PREVEDERI SPECIFICE PRIVIND APRAREA MPOTRIVA

INCENDIILOR IN TRANSPORTURI

Printre cele mai frecvente cauze ale incendiilor se enumera:

manipularea si folosirea neatenta si neglijenta a focului deschis;

scanteile care ies pe cosurile de fum si prin tevile de esapament, precum si cele care se formeaza la lovirea
metalelor intre ele;
scanteile si scurtcircuitele electrice cauzate de defectiunile produse la instalatiile electrice cauzate de
defectiunile produse la instalatiile electrice si de nerespectarea regulilor de exploatare a acestor instalatii;
scanteile si radiatiile calorice rezultate in urma lucrarilor cu flacari (sudura etc.);
defectarea si exploatarea necorespunzatoare a instalatiilor de incalzire;
autoaprinderea si autoinflamarea materialelor si substantelor combustibile, care altcatuiesc incarcatura;
descarcari ale electricitatii statice;
trasnet;
chibrituri si tigari aruncate la intamplare;
GARAJE
In garajele pentru autovehicule, pericolul de incendiu este generat de existenta carburantului in rezervoarele
acestora. Acest pericol este destul de mare atunci cand sunt create conditii de evaporare a benzinei si ventilatia se
face in mod corespunzator.
In cazul concentratiilor periculoase la explozie, formate in garaj, se pot declansa explozii sau incendii din
cauza scanteilor iesite la esapare, a tigarilor si chibriturilor aprinse, a flacarii si a corpurilor incandescente, a
scurtcircuitelor, a scanteilor si flamelor electrice , precum si datorita caldurii degajate de motor sau de teava de
esapament supraincalzita. In garajele mici, datorita incalzirii cu sobe alimentate cu combustibil, se creeaza un
permanent pericol de incendiu si explozie si aceasta din cauza supraincalzirii usite sobei si a jarului cazut din focar. In
garaje, incendiile mai pot fi provocate si de autoaprinderea carpelor imbibate cu ulei si unsori, depozitate prin diferite
colturi si locuri ascunse ale garajului, pe un timp mai indelungat.
In scopul prevenirii incendiilor, a limitarii propagarii lor, se iau o serie de masuri inca de la constructia garajului.
In cladirile destinate gararii autovehiculelor se va respecta capacitatea de garare stabilita in functie la gradul lor de foc
si de tipul autovehiculelor.
Amplasarea garajelor in subsoluri nu este recomandabila deoarece, in afara de dificultatea evacuarii lor,
vaporii de benzina si gazele de esapare, fiind mai grele decat aerul, se acumuleaza prezentand pericol de incendiu,
explozie si intoxicare.
Garajele amplasate la etaj trebuie sa dispuna de cai suficiente de evacuare.
Usile garajelor trebuie sa asigure o evacuare rapida a autovehiculelor.
Combustibilul (benzina, motorina) se pastreaza in depozite amplasate in exteriorul cladirii garajului, la distanta
prevazuta in norme.
Platformele de garare a autovehiculelor, se amplaseaza fata de cladirile din jur, la distantele prevazute de
norme.
In interiorul garajelor, nu trebuie pastrate bidoane cu combustibil, unsori, uleiuri, cauciucuri sau alte materiale
combustibile.
Rezervorul de combustibil si conductele trebuie sa fie bine inchise si etanse, pentru a se evita emanarile de
vapori. Instalatia electrica a autovehiculelor trebuie sa fie permanent in stare de buna functionare, excluzandu-se astfel
posibilitatea formarii scanteilor electrice. Conductoarele electrice trebuie sa fie izolate, contactele bine facute, iar in
cazul unei reparatii la instalatie, se desfac legaturile de la acumulator. Examinarea unui acumulator nu trebuie sa se
faca la lumina chibritului, deoarece se poate aprinde hidrogenul emanat. Pe timp de iarna, motorul si rezervorul nu se
incalzesc cu lampi de benzina sau cu alte surse de foc deschis, ci numai cu apa calda sau aerul incalzit. De
asemenea, in apropierea vaselor de benzina in care se spala diferite piese sau se executa operatii la care s-ar putea
produce scantei este interzis a se umbla cu foc deschis.
In garaje este interzis sa se introduca autovehiculelor cu rezervoare de benzina fisurate, cu tevile de
esapament supraincalzite sau fara tobe de esapament, cu instalatia electrica defecta sau incarcate cu materiale
explozive, combustibile si usor inflamabile.
In garaje trebuie sa existe un sistem de ventilatie mecanica sau naturala.
Inainte de punerea motoarelor in functiune, se deschid usile garajului pentru a se asigura o buna aerisire.
Pentru a se evita eventualele autoaprinderi, carpele imbibate cu ulei si unsori se depoziteaza in afara garajului, in cutii
metalice, acoperite.
Incarcarea acumulatoarelor in garaje este interzisa, de asemenea si depozitarea altor materiale care nu fac
parte din inventarul autovehiculelor.
In garaje, asezarea autovehiculelor se va face astfel incat sa pastreze spatii intre ele si pereti, care sa asigure
o evacuare rapida in caz de incendiu. Pentru aceasta, este recomandabil sa se marcheze pe pardoseala spatiile de
garare si cele libere, in functie de pozitia usilor prevazute pentru evacuare.
Transportul auto
 Cantitatea de marfuri transportata prin mijloace auto, a crescut foarte mult. Pe timpul acestui fel de transport,
pericolul de incendiu se datoreste in primul rand, defectiunile tehnice ce se pot ivi la motorul autovehiculului si, in al
doilea rand, marfurilor usor combustibile sau cu proprietati explozive.
Pentru transportul produselor cu pericol de explozie, cum sunt de exemplu buteliile cu gaze lichefiate,
explozivii etc., se folosesc autovehicule speciale. La acest gen de transporturi trebuie respectate intocmai instructiunile
special elaborate.
Pe timpul transportarii in remorci si in camioane a materialelor usor combustibile ca de exemplu, bumbac,
textile furaje etc., nu este admis fumatul.
Pentru evitarea producerii de incendii, conductorul auto trebuie sa controleze buna functionare a motorului,
inlaturand scurgerile de combustibil pe partile incalzite ale motorului, sa elimine defectiunile la instalatia electrica; de
asemenea trebuie sa verifice teava de esapament, precum si buna functionare a stingatoarelor din dotare.
Autovehiculele se doteaza cu stingatoare manuale cu pulbere, cu bioxid de carbon sau cu hidrocarburi
halogenate.
PREVEDERI SPECIFICE PRIVIND APRAREA MPOTRIVA
INCENDIILOR LA STRUCTURILE DE PRIMIRE TURISTICA

La spaiile de cazare amplasate n construcii specifice structurilor de primire turistica se asigur respectarea
urmtoarelor msuri:
se menine n permanen practicabilitatea cilor de evacuare a persoanelor i a celor de acces pentru forele de
intervenie;
se interzice blocarea cilor de evacuare din construcii sau reducerea gabaritelor acestora prin depozitarea de
materiale, elemente de mobilier, obiecte electrocasnice, precum i prin parcarea n mod necorespunztor, a
mijloacelor de transport i a autoturismelor n imediata vecintate a ieirilor spre exterior;
se interzice amplasarea, pe cile de evacuare, a uilor false, a oglinzilor, a draperiilor i a altor decoruri ori elemente
similare care pot deruta persoanele ce se evacueaz n cazul producerii unui incendiu, precum i amenajarea de boxe
pentru depozitarea materialelor, alimentelor, combustibililor ori cu alte destinaii, sub rampele de scri;
n cazul amplasrii, pe scrile de pe cile de evacuare, a unor traverse ori covoare, acestea se fixeaz pe fiecare
treapt cu baghete metalice ori cu alte elemente specifice, astfel nct s se exclud posibilitatea de mpiedicare a
persoanelor pe timpul evacurii, n cazul producerii unui incendiu;
n scopul asigurrii condiiilor pentru evacuarea persoanelor din asemenea spaii, se marcheaz clar i vizibil i se
ilumineaz, pe ntreaga durat a ntunericului, cile de evacuare, iar uile amplasate pe acestea se prevd cu sensul
de deschidere spre exterior i se menin n permanen descuiate;
este obligatorie asigurarea alarmrii i anunrii, n caz de incendiu, a persoanelor cazate, cu mijloace adecvate tipului
de utilizatori i dinainte stabilite i cunoscute de ctre acetia, astfel nct s nu se produc panic, precum i
meninerea permanent a funcionalitii iluminatului de siguran;
personalul obiectivului se instruiete, de ctre persoana cu responsabiliti n domeniul aprrii mpotriva incendiilor
asupra modului distinct, specific, n care se face alarmarea, anunarea i orientarea persoanelor spre ieiri, ct i
privind coordonarea efectiv a evacurii persoanelor cazate , ( vizitatori, persoane care nu se pot evacua singure, copii
i btrni);
n fiecare camer se pun la dispoziia utilizatorilor informaii clare scrise inclusiv n limbi de circulaie internaional,
privind posibilitile de alarmare, alertare, evacuare n caz de incendiu, precum i modul n care trebuie s se
acioneze n caz de incendiu, adecvate tuturor categoriilor de utilizatori;
planul de evacuare se ntocmete i se afieaz conform normelor generale de aprare mpotriva incendiilor, astfel:
- pe nivel, dac se afl simultan mai mult de 30 de persoane;
- pe ncperi ( sali de conferinte, restaurante, etc.) dac n ele se afl cel puin 50 de
persoane;
- pentru ncperile destinate cazrii, indiferent de numrul de locuri.
planurile de evacuare se afieaz pe fiecare nivel, pe cile de acces i n locurile vizibile, astfel nct s poat fi
cunoscute de ctre toate persoanele, iar n ncperi, pe partea interioar a uilor.
Informaiile care se pun la dispoziia persoanelor cazate trebuie s cuprind cel puin urmtoarele reguli privind
comportarea n caz de incendiu produs n spaiul de cazare:
dac incendiul este n camer se procedeaz la prsirea imediat a ncperii, acionarea butonului de semnalizare,
dac construcia este echipat cu astfel de sistem i anunarea personalului de la recepie sau a celui responsabil cu
administrarea acestor spaii;
pentru evacuarea de la nivelurile superioare ale cldirii se folosesc ntotdeauna scrile de evacuare menionate n
planul de evacuare; nu se folosesc lifturile;
dac incendiul nu este n propria camer de cazare se procedeaz la prsirea ncperii, dac acest lucru poate fi
fcut n siguran; la prsirea camerei de cazare se urmrete luarea cheii de la intrare pentru situaia n care
incendiul blocheaz calea de evacuare i utilizatorul trebuie s se ntoarc n camer;
pentru a verifica dac incendiul se manifest pe coridor, se procedeaz la verificarea, cu dosul palmei, a temperaturii
uii de coresponden cu acesta; n situaia n care ua este rece, din poziia aplecat spre pardoseal cu umrul
sprijinit de u, se procedeaz la deschiderea acesteia cu atenie; se are n vedere c nchiderea uii trebuie s se
fac imediat ce se constat c dincolo de aceasta sunt flcri, iar parcurgerea distanei pn la scara se evacuare, n
situaia n care coridorul este inundat cu fum, se realizeaz din poziia aplecat sau tr, avnd n vedere c zona
dinspre pardoseal este mai puin afectat de fum;
n situaia n care ua este fierbinte, aceasta nu se deschide ci se etaneaz cu prosoape sau cearceafuri umede;
n cazul n care coridorul sau scrile sunt impracticabile din cauza fumului, utilizatorii trebuie s rmn n camer, cu
meninerea nchis a uii;
se procedeaz la anunarea incendiului la numrul de apel unic 112.
La spaiile destinate preparrii i servirii mesei se asigur urmtoarele msuri:
verificarea periodic a mijloacelor de preparat i nclzit hran i remedierea de ndat a deficienelor constatate, n
aa fel nct s fie excluse scpri de gaze ori scurgeri de lichide inflamabile;
evitarea pregtirii, pe plit, a diverselor preparate, dac acestea pot prezenta pericol de incendiu prin prelingerea
grsimilor pe plit din tvi sau din vase umplute peste limit sau manipularea necorespunztoare a acestora;
mijloacele de preparat i nclzit hran i grtarele pentru fript se prevd cu hote avnd site de protecie;
hotele i tubulaturile de ventilare aferente acestora, grtarele pentru fript, cuptoarele se cur i se degreseaz
sptmnal i ori de cte ori este nevoie, interzicndu-se cu desvrire curarea acestora prin ardere;
amenajarea slilor pentru servirea mesei se face cu meninerea spaiilor de siguran ntre elementele de mobilier
specifice astfel nct s fie asigurate circulaiile interioare, marcarea cilor de evacuare, iar pentru uile amplasate pe
cile de evacuare se asigur sensul de deschidere spre exterior ct i meninerea descuiat a acestora pe ntreaga
durat ct sunt prezente persoane n sal;
se interzice amplasarea, pe cile de evacuare, a unor obiecte care pot ngreuna evacuarea n caz de incendiu, precum
aranjamente florale, draperii, cuiere, oglinzi ori alte elemente de mobilier, ct i existena unor praguri i a unor
covoare ori mochete nefixate pe pardoseal;
la terminarea programului de lucru se asigur, de ctre persoana cu responsabiliti n domeniul aprrii mpotriva
incendiilor, controlul vizual al spaiilor, pentru a fi eliminate cauzele poteniale de incendiu ce pot fi datorate activitilor
care s-au desfurat;
la terminarea programului de lucru n aceste categorii de spaii se asigur, obligatoriu, ntreruperea alimentrii cu
energie electric i gaze, oprirea mainilor, utilajelor, aparatelor,
dispozitivelor, verificarea nchiderii tuturor robinetelor de gaz de pe conducte i recipiente,
evacuarea deeurilor rezultate n urma desfurrii activitii i efectuarea cureniei la locul
de munc, stingerea luminilor, ncuierea i predarea cheilor la locurile stabilite de persoanele
cu atribuii de conducere;
se afieaz instruciuni specifice privind modul de operare i manevrare a sistemelor, instalaiilor i utilajelor, a
echipamentelor de preparare a hranei i a instalaiilor i mijloacelor specifice de stingere a incendiilor, ndeosebi a
celor datorate uleiurilor i grsimilor.

La depozite i magazii se au n vedere urmtoarele msuri:

fiecare magazie sau depozit trebuie s aib ntocmite planuri de depozitare i de intervenie, precum i instruciuni i
reguli de comportament pentru utilizatori n caz de incendiu, extrase din acestea afindu-se n locuri vizibile;
deeurile de hrtie, ambalajele rezultate n urma despachetrilor, sortrilor i livrrilor se ndeprteaz zilnic din spaiile
de depozitare;
depozitarea se face n funcie de natura, forma, dimensiunile, modul de ambalare, comportarea la foc i proprietile
fizico-chimice, fr a depi ns sarcina termic prevzut de proiectant;
depozitarea produselor se face cu respectarea distanelor normate fa de instalaiile electrice, de nclzire, cu surse
de foc sau de cldur;
se interzice depozitarea materialelor combustibile i explozive ale cror proprieti nu sunt cunoscute;
ntre rafturile sau stivele de depozitare se asigur spaii libere pentru accesul i evacuarea uoar n caz de
necesitate;
corpurile de iluminat incandescente din depozite, magazii se protejeaz cu globuri de protecie, iar atunci cnd prin
natura activitii exist posibilitatea de a fi lovite, se monteaz i aprtori de protecie;
materialele provenite din ambalaje se evacueaz zilnic din magazii i depozite, n locurile stabilite n acest scop;
pentru asigurarea cilor de acces i de evacuare, spaiile de depozitare se marcheaz cu band de vopsea alb pe
pardoseal, corespunztor prevederilor planului de depozitare;
la terminarea lucrului, eful depozitului sau magaziei ia msuri pentru deconectarea instalaiilor electrice existente de
la reeaua de alimentare cu energie electric.
La amplasarea mijloacelor tehnice de aprare mpotriva incendiilor care sunt utilizate de personalul de pe
locurile de munc i/sau de forele de intervenie n caz de incendiu, se au n vedere urmtoarele cerine:
locurile de amplasare s fie vizibile, uor accesibile, pe ci de evacuare, coridoare, holuri, n zonele ieirilor i alte
asemenea spaii i la distane optime fa de focarele cele mai probabile;
nlimea de montare i greutatea acestora s fie pe msura capacitii fizice ale persoanelor care le utilizeaz;
s fie bine fixate i s nu mpiedice evacuarea persoanelor n caz de incendiu.
locurile de amplasare a mijloacelor tehnice de aprare mpotriva incendiilor se indic prin marcaje sau panouri de
semnalizare, conform prevederilor legale.
mijloacele tehnice de aprare mpotriva incendiilor se marcheaz n conformitate cu prevederile reglementrilor
tehnice i ale standardelor specifice, iar pe ntreaga durat a exploatrii se asigur lizibilitatea marcajelor, precum i
protejarea acestora mpotriva deteriorrilor de orice fel.
persoanele cu atribuii de conducere asigur executarea periodic a controlului strii de funcionare a mijloacelor
tehnice de aprare mpotriva incendiilor cu care acestea sunt echipate i dotate, prin persoanele anume desemnate i
instruite n acest scop.
controlul strii de funcionare a mijloacelor tehnice de aprare mpotriva incendiilor se execut conform prevederilor
cuprinse n reglementrile tehnice, precum i n instruciunile tehnice elaborate de proiectani i/sau de productori.
incrcarea stingtoarelor i a altor aparate de stins incendii cu substane de stingere se face de ctre persoane juridice
i, dup caz, fizice, atestate potrivit legii.
lucrrile de verificare, ntreinere i reparare a mijloacelor tehnice de aprare mpotriva incendiilor se execut numai de
ctre persoane juridice i, dup caz, fizice, atestate potrivit prevederilor legale, iar periodicitatea lucrrilor se stabilete
conform reglementrilor tehnice de exploatare i precizrilor productorilor.
pe perioadele de oprire a funcionrii sistemelor, instalaiilor, aparatelor i dispozitivelor de semnalizare, alarmare,
avertizare, alertare, limitare i stingere a incendiilor, pentru executarea lucrrilor de ntreinere i reparare ori n caz de
opriri accidentale, persoanele cu atribuii de conducere trebuie s asigure condiii pentru adoptarea msurilor tehnice i
organizatorice suplimentare pentru evitarea producerii unor eventuale incendii, precum i de aciune n caz de
necesitate.
Semnalele optice i acustice produse de dispozitivele de avertizare trebuie s ndeplineasc, cumulativ,
urmtoarele condiii:
s fie inactive n starea de ateptare;
s indice toate cile de acces n zonele de stingere;
s poat fi clar identificate i percepute cu tonaliti diferite, la nceputul i la sfritul perioadei de temporizare;
s nu poat fi oprite nainte de expirarea timpului de funcionare a sistemului ori instalaiei de stingere;
Pe timpul exploatrii construciilor in care funcioneaz structurile de primire turistica, persoanele cu atribuii de
conducere trebuie s stabileasc msuri tehnico-organizatorice care s asigure meninerea condiiilor i
caracteristicilor specifice care s-au avut n vedere la proiectarea i realizarea sistemelor, instalaiilor, aparatelor i
dispozitivelor de semnalizare, alarmare, avertizare, alertare, limitare i stingere a icendiilor.
 EXPLOATAREA INSTALAIlLOR
DE PROTECIE MPOTRIVA INCENDIILOR
Instalaii de stingere a incendiilor
Exploatarea sistemelor i instalaiilor de stingere a incendiilor ncepe dup recepia acestora, cnd este certificat
realizarea de ctre constructor a lucrrilor, n conformitate cu prevederile contractuale i cu cerinele documentelor
oficiale, care atest c instalaiile respective pot fi date n folosin.
La exploatarea sistemelor i instalaiilor de stingere a incendiilor se vor respecta prevederile , instruciunile de
exploatare i ntreinere prevzute n proiect, precum i prevederile din specificaiile i fiele tehnice ale aparatelor,
utilajelor, echipamentelor, materialelor i substanelor de stingere date de productor.
Exploatarea sistemelor i instalaiilor de stingere a incendiilor cuprinde urmtoarele operaii:
controlul, verificarea i ntreinerea sistemelor i instalaiilor, pentru asigurarea funcionrii lor eficiente, la
parametrii proiectai, n caz de incendiu;
revizia tehnic;
repararea sistemelor i instalaiilor de stingere a incendiilor.
Avnd n vedere c un sistem sau o instalaie de stingere a incendiilor poate sta fr utilizare perioade de timp
ndelungate, este necesar s se ntocmeasc i s se execute un program strict de ntreinere, control i verificri
periodice, care s asigure funcionarea corect i eficient a instalaiei n caz de incendiu.
Programul de control i verificare se ntocmete de ctre beneficiar, pe baza prevederilor proiectului i a instruciunilor
de exploatare ale sistemelor i instalaiilor de stingere a incendiilor, elaborate de proiectant, cu respectarea
reglementrilor specifice.
Programul va cuprinde prevederi referitoare la ntreaga instalaie, pe categorii de elemente ale acesteia i pe
operaiuni funcionale, consemnate n instruciunile de exploatare ale sistemelor i instalaiilor de stingere a incendiilor.
Controlul, verificarea i ntreinerea sistemelor i instalaiilor de stingere a incendiilor, se efectueaz de ctre
personalul de exploatare specializat i atestat.
Reparaiile curente se efectueaz la unele elemente sau la o parte din acestea, care pot afecta buna funcionare a
sistemului sau instalaiei respective ori a unor componente ale acestora. Reparaiile curente se fac pe baza
constatrilor rezultate n urma controlului, verificrii, reviziilor tehnice i/sau preventiv, pentru elementele susceptibile a
se defecta ntr-o perioad scurt de timp.
Revizia sistemelor i instalaiilor de stingere a incendiilor se face periodic, conform specificaiilor menionate la fiecare
element al instalaiei i are ca scop cunoaterea strii tehnice a sistemelor i instalaiilor la un anumit moment, n
vederea lurii msurilor care s asigure funcionarea acestora n caz de incendiu, la parametrii proiectai.
Responsabilitatea exploatrii sistemelor i instalaiilor de stingere a incendiilor revine beneficiarului (proprietar
sau utilizator) obiectivelor (cldirilor) protejate mpotriva incendiului cu astfel de sisteme i instalaii.
Beneficiarii (proprietarii, administratorii i utilizatorii) sistemelor i instalaiilor de stingere a incendiilor, sunt obligai s
efectueze la timp lucrrile de ntreinere i reparaii, respectiv s foloseasc sistemele i instalaiile de stingere n
conformitate cu instruciunile de exploatare.
Evidena lucrrilor de reparaii curente i a reparaiilor capitale la instalaiile de stingere a incendiilor se va ine ntr-un
registru special.
Exploatarea i ntreinerea sistemelor i instalaiilor de stingere a incendiilor se efectueaz cu personal propriu, avnd
sarcini permanente n acest scop, sau cu societati comerciale specializate, cu care s-au ncheiat contracte.
Personalul de exploatare are obligaia de a cunoate n detaliu configuraia instalaiei, modul de punere n
funciune al acesteia i msurile prestabilite ce trebuie luate n caz de incendiu, poziia i rolul fiecrui element al
sistemului, parametrii funcionali prevzui n documentaia de proiectare i urmrile nerespectrii acestora, cauzele
posibile care pot perturba buna funcionare a sistemului i modul de nlturare a acestora. n acest scop se folosete
schema funcional i instruciunile de exploatare ale echipamentelor, aparatelor i utilajelor date de productor.
Pentru personalul din spaiile protejate cu instalaii de stingerea incendiilor, se asigur instructaje periodice asupra
modului de comportare n caz de incendiu. Acestea vor urmri n principal:
evacuarea zonei n timpul de temporizare prevzut;
cunoaterea semnalului caracteristic de alarmare;
cunoaterea cilor de evacuare i parcurgerea lor rapid, fr panic;
nchiderea uilor de ctre ultimele persoane care se evacueaz din incint;
adunarea n locul stabilit i verificarea prezenei oamenilor din incinta supus inundrii.
n toate spaiile unde se utilizeaz substane de stingere gazoase i exist riscul ca oamenii s fie afectai, trebuie s
se prevad msuri de siguran corespunztoare pentru a se asigura evacuarea imediat a acestora i
prentmpinarea accesului n astfel de atmosfer, precum i mijloacele necesare acordrii primului ajutor oricror
persoane afectate.
n caz de descrcare accidental a gazelor de stingere, se procedeaz la evacuarea urgent a oamenilor din incint,
iar accesul ulterior va fi permis numai cu aparat de protecie a cilor respiratorii.
Personalul de exploatare i ntreinere a instalaiei de stingere va fi dotat cu echipamente de protecie, potrivit
reglementrilor legale in vigoare.
n interiorul spaiilor protejate supuse inundrii cu substane gazoase de stingere i n care exist riscul ca
oamenii s fie afectai, se afieaz la loc vizibil, indicatoare de avertizare inscripionate. Standardul de referin este
STAS 297/2.
n staiile de distribuie, n apropierea bateriilor de butelii cu substane de stingere, se afieaz la loc vizibil panouri
coninnd:
schemele de funcionare ale instalaiei;
instruciunile de exploatare ale instalaiei;
instruciunile specifice de protecie a muncii i msurile pentru prevenirea accidentelor umane n timpul i dup
inundarea cu substane gazoase de stingere;
adunarea n locul stabilit i verificarea prezenei oamenilor din incinta supus inundrii.
Cile de acces spre spaiile supuse inundrii cu substane gazoase de stingere se marcheaz i pstreaz libere
pentru a asigura condiii de evacuare rapid i n deplin siguran a oamenilor.
Pentru fiecare instalaie cu substane gazoase de stingere se prevd mijloace i echipamente de protecie a cilor
respiratorii. Se recomand ca mijloacele i echipamentele de protecie s se pstreze ntr-o ncpere apropiat,
protejat fa de incinta ce se inund cu dioxid de carbon i la care accesul este uor.
Este obligatoriu ca dup terminarea aciunii de stingere s se ia msuri de eliminare prin ventilare a gazelor de ardere
i a gazelor de stingere. Numai dup aceea se va permite accesul oamenilor n incint.
Dup acionarea la incendiu, instalaiile se verific, completeaz i se remediaz defeciunile, punndu-se n funciune
de personal autorizat, cu respectarea prevederilor normativului i a specificaiilor productorului.
Exploatarea instalaiilor de stingere cu ap a incendiilor
La hidranii de incendiu - interiori i exteriori - se verific periodic:
modul de manevrare a robinetelor, urmrindu-se ca deschiderea, respectiv nchiderea s se fac uor i complet;
starea furtunului s fie corespunztoare din punct de vedere calitativ, astfel nct s nu cedeze la presiunea apei;
accesul la hidrani s fie permanent liber; n acest scop nu se depoziteaz materiale n faa hidranilor sau pe
hidrani.
La hidranii de incendiu exteriori se verific n plus:
starea tehnic a cutiilor de protecie, nlocuindu-se cele deteriorate datorit circulaiei autovehiculelor sau a unor
intervenii necorespunztoare;
gradul de etaneitate a garniturilor;
existena indicatoarelor de marcare a hidranilor.
La cldirile dotate cu coloane uscate se asigur n permanen accesul liber al mainilor de pompieri la racordul
de alimentare cu ap al cldirii indiferent de anotimp, precum i accesul formaiilor de pompieri la racordurile de
alimentare cu ap din cldire.
Instalaiile cu sprinklere, drencere i pulverizatoare, inclusiv echipamentele aferente, se verific sptmnal.
Verificrile sptmnale, planificate i executate, constatrile respective i msurile luate se consemneaz n registrul
de control al instalaiei.
Instalaiile cu drencere i cele de ap pulverizat se verific prin deschiderea robinetelor de acionare
manual.
Beneficiarul are obligaia ca cel puin odat la cinci ani, pentru sprinklerele existente n exploatare s trimit
3% din capetele de declanare din instalaia de stingere, pentru verificarea la un laborator autorizat, dac furnizorul nu
face alte precizri n acest sens.
Curirea de praf, scame sau alte depuneri pe sprinklerele montate n instalaie, se face n funcie de necesitate, cel
puin odat la trei luni, folosind o perie cu pr lung i moale, fr a deranja dispozitivul de declanare.
Pe timpul efecturii de reparaii la construcii sau instalaii, ca i nainte de darea n exploatare a instalaiei de stingere,
cnd aceasta este fr presiune pentru o perioad mai lung de timp, se recomand, pentru protejare, acoperirea
sprinklerelor, drencerelor i duzelor cu cte o pung din material plastic.
Cel puin odat la trei luni se verific i corecteaz funcionarea manometrelor..
Pentru a asigura o exploatare corect a instalaiei de stingere a incendiilor se vor lua urmtoarele msuri:
toate vanele se numeroteaz pentru identificare, avnd totodat marcaje distincte, indicnd ramura cu sprinklere,
drencere sau pulverizatoare pe care o controleaz;
pe fiecare van se marcheaz sensul n care se deschide;
se asigur accesul permanent la fiecare van, inclusiv la cele montate la nlime, prin prevederea unei scri de
acces.
n perioadele de timp ct n spaiile prevzute a fi inundate de cea de ap pentru stingerea incendiilor, exist
personal, n cazul cnd sistemul a fost proiectat s funcioneze automat, comanda declanrii instalaiei va fi
obligatoriu n poziia "manual".
Este interzis, n lipsa msurilor speciale de siguran, a se umbla la dispozitivele de declanare automat ale
instalaiei de stingere a incendiilor cu cea de ap.
Poziia robinetelor i butoanelor de acionare trebuie clar semnalizat prin indicatoare, iar cile de acces la ele trebuie
s fie libere i corespunztor luminate pe timpul nopii.
Zilnic, se verific presiunea apei i a aerului (sau azotului) comprimat la manometrele montate n punctele instalaiei
indicate prin proiect.
Semestrial, se execut o prob de funcionare a instalaiei de stingere a incendiului cu cea de ap.
Instalaiilee de stingere a incendiilor cu dioxid de carbon
La exploatarea instalaiilor fixe de stingere a incendiilor cu CO2, se va ine seama c:
 nu se admite ca instalaia de stingere s fie acionat accidental, deoarece degajarea de CO2 poate pune n
pericol viei omeneti;
procesul de stingere comandat de o instalaie automat de detectare, semnalizare i comand trebuie astfel
proectat nct, pn la declanarea deversrii dioxidului de carbon s se realizeze unele aciuni prestabilite
(alarmarea persoanelor care se gsesc n incinta respectiv, ntreruperea funcionrii instalaiilor de ventilare general
sau local, acionarea elementelor de nchidere a golurilor din perei sau planee, alertarea serviciului de pompieri etc);
acionarea instalaiei s fie posibil numai dup efectuarea msurilor de siguran prestabilite.
Controlul, verificarea i ntreinerea instalaiilor fixe de stingere a incendiilor cu dioxid de carbon se efectueaz
periodic, conform indicatiilor producatorului.
Pentru asigurarea bunei funcionri a instalaiilor de stingere a incendiilor cu dioxid de carbon, se efectueaz:
controlul parametrilor dioxidului de carbon stocat n rezervoare folosind aparate locale corespunztoare
(manometre, termometre, indicatoare de nivel);
controlul parametrilor instalaiei de rcire la instalaiile care folosesc recipieni de joas presiune pentru stocarea
dioxidului de carbon n stare lichid, folosind manometre, termometre (unul la intrarea iar altul la ieirea evaporatorului)
precum i aparatura proprie de control a agregatelor frigorifice (manometre i termometre pentru controlul presiunilor i
temperaturilor agentului frigorific i a sistemului de ungere);
controlul sistemului de detectare, semnalizare i comand a instalaiei de stingere cu CO2, care trebuie s asigure
detectarea nceputului de incendiu i efectuarea acionrilor automate prestabilite.
Rezultatul controlului i verificrii, precum i propunerile de soluii pentru remedierea defeciunilor se menioneaz ntr-
un proces verbal de constatare (registru de eviden).
Revizia tehnic a instalaiilor fixe de stingere a incendiilor cu dioxid de carbon se efectueaz cel puin o dat pe an i
are drept scop stabilirea msurilor tehnice necesare asigurrii funcionrii la parametrii proiectai a instalaiilor de
stingere, n caz de incendiu.
Se verific sistemul de punere automat n funciune a instalaiilor fixe de stingere a incendiilor cu dioxid de carbon.
Acesta poate fi cu acionare pneumatic, mecanic, electric, pneumo-mecanic, electric combinat cu pneumatic
(pentru sistemele de joas presiune), electric combinat cu pneumo-mecanic (pentru sistemele de nalt presiune),
sau cu alte sisteme de acionare.
Dispozitivele de comand i de acionare trebuie s fie n perfect stare de funcionare. n caz contrar se iau
imediat msuri de remediere a defeciunilor sau dup caz, de nlocuire a acestora cu altele noi. Toate acionrile
(automate i/sau manuale), trebuie verificate periodic.
La recipienii (buteliile) din oel n care este stocat dioxidul de carbon se verific integritatea acestora (s nu prezinte
urme de loviri), s nu aib urme de coroziuni, s nu prezinte scpri de gaze i s aib n perfect stare indicatorul de
golire.
La bateriile de butelii se verific etaneitatea racordurilor flexibile i funcionarea supapelor de sens. Buteliile
sunt racordate individual la colectorul instalaiei, astfel nct buteliile defecte pot fi nlocuite fr s afecteze
funcionarea instalaiei.
Se verific termoizolaia recipienilor de stocare a dioxidului de carbon de joas presiune, care nu trebuie s
prezinte deteriorri i s aib grosimea i materialul prevzute n proiect.
Se verific funcionarea sistemului de rcire a recipienilor cu dioxid de carbon de joas presiune, care trebuie
s menin temperatura de -18C la presiunea de 20,7 bar n recipientul izolat termic, fiind recomandat ca serpentina
evaporatorului frigorific s fie montat la partea superioar a recipientului (n spaiul de vapori).
Conform prescripiilor tehnice I.S.C.I.R., fiecare recipient de joas presiune trebuie s fie echipat cu indicator
de nivel al lichidului de CO2 i manometru cu contacte electrice legat la un sistem de alarm de supraveghere pentru
presiunile maxime i minime (de 22 i respectiv 17,2 bar).
Se verific dispozitivele de msurare a cantitii (masei) de dioxid de carbon stocat i sistemul de
semnalizare automat a golirii rezervoarelor de stocare.
La instalaiile de stingere a incendiilor cu dioxid de carbon de nalt presiune, se verific dac dispozitivele
(supapele) de siguran funcioneaz la o cretere a presiunii ntre 165 i 207 bar.
La instalaiile de stingere a incendiilor cu dioxid de carbon, cu stocarea substanei lichide n recipieni de joas
presiune, se verific dac la depirea presiunii de 30 bar se deschid supapele de siguran. Aceste supape trebuie s
aib o funcionare sigur i nchidere etan, iar deschiderea lor s se fac n timp scurt. Se iau msuri de evitare a
blocrii supapelor de siguran datorit ngheului.
Se verific sistemele de etanare la traversarea pereilor i planeelor cldirilor de ctre conductele instalaiilor
de stingere cu dioxid de carbon.
La instalaia de aer comprimat din componena instalaiei de stingere cu dioxid de carbon de joas presiune, se verific
dac filtrul usctor (pentru reducerea umiditii) este n perfect stare de funcionare.
Se verific dac robinetele utilizate satisfac condiiile de exploatare ale instalaiilor cu dioxid de carbon n ceea
ce privete temperatura i debitul, dac nchid etan i dac deschiderea lor este total i rapid (pentru a nu provoca
blocarea lor prin nghe).
Armturile i dispozitivele de control funcional se menin marcate de productor cu principalele caracteristici
tehnice (presiuni, diametre etc.).
 Aparatele de msur i control (manometre, termometre, debitmetre etc.) a parametrilor dioxidului de carbon,
a aerului comprimat i agentului frigorific utilizat, se verific metrologic, conform prevederilor crilor tehnice ale
acestora.
Revizia tehnic a duzelor de refulare a dioxidului de carbon n incinta protejat, const n verificarea orificiilor (care
trebuie s fie libere de orice impuriti) iar duzele s aib marcate de productor caracteristicile tehnice principale (tipul
duzei, diametrul etc.) i, dup caz, s fie prevzute cu protecie anticorosiv conform prevederilor din documentaia de
proiectare.
Instalaiilefixe de stingere a incendiilor cu azot
Controlul, verificarea i ntreinerea instalaiilor fixe de inertizare i/sau stingere a incendiilor cu azot, se efectueaz
periodic (dup caz, zilnic, sptmnal, lunar,).
Se verifica:
sursele de alimentare cu azot, care pot fi:
- rezervoare de nmagazinare la presiunea de 0,8 bar ;
- recipieni (butelii) de azot la presiuni de 150 la 200 bar;
instalaia de reducere a presiunii (reductoare de presiune, manometre de control, robinete etc.);
dispozitivele de acionare a instalaiei;
reeaua de distribuie cu duze de refulare a azotului;
dispozitivele de avertizare a oamenilor;
dispozitivele de semnalizare a intrrii n funciune a instalaiei.
Se verific presiunile de stocare a azotului n rezervoare i butelii indicate de manometrele respective, care trebuie s
se afle n perfect stare de funcionare.
Se verific funcionarea reductoarelor de presiune, inclusiv a manometrelor de control care indic presiunile din
amonte i aval de reductoare.
Se controleaz i se verific dispozitivele de acionare i de semnalizare a intrrii n funciune a instalaiei de stingere a
incendiului cu azot. Intrarea n funciune a instalaiei de stingere se face numai dup alertarea (avertizarea) i
evacuarea oamenilor din incinta protejat.
Constatrile rezultate n urma controlului i verificrii instalaiei de inertizare i/sau stingere a incendiilor cu azot, se
trec ntr-un proces verbal (registru de eviden) care cuprinde i propunerile de soluii pentru remedierea tuturor
defectelor, astfel nct instalaia s fie n perfect stare de funcionare, n caz de incendiu.
Revizia tehnic a instalaiilor fixe de inertizare i/sau stingere a incendiilor cu azot se face anual, stabilindu-se n
detaliu msurile necesare pentru asigurarea funcionrii instalaiilor, n caz de incendiu, la parametrii proiectai.
Rezultatul verificrilor fcute la revizia tehnic a instalaiei de inertizare i/sau stingere a incendiilor cu azot se
consemneaz ntr-un proces verbal care st la baza efecturii reparaiilor i a recepiei lucrrilor dup efectuarea
reparaiilor.
Instalaiilede stingere a incendiilor cu spum
Controlul, verificarea i ntreinerea instalaiilor de stingere a incendiilor cu spum se face zilnic, sptmnal,
lunar, i const n:
controlul vizual al etaneitii instalaiei (conducte, mbinri, armturi de nchidere i de serviciu);
controlul modului de alimentare cu ap (presiune, debit);
controlul calitii apei;
controlul calitii i cantitii de spumant concentrat;
verificarea pompelor pentru spumant;
verificarea funcionrii generatoarelor de spum;
verificarea dispozitivelor de deversare a spumei asupra obiectivelor supuse proteciei mpotriva incendiului.

Instalaiilefixe de stingere cu pulberi a incendiilor

La punerea n funciune a instalaiei de stingere a incendiului cu pulberi se va ine seama ca:
prin detectarea izbucnirii incendiului se declaneaz modulul de comand (n cazul instalaiilor automate);
se deschid robinetele de pe conductele de distribuie a pulberii stingtoare;
se deschid robinetele de pe conductele cu agent de vehiculare a pulberii stingtoare i s temporizeaz (unde este
cazul) deschiderea lor;
se oprete funcionarea instalaiei de ventilare i se nchid golurile tehnologice i funcionale (ui, ferestre, obloane
etc.) din pereii i planeele incintei protejate;
este refulat pulberea;
se semnalizeaz acustic i optic funcionarea instalaiei de stingere i eventualele defeciuni.
Dup fiecare acionare a instalaiei de stingere reeaua de conducte prin care s-a vehiculat pulberea, este purjat cu
un curent de azot comprimat, dintr-o butelie separat, prin intermediul unui reductor de presiune.
Controlul, verificarea i ntreinerea instalaiilor fixe de stingere a incendiilor cu pulberi se efectueaz
periodic,conform instructiunilor producatorului, si obligatoriu:
cel puin o dat la 6 luni, la rezervoarele de stocare a pulberii se verific etaneitatea, presiunea i cantitatea de
pulbere din interior, prin cntrire, urmrindu-se s se ncadreze n normele stabilite;
Se verifica:
 starea tehnic a sistemului de vehiculare a pulberii: buteliile cu gaz de vehiculare; distribuitoare; reeaua de
conducte i duzele de refulare;
sistemele de comand i punere n funciune a instalaiei la izbucnirea incendiului; modulul de comand; buteliile
de acionare;
instalaiile de detectare, semnalizare, avertizare i alarmare n caz de incendiu;
de dou ori pe an se verific umiditatea pulberii din rezervoare i eventuala formare a aglomerrilor.
Dac instalaia de stingere nu s-a folosit timp ndelungat, atunci anual se va purja cu aer comprimat, pentru
curirea conductelor. ntreaga instalaie se va ntreine n perfect stare pentru a intra imediat n funciune n caz de
incendiu.
Defeciunile constatate n urma controlului i verificrii instalaiei de stingere a incendiilor cu pulberi sunt
consemnate n procesele verbale de constatare, de care se ine seam la efectuarea reparaiilor curente sau
reparaiilor capitale.
Pentru asigurarea bunei funcionri, cel puin o dat pe an se efectueaz revizia tehnic general a instalaiei
de stingere a incendiilor cu pulberi. Cu ocazia acestei revizii, se face o prob de refulare a pulberii, verificndu-se toate
elementele componente ale instalaiei.
Verificarea rezervoarelor de stocare a pulberii stingtoare de incendiu, se face n conformitate cu instruciunile
I.S.C.I.R. Se verific etaneitatea rezervoarelor de stocare a pulberii i a racordurilor acestora la instalaia de stingere.
Instalatiile de stingere cu abur a incendiilor
Controlul, verificarea i ntreinerea instalaiilor de stingere a incendiilor cu abur se efectueaz periodic (dup caz,
zilnic, sptmnal, lunar,).
Se verifica:
sursa de alimentare cu abur;
conducta principal de abur (legat la sursa de alimentare naintea robinetului de nchidere a consumatorilor
tehnologici);
robinetul conductei principale de alimentare cu abur (normal deschis);
ventilul automat de acionare;
reeaua de distribuie a aburului (cu conducte perforate);
detectoare de incendiu (amplasate n incinta protejat);
tabloul electric de comand al instalaiei;
butoane de acionare manual;
dispozitiv de semnalizare acustic local (pentru avertizarea personalului aflat n incinta protejat);
conducta de alimentare cu abur a instalaiei semifixe, cu hidrani de abur.
Cazanele de abur care alimenteaz instalaia de stingere a incendiului, trebuie s funcioneze permanent i s asigure
debitul de abur necesar stingerii incendiului.
La cazanele de abur se verific:
starea tehnic a elementelor componente ale cazanului, inclusiv a racordurilor de intrare a apei, de ieire a
aburului i a armturilor de nchidere, siguran i control;
instalaia de ardere; funcionarea arztoarelor; tirajul; modul de evacuare a gazelor de ardere;
instalaia de automatizare a cazanului;
aparatele de msurare i control a parametrilor aburului produs (manometre; termometre etc.).
La conductele de abur care alimenteaz instalaia de stingere, se verific:
etaneitatea tuturor mbinrilor;
dac prezint coroziuni locale;
starea tehnic a izolaiei termice.
Orificiile de refulare a aburului de pe conductele pentru stingerea incendiului vor fi verificate sptmnal, pentru a nu
fi astupate sau blocate cu diferite materiale.
Robinetele prizelor de abur pentru incendiu vor fi verificate periodic i reparate la nevoie pentru a asigura
buna lor funcionare.
Se verific dac robinetele de acionare au roile de manevr uor accesibile, manevrabile i izolate termic.
Robinetele de acionare ale instalaiilor de stingere a incendiului cu abur vor fi prevzute cu tblie pentru
indicarea locului unde se distribuie aburul prin robinetele i conductele respective.
Conductele de abur pentru incendiu i robinetele de pe acestea vor fi vopsite n rou.
La instalaiile de stingere a incendiului cu abur, furtunurile flexibile vor fi racordate permanent la robinetele de
acionare i meninute n bun stare de funcionare, iar evile de refulare a aburului vor fi prevzute cu mnere izolate
termic.
Furtunurile flexibile trebuie racordate la robinete pentru a asigura jeturi de abur la toate punctele vulnerabile,
n caz de incendiu. Ele vor fi pstrate pe suporturi.
nainte de folosirea aburului pentru prevenirea sau stingerea incendiului se va proceda la scurgerea
condensului din conductele de abur respective.
Este interzis punerea n funciune a instalaiilor tehnologice protejate, dac instalaiile cu abur pentru
prevenirea i stingerea incendiilor sunt descompletate sau defecte.
Toate defeciunile constatate cu ocazia controlului i verificrii instalaiei de stingere a incendiilor cu abur se
consemneaz ntr-un proces verbal de constatare (registru de eviden), n vederea efecturii reparaiilor necesare.
 Revizia tehnic a instalaiei de stingere a incendiilor cu abur se efectueaz cel puin o dat pe an i este determinat
de gradul de uzur al utilajelor, echipamentelor i aparatelor din componena sa i de durata normat de exploatare a
acestora.
n cadrul reviziei tehnice se verific de ctre personalul de exploatare specializat toate elementele componente ale
instalaiei. De regul, revizia tehnic a instalaiei de stingere cu abur se efectueaz n timpul opririi instalaiilor
tehnologice protejate mpotriva incendiilor.
Revizia tehnic a cazanelor de abur se face n conformitate cu instruciunile I.S.C.I.R. n vigoare.
La revizia tehnic a reelei de conducte pentru distribuia aburului necesar stingerii incendiului, se verific:
dac evile din oel prezint coroziuni locale;
etaneitatea tuturor mbinrilor pe ntreg traseul reelei de conducte;
calitatea izolaiei termice a conductelor;
modul de fixare a conductelor i suporilor acestora;
orificiile de refulare a aburului (s nu fie nfundate sau blocate de diferite obstacole).
Se verific starea tehnic a tabloului electric de comand al instalaiei precum i toate elementele instalaiei
de detectare i semnalizare a incendiului inclusiv legturile acestora la tabloul central de comand.
Toate constatrile rezultate n urma reviziei tehnice a instalaiei de stingere a incendiului cu abur, se
consemneaz ntr-un proces verbal (registru de eviden), care st la baza efecturii reparaiilor curente sau a
reparaiilor capitale.
Instalatiile de semnalizare a incendiilor
n cadrul reviziei tehnice se verific funcionarea sistemului de detectare, semnalizare i comand a instalaiei de
stingere, care trebuie s prezinte siguran n funcionare.
Detectoarele de incendiu pot fi:
simple, care detecteaz un singur parametru al arderii (fum, flacr, temperatur);
multiple, care detecteaz simultan doi sau trei parametri ai arderii.
n cadrul reviziei tehnice se verific funcionarea a minimum dou detectoare de incendiu amplasate n aceeai
incint protejat.
Se verific circuitele de semnalizare care asigur transmiterea semnalelor de la detectoare la centrala proprie de
semnalizare i comand. Aceste circuite sunt distincte i independente de cele ale butoanelor manuale de semnalizare
a incendiului, care, de asemenea, trebuie verificate.
La centralele de semnalizare i comand se verific dac alarmarea utilizatorilor i punerea n funciune
(declanarea) instalaiei de stingere are loc cu temporizarea respectiv i numai dup efectuarea acionrilor
prestabilite.
punde conditiilor specifice.
ACTE NORMATIVE CARE SANCIONEAZ
NCLCRILE DISPOZITIILOR LEGALE PRIVIND
APRAREA MPOTRIVA INCENDIILOR

HOTRREA GUVERNULUI ROMNIEI Nr. 537 din 6 iunie 2007, privind stabilirea i sancionarea contraveniilor la
normele de prevenire i stingere a incendiilor
LEGEA Nr. 307 din 12 iulie 2006, privind aprarea mpotriva incendiilor publicat n Monitorul Oficial nr. 633
din 21 iulie 2006
LEGEA Nr. 481 din 8 noiembrie 2004, privind protecia civil, publicat n Monitorul Oficial nr. 1094 din 24
noiembrie 2004
FORME I MODALITI PENTRU EVALUAREA I CONTROLUL CAPACITII DE APRARE MPOTRIVA
INCENDIILOR

Valorificarea concluziilor i constatrilor rezultate din controalele efectuate de persoanele n drept

Controalele de prevenire se valorific prin urmtoarele modaliti principale:

nlturarea sau reducerea pericolelor i consecinelor posibile ale manifestrii acestora;
analizarea cu conducerea unitii verificate, pe baza documentului de control, a activitii de aprare mpotriva
incendiilor i de protecie civil sau informarea acesteia, n scris, asupra unor situaii deosebite;
informarea cetenilor i salariailor asupra riscurilor evideniate, asupra msurilor de prevenire i despre modul de
aciune n caz de situaii de urgen;
constatarea contraveniilor prevzute de actele normative n vigoare i aplicarea sanciunilor contravenionale
persoanelor fizice i juridice vinovate de svrirea acestora;
propunerea, ctre persoanele n drept, n condiiile legii, a sistrii unor activiti, lucrri de construcii sau oprirea
funcionrii ori utilizrii acestora;
stabilirea de restricii sau interzicerea unor operaii sau lucrri;
sesizarea, dup caz, a procurorului i organelor de urmrire penal cu privire la faptele care constituie infraciuni n
domeniile aprrii mpotriva incendiilor i proteciei civile;
raportarea ierarhic operativ a situaiilor deosebite;
valorificarea concluziilor n aciuni de informare preventiv, precum i n propuneri de modificare a unor reglementri.
Documentele de control ncheiate de personalul subordonat se verific sptmnal de efii de serviciu din
inspeciile judeene i prin sondaj de ctre adjunctul inspectorului-ef al inspectoratului pentru situaii de urgen
judeean/al municipiului Bucureti.
Adjunctul inspectorului-ef al inspectoratului pentru situaii de urgen judeean/al municipiului Bucureti i efii
serviciilor din inspeciile judeene verific prin sondaj procesele-verbale de constatare i sancionare a contraveniilor,
urmrind respectarea regulilor privind completarea acestora i ncadrarea nclcrilor n funcie de neregulile
consemnate n documentul de finalizare a controlului.
Activitatea fiecrui inspector va fi controlat, inopinat, cel puin o dat pe trimestru de ctre adjunctul
inspectorului-ef al inspectoratului pentru situaii de urgen judeean/al municipiului Bucureti ori de efii serviciilor din
cadrul inspeciilor judeene.
Aprecierea inspectorului pe timpul controlului inopinat este utilizat la evaluarea anual a acestuia.
Problemele deosebite referitoare la activiti din obiectivele controlate, care nu pot fi soluionate la nivelul
inspeciilor judeene, fac obiectul unor rapoarte ctre Inspecia de Prevenire, a unor informri ctre conducerile
administraiei publice centrale i locale, instituii descentralizate i deconcentrate la nivel judeean ce pot concura la
rezolvarea situaiilor de risc, precum i a unor materiale documentare.
Documentele se nregistreaz i se pstreaz n condiiile prevzute de lege i constituie un mijloc de
completare a evidenelor proprii.
n baza concluziilor rezultate din rapoartele primite de la inspeciile judeene, Inspecia de Prevenire elaboreaz
informri ctre conducerile ministerelor, altor organe ale administraiei publice centrale sau instituii publice,
reorienteaz direciile prioritare de aciune la nivel naional
sau teritorial ori, la constatarea unor situaii deosebite, execut verificri de sprijin i ndrumare la inspeciile judeene.
Documentele se constituie ca eviden nominal la nivelul Direciei pompieri i Direciei protecie civil din
cadrul Inspeciei de Prevenire.
Controlul respectrii normelor, dispoziiilor i msurilor de prevenire i stingere a incendiilor se efectueaz de:
structurile cu atribuii de aprare mpotriva incendiilor constituite (desemnate) n cadrul agentului economic sau
instituiei pe baza unui grafic (anual, trimestrial, lunar, zilnic);
efii locurilor de munc respective, zilnic sau pe schimb, dup caz;
serviciile de pompieri;
patroni (manageri).
Controlul efectuat de structurile stabilite cu atribuii de aprare mpotriva incendiilor constituite (desemnate) n
cadrul agentului economic, se finalizeaz prin documente scrise, n care se consemneaz:
construciile i instalaiile care au fost cuprinse n control;
constatrile rezultate din teren i documente;
propunerile de msuri i aciuni de nlturare a deficienelor i de mbuntire a activitii.
Periodic se efectueaz un control de verificare privind respectarea obligaiilor contractuale din domeniul
prevenirii i stingerii incendiilor i a normelor specifice de prevenire i stingere a incendiilor la persoanele juridice care
desfoar activiti n construciile i instalaiile din patrimoniul agentului economic sau al instituiei. Concluziile
rezultate se analizeaz i se au n vedere la ncheierea unor contracte viitoare.
Regimul de control se aplic i de ctre locatorul depozitelor angro.
Controlul efectuat de efii locurilor de munc trebuie s aib n vedere:
existena, integritatea i funcionalitatea mijloacelor tehnice p.s.i. din dotare;
respectarea cantitilor i naturii materialelor combustibile folosite;
asigurarea interveniei n caz de incendiu;
nlturarea surselor posibile de iniiere a focului.
Neconformitile sau deficienele constatate se aduc la cunotin factorilor de decizie, conform sistemului de
raportare implementat n cadrul agentului economic sau instituiei.
Deciziile luate pe baza constatrilor din controale se aduc la cunotin prin documente scrise tuturor
persoanelor implicate.
12
 Pentru perioadele n care activitatea normal este ntrerupt (noaptea, n zilele nelucrtoare, srbtori legale
sau alte situaii) organizarea activitii de aprare mpotriva incendiilor se face n funcie de posibilitile concrete,
urmrindu-se asigurarea:
verificrii periodice a construciilor, instalaiilor sau a amenajrilor aflate n patrimoniu;
supravegherii centralelor automate de semnalizare a incendiilor;
posibilitilor de anunare a incendiului la forele specializate de intervenie;
realizrii primei intervenii i, dup caz, punerii n funciune a instalaiilor sau a sistemelor care nu intr automat n
funciune datorit unor defeciuni;
accesului forelor de intervenie n situaii de urgen.
Personalul autoritilor publice, care, potrivit competenelor legale, execut controale n domeniul aprrii
mpotriva incendiilor, este:
personalul unitilor de pompieri militari i protecie civil;
cadre tehnice din structura ministerelor i a celorlalte organe de specialitate ale administraiei publice centrale,
societilor i regiilor de profil;
inspectori din structura inspeciilor de specialitate ale statului (calitatea n construcii, protecia muncii, protecia
mediului);
inspectori din structura autoritilor administraiei publice locale.
Cadrele tehnice sau personalul tehnic desemnat al agenilor economici i instituiilor, cu atribuii de ndrumare,
control i constatare a nclcrii legii n domeniul prevenirii i stingerii
incendiilor, precum i cadrele tehnice din structura ministerelor i a celorlalte organe de specialitate i inspectori din
structura autoritilor administraiei publice locale trebuie s aib atestat competena n condiiile legii.
Controalele executate de personalul autorizat se finalizeaz prin unul dintre urmtoarele documente:
proces-verbal de control tehnic de specialitate;
not de constatare;
raport de constatare.
Valorificarea constatrilor din documentele de control se asigur n termen de 15 zile de la ncheierea
acestuia, prin stabilirea de msuri i aciuni, cu termene i responsabiliti, pentru nlturarea deficienelor consemnate
i ndeplinirea msurilor stabilite, asigurndu-se conformarea cu prevederile legilor care reglementeaz aprarea
mpotriva incendiilor.
Se recomand instituirea unui sistem de informare i monitorizare a ndeplinirii msurilor stabilite.
n cazul nendeplinirii msurii persoana responsabil va arta motivele i va face, n scris, propuneri noi
referitoare la msura respectiv.
Pentru verificarea ndeplinirii msurilor stabilite patronul, prin cadrul tehnic sau prin persoana cu atribuii de
prevenire i stingere a incendiilor ori prin colective de specialiti, va controla pe teren stadiul i calitatea execuiei.
La controlul urmtor al autoritii de specialitate patronul trebuie s fie n msur s prezinte detaliat, pe baz
de documente, stadiul ndeplinirii msurilor stabilite anterior.
Prin nelegere sau la solicitare planul de aciuni i msuri ntocmit i aprobat poate fi transmis spre informare
autoritii de specialitate care a executat controlul.
EXPLOATAREA INSTALATIILOR
INSTALAII ELECTRICE

Tablourile de distribuie electric se realizeaz n construcie deschis sau nchis (protejat).

Tablourile de distribuie se execut n construcie protejat, prin instalare, dup necesiti, n cutii, dulapuri. Se
recomand ca pe cutii, dulapuri i nie dup instalare s se inscripioneze tensiunea de funcionare.
Tablourile de distribuie n execuie deschis se instaleaz n ncperi din clasa BA5 (EE). Se admite instalarea lor i n
ncperi din clasa AD 1 (U0) din cldiri ncadrate n categoriile (BE 1a D) i BE 1b (E), dac sunt respectate
prevederile. referitoare la protecia mpotriva ocurilor electrice.
Se interzice amplasarea tablourilor de distribuie n poduri i n subsoluri de cabluri, cu excepia cazurilor prevzute n
normative.
Se recomand s nu se amplaseze tablouri de distribuie care conin aparate de msur, n ncperi cu temperaturi
sub 0C i peste +40C sau n alte condiii dect acelea permise de productorul aparatelor respective. n cazurile n
care nu pot fi respectate prevederile de mai sus, trebuie luate msuri pentru a se asigura funcionarea corect a
aparatelor de msur (de ex. realizarea unei nclziri locale, reducerea ncrcrii circuitelor electrice, folosirea de
aparate speciale corespunztoare condiiilor deosebite, etc.).
Tablourile de distribuie trebuie amplasate la distana de la cel puin 3 cm fa de elementele din materiale combustibile
din clasele CA 2a CA 2d (C1 C4) sau n condiiile prevzute la art. Fac excepie tablourile metalice n execuie IP
54 care pot fi montate direct pe elemente din materiale combustibile.
Trebuie evitat instalarea tablourilor de distribuie n ncperi din categoria BE 2 (C) i din categoria AE 5 (PC).
n cazurile n care se impune totui o astfel de amplasare, trebuie luate msuri pentru prevenirea i protecia mpotriva
propagrii incendiilor, utilizndu-se tablouri de distribuie din materiale incombustibile, din clasa CA1 (C0) cu grad de
protecie stabilit conform tabelului 5.2.1. i anexei Tablourile generale de distribuie ale consumatorilor industriali
trebuie amplasate ct mai aproape de racordul de branament, n spaiile de acces ale halelor industriale sau n
ncperi speciale.
Tablourile de distribuie se prevd cu ntruptoare generale. Fac excepie tablourile din locuine i tablourile pentru
instalaii electrice de importan redus la care necesitatea prevederii ntreruptoarelor generale se stabilete pe baza
unei analize tehnico-economice.

13
Tablourile cu puteri instalate mai mari de 20 kW inclusiv i tablourile antierelor, se prevd cu disjunctor general, dac
sunt racordate direct la reeaua de joas tensiune a furnizorului de energie electric sau dac sunt alimentate prin
posturi de transformare proprii.
Fac excepie tablourile generale ale unitilor de alimentaie public i tablourile generale ale consumatorilor de for in
cvartalurile de locuine, a cror putere instalat este de cel mult 5 kW (de ex. puncte termice, staii de pompare, etc.)
se admite montarea de sigurane fuzibile generale cu condiia ca toate receptoarele de for ale acestora s fie
prevzute cu protecie la scurtcircuit, la suprasarcin i la curent de defect.
n cazul utilizrii unui ntreruptor general automat al tabloului general de distribuie acesta nu trebuie prevzut cu
protecie la tensiune minim (s nu declaneze la funcionarea AAR-urilor din amonte).
La cldirile cu sli aglomerate, tabloul de distribuie al acestora trebuie prevzut cu posibilitatea de ntrerupere a
alimentrii cu energie electric a instalaiilor electrice aferente (cu excepia celor de siguran). ntreruptorul respectiv
trebuie amplasat ntr-un loc n care nu are acces publicul, marcat i uor accesibil pentru intervenii n caz de incendiu.
Pentru depozite de materiale combustibile i depozite apreciate de beneficiar i comunicate proiectantului ca avnd
importan deosebit sau care adpostesc valori importante, precum i n toate cazurile cu risc de incendiu, fr
personal permanent de exploatare, tabloul general de distribuie trebuie prevzut cu posibilitatea de ntrerupere i din
exteriorul cldirii respective. ntreruptorul se va instala ntr-un loc marcat, protejat i accesibil pentru intervenii n caz
de incendiu.
La confecionarea tablourilor de distribuie trebuie s se foloseasc materiale incombustibile, din clasa CA 1 (C0) sau
greu combustibile, din clasa CA 2a (C1) i nehigroscopice. Materialele electroizolante utilizate se aleg cu caracteristici
corespunztoare care s asigure stabilitatea n timp n condiii de lucru normale i de avarie n interiorul tablourilor de
distribuie. Pentru realizarea unor elemente de protecie mpotriva atingerilor directe se admite folosirea de materiale
greu combustibile din clasa CA 2a (C1) i CA 2b (C2) (de ex. textolit, pertinax, PVC etc.).
La tablourile de distribuie ale receptoarelor prevzute cu alimentare de baz i cu alimentare de rezerv din sursa de
alimentare de rezerv (conform PE 124) se prevd msuri constructive de separare ntre panourile celor dou
alimentri, astfel nct un incendiu de la unul dintre panouri s nu-l poat afecta pe cel de al doilea.
Trecerile barelor prin ecranul antifoc se execut prin izolatoare de trecere de interior, iar trecerile cablurilor se
protejeaz n canal la trecerea prin ecrane n condiiile prevzute n normativul PE
n tablourile capsulate, separaia ntre cutiile alimentrii de baz i n cele ale alimentrii de rezerv se consider
realizat prin pereii cutiilor respective iar golurile de trecere necesare se vor etana conform prevederilor de la aliniatul
anterior.
Se recomand s se evite gruparea n acelai tablou a aparatelor de curent alternativ mpreun cu aparatele de curent
continuu sau a aparatelor alimentare la tensiuni diferite ntre faz i pmnt. n cazurile n care nu se pot respecta
aceste condiii, aparatele pentru acelai tip de curent sau aceleai tensiuni trebuie instalate separat i marcate distinct.
Fac excepie aparatele care necesit pentru funcionarea lor, cureni de natur diferit sau tensiuni de valori diferite,
pentru care nu se impune respectarea condiiilor de mai sus.
Se interzice instalarea n tablourile de distribuie a aparatelor cu dielectrici combustibili (de ex. ulei). Se admite
montarea n tablouri a aparatelor cu dialectici a cror incombustibilitate este garantat de ctre productor.
Legturile electrice ntre elementele componente din tablourile de distribuie, pentru cureni mai mari de 100 A, se
execut n mod obinuit din bare.
Se interzice utilizarea n tablouri a elementelor de racord sau a conectorilor din materiale combustibile clasa CA2a
CA2d (C1 C4).
La tablourile capsulate pentru cureni pn la 200 A, se admite asamblarea fr cutii de bare.
ntre prile fixe sub tensiune ale diferitelor faze dintr-un tablou precum i ntre acestea i elemente i pri metalice
legate la pmnt, trebuie prevzut o distan de conturare de minimum 30 mm i o distan de izolare n aer de 15
mm.
Distana liber ntre bare n tablouri se stabilete conform STAS R 7944.
Distana de izolare n aer ntre prile sub tensiune neizolate ale tabloului trebuie s fie de cel puin:
50 mm, pn la elementele de construcie (ui pline, perei, etc.);
100 mm, pn la perei sau ui din plas;
200 mm, pn la bariere de protecie.
Pereii i ngrdirile de protecie i uile pline sau din plas se execut cu nlimea de minimum 1,7 m, iar barierele, cu
nlimea de minimum 1,2 m.
Distanele de izolare n aer, de conturnare i de protecie mpotriva ocurilor electrice n cazul tablourilor de distribuie
prefabricate, se stabilesc conform prevederilor din STAS R 9321.
Distana dintre elementele metalice de protecie sau susinere care sunt legate la pmnt sau la neutru ale unui tablou
de distribuie (carcase, panouri, etc.) din ncperi, puin periculoase la ocuri electrice (de ex. ncperi de producie i
laboratoare, cu pardoseli electroizolante uscate, din lemn, asfalt, etc.) i elemente metalice legate la pmnt, trebuie
s fie de minimum 0,8 m.
n ncperi industriale, aceast distan trebuie s fie de cel puin 1,25 m. n cazul n care se iau msuri prin care
elementele metalice n legtur cu pmntul devin inaccesibile pe ntreaga suprafa din zona de manipulare (de ex.
prin acoperirea cu mti, tuburi etc. din materiale electroizolante), nu se mai impune respectarea acestor distane.
Tablourile de distribuie se instaleaz astfel nct nlimea laturii de sus a tablourilor fa de pardoseala finit s nu
depeasc 2,3 m.
Fac excepie tablourile din locuinele pentru care se admite o nlime de cel mult 2,5 m.
La tablourile capsulate, nlimea laturii de jos a tabloului fa de pardoseala finit se stabilete avndu-se n vedere
posibilitatea de realizare a razei de curbur admis pentru cablul cu cel mai mare diametru care se racordeaz la
tablou.
La tablourile de distribuie amplasate n ncperi de clasa BA 5 (EE), nlimea de montaj nu se normeaz.
14
Coridorul de acces din faa sau din spatele unui tablou, se prevede cu o lime de cel puin 0,8 m msurat ntre
punctele cele mai proeminente ale tabloului i elementele neelectrice de pe traseul coridorului (perei, balustrade de
protecie etc.).
Coridorul de acces ntre dou tablouri de distribuie i coridorul dintre tablou i pri metalice proeminente care nu sunt
sub tensiune ale unui alt echipament sau receptor electric, trebuie s aib o lime de cel puin 1 m.
n ncperi de clasa BA 5 (EE) ntre elementele sub tensiune, neizolate i protejate mpotriva atingerilor directe ale
tablourilor aezate pe ambele pri ale unui coridor de acces i alte elemente i utilaje electrice, trebuie asigurat o
distan de cel puin 1,4 m.
n ncperi de clasa BA 5 (EE) ntre elementele sub tensiune neizolate din spatele unui tablou de distribuie i
elementele neelectrice de pe peretele opus, trebuie asigurat o distan de cel puin 1 m.
ntre pardoseala finit a coridorului din faa sau din spatele tabloului de distribuie, plafonul ncperii i elementele
metalice care nu fac parte din circuitele curenilor de lucru, se prevede o
distan liber pe vertical de cel puin 1,9 m. Aceste elemente se protejeaz mpotriva atingerilor directe dac se
gsesc la mai puin de 2,5 m de la pardoseal. Distana dintre aceste elemente i elementele care fac parte din
circuitele curenilor de lucru i care n exploatare se gsesc sub tensiune i nu sunt protejate mpotriva atingerilor,
trebuie s fie cel puin 2,5 m.
La coridoarele de acces ale tablourilor de distribuie, formate din mai multe panouri cu o lungime total mai mare de 10
m, se prevede accesul pe la ambele capete.
n cazul coridoarelor cu o lime mai mare de 3 m, prevederea a dou ci de acces nu este obligatorie.
Tablourile cu acces prin spate i care nu sunt instalate n ncperi de clasa BA 5 (EE), se prevd cu ngrdiri de
protecie pe partea lateral a tablourilor. ngrdirile de protecie se execut din panouri pline din materiale
incombustibile sau din rame cu plas cu ochiuri de cel mult 20 x 20 mm, amplasate astfel nct s nu fie posibil
atingerea prilor sub tensiune.
Aparatele de protecie, de comand, de separare, elementele de conectare etc., ct i circuitele de intrare i de ieire
din tablourile de distribuie, se eticheteaz clar i vizibil astfel nct s fie uor de identificat pentru manevre, reparaii i
verificri. Pe etichetele siguranelor fuzibile se menioneaz i curenii nominali ai acestora.
Manetele de pe tablouri, care trebuie manevrate n caz de incendiu, calamitate natural etc., se marcheaz distinct,
vizibil i clar astfel nct s poat fi identificate rapid la necesitate.
Tablourile de distribuie trebuie montate vertical i fixate sigur pentru a corespunde cerinelor Legii 10/1995 privind
rezistena i stabilitatea att static ct i dinamic (la vibraii).
Tablourile i stelajele lor trebuie protejate mpotriva coroziunii.
Receptoare electrice
Alegerea i alimentarea cu energie a receptoarelor electrice i aparatelor montate pe ele, se va face respectnd
normele de produs sau agrementele tehnice corespunztoare acestora.
Puterea nominal a receptoarelor electrice legate de un proces tehnologic trebuie aleas n funcie de necesitile
acestui proces, pe baza considerentelor tehnico-economice.
n cazul aparatelor medicale i care funcioneaz n vecintatea pacientului sau n contact cu pielea acestuia, protecia
mpotriva ocurilor electrice trebuie asigurat n conformitate cu prevederile din SR EN 60601-1-1, iar pentru aparate
electrocasnice respectnd-se din SR CEI 60536.
n cazul receptoarelor care n timpul funcionrii pot produce perturbaii n reeaua furnizorului de energie electric (de
ex. Regim deformant), trebuie luate msuri pentru limitarea acestor perturbaii, conform normativelor PE 142 i PE
143.
Este admis racordarea prin prize la circuitul de alimentare a receptoarelor electrice cu putere nominal pn la 2 kW.
Receptoarele cu puteri peste 2 kW, se pot racorda prin prize sau prin racorduri fixe, iar pentru conectarea i
deconectarea acestora, receptoarele se prevd cu dispozitive de acionare (de ex. contactoare) pe circuitul fix de
alimentare, dac receptorul nu est echipat cu ntreruptor de ctre productor.
Alimentarea receptoarelor electrice din clasele 0, I, II i III de protecie mpotriva ocurilor electrice (definite conform
SR CEI 60536) se face din circuite fr conductor de protecie, iar a receptoarelor din clasa I de protecie, prin circuite
cu conductor de protecie.
Receptoarele electrice monofazate, mobile i portabile, a cror carcas se leag la un conductor de protecie, trebuie
alimentate prin cordoane cu tei conductoare din care unul pentru protecie. EXPLOATAREA INSTALATIILOR
DE ALIMENTARE CU GAZE NATURALE

Utilizarea gazelor naturale n cldiri

Utilizarea gazelor naturale este admis numai n ncperi n care nu exist pericol de:
incendiu, prin aprinderea materialelor i elementelor combustibile;
explozie a materialelor i substanelor combustibile / inflamabile aflate n interior;
intoxicare sau asfixiere a utilizatorilor cu gaze combustibile sau gaze de ardere.

Condiii tehnice pentru funcionarea n siguran a instalaiilor interioare de utilizare a gazelor naturale
combustibile:
volumul interior minim al ncperilor:
18,0 m3 pentru orice tip de ncpere, cu excepia buctriilor i bilor;
7,5 m3 pentru bi i buctrii.
asigurarea aerului necesar arderii;
ventilare natural sau mecanic;
evacuarea total a gazelor de ardere n atmosfer;

15
suprafee vitrate: ferestre, luminatoare cu geamuri, ui cu geamuri sau goluri, sau suprafee asimilate acestora: panouri
care conform specificaiei tehnice date de productori cedeaz la presiuni de cel puin 1180 Pa (0, 0118 bar).
Toate ncperile n care se monteaz aparate consumatoare de combustibili gazoi se prevd, spre exterior
sau spre balcoane /terase vitrate, cu suprafee vitrate, definite, cu suprafaa minim total de:
0,03 m2 pentru fiecare m3 de volum net de ncpere, n cazul construciilor din beton armat;
0,05 m2 pentru fiecare m3 de volum net de ncpere, n cazul construciilor din zidrie.
Pentru cazul n care geamurile au o grosime mai mare de 4 mm sau sunt de construcie special (securizat, tip
Thermopan etc.) este obligatorie montarea detectoarelor automate de gaze cu limita de sensibilitate de cel puin 2%
metan (CH4 ) n aer, care acioneaz asupra robinetului de nchidere (electroventil) a conductei de alimentare cu gaze
naturale a aparatelor consumatoare de combustibili gazoi.
n cazul utilizrii detectoarelor, suprafaa vitrat poate fi redus la 0,02 m2 pe m3 de volum net de ncpere.
Volumul net reprezint volumul total al ncperii, din care se scade volumul elementelor de instalaii sau de
construcii existente n ncpere, n care nu se pot acumula gaze.
n bi nu sunt admise:
a) aparate consumatoare de combustibili gazoi pentru prepararea instantanee a apei calde de consum;
b) aparate consumatoare de combustibili gazoi pentru nclzire central sau local, prevzute cu arztor
atmosferic i rupere de tiraj, chiar dac au termostat de co.
Fac excepie aparatele consumatoare de combustibili gazoi la care prin tubulatur etan se asigura accesul
din exterior al aerului necesar arderii i evacuarea n exterior sub presiune a gazelor de ardere (cu camer de ardere
etan i tiraj forat).
Debitul total al aparatelor cu flacr liber care se pot instala ntr-o ncpere trebuie s satisfac condiia: 15
m3 volum interior de ncpere pentru fiecare metru cub debit instalat de gaze naturale.
Asigurarea aerului necesar arderii i evacuarea gazelor arse
Pentru toate aparatele consumatoare de combustibili gazoi racordate la co sau cu flacr liber se asigur
aerul necesar arderii i evacuarea n exterior a gazelor de ardere, complet i fr riscuri, astfel nct n atmosfera
ncperii s nu se depeasc concentraia de noxe admis de normele de protecia muncii i normele de protecie a
mediului.
Aerul necesar arderii se asigur n funcie de raportul ntre volumul interior al ncperii Vi , n m3 i debitul
nominal al aparatului consumator de combustibili gazoi Qn, n m3/h, astfel:
pentru cazul Vi/Qn 30, se consider c prin neetaneitile existente se asigur aerul necesar pentru ardere;
pentru cazul Vi/Qn < 30, se prevd prize de acces aer direct din exteriorul construciei.
Se excepteaz de la prevederile primului aliniat buctriile din locuinele cu nclzire central, n care nu exist
alte aparate consumatoare de combustibili gazoi, la care se admite accesul aerului dintr-o ncpere vecin prin
realizarea unui gol spre aceast ncpere, cu condiia satisfacerii raportului Vi/Qn30, n care Vi este volumul
buctriei plus volumul ncperii respective; dac i n ncperea vecin, spre care este prevzut golul, sunt instalate
aparate consumatoare de combustibili gazoi, raportul dintre suma volumelor celor dou ncperi [Vi=Vi1+Vi2] i
suma debitelor aparatelor consumatoare de combustibili gazoi din aceste ncperi [Qn=Qn1+Qn2] trebuie s fie
Vi/Qn30.
n cazul n care aerul necesar arderii nu poate fi asigurat prin neetaneiti (cazul tmplriilor prevzute cu
garnituri de cauciuc etc.), indiferent de volumul ncperilor, se realizeaz prize de aer direct din exteriorul construciei.
Suprafaa golului pentru accesul aerului de ardere ntr-o ncpere n care se utilizeaz gazele naturale se
determin cu relaia:
S = 0,0025 Qi, n m2,
unde Qi reprezint debitul instalat n ncperea respectiv, n m3/h,
iar coeficientul 0,0025 este dat n m2/(m3/h).
Golul pentru accesul aerului de ardere se prevede la partea inferioar a ncperii i fr dispozitive de
nchidere sau reglaj; este interzis obturarea golului de acces al aerului de ardere.
La cazanele de nclzire i /sau preparare ap cald, accesul aerului se face conform reglementrilor
specifice.
n cazul n care accesul aerului de ardere se asigur prin canale, seciunile canalelor de aer se calculeaz
lund n considerare rezistenele aeraulice ale acestora.
La ncperile, independent de volumul lor, n care se instaleaz aparate cu flacr liber, se prevd canale sau
grile de ventilare pentru evacuarea gazelor de ardere, dimensionate i executate n conformitate cu standardele i
prescripiile tehnice n vigoare.
Pentru buctriile din construciile existente, construite fr canale de ventilare sau a cror canale de ventilaie
au fost desfiinate, n care sunt instalate aparate cu flacr liber, se admite practicarea n peretele exterior sau n
tocul ferestrei, la partea superioar a ncperii, a unui gol (gril de ventilare), pentru evacuarea gazelor de ardere.
Canalele sau grilele de ventilare pentru evacuarea gazelor de ardere:
se racordeaz la partea superioar a ncperilor, ct mai aproape de plafon;
nu se prevd cu dispozitive de nchidere sau reglaj.
Evacuarea gazelor de ardere din buctrii i oficii se face prin tiraj natural organizat sau mecanic, utilizndu-
se:
canale individuale;
canale colectoare;
hote cu evacuarea gazelor de ardere n exterior.
Evacuarea gazelor de ardere din hale de producie se face, n funcie de debitul rezultat i de condiiile locale,
prin ventilare natural organizat sau ventilare mecanic.

16
 Alegerea tipului de ventilare i dimensionarea instalaiei se fac n funcie de cantitatea de gaze de ardere,
astfel nct s nu se depeasc concentraiile admise prin normele de protecie a muncii i normele de protecie a
mediului.
Pentru evacuarea eventualelor infiltraii de gaze naturale, n toate cazurile, se asigur ventilarea natural a
subsolului cldirilor prin orificii de ventilare efectuate pe conturul exterior al acestora, ntre ncperile din subsol,
precum i prin legarea subsolului cldirilor la canale de ventilare natural, special destinate acestui scop, n afara
ventilaiilor naturale prevzute pentru anexele apartamentelor sau cldirilor.
Pentru evacuarea infiltraiilor i scprilor de gaze care se pot acumula n casa scrilor cldirilor etajate, fr
suprafee vitrate, se prevede la partea superioar a acestora, n acoperiul cldirii, un orificiu cu diametrul de 150 -200
mm, prevzut cu un tub racordat la un deflector.
Este interzis racordarea la SD a cldirilor care nu au asigurate msurile de ventilare.
n ncperile n care exist risc de intoxicri, incendii sau explozii cauzate de scprile accidentale de gaze
naturale acumulate, se prevd detectoare automate de gaze dotate cu sisteme de semnalizare optic sau alarmare
acustic la atingerea concentraiilor periculoase i cu comanda nchiderii automate a admisiei gazelor naturale n
instalaii.
Racordarea aparatelor consumatoare de combustibili gazoi la acelai canal de fum se face n urmtoarele
condiii:
la nlimi diferite;
seciunea canalului de fum s poat prelua debitele de gaze arse nsumate ale tuturor aparatelor racordate la acesta.
Seciunile courilor de fum pentru evacuarea gazelor de ardere de la aparate consumatoare de combustibili
gazoi, cu un debit maxim de 7 m3/h, pot fi stabilite
Evacuarea gazelor de ardere de la cazane de nclzire i /sau preparare ap cald se face conform
prevederilor din reglementrile specifice.
Racordarea aparatelor consumatoare de combustibili gazoi la couri de fum prin burlane din tabl metalic,
rigide sau flexibile, se admite n urmtoarele condiii:
seciunea burlanului este cel puin egal cu seciunea racordului de ieire din aparatul consumator de combustibili
gazoi;
poriunea vertical a burlanului, la ieirea din aparatul consumator de combustibili gazoi, este de cel puin 0,4 m;
distana de la coul de fum pn la aparatul consumator de combustibili gazoi este mai mic de 3 m;
dac distana de la coul de fum pn la aparatul consumator de combustibili gazoi depete 1 m, panta ctre coul
de fum este de minim 8 %;
mbinarea i racordarea la coul de fum se execut cu asigurarea etaneitii.
Este interzis:
trecerea burlanelor dintr-o ncpere n alta, cu excepia burlanelor etane, mbinate prin sudur;
montarea dispozitivelor de nchidere sau obturare a seciunii de ieire a gazelor de ardere de la aparatele de consum
individual (sobe, maini de gtit, cazane de nclzire i /sau preparare ap cald, radiatoare etc.);
evacuarea gazelor de ardere n podurile caselor;
evacuarea gazelor de ardere direct prin pereii exteriori ai cldirilor, cu excepia aparatelor consumatoare de
combustibili gazoi prevzute din fabricaie cu astfel de evacuare;
racordarea aparatelor consumatoare de combustibili gazoi la canalele de fum aferente focarelor alimentate cu alt tip
de combustibil (lemn, pcur, crbune etc.), cu excepia aparatelor consumatoare de combustibili gazoi care au fost
construite pentru alimentare mixt (gaze naturale combustibil lichid / solid).
Burlanele de evacuare a gazelor arse se monteaz asigurndu-se rezistena mecanic a ntregii
tubulaturi i etanarea ntre tronsoanele care alctuiesc burlanul.
Tronsoanele se introduc unul n altul n sensul curgerii gazelor.
Pentru etanarea tronsoanelor se folosesc numai materiale special destinate acestei operaii.
Racordarea burlanului la canalul de fum se realizeaz cu asigurarea etaneitii.
n spaii cu pericol de explozie sau incendiu, nu se folosesc burlane din tabl.
Courile de fum executate din zidrie de crmid se cptuesc la interior cu tuburi din
aluminiu sau oel inoxidabil.
EXPLOATAREA INSTALATIILOR DE NCLZIRE

Prin exploatarea instalaiilor de nclzire central trebuie s se asigure cel puin nivelurile minime de
performan referitoare la cerinele din Legea nr.10/1995 privind calitatea n construcii:
rezisten i stabilitate;
siguran n exploatare;
siguran la foc;
igien, sntatea oamenilor, refacerea i protecia mediului;
izolarea termic, hidrofug i economia de energie;
protecie mpotriva zgomotului.
Instalaiile aflate n exploatare trebuie s aib avizele de funcionare conform reglementrilor n vigoare.
Exploatarea instalaiilor de nclzire central se face pe baza documentelor tehnice de exploatare (instruciuni
de exploatare, scheme funcionale, norme prevenire si stingere a incendiilor, norme de securitatea muncii, grafice de
ntreinere i reparaii, diagrame de reglare etc.).
Asigurarea nivelurilor minime de performan este obligatorie pe toat durata de exploatare a instalaiilor de
nclzire central.

17
 Exploatarea instalaiilor de nclzire central se realizeaz numai de ctre societi (ageni economici) care au
primit certificarea profesional de ctre organisme abilitate de MLPAT i agreerea tehnic din partea beneficiarului sau
distribuitorului de energie termic. Autorizarea instalatorilor i competenele lor privind exploatarea instalaiilor de
nclzire central sunt conform normativului I 13.
Exploatarea instalaiilor se face de ctre personal calificat i specializat corespunztor tipurilor de instalaii.
Beneficiarul poate asigura exploatarea instalaiilor cu personal propriu sau cu personal din cadrul unor firme
specializate.
Indiferent de varianta adoptat, personalul de exploatare trebuie instruit i pregtit corespunztor.
Personalul de exploatare i ntreinere a instalaiilor de nclzire trebuie s corespund cerinelor funciei
respective (stare fizic i de sntate) a normelor de tehnica securitii muncii ct i a nivelului de pregtire n raport
cu complexitatea i mrimea instalaiilor.
Acesta va fi supus examenelor medicale periodice.
Pentru instalaiile care cuprind utilaje specifice (cazane, arztoare etc.) pregtirea personalului se face cu
participarea firmelor furnizoare de echipamente. Instruirea personalului privind exploatarea i ntreinerea
echipamentului se face cu participarea firmelor furnizoare care vor certifica nsuirea cunotinelor de ctre personalul
instruit.
ntreg personalul de exploatare (inclusiv cel de decizie i execuie) va fi verificat periodic privind cunotinele
necesare exploatrii cuprinznd:
alctuirea instalaiilor;
instruciunile de exploatare i ntreinere ale instalaiilor;
normele de prevenirea i stingerea incendiilor;
normele de protecia muncii;
drepturile i obligaiile personalului la locul de munc.
Exploatarea instalaiilor se realizeaz pe baza unor contracte ncheiate ntre proprietarii instalaiilor i firme sau
persoane care realizeaz exploatarea.
n contract se stipuleaz att activitatea prestat ct i drepturile i obligaiile prilor, sanciuni, penaliti,
despgubiri.
Instructajul tehnic al personalului de exploatare i ntreinere se face prin:
cursuri de pregtire corespunztor specializrii;
instructaj practic la instalaiile exploatate;
executarea unor exerciii specifice privind ntreinerea, repararea instalaiilor i nlturarea unor incidente, defeciuni,
avarii etc.;
cunoaterea sculelor i dispozitivelor de intervenii i reparaii;
familiarizarea cu aparatura de siguran, msur i control a instalaiilor.
Condiii generale de livrare i utilizare a energiei termice
Livrarea i utilizarea energiei termice de ctre furnizori de cldur se face conform Regulamentului pentru
furnizarea i utilizarea energiei termice (H.G. 425/94) a normativelor i a legislaiei n vigoare
Condiiile de livrare i utilizare a energiei termice se face pe baza unui contract ntre furnizorul i utilizatorul
energiei termice.
Contractul trebuie s corespund legislaiei n vigoare i trebuie s cuprind prevederi minime specifice:
obiectul contractului;
definirea agentului termic livrat i puterea termic contractat;
calitatea agentului termic livrat i returnat la surs;
regimul de presiune i temperatur a agentului termic livrat i returnat;
prevederi precise privind durata reviziilor i reparaiilor - precum i penalitile prevzute n cazul depirii duratei de
ntrerupere a alimentrii de cldur a consumatorilor;
prevederea despgubirilor i a penalitilor n cazul ntreruperii furnizrii cldurii, indiferent de cauzele ntreruperii;
drepturile, obligaiile consumatorilor i penalitile corespunztoare;
drepturile i obligaiile furnizorilor de energie termic;
modul de contorizare al energiei termice;
tariful pentru energia termic livrat.
Delimitarea instalaiilor termice i racordarea consumatorilor la reea
Delimitarea instalaiilor ntre furnizorul i consumatorul de energie termic sau ntre distribuitorul i consumatorul de
energie termic i racordarea consumatorilor la reeaua termic se face n conformitate cu Contractul cadru de
furnizarea i utilizarea energiei termice conform deciziei ANRE nr.70/9.11.1999.
Delimitarea dintre instalaiile interioare i reelele termice se face n cminul de racord sau la vanele de
sectorizare general.
n cazul consumatorilor diferii care sunt alimentai de la o surs termic comun delimitarea acestora se face
prin vanele de sectorizare ale ramurilor principale care alimenteaz cu energie termic fiecare consumator.
Modalitile de utilizare a racordului la sursa sau reeaua termic, responsabilitile i realizarea lucrrilor de
ntreinere a acestora se precizeaz n contract.
Verificri, ncercri, probe i recepia n vederea punerii n funciune a instalaiilor de nclzire
Verificri, ncercri, probe:
Verificrile, ncercrile i probele prealabile punerii n funciune se fac att la instalaiile de nclzire noi sau
modernizate, ct i la instalaiile la care s-au efectuat reparaii capitale.
Acestea se pot efectua la ntreaga instalaie sau pentru pri din instalaie.
Verificrile, ncercrile i probele se execut conform Normativului pentru proiectarea i executarea instalaiilor
de nclzire central I 13 i a altor reglementri specifice.
18
 naintea efecturii probelor se verific:
concordana instalaiilor cu proiectul de execuie;
caracteristicile echipamentelor i concordana acestora cu proiectul;
dimensiunile materialelor, conductelor, fitingurilor, armturilor etc.;
poziiile i amplasamentul aparatelor i echipamentelor;
poziiile i caracteristicile elementelor de automatizare (msur, comand i execuie);
suporii, pantele i poziiile conductelor, corespunztor schemelor i planurilor de instalaii;
protecia anticoroziv i termoizolaiile instalaiilor;
conformarea i msurile antiseismice ale conductelor, accesoriilor, aparatelor i echipamentelor;
calitatea sudurilor.
Verificrile caracteristicilor elementelor componente se fac pe baza certificatelor de calitate, i dup caz, a
agrementarelor tehnice, puse la dispoziie de furnizori.
Probele la care se supun instalaiile sunt:
proba la rece;
proba la cald;
proba de eficacitate;
proba de funcionare a echipamentelor.
Prevederi generale privind exploatarea instalaiilor
Reglarea instalaiilor
Reglarea instalaiilor de nclzire se realizeaz conform prevederilor proiectului, n scopul asigurrii n cldiri a
temperaturilor interioare corespunztor cerinelor consumatorilor i a normelor n vigoare (Normativul I 13, SR 1907
etc.).
Distribuirea corect i continu a debitului de cldur necesar nclzirii se face corespunztor condiiilor
climatice (temperatura exterioar i viteza vntului) i temperaturilor interioare necesare n ncperile construciilor,
innd seama de regimul de utilizare (zi, noapte etc.), prin reglarea regimului hidraulic i de temperatur al agentului
termic.
Reglarea furnizrii cldurii face prin:
reglaj calitativ (variaia temperaturii agentului termic);
reglaj cantitativ (variaia debitului agentului termic);
reglaj mixt (cantitativ i calitativ).
Utilizarea metodelor de reglare se face n funcie de sistemul de alimentare cu cldur, agentul termic utilizat,
tipul instalaiilor interioare, categoria construciei nclzite etc.
Reglarea poate fi efectuat pe ncperi, pe grupuri de ncperi, pe cldiri sau grupuri de cldiri.
Reglarea se realizeaz prin urmtoarele operaii:
stabilirea parametrilor agenilor termici;
msurarea parametrilor (debit, temperatur);
compararea parametrilor msurai cu cei prevzui n proiect;
comandarea i acionarea organelor de reglare.
n acest scop, instalaiile de nclzire vor fi dotate cu aparatele de msur, control i automatizare conform
reglementrilor specifice n vigoare i a prevederilor firmelor productoare de aparate termice.
Reglarea la punerea n funciune
Reglarea la punerea n funciune se face n scopul realizrii parametrilor proiectai ai instalaiilor.
Dup umplerea instalaiei se procedeaz la reglarea temperaturii i/sau debitului de agent termic, n raport cu
sarcina termic. Dup o zi de funcionare se verific dac temperaturile agentului termic sunt conform graficului de
reglare, iar debitul are valoarea prevzut n proiect i apoi, dac este necesar, se face reglarea.
n cazul sistemelor de nclzire automatizate se verific funcionarea corect a automatizrii n diverse
regimuri, alegndu-se curba de reglaj corespunztoare instalaiei deservite; se efectueaz setri ale termostatelor.
La punerea n funciune se procedeaz la reglarea sistemelor de siguran astfel nct instalaia s funcioneze
n condiii de deplin siguran. Se utilizeaz numai supape de siguran verificate i sigilate, de ctre organisme
abilitate n acest scop.
Reglarea pe diverse ramuri, coloane i aparate de nclzire se face cu organe de reglare specifice (manual sau
automat), efectul constatndu-se prin citirea manometrelor sau termometrelor prevzute n acest scop. Temperatura
de ducere a apei de la consumator la surs nu trebuie s fie mai mare dect cea prevzut n graficul de reglare.
Reglarea n timpul funcionrii instalaiei
Reglarea n timpul funcionrii se face n scopul acordrii permanente a parametrilor agenilor termici cu
cerinele consumatorilor, corespunztor condiiilor climatice.
Reglarea parametrilor agenilor termici se face de regul central, la sursa de producere a cldurii (central
termic sau punct termic), completat cu reglajul local, la consumatorii de cldur.
Alegerea modalitii i a sistemului de reglare se face innd seama de regimul de funcionare a instalaiei i a
schemei tehnologice adoptate indicate prin proiect. Construciile sau ncperile cu regimuri de funcionare diferite vor
avea sistemele de distribuie a energiei astfel realizate nct s fie grupate dup regimuri asemntoare.
EXPLOATAREA INSTALATIILOR DE VENTILARE I CLIMATIZARE

ncperile i spaiile n care se degaj substana combustibile vor avea asigurate instalaii pentru evacuarea
gazelor vaporilor, prafului i a pulberilor pe msura degajrii acestora, astfel, nct s se evite posibilitatea acumulrii
lor n cantiti periculoase.

19
 La realizarea sistemelor i instalaiilor de ventilare sau condiionare, se va urmri reducerea posibilitilor de
formare a amestecurilor explozive i de propagare a incendiului prin canalele de ventilare, precum i utilizarea unor
materiale, elemente i echipamente corespunztoare riscului de incendiu, conform reglementrilor de specialitate.
Sistemele i instalaiile de ventilare (condiionare) a spaiilor i ncperilor din categoria A, B(BE 3a,b) i C (BE
2) de pericol de incendiu. Separarea instalaiilor i a sistemelor de ventilare este obligatorie i n situaiile precizate de
prezentul normativ i reglementrile tehnice.
Evacuarea prin acelai sistem sau instalaie de ventilare (condiionare) a substanelor care, n amestec mecanic
sau combinaie chimic pot provoca aprindere sau explozie, este interzis.
Sistemele i instalaiile de ventilare (condiionare) a ncperilor n care se depoziteaz, prelucreaz sau
manipuleaz substane combustibile, a slilor aglomerate i a ncperilor cu echipamente i, dup caz, aparatur de
mare valoare sau importan deosebit, precum i a celor cu riscuri mari de incendiu, vor fi independente de celelalte
sisteme sau instalaii de ventilare (condiionare) ale construciei.
n interiorul canalelor de ventilare (condiionare) nu se admite montarea conductelor de lichide sau gaze
combustibile, precum i a circuitelorelectrice.
Traversarea elementelor de compartimentare antifoc sau rezistente la foc de ctre canale de ventilare nu se
recomand. n cazurile n care aceste traversri sunt absolut necesare, se vor lua msuri pentru evitarea propagrii
incendiilor n compartimentele nvecinate.
Dup finalizarea lucrrilor de montaj, nainte de predarea ctre beneficiar, instalaiile de ventilare sau
climatizare vor fi supuse unui ansamblu de operaii tehnice avnd drept scop verificarea instalaiei executate n ceea
privete corespondena cu prevederile proiectului, performanele i efectele scontate, precum i crearea tuturor
condiiilor necesare unei funcionri corecte.
Punerea n funciune i darea n exploatare presupune operai specificate a fi efectuate n ordinea de mai jos:
lucrri pregtitoare;
verificarea instalai ei;
punerea n funciune a instalaiei;
reglarea instalaiei;
probarea elementelor din instalaie;
verificarea eficacitii globale.
Lucrri pregtitoare
Cunoaterea i nsuirea proiectului;
Cunoaterea modificrilor date de proiectant, execuiei proiectului;
Examinarea atent a istalaiei realizate;
Stabilirea operaiilor de verificare;
Procurarea aparatelor de msur necesare operaii verificare (anemometre, termoanemometre, micro-manometre,
Pilot- Prandtl, termometre, psihrometre, tahometre etc.);
Pregtirea fielor de constatare.
Veriticarea instalaiei
Instalaia de ventilare sau climatizare va fi verificat privind:
corespondena cu prevederile proiectului, cu reglementrile tehnice n vigoare, precum i prevederile din prezentul
normativ;
corespondena dintre caracteristicile echipamentelor prevzute n proiect i a celor instalate;
corespondena dintre geometria intalaiei proiectate i a celei realizate;
calitatea execuiei;
funcionarea elementelor componente;
alimentarea cu energie electric, abur, ap rece, ap cald, agent frigorific etc.;
condiiile necesare pentru pornirea instalaiei;
condiiile necesare n vederea asigurrii unei durate de serviciu ct
mai ndelungate, n special la instalaiile sau elementele supuse la ocuri, deformri, coroziuni, eroziuni etc.;
condiiile necesare n vederea asigurrii msurilor de tehnica securitii, indicate n proiect;
condiiile necesare pentru prevenirea i stingerea incendiilor;
nivelul de zgomot din ncperile ventilate sau climatizate.
Verificarea instalaiei n detaliu va cuprinde:
prizele de aer proaspt: poziia prizei, dimensiunile, fixarea, existena unor dispozitive de protecie contra vntului i a
ptrunderii vieuitoarelor;
conductele de aer: materialul, izolaia termic (dac a fost prevzut n proiect), construcia pieselor speciale (coturi,
ramificaii, confuzoare, difuzoare etc.). Se va urmri dac au aprut rezistene aeraulice suplimentare fa de cele
prevzute n proiect;
capacele de vizitare i curare: poziia, dimensiunile;
ventilatoare: amplasarea, fixarea, racordarea la tubulatur, poziia de
montaj, tipul constructiv, debitul, presiunea, turaia, sensul, felul acionrii;
motoarele electrice ale ventilatoarelor: poziia, tipul, torsiunea, racordarea la reea, fixarea, turaia i punerea la
pmnt;
bateriile de nclzire i rcire: poziia, racordarea la tubulatura de aer, dimensiunile de gabarit, tipul constructiv, fixarea,
caracteristicile funcionale;
atenuatoarele de zgomot: locul de montare n instalaie, tipul, fixarea;
dispozitivele de reglare: poziia n instalaie, tipul, accesul la comenzi;

20
gurile de introducere: poziia n instalaie i ncperea ventilat, numrul, dimensiunile, modul de montare, accesul
aerului din conduct n gura de ventilare, tipul constructiv, existena dispozitivelor de reglare a debitului de aer i pentru
orientarea jetului ( dac au fost prevzute n proiect);
gurile de evacuare: poziia n instalaie i ncperea ventilat, numrul, dimensiunile, modul de montare, tipul
constructiv, existena dispozitivelor de reglare a debitului de aer (dac au fost prevzute n proiect);
dispozitivele de aspiraie ale instalaiilor de ventilare local: poziia n instalaie i fa de surse de generare a noxelor,
forma, dimensiunile, existena dispozitivelor de reglare (dac au fost prevzute n proiect);
filtrele i separatoarele de praf: poziia de montare n instalai, modul de racordare la tubulatur, tipul, caracteristicile
funcionale, sistemul evacuare a prafului colectat, fixarea;
gurile de evacuare a aerului viciat: poziia de montare, fixare, protecia contra vntului i a ptrunderii vieuitoarelor,
tipul, dimensiunile;
sistemele de automatizare: schema, poziia i tipul, traductoarelor a organelor de execuie, modul de acionare asupra
elementelor instalaiei.
Se va asigura starea de curenie n interior i exterior, a tutu elementelor (conducte de aer, ventilatoare, guri
de ventilare, aparate di c1imatizare, centrale de ventilare sau climatizare etc.).
La verificarea calitii execuiei se va observa dac:
dimensiunile canalelor se ncadreaz n toleranele prescrise;
nu exist deformri vizibile la pereii canalelor de aer, suprafee concave sau convexe, faluri neetanate, neuniform
presate sau cu ondulri;
uruburile sunt strnse suficient;
garniturile de etanare se ncadreaz n seciunile interioare canalelor de aer.
Punerea n funciune a instalaiei comport urmtoarele operaii:
pornirea n sarcin redus;
pornirea n sarcin normal;
funcionarea de prob.
Pornirea instalai ei n sarcin redus se va realiza prin, nchiderea parial a ibrului sau a unui alt organ de
reglare, montat la ventilator.
Se va constata dac n tubulatura de aer nu se produc suprapresiuni sau depresiuni excesive.
Se va constata dac rotorul ventilatorului se nvrtete n corect.
Prin deschiderea treptat a organului de reglaj se va trece la sarcina nominal, constatndu-se:
lipsa de vibraii sau zgomote anormale la ventilator, motor i sistemul de transmisie;
curentul la pornirea motorului pentru reglarea releelor de protecie;
lipsa unor scntei la motor sau la aparatajul de pornire-protecie; lipsa unei nclziri anormale a motorului electric;
lipsa de scurgeri de lubrifiant din elementele sistemului de ungere; lipsa de nclzire a lagrelor i palierelor;
la motoare cu viteza variabil se verific turaia la viteze reduse.
Se vor evita porniri repetate la intervale scurte ale motorului electric pentru a evita supranclzirea acestuia.
Funcionarea de prob se va stabili de la caz la caz, de la cteva ore, la cteva zile.
Reglarea instalaiei
Toate instalaiile de ventilare sau c1imatizare se vor regla nainte de predarea ctre beneficiar, astfel nct:
dispozitivele de reglare montate n ramificaii i n gurile de ventilare s asigure debitele de aer indicate n proiect, la
toate gurile de introducere i evacuare;
dispozitivele de reglare central montate la ventilator s asigure debitul total al instalai ei, indicat n proiect;
organele de reglare s asigure alimentarea echipamentului de ventilare sau c1imatizare cu energie electric, abur, ap
rece, ap cald, agent frigorific etc., la parametrii prevzui n proiect (temperatur, presiune etc.).
Probarea instalaiei
nainte de predarea ctre beneficiar a instalaiilor de ventilare, se vor verifica, prin msurri, caracteristicile
tuturor aparatelor montate n instalaie n poziia normal de lucru, i anume: ventilatoare, baterii de nclzire sau
rcire, filtre de aer proaspt, separatoare de praf etc. Deasemenea, se vor verifica, prin sondaj, caracteristicile guri
lor de introducere, a gurilor i dispozitivelor de aspiraie, la un numr care se va stabili de la caz la caz n funcie de
specificul instalaiei.
La ventilatoarele centrifugale, precum i la cele axiale montate in canal, se va msura debitul de aer furnizat,
n situaia racordrii lor normale la instalaie i cu toate dispozitivele de reglare din instalaie fixate in poziia normal de
funcionare.
Verificarea eficacitii globale a instalaiei
Eficacitatea global a instalaiei de ventilare sau c1imatizare se verific spre a constata dac instalai a
realizeaz gradul de igien sau confort prevzut n proiect.
Verificarea se efectueaz cu ntreaga instalaie n funciune i dup ce cldirea a fost complet terminat.
Pentru ca verificarea s fie concludent n funcie de felul instalaiei, perioada de verificare va fi:
perioada rece a anului cu temperaturi exterioare sub 00C, n cazul instalaii lor de ventilare i nclzire cu aer cald;
perioada cald a anului cu temperaturi exterioare de peste 200e pentru instalaiile de c1imatizare.
nainte de efectuarea msurtorilor pentru verificarea eficacitii globale, se va verifica dac condiiile de
viciere a ncperilor ventilate, legate de procesele tehnologice sau de gradul de ocupare (utilaje tehnologice, numrul
de persoane, cldirea etc.) corespund condiiilor admise la proiectarea instalaii lor, ca baz de calcul.
Determinrile se vor efectua n condiiile unei desfurri normale a activitii (grad de ocupare a ncperilor cu
persoane, grad de desfurare a procesului de producie etc.), n zonele de activitate uman.
Eficacitatea igienico-sanitar a instalaiei se va stabili prin compararea determinrilor efectuate cu instalai a n
funciune i instalaia oprit.

21
 n cazul n care instalai a de ventilare sau climatizare are mai multe regimuri de funcionare, dup anotimp sau
dup diferitele faze ale procesului tehnologic:
se va verifica eficacitatea igienico-sanitar n regimul de funcionare corespunztor anotimpului n care are loc
recepia;
se va verifica eficacitatea igienico-sanitar n regimurile corespunztoare fazelor procesului tehnologic care pot fi
produse n timpul recepiei;
se va aprecia, prin calcule i msurri pariale, eficacitatea igienico sanitar a instalaiei n alte anotimpuri i faze
tehnologice, altele dect cele n care s-a desfurat recepia;
dac calculele i msurrile pari ale nu sunt concludente pentru aprecierea eficacitii igienico-sanitare n alte
regimuri, se vor efectua, n timp, n perioada potrivit, operaiile de msurri i verificri corespunztoare.
EXPLOATAREA INSTALATIILOR DE PROTECIE MPOTRIVA TRSNETULUI

ntreinerea i verificrile periodice ale unei instalaii de protecie mpotriva trsnetelor sunt obligatorii deoarece
n timp, unele elemente ale acesteia i pot pierde eficacitatea datorit coroziunii, intemperiilor, ocurilor mecanice i
loviturilor de trsnet. Caracteristicile mecanice i electrice ale unei instalaii de protecie mpotriva trsnetelor trebuie
s fie meninute conform prevederilor normei pe toat durata de via a acesteia.
Instalaia de protecie mpotriva trsnetelor trebuie s fie verificat:
iniial, la punerea n funciune;
periodic n exploatare
La recepia construciei, pentru instalaia de protecie mpotriva trsnetelor se va prezenta un document
privind calitatea execuiei acesteia.

Verificri iniiale
Proiectul de execuie pentru instalaia de protecie mpotriva trsnetelor se verific de ctre persoane fizice
atestate de ctre MLPAT privind exigenele de performan n construcii.
La recepia instalaiei de protecie mpotriva trsnetelor se verific:
natura, seciunile i dimensiunile dispozitivelor de captare;
natura i seciunea materialelor utilizate pentru conductoarele de coborre;
traseele, amplasamentul i continuitatea electric a conductoarelor de coborre;
fixarea mecanic a diferitelor elemente ale instalaiei;
compatibilitatea, din punctul de vedere al coroziunii, ntre materialele utilizate;
respectarea distanelor de protecie i/sau a legturilor de echipotenializare;
rezistena prizelor de pmnt;
interconectarea prizelor de pmnt;
documentele de agrementare ale elementelor noi ale instalaia de protecie mpotriva trsnetelor (de ex. dispozitive
de protecie la supratensiuni).
Dac instalaia de protecie mpotriva trsnetelor este echipat cu dispozitive de protecie la supratensiuni se
verific dac acestea depesc cu cel puin 2 m nlime ansamblul zonei de protejat.
n cazul n care un conductor al instalaiei de protecie mpotriva trsnetelor nu este vizibil parial sau n
ntregime pentru a putea fi verificat, se recomand msurarea continuitii sale electrice.

Verificri periodice
Se recomand ca periodicitatea verificrilor n funcie de nivelul de protecie s fie conform tabelului de mai jos.
Periodicitatea verificrilor la IPT
Periodicitatea normal Periodicitatea sever
Nivelul de protecie
- ani - - ani -

ntrit (I) 2 1

ntrit (II) 3 2

Normal (III) 3 2

Normal (IV) 4 3
NOT: n zone cu atmosfer coroziv se recomand verificarea cu periodicitate sever.
Verificarea instalaiei de protecie mpotriva trsnetelor este obligatorie i dup fiecare modificare sau
reparare a construciei, dup toate loviturile de trsnet pe construcie, dup seisme sau explozii n apropierea
construciei.
Pentru a se cunoate exact dac o construcie a fost sau nu lovit de trsnet, se recomand instalarea pe o
coborre a unui contor de nregistrare a loviturilor de trsnet.
Toate defeciunile constatate la verificarea unei instalaia de protecie mpotriva trsnetelor trebuie remediate
fr nici o ntrziere.

Modul de efectuare a verificrilor

Verificrile se efectueaz:
- prin inspecia vizual;
22
- prin msurri.
Inspecia vizual se face pentru a constata dac:
- eventualele modificri sau extinderi ale construciei impun completarea instalaiei de protecie mpotriva trsnetelor
existente;
- continuitatea electric a conductoarelor vizibile este conform cu cerinele;
- fixarea diferitelor componente i protecia mecanic sunt n stare bun;
- nici o parte a instalaia de protecie mpotriva trsnetelor nu a fost afectat de coroziune;
- distanele de protecie sunt respectate i legturile echipoteniale sunt suficiente i n stare bun.

Msurrile trebuie efectuate pentru a se verifica:

- continuitatea electric a conductoarelor ascunse;
- funcionarea dispozitivelor de protecie la supratensiuni ;
- rezistena de dispersie a prizelor de pmnt.
La verificarea continuitii electrice a unui conductor de coborre, msurarea se face dup separarea acestuia
de priza de pmnt prin piesa de separaie (cu ajutorul unui megohmmetru de 500 V sau a altui aparat corespunztor
pentru msurarea rezistenelor).
Rezistena de dispersie a prizei de pmnt se msoar cu echipamente i metode agrementate.
Funcionarea dispozitivelor de protecie la supratensiuni se verific cu aparatele i metodele indicate de
productor.
Rezultatele fiecrei verificri periodice trebuie consemnate ntr-un raport care mai trebuie s cuprind:
- data efecturii verificrilor i msurtorilor;
- condiiile meteo n timpul efecturii acestora;
- metoda i aparatele folosite;
- deficienele constatate i msurile de remediere a acestora.
EXPLOATAREA SISTEMELOR DE ALIMENTARE
CU GAZE PETROLIERE LICHEFIATE (G.P.L.)

Exploatarea sistemelor de alimentare cu G.P.L. se asigur de ctre consumatori, prin personal autorizat.
Utilizarea buteliilor de G.P.L. STAS 2666 se efectueaz n conformitate cu prevederile prescripiilor tehnice
ISCIR.

Este interzis:
sprijinirea de obiecte pe conductele de G.P.L.;
executarea de lucrri cu foc deschis i pstrarea de materiale inflamabile pe o distan de 10 m n jurul instalaiilor de
depozitare a G.P.L. i al magaziilor de depozitare a buteliilor;
utilizarea de scule care produc scntei n interiorul incintelor de depozitare a G.P.L. i al magaziilor de depozitare a
buteliilor;
blocarea spaiilor de acces n incintele de depozitare a G.P.L. i n magaziile de depozitare a buteliilor;
depozitarea de butelii de rezerv sau alte materiale n incintele de depozitare a G.P.L.;
depozitarea de butelii defecte n magaziile de depozitare;
alte operaii n afar de prima i eliberarea buteliilor n incintele de depozitare.
O cheie de la ua incintei de depozitare a G.P.L. de la agenii economici sau instituii se pstreaz la o
persoan instruit din unitatea consumatoare.
Exploatarea instalaiei de depozitare G.P.L. cu recipiente fixe mic vrac se face de ctre consumator.
Umplerea recipientelor fixe de depozitare G.P.L. se face cu autocisterne aparinnd unitii de deservire, cu
furtun de maximum 40 m.
nainte de prima umplere a recipientelor i dup fiecare golire se va elimina aerul din recipiente cu ajutorul unui
gaz inert.
nainte de prima folosire se elimin aerul din instalaia de utilizare, prin purjare cu ajutorul unui furtun, n
exteriorul cldirilor, sub presiunea gazului din instalaie (inertizare).
Gradul maxim de umplere admis pentru recipiente este 80%.
n timpul operaiunii de umplere se interzice cu desvrire prezena oricrei surse de foc la mai puin de 10 m
de rezervor i autocistern.
Autocisterna se parcheaz la o distan de minim 3 m fa de recipientele ce vor fi ncrcate, orientat astfel
nct s poat prsi rapid zona n caz de pericol, cu motorul oprit i cheile n contact.
Golirea recipientelor de G.P.L. n vederea efecturii probei de presiune, a unor operaiuni de ntreinere i
reparaii, nlocuirii unor accesorii defecte sau controlului ISCIR se va face cu pompa sau cu compresorul din dotarea
autocisternei.
Recipientele se supun periodic verificrilor i ncercrilor de etaneitate, conform prescripiilor tehnice ISCIR:
la termene stabilite de ISCIR;
dup mutarea pe un alt amplasament;
dup reparaii;
dup o ntrerupere de funcionare mai mare de un an;
cnd verificatorul autorizat ISCIR consider necesar.
Controlul conductelor n vederea depistrii eventualelor pierderi de G.P.L. se efectueaz cu:
detectoare electronice portabile la intervale de o lun n localitile urbane i rurale i la dou luni n afara localitilor;
detectoare electronice pe mijloace auto, cel puin o dat pe an.

23
 Controlul se efectueaz pe toate traseele conductelor i la cminele i construciile altor reele subterane
existente pn la o distan de 3 m fa de conductele de G.P.L.
La constatarea unor scpri de gaze, beneficiarul va lua urmtoarele msuri:
anun unitatea de deservire cu care are contract;
oprete circulaia autovehiculelor i pietonilor n zon pn la 10 m n jurul punctului de defect i interzice accesul cu
foc sau manevrarea obiectelor generatoare de scntei n aceast zon;
supravegheaz zona pn la sosirea echipei de intervenie.
nlocuirea conductelor de G.P.L. montate ngropat se face n funcie de:
starea tehnic;
frecvena defectelor;
influena agresivitii solului i a curenilor de dispersie, dup caz;
modernizarea carosabilului.
ntreruperea planificat a alimentrii cu G.P.L. se face numai dup anunarea abonailor afectai de ntrerupere,
nainte cu minim 24 ore. Repunerea n funciune a reelelor se face cel mai devreme dup 3 ore de la ntreruperea
furnizrii G.P.L.
La instalaiile prevzute cu protecie catodic a conductelor metalice, o dat la 10 zile se efectueaz controlul
funcionrii staiilor de protecie catodic.
n cazul conductelor situate pe strzi supuse modernizrii se verific starea acestora prin sondaje stabilindu-se
lucrrile necesare pentru asigurarea funcionrii n condiii de siguran, pe toat durata normal de exploatare.
Personalul autorizat care execut o reparaie va face, n mod obligatoriu i verificarea etaneitii instalaiei cu
cel puin unul din urmtoarele mijloace:
detector electronic;
spum de ap i spun.
Fiecare consumator numete o persoan pe care o instruiete conform prezentului normativ, care rspunde de
exploatarea corect i meninerea n stare de funcionare a instalaiilor pe care le dein.
Consumatorii sunt obligai s supravegheze n permanen instalaiile i s detecteze eventualele scpri de
gaze.
Courile, canalele de fum i burlanele ce servesc la evacuarea gazelor de ardere vor fi curate obligatoriu n
fiecare an, recomandabil toamna, prin grija consumatorului.
Pagubele suferite de consumatorii de G.P.L., persoane juridice sau fizice, din cauza accidentelor produse n
instalaiile de utilizare, ca urmare a nerespectrii prevederilor normativelor, a instruciunilor de exploatare date de
proiectant i de uniti de deservire, se suport de acetia.
Verificarea, repararea i ntreinerea instalaiilor de utilizare G.P.L. se asigur de ctre consumatori, prin
instalatori autorizai angajai sau prin societi autorizate.
Utilizarea instalaiilor se face prin personal special instruit.
Consumatorul asigur instruirea periodic cel puin o dat pe an, a personalului numit prin utilizarea instalaiilor
de G.P.L.
Lucrrile de exploatare a instalaiilor de utilizare a G.P.L. alimentate de la recipiente mobile (butelii) se execut
n conformitate cu prevederile Instruciunilor pentru utilizarea gazului petrolier lichefiat (aragazului),
Conductele, robinetele i echipamentele de G.P.L. deteriorate se nlocuiesc imediat, prin grija consumatorilor.
Consumatorii, agenii economici i instituii pot depozita n interiorul cldirilor cel mult 2 butelii mobile de
rezev, pline sau goale, pe acela etaj (palier), n urmtoarele condiii:
ncperile n care se depoziteaz buteliile s fie la nivelul sau deasupra solului, s aib aerisire natural organizat, cel
puin o fereastr spre exterior i volumul minim de 7,5 m3;
n ncperi nu trebuie s existe aparate de utilizare sau butelii n funciune sau surse de nclzire cu flacr;
distana buteliilor fa de sursele de nclzire i de aparatele de utilizare va fi conform art. 7.12. din Normativul pentru
proiectarea i executarea sistemelor de alimentare cu gaze petroliere lichefiate (G.P.L.);
buteliile se depoziteaz numai n poziie vertical, cu robinetul nchis i avnd montate piulia de siguran i capacul
de protecie;
este interzis depozitarea buteliilor de rezerv, pline sau goale, n construcii executate din materiale combustibile, n
ncperi n care se doarme, n ncperi de lucru, n ncperi cu circulaie de persoane, n bi, n WC, pe coridoare, n
casa scrii, n subsoluri, pivnie, n ncperi cu canale ce conduc la subsol, n poduri, n ncperi cu mediu corosiv,
exploziv sau cu pericol de incendiu, n ncperi n care buteliile sunt supuse direct aciunii razelor solare, n ncperi n
care se afl butelii pentru alte gaze ce pot produce, n amestec cu G.P.L. reacii periculoase.
Repararea buteliilor i regulatoarelor de presiune se face n conformitate cu prevederile prescripiilor tehnice
ISCIR, numai de firme autorizate n acest sens.
Repararea instalaiilor de utilizare a G.P.L. se va face numai de ctre instalatori autorizai.
Verificarea instalaiilor de utilizare se efectueaz o dat pe an, prin grija consumatorului i n prezenta sa, prin
personalul propriu autorizat ISCIR sau prin societi autorizate ISCIR i cuprinde:
verificarea racordurilor flexibile i existenei colierelor;
verificarea regulatoarelor de presiune, la centrele unitii de deservire;
verificarea armturilor;
verificarea strii conductelor;
verificarea etaneitii mbinrilor;
verificarea stabilitii conductelor;
verificarea stratului de protecie anticorosiv a conductelor metalice;
verificarea aparatelor de utilizare i arztoarelor (se va verifica diametrul duzelor i se vor cura de impuriti
antrenate de combustibil; se vor schimba duzele, n cazul cnd prezint o deviere a diametrului fa de cel calculat
24
pentru debitul nominal al arztorului, fiind interzis modificarea diametrului duzelor; se vor cura arztoarele, n
interior i exterior; se va verifica etaneitatea arztoarelor i a focarelor, pentru evitarea ptrunderii aerului fals; se va
verifica stabilitatea flcrii, respectndu-se presiunea pentru care a fost construit arztorul; nu se admit arztoare la
care flacra se rupe, se ntoarce, este instabil sau dezvolt gaze de ardere cu coninut de CO neadmis n norme;
verificarea modului de admisie a aerului necesar arderii i de evacuare a gazelor de ardere;
verificarea existenei instruciunilor specifice de exploatare a arztoarelor industriale (ntocmite de consumator);
verificarea prizei de legare la pmnt.
Defeciunile constatate cu ocazia verificrilor se remediaz imediat, fiind interzise cu desvrire soluii
provizorii.
Dup remedierea defeciunilor, se va efectua verificarea etaneitii instalaiei.
n cazul nlocuirii unei conducte, se vor efectua ncercrile prevzute pentru o instalaie nou n normativul
de proiectare i executare a sistemelor de alimentare cu G.P.L.
Verificarea magaziilor de depozitare a buteliilor se va face o dat pe an, prin grija consumatorului. Se va
verifica partea de construcie i spaiul de acces i evacuare.
n conformitate cu prevederile prescripiilor tehnice C3, colecia ISCIR n vigoare i a prevederilor din
contractele ncheiate cu consumatorii, unitatea de deservire va verifica instalaiile de depozitare a G.P.L. la
consumator.
Verificarea instalaiilor va fi efectuat i dup fiecare accident sau avarie.
Dup verificare, constatrile vor fi menionate n fia tehnic .
n cazul instalaiilor gsite defecte, se va ntocmi un proces-verbal de constatare, n conformitate cu Anexa
4, prin care se interzice folosirea n continuare a instalaiei, se sisteaz livrarea G.P.L. de ctre unitatea de deservire i
se stabilete un termen pentru remedierea defeciunilor.
Tehnicienii unitii de deservire vor reveni dup expirarea termenului stabilit, pentru a reverifica instalaia.
n cazul cnd defeciunile nu au fost remediate la timp, se vor aplica sanciunile prevzute de contractul ncheiate ntre
unitatea de deservire i consumatori.
Personalul tehnic al unitii de deservire nu are dreptul s ridice aparatele sau accesoriile care aparin
consumatorilor.
Revizia instalaiilor de utilizare se efectueaz prin grija i n prezena consumatorului o dat la 6 ani.
Revizia se va efectua i dup orice accident sau avarie care a deteriorat elementele din instalaie.
Revizia nlocuiete verificarea din anul respectiv.
Revizia instalaiilor de utilizare a G.P.L. const din:
modificarea traseelor care nu satisfac condiiile de siguran sau funcionalitate;
efectuarea tuturor operaiunilor prevzute la verificare;
verificarea existenei i modului de funcionare a robinetului de incendiu, la instalaii exterioare;
efectuarea tuturor ncercrilor prevzute n capitolul 11 al Normativului pentru proiectarea i executarea sistemelor de
alimentare cu G.P.L.;
remedierea tuturor neetaneitilor i defeciunilor.
Dup efectuarea reviziei, se ntocmete un proces-verbal
Cu ocazia repunerii n funciune, efectuarea reviziei va fi nregistrat n fia tehnic
Verificarea instalaiilor de uz casnic de ctre unitatea de deservire
n conformitate cu prevederile prescripiilor tehnice C3, colecia ISCIR n vigoare, unitatea de deservire va
verifica instalaiile de utilizare a G.P.L. Verificarea instalaiilor va fi efectuat i dup fiecare accident sau avarie.
Pe teren se va verifica dac s-au fcut modificrile n instalaii i care este starea lor tehnic.
Se va urmri:
verificarea etaneitii instalaiei;
verificarea racordurilor flexibile i existenei colierelor;
verificarea aparatelor de ardere i arztoarelor (se va verifica diametrul duzelor i se vor cura; se vor schimba duzele
necorespunztoare, fiind interzis modificarea diametrului lor; se va verifica etaneitatea arztoarelor i a focarelor; se
va verifica stabilitatea flcrii, respectnd presiunea pentru care a fost construit arztorul; nu se admit arztoare la
care flacra se rupe, se ntoarce sau este instabil; se vor verifica robinetele);
verificarea modului de admisie a aerului necesar arderii i de evacuare a gazelor de ardere;
verificarea regulatoarelor de presiune, la centrele ntreprinderii distribuitoare.
ORGANIZAREA CONTROLULUI DE PREVENIRE A INCENDIILOR
PE TERITORIUL UNUI OPERATOR ECONOMIC

Scopurile activitii de prevenire sunt:

a) asigurarea respectrii prevederilor actelor normative i a celorlalte reglementri privind aprarea mpotriva
incendiilor i protecia civil;
b) participarea la identificarea, evaluarea i analiza pericolelor poteniale, aprecierea probabilitii de apariie i
a consecinelor riscurilor pentru viaa oamenilor, mediu i bunuri materiale;
c) evidenierea riscurilor prin schimbul reciproc de informaii ntre personalul care execut controlul de
prevenire, factorii de decizie, personalul angajat i alte persoane interesate i/sau implicate;
d) informarea populaiei privind riscurile identificate i despre modul de comportare n caz de situaii de
urgen.
Principiile pe baza crora se desfoar activitatea de prevenire sunt urmtoarele:
a) principiul legalitii: respectarea, n mod unitar, a legislaiei privind aprarea mpotriva incendiilor i protecia
civil, indiferent de forma de proprietate a obiectivelor inspectate, pe ntregul teritoriu al rii;

25
 b) principiul imparialitii i independenei: n exercitarea atribuiilor funcionale inspectorii sunt obligai s aib
o atitudine obiectiv, neutr fa de orice interes politic, economic, religios sau de alt natur;
c) principiul confidenialitii: pstrarea de ctre inspectori a secretului privind informaiile care nu sunt de
interes public i care sunt obinute n cursul desfurrii activitii de prevenire;
d) principiul transparenei: desfurarea activitii ntr-o manier deschis fa de public, prin care accesul liber
i nengrdit la informaiile fundamentate tiinific, de interes public, s constituie regula, iar limitarea accesului la
informaii s constituie excepia, n condiiile legii;
e) principiul continuitii i gradualitii: asigurarea unor controale periodice ale situaiilor de risc i aplicarea
unor msuri din ce n ce mai severe n cazul meninerii riscului peste nivelurile acceptabile.
Pregtirea activitii de control cuprinde:
a) studierea reglementrilor specifice n domeniu;
b) studierea dosarului obiectivului/localitii;
c) studierea documentelor de control ntocmite anterior;
d) alegerea procedurii de control i tipizatelor necesare;
e) studierea situaiei operative specifice;
f) studierea unor materiale documentare/informative.
Dosarul obiectivului/localitii cuprinde, dup caz, fia obiectivului/localitii, documente de control anterioare,
alte documente relevante.
Fia obiectivului, al crei model este prevzut n anexa nr. 5 din OMAI nr. 1474 / 2006 se ntocmete pe baza
datelor furnizate, n scris, de conductorul acestuia, la solicitarea inspectoratului pentru situaii de urgen judeean/al
municipiului Bucureti.
Fia localitii, al crei model este prevzut n anexa nr. 6 din OMAI nr. 1474 /2006 se ntocmete pe baza
datelor furnizate, n scris, de primarul acesteia, la solicitarea inspectoratului pentru situaii de urgen judeean/al
municipiului Bucureti.
Datele incluse n dosarele menionate mai sus se verific i se actualizeaz cu ocazia controalelor.
Desfurarea activitii de control
Activitatea de control se execut potrivit principiilor i cerinelor stabilite prin proceduri, ghiduri, instruciuni de
control, ntocmite de Inspecia de Prevenire i aprobate prin ordin al inspectorului general al Inspectoratului General.
n cazul activitilor care prezint pericole de accidente majore n care sunt implicate substane periculoase,
materiale radioactive, deeuri, substane care pot produce poluri accidentale, activitatea de control se execut i n
conformitate cu reglementrile specifice n materie.
Controalele se execut, de regul, n comun, respectiv prevenirea incendiilor i protecie civil.
ntr-o prim etap , se recomand efectuarea controalelor de ctre 2 inspectori, cte unul din serviciul de
prevenire a incendiilor i, respectiv, de protecie civil din inspeciile judeene.
Personalul care execut aciuni de control i face cunoscut calitatea prin legitimaia de serviciu i de control,
precum i prin ordinul de serviciu/misiune.
Fiecare control se nregistreaz n registrul unic al operatorului economic verificat, respectiv, dup caz, ntr-un
registru special al instituiei controlate sau al localitii.
n procesele-verbale de constatare i sancionare a contraveniilor se consemneaz toate datele prevzute de
reglementrile n domeniu i acestea sunt nsoite de dovada de ndeplinire a procedurii de comunicare a procesului-
verbal de constatare i sancionare a contraveniilor i ntiinarea de plat.
Finalizarea controlului
Controlul se finalizeaz printr-un document care se nregistreaz, se semneaz i se tampileaz conform
legii.
Controlul de fond i tematic se ncheie cu un proces-verbal de control, iar controlul activitilor care prezint
pericole de accidente majore n care sunt implicate substane periculoase cu un raport de inspecie.
Controlul colectiv se finalizeaz prin documentul prevzut n reglementrile specifice.
Controlul de verificare n teren pentru emiterea autorizaiilor de securitate la incendiu i protecie civil se
finalizeaz printr-un referat, conform normelor metodologice specifice.
Modelele de proces-verbal de control pentru operatori economici, instituii, localiti, obiective hidrotehnice,
respectiv puncte de comand sunt prezentate n OMAI nr. 1474 / 2006
In afara de controalele executate de I.G.S.U. mai exista reglementari privind atributiile pentru efectuarea de
verificari pe aceasta linie stabilite prin Normele Generale de Aparare impotriva Incendiilor nr. 163 / 2007 .
Personalul autoritilor publice, care, potrivit competenelor i prevederilor legale, execut controale n
domeniul aprrii mpotriva incendiilor, este:
a) personalul desemnat din Inspectoratul General pentru Situaii de Urgen i din inspectoratele pentru situaii
de urgen judeene/al municipiului Bucureti;
b) cadrele tehnice sau personalul de specialitate cu atribuii n domeniul aprrii mpotriva incendiilor din
structura ministerelor i a celorlalte organe de specialitate ale administraiei publice centrale;
c) cadrele tehnice sau personalul de specialitate cu atribuii n domeniul aprrii mpotriva incendiilor din
structura autoritilor administraiei publice locale.
Controlul propriu al respectrii normelor, dispoziiilor i msurilor de aprare mpotriva incendiilor se
efectueaz de:
a) structurile cu atribuii de aprare mpotriva incendiilor, constituite n cadrul operatorului
economic/instituiei/localitii pe baza unui grafic anual, trimestrial, lunar, zilnic;
b) personalul din componenta preventiv a serviciilor publice, voluntare i private;
c) efii locurilor de munc respective, zilnic sau pe schimb, dup caz.

26
 Controlul efectuat de structurile stabilite la lit. a) se finalizeaz prin documente scrise, n care se
consemneaz:
a) construciile i instalaiile care au fost cuprinse n control;
b) constatrile rezultate din teren;
c) propuneri de msuri i aciuni de nlturare a deficienelor i de mbuntire a activitii.
Trimestrial, structurile enumerate la lit. a) efectueaz un control de verificare privind respectarea obligaiilor
contractuale din domeniul aprrii mpotriva incendiilor i a normelor specifice de aprare mpotriva incendiilor la
persoanele fizice/juridice care desfoar activiti n perimetrul operatorului economic/instituiei/localitii.
Constatrile, msurile i deciziile adoptate n urma controalelor se aduc la cunotin, prin documente scrise,
tuturor persoanelor implicate.
n baza concluziilor rezultate din controalele autoritii de stat sau din controalele proprii, administratorul operatorului
economic, conductorul instituiei sau, dup caz, primarul este obligat s ia msuri imediate de remediere a tuturor
neregulilor constatate n domeniul aprrii mpotriva incendiilor.
ACTE DE AUTORITATE
PRIVIND APRAREA MPOTRIVA INCENDIILOR
EMISE DE CONSILIUL LOCAL
Actele de autoritate privind aprarea mpotriva incendiilor emise de consiliul local sunt:
a) decizia de aprobare a planului de analiz i acoperire a riscurilor aferent unitii administrativ-teritoriale pe care o
reprezint;
b) hotrri privind modul de organizare a aprrii mpotriva incendiilor n unitatea administrativ-teritorial;
c) reguli i msuri specifice de aprare mpotriva incendiilor, corelate cu nivelul i natura riscurilor locale;
d) dispoziie privind reglementarea lucrului cu foc deschis i a fumatului;
e) raportul semestrial de evaluare a capacitii de aprare mpotriva incendiilor;
f) msuri de optimizare a capacitii de aprare mpotriva incendiilor;
g) documente privind serviciul public voluntar pentru situaii de urgen: hotrre de nfiinare, regulament de
organizare i funcionare, dispoziie de numire a efului serviciului;
h) dispoziia de numire a cadrului tehnic sau a personalului de specialitate cu atribuii n domeniul aprrii mpotriva
incendiilor, conform legii.
Raportul semestrial de evaluare a capacitii de aprare mpotriva incendiilor conine urmtoarele:
implementarea noilor prevederi legale;
stadiul ndeplinirii msurilor stabilite;
deficienele care se manifest n domeniul aprrii mpotriva incendiilor;
concluzii din activitatea de instruire i pregtire a personalului;
relaiile cu terii privind aprarea mpotriva incendiilor;
asigurarea dotrii, calitatea i funcionarea mijloacelor tehnice de aprare mpotriva incendiilor;
eficiena activitilor desfurate de structurile cu atribuii n domeniul aprrii mpotriva incendiilor;
propuneri de msuri pentru mbuntirea activitii.
Aspectele discutate pe timpul analizei se consemneaz ntr-un proces-verbal, iar deciziile care se iau se aprob
printr-o hotrre care se aduce la cunotin persoanelor interesate.
La analiz particip n mod obligatoriu, dup caz, preedintele consiliului judeean, primarul, administratorul
operatorului economic, conductorul instituiei publice, precum i efii structurilor cu atribuii n domeniul aprrii
mpotriva incendiilor, efii sectoarelor de activitate la care sunt fcute meniuni n raport i proprietarii construciilor, n
situaia utilizrii unei cldiri sau incinte de ctre mai muli operatori economici.
Documentele specifice privind aprarea mpotriva incendiilor emise de primar sunt:
a) planul de analiz i acoperire a riscurilor;
b) fia localitii/sectorului, la solicitarea inspectoratului judeean/al municipiului Bucureti pentru situaii de urgen,
conform modelului prezentat n anexa nr. 6 la Regulamentul de planificare, organizare, pregtire i desfurare a
activitii de prevenire a situaiilor de urgen, aprobat prin Ordinul ministrului administraiei i internelor nr. 1.474/2006,
publicat n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 885 din 31 octombrie 2006; un exemplar din fia localitii se
trimite la inspectoratul judeean/al municipiului Bucureti pentru situaii de urgen;
c) raport de analiz a dotrii cu mijloace de aprare mpotriva incendiilor, ntocmit anual, la o dat anterioar
definitivrii bugetului local.
Documentele i evidenele specifice aprrii mpotriva incendiilor la unitile administrativ-teritoriale trebuie s cuprind
cel puin:
a) planul de analiz i acoperire a riscurilor;
b) fia localitii, la solicitarea inspectoratului judeean/al municipiului Bucureti pentru situaii de urgen;
c) avizele i autorizaiile de securitate la incendiu, obinute pentru construciile, instalaiile tehnologice i pentru alte
amenajri din patrimoniul propriu, nsoite de documentele vizate spre neschimbare care au stat la baza emiterii lor;
d) date ale personalului din cadrul serviciului voluntar pentru situaii de urgen, conform criteriilor de performan;
e) lista operatorilor economici/instituiilor cu care s-au ncheiat contracte de nchiriere/convenii, cu specificarea
obiectului de activitate al acestora i a numrului i termenului de valabilitate ale contractului/conveniei; registrele
pentru evidena permiselor de lucru cu focul, inclusiv pentru arderea miritilor;
f) rapoarte de intervenie ale serviciului public voluntar pentru situaii de urgen;
g) fiele de instruire, conform reglementrilor specifice;
h) evidena exerciiilor de intervenie efectuate cu serviciul public voluntar pentru situaii de urgen, avnd anexate
concluziile rezultate din efectuarea acestora;
i) rapoartele ntocmite n urma controalelor preventive proprii sau ale autoritii de stat competente;

27
 j) programe/planuri cuprinznd msuri i aciuni proprii sau rezultate n urma constatrilor autoritilor de control
pentru respectarea reglementrilor n domeniu.
Planul de analiz i acoperire a riscurilor se ntocmete in conformitate cu Metodologia de elaborare a Planului
de analiz i acoperire a riscurilor i a Structurii-cadru a Planului de analiz i acoperire a riscurilor, aprobata cu
ORDINUL MINISTERULUI ADMINISTRAIEI I INTERNELOR nr. 132 din 29 ianuarie 2007.
Planul de analiz i acoperire a riscurilor, cuprinde riscurile poteniale identificate la nivelul unitilor administrativ-
teritoriale, msurile, aciunile i resursele necesare pentru managementul riscurilor respective.
Scopurile Planului de analiz i acoperire a riscurilor sunt de a asigura cunoaterea de ctre toi factorii implicai a
sarcinilor i atribuiilor ce le revin premergtor, pe timpul i dup apariia unei situaii de urgen, de a crea un cadru
unitar i coerent de aciune pentru prevenirea i gestionarea riscurilor generatoare de situaii de urgen i de a
asigura un rspuns optim n caz de urgen, adecvat fiecrui tip de risc identificat.
Obiectivele Planului de analiz i acoperire a riscurilor sunt:
asigurarea prevenirii riscurilor generatoare de situaii de urgen, prin evitarea manifestrii acestora, reducerea
frecvenei de producere ori limitarea consecinelor lor, n baza concluziilor rezultate n urma identificrii i evalurii
tipurilor de risc, conform schemei cu riscurile teritoriale;
amplasarea i dimensionarea unitilor operative i a celorlalte fore destinate asigurrii funciilor de sprijin privind
prevenirea i gestionarea situaiilor de urgen;
stabilirea concepiei de intervenie n situaii de urgen i elaborarea planurilor operative;
alocarea i optimizarea forelor i mijloacelor necesare prevenirii i gestionrii situaiilor de urgen.
Planul de analiz i acoperire a riscurilor se ntocmesc i se aprob n termen de maximum 60 de zile de la
aprobarea de ctre prefect a Schemei cu riscurile teritoriale din unitatea administrativ-teritorial, elaborat de
inspectoratul judeean/al municipiului Bucureti pentru situaii de urgen, i se actualizeaz la fiecare nceput de an
sau ori de cte ori apar alte riscuri dect cele analizate sau modificri n organizarea structurilor care, potrivit legii, au
atribuii ori asigur funcii de sprijin privind prevenirea i gestionarea situaiilor de urgen n profil teritorial.
Prefecii, primarul general al municipiului Bucureti i primarii rspund de asigurarea condiiilor necesare
elaborrii Planului de analiz i acoperire a riscurilor .
Pentru sprijinirea activitii de analiz i acoperire a riscurilor, consiliile judeene/Consiliul General al Municipiului
Bucureti i consiliile locale pot comanda specialitilor n domeniu elaborarea de studii, prognoze i alte materiale de
specialitate.
Dup elaborare i aprobare, Planul de analiz i acoperire a riscurilor se pune la dispoziie secretariatelor
tehnice permanente ale comitetelor judeene/al municipiului Bucureti/locale pentru situaii de urgen, iar extrase din
documentele respective se transmit celorlalte instituii i organisme cu atribuii n prevenirea i gestionarea riscurilor
generatoare de situaii de urgen, acestea avnd obligaia s cunoasc, n prile care le privesc, coninutul planurilor
i s le aplice corespunztor situaiilor de urgen specifice.
Inspectoratele judeene/al municipiului Bucureti pentru situaii de urgen, prin centrele operaionale, asigur
pregtirea, organizarea i coordonarea aciunilor de rspuns, precum i elaborarea procedurilor specifice de
intervenie, corespunztoare tipurilor de riscuri generatoare de situaii de urgen.
Operatorii economici, instituiile publice, organizaiile neguvernamentale i alte structuri din unitatea administrativ-
teritorial au obligaia de a pune la dispoziie comitetelor pentru situaii de urgen toate documentele, datele i
informaiile solicitate n vederea ntocmirii Planului de analiz i acoperire a riscurilor .
Documentele, datele i informaiile a cror divulgare poate prejudicia sigurana naional i aprarea rii ori este
de natur s determine prejudicii unei persoane juridice de drept public sau privat se supun regulilor i msurilor
stabilite prin legislaia privind protecia informaiilor clasificate.

ACTE DE AUTORITATE PRIVIND APRAREA MPOTRIVA INCENDIILOR EMISE DE ADMINISTRATORUL

OPERATORULUI
ECONOMIC / CONDUCTORUL INSTITUIEI

Actele de autoritate privind aprarea mpotriva incendiilor emise de administratorul operatorului

economic/conductorul instituiei sunt:

Operatori economici i instituii care au un numr de salariai cel puin egal cu cel stabilit, conform legii, pentru
ntreprinderile mici

Decizie privind stabilirea modului de organizare i a responsabilitilor privind aprarea mpotriva incendiilor;
Instruciuni de aprare mpotriva incendiilor i atribuii ale salariailor la locurile de munc;
Decizie privind reglementarea lucrului cu foc deschis i a fumatului;
Decizie privind organizarea instruirii personalului;
Decizie de constituire a serviciului privat pentru situaii de urgen ori contract/convenie cu un alt serviciu privat pentru
situaii de urgen;
Decizie de sistare a lucrrilor de construcii/oprire a funcionrii ori utilizrii construciilor/amenajrilor, n cazul anulrii
avizului/autorizaiei de securitate la incendiu;
Reguli i msuri de aprare mpotriva incendiilor la utilizarea, manipularea, transportul i depozitarea substanelor
periculoase specifice produselor sale;
Convenii/contracte cuprinznd rspunderile ce revin prilor pe linia aprrii mpotriva incendiilor n cazul transmiterii
temporare a dreptului de folosin asupra bunurilor imobile/antrepriz;
Decizie de numire a cadrului tehnic sau a personalului de specialitate cu atribuii n domeniul aprrii mpotriva
incendiilor, conform legii;
28
 Msuri speciale de aprare mpotriva incendiilor pentru perioadele caniculare sau secetoase.
Operatori economici, instituiile i alte persoane juridice ce desfoar activiti n domeniu reglementat de o autoritate,
care nu se ncadreaz n cel putin in categoria intreprinderilor mici
Instruciuni de aprare mpotriva incendiilor i atribuii ale salariailor la locurile de munc;
Reglementarea lucrului cu foc deschis i a fumatului;
Organizarea instruirii personalului;
Dispoziie de sistare a lucrrilor de construcii/oprire a funcionrii ori utilizrii construciilor/amenajrilor, n cazul
anulrii avizului/autorizaiei de securitate la incendiu;
Reguli i msuri de aprare mpotriva incendiilor la utilizarea, manipularea, transportul i depozitarea substanelor
periculoase specifice produselor sale.
MODELE DECIZII
EMISE DE OPERATORUL ECONOMIC
S.C. MITAPEL COLECT S.R.L.
DECIZIA
Nr. --- din ---
privind numirea responsabilului in domeniul
situatiilor de urgenta
Avnd n vedere prevederile:
- art. 12 alin. (1) , art. 19 lit. a din Legea nr. 307 din 12.07.2006 privind aprarea mpotriva incendiilor,
- art. 6 alin (1) lit. b din Ordinului Ministrului Administraiei i Internelor nr. 163 / 28.02.2007, privind aprobarea
Normelor Generale de aprare mpotriva incendiilor,
- art. 3 din Anexa nr. 1 al Ordinului Ministrului Administratiei si Internelor nr. 106 din 9 ianuarie 2007 pentru aprobarea
Criteriilor de stabilire a consiliilor locale i operatorilor economici care au obligaia de a angaja cel puin un cadru tehnic
sau personal de specialitate cu atribuii n domeniul aprrii mpotriva incendiilor
In baza drepturilor conferite de actul constitutiv, administratorul societatii emite urmatoarea
D E C I Z I E:
Art. 1 Se desemneaz doamna Cristina Mitac responsabil cu activitile din domeniul apararii impotriva incendiilor n
cadrul societii. Totodata va raspunde si de activitatile din domeniul protectiei civile . Responsabilul are obligatia de
punerea n aplicare, controlul i supravegherea msurilor de aprare mpotriva incendiilor si al protectiei civile la nivelul
societii. In continuare , in textul deciziei si al tuturor documentelor elaborate de catre acesta, responsabilul va avea
denumirea de responsabil in domeniul situatiilor de urgenta.
Art. 2 Responsabilul in domeniul situatiilor de urgenta , pe linie profesional se subordoneaz direct, directorului
general i are urmtoarele atribuii:
- Studiaz i i nsuete actele normative i legislative care reglementeaz activitatea in domeniul situatiilor
de urgenta la nivelul societii,
- Organizeaz i verific la nivelul societii modul n care se respect dispoziiile legale n vigoare, normele,
normativele i instruciunile in domeniul situatiilor de urgenta la nivelul societii , eficiena instruirii efectuate
salariailor, informnd, n scris, conducerea societii asupra celor constatate;
- Organizeaz i conduce activitatea tuturor salariatilor in domeniul situatiilor de urgenta la nivelul societii;
- Studiaz i identific pericolele de incendiu existente i poteniale, stabilete msurile de remediere operativ sau n
timp a deficienelor constatate, le transmite conductorilor sectoarelor de activitate din cadrul unitii i stabilete
termenele i posibilitile de realizare a acestora, precum i persoanele care rspund de executarea lor. Deasemenea
procedeaza la identificarea tuturor tipurilor de riscuri si masurilor ce trebuiesc luate in vederea prevenirii oricarei
situatii de protectie civila sau dezastru;
- Verific sistematic modul de ndeplinire de ctre salariati , a obligaiilor i sarcinilor ce le revin in domeniul situatiilor
de urgenta;
- Verific stadiul de ndeplinire a msurilor stabilite la controalele anterioare proprii, precum i a celor stabilite de
organele de control ale pompierilor militari, care au termene scadente;
- Execut controale tehnice de prevenire a incendiilor n zilele nelucrtoare, de srbtorile legale, precum i n timpul
situaiilor speciale, verificnd respectarea dispoziiilor legale, a normelor de aprare mpotriva incendiilor si al protectiei
civile la nivelul societii, modul de organizare i supravegherea tehnica a activitii, paza i securitatea societii,
ordinea i disciplina;
- Particip la controalele efectuate de pompierii militari, nsoesc i pun la dispoziia acestora toate documentele privind
aprare mpotriva incendiilor si al protectiei civile la nivelul societii, prin care sunt stabilite modul de organizare, de
interventie, etc.;
- Pstreaz toate documentele , procesele verbale de control, ordinele, deciziile i programele de msuri referitoare la
prevenirea i stingerea incendiilor adoptate de conducerea societii, tematicile de instruire a salariailor, palnurile de
protectie, etc;
- In colaborare cu serviciile de resort (financiar - contabile) ia msuri pentru includerea n planurile economice
i financiare anuale a fondurilor necesare realizrii msurilor de aprare mpotriva incendiilor, dotrii cu mijloacele de
intervenie sau protecie, echiprii cu instalaii, aparatur, echipamente de P.S.I., daca domeniul de activitate a
societatii, precum si reglematarile in vigoare impune achizitionarea si instalarea acestora;
- Se asigur de buna funcionare i ntreinere a instalaiilor utilitare sau de protecie , a tuturor materialelor si
mijloacelor existente impotriva incendiilor, cunoaterea de ctre personalul salariat a modului de utilizare a acestora,
propune revizia / reparaia la timp i de calitate a acestora, sau nlocuirea celor necorespunztoare sau completarea
dotrii la nivelul necesarului fixat prin normele de dotare;
- Particip la analizele activitilor in domeniul situatiilor de urgenta, fcnd propuneri pentru nlturarea
neajunsurilor i mbuntirea acestei activiti;
29
 - Particip la aciunile de prevenire i stingere a incendiilor (controale, cursuri, instructaje, schimburi de
experien, analize) organizate de conducerea societii, i de unitile de pompieri militari sau de alte organe
mputernicite prin lege i face propuneri pentru organizarea unor asemenea aciuni;
- Urmrete actualizarea tuturor documentelor in domeniul situatiilor de urgenta, ori de cte ori apar modificri
( de orice natura : schimbarea activitatii societatii, aparitia de noi locuri de munca / hale / depozite, etc., cresterea
numarului de personal, etc. ) i le aduce la cunotin salariailor, clienilor sau oricrei persoane interesate;
- Aplic sau face propuneri, dup caz, potrivit prevederilor legale i competenei stabilite, pentru recompense i
sanciuni n domeniul situatiilor de urgenta.
Art. 3 In caz de incendiu / situaii de urgen are urmtoarele atribuii:
- Primete comunicrile privind evenimentul produs n sectoarele de activitate i informeaz urgent conducerea
societii, cadrul tehnic cu atributii de aparare impotriva incendiilor / serviciul voluntar pentru situatii de urgenta din
cadrul primariei Vulcana Pandele, detasamentul de pompieri Pucioasa conform documentelor din planurile de
protectie;
- Coordoneaz activitatea de stingere, n caz de incendiu, asigur colaborarea tuturor forelor implicate n aciunea de
stingere a incendiului, sau dup caz, intervenia pentru lichidarea urmrilor provocate de calamiti naturale, va solicita,
n caz de nevoie, sprijinul institutiilor / serviciilor de specialitate;
- Particip dup caz n comisiile pentru analiza cauzelor unor incendii sau alte evenimente importante produse;
- Urmrete i controleaz realizarea n termen a msurilor stabilite n procesele verbale de cercetare a incendiilor sau
alte evenimente i informeaz conducerea societii asupra nerealizrii acestora, propunnd msuri.
Art. 4 n cazul unor activiti de modernizare, extindere sau construcie de noi obiective, are urmtoarele sarcini:
- Urmrete i verific cuprinderea n proiecte a msurilor de prevenire i stingere a incendiilor prevzute n normele
aflate in vigoare sau face propuneri pertinente;
- Pe baza studiului documentaiilor de proiectare, particip la edinele de avizare prezentnd observaii, propuneri
pentru completarea acestora;
- Urmrete ca, la contractarea noilor instalaii i utilaje, s ceara asigurrea tuturor msurilor de prvenire si
stingere a incendiilor, aa cum sunt ele prevzute n actele normative aflate n vigoare.
- Particip n calitate de membru sau consultant de specialitate al comisiei, la recepia obiectivelor noi care urmeaz s
fie puse n funcie, sesiznd lips unor msuri de prevenirii si stingerii incendiilor, care pot afecta securitatea
personlului i instalaiilor respective.
Art. 5 Pe timpul cnd doamna Cristina Mitac lipsete din societate (concediu odihn, medical, delegaie, etc.),
atribuiile sale vor fi preluate de catre administratorul societatii.
Art. 6 Pentru ndeplinirea sarcinilor primite in domeniul situatiilor de urgenta,domnul va beneficia, conform
prevederilor din Legea nr. 307/2006, de timpul
necesar executrii atribuiilor stabilite.
Art. 7 Responsabilul in domeniul situatiilor de urgenta va difuza i aplica prevederile prezentei decizii.

ADMINISTRATOR,

S.C. MITAPEL COLECT S.R.L.

DECIZIA
Nr. --- din ---

privind reglementarea fumatului in cadrul societatii

In temeiul art. 19 lit. a din Legea nr. 307 / 2006 privind aprarea mpotriva incendiilor, art. 37 din Legea nr. 481 /
2004 privind protecia civil si Legea nr. 15 / 2016 privind modificarea si completarea Legii nr. 349 / 2002 pentru
prevenirea i combaterea consumului produselor din tutun

In baza drepturilor conferite de actul constitutiv, administratorul societatii emite urmatoarea

D E C I Z I E:

Art. 1 Se interzice fumatul n toate spaiile publice nchise, spa iile nchise de la locul de munc, mijloacele de
transport ale societatii.
Art. 2 Spaiul public nchis reprezint orice spaiu accesibil publicului sau destinat utilizrii colective, indiferent de forma
de proprietate ori de dreptul de acces, care are un acoperi , plafon sau tavan i care este delimitat de cel pu in doi
perei, indiferent de natura acestora sau de caracterul temporar sau permanent.
Art. 3 Prin perete se nelege orice element de construcie a ezat vertical (sau pu in nclinat) care limiteaz, separ
sau izoleaz:
ncperile unei cldiri / construcii ntre ele (pere i interiori) sau de exterior (pere i exteriori) i care sus in plan eele,
etajele i acoperiul, respectiv;
anumite spaii ale unui sistem tehnic ntre ele (pere i interiori) sau sistemul tehnic de spa iul nconjurtor.
Avnd n vedere faptul c spaiile nchise pot face parte dintr-o construc ie sau dintr-un sistem tehnic (cort, pavilion,
chioc etc), definirea peretelui trebuie s in cont de ambele situa ii:
Cldiri sunt acele construcii pentru care Legea nr. 50/1991 prevede necesitatea ob inerii unei autoriza ii de
construire;
30
 Sisteme tehnice sunt acele construcii sezoniere sau provizorii care nu necesit autoriza ie de construire ci doar
aviz / acord de amplasare, n cazul n care se realizeaz activit i economice.
n aprecierea caracterului de nchi s/ deschis al unui spaiu, nu se va ine cont de:
natura materialului din care sunt confecionai pereii sau tavanul / plafonu l/ acoperi ul. Oricare ar fi materialul folosit
la construcia pereilor sau tavanului (zidrie, textil, lemn, folie plastic etc.) i oricare ar fi densitatea materialului
(material perforat etc.), att timp ct exist un tavan i cel pu in 2 pere i, spa iul respectiv va fi considerat spa iu
nchis;
caracterul temporar sau permanent al pereilor sau spa iului. Dac un element de construc ie ndepline te func ia de
perete (limiteaz, separ sau izoleaz) i este vizibil, spaiul din care face parte va fi considerat spa iu nchis chiar
dac elementul respectiv se poate plia, ridica etc. adic este perete doar temporar.
Spaiile care au nchideri laterale sau / i acoperi retractabile adic structuri care se pot plia, ridica, deschide, deplasa,
porni etc. astfel nct s formeze temporar perei / acoperi , vor fi considerate:
spaii deschise atunci cnd structura este complet pliat/ ridicat etc. astfel nct peretele/ acoperi ul nu este deloc
vizibil;
spaii nchise atunci cnd structura este deschis / cobort.
Art. 4 Locul de munc reprezint locul destinat s cuprind posturi de lucru, situat n cldirile societatii, inclusiv orice alt
loc din aria acesteia la care lucrtorul are acces n cadrul desf urrii activit ii. n cazul n care ntr-o zon a unui
spaiu pentru locuit se desfoar activitate economic, atunci respectiva zon devine loc de munc iar fumatul este
interzis.
Deasemenea , loc de munca devine si cabina autovehiculului / masina de serviciu, care este in proprietatea societatii,
loc de munca in care fumatul este interzis.
Art. 5 Nu se va mai fuma n:
spaiile nchise din toate locurile de munc: - halele industriale, spa iile de depozitare, birourile i camerele, holurile,
coridoarele, toaletele, balcoanele nchise etc.;
toate autovehiculele / masina de serviciu , care apartin societatii (unde nu se va mai putea folosi nici igareta
electronic), inclusiv n cabina oferului, etc;
statia de alimentare cu carburanti ( motorina) din cadrul societatii;
spaiile comune din cldirile de locuine: holuri, etc.
Art. 6 Locuri unde se mai poate fuma :
Spaiile publice n aer liber sau spaiile de la locul de munc:
fr acoperi sau cu acoperi i cu mai puin de doi pere i: curte, balcoane deschise, terase deschise, chio curi
deschise etc.;
delimitate de parapete ori paravane de delimitare, grdule e de delimitare, jardiniere, umbrele sau orice alt tip de
mobilier stradal;
care au nchideri laterale sau / i acoperi retractabile ce formeaz temporar pere i ori acoperi , dar doar atunci cnd
structura de nchidere este complet nchis / strns astfel nct peretele ori acoperi ul nu este vizibil: terasele,
pavilioanele, chiocurile cnd au jaluzelele, uile pliabile, elementele demontabile etc. pliate / nchise n totalitate astfel
nct spaiul devine deschis;
Locuin, inclusiv orice spaiu nchis n care nu se desf oar activitate economic (nu este loc de munc);
Alte spaii unde se desfoar evenimente personale precum corturile, terasele, pavilioanele, dar care nu sunt loc de
munc (nu se desfoar activitate economic).
........
Art. 7 Alte precizari privind reglementarea fumatului:
- in toate locurile in care este interzis fumatul se vor instala indicatoare de securitate specifice,
prevazute de reglementarile in vigoare;
- locul pentru fumat stabilit in exteriorul cladirii nu va fi amplasat la o distanta mai mica de 40 m fata de locul de
depozitare a carburantilor, substantelor periculoase, buteliilor de gaze tehnice care prezinta pericol de explozie si la 10
m distanta fata de locurile in care exista materiale combustibile ( lemn, tesaturi, hartie, carton, etc.)
- la locul stabilit pentru fumat se vor prevedea scrumiere, vase cu apa /nisip si se va instala indicator de securitate
LOC PENTRU FUMAT;
- la locul de fumat se va amplasa scrumiere astfel incat sa nu faca posibila aprindere amaterialelor combustibile din
apropiere;
- depunerea in scrumiere sau vase a altor deseuri de materiale combustibile este strict interzisa;
- golirea scrumierelor si vaselor in cosurile de hartie sau in alte locuri in care exista materiale
combusibile este strict interzisa;
- in toata incinta societatii si in cladire existente , aruncarea la intamplare a resturilor de tigari sau de
de chibrituri aprinse este interzisa.
Art. 8 Raspund de supravegherea respectarii reglementarilor privind fumatul urmatoarele persoane:
cadrul tehnic cu atributii psi .............,
sefii locurilor de munca ...............
..............
Art. 9 La terminarea programului , toate scrumierele vor fi curatate de resturile de tigara, pachete de tigari , chibrite si
se va asigura ca nu va exista niciun pericol de incendiu.
Art. 10 Obligaii ale administratorilor de spaii publice nchise i de locuri de munc.
Administratorii au obligaia de a elabora i de a pune n aplicare regulamente interne prin care se interzice fumatul n
spaiile nchise din respectivele spaii. Totodat, trebuie s marcheze spaiile men ionate cu indicatoare cu mesajul
Fumatul interzis i cu simbolul internaional, respectiv igareta barat de o linie transversal. Regulamentele interne
trebuie s conin prevederi prin care se interzice fumatul n spaiile nchise de la locul de munc i sanc iuni pentru
31
nclcarea interdiciei de a fuma. Stabilirea sanciunilor este atributul angajatorului care trebuie s se asigure c
sanciunile sunt proporionale n raport cu fapta svrit.
Deoarece Legea nr. 15/2016 stabilete c nclcarea interdiciei de a fuma este o abatere disciplinar grav,
angajatorii vor putea s recurg la sanciuni precum desfacerea contractului individual de munc sau chiar plata unor
despgubiri care s acopere prejudiciul cauzat prin nclcarea regulilor privind fumatul (de exemplu n situa ia n care
nerespectarea interdiciei fumatului a cauzat prejudicii angajatorului - de imagine ori materiale). Pentru o bun
implementare a legii, se recomand ca administratorii de spaii publice nchise i locuri de munc s afi eze lng
indicatorul cu Fumatul interzis numrul de telefon al celei mai apropiate unit i de poli ie local sau structuri de poli ie
n localitile n care unde nu exist poliie local.
Art. 11 Un angajat poate fi sancionat pentru c fumeaz ntr-un spa iu nchis de la locul de munc de ctre:
angajator, prin regulamentul intern n care sunt prevzute sanciuni interne (n conformitate cu Codul Muncii) pentru
nerespectarea interdiciei de a fuma la locul de munc;
reprezentant al Poliiei Locale sau MAI atunci cnd acesta constat, n cadrul unei ac iuni de control, c angajatul
fumeaz ntr-o zon n care fumatul este interzis.
Sanciunile ce pot fi stabilite de angajator sunt sanciunile disciplinare prevzute n Codul muncii:
avertismentul scris;
retrogradarea din funcie (cu acordarea salariului corespunztor func iei n care s-a dispus retrogradarea) pentru o
durat de cel mult 60 de zile;
reducerea salariului de baz pe o durat de 1-3 luni cu 5-10%;
reducerea salariului de baz i/sau, dup caz, i a indemniza iei de conducere pe o perioad de 1-3 luni cu 5-10%;
desfacerea disciplinar a contractului individual de munc.
Cu excepia avertismentului scris, toate celelalte msuri disciplinare necesit efectuarea unei cercetri disciplinare
nainte de a fi aplicate. O persoan juridic poate fi sancionat:
de ctre un reprezentant al Poliiei Locale sau MAI atunci cnd acesta constat, n cadrul unei ac iuni de control, c
angajaii sau/ i cetenii fumeaz ntr-un spaiu n care fumatul este interzis;
de ctre inspectorii de munc din cadrul inspectoratelor teritoriale de munc atunci cnd ace tia constat c sunt
nclcate prevederile art. 39 alin. (9) lit. e) din Legea securit ii i snt ii n munc nr. 319/2006, cu modificrile i
completrile ulterioare. Totodat, acetia sunt abilitai s verifice dac regulamentul intern cuprinde prevederi
referitoare la rspunderea disciplinar a salariailor pentru nerespectarea prevederilor Legii nr. 15/2016.
Legea prevede sanciuni pentru:
Persoanele fizice care fumeaz n spaiile n care fumatul este interzis: amend contraven ional de la 100 la 500 de
lei;
Persoanele juridice care administreaz spaiile n care fumatul este interzis: amend contraven ional de 5000 lei
(prima abatere), amend contravenional de 10.000 lei i suspendarea activit ii pn la remedierea situa iei (a doua
abatere), amend contravenional de 15.000 i nchiderea unit ii la urmtoarea abatere.
Sanciunile vor fi aplicate:
de ctre reprezentanii Poliiei Locale sau ai Ministerului Afacerilor Interne (Poli ia Romn, Jandarmeria, IGSU,
Poliia de Frontier), atunci cnd angajaii sau/i cetenii fumeaz ntr-un spa iu n care fumatul este interzis;
de ctre inspectorii de munc din cadrul inspectoratelor teritoriale de munc n cazul n care ace tia constat c sunt
nclcate prevederile art. 39 alin. (9) lit. e) din Legea securit ii i snt ii n munc nr. 319/2006, cu modificrile i
completrile ulterioare, i/sau dac n regulamentul intern nu sunt cuprinse prevederi referitoare la rspunderea
disciplinar a salariailor pentru nerespectarea prevederilor Legii nr. 15/2016.
Sesizarea nclcrii legii se poate face de ctre angaja i sau/ i cet eni prin:
apelarea numrului de telefon al poliiei locale sau al reprezentan ilor locali ai MAI n localit ile n care nu exist
poliie local;
apelarea inspectoratului teritorial de munc, n cazul n care angajatorul nu are elaborate/completate regulamentele
interne conform art. 5 din Legea nr. 15/2016.

ADMINISTRATOR,

S.C. MITAPEL COLECT S.R.L.

DECIZIA
Nr. --- din ---
privind utilizarea focului deschis si reglementarea executarii lucrarilor periculoase in cadrul societatii
Avand in vedere prevederile art. 19 lit. a din Legea nr. 307 /2006 privind aprarea mpotriva incendiilor,
art. 37 din Legea nr. 481/2004 privind protecia civil,
art.5, lit. b si art. 90 - 114 din O.M.A.I. nr.163/ 28.02.2007 privind aprobarea Normelor Generale de aprare
mpotriva incendiilor ,
In baza drepturilor conferite de actul constitutiv, administratorul societatii emite urmatoarea
D E C I Z I E:
Art. 1 Prin prezenta decizie se interzice utilizarea focului deschis in spatiile societatii astfel:
- in cladirea de birouri
32
- in hala, depozite si alte anexe,
- la punctele de colectare a gunoiului menajer
- in incinta statiei de depozitare si alimentare cu carburanti ( motorina ), depozitul de substante periculoase sau la
distante mai mici de 40 m fata de acesta si 10 m fata de materiale sau substante combustibile si inflamabile, precum si
in alte locuri in care se manipuleaza, depoziteaza sau utilizeaza atfel de produse.
Art. 2 In cadrul societatii se admite utilizarea focului deschis in cladirea de ............. la utilizarea aragazului
pentru prepararea / incalzirea hranei , in incaperea in care functioneaza centrala termica . Salariatii vor fi instruiti si vor
respecta instructiunile de aparare intocmite in acest sens.
Art. 3 In caz de necesitate sau nevoie, cauzate de avarii ale unor instalatii, defectiuni, reparatii, schimbari de
configuratie ale unor amplasamente, etc. se pot efectua lucrari cu foc deschis, respectiv suduri, taieri, lipiri, topiri, etc.
numai pe baza eliberarii unui permis de lucru cu foc(Anexa 1), dupa ce in prealabil, au fost luate toate masurile de
aparare impotriva incendiilor.
Art. 4 In conformitate cu prevederile OMAI 163/2007, d-na Cristina Mitac , cadru tehnic cu atributii psi in
societate, este desemnata pentru a emite permis de lucru cu foc si pentru supravegherea executarii lucrarilor din
punct de vedere al apararii impotriva incendiilor.Permisul de lucru cu foc este valabil o singura zi, iar la terminarea
lucrului permisul de lucru cu foc se preda de catre executant, emitentului.
Art. 5 Responsabilul cu prevenirea si stingerea incendiilor va lua urmatoarele masuri:
- pregtirea locului unde se vor executa lucrri cu foc deschis
- instruirea personalului
- controlul ncperii (zonei) dup terminarea lucrrii
Pregatirea locului unde urmeaz s se execute operaiunea cu foc deschis presupune:
a) nconjurarea acestuia cu panouri necombustibile cu nlimea de minimum 2 m i bine ancorate de podea;
b) protecia pardoselii din material combustibil cu un strat de nisip cu grosimea de 2 cm, cu tabl sau cu plci din
materiale necombustibile;
c) ndeprtarea materialelor i substanelor combustibile transportabile la o distan de cel puin 10 m de locul sudrii
sau tierii;
d) curarea pieselor vopsite pe o poriune de cel puin 100 mm de o parte i de alta n jurul punctului de lucru;
e) umezirea cu ap sau protejarea cu panouri necombustibile a materialelor i elementelor de construcie combustibile
fixe pentru a fi ferite de contactul cu scnteile sau brocurile de sudur, cu flacra sau cu alte particule de materiale
incandescente;
f) nlturarea posibilitilor ca sursele de foc (scntei, particule incandescente etc.) s intre n contact cu materialele
combustibile care se afl n ncperile adiacente sau la cota inferioar, prin acoperirea sau obturarea golurilor ori
orificiilor din pardoseal i perei cu plci sau dopuri necombustibile;
g) amplasarea la distane de siguran a generatorului de acetilen transportabil i a buteliei de oxigen, astfel: cel puin
10 m ntre acestea i locul de sudur sau orice surs cu foc deschis i, respectiv, cel puin 5 m ntre ele;
h) dotarea cu mijloace de prim intervenie corespunztoare;
i) asigurarea prezenei unei persoane s supravegheze executarea lucrrilor cu foc deschis.
Pe timpul executrii operaiunilor cu foc deschis trebuie s se asigure:
- supravegherea permanent a flcrii, a rspndirii i a traiectoriilor scnteilor sau particulelor de materiale
incandescente;
- strngerea i depozitarea resturilor de electrozi n vase speciale cu nisip sau cu ap;
- nchiderea robinetelor buteliei de oxigen i a generatorului de acetilen, dac durata ntreruperii lucrrii
depete 10 minute;
- interzicerea agrii arztoarelor (chiar stinse) de buteliile de oxigen sau generatorul de acetilen;
- neefectuarea de deplasri cu arztoarele aprinse n afara zonei de lucru;
- evacuarea carbidului din generator n cazul ntreruperii lucrului pe o perioad mai ndelungat.
Dup terminarea lucrrii cu foc deschis, se vor executa urmtoarele:
- controlul amnunit al ncperii n care s-a executat lucrarea i a celor nvecinate pentru a vedea dac nu s-au
creat focare de incendiu (zone incandescente, miros de ars, degajri de fum etc.);
- descoperirea zonelor protejate i verificarea strii materialelor combustibile;
- verificarea periodic, n urmtoarele 24 de ore, a situaiei existente la locul n care s-a executat lucrarea;
- depozitarea n condiii de siguran a echipamentelor folosite la lucrare;
- reamplasarea pe poziiile iniiale a materialelor combustibile ndeprtate sau protejate pe timpul lucrrilor cu foc
deschis, se face dup cel puin 6 ore de la terminarea lucrrii;
- colectarea, atunci cnd este cazul, lamului (nmolului de carbid) n containere destinate acestui scop i
depozitarea n locul special amenajat.
Art. 6 Anexa nr. 1 face parte integranta din prezenta decizie.
Art. 7 Prezenta decizie va fi adusa la cunostinta intregului personal.

ADMINISTRATOR,

anexa nr. 1
SC .......... SRL

PERMIS DE LUCRU CU FOC

33
 Nr. .... din ...........

Se elibereaz prezentul permis de lucru cu foc doamnei / domnului .............................., ajutat de doamna /
domnul .........................................., care urmeaz s execute ..............................................................................
folosind ...................................................................... la (n) ............................................. . Lucrrile ncep la data
de ............... ora .........., i se ncheie la data de ............... ora ........ .
Premergtor, pe timpul i la terminarea lucrrilor cu foc se vor lua urmtoarele msuri:
1. ndeprtarea sau protejarea materialelor combustibile din zona de executare a lucrrilor i din apropierea
acesteia, pe o raz de ....... metri, astfel:
______________________________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________________________
_________________________________
2. Golirea, izolarea, splarea, aerisirea conductelor, utilajelor sau instalaiilor,prin:
______________________________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________________________
________________________________________________________________
3. Ventilarea spaiilor n care se execut lucrrile se realizeaz astfel:
______________________________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________
4. Verificarea zonei de lucru i a vecintilor acesteia, nlturarea surselor de aprindere i a condiiilor care
favorizeaz producerea incendiilor i a exploziilor, protejarea antifoc a materialelor din zon.
______________________________________________________________________________________________
_______________________________
5. nceperea lucrrilor cu foc s-a fcut n baza buletinului de analiz nr. ........ din ................., eliberat
de ............................................................................ (acolo unde este cazul)
______________________________________________________________________________________________
________________________________

6. Respectarea normelor de aprare mpotriva incendiilor, specifice tehnologiei de lucru:

______________________________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________________________
____________________
7. n zona de lucru se asigur urmtoarele mijloace de stingere a incendiilor:
______________________________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________________
8. Lucrrile cu foc deschis nu se execut dac sunt condiii de vnt
______________________________________________________________________________________________
_____________________________________
9. Pe timpul lucrrilor se asigur supravegherea acestora de ctre doamna /
domnul ...........................................................
10. eful serviciului public voluntar / privat pentru situaii de urgen este anunat despre nceperea,
ntreruperea i ncheierea lucrrii.
11. Controlul msurilor de aprare mpotriva incendiilor se asigur de ctre doamna /
domnul ...........................................................
12. Supravegherea lucrrilor cu foc se asigur de ctre doamna /
domnul .......................................................................
13. Incendiul sau orice alt eveniment se anun la .....................................,
prin ......................................................................
14. Alte msuri specifice de aprare mpotriva incendiului
______________________________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________________________
15. Personalul de execuie, control i supraveghere a fost instruit asupra msurilor de aprare mpotriva
incendiului.
______________________________________________________________________________________________
________________________________
Responsabili Numele i prenumele Semntura
Emitentul
eful sectorului n care se
execut lucrrile
34
Executanii lucrrilor cu foc
Serviciul public voluntar / privat
pentru situaii de urgen
S.C. MITAPEL COLECT S.R.L

DECIZIA
Nr. --- din ----
privind stabilirea modului de organizare si a responsabilitatilor privind apararea impotriva incendiilor

Avnd n vedere prevederile

- art. 19 lit. g din Legea nr. 307 din 12.07.2006 privind aprarea mpotriva incendiilor,
- art. 37 alin (1) din Legea nr. 481 / 2004 privind protecia civil,
- art. 5 din O.M.A.I., nr.163 / 28.02.2007, privind aprobarea Normelor Generale de aprare mpotriva
incendiilor,
In baza drepturilor conferite de actul constitutiv, administratorul societatii emite urmatoarea

D E C I Z I E:
Art.1 Potrivit prevederilor legale in cadrul societatii activitatea de prevenire si stingere a incendiilor si de protectie civila
se realizeaza organizat si este coordonata de responsabilul in domeniul situatiilor de urgenta.
Art. 2 Activitatea de prevenire si stingere a incendiilor si protectie civila este desfasurata in mod organizat de catre
responsabilul in domeniul situatiilor de urgenta impreuna cu echipele de interventie , formate din randul salariatilor.
Art. 3 Intreg personalul societatii are ca sarcina de serviciu permanenta punerea in aplicare a prevederilor planurilor de
interventie PSI, pentru protectia factorilor de mediu, sol, apa , aer a Regulamentului de ordine interioara.
Art. 4 Persoanele desemnate sa efectueze anumite sarcini la locul de munca sau in cadrul echipelor de interventie , se
vor achita de toate responsabilitatile ce le revin din prezentele documente.
Art. 5 Personalul cu funcie de conducere din cadrul societii are urmtoarele obligaii principale n domeniul activitii
de prevenire i stingere a incendiilor:
Organizeaz, ndrum i controleaz, potrivit legislaiei n vigoare, activitatea de prevenire i stingere a incendiilor n
sectoarele de activitate pe care le conduc;
Organizeaz i asigur instruirea ntregului personal din subordine, potrivit dispoziiilor n vigoare, asigur testarea
acestuia i verific eficiena acesteia;
Organizeaz i execut controale sistematice ale respectrii prevederilor i instruciunilor de P.S.I. pe locurile de
munc pe care le coordoneaz;
Organizeaz identificarea pericolelor de incendii stabilind i realiznd msurile de eliminare a acestora;
Fac propuneri pentru dotarea, conform normelor de P.S.I., a tuturor locurilor de munc din sectorul coordonat, cu
instalaiile, echipamentele de protecie i substanele chimice necesare pentru prevenirea i stingerea incendiilor,
precum i cu sistemele, aparatele i dispozitivele de protecie mpotriva incendiilor; asigur i rspund de meninerea
n permanen a acestor dotri n stare de funcionare sau de utilizare (inclusiv de efectuarea la timp a operaiunilor de
verificare, ntreinere, revizie, reparaii);
Asigur i rspund de pregtirea corespunztoare a ntregului personal din subordine n ceea ce privete modul de
comportare i de aciune n cazul unui incendiu;
Organizeaz instruirea corespunztoare a echipelor de intervenie, efectueaz exerciii practice i aplicaii periodice n
baza schemelor de intervenie;
In caz de incendiu, coordoneaz aciunile de intervenie ale forelor i mijloacelor proprii sectorului coordonat i
coopereaz cu pompierii militari sau alte fore sosite la locul incendiului, comunicnd acestora elementele tehnice
specifice instalaiilor afectate pentru a se asigur eficiena interveniei;
Organizeaz i controleaz modul n care se execut operaiile cu foc deschis, instruirea i dotarea corespunztoare a
personalului respectiv, respectarea normelor i instruciunilor n vigoare n acest domeniu;
ndeplinesc i rspund de realizarea n termen de ctre personalul din subordine a obligaiilor i msurilor ce le revin
privind autoaprarea mpotriva incendiilor;
ndeplinesc la termen msurile i sarcinile de P.S.I. ce le revin n urma controalelor executate de organele de
specialitate;
Rspund de respectarea disciplinei la locul de munc de ctre personalul din subordine; sancioneaz, n limitele
drepturilor ce le revin, sau propun sancionarea celor vinovai de abateri de la normele de prevenire i stingere a
incendiilor;
Dispun msuri pentru ca permanent cile de acces / evacuare s rmn libere, neblocate;
In caz de avarii sau alte accidente similare, particip la lichidarea urmrilor acestora, la cercetarea cauzelor i
stabilirea msurilor pentru repunerea n funcie a instalaiilor i la conducerea operaiilor pentru intrarea n regim
normal de funcionare.
Art. 6 Obligaiile personalului cu funcii de execuie n domeniul prevenirii i stingerii incendiilor,
indiferent de locul de munc sau pregtire, sunt urmtoarele:
S respecte msurile de P.S.I. ce i revin i s execute dispoziiile, regulile i msurile stabilite pentru stingerea
nceputurilor de incendiu;
S cunoasc i s respecte prevederile din normele specifice locului de munc, regulile de prevenire i stingere a
incendiilor prevzute n instruciunile de P.S.I. i de lucru, cunoaterea modului de utilizare corect a dispozitivelor i
mijloacelor de prim intervenie n caz de incendiu, precum i a modului de utilizare a tuturor instalaiilor de
semnalizare sau stingere a incendiilor aflate n dotarea locurilor de munc;

35
S participe la instructajele i aciunile instructiv-educative pe linie de P.S.I., precum i la exerciiile i aplicaiile
practice de stingere a incendiilor, organizate pe locurile de munc;
S respecte strict i ntocmai regulile stabilite sau dispoziiile primite din partea efilor ierarhici n ceea ce privete
folosirea corect a instalaiilor tehnologice, modul corect de efectuare a unor operaii speciale, a interveniilor, etc.;
Anunarea de ndat a efului ierarhic despre nceputurile de incendiu izbucnite; efectuarea imediat a operaiunilor de
prim intervenie, cu utilizarea tuturor mijloacelor de intervenie aflate n dotarea locului de munc, precum i
nlturarea urmrilor provocate de acestea;
Aducerea de ndat la cunotina conductorului sectorului de activitate a oricrei nereguli, defeciune, anomalie sau
alt situaie de natur s constituie un pericol, pe care le constat la locul de munc, precum i orice nclcare a
normelor de P.S.I.;
S nu depun pe corpurile de nclzire sau tablouri electrice, hrtii, esturi, mbrcminte sau alte materiale
combustibile;
S nu blocheze culoarele i scrile de acces cu materiale ce ar mpiedica intervenia pentru stingerea incendiilor i
evacuarea bunurilor;
S nu intervin sub nici un motiv la instalaii, aparate sau tablouri electrice, orice defeciune va fi adus imediat la
cunotina efului ierarhic;
S nu lase n ncperi/ in zona de protectie a depozitului, crpe de ters mbibate cu ulei sau alte produse petroliere,
care se pot autoaprinde i declana incendii;
S ntrein n bun stare de funcionare att instalaiile, utilajele i aparatele tehnologice, ct i dispozitivele i
mijloacele de prevenire i stingere a incendiilor aflate n dotarea locului de munc ;
S foloseasc i s pstreze n conformitate cu regulile stabilite echipamentul de protecie, dispozitivele i mijloacele
de siguran i intervenie;
Se interzice fumatul sau introducerea de igri, chibrituri, brichete, materiale ori produse care ar putea provoca incendii
n locurile de munc, unde fumatul sau introducerea acestora este interzisa sau n locurile neorganizate special;
Personalul salariat, rspunde de respectarea ordinei i disciplinei n munc, de aplicarea tuturor msurilor prevzute
sau primite, destinate s prentmpine i s nlture orice situaie care ar pune n primejdie viaa i sntatea
oamenilor sau care ar putea afecta sigurana instalaiilor;
S nu foloseasc pentru iluminare, foc deschis (chibrituri, lumnri, hrtii aprinse, etc.) n spaiile de depozitare, sau n
orice alt loc care prezint pericol de incendiu;
La terminarea programului de lucru, s controleze i s elimine toate elementele care pot provoca incendii, iar ultimul
salariat care prsete locul de munc este obligat s verifice dac nu au rmas aparate i utilaje conectate la reeaua
electric, resturi de igri nestinse, lumini aprinse, robinete de apa sau gaze deschise i s nlture toate neregulile
constatate.
Art. 7 Este obligatoriu ca pentru buna desfurare a activitii de aprare mpotriva incendiilor, s fie
respectate instruciunile specifice de prevenire i stingere a incendiilor din anexele la prezenta decizie, instruciuni care
vor afiate i aduse la cunotina personalului pe fiecare loc de munc.
Art. 8 Prevederile prezentei decizii vor fi aduse la cunostinta intregului personal salariat al societatii si
respectate intocmai in partile ce-i privesc.

ADMINISTRATOR,

S.C. MITAPEL COLECT S.R.L.

DECIZIA
Nr. --- din ----
privind instruirea salariatilor in domeniul situatiilor de urgenta

Avnd n vedere prevederile:

- art. 19 lit. a, g, h din Legea nr. 307 din 12.07.2006 privind aprarea mpotriva incendiilor,
- art. 28 lit. f, art. 31 lit. c, d, art. 37 alin. (1) din Legea nr. 481/2004 privind protecia civil,
- art. 5 litera b , c din ordinul ministrului Administratiei si Internelor nr. 163/ 28.03.2007 pentru aprobarea
Normele generale de aprare mpotriva incendiilor,
- Ordinul Ministrului Administraiei i Internelor nr. 712/23.07.2005 pentru aprobarea Dispoziiilor generale
privind instruirea salariailor n domeniul situaiilor de urgen , modificat i completat de ordinul ministrului
administraiei i internelor nr. 786/02.09.2005,
In baza drepturilor conferite de actul constitutiv , administratorul societatii emite urmatoarea:

DECIZIE:

Art. 1 Instruirea salariailor S.C. MITAPEL COLECT S.R.L. n domeniul situaiilor de urgen ( incendii,
cutremure, inundaii, explozii, prbuiri ale unor construcii sau instalaii etc. ), angajat permanent sau temporar din
societatea noastr, este obligatorie i constituie, conform legii, parte component a pregtirii profesionale.
Art. 2 Instruirea salariailor n domeniul situaiilor de urgen se va realiza prin urmtoarele categorii de
instructaje:
a) instructajul introductiv general;
36
b) instructajul specific locului de munca;
c) instructajul periodic;
d) instructajul pe schimb, acolo unde situatia o impune;
e) instructajul special pentru lucrari periculoase;
f) instructajul la recalificarea profesionale;
g) instructajul pentru personalul din afara operatorului economic.
Art. 3 Instructajul introductiv general vizeaza dobandirea de cunostinte cu privire la:
a) continutul actelor normative care reglementeaza managementul situatiilor de urgenta si activitatea de aparare
impotriva incendiilor, precum si actele normative specifice profilului societatii;
b) managementul situatiilor de urgenta si modul de organizare a activitatii de aparare impotriva incendiilor la nivelul
societatii;
c) mijloacele tehnice de prevenire si stingere a incendiilor cu care sunt echipate constructiile, instalatiile, amenajarile si
modul de utilizare a acestora, precum si mijloacele tehnice existente si planificarea resurselor pentru realizarea
masurilor de protectie civila;
d) formele si metodele specifice de prevenire si stingere a incendiilor;
e) modul de actiune in cazul producerii unei situatii de urgenta si in cazul observarii si anuntarii unui incendiu;
f) actiunile ce trebuie intreprinse pentru limitarea si inlaturarea urmarilor situatiilor de urgenta.
Art. 4 La instructajul introductiv general participa urmatoarele categorii de persoane:
a) nou - angajatii in munca indiferent de durata sau de forma contractului de munca;
b) salariatii transferati de la un punct de lucru la altul sau detasati in societate;
c) lucratorii sezonieri, temporari sau zilieri;
d) studentii si elevii din scoli si licee aflati in practica de specialitate sau in cuprinsi in programe.
Art. 5 Instructajul introductiv general se desfasoara cu grupe compuse din cel mult 20 de persoane.
Art. 6 Durata instructajului introductiv general se stabileste prin reglementari interne, in functie de specificul
activitatii desfasurate, complexitatea procesului tehnologic, nivelul de risc rezultat din clasificarea unitatilor din punct de
vedere al protectiei civile, precum si de nivelul de pregatire al participantilor, dar nu poate fi mai mica de 8 ore.
Art. 7 Pentru fiecare categorie de personal participant se stabileste un nivel minim de cunostinte necesare, iar
la terminarea instructajului introductiv general persoanele instruite vor fi verificate pe baza de teste asupra
cunostintelor acumulate
Art. 8 Persoanele care nu si-au insusit nivelul minim de cunostinte stabilit pentru instructajul introductiv general
nu vor fi admise la locurile de munca.
Art. 9 Instructajul specific locului de munca se executa individual, dupa instructajul introductiv general, de catre
seful locului de munca respectiv.
Art. 10 La efectuarea instructajului specific locului de munca se urmareste sa se asigure participantilor
cunostinte referitoare la:
a) caracteristicile fizico - chimice ale substantelor, materialelor si produselor utilizate la locul de munca;
b) conditiile care determina ori favorizeaza producerea accidentelor si avariilor tehnologice si cauzele potentiale de
incendiu si / sau explozie specifice locului de munca;
c) descrierea, functionarea, monitorizarea si modul de interventie la instalatiile si sistemele de siguranta ale masinilor si
utilajelor de la locurile de munca, inclusiv cele de prevenire a avariilor tehnologice;
d) descrierea, functionarea, amplasarea si modul de actionare a instalatiilor, si mijloacelor de protectie impotriva
incendiilor;
e) conceptia de interventie in cazul producerii unei situatii de urgenta si continutul documentelor operative de raspuns,
pentru fiecare categorie de salariat in partile ce-l privesc;
f) sarcini specifice pentru prevenirea situatiilor de urgenta si realizarea masurilor de protectie civila.
Art. 11 Durata instructajului specific locului de munca este stabilita in functie de complexitatea activitatii
desfasurate dar nu poate fi mai mica de 8 ore.
Art. 12 Problemele cu caracter teoretic prezentate pe timpul instructajului specific locului de munca sunt urmate
in mod obligatoriu de demonstratii practice.
Art. 13 Admiterea definitiva la lucru a persoanelor instruite se face numai dupa verificarea acestora pe baza de
teste cu privire la nivelul de insusire a cunostintelor necesare.
Art. 14 Instructajul periodic se executa cu toate categoriile de salariati pe o durata de cel putin 2 ore si are ca
scop improspatarea, completarea si detalierea cunostintelor dobandite prin instructajul introductiv general si prin
instructajul specific locului de munca
Art. 15 Instructajul periodic se executa pe baza tematicii anuale si a graficului de instruire, aprobate de
administrator.
Art. 16 Tematica orientativa anuala de instruire, adaptata fiecarei categorii de salariati, se structureaza de
regula astfel:
a) actele normative care reglementeaza managementul situatiilor de urgenta;
b) obligatiile generale si specifice care revin fiecarei categorii de salariati pentru realizarea managementului situatiilor
de urgenta in cadrul societatii;
c) conditiile care determin ori favorizeaza producerea accidentelor si avariilor tehnologice si cauzele potentiale
(riscurile) de incendiu si / sau explozie specifice, normele, regulile si masurile de prevenire a acestora;
d) descrierea, functionarea, intretinerea si modul de utilizare a instalatiilor si sistemelor de protectie destinate prevenirii
avariilor tehnologice si incendiilor;
e) modul de actiune a salariatilor .
Art. 17 Tematica orientativa se adapteaza si se completeaza pe parcurs de catre cei care executa instruirea cu
concluziile si invatamintele rezultate din:
37
a) controalele efectuate privind respectarea prevederilor legale si indeplinirea sarcinilor stabilite;
b) natura, frecventa si amploarea situatiilor de urgenta produse pe raza societatii sau in sectoare de activitate similare.
Art. 18 In graficul anual de instruire se mentioneaza periodicitatea instructajelor si se precizeaza zilele in care
acestea se executa esalonat, pe locuri de munca si categorii de salariati.
Art. 19 Intervalul de timp intre doua instructaje periodice se stabileste de catre administrator in functie de
specificul conditiilor de munca din unitatea respectiva, cu respectarea urmatoarelor termene:
- cel mult o luna (30 de zile), pentru personalul cu functii de executie sau operative, care sprijina serviciile de urgenta
(structurile de raspuns) in cazul producerii situatiilor de urgenta;
- 1 - 3 luni, pentru personalul care lucreaza nemijlocit cu aparate, masini, utilaje si instalatii tehnologice ( tehnicieni,
maistri, subingineri, ingineri ), precum si pentru analisti, cercetatori si personalul din laboratoare;
- 3 - 6 luni, pentru personalul auxiliar din sectiile si sectoarele de productie, control tehnic, cercetare, proiectare, de
intretinere si reparatii, investitii, transporturi;
- 1 - 6 luni, pentru personalul auxiliar care are atributii de organizare, conducere si control (sefi de sectii, ateliere,
instalatii, depozite etc.), pentru cel din conducerea societatii.
Art. 20 Instructajul periodic se face obligatoriu in urmatoarele cazuri:
a) cand un salariat a lipsit mai mult de 30 de zile calendaristice de la locul de munca;
b) cand s-au adus modificari procesului tehnologic sau au fost introduse noi tehnologii;
c) la reluarea activitatii dupa producerea unei situatii de urgenta;
Art. 21 Pe timpul desfasurarii instructajului periodic se pune accent pe demonstratiile practice, salariatii fiind
angrenati in executarea unor operatiuni specifice.
Art. 22 Verificarea persoanelor instruite privind cunostintele insusite si deprinderile formate in timpul
instructajului periodic se face prin sondaj, insistandu-se de fiecare data pentru clarificarea problemelor si eliminarea
deficientelor constatate.
Art. 23 Anual se efectueaza o verificare de fond pe baza de teste tip chestionar asupra nivelului de insusire si
cunoastere a problematicii care a facut obiectul instructajului periodic, rezultatele consemnandu-se in fisa individuala
de instructaj.
Art. 24 Pentru agentii economici care au cel mult 9 salariati efectuarea instructajului periodic este sarcina
exclusiva a administratorului societatii.
Art. 25 (1) Instructajul pe schimb se executa la intrarea in schimbul de lucru, cu salariatii care desfasoara
activitati in locuri de munca cu risc major din punctul de vedere al existentei factorilor de risc potetial generatori de
situatii de urgenta.
(2) Durata acestui instructaj nu va depasi 10-15 minute.
(3) Instructajul pe schimb se efectueaza de conducatorul locului de munca, executia consemnandu-se sub semnatura
in registrul de predare - primire a schimbului de lucru.
Art. 26 Instructajul special pentru lucrari periculoase se executa inainte de inceperea unor lucrari care implica
existenta unor factori de risc care pot determina sau favoriza producerea unor tipuri de risc.
Art. 27 Lucrarile care fac obiectul unui astfel de instructaj se refera in principal la:
a) executarea unor operatiuni de comanda a unor instalatii sau utilaje tehnologice de importanta ori interventia
asupra acestora, a caror operare gresita poate determina sau favoriza producerea unor incendii de amploare, explozii,
calamitati naturale, esecul unor servicii de utilitate publica sau a altor tipuri de risc;
b) lucrari de reparatii sau de intretinere, distrugerea unor deseuri sau reziduuri periculoase pentru viata
oamenilor sau pentru mediu;
c) prelevarea de probe din recipiente sau instalatii care contin substante periculoase;
d) lucrari de sudare;
e) lucrari de taiere sau lipire cu flacara;
f) lucrari care pot provoca scantei mecanice;
g) lucrari care pot provoca scantei si arcuri electrice sau scurtcircuite;
h) lucrari de topire a bitumului sau asfaltului;
i) aplicarea unor materiale de protectie din care se pot degaja cu usurinta vapori si gaze inflamabile si / sau
explozive;
j) curatarea interioara a unor vase, rezervoare, recipiente sau sisteme de evacuare in care au fost stocate,
prelucrate ori vehiculate produse combustibile etc.;
k) depozitarea, manipularea si transportul de substante / materiale periculoase.
Art. 28 (1) Instructajul special pentru lucrari periculoase se efectueaza astfel:
a) privind tehnologia de executie, de catre conducatorul formatiei de lucru;
b) privind conditiile tehnologice, de catre conducatorul locului de munca.
(2) Persoanelor care urmeaza sa execute lucrarile prevazute la art. 27 li se elibereaza autorizatie de lucru, al carei
continut este prevazut in normele specifice emise de autoritatile administratiei publice centrale de specialitate.
(3) Efectuarea instructajului special pentru lucrari periculoase se consemneaza, dupa caz, in autorizatia de executie a
lucrarii, registrul de tura sau in fisele individuale.
Art. 29 Instructajul la recalificarea profesionala se desfasoara cu toate categoriile de salariati care au parcurs
un astfel de curs de formare profesionala, definit conform legislatiei specifice.
Art. 30 La stabilirea problematicii pentru instructajul de recalificare profesionala, a persoanelor care il
efectueaza, a duratei necesare si a modului de verificare a insusirii cunostintelor se vor avea in vedere urmatoarele:
a) in cazul persoanelor care isi vor desfasuara activitatea in acelasi loc de munca in care au lucrat si inainte de
conversia profesionala, seful locului de munca va prelucra cu acestea numai unele aspecte din cadrul problematicii
pentru instructajul specific locului de munca pe care le apreciaza ca sunt necesare ca urmare a noilor sarcini de munca
pe care le au de indeplinit;
38
 b) in cazul persoanelor care isi vor desfasura activitatea in alt loc de munca din cadrul societatii care au fost
angajate si inainte de recalificarea profesionala, inclusiv pentru cele recrutate din randul somerilor dupa formarea
profesionala, se vor respecta prevederile art. 2 si urmatoarele din prezenta decizie.
Art. 31 Instructajul pentru personalul din afara societatii se desfasoara cu persoanele care executa temporar
activitati in locurile din incinta societatii respective unde sunt prezenti factori de risc potential generatori de situatii de
urgenta, dupa cum urmeaza:
a) personalul societatilor comerciale de constructii-montaj si instalatii;
b) personalul societatilor comerciale de reparatii, revizii, intretinere si de service;
c) personalul care efectueaza transport de materiale periculoase;
d) personalul de paza apartinand altor societati comerciale sau firme specializate nu este cazul;
e) vizitatori in grup de minimum 5 persoane nu este cazul.
Art. 32 Locurile din incinta societatii pentru care se executa instructajul pentru personalul prevazut la art. 31 se
stabilesc prin act de autoritate al administratorului.
Art. 33 Instructajul pentru personalul din afara societatii se efectueaza, dupa caz, de responsabilul in domeniul
situatiilor de urgenta sau de seful locului de munca in care este prevazut un asemenea instructaj.
Art. 34 Problematica instructajului consta in:
a) prezentarea procedurilor specifice instructajului introductiv general pentru categoriile de persoane prevazute la art.
31 lit. a) si b);
b) prezentarea procedurilor din cadrul instructajului specific locului de munca pentru categoriile de persoane prevazute
la art. 31 lit. c) si d);
c) prezentarea unei proceduri special intocmite pentru persoanele prevazute la art. 31 lit. e), prin care acestea sunt
instruite sumar ( in maximum 15 minute ) asupra principalelor reguli de prevenire pe care trebuie sa le respecte si sunt
atentionate asupra pericolelor existente in anumite locuri de pe traseul parcurs in incinta operatorului economic sau a
institutiei.
Art. 35 Consemnarea efectuarii instructajului pentru personalul din afara societatii se face intr-un proces-verbal
intocmit in acest scop, care contine problematica prezentata si tabelele cu numele, prenumele si semnatura
persoanelor instruite.
Art. 36 Instruirea in domeniul situatiilor de urgenta se certifica prin inscrisuri realizate, dupa caz, in fisa individuala
de instructaj in domeniul situatiilor de urgenta, in registrul de predare- primire a schimbului sau in procesele - verbale
de instruire.
Art. 37 Fisele individuale de instructaj se intocmesc pentru toate persoanele angajate.
Art. 38 Dupa efectuarea instructajelor este obligatorie completarea fiselor individuale de instructaj, inscrisul
efectuandu-se cu pasta sau cu cerneala.
Art. 39 Dupa completare, fisa individuala de instructaj in domeniul situatiilor de urgenta se semneaza de persoana
instruita si de catre persoanele care au efectuat si au verificat instructajul.
Art. 40 Prin semnatura persoana instruita demonstreaza participarea la instructaj, iar persoana care a verificat
instructajul confirma, pe baza examinarii persoanei instruite, ca aceasta si-a insusit cunostintele
Art. 41 Conducatorii locurilor de munca raspund de pastrarea fiselor individuale de instructaj in domeniul situatiilor
de urgenta pentru personalul din subordine.
Art. 42 (1) Pot fi desemnate sa execute instructaje in domeniul situatiilor de urgenta urmatoarele categorii de
personal:
a) persoanele cu atributii de conducere in cadrul societatii ori sefii locurilor de munca in care este prevazut un
asemenea instructaj;
b) personalul de specialitate in domeniul protectiei civile (inspectorii de protectie civila);
c) cadrele tehnice cu atributii in domeniul prevenirii si stingerii incendiilor / responsabili in domeniul situatiilor de
urgenta ( in cazul de fata) sau persoanele atestate ca specialisti, verificatori si experti in domeniul prevenirii si stingerii
incendiilor.
(2) Persoanele prevazute la alin. (1) efectueaza si verificarile privind insusirea cunostintelor de catre persoanele
instruite
Art. 43 (1) In activitatea de instruire in domeniul situatiilor de urgenta se pot utiliza urmatoarele mijloace:
a) vizuale: afise, brosuri, pliante, fotomontaje, panouri, inscriptii si indicatoare de securitate, grafice, machete, fotografii
etc.;
b) audiovizuale: filme de scurt metraj, inregistrari video, proiectii comentate de diafilme sau la epidiascop si altele;
c) auditive: instructaje, conferinte, expuneri, consultatii, dezbateri, concursuri, casete audio etc.;
d) practic - aplicative: exercitii, aplicatii, demonstratii si antrenamente executate la locul de munca sau in poligoane
amenajate.
(2) La alegerea mijloacelor se va avea in vedere asigurarea caracterului intensiv al activitatii de instruire.
Art. 44 Instructajele in domeniul situatiilor de urgenta se fac pe baza unor materiale scrise (proceduri) intocmite
de responsabilul in domeniul situatiilor de urgenta si aprobate de administrator.
Art. 45 Baza materiala si documentara necesara in vederea desfasurarii si verificarii instructajelor cuprinde:
a) legislatia specifica in vigoare;
b) manuale si cursuri de specialitate;
c) standarde;
d) carti, brosuri, cataloage, pliante, reviste;
e) filme, diapozitive;
f) afise, panouri grafice, fotomontaje;
g) machete, mostre de diapozitive si instalatii;
h) teste de verificare.
39
 Art. 46 La realizarea materialelor de instruire in domeniul prevenirii si stingerii incendiilor se va tine seama in
principal de urmatoarele cerinte:
Cerinte generale:
a) continutul materialelor va fi in concordanta cu bazele teoretice ale activitatii de management al situatiilor de urgenta,
precum si cu legisltia specifica in vigoare;
b) realizarea materialelor se va baza pe principiile pedagogiei moderne;
c) continutul si realizarea materialelor vor fi adecvate nivelului de pregatire a subiectilor carora li se adreseaza.
Cerinte specifice pentru cursuri si manuale:
a) sa fie elaborate in baza unei documentatii bibliografice actualizate;
b) sa foloseasca terminologia specifica domeniului situatiilor de urgenta;
c) redactarea sa fie clara, concisa, fara formulari sablon;
d) cunostintele sa fie expuse in mod sistematic, intr-o ordine logica;
e) gradul de abstractizare sa fie in concordanta cu nivelul de pregatire a persoanelor carora li se adreseaza;
f) structura materialelor sa asigure o alternativa si un raport optim intre cunostintele teoretice si practice
corespunzatoare nivelului de pregatire a personalului caruia ii sunt adresate;
g) sa cuprinda ilustratii si desene, ideograme si tabele.
Cerinte specifice pentru afise:
a) grafica sa fie simpla, accentuandu-se elementele principale ale temei si suprimandu-se detaliile nesemnificative;
b) textul sa fie concis si vizibil de la 4 - 5 m distanta.
Cerinte specifice pentru filme:
a) scenariul sa asigure perceperea corecta si clara a mesajului;
b) imaginea si sonorul sa fie clare si sugestive;
c) formele de prezentare sa reprezinte filmari reale si animatie;
d) durata proiectiei sa fie de 10-20 de minute.
Cerinte specifice pentru teste de verificare:
a) sa cuprinda un numar suficient de intrebari - problema din materialul de instruire utilizat;
b) intrebarile sa fie formulate intr-o forma clara si concisa, astfel incat sa permita un raspuns scurt care sa necesite cat
mai putin timp pentru scris;
c) sa fie insotite de sistemul de cotare, grile de verificare si instructiuni de completare.
Art. 47 (1) Participarea salariailor la instructajele i activitile organizate n domeniul situaiilor de urgen este
obligatorie, absena nejustificat se sancioneaz conform regulamentului de ordine interioar i a prevederilor legale
n vigoare.
(2) In cazul in care un salariat lipseste motivat (concediu de odihna, boala, delegatii, cursuri, etc.), instructajul periodic
pentru acestia se replanifica .
Art. 48 Anexele alturate, Tematica de instruire a personalului n domeniul situaiilor de urgen i Graficul
de instruire fac parte integrant din prezenta dispoziie.
Art. 49 Coninutul prezentei decizii va fi adus la cunotina ntregului personal n prile care-i privesc.
ADMINISTRATOR

Tematica de instruire periodica

in domeniul situatiilor de urgenta pe anul 2016
Locul de munca: operator sortator in industria pielariei, sofer de autoturisme, autoutilitare,autovehicule de mare tonaj

Nr. Perioada de Bibliografie Tema de instruire

crt. instruire
1 Ianuarie Prevenirea si stingerea incendiilor Legea
Legea 307/2006 privind aprarea 307/2006,Cap I Dispoziii generale,art.1-5,Cap II
impotriva incendiilor, Obligaii privind aprarea impotriva incendiilor, Sec.1
M.O 633 /21 07 2006; Obligaii generale,art.6 9,Sec.6,Obligaiile
OMAI 163/2007 Norme generale de administratorului, conducatorului instituiei,
aprare impotriva incendiilor, utilizatorului i salariatului,art.22,Cap. V
M.O. 216/ 29 03 2007 Rspunderea juridic, art. 44-46;
Norme Generale PSI,Cap.II,Sec.4,Organizarea
Legea 481/2004,privind protectia activitii de aprare impotriva incendiilor la locul de
civila munca ,art.21-36,Cap.III Norme generale de aprare
M.O.Partea I nr.1094 din 24 11 2004 impotriva incendiilor la proiectarea i executarea
construciilor, instalaiilor i amenajrilor,Sec.4
Instalaiile aferente construciilor i instalaiile
tehnologice ,art.63-69
Sarcini si obligatii concrete ce revin categoriilor de
salariai instruii pentru prevenirea si stingerea
incendiilor,pe locurile de munca
Protectie civila Cap.I Dispoziii generale
,art.1,3,5,9,Cap.II Organizarea proteciei
civile,art.10,12,15,16,Cap III Drepturile i obligaiile
cetenilor,Sec.1 Drepturi,art.18-19,
Obligaii,Sec.2,art.20 Cap IV Atribuii i obligaii
40

2 Februarie Legea 307/2006 privind aprarea
impotriva incendiilor,M.O 633 /21 07
2006;
OMAI 163/2007 Norme generale de
aprare impotriva incendiilor,in M.O.
216/ 29 03 2007
Legea 481/2004,privind protectia
civila M.O.Partea I nr.1094 din 24 11
2004
3 Martie Legea 307/2006 privind aprarea
impotriva incendiilor,M.O 633 /21 07
2006;
OMAI 163/2007 Norme generale de
aprare impotriva incendiilor,in M.O.
216/ 29 03 2007
Legea 481/2004,privind protectia
civila M.O.Partea I nr.1094 din 24 11
2004
4 Aprilie Legea 307/2006 privind aprarea
impotriva incendiilor,M.O 633 /21 07
2006;
OMAI 163/2007 Norme generale de
aprare impotriva incendiilor,in M.O.
216/ 29 03 2007
Legea 481/2004,privind protectia
civila M.O.Partea I nr.1094 din 24 11
2004
5 Mai Legea 307/2006 privind aprarea
impotriva incendiilor,M.O 633 /21 07
2006;
OMAI 163/2007 Norme generale de
aprare impotriva incendiilor,in M.O.
privind protecia civil,Obligaiile salariailor,Sec.2
art.31,Cap.V, Pregtirea pentru protecia civil
,art.32,37,Cap.VI,Protecia populaiei i a bunurilor
materiale art.39,Sec.1 ntiinarea,avertizarea i
alarmarea,art.40,41,44, Sec.3,Asanarea teritoriului
de muniia rmas neexplodat,art.47,49,Cap.VII
Limitarea i nlturarea urmrilor situaiilor de
protecie civil,art.60-63 Cap.IX Contravenii i
sanciuni ,art.75-78
Sarcini si obligatii concrete ce revin categoriilor de
salariai instruii la alarmarea in situatii de urgenta
civila,pe locurile de munca. Masuri si reguli de
comportare la receptionarea semnalelor de alarmare
Prevenirea si stingerea incendiilor
Sursele de incendiu.Principalele cauze de
incendiu .Mecanismul producerii incendiilor.
Stingerea incendiilor. Mecanismul stingerii focului
Evaluarea riscului de incendiu la locurile de
munca.Cauze poteniale de incendiu la locul de
munc (mijloacele care le produc,mprejurrile
determinante,surse de producere a incendiilor)
Reguli i msuri concrete de prevenire i nlturare a
acestora.
Protectie civila
Cunoasterea Planurilor de protectie Politica de
prevenire a accidentelor majore . Personalul care
poate fi afectat de situatiile de urgenta
Primul ajutor i autoajutorul sanitar in diferite situatii
Prevenirea si stingerea incendiilor
Cunoasterea mijloacelor initiale de stingere .
Modul de utilizare a mijloacelor de prim intervenie
din dotarea locului de munc (hidrani, stingtoare
portabile,instalaii speciale PSI)
Organizarea in detaliu a evacuarii in situatii de
urgenta (salariati ,materiale;vizitatori).
Stabilirea de sarcini concrete pentru evacuare (pe
incaperi,pe funcii si/sau salariati).
Activitate practic:
Exercitiu de evacuarea a personalului pe
compartimente functionale
Protectie civila
Cunoasterea Planurilor de protectie
Identificarea pericolelor majore;
Depozitarea si manipularea materialelor periculoase
Localizarea si inventarierea materialelor periculoase
Procedee de salvare a persoanelor si de evacuare a
materialelor din zona periclitat de incendiu sau alte
calamiti .Primul ajutor n caz de incendiu
Prevenirea si stingerea incendiilor Procedee de
salvare a persoanelor si de evacuare a materialelor
din zona periclitat de incendiu sau alte calamiti
.Primul ajutor n caz de incendiu
Echiparea i dotarea construciilor,instalaiilor
tehnologice cu mijloace tehnice de prevenire i
stingere a incendiilor.Clasificarea mijloacelor tehnice
de prevenire i stingere a incendiilor
Protectie civila
Cunoasterea Planurilor de protectie .
Clasificarea incidentelor
.Sistemul de clasificare a incidentelor
Reguli de comportare la urgene civile.Reguli
generale de comportament la dezastre
Prevenirea si stingerea incendiilor
Echiparea i dotarea construciilor,instalaiilor
tehnologice cu mijloace tehnice de prevenire i
stingere a incendiilor.Clasificarea mijloacelor tehnice
de prevenire i stingere a incendiilor
41
 216/ 29 03 2007
Legea 481/2004,privind protectia
civila M.O.Partea I nr.1094 din 24 11
2004
Iunie Legea 307/2006 privind aprarea
impotriva incendiilor,M.O 633 /21 07
2006;
OMAI 163/2007 Norme generale de
aprare impotriva incendiilor,in M.O.
216/ 29 03 2007
Legea 481/2004,privind protectia
civila M.O.Partea I nr.1094 din 24 11
2004
7 Iulie Legea 307/2006 privind aprarea
impotriva incendiilor,M.O 633 /21 07
2006;
OMAI 163/2007 Norme generale de
aprare impotriva incendiilor,in M.O.
216/ 29 03 2007
Legea 481/2004,privind protectia
civila M.O.Partea I nr.1094 din 24 11
2004
OMAI 712/23 06 2005+ OMAI 786 /
02 09 2005 Dispoziii generale privind
instruirea salariailor n domeniul
situaiilor de urgenta art.1-45,MO
599/2005 si MO 844 /19 09 2005
8 August Legea 307/2006 privind aprarea
impotriva incendiilor,M.O 633 /21 07
2006;
OMAI 163/2007 Norme generale de
aprare impotriva incendiilor,in M.O.
216/ 29 03 2007
Legea 481/2004,privind protectia
civila M.O.Partea I nr.1094 din 24 11
2004
9 Septembrie Legea 307/2006 privind aprarea
impotriva incendiilor,M.O 633 /21 07
2006;
OMAI 163/2007 Norme generale de
aprare impotriva incendiilor,in M.O.
216/ 29 03 2007
Legea 481/2004,privind protectia
civila M.O.Partea I nr.1094 din 24 11
2004
10 Octombrie Legea 307/2006 privind aprarea
impotriva incendiilor,M.O 633 /21 07
2006;
OMAI 163/2007 Norme generale de
aprare impotriva incendiilor,in M.O.
216/ 29 03 2007
Instalaii electrice de for i iluminat specifice locului
de munc (cunotine tehnice generale i concrete)
Protectie civila Cunoasterea Planurilor de protectie
.Rol,responsabilitati si cerinte de pregatire /calificare
ale personalului de interventie n situatii de urgenta;
Rolul si responsabilitatile primelor persoane care
observa incidentul; Rolul si responsabilitatile unor
Compartimente functionale
Clasificarea incidentelor
Sistemul de clasificare a incidentelor
Prevenirea si stingerea incendiilor
Masuri generale de prevenire a incendiilor la
executarea lucrarilor cu foc deschis
Mijloace de protejare a oamenilor n caz de incendiu
(corp,cap,ci respiratorii,mini i picioare)
Activitate practic:Modul de utilizare a mijloacelor de
protecie enumerate anterior
Notiuni generale privind exploatarea sistemelor de
alimentare cu gaze naturale
Cunoasterea Planurilor de protectie Raspunsul la
urgente
Reguli de comportare la urgene civile.Protecia
antiseismic la locul de munc
Prevenirea si stingerea incendiilor
Notiuni generale privind exploatarea sistemelor de
alimentare cu gaze naturale
pcivilaObligativitatea instruirii personalului.
Rspunderi ce revin diverselor categorii de
personal.Cap. 2 Cerine specifice i categorii de
instructaje.Cap. 3 nregistrarea i confirmarea
instructajului.Cap. 4 Organizarea activitii de
instruire
Procedura operaional:Instruirea personalului n
domeniile securitii i sntii n munc i a
situaiilor de urgen
Cunoasterea Planurilor de protectie Proceduri de
raspuns la urgente
Reguli de comportare la urgene civile.Reguli de
comportare la inundatii
Diminuarea riscului de incendiu (prin control PSI,
msuri n urma controlului, responsabiliti, termene,
rezolvare sau sancionare).Stabilirea i sancionarea
contraveniilor la normele de prevenire si stingere a
incendiilor
Cunoatere concret a forelor de intervenie n caz
de incendiu la locul de munc.Cine conduce
stingerea incendiilor, modaliti de cooperare.
Reguli de comportare la urgene civile.Reguli de
comportare la accident tehnologic cu implicarea
substantelor periculoase
Prevenirea si stingerea incendiilor
Substante de stingere
Activitate practica
Modul de combatere a focarelor de incendiu n faza
incipient ,cu stingtoare portabile
Proceduri de evacuare Pregatirea personalului
pentru raspunsul la urgenta
Reguli de comportare la urgene civile.Reguli de
comportare la incendiu
Prevenirea si stingerea incendiilor
Echiparea si dotarea constructiilor cu mijloace
tehnice de prevenire si stingere a incendiilor
Reguli specifice privind depozitarea materialelor i
substanelor combustibile.Masuri concrete privind
efectuarea unor lucrari cu lichide combustibile la
42

Legea 481/2004,privind protectia
civila M.O.Partea I nr.1094 din 24 11
2004
11 Noiembrie Legea 307/2006 privind aprarea
impotriva incendiilor,M.O 633 /21 07
2006;
OMAI 163/2007 Norme generale de
aprare impotriva incendiilor,in M.O.
216/ 29 03 2007
Legea 481/2004,privind protectia
civila M.O.Partea I nr.1094 din 24 11
2004
vopsire,lcuire,tratamente termice, degresri i
splri
Protectie civila
Prevenirea pericolelor de accident major n care sunt
implicate substane periculoase
Prezentarea Planului de aparare in cazul producerii
unei situaii de urgenta specifice provocate de
cutremure i/sau alunecri de teren
Prevenirea si stingerea incendiilor
Reguli generale de ordine interioar.Msuri generale
de prevenire a incendiilor la exploatarea
construciilor, instalaiilor i amenajrilor
Masuri de prevenire a incendiilor pentru sezonul
rece. Prevenirea incendiilor pe timpul sarbatorilor de
iarna ( concret pe compartimente functionale)
Protectie civila
Prezentarea Planului de aparare impotriva
inundatiilor si fenomenelor meteorologice periculoase

12 Decembrie Legea 307/2006 privind aprarea
impotriva incendiilor,M.O 633 /21 07
2006;
OMAI 163/2007 Norme generale de
aprare impotriva incendiilor,in M.O.
216/ 29 03 2007
Legea 481/2004,privind protectia
civila M.O.Partea I nr.1094 din 24 11
2004
Prevenirea si stingerea incendiilor Test tip gril si o
aplicatie practica: Minim 10 ntrebri, obligatoriu
rspuns corect la 70% .La nevoie se repet testul n
termen de 3 zile
Protectie civilaTest tip gril:Minim 10 ntrebri,
obligatoriu rspuns corect la 70% .La nevoie se
repet testul n termen de 3 zile.

Tematica de instruire periodica

in domeniul situatiilor de urgenta pe anul 2016
Locul de munca : Personal TESA , personalul auxiliar (ingineri, subingineri, tehnicieni, economisti, analisti
programatori, maitri, personal lab.control tehnic, proiectare, ntreinere i reparaii, investiii, transport, casieri centre
de incasare, etc)

Nr. Perioada de Bibliografie Tema de instruire

crt. instruire
1 Semestrul I Legea 307/2006 privind aprarea Legea 307/2006,Cap I Dispoziii
impotriva incendiilor generale,art.1-5,Cap II Obligaii privind
M.O 633 /21 07 2006; aprarea impotriva incendiilor,Sec.1 Obligaii
OMAI 163/2007 Norme generale de generale,art.69,Sec.6,Obligaiile
aprare impotriva incendiilor, administratorului, conducatorului instituiei,
M.O. 216/ 29 03 2007 utilizatorului i salariatului,art.22,Cap. V
Legea 481/2004,privind protectia Rspunderea juridic, art. 44-46;
civila Norme Generale
M.O.Partea I nr.1094 din 24 11 2004 PSI,Cap.II,Sec.4,Organizarea activitii de
aprare impotriva incendiilor la locul de
munca ,art.21-36,Cap.III Norme generale de
aprare impotriva incendiilor la proiectarea
i executarea construciilor, instalaiilor i
amenajrilor,Sec.4 Instalaiile aferente
construciilor i instalaiile tehnologice,art.63-
69

Cap.I Dispoziii generale,art.1,3,5,9,Cap.II

Organizarea proteciei
civile,art.10,12,15,16,Cap III Drepturile i
obligaiile cetenilor,Sec.1 Drepturi,art.18-
19, Obligaii,Sec.2,art.20 Cap IV Atribuii i
obligaii privind protecia civil,Obligaiile
salariailor,Sec.2 art.31,Cap.V, Pregtirea
pentru protecia civil
,art.32,37,Cap.VI,Protecia populaiei i a
bunurilor materiale art.39,Sec.1

43

2 Semestrul II Legea 307/2006 privind aprarea
impotriva incendiilor,M.O 633 /21 07
2006;
OMAI 163/2007 Norme generale de
aprare impotriva incendiilor,in M.O.
216/ 29 03 2007
Legea 481/2004,privind protectia
civila M.O.Partea I nr.1094 din 24 11
2004
ntiinarea,avertizarea i
alarmarea,art.40,41,44, Sec.3,Asanarea
teritoriului de muniia rmas
neexplodat,art.47,49,Cap.VII Limitarea i
nlturarea urmrilor situaiilor de protecie
civil,art.60-63 Cap.IX Contravenii i
sanciuni ,art.75-78
Cunoasterea mijloacelor initiale de stingere
Modul de utilizare a mijloacelor de prim
intervenie din dotarea locului de munc
(hidrani, stingtoare portabile,instalaii
speciale PSI)
Cunoasterea Planurilor de protectie.Cap.17
Proceduri de evacuare Cap.25 Pregatirea
personalului pentru raspunsul la urgenta
Prevenirea si stingerea incendiilor Test tip
gril si o aplicatie practica: Minim 10
ntrebri, obligatoriu rspuns corect la
70% .La nevoie se repet testul n termen
de 3 zile
pcivilaProtectie civilaTest tip gril:Minim 10
ntrebri, obligatoriu rspuns corect la
70% .La nevoie se repet testul n termen
de 3 zile.

S.C. MITAPEL COLECT S.R.L

DECIZIA
Nr. --- din ---
privind stabilirea punctelor vulnerabile la incendiu din cadrul societatii

Avand in vedere prevederile

- art. 19 lit. b din Legea 307 / 2006 privind apararea impotriva incendiilor;
- art. 28 alin. (1) lit. a din Legea 481 / 2004 privind protectia civila;
- art. 5 lit. b din OMAI 163/2007 privind organizarea activitatii de aparare impotriva incendiilor ,
In baza drepoturilor conferite de actul constitutiv administratorul societatii emite urmatoarea:

D E C I Z I E:
Art. 1 Prin prezenta decizie, in conformitate cu lista de principiu stabilita in anexa nr.1 din OMAI 163/2007, in
cadrul societatii se stabilesc ca puncte vital - vulnerabile la incendiu:
Depozitul de carburanti
Tabloul electric
Cladirea administrativa ( soba caramida, aragaz, aparatura de calcul si birotica - calculatoare de birou,
laptopuri, telefoane fixe , fax,etc.).
Art. 2 Pentru adoptarea si mentinerea masurilor care sa asigure o deplina securitate impotriva pericolului de incendiu
la punctele vital-vulnerabile se desemneaza personalul angajat, nominalizat in structurile de aparare organizat pe locul
de munca, care va raspunde nomijlocit de respectarea regulilor de siguranta.
Art. 3 Toate masurile de aparare, de maniera sa confere o deplina siguranta impotriva incendiilor, vor fi aduse
imediat la cunostinta administratorului.
Art. 4 Conducerea societatii si salariatii raspund de aducerea la indeplinire a prevederilor prezentei.
ADMINISTRATOR,

S.C. MITAPEL COLECT S.R.L.

DECIZIA
Nr. --- din ---
privind unele masuri speciale de aparare impotriva incendiilor
care se contracareze efectele perioadelor de sezon rece, canicular sau
secetoase in cadrul societatii

Avnd n vedere prevederile:

- art. 19 lit. a , b din Legea nr. 307 din 12.07.2006 privind aprarea mpotriva incendiilor,
- art. 28 alin (1) lit. a, f, h din Legea nr. 481/2004 privind protecia civil,
- art. 17 lit. j din Ordinului Ministrului Administraiei i Internelor nr. 163/ 28.02.2007, privind aprobarea Normelor
Generale de aprare mpotriva incendiilor,
44
In baza drepturilor conferite de actul constitutiv, administratorul societatii emite urmatoarea

D E C I Z I E:
Art.1 Prin prezenta decizie se stabilesc regulile si masurile speciale pentru sezonul rece precum si pentru
perioadele caniculare si secetoase ale anului, astfel:
REGULI SI MASURI PENTRU SEZONUL RECE:
Inaintea inceperii sezonului rece se vor controla si inlatura defectiunile constatate la toate categoriile de
instalatii (electrice, de incalzire, de apa, etc.) si se vor lua masuri pentru protectia mpotriva inghetului si de mentinere
in stare de functionare a instalatiilor de stingere, care sa asigure:
- protejarea impotriva inghetului a instalatiilor de alimentare cu apa si asigurarea unei temperaturi minime de 5C . In
cazul opririi funcionrii sistemelor de recirculare a apei se vor lua msurile necesare de golire a instalaiilor de ap .
- verificarea metrologica a aparatelor de masura, control si semnalizare;
- verificarea si revizuirea instalatiilor si sistemelor de incalzire din societate ( conducte, corpuri, elemente de incalzire,
sobe, cosuri, etc.) si se vor remedia eventualele defectiuni (crapaturi, fisuri, inlocuire caramida, etc.);
- Se va curata cosul de fum pentru a asigura o buna eliminare a fumului rezultat din ardere, de catre o firma
specializata si se va urmari daca operatiunile au fost efectuate corect si s-au folosit echipamentele corespunzatoare;
- Se va asigura cu materialul combustibil ( lemne, peleti ) care se va depozita in locul special amenajat;
- Se vor verifica si asigura materialele si uneltele necesare deszapezirii cailor de acces si interventie;
- Se va asigura protejarea impotriva inghetului a caminului de apa si a surselor de apa, a instalatiilor de pompare de
tipul hidrofor, din incinta amplasamentului. Totodata se va verifica si partea electrica a instalatiei de pompare in
vederea preintampinarii riscurilor de incendiu .
- Se interzice utilizarea focului deschis pentru pornirea unor autovehicule parcate pe teritoriul societatii.
- Se interzice utilizarea focului deschis ( sub orice form ) pentru dezgheul unor conducte ale diverselor instalaii n
cazul unor cderi masive de zpad.
- Pe timpul sezonului cu temperaturi foarte sczute ( de la - 5C n jos) se vor lua msuri de protejare la nghe a
mijloacelor iniiale de stingere a incendiilor (stingtoare portabile de incendiu cu spum chimic sau ap pulverizat )
i a gurilor hidranilor exteriori de incendiu.
In caz de inzapezire se va actiona astfel:
- Deblocarea cailor de acces si interventie de zapada acumulata in urma caderilor abundente din zilele lucratoarea sau
de sarbatoare, se va realiza in primele ore de program sau in fiecare prima zi din o saptamana noua , de catre toti
salariatii, iar in caz de inghet se va arunca cu material antiderapant, astfel incat in caz de nevoie masinile pompierilor
sa poata interveni. In cazul in care cantitatea de zapada este foarte mare si ingreuneaza activitatea in societate
(intrarea / iesirea autovehiculelor, manipularea materialelor cu motostivuitorul, etc. ), administratorul va lua decizia de a
o depozita, incarca si transporta intreaga cantitate de zapada pe un teren stabilit din timp, dar care sa nu afecteze vreo
cale de circulatie / acces , sa blocheze intrarea in vreo cladire , locuinta.
- Asigurarea deblocarii surselor de alimentare cu apa si a cailor de acces catre acestea;
- Participarea la nevoie la inlaturarea zapezii de pe acoperisurile constructiilor din societate care prezinta pericol de
prabusire;
- Inlaturarea posibilitatilor de patrundere a apei rezultate din topirea zapezii in incintele societatii. Este de recomandat
ca zapada depusa in cursul noptilor , zilelor de sarbatori legale sa fie pe cat posibil stransa si transportata in alte locuri
( campuri agricole, sau alte terenuri destinate pentrun acest scop );
- Inlaturarea turturilor formati la stresini care prezinta pericol de cadere;

REGULI SI MASURI PENTRU PERIOADELE CANICULARE SAU SECETOASE

- Efectuarea in anumite intervale din timpul zilei, a unor lucrari in exteriorul cladirilor, care creeaza conditii favorabile
pentru producerea de incendii (vopsiri, lacuiri, etc.) va fi restrictionata;
- Se interzice utilizarea lucrului cu foc deschis in anumite intervale din timpul zilei, la o distanta mai mica de 100 m de
zona de protectie a depozitului de carburanti;
- Se vor lua masuri de indepartare, din punctele de colectare a deseurilor si resturilor menajere, a obiectelor optice
inclusiv a cioburilor de sticla, care pot actiona in anumite conditii, drept concentratorul razelor solare;
- Se va evita pe cat posibil descarcarea autocisternelor de carburanti intre orele 10.00 19.00, iar alimentarea
autovehiculelor in acest interval orar sa se faca numai daca exista o urgenta.
Art.2 Pentru ducerea la indeplinire a regulilor si masurilor speciale de aparare impotriva incendiilor este desemnat
responsabilul in domeniul situatiilor de urgenta.
Art.3 Prezenta va fi dusa la indeplinire de catre conducerea societatii si intreg personalul salariat.

ADMINISTRATOR,

S.C. MITAPEL COLECT S.R.L.

DECIZIA
Nr. --- din ---
privind modul de gestionare a resturilor menajere si a ambalajelor specifice activitatii desfasurate in cadrul societatii

Avnd n vedere prevederile

- art. 19 lit. a, f din Legea nr. 307 din 12.07.2006 privind aprarea mpotriva incendiilor,
45
- art. 37 alin (1) din Legea nr. 481 / 2004 privind protecia civil,
- art. 87 din O.M.A.I. nr.163 / 28.02.2007 privind aprobarea Normelor Generale de aprare mpotriva incendiilor
- art. 22 alin (3) din Legea 211 / 2011 privind regimul deseurilor
In baza drepturilor conferite de actul constitutiv al societatii administratorul societatii emite urmatoarea:

DECIZIE:

Art. 1 Cadrul tehnic cu atribuii n domeniul prevenirii i stingerii incendiilor / responsabilul in domeniul situatiilor
de urgenta , doamna Cristina Mitac este si responsabil de mediu si gestionarea deseurilor. Va urmri respectarea cu
strictee a regulilor i msurilor de prevenire i stingere a incendiilor pe timpul depozitrii i manipulrii ambalajelor,
reziduurilor i deeurilor combustibile. Atributiile specifice functiei sunt prevazute in anexa la prezenta decizie si face
parte integranta din aceasta.
Art. 2 In cadrul societatii, resturile menajere rezultate in urma activitatii desfasurate de salariati se depoziteaza
conform legii, selectiv in recipiente, in locul special amenajat pana la colectarea lor periodica de firma de salubrizare.
Art. 3 Deseurile combustibile rezultate din activitatea de birou (hartie, carton) se vor depozita astfel incat sa se
pastreze libere caile de acces, sa nu blocheze accesul catre mijloacele de stins incendii din dotare si sa nu fie in
apropierea surselor de caldura, prizelor, etc.
Art. 4 Pentru ducerea la indeplinire a prevederilor prezentei decizii raspunde conducerea societatii si personalul
salariat.

ADMINISTRATOR,
Anexa nr. 1

Responsabilitati si sarcini:
- Elaboreaza, distribuie, pastreaza, modifica toate documentele privind aspectele de mediu si gestionarea
deseurilor la nivel societate si se asigura ca sunt respectate de personalul acesteia;
- Urmareste modificarile legislative si le insuseste pe acestea, transmite administratorului societatii toate
informatiile privind moaceste modificari ;
- Identifica necesitatile de instruire in domeniul mediului si le propune spre avizare administratorului societatii;
- Urmareste implementarea actiunilor corective propuse sau rezultate in urma auditurilor;
- Verifica indeplinirea obiectivelor cuprinse in programele de mediu ce revin compartimentului din care face
parte;
- Gestioneaza si controleaza modul de gestionare a resturilor menajere si a ambalajelor ;
- Participa la dezvoltarea si implementarea planurilor de pregatire si raspuns in situatii de urgenta.

ADMINISTRATOR

S.C. MITAPEL COLECT S.R.L.

DECIZIA
Nr. -- din ---
privind asigurarea cilor de acces, de evacuare i de intervenie

Avnd n vedere prevederile art. 19 lit. a, e i f, Legea nr. 307 din 12.07.2006 privind aprarea mpotriva incendiilor;
art. 37 alin (1) din Legea nr. 481/2004 privind protecia civil;
art. 5,lit. b) i art. 90-114 din O.M.A.I. nr.163/ 28.02.2007 privind aprobarea Normelor Generale de aprare mpotriva
incendiilor
In baza drepturilor conferite de actul constitutiv al societatii administratorul societatii emite urmatoarea:

DECIZIE:

Art. 1 Prezenta decizie reglementeaz asigurarea cilor de acces, de evacuare i de intervenie pe teritoriul societii.
Art. 2 Se asimileaz terminologia i urmtoarea definiie tehnica:
- Cile de acces, de evacuare i de intervenie cuprind intrrile i ieirile n i din incinta agenilor economici,
instituiilor, la cldirile industriale i civile, alte amenajri, precum i drumurile sau cile de circulaie din interiorul
acestora, inclusiv intrrile la cldiri, culoarele de circulaie dintre stive sau dintre depozite exterioare.
Cile de acces, de evacuare i de intervenie sunt destinate s asigure:
a) evacuarea nestingherit i n condiii de siguran a persoanelor aflate n pericol i a bunurilor materiale;
b) accesul n tot timpul anului al mainilor, utilajelor i al personalului care acioneaz la stingerea incendiului sau la
salvarea persoanelor i a bunurilor.
- n privina cilor de acces, de evacuare i intervenie intereseaz starea acestora, practicabilitatea i identificarea lor
cu uurin, elemente eseniale n reducerea timpilor operativi de intervenie
Art. 3 Este obligatorie meninerea n stare de utilizare a cilor de acces, de evacuare i de intervenie pe toat durata
zilei i n orice anotimp la parametrii la care au fost proiectate i realizate, precum i cunoaterea oricror situaii ce pot
mpiedica din motive obiective folosirea acestora n condiii de siguran reprezint cerine fundamentale referitoare la
aceste ci.

46
Accesul mijloacelor i al persoanelor pentru interveniile operative n caz de incendiu, n vederea salvrii i acordrii
ajutorului persoanelor aflate n pericol, stingerii incendiilor i limitrii efectelor acestora, trebuie s fie asigurat n
permanen la toate:
a) construciile de orice fel (industriale, social-administrative, speciale etc.) i ncperile acestora;
b) instalaiile tehnologice i anexe;
c) depozitele nchise i deschise de materii prime, semifabricate, finite i auxiliare;
d) instalaiile, aparatele i mijloacele de prevenire i stingere a incendiilor.
e) tablourile de distribuie i ntreruptoarele instalaiilor electrice de iluminat, de for i iluminat de siguran i la
sursele de rezerv care sunt destinate s alimenteze receptoare electrice cu rol n caz de incendiu;
Art. 4 Cile de acces, de evacuare i de intervenie trebuie s fie meninute n permanen, n orice anotimp,
practicabile, curate si libere de orice obstacole cum ar fi: materiale, utilaje, zapada, gheata, ambalaje,etc. Aceast
obligaie revine tuturor salariatilor societatii.
Art. 5 Blocarea cilor de acces, de evacuare i de intervenie cu materiale care reduc limea sau nlimea liber de
circulaie stabilit ori care prezint pericol de incendiu sau explozie, precum i efectuarea unor modificri la acestea,
prin care se nrutete situaia iniial, sunt interzise.
Art. 6 n cazul executrii unor lucrri de reparaii, investiii etc., peste anurile sau spturile executate pe cile de
acces, de evacuare i de intervenie se vor amenaja treceri (podee) bine consolidate sau se vor asigura ci ocolitoare,
semnalizate corespunztor.
Art. 7 Se interzice blocarea n poziie deschis a uilor de pe holuri sau a altor ui care, n caz de incendiu, au rol s
opreasc ptrunderea fumului, a gazelor fierbini i propagarea incendiilor pe vertical sau pe orizontal.
Art. 8 Sistemul de nchidere a uilor tuturor incaperilor si de pe traseele de evacuare trebuie s permit deschiderea cu
uurin a acestora n caz de incendiu.
Art. 9 Cile de acces, de evacuare i de intervenie se vor marca cu indicatoare de securitate, conform reglementrilor
legale n vigoare, astfel nct traseele acestora s poat fi recunoscute cu uurin, att ziua ct i noaptea, de
persoanele care le utilizeaz n caz de incendiu.
Art. 10 Pe holuri sau pe alte ci de evacuare ale cldirilor nu se admite amenajarea de boxe ori de locuri de lucru,
depozitarea de materiale, butelii de gaze, mobilier sau obiecte, amplasarea de masini de fotocopiat, dozatoare de
apa / cafea, care ar putea mpiedica evacuarea persoanelor i a bunurilor, precum i accesul personalului de
intervenie.
Art. 11 Cheile uilor de acces n societate i cele ale ncperilor ncuiate se pstreaz n locuri sau la persoane
desemnate ( paznici, conducere ), astfel nct aceste chei s poat fi identificate i folosite n caz de necesitate
Art. 12 Responsabilul in domeniul situatiilor de urgenta pe societate va controla modul in care planul de evacuare este
insusit si cunoscut de catre cei responsabili cu evacuarea persoanelor si a bunurilor.
Se vor face periodic exercitii practice, astfel incat in caz de incndiu operatia de evacuare sa se desfasoare in conditii
de siguranta.
Art. 13 Prevederile prezentei decizii vor fi aduse la cunostinta salariatilor societatii, care au obligatia insusirii si
respectarii acestora. S.C. MITAPEL COLECT S.R.L.
ADMINISTRATOR

S.C. MITAPEL COLECT S.R.L.

DECIZIA
nr . ..... din ...........................
privind regulile si masurile de aparare impotriva incendiilor la utilizarea, manipularea, transportul si depozitarea
substantelor periculoase

Avand in vedere prevederile:

- art. 19 lit. a, f din Legea nr. 307/2006 privind apararea impotriva incendiilor
- art. 5 lit. b, art 18 lit. p din Ordinul ministrului de interne nr. 163 din 28 februarie 2007 pentru aprobarea
Normelor Generale de aparare impotriva incendiilor,
In baza drepturilor conferite de actul constitutiv, administratorul societatii emite urmatoarea

DECIZIE:
1. Dispozitii generale
Art. 1 Termenii folositi in prezenta dispozitie au urmtoarele intelesuri:
a. substant - element chimic si compusii si in stare natural sau obtinuti printr - un proces de productie,
continand orice aditiv necesar pentru protejarea stabilittii produsului si orice impuritate care deriv din procedeul
utilizat, exceptand orice solvent care poate fi separat fr a afecta stabilitatea substantei si fr a-i modifica
compozitia.
b. preparat - amestecuri sau solutii de dou sau mai multe substante;
c. polimer - o substant constituit din molecule care se caracterizeaz printr - o secvent a unuia sau mai
multor tipuri de unitti moleculare si care contin o simpl majoritate ponderal de molecule si au cel putin 3 unitti
monomere legate printr - o legtur covalent la cel putin o alt unitate monomer sau la o alt substant reactiv si
constituit cel putin dintr-o simpl majoritate ponderal de molecule de aceeasi greutate molecular. Aceste molecule
trebuie s formeze o gam de greutate molecular, in mijlocul creia diferenjele de greutate molecular sunt esential
atribuite diferentei in numrul de unitti monomere. in sensul prezentei definitii, prin unitate monomer se intelege
forma reactionat a unui monomer intr-un polimer;
47
 d. plasare pe piat - punerea la dispozitie tertilor, inclusiv importul pe teritoriul Romaniei care e considerat
plasare pe piat in sensul prezentei ordonante de urgent;
e. IESCE - inventarul european al substantelor existente puse pe piat. Acest inventar contine lista definitiv
cuprinzand toate substantele considerate c se aflau pe piata comunitar la data de 18 septembrie 1981.
Art. 2 Substantele si preparatele periculoase in intelesul prezentei dispozitii si in conformitate cu legislatia
europeana sunt urmtoarele:
a. substante si preparate explozive: substantele si preparatele solide, lichide, pstoase sau gelatinoase, care
pot s reactioneze exoterm in absenta oxigenului din atmosfera, producand imediat emisii de gaze, si care, in conditii
de prob determinate, detoneaz, produc o deflagratie rapid sau sub efectul cldurii explodeaz cand sunt partial
inchise;
b. substante si preparate oxidante: substantele si preparatele care in contact cu alte substante, in special cu
cele inflamabile, prezint o reactie puternic exoterm;
c. substante si preparate extrem de inflamabile: substantele si preparatele chimice lichide cu un punct de
aprindere foarte sczut si cu un punct de fierbere sczut, precum si substantele si preparatele gazoase care sunt
inflamabile in contact cu aerul la temperatura si la presiunea mediului ambiant;
d. substante si preparate foarte inflamabile:
- substantele si preparatele care pot s se inclzeasc si apoi s se aprind in contact cu aerul la temperatura
ambiant, fr aport de energie;
- substantele si preparatele solide care se pot aprinde cu usurint dup un scurt contact cu o surs de aprindere si
care continua s ard sau s se consume si dup indeprtarea sursei;
- substantele si preparatele lichide cu un punct de aprindere foarte sczut;
- substantele si preparatele care in contact cu apa sau cu aerul umed eman gaze foarte inflamabile in cantitti
periculoase;
e. substante si preparate inflamabile - substantele si preparatele lichide cu un punct de aprindere sczut;
f. substante si preparate foarte toxice - substantele si preparatele care prin inhalare, ingestie sau penetrare
cutanat in cantitti foarte mici pot cauza moartea sau afectiuni cronice ori acute ale snttii;
g. substante si preparate toxice - substantele si preparatele care prin inhalare, ingestie sau penetrare cutanat
in cantitti reduse pot cauza moartea sau afectiuni cronice ori acute ale snttii;
h. substante si preparate nocive - substantele si preparatele care prin inhalare, ingestie sau penetrare cutanata
pot cauza moartea sau afectiuni cronice ori acute ale snttii;
i. substante si preparate corosive - substantele si preparatele care in contact cu tesuturile vii exercit o actiune
distructiv asupra acestora din urm;
j. substante si preparate iritante - substantele si preparatele necorosive care prin contact imediat, prelungit sau
repetat cu pielea ori cu mucoasele pot cauza o reactie inflamatorie;
k. substante si preparate sensibilizante - substantele si preparatele care prin inhalare sau penetrare cutanat
pot da nastere unei reactii de hipersensibilizare, iar in cazul expunerii prelungite produc efecte nefaste caracteristice;
l. substante si preparate cancerigene - substantele si preparatele care prin inhalare, ingestie sau penetrare
cutanat pot determina aparitia afectiunilor cancerigene ori pot creste incidenta acestora;
m. substante si preparate mutagenice - substantele si preparatele care prin inhalare, ingestie sau penetrare
cutanat pot cauza anomalii genetice ereditare sau pot creste frecventa acestora;
n. substante si preparate toxice pentru reproducere substantele si preparatele care prin inhalare, ingestie sau
penetrare cutanat pot produce ori pot creste frecventa efectelor nocive nonereditare in progenitur sau pot duna
functiilor ori capacittilor reproductive masculine sau feminine;
o. substante si preparate periculoase pentru mediul inconjurtor - substantele si preparatele care introduse in
mediul inconjurtor, ar putea prezenta sau prezint un risc imediat ori intarziat pentru unul sau mai multe componente
ale mediului.
Art. 3 Restrictionarea introducerii pe piata si a utilizarii anumitor substante si preparate chimice periculoase
este reglementata de HG nr. 347/2003, modificata si completata prin HG nr. 932/2004 si HG nr. 646/2005. HG nr.
347/2003 modificata si completata prin HG nr. 932/2004 si HG nr. 646/2005 transpun in legislatia nationala Directiva
Consiliului 76/769/CEE impreuna cu amendamentele acesteia adoptate pana la data de 30 septembrie 2004 inclusiv.
Art. 4 Prevederile legislatiei privind restrictionarea introducerii pe piata si a utilizari anumitor substante si
preparate chimice periculoase nu se aplica in urmatoarele cazuri:
a. transportului substantelor si preparatelor chimice periculoase pe calea ferata, rutiera, navala si aeriana;
b. substantelor si preparatelor chimice care se exporta in tari care nu sunt membre ale Uniunii Europene;
c. substantelor si preparatelor chimice periculoase aflate in tranzit sau care sunt supuse operatiunilor vamale, cu
conditia ca acestea sa nu fie procesate.
Art. 5 Substantele, grupele de substante si preparate chimice periculoase prevazute in HG 347/2003,
modificata si completata cu HG 932/2004 si HG 646/2005, se pot introduce pe piata si se pot utiliza numai cu
respectarea conditiilor specifice de restrictionare. Sunt exceptate substantele, grupele de substante si preparate
chimice periculoase utilizate pentru activitatile de cercetare, dezvoltare si pentru efectuarea analizelor chimice in cadrul
procesului de invatamant.
Art. 6 Directiva 2002/95/CE a Parlamentului European si a Consiliului privind limitarea utilizarii anumitor
substante periculoase in echipamenetele electrice si electronice a fost transpusa in Hotararea Guvernului nr. 992/2005,
modificata si completata prin Hotararea Guvernului nr. 816/2006. Prevederile acestei hotarari a intrat in vigoare la data
de 01.01.2007.
Art. 7 Directiva 2004/42/CE a Consiliului si a Parlamentului European din 21 aprilie 2004 privind limitarea
emisiilor de compusi organici volatili datorate utilizarii solventilor organici in diferite vopsele, lacuri si produse de
refinisare a suprafetelor vehiculelor si modificarea Directivei 199/13/CE din 11 martie 1999 privind limitarea emisiilor de
48
compusi organici volatili datorate utilizarii solventilor organici in anumite activitati si instalatii, a fost transpusa in
Hotararea Guvernului nr. 735/2006.
2. TRANSPORTUL SUBSTANTELOR PERICULOASE.
Art. 8 Transportul substantelor si preparatelor chimice periculoase este reglementat, in Romania, prin Legea
nr. 31/1994 pentru aderarea Romaniei la Acordul European privind transportul International Rutier al Marfurilor
Periculoase (ADR), HG nr. 1374/2000 pentru aprobarea Normelor privind aplicarea etapizata in traficul intern a
prevederilor Acordului European privind transportul International Rutier al Marfurilor Periculoase modificata si
completata cu HG nr. 258/2004.
Art. 9 Transportul marfurilor periculoase trebuie sa se desfasoare in conditii specifice, fiind asociat cu riscuri
speciale datorate proprietatilor periculoase, pentru om si mediul inconjurator, ale substantelor transportate (de ex.
inflamabile, corosive). Fiecare substanta si preparat chimic periculos trebuie pregatit pentru transport, ambalat intr-un
ambalaj corespunzator pentru a elimina posibile pierderi necontrolate de material. Ambalarea are un rol deosebit de
important in scopul minimizarii riscurilor. Alegerea ambalajului este elementul cheie al intregului proces de transport.
Art. 10 Ambalajele destinate transportului substantelor si preparatelor chimice trebuie incercate si omologate.
Procedura de omologare este stabilita prin Ordinul MEC nr. 610/2005.
Art. 11 Ambalajele omologate trebuie marcate cu codul UN (UN Natiunile Unite). Acest cod certifica
conformitatea tipului constructiv de ambalaj cu prevederile ADR si faptul ca acesta intruneste toate cerintele in vederea
utilizarii sale pentru transportul materialelor periculoase. Codul UN reprezinta un sistem international de identificare
care furnizeaza informatii importante privind ambalajul.
Art. 12 Lista cu ambalajele omologate necesare transportului substantelor si preparatelor chimice periculoase
este prezentata in anexa prezentei dispozitii.
Art. 13 in conformitate cu prevederile Directivei 91/155, amendata de D 93/112 si D 2001/58 - Ghid pentru
intocmirea Fisei Tehnice de Securitate (SDS)-, agentii economici din Statele Membre ale Uniunii Europene au obligatia
sa furnizeze odata cu livrarea produselor chimice un document intitulat Fisa Tehnica de Securitate(Safety Data Sheet -
SDS).
Art. 14 Fisa Tehnica de Securitate este un document acceptat international pentru comunicarea informatiilor
privind pericolele si riscurile pe care le prezinta o substanta sau un preparat chimic, precum si masurile ce trebuie luate
pentru reducerea sau eliminarea acestora.
Art. 15 Fisa Tehnica de Securitate constituie un fel de pasaport" ce trebuie sa insoteasca orice livrare de
substate si preparate chimice.
Art. 16 In general, Fisa Tehnica de Securitate furnizeaza (utilizatorilor) informarea necesara privind securitatea,
la utilizare a substantelor si preparatelor chimice. Acest rol si-l mentine si in noul sistem legislativ european REACH.
Art. 17 Fisa Tehnica de Securitate se intocmeste de catre persoana juridica responsabila cu punerea pe piata
(producator, importator sau distribuitor) al produsului.
Art. 18 Fisa Tehnica de Securitate se redacteaza in limba romana se furnizeaza gratuit , de catre producator /
distribuitor si este obligatorie.
Art. 19 Fisa Tehnica de Securitate se transmite tuturor utilizatorilor, inca de la prima livrare a substantelor /
preparatelor chimice, precum si dupa fiecare revizie, tuturor utilizatorilor din ultimele 12 luni.
Art. 20 Fisele Tehnice de Securitate si reviziile acestora se pastreaza in dosarul tehnic, ce se constituie pentru
fiecare substanta sau preparat chimic periculos.
Art. 21 Cerintele privind obligativitatea intocmirii Fiselor Tehnice de Securitate, cuprinsul si modul de intocmire
sunt reglementate de urmatoarele acte legislative:
a. OUG 200/2000 aprobata cu modificari si completari prin Legea 451/2001 privind clasificarea, etichetarea si
ambalarea substantelor si preparatelor chimice periculoase (articolele 21, 22) :
b. HG 92/2003 privind clasificarea, etichetarea si ambalarea preparatelor chimice periculoase (articolele 16
18 si Anexa 5) :
c. Anexa nr. 5 la HG 92/2003 : Ghid pentru intocmirea fiselor tehnice de securitate.
Art. 22 Substantele periculoase folosite in cadrul societatii, sunt transportate de catre MOL Romania
motorina si ..... - acidul boric.
Art. 23 Daca in societate va fi necesara folosirea si altor substante periculoase ( solide, lichide , gazoase )
pentru retehnologizarea pregatirii pieilor cu alte substante, constructia altor cladiri sau modernizarea celor existente
prin folosirea de tuburi de gaze la operatiuni de sudare / taiere , etc. , indiferent de perioada de folosire si acestea vor fi
supuse aceluiasi regim privind transportul, depozitarea si manipularea substantelor periculoase
3. REGULI SI MASURI SPECIFICE S.C. MITAPEL COLECT S.R.L. ACTIVITATII LA UTILIZAREA, MANIPULAREA
SI DEPOZITAREA SUBSTANTELOR PERICULOASE.

Art. 24 Depozitarea substantelor periculoase ce pot constitui surse de izbucnire a incendiilor, in afara locurilor
special destinate in acest sens este STRICT INTERZISA.
Art. 25 Materialele si substantele care prezinta pericol de autoaprindere se pastreaza in conditii adecvate
naturii lor, luandu-se masui de control destinate preintampinarii fenomenului de autoincalzire.
Art. 26 Materialele, substantele periculose, produsele cu risc mare de incendiu se depoziteaza pe cat posibil in
incaperi compartimente, separate fata de restul constructiei prin elemente rezistente la foc.
Art. 27 Se interzice depozitarea in aceeasi magazie sau compartiment a materialelor care dau nastere la
reactii periculoase la incendiu si explozie sau necesita substante de stingere incompatibile, cum ar fi:
a. recipiente de gaze sub presiune cu substante care degaja gaze toxice sau vatamatoare, corozive si / sau
radioactive, la un loc cu cele combustibile
b. substante sau materiale care degaja gaze corozive, impreuna cu echipamente, aparataje etc. sensibile la
coroziuni.
49
 c. materiale ce reactioneaza periculos cu substantele stingatoare utilizate in caz de incendiu pentru stingerea
celorlalte materiale din compartiment
d. substante inflamabile (vopsele, diluanti, prenandez etc.) impreuna cu carbid sau acizi.
Art. 28 In spatiile de depozitare ale materialelor si substantelor combustibile periculoase si / sau explozive, nu
se admite amenajarea de spatii pentru birouri sau de productie. Acestea se realizeaza in incaperi separate, conform
reglementarilor tehnice.
Art. 29 In spatiile de depozitare ale materialelor si substantelor combustibile periculoase si / sau explozive, nu
se vor primi produse fara a fi insotite de FISA TEHNICA DE SECURITATE.
Art. 30 La depozitarea substantelor periculoase care prezinta pericol de incendiu sau explozie deosebit, ori
care se degradeaza in timp si ca urmare pot duce la izbucnirea incendiilor sau la producerea exploziilorm se va
asigura controlul starii acestor substante conform intructiunilor producatorului si a prescriptiilor stabilite de beneficiar.
Art. 31 La lichide combustibile din clasele 1 si 2 depozitate, se vor lua masuri de protectie impotriva radiatiilor
solare.
Art. 32 Scurgerile de lichide combustibile se colecteaza imediat si se indeparteaza in locuri prestabilite
Art. 33 Platformele betonate si nebetonate ale depozitelor se curata de reziduri ori de cate ori este necesar.
Art. 34 Este interzis transportul recipientelor cu gaze sub presiune impreuna cu alte materiale sau substante
combustibile sau periculoase, precum si transportul de persoane la un loc cu acestea.
Art. 35 Personalul care manipuleaza recipiente incarcate cu gaze oxidate trebuie sa aiba mainile,
imbracamintea si sculele curate si fara urma de ulei sau alte grasimi.
Art. 36 Se interzice aprinderea unui chibrit sau a unei brichete intr-o atmosfera potential exploziva si in incaperi
inchise in care s-au produs scurgeri de gaze, aprinderea amestecului gaz-aer fiind de regula instantanee.
Art. 37 Depozitarea combustibilului lichid sau solid pentru consumul zilnic necesar, se face conform
reglementarilor specifice.
Art. 38 Se vor lega de asemenea la pamant carcasele corpurilor masinilor, aparatelor si utilajelor la care se
prelucreaza materiale producatoare de praf comustibil. Eventualele scurgeri accidentale se vor inlatura prin folosirea
unor materiale absorbante (rumegus, nisip etc.) care se vor colecta imediat in vase metalice cu capac, iar apoi vor fi
evacuate in locurile stabilite pentru aceasta.
Art. 39 La executarea operatiilor de curatire cu produse combustibile (motorina, petrol etc.) a utilajelor sau a
unor piese componente ale acestora, se intrerupe alimentarea electrica si se inlatura orice sursa de foc deschis din
incapere, asigurandu-se totodata si mijloacele necesare interventiei in caz de incendiu.
Art. 40 In spatiile cu pericol de explozie este interzisa folosirea imbracamintei, lenjeriei si altor obiecte din
materiale sau fibre sintetice ori din materiale plastice, precum si a incaltamintei care prin lovire sau frecare poate sa
produca scantei capabile sa aprinda gazele, vaporii sau pulberile inflamabile in amestec cu aerul.
Art. 41 In spatiile cu pericol de explozie, este interzisa folosirea dispozitivelor, aparatelor, uneltelor, si sculelor
neprotejate corespunzator, care prin lovire sau frecare pot produce scantei capabile sa aprinda amestecurile explozive.
Art. 42 Este de asemenea interzis folosirea focului deschis in locurile in care se prelucreaza, se utilizeaza, se
depoziteaza, se vehiculeaza sau se mainupuleaza materiale combustibile si substante periculoase (incaperi, zone,
instalatii, mijloace de transport etc.) care in prezenta focului deschis prezinta pericol de incendiu sau de explozie,
precum si in apropierea acestora cum sunt:
a. instalatii de producere, prelucrare, reglare, comprimare, transport sau distributie a gazelor combustibile
(acetilina, hidrogen, gaz metan etc.) si a oxigenului;
b. instalatii de producere, prelucrare, pompare, transport si distributie a lichidelor combustibile (produse
petroliere, vopsele, lacuri etc.);
c. ateliere de vopsitorie, prelucrare a lemnului, de acoperiri metalice, de intretinere si reparatii autovehicule si
utilaje, de vulcanizare, tapiterie, croitorie etc.;
d. depozite de lichide combustibile, de material lemnos si produse din lemn, de produse textile si de hartie,
carbid, mase plastice, recipiente transportabile cu gaze tehnice comprimate, explozivi etc.;
e. incaperi in care se aplica pardoseli, tapete si alte lucrari (finisaje, vopsire etc.) cu substante combustibile si
in cele care se executa curatire a pardoselilor cu substante combustibile;
f. incaperi si poduri ale cladirilor, ale caror elemente de constructie sunt realizate din materiale combustibile;
g. laboratoare in care se utilizeaza substante combustibile, incaperile de incarcat acumulatori;
h. sali aglomerate si anexele lor (cluburi, camine, spitale, policlinici, gari, autogari, sali de asteptare si spatii de
cazare comuna);
i. mijloace de transport pentru materiale si substante combustibile sau care prezinta pericol de incendiu si
explozie, mijloace de transport in comun, rezervoarele de carburanti ale vehiculelor si platforme de parcare;
j. schele, cofraje si esafodaje realizate din materiale combustibile;
k. incaperi cu echipament electric de calcul, masura, control si automatizare, precum si incaperile speciale cu
cabluri electrice;
l. suprafete in care se cultiva plante cerealiere combustibile, pe care se afla vegetatia uscata si cele
impadurite;
m. alte locuri stabilite de conducatori.
Art. 43 Este interzisa parcarea pe platforme a autovehiculelor incarcate cu materiale explozive, combustibile
sau usor inflamabile, cu rezervoare fisurate sau sparte, cu busoane lipsa sau necorespunzatoare.
Intretinerea si verificarea conductelor si rezervoarelor de aer comprimat se va face conform instructiunilor de
exploatare. Este interzisa curatirea partilor interioare ale tevilor si rezervoarelor cu benzina sau alte produse
inflamabile care pot produce incendii sau explozii.
Art. 44 Se interzice folosirea lampii in incaperi in care se afla lichide combustibile, substante explozive sau
gaze combustibile.
50
 Art. 45 Prepararea si diluarea vopselelor se face intr-o incapere separata de cea in care se face vopsirea.
Art. 46 Vopselele si lacurile se pastreaza in bidoane ermetic inchise si dispuse in incaperi separate, iar in
atelier vor fi aduse numai cele care se folosesc intr-un schimb de lucru.
Art. 47 Deschiderea capacelor la recipientele metalice care contin diluanti, vopsele si alte substante inflamabile
se efectueaza numai cu scule care nu provoaca scantei.
Art. 48 La folosirea vopselei cu pigment de aluminiu, suprafata pieselor si obiectelor metalice se va curata
complet de rugina.
Art. 49 Pigmentii de aluminiu (si in general cei piroforici) se pastreaza in cutii metalice etanse si dupa caz
umectate in petrol.
Art. 50 Praful de aluminiu aprins nu se stinge cu apa sau cu spuma ci cu pulbere stingatoare speciala, nisip
uscat sau sare uscata.
Art. 51 Vopselele, lacurile si materialele pentru lacuire vor fi ferite de actiunea razelor solare. Materialele pentru
lacuire se pastreaza numai in vase inchise.
Art. 52 Degresarea suprafetelor metalice cu ajutorul solventilor organici se efectueaza numai in spatii bine
ventilate.
Art. 53 La decaparea cu solventi, se vor folosi inhibitori pentru reducerea cantitatii de hidrogen degajat.
Art. 54 La agregatele de degresare mecanizata sau manuala, pentru stingerea incendiilor, se foloseste dioxidul
de carbon.

4. DISPOZITII FINALE

Art. 55 Sefii Punctelor de Lucru vor lua masuri pentru asigurarea si indeplinirea masurilor desprinse din
prezenta dispozitie identificand substantele periculoase utilizate, depozitate, si manipulate in activitatea, procesele
tehnologice si de productie a punctelor de lucru in conformitate cu lista cu substante periculoase omologate si utilizate
in Romania.
Art. 56 Sefii punctelor de lucru vor intocmi Lista cu Substante Periculoase utilizate, depozitate si manipulate in
cadrul punctelor de lucru respectand prevederile art. 19 lit. f din Legea 307/2006 privind apararea impotriva incendiilor
( propietati fizico-chimice, coduri de identificare, riscurile pe care le prezinta pentru sanatate si mediu, mijloacele de
protectie recomandate, metodele de interventie si prim-ajutor, substantele pentru stingere, neutralizare sau
decontaminare ).
Art. 57 Prezenta decizie v-a fi difuzata sefului punctului de lucru , cadrului tehnic P.S.I. care are atributii privind
organizarea, aplicarea, controlul si supravegherea masurilor de aparare impotriva incendiilor in cadrul S.C. MITAPEL
COLECT S.R.L. , iar atributiile sefului punctului de lucru vor fi inscrise in fisa postului.

ADMINISTRATOR
DOCUMENTE I EVIDENE
SPECIFICE APRRII MPOTRIVA INCENDIILOR

Operatori economici i instituii care au un numr de salariai cel puin egal cu cel stabilit, conform legii, pentru
ntreprinderile mici
Planul de analiz i acoperire a riscurilor al unitii administrativ-teritoriale, n partea ce revine operatorului
economic/instituiei;
Fia obiectivului, conform modelului prezentat n anexa nr. 5 la Regulamentul de planificare, organizare, pregtire i
desfurare a activitii de prevenire a situaiilor de urgen, aprobat prin Ordinul ministrului administraiei i internelor
nr. 1.474/2006, publicat n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 885 din 31 octombrie 2006; un exemplar din fia
obiectivului se trimite la inspectoratul judeean/al municipiului Bucureti pentru situaii de urgen;
Raportul anual de evaluare a nivelului de aprare mpotriva incendiilor;
Documentaia tehnic specific, conform legii: scenarii de securitate la incendiu, identificarea i analiza riscurilor de
incendiu etc.;
Avizele/autorizaiile de securitate la incendiu, nsoite de documentele vizate spre neschimbare care au stat la baza
emiterii lor;
Certificate EC, certificate de conformitate, agremente tehnice pentru mijloacele tehnice de aprare mpotriva incendiilor
i echipamentele specifice de protecie utilizate;
Registrele instalaiilor de detectare/semnalizare/stingere a incendiilor, copii dup atestatele firmelor care au
efectuat/efectueaz proiectarea, montarea, verificarea, ntreinerea, repararea acestora sau care efectueaz servicii n
domeniu;
Registrul pentru evidena permiselor de lucru cu focul;
Date ale personalului din cadrul serviciului privat pentru situaii de urgen, conform criteriilor de performan;
lista operatorilor economici/instituiilor cu care a ncheiat contracte de nchiriere/convenii, cu specificarea domeniului
de activitate al acestora i a numrului i termenului de valabilitate ale contractului;
Planurile de protecie mpotriva incendiilor;
Evidena exerciiilor de evacuare a personalului propriu/utilizatorilor construciei;
Evidena exerciiilor de intervenie efectuate, avnd anexate concluziile rezultate din efectuarea acestora;
Rapoartele de intervenie ale serviciului privat pentru situaii de urgen;
Fiele de instruire, conform reglementrilor specifice;
Lista cu substanele periculoase, clasificate potrivit legii;
Grafice de ntreinere i verificare, conform instruciunilor productorului/furnizorului, pentru diferite categorii de utilaje,
instalaii i sisteme care pot genera incendii sau care se utilizeaz n caz de incendiu;
51
Rapoartele ntocmite n urma controalelor preventive proprii sau ale autoritii de stat competente;
Programe/planuri cuprinznd msuri i aciuni proprii sau rezultate n urma constatrilor autoritilor de control pentru
respectarea reglementrilor n domeniu.

Operatori economici, instituiile i alte persoane juridice ce desfoar activiti n domeniu reglementat
de o autoritate, care nu se ncadreaz n cel puin in categoria ntreprinderilor mici
Documentaia tehnic specific, conform legii: scenarii de securitate la incendiu, identificarea i analiza riscurilor de
incendiu etc.;
Avize/autorizaii de securitate la incendiu, nsoite de documentele vizate spre neschimbare care au stat la baza
emiterii lor;
Certificate CE, certificate de conformitate, agremente tehnice pentru mijloacele tehnice de aprare mpotriva incendiilor
i echipamentele specifice de protecie utilizate;
Registrul pentru evidena permiselor de lucru cu focul;
Organizarea aprrii mpotriva incendiilor la locul de munc;
Fiele de instruire, conform reglementrilor specifice;
Lista cu substanele periculoase, clasificate potrivit legii;
Rapoartele ntocmite n urma controalelor autoritii de stat i msurile i aciunile proprii sau rezultate n urma
constatrilor autoritilor de control pentru respectarea reglementrilor n domeniu.
Documentele i evidenele specifice privind aprarea mpotriva incendiilor se actualizeaz de ctre cei care
le-au ntocmit i aprobat, dac:
s-au produs modificri ale actelor normative i ale reglementrilor tehnice care au stat la baza emiterii acestora;
s-au produs modificri ale personalului cu atribuii stabilite conform acestora;
s-au produs modificri referitoare la construcii, instalaii sau la specificul activitii.
Planul de analiz i acoperire a riscurilor se ntocmete in conformitate cu Metodologia de elaborare a Planului
de analiz i acoperire a riscurilor i a Structurii-cadru a Planului de analiz i acoperire a riscurilor, aprobata cu
ORDINUL MINISTERULUI ADMINISTRAIEI I INTERNELOR nr. 132 din 29 ianuarie 2007.
Planul de analiz i acoperire a riscurilor, cuprinde riscurile poteniale identificate la nivelul unitilor administrativ-
teritoriale, msurile, aciunile i resursele necesare pentru managementul riscurilor respective.
Scopurile Planului de analiz i acoperire a riscurilor sunt de a asigura cunoaterea de ctre toi factorii implicai a
sarcinilor i atribuiilor ce le revin premergtor, pe timpul i dup apariia unei situaii de urgen, de a crea un cadru
unitar i coerent de aciune pentru prevenirea i gestionarea riscurilor generatoare de situaii de urgen i de a
asigura un rspuns optim n caz de urgen, adecvat fiecrui tip de risc identificat.
Obiectivele Planului de analiz i acoperire a riscurilor sunt:
asigurarea prevenirii riscurilor generatoare de situaii de urgen, prin evitarea manifestrii acestora, reducerea
frecvenei de producere ori limitarea consecinelor lor, n baza concluziilor rezultate n urma identificrii i evalurii
tipurilor de risc, conform schemei cu riscurile teritoriale;
amplasarea i dimensionarea unitilor operative i a celorlalte fore destinate asigurrii funciilor de sprijin privind
prevenirea i gestionarea situaiilor de urgen;
stabilirea concepiei de intervenie n situaii de urgen i elaborarea planurilor operative;
alocarea i optimizarea forelor i mijloacelor necesare prevenirii i gestionrii situaiilor de urgen.
Planul de analiz i acoperire a riscurilor se ntocmesc i se aprob n termen de maximum 60 de zile de la
aprobarea de ctre prefect a Schemei cu riscurile teritoriale din unitatea administrativ-teritorial, elaborat de
inspectoratul judeean/al municipiului Bucureti pentru situaii de urgen, i se actualizeaz la fiecare nceput de an
sau ori de cte ori apar alte riscuri dect cele analizate sau modificri n organizarea structurilor care, potrivit legii, au
atribuii ori asigur funcii de sprijin privind prevenirea i gestionarea situaiilor de urgen n profil teritorial.
Prefecii, primarul general al municipiului Bucureti i primarii rspund de asigurarea condiiilor necesare elaborrii
Planului de analiz i acoperire a riscurilor .
Pentru sprijinirea activitii de analiz i acoperire a riscurilor, consiliile judeene/Consiliul General al Municipiului
Bucureti i consiliile locale pot comanda specialitilor n domeniu elaborarea de studii, prognoze i alte materiale de
specialitate.
Dup elaborare i aprobare, Planul de analiz i acoperire a riscurilor se pune la dispoziie secretariatelor
tehnice permanente ale comitetelor judeene/al municipiului Bucureti/locale pentru situaii de urgen, iar extrase din
documentele respective se transmit celorlalte instituii i organisme cu atribuii n prevenirea i gestionarea riscurilor
generatoare de situaii de urgen, acestea avnd obligaia s cunoasc, n prile care le privesc, coninutul planurilor
i s le aplice corespunztor situaiilor de urgen specifice.
Inspectoratele judeene/al municipiului Bucureti pentru situaii de urgen, prin centrele operaionale, asigur
pregtirea, organizarea i coordonarea aciunilor de rspuns, precum i elaborarea procedurilor specifice de
intervenie, corespunztoare tipurilor de riscuri generatoare de situaii de urgen.

Operatorii economici, instituiile publice, organizaiile neguvernamentale i alte structuri din unitatea
administrativ-teritorial au obligaia de a pune la dispoziie comitetelor pentru situaii de urgen toate documentele,
datele i informaiile solicitate n vederea ntocmirii Planului de analiz i acoperire a riscurilor.
Fia obiectivului, se ntocmete pe baza datelor furnizate, n scris, la solicitarea inspectoratului pentru situaii de
urgen judeean/al municipiului Bucureti
Raportul anual de evaluare a capacitii de aprare mpotriva incendiilor conine urmtoarele:
implementarea noilor prevederi legale;
stadiul ndeplinirii msurilor stabilite;
deficienele care se manifest n domeniul aprrii mpotriva incendiilor;
52
concluzii din activitatea de instruire i pregtire a personalului;
relaiile cu terii privind aprarea mpotriva incendiilor;
asigurarea dotrii, calitatea i funcionarea mijloacelor tehnice de aprare mpotriva incendiilor;
eficiena activitilor desfurate de structurile cu atribuii n domeniul aprrii mpotriva incendiilor;
propuneri de msuri pentru mbuntirea activitii.
Aspectele discutate pe timpul analizei se consemneaz ntr-un proces-verbal, iar deciziile care se iau se aprob
printr-o hotrre care se aduce la cunotin persoanelor interesate.
Scenariul de securitate la incendiu se elaboreaz in conformitate cu Metodologia de elaborare a scenariilor de
securitate la incendiu aprobata prin ORDINUL MINISTERULUI ADMINISTRAIEI I INTERNELOR, Nr. 130 din 25
ianuarie 2007.
Scenariul de securitate la incendiu estimeaz condiiile tehnice asigurate conform reglementrilor n vigoare i
aciunile ce trebuie ntreprinse n caz de incendiu pentru ndeplinirea cerinei eseniale "securitatea la incendiu".
Scenariul de incendiu se elaboreaz pentru categoriile de construcii, instalaii i amenajri stabilite prin
Hotrrea Guvernului nr. 1.739/2006 pentru aprobarea categoriilor de construcii i amenajri care se supun avizrii
i/sau autorizrii privind securitatea la incendiu.
Conform Legii nr. 307/.2006, privind aprarea mpotriva incendiilor, art. 23, aln. a, proiectanii de construcii i
amenajri, de echipamente, utilaje i instalaii sunt obligai s elaboreze scenarii de securitate la incendiu
Prin Legea 307 din 12.06.2006, privind aprarea mpotriva incendiilor, art 19.aln b, s-a stabilit, in sarcina
administratorului sau conductorului instituiei, obligaia privind identificarea i evaluarea riscurilor de incendiu din
unitatea sa, asigurarea si corelarea msurilor de aprare mpotriva incendiilor cu natura i nivelul riscurilor.
Identificarea, evaluarea si controlul riscului de incendiu se realizeaz in conformitate cu prevederile
Metodologiei privind identificarea, evaluarea si controlul riscurilor de incendiu, aprobata prin ORDIN ministrului
administraiei si internelor nr. 210 din 21 mai 2007
Persoanele fizice si persoanele juridice care desfoar activiti de examinare a sistemelor constructive n
vederea identificrii, evalurii si controlului riscurilor de incendiu trebuie sa fie autorizate de ctre Inspectoratul General
pentru Situaii de Urgenta.
ORGANIZAREA SI DESFASURAREA INSTRUIRII
SALARIATILOR IN DOMENIUL SITUATIILOR DE URGENTA
Prevederi legale care reglementeaza activitatea de instruire a personalului in domeniul
situatiilor de urgenta:
Legea 307 / 2006 din 12 iunie 2006, privind aprarea mpotriva incendiilor;
Lege nr. 481 din 8 noiembrie 2004, privind protecia civil;
Dispozitiile generale privind instruirea salariatilor n domeniul situatiilor de urgent, aprobate cu Ordinul M.A.I nr. 712 /
2005 completat si modificat prin O.M.A.I. nr. 786 / 2005;
Instruirea salariatilor n domeniul situatiilor de urgent se realizeaz prin instructaje si prin participarea la
cursuri, aplicatii, exercitii practice si antrenamente, n functie de tipurile de
risc specifice.
Instruirea salariatilor n domeniul situatiilor de urgent este obligatorie si trebuie s aib un caracter permanent
si sustinut n timpul desfsurrii procesului de productie si la locul de munc.
Conductorii institutiilor publice, patronii si managerii agentilor economici au obligatia s asigure instruirea
ntregului personal angajat n munc, n raport cu nivelul de pregtire al salariatilor si n functie de specificul activittii
desfsurate de fiecare unitate.
Operatorii economici care desfsoar activitti ce prezint pericole de accidente majore n
care sunt implicate substante periculoase se supun si prevederilor legislatiei specifice.
ORGANIZAREA ACTIVITTII DE INSTRUIRE
Organizarea activittii de instruire a personalului angajat n munc se va face avnduse
n vedere urmtoarele:
responsabilitatea conductorului institutiei, managerului sau patronului privind informarea si instruirea salariatilor cu
privire la actele normative, normele, regulile si msurile specifice institutiei ori operatorului economic respectiv, care
reglementeaz managementul situatiilor de urgenta
obligatiile autoritilor administraiei publice centrale i locale, instituiilor publice, organizaiilor neguvernamentale i
agenilor economici, indiferent de forma de proprietate, privind aplicarea msurilor de protecie civil stabilite prin lege
i prin planurile proprii, potrivit domeniului lor de competen ;
respectarea principiului responsabilittii conductorului institutiei, managerului sau patronului privind verificarea
nsusirii de ctre salariati a obligatiilor ce le revin n cazul producerii incendiilor, exploziilor si situatiilor de urgent;
asigurarea msurilor tehnice si organizatorice necesare pentru instruirea eficient a salariatilor n domeniul incendiilor,
exploziilor si situatiilor de urgent."
Sistemul de msuri tehnice si organizatorice vizeaz n principal:
desemnarea personalului care execut instructajele si verific nsusirea cunostintelor;
stabilirea categoriilor de instructaje si de salariati, a duratei instructajelor n functie de
specificul activittii operatorului economic sau a institutiei si de periodicitatea instructajelor;
ntocmirea sau procurarea documentelor si materialelor pentru planificarea, organizarea,
desfsurarea si verificarea instructajelor;
asigurarea resurselor materiale si documentare necesare pentru realizarea activittii.
Instruirea salariatilor n domeniul situatiilor de urgent se realizeaz de ctre persoane care ndeplinesc cumulativ
urmtoarele conditii:
sunt bine pregtite profesional;
cunosc problematica specific domeniului managementului situatiilor de urgent;
53
posed calitti psihopedagogice si atestatele prevzute de lege.
Pot fi desemnate s execute instructaje n domeniul situatiilor de urgent urmtoarele categorii de personal:
persoanele cu atributii de conducere n cadrul unittii, al departamentului, compartimentului
sau al sectorului de activitate ori sefii locurilor de munc n care este prevzut un asemenea
instructaj;
cadrele tehnice din domeniul aprrii mpotriva incendiilor sau personalul de specialitate n domeniul protectiei civile
(inspectori de protectie civil)
sefii serviciilor voluntare/private de urgent;
Instruirea n domeniul situatiilor de urgent se certific prin nscrisuri realizate, dup caz, n fisa individual de
instructaj n domeniul situatiilor de urgent, n registrul de predare-primire a schimbului sau n procesele-verbale de
instruire.
Fisele individuale de instructaj se ntocmesc pentru toate persoanele angajate;
Dup completare, fisa individual de instructaj n domeniul situatiilor de urgent se semneaz de persoana instruit
si de ctre persoanele care au efectuat si au verificat instructajul.
Prin semntur persoana instruit confirma participarea la instructaj, iar persoana care a verificat instructajul
confirm, pe baza examinrii persoanei instruite, c aceasta si-a nsusit cunostintele.
Conductorii locurilor de munc rspund de pstrarea fiselor individuale de instructaj n domeniul situatiilor de
urgent pentru personalul din subordine.
n activitatea de instruire n domeniul situatiilor de urgent se pot utilize urmtoarele mijloace:
a) vizuale: afise, brosuri, pliante, fotomontaje, panouri, inscriptii si indicatoare de securitate,
grafice, machete, fotografii etc.;
b) audiovizuale: filme de scurt metraj, nregistrri video, proiectii comentate de diafilme sau la epidiascop si
altele;
c) auditive: instructaje, conferinte, expuneri, consultatii, dezbateri, concursuri, casete audio etc.;
d) practic-aplicative: exercitii, aplicatii, demonstratii si antrenamente executate la locul de
munc sau n poligoane amenajate.
La alegerea mijloacelor se va avea n vedere asigurarea caracterului intensiv al activittii de
instruire.
Instructajele n domeniul situatiilor de urgent se fac pe baza unor materiale scrise (proceduri) ntocmite de
persoanele desemnate si aprobate de conductorul institutiei, de manager sau de patron.

Baza material si documentar necesar n vederea desfsurrii si verificrii

instructajelor cuprinde:
a) legislatia specific n vigoare;
b) manuale si cursuri de specialitate;
c) standarde;
d) crti, brosuri, cataloage, pliante, reviste;
e) filme, diapozitive;
f) afise, panouri grafice, fotomontaje;
g) machete, mostre de diapozitive si instalatii;
h) teste de verificare.
Cerinte privind materialele necesare pentru instruirea n domeniul situatiilor de urgent
La realizarea materialelor de instruire n domeniul prevenirii si stingerii incendiilor se
va tine seama n principal de urmtoarele cerinte:
Cerinte generale:
continutul materialelor va fi n concordant cu bazele teoretice ale activittii de aprare mpotriva incendiilor si
management al situatiilor de urgent, corelate cu legislatia specific n vigoare;
realizarea materialelor se va baza pe principiile pedagogiei moderne
continutul si realizarea materialelor vor fi adecvate nivelului de pregtire al subiectilor crora li se adreseaz.
Cerinte specifice pentru cursuri si manuale:
s fie elaborate n baza unei documentatii bibliografice actualizate;
s foloseasc terminologia specific domeniului situatiilor de urgent;
redactarea s fie clar, concis, fr formulri sablon;
cunostintele s fie expuse n mod sistematic, ntr-o ordine logic;
gradul de abstractizare s fie n concordant cu nivelul de pregtire a persoanelor crora li se adreseaz;
structura materialelor s asigure o alternativ si un raport optim ntre cunostintele teoretice si practice corespunztoare
nivelului de pregtire a personalului cruia i sunt adresate;
s cuprind ilustratii si desene, ideograme si tabele.
Cerinte specifice pentru afise:
grafica s fie simpl, accentundu-se elementele principale ale temei si suprimndu-se
detaliile nesemnificative;
textul s fie concis si vizibil de la 4-5 m distant.
Cerinte specifice pentru filme:
scenariul s asigure perceperea corect si clar a mesajului;
imaginea si sonorul s fie clare si sugestive;
formele de prezentare s reprezinte filmri reale si animatie;
durata proiectiei s fie de 10-20 de minute.
Cerinte specifice pentru teste de verificare:
54
s cuprind un numr suficient de ntrebri-problem din materialul de instruire utilizat;
ntrebrile s fie formulate ntr-o form clar si concis, astfel nct s permit un rspuns scurt care s necesite ct
mai putin timp pentru scris;-
s fie nsotite de sistemul de cotare, grile de verificare si instructiuni de completare.
n situatia imobilelor (cldirilor) sau amenajrilor folosite simultan de mai multi utilizatori, proprietarul cldirii va
pune la dispozitie acestora procedurile specifice instructajului introductiv general, efectuarea celorlalte categorii de
instructaje rmnnd n rspunderea utilizatorului.
Intervalele de timp la care se execut instructajul periodic sunt stabilite de ctre proprietarul
imobilelor (cldirii) sau al amenajrii prin contractul, conventia, ntelegerea de nchiriere sau prin
locatia de gestiune etc.
Utilizatorul trebuie s fac dovada nsusirii de ctre toti salariatii proprii a cunostintelor si
problematicii care au fcut obiectul instruirilor.
n cldirile publice n care se organizeaz activitti la care particip simultan mai mult
de 50 de persoane, prin grija proprietarului sau a administratorului cldirii respective, nainte de
nceperea activittii se va prezenta o procedur sintetic privind regulile generale de prevenire a
situatiilor de urgent si modul de comportare si actiune n cazul producerii acestora.
Conductorii institutiilor, managerii, patronii, utilizatorii, proprietarii, administratorii sau
alte persoane cu functii similare vor asigura pstrarea tuturor documentelor care s certifice
organizarea si desfsurarea instruirii n domeniul situatiilor de urgent n conformitate cu
prevederile prezentelor dispozitii generale.
Pentru instruirea personalului n domeniul situatiilor de urgent managerii, patronii
sau alte persoane cu functii similare pot ncheia contracte ori conventii cu persoane fizice sau
juridice care ndeplinesc conditiile prevzute de lege
Persoanele fizice sau juridice care realizeaz n scopul comercializrii materiale pentru instruire n domeniul
situatiilor de urgent trebuie s obtin avizul Inspectoratului General pentru Situatii de Urgent - Inspectia de
prevenire."
Instruirea salariatilor n domeniul situatiilor de urgent se realizeaz de ctre persoane care cunosc
problematica specific domeniului managementului situatiilor de urgent, posed calitti psihopedagogice si atestatele
prevzute de lege.
Instructajele n domeniul situatiilor de urgent se fac pe baza unor materiale scrise (proceduri) ntocmite de
persoanele desemnate si aprobate de conductorul institutiei, de manager sau de patron.

ORGANIZAREA ACTIVITATII DE APARARE

INPOTRIVA INCENDIILOR PE LOCUL DE MUNCA

Organizarea activitii de aprare mpotriva incendiilor la locul de munc, are ca scop asigurarea condiiilor
care s permit salariailor/persoanelor fizice ca, pe baza instruirii i cu mijloacele tehnice pe care le au la dispoziie,
s acioneze eficient pentru prevenirea i stingerea incendiilor, evacuarea i salvarea utilizatorilor construciei,
evacuarea bunurilor materiale, precum i pentru nlturarea efectelor distructive provocate n caz de incendii, explozii
sau accidente tehnice.
Prin Legea 307 din 12.06.2006, privind apararea impotriva incendiilor, art 19, lit. a cu referire la
obligativitatea stabilirii responsabilitilor i a modului de organizare a aprrii mpotriva incendiilor, precum i prin
Normele generale de aprare mpotriva incendiilor, aprobate prin Ordinul ministrului administratiei si internelor, nr. 163
din 28.02.2007, art 5, lit.d, si art.17, lit.b, s-a stabilit, in sarcina administratorului sau conductorului instituiei, obligatia
privind organizarea aprrii mpotriva incendiilor la locurile de munc:.
Prin loc de munc, se nelege:
a) secie, sector, hal/atelier de producie, filial, punct de lucru i altele asemenea;
b) depozit de materii prime, materiale, produse finite combustibile;
c) atelier de ntreinere, reparaii, confecionare, prestri de servicii, proiectare i altele asemenea;
d) utilaj, echipament, instalaie tehnologic, sistem, staie, depozit de distribuie carburani pentru autovehicule,
depozit cu astfel de produse, punct de desfacere a buteliilor cu GPL pentru consumatori;
e) laborator;
f) magazin, raion sau stand de vnzare;
g) sal de spectacole, polivalent, de reuniuni, de conferine, de sport, centru i complex cultural, studio de
televiziune, film, radio, nregistrri i altele asemenea;
h) unitate de alimentaie public, discotec, club, sal de jocuri electronice i altele asemenea;
i) cldire sau spaiu amenajat n cldire, avnd destinaia de ngrijire a sntii: spital, policlinic, cabinet
medical, secie medical, farmacie i altele asemenea;
j) construcie pentru cazare;
k) compartiment, sector, departament administrativ funcional, construcie pentru birouri, cu destinaie
financiar-bancar;
l) bibliotec, arhiv;
m) cldire sau spaii amenajate n cldiri, avnd ca destinaie nvmntul, supravegherea, ngrijirea sau
cazarea ori adpostirea copiilor precolari, elevilor, studenilor, btrnilor, persoanelor cu dizabiliti sau lipsite de
adpost;
n) lca de cult, spaiu destinat vieii monahale;
o) cldire i/sau spaiu avnd destinaia de gar, autogar, aerogar i staie de metrou;
p) ferm zootehnic sau agricol;
55
 q) punct de recoltare de cereale pioase sau de exploatare forestier;
r) amenajare temporar, n spaiu nchis sau n aer liber.
Atunci cnd pe unul sau mai multe niveluri ale aceleiai cldiri i desfoar activitatea mai muli operatori
economici sau alte persoane juridice sau persoane fizice autorizate, locul de munc se delimiteaz la limita spaiilor
utilizate de acetia, iar utilitile comune se repartizeaz, dup caz, proprietarului cldirii ori, prin nelegere,
operatorilor economici sau persoanelor juridice respective.
Organizarea activitii de aprare mpotriva incendiilor la locul de munc consta in :
a) prevenirea incendiilor, prin luarea n eviden a materialelor i dotrilor tehnologice care prezint pericol de
incendiu, a surselor posibile de aprindere ce pot aprea i a mijloacelor care le pot genera, precum i prin stabilirea i
aplicarea msurilor specifice de prevenire a incendiilor;
b) organizarea interveniei de stingere a incendiilor;
c) afiarea instruciunilor de aprare mpotriva incendiilor;
Instruciunile de aprare mpotriva incendiilor se elaboreaz pentru locurile de munc stabilite de
administrator/conductor, obligatoriu pentru toate locurile cu risc de incendiu.
Instruciunile de aprare mpotriva incendiilor cuprind:
* prevederile specifice de aprare mpotriva incendiilor din reglementrile n vigoare;
* obligaiile salariailor privind aprarea mpotriva incendiilor;
*regulile i msurile specifice de aprare mpotriva incendiilor pentru exploatarea instalaiilor potrivit condiiilor
tehnice, tehnologice i organizatorice locale, precum i pentru reparaii, revizii, ntreinere, oprire i punere n funciune;
* evidenierea elementelor care determin riscul de incendiu sau de explozie;
* prezentarea pericolelor care pot aprea n caz de incendiu, cum sunt intoxicrile, arsurile, traumatismele,
electrocutarea, iradierea etc., precum i a regulilor i msurilor de prevenire a acestora.
Instruciunile de aprare mpotriva incendiilor se elaboreaz de eful sectorului de activitate, instalaie, secie,
atelier, se verific de cadrul tehnic sau de persoana desemnat s ndeplineasc atribuii de aprare mpotriva
incendiilor i se aprob de administrator/conductor.
Instruciunile de aprare mpotriva incendiilor se afieaz, n ntregime sau n sintez, n funcie de volumul lor i
de condiiile de la locul de munc respectiv.
Un exemplar al tuturor instruciunilor de aprare mpotriva incendiilor se pstreaz la cadrul tehnic sau la
persoana desemnat s ndeplineasc atribuii de aprare mpotriva incendiilor.
d) organizarea salvrii utilizatorilor i a evacurii bunurilor, prin ntocmirea i afiarea planurilor de protecie
specifice i prin meninerea condiiilor de evacuare pe traseele stabilite;
e) elaborarea documentelor specifice de instruire la locul de munc, desfurarea propriu-zis i verificarea
efecturii acesteia;
f) marcarea pericolului de incendiu prin montarea indicatoarelor de securitate sau a altor inscripii ori mijloace
de atenionare.
Indicatoarele de securitate, respectiv de interzicere, avertizare, orientare i/sau informare, se amplaseaz i
se monteaz conform reglementrilor i standardelor de referin.
n anumite situaii, indicatoarele pot fi nsoite de nscrisuri explicative i n limbi de circulaie internaional.
Obligaia de a amplasa, de a monta i de a pstra integritatea indicatoarelor revine conductorului locului de
munc.
Structura-cadru a formularului privind organizarea activitii de aparare impotriva incendiilor pe locul de munc
este prezentat n anexa nr. 1 la Normele generale de aprare mpotriva incendiilor, aprobate prin Ordinul ministrului
administratiei si internelor, nr. 163 din 28.02.2007, aceasta putnd fi completat, dup caz, i cu alte date i informaii.
La stabilirea msurilor specifice de prevenire a incendiilor se au n vedere:
prevenirea manifestrii surselor specifice de aprindere;
gestionarea materialelor i a deeurilor combustibile susceptibile a se aprinde, cu respectarea normelor specifice de
prevenire a incendiilor;
dotarea cu mijloacele tehnice de aprare mpotriva incendiilor, prevzute n documentaia tehnic de proiectare;
verificarea spaiilor la terminarea programului de lucru;
meninerea parametrilor tehnologici n limitele normate, pe timpul exploatrii diferitelor instalaii, echipamente i utilaje
tehnologice.

SC ........ APROB

56
 I PREVENIREA INCENDIILOR fumatul este struct interzis;

Materiale combustibile s i inflamabile: este interzis depozitarea n centrala termic a unor

utilaje sau materiale care nu au legtur cu
combustibili gazosi sau lichizi, utilizati la functionarea exploatarea acesteia;
centralei termice;
lucrarile de intretinere, reparatii, verificari periodice
materiale textile sub diferite forme ( echipament, huse sau a unor modificari se efectueaza numai de ctre
); personal calificat i autorizat;
hartie si produse derivate (registere, documente de spatiile vor fi dotate cu mijloace initiale de stingerea
evidenta); incendiilor adecvate, indiferent de suprafata,
mase plastice si cauciuc ( izolatorii conductorilor amplasate in locuri usor accesibile;
electrici); accesul este permis numai in prezenta personalului
lemn si derivate, sub forma de mobilier. care deserveste spatiul;

Surse de aprindere posibile: se interzice folosirea instalatiilor si utilajelor n

urmtoarele mprejurri: - cu improvizaii care
surse de aprindere cu flacara: chibrit, aparat de pot prezinta riscuri de incendiu i / sau explozie;
sudura, etc; - lsarea lor n funciune peste programul stabilit sau
fr supraveghere, n cazurile n care instruciunile
surse de aprindere de natura electrica: arcuri si
specifice interzic acest lucru.
scntei electrice, scurtcircuit, electricitate statica,
efectul termic al curentului electric; II ORGANIZAREA PRIMEI INTERVENTII DE
STINGERE
surse de aprindere de natura mecanica: scantei
mecanice, frecarea, etc; A INCENDIILOR:

surse de aprindere de natura termica: obiecte Mijloace de alarmare:

incandescente, caldura degajat
serviciul unic pentru situatii de urgenta: TELEFON
de aparatele termice; 112

Masuri generale de prevenirea incendiilor: NOTA : Prin apelarea nr. 112, sunt trimise la locul
precizat fortele care coopereaza in astfel de situatii: -
se interzice accesul cu produse si/sau substante
Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta al jud
inflamabile ori cu alte materiale care pot produce
., Politia, Jandarmeria, Serviciul de ambulanta ,
incendii sau explozii;
Electrica S.A, Distrigaz .
sistemele instalaiile, dispozitivele, echipamentele,
Manager general
aparatele, mainile i utilajele se utilizeaz n
telefon..
condiiile prevzute n instruciunile puse la dispoziie
de productori ori furnizori; Sales manager
telefon..
pe caile de acces nu se vor depozita materiale;
Instalatii si dispozitive de limitare si stingere a
lucrarile cu foc deschis se va executa cu respecterea
incendiilor:
masurilor de p.s.i, si numai dupa obtinerea permisului
SCENARIUL DE SECURITATE LA INCENDIU

Scenariul de securitate la incendiu se elaboreaza in conformitate cu Metodologia de elaborare a scenariilor de

securitate la incendiu aprobata prin ORDINUL MINISTERULUI ADMINISTRAIEI I INTERNELOR, Nr. 130 din 25
ianuarie 2007.
57
 Scenariul de securitate la incendiu estimeaz condiiile tehnice asigurate conform reglementrilor n vigoare i
aciunile ce trebuie ntreprinse n caz de incendiu pentru ndeplinirea cerinei eseniale "securitatea la incendiu".
Scenariul de incendiu se elaboreaz pentru categoriile de construcii, instalaii i amenajri stabilite prin
Hotrrea Guvernului nr. 1.739/2006 pentru aprobarea categoriilor de construcii i amenajri care se supun avizrii
i/sau autorizrii privind securitatea la incendiu.
Conform Legii nr. 307/.2006, privind apararea impotriva incendiilor, art. 23, aln. a, proiectanii de construcii i
amenajri, de echipamente, utilaje i instalaii sunt obligai s elaboreze scenarii de securitate la incendiu
Pot fi elaborate scenarii de securitate la incendiu i pentru alte categorii de construcii, instalaii i amenajri
dect cele prevzute la aliniatul precedent, la solicitarea proprietarului sau a beneficiarului pentru evaluarea riscului de
incendiu ori pentru stabilirea unor msuri de optimizare a proteciei la incendiu.
In acest caz scenariile de securitate la incendiu pot fi elaborate i de personalul serviciilor de urgen
profesioniste care a obinut acest atribut prin conferirea brevetului de pompier specialist, n condiiile legii.
Scenariile de securitate la incendiu constituie acea parte a pieselor scrise ale proiectului construciei, instalaiei
sau amenajrii, care sintetizeaz regulile i msurile de aprare mpotriva incendiilor stabilite prin documentaiile
tehnice de proiectare/execuie elaborate.
Msurile adoptate prin scenariul de securitate la incendiu trebuie s se reflecte n piesele desenate ale
documentaiilor de proiectare/execuie.
Scenariile de securitate la incendiu se includ n documentaiile tehnice ale construciilor i se pstreaz de
ctre utilizatori (investitori, proprietari, beneficiari, administratori etc.) pe toat durata de existen a construciilor,
instalaiilor tehnologice i a altor amenajri
Scenariile de securitate la incendiu se actualizeaz atunci cnd intervin modificri ale proiectului sau
destinaiei construciei.
Scenariile de securitate la incendiu i pierd valabilitatea atunci cnd nu mai corespund situaiei pentru care au
fost ntocmite.
STRUCTURA SCENARIULUI DE SECURITATE LA INCENDIU
1. Caracteristicile construciei sau amenajrii
1.1. Datele de identificare
A. Se nscriu datele necesare identificrii construciei/amenajrii: denumire, proprietar/beneficiar, adres, nr. de
telefon, fax, e-mail etc.
B. Se fac referiri privind profilul de activitate i, dup caz, privind programul de lucru al obiectivului, n funcie de
situaia n care se elaboreaz scenariul de securitate la incendiu.
1.2. Destinaia
Se menioneaz funciunile principale, secundare i conexe ale construciei/amenajrii, potrivit situaiei pentru care
se ntocmete scenariul de securitate la incendiu.
1.3. Categoria i clasa de importan
A. Se precizeaz categoria de importan a construciei, stabilit conform Regulamentului privind stabilirea
categoriei de importan a construciilor, aprobat prin Hotrrea Guvernului nr. 766/1997 pentru aprobarea unor
regulamente privind calitatea n construcii, publicat n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 352 din 10
decembrie 1997, cu modificrile i completrile ulterioare, i n conformitate cu metodologia specific.
B. Se precizeaz clasa de importan a construciei potrivit reglementrilor tehnice, corelat cu categoria de
importan.
1.4. Particulariti specifice construciei/amenajrii
A. Se prezint principalele caracteristici ale construciei/amenajrii privind:
a) tipul cldirii: civil, nalt, foarte nalt, cu sli aglomerate, de producie sau depozitare, monobloc, blindat, cu
funciuni mixte etc., precum i regimul de nlime i volumul construciei;
b) aria construit i desfurat, cu principalele destinaii ale ncperilor i ale spaiilor aferente construciei;
c) numrul compartimentelor de incendiu i ariile acestora;
d ) precizri referitoare la numrul maxim de utilizatori: persoane, animale etc.;
e) prezena permanent a persoanelor, capacitatea de autoevacuare a acestora;
f) capaciti de depozitare sau adpostire;
g) caracteristicile proceselor tehnologice i cantitile de substane periculoase, potrivit clasificrii din Hotrrea
Guvernului nr. 95/2003 privind controlul activitilor care prezint pericole de accidente majore n care sunt implicate
substane periculoase, publicat n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 120 din 25 februarie 2003;
h) numrul cilor de evacuare i, dup caz, al refugiilor.
B. Precizri privind instalaiile utilitare aferente cldirii sau amenajrii: de nclzire, ventilare, climatizare, electrice,
gaze, automatizare etc., precum i a componentelor lor, din care s rezulte c acestea nu contribuie la iniierea,
dezvoltarea i propagarea unui incendiu, nu constituie risc de incendiu pentru
elementele de construcie sau obiectele din ncperi ori adiacente acestora, iar n cazul unui incendiu se asigur
condiii pentru evacuarea persoanelor.
2. Riscul de incendiu
A. Identificarea i stabilirea nivelurilor de risc de incendiu se fac potrivit reglementrilor tehnice specifice, lundu-se
n considerare:
a) densitatea sarcinii termice;
b) clasele de reacie la foc, stabilite potrivit criteriilor din Regulamentul privind clasificarea i ncadrarea produselor
pentru construcii pe baza performanelor de comportare la foc, aprobat prin Ordinul comun al ministrului
transporturilor, construciilor i turismului i al ministrului administraiei i internelor nr. 1.822/394/2004, publicat n
Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 90 din 27 ianuarie 2005, din reglementrile tehnice specifice, precum i din
caracteristicile i proprietile fizico-chimice ale materialelor i substanelor utilizate;
58
 c) sursele poteniale de aprindere i mprejurrile care pot favoriza aprinderea i, dup caz, timpul minim de
aprindere, precum i timpul de atingere a fazei de incendiu generalizat.
B. Nivelurile riscului de incendiu se stabilesc pentru fiecare ncpere, spaiu, zon, compartiment, potrivit
reglementrilor tehnice, n funcie de densitatea sarcinii termice, funciunea spaiilor, ncperilor, respectiv de natura
activitilor desfurate, de comportarea la foc a elementelor de construcii i de caracteristicile de ardere a
materialelor i substanelor utilizate, prelucrate, manipulate sau depozitate, i se precizeaz n scenariul de securitate
la incendiu ntocmit pentru cldirea n ansamblu, amenajarea ori compartimentul de incendiu.
3. Nivelurile criteriilor de performan privind securitatea la incendiu
3.1. Stabilitatea la foc
Stabilitatea la foc se estimeaz potrivit prevederilor normelor generale de aprare mpotriva incendiilor i
reglementrilor tehnice, n funcie de:
a) rezistena la foc a principalelor elemente de construcie (n special a celor portante sau cu rol de
compartimentare), stabilit potrivit criteriilor din Regulamentul privind clasificarea i ncadrarea produselor pentru
construcii pe baza performanelor de comportare la foc, reglementrilor tehnice i standardelor europene de referin;
b) gradul de rezisten la foc a construciei sau a compartimentului de incendiu, conform reglementrilor tehnice.
3.2. Limitarea apariiei i propagrii focului i fumului n interiorul construciei
Pentru asigurarea limitrii propagrii incendiului i efluenilor incendiului n interiorul construciei/compartimentului de
incendiu se precizeaz:
a) compartimentarea antifoc i elementele de protecie a golurilor funcionale din elementele de compartimentare;
b) msurile constructive adaptate la utilizarea construciei, respectiv aciunea termic estimat n construcie, pentru
limitarea propagrii incendiului n interiorul compartimentului de incendiu i n afara lui: pereii, planeele rezistente la
foc i elementele de protecie a golurilor din acestea, precum i posibilitatea de ntrerupere a continuitii golurilor din
elementele de construcii;
c) sistemele de evacuare a fumului i, dup caz, a gazelor fierbini;
d) instalarea de bariere contra fumului, de exemplu ui etane la fum;
e) sistemele i instalaiile de detectare, semnalizare i stingere a incendiului;
f) msurile de protecie la foc pentru instalaiile de ventilare-climatizare, de exemplu: canale de ventilare rezistente la
foc, clapete antifoc etc.;
g) msurile constructive pentru faade, pentru mpiedicarea propagrii focului la prile adiacente ale aceleiai
cldiri.
3.3. Limitarea propagrii incendiului la vecinti
Pentru asigurarea limitrii propagrii incendiilor la vecinti se precizeaz:
a) distanele de siguran asigurate conform reglementrilor tehnice sau msurile alternative conforme cu
reglementrile tehnice, atunci cnd aceste distane nu pot fi realizate;
b) msurile constructive pentru limitarea propagrii incendiului pe faade i pe acoperi, de exemplu performana la
foc exterior a acoperiului / nvelitorii de acoperi;
c) dup caz, msuri de protecie activ.
3.4. Evacuarea utilizatorilor
A. Pentru cile de evacuare a persoanelor n caz de incendiu se precizeaz:
a) alctuirea constructiv a cilor de evacuare, separarea de alte funciuni prin elemente de separare la foc i fum,
protecia golurilor din pereii ce le delimiteaz;
b) msuri pentru asigurarea controlului fumului, de exemplu prevederea de instalaii de presurizare i alte sisteme
de control al fumului;
c) tipul scrilor, forma i modul de dispunere a treptelor: interioare, exterioare deschise, cu rampe drepte sau curbe,
cu trepte balansate etc.;
d) geometria cilor de evacuare: gabarite - limi, nlimi, pante etc.;
e) timpii/lungimile de evacuare;
f) numrul fluxurilor de evacuare;
g) existena iluminatului de siguran, tipul i sursa de alimentare cu energie electric de rezerv;
h) prevederea de dispozitive de siguran la ui;
i) timpul de siguran a cilor de evacuare i, dup caz, a refugiilor;
j) marcarea cilor de evacuare.
B. Dac este cazul, se precizeaz msurile pentru accesul i evacuarea copiilor, persoanelor cu dizabiliti,
bolnavilor i ale altor categorii de persoane care nu se pot evacua singure n caz de incendiu.
C. Se fac precizri privind asigurarea condiiilor de salvare a persoanelor, a animalelor i evacuarea bunurilor pe
timpul interveniei.
3.5. Securitatea forelor de intervenie
A. Se precizeaz amenajrile pentru accesul forelor de intervenie n cldire i incint, pentru autospeciale i pentru
ascensoarele de incendiu.
B. Se precizeaz caracteristicile tehnice i funcionale ale acceselor carosabile i ale cilor de intervenie ale
autospecialelor, proiectate conform reglementrilor tehnice, regulamentului general de urbanism i reglementrilor
specifice de aplicare, referitoare la:
a) numrul de accese;
b) dimensiuni/gabarite;
c) trasee;
d) realizare i marcare.
C. Pentru ascensoarele de pompieri se precizeaz:
a) tipul, numrul i caracteristicile acestora;
59
 b) amplasarea i posibilitile de acces, sursa de alimentare cu energie electric de rezerv;
c) timpul de siguran a ascensoarelor de pompieri.
D. Se fac precizri privind asigurarea condiiilor de salvare a persoanelor, a animalelor i evacuarea bunurilor pe
timpul interveniei.
4. Echiparea i dotarea cu mijloace tehnice de aprare mpotriva incendiilor
A. Se precizeaz nivelul de echipare i dotare cu mijloace tehnice de aprare mpotriva incendiilor, conform
prevederilor normelor generale de aprare mpotriva incendiilor, a normelor specifice de aprare mpotriva incendiilor,
precum i a reglementrilor tehnice specifice.
B. Pentru sistemele, instalaiile i dispozitivele de semnalizare, alarmare i alertare n caz de incendiu se specific:
a) tipul i parametrii funcionali specifici instalaiilor respective;
b) timpul de alarmare prevzut;
c) zonele protejate/de detectare la incendiu.
C. Pentru sistemele, instalaiile i dispozitivele de limitare i stingere a incendiilor se specific:
a) tipul i parametrii funcionali: stingere cu ap, gaze/aerosoli, spum, pulberi; acionare manual sau manual i
automat; debite, intensiti de stingere i stropire, cantiti calculate de substan de stingere, concentraii de stingere
proiectate pe durat de timp normat, presiuni, rezerve de substan de stingere, surse de alimentare etc.;
b) timpul normat de funcionare;
c) zonele, ncperile, spaiile, instalaiile echipate cu astfel de mijloace de aprare mpotriva incendiilor.
D. Pentru stingtoare, alte aparate de stins incendii, utilaje, unelte i mijloace de intervenie se specific:
a) tipul i caracteristicile de stingere asigurate;
b) numrul i modul de amplasare n funcie de parametrii specifici: cantitatea de materiale combustibile/volumul de
lichide combustibile, suprafaa, destinaia, clasa de incendiu etc..
5. Condiii specifice pentru asigurarea interveniei n caz de incendiu
n funcie de categoria de importan a construciei, tipul acesteia, riscurile de incendiu, amplasarea construciei sau
a amenajrii, se specific:
a) sursele de alimentare cu ap, substanele de stingere i rezervele asigurate;
b) poziionarea racordurilor de alimentare cu energie electric, gaze i, dup caz, alte utiliti;
c) date privind serviciul privat pentru situaii de urgen, conform criteriilor de performan;
d) zonele, ncperile, spaiile n care se gsesc substanele i materialele periculoase i pentru care sunt necesare
produse de stingere i echipamente speciale (se precizeaz inclusiv cantitile respective i starea n care se afl),
precum i tipul echipamentului individual de protecie a personalului.
6. Msuri tehnico-organizatorice
A. Se stabilesc condiiile i msurile necesar a fi luate, potrivit reglementrilor tehnice, n funcie de situaia
existent.
B. Se apreciaz modul de ncadrare a construciei sau amenajrii n nivelurile de performan prevzute de
reglementrile tehnice i, dup caz, se stabilesc msuri pentru mbuntirea parametrilor i a nivelurilor de
performan pentru securitatea la incendiu, dup caz.
C. Se precizeaz condiiile sau recomandrile care trebuie avute n vedere la ntocmirea documentelor de
organizare a aprrii mpotriva incendiilor, aferente construciei ori amenajrii respective.
METODOLOGIA PRIVIND IDENTIFICAREA,
EVALUAREA SI CONTROLUL RISCULUI DE INCENDIU

Prin Legea 307 din 12.06.2006, privind apararea impotriva incendiilor, art 19.aln b, s-a stabilit, in sarcina
administratorului sau conductorului instituiei, obligatia privind identificarea i evaluarea riscurilor de incendiu din
unitatea sa, asigurarea si corelarea msurilor de aprare mpotriva incendiilor cu natura i nivelul riscurilor.
Identificarea, evaluarea si controlul riscului de incendiu se realizeaza in conformitate cu prevederile
Metodologiei privind identificarea, evaluarea si controlul riscurilor de incendiu, aprobata prin ORDIN ministrului
administratiei si internelor nr. 210 din 21 mai 2007
Persoanele fizice si persoanele juridice care desfasoara activitati de examinare a sistemelor constructive n
vederea identificarii, evaluarii si controlului riscurilor de incendiu trebuie sa fie autorizate de catre Inspectoratul General
pentru Situatii de Urgenta.
Metodologia se aplica la:
a) elaborarea si/sau adoptarea de catre ministere si celelalte organe de specialitate ale administratiei publice
centrale a metodelor si procedurilor pentru identificarea, evaluarea si controlul riscurilor de incendiu, specifice
domeniilor de competenta ale organelor respective;
b) asigurarea, de catre administratorii operatorilor economici si conducatorii de institutii, a identificarii si evaluarii
riscurilor de incendiu din unitatile proprii, n corelare cu natura si cu nivelul riscurilor;
c) stabilirea masurilor de aparare mpotriva incendiilor n cazul interventiilor efectuate la constructiile existente,
cnd n mod justificat nu pot fi ndeplinite unele prevederi ale reglementarilor n vigoare privind cerinta esentiala
"securitate la incendiu";
d) validarea scenariilor de securitate la incendiu;
e) expertizarea constructiilor existente.
Metodologia nu se aplica la instalatiile de producere si transport al energiei electrice, exploatarile miniere de
suprafata sau subterane, instalatiile si platformele de foraj, extractie, prelucrare si transport de produse petroliere si
gaze naturale, constructiile din domeniul nuclear, mijloacele de transport rutier, naval, feroviar si aerian, pentru acestea
urmnd a fi elaborate metodologii specifice de catre autoritatile competente pentru fiecare domeniu.
n sensul prezentei metodologii, termenii si expresiile de mai jos au urmatoarele ntelesuri:

60
 a) agent - factorul activ rezultat n caz de incendiu, care provoaca diferite fenomene fizice, chimice,
electromagnetice sau biologice, cu actiuni si efecte asupra constructiilor, instalatiilor si a utilizatorilor;
b) ardere, combustie - reactia exoterma a unei substante cu un comburant care emite efluenti nsotiti de flacari
si/sau incandescenta;
c) arson - termen de origine engleza, intraductibil, ce desemneaza un incendiu provocat printr-o actiune
intentionata;
d) banca de date privind incendiile - situatia statistica a cauzelor si pagubelor provocate de incendii produse
ntr-un anumit domeniu de activitate, ntocmita de organul/compartimentul de specialitate al administratiei publice
centrale care coordoneaza activitatea respectiva sau de catre o alta autoritate ori asociatie profesionala care detine
competenta profesionala prevazuta de reglementarile specifice;
e) reactie la foc - comportarea unui material care, prin propria sa descompunere, alimenteaza un foc la care
este expus, n conditii specificate;
f) clase de reactie la foc - expresiile cantitative formulate n termeni de performanta pentru modul de
comportare a produselor la actiunea focului, n conditii de utilizare finala, structurate ntr-o serie de niveluri de
performanta;
g) comportare la foc - schimbarea sau mentinerea proprietatilor fizice si/sau chimice ale unui produs expus la
foc;
h) densitate de sarcina termica - raportul dintre sarcina termica si suprafata pardoselii spatiului afectat de
incendiu;
i) mprejurare preliminata - situatia n care se poate gasi la un moment dat un ansamblu de elemente
materiale, cu sau fara participarea factorului uman, care poate genera si/sau favoriza initierea, dezvoltarea si/sau
propagarea unui incendiu;
j) incendiu - arderea autontretinuta, care se desfasoara fara control n timp si spatiu, care produce pierderi de
vieti omenesti si/sau pagube materiale si care necesita o interventie organizata n scopul ntreruperii procesului de
ardere;
k) risc de incendiu - produsul dintre probabilitatea de initiere a unui incendiu ntr - un
proces tehnologic sau ntr-o situatie tehnica data si importanta estimata a pagubelor sau a consecintelor lor la aparitia
incendiului;
l) risc de incendiu acceptat - nivelul-limita maxim al riscului de incendiu, considerat acceptabil din punct de
vedere al gravitatii consecintelor incendiului, corelat cu probabilitatea de initiere a evenimentului respectiv;
m) sistem - ansamblul de elemente materiale, umane si/sau informationale associate ntr-o relatie de
interdependenta, situat ntr-un mediu dat, care ndeplineste una sau mai multe functii specificate, n scopul desfasurarii
corespunzatoare a uneia ori mai multor activitati;
n) sarcina termica de incendiu - energia termica care poate fi produsa prin arderea completa a tuturor
materialelor combustibile continute ntr-un spatiu, inclusive finisajele tuturor suprafetelor;
o) sursa de aprindere/initiere a arderii - sursa de energie care produce o ardere, aceasta putnd fi un fenomen
fizic, chimic sau de alta natura, care genereaza o cantitate de energie capabila de a initia aprinderea unui material sau
mediu combustibil;
p) consecinte - rezultatul sau rezultatele evenimentelor, exprimate negativ ori pozitiv, cantitativ sau calitativ;
q) probabilitate de producere a incendiilor - masura n care un eveniment de tip incendiu este probabil sa se
produca; se exprima n numar de evenimente produse ntr-o unitate de timp;
r) frecventa - gradul de repetabilitate a unui eveniment ntr-o perioada de timp.
Factorii care trebuie luati n considerare n managementul riscului de incendiu
sunt:
a) pierderile de vieti omenesti: numarul de decese/100.000 de locuitori, numarul de copii morti/100.000 de copii,
numarul de morti prin inhalare de fum, monoxid de carbon, substante toxice, numarul de morti n afara sau n interiorul
locului focarului de initiere a incendiului, numarul de morti pe luna, saptamna, zi si altele asemenea;
b) efectul asupra mediului: afectarea apei, aerului, pamntului, speciilor de animale si ecosistemelor, costurile refacerii
acestora, costurile materialelor de curatare, suprafetele afectate, numarul populatiei, fauna si flora afectate si altele
asemenea;
c) afectarea patrimoniului, proprietatii si a continuitatii activitatilor operatorilor economici, ca de exemplu: numarul
constructiilor/instalatiilor afectate, durata de aducere la starea initiala anterioara incendiului sau de restaurare - n cazul
obiectivelor de patrimoniu, valoarea pagubelor incendiilor sau ale unui incendiu, costurile refacerii proprietatii,
pierderile n procente ale valorii asigurate, perioada de timp pierduta n desfasurarea activitatii economice, valoarea
financiara a ntreruperii activitatii economice din valoarea asigurata si altele asemenea;
d) costul masurilor implementate de control al riscului;
e) efectele asupra imaginii operatorului economic/institutiei.
n functie de obiectivele stabilite, identificarea si evaluarea riscului de incendiu pot include un singur
sistem/proces, prin evaluarea nivelului intrinsec al riscului pentru sistemul/procesul respectiv sau prin evaluarea mai
multor sisteme/procese, prin evaluarea globala a riscului de incendiu, cnd trebuie avute n vedere: interdependenta
sistemelor/proceselor, inclusiv a masurilor de securitate la incendiu active si/sau pasive, efectul propagarii incendiilor
sau al prabusirii constructiilor/instalatiilor, precum si alti factori, cum ar fi vrsta si starea fizica a utilizatorilor, nivelul de
instruire al acestora.
Stabilirea nivelului de acceptabilitate a riscului
Conceptul de acceptabilitate a riscului de incendiu se bazeaza pe premisa ca n orice sistem/proces supus
evaluarii exista un anumit nivel de risc, denumit nivel de risc acceptabil, peste care gravitatea consecintelor unui
incendiu, exprimata n pierderi umane, materiale si/sau financiare nu poate fi acceptata.

61
 Nivelul de acceptabilitate a riscului de Incendiu sau riscul de incendiu acceptat se stabileste, dupa caz, pe
baza experientei anterioare sau a rationamentelor previzionale, de catre:
a) autoritatile abilitate sa elaboreze si sa emita reglementari tehnice n domeniul apararii mpotriva incendiilor;
b) administratorul si/sau conducatorul institutiei, prin strategia de aparare mpotriva incendiilor adoptata n
interiorul unitatii sale;
c) societatile de asigurare/reasigurare.
Criteriile de acceptabilitate au forme variate, cum ar fi valori cantitative, valori comparative sau alte tipuri de
valori agreate, care depind de factorii mentionati mai sus, de sistemul/procesul analizat si de metoda aleasa pentru
analiza riscului, tinndu-se cont de:
a) reglementarile prescriptive;
b) reglementarile bazate pe conceptul de performanta;
c) standarde si ghiduri.
Alegerea metodei si a instrumentelor de lucru
n raport de fazele determinante ale sistemului supus evaluarii, care pot fi de proiectare,executie, exploatare
sau postutilizare si de functiile acestuia, dupa caz, civila, de productie, mixta, se utilizeaza urmatoarele tehnici,
procedee si metode, denumite n continuare metode:
a) calitative;
b) matematice - cantitative, semicantitative;
c) analitice;
d) grafice;
e) combinate.
Metodele si procedeele matematice de identificare, evaluare si control al riscurilor de incendiu constau n
determinarea unor valori numerice atasate sistemului supus evaluarii.
Valorile numerice se determina printr-o formula de calcul, n care intervin ca necunoscute pericolele de
incendiu, consecintele acestora asupra sistemului, efectele prezumate ale masurilor de aparare mpotriva incendiilor
prevazute, precum si posibilitatea de activare a factorilor de pericol, fiecare dintre acesti factori fiind cuantificati si
exprimati prin valori numerice cu ajutorul unor scari convenabil alese.
Metodele si procedurile analitice constau n identificarea si analizarea, pe baza unor algoritmi logici, a tuturor
disfunctiilor ce pot aparea n sistemul supus evaluarii si a caror finalitate este incendiul sau un eveniment urmat de
incendiu.
Metodele grafice de evaluare a riscului de incendiu se bazeaza pe exprimarea riscului de incendiu ca o functie
de 2 parametri globali si compararea functiei cu anumite domenii de acceptabilitate.
Identificarea pericolelor de incendiu reprezinta procesul de apreciere si stabilire a factorilor care pot genera,
contribui si/sau favoriza producerea, dezvoltarea si/sau propagarea unui incendiu, si anume:
a) clasele de reactie la foc ale materialelor si elementelor de constructii;
b) proprietatile fizico-chimice ale materialelor si substantelor utilizate, prelucrate, manipulate sau depozitate,
natura procesului tehnologic si densitatea sarcinii termice;
c) sursele potentiale de aprindere existente;
d) conditiile preliminate care pot determina sau favoriza aprinderea si producerea, dezvoltarea si/sau
propagarea unui incendiu.
Sursele de aprindere se clasifica, dupa natura lor, n urmatoarele grupe:
a) surse de aprindere cu flacara: flacara de chibrit, lumnare, aparat de sudura si altele asemenea;
b) surse de aprindere de natura termica: obiecte incandescente, caldura degajata de aparate termice, efectul
termic al curentului electric si altele asemenea;
c) surse de aprindere de natura electrica: arcuri si scntei electrice, scurtcircuit, electricitate statica si altele
asemenea;
d) surse de aprindere de natura mecanica: scntei mecanice, frecare si altele asemenea;
e) surse de aprindere naturale: caldura solara sau trasnet si altele asemenea;
f) surse de autoaprindere de natura chimica, fizico-chimica si biologica, reactii chimice exoterme;
g) surse de aprindere datorate exploziilor si materialelor incendiare;
h) surse de aprindere indirecte: radiatia unui focar de incendiu si altele asemenea.
mprejurarile preliminate care pot determina si/sau favoriza initierea, dezvoltarea si / sau propagarea unui
incendiu se clasifica, de regula, n urmatoarele grupe:
a) instalatii si echipamente electrice, defecte ori improvizate;
b) receptori electrici lasati sub tensiune, nesupravegheati;
c) sisteme si mijloace de ncalzire, instalatii de ventilare, climatizare, raciere defecte, improvizate sau
nesupravegheate;
d) contactul materialelor combustibile cu cenusa, jarul si scnteile provenite de la sistemele de ncalzire;
e) jocul copiilor cu focul;
f) fumatul n locuri cu pericol de incendiu/explozie;
g) sudarea si alte lucrari cu foc deschis, fara respectarea regulilor si masurilor specifice de aparare mpotriva
incendiilor;
h) reactii chimice, urmate de incendiu;
i) folosirea de scule, dispozitive, utilaje si echipamente de lucru neadecvate, precum si executarea de
operatiuni mecanice n medii periculoase;
j) neexecutarea, conform graficelor stabilite, a operatiunilor si lucrarilor de reparatii si ntretinere a masinilor si
aparatelor cu piese n miscare;
k) scurgeri de produse inflamabile;
62
 l) defectiuni tehnice de constructii-montaj;
m) defectiuni tehnice de exploatare;
n) nereguli organizatorice;
o) explozie urmata de incendiu;
p) trasnet si alte fenomene naturale;
q) arson;
r) nentretinerea elementelor de constructii cu rol de separare la incendiu sau a instalatiilor si echipamentelor
de protectie mpotriva incendiilor, precum si probabilitatea ca acestea sa nu declanseze / functioneze n caz de
incendiu;
s) izbucnirea si dezvoltarea unor incendii n zone periurbane, cum sunt, de exemplu, incendiile de padure sau
de vegetatie uscata, care pot afecta constructii si instalatii tehnologice;
t) alte mprejurari.
Nivelurile de pericol de incendiu se stabilesc pe zone, spatii, ncaperi, compartimente de incendiu, cladiri civile,
de productie si/sau depozitare ori cu functii mixte, precum si la instalatii tehnologice, care se precizeaza n mod
obligatoriu n documentatiile tehnice si n planurile de interventie la incendiu, potrivit reglementarilor tehnice.
Identificarea riscurilor de incendiu reprezinta procesul de estimare si cuantificare a
riscului asociat unui sistem/proces, determinat pe baza probabilitatii de producere a incendiului si a consecintelor
evenimentului respectiv.
Probabilitatea de producere a incendiului se bazeaza pe date statistice privind incendiile sau pe modele
matematice, n cazurile n care statistica nu dispune de date suficiente.
Probabilitatea de producere a consecintelor este bazata pe analiza probabilistica si pe modele deterministe
privind dezvoltarea incendiului, propagarea efluentilor incendiului, evaluarea evacuarii utilizatorilor si altele asemenea.
La estimarea riscului de incendiu, respectiv a probabilitatii de initiere a unui incendiu si de producere a
consecintelor acestuia, se au n vedere, de regula, urmatoarele elemente:
a) pericolele de incendiu identificate;
b) nivelurile criteriilor de performanta ale constructiilor privind cerinta esentiala "securitate la incendiu";
c) nivelul de echipare si dotare cu sisteme, instalatii, echipamente si aparatura de alimentare cu apa, gaze
combustibile, energie electrica si termica, de ventilatie si climatizare, starea de functionare si performantele acestora;
d) factorul uman, determinat de numarul de persoane, vrsta si starea fizica ale acestora, nivelul de instruire;
e) alte elemente care pot influenta producerea, dezvoltarea si/sau propagarea unui incendiu.
Masurile de aparare mpotriva incendiilor, avute n vedere la determinarea riscului de incendiu, sunt cele
destinate reducerii, neutralizarii si/sau eliminarii pericolelor de incendiu, respectiv pentru limitarea, localizarea si/sau
lichidarea unui incendiu, n cazul n care acesta s-a produs.
Masurile de aparare mpotriva incendiilor se analizeaza si se stabilesc, dupa caz, pe baza prevederilor
reglementarilor tehnice, a normelor si dispozitiilor generale de aparare mpotriva incendiilor si a celor specifice fiecarui
domeniu de activitate, n corelare cu natura si cu nivelul riscurilor identificate.
Cuantificarea probabilitatii de initiere a incendiilor se face prin valorificarea, cu metode de evaluare specifice
principalelor domenii de activitate, a bancilor de date privind incendiile, probabilitatea exprimndu-se prin numarul de
evenimente produse ntr-un anumit interval de timp, considerat reprezentativ.
n absenta unor banci de date privind incendiile, probabilitatea de producere a incendiilor se poate exprima
printr-o estimare calitativa, potrivit urmatoarelor calificative asociate evenimentelor respective:
a) extrem de rare - probabilitatea de producere nu se distinge de zero: P, aproximativ 0;
b) rare - improbabil de a se produce: P < 10^-6;
c) improbabile - improbabil de a se produce n functionarea unui sistem dat, dar nu exista certitudini pe baze
experimentale: P > 10^-6;
d) probabile - se produc de cteva ori pe durata de viata a sistemului: P > 0,0001;
e) posibile - se pot produce pe durata de viata a sistemului: P > 0,01;
f) frecvente - probabilitatea de producere este frecventa, pe baze experimentale: P < 1.
Evaluarea estimativa cumulata a efectelor agentilor care pot interveni n caz de
incendiu asupra constructiilor, instalatiilor si a utilizatorilor, precum si asupra
factorilor de mediu se exprima prin niveluri de gravitate.
La aprecierea nivelurilor de gravitate se vor avea n vedere, n principal, urmatorii parametri:
1. Impactul direct al incendiilor, prin urmatoarele consecinte:
a) numarul persoanelor: victime, periclitate, evacuate sau salvate;
b) valoarea pierderilor materiale;
c) numarul animalelor: moarte, periclitate, evacuate sau salvate;
d) efectele negative asupra unor factori de mediu, cum ar fi: paduri, culturi, apa sau aer.
2. Capacitatea operationala a fortelor si mijloacelor specializate de raspuns, prestabilite sau concentrate
efectiv, pentru:
a) evacuare, salvare si protectie;
b) limitarea si stingerea incendiilor;
c) nlaturarea operativa a unor urmari ale incendiilor.
Evaluarea riscurilor de incendiu reprezinta procesul de comparare a riscului de incendiu identificat cu un nivel
limita prestabilit, denumit n continuare risc de incendiu acceptat.
La evaluarea riscului de incendiu se iau n considerare factori ca:
a) sursele de aprindere, precum si masurile prevazute pentru diminuarea pericolului de incendiu;
b) initierea si dezvoltarea incendiilor;
c) influenta sistemelor de securitate la incendiu, eficacitatea si fiabilitatea acestora n reducerea consecintelor;
63
d) limitarea propagarii fumului - sisteme evacuare a fumului si de presurizare pe caile de evacuare;
e) sisteme de alarmare-alertare n caz de incendiu;
f) asigurarea interventiei serviciilor de pompieri.
Pe baza unor criterii de evaluare a gravitatii consecintelor incendiului si prin impunerea unor limite de
acceptabilitate a acestora, se pot stabili 3 domenii caracteristice ale riscului de incendiu:
a) domeniul riscului neglijabil, asociat, de regula, nceputurilor de incendiu/cu consecinte de gravitate neglijabila, rare si
foarte rare/cu probabilitate redusa, respectiv foarte redusa de producere;
b) domeniul riscului acceptabil, aferent incendiilor minore frecvente/cu probabilitate ridicata de producere sau
incendiilor majore/cu consecinte de gravitate ridicata rare si foarte rare;
c) domeniul riscului inacceptabil, aferent incendiilor majore posibile sau frecvente/cu probabilitate de producere care
nu poate fi neglijata.
n situatiile n care riscul de incendiu existent depaseste limitele de acceptabilitate
stabilite, este obligatorie reducerea acestuia prin diminuarea probabilitatii de initiere
a incendiului si/sau a nivelului de gravitate a consecintelor, prin masuri de prevenire,
respectiv prin masuri de protectie, care au ca scop limitarea, localizarea si lichidarea
incendiului, precum si limitarea si/sau nlaturarea consecintelor acestuia
Controlul riscurilor de incendiu reprezinta ansamblul masurilor tehnice si organizatorice destinate mentinerii
sau reducerii riscurilor n limitele de acceptabilitate stabilite.
n ordinea adoptarii lor, masurile prevazute mai sus sunt: stabilirea prioritatilor de actiune, implementarea
masurilor de control, gestionarea si monitorizarea riscurilor.
Stabilirea prioritatilor de actiune reprezinta procesul de adoptare a deciziilor referitoare la categoriile de risc
asupra carora este prioritar sa se actioneze.
La stabilirea prioritatilor de actiune se vor avea n vedere criteriile utilizate la evaluarea riscurilor de incendiu,
respectiv probabilitatea de aparitie si gravitatea consecintelor incendiilor.
Implementarea masurilor de control al riscurilor de incendiu se realizeaza, dupa caz, prin:
a) asigurarea unei examinari sistematice si calificate a factorilor determinanti de risc;
b) stabilirea si elaborarea responsabilitatilor, sarcinilor, regulilor, instructiunilor si masurilor privind apararea mpotriva
incendiilor si aducerea acestora la cunostinta salariatilor, utilizatorilor si a persoanelor interesate;
c) stabilirea persoanelor cu atributii privind punerea n aplicare a masurilor de aparare mpotriva incendiilor;
d) asigurarea mijloacelor tehnice de prevenire si stingere a incendiilor, a personalului necesar interventiei si a
conditiilor pentru pregatirea acestuia;
e) reluarea etapelor de identificare si evaluare a riscului de incendiu la schimbarea conditiilor preliminate;
f) actualizarea permanenta a listei cu substantele periculoase utilizate n activitatea de productie.
Banci de date privind incendiile
Pentru asigurarea unor rezultate credibile n activitatea de identificare si evaluare a riscurilor de incendiu la un
sistem/proces dintr-un anumit domeniu de activitate, informatiile referitoare la sursele si mprejurarile de producere a
incendiilor, precum si la victimele si pagubele materiale cauzate de astfel de evenimente vor proven numai din banci
de date ntocmite de organul/ compartimentul de specialitate al administratiei publice centrale care coordoneaza
activitatea respectiva sau de catre o alta autoritate ori asociatie profesionala care detine competenta n domeniu,
potrivit legii.
Modalitatea de punere la dispozitie a informatiilor cuprinse n bancile de date privind incendiile se stabileste de
catre fiecare autoritate, cu respectarea principiilor confidentialitatii si protectiei informatiilor clasificate.
Constituirea unei banci de date privind incendiile se comunica la Inspectoratul General pentru Situatii de
Urgenta - Serviciul informare publica, statistica si analiza riscuri, pentru a fi luata n evidenta.
Identificarea si analiza riscurilor n profil teritorial se efectueaza de inspectoratele pentru situatii de urgenta,
respectiv de catre comitetele judetene/locale pentru situatii de urgenta, conform schemei cu riscurile teritoriale din
zona de competenta si metodologiei de elaborare a planurilor de analiza si acoperire a riscurilor din unitatea
administrativ-teritoriala.
La nivelul unitatilor administrativ-teritoriale se disting urmatoarele tipuri de riscuri de incendiu:
a) riscuri naturale - incendii de padure si/sau vegetatie;
b) riscuri industriale - incendii si explozii la obiective si instalatii industriale;
c) riscuri de transport - incendii la mijloace de transport rutier, feroviar, naval si aerian;
d) riscul constructiilor - incendii la constructii si alte amenajari;
e) risc social - incendii generate de manifestari violente, acte de razbunare etc.

CERINE SPECIFICE PRIVIND INSTRUIREA

SALARIAILOR N DOMENIUL SITUAIILOR DE URGEN
Instruirea salariatilor n domeniul situatiilor de urgent se face la angajare si periodic si se realizeaz prin
urmtoarele categorii de instructaje:
a) instructajul introductiv general;
b) instructajul specific locului de munc;
c) instructajul periodic;
d) instructajul pe schimb, acolo unde situatia o impune;
e) instructajul special pentru lucrri periculoase;
f) instructajul la recalificarea profesional;
g) instructajul pentru personalul din afara operatorului economic sau a institutiei.

INSTRUCTAJUL INTRODUCTIV GENERAL vizeaz dobndirea de cunotine cu privire la:

64
continutul actelor normative care reglementeaz managementul situatiilor de urgent si activitatea de aprare
mpotriva incendiilor, precum si actele normative specifice profilului operatorului economic sau institutiei;
managementul situatiilor de urgent si modul de organizare a activittii de aprare mpotriva incendiilor la nivelul
operatorului economic sau al institutiei;
mijloacele tehnice de prevenire si stingere a incendiilor cu care sunt echipate constructiile, instalatiile, amenajrile si
modul de utilizare a acestora, precum si mijloacele tehnice existente si planificarea resurselor pentru realizarea
msurilor de protectie civil;
formele si metodele specifice de prevenire si stingere a incendiilor;
modul de actiune n cazul producerii unei situatii de urgent si n cazul observrii si anuntrii unui incendiu;
actiunile ce trebuie ntreprinse pentru limitarea si nlturarea urmrilor situatiilor de urgent.
La instructajul introductiv general particip urmtoarele categorii de persoane:
- nou-angajaii n munc , indiferent de durata sau de forma contractului de munca ;
- salariatii transferati de la o unitate la alta sau detasati in unitatea respective ;
- lucrtori sezonieri , temporari sau zilieri;
- studentii si elevii din scoli si licee aflati in practica de specialitate.
Instructajul introductive general se desfasoara cu grupuri compuse din cel mult 20 persoane.
Durata instructajului introductiv general va fi de 8 ore.
Pentru fiecare categorie de personal participant se stabileste un nivel minim de cunostinte necesare, iar la
terminarea instructajului introductive general persoanele instruite vor fi verificate pe baza de teste asupra cunostintelor
accumulate.
Persoanele care nu si-au insusit nivelul minim de cunostinte stabilit pentru instructajul introductive general nu
vor fi admise la locurile de munca.
INSTRUCTAJUL SPECIFIC LOCULUI DE MUNC se executa individual, dupa instructajul introductive
general, de catre seful locului de munca respectiv.
Instructajul specific locului de munc se efectueaz si n urmtoarele cazuri:
a) cnd un salariat a lipsit mai mult de 30 de zile calendaristice de la locul de munc;
b) cnd s-au adus modificri procesului tehnologic sau au fost introduse noi tehnologii;
c) la reluarea activittii dup producerea unui incendiu, explozii sau situatii de urgent;".
La efectuarea instructajului specific locului de munca se urmareste sa se asigure participantilor cunotinele
referitoare la:
caracteristicile fizico-chimice ale substanelor, materialelor i produselor utilizate la locul de munca;
conditiile care detremina ori favorizeaza producerea accidentelor si avariilor tehnologice
si cauzele potentiale de incendiu si/ sau explozie specifice locului de munca, masurile de
prevenire a acestora;
descrierea, functionarea, monitorizarea si modul de interventie la instalatiile si sistemele de siguranta ale masinilor si
utilajelor de la locurile de munca, inclusive cele de prevenire a avariilor tehnologice;
descrierea, funcionarea, amplasarea i modul de acionare a instalatiilor, utilajelor, aparatelor, dispozitivelor si
mijloacelor de protectie impotriva incendiilor;
conceptia de interventie in cazul producerii unei situatii de urgenta si continutul documentelor operative de raspuns;
sarcini specifice pentru prevenirea situatiilor de urgent, cauzelor potentiale de incendiu si realizarea msurilor
specifice de protectie civil.
Durata instructajului specific locului de munc este stabilit n functie de complexitatea activittii desfsurate
(constructii, instalatii si utilaje tehnologice) si nu poate fi mai mic de 8 ore.
Problemele cu caracter teoretic prezentate pe timpul instructajului specific locului de
munc sunt urmate n mod obligatoriu de demonstratii practice.
Admiterea definitiv, la lucru, a persoanelor instruite, se va face numai dup verificarea acestora, pe baz de
teste cu privire la nivelul de nsuire a cunotinelor necesare.
INSTRUCTAJUL PERIODIC se execut cu toate categoriile de salariati pe o durat de cel putin dou ore si
are ca scop mprosptarea, completarea si detalierea cunostintelor dobndite
prin instructajul introductiv general si prin instructajul specific locului de munc.
Instructajul periodic se execut pe baza tematicii anuale si a graficului de instruire, aprobate de conductorii
institutiilor, manageri sau patroni.
Tematica orientativ anual de instruire, adaptat fiecrei categorii de salariati, se structureaz de regul
astfel:
a) actele normative care reglementeaz managementul situatiilor de urgent, activitatea de aprare mpotriva
incendiilor si activitatea de protectie civil;
b) obligatiile generale si specifice ce revin fiecrei categorii de salariati;
c) conditiile care determin ori favorizeaz producerea accidentelor si avariilor tehnologice si
cauzele potentiale (riscurile) de incendiu si/sau explozie specifice; normele, regulile si msurile
de prevenire a acestora;
d) descrierea, functionarea, ntretinerea si modul de utilizare a instalatiilor si sistemelor de
protectie destinate prevenirii avariilor tehnologice si incendiilor;
e) modul de actiune a salariatilor n cadrul serviciilor de urgent si n sprijinul acestora pentru
realizarea interventiei operative si pentru limitarea si nlturarea urmrilor situatiilor de urgent.
Tematica orientativ se adapteaz si se completeaz pe parcursul anului, dac este cazul, de
ctre cei care execut instruirea, cu concluziile si nvtmintele rezultate din:
a) controalele efectuate privind respectarea prevederilor legale si ndeplinirea sarcinilor stabilite;

65
 b) natura, frecventa si amploarea incendiilor, exploziilor si altor situatii de urgent produse pe raza teritorial a
unittii sau n sectoare de activitate similare;
c) modificri ale legislatiei specifice.
n graficul anual de instruire se mentioneaz periodicitatea instructajelor si se precizeaz zilele n care acestea
se execut esalonat, pe locuri de munc si categorii de salariati.
Intervalul de timp ntre dou instructaje periodice se stabileste de conducerea operatorului economic sau a
institutiei publice n functie de specificul conditiilor de munc din
unitatea respectiv, cu respectarea urmtoarelor termene:
cel mult o lun (30 de zile), pentru personalul cu functii de executie sau operative, care sprijin serviciile de urgent
(structurile de rspuns) n cazul producerii situatiilor de urgent;
1-3 luni, pentru personalul care lucreaz nemijlocit cu aparate, masini, utilaje si instalatii tehnologice (tehnicieni,
maistri, subingineri, ingineri), precum si pentru analisti, cercettori si personalul din laboratoare;
3-6 luni, pentru personalul auxiliar din sectiile si sectoarele de productie, control tehnic, cercetare, proiectare, de
ntretinere si reparatii, investitii, transporturi, precum si pentru cel care lucreaz n institutii publice;
1-6 luni, pentru personalul auxiliar care are atributii de organizare, conducere si control (sefi de sectii, ateliere,
instalatii, depozite etc.), pentru cel din conducerea agentului economic sau a institutiei, precum si pentru cel din
structura autorittilor publice locale, a administratiei publice centrale si a institutiilor statului.
Pe timpul desfsurrii instructajului periodic se pune accent pe demonstratiile practice, salariatii fiind angrenati
n executarea unor operatiuni specifice.
Verificarea persoanelor instruite privind cunostintele nsusite si deprinderile formate n timpul instructajului
periodic se face prin sondaj, insistndu-se de fiecare dat pentru clarificarea
problemelor si eliminarea deficientelor constatate.
Anual se efectueaz o verificare de fond pe baz de teste tip chestionar asupra nivelului de nsusire si
cunoastere a problematicii care a fcut obiectul instructajului periodic, rezultatele consemnndu-se n fisa individual
de instructaj.
Instructajul periodic se face de ctre persoanele desemnate de conductorii institutiilor, managerii operatorilor
economici sau patroni, astfel:
a) pentru personalul de executie, de ctre conductorul locului de munc respectiv;
b) pentru personalul ncadrat pe functii tehnice si administrative din sectoarele de productie si
din compartimentele de cercetare, proiectare, ntretinere, reparatii, controlul calittii,
aprovizionare tehnico-material si desfacere, de ctre sefii compartimentelor respective;
c) pentru sefii de sectii, sectoare, compartimente functionale si sefii de departamente, de ctre
conductorul tehnic.
Pentru agentii economici sau institutiile care au cel mult 9 salariati efectuarea instructajului
periodic este sarcina exclusiv a patronului sau a conductorului institutiei.
INSTRUCTAJUL PE SCHIMB se execut la intrarea n schimbul de lucru, cu salariatii care desfsoar
activitti n locuri de munc cu risc major din punctul de vedere al existentei factorilor de risc potential generatori de
situatii de urgent.
Durata acestui instructaj nu va depsi 10-15 minute.
Instructajul pe schimb se efectueaz de regul pentru atentionarea salariatilor din tura de serviciu asupra
principalelor reguli si msuri de prevenire a situatiilor de urgent, pe baza identificrii tipurilor de risc existente si tinnd
cont de constatrile anterioare, precum si de operatiunile sau lucrrile care se execut pe timpul schimbului respectiv.
Instructajul pe schimb se efectueaz de conductorul locului de munc, executia consemnndu-se sub
semntur n registrul de predare-primire a schimbului de lucru.
INSTRUCTAJUL SPECIAL PENTRU LUCRRI PERICULOASE se execut nainte de nceperea unor lucrri
n timpul crora pot aprea situatii generatoare de incendiu din cauza manifestrii unor surse specifice de aprindere
sau a crerii unor atmosfere potential explozive ori se poate favoriza producerea unor situatii de urgent.
Lucrrile care fac obiectul unui astfel de instructaj se refer n principal la:
a) executarea unor operatiuni de manevr ori de comand a unor instalatii sau utilaje tehnologice de
important ori interventia asupra acestora, a cror operare gresit poate determina sau favoriza producerea unor
incendii de amploare, explozii, calamitti naturale ori a altor situatii de urgenta;
b) lucrri de reparatii sau de ntretinere, distrugerea unor deseuri sau reziduuri periculoase
pentru viata oamenilor sau pentru mediu;
c) prelevarea de probe din recipiente sau instalatii care contin substante periculoase;
d) lucrri de sudare, de tiere sau lipire cu flacr;
f) lucrri care pot provoca scntei mecanice, scntei si arcuri electrice sau scurtcircuite;
h) lucrri de topire a bitumului sau asfaltului;
i) lucrri de curtare prin ardere a unor utilaje, aparate, conducte tehnologice sau conductoare electrice;
j) lucrri la care se utilizeaz foc deschis (dezghetri, decongelri, aprinderea cuptoarelor tehnologice, cazanelor etc.);
k) punerea ori repunerea n functiune a instalatiilor si utilajelor tehnologice care prezint risc foarte mare de incendiu
sau oprirea acestora;
l) aplicarea unor materiale de protectie din care se pot degaja cu usurint vapori si gaze inflamabile si/sau explozive;
m) curtarea interioar a unor vase, rezervoare, recipiente sau sisteme de evacuare n care au fost
stocate, prelucrate ori vehiculate produse combustibile etc.;
n) depozitarea, manipularea si transportul de substante/materiale periculoase;
o) spectacole cu foc deschis/jocuri de artificii
Instructajul special pentru lucrri periculoase se efectueaz astfel:
a) privind tehnologia de executie, de ctre conductorul formatiei de lucru;
66
b) privind conditiile tehnologice, de ctre conductorul locului de munc.
Persoanelor care urmeaz s execute lucrrile periculoase li se elibereaz autorizatie de lucru, al crei
continut este prevzut n normele specifice emise de autorittile administratiei publice centrale de specialitate.
Efectuarea instructajului special pentru lucrri periculoase se consemneaz, dup caz, n
autorizatia de executie a lucrrii, registrul de tur sau n fisele individuale.
INSTRUCTAJUL PENTRU PERSONALUL DIN AFARA AGENTULUI ECONOMIC se desfsoar cu
persoanele care execut temporar activitti n locurile din incinta agentului economic sau a institutiei respective unde
sunt prezenti factori de risc potential generatori de situatii de urgent, dup cum urmeaz:
a) personalul societtilor comerciale de constructii-montaj si instalatii;
b) personalul societtilor comerciale de reparatii, revizii, ntretinere si de service;
c) personalul care efectueaz transport de materiale periculoase;
d) personalul de paz apartinnd altor societti comerciale sau firme specializate;
e) vizitatori n grup de minimum 5 persoane.
Locurile din incinta agentului economic sau a institutiei pentru care se execut instructajul, se stabilesc prin act
de autoritate al conductorului institutiei publice, al managerului sau al patronului.
Instructajul pentru personalul din afara operatorului economic sau a institutiei se efectueaz, dup caz, de
personalul de specialitate n domeniul protectiei civile, de cadrul tehnic cu atributii n domeniul prevenirii si stingerii
incendiilor, de seful serviciului de urgent sau de seful locului de munc n care este prevzut un asemenea instructaj.
Problematica instructajului const n:
a) prezentarea procedurilor specifice instructajului introductiv general pentru:
- personalul societtilor comerciale de constructii-montaj si instalatii;
- personalul societtilor comerciale de reparatii, revizii, ntretinere si de service;
b) prezentarea procedurilor din cadrul instructajului specific locului de munc pentru:
- personalul care efectueaz transport de materiale periculoase;
- personalul de paz apartinnd altor societti comerciale sau firme specializate;
c) prezentarea unei proceduri special ntocmite pentru vizitatori n grup de minimum 5 persoane.
Prin instructaj se urmareste instruirea sumara (n maximum 15 minute) asupra principalelor reguli de prevenire
pe care trebuie s le respecte si sunt atentionate asupra pericolelor existente n
anumite locuri de pe traseul parcurs n incinta operatorului economic sau a institutiei.
Consemnarea efecturii instructajului pentru personalul din afara operatorului economic sau a institutiei se
face ntr-un proces-verbal ntocmit n acest scop, care contine problematica prezentat si tabelele cu numele,
prenumele si semntura persoanelor instruite.

REGULI SI MASURI
care trebuiesc aplicate la organizarea activitatilor de ordine interioara
pentru prevenirea aparitiei conditiilor favorizante producerii incendiilor

- Ordinea interioara, din punct de vedere al p.s.i. , reprezinta ansamblul dispozitiilor care trebuie stabilite,
aplicate si respectate in incinta agentilor economici, institutiilor si gospodariilor populatiei, precum si in zonele culturilor
agricole si cu vegetatie forestiera, inainte, in timpul si la terminarea unor activitati caracterizate prin factori de risc de
incendiu specifici.
- Prin regulile generale de p.s.i. privind ordinea interioara se reglementeaza lucrarile cu foc deschis, fumatul,
asigurarea cailor de acces, de evacuare si de interventie, colectarea deseurilor, reziduurilor, si a ambalajelor
combustibile, precum si distrugerea acestora, efectuarea de lucrari premergatoare pentru sezonul rece si in perioadele
caniculare si secetoase.
- Prin foc deschis se intelege arderea in aer liber, respectiv acea ardere care nu se desfasoara intr-un spatiu
inchis de combustie. Pot fi incluse in aceasta categorie flacara produsa de : brichete, chibrituri, lumanari, lampi sau
aparate de gatit, aparate de lipire, taiere, sudura, etc., focul facut in aer liber in scop de incalzire sau pentru arderea de
resturi menajere ori vegetale, precum si flacara care apare in urma unor reactii chimice.
In categoria foc deschis se include si materialele in stare incandescenta, aflate in situatii deosebite, cum sunt:
improscarile, deversarile, rasturnarile, stationarile care pot provoca incendii datorita radiatiei termice sau contactului
direct cu materialele combustibile.
- Fumatul este activitatea care presupune existenta unui mijloc de aprindere (chibrit, bricheta) a tigarii,
trabucului sau pipei si a restului ce ramine la terminarea procesului de fumat: rest de tigara, de trabuc, scrum de pipa,
etc.
- Caile de acces, de evacuare si de interventie cuprind intrarile si iesirile in si din incinta agentilor economici,
institutiilor, la cladirile industriale si civile, alte amenajari, precum si drumurile sau caile de circulatie din interiorul
acestora, inclusiv intrarile la cladiri, la prizele de apa de la bazine sau riuri, culoarele de circulatie dintre stive sau dintre
depozite exterioare, traversarile de cale ferata.
Caile de acces, de evacuare si de interventie sunt destinate sa asigure:
1. evacuarea nestingherita si in conditii de siguranta a persoanelor aflate in pericol si a bunurilor
materiale;
2. accesul in tot timpul anului al masinilor, utilajelor si al personalului care actioneaza la stingerea
incendiului sau la salvarea persoanelor si a bunurilor.
Pe teritoriul localitatilor, in aceasta categorie se include si arterele destinate circulatiei rutiere, drumurile
judetene sau nationale.
- Deseurile si reziduurile combustibile sunt resturi care provin din prelucrarea materialelor si a produselor
combustibile sau din operatiuni de conditionare si curatare a diverselor tipuri de produse, echipamente si utilaje. In
67
aceasta categorie intra si depunerile de produse inflamabile si de grasimi sau de uleiuri pe elementele componente ale
instalatiilor de ventilare si exhaustare, precum si scaparile necontrolate de fluide combustibile.
Deseurile si reziduurile combustibile se colecteaza pentru : reintroducerea acestora in diferite procese
productive; distrugerea organizata, in anumite conditii.
Ambalajele sunt luate in considerare datorita naturii constructive a acestora (hirtie, carton, lemn, cauciuc, pvc,
textile, mase plastice, etc.).
- Lucrarile premergatoare si in timpul sezonului rece sunt ansambluri de activitati care trebuie sa se desfasoare
la instalatiile si sistemele la care este necesar sa se asigure buna functionare in timpul anotimpului in care se
inregistreaza temperaturi scazute. Acestea se refera intotdeauna si la activitatile care vizeaza inlaturarea efectelor
inghetului si caderilor abundente de zapada.
- Sezonul canicular si secetos este acea perioada din cursul unui an cind, pe parcursul mai multor zile
consecutive, se inregistreaza temperaturi de peste 35 grade C si lipsa de precipitatii, situatie care favorizeaza
cresterea numarului de incendii si a consecintelor negative ale acestora.
Msuri generale de prevenire a incendiilor la executarea lucrrilor cu foc deschis si reglementarea fumatului :
Utilizarea focului deschis n locuri cu pericol de incendiu i pe timp de vnt este interzis; locurile cu pericol de
incendiu, n care se aplic aceast interdicie, se stabilesc i se marcheaz de persoanele n drept.
Prepararea hranei prin utilizarea focului deschis n incintele unitilor, n zonele de agrement i n gospodriile
populaiei se face numai n locuri special amenajate, n condiii i la distane care s nu permit propagarea focului la
construcii, depozite, culturi agricole, pduri, plantaii sau la alte vecinti.
Arderea resturilor vegetale, gunoaielor, deeurilor i a altor materiale combustibile se face n locuri special
amenajate ori pe terenuri pregtite, cu luarea msurilor ce se impun pentru mpiedicarea propagrii focului la
vecinti, asigurndu-se supravegherea permanent a arderii, precum i stingerea jarului dup terminarea activitii.
Arderea miritilor se face numai dup luarea msurilor ce se impun pentru mpiedicarea propagrii focului la
vecinti, asigurndu-se supravegherea permanent a arderii. Lucrarea se efectueaza numai pe baza permisului de
lucru cu foc prezentat in anexa nr. 4 la normele generale.
Utilizarea focului deschis nu se admite la distane mai mici de 40 m fa de locurile cu pericol de explozie: gaze
i lichide combustibile, vapori inflamabili, explozivi etc., respectiv 10 m fa de materiale sau substane combustibile:
lemn, hrtie, textile, carton asfaltat, bitum, ulei etc., fr a fi supravegheat i asigurat prin msuri corespunztoare.
Luarea msurilor pentru prevenirea jocului copiilor cu focul n condiii i n locuri n care se pot produce incendii
constituie o obligaie a persoanelor care rspund, potrivit legii, de creterea, educarea i ngrijirea copiilor.
Reglementarea de ctre administratorul operatorului economic/conductorul instituiei sau, dup caz, de
consiliul local a modului de executare a lucrrilor cu foc deschis presupune:
a) stabilirea locurilor unde, periodic sau permanent, se pot efectua lucrri cu foc deschis, cum sunt topirea
bitumului, arderea deeurilor combustibile, currile prin ardere, precum i a persoanelor care le supravegheaz;
b) stabilirea i marcarea locurilor cu pericol de incendiu n care este interzis utilizarea focului deschis;
c) nominalizarea persoanelor care au dreptul s emit permis de lucru cu foc;
d) descrierea procedurii de emitere, semnare, aducere la cunotin i pstrare a permisului de lucru cu foc;
e) aprobarea unor instruciuni specifice de prevenire a incendiilor pentru astfel de lucrri.
Distrugerea prin ardere a unor deeuri sau reziduuri combustibile se efectueaz cu respectarea legislaiei
specifice privind protecia mediului.
Efectuarea lucrrilor de sudare, tiere, lipire sau a altor asemenea operaiuni care prezint pericol de incendiu,
n construcii civile (publice), pe timpul programului cu publicul, n instalaii tehnologice cu risc de incendiu sau
explozie, n depozite ori n alte spaii cu pericol de aprindere a materialelor, produselor sau substanelor combustibile
este interzis.
Lucrrile prevzute la alin.mentionat mai sus, se pot executa n spaiile respective numai dup ce s-au luat
msuri pentru: evacuarea persoanelor, ndeprtarea sau protejarea materialelor combustibile, golirea, splarea,
blindarea traseelor de conducte ori a utilajelor, aerisirea sau ventilarea spaiilor, dotarea locurilor de munc cu mijloace
de limitare i stingere a incendiilor.
Aceste lucrari se execut numai pe baza permisului de lucru cu foc, al crui model este prezentat n anexa nr. 4 la
Normele generale de aparare impotriva incendiilor, aprobate prin O.M.A.I. nr.163/2007. In toate cazurile este
obligatoriui instruirea personalului de execuie, control i supraveghere asupra msurilor de aprare mpotriva
incendiilor, precum i informarea serviciului privat/voluntar pentru situaii de urgen.
Permisul de lucru cu foc se ntocmete n dou exemplare, dintre care unul se nmneaz efului formaiei de
lucru sau persoanei care execut operaiunile cu foc deschis, iar cellalt rmne la emitent.
Permisul de lucru cu foc este valabil o singur zi.
La terminarea lucrului, permisul de lucru cu foc se pred de ctre executant emitentului.
eful sectorului de activitate, atelier, secie, depozit, instalaie etc. n care se execut operaiuni cu foc deschis
are obligaia s asigure msuri pentru:
a) pregtirea locului;
b) instruirea personalului;
c) controlul dup terminarea lucrrii.
Executantul lucrrii are obligaia de a utiliza pentru executarea lucrrilor cu foc deschis numai echipamente i
aparate n bun stare de funcionare.
Toate echipamentele i aparatele pentru executarea lucrrilor cu foc deschis se ntrein i se verific n
conformitate cu instruciunile furnizorului.
n timpul executrii lucrrii trebuie s se asigure:
a) supravegherea permanent a flcrii, a rspndirii i a traiectoriilor scnteilor sau particulelor de materiale
incandescente i a intensitii fluxului de cldur;
68
 b) strngerea i depozitarea resturilor de electrozi n vase speciale cu nisip sau cu ap;
c) nchiderea robinetelor buteliei de oxigen i a generatorului de acetilen, dac durata ntreruperii executrii lucrrii
depete 10 minute;
d) interzicerea agrii arztoarelor, chiar stinse, de buteliile de oxigen sau de generatoarele de acetilen;
e) neefectuarea de deplasri cu arztoarele aprinse n afara zonei de lucru sau de urcri pe scri, schele etc.;
f) evacuarea carbidului din generator, n cazul ntreruperii lucrului pe o perioad mai ndelungat.
Dup terminarea lucrrii, eful sectorului de activitate unde s-a lucrat cu foc deschis trebuie s asigure
urmtoarele msuri:
a) verificarea locului n care s-a executat lucrarea, precum i a spaiilor adiacente i a celor situate la cotele
inferioare sau superioare, pentru a constata dac nu s-au creat focare de incendiu: zone incandescente, miros de ars
sau degajri de fum etc.;
b) descoperirea tuturor zonelor protejate, verificndu-se dac starea lor este intact, i luarea de msuri n
consecin;
c) verificarea, la anumite intervale, pe parcursul mai multor ore i n timpul nopii, a situaiei existente la locul n care
s-a efectuat lucrarea i n imediata apropiere a acestuia;
d) depozitarea n condiii de siguran a echipamentelor folosite la lucrare;
e) reamplasarea pe poziiile iniiale a elementelor i materialelor combustibile la cel puin 6 ore de la terminarea
lucrrii;
f) colectarea lamului de carbid n containere destinate acestui scop i depozitarea acestora ntr-un loc special
amenajat.
Folosirea flcrii: lumnri, fclii, tore i altele asemenea pe timpul spectacolelor de teatru, oper, operet, a
festivitilor desfurate n restaurante sau pentru ambian ori divertisment n restaurante, baruri, cluburi, discoteci
etc. este interzis.
Pentru durate scurte, stabilite precis, se admite folosirea flcrii n situaiile menionate mai sus, cu condiia
asigurrii condiiilor de mpiedicare a iniierii i propagrii incendiului, dup cum urmeaz:
a) evitarea amplasrii n apropierea sau contactul cu materiale combustibile: decoruri, costume, haine, perdele etc.;
b) folosirea unor suporturi incombustibile;
c) prevenirea producerii unor incendii prin rsturnare, manevrare greit etc.;
d) stingerea obligatorie a flcrilor la terminarea evenimentului;
e) nominalizarea personalului propriu ce asigur supravegherea i intervenia n caz de incendiu;
f) asigurarea mijloacelor tehnice adecvate de aprare mpotriva incendiilor;
g) anunarea, dup caz, a serviciului profesionist, voluntar sau privat, pentru situaii de urgen, a cadrului tehnic sau
a personalului de specialitate cu atribuii n domeniul aprrii mpotriva incendiilor.
Reglementarea fumatului
Reglementarea fumatului din punct de vedere al prevenirii incendiilor este obligatorie n cadrul fiecrui operator
economic sau al fiecrei instituii publice i se face prin dispoziie scris, dat de persoana cu atribuii de conducere.
Pentru situaiile n care o construcie sau o amenajare este folosit de mai muli utilizatori, reglementarea
fumatului se face prin dispoziie emis de proprietarul construciei sau al amenajrii respective, nsuit de utilizatorii n
cauz.
n dispoziia pentru reglementarea fumatului se menioneaz:
a) locurile cu pericol de incendiu sau de explozie, pe lng spaiile publice nchise, conform legii, n care este
interzis fumatul sau, dup caz, accesul cu igri, chibrituri sau brichete; se prevd obligatoriu locurile cu schele, cofraje
i eafodaje, realizate din materiale combustibile, precum i lanurile de cereale n faza de coacere i zonele
mpdurite;
b) locurile amenajate pentru fumat;
c) persoanele desemnate s rspund de supravegherea respectrii reglementrii, pe locuri i sectoare de
activitate;
d) alte date i informaii necesare s fie precizate pentru a diminua pericolul de incendiu.
Locurile n care este interzis fumatul se marcheaz conform legii.
Locurile n care este permis fumatul se marcheaz cu indicatorul "LOC PENTRU FUMAT".
Locurile pentru fumat stabilite n exteriorul cldirilor sunt amplasate la o distan mai mare de 40 m fa de
locurile n care exist pericol de explozie: gaze i lichide combustibile, explozivi, vapori inflamabili etc., 10 m fa de
locurile n care exist materiale solide combustibile: lemn, textile, hrtie, carton asfaltat, bitum, i 50 m fa de culturile
de cereale pioase n perioada coacerii i recoltrii sau de zonele mpdurite.
Locurile stabilite pentru fumat se prevd cu:
a) scrumiere sau vase cu ap, nisip sau pmnt;
b) instruciuni afiate, cuprinznd msuri de prevenire a incendiilor i reguli de comportare n caz de incendiu;
c) mijloace tehnice de aprare mpotriva incendiilor.
Scrumierele din interiorul cldirilor se amplaseaz astfel nct s nu fie posibil aprinderea materialelor
combustibile din apropiere, cum ar fi draperii, perdele, jaluzele.
Depunerea n scrumiere a altor deeuri de materiale combustibile, cum sunt hrtia, cartonul, textilele, este
interzis.
Golirea scrumierelor n courile de hrtie sau n alte locuri n care exist materiale combustibile este interzis.
Aruncarea la ntmplare a resturilor de igri sau chibrituri aprinse este interzis.
Masuri pe timpul perioadelor caniculare si a sezonului rece
n perioadele caniculare sau secetoase, consiliile judeene sau locale din zonele cu risc crescut de incendiu i,
dup caz, administratorii operatorilor economici/conductorii instituiilor din zonele menionate trebuie s elaboreze
programe speciale de msuri pentru prevenirea incendiilor specifice.
69
 Msurile speciale pe timpul secetos cuprind:
a) identificarea i nominalizarea sectoarelor de activitate n care crete riscul de incendiu n condiiile caracteristice
temperaturilor atmosferice ridicate i lipsei de precipitaii;
b) interzicerea utilizrii focului deschis n zonele afectate de uscciune avansat;
c) restricionarea efecturii, n anumite intervale din timpul zilei, a unor lucrri care creeaz condiii favorizante
pentru producerea de incendii prin degajri de substane volatile sau supranclziri excesive;
d) asigurarea protejrii fa de efectul direct al razelor solare a recipientelor, rezervoarelor i a altor tipuri de
ambalaje care conin vapori inflamabili sau gaze lichefiate sub presiune, prin depozitare la umbr;
e) intensificarea controalelor n zonele cu culturi agricole i n locuri cu vegetaie forestier, mai ales cele frecventate
pentru agrement;
f) asigurarea i verificarea zilnic a rezervelor de ap pentru incendiu.
Msurile speciale stabilite sunt aduse la cunotin tuturor salariailor i, dup caz, populaiei.
nainte de nceperea sezonului rece se iau urmtoarele msuri de prevenire:
a) controlul instalaiilor i al sistemelor de nclzire existente la operatorii economici, instituiile publice, locuinele i
gospodriile populaiei, cum sunt surse de cldur, conducte, corpuri i elemente de nclzire, sobe, couri i canale
de fum, i nlturarea defeciunilor constatate, asigurndu-se funcionarea la parametrii normai;
b) protejarea contra ngheului a componentelor instalaiilor de stingere cu ap;
c) asigurarea uneltelor i accesoriilor pentru deszpezirea cilor de acces, de evacuare i de intervenie.
Depozitarea deseurilor
Deeurile i reziduurile, scurgerile i depunerile de praf sau de pulberi combustibile se ndeprteaz ritmic prin
metode i mijloace adecvate, obligatoriu la terminarea fiecrui schimb de lucru, i se depun n locuri special destinate
depozitrii sau distrugerii lor.
Deeurile i reziduurile de lichide combustibile sau cele din materiale solide, cum sunt crpe, cli, bumbac,
rumegu, care conin astfel de produse, se colecteaz n cutii sau n vase metalice ori cu cptueal metalic
interioar, prevzute cu capac, amplasate n locuri fr risc de incendiu i marcate.
Deeurile, reziduurile i ambalajele combustibile, care se reutilizeaz, se depoziteaz, cu asigurarea
distanelor de siguran fa de cldiri, instalaii, culturi agricole, suprafee mpdurite i alte materiale combustibile, n
funcie de natura i de proprietile fizico-chimice ale acestora.
Deeurile, reziduurile i ambalajele combustibile, care nu se reutilizeaz, se distrug conform reglementrilor
specifice.
Materialele i substanele care prezint pericol de autoaprindere se pstreaz n condiii adecvate naturii lor,
bine ventilate i lundu-se msuri de control i prentmpinare a fenomenului de autonclzire.
Evacuarea utilizatorilor i securitatea forelor de intervenie
Pentru evacuarea n condiii de siguran a utilizatorilor n caz de incendiu, cile de evacuare trebuie s
ndeplineasc urmtoarele cerine:
a) conformare la foc i amplasare corespunztoare;
b) separare de alte funciuni prin elemente de separare la foc i fum;
c) asigurarea controlului fumului;
d) limitarea producerii incendiului i fumului.
n funcie de categoria construciei, instalaiei sau a amenajrii i de destinaia acesteia, se au n vedere i alte
msuri specifice, cum sunt:
a) dimensionarea, realizarea, dispunerea i marcarea cilor de evacuare i a ieirilor de evacuare corespunztor
numrului de utilizatori i strii sntii acestora, conform prevederilor reglementrilor tehnice;
b) prevederea instalaiilor de detectare i semnalizare a incendiului, precum i de comunicare-avertizare;
c) prevederea instalaiilor de iluminat de siguran, alimentate din surse corespunztoare; prevederea instalaiilor de
semnalizare a ieirilor de urgen;
d) prevederea de dispozitive de siguran la ui, cum sunt blocri n poziie deschis, dispozitive antipanic i altele
asemenea;
e) prevederea de sisteme de orientare n caz de incendiu, cum sunt indicatoare de securitate, marcaje
fotoluminiscente i altele asemenea;
f) prevederea de instalaii de presurizare i alte sisteme de control al fumului;
g) prevederea de locuri sigure de salvare n interiorul i/sau n afara construciei;
h) prevederea unor mijloace tehnice de aprare mpotriva incendiilor pentru a fi folosite de utilizatori sau de
pompieri, cum sunt instalaiile de hidrani, coloanele uscate i altele asemenea.
Instalaiile de semnalizare a ieirilor de urgen trebuie s indice utilizatorilor traseul de evacuare, uile de
evacuare, marcarea scrilor de evacuare din cldire i marcarea uilor i traseelor care nu servesc la evacuare.
Construciile, compartimentele de incendiu, stadioanele sau arenele sportive ori incintele amenajate trebuie
prevzute cu ci de evacuare a persoanelor, n numr suficient, corespunztor dimensionate i realizate, astfel nct
persoanele s ajung n timpul cel mai scurt i n deplin siguran n exterior, la nivelul terenului ori al cilor de acces
carosabile, n refugii sau n alte locuri special amenajate.
Pentru accesul i evacuarea copiilor, persoanelor cu dizabiliti, bolnavilor i ale altor categorii de persoane
care nu se pot evacua singure n caz de incendiu, se adopt soluii i msuri adecvate, cu respectarea reglementrilor
tehnice specifice.
La proiectarea i la executarea cilor de evacuare se interzice prevederea uilor care se pot bloca n poziie
nchis, reducerea gabaritelor stabilite prin reglementri tehnice, prevederea de finisaje combustibile, cu excepia celor
admise prin norme, de oglinzi, praguri sau de alte elemente care pot crea pe timpul incendiilor dificulti la evacuare,
cum sunt mpiedicarea, alunecarea, contactul sau coliziunea cu diverse obiecte, busculada, panica i altele asemenea.
Pentru securitatea echipelor de salvare/forelor de intervenie sunt necesare:
70
 a) msuri pentru ca echipele de intervenie i salvare s-i desfoare activitatea la un nivel adecvat de securitate i
s prseasc cldirea fr riscuri de accidente;
b) amenajri pentru accesul forelor de intervenie n cldire i incint, pentru autospeciale i pentru ascensoarele de
pompieri;
c) msuri care s permit ca stingerea s fie realizat eficient n interiorul i n jurul construciei.
Ascensoarele de pompieri se prevd i se realizeaz potrivit reglementrilor tehnice specifice, asigurnd
accesul forelor de intervenie pe durata stabilit n planurile specifice.
Asigurarea accesului i a circulaiei autospecialelor de intervenie n incintele operatorilor economici i ale
instituiilor, n zonele locuite, precum i ntre localiti este obligatorie, conform reglementrilor tehnice specifice.
n locurile prevzute la alin. de mai sus trebuie s se asigure cel puin un acces carosabil dinspre drumurile
publice i dinspre drumurile de circulaie interioare, amenajat, marcat, ntreinut i utilizabil n orice anotimp.
Cile de acces i de circulaie se dimensioneaz potrivit reglementrilor tehnice pentru autovehicule de tip
greu, asigurnd accesul autospecialelor de intervenie.
Msurile, condiiile tehnice, performanele i nivelurile de performan privind proiectarea cilor de evacuare i
acces aferente construciilor, instalaiilor i amenajrilor se realizeaz conform prevederilor reglementrilor tehnice
specifice.
ACCESORII DE PROTECIE I SALVARE.
PREZENTARE. MOD DE FOLOSIRE

I Mijloace de protectie
Accesoriile pentru protectie sunt mijloace care se folosesc in scopul protejarii personalului pe timpul actiunilor de
interventie la incendii, la calamitati naturale, precum si pe timpul sedintelor de instruire .
Din grupa accesoriilor pentru protectie fac parte: casca, costumul de protectie contra apei, costumul de protectie
anticalorica, masca contra fumului si gazelor, aarate izolante cu oxigen, aparate izolante cu aer comprimat, trusa cu
butelii si cartuse filtante, aparatul pentru cercetare chimica, trusa electrica, cizmele de cauciuc electrolizante, cizmele
de protectie cu talpi neperforabile, manusile de cauciuc si ochelari pentru sudura.
1. Casca
Casca are greutatea de cca 600 gr si se prezinta in doua variante: casca fara vizor si casca cu vizor. La partea
superioara casca este prevazuta cu o nervura longitudinala pentru intarire. In interiorul castii se gaseste sistemul de
protectie si fixare compusa din tampoane de masa plastica sau cauciuc spongios, cureluse e panza, rama din mesina
si snur textil pentru ajustare. Pentru fixare pe cap, casca este prevazuta cu doua cureluse din piele si o catarama. In
varianta cu vizor, casca este prevazuta cu aparatoare impermeabile pentru gat si un vizor din stiplex.
2. Costumul de protectie contra apei:
Tipuri:
Realizat din tesatura "panza cort";
Model CPP02/2B realizat din tesatura Nomex, captusit cu Multistrat (bariera termica, bariera antiapa), detasabil.
3. Costumul de protectie anticalorica.
In raport de destinatie, costumele de protectie anticalorica sunt:
- tip apropiere normal (A.N):
Asigura protectia pompierilor in conditiile impuse de lucrul in vecinatatea surselor foarte intense de caldura
radianta si a contactului accidental cu flacarile. Este confectionat din panza de azbest aluminizat, captusit cu panza de
bumbac rezistenta la actiunile mecanica.
- tip patrundere normal (P.N):
Asigura protectia pompierilor la incendii in conditiile trimiterii prin culoare, flacari sau in timpullucrului in incinta cu
temperaturi de pana la 250 oC, al contactului calortic intermitent si atmosfera respirabila.
- tip apropiere usor (A.U):
Asigura protectia pompierilor la incendii in conditiile apropierii la 2-3 m de sursele radiante puternice, cu evitarea
contactului caloric. Este confectionat din panza de azbest aluminizat, captusit caloric.
Este confectionat din panza de azbest aluminizat, caprusit cu panza de bumbac rezistenta si se compune din
urmatoarele parti:
- haina lunga pana la genunchi;
- cizme inalte pana la sold cu dubluri interioare din pasla;
- gluga detasabila cu casca interioara din textolit si vizori din geam duplex antisol (fumuriu);
- manusi cu un singur deget.
- tip patrundere greu (P.G):
Asigura protectia pompierilor la incendii in conditiile impuse de patrunderea prin flacari, cu treceri de scurta durata sau
lucrul in incinte inclazite la peste 250 oC si cu atmosfera irespirabila.
Se compune din urmatoarele parti:
- combinezon cu gluga si cizme etanse avand practicata o deschidere dorsala cu locas pentru aparat de respiratie;
- gluga este prevazuta cu casca interioara si vizor metalizat, iar cizmele sunt dublate in interior cu pasla;
- manusi cu un singur deget.
Greutatea costumului este de cca 15 kg.
4. Masca contra fumului si gazelor:
Masca contra fumului si gazelor prin modul de constructie asigura:
- etansare principala la periferia fetei si etansare secundara nas-gura (semimasca interioara);
- vizibilitate bioculara camp vizual relativ 85%;
- protectia vizoarelor impotriva aburirii;
- volumul redus al aerului respirat.
71
Se compune din urmatoarele parti:
Masca exterioara cu anexele ei este executata din cauciuc rezistent la actiunea substantelor toxice. Are o forma ce
permite mularea si etnsarea perfecta pe cap. Etansarea este asigurata si de o rama de cauciuc care urmareste
conturul fetei. Pe masca exterioara se gasesc montate: masca interioara, blocul supapei de inspiratie, blocul supapei
de expiratie, vizoarele, cordelele si cataramele de fixare si cordeaua de purtare.
Masca interioara:este confectionata tot din cauciuc, prevazuta cu doua supape dispuse lateral (supapele de inspiratie)
are rolul, pe langa realizarea celei de a doua linii de etansare pe figura, de a micsora la maximum spatiul mort. De
asemenea, este prevazuta cu o piesa din maerial plastic ce are rolul de a-i impiedica deformarea pe timpul pastrarii;
Blocul supapei de inspiratie:este executat din material plastic rezistent si are montat pe el supapa de inspiratie si o
garnitura de cauciuc. Prezinta un filet interior si este fixat de masca exterioara printr-un colier metalic;
Blocul supapei de expiratie:este realizat din acelasi material ca vlocul supapei de inspiratie, (avand montata supapa de
expiratie la exterior) si este prevazut cu un capac de protecite, perforat. Fixarea la masca exterioara se realizeaza tot
printr-un colier metalic.
Vizoarele:au forma aproximativ triunghiulara si sunt executate din sticla duplex. Ele sunt fixate etans ca masca
exterioara prin doua rame metalice crestate. Protejarea vizoarelor contra aburirii atat pe timp de vara cat si pe timp de
iarna se asigura prin modul de constructie a mastii. Aerul de inspiratie spala vizoarele in interior la fiecare ciclu
repirator, iar aerul de expiratie vine in contact cu acesta intrucat este izolat de masca interioara;
Cataramele si cordelele de fixare: masca are 8 catarame din care 6 cu doua traverse pe care se monteaza cordele de
fixare (doua frontale, doua temprale, doua maxilare) si doua catarame cu trei traverse pe care se monteaza cordeaua
de purtare.
Cataramele sunt executate din material plastic rezistent si se fixeaza la masca exterioara in prelungirea acesteia, iar
cordelele de fixare sunt executate din cauciuc si
prezinta pe ambele suprafete insemne de reglaj al mastii pe figura. Toate se unesc intr-o placa compacta occipitala;
Cordeaua de purtat: este executata tot din cauciuc si sereste la sustinerea mastii de gatul purtatorului in pozitie de
asteptare.
Cartusul filtrant
a) contra oxidului de carbon
De forma cilindrica cu inscriptia CO la care se deosebesc:
- racordul filetat pentru racordarea la blocul supapelor, prevazut cu capac de protectie;
- orificiul pentru intrarea aerului prevazut cu filet, la care se poate insuruba dopul metalic de inchidere sau cartusul
contra fumului;
- nervuri pentru intarire;
- incarcatura formata din stratul de uscare inferior din clorura de calciu, stratul de hopcalita (amestec de oxid de cupru
si bioxid de mangan cu cantitati mici de argint si cobalt care au rolul de a oxida oxidul de carbon la temperatura
normala, transformandu-l in bioxid de carbon, si stratul de uscare superior.
b) polivelent
De forma cilindrica, menit sa asigure protectia respiratiei impotriva fumului, aerosolilor si a unor noxe diverse, avand ca
incarcatura straturi suprapuse de filtre fum, aerosoli, precum si noxe diverse (acid cianhidric, clor, oxizi de azot,
parathion-nicotox). De mentionat ca acest tip de cartus nu retine oxidul de carbon.
Sacul port-masca
Sacul port-masca este confectionat din masca plastica pe suport textil si constituie ambalajul subansamblurilor ce
alcatuiesc masca contra fumului si gazelor. In interior are trei compartimete pentru amsca exterioara si cartusele
filtrante. Este prevazut cu o cordea de sustinere, o bentita cu carabiniera si o eticheta pentru scrierea numelui.
Functionarea mastii.
Pentru folosirea mastii se racordeaza cartusul filtrant la blocul supapei de inspiratie.
In cauzl cand se lucreaza in prezenta oxidului de carbon se racordeaza mai intai cartusul filtrant la blocul supapei de
inspiratie.
In cazul cand se lucreaza in prezenta oxidului de carobon se racordeaza mai intai cartusul filtrant pentru oxid de
carbon si la acesta, cartusul filtrant polivalent.
In raport de caracteristicile fetei putratorului, mastile sunt fabricate pe talii indicate printr-o cifra romana imprimata pe
masca exterioara, deasupra vizolarelor.
Pentru stabilirea taliei se executa masurarea inaltimii fetei purtatorului (distanta dintre radacina nasului si barbie).
Rezultatul in mm se foloseste la stalilirea taliei conform datelor de mai jos:
Talia III Inaltimea fetei purtatorului pana la 110 mm
Talia II Inaltimea fetei purtatorului de la 111 la 125 mm
Talia I Inaltimea fetei purtatorului peste 125 mm
Intretinere.
Dupa intrebuintare, masca exterioara se curata in exterior prin stergere si se usuca in interior prin tamponare cu o
carpa moale; dupa uscare, fata mastii se pudreaza cu talc. Cartusele filtrante, se sterg si li se pune capacul sau
dopurile de protectie. De asemenea, se verifica starea fetei mastii, a vizoarelor si existenta supapelor.

5. Aparatele izolante
Aparatele izolante se clasifica in:
- aparate izolante cu oxigen;
- aparate izolante cu aer comprimat.
Aparatele izolante cu oxigen realizeaza purificarea aerului exporat, de bioxid de carbon si vaporii de apa, prin
intermediul unui material absorbant, precum si imbogatirea lui cu oxigen in raport de efortul depus pe timpul lucrului.

72
Se utilizeaza in medii in care procentul de oxigen este sub 17%, cand concentratia substantelor toxice este mare, iar
cartusul filtrant si masca nu pot asigura protectia decat un timp foarte scurt sau cand se lucreaza in atmosfera viciata
cu vapori si substante pe care cartusul filtrant al mastii nu le poate retine.
6. Aparatul pentru cercetare chimica
Aparatul pentru cercetare chimica se foloseste pentru detectarea gazelor toxice (oxid de carbon, fosgen, difosgen, acid
cianhidric etc) si, in raport de acestea, pentru stabilirea masurilor de protectie a servantilor si a restului personalului
care actioneaza in zone cu toxicitate.
7. Trusa electrica
Trusa electrica se compune dintr-o cutie de lemn, prevazuta in interior cu locasuri pentru fixarea pieselor componente:
- foarfece pentru taiat cablu sub tensiunea de 500V;
- cleste patent cu manere izolate;
- surubelnita mare izolata, cu indicator de tensiune;
- surubelnita mica izolata, cu indicator de tensiune;
- manusi cauciuc electroizolante;
- ochelari de protectie electricieni;
- covor cauciuc electroizolant;
- lampa control cu bec 220V;
- doua bucati banda izolanta;
- bec 220Vx24W pentru control lampa.
8. Cizmele de cauciuc
Cizmele din cauciuc, electroizolante se folosesc pentru protectia servantilor ce lucreaza la autospeciale pentru fum,
gaze si iluminta, precum si la intreruperea curentului electric de joasa tensiune.
9. Cizme de protectie cu talpi neperforabile
Cizmele de protectie cu talpi neperforabile asigura protectia contra apei, noroiului si obiectelor penetrante pe timpul
lucrului la interventii.
Sunt confectionate din cauciuc poliizoprenic si au talpule neperforabile dat fiind vratul metalic, inclus in constructia lor.
10. Manusile din cauciuc
Manusile din cauciuc se folosesc pentru protectia servantilor pe timpul lucrului la autospeciala de fum, gaze si iluminat
si la intreruperea curentului de joasa tensiune.
11. Ochelarii pentru sudura
Ochelarii pentru sudura se folosesc pentru protectia ochilor servantilor care executa lucrari de sudura sau taieri cu
aparatul de sudura si taiat autogen sau electric.

II MIJLOACE PENTRU SALVARE

Accesoriile pentru salvare sunt mijloace care se folosesc pe timpul lucrului la interventii in vederea asigurarii impotriva
caderii, salvarii oamenilor si animalelor, a evacuarii bunurilor materiale.
Din grupa accesoriilor pentru salvare fac parte: centura de siguranta, carligul de siguranta, coarda si cordita pentru
salvare, completul de salvare de la inaltime, perna pneumatica de salvare, aparatul de inhalat oxigen.
1. Centura de siguranta
Centura de siguranta este destinata asigurarii impotriva caderilor pe timpul lucrului la inaltimi, executarii autosalvarilor
si salvarilor, precum si portului diferitelor accesorii.
Centura este confectionata din chinga lata de terom (polistiren), incheiata in fata printr-o pafta metalica din doua piese:
chinga are un capat fix la care este montata piesa mica
2, Carligul de siguranta
Carligul de siguranta este confectionat din otel si are o clapa mobila prevazuta cu arc si sistem de inchidere de
siguranta.
Caracteristici tehnice:
Sarcina utila (kg) 3000
Dimensiunile (mm) Cca 155x85x 13
Masa (gr) Cca 200

Intrebuintare.Intainte si dupa folosire se verifica elasticitatea arcului si functionarea normala a sistemului de inchidere.
3. Coarda si cordita de salvare
Coarda si cordita de salvare sunt confectionate din fire rasucire din material plastic. La unul din capete sunt prevazute
cu un ochi pentru agatare, protejat cu cosa metalica.
Caracteristici tehnice:
Coarda Cordita
Lungime (m) 25 25
Diametrul (mm) 12 10
Masa (kg) 2,1 1,7
Sarcina minima de rupere (kg) 1500 900
Alungirea maxima (%) 20 20

4. Compleul de salvare de la inaltime

In compunerea curenta a compleului intra urmatoarele mijloace:
- cadrul universal de salvare pentru suspendare la inaltime;

73
- aparatul de salvare cu dubla actiune;
- scripetele cu suport;
- tubul expandabil de salvare, se ambalat in doua huse;
- doua cosuri de salvare;
- doua corzi de salvare de 25 m cu carlige de siguranta;
- doua corzi de salvare de 80 m cu carlige de siguranta;
- doua centuri de siguranta.
Suplimentar in compunerea copleului de salvare, pot fi prevazute doua targi pliante pentru persoane aflate in
imposibilitate de a se deplasa.
a) Cadrul de suspendare
Descriere.
Apararatul de salvare cu dubla actiune este constituit duuntr-un sasiu, un tambur cu doua sectiuni pe care sunt
infasurate in sensuri
Cadrul universal de salvare pentru suspendare la inaltime este realizat din teava de otel, compus dintr-un cadru
principal, prevazut cu locas de fixare a mijloacelor de coborare, un sistem de fixare pe zid cu deschidere reglabila,
precum si un cadru secundar detasabile pentru suspendarea tubului expandabil la care gasim o palnie din panza
groasa.
Cadrul de suspendare prezinta urmatoarele caracteristici tehnice:
Inaltime totala (m) 1
Latime (m) 0,7
Inaltime deasupra zidului (m) 0,7
Deschidere in afara zidului (m) 0,5
Deschidere reglabila (m) 0,15-0,60
Greutate (kg) Cca 45
Pentru transport si depozitare cadrul are posibilitatea de reducere a gabaritului prin rabdarea sistemului reglabil in
interiorul cadrului principal, ansamblul fiind ambalat intr-o husa, in care se introduc si mijloacele auxiliare (cosuri, corzi,
centuri etc).

Utilizarea cadrului.
Pentru utilizare, cadrul se transporta sau se ridica la punctul de salvare si se scoate din husa, procedand la pregatirea
si montarea pe zid, dupa cum urmeaza:
- se desfac chingile de fixare ale sistemului reglabil ale cadrului secundar si ale pintenilor;
- se rabate sistemul reglabil in exterior si se fixeaza cu ajutorul surubului de blocare; se infiltreaza pintenii in mufele
respective;
- daca este cazul se ataseaza cadrul secundar si tubul de salvare;
- se manevreaza mufele cadrului reglabil si pintenii astfel incat sa se asigure o deschidere mai mare decat latimea
zidului in punctul de fixare;
- se aseaza cadrul pe bordura zidului prin ridicarea pe partile laterale; tubul racordat se va aseza lateral langa zid
pentru a nu stinjeni montarea cadrului;
- se executa strangerea cadrului pe zid, manevrandu-se mai intai mufele de relare si apoi pintenii; manivelele pintenilor
se vor fixa cu capetele spre exteriorul zidului;
- se ancoreaza cadrul de elementele rezistente ale cladirii cu ajutorul corzilor de 25 m introducandu-se carligele in
gaurile de la capetele superioare ale montantilor verticali;
- in functie de varianta de utilizare in locasul cadrului se va fixa aparatul de coborare cu dubla actiune sau scripetele cu
suport;
- in cazul utilizarii targilor se va prceda la fixarea corzilor de sustinere, iar in cazul utilizarii scripetelui se va treve peste
rola de coarda de 80.
b) Aparatul de salvare cu dubla actiune
Aparatul de salvare cu dubla actiune prezinta urmatoarele caracteristici tehnice:

Inaltime maxima de salvare (m) 60

Lungimea cablului in fiecare sectiune (m) 61
Diametrul cablului (mm) 4-4,5
Viteza de coborare 1,5-3
Ritm de salvare (pers/ora) Cca 50
Greutate aparatului (kg) Cca 19

Descriere.
Aparatul de salvare cu dubla actiune este constituit dintr-un sasiu, un tambur cu doua sectiuni pe care sunt infasurate
in sensuri opuse doua cabluri de lugimi egale, astfel incat desfasurarea (coborarea) unui determina infasurarea
celuilalt. Capatul fiecarui cablu este prevazut cu ochi de suspendare care printr-un carlig se fixeaza in crestaturile
periferice ale discului mijlociu al tamburului. Pentru controlul coborarii apartul este prevazut cu o frana automata
centrifuga, o frana manuala, un sabot pentru portnire-oprire, preum si o frana suplimetara cu sabot, a carei reglare
prealabila asigura reducerea vitezei de coborare. Temburul este protejat cu 4 capace detasabile care in timpul utilizarii
se demonteaza, iat sasiul este prevazut cu un maner de purtare.
Utilizare.
Inainte de montarea aparatului pe cadru se scot cele 4 capace de protectie.

74
Montarea se efectueaza prin asezarea aparatului in locas, in functie de vatianta de salvare, astfel:
- intr-o prima varianta aparatul se aseaza cu axul tabburului perpendicular pe sil si cu frana manuala spre acesta;
- in cea de-a doua varianta, se aseaza cu axul tamburului paralel cu zidul si cu frana manuala spre dreapta.
Fixarea se efectueaza in fiecare caz cu ajutorul unuia dintre suruburile cu cap fluture prevazute in cele doua parti ale
locasului, asigurandu-se patrunderea capatului surubului in orificiul corespunzator din sasiul aparatului.
Pentru executarea salvarilor se procedeaza astfel:
- se slabeste frana manuala si se elibereaza capatul unuia dinre cablurile de coborare, derulandu-se atat cat este
necesar penru a asigura inaltimea potrivita pentru suspendare, de regula 15 cm sub nivelul superior al cadrului;
- se strange bine frana manuala si, dupa caz, se suspenda de ochiul cablului un cos de salvare (printr-un carlig de
siguranta) procedandu-se la imbracarea primei persoane sau se echipeaza prima persoana cu o centura de siguranta
(cu inelul si carligul de suspendare in fata), asigurandu-se suspendarea cu ochiul cablului;
- se slabeste treptat frana manuala si cu ajutorul acesteia se controleaza coborarea, asigurandu-se orpirea in caz de
nevoie si reducerea vitezei inainte de atingerea solului;
- cablul coborat se deruleaza in continuare cca 0,5m si se trece peste rola de ghidare din partea respectiva, repetandu-
se apoi seria operatiilor cu al doilea cablu (a doua coborare), dupa care salvarea se va continua prin coborarea si
ridicarea alternativa a celor doua cabluri; de fiecare data cablul coborat va fi
trecut peste rola de ghidare din partea respectiva, repetandu-se apoi seria operatiilor cu al doilea cablu (a doua
coborare), dupa care salvarea va continua prin coborarea si ridicarea alternativa ale celor doua cabluri, de fiecare data
cablul coborat va fi trecut peste rola de ghidare din partea respectiva, iar cablul va fi degajat de pe rola.
Pentru evitarea accidentelor pe timpul sedintelor de instructie se vor lua urmatoarele masuri:
- incercarea la prima coborare a aparataului folosind manechinul de 70 kg;
- imbarcarea in cosuri sau suspendarea in centurile de siguranta numai cu aparatul bine fixat;
- atenuarea, inainte de fiecare pornire a coborarii, a balansului capetelor ambelor cabluri;
- trecerea inaintea fiecarei porniri a cablului urcator peste rola de ghidare din partea respectiva in vederea evitarii
impletirii celor doua cabluri.
La folosirea cosurilor persoanele vor fin instruite sa nu se tina cu minile de inelul superior, iar la folosirea persoanele
vor fi instruite sa se tina cu ambele maini de capatul cablului si sa evite indoirea corpului si sprijinirea picioarelor pe zid
in timpul coborarii.
c) Scripetele cu suport
Descriere.
Scripetele cu suport este realizat dintr-o rola montata pe un sasiu a carui constructie asigura fixarea in locasul cadrului
de suspendare prin doua urechi.
Prezinta urmatoarele caractaristici tehnice:
Dimesniunile sasiului (mm) 230 100
Diametrul rolei (mm) 100
Greutate (kg) Cca 2

Utilizarea scripetelui.
Pentru utilizare, scripetele se va onta in locasul cadrului, de regula, avand axul paralel cu zidul. In functie de conditiile
locale montarea se poate face si cu axul rolei perpednicular pe zid. Asezarea scripetelui se realizeaza inroducand mai
intai urechea curba in partea opusa surubului de fixare, iar pentru consolidare se asigura patrunderea capatului
surubului i orificiul corespunzator al urechii drepa a scripetelui.
Scripetele se utilizeaza impreuna cu coarda de 80 m. Manevrarea corzii se poate efectua de la inaltime sau de la sol,
tinand seama de inaltimea de salvare, in primul caz fiind de maximum 75m, iar in al doilea caz de 35-40 m.
De regula, coarda se va trece pe rola scripetelui o singura data. In cazul coborarii unor obiecte grele (peste 50 kg)
coarda se poate trece peste rola de 2 ori (formand o spirala) pentru asigurarea autofranarii prin frecare, dezavantajul
constituindu-l infreunarea la tragerea corzii.

d) Tubul explandabil de salvare

Tubul expandabil de salvare este executat sub forma de tronsoane cu lungimi diferite, constituind seturi care prin
imbinare cap la cap realizeaza inaltimi de salvare variate.
Principalale caracteristici tehnice ale tubului sunt:
Lungime tronsoane set (m) 20; 10; 5 si 25
Latime aplatizata tub exterior (cm) 80
Lungime palie (cm) 30
Greutae unitara (kg/m) 1,3
Ritm salvare (pers/ora) Cca 80
Tubul este constituit din 3 tubuti concentrice; un tub interior care asigura franarea, realizat din tricot de polister in strat
dublu si intarit cu 4 chingi longitudinale din relon; un tub interior din panza foaie cort, cu rol de etansare contra fumului
si de limitare a intinderii; un tub exterior din tesatura gumata cu cauciuc ignifug care asigura protectia impotrica caldurii
(inclusiv prin stropirea cu jet de apa in caz de nevoie).
Tubul interior si cel intermediar sunt imbinate la capete prin cusaturi pe bordurile unei palnii dun panza groasa de
bumbac, prevazuta cu chingi (la capatul superior) si catarame (la capatul inferior). Tubul exterior este cusup pe
bordura palniei superioare, capatul inferior fiind liber acopera zona de imbinare.
In cazul tubului expandabil de salvare nu vom insista asupra modului sau de utilizare, spre deosebire de celelate
mijloace din cadrul completului, manuirea lui fiind descrisa in Regulamentul instructiei de specialitate a pompierilor
militari.

75
e) Cosul de salvare
Descriere.
Cosul de salvare este confectionat din panza rezistenta, avand forma cilindrica, cu fund la partea inferioara. Are un
diametru interior de cca 55 cm si o inaltime de cca 1,30 m.
La el se disting:
- doua cercuri metalice, imbracate in piele, cu rolul de a da forma cilindrica cosului si a mari rezistenta;
- sistemul de suspendare firmat din 3 corzi prinse de sac prin chingi de panza cusute; corzile sunt unite la partea
superioara, permitand suspendarea cosului de coarda de salvare;
- intariturile din chinga de panza de pe gundul sacului.
f) Targa plianta
Descriere.
Targa plianta este formata dintr-un cadru metalic pliant, cu picioarele de sprijin si mansoane de blocare in pozitia
desfacut, confectionat din aliaj de aluminiu, intre lonjeroanele caruia se gaseste un suport de panza rezistenta.
Suportul de panza este prevazut cu chingi ce au catarame pentru imobilizarea persoanelor accidentate.
5. Pernele pneumatice de salvare
Pernele sunt realizate in doua tipuri, denumite cu indicativele PS 36/2 si PS 80/3-B.
A.Perna pnumatica de salvare PS 36/2
Perna pneumatica de salvare PS 36/2 prezinta urmatoarele caracteristici tehnice:
Dimnsiuni in stare umflata (m) 662
Dimensiuni in stare pliata (m) 110,5
Greutate (kg) 100
Inaltime maxima de salvare (m) 20
Inaltimea in stare umflata 2
Descriere.
Perna are doua etaje cu inaltimea egala, de 1 m, separate pe verticala in trei compartimente, fiecare cu inaltimea de 2
m.
Etajele si compartimetele comunica intre ele prin orificii circulare cu diametrul de 20 cm. Pe una din laturile etajului
inferior sunt atasate doua tuburi de umplere cu lungimea de 3 m si diametrul de 30 cm, prevazute la capete cu palnii si
snururi de racordare la ventilatoare de umplere. Pe cele doua laturi opuse ale etajului superior, in lungul
compartimentelor, sunt prevazute douasprezece supape de evacuare, cate doua la fiecare din capetele
compartimentelor.
Modul de utilizare.
Pentru executarea salvarilor perna se transporta la locul de aplansare, care, anterior, este curatat de materialele
ascutite sau taioase ce ar putea sa o deterioreze si se umfla cu aer. Pentru umflare se folosesc electroventilatoare tip
VAN 450, cu debit de 100 mc/min si tensiunea de alimentare 250V.
Durata umplerii initiale difera astfel:
Cu un ventilator 6 minute
Cu doua ventilatoare 3 minute

Dupa umplerea initiala, functionarea in regim poate fi asigurata cu un singur ventilator. Durata umplerii dupa fiecare
salvare este de 15-20 secunde.

B. Perna pneumatica de salvare PS 80/3-B

Perna pneumatica de salvare PS 80/3-B prezinta urmatoarele caracterisitici tehnice:
Dimensiuni in stare umflata (m) 10 x 8 x 4
Dimensiuni in stare pliata (m) 2x2x1
Greutatea (kg) Cca 300
Inaltimea maxima de salvare (m) 40
Inaltimea in stare umflata (m) 4
Descriere.
La perna PS 80/3-B etajul inferior are inaltimea de 1 m, iar cel superior de 2 m. Pe verticala si pe lungimea pernei
etajele sunt separate in cinci compartimente, doua externe avand inaltimea de 1 m si trei mijlocii cu inaltimea de 2 m.
Pe laturile lungi ale etajului superior, deasupra compartimentelor extreme, sunt prevazute borduri cu latimea si
inaltimea de 1 m.Intre cele doua etaje ale pernei, intre compartimentele etajului inferior, precum si intre etajul superior
si borduri sunt executate orificii de comunicatie cu diametrul de 20 cm. Compartimentele mijlocii ale etajului superior
comunica intre ele prin orificii cu diametrul de 30 cm, amplasate cate 6 pe fiecare perete despartitor si decalate pe
inaltime.
Pe laturile de 8 m ale etajului inferior sint atasate cate doua tuburi de umplere cu lungimea de 3m si diametrul de 30
cm ; avind la capete pilnii cu snururi de racordare la ventilatoare. Pe laturilr de 8 m ale etajului superior sunt prevazute
12 supape de evacuare, cate doua la fiecare dintre capatele compartimentelor, realizate sub forma de clape cu benzi
elastice. La umflarea initiala si dupa fiecare salvare, clapele se introduc in corpul supapei, dat fiind faptul ca la caderea
pe perna sunt expulzate sub efectul socului de presiune.
6. Cuiul de sustinere , poate fi : mare, pentru coarda ; mic, pentru cordita.
7. Aparatul de inhalat oxigen
In raport de posibilitatile de racordare a primului ajutor aparatele de inhalat oxigen se clasifica in :
-aparar de inhalat oxiggen cu 4 posturi ;
-aparate de inhalat

76
MIJLOACE DE APRARE MPOTRIVA INCENDIILOR
CUNOATERE. MOD DE FOLOSIRE

A. MIJLOACE INITIALE DE STINGERE A INCENDIILOR

1. GHID DE ALEGEREA TIPULUI DE STINGATOR:HID DE ALEGERE A STINGATOARELOR
clasa de incendiu pulbere dioxid de carbon spuma

MATERIALE SOLIDE: hartie, lemn,

A
textile, cauciuc, paie etc.

MATERIALE LICHIDE: benzina,

B
petrol, ulei, alcool, copsea etc.

GAZE: metan, hidrogen, propan,

C
acetilena etc.

METALE: litiu, aluminiu, potasiu,

D
sodiu, magneziu etc.

INSTALATII ELECTRICE:
E intrerupatoare, motoare,
transformatoare etc.

2.TIPURI DE STINGATOARE:
2.1. Stingatoare portabile, cu pulbere, presurizate permanent:

Domeniul de utilizare: se utilizeaza la stingerea inceputurilor de incendii din clasele A,B,C, n spatii inchise sau
deschise (mijloace de transport, statii PECO, magazine, depozite, magazii, centrale termice, nave, vagoane C.F.R.
etc.), precum si asupra echipamentelor electrice cu tensiuni pana la 1000 volti.
Date constructive:
RECIPIENTUL este executat din tabla de otel prin procedee de sudura omologate, pe masini automate de sudat sau
din aliaj de aluminiu.
ROBINETUL este executat din alama, fiind prevazut cu maner de sustinere, brat declansator si manometru indicator
de presiune.
AGENTUL DE STINGERE -.pulbere ecologica uscata universala ABC-E 40% care asigura stingerea cu eficienta
maxima pentru toate tipurile de focare. Pulberea nu contine substante periculoase pentru sanatatea oamenilor si a
mediului inconjurator
GAZUL PROPULSOR - azotul (N2). gaz ecologic fara variatii de presiune la variatiile de temperatura.
Caracteristici tehnice generale :
- Presiune de lucru : 14 bar;
- Presiune de proba : 25 bar;
- Control presiune : vizual pe manometru;
-Temperatura admisa : -20C ... + 60C;
- Verificarea stingatorului se face cel putin o data la 30 de zile, prezenta acului indicator al manometrului in zona
verde confirmand functionalitatea stingatoului;

Caracteristici tehnice specifice

Greutate
Dimensiuni Cantitate Timp minim
Tip stingator Focar tip stingator L. min. jet (m)
x H (mm) pulbere (kg) descarcare
(kg)
P1 5A 21BC 80x325 1,9 1 6 3
P1,5 5A 21BC 80x340 2,8 1,5 6 3
P2 8A 34BC 130x315 3,8 2 6 3
P3 8A 55BC 130x450 5,4 3 9 4

77
P5 13A 89BC 130x560 7,9 5 10 4
P6* 21A 113BC 160x500 8,9 6 12 4
P10* 27A 144BC 160x670 14,2 10 15 4

2.2. Stingatoare portabile, cu spuma mecanica, presurizate permanent: ATOARE

Domeniul de utilizare: se utilizeaza la stingerea inceputurilor de incendii din clasele A,B n spatii inchise sau
deschise (statii PECO, magazine, depozite, magazii, centrale termice, nave etc.).
Date constructive:
RECIPIENTUL este executat din tabla de otel prin procedee de sudura omologate, pe masini automate de sudat sau
din aliaj de aluminiu.
ROBINETUL este executat din alama, fiind prevazut cu maner de sustinere, brat declansator si manometru indicator
de presiune.
AGENTUL DE STINGERE - solutie spumanta fluoroproteinica care asigura stingerea cu eficienta maxima pentru
focarele de tip A si B. Spumantul nu contine substante periculoase pentru sanatatea oamenilor si a mediului
inconjurator.
GAZUL PROPULSOR - azotul (N2). Gaz ecologic fara variatii de presiune la variatiile de temperatura.
Caracteristici tehnice generale:
- Presiune de lucru : 14 bar;
- Presiune de proba : 25 bar;
- Control presiune : vizual pe manometru;
-Temperatura admisa : -0C ... + 55C;
- Verificarea stingatorului se face cel putin o data la 30 de zile, prezenta acului indicator al manometrului in zona
verde confirmand functionalitatea stingatoului;

Caracteristici tehnice specific:

Greutate
Dimensiuni Cantitate Timp minim
Tip stingator Focar tip stingator L. min. jet (m)
x H (mm) spumant (kg) descarcare
(kg)
SM3 5A 55B 130x450 5,4 3 9 5
SM6 8A 113B 160x500 8,9 6 12 5
SM9 13A 183B 160x670 13,2 9 15 7

2.3. Stingatoare portabile, cu dioxid de carbon:

Domeniul de utilizare: se utilizeaza la stingerea inceputurilor de incendii din calasele B si C, fiind recomandate
pentru stingerea incendiilor de natura electrica (echipamente electrice cu tensiuni pana la 1000 V): computere, centrale
telefonice, incaperi cu aparatura electica si electronica, transformatoare,etc
Date constructive:
RECIPIENTUL este executat din otel aliat specific recipientelor de inalta presiune.
Protectia anticoroziva este asigurata prin vopsire in camp electrostatic.
ROBINETUL este executat din alama, fiind prevazut cu maner de sustinere, brat declansator.
AGENTUL DE STINGERE: CO2
Caracteristici tehnice generale
Presiune de proba : 250 bar
Grad de umplere : 0,75kg/l
Temperatura admisa : -40C ... + 55C
Caracteristici tehnice specifice:
Greutate Interval
Dimensiuni Cantitate dioxid
Tip stingator Focar tip stingator descarcare L. min. jet (m)
x H (mm) de carbon (kg)
(kg) (sec)
G1 13B C E 85x440 3,1 1 5-10 1,7
G2 21B C E 114x470 7 2 5-15 2,2
114x640 9,2
G3 34B C E 3 10-30 2,8
140x510 10,9
140x710 15,5
G5* 55B C E 5 10-30 3,1
168x550 17,6
140x810 18,5
G6* 70B C E 6 10-30 3,5
168x615 19

2.4. Stingatoare transportabile, cu pulbere, presurizate permanent:

Domeniul de utilizare: se utilizeaza la stingerea inceputurilor de incendii din clasele A,B,C, in spatii inchise sau
deschise (mijloace de transport auto, statii PECO, magazine, depozite, magazii, centrale termice, nave, vagoane CFR

78
etc.), precum si asupra echipamentelor electrice cu tensiuni pana la 1000 V.
Se utilizeaza cu eficienta maxima in zone cu arii intinse si potential mare de risc la incendiu.
Sunt usor de manevrat de o singura persoana. Jetul de pulbere este suficient de puternic si performant, permitand
rezultate optime in actiunea de stingere, chiar si de catre o persoana mai putin experimentata.
Date constructive:
RECIPIENTUL este executat din tabla de otel prin procedee de sudura omologate, pe masini automate de sudat sau
din aliaj de aluminiu.
ROBINETUL este executat din alama, fiind prevazut cu maner de sustinere, brat declansator si manometru indicator
de presiune.
AGENTUL DE STINGERE - pulbere ecologica uscata universala ABC-E 40% care asigura stingerea cu eficienta
maxima pentru toate tipurile de focare. Pulberea nu contine substante periculoase pentru sanatatea oamenilor si a
mediului inconjurator.
GAZUL PROPULSOR - azotul (N2), gaz ecologic fara variatii de presiune la variatiile de temperatura.
Caracteristici tehnice generale :
- Presiune de lucru : 14 bar;
- Presiune de proba : 25 bar;
- Control presiune : vizual pe manometru;
-Temperatura admisa : -20C ... + 60C;
- Verificarea stingatorului se face cel putin o data la 30 de zile, prezenta acului indicator al manometrului in zona
verde confirmand functionalitatea stingatoului;
Caracteristici tehnice specific:
Greutate
Dimensiuni Cantitate Timp minim
Tip stingator Focar tip stingator L. min. jet (m)
x H (mm) pulbere (kg) descarcare
(kg)
P20 ABC 300x1000 32 20 20 6
P50 ABC 300x1100 72 50 25 6
P100 ABC 400x1270 127 100 50 6

2.5. Stingatoare transportabile, cu spuma mecanica, presurizate permanent: ATOARE

Domeniul de utilizare: e utilizeaza la stingerea inceputurilor de incendii din clasele A,B n spatii inchise sau deschise
(statii PECO, magazine, depozite, magazii, centrale termice, nave etc.).
Se utilizeaza cu eficienta maxima in zone cu arii intinse si potential mare de risc la incendiu.
Sunt usor de manevrat de o singura persoana. Jetul de spuma este suficient de puternic si performant, permitand
rezultate optime in actiunea de stingere, chiar si de catre o persoana mai putin experimentata.
Date constructive:
RECIPIENTUL este executat din tabla de otel prin procedee de sudura omologate, pe masini automate de sudat sau
din aliaj de aluminiu.
ROBINETUL este executat din alama, fiind prevazut cu maner de sustinere, brat declansator si manometru indicator
de presiune.
AGENTUL DE STINGERE - solutie spumanta fluoroproteinica care asigura stingerea cu eficienta maxima pentru
focarele de tip A si B. Spumantul nu contine substante periculoase pentru sanatatea oamenilor si a mediului
inconjurator.
GAZUL PROPULSOR - azotul (N2). Gaz ecologic fara variatii de presiune la variatiile de temperatura.
Caracteristici tehnice generale:
- Presiune de lucru : 14 bar;
- Presiune de proba : 25 bar;
- Control presiune : vizual pe manometru;
-Temperatura admisa : -0C ... + 55C;
- Verificarea stingatorului se face cel putin o data la 30 de zile, prezenta acului indicator al manometrului in zona
verde confirmand functionalitatea stingatoului;
Caracteristici tehnice specific:
Greutate
Dimensiuni Cantitate Timp minim
Tip stingator Focar tip stingator L. min. jet (m)
x H (mm) spumant (kg) descarcare
(kg)
SM50 AB 300x1100 72 50 60 7
SM100 AB 400x1270 127 100 90

2.6. Stingatoare transportabile, cu dioxid de carbon:

Domeniul de utilizare: se utilizeaza la stingerea inceputurilor de incendii din calasele B si C, fiind recomandate
pentru stingerea incendiilor de natura electrica (echipamente electrice cu tensiuni pana la 1000 V): computere, centrale
telefonice, incaperi cu aparatura electica si electronica, transformatoare,etc
Date constructive:
RECIPIENTUL este executat din otel aliat specific recipientelor de inalta presiune.
Protectia anticoroziva este asigurata prin vopsire in camp electrostatic.

79
ROBINETUL este executat din alama, fiind prevazut cu maner de sustinere, brat declansator.
AGENTUL DE STINGERE: CO2
Caracteristici tehnice generale:
Presiune de proba : 250 bar
Grad de umplere : 0,75kg/l
Temperatura admisa : -40C ... + 55C
Caracteristici tehnice specific:
Dimensiuni x
Tip stingator Focar tip Cantitate dioxid de carbon (kg)
H (mm)
G15 113B C E 350x360x1050 15
G21 114B C E 350x360x1250 21
G30 183B C E 350x360x1450 30
G60 233B C E 670x900x1420 60

B. MIJLOACE DE INTERVENTIE DIN DOTAREA SERVICIILOR DE URGENTA PROFESIONISTE

I. Tipuri de autospeciale de stins incendii din dotarea serviciilor de urgenta profesioniste din Romania:
1. Autopompa cisterna de alimentare cu apa APCA Roman 12215 DFA
- motor D2156 HMN 8, 215 CP la 2200 rot/min;
- masa totala 21500 Kg;
- capacitati rezervoare: apa 9.000 litri, spumogen lichid 800 litri;
- pompa centrifuga PSI 50/8, debit nominal 5000 litri/min (8 bar);
- producator: ROMPRIM S.A. Bucuresti.

2. Autopompa cisterna de alimentare cu apa cu tun APCAT Roman 12215 DFA

- motor D2156 HMN 8, 215 CP la 2200 rot/min;
- masa totala 21000 Kg;
- capacitati rezervoare: apa 9.000 litri, spumogen lichid 800 litri;
- pompa centrifuga PSI 50/8, debit nominal 5.000litri/min (8 bar);
- rotirea tunului 360;
- bascularea tunului:-15 ... 85;
- producator: ROMPRIM S.A. Bucuresti.

3. Autotunul de stins incendii ATI Roman 19256 DF

- motor D2156 MTN 8, 256 CP la 2200 rot/min, supraalimentat;
- masa totala 26850 Kg;
- capacitati rezervoare: apa 10.000 litri, spumogen lichid 2.000 litri;
- pompa centrifuga PSI 50/8, debit nominal 5.000 litri/min (8 bar);
- rotirea tunului 360;
- bascularea tunului: -10 ... 80;
- producator: ROMPRIM S.A. Bucuresti.
4. Autospeciala de stins incendii cu spuma A.Sp.S Roman 19256 DF
- motor D2156 MTN 8, 256 CP la 2200 rot/min, supraalimentat;
- masa totala 25340Kg;
- capacitati rezervoare: apa 4.000 litri, spumogen lichid 6.000 litri;
- pompa centrifuga PSI 50/8, debit nominal 5. 000litri/min (8 bar);
- rotirea tunului 360;
- bascularea tunului: -15 ... 60;
- producator: ROCAR S.A. Bucuresti.

5. Autopompa cisterna cu tun APCT Roman 10215 F

- motor D2156 HMN 8, 215 CP la 2200 rot/min;
- masa totala 16400 Kg;
- capacitati rezervoare: ap 3.500 litri, spumogen lichid 2 x 400 = 800l;
- pompa centrifuga PSI 50/8, debit nominal 5.000 litri/min (8 bar);
- rotirea tunului 360;
- bascularea tunului: -15 ... 85;
- producator: ROMPRIM S.A. Bucuresti

6. Autospeciala de stins incendii cu apa, spuma, pulbere si CO2 ASp4S Roman 19256 DF

80
- motor D2156 MTN 8, 215 CP la 2200 rot/min, supraalimentat;
- masa totala 21820 Kg;
- capacitati rezervoare: apa 5.000 litri, spumogen lichid 1.000 litri, pulbere 400Kg;
- pompa centrifuga PSI 50/8, debit nominal 5.000 litri/min (8 bar);
- autospeciala este dotata cu doua minitunuri de apa si spuma, actionate manual;
- rotirea minitunurilor 140;
- bascularea tunului: -45 ... 75;
- producator: ROMPRIM S.A. Bucuresti.

7.Autospeciala medie de interventii la incendii ASpMII Roman 16250 F

- motor international NAVISTAR DT 466, 250 CP la 2300 rot/min, supraalimentat,
intercooling, nivel de poluare Euro 2;
- masa totala 16.000Kg;
- capacitati rezervoare: apa 1.750 litri, spumogen lichid 120 litri;
- pompa centrifuga tip DUAL ASPI 20/8-2: refulare apa la joasa presiune 6-8 bar (2000-
2500 l/min), refulare apa la nalta presiune 35-40 bar (200 l/min);
- autospeciala este dotata cu un complet de descarcerare Holmatro;
- producator: ROMAN S.A. Brasov.

8. Autospeciala de stins incendii cu praf si azot ASpPN2 Roman 12215 DFA

- motor D2156 HMN 8, 215 CP la 2200 rot/min;
- masa totala 20025 Kg;
- capacitati: rezervoare pulbere stingatoare 4 x 1250 Kg = 5000Kg, butelii azot 17 x 40 l =
680 l (la 150 bar);
- rotirea tunului 360;
- bascularea tunului: -10 ... 80;
- producator: ROMPRIM S.A. Bucuresti.
II. Tipuri de autospeciale destinate salvarilor de la naltime, interventiilor la calamitati sau catastrofe, precum
si la accidente rutiere
1. Autoscara mecanica de 30 m AScM Roman 8135 FA
- motor 797-05, 135CP la 3000 rot/min;
- agregate motoare pentru: rotire, ridicare-coborre, ntindere-strngere, nivelare;
- masa totala 8490Kg;
- raza minima de actiune: n pozitie nerezemat 12m, n pozitie rezemat 15m;
- unghiul de rotire 360;
- unghiul de nclinare 0 ... 75;
- naltimea maxima de ridicare 30m;
- producator: ROMPRIM S.A. Bucuresti n colaborare cu FEUERLOSHGERATEWERK -
Luchenwalde (Germania).

2. Autoscara mecanica Roman-Magirus de 44m ASc Roman 12215DF

- motor D2156 HMN8, 215CP la 2200 rot/min;
- agregate motoare pentru: rotire, ridicare-coborre, ntindere-strngere, nivelare;
- masa totala 18.500Kg;
- raza maxima de actiune 14m;
- unghiul de rotire 360;
- unghiul de nclinare 0 ... 78;
- naltimea maxima de ridicare 44m;
- producator: ROMPRIM S.A. Bucuresti n colaborare cu MAGIRUS DEUTZ (Germania).

3. Autospeciala pentru evacuarea fumului, gazelor si pentru iluminat ASpFGI Roman 8135 FA
- motor 797-05, 135CP la 3000 rot/min;
- masa totala 11.360Kg;
- alimentarea cu energie electrica a instalatiei de forta din dotarea autospecialei se
realizeaza printr-un generator sincron de curent alternativ trifazat de 38 KVA, tip SCR
38/400: tensiune nominala 400V, intensitate 55A, frecventa 50Hz;
- dotarea cu agregate electrice: 4 pompe submersibile EPET 65 (4 KW), 2 exhaustoare
VAN 450 (3 KW), 4 ventilatoare V425 (0,37 KW), 1 masina de gaurit (0,4 KW), 12
proiectoare (1 KW), grup electrogen pentru sudura si forta (5 KVA);
- producator: ROCAR S.A. Bucuresti.
4. Autospeciala pentru descarcerare ASpDesc MERCEDES BENZ VITO

81
- motor MERCEDES 110CDI, 68CP;
- masa proprie 1675 Kg;
- dotarea cu utilaje specifice pentru descarcerare:
grup de pompare TPU 10+;
deprttor hidraulic SP 3240+;
tambur cu furtune CU 3030+;
unealt hidraulic CT 3120+;
tietor de pedale HMC 8U;
cilindru hidraulic RA 3331+ /RA 3322+;
unitate de control DCV 10U;
regulator de presiune PRV 823U; dispozitiv de control DCV 0,5 UM;
perne de nalt presiune HLB 20; vinci TERFOR S35;
perne de joasa presiune LAB 6U; dispozitiv de deblocare usi HDO 100;

PLANURILE DE PROTECIE MPOTRIVA INCENDIILOR

Planurile de protecie mpotriva incendiilor sunt:

planul de evacuare a persoanelor;
planul de depozitare i de evacuare a materialelor clasificate conform legii ca fiind periculoase;
planul de intervenie.

Planul de evacuare a persoanelor

Planurile de evacuare a persoanelor n caz de incendiu cuprind elemente difereniate n funcie de tipul i
destinaia construciei i de numrul persoanelor care se pot afla simultan n aceasta i se ntocmesc astfel:
pe nivel, dac se afl simultan mai mult de 30 de persoane;
pe ncperi, dac n ele se afl cel puin 50 de persoane;
pentru ncperile destinate cazrii, indiferent de numrul de locuri.
Planurile de evacuare se afieaz pe fiecare nivel, pe cile de acces i n locurile vizibile, astfel nct s poat fi
cunoscute de ctre toate persoanele, iar n ncperi, pe partea interioar a uilor.
Planul de evacuare se ntocmete pe baza schiei nivelului sau a ncperii, pe care se marcheaz cu culoare
verde traseele de evacuare prin ui, coridoare i case de scri sau scri exterioare.
Pe planurile de evacuare se indic locul mijloacelor tehnice de aprare mpotriva incendiilor: stingtoare,
hidrani interiori, butoane i alte sisteme de alarmare i alertare a incendiilor, posibilitile de refugiu, ncperi speciale,
terase, precum i interdicia de folosire a lifturilor n asemenea situaii.
Modelul planului-cadru de evacuare este prezentat n anexa nr. 2 la Normele generale de aprare
mpotriva incendiilor, aprobate prin Ordinul ministerul administraiei i internelor, nr. 163 din 28 februarie 2007.
Planul de depozitare i de evacuare a materialelor clasificate conform legii ca fiind periculoase
Planurile de depozitare i de evacuare a materialelor clasificate conform legii ca fiind periculoase se ntocmesc
pentru fiecare ncpere unde se afl asemenea materiale.
La amplasarea materialelor periculoase n spaiile de depozitare trebuie s se in seama de comportarea lor
specific n caz de incendiu, att ca posibiliti de reacie reciproc, ct i de compatibilitatea fa de produsele de
stingere.
Planurile de depozitare i de evacuare a materialelor periculoase se ntocmesc pe baza schielor ncperilor
respective, pe care se marcheaz zonele cu materiale periculoase i se menioneaz clasele acestora conform legii,
cantitile i codurile de identificare ori de pericol, produsele de stingere recomandate. Traseele de evacuare a
materialelor i ordinea prioritilor se marcheaz cu culoare verde.
Planuri de depozitare i de evacuare se ntocmesc i pentru materialele i bunurile combustibile care au o
valoare financiar sau cultural deosebit.
Planurile de depozitare se amplaseaz n locuri care se estimeaz a fi cel mai puin afectate de incendiu i n
apropierea locurilor de acces n ncperi, precum i la dispecerat, acolo unde acesta este constituit, astfel nct
acestea s poat fi utile forelor de intervenie.
Planul de intervenie
Conform prevederilor art. 19, lit.k si art. 23, lit.d si al art. 20, aln.1 din la Normele Generale de aprare mpotriva
incendiilor aprobate cu Ordinul Ministerului Administraiei si Internelor nr. 163 / 2007, planul de intervenie, ca plan de
protecie contra incendiilor ( art. 28 ), se ntocmete la operatorii economici si instituiile care au un numr de salariai
cel puin egal cu cel stabilit, conform legii, pentru ntreprinderile mici.
Planurile de intervenie se ntocmesc pentru asigurarea desfurrii n condiii de operativitate i eficien a
operaiunilor de intervenie n situaii de urgen, potrivit legii.
Planul de intervenie se avizeaz de inspectoratul pentru situaii de urgen judeean/al municipiului Bucureti.
Modelul planului-cadru de intervenie este prezentat n anexa nr. 3 la Normele generale de aprare
mpotriva incendiilor, aprobate prin Ordinul ministerul administraiei i internelor, nr. 163 din 28 februarie 2007.
Planurile de protecie mpotriva incendiilor se actualizeaz ori de cte ori este cazul, n funcie de condiiile reale.

PLANUL DE INTERVENIE

82
 Planul de intervenie, impreuna cu planul de evacuare si planul de depozitare i de evacuare a materialelor
clasificate conform legii ca fiind periculoase, sunt planurile de protecie mpotriva incendiilor, pe care operatorii
economici si institutiile, sunt obligati(e) sa le intocmeasca.
Planul de intervenie se intocmeste in scopul asigurarii desfasurarii in conditii de operativitate si eficienta a
operatiunilor de interventie in situatii de urgenta.
Actele normative, care obliga operatorii economici si institutiile sa intocmeasca planul de interventie sunt:
Legea nr 307 din 12,06.2007, privind apararea impotriva incendiilor, art. 19, lit j
Normelor generale de aprare mpotriva incendiilor, aprobate prin Ordinul ministrului
administraiei i internelor nr.163 din 28.02. 2007, art. 18, lit. k.
Planul de intervenie se intocmeste in comformitate cu prevederile anexei nr. 3, la Normele Generale de aparare
impotriva incendiilor aprobate cu Ordinul Ministerului Administratiei si Internelor nr. 163 / 2007.
Conform prevederilor art. 19, lit.k si art. 23, lit.d si al art. 20, aln.1 din la Normele Generale de aparare impotriva
incendiilor aprobate cu Ordinul Ministerului Administratiei si Internelor nr. 163 / 2007, planul de intervenie, ca plan de
protectie contra incendiilor ( art. 28 ), se intocmeste la operatorii economici si institutiile care au un numar de salariati
cel putin egal cu cel stabilit, comform legii, pentru intreprinderile mici.
Structura-Cadru
Datele de identificare:
- denumirea operatorului economic sau a instituiei;
- adres, numr de telefon, fax, e-mail;
- profilul de activitate.
Planul general al unitii (la scar), pe care se marcheaz:
- amplasarea cldirilor, instalaiilor tehnologice i a depozitelor n incint;
- cile de acces i de intervenie din incint i cele adiacente acesteia;
- reelele i sursele proprii de alimentare cu ap;
- rezervele de ageni de stingere i de mijloace de protecie a personalului de intervenie;
- reelele i racordurile de alimentare cu energie electric, agent termic, gaze i alte fluide
combustibile;
- reelele de canalizare;
- vecintile.
3. Concepia de organizare i de desfurare a interveniei n caz de incendiu:
- concluzii privind intervenia, rezultate din scenariul de securitate la incendiu sau din evaluarea
capacitii de aprare mpotriva incendiilor;
- particulariti tactice de intervenie pentru:
- evacuarea utilizatorilor (persoane i, dup caz, animale sau bunuri), acordarea primului ajutor
i protejarea bunurilor periclitate;
- localizarea i lichidarea incendiilor;
- protecia personalului de intervenie;
- protecia vecintilor;
- nlturarea efectelor negative majore produse de incendiu.
Fore de intervenie n caz de incendiu:
- serviciul privat pentru situaii de urgen (dotare, ncadrare);
- servicii publice voluntare pentru situaii de urgen cu care se coopereaz (categoria, localitatedistana, itinerarul
de deplasare, telefonul sau alte mijloace de alarmare i alertare);
- subunitatea de pompieri militari de raion (localitatea, distana, itinerarul de deplasare, telefonul
sau alte mijloace de alarmare si alertare);
- alte fore cu care se coopereaz i modul de anunare (de exemplu, ambulana);

Surse de alimentare cu ap n caz de incendiu, exterioare unitii:

- reele de alimentare cu ap:
- debite;
- presiuni;
- amplasarea hidranilor exteriori i stabilirea distanelor fa de incinta unitii;
- alte surse artificiale sau naturale de ap:
- felul i capacitatea acestora;
- platforme (puncte) de alimentare i distanele fa de unitate.

6. Planul fiecrei construcii, instalaii tehnologice sau platforme de depozitare (la scar), pe care se marcheaz ori
se nscriu date privind:
- destinaia spaiilor (ncperilor);
- suprafaa construit i aria desfurat;
- regimul de nlime (numrul de niveluri);
- numrul de persoane care utilizeaz construcia, pe niveluri i pe total;
- cile interioare de acces, evacuare i de intervenie;
- natura materialelor i a elementelor de construcii;
- nivelurile criteriilor de performan privind securitatea la incendiu asigurate;
- instalaiile utilitare aferente;
- instalaiile, sistemele, dispozitivele i aparatele de prevenire i stingere a incendiilor cu care
este echipat;
83
 - dispozitivul de intervenie n caz de incendiu.

NOT:
n cazul operatorilor economici i al instituiilor avnd numai construcii, instalaii tehnologice sau platforme de
depozitare cu risc mic de incendiu i care nu se ncadreaz n categoriile de cldiri nalte i foarte nalte, fr sli
aglomerate ori cu aglomerri de persoane i fr depozite de mari valori, nu este obligatorie ntocmirea planurilor
detaliate prevzute la pct. 6 din structura-cadru. n aceste situaii, n conturul construciilor, instalaiilor tehnologice i al
platformelor de depozitare, marcate n
planul general al incintei unitii (pct. 2) ori ntr-un tabel separat, se nscriu suplimentar: destinaia, suprafaa, numrul
de niveluri, rezistena la foc i, dup caz, categoriile pericolului de incendiu.
Un exemplar al planului de intervenie avizat se pune la dispoziie inspectoratului pentru situaii de urgen
judeean/al municipiului Bucureti pentru efectuarea recunoaterilor i a studiilor tactice i pentru punerea acestora n
aplicare cu prilejul exerciiilor, aplicaiilor tactice de intervenie, precum i n situaiile de urgen.
S.C S.R.L.

AP R O B
MANAGER GENERAL

AV I Z AT

PLAN DE INTERVETIE
varianta de studiu
1. DATE DE IDENTIFICARE

Denumire: S.C. S.R.L.

Adresa : Bucuresti, str;
Telefon :
Fax:
E- mail :
Profilul de activitate:
Funciuni secundare:
2. PLANUL GENERAL AL UNITATII
- in anexa la prezentul plan de interventie ( anexa 1) .
Pe planul general al societatii sunt marcate :
- amplasarea cldiri fata de vecinatati;
- cile de acces i de intervenie din incint i cele adiacente acesteia;
- retelele si sursele de alimentare cu apa;
- racordurile de alimentare cu energie electric, agent termic si gaze;
- vecinatatile;
2.1. Amplasarea cladirilor:
Cladirea se incadreaza in categoria..
2.2. Caile de acces si de interventie din incinta si cele adiacente acesteia:
Autospecialele de interventie se pot amplasa atat pe calea de circulatie publica, in imediata apropiere a societatii,
cat si in cele doua parcari, adiacente societatii, cu acces direct din str..
Cladirea, prin modul de dispunere, asigura interventia directa in caz de situatii de urgenta, pe toate laturile laturile.
Patrunderea personalului pentru interventie se poate realiza prin .............. Caile sunt practicabile tot timpul
anului, si permit accesul autospecialelor de interventie in caz de urgenta civila, in bune conditii.
2.3.Retelele si sursele proprii de alimentare cu apa:
Hidrantii interiori : cladirea a fost (nu a fost echipata ) cu hidranti interiori, amplasati astfel..
Hidrantii exteriori : pe teritoriul societatii se gasesc (nu se gasesc )hidranti exterior , amplasati astfel..
2.4. Retelele si racordurile de alimentare cu energie electrica, agent termic si gaze.
Retelele si racordurile de alimentare cu energie electrica:
Societatea este alimentata cu energie electrica din reteaua S.C. Electrica S.A.
printr-un record trifazic, care alimenteaza firida de bransament. Din firida, alimentarea cladirii este realizata printr-
un tablou general de distributie, amplasat in exteriorul cladirii pe latura de S-E. Din T.G.D. sunt alimentate tablourile
electrice pentru fiecare nivel.
Cladirea este prevazuta cu un circuit electric de forta, la care sunt conectati consumatorii mari ( central
termica, statia de hidrofor ).
Firida de bransament este legata la pamant, iar T.G.D.-ul este legat la nulul de protectie din firida.
Cladirea este prevazuta cu instalatie de paratrasnet.
Retelele si racordurile de alimentare cu agent termic :
Imobilul nu este racordat la reteaua de termoficare urbana.
Incalzirea imobilului se realizeaza cu o centrale termica, alimentata cu gaze,
amplasata la subsol .
Retelele si racordurile de alimentare cu gaze: Societatea esta racordata la
reteaua de alimentare cu gaze, pentru alimentarea centralei termice destinata incalzirii spatiilor si a aparatelor de
gatit.

84
 Vana centrala si contorul de gaze sunt amplasate in exteriorul cladirii, pe latura de
N V, spre str..
3. CONCEPTIA DE ORGANIZARE SI DE DESFASURARE A INTERVENTIEI IN CAZ DE INCENDIU :
3.1. Concluzii privind interventia, rezultate din evaluarea capacitatii de
aparare impotriva incendiilor :
Avnd in vedere specificul activitilor desfurate, instalaiile si echipamentele
aferente spatiilor analizate, in cadrul locaiei pot fi luate in considerare urmtoarele surse poteniale de aprindere:
a) surse de aprindere cu flacra:
- flacar deschisa ( de chibrit, de lumanare sau alta sursa) ;
- aparat de sudur
b) surse de aprindere de natura electrica:
-arcuri si scntei electrice;
-scurtcircuit generat de functionarea unor aparate medicale sau
echipamente electrice neintretinute corespunzator ;
-electricitatea statica;
.
In corelare cu sursele posibile de iniiere a unui incendiu, prezentate anterior,
condiiile (mprejurrile) care pot determina sau favoriza aprinderea sunt:
lasarea in functiune nesupravegheate a aparatelor electrice si electronice, in timpul
sau dupa incheierea programului de lucru;
utilizarea instalaiilor si echipamentelor electrice cu defeciuni si/sau improvizaii si/
sau de ctre personal necalificat corespunzator;

Pe timpul exploatarii instalatiilor si aparatelor electrocasnice se interzice:

- utilizarea necorespunzatoare a sistemelor, instalatiilor, aparatelor si
echipamentelor sau solicitarea acestora peste limita admisa;
- exploatarea sistemelor, instalatiilor, dispozitivelor, echipamentelor, aparatelor de orice categorie cu defectiuni,
cu improvizatii sau fara protectia corespunzatoare fata de materialele sau substantele combustibile din spatiul in care
se utilizeaza;
- intretinerea necorespunzatoare a elementelor prevazute pentru izolare termica
sau electrica ori pentru separare;
- depasirea termenelor stabilite pentru efectuarea lucrarilor de intretinere si
reparatii sau executare necorespunzatoare a acestora;
- executarea lucrarilor de intretinere si reparatii sau a unor modificari de catre
personal neautorizat si neclarificat;
................................................................................................................................................................
Pe timpul exploatarii instalatiilor se vor respecta urmatoarele reguli :
- materiale si substantele combustibile se amplaseaza la distanta de siguranta fata de sursele de caldura ori se
protejeaza astfel incat sa nu fie posibila aprinderea lor;
- fumatul este permis in locurile marcate conform reglementarilor specifice; Locurile in care este permis
fumatul se doteaza conform reglementarilor legale in vigoare.
- tabloul general de distributie se recomanda a fi permanent incuiat ,accesul fiind permis numai personalului
calificat si organelor de control si verificare;
.......... ...............................................................................................................................................
3.2. Particularitatile tactice de interventie pentru :
Evacuarea utilizatorilor, acordarea primului ajutor si protejarea bunurilor periclitate :

Evacuarea utilizatorilor, din cladire se realizeaza conform planurilor de evacuare pentru fiecare nivel in parte,
pana la nivelul solului.
Persoanele surprinse in interior si care nu se mai pot evacua singure, vor fi evacuate
de fortele specializate pentru interventie, si transportate la punctele de prim ajutor.
.
- Localizarea si lichidarea incendiilor :
Modul de actiune a personalului
Intre orele 08.00 20.00, cand in societate se gaseste intreg personalul:
Personalul de la locul incidentului
- alarmeaza persoanele aflate in zona afectata;
- anunta incidentul la conducerea societatii ;
..................................................................................................................................................................
Personalul din echipele de interventie
anunta Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta al municipiului Bucuresti, tel. 112, indicand obiectivul, adresa, locul
producerii evenimentului, situatia evacuarii publicului si personalului proriu, precum si alte date solicitate ;
alarmeaza persoanele care se gasesc in incinta cladirii, informand

.............................................................................................................................................................

85
Intre orele 20.00 - 08.00, cand in societate nu se gaseste personal.
In cazul aparitiei unui focar de incendiu, centrala de semnalizare transmite un semnal la dispecerartul
societatii ..............................................................................................................................................
- Protectia personalului interventiei :

Pentru protectia personalului si cunoastera modului de actiune in caz de situatii de urgenta se vor organiza
urmatoarele activitati:
Periodic se efectueaza instruirea personalului privind cunoasterea,
respectarea si aplicarea regulilor specifice de p.s.i, urmarindu-se:
* cunoasterea si manuirea stingatoarelor din dotare;
.........................................................................................................................................

Semestrial, se va executa.
Protectia vecinatatilor:
Sunt respectate distantele normate de siguran, fa de construciile vecine.
In interiorul construciei protectia este asigurata prin elemente orizontale i
verticale de ntrziere a propagrii focului, avnd rezistena la foc normat;
4. Fore de intervenie n caz de incendiu:
Serviciul privat pentru situaii de urgen :
Societatea are (nu are serviciul privat) pentru situaii de urgen propriu.
Servicii publice voluntare ..
5 Surse de alimentare cu ap n caz de incendiu, exterioare unitii:
Alimentarea cu ap n caz de incendiu, din surse exterioare societatii, se poate realiza, din reteua de hidranti exteriori
stradala din zona.
6. Planul construciei pe nivele - in anexele 2 4, pe care sunt marcate pentru fiecare nivel urmatoarele
detalii:
portabile de incendiu.
NOTA :
- Planul de interventie a fost intocmit in conformitate cu prevederile
Normelor generale de aparare impotriva incendiilor, aprobate cu ordinal
ministrului administratiei si internelor nr. 163 / 2007.
- Prezentul plan isi pierde valabilitatea daca beneficiarul opereaza
modificari constructive sau la instalatiile existente in acest moment in imobil.

Intocmit
INTERVENIA PE LOCUL DE MUNC
PENTRU STINGEREA INCENDIILOR.

Organizarea interveniei de stingere a incendiilor la locul de munc cuprinde:

stabilirea mijloacelor tehnice de alarmare i de alertare n caz de incendiu a personalului de la locul de munc, a
serviciilor profesioniste/voluntare/private pentru situaii de urgen, a conductorului locului de munc,
proprietarului/patronului/administratorului, precum i a specialitilor i a altor fore stabilite s participe la stingerea
incendiilor;
stabilirea sistemelor, instalaiilor i a dispozitivelor de limitare a propagrii i de stingere a incendiilor, a stingtoarelor i
a altor aparate de stins incendii, a mijloacelor de salvare i de protecie a personalului, precizndu-se numrul de
mijloace tehnice care trebuie s existe la fiecare loc de munc;
stabilirea componenei echipelor care trebuie s asigure salvarea i evacuarea persoanelor/bunurilor, pe schimburi de
lucru i n afara programului;
organizarea efectiv a interveniei, prin nominalizarea celor care trebuie s utilizeze sau s pun n funciune
mijloacele tehnice din dotare de stingere i de limitare a propagrii arderii ori s efectueze manevre sau alte operaiuni
la instalaiile utilitare i, dup caz, la echipamente i utilaje tehnologice.
Datele privind organizarea activitii de stingere a incendiilor la locul de munc se nscriu ntr-un formular tiprit
pe un material rezistent, de regul carton, i se afieaz ntr-un loc vizibil, estimat a fi mai puin afectat n caz de
incendiu.
Datele se completeaz de conductorul locului de munc i se aprob de cadrul tehnic sau de persoana
desemnat s ndeplineasc atribuii de aprare mpotriva incendiilor.
Intervenia la locul de munc presupune:
alarmarea imediat a personalului de la locul de munc sau a utilizatorilor prin mijloace specifice, anunarea
incendiului la forele de intervenie, precum i la dispecerat, acolo unde acesta este constituit;
salvarea rapid i n siguran a personalului, conform planurilor stabilite;
ntreruperea alimentrii cu energie electric, gaze i fluide combustibile a consumatorilor i efectuarea altor intervenii
specifice la instalaii i utilaje de ctre persoanele anume desemnate;
acionarea asupra focarului de incendiu cu mijloacele tehnice de aprare mpotriva incendiilor din dotare i verificarea
intrrii n funciune a instalaiilor i a sistemelor automate i, dup caz, acionarea lor manual;
evacuarea bunurilor periclitate de incendiu i protejarea echipamentelor care pot fi deteriorate n timpul interveniei;
protecia personalului de intervenie mpotriva efectelor negative ale incendiului: temperatur, fum, gaze toxice;
verificarea amnunit a locurilor n care se poate propaga incendiul i unde pot aprea focare noi, acionndu-se
pentru stingerea acestora.
86
 Pentru efectuarea operaiunilor prevzute la aliniatul precedent) nominalizarea se face pentru fiecare schimb de
activitate, precum i n afara programului de lucru, n zilele de repaus i srbtori legale.
Pentru perioadele n care activitatea normal este ntrerupt, de exemplu, noaptea, n zilele nelucrtoare, n
srbtorile legale sau n alte situaii, este obligatorie asigurarea msurilor corespunztoare de aprare mpotriva
incendiilor.
PLANIFICAREA I EXECUTAREA EXERCIIILOR
PRIVIND MODUL DE ACIUNE N CAZ DE INCENDIU

Exerciiile privind modul de intervenie n caz de incendiu constituie formele de baza prin care se verifica stadiul i
capacitatea de aciune a personalului de la locul de munca.
Exerciiile i aplicatiile vizeaz modul n care se executa:
alarmarea;
evacuarea;
stingerea incendiului.
Exerciiile de intervenie se efectueaz:
planificat, pe baza de grafic, astfel nct la acestea sa participe ealonat toi salariaii cu atribuii de intervenie de la
locurile de munca; inopinat, de ctre administrator/conductor, autoritile de control sau de ali factori de decizie;
planificat, pe baza de grafic, cu personalul serviciului privat pentru situaii de urgenta.
Evidenta aplicatiilor i exerciiilor efectuate se tine ntr-un registru special.
Registrul are coninutul conform modelului prezentat mai jos.

EVIDENA
aplicaiilor i exerciiilor de intervenie efectuate la ..........................................

Cine a organizat aplicaia

Nr. (exerciiul)
Data i ora executrii Felul Sectorul de
Crt Observaii
aplicaiei aplicaiei activitate Numele i
. Semntura
funcia
0 1 2 3 4 5 6

Fiecare exerciiu de intervenie se finalizeaz printr-un raport, n care se fac referiri cel puin la:
obiectivele i scopul exerciiului;
meniuni privind cunoaterea i capacitatea de punere n aplicare a sarcinilor ce revin personalului de la locul de
munca n caz de incendiu;
ndeplinirea anumitor bareme de timp stabilite i a timpilor operativi de intervenie;
meniuni privind alarmarea (alertarea) personalului;
aprecieri privind funcionarea mijloacelor tehnice de aprare impotriva incendiilor;
desfurarea activitii de salvare i evacuare a persoanelor i a materialelor periculoase;
propunerea de msuri privind mbuntirea activitii respective.

Controlul respectrii normelor de aprare impotriva incendiilor

Personalul autoritilor publice, care, potrivit competentelor i prevederilor legale, executa controale n domeniul
aprrii impotriva incendiilor, este:
personalul desemnat din Inspectoratul General pentru Situaii de Urgenta i din inspectoratele pentru situaii de
urgenta judeene/al municipiului Bucureti;
cadrele tehnice sau personalul de specialitate cu atribuii n domeniul aprrii impotriva incendiilor din structura
ministerelor i a celorlalte organe de specialitate ale administraiei publice centrale;
cadrele tehnice sau personalul de specialitate cu atribuii n domeniul aprrii impotriva incendiilor din structura
autoritilor administraiei publice locale.
Controlul propriu al respectrii normelor, dispoziiilor i msurilor de aprare impotriva incendiilor se efectueaz de:
structurile cu atribuii de aprare impotriva incendiilor, constituite n cadrul operatorului economic/instituiei/localitii pe
baza unui grafic anual, trimestrial, lunar, zilnic;
personalul din componenta preventiv a serviciilor publice, voluntare i private;
efii locurilor de munca respective, zilnic sau pe schimb, dup caz.
Controlul efectuat de structurile cu atribuii de aprare impotriva incendiilor se finalizeaz prin documente scrise, n
care se consemneaz:
construciile i instalaiile care au fost cuprinse n control;
constatrile rezultate din teren;
propuneri de msuri i aciuni de inlaturare a deficienelor i de imbunatatire a activitii.
Trimestrial, structurile cu atribuii de aprare impotriva incendiilor efectueaz un control de verificare privind
respectarea obligaiilor contractuale din domeniul aprrii impotriva incendiilor i a normelor specifice de aprare
impotriva incendiilor la persoanele fizice/juridice care desfoar activiti n perimetrul operatorului
economic/instituiei/ localitii.

87
 Constatrile, msurile i deciziile adoptate n urma controalelor se aduc la cunostinta, prin documente scrise, tuturor
persoanelor implicate.
n baza concluziilor rezultate din controalele autoritii de stat sau din controalele proprii, administratorul operatorului
economic, conductorul instituiei sau, dup caz, primarul este obligat sa ia msuri imediate de remediere a tuturor
neregulilor constatate n domeniul aprrii impotriva incendiilor.
Activitatea de aprare impotriva incendiilor desfasurata de operatorul economic, instituie sau organul
administraiei publice centrale sau locale se analizeaz, conform legii, semestrial sau anual, precum i cu prilejul
finalizarii controalelor i dup producerea unor incendii.
Analiza se desfoar pe baza de raport sau informare ntocmit/ntocmit de structura care are atribuii n domeniul
aprrii impotriva incendiilor.
Raportul de analiza conine urmtoarele:
implementarea noilor prevederi legale;
stadiul ndeplinirii msurilor stabilite;
deficientele care se manifesta n domeniul aprrii impotriva incendiilor;
concluzii din activitatea de instruire i pregtire a personalului;
relaiile cu terii privind aprarea impotriva incendiilor;
asigurarea dotrii, calitatea i funcionarea mijloacelor tehnice de aprare impotriva incendiilor;
eficienta activitilor desfurate de structurile cu atribuii n domeniul aprrii impotriva incendiilor;
propuneri de msuri pentru mbuntirea activitii.
Aspectele discutate pe timpul analizei se consemneaz ntr-un proces-verbal, iar deciziile care se iau se aproba
printr-o hotrre care se aduce la cunostinta persoanelor interesate.
La analiza participa n mod obligatoriu, dup caz, preedintele consiliului judeean, primarul, administratorul
operatorului economic, conductorul instituiei publice, precum i efii structurilor cu atribuii n domeniul aprrii
impotriva incendiilor, efii sectoarelor de activitate la care sunt fcute meniuni n raport i proprietarii construciilor, n
situaia utilizrii unei cldiri sau incinte de ctre mai muli operatori economici.

PANOURI DE SALVARE SI PRIM AJUTOR

CALE DE EVACUARE

CALE DE EVACUARE

CALE DE EVACUARE

CALE DE EVACUARE

CALE DE EVACUARE

Punct de prim ajutor

88
 PUNCT TARGI

DUS DE SECURITATE

PUNCT MEDICAL DE SPALARE A OCHILOR

LEGATURA TELEFONICA (PUNCT MEDICAL)

PUNCT MEDICAL

LOC DE ADUNARE IN CAZ DE EVACUARE

DIRECTIE DE URMAT (indicator adiional la unul din panourile de mai sus)

DIRECTIE DE URMAT (indicator adiional la unul din panourile de mai sus)

DIRECTIE DE URMAT (indicator adiional la unul din panourile de mai sus)

DIRECTIE DE URMAT (indicator adiional la unul din panourile de mai sus)

89
 NU FOLOSII LIFTUL N CAZ DE INCENDIU

PANOURI PRIVIND MATERIALE SI ECHIPAMENTE DE STINGERE A INCENDIILOR

DIRECTIE DE URMAT (indicator adiional la unul din panourile de mai jos)

DIRECTIE DE URMAT (indicator adiional la unul din panourile de mai jos)

DIRECTIE DE URMAT (indicator adiional la unul din panourile de mai jos)

DIRECTIE DE URMAT (indicator adiional la unul din panourile de mai jos)

HIDRANT INTERIOR

SCARA

STINGATOR

TELEFON incendiu

90
 Instalaie de stingere a incendiilor

INDICATOARE DE INTERZICERE

FUMATUL INTERZIS

LUCRUL CU FOCUL DESCHIS SI FUMATUL INTERZIS

ACCESUL PIETONILOR INTERZIS

STINGEREA CU APA INTERZISA

APA NEPOTABILA

ACCESUL INTERZIS PERSOANELOR NEAUTORIZATE

ACCESUL INTERZIS VEHICULELOR DE TRANSPORT

91
 NU ATINGETI

PERICOL DE ELECTROCUTARE

DEPOZITARE INTERZISA

UTILIZAREA ASCENSOARELOR INTERZISA

ACCESUL CAINILOR INTERZIS

INTERZIS PULVERIZAREA CU AP

UTILIZAREA TELEFONULUI MOBIL INTERZIS

ACCES INTERZIS

PLACUTE DE AVERTIZARE SI SEMNALIZARE A RISCULUI SAU PERICOLULUI

92
ATENTIE ! MATERIAL INFLAMABIL SAU TEMPERATURI
RIDICATE

ATENTIE ! MATERIALE EXPLOZIVE - PERICOL DE EXPLOZIE

ATENTIE ! SUBSTANTE TOXICE

ATENTIE ! SUBSTANTE COROZIVE

ATENTIE ! SUBSTANTE RADIOACTIVE RADIATII IONIZANTE

ATENTIE ! SARCINI SUSPENDATE

ATENTIE ! VEHICULE DE TRANSPORT

93
ATENTIE ! PERICOL ELECTRIC

ATENTIE ! PERICOL GENERAL

ATENTIE ! RADIATII LASER

ATENTIE ! SUBSTANTE COMBURANTE

ATENTIE ! RADIATII NEIONIZANTE

ATENTIE ! CMP MAGNETIC RIDICAT

ATENTIE ! OBSTACOL RISC DE CDERE

94
ATENTIE ! DENIVELARE RISC DE CADERE

ATENTIE ! RISC BIOLOGIC

ATENTIE ! TEMPERATURA JOASA

ATENTIE ! SUBSTANTE NOCIVE SAU IRITANTE

ATENTIE ! PERICOLUL APARITIEI UNEI ATMOSFERE

EXPLOZIVE

ATENTIE ! PERICOL DE PRINDERE A MAINII

ATENTIE ! PERICOL DE ALUNECARE

SEMNALIZARE DE RISC SAU PERICOL

95
MARCAJE - OBLIGAII

PROTECTIA VEDERII OBLIGATORIE

PROTECTIA CAPULUI OBLIGATORIE

PROTECIA AUZULUI OBLIGATORIE

PROTECTIA CAILOR RESPIRATORII OBLIGATORIE

PROTECTIA PICIOARELOR OBLIGATORIE

PROTECTIA MAINILOR OBLIGATORIE

PROTECTIA CORPULUI OBLIGATORIE

PROTECTIA FETEI OBLIGATORIE

96
 PROTECTIA INDIVIDUALA IMPOTRIVA CADERII OBLIGATORIE

PASAJ OBLIGATORIU PENTRU PIETONI

OBLIGATIE GENERALA (nsoit la nevoie de un alt panou pentru detalii

subplimentare)

DIMENSIONARE PLACUTE INDICATOARE

97
SIMBOLURI ETICHETE PRODUSE CHIMICE

E - EXPLOZIV T+ - FOARTE TOXIC

O - COMBURANT C COROSIV

F USOR INFLAMABIL Xi IRITANT

F+ - EXTREM DE
Xn NOCIV
INFLAMABIL

N PERICULOS PENTRU
T - TOXIC
MEDIU

/
ETICHETE DE PERICOL

IN LEGTUR CU EXPLOZIA DIVIZIUNILE 1.1, 1.2 I 1.3

IN LEGTUR CU EXPLOZIA DIVIZIUNEA 1.4

98
IN LEGTUR CU EXPLOZIA DIVIZIUNEA 1.5

IN LEGTUR CU EXPLOZIA DIVIZIUNEA 1.6

GAZ NEINFLAMABIL I NETOXIC

PERICOL DE INCENDIU (SUBSTANE LICHIDE INFLAMABILE)

SUBSTAN SOLID INFLAMABIL

SUBSTAN PREDISPUS LA APRINDERE SPONTAN

PERICOL DE EMANAIE DE GAZ INFLAMABIL N CONTACT CU APA

SUBSTANTA COMBURANTA

PEROXID ORGANIC: PERICOL DE INCENDIU

99
 SUBSTAN TOXIC

(SE INE IZOLAT DE ARTICOLE ALIMENTARE SAU DE ALTE

OBIECTE DESTINATE CONSUMULUI IN VEHICULE, PRECUM I DE
LOCURI DE DESCRCARE SAU TRANSBORDARE)

SUBSTAN INFECIOAS

(SE INE IZOLAT DE ARTICOLE ALIMENTARE SAU ALTE OBIECTE

DE CONSUM I ALIMENTE PENTRU ANIMALE IN VEHICULE,
PRECUM I DE LOCURI DE NCRCARE, DESCRCARE SAU
TRANSBORDARE)

SUBSTAN RADIOACTIV N AMBALAJE

(IN CAZ DE AVARIE A AMBALAJELOR, PERICOL PENTRU

SNTATE N CAZ DE INGERARE, INHALARE SAU CONTACT CU
SUBSTANA MPRTIAT)

SUBSTAN RADIOACTIV N AMBALAJE

(IN CAZ DE AVARIE A AMBALAJELOR, PERICOL PENTRU

SNTATE PRIN INGERARE, INHALARE SAU CONTACT CU
SUBSTANA MPRTIAT, INCLUSIV RISCURI DE IRADIERE LA
DISTAN)

SUBSTAN RADIOACTIV N AMBALAJE

(N CAZ DE AVARIE A AMBALAJELOR, PERICOL PENTRU

SNTATE PRIN INGERARE, INHALARE SAU CONTACT CU
SUBSTANA MPRTIAT, INCLUSIV RISCURI DE IRADIERE LA
DISTAN)

SUBSTAN COROZIV

SUBSTANE I OBIECTE DIVERSE, CARE N CURSUL

TRANSPORTULUI PREZINT UN PERICOL, ALTUL DECT CELE PE
CARE LE PREZINT CELELALTE CLASE

Numarul de identificare a pericolului - Numarul Kemler

20 Gaz asfixiant sau care nu prezint un risc secundar

22 Gaz lichefiat refrigerant, asfixiant
223 Gaz lichefiat refrigerant, inflamabil
225 Gaz lichefiat refrigerant, comburant (favorizeaz incendiul)
23 Gaz inflamabil
236 Gaz inflamabil i toxic
25 Gaz comburant (favorizeaz incendiul)
26 Gaz toxic
263 Gaz toxic i inflamabil
265 Gaz toxic i comburant (favorizeaz incendiul)
266 Gaz foarte toxic
100
268 Gaz toxic i corosiv
286 Gaz coroziv i toxic
30 Lichid inflamabil (punct de inflamabilitate de la 21OC la 61OC)
X323 Lichid inflamabil ce reacioneaz foarte periculos cu apa emind gaze inflamabile
33 Lichid foarte inflamabil (punct de inflamabilitate sub 21OC)
333 Lichid foarte inflamabil spontan ce reacioneaz n contact cu aerul
336 Lichid foarte inflamabil i toxic
338 Lichid foarte inflamabil i coroziv
X338 Lichid foarte inflamabil i corosiv care reacioneaz foarte periculos cu apa
339 Lihid foarte inflamabil, putnd produce spontan o reacie violent
36 Lichid inflamabil (punct de inflamabilitate de la 23OC la 61OC), prezentnd un grad minim de
toxicitate i lichid autoinflamabil i toxic
362 Lichid inflamabil, toxic, reacionnd cu apa i emind gaze inflamabile
X362 Lichid inflamabil, toxic, reacionnd foarte periculos cu apa i emind gaze inflamabile
38 Lichid inflamabil (punct de inflamabilitate de la 23OC la 61OC), prezentnd un grad minim de
corozivitate sau lichid autoinflamabil i coroziv
382 Lichid inflamabil, coroziv, reacionnd cu apa i emind gaze inflamabile
X382 Lichid inflamabil, coroziv, reacionnd foarte periculos cu apa i emind gaze inflamabile
39 Lichid inflamabil, pund produce spontan o reacie violent
40 Substab solid inflamabil sau autoinflamabil ori autoreactiv
423 Solid inflamabil ce reacioneaz cu apa degajnd gaze inflamabile
X423 Solid inflamabil ce reacioneaz foarte periculos cu apa, degajnd gaze inflamabile
43 Substan solid spontan inflamabil (piroforic)
44 Solid foarte inflamabil care, la o temperatur ridicat, se gsete n stare topit
446 Solid foarte inflamabil i toxic care, la o temperatur ridicat se gsete n stare topit
46 Solid inflamabil i toxic
462 Solid toxic, reacionnd cu apa i emind gaze inflamabile
X462 Solid toxic, reacionnd foarte periculos cu apa, degajnd gaze toxice
48 Solid inflamabil sau autoinflamabil, corosiv
482 Solid coroziv, reacionnd cu apa i degajnd gaze inflamabile
X482 Solid coroziv, reacionnd foarte periculos cu apa, degajnd gaze corozive
50 Substan comburant (favorizeaz incendiul)
539 Peroxid organic inflamabil
55 Substan foarte comburant (favorizeaz incendiul)
556 Substan foarte comburant, toxic
558 Substan foarte comburant (favorizeaz incendiul) i coroziv
559 Substan foarte comburant (favorizeaz incendiul), putnd produce spontan o reacie violent
56 Substan comburant (favorizeaz incendiul), toxic
556 Substan foarte comburant (favorizeaz incendiul), toxic
58 Substan comburant (favorizeaz incendiul) i coroziv
59 Substan comburant (favorizeaz incendiul), putnd produce spontan o reacie violent
60 Substan toxic, prezentnd un grad minim de toxicitate
606 Substan infecioas
623 Lichid toxic, reacionnd cu apa i degajnd gaze inflamabile
63 Substan toxic I inflamabil (punct de inflamabilitate de la 23OC la 61OC)
638 Substan toxic nociv I inflamabil (punct de inflamabilitate de la 23OC la 61OC) i coroziv
639 Substan toxic nociv i inflamabil (punct de inflamabilitate egal sau superior la 61OC),
putnd produce o reacie violent
64 Solid toxic, inflamabil sau autoinflamabil
642 Solid toxic, reacionnd cu apa i degajnd gaze inflamabile
65 Substan toxic i comburant (favoriznd incendiul)
66 Substan foarte toxic
663 Substan foarte toxic i inflamabil (punct de inflamabilitate egal cu sau sub 61OC)
664 Solid foarte toxic, inflamabil sau autoinflamabil
665 Substan foarte toxic i comburant (favorizeaz incendiul)
668 Substan foarte toxic i coroziv
669 Substan foarte toxic, putnd produce spontan o reacie violent
68 Substan toxic sau nociv i coroziv
69 Substan toxic sau nociv, putnd produce spontan o reacie violent
70 Substan radioactiv
72 Gaz radioactiv
723 Gaz radioactiv, inflamabil
73 Substan lichid radioactiv, inflamabil (punct de inflamabilitate egal sau mai mic de 61OC)
74 Substan solid radioactiv, inflamabil
75 Substan radioactiv, comburant (favorizeaz incendiul)

101
 76 Substan radioactiv, toxic
78 Substan radioactiv, coroziv
80 Substan coroziv sau prezentnd un grad minim de corozivitate
X80 Substan coroziv sau prezentnd un grad minim de corozivitate, reacionnd foarte periculos
cu apa
823 Lichid coroziv, reacionnd cu apa i degajnd gaze inflamabile
83 Substan coroziv sau prezentnd un grad minim de corozivitate i inflamabilitate (punct de
inflamare de la 23OC la 61OC)
X83 Substan coroziv sau prezentnd un grad minim de corozivitate i inflamabil (punct de
inflamare de la 23OC la 61OC) reacionnd foarte periculos cu apa
836 Substan coroziv sau prezentnd un grad minim de corozivitate, inflamabil (punct de inflamare
de la 23OC la 61OC) i toxic
839 Substan coroziv sau prezentnd un grad minim de corozivitate i inflamabil (punct de
inflamabilitate de la 23OC la 61OC) putnd produce spontan o reacie violent
X839 Substan coroziv sau prezentnd un grad minim de corozivitate i inflamabil (punct de
inflamabilitate de la 23OC la 61OC) putnd produce spontan o reacie violent i reacionnd
foarte periculos cu apa
84 Solid coroziv, inflamabil i autoinflamabil
842 Solid coroziv, reacionnd cu apa i emannd gaze inflamabile
85 Substan coroziv sau prezentnd un grad minim de corozivitate i comburant (favorizeaz
incendiul)
856 Substan coroziv sau prezentnd un grad mic de corozivitate i comburant (favorizeaz
incendiul) i toxic
86 Substan coroziv sau prezentnd un grad mic de corozivitate i toxic
88 Substan foarte coroziv
X88 Substan foarte coroziv care reacioneaz periculos cu apa
883 Substan foarte coroziv i inflamabil (punct de inflamare de la 23OC la 61OC)
884 Solid foarte coroziv, inflamabil i autoinflamabil
885 Substan foarte coroziv i comburant (favorizeaz incendiul)
886 Substan foarte coroziv i toxic
X886 Substan foarte coroziv i toxic, reacionnd foarte periculos cu apa
89 Substan coroziv sau presentnd un grad mic de corozivitate, putnd produce spontan o
reacie violent
90 Substan periculoas
91 Substan periculoas care se transport la cald

Lista oficiala a materialelor si substantelor periculoase

si grupa de risc
Subdiviziunea
identificare a
identificare

pericolului

Nr. fisei de
siguranta
Eticheta

Clasa
Nr. de

Nr. de
ONU

Numele substantei sau articolului

UN1001 Acetilen dizolvat 239 3 2 4F 16

UN1002 Aer comprimat 20 2 2 1A 22
UN1003 Aer lichefiat, refrigerat, depresurizat 225 2+05 2 3O 22
UN1005 Amoniac anhidru 268 6.1+8 2 2TC 25
UN1006 Argon comprimat 20 2 2 1A 21
UN1008 Trifluorur de bor 268 6.1+8 2 1TC 25
UN1009 Bromtrifluormetan (R13B1) 20 2 2 2A 26
UN1009 R13B1, vezi bromtrifluormetan, etc 20 2 2 2A 26
UN1010 Butadiene, inhibitori 239 3 2 2F 16P
UN1011 Butan sau amestec de butan 23 3 2 2F 15
UN1012 Butilen 23 3 2 2F 15
UN1013 Dioxid de carbon comprimat sau dioxid de carbon 20 2 2 2A 20
UN1014 Amestecuri de dioxid de carbon si oxigen 25 2+05 2 1O 22
UN1015 Amestecuri de dioxid de carbon si oxid de azot 20 2 2 2A 26
UN1016 Monoxid de carbon 263 6.1+3 2 1TF 19
UN1017 Clor 268 6.1+8 2 2TC 24
UN1018 Monoclorodifluorometan (R22) 20 2 2 2A 26
UN1018 R22, vezi monoclorodifluorometan, etc 20 2 2 2A 26
102
 si grupa de risc
Subdiviziunea
identificare a
identificare

pericolului

Nr. fisei de
siguranta
Eticheta

Clasa
Nr. de

Nr. de
ONU
Numele substantei sau articolului

UN1020 Cloropentafluoretan (R115) 20 2 2 2A 26

UN1020 R115, vezi cloropentafluoretan, etc 20 2 2 2A 26
UN1021 R124, vezi 1 clor1,2,2,2 tetrafluoretan, etc 20 2 2 2A 26
UN1022 Clorotrifluoretan (R13) 20 2 2 2A 26
UN1022 R13, vezi clorotrifluoretan, etc 20 2 2 2A 26
UN1023 Gaz de ora 263 6.1+3 2 1TF 19
UN1026 Cianogen lichefiat sau gianogen gaz 263 6.1+3 2 2TF 19
UN1027 Ciclopropan lichefiat sau ciclopropan 23 3 2 2F 15
UN1028 Diclorodifluorometan (R12) 20 2 2 2A 26
UN1028 R12, vezi diclorodifluorometan, etc. 20 2 2 2A 26
UN1029 Dicloromonofluorometan (R21) 20 2 2 2A 26
UN102& R21, vezi dicloromonofluorometan, etc. 20 2 2 2A 26
UN1030 Difluoro-1,1 etan (R152a) 23 3 2 2F 15
UN1030 R152a, vezi difluoro-1,1 etc. 23 3 2 2F 15
UN1032 Dimetilamin, anhidr 23 2 2 2F 18
UN1033 Eter dimetilic 23 3 2 2F 15
UN1035 Etan comprimat sau etan 23 3 2 2F 15
UN1036 Etilamin 23 3 2 2F 18
UN1037 Clorur de etil (R160) 23 3 2 2F 15
UN1037 R160, vezi clorur de etil, etc. 23 3 2 2F 15
UN1039 Eter de etil i de metil 23 3 2 2F 15
UN1040 Oxid de etilen pur sau cu azot 263 6.1+3 2 2TF 19
Amestec de dioxid de carbon i oxid de etilen n procent
UN1041 239 3 2 2F 15
de mai mult de 6%
UN1045 Fluor comprimat sau fluor 2 3+5.1 2 1TOC 24
UN1046 Heliu comprimat sau heliu 20 2 2 1A 21
UN1048 Acid bromhidric anhidru 268 6.1+8 2 2TC 25
UN1049 Hidrogen comprimat sau hidrogen 23 3 2 1F 15
UN1050 Clorur de hidrogen, anhidr 268 6.1+8 2 2TC 25
Cianur hidrogenat anhidric stabilizat sau acid
UN1051 hidrocianic lichefiat sau acid hidrocianic, soluie apoas cu 6.1 6.1 1 17
mai mult de 20% cianur hidrogenat
UN1052 Fluorur de hidrogen anhidr 886 8+6.1 8 6 25
UN1053 Sulfur de hidrogen lichefiat sau sulfur de hidrogen 263 6.1+3 2 2TF 17
UN1055 Izobutilen (izobuten) 23 3 2 2F 15
UN1056 Kripton comprimat sau Kripton 20 2 2 1A 21
Brichete sau rezerve pentru brichet (igarete), ce conin
UN1057 30 3 2 6F 15
gaz inflamabil
Gaz lichefiat, neinflamabil ncrcat cu azot, dioxid de
UN1058 20 2 2 2A 21
carbon sau aer
UN1060 Amestec stabilizat de metil acetilen i propadien 239 3 2 2F 16P
UN1061 Metilamin anhidr 23 3 2 2F 18
UN1062 Bromur de metil 60 6.1 2 2T 23
UN1063 Clorur de metil (R40) 23 2 2 2F 15
UN1063 R40 vezi clorur de metil, etc. 23 3 2 2F 15
UN1064 Mercaptan metilic 263 6.1+3 2 2TF 17
UN1065 Neon comprimat sau neon 20 2 2 1A 21
UN1066 Azot comprimat sau azot 20 2 2 1A 21
6.1+0
UN1067 Tetraoxid de azot lichefiat sau dioxid de azot lichefiat 265 2 2TOC 24
5+8
UN1069 Clorur de nitrosil 268 6.1+8 2 2TC 25
UN1070 Oxid azotos comprimat sau oxid azotos 25 2+05 2 2O 22
UN1071 Gaz de sond 263 6.1+3 2 1TF 19
UN1072 Oxigen comprimat sau oxigen 25 2+05 2 1O 22
UN1073 Oxigen lichefiat, refrigerat 225 2+05 2 3O 22
UN1075 Gaze de sond lichefiate sau gaz de sond lichefiat 23 3 2 2F 15
103
 si grupa de risc
Subdiviziunea
identificare a
identificare

pericolului

Nr. fisei de
siguranta
Eticheta

Clasa
Nr. de

Nr. de
ONU
Numele substantei sau articolului

UN1076 Fosgen sau difosgen 268 6.1+8 2 2TC 25

UN1077 Propen 23 3 2 2F 15
UN1078 Gaze refrigerante, n.o.s.* 20 2 2 2A 26
UN1079 Dioxid de sulf lichefiat sau dioxid de sulf 268 6.1+8 2 2TC 25
UN1080 Hexafluorur de sulf 20 2 2 2A 26
26/16
UN1081 R1114, vezi, tetrafluoretilen, inhibitor, etc. 23 3 2 2F
P
UN1081 Tetrafluoretilen, inhibitor (R1114) 23 3 2 2F 16P
26/19
UN1082 R1113, vezi trifluorocloretilen, inhibitor, etc. 263 6.1+3 2 2TF
P
UN1082 Trifluorocloretilen, inhibitor, R1113 263 6.1+3 2 2TF 19P
UN1083 Trimetilamin anhidr 23 3 2 2F 18
UN1085 Bromur de vinil, inhibitor 239 3 2 2F 16P
26/16
UN1086 R1140, vezi clorur de vinil, inhibitor 239 3 2 2F
P
UN1086 Clorur de vinil, inhibitor (R1140) 239 3 2 2F 16P
UN1087 Eter de metil i de vinil, inhibitor 239 3 2 2F 16P
UN1088 Acetal 33 3 3 3 (b) 27
UN1089 Acetaldehid 33 3 3 1 (a)
UN1090 Aceton 33 3 3 3 (b) 27
UN1091 Uleiuri de aceton 33 3 3 3 (b) 27
UN1092 Acrolein, inhibitor 663 6.1+3 6.1 8 (a) 31P
UN1093 Acrilonitril, inhibitor 336 3+6.1 3 11 (a) 31P
UN1098 Alcool alilic 663 6.1+3 6.1 8 (a) 31
UN1099 Bromur de alil 336 3+6.1 3 16 (a) 31
UN1100 Clorur de alil 336 3+6.1 3 16 (a) 31
UN1104 Acetai de amil 30 3 3 31 (c) 29
UN1105 Alcooli amilici 30 3 3 31 (c) 29
UN1106 Amin amilic (amilamin) 338 3+8 3 33 (c) 32
UN1107 Clorur de amil 33 3 3 3 (b) 29
UN1108 n-amilen 33 3 3 1 (a) 27
UN1109 Formiat de amil 30 3 3 31 (c) 29
UN1110 Amilmetilceton 30 3 3 31 (c) 27
UN1111 Mercaptan amilic 33 3 3 3 (b) 30
UN1112 Nitrat de amil 30 3 3 31 (c) 40
UN1113 Nitrit de amil 33 3 3 3 (b) 29
UN1114 Benzen 33 3 3 3 (b) 30
UN1120 Butanoli sau alcooli butilici 33 3 3 3 (b) 29
UN1123 Acetat de butil normal 33 3 3 3 (b) 29
UN1125 n-Butilamin 338 3+8 3 22 (b) 32
UN1126 Bromur de n-Butil 33 3 3 3 (b) 29
UN1127 Cloruri de butil 33 3 3 3 (b) 30
UN1128 Formiat de butil normal 33 3 3 3 (b) 29
UN1129 Aldehid butilic 33 3 3 3 (b) 29
UN1130 Ulei camforat 30 3 3 31 (c) 28
UN1131 Disulfur de carbon 336 3+6.1 3 18 (a) 31
UN1133 Adezivi coninnd soluii inflamabile 33 3 3 5 (a-c) 27
UN1134 Clorobenzen 30 3 3 31 (c) 30
UN1135 Etilen clorhidrin 663 6.1+3 6.1 16 (a) 31
UN1136 Gudron mineral distilat, inflamabil (gudron de crbune) 33 3 3 3 (b) 28
UN1136 Gudron mineral distilat, inflamabil (gudron de crbune) 30 3 3 31 (c) 28

104
 si grupa de risc
Subdiviziunea
identificare a
identificare

pericolului

Nr. fisei de
siguranta
Eticheta

Clasa
Nr. de

Nr. de
ONU
Numele substantei sau articolului

UN1139 Soluie de acoperire 33 3 3 5 (a-c) 27

UN1143 Crotonaldehid, stabilizator (aldehid crotonic) 663 6.1+3 3 8 (a) 31P
UN1144 Crotonilen 339 3 3 1 (a) 28
UN1145 Ciclohexan 33 3 3 3 (b) 28
UN1146 Ciclopentan 33 3 3 3 (b) 28
UN1147 Decahidronaftalin 30 3 3 31 (c) 30
UN1148 Diaceton-alcool 30 3 3 31 (c) 29
UN1149 Eteri dibutilici 30 3 3 31 (c) 27
UN1150 Dicloretilen (R1130) 33 3 3 3 (b) 32P
26/32
UN1150 R1130, vezi dicloretilen, etc 33 3 3 3 (b)
P
UN1152 Dicloropentane 30 3 3 31 (c) 30
UN1153 Eter dietilic de etilen-glicol 30 3 3 31 (c) 27
UN1154 Dietilamin 338 3+8 3 22 (b) 32
UN1155 Dietileter sau eter etilic 33 3 3 2 (a) 27
UN1156 Dietilceton 33 3 3 3 (b) 27
UN1157 Diizobutil ceton 30 3 3 31 (c) 27
UN1158 Diizopropilamin 338 3+8 3 22 (b) 32
UN1159 Eter diizopropilic 33 3 3 3 (b) 27
UN1160 Dimetilamin, soluie 338 3+8 3 22 (b) 29
UN1161 Carbonat dimetilic 33 3 3 3 (b) 29
UN1162 Dimetil diclorosilan X338 3+8 3 21 (b) 55
6.1+3
UN1163 Dimetilhidrazin, asimetric 663 6.1 7 (a) 31
+8
30
UN1164 Sulfur de dimetil 33 3 3 2 (b)
UN1165 Dioxan 33 3 3 3 (b) 27
UN1166 Dioxolan 33 3 3 3 (b) 27
UN1167 Eter de divinil, inhibitor 339 3 3 2 (a) 31P
UN1169 Soluii aromatice, extracte 30 3 3 31 (c) 27
UN1169 Soluii aromatice, extracte 33 3 3 5 (a-c) 27
UN1170 Etanol sau soluie de etanol 33 3 3 3 (b) 27
UN1171 Eter monoetilic de etilen-glicol 30 3 3 31 (c) 27
UN1172 Acetat de etoxi-2 Etil 30 3 3 31 (c) 29
UN1173 Etil acetat 33 3 3 3 (b) 29
UN1175 Etilbenzen 33 3 3 3 (b) 29
UN1176 Borat monoetilic 33 3 3 3 (b) 29
UN1177 Acetat de etil-2 butil 30 3 3 31 (c) 29
UN1178 2-etilbutiraldehid 33 3 3 3 (b) 29
UN1179 Eter etil-butilic 33 3 3 3 (b) 27
UN1180 Butirat de etil 30 3 3 31 (c) 29
UN1181 Cloroacetat de etil 63 6.1+3 6.1 16 (b) 55
6.1+3
UN1182 Clorformiat de etil 663 6.1 10 (a) 55
+8
4.3+3
UN1183 Etildiclorosilan X338 4.3 1 (a) 39
+8
UN1184 Diclorur de etilen 336 3+6.1 3 16 (b) 29
UN1185 Etilenimine, inhibitor 663 6.1+3 6.1 4 31 P
UN1188 Etilenglicol monometil eter 30 3 3 31 (c) 27
UN1189 Acetat de eter monometilic de etilen glicol 30 3 3 31 (c) 29
UN1190 Formiat de etil 33 3 3 3 (b) 29
UN1191 Octil aldehid, inflamabil 30 3 3 31 (c) 29

105
 si grupa de risc
Subdiviziunea
identificare a
identificare

pericolului

Nr. fisei de
siguranta
Eticheta

Clasa
Nr. de

Nr. de
ONU
Numele substantei sau articolului

UN1192 Lactat de etil 30 3 3 31 (c) 29

UN1193 Metil etil ceton 33 3 3 3 (b) 27
UN1194 Nitrit de etil, soluie 336 3+6.1 3 15 (a) 31
UN1195 Propionat de etil 33 3 3 3 (b) 29
UN1196 Etiltriclorosilan X338 3+8 3 21 (b) 55
UN1197 Extracte, prafuri, soluii 33 3 3 5 (a-c) 27
UN1197 Extracte, prafuri, soluii 30 3 3 31 (c) 27
UN1198 Formaldehide, soluii, inflamabile 38 3+8 3 33 (c) 32
UN1199 Furfural 63 6.1+3 6.1 13 (b) 32P
UN1201 Ulei de fuzel 33 3 3 3 (b) 27
Pcur sau combustibil pentru calorifere nr.1,2,4,5,sau 6
UN1202 30 3 3 31 (c) 28
sau motorin
UN1203 Benzin sau benzin auto 33 3 3 3 (b) 28
Nitroglicerin, soluie n alcool cu nu mai mult de 1%
UN1204 33 3 3 7 (b) 27
nitroglicerin
UN1206 Heptane 33 3 3 3 (b) 28
UN1207 Hexaldehid 30 3 3 31 (c) 29
UN1208 Hexane 33 3 3 3 (b) 28
UN1210 Cerneal de tiprit, inflamabil 33 3 3 5 (a-c)29
UN1212 Izobutanol sau alcool izobutilic 30 3 3 31 (c) 29
UN1213 Acetat de izobutil 33 3 3 3 (b) 29
UN1214 Izobutilamin 338 3+8 3 22 (b) 32
UN1216 Izoocten 33 3 3 3 (b) 28
UN1218 Izopren inhibitor 339 3 3 2 (a) 30P
UN1219 Izopropanol sau alcool izopropilic 33 3 3 3 (b) 29
UN1220 Acetat de izopropil 33 3 3 3 (b) 29
UN1221 Izopropilamin 338 3+8 3 22 (a) 32
UN1222 Nitrat de izopropil 3 30
UN1223 Kerosen 30 3 3 31 (c) 28
UN1224 Cetone, soluii, n.o.s.* 30 3 3 31 (c) 27
UN1224 Cetone, soluii, n.o.s.* 33 3 3 2 (b) 27
Amestecuri de mercaptani, lichid n.o.s.* temperatura de
UN1228 30 3 3 18 (b) 31
inflamabilitate mai mic de 23,5oC
UN1229 Oxid de mesitil 30 3 3 31 (c) 29
UN1230 Metanol sau alcool metilic 336 3+6.1 3 17 (b) 31
UN1231 Acetat de metil 33 3 3 3 (b) 29
UN1233 Acetat de metilamil 30 3 3 31 (c) 29
UN1234 Metilal 33 3 3 2 (b) 27
UN1235 Metilamin, soluie apoas 338 3+8 3 22 (b) 32
UN1237 Butirat de metil 33 3 3 3 (b) 29
6.1+3
UN1238 Cloroformiat de metil 663 6.1 10 (a) 55
+8
UN1239 Eter clorometil-metilic 663 6.1+3 6.1 9 (a) 31
4.3+3
UN1242 Metildiclorosilan X338 4.3 1 (a) 39
+8
UN1243 Formiat de metil 33 3 3 1 (a) 29
6.1+3
UN1244 Metilhidrazin 663 6.1 7 (a) 31
+8
UN1245 Metilizobutil ceton 33 3 3 3 (b) 27
UN1246 Metil izopropil ceton, inhibitor 339 3 3 3 (b) 27P
UN1247 Metacrilat de metil monomer, inhibitor 339 3 3 3 (b) 29P
UN1248 Propionat de metil 33 3 3 3 (b) 29

106
 si grupa de risc
Subdiviziunea
identificare a
identificare

pericolului

Nr. fisei de
siguranta
Eticheta

Clasa
Nr. de

Nr. de
ONU
Numele substantei sau articolului

UN1249 Metil propil ceton 33 3 3 3 (b) 27

UN1250 Metiltriclorosilan X338 3+8 3 21 (a) 55
6.1+3
UN1251 Metil vinilceton, inhibitor 639 6.1 8 (a) 31 P
+8
UN1259 Nichel-carbonil 663 6.1+3 6.1 3 31
UN1261 Nitrometan 33 3 3 3 (b) 29
UN1262 Octani 33 3 3 3 (b) 28
Vopsea (inclusiv vopsea, email, colorant, erlac, vermiu,
UN1263 30 3 3 31 (c) 27
luciu, lichid de umplere i lac transparent inferior)
UN1264 Paraaldehid 30 3 3 31 (c) 29
UN1265 Izopentan sau n-pentan 33 3 3 2 (b) 28
UN1265 n-pentan 33 3 3 1 (a) 28
UN1266 Produse de parfumerie cu solveni inflamabili 33 3 3 5 (a-c) 27
1o (a),
2
UN1267 Petroluri brute 33 3 3 28
(a,b),
3 (b)
1 (a),
2
UN1268 iei distilat, n.o.s.* 33 3 3 28
(a,b),
3 (b)
UN1268 iei distilat, n.o.s.* 30 3 3 31(c) 28
UN1272 Ulei de pin 30 3 3 31 (c) 29
UN1274 n-propanol 33 3 3 3 (b) 29
UN1275 Aldehid propionic 33 3 3 3 (b) 29
UN1276 Acetat de propil normal 33 3 3 3 (b) 29
UN1277 Propilamin 338 3+8 3 22 (b) 32
UN1278 Clorur de propil 33 3 3 2 (b) 29
UN1279 Diclorur de propilen 33 3 3 3 (b) 30
UN1280 Oxid de propilen 33 3 3 2 (a) 27P
UN1281 Formiat de propil 33 3 3 3 (b) 29
UN1282 Piridin 33 3 3 3 (b) 29
UN1286 Ulei de colofoniu 30 3 3 31 (c) 27
UN1287 Soluie de cauciuc 33 3 3 5 (a-c) 27
UN1288 Ulei de argil 33 3 3 3 (b) 28
UN1289 Soluie alcoolic metilat de sodiu 338 3+8 3 24 (b) 32
UN1292 Silicat de tetraetil 30 3 3 31 (c) 32
UN1293 Tincturi 30 3 3 31 (c) 27
UN1294 Toluen 33 3 3 3 (b) 30
4.3+3
UN1295 Triclorosilan X338 4.3 1 (a) 39
+8
UN1296 Trietilamin 338 3+8 3 22 (b) 32
22
UN1297 Trietilamin, soluie apoas 338 3+8 3 32
(a,b)
UN1298 Trimetilclorosilan X338 3+8 3 21 (b) 55
UN1299 Terebentin 30 3 3 31 (c) 28
UN1300 nlocuitor de terebentin 33 3 3 3 (b) 28
UN1301 Acetat de vinil 339 3 3 3 (b) 29P
UN1302 Eter etil-vinilic, inhibitor 339 3 3 2 (a) 27P
UN1303 Clorur de viniliden, inhibitor 339 3 3 1A 29P
UN1304 Eter izobutil-vinilic, inhibitor 339 3 3 3 (b) 27P
UN1305 Viniltriclorosilan, inhibitor X338 3+8 3 21 (a) 55
UN1306 Lichid de conservare a lemnului 33 3 3 5 (b,c) 29

107
 si grupa de risc
Subdiviziunea
identificare a
identificare

pericolului

Nr. fisei de
siguranta
Eticheta

Clasa
Nr. de

Nr. de
ONU
Numele substantei sau articolului

UN1307 Xileni (orto, meta, para) 30 3 3 31 (c) 30

UN1308 Suspensii de zirconiu n lichid 30 3 3 31 (c) 70
UN1309 Pulbere de aluminiu nemagnetizat 40 4.1 4.1 13 (b) 70
UN1310 Picrat de amoniu, hidrolizat uniform cu cel puin 10% ap 44 4.1 4.1 21 (a) 13
UN1312 Borneol 40 4.1 4.1 6 (c) 33
UN1313 Rezinat de calciu 40 4.1 4.1 12 (c) 33
UN1314 Rezinat de calciu, topit 40 4.1 4.1 12 (c) 33
UN1318 Rezinat de cobalt, precipitat 40 4.1 4.1 12 (c) 33
UN1320 Dinitrafenol, hidrolizat uniform cu cel puin 15% ap 40 4.1 4.1 22 (a) 13
UN1321 Dinitrofenolai, hidrolizat uniform cu cel puin 15% ap 40 4.1 4.1 22 (a) 13
UN1322 Dinitroresorcinol, hidrolizat uniform cu cel puin 15% ap 40 4.1 4.1 13
UN1323 Ferocen 40 4.1 4.1 13 (b) 70
UN1325 Solide inflamabile, n.o.s.* 40 4.1 4.1 6 (b) 33
UN1326 Pulbere de hafniu, hidrolizat 40 4.1 4.1 13 (b) 70
UN1328 Hexamin 40 4.1 4.1 6 (c) 33
UN1330 Rezinat de mangan 40 4.1 4.1 12 (c) 33
UN1331 Chibrit se aprinde oriunde 40 4.1 4.1 2 (c) 33
UN1332 Metaldehid 40 4.1 4.1 6 (c) 33
UN1334 Naftalin nerafinat sau naftalin rafinat 40 4.1 4.1 6 (c) 33
Nitroguanidin (picrit), hidrolizat uniform cu cel puin 20% 21
UN1336 4.1 13
ap (a)1
UN1338 Fosfor amorf sau fosfor amorf rou 40 4.1 4.1 11 (c) 33
UN1339 Heptasulfur de fosfor, fr fosfor galben i alb 40 4.1 4.1 11 (b) 39
UN1340 Pentasulfur de fosfor, fr fosfor galben i alb 423 4.3 4.3 20 (b) 39
UN1341 Sesquisulfur de fosfor, fr fosfor galben i alb 40 4.1 4.1 11 (b) 39
UN1343 Trisulfur de fosfor, fr fosfor galben i alb 40 4.1 4.1 11 (b) 39
UN1345 Cauciuc sfrmat sau praf 40 4.1 4.1 1 (b) 33
UN1346 Pudr de silicon amorf 40 4.1 4.1 13 (c) 70
UN1347 Picrat de argint, hidrolizat cu cel puin 30% ap 40 4.1 4.1 21 (a) 13
UN1349 Picramat de sodiu, hidrolizat cu cel puin 20% ap 40 4.1 4.1 21 (a) 13
UN1350 Floare de sulf sau sulf 40 4.1 4.1 11 (c) 33
UN1001 Acetilen dizolvat 239 3 2 4F 16
UN1002 Aer comprimat 20 2 2 1A 22
UN1003 Aer lichefiat, refrigerat, depresurizat 225 2+05 2 3O 22
UN1005 Amoniac anhidru 268 6.1+8 2 2TC 25
UN1006 Argon comprimat 20 2 2 1A 21
UN1008 Trifluorur de bor 268 6.1+8 2 1TC 25
UN1009 Bromtrifluormetan (R13B1) 20 2 2 2A 26
UN1009 R13B1, vezi bromtrifluormetan, etc 20 2 2 2A 26
UN1010 Butadiene, inhibitori 239 3 2 2F 16P
UN1011 Butan sau amestec de butan 23 3 2 2F 15
UN1012 Butilen 23 3 2 2F 15
UN1013 Dioxid de carbon comprimat sau dioxid de carbon 20 2 2 2A 20
UN1014 Amestecuri de dioxid de carbon si oxigen 25 2+05 2 1O 22
UN1015 Amestecuri de dioxid de carbon si oxid de azot 20 2 2 2A 26
UN1016 Monoxid de carbon 263 6.1+3 2 1TF 19
UN1017 Clor 268 6.1+8 2 2TC 24
UN1018 Monoclorodifluorometan (R22) 20 2 2 2A 26
UN1018 R22, vezi monoclorodifluorometan, etc 20 2 2 2A 26
UN1020 Cloropentafluoretan (R115) 20 2 2 2A 26
UN1020 R115, vezi cloropentafluoretan, etc 20 2 2 2A 26
108
 si grupa de risc
Subdiviziunea
identificare a
identificare

pericolului

Nr. fisei de
siguranta
Eticheta

Clasa
Nr. de

Nr. de
ONU
Numele substantei sau articolului

UN1021 R124, vezi 1 clor1,2,2,2 tetrafluoretan, etc 20 2 2 2A 26

UN1022 Clorotrifluoretan (R13) 20 2 2 2A 26
UN1022 R13, vezi clorotrifluoretan, etc 20 2 2 2A 26
UN1023 Gaz de ora 263 6.1+3 2 1TF 19
UN1026 Cianogen lichefiat sau gianogen gaz 263 6.1+3 2 2TF 19
UN1027 Ciclopropan lichefiat sau ciclopropan 23 3 2 2F 15
UN1028 Diclorodifluorometan (R12) 20 2 2 2A 26
UN1028 R12, vezi diclorodifluorometan, etc. 20 2 2 2A 26
UN1029 Dicloromonofluorometan (R21) 20 2 2 2A 26
UN102& R21, vezi dicloromonofluorometan, etc. 20 2 2 2A 26
UN1030 Difluoro-1,1 etan (R152a) 23 3 2 2F 15
UN1030 R152a, vezi difluoro-1,1 etc. 23 3 2 2F 15
UN1032 Dimetilamin, anhidr 23 2 2 2F 18
UN1033 Eter dimetilic 23 3 2 2F 15
UN1035 Etan comprimat sau etan 23 3 2 2F 15
UN1036 Etilamin 23 3 2 2F 18
UN1037 Clorur de etil (R160) 23 3 2 2F 15
UN1037 R160, vezi clorur de etil, etc. 23 3 2 2F 15
UN1039 Eter de etil i de metil 23 3 2 2F 15
UN1040 Oxid de etilen pur sau cu azot 263 6.1+3 2 2TF 19
Amestec de dioxid de carbon i oxid de etilen n procent
UN1041 239 3 2 2F 15
de mai mult de 6%
UN1045 Fluor comprimat sau fluor 2 3+5.1 2 1TOC 24
UN1046 Heliu comprimat sau heliu 20 2 2 1A 21
UN1352 Pulbere de titan, hidrolizat 40 4.1 4.1 13 (b) 70
UN1354 Trinitrobenzen, hidrolizat cu cel puin 30% ap 40 4.1 4.1 21 (a) 13
UN1355 Acid trinitrobenzoic, hidrolizat cu cel puin 30% ap 40 4.1 4.1 21 (a) 13
UN1356 Trinitrotoluen sau TNT, hidrolizat cu cel puin 30% ap 40 4.1 4.1 21 (a) 13
UN1357 Nitrat de uree, hidrolizat cu cel puin 20% ap 40 4.1 4.1 21 (a) 13
UN1358 Pulbere de zirconiu, hidrolizat 40 4.1 4.1 13 (b) 70
UN1361 Carbon de origine animal sau vegetal 40 4.2 4.2 1 (b) 33
UN1362 Carbon activ 4.2 33
UN1363 Copr (miez uscat al nucii de cocos) 40 4.2 4.2 2 (c) 35
UN1364 Deeu de bumbac uleios 40 4.2 4.2 3 (c) 33
UN1365 Bumbac hidrofil 40 4.2 4.2 3 (c) 33
4.2+4.
UN1366 Dietilzinc X333 4.2 31 (a) 35
3
UN1369 p-Nitrozodimetilanilin 40 4.2 4.2 5 (b) 35
4.2+4.
UN1370 Dimetilzinc X333 4.2 31 (a) 35
3
UN1373 Fibre i fire, animale, vegetale sau sintetice, n.o.s.* cu ulei 40 4.2 4.2 3 (c) 33
UN1376 Oxid feric, inert sau burete de fier, inert 40 4.2 4.2 16 (c) 35
UN1378 Catalizator metalic hidrolizat cu exces de lichid vizibil 40 4.2 4.2 12 (b) 70
Hrtie, ulei tratat nesaturat, uscat incomplet (incluznd
UN1379 40 4.2 4.2 3 (c) 33
hrtie carbonic)
4.2+6.
UN1380 Pentaborani 333 4.2 19 (a) 35
1
Fosfor alb, uscat sau fosfor alb, n soluie sau fosfor, alb 4.2+6.
UN1381 46 4.2 11 (a)
imersat 1
Sulfur de potasiu, anhidr sau sulfur de potasiu cu mai
UN1382 40 4.2 4.2 13 (b) 35
puin de 30% ap de cristalizare
UN1384 Ditionit de sodiu 40 4.2 4.2 13 (b) 35
UN1385 Sulfur de sodiu, anhidr sau sulfur de sodiu cu mai puin 40 4.2 4.2 13 (b) 35
109
 si grupa de risc
Subdiviziunea
identificare a
identificare

pericolului

Nr. fisei de
siguranta
Eticheta

Clasa
Nr. de

Nr. de
ONU
Numele substantei sau articolului

de 30% ap de cristalizare
UN1386 Aglomerat de cristale - 1,5% uleios i maxim 11% umed 40 4.2 4.2 2 (c) 35
UN1389 Amestecuri de metale alcaline, lichide, n.o.s.* X423 4.3 11 (a) 38
UN1389 Amestecuri de metale alcaline, solide, n.o.s.* 423 4.3 11 (a) 38
UN1390 Amiduri de metale alcaline 423 4.3 4.3 19 (b) 39
Dispersii metalice alcaline sau dispersii metalice alcalino-
UN1391 X423 4.3+3 4.3 11 (a) 38
pmntoase
UN1392 Amestecuri metalice alcalino-pmntoase, n.o.s.* X423 4.3+3 4.3 11 (a) 38
UN1393 Aliaje metalice alcalino-pmntoase, n.o.s.* 423 4.3 4.3 11 (b) 38
UN1394 Carbur de aluminiu 423 4.3 4.3 17 (b) 38
4.3+6.
UN1395 Ferosiliciu de aluminiu, pulbere 462 4.3 15 (b) 39
1
UN1396 Pulbere de aluminiu nemagnetizat, nepiroforic 423 4.3 4.3 13 (b) 38
UN1397 Fosfur de aluminiu 60 6.1 6.1 18 (a) 39
UN1398 Pulbere de silicat de aluminiu, nemagnetizat 423 4.3 4.3 13 (c) 38
UN1400 Bariu 423 4.3 4.3 11 (b) 38
UN1401 Calciu 423 4.3 4.3 11 (b) 38
UN1402 Carbur de calciu 423 4.3 4.3 17 (b) 38
UN1403 Cianamid de calciu 423 4.3 4.3 19 (c) 38
UN1405 Siliciur de calciu 423 4.3 4.3 12 (b) 38
UN1407 Cesiu X423 4.3 4.3 11 (a) 38
4.3+6.
UN1408 Ferosiliciu 462 4.3 15 (c) 39
1
UN1409 Hidruri metalice care reacioneaz cu apa, n.o.s.* 423 4.3 4.3 16 (b) 38
UN1410 Hidrur de litiu-aluminiu 433 4.3 4.3 16 (a) 38
UN1411 Hidrur de litiu-aluminiu, eteric 433 4.3 4.3 16 (a) 38
38
UN1413 Borhidrur de litiu 423 4.3 4.3 16 (a)
UN1414 Hidrur de litiu 423 4.3 4.3 16 (a) 38
UN1415 Litiu X423 4.3 4.3 11 (a) 38
UN1417 Silicat de litiu 423 4.3 4.3 12 (b) 38
4.3+4.
UN1418 Pulbere de magneziu sau aliaje de magneziu, pulbere 423 4.3 14 (b) 38
2
UN1420 Potasiu, aliaje metalice X423 4.3 4.3 11 (a)
UN1421 Aliaje metalice alcaline, lichide, n.o.s.* X423 4.3 4.3 11 (a) 38
UN1422 Aliaje de sodiu i potasiu X423 4.3 4.3 11 (a) 38
UN1423 Rubidiu X423 4.3 4.3 11 (a) 38
UN1427 Hidrur de sodiu 40 4.3 4.3 16 (a) 38
UN1428 Sodiu X428 4.3 4.3 11 (a) 38
UN1431 Metilat de sodiu 48 4.2+8 4.2 15 (b) 38
UN1433 Fosfuri de staniu 423 4.2 4.3 18 (a) 39
UN1435 Cenui de zinc 423 4.3 4.3 13 (c) 38
4.3+4.
UN1436 Pulbere de zinc sau praf de zinc 423 4.3 14 (b) 38
2
UN1437 Hidrur de zirconiu 40 4.1 4.1 14 (b) 38
UN1438 Nitrat de aluminiu 50 5.1 5.1 22 (c) 40
UN1439 Dicromat de amoniu 50 5.1 5.1 27 (b) 41
UN1442 Perclorat de amoniu 50 5.1 5.1 12 (b) 43
UN1444 Persulfat de amoniu 50 5.1 5.1 18 (c) 40
5.1+6.
UN1445 Clorat de bariu 56 5.1 29 (b) 41
1
5.1+6.
UN1446 Nitrat de bariu 56 5.1 29 (b) 41
1

110
 si grupa de risc
Subdiviziunea
identificare a
identificare

pericolului

Nr. fisei de
siguranta
Eticheta

Clasa
Nr. de

Nr. de
ONU
Numele substantei sau articolului

5.1+6.
UN1447 Perclorat de bariu 56 5.1 29 (b) 41
1
5.1+6.
UN1448 Permanganat de bariu 56 5.1 29 (b) 41
1
5.1+6.
UN1449 Peroxid de bariu 56 5.1 29 (b) 41
1
UN1450 Bromuri, anorganice, n.o.s.* 50 5.1 5.1 16 (b) 41
UN1451 Nitrat de cesiu 50 5.1 5.1 22 (c) 40
UN1452 Clorat de calciu 50 5.1 5.1 11 (b) 40
UN1453 Clorit de calciu 50 5.1 5.1 14 (b) 40
UN1454 Nitrat de calciu 50 5.1 5.1 22 (c) 40
UN1458 Amestecuri de clorat i borat 50 5.1 5.1 11 (b) 40
UN1459 Amestecuri de clorat si clorur de magneziu 50 5.1 5.1 11 (b) 40
UN1461 Clorai, anorganici, n.o.s.* 50 5.1 5.1 11 (b) 40
UN1462 Clorii, anorganici, n.o.s.* 50 5.1 5.1 14 (b) 43
UN1463 Trioxid de crom, anhidru 58 5.1+8 5.1 31 (b) 41
UN1465 Nitrat de didim 50 5.1 5.1 22 (c) 40
UN1466 Nitrat feric 50 5.1 5.1 22 (c) 40
UN1467 Nitrat de guanidin 50 5.1 5.1 22 (c) 43
5.1+6.
UN1469 Nitrat de plumb 56 5.1 29 (b) 41
1
5.1+6.
UN1470 Perclorat de plumb 56 5.1 29 (b) 41
1
UN1471 Amestecuri de hipoclorit de litiu, uscat sau hipoclorit de litiu 50 5.1 5.1 15 (b) 40
UN1472 Peroxid de litiu 50 5.1 5.1 25 (b) 43
UN1473 Bromat de magneziu 50 5.1 5.1 16 (b) 40
UN1474 Nitrat de magneziu 50 5.1 5.1 22 (c) 40
UN1475 Perclorat de magneziu 50 5.1 5.1 13 (b) 40
UN1476 Peroxid de magneziu 50 5.1 5.1 25 (b) 40
UN1477 Nitrai, anorganici, n.o.s.* 50 5.1 5.1 22 (b) 40
UN1479 Substane oxidante, solide, n.o.s.* 50 5.1 5.1 27 (b) 40
UN1481 Perclorai, anorganici, n.o.s.* 50 5.1 5.1 13 (b) 40
UN1482 Permanganai, anorganici, n.o.s.* 50 5.1 5.1 17 (b) 40
UN1483 Peroxizi, anorganici, n.o.s.* 50 5.1 5.1 25 (b) 40
UN1484 Bromat de potasiu 50 5.1 5.1 16 (b) 40
UN1485 Clorat de potasiu 50 5.1 5.1 11 (b) 40
UN1486 Nitrat de potasiu 50 5.1 5.1 22 (c) 40
UN1487 Amestecuri de nitrat de potasiu i nitrit de sodiu 50 5.1 5.1 24 (b) 40
UN1488 Nitrit de potasiu 50 5.1 5.1 23 (b) 40
UN1489 Perclorat de potasiu 50 5.1 5.1 13 (b) 40
UN1490 Permanganat de potasiu 50 5.1 5.1 17 (b) 40
UN1491 Peroxid de potasiu 50 5.1 5.1 25 (a) 44
UN1492 Persulfat de potasiu 50 5.1 5.1 18 (c) 40
UN1493 Nitrat de argint 50 5.1 5.1 22 (b) 40
UN1494 Bromat de sodiu 50 5.1 5.1 16 (b) 41
UN1495 Clorat de sodiu 50 5.1 5.1 11 (b) 40
UN1496 Clorit de sodiu 50 5.1 5.1 14 (b) 43
UN1498 Nitrat de sodiu 50 5.1 5.1 22 (c) 40
UN1499 Amestecuri de nitrat de sodiu i nitrat de potasiu 50 5.1 5.1 22 (c) 40
5.1+6.
UN1500 Nitrit de sodiu 56 5.1 23 (c) 40
1
UN1502 Perclorat de sodiu 50 5.1 5.1 13 (b) 40

111
 si grupa de risc
Subdiviziunea
identificare a
identificare

pericolului

Nr. fisei de
siguranta
Eticheta

Clasa
Nr. de

Nr. de
ONU
Numele substantei sau articolului

UN1503 Permanganat de sodiu 50 5.1 5.1 17 (b) 40

UN1504 Peroxid de sodiu 50 5.1 5.1 25 (a) 44
UN1505 Persulfat de sodiu 50 5.1 5.1 18 (c) 40
UN1506 Clorat de stroniu 50 5.1 5.1 11 (b) 43
UN1507 Nitrat de stroniu 50 5.1 5.1 22 (c) 40
UN1508 Perclorat de stroniu 50 5.1 5.1 13 (b) 40
UN1509 Peroxid de stroniu 50 5.1 5.1 25 (b) 43
5.1+6.
UN1510 Tetranitrometan 559 5.1 2 (a) 43
1
UN1511 Peroxid de uree hidrogenat 58 51+8 5 31 (c) 40
UN1512 Nitrit de amoniu i zinc 50 5.1 5.1 23 (b) 40
UN1513 Clorat de zinc 50 5.1 5.1 11 (b) 40
UN1514 Nitrat de zinc 50 5.1 5.1 22 (b) 40
UN1515 Permanganat de zinc 50 5.1 5.1 17 (b) 40
UN1516 Peroxid de zinc 50 5.1 5.1 25 (b) 43
UN1517 Picramat de zirconiu, hidrolizat cu cel puin 20% ap 40 4.1 4.1 21 (a) 13
UN1541 Cianhidrin de aceton, stabilizator 66 6.1 6 12 (a) 55
Alcaloizi, solizi, n.o.s.* sau sruri de alcaloid, solide,
UN1544 66 6.1 6.1 90 (a) 51
n.o.s.*, toxice
Alcaloizi, solizi,n.o.s.* sau sruri de alcaloid, solide, n.o.s.*,
UN1544 60 6.1 6.1 90 (b) 51
toxice
UN1545 Isotiocianat de alil, inhibitor 639 6.1+3 6.1 20 (b) 55
UN1546 Arseniat de amoniu 60 6.1 6.1 51 (b) 51
UN1547 Anilin 60 6.1 6.1 12 (b) 53
UN1548 Hidroclorur de anilin 60 6.1 6.1 12 (c) 53
UN1549 Compui de antimoniu, anorganici, solizi, n.o.s.* 60 6.1 6.1 59 (c) 57
UN1550 Lactat de antimoniu 60 6.1 6.1 59 (c) 51
UN1551 Tartrat de antimoniu i potasiu 60 6.1 6.1 59 (c) 51
UN1553 Acid arsenic, lichid 66 6.1 6.1 51 (a) 54
54
UN1554 Acid arsenic, solid 60 6.1 6.1 51 (b)
UN1555 Bromur de arsen 60 6.1 6.1 51 (b) 51
UN1556 Compui arsenici, lichefiai, n.o.s.* 66 6.1 6.1 51 (a) 52
UN1556 Compui arsenici, lichefiai, n.o.s.* 60 6.1 6.1 51 (b) 52
UN1557 Compui arsenici, solizi, n.o.s.* 66 6.1 6.1 51 (a) 52
UN1557 Compui arsenici, solizi, n.o.s.* 60 6.1 6.1 51 (b) 52
UN1558 Arseniu 60 6.1 6.1 51 (b) 52
UN1559 Pentaoxid de arseniu 60 6.1 6.1 51 (b) 51
UN1560 Triclorur de arsen 66 6.1 6.1 51 (a) 57
UN1561 Trioxid de arsen 60 6.1 6.1 51 (b) 51
UN1562 Praf de arsen 60 6.1 6.1 51 (b) 52
UN1564 Compui de bariu, n.o.s.* 60 6.1 6.1 60 (b) 54
UN1565 Cianur de bariu 66 6.1 6.1 41 (a) 57
UN1566 Compui de beriliu, n.o.s.* 60 6.1 6.1 54 (b) 54
6.1+4.
UN1567 Beriliu, pulbere 64 6.1 54 (b) 34
1
UN1569 Bromaceton, lichefiat 63 6.1+3 6.1 16 (b) 31
UN1570 Brucin 66 6.1 6.1 90 (a) 52
UN1572 Acid cacodilic 60 6.1 6.1 51 (b) 51
UN1573 Arseniat de calciu 60 6.1 6.1 51 (b) 51
UN1574 Amestecuri de arseniat de calciu i arsenit de calciu, solid 60 6.1 6.1 51 (b) 51
UN1575 Cianur de calciu 66 6.1 6.1 41 (a) 57

112
 si grupa de risc
Subdiviziunea
identificare a
identificare

pericolului

Nr. fisei de
siguranta
Eticheta

Clasa
Nr. de

Nr. de
ONU
Numele substantei sau articolului

UN1577 Clorodinitrobenzeni 60 6.1 6.1 12 (b) 53

UN1578 Cloronitrobenzeni, lichid sau solid 60 6.1 6.1 12 (b) 52
UN1579 Hidroclorur de 4-clor-o-toluidin 60 6.1 6.1 17 (c) 53
UN1580 Cloropicrin 66 6.1 6.1 17 (a) 54
UN1581 Amestecuri de bromur de metil i cloropicrin 26 6.1 2 2T 23
UN1582 Amestecuri de clorur de metil i cloropicrin 26 6.1 2 2T 19
UN1583 Amestecuri de cloropicrin, n.o.s.* 66 6.1 6.1 17 (a) 54
UN1585 Acetoarseniat de cupru 60 6.1 6.1 51 (b) 51
UN1586 Arsenit de cupru 60 6.1 6.1 51 (b) 51
UN1587 Cianur de cupru 60 6.1 6.1 41 (b) 51
UN1588 Cianuri, anorganice, n.o.s.* 66 6.1 6.1 41 (a) 57
UN1588 Cianuri, anorganice, n.o.s.* 60 6.1 6.1 41 (b) 57
UN1590 Dicloraniline 60 6.1 6.1 12 (b) 53
UN1591 o-diclorbenzen 60 6.1 6.1 15 (c) 52
UN1593 Diclorometan (clorur de metilen R30) 60 6.1 6.1 15 (c) 60
UN1593 R30, vezi diclorometan 60 6.1 6.1 15 (c) 60
UN1594 Sulfat dietilic 60 6.1 6.1 14 (b) 52
UN1595 Sulfat dimetilic 668 6.1+8 6.1 27 (a) 56
UN1596 Dinitraniline 60 6.1 6.1 12 (b) 53
UN1597 Dinitrobenzeni 60 6.1 6.1 12 (b) 52
UN1598 Dinitro-o-crezol, solid sau soluie 60 6.1 6.1 12 (b) 53
UN1599 Soluii de dinitrofenol 60 6.1 6.1 12 (b) 53
UN1600 Dinitrotolueni, topituri 60 6.1 6.1 24 (b) 52
UN1601 Dezinfectani, solid, n.o.s.*, otrvuri 66 6.1 6.1 25 (a) 51
UN1601 Dezinfectani, solid, n.o.s.*, otrvuri 60 6.1 6.1 25 (b) 51
UN1602 Vopsele, lichid, n.o.s.* sau intermediari lichizi 66 6.1 6.1 25 (a) 51
UN1602 Vopsele, lichid, n.o.s.* sau intermediari lichizi 60 6.1 6.1 25 (b) 51
UN1603 Brom acetat de etil 63 6.1+3 6.1 16 (b) 55
32
UN1604 Etilen diamin 83 8+3 8 54 (b)
UN1605 Dibromur de etilen 66 6.1 6.1 15 (a) 54
UN1606 Arseniat feric 60 6.1 6.1 51 (b) 51
UN1607 Arsenit feric 60 6.1 6.1 51 (b) 51
UN1608 Arseniat feros 60 6.1 6.1 51 (b) 51
UN1610 Lichide halogenante iritante, n.o.s.* 6.1 59
UN1610 Lichide halogenante iritante, n.o.s.* 6.1 59
UN1611 Tetrafosfat de haxaetil, lichid 60 6.1 6.1 23 (b) 51
UN1612 Amestecuri de tatrafosfat de haxaetil i gaz comprimat 26 6.1 2 1T 23
Acid cianhidric (soluie apoas de) care conine cel mult
UN1613 663 6.1+3 6.1 2 54
20% acid absolut
UN1613 Cianur hidrogenat, soluie apoas 663 6.1+3 6.1 2 54
UN1616 Acetat de plumb 60 6.1 6.1 62 (b) 51
UN1617 Arseniai de plumb 60 6.1 6.1 51 (b) 51
UN1618 Arseniai de plumb 60 6.1 6.1 51 (b) 51
UN1620 Cianur de plumb 60 6,1 6.1 41 (b) 51
UN1621 Purpur londonez 60 6.1 6.1 51 (b) 51
UN1622 Arseniat de magneziu 60 6.1 6.1 51 (b) 51
UN1623 Arseniat de mercur 60 6.1 6.1 51 (b) 51
UN1624 Clorur mercuric 60 6.1 6.1 52 (b) 54
UN1625 Nitrat de mercur 60 6.1 6.1 52 (b) 41
UN1626 Cianur dubl de mercur i de potasiu 66 6.1 6.1 41 (a) 57

113
 si grupa de risc
Subdiviziunea
identificare a
identificare

pericolului

Nr. fisei de
siguranta
Eticheta

Clasa
Nr. de

Nr. de
ONU
Numele substantei sau articolului

UN1627 Nitrat mercuros 60 6.1 6.1 52 (b) 41

UN1629 Acetai mercurici 60 6.1 6.1 52 (b) 51
UN1630 Cloruri duble de mercur i amoniu 60 6.1 6.1 52 (b) 51
UN1631 Benzoat de mercur 60 6.1 6.1 52 (b) 54
UN1634 Bromur de mercur 60 6.1 6.1 52 (b) 54
UN1636 Cianur de mercur 60 6.1 6.1 41 (b) 54
UN1637 Gluconat de mercur 60 6.1 6.1 52 (b) 51
UN1638 Iodur de mercur, solid sau soluie 60 6.1 6.1 52 (b) 51
UN1639 Nucleat de mercur 60 6.1 6.1 52 (b) 51
UN1640 Oleat mercuric 60 6.1 6.1 52 (b) 51
UN1641 Oxizi mercurici 60 6.1 6.1 52 (b) 51
UN1642 Oxicianuri mercurice 60 6.1 6.1 41 (b) 51
UN1643 Ioduri duble de mercur i potasiu 60 6.1 6,1 52 (b) 51
UN1644 Salicilat de mercur 60 6.1 6.1 52 (b) 51
UN1645 Sulfai de mercur 60 6.1 6.1 52 (b) 51
UN1646 Tiocianat de mercur 60 6.1 6.1 52 (b) 51
Amestecuri de bromur de metil i dibromur de etilen,
UN1647 60 6.1 6.1 15 (a) 51
soluii
UN1648 Acetonitril 33 3 3 3 (b) 31
UN1649 Amestecuri antidetonante pentru carburani 66 6.1 6.1 31 (a) 31
UN1650 Beta-naftilamin 60 6.1 6.1 12 (b) 53
UN1651 Naftiltiouree 60 6.1 6.1 21 (b) 53
UN1652 Naftiluree 60 6.1 6.1 12 (b) 53
UN1653 Cianur de nichel 60 6.1 6.1 41 (b) 51
UN1654 Nicotin 60 6.1 6.1 90 (b) 51
UN1655 Compui nicotinici, solid, n.o.s.* 66 6.1 6.1 90 (a) 51
UN1655 Compui nicotinici, solid, n.o.s.* 60 6.1 6.1 90 (b) 51
51
Hidroclorur de nicotin sau hidroclorur de nicotin,
UN1656 60 6.1 6.1 90 (b)
soluie
UN1657 Salicilat nicotini 60 6.1 6.1 90 (b) 51
UN1658 Sulfat nicotinic, solid 60 6.1 6.1 90 (b) 51
UN1658 Sulfat nicotinic, soluie 60 6.1 6.1 90 (b) 51
UN1659 Tartrat nicotinic 60 6.1 6.1 90 (b) 51
UN1660 Monoxid de azot (oxid nitric) 258 5.1+8 2 1TOC 24
UN1661 Mononitranilin (orto, meta, para) 60 6.1 6.1 12 (b) 53
UN1662 Nitrobenzen 60 6.1 6.1 12 (b) 52
UN1663 Nitrofenoli (orto,meta,para) 60 6.1 6.1 12 (c) 53
UN1664 Mononitrotoluen, lichid sau solid 60 6.1 6.1 12 (b) 52
UN1665 Nitroxileni (orto, meta, para) 60 6.1 6.1 12 (b) 52
UN1669 Pentacloretan R120 60 6.1 6.1 15 (b) 51
UN1669 R120, vezi pentacloretan 60 6.1 6.1 15 (b) 26/51
UN1670 Mercaptan metilic perclorat 66 6.1 6.1 17 (a) 57
UN1671 Fenol, solid 60 6.1 6.1 14 (b) 53
UN1672 Clorur de fenil carbilamin 66 6.1 6.1 17 (a) 51
UN1673 Fenilendiamine (orto, meta, para), solid 60 6.1 6.1 12 (c) 53
UN1674 Acetat fenilmercuric 60 6.1 6.1 33 (b) 51
UN1677 Arseniat de potasiu 60 6.1 6.1 51 (b) 51
UN1678 Arsenit de potasiu 60 6.1 6.1 51 (b) 54
UN1679 Cuprocianur de potasiu 60 6.1 6.1 41 (b) 57
UN1680 Cianur de potasiu 66 6.1 6.1 41 (a) 57

114
 si grupa de risc
Subdiviziunea
identificare a
identificare

pericolului

Nr. fisei de
siguranta
Eticheta

Clasa
Nr. de

Nr. de
ONU
Numele substantei sau articolului

UN1683 Arsenit de argint 60 6.1 6.1 51 (b) 51

UN1684 Cianur de argint 60 6.1 6.1 41 (b) 51
UN1685 Arseniat de sodiu 60 6.1 6.1 51 (b) 51
51
UN1686 Arsenit de sodiu, soluie apoas 60 6.1 6.1 54
(b,c)
UN1688 Cacodilat de sodiu 60 6.1 6.1 51 (b) 52
UN1689 Cianur de sodiu 66 6.1 6.1 41 (a) 57
UN1690 Fluorur de sodiu 60 6.1 6.1 63 (c) 54
UN1691 Arsenit de stroniu 60 6.1 6.1 51 (b) 51
UN1692 Stricnin sau sruri de stricnin 66 6.1 6.1 90 (a) 51
UN1693 Substane lacrimogene, lichid, n.o.s.* 66 6.1 6.1 25 (a) 59
UN1693 Substane lacrimogene, solid, n.o.s.* 60 6.1 6.1 25 (b) 59
UN1694 Cianuri de alfa-bromobenzil 66 6.1 6.1 17 (a) 59
6.1+3
UN1695 Cloraceton, stabilizator 663 6.1 10 (a) 31
+8
UN1697 Cloracetofenon, lichid sau solid 60 6.1 6.1 17 (b) 53
UN1698 Clorarsin de difenilamin 66 6.1 6.1 34 (a) 54
UN1699 Difenilclorarsin 66 6.1 6.1 34 (a) 51
UN1701 Bromur de xilil 60 6.1 6.1 15 (b) 52
UN1702 Tetracloretan 60 6.1 6.1 15 (b) 51
UN1704 Tatraetil-ditiopirofosfat 60 6.1 6.1 23 (b) 53
UN1707 Compui de taliu, n.o.s.* 60 6.1 6.1 53 (b) 51
UN1708 Toluidin, lichid sau solid 60 6.1 6.1 12 (b) 53
UN1709 Toluilendiamin-2,4 60 6.1 6.1 12 (c) 51
UN1710 R1120, vezi tricloretilen 60 6.1 6.1 15 (c) 26/60
UN1710 Tricloretilen (R1120) 60 6.1 6.1 15 (c) 60
UN1711 Xilidin 60 6.1 3.1 12 (b) 53
Arseniat de zinc sau arsenit de zinc sau amestecuri de
UN1712 60 6.1 6.1 51 (b) 51
arseniat de zinc i arsenit de zinc
UN1713 Cianur de zinc 66 6.1 3.1 41 (a) 51
UN1714 Fosfur de zinc 4.3 4.3 18 (a) 39
UN1715 Anhidrid acetic 83 8+3 8 32 (b) 37
UN1716 Bromur de acetil 80 8 8 35 (b) 56
UN1717 Clorur de acetil X338 3+8 3 25 (b) 32
UN1718 Fosfat acid de monobutil 80 8 8 38 (c) 53
UN1719 Substane lichide, alcaline, caustice, n.o.s.* 80 8 8 42 (b) 54
UN1719 Substane lichide, alcaline, caustice, n.o.s.* 80 8 8 42 (C) 54
6.1+8
UN1722 Cloroformiat de alil 638 8 28 (a) 55
+3
UN1723 Iodur de alil 338 3+8 3 25 (b) 32
UN1724 Aliltriclorosilan X839 8+3 8 37 (b) 55
UN1725 Bromur de aluminiu anhidric 80 8 8 11 (b) 37
UN1726 Clorur de aluminiu, anhidr 80 8 8 11 (b) 37
UN1727 Fluorur de amoniu, solid 80 8 8 9 (b) 54
UN1728 Amiltriclorosilan X80 8 8 36 (b) 55
UN1729 Clorur de anisoil 80 8 8 35 (b) 56
UN1730 Pentaclorur de antimoniu, soluie X80 8 8 12 (b) 57
UN1731 Pentaclorur de antimoniu, soluie 80 8 8 12 (b) 57
UN1732 Pentafluorur de antimoniu 86 8+6.1 8 10 (b) 57
UN1733 Triclorur de antimoniu, solid sau soluie 80 8 8 11 (b) 57
UN1736 Clorur de benzoil 80 8 8 35 (b) 37
UN1737 Bromur de benzil 68 6.1+8 6.1 27 (b) 56
115
 si grupa de risc
Subdiviziunea
identificare a
identificare

pericolului

Nr. fisei de
siguranta
Eticheta

Clasa
Nr. de

Nr. de
ONU
Numele substantei sau articolului

UN1738 Clorur de benzil 68 6.1+8 6.1 27 (b) 56

UN1739 Cloroformiat de benzil 88 8 8 64 (a) 37
UN1740 Bifluoruri, soluii sau solide, n.o.s.* 80 8 8 9 (b) 54
UN1741 Clorur de bor 2 25
UN1742 Complex de trifluorur de bor i acid acetic 80 8 8 33 (b) 55
UN1743 Complex de trifluorur de bor i acid propionic 80 8 8 33 (b) 56
UN1744 Brom sau soluie de brom 886 8+6.1 8 14 54
5.1+6.
UN1745 Pentafluorur de brom 568 5.1 5 44
1+8
5.1+6.
UN1746 Trifluorur de brom 568 5.1 5 44
1+8
UN1747 Butiltriclorosilan X83 8+3 8 37 (b) 55
UN1748 Hipoclorit de calciu, uscat 50 5.1 5.1 15 (b) 40
6.1+0
UN1749 Trifluorur de clor 265 2 2TOC 24
5+8
UN1750 Acid cloracetic, soluie 68 6.1+8 6.1 27 (b) 53
UN1751 Acid cloracetic solid 68 6.1+8 6.1 27 (b) 53
UN1752 Clorur de cloracetil 668 6.1+8 6.1 27 (a) 56
UN1753 Clorofeniltriclorosilan X80 8 8 36 (b) 56
UN1754 Acid clorosulfonic X88 8 8 12 (a) 37
UN1755 Acid cromic, soluie 80 8 8 17 (b) 54
UN1756 Fluorur cromic, solid 80 8 8 9 (b) 54
UN1757 Florur cromic, soluie 80 8 8 8 (b) 54
UN1758 Oxiclorur de crom 88 8 8 12 (a) 37
UN1759 Lichide corozive, n.o.s.* 88 8 8 65 (a) 54
UN1759 Solide corozive, n.o.s.* 80 8 8 65 (b) 54
UN1760 Lichide corozive, n.o.s.* 88 8 8 66 (a) 54
UN1760 Lichide corozive, n.o.s.* 80 8 8 66 (b) 54
UN1761 Etilendiamin de cupru, soluie 86 8+6.1 8 53 (b) 54
UN1762 Ciclohexeniltriclorosilan X80 8 8 36 (b) 56
UN1763 Ciclohexiltriclolosilan X80 8 8 36 (b) 56
UN1764 Acid dicloracetic 80 8 8 32 (b) 53
UN1765 Clorur de dicloracetil X80 8 8 35 (b) 56
UN2081 Peroxid de acetil i de benzoil 50 5.2 5.2 5(b) 47
UN2187 Dioxid de carbon, soluie sau refrigerat 20 2 2 2A 20
UN2188 Arsin 263 6.1+3 2 2TF 19
6.1+0
UN2189 Diclorosilan 262 2 2TFC 19
5+8
UN2191 Fluorur de sulfuril 26 6.1 2 2T 23
UN2192 Germaniu 2 6.1+3 2 2TF 19
UN2193 Hexafluoretan (R116) 20 2 2 1A 26
UN2193 R116, vezi hexafluoretan 20 2 2 1A 26
UN2195 Hexafluorur de telur 268 6.1+8 2 2TC 25
UN2196 Hexafluorur de tungsten 268 6.1+8 2 2TC 25
UN2197 Iodur hidrogenat anhidr 268 6.1+8 2 2TC 25
UN2198 Pentafluorur de fosfor 268 6.1+8 2 1TC 25
UN2199 Fosfin 268 6.1+8 2 2TF 19
UN2200 Propadien, inhibitor 239 3 2 2F 16P
UN2201 Oxid azotos lichefiat, refrigerat 225 2+05 2 30 22
UN2202 Seleniur de hidrogen, anhidr 263 6.1+3 2 2TF 17
UN2203 Silan 23 2 2 1F 16
UN2204 Sulfur de carbonil 263 6.1+3 2 2TF 19
116
 si grupa de risc
Subdiviziunea
identificare a
identificare

pericolului

Nr. fisei de
siguranta
Eticheta

Clasa
Nr. de

Nr. de
ONU
Numele substantei sau articolului

UN2205 Adiponitril 60 6.1 6.1 12 (c) 53

Izooctani izocianai, n.o.s.* sau soluii de izocianat, n.o.s.*,
UN2206 cu punct de aprindere mai mare de 61 5C i punctul de 60 6.1 6.1 19(b) 55
fierbere mai mic de 300 5C
Izocianai, n.o.s.* sau soluii de izocianat, n.o.s.* cu punct
UN2207 60 6.1 6.1 19(c) 55
de fierbere peste 300 5C
UN2208 Amestecuri uscate de hipoclorit de calciu 50 5.1 5.1 15(c) 40
UN2209 Formaldehid, soluie 80 8 8 63 (c) 32
UN2211 Poliesteri expansibili 90 9 4(c) 33
UN2212 Azbest albastru 90 9 9 1(b) 71
UN2213 Paraformaldehid 40 4.1 4.1 6(c) 33
UN2214 Anhidrid ftalic cu peste 0,05% cianhirur maleic 80 8 8 31(c) 56
UN2215 Anhidrid maleic, solid sau topitur sau acid maleic 80 8 8 31(c) 56
UN2217 Aglomerat de cristale - 1,5% uleios i maxim 11% umed 40 4.2 4.2 2(c) 35
UN2218 Acid acrilic 839 8+3 8 32 (b) 32P
UN2219 Eter de alilglicidilic 30 3 3 31(c) 29
UN2222 Anisol (eter metil-fenilic) 30 3 3 31 (c) 27
UN2224 Benzonitril 60 6.1 6.1 12 (b) 52
UN2225 Clorur de benzen sulfonil 80 8 8 35 (c) 56
UN2226 Triclorometilbenzen 80 8 8 66 (b) 56
UN2227 Metacrilat de n-butil 39 3 3 31(c) 29P
UN2228 Fenoli butilici, lichid 6.1 6.1 53
UN2229 Fenoli butilici, solid 6.1 6.1 53
UN2232 Cloracetaldehid 66 6.1 6.1 17(a) 53
UN2233 Cloranisidin 60 6.1 6.1 17(c) 52
UN2234 Clorobenzotrifluoruri 30 3 3 31(c) 30
UN2235 Cloruri de clorobenzil 60 6.1 6.1 17(c) 53
UN2236 Izocianat de cloro-3 metil-4 fenil 60 6.1 6.1 19(b) 56
UN2237 Cloronitraniline 60 6.1 6.1 17(0 53
30
UN2238 Clortolueni 30 3 3 31(c)
UN2239 Clorotoluidin, soluie sau solid 60 6.1 6.1 17(c) 53
UN2240 Acid cromsulfuric 88 8 8 1(a) 54
UN2241 Cicloheptan 33 3 13 3(b) 28
UN2242 Ciclopenten 33 3 13 3(b) 28
UN2243 Acetat de ciclohexil 30 3 13 31(c) 30
UN2244 Ciclopentanol 30 3 I3 31(c) 29
UN2245 Ciclopentanon 30 3 3 31(c) 27
UN2246 Ciclopenten 33 3 3 2(b) 28
UN2247 n-decan 30 3 13 31(c) 28
UN2248 Dibutilamin, normal 83 8+3 8 54(b) 32
16.
UN2250 Izocianat de diclorofenil 60 6.1 19(b) 56
1
UN2251 2,5-norbornadien sau biciclo-2,2,1-hepta-2,5-dien 339 3 3 3(b) 27P
UN2252 Dimetoxi-1,2 etan 33 3 3 3(b) 27
UN2253 N, N-dimetilanilin 60 6.1 6.1 12(b) 53
UN2254 Chibrituri, tamburi 40 4.1 4.1 2(c) 33
UN2256 Ciclohexen 33 3 3 3(b) 30
UN2257 Potasiu X423 4.3 4.3 11(a) 38
UN2258 1,2-propilendiamin 83 8+3 8 54(b) 32
UN2259 Etilentetramin 80 8 8 53(b) 53
UN2260 Tripropilamin 38 3+8 3 33(c) 32

117
 si grupa de risc
Subdiviziunea
identificare a
identificare

pericolului

Nr. fisei de
siguranta
Eticheta

Clasa
Nr. de

Nr. de
ONU
Numele substantei sau articolului

UN2261 Xilenoli 60 6.1 6.1 14(b) 53

UN2262 Clorur de dimetilcarbomoil 80 8 8 35(b) 56
UN2263 Dimetilciclohexani 33 3 3 3(b) 28
UN2264 Dimetilciclohexilamin 83 8+3 8 54(b) 32
UN2265 N, N-dimetilformamid 30 3 3 31(c) 29
UN2266 Dimetil-n-propilamin 338 3+8 3 22(b) 32
UN2267 Clorur de dimetiltiofosforil 68 6.1+8 6.1 27(b) 56
UN2269 Iminodipropilamin 3,3 80 8 8 53(c) 53
UN2270 Etilamin, soluie apoas 338 3+8 3 22(b) 32
UN2271 Etilamilceton 30 3 3 31(c) 27
UN2272 N-etilanilin 60 6.1 6.1 12(c) 53
UN2273 2-etilanilin 60 6.1 6.1 12(c) 53
UN2274 N-etil N-benzilanilin 60 6.1 6.1 12(c) 53
UN2275 2-etilmetanol 30 3 3 31(c) 29
UN2276 Etil-2 hexilamin 38 3+8 3 33(c) 32
UN2277 Etilmetacrilat 339 3 3 3(b) 29P
UN2278 Heptene 33 3 3 3(b) 28
UN2279 Hexaclorobutadien 60 6.1 6.1 15(c) 51
UN2280 Hexametilendiamin, solid 80 8 8 52(c) 53
UN2281 Diizocianat de hexametilen 60 6.1 6.1 19(b) 56
UN2282 Hexanoli 30 3 3 31(c) 29
UN2283 Metacrilat de izobutil 39 3 3 31(c) 30P
UN2284 Nitril izobutilic 336 3+6.1 3 11(b) 31
UN2285 Izocianatobenzotrifluoruri 63 6.1+3 6.1 18(b) 56
UN2286 Pentametil heptan 30 3 3 31(c) 28
UN2287 Izohepten 33 3 3 3(b) 28
UN2288 Izohexen 33 3 3 3(b) 28
UN2289 Izoforondiamin 80 8 8 53(c) 53
UN2290 Diizocianat de izoforon 60 6.1 6.1 19(c) 56
UN2291 Compui de plumb 60 6.1 6.1 62(c) 51
UN2293 4-metoxi-4-metilpentan-2-on 30 3 3 31(c) 27
UN2294 N-metilanilin 60 6.1 6.1 12(c) 53
UN2295 Cloracetat de metil 663 6.1+3 6.1 16(a) 55
UN2296 Metilciclohexan 33 3 3 3(b) 28
UN2297 Metilciclohexanon 30 3 3 31(c) 27
UN2298 Metilciclopentan 33 3 3 3(b) 28
UN2299 Dicloracetat de metil 60 6.1 6.1 17(c) 55
UN2300 2-metil-5-etilpiridin 60 6.1 6.1 12(c) 53
UN2301 2-metilfuran 33 3 3 3(b) 27
UN2302 5-metilhexan-2-on 30 3 3 31(c) 27
UN2303 Izopropenilbenzen 30 3 3 31(c) 28
UN2304 Naftalin n stare topit 44 4.1 4.1 5 33
UN2305 Acid nitrobenzen sulfonic 80 8 8 34(b) 53
UN2306 Trifluoruri de nitrobenzilidin 60 6.1 6.1 12(b) 52
UN2307 Fluorur de nitro-3 cloro-4 benzilidin 60 6.1 6.1 12(b) 52
UN2308 Sulfat acid de nitrosil 80 8 8 1(b) 57
UN2309 Octadien-10 33 3 3 3(b) 28P
UN2310 Pentan-2,4-dion 36 3+6.1 3 32(c) 27
UN2311 Fenetidine 60 6.1 6.1 12(c) 53
UN2312 Fenol, topitur 60 6.1 6.1 24(b) 53

118
 si grupa de risc
Subdiviziunea
identificare a
identificare

pericolului

Nr. fisei de
siguranta
Eticheta

Clasa
Nr. de

Nr. de
ONU
Numele substantei sau articolului

UN2313 Picoline 30 3 3 31(c) 30

Bifeniliperclorinai sau produse coninnd bifenilperclorinai
UN2315 90 9 9 2(b) 39
(PCB)
UN2316 Cuprocianur de sodiu, solid i66 6.1 6.1 41(a) 57
UN2317 Cuprocianur de sodiu, soluie 66 6.1 6.1 41(a) 57
Hidrosulfur de sodiu cu mai puin de 25% ap de
UN2318 40 4.2 4.2 13(b) 35
cristalizare
UN2319 Terpene hidrocarbonate, n.o.s.* 30 3 3 31(c) 28
UN2320 Tetraetilen pentamin 80 8 8 5(c) 53
UN2321 Triclorobenzeni, soluie 60 6.1 6.1 15(c) 53
UN2322 Triclorobuten 60 6.1 6.1 15(b) 52
UN2323 Fosfit de trietil 30 3 3 31(c) 29
UN2324 Triizobutilen 30 3 3 31(c) 28
UN2325 Trimetil-1,3,5 benzen 30 3 3 31(c) 29
UN2326 Trimeticiclohexilamin 80 8 8 5(c) 53
UN2327 Trimetilhexametilendiamine 80 8 8 53(c) 53
UN2328 Diizocianat de trimetilhexametilen 60 6.1 6.1 19(c) 56
UN2329 Fosfit trimetilic 30 3 3 31(c) 29
UN2330 Undecan 30 3 3 31(c) 28
UN2331 Clorur de zinc, anhidr 80 8 8 11(c) 54
UN2332 Acetaldehid oxim 30 3 3 31(c) 29
UN2333 Acetat de alil 336 3+6,1 3 17(b) 31
UN2334 Alilamin 663 6.1+3 6 7(a) 31
UN2335 Eter de alil i de etil 336 3+6.1 3 17(b) 31
UN2336 Formiat de alil 336 3+6.1 3 17(a) 31
UN2337 Tiofenol 663 6.1+3 6.1 20(a) 31
UN2338 Benzotrifluorur 33 3 3 3(b) 31
UN2339 2-bromobutan 33 3 3 3(b) 30
UN2340 Eter de 2-bromoetil i de etil 33 3 3 3(b) 30
UN2341 1-brom-3-metilbutan 30 3 3 31(c) 30
UN2342 Bromometilpropani 33 3 3 3(b) 30
UN2343 2-bromopentan 33 3 3 3(b) 30
UN2345 3-bromopropin, stabilizator 33 3 3 3(b) 32
UN2346 Butandion 33 3 3 3(b) 27
UN2347 Mercaptan butilic 33 3 3 3(b) 30
UN2348 Acrilat de butil 39 3 3 31(c) 29P
UN2350 Eter de butil i metil 33 3 3 3(b) 27
UN2351 Nitrii de butil 33 3 3 3(b) 29
UN2352 Eter de butil i vinil, inhibitor 339 3 3 3(b) 27P
UN2353 Clorur de butiril 338 3+8 3 25(b) 32
UN2354 Eter de clorometil i etil 336 3+6.1 3 16(b) 31
UN2356 Cloro-2 propan 33 3 3 2(a) 29
UN2357 Ciclohexilamin 83 8+3 8 54(b) 32
UN2358 Ciclooctatetraen 33 3 3 3(b) 28P
3+8+6
UN2359 Dialilamin 338 3 27(b) 32
.1
UN2360 Eter dialilic 336 3+6.1 3 17(b) 31P
UN2361 Diizobutilamin 38 3+8 3 33(c) 32
UN2362 Dicloro-1,1 etan (R150a) 33 3 3 3(b) 30
UN2362 R150, vezi dicloro-1,1 etan 33 3 3 3(b) 15/30
UN2363 Mercaptan etilic 33 3 3 2(a) 30

119
 si grupa de risc
Subdiviziunea
identificare a
identificare

pericolului

Nr. fisei de
siguranta
Eticheta

Clasa
Nr. de

Nr. de
ONU
Numele substantei sau articolului

UN2364 n-propilbenzen 30 3 3 31(c) 27

UN2366 Dietilcarbonat 30 3 3 31(c) 27
UN2367 Alpha-metilvaleraldehid 33 3 3 3(b) 30
UN2368 Alpha-pinen 30 3 3 31(c) 27
UN2370 1-hexen 33 3 3 3(b) 28
UN2371 Izopentene 33 3 3 1(a) 28
UN2372 1,2-di-(dimetilamino)etan 33 3 3 3(b) 29
UN2373 Dietoximetan 33 3 3 3(b) 27
UN2374 3,3-dietoxipropen 33 3 3 3(b) 27
UN2375 Sulfur de dietil 33 3 3 3(b) 29
UN2376 2,3-dihidropiran 33 3 3 3(b) 27
UN2377 1,1-dimetoxietan 33 3 3 3(b) 27
UN2378 2-dimetilamino-acetonitril 336 3+6.1 3 11(b) 31
UN2379 1,3-dimetilbutilamin 338 3+8 3 22(b) 32
UN2380 Dimetildietoxisilan 33 3 3 3(b) 27
UN2381 Disulfur de dimetil 33 3 3 3(b) 30
UN2382 Dimetilhidrazin, simetric 663 6.1+3 6.1 7(a) 31
UN2383 Dipropilamin 338 3+8 3 22(b) 32
UN2384 Eter dipropilic 33 3 3 3(b) 27
UN2385 Izobutilat de etil 33 3 3 3(b) 29
UN2386 1-etilpiperidin 338 3+8 3 23(b) 32
UN2387 Fluorobenzen 33 3 3 3(b) 30
UN2388 Florotolueni 33 3 3 3(b) 30
UN2389 Furan 33 3 3 1(a) 27
UN2390 2-iodobutan 33 3 3 3(b) 29
UN2391 Iodometilpropani 33 3 3 3(b) 29
UN2392 Iodopropani 30 3 3 31(c) 29
UN2393 Formiat de izobutil 33 3 3 3(b) 32
UN2394 Propionat de izobutil 33 3 3 3(b) 29
UN2395 Clorur de izobutiril 338 3+8 3 25(b) 32
UN2396 Metilacrolein 336 3+6.1 3 17(b) 31P
UN2397 3-metilbutan-2-on 33 3 3 3(b) 27
UN2398 Eter de metil i ter butil 33 3 3 3(b) 27
UN2399 1-metilpiperidin 338 3+8 3 23(b) 32
UN2400 Metilizovaleriat 33 3 3 3(b) 30
UN2401 Piperidin 883 8+3 3 54(a) 32
UN2402 Propantioli 33 3 3 3(b) 30
UN2403 Acetat de izopropenil 33 3 3 3(b) 29P
UN2404 Propionitril 336 3+6.1 3 11(b) 31
UN2405 Butirat de izopropil 30 3 3 31(c) 29
UN2406 Izobutirat de izopropil 33 3 3 3(b) 31
UN2407 Cloroformiat de izopropil 60 6.1 6.1 10(a) 55
UN2409 Propionat de izopropil 33 3 3 3(b) 29
UN2410 1,2,3,6-tetrahidropiridin 33 3 3 3(b) 29
UN2411 Butironitril 336 3+6.1 3 11(b) 31
UN2412 Tetrahidrotiofen 33 3 3 3(b) 29
UN2413 tetrapropilortotitanat 30 3 3 31(c) 28
UN2414 Tiofen 33 3 3 3(b) 30
UN2416 Borat trimetilic 33 3 3 3(b) 29
UN2417 Fluorur de carbonil 268 6.1+8 2 1TC 25

120
 si grupa de risc
Subdiviziunea
identificare a
identificare

pericolului

Nr. fisei de
siguranta
Eticheta

Clasa
Nr. de

Nr. de
ONU
Numele substantei sau articolului

UN2418 Tetrafluorur de sulf 268 6.1+8 2 2TC 25

UN2419 Bromotrifluoretilen 23 3 2 2F 16
UN2420 Hexafluoraceton 268 6.1+8 2 2TC 25
UN2422 Octafluorobut-2-en 20 2 2 2A 26
UN2424 Octafluoropropan (R218) 20 2 2 2A 26
UN2424 R218, vezi octafluoropropan, etc. 20 2 2 2A 26
UN2426 Nitrat de amoniu, lichid (soluie concentrat fierbinte) 59 5.1 5.1 20 40
UN2427 Clorat de potasiu, soluie 50 5.1 5.1 11(b) 40
UN2428 Clorat de sodiu, soluie apoas 50 5.1 5.1 11(b) 40
UN2429 Clorat de calciu, soluie 50 5.1 5.1 11(b) 40
UN2430 Alchilfenol, solid (termeni n lan de la C2 pn la C8) 88 8 8 139(a) 53
UN2431 Anisidin 60 6.1 6.1 112(c) 53
UN2432 N, N-dietilanilin 60 6.1 6.1 12 (c) 53
UN2433 Cloronitrotolueni, soluii sau solid 60 6.1 6.1 17(c) 52
UN2434 Dibenzildiclorosilan X80 8 8 36 (b) 56
UN2435 Etilfenildiclorosilan X80 8 8 36(b) 56
UN2436 Acid tioacetic 33 3 3 3(b) 29
UN2437 Metilfenildicolosilan X80 8 8 36(b) 56
6.1+3
UN2438 Clorur de trimetilacetil 663 6.1 10(a) 32
+8
UN2439 Fluorur de sodiu, solid sau soluie 80 8 8 9(b) 54
UN2440 Clorur stanic pentahidratat 80 8 8 11(c) 54
UN2441 Triclorur de titan 40 4.2 4.2 15(a) 35
UN2442 Clorur de tricloracetil X80 8 8 35(b) 56
UN2443 Oxitriclorur de vanadiu 80 8 8 12(b) 37
UN2444 Tetraclorur de vanadiu X88 8 8 12(a) 37
4.2+4.
UN2445 Alcilai de litiu 333 4.2 31(a) 35
3
UN2446 Nitrocrezol 60 6.1 6.1 12(c) 53
4.1+6.
UN2447 Fosfor alb, topitur 446 4.2 22
1
UN2448 Sulf n stare turnat 44 4.1 4.1 15 33
UN2451 Trifluorur de azot 25 2+05 2 10 22
UN2452 Etilacetilen, inhibitor 239 3 2 2F 16P
UN2453 Fluorur de etil (R161) 23 2 2 2F 15
15
UN2453 R161, vezi Fluorur de etil, etc. 23 3 2 2F
UN2454 Fluorur de metil (R41) 23 3 2 2F 15
UN2454 R41 vezi Fluorur de metil, etc. 23 3 2 2F 15
UN2456 Cloro-2 propen 33 3 3 1(a) 30P
UN2457 2,3-dimetilbutan 33 3 3 3(b) 28
UN2458 Hexadien 33 3 3 3(b) 30
UN2459 Metil-2 buten 1 33 3 3 1(a) 27
UN2460 Metil-2 buten 2 33 3 3 2(b) 27
UN2461 Metilpentadien 33 3 3 3(b) 27
UN2463 Hidroxid de aluminiu 40 4.3 4.3 16(a) 38
5.1+6.
UN2464 Nitrat de beriliu 56 5.1 29(b) 41
1
UN2465 Sruri de acid diclorizocianuric 50 5.1 5.1 26(b) 41
UN2467 Percarbonai de sodiu 50 5.1 5.1 19(c) 40
UN2468 Acid triclorizocianuric, uscat 50 5.1 5.1 26(b) 41
UN2469 Bromat de zinc 50 5.1 5.1 16(c) 40

121
 si grupa de risc
Subdiviziunea
identificare a
identificare

pericolului

Nr. fisei de
siguranta
Eticheta

Clasa
Nr. de

Nr. de
ONU
Numele substantei sau articolului

UN2470 Fenilacetonitril, lichefiat 60 6.1 6.1 12(c) 52

UN2471 Tetraoxid de osmiu 66 6.1 6.1 56(a) 54
UN2473 Arsanilat de sodiu 60 6.1 6.1 34(c) 54
UN2474 Tiofosgen 60 6.1 6.1 21(b) 57
UN2475 Triclorur de vanadiu 80 8 8 11(c) 57
UN2477 Izotiocianat de metil 663 6.1+3 6.1 20(a) 31
Izocianai, n.o.s.* sau soluii de izocianai, n.o.s.*, punct de
UN2478 336 3+6 3 (a) 55
inflamare 23,5 oC
UN2482 Izocianat de n-propil 663 6.1+3 3 6(a) 55
UN2483 Izocianat de izopropil 336 3+6.1 3 14(a) 55
UN2484 Izocianat de butil, teriar 663 6.1+3 6.1 6(a) 55
UN2485 Izocianat de butil, normal 663 6.1+3 6.1 6(a) 55
UN2486 Izocianat de izobutil 336 3+6.1 3 14(b) 55
UN2487 Izocianat de fenil 663 6.1+3 6.1 18(a) 55
UN2488 Izocianat de ciclohexil 663 6.1+3 6.1 18(a) 55
UN2490 Eter diclorizopropilic 60 6.1 6.1 17(b) 53
UN2491 Etanolamin i soluiile sale 80 8 8 53(c) 53
UN2493 Hexametilenimin 338 3+8 3 23(b) 32
5.1+6.
UN2495 Pentafluorur de iod 568 5.1 5 44
1+8
UN2496 Anhidrid propionic 80 8 8 32(c) 56
UN2498 1,2,3,6-tetrahidrobenzaldehid 30 3 3 31(c) 32
UN2501 Trietilen-fosforamid, soluie 60 6.1 6.1 23(b) 52
UN2502 Clorur de veleril 83 8+3 8 35(b) 32
UN2503 Tetraclorur de zirconiu 80 8 8 11(c) 37
UN2504 Tetrabrometan 60 6.1 6.1 15(c) 59
UN2505 Fluorur de amoniu 60 6.1 6.1 63(c) 54
UN2506 Sulfat de amoniu 80 8 8 13(b) 54
UN2507 Acid cloroplatinic 80 8 8 16(c) 54
UN2508 Pentaclorur de molibden 80 8 8 11(c) 56
UN2509 Sulfat de potasiu 80 8 8 13(b) 54
UN2511 Acid cloro-2 propionic 80 8 8 32(c) 53
UN2512 Aminofenoli (orto,meta,para) 60 6.1 6.1 12(c) 52
UN2513 Bromur de bromacetil X80 8 8 35{b) 56
UN2514 Brombenzen 30 3 3 31(c) 29
UN2515 Bromoform 60 6.1 6.1 15(c) 59
UN2516 Tetrabromur de carbon 60 6.1 6.1 15(c) 51
UN2517 R142, vezi difluoro-1,1 monocloro-1-etan 23 3 2 2F 15
UN2518 Ciclododecatrien-1,5,9 60 6.1 6.1 25(c) 53
UN2520 Ciclooctadiene 30 3 3 31(c) 30P
UN2521 Diceten, inhibitor 663 6.1+3 3 13(a) 31 P
UN2522 Metacrilat de dimetilaminoetil 69 6.1 6.1 12(b) 53P
UN2524 Ortoformiat de etil 30 3 3 31(c) 29
UN2525 Oxalat de etil 60 6.1 6.1 14(c) 56
UN2526 Furfurilamin 38 3+8 3 33(c) 32
UN2527 Acrilat de izobutil 39 3 3 31(c) 30P
UN2528 Izobutirat de izobutil 30 3 3 31(c) 29
UN2529 Acid izobutiric 38 3+8 3 33(c) 32
UN2530 Anhidrid izobutiric 38 3+8 3 33(c) 32
UN2531 Acid metacrilic inhibitor 89 8 8 32(c) 53P
UN2533 Tricloracetat de metil 60 6.1 6.1 17(c) 56

122
 si grupa de risc
Subdiviziunea
identificare a
identificare

pericolului

Nr. fisei de
siguranta
Eticheta

Clasa
Nr. de

Nr. de
ONU
Numele substantei sau articolului

6.1+3
UN2534 Metilclorosilan 238 2 2-TFC 19
+8
UN2535 Metilmorfolin 338 3+8 3 23(b) 32
UN2536 Metiltetrahidrofuran 33 3 3 3(b) 27
UN2538 Nitronaftalen 40 4.1 4.1 6(c) 33
UN2541 Terpinolen 30 3 3 31(c) 28
UN2542 Tributilamin 60 6.1 6.1 12(b) 53
UN2545 Pulbere de hafniu, uscat 40 4.2 4.2 12(b) 35
UN2546 Pulbere de titan, uscat 40 4.2 4.2 12(b) 35
UN2547 Superoxid de sodiu 50 5.1 5.1 25(a) 43
UN2552 Hidrat de hexafluoraceton 60 6.1 6.1 17(b) 51
UN2554 Clorur de metilalil 33 3 3 3(b) 29P
UN2558 Epibronhidrin 663 6.1+3 6.1 16(a) 31
UN2560 2-metilpentan-2-ol 30 3 3 31(c) 29
UN2561 Metil-3 buten 1 33 3 3 1(a) 27
UN2564 Acid tricloracetic, soluie 80 8 8 31(b) 53
UN2565 Diciclohexilamin 80 8 8 53(c) 53
UN2567 Pentaclorofenat de sodiu 60 6.1 6.1 17(b) 54
UN2570 Compui de cadmiu, n.o.s.* 60 6.1 6.1 61(a) 54
UN2570 Compui de cadmiu, n.o.s.* 60 6.1 6.1 61(b) 54
UN2571 Acid etilsulfuric 80 8 8 34(b) 56
UN2572 Fenilhidrazin 60 6.1 6.1 12(b) 53
5.1+6.
UN2573 Clorat de taliu 56 5.1 29(b) 41
1
UN2574 Fosfat tricrezilic care conine mai mult de 3% izomer orto 60 6.1 6.1 23(b) 51
UN2576 Oxibromur de fosfor, topitur 80 8 8 15 37
UN2577 Clorur de fenilacetil 80 8 8 35(b} 56
UN2578 Trioxid de fosfor 80 8 8 16(c) 57
UN2646 Hexaclorociclopentadien 66 6.1 6.1 15(a) 51
UN2647 Malononitril 60 6.1 6.1 12(b) 53
UN2648 Dibrom-1,2 butanon-3 60 6.1 6.1 17(b) 54
UN2649 Cicloraceton 1,3 60 6.1 6.1 17(b) 53
UN2650 Dicloro-1,1 nitro-1 etan 60 6.1 6.1 17(b) 53
UN2651 Diaminodifenilmetan-44 60 6.1 6.1 12(c) 53
UN2653 Iodur de benzil 60 6.1 6.1 15(b) 56
UN2655 Fluorosilicat de potasiu 60 6.1 6.1 64(c) 51
UN2656 Quinolin 60 6.1 6.1 12(c) 54
UN2657 Bisulfur de seleniu 60 6.1 6.1 55(b) 53
UN2659 Cloracetat de sodiu 60 6.1 6.1 17(c) 51
UN2660 Nitrotoluidine (mono) 60 6.1 6.1 12(c) 53
UN2661 Hexacloraceton 60 6.1 6.1 17(c) 53
UN2662 Hidrochinon 60 6.1 6.1 14(c) 53
UN2664 Dibromometan 60 6.1 6.1 15(c) 60
UN2667 Butiltolueni 60 6.1 6.1 25(c) 31
UN2668 Nitril monocloracetic 63 6.1+3 6.1 11(b) 31
UN2669 Clorocrezoli, soluie sau solid 60 6.1 6.1 14(b) 52
UN2670 Clorur cianuric 80 8 8 39(b) 57
UN2671 Aminopiridine (o-, m-, p-) 60 6.1 6.1 12(b) 53
Soluie de amoniac cu cel puin 10% i cel mult 35%
UN2672 80 8 8 43(c) 54
amoniac
UN2673 2-amino-4-clorfenol 60 6.1 6.1 12(b) 51

123
 si grupa de risc
Subdiviziunea
identificare a
identificare

pericolului

Nr. fisei de
siguranta
Eticheta

Clasa
Nr. de

Nr. de
ONU
Numele substantei sau articolului

UN2674 Fluorosilicat de sodiu 60 6.1 6.1 64(c) 54

UN2676 Stibiu 263 6.1+3 2 2TF 19
UN2677 Hidroxid de rubidiu, soluie 80 8 8 42(b) 54
UN2678 Hidroxid de rubidiu 80 8 8 41(b) 54
UN2679 Hidroxid de litiu, soluie 80 8 8 42(b) 54
UN2680 Hidroxid de litiu monohidrat 80 8 8 41(b) 54
UN2681 Hidroxid de cesiu, soluie 80 8 8 42(b) 54
UN2682 Hidroxid de cesiu 80 8 8 41(b) 57
8+6.1
UN2683 Sulfur de amoniu, soluie 86 8 45(b) 32
+3
UN2684 Dietilaminopropilamin 38 3+8 3 33(c) 32
UN2685 N, N-dietiletilen diamin 83 8+3 8 54(b) 32
UN2686 Dietilaminoetanol 83 8+3 8 54(b) 32
UN2687 Nitrit de diciclohexilamoniu 40 4.1 4.1 11(c) 53
UN2689 Glicerol alfa-monoclorhidrin 60 6.1 6.1 17(c) 53
UN2690 N,n-butil imidazol 60 6.1 6.1 12(b) 52
UN2691 Pentabromur de fosfor 80 8 8 11(b) 37
UN2692 Tribromur de bor X88 8 8 12(a) 57
UN2693 Bisulfit anorganic, soluie apoas, n.o.s.* 80 8 8 17(c) 54
UN2698 Anhidrid tetrahidroftalic 80 8 8 3(b) 56
UN2699 Acid trifluoracetic 88 8 8 32(a) 54
UN2705 Pentanol-1 80 8 8 66(b) 53P
UN2707 Dimetildioxani 33 3 3 3(b) 28
UN2708 Butoxil 30 3 3 31(c) 27
UN2709 Butilbenzeni 30 3 3 31(c) 28
UN2710 Dipropilceton 30 3 3 31(c) 27
UN2713 Acridin 60 6.1 6.1 12(c) 53P
UN2714 pan de zinc 40 4.1 4.1 12(c) 33
UN2715 pan de aluminiu 40 4.1 4.1 12(c) 33
UN2716 1,4-butindiol 60 6.1 6.1 14(c) 53
UN2717 Camfor sintetic 40 4.1 4.1 6(c) 33
5.1+6.
UN2719 Bromat de bariu 56 5.1 29(b) 41
1
UN2720 Nitrat de crom 50 5.1 5.1 22(c)
41
UN2721 Clorat de cupru 50 5.1 5.1 11(b)
UN2722 Nitrat de litiu 150 5.1 5.1 22(c) 40
UN2723 Clorat de magneziu 50 5.1 5.1 11(b) 40
UN2724 Nitrat de mangan 50 5.1 5,1 22(c) 40
UN2725 Nitrat de nichel 50 5.1 5.1 22(c) 40
UN2726 Nitrit de nichel 50 5.1 5.1 23(c) 40
6.1+0
UN2727 Nitrit de taliu 65 6.1 68(b) 41
5
UN2728 Nitrat de zirconiu 50 5.1 5.1 22(c) 40
UN2729 Hexaclorobenzen 60 6.1 6.1 15(c) 52
UN2730 Nitroanisol, lichid sau solid 60 6.1 6.1 12(c) 52
UN2732 Nitrobrombenzen, lichid sau solid 60 6.1 6.1 12(c) 52
Alchilamine, n.o.s.* sau polialchilamine, n.o.s.*,
UN2733 338 3+8 3 22(a) 32
inflamabile, corozive
Alchilamine, n.o.s.* sau polialchilamine, n.o.s.*,
UN2733 38 3+8 3 33(c) 32
inflamabile, corozive
Alchilamine, n.o.s.* sau polialchilamine, n.o.s.*, corozive,
UN2734 883 8+3 8 54(a) 32
inflamabile
124
 si grupa de risc
Subdiviziunea
identificare a
identificare

pericolului

Nr. fisei de
siguranta
Eticheta

Clasa
Nr. de

Nr. de
ONU
Numele substantei sau articolului

Alchilamine, n.o.s.* sau polialchilamine, n.o.s.*, corozive,

UN2734 83 8+3 8 54(b) 32
inflamabile
UN2735 Alchilamine, n.o.s.* sau polialchilamine, n.o.s.*, corozive 88 8 8 53(a) 53
UN2735 Alchilamine, n.o.s.* sau polialchilamine, n.o.s.*, corozive 80 8 8 53(b) 53
UN2738 N-Butilanilin 60 6.1 6.1 12(b) 53
UN2739 Anhidrid butilic 80 8 8 32(c) 56
6.1+8
UN2740 Cloroformiat de n-propil 668 6.1 28(a) 55
+3
5.1+6.
UN2741 Hipoclorit de bariu 56 5.1 29(b) 41
1
6.1+3
UN2742 Cloroformiat, n.o.s.*, punct de inflamare mai mic de 23,5oC 638 6.1 28(b) 55
+8
6.1+3
UN2743 Cloroformiat de n-butil 638 6 28(b) 55
+8
6.1+3
UN2744 Cloroformiat de ciclobutil 638 6.1 28(b) 55
+8
UN2745 Cloroformiat de clorometil 68 6.1+8 6.1 27(b) 57
UN2746 Cloroformiat de fenil 68 6.1+8 6.1 27(b) 56
UN2747 Cloroformiat de ter-butilciclohexil 60 6.1 6.1 17(c) 56
UN2748 Cloroformiat de etil-2 hexil 68 6.1+8 6.1 27(b) 56
UN2749 Tetrametilsilan 33 3 3 1(a) 30
UN2750 Dicloro-1,3 propanol-2 60 6.1 6.1 17(b) 53
UN2751 Clorur de dietiltiofosforil 80 8 8 35(b) 55
UN2752 1,2-epoxi-3-etoxipropan 30 3 3 31(c) 27
UN2753 N-etilbenziltoluidine 60 6.1 6.1 12(c) 53
UN2754 N-etiltoluidine 60 6.1 6.1 12(b) 53
16.
UN2757 Carbamai pesticide, solide, toxice, n.o.s.* 66 6.1 73(a) 51
1
UN2757 Carbamai pesticide, solide, toxice, n.o.s.* 60 6.1 6.1 73(b) 51
Carbamai pesticide, lichide, inflamabile, toxice, n.o.s.*,
UN2758 336 3+6.1 3 41(a) 31
punct de inflamare mai mic de 23,5 oC
UN2759 Pesticide cu arsen, solide, toxice, n.o.s.* 66 6.1 6.1 73(a) 51
UN2759 Pesticide cu arsen, solide, toxice, n.o.s.* 60 6.1 6.1 73(b) 51
Pesticide cu arsen, lichide, inflamabile, toxice, n.o.s.*,
UN2760 336 3+6.1 3 41(a) 31
punct de inflamare mai mic de 23,5 oC
UN2761 Pesticide cu cloruri organice, solide, toxice, n.o.s.* 66 6.1 6.1 73(a) 51
51
Pesticide cu cloruri organice, solide, toxice, n.o.s.*
UN2761 60 6.1 6.1 73(b)

Pesticide cu cloruri organice, lichide, inflamabile, toxice,

UN2762 336 3+6.1 3 4(a,b) 31
n.o.s.*
UN2763 Pesticide cu triazin, solide, toxice, n.o.s.* 66 6.1 6.1 73(a) 51
UN2763 Pesticide cu triazin, solide, toxice, n.o.s.* 60 6.1 6.1 73(b) 51
Pesticide cu triazin, lichide, inflamabile, toxice, n.o.s.*, 41(a,b
UN2764 336 3+6.1 3 31
punct de inflamare mai mic de 23,5 oC )
UN2765 Pesticide cu fenoxid, solide, toxice, n.o.s.* 66 6.1 6.1 73(a) 52
UN2765 Pesticide cu fenoxid, solide, toxice, n.o.s.* 60 6.1 6.1 73(b) 52
43(a,b
UN2766 Pesticide cu fenoxid, lichide, inflamabile, toxice, n.o.s.* 336 3+6.1 3 31
)
UN2767 Pesticide cu feniluree, solide, toxice, n.o.s.* 66 6.1 6.1 85(a) 51
UN2767 Pesticide cu feniluree, solide, toxice, n.o.s.* 60 6.1 6.1 85(b) 51
Pesticide cu feniluree, lichide, inflamabile, toxice, n.o.s.*, 55(a,b
UN2768 336 3+6.1 3 31
punct de inflamare mai mic de 23,5 oC )
UN2771 Pesticide cu ditiocarbamat, solide, toxice, n.o.s.* 66 6.1 6.1 73(a) 51
UN2771 Pesticide cu ditiocarbamat, solide, toxice, n.o.s.* 60 6.1 6.1 73(b) 51

125
 si grupa de risc
Subdiviziunea
identificare a
identificare

pericolului

Nr. fisei de
siguranta
Eticheta

Clasa
Nr. de

Nr. de
ONU
Numele substantei sau articolului

Pesticide cu ditiocarbamat, lichide, inflamabile, toxice, 41(a-

UN2772 336 3+6.1 3 31
n.o.s.* b)
UN2773 Pesticide cu derivai ftalimidici, solide, toxice, n.o.s.* 66 6.1 6.1 84(a) 51
UN2773 Pesticide cu derivai ftalimidici, solide, toxice, n.o.s.* 60 6.1 6.1 84(b) 51
Pesticide cu derivai ftalimidici, lichide, inflamabile, toxice, 54(a,b
UN2774 336 3+6.1 3 31
n.o.s.* )
UN2775 Pesticide pe baz de cupru, solide, toxice, n.o.s.* 66 6.1 6.1 73(a) 51
UN2775 Pesticide pe baz de cupru, solide, toxice, n.o.s.* 60 6.1 6.1 73(b) 51
Pesticide pe baz de cupru, lichide, inflamabile, toxice, 41(a,b
UN2776 336 3+6.1 3 31
n.o.s.* )
UN2777 Pesticide pe baz de mercur, solide, toxice, n.o.s.* 66 6.1 6.1 73(a) 51
UN2777 Pesticide pe baz de mercur, solide, toxice, n.o.s.* 60 6.1 6.1 73(b) 51
Pesticide pe baz de mercur, lichide, inflamabile, toxice,
UN2778 336 3+6.1 3 41(a) 31
n.o.s.*
Pesticide pe baz de substitueni de nitrofenol, solide,
UN2779 66 6.1 6.1 73(a) 53
toxice, n.o.s.*
Pesticide pe baz de substitueni de nitrofenol, solide,
UN2779 60 6.1 6.1 73(b) 53
toxice, n.o.s.*
Pesticide pe baz de substitueni de nitrofenol, lichide, 41(a,b
UN2780 336 3+6.1 3 31
inflamabile, toxice, n.o.s.* )
UN2781 Pesticide cu bipiridiliu, solide, toxice, n.o.s.* 66 6.1 6.1 73(a) 51
UN2781 Pesticide cu bipiridiliu, solide, toxice, n.o.s.* 60 6.1 6.1 73(b) 51
UN2782 Pesticide cu bipiridiliu, lichide, inflamabile, toxice, n.o.s.* 336 3+6.1 3 41(a) 31
UN2783 Pesticide pe baz de fosfuri organice, solide, toxice, n.o.s.* 66 6.1 6.1 73(a) 52
UN2783 Pesticide pe baz de fosfuri organice, solide, toxice, n.o.s.* 60 6.1 6.1 73(b) 52
Pesticide pe baz de fosfuri organice, inflamabile, toxice,
UN2784 336 3+6.1 3 41(a) 31
n.o.s.*
UN2785 Tia-4-pentanal 60 6.1 6.1 21(c) 52
UN2786 Pesticide organice pe baza de staniu, solide, toxice, n.o.s.* 66 6.1 6.1 73(a) 53
UN2786 Pesticide organice pe baza de staniu, solide, toxice, n.o.s.* 60 6.1 6.1 73(b) 53
Pesticide organice pe baza de staniu, lichide, inflamabile, 41(a,b
UN2787 336 3+6.1 3 31
toxice, n.o.s.* )
UN2788 Compusi organici pe baza de staniu, lichizi, n.o.s.* 66 6.1 6.1 32(a) 53
53
UN2788 Compusi organici pe baza de staniu, lichizi, n.o.s.* 60 6.1 6.1 32(b)
Acid acetic glacial i soluii apoase de acid acetic coninnd
UN2789 83 8+3 8 32(b) 32
mai mult de 80% acid absolut
UN2790 Acid acetic care conine ntre 10-80% acid absolut 80 8 8 32 (b) 53
pan din metal feros, rzturi, achii sau tieturi n forme
UN2793 40 4.2 4.2 12(c) 70
capabile de autoaprindere
UN2794 Baterii, umede, umplute cu soluie acid 80 8 8 81(c) 54
UN2795 Baterii, umede, umplute cu soluie alcalin 80 8 8 81(c) 54
UN2796 Lichid de baterie acid 80 8 8 1(b) 57
UN2797 Lichid de baterie alcalin 80 8 8 42(b) 54
Diclorur de fenil i de fosfor sau diclorur de benzen i de
UN2798 80 8 8 35(b) 37
fosfor
Tiodiclorur de fenil i de fosfor sau tiodiclorur de benzen
UN2799 80 8 8 35(b) 37
i fosfor
UN2800 Baterii, umede, fr posibilitate de a fi formatate 80 8 8 81(c) 54
UN2801 Vopseluri lichide, n.o.s.* 80 8 8 66(b) 54
UN2802 Clorur de cupru 80 8 8 11(c) 54
UN2803 Galiu 80 8 8 65(c) 72
UN2805 Hidrur de litiu, solid, topit 423 4.3 4.3 16(b) 38
UN2806 Nitrur de litiu 423 4.3 4.3 17(a) 38
UN2809 Mercur 80 8 8 66(c) 72

126
 si grupa de risc
Subdiviziunea
identificare a
identificare

pericolului

Nr. fisei de
siguranta
Eticheta

Clasa
Nr. de

Nr. de
ONU
Numele substantei sau articolului

UN2810 Lichide toxice, n.o.s.* 66 6.1 6.1 25(a) 53

UN2810 Lichide toxice, n.o.s.* 60 6.1 6.1 25(b) 53
UN2811 Solide toxice, n.o.s.* 66 6.1 6.1 25(a) 54
UN2811 Solide toxice, n.o.s.* 60 6.1 6.1 25(b) 54
UN2813 Substane care reacioneaz cu apa, solide, n.o.s.* 423 4.3 4.3 20(b) 38
Substane infecioase care afecteaz omul (grad de risc IV,
UN2814 606 6.2 6.2 3(b) 58
III sau II)
UN2815 N-aminoetilpiperazin 80 8 8 53(c) 53
UN2817 Fluorur de amoniu hidrogenat, soluie 86 8+6.1 8 7(b) 54
UN2818 Polisulfur de amoniu, soluie 86 8+6.1 8 45(c) 54
UN2819 Acid amilfosfat 80 8 8 38(c) 53
UN2820 Acid butilic 80 8 8 32(c) 53
UN2821 Soluie de fenol 60 6.1 6.1 14(b) 53
UN2822 2-cloropiridin 60 6.1 6.1 12(b) 53
UN2823 Acid crotonic, lichid sau solid 80 8 8 31(c) 53
UN2826 Clorotioformiat de etil 80 8 8 64(b) 55
UN2829 Acid caproic sau acid hexanoic 80 8 8 32(c) 53
UN2830 Ferosiliciu de litiu 423 4.3 4.3 12(b) 39
UN2831 R140a, vezi tricloro-1,1,1 etan 60 6.1 6.1 15(c) 15/60
UN2831 Tricloro-1,1,1 etan, R140a 60 6.1 6.1 15(c) 60
UN2834 Acid fosforos 80 8 8 16(c) 54
UN2835 Hidrur de sodiu i aluminiu 423 4.3 4.3 16(b) 38
UN2837 Sulfat hidrogenat de sodiu, soluie 80 8 8 1(b,c) 54
UN2838 Vinilbutirat, inhibitor 339 3 3 3(b) 29P
UN2839 Aldol (beta hidroxi butil aldehid) 60 6.1 6.1 14(b) 53
UN2840 Butiraldoxim 30 3 3 31(c) 29
UN2841 di-n-amilamin 36 3+6.1 3 32(c) 32
UN2842 Nitroetan 30 3 3 31(c) 29
UN2844 Siliciur de mangan i calciu 423 4.3 4.3 12(c) 38
UN2845 Lichide piroforice, n.o.s.* 333 4.2 4.2 6(a) 35
UN2846 Solide piroforice, n.o.s.* 4.2 4.2 5(a) 35
UN2849 Cloro-3 propanol-1 60 6.1 6.1 17(c) 53
UN2850 Propilen tetramer 30 3 3 31(c) 28
UN2851 Trifluorur de bor - dihidrat 80 8 8 10(b) 57
UN2853 Fluorosilicat de magneziu 60 6.1 6.1 64(c) 51
UN2854 Silicofluorur de amoniu 60 6.1 6.1 64(c) 51
UN2855 Silicofluorur de zinc 60 6.1 6.1 64(c) 51
UN2856 Silicofluoruri, n.o.s.* 60 6.1 6.1 64(c) 51
Maini frigorifice coninnd gaze lichefiate, neinflamabile,
UN2857 20 2 2 6 26
netoxice i necorozive
UN2858 Zirconiu, uscat 40 4.1 4.1 13(c) 70
UN2859 Metavanadat de amoniu 60 6.1 6.1 58(b) 54
UN2861 Polivanadat de amoniu 60 6.1 6.1 58(b) 51
UN2862 Pentaoxid de vanadiu 60 6.1 6.1 58(c) 51
UN2863 Vanadat de amoniu i sodiu 60 6.1 6.1 58(b) 54
UN2864 Metavanadat de potasiu 60 6.1 6.1 58(b) 51
UN2865 Sulfat de hidroxilamin 80 8 8 16(c) 54
UN2869 Amestecuri de triclorur de titan 80 8 8 11(b) 57
Borhidrur de aluminiu sau borhidrur de aluminiu n 4.2+4.
UN2870 X333 4.2 17(a) 35
dispozitive 3
UN2871 Pulbere de antimoniu 60 6.1 6.1 59(c) 70

127
 si grupa de risc
Subdiviziunea
identificare a
identificare

pericolului

Nr. fisei de
siguranta
Eticheta

Clasa
Nr. de

Nr. de
ONU
Numele substantei sau articolului

UN2872 Dibromocloropropan 60 6.1 6.1 15(c) 59

UN2873 Dibutilaminoetanol 60 6.1 6.1 12(c) 53
UN2874 Alcool furfurilic 60 6.1 6.1 14(c) 53
UN2875 Hexaclorofen 60 6.1 6.1 17(c) 51
UN2876 Rezorcinol 60 6.1 6.1 14(c) 53
UN2878 Granule de titan spongios sau pulberi de titan spongios 40 4.1 4.1 13(c) 70
UN2879 Oxiclorur de seleniu X886 8+6.1 8 12(a) 57
UN2880 Hipoclorit de calciu, hidratat 50 50 5.1 5.1 15(b) 40
UN2881 Catalizator metalic, uscat 40 4.2 4.2 12(b) 35
UN2900 Substane infecioase care afecteaz numai animalele 606 6.2 6.2 3(b) 58
6.1+0
UN2901 Clorur de brom 265 2 2TOC 24
5+8
UN2902 Pesticide, lichid, toxic, n.o.s.* 66 6.1 6.1 71(a) 51
UN2902 Pesticide, lichid, toxic, n.o.s.* 60 6.1 6.1 71(b} 51
Pesticide, lichid, toxic, inflamabil, n.o.s.*, punct de
UN2903 663 6.1+3 6.1 72(a) 31
inflamare mai mare de 23,5oC
Pesticide, lichid, toxic, inflamabil, n.o.s.*, punct de
UN2903 63 6.1+3 6.1 72(b) 31
inflamare mai mare de 23,5oC
UN2904 Clorofenai, lichide 80 8 8 62(c) 54
UN2905 Clorofenai, solide 80 8 8 62(c) 54
Triizocianatoizocianurat de izoforonediizocianat, soluie
UN2906 30 3 3 31(c) 27
70% din mas
Amestec de dinitrat de izosorbit cu minim 60% lactoz,
UN2907 40 4.1 4.1 23(b) 33
manoz, amidon, fosfat acid de calciu
UN2920 Lichide corozive, inflamabile, n.o.s.* 883 8+3 8 68(a) 32
UN2920 Lichide corozive, inflamabile, n.o.s.* 83 8+3 8 68(b) 32
UN2921 Solide corozive, inflamabile, n.o.s.* 884 8+4.1 8 67(a) 34
UN2921 Solide corozive, inflamabile, n.o.s.* 84 8+4.1 8 67(b) 34
UN2922 Lichide corozive, toxice, n.o.s.* 886 8+6.1 8 76(a) 54
UN2922 Lichide corozive, toxice, n.o.s.* 86 8+6.1 8 76(b) 54
UN2923 Solide corozive, toxice, n.o.s.* 886 8+6.1 8 75(a) 54
UN2923 Solide corozive, toxice, n.o.s.* 86 8+6.1 8 75(b) 54
32
UN2924 Lichide inflamabile, corozive, n.o.s.* 338 3+8 3 26(a)
UN2924 Lichide inflamabile, corozive, n.o.s.* 38 3+8 3 33(c) 32
UN2925 Solide inflamabile, corozive, n.o.s.* 48 4.1+8 4.1 8(b) 34
4.1+6.
UN2926 Solide inflamabile, corozive, toxice, n.o.s.* 46 4.1 7(b) 34
1
UN2927 Lichide toxice, corozive, n.o.s.* 668 6.1+8 6.1 27(a) 54
UN2927 Lichide toxice, corozive, n.o.s.* 68 6.1+8 6.1 27(b) 54
UN2928 Solide toxice, corozive, n.o.s.* 668 6.1+8 6.1 27(a) 54
UN2928 Solide toxice, corozive, n.o.s.* 68 6.1+8 6.1 27(b) 54
UN2929 Lichide toxice, inflamabile, n.o.s.* 663 6.1+3 6.1 26(a) 31
UN2929 Lichide toxice, inflamabile, n.o.s.* 63 6.1+3 6.1 26(b) 31
6.1+4.
UN2930 Solide toxice, inflamabile, n.o.s.* 664 b.'l 26(a) 34
1
6.1+4.
UN2930 Solide toxice, inflamabile, n.o.s.* 64 6.1 26(b} 34
1
UN2931 Sulfat de vanadil 60 6.1 6.1 58(b) 51
UN2933 Metil-2-cloropropionat 30 3 3 31(c) 32
UN2934 Izopropil-2- cloropropionat 30 3 3 31(c) 32
UN2935 Etil-2- cloropropionat 30 3 3 31(c) 32
UN2936 Acid tiolactic 60 6.1 6.1 21(b) 53

128
 si grupa de risc
Subdiviziunea
identificare a
identificare

pericolului

Nr. fisei de
siguranta
Eticheta

Clasa
Nr. de

Nr. de
ONU
Numele substantei sau articolului

UN2937 Alcool alfa-metilbenzil 60 6.1 6.1 14(c) 53

UN2940 9-fosfabiciclononan sau hidrogen fosforat de ciclooctadien 40 4.2 4.2 5(b) 35
UN2941 Fluoroanilin 60 6.1 6.1 12(c) 53
UN2942 2-trifluorometilanilin 60 6.1 6.1 12(c) 53
UN2943 Tetrahidrofurfurilamin 30 3 3 31(c) 29
UN2945 N-metilbutilamin 338 3+8 3 22(b) 32
UN2946 2-amino-5-dietilaminopentan 60 6.1 6.1 12(c) 53
UN2947 Izopropilcloroacetat 30 3 3 31(c) 55
UN2948 3-trifluorometilanilin 60 6.1 6.1 17(b) 53
Hidrogenosulfur de sodiu care conine cel puin 25% ap
UN2949 80 8 8 45(b) 54
de cristalizare
Granule de magneziu, acoperit, dimensiune particule minim
UN2950 423 4.3 4.3 11(c) 38
149 micrometri
4.1
UN2952 Azodiizobutironitril 44 4.1 26(b) 50
E
UN2953 2,2-azodi-(2,4-dimetilvaleronitril) 44 4.1 4.1 26(b) 50
UN2954 1,1-azodi-(hexahidrobenzonitril) 44 4.1 4.1 26(b) 49
UN2955 2,2-azodi-(2,4-dimetil-4-metilat de valeronitril) 44 4.1 4.1 26(b) 50
4.3+3
UN2965 Eterat dimetilic de trifluorur de bor 382 4.3 2(a) 39.
+8
UN2966 Tioglicol 60 6.1 6.1 21(b) 53
UN2967 Acid sulfamic 80 8 8 16(c) 54
UN2969 Boabe sau fin sau turte sau fulgi de ricin 90 9 9 35(c) 7
N,N-tetramin de dinitrozopentanmetilen maxim 82% cu 4.1
UN2972 49
flegmatizor E
N,N-dinitrozo-N,N-dimetiltetraftalamid maxim 72% sub 4.1
UN2973 49
form de past E
Hexafluorur de uraniu, fisionabil coninnd mai mult de
UN2977 7 7 66
1,0% uraniu 235
UN2978 Hexafluorur de uraniu, nefisionabil 7 7 66
UN2979 Uraniu metal, piroforic 7 7 62
UN2980 Soluie nitrat hexahidrat de uranil 7 7 62
UN2981 Nitrat de uranil, solid 7 7 62
29P
Amestecuri de oxid de etilen i oxid de propilen, cu
UN2983 336 3+6.1 3 17(a)
maxim 30% oxid de etilen
UN2984 Peroxid de hidrogen, soluie apoas 50 5.1 5.1 1(c) 40
UN2985 Clorsilani, n.o.s.* punct de inflamare mai mic de 23,5oC 338 3+8 3 21(b) 55
UN2986 Clorsilani, n.o.s.* punct de inflamare mai mare de 23,5oC X83 8+3 8 37(b) 55
UN2987 Clorsilani, n.o.s.* 80 8 8 36(b) 56
4.3+3
UN2988 Clorsilani, n.o.s.* care reacioneaz cu apa X338 4.3 1(a) 39
+8
UN2989 Fosfit dibazic de plumb 40 4.1 4.1 11(b) 33
UN2990 Aparate cu autoumflare pentru salvarea vieii 90 9 9 6 71
Carbamai pesticide, lichid, toxic, inflamabil, n.o.s.* punct
UN2991 663 6.1+3 6.1 72(a) 31
de inflamare minim de 23,5oC
Carbamai pesticide, lichid, toxic, inflamabil, n.o.s.* punct
UN2991 63 6.1+3 6.1 72(b) 31
de inflamare minim de 23,5oC
UN2992 Carbamai pesticide, lichid, toxic, n.o.s.* 66 6.1 6.1 71(a) 51
UN2992 Carbamai pesticide, lichid, toxic, n.o.s.* 60 6.1 6.1 71(b) 51
Pesticide cu arsen, lichid, toxic, inflamabil, n.o.s.* punct de
UN2993 663 6.1+3 6.1 72(a) 31
inflamare minim de 23,5oC
Pesticide cu arsen, lichid, toxic, inflamabil, n.o.s.* punct de
UN2993 63 6.1+3 6.1 72(b) 31
inflamare minim de 23,5oC
UN2994 Pesticide cu arsen, lichid, toxic, n.o.s.* 66 6.1 6.1 71(a) 51
129
 si grupa de risc
Subdiviziunea
identificare a
identificare

pericolului

Nr. fisei de
siguranta
Eticheta

Clasa
Nr. de

Nr. de
ONU
Numele substantei sau articolului

UN2994 Pesticide cu arsen, lichid, toxic, n.o.s.* 60 6.1 6.1 71(b) 51

UN2995 Pesticide organoclorice, lichid, toxic, inflamabil, n.o.s.* 663 6.1+3 6.1 72(a) 31
UN2995 Pesticide organoclorice, lichid, toxic, inflamabil, n.o.s.* 63 6.1+3 6.1 72(b) 31
UN2996 Pesticide organoclorice, lichid, toxic, n.o.s.* 66 6.1 6.1 71(a) 51
UN2996 Pesticide organoclorice, lichid, toxic, n.o.s.* 60 6.1 6.1 71(b) 51
Pesticide cu triazin , lichid, toxic, inflamabil, n.o.s.* punct
UN2997 663 6.1+3 6.1 72(a) 31
de inflamare minim de 23,5oC
Pesticide cu triazin, lichid, toxic, inflamabil, n.o.s.* punct
UN2997 63 6.1+3 6.1 72(b) 31
de inflamare minim de 23,5oC
UN2998 66 6.1 6.1 71(a) 51
UN2998 Pesticide cu triazin, lichid, toxic, n.o.s.* 60 i6.1 6.1 71(b) 51
UN2999 Pesticide cu fenoxi, lichid, toxic, inflamabil, n.o.s.* 663 6.1+3 6.1 73(a) 31
UN2999 Pesticide cu fenoxi, lichid, toxic, inflamabil, n.o.s.* 63 6.1+3 6.1 73(b) 31
UN3000 Pesticide cu fenoxi, lichid, toxic, n.o.s.* 66 6.1 6.1 73(a) 52
UN3000 Pesticide cu fenoxi, lichid, toxic, n.o.s.* 60 6.1 6.1 73(b) 52
UN3001 Pesticide cu feniluree 663 6.1+3 6.1 8(a) 31
UN3001 Pesticide cu feniluree 63 6.1+3 6.1 8(b) 31
UN3002 Pesticide cu feniluree, lichid, toxic, n.o.s.* 66 6.1 6.1 85(a) 51
UN3002 Pesticide cu feniluree, lichid, toxic, n.o.s.* 60 6.1 6.1 85(b) 51
UN3005 Pesticide, lichid, toxic, inflamabil, n.o.s.* 663 6.1+3 6.1 72(a) 31
UN3005 Pesticide, lichid, toxic, inflamabil, n.o.s.* 63 6.1+3 6.1 72(b) 31
UN3006 Pesticide cu ditiocarbamat, lichid, toxic,inflamabil,n.o.s.* 66 6.1 6.1 71(a) 51
UN3006 Pesticide cu ditiocarbamat, lichid,toxic, inflamabil,n.o.s.* 60 6.1 6.1 71(b) 51
Pesticide cu derivai de ftalimid, lichid, toxic, inflamabil,
UN3007 663 6.1+3 6.1 84(a) 31
n.o.s.*
Pesticide cu derivai de ftalimid, lichid, toxic, inflamabil,
UN3007 63 6.1+3 6.1 84(b) 31
n.o.s.*
UN3008 Pesticide cu derivai de ftalimid, lichid, toxic, n.o.s.* 66 6.1 6.1 84(a) 51
UN3008 Pesticide cu derivai de ftalimid, lichid, toxic, n.o.s.* 60 6.1 6.1 84(b) 51
UN3009 Pesticide pe baz de cupru, lichid, toxic, inflamabil, n.o.s.* 663 6.1+3 6.1 72(a) 31
31
UN3009 Pesticide pe baz de cupru, lichid, toxic, inflamabil, n.o.s.* 63 6.1+3 6.1 72(b)
UN3010 Pesticide pe baz de cupru, lichid, toxic, n.o.s.* 66 6.1 6.1 71(a) 51
UN3010 Pesticide pe baz de cupru, lichid, toxic, n.o.s.* 60 6.1 6.1 71(b) 51
Pesticide pe baz de mercur, lichid, toxic, inflamabil,
UN3011 663 6.1+3 6.1 72(a) 31
n.o.s.*, punct de inflamare minim de 23,5oC
Pesticide pe baz de mercur, lichid, toxic, inflamabil,
UN3011 63 6.1+3 6.1 72(b) 31
n.o.s.*, punct de inflamare minim de 23,5oC
UN3012 Pesticide pe baz de mercur, lichid, toxic, n.o.s.* 66 6.1 6.1 71(a) 51
UN3012 Pesticide pe baz de mercur, lichid, toxic, n.o.s.* 60 6.1 6.1 71(b) 51
Pesticide cu substitueni de nitrofenol, lichid, toxic,
UN3013 663 6.1+3 6.1 72(a) 31
inflamabil, n.o.s.*
Pesticide cu substitueni de nitrofenol, lichid, toxic,
UN3013 63 6.1+3 6.1 72(b) 31
inflamabil, n.o.s.*
UN3014 Pesticide cu substitueni de nitrofenol, lichid, toxic, n.o.s.* 66 6.1 6.1 71(a) 53
UN3014 Pesticide cu substitueni de nitrofenol, lichid, toxic, n.o.s.* 60 6.1 6.1 71(b) 53
Pesticide cu bipiridiliu, lichid, toxic, inflamabil, n.o.s.*, punct
UN3015 63 6.1+3 6.1 72(a) 31
de inflamare minim de 23,5oC
UN3016 Pesticide cu bipiridiliu, lichid, toxic, n.o.s.* 66 6.1 6.1 71(a) 51
UN3016 Pesticide cu bipiridiliu, lichid, toxic, n.o.s.* 60 6.1 6.1 71(b) 51
UN3017 Pesticide organofosforoase, lichid, toxic, inflamabil, n.o.s.* 663 6.1+3 6.1 72(a) 31
UN3017 Pesticide organofosforoase,lichid, toxic, inflamabil,n.o.s.* 63 6.1+3 6.1 72(b) 31
UN3018 Pesticide organofosforoase, lichid, toxic, n.o.s.* 66 6.1 6.1 71(a) 52
UN3018 Pesticide organofosforoase, lichid, toxic, n.o.s.* 60 6.1 6.1 71(b) 52
130
 si grupa de risc
Subdiviziunea
identificare a
identificare

pericolului

Nr. fisei de
siguranta
Eticheta

Clasa
Nr. de

Nr. de
ONU
Numele substantei sau articolului

Pesticide organice pe baza de staniu, lichide, toxice,

UN3019 663 6.1+3 6.1 72(a) 31
inflamabile, n.o.s.*
Pesticide organice pe baza de staniu, lichide, toxice,
UN3019 63 6.1+3 6.1 72(b) 31
inflamabile, n.o.s.*
Pesticide organice pe baza de staniu, lichide, toxice,
UN3020 66 6.1 6.1 71(a) 53
n.o.s.*
Pesticide organice pe baza de staniu, lichide, toxice,
UN3020 60 6,1 6.1 71(b) 53
n.o.s.*
Pesticide, lichid, inflamabil, toxic, n.o.s.*, punct de
UN3021 336 3+6.1 3 41(a) 31
inflamare mai mic de 23,5oC
UN3022 1,2-Oxid de butilen, stabilizat 339 3 3 3(b) 27P
UN3023 Tert-octilmercaptan 663 6.1+3 6.1 20(a) 31
Pesticide de derivai de cumarin, lichid, inflamabil, toxic,
UN3024 336 3+6.1 3 41(a) 31
n.o.s.*, punct de inflamare mai mic de 23,5oC
Pesticide de derivai de cumarin, lichid, toxic, inflamabil,
UN3025 663 6.1+3 6.1 72(a) 31
n.o.s.*, punct de inflamare de minim 23,5oC
Pesticide de derivai de cumarin, lichid, toxic, inflamabil,
UN3025 63 6.1+3 6.1 72(b) 31
n.o.s.*, punct de inflamare de minim 23,5oC
UN3026 Pesticide de derivai de cumarin, lichid, toxic, n.o.s.* 66 6.1 6.1 71(a) 51
UN3026 Pesticide de derivai de cumarin, lichid, toxic, n.o.s.* 60 6.1 6.1 71(b) 51
UN3027 Pesticide de derivai de cumarin, solid, toxic, n.o.s.* 66 6.1 6.1 73(a) 51
UN3027 Pesticide de derivai de cumarin, solid, toxic, n.o.s.* 60 6.1 6.1 73(b) 51
UN3028 Baterii, uscate, coninnd hidroxid de potasiu solid 80 8 8 81(c) 54
UN3030 2,2-azodi-(2-metilbutironitril) 44 4.1 4.1 26(b) 50
UN3048 Pesticide cu fosfur de aluminiu 642 6.1 6.1 43(a) 57
Metal alchilhalogenat, n.o.s.* sau Metal arilhalogenat , 4.2+4.
UN3049 X333 4.2 32(a) 38
n.o.s.* 3
4.2+4.
UN3050 Metal alchilhidrur, n.o.s.* sau Metal arilhidrur , n.o.s.* X333 4.2 32(a) 38
3
4.2+4.
UN3051 Alchili de aluminiu X333 4.2 31(a) 35
3
4.2+4. 35
UN3052 Alchilihalogenai de aluminiu X333 4.2 32(a)
3
4.2+4.
UN3053 Alchil de magneziu X333 4.2 31(a) 35
2
UN3054 Mercaptan ciclohexil 30 3 3 31(c) 31
UN3055 2-(2-aminoetoxi)etanol 80 8 8 53(c) 53
UN3056 n-heptaldehid 30 3 3 31(c) 29
UN3057 Clorur de trifluoroacetil 268 6.1+8 2 2TC 25
Soluie de nitroglicerin n alcool, cu mai mult de 1% dar nu
UN3064 3 6 27
mai mult de 5% nitroglicerin
Buturi alcoolice coninnd mai mult de 24% dar nu mai
UN3065 30 3 3 31(c) 27
mult de 70% alcool n volum
Buturi alcoolice coninnd mai mult de 70% alcool n
UN3065 33 3 3 3(b) 27
volum
Vopsea (inclusiv vopsea, lac, email, grund, ellac, varni, 66(b,c
UN3066 80 8 8 53
poli, diluant ?) sau materiale pentru vopsit (lac, diluant) )
UN3070 Amestecuri de diclordifluormetan i oxid de etilen 20 2 2 2A 26
Mercaptan, lichid, n.o.s.*, sau mercaptan amestec lichid,
UN3071 60 6.1 6.1 20(b) 31
n.o.s.* cu punct de aprindere nu mai mic de 235C
Instalaii de salvare, cu excepia produselor periculoase
UN3072 90 9 9 7 71
auto expandante
6.1+3
UN3073 Vinilpiridine, inhibitori 639 6.1 11(b) 31P
+8
4.2+4.
UN3076 Hidrur de alchil aluminiu X333 4.2 32(a) 38
3
Substante periculoase pentru mediul nconjurator, solide,
UN3077 90 9 9 12(c) 71
n.o.s.*
131
 si grupa de risc
Subdiviziunea
identificare a
identificare

pericolului

Nr. fisei de
siguranta
Eticheta

Clasa
Nr. de

Nr. de
ONU
Numele substantei sau articolului

UN3078 Ceriu, achii sau praf nisipos 423 4.3 4.3 13(b) 38
UN3079 Metacrilonitril, inhibitori 336 3+6.1 13 11(a) 31P
Izocianai, n.o.s.* sau soluii de izocianuri n.o.s.* cu punctul
UN3080 de aprindere ntre 235-615C i punctul de fierbere mai mic 63 6.1+3 6.1 18(b) 55
de 300,5C
UN3082 Substane periculoase din mediu, lichid 90 9 9 11(c) 71
6.1+0
UN3083 Fluorur de percloril 265 2 2TO 24
5
UN3084 Solide corozive, oxidani, n.o.s.* 885 8+05 8
73(a) 40
UN3084 Solide corozive, oxidani, n.o.s.* 85 8+05 8
73(b) 40
31(b.c
UN3085 Substane oxidante, solide, corozive, n.o.s.* 58 5.1+8 5.1 41
)
J6.1+0
UN3086 Solide toxice, oxidante 665 6.1 68(a) 41
5
6.1+0
UN3086 Solide toxice, oxidante 65 6.1 68(b) 41
5
5.1+6.
UN3087 Substane oxidante, solide, toxice n.o.s.* 56 5.1 29(b) 41
1
UN3088 Substane autonclzitoare 40 4.2 4.2 5(b,c) 35
UN3089 Pulberi metalice, inflamabile n.o.s.* 40 4.1 4.1 13(b) 70
UN3090 Baterii cu litiu 90 9 9 5 38
UN3091 Baterii cu litiu coninute n echipamente 90 9 9 5 38
UN3092 1-metoxi-2 propanol 30 3 3 31(c) 29
UN3093 Lichide corozive, oxidante, n.o.s.* 885 8+05 8 74(a) 40
UN3093 Lichide corozive, oxidante, n.o.s.* 85 8+05 8 74(b) 40
UN3094 Lichide corozive, reactivi apoi, n.o.s.* 823 8+4.3 8 72(a) 38
UN3095 Solide corozive, autonclzitoare, n.o.s.* 884 8+4.2 8 69(a) 36
UN3095 Solide corozive, autonclzitoare, n.o.s.* 84 8+4.2 8 69(b) 36
UN3096 Solide corozive, reactivi apoi, n.o.s.* 842 8+4.3 8 71(a) 38
32(a-
UN3098 Substane oxidante, lichide, corozive, n.o.s.* 58 5.1+8 5.1 40
c)
5.1+6. 30(a-
UN3099 Substane oxidante, lichide, toxice, n.o.s.* 56 5.1 42
1 c)
UN3101 Peroxid organic tip B, lichid, n.o.s.* 50 5.2 5.2 1(b) 46
UN3102 Peroxid organic tip B, solid, n.o.s.* 50 5.2 5.2 2(b) 46
UN3103 Peroxid organic tip C, lichid, n.o.s.* 50 5.2 5.2 3(b) 46
UN3104 Peroxid organic tip C, solid, n.o.s.* 50 5.2 5.2 4(b) 46
UN3105 Peroxid organic tip D, lichid, n.o.s.* 50 5.2 5.2 5(b) 45
UN3106 Peroxid organic tip D, solid, n.o.s.* 50 5.2 5.2 6(b) 45
UN3107 Peroxid organic tip E, lichid, n.o.s.* 50 5.2 5.2 7(b) 45
UN3108 Peroxid organic tip E, solid, n.o.s.* 50 5.2 5.2 8(b) 45
UN3109 Peroxid organic tip F, lichid, n.o.s.* 50 5.2 5.2 9(b) 45
Peroxid organic tip F, solid, n.o.s.*
UN3110 50 5.2 5.2 10(b) 45
UN3111 Peroxid organic tip B, lichid, temperatur controlat, n.o.s.* 50 5.2 5.2 11(b) 48
UN3112 Peroxid organic tip B, solid, temperatur controlat, n.o.s.* 50 5.2 5.2 12(b) 48
UN3113 Peroxid organic tip C, lichid, temperatur controlat, n.o.s.* 50 5.2 5.2 13(b) 48
UN3114 Peroxid organic tip C, solid, temperatur controlat, n.o.s.* 50 5.2 5.2 14(b) 48
UN3115 Peroxid organic tip D, lichid, temperatur controlat, n.o.s.* 50 5.2 5.2 15(b) 48
UN3116 Peroxid organic tip D, solid, temperatur controlat, n.o.s.* 50 5.2 5.2 16(b) 48
UN3117 Peroxid organic tip E, lichid, temperatur controlat, n.o.s.* 50 5.2 5.2 17(b) 48
UN3118 Peroxid organic tip B, solid, temperatur controlat, n.o.s.* 50 5.2 5.2 18(b) 48
UN3119 Peroxid organic tip F, lichid, temperatur controlat, n.o.s.* 50 5.2 5.2 19(b) 48
UN3120 Peroxid organic tip F, solid, temperatur controlat, n.o.s.* 50 5.2 5.2 20(b) 48
132
 si grupa de risc
Subdiviziunea
identificare a
identificare

pericolului

Nr. fisei de
siguranta
Eticheta

Clasa
Nr. de

Nr. de
ONU
Numele substantei sau articolului

6.1+0
UN3122 Lichide toxice, oxidante, n.o.s.* 665 6.1 68(a) 42
5
6.1+0
UN3122 Lichide toxice, oxidante, n.o.s.* 65 6.1 68(b) 42
5
6.1+4. 44(a,b
UN3123 Lichide toxice, reactivi apoi, n.o.s.* 623 6.1 39
3 )
6.1+4.
UN3124 Solide toxice, autonclzitoare, n.o.s.* 664 6.1 66(a) 36
2
6.1+4.
UN3124 Solide toxice, autonclzitoare, n.o.s.* 64 6.1 66(b) 36
2
6.1+4. 44(b,c
UN3125 Solide toxice, reactive apoase, n.o.s.* 642 6.1 39
3 )
UN3126 Substane autonclzitoare, solide corozive, n.o.s.* 48 4.2+8 4.2 9(b) 36
4.2+6.
UN3128 Substane autonclzitoare, solide toxice, n.o.s.* 46 4.2 7(b,c) 36
1
UN3129 Substane reactive apoase, lichide corozive, n.o.s.* X382 4.3+8 4.3 25(a) 38
UN3129 Substane reactive apoase, lichide corozive, n.o.s.* 382 4.3+8 4.3 25(b) 38
4.3+6.
UN3130 Substane reactive apoase, lichide toxice, n.o.s.* X362 4.3 23(a) 39
1
4.3+6.
UN3130 Substane reactive apoase, lichide toxice, n.o.s.* 362 4.3 23(b) 39
1
UN3131 Substane reactive apoase, solide corozive, n.o.s.* 482 4.3+8 4.3 24(b) 38
UN3132 Substane reactive apoase, solide inflamabile, n.o.s.* 4.3 38
4.3+6.
UN3134 Substane reactive apoase, solide toxice, n.o.s.* 462 4.3 22(b) 39
1
4.3
UN3135 Substane reactive apoase, solide autonclzitoare, n.o.s.* 38
4.2
UN3136 Trifluormetan, lichid refrigerat 22 2 2 3A 20
Etilen, acetilen i polipropilen n amestec, lichid
UN3138 223 3 2 3F 16
refrigerat
28(a-
UN3139 Substane oxidante, lichide, n.o.s.* 50 5.1 5.1 40
c)
Alcaloid, lichid, n.o.s.* sau sruri de alcaloid, lichid, n.o.s.*,
UN3140 66 6.1 6.1 90(a) 51
toxici
Alcaloid, lichid, n.o.s.* sau sruri de alcaloid, lichid, n.o.s.*,
UN3140 60 6.1 6.1 90(b) 51
toxici
57
UN3141 Compui de antimoniu, anorganic, lichid, n.o.s.* 60 6.1 6.1 59(c)

UN3142 Dezinfectani, lichid, n.o.s.*, toxici 66 6.1 6.1 25(a) 51

UN3142 Dezinfectani, lichid, n.o.s.*, toxici 60 6.1 6.1 25(b) 51
Colorani, solid, n.o.s.* sau colorani intermediari, solid,
UN3143 66 6.1 6.1 25(a) 51
n.o.s.*, toxici
Colorani, solid, n.o.s.* sau colorani intermediari, solid,
UN3143 60 6.1 6.1 25(b) 51
n.o.s.*, toxici
UN3144 Compui nicotinici, lichid, n.o.s.* 66 6.1 6.1 90(a) 51
UN3144 Compui nicotinici, lichid, n.o.s.* 60 6.1 6.1 90(b) 51
UN3145 Fenoli alchilici, lichid, n.o.s.* (C2-C8 omologi) 88 8 8 40(a) 53
UN3146 Compui organici, solid, n.o.s.* 66 6.1 6.1 32(a) 53
UN3146 Compui organici, solid, n.o.s.* 60 6.1 6.1 32(b) 53
Colorani, solid, n.o.s.* sau colorani intermediari, solid,
UN3147 88 8 8 65(a) 54
n.o.s.*, corozivi
UN3148 Substane reactive apoase, lichide, n.o.s.* X323 4.3 4.3 21(a) 38
UN3148 Substane reactive apoase, lichide, n.o.s.* 323 4.3 4.3 21(b) 38
UN3149 Amestecuri de peroxid de hidrogen i acid peroxiacetic 58 5.1+8 5.1 1(b) 40
Bifenili polihalogenai, lichizi sau terfenili polihalogenai
UN3151 90 9 9 2(b) 71
lichizi

133
 si grupa de risc
Subdiviziunea
identificare a
identificare

pericolului

Nr. fisei de
siguranta
Eticheta

Clasa
Nr. de

Nr. de
ONU
Numele substantei sau articolului

Bifenili polihalogenai, lichizi sau terfenili polihalogenai

UN3152 90 9 9 2(b) 71
solizi
UN3153 Eter perfluorometilvinil 23 3 2 2F 15
UN3154 Eter perfloretilvinil 23 3 2 2F 15
UN3155 Pentaclorofenol 60 6.1 6.1 17(b) 54
UN3156 Gaz comprimat, oxidant, n.o.s.* 25 2+05 2 1 22
UN3157 Gaz lichefiat, oxidant, n.o.s.* 25 2+05 2 2 22
UN3158 Gaz, lichid refrigerat, n.o.s.* 22 2 2 3A 20
UN3159 Tetrafluoretan-1,1,1,2 20 2 2 2A 26
Rezervor de combustibil pentru unitatea de alimentare
UN3165 hidraulic (coninnd amestec de hidrazin anhidr i 30 3 3 28 31
metilhidrazin)(combustibil M86)
UN3170 Aluminiu rezultat din prelucrare 423 4.3 4.3 13(b) 38
UN3171 Scaun cu rotile, electric cu baterii 9.1 54
Toxine extrase din surse vii, n.o.s.* (care nu conin
UN3172 66 6.1 6.1 90(a) 53
substane infectate)
Toxine extrase din surse vii, n.o.s.* (care nu conin
UN3172 60 6.1 6.1 90(b) 53
substane infectate)
UN3175 Solide care conin lichide inflamabile, n.o.s.* 40 4.1 4.1 4(c) 33
UN3182 Hidruri metalice inflamabile, n.o.s.* 40 4.1 4.1 14(b) 70
UN3220 Pentafluoretan 20 2 2 2A 26
UN3243 Solide care conin lichide toxice, n.o.s.* 60 6.1 6.1 65(b) 51
UN3244 Solide care conin lichide corozive, n.o.s.* 80 8 8 65(b) 54
UN3245 Microorganisme modificate genetic 9 9 9 13(b) 71
UN3248 Medicamente, lichide, inflamabile, toxice, n.o.s.* 30 3 3 19(b) 31
UN3249 Medicamente, solide, toxice, n.o.s.* 60 6.1 6.1 90(b) 51
Pompe pentru airbag-uri sau module pentru airbag-uri sau
UN3268 centuri de siguran dinamice sau module de centuri de 90 9 9 8(c) 71
siguran
UN3320 Borhirur de sodiu 80 8 8 42(b) 57
n.o.s.* = nespecificat n alt parte n aceast anex

GAZE SI AMESTECURI DE GAZE PENTRU UZ MEDICAL

TIPUL GAZULUI CODUL CULORII

OXIGEN O2

PROTOXID DE AZOT N2O

DIOXID DE CARBON CO2

134
AER DE RESPIRAT

HELIU / OXIGEN He / O2

OXICARBON O2 / CO2

ARGON Ar

GAZE I AMESTECURI DE GAZE INDUSTRIALE

TIPUL GAZULUI CODUL CULORII
TOXIC I/SAU COROZIV
TOATE GAZELE I AMESTECURILE DE GAZE TOXICE I/SAU COROZIVE
CLOR Cl2
AMONIAC NH3
DIOXID DE SULF SO2
SULFUR DE HIDROGEN H2S
MONOXID DE CARBON CO
ACID CLORHIDRIC HCl

INFLAMABIL
TOATE GAZELE INFLAMABILE CU EXCEPIA ACETILENEI
HIDROGEN H2
BUTAN C4H10
ETAN C2H6
METAN CH4
PROPAN C3H8
ETILEN C2H4
OXID DE ETILEN C2H4O
CLORUR DE ETILEN C2H4Cl
ACETILENA

ACETILENA C2H2

OXIDANI
TOATE GAZELE SAU AMESTECURILE DE GAZE OXIDANTE (O2 > 21%)
EXCEPIE OXIGEN SI PROTOXID DE AZOT

AMESTECURI de ex.
GAZE OXIDANTE / GAZE INERTE O2/CO2
(O2>21%)
135
 OXIGEN

OXIGEN O2

PROTOXID DE AZOT

PROTOXID DE AZOT N2O

GAZE I AMESTECURI DE GAZE INDUSTRIALE

TIPUL GAZULUI CODUL CULORII
GAZE INERTE (AER I ASFIXIANTE)
EXCEPIE ARGON, DIOXID DE CARBON, AZOT SI HELIU
AER
AER SINTETIC
KRIPTIN Kr
NEON Ne
XENON Xe
HEXAFLORUR DE SULF SF6
AMESTECURI GAZE OXIDANTE/GAZE INERTE de ex.
Ar/CO2
(O2<21%
)
ARGON

ARGON Ar

DIOXID DE CARBON

DIOXID DE CARBON CO2

AZOT

AZOT N2

HELIU

HELIU He

NOTA: Butelia poate avea orice culoare. Culoarea ogivei reprezint pericolul primar al gazului sau amestecului de
gaze. Dac gazul sau amestecul de gaze are mai multe riscuri, ogiva buteliei se va colora dup riscul primar. Culoarea
riscului secundar poate fi de asemenea aplicat.

136
137