Boli ale sistemului nervos ale

analizatorilor Si boli ale glandelor

endocrine
Boli ale sistemului nervos (fig 1)

Unele deficiente in alimentatie ca: lipsa proteinelor, glucidelor, vitaminelor din ratia alimentara
zilnica, unele boli infectioase ca: tuberculoza, scarlatina, pojarul etc, lipsa de oxigen din aerul
respirat incomodeaza functionarea normala a sistemului nervos atat la copil cat si la adult.

Cele mai frecvente boli ale sistemului nervos sunt: meningita, encefalita, hemoragiile
cerebrale, coma si convulsiile.

Meningita este o boala infectioasa provocata de inflamarea meningelor. Se caracterizeaza prin

dureri de cap, febra, varsaturi, fotofobie (frica de lumina).Meningitele microbiene sunt:

Meningita cerebrospinala epidemica boala grava ce se transmite direct de la bolnavi sau

de la indivizi sanatosi purtatori de meningococi. Netratata la timp duce intotdeauna la moarte.

Meningita pneumococica este adesea o forma secundara a unei otite, mastoidite sau
pneumonii. Este cea mai grava si nu este contagioasa.

Encefalita se caracterizeaza prin febra, cefalee, iritabilitate, ameteli, varsaturi, alterarea starii
de constienta, respiratii neregulate si simptome psihatrice. Apare frecvent la achizitionarea unui
virus, in urma unei infectii de la oreon, gripa, pojar, varicela, iar alte cazuri pot fi rabia si HIV.

Hemoragiile cerebrale reprezinta revarsarea sangelui in afara sistemului central prin ruperea
unui vas de sange din creier. Riscul la barbati este mai mare decat la femei. Se produce ca urmare
a hitertensiunii, fumatului, consumului excesiv de alcool, afectiuni cardice, obezitate si sifilis.
Dintre cei care supravietuiesc primei luni de boala 90 % supravietuiesc inca un an.
Coma este o stare patologica vizand pierderea cunostintei si lipsa de reactie fata de stimulii
externi, dar cu conservarea functiei respiratorii si circulatorii care pot sa apara modificare. Apare
ca urmare a unei boli grave.
Convulsiile sunt descarcari electrice spontane, intermitente si anormale in anumite parti ale
creierului.

Ele pot fi:

Partiale care sugereaza o afectiune structurala pe o anumita parte a emisferei cerebrale, se
caracterizeaza prin alterarea modificata de cunostinta.
 Generalizate, caracterizate prin debut brusc, cu pierderea cunostintei, membre rigide si
miscari bruste. Cauzele pot fi traumatismele, tumorile sau sevrajul de la alcool, accidente
cerebrale, hipertensiune etc.
Boli ale analizatorilor
Analizatori cutanali

. Micoza

Este frecventa micoza cutanata

Infectiile fungice cutanate pot fi provocate de:
- Dermatofiti(produc infectarea tegumentara superficiala si a anexelor cutanate)
- Levuri din genul Candida(pot afecta si mucoasele)
Micozele sunt boli provocate de cioperci parazite care se gasesc pe piele, pe firul de par si pe
mucoase.
Micozele generalizate pot produce moartea
Micozele pot ataca unele organe interne (plamanii)
Micozele sunt boli contagioase
Simptome (apar mai ales intre degete):
- Cojirea pielii Roseata Scaderea parului Inflamatii Iritatii Mancarimi Crapaturi Supuratii pe limba,
pe fundul gatului, tegumente ale articulatiilor, membrelor Aspect microscopic caracteristic

Cauze:
- Ciuperci microscopice patogene( Tinea pedis, Tinea facies, Candida albicans)Aceste ciuperci
microscopice sunt favorizate de caldura, umiditate, incaltaminte prea stramta si imunitate scazuta

Analizator acustico-vestibular(fig 2)
1. Otita o inflamaie prin infecie bacteriana(pneumococ, streptococ, stafilococ), uneori
viral, care afecteaz de cele mai multe ori copiii de vrste ntre 6 luni i 2 ani, n particular
copiii crescui n colectivitate. Infecia este mai nti faringeana, apoi se propaga la ureche prin
canalul trompei lui eustachio.
O otit acut se traduce printr-o durere violenta a urechii, asociat cu o febr de aproximativ
37,50C.
Ea evolueaz n patru stadii: otita congestiv, n care timpanul nu este dect rou; otita cataral,
n care timpanul devine neted i opac; otita purulenta, n care bombarea timpanului dovedete
prezenta puroiului n csua timpanului; otita perforat, n care o perforaie n timpan lasa puroiul
s se scurg n exterior.
 Otitele, cele mai frecvente afeciuni ale urechii, pot fi externe (cnd afecteaz conductul auditiv
extern) sau medii ( cnd afecteaz urechea medie ).

Analizatorul visual (fig 3)

Miopia incapacitatea de a vedea clar obiectele ndeprtate. Este de obicei datorat faptului c
globul ocular este puin mai mare, ceea ce nseamn c imaginea cea mai clar a unui obiect se
formeaz n faa retinei. Aceasta se corecteaz purtnd ochelari cu lentile divergente(concave).

Hipermetropia, din contr, apare atunci cnd globul ocular este prea scurt, avnd ca rezultat
faptul c imaginea clar a unui obiect aflat aproape se formeaz n spatele retinei. Aceasta se
corecteaz folosind ochelari cu lentile convergente(convexe).

ANALIZATORULUI GUSTATIV(fig 4)

1. Sialadenita reprezint o boal caracterizat prin inflamarea i mrirea n volum a uneia sau
mai multor glande salivare. Patologia aceasta poate fi acut, cronica sau recurenta. Patologia
aceasta poate fi acut, cronica sau recurenta i asociaz de obicei simptome ca: durere,
sensibilitate local, nroirea zonei (eritem local) i edematiere instalat treptat. Cauzele infeciei
sunt de obicei virale sau bacteriene.

boli endrocrine
Hipertiroidism

Este o hiperfunctie a glandei tiroide, constnd n cresterea, peste limitele normale, a hormonilor
tiroidieni n plasma.

Simptome clinice semnificative:

. tulburari psihice - labilitate afectiva, accentuate procese de excitatie psihica;

. tulburari neuropsihice - tremuraturi hipertiroidiene, accentuate la emotii si oboseala, mai

frecvente la extremitati;

. tulburari de somn - somn nelinistit, insomnii, cosmaruri;

. tulburari cardiovasculare - tahicardie, manifestata prin puls cu frecvente de 100-140

batai/minut. Pot aparea extrasistole sau fibrilatii atriale (confundate uneori cu afectiuni cardiace);
. tulburari digestive - tranzit intestinal accelerat (3-15 scaune/zi);

Fig 1

Fig 2 fig 3

Fig 4 fig 5