Obiectul, funcţiile şi rolul contabilităţii de gestiune

Capitolul 1. Obiectul, funcţiile şi rolul contabilităţii de
gestiune

Obiectul contabilităţii de gestiune.

Probabil, nu este necesar de demonstrat că informaţia şi cunoştinţele reprezintă cele mai
importante resurse economice ale businessului contemporan. Pentru a gestiona trebuie de
controlat, pentru a controla trebuie de evaluat informaţia economică.
Contabilitatea asigură reprezentarea internă şi externă a unei entităţi cu informaţii din
interiorul şi exteriorul acesteia. Necesitatea unei astfel de reprezentări justifică existenţa în
sistemul informaţional al entităţii a două circuite: unul care redă imaginea entităţii în exterior -
contabilitatea financiară, considerată „faţă externă” a entităţii şi altul care descrie procesele
interne ale entităţii, denumită contabilitatea managerială, considerată „faţă internă” a entităţii.
Din punct de vedere istoric, apariţia contabilităţii manageriale a fost condiţionată de necesitatea
păstrării tainei comerciale. Nu întâmplător cercetătorii contabilităţii, în special R. de Ruver, au
demonstrat că începând cu secolele XIV-XV comercianţii vienezi, pe lângă cărţile contabile întocmite
de servitori, deseori întocmeau cărţi contabile secrete, în care erau reflectate cele mai confidenţiale
informaţii, precum: mişcarea capitalului, mărirea profitului, etc. La sfârşitul sec. XIX şi începutul sec.
XX, când statul şi sindicatele muncitorilor au început activ aşi manifesta interesul faţă de mărimea
profitului întreprinzătorilor şi a cere publicarea rapoartelor financiare, întreprinzătorii, bazându-se pe
ideile lucrătorilor socotitori, au creat procedee metodologice speciale, ceea ce a condus la conturarea a
două tipuri de contabilitate: deschisă - pentru toţi utilizatori şi închisă (secretă) - destinată numai
întreprinzătorului.
Contabilitatea managerială a provenit de la contabilitatea costurilor sau, cum mai este
denumită, contabilitatea de producţie. În literatura economică aceste noţiuni deseori sunt
confundate, ceea ce este incorect. Contabilitatea de producţie, presupune o reflectare clară şi
detaliată a tuturor proceselor legate de producţie la entităţi şi reprezintă doar o parte a sistemului
informaţional al contabilităţii manageriale ce satisface cerinţele utilizatorului, dar nu sistemul
propriu - zis. Aceasta este „baza” contabilităţii manageriale.
În ceea ce priveşte evidenţa costurilor, contabilitatea managerială are tangenţe cu contabilitatea
financiară, diferenţa constă doar în metodele de evidenţă a costurilor. Astfel, în primul caz se ţine
cont de evidenţa analitică, iar în al doilea caz – de evidenţa sintetică.
Contabilitatea managerială pe plan mondial a cunoscut următoarele etape de
evoluţie:
Etapa I - până în anul 1940. În această perioadă lipsea noţiunea „contabilitate
managerială”, aplicându-se termenul „contabilitatea de producţie”, care avea ca
obiectiv – evidenţa costurilor şi calculaţia costului efectiv de producţie după
finisarea procesului tehnologic.
Etapă II - anii 1940 – 1950. Pe lângă calculaţia costului efectiv de producţie o atenţie
sporită se acordă şi evidenţei costurilor în vederea determinării profitului şi
executării controlului. Se utilizau diverse metode de calculaţie şi bugetare: în
această perioadă apare noţiunea „contabilitate de gestiune” sau „contabilitate
managerială”, care se deosebeşte de „contabilitatea de producţie” prin faptul că,
pe lângă calculaţia costului de producţie, se ocupa şi cu bugetarea, controlul,
analiza şi luarea deciziilor.
Etapă III - anii 1950 – 1965. Contabilitatea managerială era orientată la pregătirea
informaţiilor necesare luării deciziilor şi exercitării controlului după o metoda
nouă: evidenţa pe centre de responsabilitate. Este pe larg utilizată metoda
"Direct-cost".
Etapa IV -anii 1965 – 1985. Au fost elaborate şi aplicate proceduri noi privind evidenţa
utilizării resurselor în activitatea entităţii, analiza eficienţei activităţii economice.

Asist. univ. Munteanu Rodica Pagina 1

metoda costului-ţintă. acestea nu au condus la rezultatele aşteptate. aplicat pe larg în trecut. Deşi unele procedee şi metode ale contabilităţii manageriale au fost utilizate în economia administrativă. în Republica Moldova se desfăşoară etapa a III-a de dezvoltare a contabilităţii manageriale. 1187 din 24. Astfel. Asist. la baza căreia stă informaţia privind calculaţia costurilor. Munteanu Rodica Pagina 2 . în anii '20-'30 ai sec. În Republica Moldova contabilitatea managerială a fost acceptată oficial prin intermediul Concepţiei reformei contabilităţii. parţial. funcţiile şi rolul contabilităţii de gestiune Apariţia contabilităţii manageriale. implementată odinioară în condiţiile economiei administrative. Contabilul acelor timpuri se ocupa atât cu evidenţa. metodă foarte apropiată de sistemul „standard . cît şi cu lucrările de planificare. al planului tehnico-financiar al entităţii. în sfârşit. Un pas important în vederea formării şi dezvoltării contabilităţii manageriale a fost separarea ei de serviciul contabil al entităţii. poate fi considerată ca prototip al uneia dintre concepţiile contabilităţii manageriale – gestionarea pe centre de responsabilitate.IASC). În acest act normativ. deşi. Obiectul. În rezultatul acestor schimbări. precum şi în Legea Contabilităţii nr. Are loc perfecţionarea în continuare a tehnicilor şi metodelor contabilităţii manageriale. de adaptare a lor în practica entităţilor autohtone.2007 contabilitatea managerială se întâlneşte sub denumirea de „contabilitate de gestiune”. Etapa V din anul 1985 şi până în prezent. Astfel. deoarece nu a fost asigurată respectarea cerinţelor de bază ale contabilităţii manageriale. Ulterior. cum ar fi: metoda ABC.1997. Generalizarea etapelor de evoluţie a contabilităţii manageriale. în studiile şi cercetările efectuate de către specialiştii din domeniu sunt atinse şi tehnologiile contabilităţii manageriale corespunzătoare etapei 4 şi 5. iar entitatea nu a acţionat în calitate de proprietar cointeresat în soluţionarea coordonată a problemelor manageriale.cost” al contabilităţii manageriale evoluate. făcându-se încercări timide. ca disciplină economică aparte. Autogestiunea internă. de fapt. ca urmare. în scopul pregătirii şi întocmirii rapoartelor. care au adus utilizatorilor succesul în afaceri. activitatea contabilului. analiza costurilor ascunse. Problemele ce ţin de calculaţie sunt bine cunoscute economiştilor şi constituie o mărturie a experienţei teoretice şi practice. Acest an a marcat divizarea oficială a contabilităţii în contabilitatea financiară şi contabilitatea managerială. Actualmente.04. odată cu renunţarea la sistemul economiei administrative şi stabilirea relaţiilor de piaţă. XX funcţiile contabilităţii manageriale au fost mult mai largi şi mai complexe. precum şi experienţa aplicării diferitor metode de planificare. s-a redus la înregistrarea operaţiunilor economice din activitatea entităţii. univ. neîntemeiat a fost neglijat rolul planificării şi. Ar fi greşit să percepem contabilitatea managerială ca ceva absolut nou în economia naţională. În perioada economiei administrative şi planificării centralizate a avut loc separarea treptată din serviciul contabil a secţiei de planificare şi a celei financiare cu transmiterea unei părţi a împuternicirilor aferente contabilităţii manageriale. ca punct de plecare în constituirea contabilităţii manageriale trebuie examinată contabilitatea de producţie. Şi.  studierea.12. cercetarea şi aplicarea a tehnicilor şi metodelor evoluate ale teoriei şi practicii de gestiune. evidenţa şi control permite relevarea direcţiilor principale de dezvoltare a contabilităţii manageriale în Republica Moldova:  adaptarea tehnicilor şi metodelor testate şi aplicate în practica internaţională. În această perioadă se dezvoltă contabilitatea managerială strategică. bugetarea în contabilitatea managerială se aseamănă mult cu sistemul de elaborare al planului tehnico-financiar al entităţii. 113-XVI din 27. este legată de recunoaşterea contabilităţii manageriale în anul 1972 de către Comitetul Internaţional de Standardizare Contabilă (International Accounting Standard Comitet . aprobată prin Hotărârea guvernului Republicii Moldova Nr. acumulate la aplicarea metodei normative a calculaţiei costului producţiei.

În corespundere cu structura contabilităţii manageriale. funcţiile şi rolul contabilităţii de gestiune Astfel.  pregătirea informaţiei necesare pentru luarea deciziilor (3). univ. poate fi subdivizat în alte componente. operaţiunile de arendă. Obiectul. la rândul său. În afară de această. fiecare subsistem al contabilităţii (managerială şi financiară) are scopurile. În aspect general. care la rândul lor se împart în alte bugete. putem determina subiectul.  calculaţia costului (2). (4). care. care fac parte din blocul 1. Astfel. metodele şi funcţiile proprii. metoda „Standard-cost” poate fi considerată ca o continuare şi ca un punct de reper al blocului 1. Obiectivele şi funcţiile contabilităţii manageriale formează concepţia acesteia.  bugetarea şi controlul executării bugetelor (1). dar fără ea este dificil de optimizat bugetul vânzărilor şi cel a producţiei.1. Contabilitatea de gestiune reprezintă un domeniu distinct în cadrul contabilităţii care oferă informaţii privind gestiunea internă a entităţii. Părţile componente ale contabilităţii de gestiune Fiecare din elemente (blocuri). colectarea. subiectul contabilităţii manageriale îl constituie activitatea economică a entităţii şi a subdiviziunilor structurale ale acesteia. Asist. precum şi ca o parte componentă al blocului 2. calculaţie. părţile componente ale contabilităţii manageriale pot fi prezentate din următoarele blocuri (figura 1. blocul 2 trebuie să includă şi metoda de calculaţie „Direct-cost”. etc. De exemplu. Operaţiunile cu caracter exclusiv financiar (operaţiunile cu hârtii de valoare. În blocul „Bugetarea şi controlul executării bugetelor”.1. investiţiile în capital social. poate fi formată şi componenţa birourilor contabilităţii manageriale la entitate. Acest proces include măsurarea. blocul „Calculaţia costului” cuprinde totalitatea metodelor de calculaţie a costurilor. dar mai des ele au relaţii de reciprocitate.  control intern. etc.problema specifică a blocului 3. prezentată în figura 1. pot fi evidenţiate bugetul operaţional şi financiar. Contabilitatea managerială Bugetarea şi Calculaţia Pregătirea Control controlul costului informaţiei necesare intern executării (2) pentru luarea (4) bugetelor (1) deciziilor (1) (3) Fig.) se află în afara subiectului contabilităţii manageriale. 1. dacă informaţia referitoare la costurile şi cheltuielile constante şi variabile este necesară permanent. control şi analiza executării bugetelor în scopul pregătirii rapoartelor interne pentru luarea deciziilor manageriale.1). Analiza rentabilităţii . scopurile şi obiectele contabilităţii manageriale. prelucrarea şi transmiterea informaţiei pentru planificare (bugetare). la rândul său. Ţinând cont de acestea. determină structura contabilităţii manageriale. Blocurile nominalizate pot funcţiona separat. Aşadar. Munteanu Rodica Pagina 3 . numite centre de responsabilitate. Particularităţile contabilităţii manageriale examinate mai sus ne permit să formulăm scopurile principale ale acesteia:  acordarea asistenţei informaţionale managerilor la luarea deciziilor operative.

ele cuprind resursele economice de care dispune entitatea. Obiectul. precum şi trăsăturile distinctive ale fiecărui subsistem contabil. de producţie. arbore de decizie etc.  planificarea (bugetarea). ele permit dezvăluirea mai amplă a subiectului contabilităţii manageriale. cât şi a subdiviziunilor structurale separate. controlul.  metodele economico-matematice (programarea liniară.etc. precum şi rezultatele activităţii atât a entităţii în întregime. de organizare.  procedeele analizei economice (analiza factorială). statistica. financiară şi de desfacere. Obiectele contabilităţii manageriale cuprind astfel de activităţi. Cât priveşte obiectele contabilităţii de gestiune. entitatea îşi Este reglementată la nivel naţional. Metoda contabilităţii de gestiune cuprinde totalitatea procedeelor şi mijloacelor prin intermediul cărora obiectele contabilităţii manageriale sunt reflectate în sistemul informaţional al entităţii.). evaluare. Elementele metodei contabilităţii manageriale sunt destul de variate.). funcţiile şi rolul contabilităţii de gestiune  controlul. programarea extrapolării. Scopul contabilităţii Asigurarea cu informaţii a Întocmirea rapoartelor financiare utilizatorilor interni în scopul pentru utilizatorii externi Asist.  alegerea celor mai eficiente direcţii de dezvoltare a entităţii.  asigurarea bazei informaţionale necesare pentru formarea preţurilor. planificarea. Contabilitatea managerială aplică realizările unor astfel de domenii ale ştiinţei şi practicii cum sunt: analiza economică.Obligativitatea Organizare facultativă.1).  metodele statisticii (metoda indicilor). univ. cum sunt: activitatea de aprovizionare. În acest scop vom caracteriza criteriile de comparare ale acestor subsisteme (tabelul 1.conturi şi dubla înregistrare. pronosticarea. Fiecare din elementele contabilităţii manageriale are o funcţie bine definită.1 Criteriile de comparare a contabilităţii manageriale şi contabilităţii financiare Criterii de Contabilitatea de Contabilitatea comparare gestiune financiară 1. doar fiind unite. alege de sine stătător metodele şi necesită respectarea obligatorie a principiile de funcţionare principiilor şi normelor general acceptate în contabilitate 3. fiind Organizare obligatorie. Contabilitatea de gestiune şi contabilitatea financiară: deosebiri şi asemănări Pentru o prezentare mai clară a esenţei contabilităţii manageriale se impune evidenţierea deosebirilor şi asemănărilor dintre contabilitatea managerială şi cea financiară. însă. metodele economico- matematice. organizării contabilităţii determinată de cerinţele interne ale Fiind impusă de legislaţie în vigoare entităţii 2. dintre care menţionăm următoarele:  elementele de bază ale metodei contabilităţii (documentare. Munteanu Rodica Pagina 4 . o parte din activitatea de investiţii. planificarea şi pronosticarea eficienţei economice a activităţii entităţii şi a centrelor de responsabilitate ale acesteia. Gradul de reglementare Nu este reglementată. procesele economice (inclusiv relaţiile reciproce dintre subiecţii gestionării). Tabelul 1.

univ. precum şi de nivelul pregătirii profesionale a conducerii acesteia. Datorită acestui fapt. Asist. Standardele Naţionale de Contabilitate. Obiectul evidenţei şi Subdiviziunile.). ea este veridică în mod suficient. Etaloane de evidenţă Orice etalon de evidenţă potrivit: Numai etalonul valoric utilizate valoric. altfel ar deveni inoperant. pot fi confirmate de auditori. Sistemul contabil Nu este limitată de sistemul dublei Sistemul dublei înregistrări utilizat înregistrări. de exemplu. indiferent de faptul dacă conducerea entităţii consideră aceste rapoarte utile sau nu. instrucţiuni. sunt obligate să ţină contabilitatea financiară. Periodicitatea determinată de sarcinile sistemului Semestrial. Conducerea unei întreprinderi mici. un caracter subiectiv rapoartele financiare destinate utilizatorilor externi. trebuie să se respecte condiţia. norme metodologice. Gradul de Răspundere disciplinară Răspundere administrativă şi penală responsabilitate Obligativitatea organizării contabilităţii Conform Legii contabilităţii. uneori. Gradul de exactitate a Multe evaluări aproximative pot Abateri nesemnificative în informaţiei avea. Restricţiile informaţiei Aplică date „istorice” şi cele Aplică date „istorice” (timpul după timp previzionale. Totuşi. etc. iar rapoartele financiare. Inspectoratul Fiscal. în mod obligatoriu. Utilizatorii externi trebuie să fie convinşi că documentele contabile sunt întocmite în conformitate cu regulile unice de ţinere a contabilităţii. lunar 13. de muncă 12. în mod obligatoriu. Utilizatorii informaţiei Utilizatorii interni: managerii de Utilizatorii externi şi utilizatorii diferite niveluri de gestiune a entităţii interni 5. centrele de Entitatea în ansamblu analizei responsabilitate din structura organizatorică a entităţii 6. toate entităţile. pentru o perioadă trecut). Ţinerea contabilităţii manageriale nu este obligatorie. principiile general acceptate şi normele stabilite prin Legea contabilităţii. anual prezentării rapoartelor de gestiune – mai des săptămânal. Termenele prezentării Pe parcursul perioadei de gestiune După expirarea perioadei de rapoartelor gestiune 14. Adoptarea celui mai adecvat sistem al contabilităţii manageriale. Structura de bază a Nu are o ecuaţie fundamentală Se bazează pe ecuaţia bilanţieră contabilităţii fundamentală: Active = capital propriu + datorii 8. Munteanu Rodica Pagina 5 . Gradul de reglementare În procesul de organizare şi funcţionare a contabilităţii financiare trebuie respectate. Obiectul. Publicitatea Informaţii confidenţiale Informaţii publice pentru utilizatori informaţiilor 15. poate fi folosit orice sistem potrivit 9. funcţiile şi rolul contabilităţii de gestiune planificării şi gestionării 4. natural. poate renunţa la organizarea contabilităţii manageriale. în caz de necesitate. conform specificului fiecărei entităţi. caracter obiectiv 11. creează posibilitatea controlului responsabilităţilor. ea fiind determinată de obiectivele şi sarcinile care stau în faţa entităţii. care. potrivit căreia efectul economic din utilizarea informaţiei trebuie să fie mai mare decât costurile suportate pentru culegerea şi prelucrarea acesteia. natural – convenţional. pentru o perioadă concretă în concretă din trecut şi pentru o perioadă trecut concretă din viitor 10. Prin legislaţie se stabilesc cerinţe faţă de rapoartele financiare care trebuie prezentate organelor respective. indiferent de forma de proprietate şi forma de organizare. Clasificarea costurilor Pe articole de calculaţie Pe elemente economice 7. alte acte emise de organele competente (Ministerul Finanţelor. decadal.

Scopul se consideră atins. acţionarii. Obiectul. contabilii. univ. în mare măsură. Informaţia contabilităţii manageriale permite stabilirea rentabilităţii diferitor tipuri de produse (lucrări. servicii). tipurilor de activităţi. sindicatele. dacă sistemul contabilităţii manageriale creat la entitate permite: asigurarea unei activităţi mai efective a acesteia. utilizatorilor externi. analiştii. adică politica „internă”. Obiectul evidenţei şi analizei Contabilitatea financiară trebuie să prezinte informaţii privind entitatea în ansamblu. bursele mobiliare. permanent şi pentru o perioadă scurtă de timp.utilitatea informaţiei pentru luarea deciziilor manageriale. Consiliul de directori sau alt organ de conducere superior. Prin element economic se subînţelege consumul omogen necesar pentru fabricarea producţiei. Munteanu Rodica Pagina 6 . Scopul contabilităţii Scopul contabilităţii financiare constă în prezentarea datelor necesare pentru întocmirea rapoartelor financiare destinate. sunt numai utilizatorii interni.  interes financiar indirect (furnizorii. Acest tip de clasificare permite de a răspunde la întrebarea: pentru ce scopuri au fost consumate resursele şi unde? Componenţa articolelor de calculaţie este stabilită de către entitate de sine stătător.) Conducătorii entităţii poartă răspundere pentru pregătirea rapoartelor financiare. cum ar fi: managerii. conducătorii subdiviziunilor. Aici se aplică un singur criteriu . Utilizatorii informaţiei Utilizatorii ai informaţiei contabilităţii financiare sunt persoane fizice şi juridice care se află în anumite relaţii cu entitatea. Scopurile sunt considerate realizate. auditorii. În contabilitatea managerială o atenţie deosebită se acordă subdiviziunilor separate. Structura de bază a contabilităţii Contabilitatea financiară se bazează pe egalitatea bilanţieră fundamentală: Active = Capital propriu + Datorii. clienţii. luarea celei mai argumentate decizii economice şi determinarea strategiei corespunzătoare a entităţii pe piaţă. Utilizatorii informaţiei contabilităţii manageriale. reprezintă politica entităţii în domeniul gestiunii costurilor. dacă rapoartele financiare sunt întocmite şi prezentate conform destinaţiei. structura informaţiei depinde de cerinţele utilizatorilor acesteia. ca element al contabilităţii manageriale. gestiunii şi controlului. centrelor de responsabilitate etc. În baza datelor contabilităţii financiare poate fi calculat rezultatul activităţii întregii entităţi. funcţiile şi rolul contabilităţii de gestiune Contabilitatea managerială utilizează metode adoptate de entitate şi bazate pe criterii economice şi manageriale. Această clasificare asigură răspunsul la întrebarea: care este mărimea unui tip de consum la nivelul entităţii în cursul perioadei de gestiune (indiferent unde ele au apărut şi în ce scopuri au fost efectuate)? În contabilitatea managerială costurile sunt grupate pe centre de costuri din punct de vedere al articolelor de calculaţie. Clasificarea costurilor În contabilitatea financiară costurile sunt clasificate pe elemente economice. Orice sistem al contabilităţii manageriale operează cu Asist. dar folosesc aceste informaţii în măsură limitată. Scopul contabilităţii manageriale constă în asigurarea managerilor cu informaţii necesare în procesul planificării. presa etc. această informaţie fiind prezentată în „Raportul de profit şi pierdere”. cît şi celor interni. creditorii). organele administrative şi fiscale. Aceasta se explică prin faptul că organizarea contabilităţii de producţie. spre deosebire de cea financiară. Utilizatorii externi ai acestei informaţii pot avea:  interes financiar direct faţă de această entitate (investitorii. Scopul contabilităţii manageriale este continuu. În contabilitatea managerială nu există o asemenea egalitate unică. Ca urmare a diferenţierii în gruparea costurilor în contabilitatea financiară şi cea managerială informaţia privind mărimea profitului se acumulează în mod diferit. fără să ţină cont de cerinţele impuse prin regulile juridice sau fiscale.

Deseori sunt utilizate unităţi de măsură naturale (bucăţi. Munteanu Rodica Pagina 7 . În contabilitatea managerială rapoartele se întocmesc atât periodic – zilnic. natural-convenţionale (cai-putere. datele contabilităţii financiare. deoarece ele se înregistrează în contabilitate numai după săvârşirea operaţiunilor economice. motiv pentru care ele se întocmesc şi se prezintă utilizatorilor în decurs de câteva zile după expirarea lunii de gestiune sau la începutul următoarei zile. Divulgarea acestor informaţii Asist. deoarece luarea multor decizii nu poate fi amânată până la furnizarea informaţiilor complete. Publicitatea informaţiilor Informaţiile contabilităţii financiare sunt accesibile tuturor categoriilor de utilizatori prin publicarea lor sub forma rapoartelor financiare. în mod obligatoriu. maşini-ore. metri. trimestrial. contabilitatea financiară arată „cum a fost”. trebuie să se bazeze pe procedeele contabile. venituri. documentarea şi inventarierea. Periodicitatea prezentării rapoartelor Entităţile din Republica Moldova sunt obligate să întocmească şi să prezinte rapoarte financiare anuale. săptămânal. din această cauză informaţiile au un caracter probabil şi subiectiv. Restricţiile informaţiei după timp Contabilitatea financiară reflectă operaţiile economice care au avut loc în cadrul entităţii. Obiectul. lunar.). de obicei. cuprind informaţii care impun luarea unor măsuri urgente. Contabilitatea managerială. Principiul de bază este oportunitatea şi economicitatea acestora. Sistemul contabil utilizat Contabilitatea financiară. tone. întrucât reflectă tactica şi strategia entităţii în condiţiile economiei de piaţă. Contabilitatea managerială solicită prezentarea operativă a datelor. ca om-ore. Etaloane de evidenţă Contabilitatea financiară îşi ţine evidenţa în moneda naţională – lei moldoveneşti. etc. Contabilitatea managerială operează cu etaloane de evidenţă valorice şi nevalorice – în dependenţă de utilitatea lor. Datorită acestui fapt. iar în unele cazuri şi semestriale.). borcane – convenţionale. contabilitatea financiară ne informează despre trecut şi ceea ce s-a întâmplat. îmbinând planificarea şi luarea deciziilor. Rapoartele contabilităţii manageriale. etc. Concomitent cu informaţiile „istorice” în sistemul contabilităţii manageriale se includ evaluările şi planurile de perspectivă – pronosticurile. în mare măsură vizează perioadele viitoare. Exactitatea informaţiei Informaţiile contabilităţii financiare sunt exacte.despre viitor şi ceea ce o să se întâmple. univ. Tot în lei sunt reflectate operaţiunile economice în conturi contabile şi întocmite rapoartele financiare. după natura lor. Altfel spus. iar contabilitatea managerială . cum ar fi: dubla înregistrare. Termenele prezentării rapoartelor În contabilitatea financiară rapoartele financiare anuale se prezintă utilizatorilor externi până la data de 31 martie a anului ce urmează după perioada de gestiune. iar contabilitatea managerială – „cum trebuie să fie” la entitate. iar pentru evidenţa timpului de lucru se folosesc unităţile de muncă. costuri şi aplică setul propriu de structuri de bază. Argumentul care justifică aplicarea acestor structuri este utilitatea informaţiei furnizate. La înregistrarea informaţiilor nu se respectă în mod obligatoriu principiul dublei înregistrări. cheltuieli. important este – utilitatea şi comoditatea utilizării acestora. Administraţia entităţii de sine stătător determină conţinutul. litri. fiind preluate din documente primare întocmite. În general. Contabilitatea managerială nu întotdeauna utilizează astfel de procedee. etc. capătă un caracter „istoric”. termenele şi periodicitatea prezentării rapoartelor interne. funcţiile şi rolul contabilităţii de gestiune următoarele categorii: active. cât şi la cerere. Majoritatea informaţiilor contabilităţii manageriale reprezintă un secret comercial.

în cadrul căruia contabilitatea managerială constituie elementul de legătură între sistemul contabil şi procesul managerial. se determină valoarea de bilanţ a produselor finite vândute (serviciilor prestate. 2. De exemplu.  informaţia operativă se utilizează nu numai în contabilitatea managerială. lucrărilor executate) în contabilitatea financiară. prezentate mai sus. De aceea. ajungându-se uneori până la privaţiunea de libertate a acestora. iar datele contabilităţii manageriale sunt utilizate de către manageri pentru soluţionarea unui cerc larg de probleme legate de gestiunea entităţii. datele contabilităţii financiare sunt utilizate de către investitori pentru a evalua potenţialul şi perspectivele entităţii. pentru a evita dublarea culegerii a informaţiilor primare. etc. Obiectul. după cum s-a menţionat mai sus. Prin urmare. acumularea informaţiilor primare trebuie efectuată în conformitate cu cerinţele ambelor subsisteme ale contabilităţii. 4. lucrărilor executate). dar şi pentru întocmirea documentelor financiare. Asigurarea bazei informaţionale presupune colectarea. utilizate de către conducătorii de diferit nivel pentru planificare (bugetare). asigurarea bazei informaţionale.) se utilizează în acelaşi timp şi în contabilitatea managerială. retribuirea muncii. univ. Gradul de responsabilitate Pentru ţinerea incorectă a contabilităţii financiare. controlul activităţii subdiviziunilor încredinţate lor şi evaluarea Asist. nu sunt întocmite în conformitate cu anumite norme şi reguli şi nu sunt destinate cercului larg de utilizatori. 3. este responsabil managerul. conducătorii entităţilor poartă atât răspundere administrativă.  în baza costului efectiv al produselor fabricate (serviciilor prestate. însă din diferite puncte de vedere. motiv pentru care sunt considerate confidenţiale. datele privind elementele contabile reflectate în contabilitatea financiară (materia primă şi materialele. prelucrarea şi transmiterea informaţiei financiare şi nonfinanciare. Rapoartele în contabilitatea managerială.  informaţiile ambelor subsisteme de contabilitate sunt utilizate în procesul luării deciziilor. Organele fiscale aplică amenzi pentru încălcarea regulilor stabilite privind ţinerea contabilităţii financiare. Trăsăturile comune caracteristice pentru contabilitatea financiară şi cea managerială denotă integritatea sistemului informaţional al entităţii. Aceasta se datorează faptului că majoritatea elementelor contabilităţii financiare se regăsesc şi în contabilitatea managerială:  în ambele subsisteme de contabilitate sunt examinate unele şi aceleaşi operaţiuni economice. Indiferent de trăsăturile distinctive. Munteanu Rodica Pagina 8 .  procedeele contabilităţii financiare se utilizează şi în contabilitatea managerială. Principalele dintre acestea sunt: 1. controlul şi analiza. raţionalitatea investirii. funcţia previzională. calculat în contabilitatea managerială. contabilitatea financiară şi contabilitatea managerială au şi unele trăsături comune. Dar trebuie de menţionat. funcţiile şi rolul contabilităţii de gestiune ar putea să imprime concurenţei pe piaţă un caracter necinstit. că pedeapsa disciplinară se aplică managerilor pentru anumite încălcări şi nu pentru denaturarea datelor contabilităţii manageriale. Funcţiile şi rolul contabilităţiide gestiune Cunoaşterea esenţei contabilităţii manageriale şi a subiectului acesteia permite formularea funcţiilor contabilităţii manageriale. uzura. pentru deciziile pe care administraţia entităţii le consideră incorecte. cât şi penală. luarea deciziilor manageriale. De exemplu.

Planificarea (bugetarea) asigură stabilirea ordinii de acţionare în viitor. Sub aspect structural controlul de gestiune are la bază cinci elemente principale prezentate în figura 1. Această informaţie se deosebeşte prin permanenţa sa. de a depista problemele potenţiale. perioada optimă de efectuare. Controlul activităţii curente este asigurat de importanţa privind activitatea curentă.  controlul abaterilor efective de la sarcinile planificate. la elaborarea căruia ia parte şi contabilul – manager. Controlul planurilor se realizează din două etape independente:  transformarea strategiilor definite în sarcini planificate. dacă se constată că ele nu mai pot fi realizate. Un instrument important al planificării îl constituie bugetul. suficienţa. Dacă ele nu s-au confirmat. La unele întreprinderi sunt elaborate Asist. iar datele evidenţei curente . fiind controlate pe întreaga perioadă de planificare.2. La toate etapele acestui proces contabilul implicat în contabilitatea managerială trebuie să-şi imagineze clar alternativele financiare disponibile. prin modificarea planurilor. însemnătatea unor etape de planificare. controlului este supusă justeţea planurilor întocmite. lună. orientate spre asigurarea utilizării eficiente a tuturor tipurilor de resurse. oportunitatea. semestru. Controlul scopurilor activităţii constă în controlul metodelor de atingere a scopurilor şi modificarea strategiilor. invers. Funcţia previzională reprezintă un proces ciclic continuu orientat spre aducerea posibilităţilor entităţii în concordanţă cu condiţiile pieţei. Obiectul. Divergenţele (permisiunile) trebuie formulate clar şi exact. funcţiile şi rolul contabilităţii de gestiune rezultatelor obţinute. de a lua măsuri ce ţin de modificarea scopurilor şi obligaţiilor în vederea evitării pierderilor în viitor. Controlul oferă posibilitatea de a prognoza. corespunderea lor cu sarcinile propuse. Controlul şi analiza presupune compararea rezultatelor efective cu cele planificate. dacă planul pe termen lung va fi realizat. Întocmirea bugetului constă în determinarea indicatorilor tehnico . 1. simplitatea formei şi percepţiei. Elementele controlului de gestiune Unul din cele mai slabe elemente în sistemul manageriale este controlul divergenţilor. atunci este necesar de introdus modificări în bugete şi devize.drept mijloc de control asupra îndeplinirii indicatorilor de plan şi bază pentru corectarea sarcinilor de plan. în scopul determinării abaterilor şi corectării acestora. dacă ele nu au perspectivă de realizare. La prima etapă.2. care nu este cuprinsă în controlul scopurilor şi resurselor. Controlul de gestiune Controlul Controlul Controlul Controlul Controlul divergenţilor scopurilor planurilor activităţii utilizării obţinute activităţii (bugetelor) curente resurselor Fig. În procesul bugetării o atenţie deosebită se acordă stabilirii normelor şi normativelor optime. Concepţia bugetării în acest sens presupune întocmirea unui plan pe termen scurt în care relaţiile reciproce dintre operaţiuni separate sunt coordonate la toate nivelurile manageriale ale entităţii în ansamblu.economici planificaţi pentru entitate şi subdiviziunile ei pentru o perioadă curentă: decadă. Datele contabile ale perioadelor precedente servesc drept bază pentru planificare. O astfel de corelare poate să se manifeste prin aducerea rezultatelor efective în concordanţă cu cele planificate sau. an. Munteanu Rodica Pagina 9 . univ.

Prin conţinutul său. etc.  acumularea şi gruparea datelor primare după fluxuri şi alte criterii.  întocmirea rapoartelor interne şi externe. precum şi acumularea şi gruparea acestora se bazează pe informaţia pregătită pentru managerii diferitor niveluri de gestiune. colectarea. scăderea producerii. reflectate în rapoartele operative.  decizii manageriale curente (operative). Alegerea strategiei determină perspectiva dezvoltării entităţii şi. Astfel. univ. prin controlul efectuat managerii stabilesc dacă resursele sunt obţinute şi utilizate cu eficienţă şi eficacitate. evidenţa tendinţelor în dezvoltarea acestor centre. ca urmare. Controlul efectuat prin „metoda eliminării” este considerat cel mai eficient. De aceea adoptarea deciziilor strategice trebuie să fie o prerogativă a managerilor superiori. se i-au decizii de a sancţiona activitatea nefavorabilă şi de a stimula rezultatele pozitive. în diferită conjunctură economică (ritmul înalt al inflaţiei. Munteanu Rodica Pagina 10 . Astfel de decizii se consideră curente sau operative şi. Măsurarea. intensificarea concurenţei. Obiectul. Sistemul informaţional contabil cuprinde:  măsurarea. funcţiile şi rolul contabilităţii de gestiune „normativele lucrului efectiv” acestea fiind controlate prin „metoda eliminării” abaterilor de la normative. O altă funcţie a contabilităţii manageriale este luarea deciziilor manageriale. afluxul mijloacelor băneşti pentru fiecare variantă alternativă etc.) Deciziile manageriale pe termen lung au o influenţă majoră asupra perspectivelor entităţii şi. Aceasta îi permite conducătorului să-şi concentreze atenţia asupra proceselor negative şi să depisteze problemele care necesită soluţionare. posibilitatea de a-şi menţine piaţa. exactitatea informaţiei privind posibilităţile entităţii şi mediul ei economic este foarte semnificativă. de obicei. (strategice). Rolul contabilităţii de gestiune constă în organizarea asigurării informaţionale a procesului managerial pentru luarea deciziilor privind aprecierea activităţii centrelor de responsabilitate. ceea ce presupune selectarea unor acţiuni din câteva alternative speciale. se împart în:  decizii manageriale pe termen lung. Asist. sunt în prerogativa managerilor la nivelul inferior. În dependenţă de perioadă pentru care sunt luate deciziile manageriale. a neajunsurilor şi aspectelor pozitive în activitatea lor. Informaţia contabilităţii manageriale se formează în procesul de supraveghere neîntreruptă a situaţiei obiectelor gestionate şi de totalizare a datelor corespunzătoare.  pregătirea informaţiei centralizate şi efectuarea calculelor în evidenţa analitică şi sintetică. Luarea deciziilor manageriale curente se bazează pe situaţia economică curentă şi evaluarea utilizării resurselor materiale. aceasta informaţie este destul de variată şi într-o mare măsură se foloseşte în formă iniţială fără a se recurge la o selectare şi grupare suplimentară. în baza rezultatelor obţinute. înregistrarea şi transmiterea datelor primare pentru gestionarea operativă. Informaţia pregătită pentru managerii diferitor niveluri de gestiune diferă de informaţia destinată utilizatorilor externi. Concomitent cu deciziile strategice (pe termen lung) administraţia entităţii ia decizii manageriale care nu atrag resursele pe o perioadă îndelungată. umane şi financiare de care dispune entitatea la momentul dat. deciziile manageriale depind de capacitatea entităţii de a previziona ritmul creşterii diferitor indicatori economico . reprezintă o parte componentă a informaţiei economice. înregistrarea şi transmiterea datelor primare. Controlul utilizării resurselor prevede întocmirea devizelor utilizării resurselor şi evidenţa utilizării efective a acestora. colectarea. din aceste considerente. Astfel.financiari.

La etapa întocmirii preliminare a bugetelor se foloseşte un astfel de element al sistemului informaţional. Din această cauză informaţiile din contabilitatea managerială pot avea un caracter probabil şi subiectiv. calitatea producţiei. tehnologia şi organizarea producţiei. tehnologia şi organizarea producţiei. conţin un complex întreg de date despre activitatea entităţii în general şi a subdiviziunilor acesteia. La etapa aprobării bugetelor şi exercitării controlului asupra executării lor informaţia de plan se caracterizează prin precizare. brevete. nomenclatorul şi complexitatea articolelor produse. în afară de informaţia indicată. univ.) şi de particularităţile funcţionării subdiviziunilor concrete. datele privind produsele similare autohtone şi străine. Conţinutul de bază al informaţiei de acest tip este determinat de etapele întocmirii bugetului: întocmirea preliminară. structura organizatorică a unităţii economice. Principiile organizării activităţii de administrare a rapoartelor interne sunt determinate de specificul activităţii unităţii economice (forma organizatorico . funcţiile şi rolul contabilităţii de gestiune Pentru pronosticarea şi alegerea variantei optime de decizie. forma de proprietate. în subdiviziuni separate şi locuri de muncă. Astfel. Munteanu Rodica Pagina 11 . O particularitate distinctivă a bugetării la etapa finală a întregului sistem de planificare constă în faptul că ea îmbină elaborarea detaliată a planului cu normativele economice ale entităţii. Informaţia normativă reprezintă veriga de legătură între tipurile principale ale informaţiei economice. Spre deosebire de rapoartele financiare. Informaţia tehnică este obţinută din elaborările de perspectivă ale tehnologiilor şi proiectanţilor. diviziunea muncii în cadrul producţiei. alegerii metodelor de evidenţă a costurilor şi de calculaţie a costului producţiei. ca etapă finală a procesului managerial. Rapoartele manageriale nu au o structură bine determinată. în primul rând. detaliere şi concretizare a indicatorilor bugetelor pentru perioade scurte de timp (de la o lună până la o oră) pe entitate în ansamblu. desenele tehnice. cerinţele specifice înaintate faţă de rapoartele interne pot fi următoarele: Asist. Rapoartele interne. De regulă. rezultatele activităţilor tehnico . Este vorba despre informaţia contabilităţii manageriale care se subdivizează în: normativă şi de plan. managerilor tuturor nivelurilor ierarhice ale entităţii şi. Ea cuprinde datele din documentaţia tehnică şi tehnologică (paşapoartele maşinilor şi utilajului.organizatorice. documentate sunt utilizate şi evaluările. Principiul justificării documentare a informaţiei în contabilitatea managerială poate fi ignorat. cum este informaţia tehnică. Informaţia de plan conţine date necesare pentru alegerea acţiunilor care pot fi realizate în viitor. în al doilea rând. apartenenţa ramurală. Aceste criterii stau la baza bugetării.juridică. personalului entităţii. sunt necesare şi date care se obţin prin intermediul observaţiilor speciale. etc. modul întocmirii şi prezentării rapoartelor manageriale nu este reglementat şi constituie o chestiune internă a entităţii. De aceea faţă de rapoartele contabilităţii manageriale sunt înaintate alte cerinţe. deoarece în formă finită ele lipsesc în sistemul datelor contabile. concordarea. aprobarea etc. Componenţa informaţiei normative este determinată de tipul producţiei. Cerinţele înaintate rapoartelor interne trebuie formulate de managerii centrelor de responsabilitate şi personalul administrativ cointeresat de aceasta.) care determină nivelul tehnic şi tehnologic al producţiei. utilizează informaţia exprimată valoric. De asemenea. metoda de evidenţă a costurilor. deoarece pe lângă datele reale. în formă naturală sau cantitativ convenţională. Obiectul. mărimea unităţii economice. elaborate în baza datelor contabilităţii financiare şi orientate spre utilizatorii externi ai informaţiei. rapoartele manageriale sunt destinate utilizatorilor interni ai informaţiei. reflectă echilibrul lor şi permite pronosticarea situaţiei viitoare. poate fi utilizată şi informaţia necantitativă (rezultatele sondajelor sociologice). cronometrării sau calculelor suplimentare. specificaţiile. etc. nivelul de dezvoltare a relaţiilor economice interne. planurile de viitor – pronosticurile.

Rapoartele tematice se întocmesc pe măsura apariţiei abaterilor la cei mai principali indicatori (volumul vânzărilor. Munteanu Rodica Pagina 12 . Obiectul. dacă în baza lor nu este posibilă luarea deciziilor manageriale.  analitice.generalizatoare. lunare. Asist. 1.curente. rapoartele interne ale contabilităţii manageriale se împart în:  general-complexe.  tematice.3).3 Clasificarea rapoartelor interne După conţinutul informaţiei pe care le conţin. Să analizăm mai amănunţit fiecare tip de rapoarte interne după anumite criterii de clasificare (figura 1. trimestriale. de obicei. Rapoartele general-complexe se întocmesc. .  claritatea. univ. funcţiile şi rolul contabilităţii de gestiune  structura relativ stabilă a rapoartelor. Rapoarte analitice se întocmesc numai la cerinţa managerilor şi conţin informaţii care dezvăluie cauzele şi rezultatele aferente unor aspecte nedorite ale activităţii (cauzele care influenţează supraconsumul resurselor. Astfel. constatarea cauzelor modificării rentabilităţii. Rapoarte interne rapoarte centralizatoare După conţinutul Conform nivelului După volumul rapoarte general- general-complexe centralizatoare informaţiei de gestiune informaţiei generalizatoare operative tematice analitice curente situaţii Fig.operative. conform nivelului de gestiune. adică rapoartele contabilităţii manageriale trebuie să conţină informaţia (unde este posibil) despre abaterile indicatorilor efectivi de la cei planificaţi. etc. Nu este necesar de mărit frecvenţa prezentării rapoartelor. semestru. etc. Unul din principiile întocmirii rapoartelor interne este şi principiul „ierarhic”. Rapoarte interne pot fi anuale. an şi conţin informaţii despre îndeplinirea planului şi utilizarea resurselor pentru perioada indicată. .).). zilnice sau în cazul apariţiei divergenţilor. graficul fabricării producţiei.  periodicitatea prezentării rapoartelor interne. trimestru.  corespunderea cu principiul „gestiunea prin devieri”. rapoartele manageriale se împart în: . pentru o lună. pierderi din rebut.

se întocmesc rapoarte operative (situaţii) ale subdiviziunilor entităţii (secţiei de aprovizionare. stă principiul „costurilor controlabile”. menţionăm.) care conţin informaţia detaliată necesară pentru luarea deciziilor curente. încât aceştia devin un sistem de comunicaţii în interiorul entităţii. grafice şi textuale. Forma grafică ca şi cea tabelară e uşor de perceput vizual. În baza datelor evidenţei primare. conform formei de prezentare. denumit şi operativ. trebuie reflectate numai pentru costuri şi cheltuieli asupra cărora managerul centrului de responsabilitate poate să exercite vre-o influenţă. univ. Ca regulă. iar informaţia aferentă analizei economice constituie 40- 50%.  la nivelul superior (strategic) are loc generalizarea tuturor informaţiilor sintetizate. etc. Informaţia financiar . Aceste rapoarte se întocmesc cu o periodicitate de la o lună la trimestru (semestru). După volumul informaţiei. Forma textuală de prezentare a informaţiei se utilizează în cazul când informaţia cifrică e neînsemnată. informaţia contabilităţii manageriale poartă un caracter confidenţial şi necesită protecţie. secţiei financiare. secţiei desfacere. Munteanu Rodica Pagina 13 . Cum s-a mai menţionat. În baza întocmirii rapoartelor interne la diferite nivele manageriale.situaţii. rapoartele interne se împart în: . deoarece îngreunează însuşirea informaţiei prezentate. dar în acelaşi timp nu trebuie să fie supraîncărcată cu informaţia cifrică. . depozitelor.contabile. de obicei la această formă. fapt ce permite depistarea responsabililor pentru efectuarea cheltuielilor suplimentare. Situaţii cuprind informaţia aferentă activităţii unor subdiviziuni concrete.contabilă constituie 20-30% din sistemului informaţional al contabilităţii manageriale. furnizate de subdiviziunile structurale şi transferarea lor în rapoarte finale. Relaţii reciproce existente pot fi urmărite în modul următor:  la nivelul zero apare informaţia contabilă în documentele primare şi rapoartele de producţie. Rapoarte general-centralizatoare cuprind informaţia aferentă activităţii întregii întreprinderi. că în contabilitatea financiară raportul este altul: 50-60% din totalul informaţiei îi revine informaţiei financiar .rapoarte centralizatoare. Forma tabelară este considerată o formă tradiţională de întocmire a rapoartelor. Aceste rapoarte se întocmesc zilnic şi lunar. care presupune că în raportul subdiviziunii entităţii datele planificate şi efective. dar e necesar amănunţit de explicat interconexiunea şi importanţa informaţiei prezentate. Rapoartele interne. se împart în tabelare. se anexează notă explicativă. Pentru comparare.  la primul nivel. precum şi abaterile dintre ele. Asist. funcţiile şi rolul contabilităţii de gestiune Acest principiu presupune micşorarea detalierii rapoartelor interne pe măsura creşterii rangului managerului la care ele sunt prezentate. iar analizei economice îi revine 70-80%. . Pentru dezvăluirea informaţiei aferente indicatorilor principali. Această formă de prezentare a rapoartelor este destinată controlului utilizării efective a resurselor de către centrele de responsabilitate şi centrele de costuri. informaţia de gestiune formează indicatorii rapoartelor interne astfel. Rapoarte centralizatoare se întocmesc pentru o lună sau o altă perioadă şi generalizează informaţia despre indicatorii care sunt controlaţi de centrul de responsabilitate respectiv. această formă deseori se utilizează ca supliment la rapoartele sub formă grafică şi tabelară.  la următoarele niveluri are loc integrarea şi pregătirea informaţiilor centralizatoare în rapoarte curente la nivelul secţiilor funcţionale manageriale ale entităţii (centru de profit.rapoarte general-centralizatoare. centru de investiţii). subdiviziunilor de producţie. Obiectul.

brigadă).  optimizarea utilizării resurselor. asigură informaţia utilă pentru:  determinarea strategiei şi planificarea operaţiunilor viitoare ale entităţii. la anumite intervale de timp. cheltuielile – o expresie bănească a resurselor utilizate. ci după domenii de afaceri. secţii şi ateliere de producţie pot fi. În general. tipurile şi formele rapoartelor trebuie să fie elaborate de entitate în dependenţă de particularităţile activităţii ei şi funcţiile îndeplinite de anumite subdiviziuni în sistemul gestiunii.  exercitarea controlului asupra activităţii curente a entităţii. în cadrul căruia conducătorul controlează costurile (cheltuielile). Gestiunea pe centre de profit permite descentralizarea responsabilităţii pentru profit la entităţi mari. după cum investiţiile fac legătura intre minimizarea Asist. bugetarea şi contabilitatea costurilor în scopul supravegherii. fiind constituite dintr-o mulţime de alte centre de costuri mai mici (sector. În timp ce centrele de cost sunt responsabile numai de încadrarea în costuri. managerul căruia este responsabil de obţinerea veniturilor. rolul contabilităţii manageriale constă în furnizarea managerilor de diferite nivele. considerate drept centre de cost. Componenţa centrelor de costuri este determinată de specificul producţiei şi scopurile gestiunii. dar nu poartă răspundere pentru costurile subdiviziunii încredinţate. la rândul lor. respectiv centrele de costuri. Centrul de responsabilitate reprezintă un domeniu (sector) de activitate al entităţii.  luarea deciziilor manageriale. în care venitul este o expresie bănească a producţiei fabricate. centrul de costuri şi centru de investiţii. Organigrama entităţii structurate pe centre de profit îmbracă de cele mai multe ori forma organizării divizionare. Ca exemplu al centrului de venituri poate servi secţia de marketing. Centrul de venituri reprezintă un centru de responsabilitate. veniturile. subdiviziunile de producţie şi servicii din entităţile prelucrătoare sunt exemple clasice ale acestui tip de centru de responsabilitate. Astfel. centrele de profit au responsabilitate asupra profitului. în cadrul căruia este determinată responsabilitatea personală a managerului pentru activitatea centrului şi indicatorii controlabili de către el. Centrul de investiţii reprezintă un centru de responsabilitate. noi clienţi sau noi pieţe de desfacere. a informaţiilor relevante care să le ajută conducerea unei entităţi în luarea deciziilor şi soluţionarea problemelor cu care se confruntă. Centrul de costuri reprezintă o subdiviziune structurală separată sau un anumit domeniu de activitate al entităţii în care există posibilitatea de a organiza planificarea. univ. Organizarea contabilităţii de gestiune Contabilitatea managerială constituie elementul de legătură între sistemul contabil şi procesul managerial.  evaluarea eficienţei activităţii. controlului şi gestionării acestora. La entităţile care activează în condiţiile relaţiilor de piaţă s-a conturat modalitatea de abordare a organizării contabilităţii manageriale pe centre de responsabilitate. Aceasta se caracterizează prin faptul că primele nivele ierarhice nu sunt modelate după aceleaşi activităţi (ca în cazul organizării clasice pe criteriul funcţional). Acestea sunt tocmai centrele de profit. trebuie de evidenţiat diferenţa dintre centrul de profit. iar profitul – diferenţa dintre venit şi cheltuieli. Munteanu Rodica Pagina 14 . Centrul de profit reprezintă o varietate a centrelor de responsabilitate. Astfel. sarcinile căreia constă în atragerea clienţilor noi şi creşterea volumului vânzărilor. putem conchide că contabilitatea managerială. Principiile întocmirii. funcţiile şi rolul contabilităţii de gestiune Generalizând cele menţionate mai sus. şi urmăreşte eficienţa investiţiilor. Fabrici întregi (filiale de producţie). Obiectul. Avantajele formei divizionare de organizare constau în capacitatea de adaptare la noi produse. constituind o parte componentă a procesului managerial.

filialele de bănci şi magazinele dintr-un lanţ de magazine. în realitate. Această concepţie poate fi practicată cu succes de către unităţile economice specializate în comerţ şi turism. închisă).). După tipul de conexiune între contabilitatea managerială şi cea financiară în teoria şi practica modernă a contabilităţii manageriale. Dezavantajul:. univ. spre calcularea impozitelor. de competenţa administratorilor. Cea de-a doua concepţie satisface cerinţele producţiei şi este orientată spre perfecţionarea calculaţiei şi a controlului asupra costurilor. care în urma unor fuziuni / achiziţii au devenit parte dintr-un conglomerat. unicerculară). integrat cu contabilitatea financiară. majorează volumul de muncă contabilă şi. Un astfel de subsistem este aplicat în ţările cu o reglementare strictă a contabilităţii din partea statului (Franţa. datorită faptului că documentele primare se prelucrează dublu. Belgia. Din cele expuse mai sus. ce este una dintre funcţiile contabilităţii financiare. în contabilitatea financiară costurile sunt grupate pe elemente economice. etc. o dată pentru necesităţile contabilităţii manageriale şi a doua oară. Gruparea datelor pe tipuri de costuri. de asemenea. ci doar determinarea rezultatelor economico-financiare pe grupe de mărfuri şi servicii. de mecanismul de conducere a acesteia. pentru cele ale contabilităţii financiare. brigadă) şi obiecte de calculaţie (produse finite. care au o structură opusă şi se reflectă „ca într-o oglindă”. sector. respectiv. Dezavantajul: scurgerea informaţiilor considerate confidenţiale. cheltuielile şi veniturile sunt grupate pe centre de costuri (entitate. Subsistemul contabilităţii manageriale organizat în aşa mod constituie. se confruntă două concepţii de organizare a contabilităţii manageriale: a) Concepţia organizării contabilităţii manageriale într-un sistem conectat. Diversitatea formelor concrete de organizare a contabilităţii manageriale este determinată de structura organizatorică a entităţii. producţie.financiare a entităţilor din Republica Moldova. Munteanu Rodica Pagina 15 . Dar. cum sunt conturile de cheltuieli şi venituri ale contabilităţii financiare. Avantajul: asigură o confidenţialitate maximală a informaţiilor contabile. Marea Britanie. etc. Un astfel de subsistem este aplicat la majoritatea entităţilor industriale din SUA. se poate concluziona faptul că în prezent Asist. o bază importantă pentru contabilitatea costurilor. precum şi firme independente. tipuri de produse şi centre de responsabilitate se efectuează prin organizarea corespunzătoare a evidenţei analitice în cadrul conturilor contabilităţii manageriale şi a celei financiare. Prima concepţie prevede realizarea unei legături prin combinarea funcţionalităţii conturilor specifice contabilităţii manageriale cu funcţionarea conturilor de control. hală. foarte puţini dintre ei sunt îngrijoraţi de autenticitatea. b) Concepţia organizării contabilităţii manageriale într-un circuit complet autonom. Avantajul: reducerea volumului de muncă al contabililor. a cheltuielilor de deservire a departamentului „Contabilitate”. România. iar în contabilitatea managerială costurile. Obiectul. Sistemul de contabilitate existent este orientat. Calcularea impozitelor. întocmirea declaraţiilor fiscale şi a rapoartelor financiare reprezintă unele dintre direcţiile de bază spre care se orientează contabilii. independent faţă de contabilitatea financiară . lucrări executate şi servicii prestate). Ea prevede folosirea unor conturi ale contabilităţii manageriale independente de cele ale contabilităţii financiare. precum şi de necesităţile acestora în informaţii manageriale. Astfel. utilizând conturi-perechi cu aceeaşi denumire. cheltuielile şi veniturile sunt urmărite după natura lor economică. unde nu se pune cu predilecţie problema costului de producţie. Centre de investiţii pot fi considerate supermarket-urile. realizându-se un singur circuit informaţional contabil - numită concepţia monistă (integralistă. în principal. cheltuielilor şi veniturilor în cazul aplicării Planului de conturi contabile a activităţii economico . funcţiile şi rolul contabilităţii de gestiune costurilor şi maximizarea profitului.numită concepţia dualistă (autonomă. veridicitatea rapoartelor financiare ale entităţii şi cât de mult îi ajută informaţiile contabile la luarea celor mai adecvate decizii gestionare. Canada.

în primul rând. Datorită activităţii profesionale a contabilului manager. ci faptul că altfel ei nu pot să gândească. Institutul Contabililor Manageri (Institute of Management Accountants) a adoptat. Confidenţialitatea prevede ca informaţiile considerate confidenţiale şi încredinţate contabililor manageri nu trebuie comunicate nici unei persoane din interiorul sau din afara entităţii care nu este autorizată să le obţină. De asemenea. • lipsa abilităţilor şi cunoştinţelor necesare pentru implementarea contabilităţii manageriale. faptul că cea mai mare parte a contabililor. integritatea şi obiectivitatea. Competenţa prevede ca contabilii manageri să fie. precum şi rapoartele financiare. la 1 iunie 1983 un set de standarde de comportament etic pentru contabilii manageri în care se menţionează aşa calităţi etice cum ar fi: competenţa. Obiectul. ei sunt obişnuiţi să i-a decizii de cele mai multe ori după intuiţie sau aşa cum le spune cel de-al „şaselea simţ”. el poartă responsabilitate faţă de conducători pentru obiectivitatea rapoartelor contabile a subdiviziunilor. adică să înţeleagă şi să respecte toate legile. Munteanu Rodica Pagina 16 . Acest fapt este motivat prin următoarele: • existenţa unor stereotipuri psihologice. contabilii manageri nu trebuie să utilizeze informaţiile confidenţiale direct sau prin intermediul unor terţe persoane în interes personal sau pentru a dăuna entităţii. plecând de la premisa potrivit căreia credibilitatea este esenţială pentru profesia contabilă şi impune contabililor să respecte anumite standarde stricte de comportament. regulamentele. cu excepţia cazurilor când acest lucru este impus prin lege. în al doilea rând. ştiu foarte bine cum să întocmească declaraţiile fiscale. Contabilii care activează azi ştiu foarte bine să se descurce cu legislaţia fiscală şi alte acte normative existente. Nu este pentru nimeni taină. sarcinile stabilite faţă de ei. o funcţie nouă şi anume „funcţia de contabil gestionar” sau „contabil manager”. Practica ne demonstrează. dar rar şi în mărimi nesemnificative. de asemenea. ei nu privesc contabilii ca pe nişte specialişti cu care să se consulte în luarea unor decizii importante. normele tehnice care se referă la atribuţiile lor. • existenţa unor stereotipuri în mentalitatea conducătorilor entităţilor referitoare la contabili şi contabilitate. Astfel. dar şi atunci nu întotdeauna. în mod oficial. O asemenea situaţie este pe deplin înţeleasă. funcţiile şi rolul contabilităţii de gestiune cea mai mare importanţă este acordată contabilităţii financiare şi apoi contabilităţii manageriale. adică să pună în prim-plan nevoile interne ale entităţii. de exemplu. Cu toate acestea. utilizarea informaţiilor contabile în procesul de planificare. la entităţi se desfăşoară perfecţionarea schimbului de informaţie şi a rapoartelor între diferite subdiviziuni. În vederea soluţionării acestei probleme este necesar de a stabili. că directorii generali şi alţi conducători ai entităţii ignoră aproape în totalitate informaţiile contabile sau apelează. însă ea trebuie schimbată din rădăcină. pentru a gândi altfel. ajută managerii centrelor de responsabilitate la planificarea şi determinarea rezultatelor lucrărilor. Dar. aptitudinile şi cunoştinţele unui profesionist se pot uza foarte repede. Activitatea contabilului manager este baza pentru sporirea eficienţii gestiunii entităţii. managerii fac cunoştinţă cu planurile elaborate. mai întâi de toate. să participe la programe de perfecţionare profesională. univ. control. cum ar fi. Şi important este nu că aceste obligaţii le sunt întărite. În caz contrar. Una dintre problemele majore care trebuie rezolvate în prezent se referă la organizarea şi implementarea contabilităţii manageriale la entităţile autohtone. competenţi. foarte puţini dintre ei deţin cunoştinţe de alt gen. analiză şi luarea deciziilor. să creeze ceva nou în munca lor şi să adapteze unele metode evoluate la specificul entităţilor în care activează. care activează astăzi se orientează în primul rând spre întocmirea declaraţiilor fiscale şi a rapoartelor financiare. întărite de practica zi de zi. Astfel. Asist. De regulă. în primul rând. Poate că se consultă doar în unele aspecte fiscale. Lor le este foarte greu să-şi restructureze gândirea. confidenţialitatea.

În acest caz. sub formă de situaţii de calcule şi rapoarte. cel mai frecvent. entităţile din Republica Moldova practică o contabilitate integrată. univ. precum şi relaţiile cu persoanele fizice sau juridice care ar putea genera conflicte. El este responsabil pentru toate rapoartele financiare şi nefinanciare furnizate managerilor. Trebuie de menţionat că la momentul actual. care trebuie să evite orice conflict de interese efectiv sau potenţial. managerii gestionând propria bază de date în funcţie de interesul decizional. De asemenea. explozia informaticii şi diversificarea structurilor de tip baze de date orientează organizarea contabilităţii firmei către modelul contabilităţii integrate. funcţiile şi rolul contabilităţii de gestiune Integritatea include imparţialitatea contabilului manager. De altfel. Nu trebuie să accepte cadouri. servicii sau ospitalitate exagerată din partea unor persoane fizice sau juridice. indiferent de faptul dacă datele acestora au impact pozitiv sau negativ asupra entităţii. Obiectul. Asist. care la rândul lor se vor baza pe ele în procesul decizional. informaţiile contabilităţii manageriale sunt preluate. Obiectivitatea constă în faptul că contabilul manager este obligat să raporteze informaţii obiective. rapoartele furnizate de contabilul manager trebuie să fie exacte şi reale. Munteanu Rodica Pagina 17 .