Академический Документы
Профессиональный Документы
Культура Документы
2017
Explorarea functionala a analizatorului acustico-vestibular
Examenul auzului: examenul functiei auditive se face cu scopul stabilirii capacitatii auditive si a sediului
topografic al leziunii. In acest scop se fac urmatoarele:
- acumetrie fonica (se foloseste vocea)
- acumetrie instrumentala (se folosesc diapazoane)
- acumetrie cu aparat
1. Acumetria fonica explorarea functionala a capacitatii de auz folosindu-se vocea. Se masoara distanta la care
urechea percepe vocea soptita.
Etape de executie
- asigurarea conditiilor de examinare si pregatirea bolnavului
- bolnavul este adus intr-o incapere izolata fonic, este asezat pe un scaun cu urechea de examinat spre directia de
unde vine vocea examinatorului la distanta de 6m
- se executa ortoscopie
- urechea cealalta se acopera cu mana
Examinarea:
- examinatorul pronunta cu voce soptita cuvintele bisilabice de tonalitate joasa (noua, luna), de tonalitate inalta
(trei, cinci)
- daca persoana examinata nu aude, examinatorul se apropie progresiv si repeta cuvintele
- se noteaza distanta de unde persoana examinata repeta cuvintele
Interpretarea:
- vocea soptita se aude normal de la 6m
- vocea de conversatie se aude normal de la 20m
- cand vocea nu se aude decat sub 5m avem o surditate usoara
- cand este sub 1m surditate accentuata
Prin aceasta metoda nu se poate defini tipul de surditate ci numai gradul.
2. Acumetrie instrumentala se efectueaza o serie de probe cu diapazoanele pt a face diferentierea intre
tipurile de surditate.
Diapazonul se pune in vibratie si se elibereaza brusc; se compara auditia pe cale obisnuita aeriana (timpanica) cu
auditia pe cale osoasa si in asa fel se stabileste sediul leziunii si tipul de surditate.
3. Examenul audiometric
Este o metoda moderna prin care se stabileste tipul de surditate si gradul deficientei auditive. Se efectueaza cu
audiometrul care inregistreaza grafic pe frecvente pierderile auditive. Audiometrica are posibilitatea de a
inregistra pana la 120 decibeli, se obtin astfel curbe audiometrice.
Semne spontane:
- miscarea ritmica a globilor oculari care poate fi pe verticala, orizontala ori rotativa (nistagmusul spontan)
- proba bratelor intinse: persoana examinata trebuie sa tina bratele intinse timp de 2 minute cu ochii inchisi; in
cazul unei alterari functionale, bratele se deplaseaza catre leziunea existenta
- proba Romberg:
bolnavul sta in pozitie verticala cu bratele lipite de corp cu picioarele apropiate si cu ochii inchisi
pozitia capului nu deviaza (normal)
deviaza spre dreapta sau stanga in functie de leziunea existenta
- proba mersului in stea (proba Babinsky)
bolnavul legat la ochi si supravegheat de un ajutor face 5 pasi inainte si 5 pasi inapoi in directia indicaat
daca exista o leziune, bolnavul in loc sa mearga in linie dreapta, va devia spre partea in care are leziunea
Semne provocate:
- proba calorica: irigatia timpanului cu apa calda la 40 grade C si apa rece la 25 grade C si se urmaresc
reactiile vestibulare
- proba rotatorie: bolnavul asezat pe un scaun rotator, se invarte de 10 ori in 20 secunde, apoi se opreste
brusc; se masoara durata nistagmusului
- proba pneumatica: se cerceteaza prin compresiune si decompresiune cu un dus de aer si se urmareste pozitia