TEMA 10

ROMNIA N PERIOADA RZBOIULUI RECE

Rzboiul rece
Desfurat ntre anii 1947-1991 a fost o confruntare deschis
dup al Doilea Rzboi Mondial ntre grupuri de state cu ideologii i
sisteme politice diametral opuse: U.R.S.S. i aliaii acesteia, pe de o
parte, iar pe de alt parte S.U.A. i aliaii acesteia.
Pe plan politico- militar au luat natere dou blocuri: N.A.T.O. i
Pactul de la Varovia. Rzboiul a dominat relaiile dintre cele dou
blocuri pn n 1991 la prbuirea U.R.S.S.
 2. Relatiile cu URSS i blocul statclor comuniste
Perioada subordonarii neconditionate fa de U.R.S.S. (1948 - 1953)
Se caracterizeaza printr-o docilitate servila faa de U.R.S.S. a tuturor
arilor din SE Europei. n 1948, n februarie Romania a semnat la
Moscova Tratatul de prietenie si asistena mutual (valabil pe 20 de ani)
care permitea U.R.S.S. sa se amestece in problemele care priveau
securitatea statului romn.
n urma discufiilor dintre Nikita S. Hrusciov si Petru Groza ,
U.R.S.S. aexeaz Insula Serpilor din Marea Neagr.
Tratate de prietenie asemanatoare au fost isclite si cu Bulgaria,
Cehoslovacia, Polonia si Iugoslavia care a fost ns denunat dupa
excluderea acesteia din Comintern.
Pozitia Romaniei fa de acest eveniment rezult din poziia lui
Gheorghe Gheorghiu Dej, care critica atitudinea liderului iugoslav Tito.
Revolta anticomunista din Ungaria (octombrie-noiembrie l956) - a
pus n eviden opozitia lui Dej fa de destalinizare. Comunistii romani
si-au aratat ostilitatea fa de Imre Nagy i au susinut represiunea
sovietica. Astfel, isi demonstreaza loialitatea fa de U.R.S.S.
 Dupa moartea lui I.V. Stalin (1953) relatiile romano-sovietice au
nregistrat neintelegeri si chiar contradicii
Cauzele acestor contradictii au fost generate de politica dusa de
Gheorghe Gheorghiu Dei, duplicitara care pe plan extern dorea sa para
un aliat fidel al U.R.S.S.dar pe plan intern a neutralizat pe adversarii sai
politici supusi fa de sovietici
In decembrie 1956 se vorbete pentru prima data de calea
romaneasca de construire a socialismului i se cerea ajutor economic
sporit din partea Moscovei.
Indepartarea de Moscova dupa 1958, cand s-au retras trupele
sovietice din Romania, a fost vizibil i n planul relatiilor cu statele
vecine.
In 1963 Dej a vizitat Iugoslavia si incheie acordul pentru construirea
complexului hidroenergetic de la Porile Fier.
 Reorientarea politicii externe a Romaniei se produce in 1964, odata
cu aparitia planului Valev i n aprilie 1964 este publicata Declaratia cu
privire la pozitia Partidului Muncitoresc Romn n problemele
problemele micarii comuniste si muncitoresti internationale care:
a afirmat dreptul la independenta liniei politice a partidelor
comuniste;
dreptul la neamestecul in afacerile lor interne s.i la egalitatea in
drepturi;
neutralitatea comunistilor romani in conflictul ideologic sovieto-
chinez.
Din 1965 - la conducerea Romaniei se afla Nicolae Ceauescu care a
continuat politica externa initiat de Gh. Gheorghiu Dej i a promovat o
linie de detasare in raport cu Uniunea Sovietica
 A recurs la acte de opozitie deschis fa de U.R.S.S.:
n 1967 Romania este singura tara comunista care refuza sa rupa
relatiile diplomatice cu Israelul
recunoate Republica Federala Germania.
stabilete contacte la nivel inalt cu S.U.A.
august 1968 - a criticat interventia condusa de U.R.S.S. impotriva
regimulu Cehoslovacia.
Consecintele acestei fronde fa de U.R.S.S. nu ntarzie s apar,
Romania bucurndu-se de ncrederea i simpatia rilor occidentale.
In 1968 a avut loc vizita la Bucureti a preedintelui Franei Charles de
Gaulle:
n 1969 a avut loc vizita la Bucureti a preedintelui american Richard
Nixon
in 1975 a avut loc vizita la Bucureti a preedintelui Gerald Ford;
Romania primeste importante credite financiare din partea
Fondului Monetar International i a Bancii Mondiale;
 Diplomatia romaneasca a jucat un rol important in relatiile
internaionale contribuind la medierea conflictului din Orientul Mijlociu
i la restabilirea relatiilor diplomatice dintre S.U.A. i China.
Legturile dintre Nicolae Ceauescu i liderul sovietic Leonid
Brejnev, au cunoscut o mbuntire dup 1974 dar au existat serioase
nenelegeri referitoare la integrarea militar a Romaniei n cadrul
Pactului de la Varovia sau integrarea i colaborarea economic din
cadrul C.A.E.R.
Romania n cadrul Consiliului de Ajutor Economic Reciproc
(CAER):
Din punct de vedere economic Romania era inclus n sfera de
interese sovietice din mai 1945. CAER a luat natere ca ripost la
aplicarea Planului Marschall i ca alternativ la Organizaia pentru
Cooperare Economic European.
Scopul CAER era de a stabili legturi permanente de coordonare
a politicii economice a rior de democraie popular i URSS n
legturile comerciale cu alte state. Ea urmrea s ajute la construirea cu
success a socialismului n rile de democraie popular.
 La propunerea Moscovei, rile fondatoare urmau s fie Polonia,
Romania, Cehoslovacia, Ungaria i Bulgaria. Aceast organizaie
includea doar statele subordonate faa de URSS.
Obiectivele stabilite de CAER vizau:
largirea schimbului de marfuri intre trile membre ale CAER in anii
1949-1950;
comerul cu tarile capitaliste,
indeplinirea planurilor i masurilor de colaborare economice
preconizate;
politica de preuri.
Colaborarea tehnico-stiintifica trebuia intensificata prin intermediul
schimbului reciproc de documentaie tehnic.
In cadrul CAER se discutau proiectele de amploare:
construcia marilor hidrocentrale,
construcia sistemelor de irigaii si canalelor de transport,
constructia liniilor de cale ferata i a soselelor, a porturilor maritime si
fluviale, a constructiei marilor combinate si uzine.
 In 1950 Molotov a propus construirea unui pod peste Dunare intre
Romania si Bulgaria, la care s contribuie arile ,,lagarului socialist".
Podul Giurgiu-Ruse este rezultatul activitatii CAER.
Batalia pentru o mai mare autonomie economic a Romaniei fata de
URSS a culminat cu Declaraia a Partidului Muncitoresc Roman -
moment care a marcat apogeul opozipei romanesti fata de Kremlin in
directia reinnoirii unui control strans asupra economiilor tarilor satelitc.
Pozitia aparte a Romaniei a avut la origine refuzul cercurilor
conducStoare de la Bucureti de a accepta propunerea URSS-ului
referitoare la ,,diviziunea socialist a muncii". Romania a respins
propunerea URSS referitoare la diviziunea socialist a muncii.
Romnia a respins propunerea Moscovei de a dezvolta in principal
industria petroliera si agricultura.
Schimbarea in politica externa a Romanei s-a produs in 1964, odata
cu Planul Valev. Potrivit acestui plan se avea n vedere constituirea pe
teritoriul Romaniei, Bulgariei si sudul URSS a unui complex economic
interstatal.
 Planul a fost respins de guvernul de la Bucurerti pe motiv ca va
duce la dezmembrarea economiilor nationale i a teritoriului
naional.
Relatiile cu Moscova s-au agravat in primul rand din cauza
insistentei cu care rusii urmareau crearea un organism economic
supranational, in cadrul caruia:
nordul urma sa produca produse industriale,
sudul urma sa furnizeze materii prime si agricole.
Romania se opunea integrationalismului i specializarii cerute de
CAER,
continund linia rapid de industrializare, mai ales cu ajutorul
Occidentului.
4. Romania i Pactul de la Varovia
Pactul de la Varsovia a fost creat la 14 mai 1955 i a constituit
raspunsul rilor comuniste la Pactului Atlanticului de Nord(NATO)
NATO:
oferea autoaparare colectiva impotriva agresiunii sovietice;
a sporit mult influenta americana in Europa.
 Pactul de la Varsovia :
a fost un instrument de aparare al rilor socialiste dup crearea
NATO.
avea ca misiune interna a blocului sovietic - apararea cuceririlor
socialismului.
Din punct de vedere militar, dominatia sovietica asupra Romniei s-a
manifestat prin ocuparea militara a tarii, care a durat pana in 1958 i
ncadrarea rii nostre in Pactul de la Varsovia.
Retragerea trupelor sovietice din Romania n 1958 trebuie
inteleasa si in contextul international al acelui moment: importana
strategic a Romniei sczuse scazuse dupa semnarea tratatului de pace
cu Austria. Hrusciov a socotit ca se putea dispensa de ocuparea unei ri
inconjurate si asa de sateliti. Romania a fost singura membra a pactului
de la Varsovia care nu a participat la invadarea Cehoslovaciei n 1968.
Comunistii romani au refuzat, in acea perioada, sa participe la manevrele
militare ale Pactului de la Varovia sau s ngduie astfel de manevre pe
teritoriul rii, susinnd idea desfiinrii simultane a celor dou blocuri
politico-militare.
 Relaiile Romaniei cu Europa Occidental
Romania s-a preocupat de promovarea relaiilor cu statele din afara
blocului communist. Din 1955 a devenit membr a O.N.U. iar n 1959
a fost aleas vicepreedint a celei de-a XIV sesiuni a Adunrii Generale
a O.N.U. Dup 1958 comerul exterior romanesc a fost reorientat treptat
spre Europa Occidental iar rile apusene s-au artat dispuse s acorde
crdite Romaniei.
Dup 1960 Romania a ncheiat acorduri de compensare pentru
bunurile naionalizate n 1948 nlocuind o piedic juridic n calea
incheierii unor legturi economice normale.
Pe plan diplomatic legaiile Angliei i Franei la Bucureti au fost
ridicate la rang de ambasad.
Orientarea diplomatica spre Apus a fost dublata de o restructurare a
legaturilor comerciale externe:
In 1966 Romania a isclit primele acorduri economice cu Germania,
urmate apoi de alte acorduri cu ri capitaliste dezvoltate.
In 1971 s-au ncheiat tratativele de aderare la GATT.(n prezent
OMC)
Din 1972, Romania, dup 4 ani de discuii a devenit membr a F.M.I. i
Bncii Mondiale.
n 1973, Piaa Comuna acorda un regim comercial preferential
Romaniei iar Acordurile de la Helsinki din 1975 dovedeau preocuparea
comunitatii internationale de a examina evenimentele din Romania in
ceea ce privete respectarea drepturilor omului si, prin extensie a
drepturilor minoritilor. Aceasta respectare a drepturilor omului a
conditional acordarea creditelor

Dup 1971, relatiile cu SUA s-au racit datorita:

impunerii cultului personalitatii si ,,revolutiei culturale";
nerespectarii acordurilor de la Helsinki;
incalcarii drepturilor omului.
 Impunerea taxelor de emigrare au racit legaturile cu Bonnul,
Ierusalimul si Washingtonul. In preajma anilor '80 - relatiile cu
Occidentul au devenit mult mai reci i SUA a votat pentru suspendarea
clauzei natiunii cclci mai lavorizatc in raporturile comerciale cu
Romania, romanii pierznd statutul preferenial in 1988.
Deteriorarea situatiei interne i atacurile din partea guvernelor
occidentale impotriva nerespectarii drepturilor omului - a dus la izolarea
international a Romaniei dupa 1985 concretizat n:
inrautatirea relatiilor cu statele occidentale,
diminuarea schimburilor comerciale.