Вы находитесь на странице: 1из 16

Sauatie Ba$touoi

AlITIPARTlITIlIG

t
I
f
Ieromonah
SAVATIE BA9TOVOI

Antiparenting
Sensul pierdut al paternitdtii

6 ATH l)hrl A
CUPRINS

SENSUL PIERDUT AL PATERNITATII


1.

L.Delapedagogielaparentologie ... ........ t1


2.Slabisauputemici?.... ......17
3.Ceeiubirea?.....
4. copii dorifi, copii n"ao"i; ....:.....:::....:......... .;
5. Ajunge copilului si fie ca pdrintele sdu? . .. . 35
6.Nevoiadeeducaqie ....41
T.Instinctele ......4g
8.Instinctulmatem.Paternitatea .......57
9.Ce-gidoresccopiii. ....63
10.Limbajul...... .......69
11.Emo!iile .......2J
l2.Anti-BibliacametodA.... ... 81
l3.Nouareligielaicd ..... gT
L4. Temeiurilepietdfii filialeinconfucianism ... .. . . . 91
l.5.Patemitateabiblici. .:....
16. Istoria gi efectele termenului,,pdtentlng', ... ., .. 107

COPIII IUBITI NU FAC TANTRUM


2.
17. Cele 4+1 experienfe ale copilului. . .
119
L8. Memoria
137
19. Libertatea
143

261
CUPRINS

20. Jocurile copiliriei r47

21. Competilia. . .' .;. .. . 155

22. Copii sindtoqi, copii bolnavi .... . 161,

1,67
23.Tantrumul..'.
24. Alintul L85

25.Ascultarea'... 191

1.93
25. BHieli gi fete.
197
27. Moda

Alimentalia.' .. 203
28. Microbii. .

mai" 209
29. Sindromul ,,cel '

30. Fascinalia,,oamenilor mari". . . .' 211,

ingerul de lumini. 217


31.

32. ,,Cinsteqte pe tatil qi pe mama ta." Mitul traumelor ' ' ' ' 223
33. Hristos
231

3, ZECEPOVESTIRI DIN COPILARIE


Tata.. 235

239
Iapa..
Mos GerilX. 241

Pantalonii mamei 243

Briceagul din cirare 245

CXlu{i de plastilini 247

Falma 251

Nistica 293

imblinzirea .. 255

Bursucul. 259

262
ffi. ffiffiffimmmffi wffiwwffiwa

mffi mm&mm,mmffiffiffiwffiffi
L. De la pedagogie la parentologie

1) Toti adullii au fost copii gi pot iudeca despre copili-


rie din proprie experienfi. 2) Speculatiile despre nevoi-
le copiilor sint de cele rnai multe ori simple proiec{ii ale
adulfilor.3) Virtutea qi dorinfa de a fi mai bun sint temeiu-
rile educafiei. 4) Complexul generaliei castrate. 5) Parento-
logia necesiti o abordare multidisciplinari.

iNTOTOEAUNA m-a uimit interesul oamenilor


mari pentru problemele copildriei, un interes pe care
il exprimi doar pentru domeniile necunoscute, pentru
ldri qi planete. Copildria este infdligatd ca o lume necu-
noscuti despre care fiecare e liber sd-qi imagineze ce
vrea. Un fel de lard a Minunilor in care Sufletul-Alice
halucineazd la nesfirgit. Majoritatea adullilor vorbesc
despre copildrie de parcd ei nu ar fi fost niciodatd co-
pii. Despre copii se spun cele mai ciudate lucruri. insd
afirmafia cea mai frecvent auzitd, este aceea cX nevoi-
le copilului inc6 nu au fost infelese pe deplin sau cd
ele au fost tn,telese taman pe dos. Abia acum oamenii
mari par sd fi descoperit ce-gi doresc copiii.

't1,
TEROMONAH SAVATTE BA$TOVOT

Md gindesc cd poate ar trebui si privim tocmai in-


vers? Nu de sus in jos, ci de jos in sus? Sau, md rog, ori-
care ar fi susul sau josul. Nu din mafuritate spre copi-
15rie, ci invers? De ce si ne chinuim zadamic sd sinte-
tizhm gi sd conceptualizdm stdrile firegti ale inocenfei,
cind e mai simplu gi mai interesant si redevenim noi
inqine copii?
Ca oricare dintre noi, am fost gi eu copil. Mi-am tri-
it copildria din plin gi am problematizat incepfird de la
virsta de 1- an gi jumdtate. Jin minte totul incepirid de
la 2 ani. Jin minte problemele, adevirate probleme pe
care le purtam tr cap incepind de la de ce nu se cufun-
dd coribiile dacd sirt de fier gi pini la ce este dincolo de
stele. Am atitea amintiri gi frdminteri din copildrie inc{t
am umplut cu ele un roman, Iepurii nu morl, gi aq putea
sd mai scriu zece. Cea mai intensd gi plind de probleme
perioadi din viala mea, cea mai congtientd, filosofici
perioadd, mi-a fost copildria. Arn avut parte gi de o so-
rd mai micd cu doi ani, dar gi de un frate la o diferenli
I lepurii nu mor este primul roman semnat Savatie ($tefan)
Bagtovoi, scris la 20 de ani. Prima edifie a apirut la Editura Au-
la, Bragov,2001., edilia a doua la Editura Polirom, 2007, qi a treia
edifie la Editura Cathisma 2012. Este primul romm scris de un
moldovean apdrut la Paris cu finanfarea stafului francez, printr-un
concurs al Centrului Nafional al Cdrlii (CNL) al Franfei qi care s-a
bucurat de cel mai bun dosar de presiir fndul autorilor de lim-
bd romAnd tradugi in Franla dupi anul L989 - Les lapins ne meurent
pas,Ed.Jaqueline Chambot,20L2. Romanul a apdrut de asemenea
Fi in Italia la Editura Keller
* I conigli non muoiono mai,2015.

12
ANTIPARENTING

de zece ani. $tiu ce este un copil, ce wea, la ce aspirX.


Nu-mi sftrt strdini copiii gi tot ce e legat de ei. Chiar gi
numai din aceastd condife pot si scriu o carte.
Am fost un copil care a trecut prin mai multe mo-
dele pedagogice. intotdeauna a trebuit si oscilez intre
educafia durd de care aveam parte la o qcoalH sovie-
ticd gi educafia cu mare accent pe responsabilizare pe
care mi-o ofereau pirinlii mei. Atit tata, cit gi mama
aveau studii pedagogice calificate, tata fiind profesor
de logici, iar mama venind din domeniul artelor. Pot
spune cd sint rodul unui experiment pedagogic.
Cel mai important lucru pe care l-ann invd{at de la
pdrinfii mei este ci un copil trebuie sd fie bury priceput
gi modest. Talentele trebuie dezvoltate si respectate.
Oamenii care se pricep la ceva sint demni de admirafie
gi e bine si ftrvilim de la ei. Cititul gi exerciliul stau
Labaza priceperii. Dacd un copil citegte, picteazd sau
crogeteazd, el nu trebuie intrerupt - tofi ceilalli trebuie
s[-i ofere condifii pentru studiu. Acest aspect este im-
portant mai ales la fard, unde mai tot timpul este ce-
va de fdcut. Dacd vrei sd devii pictor, trebuie ajungi
sH

ca Michelangelo, Repin sau Picasso, dacd egti sportiv,


trebuie sd ajungi un Cassius Clay. Fii cel mai bun din
anturajul tiu, dar nu te mullumi cu asta, cici undeva
in Petersburg sau la Roma existd copii mai buni ca ti-
ne. Sportul e obligatoriu. Biielii trebuie si fie puter-

13
IEROMONAH SAVATIE BA$TOVOI

nici gi pricepufi, fetele frumoase gi cuminli. Apdr6-i


pe cei slabi, fii darnic gi mdrinimos. Nu ride de sdraci
gi de bolnavi. $antajul, minciuna, frican invidi4 zgir-
cenia gi lduddrosenia sint lucruri rusinoase. Trebuie sd
fii un bun prieten qi si gtii sd te desparli de cei care au
dovedit vreunul dintre defectele enumerate mai sus.
Dumnezeu a ingdduit ca sistemul in care am copi-
ldrit si se prdbugeasci. Chiar in anul cdderii URSS eu
am ajuns elev la Liceul de Arti din laqi. Altd lume, alte
criterii de educafie, alte relalii intre b6ieli. Viaf6 in ci-
min cu zece fur cameri, rnincare slabi la cantind, pro{e*
sori rigizi (cu excepliile de rigoare), sdrdcie gi dezolare.
Exact ca la Bacovia. Eram departe, singur gi s6rac Ei nu
gtiam cd de acum ?nainte urma sd mb descurc singur"
Atunci era rnoda disculiilor despre ,,generafia rata-
t6". Tatdl meu gi mama mea imi erau Prezentafi ca nigte
oameni care gi-au ratat soarta in cclmunism. Noi eram
cei care dddeam o gansd l6rii si-Ei revind. Cdci, nu-i
aqa, eu citeam tsaudelaire, Rimbaud, Trakl gi Gotfried
Benn, invdlam din Antihristul Lui Friedrich Nietzshe
gi imi cump6ram din bdnuli cergili pe coridorul lice-
ului primele traduceri din Freud qi Doltol. Dar, oricit
aE fi citit gi oriclt aE fi scris, astdzi aflu cd generalia ra-
tati sint de fapt chiar eu. Oameni de virsta mea, dar
1
Amdnunte din adolescenla autorului alcdtuiesc pagini din
romanul autobiografic Puga spre ctmpul cu ciori - amintiri dintr-o
copildrie ateistd, Editura Cathisma, Bucuregti, 2012.

1,4
ANTIPARENTING

gi de virsta pirinfilor mei, le explicd adolescenfilor cd


pdrinfii lor sint o generatie ratatS, cd lor le revine res-
ponsabilitatea de a schimba mentalitatea, lumea.
Sint liniqtit, am citit destul ca sd cunosc cd gi pdrin-
lilor mei li s-a zis in anii'7} cd pirinfii lor sint generafia
ratat6,, pdtrunsA de obiceiuri burgheze gi cd ei, pirinfii
mei, sint Generalia Pro. O, dar ce se ficea pe vremea
lui Eminescu gi Caragiale, cum se cdznea lumea si
meargd la Paris, sd invele ,,la glt cravatei cum se lea-
gd nodul"...1
Complexul generafiei ratate a ajuns astdzila apoge-
ul siu. Tinerii de azi sint acuzali ci nu pot fi nici micar
pdrinfi. Atit de ratafi sint? Cel pulin aEa reiese din miile
de cdrli menite sd le explice cum si se poarte cu copiii
1or. Atit de tineri, dar atit de uqor gi-au acceptat stigma-
tul de ,,generalie ratat6"t Vorbesc aici in termeni soci-
ologici, cdci in acele cirli nu vefi gdsi o astfel de sin-
tagmd. Acolo totul este roz qipazitrv, qi necondifionat.
Doar realitatea este alta: mamele ajung sd pldteascd
mii de euro pe cdrli, cursuri online gi seminare in care
li se spune indirect cH nu sint bune de nimic.
Fenomenul e halucinant pdrinlii ajung sd execu-
te orbeqte prescripfiile parentologului, de parcd s-ar
afla sub influenfa unui drog. Grupurile de pdrinfi al-
cdtuiesc structuri aproape ecleziale, cu un limbaj ca-
1
Mihai Eminescu, ,,Ai nogtri tineri".

15
IEROMONAH SAVATIE BAFTOVOI

racteristic, apifindu-qi identitatea ideologicd exact ca


fanaticii religioEi. Studiind discufiile de pe forumuri-
le,,pdrinlilor conqtienfi" constafi cu uqurin!6 cd oame-
nii sint mult mai preocupafi de schimbarea mentaHteFi
celorlalfi decit de soarta propriilor copii. Orice pirere
care intri tn contradicfie cu practicile lor este cataloga-
td ca fiind invechitd, periculoasS, diunitoare. Replici
ca:,seftJzsd citesc aga ceva" sau //nu tezorrez" sint une-
le caracteristice. Ca giin cazul sectelor religioase, mem-
brii grupurilor manifestd o autosuficienfi bazatd pe
autoritatea parentologului (guru) de la care se revendi-
cd gi o omnicunoagtere manifestati prin minuirea unui
set de termeni deprinqi intr-un timp scurt. Faptul cd tot
mai mulli termeni qi metode folosite in educalie strt
imprumutate din practicile spirituale orientale, dar qi
din gamanism, indreptdlegte paralela intre fenomenul
parentologiei gi experienla marilor secte cu acoperire
mondialH. Cllnd spun secti folosesc acest cur/rnt cu sen-
sul sdu sociologic gi chiar penaf fiind gtiut cd ir unele
ldri europene sectele sint interzise prin lege. Deoarece
parentologia are toate caracteristicile unei miqcdri spi-
rituale de mare amploare, cred cd o discufie la temd din
perspectiva teologicd Ei a istoriei comparate a religiilor,
cu identificarea procedeelor de marketing gi manipula-
re, este foarte interesanti gi, mai ales, necesari.
Dezvrdjifi-vd!

T6
2. Slabi sau puternici?

1) A suferi infringeri nu e totuna cu a fi infrint. 2) Relatia pe


care o are copilul cu pirintele va fonna caracterul viitorului
adult.3) Felul in care vedem plicerea gi durerea ne deter:ni-
ni personalitatea.4) Rezistenfa la durerea fizici qi su{erinfa
psihici sint un indiclu al sinitifii gi integritdfii unei per-
soane. 5) Experienfele triite se intipiresc in fiptura omului
gi pot schimba firea.

LA CEI 40 de ani ai mei am cunoscut suficient de


mulfi oameni infrinfi. Eu fac diferenfd intre un om in-
frint qi un om care a suferit o infringere. Existd oa-
meni care/ degi au trecut prin multe infringeri, tofugi
nu s-au frint. Dar sint gi oameni care s-au frint dupd
prima itrfringere. De fapt, experienta arati cd cel care
nu s-a frint din prima are toate $ansele sH nu se frin-
gi niciodatd. lnvinqii iqi acceptd condilia de la prima
infringere. Dar ce comporti o astfel de infrfurgere in
viafa unui om gi mai existi oare qansa de a ne schimba
condifia de infrint pentru a o lua de la capit?

17
IEROMONAH SAVATIE BA9TOVOI

EEti un infrint sau un invingdtor? E important sd


rdspunzi. in funclie de rHspunsul pe care !i-1 dai, se
vor schimba pentru tine sensurile acestei cdrfi'
Am copildrit intr-un sat care nu existd pe hart6' E
atit de mic qi neinsemnat, incit nu are nici gcoald, nici
primlrie, nici polilist, nici biserici. Dar ceea ce am tri-
it in acest coll uitat de lume a ajuns subiectul unui ro-
man, al primului roman scris de un moldovean care a
fost tradus la Paris. un grup de jumaligti francezi au
fost atit de impresionafi. de carte, incit au venit si vadd
locurile in care s-a petrecut acliunea. Astfel, dealurile
silbatice ale copil6riei mele au ajuns pe paginile unui
supliment ,,Le Monde" tipirit in sute de mii de exem-
plare. Efortul meu de a reline viefile 9i deprinderile
copiilor a fost unul intru totul indreptalit. Intuiliile pe
care le-am dezvoltat de mic au fost inlelese qi apreci-
ate de oameni cresculi gi educali intr-un cu totul alt
univers cultural gi social. Frimintdrile unui copil din-
tr-un sat neinsemnat din Moldova au ajuns sd fie dis-
cutate pe paginile unor reviste precum ,,Le Monde",
,,Le Figaro", ,,LEPoint", ,rle Canard enchainf" E'a'
Mi veli intreba de ce am fdcut aceastd divagare'
Rdspund: pentru ci intr-o zi mi-am amintit de toli
acei copii care mi-au inspirat romanul gi m-am intre-
bat ce au ajuns ei ast[zi. Unii au ajuns bogafi, allii sd-
raci. Unii au ajuns criminali 9i au stat in puqc[rie, al1ii

18
ANTIPARENTING

au ajuns preofi. Unii medici, alfii s-au prostituat. Unii


nici nu mai sint in viafi, murind de tineri. Am incer-
cat sX fac o leg6turd intre copiii din mintea mea gi oa-
menii mari care au ajuns. M-am gindit la pirinfii lor
gi la relalia pe care au avut-o cu propriii copii. in ce
mdsurd pdrinfii le-au determinat viala de mai |i.Lrziu?
Aceasti intrebare m-a frdmintat in mod special, deoa-
rece cunosc frali care au crescutin aceeasi casd, dar ca-
re au destine total opuse.
Mi-am dat seama cd ceea ce ne face diferifi este
chiar modul in care privim ptrdcerea si durerea. Aceste
douX realitdqi fac parte din viafa noastrA. Numim du-
rere tot ce ni se poate intimpla intre o lovifurd de cio-
ean peste deget gi cea mai curnplitd bcralh care sfirqegte
in rnoarte. CHzdtura unui copil de pe cal este insofitd
de durere, dar intrebarea pe care ne-o punem este:
vom renunla la bucuria de a cHlXri un cal de frica unei
eventuale cilzilbafi? tn ziua de azimulli pirinli prefe-
rH sH nu-gi rigte sindtatea odraslelor. Jocurile copiilor
sint tot rnai lipsite de riscuri, dar pentru mul1i ele nici
nu mai existS: s-au mutatin spaliul virtual. Acelaqi lu-
cru este valabil qi in cazul durerii sufleteEti. Gradul de
rezistenfi in fafa depresiilor, dezamXgirilor de orice
fel este indiciul sdndtHlii gi integritHlii unei persoane
gi, respectiv al mediului din care provine. tn continua-
re vreau sd analizez mai multe principii qi refete pe-

1.9
IEROMONAH SAVATIE BA9TOVOI

dagogice pentru a judeca rezultatele Pe care le dau in


materie de rezistenld la durere, precum 9i gradul lor
de deschidere spre bucurie 9i implinire personali'
Vd consid.erafi un om putemic sau slab? Rdspunsul
ilveliaveadeindatdcejudecdfilefScutedeminev6
vor pdrea prea dure sau poate juste' Dacd rezistenla in
fala d.urerii gi a riului face un om sd fie putemic, atunci
un ominfritrt este un om care a capitulatin fala durerii.
Omul putemic nu este doar un invingdtor al rdului' ci'
mai presus de toate, este un purtitor albucuriei'
Bucuria se agoniseqte.
NaturaumaniseschimbXinfuncfiedeexperienlele
trdite, astfel incit un om mdcinat de riutate capiti o
fire rea, precum ornul victorios in lupta sa cu r6ul ca-
pit6 o fire bucuroasa. Aceste deprinderi ni le'insugim
fiecare dintre noi inci din copilarie, de aceea in toate
culturile gi societalile de la inceputul lumii 9i pin6 as-
tdzi educalia oferiti copiilor a ocupat un rol primor-
dial. Tot ce nu se invald la timp nu se mai inva!6 ni-
ciodat6. Dacd pnrinlii gi inaintaEii noqtri vorbeau de
importanfa celor .gapte ani de-acas6", japonezul Ma-
saru Ibukal merge qi mai departe, afirmind ci bazele
profunde ale educaliei se pun pind la virsta de trei ani,
t frn*"*fU"f. a $908-1997), cofondator al companiei iupo":-
ze Sony. Este autorul unei cirfi de pedagogie Te*f rl lanofla
a tost
gi SUA la inceputul anilor '70, Dupd-trei e prea ttrziu' Cattea
tadusi in *,tlt" limbi pe tot globul, nu 9i in limba romAni'

20
ANTIPARENTING

dupi aceeatoful devenind ,,preafirziu,,. Desigur, e o


sentinfi radicali. Credinfa cregtind ne invafi cd nicio_
datd nu este prea firziu. Dar cum si pricepem pe ce
treaptd a devenirii ne aflim? Ne e uqor deoarece cobo-
rim sau poate cd ne e greu pentru cd urcdm? Sau poa-
te mai lucrdm la gradul de rezisten!6,in fala rdului qi
mergem inainte, pind invingem?

Оценить