Академический Документы
Профессиональный Документы
Культура Документы
2. FISCALITATEA DIRECTA .
5. CONCLUZII
Veniturile in bani iau treptat locul veniturilor in natura si imbraca forma unor
varsaminte obligatorii. Pentru asigurarea nivelului veniturilor necesare statului si pentru
mobilizarea si urmarirea acestora a aparut o institutie specializata a statului numita FISC. De
aici a derivat si termenul de FISCALITATE si, cu toata vechimea sa, asupra acestui termen nu
s-a ajuns la o unitate de optiuni.
Din definitiile date, chiar daca ele difera, se poate observa ca fiscalitatea opereaza cu
cateva elemente comune si altor discipline cum sunt: macroeconomia, finantele publice,
contabilitatea; dar ea opereaza si cu concepte si elemente proprii, intelegand prin acestea
reglementarile juridice proprii, instrumentele si tehnicile adecvate.
Din functiile prezentate rezulta rolul fiscalitatii in plan economic, financiar si social.
In plan social-fiscal urmareste pe de o parte protejarea celor mai defavorizate categorii sociale
si pe de alta parte influentarea comportamentelor insului si a colectivitatii umane.
Rolul fiscalitatii este si de stimulare a investitiilor si de folosire a intregului potential
al tarii.
Sistemul fiscal este un produs al gandirii, deciziei si actiunii factorului uman creat initial
pentru a raspunde unor obiective financiare, la care ulterior s-au adaugat obiective de natura
economico-sociala.
Prelevarile fiscale constituie obligatii stabilite de stat in baza autoritatii de care acesta
dispune, obligatii ce au caracter pecuniar si definitiv sub forma de impozite si taxe fiscale
destinate finantarii globale a unor parti a cheltuielilor publice.
Cea mai cuprinzatoare definitie este cea data de economistul Gaston Jeze care afirma
ca: "impozitul este o prestatie pecuniara impusa contribuabililor de catre autoritatea publica
cu titlu definitiv si fara contraprestatie in vederea acoperirii cheltuielilor publice". Aceasta
definitie evidentiaza caracteristicile fundamentale ale impozitului:
Caracter obligatoriu, adica prelevarile sunt impuse si incasate de stat prin intermediul
puterii sale de constrangere;
Taxele fiscale prezinta doua conotatii si anume: pe de o parte sunt denominate cu acest
termen prelevari fiscale sinonime conceptual cu impozitul stabilit prin lege (de exemplu:
TVA, taxe vamale); iar pe de alta parte cu acest termen, de taxe, sunt definite prelevarile
obligatorii facute in favoarea statului, dar in schimbul carora contribuabilul beneficiaza de
anumite servicii publice din partea autoritatii (de exemlpu, taxa pentru obtinerea autorizatiei
de constructii).
Materia impozabila;
Elementele modificabile
venituri produse de agentii economici, sub forma beneficiilor din industrie, comert,
agricultura, servicii, etc.;
contribuabililii.
Contribuabilii sunt persoanele fizice si juridice care realizeaza venituri impozabile din
activitati desfasurate in Romania. Sistemul fiscal cuprinde si elemente modificabile stabilite
de organele de decizie si legislative ( de exemplu, cotele de impunere).
- crearea unei metodologii de control unitare si clare pentru fiecare impozit sau taxa,
asupra modului cum sunt asezate si percepute acestea;
Aplicarea corecta a tuturor etapelor din angrenajul unui mecanism fiscal trebuie sa
permita in final, ca fiecare conducator de unitate fiscala sa poata cunoaste, la zi, situatia
gestiunii impozitelor si taxelor asezate la contribuabili si datorate de acestia.
2. FISCALITATEA DIRECTA
Impozitele directe, fiind individualizate, reprezinta forma cea mai veche de impunere.
Ele s-au practicat si in oranduirile premergatoare epocii moderne, insa, o extindere si o
diversificare mai mare au cunoscut abia in epoca moderna.
- impozitul funciar
- impozitul pe cladiri
societatilor
- impozitul imobiliar
- impozitul petransferul
- impozitul pe cresterea
averii
Dupa criteriile care stau la baza asezarii lor, impozitele directe se clasifica in reale si
personale[8].
Cea mai larga arie de aplicare au avut-o impozitele reale in perioada descompunerii
feudalismului si in capitalismul timpuriu purtand denumiri diferite: impozit funciar, impozit
pe cladiri, patenta, licenta, impozit mobiliar, impozit pe locuinte, etc. In contemporaneitate
continua sa existe impozite de tip real, fiind reprezentate mai ales de cele funciare, precum si
de cele pe cladiri, facand parte din categoria impozitelor locale.
Trecerea de la impozitele reale la cele personale a avut loc in unele state inca de la
mijlocul secolului al XIX-lea. Cauzele care au determinat aceasta schimbare au fost
numeroase. Cele mai importante sunt de natura economica, fiind vorba de:
aparitia unei surse noi de impunere, salariul, cu mare pondere in veniturile din societate;
Fata de impozitele reale, la cele de tip personal procedurile de evaluare asigura o mai
corecta dimensioanare a materiei impozabile si, in consecinta, o mai echitabila repartizare a
sarcinilor fiscale intre cetateni.
b) sumele incasate din asigurari de orice fel reprezentand despagubiri, sume asigurate, cu
exceptia castigurilor primite de la societatile de asigurari ca urmare a contractului de
asigurare incheiat intre parti, cu ocazia tragerilor de amortizare;
activitati independente
salarii
investitii
pensii
activitati agricole
premii
Perioada impozabila pentru impozitul pe venit este anul fiscal care corespunde anului
calendaristic. In cazul decesului contribuabilului, perioada impozabila este inferioara anului
calendaristic, cuprinzand numarul de luni din anul calendaristic pana la data decesului.
Pentru atingerea obiectivului propus, consideram ca sunt relevanti, static si dinamic, urmatorii
indicatori fiscali:
Analiza este efectuata pe o perioada de 6 ani, sursa datelor de cercetare fiind contul de
executie al bugetelor locale si contul de executie al bugetului de stat al Romaniei, in perioada
2001-2006.
Pentru a efectua analiza fiscalitatii directe in Romania, vom folosi urmatorii indicatori:
Datele utilizate pentru calculul indicatorilor mentionati sunt prezentate in tabelul 4.1:
Tabel 4.1: Situatia produsului intern brut, a veniturilor fiscale, a impozitelor directe si a
categoriilor de impozite directe in perioada 2001-2006
Anii
Indicatori U.M.
2001 2002 2003 2004 2005 2006
Impozite
mil. 13.080,8 18.850, 30.745, 32.474, 40.441,1
10.709
Euro 4 48 14 72 7
directe
Impozitul pe
venitul mil. 2.002,2 5.517,3
704,17 163 1.905 7.715,13
persoanelor Euro 5 5
fizice
Impozitul pe mil.
2,86 1,56 0,75 1,21 1,44 11,98
dividende Euro
Impozitul pe
veniturile mil. 1.897,5
0 0 0 0 485,11
microintreprind Euro 7
erilor
Impozitul pe mil.
44,76 51,83 104 66,87 52,28 170,40
teren Euro
Impozitul pe mil.
269,11 396,62 466 562,98 565,61 523,24
cladiri Euro
Anii
Explicati U.M
i .
2001 2002 2003 2004 2005 2006
Dinamica
veniturilo % 0 46,7510 69,0611 38,3338 2,0386 6,7609
r fiscale
Dinamica
impozitel % 0 22,1481 44,1075 63,10 5,6255 24,5312
or directe
Dinamica
impozitel
% 0 23,5213 61,6957 66,6352 -0,1941 19,7334
or pe
venit
Asa cum reiese din calculele efectuate (tabelul 4.2), de-a lungul perioadei analizate,
veniturile fiscale inregistreaza o crestere semnificativa in primii trei ani, dupa care se observa
o crestere mai lenta a veniturilor fiscale. Impozitele directe cresc si ele cu 44,10% in anul
2003 fata de anul 2002, cu 63,1% in anul 2004 fata de anul 2003, cu 5,62% in anul 2005 fata
de anul 2004 si cu 24,53% in anul 2006 fata de anul 2005.
Situatia impozitelor pe venit se prezinta putin diferit: aceste impozite crec in primii
trei ani, o crestere semnificativa inregistrandu-se in anul 2004, de 66,63%. In anul 2005 insa,
impozitele pe venit scad cu 0,19% fata de anul 2004, iar in anul 2006 aceste impozite cresc
din nou, de aceasta data cu 19,73% fata de anul 2005.
Impozitele pe avere cresc si ele in anul 2002 fata de anul 2001 cu 14,53% (a se vedea
tabelul 4.2), dar in anul 2003 se inregistreaza o scadere semnificativa, cu 61,10% fata de anul
2002. In anul 2004 impozitele pe avere continua sa scada, cu 2,27% fata de anul 2003.
Situatia se schimba in anul 2005, cand valoarea impozitelor pe avere se dubleaza fata de anul
2004, valoarea lor continuand sa creasca si in anul 2006, cu 86,43% fata de anul 2005.
P= (4.1)
P= (4.2)
Explicati U. Anii
i M. 2001 2002 2003 2004 2005 2006
Mil.
Venituri 52.431, 88.640, 122.620 133.579
Eur 35.728 125.120
fiscale 2 79 ,2 ,3
o
Mil.
Impozite 13.080, 18.850, 30.745, 32.474, 40.441,
Eur 10.709
directe 84 48 14 72 17
o
Mil.
303.913 472.768 710.100 1.025.3 1.074.1
P.I.B. Eur 998.595
,9 ,1 ,6 71 83
o
Presiune
a fiscala % 11,7559 11,0902 12,4828 12,2792 12,2024 12,4354
globala
Presiune
a fiscala
a % 3,5236 2,7668 2,6546 3,0788 3,1671 3,7648
impozitel
or directe
Dinamic
a
presiunii % 0 -5,6626 12,5570 -1,6310 -0,6254 1,9094
fiscale
globale
Dinamic
a
presiunii -
% 0 -4,0552 15,9798 2,8680 18,8721
fiscale a 21,4780
impozitel
or directe
Indicatorii fiscali de structura avuti in vedere in acest paragraf, pentru perioada 2001-
2006, sunt urmatorii:
Tabel 4.4
Anii
Explicatii U.M.
2001 2002 2003 2004 2005 2006
Ponderea
impozitel
or pe 84,725 85,677 96,134 98,218 92,806 89,231
%
venit in 4 9 9 6 9 4
impozitel
e directe
Ponderea
impozitel
or pe 15,274 14,322 10,768
% 3,8651 2,3158 7,1930
avere in 5 0 5
impozitel
e directe
Impozitele pe avere detin o pondere mai mica in cadrul impozitelor directe: in anul
2001 se inregistreaza o pondere a impozitelor pe avere in cadrul impozitelor directe de
15,27%, in anul 2002 ponderea este de 14,32%, in anul 2003 se observa o pondere de 3,86% a
impozitelor pe avere, in anul 2004 ponderea inregistrata de impozitele pe avere este de 2,31%,
in anul 2005 ponderea este de 7,19%, iar in anul 2006 ponderea impozitelor pe avere in totalul
impozitelor directe este de 10,76%.
Explicatii U. Anii
M. 2001 2002 2003 2004 2005 2006
Mil
. 10.70 13.080, 18.850, 30.745, 32.474, 40.441,
Impozite directe
Eur 9 84 48 14 72 17
o
Mil
Impozitul pe . 5.723 9.369,9 16.404, 27.862,
26.109 23.535
profit Eur ,9 3 83 03
o
Impozitul pe Mil
venitul . 2.002 5.517,3 7.715,1
704,17 163 1.905
persoanelor Eur ,5 5 3
fizice o
Mil
Impozitul pe .
2,86 1,56 0,75 1,21 1,44 11,98
dividende Eur
o
Impozitul pe Mil
veniturile . 1.085,0
0 0 0 0 485,11
microintreprind Eur 2
erilor o
Mil
Alte impozite . 1.344 1.131,7 1.553,3 2.182,2
0 0
pe venit Eur ,5 4 1 6
o
Structura
71,630 87,026 84,920 72,471 68,895
impozitului pe % 53,44
9 0 7 7 2
profit
Structura
0,026
impozitului pe % 0,0119 0,0039 0,0039 0,0044 0,0296
7
dividende
Structura
impozitului pe
veniturile % 0 0 0 0 3,3411 1,1995
microintreprind
erilor
Structura altor
impozite pe % 12,55 8,6518 8,2401 7,0979 0 0
venit
Structura impozitelor pe venit pentru anul 2006, este prezentata si in graficul urmator:
Cea mai mare pondere in cadrul impozitelor directe este ocupata de impozitul pe
profit: 53,44% in anul 2001, in anul 2002 impozitul pe profit ocupa 71,63% din totalul
impozitelor directe, in anul 2003 ponderea impozitului pe profit este de 87,02%, in anul 2004
impozitul pe profit ocupa 84,92%, iar din anul 2005 ponderea impozitului pe profit in totalul
impozitelor directe incepe sa se reduca, ocupand 72,47% in anul 2005, respectiv 68,89% in
anul 2006.
Impozitul pe veniturile persoanelor fizice ocupa cea mai ridicata pondere in cadrul
impozitelor directe in anul 2006, si anume 19,07% (a se vedea tabelul 4.5).
Un loc important ocupa in cadrul impozitelor directe si categoria alte impozite pe venit, si
anume:
12,55% in anul 2001, 8,65% in anul 2002, 8,24% in anul 2003 si 7,09% in anul 2004.
Anii
Explicati U.M
i .
2001 2002 2003 2004 2005 2006
Impozitul Mil.
44,76 51,83 104 66,87 52,28 170,4
pe teren Euro
Impozitul Mil.
269,11 396,62 466 562,98 565,61 523,24
pe cladiri Euro
Alte
Mil. 1.321, 1.718,0
impozite 1.425 158,59 82,16 3.661,3
Euro 88 2
pe avere
Structura
impozitul
% 2,5129 3,0320 2,4720 1,8311 1,7416 1,2938
ui pe
cladiri
Structura
altor 12,343
% 10,8937 0,8413 0,2672 5,2903 9,0533
impozite 6
pe avere
In anul 2001 impozitul pe teren ocupa 0,41% din totalul impozitelor directe, in anul
2002 ponderea impozitelor pe avere este de 0,39%, in anul 2003 ponderea acestora este de
0,55%, in anul 2004 impozitele pe avere inregistreaza o pondere de 0,21% in total impozite
directe, in anul 2005 ponderea impozitelor pe avere este de 0,16%, iar in anul 2006 impozitele
pe avere ocupa 0,42% din impozitele directe.
O pondere ceva mai insemnata este detinuta de impozitul pe cladiri, care are o pondere
de 2,51% din impozitele directe in anul 2001, in anul 2002 se inregistreaza o crestere a
ponderii impozitului pe cladiri la 3,03%, in anul 2003 ponderea impozitului pe cladiri scade
din nou, la 2,47%, scadere care continua si in anii urmatori: in anul 2004 ponderea
impozitului pe cladiri este de 1,83%, in anul 2005 este de 1,74%, iar in anul 2006 de1,29%.
In primii doi ani de analiza, o pondere semnificativa in cadrul impozitelor directe este
detinuta de alte impozite pe avere: 12,34% in anul 2001 si 10,89 in anul 2002. Incepand cu
anul 2003 ponderea altor impozite pe avere se reduce mult, inregistrand valorile de 0,84% in
anul 2003 si de 0,26% in anul 2004. Din anul 2005 creste din nou ponderea acestei categorii
de impozite, si anume, la 5,29% in anul 2005, respectiv 9,05% in anul 2006.
5. CONCLUZII
Veniturile fiscale au crescut de-a lungul perioadei analizate, cea mai mare crestere
inregistrandu-se in anul 2003, si anume, cu 69,06%. Incepand cu anul 2003 ritmul de crestere al
veniturilor fiscale devine mai lent.
Impozitele directe cresc si ele, cel mai rapid ritm de crestere inregistrand in anul 2004
(cu 63,10%). In anul 2005 se poate observa o scadere brusca a ritmului de crestere a impozitelor
directe, la 5,62%.
Situatia este diferita in cazul impozitelor pe avere care prezinta o evolutie sinuoasa: cresc in anul
2002 cu 14,53 %, dupa care scad brusc in urmatorii doi ani: cu 61,10% in anul 2003, respectiv
cu 2,27% in anul 2004. In anul 2005 impozitele pe avere cresc brusc, valoarea lor dublandu-se
fata de anul 2004. Cresterea acestei categorii de impozite continua si in anul 2006, cand ritmul
de crestere observat este de 86,43%.
Pe intregul interval analizat, impozitele pe venit detin ponderea cea mai mare in cadrul
impozitelor directe, in anii 2003, 2004 si 2005 detinand peste 90% din totalul impozitelor
directe.
Presiunea fiscala globala prezinta si ea o tendinta sinuoasa, cu scaderi si cresteri. Astfel,
in anul 2002 presiunea fiscala globala scade cu 5,66 %, datorita cresterii produsului intern brut
intr-un ritm mai accentuat decat cresterea veniturilor fiscale. Cea mai mare crestere a presiunii
fiscale globale se inregistreaza in anul 2003, cu 12,55%, crestere care se datoreaza faptului ca
veniturile fiscale depasesc ritmul de crestere al produsului intern brut.
Situatia este un pic diferita in cazul presiunii fiscale a impozitelor directe: aceasta este
scazuta in anul 2001 si continua sa scada in anii 2002 si 2003, dupa care se observa o crestere
brusca, datorata cresterii mari a impozitelor directe (impozitele directe cresc in anul 2004 cu
63,10%). Presiunea fiscala a impozitelor directe prezinta cea mai mare valoare in anul 2006,
deoarece, in acest an produsul intern brut creste cu doar 4,76%, spre deosebire de impozitele
directe care cresc cu 24,53%.
In ceea ce priveste structura impozitelor pe venit, acestea sunt formate in cea mai mare
parte din impozitul pe profit, urmat de impozitul pe veniturile persoanelor fizice si apoi de
categoria altor impozite pe venit. In ultimii doi ani, o pondere redusa ocupa in cadrul
impozitelor pe venit impozitul pe veniturile microintreprinderilor (3,34% in anul 2005 si 1,19%
in anul 2006). Impozitul pe dividende ocupa o pondere nesemnificativa de-a lungul intregii
perioade analizate.
In cadrul impozitelor pe avere, ponderea cea mai mare este detinuta in primii doi ani de
categoria alte impozite pe avere. Incepand cu anul 2003, ponderea acestor impozite scade si
locul lor este luat de impozitele pe cladiri si pe teren.
Impozitele pe avere au scazut datorita politicii de relaxare fiscala la nivel local, insa in
detrimentul veniturilor fiscale locale.
[2] Dictionarul Explicativ al limbii romane, Editia a II-a, Ed. Univers Enciclopedic, Bucuresti, 1998
[3] Dobrota Nita, Dictionar de Economie, Ed. Economica, Bucuresti, 1999, pag. 212
[4] Gheorghe D. Bistriceanu, Lexicon de Finante-Banci-Asigurari, Vol. II, Ed. Economica, Bucuresti,
2001, pag. 161
[5] Hoanta Nicolae, Economie si finante publice, Ed. Polirom, Iasi, 2000, pag. 169
[6] Corduneanu Carmen, Sistemul fiscal in stiinta finantelor, Ed. Codecs, Bucuresti, 1998, pag. 22
[8] Catinianu Florian, Finante publice, Ed. Marineasa, Timisoara, 2002, pag. 229