Lucrarea nr. 5_ EXAMINAREA CU PULBERI MAGNETICE Lucrarea nr. 5 EXAMINAREA CU PULBERI MAGNETICE 5.1, Terminologie si notiuni generale Incercare nedistructiva magneticd, MT (Magnetic Testing) — metoda de examinare nedistructiva care const in detectarea discontinuitatilor unui material pe baza efectelor produse de acestea asupra unor caracteristici ale cAmpului magnetic produs in obiectul controlat. Examinarea cu pulberi magnetice — metoda de incercare magneticé, constand in detectarea discontinuititilor materialelor feromagnetice cu ajutorul pulberilor magnetice ce se acumuleazi in dreptul acestora, ca urmare a atragerii lor de ctre cémpurile de scpari. Pulbere magneticd — pulbere cu o anumit& granulatie, din materiale cu permeabilitate magneticd mare si remanentA mic. in mod obisnuit sunt folositi oxizi de fier feromagnetici. Materiale feromagnetice — materiale metalice cu permeabilitatea magnetica relativa 1, mult mai mare decat 1. Aceste materiale sunt atrase foarte puternic de un camp magnetic. Exemple: fier, nichel, cobalt, magnetita — Fe;O,-. Rezulta de aici ca, prin aceasta metoda, pot fi examinate doar piese si semifabricate confectionate din materiale care se magnetizeazd, cum ar fi: ofel carbon si slab aliat, font, unele ofeluri aliate, cobalt, nichel si unele aliaje ale lor. Camp magnetic de dispersie - camp magnetic produs in mediul inconjurator in dreptul unei discontinuititi ca urmare a magnetizarii marginilor sale. Sinonim: cmp sau flux de sc&pari (fig. $15. Campul magnetic de dispersie este neomogen gi are energie mare. Tendinja cémpului de a-si micsora energia pan la o valoare minima posibila este satisficuta prin atragerea unor particule feromagnetice depuse sub 87Inspectia calityi, Metode nedistructive forma de pulbere pe suprafata piesei controlate; se formeaz& astfel aglomerari de pulbere pe suprafata piesei, marcind prezenta defectelor. pies& examinata camp de dispersie aS \ FN ax aN (ert nl+ls nicfs on lsoonbbl} s Y — S WY poli cémpului magnetizant a. b. Fig, 5.1. Magnetizarea unei piese fara defect (a) si a uneia cu defect tip fisura (). NP Marimea c4mpului magnetic de scdpari depinde in mod direct de orientarea discontinuitatii in raport cu liniile de forta ale campului magnetizant si de adancimea la care se gaseste discontinuitatea. cmp magnetic de scapari — 1 2 3 4 1 - discontinuitate de suprafata, orientata perpendicular pe liniile de cémp; 2- discontinuitate tn apropierea suprafetei, orientaté perpendicular pe liniile de camp; 3 - discontinuitate de profunzime, orientati inclinat fata de liniile de camp: 4 - discontinuitate in apropierea suprafetei, orientata paralel cu liniile de cémp. Fig. 5.2. Perturbarea liniilor de camp de catre discontinuit Dupa cum se vede in figura 5.2 numai discontinuitatile 1 si 2 pot fi detectate prin examinarea cu pulberi magnetice. 5.2, Materiale utilizate la examinarea cu pulberi magnetice Pulbere magneticé fluorescentd — pulbere magneticd ale c&rei granule sunt acoperite cu o pelicula fluorescenta. Contrastul fata de fond se obtine prin diferenta de stralucire 1a iluminarea cu radiatii ultraviolete (UV). * Pulbere magneticé colorata — pulbere magneticd ale carei granule sunt colorate prin depunere de pelicule sau prin atacare chimica, Contrastul fata de fond se obtine prin diferenta de culoare. 88 ‘Lucrarea nr, §_ EXAMINAREA CU PULBERI MAGNETICE Suspensie magneticd — suspensie de pulbere magneticd intr-un mediu de dispersie (aer, apa, petrol, ulei). Sinonim: lichid magnetic, daci mediul de dispersie de dispersie este lichid. in functie de modul de utilizare a pulberii magnetice, tehnicile de examinare pot fi: - tehnici uscate, cdnd pulberea este folositd in suspensie cu aer; - - tehnici umede, cand pulberea este folosita impreuna cu un lichid. Clasificarea standardizat&é a componentelor suspensiei magnetice este prezentati in tabelul 5.1. Tabelul 5.1. Pulbere Fluid purtitor Denumire Simbol Denumire Simbol Fluorescent’ A Aer 1 Hidrocarburi lichide 2 Colorati B Apa 3 Alte fluide 4 5.3. Tehnologia examinarii cu pulberi magnetice Pentru examinarea cu pulberi magnetice a unui obiect (piesa, semifabricat) sunt necesare urmdtoarele operatii: 1° Curitirea suprafetelor examinate “2° Magnetizarea 3° Aplicarea pulberii magnetice 4° Examinarea 5° Interpretarea 6° Demagnetizarea 7° Curatirea finaléInspectia calitati, Metode nedistructive 1 Curitirea suprafetelor examinate - Zonele care se vor examina se curifi mecanic indepirtindu-se murdairia, spanul, rugina, arsura, produsele de coroziune, Substanfele grase se indeparteazi prin degresare, mai ales arunci cdnd se vor utiliza suspensii magnetice pe baz de apa. - Curlitirea se aplica zonei de examinat si unei zone adiacente pe o distant de minimum 25 mm, - Prelucrarea mecanic& este admis& cu conditia ca ea sa nu genereze o rugozitate a suprafefei, Ra> 12,5 um. 2° Magnetizarea Modul in care se realizeazi magnetizarea piesei este esential pentru reusita controlului cu pulberi magnetice. Regula de aur, in cazul de fat, este urm&toarea: magnetizarea trebuie astfel realizata incdt liniile de forté ale cdmpului magnetic sd cada perpendicular pe discontinuitatile cdutate. Sensibilitatea de detectie scade apreciabil dac& orientarea disconti- nuitatilor este deviati cu mai mult de 45° fata de directia optima. Luand in considerare directia liniilor de c4mp, in raport cu axa de simetrie a piesei magnetizate, campul magnetic poate fi longitudinal sau transversal. 90 Exista deci, urmatoarele tipuri de magnetizare: - magnetizare longitudinala, cand directia campului magnetic este paralela cu axa longitudinala a piesei (fig. 5.3, a); - magnetizare transversala, cAnd directia cémpului magnetic este perpendiculara pe axa longitudinala a piesei; - magnetizare circulara (fig. 5.3, b), cAnd liniile de cAmp urmaresc conturul periferic al obiectului controlat; ea poate fi considerata o varianté a magnetizarii transversale. 1 ~ indicatie sigur’; 2<1u se obtine indicatie de defect; 3 — indicatie sigura; 4— indicate partial sigura. Fig. 5.3. Tipuri de magnetizare,Lucrarea nr. §_ EXAMINAREA CU PULBERI MAGNETICE, Pentru a fi siguri c& toate discontinuitatile piesei vor fi detectate se poate proceda astfel: - se combina metodele de magnetizare, obtinandu-se magnetizarea mixta; - se schimbé directia liniilor de camp magnetic prin schimbarea pozitiei dispozitivului de magnetizare; - se magnetizeazd suplimentar portiunile deficitare, prin una din metodele posibile. Exist& 0 mare varietate de metode de magnetizare, care folosese aproape in exclusivitate curentul electric pentru producerea campului magnetic (v. anexa 5.1). Ludnd in consideratie modul de producere a cémpului magnetic in piesa examinata, magnetizarea se poate realiza: - _ prin introducerea piesei intr-un camp magnetic; - prin trecerea curentului electric prin pies’. intrucdt, aproape in exclusivitate, curentul electric este folosit la producerea cfmpului magnetic, felul si marimea curentului devin deosebit de importante pentru controlul magnetic. Observatii — Intensitatea curentului electric trebuie sa fie suficient de mare pentru ca inductia magneticé (B) din piesa magnetizati (in vecinitatea suprafetei), indiferent de metoda de magnetizare utilizat’, si fie de minimum 0,72 T. — Curentul electric folosit la alimentarea dispozitivelor de magnetizare poate fi: continuu, alternativ sau pulsant. Curentul continuu — asiguri o mai buna sensibilitate de detectare a discontinuititilor in profunzime (de circa 7-8 ori mai bund decat la curentul alternativ), dar prezint& inconveniente legate de obtinerea lui. Curentul alternativ — asiguri o buna sensibilitate de detectare a discontinuititilor fine de suprafaté (din cauza vibrarii granulelor pulberii), se obtine usor, dar are o mica sensibilitate de detectare in profunzime (din cauza efectului pelicular). Curentul pulsant — intruneste avantajele metodelor precedente dar se obtine destul de dificil. 3° Aplicarea pulberii magnetice La metodele uscate (v. pet. 5.2) pulberea se poate aplica pe suprafata piesei examinate sub forma de suspensie Al sau B1 (tabelul 5.1), prin pulverizare sau prin cemere. La metodele umede, suspensiile de tip A2, A3, A4, B2, B3 si B4, se aplica prin turnare, pulverizare, pensulare, stropire sau imersie. 91Inspectia calittii, Metode nedistructive Derularea etapelor de examinare si modul de aplicare a pulberii conduc la doua tipuri de metode de control. 92 - Metoda in cAmp aplicat, la care aplicarea suspensiei magnetice si observarea indicatiilor se fac in timpul magnetizirii (fig. 5.4, a). - Metoda in camp remanent, la care aplicarea suspensiei magnetice si observarea indicatiilor se fac ulterior magnetiz&rii (fig. 5.4, 5). i360. a aplicarea suspensiei 1.3 s + observarea indicafiilor aplicarea suspensiei + magnetizare observarea indicatiilor -4---- 1 Fig, 5.4; Derularea in timp a etapelor de magnetizare i depunere a pulberii. 4° Examinarea suprafetei Definitii Indicatie — orice aglomerare evident de pulbere magneticd Indicatie relevanta — indicatie care poate fi asociati cu existenfa unei discontinuitati. Marimea indicafiei nu reprezinti marimea reala a discontinuitatii Indicatia nu ofera nici o informatie asupra adancimii discontinuitafii. Indicatie nerelevantd — indicatie provocata de o alt& cauz& decat existenta unei discontinuitati. De obicei se datoreaza unei tehnici de magnetizare incorecte sau configuratiei geometrice a piesei. Indicatie neconcludenté — indicatie pe baza cireia nu se poate stabili existenta unei discontinuitéti sau nu se poate determina natura acesteia. Indicatie difuzd — indicatie fari contururi clare. Se datoreaz& in general unei discontinuitafi aflate in vecindtatea suprafetei materialului controlat. Depozit de pulbere — acumulare excesiva de pulbere magnetica pe o portiune a suprafetei controlate, datoriti unei magnetizari excesive a materialului. Examinarea — Examinarea suprafetei se executa dupa fiecare magnetizare.Lucrarea nr, §_ EXAMINAREA CU PULBERI MAGNETICE — Suprafefele controlate cu suspensie de tipul Al....A4 se examineazA in incinte intunecate sau slab iluminate, folosind lumin& ultravioleta (v. Anexa 5.4). — Suprafetele controlate cu suspensie de tipul B1 3 se examineaza in Jumina naturala sau artificiald, iluminarea minima pe suprafata fiind de 500 Ix (bec cu incandescenfa de 100 W situat la o distanfa de 0,2 m sau tub fluorescent de 80 W la distant de 1 m de suprafata examinati). ~ Indiferent de felul radiatiilor utilizate (lumina alb& sau ultraviolet’) sursa de lumina se indreapta spre suprafata examinata si se ecraneazi spre observator. Unghiul dintre normala la suprafati si directia de examinare nu va depisi 30°. 5° Interpretarea Prezenta unei aglomerdri de pulbere intr-o zona a piesei (indicatie) indica posibilitatea existenfei unei discontinuitati. - Interpretarea indicatiilor se va face dupa configuratia lor, amplasarea pe piesa, tehnologia folosita la obfinerea piesei si conditiile in care a fost exploatata (daca e cazul). (fisuri, suprapuneri, stratificari etc.) dau i continue, intrerupte sau punctate. - Discontinuitatile spatiale (incluziuni, sufluri etc.) dau indicatii circulare sau ovale. - Modific&rile de sectiune, suprafetele de separatie intre materiale cu proprietati magnetice diferite, magnetizarile prea intense, precum si cantitatile prea mari de pulbere pot provoca indicatii nerelevante. - Indicatiile neconcludente, datorate in mod obisnuit modului de lucru necorespunzator si pregitirii incorecte a suprafetei, impun repetarea controlului. - Luarea deciziei A/R presupune referirea la prevederile unui standard sau ale unei norme. De exemplu, daca se aplica prevederile prescriptiilor ISCIR — CR 6 — se analizeazii indicafiile si se diferentiaz in: - indicajii liniare, la care lungimea este mai mare decét triplul 1afimii maxime; - indicafii rotunjite — circulare sau eliptice — la care lungimea este mai mica decat triplul latimii maxime. in prescriptia mai sus mentionata se precizeaza cA nu sunt admise: - discontinuititile ale caror indicafii sunt liniare; 93Inspectia calitafii. Metode nedistructive - discontinuititile ale c4ror indicatii sunt rotunjite, daci dimensiunea maxima a indicatiei este mai mare de 4 mm. Se admit cel mult trei discontinuitati cu indicatii rotunjite cu dimensiunea maxima de 4 mm, situate in linie, cu conditia ca distanta dintre marginile indicatiilor sa fie de cel putin 1,5 mm pentru sporirea cantitétii de informatii privind ile si natura lor, controlul se completeazd cu o examinare tiunii defecte! 6 Demagnetizarea Exist& numeroase situafii in care magnetismul remanent ap&rut in urma examinarii magnetice dauneaza bunei functionari a pieselor in exploatare sau la prelucrarea ei in continuare (sudare cu arc electric, vopsire in cfmp electrostatic, montaj etc.). Din acest motiv, la sfarsitul examin&rii prin metode magnetice, trebuie inclusa o operatic de demagnetizare a pieselor examinate. Scopul demagnetiz&rii const in readucerea strii magnetice a materialului la punctul zero al buclei de histerezis, adicé aducerea la valoarea zero a inductiei B si a intensitatii campului magnetic H. Practic, acest deziderat se poate realiza aplicand una din urmatoarele scheme de demagnetizare: a, trecerea piesei printr-o bobina de curent alternativ si indepartarea ei axiala, lent, pana la circa 1,5 m. b. introducerea piesei intr-o bobind de curent alternativ si reducerea treptata a curentului la valoarea zero. c. trecerea prin piesd a unui curent alternativ a cdrui intensitate se reduce treptat la zero. d. amplasarea pe suprafaté a unui jug magnetic alimentat cu curent alternativ si indepartarea sa — fara a intrerupe curentul — perpendicular pe suprafata, pana la o distant de circa 0,45 m. Verificarea demagnetizarii, in lipsa unui aparat special de masurare a cAmpului magnetic tangential, se poate face cu un ac magnetic suspendat deasupra piesei urmarind rotirea acestuia (testul busolei) sau, calitativ, folosind agrafe din ofel feritic nemagnetizat, suspendate de un fir (testul lantisorului). 7 Curitirea final’ Unmele de suspensie magnetica se indeparteaza prin stergere cu ajutorul unei panze curate. Se poate folosi si un tampon textil imbibat intr-un solvent adecvat pentru indep&rtarea lichidului purtator. 94Lucrarea nr. §_ EXAMINAREA CU PULBERI MAGNETICE 5.4. Modul de lucru Pentru exemplificarea modului in care se efectueazi concret examinarea cu pulberi magnetice, in cadrul lucrarii de laborator, se vor examina céteva piese din colectia laboratorului. Se vor parcurge urmatoarele etape: ~ Dupa o scurti documentare se va face identificarea componentelor standului si materialelor necesare pentru examinare. - Se va prepara suspensia magneticd folosind refeta indicata de producatorul pulberii, (in general, suspensia magnitica are urmatoarea concentratie: 100 g pulbere fluorescenta la 100 | lichid purtator sau 100 g pulbere colorata la 20 | lichid purtator. - Se alege tehnica de examinare si varianta de magnetizare. in laborator exista posibilitatea examinrii cu jug magnetic - 0 pies& in forma de U -, care conduce liniile de cémp ale unui electromagnet sau magnet permanent (fig. 5.6) sau cu electrozi (fig. 5.7). Bobina Jug magnetic Fig. 5.6. Jug magnetic (EM). Observatie Verificarea jugului magnetic se face, conform standardelor in vigoare, prin ridicarea numai cu ajutorul fortei magnetice a unei piese din material feritic avand o masa de 18 kg, pentru alimentarea in curent continuu, respectiv 4,5 kg pentru alimentarea in curent alternativ. Electrozi mobili de contact sunt electrozi ugor manevrabili, din cupru sau aluminiu, legati prin cabluri la sursa de curent, folositi pentru introducerea curentului electric in piesa examinatd, in vederea magnetizirii acesteia. 95Inspectia calitatii, Metode nedistructive maner L ™ piesd controlati (sudata) camp circular Fig. 5.7. Magnetizarea cu electrozi de contact (CE). - Se verificd viabilitatii sistemului folosit la examinarea cu pulberi magnetice cu ajutorul dispozitivului pentru verificarea magnetizarii denumit: indicator de flux magnetic (fig. 5.8). = Fig, 5.8. Indicator de flux magnetic, tip 2 (STAS 8539-85): 1 segmente din ofel carbon, brazate (8 buc.); 2~miner din material nemagnetic; 3 —articulatii; 4 — suprafata de observare (0,20...0,25 mm) din cupru sau alama. Indicatorul de flux magnetic se aseaz4 pe suprafata piesei cu suprafata de observare spre operator. Se magnetizeaza piesa, se aplic’ suspensia magneticd pe indicator si se observa formarea indicafiei (indicatia caracteristica are aspectul literei X taiat de o linie transversala). : - Se testeazi capacitatea metodei de examinare cu pulberi magnetice de a pune in evident principalul defect al unei imbinari sudate cap la cap prin frecare sau topire intermediar’: lipsa de legatura sau nepatrunderea cu ajutorul etalonului existent in laborator. 96 'Luorarea nr. $_ EXAMINAREA CU PULBERI MAGNETICE Etalonul folosit are forma cilindrici cu doué tesituri Ia capat pentru a usura amplasarea polilor unui jug magnetic PM sau EM) ce asigura 0 magnetizare longitudinala (fig. 5.9). Discontinuitatea (defect plan orientat perpendicular pe axa piesei si pe liniile cdmpului magnetic) produce o indicatie de defect liniar’, pe intreaga circumferinta a piesei. Prezenta indicatiei demonstreaza capacitatea sistemului de contro] de a detecta acest tip de defect si ne obisnuieste cu aspectul indicatiei de defect (linie continua sau intrerupta pe circumferinta piesei, in zona de imbinare). Dupa sudare ETALON cAmp de sctipari defect artificial linii de camp Dupa inlaturarea bavurii Fig. 5.9. Defecte artificiale. - Se va examina o imbinare sudat& din colectia laboratorului (se va preciza natura materialului pentru a se evidentia daca indeplineste conditia de baza si anume daca se poate magnetiza suficient in vederea aplicarii metodei magnetice). Daca se aplica tehnica de magnetizare cu electrozi se calculeaza distanta dintre electrozi d folosind relatia: J = 4,7 x d, [A], in care, J este intensitatea curentului debitat de sursa. in laborator se foloseste o sursé de curent alternativ ZS 500 care furnizeaza un curent de 500 A. - Pentru detectarea discontinuitatilor longitudinale ale cusaturilor sudate, electrozii se vor amplasa de o parte de alta a cusaturii, astfel incat directia curentului de magnetizare si formeze un unghi de 20 - 30° cu axa sudurii. - Examinarea in lungul imbinarii se face pe zone suprapuse pe 0 distanfé de 40 — 50 mm, cu scopul punerii in evidenta a defectelor din preajma electrozilor (fig. 5.10, a si b). 9798 Inspectia calitaii. Metode nedistructive - Pentru detectarea defectelor transversale, curentul de magnetizare trebuie si fact un unghi de 90 — 120° in raport cu axa cusiturii sudate, iar distanfa dintre electrozi, pentru doua zone vecine, si nu depaseasca 100 mm (fig. 5.10, c). Fig. 5.10. Magnetizarea cusaturilor sudate cu electrozi de contact. 5.5. Referatul Referatul va cuprinde urmatoarele: 1. Denumirea lucrarii si un scurt conspect al aspectelor ae privind examinarea cu pulberi magnetice. 2. Se vor consemna: tehnica de examinare care se va folosi concret, suspensia magnetica utilizata si-tipul de magnetizare, cu electrozi sau cu jug magnetic. 3. Se va schita indicatorul de flux magnetic utilizat.Lucrarea nr. 5_ EXAMINAREA CU PULBERI MAGNETICE 4, in urma verificarii capacitatii de magnetizare cu ajutorul dispozitivului ~ indicator de flux magnetic -, se va schifa indicatia obtinut pe acest dispozitiv si direotia liniilor de cmp din piesa examinata, evidentiata in acest mod. 5. Se va schita indicatia obfinuta la examinarea prin tehnica prestabilita a etalonului care simuleaza lipsa de leg&tur’, defect posibil si specific, imbinarilor cap la cap sudate prin presiune. 6. Se va schita imbinarea sudata examinata. 7. Se vor consemna aspectele concrete ale etapelor 1°—7° ale tehnologiei de examinare a imbinarii sudate. 8. Se va intocmi ,,raportul de examinare” completénd formularul anexat (Anexa 5.3). Raportul de examinare va fi insofit de schite privind pozitionarea jugului magnetic sau a electrozilor. Cateva recomandari privind geometria examinirii sunt prezentate in figura 5.10. 9. Se va raspunde in scris la urmatoarele intrebari: a. Ce sunt materialele feromagnetice? b. Ce este cmpul magnetic de dispersie (de sc&pari)? ° - Cum este influentati mérimea cémpului magnetic de scapari de orientarea discontinuit&tii in raport cu liniile de forta ale campului magnetizant si de adancimea la care se gaseste discontinuitatea in raport cu suprafata de examinare? d.La examinarea cu pulberi magnetice, ce se intelege prin: tehnicd uscata” si ,,tehnicé umeda? ? Ce se intelege prin magnetizare mixta? mn . Care sunt etapele principale ale tehnologiei examinarii cu pulbere magnetice? . Ce este o ,,indicatie relevanta”, vizualizata cu pulberi magnetice? a9 . De ce este necesari demagnetizarea pieselor examinate? . Cum se realizeazi demagnetizarea si cum se verifica in lipsa unui aparat special de masurare a campului magnetic tangential? J. Ce este indicatorul-de flux magnetic si ce informatii poate furniza acesta? 99Inspecfia calititii, Metode nedistructive Anexa 5.1 Metode de magnetizare Metoda Dispozitiv Principiu Simbol Magnetizare cu | Magnet ee flux magnetic prin | permanent nr MP pies (magnetizare paeiae polar) a lectromagnet EM LL Magnetizare cu | Bobini rigid& conductori BR parcursi de curent Conductor rigid CR Cablu flexibil central FC Cablu flexibil multiplu (bobina) FB Cablu flexibil n adiacent ~ FA Magnetizare cu | Dispozitive de flux de curent prin | contact DC piesa Electrozi CE Montaj inductiv MI 100Lucrarea nr. §_ EXAMINAREA CU PULBERI MAGNETICE Anexa 5.2 Exemple de aplicare practic a metodelor de magnetizare Tipul piesei_ | Discontinuitatile Schema magnetiziirii Simbolul depistate metodei Arbore Fisuri longitudinale pe portiunile DC cilindrica gi conicd Arbore Fisuri transversale sau oblice BR Arbore Fisuri transversale R sau oblice Hr = EM Arbore Fisuri orientate % oricum BR Arbore Fisuri orientate i oricum E EM+DC Arbore Fisuri transversale pornind de la L BR gaurile de ungere Paleti de Fisuri transversale turbind | EM | 23 = (Cilindrica | Fisuri radiale pe : : | (arbore, disc, | suprafetele CE gros) frontale A a 101Metode nedistructive = continuare - Disc Fisuri radiale DC Tubulara Fisuri transversale pe suprafata interioara BR Cu gauri Fisuri longitudinale pe suprafata interioara a gaurilor CR Tnel Fisuri orientate oricum, pe toate fefele inelului EM+DC Arcuri elicoidale Fisuri longitudinale si transversale pe suprafata spirelor CR Biela inchis& Fisuri longitudinale pe suprafetele exterioare DC Biel cu capac Fisuri longitudinale pe suprafetele exterioare DC Notatii: P — piesa; I - curentul electric de magnetizare; C — plici de curent 102Luerarea nr. §_ EXAMINAREA CU PULBERI MAGNETICE Anexa 5.3 UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCURESTI LABORATORUL DE DEFECTOSCOPIE, SALA CF 105 Splaiul Independentei, 313, SECTOR 6 060042, BUCURESTI Tel.: 021 4029445 Raport de examinare CU PULBERI MAGNETICE Beneficiar .... Comanda nr. Proba nr. Metoda de examinare . Standardul de metoda folosit Criteriul Admis / Respins ... Conditiile tehnice de efectuare a examinarii Modul de pregatire a produsului pentru examinare Felul metodei de control: umed/uscat Procedeul de magnetizare utilizat Felul si marimea curentului electric Distana dintre electrozi Tipul lichidului suspensiei ae Concentratia suspensi . Timpul de agitare Tipul si puterea lampii cu ultraviolete .. Distanta dintre lampa si pies& (em) Examinarea s-a efectuat INAINTE / DUPA tratamentul termic. Examinarea s-a efectuat* Tipul pulberii magnetic: (min.) Rezultatele examinarii Defecte constatate (denumire / simbol) . Clasa de calitate prescrisa / constatat& Decizia: ADMIS / RESPINS ... Raportul impreund cu anexele contine pagini Responsabilit EXAMINAT VERIFICAT APROBAT DATA Sef de laborator ‘Numele gi prenumele ‘Semnatura *)In cazul sudurilor, in stare finali, dup& primul strat, pe stratul de radacina etc.Inspectia calitti. Metode nedistructive Anexa 5.4. UNIVERSITATEA INSTRUCTIUNE DE Nr. pag./total POLITEHNICA BUCURESTI LUCRU Laboratorul de defectoscopie IL-01-MT uA Utilizarea limpii UV portabila (Powerlight MR 45 - Mr Chemie Unna) Domeniul de utilizare: iluminarea UV (in domeniul ultraviolet) in cazul utilizarii lichidelor magnetice fluorescente. Descrierea Icimpii portabile: acest tip de lampa functioneaza la o tensiune de 24 V si o putere de 60W. Este preva zuti cu dou’ manere pentru a asigura o gama larga de pozitionari in raport cu suprafata de examinare. Lampa MR 45 poate fi folositi si prin suspendare in cazul examindrilor de lunga duratd. Manere regla- bile de mane- vrare si poziti- onare manuala Cablu iesire la 24 V; legatura Ja lampa Transformator Inel pentru coborator de suspendare tensiune 220V/24V _—~ Buton basculant de Cablu de lega- pornire oprire turd la 220 V Siguranti fuzibila fn timpul functionarii lampa se inciilzeste destul de puternic astfel cA este interzisi orice forma de acoperire care ar putea impiedica racirea. Radiatia in domeniul ultraviolet find daunatoare ochilor si pielii, se recomnada evitarea expunerii indelungate sau privirea direct a sursei de lumina UV. Lampa UV portabilé poate fi alimentati prin intermediul unui trasformator coborator de tensiune, de Ja o sursi de 220 V sau cu ajutorul unui acumulator. Acumulatorul se incarca periodic avaand o capacitate de 24 Ah, La tensiunea de 24 V curentul de inc&rcare este de 300 mA. Se recomanda utilizarea incdrc&torului numai in medii uscate (in interior). ‘Nume gi prenume ‘Semnatura Data intocmit Verificat Aprobat 104