Obiectul, funcţiile şi rolul contabilităţii de gestiune

Capitolul 1. Obiectul, funcţiile şi rolul contabilităţii de
gestiune

Obiectul contabilităţii de gestiune.

Probabil, nu este necesar de demonstrat că informaţia şi cunoştinţele reprezintă cele mai
importante resurse economice ale businessului contemporan. Pentru a gestiona trebuie de
controlat, pentru a controla trebuie de evaluat informaţia economică.
Contabilitatea asigură reprezentarea internă şi externă a unei entităţi cu informaţii din
interiorul şi exteriorul acesteia. Necesitatea unei astfel de reprezentări justifică existenţa în
sistemul informaţional al entităţii a două circuite: unul care redă imaginea entităţii în exterior -
contabilitatea financiară, considerată „faţă externă” a entităţii şi altul care descrie procesele
interne ale entităţii, denumită contabilitatea managerială, considerată „faţă internă” a entităţii.
Din punct de vedere istoric, apariţia contabilităţii manageriale a fost condiţionată de necesitatea
păstrării tainei comerciale. Nu întâmplător cercetătorii contabilităţii, în special R. de Ruver, au
demonstrat că începând cu secolele XIV-XV comercianţii vienezi, pe lângă cărţile contabile întocmite
de servitori, deseori întocmeau cărţi contabile secrete, în care erau reflectate cele mai confidenţiale
informaţii, precum: mişcarea capitalului, mărirea profitului, etc. La sfârşitul sec. XIX şi începutul sec.
XX, când statul şi sindicatele muncitorilor au început activ aşi manifesta interesul faţă de mărimea
profitului întreprinzătorilor şi a cere publicarea rapoartelor financiare, întreprinzătorii, bazându-se pe
ideile lucrătorilor socotitori, au creat procedee metodologice speciale, ceea ce a condus la conturarea a
două tipuri de contabilitate: deschisă - pentru toţi utilizatori şi închisă (secretă) - destinată numai
întreprinzătorului.
Contabilitatea managerială a provenit de la contabilitatea costurilor sau, cum mai este
denumită, contabilitatea de producţie. În literatura economică aceste noţiuni deseori sunt
confundate, ceea ce este incorect. Contabilitatea de producţie, presupune o reflectare clară şi
detaliată a tuturor proceselor legate de producţie la entităţi şi reprezintă doar o parte a sistemului
informaţional al contabilităţii manageriale ce satisface cerinţele utilizatorului, dar nu sistemul
propriu - zis. Aceasta este „baza” contabilităţii manageriale.
În ceea ce priveşte evidenţa costurilor, contabilitatea managerială are tangenţe cu contabilitatea
financiară, diferenţa constă doar în metodele de evidenţă a costurilor. Astfel, în primul caz se ţine
cont de evidenţa analitică, iar în al doilea caz – de evidenţa sintetică.
Contabilitatea managerială pe plan mondial a cunoscut următoarele etape de
evoluţie:
Etapa I - până în anul 1940. În această perioadă lipsea noţiunea „contabilitate
managerială”, aplicându-se termenul „contabilitatea de producţie”, care avea ca
obiectiv – evidenţa costurilor şi calculaţia costului efectiv de producţie după
finisarea procesului tehnologic.
Etapă II - anii 1940 – 1950. Pe lângă calculaţia costului efectiv de producţie o atenţie
sporită se acordă şi evidenţei costurilor în vederea determinării profitului şi
executării controlului. Se utilizau diverse metode de calculaţie şi bugetare: în
această perioadă apare noţiunea „contabilitate de gestiune” sau „contabilitate
managerială”, care se deosebeşte de „contabilitatea de producţie” prin faptul că,
pe lângă calculaţia costului de producţie, se ocupa şi cu bugetarea, controlul,
analiza şi luarea deciziilor.
Etapă III - anii 1950 – 1965. Contabilitatea managerială era orientată la pregătirea
informaţiilor necesare luării deciziilor şi exercitării controlului după o metoda
nouă: evidenţa pe centre de responsabilitate. Este pe larg utilizată metoda
"Direct-cost".
Etapa IV -anii 1965 – 1985. Au fost elaborate şi aplicate proceduri noi privind evidenţa
utilizării resurselor în activitatea entităţii, analiza eficienţei activităţii economice.

Asist. univ. Munteanu Rodica Pagina 1

Are loc perfecţionarea în continuare a tehnicilor şi metodelor contabilităţii manageriale. activitatea contabilului. ca punct de plecare în constituirea contabilităţii manageriale trebuie examinată contabilitatea de producţie. Actualmente. de fapt. deoarece nu a fost asigurată respectarea cerinţelor de bază ale contabilităţii manageriale. Munteanu Rodica Pagina 2 . al planului tehnico-financiar al entităţii. implementată odinioară în condiţiile economiei administrative. precum şi experienţa aplicării diferitor metode de planificare. în studiile şi cercetările efectuate de către specialiştii din domeniu sunt atinse şi tehnologiile contabilităţii manageriale corespunzătoare etapei 4 şi 5. analiza costurilor ascunse.  studierea. poate fi considerată ca prototip al uneia dintre concepţiile contabilităţii manageriale – gestionarea pe centre de responsabilitate.1997. evidenţa şi control permite relevarea direcţiilor principale de dezvoltare a contabilităţii manageriale în Republica Moldova:  adaptarea tehnicilor şi metodelor testate şi aplicate în practica internaţională.12. de adaptare a lor în practica entităţilor autohtone. în scopul pregătirii şi întocmirii rapoartelor. XX funcţiile contabilităţii manageriale au fost mult mai largi şi mai complexe. ca disciplină economică aparte. în anii '20-'30 ai sec. Astfel. Ulterior.2007 contabilitatea managerială se întâlneşte sub denumirea de „contabilitate de gestiune”. metodă foarte apropiată de sistemul „standard . deşi. Problemele ce ţin de calculaţie sunt bine cunoscute economiştilor şi constituie o mărturie a experienţei teoretice şi practice. funcţiile şi rolul contabilităţii de gestiune Apariţia contabilităţii manageriale. s-a redus la înregistrarea operaţiunilor economice din activitatea entităţii. acestea nu au condus la rezultatele aşteptate.IASC). Contabilul acelor timpuri se ocupa atât cu evidenţa. aprobată prin Hotărârea guvernului Republicii Moldova Nr. În perioada economiei administrative şi planificării centralizate a avut loc separarea treptată din serviciul contabil a secţiei de planificare şi a celei financiare cu transmiterea unei părţi a împuternicirilor aferente contabilităţii manageriale. care au adus utilizatorilor succesul în afaceri. Etapa V din anul 1985 şi până în prezent. Astfel. acumulate la aplicarea metodei normative a calculaţiei costului producţiei. precum şi în Legea Contabilităţii nr. bugetarea în contabilitatea managerială se aseamănă mult cu sistemul de elaborare al planului tehnico-financiar al entităţii. cît şi cu lucrările de planificare. 1187 din 24. În această perioadă se dezvoltă contabilitatea managerială strategică. În Republica Moldova contabilitatea managerială a fost acceptată oficial prin intermediul Concepţiei reformei contabilităţii. făcându-se încercări timide. cercetarea şi aplicarea a tehnicilor şi metodelor evoluate ale teoriei şi practicii de gestiune. Autogestiunea internă. Un pas important în vederea formării şi dezvoltării contabilităţii manageriale a fost separarea ei de serviciul contabil al entităţii.04. Şi. Ar fi greşit să percepem contabilitatea managerială ca ceva absolut nou în economia naţională. Acest an a marcat divizarea oficială a contabilităţii în contabilitatea financiară şi contabilitatea managerială. În acest act normativ. Asist. Obiectul.cost” al contabilităţii manageriale evoluate. în Republica Moldova se desfăşoară etapa a III-a de dezvoltare a contabilităţii manageriale. metoda costului-ţintă. Deşi unele procedee şi metode ale contabilităţii manageriale au fost utilizate în economia administrativă. univ. ca urmare. la baza căreia stă informaţia privind calculaţia costurilor. este legată de recunoaşterea contabilităţii manageriale în anul 1972 de către Comitetul Internaţional de Standardizare Contabilă (International Accounting Standard Comitet . 113-XVI din 27. parţial. În rezultatul acestor schimbări. aplicat pe larg în trecut. Generalizarea etapelor de evoluţie a contabilităţii manageriale. în sfârşit. neîntemeiat a fost neglijat rolul planificării şi. cum ar fi: metoda ABC. iar entitatea nu a acţionat în calitate de proprietar cointeresat în soluţionarea coordonată a problemelor manageriale. odată cu renunţarea la sistemul economiei administrative şi stabilirea relaţiilor de piaţă.

dar fără ea este dificil de optimizat bugetul vânzărilor şi cel a producţiei. la rândul său.  bugetarea şi controlul executării bugetelor (1). calculaţie. În corespundere cu structura contabilităţii manageriale. Astfel. control şi analiza executării bugetelor în scopul pregătirii rapoartelor interne pentru luarea deciziilor manageriale. poate fi formată şi componenţa birourilor contabilităţii manageriale la entitate. dar mai des ele au relaţii de reciprocitate. prezentată în figura 1. fiecare subsistem al contabilităţii (managerială şi financiară) are scopurile. blocul „Calculaţia costului” cuprinde totalitatea metodelor de calculaţie a costurilor. În aspect general. Ţinând cont de acestea.1). care. pot fi evidenţiate bugetul operaţional şi financiar. Munteanu Rodica Pagina 3 .) se află în afara subiectului contabilităţii manageriale. În blocul „Bugetarea şi controlul executării bugetelor”. putem determina subiectul.1. metoda „Standard-cost” poate fi considerată ca o continuare şi ca un punct de reper al blocului 1. prelucrarea şi transmiterea informaţiei pentru planificare (bugetare). Asist. (4). Analiza rentabilităţii . colectarea. care fac parte din blocul 1. Particularităţile contabilităţii manageriale examinate mai sus ne permit să formulăm scopurile principale ale acesteia:  acordarea asistenţei informaţionale managerilor la luarea deciziilor operative. numite centre de responsabilitate. Părţile componente ale contabilităţii de gestiune Fiecare din elemente (blocuri). poate fi subdivizat în alte componente.problema specifică a blocului 3. Obiectul. În afară de această. precum şi ca o parte componentă al blocului 2. funcţiile şi rolul contabilităţii de gestiune Astfel. Aşadar.  pregătirea informaţiei necesare pentru luarea deciziilor (3). operaţiunile de arendă. care la rândul lor se împart în alte bugete. determină structura contabilităţii manageriale. subiectul contabilităţii manageriale îl constituie activitatea economică a entităţii şi a subdiviziunilor structurale ale acesteia. Operaţiunile cu caracter exclusiv financiar (operaţiunile cu hârtii de valoare. Contabilitatea managerială Bugetarea şi Calculaţia Pregătirea Control controlul costului informaţiei necesare intern executării (2) pentru luarea (4) bugetelor (1) deciziilor (1) (3) Fig. Acest proces include măsurarea. Contabilitatea de gestiune reprezintă un domeniu distinct în cadrul contabilităţii care oferă informaţii privind gestiunea internă a entităţii. Obiectivele şi funcţiile contabilităţii manageriale formează concepţia acesteia. părţile componente ale contabilităţii manageriale pot fi prezentate din următoarele blocuri (figura 1.  control intern. Blocurile nominalizate pot funcţiona separat. univ. la rândul său. 1.1. dacă informaţia referitoare la costurile şi cheltuielile constante şi variabile este necesară permanent. etc.  calculaţia costului (2). scopurile şi obiectele contabilităţii manageriale. etc. investiţiile în capital social. metodele şi funcţiile proprii. De exemplu. blocul 2 trebuie să includă şi metoda de calculaţie „Direct-cost”.

Obiectele contabilităţii manageriale cuprind astfel de activităţi. planificarea şi pronosticarea eficienţei economice a activităţii entităţii şi a centrelor de responsabilitate ale acesteia. programarea extrapolării. planificarea. de producţie. În acest scop vom caracteriza criteriile de comparare ale acestor subsisteme (tabelul 1.etc. Metoda contabilităţii de gestiune cuprinde totalitatea procedeelor şi mijloacelor prin intermediul cărora obiectele contabilităţii manageriale sunt reflectate în sistemul informaţional al entităţii.conturi şi dubla înregistrare. arbore de decizie etc. Cât priveşte obiectele contabilităţii de gestiune. precum şi rezultatele activităţii atât a entităţii în întregime.1). o parte din activitatea de investiţii. ele cuprind resursele economice de care dispune entitatea.  procedeele analizei economice (analiza factorială). dintre care menţionăm următoarele:  elementele de bază ale metodei contabilităţii (documentare. metodele economico- matematice. controlul. cât şi a subdiviziunilor structurale separate. Fiecare din elementele contabilităţii manageriale are o funcţie bine definită.  planificarea (bugetarea). univ. procesele economice (inclusiv relaţiile reciproce dintre subiecţii gestionării). doar fiind unite. fiind Organizare obligatorie. precum şi trăsăturile distinctive ale fiecărui subsistem contabil. Munteanu Rodica Pagina 4 .Obligativitatea Organizare facultativă.  metodele statisticii (metoda indicilor). Scopul contabilităţii Asigurarea cu informaţii a Întocmirea rapoartelor financiare utilizatorilor interni în scopul pentru utilizatorii externi Asist. funcţiile şi rolul contabilităţii de gestiune  controlul. alege de sine stătător metodele şi necesită respectarea obligatorie a principiile de funcţionare principiilor şi normelor general acceptate în contabilitate 3.  metodele economico-matematice (programarea liniară. entitatea îşi Este reglementată la nivel naţional. financiară şi de desfacere. organizării contabilităţii determinată de cerinţele interne ale Fiind impusă de legislaţie în vigoare entităţii 2.). Obiectul. Elementele metodei contabilităţii manageriale sunt destul de variate. statistica. evaluare. Contabilitatea de gestiune şi contabilitatea financiară: deosebiri şi asemănări Pentru o prezentare mai clară a esenţei contabilităţii manageriale se impune evidenţierea deosebirilor şi asemănărilor dintre contabilitatea managerială şi cea financiară. cum sunt: activitatea de aprovizionare.  alegerea celor mai eficiente direcţii de dezvoltare a entităţii.1 Criteriile de comparare a contabilităţii manageriale şi contabilităţii financiare Criterii de Contabilitatea de Contabilitatea comparare gestiune financiară 1. Tabelul 1.  asigurarea bazei informaţionale necesare pentru formarea preţurilor.). Contabilitatea managerială aplică realizările unor astfel de domenii ale ştiinţei şi practicii cum sunt: analiza economică. însă. pronosticarea. ele permit dezvăluirea mai amplă a subiectului contabilităţii manageriale. Gradul de reglementare Nu este reglementată. de organizare.

Sistemul contabil Nu este limitată de sistemul dublei Sistemul dublei înregistrări utilizat înregistrări. Asist. poate fi folosit orice sistem potrivit 9. Clasificarea costurilor Pe articole de calculaţie Pe elemente economice 7. ea este veridică în mod suficient. Ţinerea contabilităţii manageriale nu este obligatorie. alte acte emise de organele competente (Ministerul Finanţelor. decadal. Munteanu Rodica Pagina 5 . Etaloane de evidenţă Orice etalon de evidenţă potrivit: Numai etalonul valoric utilizate valoric. centrele de Entitatea în ansamblu analizei responsabilitate din structura organizatorică a entităţii 6. caracter obiectiv 11. anual prezentării rapoartelor de gestiune – mai des săptămânal. Adoptarea celui mai adecvat sistem al contabilităţii manageriale. lunar 13. indiferent de forma de proprietate şi forma de organizare. Standardele Naţionale de Contabilitate. potrivit căreia efectul economic din utilizarea informaţiei trebuie să fie mai mare decât costurile suportate pentru culegerea şi prelucrarea acesteia. în mod obligatoriu. care. de exemplu. univ. pentru o perioadă trecut). precum şi de nivelul pregătirii profesionale a conducerii acesteia. trebuie să se respecte condiţia. norme metodologice. în mod obligatoriu. Inspectoratul Fiscal. Prin legislaţie se stabilesc cerinţe faţă de rapoartele financiare care trebuie prezentate organelor respective. natural. de muncă 12. Utilizatorii externi trebuie să fie convinşi că documentele contabile sunt întocmite în conformitate cu regulile unice de ţinere a contabilităţii. pot fi confirmate de auditori. pentru o perioadă concretă în concretă din trecut şi pentru o perioadă trecut concretă din viitor 10. iar rapoartele financiare. Gradul de exactitate a Multe evaluări aproximative pot Abateri nesemnificative în informaţiei avea. conform specificului fiecărei entităţi. Structura de bază a Nu are o ecuaţie fundamentală Se bazează pe ecuaţia bilanţieră contabilităţii fundamentală: Active = capital propriu + datorii 8. Conducerea unei întreprinderi mici. principiile general acceptate şi normele stabilite prin Legea contabilităţii. Utilizatorii informaţiei Utilizatorii interni: managerii de Utilizatorii externi şi utilizatorii diferite niveluri de gestiune a entităţii interni 5.). uneori. Datorită acestui fapt. Gradul de Răspundere disciplinară Răspundere administrativă şi penală responsabilitate Obligativitatea organizării contabilităţii Conform Legii contabilităţii. Termenele prezentării Pe parcursul perioadei de gestiune După expirarea perioadei de rapoartelor gestiune 14. toate entităţile. indiferent de faptul dacă conducerea entităţii consideră aceste rapoarte utile sau nu. Totuşi. creează posibilitatea controlului responsabilităţilor. poate renunţa la organizarea contabilităţii manageriale. altfel ar deveni inoperant. Gradul de reglementare În procesul de organizare şi funcţionare a contabilităţii financiare trebuie respectate. natural – convenţional. Restricţiile informaţiei Aplică date „istorice” şi cele Aplică date „istorice” (timpul după timp previzionale. în caz de necesitate. Periodicitatea determinată de sarcinile sistemului Semestrial. ea fiind determinată de obiectivele şi sarcinile care stau în faţa entităţii. funcţiile şi rolul contabilităţii de gestiune planificării şi gestionării 4. sunt obligate să ţină contabilitatea financiară. Publicitatea Informaţii confidenţiale Informaţii publice pentru utilizatori informaţiilor 15. etc. Obiectul. Obiectul evidenţei şi Subdiviziunile. instrucţiuni. un caracter subiectiv rapoartele financiare destinate utilizatorilor externi.

 interes financiar indirect (furnizorii. gestiunii şi controlului. Aceasta se explică prin faptul că organizarea contabilităţii de producţie. în mare măsură. conducătorii subdiviziunilor. analiştii. utilizatorilor externi. În contabilitatea managerială nu există o asemenea egalitate unică. presa etc. contabilii. Informaţia contabilităţii manageriale permite stabilirea rentabilităţii diferitor tipuri de produse (lucrări. Utilizatorii externi ai acestei informaţii pot avea:  interes financiar direct faţă de această entitate (investitorii. adică politica „internă”. această informaţie fiind prezentată în „Raportul de profit şi pierdere”. acţionarii. cît şi celor interni. servicii). Această clasificare asigură răspunsul la întrebarea: care este mărimea unui tip de consum la nivelul entităţii în cursul perioadei de gestiune (indiferent unde ele au apărut şi în ce scopuri au fost efectuate)? În contabilitatea managerială costurile sunt grupate pe centre de costuri din punct de vedere al articolelor de calculaţie. auditorii. structura informaţiei depinde de cerinţele utilizatorilor acesteia. Aici se aplică un singur criteriu . organele administrative şi fiscale. centrelor de responsabilitate etc. reprezintă politica entităţii în domeniul gestiunii costurilor. Scopul contabilităţii manageriale este continuu. Clasificarea costurilor În contabilitatea financiară costurile sunt clasificate pe elemente economice. fără să ţină cont de cerinţele impuse prin regulile juridice sau fiscale. funcţiile şi rolul contabilităţii de gestiune Contabilitatea managerială utilizează metode adoptate de entitate şi bazate pe criterii economice şi manageriale. Obiectul. Utilizatorii informaţiei contabilităţii manageriale. creditorii). clienţii. luarea celei mai argumentate decizii economice şi determinarea strategiei corespunzătoare a entităţii pe piaţă. Scopul contabilităţii Scopul contabilităţii financiare constă în prezentarea datelor necesare pentru întocmirea rapoartelor financiare destinate. Consiliul de directori sau alt organ de conducere superior. În contabilitatea managerială o atenţie deosebită se acordă subdiviziunilor separate. Scopul se consideră atins. Structura de bază a contabilităţii Contabilitatea financiară se bazează pe egalitatea bilanţieră fundamentală: Active = Capital propriu + Datorii. Utilizatorii informaţiei Utilizatorii ai informaţiei contabilităţii financiare sunt persoane fizice şi juridice care se află în anumite relaţii cu entitatea.) Conducătorii entităţii poartă răspundere pentru pregătirea rapoartelor financiare. dacă sistemul contabilităţii manageriale creat la entitate permite: asigurarea unei activităţi mai efective a acesteia. Obiectul evidenţei şi analizei Contabilitatea financiară trebuie să prezinte informaţii privind entitatea în ansamblu. Prin element economic se subînţelege consumul omogen necesar pentru fabricarea producţiei. sunt numai utilizatorii interni. sindicatele. permanent şi pentru o perioadă scurtă de timp. Scopul contabilităţii manageriale constă în asigurarea managerilor cu informaţii necesare în procesul planificării. Munteanu Rodica Pagina 6 . spre deosebire de cea financiară. Orice sistem al contabilităţii manageriale operează cu Asist. Scopurile sunt considerate realizate. tipurilor de activităţi. dacă rapoartele financiare sunt întocmite şi prezentate conform destinaţiei. Ca urmare a diferenţierii în gruparea costurilor în contabilitatea financiară şi cea managerială informaţia privind mărimea profitului se acumulează în mod diferit. ca element al contabilităţii manageriale. bursele mobiliare. În baza datelor contabilităţii financiare poate fi calculat rezultatul activităţii întregii entităţi. cum ar fi: managerii. dar folosesc aceste informaţii în măsură limitată.utilitatea informaţiei pentru luarea deciziilor manageriale. univ. Acest tip de clasificare permite de a răspunde la întrebarea: pentru ce scopuri au fost consumate resursele şi unde? Componenţa articolelor de calculaţie este stabilită de către entitate de sine stătător.

Termenele prezentării rapoartelor În contabilitatea financiară rapoartele financiare anuale se prezintă utilizatorilor externi până la data de 31 martie a anului ce urmează după perioada de gestiune. Contabilitatea managerială nu întotdeauna utilizează astfel de procedee. etc. iar în unele cazuri şi semestriale. trebuie să se bazeze pe procedeele contabile. de obicei. cuprind informaţii care impun luarea unor măsuri urgente. documentarea şi inventarierea. Restricţiile informaţiei după timp Contabilitatea financiară reflectă operaţiile economice care au avut loc în cadrul entităţii. Etaloane de evidenţă Contabilitatea financiară îşi ţine evidenţa în moneda naţională – lei moldoveneşti. Rapoartele contabilităţii manageriale. îmbinând planificarea şi luarea deciziilor. Principiul de bază este oportunitatea şi economicitatea acestora. funcţiile şi rolul contabilităţii de gestiune următoarele categorii: active. etc. În general. contabilitatea financiară ne informează despre trecut şi ceea ce s-a întâmplat. iar pentru evidenţa timpului de lucru se folosesc unităţile de muncă. motiv pentru care ele se întocmesc şi se prezintă utilizatorilor în decurs de câteva zile după expirarea lunii de gestiune sau la începutul următoarei zile.despre viitor şi ceea ce o să se întâmple. Argumentul care justifică aplicarea acestor structuri este utilitatea informaţiei furnizate. Exactitatea informaţiei Informaţiile contabilităţii financiare sunt exacte. deoarece ele se înregistrează în contabilitate numai după săvârşirea operaţiunilor economice. important este – utilitatea şi comoditatea utilizării acestora. în mare măsură vizează perioadele viitoare. Majoritatea informaţiilor contabilităţii manageriale reprezintă un secret comercial. tone. Deseori sunt utilizate unităţi de măsură naturale (bucăţi. ca om-ore. La înregistrarea informaţiilor nu se respectă în mod obligatoriu principiul dublei înregistrări. Obiectul. maşini-ore. deoarece luarea multor decizii nu poate fi amânată până la furnizarea informaţiilor complete.). din această cauză informaţiile au un caracter probabil şi subiectiv. venituri. datele contabilităţii financiare. costuri şi aplică setul propriu de structuri de bază. Periodicitatea prezentării rapoartelor Entităţile din Republica Moldova sunt obligate să întocmească şi să prezinte rapoarte financiare anuale. cât şi la cerere. Datorită acestui fapt. litri. Administraţia entităţii de sine stătător determină conţinutul. iar contabilitatea managerială . metri. fiind preluate din documente primare întocmite. termenele şi periodicitatea prezentării rapoartelor interne. etc. Sistemul contabil utilizat Contabilitatea financiară. Publicitatea informaţiilor Informaţiile contabilităţii financiare sunt accesibile tuturor categoriilor de utilizatori prin publicarea lor sub forma rapoartelor financiare. cum ar fi: dubla înregistrare. contabilitatea financiară arată „cum a fost”. Contabilitatea managerială solicită prezentarea operativă a datelor. trimestrial. Tot în lei sunt reflectate operaţiunile economice în conturi contabile şi întocmite rapoartele financiare. Contabilitatea managerială operează cu etaloane de evidenţă valorice şi nevalorice – în dependenţă de utilitatea lor. Concomitent cu informaţiile „istorice” în sistemul contabilităţii manageriale se includ evaluările şi planurile de perspectivă – pronosticurile. lunar. săptămânal. borcane – convenţionale.). cheltuieli. capătă un caracter „istoric”. Contabilitatea managerială. natural-convenţionale (cai-putere. univ. În contabilitatea managerială rapoartele se întocmesc atât periodic – zilnic. Munteanu Rodica Pagina 7 . întrucât reflectă tactica şi strategia entităţii în condiţiile economiei de piaţă. Altfel spus. iar contabilitatea managerială – „cum trebuie să fie” la entitate. în mod obligatoriu. Divulgarea acestor informaţii Asist. după natura lor.

De exemplu. lucrărilor executate). retribuirea muncii. 2. în cadrul căruia contabilitatea managerială constituie elementul de legătură între sistemul contabil şi procesul managerial. Prin urmare. controlul şi analiza. Principalele dintre acestea sunt: 1. luarea deciziilor manageriale. prelucrarea şi transmiterea informaţiei financiare şi nonfinanciare. pentru deciziile pe care administraţia entităţii le consideră incorecte. Funcţiile şi rolul contabilităţiide gestiune Cunoaşterea esenţei contabilităţii manageriale şi a subiectului acesteia permite formularea funcţiilor contabilităţii manageriale. Gradul de responsabilitate Pentru ţinerea incorectă a contabilităţii financiare. Indiferent de trăsăturile distinctive. ajungându-se uneori până la privaţiunea de libertate a acestora. etc.  informaţiile ambelor subsisteme de contabilitate sunt utilizate în procesul luării deciziilor.  în baza costului efectiv al produselor fabricate (serviciilor prestate. Organele fiscale aplică amenzi pentru încălcarea regulilor stabilite privind ţinerea contabilităţii financiare. după cum s-a menţionat mai sus. contabilitatea financiară şi contabilitatea managerială au şi unele trăsături comune. acumularea informaţiilor primare trebuie efectuată în conformitate cu cerinţele ambelor subsisteme ale contabilităţii. prezentate mai sus. este responsabil managerul. că pedeapsa disciplinară se aplică managerilor pentru anumite încălcări şi nu pentru denaturarea datelor contabilităţii manageriale. raţionalitatea investirii. asigurarea bazei informaţionale. controlul activităţii subdiviziunilor încredinţate lor şi evaluarea Asist. motiv pentru care sunt considerate confidenţiale.  procedeele contabilităţii financiare se utilizează şi în contabilitatea managerială. se determină valoarea de bilanţ a produselor finite vândute (serviciilor prestate. funcţia previzională. conducătorii entităţilor poartă atât răspundere administrativă. iar datele contabilităţii manageriale sunt utilizate de către manageri pentru soluţionarea unui cerc larg de probleme legate de gestiunea entităţii. Aceasta se datorează faptului că majoritatea elementelor contabilităţii financiare se regăsesc şi în contabilitatea managerială:  în ambele subsisteme de contabilitate sunt examinate unele şi aceleaşi operaţiuni economice. datele contabilităţii financiare sunt utilizate de către investitori pentru a evalua potenţialul şi perspectivele entităţii. Asigurarea bazei informaţionale presupune colectarea. De exemplu. lucrărilor executate) în contabilitatea financiară. datele privind elementele contabile reflectate în contabilitatea financiară (materia primă şi materialele.) se utilizează în acelaşi timp şi în contabilitatea managerială. Rapoartele în contabilitatea managerială. Obiectul. univ. cât şi penală. însă din diferite puncte de vedere. utilizate de către conducătorii de diferit nivel pentru planificare (bugetare). nu sunt întocmite în conformitate cu anumite norme şi reguli şi nu sunt destinate cercului larg de utilizatori. uzura.  informaţia operativă se utilizează nu numai în contabilitatea managerială. De aceea. funcţiile şi rolul contabilităţii de gestiune ar putea să imprime concurenţei pe piaţă un caracter necinstit. dar şi pentru întocmirea documentelor financiare. pentru a evita dublarea culegerii a informaţiilor primare. 4. Trăsăturile comune caracteristice pentru contabilitatea financiară şi cea managerială denotă integritatea sistemului informaţional al entităţii. Dar trebuie de menţionat. calculat în contabilitatea managerială. Munteanu Rodica Pagina 8 . 3.

Un instrument important al planificării îl constituie bugetul. iar datele evidenţei curente . Divergenţele (permisiunile) trebuie formulate clar şi exact. Datele contabile ale perioadelor precedente servesc drept bază pentru planificare. La toate etapele acestui proces contabilul implicat în contabilitatea managerială trebuie să-şi imagineze clar alternativele financiare disponibile. dacă planul pe termen lung va fi realizat. Obiectul. Controlul planurilor se realizează din două etape independente:  transformarea strategiilor definite în sarcini planificate. însemnătatea unor etape de planificare. invers. atunci este necesar de introdus modificări în bugete şi devize. simplitatea formei şi percepţiei. fiind controlate pe întreaga perioadă de planificare. dacă ele nu au perspectivă de realizare. funcţiile şi rolul contabilităţii de gestiune rezultatelor obţinute. controlului este supusă justeţea planurilor întocmite. an. la elaborarea căruia ia parte şi contabilul – manager. 1. lună. care nu este cuprinsă în controlul scopurilor şi resurselor. de a depista problemele potenţiale. prin modificarea planurilor.2.2. Controlul şi analiza presupune compararea rezultatelor efective cu cele planificate. La prima etapă. de a lua măsuri ce ţin de modificarea scopurilor şi obligaţiilor în vederea evitării pierderilor în viitor. Elementele controlului de gestiune Unul din cele mai slabe elemente în sistemul manageriale este controlul divergenţilor. Controlul de gestiune Controlul Controlul Controlul Controlul Controlul divergenţilor scopurilor planurilor activităţii utilizării obţinute activităţii (bugetelor) curente resurselor Fig. orientate spre asigurarea utilizării eficiente a tuturor tipurilor de resurse. Concepţia bugetării în acest sens presupune întocmirea unui plan pe termen scurt în care relaţiile reciproce dintre operaţiuni separate sunt coordonate la toate nivelurile manageriale ale entităţii în ansamblu. dacă se constată că ele nu mai pot fi realizate. în scopul determinării abaterilor şi corectării acestora. Această informaţie se deosebeşte prin permanenţa sa. perioada optimă de efectuare. Dacă ele nu s-au confirmat.economici planificaţi pentru entitate şi subdiviziunile ei pentru o perioadă curentă: decadă. Planificarea (bugetarea) asigură stabilirea ordinii de acţionare în viitor. Controlul activităţii curente este asigurat de importanţa privind activitatea curentă.drept mijloc de control asupra îndeplinirii indicatorilor de plan şi bază pentru corectarea sarcinilor de plan. Controlul oferă posibilitatea de a prognoza. univ. O astfel de corelare poate să se manifeste prin aducerea rezultatelor efective în concordanţă cu cele planificate sau. corespunderea lor cu sarcinile propuse. În procesul bugetării o atenţie deosebită se acordă stabilirii normelor şi normativelor optime. Funcţia previzională reprezintă un proces ciclic continuu orientat spre aducerea posibilităţilor entităţii în concordanţă cu condiţiile pieţei. Munteanu Rodica Pagina 9 . La unele întreprinderi sunt elaborate Asist. oportunitatea. Întocmirea bugetului constă în determinarea indicatorilor tehnico . Sub aspect structural controlul de gestiune are la bază cinci elemente principale prezentate în figura 1.  controlul abaterilor efective de la sarcinile planificate. suficienţa. semestru. Controlul scopurilor activităţii constă în controlul metodelor de atingere a scopurilor şi modificarea strategiilor.

posibilitatea de a-şi menţine piaţa. colectarea. reprezintă o parte componentă a informaţiei economice. înregistrarea şi transmiterea datelor primare pentru gestionarea operativă. etc. afluxul mijloacelor băneşti pentru fiecare variantă alternativă etc. O altă funcţie a contabilităţii manageriale este luarea deciziilor manageriale. evidenţa tendinţelor în dezvoltarea acestor centre. Luarea deciziilor manageriale curente se bazează pe situaţia economică curentă şi evaluarea utilizării resurselor materiale.  acumularea şi gruparea datelor primare după fluxuri şi alte criterii. Informaţia contabilităţii manageriale se formează în procesul de supraveghere neîntreruptă a situaţiei obiectelor gestionate şi de totalizare a datelor corespunzătoare.) Deciziile manageriale pe termen lung au o influenţă majoră asupra perspectivelor entităţii şi. din aceste considerente. Asist. (strategice). Aceasta îi permite conducătorului să-şi concentreze atenţia asupra proceselor negative şi să depisteze problemele care necesită soluţionare. Astfel. prin controlul efectuat managerii stabilesc dacă resursele sunt obţinute şi utilizate cu eficienţă şi eficacitate. Munteanu Rodica Pagina 10 .  decizii manageriale curente (operative). Controlul efectuat prin „metoda eliminării” este considerat cel mai eficient. Astfel. aceasta informaţie este destul de variată şi într-o mare măsură se foloseşte în formă iniţială fără a se recurge la o selectare şi grupare suplimentară. exactitatea informaţiei privind posibilităţile entităţii şi mediul ei economic este foarte semnificativă. colectarea.financiari.  pregătirea informaţiei centralizate şi efectuarea calculelor în evidenţa analitică şi sintetică. ca urmare. umane şi financiare de care dispune entitatea la momentul dat. reflectate în rapoartele operative. sunt în prerogativa managerilor la nivelul inferior. Concomitent cu deciziile strategice (pe termen lung) administraţia entităţii ia decizii manageriale care nu atrag resursele pe o perioadă îndelungată. Obiectul. Informaţia pregătită pentru managerii diferitor niveluri de gestiune diferă de informaţia destinată utilizatorilor externi. a neajunsurilor şi aspectelor pozitive în activitatea lor. se împart în:  decizii manageriale pe termen lung. univ. funcţiile şi rolul contabilităţii de gestiune „normativele lucrului efectiv” acestea fiind controlate prin „metoda eliminării” abaterilor de la normative. deciziile manageriale depind de capacitatea entităţii de a previziona ritmul creşterii diferitor indicatori economico . intensificarea concurenţei. Alegerea strategiei determină perspectiva dezvoltării entităţii şi. scăderea producerii. în diferită conjunctură economică (ritmul înalt al inflaţiei. se i-au decizii de a sancţiona activitatea nefavorabilă şi de a stimula rezultatele pozitive.  întocmirea rapoartelor interne şi externe. în baza rezultatelor obţinute. precum şi acumularea şi gruparea acestora se bazează pe informaţia pregătită pentru managerii diferitor niveluri de gestiune. Controlul utilizării resurselor prevede întocmirea devizelor utilizării resurselor şi evidenţa utilizării efective a acestora. ceea ce presupune selectarea unor acţiuni din câteva alternative speciale. În dependenţă de perioadă pentru care sunt luate deciziile manageriale. de obicei. De aceea adoptarea deciziilor strategice trebuie să fie o prerogativă a managerilor superiori. Rolul contabilităţii de gestiune constă în organizarea asigurării informaţionale a procesului managerial pentru luarea deciziilor privind aprecierea activităţii centrelor de responsabilitate. Prin conţinutul său. înregistrarea şi transmiterea datelor primare. Măsurarea. Sistemul informaţional contabil cuprinde:  măsurarea. Astfel de decizii se consideră curente sau operative şi.

Informaţia normativă reprezintă veriga de legătură între tipurile principale ale informaţiei economice. Rapoartele manageriale nu au o structură bine determinată. Principiile organizării activităţii de administrare a rapoartelor interne sunt determinate de specificul activităţii unităţii economice (forma organizatorico . deoarece pe lângă datele reale. Este vorba despre informaţia contabilităţii manageriale care se subdivizează în: normativă şi de plan. managerilor tuturor nivelurilor ierarhice ale entităţii şi. mărimea unităţii economice. brevete. Ea cuprinde datele din documentaţia tehnică şi tehnologică (paşapoartele maşinilor şi utilajului.organizatorice. nomenclatorul şi complexitatea articolelor produse. aprobarea etc. funcţiile şi rolul contabilităţii de gestiune Pentru pronosticarea şi alegerea variantei optime de decizie. structura organizatorică a unităţii economice. în formă naturală sau cantitativ convenţională. sunt necesare şi date care se obţin prin intermediul observaţiilor speciale. Informaţia tehnică este obţinută din elaborările de perspectivă ale tehnologiilor şi proiectanţilor. reflectă echilibrul lor şi permite pronosticarea situaţiei viitoare. Spre deosebire de rapoartele financiare. calitatea producţiei. metoda de evidenţă a costurilor. în afară de informaţia indicată. în subdiviziuni separate şi locuri de muncă. De regulă. cum este informaţia tehnică. La etapa aprobării bugetelor şi exercitării controlului asupra executării lor informaţia de plan se caracterizează prin precizare. tehnologia şi organizarea producţiei. nivelul de dezvoltare a relaţiilor economice interne. desenele tehnice. detaliere şi concretizare a indicatorilor bugetelor pentru perioade scurte de timp (de la o lună până la o oră) pe entitate în ansamblu. personalului entităţii. diviziunea muncii în cadrul producţiei. conţin un complex întreg de date despre activitatea entităţii în general şi a subdiviziunilor acesteia. La etapa întocmirii preliminare a bugetelor se foloseşte un astfel de element al sistemului informaţional. tehnologia şi organizarea producţiei. Conţinutul de bază al informaţiei de acest tip este determinat de etapele întocmirii bugetului: întocmirea preliminară. datele privind produsele similare autohtone şi străine. Din această cauză informaţiile din contabilitatea managerială pot avea un caracter probabil şi subiectiv. etc. cerinţele specifice înaintate faţă de rapoartele interne pot fi următoarele: Asist. De aceea faţă de rapoartele contabilităţii manageriale sunt înaintate alte cerinţe. cronometrării sau calculelor suplimentare.) care determină nivelul tehnic şi tehnologic al producţiei. ca etapă finală a procesului managerial. etc.juridică. modul întocmirii şi prezentării rapoartelor manageriale nu este reglementat şi constituie o chestiune internă a entităţii. Aceste criterii stau la baza bugetării. deoarece în formă finită ele lipsesc în sistemul datelor contabile. Munteanu Rodica Pagina 11 . Astfel. forma de proprietate. Componenţa informaţiei normative este determinată de tipul producţiei. documentate sunt utilizate şi evaluările. concordarea. în primul rând. poate fi utilizată şi informaţia necantitativă (rezultatele sondajelor sociologice). O particularitate distinctivă a bugetării la etapa finală a întregului sistem de planificare constă în faptul că ea îmbină elaborarea detaliată a planului cu normativele economice ale entităţii. De asemenea. apartenenţa ramurală. Principiul justificării documentare a informaţiei în contabilitatea managerială poate fi ignorat. Cerinţele înaintate rapoartelor interne trebuie formulate de managerii centrelor de responsabilitate şi personalul administrativ cointeresat de aceasta. rapoartele manageriale sunt destinate utilizatorilor interni ai informaţiei. specificaţiile. rezultatele activităţilor tehnico . în al doilea rând. Rapoartele interne. Obiectul. planurile de viitor – pronosticurile. elaborate în baza datelor contabilităţii financiare şi orientate spre utilizatorii externi ai informaţiei.) şi de particularităţile funcţionării subdiviziunilor concrete. alegerii metodelor de evidenţă a costurilor şi de calculaţie a costului producţiei. univ. utilizează informaţia exprimată valoric. Informaţia de plan conţine date necesare pentru alegerea acţiunilor care pot fi realizate în viitor.

Rapoarte interne rapoarte centralizatoare După conţinutul Conform nivelului După volumul rapoarte general- general-complexe centralizatoare informaţiei de gestiune informaţiei generalizatoare operative tematice analitice curente situaţii Fig. Nu este necesar de mărit frecvenţa prezentării rapoartelor.  analitice.3 Clasificarea rapoartelor interne După conţinutul informaţiei pe care le conţin.  claritatea. rapoartele interne ale contabilităţii manageriale se împart în:  general-complexe.3). lunare. graficul fabricării producţiei.  tematice. trimestru. adică rapoartele contabilităţii manageriale trebuie să conţină informaţia (unde este posibil) despre abaterile indicatorilor efectivi de la cei planificaţi. de obicei. pierderi din rebut. zilnice sau în cazul apariţiei divergenţilor.  periodicitatea prezentării rapoartelor interne.). pentru o lună. etc. 1. dacă în baza lor nu este posibilă luarea deciziilor manageriale. Astfel. funcţiile şi rolul contabilităţii de gestiune  structura relativ stabilă a rapoartelor. Rapoarte analitice se întocmesc numai la cerinţa managerilor şi conţin informaţii care dezvăluie cauzele şi rezultatele aferente unor aspecte nedorite ale activităţii (cauzele care influenţează supraconsumul resurselor.generalizatoare. conform nivelului de gestiune. etc. . Asist.  corespunderea cu principiul „gestiunea prin devieri”. Rapoartele tematice se întocmesc pe măsura apariţiei abaterilor la cei mai principali indicatori (volumul vânzărilor. Munteanu Rodica Pagina 12 .). rapoartele manageriale se împart în: . an şi conţin informaţii despre îndeplinirea planului şi utilizarea resurselor pentru perioada indicată. trimestriale.curente.operative. constatarea cauzelor modificării rentabilităţii. semestru. univ. Să analizăm mai amănunţit fiecare tip de rapoarte interne după anumite criterii de clasificare (figura 1. Obiectul. Rapoartele general-complexe se întocmesc. . Rapoarte interne pot fi anuale. Unul din principiile întocmirii rapoartelor interne este şi principiul „ierarhic”.

etc. funcţiile şi rolul contabilităţii de gestiune Acest principiu presupune micşorarea detalierii rapoartelor interne pe măsura creşterii rangului managerului la care ele sunt prezentate. Aceste rapoarte se întocmesc cu o periodicitate de la o lună la trimestru (semestru). În baza întocmirii rapoartelor interne la diferite nivele manageriale. Pentru dezvăluirea informaţiei aferente indicatorilor principali. furnizate de subdiviziunile structurale şi transferarea lor în rapoarte finale. care presupune că în raportul subdiviziunii entităţii datele planificate şi efective. denumit şi operativ. secţiei desfacere. Rapoartele interne. Relaţii reciproce existente pot fi urmărite în modul următor:  la nivelul zero apare informaţia contabilă în documentele primare şi rapoartele de producţie.contabile. iar analizei economice îi revine 70-80%. încât aceştia devin un sistem de comunicaţii în interiorul entităţii. grafice şi textuale.rapoarte centralizatoare. Ca regulă. Obiectul. menţionăm.rapoarte general-centralizatoare.) care conţin informaţia detaliată necesară pentru luarea deciziilor curente. Forma tabelară este considerată o formă tradiţională de întocmire a rapoartelor.contabilă constituie 20-30% din sistemului informaţional al contabilităţii manageriale. informaţia de gestiune formează indicatorii rapoartelor interne astfel. trebuie reflectate numai pentru costuri şi cheltuieli asupra cărora managerul centrului de responsabilitate poate să exercite vre-o influenţă.  la următoarele niveluri are loc integrarea şi pregătirea informaţiilor centralizatoare în rapoarte curente la nivelul secţiilor funcţionale manageriale ale entităţii (centru de profit. iar informaţia aferentă analizei economice constituie 40- 50%. Rapoarte general-centralizatoare cuprind informaţia aferentă activităţii întregii întreprinderi.  la nivelul superior (strategic) are loc generalizarea tuturor informaţiilor sintetizate. Situaţii cuprind informaţia aferentă activităţii unor subdiviziuni concrete. dar în acelaşi timp nu trebuie să fie supraîncărcată cu informaţia cifrică. se întocmesc rapoarte operative (situaţii) ale subdiviziunilor entităţii (secţiei de aprovizionare. dar e necesar amănunţit de explicat interconexiunea şi importanţa informaţiei prezentate. . subdiviziunilor de producţie. stă principiul „costurilor controlabile”. informaţia contabilităţii manageriale poartă un caracter confidenţial şi necesită protecţie. această formă deseori se utilizează ca supliment la rapoartele sub formă grafică şi tabelară. Cum s-a mai menţionat. Informaţia financiar . se împart în tabelare. centru de investiţii). Asist. rapoartele interne se împart în: . fapt ce permite depistarea responsabililor pentru efectuarea cheltuielilor suplimentare. Aceste rapoarte se întocmesc zilnic şi lunar. . Rapoarte centralizatoare se întocmesc pentru o lună sau o altă perioadă şi generalizează informaţia despre indicatorii care sunt controlaţi de centrul de responsabilitate respectiv. depozitelor. Această formă de prezentare a rapoartelor este destinată controlului utilizării efective a resurselor de către centrele de responsabilitate şi centrele de costuri.  la primul nivel. precum şi abaterile dintre ele.situaţii. se anexează notă explicativă. deoarece îngreunează însuşirea informaţiei prezentate. secţiei financiare. Munteanu Rodica Pagina 13 . Forma textuală de prezentare a informaţiei se utilizează în cazul când informaţia cifrică e neînsemnată. În baza datelor evidenţei primare. Pentru comparare. că în contabilitatea financiară raportul este altul: 50-60% din totalul informaţiei îi revine informaţiei financiar . Forma grafică ca şi cea tabelară e uşor de perceput vizual. conform formei de prezentare. univ. După volumul informaţiei. de obicei la această formă.

În general. centrele de profit au responsabilitate asupra profitului. după cum investiţiile fac legătura intre minimizarea Asist. Ca exemplu al centrului de venituri poate servi secţia de marketing. Acestea sunt tocmai centrele de profit. Principiile întocmirii. bugetarea şi contabilitatea costurilor în scopul supravegherii. Centrul de costuri reprezintă o subdiviziune structurală separată sau un anumit domeniu de activitate al entităţii în care există posibilitatea de a organiza planificarea. veniturile. noi clienţi sau noi pieţe de desfacere. Astfel. Aceasta se caracterizează prin faptul că primele nivele ierarhice nu sunt modelate după aceleaşi activităţi (ca în cazul organizării clasice pe criteriul funcţional). în care venitul este o expresie bănească a producţiei fabricate. Munteanu Rodica Pagina 14 . centrul de costuri şi centru de investiţii. brigadă). La entităţile care activează în condiţiile relaţiilor de piaţă s-a conturat modalitatea de abordare a organizării contabilităţii manageriale pe centre de responsabilitate. Gestiunea pe centre de profit permite descentralizarea responsabilităţii pentru profit la entităţi mari. asigură informaţia utilă pentru:  determinarea strategiei şi planificarea operaţiunilor viitoare ale entităţii. Avantajele formei divizionare de organizare constau în capacitatea de adaptare la noi produse. univ.  evaluarea eficienţei activităţii. putem conchide că contabilitatea managerială. la anumite intervale de timp. Centrul de venituri reprezintă un centru de responsabilitate. în cadrul căruia conducătorul controlează costurile (cheltuielile). iar profitul – diferenţa dintre venit şi cheltuieli. considerate drept centre de cost. Componenţa centrelor de costuri este determinată de specificul producţiei şi scopurile gestiunii. funcţiile şi rolul contabilităţii de gestiune Generalizând cele menţionate mai sus. şi urmăreşte eficienţa investiţiilor. cheltuielile – o expresie bănească a resurselor utilizate. sarcinile căreia constă în atragerea clienţilor noi şi creşterea volumului vânzărilor. Fabrici întregi (filiale de producţie). Centrul de profit reprezintă o varietate a centrelor de responsabilitate. rolul contabilităţii manageriale constă în furnizarea managerilor de diferite nivele. a informaţiilor relevante care să le ajută conducerea unei entităţi în luarea deciziilor şi soluţionarea problemelor cu care se confruntă. trebuie de evidenţiat diferenţa dintre centrul de profit. Centrul de responsabilitate reprezintă un domeniu (sector) de activitate al entităţii. subdiviziunile de producţie şi servicii din entităţile prelucrătoare sunt exemple clasice ale acestui tip de centru de responsabilitate. fiind constituite dintr-o mulţime de alte centre de costuri mai mici (sector. Centrul de investiţii reprezintă un centru de responsabilitate. în cadrul căruia este determinată responsabilitatea personală a managerului pentru activitatea centrului şi indicatorii controlabili de către el.  exercitarea controlului asupra activităţii curente a entităţii. controlului şi gestionării acestora.  optimizarea utilizării resurselor. Obiectul. ci după domenii de afaceri. constituind o parte componentă a procesului managerial. Astfel. dar nu poartă răspundere pentru costurile subdiviziunii încredinţate. Organigrama entităţii structurate pe centre de profit îmbracă de cele mai multe ori forma organizării divizionare. managerul căruia este responsabil de obţinerea veniturilor. secţii şi ateliere de producţie pot fi.  luarea deciziilor manageriale. respectiv centrele de costuri. Organizarea contabilităţii de gestiune Contabilitatea managerială constituie elementul de legătură între sistemul contabil şi procesul managerial. tipurile şi formele rapoartelor trebuie să fie elaborate de entitate în dependenţă de particularităţile activităţii ei şi funcţiile îndeplinite de anumite subdiviziuni în sistemul gestiunii. În timp ce centrele de cost sunt responsabile numai de încadrarea în costuri. la rândul lor.

etc. ce este una dintre funcţiile contabilităţii financiare. Avantajul: reducerea volumului de muncă al contabililor. de competenţa administratorilor. România. Dezavantajul: scurgerea informaţiilor considerate confidenţiale. producţie. precum şi firme independente. utilizând conturi-perechi cu aceeaşi denumire. care în urma unor fuziuni / achiziţii au devenit parte dintr-un conglomerat. se poate concluziona faptul că în prezent Asist. realizându-se un singur circuit informaţional contabil - numită concepţia monistă (integralistă. o bază importantă pentru contabilitatea costurilor. cheltuielile şi veniturile sunt grupate pe centre de costuri (entitate. unicerculară). precum şi de necesităţile acestora în informaţii manageriale. de asemenea. Ea prevede folosirea unor conturi ale contabilităţii manageriale independente de cele ale contabilităţii financiare. o dată pentru necesităţile contabilităţii manageriale şi a doua oară. ci doar determinarea rezultatelor economico-financiare pe grupe de mărfuri şi servicii. brigadă) şi obiecte de calculaţie (produse finite. Obiectul. lucrări executate şi servicii prestate). independent faţă de contabilitatea financiară . Calcularea impozitelor. spre calcularea impozitelor. Canada. Un astfel de subsistem este aplicat în ţările cu o reglementare strictă a contabilităţii din partea statului (Franţa. hală. care au o structură opusă şi se reflectă „ca într-o oglindă”. foarte puţini dintre ei sunt îngrijoraţi de autenticitatea. Subsistemul contabilităţii manageriale organizat în aşa mod constituie. de mecanismul de conducere a acesteia. Diversitatea formelor concrete de organizare a contabilităţii manageriale este determinată de structura organizatorică a entităţii. etc. Cea de-a doua concepţie satisface cerinţele producţiei şi este orientată spre perfecţionarea calculaţiei şi a controlului asupra costurilor. Sistemul de contabilitate existent este orientat. sector. Astfel. Gruparea datelor pe tipuri de costuri. cheltuielile şi veniturile sunt urmărite după natura lor economică. pentru cele ale contabilităţii financiare. veridicitatea rapoartelor financiare ale entităţii şi cât de mult îi ajută informaţiile contabile la luarea celor mai adecvate decizii gestionare. respectiv. cum sunt conturile de cheltuieli şi venituri ale contabilităţii financiare. După tipul de conexiune între contabilitatea managerială şi cea financiară în teoria şi practica modernă a contabilităţii manageriale. Belgia. Această concepţie poate fi practicată cu succes de către unităţile economice specializate în comerţ şi turism. a cheltuielilor de deservire a departamentului „Contabilitate”. filialele de bănci şi magazinele dintr-un lanţ de magazine. Din cele expuse mai sus. Prima concepţie prevede realizarea unei legături prin combinarea funcţionalităţii conturilor specifice contabilităţii manageriale cu funcţionarea conturilor de control. tipuri de produse şi centre de responsabilitate se efectuează prin organizarea corespunzătoare a evidenţei analitice în cadrul conturilor contabilităţii manageriale şi a celei financiare. majorează volumul de muncă contabilă şi. iar în contabilitatea managerială costurile. datorită faptului că documentele primare se prelucrează dublu. Marea Britanie. funcţiile şi rolul contabilităţii de gestiune costurilor şi maximizarea profitului.financiare a entităţilor din Republica Moldova. Dezavantajul:. b) Concepţia organizării contabilităţii manageriale într-un circuit complet autonom. se confruntă două concepţii de organizare a contabilităţii manageriale: a) Concepţia organizării contabilităţii manageriale într-un sistem conectat. Munteanu Rodica Pagina 15 . cheltuielilor şi veniturilor în cazul aplicării Planului de conturi contabile a activităţii economico . Un astfel de subsistem este aplicat la majoritatea entităţilor industriale din SUA. unde nu se pune cu predilecţie problema costului de producţie.numită concepţia dualistă (autonomă. integrat cu contabilitatea financiară. închisă). Dar. întocmirea declaraţiilor fiscale şi a rapoartelor financiare reprezintă unele dintre direcţiile de bază spre care se orientează contabilii. univ. în realitate.). în principal. Centre de investiţii pot fi considerate supermarket-urile. Avantajul: asigură o confidenţialitate maximală a informaţiilor contabile. în contabilitatea financiară costurile sunt grupate pe elemente economice.

analiză şi luarea deciziilor. Astfel. ei sunt obişnuiţi să i-a decizii de cele mai multe ori după intuiţie sau aşa cum le spune cel de-al „şaselea simţ”. ajută managerii centrelor de responsabilitate la planificarea şi determinarea rezultatelor lucrărilor. el poartă responsabilitate faţă de conducători pentru obiectivitatea rapoartelor contabile a subdiviziunilor. în primul rând. cum ar fi. la entităţi se desfăşoară perfecţionarea schimbului de informaţie şi a rapoartelor între diferite subdiviziuni. ci faptul că altfel ei nu pot să gândească. Obiectul. • existenţa unor stereotipuri în mentalitatea conducătorilor entităţilor referitoare la contabili şi contabilitate. la 1 iunie 1983 un set de standarde de comportament etic pentru contabilii manageri în care se menţionează aşa calităţi etice cum ar fi: competenţa. De asemenea. Practica ne demonstrează. mai întâi de toate. de asemenea. adică să pună în prim-plan nevoile interne ale entităţii. dar rar şi în mărimi nesemnificative. să creeze ceva nou în munca lor şi să adapteze unele metode evoluate la specificul entităţilor în care activează. De regulă. o funcţie nouă şi anume „funcţia de contabil gestionar” sau „contabil manager”. managerii fac cunoştinţă cu planurile elaborate. control. foarte puţini dintre ei deţin cunoştinţe de alt gen. aptitudinile şi cunoştinţele unui profesionist se pot uza foarte repede. adică să înţeleagă şi să respecte toate legile. plecând de la premisa potrivit căreia credibilitatea este esenţială pentru profesia contabilă şi impune contabililor să respecte anumite standarde stricte de comportament. Institutul Contabililor Manageri (Institute of Management Accountants) a adoptat. Dar. dar şi atunci nu întotdeauna. funcţiile şi rolul contabilităţii de gestiune cea mai mare importanţă este acordată contabilităţii financiare şi apoi contabilităţii manageriale. O asemenea situaţie este pe deplin înţeleasă. în primul rând. Munteanu Rodica Pagina 16 . • lipsa abilităţilor şi cunoştinţelor necesare pentru implementarea contabilităţii manageriale. confidenţialitatea. utilizarea informaţiilor contabile în procesul de planificare. univ. Una dintre problemele majore care trebuie rezolvate în prezent se referă la organizarea şi implementarea contabilităţii manageriale la entităţile autohtone. care activează astăzi se orientează în primul rând spre întocmirea declaraţiilor fiscale şi a rapoartelor financiare. regulamentele. Şi important este nu că aceste obligaţii le sunt întărite. Lor le este foarte greu să-şi restructureze gândirea. Contabilii care activează azi ştiu foarte bine să se descurce cu legislaţia fiscală şi alte acte normative existente. normele tehnice care se referă la atribuţiile lor. în al doilea rând. cu excepţia cazurilor când acest lucru este impus prin lege. faptul că cea mai mare parte a contabililor. Astfel. Confidenţialitatea prevede ca informaţiile considerate confidenţiale şi încredinţate contabililor manageri nu trebuie comunicate nici unei persoane din interiorul sau din afara entităţii care nu este autorizată să le obţină. ştiu foarte bine cum să întocmească declaraţiile fiscale. Competenţa prevede ca contabilii manageri să fie. Datorită activităţii profesionale a contabilului manager. Poate că se consultă doar în unele aspecte fiscale. că directorii generali şi alţi conducători ai entităţii ignoră aproape în totalitate informaţiile contabile sau apelează. pentru a gândi altfel. Acest fapt este motivat prin următoarele: • existenţa unor stereotipuri psihologice. contabilii manageri nu trebuie să utilizeze informaţiile confidenţiale direct sau prin intermediul unor terţe persoane în interes personal sau pentru a dăuna entităţii. întărite de practica zi de zi. de exemplu. Asist. Nu este pentru nimeni taină. să participe la programe de perfecţionare profesională. în mod oficial. competenţi. În vederea soluţionării acestei probleme este necesar de a stabili. În caz contrar. Cu toate acestea. însă ea trebuie schimbată din rădăcină. sarcinile stabilite faţă de ei. integritatea şi obiectivitatea. Activitatea contabilului manager este baza pentru sporirea eficienţii gestiunii entităţii. ei nu privesc contabilii ca pe nişte specialişti cu care să se consulte în luarea unor decizii importante. precum şi rapoartele financiare.

explozia informaticii şi diversificarea structurilor de tip baze de date orientează organizarea contabilităţii firmei către modelul contabilităţii integrate. precum şi relaţiile cu persoanele fizice sau juridice care ar putea genera conflicte. Trebuie de menţionat că la momentul actual. servicii sau ospitalitate exagerată din partea unor persoane fizice sau juridice. funcţiile şi rolul contabilităţii de gestiune Integritatea include imparţialitatea contabilului manager. care la rândul lor se vor baza pe ele în procesul decizional. entităţile din Republica Moldova practică o contabilitate integrată. rapoartele furnizate de contabilul manager trebuie să fie exacte şi reale. cel mai frecvent. managerii gestionând propria bază de date în funcţie de interesul decizional. Asist. sub formă de situaţii de calcule şi rapoarte. De altfel. De asemenea. Obiectivitatea constă în faptul că contabilul manager este obligat să raporteze informaţii obiective. Munteanu Rodica Pagina 17 . care trebuie să evite orice conflict de interese efectiv sau potenţial. univ. Nu trebuie să accepte cadouri. El este responsabil pentru toate rapoartele financiare şi nefinanciare furnizate managerilor. indiferent de faptul dacă datele acestora au impact pozitiv sau negativ asupra entităţii. informaţiile contabilităţii manageriale sunt preluate. Obiectul. În acest caz.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful