Capitolul 2 Noţiuni generale privind costurile

Capitolul 2. Noţiuni generale privind costurile

Conţinutul şi componenţa costurilor
Costurile rezultate în urma desfăşurării activităţii economico-financiare a entităţii
reprezintă una din aspectele economice principale studiate în cadrul contabilităţii manageriale.
Managerii entităţii de toate nivelele au nevoie de informaţii privind costurile în vederea
determinării rezultatelor financiare, marjei de contribuţie, costului bunurilor fabricate (serviciilor
prestate, lucrărilor executate) etc. În acest context, o atenţie sporită trebuie îndreptată spre
cunoaşterea conţinutului costurilor.
În practica economică există tendinţa de utilizare a termenilor „costuri” şi „cheltuieli” cu
acelaşi sens, adică nu se face o deosebire între ele. Însă, trebuie de menţionat că în scopurile
contabilităţii acestea două noţiuni sunt independente, între ele existând o delimitare foarte clară.
Costurile reprezintă resursele utilizate pentru fabricarea produselor şi prestarea serviciilor
în scopul obţinerii unui venit, iar cheltuielile – sume plătite sau de plătit cu scopul desfăşurării
procesului economic în urma cărora se produc ieşiri sau scăderi de active patrimoniale, respectiv
creşteri de datorii. Cheltuielile şi pierderile perioadei se scad din venituri la calcularea profitului
(pierderii) perioadei de gestiune.
Din definiţia costurilor se desprind trei caracteristici esenţiale ale acestora, şi anume:
 sunt determinate de utilizarea cantitativă şi calitativă a resurselor, adică reflectă cât
şi care resurse au fost utilizate;
 cantitatea resurselor utilizate este indicată în indicatori valorici;
 întotdeauna corelează cu anumite scopuri, obiective, cum ar fi: fabricarea
produselor, prestarea serviciilor, executarea lucrărilor, întreţinerea secţiei etc.
Pentru a distinge noţiunea cost de cel de cheltuială este nevoie de menţionat, că la
originea costurilor este procesul de producţie, iar a cheltuielilor – procesul de aprovizionare,
desfacere, gestionare a activităţii entităţii.
În contabilitatea costurilor apar două probleme principale:
1. evaluarea costurilor;
2. constatarea costurilor.
Evaluarea presupune măsurarea costurilor care urmează a fi reflectate în contabilitate şi
incluse, ulterior, în costul produselor fabricate (serviciilor prestate). Modul de măsurare a
costurilor depinde de elementele componente ale acestora, metodele de evaluare a resurselor
utilizate etc. De exemplu, evaluarea materiilor prime şi a materialelor de bază utilizate în
producţie se efectuează în funcţie de metoda aleasă de entitate. Conform SNC 2 „Stocuri”,
materialele pot fi evaluate în contabilitatea curentă prin următoarele metode: identificării,
costului mediu ponderat, FIFO. Fiecare din metodele specificate influenţează în mod diferit
mărimea costului produselor fabricate, respectiv, a rezultatului financiar din perioada curentă,
motiv pentru care aplicarea unei sau altei metode se stabileşte în politica de contabilitate a
entităţii.
Costurile privind retribuirea muncii se determină în baza volumului efectiv al lucrărilor
executate, fiind reflectate în documentele primare: bonuri de lucru în acord, rapoarte de
producţie etc. sau a timpului lucrat, stabilit conform datelor din fişele de pontaj şi tarifele
respective de remunerare a muncii.
Amortizarea imobilizărilor corporale şi necorporale cu caracter productiv se determină
prin metodele prevăzute în politica de contabilitate a entităţii.
A doua problemă principală care apare în contabilizarea costurilor este constatarea
acestora. Constatarea costurilor presupune trecerea unor active în alte tipuri de active sau
creşterea concomitentă şi cu aceeaşi sumă a activelor şi datoriilor (în cazul utilizării serviciilor,

Asist. univ. Munteanu Rodica Pagina 1

cum ar fi: fabricarea produselor. serviciilor prestate). Costul de producţie reprezintă valoarea tuturor costurilor de resurse economice utilizate la obţinerea unui produs. . Trebuie de menţionat că costul producţiei este un indicator calitativ care reflectă rezultatele activităţii economice a întreprinderii. diversele indicaţii metodice cu destinaţie pe ramura etc.  costul se exprimă într-o singură unitate de măsură. Astfel.19 al Legii contabilităţii. mai optim se folosesc utilajele de producţie. apare necesitatea cunoaşterii tuturor costurilor. că costurile se constată în contabilitate şi urmează a fi incluse în costul produselor fabricate (serviciilor prestate) în cazul respectării următoarelor condiţii: . Această unitate de măsură este echivalentul bănesc al resurselor utilizate. reuşitele şi rezervele ei.costurile corespund perioadei de gestiune la care acestea se raportează. Astfel. . cât şi a datoriilor. ca atare. Asist. lucrare sau serviciu. care permite însumarea diverselor tipuri de resurse.  determinarea costului întotdeauna corelează cu anumite scopuri concrete. A treia condiţie de constatare a costurilor presupune justificarea caracterului productiv al costurilor efectuate.costurile sunt confirmate prin documente contabile şi pot fi determinate cu un grad înalt de certitudine. combustibilul. energetice. A doua condiţie de constatare a costurilor necesită confirmarea documentară şi rezultă din art. indiferent de momentul achitării acestora. În scopul determinării unui cost real de producţie. costurile directe de materiale (la întreprinderile de producţie) şi costurile de materiale (la întreprinderile prestatoare de servicii). În costul de producţie se includ trei elemente: 1. Cu cât mai mic este costul de producţie. şi anume:  noţiunea „cost de producţie” este nemijlocit legată de procesul utilizării resurselor. materialele. Din această definiţie rezultă câteva aspecte importante. În practică apar diverse situaţii când entitatea trebuie să demonstreze că costurile sunt nemijlocit legate de procesul fabricării produselor (prestării serviciilor). Exemple de constatare a costurilor:  materii prime utilizate pentru fabricarea produselor. Drept confirmare a caracterului productiv al costurilor servesc schemele tehnologice. cu atât mai mult se economiseşte munca. Munteanu Rodica Pagina 2 . momentul constatării. în rezultatul cărora nu se diminuează capitalul propriu al entităţii. în conformitate cu principiul contabilităţii de angajamente. mai ieftin costă fabricarea produselor. aprovizionată de la furnizori presupune creşterea atât a activelor (produselor finite). Trebuie de menţionat. Respectarea acestui principiu asigură includerea uniformă a costurilor în costul produselor fabricate (serviciilor prestate) în perioadele de gestiune respective. indică diminuarea unor active (materii prime) şi creşterea altor active (produse finite). Prima condiţie de constatare a costurilor vizează. În funcţie de tipul producţiei fabricate (lucrărilor executate.costurile sunt nemijlocit legate de crearea activelor (prestarea serviciilor) şi pot fi incluse în costul acestora. executarea lucrărilor etc. în calitate de resurse utilizate pot apărea resursele de materiale. concomitent şi cu aceeaşi sumă.  energie electrică utilizată în scopuri tehnologice. evidenţierii căilor de reducere a acestuia. costul indică denumirea concretă a resurselor folosite şi mărimea acestora. munca directă şi resursele financiare. univ. costurile se constată în perioada de gestiune în care au fost utilizate resursele. Capitolul 2 Noţiuni generale privind costurile lucrărilor cu caracter productiv prestate de către terţi). prestarea serviciilor. indiferent de timpul achitării acestora (anticipat sau ulterior).

1. b) articole accesorii (piese de completare) şi semifabricate supuse asamblării sau prelucrării suplimentare la entitatea respectivă (de exemplu. Corelaţia dintre costuri şi rezultatele financiare este prezentată în figura 2. 3. rezultatele financiare reflectate în Raportul de profit şi pierdere. pot fi utilizate şi altele. la rândul lui. costurile indirecte de producţie (la întreprinderile de producţie şi întreprinderile prestatoare de servicii). Necesitatea evidenţierii semifabricatelor într-un element al costului distinct se motivează prin faptul că ponderea acestora a crescut esenţial la întreprinderile mari ca urmare a dezvoltării procesului de specializare şi cooperare. Costuri de producţie Costuri directe de materiale Costuri directe Costul producţiei în curs privind retribuirea de execuţie muncii Costuri indirecte de producţie Costul produselor Rezultat financiar vândute Costul produselor fabricate Costul produselor finite la depozit Figura 2. siropuri de fructe utilizate în cofetărie . costurile directe privind retribuirea muncii (la întreprinderile de producţie) şi costurile privind retribuirea muncii (la întreprinderile prestatoare de servicii). Munteanu Rodica Pagina 3 . lemnul utilizat la fabricarea mobilei.1. care constituie baza producţiei fabricate (de exemplu. Asist. care reflectă particularităţile activităţii de producţie şi gospodăreşti (de exemplu. influenţează atât asupra soldului produselor finite existente la depozit şi reflectat în Bilanţ.). motoarele utilizate în industria constructoare de maşini etc. Capitolul 2 Noţiuni generale privind costurile 2. păcura utilizată la fabricarea energiei electrice. în ramura extractivă – epuizarea resurselor naturale. univ. şi anume: a) materii prime şi materiale. valoarea testelor de laborator privind testarea calităţii cărnii – la combinatele de mezeluri etc. în afară de elementele nominalizate. c) valoarea serviciilor cu caracter de producţie prestate de terţi (de exemplu. în construcţii şi transport – Amortizarea mijloacelor fixe etc.). respectiv. lichid şi gazos) consumat în scopuri tehnologice (de exemplu. Importanţa alegerii unei componente adecvate a costurilor produselor fabricate este determinată de faptul că acesta. seminţe de floarea soarelui utilizate la fabricarea uleiului etc. cât şi costul produselor vândute (costul vânzărilor). În unele ramuri ale economiei naţionale.). d) combustibilul de toate tipurile (solid. glazura de ciocolată. Corelaţia dintre costuri şi rezultatele financiare La întreprinderile de producţie costurile directe de materiale includ valoarea materiilor prime şi a materialelor de bază utilizate în procesul de producţie.).). cărbuni utilizaţi la producerea agentului termic etc.

premii calculate personalului care lucrează nemijlocit în domeniul prestării serviciilor.). diverse sporuri. capacelor. b) premiile pentru rezultatele obţinute. În costurile directe privind retribuirea muncii la întreprinderile de producţie se includ toate tipurile de remunerări ale muncii prestate de către muncitorii încadraţi în activitatea de bază a entităţii (de exemplu. inclusiv sporurile şi adaosurile la salariile de bază pentru munca în timp de noapte. d) plata pentru concediile legale de odihnă şi suplimentare. energia electrică utilizată pentru fierberea conţinutului borcanelor sau apa utilizată pentru spălarea fructelor. La întreprinderile de prestări servicii costurile privind retribuirea muncii cuprind salariul de bază şi cel suplimentar. în condiţii grele. frigul utilizat la prelucrarea strugurilor sau aerul comprimat utilizat la fixarea dopurilor sticlelor – la combinatele vinicole etc. frig. apă etc. d) piese de schimb pentru prestarea serviciilor de reparaţii. retribuţiile croitorilor – la fabricile de confecţii etc. timpul necesar efectuării examenului medical. cuprind: a) materiale auxiliare. Capitolul 2 Noţiuni generale privind costurile e) energia de toate tipurile (electrică. calculate conform formelor şi sistemelor de salarizare acceptate de entitate. murăturilor. ambalajele şi materialele de ambalat utilizate în secţiile de producţie în vederea ambalării produselor fabricate pentru stocarea ulterioară a acestora. Astfel. în zile de odihnă şi de sărbătoare. De exemplu. La retribuţiile indicate mai sus se calculează contribuţii pentru asigurările sociale şi asigurarea obligatorie de asistenţă medicală prin aplicarea cotelor în vigoare. la fabricile de conserve valoarea borcanelor. pauzele pentru mamele care alăptează copii. în regim cu mai multe schimburi. ele pot fi incluse în componenţa costurilor directe privind retribuirea muncii. e) alte tipuri de retribuţii acordate muncitorilor care participă la fabricarea produselor. aer comprimat. atunci ele apar ca elemente distincte a costului. orele cu înlesniri pentru adolescenţi. sporurile la salariile tarifare şi de bază pentru măiestrie profesională. c) sumele calculate sub formă de compensare în funcţie de regimul şi condiţiile de muncă. etichetelor şi cutiilor utilizate în secţiile de producţie pentru ambalarea sucurilor. univ. termică. nocive etc. şi anume: „Contribuţii pentru asigurările sociale” şi „Contribuţii pentru asigurarea obligatorie de asistenţă medicală”. Pentru întreprinderile de prestări servicii costurile de materiale. dacă mărimea contribuţiei pentru asigurările sociale şi asistenţa medicală obligatorie depăşeşte 5% din totalul costurilor de producţie. sunt considerate costuri directe de materiale. Munteanu Rodica Pagina 4 . iar valoarea cutiilor mari utilizate în depozite pentru ambalarea a câtorva cutii sau borcane transmise din secţiile de producţie se constată drept – cheltuieli comerciale. utilizate în procesul activităţii de bază. c) carburanţi şi lubrifianţi. Acestea cuprind: a) retribuţiile pentru munca efectiv prestată. De regulă. b) materiale de construcţie. respectiv. se constatată ca costuri directe de materiale şi. Dacă ponderea acestor este neesenţială. gemurilor etc. retribuţiile brutarilor – la combinatele de panificaţie. e) alte materiale.) consumată în scopuri tehnologice (de exemplu. Asist. se includ în componenţa costului de producţie. adaosuri. pregătirea siropurilor – la fabricile de conserve. Dacă ambalajele şi materialele de ambalat au fost utilizate în cadrul depozitelor pentru ambalarea produselor fabricate în vederea facilitării livrării ulterioare a acestora.). ele sunt atribuite la cheltuieli comerciale. În unele ramuri ale industriei în componenţa costurilor directe de materiale se includ ambalajele şi materiale de ambalat.

executate cu forţe proprii precum şi contribuţiile pentru asigurările sociale şi asistenţa sau de către terţi medicală obligatorie aferente (în cazul când acestea nu se execută de secţiile specializate ale entităţii). 5. utilajelor şi instalaţiilor industriale. . Totalitatea elementelor de costuri care se referă la acest element pot fi divizate în două grupe. dispozitivelor şi verificatoarelor cu destinaţie specială.) folosite pentru funcţionarea utilajelor şi mijloacelor Asist. crt. aer comprimat.amortizarea sculelor.valoarea materialelor şi pieselor de schimb pentru repararea destinaţie sculelor. curente şi întreţinerea .valoarea materialelor şi pieselor de schimb folosite pentru capitale ale utilajelor şi reparaţii capitale (în cazul când acestea nu se execută de secţiile mijloacelor (unităţilor) de specializate ale entităţii). aburi.salariile muncitorilor pentru repararea sculelor..costul reviziilor tehnice şi reparaţiilor curente executate de secţiile auxiliare ale entităţii sau de către terţi. Nomenclator orientativ al acestora este redat în tabelul 2. precum şi a altor obiecte de mică valoare şi scurtă durată pentru nevoile de producţie ale secţiei.salariile muncitorilor din secţia care execută revizii tehnice.provizioanele create pentru acoperirea costurilor cu reviziile tehnice şi reparaţiile curente etc. Costuri pentru reparaţiile . dispozitivelor şi scurtă durată pentru nevoile de producţie ale secţiei. apă. dispozitivelor şi mijloacelor de transport instrumentelor din categoria mijloacelor ale secţiei.salariile muncitorilor din secţia care execută reparaţiile capitale.provizioanele create pentru acoperirea costurilor cu reparaţiile capitale etc.amortizarea utilajelor. specială precum şi a altor obiecte de mică valoare şi scurtă durată pentru nevoile de producţie ale secţiei. Munteanu Rodica Pagina 5 . Costuri pentru reviziile . . . Energie şi combustibil . reparaţiile întreţinere. precum şi contribuţiile pentru asigurările sociale şi asistenţa medicală obligatorie aferente. univ.costul reparaţiilor capitale executate de secţiile auxiliare ale entităţii sau de către terţi. . precum şi alte obiecte de mică valoare şi scurtă durată pentru nevoile de producţie ale secţiei. reparaţia şi . 4. revizii tehnice şi reparaţii curente. dispozitive şi verificatoare cu destinaţie specială. gaze pentru naturale etc. 3. dispozitivelor şi verificatoarelor cu destinaţie specială. . dispozitivelor şi verificatoarelor cu întreţinerea destinaţie specială. Costurile pentru întreţinerea şi funcţionarea utilajelor de producţie includ o paletă largă de costuri generate de buna întreţinere şi funcţionare a maşinilor. precum şi contribuţiile de transport ale secţiei pentru asigurările sociale şi asistenţa medicală obligatorie aferente. Capitolul 2 Noţiuni generale privind costurile În componenţa costurilor indirecte de producţie se includ costurile care nu pot fi raportate la articolele de calculaţie menţionate mai sus. mijloacelor de transport. precum şi a altor obiecte de mică valoare şi sculelor.. Tabelul 2. Amortizarea utilajelor şi . utilajelor şi mijloacelor reparaţii curente şi lucrări de întreţinere.valoarea materialelor şi pieselor de schimb folosite pentru tehnice. • costuri generale ale secţiei de producţie. Amortizarea. transport ale secţiei.valoarea energiei (electrice. ale secţiei 2. .. .1 Componenţa costurilor pentru întreţinerea şi funcţionarea utilajelor de producţie Nr. verificatoarelor cu .costul reparaţiilor executate de secţiile auxiliare ale entităţii sau de către terţi pentru scule. Denumirea costurilor Conţinutul costurilor 1. şi anume: • costuri pentru întreţinerea şi funcţionarea utilajelor de producţie.1.

valoarea materialelor şi pieselor de schimb pentru reparaţii curente şi capitale ale clădirilor curente şi capitale executate cu forţe proprii ale clădirilor. 1 2 3 1.plăţile de arendă achitate sau datorate pentru utilajele şi întreţinerea şi mijloacele de transport luate în arendă pentru nevoile secţiei. Retribuţiile personalului şi . mobilierului şi inventarului gospodăresc ale secţiei.contribuţiile pentru asigurările sociale şi asistenţa medicală obligatorie aferente. 2. Denumirea costurilor Conţinutul costurilor crt. Costuri pentru reparaţiile . Nomenclatorul orientativ al acestora este prezentat în tabelul 2. Munteanu Rodica Pagina 6 . obţinută din producţie proprie sau mijloacelor de transport cumpărată de la terţi. şi altor mijloace fixe de uz mobilierului şi inventarului gospodăresc ale secţiei. precum şi costul serviciilor altor secţii ale entităţii sau ale terţilor privind:  tehnica securităţii.valoarea combustibilului folosit pentru funcţionarea utilajelor şi secţiei mijloacelor de transport ale secţiei. Capitolul 2 Noţiuni generale privind costurile funcţionarea utilajelor şi de transport ale secţiei.2.costul reparaţiilor curente şi capitale executate de secţiile auxiliare ale entităţii sau de către terţi ale clădirilor. recompensele pentru vechime în sociale şi asistenţa medicală muncă şi alte drepturi de remunerare.materialele. funcţionarea utilajelor .2 Componenţa costurilor generale ale secţiei de producţie Nr.  alimentaţia specială pentru creşterea rezistenţei organismului. . general ale secţiei . precum şi premiile.amortizarea clădirilor şi a celorlalte mijloace fixe de uz mijloace fixe de uz general ale general ale secţiei. Costuri privind protecţia . tehnic şi administrativ al contribuţiile pentru asigurările secţiei.  echipamentul de protecţie. 4.. neincluse la poziţiile de mai sus. precum şi contribuţiile pentru asigurările sociale şi asigurarea obligatorie de asistenţa medicală aferentă. secţiei 3. univ. contribuţiile pentru asigurările sociale şi muncii în secţie asigurarea obligatorie de asistenţa medicală aferentă. Asist. salariile. Amortizarea clădirilor şi a altor . . Alte costuri pentru . 6.  ventilaţia de protecţie a muncii.alte costuri pentru întreţinerea şi funcţionarea utilajelor.provizioanele create pentru reparaţiile curente şi capitale etc. Costurile generale ale secţiei de producţie includ diverse costuri legate de organizarea şi conducerea activităţilor productive la nivelul secţiilor de bază şi/sau auxiliare.salariile personalului de conducere. Tabelul 2. mobilierului şi inventarului gospodăresc ale secţiei. obligatorie . ale .salariile muncitorilor din secţia care execută reparaţiile curente şi capitale ale clădirilor.  instructajul privind protecţia muncii etc.

costul reparaţiilor executate de secţiile auxiliare ale entităţii sau de către terţi a obiectelor de mică valoare şi scurtă durată cu destinaţia administrativă ale secţiei. Amortizarea. precum şi contribuţiile pentru asigurările sociale şi asigurarea obligatorie de asistenţa medicală aferentă. folosită pentru iluminare.) 8. Capitolul 2 Noţiuni generale privind costurile 5. ale secţiei . 7. .salariile muncitorilor pentru întreţinerea şi reparaţia obiectelor de mică valoare şi scurtă durată cu destinaţia administrativă ale secţiei.combustibil de orice fel.costul biletelor de călătorie (pe calea ferată. livrate de centrala proprie sau de terţi 9. Aceasta va permite nu Asist.). în procesul de producţie .amortizarea imobilizărilor necorporale utilizate în procesul de producţie. amortizarea clădirilor. Materiale utilizate pentru . instalaţiilor de calcul şi contabilizare. .plăţile de arendă achitate sau datorate pentru clădirile şi alte scopuri administrative mijloace fixe de uz general luate în arendă pentru nevoile secţiei.poartă un caracter complex (fiecare element de cost indirect include câteva elemente de costuri diferite din punct de vedere al conţinutului economic: costuri de materiale. curăţenia locului de muncă etc. .costuri privind asigurarea pazei (inclusiv. costuri privind retribuirea muncii. utilajelor de producţie etc.diurnele de deplasare. Munteanu Rodica Pagina 7 . univ.sunt legate de deservirea procesului de producţie şi conducerea subdiviziunilor productive.valoarea materialelor şi pieselor de schimb pentru întreţinerea destinaţia şi repararea obiectelor de mică valoare şi scurtă durată cu administrativ-gospodărească destinaţia administrativă ale secţiei. . instalaţii de calcul şi contabilizare etc. necuprinse la poziţiile de mai sus. întreţinerea şi . 6.valoarea energiei electrice livrate de terţi sau produsă de secţiei centrala proprie.nu constituie baza materială sau fizică a produselor fabricate (spre deosebire de costurile directe de materiale). . folosită pentru nevoile administrative ale secţiei (apă pentru consumul personalului productiv. cu mijloacele de salariaţilor încadraţi nemijlocit transport auto. Costuri de deplasare a . Din cele prezentate mai sus. Costuri pentru încălzirea secţiei .costurile de cazare etc. . Energie electrică pentru . . . . mobilier şi clădirilor inventar gospodăresc ale secţiei 10.valoarea apei furnizată de terţi sau extrasă cu forţe proprii. se observă că costurile indirecte de producţie se caracterizează prin următoarele: . valoare şi scurtă durată cu .valoarea energiei electrice livrate de terţi sau produsă de iluminarea secţiei şi în scopuri centrala proprie.valoarea materialelor utilizate pentru întreţinerea şi curăţenia întreţinerea şi curăţenia clădirilor.alte costuri generale ale secţiei. folosită în scopuri administrativ-gospodăreşti (ascensoare.) Clasificarea costurilor entităţii În vederea determinării costului producţiei şi respectiv a rezultatului financiar este necesară clasificarea costurilor de producţie după mai multe criterii.amortizarea obiectelor de mică valoare şi scurtă durată cu reparaţia obiectelor de mică destinaţia administrativ-gospodărească ale secţiei. administrativ-gospodăresc ale . antiincendiare) secţiei.valoarea energiei termice. aeriene şi navale) în interes de serviciu. Alte costuri pentru întreţinere şi .

Conform acestui criteriu. deoarece adoptând o decizie. secţie indirecte . fiind formate dintr-un singur element de cost. precum şi identificarea corelaţiilor dintre anumite tipuri de costuri. ele pot fi numite şi costuri tehnologice. Costuri identificare repartizare . În vederea realizării fiecărui scop. Clasificarea costurilor după modul de includere în cost Din punct de vedere al rolului pe care îl au în procesul de producţie. se consideră că principalele scopuri (sarcini) ale contabilităţii manageriale sunt: 1. costurile se clasifică după criterii diferite. stabilirea gradului de influenţă a acestora asupra rentabilităţii entităţii.lucrărilor. fără a necesita calcule intermediare. În această Asist. amortizarea utilajelor de producţie etc. În funcţie de omogenitatea conţinutului lor. costurile se divizează în directe şi indirecte.2: Costuri directe identificare (ataşare. calcularea costului de producţie şi determinarea rezultatului financiar. În această categorie se includ: costurile cu iluminatul şi încălzitul. Figura 2. Costurile de bază sunt ocazionate nemijlocit de desfăşurarea procesului tehnologic al producţiei. lucrări). motiv pentru care se mai numesc şi costuri de organizare şi conducere. Scopul clasificării costurilor în contabilitatea managerială este de a ajuta conducerea entităţii în luarea unor decizii corecte. ci şi o analiză mai exactă a lor. fiind comune mai multor sau chiar tuturor tipurilor de produse. iar pentru a fi ataşate sau afectate acestora necesită calcule intermediare. Întrucât fără astfel de costuri. planificarea şi controlul activităţii subdiviziunilor productive (centrelor de responsabilitate). lucrare).serviciilor etc. salariile managerilor secţiilor de producţie etc. Clasificarea costurilor în contabilitatea managerială se efectuează în funcţie de scopurile (sarcinile) urmărite. serviciilor sau lucrărilor. Această grupare de costuri este prezentată schematic în figura 2. salariile de bază ale muncitorilor direct productivi etc. 3. pentru organizarea şi conducerea procesului de producţie. luarea deciziilor manageriale. În această categorie se încadrează: consumul de materii prime. energie şi combustibil în scopuri tehnologice. procesul tehnologic nu poate avea loc. Munteanu Rodica Pagina 8 . managerul trebuie să cunoască ce costuri şi care avantaje vor fi suportate / obţinute. atribuire) Costul: . în momentul efectuării lor. de conducere şi administrativ al subdiviziunilor productive etc.produselor. 2. Costurile de regie nu au legătură directă cu procesul tehnologic. Astfel. salariile muncitorilor direct productivi. salariile personalului tehnic. fiind efectuate în scopul creării condiţiilor normale de desfăşurare a muncii. O clasificare de bază pentru calculul costurilor se realizează după modul de includere în costul produselor. Capitolul 2 Noţiuni generale privind costurile numai o planificare şi contabilizare mai reuşită a acestora. În această categorie se includ: costurile de materii prime. univ. Exemple: amortizarea utilajelor de producţie. costurile se împart în: costuri simple şi costuri complexe. în general. care nu se mai poate descompune în alte elemente constitutive. Costurile directe se identifică pe un anumit tip de produs (serviciu. Costurile simple sunt acele costuri care au un conţinut omogen. Costurile indirecte nu se identifică în momentul efectuării lor pe tipuri de produse şi ca urmare nu pot fi incluse în costul acestora (servicii. costurile se împart în: costuri de bază şi costuri de regie.2.

se încadrează costurile de materiale. dar se referă la producţia perioadelor viitoare de gestiune în ale căror costuri se includ treptat. Pentru evitarea acestor situaţii. cu sumele respective. După locuri de apariţie. achitarea sumei de 42 000 lei trebuie delimitată în timp şi dirijată asupra perioadelor la care se referă. 6 . care împreună formează costurile indirecte de producţie. Asist. ele ar majora nejustificat costul produselor obţinute în aceste luni. Pentru caracterizarea şi definirea mai precisă a costurilor în funcţie de modificarea volumului fizic al producţiei se poate utiliza indicele de variabilitate a costurilor. dar care trebuie incluse în costurile perioadei curente. Din categoria costurilor anticipate fac parte: plăţile de arendă sau primele de asigurare achitate în avans etc. achitarea sumei de 42 000 lei se înregistrează în momentul efectuării ei în contabilitatea financiară ca un consum anticipat. dacă retribuţiile pentru perioada concediului de odihnă. se disting: costuri curente. În luna octombrie 201x se achită suma de 42 000 lei pentru arenda unui utilaj de producţie pentru 6 luni înainte (inclusiv. costurile se grupează pe secţii. În această categorie se includ: costurile cu întreţinerea şi funcţionarea utilajelor. iar în celelalte luni din an nu ar fi afectate de astfel de costuri sau numai în proporţii reduse. În aşa mod se va favoriza reducerea costurilor de producţie din aceste luni. retribuţiile muncitorilor de bază. univ. retribuirea muncii. Exemplu. numai în lunile în care s-ar efectua de fapt consumul ca atare. După compatibilitatea momentului efectuării costurilor cu perioada la care se referă. sectoare şi alte subdiviziuni structurale ale entităţii. Astfel. În această categorie. costurile se împart în: costuri variabile şi costuri constante. Munteanu Rodica Pagina 9 .. Dacă acestea s-ar include în costurile lunilor respective. reparaţiile capitale etc.reprezentând numărul de luni pentru care s-a achitat anticipat plata de arendă. iar în costul produselor fabricate în luna octombrie 200n se va include doar cota-parte aferentă unei luni. prin neplata în aceleaşi proporţii a retribuţiilor pentru concedii. care deţine ponderea cea mai mare a costurilor de producţie. Costurile curente sunt costurile care se efectuează şi se includ în totalitatea lor în costul efectiv al producţiei în perioada respectivă (curentă). amortizarea utilajelor de producţie etc. Apare întrebarea: suma de 42 000 lei va fi inclusă în totalitate în costul produselor fabricate în luna octombrie 200n ? Această plată a generat un consum anticipat care s-a efectuat în luna octombrie 200 n şi nu este corect ca suma respectivă să fie inclusă integral în costul de producţie din această lună. costuri anticipate şi costuri preliminate. de regulă. şi anume 7 000 lei (42 000 / 6). Din această categorie fac parte concediile legale de odihnă. evitându-se prin aceasta „încărcarea” costului produselor. după cum ştim se plătesc în cea mai mare parte în lunile de vară. stabilite de către entitate. Costurile complexe au un conţinut eterogen. la suma salariilor calculate categoriilor de lucrători pentru care s-a prevăzut formarea provizionului. După comportamentul lor în raport cu evoluţia volumului fizic al producţiei. Provizionul se creează prin aplicarea unei cote procentuale. se creează un provizion pentru plata concediilor anuale de odihnă. neajunse la scadenţă. costurile generale ale secţiei. Ele se produc atunci când consumul de mijloace de producţie şi de muncă apare şi se înregistrează în cursul unei perioade de gestiune. Capitolul 2 Noţiuni generale privind costurile categorie se cuprind: costul de materii prime şi materiale de bază. De exemplu. Costurile preliminate urmează a fi efectuate în perioadele viitoare de gestiune. amortizarea mijloacelor fixe de producţie etc. care au avut loc şi au fost înregistrate într-o perioadă de gestiune. Costurile anticipate sunt costurile efectuate în perioada curentă. luna octombrie). pe măsura ajungerii lor la scadenţă. deoarece este vorba de costuri viitoare ale acestora. Din aceste considerente. fiind formate din mai multe elemente de costuri simple.

conform următoarei relaţii: C 1 – C 0 x 100 C0 Iv = ----------------------------. de combustibil şi energie în scopuri tehnologice. evoluţia costurilor proporţionale pe total şi pe unitatea de produs se prezintă în fig. costuri degresive. costuri cu întreţinerea şi funcţionarea utilajelor şi mijloacelor de transport ale secţiilor de producţie etc.volumul fizic al producţiei din perioada de bază. Reprezentarea grafică a costurilor proporţionale Se observă că la o dublare a volumului fizic al producţiei. Exemple tipice de costuri proporţionale sunt: costurile de materii prime şi materiale de bază. iar pe unitatea de produs rămân. Munteanu Rodica Pagina 10 . la acelaşi nivel.3. care cresc de la 15 000 lei la 30 000 lei. univ. Asist.) O 500 1000 1500 Q (unit. Indicele de variabilitate al acestora este în totdeauna egal cu 1. salariile muncitorilor direct productivi etc. Din această categorie fac parte: consumul de materii prime. 2. salariile muncitorilor direct productivi. Q 0 . Q 1 – Q 0 x 100 Q0 în care: C 1 . Q 1 . iar pe unitatea de produs rămân nemodificate în condiţiile date ale activităţii.costurile totale din perioada curentă luate în calcul. Costurile proporţionale sunt acele costuri care în totalitatea lor îşi modifică nivelul în acelaşi sens şi în aceeaşi proporţie cu modificarea volumului producţiei. În funcţie de proporţia modificării nivelului costurilor variabile faţă de proporţia modificării volumului fizic al producţiei se disting următoarele categorii de costuri variabile: costuri proporţionale..) Fig.costurile totale din perioada de bază (precedentă).volumul fizic al producţiei din perioada curentă. costuri regresive costuri flexibile. în general. Grafic. Capitolul 2 Noţiuni generale privind costurile Indicele de variabilitate (Iv) se determină ca raportul dintre modificarea procentuală a volumului fizic al producţiei şi modificarea procentuală a consumului analizat. C 0 . 2. iar dreapta costurilor totale are o formă liniară şi porneşte întotdeauna din origine a sistemului de axe (în cazul inexistenţei producţiei nu există nici costuri variabile). costuri progresive. de la 500 la 1 000 unităţi. Proporţionalitatea costurilor se menţine însă numai în condiţiile în care nu apar factori perturbabili asupra condiţiilor iniţiale de desfăşurare a activităţii. Costurile variabile sunt acelea care pe total îşi modifică nivelul odată cu modificarea volumului fizic al producţiei care le-a ocazionat. se dublează şi suma costurilor totale.3: Costuri totale Costuri unitare C (mii lei) C (lei) 45 30 15 30 O 500 1000 1500 Q (unit.

curba costurilor totale demonstrează o tendinţă accentuată de depăşire a proporţiei de creştere a volumului fizic al producţiei.4. deci. Astfel. Ele sunt.) 0 500 1000 Q (unit.4. Capitolul 2 Noţiuni generale privind costurile Costurile progresive reprezintă costurile al căror ritm de creştere este superior ritmului de creştere a volumului fizic al producţiei care le-a ocazionat.  utilizarea unor materiale scumpe etc. cresc în proporţie mai mare şi mai repede decât creşte volumul fizic al producţiei. acele costuri care.50 10 000 20. nivelul acestora. care până la atingerea parametrilor proiectaţi determină variaţia costurilor în Asist. ar fi să fie de 20 000 lei.) Fig. corespunzător volumului fizic al producţiei.00 0 500 1000 Q (unit. Apariţia costurilor progresive poate fi generată şi de punerea în funcţiune a noilor capacităţi de producţie. care afectează utilizarea optimă a factorilor de producţie. Munteanu Rodica Pagina 11 .  angajarea de lucrători puţin calificaţi. creşterea numărului al personalului de supraveghere etc. apariţia rebuturilor. Astfel de costuri au indicele de variabilitate mai mare ca 1.2. Evoluţia costurilor progresive totale şi pe unitatea de produs este prezentată în fig. a productivităţii muncii. costurile totale cresc de la 10 000 lei la 22 500 lei. Costuri totale Costuri unitare C (lei) C (lei) 22 500 22.. determină scăderea randamentului. 2. Costurile variabile pot evolua progresiv datorită unor fenomene ca:  suprasolicitarea capacităţii de producţie. în totalitatea lor şi pe unitatea de produs. univ.  creşterea tarifelor de salarizare a personalului fără o creştere în compensare a productivităţii muncii. Acelaşi aspect se observă şi în cazul costurilor progresive pe unitate de produs. Reprezentarea grafică a costurilor progresive După cum se observă. la o dublare a volumului fizic al producţiei. În condiţiile unei creşteri proporţionale a costurilor totale. de la 500 la 1 000 unităţi. depăşind proporţionalitatea cu 2 500 lei (22 500 – 20 000).

Ele au în componenţă. pe de o parte.6. cresc într-o proporţie mai mică decât creşterea volumului fizic al producţiei. Evoluţia costurilor degresive totale şi pe unitatea de produs se prezintă în fig.) 0 500 1000 Q (unit. Costurile regresive se caracterizează prin faptul că au nivelul cel mai ridicat când producţia este mică. Drept exemplu poate servi: costurile cu întreţinerea şi funcţionarea utilajelor de producţie. iar pe unitatea de produs scad. Munteanu Rodica Pagina 12 . Capitolul 2 Noţiuni generale privind costurile proporţii mai mari decât variaţia volumului fizic al producţiei.2. din care se observă că trasarea curbei acestora pleacă de la cel mai înalt nivel al costurilor totale de pe ordonată. univ. Evoluţia costurilor totale regresive este reprezentată grafic în fig. acestea nu se mai justifică. elemente de costuri care se modifică în aceeaşi proporţie cu volumul producţiei. de disciplina tehnologică şi de fabricaţie. Costurile degresive sunt costurile care. iar. Costuri totale Costuri unitare Asist. în totalitatea lor. care se reduc ca urmare a efectului degresiv. 2. în structura lor. salariile muncitorilor din secţiile auxiliare etc. costurile totale nu se dublează ci se află sub nivelul corespunzător proporţionalităţii de 20 000 lei. 2. Acestea se reduc pe măsura creşterii a volumului fizic al producţiei. Astfel de costuri au indicele de variabilitate subunitar. ele ţin de organizarea producţiei şi a muncii.) Fig. Acest comportament se explică prin faptul că. Reprezentarea grafică a costurilor degresive Din reprezentarea grafică se observă că la o dublare a volumului fizic al producţiei de la 500 la 1 000 unităţi. Acelaşi aspect se constată şi în cazul costurilor degresive unitare. elemente relativ constante.5: Costuri totale Costuri unitare C (lei) C (lei) 19 000 20 10 000 19 0 500 1000 Q (unit. respectiv 19 000 lei. aferente volumului cel mai mic al producţiei şi apoi scade pe măsură ce creşte volumul producţiei. Acelaşi comportament se remarcă îşi în cazul costurilor regresive unitare. costurile degresive sunt neomogene. Ulterior.5. pe de lată parte.

tehnic şi de deservire al secţiei de producţie. Asist. caracterul lor schimbându-se alternativ.7. Costurile flexibile sunt costurile care au o evoluţie neregulată în raport cu modificarea volumului fizic al producţiei.) 0 X (unit. Reprezentarea grafică a costurilor flexibile Costurile constante sunt acele costuri care în totalitatea lor rămân relativ nemodificate indiferent de modificarea volumului fizic al producţiei. Capitolul 2 Noţiuni generale privind costurile C (lei) C (lei) 0 Q (unit.7. oţelării electrice. la punerea în funcţiune. Evoluţia unor costuri flexibile este prezentată grafic în fig. din care se observă că curba respectivă are o formă neliniară. centrale electrice de termoficare etc. Ele au un indice de variabilitate egal cu 0. proporţional sau progresiv. În asemenea cazuri (furnale.) Fig. la repunerea în funcţiune a agregatelor au loc costuri foarte mari de combustibil (energie) tehnologic. 2. univ. nivelul lor se modifică în raport invers proporţional faţă de modificarea volumului fizic al producţiei. În această categorie se includ: amortizarea mijloacelor fixe de producţie (atunci când se calculează în raport de timp). 2. iar pe unitatea de produs. Sub influenţa diverşilor factori. Costuri totale Costuri unitare Y (lei) Y (lei) 0 X (unit. salariile personalului de conducere.) 0 Q (unit. 2. costurile pot evolua liniar sau neliniar. Reprezentarea grafică a costurilor regresive Astfel de costuri se întâlnesc în cazul unor instalaţii şi utilaje ale căror funcţionare are loc „la cald”.) Fig. Munteanu Rodica Pagina 13 . după ce o perioadă s-au aflat „la rece”. îmbinând forma degresivă şi cea progresivă. alteori degresiv. costuri pentru repararea şi întreţinerea clădirilor secţiilor de producţie etc.).6. de natură tehnică sau financiară. după care consumul lui descreşte.

evoluţia costurilor proporţionale pe total şi pe unitatea de produs se prezintă în fig. Reprezentarea grafică a costurilor constante Generalizând. univ. deoarece sunt noţiuni ce nu se suprapun şi. diagrama de distribuţie şi procedeul analitic.) Fig.8. nici nu se poate pune semnul egalităţii între ele. iar plăţile pentru servicii şi costul convorbirilor suplimentare sunt costuri constante. în consecinţă. cât şi de costuri constante. Este important să nu se confunde noţiunea de „cost direct” cu noţiunea de „cost variabil”. Plăţile telefonice lunare sunt compuse din plăţile pentru convorbiri interurbane. Pentru separarea costurilor în variabile şi constante se pot folosi câteva procedee.8: Costuri totale Costuri unitare C (mii lei) C (lei) 80 60 40 40 20 O 500 1000 1500 Q (unit. plăţile pentru convorbiri interurbane sunt variabile. De asemenea. Astfel. unde se observă că sfera de cuprindere a costurilor directe este mai mică de cât acea a costurilor variabile. nu sunt egale. 2. Cele mai multe costuri au atât trăsături de costuri variabile. Aceste deosebiri rezultă clar din figura 2.3 Reguli generale de comportament a costurilor variabile şi constante Costuri Majorarea volumului producţiei Diminuarea volumului producţiei totale unitare totale unitare Proporţionale cresc nu se modifică scad nu se modifică Degresive cresc scad scad cresc Progresive cresc cresc scad scad Constante nu se modifică scad nu se modifică cresc Uneori costurile pot fi clasificate ca pur constante sau pur variabile. nu trebuie să se confunde noţiunea de „cost indirect” cu noţiunea de „cost constant”. procedeul celor mai mici pătrate. cum ar fi: procedeul punctelor maxim-minim. Capitolul 2 Noţiuni generale privind costurile Grafic. Drept exemplu pot servi. ca atare. 2. Pentru toate aceste costuri se impune necesitatea separării acestora în constante şi variabile pentru a fi posibilă previzionarea comportamentului lor în funcţie de evoluţiile viitoare. denumite în literatură semivariabile. costurile privind serviciile de telecomunicaţii. sub aspectul conţinutului şi.9. plăţile fixe pentru servicii (abonament) şi plăţile pentru convorbiri telefonice supranorme (care depăşesc abonamentul). spre deosebire de costurile indirecte a căror sferă este mai mare decât a costurilor constante. CLASIFICAREA COSTURILOR Asist. regulile generale de comportament a costurilor variabile şi constante pot fi prezentate sub forma următorului tabel: Tabelul 2. care nu se suprapun. semiconstante sau mixte.) O 500 1000 1500 Q (unit. Munteanu Rodica Pagina 14 . deoarece depind de numărul acestora.

salariile muncitorilor direct ambiguitate în costul efectiv de productivi etc. a .piese de schimb utilizate pentru unui anumit produs. amortizarea utilajului de constante costurilor care pot fi atribuite producţie care deserveşte un singur direct în costul efectiv a unui produs (cu excepţia cazului în care produs. Asist. Capitolul 2 Noţiuni generale privind costurile modul de includere în costul evoluţia volumului fizic al de producţie producţiei Costuri directe Costuri variabile Costuri totale Costuri indirecte Costuri constante Fig.salariile administratorilor secţiei indirecte modifică în funcţie de volumul de producţie.9. dar care sunt independente se utilizează metoda de calculare a de volumul fizic al producţiei uzurii în raport cu volumul producţiei). constante fizic al producţiei fără. 2. a putea fi producţie. de producţie şi se regăsesc fără .costuri de întreţinere a clădirii putea fi atribuite direct în costul secţiei de producţie etc. Structura Caracteristici Exemple crt. Costuri directe sunt constituite din ansamblul . univ. ansamblul costurilor ce se includ în costurile de producţie şi se descompun în patru grupe prezentate în tabelul 2.salariile muncitorilor direct productivi în cazul în care sunt remuneraţi cu un salariu lunar fix. Costuri cuprind costurile care nu se . concomitent.energie electrică utilizată la indirecte la o variaţie a volumului fizic al funcţionarea utilajelor de variabile producţiei fără. producţie 2. 3. cele două criterii de caracterizare a costurilor.costuri de materii prime şi variabile depind de variaţia volumului fizic materiale de bază. costurile indirecte > costurile constante Luând în considerare. Costuri directe cuprind ansamblul costurilor care . însă. Costuri cuprind costurile care se modifică . Clasificarea costurilor în funcţie de modul de includere în cost şi comportamentului lor în raport cu evoluţia volumului fizic al producţiei Din figura prezentată rezultă că: costurile directe < costurile variabile. . 4. fiind comune repararea curentă a utilajelor de mai multor tipuri de produse producţie etc.6 Totalitatea costurilor de producţie Nr. costurilor 1. însă. Munteanu Rodica Pagina 15 . atribuite direct în costul efectiv a .6: Tabelul 2.

univ. Consumul de oportunitate reprezintă lipsa de câştig rezultată din renunţarea pe care o implică o alegere oarecare. costurile se clasifică pe elemente economice. Costurile de oportunitate (alternative. Costurile marginale reprezintă costurile suplimentare rezultate din modificarea volumului producţiei. Din punct de vedere economic. consumul de oportunitate poate fi considerat ca diferenţa între marja generată de un plan de acţiune şi marja superioară generată de un plan de acţiune mai bun. După conţinutul economic. De exemplu. Se analizează mai mult ca o pierdere de resurse probabile. care la nivelul entităţii nu mai poate fi divizat în părţi componente Pentru toate tipurile de întreprinderi s-a stabilit un singur nomenclator al costurilor pe elemente economice. Astfel. şi anume:  costuri de materiale. Această pierdere de câştig poate fi determinată ca venitul potenţial din vânzarea genţilor sportive diminuat cu costul de producţie a lor. Asist. Capitolul 2 Noţiuni generale privind costurile efectiv a unui anumit produs. eventuale) sunt costurile care se i-au în calcul la luarea deciziilor în cazul resurselor limitate. decât ca şi costuri propriu-zise. costuri marginale şi costuri diferenţiale. Costurile nerelevante sunt moştenite din perioadele precedente şi care nu se mai pot modifica atunci când entitatea îşi schimbă planul său iniţial de acţiune. ea nu va dispune de capacităţi de producţie libere pentru fabricarea cantităţii obişnuite de genţi sportive. Costurile de oportunitate sunt prezente şi în deciziile pe care le i-a fiecare persoană. Acest concept este important în adoptarea deciziilor de investire. Ele sunt obţinute extracontabil şi asigură o bază de informare necesară organelor de decizie. din cauză că nu poate munci în perioada studiilor. De exemplu. Costurile nerelevante (indiferente) reprezintă costurile care rămân neschimbate indiferent de faptul dacă au fost sau nu luate decizii. De exemplu. în funcţie de natura mijloacelor economice consumate în momentul producţiei. Munteanu Rodica Pagina 16 . iar alegerea între planurile de acţiune viitoare nu le poate modifica. Costurile de oportunitate în cazul acceptării comenzii reprezintă pierderea câştigului aferent genţilor sportive nefabricate. care cuprinde. în realizarea unei proiect cuprinzând mai multe etape. cu un conţinut omogen. fiind calculate pe o unitate de produs. costurile de oportunitate aferente studierii în universitate includ salariul pe care studentul îl pierde. cu acelaşi conţinut economic. atunci când este vorba de alegerea între mai multe alternative. se deosebesc: costuri relevante. respectiv. o entitate producătoare de genţi sportive a primit o comandă privind fabricarea valizelor de voiaj. costul de oportunitate poate fi interpretat ca „lipsa de câştig” ce rezultă din faptul că responsabilul nu a luat cea mai bună decizie. costuri eventuale. Costurile diferenţiale sunt costurile suplimentare rezultate din modificarea volumului producţiei. la finele primei etape se pune întrebarea: se conservă planul iniţial sau acesta trebuie modificat? Costurile primei etape sunt costuri deja „investite”. fiind comune mai multor tipuri de produse În funcţie de importanţa costurilor în luarea deciziilor manageriale. la fiecare element.  costuri aferente serviciilor prestate de terţi. deoarece ele s-au produs în trecut.  amortizarea imobilizărilor corporale şi necorporale. costuri nerelevante. Dacă entitatea acceptă această comandă. costuri de acelaşi fel. Element economic se numeşte un singur tip de consum. Costurile relevante (pertinente) reprezintă costurile care pot fi modificate ca urmare a luării deciziilor. fiind calculate pentru un anumit lot de produse.

Costurile planificate sunt acele costuri care sunt prevăzute a fi efectuate pe parcursul desfăşurării procesului de producţie şi sunt incluse în bugetul costurilor de producţie al entităţii. au acelaşi conţinut economic. Munteanu Rodica Pagina 17 . cu excepţia ultimului.asigură cunoaşterea mărimii unui sau altui tip de consum la nivelul entităţii pentru o perioadă concretă de timp. indiferent de locul apariţiei şi produsul pentru care s-a efectuat. Anume din acest motiv. Această clasificare a costurilor este specifică fiecărei întreprinderi care poate numai singură să judece asupra cărora poate acţiona sau nu. respectiv. asupra cărora managerul unui centru de responsabilitate nu poate influenţa.  alte costuri. Costurile controlabile sunt acele costuri care pot fi influenţate de acţiunile persoanelor cu responsabilităţi. lucrări şi servicii. unul din principiile care stă la baza organizării contabilităţii manageriale este următorul: „costuri diferite – pentru scopuri diferite”. fiind corelată şi cu factorul timp (controlabile pe termen scurt. nomenclatorul costurilor pe elemente economice nu poate satisface cerinţele entităţii sub aspectul calculării costurilor pe locuri de producţie.permite analiza structurii costului producţiei fabricate. retribuţiile întregului personal. Costurile necontrolabile sunt costurile. normativele. De regulă. putem afirma că clasificarea costurilor permite evidenţierea diferitelor categorii de costuri utilizate în scopuri diferite de către managementul entităţii.  contribuţii pentru asigurările sociale şi asigurarea obligatorie de asistenţa medicală. De exemplu. . Asist. necontrolabile pe termen lung). că în această grupare toate elementele de costuri.este simplă. . univ. Se observă. Capitolul 2 Noţiuni generale privind costurile  costuri privind retribuirea muncii. pe produse. Cu toate acestea. Această grupare a costurilor este utilizată în contabilitatea financiară pentru întocmirea Formei statistice Nr. În raport cu normele de consum stabilite. indiferent de locul de muncă al acestuia. Gruparea controlabil / necontrolabil are şi un caracter subiectiv. Generalizând. toate costurile efectuate pentru fabricarea produselor (prestarea serviciilor) sunt grupate în limita normelor stabilite şi valabile la începutul lunii curente şi abateri de la normele stabilite. Ele sunt incluse în costul planificat de producţie în conformitate cu normele. sunt grupate la elementul „Costuri privind retribuirea muncii”. După posibilitatea de a influenţa mărimea costurilor se disting costuri controlabile şi costuri necontrolabile. Costurile neplanificate reprezintă costurile neprevăzute a fi efectuate pe parcursul desfăşurării normale al procesului de producţie şi. nu sunt incluse în bugetul costurilor de producţie. 5-C „Costurile şi cheltuielile entităţii”. limitele prestabilite. Această grupare a costurilor stă la baza evidenţei normative şi reprezintă un mijloc important al controlului operativ asupra nivelului costurilor. Clasificarea costurilor pe elemente economice prezintă următoarele avantaje: . se corelează cu centrele de cost create şi cu centrele de responsabilitate din structura acestora. După aria de cuprindere a planificării se disting costuri planificate şi costuri neplanificate.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful