1.

Definirea si structura capitalului propriu
Capitalul propriu reprezintă o totalitate de surse proprii de finanţare
a activităţiiElemente
economico-financiare
care formează a întreprinderii şi poate fi
capitlul propriu
determinat ca mărimea rămasă în activele întreprinderii după
scăderea datoriilor. În componenţa capitalului propriu se evidenţiază:
1. Capitalul
Capital
Capital statutar (social).
suplimentar
Capital deProfit
rezervă
nerepartizat
Capital secunda
2. Capitalul suplimentar.
statutar
3. Rezervele.
4. Profitul nerepartizat.
5. Capitalul secundar.
proprietarilor la patrimoniul
iferenţa dintre valoarea nominală aîntreprinderii
Rezerve
acţiunilor stabilite
şiProfit
preţul de de legislaţie
nerepartizat
Diferenţe
vânzare dinalreevaluarea
a acestora anilor precedenţi
activelo
iferenţe de curs valutar aferente decontărilor cu fondatorii
RezerveProfit
prevăzute deanului
statut
La determinarea capitalului net
Subvenţii
propriu al dede
din mărimea stat
gestiune
lui se scad:
Alte rezerve
1. Capitalul nevărsat.
2. Capitalul retras.
3. Pierderea neacoperită.
4. Profitul utilizat al anului de gestiune

a acţiunilor
orilor proprii
aferente (părţilor sociale)
aporturilor Pierderea
răscumpă-rate
la capitalul
Dividende neacoperită
statutarde la acţionarii
intermediare a anilor
plătiteprecedenţi
(asociaţii)
până la săisfârşitul
Pierderea netă a anului de gestiune

Capital CapitalPierdere neacoperită
Profit utilizat al anului de g
nevărsat retras

Elemente care reduc mărimea capitalului propriu

2.Contabilitatea formarii capitalului statutar
Capitalul statutar (social) reprezintă valoarea aporturilor proprietarilor întreprinderii
(acţionarilor, asociaţilor) la patrimoniul acesteia depuse în contul achitării acţiunilor
(cotelor, părţilor sociale) pentru asigurarea activităţii statutare a întreprinderii.

Modul de formare a capitalului statutar şi mărimea minimă a acestuia sunt
reglementate de actele legislative ale Republicii Moldova, precum şi actele de
constituire a întreprinderii (contractul de constituire şi statutul). De exemplu, capitalul
statutar al societăţii pe acţiuni de tip deschis trebuie să constituie nu mai puţin de 20 mii
lei, al societăţii pe acţiuni de tip închis – nu mai puţin de 10 mii lei 1, al societăţii cu
răspundere limitată – nu mai puţin de 5400 lei.

Mărimea aporturilor fondatorilor la capitalul statutar al întreprinderii, la crearea acesteia
este determinată de actele de constituire. De exemplu, drept aporturi la capitalul statutar
pot servi:

a) mijloacele băneşti;
b) patrimoniul nebănesc, adică orice bunuri aflate în circuitul civil, inclusiv valorile
mobiliare achitate integral;
c) drepturile patrimoniale, de exemplu, drepturile de folosinţă a patrimoniului
(mijloacelor fixe, terenurilor, resurselor naturale etc.).
Dacă conform actelor de constituire fondatorii depun aporturile băneşti până la
data înregistrării de stat a întreprinderii, mijloacele depuse se acumulează pe un cont
bancar provizoriu. Aporturile nebăneşti depuse la capitalul statutar se evaluează în
conformitate cu prevederile S.N.C. 2 „Stocurile de mărfuri şi materiale”, S.N.C. 13
„Contabilitatea activelor nemateriale”, S.N.C. 16 „Contabilitatea activelor materiale
pe termen lung”, S.N.C. 25 „Contabilitatea investiţiilor”, în funcţie de felurile
activelor, precum şi cerinţele legislaţiei în vigoare.

Formarea capitalului statutar al întreprinderii se reflectă în contabilitate după
înregistrarea de stat a întreprinderii în baza următoarelor documente justificative:

 contractul de constituire;
 statutul întreprinderii;
 certificatul de înregistrare a întreprinderii;
 dispoziţia de încasare (în cazul depunerii aporturilor băneşti în numerar);
 dispoziţia de plată (în cazul depunerii aporturilor băneşti prin virament);
 procesul-verbal de primire-predare (în cazul depunerii activelor pe termen lung);
 extrasul din registrul deţinătorilor hârtiilor de valoare (în cazul depunerii hârtiilor
de valoare);
 factura de expediţie sau factura fiscală (în cazul depunerii mărfurilor şi
materialelor) etc.

1

Evidenţa analitică a capitalului statutar se ţine pe proprietari (participanţi,
membri, asociaţi, acţionari etc.) ai întreprinderii, fie persoane fizice sau juridice. De
exemplu, în societatea cu răspundere limitată evidenţa analitică a capitalului statutar se
ţine în registrul asociaţilor în care se reflectă numele de familie (denumirea completă) a
asociatului, datele de identitate, sediul (adresa poştală), data de intrare în S.R.L.,
valoarea părţii sociale, informaţii privind achitarea (neachitarea) părţii sociale, înscrieri
privind cesiunea părţii sociale şi alte informaţii necesare.

Pentru evidenţa sintetică a capitalului statutar este destinat contul de pasiv 311
„Capital statutar”

In creditul acestui cont se reflecta valoarea nominala a aporturilor depuse fondatori in
capitalul statutar ale intreprinderii , iar in debit- diminuarea acestuia.Soldul contului este
creditor si reprezinta marimea capitalului statutar la finele perioadei de gestiune.

Formulele contabile la formarea capitalului statutar

 Dt 241, 242, 243 Ct 311- Depunerea mijloacelor banesti ca aport la
capitalul statutar, in contul achitarii valorii nominale a actiunilor in
baza dispozitiei de incasare sau dispozitiei de plata
 Dt 313 Ct311- Reflectarea capitalului nevarsat (contract de
constituire, statut)
 Dt 111, 112, 121, 123 ,131 ,132, 211, 213, 217, 231, 232, 241, 242,
243 Ct 313- Depunerea capitalului nevarsat la valoarea de intrare
(Proces verbal de primire-predare, factura fiscala, extras din registrul
detinatorilor hartiilor de valoare)
 Dt 534 Ct 313- reflectarea TVA aferenta aporturilor nebanesti
depusa*
 Dt 313 Ct 312- Reflectarea diferentei dintre valoare nominala si
valoare de piata a actiunilor
*Nota: mijloacele fixe depuse in capitalul statutar sunt scutite de TVA

În aceste cazuri se formează capital nevărsat care reprezintă datoriile fondatorilor aferente aporturilor la capitalul statutar.3. diferenţa menţionată poate . Dt242 Dt123 Dt211 DT 111 Dt 131 Dt 217 etc. Capitalul nevărsat se reflectă în contabilitate prin următoarele formule contabile:  după înregistrarea de stat a întreprinderii în mărimea cotei neachitate de fondatori aferentă aporturilor la capitalul statutar: Dt 313 „Capital nevărsat” Ct 311 „Capital statutar” – la valoarea nominală a aporturilor la capitalul statutar. Dt534 „Datorii privind decontările cu bugetul” Ct 313 „Capital nevărsat” – la suma TVA aferentă aporturilor nebăneşti primite de la fondatori. Soldul acestui cont este debitor şi se reflectă în rapoartele financiare (Bilanţul contabil şi Raportul privind fluxul capitalului propriu) cu cifre negative (în paranteze).Contabilitatea capitalului nevarsat În practica economică deseori apar situaţii când momentul de înregistrare a întreprinderii nu coincide cu momentul de depunere a aporturilor la capitalul statutar sau fondatorii nu depun aporturi în mărimea integrală prevăzută de actele de constituire. În practica economică apar situaţii când valoarea estimativă a aportului nebănesc indivizibil depăşeşte mărimea cotei în capitalul statutar ce i se cuvine proprietarului. Pentru evidenţa sintetică a datoriilor fondatorilor aferente aporturilor la capitalul statutar este destinat contul de activ 313 „Capital nevărsat”.  la primirea mijloacelor de la fondatori în contul achitării datoriilor aferente aporturilor la capitalul statutar: 1. În debitul acestui cont se reflectă datoriile proprietarilor întreprinderii aferente aporturilor la capitalul statutar. În calitate de document justificativ pentru reflectarea capitalului nevărsat serveşte nota contabilă întocmită în baza documentelor primare privind formarea capitalului statutar. iar în cadrul acestora – pe fiecare tip de aport nevărsat. Evidenţa analitică a capitalului nevărsat se ţine pe fiecare proprietar al întreprinderii. Ct 313 „Capital nevărsat” – la valoarea efectivă a aporturilor la capitalul statutar (fără TVA). În acest caz organul împuternicit al întreprinderii adoptă decizia cu privire la soluţionarea problemei de comun acord cu deţinătorul cotei. 2. De exemplu. iar în credit – achitarea acestor datorii.

Legea privind societăţile pe acţiuni prevede reflectarea capitalului statutar numai în mărimea valorii acţiunilor plasate. În funcţie de decizia luată. în contul achitării acţiunilor plasate la constituirea societăţii. . În calitate de document justificativ pentru reflectarea acestei formule în conturile contabile serveşte extrasul din procesul-verbal al adunării (şedinţei) organului împuternicit al întreprinderii. la formarea şi majorarea capitalului statutar al societăţilor pe acţiuni contul 313 „Capital nevărsat” nu se utilizează. Utilizarea contului 313 „Capital nevărsat” în societăţile pe acţiuni are un caracter limitat.fi înregistrată ca datorie a întreprinderii faţă de proprietar (care urmează să fie achitată de întreprindere contra mijloace băneşti) sau patrimoniu predat întreprinderii cu titlu gratuit. Acţiuni plasate se consideră acţiunile achitate integral de primii subscriptori. Prin urmare. Excepţie o constituie perioada de 30 zile din ziua înregistrării de stat a societăţii pe acţiuni până la primirea aporturilor nebăneşti. la suma diferenţei se întocmeşte formula contabilă: Dt 123 „Mijloace fixe” şi alte conturi de evidenţă a activelor Ct 537 „Datorii faţă de fondatori şi alţi participanţi” – în cazul când diferenţa este considerată drept datorie a întreprinderii faţă de membri acesteia Ct 622 „Venituri din activitatea financiară” – în cazul când diferenţa se tratează ca patrimoniu predat întreprinderii cu titlu gratuit.

de exemplu:  achitarea cotelor din capitalul statutar al întreprinderii la valoarea ce diferă de cea nominală. diferenţele de curs valutar aferente decontărilor cu fondatorii în valută străină.4. după provenienţa sa. de asemenea. suma diferenţei dintre preţul de vânzare şi valoarea nominală se consideră capital suplimentar. Totodată capitalul social este compus din cote (acţiuni. Soldul acestui cont poate fi creditor – se înregistrează în Bilanţul contabil şi Raportul privind fluxul capitalului propriu cu cifre obişnuite (fără paranteze) sau debitor – se reflectă în rapoartele financiare menţionate cu cifre negative (în paranteze). subcontul 3121 „Capital suplimentar vărsat”. iar capitalul suplimentar nu se divizează în cote şi aparţine în întregime tuturor proprietarilor întreprinderii. Capitalul suplimentar se formează la efectuarea multiplelor operaţiuni economice cum sunt.) ce aparţin unor proprietari anumiţi.  achitarea capitalului nevărsat în valută străină etc. este legat de formarea şi modificarea capitalului statutar.  anularea cotelor dobândite (răscumpărate) anterior la un preţ ce diferă de valoarea nominală. .  depunerea aporturilor la capitalul statutar în valută străină.Contabilitatea capitalului suplimentar Capitalul suplimentar. După înregistrarea de stat a societăţii pe acţiuni la suma cu care valoarea acţiunilor proprii vândute depăşeşte valoarea nominală se întocmeşte formula contabilă:  Dt 242 „Cont de decontare”  Dt 243 „Cont valutar”  Ct 312 „Capital suplimentar”. În contul 312 „Capital suplimentar” se reflectă. Pentru generalizarea informaţiei privind capitalul suplimentar este destinat contul de pasiv 312 „Capital suplimentar”.  Dacă acţiunile societăţii pe acţiuni sunt plasate la subscriptori la preţul care depăşeşte valoarea nominală a acestora.  revânzarea cotelor dobândite (răscumpărate) anterior la un preţ ce diferă de valoarea nominală. părţi sociale etc.

N. În acest caz aporturile valutare se evaluează în lei moldoveneşti la cursul oficial al valutei străine stabilit de Banca Naţională a Moldovei (B. Dacă la momentul depunerii directe de către fondatorii-nerezidenţi a aporturilor la capitalul statutar în comparaţie cu data încheierii contractului de constituire s-a format o diferenţă de curs valutar. subcontul 3122 „Diferenţe de curs aferente aporturilor valutare în capitalul statutar” Ct 311 „Capital statutar” sau Ct 313 „Capital nevărsat”. În contractul de constituire şi statutul întreprinderii pot fi stipulate depuneri în valută străină din partea proprietarilor-nerezidenţi pentru formarea capitalului statutar.  pentru diferenţa de curs nefavorabilă aferentă mijloacelor depuse se întocmeşte formula contabilă: Dt 312 „Capital suplimentar”. aceasta se reflectă în contabilitate în modul următor:  pentru diferenţa de curs favorabilă aferentă mijloacelor depuse se întocmeşte formula contabilă: Dt 243 „Cont valutar” sau Dt 313 „Capital nevărsat” Ct 312 „Capital suplimentar”.M.) la data încheierii contractului de constituire (aprobării statutului). subcontul 3122 „Diferenţe de curs aferente aporturilor valutare în capitalul statutar”. .

122. Contabilitatea modificării capitalului statutar În procesul desfăşurării activităţii întreprinderii poate apărea necesitatea de a modifica capitalul statutar constituit la crearea acesteia.dobândirea acţiunilor proprii de societatea pe acţiuni de la acţionari (dobândirea părţilor sociale proprii de către societatea cu răspundere limitată de la asociaţi) cu anularea ulterioară. Decizia privind modificarea capitalului statutar se aprobă de organul împuternicit al întreprinderii: în societatea cu răspundere limitată – de adunarea generală a asociaţilor. 321. capitalul statutar poate să se mărească în urma: . . în societatea pe acţiuni – de adunarea generală a acţionarilor. 332 Ct 311 Micşorarea capitalului statutar ca şi majorarea acestuia poate fi efectuată prin diverse metode. O importanţă primordială pentru reflectarea în conturile contabile o au sursele de majorare a capitalului statutar: 1) aporturile depuse de acţionari (asociaţi).  statutul întreprinderii. 322. Operaţiunile aferente modificării capitalului statutar se reflectă în contabilitate după introducerea schimbărilor respective în Registrul de înregistrare de stat. De exemplu. (cap retras) Micşorarea valorii nominale a acţiunilor societăţii pe acţiuni. profitul nerepartizat). 2) sursele proprii ale întreprinderii (rezervele. 123.majorării valorii nominale a acţiunilor plasate. de . capitalul statutar poate fi diminuat prin: . etc. Astfel. ca şi micşorarea valorii părţilor sociale ale asociaţilor societăţii cu răspundere limitată. 241.plasării acţiunilor de emisiune suplimentară (măririi numărului asociaţilor). 131.  decizia de înregistrare a modificării capitalului statutar eliberată întreprinderii de oficiul teritorial al Camerei Înregistrării de Stat.micşorarea valorii nominale a acţiunilor plasate (valorii părţilor sociale). În calitate de documente justificative pentru efectuarea acestor înscrieri contabile servesc:  extrasul din procesul-verbal al adunării organului împuternicit al întreprinderii. respectându-se legislaţia în vigoare. 323. Modificarea capitalului statutar se efectuează prin majorarea sau micşorarea lui. se efectuează. Dacă capitalul statutar a fost majorat pe seama aporturilor suplimentare depuse de fondatori Dt 111. .5. capitalul suplimentar. 242 Ct 537 Dupa ce datoria contabila (537) se inchide cu contul 311: Dt 537 Ct 311 In cazul majorarii capitalului statutar pe seama surselor proprii: Dt 312.

în scopul acoperirii pierderilor întreprinderii. 312 . În aceste cazuri se întocmeşte următoarea formulă contabilă: Dt 311 Ct 332 .obicei.

. Pentru evidenţa sintetică a acţiunilor dobândite de la acţionari este destinat contul de activ 314 „Capital retras”.6. În cazul când preţul de procurare al acţiunilor anulate ulterior diferă de preţul nominal. În asemenea cazuri la întreprindere se formează capital retras care reprezintă valoarea acţiunilor proprii dobândite de la acţionari.prevenirii tentativelor concurentului de a obţine pachetul de control etc. stimularea colaboratorilor societăţii. dobândite de la asociaţii săi. precum şi valoarea părţilor sociale. Astfel.micşorării capitalului statutar prin intermediul anulării acţiunilor retrase. diferenţele se trec în capitalul suplimentar. . Contabilitatea capitalului retras În procesul desfăşurării activităţii economice a întreprinderii apar situaţii în care societatea pe acţiuni dobândeşte (răscumpără) acţiunile proprii plasate anterior. 242 Acţiunile (părţile sociale) dobândite figurează în capitalul retras până când acestea vor fi ulterior anulate sau revândute.majorării normei profitului la o acţiune şi a creşterii (stabilizării) cursului acţiunilor. În debitul acestui cont se înregistrează valoarea acţiunilor retrase. Astfel. care se tratează ca o măsură de . La revânzarea acţiunilor retrase anterior se întocmeşte formula contabilă: Dt 241 „Casa”. Acţiunile proprii retrase de societate de la acţionari se contabilizează la valoarea de dobândire (procurare) a acestora şi se reflectă prin următoarea formulă contabilă: Dt 314 „Capital retras” Ct241 .utilizării acţiunilor retrase pentru plata dividendelor. dobândirea acţiunilor proprii poate fi efectuată în vederea: . prin care se decontează diferenţa dintre valoarea de procurare şi valoarea nominală. . 242 „Cont de decontare” Ct 314 „Capital retras” Diferenţele dintre preţul de procurare şi preţul de vânzare ale acţiunilor revândute de asemenea sunt trecute în capitalul suplimentar prin următoarele formule contabile:  la suma cu care preţul de procurare depăşeşte preţul de vânzare: Dt 312 „Capital suplimentar” Ct 314 „Capital retras”.  la suma cu care preţul de vânzare depăşeşte preţul de procurare: Dt 314 „Capital retras” Ct 312 „Capital suplimentar 7. în cazul anulării acţiunilor retrase la valoarea nominală se întocmeşte formula contabilă: Dt 311 „Capital statutar” Ct 314 „Capital retras”. iar în credit – valoarea acţiunilor anulate şi revândute. Contabilitatea rezervelor În condiţiile economiei de piaţa o mare importanţă are constituirea rezervelor în componenţa capitalului propriu al întreprinderii. . Soldul acestui cont este debitor şi se reflectă în rapoartele financiare în paranteze.revânzării ulterioare a acţiunilor la un preţ mai mare. În acest caz se fac înregistrări de regularizare.

323 Ct 332. . 323 „Alte rezerve”. 323 Ct 537 8. iar în debit – utilizarea lor. Contabilitatea capitalului secundar Capitalul secundar reprezintă o parte componentă a capitalului propriu şi. Utilizarea mijloacelor rezervelor create se contabilizează:  la utilizarea mijloacelor rezervelor pentru acoperirea pierderilor: Dt 321. 322 „Rezerve prevăzute de statut”. Constituirea rezervelor întreprinderii se reflectă în contabilitate în baza extrasului din procesul-verbal al adunării (şedinţei) organului împuternicit al întreprinderii cu decizia referitoare la efectuarea defalcărilor (vărsămintelor) în rezerve şi alte documente justificative. la rândul său. În ansamblu rezervele întreprinderii din componenţa capitalului propriu se divizează în trei categorii:  rezerve stabilite de legislaţie.precauţie rezonabilă pentru înlăturarea dereglărilor în desfăşurarea normală a activităţii financiare şi de producţie.  la utilizarea mijloacelor rezervelor pentru majorarea capitalului statutar: Dt 321.  alte rezerve. sau Ct 323 „Alte rezerve”. 322 . cuprinde diferenţele din reevaluarea activelor pe termen lung ale întreprinderii şi subvenţiile de stat. 322 . Pentru evidenţa sintetică a fiecărei categorii de rezerve sunt destinate conturile distincte din grupa 32 „Rezerve”: 321 „Rezerve stabilite de legislaţie”. 323 Ct 311  la utilizarea mijloacelor rezervelor pentru plata dividendelor: Dt 322 . În creditul acestor conturi se înregistrează constituirea rezervelor.  rezerve prevăzute de statut. Formarea rezervelor este reflectată în contabilitate: Dt 332 „Profit nerepartizat (pierdere neacoperită) al anilor precedenţi” Ct 321 „Rezerve stabilite de legislaţie” sau Ct 322 „Rezerve prevăzute de statut”. Conturile nominalizate mai sus sunt conturi de pasiv.

recalcularea uzurii acumulate se reflectă în contabilitate prin următoarele formule contabile: a) la suma majorării uzurii acumulate: Dt 341 „Diferenţe din reevaluarea activelor pe termen lung” Ct 124 „Uzura mijloacelor fixe”. 133 Ct 341 b) la suma reducerilor din reevaluare: Dt 341 Ct 111 .) diferenţele din reevaluarea acestuia se trec la veniturile sau cheltuielile activităţii de investiţii prin formulele contabile: a) la suma ecartului de reevaluare aferentă activelor pe termen lung ieşite: Dt 341 „Diferenţe din reevaluarea activelor pe termen lung” Ct 621 „Venituri din activitatea de investiţii”. La ieşirea obiectului reevaluat (vânzarea. 123. 133 Dacă. Soldul acestui cont poate fi creditor (dacă suma ecartului de reevaluare depăşeşte suma reducerilor) sau debitor (dacă suma reducerilor de reevaluare depăşeşte suma ecartului). scoaterea din uz. Aşadar. Reflectarea diferenţelor din reevaluarea activelor pe termen lung în componenţa capitalului propriu al întreprinderii prevede întocmirea următoarelor formule contabile: a) la suma ecartului de reevaluare: Dt 111.121. predarea cu titlu gratuit etc. Pentru evidenţa sintetică a diferenţelor din reevaluarea activelor pe termen lung este destinat contul de pasiv 341 „Diferenţe din reevaluarea activelor pe termen lung”. Diferenţele din reevaluarea activelor pe termen lung se reflectă în contabilitate în baza actului de reevaluare a activelor pe termen lung. 125. conform politicii de contabilitate a întreprinderii se aplică varianta de reevaluare a mijloacelor fixe. nemateriale sau . b) la suma diminuării uzurii acumulate: Dt 124 „Uzura mijloacelor fixe” Ct 341 „Diferenţe din reevaluarea activelor pe termen lung”. Modul de contabilizare a subvenţiilor care urmează a fi aplicat într-un caz sau altul depinde de durata perioadei de obţinere a avantajelor economice acordate întreprinderii în schimbul îndeplinirii anumitor condiţii. 123 . 121. 122 . subvenţiile primite sub formă de active materiale. 122. A două parte componentă a capitalului secundar o constituie subvenţiile de stat care reprezintă un ajutor de stat acordat întreprinderii sub forma unor transferuri de resurse în schimbul respectării anumitor condiţii referitoare la activitatea operaţională a acesteia. nemateriale sau investiţii pe termen lung ori care vor fi materializate în active materiale. în creditul căruia se reflectă ecarturile de reevaluare a activelor pe termen lung. iar în debit – sumele reducerilor din reevaluare. 125 . b) la suma reducerilor din reevaluare aferentă activelor pe termen lung ieşite: Dt 721 „Cheltuieli ale activităţii de investiţii” Ct 341 „Diferenţe din reevaluarea activelor pe termen lung”.

121 . Totodată subvenţiile primite sub formă de active pe termen scurt (curente) ori care vor fi materializate în active pe termen scurt (curente) se înregistrează prin metoda venitului. 112 . 123 . Pentru evidenţa sintetică a subvenţiilor de stat este destinat contul de pasiv 342 „Subvenţii pentru întreprinderile de stat”2. 131 . 2 . amortizarea) sau obţinerii venitului: Dt 342 „Subvenţii pentru întreprinderile de stat” Ct 622 „Venituri din activitatea financiară”.investiţii pe termen lung ( mai mare de un an) se constată prin metoda capitalului.  după îndeplinirea condiţiilor aferente subvenţiilor primite: Dt 423 „Finanţări şi încasări cu destinaţie specială” Ct 342 „Subvenţii pentru întreprinderile de stat”. etc Ct 423 „Finanţări şi încasări cu destinaţie specială”. 242 .  pe măsura exploatării activelor pe termen lung primite şi suportării cheltuielilor respective (uzura. Aplicarea metodei capitalului pentru contabilizarea subvenţiilor presupune întocmirea următoarelor formule contabile:  la primirea activelor pe termen lung sau a activelor care vor fi materializate în activele pe termen lung: Dt111 .

cu termen de achitare mai mare de un an calendaristic. Împrumuturile pot fi primite de la întreprinderi (părţi legate şi nelegate).In cazul in care rata nominala a dobinzii privind obligatiunile e mai mica decit rata de piata a dobinzii. In vederea evitarii unor riscuri la incasarea creditelor acordate.  pe termen lung. ele se emit cu prima. si anume: gajul propriu-zis. Daca obligatiunile au o rata nominala a dobinzii mai mare decit rata de piata a acestora.Caracteristica. Obligatiunile pot fi emise la o valoare de piata egala cu val. scrisoarea de garantie. 9. Obligatiunea este un document care atesta dreptul proprietarului de a primi suma varsata in contul achitarii obligatiunii si dobinda sau un alt profit aferent in marimea si termenul stabilite prin decizia de emitere a obligatiunilor. Modul de creditare. În dependenţă de termenul rambursării. creditele şi împrumuturile pot fi:  pe termen scurt. pe un termen stabilit şi pentru o plată anumită. obligatiunile se emit cu discount. nominala sau care difera de aceasta. pot fi aplicate diferite forme de asigurare a creditului.In acest scop intre debitor si creditor se incheie un contract de gaj care trebuie vizat de notar.  Împrumuturile.componenta si clasificarea datoriilor financiare Datoriile financiare includ datoriile care apar în legătură cu procurarea capitalului atras. al căror termen de achitare este nu mai mare de un an calendaristic. Acestea pot fi primite de la bănci în baza contractului încheiat între întreprindere şi aceasta instituţie financiară. Capitalul atras îl constituie mijloacele primite în valută naţională şi străină primite de către întreprindere de la persoane fizice şi/sau juridice. Emisiunea titlurilor de imprumut (obligatiunilor) reprezinta o modalitate de contractare a capitalului atras. Discountul si prima calculata la emisiunea de obligatiuni influenteaza cheltuielile privind imprumuturile si valoarea de bilant a acestora. contractul de cautiune. persoane fizice. cambii sau alte titluri de datorii. Datorii fiananciare 411 “Credite 511 “Credite bancare pe termen bancare lung” pe termen scurt” 412 “Credite 512 “Credite bancare pe termen bancare lung pentru pe termen scurt salariati” pentru salariati” 413 “Imprumuturi 513 “Imprumuturi pe termen lung” pe termen scurt” . fiind egal cu diferenta dintre valoarea nominala si pretul de emisiune. depozitul. de primire şi rambursare a creditelor bancare este reglementat de contractele de credit şi actele normative în vigoare. personalul întreprinderii. Datoriile financiare reprezintă o sursă străină de finanţare a întreprinderii şi cuprind:  Creditele bancare.

care se înregistrează prin formula contabilă: Dt 414 “Alte datorii financiare pe termen scurt”. Creditele bancare pentru salariaţi pot fi acordate prin intermediul întreprinderii. Aceste conturi sînt de pasiv. În credit se înregistrează sumele creditelor bancare şi împrumuturile primite. acestea se trec în categoria datoriilor pe termen scurt prin formula contabilă: Dt 411 “Credite bancare pe termen lung” Ct 511 “Credite bancare pe termen scurt” Dt 412 “Credite bancare pe termen lung pentru salariaţi” Ct 512 “Credite bancare pe termen scurt pentru salariaţi” .Modul de contabilizare a datoriilor financiare Pentru evidenţa creditelor bancare pe termen scurt şi lung sînt destinate respectiv conturile: 511 “Credite bancare pe termen scurt”. 512 “Credite bancare pe termen scurt pentru salariaţi”. Creditele bancare şi împrumuturile primite se reflectă prin formula contabilă: Dt 241. 411 “Credite bancare pe termen lung”. 413 “Împrumuturi pe termen lung”. precum şi pentru achitarea documentelor de decontare ale organizaţiilor de comerţ pentru mărfurile vândute pe credit salariaţilor. alţi creditori la un moment dat. 242. Pentru evidenţa împrumuturilor pe termen scurt şi lung sînt utilizate respectiv conturile: 513 “Împrumuturi pe termen scurt”. 243 Ct 511 “Credite bancare pe termen scurt” Ct 512 “Credite bancare pe termen scurt pentru salariaţi” Ct 411 “Credite bancare pe termen lung” Ct 412 “Credite bancare pe termen lung pentru salariaţi” Ct 513 “Împrumuturi pe termen scurt” Ct 413 “Împrumuturi pe termen lung” Contractul de credit sau de împrumut poate stipula utilizarea cu scop determinat a acestora prin achitarea datoriilor pe seama creditelor şi împrumuturilor. Dt 539 “Alte datorii pe termen scurt” Ct 511 “Credite bancare pe termen scurt” Ct 411 “Credite bancare pe termen lung” Ct 513 “Împrumuturi pe termen scurt” Ct 413 “Împrumuturi pe termen lung” Creditele bancare pot fi acordate personalului propriu pentru construcţia locuinţelor şi pentru alte scopuri prevăzute de legislaţie. care le primeşte şi apoi le eliberează personalului. 412 “Credite bancare pe termen lung pentru salariaţi”. întocmindu-se formula contabilă: Dt 227 “Creanţe pe termen scurt ale personalului” Ct 512 “Credite bancare pe termen scurt pentru salariaţi” Ct 412 “Credite bancare pe termen lung pentru salariaţi” Dacă termenul de rambursare al datoriilor privind creditele şi împrumuturile pe termen lung este nu mai mare de un an. Dt 521 “Datorii pe termen scurt fata de partile legate”. mărimea dobînzilor calculate aferente acestora. În debit -rambursarea creditelor şi împrumuturilor. 10. sau prin acordare directă acestuia de către instituţia bancară. Soldul conturilor este creditor şi reprezintă mărimea datoriilor întreprinderii faţă de bănci. Dt 521 “Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale”.

C.Cheltuielile de împrumut reprezinta cheltuielile pentru plata dobînzilor şi/sau alte cheltuieli suportate de întreprindere în legătură cu primirea mijloacelor împrumutate. c) amortizarea altor cheltuieli ce ţin de primirea împrumuturilor.411.411. 121 “Active materiale în curs de execuţie”. 242.512.  Ct 511. b) amortizarea reducerilor sau premiilor privind împrumuturile. 23 “Cheltuieli privind împrumuturile”.  Ct 511.512. Cheltuielile de împrumut cuprind: a) dobînzile privind împrumuturile pe termen scurt şi pe termen lung. Calculul dobinzii:  Dt 714 “Alte cheltuieli operaţionale”– atunci cînd dobînda se constată ca cheltuieli ale perioadei (conform metodei recomandate de SNC 23 “Cheltuieli privind împrumuturile”).reprezinta active ce necesita o perioada lunga de creare si de pregatire spre utilizare care se realizeaza in baza unui credit.N. d) diferenţele de curs generate de împrumuturile în valută străină şi considerate drept corecţii ale cheltuielilor aferente plăţii dobînzilor.513.513.412.412.Dt 413 “Împrumuturi pe termen lung” Ct 513 “Împrumuturi pe termen scurt” Rambursarea creditelor şi împrumuturilor se înregistrează prin creditarea conturilor mijloacelor băneşti şi debitarea unuia din conturile de credite sau împrumuturi: Dt 511 “Credite bancare pe termen scurt” Dt 512 “Credite bancare pe termen scurt pentru salariaţi” Dt 411 “Credite bancare pe termen lung” Dt 412 “Credite bancare pe termen lung pentru salariaţi” Dt 513 “Împrumuturi pe termen scurt” Dt 413 “Împrumuturi pe termen lung” Ct 241.privind creditele pentru elaborarea unui activ :  Dt 111 “Active nemateriale”. 112 “Active nemateriale în curs de execuţie”. Modul de determinare a componenţei cheltuielilor privind împrumuturile şi de contabilizare a lor sunt reglementate de S.413.243 Întreprinderea suportă unele cheltuieli privind capitalul atras sub forma procentelor la credite şi împrumuturi şi a altor cheltuieli legate de acestea. .413. Active calificate. 211 “Materiale” – în cazul capitalizării dobînzilor în valoarea dobînzilor (conform metodei alternative admisibile stabilite de SNC 23). inclusiv overdraftul bancar. Capitalizarea cheltuielilor privind imprumuturile . numite cheltuieli de împrumut.

mărfurile. dacă acestea îndeplinesc condiţiile indicate în scrisoarea sau cererea de acreditiv. Aşadar. de a transfera o sumă de mijloace băneşti la contul altor întreprinderi. pensii alimentare. Acreditivul se deschide pentru o perioadă de 25 de zile. mărfuri.ordin de plată. De fiecare dată. pentru efectuarea decontărilor cu furnizorii şi antreprenorii. 11. cerere . Ordinea decontărilor în baza acreditivelor se determină prin contractul încheiat între cumpărător şi furnizor. serviciilor prestate şi altor plăţi conform contractului. În prezent în Republica Moldova. Cererea-Dispozitie de plată este cererea beneficiarului emisă plătitorului cu scopul de a plăti. care le va onora fără acceptul acestuia (acceptul fiind dat în momentul deschiderii acreditivului de către beneficiar). . activele materiale primite. pe numele unor cetăţeni aparte cu mijloace aferente personal (pensii. acreditivul este ordinul dat băncii pentru deschiderea unui cont la dispoziţia unor anumite persoane fizice sau juridice din care se vor efectua plăţile viitoare. privind valoarea producţiei livrate. acreditivul. salarii. cheltuieli de deplasări. Caracteristica. Dispozitie de plată acceptata reprezintă o dispoziţie de transfer a unei sume de bani. Acreditivele sunt sume rezervate în conturi separate la bănci. dată de către plătitor băncii plătitoare prin oficiul poştal. etc. se utilizează ca forme de bază de decontări prin virament: Ordin de plată. când are loc o livrare (facturare) de produse. precum şi pentru prestările de servicii. Dispozitie de plată. furnizorul va depune documentele la banca plătitorului.). Decontarea datoriilor faţă de furnizori se poate face prin achitarea lor pe bază de facturi şi instrumente de plată corespunzătoare formelor de decontare aplicate. Acreditivul. Ordinul de plată reprezintă ordinul întreprinderii dat băncii. Ordin de plată acceptat.componenta si clasificarea datoriilor comerciale Datoriile comerciale reprezintă datorii care apar în urma operaţiilor comerciale ale întreprinderii. Deschiderea acreditivului are loc din contul mijloacelor personale ale plătitorului sau din contul creditului bancar. Evidenţa acreditivelor se ţine la contul 244 “Conturi speciale la bănci”. onorarii de autor. în baza documentelor de expediere remise lui în afara băncii. materiale. Acestea includ datorii faţă de furnizori şi antreprenori privind materiile prime.

 Dt 213 “Obiecte de mică valoare şi scurtă durată”. 522 “Datorii pe termen scurt faţă de părţile legate”. iar pentru livrările neimpozabile – facturile de expediţie. Soldul acestor conturi este creditor şi reprezintă datoriile comerciale ale întreprinderii la o anumită dată şi se reflectă în capitolul V al Bilanţului contabil.  Dt 121 “Active materiale în curs de execuţie”.  Ct 521 “Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale”  Ct 522 “Datorii pe termen scurt faţă de părţile legate”.  Dt 123 “Mijloace fixe”. 12. Datoriile se înregistrează în baza documentelor de livrare. Reflectarea valorii serviciilor prestate de către furnizori şi antreprenori (fără TVA):  Dt 112 “Active nemateriale în curs de execuţie”. care însoţesc bunurile intrate de la furnizori sau serviciile prestate de către aceştia. Reflectarea valorilor materiale intrate de la furnizori şi antreprenori (fără TVA):  Dt 111 “Active nemateriale”. 2. Datoriile se reflectă în contabilitate prin creditarea conturilor 521 “Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale”.Contabilitatea datoriilor comerciale Pentru evidenţa sintetică sînt destinate conturile 521 “Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale”. serviciile prestate: 1. Aceste conturi sînt conturi de pasiv. subiecţilor impozabili li se permite trecerea în cont a sumei TVA achitate sau care urmează a fi achitată furnizorilor pe valorile materiale.102 din Codul fiscal în cazul achitării TVA la buget.  Dt 211 “Materiale”. serviciile procurate pentru efectuarea livrărilor impozabile în procesul desfăşurării activităţii de întreprinzător . În creditul lor se înregistrează creşterea datoriilor comerciale.  Dt 713 “Cheltuieli generale şi administrative”.  Dt 811 “Producţia de bază”. Pentru livrările impozabile cu TVA se întocmesc facturile fiscale care au fost introduse de la 1 martie 2002.  Dt 722 “Cheltuieli ale activităţii financiare”.  Dt 112 “Active nemateriale în curs de execuţie”.achitarea datoriilor faţă de furnizori.  Dt 213 “Obiecte de mică valoare şi scurtă durată”.  Dt 813 “Consumuri indirecte de producţie”. Conform art.  Dt 217 “Mărfuri”.  Dt 721 “Cheltuieli ale activităţii de investiţii”. posturile căruia corespund denumirilor conturilor specificate.  Ct 521 “Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale”  Ct 522 “Datorii pe termen scurt faţă de părţile legate”.  Dt 211 “Materiale”. în debit .  Dt 712 “Cheltuieli comerciale”. 523 “Avansuri pe termen scurt primite”.  Dt 217 “Mărfuri”. 522 “Datorii pe termen scurt faţă de părţile legate” în corespondenţa cu conturile în care se contabilizează bunurile materiale intrate.

(6) subiectul impozabil are dreptul la trecerea în cont a TVA achitată sau care urmează a fi achitată pe valorile materiale. suma TVA se include în valoarea mărfii procurate. 102 alin. 3) din contul creditelor bancare:  Dt 521. 522. Mărfurile şi serviciile procurate din alte ţări nu includ TVA. De aceea la procurarea mărfurilor de peste hotare.534 La stingerea creantelor privind avansurile primite: .prestarea serviciilor:  Dt 221. importatorul trebuie să achite TVA în momentul declarării mărfurilor în punctele vamale. la intrarea mărfii în ţară. în cazul cînd importatorul este plătitor de TVA. acestea se trec la stingerea datoriilor după primirea mărfurilor (serviciilor):  Dt 521. eliberat de autorităţile vamale.244 . 241. 2) în numerar:  Dt 521. 522 “Datorii pe termen scurt faţă de părţile legate”. Achitarea datoriilor faţă de furnizori se reflectă în contabilitate prin întocmirea formulelor contabile: 1) prin decontările din conturile bancare:  Dt 521 . Ct 223 .  Ct 227. 522 . Nu se admite trecerea în cont a sumei TVA achitate pentru serviciile importate. Ct 523. Acordarea avansurilor anterior se reflectă prin formula contabilă:  Dt 224 Ct 242.  Dt 522 . care confirmă achitarea TVA aferentă mărfurilor importate.Ct 221. Dacă acesta nu este plătitor de TVA.  Ct 521 “Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale”. Dacă în contul procurărilor au fost achitate sume sub formă de avansuri. serviciile procurate pentru care a fost achitată ori urmează a fi achitată TVA.243.223 Ct 611. La suma TVA aferenta avansurilor primite:  Dt 225 Ct 534 La livrarea produselor .Conform art. 411 5) prin schimbul cu alte active:  Dt 521 .  Ct 242. La suma TVA aferentă procurărilor efectuate în ţară se întocmeşte formula contabilă:  Dt 534 “Datorii privind decontările cu bugetul”.243 .522  Ct 224 “Avansuri pe termen scurt acordate”.243 Sumele avansurilor primite se reflectă în contabilitate prin formula contabilă:  Dt 241. sau b) de documentul. serviciile procurate în cazul cînd dispune: a) de factura fiscală la valorile materiale. Totodată după achitarea sumei TVA importatorului i se permite trecerea în cont a acestei sume.522 4) Ct 511 .242. pentru ca agenţii economici care procură mărfuri din ţară şi cei care procură mărfuri de peste hotare să fie puşi în condiţii egale. subcontul 5342 “Datorii privind taxa pe valoarea adăugată”.

indemnizaţii şi alte adaosuri la salarii. inclusiv diferite prime.salariul de bază la care se adaugă sporuri. În funcţie de caracterul activităţii şi al procesului tehnologic pentru evidenţa producţiei se utilizează diverse documente primare întocmite de către economişti şi contabili: bonul de lucru individual sau colectiv ori raportul despre îndeplinirea sarcinii de schimb tabelul de evidenţă a folosirii timpului de muncă sau fişa de pontaj lista angajaţilor ce au lucrat suplimentar şi tabelul de evidenţă a folosirii timpului de muncă .  Dt 523 Ct 221. Salarizarea lucrătorilor din sfera bugetară se efectuează în baza Reţelei tarifare unice de salarizare. vechimea în muncă şi poartă un caracter de stimulare sau compensare. alte salarii pentru timpul nelucrat. Salariul brut fără suma totală a reţinerilor din salariu reprezintă salariul net spre plată.Munca este retribuită pe unitate de timp. Salariile se divizează în două parţi componente:  salariul de bază . Salariul brut .sumele plătite personalului întreprinderii pe perioada nelucrată. condiţiile de muncă concrete. plăţi suplimentare şi adaosuri la salariu.Componenţa. dar asigurate de stat şi plata pentru perioada concediilor de odihnă. Statul garantează şi reglementează mărimea minimă a salariului. diverse recompense garantate de către stat şi  salariul suplimentar . 223 13. pentru staţionarea întreprinderii din motive de forţă majoră. a unor adaosuri şi sporuri cu caracter de compensare care se stabilesc după caz în raport cu rezultatele obţinute. în acord sau după alte sisteme de retribuire. caracteristica şi clasificarea datoriilor privind decontarile cu personalul Datoriile faţă de personal privind retribuirea muncii se concretizează în drepturile angajaţilor aferente muncii prestate care se stabilesc prin negocieri colective sau individuale între persoane fizice şi întreprindere.remunerarea personalului întreprinderii pe timpul şi volumul efectiv lucrat.

suplimentele. actul de inventariere.foaia lucrărilor efectuate suplimentar şi raportul sau bonul de lucru de bază raportul privind pierderile din timpul de muncă foi de calcul al adaosurilor. comisioanele şi alte plăţi. indemnizaţiile. lista de plată. inclusiv în caz de invaliditate.Toate reţinerile se efectuează pe baza următoarelor documente justificative: fişa personală de calcul al impozitului pe venit. în funcţie de ramura şi caracterul activităţii economice a întreprinderii. titluri executorii etc. în cazul concedierii salariatului înainte de expirarea anului de muncă. restituirea sumelor plătite în plus în urma unor greşeli de calcul.  diverse reţineri: avansurile la salariu acordate anterior. 3. reţineri pentru daune materiale cauzate întreprinderii.  reţineri sociale: 6 % .etc. în funcţie de tipul acestora pentru documentarea altor suplimente şi prime în favoarea salariaţilor. comise din vina lucrătorului şi recunoscute de el . avansul nerestituit la timp pentru deplasarea de serviciu. Conform art. pensiile alimentare şi indemnizaţiile pentru . Venitul impozabil al salariatului cuprinde orice formă de salarizare. studenţilor. în contul căruia el a primit de acum concediu. bursele elevilor.5 % -contribuţia de asigurări medicale obligatorii . diferite contracte. premiile. precum şi înlesnirile acordate salariatului de către întreprindere. plăţi la sindicatele de ramură. Toate documentele primare folosite pentru evidenţa muncii şi a salariului se predau din secţiile întreprinderii în contabilitate. locale.contribuţia individuală de asigurări sociale de stat. cotele impozitului pe veniturile persoanelor fizice pe anul 2013 sunt următoarele:  7 % din suma venitului impozabil anual care nu depăşeşte suma de 26700 lei. onorariile. unde în baza lor se întocmesc registrele analitice şi sintetice pe acest sector de evidenţă.  18 % din suma venitului impozabil anual care depăşeşte 26700 lei.15 din Codul fiscal. actul de rebut. pentru zilele nelucrate ale concediului. În venitul impozabil nu se includ despăgubirile de asigurare primite conform contractului de asigurare. despăgubirile primite pentru repararea daunelor în caz de vătămare a sănătăţii. borderouri şi situaţii privind sporurile şi primele la salariu organizate independent de întreprindere. Din salariile personalului pot fi efectuate următoarele reţineri:  reţineri fiscale: impozitul pe veniturile persoanelor fizice. Documentele primare pentru evidenţa muncii şi a salariului pot fi diferite după structură şi număr.

patrimoniul primit ca donaţie. Pentru a acorda scutirile sus-menţionate. Fiecare salariat care se află în relaţii de căsătorie pe parcursul întregului an fiscal are dreptul la scutiri suplimentare în sumă de 9120 lei anual.  este pensionar-victimă a represiunilor politice. care se determină ca diferenţă dintre suma venitului brut şi suma scutirilor acordate salariatului.Agentul economic care a efectuat . în fişa personală deschisă pentru fiecare salariat. de la începutul anului sau din momentul angajării la serviciu. anexând la aceasta documentele necesare pentru confirmarea poziţiei sale de rezident. stării sociale. cît şi în acţiunile de luptă din Republica Afghanistan. de la suma venitului impozabil. Scutirea personală constituie: 1. invalid de gradul I şi II. precum şi în acţiunile de luptă din Republica Afghanistan. ulterior reabilitată. lucrătorul prezintă patronului cererea de scutire până la data încadrării în munca ca angajat sau până la începutul anului. în cazul când soţul (soţia) nu beneficiază de scutirea personală.  este părintele sau soţia (soţul) unui participant căzut sau dat dispărut în acţiunile de luptă pentru apărarea integrităţii teritoriale şi a independenţei Republicii Moldova. 9120 lei annual. moştenire.A. în momentul plăţii salariului.E. dividendele de la rezidenţi.A. copii.Calculul venitului impozabil şi impozitului pe venit se face în bază cumulativă. invalid din copilărie. unde se ţine evidenţa carnetului de muncă al lucratorilor rezidenţi ai Republicii Moldova.  este invalid de război. Impozitul pe veniturile persoanelor fizice se calculează şi se reţine la sursa de plată. 2. Scutirile se acordă numai la locul de muncă de bază.  este invalid şi s-a stabilit că invaliditatea sa este în legătură cauzală cu avaria de la C.  este invalid ca urmare a participării la acţiunile de luptă pentru apărarea integrităţii teritoriale şi a independenţei Republicii Moldova.Lucrătorul are dreptul la scutiri în mărime de 2040 lei anual pentru fiecare persoană întreţinută. suma contribuţiilor de asigurări medicale şi sociale. 13560 lei anual pentru lucrătorul care  s-a îmbolnăvit şi a suferit de boala actinică provocată de consecinţele avariei de la C.E. familiale sau sănătăţii. Cernobîl. Cernobîl. câştigurile din loterie şi alte forme de venituri stabilite de Codul fiscal. cu excepţia invalizilor din copilărie pentru care scutirea constituie 9120 lei.

Soldul acestui cont este creditor şi reprezintă datoriile întreprinderii faţă de personal privind retribuirea muncii la finele perioadei de gestiune.Contabilitatea datoriilor privind decontarile cu personalul Informaţiei privind decontările cu personalul întreprinderii aferente retribuţiilor şi sumelor depuse este destinat contul de pasiv 531 „Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii”. Acestea se reflectă în conturile clasei 7 „Cheltuieli” şi se scad din venituri la calcularea rezultatului financiar.121 .  în cazul când salariile sunt calculate salariaţilor încadraţi în procesul de procurare. iar în debit – sumele achitate şi reţinute. ele se includ în valoarea de intrare a acestor active: Dt 112 . de creare a activelor. în funcţie de destinaţie.721.217 Ct 531 „Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii”.713. ele nu constituie o parte a costului de producţie. de încărcare şi descărcare a valorilor materiale şi în alte lucrări legate de aprovizionare. salariile se înregistrează prin formula contabilă: Dt 712. 14. .reţinerea impozitului este obligat în termen de o lună de la încheierea lunii în care au fost efectuate plăţile să prezinte Inspectoratului Fiscal de Stat teritorial. se contabilizează astfel:  în cazul când salariile calculate reprezintă consumuri de producţie directe sau indirecte. Salariile calculate personalului constituie un element al consumurilor sau cheltuielilor care. În funcţie de tipul activităţii şi caracterul lucrărilor.722. Ct 731 „Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii”. acestea se includ în costul produselor fabricate sau serviciilor prestate şi se reflectă prin formula contabilă: Dt 811 „Producţia de bază” Dt 812 „Activităţi auxiliare” Dt 813 „Consumuri indirecte de producţie” Ct 531 „Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii”.213.  în cazul când salariile calculate reprezintă cheltuieli ale perioadei.211.122. În creditul acestui cont se reflectă retribuţiile calculate.

se reflectă plata salariilor prin formula contabilă: Dt 531 „Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii” Ct 241. acoperirea unor cheltuieli şi stingerea datoriilor întreprinderii. Reţinerile din salarii se reflectă în felul următor: Dt 531 „Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii” – la suma totală a reţinerilor Ct 534 „Datorii privind decontările cu buget” – la suma impozitului pe veniturile persoanelor fizice Ct 533 „Datorii privind asigurările” – la suma primelor de asigurare. Acestea pot fi datorii faţă de titularii de avans privind sumele cheltuite de aceştia pe contul propriu în interesele întreprinderii. cât şi în datorii rezultate din alte operaţiuni. Relaţiile întreprinderii cu personalul pot fi exprimate atât în datorii salariale. cu excepţia decontărilor privind retribuirea muncii.242 Salariile acordate salariaţilor sub formă de avans se reflectă în debitul contului 531 „Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii” şi creditul contului 241 „Casa”. plata pentru serviciile comunale. pentru mărfurile procurate în rate. acesta se trece la contul 227 „Creanţe pe termen scurt ale personalului” prin formula contabilă: Dt 227 „Creanţe pe termen scurt ale personalului” Ct 531 „Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii”. contribuţiilor la asigurările sociale Ct 227 „Creanţe pe termen scurt ale personalului” – pentru recuperarea prejudiciului material cauzat. serviciile prestate de instituţiile preşcolare etc. este destinat contul de pasiv 532 „Datorii faţă de personal privind alte operaţii”. Pentru evidenţa decontărilor cu personalul întreprinderii privind alte operaţiuni. În creditul acestui cont se reflectă datoriile aferente altor operaţiuni calculate personalului. În cazul determinării unui sold debitor intermediar în cadrul contului 531 „Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii”. în afară de reţineri. iar în debit – achitarea . împrumuturile primite. În debitul contului 531 „Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii”. pensiile alimentare.

chitanţelor şi bonurilor de plată se întocmesc următoarele formule contabile: Dt 521 „Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale” Dt 522 „Datorii pe termen scurt faţă de părţile legate” Dt 539 „Alte datorii pe termen scurt” Ct 532 „Datorii faţă de personal privind alte operaţii”. faţă de buget ale întreprinderii pe seama mijloacelor proprii. Dacă titularul de avans pleacă în deplasare fără a primi un avans spre decontare. în baza decontului de avans. cheltuielile efectuate de el. În baza decontului de avans. fără eliberarea prealabilă a avansurilor spre decontare. soldul creditor al contului 227 „Creanţe pe termen scurt ale personalului” se trece în categoria datoriilor: . comerciale. Salariaţii întreprinderii pot achita unele datorii financiare. se înregistrează în felul următor: Dt 712 „Cheltuieli comerciale” Dt 713 „Cheltuieli generale şi administrative” Dt 813 „Consumuri indirecte de producţie” Dt 111 „Active nemateriale” Dt 121 „Active materiale în curs de execuţie” Dt 123 „Mijloace fixe” Dt 211 „Materiale” Dt 213 „Obiecte de mică valoare şi scurtă durată” Dt 217 „Mărfuri” Dt 251 „Cheltuieli anticipate curente” Ct 532 „Datorii faţă de personal privind alte operaţii”. Soldul acestui cont este creditor şi reprezintă datoriile întreprinderii faţă de personal aferente altor operaţiuni la finele perioadei de gestiune.şi trecerea la scăderi a datoriilor faţă de personal. Datoriile faţă de titularii de avans apar în cazul efectuării cheltuielilor de către aceştia. În cazul efectuării unor cheltuieli care depăşesc mărimea avansurilor spre decontare eliberate titularului de avans.

plata ajutoarelor şi compensaţiilor acordate familiilor cu copii. socialmente vulnerabile. plata ajutoarelor de asigurări sociale. Pentru agenţii economici. acoperirea cheltuielilor pentru tratamentul balneosanatorial. Componenţa. Conform Legii bugetului de asigurare medicală toţi agenţii economici. pentru vechime în muncă. Mijloacele băneşti acumulate în bugetul asigurărilor sociale de stat se folosesc pentru plata pensiilor pentru limită de vârstă.23% din fondul de retribuire a muncii. Asigurările sociale pot fi efectuate prin sistemul public de asigurări sociale şi privat. La sfârşitul lunii informaţia se înregistrează în Cartea mare şi după verificare – în Bilanţul contabil. întocmindu-se formula contabilă: Dt 532 „Datorii faţă de personal privind alte operaţii” Ct 241 „Casa” Ct 242 „Cont de decontare” Ct 243 „Cont valutar”. de invaliditate. Aceste întreprinderi trebuie înregistrate ca plătitori ai contribuţiilor la reprezentanţele Fondului Social la locul de reşedinţă. fac contribuţii la asigurări sociale de stat. indiferent de formele de proprietate şi gospodărire.Dt 227 „Creanţe pe termen scurt ale personalului” Ct 532 „Datorii faţă de personal privind alte operaţii”. Cheltuielile suportate de titularul de avans sunt restituite acestuia. garantării unei continuităţi a activităţii economice. întreprinderile asigură bunurile. personalul şi răspunderea civilă contra unor riscuri şi situaţii de incertitudine excepţionale.5% din salariul calculat şi le constată ca cheltuieli şi tot reţine din salariul fiecărui lucrător. indiferent de tipul de proprietate şi forma juridică de organizare cota de asigurare socială de stat . în cazul pierderii întreţinătorului. plata pensiilor sociale şi indemnizaţiilor pentru pensionari. Cotele de asigurare . plata ajutoarelor de şomaj etc. caracteristica şi clasificarea datoriilor privind asigurarile În scopul păstrării calităţii şi cantităţii în timp şi spaţiu a factorilor de producţie. 15. calculează prima de 3. Conform Legii bugetului toţi agenţii economici. odihna salariaţilor şi copiilor lor.

activează în interese naţionale ca persoană juridică. Contribuţiile la asigurările sociale de stat obligatorii se calculează din suma salariului calculat şi din alte recompense. pentru angajaţii în bază de contract individual sau contract de acordare a lucrărilor şi serviciilor. gestionează şi administrează sistemul asigurărilor sociale de stat. Contabilitatea datoriilor privind asigurarile Pentru evidenţa sintetică a defalcărilor şi decontărilor aferente contribuţiilor la asigurările sociale în Fondul asigurărilor sociale. În creditul acestui cont se reflectă datoriile calculate privind asigurările.socială obligatorii ale cetăţenilor constituie 6 % din salariu (venit) şi se transferă de către persoanele fizice şi juridice în termenele de recepţionare a mijloacelor pentru achitarea salariilor. asigurarea bunurilor şi personalului întreprinderii este destinat contul de pasiv 533 „Datorii privind asigurările”. Suma primelor de asigurare la companiile de asigurări. iar în debit – mijloacele achitate. a contribuţiilor pentru asigurările sociale se calculează în funcţie de tariful stabilit pentru anul respectiv şi mărimea bazei de calcul şi se reflectă prin formulele contabile:  pentru salariaţii încadraţi în producţie: Dt 811 „Producţia de bază” Dt 812 „Activităţi auxiliare” Dt 813 „Consumuri indirecte de producţie” . datoriilor privind asigurarea medicală. Evidenţa analitică a datoriilor privind asigurările se ţine în vederea obţinerii informaţiei privind existenţa şi destinaţia mijloacelor asigurării. fără reducerea impozitelor şi altor plăţi. virate şi cheltuite. Plata contribuţiilor la asigurările sociale se efectuează prin dispoziţii de plată sau bonuri de plată în care trebuie să se indice tipul plăţii şi perioada pentru care este efectuată această plată pe conturile Casei Naţionale de Asigurări Sociale care reprezintă o instituţie de stat independentă. Soldul acestui cont este creditor şi reprezintă datoriile întreprinderii privind primele de asigurare la finele perioadei de gestiune. 16.

indemnizaţia în caz de sarcină şi lăuzie. pensii diferitelor categorii de populaţii etc. indemnizaţii pentru înmormântare.  pentru salariaţii încadraţi în procesul de procurare. în funcţie de tipul activităţii: Dt 712 „Cheltuieli comerciale” Dt 713 „Cheltuieli generale şi administrative” Dt 721 „Cheltuieli ale activităţii de investiţii” Dt 722 „Cheltuieli ale activităţii financiare” Dt 723 „Pierderi excepţionale” Ct 533 „Datorii privind asigurările”. compensaţii nominative pentru unele categorii de populaţie.  pentru salariaţii care nu sunt ocupaţi direct în producţie. Cernobâl. fiind calculate şi achitate de Casa Naţională de Asigurări Sociale. compensaţii pentru persoanele care au avut de suferit în urma avariei de la C. de creare a activelor. Plăţile efectuate de întreprindere în favoarea angajaţilor se reflectă prin formula contabilă: Dt 533 „Datorii privind asigurările” .E. numai indemnizaţia pentru incapacitate temporară de muncă.Ct 533 „Datorii privind asigurările”.. Întreprinderea achită salariaţilor la locul de muncă de bază pe seama mijloacelor asigurărilor sociale. celelalte indemnizaţii de invaliditate în caz de accidente de muncă sau de boală profesională. de încărcare şi descărcare a materialelor şi în alte lucrări privind aprovizionarea: Dt 112 „Active nemateriale în curs de execuţie” Dt 121 „Active materiale în curs de execuţie Dt 122 „Terenuri” Dt 211 „Materiale” Dt 212 „Animale la creştere şi îngrăşat” Dt 213 „Obiecte de mică valoare şi scurtă durată” Dt 217 „Mărfuri” Ct 533 „Datorii privind asigurările”.A.

Ct 531 „Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii” Ct 532 „Datorii faţă de personal privind alte operaţii”. Evidenţa sintetică şi analitică a decontărilor privind asigurările se reflectă în registrul pentru contul 533 „Datorii privind asigurările” care se elaborează de sine stătător de fiecare întreprindere şi se organizează pe tipuri de asigurări. Dacă întreprinderea a efectuat decontări în plus în Fondul social. pe conturi . Suma spre achitare Casei Naţionale de Asigurări Sociale se calculează ca diferenţa dintre sumele calculate şi achitate efectiv de întreprindere salariaţilor săi. Calcularea primelor de asigurare se reflectă prin formula contabilă: Dt 712 „Cheltuieli comerciale” Dt 713 „Cheltuieli generale şi administrative” Dt 813 „Consumuri indirecte de producţie” Ct 533 „Datorii privind asigurările”. iar la începutul perioadei ulterioare se restabilesc: Dt 229 „Alte creanţe pe termen scurt” Ct 533 „Datorii privind asigurările”. aceste sume se trec în categoria creanţelor pe termen scurt. Angajaţii de asemenea defalcă contribuţii în bugetul asigurărilor sociale de stat în mărime de 1 % din suma salariului şi altor recompense calculate care se reţine din salariul acestora. reflectându- se prin formula contabilă: Dt 531 „Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii” Ct 533 „Datorii privind asigurările”. Virarea primelor de asigurare către organele şi companiile de asigurări se reflectă în felul următor: Dt 533 „Datorii privind asigurările” Ct 241 „Casa” Ct 242 „Cont de decontare” Ct 243 „Cont valutar”. pe asigurători.

corespondente. taxa pentru dreptul de a presta servicii de transportare a călătorilor etc. Sistemul fiscal al Republicii Moldova cuprinde o totalitate de impozite şi taxe divizate în:  impozite generale de stat: impozitul pe venit. impozitul privat. Relaţiile agenţilor economici cu bugetul de stat se concretizează în procesele de calculare. facilităţile acordate. taxa balneară. taxa pentru dreptul de a vinde în zona vamală. taxa pentru amplasarea unităţilor comerciale. achitare şi declarare a impozitelor şi taxelor. 17. taxele percepute în fondul rutier. taxa vamală. accizele. impozitul pentru folosirea resurselor naturale. componenţa şi clasificarea datoriilor privind bugetul. Modul şi termenele de achitare a impozitelor şi taxelor. taxa pentru amenajarea teritoriului. taxa pentru dreptul de a organiza licitaţii locale şi loterii.Caracteristica. La sfârşitul perioadei de gestiune datele din registrul sintetic specificat se trec în Cartea mare. taxa pentru dreptul de a aplica simbolica locală. taxa pe valoarea adăugată. cotele acestora. taxa pentru amplasarea publicităţii (reclamei). taxa hoteliera. precum şi subiecţii şi obiectele impunerii se reglementează de Codul .  impozite locale: impozitul funciar.

şi alte acte normative. legea bugetului de stat pe anul respectiv.2008 şi S. Nu se impozitează venitul obţinut din sursele prevăzute la art. În cadrul contului 534 “Datorii privind decontările cu bugetul” pot fi deschise subconturi în funcţie de tipul impozitelor sau taxelor care au aceeaşi structură formată la contul 225 “Creanţe pe termen scurt privind decontările cu bugetul”. 18.01. 20 al Codului fiscal. . TVA şi accizelor aferente procurărilor. Obiectul impozabil îl reprezintă venitul obţinut din sursele prevăzute la art. Evidenţa analitică a datoriilor privind decontările cu bugetul se ţine pe feluri de impozite şi taxe.Contabilitatea decontărilor cu bugetul privind calculul şi plata impozitului pe venit Modul de determinare şi de evidenţă a impozitului pe veniturile persoanelor juridice se reglementează de Codul fiscal. 18 al Codului fiscal. Astfel.fiscal. dar care nu sunt obligatorii spre plată până la îndeplinirea condiţiilor prevăzute de legislaţia în vigoare. iar în debit – plăţile virate efectiv. contul 535 “Taxa pe valoarea adăugată şi accize de încasat” este destinat generalizării informaţiei privind sumele impozitului pe venit. Planul de conturi prevede şi alte conturi pentru contabilizarea decontărilor cu bugetul care au o utilizare mai redusă datorită specificului efectuării operaţiilor economice. calculate. Legea privind taxele locale. La momentul apariţiei obligaţiei de plată a acestor impozite.N.C. taxelor şi sancţiunilor economice este destinatcontul de pasiv 534 “Datorii privind decontările cu bugetul”.Regulamentul cu privire la determinarea obligaţiilor fiscale aferente impozitului pe venit aprobat prin Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr. În creditul acestui cont se reflectă datoriile calculate faţă de buget privind impozitele şi taxele. Soldul este creditor şi reprezintă suma datoriilor întreprinderii privind plăţile datorate bugetului la sfârşitul perioadei de gestiune. Pentru generalizarea informaţiei privind datoriile faţă de buget aferente impozitelor. sumele lor se trec în contul 534 “Datorii privind decontările cu bugetul”. 12 “Impozitul pe venit” şi. 77 din 30.

În legislaţia fiscală sunt prevăzute reguli de constatare a veniturilor şi cheltuielilor în scopuri fiscale. iar în credit – veniturile acumulate pe tipuri de activităţi. Achitarea în avans a impozitului pe venit se reflectă prin formula contabilă:  debit contul 225 “Creanţe pe termen scurt privind decontările cu bugetul”. Acesta se determină la sfârşitul anului pe baza venitului contabil al perioadei de gestiune corectat cu mărimea diferenţelor permanente şi temporare. venituri şi cheltuieli recunoscute de S.  credit contul 535 “Taxa pe valoarea adăugată şi accize de încasat”. Modul de determinare a diferenţelor permanente şi temporare.2). Pentru determinarea impozitului pe venit.. Datoriile curente privind impozitul pe venit în cursul anului se reflectă în felul următor:  debit contul 731 “Cheltuieli (economii) privind impozitul pe venit”. La sfârşitul anului suma impozitului pe venit plătită în avans se înregistrează prin formula contabilă inversă:  debit contul 535 “Taxa pe valoarea adăugată şi accize de încasat”. – reguli de calcul şi constatare în scopurile contabilităţii financiare. Acest fapt face necesară calcularea venitului impozabil conform regulilor fiscale.C. Acest profit se determină în cursul anului de gestiune prin calcul înRaportul de profit şi pierderi. 2.  credit contul 242 “Conturi curente în valută naţională”.. dar care nu sunt recunoscute de regulile legislaţiei fiscale. Venitul impozabil (pierderea fiscală) reprezintă venitul (pierderea) contabil al perioadei de gestiune corectat în conformitate cu regulile stabilite de legislaţia fiscală. De aceea apar: 1. În debitul acestui cont sunt reflectate cheltuielile acumulate pe tipuri de activităţi. 15 din Codul fiscal este stabilită cota 0 % a impozitului pe venit. la întreprindere se calculează venitul contabil (pierderea contabilă) care reprezintă profitul (pierderea) perioadei de gestiune până la impozitare.N.N. . Comparând suma totală a veniturilor cu suma totală a cheltuielilor. se obţine rezultatul financiar al perioadei până la impozitare. Totodată la moment pentru agenţii economici în baza art. dar care nu sunt recunoscute de regulile S. venituri şi cheltuieli recunoscute conform legislaţiei fiscale.N.C.C. iar la sfârşitul anului – în contul 351 “Rezultat financiar total”. de constatare a datoriilor şi activelor amânate privind impozitul pe venit şi de prezentare în rapoartele financiare este examinat în cartea “Noul sistem contabil al agenţilor economici din Republica Moldova” (vol. subcontul “Impozitul pe venit plătit în avans”. iar în S.

Trecerea în cont la finele perioadei de gestiune a sumelor impozitului pe venit achitate în avans pe parcursul anului se înregistrează prin formula contabilă:  debit contul 534 “Datorii privind decontările cu bugetul”. În contul 534 “Datorii privind decontările cu bugetul” se reflectă suma impozitului pe venit în mărime de 5 % reţinută la sursa de plată în conformitate cu art.  credit contul 534 “Datorii privind decontările cu bugetul”. 532 “Datorii faţă de personal privind alte operaţii”. Virarea la buget a sumelor impozitului pe venit în mărime de 5 % reţinut la sursa de plată se reflectă prin formula contabilă:  debit contul 534 “Datorii privind decontările cu bugetul”  credit conturile 241 “Casa”. credit contul 731 “Cheltuieli (economii) privind impozitul pe venit”. suma efectivă a impozitului pe venit se înregistrează prin formula contabilă:  debit contul 731 “Cheltuieli (economii) privind impozitul pe venit”.  credit contul 225 “Creanţe pe termen scurt privind decontările cu bugetul”. 539 “Alte datorii pe termen scurt”. Concomitent.  credit contul 534 “Datorii privind decontările cu bugetul”. 522 “Datorii pe termen scurt faţă de părţile legate”. 90 al Codului fiscal:  debit conturile 521 “Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale”. . 242 “Conturi curente în valută naţională”.

precum şi pentru importului de bunuri şi servicii.. persoanele juridice şi fizice care importă servicii considerate ca livrări impozabile efectuate de persoanele menţionate. se stabileşte pentru operaţiunile privind transferul proprietăţii asupra bunurilor. 2. servicii în sumă ce depăşeste 200 000 lei. Data obligaţiei fiscale este sau momentul livrării bunurilor sau prestării serviciilor.51. cu excepţia autorităţilor publice. cu excepţia vânzărilor cu amănuntul în numerar la respectarea condiţiilor prevăzute de legislaţia în vigoare. potrivit normelor în vigoare.Contabilitatea decontărilor cu bugetul privind taxa pe valoare adăugată şi accizele Contabilitatea datoriilor faţă de buget privind taxa pe valoarea adăugată Taxa pe valoarea adăugată reprezintă un impozit indirect care. Conform titlului III al Codului fiscal TVA se reflectă în contabilitate în baza principiului specializării exerciţiilor (metodei de calcul). Ea se calculează pentru livrările de bunuri. Fiecare subiect impozabil este obligat să achite suma TVA datorată bugetului. persoanele juridice şi fizice care importă mărfuri. şi care. Livrările impozabile cu TVA trebuie însoţite de factura fiscală – document cu regim special care justifică operaţiunea economică. la cota zero şi livrări scutite de TVA (neimpozabile). să întocmească şi să prezinte Declaraţia privind taxa pe valoarea adăugată pentru fiecare perioadă fiscală nu mai târziu de ultima zi a lunii care urmează după perioada fiscală. sau momentul eliberării facturi fiscale. . Procurările şi livrările sunt înregistrate cronologic. sau momentul primirii plăţii. într-o oricare perioadă de 12 luni consecutive. cotele reduse – 5% şi 8%. persoanele juridice şi fizice care desfăşoară activitate de întreprinzator. suma TVA şi atestă dreptul trecerii în cont a TVA la cumpărător. respectiv. a căror valoare nu depăseste limita stabilită de legislaţia în vigoare. cu exceptia livrărilor scutite de T. şi deţinatorilor patentei de întreprinzator.A. a efectuat livrări de mărfuri. precum şi prestările de servicii.V. în Registrul de evidenţă a procurărilor şi Registrul de evidenţă a livrărilor. specificate la art. 3. în baza cărora se întocmeşte Declaraţia privind taxa pe valoarea adăugată. Aceasta este o taxă care se aplică valorii adăugate la fiecare stadiu al circuitului economic. prestări de servicii. Subiecţii impozabili sînt: 1. 19. cu exceptia persoanelor fizice care importă mărfuri de uz sau consum personal. când eliberarea facturii nu este obligatorie. instituţiilor publice. vânzări. Livrările de bunuri şi servicii pot fi grupate în livrări impozabile cu TVA la cota standard – 20%. în funcţie de ceea ce a avut loc mai înainte.

chitanţelor fiscale sau declaraţiilor vamale şi se reflectă prin formula contabilă  debit contului 534 “Datorii privind decontările cu bugetul” şi  credit conturile 521 “Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale”. Acest impozit. În cazul obţinerii unui sold debitor aferent taxei pe valoarea adăugată la contul specificat. în cazul când cota accizelor este stabilită în suma absolută la unitatea de măsură a mărfii. în cazul în care cota accizelor este stabilită în procente. de regulă. La încasarea în avans a mijloacelor contra livrărilor ulterioare se reflectă prin următoarele formule contabile: 1. accizele sunt achitate de către producătorul sau importatorul de mărfuri supuse accizelor. sau în etalon valoric. La procurarea mărfurilor în scopul desfăşurării activităţii de întreprinzător pe piaţa internă sau prin import. 539 “Alte datorii pe termen scurt” TVA aferentă importului de servicii se calculează şi se reflectă ca datorie la buget şi se trece la cheltuielile perioadei. numită ad valorem.  credit contul 242 “Conturi curente în valută naţională”. Contabilitatea datoriilor faţă de buget privind accizele Accizul reprezintă un impozit indirect de stat care se stabileşte pentru unele mărfuri de consum şi pentru activitatea desfăşurată în domeniul jocurilor cu noroc. Suma TVA de plătit la buget se calculează lunar ca diferenţă dintre TVA aferentă vânzărilor din creditul contului 534 “Datorii privind decontările cu bugetul” şi TVA aferentă cumpărărilor reflectate în debitul acestui cont. . Baza impozabilă a accizelor o constituie volumul ]n expresie naturală. ca urmare. 522 “Datorii pe termen scurt faţă de părţile legate”. la suma avansului primit:  debit contul 242 „Conturi curente în valută naţională”  credit contul 523 „Avansuri pe termen scurt primite” 2. se include în valoarea de cumpărare a mărfurilor supuse accizelor. la suma TVA calculată prin îmărţirea sumei avansului primit la 6:  debit contul 225 “Creanţe pe termen scurt privind decontările cu bugetul”  creditul contul 534 “Datorii privind decontările cu bugetul”. iar la vânzarea ulterioară nu este calculat şi. acesta se trece la creanţe în baza notei contabile prin formula contabilă:  debit contul 225 “Creanţe pe termen scurt privind decontările cu bugetul”. Taxa pe valoarea adăugată aferentă livrărilor de bunuri şi servicii impozabile cu TVA pe piaţa internă se reflectă în creditul contului 534 “Datorii privind decontările cu bugetul” în corespondenţă cu debitul conturilor de mijloace băneşti sau creanţe.  credit contul 534 “Datorii privind decontările cu bugetul”. Achitarea sumei TVA la buget în cazul cînd se obţine sold creditor se reflectă prin formula contabilă:  debit contul 534 “Datorii privind decontările cu bugetul”. TVA aferentă se trece în cont în baza facturilor fiscale.

La procurarea mărfurilor supuse accizelor pe piaţa internă sau prin import în scopul revânzării lor ulterioare. Suma accizelor de plătit la buget se calculează lunar în mărimea accizelor aferente vânzărilor de mărfuri supuse accizelor din creditul contului 534 “Datorii privind decontările cu bugetul”. pentru a fi trecută în cont la respectarea condiţiilor prevăzute de legislaţia în vigoare. trebuie să prezinte Declaraţia privind accizele în termen de o lună care urmează după luna în care a fost efectuată livrarea mărfurilor supuse accizelor. teritoriile. Valoarea impozabilă a accizelor în expresie valorică poate fi: valoarea de piaţă a mărfii. suma accizelor calculată se include în preţul de procurare a mărfurilor supuse accizelor şi se reflectă în debitul conturilor 211 “Materiale” sau 217 “Mărfuri”. valoarea licenţei pentru activitatea desfăşurată în domeniul jocurilor cu noroc. fără TVA şi accize. orice alte locuri. suma accizelor de plătit se calculează ca diferenţa dintre accizele aferente livrărilor de mărfuri supuse accizelor – creditul contului 534 “Datorii privind decontările cu bugetul” şi accizele aferente cumpărărilor de materii prime supuse accizelor care s-au utilizat în procesul de producţie.Contabilitatea decontărilor cu bugetul privind taxa vamală Taxa vamala este o taxa obligatorie perceputa de catre organele vamale la introducerea sau scoaterea marfurilor de pe teritoriul vamal al RM. exportate sau care sunt in tranzit pe teritoriul RM. Obligaţia de plată a accizelor apare la data livrării (transportării) mărfurilor supuse accizelor din încăperea de acciz care reprezintă totalitatea locurilor ce aparţin subiectului impunerii. Suma accizelor de achitat la buget se calculează ca diferenţa dintre suma accizelor încasată sau de încasat şi suma trecută în cont de întreprinderea producătoare conform legislaţiei fiscale. conform legislaţiei în vigoare. sau se procură fără documente care confirmă achitarea accizelor şi se livrează ulterior. Dacă agentul economic procură marfă supusă accizelor cu intenţia de o prelucra sau a produce altă marfă supusă accizelor. valoarea în vamă a mărfurilor supuse accizelor importate determinată conform legislaţiei vamale. suma accizelor calculate se include în preţul de vânzare al mărfurilor produse (prelucrate) şi se înregistrează ca datorie faţă de buget în creditul contului 534 “Datorii privind decontările cu bugetul”. La livrarea de mărfuri supuse accizelor din încăperea de acciz care se produc de producător.Advalorem calculata in % fata de valoarea in vama a marfii . Toţi plătitorii de accize. inclusiv clădirile. subcontul 2251 “Accize de trecut în cont”. cu excepţia importatorilor. terenurile.Cominata care imbina tipurile de taxe vamale specificate la punctul 1 . situate separat şi determinate de certificatul de acciz. Conform legii privind taxa vamala se folosesc urmatoarele tipuri de taxe: . Pentru producătorii şi prelucătorii de mărfuri supuse accizelor care au dreptul la trecerea în cont.Specifica calculata in baza tarifului stailit la o unitate de marfa . în care mărfurile supuse accizelor se prelucrează şi/sau se fabrică. indiferent de faptul dacă ei deţin sau nu certificat de acciz. reflectate în debitul acestui cont. încăperile. Cotele taxei vamale sunt unice si nu pot fi modificate cu exceptia cazurilor prevazute de legislatie si a acordurilor internationale la care RM este parte . Oiectele impunerii cu taxele vamale sunt marfurile importate. Cotele taxelor vamale si lista marfurilor supuse acestora se staileste de Parlament. Platitori ai taxelor vamale sunt persoanele fizice si juridice care detin oiectul impozabil. se expediază de către subiecţii impunerii şi unde se desfăşoară jocurile cu noroc. 20. suma accizelor se reflectă în debitul contului 225 “Creanţe pe termen scurt privind decontările cu bugetul”.

Taxa vamala se achita prin virament la ugetul de stat. Taxele locale. Taxa vamala= 7% *73160=5121. Taxele locale se determină prin produsul dintre cota şi baza de calcul sau pot fi egale cu mărimea fixată de legislaţia în vigoare. in momentul perfectarii documentelor vamale se permite plata numai a diferentei dintre suma calculata si suma platita in avans. 1.Exceptionala care se divizeaza in : Speciala – aplicata pentru a proteja marfurile autohtone la introducerea pe teritoriul vamal a productiei Anti-duping – petrecuta in cazul introducerii pe teritoriul vamal al unor marfuri la preturi mai mici decit valoarea lor in tara exportatoare la momentul importului .2 $ un kg. Aza calcularii taxei vamale o constituie volumul natural sau valoarea in vama a marfurilor determinata in conformitate cu legislatia in vigoare.Cursul pentru 1 $ 11. Includerea TV in costul marfurilor importate Dt 217 Ct 229 5121.si 2 .2*11. Ex. A fost platit in avans pentru taxele vamale 4000 lei.20 lei 5.8 +800*11. Reflectarea taxei vamale achitata in avans Dt 229 Ct 242 4000 4. Taxele locale se aplică de către autorităţilr administraţiei publice locale în limitele competenţei lor şi în conformitate cu Legea privind taxele locale care stabileşte mărimile ale taxelor locale.20 lei 3.:SRL X a procurat de la o firma ungara Y 4500 kg pulpe de gaina la pretul de 1. Contabilitatea decontărilor cu bugetul privind tazele locale Agenţii economici calculează şi achită impozite şi taxe locale. Valoarea in vama este declarata organului vamal de catre declarant la trecerea marfii peste frontiera prin perfectarea declaratiei vamale.20 lei In cazul trecerii marfii peste frontiera vamala agentii economici platesc pe linga taxa vamala si taxa pentru proceduri vamale. termenele lor de plată şi de . 21. Val in vama= 4500* 1. Taxa vamala se achita pina la prezentarea declaratiei vamale. taxa vamala 7% din val marfii.8. cheltuieli de transport 800 $.8=73160 lei 2. Compensatorie – aplicata in cazul introducerii pe teritoriul vamal a marfurilor la producerea sau exportul carora direct sau indirect au fost utilizate suventii. Reflectarea diferentei dintre taxa vamala achitata in avans si cea calculata Dt 229 Ct 227/532 1121.

telex. prin mijloacele de transport. video. prin alte mijloace d) Taxă de Venitul din vînzări a Persoane aplicare a produselor fabricate cărora fizice şi juridice simbolicii locale li se aplică simbolica locală f) Taxă de Suprafaţa totală a persoanele piaţă terenului şi a imobilelor juridice sau fizice amplasate pe teritoriul înregistrate în pieţei calitate de întreprinzător- administrator al pieţei. telegrafice. . Şi jur. însă funcţie de nu sînt incluşi în efectivul caracteristicile trimestrial de salariaţi obiectelor impunerii. prin reţelele telefonice. prezentare a dărilor de seamă fiscale Cota Denumirea Baza impozabilă a Plătitorii de taxei taxe obiectului impunerii locale 1 2 3 4 a) Taxă Numărul mediu Subiecţii Cota taxelor pentru scriptic trimestrial al activităţii de locale se stabileşte amenajarea salariaţilor şi/sau fondatorii întreprinzător de către autoritatea teritoriului întreprinderilor în cazul în (personae fizice şi administraţiei care aceştia activează în juridice) publice locale în întreprinderile fondate. b) Taxă de Venitul din vînzări a Persoane organizare a bunurilor declarate la fiz. Care au licitaţiilor şi licitaţie sau valoarea primit licitaţia de loteriilor pe biletelor de loterie emise a organiza teritoriul unităţii loteriile administrativ- teritoriale c) Taxă de Venitul din vînzări ale Persoane plasare serviciilor de plasare şi/sau fizice şi juridice (amplasare) a difuzare a anunţurilor publicităţii publicitare prin intermediul (reclamei) serviciilor cinematografice.

. penalităţile privind impozitele şi taxele. care prestează servicii de parcare. La sfîrşitul perioadei de gestiune datele din registrul sintetic specificat se trec în Cartea mare. g) Taxă Venitul din vînzări a persoanele pentru cazare serviciilor prestate de juridice sau fizice. nu sunt recunoscute ca deduceri în scopuri de impozitare şi reprezintă diferenţe permanente aferente cheltuielilor la cacularea venitului impozabil. care prestează servicii de cazare. TVA şi accizelor) se reflectă în felul următor: Dt 713 Ct 534 Calcularea sncţiunilor economice( amenzilor. penalităţilor) privind plăţile la buget se înregistrează: Dt 714 Ct 534 Amenzile. Evidenţa sintetică şi analitică a datoriilor privind decontările cu bugetul se reflectă în registrul pentru contul 534 „Datorii privind decontările cu bugetul” care se elaborează la fiecare întreprindere de sine stătător şi se ţine pe tipuri de impozite şi taxe. precum şi sancţiunile economice cu privire la încălcarea legislaţiei în vigoare. Calcularea impozitelor. înregistrate în calitate de întreprinzător. structurile cu funcţii de înregistrate în cazare calitate de întreprinzător. j) Taxă Suprafaţa parcării persoanele pentru parcare juridice sau fizice. taxelor (cu excepţia impozitului pe venit.

 aporturile la capitalul statutar. în baza deciziei privind achitarea lor. În creditul acestui cont se reflectă dividendele calculate. obligaţia de plată a dividendelor apare la data anunţării deciziei privind plata acestora luată de Consiliul observatorilor în cazul plăţii dividendelor intermediare şi Adunarea Generală a Acţionarilor – în cazul plăţii dividendelor anuale. 322 “Rezerve prevăzute de statut”. decât numai în cazul acordării de către bancă sau altă persoană juridică a unei cauţiuni sau garanţii asupra acestor aporturi.  restituirea cotelor sau a unei părţi la lichidarea întreprinderii. . iar în debit – achitarea sau restituirea lor.Contabilitatea datoriilor faţă de fondatori şi alţi participanţi Datoriile faţă de fondatori (acţionari) pot fi grupate în datorii privind:  dividendele. se înregistrează:  debit conturile 334 “Profit utilizat al anului de gestiune”. alte venituri şi plăţi calculate.  credit contul 537 “Datorii faţă de fondatori şi alţi participanţi”. 332 “Profit nerepartizat (pierdere neacoperită) al anilor precedenţi”. La sumele calculate ale dividendelor (veniturilor) fondatorilor. Datoriile faţă de fondatori pot apărea în cadrul efectuării emisiunii suplimentare de acţiuni prin aporturi suplimentare. Soldul acestui cont este creditor şi reprezintă sumele datoriilor faţă de fondatori la finele perioadei de gestiune. 22. aporturile primite în contul acţiunilor emise suplimentar nu pot fi utilizate pînă la înregistrarea totalurilor emisiunii suplimentare de acţiuni. în funcţie de sursă. Evidenţa analitică a datoriilor faţă de fondatori şi alţi participanţi se ţine pe fiecare fondator (participant) şi fel de datorii. Conform legislaţiei în vigoare. Datoriile faţă de fondatorii întreprinderii şi alţi participanţi se înregistrează în contul de pasiv 537 “Datorii faţă de fondatori şi alţi participanţi”. veniturile şi alte plăţi. Conform Legii privind societăţile pe acţiuni.

Conform art. 221 ”Creanţe pe termen scurt aferente facturilor comerciale”. Achitarea dividendelor sub forma altor active (produse.  credit contul 537 “Datorii faţă de fondatori şi alţi participanţi”.  credit conturile 534 „Datorii privind decontările cu bugetul” . 123 “Mijloace fixe”. 242 “Conturi curente în valută naţională”. – cu mijloace băneşti sau alte active:  debit contul 537 “Datorii faţă de fondatori şi alţi participanţi”. După înregistrarea de stat a acţiunilor emise suplimentar capitalul statutar se consideră majorat şi se reflectă prin formula contabilă: . materiale. 90 alin. 242 “Conturi curente în valută naţională”. Societatea pe acţiuni reflectă aporturile primite în cadrul emisiunii suplimentare de acţiuni ca datorii până la înregistrarea de stat a acţiunilor emise suplimentar şi eliberate acţionarilor prin formula contabilă:  debit conturile 111 “Active nemateriale”.  credit conturile 241 “Casa”. Reţinerea impozitului pe venit din dividendele achtiate fondatorilor se reflectă prin formula contabilă:  debit contul 537 “Datorii faţă de fondatori şi alţi participanţi”. 229 “Alte creanţe pe termen scurt”. onform art. 217 “Mărfuri”. 211 “Materiale”.(1) din Codul fiscal reţin şi achită la buget un impozit în mărime de 15% din veniturile îndreptate spre achitare fondatorilor întreprinzătorilor individuali sau gospodăriilor ţărăneşti (de fermier). (3) lit. 241 “Casa”.90 alin. mărfuri) se reflectă ca operaţiuni ordinare de vânzare a acestora.  credit conturile 311 “Capital statutar”. 243 “Conturi curente în valută străină”. 314 “Capital retras”. 243 “Conturi curente în valută străină”. d) din Codul fiscal persoanele specificate la art. 227 “Creanţe pe termen scurt ale personalului”. În debitul acestui cont se reflectă plata dividendelor: – cu acţiuni proprii:  debit contul 537 “Datorii faţă de fondatori şi alţi participanţi”.

societatea pe acţiuni este obligată să restituie subscriptorilor de acţiuni mijloacele depuse de ei în contul acţiunilor. În cazul nevalidării plasării publice a acţiunilor emisiunii suplimentare de către Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare. 23. precum şi dobânda obţinută. Definirea. La sfârşitul perioadei de gestiune datele din registrul sintetic specificat se trec în Cartea mare. Evidenţa sintetică şi analitică a decontărilor cu fondatorii şi alţi participanţi se reflectă în registrul pentru contul 537 “Datorii faţă de fondatori şi alţi participanţi” care se elaborează de sine stătător de fiecare întreprindere şi se ţine pe feluri de datorii şi fondatori. înregistrând în contabilitate formula contabilă inversă. debit contul 537 “Datorii faţă de fondatori şi alţi participanţi”.  credit contul 311 “Capital statutar”. constatarea şi evaluarea cheltuielilor din activitatea operaţională .

Cheltuieli ale activităţii operaţionale. consumurile privind retribuirea muncii. b) la întreprinderile de comerţ – valoarea de bilanţ a mărfurilor vândute (suma cea mai mică dintre valoarea de intrare a mărfurilor procurate şi valoarea realizabilă netă). Cheltuieli privind impozitul pe venit. b) cheltuielile comerciale. c) cheltuielile generale şi administrative. acestea se subdivizează în trei grupe: 1. mărfurilor şi prestărilor de servicii. 3 „Componenţa consumurilor şi cheltuielilor întreprinderii”. şi anume: cheltuielile privind operaţiunile de marketing. Spre deosebire de consumuri. În funcţie de direcţiile efectuării. precum şi consumurile indirecte de producţie aferente serviciilor prestate. c) la întreprinderile de prestări servicii – consumurile de materiale. Acesta cuprinde: a) la întreprinderile de producţie – consumurile materiale directe. d) alte cheltuieli operaţionale. Cheltuielile se efectuează la întreprinderile care desfăşoară toate tipurile de activităţi. Componenţa cheltuielilor.N. 3. Costul vânzărilor reprezintă o parte din consumurile aferente produselor. Acestea cuprind: a) costul vânzărilor. mărfurilor vândute şi serviciilor prestate. Cheltuielile activităţii operaţionale cuprind cheltuielile ocazionate de desfăşurarea activităţii de bază a întreprinderii. modul de evaluare şi de constatare a acestora sunt determinate de prevederile Bazelor conceptuale ale pregătirii şi prezentării rapoartelor financiare şi S. ci se reflectă în Raportul privind rezultatele financiare şi se scad din venituri la determinarea profitului (pierderii) net al perioadei de gestiune. Cheltuielile comerciale sunt cheltuielile aferente desfacerii produselor. cheltuielile privind ambalajele şi . Cheltuieli ale activităţii neoperaţionale. Cheltuielile reprezintă diminuările de avantaje economice care apar în procesul desfăşurării activităţii economico-financiare a întreprinderii. cheltuielile nu se includ în costul produselor fabricate (serviciilor prestate). 2.C. consumurile indirecte de producţie aferente produselor vândute. inclusiv contribuţiile pentru asigurările sociale. consumurile directe privind retribuirea muncii.

reparaţia şi întreţinerea mijloacelor fixe. cheltuielile privind arenda operaţională. precum şi taxa pe valoarea adăugată nerecuperată. cheltuielile privind reparaţiile şi deservirea cu termen de garanţie a produselor şi mărfurilor vândute. cheltuielile pentru protecţia muncii. accizele. corecţiilor la datoriile dubioase etc. rezervelor create.ambalarea produselor şi mărfurilor. lipsurile şi pierderile din deteriorarea valorilor. impozitele. amortizării activelor nemateriale. cheltuielile privind amortizarea activelor nemateriale cu destinaţie generală gospodărească. cheltuielile de reprezentare. cheltuielile sub formă de amenzi. cheltuielile privind returnarea şi reducerea preţurilor la mărfurile vândute. prime plătite vânzătorilor. . cheltuielile aferente creării rezervelor pentru datorii dubioase. diverse adaosuri. consumurile şi cheltuielile se evaluează la valoarea de bilanţ a activelor pe termen lung şi curente ieşite. Alte cheltuieli operaţionale cuprind cheltuielile privind vânzarea altor active curente. În conformitate cu cerinţele Standardelor Naţionale de Contabilitate. cheltuielile de întreţinere a personalului administrativ şi de conducere. a sumelor calculate la retribuirea muncii şi ale contribuţiilor pentru asigurările sociale. cheltuielile de reclamă. cheltuielile din modificarea metodelor de evaluare a activelor curente. consumurile indirecte de producţie nerepartizate. cheltuielile în scopuri de binefacere şi sponsorizare.  prudenţa. sporuri. uzurii mijloacelor fixe şi obiectelor de mică valoare şi scurtă durată. cheltuielile de transport privind desfacerea. despăgubiri. penalităţi. cheltuielilor şi plăţilor preliminate. Cheltuielile generale şi administrative cuprind cheltuielile privind deservirea şi gestiunea întreprinderii în ansamblu: cheltuielile privind uzura. cheltuielile aferente dobânzilor pentru credite şi împrumuturi. cheltuielile pentru deplasările de serviciu ale personalului de conducere. taxele şi plăţile virate în buget potrivit legislaţiei în vigoare (cu excepţia impozitului pe venit). Consumurile şi cheltuielile se constată şi se reflectă în contabilitate în baza respectării următoarelor principii:  specializarea exerciţiilor.  concordanţa. cheltuielile privind retribuirea muncii salariaţilor de la întreprinderile de comerţ care cuprind salariile de bază şi suplimentare. cheltuielile aferente produselor rebutate.

nota contabilă etc.  alte cheltuieli operaţionalу .factura de expediţie. . administrative. materialelor. .factura fiscală. de investiţii şi financiară) şi evenimente excepţionale.fişa de pontaj. .  cheltuielile generale şi  cheltuielile comerciale.  necompensarea. .Cheltuielile activităţii operaţionale cuprind:  costul vânzărilor. 24.bonul de consum al . .foaia de parcurs. Contabilitatea cheltuielilor din activitatea operaţională Contabilitatea cheltuielilor se ţine pe tipuri de activităţi ale întreprinderii (operaţională. Cheltuielile se înregistrează în contabilitate în baza următoarelor documente primare: .

cu condiţia că aceste cheltuieli le suportă furnizorul (vânzătorul): Dt 712 „Cheltuieli comerciale” Ct 812. 522. 539 2. 533.  Costul vânzărilor cuprinde valoarea de bilanţ a mărfurilor vândute. 533. 521. Reflectarea cheltuielilor de reclamă în presă. În cursul perioadei de gestiune la valoarea de bilanţ (costul efectiv) al mărfurilor. 522. 217. produselor vândute. 521. târguri etc. mărfurilor şi de prestare a serviciilor.  Reflectarea cheltuielilor privind ambalarea produselor finite la depozitele întreprinderilor de producţie. secţiile auxiliare sau persoanele terţe: Dt 712 „Cheltuieli comerciale” Ct 531. precum şi serviciile activităţilor auxiliare sau ale persoanelor terţe: Dt 712 „Cheltuieli comerciale” Ct 211 „Materiale”. inclusiv valoarea ambalajului şi materialelor de ambalat. costul efectiv al produselor finite vândute şi serviciilor prestate. 812. 521 3. 812  În cazul returnării mărfurilor (produselor) vândute în cursul anului de gestiune valoarea de bilanţ (costul acestora) se înregistrează prin formula contabilă de stornare (cu semnul „minus”):  Dt 711 „Costul vânzărilor”  Ct 216 „Produse”. editarea pliantelor şi prospectelor. la radio şi televiziune. Evidenţa acestor cheltuieli se ţine în contul 712 „Cheltuieli comerciale”. serviciilor prestate se întocmeşte formula contabilă:  Dt 711 „Costul vânzărilor”  Ct 216 „Produse”. salariile cu contribuţiile pentru asigurările sociale ale muncitorilor care ambalează. Reflectarea cheltuielilor privind retribuirea muncii salariaţilor de la întreprinderile de comerţ aferente nemijlocit vânzării mărfurilor. 531. 217  Cheltuielile comerciale apar în procesul de vânzare a produselor. 539 1. Pentru evidenţa costului vânzărilor este destinat contul 711 „Costul vânzărilor”. 533 4. Reflectarea costului transportării produselor şi mărfurilor de la depozitul întreprinderii până la locul de predare cumpărătorului sau până la staţia de expediere (debarcader. participarea la expoziţii. 811.: . precum şi a salariaţilor de la întreprinderile de alimentaţie publică încadraţi în procesul de fabricare (preparare) şi vânzare a produselor (bucatelor): Dt 712 „Cheltuieli comerciale” Ct 531. 812. aeroport) cu transportul propriu sau de la terţi. Reflectarea cheltuielilor legate de încărcarea produselor şi mărfurilor în mijloacele de transport de muncitorii de la depozite.

încărcarea şi descărcarea produselor şi mărfurilor vândute:  Dt 712 „Cheltuieli comerciale”  Ct 214 „Uzura obiectelor de mică valoare şi scurtă durată”. 532 5. Calcularea uzurii obiectelor de mică valoare şi scurtă durată cu valoarea unitară de peste 500 lei utilizate la ambalarea. 227. Calcularea adaosurilor. Calcularea amortizării activelor nemateriale şi a uzurii mijloacelor fixe utilizate în scopurile generale ale întreprinderii: Dt 713 „Cheltuieli generale şi administrative” Ct 113. 533. 521. 124 3. 539 5. indemnizaţiilor acordate lucrătorilor administraţiei. 1. 243. poştale. 244. Achitarea sau calcularea plăţii pentru serviciile bancare. 539. 531. sporurilor. 242. Pentru evidenţa acestor cheltuieli este destinat contul 713 „Cheltuieli generale şi administrative”. de audit. 532 . 521. personalului de deservire. Dt 713 „Cheltuieli generale şi administrative” Ct 241. 242.C. 521. Trecerea la cheltuieli a valorii de bilanţ a obiectelor de mică valoare şi scurtă durată în valoare nu mai mare de 1/2 (500 lei) din plafonul stabilit de legislaţie pentru o unitate:  Dt 712 „Cheltuieli comerciale”  Ct 213 „Obiecte de mică valoare şi scurtă durată”.  Cheltuielile generale şi administrative reprezintă cheltuielile aferente deservirii şi gestiunii întreprinderii în ansamblu. telegrafice etc.Dt 712 „Cheltuieli comerciale”  Ct 241. indemnizaţiilor. Reflectarea cheltuielilor privind întreţinerea şi reparaţia mijloacelor fixe cu destinaţie generală gospodărească: Dt 713 „Cheltuieli generale şi administrative” Ct 211. Calcularea remuneraţiilor. 6.N. onorariilor autorilor pentru propuneri de raţionalizare şi inovaţii şi a contribuţiilor pentru asigurările sociale:  Dt 713 „Cheltuieli generale şi administrative” Ct 531. juridice. muncitorilor pentru întreruperi în producţie. 812 4. diverselor premii. 3:  Dt 713 „Cheltuieli generale şi administrative”  Ct 531. compensaţiilor salariaţilor întreprinderii şi altor plăţi prevăzute de S. telefonice. 533 2.

812. 4. 217. 242. 534. 213. taxelor de stat. 531.6. 531. 227. 211. căminelor. 211. 512. animalelor la creştere şi îngrăşat şi a altor active curente: Dt 714 „Alte cheltuieli operaţionale” Ct 211. titlurilor de valoare pe termen scurt. Reflectarea cheltuielilor aferente vânzării materialelor. 812 7. 521. 216. 539. sanatoriilor şi altor instituţii incluse în bilanţul întreprinderii): Dt 713 „Cheltuieli generale şi administrative” Ct 124. 522. 214. Trecerea la cheltuieli a avansurilor pe termen scurt acordate anterior şi nereclamate. 212. Evidenţa acestor cheltuieli se ţine în contul 714 „Alte cheltuieli operaţionale”. cu excepţia impozitului pe venit. Achitarea sau calcularea impozitelor şi taxelor. caselor de odihnă. 246 1. cheltuielilor de judecată: Dt 713 „Cheltuieli generale şi administrative” Ct 241. 246 6. Achitarea sau calcularea cheltuielilor privind creditele şi împrumuturile primite: Dt 714 „Alte cheltuieli operaţionale” Ct 511. Reflectarea cheltuielilor pentru întreţinerea producţiilor şi unităţilor de deservire (exploatarea caselor de locuit.  Reflectarea valorii de bilanţ a materialelor. 213. 231. mijloacelor şi documentelor băneşti constatate cu ocazia inventarierii: Dt 714 „Alte cheltuieli operaţionale” Ct211. 539  Alte cheltuieli operaţionale includ cheltuielile aferente activităţii de bază a întreprinderii care nu se referă la cheltuielile comerciale. 812 2. 521. obiectelor de mică valoare şi scurtă durată. 533. Reflectarea lipsurilor şi pierderilor valorilor materiale. animalelor la creştere şi îngrăşat. 213. 241. 533. documentelor băneşti vândute: Dt 714 „Alte cheltuieli operaţionale” Ct 211. instituţiilor preşcolare. 243.513 3. Reflectarea costului rebutului definitiv şi a cheltuielilor privind remedierea rebuturilor:  Dt 714 „Alte cheltuieli operaţionale” Ct811. 215.. la care a expirat termenul de prescripţie: Dt 714 „Alte cheltuieli operaţionale” Ct 224 „Avansuri pe termen scurt acordate”. Reflectarea cheltuielilor anticipate aferente perioadei de gestiune curente: Dt 714 „Alte cheltuieli operaţionale” Ct 251 „Cheltuieli anticipate curente”. 531. 5. 533 . generale şi administrative.

conturile de evidenţă a cheltuielilor activităţii operaţionale se închid prin trecerea rulajelor debitoare ale acestora la rezultatul financiar. lipsurile constatate . Spre deosebire de consumuri. cheltuielilor şi plăţilor preliminate. 6. uzurii mijloacelor fixe şi obiectelor de mică valoare şi scurtă durată. cheltuielile se evaluează la valoarea de bilanţ a activelor pe termen lung şi curente ieşite. 713.  La contabilizarea cheltuielilor apar două probleme principale: 1) evaluarea (măsurarea) cheltuielilor. cheltuielile nu se includ în costul produselor fabricate (serviciilor prestate).  În conformitate cu cerinţele Standardelor Naţionale de Contabilitate. corecţiilor la datoriile dubioase etc. 5. acestea se subdivizează în trei grupe: 4.. adică calcularea sumelor acestora.  Cheltuielile se constată şi se reflectă în contabilitate în baza respectării următoarelor principii:  specializarea exerciţiilor.chelt din activitatea neoperationala  Cheltuielile reprezintă diminuările de avantaje economice care apar în procesul desfăşurării activităţii economico-financiare a întreprinderii. 712. amortizării activelor nemateriale. În funcţie de direcţiile efectuării.  Principiul prudenţei prevede că cheltuielile se constată şi se reflectă în contabilitate în momentul efectuării acestora. rezervelor create. a sumelor calculate la retribuirea muncii şi ale contribuţiilor pentru asigurările sociale. Cheltuieli privind impozitul pe venit. indiferent de momentul plăţii efective a mijloacelor băneşti sau a altei forme de compensare. b) cheltuielile activităţii financiare. 2) constatarea cheltuielilor. De exemplu. Cheltuieli ale activităţii operaţionale. ci se reflectă în Raportul privind rezultatele financiare şi se scad din venituri la determinarea profitului (pierderii) net al perioadei de gestiune. Cheltuieli ale activităţii neoperaţionale. care trebuie să fie reflectate în contabilitate şi rapoartele financiare.  La rindul lor Cheltuielile activităţii neoperaţionale cuprind cheltuielile suportate de întreprindere la desfăşurarea altor feluri de activităţi.   Principiul specializării exerciţiilor prevede că cheltuielile se constată şi se reflectă în contabilitate în perioada de gestiune în care au avut loc. În acest caz se întocmeşte formula contabilă:  Dt 351 „Rezultat financiar total”  Ct 711.  necompensarea.  concordanţa. adică stabilirea perioadei de gestiune în care acestea trebuie să fie reflectate în contabilitate şi rapoartele financiare.  Cheltuielile se efectuează la întreprinderile care desfăşoară toate tipurile de activităţi.  prudenţa. c) pierderile excepţionale. Acestea cuprind: a) cheltuielile activităţii de investiţii. La finele anului de gestiune. 714  25 Definirea constatarea si eval.

valoarea produselor rebutate definitiv. . indiferent de motive şi vinovaţi. 3. Cheltuieli ale activităţii financiare. 2. În cazul când apar îndoieli referitor la primirea sumei cuvenite incluse anterior în venit. Cheltuieli ale activităţii de investiţii. precum şi cheltuielile privind operaţiunile cu titlurile de valoare pe termen lung etc. părţilor legate.  În cursul perioadei de gestiune cheltuielile activităţii de investiţii se acumulează în debitul contului 721 şi se reflectă prin următoarele formule contabile: 1. se înregistrează în contabilitate ca cheltuieli la data depistării acestora. 1. Pentru evidenţa acestor cheltuieli este destinat contul 721 „Cheltuieli ale activităţii de investiţii”.  Principiul concordanţei prevede reflectarea simultană în contabilitate şi rapoartele financiare a cheltuielilor şi veniturilor ocazionate de unele şi aceleaşi operaţiuni economice.   Principiul necompensării nu permite modificarea sumelor cheltuielilor constatate şi reflectate anterior în rapoartele financiare şi casarea reciprocă a acestora în cursul perioadei de gestiune. o asemenea sumă se trece la majorarea cheltuielilor. adică în cursul unei perioade de gestiune. adică o confirmare documentară (acordul în scris al salariatului privind recuperarea daunei materiale. Reflectarea valorii de bilanţ a activelor pe termen lung ieşite: Dt 721 „Cheltuieli ale activităţii de investiţii” Ct 111 „Active nemateriale” Ct 112 „Active nemateriale în curs de execuţie” Ct 121 „Active materiale în curs de execuţie” Ct 122 „Terenuri” Ct 123 „Mijloace fixe” Ct 125 „Resurse naturale” Ct 131 „Investiţii pe termen lung în părţi nelegate” Ct 132 „Investiţii pe termen lung în părţi legate”. dar nu la diminuarea sumei veniturilor constatată iniţial   26 Contabilitatea chelt din activitatea neoperationala  Cheltuielile activităţii neoperaţionale se împart în trei grupe: 1. Pierderi excepţionale. reevaluării acestora. cheltuielile privind remedierea rebuturilor etc. precum şi pierderile din deteriorarea acestora. Suma de recuperare a acestora (veniturile) se constată numai în cazul când întreprinderea are o certitudine întemeiată.). De exemplu. Reflectarea cheltuielilor aferente ieşirii activelor pe termen lung: Dt 721 „Cheltuieli ale activităţii de investiţii” Ct 211 „Materiale” Ct 531 „Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii” Ct 533 „Datorii privind asigurările” Ct 812 „Activităţi auxiliare” Ct 521 „Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale” Ct 522 „Datorii pe termen scurt privind părţile legate” Ct 539 „Alte datorii pe termen scurt”. serviciilor prestate) se constată şi se reflectă în conturile contabile şi rapoartele financiare concomitent cu veniturile din vânzări. participaţiilor în alte întreprinderi.   Cheltuielile activităţii de investiţii reprezintă cheltuielile aferente ieşirii activelor pe termen lung. decizia judecătorească etc. costul vânzărilor (valoarea de bilanţ a produselor. mărfurilor vândute. cu ocazia inventarierii valorilor în mărfuri şi materiale.

Reflectarea pierderilor aferente diferenţelor nefavorabile de curs privind mijloacele şi operaţiunile în valută străină: Dt 722 „Cheltuieli ale activităţii financiare” Ct 221 „Creanţe pe termen scurt aferente facturilor comerciale” Ct 223 „Creanţe pe termen scurt ale părţilor legate” Ct 224 „Avansuri pe termen scurt acordate” Ct 241 „Casa” Ct 243 „Cont valutar” . 5. Reflectarea sumei reducerii din reevaluare aferente activelor pe termen lung ieşite: Dt 721 „Cheltuieli ale activităţii de investiţii” Ct 341 „Diferenţe din reevaluarea activelor pe termen lung”. Pentru evidenţa acestor cheltuieli este destinat contul 722 „Cheltuieli ale activităţii financiare”. Reflectarea lipsurilor şi pierderilor activelor pe termen lung constatate cu ocazia inventarierii: Dt 721 „Cheltuieli ale activităţii de investiţii” Ct 111 „Active nemateriale” Ct 112 „Active nemateriale în curs de execuţie” Ct 121 „Active materiale în curs de execuţie” Ct 123 „Mijloace fixe”. Crearea rezervelor pentru acoperirea cheltuielilor probabile de ieşire a mijloacelor fixe la expirarea duratei de exploatare utilă a acestora: Dt 721 „Cheltuieli ale activităţii de investiţii” Ct 538 „Rezerve pentru cheltuieli şi plăţi preliminate”. arendei finanţate.   Cheltuielile activităţii financiare cuprind cheltuielile aferente plăţii redevenţelor.2. Trecerea la cheltuieli a sumelor ecartului de reevaluare a investiţiilor pe termen lung la ieşirea acestora:  Dt 721 „Cheltuieli ale activităţii de investiţii”  Ct 133 „Modificarea valorii investiţiilor pe termen lung”.  În cursul perioadei de gestiune cheltuielile activităţii financiare se acumulează în debitul contului 722 şi se reflectă prin formulele contabile: 1.   La finele fiecărei perioade de gestiune rulajul debitor al contului 721 „Cheltuieli ale activităţii de investiţii” se scade din venituri la determinarea indicatorului din rândul 090 „Rezultatul din activitatea de investiţii: profit (pierdere)” al Raportului privind rezultatele financiare. Achitarea sau calcularea plăţii (dobânzii) pentru activele pe termen lung primite în arendă finanţată: Dt 722 „Cheltuieli ale activităţii financiare” Ct 242 „Cont de decontare” Ct 243 „Cont valutar” Ct 521 „Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale” Ct 539 „Alte datorii pe termen scurt”. 3. 2. diferenţelor nefavorabile de curs valutar etc. 4.

Trecerea la cheltuieli a valorii de bilanţ a activelor pe termen lung şi curente nimicite sau deteriorate rezultate din evenimentele excepţionale: Dt 723 „Pierderi excepţionale” Ct 111 „Active nemateriale” Ct 112 „Active nemateriale în curs de execuţie” Ct 121 „Active materiale în curs de execuţie” Ct 123 „Mijloace fixe” Ct 211 „Materiale” Ct 212 „Animale la creştere şi îngrăşat” Ct 213 „Obiecte de mică valoare şi scurtă durată” Ct 215 „Producţia în curs de execuţie” Ct 216 „Produse” Ct 217 „Mărfuri” Ct 241 „Casa” Ct 242 „Cont de decontare” Ct 243 „Cont valutar” Ct 244 „Conturi speciale la bănci” Ct 245 „Transferuri băneşti în expediţie” Ct 246 „Documente băneşti Ct 252 „Alte active curente”.Ct 244 „Conturi speciale la bănci” Ct 227 „Creanţe pe termen scurt ale personalului” Ct 511 „Credite bancare pe termen scurt” Ct 512 „Credite bancare pe termen scurt pentru salariaţi” Ct 513 „Împrumuturi pe termen scurt” Ct 521 „Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale” Ct 522 „Datorii pe termen scurt faţă de părţile legate” Ct 534 „Datorii privind decontările cu bugetul”.   La finele fiecărei perioade de gestiune rulajul debitor al contului 722 „Cheltuieli ale activităţii financiare” se ia în calcul la determinarea indicatorului din rândul 100 „Rezultatul din activitatea financiară: profit (pierdere)” al Raportului privind rezultatele financiare. modificarea legislaţiei ţării şi alte evenimente excepţionale.   Pierderile excepţionale cuprind pierderile din calamităţile naturale. În acest caz se întocmesc formulele contabile: 1. Evidenţa acestor pierderi se ţine în contul 723 „Pierderi excepţionale”.  În cursul perioadei de gestiune în debitul contului 723 se acumulează cu total cumulativ de la începutul anului pierderile din evenimentele excepţionale. perturbările politice. Reflectarea cheltuielilor privind lichidarea consecinţelor evenimentelor excepţionale:  Dt 723 „Pierderi excepţionale” . 2.

În acest caz se întocmeşte formula contabilă:  Dt 351 „Rezultat financiar total”  Ct 721 „Cheltuieli ale activităţii de investiţii”  Ct 722 „Cheltuieli ale activităţii financiare”  Ct 723 „Pierderi excepţionale”. adică determinarea mărimii (sumei) acestora care trebuie să fie reflectată în contabilitate şi rapoartele financiare. adică stabilirea perioadei de gestiune în care acestea trebuie să fie reflectate în contabilitate şi rapoartele financiare. sub formă de majorare a activelor sau de micşorare a datoriilor. prestarea serviciilor şi din alte operaţiuni efectuate în procesul desfăşurării activităţii economico-financiare a întreprinderii.  La contabilizarea veniturilor apar două probleme principale: 1) evaluarea veniturilor.   La finele fiecărei perioade de gestiune pierderile excepţionale acumulate în debitul contului 723 se reflectă în Raportul privind rezultatele financiare şi se iau în calcul la determinarea indicatorului din rândul 120 “Rezultatul excepţional: profit (pierdere)”.        27definirea constatarea si evaluarea veniturilor din  activitatea operationala  Veniturile reprezintă afluxuri globale de avantaje economice obţinute de întreprindere în cursul perioadei de gestiune. cu excepţia sporurilor pe seama aporturilor proprietarilor întreprinderii. Veniturile se exprimă sub formă de majorare a activelor sau micşorare a datoriilor. . Ct 211 „Materiale”  Ct 531 „Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii”  Ct 533 „Datorii privind asigurările”  Ct 241 „Casa”  Ct 521 „Datorii pe termen scurt privind facturile”  Ct 812 „Activităţi auxiliare”. 2) constatarea veniturilor.  Prin afluxuri globale de avantaje economice se înţeleg încasările primite sau care urmează să fie primite din vânzarea mărfurilor (produselor).   La finele anului de gestiune conturile de evidenţă a cheltuielilor activităţii neoperaţionale se închid prin trecerea rulajelor debitoare ale acestora la rezultatul financiar. care conduc la creşterea capitalului propriu.

veniturile se determină la valoarea venală (justă) care reprezintă suma la care activul poate fi schimbat în procesul operaţiunii comerciale între părţile independente. suma veniturilor poate fi mai mică sau mai mare decât valoarea venală a produselor.  Veniturile se constată numai atunci când întreprinderea are o certitudine întemeiată în vederea obţinerii acestora. veniturile se constată la o sumă mai joasă. mărfurilor şi serviciilor vândute. b) existenţa posibilităţii reale de a determina cu certitudine suma veniturilor.C. în baza ratei dobânzii estimative (imputabile). potrivit căruia veniturile se constată şi se reflectă în contabilitate numai atunci şi când acestea sunt câştigate întreprinderea este sigură că le va obţine. o astfel de certitudine survine numai după primirea mijloacelor băneşti sau după înlăturarea incertitudinilor de natură diversă.  La constatarea veniturilor este necesar de a respecta principiul prudenţei sau conservatismului. necompensarea  În conformitate cu cerinţele S. prudenţa. în cazul când mărfurile se vând la preţuri reduse. concordanţa. suma nominală a încasărilor viitoare şi suma veniturilor constatate va fi mai mare decât valoarea venală. cu un nivel analog al riscului în acordarea de credite sau  rata dobânzii care scontează valoarea nominală a activului sau datoriei financiare până la preţul curent al mărfurilor şi serviciilor la vânzarea acestora contra mijloace băneşti  Veniturile se constată în cazul respectării unor anumite criterii care diferă în funcţie de sursele de obţinere a acestora: vânzarea produselor finite şi a mărfurilor. Evaluarea şi constatarea veniturilor se efectuează în baza următoarelor principii fundamentale ale contabilităţii: specializarea exerciţiilor. Astfel. b) veniturile sub formă de dobânzi care reprezintă diferenţa dintre veniturile din vânzarea mărfurilor şi serviciilor şi suma nominală a încasărilor viitoare de mijloace băneşti. acordarea în folosinţa altor persoane a activelor proprii. informate şi interesate. dar nu la preţul obişnuit.  În cazuri distincte. adică cu o sumă mai mică decât preţul obişnuit de vânzare.N. 18. care au consimţit tranzacţia.  La vânzarea mărfurilor şi serviciilor pe credit.  Rata dobânzii estimativă utilizată pentru scontarea încasărilor viitoare de mijloace băneşti se determină luând ca bază de calcul: a) rata dobânzii existentă pentru activele sau datoriile financiare. În unele cazuri. . Criteriile generale pentru constatarea tuturor felurilor de venituri sunt: a) existenţa unei certitudini întemeiate că avantajele economice aferente tranzacţiei vor fi obţinute de întreprindere. În acest caz veniturile din vânzări cuprind: a) veniturile din vânzarea mărfurilor şi serviciilor care se evaluează prin scontarea încasărilor viitoare de mijloace băneşti. prestarea serviciilor.

                28 Contabilitatea veniturilor din activitatea operaţională . în conformitate cu cota de participaţie în capitalul statutar. La calcularea dividendelor neplătite. Veniturile se determină în baza ratei dobânzii necesare pentru scontarea fluxului încasărilor viitoare de mijloace băneşti. mărcilor de fabrică. în baza profitului net obţinut. indiferent de momentul încasării efective a mijloacelor băneşti.  Dividendele se constată ca venit în perioada de gestiune în care acestea au fost anunţate. între acţionari (asociaţi). veniturile din aceste operaţiuni se constată în baza principiului specializării exerciţiilor la data livrării mărfurilor sau prestării serviciilor. drepturilor de autor. 18.  În afară de veniturile rezultate din vânzarea produselor finite şi prestarea serviciilor. anunţată pentru perioada de gestiune. venituri sub formă de dobânzi. adică atunci când a fost stabilit dreptul acţionarilor de a le încasa.N.C. Acestea se constată ca venituri în bază corelaţiei temporare care ia în considerare veniturile reale din activ. aşteptate în cursul duratei de serviciu a activului pentru restabilirea (echilibrarea) valorii de intrare a acestuia  Redevenţele reprezintă sumele primite pentru acordarea în folosinţa persoanelor terţe a activelor nemateriale (brevetelor. suma totală a dividendelor.  Dobânzile reprezintă veniturile obţinute din acordarea în folosinţă a mijloacelor băneşti altor persoane prin procurarea titlurilor de valoare. licenţelor. Majoritatea întreprinderilor obţin venituri din vânzarea produselor finite.)  Dividendele reprezintă sumele calculate în urma repartizării venitului net după impozitare. programelor informatice etc. Conform S. mărfurilor sau din prestarea serviciilor. până la procurarea titlurilor de valoare ale companiei. redevenţe şi dividende. întreprinderile obţin. se repartizează între perioada de până/după procurarea acestora. de asemenea.

 bonul de încasări. penalităţi.   Veniturile din activitatea operaţională se înregistrează în contabilitate în baza următoarelor documente primare:  factura fiscală. precum şi sub formă de amenzi.  În cursul anului de gestiune alte venituri operaţionale se înregistrează prin formula contabilă: . recuperări de daune materiale.  dispoziţia de plată. perioade de obţinere a acestora şi alte direcţii stabilite în politica de contabilitate a întreprinderii.  procesul-verbal de primire-predare a serviciilor prestate. În cazul returnării sau reducerii preţurilor la mărfurile (produsele) vândute în cursul anului de gestiune diferenţele aferente se înregistrează în contul 611 prin formula contabilă de stornare (cu semnul „minus”): Dt 221 „Creanţe pe termen scurt aferente facturilor comerciale” Dt 223 „Creanţe pe termen scurt ale părţilor legate” Ct 611 „Venituri din vânzări”. prestarea serviciilor.   Evidenţa analitică a veniturilor din activitatea operaţională se ţine pe tipuri de venituri. dar aferente perioadei de gestiune curente Ct 611 „Venituri din vânzări” – la suma totală a veniturilor din vânzări constatată în decursul anului de gestiune. schimbul) activelor curente. corespunzătoare.C. conform facturilor prezentate pentru plată cumpărătorilor.N.  Veniturile din activitatea operaţională se subdivizează în două grupe: a) venituri din vânzări care cuprind încasările din comercializarea produselor. salariaţilor întreprinderii Dt 422 „Venituri anticipate pe termen lung” Dt 515 „Venituri anticipate curente” – la suma veniturilor din vânzări.  Pentru evidenţa sintetică a acestor venituri sunt destinate conturile de pasiv 611 „Venituri din vânzări” şi 612 „Alte venituri operaţionale”. b) alte venituri operaţionale din care fac parte sumele primite sau de primit din ieşirea (vânzarea. arenda operaţională. obţinute în perioadele precedente. rezultate din modificările metodelor de evaluare a activelor curente etc. mărfurilor. contractele de construcţie. clienţilor.  procesul-verbal de inventariere etc. mărfurilor vândute şi serviciilor prestate (fără TVA şi accize). mărfurilor şi serviciilor prestate (fără TVA şi accize) Dt 221 „Creanţe pe termen scurt aferente facturilor comerciale” Dt 223 „Creanţe pe termen scurt ale părţilor legate” Dt 227 „Creanţe pe termen scurt ale personalului” – la valoarea de vânzare a produselor. cu excepţia produselor finite şi mărfurilor.  factura de expediţie. părţilor legate. În creditul acestor conturi se înregistrează în cursul perioadei de gestiune cu total cumulativ de la începutul anului sumele veniturilor constatate în conformitate cu prevederile S. surse. iar în debit – trecerea la finele anului de gestiune a veniturilor acumulate în contul de evidenţă a rezultatelor financiare. despăgubiri.   În cursul anului de gestiune veniturile din vânzări se înregistrează prin formula contabilă: Dt 241 „Casa” Dt 242 „Cont de decontare” Dt 243 „Cont valutar” – la suma încasărilor din vânzarea produselor. operaţiunile pe bază de barter.

titluri de valoare pe termen scurt etc. obiectelor de mică valoare şi scurtă durată. Închiderea conturilor nominalizate se efectuează la sfârşitul anului de gestiune cu contul 351 „Rezultat financiar total”. conform evaluării precedente. În acest caz se întocmeşte următoarea formulă contabilă: Dt 611 „Venituri din vânzări” Dt 612 „Alte venituri operaţionale” Ct 351 „Rezultat financiar total”. despăgubirilor calculate şi a altor sancţiuni pentru nerespectarea clauzelor contractelor încheiate. părţilor legate.) Dt 221 „Creanţe pe termen scurt aferente facturilor comerciale” Dt 223 „Creanţe pe termen scurt ale părţilor legate” Dt 227 „Creanţe pe termen scurt ale personalului” – la valoarea de vânzare a altor active curente realizate (fără TVA şi accize). penalităţilor. Dt 521 „Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale” Dt 522 „Datorii pe termen scurt faţă de părţile legate” Dt 523 „Avansuri pe termen scurt primite” Dt 532 „Datorii faţă de personal privind alte operaţii” Dt 539 „Alte datorii pe termen scurt” – la suma datoriilor pe termen scurt anulate în legătură cu expirarea termenului de prescripţie Ct 612 „Alte venituri operaţionale” – la suma totală a altor venituri operaţionale constatată în decursul perioadei de gestiune. dar aferente perioadei de gestiune curente. conform facturilor prezentate pentru plată cumpărătorilor. precum şi la mărimea depăşirii valorii realizabile nete a acestora. salariaţilor întreprinderii Dt 211 „Materiale” Dt 213 „Obiecte de mică valoare şi scurtă durată” Dt 215 „Producţia în curs de execuţie” Dt 216 „Produse” Dt 217 „Mărfuri” – la valoarea plusurilor de bunuri materiale constatate cu ocazia inventarierii. suma pretenţiilor recunoscute de către cumpărători şi clienţi Dt422 „Venituri anticipate pe termen lung” Dt 515 „Venituri anticipate curente” – la suma altor venituri operaţionale obţinute în perioadele precedente. La finele fiecărei perioade de gestiune rulajele creditoare cu total cumulativ de la începutul anului ale conturilor 611 şi 612 se reflectă pe rândurile corespunzătoare ale Raportului privind rezultatele financiare. în limitele valorii de intrare (costului) a acestora Dt 228 „Creanţe pe termen scurt privind veniturile calculate” – la plata calculată pentru activele materiale şi nemateriale pe termen lung transmise în arenda operaţională Dt 229 „Alte creanţe pe termen scurt” – la suma amenzilor. .Dt 241 „Casa” Dt 242 „Cont de decontare” Dt 243 „Cont valutar” – la suma încasărilor (fără TVA şi accize) din vânzarea altor active curente (materialelor.

dobînzile. c) venituri excepţionale la care se referă sumele primite de la organele de stat.   Venituri din activitatea neoperaţională care includ sumele primite sau de primit din alte tipuri de activităţi ale întreprinderii: a) veniturile din activitatea de investiţii. companiile de asigurări. venituri sub formă de diferenţe de curs valutar. .constatarea si evaluarea veniturilor din activitatea neoperationala   Veniturile reprezintă afluxuri globale de avantaje economice obţinute de întreprindere în cursul perioadei de gestiune. mijloacelor fixe. dividendele calculate.  La contabilizarea veniturilor apar două probleme principale: 3) evaluarea veniturilor.       29 Definirea . perturbări politice şi alte evenimente excepţionale. sumele diferenţelor din reevaluarea activelor pe termen lung ieşite. sub formă de majorare a activelor sau de micşorare a datoriilor. a activelor nemateriale şi materiale pe termen lung. b) veniturile din activitatea financiară. valoarea activelor intrate cu titlu gratuit. pe un termen mai mare de un an. terenurilor. sume conform contractelor de neincludere în concurenţă etc. cu excepţia sporurilor pe seama aporturilor proprietarilor întreprinderii. subvenţii de stat. persoanele juridice şi fizice sub formă de recuperare a pierderilor din calamităţi. care cuprind sumele rezultate din transmiterea în folosinţa altor persoane juridice şi fizice. adică stabilirea perioadei de gestiune în care acestea trebuie să fie reflectate în contabilitate şi rapoartele financiare. 4) constatarea veniturilor. prime. care conduc la creşterea capitalului propriu. adică determinarea mărimii (sumei) acestora care trebuie să fie reflectată în contabilitate şi rapoartele financiare. premii şi sume sponsorizate. veniturile din operaţiunile cu părţile legate.. sumele încasate din vînzarea activelor nemateriale. în a căror componenţă intră sumele rezultate din ieşirea şi reevaluarea activelor pe termen lung ale întreprinderii.

 Clasificarea veniturilor pe tipuri de activităţi poartă un caracter convenţional şi nu este identică pentru toate întreprinderile.  Dobânzile reprezintă veniturile obţinute din acordarea în folosinţă a mijloacelor băneşti altor persoane prin procurarea titlurilor de valoare.N. concordanţa. indiferent de momentul încasării efective a mijloacelor băneşti.  În afară de veniturile rezultate din vânzarea produselor finite şi prestarea serviciilor. În unele cazuri. Conform S. potrivit căruia veniturile se constată şi se reflectă în contabilitate numai atunci şi când acestea sunt câştigate întreprinderea este sigură că le va obţine.  Veniturile se constată numai atunci când întreprinderea are o certitudine întemeiată în vederea obţinerii acestora.  La constatarea veniturilor este necesar de a respecta principiul prudenţei sau conservatismului. Acestea se constată ca venituri în bază corelaţiei temporare care ia în considerare veniturile reale din activ.  Evaluarea şi constatarea veniturilor se efectuează în baza următoarelor principii fundamentale ale contabilităţii: specializarea exerciţiilor. venituri sub formă de dobânzi. de asemenea. mărfurilor sau din prestarea serviciilor. Veniturile rezultate din unele şi aceleaşi tranzacţii pot fi constatate la o întreprindere ca venituri din activitatea operaţională. o astfel de certitudine survine numai după primirea mijloacelor băneşti sau după înlăturarea incertitudinilor de natură diversă.C. 18. iar la altă întreprindere – ca venituri din activitatea neoperaţională. Veniturile se determină în baza ratei dobânzii necesare pentru scontarea fluxului încasărilor viitoare de mijloace băneşti. Astfel.N.C. întreprinderile obţin.  Majoritatea întreprinderilor obţin venituri din vânzarea produselor finite. 18 „Venitul”. Totodată pentru majoritatea întreprinderilor aceste venituri au un caracter secundar şi se includ în componenţa veniturilor din activitatea neoperaţională. veniturile din aceste operaţiuni se constată în baza principiului specializării exerciţiilor la data livrării mărfurilor sau prestării serviciilor. prudenţa. pentru instituţiile financiare dobânzile.  Modul de evaluare şi criteriile de constatare a veniturilor sunt reglementate de Bazele conceptuale ale pregătirii şi prezentării rapoartelor financiare şi S. necompensarea. iar pentru companiile de leasing – plăţile primite sau de primit din contractele de leasing financiar se consideră ca venituri din vânzări. aşteptate în cursul duratei de serviciu a activului pentru restabilirea (echilibrarea) valorii de intrare a acestuia . redevenţe şi dividende.

sumele diferenţelor din reevaluarea activelor pe termen lung ieşite.). licenţelor.  venituri excepţionale. mijloacelor fixe.  Evidenţa analitică a acestor venituri se ţine pe tipuri de venituri. terenurilor.  Veniturile din activitatea de investiţii se reflectă în contabilitate în baza aceloraşi documente ca şi veniturile din activitatea operaţională. drepturilor de autor.  Dividendele se constată ca venit în perioada de gestiune în care acestea au fost anunţate.  venituri din activitatea financiară. programelor informatice etc. La calcularea dividendelor neplătite. până la procurarea titlurilor de valoare ale companiei. anunţată pentru perioada de gestiune. în conformitate cu cota de participaţie în capitalul statutar. se repartizează între perioada de până/după procurarea acestora            30 Contabilitatea veniturilor din activitatea neoperationala  Veniturile din activitatea neoperaţională se subdivizează în trei grupe:  venituri din activitatea de investiţii. veniturile din operaţiunile cu părţile legate. între acţionari (asociaţi). surse şi perioade de obţinere a acestora.  Evidenţa veniturilor din activitatea de investiţii  Veniturile din activitatea de investiţii cuprind sumele obţinute din ieşirea şi reevaluarea activelor pe termen lung ale întreprinderii (sumele încasate din vânzarea activelor nemateriale.)  Dividendele reprezintă sumele calculate în urma repartizării venitului net după impozitare. . în baza profitului net obţinut. etc. dobânzile. dividendele calculate. mărcilor de fabrică. adică atunci când a fost stabilit dreptul acţionarilor de a le încasa.  Redevenţele reprezintă sumele primite pentru acordarea în folosinţa persoanelor terţe a activelor nemateriale (brevetelor. suma totală a dividendelor.

la valoarea plusurilor de active pe termen lung constatate cu ocazia inventarierii  debit contul 111 “Active nemateriale”  debit contul 121 “Active materiale în curs execuţie”  debit contul 123 “Mijloace fixe”  credit contul 621 „Venituri din activitatea investiţională”  5.  Evidenţa veniturilor din activitatea financiară . dar aferente perioadei de gestiune curente:  debit contul 422 “Venituri anticipate pe termen lung”  debit contul 515 “Venituri anticipate curente”  credit contul 621 “Venituri din activitatea de investiţii”  Contul 621 „Venituri din activitatea de investiţii” se închide la sfârşitul anului prin formula contabilă:  debit contul 621 “Venituri din activitatea de investiţii”  credit contul 351 “Rezultat financiar total”. la suma veniturilor din activitatea de investiţii. calculată anticipat:  debit contul 211 “Materiale”  credit contul 621 „Venituri din activitatea investiţională”  6. la sumele încasate din vânzarea activelor pe termen lung (fără TVA şi accize).  Pentru evidenţa sintetică a veniturilor din activitatea de investiţii este destinat contul de pasiv 621 „Venituri din activitatea de investiţii”.În creditul acestui cont se reflectă sumele veniturilor constatate în cursul perioadei de gestiune cu total cumulativ de la începutul anului. la suma dividendelor. iar în debit – trecerea la finele anului de gestiune a veniturilor acumulate la contul de rezultate financiare. la suma ecartului de reevaluare aferentă activelor pe termen lung ieşite:  debit contul 341 “Diferenţe din reevaluarea activelor pe termen lung”  credit contul 621 „Venituri din activitatea investiţională”  7. la valoarea materialelor rezultate din lichidarea mijloacelor fixe care depăşeşte valoarea rămasă.  Veniturilor din activitatea de investiţii se înregistrează în cursul anului de gestiune prin formulele contabile:  1. obţinute în perioadele precedente. la valoarea de vânzare a activelor pe termen lung ieşite (fără TVA şi accize) cu achitare ulterioară:  debit contul 223 “Creanţe pe termen scurt ale părţilor legate”  debit contul 227 “Creanţe pe termen scurt ale personalului”  debit contul 229 “Alte creanţe pe termen scurt”  credit contul 621 „Venituri din activitatea investiţională”  3.  debit contul 241 “Casa”  debit contul 242 “Cont curent în valută naţională”  debit contul 243 “Cont curent în valută străină”  credit contul 621 „Venituri din activitatea investiţională”  2.  La finele fiecărei perioadei de gestiune din rulajul creditor al contului621 „Venituri din activitatea de investiţii” se scad cheltuielile activităţii de investiţii la determinarea rezultatului la determinarea indicatorului din rîndul 090 „Rezultatul din activitatea de investiţii: profit (pierdere)” al Raportului privind de profit şi pierdere. dobânzilor şi altor venituri calculate:  debit contul 228 “Creanţe pe termen scurt privind veniturile calculate”  credit contul 621 „Venituri din activitatea investiţională”  4.

precum şi a încasărilor de la alte persoane sub formă de sume sponsorizate. premii şi sponsorizări.  debit contul 241 “Casa”  debit contul 242 “Cont curent în valută naţională”  debit contul 243 “Cont curent în valută străină”  credit contul 622 „Venituri din activitatea financiară”  4. În creditul acestui cont se reflectă sumele veniturilor constatate în cursul perioadei de gestiune cu total cumulativ de la începutul anului. premiilor. venituri sub formă de diferenţe de curs valutar. la valoarea activelor primite cu titlu gratuit de la alte persoane juridice şi fizice. valoarea activelor intrate cu titlu gratuit. dar aferente perioadei de gestiune curente:  debit contul 422 “Venituri anticipate pe termen lung”  debit contul 515 “Venituri anticipate curente”  credit contul 622 “Venituri din activitatea financiară”  Contul 622 „Venituri din activitatea financiară” se închide la sfârşitul anului prin formula contabilă:  debit contul 622 “Venituri din activitatea financiară”  credit contul 351 “Rezultat financiar total” . primelor.Evidenţa analitică a acestor venituri se ţine pe tipuri de venituri. surse şi perioade de obţinere a acestora.  Veniturile din activitatea financiară se reflectă în contabilitate în baza aceloraşi documente ca şi veniturile din activităţile operaţională şi de investiţii.  debit contul 111 “Active nemateriale”  debit contul 121 “Active materiale în curs de execuţie”  debit contul 122 “Terenuri”  debit contul 123 “Mijloace fixe”  debit contul 211 “Materiale”  debit contul 213 “Obiecte de mică valoare şi scurtă durată”  debit contul 217 “Mărfuri”  credit contul 622 „Venituri din activitatea financiară”  2. la suma subvenţiilor primite din buget. conform contractelor de neangajare în concurenţă.  Veniturile din activitatea financiară cuprind sumele rezultate din transmiterea în arendă finanţată (leasing financiar) a activelor nemateriale şi materiale pe termen lung. la suma veniturilor din activitatea financiară obţinute în perioadele precedente. subvenţii de stat. iar în debit – trecerea la finele anului de gestiune a veniturilor acumulate la contul de rezultate financiare. prime.  În cursul anului de gestiune veniturile din activitatea financiară se înregistrează prin formulele contabile:  1.  Pentru evidenţa sintetică a veniturilor din activitatea financiară este destinat contul de pasiv cu aceiaşi denumire 622 „Venituri din activitatea financiară”. la suma veniturilor din diferenţele de curs valutar aferente conturilor valutare şi operaţiunilor în valută străină:  debit contul 221 “Creanţe pe termen scurt aferente facturilor comerciale”  debit contul 223 “Creanţe pe termen scurt ale părţilor legate”  debit contul 224 “Avansuri pe termen scurt acordate”  debit contul 241 “Casa”  debit contul 243 “Cont curent în valută străină”  debit contul 227 “Creanţe pe termen scurt ale personalului”  debit contul 521 “Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale  debit contul 522 “Datorii pe termen scurt faţă de părţile legate”  debit contul 534 “Datorii privind decontările cu bugetul”  credit contul 622 „Venituri din activitatea financiară”  3. sume conform contractelor de neangajare în concurenţă etc.

 La finele fiecărei perioadei de gestiune din rulajul creditor al contului622 „Venituri din activitatea financiară” se scad cheltuielile activităţii de investiţii la determinarea indicatorului din rîndul 100 „Rezultatul din activitatea de financiară: profit (pierdere)” al Raportului privind de profit şi pierdere. surse şi perioade de obţinere a acestora. sunt necesare procesele-verbale ale organele competente (comisiilor de lichidare a consecinţelor calamităţilor naturale.).  La finele fiecărei perioadei de gestiune din rulajul creditor al contului623 “Venituri excepţionale” se scad pierderile excepţionale la determinarea indicatorului din rîndul 120 „Rezultatul excepţional: profit (pierdere)” al Raportului privind de profit şi pierdere.  În cursul anului de gestiune veniturile excepţionale se înregistrează prin formulele contabile:  1. organelor de poliţie şi judiciare.  Pentru evidenţa sintetică a veniturilor excepţionale este destinat contul de pasiv cu aceiaşi denumire 623 „Venituri excepţionale”. la sumele de primit de la companiile de asigur[ri pentru recuperarea pierderilor din evenimentele excepţionale:  debit contul 229 “Alte creanţe pe termen scurt”  credit contul 623 “Venituri excepţionale”  La finele anului de gestiune conturile 623 se închide prin formula contabilă:  debit contul 623 “Venituri excepţionale”  credit contul 351 “Rezultat financiar total”. persoanele juridice şi fizice pentru recuperarea pierderilor din evenimentele excepţionale:  debit contul 211 “Materiale”  debit contul 213 “Obiecte de mică valoare şi scurtă durată”  debit contul 217 “Mărfuri”  debit contul 241 “Casa”  debit contul 242 “Cont curent în valută naţională”  debit contul 243 “Cont curent în valută străină”  credit contul 623 „Venituri excepţionale”  2.  Veniturile excepţionale se reflectă în contabilitate în baza aceloraşi documente primare ca şi veniturile din alte activităţi. perturbări politice. care confirmă evenimentul excepţional corespunzător. precum şi acordurile în scris a părţilor vinovate în comiterea accidentelor privind recuperarea prejudiciului material cauzat. iar în debit – trecerea la finele anului de gestiune a veniturilor acumulate la contul de rezultate financiare. companiile de asigurări.     . accidente şi alte evenimente excepţionale.  Evidenţa veniturilor excepţionale  Venituri excepţionale cuprind sumele primite de la organele de stat. În plus. la valoarea activelor şi suma mijloacelor băneşti primite de la organele de stat. întreprinderilor şi persoanelor fizice sub formă de recuperare a pierderilor din calamităţi.  Evidenţa analitică a veniturilor excepţionale se ţine pe tipuri de venituri. Încreditul acestui cont se reflectă sumele veniturilor constatate în cursul perioadei de gestiune cu total cumulativ de la începutul anului. acorduri în scris a persoanelor vinovate etc.

 31 Contabilitatea rezultatelor financiare ale anului de gestiune  Rezultatul financiar se determina de fiecare tip de activitate realizat de # prin scaderea cheltuielilor aferente activitatii respective din veniturile abtinute pe parcursul perioadei.  Profitul net poate fi utilizat: 1. rezultatul din activitatea de investitii(RAI). 723  Daca la deschiderea 351 rulajul pe Ct e mai mare decit pe Dt avem profit (profit pina la impozitare). Utilizarea profitului pentru plata devidentelor Dt 333 Ct 537 3. Astfel avem rezultatul din activitatea operational (RAO). In calitatea de document justificativ serveste extrasul din procesul verbal al adunarii organului autorizat .  Determinarea rezultatelor financiare se efectuiaza prin inchiderea conturilor de venituri si cheltuieli cu 351: 1) Inchiderea veniturilor  Dt 611. 713. rezultatul din activitatea financiara(RAF). 323 2. Devidente in avans Dt 334 Ct 537 4. 712. a) 731 se inchide cu 351  Dt 351 Ct 731 b) Determinarea profitului net sau pierderii cu ajutorul contului 333  Dt 351 Ct 333 la suma profitului net  Dt 333 Ct 351 la suma pierderii nete  Profitul sau pierderea perioadei poate fi consumata in baza deciziilor proprietarilor / actionarilor #.  Calculul obligatiunii # privind plat ape venit a impozitului se determina pe 731 . Fiecare nou an financiar trebuie sa inceapa cu soldul 0 al contului 333. 722. 714.621. 322. Crearea rezervelor Dt 333 Ct 321. Pe seama profitului anului de gestiune poate fi acoperita pierderea anilor precedent Dt 333 Ct 332  Soldul contului 333 reprezinta suma profitului nerepartizat sau pierderea neacoperita a anului de gestiune ramasa la dispozitia #.  Daca rulajul pe Dt > Ct – avem pierdere pina la impozitare.623 Ct 351 2) Conturi de cheltuieli  Dt 351 Ct 711.612. 721.622. si rezultat exceptional. .

 Soldul contului 333 neutilizat in anul de gestiune se trece la
rezultatul anilor precedent Dt 333 Ct 332.

 32. Contabilitatea rezultatelor financiare ale
perioadelor precedente
 Contul 332 rezultat al perioadei apare ca rezultat al contului 333.
Aceasta se face la reformarea bilantului contabil.

a) Deasemenea profitul anilor precedent poate fi utilizat pentru crearea
rezervelor Dt 332 Ct 331,333,322.
b) Pentru majorarea capitalului statutar Dt 332 Ct 311
c) Profitul anilor precedenti poate fi utilizati pentru plata devidentelor
Dt 332 Ct 537
d) Utilizarea profitului anilor precedent pentru acoperirea pierderilor
anilor precedent dt 332 Ct 332
e) Pierderea anilor precedent poate fi acoperita pe seama rezervelor
Dt 322,323 Ct 332

 Una din directiile preoritare de utilizare a profitului net este
efectuarea platilor in folosul proprietarilor . In societatile pe actiuni
profitul se repartizeaza pe actionari proportional pe numarul de
actiuni.

 Conform legislatiei SA sunt indrept sa plateasca devident care se
impoziteaza cu 15%(2013).

 Calculul devidentelor intermediare in avans se efectuiaza : Dt 334
Ct 537
 Suma devidentelor intermediare se trece la diminuarea profitului net
sau profitului perioadelor precedente: Dt 333,332 Ct 334
 La data anuntarii sumelor definitive a devidentelor anuale contabile
se reflecta operatiunele calculate a devidentelor :Dt 332 Ct 537
 In cazul lipsei profitului devidentele pot fi calculate din reserve :Dt
322,323 Ct 537
 Achitarea datoriilor fata de fondatori prin devidente Dt 537 Ct 242
 In cazul lipsei mijloacelor banesti devidentele pot fi achitate sub
forma de actiuni.

 33. Contabilitatea rezultatelor financiare ale perioadelor
precedente constatate in anul de gestiune

 Modul de utilizare a contului 331 „Corectarea rezultatelor perioadelor precedente” şi
corespondenţa lui contabilă este descrisă în Planul de conturi contabile.

 Contul 331 este un cont de regularizare, care acumulează rezultatele corectărilor
efectuate. La sfîrşitul perioadei de gest soldul acestui cont trebuie să fie reflectat în
bilanţul contabil anual, deoarece utilizatorii informaţiei fin trebuie să cunoască că pe
parcursul perioadei de gestiune au fost făcute modificări în rez fin ale perioadei
precedente. Ulterior după prezentarea bil contabil, la reformarea lui, contul 331 se
închide în corespondenţă cu contul 332 „Profit nerep (pierdere neacoperită) al anilor
precedenţi”.

 Contul 331 "Corectarea rezultatelor perioadelor precedente" este destinat generalizării
informaţiei privind rezultatele corectărilor efectuate în perioada de gestiune în operaţiile aferente
perioad precedente.

 Contul 331 "Corectarea rezultatelor perioadelor precedente" este un cont de regularizare.
În creditul acestui cont se reflectă diferenţele sub formă de profit al anilor precedenţi, iar în debit -
diferenţele sub formă de pierderi ale anilor precedenţi, constatate în perioada de gestiune. Soldul
acestui cont poate fi creditor - în cazul constatării profitului anilor precedenţi care se înregistrează în
bilanţ cu semnul plus, sau debitor - în cazul constatării pierderilor anilor precedenţi şi se înregistrează în
pasivul bilanţului cu semnul minus, iar la sfîrşitul anului de gestiune se închide.

 La contul 331 "Corectarea rezultatelor perioadelor precedente" pot fi deschise următoarele
subconturi: 3311 "Corectarea profitului perioadelor precedente", 3312 "Corectarea pierderilor perioadel
precedente".

 Evidenţa analitică a corectărilor rezultatelor perioadelor precedente se organizează în aşa
mod ca să asigure informaţia pe tipuri de corectări.

 Contul 331 "Corectarea rez perioadelor precedente"se debitează prin creditul
următoarelor conturi:

 Conţinutul operaţiilor  Creditul conturilor
economice

 Reflectarea pierderilor  221 "Creanţe pe termen scurt aferente facturilor
aferente operaţiilor anilor comerciale"
precedenţi, constatate în anul
de gestiune, apartenenţa
cărora la anii precedenţi se  223 "Creanţe pe termen scurt ale părţilor legate"
confirmă documentar

 224 "Avansuri pe termen scurt acordate"

 228 "Creanţe pe termen scurt privind veniturile calculate"

 229 "Alte creanţe pe termen scurt"

 241 "Casa"

 242 "Conturi curente în valută naţională"

 243 "Conturi curente în valută străină"

 521 "Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale"

 522 "Datorii pe termen scurt faţă de părţile legate"

 531 "Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii"

 532 "Datorii faţă de personal privind alte operaţii"

 533 "Datorii privind asigurările"

 537 "Datorii faţă de fondatori şi alţi participanţi"

 539 "Alte datorii pe termen scurt"  Reflectarea  332 "Profit nerepartizat (pierdere neacoperită) al anilor rezultatului (profitului) anilor precedenţi" precedenţi constatat în anul de gestiune  Contul 331 "Corectarea rez perioadelor precedente"se creditează prin debitul următoarelor conturi:  Conţinutul operaţiilor  Debitul conturilor economice  Reflectarea profitului  141 "Cheltuieli anticipate pe termen lung" anilor precedenţi. constatat în anul de gestiune. apartenenţa căruia la anii precedenţi se  241 "Casa" confirmă documentar  242 "Conturi curente în valută naţională"  243 "Conturi curente în valută străină"  531 "Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii"  532 "Datorii faţă de personal privind alte operaţii"  Reflectarea  332 "Profit nerepartizat (pierdere neacoperită) al anilor rezultatului (pierderii) anilor precedenţi" precedenţi constatat în anul de gestiune     .

N.întreprindere trebuie sa aplice în mod consecvent de la o perioadă gestionară la alta aceleasi metode.Principii generale de intocmire a rapoartelor financiare. În acest caz se presupune că intreprinderea nu are nici intenţia şi nici necesitatea de a-şi reduce considerabil sau de a-şi sista activitatea.  Continuitatea activităţii. indiferent de momentul efectiv al încasării sau plăţii mijloacelor băneşti.  Imaginea fidela este acel principiu conform caruia contabilitatea trebuie . pentru a observa abaterile.C 5 “Prezentarea rapoartelor finaciare” si cuprind:  Specializarea exerciţiilor-Veniturile şi cheltuielile se constată şi se reflectă în contabilitate şi în rapoartele financiare în perioada în care acestea s-au produs.  Permanenţa metodelor.Întreprinderea este analizată ca o unitate în activitate continuă.              34.   La intocmirea rapoartelor financiare trebuie sa fie respectate conventiile si principiile fundamentale ale contabilitatii care sunt stabilite in Bazele conceptuale ale pregatirii si prezentarii rapoartelor finaciare si S. ceea ce înseamnă că aceasta îşi va continua activitatea într-un viitor previzibil.

asigură prezentarea unor rapoarte financiare obiective. veridicitatea. clara si completa a patrimoniului. a situuatiei financiare si a rezultatelor obtinute.  Rapoartele financiare trebuie să reflecte obiectiv situaţia patrimonială şi financiară. între venituri şi cheltuieli în contul de rezultate. fluxul mijloacelor băneşti şi al capitalului propriu al întreprinderii. între plusuri şi minusuri la inventar.  Raportul de profit şi pierdere contribuie la realizarea obiectivelor rapoartelor financiare prin dezvăluirea articolului privind profitul net şi pierderile. claritatea (inteligibilitatea)şi comparabilitatea sînt caracteristici calitative care asigură utilitatea informaţiilor prezentate pentru utilizatori în rapoartele financiare. adica sa prezinte o imagine fidela.        37.  Necompensarea este interzis compensarea reciproca între elementele de activ şi cele de pasiv.  Esentialitatea. Rezultatele diverselor tipuri de activităţi ale întreprinderii diferă între . adoptate de ei in baza rapoartelor finan. care este important pentru evaluarea activităţii anterioare şi prognozarea activităţii viitoare a întreprinderii.atunci cind lipsa sau insuficienta acesteea poate sa influenteze deciziile utilizatorilor. La întocmirea lui se foloseşte contabilitatea de angalamente. Aplicarea standardelor naţionale de contabilitate în reflectarea operaţiilor şi evenimentelor economice cu publicarea suplimentară a informaţiei. Inform se considera esentiala.  Importanţa. în cadrul bilanţului.in contab si in rapa financiare trebuie sa fie reflectata toata info esentiala pt evaluari si luarea deciziilor de catre utilizatori.creanţelor cu datoriile faţă de acelaşi terţ.sa respecte standardele si reglementarile legale in vigoare.Caracteristica . continutul modul de intocmire si prezentare a Raportului de profit si pierdere  Raportul de profit şi pierdere cuprinde indicatorii financiari ai întreprinderii pe perioada de gestiune şi perioada corespunzătoare a anului precedent. in mod sincer si cu buna credinta.

pierderile provocate de calamităţile naturale care n-au fost asigurate (în cazul cînd aceasta nu constituie un fenomen obişnuit). În el se reflectă veniturile. . profitul net (pierderea) în perioada de gestiune. precum şi articolele excepţionale. nici activitate financiară. prestarea serviciilor. cheltuielile şi rezultatele activităţii operaţionale. De exemplu.  Raportul de profit şi pierdere se întocmeşte potrivit unei forme aprobat de Ministerul Finanţelor al Republicii Moldova.  Activitatea operaţională este activitatea de bază a întreprinderii în vederea obţinerii venitului din vînzarea producţiei. care generează creşterea capitalului propriu. hîrtiilor de valoare pe termen scurt. despăgubiri etc. pierderile cauzate de perturbările politice. De exemplu.  Articolele excepţionale sînt veniturile şi cheltuielile rezultate din operaţiile sau eventualităţile care pot fi delimitate strict de activitatea ordinară a întreprinderii şi de aceea nu se prevede că acestea vor apărea frecvent sau permanent. Publicitatea acestor articole este necesară pentru înţelegerea rezultatelor financiare obţinute în perioada de gestiune şi aprecierea rezultatelor viitoare. executarea lucrărilor. care nu constituie nici activitate de investiţii. de investiţii şi financiare. precum şi din alte tipuri de activităţi. veniturile din vînzarea stocurilor de mărfuri şi materiale. Venitul din vînzări (cifră de afaceri) reprezintă un aflux global de avantaje economice încasate sau care urmează a fi încasate în cursul perioadei de gestiune în conturile întreprinderii.ele prin stabilitate. mărfurilor. penalităţi. risc şi previzibilitate. cu excepţia aporturilor depuse de proprietarii întreprinderii şi a sumelor încasate în numele terţilor. amenzi. veniturile sub formă de compensare de asigurări de stat pentru pierderile suportate în urma calamităţilor naturale etc.

08+rd.11+rd.04-rd.    rd.03-rd.09+rd.07) 080  Rezultatul din activitatea de investiţii:     profit (pierdere) (621-721)    090  Rezultatul din activitatea financiară:     profit (pierdere) (622-722)    100  Rezultatul din activitatea    economicofinanciară:  profit (pierdere)(rd. Indicatorii   Perioa  Per Cod da curenta anului precedent  Venitul din vînzări(611)    010  Costul vînzărilor (711)    020  Profitul brut (pierdere globală)(rd.05-rd.12)    130 .02)    030  Alte venituri operaţionale (612)    040  Cheltuieli comerciale (712)    050  Cheltuieli generale şi administrative (713)    060  Alte cheltuieli operaţionale (714)    070  Rezultatul din activitatea operaţională:     profit (pierdere) (rd.01-rd.10)    110  Rezultatul excepţional:     profit (pierdere) (623-723)    120  Profitul (pierderea) perioadei raportate     pînă la impozitare (rd.06.

 Informaţia privind fluxul mijloacelor băneşti în perioadele precedente poate fi folosită în calitate de indicator al sumei. paralel cu alte informaţii conţinute în rapoartele financiare.13-rd. . financiară.14)    150            38. Aceasta contribuie. de asemenea. de asemenea. la compararea activităţii diverselor întreprinderi. Cheltuieli (economii) privind impozitul pe    venit (731) 140  Profitul net (pierderea netă) (rd. Gruparea fluxurilor mijloacelor băneşti pe tipuri de activităţi asigură utilizatorii de rapoarte financiare cu informaţii care le permit să aprecieze influenţa tipurilor de activităţi asupra situaţiei financiare a întreprinderii.  Informaţia privind fluxul mijloacelor băneşti poate fi utilizată şi la estimarea capacităţii întreprinderii de a cîştiga mijloace băneşti. permite diverselor categorii de utilizatori să aprecieze modificările în patrimoniul net al întreprinderii. mărimii mijloacelor băneşti. situaţia financiară a acesteia (inclusiv lichiditatea şi solvabilitatea) şi capacitatea întreprinderii de a se adapta noilor circumstanţe şi posibilităţi prin influenţa mărimii şi duratei fluxului mijloacelor băneşti. precum şi evaluarea interconexiunii genurilor de activitate specificate. Caracteristica generala . Ea le permite utilizatorilor să compare valoarea curentă a viitoarelor fluxuri de mijloace băneşti ale diverselor întreprinderi. pentru verificarea exactităţii estimărilor viitoarelor fluxuri de mijloace băneşti efectuate anterior şi pentru analiza legăturii reciproce dintre profit. fluxul net de mijloace băneşti şi influenţa modificării preţurilor. de investiţii. calculului perioadei şi certitudinii viitoarelor fluxuri de mijloace băneşti. înlăturînd astfel efectul nedorit al utilizării diferitelor metode de contabilitate vizînd unele şi aceleaşi operaţii şi fenomene economice.  Întreprinderea prezintă raportul privind fluxul mijloacelor băneşti pe următoarele tipuri de activităţi: operaţională. continutul si modul de prezentare a Raportului privind fluxul mijloacelor banesti  Informaţia privind fluxul mijloacelor băneşti. Ea este utilă.

plata dobînzilor se referă la activitatea operaţională.  Pentru verificarea corectitudinii calculului fluxului net al mijloacelor băneşti din activitatea operaţională poate fi utilizată metoda îndirectă. continutul si modul de prezentare a Raportului privind fluxul capitalului propriu  Raportul privind fluxul capitalului propriu cuprinde date privind modificările capitalului propriu al întreprinderii grupat după cum prevede capitolul III "Capital propriu" al bilanţului contabil:  a) capital.  Pentru întocmirea raportului privind fluxul capitalului propriu o mare însemnătate o are delimitarea corectă a surselor de finanţare a activelor în surse proprii şi atrase.  b) rezerve.  Obţinerea de împrumuturi se referă. iar rambursarea creditului este considerată ca un element al activitaţii financiare. Cu toate acestea. De exemplu. Caracteristica generala . la activitatea financiară.  Tehnica întocmirii raportului constă în completarea fiecărui rând în baza soldurilor şi rulajelor din conturile clasei trei. în cazul în care plăţile băneşti aferente împrumuturilor includ suma dobînzilor plătite şi suma creditului.  Raportul privind fluxul capitalului propriu constă din 4 capitole.  d) capital auxiliar.   39. Informaţiile obţinute prin aplicarea acestei metode evedenţiază principalele tipuri de incasări şi plăţi băneşti pe tipuri de activităţi şi pot fi utile la prognozarea fluxurilor mijloacelor băneşti în viitor.  Metodele întocmirii raportului privind fluxul mijloacelor băneşti  Întreprinderea întocmeşte raportul privind fluxul mijloacelor băneşti conform metodei directe în baza datelor conturilor contabile.  c) profit nerepartizat. . valutar etc. ridicările în numerar de la conturile de decontare. de obicei. prin care rezultatul net din acesată activitate se corectează luînd în considerare operaţiile nonmonetare şi modificările mărimei activelor curente şi ale datoriilor pe termen scurt.  Una şi aceeaşi operaţie poate include fluxul mijloacelor băneşti raportat la diverse tipuri de activitate. overdrafturile bancare achitate la prima cerere şi care constituie o parte componentă a pîrghiilor de administrare a mijloacelor băneşti se includ în categoria mijloacelor băneşti.) nu se tratează drept flux al acestora.Mişcarea internă a mijloacelor băneşti (deschiderea acreditivului. obţinerea carnetului de cecuri cu limită de sumă. provenite din activitatea operaţională.

In coloana a 4 “la finele per de gest precedesnte” cu cirfe obisnuite (fara paranteze) se reflecta soldurile creditoare unitiale aferente conturilor indicate.  Structura capitalului secundar se reflectă în ultimul capitol.  Coloana a 7 “la finele per de gest curente”se completeaza in baza soldurilor finale aferente conturilor de contabilizare a cap propriu: rulajele creditoare se reflecta cu cifre obisnuite (fara paranteze) .2 se reflecta marimea integrala a cap de rezerva.030 – rd. 040  Rindul 090 Total s. capital ne vărsat şi capital retras.010 + (-) rd. iar cu cifre negative (in paranteze)- soldurile debitoare initiale.  capitolul III prezintă informaţie privind existenţa profitului nerepartizat. (virat) = perioadei de gest curente  precedent  Tehnica intocmirii raportului consta in completarea fiecarui rind in baza soldurilor si rulajelor din conturile clasei a III a planului de conturi.  Raportul privind fluxul capitalui propriu este constituit astfel.1 se reflecta suma totala sin capitolul 1. incit modificarea fiecarui element component sl capitalului se reflecta dupa principiul ‘’formulei de bilant’’:  soldul la finele Incasat Consumat Soldul la finele  anului de gest + (caculat) .020 – rd. . se calculeaza in modul urmator:  rd.de terminata in sumarea rindurilor 060.  Rindul 050 Total s. 314 si 334. capitalul suplimentar. în primul capitol se reflectă informaţia cu privire la mărimea capitalului statutar.iar cele debitoare – cu cifre negative (in patanteze). de care despunde #.  în capitolului II se prezintă date cu privire la existenţa şi mişcarea capitalului de rezervă. fac exceptie 313. 070. 080.  La completarea coloanelor 5 si 6 ale acestui raport este important de retinut ca aproape toate conturile din clasa a 3 sunt conturi de pasiv.

care se determina prin insumarea rindurilor: +/.150 +/. Rindul 140 Total s.140 +/.3 se reflecta marimea totala a profitului nerepartizat (pierderilor neacoperite) care se determina prin insumarea rindurilor: +/.170    .120 – 130  Rindul 170 Total s.4 se reflecta marimea totala a capitalului secundar al #.160  Postul Total rd 180 se calculeaza suma totalurilor din cele 4 capitole : 050 + 090 +/.100 +/.110 +/.

nului (cal- de   de  (virat)  g culat)  ge estiune  stiune  p   cur recede ente nte   2   4    7 1 3 5 6   Capital statutar şi      suplementar   Capital statutar (311)      010   Capital suplimentar (312)      020   Capital nevărsat (313)   (    ( 030 ) )   Capital retras (314)   (    ( 040 ) )   Total s.07+rd. 2      (rd.02.01+rd.08) 090   Profit nerepartizat (pierdere      3 neacoperită)   Corecţii ale rezultatelor      perioadelor precedente (331) 100 .  INDICATORI   L    La Nr. 1 (rd.03-rd.04) 050   Rezerve      2   Rezerve stabilite de      legislaţie (321) 060   Rezerve prevăzute de      statut (322) 070   Alte rezerve (323)      080   Total s.      rd.06+rd. finele t    per   a  cap sumat ioadei rd. Cod a finele Încasa Con.

starea DTS . Anexa la bil cont constituie parte componenta a rapoartelor financiare anuale. 3. ci şi rulajele conturilor şi subconturilor repective pe parcursul perioadei de gestiune.13) 140   Capital secundar      4   Diferenţe din reevaluarea      activelor pe termen lung (341) 150   Subvenţii (342)      160   Total s. 4 (+ (-)rd.10+rd. Caracteristica generala .  Profitul nerepartizat      (pierderea neacoperită) al аnilor 110 precedenţi (332)   Profitul net (pierderea) al      anului de gestiune (333) 120   Profitul utilizat al anului de   (    ( gestiune (334) 130 ) )   Total s.ce contine informatia privind existenta si miscarea activelor si pasivelor # in cursul anului de gestiune. continutul simodul de intocmire a a nexelor la rapoartele financiare  Anexele la rapoartele financiare sînt destinate dezvăluirii informaţiei din rapoartele financiare.17) 180   40.  Conform snc 5 # intocmesc urmatoarele anexe: .05+rd. informatiile dezvaluite in acesta se grupeaza in 5 capitole si 2 note informative: . date generale .  In scopul sistematizarii. în anexa la bilanţul contabil se prezintă numai soldurile pe conturi şi subconturi.14+rd.      (rd.anexa la raportul privind rezultatele financiare (formularul nr 6)  Astfel. existenta si miscarea Ac Curente .16)      170   TOTAL GENERAL      (rd. starea si modificarea DTL .12-rd.09+rd.11+rd.anexa la bilantul contabil (formularul nr 5) . existenta si miscarea ATL .15+rd.

cheltuieli (economii) privind imp pe venit  Acest formular constituie o descifrare a tuturor indicatorilor din Raportul de profit si pierdere. nota informativa privind vlorile si datoriile contabilizate in conturile extrabilantiere .  Ca baza pentru intocmirea acestei anexe servesc datele registrelor evidentei analitice si sintetice la conturile de ven si chel (clasele 6-7) si informatia suplimentara. Se dezvaluie strustura elementelor din raportul de profit si pierdere aferente veniturilor si cheltuielelor pe toate tipurile de activitati ale # si surse de formare. Aici sunt reflectate datele generale privind vinzarile nete si costul vinzarilor din activitatea operationala (de baza) a #. se prezinta in 2 coloane: “anul de gestiune ”(coloana 3).nota informativa privind avansurile si decontarilor cu clientii externi in suma totala de plata  Anexa la Raportul privind rapoartele fin se intocmeste pentru aprofundarea si specificarea posturilor separate din raportul de profit si pierdere si este cumpusa din 5 capitole: 1.precum si veniturile si pierderile exceprionale. activitatea de investitii 3. activitatea financiara 4. “anul precedent”(coloana 4).ce formeaza rezultatul financiar.  Pentru compararea rezultatelor activitatii # in cursul anului de gestiune cu indicatori corespunzatori ai anului precedent toti indicatorii.     . Activitatea operationala 2. . rezultatul exceprional 5.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful