TITLUL III Competenta instantelor de judecata

Capitolul I Competenta materiala

Sectiunea I Competenta dupa materie si valoare

ARTICOLUL 94
Judectoria
Judectoriile judec:
1. n prim instan, urmtoarele cereri al cror obiect este evaluabil sau, dup caz,
neevaluabil n bani:
este instanta de exceptie in judecata in prima instanta
plenitudine de competenta in prima instanta ---- TRIBUNALUL
expres si limitativ, deci normele sunt de stricta interpretare si aplicare si nu pot fi extinse prin analogie

a) cererile date de Codul civil n competena instanei de tutel i de familie, n afar de

cazurile n care prin lege se prevede n mod expres altfel;

se prevede expres altfel: - plasamentul

- plasamentul de urgenta TRIBUNAL
- adoptia
Legea 71/2011, art. 229 ???

b) cererile referitoare la nregistrrile n registrele de stare civil, potrivit legii;

anularea, completarea sau modificarea

contestatia impotriva refuzului ofiterului de stare civila de a intocmi un act sau de a inscrie o mentiune ce
intra in atributiile sale
contestatia impotriva deciziei primarului privitoare la rectificarea actelor de stare civila si a mentiunilor
inscrise pe marginea acestora
NU, rectificarea actelor de stare cIvila si a mentiunilor inscrise pe marginea acestora = PRIMARUL unitatii
administrativ-teritoriale unde se pastreaza actul de stare civila

c) cererile avnd ca obiect

- administrarea cldirilor cu mai multe etaje, apartamente sau spaii aflate n proprietatea
exclusiv a unor persoane diferite,

rapoturile dintre asociatiile de proprietari si proprietarii spatiilor din condominiu si invers, raporturi izvorate
din administrarea condominiului (loc stapanit impreuna cu altul)
judeca si cererile privind drepturile si obligatiile proprietarilor care recurg din coproprietatea fortata si
perpetua asupra partilor comune chiar si cand NU EXISTA ASOCIATIE DE PROPRIETARI
anularea hotararii asociatiei
predarea documentelor asociatiei de la alti membri care le detin fara drept
raporturile dintr asociatie si organele acesteia, in privinta administrarii
- precum i cele privind raporturile juridice stabilite de asociaiile de proprietari cu alte
persoane fizice sau persoane juridice, dup caz;

furnizori de utilitati, banci,

nu se mai cere conditia ca raportul juridic sa aiba legatura cu administrarea
NU, raporturile de munca dintre asociatie si angajati + litigiile de contencios administrativ >> TRIBUNAL

d) cererile de evacuare;

indiferent de valoare
independent de calitatea partilor, profesionisti sau neprofesionisti
cererile de drept comun, dintr-un contract prin care paratul avea drept de folosinta
sunt actiuni personale imobiliare
se valorifica dreptul corelativ obligatiei detentorului precar de a restitui bunul la data incetarii raportului
evacuarea din imobilele folosite pe nedrept, tot judecatoria, dar pe reglementarea speciala de la art.1034

e) cererile referitoare la
zidurile i anurile comune,
distana construciilor i plantaiilor,
dreptul de trecere, precum i la
orice servitui sau alte limitri ale dreptului de proprietate prevzute de lege, stabilite de
pri ori instituite pe cale judectoreasc;
stabilite de pri ori instituite pe cale judectoreasc;

din raporturi de vecinatate si servituti propriu-zise

folosirea apelor, picatura stresinii, distanta pentru constructiidreptul de trecere, vederea asupra proprietatii
vecinului, coproprietatea asupra despartiturilor comune
NU, clauza de inalienabilitate dintr-o conventie sau testament, zice Boroi

f) cererile privitoare la strmutarea de hotare i cererile n grniuire;

g) cererile posesorii;

actiuni princare se apara posesia ca stare de fapt,pentru a mentine sau redobandi aceasta stare

h) cererile privind obligaiile de a face sau de a nu face neevaluabile n bani, indiferent de

izvorul lor contractual sau extracontractual, cu excepia celor date de lege n competena
altor instane;

in principiu toate cererile nepatrimoniale de a face si a nu face

cererile privind obligatiile de a face sia nu face patrimoniale de pana la 200.000 lei inclusiv >> tot
JUDECATORIA
in principui toate, dar nu toate pt ca sunt exceptii date prin lege in copetenta altor intante
deci, NU, oblig. De a face sau a nu face nepatrimonoale derivand din dreptul administrativ sau muncii
incetarea grrevei nelegale >> tribunal

i) cererile de declarare judectoreasc a morii unei persoane;

 procedura necontencioasa

j) cererile de mpreal judiciar, indiferent de valoare;

indiferent de izvorul coproprietatii

doar pe cale principala.
este cerere principala unica de parta, nu cu mai multe capete, cand se solicita:
stabilirea calitatii de coproprietar si a cotelor-parti
compunerea masei partajabile, pt ca nu sunt distincte de partaj
este o actiune in realizare ( de partaj)
stabilirea calitatii de coproprietar si a cotelor parti, dar si compunerea masei partajabile pot face obiectul
actiunii in constatare, insa ramane tot o cerere unica de partaj = actiunea in realizare de partaj nu este
obligatirie si partea poate formula in constatare.
actiunile in constatare sunt tot in competenta judecatoriei, art 125, indiferent de valoare, izvorul indiviziunii
( succesiunea legala sau testamentara)
in cazul cererii de partaj succesoral, la care se alatura si alte cereri (petitia de ereditate, anularea certificatului
de mostenitor, reductiunea liberalitatilor excesive) trebuie sa se determine care este cererea principala
scopul este sistarea coproprietatii
daca se adauga si cereri incidentale in materie succesorala, comp este dupa cererea principala de sistare a
coproprietatii.

k) orice alte cereri evaluabile n bani n valoare de pn la 200.000 lei inclusiv, indiferent de
calitatea prilor, profesioniti sau neprofesioniti;

si indiferent de natura litigiului

???? cu exceptia celor date prin lege in competenta altor instante

2. cile de atac mpotriva hotrrilor autoritilor administraiei publice cu activitate

jurisdicional i ale altor organe cu astfel de activitate, n cazurile prevzute de lege;

trebuie sa fie expres prevazute de lege

cale de atac = interpretata larg, orice cale, plangere, contestatie
hotarari = toate actele ce provin de la acele organe
plangerea impotriva contraventiilor
legea fondului funciar, plangerea impotriva hotararilor comisiei judetene

3. orice alte cereri date prin lege n competena lor.

cererea de asigurare o probelor pe cale principala ( art. 360, alin.1) !!!!!! chiar daca solutionarea fondului
este de competenta altei instante sau unui organ cu activitate jurisdictionala
contestatia in anulare si revizuirea exercitate impotriva unei hotarari pronuntate de judecatorie
cererea de indreptare a erorilor materiale din propriile hotarari sau incheieri
lamurirea sau completarea propriilor hotarari
contestatiile la executare (cu exceptia contestatiei la titlu, care priveste un titlu executoriu reprezentat de o
hotarare a T, CA sau ICCJ)
contestatia la titlu (lamurirea intelesului, intinderea sau aplicarea dispozitivului) daca titlul executoriu ii
reprezinta propria hotarare sau daca nu emana de la un alt organ de jurisdictie
DECI, ART.714(3) Contestaia privind lmurirea nelesului, ntinderii sau aplicrii titlului
executoriu se introduce la instana care a pronunat hotrrea ce se execut. Dac o
asemenea contestaie vizeaz un titlu executoriu ce nu eman de la un organ de jurisdicie,
competena de soluionare aparine instanei de executare.
 cererea de investire cu formula executorie, altele decat hot. Jud.
cererile de inscriere in cartea funciara a drepturilor dobandite prin uzucapiune
cererile de valoare redusa potrivit procedurii art 1026 si urm
anularea ofertei reale urmate de consemnatiune
evacuarea imobilelor ocupate pe nedrept (de fosti locatari sau alte persoane)
inscrierea asociatiei sau fundatiei in Registrul as sau fund.
acordarea personalitatii juridice sindicatelor, organizatiilor patronale, asociatiilor de proprietari
inregistrarea tardiva a nasterii
anularea, completarea sau modificarea actelor de stare civila si a mentiunilor din ele
plangeri impotriva: - refuzului nejustificat al executorului jud. de a-si indeplini atributiile
- incheierii notarului public de respingere a cererii de indeplinire a unui act notairal sau a
unei proceduri notariale
- incheirii registratorului-sef de la cadastru
- refuzului ofiterului starii civile de a indeplini un act sau de a inscrie o mentiune
competenta exclusiva sau competenta complementara
- judecatoria sectorului 1 anularea, modificarea sau completarea actelor de stare civila sau
mentiunilor cand cererea este facuta de un cetatean strain sau roman cu dom in strainatate
-in cazul Procesului civil international, cand competenta este a instantelor
romane dar nu se poate identifica instanta, se aplica competenta materiala si merge la jud sect.1 sau
la tribunal bucuresti
-plangerea impotriva contraventiilor date de autoritatea achizitiilor publice si
impotriva proceselor-verbale din legea concurentei.

- judecatoria sectorului 5 cereirle de divort in cazurile nici o parte nu are locuinta in tara si sotii nu au
covenit la care judecatorie sa fie introdusa cererea.

ARTICOLUL 95
Tribunalul

Tribunalele judec:

instanta de drept comun in prima instanta (plenitudine) si instanta de exceptie in apel si recurs

1. n prim instan, toate cererile care nu sunt date prin lege n competena altor instane;

altor instante = alte instante judecatoresti + organe cu activitate jurisdictionala >> stabileste implicit
competenta generala a tribunalului.
cereri privind obligatiile de a face si a nu face neevaluabile in bani, numai cand sunt date expres in
competenta sa de prima instanta, (daca nu sunt date expres>>judecatoria), indiferent de natura litigiului
sau de caracterul contencios sau necontencios al cererii. DE EXEMPLU:
- cererile prevazute de legea societatilor
- incetarea grevei nelegale
cererile privind obligatiile de a face si a nu face evaluabile in bani si toate celelalte evaluabile in bani, pana la
200.000 > J, peste, T
cererile evaluabile in bani sunt repartizate intre judecatorie si tribunal in functie de valoarea obiectului cererii,
nu in functie de natura litigiului
sunt de competenta exclusiva a tribunalului, cererile evaluabile in bani indiferent de valoare ( deci si sub
200.000) si cele neevaluabile in bani in cazurile EXPRES prevazute de lege:
 conflictul de munca
cererile in materie de asigurari sociale (legea sistemului public unitar de pensii)
accidente de munca si boli profesionale
in materie de expropriere ( cu exceptia contestatiilor impotriva comisiei>>curtea de apel)
cererile pentru recunoasterea, incuviintarea executarii silite, a hotararilor judecatoresti si a altor titluri
executorii pronuntate sau emise IN ALTA TARA
repararea pagubei materiale sau a daunei morale in caz de eroare judiciara, privare de libertate
nelegala ori alte cazuri
in materie de contencios administrativ si fiscal, cererile sunt repartizate intre tribunal si curtea de apel, potrivit
legii speciale, iar tribunalul este instanta de drept comun in aceasta materie
litigiile privind actele administrative emise sau incheiate de autoritatile publice locale si judetene, dar si cele
care privesc taxe si impozite, contributii, datorii vamale si accesorii ale acestora de pana la 1.000.000 de lei
>>tribunal

2. ca instane de apel, apelurile declarate mpotriva hotrrilor pronunate de judectorii n

prim instan;

tribunalul este instanta de exceptie in judecata apelului, intrucat judecatoria este instanta de exceptie in
prima instanta

3. ca instane de recurs, n cazurile anume prevzute de lege;

instanta de exceptie in recurs

hotararea prin care se ia act de renuntarea la judecata sau la dreptul subiectiv
incheierea de suspendare a judecatii,
respectiv cea de respingere a cererii de repunere pe rol a procesului
hotararea de perimare HOT. DATE DE JUDECATORII
ATACABILE CU RECURS
hotararea data in baza recunoasterii pretentiilor R de catre P
hotararea care consfinteste tranzactia intre parti

4. orice alte cereri date prin lege n competena lor.

prin codul de procedura civila si alte acte normative

in prima instanta sau intr-o cale de atac
contestatia in anulare si revizuirea ( cai extraordianre de atac de retractare) indreptate impotriva propriilor
hotarari
indreptarea erori materiale si lamuriri sau completari hot proprii
contestatiile la titlu pt propriile hot
conflictele de competenta intre doua judecatorii din circumscriptia sa, sau jud din raza sa de activ si un
organ cu ativitate jurisd. Sau un tribunal arbitral
declaratia de abtinere /cererea de recuzare cand din cauza lor la judecatorie nu se poate constitui
completul
incidente privind arbitrajul
cererile izvorate dintr-o practica de concurenta neloiala
acordarea personalitatii juridice federatiilor sau confederatiilor sindicale
inscrierea unei federatii formata din doua sau mai multe asociatii sau fundatii
cereri in legatura cu adoptia
cereri privind protectia si promovarea drepturilor copilului
legea 10/2001 imobile preluate abuziv contestatii, respingerea notificarilor
 caile de atac prevazute de legea societatilor comerciale 31/1990
contestatii la comisia natioanla pt compensarea imobilelor
proceduri de insolventa si prevenire a insolventei
cereri privind clauzele abuzive din contractele incheiate intre profesionisti si consumatori
TRIBUNALUL BUCURESTI competenta exclusiva:
OSIM reexaminare, inregistrarea marcilor si indicatiilor geografice, inscrierea cesiunii sau licentei
in registrul marcilor, decaderea titularului din drepturile conferite de o marca, protectia si inregistrarea
desenului si modelului, desene si modele comunitare,
litigii patrimoniale cu parte Administratia Nationala a Rezervelor de Stat sau o unitate subordonata
inregistrarea partidelor politice si radierea lor (ceruta de ministerul public)
inapoierea copiluilui retinut aflat pe terit Romaniei, rapiri internationale de copii
adoptia pt care nu se poate determina instanta competenta
trib Constanta (+Tulcea) si Galati, comp speciala, materie maritima si fluviala: constanta ( + Tulcea, marea
teritoriala + dunarea pana la mila 64 inclusiv), galati ( celelalte judete, dunarea de la 64- amonte km 1075

ARTICOLUL 96

Curtea de apel

Curile de apel judec:

1. n prim instan, cererile n materie de contencios administrativ i fiscal, potrivit legii

speciale;

in contencios prima instanta impartita inrte tribunale si curti de apel dupa legea speciala
Legea 544/2004 art 10(1) <<Litigiile privind actele administrative emise sau ncheiate de autoritile publice
locale i judeene, precum i cele care privesc taxe i impozite, contribuii, datorii vamale, precum i
accesorii ale acestora de pn la 1.000.000 de lei se soluioneaz n fond de tribunalele administrativ-
fiscale, iar cele privind actele administrative emise sau ncheiate de autoritile publice centrale, precum i
cele care privesc taxe i impozite, contribuii, datorii vamale, precum i accesorii ale acestora mai mari de
1.000.000 de lei se soluioneaz n fond de seciile de contencios administrativ i fiscal ale curilor de apel,
dac prin lege organic special nu se prevede altfel.>>
<<(1^1) Toate cererile privind actele administrative emise de autoritile publice centrale care au ca obiect
sume reprezentnd finanarea nerambursabil din partea Uniunii Europene, indiferent de valoare, se
soluioneaz n fond de seciile de contencios administrativ i fiscal ale curilor de apel.>>
instanta de exceptie pt ca potrivit legii speciale ))))

2. ca instane de apel, apelurile declarate mpotriva hotrrilor pronunate de tribunale n

prim instan;

instanta de drept comun in judecarea apelurilor, urmare a faptilui ca trib.= dr comun in prima instanta

3. ca instane de recurs, n cazurile anume prevzute de lege;

instanta de exceptie in recurs

recursurile impotriva hotararilor date de tribunal atacabile doar cu recurs la instanta de grad superior ( prin
care se ia act de renuntarea la judecata sau la dr subiectiv, incheierea de suspendare a judecatii, respectiv
cea de respingere a cererii de repunere pe rol a procesului, hot de perimare, recunoasterea pretentiilor R
de catre P, tranzactia)
impotriva hot date de tribunale in prima instanta in contencios
4. orice alte cereri date prin lege n competena lor.

contestatia in anulare si revizuirea >>>propriilor hotarari

conflictele de competenta intre
doua J din raza sa de acivitate si in raza a doua T diferite
doua T din circumscriptia sa
o J si un T din circumscriptia sa
un T din raza sa de activitate si un organ cu activ jurisd sau un T arbitral
conflictele de competenta intre birourile executorilor judecatoresti ( cand se afla in circum. a doua CA
competenta CA in circ careia este biroul cel dintai sesizat)
recuzare/abtinere cand la tribunal nu se poate constitui completul
indreptarea greseli, lamuriri, completari hot proprii
cererile de stramutare pentru banuiala legitima de la o J sau un T din circum.sa
contestatiile al titlu care vizeaza propriile hotarari ( atunci cand titlul executoriu il reprezinta hot CA)
actiunea in anularea unei hotarari arbitrale
in materie de expropriere contestatia impotriva hotararilor comisiei ce privesc solutionarea intampinarilor
referitoare la propunerile de expropriere
procedura de control al averii demnitarilor, magistratilor, persoane cu functii de conducere si control si a
functionarilor publici
in materia de atribuiere a contractelor de achizitie publica, a contractelor de concesionare de lucrari publice si
concesiune de servicii, plangerea formulata impotriva deciziei pronuntate de Consiliul National de Solutionare
a Contestatiilor
contestatia imotriva deciziilor de returnare a strainilor din Romania
contestatia impotriva hotararii Comisiei superioare de disciplina a Uniunii Nationale a Executorilor
Judecatoresti
CA Bucuresti, competenta speciala:
cereri prevazute in Legea Concurentei
cereri Legea privind piata de capital
plangere in materia infrastructurii de transport de interes national
restituirea bunului cultural care a parasit ilegal un stat membru UE
actiunea in constatarea calitatii de lucrator al Securitatii sau de colaborator al acesteia
!!!!!! contestatia impotriva deciziei de returnare a strainilor de pe teritoriul Romaniei, cand
aceasta decizie a fost numita de Oficiul Roman pentru Imigrari

ARTICOLUL 97

nalta Curte de Casaie i Justiie

nalta Curte de Casaie i Justiie judec:

judeca in sectii, complete de 5 judecatori si sectii unite

1. recursurile declarate mpotriva hotrrilor curilor de apel, precum i a altor hotrri, n

cazurile prevzute de lege;

instanta de drept comun in judecarea recursului (recursul urmareste sa supuna ICCJ examinarea, in
conditiile legii, a conformitatii hotararii atacate cu regulile de drept aplicabile
Legea 304/2004 sectiile ICCJ judeca:
recursurile declarate impotriva hotararilor pronuntate de CA
a altor hotarari in cazurile prevazute de lege

recursurile declarate impotriva hotararilor nedefinitive sau a actelor judecatoresti
de orice natura, care nu pot fi atacate pe nicio alta cale in timpul judecatii, iar
cursul judecatii a fost intrerupt in fata CA
Legea 304/2004 sectiile ICCJ solutioneaza in raport cu competenta fiecareia:
conflictele de competenta
intre doua CA
doua T, un T + o J ori doua J care nu se afla in cicumscriptia
aceleiasi CA
intre o CA si un T sau o J
intre o CA si un alt organ cu ativ jurisd.

cererile de stramutare
pe motiv de banuiala legitima a cauzelor aflate pe rolul CA
toate cererile pe motiv de siguranta nationala indiferent de instanta pe
rolul careia se afla cauza a carei stramutare se solicita
orice alte cereri prevazute de lege
completul de 5 judecatori solutioneaza,
in materie civila, cauzele care sunt date in competenta lor prin lege, de exemplu
- conflictul de competenta intre doua sectii ale ICCJ
- recursul impotriva hotararii prin care s-a luat act de renuntarea la dreptul
pretins sau s-a constatat perimarea in fata unei sectii ICCJ
- recursul impotriva hotararii date asupra revizuirii cerute pt hotarari potrivnice,
atunci cand revizuirea a fost pronuntata de o sectie ICCJ
in materie penala:
- apelurile impotriva hotararilor pronuntate in prima instanta de sectia penala a
ICCJ
- contestatiile impotriva incheierilor pronuntate in cursul judecatii in prima
instanta de sectia penala a ICCJ
in materie disciplinara recursul impotriva hot sectiilor CSM prin care s-a solutionat
actiunea disciplinara impotriva judecatorului/procurorului

2. recursurile n interesul legii;

solutionarea se face de un complet format din:

presedintele, in lipsa sa, un vicepresedinte al ICCJ
presedintii de sectii
20 de judecatori dintre care, 14 din sectia/sectiile din a carei/caror competenta intra problema de
drept ce a fost solutionata in mod diferit de instantele judecatoresti si cate 2 judecatori din cadrul
celorlalte sectii
.
ICCJ se constituie in sectii unite pentru:
solutionarea in conditiile legii a sesizarilor privind schimbarea jurisprudentei ICCJ
penteu sesizarea CC pentru controlul constitutionalitatii legii inainte de promulgare

3. cererile n vederea pronunrii unei hotrri prealabile pentru dezlegarea unor probleme
de drept;

complet format din presedintele sectiei corespunzatoare a ICCJ sau un judecator desemnat de acesta si
12 judecatori din cadrul sectiei respective

4. orice alte cereri date prin lege n competena sa.

 indreptarea erorilor materiale, lamurirea sau completarea propriilor hot / incheieri
cererile de delegare a instantei
declaratia de abtinere sau cererea de recuzare atunci cand nu se poate constitui completul la CA
contestatiile al titlu
contestatia in anulare si revizuirea
contestatia impotriva hotaraii CSM privind cariera si drepturile judecatorilor si procurorilor
contestatiile impotriva deciziilor BEC cu privire la protocolul de constituire a unei aliante electorale
contestatiile privind modul de formare si componenta BEC
recursul impotriva sentintei CA, sectia de contencios adm si fiscal, sesizata de ANI, in cadrul controlului
averilor demnitarilor, magistratilor, pers cu functii d control si functionari publici

Sectiunea a 2-a Determinarea competenei dup valoarea obiectului cererii

introductive de instan

ARTICOLUL 98

Reguli generale

(1) Competena se determin dup valoarea obiectului cererii artat n captul principal de
cerere.

(2) Pentru stabilirea valorii, nu se vor avea n vedere

- accesoriile preteniei principale, precum dobnzile, penalitile, fructele, cheltuielile sau

altele asemenea, indiferent de data scadenei,

- i nici prestaiile periodice ajunse la scaden n cursul judecii.

(3) n caz de contestaie, valoarea se stabilete dup nscrisurile prezentate i explicaiile

date de pri.

R stabileste valoarea obiectului cererii

daca se contesta evaluarea facuta de R (care poate sa determina material competenta in prima instanta)
valoarea se stabileste dupa inscrisurile prezentate si explicatiile date de parti
deci, nu este permis alt mijoc de proba (cum ar fi expertiza) pt stabilirea valorii obiectului
R este obligat sa indice inscrisurile pe baza carora a calculat valoarea
scopul = de a nu se transforma stabilirea valorii intr-un proces in sine
momentul stabilirii valorii este momentul introducerii cererii de chemare in judecata (instanta ramane
competenta si dupa ce paratul si-a executat in parte obligatia si a diminuat valoarea )
tot dupa valoarea obiectului si cand se formuleaza: (chiar daca pe principal ar fi alta instanta
competenta), ??? fara materia insolventei sau a concordatului preventiv??????
cereri incidentale:
cererea reconventionala
cererea de interventie voluntara
cererea de chemare in judecata a altei persoane care ar fi in masura sa pretina
aceleasi drepturi ca si R
cererea de chemare in garantie
crererea de aratare a titularului dreptului real
cererea de introducere in cauza fortaat, din oficiu, a altor persoane
 cererea de asigurare a dovezilor in cursul judecatii
cereri aditionale (cele prin care o partemodifica pretentiile anterioare)

ARTICOLUL 99

Cazul mai multor capete principale de cerere

(1) Cnd reclamantul a sesizat instana cu mai multe capete principale de cerere ntemeiate
pe fapte ori cauze diferite, competena se stabilete n raport cu valoarea sau, dup caz, cu
natura ori obiectul fiecrei pretenii n parte. Dac unul dintre capetele de cerere este de
competena altei instane, instana sesizat va dispune disjungerea i i va declina n mod
corespunztor competena.

(2) n cazul n care mai multe capete principale de cerere

- ntemeiate pe un titlu comun

- ori avnd aceeai cauz sau chiar cauze diferite, dar aflate n strns legtur,

au fost deduse judecii printr-o unic cerere de chemare n judecat, instana competent
s le soluioneze se determin inndu-se seama de acea pretenie care atrage competena
unei instane de grad mai nalt.

instanta de grad mai inalt = este un caz de prorogare legala de competenta in temeiul conexitatii dintre
pretentiile formulate pe cale principala (si la conexare, cand sunt doua cereri conexe la inst de grad diferit,
conexarea la inst de grad mai inalt)
competenta materiala se stabileste analizand fiecare capat de cerere in parte, nu prin cumularea lor

ARTICOLUL 100

Cererea formulat de mai muli reclamani

(1) Dac mai muli reclamani, prin aceeai cerere de chemare n judecat, formuleaz
pretenii proprii mpotriva aceluiai prt, invocnd raporturi juridice distincte i neaflate
ntr-o legtur care s fac necesar judecarea lor mpreun, determinarea instanei
competente se face cu observarea valorii sau, dup caz, a naturii ori obiectului fiecrei
pretenii n parte.

(2) Dispoziiile alin. (1) sunt aplicabile i atunci cnd unul sau mai muli reclamani
formuleaz, prin aceeai cerere de chemare n judecat, pretenii mpotriva mai multor pri,
invocnd raporturi juridice distincte i fr legtur ntre ele.

sunt cazuri de coparticipare procesuala

ipoteze nereglementate: (trebuie sa se distinga daca este vorba de o singura creanta sau mai multe)
mai multi R pretentii proprii imptriva aceluiasi P invocand raporturi juridice avand aceeasi
cauza sau cauze diferite dar in stransa legatura = competenta se determina dupa valoarea
intregii creante pentru toate oblig: solidare, indivizibile si divizibile
 mai multi R pretentii proprii impotriva mai multor P, invocand raporturi juridice avand
aceeasi cauza sau cauze diferite dar in stransa legatura = dupa art. 99 (2), se tine seama de
cranta care atrage competenta unei intante de grad mai inalt

ARTICOLUL 101

Valoarea cererii n cazuri speciale

(1) n cererile privitoare la executarea unui contract ori a unui alt act juridic, pentru stabilirea
competenei instanei se va ine seama de valoarea obiectului acestuia sau, dup caz, de
aceea a prii din obiectul dedus judecii.

(2) Aceeai valoare va fi avut n vedere

- i n cererile privind constatarea nulitii absolute, anularea, rezoluiunea sau rezilierea

actului juridic, chiar dac nu se solicit i repunerea prilor n situaia anterioar,

- precum i n cererile privind constatarea existenei sau inexistenei unui drept.

(3) n cererile de aceeai natur,

- privitoare la contracte de locaiune ori de leasing,

- precum i n acelea privitoare la predarea sau restituirea bunului nchiriat ori arendat,
valoarea cererii se socotete dup chiria sau arenda anual.

ARTICOLUL 102

Cererea de plat parial

Cnd prin aciune se cere plata unei pri dintr-o crean, valoarea cererii se socotete dup
partea pretins de reclamant ca fiind exigibil.

Se urmareste sa nu se ajunga la discutarea fondului cu privire la exigibilitate, deci decla ra R

este ipoteza cand R are o creanta exigibila si solicita plata unei parti din aceasta
deci, nu se stabileste prin raportare la valoarea creantei, nu la valoarea ceruta de R, ca sa nu poata R
genera competenta dupa propria vointa
deci, R declara cat e exigibil si din asta cere o parte ( exigibil 100 de lei, el cere 60); nu poate cere daca nu
e exigibila; daca ar declara exigibil 60 de lei nu ar mai fi o parte a creantei.cred

ARTICOLUL 103

Cererea privind prestaii succesive

n cererile care au ca obiect un drept la prestaii succesive, dac durata existenei dreptului
este nedeterminat, valoarea lor se socotete dup valoarea prestaiei anuale datorate.

este un criteriu legal de determinare a valorii obiectului cererii (prestatia anuala)

exemple
 renta viagera
prestarea intretinerii dintr-un contract de intretinere
plata chiriei cand nu a fost determinata durata locatiunii
NU obligatia legala de intretinere pt ca este data de Codul Civil in competenta instantei de tutela =
Judecatoria

ARTICOLUL 104

Cererile n materie imobiliar

(1) n cererile avnd ca obiect un drept de proprietate sau alte drepturi reale asupra unui
imobil, valoarea lor se determin n funcie de valoarea impozabil, stabilit potrivit legislaiei
fiscale.

(2) n cazul n care valoarea impozabil nu este stabilit sunt aplicabile dispoziiile art. 98.

criteriu legal
reale imobiliare, deci nu si litigiile succesorale
R obligat sa depuna odata cu cererea de chemare in judecata certificatul fiscal din care sa rezulte valoarea
impozabila (asta se verifica in procedura regularizarii cererii introductive )
la alin.2 s eaplica dreptul comun, evaluatrea facuta de R + contestarea

ARTICOLUL 105

Cererile n materie de motenire

n materie de motenire, competena dup valoare se determin fr scderea sarcinilor sau

datoriilor motenirii.

valoarea activului succesoral se estimeaza de R, in principiu, chiar daca sunt si imobile pt ca 104 nu se
refera si al imobile
doar cand cererea in materie de mostenire ar avea caracterul unei actiuni reale (cand ??????) se aplica
104
NU se aplica la partaj, aici e competenta J, indiferent de valoare

ARTICOLUL 106

Dispoziii speciale

(1) Instana legal nvestit potrivit dispoziiilor referitoare la competen dup valoarea
obiectului cererii rmne competent s judece chiar dac, ulterior nvestirii, intervin
modificri n ceea ce privete cuantumul valorii aceluiai obiect.

(2) Dispoziiile alin. (1) sunt aplicabile i la judecarea cilor de atac.

si in caile de atac cand este conditionata de valoarea obiectului cererii

aplicarea pricipiului din art. 27 Legea aplicabil hotrrilor -- Hotrrile rmn supuse cilor de atac,
motivelor i termenelor prevzute de legea sub care a nceput procesul.
Capitolul II COMPETENTA TERITORIALA
ARTICOLUL 107
Regula general
(1) Cererea de chemare n judecat se introduce la instana n a crei circumscripie
domiciliaz sau i are sediul prtul, dac legea nu prevede altfel.
(2) Instana rmne competent s judece procesul chiar dac, ulterior sesizrii, prtul i
schimb domiciliul sau sediul.
dovada domiculiului sia resedintei se face cu mentiunile cuprinse in cartea de identitate ART. 91 Cod Civil
Dovada(1) Dovada domiciliului i a reedinei se face cu meniunile cuprinse n cartea de identitate.
(2) n lipsa acestor meniuni ori atunci cnd acestea nu corespund realitii, stabilirea sau
schimbarea domiciliului ori a reedinei nu va putea fi opus altor persoane.
(3) Dispoziiile alin. (2) nu se aplic n cazul n care domiciliul sau reedina a fost
cunoscut prin alte mijloace de cel cruia i se opune.

domiciliul persoanei fizice este acolo unde declara ca are locuinta principala (OUG 97/2005)
domiciliul in tara si sa fie cunoscut
Dovada denumirii i sediului (1) n raporturile cu terii, dovada denumirii i a sediului persoanei juridice
se face cu meniunile nscrise n registrele de publicitate sau de eviden prevzute de lege pentru
persoana juridic respectiv.(2) n lipsa acestor meniuni, stabilirea sau schimbarea denumirii i a sediului
nu va putea fi opus altor persoane.

Articolul 108
Cazul prtului cu domiciliul sau sediul necunoscut
Dac domiciliul sau, dup caz, sediul prtului este necunoscut, cererea se introduce la
instana n a crei circumscripie se afl reedina sau reprezentana acestuia, iar dac nu are
nici reedina ori reprezentana cunoscut, la instana n a crei circumscripie reclamantul i
are domiciliul, sediul, reedina ori reprezentana, dup caz.

Nu, la cei cu domiciliul sau sediul in strainatate:

se pune in discutie competenta internationala a instantelor romane (art.1064),cu exceptia cazului in care
prin tratate internationale la care Rom este parte, prin dr UE sau prin legi speciale nu se prevede altfel
daca instantele romane au competenta internationala, competenta materiala si teritoriala se stabileste
dupa CPC sau legi speciale
daca nu se poate identifica instanta competenta, cerereala Jud. sectorului 1 sau la TB (dupa competenta
materiala)
daca legea nu prevede astfel
art. 107 si 108 = dr comun in materia competentei teritoriale - se aplica ori de cate ori nu exista o
dispozitie legala care sa stabileasca o alta instanta competenta, deci instanta de la dom P judeca cererile
patrimoniale sau nu
personale mobiliare sau imobiliare
reale mobiliare
exceptiile prevazute de lege
cererile referitoare la starea si capacitatea persoanelor (aici e exclusiva)

Articolul 109 = (alternativa)

Cazul persoanei juridice care are dezmembrminte
Cererea de chemare n judecat mpotriva unei persoane juridice de drept privat se poate
face i la instana locului unde ea are un dezmembrmnt fr personalitate juridic,
pentru obligaiile ce urmeaz a fi executate n acel loc sau care izvorsc din acte ncheiate
prin reprezentantul dezmembrmntului ori din fapte svrite de acesta.
deci, R are de ales intre instanta unde are sediul P (daca legea nu prevede altfel), si, in cazul
dezmembramantului. 109

Articolul 110
Cererile ndreptate mpotriva unei entiti fr personalitate juridic
Cererea de chemare n judecat mpotriva unei asociaii, societi sau altei entiti fr
personalitate juridic, constituit potrivit legii, se poate introduce la instana competent pentru
persoana creia, potrivit nelegerii dintre membri, i s-a ncredinat conducerea sau
administrarea acesteia. n cazul lipsei unei asemenea persoane, cererea se va putea
introduce la instana competent pentru oricare dintre membrii entitii respective.
(2) Cu toate acestea, pot sta n judecat asociaiile, societile sau alte entiti fr personalitate juridic,
dac sunt constituite potrivit legii.

Articolul 111 = (alternativa)

Cereri ndreptate mpotriva persoanelor juridice de drept public
Cererile ndreptate mpotriva statului, autoritilor i instituiilor centrale sau locale, precum
i a altor persoane juridice de drept public pot fi introduse la instana de la domiciliul sau
sediul reclamantului ori la instana de la sediul prtului.
este o masura de protectie a R
se urmareste si evitarea aglomerarii instantei de la sediul autoritatilor

Articolul 112 = alternativa

Pluralitatea de pri
(1) Cererea de chemare n judecat a mai multor pri poate fi introdus la instana
competent pentru oricare dintre acetia; n cazul n care printre pri sunt i obligai
accesoriu, cererea se introduce la instana competent pentru oricare dintre debitorii
principali.
aplicare
actiunile personale
actiunile reale mobiliare
NU, actiunile reale imobiliare, aici e exclusiva = locul situarii imobililui
deci, este incident numai daca nu se incalca dispozitiile de ordine publica referitoare la comp teritoriala
obiectul cererii sa se refere la o obligatie comuna a P-lor sau ca obligatiile lor sa aiba aceeasi cauza sau
intre obiectul si cauza cererilor indreptate impotriva fiecarui P sa existe o stransa legatura
se completeaza
fie cu art. 59 - Condiii de existen -- Mai multe persoane pot fi mpreun reclamante sau prte dac
obiectul procesului este un drept ori o obligaie comun, dac drepturile sau obligaiile lor au aceeai cauz
ori dac ntre ele exist o strns legtur.
fie cu art. 139 - Excepia conexitii (1) Pentru asigurarea unei bune judeci, n prim instan este
posibil conexarea mai multor procese n care sunt aceleai pri sau chiar mpreun cu alte pri i al
cror obiect i cauz au ntre ele o strns legtur.(2) Excepia conexitii poate fi invocat de pri sau
 din oficiu cel mai trziu la primul termen de judecat naintea instanei ulterior sesizate, care, prin
ncheiere, se va pronuna asupra excepiei. ncheierea poate fi atacat numai odat cu fondul.(3) Dosarul
va fi trimis instanei mai nti nvestite, n afar de cazul n care reclamantul i prtul cer trimiterea lui la
una dintre celelalte instane. Dac instanele sunt de grad diferit, conexarea dosarelor se va face la
instana superioar n grad.(4) Cnd una dintre cereri este de competena exclusiv a unei instane,
conexarea se face la acea instan. Dispoziiile art. 99 alin. (2) sunt aplicabile.(5) n orice stare a judecii
procesele conexate pot fi disjunse i judecate separat, dac numai unul dintre ele este n stare de
judecat.
daca unii dintre P au domicilul cunoscut, iar altii resedinta cunoscuta la instanta unuia cu domiciliul
cunoscut
daca nu se cunoaste niciun dom la instanta resedintei unuia dintre P
pt ca se completeaza cu dr comun ( 107+108)

(2) Dac un prt a fost chemat n judecat numai n scopul sesizrii instanei competente
pentru el, oricare dintre pri poate invoca necompetena la primul termen de judecat la
care prile sunt legal citate n faa primei instane.
instanta nu poate invoca din oficiu necompetenta teritoriala, numai PARATII
prin derogare de la dr comun pana la primul termen la care partile sunt legal citate chiar daca
intampinarea este obligatorie

Articolul 113
Competena teritorial alternativ
(1) n afar de instanele prevzute la art. 107-112, mai sunt competente:

pentru toate punctele (1-9) este deopotriva competenta si instanta de al domiciliul sau sediul P, respectiv,
dupa caz, celelalte de la art.108 - 112

1. instana domiciliului reclamantului, n cererile privitoare la stabilirea filiaiei;

( = de ordine publica)

constituie o norma de protectie a descendentului care cere stabilirea filiatiei

textul vizeaza actiunea in stabilirea filiatiei fata de mama, respectiv cea in stabilirea paternitatii din afara
casatoriei
din modul de redactare rezulta ca domeniul de aplicare nu include orice orice actiuni privitoare la filiatie
(!!!!!!! Tabarca)

2. instana n a crei circumscripie domiciliaz creditorul reclamant, n cererile referitoare la

obligaia de ntreinere, inclusiv cele privind alocaiile de stat pentru copii;
textul stabileste o favoare pentru creditorul pensiei de intretinere (ascendent sau descendent al celui
obligat la intretinere, dar numai ei, ci orice creditor al obligatiei de intretinere) care formuleaza cererea
se aplica in cazul cand se solicita acordarea sau majorarea
NU cand debitorul obligatiei pretinde reducerea sau sistarea pensiei ( !!! creditorul R zice textul)
NU cand se solicita pensia de intretinere pe cale accesorie in litigiu de stabilire a paternitatii sau divort
( aici e dupa cererea principala)
se aplica oricarui creditor al obligatiei de intretinere ( nu doar asc/desc) -cand obligaria de intretinere
izvoraste dintr-un contract, competenta pct.3 = locul prevazut in contract
3. instana locului prevzut n contract pentru executarea, fie chiar n parte, a obligaiei, n
cazul cererilor privind executarea, anularea, rezoluiunea sau rezilierea unui contract;
daca in c onventie partile nu au prevazut o clauza prin care sa se stipuleze locul unde obligatia urmeaza sa
fie executata, nu se plica acest punct, ci dr comun

4. instana locului unde se afl imobilul, pentru cererile ce izvorsc dintr-un raport de locaiune
a imobilului;
exemple:
cererea princare locatarul solicita predarea silita a imobilului dat in locatiune
cererea prin care se solicita obligarea locatorului la efectuarea reparatiilor necesare in tot timpul locatiunii
care sunt in sarcina acestuia
cererile referitoare la obligatia de garantie a locatorului
cererea pentru plata chiriei
cererea privitoare la plata de despagubiri pentru degradari
cererea de reziliere a contractului de locatiune
cererea de evacuare a locatarului la incetarea contractului
se justifica prin aceea ca aceasta instanta poate fi mai potrivita sa rezolve astfel de pricini in cazul in care
ar fi necesara efectuarea cercetarii la fata locului ori sa se opereze in documentele de publicitate
imobiliara.

5. instana locului unde se afl imobilul, pentru cererile n prestaie tabular, n justificare
tabular sau n rectificare tabular;

se justifica prin aceea ca aceasta instanta poate fi mai potrivita sa rezolve astfel de pricini in cazul in care
ar fi necesara efectuarea cercetarii la fata locului ori sa se opereze in documentele de publicitate imobiliara
justificare tabulara = cererea prin care se solicita transformarea in inscriere definitiva a unei inscrieri
provizorii in cartea funciara
In afara altor cazuri prevzute de lege, nscrierea provizorie n cartea funciar se va putea cere:1. dac
dreptul real dobndit este afectat de o condiie suspensiv ori rezolutorie sau dac privete ori greveaz o
construcie viitoare; n cazul nscrierii provizorii avnd ca obiect o construcie viitoare, justificarea acesteia
se face n condiiile legii;2. dac, n temeiul unei hotrri care nu este nc definitiv, partea czut n
pretenii a fost obligat la strmutarea, constituirea sau stingerea unui drept tabular ori cel care
administreaz bunurile unei alte persoane a fost obligat s dea o garanie ipotecar;3. dac debitorul a
consemnat sumele pentru care a fost nscris ipoteca;4. dac se dobndete un drept tabular nscris
provizoriu;5. dac ambele pri consimt doar pentru efectuarea unei nscrieri provizorii.
prestatie tabulara = Aciunea n prestaie tabular (1) n cazurile n care cel obligat s
transmit, s constituie ori s modifice n folosul altuia un drept real asupra unui imobil nu i execut
obligaiile necesare pentru nscrierea n cartea funciar, se va putea cere instanei judectoreti s dispun
nscrierea; dreptul la aciune este prescriptibil n condiiile legii.(2) Dac aciunea n prestaie tabular a fost
notat n cartea funciar, hotrrea judectoreasc se va nscrie, din oficiu, i mpotriva acelora care au
dobndit vreun drept tabular dup notare.
rectificare tabulara = Rectificarea inscrierilor in cartea funciara (1) Cnd o nscriere fcut n
cartea funciar nu corespunde cu situaia juridic real, se poate cere rectificarea acesteia.(2) Prin
rectificare se nelege radierea, ndreptarea sau corectarea oricrei nscrieri inexacte efectuate n cartea
funciar.(3) Situaia juridic real trebuie s rezulte dintr-o recunoatere fcut de titularul nscrierii a crei
rectificare se solicit, prin declaraie dat n form autentic notarial, ori dintr-o hotrre judectoreasc
definitiv pronunat mpotriva acestuia, prin care s-a admis aciunea de fond. Aciunea de fond poate fi,
dup caz, o aciune n anulare, rezoluiune, reduciune sau orice alt aciune ntemeiat pe o cauz de
ineficacitate a actului juridic.

6. instana locului de plecare sau de sosire, pentru cererile ce izvorsc dintr-un contract de
transport;
7. instana locului de plat, n cererile privitoare la obligaiile ce izvorsc dintr-o cambie, cec,
bilet la ordin sau dintr-un alt titlu de valoare;
8. instana domiciliului consumatorului, n cererile avnd ca obiect executarea, constatarea
nulitii absolute, anularea, rezoluiunea, rezilierea sau denunarea unilateral a contractului
ncheiat cu un profesionist sau n cererile avnd ca obiect repararea pagubelor produse
consumatorilor;
ratiunea este protectia consumatorului, prezumat a avea o pozitie mai slaba din punct de vedere economic
si al accesului la informatii
doar consumatorul impotriva preofesionistului
profesionistul impotriva consumatorului competenta exclusiva = Cererile mpotriva unui
consumator Cererile formulate de un profesionist mpotriva unui consumator pot fi introduse numai la
instana domiciliului consumatorului. Dispoziiile art. 126 alin. (2) rmn aplicabile.
Art. 126 Alegerea de competen (1) Prile pot conveni n scris sau, n cazul litigiilor
nscute, i prin declaraie verbal n faa instanei ca procesele privitoare la bunuri i la alte drepturi de
care acestea pot s dispun s fie judecate de alte instane dect acelea care, potrivit legii, ar fi
competente teritorial s le judece, n afar de cazul cnd aceast competen este exclusiv. (2) n litigiile
din materia proteciei drepturilor consumatorilor, precum i n alte cazuri prevzute de lege, prile pot
conveni alegerea instanei competente, n condiiile prevzute la alin. (1), numai dup naterea dreptului la
despgubire. Orice convenie contrar este considerat ca nescris.
competenta este stabilita in functie de calitatea partilor; au caracter special fata de alte norme si se aplica
cu prioritate
consumator si profesionist = asa cum prevede legea speciala privind protectia consumatorului
NU cererilor formulate de asociatiile de consumatori (pt ca nu rezulta din text), in acest caz, daca o
norma speciala nu prevede altfel, regulile de dr comun
alegerea instantei deopotriva competente apartine consumatorului
partile nu pot deroga printr-o conventie de alegere de competenta in favoarea altei instante decat cele
indicate mai sus, decat dupa nasterea dreptului la despagubiri , orice conventie contrara fiind
considerata nescrisa

9. instana n a crei circumscripie s-a svrit fapta ilicit sau s-a produs prejudiciul,
pentru cererile privind obligaiile izvorte dintr-o asemenea fapt.
se explica prin aceea ca R , avand sarcina probei, victima unei fapte ilicite sa fie obligat sa se deplaseze in
alta circumscriptie si administrarea probelor e mai usoara la locul unde s-a savarsit fapta.
orice cerere, nu doar cea prin care victima prejudiciului solicita despagubiri
de regula instanta in cicumscriptia careia s-a produs prejudiciul coincide cu cea in care s-a produs
prejudiciul, dar se poate si nu ( de ex: la prejudiciul viitor sau cel cu ricoseu)
instanta de la locul producerii prejudiciului = cea unde s-a produs lezarea valorii sociale ocrotite, respectiv
prejudiciul nemijlocit

(2) Cnd prtul exercit n mod statornic, n afara domiciliului su, o activitate profesional
ori o activitate agricol, comercial, industrial sau altele asemenea, cererea de chemare n
judecat se poate introduce i la instana n circumscripia creia se afl locul activitii
respective, pentru obligaiile patrimoniale nscute sau care urmeaz s se execute n acel
loc.
vizeaza numai persoanele fizice (domiciliul); pt persoanele juridice art.109
trebuie ca obligatiile sa fie nascute sau sa urmeze a fi executate in acel loc

Articolul 114
Cereri n materie de tutel i familie
(1) Dac legea nu prevede altfel, cererile privind ocrotirea persoanei fizice date de Codul civil
n competena instanei de tutel i de familie se soluioneaz de instana n a crei
circumscripie teritorial i are domiciliul sau reedina persoana ocrotit.

ocrotirea persoanei fizice = nu orice cerere, ci numai acelea prevazute in Titlul III Ocrotirea persoanei
fizice, Cartea I din Codul Civil
cererile date de lege in competenta instantei de tutela, altele decat cele la care se refera acest alineat,
urmeaza regulile:
fie cele de drept comun
actiunea in tagaduirea paternitatii
actiunea in nulitatea absoluta sau relativa a recunoasterii de paternitate
actiunea in contestarea filiatiei
fie alte reguli speciale
cererile referiotare la stabilirea filiatiei art.113 (1), pct.1
la obligatia de intretinere formulata de creditorul acesteia art.113 (1), pct.2
cererea de divort art.914
exista cazuri expres prevazute de lege in care anumite cereri date de Codul Civil in competenta instantei
de tutela si familie sunt de competenta altei instante decat cea de la domiciliul sau reseninta persoanei
ocrotite:
in materia curatelei, instanta de tutela competenta este ART.178 Cazuri de instituire
n afar de cazurile prevzute de lege, instana de tutel poate institui curatela:
a) dac, din cauza btrneii, a bolii sau a unei infirmiti fizice, o persoan, dei capabil,
nu poate, personal, s i administreze bunurile sau s i apere interesele n condiii
corespunztoare i, din motive temeinice, nu i poate numi un reprezentant sau un administrator;
b) dac, din cauza bolii sau din alte motive, o persoan, dei capabil, nu poate, nici personal,
nici prin reprezentant, s ia msurile necesare n cazuri a cror rezolvare nu sufer amnare;
c) dac o persoan, fiind obligat s lipseasc vreme ndelungat de la domiciliu, nu a
lsat un mandatar sau un administrator general;
d) dac o persoan a disprut fr a exista informaii despre ea i nu a lsat un mandatar
sau un administrator general.
ART.179
Competena instanei de tutel
Instana de tutel competent este:
a) n cazul prevzut la art. 178 lit. a), instana de la domiciliul persoanei reprezentate;
b) n cazul prevzut la art. 178 lit. b), fie instana de la domiciliul persoanei reprezentate,
fie instana de la locul unde trebuie luate msurile urgente;
c) n cazurile prevzute la art. 178 lit. c) sau d), instana de la ultimul domiciliu din ar al
celui lips ori al celui disprut.
in materia punerii sub interdictie instanta de tutela in a carei circumscriptie isi are domiciliul
persoana cu privire la care se iau aceste masuri

= alternativa + de ordine publica = (2) n cazul cererilor privind autorizarea de ctre

instana de tutel i de familie a ncheierii unor acte juridice, cnd actul juridic a crui
autorizare se solicit privete un imobil, este, de asemenea, competent i instana n a crei
circumscripie teritorial este situat imobilul. n acest caz, instana de tutel i de familie care a
pronunat hotrrea va comunica de ndat o copie a acesteia instanei de tutel i de familie
n a crei circumscripie teritorial i are domiciliul sau reedina cel ocrotit.
Articolul 115 = alternativa
Cererile n materie de asigurri
(1) n materie de asigurare, cererea privitoare la despgubiri se va putea face i la instana n
circumscripia creia se afl:
1. domiciliul sau sediul asiguratului;
2. bunurile asigurate;
3. locul unde s-a produs riscul asigurat.
R are de ales intre patru instante deopotriva competente

(2) Alegerea competenei prin convenie este considerat ca nescris dac a fost fcut
nainte de naterea dreptului la despgubire.
instituit pentru a evita un eventual abuz al societatii de asigurare care ar putea desfiinta posibilitatea de
alegere recunoscuta de lege R, introducand in contractul de asigurare (= de adeziune) o clauza de stabilire
a competentei la cea a instantei de la sediul asiguratorului
Nulitatea parial (1) Clauzele contrare legii, ordinii publice sau bunelor moravuri i care nu sunt
considerate nescrise atrag nulitatea contractului n ntregul su numai dac sunt, prin natura lor, eseniale
sau dac, n lipsa acestora, contractul nu s-ar fi ncheiat. (2) n cazul n care contractul este meninut n
parte, clauzele nule sunt nlocuite de drept cu dispoziiile legale aplicabile.(3) Dispoziiile alin. (2) se aplic
n mod corespunztor i clauzelor care contravin unor dispoziii legale imperative i sunt considerate de
lege nescrise.

(3) n materia asigurrii obligatorii de rspundere civil, terul prejudiciat poate introduce
aciune direct i la instana domiciliului sau, dup caz, a sediului su.

(4) Dispoziiile alin. (1) i (2) nu se aplic ns n materie de asigurri maritime, fluviale i
aeriene.
Articolul 116 = alternativa
Alegerea instanei
Reclamantul are alegerea ntre mai multe instane deopotriv competente.
facuta inainte de sesizarea instantei
in favoarea viitorului R; el poate alege fie instanta din conventie, fie cea de dr comun
daca s-a facut in interesul ambelor parti sau in interesul exclusiv al celui care va fi chemat in judecata, deci
si in interesul P, nu mai este competenta alternativa, R trebuie sa actioneze la instanta aleasa prin
conventie
Alegerea de competen (1) Prile pot conveni n scris sau, n cazul litigiilor nscute, i prin
declaraie verbal n faa instanei ca procesele privitoare la bunuri i la alte drepturi de care acestea pot s
dispun s fie judecate de alte instane dect acelea care, potrivit legii, ar fi competente teritorial s le
judece, n afar de cazul cnd aceast competen este exclusiv. (2) n litigiile din materia proteciei
drepturilor consumatorilor, precum i n alte cazuri prevzute de lege, prile pot conveni alegerea instanei
competente, n condiiile prevzute la alin. (1), numai dup naterea dreptului la despgubire. Orice
convenie contrar este considerat ca nescris.

COMP. ALTERNATIVA
in materie de contencios adm si fiscal, potrivit legii speciale R se poate adresa instantei de la domiciliul sau
sau instantei de la dom P. Daca R a optat pt instanta de la dom P, nu se poate ridica exceptia de
necompetenta teritoriala
art. 127 CPC: Competena facultativ
(1) Dac un judector are calitatea de reclamant ntr-o cerere de
competena instanei la care i desfoar activitatea, va sesiza una dintre
instanele judectoreti de acelai grad aflate n circumscripia oricreia
dintre curile de apel nvecinate cu curtea de apel n a crei circumscripie
se afl instana la care i desfoar activitatea
 (2) n cazul n care cererea se introduce mpotriva unui judector care i
desfoar activitatea la instana competent s judece cauza, reclamantul
poate sesiza una dintre instanele judectoreti de acelai grad aflate n
circumscripia oricreia dintre curile de apel nvecinate cu curtea de apel
n a crei circumscripie se afl instana care ar fi fost competent, potrivit
legii.
(3) Dispoziiile alin. (1) i (2) se aplic n mod corespunztor i n cazul
procurorilor, asistenilor judiciari i grefierilor.
cea de la alin. 1 este de ordine publica
isi gasesc aplicarea numai cand cererea care urmeaza sa fie formulata de un J sau
impotriva unui J, ar fi potrivit legii de competenta instantei unde acesta isi desfasoara
activitatea
alin.2 R poate sesiza = R are posibilitatea de a sesiza si instanta competenta potrivit
legii la care isi desfasoara activitatea P, cand J este chemat in judecata ca P
in toate cazurile de comp terit alternativa, alegerea intre mai multe instante deopotriva competente
apartine R
dupa ce a facut alegerea R nu mai poate reveni, P nu poate cere declinarea competentei,
iar instanta nu poate sa o dispuna din oficiu
cand cererea de chemare in judecata este facuta de procuror, titularul dreptului nu poate schimba
competenta, asta pt ca procurorul are, potrivit legii, legitimare procesuala activa (s-a sustinut si
contrariulR poate renunta la judecata si introduce apoi cererea la alta instanta)
din practica : R a sesizat alta intanta decat cea competenta , in acest caz, numai P ar putea cere
declinarea competentei, R avand posibilitatea sa opteze pt una ( la sesizare)
daca P nu cere declinarea, instanta nu va putea sa invoce din oficiu, exceptia de necompetenta
cand competenta teritoriala alternativa este de ordine publica necompetenta poate fi invocata de R,
(????? Sau de P), de instanta din oficiu sau de procuror cand participa la judecata
de ordine publica teritoriala alternativa art.113 alin.1 pct.1 si art.114 alin.2 = chiar daca este
alternativa, este absoluta art. 126 (1) Prile pot conveni n scris sau, n cazul
litigiilor nscute, i prin declaraie verbal n faa instanei ca procesele
privitoare la bunuri i la alte drepturi de care acestea pot s dispun s fie
judecate de alte instane dect acelea care, potrivit legii, ar fi competente
teritorial s le judece, n afar de cazul cnd aceast competen este
exclusiv.

Articolul 117 = exclusiva (exceptionala)

= Competenta absoluta
= Norme de ordine publica

Cererile privitoare la imobile

(1) Cererile privitoare la drepturile reale imobiliare se introduc numai la instana n a crei
circumscripie este situat imobilul.
(2) Cnd imobilul este situat n circumscripiile mai multor instane, cererea se va face la
instana domiciliului sau reedinei prtului, dac aceasta se afl n vreuna dintre aceste
circumscripii, iar n caz contrar, la oricare dintre instanele n circumscripiile crora se afl
imobilul.
(3) Dispoziiile alin. (1) i (2) se aplic, prin asemnare, i n cazul aciunilor posesorii,
aciunilor n grniuire, aciunilor privitoare la ngrdirile dreptului de proprietate imobiliar,
precum i n cazul celor de mpreal judiciar a unui imobil, cnd indiviziunea nu rezult
din succesiune.
are in vedere numai cererile reale imobiliare
cererile in revendicarea imobilului
cererile confesorii sau negatorii
cererile in materie de ipoteca imobiliara
actiunile posesorii
actiunile in granituire
actiunile privitoare la ingradirile dreptului de proprietate imobiliara
cererile de imparteala judiciara a unui imobil ( nu si daca indiviziunea rezulta din succesiune)
in cazul partajarii unui bun imobil sau a unor bunuri printre care se gaseste si un imobil:
in cazul partajului succesoral comp instanta ultimului domiciliu al defunctului
intr-o cauza in care se cere anularea casatoriei se cere si imaptirea bunurilor dobandite de parti,
competenta este instanta de tutela de la domiciliul P (art.123)
daca intr-un divort se crere si partajarea bunurilor comune ale sotului, comp dupa art.915, pentru
ca cererea de partaj este acesorie cererii de desfacere a casatoriei
art. 915- Instana competent (1) Cererea de divor este de competena
judectoriei n circumscripia creia se afl cea din urm locuin comun a
soilor. Dac soii nu au avut locuin comun sau dac niciunul dintre soi
nu mai locuiete n circumscripia judectoriei n care se afl cea din urm
locuin comun, judectoria competent este aceea n circumscripia creia
i are locuina prtul, iar cnd prtul nu are locuina n ar i instanele
romne sunt competente internaional, este competent judectoria n
circumscripia creia i are locuina reclamantul.(2) Dac nici reclamantul i
nici prtul nu au locuina n ar, prile pot conveni s introduc cererea
de divor la orice judectorie din Romnia. n lipsa unui asemenea acord,
cererea de divor este de competena Judectoriei Sectorului 5 al
municipiului Bucureti.
n cazul partajarii bunurilor comune in timpul casatoriei sau dupa desfacerea casatoriei; imparteala
dupa desfiintarea casatoriei sau in alte cazuri de proprietate comuna se aplica art.117
cand trebuie partajate doua sau mai multe imobile aflate in circumscriptii diferite ( pe cale principala)
se aplica art.117 (2), deci instanta domiciliului P daca acesta se afla in vreuna dintre
circumscriptii, daca nu, oricare instanta unde se afla imobilul, alegerea e a R

Articolul 118 = exclusiva (exceptionala)

Cererile privitoare la motenire
(1) n materie de motenire, pn la ieirea din indiviziune, sunt de competena exclusiv a
instanei celui din urm domiciliu al defunctului:
pana la iesirea din indiviziune = justificare unei comp terit exclusive nu mai subzista dupa efectuarea
partajului succesoral, deoarece, in acest moment, nu msi exista o masa succesorala
cu toate acestea, ramane competenta instanta de la ultimul domiciliu in cazul:
crererii de garantie pentru evictiunie si vicii ascunse introdusa de unul dintre mostenitori impotriva celorlalti
cererea in desfiintarea partajului
daca exista un singur mostenitor, nu mai poate fi vorba de partaj asa incat creditorul mostenirii trebuie sa
actioneze de la instanta domiciliului
daca unicul mostenitor are calitatea de legatar universal, iar testatorul a instituit ca executor testamentar o
terta persoana, cererile referitoare la executarea dispozitiilor testamentare instanta locului unde s-a
deschis succesiunea

1. cererile privitoare la validitatea sau executarea dispoziiilor testamentare;

 cererile privind anularea unui testament
cererea pt constatarea validitatii unui testament
cererile pentru executarea dispozitiilor unui testament atunci cand validitatea acestuia nu este contestata
( de ex: legatarul universal solicita mostenitorilor rezervatari intrarea in stapanirea de fapt a mostenirii)

2. cererile privitoare la motenire i la sarcinile acesteia, precum i cele privitoare la

preteniile pe care motenitorii le-ar avea unul mpotriva altuia;

cererea in anularea certificatului de mostenitor

cererea pentru reductiunea liberalitatilor excesive
conservarea si administrarea bunurilor in timpul starii de indiviziune
cerrea de anulare sau de rezolutiune a vanzarii de drepturi succesorale
cererea de iesire din indiviziunea succesorala
petitia de ereditate
alte cereri prin care mostenitorii isi valorifica pretentiile unii impotriva altora, insa numai daca aceste
pretentii sunt in legatura cu mostenirea

3. cererile legatarilor sau ale creditorilor defunctului mpotriva vreunuia dintre motenitori
sau mpotriva executorului testamentar.
cererea pentru predarea unui legat cu titlu particular
cererile prin care creditorii personali ai lui de cujus valorifica drepturi din contracte incheiate cu acesta
cererile prin care creditorii succesiunii ridica pretentii in temeiul uniu titlu posterior deschiderii succesiunii
(cheltuieli de inmormantare, conservarea si administrarea bunurilor succesorale)
creditorii defunctului = toti creditorii care au pretentii impotriva succesiunii, cauza acestora poate fi
anterioara sau ulterioara deschiderii succesiunii
NU daca mostenitorii cheama in judecata pe creditorii succesiuni ( de ex pt a se constata prescriptia
dreptului unui creditor de a cere si obtine executarea silita a unui debit, pt rezolutiunea sau rezilierea unei
conventii incheiate de un creditor cu de cujus) in acest caz competenta terit > drept comun
R trebuie sa aiba calitatea de creditor al succesiunii
daca tertul R nu urmareste valorificarea unui drept de creanta asupra succesiunii, nu - 118
cererea reala imobiliara introdusa de un tert impotriva mostenitorilor este de competenta instantei de la
locul situarii imobilului
cererea mixta (care presupune , prin definitie, si valorificarea unui drept de creanta) comp terit ultimul
domiciliu al defunctului
cererea reala mobiliara (e cala cererea personala), toto ultimul domiciliu al defunctului

(2) Cererile formulate potrivit alin. (1) care privesc mai multe moteniri deschise succesiv
sunt de competena exclusiv a instanei ultimului domiciliu al oricruia dintre defunci.
ultimul domiciliu al defunctului = ultima locuinta efectiva, nu domiciliul inscris in cartea de identitate
NU (art.118) cand mostenitorii valorifica drepturi culese din succesiune impotriva tertilor (debitori ai lui
de cujus), in acest caz comp dupa dr comun sau dupa alte norme legale incidente.
art. 118 se aplica si atunci cand in masa succesorala se gasesc imobile situate in circumscriptia altor
instante decat cea de la ultimul domiciliu al defunctului (doar cand un tert introduce o actiune reala
imobiliara impotriva mostenitorilor, competenta terit instanta situarii imobilului)

Articolul 119 = exclusiva (exceptionala)

Cereri privitoare la societi
Cererile n materie de societate, pn la sfritul lichidrii sau, dup caz, pn la radierea
societii, sunt de competena exclusiv a instanei n circumscripia creia societatea i are
sediul principal.
 nu se aplica entitatilor fara personalitate juridica si fara sediu
cereri in materie de societate = cereri cu privire la existenta societatii sau la ansamblul oeratiunilor
( activitatilor) sale:
cereriel introduse de societate impotriva asociatilor
cele introduse de unu sau mai multi asociati impotriva societatii
intre asociati (dar sa priveasca raporturi juridice nascute din sau in legatura cu contractul de societate)
de exemplu:
pt anularea actului constitutiv al societatii
un asociat pretinde sumele cheltuite in contul societatii
repararea daunelor produse societatii de catre asociat
cea pt dizolvarea societatii
cea pt numirea lichidatorilor
opozitia referitoare la bilantul de lichidare si la repartizarea activului societatii
NU litigiile dintre societate + asociati si terte persoane pt ca nu intereseaza raporturi ale societatii
referitoare la societatea insasi si asociati - regula de dr comun
nu este o aplicatie a art. 107
in cazul unei cereri in materie de societate care este in legatura cu un bun imobil situat in raza altei instante
decat cea de la sediul principal copm.= art.119
dar, daca un tert face cerere imptriva societatii (sau invers) cu privire la un drept real asupra unui imobil
competenta = locul situarii imobilului
se aplica tuturor litigiilor ivite in timpul si cu prilejul lichidarii (pana in momentul impartirii intregului activ al
societatii)
???? si pt acele cereri care ar constitui consecinte ale lichidarii, de ex: cererea de garantie sau cererea de
declararea nulitatii unor acte juridice facute iin cadrul lichidarii

Articolul 120 = exclusiva (exceptionala)

Cereri privitoare la insolven sau concordatul preventiv
Cererile n materia insolvenei sau concordatului preventiv sunt de competena exclusiv a
tribunalului n a crui circumscripie i are sediul debitorul.

s-a urmarit gruparea tuturor cererilor in materie de prevenire a insolventei si de insolventa la o singura
instanta in vederea rezolvarii unitare a acestora
cererile impotriva tertilor numai daca isi au cauza in insolventa (nu si daca ar interesa numai insolventa),
daca nu, dr comun
nu opereaza prorogarea legala de competenta, ( art.123) aceste cereri sunt expres exceptate de la regula
asadar, daca sunt formulate pe cale accesorie , nu se solutioneaza de instanta copetenta asupra cererii
principale, ci , material si teritorial, T de la sediul debitorului

Articolul 121 = exclusiva (exceptionala)

= de ordine publica
Cererile mpotriva unui consumator
Cererile formulate de un profesionist mpotriva unui consumator pot fi introduse numai la
instana domiciliului consumatorului. Dispoziiile art. 126 alin. (2) rmn aplicabile.
desi este de ordine publica, partile pot stabili prin conventie comp teritoriala in favoarea altei instante, doar
dupa nasterea dreptului la despagubire (art.121 coroborat cu 126 alin.2)
 ART. 126
Alegerea de competen
(1) Prile pot conveni n scris sau, n cazul litigiilor nscute, i prin declaraie
verbal n faa instanei ca procesele privitoare la bunuri i la alte drepturi de care
acestea pot s dispun s fie judecate de alte instane dect acelea care, potrivit legii,
ar fi competente teritorial s le judece, n afar de cazul cnd aceast competen este
exclusiv.
per a contrario - in pricinile ce nu sunt referitoare la bunuri sau la alte drepturi de care partile pot
sa dispuna, competenta teritoriala este exclusiva
dar, in ambele cazuri, competenta are caracter absolut
uneori se aplica 107
alteori legea stabileste instanta competenta teritorial :
art. 114
in materie de divort,
- J de la ultima locuinta comuna a sotilor (nu are importanta daca sunt in
evidentele comunitare), dar numai daca cel putin unul dinei mai
locuieste acolo
- daca sotii nu au avut locuinta comuna sau daca niciunul nu mai locuieste
la ultimul domiciliu J de la domiciliul P
- daca P nu are domiciliul in tara, iar instantele romane sunt competente
international J de la locuinta R
- daca nici R nici P nu au locuinta in tara, pot conveni la oricare J din
Romania, daca nu au facut acest acord J sector 5 Bucuresti
cererile de declarare a mortii unei persoane prin hot. jud sau de anulare a unei
astfel de hotarari, precum si cea de rectificare a datei mortii instanta in
circum careia persoana a avut ultimul domiciliu cunoscut
punerea sub interdictie judecatoreasca sau ridicarea ei instanta de tutela de la
domiciliul persoanei
stabilirea masurilor de protectie speciala T de la domiciliul copilului, daca
dumiciliul copilului nu este cunoscut T une a fost gasit copilul
inregistrarea tardiva a nasterii J de la domiciliul persoanei interesate sau de
la sediul serviciului de protectie a copilului
contestatia impotriva deciziei primarului prin care s-a admis/respins o cerere
de reconstituire sau de intocmire ulteiroara a unui act de stare civila
instanta sediului autoritatii emitente
anularea (desfiintarea), modificarea sau completarea actelor de stare civila
sau a mentiunilor inscrise pe aceasta J de la domiciliul sau sediul celui care
formuleaza cererea, cand acesta este cetatean strain sau roman cu dom in
strainatate J sector 1
in materie contraventionala, in principiu J unde s-a savarsit contraventia, daca
o lege speciala nu stabileste alta instanta
in materia pensiilor si a alotr drepturi de asigurari sociale instanta de la
domiciliul/sediul R can cererea este indreptata impotriva CNPP, cele teritoriale
sau locale, respectiv instanta de la domiciliul/sediul P cand sunt alte cereri
conflictele de munca individuale T de la domiciliul/locul de munca al R
cererea prin care se solicita incetarea grevei (angajatorul se poate adresa T in
a carui circumscriptie se afla unitatea in care s-a declansat greva, daca o
considera nelegala)
 cand legea nu prevede expres instanta competenta teritorial ( tot pricini care nu
privesc bunuri sau drepturi de care partile pot sa dispuna) - regula de dr comun
art.107 = exclusiva = dom/sediul P :
cererile privind nulitatea casatoriei
tagaduirea paternitatii
contestatre recunoasterii de maternitate sau de paternitate
cererea de stabilire a locuintei minurului la unul dintre parintii sai (cand sunt despartiti)
modalitatile de exercitare a dr parintilor de a avea ligaruti cu copilul
in materie necontencioasa Competena
(1) Cererile necontencioase care sunt n legtur cu o cauz n curs de soluionare
sau soluionat deja de o instan ori care au ca obiect eliberarea unor nscrisuri,
titluri sau valori aflate n depozitul unei instane se vor ndrepta la acea instan.
(2) n celelalte cazuri, competena instanei i soluionarea incidentelor privind
competena sunt supuse regulilor prevzute pentru cererile contencioase.
(3) n cazul n care competena teritorial nu poate fi stabilit potrivit dispoziiilor
alin. (2), cererile necontencioase se vor ndrepta la instana n a crei circumscripie
petentul i are, dup caz, domiciliul, reedina, sediul ori reprezentana, iar, dac
niciuna dintre acestea nu se afl pe teritoriul Romniei, cererile se vor ndrepta,
urmnd regulile de competen material, la Judectoria Sectorului 1 al municipiului
Bucureti sau, dup caz, la Tribunalul Bucureti.
Articolul 529 Verificarea competenei
(1) Instana i verific din oficiu competena, chiar dac este de ordine privat,
putnd cere prii lmuririle necesare.
= deoarece textul se refera expres si la competenta de ordine privata,
inseamna ca are in vedere si competenta teritoriala , chiar si in acele cazuri in
care, potrivit dreptului comun, aceasta ar fi relativa. = pt ca, neexistand parti
cu interese contrare n-ar mai ave acine sa invoce necompetenta teritoriala
(2) Dac instana se declar necompetent, va trimite dosarul instanei
competente.
coptetenta teritoriala este exclusiva si atunci cand o cerere, care are caracter
incidental, urmeaza sa fie judecata de instanta care judeca pretentia pe fond, de
ex :
cererea de asigurare a dovezilor pe cale incidentala
cererea de refacere a inscrisurilor sau hotararilor disparute
in materia contenciosului administrativ :
R se poate adresa instantei de la dom sau sau al P
daca a ales dom P, nu se mai poate invoca exceptia necomp teritoriale (lg
speciala)
hotararea de trecere a unui bun din domeniul privat al statului sau al unit adm-
teirt in domeniul public al acestora poate fi atacata la instanta de contencios
administrativ in a carei raza teritoriala se afla bunul (si din domeniul public in
privat) = comp exclusiva

Capitolul III Dispozitii speciale

ARTICOLUL 122
Regimul regulilor de competen
Reguli noi de competen pot fi stabilite numai prin modificarea normelor prezentului cod.

ARTICOLUL 123
Cereri accesorii, adiionale i incidentale
(1) Cererile accesorii, adiionale, precum i cele incidentale se judec de instana
competent pentru cererea principal, chiar dac ar fi de competena material sau teritorial
a altei instane judectoreti, cu excepia cererilor prevzute la art. 120.
(2) Dispoziiile alin. (1) se aplic i atunci cnd competena de soluionare a cererii principale
este stabilit de lege n favoarea unei secii specializate sau a unui complet specializat.
(3) Cnd instana este exclusiv competent pentru una dintre pri, ea va fi exclusiv
competent pentru toate prile.

ARTICOLUL 124
Aprri i incidente procedurale
(1) Instana competent s judece cererea principal se va pronuna i asupra aprrilor i
excepiilor, n afara celor care constituie chestiuni prejudiciale i care, potrivit legii, sunt de
competena exclusiv a altei instane.
(2) Incidentele procedurale sunt soluionate de instana n faa creia se invoc, n afar de
cazurile n care legea prevede n mod expres altfel.
ARTICOLUL 125
Cererea n constataren cererile pentru constatarea existenei sau inexistenei unui drept,
competena instanei se determin dup regulile prevzute pentru cererile avnd ca obiect
realizarea dreptului.
ARTICOLUL 126
Alegerea de competen
(1) Prile pot conveni n scris sau, n cazul litigiilor nscute, i prin declaraie verbal n faa
instanei ca procesele privitoare la bunuri i la alte drepturi de care acestea pot s dispun s
fie judecate de alte instane dect acelea care, potrivit legii, ar fi competente teritorial s le
judece, n afar de cazul cnd aceast competen este exclusiv.
(2) n litigiile din materia proteciei drepturilor consumatorilor, precum i n alte cazuri
prevzute de lege, prile pot conveni alegerea instanei competente, n condiiile prevzute la
alin. (1), numai dup naterea dreptului la despgubire. Orice convenie contrar este
considerat ca nescris.
ARTICOLUL 127
Competena facultativ
(1) Dac un judector are calitatea de reclamant ntr-o cerere de competena instanei la care
i desfoar activitatea, va sesiza una dintre instanele judectoreti de acelai grad aflate n
circumscripia oricreia dintre curile de apel nvecinate cu curtea de apel n a crei
circumscripie se afl instana la care i desfoar activitatea.
(2) n cazul n care cererea se introduce mpotriva unui judector care i desfoar
activitatea la instana competent s judece cauza, reclamantul poate sesiza una dintre
instanele judectoreti de acelai grad aflate n circumscripia oricreia dintre curile de apel
nvecinate cu curtea de apel n a crei circumscripie se afl instana care ar fi fost
competent, potrivit legii.
(3) Dispoziiile alin. (1) i (2) se aplic n mod corespunztor i n cazul procurorilor,
asistenilor judiciari i grefierilor.
ARTICOLUL 128
Incidente privind arbitrajul
Competena ce revine instanelor judectoreti n legtur cu incidentele privind arbitrajul
reglementat de prezentul cod aparine n toate cazurile tribunalului n circumscripia cruia are
loc arbitrajul.

CAPITOLUL IV Incidente procedurale privitoare la competenta instantei

Sectiunea 1 Necompetenta si conflictele de competenta

ARTICOLUL 129
Excepia de necompeten
(1) Necompetena este de ordine public sau privat.
(2) Necompetena este de ordine public:
1. n cazul nclcrii competenei generale, cnd procesul nu este de competena instanelor
judectoreti;
2. n cazul nclcrii competenei materiale, cnd procesul este de competena unei instane
de alt grad;
 3. n cazul nclcrii competenei teritoriale exclusive, cnd procesul este de competena
unei alte instane de acelai grad i prile nu o pot nltura .
(3) n toate celelalte cazuri, necompetena este de ordine privat.

ARTICOLUL 130
Invocarea excepiei

(1) Necompetena general a instanelor judectoreti poate fi invocat de pri ori de ctre
judector n orice stare a pricinii.

in orice stare = deci si direct in apel si recurs

si de procuror (chiar daca nu e prevazut expres, dreptul sau de a invoca exceptia rezulta din modul in care
este reglementata participarea sa in procesul civil art 92)

(2) Necompetena material i teritorial de ordine public trebuie invocat de pri ori de
ctre judector la primul termen de judecat la care prile sunt legal citate n faa primei
instane.

materiala si terit de ordine publica (exclusiva) pot fi invocate in apel de oricare dintre parti numai daca au
fost invocate in prima instanta, cel mai tarziu la primul termen de judecata la care partile sunt legal citate in
afata acestei instante , iar exceptia a fost respinsa sau instanta a omis sa se pronunte asupra ei
si de procuror ( supra)

(3) Necompetena de ordine privat poate fi invocat doar de ctre prt prin ntmpinare
sau, dac ntmpinarea nu este obligatorie, cel mai trziu la primul termen de judecat la care
prile sunt legal citate n faa primei instane.

de ordine privata (teritoriala de dr comun si alternativa) poate fi ridicata in apel numai de P de la judecata in
prima instanta si numai daca el a invocat-o in prima instanta prin intampinare., iar exceptia a fost
respinsa sau s-a omis pronuntarea asupra sa
= exceptie de necompetenta relativa, trebuie invocata :
inaintea altor exceptii
cand intampinarea nu este obligatorie, inainte de a se intra in etapa cercetarii
procesului, sub sanctiunea decaderii din dreptul de a mai invoca necomp. relativa

(4) Dac necompetena nu este de ordine public, partea care a fcut cererea la o instan
necompetent nu va putea cere declararea necompetenei.

daca se contesta competenta in cursul judecatii (dupa sesizare si inainte de a se pronunta o hotarare),
indiferent ca e judecata in prima instanta sau cale de atac, mijocul procedural de invocare a necompetentei
instantei la care procesul se afla pendente, este exceptia procesuala
daca s-a dat o hotarare in prima instanta, mijlocul procedural prin care se poate invoca necompetenta
acelei instante este apelul (ca motiv de exercitare a apelului), daca hot e susceptibila de atac cu apel
invocarea in apel a necompetentei primei instante se face diferit, dupa cum este de ordine publica sau priv.
la cea de ordine publica e diferit dupa cum este vorba de necompetenta generala si cea materiala sau
teritoriala exclusiva (vezi alin 2 si 3)
daca s-a dat o hotarare in apel (deci care nu este inca definitive), necomp poate fi invocate prin intermediul
recursului (art.488 alin 1 pct.3)
in recurs numai necompetenta de ordine publica a altei instante (a primei instante sau a instantei de
apel) si cu conditia ca aceasta sa fi fost invocate in conditiile legii
 in recurs poate fi invocata numai nec. generala, materiala sau teritoriala exclusiva a primei instante ori a
instantei de apel
necomp. teritoriala relativa nu poate fi invocata in recurs
invocarea necomp de ordine publica in recurs cu art 488 alin 2
art 488 (2) Motivele (de casare) prevzute la alin. (1) nu pot fi primite dect dac ele nu au putut fi invocate
pe calea apelului sau n cursul judecrii apelului ori, dei au fost invocate n termen, au fost respinse sau
instana a omis s se pronune asupra lor.
daca s-a dat o hotarare definitiva, necompetenta poate fi invocata necompetenta absoluta poate fi invocate
in contestatia in anulare, doar necomp absoluta ainstantei de recurs sau de apel, cand hotararea nu este
atacabila cu recurs si cu conditia sa fi fost invocata exceptia corespunzatoare iar inst de rec / aplel sa fi
omis sa se pronunte asupra acesteia (art 503..)

ARTICOLUL 131
Verificarea competenei
(1) La primul termen de judecat la care prile sunt legal citate n faa primei instane,
judectorul este obligat, din oficiu, s verifice i s stabileasc dac instana sesizat este
competent general, material i teritorial s judece pricina, consemnnd n cuprinsul
ncheierii de edin temeiurile de drept pentru care constat competena instanei sesizate.
ncheierea are caracter interlocutoriu.
(2) n mod excepional, n cazul n care pentru stabilirea competenei sunt necesare lmuriri
ori probe suplimentare, judectorul va pune aceast chestiune n discuia prilor i va
acorda un singur termen n acest scop.

judecatorul va verifica si va stabili respectarea normelor de competenta de ordine publica, nu si a celor de

ordine privata (legea nu face distinctie, dar necomp terit de ordine privata nu poate fi invocata decat de P)
competenta trebuie pusa in discutia partilor care au posibilitatea de a invoca exceptia de necompetenta
materiala si teritoriala exclusive chiar la termenul respective, fiind vorba de comp absoluta a instantei
exceptia de necompetenta este una de procedura si se rezolva inainte de administrarea probelor (cand
exceptia de necompetenta generala este invocata in cursul procesului inainte de discutarea fondului
pretentiei formulate de R. Exceptia trebuie pusa, obligatoriu, in discutia partilor)
verificaarile se fac la primul termen, doar exceptional !!!!!

ARTICOLUL 132
Soluionarea excepiei
(1) Cnd n faa instanei de judecat se pune n discuie competena acesteia, din oficiu
sau la cererea prilor, ea este obligat s stabileasc instana judectoreasc competent
ori, dac este cazul, un alt organ cu activitate jurisdicional competent.
(2) Dac instana se declar competent, va trece la judecarea pricinii. ncheierea poate fi
atacat numai odat cu hotrrea pronunat n cauz.

daca respinge exceptia si se declara competenta, va pronunta o incheiere si va trece la judecarea pricinii
incheierea = interlocutorie = leaga instanta, nemaiputandu-se reveni asupra acestei ingheieri
 daca exceptia este admisa si instanta se declara necompetenta, aceasta este obligata sa stabileasca
instanta judecatoreasca competenta ori organul cu activ jurisd competent, urmand ca prin hotarare
(sentinta sau decizie) sa-si decline competenta
art. 554 (1) Instana judectoreasc, sesizat cu o cauz cu privire la care s-a ncheiat o convenie
arbitral, i va verifica propria competen i se va declara necompetent numai dac prile sau una
dintre ele solicit aceasta, invocnd convenia arbitral. n acest caz, instana i va declina competena n
favoarea organizaiei sau instituiei pe lng care funcioneaz arbitrajul instituionalizat, care, n temeiul
hotrrii de declinare, va lua msurile necesare n vederea constituirii tribunalului arbitral. n cazul
arbitrajului ad-hoc, instana va respinge cererea ca nefiind de competena instanei judectoreti. ( cand
competenta este a unui organ fara activitate jurisd. instanta se va declara necompetenta, insa nu va
pronunta declinarea, ci va respinge cererea ca inadmisibila.nush daca si aici ????)
art. 554 (2) Instana va reine spre soluionare procesul dac:
a) prtul i-a formulat aprrile n fond, fr nicio rezerv ntemeiat pe convenia arbitral;
b) convenia arbitral este lovit de nulitate ori este inoperant;
c) tribunalul arbitral nu poate fi constituit din cauze vdit imputabile prtului n arbitraj.
(3) Conflictul de competen dintre tribunalul arbitral i o instan judectoreasc este soluionat de
instana judectoreasc ierarhic superioar celei aflate n conflict.
cand competenta este a unui organ fara activitate jurisd. instanta se va declara necompetenta, insa nu va
pronunta declinarea, ci va respinge cererea ca inadmisibila.(nush daca si aici sau la arbitraj !!!!!)
cand este competent un organ de jurisdictie dintr-un alt stat, instanta se declara necompetenta si va
respinge cererea ca nefiind de competenta instantelor romane (la fel si la alt stat din UE)
pt a se evita conflictul negativ de competenta, intrucat in aceasta materie nu este posibila instituirea unui
mecanism de rezolvare a unui asemenea conflict
deci, nu se poate declina competenta in favoarea unui alt stat membru UE (sau nu), din considerente
care tin de suveranitatea statului, intrucat, spre deosebire de dreptul intern, nu se recunoaste posibilitatea
instantelor dintr-un stat membru de a sesiza instantele dintr-ul alt stat membru.
hotararea de declinare dezinvesteste instanta care a pronuntat-o si investeste instanta (sau alt organ cu
activitate jurisdictionala) in favoarea careia s-a pronuntat declinarea de competenta

(3) Dac instana se declar necompetent, hotrrea nu este supus niciunei ci de atac,
dosarul fiind trimis de ndat instanei judectoreti competente sau, dup caz, altui organ cu
activitate jurisdicional competent.

hotararea de declinare de competenta nu este supusa niciunei cai de atac (nici cele de reformare, nici cele
de retractare, dar ciobanu zice ca da, doar contestatia in anulare de drept comun)
daca la instanta necompetenta au fost indeplinite anumite acte de procedura, acestea sunt lovite de
nulitate, cu exceptia dovezilor administrate in fata instantei necomp.care raman castigate cauzei si care nu
pot fi refacute decat pentru motive temeinice

(4) Dac instana se declar necompetent i respinge cererea ca inadmisibil ntruct este
de competena unui organ fr activitate jurisdicional sau ca nefiind de competena
instanelor romne, hotrrea este supus numai recursului la instana ierarhic superioar.
(hotararea de respingere)

ARTICOLUL 133
Conflictul de competen. Cazuri
Exist conflict de competen:
 1. cnd dou sau mai multe instane se declar deopotriv competente s judece acelai
proces;
2. cnd dou sau mai multe instane i-au declinat reciproc competena de a judeca acelai
proces sau, n cazul declinrilor succesive, dac ultima instan nvestit i declin la rndul
su competena n favoarea uneia dintre instanele care anterior s-au declarat necompetente.

conflictul negativ de competenta apare in fata instantei care s-a pronuntat ultima cu privire la competenta
conflictul pozitiv de comp apare in fata celei de-a doua instante sesizate cu aceeasi cerere
!!!!
dar exista posibilitatea ca oricare din instantele aflate in conflict pozitiv sa trimita dosarul instantei
ierarhic superioare, aceasta se explica prin aceea ca, daca s-a invocat exceptia de litispendenta, conflictul
pozitiv de comp. devine actual numai dupa ce exceptia invocata a fost respinsa
pentru a se evita pronuntarea unor solutii contradictorii, se stabileste prin regulator de competenta, care
trebuie sa judece cauza
inainte de a se solicita pronuntarea unui regulator de competenta, dac auna dintre cele doua instant este
necompetenta, se poate invoca exceptia de necompetenta, iar daca exceptia este respinsa, conflictul
pozitiv de competenta devine actual
pentru a exista conflict negativ de competenta, conditii :
sa existe doua sau mai multe instante sesizate cu aceeasi pricina (parti, obiect si cauza)
instantele sa se fi declarat necompetente
declinarile de competenta intre instantele sesizate sa fie reciproce, sau in cazul celor succesive
(!!!!! declinarile succesive de competenta nu echivaleaza cu un conflict negativ de competenta,
daca instantele, sau cel putin doua, nu au intrat in contradictie)
cel putin una dintre aceste instante sa fie competenta sa solutioneze cererea respectiva
daca instanta sesizata cu rezolvarea conflictului negativ de competenta, considera ca niciuna dintre
instantele sesizate nu este competenta, ci o alta, va tri,ite dosarul acesteia, pe cale administrativa, existand
posibilitatea ca aceasta din urma sa-si decline competenta

ARTICOLUL 134
Suspendarea procesului
Instana naintea creia s-a ivit conflictul de competen va suspenda din oficiu judecata
cauzei i va nainta dosarul instanei competente s soluioneze conflictul.

rezulta ca partile nu au dreptul de a sesiza instanta care va rezolva conflictul

ARTICOLUL 135
Soluionarea conflictului de competen
(1) Conflictul de competen ivit ntre dou instane judectoreti se soluioneaz de instana
imediat superioar i comun instanelor aflate n conflict.
(2) Nu se poate crea conflict de competen cu nalta Curte de Casaie i Justiie. Hotrrea
de declinare a competenei sau de stabilire a competenei pronunat de nalta Curte de
Casaie i Justiie este obligatorie pentru instana de trimitere.

asadar, daca ICCJ constata ca nu are competenta sa judece un proces, hotararea prin care aceasta isi
declara necompetenta constituie, in acelasi timp, atat declinator de competenta, cat si regulator de
competenta
 aceasta situatie presupune ca a fost sesizata mai intai o alta instanta (de ex. o CA) care si-a declinat
competenta in favoarea instantei supreme, iar ICCJ a considerat totusi ca este competenta instanta
sesizata de parte
daca este sesizata mai intai ICCJ si aceasta isi declina competenta in favoarea unei alte instante,
hotararea de declinare a ICCJ este obligatorie, instanta nu mai poate sa-si decline comp in favoarea
ICCJ

(3) Conflictul de competen ivit ntre o instan judectoreasc i un alt organ cu activitate
jurisdicional se rezolv de instana judectoreasc ierarhic superioar instanei n conflict. (+
tribunal arbitral sau organizatie arb institutionalizat)
(4) Instana competent s judece conflictul va hotr, n camera de consiliu, fr citarea
prilor, printr-o hotrre definitiv.

doua J din acelasi T de acel T

doua J din T diferite, dar aceeasi CA de acea CA
doua J din T si CA diferite ICCJ
o J si un T din aceeasi CA de acea CA, iar CA diferite ICCJ
o J si o CA, doua T din CA diferite, un T si o CA sau doua CA ICCJ
regulile de la conflictele de competenta se aplica si completelor sau sectiilor specializate ale aceleiasi
instante, asadar conflictul intre doua complete specializate sau doua sectii specializate ale aceleiasi
instante de sectia instantei corespunzatoare sectiei inaintea careia s-a ivit conflictul
doua sectii ale ICCJ de Completul de 5 judecatori
hotararea prin care se rezolva conflictul de competenta are autoritate de lucru judecat, deci instanta
careia i se trimite dosarul este obligata sa judece. !!!! se admite ca in fata acestei instante s-ar putea
ridica din nou exceptia de necompetenta, dar numai daca au aparut temeiuri noi, neverificate de
instanta care a pronuntat regulatorul, dar sa nu se fi depasit momentul pana la care se putea invoca
necompetenta.

ARTICOLUL 136
Dispoziii speciale
(1) Dispoziiile prezentei seciuni privitoare la excepia de necompeten i la conflictul de
competen se aplic prin asemnare i n cazul seciilor specializate ale aceleiai instane
judectoreti, care se pronun prin ncheiere.
(2) Conflictul se va soluiona de secia instanei stabilite potrivit art. 135 corespunztoare
seciei naintea creia s-a ivit conflictul.
(3) Conflictul dintre dou secii ale naltei Curi de Casaie i Justiie se soluioneaz de
Completul de 5 judectori.
(4) Dispoziiile alin. (1)-(3) se aplic n mod corespunztor i n cazul completelor specializate.

daca un complet sau o sectie apreciaza ca pricina trebuie judecata de un alt complet sau sectie (de la
aceeasi instanta), va invoca exceptia de necompetenta si, prin incheiere, isi va declina competenta in
favoarea completului sau sectiei specializate respective
art. 200 alin 1 si 2 - regim special fata de cel de dr comun :
(1) Completul cruia i s-a repartizat aleatoriu cauza verific, de ndat, dac cererea de chemare n
judecat este de competena sa i dac aceasta ndeplinete cerinele prevzute la art. 194-197.(
 2) n cazul n care cauza nu este de competena sa, completul cruia i-a fost repartizat cererea dispune,
prin ncheiere dat fr citarea prilor, trimiterea dosarului completului specializat competent sau, dup
caz, seciei specializate competente din cadrul instanei sesizate. Dispoziiile privitoare la necompeten i
conflictele de competen se aplic prin asemnare.
!!!!! incheierea de trimitere niciunei cai de atac

ARTICOLUL 137
Probele administrate n faa instanei necompetente
n cazul declarrii necompetenei, dovezile administrate n faa instanei necompetente rmn
ctigate judecii i instana competent nvestit cu soluionarea cauzei nu va dispune
refacerea lor dect pentru motive temeinice.