

panica intra in starea de nivelul creierului, care nu alarma este un simptom al
panica si arata mai putina poate fi controlata. panicii, cauzat in cele din rma de
inhibitie a reactiei de catre gandurile pacientului.
alarma.

Antidepresivele si Medicamentele bolocheaza Medicamentele blocheaza

anxioliticele ajuta in procesele biochimice care simptomele care sunt gresit
atacurile de panica. produc panica. interpretate si duc la panica.

Psihoterapia are o durata mai mare decat medicatia

Tulburarea de anxietate generalizata

O tulburare de anxietate caracterizata prin tensiune si vigilenta cronica, credinte ca ceva se va

intampla, reactii medii de urgenta si dorinta de a pleca, fugi departe

Emotional: persoana se simte nelinistita, tensionata, vigilenta, in alerta

Cognitiv: asteapta sa se intample ceva rau, dar nu stie ce

Fizic: tensiune musculara cronica. Activitatea beta inregistrata pe EEG arata activitate mare in
lobii frontali, ma ales in emisfera stanga, ceea ce arataingrijorare intensa. Dificultati de
concentrare, iritabilitate, tensiune si probleme de somn

Comportamental: agitat, cautand ocupatii care sa ii resolve anxietatea

Tulburarea obsesiv-compulsiva

O tulburare de anxietate in care individul este extrem de tulburat cu ganduri incontrolabile,

repulsive (obsesii) si pentru a se linisti se implica in ritualuri care nu au sens rational
(comportamente compulsive).
Diferite moduri de abordare a Tulburarii Obsesiv-Compulsive

Abordarea Cine dezvolta TOC? Ce se intampla? Cum e sustinuta? Cum se vindeca?

teoretica

Psihodinamica Persoane cu Gandurile obsesive Obsesiile si Gandul

conflicte apar ca aparare compulsiile sunt neconstient este
inconstiente impotriva unor mentinute pentru ca recunoscut
(uciderea copilului ganduri si mai protejeaza
sau a tatalui) neacceptabile impotriva anxietatii

Cognitiv- Oamenii care nu se Gandurile devin tot Pacientul descopera Blocarea

comportamental ot distrage usor de la mai puternice si un ritual care ii raspunsului
ganduri tulburatoare,depresia tot mai reduce anxietatea pecompulsive duce
deseori insotite de adanca termen scurt la disparitia
depresie obsesiei.

Neurostiinte Persoane cu Comportamentul Gandurile obsessive Medicatie

supractivitate in repetitive poate fi si comportamentele (clomipramine)
circuitul cortical- foarte greu inhibit; compulsive sunt care regularizeaza
striatal-talamic filtrarea informatiei indreptate catre supractivarea
e irelevanta situatii si obiecte pe circuitului
care le percepem ca cortical-striatal-
fiind periculoase talamic

Semnele si simptomele depresiei

Stare depresiva
 Pierderea interesului, a placerii, asa cum percepe el, sau cum percep ceilalti
(iritabilitate la copii si adolescenti)
Diminuarea sau pierderea interesului in aproape toate activitatile zilnice
Schimbare greutate peste 5% intr-o luna
Insomnie sau hipersomnie
Agitatie sau retard psihomotor aproape in fiecare zi
Oboseala sau pierdere de energie aproape in fiecare zi
Sentiment de devalorizare, vina excesiva sau nejustificata
Dimiunarea abilitatii de a gandi, a se concentra, neputinta de a lua decizii
Ganduri de moarte

Simptome cognitive:

Persoana se percepe intr-o lumina negative inferior, inadecvat, incompetent.

Ganduri de invinovatire pentru ce simte, poate sau nu poate.
Viitorul este conceput pessimist si lipsit de speranta.

Simptome motivationale

Se trezeste greu pentru a merge la lucru, pentru a incepe proiecte, pentru a socializa.
Ambivalenta neputinta de a lua decizii (paralysis by analysis; will paralysis).

Simptome fizice

Lipsa apetitului
Tulburari de somn
Simptome somatice