Obiectul, funcţiile şi rolul contabilităţii de gestiune

Capitolul 1. Obiectul, funcţiile şi rolul contabilităţii de
gestiune

Obiectul contabilităţii de gestiune.

Probabil, nu este necesar de demonstrat că informaţia şi cunoştinţele reprezintă cele mai
importante resurse economice ale businessului contemporan. Pentru a gestiona trebuie de
controlat, pentru a controla trebuie de evaluat informaţia economică.
Contabilitatea asigură reprezentarea internă şi externă a unei entităţi cu informaţii din
interiorul şi exteriorul acesteia. Necesitatea unei astfel de reprezentări justifică existenţa în
sistemul informaţional al entităţii a două circuite: unul care redă imaginea entităţii în exterior -
contabilitatea financiară, considerată „faţă externă” a entităţii şi altul care descrie procesele
interne ale entităţii, denumită contabilitatea managerială, considerată „faţă internă” a entităţii.
Din punct de vedere istoric, apariţia contabilităţii manageriale a fost condiţionată de necesitatea
păstrării tainei comerciale. Nu întâmplător cercetătorii contabilităţii, în special R. de Ruver, au
demonstrat că începând cu secolele XIV-XV comercianţii vienezi, pe lângă cărţile contabile întocmite
de servitori, deseori întocmeau cărţi contabile secrete, în care erau reflectate cele mai confidenţiale
informaţii, precum: mişcarea capitalului, mărirea profitului, etc. La sfârşitul sec. XIX şi începutul sec.
XX, când statul şi sindicatele muncitorilor au început activ aşi manifesta interesul faţă de mărimea
profitului întreprinzătorilor şi a cere publicarea rapoartelor financiare, întreprinzătorii, bazându-se pe
ideile lucrătorilor socotitori, au creat procedee metodologice speciale, ceea ce a condus la conturarea a
două tipuri de contabilitate: deschisă - pentru toţi utilizatori şi închisă (secretă) - destinată numai
întreprinzătorului.
Contabilitatea managerială a provenit de la contabilitatea costurilor sau, cum mai este
denumită, contabilitatea de producţie. În literatura economică aceste noţiuni deseori sunt
confundate, ceea ce este incorect. Contabilitatea de producţie, presupune o reflectare clară şi
detaliată a tuturor proceselor legate de producţie la entităţi şi reprezintă doar o parte a sistemului
informaţional al contabilităţii manageriale ce satisface cerinţele utilizatorului, dar nu sistemul
propriu - zis. Aceasta este „baza” contabilităţii manageriale.
În ceea ce priveşte evidenţa costurilor, contabilitatea managerială are tangenţe cu contabilitatea
financiară, diferenţa constă doar în metodele de evidenţă a costurilor. Astfel, în primul caz se ţine
cont de evidenţa analitică, iar în al doilea caz – de evidenţa sintetică.
Contabilitatea managerială pe plan mondial a cunoscut următoarele etape de
evoluţie:
Etapa I - până în anul 1940. În această perioadă lipsea noţiunea „contabilitate
managerială”, aplicându-se termenul „contabilitatea de producţie”, care avea ca
obiectiv – evidenţa costurilor şi calculaţia costului efectiv de producţie după
finisarea procesului tehnologic.
Etapă II - anii 1940 – 1950. Pe lângă calculaţia costului efectiv de producţie o atenţie
sporită se acordă şi evidenţei costurilor în vederea determinării profitului şi
executării controlului. Se utilizau diverse metode de calculaţie şi bugetare: în
această perioadă apare noţiunea „contabilitate de gestiune” sau „contabilitate
managerială”, care se deosebeşte de „contabilitatea de producţie” prin faptul că,
pe lângă calculaţia costului de producţie, se ocupa şi cu bugetarea, controlul,
analiza şi luarea deciziilor.
Etapă III - anii 1950 – 1965. Contabilitatea managerială era orientată la pregătirea
informaţiilor necesare luării deciziilor şi exercitării controlului după o metoda
nouă: evidenţa pe centre de responsabilitate. Este pe larg utilizată metoda
"Direct-cost".
Etapa IV -anii 1965 – 1985. Au fost elaborate şi aplicate proceduri noi privind evidenţa
utilizării resurselor în activitatea entităţii, analiza eficienţei activităţii economice.

Asist. univ. Munteanu Rodica Pagina 1

la baza căreia stă informaţia privind calculaţia costurilor. Autogestiunea internă. Actualmente. Un pas important în vederea formării şi dezvoltării contabilităţii manageriale a fost separarea ei de serviciul contabil al entităţii. acumulate la aplicarea metodei normative a calculaţiei costului producţiei. ca punct de plecare în constituirea contabilităţii manageriale trebuie examinată contabilitatea de producţie. metoda costului-ţintă. făcându-se încercări timide. Problemele ce ţin de calculaţie sunt bine cunoscute economiştilor şi constituie o mărturie a experienţei teoretice şi practice. Munteanu Rodica Pagina 2 . precum şi experienţa aplicării diferitor metode de planificare. în anii '20-'30 ai sec. în sfârşit. odată cu renunţarea la sistemul economiei administrative şi stabilirea relaţiilor de piaţă. deşi. Deşi unele procedee şi metode ale contabilităţii manageriale au fost utilizate în economia administrativă. 1187 din 24. este legată de recunoaşterea contabilităţii manageriale în anul 1972 de către Comitetul Internaţional de Standardizare Contabilă (International Accounting Standard Comitet . În Republica Moldova contabilitatea managerială a fost acceptată oficial prin intermediul Concepţiei reformei contabilităţii. care au adus utilizatorilor succesul în afaceri. în scopul pregătirii şi întocmirii rapoartelor. cercetarea şi aplicarea a tehnicilor şi metodelor evoluate ale teoriei şi practicii de gestiune. Obiectul. În rezultatul acestor schimbări.12. de fapt.cost” al contabilităţii manageriale evoluate. în studiile şi cercetările efectuate de către specialiştii din domeniu sunt atinse şi tehnologiile contabilităţii manageriale corespunzătoare etapei 4 şi 5. iar entitatea nu a acţionat în calitate de proprietar cointeresat în soluţionarea coordonată a problemelor manageriale. metodă foarte apropiată de sistemul „standard .  studierea. aprobată prin Hotărârea guvernului Republicii Moldova Nr. activitatea contabilului. univ. implementată odinioară în condiţiile economiei administrative. Şi. analiza costurilor ascunse. acestea nu au condus la rezultatele aşteptate. s-a redus la înregistrarea operaţiunilor economice din activitatea entităţii. Astfel. cît şi cu lucrările de planificare. deoarece nu a fost asigurată respectarea cerinţelor de bază ale contabilităţii manageriale. În acest act normativ. evidenţa şi control permite relevarea direcţiilor principale de dezvoltare a contabilităţii manageriale în Republica Moldova:  adaptarea tehnicilor şi metodelor testate şi aplicate în practica internaţională. În perioada economiei administrative şi planificării centralizate a avut loc separarea treptată din serviciul contabil a secţiei de planificare şi a celei financiare cu transmiterea unei părţi a împuternicirilor aferente contabilităţii manageriale. 113-XVI din 27. de adaptare a lor în practica entităţilor autohtone. parţial. aplicat pe larg în trecut. Are loc perfecţionarea în continuare a tehnicilor şi metodelor contabilităţii manageriale.1997. poate fi considerată ca prototip al uneia dintre concepţiile contabilităţii manageriale – gestionarea pe centre de responsabilitate. funcţiile şi rolul contabilităţii de gestiune Apariţia contabilităţii manageriale. Generalizarea etapelor de evoluţie a contabilităţii manageriale. al planului tehnico-financiar al entităţii. Asist. în Republica Moldova se desfăşoară etapa a III-a de dezvoltare a contabilităţii manageriale. Contabilul acelor timpuri se ocupa atât cu evidenţa. În această perioadă se dezvoltă contabilitatea managerială strategică. neîntemeiat a fost neglijat rolul planificării şi. Ulterior.2007 contabilitatea managerială se întâlneşte sub denumirea de „contabilitate de gestiune”. ca disciplină economică aparte. Acest an a marcat divizarea oficială a contabilităţii în contabilitatea financiară şi contabilitatea managerială. Astfel.IASC). XX funcţiile contabilităţii manageriale au fost mult mai largi şi mai complexe. ca urmare. Etapa V din anul 1985 şi până în prezent. Ar fi greşit să percepem contabilitatea managerială ca ceva absolut nou în economia naţională.04. bugetarea în contabilitatea managerială se aseamănă mult cu sistemul de elaborare al planului tehnico-financiar al entităţii. cum ar fi: metoda ABC. precum şi în Legea Contabilităţii nr.

1. Analiza rentabilităţii . care. În blocul „Bugetarea şi controlul executării bugetelor”. Astfel. univ. Aşadar. Blocurile nominalizate pot funcţiona separat. Obiectul. poate fi formată şi componenţa birourilor contabilităţii manageriale la entitate. În aspect general. Asist. 1. Contabilitatea de gestiune reprezintă un domeniu distinct în cadrul contabilităţii care oferă informaţii privind gestiunea internă a entităţii. În afară de această. prezentată în figura 1. Munteanu Rodica Pagina 3 .1).) se află în afara subiectului contabilităţii manageriale. precum şi ca o parte componentă al blocului 2.  pregătirea informaţiei necesare pentru luarea deciziilor (3). Obiectivele şi funcţiile contabilităţii manageriale formează concepţia acesteia. fiecare subsistem al contabilităţii (managerială şi financiară) are scopurile. De exemplu. prelucrarea şi transmiterea informaţiei pentru planificare (bugetare). În corespundere cu structura contabilităţii manageriale. numite centre de responsabilitate. blocul „Calculaţia costului” cuprinde totalitatea metodelor de calculaţie a costurilor. putem determina subiectul.1. metodele şi funcţiile proprii. etc.  bugetarea şi controlul executării bugetelor (1). Particularităţile contabilităţii manageriale examinate mai sus ne permit să formulăm scopurile principale ale acesteia:  acordarea asistenţei informaţionale managerilor la luarea deciziilor operative. control şi analiza executării bugetelor în scopul pregătirii rapoartelor interne pentru luarea deciziilor manageriale. colectarea. care fac parte din blocul 1. calculaţie. părţile componente ale contabilităţii manageriale pot fi prezentate din următoarele blocuri (figura 1. etc. determină structura contabilităţii manageriale. investiţiile în capital social. funcţiile şi rolul contabilităţii de gestiune Astfel. subiectul contabilităţii manageriale îl constituie activitatea economică a entităţii şi a subdiviziunilor structurale ale acesteia. scopurile şi obiectele contabilităţii manageriale.problema specifică a blocului 3. (4). Ţinând cont de acestea. pot fi evidenţiate bugetul operaţional şi financiar. la rândul său. dacă informaţia referitoare la costurile şi cheltuielile constante şi variabile este necesară permanent. la rândul său.  control intern. Operaţiunile cu caracter exclusiv financiar (operaţiunile cu hârtii de valoare. operaţiunile de arendă. blocul 2 trebuie să includă şi metoda de calculaţie „Direct-cost”. Acest proces include măsurarea.  calculaţia costului (2). Părţile componente ale contabilităţii de gestiune Fiecare din elemente (blocuri). Contabilitatea managerială Bugetarea şi Calculaţia Pregătirea Control controlul costului informaţiei necesare intern executării (2) pentru luarea (4) bugetelor (1) deciziilor (1) (3) Fig. care la rândul lor se împart în alte bugete. metoda „Standard-cost” poate fi considerată ca o continuare şi ca un punct de reper al blocului 1. dar fără ea este dificil de optimizat bugetul vânzărilor şi cel a producţiei. poate fi subdivizat în alte componente. dar mai des ele au relaţii de reciprocitate.

).etc.  planificarea (bugetarea). alege de sine stătător metodele şi necesită respectarea obligatorie a principiile de funcţionare principiilor şi normelor general acceptate în contabilitate 3. procesele economice (inclusiv relaţiile reciproce dintre subiecţii gestionării). Munteanu Rodica Pagina 4 . de organizare. Elementele metodei contabilităţii manageriale sunt destul de variate.  procedeele analizei economice (analiza factorială). Tabelul 1. În acest scop vom caracteriza criteriile de comparare ale acestor subsisteme (tabelul 1. precum şi trăsăturile distinctive ale fiecărui subsistem contabil. Cât priveşte obiectele contabilităţii de gestiune. Obiectele contabilităţii manageriale cuprind astfel de activităţi. metodele economico- matematice. precum şi rezultatele activităţii atât a entităţii în întregime. programarea extrapolării. fiind Organizare obligatorie.  asigurarea bazei informaţionale necesare pentru formarea preţurilor. Contabilitatea de gestiune şi contabilitatea financiară: deosebiri şi asemănări Pentru o prezentare mai clară a esenţei contabilităţii manageriale se impune evidenţierea deosebirilor şi asemănărilor dintre contabilitatea managerială şi cea financiară. dintre care menţionăm următoarele:  elementele de bază ale metodei contabilităţii (documentare. funcţiile şi rolul contabilităţii de gestiune  controlul. ele cuprind resursele economice de care dispune entitatea. planificarea. univ.1). de producţie. financiară şi de desfacere. cum sunt: activitatea de aprovizionare.conturi şi dubla înregistrare. doar fiind unite. planificarea şi pronosticarea eficienţei economice a activităţii entităţii şi a centrelor de responsabilitate ale acesteia. cât şi a subdiviziunilor structurale separate.  metodele economico-matematice (programarea liniară. Fiecare din elementele contabilităţii manageriale are o funcţie bine definită. controlul. pronosticarea. o parte din activitatea de investiţii. arbore de decizie etc. ele permit dezvăluirea mai amplă a subiectului contabilităţii manageriale. Metoda contabilităţii de gestiune cuprinde totalitatea procedeelor şi mijloacelor prin intermediul cărora obiectele contabilităţii manageriale sunt reflectate în sistemul informaţional al entităţii. Obiectul.  alegerea celor mai eficiente direcţii de dezvoltare a entităţii.). entitatea îşi Este reglementată la nivel naţional. Contabilitatea managerială aplică realizările unor astfel de domenii ale ştiinţei şi practicii cum sunt: analiza economică. statistica. evaluare. organizării contabilităţii determinată de cerinţele interne ale Fiind impusă de legislaţie în vigoare entităţii 2. Scopul contabilităţii Asigurarea cu informaţii a Întocmirea rapoartelor financiare utilizatorilor interni în scopul pentru utilizatorii externi Asist. însă.Obligativitatea Organizare facultativă.  metodele statisticii (metoda indicilor). Gradul de reglementare Nu este reglementată.1 Criteriile de comparare a contabilităţii manageriale şi contabilităţii financiare Criterii de Contabilitatea de Contabilitatea comparare gestiune financiară 1.

Gradul de exactitate a Multe evaluări aproximative pot Abateri nesemnificative în informaţiei avea. precum şi de nivelul pregătirii profesionale a conducerii acesteia. centrele de Entitatea în ansamblu analizei responsabilitate din structura organizatorică a entităţii 6. Etaloane de evidenţă Orice etalon de evidenţă potrivit: Numai etalonul valoric utilizate valoric. indiferent de faptul dacă conducerea entităţii consideră aceste rapoarte utile sau nu. potrivit căreia efectul economic din utilizarea informaţiei trebuie să fie mai mare decât costurile suportate pentru culegerea şi prelucrarea acesteia. pentru o perioadă concretă în concretă din trecut şi pentru o perioadă trecut concretă din viitor 10. pentru o perioadă trecut). Adoptarea celui mai adecvat sistem al contabilităţii manageriale. alte acte emise de organele competente (Ministerul Finanţelor.). în mod obligatoriu. de muncă 12. natural – convenţional. Datorită acestui fapt. etc. poate fi folosit orice sistem potrivit 9. ea fiind determinată de obiectivele şi sarcinile care stau în faţa entităţii. Ţinerea contabilităţii manageriale nu este obligatorie. creează posibilitatea controlului responsabilităţilor. Clasificarea costurilor Pe articole de calculaţie Pe elemente economice 7. trebuie să se respecte condiţia. caracter obiectiv 11. în caz de necesitate. Utilizatorii externi trebuie să fie convinşi că documentele contabile sunt întocmite în conformitate cu regulile unice de ţinere a contabilităţii. un caracter subiectiv rapoartele financiare destinate utilizatorilor externi. instrucţiuni. Munteanu Rodica Pagina 5 . Structura de bază a Nu are o ecuaţie fundamentală Se bazează pe ecuaţia bilanţieră contabilităţii fundamentală: Active = capital propriu + datorii 8. care. lunar 13. Periodicitatea determinată de sarcinile sistemului Semestrial. Restricţiile informaţiei Aplică date „istorice” şi cele Aplică date „istorice” (timpul după timp previzionale. anual prezentării rapoartelor de gestiune – mai des săptămânal. Asist. toate entităţile. Termenele prezentării Pe parcursul perioadei de gestiune După expirarea perioadei de rapoartelor gestiune 14. altfel ar deveni inoperant. indiferent de forma de proprietate şi forma de organizare. univ. Utilizatorii informaţiei Utilizatorii interni: managerii de Utilizatorii externi şi utilizatorii diferite niveluri de gestiune a entităţii interni 5. Conducerea unei întreprinderi mici. ea este veridică în mod suficient. funcţiile şi rolul contabilităţii de gestiune planificării şi gestionării 4. Totuşi. norme metodologice. pot fi confirmate de auditori. Obiectul. principiile general acceptate şi normele stabilite prin Legea contabilităţii. iar rapoartele financiare. conform specificului fiecărei entităţi. natural. de exemplu. Sistemul contabil Nu este limitată de sistemul dublei Sistemul dublei înregistrări utilizat înregistrări. Prin legislaţie se stabilesc cerinţe faţă de rapoartele financiare care trebuie prezentate organelor respective. Publicitatea Informaţii confidenţiale Informaţii publice pentru utilizatori informaţiilor 15. Standardele Naţionale de Contabilitate. uneori. Obiectul evidenţei şi Subdiviziunile. decadal. Gradul de reglementare În procesul de organizare şi funcţionare a contabilităţii financiare trebuie respectate. poate renunţa la organizarea contabilităţii manageriale. Inspectoratul Fiscal. Gradul de Răspundere disciplinară Răspundere administrativă şi penală responsabilitate Obligativitatea organizării contabilităţii Conform Legii contabilităţii. în mod obligatoriu. sunt obligate să ţină contabilitatea financiară.

funcţiile şi rolul contabilităţii de gestiune Contabilitatea managerială utilizează metode adoptate de entitate şi bazate pe criterii economice şi manageriale.  interes financiar indirect (furnizorii. Utilizatorii informaţiei Utilizatorii ai informaţiei contabilităţii financiare sunt persoane fizice şi juridice care se află în anumite relaţii cu entitatea. adică politica „internă”. Scopul se consideră atins. Consiliul de directori sau alt organ de conducere superior. Structura de bază a contabilităţii Contabilitatea financiară se bazează pe egalitatea bilanţieră fundamentală: Active = Capital propriu + Datorii. Ca urmare a diferenţierii în gruparea costurilor în contabilitatea financiară şi cea managerială informaţia privind mărimea profitului se acumulează în mod diferit. În baza datelor contabilităţii financiare poate fi calculat rezultatul activităţii întregii entităţi. În contabilitatea managerială o atenţie deosebită se acordă subdiviziunilor separate. cît şi celor interni. Utilizatorii externi ai acestei informaţii pot avea:  interes financiar direct faţă de această entitate (investitorii. sindicatele. univ. În contabilitatea managerială nu există o asemenea egalitate unică. Utilizatorii informaţiei contabilităţii manageriale. creditorii). această informaţie fiind prezentată în „Raportul de profit şi pierdere”. Scopul contabilităţii manageriale constă în asigurarea managerilor cu informaţii necesare în procesul planificării. presa etc. dacă rapoartele financiare sunt întocmite şi prezentate conform destinaţiei. clienţii. utilizatorilor externi. centrelor de responsabilitate etc. în mare măsură. auditorii.utilitatea informaţiei pentru luarea deciziilor manageriale.) Conducătorii entităţii poartă răspundere pentru pregătirea rapoartelor financiare. dar folosesc aceste informaţii în măsură limitată. Acest tip de clasificare permite de a răspunde la întrebarea: pentru ce scopuri au fost consumate resursele şi unde? Componenţa articolelor de calculaţie este stabilită de către entitate de sine stătător. ca element al contabilităţii manageriale. Scopul contabilităţii Scopul contabilităţii financiare constă în prezentarea datelor necesare pentru întocmirea rapoartelor financiare destinate. sunt numai utilizatorii interni. permanent şi pentru o perioadă scurtă de timp. cum ar fi: managerii. Informaţia contabilităţii manageriale permite stabilirea rentabilităţii diferitor tipuri de produse (lucrări. contabilii. servicii). bursele mobiliare. Orice sistem al contabilităţii manageriale operează cu Asist. Scopurile sunt considerate realizate. spre deosebire de cea financiară. Obiectul evidenţei şi analizei Contabilitatea financiară trebuie să prezinte informaţii privind entitatea în ansamblu. Aici se aplică un singur criteriu . Clasificarea costurilor În contabilitatea financiară costurile sunt clasificate pe elemente economice. Această clasificare asigură răspunsul la întrebarea: care este mărimea unui tip de consum la nivelul entităţii în cursul perioadei de gestiune (indiferent unde ele au apărut şi în ce scopuri au fost efectuate)? În contabilitatea managerială costurile sunt grupate pe centre de costuri din punct de vedere al articolelor de calculaţie. gestiunii şi controlului. luarea celei mai argumentate decizii economice şi determinarea strategiei corespunzătoare a entităţii pe piaţă. fără să ţină cont de cerinţele impuse prin regulile juridice sau fiscale. Scopul contabilităţii manageriale este continuu. conducătorii subdiviziunilor. tipurilor de activităţi. structura informaţiei depinde de cerinţele utilizatorilor acesteia. organele administrative şi fiscale. Munteanu Rodica Pagina 6 . analiştii. Obiectul. dacă sistemul contabilităţii manageriale creat la entitate permite: asigurarea unei activităţi mai efective a acesteia. reprezintă politica entităţii în domeniul gestiunii costurilor. Prin element economic se subînţelege consumul omogen necesar pentru fabricarea producţiei. Aceasta se explică prin faptul că organizarea contabilităţii de producţie. acţionarii.

Divulgarea acestor informaţii Asist. după natura lor. natural-convenţionale (cai-putere. îmbinând planificarea şi luarea deciziilor. Datorită acestui fapt. cuprind informaţii care impun luarea unor măsuri urgente. venituri. Restricţiile informaţiei după timp Contabilitatea financiară reflectă operaţiile economice care au avut loc în cadrul entităţii. iar în unele cazuri şi semestriale. Periodicitatea prezentării rapoartelor Entităţile din Republica Moldova sunt obligate să întocmească şi să prezinte rapoarte financiare anuale. trebuie să se bazeze pe procedeele contabile. Contabilitatea managerială nu întotdeauna utilizează astfel de procedee. motiv pentru care ele se întocmesc şi se prezintă utilizatorilor în decurs de câteva zile după expirarea lunii de gestiune sau la începutul următoarei zile. Altfel spus. univ. lunar. datele contabilităţii financiare. maşini-ore. funcţiile şi rolul contabilităţii de gestiune următoarele categorii: active. Argumentul care justifică aplicarea acestor structuri este utilitatea informaţiei furnizate.). Publicitatea informaţiilor Informaţiile contabilităţii financiare sunt accesibile tuturor categoriilor de utilizatori prin publicarea lor sub forma rapoartelor financiare. Exactitatea informaţiei Informaţiile contabilităţii financiare sunt exacte. metri. ca om-ore.despre viitor şi ceea ce o să se întâmple. în mod obligatoriu. deoarece ele se înregistrează în contabilitate numai după săvârşirea operaţiunilor economice. tone. săptămânal. Concomitent cu informaţiile „istorice” în sistemul contabilităţii manageriale se includ evaluările şi planurile de perspectivă – pronosticurile. Obiectul. În contabilitatea managerială rapoartele se întocmesc atât periodic – zilnic. cum ar fi: dubla înregistrare. Tot în lei sunt reflectate operaţiunile economice în conturi contabile şi întocmite rapoartele financiare. Contabilitatea managerială solicită prezentarea operativă a datelor. Munteanu Rodica Pagina 7 . iar pentru evidenţa timpului de lucru se folosesc unităţile de muncă. Contabilitatea managerială operează cu etaloane de evidenţă valorice şi nevalorice – în dependenţă de utilitatea lor. Majoritatea informaţiilor contabilităţii manageriale reprezintă un secret comercial. etc. de obicei. contabilitatea financiară arată „cum a fost”. din această cauză informaţiile au un caracter probabil şi subiectiv. cheltuieli. Principiul de bază este oportunitatea şi economicitatea acestora. Deseori sunt utilizate unităţi de măsură naturale (bucăţi. La înregistrarea informaţiilor nu se respectă în mod obligatoriu principiul dublei înregistrări. Etaloane de evidenţă Contabilitatea financiară îşi ţine evidenţa în moneda naţională – lei moldoveneşti. etc. litri. întrucât reflectă tactica şi strategia entităţii în condiţiile economiei de piaţă. iar contabilitatea managerială – „cum trebuie să fie” la entitate. contabilitatea financiară ne informează despre trecut şi ceea ce s-a întâmplat. termenele şi periodicitatea prezentării rapoartelor interne. costuri şi aplică setul propriu de structuri de bază. deoarece luarea multor decizii nu poate fi amânată până la furnizarea informaţiilor complete.). trimestrial. important este – utilitatea şi comoditatea utilizării acestora. Administraţia entităţii de sine stătător determină conţinutul. Rapoartele contabilităţii manageriale. documentarea şi inventarierea. iar contabilitatea managerială . În general. în mare măsură vizează perioadele viitoare. Sistemul contabil utilizat Contabilitatea financiară. borcane – convenţionale. Contabilitatea managerială. Termenele prezentării rapoartelor În contabilitatea financiară rapoartele financiare anuale se prezintă utilizatorilor externi până la data de 31 martie a anului ce urmează după perioada de gestiune. capătă un caracter „istoric”. fiind preluate din documente primare întocmite. etc. cât şi la cerere.

lucrărilor executate) în contabilitatea financiară. după cum s-a menţionat mai sus. etc. datele contabilităţii financiare sunt utilizate de către investitori pentru a evalua potenţialul şi perspectivele entităţii. univ. ajungându-se uneori până la privaţiunea de libertate a acestora. cât şi penală. că pedeapsa disciplinară se aplică managerilor pentru anumite încălcări şi nu pentru denaturarea datelor contabilităţii manageriale. Indiferent de trăsăturile distinctive. luarea deciziilor manageriale. pentru a evita dublarea culegerii a informaţiilor primare. calculat în contabilitatea managerială. 3. lucrărilor executate). acumularea informaţiilor primare trebuie efectuată în conformitate cu cerinţele ambelor subsisteme ale contabilităţii. 2. prelucrarea şi transmiterea informaţiei financiare şi nonfinanciare. este responsabil managerul. 4.  în baza costului efectiv al produselor fabricate (serviciilor prestate.  informaţia operativă se utilizează nu numai în contabilitatea managerială. însă din diferite puncte de vedere. în cadrul căruia contabilitatea managerială constituie elementul de legătură între sistemul contabil şi procesul managerial. De exemplu. prezentate mai sus. Prin urmare. Funcţiile şi rolul contabilităţiide gestiune Cunoaşterea esenţei contabilităţii manageriale şi a subiectului acesteia permite formularea funcţiilor contabilităţii manageriale. pentru deciziile pe care administraţia entităţii le consideră incorecte. controlul şi analiza. De exemplu.) se utilizează în acelaşi timp şi în contabilitatea managerială. iar datele contabilităţii manageriale sunt utilizate de către manageri pentru soluţionarea unui cerc larg de probleme legate de gestiunea entităţii. Munteanu Rodica Pagina 8 . motiv pentru care sunt considerate confidenţiale. Asigurarea bazei informaţionale presupune colectarea. raţionalitatea investirii. se determină valoarea de bilanţ a produselor finite vândute (serviciilor prestate. retribuirea muncii. utilizate de către conducătorii de diferit nivel pentru planificare (bugetare). datele privind elementele contabile reflectate în contabilitatea financiară (materia primă şi materialele. funcţia previzională. dar şi pentru întocmirea documentelor financiare. Principalele dintre acestea sunt: 1. contabilitatea financiară şi contabilitatea managerială au şi unele trăsături comune. De aceea. controlul activităţii subdiviziunilor încredinţate lor şi evaluarea Asist.  procedeele contabilităţii financiare se utilizează şi în contabilitatea managerială. conducătorii entităţilor poartă atât răspundere administrativă. Gradul de responsabilitate Pentru ţinerea incorectă a contabilităţii financiare.  informaţiile ambelor subsisteme de contabilitate sunt utilizate în procesul luării deciziilor. nu sunt întocmite în conformitate cu anumite norme şi reguli şi nu sunt destinate cercului larg de utilizatori. Rapoartele în contabilitatea managerială. uzura. Aceasta se datorează faptului că majoritatea elementelor contabilităţii financiare se regăsesc şi în contabilitatea managerială:  în ambele subsisteme de contabilitate sunt examinate unele şi aceleaşi operaţiuni economice. asigurarea bazei informaţionale. Dar trebuie de menţionat. Organele fiscale aplică amenzi pentru încălcarea regulilor stabilite privind ţinerea contabilităţii financiare. Trăsăturile comune caracteristice pentru contabilitatea financiară şi cea managerială denotă integritatea sistemului informaţional al entităţii. funcţiile şi rolul contabilităţii de gestiune ar putea să imprime concurenţei pe piaţă un caracter necinstit. Obiectul.

semestru. de a depista problemele potenţiale. de a lua măsuri ce ţin de modificarea scopurilor şi obligaţiilor în vederea evitării pierderilor în viitor. univ. dacă se constată că ele nu mai pot fi realizate. lună. Obiectul. an. La unele întreprinderi sunt elaborate Asist. funcţiile şi rolul contabilităţii de gestiune rezultatelor obţinute. Datele contabile ale perioadelor precedente servesc drept bază pentru planificare. orientate spre asigurarea utilizării eficiente a tuturor tipurilor de resurse. 1. controlului este supusă justeţea planurilor întocmite. Această informaţie se deosebeşte prin permanenţa sa. Planificarea (bugetarea) asigură stabilirea ordinii de acţionare în viitor. perioada optimă de efectuare. Munteanu Rodica Pagina 9 . iar datele evidenţei curente . Funcţia previzională reprezintă un proces ciclic continuu orientat spre aducerea posibilităţilor entităţii în concordanţă cu condiţiile pieţei.economici planificaţi pentru entitate şi subdiviziunile ei pentru o perioadă curentă: decadă. La prima etapă. fiind controlate pe întreaga perioadă de planificare. Controlul activităţii curente este asigurat de importanţa privind activitatea curentă.2. Controlul oferă posibilitatea de a prognoza. Elementele controlului de gestiune Unul din cele mai slabe elemente în sistemul manageriale este controlul divergenţilor. în scopul determinării abaterilor şi corectării acestora. La toate etapele acestui proces contabilul implicat în contabilitatea managerială trebuie să-şi imagineze clar alternativele financiare disponibile. Dacă ele nu s-au confirmat. dacă planul pe termen lung va fi realizat.  controlul abaterilor efective de la sarcinile planificate. prin modificarea planurilor. simplitatea formei şi percepţiei. invers. Controlul şi analiza presupune compararea rezultatelor efective cu cele planificate. O astfel de corelare poate să se manifeste prin aducerea rezultatelor efective în concordanţă cu cele planificate sau.drept mijloc de control asupra îndeplinirii indicatorilor de plan şi bază pentru corectarea sarcinilor de plan. oportunitatea. însemnătatea unor etape de planificare. În procesul bugetării o atenţie deosebită se acordă stabilirii normelor şi normativelor optime. suficienţa. Concepţia bugetării în acest sens presupune întocmirea unui plan pe termen scurt în care relaţiile reciproce dintre operaţiuni separate sunt coordonate la toate nivelurile manageriale ale entităţii în ansamblu. Controlul de gestiune Controlul Controlul Controlul Controlul Controlul divergenţilor scopurilor planurilor activităţii utilizării obţinute activităţii (bugetelor) curente resurselor Fig. corespunderea lor cu sarcinile propuse.2. Întocmirea bugetului constă în determinarea indicatorilor tehnico . Un instrument important al planificării îl constituie bugetul. la elaborarea căruia ia parte şi contabilul – manager. Controlul planurilor se realizează din două etape independente:  transformarea strategiilor definite în sarcini planificate. Divergenţele (permisiunile) trebuie formulate clar şi exact. care nu este cuprinsă în controlul scopurilor şi resurselor. Sub aspect structural controlul de gestiune are la bază cinci elemente principale prezentate în figura 1. Controlul scopurilor activităţii constă în controlul metodelor de atingere a scopurilor şi modificarea strategiilor. atunci este necesar de introdus modificări în bugete şi devize. dacă ele nu au perspectivă de realizare.

se împart în:  decizii manageriale pe termen lung. deciziile manageriale depind de capacitatea entităţii de a previziona ritmul creşterii diferitor indicatori economico . ceea ce presupune selectarea unor acţiuni din câteva alternative speciale. scăderea producerii. De aceea adoptarea deciziilor strategice trebuie să fie o prerogativă a managerilor superiori. în diferită conjunctură economică (ritmul înalt al inflaţiei. sunt în prerogativa managerilor la nivelul inferior. Informaţia pregătită pentru managerii diferitor niveluri de gestiune diferă de informaţia destinată utilizatorilor externi. din aceste considerente.  decizii manageriale curente (operative). în baza rezultatelor obţinute. Luarea deciziilor manageriale curente se bazează pe situaţia economică curentă şi evaluarea utilizării resurselor materiale. Obiectul. Astfel. Controlul efectuat prin „metoda eliminării” este considerat cel mai eficient. de obicei. Sistemul informaţional contabil cuprinde:  măsurarea. Astfel de decizii se consideră curente sau operative şi. ca urmare. Aceasta îi permite conducătorului să-şi concentreze atenţia asupra proceselor negative şi să depisteze problemele care necesită soluţionare. aceasta informaţie este destul de variată şi într-o mare măsură se foloseşte în formă iniţială fără a se recurge la o selectare şi grupare suplimentară. O altă funcţie a contabilităţii manageriale este luarea deciziilor manageriale. posibilitatea de a-şi menţine piaţa. Rolul contabilităţii de gestiune constă în organizarea asigurării informaţionale a procesului managerial pentru luarea deciziilor privind aprecierea activităţii centrelor de responsabilitate. În dependenţă de perioadă pentru care sunt luate deciziile manageriale. Alegerea strategiei determină perspectiva dezvoltării entităţii şi. intensificarea concurenţei. a neajunsurilor şi aspectelor pozitive în activitatea lor. înregistrarea şi transmiterea datelor primare. colectarea. umane şi financiare de care dispune entitatea la momentul dat. Măsurarea. Astfel. (strategice). reflectate în rapoartele operative. reprezintă o parte componentă a informaţiei economice. Prin conţinutul său. Asist. afluxul mijloacelor băneşti pentru fiecare variantă alternativă etc.) Deciziile manageriale pe termen lung au o influenţă majoră asupra perspectivelor entităţii şi. exactitatea informaţiei privind posibilităţile entităţii şi mediul ei economic este foarte semnificativă.financiari.  acumularea şi gruparea datelor primare după fluxuri şi alte criterii. evidenţa tendinţelor în dezvoltarea acestor centre. univ. Informaţia contabilităţii manageriale se formează în procesul de supraveghere neîntreruptă a situaţiei obiectelor gestionate şi de totalizare a datelor corespunzătoare. înregistrarea şi transmiterea datelor primare pentru gestionarea operativă. prin controlul efectuat managerii stabilesc dacă resursele sunt obţinute şi utilizate cu eficienţă şi eficacitate. funcţiile şi rolul contabilităţii de gestiune „normativele lucrului efectiv” acestea fiind controlate prin „metoda eliminării” abaterilor de la normative. etc. Concomitent cu deciziile strategice (pe termen lung) administraţia entităţii ia decizii manageriale care nu atrag resursele pe o perioadă îndelungată. Munteanu Rodica Pagina 10 . colectarea. precum şi acumularea şi gruparea acestora se bazează pe informaţia pregătită pentru managerii diferitor niveluri de gestiune. se i-au decizii de a sancţiona activitatea nefavorabilă şi de a stimula rezultatele pozitive. Controlul utilizării resurselor prevede întocmirea devizelor utilizării resurselor şi evidenţa utilizării efective a acestora.  întocmirea rapoartelor interne şi externe.  pregătirea informaţiei centralizate şi efectuarea calculelor în evidenţa analitică şi sintetică.

metoda de evidenţă a costurilor. O particularitate distinctivă a bugetării la etapa finală a întregului sistem de planificare constă în faptul că ea îmbină elaborarea detaliată a planului cu normativele economice ale entităţii. în formă naturală sau cantitativ convenţională. nomenclatorul şi complexitatea articolelor produse. Din această cauză informaţiile din contabilitatea managerială pot avea un caracter probabil şi subiectiv. poate fi utilizată şi informaţia necantitativă (rezultatele sondajelor sociologice). managerilor tuturor nivelurilor ierarhice ale entităţii şi. Principiile organizării activităţii de administrare a rapoartelor interne sunt determinate de specificul activităţii unităţii economice (forma organizatorico . De aceea faţă de rapoartele contabilităţii manageriale sunt înaintate alte cerinţe. în afară de informaţia indicată. cum este informaţia tehnică.juridică. rezultatele activităţilor tehnico . desenele tehnice. etc.organizatorice. Spre deosebire de rapoartele financiare. datele privind produsele similare autohtone şi străine. modul întocmirii şi prezentării rapoartelor manageriale nu este reglementat şi constituie o chestiune internă a entităţii. specificaţiile.) şi de particularităţile funcţionării subdiviziunilor concrete. Conţinutul de bază al informaţiei de acest tip este determinat de etapele întocmirii bugetului: întocmirea preliminară. Informaţia normativă reprezintă veriga de legătură între tipurile principale ale informaţiei economice. tehnologia şi organizarea producţiei. diviziunea muncii în cadrul producţiei. Ea cuprinde datele din documentaţia tehnică şi tehnologică (paşapoartele maşinilor şi utilajului. Este vorba despre informaţia contabilităţii manageriale care se subdivizează în: normativă şi de plan. forma de proprietate. utilizează informaţia exprimată valoric. mărimea unităţii economice. Componenţa informaţiei normative este determinată de tipul producţiei. sunt necesare şi date care se obţin prin intermediul observaţiilor speciale. brevete. calitatea producţiei. cerinţele specifice înaintate faţă de rapoartele interne pot fi următoarele: Asist. reflectă echilibrul lor şi permite pronosticarea situaţiei viitoare. funcţiile şi rolul contabilităţii de gestiune Pentru pronosticarea şi alegerea variantei optime de decizie. în primul rând. deoarece în formă finită ele lipsesc în sistemul datelor contabile. aprobarea etc. în subdiviziuni separate şi locuri de muncă. alegerii metodelor de evidenţă a costurilor şi de calculaţie a costului producţiei. elaborate în baza datelor contabilităţii financiare şi orientate spre utilizatorii externi ai informaţiei. rapoartele manageriale sunt destinate utilizatorilor interni ai informaţiei. Cerinţele înaintate rapoartelor interne trebuie formulate de managerii centrelor de responsabilitate şi personalul administrativ cointeresat de aceasta. Principiul justificării documentare a informaţiei în contabilitatea managerială poate fi ignorat. personalului entităţii. La etapa aprobării bugetelor şi exercitării controlului asupra executării lor informaţia de plan se caracterizează prin precizare. concordarea. documentate sunt utilizate şi evaluările. De asemenea. Astfel. etc. nivelul de dezvoltare a relaţiilor economice interne. în al doilea rând. cronometrării sau calculelor suplimentare. Informaţia de plan conţine date necesare pentru alegerea acţiunilor care pot fi realizate în viitor. Aceste criterii stau la baza bugetării. Rapoartele interne. Informaţia tehnică este obţinută din elaborările de perspectivă ale tehnologiilor şi proiectanţilor. detaliere şi concretizare a indicatorilor bugetelor pentru perioade scurte de timp (de la o lună până la o oră) pe entitate în ansamblu.) care determină nivelul tehnic şi tehnologic al producţiei. deoarece pe lângă datele reale. tehnologia şi organizarea producţiei. apartenenţa ramurală. structura organizatorică a unităţii economice. Munteanu Rodica Pagina 11 . La etapa întocmirii preliminare a bugetelor se foloseşte un astfel de element al sistemului informaţional. ca etapă finală a procesului managerial. Rapoartele manageriale nu au o structură bine determinată. Obiectul. De regulă. conţin un complex întreg de date despre activitatea entităţii în general şi a subdiviziunilor acesteia. planurile de viitor – pronosticurile. univ.

. Unul din principiile întocmirii rapoartelor interne este şi principiul „ierarhic”. an şi conţin informaţii despre îndeplinirea planului şi utilizarea resurselor pentru perioada indicată. Nu este necesar de mărit frecvenţa prezentării rapoartelor. graficul fabricării producţiei.  periodicitatea prezentării rapoartelor interne. Rapoarte interne pot fi anuale. Să analizăm mai amănunţit fiecare tip de rapoarte interne după anumite criterii de clasificare (figura 1. de obicei.generalizatoare. trimestru. rapoartele manageriale se împart în: . Rapoarte interne rapoarte centralizatoare După conţinutul Conform nivelului După volumul rapoarte general- general-complexe centralizatoare informaţiei de gestiune informaţiei generalizatoare operative tematice analitice curente situaţii Fig. rapoartele interne ale contabilităţii manageriale se împart în:  general-complexe. 1.  analitice.operative. pierderi din rebut.). trimestriale. semestru. Asist.  tematice. Rapoarte analitice se întocmesc numai la cerinţa managerilor şi conţin informaţii care dezvăluie cauzele şi rezultatele aferente unor aspecte nedorite ale activităţii (cauzele care influenţează supraconsumul resurselor.  corespunderea cu principiul „gestiunea prin devieri”. . funcţiile şi rolul contabilităţii de gestiune  structura relativ stabilă a rapoartelor. Munteanu Rodica Pagina 12 . Astfel. lunare. Rapoartele general-complexe se întocmesc. etc.3). dacă în baza lor nu este posibilă luarea deciziilor manageriale. conform nivelului de gestiune. univ.).3 Clasificarea rapoartelor interne După conţinutul informaţiei pe care le conţin. pentru o lună.curente. constatarea cauzelor modificării rentabilităţii. etc. zilnice sau în cazul apariţiei divergenţilor. Obiectul. adică rapoartele contabilităţii manageriale trebuie să conţină informaţia (unde este posibil) despre abaterile indicatorilor efectivi de la cei planificaţi.  claritatea. Rapoartele tematice se întocmesc pe măsura apariţiei abaterilor la cei mai principali indicatori (volumul vânzărilor.

 la primul nivel. rapoartele interne se împart în: . În baza datelor evidenţei primare. Cum s-a mai menţionat. Relaţii reciproce existente pot fi urmărite în modul următor:  la nivelul zero apare informaţia contabilă în documentele primare şi rapoartele de producţie. Munteanu Rodica Pagina 13 . se întocmesc rapoarte operative (situaţii) ale subdiviziunilor entităţii (secţiei de aprovizionare. această formă deseori se utilizează ca supliment la rapoartele sub formă grafică şi tabelară.  la următoarele niveluri are loc integrarea şi pregătirea informaţiilor centralizatoare în rapoarte curente la nivelul secţiilor funcţionale manageriale ale entităţii (centru de profit. fapt ce permite depistarea responsabililor pentru efectuarea cheltuielilor suplimentare. dar e necesar amănunţit de explicat interconexiunea şi importanţa informaţiei prezentate. grafice şi textuale. Rapoarte general-centralizatoare cuprind informaţia aferentă activităţii întregii întreprinderi. dar în acelaşi timp nu trebuie să fie supraîncărcată cu informaţia cifrică.rapoarte centralizatoare. Ca regulă. iar analizei economice îi revine 70-80%. . menţionăm.rapoarte general-centralizatoare. Informaţia financiar . Obiectul. se anexează notă explicativă.situaţii.  la nivelul superior (strategic) are loc generalizarea tuturor informaţiilor sintetizate. iar informaţia aferentă analizei economice constituie 40- 50%. secţiei desfacere. denumit şi operativ.contabile. informaţia de gestiune formează indicatorii rapoartelor interne astfel.) care conţin informaţia detaliată necesară pentru luarea deciziilor curente. . Aceste rapoarte se întocmesc cu o periodicitate de la o lună la trimestru (semestru). că în contabilitatea financiară raportul este altul: 50-60% din totalul informaţiei îi revine informaţiei financiar . După volumul informaţiei. deoarece îngreunează însuşirea informaţiei prezentate. se împart în tabelare. de obicei la această formă. În baza întocmirii rapoartelor interne la diferite nivele manageriale. etc. Pentru dezvăluirea informaţiei aferente indicatorilor principali. centru de investiţii). Forma tabelară este considerată o formă tradiţională de întocmire a rapoartelor. conform formei de prezentare. Rapoarte centralizatoare se întocmesc pentru o lună sau o altă perioadă şi generalizează informaţia despre indicatorii care sunt controlaţi de centrul de responsabilitate respectiv. Aceste rapoarte se întocmesc zilnic şi lunar. Pentru comparare.contabilă constituie 20-30% din sistemului informaţional al contabilităţii manageriale. depozitelor. informaţia contabilităţii manageriale poartă un caracter confidenţial şi necesită protecţie. încât aceştia devin un sistem de comunicaţii în interiorul entităţii. Asist. Rapoartele interne. precum şi abaterile dintre ele. univ. Forma grafică ca şi cea tabelară e uşor de perceput vizual. subdiviziunilor de producţie. Această formă de prezentare a rapoartelor este destinată controlului utilizării efective a resurselor de către centrele de responsabilitate şi centrele de costuri. care presupune că în raportul subdiviziunii entităţii datele planificate şi efective. Situaţii cuprind informaţia aferentă activităţii unor subdiviziuni concrete. trebuie reflectate numai pentru costuri şi cheltuieli asupra cărora managerul centrului de responsabilitate poate să exercite vre-o influenţă. furnizate de subdiviziunile structurale şi transferarea lor în rapoarte finale. stă principiul „costurilor controlabile”. secţiei financiare. Forma textuală de prezentare a informaţiei se utilizează în cazul când informaţia cifrică e neînsemnată. funcţiile şi rolul contabilităţii de gestiune Acest principiu presupune micşorarea detalierii rapoartelor interne pe măsura creşterii rangului managerului la care ele sunt prezentate.

fiind constituite dintr-o mulţime de alte centre de costuri mai mici (sector.  evaluarea eficienţei activităţii. Ca exemplu al centrului de venituri poate servi secţia de marketing. considerate drept centre de cost. în care venitul este o expresie bănească a producţiei fabricate. respectiv centrele de costuri. Centrul de profit reprezintă o varietate a centrelor de responsabilitate. şi urmăreşte eficienţa investiţiilor. cheltuielile – o expresie bănească a resurselor utilizate. ci după domenii de afaceri. Astfel. bugetarea şi contabilitatea costurilor în scopul supravegherii. constituind o parte componentă a procesului managerial. În timp ce centrele de cost sunt responsabile numai de încadrarea în costuri. Acestea sunt tocmai centrele de profit. a informaţiilor relevante care să le ajută conducerea unei entităţi în luarea deciziilor şi soluţionarea problemelor cu care se confruntă. Aceasta se caracterizează prin faptul că primele nivele ierarhice nu sunt modelate după aceleaşi activităţi (ca în cazul organizării clasice pe criteriul funcţional). rolul contabilităţii manageriale constă în furnizarea managerilor de diferite nivele. Principiile întocmirii. univ. managerul căruia este responsabil de obţinerea veniturilor. brigadă). Astfel. Centrul de responsabilitate reprezintă un domeniu (sector) de activitate al entităţii.  optimizarea utilizării resurselor. iar profitul – diferenţa dintre venit şi cheltuieli. În general.  luarea deciziilor manageriale. centrul de costuri şi centru de investiţii. veniturile. Organizarea contabilităţii de gestiune Contabilitatea managerială constituie elementul de legătură între sistemul contabil şi procesul managerial. secţii şi ateliere de producţie pot fi. după cum investiţiile fac legătura intre minimizarea Asist. noi clienţi sau noi pieţe de desfacere. Centrul de investiţii reprezintă un centru de responsabilitate. tipurile şi formele rapoartelor trebuie să fie elaborate de entitate în dependenţă de particularităţile activităţii ei şi funcţiile îndeplinite de anumite subdiviziuni în sistemul gestiunii. centrele de profit au responsabilitate asupra profitului. Fabrici întregi (filiale de producţie). putem conchide că contabilitatea managerială. subdiviziunile de producţie şi servicii din entităţile prelucrătoare sunt exemple clasice ale acestui tip de centru de responsabilitate. Munteanu Rodica Pagina 14 . controlului şi gestionării acestora. dar nu poartă răspundere pentru costurile subdiviziunii încredinţate. la anumite intervale de timp. Gestiunea pe centre de profit permite descentralizarea responsabilităţii pentru profit la entităţi mari.  exercitarea controlului asupra activităţii curente a entităţii. în cadrul căruia conducătorul controlează costurile (cheltuielile). funcţiile şi rolul contabilităţii de gestiune Generalizând cele menţionate mai sus. Centrul de costuri reprezintă o subdiviziune structurală separată sau un anumit domeniu de activitate al entităţii în care există posibilitatea de a organiza planificarea. trebuie de evidenţiat diferenţa dintre centrul de profit. Obiectul. La entităţile care activează în condiţiile relaţiilor de piaţă s-a conturat modalitatea de abordare a organizării contabilităţii manageriale pe centre de responsabilitate. asigură informaţia utilă pentru:  determinarea strategiei şi planificarea operaţiunilor viitoare ale entităţii. Centrul de venituri reprezintă un centru de responsabilitate. Componenţa centrelor de costuri este determinată de specificul producţiei şi scopurile gestiunii. în cadrul căruia este determinată responsabilitatea personală a managerului pentru activitatea centrului şi indicatorii controlabili de către el. Avantajele formei divizionare de organizare constau în capacitatea de adaptare la noi produse. sarcinile căreia constă în atragerea clienţilor noi şi creşterea volumului vânzărilor. la rândul lor. Organigrama entităţii structurate pe centre de profit îmbracă de cele mai multe ori forma organizării divizionare.

Dezavantajul:. unde nu se pune cu predilecţie problema costului de producţie.numită concepţia dualistă (autonomă. foarte puţini dintre ei sunt îngrijoraţi de autenticitatea. Avantajul: reducerea volumului de muncă al contabililor. hală. în contabilitatea financiară costurile sunt grupate pe elemente economice. Din cele expuse mai sus. etc. întocmirea declaraţiilor fiscale şi a rapoartelor financiare reprezintă unele dintre direcţiile de bază spre care se orientează contabilii. care în urma unor fuziuni / achiziţii au devenit parte dintr-un conglomerat. pentru cele ale contabilităţii financiare. Un astfel de subsistem este aplicat în ţările cu o reglementare strictă a contabilităţii din partea statului (Franţa. precum şi firme independente. Astfel. care au o structură opusă şi se reflectă „ca într-o oglindă”. unicerculară). b) Concepţia organizării contabilităţii manageriale într-un circuit complet autonom. Subsistemul contabilităţii manageriale organizat în aşa mod constituie. se poate concluziona faptul că în prezent Asist. Cea de-a doua concepţie satisface cerinţele producţiei şi este orientată spre perfecţionarea calculaţiei şi a controlului asupra costurilor. sector. Sistemul de contabilitate existent este orientat. ci doar determinarea rezultatelor economico-financiare pe grupe de mărfuri şi servicii. spre calcularea impozitelor. Diversitatea formelor concrete de organizare a contabilităţii manageriale este determinată de structura organizatorică a entităţii. etc. se confruntă două concepţii de organizare a contabilităţii manageriale: a) Concepţia organizării contabilităţii manageriale într-un sistem conectat. După tipul de conexiune între contabilitatea managerială şi cea financiară în teoria şi practica modernă a contabilităţii manageriale. univ. cheltuielilor şi veniturilor în cazul aplicării Planului de conturi contabile a activităţii economico . Calcularea impozitelor. funcţiile şi rolul contabilităţii de gestiune costurilor şi maximizarea profitului. filialele de bănci şi magazinele dintr-un lanţ de magazine. majorează volumul de muncă contabilă şi. de competenţa administratorilor. de mecanismul de conducere a acesteia. Canada. precum şi de necesităţile acestora în informaţii manageriale.). independent faţă de contabilitatea financiară . Această concepţie poate fi practicată cu succes de către unităţile economice specializate în comerţ şi turism. închisă). lucrări executate şi servicii prestate).financiare a entităţilor din Republica Moldova. România. Dezavantajul: scurgerea informaţiilor considerate confidenţiale. Ea prevede folosirea unor conturi ale contabilităţii manageriale independente de cele ale contabilităţii financiare. veridicitatea rapoartelor financiare ale entităţii şi cât de mult îi ajută informaţiile contabile la luarea celor mai adecvate decizii gestionare. cheltuielile şi veniturile sunt urmărite după natura lor economică. în principal. a cheltuielilor de deservire a departamentului „Contabilitate”. utilizând conturi-perechi cu aceeaşi denumire. Un astfel de subsistem este aplicat la majoritatea entităţilor industriale din SUA. Avantajul: asigură o confidenţialitate maximală a informaţiilor contabile. respectiv. ce este una dintre funcţiile contabilităţii financiare. iar în contabilitatea managerială costurile. cum sunt conturile de cheltuieli şi venituri ale contabilităţii financiare. Centre de investiţii pot fi considerate supermarket-urile. Dar. brigadă) şi obiecte de calculaţie (produse finite. tipuri de produse şi centre de responsabilitate se efectuează prin organizarea corespunzătoare a evidenţei analitice în cadrul conturilor contabilităţii manageriale şi a celei financiare. Belgia. Prima concepţie prevede realizarea unei legături prin combinarea funcţionalităţii conturilor specifice contabilităţii manageriale cu funcţionarea conturilor de control. o bază importantă pentru contabilitatea costurilor. în realitate. integrat cu contabilitatea financiară. Marea Britanie. Obiectul. de asemenea. o dată pentru necesităţile contabilităţii manageriale şi a doua oară. realizându-se un singur circuit informaţional contabil - numită concepţia monistă (integralistă. Gruparea datelor pe tipuri de costuri. producţie. Munteanu Rodica Pagina 15 . datorită faptului că documentele primare se prelucrează dublu. cheltuielile şi veniturile sunt grupate pe centre de costuri (entitate.

Obiectul. Asist. dar şi atunci nu întotdeauna. Institutul Contabililor Manageri (Institute of Management Accountants) a adoptat. Nu este pentru nimeni taină. Practica ne demonstrează. ci faptul că altfel ei nu pot să gândească. o funcţie nouă şi anume „funcţia de contabil gestionar” sau „contabil manager”. integritatea şi obiectivitatea. ştiu foarte bine cum să întocmească declaraţiile fiscale. aptitudinile şi cunoştinţele unui profesionist se pot uza foarte repede. sarcinile stabilite faţă de ei. Acest fapt este motivat prin următoarele: • existenţa unor stereotipuri psihologice. confidenţialitatea. Datorită activităţii profesionale a contabilului manager. el poartă responsabilitate faţă de conducători pentru obiectivitatea rapoartelor contabile a subdiviziunilor. ajută managerii centrelor de responsabilitate la planificarea şi determinarea rezultatelor lucrărilor. în mod oficial. Astfel. adică să pună în prim-plan nevoile interne ale entităţii. la entităţi se desfăşoară perfecţionarea schimbului de informaţie şi a rapoartelor între diferite subdiviziuni. O asemenea situaţie este pe deplin înţeleasă. de exemplu. • existenţa unor stereotipuri în mentalitatea conducătorilor entităţilor referitoare la contabili şi contabilitate. foarte puţini dintre ei deţin cunoştinţe de alt gen. funcţiile şi rolul contabilităţii de gestiune cea mai mare importanţă este acordată contabilităţii financiare şi apoi contabilităţii manageriale. să participe la programe de perfecţionare profesională. pentru a gândi altfel. dar rar şi în mărimi nesemnificative. De asemenea. Dar. Activitatea contabilului manager este baza pentru sporirea eficienţii gestiunii entităţii. De regulă. analiză şi luarea deciziilor. Contabilii care activează azi ştiu foarte bine să se descurce cu legislaţia fiscală şi alte acte normative existente. cu excepţia cazurilor când acest lucru este impus prin lege. control. cum ar fi. însă ea trebuie schimbată din rădăcină. plecând de la premisa potrivit căreia credibilitatea este esenţială pentru profesia contabilă şi impune contabililor să respecte anumite standarde stricte de comportament. care activează astăzi se orientează în primul rând spre întocmirea declaraţiilor fiscale şi a rapoartelor financiare. să creeze ceva nou în munca lor şi să adapteze unele metode evoluate la specificul entităţilor în care activează. în primul rând. Competenţa prevede ca contabilii manageri să fie. de asemenea. În caz contrar. Una dintre problemele majore care trebuie rezolvate în prezent se referă la organizarea şi implementarea contabilităţii manageriale la entităţile autohtone. întărite de practica zi de zi. că directorii generali şi alţi conducători ai entităţii ignoră aproape în totalitate informaţiile contabile sau apelează. utilizarea informaţiilor contabile în procesul de planificare. Lor le este foarte greu să-şi restructureze gândirea. la 1 iunie 1983 un set de standarde de comportament etic pentru contabilii manageri în care se menţionează aşa calităţi etice cum ar fi: competenţa. managerii fac cunoştinţă cu planurile elaborate. în primul rând. precum şi rapoartele financiare. Confidenţialitatea prevede ca informaţiile considerate confidenţiale şi încredinţate contabililor manageri nu trebuie comunicate nici unei persoane din interiorul sau din afara entităţii care nu este autorizată să le obţină. în al doilea rând. mai întâi de toate. Munteanu Rodica Pagina 16 . ei sunt obişnuiţi să i-a decizii de cele mai multe ori după intuiţie sau aşa cum le spune cel de-al „şaselea simţ”. • lipsa abilităţilor şi cunoştinţelor necesare pentru implementarea contabilităţii manageriale. Cu toate acestea. Şi important este nu că aceste obligaţii le sunt întărite. univ. Poate că se consultă doar în unele aspecte fiscale. Astfel. adică să înţeleagă şi să respecte toate legile. competenţi. În vederea soluţionării acestei probleme este necesar de a stabili. contabilii manageri nu trebuie să utilizeze informaţiile confidenţiale direct sau prin intermediul unor terţe persoane în interes personal sau pentru a dăuna entităţii. normele tehnice care se referă la atribuţiile lor. regulamentele. faptul că cea mai mare parte a contabililor. ei nu privesc contabilii ca pe nişte specialişti cu care să se consulte în luarea unor decizii importante.

Asist. Obiectivitatea constă în faptul că contabilul manager este obligat să raporteze informaţii obiective. indiferent de faptul dacă datele acestora au impact pozitiv sau negativ asupra entităţii. El este responsabil pentru toate rapoartele financiare şi nefinanciare furnizate managerilor. cel mai frecvent. sub formă de situaţii de calcule şi rapoarte. Munteanu Rodica Pagina 17 . Trebuie de menţionat că la momentul actual. care trebuie să evite orice conflict de interese efectiv sau potenţial. explozia informaticii şi diversificarea structurilor de tip baze de date orientează organizarea contabilităţii firmei către modelul contabilităţii integrate. care la rândul lor se vor baza pe ele în procesul decizional. rapoartele furnizate de contabilul manager trebuie să fie exacte şi reale. entităţile din Republica Moldova practică o contabilitate integrată. managerii gestionând propria bază de date în funcţie de interesul decizional. În acest caz. univ. funcţiile şi rolul contabilităţii de gestiune Integritatea include imparţialitatea contabilului manager. Obiectul. servicii sau ospitalitate exagerată din partea unor persoane fizice sau juridice. De asemenea. De altfel. informaţiile contabilităţii manageriale sunt preluate. Nu trebuie să accepte cadouri. precum şi relaţiile cu persoanele fizice sau juridice care ar putea genera conflicte.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful