Obiectul, funcţiile şi rolul contabilităţii de gestiune

Capitolul 1. Obiectul, funcţiile şi rolul contabilităţii de
gestiune

Obiectul contabilităţii de gestiune.

Probabil, nu este necesar de demonstrat că informaţia şi cunoştinţele reprezintă cele mai
importante resurse economice ale businessului contemporan. Pentru a gestiona trebuie de
controlat, pentru a controla trebuie de evaluat informaţia economică.
Contabilitatea asigură reprezentarea internă şi externă a unei entităţi cu informaţii din
interiorul şi exteriorul acesteia. Necesitatea unei astfel de reprezentări justifică existenţa în
sistemul informaţional al entităţii a două circuite: unul care redă imaginea entităţii în exterior -
contabilitatea financiară, considerată „faţă externă” a entităţii şi altul care descrie procesele
interne ale entităţii, denumită contabilitatea managerială, considerată „faţă internă” a entităţii.
Din punct de vedere istoric, apariţia contabilităţii manageriale a fost condiţionată de necesitatea
păstrării tainei comerciale. Nu întâmplător cercetătorii contabilităţii, în special R. de Ruver, au
demonstrat că începând cu secolele XIV-XV comercianţii vienezi, pe lângă cărţile contabile întocmite
de servitori, deseori întocmeau cărţi contabile secrete, în care erau reflectate cele mai confidenţiale
informaţii, precum: mişcarea capitalului, mărirea profitului, etc. La sfârşitul sec. XIX şi începutul sec.
XX, când statul şi sindicatele muncitorilor au început activ aşi manifesta interesul faţă de mărimea
profitului întreprinzătorilor şi a cere publicarea rapoartelor financiare, întreprinzătorii, bazându-se pe
ideile lucrătorilor socotitori, au creat procedee metodologice speciale, ceea ce a condus la conturarea a
două tipuri de contabilitate: deschisă - pentru toţi utilizatori şi închisă (secretă) - destinată numai
întreprinzătorului.
Contabilitatea managerială a provenit de la contabilitatea costurilor sau, cum mai este
denumită, contabilitatea de producţie. În literatura economică aceste noţiuni deseori sunt
confundate, ceea ce este incorect. Contabilitatea de producţie, presupune o reflectare clară şi
detaliată a tuturor proceselor legate de producţie la entităţi şi reprezintă doar o parte a sistemului
informaţional al contabilităţii manageriale ce satisface cerinţele utilizatorului, dar nu sistemul
propriu - zis. Aceasta este „baza” contabilităţii manageriale.
În ceea ce priveşte evidenţa costurilor, contabilitatea managerială are tangenţe cu contabilitatea
financiară, diferenţa constă doar în metodele de evidenţă a costurilor. Astfel, în primul caz se ţine
cont de evidenţa analitică, iar în al doilea caz – de evidenţa sintetică.
Contabilitatea managerială pe plan mondial a cunoscut următoarele etape de
evoluţie:
Etapa I - până în anul 1940. În această perioadă lipsea noţiunea „contabilitate
managerială”, aplicându-se termenul „contabilitatea de producţie”, care avea ca
obiectiv – evidenţa costurilor şi calculaţia costului efectiv de producţie după
finisarea procesului tehnologic.
Etapă II - anii 1940 – 1950. Pe lângă calculaţia costului efectiv de producţie o atenţie
sporită se acordă şi evidenţei costurilor în vederea determinării profitului şi
executării controlului. Se utilizau diverse metode de calculaţie şi bugetare: în
această perioadă apare noţiunea „contabilitate de gestiune” sau „contabilitate
managerială”, care se deosebeşte de „contabilitatea de producţie” prin faptul că,
pe lângă calculaţia costului de producţie, se ocupa şi cu bugetarea, controlul,
analiza şi luarea deciziilor.
Etapă III - anii 1950 – 1965. Contabilitatea managerială era orientată la pregătirea
informaţiilor necesare luării deciziilor şi exercitării controlului după o metoda
nouă: evidenţa pe centre de responsabilitate. Este pe larg utilizată metoda
"Direct-cost".
Etapa IV -anii 1965 – 1985. Au fost elaborate şi aplicate proceduri noi privind evidenţa
utilizării resurselor în activitatea entităţii, analiza eficienţei activităţii economice.

Asist. univ. Munteanu Rodica Pagina 1

IASC). Actualmente. parţial. ca urmare. implementată odinioară în condiţiile economiei administrative. Acest an a marcat divizarea oficială a contabilităţii în contabilitatea financiară şi contabilitatea managerială. Un pas important în vederea formării şi dezvoltării contabilităţii manageriale a fost separarea ei de serviciul contabil al entităţii. Etapa V din anul 1985 şi până în prezent. Problemele ce ţin de calculaţie sunt bine cunoscute economiştilor şi constituie o mărturie a experienţei teoretice şi practice.cost” al contabilităţii manageriale evoluate. aplicat pe larg în trecut. cît şi cu lucrările de planificare. deoarece nu a fost asigurată respectarea cerinţelor de bază ale contabilităţii manageriale. în scopul pregătirii şi întocmirii rapoartelor. neîntemeiat a fost neglijat rolul planificării şi. de adaptare a lor în practica entităţilor autohtone. Deşi unele procedee şi metode ale contabilităţii manageriale au fost utilizate în economia administrativă. Contabilul acelor timpuri se ocupa atât cu evidenţa. s-a redus la înregistrarea operaţiunilor economice din activitatea entităţii. aprobată prin Hotărârea guvernului Republicii Moldova Nr. al planului tehnico-financiar al entităţii. În perioada economiei administrative şi planificării centralizate a avut loc separarea treptată din serviciul contabil a secţiei de planificare şi a celei financiare cu transmiterea unei părţi a împuternicirilor aferente contabilităţii manageriale. funcţiile şi rolul contabilităţii de gestiune Apariţia contabilităţii manageriale. acestea nu au condus la rezultatele aşteptate. metodă foarte apropiată de sistemul „standard . odată cu renunţarea la sistemul economiei administrative şi stabilirea relaţiilor de piaţă. În rezultatul acestor schimbări. Autogestiunea internă. bugetarea în contabilitatea managerială se aseamănă mult cu sistemul de elaborare al planului tehnico-financiar al entităţii. poate fi considerată ca prototip al uneia dintre concepţiile contabilităţii manageriale – gestionarea pe centre de responsabilitate. Şi. metoda costului-ţintă. de fapt. deşi. în Republica Moldova se desfăşoară etapa a III-a de dezvoltare a contabilităţii manageriale.2007 contabilitatea managerială se întâlneşte sub denumirea de „contabilitate de gestiune”. cercetarea şi aplicarea a tehnicilor şi metodelor evoluate ale teoriei şi practicii de gestiune. Generalizarea etapelor de evoluţie a contabilităţii manageriale. În Republica Moldova contabilitatea managerială a fost acceptată oficial prin intermediul Concepţiei reformei contabilităţii. univ.1997. în anii '20-'30 ai sec.  studierea. la baza căreia stă informaţia privind calculaţia costurilor. iar entitatea nu a acţionat în calitate de proprietar cointeresat în soluţionarea coordonată a problemelor manageriale. care au adus utilizatorilor succesul în afaceri. În acest act normativ. Ar fi greşit să percepem contabilitatea managerială ca ceva absolut nou în economia naţională. analiza costurilor ascunse. Obiectul. Astfel. ca disciplină economică aparte. 1187 din 24. este legată de recunoaşterea contabilităţii manageriale în anul 1972 de către Comitetul Internaţional de Standardizare Contabilă (International Accounting Standard Comitet . acumulate la aplicarea metodei normative a calculaţiei costului producţiei. Asist.04. cum ar fi: metoda ABC. precum şi experienţa aplicării diferitor metode de planificare. făcându-se încercări timide. Astfel. XX funcţiile contabilităţii manageriale au fost mult mai largi şi mai complexe. activitatea contabilului. precum şi în Legea Contabilităţii nr. În această perioadă se dezvoltă contabilitatea managerială strategică. Munteanu Rodica Pagina 2 . Ulterior. în sfârşit. Are loc perfecţionarea în continuare a tehnicilor şi metodelor contabilităţii manageriale. 113-XVI din 27. în studiile şi cercetările efectuate de către specialiştii din domeniu sunt atinse şi tehnologiile contabilităţii manageriale corespunzătoare etapei 4 şi 5. ca punct de plecare în constituirea contabilităţii manageriale trebuie examinată contabilitatea de producţie.12. evidenţa şi control permite relevarea direcţiilor principale de dezvoltare a contabilităţii manageriale în Republica Moldova:  adaptarea tehnicilor şi metodelor testate şi aplicate în practica internaţională.

care la rândul lor se împart în alte bugete.  bugetarea şi controlul executării bugetelor (1). subiectul contabilităţii manageriale îl constituie activitatea economică a entităţii şi a subdiviziunilor structurale ale acesteia. În aspect general.  pregătirea informaţiei necesare pentru luarea deciziilor (3). Părţile componente ale contabilităţii de gestiune Fiecare din elemente (blocuri). precum şi ca o parte componentă al blocului 2. poate fi subdivizat în alte componente.  calculaţia costului (2). colectarea. funcţiile şi rolul contabilităţii de gestiune Astfel. poate fi formată şi componenţa birourilor contabilităţii manageriale la entitate. Acest proces include măsurarea. metodele şi funcţiile proprii. care. părţile componente ale contabilităţii manageriale pot fi prezentate din următoarele blocuri (figura 1. putem determina subiectul.) se află în afara subiectului contabilităţii manageriale. control şi analiza executării bugetelor în scopul pregătirii rapoartelor interne pentru luarea deciziilor manageriale. Ţinând cont de acestea. operaţiunile de arendă. blocul „Calculaţia costului” cuprinde totalitatea metodelor de calculaţie a costurilor. Blocurile nominalizate pot funcţiona separat. pot fi evidenţiate bugetul operaţional şi financiar. (4). calculaţie. Obiectivele şi funcţiile contabilităţii manageriale formează concepţia acesteia. la rândul său. care fac parte din blocul 1. dar mai des ele au relaţii de reciprocitate.1). scopurile şi obiectele contabilităţii manageriale. metoda „Standard-cost” poate fi considerată ca o continuare şi ca un punct de reper al blocului 1. dar fără ea este dificil de optimizat bugetul vânzărilor şi cel a producţiei. dacă informaţia referitoare la costurile şi cheltuielile constante şi variabile este necesară permanent. Contabilitatea de gestiune reprezintă un domeniu distinct în cadrul contabilităţii care oferă informaţii privind gestiunea internă a entităţii. Particularităţile contabilităţii manageriale examinate mai sus ne permit să formulăm scopurile principale ale acesteia:  acordarea asistenţei informaţionale managerilor la luarea deciziilor operative. Aşadar. Operaţiunile cu caracter exclusiv financiar (operaţiunile cu hârtii de valoare. univ. De exemplu. numite centre de responsabilitate. În corespundere cu structura contabilităţii manageriale. prezentată în figura 1. În afară de această. Astfel. etc.  control intern. În blocul „Bugetarea şi controlul executării bugetelor”. investiţiile în capital social. Munteanu Rodica Pagina 3 . fiecare subsistem al contabilităţii (managerială şi financiară) are scopurile. Contabilitatea managerială Bugetarea şi Calculaţia Pregătirea Control controlul costului informaţiei necesare intern executării (2) pentru luarea (4) bugetelor (1) deciziilor (1) (3) Fig.problema specifică a blocului 3. Analiza rentabilităţii . etc. Obiectul. prelucrarea şi transmiterea informaţiei pentru planificare (bugetare). 1. Asist.1. determină structura contabilităţii manageriale. blocul 2 trebuie să includă şi metoda de calculaţie „Direct-cost”. la rândul său.1.

Tabelul 1. ele cuprind resursele economice de care dispune entitatea. Fiecare din elementele contabilităţii manageriale are o funcţie bine definită. fiind Organizare obligatorie.1 Criteriile de comparare a contabilităţii manageriale şi contabilităţii financiare Criterii de Contabilitatea de Contabilitatea comparare gestiune financiară 1. Gradul de reglementare Nu este reglementată. o parte din activitatea de investiţii. dintre care menţionăm următoarele:  elementele de bază ale metodei contabilităţii (documentare.  planificarea (bugetarea). univ. organizării contabilităţii determinată de cerinţele interne ale Fiind impusă de legislaţie în vigoare entităţii 2. Munteanu Rodica Pagina 4 . statistica.conturi şi dubla înregistrare.  procedeele analizei economice (analiza factorială). programarea extrapolării. evaluare. entitatea îşi Este reglementată la nivel naţional. În acest scop vom caracteriza criteriile de comparare ale acestor subsisteme (tabelul 1. Elementele metodei contabilităţii manageriale sunt destul de variate.). ele permit dezvăluirea mai amplă a subiectului contabilităţii manageriale. planificarea şi pronosticarea eficienţei economice a activităţii entităţii şi a centrelor de responsabilitate ale acesteia. procesele economice (inclusiv relaţiile reciproce dintre subiecţii gestionării). de organizare. Metoda contabilităţii de gestiune cuprinde totalitatea procedeelor şi mijloacelor prin intermediul cărora obiectele contabilităţii manageriale sunt reflectate în sistemul informaţional al entităţii. de producţie.  asigurarea bazei informaţionale necesare pentru formarea preţurilor. Scopul contabilităţii Asigurarea cu informaţii a Întocmirea rapoartelor financiare utilizatorilor interni în scopul pentru utilizatorii externi Asist. doar fiind unite. Cât priveşte obiectele contabilităţii de gestiune.  metodele statisticii (metoda indicilor). Contabilitatea managerială aplică realizările unor astfel de domenii ale ştiinţei şi practicii cum sunt: analiza economică. cum sunt: activitatea de aprovizionare.Obligativitatea Organizare facultativă.). Obiectul. alege de sine stătător metodele şi necesită respectarea obligatorie a principiile de funcţionare principiilor şi normelor general acceptate în contabilitate 3. precum şi rezultatele activităţii atât a entităţii în întregime. însă. metodele economico- matematice.  metodele economico-matematice (programarea liniară. arbore de decizie etc. Obiectele contabilităţii manageriale cuprind astfel de activităţi.etc. controlul. precum şi trăsăturile distinctive ale fiecărui subsistem contabil. financiară şi de desfacere. funcţiile şi rolul contabilităţii de gestiune  controlul.  alegerea celor mai eficiente direcţii de dezvoltare a entităţii. pronosticarea. Contabilitatea de gestiune şi contabilitatea financiară: deosebiri şi asemănări Pentru o prezentare mai clară a esenţei contabilităţii manageriale se impune evidenţierea deosebirilor şi asemănărilor dintre contabilitatea managerială şi cea financiară. cât şi a subdiviziunilor structurale separate. planificarea.1).

etc. conform specificului fiecărei entităţi. Structura de bază a Nu are o ecuaţie fundamentală Se bazează pe ecuaţia bilanţieră contabilităţii fundamentală: Active = capital propriu + datorii 8. Obiectul. creează posibilitatea controlului responsabilităţilor. indiferent de forma de proprietate şi forma de organizare. Publicitatea Informaţii confidenţiale Informaţii publice pentru utilizatori informaţiilor 15. Sistemul contabil Nu este limitată de sistemul dublei Sistemul dublei înregistrări utilizat înregistrări. Restricţiile informaţiei Aplică date „istorice” şi cele Aplică date „istorice” (timpul după timp previzionale. Inspectoratul Fiscal. toate entităţile. Gradul de reglementare În procesul de organizare şi funcţionare a contabilităţii financiare trebuie respectate. Datorită acestui fapt. anual prezentării rapoartelor de gestiune – mai des săptămânal. trebuie să se respecte condiţia. potrivit căreia efectul economic din utilizarea informaţiei trebuie să fie mai mare decât costurile suportate pentru culegerea şi prelucrarea acesteia. ea fiind determinată de obiectivele şi sarcinile care stau în faţa entităţii. alte acte emise de organele competente (Ministerul Finanţelor. natural – convenţional. Prin legislaţie se stabilesc cerinţe faţă de rapoartele financiare care trebuie prezentate organelor respective. Ţinerea contabilităţii manageriale nu este obligatorie. Obiectul evidenţei şi Subdiviziunile. ea este veridică în mod suficient.). Clasificarea costurilor Pe articole de calculaţie Pe elemente economice 7. precum şi de nivelul pregătirii profesionale a conducerii acesteia. Munteanu Rodica Pagina 5 . pot fi confirmate de auditori. centrele de Entitatea în ansamblu analizei responsabilitate din structura organizatorică a entităţii 6. indiferent de faptul dacă conducerea entităţii consideră aceste rapoarte utile sau nu. norme metodologice. Conducerea unei întreprinderi mici. poate renunţa la organizarea contabilităţii manageriale. Standardele Naţionale de Contabilitate. Periodicitatea determinată de sarcinile sistemului Semestrial. sunt obligate să ţină contabilitatea financiară. Etaloane de evidenţă Orice etalon de evidenţă potrivit: Numai etalonul valoric utilizate valoric. instrucţiuni. natural. Utilizatorii externi trebuie să fie convinşi că documentele contabile sunt întocmite în conformitate cu regulile unice de ţinere a contabilităţii. Totuşi. în mod obligatoriu. un caracter subiectiv rapoartele financiare destinate utilizatorilor externi. pentru o perioadă concretă în concretă din trecut şi pentru o perioadă trecut concretă din viitor 10. univ. poate fi folosit orice sistem potrivit 9. uneori. în caz de necesitate. Asist. decadal. Termenele prezentării Pe parcursul perioadei de gestiune După expirarea perioadei de rapoartelor gestiune 14. în mod obligatoriu. de muncă 12. iar rapoartele financiare. care. pentru o perioadă trecut). altfel ar deveni inoperant. Gradul de exactitate a Multe evaluări aproximative pot Abateri nesemnificative în informaţiei avea. de exemplu. principiile general acceptate şi normele stabilite prin Legea contabilităţii. Gradul de Răspundere disciplinară Răspundere administrativă şi penală responsabilitate Obligativitatea organizării contabilităţii Conform Legii contabilităţii. Adoptarea celui mai adecvat sistem al contabilităţii manageriale. funcţiile şi rolul contabilităţii de gestiune planificării şi gestionării 4. Utilizatorii informaţiei Utilizatorii interni: managerii de Utilizatorii externi şi utilizatorii diferite niveluri de gestiune a entităţii interni 5. caracter obiectiv 11. lunar 13.

univ. fără să ţină cont de cerinţele impuse prin regulile juridice sau fiscale. Orice sistem al contabilităţii manageriale operează cu Asist. Aceasta se explică prin faptul că organizarea contabilităţii de producţie. conducătorii subdiviziunilor. luarea celei mai argumentate decizii economice şi determinarea strategiei corespunzătoare a entităţii pe piaţă. Prin element economic se subînţelege consumul omogen necesar pentru fabricarea producţiei. Scopul contabilităţii manageriale este continuu. structura informaţiei depinde de cerinţele utilizatorilor acesteia. organele administrative şi fiscale. utilizatorilor externi. cît şi celor interni. centrelor de responsabilitate etc. contabilii. creditorii). Scopul contabilităţii Scopul contabilităţii financiare constă în prezentarea datelor necesare pentru întocmirea rapoartelor financiare destinate. reprezintă politica entităţii în domeniul gestiunii costurilor. sunt numai utilizatorii interni. dacă rapoartele financiare sunt întocmite şi prezentate conform destinaţiei. Scopul contabilităţii manageriale constă în asigurarea managerilor cu informaţii necesare în procesul planificării.) Conducătorii entităţii poartă răspundere pentru pregătirea rapoartelor financiare. Aici se aplică un singur criteriu . dar folosesc aceste informaţii în măsură limitată. Structura de bază a contabilităţii Contabilitatea financiară se bazează pe egalitatea bilanţieră fundamentală: Active = Capital propriu + Datorii. bursele mobiliare. Utilizatorii informaţiei Utilizatorii ai informaţiei contabilităţii financiare sunt persoane fizice şi juridice care se află în anumite relaţii cu entitatea. spre deosebire de cea financiară. sindicatele. ca element al contabilităţii manageriale. permanent şi pentru o perioadă scurtă de timp. gestiunii şi controlului. Scopul se consideră atins. Utilizatorii informaţiei contabilităţii manageriale. dacă sistemul contabilităţii manageriale creat la entitate permite: asigurarea unei activităţi mai efective a acesteia. Scopurile sunt considerate realizate. servicii). Acest tip de clasificare permite de a răspunde la întrebarea: pentru ce scopuri au fost consumate resursele şi unde? Componenţa articolelor de calculaţie este stabilită de către entitate de sine stătător. Clasificarea costurilor În contabilitatea financiară costurile sunt clasificate pe elemente economice. funcţiile şi rolul contabilităţii de gestiune Contabilitatea managerială utilizează metode adoptate de entitate şi bazate pe criterii economice şi manageriale. Informaţia contabilităţii manageriale permite stabilirea rentabilităţii diferitor tipuri de produse (lucrări. Obiectul evidenţei şi analizei Contabilitatea financiară trebuie să prezinte informaţii privind entitatea în ansamblu. acţionarii. Această clasificare asigură răspunsul la întrebarea: care este mărimea unui tip de consum la nivelul entităţii în cursul perioadei de gestiune (indiferent unde ele au apărut şi în ce scopuri au fost efectuate)? În contabilitatea managerială costurile sunt grupate pe centre de costuri din punct de vedere al articolelor de calculaţie. În baza datelor contabilităţii financiare poate fi calculat rezultatul activităţii întregii entităţi. cum ar fi: managerii. presa etc. adică politica „internă”. Ca urmare a diferenţierii în gruparea costurilor în contabilitatea financiară şi cea managerială informaţia privind mărimea profitului se acumulează în mod diferit.  interes financiar indirect (furnizorii. Munteanu Rodica Pagina 6 . această informaţie fiind prezentată în „Raportul de profit şi pierdere”. În contabilitatea managerială nu există o asemenea egalitate unică. clienţii. În contabilitatea managerială o atenţie deosebită se acordă subdiviziunilor separate. analiştii. Consiliul de directori sau alt organ de conducere superior. Utilizatorii externi ai acestei informaţii pot avea:  interes financiar direct faţă de această entitate (investitorii.utilitatea informaţiei pentru luarea deciziilor manageriale. auditorii. tipurilor de activităţi. în mare măsură. Obiectul.

funcţiile şi rolul contabilităţii de gestiune următoarele categorii: active. cât şi la cerere. Administraţia entităţii de sine stătător determină conţinutul. Exactitatea informaţiei Informaţiile contabilităţii financiare sunt exacte. contabilitatea financiară ne informează despre trecut şi ceea ce s-a întâmplat. Majoritatea informaţiilor contabilităţii manageriale reprezintă un secret comercial. în mare măsură vizează perioadele viitoare. iar pentru evidenţa timpului de lucru se folosesc unităţile de muncă. Etaloane de evidenţă Contabilitatea financiară îşi ţine evidenţa în moneda naţională – lei moldoveneşti. natural-convenţionale (cai-putere. maşini-ore. Tot în lei sunt reflectate operaţiunile economice în conturi contabile şi întocmite rapoartele financiare. tone. după natura lor. Obiectul. Divulgarea acestor informaţii Asist. Munteanu Rodica Pagina 7 . iar în unele cazuri şi semestriale. venituri. Publicitatea informaţiilor Informaţiile contabilităţii financiare sunt accesibile tuturor categoriilor de utilizatori prin publicarea lor sub forma rapoartelor financiare. cuprind informaţii care impun luarea unor măsuri urgente. metri. fiind preluate din documente primare întocmite. În general. întrucât reflectă tactica şi strategia entităţii în condiţiile economiei de piaţă. costuri şi aplică setul propriu de structuri de bază. Altfel spus. îmbinând planificarea şi luarea deciziilor. Restricţiile informaţiei după timp Contabilitatea financiară reflectă operaţiile economice care au avut loc în cadrul entităţii. Principiul de bază este oportunitatea şi economicitatea acestora. documentarea şi inventarierea. litri. Contabilitatea managerială. Contabilitatea managerială operează cu etaloane de evidenţă valorice şi nevalorice – în dependenţă de utilitatea lor. de obicei. deoarece luarea multor decizii nu poate fi amânată până la furnizarea informaţiilor complete. cheltuieli. deoarece ele se înregistrează în contabilitate numai după săvârşirea operaţiunilor economice.). Datorită acestui fapt. săptămânal. în mod obligatoriu. Termenele prezentării rapoartelor În contabilitatea financiară rapoartele financiare anuale se prezintă utilizatorilor externi până la data de 31 martie a anului ce urmează după perioada de gestiune. iar contabilitatea managerială – „cum trebuie să fie” la entitate. Sistemul contabil utilizat Contabilitatea financiară. Concomitent cu informaţiile „istorice” în sistemul contabilităţii manageriale se includ evaluările şi planurile de perspectivă – pronosticurile. trimestrial. La înregistrarea informaţiilor nu se respectă în mod obligatoriu principiul dublei înregistrări.). din această cauză informaţiile au un caracter probabil şi subiectiv. ca om-ore. etc. contabilitatea financiară arată „cum a fost”. etc. Periodicitatea prezentării rapoartelor Entităţile din Republica Moldova sunt obligate să întocmească şi să prezinte rapoarte financiare anuale. univ. iar contabilitatea managerială . Rapoartele contabilităţii manageriale. datele contabilităţii financiare. motiv pentru care ele se întocmesc şi se prezintă utilizatorilor în decurs de câteva zile după expirarea lunii de gestiune sau la începutul următoarei zile. termenele şi periodicitatea prezentării rapoartelor interne. trebuie să se bazeze pe procedeele contabile. capătă un caracter „istoric”. Deseori sunt utilizate unităţi de măsură naturale (bucăţi. Contabilitatea managerială solicită prezentarea operativă a datelor. etc. În contabilitatea managerială rapoartele se întocmesc atât periodic – zilnic. Argumentul care justifică aplicarea acestor structuri este utilitatea informaţiei furnizate. borcane – convenţionale. lunar.despre viitor şi ceea ce o să se întâmple. cum ar fi: dubla înregistrare. Contabilitatea managerială nu întotdeauna utilizează astfel de procedee. important este – utilitatea şi comoditatea utilizării acestora.

univ. Obiectul. Gradul de responsabilitate Pentru ţinerea incorectă a contabilităţii financiare. este responsabil managerul. lucrărilor executate). Funcţiile şi rolul contabilităţiide gestiune Cunoaşterea esenţei contabilităţii manageriale şi a subiectului acesteia permite formularea funcţiilor contabilităţii manageriale. pentru deciziile pe care administraţia entităţii le consideră incorecte. Prin urmare. etc. Dar trebuie de menţionat.  informaţiile ambelor subsisteme de contabilitate sunt utilizate în procesul luării deciziilor. nu sunt întocmite în conformitate cu anumite norme şi reguli şi nu sunt destinate cercului larg de utilizatori.  în baza costului efectiv al produselor fabricate (serviciilor prestate. cât şi penală. conducătorii entităţilor poartă atât răspundere administrativă. se determină valoarea de bilanţ a produselor finite vândute (serviciilor prestate. după cum s-a menţionat mai sus. 2. lucrărilor executate) în contabilitatea financiară. Trăsăturile comune caracteristice pentru contabilitatea financiară şi cea managerială denotă integritatea sistemului informaţional al entităţii. controlul şi analiza. în cadrul căruia contabilitatea managerială constituie elementul de legătură între sistemul contabil şi procesul managerial. funcţia previzională. acumularea informaţiilor primare trebuie efectuată în conformitate cu cerinţele ambelor subsisteme ale contabilităţii. prezentate mai sus. dar şi pentru întocmirea documentelor financiare.  procedeele contabilităţii financiare se utilizează şi în contabilitatea managerială. Indiferent de trăsăturile distinctive. datele privind elementele contabile reflectate în contabilitatea financiară (materia primă şi materialele. utilizate de către conducătorii de diferit nivel pentru planificare (bugetare). De aceea. Rapoartele în contabilitatea managerială. pentru a evita dublarea culegerii a informaţiilor primare. 4. De exemplu. iar datele contabilităţii manageriale sunt utilizate de către manageri pentru soluţionarea unui cerc larg de probleme legate de gestiunea entităţii. 3. motiv pentru care sunt considerate confidenţiale. luarea deciziilor manageriale. De exemplu. însă din diferite puncte de vedere. datele contabilităţii financiare sunt utilizate de către investitori pentru a evalua potenţialul şi perspectivele entităţii. uzura. Aceasta se datorează faptului că majoritatea elementelor contabilităţii financiare se regăsesc şi în contabilitatea managerială:  în ambele subsisteme de contabilitate sunt examinate unele şi aceleaşi operaţiuni economice. asigurarea bazei informaţionale. calculat în contabilitatea managerială. prelucrarea şi transmiterea informaţiei financiare şi nonfinanciare. Munteanu Rodica Pagina 8 . contabilitatea financiară şi contabilitatea managerială au şi unele trăsături comune. controlul activităţii subdiviziunilor încredinţate lor şi evaluarea Asist.) se utilizează în acelaşi timp şi în contabilitatea managerială. ajungându-se uneori până la privaţiunea de libertate a acestora. că pedeapsa disciplinară se aplică managerilor pentru anumite încălcări şi nu pentru denaturarea datelor contabilităţii manageriale. funcţiile şi rolul contabilităţii de gestiune ar putea să imprime concurenţei pe piaţă un caracter necinstit. Asigurarea bazei informaţionale presupune colectarea. Principalele dintre acestea sunt: 1. raţionalitatea investirii. Organele fiscale aplică amenzi pentru încălcarea regulilor stabilite privind ţinerea contabilităţii financiare. retribuirea muncii.  informaţia operativă se utilizează nu numai în contabilitatea managerială.

univ. Concepţia bugetării în acest sens presupune întocmirea unui plan pe termen scurt în care relaţiile reciproce dintre operaţiuni separate sunt coordonate la toate nivelurile manageriale ale entităţii în ansamblu. fiind controlate pe întreaga perioadă de planificare. Planificarea (bugetarea) asigură stabilirea ordinii de acţionare în viitor. în scopul determinării abaterilor şi corectării acestora. lună. dacă ele nu au perspectivă de realizare. O astfel de corelare poate să se manifeste prin aducerea rezultatelor efective în concordanţă cu cele planificate sau. corespunderea lor cu sarcinile propuse. funcţiile şi rolul contabilităţii de gestiune rezultatelor obţinute. La toate etapele acestui proces contabilul implicat în contabilitatea managerială trebuie să-şi imagineze clar alternativele financiare disponibile. Controlul planurilor se realizează din două etape independente:  transformarea strategiilor definite în sarcini planificate. Divergenţele (permisiunile) trebuie formulate clar şi exact. Elementele controlului de gestiune Unul din cele mai slabe elemente în sistemul manageriale este controlul divergenţilor. Datele contabile ale perioadelor precedente servesc drept bază pentru planificare. Controlul de gestiune Controlul Controlul Controlul Controlul Controlul divergenţilor scopurilor planurilor activităţii utilizării obţinute activităţii (bugetelor) curente resurselor Fig. La prima etapă. invers. Întocmirea bugetului constă în determinarea indicatorilor tehnico . perioada optimă de efectuare. însemnătatea unor etape de planificare.2. Controlul scopurilor activităţii constă în controlul metodelor de atingere a scopurilor şi modificarea strategiilor. semestru. Munteanu Rodica Pagina 9 . de a depista problemele potenţiale. Sub aspect structural controlul de gestiune are la bază cinci elemente principale prezentate în figura 1. Dacă ele nu s-au confirmat. orientate spre asigurarea utilizării eficiente a tuturor tipurilor de resurse. Controlul oferă posibilitatea de a prognoza. Controlul şi analiza presupune compararea rezultatelor efective cu cele planificate. controlului este supusă justeţea planurilor întocmite. an. la elaborarea căruia ia parte şi contabilul – manager. de a lua măsuri ce ţin de modificarea scopurilor şi obligaţiilor în vederea evitării pierderilor în viitor. suficienţa.2. dacă planul pe termen lung va fi realizat. simplitatea formei şi percepţiei. Un instrument important al planificării îl constituie bugetul. În procesul bugetării o atenţie deosebită se acordă stabilirii normelor şi normativelor optime. Obiectul. dacă se constată că ele nu mai pot fi realizate.economici planificaţi pentru entitate şi subdiviziunile ei pentru o perioadă curentă: decadă. 1. iar datele evidenţei curente . atunci este necesar de introdus modificări în bugete şi devize.drept mijloc de control asupra îndeplinirii indicatorilor de plan şi bază pentru corectarea sarcinilor de plan.  controlul abaterilor efective de la sarcinile planificate. Funcţia previzională reprezintă un proces ciclic continuu orientat spre aducerea posibilităţilor entităţii în concordanţă cu condiţiile pieţei. La unele întreprinderi sunt elaborate Asist. care nu este cuprinsă în controlul scopurilor şi resurselor. prin modificarea planurilor. Această informaţie se deosebeşte prin permanenţa sa. oportunitatea. Controlul activităţii curente este asigurat de importanţa privind activitatea curentă.

 întocmirea rapoartelor interne şi externe.  decizii manageriale curente (operative). evidenţa tendinţelor în dezvoltarea acestor centre. Controlul efectuat prin „metoda eliminării” este considerat cel mai eficient. colectarea. precum şi acumularea şi gruparea acestora se bazează pe informaţia pregătită pentru managerii diferitor niveluri de gestiune. funcţiile şi rolul contabilităţii de gestiune „normativele lucrului efectiv” acestea fiind controlate prin „metoda eliminării” abaterilor de la normative. se împart în:  decizii manageriale pe termen lung.  pregătirea informaţiei centralizate şi efectuarea calculelor în evidenţa analitică şi sintetică. deciziile manageriale depind de capacitatea entităţii de a previziona ritmul creşterii diferitor indicatori economico . Asist. Informaţia contabilităţii manageriale se formează în procesul de supraveghere neîntreruptă a situaţiei obiectelor gestionate şi de totalizare a datelor corespunzătoare.financiari. colectarea. înregistrarea şi transmiterea datelor primare pentru gestionarea operativă. înregistrarea şi transmiterea datelor primare. Controlul utilizării resurselor prevede întocmirea devizelor utilizării resurselor şi evidenţa utilizării efective a acestora. Alegerea strategiei determină perspectiva dezvoltării entităţii şi. în baza rezultatelor obţinute. În dependenţă de perioadă pentru care sunt luate deciziile manageriale. Munteanu Rodica Pagina 10 . Obiectul. etc. reflectate în rapoartele operative. sunt în prerogativa managerilor la nivelul inferior. ceea ce presupune selectarea unor acţiuni din câteva alternative speciale. scăderea producerii. Prin conţinutul său. Astfel. Sistemul informaţional contabil cuprinde:  măsurarea.  acumularea şi gruparea datelor primare după fluxuri şi alte criterii. din aceste considerente. Măsurarea. reprezintă o parte componentă a informaţiei economice. De aceea adoptarea deciziilor strategice trebuie să fie o prerogativă a managerilor superiori. O altă funcţie a contabilităţii manageriale este luarea deciziilor manageriale. aceasta informaţie este destul de variată şi într-o mare măsură se foloseşte în formă iniţială fără a se recurge la o selectare şi grupare suplimentară. a neajunsurilor şi aspectelor pozitive în activitatea lor. (strategice). Rolul contabilităţii de gestiune constă în organizarea asigurării informaţionale a procesului managerial pentru luarea deciziilor privind aprecierea activităţii centrelor de responsabilitate.) Deciziile manageriale pe termen lung au o influenţă majoră asupra perspectivelor entităţii şi. Aceasta îi permite conducătorului să-şi concentreze atenţia asupra proceselor negative şi să depisteze problemele care necesită soluţionare. Informaţia pregătită pentru managerii diferitor niveluri de gestiune diferă de informaţia destinată utilizatorilor externi. Luarea deciziilor manageriale curente se bazează pe situaţia economică curentă şi evaluarea utilizării resurselor materiale. univ. prin controlul efectuat managerii stabilesc dacă resursele sunt obţinute şi utilizate cu eficienţă şi eficacitate. afluxul mijloacelor băneşti pentru fiecare variantă alternativă etc. posibilitatea de a-şi menţine piaţa. umane şi financiare de care dispune entitatea la momentul dat. exactitatea informaţiei privind posibilităţile entităţii şi mediul ei economic este foarte semnificativă. Concomitent cu deciziile strategice (pe termen lung) administraţia entităţii ia decizii manageriale care nu atrag resursele pe o perioadă îndelungată. în diferită conjunctură economică (ritmul înalt al inflaţiei. Astfel. se i-au decizii de a sancţiona activitatea nefavorabilă şi de a stimula rezultatele pozitive. intensificarea concurenţei. de obicei. Astfel de decizii se consideră curente sau operative şi. ca urmare.

apartenenţa ramurală. deoarece pe lângă datele reale. în afară de informaţia indicată.) şi de particularităţile funcţionării subdiviziunilor concrete. desenele tehnice. Componenţa informaţiei normative este determinată de tipul producţiei. cum este informaţia tehnică. elaborate în baza datelor contabilităţii financiare şi orientate spre utilizatorii externi ai informaţiei. datele privind produsele similare autohtone şi străine. funcţiile şi rolul contabilităţii de gestiune Pentru pronosticarea şi alegerea variantei optime de decizie. în formă naturală sau cantitativ convenţională. Obiectul. în primul rând. specificaţiile.) care determină nivelul tehnic şi tehnologic al producţiei. conţin un complex întreg de date despre activitatea entităţii în general şi a subdiviziunilor acesteia. reflectă echilibrul lor şi permite pronosticarea situaţiei viitoare. documentate sunt utilizate şi evaluările. Informaţia de plan conţine date necesare pentru alegerea acţiunilor care pot fi realizate în viitor. Informaţia normativă reprezintă veriga de legătură între tipurile principale ale informaţiei economice. aprobarea etc. Este vorba despre informaţia contabilităţii manageriale care se subdivizează în: normativă şi de plan. structura organizatorică a unităţii economice. etc. La etapa aprobării bugetelor şi exercitării controlului asupra executării lor informaţia de plan se caracterizează prin precizare. diviziunea muncii în cadrul producţiei. De regulă. deoarece în formă finită ele lipsesc în sistemul datelor contabile. O particularitate distinctivă a bugetării la etapa finală a întregului sistem de planificare constă în faptul că ea îmbină elaborarea detaliată a planului cu normativele economice ale entităţii. cerinţele specifice înaintate faţă de rapoartele interne pot fi următoarele: Asist.organizatorice. rapoartele manageriale sunt destinate utilizatorilor interni ai informaţiei. Munteanu Rodica Pagina 11 . Cerinţele înaintate rapoartelor interne trebuie formulate de managerii centrelor de responsabilitate şi personalul administrativ cointeresat de aceasta. etc. La etapa întocmirii preliminare a bugetelor se foloseşte un astfel de element al sistemului informaţional. tehnologia şi organizarea producţiei. utilizează informaţia exprimată valoric. Astfel. detaliere şi concretizare a indicatorilor bugetelor pentru perioade scurte de timp (de la o lună până la o oră) pe entitate în ansamblu. Informaţia tehnică este obţinută din elaborările de perspectivă ale tehnologiilor şi proiectanţilor. Rapoartele manageriale nu au o structură bine determinată. personalului entităţii. univ. Ea cuprinde datele din documentaţia tehnică şi tehnologică (paşapoartele maşinilor şi utilajului. metoda de evidenţă a costurilor. în al doilea rând. forma de proprietate. sunt necesare şi date care se obţin prin intermediul observaţiilor speciale. Spre deosebire de rapoartele financiare. nomenclatorul şi complexitatea articolelor produse. ca etapă finală a procesului managerial. tehnologia şi organizarea producţiei. mărimea unităţii economice.juridică. rezultatele activităţilor tehnico . brevete. poate fi utilizată şi informaţia necantitativă (rezultatele sondajelor sociologice). cronometrării sau calculelor suplimentare. Conţinutul de bază al informaţiei de acest tip este determinat de etapele întocmirii bugetului: întocmirea preliminară. Rapoartele interne. concordarea. nivelul de dezvoltare a relaţiilor economice interne. Principiile organizării activităţii de administrare a rapoartelor interne sunt determinate de specificul activităţii unităţii economice (forma organizatorico . alegerii metodelor de evidenţă a costurilor şi de calculaţie a costului producţiei. managerilor tuturor nivelurilor ierarhice ale entităţii şi. planurile de viitor – pronosticurile. în subdiviziuni separate şi locuri de muncă. De asemenea. Principiul justificării documentare a informaţiei în contabilitatea managerială poate fi ignorat. modul întocmirii şi prezentării rapoartelor manageriale nu este reglementat şi constituie o chestiune internă a entităţii. calitatea producţiei. De aceea faţă de rapoartele contabilităţii manageriale sunt înaintate alte cerinţe. Aceste criterii stau la baza bugetării. Din această cauză informaţiile din contabilitatea managerială pot avea un caracter probabil şi subiectiv.

semestru.  claritatea. Rapoarte interne rapoarte centralizatoare După conţinutul Conform nivelului După volumul rapoarte general- general-complexe centralizatoare informaţiei de gestiune informaţiei generalizatoare operative tematice analitice curente situaţii Fig. Rapoarte analitice se întocmesc numai la cerinţa managerilor şi conţin informaţii care dezvăluie cauzele şi rezultatele aferente unor aspecte nedorite ale activităţii (cauzele care influenţează supraconsumul resurselor. rapoartele interne ale contabilităţii manageriale se împart în:  general-complexe. . pierderi din rebut. Să analizăm mai amănunţit fiecare tip de rapoarte interne după anumite criterii de clasificare (figura 1. Munteanu Rodica Pagina 12 . Rapoarte interne pot fi anuale. etc. etc. zilnice sau în cazul apariţiei divergenţilor. .generalizatoare. lunare. Obiectul. graficul fabricării producţiei. 1.  periodicitatea prezentării rapoartelor interne. Asist. Unul din principiile întocmirii rapoartelor interne este şi principiul „ierarhic”.  tematice. univ. pentru o lună. an şi conţin informaţii despre îndeplinirea planului şi utilizarea resurselor pentru perioada indicată.3).  corespunderea cu principiul „gestiunea prin devieri”.). dacă în baza lor nu este posibilă luarea deciziilor manageriale. de obicei.  analitice.curente. Rapoartele tematice se întocmesc pe măsura apariţiei abaterilor la cei mai principali indicatori (volumul vânzărilor.). adică rapoartele contabilităţii manageriale trebuie să conţină informaţia (unde este posibil) despre abaterile indicatorilor efectivi de la cei planificaţi. rapoartele manageriale se împart în: . conform nivelului de gestiune. constatarea cauzelor modificării rentabilităţii. Nu este necesar de mărit frecvenţa prezentării rapoartelor. funcţiile şi rolul contabilităţii de gestiune  structura relativ stabilă a rapoartelor. trimestriale. Rapoartele general-complexe se întocmesc. trimestru.3 Clasificarea rapoartelor interne După conţinutul informaţiei pe care le conţin. Astfel.operative.

univ. iar informaţia aferentă analizei economice constituie 40- 50%. se împart în tabelare. Cum s-a mai menţionat. Forma textuală de prezentare a informaţiei se utilizează în cazul când informaţia cifrică e neînsemnată. Rapoartele interne. Această formă de prezentare a rapoartelor este destinată controlului utilizării efective a resurselor de către centrele de responsabilitate şi centrele de costuri.contabile. această formă deseori se utilizează ca supliment la rapoartele sub formă grafică şi tabelară. Ca regulă.rapoarte centralizatoare. După volumul informaţiei. Aceste rapoarte se întocmesc zilnic şi lunar. menţionăm. se anexează notă explicativă. Munteanu Rodica Pagina 13 . secţiei financiare. Informaţia financiar . Obiectul. precum şi abaterile dintre ele.situaţii. Forma grafică ca şi cea tabelară e uşor de perceput vizual. . fapt ce permite depistarea responsabililor pentru efectuarea cheltuielilor suplimentare. trebuie reflectate numai pentru costuri şi cheltuieli asupra cărora managerul centrului de responsabilitate poate să exercite vre-o influenţă. grafice şi textuale. În baza întocmirii rapoartelor interne la diferite nivele manageriale. dar e necesar amănunţit de explicat interconexiunea şi importanţa informaţiei prezentate. dar în acelaşi timp nu trebuie să fie supraîncărcată cu informaţia cifrică. Pentru dezvăluirea informaţiei aferente indicatorilor principali.contabilă constituie 20-30% din sistemului informaţional al contabilităţii manageriale. centru de investiţii). secţiei desfacere. furnizate de subdiviziunile structurale şi transferarea lor în rapoarte finale.  la nivelul superior (strategic) are loc generalizarea tuturor informaţiilor sintetizate. Forma tabelară este considerată o formă tradiţională de întocmire a rapoartelor.  la următoarele niveluri are loc integrarea şi pregătirea informaţiilor centralizatoare în rapoarte curente la nivelul secţiilor funcţionale manageriale ale entităţii (centru de profit. rapoartele interne se împart în: . subdiviziunilor de producţie. stă principiul „costurilor controlabile”. Asist. Aceste rapoarte se întocmesc cu o periodicitate de la o lună la trimestru (semestru). care presupune că în raportul subdiviziunii entităţii datele planificate şi efective. Rapoarte general-centralizatoare cuprind informaţia aferentă activităţii întregii întreprinderi. În baza datelor evidenţei primare. . Pentru comparare.) care conţin informaţia detaliată necesară pentru luarea deciziilor curente. că în contabilitatea financiară raportul este altul: 50-60% din totalul informaţiei îi revine informaţiei financiar .rapoarte general-centralizatoare. se întocmesc rapoarte operative (situaţii) ale subdiviziunilor entităţii (secţiei de aprovizionare. deoarece îngreunează însuşirea informaţiei prezentate. Relaţii reciproce existente pot fi urmărite în modul următor:  la nivelul zero apare informaţia contabilă în documentele primare şi rapoartele de producţie. funcţiile şi rolul contabilităţii de gestiune Acest principiu presupune micşorarea detalierii rapoartelor interne pe măsura creşterii rangului managerului la care ele sunt prezentate. informaţia contabilităţii manageriale poartă un caracter confidenţial şi necesită protecţie. informaţia de gestiune formează indicatorii rapoartelor interne astfel. Situaţii cuprind informaţia aferentă activităţii unor subdiviziuni concrete.  la primul nivel. iar analizei economice îi revine 70-80%. Rapoarte centralizatoare se întocmesc pentru o lună sau o altă perioadă şi generalizează informaţia despre indicatorii care sunt controlaţi de centrul de responsabilitate respectiv. depozitelor. denumit şi operativ. etc. conform formei de prezentare. încât aceştia devin un sistem de comunicaţii în interiorul entităţii. de obicei la această formă.

Organizarea contabilităţii de gestiune Contabilitatea managerială constituie elementul de legătură între sistemul contabil şi procesul managerial. Principiile întocmirii. dar nu poartă răspundere pentru costurile subdiviziunii încredinţate. centrul de costuri şi centru de investiţii. şi urmăreşte eficienţa investiţiilor. Centrul de costuri reprezintă o subdiviziune structurală separată sau un anumit domeniu de activitate al entităţii în care există posibilitatea de a organiza planificarea. Acestea sunt tocmai centrele de profit. subdiviziunile de producţie şi servicii din entităţile prelucrătoare sunt exemple clasice ale acestui tip de centru de responsabilitate. tipurile şi formele rapoartelor trebuie să fie elaborate de entitate în dependenţă de particularităţile activităţii ei şi funcţiile îndeplinite de anumite subdiviziuni în sistemul gestiunii. ci după domenii de afaceri. Ca exemplu al centrului de venituri poate servi secţia de marketing. Fabrici întregi (filiale de producţie). Munteanu Rodica Pagina 14 . În general. univ. Centrul de profit reprezintă o varietate a centrelor de responsabilitate. considerate drept centre de cost. managerul căruia este responsabil de obţinerea veniturilor. putem conchide că contabilitatea managerială. Astfel. fiind constituite dintr-o mulţime de alte centre de costuri mai mici (sector. controlului şi gestionării acestora. Gestiunea pe centre de profit permite descentralizarea responsabilităţii pentru profit la entităţi mari. iar profitul – diferenţa dintre venit şi cheltuieli. noi clienţi sau noi pieţe de desfacere. în care venitul este o expresie bănească a producţiei fabricate. Centrul de venituri reprezintă un centru de responsabilitate. Centrul de investiţii reprezintă un centru de responsabilitate. Astfel.  luarea deciziilor manageriale. respectiv centrele de costuri.  evaluarea eficienţei activităţii. Avantajele formei divizionare de organizare constau în capacitatea de adaptare la noi produse. Centrul de responsabilitate reprezintă un domeniu (sector) de activitate al entităţii. Componenţa centrelor de costuri este determinată de specificul producţiei şi scopurile gestiunii. a informaţiilor relevante care să le ajută conducerea unei entităţi în luarea deciziilor şi soluţionarea problemelor cu care se confruntă. Obiectul. În timp ce centrele de cost sunt responsabile numai de încadrarea în costuri.  optimizarea utilizării resurselor.  exercitarea controlului asupra activităţii curente a entităţii. în cadrul căruia conducătorul controlează costurile (cheltuielile). brigadă). la rândul lor. asigură informaţia utilă pentru:  determinarea strategiei şi planificarea operaţiunilor viitoare ale entităţii. veniturile. trebuie de evidenţiat diferenţa dintre centrul de profit. după cum investiţiile fac legătura intre minimizarea Asist. funcţiile şi rolul contabilităţii de gestiune Generalizând cele menţionate mai sus. bugetarea şi contabilitatea costurilor în scopul supravegherii. cheltuielile – o expresie bănească a resurselor utilizate. centrele de profit au responsabilitate asupra profitului. La entităţile care activează în condiţiile relaţiilor de piaţă s-a conturat modalitatea de abordare a organizării contabilităţii manageriale pe centre de responsabilitate. în cadrul căruia este determinată responsabilitatea personală a managerului pentru activitatea centrului şi indicatorii controlabili de către el. constituind o parte componentă a procesului managerial. Organigrama entităţii structurate pe centre de profit îmbracă de cele mai multe ori forma organizării divizionare. Aceasta se caracterizează prin faptul că primele nivele ierarhice nu sunt modelate după aceleaşi activităţi (ca în cazul organizării clasice pe criteriul funcţional). rolul contabilităţii manageriale constă în furnizarea managerilor de diferite nivele. secţii şi ateliere de producţie pot fi. la anumite intervale de timp. sarcinile căreia constă în atragerea clienţilor noi şi creşterea volumului vânzărilor.

cheltuielile şi veniturile sunt grupate pe centre de costuri (entitate. realizându-se un singur circuit informaţional contabil - numită concepţia monistă (integralistă. brigadă) şi obiecte de calculaţie (produse finite. cum sunt conturile de cheltuieli şi venituri ale contabilităţii financiare. Astfel. hală. tipuri de produse şi centre de responsabilitate se efectuează prin organizarea corespunzătoare a evidenţei analitice în cadrul conturilor contabilităţii manageriale şi a celei financiare. sector. datorită faptului că documentele primare se prelucrează dublu. România. respectiv. Belgia. Un astfel de subsistem este aplicat la majoritatea entităţilor industriale din SUA. producţie. Dar. pentru cele ale contabilităţii financiare. de asemenea. b) Concepţia organizării contabilităţii manageriale într-un circuit complet autonom. unde nu se pune cu predilecţie problema costului de producţie. veridicitatea rapoartelor financiare ale entităţii şi cât de mult îi ajută informaţiile contabile la luarea celor mai adecvate decizii gestionare. independent faţă de contabilitatea financiară . Munteanu Rodica Pagina 15 . Un astfel de subsistem este aplicat în ţările cu o reglementare strictă a contabilităţii din partea statului (Franţa. iar în contabilitatea managerială costurile. lucrări executate şi servicii prestate). întocmirea declaraţiilor fiscale şi a rapoartelor financiare reprezintă unele dintre direcţiile de bază spre care se orientează contabilii. a cheltuielilor de deservire a departamentului „Contabilitate”. Marea Britanie. După tipul de conexiune între contabilitatea managerială şi cea financiară în teoria şi practica modernă a contabilităţii manageriale. Din cele expuse mai sus. cheltuielile şi veniturile sunt urmărite după natura lor economică. Diversitatea formelor concrete de organizare a contabilităţii manageriale este determinată de structura organizatorică a entităţii. Ea prevede folosirea unor conturi ale contabilităţii manageriale independente de cele ale contabilităţii financiare. care au o structură opusă şi se reflectă „ca într-o oglindă”. care în urma unor fuziuni / achiziţii au devenit parte dintr-un conglomerat. în contabilitatea financiară costurile sunt grupate pe elemente economice. Avantajul: reducerea volumului de muncă al contabililor. în realitate. se poate concluziona faptul că în prezent Asist. în principal. filialele de bănci şi magazinele dintr-un lanţ de magazine. Sistemul de contabilitate existent este orientat. Dezavantajul:. Calcularea impozitelor. o dată pentru necesităţile contabilităţii manageriale şi a doua oară. Canada. de mecanismul de conducere a acesteia. spre calcularea impozitelor. integrat cu contabilitatea financiară. cheltuielilor şi veniturilor în cazul aplicării Planului de conturi contabile a activităţii economico . Avantajul: asigură o confidenţialitate maximală a informaţiilor contabile. se confruntă două concepţii de organizare a contabilităţii manageriale: a) Concepţia organizării contabilităţii manageriale într-un sistem conectat.). Dezavantajul: scurgerea informaţiilor considerate confidenţiale. Prima concepţie prevede realizarea unei legături prin combinarea funcţionalităţii conturilor specifice contabilităţii manageriale cu funcţionarea conturilor de control. Obiectul. precum şi firme independente. Subsistemul contabilităţii manageriale organizat în aşa mod constituie. o bază importantă pentru contabilitatea costurilor. Această concepţie poate fi practicată cu succes de către unităţile economice specializate în comerţ şi turism. Centre de investiţii pot fi considerate supermarket-urile. etc. precum şi de necesităţile acestora în informaţii manageriale. de competenţa administratorilor. univ. Cea de-a doua concepţie satisface cerinţele producţiei şi este orientată spre perfecţionarea calculaţiei şi a controlului asupra costurilor.numită concepţia dualistă (autonomă. foarte puţini dintre ei sunt îngrijoraţi de autenticitatea. ce este una dintre funcţiile contabilităţii financiare. etc. funcţiile şi rolul contabilităţii de gestiune costurilor şi maximizarea profitului.financiare a entităţilor din Republica Moldova. utilizând conturi-perechi cu aceeaşi denumire. Gruparea datelor pe tipuri de costuri. ci doar determinarea rezultatelor economico-financiare pe grupe de mărfuri şi servicii. majorează volumul de muncă contabilă şi. unicerculară). închisă).

Lor le este foarte greu să-şi restructureze gândirea. Contabilii care activează azi ştiu foarte bine să se descurce cu legislaţia fiscală şi alte acte normative existente. În vederea soluţionării acestei probleme este necesar de a stabili. Asist. Institutul Contabililor Manageri (Institute of Management Accountants) a adoptat. care activează astăzi se orientează în primul rând spre întocmirea declaraţiilor fiscale şi a rapoartelor financiare. contabilii manageri nu trebuie să utilizeze informaţiile confidenţiale direct sau prin intermediul unor terţe persoane în interes personal sau pentru a dăuna entităţii. în primul rând. dar şi atunci nu întotdeauna. mai întâi de toate. ajută managerii centrelor de responsabilitate la planificarea şi determinarea rezultatelor lucrărilor. o funcţie nouă şi anume „funcţia de contabil gestionar” sau „contabil manager”. control. regulamentele. confidenţialitatea. plecând de la premisa potrivit căreia credibilitatea este esenţială pentru profesia contabilă şi impune contabililor să respecte anumite standarde stricte de comportament. precum şi rapoartele financiare. faptul că cea mai mare parte a contabililor. adică să înţeleagă şi să respecte toate legile. O asemenea situaţie este pe deplin înţeleasă. să creeze ceva nou în munca lor şi să adapteze unele metode evoluate la specificul entităţilor în care activează. sarcinile stabilite faţă de ei. ci faptul că altfel ei nu pot să gândească. pentru a gândi altfel. competenţi. ei sunt obişnuiţi să i-a decizii de cele mai multe ori după intuiţie sau aşa cum le spune cel de-al „şaselea simţ”. Obiectul. în primul rând. Nu este pentru nimeni taină. la entităţi se desfăşoară perfecţionarea schimbului de informaţie şi a rapoartelor între diferite subdiviziuni. Acest fapt este motivat prin următoarele: • existenţa unor stereotipuri psihologice. adică să pună în prim-plan nevoile interne ale entităţii. univ. normele tehnice care se referă la atribuţiile lor. managerii fac cunoştinţă cu planurile elaborate. aptitudinile şi cunoştinţele unui profesionist se pot uza foarte repede. analiză şi luarea deciziilor. dar rar şi în mărimi nesemnificative. cu excepţia cazurilor când acest lucru este impus prin lege. în al doilea rând. Confidenţialitatea prevede ca informaţiile considerate confidenţiale şi încredinţate contabililor manageri nu trebuie comunicate nici unei persoane din interiorul sau din afara entităţii care nu este autorizată să le obţină. Astfel. întărite de practica zi de zi. Şi important este nu că aceste obligaţii le sunt întărite. Competenţa prevede ca contabilii manageri să fie. de exemplu. De regulă. Dar. Astfel. foarte puţini dintre ei deţin cunoştinţe de alt gen. la 1 iunie 1983 un set de standarde de comportament etic pentru contabilii manageri în care se menţionează aşa calităţi etice cum ar fi: competenţa. să participe la programe de perfecţionare profesională. Munteanu Rodica Pagina 16 . utilizarea informaţiilor contabile în procesul de planificare. De asemenea. Cu toate acestea. Poate că se consultă doar în unele aspecte fiscale. Practica ne demonstrează. Datorită activităţii profesionale a contabilului manager. cum ar fi. ştiu foarte bine cum să întocmească declaraţiile fiscale. Activitatea contabilului manager este baza pentru sporirea eficienţii gestiunii entităţii. însă ea trebuie schimbată din rădăcină. în mod oficial. funcţiile şi rolul contabilităţii de gestiune cea mai mare importanţă este acordată contabilităţii financiare şi apoi contabilităţii manageriale. că directorii generali şi alţi conducători ai entităţii ignoră aproape în totalitate informaţiile contabile sau apelează. În caz contrar. • lipsa abilităţilor şi cunoştinţelor necesare pentru implementarea contabilităţii manageriale. ei nu privesc contabilii ca pe nişte specialişti cu care să se consulte în luarea unor decizii importante. integritatea şi obiectivitatea. Una dintre problemele majore care trebuie rezolvate în prezent se referă la organizarea şi implementarea contabilităţii manageriale la entităţile autohtone. el poartă responsabilitate faţă de conducători pentru obiectivitatea rapoartelor contabile a subdiviziunilor. • existenţa unor stereotipuri în mentalitatea conducătorilor entităţilor referitoare la contabili şi contabilitate. de asemenea.

În acest caz. explozia informaticii şi diversificarea structurilor de tip baze de date orientează organizarea contabilităţii firmei către modelul contabilităţii integrate. Munteanu Rodica Pagina 17 . sub formă de situaţii de calcule şi rapoarte. care la rândul lor se vor baza pe ele în procesul decizional. El este responsabil pentru toate rapoartele financiare şi nefinanciare furnizate managerilor. entităţile din Republica Moldova practică o contabilitate integrată. Obiectul. univ. De asemenea. servicii sau ospitalitate exagerată din partea unor persoane fizice sau juridice. precum şi relaţiile cu persoanele fizice sau juridice care ar putea genera conflicte. Asist. indiferent de faptul dacă datele acestora au impact pozitiv sau negativ asupra entităţii. informaţiile contabilităţii manageriale sunt preluate. care trebuie să evite orice conflict de interese efectiv sau potenţial. De altfel. funcţiile şi rolul contabilităţii de gestiune Integritatea include imparţialitatea contabilului manager. cel mai frecvent. managerii gestionând propria bază de date în funcţie de interesul decizional. Obiectivitatea constă în faptul că contabilul manager este obligat să raporteze informaţii obiective. Trebuie de menţionat că la momentul actual. rapoartele furnizate de contabilul manager trebuie să fie exacte şi reale. Nu trebuie să accepte cadouri.