VIOLENTA IN SCOALA

Violenta umana este o tema a prezentului in multe tari, violenta sociala, ca si cea
interpersonala reprezinta argumente solide pentru dezvoltarea unor programe
educationale pentru a promova constientizarea acestui fenomen si a pleda pentru
mijloace nonviolente de interactiune si de reglare a vietii sociale.
Situatia generala ingrijoreaza, pentru ca violenta a devenit o tema cu care se
confrunta toate societatile, necesitand o luare de pozitie la nivelul intregului corp social
si dezvoltarea unor strategii de investigatie, prevenire si control.
Familia este mult discutata, cercetatorii din stiintele sociale acceptand ideea
schimbarii structurii si valorilor ei, ca si a degradarii climatului de securitate si refugiu cu
care este familia asociata in mod traditional. Modernitatea si conditia urbana au generat
noi forme de violenta si au provocat schimbari la nivelul valorilor si aspiratiilor indivizilor.
Conflictele datorate saraciei, dar si lipsei de educatie si de informatie genereaza
contexte de viata privata in care violenta este un comportament tolerat, chiar acceptat,
el fiind invatat de copii si reprodus ca modalitate esentiala, frecventa si “fireasca” de
comportament interpersonal.
Violenta este una dintre marile probleme ale lumii contemporane. Presa, scrisa
sau audiovizuala, informeaza in permanenta cu privire la manifestari diverse ale acestui
fenomen, de la formele cele mai agresive, precum razboaie ori crime terifiante, batai,
violuri, furturi, distrugeri de bunuri, si pana la cele mai putin socante (dar nu mai putin
vinovate), cum ar fi violentele verbale. In acest context, aparitia diferitelor forme de
violenta in mediul scolar pare aproape o fatalitate si devine, adesea, un lucru obisnuit,
cu care semenii coexista fara macar a se mai sesiza asupra pericolului. Chiar daca
reprezinta o problema delicata, luarea in stapanire a fenomenului violentei nu se poate
face decat daca ii sunt cunoscute cauzele,originile,formele de manifestare si
posibilitatile de prevenire. Problema violentei in scoala poate si trebuie sa devina o
tema de reflectie pentru toti cei implicati in actul educational. Cu atat mai mult cu cat
scoala dispune, credem, de importante resurse pentru a concepe programe de
prevenire a violentei si pentru a rupe cercul vicios al violentei in mediul scolar.
Definirea violentei s-a dovedit a fi o incercare extrem de dificila. Acest fapt se
explica prin complexitatea fenomenului, dar si prin marea diversitate a formelor sale de
manifestare. Nu in ultimul rand, dificultatea a aparut si din cauza asocierii si, uneori,
chiar a confundarii violentei cu agrasivitatea. Specialistii domeniului au facut insa o
serie de delimitari intre cele doua concepte, care se cuvin mentionate.
Termenul de agresivitate vine din latinescul adgradior, care inseamna “a merge
catre…”, si a evoluat apoi in agredire , ce semnifica “ a merge catre … cu un spirit
belicos, cu tendinta de a ataca”. In sens etimologic, notiunea de agrasivitate trimite la o
potentialitate individuala, la capacitatea de a infrunta un obstacol, de a se confrunta cu
altul si a nu da inapoi in caz de dificultate.
Ca multe alte comportamente sociale complexe, agresivitatea este dobandita
prin invatarea sociala. Procesul de socializare inseamna si achizitia de raspunsuri
agresive, fie prin invatare directa – acordarea de recompense sau pedepse unor
comportamente - , fie mai ales prin observarea conduitelor si a consecintelor lor la altii.
Experimentele psihologului american Albert Bandura si ale colaboratorilor sai (1963) au

1

Aceasta dezorganizare poate sa se opereze prin agresiune. colectiv sau social si care se traduce printr-o pierdere a integritatii. specialist in problematica violentei in mediul scolar. sa judece si sa raspunda la stimuli ce vin din mediul fizic si social. credinte normative) ce trimit la comportamente agresive. care inseamna “forta” si care trimite la ideea de putere. reactia poate imbraca trei forme: inhibitia.demonstrat rolul adultului ca model in insusirea comportamentului agrasiv la copii. psihica sau materiala. de dominatie. sa interpreteze. Fiintele umane invata de mici cum sa perceapa. Dupa ce au vazut cum un adult agreseaza o papusa sau se joaca linistit cu ea. modelul a avut inainte legaturi intense cu copilul (prieten de familie. s-a observat ca agresivitatea a crescut atunci cand: modelul a fost recompensat. Astfel incat. mass-media constituie cadre psihosociale de achizitionare a unor scenarii de agresivitate . john Dollard. invatator etc. Chiar daca teoria lui Dollard a fost supusa unor critici serioase insistandu-se pe faptul ca exagereaza legatura frustrare-agresivitate. Radacina latina a termenului violenta este vis . Mai mult. Pentru ei. fara ca agresorul sa aiba intentia de a face rau”. prin utilizarea fortei. Daca raspunsul direct nu este posibil. cea mai cunoscuta teorie este cea formulata de cercetatorul american de la universitatea Yale. chiar daca nu sunt educati expres in a fi agresivi – in multe culturi acest lucru se intampla -. Notiunea de violenta este discutata in relatie cu cea de agresivitate. Psihologii sociali insista ca agresivitatea dobandita social nu inseamna doar tendinta de a raspunde ostil la interactiunile neplacute. partizanii caracterului dobandit al agresivitatii sustin ca aceasta survine in functie de context si este un raspuns al individului la conditiile de mediu. In acest sens. modelul a fost de acelasi sex cu respectivul copil. constient sau inconstient. frustrarea ramane una dintre cele mai importante surse ale agresivitatii. care explica natura comportamentelor agresive prin ipoteza frustrare-agresiune. ce poate fi fizica.). si de colaboratorii sai. invatate si folosite frecvent. Cei ce au asistat la un comportament agresiv din partea adultului s- au comportat si ei agresiv. Incet- incet se cristalizeaza scenarii mental-comportamentale. asupra altuia. atitudini. Dintr-o alta perspectiva. care sunt sustinute de structuri de cunoastere si evaluare (perceptii. 2 . insa poate exista si violenta doar din punctul de vedere al victimei. Mediul familial. printre care si papusa respectiva. Studiile longitudinale arata ca asemenea structuri cognitiv-comportamentale de agresivitate incep sa se intareasca in jurul varstei de 8-9 ani si se consolideaza continuu pana la maturitate. agresivitatea este intotdeauna o consecinta a frustrarii si orice frustrare antreneaza o forma de agresivitate. copiii au fost pusi in situatia de a avae ei insisi de-a face cu o serie de jucarii. Exista numeroase definitii ale violentei. pot capata in timp caracter automatizat. deci a fortei. care. de utilizare a superioritatii fizice. ofera o definitie prin care se surprinde ansamblul fenomenului violentei: “Violenta este dezorganizarea brutala sau continua a unui sistem personal. Intensitatea raspunsului agresiv este proportionala cu cea a frustrarii. grupul de similaritate din cartier sau din scoala. Eric Debarbieux (1996: 45-46). catharsisul. copiii invata din experienta proprie prin reintarire sau imita persoanele semnificative si/sau autoritare. ca deprinderi (habitusuri). redirectionarea (deplasarea) catre o alta tinta.

dar si psihologice. violenta este o notiune relativa. de formare a competentelor cognitive. inconstanta in cerintele formulate fata de copil (treceri de la o extrema la alta. In aceste conditii. Echilibrul familial este perturbat si de criza locurilor de munca. Numai ca faptele brute. dorinta de a reusi si de a face fata schimbarilor de pe piata muncii. de reguli. In absenta unei definitii precise a violentei. sunt populatii. violenta in randul minorilor a constituit subiectul a numeroase dezbateri mediatice. neglijenta. In acest context. slabiciunea mecanismelor 3 . Sunt si parinti care privilegiaza in mod exagerat relatia afectiva in detrimentul rolului educativ pe care ar trebui sa-l aiba in raporturile cu copiii lor: nu le impun nici un fel de interdictii. de pilda. Pe acest fundal apar apoi probleme familiale foarte grave care-i afecteaza profund pe copii: violenta intrafamiliala. utilizarea mijloacelor violente de sanctionare a copilului pe motiv ca “bataia-i rupta di rai”. cea mai importanta sursa a agresivitatii elevilor. ce face parte din actul educational. Aceasta absenta cvasitotala a constrangerilor (in afara scolii) il va determina pe elev sa adopte in scoala comportamente de refuz a exigentelor profesorilor. Majoritatea analizelor privilegiaza ideea ca agresivitatea tine mai mult de instinct. de intelegere a raporturilor cu ceilalti si cu noi insine. ca si factori ce tin de individ. juridice si politice ale societatii in care se manifesta. au experienta divortului parintilor si traiesc in familii monoparentale. de afectiune. in general. in timp ce violenta tine mai mult de cultura. cu periferiile. unii autori cred ca este mai potrivit un inventar al faptelor violente. atunci cand se vorbeste despre violenta in scoala. abuzarea copilului. La randul sau. scoala este locul de producere si transmitere a cunoasterii. De aceea. de educatie. sa stimuleze si sa intretina violenta scolara: situatia economica. in timp ce altele se manifesta destul de agresiv. comunitati care aproape ca nu cunosc agresivitatea. Totusi. Singurele date certe provin din statisticile Ministerului de Interne si ele vizeaza diferite tipuri de infractiuni comise de minori: omoruri. ei nu mai sunt sau sunt putin disponibili pentru copiii lor. Scoala trebuie sa profileze caractere. de context. acolo unde saracia este la ea acasa. Violenta scolara este asociata. corectia fizica pe care parintii o aplicau copiilor era considerata un lucru firesc. se considera drept surse favorizante factorii exteriori ai scolii: mediul familial. tentative de omor. Multi dintre copiii care prezinta un profil agresiv provin din familii dezorganizate. Mediul familial reprezinta. de personalitatea lui. Istoric si cultural. cu zonele urbane dificile. furturi. sa-I educe tanarului placerea de a invata. al esecului. credem. private de semnificatia lor sociala. nu spun nimic. de intelegere a sensului vietii si a lumii care ne inconjoara. In ultimii ani. talharii. de la o permisivitate exagerata la restrictii foarte dure). pentru ca au sentimentul devalorizarii. de somajul ce-I atinge pe foarte multi parinti. cunostintele noastre in acest domeniu sunt destul de lacunare. la care se adauga si importante carente educationale – lipsa de dialog. Misiunea scolii nu este doar de a pregati forta de munca. mediul social. consumul de alcool. vatamari corporale grave. De asemenea. violuri. a vorbi despre violenta acolo unde ne asteptam sa gasim cele mai bune conditii pentru formarea si dezvoltarea armonioasa a personalitatii poate parea un fapt cel putin neverosimil. In mod traditional. dependenta de codurile sociale. mediul social contine numeroase surse de natura sa induca. Multa vreme. emit putine exigente si cauta sa evite conflictele. Clarificarea unui fapt ca fiind violent depinde de conventiile sociale in vigoare. Parintii sunt confruntati cu numeroase dificultati materiale.

criza valorilor morale. el oscileaza intre sentimentul de putere. el nu recunoaste si nu exprima acest lucru. independente. In aceasta perioada atat de dificila. si anume “setul de de activitati prin intermediul carora profesorul promoveaza comportamentul adecvat al elevului si elimina comportamentul inadecvat. Adolescentul doreste sa fie inteles. lipsa de cooperare a institutiilor implicate in educatie. Acum adolescentul este fericit. dialogul parinti-copii si profesor-elev este absolut necesar. de descurajare. meritul. ca urmare.de control social. la acestea adaugandu-se problemele specifice varstei adolescentei. in primul rand. de securitate afectiva dar. Fiecare grup cere de la membrii sai diferite forme de comportament. deoarece va cauta sa-l mentina intr- o situatie de dependenta. sI aceasta cu atat mai mult cu cat constata ca scoala nu ii asigura insertia profesionala. inegalitatile sociale. adolescentii dezvolta reactii de provocare. Valorile traditionale vehiculate in scoala – munca. Scoala insasi poate reprezenta o sursa a unor forme de violenta scolare si acest lucru trebuie luat in considerare in conceperea diferitelor programe de prevenire si stapanire a violentei. invata. Nu intamplator se afirma ca violenta scolara pleaca. dezvolta relatii personale bune si un climat socio-emotional pozitiv in clasa. de subordonare neconditionata. profesorul poate influenta negativ relatia cu elevul. de la un deficit de comunicare. Pentru aceasta. Dand curs acestei dorinte inconstiente. fiind supusi unei miscari de influentare reciproca ce determina echilibrul functional al campului educational. mass-media. Adolescenta este o perioada de transformari profunde pe plan fizic. se simte bine bine in pielea sa si doua ore mai tarziu este trist. de utilitatea stiintei. Pentru fostele tari comuniste. are nevoie de dragoste. Un mediu social in criza (criza locurilor de munca. de opozitie fata de parinti si profesori. in grupurile conduse autoritar. stabileste si mentine o organizare eficienta si productiva a clasei”(Weber). A lupta contra violentelor scolare inseamna a ameliora calitatea relatiilor si a comunicarii intre toate persoanele angrenate in actul educational. iar gestiunea acestor relatii se inscrie in ceea ce unii autori numesc managementul clasei scolare. de scadere a stimei de sine. dar este si un loc unde se stabilesc relatii. deprimat. de cele mai multe ori. descurajand astfel formarea unor personalitati autonome. Se afirma ca prima dorinta a formatorului este aceea de a exercita o putere. se creeaza conditii pentru dezvoltarea cognitiva. criza valorilor) afecteaza profund dezvoltarea personalitatii copilului. Adeseori. Clasa scolara constituie un grup ai carui membrii depind unii de altii. Comportamentele violente ale elevului isi pot avea originea si intr-un management defectuos al clasei scolare. de forta si sentimentul de indoiala. se promoveaza modele. psihic si social. efortul – cunosc o eroziune vizibila. Trasaturile de personalitate ale elevului sunt si ele intr-o stransa corelatie cu comportamentele violente. se 4 . conjunctura economica si sociala provoaca anumite confuzii in randul tinerilor. Insusi actul predarii-invatarii este un proces relational. de agresivitate. Pentru a se apara de aceste emotii. disfunctionalitati la nivelul factorilor responsabili cu educatia tinerilor. valori. criza familiei. mai exact intr-o lipsa de adaptare a practicilor educationale la o populatie scolara considerabil schimbata. descurajat. profesorul poate recurge la diferite modalitati de coercitie. afectiva si morala a copilului. care incep sa se indoiasca de eficacitatea scolii. Scoala este un loc unde elevii se instruiesc.

conflicte si deteriorarea relatiilor profesor-elev. comunicarea este lateralizata. comportamente agresive. dimpotriva. lipsa de interes fata de viata in general. spirit de revansa si revalorizare. poate antrena un ansamblu de consecinte in plan comportamental: lipsa de comunicare. de descurajare. el incearca sa-si ia revansa intr-un fel. Unii profesori adopta o atitudine de ignorare dispretuitoare a elevilor. creeaza tensiuni. Pentru ca o sanctiune sa fie eficace. frustrari. iar elevul ramane doar un receptor pasiv. perturbarea lectiilor. ii afecteaza imaginea pe care o are despre propri valoare si. iar opiniile elevilor cu privire la viata clasei sunt prea putin luate in considerare. pentru ca este dispretuit de colegi. influenteaza climatul si calitatea vietii scolare. pentru ca ele vin sa intareasca propriul lor sentiment de indoiala. indiferenta sau. provocatoare. pasivitatea la lectie. iar grupul scolar este un loc privilegiat de satisfacere a acestor nevoi.acumuleaza tensiuni. Si alte componente ale atitudinii profesorului fata de elevi pot genera situatii conflictuale ori comportamente violente ale elevilor. ea trebuie sa aiba un sens. profesorul introduce diferentieri intre elevi in functie de performanta atinsa.orice profesor stie ca pedeapsa. Relatia de autoritate influenteaza si tipul de comunicare. anxietate. De cele mai multe ori. o data interiorizat. Nevoia de expresie si de comunicare e o nevoie fundamentala a oricarui individ. De cele mai multe ori. modul in care profesorul distribuie sanctiunile. esecul scolar devine repede sinonim cu esecul in viata. Astfel de diferentieri se traduc in atitudini ale profesorului care ii defavorizeaza pe elevii cu realizari mai modeste. ce determina comportamente agresive. Elevul aflat in situatia de esec si care este pus de nenumarate ori in fta unor sarcini de invatare pe care nu le poate rezolva traieste o angoasa profunda. isi pierde stima de sine. de lipsa de incredere in fortele proprii. Elevul sufera pentru ca si-a deceptionat parintii si profesorii. adica profesorul e cel care emite si care monopolizeaza comunicarea. in timp ce fata de lider se manifesta o atitudine de supunere. corelata cu tendinta de evaluare a lor in termeni constant negativi si depreciativi. Aceasta situatie il raneste pe individ. a normelor scolare de natura actului comis si de tipul de sanctiune. increderea in capacitatea de a reusi chiar si in domeniile in care nu se afla in situatia de esec. dezvoltarea unor atitudini ostile. De multe ori. Sunt numerosi elevii care sufera ca urmare a acestor judecati negative ale profesorului. In contextul actual. Nesatisfacerea lor antreneaza inevitabil o frustrare ce se va traduce prin comportamente agresive. Acest dispret. ostilitati intre membrii grupului. sa fie integrata intr-un sistem coerent care leaga respectarea regulilor. de aceea. abuzul de masuri disciplinare. violentele verbale fata de colegi si chiar fata de profesori. indiferenta fata de ceea ce se intampla in clasa. in mod inconstient. dispret reorientat catre altii. Aceasta atitudine a profesorului poate determina din partea elevilor sustragerea de la activitati. 5 . refuzul de a-si face temele. frustrari.acesta este momentul in care pot sa apara conduitele violente ce se traduc prin: depresie. de pedepse. ea produce reactii emotionale negative. Comunicarea intre elevi in cadrul unor grupuri de lucru este destul de restransa. nu are efecte pozitive decat in mod circumstantial si pe termen scurt. manifestari de provocare. Nu in ultimul rand. Sanctiunea trebuie sa se alfle intr-un raport logic cu actul sanctionat. ca remediu. Indiferenta profesorilor este cea mai importanta manifestare a dispretului fata de elevi. absenteismul.

Multe dintre comportamentele violente ale elevilor se manifesta ca o transgresiune a regulilor scolare. pastrarea bunurilor scolare. Scoala poate juca un rol important in prevenirea violentei scolare. Pentru ca scoala sa isi asume acest rol de prevenire si de stapanire a fenomenului violentei. Pentru a face fata lucrului cu clase sau elevi dificili trebuie sa se tina seama de urmatoarele obiective:  observarea cu atentie a comportamentului elevilor pentru o mai buna intelegere a cauzelor actelor de violenta. solidaritatea. Se discuta mult prea putin despre modalitatile de abordare a claselor dificile. iar daca scoala este un loc de invatare a democratiei. prima investitie trebuie facuta in domeniul formarii profesorilor. Este nevoie de o formare specifica. ci si in situatia in care sursele se afla in exteriorul scolii. care inseamna a invata sa traiasca impreuna in relatii de respect reciproc. in masura sa permita satisfacerea cerintelor elevilor “cu probleme”.  dezvoltarea mijloacelor de comunicare cu elevii si stabilirea unor relatii de incredere. dar sunt si reguli de civilitate ce au in vedere limbajul folosit. tensionat. asistentul social). 6 . Regulile pot fi impuse de catre profesor sau sunt negociate cu elevii. Si asta nu numai in conditiile in care sursele violentelor sunt in mediul scolar. atunci aceasta presupune ca si elevii sa participe la eleborarea regulilor civilitatii scolare: “intr-o democratie. Respectarea regulilor este o conditie a socializarii. toleranta. excluzand violenta. prezenta la cursuri. Regulile scolare vizeaza tinuta. De exemplu. atentia este concentrata asupra lucrului cu clasele de elevi “fara probleme”. Nu putem astepta pasivi ca problemele sa se rezolve de la sine. atat in cadrul formarii initiale. conflictual. Clasa este o microsocietate a carei functionare necesita stabilirea unor reguli clare ce se cer respectate de toti membrii grupului scolar. Acestia accepta mai usor regulile al caror sens este transparent. respectul fata de celalalt. Ansamblul regulilor dominante dintr-o clasa caracterizeaza comportamentele dezirabile ale elevului si corelativul sau negativ. scoala poate reprezenta pentru elev o a doua sansa. alaturi de altii”. cat si al formarii continue.  colaborarea cu specialistii din cadrul scolii (psihologul scolar. intr-un cuvant maniera de a te comporta astfel incat viata in colectivitate sa fie cat mai agreabila. Fenomenul violentei scolare trebuie analizat in contextul aparitiei lui. cetateanul nu este numai cel care se supune legii. ci si cel care o elaboreaza.  dezvoltarea parteneriatului scoala-familie. Trebuie sa recunoastem ca. in conditiile unui mediu familial instabil. modalitatile de adresare. efectuarea temelor. comportamentul indezirabil.

Bibliografie: Banciu.... S.(coord. Editura Economica. 2003. p. D. Enciclopedie de psihosociologie. Violenta in mediul scolar..107-122. 427-437. 2004. Iasi. Chelcea. Neculau. 1985. P. (coord.). in Ferreol. Iasi. 1996. Ilut. M. A. Violenta – Aspecte psihosociale. Introducere in sociologia deviantei. Bucuresti. in Ferreol. Violenta – Aspecte psihosociale. Liiceanu. Neculau.M. (coord. Iasi.). A.. p.47-57. Salavastru. Agresivitatea. Bucuresti. Psihologie sociala. 7 . D. p. 2003... P. Valori atitudini si comportamente sociale – Teme actuale de psihosociologie. editura Polirom. A. Ilut.). Iasi. Radulescu.). in Neculau. editura Polirom. (coord. Editura Polirom.. 2003.. Violenta umana: o neliniste a societatii contemporane. Mitrofan. G. A. Voicu. editura Polirom. G. p.. Editura Stiintifica si Enciclopedica. N. S.119-137.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful