VIOLENTA IN SCOALA

Violenta umana este o tema a prezentului in multe tari, violenta sociala, ca si cea
interpersonala reprezinta argumente solide pentru dezvoltarea unor programe
educationale pentru a promova constientizarea acestui fenomen si a pleda pentru
mijloace nonviolente de interactiune si de reglare a vietii sociale.
Situatia generala ingrijoreaza, pentru ca violenta a devenit o tema cu care se
confrunta toate societatile, necesitand o luare de pozitie la nivelul intregului corp social
si dezvoltarea unor strategii de investigatie, prevenire si control.
Familia este mult discutata, cercetatorii din stiintele sociale acceptand ideea
schimbarii structurii si valorilor ei, ca si a degradarii climatului de securitate si refugiu cu
care este familia asociata in mod traditional. Modernitatea si conditia urbana au generat
noi forme de violenta si au provocat schimbari la nivelul valorilor si aspiratiilor indivizilor.
Conflictele datorate saraciei, dar si lipsei de educatie si de informatie genereaza
contexte de viata privata in care violenta este un comportament tolerat, chiar acceptat,
el fiind invatat de copii si reprodus ca modalitate esentiala, frecventa si “fireasca” de
comportament interpersonal.
Violenta este una dintre marile probleme ale lumii contemporane. Presa, scrisa
sau audiovizuala, informeaza in permanenta cu privire la manifestari diverse ale acestui
fenomen, de la formele cele mai agresive, precum razboaie ori crime terifiante, batai,
violuri, furturi, distrugeri de bunuri, si pana la cele mai putin socante (dar nu mai putin
vinovate), cum ar fi violentele verbale. In acest context, aparitia diferitelor forme de
violenta in mediul scolar pare aproape o fatalitate si devine, adesea, un lucru obisnuit,
cu care semenii coexista fara macar a se mai sesiza asupra pericolului. Chiar daca
reprezinta o problema delicata, luarea in stapanire a fenomenului violentei nu se poate
face decat daca ii sunt cunoscute cauzele,originile,formele de manifestare si
posibilitatile de prevenire. Problema violentei in scoala poate si trebuie sa devina o
tema de reflectie pentru toti cei implicati in actul educational. Cu atat mai mult cu cat
scoala dispune, credem, de importante resurse pentru a concepe programe de
prevenire a violentei si pentru a rupe cercul vicios al violentei in mediul scolar.
Definirea violentei s-a dovedit a fi o incercare extrem de dificila. Acest fapt se
explica prin complexitatea fenomenului, dar si prin marea diversitate a formelor sale de
manifestare. Nu in ultimul rand, dificultatea a aparut si din cauza asocierii si, uneori,
chiar a confundarii violentei cu agrasivitatea. Specialistii domeniului au facut insa o
serie de delimitari intre cele doua concepte, care se cuvin mentionate.
Termenul de agresivitate vine din latinescul adgradior, care inseamna “a merge
catre…”, si a evoluat apoi in agredire , ce semnifica “ a merge catre … cu un spirit
belicos, cu tendinta de a ataca”. In sens etimologic, notiunea de agrasivitate trimite la o
potentialitate individuala, la capacitatea de a infrunta un obstacol, de a se confrunta cu
altul si a nu da inapoi in caz de dificultate.
Ca multe alte comportamente sociale complexe, agresivitatea este dobandita
prin invatarea sociala. Procesul de socializare inseamna si achizitia de raspunsuri
agresive, fie prin invatare directa – acordarea de recompense sau pedepse unor
comportamente - , fie mai ales prin observarea conduitelor si a consecintelor lor la altii.
Experimentele psihologului american Albert Bandura si ale colaboratorilor sai (1963) au

1

frustrarea ramane una dintre cele mai importante surse ale agresivitatii. printre care si papusa respectiva. grupul de similaritate din cartier sau din scoala. Dintr-o alta perspectiva. partizanii caracterului dobandit al agresivitatii sustin ca aceasta survine in functie de context si este un raspuns al individului la conditiile de mediu. asupra altuia. reactia poate imbraca trei forme: inhibitia. Psihologii sociali insista ca agresivitatea dobandita social nu inseamna doar tendinta de a raspunde ostil la interactiunile neplacute. invatator etc. Incet- incet se cristalizeaza scenarii mental-comportamentale. Notiunea de violenta este discutata in relatie cu cea de agresivitate. credinte normative) ce trimit la comportamente agresive. s-a observat ca agresivitatea a crescut atunci cand: modelul a fost recompensat. care explica natura comportamentelor agresive prin ipoteza frustrare-agresiune. ce poate fi fizica. insa poate exista si violenta doar din punctul de vedere al victimei. colectiv sau social si care se traduce printr-o pierdere a integritatii. Radacina latina a termenului violenta este vis . fara ca agresorul sa aiba intentia de a face rau”. copiii invata din experienta proprie prin reintarire sau imita persoanele semnificative si/sau autoritare.demonstrat rolul adultului ca model in insusirea comportamentului agrasiv la copii. Cei ce au asistat la un comportament agresiv din partea adultului s- au comportat si ei agresiv. modelul a avut inainte legaturi intense cu copilul (prieten de familie. sa interpreteze. prin utilizarea fortei. psihica sau materiala. care. ca deprinderi (habitusuri). de utilizare a superioritatii fizice. Astfel incat. invatate si folosite frecvent. care inseamna “forta” si care trimite la ideea de putere. sa judece si sa raspunda la stimuli ce vin din mediul fizic si social. mass-media constituie cadre psihosociale de achizitionare a unor scenarii de agresivitate . pot capata in timp caracter automatizat. de dominatie. Intensitatea raspunsului agresiv este proportionala cu cea a frustrarii. redirectionarea (deplasarea) catre o alta tinta. ofera o definitie prin care se surprinde ansamblul fenomenului violentei: “Violenta este dezorganizarea brutala sau continua a unui sistem personal. Eric Debarbieux (1996: 45-46). modelul a fost de acelasi sex cu respectivul copil. Studiile longitudinale arata ca asemenea structuri cognitiv-comportamentale de agresivitate incep sa se intareasca in jurul varstei de 8-9 ani si se consolideaza continuu pana la maturitate. chiar daca nu sunt educati expres in a fi agresivi – in multe culturi acest lucru se intampla -. john Dollard. copiii au fost pusi in situatia de a avae ei insisi de-a face cu o serie de jucarii. In acest sens. 2 . cea mai cunoscuta teorie este cea formulata de cercetatorul american de la universitatea Yale. Dupa ce au vazut cum un adult agreseaza o papusa sau se joaca linistit cu ea. Exista numeroase definitii ale violentei. Mai mult. Chiar daca teoria lui Dollard a fost supusa unor critici serioase insistandu-se pe faptul ca exagereaza legatura frustrare-agresivitate. Pentru ei. Fiintele umane invata de mici cum sa perceapa. constient sau inconstient. atitudini. catharsisul. agresivitatea este intotdeauna o consecinta a frustrarii si orice frustrare antreneaza o forma de agresivitate.). si de colaboratorii sai. specialist in problematica violentei in mediul scolar. Aceasta dezorganizare poate sa se opereze prin agresiune. deci a fortei. Mediul familial. Daca raspunsul direct nu este posibil. care sunt sustinute de structuri de cunoastere si evaluare (perceptii.

neglijenta. in timp ce violenta tine mai mult de cultura. in general. violenta in randul minorilor a constituit subiectul a numeroase dezbateri mediatice. De asemenea. mediul social. pentru ca au sentimentul devalorizarii. In mod traditional. Numai ca faptele brute. se considera drept surse favorizante factorii exteriori ai scolii: mediul familial. Multa vreme. Aceasta absenta cvasitotala a constrangerilor (in afara scolii) il va determina pe elev sa adopte in scoala comportamente de refuz a exigentelor profesorilor. In ultimii ani. in timp ce altele se manifesta destul de agresiv. Sunt si parinti care privilegiaza in mod exagerat relatia afectiva in detrimentul rolului educativ pe care ar trebui sa-l aiba in raporturile cu copiii lor: nu le impun nici un fel de interdictii. In absenta unei definitii precise a violentei. utilizarea mijloacelor violente de sanctionare a copilului pe motiv ca “bataia-i rupta di rai”. nu spun nimic. al esecului. Majoritatea analizelor privilegiaza ideea ca agresivitatea tine mai mult de instinct. acolo unde saracia este la ea acasa. de intelegere a sensului vietii si a lumii care ne inconjoara. slabiciunea mecanismelor 3 . talharii. Pe acest fundal apar apoi probleme familiale foarte grave care-i afecteaza profund pe copii: violenta intrafamiliala. de somajul ce-I atinge pe foarte multi parinti. Multi dintre copiii care prezinta un profil agresiv provin din familii dezorganizate. scoala este locul de producere si transmitere a cunoasterii. de educatie. de personalitatea lui. credem. mediul social contine numeroase surse de natura sa induca. ei nu mai sunt sau sunt putin disponibili pentru copiii lor. inconstanta in cerintele formulate fata de copil (treceri de la o extrema la alta. violuri. Echilibrul familial este perturbat si de criza locurilor de munca. Istoric si cultural. cea mai importanta sursa a agresivitatii elevilor. de intelegere a raporturilor cu ceilalti si cu noi insine. comunitati care aproape ca nu cunosc agresivitatea. La randul sau. ca si factori ce tin de individ. dar si psihologice. private de semnificatia lor sociala. Clarificarea unui fapt ca fiind violent depinde de conventiile sociale in vigoare. Violenta scolara este asociata. emit putine exigente si cauta sa evite conflictele. tentative de omor. atunci cand se vorbeste despre violenta in scoala. a vorbi despre violenta acolo unde ne asteptam sa gasim cele mai bune conditii pentru formarea si dezvoltarea armonioasa a personalitatii poate parea un fapt cel putin neverosimil. de context. Parintii sunt confruntati cu numeroase dificultati materiale. sa-I educe tanarului placerea de a invata. sa stimuleze si sa intretina violenta scolara: situatia economica. au experienta divortului parintilor si traiesc in familii monoparentale. dorinta de a reusi si de a face fata schimbarilor de pe piata muncii. abuzarea copilului. furturi. cunostintele noastre in acest domeniu sunt destul de lacunare. consumul de alcool. juridice si politice ale societatii in care se manifesta. unii autori cred ca este mai potrivit un inventar al faptelor violente. de la o permisivitate exagerata la restrictii foarte dure). Totusi. de pilda. violenta este o notiune relativa. In acest context. de reguli. cu periferiile. Singurele date certe provin din statisticile Ministerului de Interne si ele vizeaza diferite tipuri de infractiuni comise de minori: omoruri. vatamari corporale grave. la care se adauga si importante carente educationale – lipsa de dialog. Mediul familial reprezinta. de formare a competentelor cognitive. ce face parte din actul educational. Scoala trebuie sa profileze caractere. dependenta de codurile sociale. corectia fizica pe care parintii o aplicau copiilor era considerata un lucru firesc. sunt populatii. de afectiune. De aceea. In aceste conditii. Misiunea scolii nu este doar de a pregati forta de munca. cu zonele urbane dificile.

in primul rand. lipsa de cooperare a institutiilor implicate in educatie. mass-media. afectiva si morala a copilului. inegalitatile sociale. se promoveaza modele. Adolescenta este o perioada de transformari profunde pe plan fizic. Adolescentul doreste sa fie inteles. care incep sa se indoiasca de eficacitatea scolii. dar este si un loc unde se stabilesc relatii. criza valorilor) afecteaza profund dezvoltarea personalitatii copilului. la acestea adaugandu-se problemele specifice varstei adolescentei. adolescentii dezvolta reactii de provocare. Clasa scolara constituie un grup ai carui membrii depind unii de altii. Pentru a se apara de aceste emotii. Fiecare grup cere de la membrii sai diferite forme de comportament. efortul – cunosc o eroziune vizibila. Comportamentele violente ale elevului isi pot avea originea si intr-un management defectuos al clasei scolare. deoarece va cauta sa-l mentina intr- o situatie de dependenta. se creeaza conditii pentru dezvoltarea cognitiva. in grupurile conduse autoritar. Nu intamplator se afirma ca violenta scolara pleaca. de agresivitate. si anume “setul de de activitati prin intermediul carora profesorul promoveaza comportamentul adecvat al elevului si elimina comportamentul inadecvat. valori. deprimat. In aceasta perioada atat de dificila. Pentru aceasta. Se afirma ca prima dorinta a formatorului este aceea de a exercita o putere. criza valorilor morale. Dand curs acestei dorinte inconstiente. disfunctionalitati la nivelul factorilor responsabili cu educatia tinerilor. criza familiei. de opozitie fata de parinti si profesori. profesorul poate recurge la diferite modalitati de coercitie. profesorul poate influenta negativ relatia cu elevul. independente. Valorile traditionale vehiculate in scoala – munca. de descurajare. dezvolta relatii personale bune si un climat socio-emotional pozitiv in clasa. de cele mai multe ori. dialogul parinti-copii si profesor-elev este absolut necesar. descurajand astfel formarea unor personalitati autonome. de utilitatea stiintei. A lupta contra violentelor scolare inseamna a ameliora calitatea relatiilor si a comunicarii intre toate persoanele angrenate in actul educational. Scoala insasi poate reprezenta o sursa a unor forme de violenta scolare si acest lucru trebuie luat in considerare in conceperea diferitelor programe de prevenire si stapanire a violentei. meritul.de control social. Pentru fostele tari comuniste. are nevoie de dragoste. se 4 . de securitate afectiva dar. invata. sI aceasta cu atat mai mult cu cat constata ca scoala nu ii asigura insertia profesionala. de scadere a stimei de sine. descurajat. stabileste si mentine o organizare eficienta si productiva a clasei”(Weber). iar gestiunea acestor relatii se inscrie in ceea ce unii autori numesc managementul clasei scolare. Scoala este un loc unde elevii se instruiesc. Adeseori. de la un deficit de comunicare. ca urmare. Acum adolescentul este fericit. de forta si sentimentul de indoiala. psihic si social. conjunctura economica si sociala provoaca anumite confuzii in randul tinerilor. el nu recunoaste si nu exprima acest lucru. Un mediu social in criza (criza locurilor de munca. de subordonare neconditionata. Insusi actul predarii-invatarii este un proces relational. fiind supusi unei miscari de influentare reciproca ce determina echilibrul functional al campului educational. el oscileaza intre sentimentul de putere. Trasaturile de personalitate ale elevului sunt si ele intr-o stransa corelatie cu comportamentele violente. se simte bine bine in pielea sa si doua ore mai tarziu este trist. mai exact intr-o lipsa de adaptare a practicilor educationale la o populatie scolara considerabil schimbata.

poate antrena un ansamblu de consecinte in plan comportamental: lipsa de comunicare. de descurajare. esecul scolar devine repede sinonim cu esecul in viata. indiferenta sau. Astfel de diferentieri se traduc in atitudini ale profesorului care ii defavorizeaza pe elevii cu realizari mai modeste. ca remediu. Acest dispret. frustrari. dimpotriva. iar opiniile elevilor cu privire la viata clasei sunt prea putin luate in considerare. increderea in capacitatea de a reusi chiar si in domeniile in care nu se afla in situatia de esec. Aceasta atitudine a profesorului poate determina din partea elevilor sustragerea de la activitati. el incearca sa-si ia revansa intr-un fel. de aceea. comunicarea este lateralizata. influenteaza climatul si calitatea vietii scolare. De cele mai multe ori. manifestari de provocare. o data interiorizat. Nu in ultimul rand. de pedepse. Aceasta situatie il raneste pe individ. creeaza tensiuni. comportamente agresive. pentru ca ele vin sa intareasca propriul lor sentiment de indoiala. Relatia de autoritate influenteaza si tipul de comunicare.acumuleaza tensiuni.acesta este momentul in care pot sa apara conduitele violente ce se traduc prin: depresie. lipsa de interes fata de viata in general. modul in care profesorul distribuie sanctiunile. In contextul actual. De cele mai multe ori. Indiferenta profesorilor este cea mai importanta manifestare a dispretului fata de elevi. dispret reorientat catre altii. sa fie integrata intr-un sistem coerent care leaga respectarea regulilor. indiferenta fata de ceea ce se intampla in clasa. iar elevul ramane doar un receptor pasiv. a normelor scolare de natura actului comis si de tipul de sanctiune. ii afecteaza imaginea pe care o are despre propri valoare si. Nevoia de expresie si de comunicare e o nevoie fundamentala a oricarui individ. ostilitati intre membrii grupului. pasivitatea la lectie. provocatoare. frustrari. 5 . spirit de revansa si revalorizare. Pentru ca o sanctiune sa fie eficace. in mod inconstient. isi pierde stima de sine.orice profesor stie ca pedeapsa. Si alte componente ale atitudinii profesorului fata de elevi pot genera situatii conflictuale ori comportamente violente ale elevilor. Nesatisfacerea lor antreneaza inevitabil o frustrare ce se va traduce prin comportamente agresive. Sunt numerosi elevii care sufera ca urmare a acestor judecati negative ale profesorului. nu are efecte pozitive decat in mod circumstantial si pe termen scurt. Elevul aflat in situatia de esec si care este pus de nenumarate ori in fta unor sarcini de invatare pe care nu le poate rezolva traieste o angoasa profunda. violentele verbale fata de colegi si chiar fata de profesori. conflicte si deteriorarea relatiilor profesor-elev. pentru ca este dispretuit de colegi. in timp ce fata de lider se manifesta o atitudine de supunere. perturbarea lectiilor. Comunicarea intre elevi in cadrul unor grupuri de lucru este destul de restransa. De multe ori. corelata cu tendinta de evaluare a lor in termeni constant negativi si depreciativi. dezvoltarea unor atitudini ostile. ea produce reactii emotionale negative. Elevul sufera pentru ca si-a deceptionat parintii si profesorii. de lipsa de incredere in fortele proprii. absenteismul. adica profesorul e cel care emite si care monopolizeaza comunicarea. ce determina comportamente agresive. Unii profesori adopta o atitudine de ignorare dispretuitoare a elevilor. profesorul introduce diferentieri intre elevi in functie de performanta atinsa. iar grupul scolar este un loc privilegiat de satisfacere a acestor nevoi. refuzul de a-si face temele. Sanctiunea trebuie sa se alfle intr-un raport logic cu actul sanctionat. abuzul de masuri disciplinare. anxietate. ea trebuie sa aiba un sens.

scoala poate reprezenta pentru elev o a doua sansa. cat si al formarii continue. in conditiile unui mediu familial instabil. Ansamblul regulilor dominante dintr-o clasa caracterizeaza comportamentele dezirabile ale elevului si corelativul sau negativ. Respectarea regulilor este o conditie a socializarii. asistentul social). toleranta. prima investitie trebuie facuta in domeniul formarii profesorilor. De exemplu.  dezvoltarea parteneriatului scoala-familie. prezenta la cursuri. iar daca scoala este un loc de invatare a democratiei. conflictual. Si asta nu numai in conditiile in care sursele violentelor sunt in mediul scolar. Pentru ca scoala sa isi asume acest rol de prevenire si de stapanire a fenomenului violentei. comportamentul indezirabil. cetateanul nu este numai cel care se supune legii. atentia este concentrata asupra lucrului cu clasele de elevi “fara probleme”. Multe dintre comportamentele violente ale elevilor se manifesta ca o transgresiune a regulilor scolare. solidaritatea. atat in cadrul formarii initiale. ci si cel care o elaboreaza.  colaborarea cu specialistii din cadrul scolii (psihologul scolar. pastrarea bunurilor scolare.  dezvoltarea mijloacelor de comunicare cu elevii si stabilirea unor relatii de incredere. ci si in situatia in care sursele se afla in exteriorul scolii. dar sunt si reguli de civilitate ce au in vedere limbajul folosit. Trebuie sa recunoastem ca. Nu putem astepta pasivi ca problemele sa se rezolve de la sine. 6 . Pentru a face fata lucrului cu clase sau elevi dificili trebuie sa se tina seama de urmatoarele obiective:  observarea cu atentie a comportamentului elevilor pentru o mai buna intelegere a cauzelor actelor de violenta. alaturi de altii”. intr-un cuvant maniera de a te comporta astfel incat viata in colectivitate sa fie cat mai agreabila. Fenomenul violentei scolare trebuie analizat in contextul aparitiei lui. excluzand violenta. atunci aceasta presupune ca si elevii sa participe la eleborarea regulilor civilitatii scolare: “intr-o democratie. Este nevoie de o formare specifica. Scoala poate juca un rol important in prevenirea violentei scolare. in masura sa permita satisfacerea cerintelor elevilor “cu probleme”. Regulile pot fi impuse de catre profesor sau sunt negociate cu elevii. Acestia accepta mai usor regulile al caror sens este transparent. Se discuta mult prea putin despre modalitatile de abordare a claselor dificile. Regulile scolare vizeaza tinuta. respectul fata de celalalt. modalitatile de adresare. tensionat. care inseamna a invata sa traiasca impreuna in relatii de respect reciproc. Clasa este o microsocietate a carei functionare necesita stabilirea unor reguli clare ce se cer respectate de toti membrii grupului scolar. efectuarea temelor.

in Neculau. Mitrofan. Salavastru.47-57. p. (coord. Violenta umana: o neliniste a societatii contemporane.). Enciclopedie de psihosociologie. P. Iasi. Liiceanu. editura Polirom..). Violenta – Aspecte psihosociale. S. Neculau.. D. 1985.. Valori atitudini si comportamente sociale – Teme actuale de psihosociologie. 2003. Editura Economica. N. Editura Stiintifica si Enciclopedica. Bucuresti. D. Voicu. Introducere in sociologia deviantei. A.). P. A. Violenta in mediul scolar. G.(coord. Iasi. Agresivitatea.. Neculau. editura Polirom. 2003.). 7 ... G. (coord.. (coord. Ilut.. p. 2004. in Ferreol. A.. 2003. Bibliografie: Banciu. Chelcea. 427-437. Violenta – Aspecte psihosociale. p. A.M. Editura Polirom. p. Iasi. Radulescu. editura Polirom. in Ferreol. Psihologie sociala. S.107-122. Bucuresti.. 1996. Iasi. M. Ilut.119-137.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful