Вы находитесь на странице: 1из 20
Vekkos"". Intr=1 le, urmatoarele: — ,Le facem cunosi un cuget cu noi ca? iscdlire, nici impartagit fronii), chiar daca, pentru a am suferit 0 violenta «amesteca baticd — si am rabdat atacurile ¢ urzite impotriva noastra de lupul Arg sul Bisericit, Vekkos [...] ae {...) Cu puterea lui Hristos suntem p fost totdeauna. Tinem Predania Parintilor 1 latinesti le lepaiddm. Cinstim nevointa celor ce ti pentru credinté si radem de tactica pot nostri. Incununam luptele celor ce invata dre viirul si cele faptuite de inovatori le infieram, @ zi si noapte dogma cea dreapta. Chiar daca fara voia noastra ne-am st insofit cu ‘i cei fariidelege, dar n-am nelegiuit precum acestia, nici nu ne-am abétut de la credin{a, gregind fata de ade- vir. N-am consimtit cu cele propovaduite de potriv- nici, nici nu am dat anatemet scrierile noastre. iin adus jertfa lui Dumnezeu dimpreund cu el. ae in mdinile prigonitorilor pe vreun raat hiink mas de-al nostru, precum au facut alfit, , ; a inant silniciei patimite. De am sdvdrsit une slate fie mie a vedea fata lui Dumnezeu! gets i . spieit), vol 6» col. @ @.H.E, (Enciclopedia religionsa §! etic), 795-796, i +e Vasilios Papadakis 2 Nu ne-ant lasat adementti de eae 4 So nam slabit din pricina amenin{ar ilor. — pie _ ne la promisiuni de indlfare in demn ft vremelnice, fitrd de niciun pret, a5@ urna flout unu. N-am do- rit sa traim la curtile impardtestt, chiar de ne-au $l poftit. Aceasta, precum vad, 0 paifesc cet mai multi, care dacd nimic altceva mM izbindese, doresc sd se desfete cel putin de méaretia lumeasca. Din pricind ca am fugit de toate acestea ~ cu harul Sfantului Duh ~, de aceea ne aflam intemnifafi, fart a mai pomeni de lanturile si muncile de mai-nainte’”. be _ Moartea lui Mihail a avut drept consecinta siabandonarea definitiva a falsei uniri. Fiul aces- wndronic al I-lea (1282-1328), n-a indraznit clerici gi laici care acceptasera ea, clericii care luasera parte or latine de la Roma sau luat parte noul patria Grigorie, si Atanasie a le; toatd adunarea arhiereilor, mare si cei mat alesi dintre mirenj. “04 matizat pe nepocditul Vekkos $i p arhidiaconii Constantin Melitinioti Metohitis®, (Is- tenn ins ih nd hi 7 5» Syiopatoc..- A. Dimitrakopoulos, ‘lotopia tv ZAtoH toria Schismei) p. 87. ‘ f Om f 1 UL ™ Grigorie al Constantinopoli nant a Tomos » BéxKov (2) HOY Tie niotewe Kata TOD BEK ~ 142, 233-246. redintei impotriva lui Vekkos), P.G. 14 masie TOD Le ExOeaie tit Capitolul Il : ahilor impotriva lul al X1V-lea Jului al XV-lea Luptele mon ereziilor in seco sila inceputul seco 1, Luptele Sfantului Grigorie Palama impotri- ya ereziei lui Varlaam (1337-1351) Dup4 moartea impératului Mihail $i infran- partizanilor unirii, Biserica Ortodoxa avea i rascolita incd o data de o noua incercare. tele controverse isihaste au adus in ac- 2 viziunea scolastic-rationalista a apuse- ire la identitatea dintre fiinta (esen- (lucrarile) lui Dumnezeu si exis- = energiei-harului zidit (creat) intra in legaturd cu omul. acestei erezii si a condamna- Ox O vom expune Viata marelui ei oponent, 6-1359), in persoa- 6 | Bi * ii si de natate hotaratoare. Daca ziunii apusene, Dumnezeu n; cu oamenii doar prin inte: nezidite, ci prin intermediul energii ale Sale zidite, atunci uni Sau si vederea slavei Sale devin cu ney Credinciosii sunt condamnati prin u nu poata participa la lucrarea de izbavire, s tire, luminare si indumnezeire dupa har, intru- | cat nu este cu putinta ca o zidire (energia zidita) _ sa izbaveasca si s4 indumnezeiasca © alta zidire (omul). ,Zidirea nu sfinfeste zidirea, potrivit spo- ritului si Marelui Vasile, fiindca si ea are nevoie de altul pentru a se sfinfi.”"°* Dac& aceasta viziune scolastica apuseana ar corespunde adevarului, atunci ,,Biserica s-ar re- duce de la 0 comuniune spre indumnezeire lao Dae nizafie religioasé cu statut juridic, iar pastorafiel in- dumnezeirii i-ar lua loculo pastoratie a imbunatétirit morale cu ajutorel harului 2idit’™”. sas tul 8), cap. 10, 6 tosif Kalothetos, Adyos 8 re (Scrieri- apud D, Tsamis, nae KaAobétov avy 'e hui Iosif Kalothetos), p. 298. hemes Nay ‘teal . Aiddaeadon aH penne (sh nt lama — Dasetul indumnezeirii), P 8 Arhimandrit Vasilios Papadakis ; 3 a Mai este insé si un alt aspect de cea mai e insemnatate Adversarii Sfantului Grigorie mar f Palama (Varlaam, Achindin) se inspir au tocmai din teologia scolastica apuseana, in timp ce isi- hastii aparau teologia ortodoxa, iar lupta lor era ,olupta a duhului Biserictt Rasiiritene impotrioa in- ~ truziunii duhulut apusean”°*. In consecinta, prin ~ condamnarea adversari mt Ort 4 a condamnat in acelagi timp scolasti- Jatin si pe protectorul acestuia, Apusul, doptat si isi mentine pana astazi doctri- isihaste™. Biruinta Sfantului Grigorie a monahilor isihasti a fost, asadar, bi- oxiei asupra ereziei latine. lor isihasmului, Biserica 0 ee in timpul imparatului Andro- teologi latini au sosit la Con- grec din Calabria Italiei, cea din afari’”™. ologi. Varlaam se sustinea cd nu este obarsii, Tatal si Fiul, se Intre ele, ci una prove Cercurile teologice i era si firesc, o autenticd aps todoxe. Cel mai in masura de tui scop a fost socotit Grigo: ei, invatat si invatator tainic al Sus. Pe atunci Sfantul se liniste trie lavriota (apartinand de Marea daca numai cu unaninurmade f egumen al Manastirii Esfigmenu. Astfel, inteleptul Grigorie a a tratate prin care cduta sd ofere 0 expunere ae lugité a conceptiilor ortodoxe. intemeiate pe ar- gumentele Sfintilor Parinti, aceste opere fan exhaustiv tema purcederii Sfantului ir os tul demonstreazA in mod riguros ca ae nn Sfantul Filotei al Constantinopolului, Aoyos Es a aypeTtoKOTOY tov év dyoioig natépa fay EN Pirie nostri @cooadovixne (Cuvant la cel intr ei apud D. Tsamis Grigorie, arhiepiscopul Tesaloniculud), wr kan DiAodéov Kwvatavtwounen pin tli Filoter Kokki kt é pyar (Operele aghiografice ale Sf Constantinopolului), p« 473, Acwe TOV t Vasilios papadakis Arhimands 44 ee in simbolul de credint4 nu este numai lui filioque in nici ca gnvatatura teologica nu isa, dar pane a in picioare Compara, de asemenea, marea sta i ; abet = ou cel mai mare dintre anima- ect ae acesta, cand cade, nu se ae . te ridica din cauza corpolentei sale, asa “seu nu se mai pot ridica din cddere, din icina infatuarii lor™. fn acelasi an (1335) Sfantul Grigorie a scris gi pigrafele, in replicd la Epigrafele lui Vekkos. in vedere repetatele invitatii la unire venite -a latinilor, Sfantul si-a asumat stradania watatura patristica si de a dovedi ca- al scrierii lui Vekkos. Astfel s-a facut insuflat al teologiei Treimii, care erat inselaciunea apuseana. Din altfel, si catolicismu! |-a inscris ide frunte adversari ai sai™ / Sa-lintoarca pe Varlaam icite. Dar ofensat de mus- -adusi, monahul lati- ite diferite moduri i, intre care, la igorie era per- mind nezidita, Prin at de cativa Nevoitori { voi 84 li se faci tori, au primit sa-j { rugaciunea mintii $i trezvie. informat de la ascetii cej gin chipul cel mai Cuvenit ~ atat ey isihasta, cat si la roadele ei, adic minii nezidite gi dumnezeiesti, jocoreasca, numindu-i ,,omfalops ‘ul in Duric), masalieni si evhiti7™, fi fi alunecat in erezie, atat prin inovatia isthaste, cat $i prin afirmatia ca prin intermed ‘ul nevointei isihaste ajung la vederea Luminii nezi- dite. Se pronunta acuzator chiar la adresa Sfingi- lor Parinti gi invatatori ai dumnezeiestii stiinfe a Sfintitei rugaciuni $i contemplari, pone sidera pricina a ingelarii monahilor™. iG es Ree ‘Ynép tov lepas NovNr ~ Sfintul Grigorie Palama, nie in isihie), 2, 1, 1, “OVTav (Pentru cei ce viefuiesc cu sfinfe EPR. vol. 2, pp, 260-262, “P. Vateidis, ‘ExxAnotaot 1, vol. 2, § 155, 1, p. 247. : Sfintul Pilotei al Constantinopo 1 storia Biser tet) Totopu ih Jului, ibidem, CaP 42, P. 474 386 Arhimandrit Vasilios Papadakis i one incapabil . 0 experien fele mae ilor aghioriti, din pricina pro. maceers ee ries iconic dar sia meh Se mie gresite. Cum ar fi fost cu putinta sa “I experientele energiilor nezidite ale lui Dumne- ae sie Luminii nezidite, de vreme ce credea, odati me Apusul ca@ Harul dumnezeiesc este zidit? Omul : . _ cunoasca prin el insugi pe Dumnezeu, dar i J, prin intelepciunea omeneasca OPE In Varlaam a mers la Constantinopo! denuntat pe isihasti la Sinodul patri- Jlecas (1334-1347). "era de asteptat, atacurile lui Var- framantari la Athos. Dar si calu- ic, unde se stabilise intrigantul Varlaa au © serioasa problema. Var- in sofismele sale destui mireni ii monahi din cetate, nede- 1ezeiestii isihii. Cum insa teolog pe misura, a fost 98 marele Grigorie spre a lui Varlaam si a-i ta traditie duhov- dd0éo0¢ Movaxt- gi Sfintul Munte mpdc Bap vol. 2, pp- dar si prin in Varlaam sa incet gul pacii in Biserica, | urmatorul: daca este Dumnezeu si om gi da de bunatatile duho: in continuare, p laam, luminatorul O trei ani prin omilii, convorbini ve. Lucrarea sa de capetenie, iesc cu sfintenie in isthie, expune | cu privire la desdvargirea a trei Triade de carti din care este al sunt combatute toate acuzele si hulele monak lui calabrez. Sfantul Grigorie miner oa putinta ca cineva sa vada cu ochii cei trupesti Lumina nezidité si dumnezeiasca, aceeasi pe care, de altfel, s-au invrednicit $a 0 vada pene nicii Domnului pe Tabor, ca $i 0 mare ml ov de mucenici in perioada persecutiilor. setae pride, cap. “4 Sfantul Filotei al Constantinopolulut, : y, TH Pp 476. Madapa Luyypapye | P. Hristou, Ppnyopier igh vol. bP 321 c na), (Scrierile Sfantului Grigorte Palama/, arhimandeit Vasilios Papadakis i 33. so er ind ca cei din jurul Sfantului Grigorie Auzin taboricd neziditaé si dumneze. ina rs eT getatoru | Varlaam s-a ndpustit in. jasca, Jano” ee iva lor. Varlaam consj- data cu vehement Peet o fantasma, un eal dera _, Secaneanlt’?? cu caracter 2idit, pe na se face si se desface””. Credea de : ee tot ceea ce este nezidit este si Dum- es fiinta (esenta, ousia) dumnezeiasca, Pe aceasta baza ji invinuia pe isihasti cA re- cunosteau drept nezidit nu doar pe Dumnezeu (esenta dumnezeiasca), dar $i Lumina taborica (energie nezidita a esentei dumnezeiesti); de _asemenea, pentru cd socoteau pe de-o parte enta dumnezeiascd neapropiata (neajunsa, ) si neimpartasibila, iar pe de alta energia nezidita a esentei dumnezeiesti 4 (accesibila, tangibila) si imp§rtasi- ia lui Varlaam, o astfel de viziune diteism”, de vreme ce pentru isi- doi Dumnezei - unul apropiat si Agadar, Varlaam sustinea ca 0 vedeau isihastii nu putea fi ‘Ynép tav leparc ovxe- Sfintenie in isihie), 3, 1, 11, a 1, 24, EPE. jn acest caz ar fi lui Dumnezeu. Marele Grigorie dumnezeiasea de ene; nezeu. Afirma ca esenta_ vazuta, neapropiata gi si energiile (lucrarile) ei, A comunica numai energiile dumr cand spunem ci Duhul li se 4 menilor, intelegem prin asta do si esenta Acestuia. Prin urmare, invrednicese de dumnezeiasca lumi vad Lumina nezidita si dumnezeiasca nezidita a esentei dumnezeiesti—, darnus ta insasi a lui Dumnezeu. Nefericitul Varlaam, emisar fidel al invata- turii apusene si al abaterilor ei eretice”™, conside- ra drept nezidita doar esenta neimpartasibila a lui Dumnezeu. Dimpotriva, toate cele ce se lasa impartagite le considera ,,zidite, si nu mumat toa te lucririle, ci si toate puterile si energiile an nezeu (considera ca) au un inceput si un sfarsit tn timp’"*, Prin urmare, Varlaam insusi era Inver sl access hd vnpe "mS site “a Kai Ov ArKa ; L Karmiris, Ta doypatixa xa Snail sim- Tis OpO0d6Eov xaOoAiKHc ExxAnoiac (Me ersale), vol. 1, bolice si dogmatice ale Bisericii Ortodoxe Univers ae caps By OPDI: E.P.E. * Sfantul Grigorie Palama, jbidem, 4, VOl. 2, p. 666 Arhimandrit Vasilios Papadakis 390 ’ 5 4 At deosebea Dumne. or al ditsseny gill dite”, tr acelasi ea NE eerie caracterului impArtdsibj] al Harului, Varlaam il considera erate gi masa- lian pe Sfantul Grigorie al Nyseei, gas despre aceasta’. Dar # Marele Vasi . conglasu- jeste cu Sfintitul Grigorie: » Pentru cli lucritrile Lui anteate care coboara spre noi, dar fiinfa Lui raméane neapropiata’™. Varlaam se situa in esenfd pe linia lui Arie. Dum- nezeul lui Varlaam nu este Dumnezeul Evangheliei, ci dumnezeul filosofilor, proiectie a omului in cer, si nu coperire a Dumnezeului Celui Viu catre om.” In cei trei ani de sedere in Tesalonic, Sfan- gorie a alcatuit™ si Tomul Aghioritic. in fAte zeir timp, prin Palama, ‘EmiatoAn y’ npdc Axiv- re Achindin), 6, 7, E.P-E. vol. 1, pp- lama, ‘Ynép ta lepws hovya- iC Cut sfinfenie in isihie), 3, 3, 4, sia prezentat acest text aghioriti. Doudzeci de Ortodoxiei si-au expri semnat Tomul cu insufletir protosul Sfantului Munte, unor manastiri athonite, pre arhi ai Constantinopolului, Ca la randul sau a scris in 1346, ca eseuri despre Lumina dumnezeias Tomul a fost aprobat si de e al lerissosului si al Sfantului Munte, ca prin fruntasii care au iscalit aict ast getand la fel, tot Muntele Athos’. in acestei opere se spune: ,,Acestea Te-am 4 n Scripturi, acestea le-am primit de la Parinfat nostn acestea le-am cunoscut prin putina noastrit — Acestea stim ci le-a scris $1 preacinstitul pis monahi Cuviosul Grigorie, pentru cet ee Tee sfintenie o viata de linistire, u rmand in toca sane niile Sfintilor. Acestea le-am semnat spre es rea cititorilor’”™, Cea ot - wii Si ie aie hioritic in Sfantul Grigorie Palama, »1 ri eiion Ed. Hu- localia, vol. Vil, trad. pr. prof. Dumitru Manitas, Bucuresti, 1997, P- 420. ™ Ibidem, pp. 418-419. P Papadakis , Arhimandrit Vasilios Pep , . | eal ile monahii din Tesalonic ,,au al- andu , . » lor ma : lar ron asemandtor $i cu propriile lor méini cituit un tor eed de un gaind cu Palama cu au eet nstire, $i i Hau inméanat mai inti si ur SHITE, 9 + ok ia ree ‘Astfel, in vederea recursulu isdu la peter sntinopolitan, Marele Grigorie avea Senodul co 4 nsul unanim al aghioritilor, de partea sa atat conse > cat si asentimentul monahilor din Tesalonic. rile succesive prin care Sfantul combatea tezele lui Varlaam, de natura si-| lase pe: fara replica, s-au soldat cu noi plangeri prezului la Sinodul din Constantinopol. acuzat ca aparator al ,,rugédciunti inge- fletul in buric»”, dar si ca propovadui- i blasfematoare, pentru ca introdu- lduddrosenie si ingamfare’™. convocarii primite din partea mers la Constantinopol im- inte dintre colaboratorii si Dorotei”’, Astep- ilor cdrturari Ss. Sfantul, care cease’ in capitala superioara $i pe Cu toate ace glas graia Insusi I buna-cinstire. Patria miti de invatatura sa teolo ta neoprit cugetarile teo! lor, iar acestia se incredit Dumnézeu [...] gio minte sfi lui Hristos [...] gi gura teo I si cumpdina dreptei slaviri’”*. De si-a marturisit marea recunostinté tora dumnezeiescului Grigorie, el si Sinodul sau de ratacirea lui Ve calugarilor isihasti in Constantins rea calduroasa aratata acestora de cetatea imperiala domolisera de asemen multumirea initial impotriva Sfantului Gi Sinodul s-a intrunit in final la 10 iunie 13 La lucrarile sale au luat parte imparatul, patriar- hul, numerosi arhierei, multime de monahi din Sfantul Munte gi din Constantinopol, gumen ai lavrelor, arhimandriti, pustnici si clerici. Var- laam si-a depdnat obisnuitele sale acuzafit 4 adresa Sfintitului Grigorie, pe care sips gi He nahii de un cuget cu el le-au respins se or- vataturii patristice. Monahii $i-au eens itic, care todoxia prin intermediul Tomului Ag aatee a jucat un rol important in cadrul discutillor. 7s Ibidem, p. 490. ios Papadakis Arhimandrit Vasil mari dezbateri $i confruntari teologi. a recunoscut drept ortodoxa invats. tului Grigorie cu privire la distinctia fiinta (esenta) dumnezeiasca $i energiile nezidite (precum Lumina nezidita, it de isihasti). 1am si-a cerut iertare de la Sfant si de jar acestia s-au grabit sa-l imbratiseze si cu dragoste, sa-l ierte gi s4-l laude reerea sa. Spuneau ca nici ei nu do- fe pentru lucruri paméantesti si strica- ca nu cumva, rispaindindu-se raul Biserica sa se umple de invataturi , ziceau ei, sunt deprinsi sa fie pend se primejduieste insa (in- Dumnezeu, sunt aprigi si mecru- de la oameni nu-i impiedica, i nu-i molesesc””. ul, rudele acestuia si cpe- rele Grigorie ,, inedipitor al elor sfinte, stilp al drep- i lauda impitratilor bi- | sileau si primeasca arhieresc™’. ), cartea a doua, ibidem, cap: © Totusi, poc doar una fe pos imediat dupa unde a primit ca premiu d un cuget cu el avansarea De asemenea, si monahul _ducind, cu viclesug, mai de lui Varlaam”™, a considerat ne in discutie a problemei dup moar lui Andronic, petrecuta la 15 iunie (13 in ciuda ezitarii patriarhului Ioan, mo cereau abordarea noilor dezbateri te cadru sinodal. Preaputernicul mare Cantacuzino s-a alaturat opiniei monak on triarhul a fost silit s4 convoace un now in luna august a aceluiasi an. Sinodul a validat hotararea celui precedent si a condamnat invatatura lui Varlaam gi a lui Achindin. La staéruinta monahilor isihasti a fost publicat un Tom sinodal, alcdtuit, dupa toate pro- babilitatile, de Sfintitul Grigori’ si semnat de Patriarh si de ,,fruntasii Bisericit”™ Tomul cuprindea marturii patristice aduna- te de Sfantul Grigorie, iar spre sfarsit se spuneau a 7 Sea rtl Filotei al Constantinopolului, ibidem, cap. 63, Pp. 496, ™ P. Hristou, fpnyopiov tod MaAapa Lvyypapata Se vierile Sfintului Grigorie Patama), vol. 2, p: 18. wath * Sfantul Filotei al Constantinopolului, tbidem, cap- 64, i i dakis Ml cocci Arhimandrit Vasilios Papacas urmatoarele: ., Dar si daci vreun altul ar incuvtinta cem din cele spuse sau scrise de acela (Varlaam), in chip hulitor si rtu-credincios, impotriva monahilor sau, mai bine zis, impotriva Biserictt insesi, invinuin- du-i pe monahi sau atacindu-t prin astfel de mijloace, ya fi supus de catre smerenia noastra aceleiasi pedep- se, si va fila randul sau afurisit st despartit de Sfain ta, Saborniceasci $i Apostoleasca Bisericd a lui Hristos si de adunarea ortodoxd a crestinilor’”™. Ces Totusi, framantarile politice din interiorul jului au determinat, din pacate, repunerea 1 discufie a acestor probleme teologice si ulten- sadelor din 1341. Patriarhul Ioan Calecas se sca neincetat in treburile politice si dorea sa puterea. De aceea, accepta cu tate in- area tutelei fiului nevarstnic al pinned hui an Cantacuzino. In urma calomniilor ilecas si ale altor capetenii, Cantacuzino a fost curte™ si numit vrajmas al patriei. 2 ui civil care avea sa urme- Grigorie a refuzat sa sprijine care a sporit si mai mult Din contra, |-a indemnat i, Topo Aarne (Tomul < nc 6 Ma Aaes

Вам также может понравиться