Obiectul, funcţiile şi rolul contabilităţii de gestiune

Capitolul 1. Obiectul, funcţiile şi rolul contabilităţii de
gestiune

Obiectul contabilităţii de gestiune.

Probabil, nu este necesar de demonstrat că informaţia şi cunoştinţele reprezintă cele mai
importante resurse economice ale businessului contemporan. Pentru a gestiona trebuie de
controlat, pentru a controla trebuie de evaluat informaţia economică.
Contabilitatea asigură reprezentarea internă şi externă a unei entităţi cu informaţii din
interiorul şi exteriorul acesteia. Necesitatea unei astfel de reprezentări justifică existenţa în
sistemul informaţional al entităţii a două circuite: unul care redă imaginea entităţii în exterior -
contabilitatea financiară, considerată „faţă externă” a entităţii şi altul care descrie procesele
interne ale entităţii, denumită contabilitatea managerială, considerată „faţă internă” a entităţii.
Din punct de vedere istoric, apariţia contabilităţii manageriale a fost condiţionată de necesitatea
păstrării tainei comerciale. Nu întâmplător cercetătorii contabilităţii, în special R. de Ruver, au
demonstrat că începând cu secolele XIV-XV comercianţii vienezi, pe lângă cărţile contabile întocmite
de servitori, deseori întocmeau cărţi contabile secrete, în care erau reflectate cele mai confidenţiale
informaţii, precum: mişcarea capitalului, mărirea profitului, etc. La sfârşitul sec. XIX şi începutul sec.
XX, când statul şi sindicatele muncitorilor au început activ aşi manifesta interesul faţă de mărimea
profitului întreprinzătorilor şi a cere publicarea rapoartelor financiare, întreprinzătorii, bazându-se pe
ideile lucrătorilor socotitori, au creat procedee metodologice speciale, ceea ce a condus la conturarea a
două tipuri de contabilitate: deschisă - pentru toţi utilizatori şi închisă (secretă) - destinată numai
întreprinzătorului.
Contabilitatea managerială a provenit de la contabilitatea costurilor sau, cum mai este
denumită, contabilitatea de producţie. În literatura economică aceste noţiuni deseori sunt
confundate, ceea ce este incorect. Contabilitatea de producţie, presupune o reflectare clară şi
detaliată a tuturor proceselor legate de producţie la entităţi şi reprezintă doar o parte a sistemului
informaţional al contabilităţii manageriale ce satisface cerinţele utilizatorului, dar nu sistemul
propriu - zis. Aceasta este „baza” contabilităţii manageriale.
În ceea ce priveşte evidenţa costurilor, contabilitatea managerială are tangenţe cu contabilitatea
financiară, diferenţa constă doar în metodele de evidenţă a costurilor. Astfel, în primul caz se ţine
cont de evidenţa analitică, iar în al doilea caz – de evidenţa sintetică.
Contabilitatea managerială pe plan mondial a cunoscut următoarele etape de
evoluţie:
Etapa I - până în anul 1940. În această perioadă lipsea noţiunea „contabilitate
managerială”, aplicându-se termenul „contabilitatea de producţie”, care avea ca
obiectiv – evidenţa costurilor şi calculaţia costului efectiv de producţie după
finisarea procesului tehnologic.
Etapă II - anii 1940 – 1950. Pe lângă calculaţia costului efectiv de producţie o atenţie
sporită se acordă şi evidenţei costurilor în vederea determinării profitului şi
executării controlului. Se utilizau diverse metode de calculaţie şi bugetare: în
această perioadă apare noţiunea „contabilitate de gestiune” sau „contabilitate
managerială”, care se deosebeşte de „contabilitatea de producţie” prin faptul că,
pe lângă calculaţia costului de producţie, se ocupa şi cu bugetarea, controlul,
analiza şi luarea deciziilor.
Etapă III - anii 1950 – 1965. Contabilitatea managerială era orientată la pregătirea
informaţiilor necesare luării deciziilor şi exercitării controlului după o metoda
nouă: evidenţa pe centre de responsabilitate. Este pe larg utilizată metoda
"Direct-cost".
Etapa IV -anii 1965 – 1985. Au fost elaborate şi aplicate proceduri noi privind evidenţa
utilizării resurselor în activitatea entităţii, analiza eficienţei activităţii economice.

Asist. univ. Munteanu Rodica Pagina 1

de adaptare a lor în practica entităţilor autohtone. Astfel. analiza costurilor ascunse.  studierea. În rezultatul acestor schimbări. este legată de recunoaşterea contabilităţii manageriale în anul 1972 de către Comitetul Internaţional de Standardizare Contabilă (International Accounting Standard Comitet . odată cu renunţarea la sistemul economiei administrative şi stabilirea relaţiilor de piaţă. de fapt. Munteanu Rodica Pagina 2 . în sfârşit. cercetarea şi aplicarea a tehnicilor şi metodelor evoluate ale teoriei şi practicii de gestiune. ca urmare. parţial. la baza căreia stă informaţia privind calculaţia costurilor. Are loc perfecţionarea în continuare a tehnicilor şi metodelor contabilităţii manageriale.cost” al contabilităţii manageriale evoluate. În această perioadă se dezvoltă contabilitatea managerială strategică. 1187 din 24. în studiile şi cercetările efectuate de către specialiştii din domeniu sunt atinse şi tehnologiile contabilităţii manageriale corespunzătoare etapei 4 şi 5. Ar fi greşit să percepem contabilitatea managerială ca ceva absolut nou în economia naţională. bugetarea în contabilitatea managerială se aseamănă mult cu sistemul de elaborare al planului tehnico-financiar al entităţii. implementată odinioară în condiţiile economiei administrative. aplicat pe larg în trecut. precum şi experienţa aplicării diferitor metode de planificare. metoda costului-ţintă. neîntemeiat a fost neglijat rolul planificării şi. activitatea contabilului. Problemele ce ţin de calculaţie sunt bine cunoscute economiştilor şi constituie o mărturie a experienţei teoretice şi practice. În perioada economiei administrative şi planificării centralizate a avut loc separarea treptată din serviciul contabil a secţiei de planificare şi a celei financiare cu transmiterea unei părţi a împuternicirilor aferente contabilităţii manageriale. care au adus utilizatorilor succesul în afaceri. XX funcţiile contabilităţii manageriale au fost mult mai largi şi mai complexe. Acest an a marcat divizarea oficială a contabilităţii în contabilitatea financiară şi contabilitatea managerială. cum ar fi: metoda ABC. s-a redus la înregistrarea operaţiunilor economice din activitatea entităţii. Contabilul acelor timpuri se ocupa atât cu evidenţa. poate fi considerată ca prototip al uneia dintre concepţiile contabilităţii manageriale – gestionarea pe centre de responsabilitate. în anii '20-'30 ai sec. 113-XVI din 27. Obiectul. Şi. Actualmente.2007 contabilitatea managerială se întâlneşte sub denumirea de „contabilitate de gestiune”. Autogestiunea internă. făcându-se încercări timide. Generalizarea etapelor de evoluţie a contabilităţii manageriale. al planului tehnico-financiar al entităţii. Un pas important în vederea formării şi dezvoltării contabilităţii manageriale a fost separarea ei de serviciul contabil al entităţii. acumulate la aplicarea metodei normative a calculaţiei costului producţiei.1997.04. Deşi unele procedee şi metode ale contabilităţii manageriale au fost utilizate în economia administrativă. în Republica Moldova se desfăşoară etapa a III-a de dezvoltare a contabilităţii manageriale. Asist. evidenţa şi control permite relevarea direcţiilor principale de dezvoltare a contabilităţii manageriale în Republica Moldova:  adaptarea tehnicilor şi metodelor testate şi aplicate în practica internaţională. metodă foarte apropiată de sistemul „standard . deoarece nu a fost asigurată respectarea cerinţelor de bază ale contabilităţii manageriale. Ulterior.12. univ. aprobată prin Hotărârea guvernului Republicii Moldova Nr. funcţiile şi rolul contabilităţii de gestiune Apariţia contabilităţii manageriale. ca punct de plecare în constituirea contabilităţii manageriale trebuie examinată contabilitatea de producţie. în scopul pregătirii şi întocmirii rapoartelor. În Republica Moldova contabilitatea managerială a fost acceptată oficial prin intermediul Concepţiei reformei contabilităţii. iar entitatea nu a acţionat în calitate de proprietar cointeresat în soluţionarea coordonată a problemelor manageriale. În acest act normativ. Astfel.IASC). deşi. precum şi în Legea Contabilităţii nr. ca disciplină economică aparte. acestea nu au condus la rezultatele aşteptate. cît şi cu lucrările de planificare. Etapa V din anul 1985 şi până în prezent.

dar fără ea este dificil de optimizat bugetul vânzărilor şi cel a producţiei. funcţiile şi rolul contabilităţii de gestiune Astfel. pot fi evidenţiate bugetul operaţional şi financiar. poate fi formată şi componenţa birourilor contabilităţii manageriale la entitate.1). poate fi subdivizat în alte componente. În aspect general.  calculaţia costului (2).  pregătirea informaţiei necesare pentru luarea deciziilor (3). Astfel. Munteanu Rodica Pagina 3 . Blocurile nominalizate pot funcţiona separat. colectarea. dar mai des ele au relaţii de reciprocitate.  control intern.) se află în afara subiectului contabilităţii manageriale. Analiza rentabilităţii . blocul „Calculaţia costului” cuprinde totalitatea metodelor de calculaţie a costurilor. Contabilitatea managerială Bugetarea şi Calculaţia Pregătirea Control controlul costului informaţiei necesare intern executării (2) pentru luarea (4) bugetelor (1) deciziilor (1) (3) Fig. metoda „Standard-cost” poate fi considerată ca o continuare şi ca un punct de reper al blocului 1.  bugetarea şi controlul executării bugetelor (1). 1. De exemplu. numite centre de responsabilitate. subiectul contabilităţii manageriale îl constituie activitatea economică a entităţii şi a subdiviziunilor structurale ale acesteia. Contabilitatea de gestiune reprezintă un domeniu distinct în cadrul contabilităţii care oferă informaţii privind gestiunea internă a entităţii. la rândul său. metodele şi funcţiile proprii. etc.1. scopurile şi obiectele contabilităţii manageriale. Particularităţile contabilităţii manageriale examinate mai sus ne permit să formulăm scopurile principale ale acesteia:  acordarea asistenţei informaţionale managerilor la luarea deciziilor operative. părţile componente ale contabilităţii manageriale pot fi prezentate din următoarele blocuri (figura 1. la rândul său. dacă informaţia referitoare la costurile şi cheltuielile constante şi variabile este necesară permanent. control şi analiza executării bugetelor în scopul pregătirii rapoartelor interne pentru luarea deciziilor manageriale.1. care. În corespundere cu structura contabilităţii manageriale. Asist. fiecare subsistem al contabilităţii (managerială şi financiară) are scopurile. prelucrarea şi transmiterea informaţiei pentru planificare (bugetare). care la rândul lor se împart în alte bugete. precum şi ca o parte componentă al blocului 2. univ. În blocul „Bugetarea şi controlul executării bugetelor”. Părţile componente ale contabilităţii de gestiune Fiecare din elemente (blocuri). prezentată în figura 1. Operaţiunile cu caracter exclusiv financiar (operaţiunile cu hârtii de valoare. calculaţie. determină structura contabilităţii manageriale. operaţiunile de arendă. Aşadar. Obiectivele şi funcţiile contabilităţii manageriale formează concepţia acesteia. În afară de această.problema specifică a blocului 3. Obiectul. Acest proces include măsurarea. investiţiile în capital social. care fac parte din blocul 1. putem determina subiectul. (4). etc. blocul 2 trebuie să includă şi metoda de calculaţie „Direct-cost”. Ţinând cont de acestea.

 procedeele analizei economice (analiza factorială). doar fiind unite. precum şi trăsăturile distinctive ale fiecărui subsistem contabil. cât şi a subdiviziunilor structurale separate. de producţie. metodele economico- matematice. cum sunt: activitatea de aprovizionare.  alegerea celor mai eficiente direcţii de dezvoltare a entităţii. pronosticarea.1). precum şi rezultatele activităţii atât a entităţii în întregime. dintre care menţionăm următoarele:  elementele de bază ale metodei contabilităţii (documentare. organizării contabilităţii determinată de cerinţele interne ale Fiind impusă de legislaţie în vigoare entităţii 2. Contabilitatea managerială aplică realizările unor astfel de domenii ale ştiinţei şi practicii cum sunt: analiza economică.  asigurarea bazei informaţionale necesare pentru formarea preţurilor. Gradul de reglementare Nu este reglementată. planificarea.). Cât priveşte obiectele contabilităţii de gestiune. alege de sine stătător metodele şi necesită respectarea obligatorie a principiile de funcţionare principiilor şi normelor general acceptate în contabilitate 3. statistica. Scopul contabilităţii Asigurarea cu informaţii a Întocmirea rapoartelor financiare utilizatorilor interni în scopul pentru utilizatorii externi Asist. arbore de decizie etc. Obiectul.  metodele statisticii (metoda indicilor).1 Criteriile de comparare a contabilităţii manageriale şi contabilităţii financiare Criterii de Contabilitatea de Contabilitatea comparare gestiune financiară 1. Munteanu Rodica Pagina 4 . evaluare. funcţiile şi rolul contabilităţii de gestiune  controlul. însă. Tabelul 1. programarea extrapolării.  planificarea (bugetarea). ele cuprind resursele economice de care dispune entitatea. Obiectele contabilităţii manageriale cuprind astfel de activităţi. procesele economice (inclusiv relaţiile reciproce dintre subiecţii gestionării). Elementele metodei contabilităţii manageriale sunt destul de variate. financiară şi de desfacere. entitatea îşi Este reglementată la nivel naţional. În acest scop vom caracteriza criteriile de comparare ale acestor subsisteme (tabelul 1. univ. Fiecare din elementele contabilităţii manageriale are o funcţie bine definită. Contabilitatea de gestiune şi contabilitatea financiară: deosebiri şi asemănări Pentru o prezentare mai clară a esenţei contabilităţii manageriale se impune evidenţierea deosebirilor şi asemănărilor dintre contabilitatea managerială şi cea financiară. de organizare.  metodele economico-matematice (programarea liniară. o parte din activitatea de investiţii.etc. planificarea şi pronosticarea eficienţei economice a activităţii entităţii şi a centrelor de responsabilitate ale acesteia. fiind Organizare obligatorie. controlul.Obligativitatea Organizare facultativă. ele permit dezvăluirea mai amplă a subiectului contabilităţii manageriale.conturi şi dubla înregistrare. Metoda contabilităţii de gestiune cuprinde totalitatea procedeelor şi mijloacelor prin intermediul cărora obiectele contabilităţii manageriale sunt reflectate în sistemul informaţional al entităţii.).

etc. Utilizatorii informaţiei Utilizatorii interni: managerii de Utilizatorii externi şi utilizatorii diferite niveluri de gestiune a entităţii interni 5. ea fiind determinată de obiectivele şi sarcinile care stau în faţa entităţii. alte acte emise de organele competente (Ministerul Finanţelor. caracter obiectiv 11. Utilizatorii externi trebuie să fie convinşi că documentele contabile sunt întocmite în conformitate cu regulile unice de ţinere a contabilităţii. poate renunţa la organizarea contabilităţii manageriale. Termenele prezentării Pe parcursul perioadei de gestiune După expirarea perioadei de rapoartelor gestiune 14. pot fi confirmate de auditori. Munteanu Rodica Pagina 5 . în mod obligatoriu. altfel ar deveni inoperant. uneori. norme metodologice. funcţiile şi rolul contabilităţii de gestiune planificării şi gestionării 4. Gradul de reglementare În procesul de organizare şi funcţionare a contabilităţii financiare trebuie respectate. care. Gradul de exactitate a Multe evaluări aproximative pot Abateri nesemnificative în informaţiei avea. ea este veridică în mod suficient. poate fi folosit orice sistem potrivit 9. potrivit căreia efectul economic din utilizarea informaţiei trebuie să fie mai mare decât costurile suportate pentru culegerea şi prelucrarea acesteia. decadal. Datorită acestui fapt. Gradul de Răspundere disciplinară Răspundere administrativă şi penală responsabilitate Obligativitatea organizării contabilităţii Conform Legii contabilităţii. pentru o perioadă trecut). pentru o perioadă concretă în concretă din trecut şi pentru o perioadă trecut concretă din viitor 10. natural – convenţional. Obiectul. centrele de Entitatea în ansamblu analizei responsabilitate din structura organizatorică a entităţii 6. Inspectoratul Fiscal. Ţinerea contabilităţii manageriale nu este obligatorie.). Clasificarea costurilor Pe articole de calculaţie Pe elemente economice 7. univ. Obiectul evidenţei şi Subdiviziunile. conform specificului fiecărei entităţi. în caz de necesitate. creează posibilitatea controlului responsabilităţilor. în mod obligatoriu. Publicitatea Informaţii confidenţiale Informaţii publice pentru utilizatori informaţiilor 15. Adoptarea celui mai adecvat sistem al contabilităţii manageriale. sunt obligate să ţină contabilitatea financiară. instrucţiuni. Totuşi. anual prezentării rapoartelor de gestiune – mai des săptămânal. Prin legislaţie se stabilesc cerinţe faţă de rapoartele financiare care trebuie prezentate organelor respective. Periodicitatea determinată de sarcinile sistemului Semestrial. toate entităţile. de muncă 12. natural. Asist. Structura de bază a Nu are o ecuaţie fundamentală Se bazează pe ecuaţia bilanţieră contabilităţii fundamentală: Active = capital propriu + datorii 8. indiferent de faptul dacă conducerea entităţii consideră aceste rapoarte utile sau nu. principiile general acceptate şi normele stabilite prin Legea contabilităţii. Restricţiile informaţiei Aplică date „istorice” şi cele Aplică date „istorice” (timpul după timp previzionale. Standardele Naţionale de Contabilitate. lunar 13. Etaloane de evidenţă Orice etalon de evidenţă potrivit: Numai etalonul valoric utilizate valoric. iar rapoartele financiare. de exemplu. Sistemul contabil Nu este limitată de sistemul dublei Sistemul dublei înregistrări utilizat înregistrări. indiferent de forma de proprietate şi forma de organizare. trebuie să se respecte condiţia. precum şi de nivelul pregătirii profesionale a conducerii acesteia. Conducerea unei întreprinderi mici. un caracter subiectiv rapoartele financiare destinate utilizatorilor externi.

ca element al contabilităţii manageriale. În baza datelor contabilităţii financiare poate fi calculat rezultatul activităţii întregii entităţi. sindicatele. în mare măsură. creditorii). această informaţie fiind prezentată în „Raportul de profit şi pierdere”. funcţiile şi rolul contabilităţii de gestiune Contabilitatea managerială utilizează metode adoptate de entitate şi bazate pe criterii economice şi manageriale. luarea celei mai argumentate decizii economice şi determinarea strategiei corespunzătoare a entităţii pe piaţă. auditorii. dacă sistemul contabilităţii manageriale creat la entitate permite: asigurarea unei activităţi mai efective a acesteia. sunt numai utilizatorii interni. Informaţia contabilităţii manageriale permite stabilirea rentabilităţii diferitor tipuri de produse (lucrări. spre deosebire de cea financiară. gestiunii şi controlului. servicii). Clasificarea costurilor În contabilitatea financiară costurile sunt clasificate pe elemente economice. În contabilitatea managerială o atenţie deosebită se acordă subdiviziunilor separate. fără să ţină cont de cerinţele impuse prin regulile juridice sau fiscale. permanent şi pentru o perioadă scurtă de timp. Utilizatorii informaţiei Utilizatorii ai informaţiei contabilităţii financiare sunt persoane fizice şi juridice care se află în anumite relaţii cu entitatea. conducătorii subdiviziunilor. dacă rapoartele financiare sunt întocmite şi prezentate conform destinaţiei. univ. cît şi celor interni. Scopul contabilităţii manageriale este continuu.  interes financiar indirect (furnizorii. În contabilitatea managerială nu există o asemenea egalitate unică. Această clasificare asigură răspunsul la întrebarea: care este mărimea unui tip de consum la nivelul entităţii în cursul perioadei de gestiune (indiferent unde ele au apărut şi în ce scopuri au fost efectuate)? În contabilitatea managerială costurile sunt grupate pe centre de costuri din punct de vedere al articolelor de calculaţie. bursele mobiliare. centrelor de responsabilitate etc. Structura de bază a contabilităţii Contabilitatea financiară se bazează pe egalitatea bilanţieră fundamentală: Active = Capital propriu + Datorii. Obiectul. presa etc. clienţii.) Conducătorii entităţii poartă răspundere pentru pregătirea rapoartelor financiare. Scopul contabilităţii Scopul contabilităţii financiare constă în prezentarea datelor necesare pentru întocmirea rapoartelor financiare destinate. Consiliul de directori sau alt organ de conducere superior.utilitatea informaţiei pentru luarea deciziilor manageriale. tipurilor de activităţi. Utilizatorii informaţiei contabilităţii manageriale. Utilizatorii externi ai acestei informaţii pot avea:  interes financiar direct faţă de această entitate (investitorii. Prin element economic se subînţelege consumul omogen necesar pentru fabricarea producţiei. Ca urmare a diferenţierii în gruparea costurilor în contabilitatea financiară şi cea managerială informaţia privind mărimea profitului se acumulează în mod diferit. Scopurile sunt considerate realizate. dar folosesc aceste informaţii în măsură limitată. Munteanu Rodica Pagina 6 . organele administrative şi fiscale. Scopul contabilităţii manageriale constă în asigurarea managerilor cu informaţii necesare în procesul planificării. Aceasta se explică prin faptul că organizarea contabilităţii de producţie. adică politica „internă”. acţionarii. utilizatorilor externi. contabilii. cum ar fi: managerii. Acest tip de clasificare permite de a răspunde la întrebarea: pentru ce scopuri au fost consumate resursele şi unde? Componenţa articolelor de calculaţie este stabilită de către entitate de sine stătător. Obiectul evidenţei şi analizei Contabilitatea financiară trebuie să prezinte informaţii privind entitatea în ansamblu. Scopul se consideră atins. reprezintă politica entităţii în domeniul gestiunii costurilor. structura informaţiei depinde de cerinţele utilizatorilor acesteia. Aici se aplică un singur criteriu . Orice sistem al contabilităţii manageriale operează cu Asist. analiştii.

Contabilitatea managerială nu întotdeauna utilizează astfel de procedee. natural-convenţionale (cai-putere. documentarea şi inventarierea. în mod obligatoriu. funcţiile şi rolul contabilităţii de gestiune următoarele categorii: active. contabilitatea financiară arată „cum a fost”. trebuie să se bazeze pe procedeele contabile. iar pentru evidenţa timpului de lucru se folosesc unităţile de muncă. trimestrial. Munteanu Rodica Pagina 7 . Publicitatea informaţiilor Informaţiile contabilităţii financiare sunt accesibile tuturor categoriilor de utilizatori prin publicarea lor sub forma rapoartelor financiare. Restricţiile informaţiei după timp Contabilitatea financiară reflectă operaţiile economice care au avut loc în cadrul entităţii. îmbinând planificarea şi luarea deciziilor. cuprind informaţii care impun luarea unor măsuri urgente. În contabilitatea managerială rapoartele se întocmesc atât periodic – zilnic. Datorită acestui fapt. deoarece ele se înregistrează în contabilitate numai după săvârşirea operaţiunilor economice. maşini-ore. contabilitatea financiară ne informează despre trecut şi ceea ce s-a întâmplat. Sistemul contabil utilizat Contabilitatea financiară. după natura lor.). deoarece luarea multor decizii nu poate fi amânată până la furnizarea informaţiilor complete. fiind preluate din documente primare întocmite. cât şi la cerere. iar contabilitatea managerială . Argumentul care justifică aplicarea acestor structuri este utilitatea informaţiei furnizate.despre viitor şi ceea ce o să se întâmple. cum ar fi: dubla înregistrare. venituri. Rapoartele contabilităţii manageriale. Concomitent cu informaţiile „istorice” în sistemul contabilităţii manageriale se includ evaluările şi planurile de perspectivă – pronosticurile. Principiul de bază este oportunitatea şi economicitatea acestora. Exactitatea informaţiei Informaţiile contabilităţii financiare sunt exacte. univ. capătă un caracter „istoric”. termenele şi periodicitatea prezentării rapoartelor interne. cheltuieli. tone. întrucât reflectă tactica şi strategia entităţii în condiţiile economiei de piaţă. etc. Periodicitatea prezentării rapoartelor Entităţile din Republica Moldova sunt obligate să întocmească şi să prezinte rapoarte financiare anuale. etc. important este – utilitatea şi comoditatea utilizării acestora. În general. datele contabilităţii financiare. Deseori sunt utilizate unităţi de măsură naturale (bucăţi. Contabilitatea managerială operează cu etaloane de evidenţă valorice şi nevalorice – în dependenţă de utilitatea lor. Contabilitatea managerială. în mare măsură vizează perioadele viitoare. etc. Etaloane de evidenţă Contabilitatea financiară îşi ţine evidenţa în moneda naţională – lei moldoveneşti. metri. iar în unele cazuri şi semestriale. Altfel spus. din această cauză informaţiile au un caracter probabil şi subiectiv. lunar. Majoritatea informaţiilor contabilităţii manageriale reprezintă un secret comercial. litri. Tot în lei sunt reflectate operaţiunile economice în conturi contabile şi întocmite rapoartele financiare. motiv pentru care ele se întocmesc şi se prezintă utilizatorilor în decurs de câteva zile după expirarea lunii de gestiune sau la începutul următoarei zile. La înregistrarea informaţiilor nu se respectă în mod obligatoriu principiul dublei înregistrări. Contabilitatea managerială solicită prezentarea operativă a datelor. costuri şi aplică setul propriu de structuri de bază. iar contabilitatea managerială – „cum trebuie să fie” la entitate. Administraţia entităţii de sine stătător determină conţinutul. ca om-ore. Termenele prezentării rapoartelor În contabilitatea financiară rapoartele financiare anuale se prezintă utilizatorilor externi până la data de 31 martie a anului ce urmează după perioada de gestiune.). Divulgarea acestor informaţii Asist. săptămânal. Obiectul. borcane – convenţionale. de obicei.

Munteanu Rodica Pagina 8 . lucrărilor executate) în contabilitatea financiară. funcţia previzională. iar datele contabilităţii manageriale sunt utilizate de către manageri pentru soluţionarea unui cerc larg de probleme legate de gestiunea entităţii. retribuirea muncii. De exemplu. funcţiile şi rolul contabilităţii de gestiune ar putea să imprime concurenţei pe piaţă un caracter necinstit. 2. pentru a evita dublarea culegerii a informaţiilor primare. Obiectul. Rapoartele în contabilitatea managerială. univ. Trăsăturile comune caracteristice pentru contabilitatea financiară şi cea managerială denotă integritatea sistemului informaţional al entităţii.  procedeele contabilităţii financiare se utilizează şi în contabilitatea managerială.  informaţia operativă se utilizează nu numai în contabilitatea managerială. Funcţiile şi rolul contabilităţiide gestiune Cunoaşterea esenţei contabilităţii manageriale şi a subiectului acesteia permite formularea funcţiilor contabilităţii manageriale. De aceea. raţionalitatea investirii.) se utilizează în acelaşi timp şi în contabilitatea managerială. se determină valoarea de bilanţ a produselor finite vândute (serviciilor prestate. ajungându-se uneori până la privaţiunea de libertate a acestora. Aceasta se datorează faptului că majoritatea elementelor contabilităţii financiare se regăsesc şi în contabilitatea managerială:  în ambele subsisteme de contabilitate sunt examinate unele şi aceleaşi operaţiuni economice. 4. prezentate mai sus. utilizate de către conducătorii de diferit nivel pentru planificare (bugetare). cât şi penală. motiv pentru care sunt considerate confidenţiale. Indiferent de trăsăturile distinctive. 3. nu sunt întocmite în conformitate cu anumite norme şi reguli şi nu sunt destinate cercului larg de utilizatori. calculat în contabilitatea managerială. Principalele dintre acestea sunt: 1. datele contabilităţii financiare sunt utilizate de către investitori pentru a evalua potenţialul şi perspectivele entităţii. lucrărilor executate). Prin urmare. însă din diferite puncte de vedere. Gradul de responsabilitate Pentru ţinerea incorectă a contabilităţii financiare. în cadrul căruia contabilitatea managerială constituie elementul de legătură între sistemul contabil şi procesul managerial. după cum s-a menţionat mai sus.  informaţiile ambelor subsisteme de contabilitate sunt utilizate în procesul luării deciziilor. acumularea informaţiilor primare trebuie efectuată în conformitate cu cerinţele ambelor subsisteme ale contabilităţii. De exemplu. conducătorii entităţilor poartă atât răspundere administrativă. contabilitatea financiară şi contabilitatea managerială au şi unele trăsături comune. datele privind elementele contabile reflectate în contabilitatea financiară (materia primă şi materialele. controlul activităţii subdiviziunilor încredinţate lor şi evaluarea Asist.  în baza costului efectiv al produselor fabricate (serviciilor prestate. luarea deciziilor manageriale. Dar trebuie de menţionat. etc. uzura. pentru deciziile pe care administraţia entităţii le consideră incorecte. Organele fiscale aplică amenzi pentru încălcarea regulilor stabilite privind ţinerea contabilităţii financiare. asigurarea bazei informaţionale. Asigurarea bazei informaţionale presupune colectarea. este responsabil managerul. că pedeapsa disciplinară se aplică managerilor pentru anumite încălcări şi nu pentru denaturarea datelor contabilităţii manageriale. prelucrarea şi transmiterea informaţiei financiare şi nonfinanciare. dar şi pentru întocmirea documentelor financiare. controlul şi analiza.

Datele contabile ale perioadelor precedente servesc drept bază pentru planificare. dacă planul pe termen lung va fi realizat. semestru. Întocmirea bugetului constă în determinarea indicatorilor tehnico . O astfel de corelare poate să se manifeste prin aducerea rezultatelor efective în concordanţă cu cele planificate sau.  controlul abaterilor efective de la sarcinile planificate. Un instrument important al planificării îl constituie bugetul. Divergenţele (permisiunile) trebuie formulate clar şi exact. oportunitatea.2. perioada optimă de efectuare. Concepţia bugetării în acest sens presupune întocmirea unui plan pe termen scurt în care relaţiile reciproce dintre operaţiuni separate sunt coordonate la toate nivelurile manageriale ale entităţii în ansamblu. la elaborarea căruia ia parte şi contabilul – manager. controlului este supusă justeţea planurilor întocmite. Funcţia previzională reprezintă un proces ciclic continuu orientat spre aducerea posibilităţilor entităţii în concordanţă cu condiţiile pieţei. dacă ele nu au perspectivă de realizare. La prima etapă. orientate spre asigurarea utilizării eficiente a tuturor tipurilor de resurse. lună. Controlul planurilor se realizează din două etape independente:  transformarea strategiilor definite în sarcini planificate. La unele întreprinderi sunt elaborate Asist. prin modificarea planurilor. Această informaţie se deosebeşte prin permanenţa sa. univ. dacă se constată că ele nu mai pot fi realizate. Controlul scopurilor activităţii constă în controlul metodelor de atingere a scopurilor şi modificarea strategiilor. La toate etapele acestui proces contabilul implicat în contabilitatea managerială trebuie să-şi imagineze clar alternativele financiare disponibile. Obiectul. care nu este cuprinsă în controlul scopurilor şi resurselor. 1. invers. În procesul bugetării o atenţie deosebită se acordă stabilirii normelor şi normativelor optime. Sub aspect structural controlul de gestiune are la bază cinci elemente principale prezentate în figura 1. Controlul oferă posibilitatea de a prognoza. funcţiile şi rolul contabilităţii de gestiune rezultatelor obţinute. Controlul şi analiza presupune compararea rezultatelor efective cu cele planificate.economici planificaţi pentru entitate şi subdiviziunile ei pentru o perioadă curentă: decadă. simplitatea formei şi percepţiei. Controlul de gestiune Controlul Controlul Controlul Controlul Controlul divergenţilor scopurilor planurilor activităţii utilizării obţinute activităţii (bugetelor) curente resurselor Fig. corespunderea lor cu sarcinile propuse. însemnătatea unor etape de planificare. în scopul determinării abaterilor şi corectării acestora. an. Controlul activităţii curente este asigurat de importanţa privind activitatea curentă. suficienţa. iar datele evidenţei curente . Dacă ele nu s-au confirmat.2. fiind controlate pe întreaga perioadă de planificare. Munteanu Rodica Pagina 9 .drept mijloc de control asupra îndeplinirii indicatorilor de plan şi bază pentru corectarea sarcinilor de plan. Planificarea (bugetarea) asigură stabilirea ordinii de acţionare în viitor. atunci este necesar de introdus modificări în bugete şi devize. de a depista problemele potenţiale. Elementele controlului de gestiune Unul din cele mai slabe elemente în sistemul manageriale este controlul divergenţilor. de a lua măsuri ce ţin de modificarea scopurilor şi obligaţiilor în vederea evitării pierderilor în viitor.

din aceste considerente. intensificarea concurenţei. Informaţia contabilităţii manageriale se formează în procesul de supraveghere neîntreruptă a situaţiei obiectelor gestionate şi de totalizare a datelor corespunzătoare. evidenţa tendinţelor în dezvoltarea acestor centre. reflectate în rapoartele operative. posibilitatea de a-şi menţine piaţa. înregistrarea şi transmiterea datelor primare pentru gestionarea operativă. Aceasta îi permite conducătorului să-şi concentreze atenţia asupra proceselor negative şi să depisteze problemele care necesită soluţionare. umane şi financiare de care dispune entitatea la momentul dat. Concomitent cu deciziile strategice (pe termen lung) administraţia entităţii ia decizii manageriale care nu atrag resursele pe o perioadă îndelungată.  pregătirea informaţiei centralizate şi efectuarea calculelor în evidenţa analitică şi sintetică. deciziile manageriale depind de capacitatea entităţii de a previziona ritmul creşterii diferitor indicatori economico . Sistemul informaţional contabil cuprinde:  măsurarea. Obiectul. Astfel. În dependenţă de perioadă pentru care sunt luate deciziile manageriale. O altă funcţie a contabilităţii manageriale este luarea deciziilor manageriale. funcţiile şi rolul contabilităţii de gestiune „normativele lucrului efectiv” acestea fiind controlate prin „metoda eliminării” abaterilor de la normative. Astfel de decizii se consideră curente sau operative şi. reprezintă o parte componentă a informaţiei economice. ceea ce presupune selectarea unor acţiuni din câteva alternative speciale. Prin conţinutul său. înregistrarea şi transmiterea datelor primare. Alegerea strategiei determină perspectiva dezvoltării entităţii şi. colectarea. exactitatea informaţiei privind posibilităţile entităţii şi mediul ei economic este foarte semnificativă. Controlul utilizării resurselor prevede întocmirea devizelor utilizării resurselor şi evidenţa utilizării efective a acestora. sunt în prerogativa managerilor la nivelul inferior. afluxul mijloacelor băneşti pentru fiecare variantă alternativă etc.financiari. se împart în:  decizii manageriale pe termen lung. Controlul efectuat prin „metoda eliminării” este considerat cel mai eficient. Rolul contabilităţii de gestiune constă în organizarea asigurării informaţionale a procesului managerial pentru luarea deciziilor privind aprecierea activităţii centrelor de responsabilitate. se i-au decizii de a sancţiona activitatea nefavorabilă şi de a stimula rezultatele pozitive.  acumularea şi gruparea datelor primare după fluxuri şi alte criterii. a neajunsurilor şi aspectelor pozitive în activitatea lor. De aceea adoptarea deciziilor strategice trebuie să fie o prerogativă a managerilor superiori. colectarea. Măsurarea. etc. prin controlul efectuat managerii stabilesc dacă resursele sunt obţinute şi utilizate cu eficienţă şi eficacitate. precum şi acumularea şi gruparea acestora se bazează pe informaţia pregătită pentru managerii diferitor niveluri de gestiune. Astfel. Luarea deciziilor manageriale curente se bazează pe situaţia economică curentă şi evaluarea utilizării resurselor materiale. în diferită conjunctură economică (ritmul înalt al inflaţiei.  întocmirea rapoartelor interne şi externe. în baza rezultatelor obţinute. Informaţia pregătită pentru managerii diferitor niveluri de gestiune diferă de informaţia destinată utilizatorilor externi. de obicei. univ. ca urmare.) Deciziile manageriale pe termen lung au o influenţă majoră asupra perspectivelor entităţii şi.  decizii manageriale curente (operative). Munteanu Rodica Pagina 10 . aceasta informaţie este destul de variată şi într-o mare măsură se foloseşte în formă iniţială fără a se recurge la o selectare şi grupare suplimentară. Asist. (strategice). scăderea producerii.

alegerii metodelor de evidenţă a costurilor şi de calculaţie a costului producţiei.) care determină nivelul tehnic şi tehnologic al producţiei. deoarece pe lângă datele reale. Informaţia de plan conţine date necesare pentru alegerea acţiunilor care pot fi realizate în viitor. planurile de viitor – pronosticurile. documentate sunt utilizate şi evaluările. în al doilea rând. în afară de informaţia indicată. rezultatele activităţilor tehnico . univ. în subdiviziuni separate şi locuri de muncă. Este vorba despre informaţia contabilităţii manageriale care se subdivizează în: normativă şi de plan. sunt necesare şi date care se obţin prin intermediul observaţiilor speciale. elaborate în baza datelor contabilităţii financiare şi orientate spre utilizatorii externi ai informaţiei. reflectă echilibrul lor şi permite pronosticarea situaţiei viitoare. nomenclatorul şi complexitatea articolelor produse. etc. nivelul de dezvoltare a relaţiilor economice interne. desenele tehnice. Rapoartele interne. concordarea. Ea cuprinde datele din documentaţia tehnică şi tehnologică (paşapoartele maşinilor şi utilajului. La etapa aprobării bugetelor şi exercitării controlului asupra executării lor informaţia de plan se caracterizează prin precizare. Spre deosebire de rapoartele financiare.) şi de particularităţile funcţionării subdiviziunilor concrete. Cerinţele înaintate rapoartelor interne trebuie formulate de managerii centrelor de responsabilitate şi personalul administrativ cointeresat de aceasta. modul întocmirii şi prezentării rapoartelor manageriale nu este reglementat şi constituie o chestiune internă a entităţii. funcţiile şi rolul contabilităţii de gestiune Pentru pronosticarea şi alegerea variantei optime de decizie. cronometrării sau calculelor suplimentare. Componenţa informaţiei normative este determinată de tipul producţiei. poate fi utilizată şi informaţia necantitativă (rezultatele sondajelor sociologice). deoarece în formă finită ele lipsesc în sistemul datelor contabile. în formă naturală sau cantitativ convenţională. De regulă. diviziunea muncii în cadrul producţiei. calitatea producţiei. etc. managerilor tuturor nivelurilor ierarhice ale entităţii şi. metoda de evidenţă a costurilor. aprobarea etc. Obiectul. De asemenea. La etapa întocmirii preliminare a bugetelor se foloseşte un astfel de element al sistemului informaţional. O particularitate distinctivă a bugetării la etapa finală a întregului sistem de planificare constă în faptul că ea îmbină elaborarea detaliată a planului cu normativele economice ale entităţii. Principiile organizării activităţii de administrare a rapoartelor interne sunt determinate de specificul activităţii unităţii economice (forma organizatorico . cum este informaţia tehnică. cerinţele specifice înaintate faţă de rapoartele interne pot fi următoarele: Asist. personalului entităţii. structura organizatorică a unităţii economice. Rapoartele manageriale nu au o structură bine determinată.juridică. utilizează informaţia exprimată valoric.organizatorice. forma de proprietate. tehnologia şi organizarea producţiei. ca etapă finală a procesului managerial. Munteanu Rodica Pagina 11 . apartenenţa ramurală. Informaţia tehnică este obţinută din elaborările de perspectivă ale tehnologiilor şi proiectanţilor. De aceea faţă de rapoartele contabilităţii manageriale sunt înaintate alte cerinţe. datele privind produsele similare autohtone şi străine. conţin un complex întreg de date despre activitatea entităţii în general şi a subdiviziunilor acesteia. Informaţia normativă reprezintă veriga de legătură între tipurile principale ale informaţiei economice. Principiul justificării documentare a informaţiei în contabilitatea managerială poate fi ignorat. Din această cauză informaţiile din contabilitatea managerială pot avea un caracter probabil şi subiectiv. Conţinutul de bază al informaţiei de acest tip este determinat de etapele întocmirii bugetului: întocmirea preliminară. detaliere şi concretizare a indicatorilor bugetelor pentru perioade scurte de timp (de la o lună până la o oră) pe entitate în ansamblu. Aceste criterii stau la baza bugetării. mărimea unităţii economice. Astfel. specificaţiile. rapoartele manageriale sunt destinate utilizatorilor interni ai informaţiei. brevete. tehnologia şi organizarea producţiei. în primul rând.

funcţiile şi rolul contabilităţii de gestiune  structura relativ stabilă a rapoartelor. Să analizăm mai amănunţit fiecare tip de rapoarte interne după anumite criterii de clasificare (figura 1. de obicei.3 Clasificarea rapoartelor interne După conţinutul informaţiei pe care le conţin.  claritatea. pierderi din rebut. pentru o lună. trimestru. trimestriale. rapoartele interne ale contabilităţii manageriale se împart în:  general-complexe. lunare.3). adică rapoartele contabilităţii manageriale trebuie să conţină informaţia (unde este posibil) despre abaterile indicatorilor efectivi de la cei planificaţi. 1. conform nivelului de gestiune. semestru. etc.  corespunderea cu principiul „gestiunea prin devieri”.). rapoartele manageriale se împart în: .  analitice. univ. an şi conţin informaţii despre îndeplinirea planului şi utilizarea resurselor pentru perioada indicată. .operative. . Rapoartele tematice se întocmesc pe măsura apariţiei abaterilor la cei mai principali indicatori (volumul vânzărilor.generalizatoare. Munteanu Rodica Pagina 12 .curente. dacă în baza lor nu este posibilă luarea deciziilor manageriale. graficul fabricării producţiei. Nu este necesar de mărit frecvenţa prezentării rapoartelor. Unul din principiile întocmirii rapoartelor interne este şi principiul „ierarhic”.). Asist. Obiectul. zilnice sau în cazul apariţiei divergenţilor. Astfel. Rapoarte interne rapoarte centralizatoare După conţinutul Conform nivelului După volumul rapoarte general- general-complexe centralizatoare informaţiei de gestiune informaţiei generalizatoare operative tematice analitice curente situaţii Fig. Rapoartele general-complexe se întocmesc. etc.  tematice.  periodicitatea prezentării rapoartelor interne. Rapoarte interne pot fi anuale. constatarea cauzelor modificării rentabilităţii. Rapoarte analitice se întocmesc numai la cerinţa managerilor şi conţin informaţii care dezvăluie cauzele şi rezultatele aferente unor aspecte nedorite ale activităţii (cauzele care influenţează supraconsumul resurselor.

această formă deseori se utilizează ca supliment la rapoartele sub formă grafică şi tabelară. În baza întocmirii rapoartelor interne la diferite nivele manageriale. Rapoarte general-centralizatoare cuprind informaţia aferentă activităţii întregii întreprinderi. Pentru comparare. conform formei de prezentare. rapoartele interne se împart în: . dar în acelaşi timp nu trebuie să fie supraîncărcată cu informaţia cifrică.contabile. După volumul informaţiei. . depozitelor. care presupune că în raportul subdiviziunii entităţii datele planificate şi efective. fapt ce permite depistarea responsabililor pentru efectuarea cheltuielilor suplimentare. informaţia de gestiune formează indicatorii rapoartelor interne astfel. precum şi abaterile dintre ele. stă principiul „costurilor controlabile”.  la nivelul superior (strategic) are loc generalizarea tuturor informaţiilor sintetizate. se împart în tabelare. Aceste rapoarte se întocmesc cu o periodicitate de la o lună la trimestru (semestru). Rapoarte centralizatoare se întocmesc pentru o lună sau o altă perioadă şi generalizează informaţia despre indicatorii care sunt controlaţi de centrul de responsabilitate respectiv. subdiviziunilor de producţie. Aceste rapoarte se întocmesc zilnic şi lunar. secţiei desfacere. se anexează notă explicativă.  la următoarele niveluri are loc integrarea şi pregătirea informaţiilor centralizatoare în rapoarte curente la nivelul secţiilor funcţionale manageriale ale entităţii (centru de profit. iar informaţia aferentă analizei economice constituie 40- 50%. deoarece îngreunează însuşirea informaţiei prezentate. furnizate de subdiviziunile structurale şi transferarea lor în rapoarte finale. Rapoartele interne. trebuie reflectate numai pentru costuri şi cheltuieli asupra cărora managerul centrului de responsabilitate poate să exercite vre-o influenţă.situaţii. că în contabilitatea financiară raportul este altul: 50-60% din totalul informaţiei îi revine informaţiei financiar . Munteanu Rodica Pagina 13 . Situaţii cuprind informaţia aferentă activităţii unor subdiviziuni concrete. Această formă de prezentare a rapoartelor este destinată controlului utilizării efective a resurselor de către centrele de responsabilitate şi centrele de costuri. de obicei la această formă.contabilă constituie 20-30% din sistemului informaţional al contabilităţii manageriale. se întocmesc rapoarte operative (situaţii) ale subdiviziunilor entităţii (secţiei de aprovizionare. dar e necesar amănunţit de explicat interconexiunea şi importanţa informaţiei prezentate. Forma grafică ca şi cea tabelară e uşor de perceput vizual.  la primul nivel. Obiectul. Forma tabelară este considerată o formă tradiţională de întocmire a rapoartelor. centru de investiţii). iar analizei economice îi revine 70-80%. grafice şi textuale.rapoarte general-centralizatoare. Ca regulă. . denumit şi operativ. Cum s-a mai menţionat. încât aceştia devin un sistem de comunicaţii în interiorul entităţii.rapoarte centralizatoare. Informaţia financiar . funcţiile şi rolul contabilităţii de gestiune Acest principiu presupune micşorarea detalierii rapoartelor interne pe măsura creşterii rangului managerului la care ele sunt prezentate. menţionăm. Relaţii reciproce existente pot fi urmărite în modul următor:  la nivelul zero apare informaţia contabilă în documentele primare şi rapoartele de producţie. Pentru dezvăluirea informaţiei aferente indicatorilor principali. În baza datelor evidenţei primare. secţiei financiare. Forma textuală de prezentare a informaţiei se utilizează în cazul când informaţia cifrică e neînsemnată. univ. informaţia contabilităţii manageriale poartă un caracter confidenţial şi necesită protecţie. etc.) care conţin informaţia detaliată necesară pentru luarea deciziilor curente. Asist.

la anumite intervale de timp. Obiectul. Centrul de investiţii reprezintă un centru de responsabilitate. Fabrici întregi (filiale de producţie).  luarea deciziilor manageriale. subdiviziunile de producţie şi servicii din entităţile prelucrătoare sunt exemple clasice ale acestui tip de centru de responsabilitate. brigadă).  optimizarea utilizării resurselor. dar nu poartă răspundere pentru costurile subdiviziunii încredinţate. Centrul de venituri reprezintă un centru de responsabilitate. cheltuielile – o expresie bănească a resurselor utilizate. În timp ce centrele de cost sunt responsabile numai de încadrarea în costuri. Centrul de profit reprezintă o varietate a centrelor de responsabilitate. a informaţiilor relevante care să le ajută conducerea unei entităţi în luarea deciziilor şi soluţionarea problemelor cu care se confruntă. rolul contabilităţii manageriale constă în furnizarea managerilor de diferite nivele. în care venitul este o expresie bănească a producţiei fabricate. controlului şi gestionării acestora. tipurile şi formele rapoartelor trebuie să fie elaborate de entitate în dependenţă de particularităţile activităţii ei şi funcţiile îndeplinite de anumite subdiviziuni în sistemul gestiunii. Centrul de costuri reprezintă o subdiviziune structurală separată sau un anumit domeniu de activitate al entităţii în care există posibilitatea de a organiza planificarea. Aceasta se caracterizează prin faptul că primele nivele ierarhice nu sunt modelate după aceleaşi activităţi (ca în cazul organizării clasice pe criteriul funcţional). Ca exemplu al centrului de venituri poate servi secţia de marketing. În general. sarcinile căreia constă în atragerea clienţilor noi şi creşterea volumului vânzărilor. centrul de costuri şi centru de investiţii.  evaluarea eficienţei activităţii. în cadrul căruia este determinată responsabilitatea personală a managerului pentru activitatea centrului şi indicatorii controlabili de către el. Componenţa centrelor de costuri este determinată de specificul producţiei şi scopurile gestiunii. în cadrul căruia conducătorul controlează costurile (cheltuielile). bugetarea şi contabilitatea costurilor în scopul supravegherii. secţii şi ateliere de producţie pot fi. şi urmăreşte eficienţa investiţiilor. Astfel. Principiile întocmirii. veniturile. ci după domenii de afaceri. Gestiunea pe centre de profit permite descentralizarea responsabilităţii pentru profit la entităţi mari. Organizarea contabilităţii de gestiune Contabilitatea managerială constituie elementul de legătură între sistemul contabil şi procesul managerial. Avantajele formei divizionare de organizare constau în capacitatea de adaptare la noi produse. respectiv centrele de costuri. constituind o parte componentă a procesului managerial. considerate drept centre de cost. Astfel.  exercitarea controlului asupra activităţii curente a entităţii. Organigrama entităţii structurate pe centre de profit îmbracă de cele mai multe ori forma organizării divizionare. Acestea sunt tocmai centrele de profit. trebuie de evidenţiat diferenţa dintre centrul de profit. putem conchide că contabilitatea managerială. Munteanu Rodica Pagina 14 . la rândul lor. Centrul de responsabilitate reprezintă un domeniu (sector) de activitate al entităţii. după cum investiţiile fac legătura intre minimizarea Asist. managerul căruia este responsabil de obţinerea veniturilor. noi clienţi sau noi pieţe de desfacere. La entităţile care activează în condiţiile relaţiilor de piaţă s-a conturat modalitatea de abordare a organizării contabilităţii manageriale pe centre de responsabilitate. centrele de profit au responsabilitate asupra profitului. asigură informaţia utilă pentru:  determinarea strategiei şi planificarea operaţiunilor viitoare ale entităţii. iar profitul – diferenţa dintre venit şi cheltuieli. funcţiile şi rolul contabilităţii de gestiune Generalizând cele menţionate mai sus. fiind constituite dintr-o mulţime de alte centre de costuri mai mici (sector. univ.

Cea de-a doua concepţie satisface cerinţele producţiei şi este orientată spre perfecţionarea calculaţiei şi a controlului asupra costurilor. foarte puţini dintre ei sunt îngrijoraţi de autenticitatea. integrat cu contabilitatea financiară. de asemenea. care în urma unor fuziuni / achiziţii au devenit parte dintr-un conglomerat. Gruparea datelor pe tipuri de costuri. unicerculară). Marea Britanie. precum şi de necesităţile acestora în informaţii manageriale. Obiectul. După tipul de conexiune între contabilitatea managerială şi cea financiară în teoria şi practica modernă a contabilităţii manageriale.financiare a entităţilor din Republica Moldova. sector. Dar. brigadă) şi obiecte de calculaţie (produse finite. Ea prevede folosirea unor conturi ale contabilităţii manageriale independente de cele ale contabilităţii financiare. b) Concepţia organizării contabilităţii manageriale într-un circuit complet autonom. întocmirea declaraţiilor fiscale şi a rapoartelor financiare reprezintă unele dintre direcţiile de bază spre care se orientează contabilii. o dată pentru necesităţile contabilităţii manageriale şi a doua oară. se confruntă două concepţii de organizare a contabilităţii manageriale: a) Concepţia organizării contabilităţii manageriale într-un sistem conectat. iar în contabilitatea managerială costurile. cheltuielilor şi veniturilor în cazul aplicării Planului de conturi contabile a activităţii economico . Avantajul: asigură o confidenţialitate maximală a informaţiilor contabile. univ. respectiv.numită concepţia dualistă (autonomă. cheltuielile şi veniturile sunt grupate pe centre de costuri (entitate. Un astfel de subsistem este aplicat în ţările cu o reglementare strictă a contabilităţii din partea statului (Franţa. precum şi firme independente. utilizând conturi-perechi cu aceeaşi denumire. Avantajul: reducerea volumului de muncă al contabililor. Sistemul de contabilitate existent este orientat. Dezavantajul:. unde nu se pune cu predilecţie problema costului de producţie. care au o structură opusă şi se reflectă „ca într-o oglindă”. Această concepţie poate fi practicată cu succes de către unităţile economice specializate în comerţ şi turism. Prima concepţie prevede realizarea unei legături prin combinarea funcţionalităţii conturilor specifice contabilităţii manageriale cu funcţionarea conturilor de control. Calcularea impozitelor. de mecanismul de conducere a acesteia. hală. independent faţă de contabilitatea financiară . în contabilitatea financiară costurile sunt grupate pe elemente economice. Astfel. Subsistemul contabilităţii manageriale organizat în aşa mod constituie. în realitate. Din cele expuse mai sus. funcţiile şi rolul contabilităţii de gestiune costurilor şi maximizarea profitului. producţie. Un astfel de subsistem este aplicat la majoritatea entităţilor industriale din SUA. Dezavantajul: scurgerea informaţiilor considerate confidenţiale. veridicitatea rapoartelor financiare ale entităţii şi cât de mult îi ajută informaţiile contabile la luarea celor mai adecvate decizii gestionare. ci doar determinarea rezultatelor economico-financiare pe grupe de mărfuri şi servicii. ce este una dintre funcţiile contabilităţii financiare. spre calcularea impozitelor. realizându-se un singur circuit informaţional contabil - numită concepţia monistă (integralistă. în principal. închisă). etc. cum sunt conturile de cheltuieli şi venituri ale contabilităţii financiare. lucrări executate şi servicii prestate). majorează volumul de muncă contabilă şi.). Diversitatea formelor concrete de organizare a contabilităţii manageriale este determinată de structura organizatorică a entităţii. etc. tipuri de produse şi centre de responsabilitate se efectuează prin organizarea corespunzătoare a evidenţei analitice în cadrul conturilor contabilităţii manageriale şi a celei financiare. filialele de bănci şi magazinele dintr-un lanţ de magazine. datorită faptului că documentele primare se prelucrează dublu. Canada. Centre de investiţii pot fi considerate supermarket-urile. se poate concluziona faptul că în prezent Asist. pentru cele ale contabilităţii financiare. a cheltuielilor de deservire a departamentului „Contabilitate”. de competenţa administratorilor. o bază importantă pentru contabilitatea costurilor. cheltuielile şi veniturile sunt urmărite după natura lor economică. România. Munteanu Rodica Pagina 15 . Belgia.

că directorii generali şi alţi conducători ai entităţii ignoră aproape în totalitate informaţiile contabile sau apelează. • lipsa abilităţilor şi cunoştinţelor necesare pentru implementarea contabilităţii manageriale. ei nu privesc contabilii ca pe nişte specialişti cu care să se consulte în luarea unor decizii importante. cum ar fi. analiză şi luarea deciziilor. adică să înţeleagă şi să respecte toate legile. cu excepţia cazurilor când acest lucru este impus prin lege. Practica ne demonstrează. confidenţialitatea. Poate că se consultă doar în unele aspecte fiscale. funcţiile şi rolul contabilităţii de gestiune cea mai mare importanţă este acordată contabilităţii financiare şi apoi contabilităţii manageriale. De asemenea. utilizarea informaţiilor contabile în procesul de planificare. O asemenea situaţie este pe deplin înţeleasă. ei sunt obişnuiţi să i-a decizii de cele mai multe ori după intuiţie sau aşa cum le spune cel de-al „şaselea simţ”. la entităţi se desfăşoară perfecţionarea schimbului de informaţie şi a rapoartelor între diferite subdiviziuni. De regulă. Munteanu Rodica Pagina 16 . • existenţa unor stereotipuri în mentalitatea conducătorilor entităţilor referitoare la contabili şi contabilitate. Competenţa prevede ca contabilii manageri să fie. control. precum şi rapoartele financiare. Lor le este foarte greu să-şi restructureze gândirea. Şi important este nu că aceste obligaţii le sunt întărite. la 1 iunie 1983 un set de standarde de comportament etic pentru contabilii manageri în care se menţionează aşa calităţi etice cum ar fi: competenţa. adică să pună în prim-plan nevoile interne ale entităţii. care activează astăzi se orientează în primul rând spre întocmirea declaraţiilor fiscale şi a rapoartelor financiare. Una dintre problemele majore care trebuie rezolvate în prezent se referă la organizarea şi implementarea contabilităţii manageriale la entităţile autohtone. în mod oficial. să creeze ceva nou în munca lor şi să adapteze unele metode evoluate la specificul entităţilor în care activează. pentru a gândi altfel. Datorită activităţii profesionale a contabilului manager. Institutul Contabililor Manageri (Institute of Management Accountants) a adoptat. foarte puţini dintre ei deţin cunoştinţe de alt gen. însă ea trebuie schimbată din rădăcină. ci faptul că altfel ei nu pot să gândească. în primul rând. dar rar şi în mărimi nesemnificative. regulamentele. plecând de la premisa potrivit căreia credibilitatea este esenţială pentru profesia contabilă şi impune contabililor să respecte anumite standarde stricte de comportament. contabilii manageri nu trebuie să utilizeze informaţiile confidenţiale direct sau prin intermediul unor terţe persoane în interes personal sau pentru a dăuna entităţii. sarcinile stabilite faţă de ei. Contabilii care activează azi ştiu foarte bine să se descurce cu legislaţia fiscală şi alte acte normative existente. de asemenea. Dar. Astfel. să participe la programe de perfecţionare profesională. ajută managerii centrelor de responsabilitate la planificarea şi determinarea rezultatelor lucrărilor. aptitudinile şi cunoştinţele unui profesionist se pot uza foarte repede. Asist. În caz contrar. Cu toate acestea. dar şi atunci nu întotdeauna. Acest fapt este motivat prin următoarele: • existenţa unor stereotipuri psihologice. de exemplu. el poartă responsabilitate faţă de conducători pentru obiectivitatea rapoartelor contabile a subdiviziunilor. univ. În vederea soluţionării acestei probleme este necesar de a stabili. managerii fac cunoştinţă cu planurile elaborate. Obiectul. Astfel. Confidenţialitatea prevede ca informaţiile considerate confidenţiale şi încredinţate contabililor manageri nu trebuie comunicate nici unei persoane din interiorul sau din afara entităţii care nu este autorizată să le obţină. faptul că cea mai mare parte a contabililor. o funcţie nouă şi anume „funcţia de contabil gestionar” sau „contabil manager”. în primul rând. integritatea şi obiectivitatea. în al doilea rând. ştiu foarte bine cum să întocmească declaraţiile fiscale. Nu este pentru nimeni taină. normele tehnice care se referă la atribuţiile lor. mai întâi de toate. competenţi. Activitatea contabilului manager este baza pentru sporirea eficienţii gestiunii entităţii. întărite de practica zi de zi.

Asist. Obiectul. Obiectivitatea constă în faptul că contabilul manager este obligat să raporteze informaţii obiective. funcţiile şi rolul contabilităţii de gestiune Integritatea include imparţialitatea contabilului manager. managerii gestionând propria bază de date în funcţie de interesul decizional. În acest caz. De altfel. cel mai frecvent. De asemenea. informaţiile contabilităţii manageriale sunt preluate. univ. El este responsabil pentru toate rapoartele financiare şi nefinanciare furnizate managerilor. care la rândul lor se vor baza pe ele în procesul decizional. Munteanu Rodica Pagina 17 . explozia informaticii şi diversificarea structurilor de tip baze de date orientează organizarea contabilităţii firmei către modelul contabilităţii integrate. precum şi relaţiile cu persoanele fizice sau juridice care ar putea genera conflicte. Trebuie de menţionat că la momentul actual. care trebuie să evite orice conflict de interese efectiv sau potenţial. entităţile din Republica Moldova practică o contabilitate integrată. rapoartele furnizate de contabilul manager trebuie să fie exacte şi reale. Nu trebuie să accepte cadouri. sub formă de situaţii de calcule şi rapoarte. indiferent de faptul dacă datele acestora au impact pozitiv sau negativ asupra entităţii. servicii sau ospitalitate exagerată din partea unor persoane fizice sau juridice.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful