Capitolul 2 Noţiuni generale privind costurile

Capitolul 2. Noţiuni generale privind costurile

Conţinutul şi componenţa costurilor
Costurile rezultate în urma desfăşurării activităţii economico-financiare a entităţii
reprezintă una din aspectele economice principale studiate în cadrul contabilităţii manageriale.
Managerii entităţii de toate nivelele au nevoie de informaţii privind costurile în vederea
determinării rezultatelor financiare, marjei de contribuţie, costului bunurilor fabricate (serviciilor
prestate, lucrărilor executate) etc. În acest context, o atenţie sporită trebuie îndreptată spre
cunoaşterea conţinutului costurilor.
În practica economică există tendinţa de utilizare a termenilor „costuri” şi „cheltuieli” cu
acelaşi sens, adică nu se face o deosebire între ele. Însă, trebuie de menţionat că în scopurile
contabilităţii acestea două noţiuni sunt independente, între ele existând o delimitare foarte clară.
Costurile reprezintă resursele utilizate pentru fabricarea produselor şi prestarea serviciilor
în scopul obţinerii unui venit, iar cheltuielile – sume plătite sau de plătit cu scopul desfăşurării
procesului economic în urma cărora se produc ieşiri sau scăderi de active patrimoniale, respectiv
creşteri de datorii. Cheltuielile şi pierderile perioadei se scad din venituri la calcularea profitului
(pierderii) perioadei de gestiune.
Din definiţia costurilor se desprind trei caracteristici esenţiale ale acestora, şi anume:
 sunt determinate de utilizarea cantitativă şi calitativă a resurselor, adică reflectă cât
şi care resurse au fost utilizate;
 cantitatea resurselor utilizate este indicată în indicatori valorici;
 întotdeauna corelează cu anumite scopuri, obiective, cum ar fi: fabricarea
produselor, prestarea serviciilor, executarea lucrărilor, întreţinerea secţiei etc.
Pentru a distinge noţiunea cost de cel de cheltuială este nevoie de menţionat, că la
originea costurilor este procesul de producţie, iar a cheltuielilor – procesul de aprovizionare,
desfacere, gestionare a activităţii entităţii.
În contabilitatea costurilor apar două probleme principale:
1. evaluarea costurilor;
2. constatarea costurilor.
Evaluarea presupune măsurarea costurilor care urmează a fi reflectate în contabilitate şi
incluse, ulterior, în costul produselor fabricate (serviciilor prestate). Modul de măsurare a
costurilor depinde de elementele componente ale acestora, metodele de evaluare a resurselor
utilizate etc. De exemplu, evaluarea materiilor prime şi a materialelor de bază utilizate în
producţie se efectuează în funcţie de metoda aleasă de entitate. Conform SNC 2 „Stocuri”,
materialele pot fi evaluate în contabilitatea curentă prin următoarele metode: identificării,
costului mediu ponderat, FIFO. Fiecare din metodele specificate influenţează în mod diferit
mărimea costului produselor fabricate, respectiv, a rezultatului financiar din perioada curentă,
motiv pentru care aplicarea unei sau altei metode se stabileşte în politica de contabilitate a
entităţii.
Costurile privind retribuirea muncii se determină în baza volumului efectiv al lucrărilor
executate, fiind reflectate în documentele primare: bonuri de lucru în acord, rapoarte de
producţie etc. sau a timpului lucrat, stabilit conform datelor din fişele de pontaj şi tarifele
respective de remunerare a muncii.
Amortizarea imobilizărilor corporale şi necorporale cu caracter productiv se determină
prin metodele prevăzute în politica de contabilitate a entităţii.
A doua problemă principală care apare în contabilizarea costurilor este constatarea
acestora. Constatarea costurilor presupune trecerea unor active în alte tipuri de active sau
creşterea concomitentă şi cu aceeaşi sumă a activelor şi datoriilor (în cazul utilizării serviciilor,

Asist. univ. Munteanu Rodica Pagina 1

evidenţierii căilor de reducere a acestuia. în rezultatul cărora nu se diminuează capitalul propriu al entităţii. Asist. în conformitate cu principiul contabilităţii de angajamente. materialele. Exemple de constatare a costurilor:  materii prime utilizate pentru fabricarea produselor. în calitate de resurse utilizate pot apărea resursele de materiale. munca directă şi resursele financiare. că costurile se constată în contabilitate şi urmează a fi incluse în costul produselor fabricate (serviciilor prestate) în cazul respectării următoarelor condiţii: . indică diminuarea unor active (materii prime) şi creşterea altor active (produse finite). mai ieftin costă fabricarea produselor. costul indică denumirea concretă a resurselor folosite şi mărimea acestora. Astfel. În funcţie de tipul producţiei fabricate (lucrărilor executate. diversele indicaţii metodice cu destinaţie pe ramura etc.  costul se exprimă într-o singură unitate de măsură.costurile sunt confirmate prin documente contabile şi pot fi determinate cu un grad înalt de certitudine. reuşitele şi rezervele ei.costurile sunt nemijlocit legate de crearea activelor (prestarea serviciilor) şi pot fi incluse în costul acestora.19 al Legii contabilităţii. cu atât mai mult se economiseşte munca. cum ar fi: fabricarea produselor. energetice.  energie electrică utilizată în scopuri tehnologice. serviciilor prestate). Munteanu Rodica Pagina 2 . În scopul determinării unui cost real de producţie. Din această definiţie rezultă câteva aspecte importante. Costul de producţie reprezintă valoarea tuturor costurilor de resurse economice utilizate la obţinerea unui produs. Drept confirmare a caracterului productiv al costurilor servesc schemele tehnologice.  determinarea costului întotdeauna corelează cu anumite scopuri concrete. Respectarea acestui principiu asigură includerea uniformă a costurilor în costul produselor fabricate (serviciilor prestate) în perioadele de gestiune respective. . combustibilul. Prima condiţie de constatare a costurilor vizează. Trebuie de menţionat. prestarea serviciilor. A doua condiţie de constatare a costurilor necesită confirmarea documentară şi rezultă din art. costurile directe de materiale (la întreprinderile de producţie) şi costurile de materiale (la întreprinderile prestatoare de servicii). Cu cât mai mic este costul de producţie. lucrare sau serviciu. concomitent şi cu aceeaşi sumă.costurile corespund perioadei de gestiune la care acestea se raportează. Trebuie de menţionat că costul producţiei este un indicator calitativ care reflectă rezultatele activităţii economice a întreprinderii. costurile se constată în perioada de gestiune în care au fost utilizate resursele. cât şi a datoriilor. Această unitate de măsură este echivalentul bănesc al resurselor utilizate. apare necesitatea cunoaşterii tuturor costurilor. indiferent de timpul achitării acestora (anticipat sau ulterior). A treia condiţie de constatare a costurilor presupune justificarea caracterului productiv al costurilor efectuate. şi anume:  noţiunea „cost de producţie” este nemijlocit legată de procesul utilizării resurselor. univ. ca atare. Capitolul 2 Noţiuni generale privind costurile lucrărilor cu caracter productiv prestate de către terţi). mai optim se folosesc utilajele de producţie. aprovizionată de la furnizori presupune creşterea atât a activelor (produselor finite). În costul de producţie se includ trei elemente: 1. indiferent de momentul achitării acestora. care permite însumarea diverselor tipuri de resurse. executarea lucrărilor etc. momentul constatării. . În practică apar diverse situaţii când entitatea trebuie să demonstreze că costurile sunt nemijlocit legate de procesul fabricării produselor (prestării serviciilor). Astfel.

). c) valoarea serviciilor cu caracter de producţie prestate de terţi (de exemplu. Necesitatea evidenţierii semifabricatelor într-un element al costului distinct se motivează prin faptul că ponderea acestora a crescut esenţial la întreprinderile mari ca urmare a dezvoltării procesului de specializare şi cooperare. cărbuni utilizaţi la producerea agentului termic etc. În unele ramuri ale economiei naţionale. şi anume: a) materii prime şi materiale. univ. siropuri de fructe utilizate în cofetărie .). seminţe de floarea soarelui utilizate la fabricarea uleiului etc. în construcţii şi transport – Amortizarea mijloacelor fixe etc. Importanţa alegerii unei componente adecvate a costurilor produselor fabricate este determinată de faptul că acesta. valoarea testelor de laborator privind testarea calităţii cărnii – la combinatele de mezeluri etc.). lichid şi gazos) consumat în scopuri tehnologice (de exemplu.). costurile directe privind retribuirea muncii (la întreprinderile de producţie) şi costurile privind retribuirea muncii (la întreprinderile prestatoare de servicii). cât şi costul produselor vândute (costul vânzărilor). Capitolul 2 Noţiuni generale privind costurile 2. la rândul lui. glazura de ciocolată. b) articole accesorii (piese de completare) şi semifabricate supuse asamblării sau prelucrării suplimentare la entitatea respectivă (de exemplu. Asist. Costuri de producţie Costuri directe de materiale Costuri directe Costul producţiei în curs privind retribuirea de execuţie muncii Costuri indirecte de producţie Costul produselor Rezultat financiar vândute Costul produselor fabricate Costul produselor finite la depozit Figura 2.).1. Corelaţia dintre costuri şi rezultatele financiare este prezentată în figura 2. lemnul utilizat la fabricarea mobilei. păcura utilizată la fabricarea energiei electrice. influenţează atât asupra soldului produselor finite existente la depozit şi reflectat în Bilanţ. costurile indirecte de producţie (la întreprinderile de producţie şi întreprinderile prestatoare de servicii).1. care constituie baza producţiei fabricate (de exemplu. rezultatele financiare reflectate în Raportul de profit şi pierdere. în ramura extractivă – epuizarea resurselor naturale. respectiv. care reflectă particularităţile activităţii de producţie şi gospodăreşti (de exemplu. d) combustibilul de toate tipurile (solid. 3. motoarele utilizate în industria constructoare de maşini etc. Corelaţia dintre costuri şi rezultatele financiare La întreprinderile de producţie costurile directe de materiale includ valoarea materiilor prime şi a materialelor de bază utilizate în procesul de producţie. în afară de elementele nominalizate. pot fi utilizate şi altele. Munteanu Rodica Pagina 3 .

orele cu înlesniri pentru adolescenţi. În costurile directe privind retribuirea muncii la întreprinderile de producţie se includ toate tipurile de remunerări ale muncii prestate de către muncitorii încadraţi în activitatea de bază a entităţii (de exemplu. cuprind: a) materiale auxiliare. sporurile la salariile tarifare şi de bază pentru măiestrie profesională. se includ în componenţa costului de producţie. adaosuri. Astfel. Capitolul 2 Noţiuni generale privind costurile e) energia de toate tipurile (electrică. univ. capacelor. c) sumele calculate sub formă de compensare în funcţie de regimul şi condiţiile de muncă. energia electrică utilizată pentru fierberea conţinutului borcanelor sau apa utilizată pentru spălarea fructelor. În unele ramuri ale industriei în componenţa costurilor directe de materiale se includ ambalajele şi materiale de ambalat. Acestea cuprind: a) retribuţiile pentru munca efectiv prestată. La întreprinderile de prestări servicii costurile privind retribuirea muncii cuprind salariul de bază şi cel suplimentar. frig. Munteanu Rodica Pagina 4 . respectiv. în condiţii grele. calculate conform formelor şi sistemelor de salarizare acceptate de entitate. retribuţiile croitorilor – la fabricile de confecţii etc. b) materiale de construcţie. gemurilor etc. şi anume: „Contribuţii pentru asigurările sociale” şi „Contribuţii pentru asigurarea obligatorie de asistenţă medicală”.). nocive etc. La retribuţiile indicate mai sus se calculează contribuţii pentru asigurările sociale şi asigurarea obligatorie de asistenţă medicală prin aplicarea cotelor în vigoare. ambalajele şi materialele de ambalat utilizate în secţiile de producţie în vederea ambalării produselor fabricate pentru stocarea ulterioară a acestora. timpul necesar efectuării examenului medical. sunt considerate costuri directe de materiale. Pentru întreprinderile de prestări servicii costurile de materiale. e) alte materiale. frigul utilizat la prelucrarea strugurilor sau aerul comprimat utilizat la fixarea dopurilor sticlelor – la combinatele vinicole etc. diverse sporuri.) consumată în scopuri tehnologice (de exemplu. se constatată ca costuri directe de materiale şi. murăturilor. Dacă ponderea acestor este neesenţială. retribuţiile brutarilor – la combinatele de panificaţie. pauzele pentru mamele care alăptează copii. în regim cu mai multe schimburi. b) premiile pentru rezultatele obţinute. la fabricile de conserve valoarea borcanelor. în zile de odihnă şi de sărbătoare. Dacă ambalajele şi materialele de ambalat au fost utilizate în cadrul depozitelor pentru ambalarea produselor fabricate în vederea facilitării livrării ulterioare a acestora. e) alte tipuri de retribuţii acordate muncitorilor care participă la fabricarea produselor. De exemplu. inclusiv sporurile şi adaosurile la salariile de bază pentru munca în timp de noapte. d) plata pentru concediile legale de odihnă şi suplimentare. etichetelor şi cutiilor utilizate în secţiile de producţie pentru ambalarea sucurilor. iar valoarea cutiilor mari utilizate în depozite pentru ambalarea a câtorva cutii sau borcane transmise din secţiile de producţie se constată drept – cheltuieli comerciale. d) piese de schimb pentru prestarea serviciilor de reparaţii. atunci ele apar ca elemente distincte a costului. ele sunt atribuite la cheltuieli comerciale. ele pot fi incluse în componenţa costurilor directe privind retribuirea muncii. apă etc. aer comprimat. De regulă.). Asist. premii calculate personalului care lucrează nemijlocit în domeniul prestării serviciilor. dacă mărimea contribuţiei pentru asigurările sociale şi asistenţa medicală obligatorie depăşeşte 5% din totalul costurilor de producţie. utilizate în procesul activităţii de bază. pregătirea siropurilor – la fabricile de conserve. termică. c) carburanţi şi lubrifianţi.

salariile muncitorilor pentru repararea sculelor. mijloacelor de transport. precum şi contribuţiile pentru asigurările sociale şi asistenţa medicală obligatorie aferente. crt. dispozitivelor şi verificatoarelor cu destinaţie specială. 4. precum şi a altor obiecte de mică valoare şi sculelor.amortizarea utilajelor. transport ale secţiei.valoarea energiei (electrice.provizioanele create pentru acoperirea costurilor cu reviziile tehnice şi reparaţiile curente etc. . apă. . executate cu forţe proprii precum şi contribuţiile pentru asigurările sociale şi asistenţa sau de către terţi medicală obligatorie aferente (în cazul când acestea nu se execută de secţiile specializate ale entităţii).1. gaze pentru naturale etc. reparaţia şi . Tabelul 2. dispozitive şi verificatoare cu destinaţie specială. reparaţiile întreţinere. .salariile muncitorilor din secţia care execută revizii tehnice. Capitolul 2 Noţiuni generale privind costurile În componenţa costurilor indirecte de producţie se includ costurile care nu pot fi raportate la articolele de calculaţie menţionate mai sus. utilajelor şi instalaţiilor industriale. Costuri pentru reviziile . 3. 5. precum şi contribuţiile de transport ale secţiei pentru asigurările sociale şi asistenţa medicală obligatorie aferente.. Munteanu Rodica Pagina 5 .costul reparaţiilor capitale executate de secţiile auxiliare ale entităţii sau de către terţi. Amortizarea utilajelor şi .valoarea materialelor şi pieselor de schimb folosite pentru tehnice.costul reviziilor tehnice şi reparaţiilor curente executate de secţiile auxiliare ale entităţii sau de către terţi. Costuri pentru reparaţiile . Denumirea costurilor Conţinutul costurilor 1. dispozitivelor şi verificatoarelor cu întreţinerea destinaţie specială. dispozitivelor şi scurtă durată pentru nevoile de producţie ale secţiei. precum şi alte obiecte de mică valoare şi scurtă durată pentru nevoile de producţie ale secţiei.provizioanele create pentru acoperirea costurilor cu reparaţiile capitale etc.valoarea materialelor şi pieselor de schimb pentru repararea destinaţie sculelor.amortizarea sculelor. revizii tehnice şi reparaţii curente. Totalitatea elementelor de costuri care se referă la acest element pot fi divizate în două grupe. curente şi întreţinerea . Nomenclator orientativ al acestora este redat în tabelul 2. aburi. Costurile pentru întreţinerea şi funcţionarea utilajelor de producţie includ o paletă largă de costuri generate de buna întreţinere şi funcţionare a maşinilor. Energie şi combustibil . . precum şi a altor obiecte de mică valoare şi scurtă durată pentru nevoile de producţie ale secţiei.costul reparaţiilor executate de secţiile auxiliare ale entităţii sau de către terţi pentru scule. Amortizarea.. • costuri generale ale secţiei de producţie. verificatoarelor cu .salariile muncitorilor din secţia care execută reparaţiile capitale.valoarea materialelor şi pieselor de schimb folosite pentru capitale ale utilajelor şi reparaţii capitale (în cazul când acestea nu se execută de secţiile mijloacelor (unităţilor) de specializate ale entităţii).1 Componenţa costurilor pentru întreţinerea şi funcţionarea utilajelor de producţie Nr. specială precum şi a altor obiecte de mică valoare şi scurtă durată pentru nevoile de producţie ale secţiei. utilajelor şi mijloacelor reparaţii curente şi lucrări de întreţinere. ale secţiei 2. . univ. dispozitivelor şi mijloacelor de transport instrumentelor din categoria mijloacelor ale secţiei. . aer comprimat..) folosite pentru funcţionarea utilajelor şi mijloacelor Asist. . dispozitivelor şi verificatoarelor cu destinaţie specială. şi anume: • costuri pentru întreţinerea şi funcţionarea utilajelor de producţie.

funcţionarea utilajelor .  echipamentul de protecţie. contribuţiile pentru asigurările sociale şi muncii în secţie asigurarea obligatorie de asistenţa medicală aferentă.  alimentaţia specială pentru creşterea rezistenţei organismului. Tabelul 2.alte costuri pentru întreţinerea şi funcţionarea utilajelor. Denumirea costurilor Conţinutul costurilor crt.2. obligatorie . obţinută din producţie proprie sau mijloacelor de transport cumpărată de la terţi. Costuri privind protecţia .amortizarea clădirilor şi a celorlalte mijloace fixe de uz mijloace fixe de uz general ale general ale secţiei.provizioanele create pentru reparaţiile curente şi capitale etc.plăţile de arendă achitate sau datorate pentru utilajele şi întreţinerea şi mijloacele de transport luate în arendă pentru nevoile secţiei.2 Componenţa costurilor generale ale secţiei de producţie Nr.. mobilierului şi inventarului gospodăresc ale secţiei. Costuri pentru reparaţiile . 2. mobilierului şi inventarului gospodăresc ale secţiei. recompensele pentru vechime în sociale şi asistenţa medicală muncă şi alte drepturi de remunerare.salariile muncitorilor din secţia care execută reparaţiile curente şi capitale ale clădirilor. Alte costuri pentru . general ale secţiei . 6. Retribuţiile personalului şi .  ventilaţia de protecţie a muncii. 4. neincluse la poziţiile de mai sus. precum şi contribuţiile pentru asigurările sociale şi asigurarea obligatorie de asistenţa medicală aferentă. secţiei 3.salariile personalului de conducere. 1 2 3 1. Costurile generale ale secţiei de producţie includ diverse costuri legate de organizarea şi conducerea activităţilor productive la nivelul secţiilor de bază şi/sau auxiliare. şi altor mijloace fixe de uz mobilierului şi inventarului gospodăresc ale secţiei. Asist. . tehnic şi administrativ al contribuţiile pentru asigurările secţiei.valoarea combustibilului folosit pentru funcţionarea utilajelor şi secţiei mijloacelor de transport ale secţiei. precum şi premiile.contribuţiile pentru asigurările sociale şi asistenţa medicală obligatorie aferente.valoarea materialelor şi pieselor de schimb pentru reparaţii curente şi capitale ale clădirilor curente şi capitale executate cu forţe proprii ale clădirilor.  instructajul privind protecţia muncii etc. precum şi costul serviciilor altor secţii ale entităţii sau ale terţilor privind:  tehnica securităţii. Munteanu Rodica Pagina 6 . Amortizarea clădirilor şi a altor . univ. salariile. Capitolul 2 Noţiuni generale privind costurile funcţionarea utilajelor şi de transport ale secţiei. ale .materialele. Nomenclatorul orientativ al acestora este prezentat în tabelul 2. .costul reparaţiilor curente şi capitale executate de secţiile auxiliare ale entităţii sau de către terţi ale clădirilor.

folosită pentru iluminare.alte costuri generale ale secţiei.) 8. Costuri de deplasare a .nu constituie baza materială sau fizică a produselor fabricate (spre deosebire de costurile directe de materiale). curăţenia locului de muncă etc. se observă că costurile indirecte de producţie se caracterizează prin următoarele: .diurnele de deplasare. amortizarea clădirilor. în procesul de producţie . Munteanu Rodica Pagina 7 . . precum şi contribuţiile pentru asigurările sociale şi asigurarea obligatorie de asistenţa medicală aferentă. . livrate de centrala proprie sau de terţi 9. instalaţiilor de calcul şi contabilizare.valoarea energiei electrice livrate de terţi sau produsă de iluminarea secţiei şi în scopuri centrala proprie. . Capitolul 2 Noţiuni generale privind costurile 5. univ. utilajelor de producţie etc.salariile muncitorilor pentru întreţinerea şi reparaţia obiectelor de mică valoare şi scurtă durată cu destinaţia administrativă ale secţiei. valoare şi scurtă durată cu .) Clasificarea costurilor entităţii În vederea determinării costului producţiei şi respectiv a rezultatului financiar este necesară clasificarea costurilor de producţie după mai multe criterii. Amortizarea. cu mijloacele de salariaţilor încadraţi nemijlocit transport auto.amortizarea imobilizărilor necorporale utilizate în procesul de producţie. întreţinerea şi . Alte costuri pentru întreţinere şi . administrativ-gospodăresc ale . . aeriene şi navale) în interes de serviciu.plăţile de arendă achitate sau datorate pentru clădirile şi alte scopuri administrative mijloace fixe de uz general luate în arendă pentru nevoile secţiei. mobilier şi clădirilor inventar gospodăresc ale secţiei 10. necuprinse la poziţiile de mai sus. ale secţiei . 7.valoarea energiei termice.poartă un caracter complex (fiecare element de cost indirect include câteva elemente de costuri diferite din punct de vedere al conţinutului economic: costuri de materiale. Din cele prezentate mai sus. folosită în scopuri administrativ-gospodăreşti (ascensoare. costuri privind retribuirea muncii. Energie electrică pentru . instalaţii de calcul şi contabilizare etc. Costuri pentru încălzirea secţiei .costul biletelor de călătorie (pe calea ferată. . . antiincendiare) secţiei.valoarea energiei electrice livrate de terţi sau produsă de secţiei centrala proprie. Aceasta va permite nu Asist.costul reparaţiilor executate de secţiile auxiliare ale entităţii sau de către terţi a obiectelor de mică valoare şi scurtă durată cu destinaţia administrativă ale secţiei.costuri privind asigurarea pazei (inclusiv.amortizarea obiectelor de mică valoare şi scurtă durată cu reparaţia obiectelor de mică destinaţia administrativ-gospodărească ale secţiei.sunt legate de deservirea procesului de producţie şi conducerea subdiviziunilor productive. 6.valoarea apei furnizată de terţi sau extrasă cu forţe proprii. .). . folosită pentru nevoile administrative ale secţiei (apă pentru consumul personalului productiv. .costurile de cazare etc.valoarea materialelor şi pieselor de schimb pentru întreţinerea destinaţia şi repararea obiectelor de mică valoare şi scurtă durată cu administrativ-gospodărească destinaţia administrativă ale secţiei.combustibil de orice fel. Materiale utilizate pentru .valoarea materialelor utilizate pentru întreţinerea şi curăţenia întreţinerea şi curăţenia clădirilor.

Scopul clasificării costurilor în contabilitatea managerială este de a ajuta conducerea entităţii în luarea unor decizii corecte. În această categorie se încadrează: consumul de materii prime. Capitolul 2 Noţiuni generale privind costurile numai o planificare şi contabilizare mai reuşită a acestora. ele pot fi numite şi costuri tehnologice. 3. În vederea realizării fiecărui scop. costurile se divizează în directe şi indirecte. Costurile simple sunt acele costuri care au un conţinut omogen. ci şi o analiză mai exactă a lor. stabilirea gradului de influenţă a acestora asupra rentabilităţii entităţii. salariile de bază ale muncitorilor direct productivi etc. În funcţie de omogenitatea conţinutului lor. managerul trebuie să cunoască ce costuri şi care avantaje vor fi suportate / obţinute. motiv pentru care se mai numesc şi costuri de organizare şi conducere. energie şi combustibil în scopuri tehnologice. Această grupare de costuri este prezentată schematic în figura 2. calcularea costului de producţie şi determinarea rezultatului financiar. luarea deciziilor manageriale. precum şi identificarea corelaţiilor dintre anumite tipuri de costuri. fiind efectuate în scopul creării condiţiilor normale de desfăşurare a muncii. Clasificarea costurilor în contabilitatea managerială se efectuează în funcţie de scopurile (sarcinile) urmărite. care nu se mai poate descompune în alte elemente constitutive. Munteanu Rodica Pagina 8 . fiind formate dintr-un singur element de cost. în momentul efectuării lor. Figura 2. Costurile directe se identifică pe un anumit tip de produs (serviciu. salariile personalului tehnic. serviciilor sau lucrărilor.2: Costuri directe identificare (ataşare. se consideră că principalele scopuri (sarcini) ale contabilităţii manageriale sunt: 1. salariile muncitorilor direct productivi. Costuri identificare repartizare . Astfel. 2. În această categorie se includ: costurile cu iluminatul şi încălzitul.produselor. costurile se clasifică după criterii diferite. lucrări). În această Asist. procesul tehnologic nu poate avea loc. fără a necesita calcule intermediare.lucrărilor. În această categorie se includ: costurile de materii prime. univ. în general. Exemple: amortizarea utilajelor de producţie. O clasificare de bază pentru calculul costurilor se realizează după modul de includere în costul produselor. costurile se împart în: costuri simple şi costuri complexe. Costurile de regie nu au legătură directă cu procesul tehnologic. Costurile de bază sunt ocazionate nemijlocit de desfăşurarea procesului tehnologic al producţiei. Întrucât fără astfel de costuri. atribuire) Costul: . planificarea şi controlul activităţii subdiviziunilor productive (centrelor de responsabilitate).2. fiind comune mai multor sau chiar tuturor tipurilor de produse. secţie indirecte . iar pentru a fi ataşate sau afectate acestora necesită calcule intermediare.serviciilor etc. deoarece adoptând o decizie. costurile se împart în: costuri de bază şi costuri de regie. lucrare). Conform acestui criteriu. pentru organizarea şi conducerea procesului de producţie. amortizarea utilajelor de producţie etc. Costurile indirecte nu se identifică în momentul efectuării lor pe tipuri de produse şi ca urmare nu pot fi incluse în costul acestora (servicii. salariile managerilor secţiilor de producţie etc. de conducere şi administrativ al subdiviziunilor productive etc. Clasificarea costurilor după modul de includere în cost Din punct de vedere al rolului pe care îl au în procesul de producţie.

După compatibilitatea momentului efectuării costurilor cu perioada la care se referă. Apare întrebarea: suma de 42 000 lei va fi inclusă în totalitate în costul produselor fabricate în luna octombrie 200n ? Această plată a generat un consum anticipat care s-a efectuat în luna octombrie 200 n şi nu este corect ca suma respectivă să fie inclusă integral în costul de producţie din această lună. dar care trebuie incluse în costurile perioadei curente. În luna octombrie 201x se achită suma de 42 000 lei pentru arenda unui utilaj de producţie pentru 6 luni înainte (inclusiv. evitându-se prin aceasta „încărcarea” costului produselor.reprezentând numărul de luni pentru care s-a achitat anticipat plata de arendă. iar în costul produselor fabricate în luna octombrie 200n se va include doar cota-parte aferentă unei luni. se încadrează costurile de materiale. de regulă. iar în celelalte luni din an nu ar fi afectate de astfel de costuri sau numai în proporţii reduse. dar se referă la producţia perioadelor viitoare de gestiune în ale căror costuri se includ treptat. sectoare şi alte subdiviziuni structurale ale entităţii. Din categoria costurilor anticipate fac parte: plăţile de arendă sau primele de asigurare achitate în avans etc. achitarea sumei de 42 000 lei se înregistrează în momentul efectuării ei în contabilitatea financiară ca un consum anticipat. Costurile anticipate sunt costurile efectuate în perioada curentă. neajunse la scadenţă. costurile se grupează pe secţii. Asist. Astfel. Costurile preliminate urmează a fi efectuate în perioadele viitoare de gestiune. pe măsura ajungerii lor la scadenţă. stabilite de către entitate. Munteanu Rodica Pagina 9 . În aşa mod se va favoriza reducerea costurilor de producţie din aceste luni. ele ar majora nejustificat costul produselor obţinute în aceste luni. univ. se disting: costuri curente. Capitolul 2 Noţiuni generale privind costurile categorie se cuprind: costul de materii prime şi materiale de bază. Costurile complexe au un conţinut eterogen. În această categorie. care împreună formează costurile indirecte de producţie. 6 . care deţine ponderea cea mai mare a costurilor de producţie. şi anume 7 000 lei (42 000 / 6). După locuri de apariţie. cu sumele respective. dacă retribuţiile pentru perioada concediului de odihnă. luna octombrie). Pentru evitarea acestor situaţii. costuri anticipate şi costuri preliminate. numai în lunile în care s-ar efectua de fapt consumul ca atare. Ele se produc atunci când consumul de mijloace de producţie şi de muncă apare şi se înregistrează în cursul unei perioade de gestiune. De exemplu. retribuţiile muncitorilor de bază. costurile generale ale secţiei. În această categorie se includ: costurile cu întreţinerea şi funcţionarea utilajelor.. retribuirea muncii. Pentru caracterizarea şi definirea mai precisă a costurilor în funcţie de modificarea volumului fizic al producţiei se poate utiliza indicele de variabilitate a costurilor. după cum ştim se plătesc în cea mai mare parte în lunile de vară. se creează un provizion pentru plata concediilor anuale de odihnă. deoarece este vorba de costuri viitoare ale acestora. Provizionul se creează prin aplicarea unei cote procentuale. care au avut loc şi au fost înregistrate într-o perioadă de gestiune. prin neplata în aceleaşi proporţii a retribuţiilor pentru concedii. Costurile curente sunt costurile care se efectuează şi se includ în totalitatea lor în costul efectiv al producţiei în perioada respectivă (curentă). amortizarea mijloacelor fixe de producţie etc. Din această categorie fac parte concediile legale de odihnă. reparaţiile capitale etc. la suma salariilor calculate categoriilor de lucrători pentru care s-a prevăzut formarea provizionului. După comportamentul lor în raport cu evoluţia volumului fizic al producţiei. Dacă acestea s-ar include în costurile lunilor respective. Din aceste considerente. achitarea sumei de 42 000 lei trebuie delimitată în timp şi dirijată asupra perioadelor la care se referă. amortizarea utilajelor de producţie etc. fiind formate din mai multe elemente de costuri simple. Exemplu. costurile se împart în: costuri variabile şi costuri constante.

costurile totale din perioada curentă luate în calcul. Exemple tipice de costuri proporţionale sunt: costurile de materii prime şi materiale de bază. Q 0 .costurile totale din perioada de bază (precedentă). Din această categorie fac parte: consumul de materii prime. costuri degresive. univ. costuri regresive costuri flexibile. iar pe unitatea de produs rămân nemodificate în condiţiile date ale activităţii. Q 1 – Q 0 x 100 Q0 în care: C 1 . în general. la acelaşi nivel. conform următoarei relaţii: C 1 – C 0 x 100 C0 Iv = ----------------------------.volumul fizic al producţiei din perioada curentă.. Reprezentarea grafică a costurilor proporţionale Se observă că la o dublare a volumului fizic al producţiei.3: Costuri totale Costuri unitare C (mii lei) C (lei) 45 30 15 30 O 500 1000 1500 Q (unit. de combustibil şi energie în scopuri tehnologice. Costurile proporţionale sunt acele costuri care în totalitatea lor îşi modifică nivelul în acelaşi sens şi în aceeaşi proporţie cu modificarea volumului producţiei. iar dreapta costurilor totale are o formă liniară şi porneşte întotdeauna din origine a sistemului de axe (în cazul inexistenţei producţiei nu există nici costuri variabile). Capitolul 2 Noţiuni generale privind costurile Indicele de variabilitate (Iv) se determină ca raportul dintre modificarea procentuală a volumului fizic al producţiei şi modificarea procentuală a consumului analizat. 2. Q 1 .volumul fizic al producţiei din perioada de bază. costuri progresive. salariile muncitorilor direct productivi. 2. În funcţie de proporţia modificării nivelului costurilor variabile faţă de proporţia modificării volumului fizic al producţiei se disting următoarele categorii de costuri variabile: costuri proporţionale. Munteanu Rodica Pagina 10 . Costurile variabile sunt acelea care pe total îşi modifică nivelul odată cu modificarea volumului fizic al producţiei care le-a ocazionat.) O 500 1000 1500 Q (unit. C 0 . costuri cu întreţinerea şi funcţionarea utilajelor şi mijloacelor de transport ale secţiilor de producţie etc. iar pe unitatea de produs rămân.3. Indicele de variabilitate al acestora este în totdeauna egal cu 1. salariile muncitorilor direct productivi etc. Proporţionalitatea costurilor se menţine însă numai în condiţiile în care nu apar factori perturbabili asupra condiţiilor iniţiale de desfăşurare a activităţii. se dublează şi suma costurilor totale. de la 500 la 1 000 unităţi. Asist. evoluţia costurilor proporţionale pe total şi pe unitatea de produs se prezintă în fig. care cresc de la 15 000 lei la 30 000 lei. Grafic.) Fig.

depăşind proporţionalitatea cu 2 500 lei (22 500 – 20 000).) 0 500 1000 Q (unit.00 0 500 1000 Q (unit. nivelul acestora. Evoluţia costurilor progresive totale şi pe unitatea de produs este prezentată în fig. care afectează utilizarea optimă a factorilor de producţie. determină scăderea randamentului. acele costuri care. la o dublare a volumului fizic al producţiei. Ele sunt. care până la atingerea parametrilor proiectaţi determină variaţia costurilor în Asist.  angajarea de lucrători puţin calificaţi. Costuri totale Costuri unitare C (lei) C (lei) 22 500 22. Reprezentarea grafică a costurilor progresive După cum se observă. corespunzător volumului fizic al producţiei. apariţia rebuturilor. Astfel de costuri au indicele de variabilitate mai mare ca 1. cresc în proporţie mai mare şi mai repede decât creşte volumul fizic al producţiei. curba costurilor totale demonstrează o tendinţă accentuată de depăşire a proporţiei de creştere a volumului fizic al producţiei.  utilizarea unor materiale scumpe etc. univ. Apariţia costurilor progresive poate fi generată şi de punerea în funcţiune a noilor capacităţi de producţie. în totalitatea lor şi pe unitatea de produs.2. Capitolul 2 Noţiuni generale privind costurile Costurile progresive reprezintă costurile al căror ritm de creştere este superior ritmului de creştere a volumului fizic al producţiei care le-a ocazionat. deci.50 10 000 20. Costurile variabile pot evolua progresiv datorită unor fenomene ca:  suprasolicitarea capacităţii de producţie. Acelaşi aspect se observă şi în cazul costurilor progresive pe unitate de produs.4. Munteanu Rodica Pagina 11 .) Fig.. 2. În condiţiile unei creşteri proporţionale a costurilor totale. Astfel. costurile totale cresc de la 10 000 lei la 22 500 lei. ar fi să fie de 20 000 lei. de la 500 la 1 000 unităţi.  creşterea tarifelor de salarizare a personalului fără o creştere în compensare a productivităţii muncii. a productivităţii muncii.4. creşterea numărului al personalului de supraveghere etc.

Acest comportament se explică prin faptul că. salariile muncitorilor din secţiile auxiliare etc. pe de o parte. acestea nu se mai justifică. costurile totale nu se dublează ci se află sub nivelul corespunzător proporţionalităţii de 20 000 lei.) 0 500 1000 Q (unit.) Fig. 2.6.2. iar pe unitatea de produs scad. Acelaşi comportament se remarcă îşi în cazul costurilor regresive unitare. Reprezentarea grafică a costurilor degresive Din reprezentarea grafică se observă că la o dublare a volumului fizic al producţiei de la 500 la 1 000 unităţi. Ele au în componenţă. care se reduc ca urmare a efectului degresiv. elemente relativ constante.5. Astfel de costuri au indicele de variabilitate subunitar. Drept exemplu poate servi: costurile cu întreţinerea şi funcţionarea utilajelor de producţie. în totalitatea lor. din care se observă că trasarea curbei acestora pleacă de la cel mai înalt nivel al costurilor totale de pe ordonată. de disciplina tehnologică şi de fabricaţie. Evoluţia costurilor totale regresive este reprezentată grafic în fig. aferente volumului cel mai mic al producţiei şi apoi scade pe măsură ce creşte volumul producţiei. iar. elemente de costuri care se modifică în aceeaşi proporţie cu volumul producţiei. Costuri totale Costuri unitare Asist. Ulterior. Acelaşi aspect se constată şi în cazul costurilor degresive unitare. 2. cresc într-o proporţie mai mică decât creşterea volumului fizic al producţiei.5: Costuri totale Costuri unitare C (lei) C (lei) 19 000 20 10 000 19 0 500 1000 Q (unit. Capitolul 2 Noţiuni generale privind costurile proporţii mai mari decât variaţia volumului fizic al producţiei. Costurile regresive se caracterizează prin faptul că au nivelul cel mai ridicat când producţia este mică. pe de lată parte. ele ţin de organizarea producţiei şi a muncii. Evoluţia costurilor degresive totale şi pe unitatea de produs se prezintă în fig. univ. Munteanu Rodica Pagina 12 . costurile degresive sunt neomogene. Costurile degresive sunt costurile care. Acestea se reduc pe măsura creşterii a volumului fizic al producţiei. în structura lor. respectiv 19 000 lei.

iar pe unitatea de produs. centrale electrice de termoficare etc. la repunerea în funcţiune a agregatelor au loc costuri foarte mari de combustibil (energie) tehnologic. univ. proporţional sau progresiv. la punerea în funcţiune. Asist. Costuri totale Costuri unitare Y (lei) Y (lei) 0 X (unit. În această categorie se includ: amortizarea mijloacelor fixe de producţie (atunci când se calculează în raport de timp).6.) 0 Q (unit.7. costuri pentru repararea şi întreţinerea clădirilor secţiilor de producţie etc.) 0 X (unit.) Fig. În asemenea cazuri (furnale. costurile pot evolua liniar sau neliniar. după ce o perioadă s-au aflat „la rece”. 2. după care consumul lui descreşte. 2. salariile personalului de conducere. alteori degresiv. Capitolul 2 Noţiuni generale privind costurile C (lei) C (lei) 0 Q (unit. Sub influenţa diverşilor factori. Evoluţia unor costuri flexibile este prezentată grafic în fig. Reprezentarea grafică a costurilor flexibile Costurile constante sunt acele costuri care în totalitatea lor rămân relativ nemodificate indiferent de modificarea volumului fizic al producţiei. de natură tehnică sau financiară. oţelării electrice.) Fig. îmbinând forma degresivă şi cea progresivă. tehnic şi de deservire al secţiei de producţie. 2.). din care se observă că curba respectivă are o formă neliniară. Munteanu Rodica Pagina 13 . Ele au un indice de variabilitate egal cu 0. nivelul lor se modifică în raport invers proporţional faţă de modificarea volumului fizic al producţiei.7. caracterul lor schimbându-se alternativ. Costurile flexibile sunt costurile care au o evoluţie neregulată în raport cu modificarea volumului fizic al producţiei. Reprezentarea grafică a costurilor regresive Astfel de costuri se întâlnesc în cazul unor instalaţii şi utilaje ale căror funcţionare are loc „la cald”.

în consecinţă. Reprezentarea grafică a costurilor constante Generalizând. sub aspectul conţinutului şi. Pentru toate aceste costuri se impune necesitatea separării acestora în constante şi variabile pentru a fi posibilă previzionarea comportamentului lor în funcţie de evoluţiile viitoare. semiconstante sau mixte. Munteanu Rodica Pagina 14 . plăţile fixe pentru servicii (abonament) şi plăţile pentru convorbiri telefonice supranorme (care depăşesc abonamentul). univ. iar plăţile pentru servicii şi costul convorbirilor suplimentare sunt costuri constante. Este important să nu se confunde noţiunea de „cost direct” cu noţiunea de „cost variabil”. CLASIFICAREA COSTURILOR Asist. nu trebuie să se confunde noţiunea de „cost indirect” cu noţiunea de „cost constant”. 2. denumite în literatură semivariabile. plăţile pentru convorbiri interurbane sunt variabile.8: Costuri totale Costuri unitare C (mii lei) C (lei) 80 60 40 40 20 O 500 1000 1500 Q (unit.8. costurile privind serviciile de telecomunicaţii. Capitolul 2 Noţiuni generale privind costurile Grafic. 2. nu sunt egale.3 Reguli generale de comportament a costurilor variabile şi constante Costuri Majorarea volumului producţiei Diminuarea volumului producţiei totale unitare totale unitare Proporţionale cresc nu se modifică scad nu se modifică Degresive cresc scad scad cresc Progresive cresc cresc scad scad Constante nu se modifică scad nu se modifică cresc Uneori costurile pot fi clasificate ca pur constante sau pur variabile. Astfel. deoarece sunt noţiuni ce nu se suprapun şi. diagrama de distribuţie şi procedeul analitic. spre deosebire de costurile indirecte a căror sferă este mai mare decât a costurilor constante. nici nu se poate pune semnul egalităţii între ele. procedeul celor mai mici pătrate. Plăţile telefonice lunare sunt compuse din plăţile pentru convorbiri interurbane. cât şi de costuri constante. De asemenea. Drept exemplu pot servi. Pentru separarea costurilor în variabile şi constante se pot folosi câteva procedee. Cele mai multe costuri au atât trăsături de costuri variabile. Aceste deosebiri rezultă clar din figura 2.9. care nu se suprapun. deoarece depind de numărul acestora. evoluţia costurilor proporţionale pe total şi pe unitatea de produs se prezintă în fig. regulile generale de comportament a costurilor variabile şi constante pot fi prezentate sub forma următorului tabel: Tabelul 2. ca atare.) O 500 1000 1500 Q (unit.) Fig. cum ar fi: procedeul punctelor maxim-minim. unde se observă că sfera de cuprindere a costurilor directe este mai mică de cât acea a costurilor variabile.

costuri de materii prime şi variabile depind de variaţia volumului fizic materiale de bază. 4. cele două criterii de caracterizare a costurilor. constante fizic al producţiei fără. ansamblul costurilor ce se includ în costurile de producţie şi se descompun în patru grupe prezentate în tabelul 2. dar care sunt independente se utilizează metoda de calculare a de volumul fizic al producţiei uzurii în raport cu volumul producţiei). Costuri cuprind costurile care se modifică . concomitent. de producţie şi se regăsesc fără . Asist. Capitolul 2 Noţiuni generale privind costurile modul de includere în costul evoluţia volumului fizic al de producţie producţiei Costuri directe Costuri variabile Costuri totale Costuri indirecte Costuri constante Fig.salariile muncitorilor direct productivi în cazul în care sunt remuneraţi cu un salariu lunar fix. Clasificarea costurilor în funcţie de modul de includere în cost şi comportamentului lor în raport cu evoluţia volumului fizic al producţiei Din figura prezentată rezultă că: costurile directe < costurile variabile.salariile administratorilor secţiei indirecte modifică în funcţie de volumul de producţie. costurile indirecte > costurile constante Luând în considerare. Structura Caracteristici Exemple crt. Costuri directe sunt constituite din ansamblul . însă. a . univ.9. Munteanu Rodica Pagina 15 .piese de schimb utilizate pentru unui anumit produs.6: Tabelul 2. amortizarea utilajului de constante costurilor care pot fi atribuite producţie care deserveşte un singur direct în costul efectiv a unui produs (cu excepţia cazului în care produs.energie electrică utilizată la indirecte la o variaţie a volumului fizic al funcţionarea utilajelor de variabile producţiei fără. . a putea fi producţie.6 Totalitatea costurilor de producţie Nr.salariile muncitorilor direct ambiguitate în costul efectiv de productivi etc. costurilor 1. atribuite direct în costul efectiv a . 3. Costuri directe cuprind ansamblul costurilor care . producţie 2. Costuri cuprind costurile care nu se . 2.costuri de întreţinere a clădirii putea fi atribuite direct în costul secţiei de producţie etc. fiind comune repararea curentă a utilajelor de mai multor tipuri de produse producţie etc. însă.

Capitolul 2 Noţiuni generale privind costurile efectiv a unui anumit produs. la fiecare element. costul de oportunitate poate fi interpretat ca „lipsa de câştig” ce rezultă din faptul că responsabilul nu a luat cea mai bună decizie. din cauză că nu poate munci în perioada studiilor. Se analizează mai mult ca o pierdere de resurse probabile. Asist.  amortizarea imobilizărilor corporale şi necorporale. Costurile de oportunitate în cazul acceptării comenzii reprezintă pierderea câştigului aferent genţilor sportive nefabricate. Din punct de vedere economic. atunci când este vorba de alegerea între mai multe alternative. cu un conţinut omogen. fiind comune mai multor tipuri de produse În funcţie de importanţa costurilor în luarea deciziilor manageriale. Acest concept este important în adoptarea deciziilor de investire. o entitate producătoare de genţi sportive a primit o comandă privind fabricarea valizelor de voiaj. decât ca şi costuri propriu-zise. costuri eventuale. Costurile nerelevante sunt moştenite din perioadele precedente şi care nu se mai pot modifica atunci când entitatea îşi schimbă planul său iniţial de acţiune. Această pierdere de câştig poate fi determinată ca venitul potenţial din vânzarea genţilor sportive diminuat cu costul de producţie a lor. respectiv. Dacă entitatea acceptă această comandă. costuri nerelevante. Costurile diferenţiale sunt costurile suplimentare rezultate din modificarea volumului producţiei. fiind calculate pe o unitate de produs. Costurile de oportunitate sunt prezente şi în deciziile pe care le i-a fiecare persoană. care la nivelul entităţii nu mai poate fi divizat în părţi componente Pentru toate tipurile de întreprinderi s-a stabilit un singur nomenclator al costurilor pe elemente economice. fiind calculate pentru un anumit lot de produse. ea nu va dispune de capacităţi de producţie libere pentru fabricarea cantităţii obişnuite de genţi sportive. Costurile relevante (pertinente) reprezintă costurile care pot fi modificate ca urmare a luării deciziilor. costuri marginale şi costuri diferenţiale. Element economic se numeşte un singur tip de consum.  costuri aferente serviciilor prestate de terţi. şi anume:  costuri de materiale. deoarece ele s-au produs în trecut. în funcţie de natura mijloacelor economice consumate în momentul producţiei. Astfel. univ. Munteanu Rodica Pagina 16 . costurile se clasifică pe elemente economice. Costurile de oportunitate (alternative. în realizarea unei proiect cuprinzând mai multe etape. iar alegerea între planurile de acţiune viitoare nu le poate modifica. consumul de oportunitate poate fi considerat ca diferenţa între marja generată de un plan de acţiune şi marja superioară generată de un plan de acţiune mai bun. Costurile marginale reprezintă costurile suplimentare rezultate din modificarea volumului producţiei. De exemplu. Costurile nerelevante (indiferente) reprezintă costurile care rămân neschimbate indiferent de faptul dacă au fost sau nu luate decizii. la finele primei etape se pune întrebarea: se conservă planul iniţial sau acesta trebuie modificat? Costurile primei etape sunt costuri deja „investite”. Consumul de oportunitate reprezintă lipsa de câştig rezultată din renunţarea pe care o implică o alegere oarecare. cu acelaşi conţinut economic. Ele sunt obţinute extracontabil şi asigură o bază de informare necesară organelor de decizie. După conţinutul economic. costuri de acelaşi fel. care cuprinde. costurile de oportunitate aferente studierii în universitate includ salariul pe care studentul îl pierde. eventuale) sunt costurile care se i-au în calcul la luarea deciziilor în cazul resurselor limitate. De exemplu. se deosebesc: costuri relevante. De exemplu.

Cu toate acestea.  alte costuri.este simplă. normativele. Clasificarea costurilor pe elemente economice prezintă următoarele avantaje: . De regulă. indiferent de locul apariţiei şi produsul pentru care s-a efectuat. Generalizând. retribuţiile întregului personal. pe produse. Se observă. Anume din acest motiv.  contribuţii pentru asigurările sociale şi asigurarea obligatorie de asistenţa medicală. Ele sunt incluse în costul planificat de producţie în conformitate cu normele. unul din principiile care stă la baza organizării contabilităţii manageriale este următorul: „costuri diferite – pentru scopuri diferite”. Această clasificare a costurilor este specifică fiecărei întreprinderi care poate numai singură să judece asupra cărora poate acţiona sau nu. Costurile controlabile sunt acele costuri care pot fi influenţate de acţiunile persoanelor cu responsabilităţi. respectiv. Capitolul 2 Noţiuni generale privind costurile  costuri privind retribuirea muncii. Costurile necontrolabile sunt costurile. Această grupare a costurilor este utilizată în contabilitatea financiară pentru întocmirea Formei statistice Nr. sunt grupate la elementul „Costuri privind retribuirea muncii”. 5-C „Costurile şi cheltuielile entităţii”. Gruparea controlabil / necontrolabil are şi un caracter subiectiv. Munteanu Rodica Pagina 17 . univ. cu excepţia ultimului. După aria de cuprindere a planificării se disting costuri planificate şi costuri neplanificate. . nomenclatorul costurilor pe elemente economice nu poate satisface cerinţele entităţii sub aspectul calculării costurilor pe locuri de producţie. au acelaşi conţinut economic. Asist. De exemplu. limitele prestabilite. fiind corelată şi cu factorul timp (controlabile pe termen scurt. lucrări şi servicii. toate costurile efectuate pentru fabricarea produselor (prestarea serviciilor) sunt grupate în limita normelor stabilite şi valabile la începutul lunii curente şi abateri de la normele stabilite. se corelează cu centrele de cost create şi cu centrele de responsabilitate din structura acestora. Costurile neplanificate reprezintă costurile neprevăzute a fi efectuate pe parcursul desfăşurării normale al procesului de producţie şi. nu sunt incluse în bugetul costurilor de producţie. că în această grupare toate elementele de costuri. putem afirma că clasificarea costurilor permite evidenţierea diferitelor categorii de costuri utilizate în scopuri diferite de către managementul entităţii. În raport cu normele de consum stabilite. Costurile planificate sunt acele costuri care sunt prevăzute a fi efectuate pe parcursul desfăşurării procesului de producţie şi sunt incluse în bugetul costurilor de producţie al entităţii. . asupra cărora managerul unui centru de responsabilitate nu poate influenţa. indiferent de locul de muncă al acestuia. Această grupare a costurilor stă la baza evidenţei normative şi reprezintă un mijloc important al controlului operativ asupra nivelului costurilor.asigură cunoaşterea mărimii unui sau altui tip de consum la nivelul entităţii pentru o perioadă concretă de timp.permite analiza structurii costului producţiei fabricate. necontrolabile pe termen lung). După posibilitatea de a influenţa mărimea costurilor se disting costuri controlabile şi costuri necontrolabile.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful