VIOLENTA IN SCOALA

Violenta umana este o tema a prezentului in multe tari, violenta sociala, ca si cea
interpersonala reprezinta argumente solide pentru dezvoltarea unor programe
educationale pentru a promova constientizarea acestui fenomen si a pleda pentru
mijloace nonviolente de interactiune si de reglare a vietii sociale.
Situatia generala ingrijoreaza, pentru ca violenta a devenit o tema cu care se
confrunta toate societatile, necesitand o luare de pozitie la nivelul intregului corp social
si dezvoltarea unor strategii de investigatie, prevenire si control.
Familia este mult discutata, cercetatorii din stiintele sociale acceptand ideea
schimbarii structurii si valorilor ei, ca si a degradarii climatului de securitate si refugiu cu
care este familia asociata in mod traditional. Modernitatea si conditia urbana au generat
noi forme de violenta si au provocat schimbari la nivelul valorilor si aspiratiilor indivizilor.
Conflictele datorate saraciei, dar si lipsei de educatie si de informatie genereaza
contexte de viata privata in care violenta este un comportament tolerat, chiar acceptat,
el fiind invatat de copii si reprodus ca modalitate esentiala, frecventa si “fireasca” de
comportament interpersonal.
Violenta este una dintre marile probleme ale lumii contemporane. Presa, scrisa
sau audiovizuala, informeaza in permanenta cu privire la manifestari diverse ale acestui
fenomen, de la formele cele mai agresive, precum razboaie ori crime terifiante, batai,
violuri, furturi, distrugeri de bunuri, si pana la cele mai putin socante (dar nu mai putin
vinovate), cum ar fi violentele verbale. In acest context, aparitia diferitelor forme de
violenta in mediul scolar pare aproape o fatalitate si devine, adesea, un lucru obisnuit,
cu care semenii coexista fara macar a se mai sesiza asupra pericolului. Chiar daca
reprezinta o problema delicata, luarea in stapanire a fenomenului violentei nu se poate
face decat daca ii sunt cunoscute cauzele,originile,formele de manifestare si
posibilitatile de prevenire. Problema violentei in scoala poate si trebuie sa devina o
tema de reflectie pentru toti cei implicati in actul educational. Cu atat mai mult cu cat
scoala dispune, credem, de importante resurse pentru a concepe programe de
prevenire a violentei si pentru a rupe cercul vicios al violentei in mediul scolar.
Definirea violentei s-a dovedit a fi o incercare extrem de dificila. Acest fapt se
explica prin complexitatea fenomenului, dar si prin marea diversitate a formelor sale de
manifestare. Nu in ultimul rand, dificultatea a aparut si din cauza asocierii si, uneori,
chiar a confundarii violentei cu agrasivitatea. Specialistii domeniului au facut insa o
serie de delimitari intre cele doua concepte, care se cuvin mentionate.
Termenul de agresivitate vine din latinescul adgradior, care inseamna “a merge
catre…”, si a evoluat apoi in agredire , ce semnifica “ a merge catre … cu un spirit
belicos, cu tendinta de a ataca”. In sens etimologic, notiunea de agrasivitate trimite la o
potentialitate individuala, la capacitatea de a infrunta un obstacol, de a se confrunta cu
altul si a nu da inapoi in caz de dificultate.
Ca multe alte comportamente sociale complexe, agresivitatea este dobandita
prin invatarea sociala. Procesul de socializare inseamna si achizitia de raspunsuri
agresive, fie prin invatare directa – acordarea de recompense sau pedepse unor
comportamente - , fie mai ales prin observarea conduitelor si a consecintelor lor la altii.
Experimentele psihologului american Albert Bandura si ale colaboratorilor sai (1963) au

1

partizanii caracterului dobandit al agresivitatii sustin ca aceasta survine in functie de context si este un raspuns al individului la conditiile de mediu. credinte normative) ce trimit la comportamente agresive. sa judece si sa raspunda la stimuli ce vin din mediul fizic si social. Notiunea de violenta este discutata in relatie cu cea de agresivitate. cea mai cunoscuta teorie este cea formulata de cercetatorul american de la universitatea Yale. deci a fortei. de dominatie. 2 . Aceasta dezorganizare poate sa se opereze prin agresiune. copiii au fost pusi in situatia de a avae ei insisi de-a face cu o serie de jucarii. specialist in problematica violentei in mediul scolar. catharsisul. de utilizare a superioritatii fizice. Psihologii sociali insista ca agresivitatea dobandita social nu inseamna doar tendinta de a raspunde ostil la interactiunile neplacute. atitudini. care inseamna “forta” si care trimite la ideea de putere. Radacina latina a termenului violenta este vis . Daca raspunsul direct nu este posibil. fara ca agresorul sa aiba intentia de a face rau”. modelul a avut inainte legaturi intense cu copilul (prieten de familie. sa interpreteze. grupul de similaritate din cartier sau din scoala. si de colaboratorii sai. In acest sens. Fiintele umane invata de mici cum sa perceapa. Dupa ce au vazut cum un adult agreseaza o papusa sau se joaca linistit cu ea. care explica natura comportamentelor agresive prin ipoteza frustrare-agresiune. Mai mult. agresivitatea este intotdeauna o consecinta a frustrarii si orice frustrare antreneaza o forma de agresivitate. care. chiar daca nu sunt educati expres in a fi agresivi – in multe culturi acest lucru se intampla -. asupra altuia. reactia poate imbraca trei forme: inhibitia. ce poate fi fizica. insa poate exista si violenta doar din punctul de vedere al victimei. s-a observat ca agresivitatea a crescut atunci cand: modelul a fost recompensat. psihica sau materiala. ca deprinderi (habitusuri). Mediul familial. modelul a fost de acelasi sex cu respectivul copil. Eric Debarbieux (1996: 45-46). printre care si papusa respectiva. Chiar daca teoria lui Dollard a fost supusa unor critici serioase insistandu-se pe faptul ca exagereaza legatura frustrare-agresivitate. john Dollard. mass-media constituie cadre psihosociale de achizitionare a unor scenarii de agresivitate . constient sau inconstient. Cei ce au asistat la un comportament agresiv din partea adultului s- au comportat si ei agresiv. invatate si folosite frecvent.). Dintr-o alta perspectiva. Incet- incet se cristalizeaza scenarii mental-comportamentale. care sunt sustinute de structuri de cunoastere si evaluare (perceptii. ofera o definitie prin care se surprinde ansamblul fenomenului violentei: “Violenta este dezorganizarea brutala sau continua a unui sistem personal. frustrarea ramane una dintre cele mai importante surse ale agresivitatii.demonstrat rolul adultului ca model in insusirea comportamentului agrasiv la copii. invatator etc. prin utilizarea fortei. copiii invata din experienta proprie prin reintarire sau imita persoanele semnificative si/sau autoritare. Intensitatea raspunsului agresiv este proportionala cu cea a frustrarii. colectiv sau social si care se traduce printr-o pierdere a integritatii. pot capata in timp caracter automatizat. Exista numeroase definitii ale violentei. redirectionarea (deplasarea) catre o alta tinta. Pentru ei. Astfel incat. Studiile longitudinale arata ca asemenea structuri cognitiv-comportamentale de agresivitate incep sa se intareasca in jurul varstei de 8-9 ani si se consolideaza continuu pana la maturitate.

sunt populatii. cu zonele urbane dificile. talharii. private de semnificatia lor sociala. Scoala trebuie sa profileze caractere. vatamari corporale grave. utilizarea mijloacelor violente de sanctionare a copilului pe motiv ca “bataia-i rupta di rai”. neglijenta. corectia fizica pe care parintii o aplicau copiilor era considerata un lucru firesc. Majoritatea analizelor privilegiaza ideea ca agresivitatea tine mai mult de instinct. de pilda. Misiunea scolii nu este doar de a pregati forta de munca. ca si factori ce tin de individ. In ultimii ani. comunitati care aproape ca nu cunosc agresivitatea. violenta este o notiune relativa. mediul social contine numeroase surse de natura sa induca. Echilibrul familial este perturbat si de criza locurilor de munca. De aceea. in timp ce violenta tine mai mult de cultura. ei nu mai sunt sau sunt putin disponibili pentru copiii lor. In absenta unei definitii precise a violentei. inconstanta in cerintele formulate fata de copil (treceri de la o extrema la alta. de afectiune. Multa vreme. scoala este locul de producere si transmitere a cunoasterii. atunci cand se vorbeste despre violenta in scoala. Sunt si parinti care privilegiaza in mod exagerat relatia afectiva in detrimentul rolului educativ pe care ar trebui sa-l aiba in raporturile cu copiii lor: nu le impun nici un fel de interdictii. Clarificarea unui fapt ca fiind violent depinde de conventiile sociale in vigoare. de context. dar si psihologice. In acest context. tentative de omor. In mod traditional. In aceste conditii. de intelegere a sensului vietii si a lumii care ne inconjoara. pentru ca au sentimentul devalorizarii. de educatie. Singurele date certe provin din statisticile Ministerului de Interne si ele vizeaza diferite tipuri de infractiuni comise de minori: omoruri. la care se adauga si importante carente educationale – lipsa de dialog. de personalitatea lui. unii autori cred ca este mai potrivit un inventar al faptelor violente. Totusi. sa-I educe tanarului placerea de a invata. De asemenea. in timp ce altele se manifesta destul de agresiv. slabiciunea mecanismelor 3 . se considera drept surse favorizante factorii exteriori ai scolii: mediul familial. cu periferiile. cea mai importanta sursa a agresivitatii elevilor. furturi. ce face parte din actul educational. al esecului. a vorbi despre violenta acolo unde ne asteptam sa gasim cele mai bune conditii pentru formarea si dezvoltarea armonioasa a personalitatii poate parea un fapt cel putin neverosimil. dependenta de codurile sociale. Mediul familial reprezinta. violuri. violenta in randul minorilor a constituit subiectul a numeroase dezbateri mediatice. Numai ca faptele brute. Istoric si cultural. au experienta divortului parintilor si traiesc in familii monoparentale. de la o permisivitate exagerata la restrictii foarte dure). emit putine exigente si cauta sa evite conflictele. in general. acolo unde saracia este la ea acasa. juridice si politice ale societatii in care se manifesta. de somajul ce-I atinge pe foarte multi parinti. sa stimuleze si sa intretina violenta scolara: situatia economica. credem. Pe acest fundal apar apoi probleme familiale foarte grave care-i afecteaza profund pe copii: violenta intrafamiliala. abuzarea copilului. La randul sau. Violenta scolara este asociata. Multi dintre copiii care prezinta un profil agresiv provin din familii dezorganizate. de intelegere a raporturilor cu ceilalti si cu noi insine. nu spun nimic. Aceasta absenta cvasitotala a constrangerilor (in afara scolii) il va determina pe elev sa adopte in scoala comportamente de refuz a exigentelor profesorilor. dorinta de a reusi si de a face fata schimbarilor de pe piata muncii. de formare a competentelor cognitive. mediul social. Parintii sunt confruntati cu numeroase dificultati materiale. de reguli. cunostintele noastre in acest domeniu sunt destul de lacunare. consumul de alcool.

criza valorilor) afecteaza profund dezvoltarea personalitatii copilului. Trasaturile de personalitate ale elevului sunt si ele intr-o stransa corelatie cu comportamentele violente. Clasa scolara constituie un grup ai carui membrii depind unii de altii. disfunctionalitati la nivelul factorilor responsabili cu educatia tinerilor. adolescentii dezvolta reactii de provocare. deoarece va cauta sa-l mentina intr- o situatie de dependenta. Valorile traditionale vehiculate in scoala – munca. Insusi actul predarii-invatarii este un proces relational. invata. Fiecare grup cere de la membrii sai diferite forme de comportament. dezvolta relatii personale bune si un climat socio-emotional pozitiv in clasa. ca urmare. profesorul poate influenta negativ relatia cu elevul. fiind supusi unei miscari de influentare reciproca ce determina echilibrul functional al campului educational. de scadere a stimei de sine. conjunctura economica si sociala provoaca anumite confuzii in randul tinerilor. dialogul parinti-copii si profesor-elev este absolut necesar. dar este si un loc unde se stabilesc relatii. se promoveaza modele. Pentru a se apara de aceste emotii. psihic si social. A lupta contra violentelor scolare inseamna a ameliora calitatea relatiilor si a comunicarii intre toate persoanele angrenate in actul educational. criza valorilor morale. Scoala insasi poate reprezenta o sursa a unor forme de violenta scolare si acest lucru trebuie luat in considerare in conceperea diferitelor programe de prevenire si stapanire a violentei. deprimat. meritul. Scoala este un loc unde elevii se instruiesc. de agresivitate. lipsa de cooperare a institutiilor implicate in educatie. Un mediu social in criza (criza locurilor de munca. de descurajare. criza familiei. la acestea adaugandu-se problemele specifice varstei adolescentei. Pentru aceasta. stabileste si mentine o organizare eficienta si productiva a clasei”(Weber). Adolescenta este o perioada de transformari profunde pe plan fizic. in primul rand. care incep sa se indoiasca de eficacitatea scolii. de forta si sentimentul de indoiala. descurajat. mass-media. Dand curs acestei dorinte inconstiente. mai exact intr-o lipsa de adaptare a practicilor educationale la o populatie scolara considerabil schimbata. In aceasta perioada atat de dificila. Acum adolescentul este fericit. de opozitie fata de parinti si profesori. efortul – cunosc o eroziune vizibila. Se afirma ca prima dorinta a formatorului este aceea de a exercita o putere. Adeseori. profesorul poate recurge la diferite modalitati de coercitie.de control social. sI aceasta cu atat mai mult cu cat constata ca scoala nu ii asigura insertia profesionala. Nu intamplator se afirma ca violenta scolara pleaca. Adolescentul doreste sa fie inteles. descurajand astfel formarea unor personalitati autonome. el oscileaza intre sentimentul de putere. si anume “setul de de activitati prin intermediul carora profesorul promoveaza comportamentul adecvat al elevului si elimina comportamentul inadecvat. de cele mai multe ori. in grupurile conduse autoritar. de la un deficit de comunicare. de utilitatea stiintei. iar gestiunea acestor relatii se inscrie in ceea ce unii autori numesc managementul clasei scolare. se simte bine bine in pielea sa si doua ore mai tarziu este trist. independente. are nevoie de dragoste. inegalitatile sociale. de securitate afectiva dar. valori. se creeaza conditii pentru dezvoltarea cognitiva. Pentru fostele tari comuniste. el nu recunoaste si nu exprima acest lucru. Comportamentele violente ale elevului isi pot avea originea si intr-un management defectuos al clasei scolare. de subordonare neconditionata. se 4 . afectiva si morala a copilului.

ii afecteaza imaginea pe care o are despre propri valoare si. de aceea. De multe ori. comportamente agresive. indiferenta sau. in timp ce fata de lider se manifesta o atitudine de supunere. anxietate. Sanctiunea trebuie sa se alfle intr-un raport logic cu actul sanctionat. Nevoia de expresie si de comunicare e o nevoie fundamentala a oricarui individ. frustrari. 5 . esecul scolar devine repede sinonim cu esecul in viata. iar opiniile elevilor cu privire la viata clasei sunt prea putin luate in considerare. ce determina comportamente agresive. ca remediu. a normelor scolare de natura actului comis si de tipul de sanctiune. abuzul de masuri disciplinare. In contextul actual. modul in care profesorul distribuie sanctiunile. de descurajare. provocatoare. comunicarea este lateralizata. ea produce reactii emotionale negative. manifestari de provocare. Astfel de diferentieri se traduc in atitudini ale profesorului care ii defavorizeaza pe elevii cu realizari mai modeste. Unii profesori adopta o atitudine de ignorare dispretuitoare a elevilor. iar elevul ramane doar un receptor pasiv. Acest dispret. Sunt numerosi elevii care sufera ca urmare a acestor judecati negative ale profesorului. ea trebuie sa aiba un sens. Elevul sufera pentru ca si-a deceptionat parintii si profesorii. dimpotriva. pentru ca ele vin sa intareasca propriul lor sentiment de indoiala. conflicte si deteriorarea relatiilor profesor-elev. lipsa de interes fata de viata in general. spirit de revansa si revalorizare. ostilitati intre membrii grupului. De cele mai multe ori. increderea in capacitatea de a reusi chiar si in domeniile in care nu se afla in situatia de esec. poate antrena un ansamblu de consecinte in plan comportamental: lipsa de comunicare. perturbarea lectiilor. dezvoltarea unor atitudini ostile. corelata cu tendinta de evaluare a lor in termeni constant negativi si depreciativi. refuzul de a-si face temele. dispret reorientat catre altii. de lipsa de incredere in fortele proprii. iar grupul scolar este un loc privilegiat de satisfacere a acestor nevoi. in mod inconstient. profesorul introduce diferentieri intre elevi in functie de performanta atinsa. Si alte componente ale atitudinii profesorului fata de elevi pot genera situatii conflictuale ori comportamente violente ale elevilor.acumuleaza tensiuni. Nesatisfacerea lor antreneaza inevitabil o frustrare ce se va traduce prin comportamente agresive. pasivitatea la lectie. o data interiorizat. indiferenta fata de ceea ce se intampla in clasa. pentru ca este dispretuit de colegi. nu are efecte pozitive decat in mod circumstantial si pe termen scurt. influenteaza climatul si calitatea vietii scolare. violentele verbale fata de colegi si chiar fata de profesori. isi pierde stima de sine. creeaza tensiuni. adica profesorul e cel care emite si care monopolizeaza comunicarea. De cele mai multe ori. Comunicarea intre elevi in cadrul unor grupuri de lucru este destul de restransa. Pentru ca o sanctiune sa fie eficace.acesta este momentul in care pot sa apara conduitele violente ce se traduc prin: depresie. Aceasta situatie il raneste pe individ.orice profesor stie ca pedeapsa. Relatia de autoritate influenteaza si tipul de comunicare. Aceasta atitudine a profesorului poate determina din partea elevilor sustragerea de la activitati. Nu in ultimul rand. Indiferenta profesorilor este cea mai importanta manifestare a dispretului fata de elevi. sa fie integrata intr-un sistem coerent care leaga respectarea regulilor. de pedepse. absenteismul. Elevul aflat in situatia de esec si care este pus de nenumarate ori in fta unor sarcini de invatare pe care nu le poate rezolva traieste o angoasa profunda. frustrari. el incearca sa-si ia revansa intr-un fel.

solidaritatea. Se discuta mult prea putin despre modalitatile de abordare a claselor dificile. Regulile pot fi impuse de catre profesor sau sunt negociate cu elevii. Si asta nu numai in conditiile in care sursele violentelor sunt in mediul scolar. atentia este concentrata asupra lucrului cu clasele de elevi “fara probleme”. alaturi de altii”. Nu putem astepta pasivi ca problemele sa se rezolve de la sine. conflictual. prima investitie trebuie facuta in domeniul formarii profesorilor. Fenomenul violentei scolare trebuie analizat in contextul aparitiei lui. Multe dintre comportamentele violente ale elevilor se manifesta ca o transgresiune a regulilor scolare. Respectarea regulilor este o conditie a socializarii. prezenta la cursuri. care inseamna a invata sa traiasca impreuna in relatii de respect reciproc. Scoala poate juca un rol important in prevenirea violentei scolare. asistentul social). scoala poate reprezenta pentru elev o a doua sansa. ci si cel care o elaboreaza. Ansamblul regulilor dominante dintr-o clasa caracterizeaza comportamentele dezirabile ale elevului si corelativul sau negativ.  colaborarea cu specialistii din cadrul scolii (psihologul scolar. Pentru ca scoala sa isi asume acest rol de prevenire si de stapanire a fenomenului violentei. cetateanul nu este numai cel care se supune legii. atunci aceasta presupune ca si elevii sa participe la eleborarea regulilor civilitatii scolare: “intr-o democratie. intr-un cuvant maniera de a te comporta astfel incat viata in colectivitate sa fie cat mai agreabila. comportamentul indezirabil. pastrarea bunurilor scolare. cat si al formarii continue. Acestia accepta mai usor regulile al caror sens este transparent. in conditiile unui mediu familial instabil. ci si in situatia in care sursele se afla in exteriorul scolii. dar sunt si reguli de civilitate ce au in vedere limbajul folosit. Regulile scolare vizeaza tinuta. tensionat. 6 . atat in cadrul formarii initiale. De exemplu. Trebuie sa recunoastem ca. iar daca scoala este un loc de invatare a democratiei. Clasa este o microsocietate a carei functionare necesita stabilirea unor reguli clare ce se cer respectate de toti membrii grupului scolar.  dezvoltarea parteneriatului scoala-familie. respectul fata de celalalt. efectuarea temelor. Pentru a face fata lucrului cu clase sau elevi dificili trebuie sa se tina seama de urmatoarele obiective:  observarea cu atentie a comportamentului elevilor pentru o mai buna intelegere a cauzelor actelor de violenta. toleranta.  dezvoltarea mijloacelor de comunicare cu elevii si stabilirea unor relatii de incredere. in masura sa permita satisfacerea cerintelor elevilor “cu probleme”. modalitatile de adresare. Este nevoie de o formare specifica. excluzand violenta.

119-137.. in Neculau.. 1985. G. Valori atitudini si comportamente sociale – Teme actuale de psihosociologie. editura Polirom. A. Introducere in sociologia deviantei. Neculau. Psihologie sociala. 2003.. Violenta umana: o neliniste a societatii contemporane.107-122..47-57. 2003. Iasi. Iasi. Bibliografie: Banciu. Editura Economica. in Ferreol. p. 1996. 2003. A. Bucuresti. S. Violenta – Aspecte psihosociale.. Ilut.M. (coord. Editura Polirom.. editura Polirom. D. (coord. D. Voicu.. N. p. p. p.). Chelcea. Violenta – Aspecte psihosociale. 7 . editura Polirom.(coord.. Agresivitatea. Bucuresti. A. P. Enciclopedie de psihosociologie. Violenta in mediul scolar. 2004. Ilut. M. Editura Stiintifica si Enciclopedica. Radulescu.). (coord. S. Salavastru.. P. A.). Liiceanu. 427-437.. Mitrofan.). G. Iasi. Neculau. Iasi. in Ferreol.