VIOLENTA IN SCOALA

Violenta umana este o tema a prezentului in multe tari, violenta sociala, ca si cea
interpersonala reprezinta argumente solide pentru dezvoltarea unor programe
educationale pentru a promova constientizarea acestui fenomen si a pleda pentru
mijloace nonviolente de interactiune si de reglare a vietii sociale.
Situatia generala ingrijoreaza, pentru ca violenta a devenit o tema cu care se
confrunta toate societatile, necesitand o luare de pozitie la nivelul intregului corp social
si dezvoltarea unor strategii de investigatie, prevenire si control.
Familia este mult discutata, cercetatorii din stiintele sociale acceptand ideea
schimbarii structurii si valorilor ei, ca si a degradarii climatului de securitate si refugiu cu
care este familia asociata in mod traditional. Modernitatea si conditia urbana au generat
noi forme de violenta si au provocat schimbari la nivelul valorilor si aspiratiilor indivizilor.
Conflictele datorate saraciei, dar si lipsei de educatie si de informatie genereaza
contexte de viata privata in care violenta este un comportament tolerat, chiar acceptat,
el fiind invatat de copii si reprodus ca modalitate esentiala, frecventa si “fireasca” de
comportament interpersonal.
Violenta este una dintre marile probleme ale lumii contemporane. Presa, scrisa
sau audiovizuala, informeaza in permanenta cu privire la manifestari diverse ale acestui
fenomen, de la formele cele mai agresive, precum razboaie ori crime terifiante, batai,
violuri, furturi, distrugeri de bunuri, si pana la cele mai putin socante (dar nu mai putin
vinovate), cum ar fi violentele verbale. In acest context, aparitia diferitelor forme de
violenta in mediul scolar pare aproape o fatalitate si devine, adesea, un lucru obisnuit,
cu care semenii coexista fara macar a se mai sesiza asupra pericolului. Chiar daca
reprezinta o problema delicata, luarea in stapanire a fenomenului violentei nu se poate
face decat daca ii sunt cunoscute cauzele,originile,formele de manifestare si
posibilitatile de prevenire. Problema violentei in scoala poate si trebuie sa devina o
tema de reflectie pentru toti cei implicati in actul educational. Cu atat mai mult cu cat
scoala dispune, credem, de importante resurse pentru a concepe programe de
prevenire a violentei si pentru a rupe cercul vicios al violentei in mediul scolar.
Definirea violentei s-a dovedit a fi o incercare extrem de dificila. Acest fapt se
explica prin complexitatea fenomenului, dar si prin marea diversitate a formelor sale de
manifestare. Nu in ultimul rand, dificultatea a aparut si din cauza asocierii si, uneori,
chiar a confundarii violentei cu agrasivitatea. Specialistii domeniului au facut insa o
serie de delimitari intre cele doua concepte, care se cuvin mentionate.
Termenul de agresivitate vine din latinescul adgradior, care inseamna “a merge
catre…”, si a evoluat apoi in agredire , ce semnifica “ a merge catre … cu un spirit
belicos, cu tendinta de a ataca”. In sens etimologic, notiunea de agrasivitate trimite la o
potentialitate individuala, la capacitatea de a infrunta un obstacol, de a se confrunta cu
altul si a nu da inapoi in caz de dificultate.
Ca multe alte comportamente sociale complexe, agresivitatea este dobandita
prin invatarea sociala. Procesul de socializare inseamna si achizitia de raspunsuri
agresive, fie prin invatare directa – acordarea de recompense sau pedepse unor
comportamente - , fie mai ales prin observarea conduitelor si a consecintelor lor la altii.
Experimentele psihologului american Albert Bandura si ale colaboratorilor sai (1963) au

1

deci a fortei. credinte normative) ce trimit la comportamente agresive. Dintr-o alta perspectiva. chiar daca nu sunt educati expres in a fi agresivi – in multe culturi acest lucru se intampla -. atitudini. copiii invata din experienta proprie prin reintarire sau imita persoanele semnificative si/sau autoritare. Astfel incat.). Fiintele umane invata de mici cum sa perceapa. Psihologii sociali insista ca agresivitatea dobandita social nu inseamna doar tendinta de a raspunde ostil la interactiunile neplacute. de utilizare a superioritatii fizice. Notiunea de violenta este discutata in relatie cu cea de agresivitate. Daca raspunsul direct nu este posibil. redirectionarea (deplasarea) catre o alta tinta. Dupa ce au vazut cum un adult agreseaza o papusa sau se joaca linistit cu ea. pot capata in timp caracter automatizat. care inseamna “forta” si care trimite la ideea de putere. copiii au fost pusi in situatia de a avae ei insisi de-a face cu o serie de jucarii. 2 . invatator etc.demonstrat rolul adultului ca model in insusirea comportamentului agrasiv la copii. Intensitatea raspunsului agresiv este proportionala cu cea a frustrarii. de dominatie. modelul a fost de acelasi sex cu respectivul copil. constient sau inconstient. Eric Debarbieux (1996: 45-46). sa judece si sa raspunda la stimuli ce vin din mediul fizic si social. Incet- incet se cristalizeaza scenarii mental-comportamentale. frustrarea ramane una dintre cele mai importante surse ale agresivitatii. printre care si papusa respectiva. modelul a avut inainte legaturi intense cu copilul (prieten de familie. partizanii caracterului dobandit al agresivitatii sustin ca aceasta survine in functie de context si este un raspuns al individului la conditiile de mediu. grupul de similaritate din cartier sau din scoala. ca deprinderi (habitusuri). asupra altuia. Pentru ei. Mai mult. ce poate fi fizica. care explica natura comportamentelor agresive prin ipoteza frustrare-agresiune. Aceasta dezorganizare poate sa se opereze prin agresiune. Exista numeroase definitii ale violentei. si de colaboratorii sai. cea mai cunoscuta teorie este cea formulata de cercetatorul american de la universitatea Yale. ofera o definitie prin care se surprinde ansamblul fenomenului violentei: “Violenta este dezorganizarea brutala sau continua a unui sistem personal. mass-media constituie cadre psihosociale de achizitionare a unor scenarii de agresivitate . agresivitatea este intotdeauna o consecinta a frustrarii si orice frustrare antreneaza o forma de agresivitate. insa poate exista si violenta doar din punctul de vedere al victimei. specialist in problematica violentei in mediul scolar. psihica sau materiala. john Dollard. In acest sens. prin utilizarea fortei. sa interpreteze. Studiile longitudinale arata ca asemenea structuri cognitiv-comportamentale de agresivitate incep sa se intareasca in jurul varstei de 8-9 ani si se consolideaza continuu pana la maturitate. care. reactia poate imbraca trei forme: inhibitia. Radacina latina a termenului violenta este vis . s-a observat ca agresivitatea a crescut atunci cand: modelul a fost recompensat. Cei ce au asistat la un comportament agresiv din partea adultului s- au comportat si ei agresiv. catharsisul. colectiv sau social si care se traduce printr-o pierdere a integritatii. care sunt sustinute de structuri de cunoastere si evaluare (perceptii. invatate si folosite frecvent. Mediul familial. fara ca agresorul sa aiba intentia de a face rau”. Chiar daca teoria lui Dollard a fost supusa unor critici serioase insistandu-se pe faptul ca exagereaza legatura frustrare-agresivitate.

ei nu mai sunt sau sunt putin disponibili pentru copiii lor. la care se adauga si importante carente educationale – lipsa de dialog. de reguli. In mod traditional. La randul sau. In aceste conditii. mediul social contine numeroase surse de natura sa induca. atunci cand se vorbeste despre violenta in scoala. de pilda. sunt populatii. private de semnificatia lor sociala. sa-I educe tanarului placerea de a invata. Pe acest fundal apar apoi probleme familiale foarte grave care-i afecteaza profund pe copii: violenta intrafamiliala. ca si factori ce tin de individ. abuzarea copilului. In ultimii ani. Violenta scolara este asociata. de personalitatea lui. Multa vreme. de educatie. Clarificarea unui fapt ca fiind violent depinde de conventiile sociale in vigoare. Istoric si cultural. Sunt si parinti care privilegiaza in mod exagerat relatia afectiva in detrimentul rolului educativ pe care ar trebui sa-l aiba in raporturile cu copiii lor: nu le impun nici un fel de interdictii. dorinta de a reusi si de a face fata schimbarilor de pe piata muncii. a vorbi despre violenta acolo unde ne asteptam sa gasim cele mai bune conditii pentru formarea si dezvoltarea armonioasa a personalitatii poate parea un fapt cel putin neverosimil. sa stimuleze si sa intretina violenta scolara: situatia economica. consumul de alcool. acolo unde saracia este la ea acasa. In absenta unei definitii precise a violentei. unii autori cred ca este mai potrivit un inventar al faptelor violente. de intelegere a sensului vietii si a lumii care ne inconjoara. inconstanta in cerintele formulate fata de copil (treceri de la o extrema la alta. nu spun nimic. de intelegere a raporturilor cu ceilalti si cu noi insine. violuri. cea mai importanta sursa a agresivitatii elevilor. se considera drept surse favorizante factorii exteriori ai scolii: mediul familial. Singurele date certe provin din statisticile Ministerului de Interne si ele vizeaza diferite tipuri de infractiuni comise de minori: omoruri. al esecului. in general. Totusi. slabiciunea mecanismelor 3 . Mediul familial reprezinta. vatamari corporale grave. Echilibrul familial este perturbat si de criza locurilor de munca. au experienta divortului parintilor si traiesc in familii monoparentale. mediul social. dependenta de codurile sociale. Majoritatea analizelor privilegiaza ideea ca agresivitatea tine mai mult de instinct. de context. in timp ce altele se manifesta destul de agresiv. juridice si politice ale societatii in care se manifesta. De aceea. Scoala trebuie sa profileze caractere. cu periferiile. talharii. credem. Parintii sunt confruntati cu numeroase dificultati materiale. neglijenta. de formare a competentelor cognitive. corectia fizica pe care parintii o aplicau copiilor era considerata un lucru firesc. violenta in randul minorilor a constituit subiectul a numeroase dezbateri mediatice. cunostintele noastre in acest domeniu sunt destul de lacunare. de somajul ce-I atinge pe foarte multi parinti. in timp ce violenta tine mai mult de cultura. dar si psihologice. Misiunea scolii nu este doar de a pregati forta de munca. emit putine exigente si cauta sa evite conflictele. Numai ca faptele brute. pentru ca au sentimentul devalorizarii. furturi. utilizarea mijloacelor violente de sanctionare a copilului pe motiv ca “bataia-i rupta di rai”. comunitati care aproape ca nu cunosc agresivitatea. tentative de omor. De asemenea. de afectiune. In acest context. violenta este o notiune relativa. cu zonele urbane dificile. ce face parte din actul educational. Multi dintre copiii care prezinta un profil agresiv provin din familii dezorganizate. Aceasta absenta cvasitotala a constrangerilor (in afara scolii) il va determina pe elev sa adopte in scoala comportamente de refuz a exigentelor profesorilor. de la o permisivitate exagerata la restrictii foarte dure). scoala este locul de producere si transmitere a cunoasterii.

de descurajare. adolescentii dezvolta reactii de provocare. de agresivitate. descurajand astfel formarea unor personalitati autonome. sI aceasta cu atat mai mult cu cat constata ca scoala nu ii asigura insertia profesionala. stabileste si mentine o organizare eficienta si productiva a clasei”(Weber). Scoala insasi poate reprezenta o sursa a unor forme de violenta scolare si acest lucru trebuie luat in considerare in conceperea diferitelor programe de prevenire si stapanire a violentei. profesorul poate recurge la diferite modalitati de coercitie. Fiecare grup cere de la membrii sai diferite forme de comportament. Acum adolescentul este fericit. psihic si social. Dand curs acestei dorinte inconstiente. se 4 . disfunctionalitati la nivelul factorilor responsabili cu educatia tinerilor. deprimat. Adeseori. el nu recunoaste si nu exprima acest lucru. de cele mai multe ori. iar gestiunea acestor relatii se inscrie in ceea ce unii autori numesc managementul clasei scolare.de control social. Clasa scolara constituie un grup ai carui membrii depind unii de altii. de la un deficit de comunicare. de forta si sentimentul de indoiala. conjunctura economica si sociala provoaca anumite confuzii in randul tinerilor. Scoala este un loc unde elevii se instruiesc. Comportamentele violente ale elevului isi pot avea originea si intr-un management defectuos al clasei scolare. lipsa de cooperare a institutiilor implicate in educatie. mass-media. el oscileaza intre sentimentul de putere. are nevoie de dragoste. invata. fiind supusi unei miscari de influentare reciproca ce determina echilibrul functional al campului educational. criza valorilor morale. Pentru aceasta. independente. In aceasta perioada atat de dificila. mai exact intr-o lipsa de adaptare a practicilor educationale la o populatie scolara considerabil schimbata. meritul. inegalitatile sociale. la acestea adaugandu-se problemele specifice varstei adolescentei. se promoveaza modele. de scadere a stimei de sine. in grupurile conduse autoritar. deoarece va cauta sa-l mentina intr- o situatie de dependenta. dar este si un loc unde se stabilesc relatii. de subordonare neconditionata. Pentru fostele tari comuniste. se simte bine bine in pielea sa si doua ore mai tarziu este trist. efortul – cunosc o eroziune vizibila. si anume “setul de de activitati prin intermediul carora profesorul promoveaza comportamentul adecvat al elevului si elimina comportamentul inadecvat. Se afirma ca prima dorinta a formatorului este aceea de a exercita o putere. care incep sa se indoiasca de eficacitatea scolii. Nu intamplator se afirma ca violenta scolara pleaca. A lupta contra violentelor scolare inseamna a ameliora calitatea relatiilor si a comunicarii intre toate persoanele angrenate in actul educational. Adolescenta este o perioada de transformari profunde pe plan fizic. Trasaturile de personalitate ale elevului sunt si ele intr-o stransa corelatie cu comportamentele violente. valori. se creeaza conditii pentru dezvoltarea cognitiva. criza familiei. Valorile traditionale vehiculate in scoala – munca. profesorul poate influenta negativ relatia cu elevul. afectiva si morala a copilului. de opozitie fata de parinti si profesori. ca urmare. Adolescentul doreste sa fie inteles. dialogul parinti-copii si profesor-elev este absolut necesar. descurajat. Insusi actul predarii-invatarii este un proces relational. de securitate afectiva dar. Un mediu social in criza (criza locurilor de munca. in primul rand. criza valorilor) afecteaza profund dezvoltarea personalitatii copilului. de utilitatea stiintei. dezvolta relatii personale bune si un climat socio-emotional pozitiv in clasa. Pentru a se apara de aceste emotii.

de descurajare. in mod inconstient. Nu in ultimul rand. manifestari de provocare. De multe ori. isi pierde stima de sine. iar opiniile elevilor cu privire la viata clasei sunt prea putin luate in considerare. influenteaza climatul si calitatea vietii scolare. ea trebuie sa aiba un sens. o data interiorizat. conflicte si deteriorarea relatiilor profesor-elev. absenteismul. el incearca sa-si ia revansa intr-un fel. in timp ce fata de lider se manifesta o atitudine de supunere. corelata cu tendinta de evaluare a lor in termeni constant negativi si depreciativi. modul in care profesorul distribuie sanctiunile. increderea in capacitatea de a reusi chiar si in domeniile in care nu se afla in situatia de esec. Indiferenta profesorilor este cea mai importanta manifestare a dispretului fata de elevi. dezvoltarea unor atitudini ostile. pasivitatea la lectie. ca remediu. iar elevul ramane doar un receptor pasiv. esecul scolar devine repede sinonim cu esecul in viata. Relatia de autoritate influenteaza si tipul de comunicare. spirit de revansa si revalorizare. Nevoia de expresie si de comunicare e o nevoie fundamentala a oricarui individ. Astfel de diferentieri se traduc in atitudini ale profesorului care ii defavorizeaza pe elevii cu realizari mai modeste. perturbarea lectiilor. ce determina comportamente agresive. Nesatisfacerea lor antreneaza inevitabil o frustrare ce se va traduce prin comportamente agresive. Elevul aflat in situatia de esec si care este pus de nenumarate ori in fta unor sarcini de invatare pe care nu le poate rezolva traieste o angoasa profunda. indiferenta fata de ceea ce se intampla in clasa. De cele mai multe ori. De cele mai multe ori. Acest dispret. dimpotriva.orice profesor stie ca pedeapsa. lipsa de interes fata de viata in general. frustrari. de pedepse. de aceea. Aceasta atitudine a profesorului poate determina din partea elevilor sustragerea de la activitati. 5 . In contextul actual. Elevul sufera pentru ca si-a deceptionat parintii si profesorii. pentru ca ele vin sa intareasca propriul lor sentiment de indoiala. creeaza tensiuni. profesorul introduce diferentieri intre elevi in functie de performanta atinsa. sa fie integrata intr-un sistem coerent care leaga respectarea regulilor. Sunt numerosi elevii care sufera ca urmare a acestor judecati negative ale profesorului. Aceasta situatie il raneste pe individ. Si alte componente ale atitudinii profesorului fata de elevi pot genera situatii conflictuale ori comportamente violente ale elevilor. adica profesorul e cel care emite si care monopolizeaza comunicarea. a normelor scolare de natura actului comis si de tipul de sanctiune. Sanctiunea trebuie sa se alfle intr-un raport logic cu actul sanctionat. Unii profesori adopta o atitudine de ignorare dispretuitoare a elevilor. Pentru ca o sanctiune sa fie eficace. violentele verbale fata de colegi si chiar fata de profesori. dispret reorientat catre altii. ea produce reactii emotionale negative. frustrari. pentru ca este dispretuit de colegi. abuzul de masuri disciplinare. ostilitati intre membrii grupului. Comunicarea intre elevi in cadrul unor grupuri de lucru este destul de restransa. anxietate. ii afecteaza imaginea pe care o are despre propri valoare si. iar grupul scolar este un loc privilegiat de satisfacere a acestor nevoi. de lipsa de incredere in fortele proprii. comportamente agresive. refuzul de a-si face temele.acumuleaza tensiuni.acesta este momentul in care pot sa apara conduitele violente ce se traduc prin: depresie. provocatoare. poate antrena un ansamblu de consecinte in plan comportamental: lipsa de comunicare. comunicarea este lateralizata. nu are efecte pozitive decat in mod circumstantial si pe termen scurt. indiferenta sau.

cat si al formarii continue. Se discuta mult prea putin despre modalitatile de abordare a claselor dificile.  colaborarea cu specialistii din cadrul scolii (psihologul scolar. dar sunt si reguli de civilitate ce au in vedere limbajul folosit. in masura sa permita satisfacerea cerintelor elevilor “cu probleme”. alaturi de altii”. tensionat. ci si in situatia in care sursele se afla in exteriorul scolii. Acestia accepta mai usor regulile al caror sens este transparent. conflictual. Fenomenul violentei scolare trebuie analizat in contextul aparitiei lui. atentia este concentrata asupra lucrului cu clasele de elevi “fara probleme”. 6 .  dezvoltarea parteneriatului scoala-familie. care inseamna a invata sa traiasca impreuna in relatii de respect reciproc. efectuarea temelor. Clasa este o microsocietate a carei functionare necesita stabilirea unor reguli clare ce se cer respectate de toti membrii grupului scolar. Scoala poate juca un rol important in prevenirea violentei scolare. De exemplu. modalitatile de adresare. excluzand violenta. comportamentul indezirabil. Si asta nu numai in conditiile in care sursele violentelor sunt in mediul scolar. Pentru ca scoala sa isi asume acest rol de prevenire si de stapanire a fenomenului violentei. Multe dintre comportamentele violente ale elevilor se manifesta ca o transgresiune a regulilor scolare. ci si cel care o elaboreaza. respectul fata de celalalt. cetateanul nu este numai cel care se supune legii. Respectarea regulilor este o conditie a socializarii. Ansamblul regulilor dominante dintr-o clasa caracterizeaza comportamentele dezirabile ale elevului si corelativul sau negativ. prima investitie trebuie facuta in domeniul formarii profesorilor. prezenta la cursuri. atat in cadrul formarii initiale. pastrarea bunurilor scolare. atunci aceasta presupune ca si elevii sa participe la eleborarea regulilor civilitatii scolare: “intr-o democratie. toleranta. asistentul social). Este nevoie de o formare specifica. Regulile pot fi impuse de catre profesor sau sunt negociate cu elevii. solidaritatea. scoala poate reprezenta pentru elev o a doua sansa. Regulile scolare vizeaza tinuta. Pentru a face fata lucrului cu clase sau elevi dificili trebuie sa se tina seama de urmatoarele obiective:  observarea cu atentie a comportamentului elevilor pentru o mai buna intelegere a cauzelor actelor de violenta. Nu putem astepta pasivi ca problemele sa se rezolve de la sine. iar daca scoala este un loc de invatare a democratiei. Trebuie sa recunoastem ca.  dezvoltarea mijloacelor de comunicare cu elevii si stabilirea unor relatii de incredere. in conditiile unui mediu familial instabil. intr-un cuvant maniera de a te comporta astfel incat viata in colectivitate sa fie cat mai agreabila.

Agresivitatea. Editura Stiintifica si Enciclopedica. D. Liiceanu. Salavastru.. 2003. Editura Polirom. in Ferreol.). (coord. Iasi. G. S. 427-437. Bibliografie: Banciu.119-137. in Ferreol. Chelcea. Bucuresti. G. 7 .(coord... P. editura Polirom. A. (coord. p. Ilut.107-122. Violenta – Aspecte psihosociale.). p. A. (coord. Valori atitudini si comportamente sociale – Teme actuale de psihosociologie. Neculau...47-57.). A. 2004. editura Polirom. Iasi. D.. N. Violenta umana: o neliniste a societatii contemporane. Violenta – Aspecte psihosociale. Mitrofan. 2003. Violenta in mediul scolar.. p. Radulescu. Neculau.M. Iasi. in Neculau.. 2003. 1985. p. P. A.). Editura Economica. Psihologie sociala.. Enciclopedie de psihosociologie. Iasi. editura Polirom. Introducere in sociologia deviantei.. Voicu. S. 1996. Ilut. Bucuresti. M.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful