1.

Definirea si structura capitalului propriu
Capitalul propriu reprezintă o totalitate de surse proprii de finanţare
a activităţiiElemente
economico-financiare
care formează a întreprinderii şi poate fi
capitlul propriu
determinat ca mărimea rămasă în activele întreprinderii după
scăderea datoriilor. În componenţa capitalului propriu se evidenţiază:
1. Capitalul
Capital
Capital statutar (social).
suplimentar
Capital deProfit
rezervă
nerepartizat
Capital secunda
2. Capitalul suplimentar.
statutar
3. Rezervele.
4. Profitul nerepartizat.
5. Capitalul secundar.
proprietarilor la patrimoniul
iferenţa dintre valoarea nominală aîntreprinderii
Rezerve
acţiunilor stabilite
şiProfit
preţul de de legislaţie
nerepartizat
Diferenţe
vânzare dinalreevaluarea
a acestora anilor precedenţi
activelo
iferenţe de curs valutar aferente decontărilor cu fondatorii
RezerveProfit
prevăzute deanului
statut
La determinarea capitalului net
Subvenţii
propriu al dede
din mărimea stat
gestiune
lui se scad:
Alte rezerve
1. Capitalul nevărsat.
2. Capitalul retras.
3. Pierderea neacoperită.
4. Profitul utilizat al anului de gestiune

a acţiunilor
orilor proprii
aferente (părţilor sociale)
aporturilor Pierderea
răscumpă-rate
la capitalul
Dividende neacoperită
statutarde la acţionarii
intermediare a anilor
plătiteprecedenţi
(asociaţii)
până la săisfârşitul
Pierderea netă a anului de gestiune

Capital CapitalPierdere neacoperită
Profit utilizat al anului de g
nevărsat retras

Elemente care reduc mărimea capitalului propriu

2.Contabilitatea formarii capitalului statutar
Capitalul statutar (social) reprezintă valoarea aporturilor proprietarilor întreprinderii
(acţionarilor, asociaţilor) la patrimoniul acesteia depuse în contul achitării acţiunilor
(cotelor, părţilor sociale) pentru asigurarea activităţii statutare a întreprinderii.

Modul de formare a capitalului statutar şi mărimea minimă a acestuia sunt
reglementate de actele legislative ale Republicii Moldova, precum şi actele de
constituire a întreprinderii (contractul de constituire şi statutul). De exemplu, capitalul
statutar al societăţii pe acţiuni de tip deschis trebuie să constituie nu mai puţin de 20 mii
lei, al societăţii pe acţiuni de tip închis – nu mai puţin de 10 mii lei 1, al societăţii cu
răspundere limitată – nu mai puţin de 5400 lei.

Mărimea aporturilor fondatorilor la capitalul statutar al întreprinderii, la crearea acesteia
este determinată de actele de constituire. De exemplu, drept aporturi la capitalul statutar
pot servi:

a) mijloacele băneşti;
b) patrimoniul nebănesc, adică orice bunuri aflate în circuitul civil, inclusiv valorile
mobiliare achitate integral;
c) drepturile patrimoniale, de exemplu, drepturile de folosinţă a patrimoniului
(mijloacelor fixe, terenurilor, resurselor naturale etc.).
Dacă conform actelor de constituire fondatorii depun aporturile băneşti până la
data înregistrării de stat a întreprinderii, mijloacele depuse se acumulează pe un cont
bancar provizoriu. Aporturile nebăneşti depuse la capitalul statutar se evaluează în
conformitate cu prevederile S.N.C. 2 „Stocurile de mărfuri şi materiale”, S.N.C. 13
„Contabilitatea activelor nemateriale”, S.N.C. 16 „Contabilitatea activelor materiale
pe termen lung”, S.N.C. 25 „Contabilitatea investiţiilor”, în funcţie de felurile
activelor, precum şi cerinţele legislaţiei în vigoare.

Formarea capitalului statutar al întreprinderii se reflectă în contabilitate după
înregistrarea de stat a întreprinderii în baza următoarelor documente justificative:

 contractul de constituire;
 statutul întreprinderii;
 certificatul de înregistrare a întreprinderii;
 dispoziţia de încasare (în cazul depunerii aporturilor băneşti în numerar);
 dispoziţia de plată (în cazul depunerii aporturilor băneşti prin virament);
 procesul-verbal de primire-predare (în cazul depunerii activelor pe termen lung);
 extrasul din registrul deţinătorilor hârtiilor de valoare (în cazul depunerii hârtiilor
de valoare);
 factura de expediţie sau factura fiscală (în cazul depunerii mărfurilor şi
materialelor) etc.

1

Evidenţa analitică a capitalului statutar se ţine pe proprietari (participanţi,
membri, asociaţi, acţionari etc.) ai întreprinderii, fie persoane fizice sau juridice. De
exemplu, în societatea cu răspundere limitată evidenţa analitică a capitalului statutar se
ţine în registrul asociaţilor în care se reflectă numele de familie (denumirea completă) a
asociatului, datele de identitate, sediul (adresa poştală), data de intrare în S.R.L.,
valoarea părţii sociale, informaţii privind achitarea (neachitarea) părţii sociale, înscrieri
privind cesiunea părţii sociale şi alte informaţii necesare.

Pentru evidenţa sintetică a capitalului statutar este destinat contul de pasiv 311
„Capital statutar”

In creditul acestui cont se reflecta valoarea nominala a aporturilor depuse fondatori in
capitalul statutar ale intreprinderii , iar in debit- diminuarea acestuia.Soldul contului este
creditor si reprezinta marimea capitalului statutar la finele perioadei de gestiune.

Formulele contabile la formarea capitalului statutar

 Dt 241, 242, 243 Ct 311- Depunerea mijloacelor banesti ca aport la
capitalul statutar, in contul achitarii valorii nominale a actiunilor in
baza dispozitiei de incasare sau dispozitiei de plata
 Dt 313 Ct311- Reflectarea capitalului nevarsat (contract de
constituire, statut)
 Dt 111, 112, 121, 123 ,131 ,132, 211, 213, 217, 231, 232, 241, 242,
243 Ct 313- Depunerea capitalului nevarsat la valoarea de intrare
(Proces verbal de primire-predare, factura fiscala, extras din registrul
detinatorilor hartiilor de valoare)
 Dt 534 Ct 313- reflectarea TVA aferenta aporturilor nebanesti
depusa*
 Dt 313 Ct 312- Reflectarea diferentei dintre valoare nominala si
valoare de piata a actiunilor
*Nota: mijloacele fixe depuse in capitalul statutar sunt scutite de TVA

Soldul acestui cont este debitor şi se reflectă în rapoartele financiare (Bilanţul contabil şi Raportul privind fluxul capitalului propriu) cu cifre negative (în paranteze). diferenţa menţionată poate . În debitul acestui cont se reflectă datoriile proprietarilor întreprinderii aferente aporturilor la capitalul statutar. Dt534 „Datorii privind decontările cu bugetul” Ct 313 „Capital nevărsat” – la suma TVA aferentă aporturilor nebăneşti primite de la fondatori. În aceste cazuri se formează capital nevărsat care reprezintă datoriile fondatorilor aferente aporturilor la capitalul statutar. Evidenţa analitică a capitalului nevărsat se ţine pe fiecare proprietar al întreprinderii. În calitate de document justificativ pentru reflectarea capitalului nevărsat serveşte nota contabilă întocmită în baza documentelor primare privind formarea capitalului statutar. În acest caz organul împuternicit al întreprinderii adoptă decizia cu privire la soluţionarea problemei de comun acord cu deţinătorul cotei.Contabilitatea capitalului nevarsat În practica economică deseori apar situaţii când momentul de înregistrare a întreprinderii nu coincide cu momentul de depunere a aporturilor la capitalul statutar sau fondatorii nu depun aporturi în mărimea integrală prevăzută de actele de constituire. Dt242 Dt123 Dt211 DT 111 Dt 131 Dt 217 etc. iar în cadrul acestora – pe fiecare tip de aport nevărsat. iar în credit – achitarea acestor datorii. 2. Pentru evidenţa sintetică a datoriilor fondatorilor aferente aporturilor la capitalul statutar este destinat contul de activ 313 „Capital nevărsat”. În practica economică apar situaţii când valoarea estimativă a aportului nebănesc indivizibil depăşeşte mărimea cotei în capitalul statutar ce i se cuvine proprietarului. Capitalul nevărsat se reflectă în contabilitate prin următoarele formule contabile:  după înregistrarea de stat a întreprinderii în mărimea cotei neachitate de fondatori aferentă aporturilor la capitalul statutar: Dt 313 „Capital nevărsat” Ct 311 „Capital statutar” – la valoarea nominală a aporturilor la capitalul statutar.  la primirea mijloacelor de la fondatori în contul achitării datoriilor aferente aporturilor la capitalul statutar: 1.3. Ct 313 „Capital nevărsat” – la valoarea efectivă a aporturilor la capitalul statutar (fără TVA). De exemplu.

la suma diferenţei se întocmeşte formula contabilă: Dt 123 „Mijloace fixe” şi alte conturi de evidenţă a activelor Ct 537 „Datorii faţă de fondatori şi alţi participanţi” – în cazul când diferenţa este considerată drept datorie a întreprinderii faţă de membri acesteia Ct 622 „Venituri din activitatea financiară” – în cazul când diferenţa se tratează ca patrimoniu predat întreprinderii cu titlu gratuit. Legea privind societăţile pe acţiuni prevede reflectarea capitalului statutar numai în mărimea valorii acţiunilor plasate. În funcţie de decizia luată. . Acţiuni plasate se consideră acţiunile achitate integral de primii subscriptori. Excepţie o constituie perioada de 30 zile din ziua înregistrării de stat a societăţii pe acţiuni până la primirea aporturilor nebăneşti. la formarea şi majorarea capitalului statutar al societăţilor pe acţiuni contul 313 „Capital nevărsat” nu se utilizează. Prin urmare.fi înregistrată ca datorie a întreprinderii faţă de proprietar (care urmează să fie achitată de întreprindere contra mijloace băneşti) sau patrimoniu predat întreprinderii cu titlu gratuit. Utilizarea contului 313 „Capital nevărsat” în societăţile pe acţiuni are un caracter limitat. în contul achitării acţiunilor plasate la constituirea societăţii. În calitate de document justificativ pentru reflectarea acestei formule în conturile contabile serveşte extrasul din procesul-verbal al adunării (şedinţei) organului împuternicit al întreprinderii.

Contabilitatea capitalului suplimentar Capitalul suplimentar. Totodată capitalul social este compus din cote (acţiuni. . Soldul acestui cont poate fi creditor – se înregistrează în Bilanţul contabil şi Raportul privind fluxul capitalului propriu cu cifre obişnuite (fără paranteze) sau debitor – se reflectă în rapoartele financiare menţionate cu cifre negative (în paranteze). În contul 312 „Capital suplimentar” se reflectă. este legat de formarea şi modificarea capitalului statutar. Pentru generalizarea informaţiei privind capitalul suplimentar este destinat contul de pasiv 312 „Capital suplimentar”. de exemplu:  achitarea cotelor din capitalul statutar al întreprinderii la valoarea ce diferă de cea nominală. subcontul 3121 „Capital suplimentar vărsat”.  revânzarea cotelor dobândite (răscumpărate) anterior la un preţ ce diferă de valoarea nominală.4. după provenienţa sa. iar capitalul suplimentar nu se divizează în cote şi aparţine în întregime tuturor proprietarilor întreprinderii.  anularea cotelor dobândite (răscumpărate) anterior la un preţ ce diferă de valoarea nominală.  depunerea aporturilor la capitalul statutar în valută străină. După înregistrarea de stat a societăţii pe acţiuni la suma cu care valoarea acţiunilor proprii vândute depăşeşte valoarea nominală se întocmeşte formula contabilă:  Dt 242 „Cont de decontare”  Dt 243 „Cont valutar”  Ct 312 „Capital suplimentar”. de asemenea. părţi sociale etc.  Dacă acţiunile societăţii pe acţiuni sunt plasate la subscriptori la preţul care depăşeşte valoarea nominală a acestora.) ce aparţin unor proprietari anumiţi. Capitalul suplimentar se formează la efectuarea multiplelor operaţiuni economice cum sunt. diferenţele de curs valutar aferente decontărilor cu fondatorii în valută străină.  achitarea capitalului nevărsat în valută străină etc. suma diferenţei dintre preţul de vânzare şi valoarea nominală se consideră capital suplimentar.

În contractul de constituire şi statutul întreprinderii pot fi stipulate depuneri în valută străină din partea proprietarilor-nerezidenţi pentru formarea capitalului statutar. subcontul 3122 „Diferenţe de curs aferente aporturilor valutare în capitalul statutar” Ct 311 „Capital statutar” sau Ct 313 „Capital nevărsat”. Dacă la momentul depunerii directe de către fondatorii-nerezidenţi a aporturilor la capitalul statutar în comparaţie cu data încheierii contractului de constituire s-a format o diferenţă de curs valutar.N. subcontul 3122 „Diferenţe de curs aferente aporturilor valutare în capitalul statutar”.) la data încheierii contractului de constituire (aprobării statutului).M. În acest caz aporturile valutare se evaluează în lei moldoveneşti la cursul oficial al valutei străine stabilit de Banca Naţională a Moldovei (B.  pentru diferenţa de curs nefavorabilă aferentă mijloacelor depuse se întocmeşte formula contabilă: Dt 312 „Capital suplimentar”. aceasta se reflectă în contabilitate în modul următor:  pentru diferenţa de curs favorabilă aferentă mijloacelor depuse se întocmeşte formula contabilă: Dt 243 „Cont valutar” sau Dt 313 „Capital nevărsat” Ct 312 „Capital suplimentar”. .

. Operaţiunile aferente modificării capitalului statutar se reflectă în contabilitate după introducerea schimbărilor respective în Registrul de înregistrare de stat. Astfel. 242 Ct 537 Dupa ce datoria contabila (537) se inchide cu contul 311: Dt 537 Ct 311 In cazul majorarii capitalului statutar pe seama surselor proprii: Dt 312. Dacă capitalul statutar a fost majorat pe seama aporturilor suplimentare depuse de fondatori Dt 111. (cap retras) Micşorarea valorii nominale a acţiunilor societăţii pe acţiuni. în societatea pe acţiuni – de adunarea generală a acţionarilor.dobândirea acţiunilor proprii de societatea pe acţiuni de la acţionari (dobândirea părţilor sociale proprii de către societatea cu răspundere limitată de la asociaţi) cu anularea ulterioară.micşorarea valorii nominale a acţiunilor plasate (valorii părţilor sociale). .majorării valorii nominale a acţiunilor plasate. 131. 241. profitul nerepartizat). 123.  decizia de înregistrare a modificării capitalului statutar eliberată întreprinderii de oficiul teritorial al Camerei Înregistrării de Stat. 122. 323. În calitate de documente justificative pentru efectuarea acestor înscrieri contabile servesc:  extrasul din procesul-verbal al adunării organului împuternicit al întreprinderii. 322. capitalul suplimentar. O importanţă primordială pentru reflectarea în conturile contabile o au sursele de majorare a capitalului statutar: 1) aporturile depuse de acţionari (asociaţi). 2) sursele proprii ale întreprinderii (rezervele.5. capitalul statutar poate să se mărească în urma: . capitalul statutar poate fi diminuat prin: . de . Decizia privind modificarea capitalului statutar se aprobă de organul împuternicit al întreprinderii: în societatea cu răspundere limitată – de adunarea generală a asociaţilor. Modificarea capitalului statutar se efectuează prin majorarea sau micşorarea lui. ca şi micşorarea valorii părţilor sociale ale asociaţilor societăţii cu răspundere limitată. etc. respectându-se legislaţia în vigoare. De exemplu. se efectuează. 332 Ct 311 Micşorarea capitalului statutar ca şi majorarea acestuia poate fi efectuată prin diverse metode. Contabilitatea modificării capitalului statutar În procesul desfăşurării activităţii întreprinderii poate apărea necesitatea de a modifica capitalul statutar constituit la crearea acesteia.plasării acţiunilor de emisiune suplimentară (măririi numărului asociaţilor). 321.  statutul întreprinderii.

în scopul acoperirii pierderilor întreprinderii.obicei. 312 . În aceste cazuri se întocmeşte următoarea formulă contabilă: Dt 311 Ct 332 .

. Acţiunile proprii retrase de societate de la acţionari se contabilizează la valoarea de dobândire (procurare) a acestora şi se reflectă prin următoarea formulă contabilă: Dt 314 „Capital retras” Ct241 . În asemenea cazuri la întreprindere se formează capital retras care reprezintă valoarea acţiunilor proprii dobândite de la acţionari. Contabilitatea rezervelor În condiţiile economiei de piaţa o mare importanţă are constituirea rezervelor în componenţa capitalului propriu al întreprinderii.  la suma cu care preţul de vânzare depăşeşte preţul de procurare: Dt 314 „Capital retras” Ct 312 „Capital suplimentar 7. care se tratează ca o măsură de . dobândirea acţiunilor proprii poate fi efectuată în vederea: .majorării normei profitului la o acţiune şi a creşterii (stabilizării) cursului acţiunilor. dobândite de la asociaţii săi. Astfel. Soldul acestui cont este debitor şi se reflectă în rapoartele financiare în paranteze. În acest caz se fac înregistrări de regularizare. 242 „Cont de decontare” Ct 314 „Capital retras” Diferenţele dintre preţul de procurare şi preţul de vânzare ale acţiunilor revândute de asemenea sunt trecute în capitalul suplimentar prin următoarele formule contabile:  la suma cu care preţul de procurare depăşeşte preţul de vânzare: Dt 312 „Capital suplimentar” Ct 314 „Capital retras”.micşorării capitalului statutar prin intermediul anulării acţiunilor retrase. prin care se decontează diferenţa dintre valoarea de procurare şi valoarea nominală. În cazul când preţul de procurare al acţiunilor anulate ulterior diferă de preţul nominal.prevenirii tentativelor concurentului de a obţine pachetul de control etc. La revânzarea acţiunilor retrase anterior se întocmeşte formula contabilă: Dt 241 „Casa”.utilizării acţiunilor retrase pentru plata dividendelor. precum şi valoarea părţilor sociale. Contabilitatea capitalului retras În procesul desfăşurării activităţii economice a întreprinderii apar situaţii în care societatea pe acţiuni dobândeşte (răscumpără) acţiunile proprii plasate anterior. .6. diferenţele se trec în capitalul suplimentar. stimularea colaboratorilor societăţii. Astfel. iar în credit – valoarea acţiunilor anulate şi revândute. 242 Acţiunile (părţile sociale) dobândite figurează în capitalul retras până când acestea vor fi ulterior anulate sau revândute. Pentru evidenţa sintetică a acţiunilor dobândite de la acţionari este destinat contul de activ 314 „Capital retras”. în cazul anulării acţiunilor retrase la valoarea nominală se întocmeşte formula contabilă: Dt 311 „Capital statutar” Ct 314 „Capital retras”. În debitul acestui cont se înregistrează valoarea acţiunilor retrase. . .revânzării ulterioare a acţiunilor la un preţ mai mare.

322 „Rezerve prevăzute de statut”. 323 „Alte rezerve”. 323 Ct 537 8. 323 Ct 332. sau Ct 323 „Alte rezerve”. În creditul acestor conturi se înregistrează constituirea rezervelor. iar în debit – utilizarea lor. la rândul său. 323 Ct 311  la utilizarea mijloacelor rezervelor pentru plata dividendelor: Dt 322 . Formarea rezervelor este reflectată în contabilitate: Dt 332 „Profit nerepartizat (pierdere neacoperită) al anilor precedenţi” Ct 321 „Rezerve stabilite de legislaţie” sau Ct 322 „Rezerve prevăzute de statut”. Utilizarea mijloacelor rezervelor create se contabilizează:  la utilizarea mijloacelor rezervelor pentru acoperirea pierderilor: Dt 321. . 322 .  la utilizarea mijloacelor rezervelor pentru majorarea capitalului statutar: Dt 321.precauţie rezonabilă pentru înlăturarea dereglărilor în desfăşurarea normală a activităţii financiare şi de producţie. Contabilitatea capitalului secundar Capitalul secundar reprezintă o parte componentă a capitalului propriu şi.  rezerve prevăzute de statut.  alte rezerve. cuprinde diferenţele din reevaluarea activelor pe termen lung ale întreprinderii şi subvenţiile de stat. În ansamblu rezervele întreprinderii din componenţa capitalului propriu se divizează în trei categorii:  rezerve stabilite de legislaţie. Conturile nominalizate mai sus sunt conturi de pasiv. 322 . Pentru evidenţa sintetică a fiecărei categorii de rezerve sunt destinate conturile distincte din grupa 32 „Rezerve”: 321 „Rezerve stabilite de legislaţie”. Constituirea rezervelor întreprinderii se reflectă în contabilitate în baza extrasului din procesul-verbal al adunării (şedinţei) organului împuternicit al întreprinderii cu decizia referitoare la efectuarea defalcărilor (vărsămintelor) în rezerve şi alte documente justificative.

b) la suma reducerilor din reevaluare aferentă activelor pe termen lung ieşite: Dt 721 „Cheltuieli ale activităţii de investiţii” Ct 341 „Diferenţe din reevaluarea activelor pe termen lung”. A două parte componentă a capitalului secundar o constituie subvenţiile de stat care reprezintă un ajutor de stat acordat întreprinderii sub forma unor transferuri de resurse în schimbul respectării anumitor condiţii referitoare la activitatea operaţională a acesteia. Soldul acestui cont poate fi creditor (dacă suma ecartului de reevaluare depăşeşte suma reducerilor) sau debitor (dacă suma reducerilor de reevaluare depăşeşte suma ecartului). 133 Dacă. Aşadar. 123 . La ieşirea obiectului reevaluat (vânzarea. b) la suma diminuării uzurii acumulate: Dt 124 „Uzura mijloacelor fixe” Ct 341 „Diferenţe din reevaluarea activelor pe termen lung”. 125. 125 . nemateriale sau investiţii pe termen lung ori care vor fi materializate în active materiale. scoaterea din uz. iar în debit – sumele reducerilor din reevaluare. 121. nemateriale sau .) diferenţele din reevaluarea acestuia se trec la veniturile sau cheltuielile activităţii de investiţii prin formulele contabile: a) la suma ecartului de reevaluare aferentă activelor pe termen lung ieşite: Dt 341 „Diferenţe din reevaluarea activelor pe termen lung” Ct 621 „Venituri din activitatea de investiţii”. Modul de contabilizare a subvenţiilor care urmează a fi aplicat într-un caz sau altul depinde de durata perioadei de obţinere a avantajelor economice acordate întreprinderii în schimbul îndeplinirii anumitor condiţii.121. 133 Ct 341 b) la suma reducerilor din reevaluare: Dt 341 Ct 111 . 122. predarea cu titlu gratuit etc. Reflectarea diferenţelor din reevaluarea activelor pe termen lung în componenţa capitalului propriu al întreprinderii prevede întocmirea următoarelor formule contabile: a) la suma ecartului de reevaluare: Dt 111. recalcularea uzurii acumulate se reflectă în contabilitate prin următoarele formule contabile: a) la suma majorării uzurii acumulate: Dt 341 „Diferenţe din reevaluarea activelor pe termen lung” Ct 124 „Uzura mijloacelor fixe”. Pentru evidenţa sintetică a diferenţelor din reevaluarea activelor pe termen lung este destinat contul de pasiv 341 „Diferenţe din reevaluarea activelor pe termen lung”. 123. conform politicii de contabilitate a întreprinderii se aplică varianta de reevaluare a mijloacelor fixe. în creditul căruia se reflectă ecarturile de reevaluare a activelor pe termen lung. Diferenţele din reevaluarea activelor pe termen lung se reflectă în contabilitate în baza actului de reevaluare a activelor pe termen lung. 122 . subvenţiile primite sub formă de active materiale.

investiţii pe termen lung ( mai mare de un an) se constată prin metoda capitalului.  după îndeplinirea condiţiilor aferente subvenţiilor primite: Dt 423 „Finanţări şi încasări cu destinaţie specială” Ct 342 „Subvenţii pentru întreprinderile de stat”. 242 .  pe măsura exploatării activelor pe termen lung primite şi suportării cheltuielilor respective (uzura. Aplicarea metodei capitalului pentru contabilizarea subvenţiilor presupune întocmirea următoarelor formule contabile:  la primirea activelor pe termen lung sau a activelor care vor fi materializate în activele pe termen lung: Dt111 . Pentru evidenţa sintetică a subvenţiilor de stat este destinat contul de pasiv 342 „Subvenţii pentru întreprinderile de stat”2. 112 . amortizarea) sau obţinerii venitului: Dt 342 „Subvenţii pentru întreprinderile de stat” Ct 622 „Venituri din activitatea financiară”. 2 . 123 . etc Ct 423 „Finanţări şi încasări cu destinaţie specială”. 121 . Totodată subvenţiile primite sub formă de active pe termen scurt (curente) ori care vor fi materializate în active pe termen scurt (curente) se înregistrează prin metoda venitului. 131 .

9. pot fi aplicate diferite forme de asigurare a creditului. persoane fizice. depozitul. Acestea pot fi primite de la bănci în baza contractului încheiat între întreprindere şi aceasta instituţie financiară.  Împrumuturile. al căror termen de achitare este nu mai mare de un an calendaristic.  pe termen lung.In acest scop intre debitor si creditor se incheie un contract de gaj care trebuie vizat de notar. Obligatiunile pot fi emise la o valoare de piata egala cu val. In vederea evitarii unor riscuri la incasarea creditelor acordate. Modul de creditare. personalul întreprinderii. cu termen de achitare mai mare de un an calendaristic. Daca obligatiunile au o rata nominala a dobinzii mai mare decit rata de piata a acestora. de primire şi rambursare a creditelor bancare este reglementat de contractele de credit şi actele normative în vigoare. ele se emit cu prima. obligatiunile se emit cu discount. Obligatiunea este un document care atesta dreptul proprietarului de a primi suma varsata in contul achitarii obligatiunii si dobinda sau un alt profit aferent in marimea si termenul stabilite prin decizia de emitere a obligatiunilor.Caracteristica. fiind egal cu diferenta dintre valoarea nominala si pretul de emisiune. creditele şi împrumuturile pot fi:  pe termen scurt.componenta si clasificarea datoriilor financiare Datoriile financiare includ datoriile care apar în legătură cu procurarea capitalului atras. si anume: gajul propriu-zis. În dependenţă de termenul rambursării. cambii sau alte titluri de datorii. pe un termen stabilit şi pentru o plată anumită.In cazul in care rata nominala a dobinzii privind obligatiunile e mai mica decit rata de piata a dobinzii. nominala sau care difera de aceasta. Datoriile financiare reprezintă o sursă străină de finanţare a întreprinderii şi cuprind:  Creditele bancare. Discountul si prima calculata la emisiunea de obligatiuni influenteaza cheltuielile privind imprumuturile si valoarea de bilant a acestora. Împrumuturile pot fi primite de la întreprinderi (părţi legate şi nelegate). scrisoarea de garantie. contractul de cautiune. Capitalul atras îl constituie mijloacele primite în valută naţională şi străină primite de către întreprindere de la persoane fizice şi/sau juridice. Emisiunea titlurilor de imprumut (obligatiunilor) reprezinta o modalitate de contractare a capitalului atras. Datorii fiananciare 411 “Credite 511 “Credite bancare pe termen bancare lung” pe termen scurt” 412 “Credite 512 “Credite bancare pe termen bancare lung pentru pe termen scurt salariati” pentru salariati” 413 “Imprumuturi 513 “Imprumuturi pe termen lung” pe termen scurt” .

Soldul conturilor este creditor şi reprezintă mărimea datoriilor întreprinderii faţă de bănci. Aceste conturi sînt de pasiv. Dt 539 “Alte datorii pe termen scurt” Ct 511 “Credite bancare pe termen scurt” Ct 411 “Credite bancare pe termen lung” Ct 513 “Împrumuturi pe termen scurt” Ct 413 “Împrumuturi pe termen lung” Creditele bancare pot fi acordate personalului propriu pentru construcţia locuinţelor şi pentru alte scopuri prevăzute de legislaţie. Dt 521 “Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale”. acestea se trec în categoria datoriilor pe termen scurt prin formula contabilă: Dt 411 “Credite bancare pe termen lung” Ct 511 “Credite bancare pe termen scurt” Dt 412 “Credite bancare pe termen lung pentru salariaţi” Ct 512 “Credite bancare pe termen scurt pentru salariaţi” . care se înregistrează prin formula contabilă: Dt 414 “Alte datorii financiare pe termen scurt”. În credit se înregistrează sumele creditelor bancare şi împrumuturile primite. care le primeşte şi apoi le eliberează personalului. Dt 521 “Datorii pe termen scurt fata de partile legate”. întocmindu-se formula contabilă: Dt 227 “Creanţe pe termen scurt ale personalului” Ct 512 “Credite bancare pe termen scurt pentru salariaţi” Ct 412 “Credite bancare pe termen lung pentru salariaţi” Dacă termenul de rambursare al datoriilor privind creditele şi împrumuturile pe termen lung este nu mai mare de un an. În debit -rambursarea creditelor şi împrumuturilor. mărimea dobînzilor calculate aferente acestora. 412 “Credite bancare pe termen lung pentru salariaţi”. 243 Ct 511 “Credite bancare pe termen scurt” Ct 512 “Credite bancare pe termen scurt pentru salariaţi” Ct 411 “Credite bancare pe termen lung” Ct 412 “Credite bancare pe termen lung pentru salariaţi” Ct 513 “Împrumuturi pe termen scurt” Ct 413 “Împrumuturi pe termen lung” Contractul de credit sau de împrumut poate stipula utilizarea cu scop determinat a acestora prin achitarea datoriilor pe seama creditelor şi împrumuturilor. Creditele bancare pentru salariaţi pot fi acordate prin intermediul întreprinderii. 10. alţi creditori la un moment dat. sau prin acordare directă acestuia de către instituţia bancară. 411 “Credite bancare pe termen lung”. 242. Creditele bancare şi împrumuturile primite se reflectă prin formula contabilă: Dt 241. 512 “Credite bancare pe termen scurt pentru salariaţi”. precum şi pentru achitarea documentelor de decontare ale organizaţiilor de comerţ pentru mărfurile vândute pe credit salariaţilor. Pentru evidenţa împrumuturilor pe termen scurt şi lung sînt utilizate respectiv conturile: 513 “Împrumuturi pe termen scurt”. 413 “Împrumuturi pe termen lung”.Modul de contabilizare a datoriilor financiare Pentru evidenţa creditelor bancare pe termen scurt şi lung sînt destinate respectiv conturile: 511 “Credite bancare pe termen scurt”.

privind creditele pentru elaborarea unui activ :  Dt 111 “Active nemateriale”.413. Calculul dobinzii:  Dt 714 “Alte cheltuieli operaţionale”– atunci cînd dobînda se constată ca cheltuieli ale perioadei (conform metodei recomandate de SNC 23 “Cheltuieli privind împrumuturile”).Cheltuielile de împrumut reprezinta cheltuielile pentru plata dobînzilor şi/sau alte cheltuieli suportate de întreprindere în legătură cu primirea mijloacelor împrumutate.413.412. inclusiv overdraftul bancar.243 Întreprinderea suportă unele cheltuieli privind capitalul atras sub forma procentelor la credite şi împrumuturi şi a altor cheltuieli legate de acestea. 112 “Active nemateriale în curs de execuţie”.512.512.  Ct 511. 242.reprezinta active ce necesita o perioada lunga de creare si de pregatire spre utilizare care se realizeaza in baza unui credit.C.513.411.  Ct 511. b) amortizarea reducerilor sau premiilor privind împrumuturile.Dt 413 “Împrumuturi pe termen lung” Ct 513 “Împrumuturi pe termen scurt” Rambursarea creditelor şi împrumuturilor se înregistrează prin creditarea conturilor mijloacelor băneşti şi debitarea unuia din conturile de credite sau împrumuturi: Dt 511 “Credite bancare pe termen scurt” Dt 512 “Credite bancare pe termen scurt pentru salariaţi” Dt 411 “Credite bancare pe termen lung” Dt 412 “Credite bancare pe termen lung pentru salariaţi” Dt 513 “Împrumuturi pe termen scurt” Dt 413 “Împrumuturi pe termen lung” Ct 241. Capitalizarea cheltuielilor privind imprumuturile . . d) diferenţele de curs generate de împrumuturile în valută străină şi considerate drept corecţii ale cheltuielilor aferente plăţii dobînzilor. Cheltuielile de împrumut cuprind: a) dobînzile privind împrumuturile pe termen scurt şi pe termen lung. Modul de determinare a componenţei cheltuielilor privind împrumuturile şi de contabilizare a lor sunt reglementate de S. 23 “Cheltuieli privind împrumuturile”. c) amortizarea altor cheltuieli ce ţin de primirea împrumuturilor.411. Active calificate. 211 “Materiale” – în cazul capitalizării dobînzilor în valoarea dobînzilor (conform metodei alternative admisibile stabilite de SNC 23).412. numite cheltuieli de împrumut.513. 121 “Active materiale în curs de execuţie”.N.

mărfuri. privind valoarea producţiei livrate. care le va onora fără acceptul acestuia (acceptul fiind dat în momentul deschiderii acreditivului de către beneficiar). Dispozitie de plată acceptata reprezintă o dispoziţie de transfer a unei sume de bani. Cererea-Dispozitie de plată este cererea beneficiarului emisă plătitorului cu scopul de a plăti. În prezent în Republica Moldova. Dispozitie de plată. de a transfera o sumă de mijloace băneşti la contul altor întreprinderi. mărfurile. pe numele unor cetăţeni aparte cu mijloace aferente personal (pensii. Acestea includ datorii faţă de furnizori şi antreprenori privind materiile prime.ordin de plată. salarii. se utilizează ca forme de bază de decontări prin virament: Ordin de plată. Acreditivul. pentru efectuarea decontărilor cu furnizorii şi antreprenorii.componenta si clasificarea datoriilor comerciale Datoriile comerciale reprezintă datorii care apar în urma operaţiilor comerciale ale întreprinderii. Ordin de plată acceptat. . activele materiale primite. cerere . De fiecare dată. în baza documentelor de expediere remise lui în afara băncii. precum şi pentru prestările de servicii. cheltuieli de deplasări. materiale. dată de către plătitor băncii plătitoare prin oficiul poştal. dacă acestea îndeplinesc condiţiile indicate în scrisoarea sau cererea de acreditiv. serviciilor prestate şi altor plăţi conform contractului. Aşadar. când are loc o livrare (facturare) de produse.). acreditivul. Caracteristica. Deschiderea acreditivului are loc din contul mijloacelor personale ale plătitorului sau din contul creditului bancar. Ordinul de plată reprezintă ordinul întreprinderii dat băncii. acreditivul este ordinul dat băncii pentru deschiderea unui cont la dispoziţia unor anumite persoane fizice sau juridice din care se vor efectua plăţile viitoare. onorarii de autor. 11. pensii alimentare. Evidenţa acreditivelor se ţine la contul 244 “Conturi speciale la bănci”. Acreditivul se deschide pentru o perioadă de 25 de zile. Ordinea decontărilor în baza acreditivelor se determină prin contractul încheiat între cumpărător şi furnizor. Acreditivele sunt sume rezervate în conturi separate la bănci. Decontarea datoriilor faţă de furnizori se poate face prin achitarea lor pe bază de facturi şi instrumente de plată corespunzătoare formelor de decontare aplicate. etc. furnizorul va depune documentele la banca plătitorului.

iar pentru livrările neimpozabile – facturile de expediţie.  Dt 217 “Mărfuri”. subiecţilor impozabili li se permite trecerea în cont a sumei TVA achitate sau care urmează a fi achitată furnizorilor pe valorile materiale. 522 “Datorii pe termen scurt faţă de părţile legate”. posturile căruia corespund denumirilor conturilor specificate.achitarea datoriilor faţă de furnizori.  Dt 211 “Materiale”.  Dt 217 “Mărfuri”. 2.  Dt 213 “Obiecte de mică valoare şi scurtă durată”. serviciile procurate pentru efectuarea livrărilor impozabile în procesul desfăşurării activităţii de întreprinzător .  Dt 213 “Obiecte de mică valoare şi scurtă durată”. Conform art.  Dt 721 “Cheltuieli ale activităţii de investiţii”.  Dt 713 “Cheltuieli generale şi administrative”. Datoriile se înregistrează în baza documentelor de livrare.  Dt 123 “Mijloace fixe”. în debit . Pentru livrările impozabile cu TVA se întocmesc facturile fiscale care au fost introduse de la 1 martie 2002. 523 “Avansuri pe termen scurt primite”. În creditul lor se înregistrează creşterea datoriilor comerciale. Datoriile se reflectă în contabilitate prin creditarea conturilor 521 “Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale”.  Dt 811 “Producţia de bază”.  Dt 211 “Materiale”.Contabilitatea datoriilor comerciale Pentru evidenţa sintetică sînt destinate conturile 521 “Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale”.102 din Codul fiscal în cazul achitării TVA la buget.  Ct 521 “Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale”  Ct 522 “Datorii pe termen scurt faţă de părţile legate”.  Dt 121 “Active materiale în curs de execuţie”.  Dt 722 “Cheltuieli ale activităţii financiare”. Aceste conturi sînt conturi de pasiv. Soldul acestor conturi este creditor şi reprezintă datoriile comerciale ale întreprinderii la o anumită dată şi se reflectă în capitolul V al Bilanţului contabil. Reflectarea valorii serviciilor prestate de către furnizori şi antreprenori (fără TVA):  Dt 112 “Active nemateriale în curs de execuţie”.  Dt 813 “Consumuri indirecte de producţie”. care însoţesc bunurile intrate de la furnizori sau serviciile prestate de către aceştia. serviciile prestate: 1.  Dt 712 “Cheltuieli comerciale”. 12. 522 “Datorii pe termen scurt faţă de părţile legate” în corespondenţa cu conturile în care se contabilizează bunurile materiale intrate.  Dt 112 “Active nemateriale în curs de execuţie”. Reflectarea valorilor materiale intrate de la furnizori şi antreprenori (fără TVA):  Dt 111 “Active nemateriale”.  Ct 521 “Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale”  Ct 522 “Datorii pe termen scurt faţă de părţile legate”.

în cazul cînd importatorul este plătitor de TVA. 2) în numerar:  Dt 521. La suma TVA aferenta avansurilor primite:  Dt 225 Ct 534 La livrarea produselor . eliberat de autorităţile vamale.522 4) Ct 511 .242. La suma TVA aferentă procurărilor efectuate în ţară se întocmeşte formula contabilă:  Dt 534 “Datorii privind decontările cu bugetul”. acestea se trec la stingerea datoriilor după primirea mărfurilor (serviciilor):  Dt 521. 522 “Datorii pe termen scurt faţă de părţile legate”.prestarea serviciilor:  Dt 221. Acordarea avansurilor anterior se reflectă prin formula contabilă:  Dt 224 Ct 242.Ct 221. la intrarea mărfii în ţară. 522.244 . 522 . pentru ca agenţii economici care procură mărfuri din ţară şi cei care procură mărfuri de peste hotare să fie puşi în condiţii egale. Mărfurile şi serviciile procurate din alte ţări nu includ TVA. serviciile procurate pentru care a fost achitată ori urmează a fi achitată TVA. 411 5) prin schimbul cu alte active:  Dt 521 .  Ct 227.  Ct 521 “Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale”. 102 alin. Totodată după achitarea sumei TVA importatorului i se permite trecerea în cont a acestei sume. Ct 223 . importatorul trebuie să achite TVA în momentul declarării mărfurilor în punctele vamale. Achitarea datoriilor faţă de furnizori se reflectă în contabilitate prin întocmirea formulelor contabile: 1) prin decontările din conturile bancare:  Dt 521 . care confirmă achitarea TVA aferentă mărfurilor importate. Dacă acesta nu este plătitor de TVA. De aceea la procurarea mărfurilor de peste hotare. 241. Dacă în contul procurărilor au fost achitate sume sub formă de avansuri.243 Sumele avansurilor primite se reflectă în contabilitate prin formula contabilă:  Dt 241.522  Ct 224 “Avansuri pe termen scurt acordate”.Conform art.  Dt 522 . (6) subiectul impozabil are dreptul la trecerea în cont a TVA achitată sau care urmează a fi achitată pe valorile materiale. suma TVA se include în valoarea mărfii procurate. subcontul 5342 “Datorii privind taxa pe valoarea adăugată”. 3) din contul creditelor bancare:  Dt 521.243 .534 La stingerea creantelor privind avansurile primite: . serviciile procurate în cazul cînd dispune: a) de factura fiscală la valorile materiale. sau b) de documentul. Nu se admite trecerea în cont a sumei TVA achitate pentru serviciile importate. Ct 523.243.  Ct 242.223 Ct 611.

223 13. Salarizarea lucrătorilor din sfera bugetară se efectuează în baza Reţelei tarifare unice de salarizare. dar asigurate de stat şi plata pentru perioada concediilor de odihnă. În funcţie de caracterul activităţii şi al procesului tehnologic pentru evidenţa producţiei se utilizează diverse documente primare întocmite de către economişti şi contabili: bonul de lucru individual sau colectiv ori raportul despre îndeplinirea sarcinii de schimb tabelul de evidenţă a folosirii timpului de muncă sau fişa de pontaj lista angajaţilor ce au lucrat suplimentar şi tabelul de evidenţă a folosirii timpului de muncă . indemnizaţii şi alte adaosuri la salarii. alte salarii pentru timpul nelucrat. Salariul brut . diverse recompense garantate de către stat şi  salariul suplimentar . în acord sau după alte sisteme de retribuire. inclusiv diferite prime. condiţiile de muncă concrete. plăţi suplimentare şi adaosuri la salariu. Salariile se divizează în două parţi componente:  salariul de bază .salariul de bază la care se adaugă sporuri. pentru staţionarea întreprinderii din motive de forţă majoră. a unor adaosuri şi sporuri cu caracter de compensare care se stabilesc după caz în raport cu rezultatele obţinute.Munca este retribuită pe unitate de timp. caracteristica şi clasificarea datoriilor privind decontarile cu personalul Datoriile faţă de personal privind retribuirea muncii se concretizează în drepturile angajaţilor aferente muncii prestate care se stabilesc prin negocieri colective sau individuale între persoane fizice şi întreprindere. vechimea în muncă şi poartă un caracter de stimulare sau compensare. Statul garantează şi reglementează mărimea minimă a salariului. Salariul brut fără suma totală a reţinerilor din salariu reprezintă salariul net spre plată.Componenţa.sumele plătite personalului întreprinderii pe perioada nelucrată.remunerarea personalului întreprinderii pe timpul şi volumul efectiv lucrat.  Dt 523 Ct 221.

studenţilor.  diverse reţineri: avansurile la salariu acordate anterior. titluri executorii etc. premiile. unde în baza lor se întocmesc registrele analitice şi sintetice pe acest sector de evidenţă. actul de inventariere. diferite contracte.etc. inclusiv în caz de invaliditate.Toate reţinerile se efectuează pe baza următoarelor documente justificative: fişa personală de calcul al impozitului pe venit.foaia lucrărilor efectuate suplimentar şi raportul sau bonul de lucru de bază raportul privind pierderile din timpul de muncă foi de calcul al adaosurilor. cotele impozitului pe veniturile persoanelor fizice pe anul 2013 sunt următoarele:  7 % din suma venitului impozabil anual care nu depăşeşte suma de 26700 lei. Din salariile personalului pot fi efectuate următoarele reţineri:  reţineri fiscale: impozitul pe veniturile persoanelor fizice.  18 % din suma venitului impozabil anual care depăşeşte 26700 lei. avansul nerestituit la timp pentru deplasarea de serviciu. actul de rebut.  reţineri sociale: 6 % . în contul căruia el a primit de acum concediu. plăţi la sindicatele de ramură. 3.5 % -contribuţia de asigurări medicale obligatorii . locale. indemnizaţiile. precum şi înlesnirile acordate salariatului de către întreprindere. restituirea sumelor plătite în plus în urma unor greşeli de calcul. în cazul concedierii salariatului înainte de expirarea anului de muncă. comise din vina lucrătorului şi recunoscute de el . în funcţie de ramura şi caracterul activităţii economice a întreprinderii. comisioanele şi alte plăţi. Venitul impozabil al salariatului cuprinde orice formă de salarizare. În venitul impozabil nu se includ despăgubirile de asigurare primite conform contractului de asigurare. pensiile alimentare şi indemnizaţiile pentru . în funcţie de tipul acestora pentru documentarea altor suplimente şi prime în favoarea salariaţilor. despăgubirile primite pentru repararea daunelor în caz de vătămare a sănătăţii.15 din Codul fiscal. borderouri şi situaţii privind sporurile şi primele la salariu organizate independent de întreprindere. Toate documentele primare folosite pentru evidenţa muncii şi a salariului se predau din secţiile întreprinderii în contabilitate. lista de plată. onorariile.contribuţia individuală de asigurări sociale de stat. suplimentele. Documentele primare pentru evidenţa muncii şi a salariului pot fi diferite după structură şi număr. Conform art. pentru zilele nelucrate ale concediului. reţineri pentru daune materiale cauzate întreprinderii. bursele elevilor.

E.A. Scutirile se acordă numai la locul de muncă de bază. de la începutul anului sau din momentul angajării la serviciu.  este invalid şi s-a stabilit că invaliditatea sa este în legătură cauzală cu avaria de la C. 2. patrimoniul primit ca donaţie.  este invalid ca urmare a participării la acţiunile de luptă pentru apărarea integrităţii teritoriale şi a independenţei Republicii Moldova. invalid de gradul I şi II. Pentru a acorda scutirile sus-menţionate. suma contribuţiilor de asigurări medicale şi sociale.  este pensionar-victimă a represiunilor politice. anexând la aceasta documentele necesare pentru confirmarea poziţiei sale de rezident. Cernobîl.Calculul venitului impozabil şi impozitului pe venit se face în bază cumulativă. 13560 lei anual pentru lucrătorul care  s-a îmbolnăvit şi a suferit de boala actinică provocată de consecinţele avariei de la C. câştigurile din loterie şi alte forme de venituri stabilite de Codul fiscal. invalid din copilărie. stării sociale. 9120 lei annual. Impozitul pe veniturile persoanelor fizice se calculează şi se reţine la sursa de plată. ulterior reabilitată. lucrătorul prezintă patronului cererea de scutire până la data încadrării în munca ca angajat sau până la începutul anului. Scutirea personală constituie: 1. Fiecare salariat care se află în relaţii de căsătorie pe parcursul întregului an fiscal are dreptul la scutiri suplimentare în sumă de 9120 lei anual. cu excepţia invalizilor din copilărie pentru care scutirea constituie 9120 lei.Agentul economic care a efectuat . Cernobîl. în cazul când soţul (soţia) nu beneficiază de scutirea personală. moştenire. copii. în momentul plăţii salariului.A. în fişa personală deschisă pentru fiecare salariat. cît şi în acţiunile de luptă din Republica Afghanistan.  este invalid de război. care se determină ca diferenţă dintre suma venitului brut şi suma scutirilor acordate salariatului. familiale sau sănătăţii.  este părintele sau soţia (soţul) unui participant căzut sau dat dispărut în acţiunile de luptă pentru apărarea integrităţii teritoriale şi a independenţei Republicii Moldova. de la suma venitului impozabil. dividendele de la rezidenţi.E.Lucrătorul are dreptul la scutiri în mărime de 2040 lei anual pentru fiecare persoană întreţinută. precum şi în acţiunile de luptă din Republica Afghanistan. unde se ţine evidenţa carnetului de muncă al lucratorilor rezidenţi ai Republicii Moldova.

de încărcare şi descărcare a valorilor materiale şi în alte lucrări legate de aprovizionare. se contabilizează astfel:  în cazul când salariile calculate reprezintă consumuri de producţie directe sau indirecte. de creare a activelor.reţinerea impozitului este obligat în termen de o lună de la încheierea lunii în care au fost efectuate plăţile să prezinte Inspectoratului Fiscal de Stat teritorial. . Soldul acestui cont este creditor şi reprezintă datoriile întreprinderii faţă de personal privind retribuirea muncii la finele perioadei de gestiune. iar în debit – sumele achitate şi reţinute.211. Salariile calculate personalului constituie un element al consumurilor sau cheltuielilor care.121 . ele se includ în valoarea de intrare a acestor active: Dt 112 .213.713.Contabilitatea datoriilor privind decontarile cu personalul Informaţiei privind decontările cu personalul întreprinderii aferente retribuţiilor şi sumelor depuse este destinat contul de pasiv 531 „Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii”. Ct 731 „Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii”. în funcţie de destinaţie.722. În creditul acestui cont se reflectă retribuţiile calculate. În funcţie de tipul activităţii şi caracterul lucrărilor.  în cazul când salariile calculate reprezintă cheltuieli ale perioadei. ele nu constituie o parte a costului de producţie. 14. salariile se înregistrează prin formula contabilă: Dt 712. Acestea se reflectă în conturile clasei 7 „Cheltuieli” şi se scad din venituri la calcularea rezultatului financiar.122. acestea se includ în costul produselor fabricate sau serviciilor prestate şi se reflectă prin formula contabilă: Dt 811 „Producţia de bază” Dt 812 „Activităţi auxiliare” Dt 813 „Consumuri indirecte de producţie” Ct 531 „Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii”.  în cazul când salariile sunt calculate salariaţilor încadraţi în procesul de procurare.721.217 Ct 531 „Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii”.

acesta se trece la contul 227 „Creanţe pe termen scurt ale personalului” prin formula contabilă: Dt 227 „Creanţe pe termen scurt ale personalului” Ct 531 „Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii”. cu excepţia decontărilor privind retribuirea muncii. cât şi în datorii rezultate din alte operaţiuni. Acestea pot fi datorii faţă de titularii de avans privind sumele cheltuite de aceştia pe contul propriu în interesele întreprinderii. pensiile alimentare. În cazul determinării unui sold debitor intermediar în cadrul contului 531 „Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii”. împrumuturile primite. În creditul acestui cont se reflectă datoriile aferente altor operaţiuni calculate personalului.242 Salariile acordate salariaţilor sub formă de avans se reflectă în debitul contului 531 „Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii” şi creditul contului 241 „Casa”. este destinat contul de pasiv 532 „Datorii faţă de personal privind alte operaţii”. Reţinerile din salarii se reflectă în felul următor: Dt 531 „Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii” – la suma totală a reţinerilor Ct 534 „Datorii privind decontările cu buget” – la suma impozitului pe veniturile persoanelor fizice Ct 533 „Datorii privind asigurările” – la suma primelor de asigurare. plata pentru serviciile comunale. Pentru evidenţa decontărilor cu personalul întreprinderii privind alte operaţiuni. iar în debit – achitarea . serviciile prestate de instituţiile preşcolare etc. în afară de reţineri. pentru mărfurile procurate în rate. În debitul contului 531 „Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii”. contribuţiilor la asigurările sociale Ct 227 „Creanţe pe termen scurt ale personalului” – pentru recuperarea prejudiciului material cauzat. Relaţiile întreprinderii cu personalul pot fi exprimate atât în datorii salariale. se reflectă plata salariilor prin formula contabilă: Dt 531 „Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii” Ct 241. acoperirea unor cheltuieli şi stingerea datoriilor întreprinderii.

soldul creditor al contului 227 „Creanţe pe termen scurt ale personalului” se trece în categoria datoriilor: . în baza decontului de avans. Soldul acestui cont este creditor şi reprezintă datoriile întreprinderii faţă de personal aferente altor operaţiuni la finele perioadei de gestiune. În baza decontului de avans.şi trecerea la scăderi a datoriilor faţă de personal. Dacă titularul de avans pleacă în deplasare fără a primi un avans spre decontare. În cazul efectuării unor cheltuieli care depăşesc mărimea avansurilor spre decontare eliberate titularului de avans. fără eliberarea prealabilă a avansurilor spre decontare. faţă de buget ale întreprinderii pe seama mijloacelor proprii. cheltuielile efectuate de el. se înregistrează în felul următor: Dt 712 „Cheltuieli comerciale” Dt 713 „Cheltuieli generale şi administrative” Dt 813 „Consumuri indirecte de producţie” Dt 111 „Active nemateriale” Dt 121 „Active materiale în curs de execuţie” Dt 123 „Mijloace fixe” Dt 211 „Materiale” Dt 213 „Obiecte de mică valoare şi scurtă durată” Dt 217 „Mărfuri” Dt 251 „Cheltuieli anticipate curente” Ct 532 „Datorii faţă de personal privind alte operaţii”. comerciale. Salariaţii întreprinderii pot achita unele datorii financiare. Datoriile faţă de titularii de avans apar în cazul efectuării cheltuielilor de către aceştia. chitanţelor şi bonurilor de plată se întocmesc următoarele formule contabile: Dt 521 „Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale” Dt 522 „Datorii pe termen scurt faţă de părţile legate” Dt 539 „Alte datorii pe termen scurt” Ct 532 „Datorii faţă de personal privind alte operaţii”.

Asigurările sociale pot fi efectuate prin sistemul public de asigurări sociale şi privat. 15. indiferent de tipul de proprietate şi forma juridică de organizare cota de asigurare socială de stat . de invaliditate. întreprinderile asigură bunurile.23% din fondul de retribuire a muncii. Componenţa. plata ajutoarelor de şomaj etc. Pentru agenţii economici. odihna salariaţilor şi copiilor lor. caracteristica şi clasificarea datoriilor privind asigurarile În scopul păstrării calităţii şi cantităţii în timp şi spaţiu a factorilor de producţie.5% din salariul calculat şi le constată ca cheltuieli şi tot reţine din salariul fiecărui lucrător. fac contribuţii la asigurări sociale de stat. calculează prima de 3. în cazul pierderii întreţinătorului. plata ajutoarelor de asigurări sociale. Mijloacele băneşti acumulate în bugetul asigurărilor sociale de stat se folosesc pentru plata pensiilor pentru limită de vârstă. indiferent de formele de proprietate şi gospodărire. personalul şi răspunderea civilă contra unor riscuri şi situaţii de incertitudine excepţionale. Cotele de asigurare . Aceste întreprinderi trebuie înregistrate ca plătitori ai contribuţiilor la reprezentanţele Fondului Social la locul de reşedinţă.Dt 227 „Creanţe pe termen scurt ale personalului” Ct 532 „Datorii faţă de personal privind alte operaţii”. socialmente vulnerabile. plata pensiilor sociale şi indemnizaţiilor pentru pensionari. întocmindu-se formula contabilă: Dt 532 „Datorii faţă de personal privind alte operaţii” Ct 241 „Casa” Ct 242 „Cont de decontare” Ct 243 „Cont valutar”. garantării unei continuităţi a activităţii economice. Conform Legii bugetului toţi agenţii economici. Cheltuielile suportate de titularul de avans sunt restituite acestuia. pentru vechime în muncă. La sfârşitul lunii informaţia se înregistrează în Cartea mare şi după verificare – în Bilanţul contabil. plata ajutoarelor şi compensaţiilor acordate familiilor cu copii. Conform Legii bugetului de asigurare medicală toţi agenţii economici. acoperirea cheltuielilor pentru tratamentul balneosanatorial.

Contabilitatea datoriilor privind asigurarile Pentru evidenţa sintetică a defalcărilor şi decontărilor aferente contribuţiilor la asigurările sociale în Fondul asigurărilor sociale. pentru angajaţii în bază de contract individual sau contract de acordare a lucrărilor şi serviciilor. a contribuţiilor pentru asigurările sociale se calculează în funcţie de tariful stabilit pentru anul respectiv şi mărimea bazei de calcul şi se reflectă prin formulele contabile:  pentru salariaţii încadraţi în producţie: Dt 811 „Producţia de bază” Dt 812 „Activităţi auxiliare” Dt 813 „Consumuri indirecte de producţie” . În creditul acestui cont se reflectă datoriile calculate privind asigurările. Soldul acestui cont este creditor şi reprezintă datoriile întreprinderii privind primele de asigurare la finele perioadei de gestiune. Evidenţa analitică a datoriilor privind asigurările se ţine în vederea obţinerii informaţiei privind existenţa şi destinaţia mijloacelor asigurării. gestionează şi administrează sistemul asigurărilor sociale de stat. Plata contribuţiilor la asigurările sociale se efectuează prin dispoziţii de plată sau bonuri de plată în care trebuie să se indice tipul plăţii şi perioada pentru care este efectuată această plată pe conturile Casei Naţionale de Asigurări Sociale care reprezintă o instituţie de stat independentă. Suma primelor de asigurare la companiile de asigurări. fără reducerea impozitelor şi altor plăţi. 16. datoriilor privind asigurarea medicală.socială obligatorii ale cetăţenilor constituie 6 % din salariu (venit) şi se transferă de către persoanele fizice şi juridice în termenele de recepţionare a mijloacelor pentru achitarea salariilor. virate şi cheltuite. Contribuţiile la asigurările sociale de stat obligatorii se calculează din suma salariului calculat şi din alte recompense. iar în debit – mijloacele achitate. activează în interese naţionale ca persoană juridică. asigurarea bunurilor şi personalului întreprinderii este destinat contul de pasiv 533 „Datorii privind asigurările”.

fiind calculate şi achitate de Casa Naţională de Asigurări Sociale. celelalte indemnizaţii de invaliditate în caz de accidente de muncă sau de boală profesională.  pentru salariaţii încadraţi în procesul de procurare. de creare a activelor. numai indemnizaţia pentru incapacitate temporară de muncă.Ct 533 „Datorii privind asigurările”. Plăţile efectuate de întreprindere în favoarea angajaţilor se reflectă prin formula contabilă: Dt 533 „Datorii privind asigurările” . compensaţii pentru persoanele care au avut de suferit în urma avariei de la C. pensii diferitelor categorii de populaţii etc..A. indemnizaţia în caz de sarcină şi lăuzie. Cernobâl.  pentru salariaţii care nu sunt ocupaţi direct în producţie. compensaţii nominative pentru unele categorii de populaţie. de încărcare şi descărcare a materialelor şi în alte lucrări privind aprovizionarea: Dt 112 „Active nemateriale în curs de execuţie” Dt 121 „Active materiale în curs de execuţie Dt 122 „Terenuri” Dt 211 „Materiale” Dt 212 „Animale la creştere şi îngrăşat” Dt 213 „Obiecte de mică valoare şi scurtă durată” Dt 217 „Mărfuri” Ct 533 „Datorii privind asigurările”.E. indemnizaţii pentru înmormântare. în funcţie de tipul activităţii: Dt 712 „Cheltuieli comerciale” Dt 713 „Cheltuieli generale şi administrative” Dt 721 „Cheltuieli ale activităţii de investiţii” Dt 722 „Cheltuieli ale activităţii financiare” Dt 723 „Pierderi excepţionale” Ct 533 „Datorii privind asigurările”. Întreprinderea achită salariaţilor la locul de muncă de bază pe seama mijloacelor asigurărilor sociale.

Suma spre achitare Casei Naţionale de Asigurări Sociale se calculează ca diferenţa dintre sumele calculate şi achitate efectiv de întreprindere salariaţilor săi. Calcularea primelor de asigurare se reflectă prin formula contabilă: Dt 712 „Cheltuieli comerciale” Dt 713 „Cheltuieli generale şi administrative” Dt 813 „Consumuri indirecte de producţie” Ct 533 „Datorii privind asigurările”. Angajaţii de asemenea defalcă contribuţii în bugetul asigurărilor sociale de stat în mărime de 1 % din suma salariului şi altor recompense calculate care se reţine din salariul acestora. pe conturi . Dacă întreprinderea a efectuat decontări în plus în Fondul social. iar la începutul perioadei ulterioare se restabilesc: Dt 229 „Alte creanţe pe termen scurt” Ct 533 „Datorii privind asigurările”. aceste sume se trec în categoria creanţelor pe termen scurt. pe asigurători. Evidenţa sintetică şi analitică a decontărilor privind asigurările se reflectă în registrul pentru contul 533 „Datorii privind asigurările” care se elaborează de sine stătător de fiecare întreprindere şi se organizează pe tipuri de asigurări. reflectându- se prin formula contabilă: Dt 531 „Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii” Ct 533 „Datorii privind asigurările”. Virarea primelor de asigurare către organele şi companiile de asigurări se reflectă în felul următor: Dt 533 „Datorii privind asigurările” Ct 241 „Casa” Ct 242 „Cont de decontare” Ct 243 „Cont valutar”.Ct 531 „Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii” Ct 532 „Datorii faţă de personal privind alte operaţii”.

cotele acestora. taxa pentru dreptul de a organiza licitaţii locale şi loterii. accizele. taxa pentru amenajarea teritoriului. La sfârşitul perioadei de gestiune datele din registrul sintetic specificat se trec în Cartea mare. taxa pentru dreptul de a aplica simbolica locală. taxa pe valoarea adăugată. Sistemul fiscal al Republicii Moldova cuprinde o totalitate de impozite şi taxe divizate în:  impozite generale de stat: impozitul pe venit. impozitul pentru folosirea resurselor naturale.  impozite locale: impozitul funciar. facilităţile acordate. taxa vamală. impozitul privat. taxa balneară.Caracteristica. Modul şi termenele de achitare a impozitelor şi taxelor. achitare şi declarare a impozitelor şi taxelor. precum şi subiecţii şi obiectele impunerii se reglementează de Codul . Relaţiile agenţilor economici cu bugetul de stat se concretizează în procesele de calculare. 17. corespondente. taxa pentru amplasarea unităţilor comerciale. taxa pentru dreptul de a vinde în zona vamală. taxa hoteliera. taxa pentru dreptul de a presta servicii de transportare a călătorilor etc. taxa pentru amplasarea publicităţii (reclamei). taxele percepute în fondul rutier. componenţa şi clasificarea datoriilor privind bugetul.

2008 şi S. 18. contul 535 “Taxa pe valoarea adăugată şi accize de încasat” este destinat generalizării informaţiei privind sumele impozitului pe venit. Astfel. taxelor şi sancţiunilor economice este destinatcontul de pasiv 534 “Datorii privind decontările cu bugetul”. Legea privind taxele locale. Soldul este creditor şi reprezintă suma datoriilor întreprinderii privind plăţile datorate bugetului la sfârşitul perioadei de gestiune. şi alte acte normative.Regulamentul cu privire la determinarea obligaţiilor fiscale aferente impozitului pe venit aprobat prin Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr. Obiectul impozabil îl reprezintă venitul obţinut din sursele prevăzute la art. Evidenţa analitică a datoriilor privind decontările cu bugetul se ţine pe feluri de impozite şi taxe.fiscal. legea bugetului de stat pe anul respectiv. Planul de conturi prevede şi alte conturi pentru contabilizarea decontărilor cu bugetul care au o utilizare mai redusă datorită specificului efectuării operaţiilor economice. Nu se impozitează venitul obţinut din sursele prevăzute la art. iar în debit – plăţile virate efectiv. 77 din 30.01. calculate. În cadrul contului 534 “Datorii privind decontările cu bugetul” pot fi deschise subconturi în funcţie de tipul impozitelor sau taxelor care au aceeaşi structură formată la contul 225 “Creanţe pe termen scurt privind decontările cu bugetul”.C. 18 al Codului fiscal. În creditul acestui cont se reflectă datoriile calculate faţă de buget privind impozitele şi taxele.N. 20 al Codului fiscal. La momentul apariţiei obligaţiei de plată a acestor impozite. 12 “Impozitul pe venit” şi. sumele lor se trec în contul 534 “Datorii privind decontările cu bugetul”.Contabilitatea decontărilor cu bugetul privind calculul şi plata impozitului pe venit Modul de determinare şi de evidenţă a impozitului pe veniturile persoanelor juridice se reglementează de Codul fiscal. TVA şi accizelor aferente procurărilor. . Pentru generalizarea informaţiei privind datoriile faţă de buget aferente impozitelor. dar care nu sunt obligatorii spre plată până la îndeplinirea condiţiilor prevăzute de legislaţia în vigoare.

În debitul acestui cont sunt reflectate cheltuielile acumulate pe tipuri de activităţi. Modul de determinare a diferenţelor permanente şi temporare. iar în S. venituri şi cheltuieli recunoscute conform legislaţiei fiscale.N. iar în credit – veniturile acumulate pe tipuri de activităţi. Pentru determinarea impozitului pe venit.  credit contul 535 “Taxa pe valoarea adăugată şi accize de încasat”. Venitul impozabil (pierderea fiscală) reprezintă venitul (pierderea) contabil al perioadei de gestiune corectat în conformitate cu regulile stabilite de legislaţia fiscală.2). Achitarea în avans a impozitului pe venit se reflectă prin formula contabilă:  debit contul 225 “Creanţe pe termen scurt privind decontările cu bugetul”. iar la sfârşitul anului – în contul 351 “Rezultat financiar total”. venituri şi cheltuieli recunoscute de S. Datoriile curente privind impozitul pe venit în cursul anului se reflectă în felul următor:  debit contul 731 “Cheltuieli (economii) privind impozitul pe venit”. la întreprindere se calculează venitul contabil (pierderea contabilă) care reprezintă profitul (pierderea) perioadei de gestiune până la impozitare. Acest profit se determină în cursul anului de gestiune prin calcul înRaportul de profit şi pierderi. La sfârşitul anului suma impozitului pe venit plătită în avans se înregistrează prin formula contabilă inversă:  debit contul 535 “Taxa pe valoarea adăugată şi accize de încasat”.C. Totodată la moment pentru agenţii economici în baza art. dar care nu sunt recunoscute de regulile S. – reguli de calcul şi constatare în scopurile contabilităţii financiare.  credit contul 242 “Conturi curente în valută naţională”. 2. se obţine rezultatul financiar al perioadei până la impozitare. dar care nu sunt recunoscute de regulile legislaţiei fiscale.N. 15 din Codul fiscal este stabilită cota 0 % a impozitului pe venit.C.C. În legislaţia fiscală sunt prevăzute reguli de constatare a veniturilor şi cheltuielilor în scopuri fiscale. de constatare a datoriilor şi activelor amânate privind impozitul pe venit şi de prezentare în rapoartele financiare este examinat în cartea “Noul sistem contabil al agenţilor economici din Republica Moldova” (vol. .. Comparând suma totală a veniturilor cu suma totală a cheltuielilor. De aceea apar: 1. Acesta se determină la sfârşitul anului pe baza venitului contabil al perioadei de gestiune corectat cu mărimea diferenţelor permanente şi temporare. Acest fapt face necesară calcularea venitului impozabil conform regulilor fiscale..N. subcontul “Impozitul pe venit plătit în avans”.

539 “Alte datorii pe termen scurt”.  credit contul 534 “Datorii privind decontările cu bugetul”.  credit contul 225 “Creanţe pe termen scurt privind decontările cu bugetul”. 522 “Datorii pe termen scurt faţă de părţile legate”. . credit contul 731 “Cheltuieli (economii) privind impozitul pe venit”. Trecerea în cont la finele perioadei de gestiune a sumelor impozitului pe venit achitate în avans pe parcursul anului se înregistrează prin formula contabilă:  debit contul 534 “Datorii privind decontările cu bugetul”. 90 al Codului fiscal:  debit conturile 521 “Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale”. În contul 534 “Datorii privind decontările cu bugetul” se reflectă suma impozitului pe venit în mărime de 5 % reţinută la sursa de plată în conformitate cu art.  credit contul 534 “Datorii privind decontările cu bugetul”. Concomitent. 532 “Datorii faţă de personal privind alte operaţii”. 242 “Conturi curente în valută naţională”. suma efectivă a impozitului pe venit se înregistrează prin formula contabilă:  debit contul 731 “Cheltuieli (economii) privind impozitul pe venit”. Virarea la buget a sumelor impozitului pe venit în mărime de 5 % reţinut la sursa de plată se reflectă prin formula contabilă:  debit contul 534 “Datorii privind decontările cu bugetul”  credit conturile 241 “Casa”.

persoanele juridice şi fizice care importă servicii considerate ca livrări impozabile efectuate de persoanele menţionate. cu exceptia persoanelor fizice care importă mărfuri de uz sau consum personal. sau momentul eliberării facturi fiscale. cu excepţia vânzărilor cu amănuntul în numerar la respectarea condiţiilor prevăzute de legislaţia în vigoare.A. 3. Ea se calculează pentru livrările de bunuri.Contabilitatea decontărilor cu bugetul privind taxa pe valoare adăugată şi accizele Contabilitatea datoriilor faţă de buget privind taxa pe valoarea adăugată Taxa pe valoarea adăugată reprezintă un impozit indirect care. Conform titlului III al Codului fiscal TVA se reflectă în contabilitate în baza principiului specializării exerciţiilor (metodei de calcul). Subiecţii impozabili sînt: 1. şi care. potrivit normelor în vigoare. cu exceptia livrărilor scutite de T. 2. Aceasta este o taxă care se aplică valorii adăugate la fiecare stadiu al circuitului economic. în baza cărora se întocmeşte Declaraţia privind taxa pe valoarea adăugată. . specificate la art. respectiv.51.. servicii în sumă ce depăşeste 200 000 lei. în funcţie de ceea ce a avut loc mai înainte. suma TVA şi atestă dreptul trecerii în cont a TVA la cumpărător. Fiecare subiect impozabil este obligat să achite suma TVA datorată bugetului. Livrările de bunuri şi servicii pot fi grupate în livrări impozabile cu TVA la cota standard – 20%.V. la cota zero şi livrări scutite de TVA (neimpozabile). vânzări. a căror valoare nu depăseste limita stabilită de legislaţia în vigoare. sau momentul primirii plăţii. precum şi prestările de servicii. cu excepţia autorităţilor publice. şi deţinatorilor patentei de întreprinzator. instituţiilor publice. se stabileşte pentru operaţiunile privind transferul proprietăţii asupra bunurilor. 19. persoanele juridice şi fizice care desfăşoară activitate de întreprinzator. a efectuat livrări de mărfuri. Livrările impozabile cu TVA trebuie însoţite de factura fiscală – document cu regim special care justifică operaţiunea economică. persoanele juridice şi fizice care importă mărfuri. să întocmească şi să prezinte Declaraţia privind taxa pe valoarea adăugată pentru fiecare perioadă fiscală nu mai târziu de ultima zi a lunii care urmează după perioada fiscală. într-o oricare perioadă de 12 luni consecutive. Data obligaţiei fiscale este sau momentul livrării bunurilor sau prestării serviciilor. cotele reduse – 5% şi 8%. când eliberarea facturii nu este obligatorie. prestări de servicii. în Registrul de evidenţă a procurărilor şi Registrul de evidenţă a livrărilor. precum şi pentru importului de bunuri şi servicii. Procurările şi livrările sunt înregistrate cronologic.

. la suma TVA calculată prin îmărţirea sumei avansului primit la 6:  debit contul 225 “Creanţe pe termen scurt privind decontările cu bugetul”  creditul contul 534 “Datorii privind decontările cu bugetul”. la suma avansului primit:  debit contul 242 „Conturi curente în valută naţională”  credit contul 523 „Avansuri pe termen scurt primite” 2. accizele sunt achitate de către producătorul sau importatorul de mărfuri supuse accizelor. La încasarea în avans a mijloacelor contra livrărilor ulterioare se reflectă prin următoarele formule contabile: 1. în cazul când cota accizelor este stabilită în suma absolută la unitatea de măsură a mărfii. iar la vânzarea ulterioară nu este calculat şi. Contabilitatea datoriilor faţă de buget privind accizele Accizul reprezintă un impozit indirect de stat care se stabileşte pentru unele mărfuri de consum şi pentru activitatea desfăşurată în domeniul jocurilor cu noroc. Achitarea sumei TVA la buget în cazul cînd se obţine sold creditor se reflectă prin formula contabilă:  debit contul 534 “Datorii privind decontările cu bugetul”. Taxa pe valoarea adăugată aferentă livrărilor de bunuri şi servicii impozabile cu TVA pe piaţa internă se reflectă în creditul contului 534 “Datorii privind decontările cu bugetul” în corespondenţă cu debitul conturilor de mijloace băneşti sau creanţe. acesta se trece la creanţe în baza notei contabile prin formula contabilă:  debit contul 225 “Creanţe pe termen scurt privind decontările cu bugetul”. sau în etalon valoric. în cazul în care cota accizelor este stabilită în procente. TVA aferentă se trece în cont în baza facturilor fiscale. Suma TVA de plătit la buget se calculează lunar ca diferenţă dintre TVA aferentă vânzărilor din creditul contului 534 “Datorii privind decontările cu bugetul” şi TVA aferentă cumpărărilor reflectate în debitul acestui cont.  credit contul 534 “Datorii privind decontările cu bugetul”. La procurarea mărfurilor în scopul desfăşurării activităţii de întreprinzător pe piaţa internă sau prin import. Baza impozabilă a accizelor o constituie volumul ]n expresie naturală. 539 “Alte datorii pe termen scurt” TVA aferentă importului de servicii se calculează şi se reflectă ca datorie la buget şi se trece la cheltuielile perioadei. ca urmare. de regulă. se include în valoarea de cumpărare a mărfurilor supuse accizelor. Acest impozit. chitanţelor fiscale sau declaraţiilor vamale şi se reflectă prin formula contabilă  debit contului 534 “Datorii privind decontările cu bugetul” şi  credit conturile 521 “Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale”. În cazul obţinerii unui sold debitor aferent taxei pe valoarea adăugată la contul specificat. numită ad valorem.  credit contul 242 “Conturi curente în valută naţională”. 522 “Datorii pe termen scurt faţă de părţile legate”.

în care mărfurile supuse accizelor se prelucrează şi/sau se fabrică. Cotele taxelor vamale si lista marfurilor supuse acestora se staileste de Parlament. Conform legii privind taxa vamala se folosesc urmatoarele tipuri de taxe: . conform legislaţiei în vigoare. Dacă agentul economic procură marfă supusă accizelor cu intenţia de o prelucra sau a produce altă marfă supusă accizelor. cu excepţia importatorilor. Suma accizelor de plătit la buget se calculează lunar în mărimea accizelor aferente vânzărilor de mărfuri supuse accizelor din creditul contului 534 “Datorii privind decontările cu bugetul”. Platitori ai taxelor vamale sunt persoanele fizice si juridice care detin oiectul impozabil. suma accizelor se reflectă în debitul contului 225 “Creanţe pe termen scurt privind decontările cu bugetul”. suma accizelor de plătit se calculează ca diferenţa dintre accizele aferente livrărilor de mărfuri supuse accizelor – creditul contului 534 “Datorii privind decontările cu bugetul” şi accizele aferente cumpărărilor de materii prime supuse accizelor care s-au utilizat în procesul de producţie. sau se procură fără documente care confirmă achitarea accizelor şi se livrează ulterior. reflectate în debitul acestui cont. 20. trebuie să prezinte Declaraţia privind accizele în termen de o lună care urmează după luna în care a fost efectuată livrarea mărfurilor supuse accizelor. teritoriile. inclusiv clădirile. situate separat şi determinate de certificatul de acciz. Oiectele impunerii cu taxele vamale sunt marfurile importate. Valoarea impozabilă a accizelor în expresie valorică poate fi: valoarea de piaţă a mărfii. suma accizelor calculate se include în preţul de vânzare al mărfurilor produse (prelucrate) şi se înregistrează ca datorie faţă de buget în creditul contului 534 “Datorii privind decontările cu bugetul”. Pentru producătorii şi prelucătorii de mărfuri supuse accizelor care au dreptul la trecerea în cont. valoarea licenţei pentru activitatea desfăşurată în domeniul jocurilor cu noroc. exportate sau care sunt in tranzit pe teritoriul RM. fără TVA şi accize. Suma accizelor de achitat la buget se calculează ca diferenţa dintre suma accizelor încasată sau de încasat şi suma trecută în cont de întreprinderea producătoare conform legislaţiei fiscale. valoarea în vamă a mărfurilor supuse accizelor importate determinată conform legislaţiei vamale.Cominata care imbina tipurile de taxe vamale specificate la punctul 1 . indiferent de faptul dacă ei deţin sau nu certificat de acciz. orice alte locuri. pentru a fi trecută în cont la respectarea condiţiilor prevăzute de legislaţia în vigoare.Advalorem calculata in % fata de valoarea in vama a marfii . suma accizelor calculată se include în preţul de procurare a mărfurilor supuse accizelor şi se reflectă în debitul conturilor 211 “Materiale” sau 217 “Mărfuri”. încăperile. subcontul 2251 “Accize de trecut în cont”. La livrarea de mărfuri supuse accizelor din încăperea de acciz care se produc de producător.Specifica calculata in baza tarifului stailit la o unitate de marfa . La procurarea mărfurilor supuse accizelor pe piaţa internă sau prin import în scopul revânzării lor ulterioare. Cotele taxei vamale sunt unice si nu pot fi modificate cu exceptia cazurilor prevazute de legislatie si a acordurilor internationale la care RM este parte . terenurile. Toţi plătitorii de accize. Obligaţia de plată a accizelor apare la data livrării (transportării) mărfurilor supuse accizelor din încăperea de acciz care reprezintă totalitatea locurilor ce aparţin subiectului impunerii. se expediază de către subiecţii impunerii şi unde se desfăşoară jocurile cu noroc.Contabilitatea decontărilor cu bugetul privind taxa vamală Taxa vamala este o taxa obligatorie perceputa de catre organele vamale la introducerea sau scoaterea marfurilor de pe teritoriul vamal al RM.

termenele lor de plată şi de . Taxele locale. Reflectarea diferentei dintre taxa vamala achitata in avans si cea calculata Dt 229 Ct 227/532 1121.8=73160 lei 2.8. Taxa vamala se achita pina la prezentarea declaratiei vamale.20 lei In cazul trecerii marfii peste frontiera vamala agentii economici platesc pe linga taxa vamala si taxa pentru proceduri vamale. taxa vamala 7% din val marfii. Reflectarea taxei vamale achitata in avans Dt 229 Ct 242 4000 4. Includerea TV in costul marfurilor importate Dt 217 Ct 229 5121. Taxa vamala= 7% *73160=5121. Taxele locale se determină prin produsul dintre cota şi baza de calcul sau pot fi egale cu mărimea fixată de legislaţia în vigoare.20 lei 3.2*11.2 $ un kg. Val in vama= 4500* 1. Contabilitatea decontărilor cu bugetul privind tazele locale Agenţii economici calculează şi achită impozite şi taxe locale. 1.Exceptionala care se divizeaza in : Speciala – aplicata pentru a proteja marfurile autohtone la introducerea pe teritoriul vamal a productiei Anti-duping – petrecuta in cazul introducerii pe teritoriul vamal al unor marfuri la preturi mai mici decit valoarea lor in tara exportatoare la momentul importului . Valoarea in vama este declarata organului vamal de catre declarant la trecerea marfii peste frontiera prin perfectarea declaratiei vamale. Aza calcularii taxei vamale o constituie volumul natural sau valoarea in vama a marfurilor determinata in conformitate cu legislatia in vigoare.Cursul pentru 1 $ 11. Ex. Compensatorie – aplicata in cazul introducerii pe teritoriul vamal a marfurilor la producerea sau exportul carora direct sau indirect au fost utilizate suventii. 21. Taxa vamala se achita prin virament la ugetul de stat.:SRL X a procurat de la o firma ungara Y 4500 kg pulpe de gaina la pretul de 1. in momentul perfectarii documentelor vamale se permite plata numai a diferentei dintre suma calculata si suma platita in avans. cheltuieli de transport 800 $. A fost platit in avans pentru taxele vamale 4000 lei.20 lei 5. Taxele locale se aplică de către autorităţilr administraţiei publice locale în limitele competenţei lor şi în conformitate cu Legea privind taxele locale care stabileşte mărimile ale taxelor locale.8 +800*11.si 2 .

Care au licitaţiilor şi licitaţie sau valoarea primit licitaţia de loteriilor pe biletelor de loterie emise a organiza teritoriul unităţii loteriile administrativ- teritoriale c) Taxă de Venitul din vînzări ale Persoane plasare serviciilor de plasare şi/sau fizice şi juridice (amplasare) a difuzare a anunţurilor publicităţii publicitare prin intermediul (reclamei) serviciilor cinematografice. b) Taxă de Venitul din vînzări a Persoane organizare a bunurilor declarate la fiz. . prin alte mijloace d) Taxă de Venitul din vînzări a Persoane aplicare a produselor fabricate cărora fizice şi juridice simbolicii locale li se aplică simbolica locală f) Taxă de Suprafaţa totală a persoanele piaţă terenului şi a imobilelor juridice sau fizice amplasate pe teritoriul înregistrate în pieţei calitate de întreprinzător- administrator al pieţei. prin reţelele telefonice. Şi jur. video. însă funcţie de nu sînt incluşi în efectivul caracteristicile trimestrial de salariaţi obiectelor impunerii. telex. prin mijloacele de transport. prezentare a dărilor de seamă fiscale Cota Denumirea Baza impozabilă a Plătitorii de taxei taxe obiectului impunerii locale 1 2 3 4 a) Taxă Numărul mediu Subiecţii Cota taxelor pentru scriptic trimestrial al activităţii de locale se stabileşte amenajarea salariaţilor şi/sau fondatorii întreprinzător de către autoritatea teritoriului întreprinderilor în cazul în (personae fizice şi administraţiei care aceştia activează în juridice) publice locale în întreprinderile fondate. telegrafice.

structurile cu funcţii de înregistrate în cazare calitate de întreprinzător. g) Taxă Venitul din vînzări a persoanele pentru cazare serviciilor prestate de juridice sau fizice. . care prestează servicii de cazare. nu sunt recunoscute ca deduceri în scopuri de impozitare şi reprezintă diferenţe permanente aferente cheltuielilor la cacularea venitului impozabil. TVA şi accizelor) se reflectă în felul următor: Dt 713 Ct 534 Calcularea sncţiunilor economice( amenzilor. care prestează servicii de parcare. precum şi sancţiunile economice cu privire la încălcarea legislaţiei în vigoare. penalităţile privind impozitele şi taxele. Calcularea impozitelor. înregistrate în calitate de întreprinzător. j) Taxă Suprafaţa parcării persoanele pentru parcare juridice sau fizice. Evidenţa sintetică şi analitică a datoriilor privind decontările cu bugetul se reflectă în registrul pentru contul 534 „Datorii privind decontările cu bugetul” care se elaborează la fiecare întreprindere de sine stătător şi se ţine pe tipuri de impozite şi taxe. taxelor (cu excepţia impozitului pe venit. La sfîrşitul perioadei de gestiune datele din registrul sintetic specificat se trec în Cartea mare. penalităţilor) privind plăţile la buget se înregistrează: Dt 714 Ct 534 Amenzile.

în funcţie de sursă. 22. aporturile primite în contul acţiunilor emise suplimentar nu pot fi utilizate pînă la înregistrarea totalurilor emisiunii suplimentare de acţiuni. . obligaţia de plată a dividendelor apare la data anunţării deciziei privind plata acestora luată de Consiliul observatorilor în cazul plăţii dividendelor intermediare şi Adunarea Generală a Acţionarilor – în cazul plăţii dividendelor anuale. veniturile şi alte plăţi. 332 “Profit nerepartizat (pierdere neacoperită) al anilor precedenţi”. 322 “Rezerve prevăzute de statut”.  restituirea cotelor sau a unei părţi la lichidarea întreprinderii. Conform Legii privind societăţile pe acţiuni.  credit contul 537 “Datorii faţă de fondatori şi alţi participanţi”. iar în debit – achitarea sau restituirea lor. în baza deciziei privind achitarea lor. se înregistrează:  debit conturile 334 “Profit utilizat al anului de gestiune”. Datoriile faţă de fondatorii întreprinderii şi alţi participanţi se înregistrează în contul de pasiv 537 “Datorii faţă de fondatori şi alţi participanţi”. La sumele calculate ale dividendelor (veniturilor) fondatorilor. alte venituri şi plăţi calculate. Conform legislaţiei în vigoare.  aporturile la capitalul statutar. Evidenţa analitică a datoriilor faţă de fondatori şi alţi participanţi se ţine pe fiecare fondator (participant) şi fel de datorii. Soldul acestui cont este creditor şi reprezintă sumele datoriilor faţă de fondatori la finele perioadei de gestiune. În creditul acestui cont se reflectă dividendele calculate. Datoriile faţă de fondatori pot apărea în cadrul efectuării emisiunii suplimentare de acţiuni prin aporturi suplimentare. decât numai în cazul acordării de către bancă sau altă persoană juridică a unei cauţiuni sau garanţii asupra acestor aporturi.Contabilitatea datoriilor faţă de fondatori şi alţi participanţi Datoriile faţă de fondatori (acţionari) pot fi grupate în datorii privind:  dividendele.

227 “Creanţe pe termen scurt ale personalului”. 229 “Alte creanţe pe termen scurt”.90 alin. Societatea pe acţiuni reflectă aporturile primite în cadrul emisiunii suplimentare de acţiuni ca datorii până la înregistrarea de stat a acţiunilor emise suplimentar şi eliberate acţionarilor prin formula contabilă:  debit conturile 111 “Active nemateriale”. 123 “Mijloace fixe”.  credit conturile 534 „Datorii privind decontările cu bugetul” . 217 “Mărfuri”. 242 “Conturi curente în valută naţională”. Achitarea dividendelor sub forma altor active (produse. 211 “Materiale”. În debitul acestui cont se reflectă plata dividendelor: – cu acţiuni proprii:  debit contul 537 “Datorii faţă de fondatori şi alţi participanţi”.  credit conturile 311 “Capital statutar”. d) din Codul fiscal persoanele specificate la art.(1) din Codul fiscal reţin şi achită la buget un impozit în mărime de 15% din veniturile îndreptate spre achitare fondatorilor întreprinzătorilor individuali sau gospodăriilor ţărăneşti (de fermier). mărfuri) se reflectă ca operaţiuni ordinare de vânzare a acestora. onform art.  credit conturile 241 “Casa”. 241 “Casa”. – cu mijloace băneşti sau alte active:  debit contul 537 “Datorii faţă de fondatori şi alţi participanţi”. 242 “Conturi curente în valută naţională”. materiale. 314 “Capital retras”.  credit contul 537 “Datorii faţă de fondatori şi alţi participanţi”. Conform art. După înregistrarea de stat a acţiunilor emise suplimentar capitalul statutar se consideră majorat şi se reflectă prin formula contabilă: . Reţinerea impozitului pe venit din dividendele achtiate fondatorilor se reflectă prin formula contabilă:  debit contul 537 “Datorii faţă de fondatori şi alţi participanţi”. 90 alin. 221 ”Creanţe pe termen scurt aferente facturilor comerciale”. 243 “Conturi curente în valută străină”. (3) lit. 243 “Conturi curente în valută străină”.

înregistrând în contabilitate formula contabilă inversă. Definirea. În cazul nevalidării plasării publice a acţiunilor emisiunii suplimentare de către Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare. debit contul 537 “Datorii faţă de fondatori şi alţi participanţi”. precum şi dobânda obţinută. constatarea şi evaluarea cheltuielilor din activitatea operaţională .  credit contul 311 “Capital statutar”. Evidenţa sintetică şi analitică a decontărilor cu fondatorii şi alţi participanţi se reflectă în registrul pentru contul 537 “Datorii faţă de fondatori şi alţi participanţi” care se elaborează de sine stătător de fiecare întreprindere şi se ţine pe feluri de datorii şi fondatori. societatea pe acţiuni este obligată să restituie subscriptorilor de acţiuni mijloacele depuse de ei în contul acţiunilor. 23. La sfârşitul perioadei de gestiune datele din registrul sintetic specificat se trec în Cartea mare.

consumurile directe privind retribuirea muncii. Cheltuielile comerciale sunt cheltuielile aferente desfacerii produselor. Componenţa cheltuielilor. Cheltuieli privind impozitul pe venit. mărfurilor şi prestărilor de servicii. acestea se subdivizează în trei grupe: 1. cheltuielile privind ambalajele şi . Acestea cuprind: a) costul vânzărilor. consumurile indirecte de producţie aferente produselor vândute. Acesta cuprinde: a) la întreprinderile de producţie – consumurile materiale directe. mărfurilor vândute şi serviciilor prestate.N. c) la întreprinderile de prestări servicii – consumurile de materiale. c) cheltuielile generale şi administrative. 3. Cheltuielile reprezintă diminuările de avantaje economice care apar în procesul desfăşurării activităţii economico-financiare a întreprinderii. ci se reflectă în Raportul privind rezultatele financiare şi se scad din venituri la determinarea profitului (pierderii) net al perioadei de gestiune. 3 „Componenţa consumurilor şi cheltuielilor întreprinderii”. precum şi consumurile indirecte de producţie aferente serviciilor prestate. 2. inclusiv contribuţiile pentru asigurările sociale. Cheltuieli ale activităţii operaţionale. Spre deosebire de consumuri. b) cheltuielile comerciale. Cheltuielile activităţii operaţionale cuprind cheltuielile ocazionate de desfăşurarea activităţii de bază a întreprinderii. b) la întreprinderile de comerţ – valoarea de bilanţ a mărfurilor vândute (suma cea mai mică dintre valoarea de intrare a mărfurilor procurate şi valoarea realizabilă netă). Cheltuielile se efectuează la întreprinderile care desfăşoară toate tipurile de activităţi.C. d) alte cheltuieli operaţionale. În funcţie de direcţiile efectuării. Cheltuieli ale activităţii neoperaţionale. consumurile privind retribuirea muncii. şi anume: cheltuielile privind operaţiunile de marketing. Costul vânzărilor reprezintă o parte din consumurile aferente produselor. cheltuielile nu se includ în costul produselor fabricate (serviciilor prestate). modul de evaluare şi de constatare a acestora sunt determinate de prevederile Bazelor conceptuale ale pregătirii şi prezentării rapoartelor financiare şi S.

cheltuielile de reclamă. amortizării activelor nemateriale. cheltuielile aferente produselor rebutate. penalităţi. cheltuielile privind reparaţiile şi deservirea cu termen de garanţie a produselor şi mărfurilor vândute. cheltuielile privind retribuirea muncii salariaţilor de la întreprinderile de comerţ care cuprind salariile de bază şi suplimentare. uzurii mijloacelor fixe şi obiectelor de mică valoare şi scurtă durată. cheltuielile din modificarea metodelor de evaluare a activelor curente. taxele şi plăţile virate în buget potrivit legislaţiei în vigoare (cu excepţia impozitului pe venit).  concordanţa. impozitele. cheltuielile privind returnarea şi reducerea preţurilor la mărfurile vândute. cheltuielilor şi plăţilor preliminate. cheltuielile privind arenda operaţională. accizele. despăgubiri. cheltuielile de transport privind desfacerea. . Alte cheltuieli operaţionale cuprind cheltuielile privind vânzarea altor active curente. cheltuielile privind amortizarea activelor nemateriale cu destinaţie generală gospodărească. sporuri. cheltuielile sub formă de amenzi. cheltuielile aferente dobânzilor pentru credite şi împrumuturi. prime plătite vânzătorilor. precum şi taxa pe valoarea adăugată nerecuperată. consumurile şi cheltuielile se evaluează la valoarea de bilanţ a activelor pe termen lung şi curente ieşite. cheltuielile aferente creării rezervelor pentru datorii dubioase. corecţiilor la datoriile dubioase etc.  prudenţa. a sumelor calculate la retribuirea muncii şi ale contribuţiilor pentru asigurările sociale. cheltuielile pentru protecţia muncii. cheltuielile de reprezentare.ambalarea produselor şi mărfurilor. În conformitate cu cerinţele Standardelor Naţionale de Contabilitate. cheltuielile de întreţinere a personalului administrativ şi de conducere. reparaţia şi întreţinerea mijloacelor fixe. Consumurile şi cheltuielile se constată şi se reflectă în contabilitate în baza respectării următoarelor principii:  specializarea exerciţiilor. cheltuielile pentru deplasările de serviciu ale personalului de conducere. lipsurile şi pierderile din deteriorarea valorilor. cheltuielile în scopuri de binefacere şi sponsorizare. diverse adaosuri. Cheltuielile generale şi administrative cuprind cheltuielile privind deservirea şi gestiunea întreprinderii în ansamblu: cheltuielile privind uzura. rezervelor create. consumurile indirecte de producţie nerepartizate.

factura fiscală. . Contabilitatea cheltuielilor din activitatea operaţională Contabilitatea cheltuielilor se ţine pe tipuri de activităţi ale întreprinderii (operaţională.Cheltuielile activităţii operaţionale cuprind:  costul vânzărilor.bonul de consum al .factura de expediţie. 24. materialelor.foaia de parcurs. Cheltuielile se înregistrează în contabilitate în baza următoarelor documente primare: . . administrative. de investiţii şi financiară) şi evenimente excepţionale.  alte cheltuieli operaţionalу . .fişa de pontaj. .  cheltuielile generale şi  cheltuielile comerciale.nota contabilă etc. .  necompensarea.

217  Cheltuielile comerciale apar în procesul de vânzare a produselor. Reflectarea costului transportării produselor şi mărfurilor de la depozitul întreprinderii până la locul de predare cumpărătorului sau până la staţia de expediere (debarcader. Pentru evidenţa costului vânzărilor este destinat contul 711 „Costul vânzărilor”. Reflectarea cheltuielilor privind retribuirea muncii salariaţilor de la întreprinderile de comerţ aferente nemijlocit vânzării mărfurilor. 812  În cazul returnării mărfurilor (produselor) vândute în cursul anului de gestiune valoarea de bilanţ (costul acestora) se înregistrează prin formula contabilă de stornare (cu semnul „minus”):  Dt 711 „Costul vânzărilor”  Ct 216 „Produse”.  Costul vânzărilor cuprinde valoarea de bilanţ a mărfurilor vândute. 521. 812. inclusiv valoarea ambalajului şi materialelor de ambalat. produselor vândute. 522. 533. cu condiţia că aceste cheltuieli le suportă furnizorul (vânzătorul): Dt 712 „Cheltuieli comerciale” Ct 812. 521 3. 531. 812. precum şi serviciile activităţilor auxiliare sau ale persoanelor terţe: Dt 712 „Cheltuieli comerciale” Ct 211 „Materiale”. 533 4. la radio şi televiziune. În cursul perioadei de gestiune la valoarea de bilanţ (costul efectiv) al mărfurilor. secţiile auxiliare sau persoanele terţe: Dt 712 „Cheltuieli comerciale” Ct 531. 522. Reflectarea cheltuielilor de reclamă în presă. 811. 539 1. târguri etc. mărfurilor şi de prestare a serviciilor.  Reflectarea cheltuielilor privind ambalarea produselor finite la depozitele întreprinderilor de producţie. participarea la expoziţii. serviciilor prestate se întocmeşte formula contabilă:  Dt 711 „Costul vânzărilor”  Ct 216 „Produse”. Evidenţa acestor cheltuieli se ţine în contul 712 „Cheltuieli comerciale”. precum şi a salariaţilor de la întreprinderile de alimentaţie publică încadraţi în procesul de fabricare (preparare) şi vânzare a produselor (bucatelor): Dt 712 „Cheltuieli comerciale” Ct 531. Reflectarea cheltuielilor legate de încărcarea produselor şi mărfurilor în mijloacele de transport de muncitorii de la depozite. salariile cu contribuţiile pentru asigurările sociale ale muncitorilor care ambalează. aeroport) cu transportul propriu sau de la terţi. 217. editarea pliantelor şi prospectelor.: . 539 2. costul efectiv al produselor finite vândute şi serviciilor prestate. 533. 521.

sporurilor. muncitorilor pentru întreruperi în producţie. încărcarea şi descărcarea produselor şi mărfurilor vândute:  Dt 712 „Cheltuieli comerciale”  Ct 214 „Uzura obiectelor de mică valoare şi scurtă durată”. 539.C. 521. Achitarea sau calcularea plăţii pentru serviciile bancare. 244. 539 5. Calcularea remuneraţiilor.N.  Cheltuielile generale şi administrative reprezintă cheltuielile aferente deservirii şi gestiunii întreprinderii în ansamblu. 242. Trecerea la cheltuieli a valorii de bilanţ a obiectelor de mică valoare şi scurtă durată în valoare nu mai mare de 1/2 (500 lei) din plafonul stabilit de legislaţie pentru o unitate:  Dt 712 „Cheltuieli comerciale”  Ct 213 „Obiecte de mică valoare şi scurtă durată”. telefonice. Pentru evidenţa acestor cheltuieli este destinat contul 713 „Cheltuieli generale şi administrative”. onorariilor autorilor pentru propuneri de raţionalizare şi inovaţii şi a contribuţiilor pentru asigurările sociale:  Dt 713 „Cheltuieli generale şi administrative” Ct 531. 521. Dt 713 „Cheltuieli generale şi administrative” Ct 241. 521. 812 4. 6. indemnizaţiilor acordate lucrătorilor administraţiei. 531. 1. 3:  Dt 713 „Cheltuieli generale şi administrative”  Ct 531. 532 5. Calcularea uzurii obiectelor de mică valoare şi scurtă durată cu valoarea unitară de peste 500 lei utilizate la ambalarea. Calcularea adaosurilor. diverselor premii.Dt 712 „Cheltuieli comerciale”  Ct 241. 227. 242. 532 . 243. Calcularea amortizării activelor nemateriale şi a uzurii mijloacelor fixe utilizate în scopurile generale ale întreprinderii: Dt 713 „Cheltuieli generale şi administrative” Ct 113. de audit. indemnizaţiilor. 533. compensaţiilor salariaţilor întreprinderii şi altor plăţi prevăzute de S. juridice. 533 2. telegrafice etc. 124 3. personalului de deservire. Reflectarea cheltuielilor privind întreţinerea şi reparaţia mijloacelor fixe cu destinaţie generală gospodărească: Dt 713 „Cheltuieli generale şi administrative” Ct 211. poştale.

215.. 533 . 4. cheltuielilor de judecată: Dt 713 „Cheltuieli generale şi administrative” Ct 241. Reflectarea lipsurilor şi pierderilor valorilor materiale. cu excepţia impozitului pe venit. animalelor la creştere şi îngrăşat şi a altor active curente: Dt 714 „Alte cheltuieli operaţionale” Ct 211. Achitarea sau calcularea impozitelor şi taxelor. căminelor. 213. 512. 246 1. 242. 211.6. titlurilor de valoare pe termen scurt. 5. 533. 531. 213. 227. taxelor de stat. documentelor băneşti vândute: Dt 714 „Alte cheltuieli operaţionale” Ct 211. 231. Evidenţa acestor cheltuieli se ţine în contul 714 „Alte cheltuieli operaţionale”. animalelor la creştere şi îngrăşat. 531. generale şi administrative. la care a expirat termenul de prescripţie: Dt 714 „Alte cheltuieli operaţionale” Ct 224 „Avansuri pe termen scurt acordate”. 217. Reflectarea cheltuielilor anticipate aferente perioadei de gestiune curente: Dt 714 „Alte cheltuieli operaţionale” Ct 251 „Cheltuieli anticipate curente”.513 3. 216. Reflectarea cheltuielilor pentru întreţinerea producţiilor şi unităţilor de deservire (exploatarea caselor de locuit. instituţiilor preşcolare. 531. 213. sanatoriilor şi altor instituţii incluse în bilanţul întreprinderii): Dt 713 „Cheltuieli generale şi administrative” Ct 124. 534.  Reflectarea valorii de bilanţ a materialelor. 533. 212. 812 7. mijloacelor şi documentelor băneşti constatate cu ocazia inventarierii: Dt 714 „Alte cheltuieli operaţionale” Ct211. 211. 812. 214. 539. 522. 241. 246 6. caselor de odihnă. Reflectarea costului rebutului definitiv şi a cheltuielilor privind remedierea rebuturilor:  Dt 714 „Alte cheltuieli operaţionale” Ct811. 812 2. 521. 243. 539  Alte cheltuieli operaţionale includ cheltuielile aferente activităţii de bază a întreprinderii care nu se referă la cheltuielile comerciale. Reflectarea cheltuielilor aferente vânzării materialelor. Trecerea la cheltuieli a avansurilor pe termen scurt acordate anterior şi nereclamate. obiectelor de mică valoare şi scurtă durată. 521. Achitarea sau calcularea cheltuielilor privind creditele şi împrumuturile primite: Dt 714 „Alte cheltuieli operaţionale” Ct 511.

 La finele anului de gestiune. Cheltuieli ale activităţii operaţionale. b) cheltuielile activităţii financiare. 6. Cheltuieli privind impozitul pe venit. conturile de evidenţă a cheltuielilor activităţii operaţionale se închid prin trecerea rulajelor debitoare ale acestora la rezultatul financiar.  În conformitate cu cerinţele Standardelor Naţionale de Contabilitate.  Cheltuielile se constată şi se reflectă în contabilitate în baza respectării următoarelor principii:  specializarea exerciţiilor. De exemplu.  prudenţa. În funcţie de direcţiile efectuării. a sumelor calculate la retribuirea muncii şi ale contribuţiilor pentru asigurările sociale. corecţiilor la datoriile dubioase etc. care trebuie să fie reflectate în contabilitate şi rapoartele financiare. 2) constatarea cheltuielilor. acestea se subdivizează în trei grupe: 4.chelt din activitatea neoperationala  Cheltuielile reprezintă diminuările de avantaje economice care apar în procesul desfăşurării activităţii economico-financiare a întreprinderii.  La rindul lor Cheltuielile activităţii neoperaţionale cuprind cheltuielile suportate de întreprindere la desfăşurarea altor feluri de activităţi. lipsurile constatate . 713. Cheltuieli ale activităţii neoperaţionale.. 712.  necompensarea.  concordanţa. 5.  La contabilizarea cheltuielilor apar două probleme principale: 1) evaluarea (măsurarea) cheltuielilor. cheltuielile nu se includ în costul produselor fabricate (serviciilor prestate). indiferent de momentul plăţii efective a mijloacelor băneşti sau a altei forme de compensare. 714  25 Definirea constatarea si eval. rezervelor create. amortizării activelor nemateriale. În acest caz se întocmeşte formula contabilă:  Dt 351 „Rezultat financiar total”  Ct 711. adică stabilirea perioadei de gestiune în care acestea trebuie să fie reflectate în contabilitate şi rapoartele financiare. c) pierderile excepţionale. uzurii mijloacelor fixe şi obiectelor de mică valoare şi scurtă durată. adică calcularea sumelor acestora. cheltuielilor şi plăţilor preliminate. Acestea cuprind: a) cheltuielile activităţii de investiţii.  Principiul prudenţei prevede că cheltuielile se constată şi se reflectă în contabilitate în momentul efectuării acestora. ci se reflectă în Raportul privind rezultatele financiare şi se scad din venituri la determinarea profitului (pierderii) net al perioadei de gestiune. cheltuielile se evaluează la valoarea de bilanţ a activelor pe termen lung şi curente ieşite.   Principiul specializării exerciţiilor prevede că cheltuielile se constată şi se reflectă în contabilitate în perioada de gestiune în care au avut loc.  Cheltuielile se efectuează la întreprinderile care desfăşoară toate tipurile de activităţi. Spre deosebire de consumuri.

De exemplu. 2.   Cheltuielile activităţii de investiţii reprezintă cheltuielile aferente ieşirii activelor pe termen lung. indiferent de motive şi vinovaţi. . Reflectarea valorii de bilanţ a activelor pe termen lung ieşite: Dt 721 „Cheltuieli ale activităţii de investiţii” Ct 111 „Active nemateriale” Ct 112 „Active nemateriale în curs de execuţie” Ct 121 „Active materiale în curs de execuţie” Ct 122 „Terenuri” Ct 123 „Mijloace fixe” Ct 125 „Resurse naturale” Ct 131 „Investiţii pe termen lung în părţi nelegate” Ct 132 „Investiţii pe termen lung în părţi legate”. reevaluării acestora. valoarea produselor rebutate definitiv.). decizia judecătorească etc. 1.  Principiul concordanţei prevede reflectarea simultană în contabilitate şi rapoartele financiare a cheltuielilor şi veniturilor ocazionate de unele şi aceleaşi operaţiuni economice. cu ocazia inventarierii valorilor în mărfuri şi materiale. se înregistrează în contabilitate ca cheltuieli la data depistării acestora. adică o confirmare documentară (acordul în scris al salariatului privind recuperarea daunei materiale. părţilor legate. Cheltuieli ale activităţii financiare. Pierderi excepţionale.   Principiul necompensării nu permite modificarea sumelor cheltuielilor constatate şi reflectate anterior în rapoartele financiare şi casarea reciprocă a acestora în cursul perioadei de gestiune.  În cursul perioadei de gestiune cheltuielile activităţii de investiţii se acumulează în debitul contului 721 şi se reflectă prin următoarele formule contabile: 1. mărfurilor vândute. costul vânzărilor (valoarea de bilanţ a produselor. o asemenea sumă se trece la majorarea cheltuielilor. participaţiilor în alte întreprinderi. În cazul când apar îndoieli referitor la primirea sumei cuvenite incluse anterior în venit. precum şi pierderile din deteriorarea acestora. Cheltuieli ale activităţii de investiţii. Reflectarea cheltuielilor aferente ieşirii activelor pe termen lung: Dt 721 „Cheltuieli ale activităţii de investiţii” Ct 211 „Materiale” Ct 531 „Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii” Ct 533 „Datorii privind asigurările” Ct 812 „Activităţi auxiliare” Ct 521 „Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale” Ct 522 „Datorii pe termen scurt privind părţile legate” Ct 539 „Alte datorii pe termen scurt”. serviciilor prestate) se constată şi se reflectă în conturile contabile şi rapoartele financiare concomitent cu veniturile din vânzări. cheltuielile privind remedierea rebuturilor etc. dar nu la diminuarea sumei veniturilor constatată iniţial   26 Contabilitatea chelt din activitatea neoperationala  Cheltuielile activităţii neoperaţionale se împart în trei grupe: 1. Suma de recuperare a acestora (veniturile) se constată numai în cazul când întreprinderea are o certitudine întemeiată. adică în cursul unei perioade de gestiune. precum şi cheltuielile privind operaţiunile cu titlurile de valoare pe termen lung etc. Pentru evidenţa acestor cheltuieli este destinat contul 721 „Cheltuieli ale activităţii de investiţii”. 3.

2. Reflectarea lipsurilor şi pierderilor activelor pe termen lung constatate cu ocazia inventarierii: Dt 721 „Cheltuieli ale activităţii de investiţii” Ct 111 „Active nemateriale” Ct 112 „Active nemateriale în curs de execuţie” Ct 121 „Active materiale în curs de execuţie” Ct 123 „Mijloace fixe”.   Cheltuielile activităţii financiare cuprind cheltuielile aferente plăţii redevenţelor. 4.  În cursul perioadei de gestiune cheltuielile activităţii financiare se acumulează în debitul contului 722 şi se reflectă prin formulele contabile: 1. 2. 5. arendei finanţate. Reflectarea sumei reducerii din reevaluare aferente activelor pe termen lung ieşite: Dt 721 „Cheltuieli ale activităţii de investiţii” Ct 341 „Diferenţe din reevaluarea activelor pe termen lung”. Trecerea la cheltuieli a sumelor ecartului de reevaluare a investiţiilor pe termen lung la ieşirea acestora:  Dt 721 „Cheltuieli ale activităţii de investiţii”  Ct 133 „Modificarea valorii investiţiilor pe termen lung”. Reflectarea pierderilor aferente diferenţelor nefavorabile de curs privind mijloacele şi operaţiunile în valută străină: Dt 722 „Cheltuieli ale activităţii financiare” Ct 221 „Creanţe pe termen scurt aferente facturilor comerciale” Ct 223 „Creanţe pe termen scurt ale părţilor legate” Ct 224 „Avansuri pe termen scurt acordate” Ct 241 „Casa” Ct 243 „Cont valutar” .   La finele fiecărei perioade de gestiune rulajul debitor al contului 721 „Cheltuieli ale activităţii de investiţii” se scade din venituri la determinarea indicatorului din rândul 090 „Rezultatul din activitatea de investiţii: profit (pierdere)” al Raportului privind rezultatele financiare. 3. diferenţelor nefavorabile de curs valutar etc. Crearea rezervelor pentru acoperirea cheltuielilor probabile de ieşire a mijloacelor fixe la expirarea duratei de exploatare utilă a acestora: Dt 721 „Cheltuieli ale activităţii de investiţii” Ct 538 „Rezerve pentru cheltuieli şi plăţi preliminate”. Pentru evidenţa acestor cheltuieli este destinat contul 722 „Cheltuieli ale activităţii financiare”. Achitarea sau calcularea plăţii (dobânzii) pentru activele pe termen lung primite în arendă finanţată: Dt 722 „Cheltuieli ale activităţii financiare” Ct 242 „Cont de decontare” Ct 243 „Cont valutar” Ct 521 „Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale” Ct 539 „Alte datorii pe termen scurt”.

modificarea legislaţiei ţării şi alte evenimente excepţionale. perturbările politice.  În cursul perioadei de gestiune în debitul contului 723 se acumulează cu total cumulativ de la începutul anului pierderile din evenimentele excepţionale. În acest caz se întocmesc formulele contabile: 1.   Pierderile excepţionale cuprind pierderile din calamităţile naturale. Trecerea la cheltuieli a valorii de bilanţ a activelor pe termen lung şi curente nimicite sau deteriorate rezultate din evenimentele excepţionale: Dt 723 „Pierderi excepţionale” Ct 111 „Active nemateriale” Ct 112 „Active nemateriale în curs de execuţie” Ct 121 „Active materiale în curs de execuţie” Ct 123 „Mijloace fixe” Ct 211 „Materiale” Ct 212 „Animale la creştere şi îngrăşat” Ct 213 „Obiecte de mică valoare şi scurtă durată” Ct 215 „Producţia în curs de execuţie” Ct 216 „Produse” Ct 217 „Mărfuri” Ct 241 „Casa” Ct 242 „Cont de decontare” Ct 243 „Cont valutar” Ct 244 „Conturi speciale la bănci” Ct 245 „Transferuri băneşti în expediţie” Ct 246 „Documente băneşti Ct 252 „Alte active curente”. Reflectarea cheltuielilor privind lichidarea consecinţelor evenimentelor excepţionale:  Dt 723 „Pierderi excepţionale” .   La finele fiecărei perioade de gestiune rulajul debitor al contului 722 „Cheltuieli ale activităţii financiare” se ia în calcul la determinarea indicatorului din rândul 100 „Rezultatul din activitatea financiară: profit (pierdere)” al Raportului privind rezultatele financiare. Evidenţa acestor pierderi se ţine în contul 723 „Pierderi excepţionale”.Ct 244 „Conturi speciale la bănci” Ct 227 „Creanţe pe termen scurt ale personalului” Ct 511 „Credite bancare pe termen scurt” Ct 512 „Credite bancare pe termen scurt pentru salariaţi” Ct 513 „Împrumuturi pe termen scurt” Ct 521 „Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale” Ct 522 „Datorii pe termen scurt faţă de părţile legate” Ct 534 „Datorii privind decontările cu bugetul”. 2.

sub formă de majorare a activelor sau de micşorare a datoriilor. cu excepţia sporurilor pe seama aporturilor proprietarilor întreprinderii.  La contabilizarea veniturilor apar două probleme principale: 1) evaluarea veniturilor. În acest caz se întocmeşte formula contabilă:  Dt 351 „Rezultat financiar total”  Ct 721 „Cheltuieli ale activităţii de investiţii”  Ct 722 „Cheltuieli ale activităţii financiare”  Ct 723 „Pierderi excepţionale”.   La finele anului de gestiune conturile de evidenţă a cheltuielilor activităţii neoperaţionale se închid prin trecerea rulajelor debitoare ale acestora la rezultatul financiar. adică stabilirea perioadei de gestiune în care acestea trebuie să fie reflectate în contabilitate şi rapoartele financiare. prestarea serviciilor şi din alte operaţiuni efectuate în procesul desfăşurării activităţii economico-financiare a întreprinderii.   La finele fiecărei perioade de gestiune pierderile excepţionale acumulate în debitul contului 723 se reflectă în Raportul privind rezultatele financiare şi se iau în calcul la determinarea indicatorului din rândul 120 “Rezultatul excepţional: profit (pierdere)”. adică determinarea mărimii (sumei) acestora care trebuie să fie reflectată în contabilitate şi rapoartele financiare. care conduc la creşterea capitalului propriu. 2) constatarea veniturilor.        27definirea constatarea si evaluarea veniturilor din  activitatea operationala  Veniturile reprezintă afluxuri globale de avantaje economice obţinute de întreprindere în cursul perioadei de gestiune.  Prin afluxuri globale de avantaje economice se înţeleg încasările primite sau care urmează să fie primite din vânzarea mărfurilor (produselor). . Ct 211 „Materiale”  Ct 531 „Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii”  Ct 533 „Datorii privind asigurările”  Ct 241 „Casa”  Ct 521 „Datorii pe termen scurt privind facturile”  Ct 812 „Activităţi auxiliare”. Veniturile se exprimă sub formă de majorare a activelor sau micşorare a datoriilor.

în cazul când mărfurile se vând la preţuri reduse. acordarea în folosinţa altor persoane a activelor proprii.  La constatarea veniturilor este necesar de a respecta principiul prudenţei sau conservatismului.  Rata dobânzii estimativă utilizată pentru scontarea încasărilor viitoare de mijloace băneşti se determină luând ca bază de calcul: a) rata dobânzii existentă pentru activele sau datoriile financiare. b) existenţa posibilităţii reale de a determina cu certitudine suma veniturilor.C. suma veniturilor poate fi mai mică sau mai mare decât valoarea venală a produselor. suma nominală a încasărilor viitoare şi suma veniturilor constatate va fi mai mare decât valoarea venală. necompensarea  În conformitate cu cerinţele S. concordanţa. adică cu o sumă mai mică decât preţul obişnuit de vânzare. prudenţa. o astfel de certitudine survine numai după primirea mijloacelor băneşti sau după înlăturarea incertitudinilor de natură diversă. veniturile se determină la valoarea venală (justă) care reprezintă suma la care activul poate fi schimbat în procesul operaţiunii comerciale între părţile independente. care au consimţit tranzacţia. . Astfel. b) veniturile sub formă de dobânzi care reprezintă diferenţa dintre veniturile din vânzarea mărfurilor şi serviciilor şi suma nominală a încasărilor viitoare de mijloace băneşti.  În cazuri distincte. potrivit căruia veniturile se constată şi se reflectă în contabilitate numai atunci şi când acestea sunt câştigate întreprinderea este sigură că le va obţine. Evaluarea şi constatarea veniturilor se efectuează în baza următoarelor principii fundamentale ale contabilităţii: specializarea exerciţiilor.  La vânzarea mărfurilor şi serviciilor pe credit. dar nu la preţul obişnuit. În acest caz veniturile din vânzări cuprind: a) veniturile din vânzarea mărfurilor şi serviciilor care se evaluează prin scontarea încasărilor viitoare de mijloace băneşti.N.  Veniturile se constată numai atunci când întreprinderea are o certitudine întemeiată în vederea obţinerii acestora. cu un nivel analog al riscului în acordarea de credite sau  rata dobânzii care scontează valoarea nominală a activului sau datoriei financiare până la preţul curent al mărfurilor şi serviciilor la vânzarea acestora contra mijloace băneşti  Veniturile se constată în cazul respectării unor anumite criterii care diferă în funcţie de sursele de obţinere a acestora: vânzarea produselor finite şi a mărfurilor. mărfurilor şi serviciilor vândute. informate şi interesate. în baza ratei dobânzii estimative (imputabile). 18. veniturile se constată la o sumă mai joasă. Criteriile generale pentru constatarea tuturor felurilor de venituri sunt: a) existenţa unei certitudini întemeiate că avantajele economice aferente tranzacţiei vor fi obţinute de întreprindere. prestarea serviciilor. În unele cazuri.

drepturilor de autor. redevenţe şi dividende.C.  Dobânzile reprezintă veniturile obţinute din acordarea în folosinţă a mijloacelor băneşti altor persoane prin procurarea titlurilor de valoare. suma totală a dividendelor. programelor informatice etc.)  Dividendele reprezintă sumele calculate în urma repartizării venitului net după impozitare. Conform S.  În afară de veniturile rezultate din vânzarea produselor finite şi prestarea serviciilor.N. de asemenea. aşteptate în cursul duratei de serviciu a activului pentru restabilirea (echilibrarea) valorii de intrare a acestuia  Redevenţele reprezintă sumele primite pentru acordarea în folosinţa persoanelor terţe a activelor nemateriale (brevetelor.                 28 Contabilitatea veniturilor din activitatea operaţională . se repartizează între perioada de până/după procurarea acestora. Majoritatea întreprinderilor obţin venituri din vânzarea produselor finite. adică atunci când a fost stabilit dreptul acţionarilor de a le încasa.  Dividendele se constată ca venit în perioada de gestiune în care acestea au fost anunţate. Veniturile se determină în baza ratei dobânzii necesare pentru scontarea fluxului încasărilor viitoare de mijloace băneşti. în baza profitului net obţinut. La calcularea dividendelor neplătite. venituri sub formă de dobânzi. mărcilor de fabrică. licenţelor. întreprinderile obţin. 18. veniturile din aceste operaţiuni se constată în baza principiului specializării exerciţiilor la data livrării mărfurilor sau prestării serviciilor. în conformitate cu cota de participaţie în capitalul statutar. până la procurarea titlurilor de valoare ale companiei. mărfurilor sau din prestarea serviciilor. între acţionari (asociaţi). anunţată pentru perioada de gestiune. Acestea se constată ca venituri în bază corelaţiei temporare care ia în considerare veniturile reale din activ. indiferent de momentul încasării efective a mijloacelor băneşti.

iar în debit – trecerea la finele anului de gestiune a veniturilor acumulate în contul de evidenţă a rezultatelor financiare.  În cursul anului de gestiune alte venituri operaţionale se înregistrează prin formula contabilă: . penalităţi. prestarea serviciilor. operaţiunile pe bază de barter. despăgubiri. cu excepţia produselor finite şi mărfurilor. mărfurilor. perioade de obţinere a acestora şi alte direcţii stabilite în politica de contabilitate a întreprinderii. În cazul returnării sau reducerii preţurilor la mărfurile (produsele) vândute în cursul anului de gestiune diferenţele aferente se înregistrează în contul 611 prin formula contabilă de stornare (cu semnul „minus”): Dt 221 „Creanţe pe termen scurt aferente facturilor comerciale” Dt 223 „Creanţe pe termen scurt ale părţilor legate” Ct 611 „Venituri din vânzări”.  Veniturile din activitatea operaţională se subdivizează în două grupe: a) venituri din vânzări care cuprind încasările din comercializarea produselor.  Pentru evidenţa sintetică a acestor venituri sunt destinate conturile de pasiv 611 „Venituri din vânzări” şi 612 „Alte venituri operaţionale”. corespunzătoare. precum şi sub formă de amenzi. rezultate din modificările metodelor de evaluare a activelor curente etc. mărfurilor şi serviciilor prestate (fără TVA şi accize) Dt 221 „Creanţe pe termen scurt aferente facturilor comerciale” Dt 223 „Creanţe pe termen scurt ale părţilor legate” Dt 227 „Creanţe pe termen scurt ale personalului” – la valoarea de vânzare a produselor.   În cursul anului de gestiune veniturile din vânzări se înregistrează prin formula contabilă: Dt 241 „Casa” Dt 242 „Cont de decontare” Dt 243 „Cont valutar” – la suma încasărilor din vânzarea produselor. schimbul) activelor curente. obţinute în perioadele precedente.   Veniturile din activitatea operaţională se înregistrează în contabilitate în baza următoarelor documente primare:  factura fiscală.   Evidenţa analitică a veniturilor din activitatea operaţională se ţine pe tipuri de venituri. conform facturilor prezentate pentru plată cumpărătorilor. arenda operaţională.C.  procesul-verbal de primire-predare a serviciilor prestate.  bonul de încasări. clienţilor.  factura de expediţie. salariaţilor întreprinderii Dt 422 „Venituri anticipate pe termen lung” Dt 515 „Venituri anticipate curente” – la suma veniturilor din vânzări.N.  procesul-verbal de inventariere etc. dar aferente perioadei de gestiune curente Ct 611 „Venituri din vânzări” – la suma totală a veniturilor din vânzări constatată în decursul anului de gestiune. surse. părţilor legate.  dispoziţia de plată. contractele de construcţie. recuperări de daune materiale. b) alte venituri operaţionale din care fac parte sumele primite sau de primit din ieşirea (vânzarea. mărfurilor vândute şi serviciilor prestate (fără TVA şi accize). În creditul acestor conturi se înregistrează în cursul perioadei de gestiune cu total cumulativ de la începutul anului sumele veniturilor constatate în conformitate cu prevederile S.

despăgubirilor calculate şi a altor sancţiuni pentru nerespectarea clauzelor contractelor încheiate. conform facturilor prezentate pentru plată cumpărătorilor.) Dt 221 „Creanţe pe termen scurt aferente facturilor comerciale” Dt 223 „Creanţe pe termen scurt ale părţilor legate” Dt 227 „Creanţe pe termen scurt ale personalului” – la valoarea de vânzare a altor active curente realizate (fără TVA şi accize). precum şi la mărimea depăşirii valorii realizabile nete a acestora. Dt 521 „Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale” Dt 522 „Datorii pe termen scurt faţă de părţile legate” Dt 523 „Avansuri pe termen scurt primite” Dt 532 „Datorii faţă de personal privind alte operaţii” Dt 539 „Alte datorii pe termen scurt” – la suma datoriilor pe termen scurt anulate în legătură cu expirarea termenului de prescripţie Ct 612 „Alte venituri operaţionale” – la suma totală a altor venituri operaţionale constatată în decursul perioadei de gestiune.Dt 241 „Casa” Dt 242 „Cont de decontare” Dt 243 „Cont valutar” – la suma încasărilor (fără TVA şi accize) din vânzarea altor active curente (materialelor. obiectelor de mică valoare şi scurtă durată. dar aferente perioadei de gestiune curente. titluri de valoare pe termen scurt etc. conform evaluării precedente. Închiderea conturilor nominalizate se efectuează la sfârşitul anului de gestiune cu contul 351 „Rezultat financiar total”. În acest caz se întocmeşte următoarea formulă contabilă: Dt 611 „Venituri din vânzări” Dt 612 „Alte venituri operaţionale” Ct 351 „Rezultat financiar total”. părţilor legate. în limitele valorii de intrare (costului) a acestora Dt 228 „Creanţe pe termen scurt privind veniturile calculate” – la plata calculată pentru activele materiale şi nemateriale pe termen lung transmise în arenda operaţională Dt 229 „Alte creanţe pe termen scurt” – la suma amenzilor. . suma pretenţiilor recunoscute de către cumpărători şi clienţi Dt422 „Venituri anticipate pe termen lung” Dt 515 „Venituri anticipate curente” – la suma altor venituri operaţionale obţinute în perioadele precedente. La finele fiecărei perioade de gestiune rulajele creditoare cu total cumulativ de la începutul anului ale conturilor 611 şi 612 se reflectă pe rândurile corespunzătoare ale Raportului privind rezultatele financiare. penalităţilor. salariaţilor întreprinderii Dt 211 „Materiale” Dt 213 „Obiecte de mică valoare şi scurtă durată” Dt 215 „Producţia în curs de execuţie” Dt 216 „Produse” Dt 217 „Mărfuri” – la valoarea plusurilor de bunuri materiale constatate cu ocazia inventarierii.

sumele diferenţelor din reevaluarea activelor pe termen lung ieşite. dividendele calculate. subvenţii de stat. perturbări politice şi alte evenimente excepţionale. terenurilor. în a căror componenţă intră sumele rezultate din ieşirea şi reevaluarea activelor pe termen lung ale întreprinderii. cu excepţia sporurilor pe seama aporturilor proprietarilor întreprinderii.   Venituri din activitatea neoperaţională care includ sumele primite sau de primit din alte tipuri de activităţi ale întreprinderii: a) veniturile din activitatea de investiţii. persoanele juridice şi fizice sub formă de recuperare a pierderilor din calamităţi. c) venituri excepţionale la care se referă sumele primite de la organele de stat. veniturile din operaţiunile cu părţile legate.  La contabilizarea veniturilor apar două probleme principale: 3) evaluarea veniturilor. companiile de asigurări. dobînzile.       29 Definirea . adică determinarea mărimii (sumei) acestora care trebuie să fie reflectată în contabilitate şi rapoartele financiare.. sub formă de majorare a activelor sau de micşorare a datoriilor. a activelor nemateriale şi materiale pe termen lung. b) veniturile din activitatea financiară.constatarea si evaluarea veniturilor din activitatea neoperationala   Veniturile reprezintă afluxuri globale de avantaje economice obţinute de întreprindere în cursul perioadei de gestiune. mijloacelor fixe. care cuprind sumele rezultate din transmiterea în folosinţa altor persoane juridice şi fizice. sumele încasate din vînzarea activelor nemateriale. valoarea activelor intrate cu titlu gratuit. pe un termen mai mare de un an. sume conform contractelor de neincludere în concurenţă etc. venituri sub formă de diferenţe de curs valutar. prime. premii şi sume sponsorizate. care conduc la creşterea capitalului propriu. . adică stabilirea perioadei de gestiune în care acestea trebuie să fie reflectate în contabilitate şi rapoartele financiare. 4) constatarea veniturilor.

 Evaluarea şi constatarea veniturilor se efectuează în baza următoarelor principii fundamentale ale contabilităţii: specializarea exerciţiilor.  Veniturile se constată numai atunci când întreprinderea are o certitudine întemeiată în vederea obţinerii acestora. Totodată pentru majoritatea întreprinderilor aceste venituri au un caracter secundar şi se includ în componenţa veniturilor din activitatea neoperaţională. mărfurilor sau din prestarea serviciilor. necompensarea. 18. aşteptate în cursul duratei de serviciu a activului pentru restabilirea (echilibrarea) valorii de intrare a acestuia .  Majoritatea întreprinderilor obţin venituri din vânzarea produselor finite.C. Astfel. Conform S.C. În unele cazuri. venituri sub formă de dobânzi. Acestea se constată ca venituri în bază corelaţiei temporare care ia în considerare veniturile reale din activ. o astfel de certitudine survine numai după primirea mijloacelor băneşti sau după înlăturarea incertitudinilor de natură diversă. redevenţe şi dividende. pentru instituţiile financiare dobânzile. iar la altă întreprindere – ca venituri din activitatea neoperaţională. iar pentru companiile de leasing – plăţile primite sau de primit din contractele de leasing financiar se consideră ca venituri din vânzări.  La constatarea veniturilor este necesar de a respecta principiul prudenţei sau conservatismului. concordanţa.N.  În afară de veniturile rezultate din vânzarea produselor finite şi prestarea serviciilor. prudenţa. de asemenea. indiferent de momentul încasării efective a mijloacelor băneşti. Clasificarea veniturilor pe tipuri de activităţi poartă un caracter convenţional şi nu este identică pentru toate întreprinderile. întreprinderile obţin.  Dobânzile reprezintă veniturile obţinute din acordarea în folosinţă a mijloacelor băneşti altor persoane prin procurarea titlurilor de valoare.N. Veniturile se determină în baza ratei dobânzii necesare pentru scontarea fluxului încasărilor viitoare de mijloace băneşti. 18 „Venitul”. veniturile din aceste operaţiuni se constată în baza principiului specializării exerciţiilor la data livrării mărfurilor sau prestării serviciilor. Veniturile rezultate din unele şi aceleaşi tranzacţii pot fi constatate la o întreprindere ca venituri din activitatea operaţională.  Modul de evaluare şi criteriile de constatare a veniturilor sunt reglementate de Bazele conceptuale ale pregătirii şi prezentării rapoartelor financiare şi S. potrivit căruia veniturile se constată şi se reflectă în contabilitate numai atunci şi când acestea sunt câştigate întreprinderea este sigură că le va obţine.

etc. mijloacelor fixe. licenţelor. până la procurarea titlurilor de valoare ale companiei. dividendele calculate. anunţată pentru perioada de gestiune.  Evidenţa analitică a acestor venituri se ţine pe tipuri de venituri. dobânzile. La calcularea dividendelor neplătite. drepturilor de autor. în conformitate cu cota de participaţie în capitalul statutar.  Redevenţele reprezintă sumele primite pentru acordarea în folosinţa persoanelor terţe a activelor nemateriale (brevetelor. între acţionari (asociaţi).)  Dividendele reprezintă sumele calculate în urma repartizării venitului net după impozitare.  venituri din activitatea financiară. mărcilor de fabrică. adică atunci când a fost stabilit dreptul acţionarilor de a le încasa. programelor informatice etc. sumele diferenţelor din reevaluarea activelor pe termen lung ieşite.  Evidenţa veniturilor din activitatea de investiţii  Veniturile din activitatea de investiţii cuprind sumele obţinute din ieşirea şi reevaluarea activelor pe termen lung ale întreprinderii (sumele încasate din vânzarea activelor nemateriale.  Veniturile din activitatea de investiţii se reflectă în contabilitate în baza aceloraşi documente ca şi veniturile din activitatea operaţională. suma totală a dividendelor.).  venituri excepţionale. veniturile din operaţiunile cu părţile legate. în baza profitului net obţinut. se repartizează între perioada de până/după procurarea acestora            30 Contabilitatea veniturilor din activitatea neoperationala  Veniturile din activitatea neoperaţională se subdivizează în trei grupe:  venituri din activitatea de investiţii.  Dividendele se constată ca venit în perioada de gestiune în care acestea au fost anunţate. terenurilor. . surse şi perioade de obţinere a acestora.

la suma veniturilor din activitatea de investiţii. la suma ecartului de reevaluare aferentă activelor pe termen lung ieşite:  debit contul 341 “Diferenţe din reevaluarea activelor pe termen lung”  credit contul 621 „Venituri din activitatea investiţională”  7.  Evidenţa veniturilor din activitatea financiară . dar aferente perioadei de gestiune curente:  debit contul 422 “Venituri anticipate pe termen lung”  debit contul 515 “Venituri anticipate curente”  credit contul 621 “Venituri din activitatea de investiţii”  Contul 621 „Venituri din activitatea de investiţii” se închide la sfârşitul anului prin formula contabilă:  debit contul 621 “Venituri din activitatea de investiţii”  credit contul 351 “Rezultat financiar total”. obţinute în perioadele precedente. dobânzilor şi altor venituri calculate:  debit contul 228 “Creanţe pe termen scurt privind veniturile calculate”  credit contul 621 „Venituri din activitatea investiţională”  4. la suma dividendelor.În creditul acestui cont se reflectă sumele veniturilor constatate în cursul perioadei de gestiune cu total cumulativ de la începutul anului. la valoarea plusurilor de active pe termen lung constatate cu ocazia inventarierii  debit contul 111 “Active nemateriale”  debit contul 121 “Active materiale în curs execuţie”  debit contul 123 “Mijloace fixe”  credit contul 621 „Venituri din activitatea investiţională”  5. la valoarea materialelor rezultate din lichidarea mijloacelor fixe care depăşeşte valoarea rămasă.  Veniturilor din activitatea de investiţii se înregistrează în cursul anului de gestiune prin formulele contabile:  1.  debit contul 241 “Casa”  debit contul 242 “Cont curent în valută naţională”  debit contul 243 “Cont curent în valută străină”  credit contul 621 „Venituri din activitatea investiţională”  2. calculată anticipat:  debit contul 211 “Materiale”  credit contul 621 „Venituri din activitatea investiţională”  6.  La finele fiecărei perioadei de gestiune din rulajul creditor al contului621 „Venituri din activitatea de investiţii” se scad cheltuielile activităţii de investiţii la determinarea rezultatului la determinarea indicatorului din rîndul 090 „Rezultatul din activitatea de investiţii: profit (pierdere)” al Raportului privind de profit şi pierdere.  Pentru evidenţa sintetică a veniturilor din activitatea de investiţii este destinat contul de pasiv 621 „Venituri din activitatea de investiţii”. iar în debit – trecerea la finele anului de gestiune a veniturilor acumulate la contul de rezultate financiare. la valoarea de vânzare a activelor pe termen lung ieşite (fără TVA şi accize) cu achitare ulterioară:  debit contul 223 “Creanţe pe termen scurt ale părţilor legate”  debit contul 227 “Creanţe pe termen scurt ale personalului”  debit contul 229 “Alte creanţe pe termen scurt”  credit contul 621 „Venituri din activitatea investiţională”  3. la sumele încasate din vânzarea activelor pe termen lung (fără TVA şi accize).

 debit contul 241 “Casa”  debit contul 242 “Cont curent în valută naţională”  debit contul 243 “Cont curent în valută străină”  credit contul 622 „Venituri din activitatea financiară”  4. subvenţii de stat. la valoarea activelor primite cu titlu gratuit de la alte persoane juridice şi fizice.  Pentru evidenţa sintetică a veniturilor din activitatea financiară este destinat contul de pasiv cu aceiaşi denumire 622 „Venituri din activitatea financiară”.  Veniturile din activitatea financiară se reflectă în contabilitate în baza aceloraşi documente ca şi veniturile din activităţile operaţională şi de investiţii. În creditul acestui cont se reflectă sumele veniturilor constatate în cursul perioadei de gestiune cu total cumulativ de la începutul anului. primelor. premii şi sponsorizări. la suma subvenţiilor primite din buget. valoarea activelor intrate cu titlu gratuit. la suma veniturilor din activitatea financiară obţinute în perioadele precedente. venituri sub formă de diferenţe de curs valutar.  În cursul anului de gestiune veniturile din activitatea financiară se înregistrează prin formulele contabile:  1. surse şi perioade de obţinere a acestora. la suma veniturilor din diferenţele de curs valutar aferente conturilor valutare şi operaţiunilor în valută străină:  debit contul 221 “Creanţe pe termen scurt aferente facturilor comerciale”  debit contul 223 “Creanţe pe termen scurt ale părţilor legate”  debit contul 224 “Avansuri pe termen scurt acordate”  debit contul 241 “Casa”  debit contul 243 “Cont curent în valută străină”  debit contul 227 “Creanţe pe termen scurt ale personalului”  debit contul 521 “Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale  debit contul 522 “Datorii pe termen scurt faţă de părţile legate”  debit contul 534 “Datorii privind decontările cu bugetul”  credit contul 622 „Venituri din activitatea financiară”  3.  Veniturile din activitatea financiară cuprind sumele rezultate din transmiterea în arendă finanţată (leasing financiar) a activelor nemateriale şi materiale pe termen lung. prime. dar aferente perioadei de gestiune curente:  debit contul 422 “Venituri anticipate pe termen lung”  debit contul 515 “Venituri anticipate curente”  credit contul 622 “Venituri din activitatea financiară”  Contul 622 „Venituri din activitatea financiară” se închide la sfârşitul anului prin formula contabilă:  debit contul 622 “Venituri din activitatea financiară”  credit contul 351 “Rezultat financiar total” . iar în debit – trecerea la finele anului de gestiune a veniturilor acumulate la contul de rezultate financiare. precum şi a încasărilor de la alte persoane sub formă de sume sponsorizate. conform contractelor de neangajare în concurenţă. premiilor.  debit contul 111 “Active nemateriale”  debit contul 121 “Active materiale în curs de execuţie”  debit contul 122 “Terenuri”  debit contul 123 “Mijloace fixe”  debit contul 211 “Materiale”  debit contul 213 “Obiecte de mică valoare şi scurtă durată”  debit contul 217 “Mărfuri”  credit contul 622 „Venituri din activitatea financiară”  2. sume conform contractelor de neangajare în concurenţă etc.Evidenţa analitică a acestor venituri se ţine pe tipuri de venituri.

 Veniturile excepţionale se reflectă în contabilitate în baza aceloraşi documente primare ca şi veniturile din alte activităţi. precum şi acordurile în scris a părţilor vinovate în comiterea accidentelor privind recuperarea prejudiciului material cauzat. Încreditul acestui cont se reflectă sumele veniturilor constatate în cursul perioadei de gestiune cu total cumulativ de la începutul anului. acorduri în scris a persoanelor vinovate etc. care confirmă evenimentul excepţional corespunzător. la sumele de primit de la companiile de asigur[ri pentru recuperarea pierderilor din evenimentele excepţionale:  debit contul 229 “Alte creanţe pe termen scurt”  credit contul 623 “Venituri excepţionale”  La finele anului de gestiune conturile 623 se închide prin formula contabilă:  debit contul 623 “Venituri excepţionale”  credit contul 351 “Rezultat financiar total”. persoanele juridice şi fizice pentru recuperarea pierderilor din evenimentele excepţionale:  debit contul 211 “Materiale”  debit contul 213 “Obiecte de mică valoare şi scurtă durată”  debit contul 217 “Mărfuri”  debit contul 241 “Casa”  debit contul 242 “Cont curent în valută naţională”  debit contul 243 “Cont curent în valută străină”  credit contul 623 „Venituri excepţionale”  2.  La finele fiecărei perioadei de gestiune din rulajul creditor al contului622 „Venituri din activitatea financiară” se scad cheltuielile activităţii de investiţii la determinarea indicatorului din rîndul 100 „Rezultatul din activitatea de financiară: profit (pierdere)” al Raportului privind de profit şi pierdere. sunt necesare procesele-verbale ale organele competente (comisiilor de lichidare a consecinţelor calamităţilor naturale. surse şi perioade de obţinere a acestora.     .  Pentru evidenţa sintetică a veniturilor excepţionale este destinat contul de pasiv cu aceiaşi denumire 623 „Venituri excepţionale”.  În cursul anului de gestiune veniturile excepţionale se înregistrează prin formulele contabile:  1. În plus. întreprinderilor şi persoanelor fizice sub formă de recuperare a pierderilor din calamităţi. perturbări politice.).  Evidenţa analitică a veniturilor excepţionale se ţine pe tipuri de venituri. accidente şi alte evenimente excepţionale.  La finele fiecărei perioadei de gestiune din rulajul creditor al contului623 “Venituri excepţionale” se scad pierderile excepţionale la determinarea indicatorului din rîndul 120 „Rezultatul excepţional: profit (pierdere)” al Raportului privind de profit şi pierdere.  Evidenţa veniturilor excepţionale  Venituri excepţionale cuprind sumele primite de la organele de stat. la valoarea activelor şi suma mijloacelor băneşti primite de la organele de stat. iar în debit – trecerea la finele anului de gestiune a veniturilor acumulate la contul de rezultate financiare. companiile de asigurări. organelor de poliţie şi judiciare.

Utilizarea profitului pentru plata devidentelor Dt 333 Ct 537 3. 714. 722. 713. Astfel avem rezultatul din activitatea operational (RAO). 712.612. 721. rezultatul din activitatea financiara(RAF).  Calculul obligatiunii # privind plat ape venit a impozitului se determina pe 731 .  31 Contabilitatea rezultatelor financiare ale anului de gestiune  Rezultatul financiar se determina de fiecare tip de activitate realizat de # prin scaderea cheltuielilor aferente activitatii respective din veniturile abtinute pe parcursul perioadei. 723  Daca la deschiderea 351 rulajul pe Ct e mai mare decit pe Dt avem profit (profit pina la impozitare).  Determinarea rezultatelor financiare se efectuiaza prin inchiderea conturilor de venituri si cheltuieli cu 351: 1) Inchiderea veniturilor  Dt 611.  Profitul net poate fi utilizat: 1. si rezultat exceptional. In calitatea de document justificativ serveste extrasul din procesul verbal al adunarii organului autorizat . 322.623 Ct 351 2) Conturi de cheltuieli  Dt 351 Ct 711. .622. 323 2.621. Fiecare nou an financiar trebuie sa inceapa cu soldul 0 al contului 333. Devidente in avans Dt 334 Ct 537 4. a) 731 se inchide cu 351  Dt 351 Ct 731 b) Determinarea profitului net sau pierderii cu ajutorul contului 333  Dt 351 Ct 333 la suma profitului net  Dt 333 Ct 351 la suma pierderii nete  Profitul sau pierderea perioadei poate fi consumata in baza deciziilor proprietarilor / actionarilor #.  Daca rulajul pe Dt > Ct – avem pierdere pina la impozitare. Crearea rezervelor Dt 333 Ct 321. Pe seama profitului anului de gestiune poate fi acoperita pierderea anilor precedent Dt 333 Ct 332  Soldul contului 333 reprezinta suma profitului nerepartizat sau pierderea neacoperita a anului de gestiune ramasa la dispozitia #. rezultatul din activitatea de investitii(RAI).

 Soldul contului 333 neutilizat in anul de gestiune se trece la
rezultatul anilor precedent Dt 333 Ct 332.

 32. Contabilitatea rezultatelor financiare ale
perioadelor precedente
 Contul 332 rezultat al perioadei apare ca rezultat al contului 333.
Aceasta se face la reformarea bilantului contabil.

a) Deasemenea profitul anilor precedent poate fi utilizat pentru crearea
rezervelor Dt 332 Ct 331,333,322.
b) Pentru majorarea capitalului statutar Dt 332 Ct 311
c) Profitul anilor precedenti poate fi utilizati pentru plata devidentelor
Dt 332 Ct 537
d) Utilizarea profitului anilor precedent pentru acoperirea pierderilor
anilor precedent dt 332 Ct 332
e) Pierderea anilor precedent poate fi acoperita pe seama rezervelor
Dt 322,323 Ct 332

 Una din directiile preoritare de utilizare a profitului net este
efectuarea platilor in folosul proprietarilor . In societatile pe actiuni
profitul se repartizeaza pe actionari proportional pe numarul de
actiuni.

 Conform legislatiei SA sunt indrept sa plateasca devident care se
impoziteaza cu 15%(2013).

 Calculul devidentelor intermediare in avans se efectuiaza : Dt 334
Ct 537
 Suma devidentelor intermediare se trece la diminuarea profitului net
sau profitului perioadelor precedente: Dt 333,332 Ct 334
 La data anuntarii sumelor definitive a devidentelor anuale contabile
se reflecta operatiunele calculate a devidentelor :Dt 332 Ct 537
 In cazul lipsei profitului devidentele pot fi calculate din reserve :Dt
322,323 Ct 537
 Achitarea datoriilor fata de fondatori prin devidente Dt 537 Ct 242
 In cazul lipsei mijloacelor banesti devidentele pot fi achitate sub
forma de actiuni.

 33. Contabilitatea rezultatelor financiare ale perioadelor
precedente constatate in anul de gestiune

 Modul de utilizare a contului 331 „Corectarea rezultatelor perioadelor precedente” şi
corespondenţa lui contabilă este descrisă în Planul de conturi contabile.

 Contul 331 este un cont de regularizare, care acumulează rezultatele corectărilor
efectuate. La sfîrşitul perioadei de gest soldul acestui cont trebuie să fie reflectat în
bilanţul contabil anual, deoarece utilizatorii informaţiei fin trebuie să cunoască că pe
parcursul perioadei de gestiune au fost făcute modificări în rez fin ale perioadei
precedente. Ulterior după prezentarea bil contabil, la reformarea lui, contul 331 se
închide în corespondenţă cu contul 332 „Profit nerep (pierdere neacoperită) al anilor
precedenţi”.

 Contul 331 "Corectarea rezultatelor perioadelor precedente" este destinat generalizării
informaţiei privind rezultatele corectărilor efectuate în perioada de gestiune în operaţiile aferente
perioad precedente.

 Contul 331 "Corectarea rezultatelor perioadelor precedente" este un cont de regularizare.
În creditul acestui cont se reflectă diferenţele sub formă de profit al anilor precedenţi, iar în debit -
diferenţele sub formă de pierderi ale anilor precedenţi, constatate în perioada de gestiune. Soldul
acestui cont poate fi creditor - în cazul constatării profitului anilor precedenţi care se înregistrează în
bilanţ cu semnul plus, sau debitor - în cazul constatării pierderilor anilor precedenţi şi se înregistrează în
pasivul bilanţului cu semnul minus, iar la sfîrşitul anului de gestiune se închide.

 La contul 331 "Corectarea rezultatelor perioadelor precedente" pot fi deschise următoarele
subconturi: 3311 "Corectarea profitului perioadelor precedente", 3312 "Corectarea pierderilor perioadel
precedente".

 Evidenţa analitică a corectărilor rezultatelor perioadelor precedente se organizează în aşa
mod ca să asigure informaţia pe tipuri de corectări.

 Contul 331 "Corectarea rez perioadelor precedente"se debitează prin creditul
următoarelor conturi:

 Conţinutul operaţiilor  Creditul conturilor
economice

 Reflectarea pierderilor  221 "Creanţe pe termen scurt aferente facturilor
aferente operaţiilor anilor comerciale"
precedenţi, constatate în anul
de gestiune, apartenenţa
cărora la anii precedenţi se  223 "Creanţe pe termen scurt ale părţilor legate"
confirmă documentar

 224 "Avansuri pe termen scurt acordate"

 228 "Creanţe pe termen scurt privind veniturile calculate"

 229 "Alte creanţe pe termen scurt"

 241 "Casa"

 242 "Conturi curente în valută naţională"

 243 "Conturi curente în valută străină"

 521 "Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale"

 522 "Datorii pe termen scurt faţă de părţile legate"

 531 "Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii"

 532 "Datorii faţă de personal privind alte operaţii"

 533 "Datorii privind asigurările"

 537 "Datorii faţă de fondatori şi alţi participanţi"

 539 "Alte datorii pe termen scurt"  Reflectarea  332 "Profit nerepartizat (pierdere neacoperită) al anilor rezultatului (profitului) anilor precedenţi" precedenţi constatat în anul de gestiune  Contul 331 "Corectarea rez perioadelor precedente"se creditează prin debitul următoarelor conturi:  Conţinutul operaţiilor  Debitul conturilor economice  Reflectarea profitului  141 "Cheltuieli anticipate pe termen lung" anilor precedenţi. apartenenţa căruia la anii precedenţi se  241 "Casa" confirmă documentar  242 "Conturi curente în valută naţională"  243 "Conturi curente în valută străină"  531 "Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii"  532 "Datorii faţă de personal privind alte operaţii"  Reflectarea  332 "Profit nerepartizat (pierdere neacoperită) al anilor rezultatului (pierderii) anilor precedenţi" precedenţi constatat în anul de gestiune     . constatat în anul de gestiune.

În acest caz se presupune că intreprinderea nu are nici intenţia şi nici necesitatea de a-şi reduce considerabil sau de a-şi sista activitatea.  Continuitatea activităţii. indiferent de momentul efectiv al încasării sau plăţii mijloacelor băneşti.   La intocmirea rapoartelor financiare trebuie sa fie respectate conventiile si principiile fundamentale ale contabilitatii care sunt stabilite in Bazele conceptuale ale pregatirii si prezentarii rapoartelor finaciare si S.Întreprinderea este analizată ca o unitate în activitate continuă.  Imaginea fidela este acel principiu conform caruia contabilitatea trebuie . pentru a observa abaterile.  Permanenţa metodelor.C 5 “Prezentarea rapoartelor finaciare” si cuprind:  Specializarea exerciţiilor-Veniturile şi cheltuielile se constată şi se reflectă în contabilitate şi în rapoartele financiare în perioada în care acestea s-au produs.              34.Principii generale de intocmire a rapoartelor financiare. ceea ce înseamnă că aceasta îşi va continua activitatea într-un viitor previzibil.întreprindere trebuie sa aplice în mod consecvent de la o perioadă gestionară la alta aceleasi metode.N.

 Rapoartele financiare trebuie să reflecte obiectiv situaţia patrimonială şi financiară.sa respecte standardele si reglementarile legale in vigoare. in mod sincer si cu buna credinta. fluxul mijloacelor băneşti şi al capitalului propriu al întreprinderii. Rezultatele diverselor tipuri de activităţi ale întreprinderii diferă între . în cadrul bilanţului. Inform se considera esentiala. între plusuri şi minusuri la inventar.  Esentialitatea.  Necompensarea este interzis compensarea reciproca între elementele de activ şi cele de pasiv.  Importanţa. claritatea (inteligibilitatea)şi comparabilitatea sînt caracteristici calitative care asigură utilitatea informaţiilor prezentate pentru utilizatori în rapoartele financiare. clara si completa a patrimoniului. a situuatiei financiare si a rezultatelor obtinute. care este important pentru evaluarea activităţii anterioare şi prognozarea activităţii viitoare a întreprinderii. Aplicarea standardelor naţionale de contabilitate în reflectarea operaţiilor şi evenimentelor economice cu publicarea suplimentară a informaţiei.atunci cind lipsa sau insuficienta acesteea poate sa influenteze deciziile utilizatorilor.creanţelor cu datoriile faţă de acelaşi terţ. asigură prezentarea unor rapoarte financiare obiective. adica sa prezinte o imagine fidela. adoptate de ei in baza rapoartelor finan.Caracteristica .  Raportul de profit şi pierdere contribuie la realizarea obiectivelor rapoartelor financiare prin dezvăluirea articolului privind profitul net şi pierderile.        37. continutul modul de intocmire si prezentare a Raportului de profit si pierdere  Raportul de profit şi pierdere cuprinde indicatorii financiari ai întreprinderii pe perioada de gestiune şi perioada corespunzătoare a anului precedent. între venituri şi cheltuieli în contul de rezultate.in contab si in rapa financiare trebuie sa fie reflectata toata info esentiala pt evaluari si luarea deciziilor de catre utilizatori. veridicitatea. La întocmirea lui se foloseşte contabilitatea de angalamente.

De exemplu. pierderile provocate de calamităţile naturale care n-au fost asigurate (în cazul cînd aceasta nu constituie un fenomen obişnuit). . veniturile din vînzarea stocurilor de mărfuri şi materiale. mărfurilor. Venitul din vînzări (cifră de afaceri) reprezintă un aflux global de avantaje economice încasate sau care urmează a fi încasate în cursul perioadei de gestiune în conturile întreprinderii. veniturile sub formă de compensare de asigurări de stat pentru pierderile suportate în urma calamităţilor naturale etc. precum şi din alte tipuri de activităţi.  Activitatea operaţională este activitatea de bază a întreprinderii în vederea obţinerii venitului din vînzarea producţiei.  Raportul de profit şi pierdere se întocmeşte potrivit unei forme aprobat de Ministerul Finanţelor al Republicii Moldova. nici activitate financiară.ele prin stabilitate.  Articolele excepţionale sînt veniturile şi cheltuielile rezultate din operaţiile sau eventualităţile care pot fi delimitate strict de activitatea ordinară a întreprinderii şi de aceea nu se prevede că acestea vor apărea frecvent sau permanent. executarea lucrărilor. cu excepţia aporturilor depuse de proprietarii întreprinderii şi a sumelor încasate în numele terţilor. care nu constituie nici activitate de investiţii. Publicitatea acestor articole este necesară pentru înţelegerea rezultatelor financiare obţinute în perioada de gestiune şi aprecierea rezultatelor viitoare. care generează creşterea capitalului propriu. penalităţi. de investiţii şi financiare. pierderile cauzate de perturbările politice. risc şi previzibilitate. cheltuielile şi rezultatele activităţii operaţionale. profitul net (pierderea) în perioada de gestiune. De exemplu. hîrtiilor de valoare pe termen scurt. amenzi. prestarea serviciilor. precum şi articolele excepţionale. În el se reflectă veniturile. despăgubiri etc.

 Indicatorii   Perioa  Per Cod da curenta anului precedent  Venitul din vînzări(611)    010  Costul vînzărilor (711)    020  Profitul brut (pierdere globală)(rd.10)    110  Rezultatul excepţional:     profit (pierdere) (623-723)    120  Profitul (pierderea) perioadei raportate     pînă la impozitare (rd.02)    030  Alte venituri operaţionale (612)    040  Cheltuieli comerciale (712)    050  Cheltuieli generale şi administrative (713)    060  Alte cheltuieli operaţionale (714)    070  Rezultatul din activitatea operaţională:     profit (pierdere) (rd.04-rd.09+rd.05-rd.07) 080  Rezultatul din activitatea de investiţii:     profit (pierdere) (621-721)    090  Rezultatul din activitatea financiară:     profit (pierdere) (622-722)    100  Rezultatul din activitatea    economicofinanciară:  profit (pierdere)(rd.11+rd.08+rd.03-rd.06.    rd.01-rd.12)    130 .

pentru verificarea exactităţii estimărilor viitoarelor fluxuri de mijloace băneşti efectuate anterior şi pentru analiza legăturii reciproce dintre profit. permite diverselor categorii de utilizatori să aprecieze modificările în patrimoniul net al întreprinderii. la compararea activităţii diverselor întreprinderi. financiară. mărimii mijloacelor băneşti.  Informaţia privind fluxul mijloacelor băneşti poate fi utilizată şi la estimarea capacităţii întreprinderii de a cîştiga mijloace băneşti. calculului perioadei şi certitudinii viitoarelor fluxuri de mijloace băneşti. situaţia financiară a acesteia (inclusiv lichiditatea şi solvabilitatea) şi capacitatea întreprinderii de a se adapta noilor circumstanţe şi posibilităţi prin influenţa mărimii şi duratei fluxului mijloacelor băneşti. fluxul net de mijloace băneşti şi influenţa modificării preţurilor. Gruparea fluxurilor mijloacelor băneşti pe tipuri de activităţi asigură utilizatorii de rapoarte financiare cu informaţii care le permit să aprecieze influenţa tipurilor de activităţi asupra situaţiei financiare a întreprinderii. paralel cu alte informaţii conţinute în rapoartele financiare. de investiţii. precum şi evaluarea interconexiunii genurilor de activitate specificate. de asemenea. Ea le permite utilizatorilor să compare valoarea curentă a viitoarelor fluxuri de mijloace băneşti ale diverselor întreprinderi. Ea este utilă.  Informaţia privind fluxul mijloacelor băneşti în perioadele precedente poate fi folosită în calitate de indicator al sumei. înlăturînd astfel efectul nedorit al utilizării diferitelor metode de contabilitate vizînd unele şi aceleaşi operaţii şi fenomene economice. Cheltuieli (economii) privind impozitul pe    venit (731) 140  Profitul net (pierderea netă) (rd.13-rd. continutul si modul de prezentare a Raportului privind fluxul mijloacelor banesti  Informaţia privind fluxul mijloacelor băneşti. de asemenea.  Întreprinderea prezintă raportul privind fluxul mijloacelor băneşti pe următoarele tipuri de activităţi: operaţională.14)    150            38. Caracteristica generala . . Aceasta contribuie.

De exemplu.  b) rezerve. . prin care rezultatul net din acesată activitate se corectează luînd în considerare operaţiile nonmonetare şi modificările mărimei activelor curente şi ale datoriilor pe termen scurt. provenite din activitatea operaţională.Mişcarea internă a mijloacelor băneşti (deschiderea acreditivului. Caracteristica generala .  Una şi aceeaşi operaţie poate include fluxul mijloacelor băneşti raportat la diverse tipuri de activitate.  Tehnica întocmirii raportului constă în completarea fiecărui rând în baza soldurilor şi rulajelor din conturile clasei trei.  d) capital auxiliar. valutar etc. overdrafturile bancare achitate la prima cerere şi care constituie o parte componentă a pîrghiilor de administrare a mijloacelor băneşti se includ în categoria mijloacelor băneşti.  Obţinerea de împrumuturi se referă.  Raportul privind fluxul capitalului propriu constă din 4 capitole. obţinerea carnetului de cecuri cu limită de sumă.  c) profit nerepartizat.  Pentru verificarea corectitudinii calculului fluxului net al mijloacelor băneşti din activitatea operaţională poate fi utilizată metoda îndirectă.   39. Cu toate acestea. plata dobînzilor se referă la activitatea operaţională.  Pentru întocmirea raportului privind fluxul capitalului propriu o mare însemnătate o are delimitarea corectă a surselor de finanţare a activelor în surse proprii şi atrase. de obicei.  Metodele întocmirii raportului privind fluxul mijloacelor băneşti  Întreprinderea întocmeşte raportul privind fluxul mijloacelor băneşti conform metodei directe în baza datelor conturilor contabile. în cazul în care plăţile băneşti aferente împrumuturilor includ suma dobînzilor plătite şi suma creditului. iar rambursarea creditului este considerată ca un element al activitaţii financiare.) nu se tratează drept flux al acestora. continutul si modul de prezentare a Raportului privind fluxul capitalului propriu  Raportul privind fluxul capitalului propriu cuprinde date privind modificările capitalului propriu al întreprinderii grupat după cum prevede capitolul III "Capital propriu" al bilanţului contabil:  a) capital. Informaţiile obţinute prin aplicarea acestei metode evedenţiază principalele tipuri de incasări şi plăţi băneşti pe tipuri de activităţi şi pot fi utile la prognozarea fluxurilor mijloacelor băneşti în viitor. ridicările în numerar de la conturile de decontare. la activitatea financiară.

.  Structura capitalului secundar se reflectă în ultimul capitol. incit modificarea fiecarui element component sl capitalului se reflecta dupa principiul ‘’formulei de bilant’’:  soldul la finele Incasat Consumat Soldul la finele  anului de gest + (caculat) .de terminata in sumarea rindurilor 060. fac exceptie 313.020 – rd.  Raportul privind fluxul capitalui propriu este constituit astfel.2 se reflecta marimea integrala a cap de rezerva. în primul capitol se reflectă informaţia cu privire la mărimea capitalului statutar. se calculeaza in modul urmator:  rd. (virat) = perioadei de gest curente  precedent  Tehnica intocmirii raportului consta in completarea fiecarui rind in baza soldurilor si rulajelor din conturile clasei a III a planului de conturi. In coloana a 4 “la finele per de gest precedesnte” cu cirfe obisnuite (fara paranteze) se reflecta soldurile creditoare unitiale aferente conturilor indicate. 080. de care despunde #.iar cele debitoare – cu cifre negative (in patanteze).  Coloana a 7 “la finele per de gest curente”se completeaza in baza soldurilor finale aferente conturilor de contabilizare a cap propriu: rulajele creditoare se reflecta cu cifre obisnuite (fara paranteze) .030 – rd.  capitolul III prezintă informaţie privind existenţa profitului nerepartizat. capitalul suplimentar.  La completarea coloanelor 5 si 6 ale acestui raport este important de retinut ca aproape toate conturile din clasa a 3 sunt conturi de pasiv. iar cu cifre negative (in paranteze)- soldurile debitoare initiale. 314 si 334.  în capitolului II se prezintă date cu privire la existenţa şi mişcarea capitalului de rezervă. 040  Rindul 090 Total s. capital ne vărsat şi capital retras.  Rindul 050 Total s. 070.010 + (-) rd.1 se reflecta suma totala sin capitolul 1.

140 +/.150 +/.4 se reflecta marimea totala a capitalului secundar al #. care se determina prin insumarea rindurilor: +/.160  Postul Total rd 180 se calculeaza suma totalurilor din cele 4 capitole : 050 + 090 +/.100 +/. Rindul 140 Total s.3 se reflecta marimea totala a profitului nerepartizat (pierderilor neacoperite) care se determina prin insumarea rindurilor: +/.110 +/.120 – 130  Rindul 170 Total s.170    .

04) 050   Rezerve      2   Rezerve stabilite de      legislaţie (321) 060   Rezerve prevăzute de      statut (322) 070   Alte rezerve (323)      080   Total s.01+rd. finele t    per   a  cap sumat ioadei rd.  INDICATORI   L    La Nr.06+rd.08) 090   Profit nerepartizat (pierdere      3 neacoperită)   Corecţii ale rezultatelor      perioadelor precedente (331) 100 .      rd. Cod a finele Încasa Con.02.03-rd. 1 (rd.07+rd. 2      (rd. nului (cal- de   de  (virat)  g culat)  ge estiune  stiune  p   cur recede ente nte   2   4    7 1 3 5 6   Capital statutar şi      suplementar   Capital statutar (311)      010   Capital suplimentar (312)      020   Capital nevărsat (313)   (    ( 030 ) )   Capital retras (314)   (    ( 040 ) )   Total s.

informatiile dezvaluite in acesta se grupeaza in 5 capitole si 2 note informative: . existenta si miscarea ATL .anexa la bilantul contabil (formularul nr 5) .12-rd.16)      170   TOTAL GENERAL      (rd.09+rd. ci şi rulajele conturilor şi subconturilor repective pe parcursul perioadei de gestiune. existenta si miscarea Ac Curente .10+rd. Caracteristica generala .15+rd. Anexa la bil cont constituie parte componenta a rapoartelor financiare anuale.      (rd. starea DTS . date generale .  Conform snc 5 # intocmesc urmatoarele anexe: .  In scopul sistematizarii.14+rd.  Profitul nerepartizat      (pierderea neacoperită) al аnilor 110 precedenţi (332)   Profitul net (pierderea) al      anului de gestiune (333) 120   Profitul utilizat al anului de   (    ( gestiune (334) 130 ) )   Total s.anexa la raportul privind rezultatele financiare (formularul nr 6)  Astfel. 3. în anexa la bilanţul contabil se prezintă numai soldurile pe conturi şi subconturi.17) 180   40.11+rd. starea si modificarea DTL .13) 140   Capital secundar      4   Diferenţe din reevaluarea      activelor pe termen lung (341) 150   Subvenţii (342)      160   Total s. 4 (+ (-)rd. continutul simodul de intocmire a a nexelor la rapoartele financiare  Anexele la rapoartele financiare sînt destinate dezvăluirii informaţiei din rapoartele financiare.05+rd.ce contine informatia privind existenta si miscarea activelor si pasivelor # in cursul anului de gestiune.

activitatea financiara 4.precum si veniturile si pierderile exceprionale. .ce formeaza rezultatul financiar.  Pentru compararea rezultatelor activitatii # in cursul anului de gestiune cu indicatori corespunzatori ai anului precedent toti indicatorii. nota informativa privind vlorile si datoriile contabilizate in conturile extrabilantiere . Aici sunt reflectate datele generale privind vinzarile nete si costul vinzarilor din activitatea operationala (de baza) a #.nota informativa privind avansurile si decontarilor cu clientii externi in suma totala de plata  Anexa la Raportul privind rapoartele fin se intocmeste pentru aprofundarea si specificarea posturilor separate din raportul de profit si pierdere si este cumpusa din 5 capitole: 1. activitatea de investitii 3. Se dezvaluie strustura elementelor din raportul de profit si pierdere aferente veniturilor si cheltuielelor pe toate tipurile de activitati ale # si surse de formare.  Ca baza pentru intocmirea acestei anexe servesc datele registrelor evidentei analitice si sintetice la conturile de ven si chel (clasele 6-7) si informatia suplimentara. rezultatul exceprional 5. Activitatea operationala 2.     . cheltuieli (economii) privind imp pe venit  Acest formular constituie o descifrare a tuturor indicatorilor din Raportul de profit si pierdere. “anul precedent”(coloana 4). se prezinta in 2 coloane: “anul de gestiune ”(coloana 3).