You are on page 1of 466

ARTUR GOROVEI

Monograjia Oraplui
BOTOSANI

Editia Primriei de Botwni

www.digibuc.ro
-

"
41_0

www.digibuc.ro
Institutul de Arts Orafice M. MINH% FoltIcen1

www.digibuc.ro
D-1 Dimitrie D. Hangan, Prqedintele Comisiunei Interimare a
comunei Botopni, dilduzit de importanta ce o are acest orq al Mol-
dovei, din toate punctele de vedere, i doritor ca sci se poatd aduna,
inteun meinunchiu, toate datele i cunoflinfile privitoare la viata Boto-
pnilor, a propus, i Comisiunea interimard a admis, sd se injghebeze,
sub auspiciile ei, i mai mnainte de a fi prea tdrziu, o monografie a
oraplui Botgani.
0 asemenea lucrare cerdnd o mundi migdloasei i obositoare,
reclamdnd cercetdri amdnunflte prin arhivele publice i rdsfoirea clocu-
mentelor uitate prin saltarele fi ldzile particularilor, nu se putea face
de un singur om, care scili ,fi consacrat o parte din viafd pentru
acest scop ; de aceia Comisiunea interimard s'a gdndit cd sarcina a-
ceasta trebue impdrtitei intre mai multi cerceteitori, # pentru ca sei se
poatel menfine o unitate In lucrifri, a visit de cuviinfti scl Insiircineze
pe cineva care sd centralizeze rezultatul cercetdrilor, i scl dea lucrdrei
o forma definitivd. .
D-1 Hangan mi-a propus sei primesc aceastel Insdrcinare, fi am
prlmit-o, de# mi-am dat samil, # mi-o dau # acuma, de rdspunderea
grea, pe care mi-o tau. Am ceilcat,insd, peste toate considerentele care
md indemnau scl nu md incumet cd voiu putea sdvdr# o ap de im-
portantd lucrare, pentrudi am vdzut cdt de mare este dorinta, acelui
care a conceput-o, de a o vedea infdptuitei, i am crezut cd este o da-
torie sat dau tot concursul unui om preocupat de chestiuni sentimentale,
In aceste timpuri cand cel mai odios materialism s'a abeitut, ca o mo-
lima, peste sufletul fi peste mintea marei multimi, chiar a acelora me-
niti sd fie altfel.
Pentra descdlcirea dosarelor vechi, din arhiva comunel Boto)sani,
i Dentru adunarea materialulul ascuns in arhiva Statului din Iafl, Co-
misiunea interimard s'a gdndit la ornal muncitor care este d-I Traian
Ichim, funcfionar la acea arldvd, cdruia d. Sever Zotta, Directorul- ar-
hivei, i-a dat invoirea necesard pentru a ni pane la dispozifie materi-
alul ce va culege.
Socotind cd ar fi din cale afard de greu sd se ajungd la un re-
zultat satisfaccitor, dacd nu am avea i concursul cetdtenilor botoNneni,
pdstrcitorl de documente vechi, din care s'ar scoate multe informatii
folositoare, d. Hangan a adresat un apel cdlduros cdtrd toatd populafia

www.digibuc.ro
orasului, rugdnd sd-mi dea concursul, pe care-1 ceream si eu, tot prin-
tr'un apel cdtrcl publicul botosdnean.
La apelul d-lui Hangan au dispuns mai multe persoane, fard
concursul dirora lucrarea aceasta nu s'ar fi putut alcdtui, si cdrora li
aducem toate multdmirile.
In fruntea tuturora este d. Norbert $tefan Dombrowski, magistrat
si un flu al Botosanilor, care nu a erupt nicio mundi pentru a ni da
un ajutor foarte pretios. DI. Jean Mavrocordat nl-a pis In putintd de
a cerceta o serie Intreagd de documente, din colectitt fi d. farina-
cist Semaca a pus la disp ozifia d-lui Ichim docurnentele celei mai
vechi farmacii din Botosani, astdzi proprietatea sa; DI. avocat Zverd-
ling si d. I. M. Wechsler, cornerciant, ni-au Incredintat documente,
din care am cules informatii interesante.
Un concurs pretios ni-au dal si preotii din Botosani. Cu pdrere
de rciu, tnsd, nu am putut sa dau la iveald trisemndrile lor, din pri-
cind cd, &led ar fi fost sd facem istoricul fiecdrei biserici, monografia
aceasta ar fi trecut peste margenile trilduntrul cdrora urma sa fie
scrisd. Bisericile din Botosani pot forma obiectul unei monografii spe-
ciale, precum a si fcicut Iconomul Stavrofor Al. H. Simionescu, pentru
biserica Pdpduli, si care ni-a comunicat, pentru monografie, un rezumat
al lucrdrei sale.
Anidnunte, asupra genealogiel unOr familii botosdnene, ni-a dat
D-ra Sofia Tdutu, o botosdneandi de bastind, si D-na Natalia Vdrnav,
din Folticeni.
D-1 Const. Karadja, dela Grumeizestii Neamfului, ni- a dat o meind
de ajutor de mult folos. Din bogata sa bibliotecii, a scos tnsemndri de
prin cdrfile cdldtorilor strdini, cari s'au abdtut si prin Botosani, ui
ni-a dat o fotografie a hdrlii. cu lupta dela Botosani, din 19 Martie
1788 .
Desenele monumentelor din Botosani, de pe care s'au fcicut
le din aceastd carte, sunt lucrate de D-na Maria G. lairnav, din Fol-
liceni, si unele sunt ale pictorului Bordenachi, pe care ni le-a Incredintat
Dl. profesor Dr. I. Simionescu.
Din motive lesne de triples, ne am oprrt, trz monografia aceasta,
la data Unirii Principatelor.

ARTUR GCMG VEI

Folticeni, Februarie 1926

www.digibuc.ro
Monografia Oraralui Botoqani

Numirea Orasului

Batosanii! De unde sa vie numele oraului si al judetului acestuia,


unul dintre cele mai insemnate orase, i unul dintre cele mai bogate
judete ale Moldovei ?
In unele carp, scrise cu cateva decenii in urma, pe cand studiile
filologice i istorice erau, in tara noastr, +Ica in fa0, du dat unii pa-
rerea ca numele de Botoani" s'ar trage dela Batus-chan, Hanul
Tatarilor, care in anul 1240, a prdat toata partea Europei dela Polonia
pana in Bulgaria, i ale crui hoarde s'au revarsat peste Transilvania
si Serbia, strabtand pang in Silezia i Croatia.
Ca sa explice cum de a ajuns Batus-Chan sa-i lege numele de
aceasta localitate, care, pe atunci, trebue sa fi fost un loc pustiu, sau
cer mult un satior sarac i umilit, se spune ca Hanul fioros, neglijand
orasele intemeiate, in care s'ar fi mandril saii implante steagul, ei-ar
fi statornicit resedinta la Botosani.
Adevarul este ca Botoanii ii trage numele dela un Bot4, care
din timpurile cele mai vechi va fi avut vreun rost prin meleagurile
acestea.
Botas e un nume care trebue pus alaturi cu Bonta, cu Mot4, cu
Crasna, cu Hasna. Finalaty se adaugea la unele name de oameni
pentru a face nume noua. Cele de mai sus vin dela Bontea, Motes,
Crasnea, Hasnea, sau dela forrnele si mai vechi : Bontul, Motul, etc.
Botelf vine deci dela Botea sau Botul. E un nume care se afla in
toate prtile romaneti : in tara Barsei, in Banatul Timiean" 1).
Prerea D-lui Iorga este hotdratoare.
1. N. Iorga : Inscriplii Botoanene, p. 5. Bucurefti, 1905 ; Istoria RomInilor In chlpuri I
Icoane, p. 168. Edltura Ramurl", Crakva.1921.

www.digibuc.ro
2 Monografla Oraplui Botoani

Numele familiei Bot4 sau Bot4an este pomenit in documente


foarte vechi.
La 1487 Octombrie 16, Stefan-Cel-Mare cumpr cdteva mosii
pe care le drueste Mitropoliei Romanului, i in uricul de cumpar-
tur se zice asa : . . . i asijderea veni inaintea noastrd i inaintea
a nostri moldovenesti boeri, Neagsa, fiica lui Walla dela Racova, ne-
poath lui Bott;s, de a sa bun voie, de nime nevoit i nici silit, si
vndu a sa dreapt ocin dela al su drept uric, un sat pe Moldova
la Cmpul-Prului, anurne partea lui Bot4, unde fu mosul ei Botd,
insusi Domniei Mele, pentru 60 zloti ttrsti, si au pltit Domnia Mear
tap cei mai sus scrisi bani, 60 AO, la mna Neagsi, fiicei lui BAila
dela Racova, inaintea noastr si inaintea a nostri boeri".
Familia Bots este mentionat si in documente posterioare, ca
una din familiile alese ale Moldovei. Doamna lui leremia Movil era
fiica unui Botiffan, i un frate al ei a fost pus In tap de Stefan
Tomsa, 2) care a domnit in Moldova intre 1611-1615. Chiar in zilele
noastre, un I. Botdf iscleste, la 11 Iunie 1856, actul de adeziune a
judefului Dorohoi la programa Unirei. 3)
In alt parte a romnismului, in Maramures, de unde au desca-
licat multe farnilii in Moldova, un Bot4 figureaz printre romnii de
sam, din partea locului. La 29 August 1566, s'a dat o lupta crancen
la Sighet, capitala Maramuresului, asediat de armatele Sultanului Sule-
iman, i intre vitejii cari au cazut, luptnd contra pgnilor, a fost
Petre Botq, cornandantul pedestrimei maramuresene.
De altfel, cea mai veche pecete, cunoscut pn acuma, a trgului
Botosani, care avea drept marc un pun cu coada rasfirat, poart
inscriptia : Pecetea teirga Botdr, dup cum se vede din o carte a
targovetilor, eu data de 5 August 1670, in care se vorbeste despre o
judecata a vornicilor de Botosani, Gheorghit Logoftu i Dumitrasco
Visternicul, asupra unei pricini dintre Cldrus i Apostol Traista,
pentru un loc de casd din mijlocul trgului. 5)
I. RielhIsedek : Cronica Romanului, I, p. 138. Bucurestl, 1874.
2. Tesaur de documente Istorice, II, P. 24, unde Papiu Ilarian reproduce lucrarea tut
Charles de Joppecourt : Histoire sommaire de choses plus mmorables advenues auz
derniers troubles de Alioldavie, Paris 1620
3. Acte i documente relative la Istoria Renasterei Romniel, ptibliCate de Ghenadie
Petrescu, Dimitrle A. Sturdza si Dimitrie C. Sturdza, vol. III, p. 547.
4. A. Papadopol-Callmach Notii Istorica asupra orasului Botosani, p. 5, Extras din
Analele Academlei Romane, 1867.
5. Arhlva IstorIcii, I, partea 11, p. SI.

www.digibuc.ro
Monografia Orapilui Botofani 3

CA acest cuvAnt, Botq, este romAnesc, nu mai incape nicio in-


doialA, i in limba moldoveneascA el insemneazA vita de vie sAditA
de un ana 1), care trebue sA aibA inrudire i cu vorba buta.
BotA a fost strAmosul. De la el s'a inceput viata locuitorilor
satului care s'a prefAcut mai trziu, destul de tArziu, inteun tdrg. El
cu ai lui a intemeiat acel sat. Aezat inteun loc oarecare, departe *i
de apa cea mare a Prutului, inteun tinut care n'avea altA bogAtie de-
cAt a vitelor, ce gsau pAune inalt si grasA pe povrniurile dealu-
rilor de lut ce se introlocA aid, satul BotWnilor nu fAcea sA se
prevadd prin nimic un viitor mare. Dar unul din drumurile cele mari
de negot ale Moldovei lui Bogdan intemeietorul, lui Filexandru-cel-
Bun i lui Stefan-cel-Mare, II atingea". 2)

I. A. Papadopol-Calimach, op. clt., p. 6.


2. N. lorga, op. cit., p. 168.

www.digibuc.ro
4 Monografla Oraplui Botopni

Nvlirile Dusmanilor asupra Botosanilor


Aceasta es te explicatia intemeerei Botoanilor inteun loc aa
putin prielnic pentru un orq i chiar pentru un sat: era in treacatul
unui mare drum de negot al Moldovei ; i tot din aceasta pricina
erau atintiti, spre aceasta avezare, ochii acelora cari pandeau bogtiile
firesc ingramdite intr'o asemenea localitate de popas al carauilor,
cari transportau marfurile ce intrau in Moldova, i acelea care ieeau
din Ora.
Atrai de mirajul prazilor, tatarii din Cr.am au pustiit Moldova,
i, dupa cum spund Cronica veche a aril : In anul 6947 (1439), au
venit ttarii i au pradat pana in Botoani".
De prada i de foc, din partea dumanilor, a mai avut de multe
ori parte aezarea lui Bota, care dinteun sat mic, precum fusese la
intemeere, se facuse mai mare i capatase i mai multa insemnatate.
In anul 1505, Bogdan-Von, din pricina ca sora Craiului leesc
nu voise s-1 eie de barbat, pentruca era chior de un ochiu, i Re-
gina mama se impotrivise, s'a suparat i a intrat cu oastea in tara
leasca, a lovit Pocutia, i a pus oamenii sal In ea, iar el pradand,
s'a intors inapoi. *i atunci, spune cronicarul Grigore Neculcea : Va-
zand leii paguba ce li Muse Bogdan-Von, nu suferira, ci stranse-
ra oaste cu leaf& i pre oamenii lui Bogdan-Von ce-i lasase in Po-
cutia, i-au impins inapoi. *i intr'acel razboiu au pierit doi frati, feciori
de boeri leeti, feciorii lui Trus ; i de acii au intrat oastea leasca
in tara Moldovei, de au facut multa paguba i pieire, i au pradat
Ana la BotoNni, prinzand pe o sama de boeri de tark i in mania
pentru cei doi frati ce au pierit in razboiu, pre toti i-au Mat in
Camenita". 1)
Incursiunile dumanoase ale soldatilor poloni, in Moldova, con-
tinua, OM ce un detapment mai mare, in 1537, fu distrus in lupta
1* CronIcIle Romanlel, edItia 1872, I, p. 180.

www.digibuc.ro
Monografia Oraptui Botopni 5

dela Tgrsguti, si la februar se ajunse la o pace pe 6 luni, prelun-


22
gild apoi pe un an. In 1538, mercenari lgsati de Regele polon la
granita Moldovei, incepurg a face incursiuni, au atacat si prdat Cer-
ngutii, Botopnli, arzand sate si alit orase moldovtnesti, pang la Su-
ceava", I)
Tot din pricina lui Bogdan-Von mai indurg Botosanii, si tot din
partea lesilor, un alt prgpd peste cativa ani, in 1509. anume, ori i

din dragostea pentru Elisafta, sora Craiului lesesc, ori din mandria
ca s-i fie cumnat, ngzuia mereu la sbra Craiului, si neizbutindu-i
planurile, a voit sg-si razbune. A strans oastea, a trecut Nistrul, in
ziva de vineri, iunie in 29, a intrat In Podolia, si sambat a sosit la
Camenit. Arzand si prgdand tara, s'a tras la Liov, si zic cg singur
Bogdan-Von au lovit cu sulita in poarta Liovului, care semn se cu-
noaste si astzi". Incrcat de prgzi, s'a intors Bogdan-Von la Suceava
si-a luat Doamng din fait si s'a linistit. Dar nici lesii nu s'au Igsat
mai pre jos, ca a trimes Craiul pe Hatmanul sgu Kaminetki, Voevodul
de Cracau, si a intrat frg de veste In Ora', si au pradat Cernutii,
Dorohoiul, Botqanii si Stefanestii, neavand cine li sta in potrivTM. 2)
In Petru-Von, voind s intoarc Pocutia inapoi la tara
1529,
Moldovei, gandi cu sabib s o ia", si a intrat in tara lesasca, a
prgdat Pocutia, si a ars satele si targurile imprejur : Colomeia, Snia-
tinul, Tismenita, pan la Halici, pretutindeni. Lesii, la randul lor, au
trimis pe Hatmanui Tarnovski, cu o oaste mare, de au prgdat si au
ars la Cernguti, si alte sate, pang la Botosani".8)

1. I. Minea : 0 cronidi lowascii a Moldova!, In revista Ion Neculce, din Ia0, 1923.
2. Cronicile Romaniei, I, p. 182.
3. Cronicile Romiiniel, I, p. 199.

www.digibuc.ro
6 Monografla Oraplui Botopni

Botopnii Reedinti Domneasci


Asezarea Botosanilor pe drumul care duce din Suceava la Iasi,
unde calatorii trebuiau sa poposasa i unde de multe ori trebue sa
fi poposit Stefan-Cel-Mare, and Il indemna la drum dragostea lui
pentru Maria de la Bar lu, cu care a avut pe Petru Hares, impreju-
rarea aceasta 1-a indemnat pe marele Voevod zideasca aici o
biserica, in care sa ridice laude lui Dumnezeu, si in acelas timp sa
fie si o cetatue de aparare a Botosanilor, intre zidurile careia sa se
poata adposti, la vreme de nevoe, locuitorii satului, expusi la furia
dusmanilor. Loc mai potrivit decat Pputii n'ar fi putut sa gsasca,
prin imprejurimi, si aid a ridicat el, in 1496, biserica frumoasa care
dainueste si in zilele noastre.
Daca a zidit Stefan-Voda o biseria domneasca, in locul unde
avea de fcut popas, oare s nu fi avut el, acolo, si o locuinta pentru
el si curtenii lui, un palat, cum am zice pe limba de astzi?
Documentele ne incredinteaza c un asemenea palat a existat
Oda rite() vreme oarecare.
Traditia, pstrata din batrani, spune c in ograda bisericei ar fi
niste pivniti mari, ale dror urme astazi nu se mai vad, unele
documente ar confirma aceasta traditie.
La 1639, Vasile Lupu d lui Cristea Braileanul mosia Rusilor,
dela Botosani, pe care o hotrsera mai multi targoveti, intre care si
popa Ionascu dela biserica Domniei mele dela carte din Botopnr. 9
In 1661, pe langa popa Ionascu mai gsim, la curtea domneasca
dela Ppauti, i pe Mirauta.1
In un document din 1678, se vorbeste tot de scurtea domneascap
din Botosani, 4). Intr'un hrisov al lui Constantin Mavrocordat, din 1733,
se vdeste existenta acestei curti domnesti din targul Botosani, la a
creia biserica erau pe atunci slujind doi preuti, un diacon i un
1. Icon. Stavrofor Al. H. SImIonescu hilinastirea Popoutli, p. /.Botopmi 1912.
2. N. Iorga ; Studll I documente, V, p. 218.
3. Idem p. 222.
4. Idem, p. 224.

www.digibuc.ro
Monografia Oraplui Botopni

tircovnic 1), i la 1751 se mai pomenete Inc despre curtenii din


Botoani 2).
Aceasta curte domneasa s'a ruinat, cu trecerea vremii, and i
importanta Botoanilor, din punct de vedere comercial, a Inceput sd
scald, dup cum s'a ruinat i biserica lui Stefan-Vodd. Inteun hrisov
din 1752, dela Matei Ghica, se spune : Lund aminte pentru o sfntd
biseria de piatrd ce au fost ziditd de luminatul rposat Domn Stefan
Voevod, cel Bun, la tdrgul Botoanii, care dupd trecerea vremilor ra-
mnnd descoperit i surpatd de zidurile ei, au inoit-o din iznoavd
rposata Maica Dornniei mele . . . fdceind i chilli." 3)
Curtea domneasa n'a mai fost inoit, fiinda nu mai era sim-
titd trebuinta ei, pe chid chiliile erau necesare pentru locuinta cdlu-
grilor, de oarece ina din 1751, biserica Sf. Neculai domnesc din
Botoani, fusese prehicutd in mdndstire de alugdri.
Pe vremea and *tefan-Cel-mare a zidit biserica dela PapAuti,
Botoanii trebue s fi fost Inc un sat, care insd, multmitd impor-
tantei ce o dobndea mereu, din faptul c prin el trecea drumul pe
care se fcea schimbul de mdrfuri dintre Polonia i Turcia, se des-
volta repede 4), i ajunge in rndul oraelor Moldovei, ora care, pe
vremea lui Petru Rare i Alexandru Lpuneanu, devenise o adevd-
rat reedint domneasa.
Din Botoani, in 1527, Petru Rare scrie Bistritei Maramure)
la 8 maiu, reclamnd pe un medic scos dela turci de dumnialui Lo-
gortul, i care acuma refuzd sd vie in Moldova, deiI se oferd 5000
de aspri i doi cai foarte buni.
In 1528 scrie, tot din trgul Botoanilor", In care se intoarce
in 1529, dupd ce invinse pe saii din Ardeal, la Feldioara 6), de unde
la 31 iulie indreaptd intia lui somatie Card Bistrita, anuntnd c
Regele loan i-a (larva oraul, impreund cu castelul Ungura, reclamnd
cedarea acestuia In mnele noului Pdrcalab de Ciceiu,Dracin Simon,
ca sd nu mai fie vorb i daa vrea binele lor
Tot la Botoani se intoarse Petru Rare, dupa asediul Braovului
1 1dem, VI, p. 274.
2. Idem, V, p. 247.
3. Idem, 1, p. 218
4. N. Iorga Istorla Romanilor In chipurl I icoane, p, 189.
5. N. lorga Documente romttneati din arhivele Bistritei. I. p. XVII.
6. N. lorga Istorla Rominllor In chipurl al icoane, p. 169.
7. N. lorga; Documentele Bistriel, 1, p. XXIII.

www.digibuc.ro
8 Monografia Oraplui Botopni

si din Botosani scrie Brasovenilor o scrisoare de afaceri, la 25


ianuar 1530 1) si alta scrisoare de afaceri in anul 1531 2)
Ca dinteo adevrat resedint domneaSc, la 19 Iulie 1546, Petru
Rares, din Botosani scrie bistritenilor si recomand pe noul Episcop
al vidicului bistritan, Tarasie, mai mare pesie toti popii romni din
tinutul vostru, precum au mai fost altii si inainte" 3).
Petru Rare nu venia in mod intmplAtor in Botoani, ci aici
avea si afaceri personale. Din cetatea noastr Botosani", la 24 no-
embrie 1552, el expediaz spiv vnzare, la Bistrita, o sum de porci
si scroafe, cernd bistritenilor sa-i repare un ceasornic si sa-i pia-
teascd o datorie 1.
Dar nu numai Petru Rams petrecea, in Botosani, o parte din
timp, ci si alti domni faceau acte de domnie in acest oras. Fistfel, la
29 iulie 1557, Filexandru Lpusneanu scrie din Botosani explicand ca
el cldeste la Cmpulung numai un adpost pentru calatori, vAznd
in drurnul sdu, din anul trecut, locurile acelea in mijlocul muntilor si
stncilor 9,si in veacul urmtor, la 27 maiu 1635, Vasile Lupu, din
Botosani scrie bistritenilor pentru unsprezece vaci si vase boi de po-
mad& luati in post dela chlugrii din Cosula 6].
Din vremea domniei lui Petra Rares, orasul Botosani ia o des-
voltare si mai mare. Ceea ce a contribuit la inflorirea orasului, este
faptul probabil ca' Petru Rams 1-a crania Doamnei sale, Elena, fata
lui Joan, Despotul srbesc, constituindu-i ceea ce am numi noi asta-
zi un apanaj". De acum inainte orasul fu crmuit pe de o parte
ca toate celelalte, de un oltuz si doisprezece prgari, iar pe de alta
de Vornicii Doamnei" 7).
Doamna Elena, avnd tot interesul ca Botosanii, care se mai nu-
mea si <<Trgul Doamnei, s progreseze, din toate punctele de videre,
se gAndi s-1 mAreasca.
Era femeie invtat ; ea cunostea foarte bine limba slavon, care
pe atunci era limba diplomatica in Orient, si scria, cu mna ei, scri-
sorile domnesti, catr Sultanul Suleiman 8). Intelepciunea ei a fcut-o
1. Ibid., p. XXVII.
2. Ibid., p. XLIII.
3. Ibid., p. XLIII.
4. Ibid., p. L.
5. Ibid., p. LIII.
5. Ibid., p. XCV.
7. N. Iorga: istoria Rontanilor In chipuri sI lcoane, p. 169.
8. Magazin istoric pentru Dacia, 1, p. 173

www.digibuc.ro
Monografia Oraplui Botopni 9

s druiasc trgului Botosani dou biserici de piatr, facute intocmai


dup biserica lui Stefan-cel-Mare din Pputi. cu tm turnulet la mij-
loc si intrarea pe lature. Discuri de smart verde, galben, asezate in
brAuri, le impodobiau. Aveau si o clopotnit de o parte, care s'a d-
rmat apoi si au fost inlocuite prin altele" 1).
D. Iorga crede cd Elena Doamna va mai fi zidit s1 o bisericA in
satul Mnstirea Doamnei, lng Botosani, de unde i-ar fi venind si
numele.
Elena Doamna, care poate s fie socotit printre intemeetorii
trgului Botosani, si-a sfarsit viata inteun mod pe care nu I-a meritat
intru nimic. si, pentrucd ei se datoresc dott monumente, cu care
orasul acesta se poate mndri, se cuvine s avem mai multe stiinti
despre viata acestei femei.
Dup Petru Rares, more in 1547, au rmas doi fii, Stefnit si
Ilias. Acest din urm, dup o domnie de mai putin de patru ani, prsi
tronul, lsndu-1 fratelui sdu Stefnit, care se conducea mai mult de
sfaturile mamei sale, iar el se duse la Constantinopol si se turd lu-
and numele de Mehmet, si Sultanul Suleiman, drept multdmitO, if fA cu
Pasd de Dorostor. La 15 iunie 1551, Stefnit fiul lui Petru Rares,
se urca pe tron, dar nu avu multe zile, cci in septembre 1553 a fost
asasinat si inlocuit cu unul dintre asasini, cu Joldea. Boerii moldoveni,
pribegi prin Polonia, lund stiint despre cele ce s'au petrecut cu
Stefnit Vod, au cptat ajutor dela Voevodul Galitiei, -si aleser
Domn pe Alexandru Ldpusneanu. Acesta trimese pe vornicul Motoc
cu oaste lesascd spre Suceava, in urmrirea lui Joldea, care se du-
cea sa fac nunt cu Domnita Ruxanda, fate lui Petru Rares. Oastea
lui Lpusneanu prinde pe Joldea, la Sipote, ii tie nasul si pe Joldea
il ddu la cAlugrie. Lpusneanu lu de sotie pe Dotnnita Ruxanda,
iar pe Doamna Elena, fundatoarea bisericei Sf. Gheorghe $ i a biseri-
cei Ospenia, o ucise.
Elena Doamna este inmormntatA, impreun cu sotul ei, Petru
Rares, in mnOstirea Probota, din judetul Folticeni, numit mai inainte
judetul Suceava.

1. N. lorga, Istorla Rornanilor In chiparl si Icoane, p 170.

www.digibuc.ro
,10 Monografia Oravilui Botwn1

Targul Doamnei
Se crede ca Petru Rare a druit sofiei sale, Elena, veniturile
targului Botosani 1J
Nu se cunoate actul prin care s'a fcut aceast danie catr
Doamn, danie pe care alti Dornni au reinoit-o, prin hrisoave care
s'au pstrat.
Astfel, In 1784, Alexandru Constantin Voevod Plavrocordatl,
darueste Doarnnei Ralu, venitul mortsapiei targului Botosani si Foc-
sani, cu urmatorul hrisov : 2j

Cu mila lui Dumnezeu noi Alexandru Constantin Voevod


Domn al Tarii Moldova
Datorie nepregetata iaste, dup toat legea, oblduitorii sa sa
ningrijasca, cu cele spre odihna acelor ci sunt supt oblduire, sau
npmanteni, sau straini si ori di ce stare vor fi, cu cat mai vartos
fiind fiicili de Domn, de a nu-i lsa nepusi la ornduial, -cu cele
Cate s cuvin a le ave dup dreptate, spre oaresi care agiutor, fiind
tiut CA pre fiii Domnilor, nid inaltime strii, nici obiceiu nu-i las
a s Imprtsi cu alte chiverniseli, precum altii de alte stri, fra
nurnai cu cuprinderea, prin deosbit agiutoriu, ce li s d di ctra
luminatii Domni, cu acele randuite si nestrmutate mile, si and de
aceste mile s vor lipsi cu strambtate si fait cuvant de dreptate va
fi ca sa rmie neimprtsifi din domnestile oranduite mile. Care a-
n ceast bine socotit si de laud urmare giudecandu-o cu dreptate

nsi cu cuviinf, si cei mai inainte de Noi fericiti si luminati Domni


s'au pus la cale cele spre folosul bor. Deci socotit-am Domnie me
nsi pentru luminata pre iubita fiica noastra, Doamna Ralu, ca s cadi
nsi cu dreptate este a fi impartsit cu oaresicare domnesc agiutoriu ;
n nu numai ca dupa fagaduial ce cuviincioasa a fiicilor de Domn iaste
1. N. iorga ; istorla Romilnilor in chipurl al icoane, p. 169.
2. Colectia Muzeului Municipal din iriai, documental XII, No. 176.

www.digibuc.ro
Monografia Oraquld Botorani 11

cu cale a ave, dar si pentru multe faceri de bine si aparare ce au


avut tara aceasta, in multe vremi, dela fericitii intru pomenire mosii
si parintele Domniei Me le, cum si de cAtr Domnie Me, prin ate
ni-au fost cu putint, dupa cum iaste stiut de toti. Pentru aceasta WA
prin acest hrisov al Domniei Me le, hotArAm ca sa aiba a lua pre iu-
bita fiica noastrA, luminata Downna Ralu, venitul mortsipiei dela
Moll Botopni1or i de la targul Focsani, care iaste obicinuit de sa
ia cte 24 bani noi de cal, iapA, bou, vack ci s vnd in tArg, adeca
12 bani dela cumpArAtoriu si 12 bani dela vnzAtoriu. lar daca vre-
unii din strini, ori vanzatori, ori cumprtori de vite, vor fi din cei
ce trec vitele piste hotar in tara strain& aceia s nu sa superi a plAti
mortasipia. ce pe vitele ce vor vinde ori vor cumpAra unii ca aceia
s sa ia banii mortsipiei deplin, adeca 24 bani, de vita, dela partea
cari va face acest alisveris cu dnsii, si fiindc Ora acum acest venit
mortsipie sA lua de card Vames, hotAram Domnie Me ca ori in
vdnzare, de va fi vama, ori in credint de se va da, vamesii sa nu
aiba a s amesteca, ca s strnga mortsipie de pe vitele ci s vor
vinde la aceste 2 tdrguri, ci oamenii ci vor fi randuiti de cAtra pre
iubita fiica noastra, lurninata Doamna Ralu, la aceast slujbA, sA aiba
a strange acest venit in toat vreme, dup hotArare Hrisovului Dom-
niei Mele. Poftim si pe alti frati luminati Domni pe carii sfntul
Dumnezu va rndui, in urma Noastr, la Domnie acestii tri, s nu
surpe acest putin agiutoriu, ce mai ales pentru a Domniilor sale
cinste sa-1 intreasca si sa-1 adaogA, ca pe un obiceiu ci l-au urmat
dintru inceput precum si noi am pzit si am intarit toate milele ce
am gsit dela cei mai de inainte Noastr luminati Domni.
1784 Septembri 20
Noi Alexandru Voevod.
lanachi Canta
Vel Visternic. Procitoh

Mai tArziu, o parte din venitul Doamnei a inceput s fie intre-


buintat pentru scopuri culturale, in special pentru intretinerea scoalei
domnesti din Botosani.
Astfel, Alexandru Moruzi, prin hrisovul din 17 august 1806,
hotArste ca 620 lei s se deie pe fiecare an, dascalilor elinesti si

www.digibuc.ro
12 Monografia Oraplui Botopni

moldovenesti ce s'au asezat spre invtatura copiilor, afara de venitul


bisericei domnesti a Ospeniei, i in acelas tirnp dispune s se mai
deie, pe tot anul, din iratul Luminatei prea iubitei noastre Doamne.
cite trei sute lei.
Iat hrisovul :

Cu mila lui Dumnezeu noi Alexandru Constantin Moruz Voevod


Domn al Tara Moldova
Imbracati-va cu invattura, zice inteleptul ca sa tri impreu-
nandu-va cu cunostinta adevarului. Netagaduit dar i prin lucrare
icunoscut find aceasta, mai luminat de cat soarele i catr noi se
warat caci, ori unde infloreste invtatura, intru acea Ora locueste in-
telepciunea, acolo se afl i cunostinta tuturor bunttilor invatturei
si de acolo se departeaza nesimtirea dobitociei. Drept aceia din ceasul
care s'au incredintat nou de la cereasca Pronie obladuirea acestii de
.Dumnnzeu pzite tri, nu am crutat nici osteneala, nid adogire de
cindestulate venituri, spre a deschide cele incuete usi a invatturei,
prin fcoli obstesti; nu numai in capitala orasului Domniei, dar si prin
celelalte targuri a tarei Domniei mele. Si intru acest chip, prin al
nostru domnesc hrisov ce s'au dat pentru asezarea scolilor altor tar-
iguri, s'au randuit si la targul Botosanii es sute douazaci lei pe an,
ca s se deie dascdlilor Elinesti Moldovenesti ce s'au asazat spre
Invattura copiilor, afara din venitul bisericei domnesti a Ospeniei,
care este legat la scale aceste, dandu-se acestie ate sesa sute doua
zaci lei din venitul scolilor obstesti care s'au i urmat pan acum.
Insa inmultandu-se adunarea ucenicilor, ca s se inmultasc i ro-
sdul invtturei copiilor sraci, atat in limba Elineascit i Greceascd
cat si Moldovineascd, fcand rugciune acei ce locuesc acolo, CUM
epitropii acestii scoli ca s se adaug i venitul, dup care s se
poata aseza dascali cu indestulare de procopsal, iata milostivindu-ne
aprin acest hrisov a Domniei Mele hotaram : intai, din veniturile scoa-
lelor obstesti s se mai deie inc pe tot anul la scoala din targul
aBotosanilor cate dou sute cincizeci lei, peste ses sute douzeci
lei ce s da pan acum, dupa osebit hrisov a domniei mele, ca s
gse facd cdte opt sute septezeci lei pe an din acest venit a scoalilor
obstesti. Al doilea s se mai deie pe tot anul din iratul Luminatel,
aprea iubilei noastre Doamne a tinutului Botosanii, din ciferturile rdn-

www.digibuc.ro
Monografia Oraplul Botopni 13

g duite, cate trei sute lei, adecd Cate saptezeci i cinci lei pe tot ci-
ofertul, scAzdndu-se in sama ce vor. trimite dregdtorii tinutului
dndu-se nestrdmutat la epitropii acestii coli. Al treilea, sa aib a
ascuti aceast scoald pe tot anul cdte cloud sute boi de negot de va-
m i corndrit, find si aceast mild statornicd spre ajutorul acestii scoli
eintocmai dup ordnduiala ce se urmeazd si la altii, care au miluire
de boi prin hrisoavele domnesti; fiind datori vamesii a-i scuti de la
' sine, afard de suma cumpArdturei. Si poftim Domnia me si pe alti
gfrati luminati Domni pe care Sfntul Dumnezeu ii va orndui in urma
snoastr stapdnitori tdrei acestia, s adaugd i s intreascd ace.ste
spre a Domniilor sale vecinica pomenire ; ca sa s statorni-
cceascd rodul invdtturei copiilor sdraci a multor i osebite trepte din
apamnteni, ce nu au putint a tinea, si a plti dascalilor pentru in-
xvtAtura copiilor, i sd se intindd lauda Patriei i prin aceasta. Scri-
csu-s 'a hrisovul acesta la scaunul Domniei mele, in orasul Eii, intru
doua Domnie a noastrd la Moldaviea, in anul al patrulea.
La Let 1806, Avgust 17.
Alexandru Constantin Moruz Vvd

De altfel, Botosanii furnizau Curtea Domneascd din Iasi cu multe


lucruri.
Din tinutul Botosani, In 1742, se duceau 350 card de lemne de foc
la Curte si in 1739 se duceau 200 stoguri de fan. 2) Tot pe vremurile
acelea se trimeteau caii de la Curte, la iernat in Botosani 1, si la ne-
voi mari se fdcea apel la punga tdrgovetilor de Botosani, pentru a
imprumuta tara.
In 1742, ispravnicul de Botosani, ca si ceilati ispravnici ai tinu-
turilor Moldovei, primeste dela Domnie porunca aceasta: cOrdnduindu-
ne puternica impdrtie cu o suma de bani ca sd ddm in lefile ienice-
rilor de ,Bender, si neputndu-se plini cu rdmdsita sfertului al doilea
a acestui ce a trecut, cheltuindu-se banii la alte trebuinti i poronci,
am ordnduit pe toti boerii ispravnici de pe la tinuturi, ca sd ni gd-
sasca imprumut de pe la negutitori, de pe la prietenl, precum i pe
dumneta te am ornduit sd ni gsesti 100 lei, inteo hind, cu dobnd
1. N. lorga : Studii I documente, VI, p. 312
2. Id. p. 438'
8. Id. p. 315, 323, 338.

www.digibuc.ro
14 Monografia Oraplui Botopni

ate 10 lei de punga. Se cere ispravnicului sa puie grab in efectua-


rea acestui imprumut, de vreme ce havalagiii stau aici, i este s
li dm banii i sa-i pornim cat mai In graba i fr de zalav. *i a-
cqti bani cu dobnda lor ti-i vei lua dumneata din fertul al treilea,
ce este sa ias acum, la maiu. Cci s nu arti dumneta c nu pop
gsi cu atata dobandd ce dam; nu poti s zici. Caci acolo sunt i
negutitori turci, cari cu dobanda aceasta poti gdsi dumneata. Si. de ni-i
face sminteald, sa tii Ca vom avea prere de ru asupra dumitale". 1]
Pentru conducerea targului domnesc, i pentru incasarea venitu-
rilor Doamnei, erau randuiti, in Botoani, doi functionari speciali, doi
vornici despre Doamna".
Dac vornicii despre Doamna au fost numiti chiar din timpul
cind targul Botoani a fost daruit Doamnei, nu se stie, dar primul Vornic
de Botoani, pomenit de documentele cunoscute pana astzi, este
Ciirstea, in 1592.

1. N. lorga : Studli al Documente, VI, p. 351.

www.digibuc.ro
Monografia Oravilui Boto$ani 15

Evenimente Istorice
Botosanii au fost marturii mai multor evenimente insemnate din
trecutul Moldovei.
In anul 1498, aici a zdrobit Stefan-Cel-Mare pe turcii cari, fcnd
rdzboiu contra rusilor, dup ce au prdat Podolia si Galitia, i-a apucat
un ger cumplit, 1 din 70000, cti fuseserd la inceput, mai mull de
40000 au murit de frig, iar restul armatei a fost nimicit, de oastea lui
Stefan, la Botosani, rmdnand 10000, din toat armata Sultanului.
In luna lui Martie din anul 1500, Albrecht Craiul Lehiei intrd In
Moldova i pustieste toat tam pnd la Botosani. Stefan Vod II in-
tmpind cu oastea lui, si la 14 Martie, in lupta de la Botosani, invin-
ge pe lesi, ucignd o ma.re parte din ei, iar altii i-a luat robi. Croni-
carul Ion Niculce scrie cd robii acestia au fost pusi in plug de Stefan
Vod, si a arat cu ei o cdmpie, in care a smdnat ghind i a iesit
Dumbrava Rosie de la Botosani.
Stefan Tomsa, ales Domn de cdtr boerii rsculati contra lui
Despot Voda, tbrise cu oastea la Botosani, in 1560, asteptnd sd
deie piept cu oastea lesascd, pusd sub comanda lui Dimitrie Visno-
vietki, sau Dumitrasco, precum ii zic cronicarii. 0 parte din boerimea
Moldovei incercau s puie Domn pe Visnovietki, si acesta trimete o
armatd la Botosani, s prindd pe Tomsa, iar Tomsa infrnge armata
dusman.
In vremea asta Visnovietki, care nu-si putea inchipui c oastea
lui nu va face isprav, venia in urmd, in trsurd, visdndu-se pe ironul
Moldovei, si a's:1u lui Piasovskl, cdrula ii mal zicea si Pisacenski, co-
manda acestei armate. Tomsa astepta in Botosani, si ostenii lui bat
ru pe dusman, la Vercicani, prind pe Piasovski, a cdruia armatd se
imprstie. Visnovietki, uitandu-si trufia cu care pornise contra lui Tomsa,
vAzdnd ce-1 asteaptd, se ascunse inteo capita' cu ;ran, la marginea Bo-
tosanilor, unde fu gsit i dus in Botosani, la curtea lui Tomsa, care-1
trimise pesclzq Sultanului, la Constantinopol.

www.digibuc.ro
16 Monografia Oraplui Botcqani

Se mai pomeneste despre o intmplare din Botosani, in anul


1663, despre care cronicarul Neculai Mustea scrie 6 in anul 1662,
in timpul fzboiului pornit de turd contra nemtilor, Domnitorii Moldovei
si al Valahiei au prirnit porunca, de la Sultan, s porneasc si
ei, cu armatele lor, in contra nemtilor. Cu tot ajutorul ce aveau, turcii
au fost btuti, si Domnii romni erau hotdrti s pr5sascd tronurile
si sa fug in Polonia. Grigori Ghica Domnul Munteniei, trece in Mol-
dova, se duce la Suceava si, prin Botosani, fuge in Polonia. Grigori
Ghica era insotit de Cmrasul Mu, Istoc, care avea asupra lui toti
banii stapanului sari, doi desagi cu galbeni. Plecarea li-a fost in zori
de ziti, pe o vreme neguroas, si Istoc a rtcit drumul si a fost g-
sit de slujitorii Vornicului Jora din Botosani. Vornicul a mai luat din
galbenii ingrmAditi in desagii lui Istoc, pe cari i-a trimis lui Dabija
Vod, Domnul Moldovei, impreun cu rtcitul lui Camaras, scriind
ins6 lui Duca Vod c desagii cu galbeni i-a gAsit asa, despecetluiti.
Domnitorul Moldovei, Dabija Voda, sfatuit si imbrbatat de so-
tia sa, Doamna Dafina, si de marele Postelnic Stamate, nu a fugit din
tart si a nimerit-o mai bine de ct Domnul Munteniei.
Peste ctiva ani, la 1683, Botosanii erau ocupati de armata lui
Kunitki, Hatmanul Cazacilor, iar in luna lui decembre 1684, stefan
Petriceicu Vod, venind din Polonia ca s ocupe, pentru a doua oara,
tronul Moldovei, a trecut prin Botosani spre Iasi, scaunul Domniei.
Despre aceasta, pomeneste Neniolava Formanti In cartea sa : cRaccolta
delle Historie delle Vite degl' lmperatori Ottomani sino a Mehemet
IV Regnante.... Venetia, 1684, p. 335, spunnd : dcll Palatino di Valac-
chia Stefano Pietro spedito da Sua Maesta a ricuperare il suo Prin-
cipato e arrivato della Moldauia nella Citta di Botuszany done a lui
come a legitimo Prencipe vengono tutti i piu grandi di quel lo stab:). 1)
0 vizit neplacut a mai avut acest oras in anul 1691, cnd
Sobieski, Regele Poloniei, mnat de vesnicul dor al cucerirei, a trecut
in Moldova, a fcut popas in Botosani, de unde s'a indreptat spre
Iasi ; dar vremea s'a intors in potriva lui, c a pornit un viscol care
a tinut patru zile, cum se intmpl, pe la noi, in luna lui Noembre,
1. D-1 Const. Karalga a, binevolt sit ni comunice acest extras din cartea aceasta care
este foarte rare. D-1 lorqa a cunoscut un exemplar din care lipsesc tocmal paginile cele mai
importante pcntru noi. Cf Studil 1 documente, XI, p. 146.

www.digibuc.ro
Monografia Oravdui Botofani 17

si pana la Targul-Frurnos, jumatate din armata lesasca s'a topit de


frig si de foame, si mndrul Rege al Poloniei s'a grbit inapoi spre
casa lui, lsandu-si gandul cucerirei.
Imparatul Rusiei, Petru I, era in dusmanie cu Regele Suediei,
Carol XII; Mihai Racovita, Domnul Moldovei, ca sa faca pe placul
Imparatului, se pune la cale cu acesta, CA dacA Regele Suediei ar a-
junge la Iasi, Imparatul sa trimeat o oaste care sa-1 prind.
Ca s-si puie planul in lucrare, Mihai Racovita a inceput pre-
gtirile necesare, si pentruca in Iasi s'ar fi putut prinde de veste despre
gandurile Domnitorului, acesta a pus mesterii din Botosani sa lucreze
caruti si sa MCA potcoave pentru cai.
Mihai Racovita a platit scump dragostea lui pentru imparatul,
rusesc, pentrucA protivnicii lui dand de veste Sultanului, acesta a po-
roncit de 1-au pus pe Domn in fiare si 1-au dus la Tarigrad, unde
Sultanul 1-a aruncat in inchisoare.
Letopisitele pomenesc despre sederea, in Botosani, timp de zece
zile, la 1728, a Domnitorului Moldovei, Grigori Ghica, cu armata sa
de peste 7000 de oarneni, unde astepta pe Mustafa Pasa dela Hotin
cu care trebuia sa plece asupra lui Adal-Gherei, rasculat inpotriva
Hanului Crimeei. Schimbandu-se planurile iurcilor, Grigori Ghica a
plecat din Botosani la Ismail, de unde apoi a trecut asupra tatarilor.
0-mare lupt, dusa dupa regulele strategice ale timpului, s'a dat
in jurul Botosanilor, in anul 1788, intre trupele austriace, conduse de
comandantul Fabry, si trupele turcilor, ale lui Ibrahim Nazir Pasa,
cand acesta a fost invitis, si urmrit de trupele lui Fabry, a fost din
nou infrant in lupta dela Larga, in judetul Iasi.
In acel an izbucni un nou rzboiu intre turci si rusi, cari aveau
de partea lor pe austriaci, si cari, in afara de o mare armata la
Dunare, mai trimesera si in Bucovina, sub comanda Principelui de
Coburg, 20000 de oameni. La 10 Mart, Principe le de Coburg primeste
vestea, la Cernauti, CA Ibrahim Nazir Pasa, cu o armata compusa din
500 spahii, 400 ieniceri si 3 tunuri, inainteaza spre Botosani. Hotrit
&A impedice pe turd de a-si atinge planul, ceea ce li-ar fi deschis
drumul spre Hotin, Principe le de Coburg ordona colonelului Fabry,
care se afla in Dorohoiu, sa ocupe Botosanii. Acesta inainteaza, in
fruntea unei armate compusa din 4 escadroane de husari Erddg, 4
2

www.digibuc.ro
18 Monografia Oraplul Boto$ani

companii din regimentul romnesc de grniceri, 50 de mgchetari si


2 tunuri, si bate pe turci. La 21 Mart, notabilii orgului Botosani roagA
pe Fabrg s eie orgul sub protectia lui. In vremea asta turcii au
ocupat Botosanii, dar Fabrg d o nou lupt, pune pe turd pe fugA, si
in ziva de 22 Mart, trupele austriece infra in Botosani, cu muzic
cu steagurile desfgurate.
Lupta din Botosani este pomenit in insemnrile unui boer mol-
dovan, care a scris, inteo condick despre evenimentele petrecute in
timpul lui, printre alte insemnAri, cu privire la averea si la gospodA-
ria lui.1)
Astfel, cu data de 18 Mart 1788, Ion Lupascu 2) scrie: Au mers
netntii in Botosani si s'au btut cu turd% si mi-au luat toate oile turcii".
Cu data de 6 Mart 1788, insemneaz: Au mers obrsterul Fa-
britian cu nontil asupra Igului, si au iesit turcii in Larga inaintea
nemtilor si s'au lovit, si au infrnt catanele cu volintirii pe turci, si
au petit 154 turd, si din catane patru molt si rniti. SmbAtA pe
chindie 18 mart) au fost aceasta, si au purces nemtii spre Iai, i turcii
au f ugit la Larga. 1788 mart 9, duminicA, au intrat nemfii in Iasi si
Vod au vrut s scape de pgani, si au venit 600 arnAuti a lui, si au
zis turcilor sA nu NO. Si au fcut tropos si au venit nemtii si l-au
prins cu voia lui, cu toti arndutii si cu toti oamenii lui, anume pe
Alexandru Ipsilante; si 18 I-au gAtit si l-au purces la Botosani, si 20
au venit la Suceava si au sezut patru zile In sAptAmAna cea mare,
laugh' Pasti".
Panica fAcut in Iasi a indrumat pe boerii de acolo in pribegie
spre Botosani: 1788 iunie 29. S'au tras nemtii inapoi dela Iasi si au
fost mare fricA si au fugit toti boerii si negustorii din Iasi cat s'au
calcat omul pe orn, si au venit toti din Iasi In Botosani, si au fost
mare frica si s'au fAcut mult pagubA in crestini".
Despre acest rAzboiu s'au scris multe cArti, si D. N. Docan a
publicat un studiu de mare valoare, intitulat: Lucrrile cartografice
despre rAzboiul din 1787-1791 31, in care la pagina 1317, citeazA
1. N. forga ; Insernnfiri de cronicil moldoveneascil, 1788-1806, In Stun si Documente
XXII, p. 53-60.
2. In Insemnarile scrlse de el, Ion Lupascu zice: 0770 ghenarie I. Cu vrerea Sf. Trcit,
Iml insemnez Intru aceasta condidi toate cele ce am avut si ce am cumparat anume, dupii cum
arata mai tnainte tot pe rand, fAr de gres, dr cand am venit In Moldova si In numitul tArg
Botosani". In aceleasl insemnari se arata cil la 18 Octombre 1770 m'am Insurat si m'am asezat
cu soacrA-mea sit-mi deie zestre mosia dela Prut iar eu sa fac cloud rAnduri de strata miresei,
si am cheltuit cu totul, pitnA m'am Insurat, 750
3 Rnalele Rcademiei Romane, tom. XXXIV, p. 3250-1360. Memoriile Sectlunei istorice,

www.digibuc.ro
Monografia Oraplut Botopni 19

urmtoarele, cu privire la Botosani:


1. Plan der am 22-ten Marty 1788 zwischen dem K. K. Er-
ddischen Hussaren Regiments Commandanten Herrn Obrist von Fabri
und dem tiirkischen Bassa Ibrahim Nasir bey Botuschan in der Moldau
vorgefallenen Affaire.Plan in parte colorat, imprtit vertical in douA,
la sMnga planul, la dreapta legend foarte detaliat; cuprinde regiu-
nea dintre Botosani i iazul Sulitei, numit Uriskager Miihl Teich".
2. Plan der am 22-ten Marty 1788 zwischen dem K. K. Er-
ddischen Hussaren Regiments Commandanten Herrn Obricht von Fabri
und dem tiirkischen Bassa Ibrachim Nasir beg Botuschan an der Sikna
in der Moldau vorgefallenen Affairex.. Semnat: Emeric v. Csanady,
cadet in der Ingenieur Academie zu Wien.Pare a fi o copie a pla-
nului precedent.
3, Plan des Vorfalles in der Moldau beg Botuschan zwischen
dem K. K. Hus. Reg. Com. Hrn. Obr. v. Fabri und dem tiirk Bassa
brah. Nasir den 22-ten Mrz 1788x.. Plan negru, curirinznd pozi-
tiunile trupelor indicate in colori, anexat la vol. II al lucrrei Voll-
stndige Geschichte des itzigen Krieges zwischen Oesterreich, Russland
und der Ottomanischen Pforte, von 1788. Wien, Seb. Hartl, 2 vol.
4. Vorstellung der Kriegs Geshichte in Kupferstichen zwi-
schen den dreg Kaiserhofen, nmlich den Rmisch-Kaiserlichen, den
Russischen und Trkischen, denn dem nordischen Krieg in den Jahren
1788 bis 1791 . . . ." 0 colectie de planse formnd un aibum cu tit-
lul arAtat mai sus, frA nume de autor sau editor si frA dat si loc.
Plansa No: 9 e intitulat: Karte des Scharmiitzel bey Botusch-
ani am 19-ten Mrz 1788", cu legend in 6 linii, semnat: Wien, im
Jahr 1788. Ponheimer sc.
5. Cu prilejul rzboiului, tipograful vienez Trattner a dat la
luminA o serie de mici planun i. colorate, a cror publicare trebueste
s fi inceput din 1788, chi in 1789 iesiser deja 22. Aceste planuri
n'au fost strnse in colectii, astfel inct sunt greu de gsit. Planele
sunt colorate si au de regul 3005 cm. ; fiecare e imprimat pe hr-
tie groasA si cuprinde unul sau mai multe planuri colorate si scene
de luptA ; ele sunt numerotate cu cifre romane, au o explicatie tipA-
ritA in douA coloane. in limba german i frantuzeasc i poart men-
tiunea : Wien, beg Thomas Edlen vonTrattnern K.K. Hofbuchdrucker",
Plansa VII cuprinde 2 planuri i o vedere, Primul plan e inti-

www.digibuc.ro
20 Monografia Omaha Boto$ani

tul at : Carte der Attaque bei Botuschani zwischen den K. K. Truppen


unter Cotn-do des Oberst Fabry und dem Ibrahim Nasir Pascha, den
18 Mrz 1788".
6. Planul Hotin, No. 27. Foaie de planuri originate, colorate,
nesemnate, artnd pozitiunile luate de trupele lui Coburg in marsul
dela Hotin la Roman". In planul 3 se arat pozitia trupelor la Boto-
sani (beg Bottusan) la 15 octombre ; pl. 4 la Flmnzi (Flamunsen) la
17 Oct.; pl. 5 la Hrlu (Herleu) la 18 oct.
7. Al. Papadopol-Calimach, in lucrarea mentionata, mai citeaza
un plan: Ansicht der stadt Botuschan. Die K. K. Trupen unter co-
mando des Oberst Fabry rchten mit klingenden Spiele den 22-ten
Mrz 1788 in diese Stadt ein, woraus die Trken nach Jassy flohere"
Dintre aceste multe planuri reproducem pe acel din colectia Tratt-
ner, datorit amabilittii d-lui Coast, I. Karadja, dela Grumzesti, care
ni-a dat o copie fotogranat de pe el, si vederea orasului Botosani,
citat de Papadopol Calimach, datorit amabilitatii d-lui loan C. Bacil,
Bibliotecar-Ajutor la Academia Romn.

www.digibuc.ro
Monografia Oraplui Botopni 21

Eteria din 1821

Evenimentele din 1821 au avut oarecare rAsunet i in Botoani.


lea ce spune Postelnicul Manolachi Drghici, in Istoria Moldo -
vei" : In zilele anarhiei ce izvorise in Moldova din intdmplrile Eteriei
greceti din 1821, i din pArsirea trii de Domnul Moldovei Mihail,
Silty, boerii, nevrand a se asocia i a face cauz comuna cu eteritii
au pribegit parte in Rusia i in Bucovina, iar parte s'au tras in Boto-
ani, unde nu se prea grAmdeau eteritii, pentru frica nemtilor ce se
vorbea sa vie ca sd resping pe eteriti dela hotarele Moldovei, in
unire cu turcii ; iar altii s'au tras la Brlad i din Brlad in jos, adu-
nandu-se pe la Focani in preajma sdrhaturilor [etape ocupate de turd]
ateptnd sa vie otile turce0i, dup jalba ce boerii trimiser cairn'
Sultanul Mahmud i cAtr Seraskierul de Silistra, spre a imprtia pe
greci.
Cfirmuirea Moldovei ramase in mna lui Pendedeka, locotenentul
jui Ipsilante, iar la Botoani se gsea ispravnic numit de Pendedeka,
Stolnicul Grigori Rizu, cu doi comandiri ai eteritilor, Cpitan Balau
i Capitan Pantazi Spiru, avand sub dnii ca una sut de mavrofori
cu arnuti, pentru paza oraplui.
Boerii Moldovei nevoind a face cauz comuna cu eteritii i ce-
rand dela turci ajutor, i reintoarcerea vechilor drepturi ale tarii,
tineau in tinutul Dorohoiului, tainice intlniri, inteun calun al Zvoritei
de pe hotar, i puneau la cale sa ridice satele i. sd porneasc asupra
eteritilor. In acele intlniri filcea parte Vornicul Teodor Bal, Vornicul
lonit Sturza, Spatarul Petrachi Sturza, Vornicul Gheorghe Cuza i
ceilalti boeri Cuzeti, Caminarul Iordachi Rcanu, Hatmanul Costachi
Cerchez, Srdarul Iancu Staviir, Arhimandritul Ghenadie Roset, Hatmanul
Rducanu Roset, Vistiernicul Alecu Bal, Vornicul loan Tutul, i altii,
CAminarul Stefanachi Gherghel . i Paharnicul Gavril Istrati, pornindu-
se dela Zvorite, au inceput a ridica pucaii i locuitorii cu arme,
prop4ind tot pe malul Siretului in jos, pn s'au strns ca la trei mii

www.digibuc.ro
22 Monografia Omit lui Botopni

de oameni sub steagurile.lor, ce fluturau pe lAnci, fkute din bucti


de materie rosie, semn de rsboiu si de moarte. Instiintndu-se Bo-
tosnenii de apropierea lui Gherghel i a lui Istrati, cu atta popor,
s'au inarmat si ei, negutitorii cu oamenii boeresti de prin ogrzi si
mergnd la IsprAvnicie, au luat administratia din mna Rizului, izgo-
nindu-1 din trg, si rnduind Ispravnic pe Petru Varnav, apoi au pus
orasul in aparare despre eteristi, intrindu-1 cu strji la toate drumu-
rile ; iar eteristil, vznd tara ridicata, au perit cu fuga din oras
apucAnd drumurile prsite, in jos, si nu s'au oprit pang la Tutora,
inconjurnd punctul Sculenii, pe unde nu putea trece in ceea parte
din pricina strjerilor lui Pendedeca, ce pedepseau aspru pe oricare
din greci ce vrea s fug in Basarabia, vrnd ca s stee cu totii fat
la rAzboiul ce era s urmeze intre dnsii cu turcii, cari veneau asupra
eteristilor.
Stefanachi Gherghel si Paharnicul Gavril Istrati, cu urdia lor de
steni, ajungnd cAtrA mosia Stncesti, au tbrt in plcuri pre cAm-
piile predomnitoare sesurilor Siretului, si acolo au ramas trei zile
asteptnd hran si povAturi de mers inainte, din Botosani, unde erau
strnsi boerii din toate satele. Dar neprimind nido inlesnire dela dnsii
OM in sfirsit, pentruc in nedumerirea lor au schirnbat planul de a
nu ataca, spre a nu veni in conflicte necunoscute, oamenii s'au inpr-
stiat la casele lor, fr sA fac vre-un progres altul decAt slobozirea
Botosomilor, si alungarea eteristilor din tam de sus. 11
Despre cele petrecute, in Botosani, pe vremea Eteriei, avem o
mrturisire in o scrisoare adresat de Procopescu, lui Iordachi Bal
biv Vel Spatar, in care se descriu isprAvile ce fac volintirii in Botosani:
Ducndu-se Monsieu Diubsch la Botusani m'au luat pre mine
dinpreun, deci indrAznesc a face stire dumitale cele ce am vAzut.
Turcii la Botosani erau in numAr ca de 150, si se mai astepta sA
vie inc vro 500. Eu am umblat printre dnsii, Monsieu Diubsch
au vorbit cu cel mai mare dintre dnsii si au cerut 'Inca i un bilet
ca satele Joldestii si Dolhasca sA nu fie suprate la nimica. Bilet
n'au dat, ci au scris intr'o condic satele acestea. Lucrurile grecilor
se vnd la mezat cu cel mai gios pref. Bisericile s'au pecetluit si
dughenile grecilor. Nid un ru nu fac la Moldoveni. Armenii si
1. Reprodus de Papadopol-Calitnach, n lucrarea menhionata.

www.digibuc.ro
Monografia Oraplui Botwni 23

,Jidovii sunt cei mai de aproape a !or. Comandantul sede in casele


Loiz. Eteristii au prdat led Fntnelele. Alalteri sase volintiri
,trecncl prin sat, s'au sculat oamenii cu unul vatavul Ionicd
,gonindu-i au luat doi cal, scpnd au dat de stire la reilalti. tova-
rsi a lor, cari au venit in numr de 50, au cautat pe vatavul Ionia
si negsindu-1, au infricosat satul, c dacA nu-1 vor da pe mdna lor,
pe toti oamenii ii vor pune sub sabie. Pe Buium, jidovul orndariu
din Fntnele 1-au btut de moarte, pe Gheorghit Furculit, dela
Banesti, iars 1-au btut, i pe un popti, pentruc 1-au scpat pe sub
cum* ; aceste sunt cele ce am vzut mi-au spus i oamenii de
,credintd vrednici.
Si sunt al durnitale, milostive stpne, .pre plecat si pre su-
pus slugd. Procopescu 1)

D. Norbert Stefan Dombrowski, magistrat din Botosani, ii amin-


leste c bunica sa, Emelina Haynal, istorisea copiilor c mama ei,
Ana Binder, povestea, cu groazd inc, despre cele vzute de ea, in
Botosani, in timpul Eteriei.
Casa lor parinteascd (astzi farmacia Semaca), zidit pe la 1796,
era cea mai mare cldire, ca un fel de cetate, In mijlocul thrgului. In
una din subteranele acestei case, subterane care exist i astzi, ba-
trnul Binder ascunsese un turc pripsit in Botosani; grecii lui Ipsilanti
au descoperit pe turc in ascunztoarea lull, 1- au scos afara, 1-au tar&
pn in fata pitriei, ce era chiar peste drum de spitria Binder,
i-au tiat capul In strad, i grecii s-au repezit cu toth in pitrie, au
luat de acolo pne proaspt, au muiat-o in sngele proaspt a fur-
cului, si au mncat-o, ca o imprtsenie.

1. C. Erbiceanu; Istorla Mitropollei de 1141, p. 1

www.digibuc.ro
24 Monografia Ora fulal Botopni

Ocupatia RusascA
Tari le romane au trecut prin multe incercari, si ocupatia tor de
carg armatele rusesti si austriace, poate fi socotit ca una dintre cele
mai mari calamitati. .

Despre cele ce va fi indurat Botosanii, in timpul unor asemenea


ocupatii, multe lucruri nu se stiu, dar din anul 1832 s'au pstrat cateva
documente, care ni dau o slaba idee de cele ce s'au petrecut pe a:
cele vremuri.
La 12 iunie 1832, Vornicia tinutului Botosani scrie catra Cinstit
Sfat munitipal al acestui tarp, s fac un inventar de toate casele
rechizitionate pentru trebuintile armatei rusesti, si pentru care nu s'a
prirnit nicio platd.
Adresa aceasta e interesant prin forma ei, si merit sa fie re-
produsa in intregime :
Vornicia finut. Botqatti cdtrd cinstit Sfat:munitipal
al acestui kirg.
Ca sa se poat aduce intru indeplinire poruncitoarea
carte a cinstitului Departament Ministeriei pricinilor din la-
untru supt No. 5617, intru cea ce se atinge de stiintele
ce cere trebuinta a avea pentru casele fetelor acelora dela
cari s'au luat cu tot pentru spitalurile si alte trebuinte ob-
stesti, pe vremea dela intrarea ostilor rosienesti in acest
printipat si OM acum, Vornicia pofteste pe acest sfat ca
fara pregetare s facA o prescriere de toate casele luate cu
totul i alte heiuri in trebuinte ostienesti si spitaluri cu pre-
taluire cuviincioasei chirii, si pe cat v reme cat anume,
din ce bani, care vidomostie sa se trimeat acestei Vomi-
cii spre cea mai departe si cuviincioas din partea sa lu-
crare, si spre asemine Sfatul se va putea lrnuri din acturile
desfiintatei comisii de cvartarurf gsindu-se trecute la dansul.
P. Asaclzi, Cdminar
No. 1642 SameF A. Onicescu
1832 Inni 12 Stolonactalnic, Buzdugan

www.digibuc.ro
Monografia Oraplui Boto$ani 25

insarcinarea, Sfatul municipal trimite Vorniciel ta-


bloul urmalor ;
Botqanii
Vidomostie pentra anume cdte case s'au luat In tdrgul Boto$ani
pentru spitaluri $1 alte magazii pentru o$tirile ruse$ti care nicio
platei nu s'au primit. 1832.
,...
o c =,
;CO'
020 Barth ce co-
o "0 =
,...
Numele boerilor si a ne-
,3; 0 el, In ce s'au intrebu- g.,3,. prind peste
gutitorilor a cdrora au 46 c"
fost casele si dughenile 51 r
w -4 ("1" intat acele oddi
o a,-
-4 tot pentru o
17,',

Casa Lei
1 D-lui Medelnicer Grigori 2 9 10 Pentru General :60 1600
Racli Voinov
2 Stefan Trancu 1 7 8 pentru spital 50 400
3 Grigori sin Cristea Mani 1 7 8 pentru spital 50 400
4 lonitd Babic 3 2 le
30 60
5 Bogdan Trancu 2 8 spitd rie 20 160
6 Andries Marcovici 3 8 , spital 30 240
7 Neculai Trancu I 8 bucatarii 10 80
8 Cristea Popovici 2 8 chittirii 20 160
9 Garabet Bolfosu 2 8 160
10 Andrei Bolboacil 1 2 12 pentru spital 12 144
11 /Aron Croitoriu 1 2 3 a a 10 30
12 Solomon Cepregariu 1 2 3 p. spital 10 30
13 Avram Croitoriu 1 2 3 p. spitaI 10 30
14 Marcu Croitoriu 1 2 3 a 10 30
15 Gheorghe Cizmariu 1 2 2 a 10 25
16 lani Cizmariu 1 2 3 a
10 25
17 lonicn Plopeanu 1 2 2 a 10 25
18 Altilr Blanariu jidov 1 2 3 p, caraol 10 30
19 lancu sin Dascalu ford. 2 4 12 p. spital 20 80
20 Petrea Contescu 3 6 12 a 20 90
21 Vasile Bozgan 3 4 12 10 I 72
22 Dobrita Cilviloaia 2 4 12 a 10 I 53
23 Mdrioara Vadana 2 2 6 20 60
24 I Marin Cramariu 1 2 i2 a 10 30
25 $arban Blanariu 6 12 12 a 25 200
26 Chiriac lutuleasa 3 6 12 ,, . 8 220
27 Neculai Bacanu 2 4 12 1'0 110
28 Paval a Diaconitii 4 8 12 a
15 120
29 Leiba Cepregariu 1 2 3 10 180
30 livram Starostele 1 2 2 p. dagazie 10 30
31 Itic Croltoriu 1 2 3 p. spital 10 25
32 Crdsma Mantis. Papdutilor 2 4 5 a 10 30
33 Avrmicil Geambasu 1 2 3
10 35
34 Crdsma lui Itic Sfeclariu 1 2 2 a 10 35
35 Avram Precupe tu 2 4 5 p. chitrii 20 20
36 Hanul lui Moscu Cohos 1 3 2 p. spital 30 100
37 Nusrn Cramariu 1 3 2 ,, 30 60
38 Nichita Popovici si Tanasd cu tinere de 10 120
39 Un han cu grajdul lor 1 12 cai S'au plant cu ana-
40 Dughenile Sf. Mitropolii 23 6 p. spital loghie dela boeri si
negutitori. S'au pla-
41 Hanul Reizdl Vadana 1 12 p. spital tit din banli natiel
42 Maria Branzilloaia 6 6 p. zbarnea jidoveati.
I s'nu nlittit din
banil cazacilor tre-
I. catorl.
Dosaral Prlmar lei Botosani, No. 43 din 1832.
www.digibuc.ro
26 Monografia Oraplui Botclani

Un alt document interesant, in care se descrie suferintile boto-


snenilor, in anul 1832, este jalba Medelnicerului Grigori Racii, ctr
Ministerul de Interne, jalbd pe care s'a pus rezolutia: S'a scris
IsprAvnicieis, dar despre al cdrei rezultat nu avem nicio stiint.
Jalba este aceasta :

Cdtrd cinstitul Departament Ministeriei Pricinilor din Lduntru


Medelnicerul Gtigori Rac1i falobei

Luni spre Marti la 23 Maiu, pe la 6 ceasuri de noapte,


au trimes dumnealui Cdminarul Petrachi Asachi, Ispravnicul
de Botosani, la casele mele, pe doi slujitori ai si i cu un
ofiter rusdsc, anume Alexi Ivanovici, i cu doi cazaci,
sdrind peste zaplaz in ograda mea, s'a suit in cerdac
au inceput slujitorii a izbi in usd foarte cumpliesi asa spe-
riindu-ne noi din cas, socotind cd sunt tAlharii s'au trezit
slugile din oddile de jos si incepnd a-i intreba pe slu-
jitori, cunoscdndu-i c sint de la Isprvnicie, de ce fac asa
huet, ei au zis c asa au poroncd, sd md scoale din somn
ca sd merg eu singur s dau cfartir ofiterului rus, i suindu-
se o slugd la fereastrd, mi-au spus pricina, si indatd che-
mndu-md de a deschide usa flindcd s'au fost spdriet sotul
meu, apucnd-o estericalele de fricd, cum i o nepoatd a mea
de un an, rcnea, am zis, pe fereastrd, cd de li trebue
cfartire sA-i dud' oamenii mei sd li deie, sau s rAmde in
oddile de jos pnd dimineatd ; i nimicA n'au vrut s inte-
leagd si tot strigau slujitorii izbind in usd s deschid, d au
poroncd de la Ispravnicu sd strice usa, dacd nu voiu. des-
chide, lard ofiterul i cu cazacii stteau de o parte numai
priveau, nici au pus manta, si in sfdrsit s'au dus ofiterul
singur, auzind mai ales plnsete in casd, si au rAmas numai
soldatii de au mas in oddile de jos, care ofiter, cu sol-
datii sdi, s'au l pornit dimineat, ziandu-mi atata, c'd ei nu
s'au amestecat la nimica.
Pentru care plecat mA rog de o asa neincuviintat
faptd a D-sale Comisului Asachi, ce hi tot ceasul imi cautd
prilejuri de supdrdri, ca sd mi se facd cuviincioasa Indes-

www.digibuc.ro
Monografia Oraplul Botwni 27

tulare, cki D-lui mi se pare cA nu este ertat a rindui cfar-


tire care se atinge de casa munitipalitatii, i mai ales la mine,
care jertfesc osteneal 'Mtn' aceast slujb, i acuma a treia
oard imi face suprare aceasta, cu trectori musafiri, i nu
am WWI, dar cu aceasta fcnd vrv, unde din spaim mi s'au
inbolnavit sotia i o caut cu doftor, alerg cu rugAminte,
prin aceast a mea jalob, ctr insui nacialstfa mea, ca
sd iau indestulare satisfactiei mele, ne mai putnd nid slujba
a o purta cu acest fel de tirnie, de ctr Dregatorul por-
nit asupra mea.
1832 Maiu 24 I)
Grigore Racli Medelnicer
Medelnicerul Grigori Racli este cel inti Efor al Botoanilor, a-
les dupa dispozitiunile Regulamentului Organic, pus in aplicare in acel
an, i jalba Medelnicerului arat cA i pe acele vremuri oamenii erau
tot aa de ptimai, ca i In timpurile de a stzi, i pentru fzbu-
nrile lor personale, chiar ispravnicii tinuturilor fceau fapte uricioase.

1. Document din Arhiva Statului din MO.

www.digibuc.ro
28 Monografia Oraplui Botowi

Anul 1848
Despre cele petrecute, in Botosani, in anul 1848, se gdsesc, in
Arhiva Statului din Iasi, documentele de mai la vale, in care se vor-
beste de expulzarea fratilor Casimiresti, prin vama Mihileni, cdrora
li s'au dat si 225 galbeni, bani de drum ; se vorbeste despre niste m-
suri ce trebuiau luate contra boerilor, Logortul Costache Sturza, de
la Ruginoasa si Iorgu Ghica, de la Deleni, si despre alte rnsuri po-
runcite de Stpanire.

No. 94
1925 April 3
Raportul No 2206 al Isprdvniciei tinutului Botopni
cdtrei Departamentul Trebilor din lduntru al Moldova
RAPORT
La urmarea poruncii respectivului Departament No.
5687, Secsia 4, cu insdsi ducerea de catra supt isclitul a
fratilor Casimiresti de aice pand la prigavorul zastavei Mi-
hdileni, s'au si expeduit peste hotar, dandu-li-se 225 galbeni,
dupd adeverinta ce se insoteste, fiindcd ataa s'au prima de
la convoirisitoriul Capitan de slujitori, iar nu 235 galbeni,
precum prin poroncd se insamnd.
Despre care plecat se supune in cunostint.
Gherghel

Pe acest raport s'a pus rezolutia urmdtoare : Sectia 4, Mai 30,


s se puie la delld, iar acei 10 galbeni opriti de Cdpitan, i-am primit
eu, din leafa sa, prin d-1 ef Sectiei a 4-a, Dimitrie Gane.
IscAleste, prin prescurtare,: Mih.
No. 102
1848 April 4

www.digibuc.ro
Monografia Oraqului Botoqani 29

Raportul No. 2218 al Isprdvniciei finutului Botqani


cdtrd Departamentul treburilor clin lduntru al Moldovel.

RAPORT

Inaltele ofisuri sub No. 36 si 371 poroncitoare de ma-


surile ce se cuvin a se lua in privirea ingradirei d-lor bo-
erilor Logofeti Costache Sturza, cu fii sai, i Iorgu Ghica,
aflatori cel dintaiu la mosia Ruginoasa, din tinutul Sucevei,
iar cel al doilea la Deleni, tinutul acesta, primindu-se cu
toata supunerea se raspunde, CA cat pentru D-lui Logo,
fatul Ghica, s'a i comenderuit un inadins cinovnic si cu doi
slujitori, spre a indeplini poruncita masura, fora ce se atinge
de aceia ce priveste expeditia pentru Ruginoasa, se va urma.
Tot odata ins se insarnna CA, dupa" cum cinstit. Departa,
ment din alaturata aici dislocatie a slujitorilor va vedea,
mijloacele acestei Ispravnicii sant prea putine pentru ceia
ce priveste puterea slujitorilor, de vreme ce desi acum s'a
regularisit a se mai stirbi de la privighetori, sant prea pu,
fini, hick abia ajung pentru paza hasnelii si a orasului,
dupa imprejurari. De aceia plecat se face rugaminte a se
ridica aceasta din sarcina acestei Ispravnicii.
Gherghel
Urmeaza rezolutia: cSa se puie la dell, cad pentru slujitorii ce
propune, urmeaza alt raport al acelei Ispravnicii din 4 April cu No 2219

No. 103
1848 April 4
RAPORT
Inaltul domnesc ofis cu No. 39, infatisat suptiscalitului
de catra D. Postelnic Petrachi Asachi, cu toata supunerea
s'a vazut, i pentru urmare, cu tot respectul se raspunde
ea se va pazi intocmai, atat in ceia ce priveste regulele de
privighere (pentru care s'a i intins indestule ingrijitoare
masuri), precum i pentru ceia ce priveste inadusirea a or
ce rail, and ar veni a se NI undeva.

www.digibuc.ro
30 Monografia Oraphd Botopni

Plecat numai se roag pe cinstitul Departament, CA


dup cum insusi D. Postelnicul va incredinta, fiindcd este
de neaparat a se inlesni mijloacele acestei Ispeavnicii cu
un numr de 20 slujitori, macar dela tinuturile megiesite,
cinstitul Departament s porunceasca aceasta, si cat se va
putea mai curand.
Linistea Wand astzi este neturburata, si dup cum se
afl, la oarescare incercri din partea fetelor De care D
Postelnicul le va numi, norodul este cu totul neinduplecat
de a lua la orice incercdri ale unor asemenea fete, rostind
cd apsdrile li vin dela boeri, iar nu dela Inltimea Sa".
Glzerghel
Sub iscalitura lui Catargiu", este aceastd rezolutie: ,La vreme
dad va urma trebuinta, se va regularisi si aceasta".
No 1(14
1848 April 8
RAPORT
Potrivit cuprinselor prin Inaltul domnesc ofis No. 60,
de indat s'au intins toate msurile poroncite in cuprinsul
acestui tinut, atilt pentru neingaduirea intrrii in tard a fe-
telor ce anume se insemneazd, si care sat peste hotar, cu
pasuri, cat si pentru prinderea acelor ce au scdpat din d es-
trarea de peste Dunre. Iar mai cu sam pe granita Bu-
covinei s'a randuit inadins pe stegarul cu un numr de
slujitori, ca intru intelegere cu privighitorul de ocol, s fie
cu cea mai strict privighere a se phi urmare intocmai
celor poruncite.
Despre care supus se aduce la cunostinta chist. De-
partament, cu addogire c asa precum prin numerarisitul
ofis nu se face exceptie pentru jidovi, apoi s binpoiasca
a da cuvenita deslegare, dud si acesti urmeazd a fi opriti,
pan and li se vor revizui pasaporturile de Card ocarrau-
ire si pand cand cinst. Departament ar porunci ce sd se
pzasc in asemine."
Gherghel
Rezolutia: Se rspunde Departamentului asupra ofisului cu No. 60
c s'au si pus in lucrare msurile prin el rostite, Sames Teodoru".

www.digibuc.ro
- Monografta Oraplui Botoant 31

Unirea principatelor : 185701859

Despre activitatea si chipul participrei botosAnenilor la actul


Unirei trilor romne, vorbesc o serie de documente, pe care se cu-
vine sA le cunoascA urmasii acelora cari au contribuit la rnrirea si
prosperitatea tArii.
Documentele ce urmeazA sunt publicate in colectiunea de .Acte
si documente relative la Istoria Renascerei RomAniei", de Dimitrie FL
Sturdza, In unire si cu alti cercettori ai trecutului nostru.
IatA aceste documente interesante:
1. Adresa Comitetului Unirel din Botopni cdtrd Comitetul
central al Unirei din lafl, din 20 Martie (I Aprilie 1857.)
Onorabili Domni
Ca in toate celelalte tinuturi, si ca chiar in capitala d-voastr,
a urmat si la noi oarecare desbinare de opinii, am fost insA totdea-
una mai mult decdt o partid, si chiar astzi, in apropierea zilei de
intrebare, tinutasii de Botosmi se pronuntA in unanimitate pentru
unirea Principatelor si pentru reorganizarea lor, pe principiile adop-
tate de societatea d-voastr de acolo. SperAm incA a ne pregAti si
mai bine dup simpatiile ce ne tovrAsesc, si dup inlesnirea modu-
lui ce ni 1-ati comunicat, prin adresa dela 1 Martie, pe care imbr-
tisndu-1 cu osebit interesare, comunitatea fratilor de aici a si numit
de indat Comitetul electoral, compus din subscrisii:
Vornicul Alecu Ventura, Vornicul Sebastian Canano, Post. Teodor
Buzdugan, Colonel Costin Vdrnav, Aga Costache Ciolacu, Spatarul
Neculai Canano, Spatarul George Vasiliu, Banul George Hasnaf,
Comisul Costache Bobeicd, Sardarul Petrachi Cristea, Sardarul Alecu
Belcic, Caminarul Vasile Neculescu t D-nul Vasile Climescu. Acest
Comitet este autorizat a lucra, cu credintA si devotament, totul ce va
fi de trebuint iri conformitatea regulei ce ni-ati prescris ; si mai

www.digibuc.ro
32 Monografia Orapilui Botopni

avem ind indatorire de a v comunica recunostinta tuturor tinutasi-


lor, pentru zelul cu care v indeletniciti in sprijinirea sfintei cauze,
ca adevrati patrioti.
Primiti stima i respectuoasele cugetri ale membrilor Comitetu-
lui electoral al Unirei pentru tinutul Botosani.
(Subscrisi) Vornicul A. Ventura, Buziugan, N. Canano, Hasnab
S. Canano, C. Varnav, G. Vasiliu, C. Bobeica.
(Volumul IV, p. 193).

2) Scrisoarea D-lui Buzdugan ceftrei Comitetul central a


Unirei din lapi, din 24 maiu (5 iunie) 1857.
Cu supunere m inchin D-voastr.
Iertati-m, pretuitul meu domn, dad in mijlocul inteleptelor ocu-
patii indrznesc a v6 cere perderea a trei minute intru citirea scri-
soarei de fat. Eu sunt mai mult cleat convins c Comitetul din
Iai a lucrat si lucreaz tot ce se cuvine in privinta sfintei noastre
cauze, i iarAs sunt tot asa dei convins c si celelalte cornitete tinu-
tale ii fac datoriile lor in cea mai deplin msurd. Cu toate acestea
cutez a va ruga s binevoiti a primi incredintare, c i chiar atunci
and n'ar mai rAmOnea in tara niciun singur individ pentru Unire,
totusi, dacd sistemul rdmne neschimbat, nu este niciun chip s poa-
te esi la lumind adevratele dorinti ale tarii intregi.
Sunt acurn clod sptrnani, de and unul din amicii nostri po-
litici a intlnit pe vorniceii satelor a acestui tinut mergnd la isprvnicie
cu pecetile. Sunt acum dod zile de cand un alt amic m instiintead
dela tinutul Dorohoiu, c privighitorii avand lurnaluri pregAtite, sau
pregndite, pentru acei cte doi oameni de acolo cari s se inftiseze
la isprvnicie intru alegerea deputatului, vorniceii duc pecetile din
poruncd, spuindu-li privighitorii fiecruia c ocolul a ales pe cutare si
cutare, va se zicd privighetorii fac pe preuti, i vorniceii pe dascalii
de zic
Pe lang acestea, dv. cunoasteti mult mai bine decal mine, c
rzsii i neguttorii nu sunt departe de trani, i iars asemenea
cunoasteti c aceste clase atrnate, niciodat n'au curajul convictiei
lor, cand guvernul se amestec in trebile ce-i privesc. Crmuirea
tine in mnile sale interesele fiedruia, imbrOcat cu putere izbeste
sau loveste in toate Artie. i apoi ce va se zic dacd toat tam

www.digibuc.ro
Monografia Oraplut Botqani 33

cere astazi unirea Principatelor, cand guvernul, avand majoritatea cla-


selor in dispozifia sa, a venit la aceia s se lupte impotriva noastra ?
Ce este partida neunirei decat o man de oameni, i aceia cum
i-au dat Dumnezeu, va s zica rul nu ni poate veni dela dansa, ap
dar boala este infaleasa matematicete.
Pentru scrisorile ce am trimes boerului Coglniceanu, i in care
sunt mai multe persoane compromitate, dup ins4i conduita lor, fiindca
unii din aceia se imbuneaz la Comitetul din Iai ca sA poat pune
.mana pe dansele, VA rog, i iar v rog cu cel mai adanc respect,
sa mi se inapoiasca. Ele sunt numai doua, din care una este intov-
*it'd cu o foaie ce cuprinde in sine observafiile mele.
Intru qteptarea cinstitului raspuns, i recomandandu-mA bunelor
plecari ce avefi, sunt si ramn pe totdeauna
Al vostru, scumpule domn, umilita sluga
(subscris) Buzdugan
Cu toata supunerea, respectabilul meu domn, iau indrzneala a
v incredinfa c toate cele ce v lmurete d. Post Buzdugan sunt
mai mult cleat sigure, cci in multe m'am convins i eu i ndajduesc
a culege neintarziat dovezi spre a putea merita a d-v. plecat slug,
(subscris) Vasiliu.
(Vol. 1, p. 735).

3. Adresa Comitetului unionist din Botopni direr Comitetul


central al Unirei din lafl, din 5117 iunie 1857.
Domnilor,
Cu cea mai deplin prefuire primind scrisoarea instructivA, acea
din 2 a curentei, care afi bine-voit a ne trimite in alturarea cu lis-
tele ate au eit pant" acum, avem onoare spre raspuns a v comunica,
in interesul cauzei, i ideia urmatoare, pe care nu cutezm a o pune in
lucrare mai inainte de a se incuviinfa de ctra Domnia-voastr. Spre
exemplu, la finutul Botoanii, dupa insi lista publicat sunt 35 pro-
prietari mari, alei chiar dup voinfa guvernului. Prin urmare, dacii
am putea izbuti ca s treac in partida noastr macar No. de 20, atunci
acea majoritate necontestat, sa-vi alcatuiasc singur protestul sau,
in cuprindere a de0 s'au trecut in lista persoane neindrituite, totui
iscalifii in protest alatuiesc majoritatea clasei proprietarilor mail, cari
5

www.digibuc.ro
34 Monografia Oraplui Botopnl

doresc unirea Principatelor cu print strAin cari ins nu pot merge


la alegere pAnd and sistemul nu va fi conform tratatului din Paris.
Niste aseinenea protestri ar trebui s se fad de toate tinuturi-
le, dupA brulionul ce s'ar compune de cat% Domnia-Voastr, ce-
rdndu-se, In cazul de fat, o mare bgare de sank` din partea dv, ca
nu cumva, prin exprimarea dorintelor alAturea cu drumul legal al de-
putatiei, sau prin nemergerea noastr la alegere, sA fim considerati,
prin rAstAlmAciri, ca nesupusi rostirei inaltului firman.
BineintelegAndu-se c dacA sistemul rAmne neschimbat, atunci
locuitorii, rAdsii si patentarii ce alcAtuesc majoritatea claselor, nea.
vnd curajul opiniei lor, vor merge cu ochii mnchii pe calea ce li va
Inseinna guvernul, i apoi Indsi proprietarii marl, neavnd Intre dni
din acele persoane ce li-ar putea da o deplinA incredere, dela sine
glasurile au a se ImpArti, In paguba cauzei noastre.
Intru asteptarea pretuitului rAspuns, suntem ai dv. plecati servi
(subscrisi) I. Canano, Buzdugan, G. Vasiliu, Cristea, Pisotchi.
Dad aceast idee se va adopta de catrA dv, noi socotim sfi se
aplice i pentru proprietarii mici, nu mai putin i pentru orseni.
(Subscrisi) S. Canano, Buzdugan.

4. Protestatia d-lui Teodor Buzdugan i celorlalti proprietari


din districtul Botoani adresatd ditrd Comisiunea europeand pentru re-
organizarea Principatelor dundrene, in 13125 lunie 1857.
A leurs Excellences Messieurs les Membres de la Haute Co-
mmission, Bucarest.
Aux nombreux actes d'opression du guvernement actuei, l'a-
pproche des elections des deputes pour le Divan ad-hoc, vient se
joindre un fait d'une importante gravit que nous, soussignes, propri-
taires du district de Botoschani, croyons de notre devoir de porter A
la connaissance de la haute Commision.
Le 20 du mois courant, le nouveau prft de district, M. le co-
lonel Jacob Ranetti, dans son zle xagr pour le systme actuel, a
non seulement opr plusieurs arrestations parmi les ngociants et menace.
A haute voix, d'infliger les peines les plus infamantes ceux qui
signeraient une opinion favorable A l'union des Principautes ou qui
signeraient la protestation collective du pays contre l'illegalit des

www.digibuc.ro
Monografia Omit lui Botogini 35

lections, mais il a pouss l'audace jusqu' se porter A des voles de


fait sur la personne du ngociant Georges Sergiu, ex-membre de la
municipalit de Botoschani.
Cet acte de barbarie, commis A une heure avance de la nuit,
dans la maison du prft, par le prft lui-mme qui y avait attir
le ngociant Sergiu, a t motiv par le refus de celui-ci de se sou-
mettre aux ordres que le prft lui intima de ne point signer la pro-
testation collective du district. Le negociant Sergiu fut maltrait pour
avoir os rpondre qu'il ne croyait pas commettre une action crimi-
nelle en usant de la libert d'exprimer son opinion, en vertu mme
du firman de Sa Majest le Sultan. A cete rponse, le prft, exas-
pr de trouver de la rsistance dans ce simple ngociant, oublia
toute retenue. Il accabla celui-ci d'invectives grossires, le menavi de
le faire condamner aux salines par le gouvernement et finalement, se
porta A des actes de violence qui laissrent des traces videntes sur
le corps et sur le visage de la victime.
Son Excellence le cimacam a pu constater de ses propres yeu x
les preuves de violence de son prft, car le ngociant Sergiu, acorn-
pagn de plusieurs notables de Botoschani, est venu porter plainte
en personne contre les mauvais traitements qu'il a subis. Nous ferons
connaitre ultrieurement A la haute Commission la satisfaction que le
gouvernement aura accord au plaignant dont la prsence A Iassy a
mis les consuls A mme de pouvoir attester l'exactitude de ces faits,
pour avoir vy et entendu le ngociant Sergiu.
Telles sont les mesures employes par le gouvernement, dans lebut
de dnaturer la libre exprssion des voeux de la population. Aucune
chicane, aucune menace, aucun acte arbitraire, aucun genre de pre-
ssion illgale ne sont pargns par lui, pour arriver A ces fins.
Forts de notre droit et confiants dans la justice des grandes
Puissances qui ont pris notre pays sous leur garantie, nous avons
jusqu' prsent support avec un calme absolu les atteintes faites jour-
nellement par le gouvernement, A notre dignit et A nos droits ; mais
ilest temps de mettre un terme A un pareil tat de choses et c'est
dans cet espoir que nous nous adressons A la haute Commission
sigeant A Bucarest.
Le postelnik Theodore Bouzdougan
Le vornik P. Canano, propritaire

www.digibuc.ro
36 Monografia Oraplut Botofani

Le postelnik Gh. Canano, propritaire


L'aga Alex. Jian, grand propritaire
L'aga Lascar lamandy
Le ban Hasnack grand propritaire
Le spatar Georges Basiliou propritaire
Grgore Holban
(Volumul IV, p. 962).

5. Adresa Comitetului unionist din Botopni cdtrei Comitetul


central al Unirei din lag, din 17129 lunie 1857.
Domnilor,
Avem onoare a vA comunica Dv. o foaie lAmuritoare de toate
lucrArile ce s'au incheiat And astAzi de cAtrA comitetul de revizie a
driturilor electorale din judetul Botoani. Aceast lAmurire este agoni-
sit din isvoare destul de sigure. VA mai alAturam incA i listele ce
ni le ati cerut, cu toate explicatiunile doveditoare de abuz, de neorAn-
duial i de respingere asupritoare, i anume :
1. Lista patentarilor negutAtori, cu staroste i delegatii lor, In
care list, la rubrica intAia, sunt insemnati toti alegAtorii ce prin Bu-
letinul No. 5 s'au publicat ; iar numArul acelor alegAtori este de 174
persoane aezate la deosebitele lor conditii ; InsA :
113 neguttitori patentari publicati dela No. 43 pAnA la No. 185 ;
13 staroti ai deosebitelor corporatii ce s'au infiintat i desfiin-
tat dupA intentiile i interesele guvernului actual, publicati
dela No. 155 pAnA la 168 ;
47 delegati ai corporatiilor, publicati dela No. 169 pAnA la 213
1 alegAtor care, sub numele de George Cokanet, este publicat
intre No. 194 i195, fArA cifra cuvenitA la rostul numelui sAu.
174 este numArul total al negutAtorilor patentari ;
31 se scad fiind avuti aezati intre alegAtori, insA :
3 delegati inchipuiti ai corpului de cofetari, care n'a existat nici-
odatA dupA cum nu existA nici starostele acestei corporatii
28 alegAtori pe cari guvernul i-a Indrituit cu indoit vot de alegere.
31 care dupA ce se vAzurA publicati la postul neguttorilor patentari.
143 pentru ca sA se alcAtuiascA numarul de 11 3 alegAtori, apoi

www.digibuc.ro
-
Monografia Oraplui Botofani 37

ii insemna si a doua oara la rostul delegatilor, pentru ca sa sporea-


sea numrul de 47 de unde rezult, din 28 voturi nominale, sa iasa
prin aceleasi persoane indoite glasurile de 56.
Prin urmare numai 143 alegtori sunt acei necontestati, alegtori
in cari guvernul a marginit alegerea sa, dup ce insa a respins 81
patentari ce au figurat in toate listele trecutelor electii municipale.
Restul rubricei a doua arata pe toti acei respinsi fr dreptate.
Catra aceste de luat aminte ca nu cumva uneltirea de a duplica nu-
mele alegatorilor sa se fi urmat si pe la celelalte tinuturi.
b. Lista proprietarilor de case, in care sunt trecuti toti alegatorii
recunoscuti de guvern. Numarul acestor persoane este de ingustat pa-
n la catime de 42, publicati dela No. 1 pana la No. 42.
Observatiile insa dela rubrica a doua dovedesc :
CA. guvernul a instituit 9 alegatori, cari poarta asupra-le greutti
de ipoteca, zestre si allele, si au respins 42 alegatori ce posedau
toate driturile legiuite. Spre dovada, aveti observatiile dela rubrica a
treia, cu aratare de insusirea fiecarei persoane, si
c. Lista proprietarilor de mosie in care, la rubrica intaia, sunt
trecuti top ale gatorii necontestati. La rubrica a doua, sunt aceia ce
WA dreptate s'au Indrituit, alcatuind impreuna 35 alegatori, si la ru-
brica a treia, sunt acei respinsi fara dreptate si impotriva firmanului.
In cat priveste despre protestul ce ati bine-voit a ni-1 trimite,
cu toata staruinta cuvenita s'a pus in lucrare subscrierea lui si spe-
ram ca in putine zile it vom trimete prin deputatii ce au sa mearga
la Bucuresti.
Avem onoare a ne semna ai d-v, plecati servi.
(Urmeaza patru subscrieri) (Volumul IV., p. 1001.)

6. Adresa Comitetului unionist din Botopni cdtrd Comisiunea


europeand In Principate, din 13 iulie 1857.
Messieurs,
Nous avons l'honneur de porter A votre connaissance: les incon-
venances dont s'est rendu coupable le prft du district, aprs notre
dpart pour la capitale, provoqu par l'affaire des voies de fait dont
a t victime le ngociant Sergiu.
2. Pendant notre absence, M. le prft a rdig une ptition, sol-

www.digibuc.ro
38 Monografia Oraplui Botopni

disant de la part des habitants de Botoschani, par laquelle ils deman-


dent l'invalidation des signatures apposes sur la protestation a la
Commission de Bucarest, sous prtexte qu'on les aurait induit en
erreur, en leur faisant signer cette ptition.
MM. le souldjre Aleco Carali auquel on a promis une nomina-
tion de prpos A l'arrondissement de Stephaneti, le soul djre Iorgou
Iacovaki, sous-caissier du district et le boulanger Isaia, ont t char-
Os de colporter cette ptition et de la faire signer. Ils ont employ
les moyens les plus persistants ; ils sont alls jusqu'aux menaces, pour
arriver A leur but.
Aux quelques signatures qu'ils ont pu obtenir, ils oyt ajout les
signatures des garons de boutique.
Comme preuves des violences commises par M. le prft, nous
joignons ici une supplique de la part de plusieurs d'entre les signa-
taires de la ptition rdige par M. le prft.
2. ale ministre des finances, le logothte Nicolas Millo, arriv
a Botoschani la veille des lections, a dsign les candidats que le
gouvernement avait choisis pour ce district, promettant aux uns et
menaant ceux qui rsistaient A ses dsirs.
3. Georges Harnav, fameux faussaire, qui, A ce titre, est priv
de tout droit civil, s'est aussi rendu, avant les lections, A Botochani,
o, durant plusieurs ours, il a sig parmi les membres du Comit
de rvision. LA, se tenant derrire le prft, il a rempli le rle de
souffleur. .

4. M. Aleco Braesco, employ du ministre des finances, est


aussi arriv, avant les lections, A Botochani o il se trouve encore
et ofi il promet argent et dcrets de noblesse, comme dpositaire de
toutes les largesses du gouvernement.
5. M. le prft, avec l'aide de ses soubalternes et d'autres affi-
lies, a sem partout l'intimidation et a dit A M. le spatar Ghorghiou
Vassiliou que jusqu'ici il avait ferm la bouche, mais qu'on allait
l'entendre maintenant. Il a fait appel l'entrepreneur des boucheries
et fabricant de chandelles, Michel Tcherkese, armnien, et lui a dit
qu'il lui permettrait de se soustraire aux conditions de son con-
tract, s'il s'employ ait de tout son zle A amener aux lectio-
ons bon nombre de bourgeois qui consentissent A voter pour les

www.digibuc.ro
Monografia Oraplut Botopni 39

personnes designees par le gouvernement.


Le vornik Sevastian Canano, le postelnik Th. Bousdougan,
le colonel Costin Varnav, raga Alex. Sion, le postelnik N.
Pisotzkl, le ban Vassiliou, raga Hasnache, Christi.
(Volumul V, p. 105).

La 13 iulie 1857 aceleasi persoane adreseazA o alt adres


Comisiunei europene, tot in prfcina cu Sirghi. (Volumul V, p. 107).
7. Raportul proprietarilor mari din districtul Botopni cdtr
Comitetul central al unirei din lafl, din 8120 iulie 1857.
Messieurs,
Les elections des grands propritaires ayant eu lieu dans ce
district de Botoschani, au jour dsign par le gouvernement, nous
avons l'honneur de porter A votre connaissance que, de 40 admis par
le gouvernement lui-meme, il n'y en a eu que douze qui ont pris
part, savoir :
Le vornik Kostaki Rosetti, le postelnik Aleco Sorotchiano, le
spatar D. Gavrilache, le comice T. Bouzila, le comice Ianco Tchoulei,
le paharnik G. Klopotzel, le stolnik Kostaki Timouche, le sardar B.
Arapo, le sardar Ianco Stavri, le sardar Iordaki Issatchesco, actuelle-
ment promu A un grade de boyarie, le sardar G..Apostol, le sardar
Gregoire Sorotcheano.
Cette faible minorit dont font partie des personnes sans droit
aucun, sur lesquelles nous vous enverrons nos observations quand
toutes les operations seront terminees, ont lu pour deputes, d'aprs
la feuille ci-jointe, MM. I'aga Kostaki Tcholac qui se trouve A l'etran-
ger et le spatar Dmetre Gavrilache.
Nous avons l'honneur, etc.
Le vornik A. Ventura, le colonel C. Varnav, N. Pissotzki, A.
Beltchik, Vassilio, Christe, Bouzdougan.
(Volumul V, p. 195).

La 17 Julie 1857, S. Canano, C. Varnav, Buzdugan i Belcic,


adreseazA douA rapoarte Comitetului Unirei din Iasi, prin care se aratA
abuzurile fAcute de guvern, In vederea alegerilor. (Vol. V. p. 277 si 279).
In alt raport, din 26 Iulie, se aratA ca din 222 alegAtort din orasul

www.digibuc.ro
40 Monografia Oraplui Botopni

Botosani, numai 28 au luat parte la vot (p, 408). La 29 Iu lie, N. PI-


sotzki, S. Canano, Buzdugan si Hasng, arat silniciile fcute la
alegerea stenilor.

8. Extract din o scrisoare a Postelnicului Teoder Buzdugan,


publicat In ziarul Etoile du DanubeTM, din 3 septembrle 1857 :
liu nombre des mogens abusifs que le guvernement a empro-
. . . .
ys pour fausser les lections, figurent aussi les dcrets gut confrent
des rangs de boyarie, bien que le rglement organique, dont la stric-
te observation a t recomande au cdimacam par le firman de son
installation, refuse expressment au gouvernement provisoire la facult
de confrer des titres de noblesse. Mais la joie de ces nouveaux
boyards n'a pas t de longue dure ; car, sous prtexte d'enregistrer
ces dcrets, on les a fait redemander aux possesseurs, auxquels ils
n'ont plus t rendus. Il parait que les hommes qui ont t chargs
de la distribution de ces dcrets veulent en tirer profit pour eux-
mmes, aprs qu'ils auront servi aux lections.
(Vol. V, p. 473).

La alegerile pentru Divanul ad-hoc, au fost alesi deputati, din


judetul Botosani :
Din partea marilor proprietari : Vornicul Dimitrie Ralet si Spa-
tarul Neculai Canano, cel intAi CL/ 37 si al doilea cu 35 voturi, din
40 de alegtori;
Din partea micilor proprielari : Clucerul $tefan Calin, cu 6 voturi
din 9 alegtori ;
Din partea comunelor rurale: Simion a Stancii, din Plopeni,
(Vol. V, p. 609).

9. Alegtorii Inscri0 pe listele tinutului Botomi, pentru ale-


guile Divanulul ad-hoc, sunt ardiati pe larg, cu mofiile ce aveau, In
puterea crora aveau dreptul de vot.
AlegAtoril primari.
I. Ocolul Trgului.
1. Colonelul Costin Varnav, parte din Pitulsni.
2. Comisul loan Tutu, nicetii.

www.digibuc.ro
Monografia Oraplul Botopni 41

3. Cminar G. Iminovici, Ipotestii.


4. Clucerul G. Costeanu, parte din Sil4cani, lacobeni si Zicesti.
5. Dv. Neculai Iskescu, parte din Ipotesti.
6. Alecu Motoc, parte din C6uleni.
2. Ocolul Meletinului.
1. Vorn. Costachi Roset, parte din Tomesti.
2. Colonel Dim. Fotea, Tomesti.
3. Spt. Teodor Gherghel, parte din Sliscani.
4. Hagi Iancu Stavri, Starosilta.
5. Vasile Adamachi, asemenea.
6. Srd. Petru Bobeic, parte din Socrujni.
7. Nobilul Alecu Cuza, Vifornii.
8. Stolnicul stefan Frunzeti, parte din Cosuteni.
3. Ocolul fifiei.
1. Hagi Iorgu Caruz, parte din Strahotin.
2. Iancu Caruz, asemenea.
3. Spatar Nicu Vasiliu, Ungurenii lui pan.
4. Nicu Stihi, parte din Buneni.
5. Comis Iancu Ciulei, Ungureni.
6. Sardar Gh. Iscescu, parte din Ungureni.
7. Stolnic Costachi Jianu, asemenea.
8. Alecu Iskescu, asemenea.
9. C. Timus, *trrenii.
10. Sluger Cost. Ciogolea, parte din *trareni i Crkiuneni.
11. Hurmuzachi Tutu, Petrestii.
12. Comis Mihalachi Dimitriu, parte din a.trareni.
13. Sardar Gh. Apostol, parte din Ungureni.
14. Dimitrie Cristea, Cobicenii.
15. Clucer Dimitrie Ciulei, parte din Buneni.
4. Ocolul $tefilnegt.
1. Maiorul Mihalachi Maican, Brsnestii.
2. Spatar Dimitrie Soroceanu, asemenea si Soroceni.
3. Cpitan Alexandru Soroceanu, asemenea.
4. Sardar Grigori Soroceanu, asemenea.
5. Stolnic Damian Soroceanu, asemenea.
6. Banul Gh. Hasn4, Brosteni.

www.digibuc.ro
42 Monografia Oraplul Botoxni

7. Comis Alecu Maghistan, Odaia Lehestii.


8. Cminar Costacki Maghistan, Sliscanii.
9. Stolnic Neculai Maghistan, parte din Salicani.
10. Petrachi Maican, parte din Barsneti,
11. Teodor Maican, asemenea.
12. Sluger Gh. Negrescu, parte din Sliscani.
5. Ocolul Siretu lui.
I. Sardar Vasile Must*, Vorona lui Lupacu.
2. Pitar Ion Dobrowolski, parte din Vorona.

IL Alegatorii directi din reedinta


1. Vornicii: Hie Gherghel 25. Leitenent lancu Cocot
2. Sevastian Canano 26. Caminari: Teodor loan
3. lordachi Ciolac 27. Costea Haret
4. Colonel Fotea Mavromati 28. loan Radu
5. Postelnicii: Mihail Holban 29. Dimitrie SgArcea
6. Manolachi Misoglu 30. Cornetul Matei Roset
7. Gh. Codrescu 31. Srdari Neculai Haret
8. Teodor Buzdugan 32. Mihail Haret
9. Costachi Bobeica 33. Alexandru Belcic
10. Iancu Roset 34. loan Clinescu
11. Hagi Costea Foti 35. Mihail Cociu
12. Costache Cerkez 36. Costache Enescu
13. Costache Codrescu 37. Sluger Adam Haret
14. Petru Cristea 38. Sluger Panait Nicolau
15. Manoil Vasilievici 39. Pitar Dimitrie Aronovici
16. Vasile Nicolescu 40. Comis loan Andronic Taranu
17. Nicu Costandachi 41. Cminari: Cristea Manea
18. Sardari : Gh. Buzila 42. Andreia Goilav
19. Neculai Sofian 43. Sava Bolfos
20. Banul Gheorghe Balt 44. Srdari: Cristea Goilav
21. Comisi Statachi Figa 45. Iacob Andronic Bolfos
22. Petrachi Mrgrint 46. Slugeri: Luca Goilaf
23. Costache Caimacan 47. Mihail Manea
24. Costache Pandelea 48. Comisul Teodor Pisofki.

www.digibuc.ro
Monografia Oraplai Botowni 43

Alegtori directi In finut.


1. Inltimea Sa Printul Mihail Sturza, Flmnzii. Coplu, Prjni
Lti, Dracsani, Su lita, Cerchejeni, Stroesti, Baznoasa,
Novad i Garbestii.
2. Beizade Alecu Moruz, Bobulestii BscAtenii.
3. Beizade Alecu Ghica, Stucenii.
4. Hatmanul Nicu Mavrocordat, Stefnestii i Stnca.
5. Vornicul Teodor Ghica, Delenii i Macsutu.
6. Vornicul Dimitrie Mavrocordat, Storestii.
7. Vornicul Alecu Ventura, Jvrtenii, Rpicenii i Movila rupt.
8, Vornicul Costache Ciolac, Calugrenii i Mihlsnii.
9. Vornicul Lascar Cantacuzin, Tudora, Voron, Salcea i Plopeni.
10. Spatar Iorgu Miclescu, CAIinetii, Siminicea, 54cAmenii i Berza
11. Dimitrie Gavrilas, Ionsnii.
12. Logoft Anastasie Basot, Cocornii.
13. Grigori Crupenschi, Feredienii.
14. Neculai Mil lo, Guranda.
15. Colonel Iacovachi Ranet, Rdeni.
16. Iancu Brnisteanu, Dornesti.
Postelnicii:
17. Alecu Mavrocordat, Vldeni.
18. Iordachi Bolan, Curtesti.
19. Nicu Vrnav, Pitulsni.
20. Iorgu Asian, Untnii.
21. Neculai Canano, Cornii.
22. Hagi Iancu Fotea, Brtenii.
23. Alecu Soroceanu, Costinestii si din Levrda.
24. Iancu Ralet, Bnestii i Cotargacii.
25. Vasile Arapu, Costinestii, Dragomirestii si parte din Levrda.
26. Costache Miclescu, Balosnii.
27, Vasile Canano, Hancea i Corockstii.
28. Panait Cazimir, Dobrcenii.
29. Lascar Iamandi, Soldnesti.
30. Vasile Strcea, Cisnestii.
31. Teodor Buzil, Dmideni
32. Sptarul Alecu Cristescu, parte din Cristesti.
33. Gheorghe Clopotel, Talhrestii si din Sliscani,

www.digibuc.ro
44 Monografia Orafului Boto$ani

34. Comis Ernanoil SAlceanu, Vicolenii.


35. /Aga Alecu Beldiman, jumtate din Stancesti.
36. Sp &tar lonit Herescu, Soroceni.
37, Comis Teodor MAtrisariu, Mnstireni.
(Volumul VII, p. 1004-6).

10. Telegrama alegeitorilor din orapl Botopni trimis la la# Dom-


nitorului Alexandra loan I, cu ocazia alegeril sale, in 5115 Ianuarie
1859.
Intre cele mai frutnoase zile ce a putut avea prea iubita noastrA
patrie, istoria va trebui sA cuprindA in sine cu litere de aur strAlucita
zi de 5 Ianuarie 1859, in care mult indurAtoarea provide* a bine-
volt a indeplini lipsa Printului strAin prin suirea MAriei Voastre pe
tronul tArii pe acel mArit tron, ce .1-au impodobit respectabilii deputati
cu inssi a devAratele dorinte ale Romnilor din Moldova.
Prin urmare, noi botoAnenii, in a glasului tArie ne grAbim a
felicita pe alesul oblAduitor, pe prea inaltul Domn Illexandru Ioan
Cuza Voevod, caruia aducem, din mijlocul bucuriei obstesti, deplinA
credintA, adevratA dragoste si intreagA supunere.
Buzdugan Post; Post. C. Bobeicei; Leitenent I. Cocota; Ion Caruz,
Age"; Gr. Holban, Post.; Cornet Mihail Rosetti; loan Rosetti, Post.;
Stefan Gheorghe, AO; Gheorghe Hermeziu; Neculal Mifoglu; Costache
Frim Spatar; Vasile Miclescu; Costache Gregoriadi; Neculai Sofian ;
Ceipitan Vasile Gherghel ; Toma Pisoschi, Post.; Gheorghe Cocotei;
Teodor Matasar; D. Soroceanu, Spatar; Vasile Pisoski; loan Franca;
Costaclze Mavrogheni; loan Fatu; loan Mtsar; Alecu Boldescu, Comis
Costache Grecu.
(Volumul III p. 358)
11. Telegrama Comunitjil armene din Botopni, ceitrei Alexandru
loan I, cu ocazia alegerel sale, la 5117 lanuar 1857.
Comunitatea armean din orasul Botosani, ptruns de cele mai
adevArate simtiri de bucurie pentru suirea InAltimei Voastre, pe tronul
Moldovei, vine a VA supune jurAmntul de credintA cAtrA patria ce
vi s'a incredintat inteleptei voastre oblduiri si, cu lacrAmi de bucurie
binecuvinteazA pe alegkorii romni cari au stiut a cunoaste necon-
testatele calitAti ce VA caracterizeazA.
Primiti, prea inAltate Doamne, felicitatiile unor oameni uniti cu

www.digibuc.ro
Monografia ()rap 1121 Botogini 45

sentimenttil national al Romniei, cari din inimA curatA VA doresc multi


ani de feridre, ani a prea slvitului veac, ce sub inteleapta VoastrA
carmA negresit vor produce rodul unei nemuritoare bucurii in toate
clasele de societate a Moldovei.
I. Goilav, Spatar; Cristea Manea, Ceiminar; Ariton Pruncu; Jacob
Ivanovici, Comis; Jacob Bolfos; Sava Sahanovici, Cminr; Luca Stefan
Goilav; David Stefan Goilav; Sava Bolfos; Valerian Missir; S. Serghl-
evici, Sardar; M. Baronti, Caminar; M. Manea; lacob Sallanovici, Cei-
minar; Andriq Goilav, Ceiminar; N. Cerchez, Sardar; Anton Sahan,
Sardar; Jacob Goilav; Ion Missir; Iacob Bolfos; Simion Popovici; G.
Missir; T. Goilav; Cristea Goilav, Sardar; Luca Goilav, sluger; Ariton
Buicliu, Stolnic; Bogdan Buicliu; Avram Buicliu; Jacob Buicliu; Anton
Goilav; V. Gollav, Caminar; lacob Manea; David Luca Goilav, Sluger;
Glzeorghe Missir; Jacob Barac Kapri; S. Barac Kapri, Ceiminar; Luca
Popovici; Chi% Ciomag; G. Missir; P. Ciolac, Sardar; G. Taranu, Pa-
harnic; Ariton Goilav; M. Taran, Sardar; Simion Ciomag Ariton laco-
bovid; G. I. Ciomag; I. H. Ciomag, Varian Maximovici; Paul Maxi-
movici; loan A. Taranu.
(Volumul VIII p. 360).

Rzboiul din 1877.


Din vremea rzboiului 1877, se pot reproduce urmtoarele do-
cumente :
Prescript-Verbal
fistzi in 15 Maiu 1877, intrunindu-se subsemnatele dame din
Botosani la concetteana noastr, d-na Catinca Buzdugan, pentru ca sA
formAm un comitet executiv, care s primeasc cu ingrijire banii si
obiectele ce se vor oferi de cAtr filantropii de ambele sexe, in aju-
torul ostasilor nostri rAniti, am discutat mai intAiu asupra formei ale-
gerei si toate damele intr'un glas au gsit de cuviint a oferi presiden-
tia acestui comitet MAriei Sale Doamnei. DupA care apoi s'a ales si
urmtoarele dame care urmeazA a compune Comitetul :
D-na Catinca Buzdugan
Raluca Miclesco 1 Vice-presedinte
Ruxanda Sofian

www.digibuc.ro
46 Monografia Oraplut Botgani

D-na Soltie Hentzesco Casiere


Matilda Prunko }

Natalia Sireteano Secretare


Maria lamandy )
Cat pentru celelalte dame subscrise mai jos, vor avea buna-vo-
inta de a lucra fiecare in parte intru a primi ofrandele ce li se vor
incredinta de cunostintele Domnielor sale, dupa care le vor inmana
Comitetului spre a le trimite locurilor respective.
Maria A. Wisescu, Raluca Miclesco, Catinca Buzdugan, Maria
lamandy, Hortanse Hentzescu, Marie Stamatine, Tinca Sava, Nastasia
Cocota. Helene Ciulei, Zoe Cocota, So ltie Hentzesco, Smaranda Greco,
Aglaia Stefanovicl, Eleonora Ciolac, Natalia Boian, Caterina Kiriac,
Emeline Hajnal, Tlzeodosie Pisoski, Natalie Sireteanu, Ana Baltil,
Profira Bor)r.
Telegrama Damelor clitr Mria Sa Doamna
Mariei Sale Doamnei Elisabeta
Bucuresti
Avand in vedere pozitiunea dificila in care evenimentele au a-
runcat tara noastra, si simtind ca o sacra datorie de a veni in ajuto-
rul ostasilor romani rniti, pentru acest scop, am format un comitet a
caruia fiinta cu profund respect o punem sub augustul scut al Mariei
Voastre, oferindu-Va presidentia.
II le Illariei-Voastre devotate serve.
(Urmeaza iscaliturile damelor din prescriptul-verbal.).
Raspunsul telegrafic al Mciriei-Sale Doamnei
Doamnei Catinca Buzdugan
Botosani
Primind cu adanca multamire presedintia ce-mi oferiti, frumoasa
opera a Domniei-Voastre este pentru mine o dovada de iubire catra
scumpa noastra patrie, iubire care imi impune plcuta sarcina de a VA
arata toata recunostinta noastra pentru devotamentul si sacrificiile ce
faceti spre a veni in ajutorul ostasilor nostri.
Elisabeta
(Documente in posesiunea d-lui Norbert Stefan Dombrowski).

www.digibuc.ro
Monografia Oraplul Botoomi 47

Aspectul Orasidui
Literatura noastrA nu cunoaste lucrAri documentare asupra vietii
din trecut ; inaintasii nostri nu ni-au lsat memorii", amintiri din viata
lor, sau descrieri ale locurilor ori ale obiceiurilor din vremea lor, si
dacd sunt cteva pagini de felul acesta, privesc viata dela inceputul
veacului trecut, precum sunt amintirile boerului moldovan Teodor
Vrnav, in care se dau amAnunte interesante din vremea cAnd a trait
el, intre anii 1801-1845, cnd isi scrie amintirile I).
In lipsa unor asemenea documente, nu se poate cunoaste aproape
nimic despre organizarea vietii si despre asezarea orasului Botosani,
In cursul anilor din trecutul mai indepartat.
CAlAtorii strAini, cari au trecut prin Wile romne, si au avut pri-
lejul s se abatA si prin Botosani, pomenesc. despre el, cte ceva, in
lucrArile lor, si acestea ar fi, pa astAzi, singurele izvoare din care
aflm cAteva date despre viata Botosanilor.
In anul 1684, Johann Christoph Wagner Norimbergensis, istoric
si geograf, In cartea sa : Delineatio provinciarum Pannoniae ex im-
perio Turciei in Oriente" (Augspurch, 1684, p. 38) 1, pomenind despre
Botosani, spune numai atta : Botosanii este o localitate insemnat in
Moldova, pe care Hatmanul cazacilor, Kunitki, la 1683, a ocupat-o cu
oardele sale".
Peste 84 de ani, Baronul de Tott, un diplomat francez, de ori-
ginA ungur, in drumul sAu spre tara tAtArascA, unde trebuia sA indepli-
neascA serviciul de consul al Frantei pe lngA Hanul tatarilor Macsud
Gherei, trece prin Botosani, despre care scrie lucruri interesante, in
cartea sa : Mmoires du Baron de Tott, sur les Turcs et les Tartares",
tom. ll, p. 170, 185-192. Amsterdam, 1784 9,
Din cauza Poloniei se aspresc relatiunile intre Rusia si Turcia.
1. Teodor Viirnav ; Istoria viefil mele, editatO de Artur Gorovel. Ramnicui-Siirat, tipo-
grafia Gazetel Stiteanului ; o alta edilie In biblioteca Minerva, din Bucuresti.
2. Citat de A. Papadopol-Calimach, In op. cit.' p. 19
& Pasagil reproduse de A. Papadopol Calimach, p. 24-27.

www.digibuc.ro
48 Monografia Orafalui Botopni

Sultanul incepe ostilitAtile, punnd la inchisoare pe ministrul Rusiei


la 25 septembre 1769. Hanul Macsud Gherei e mazilit din tron si in-
locuit cu Hanul Krim-Gherei, i consulii puterilor strine sunt invitati
s ias intru intimpinarea noului han, la Ctmni, in Basarabia. Krim-
Gherei, prieten cu Baronul de Tott, rugA s inlesneascA solului tatar
conducerea tratativelor cu reprezentantii confederatilor poloni, in vede-
rea declarArei rsboiului. Pentru aceasta Tott si cu solul tatar trecur
in Moldova.
Era vremea aspr, in Noembre 1768. Drumul era greu de fcut,
cAlAtorii erau obositi i duceau lipsA de ale mncarei. Baronul de Tott
se mAngia cu gandul cA ajungnd In Botosani, se va odihni i va
gAsi de toate.
In descrierea ce o face, despre cele ce a vazut in Botosani, sunt
lucruri interesante.
Drumurile cele rele, pe care le am intimpinat zice el ne ar
fi desgustat de toate, far speranta c voiu ajunge in curAnd la Boto-
sani. Mi se spusese cA orasul acesta este unul dintre cele mai mari
ale Moldovei, o tar a fAgAduintii, unde m'as putea aproviziona pentru
restul calAtoriei mele. Cnd am intrat in oras, era fried ziu, dar ora-
sul era cu totul pustiu, i casele deschise ni ingAduir sA intrm in
aceea care ni se pru mai chipoasa, i despre care cAluza mea imi
spuse cA-i a unui boer. Pozitia aceasta nu ni era de niciun ajutor,
am induplecat pe cluzA sA ni-I cear dela Superiorul unei mAnAstiri
vecine (PAputii). Ilsteptam cu nerbdare intoarcerea calAuzei, cand
vd intrnd in ograd o caretA cu vase cai, in care era gazda mea.
Intrnd, imi spuse cA fiind informat de cAtrA emisarul meu, despre
domiciliul ce mi-am ales, i despre nevoile mele, a venit el singur,
pentruca sA nu lese altuia satisfactia de a-mi veni in ajutor. Lin debut
asa de omenos ne-a insufletit, i n'am asteptat multA vreme proviziile.
Orict de simandicoasd ar fi fost gazda mea, am priceput, din con-
versatia sa, c nu era un om de mare isprav (gull n'tait pas l'aigle
du canton), si ca, cednd din slAbciune de caracter tuturor impulsiu-
nilor care i se ddeau, totdeauna cel din urm cu care vorbea av ea
dreptate in judecata lui. Ca urmare, imi fu lesne demonstrez pri-
mejdia la care se expuneau boerii, cnd nu se opuneau celora cari
i pArtisau casele, ba incA ii indemnau la aceasta prin pilda lor. Mi-a
spus cA toti locuitorii orasului, in numr de sapte pand la opt mii,

www.digibuc.ro
Monografia Oraplut Boto$ani 49

spimantati de relele tratamente si de hotiile spahiilor, s'au refugiat


la mnstire ; ca mai multi boeri, tot asa de fricosi ca l multimea
oamenilor, intetineau aceasta dezordine fra sa-i prevadA urmrile : am
fost i eu dintre acestia, imi spuse el, si m'ai convertit ; haide sa faci
acelas servkiu tovarAsilor mei. PlAcerea ce aveam sa-i vAd pe acesti
nenorociti pe la vetrele lor, pe cari nu-i ameninta nido suprare, m'a
fcut s nesocotesc orice primejdie, la care eram expus incercand a-
ceasta fapt bun, am oprit pe gazda mea in targ, sA doarmA in casa
lui, i pentruca drumul era chiar pe la poarta mnstirei, tipetele fe-
meielor, ale copiilor, zgomotul multimei ingrAmAdite i tabloul mizeriei
care se desfAsura, m'au deferminat sA urmez pe boerul meu. Cu aju-
torul lui am strAbatut prin multime, ()aria la un peron pe care tova-
rsii sai m'au primit i m'au introdus in salonul in care i tineau e-
dintile. Fcusem asa de mare efect asupra gazdei mele, cA incA plin
de argumentele mele, incercA s-si converteascA tovarsii. Dar indat
fu intrerupt cu injurii, care ma incredintarA cA omul acesta nu era
vreun sef de partid. Runci m'am crezut dator sa-mi desvolt elocventa,
si am vazut indata ea nu puteam sa am mare succes cu ea ; audito-
rul meu era furtunos, zgomotul lAsa putin acces Iinitei ce voiarn sA
stabilesc. Atunci am recurs la mijloace mai eficace. Dezordinea acea-
sta pricinuise mare panica; numai o teroare mai realA putea sa-i fie
de leac. Rm schimbat tonul, i-am amenintat ca mA voiu plange Hanu-
lui, care va face indat dreptate. Scuzam poporul, care se las tot-
deauna sA fie condus, inculpam de rebeliune pe acei cari ma ascul-
tau, si indatA am vzut inaintea mea numai oameni supusi, cari tre-
murau. Vorbeste D-ta multimei acesteia inspAimantate, imi spuse cel
mai turbulent dintre boeri; ii vei .convinge mai bine decal noi, te vor
binecuvanta, si in Toc de a ne acuza pe noi, vei mrturisi despre buna
noastrA voint. IYI'am codit mult vreme; n'as fi primit niciodat rolul
prirnejdios ce mi se propunea, dac revenind pe peron, pentru a pleca,
nu 8 fi vzut imposibilitatea de a. strbate prin multimea pe care
nelinistea o frail-151ft, dela sosirea mea. Vorbeste acestor nenorociti,
imi zise acelas boer, inaintnd in fata peronului. Trei ieniceri filar-
mati pan'n dinti stteau acolo, cu toatA trufia islamizmului. Aerul lor
important arAta in ei niste protectori, i nevoit de a pune capt ace-
stei aventuri, am crezut cA era vremea sA incep a impune acestor
bravi, pentru a ingrozi multimea. Ce faceti aici ?, i-am intrebat eu cu
4

www.digibuc.ro
50 Monografia Oraplui Botopni

un ton hotArit. lipram pe aceti necredinciosi, imi rAspunse unul dintre


ei. li aprati, ziseiu eu, si contra cui ? Unde sunt inamidi lor ? Dum-
nezeu sau Hanul tatarilor? In acest caz sunteti niste rebeli si singurii
pricinuitori ai dezordinei care domneste aici. VA fAgAduesc eu CA veti
fi pedepsiti. N'am sfrsit aceastA scurtA apostrof, si mndria turcilor
mei s'a prefAcut in fried, s'au sculat ca s mA asculte, au scoborit
scArile, disculpAndu-se. Acest prim avantaj, asupra trupelor auxiliare,
atrsese atentia multimei, a creia tAcere.imi pru un semn bun. A-
tunci Inaintez si ridicAndu-mi glasul pe greceste. as fi obtinut toate
succesele lui Demostene, cnd un betiv, iesind din multime, si eri-
jindu-se in sampion advers, imi tinu acest discurs indrAznet: Ce vor-
besti de supunere, de Iiniste, de cultur, cnd noi murim de foame?
AdA-ni pne, rAcni acest furios, iatA ce ni trebuie.. Da, pne, repetA
multimea turbat. Vzindu-mi atunci tot edificiul dobort, si niciun
chip ca sA scap din pasul in care mA angajasem asa de imprudent,
am scos din buzunar doi pumni de argint: na-v, rcnii eu, aruncnd
banii spre multime ; iat pane, copiii mei, duceti-v6 la casele voastre,
unde veti gAsi belsug. Scena se schimbA inteo clip, toti se imbulzesc
ca s culeag banii, betivul dispare sub greutatea celor cari se rApd,,
binecuvntArile. iau locul injuriilor, si graba ce am pus ca s plec, era
egalA cu zelul indiscret care m vrIse in acest bucluc. Retragerea
mea . a avut toate onorurile unui rzboiu, i am ajuns la trAsura mea
in mijlocul aplauzelor poporului, care-mi facu loc, si care a doua zi
s'a intors la vetrele lor".
Abatele dalmatin Boscowicz, in 1762, in cAltoria ce a fAcut
prin Moldova, a trecut si prin Botosani, despre care scrie lucruri de-
stul de bune.
In ziva de 10 Iulie a plecat din Iasi, si du'pA o intarziere din
pricin ca i s'a stricat car* in drum, pe la ceasurile 5 sara a ajuns
in POTOCHAM.
Botosanii, zice el, e un fel de ora, una specie de - citt, cu
400 de case si 5 biserici. In casele din Botosani vede el mobile de
lemn frumos, cu lustru. A rAmas surprins vzind si geamuri la unele
f eresti.
IndatA dupA sosirea lui a venit guvernatoruly orasuIui, sA se
inchine Excelentii Sale, si s se scuze ca nu a putut sA-i ias Inainte
pentruca in acea zi fiind Sfntul Petru, era la bisericA. Incurnd a

www.digibuc.ro
Monografia Oraplui Boto$ani 51

venit i comisarul", cu o scrisoare sosit pentru Excelenta Sa din


Cernauti (Ciarnouz) 1).
o vedere a brasului Botosani, din anul 1789-1790, se gseste in
cartea lui Walenta, citat mai sus, in care se reprezint intrarea tru-
pelor austriace in orasul incunjurat cu ziduri, dar care pare a fi m-
ndstirea Pputii, si in orice caz, autorul acestei gravuri si-a pus la
contributie fantazia.
In 1805 s'a tiparit, in Hermannstadt, cartea lui Andreas Wqlf :
Beschreibung der Moldaup, si in vol. I, p 69, spune urnAtoarele:
eDistrictul Botosani (Botuschan), cu un burg (Marktflechen) cu
acelas nume, in care este stabilit i resedinta Ispravnicului. Dup Iai
si Galati, ca i dupa Focsani, acest burg are un loc de frunte printre
toate. In vremurile vechi, acest burg Botosanii era o localitate foarte
importantk pe care a ocupat-o generalul comandant al cazacilor, K-
nichi, in anul 1683. Chiar i mai pe urm, locuiau in el multi unguri
sasi, dar astzi numai valahi i evrei, cari, acesti din urm, fac co-
mert pana in Bucovina vecin, neavand de parcurs un drum mai lung
de patru ceasuri pna la Suceava.
Tot in 1805, un alt cltor, Vincenz Ratthyni, se abate prin Bo-
tosani, despre care, in cartea sa: Reise dutch einen Theil Ungarns
Siebenbrgens der Moldau und Bukovina in Jahr 1805 Pest, 1812,
la pagina 77, spune lucruri prea putin mgulitoare despre Botosani
botosneni : Botosanii au o pozitie i o temperatur care primeste
vnturile muntoase ale Bucovinei. Emigrrei Armenilor, de care pome-
neste Alexandru-cel-Bun, datoreste Botosanii case frumoase i un co-
mert intins. Astzi se ocup mai ales cu tutunul, negustoresc pan
la Leipzig si Brody. Dup Iai i Focsani trece drept cel mai mare
oras din Moldova, nu are insa un aspect mai bun ca un sat prost.
Casele sunt joase, ulitile incurcate, murdare i mai cu sam pustii.
Toate se inghesuesc in Oat& care e destul de spatioas i incunjurata
cu o multime de magherniti. Acestea sunt inchiriate foarte scump,
pentruca comertul mic este liber pentru fiecare om i putin impus.
Aceasta ar avea cele mai bune urmri, dacA toate felurile de meserii
productive s'ar gsi in aceias situatie. Dintre cei 10000 de locuitori
ai Botosanilor, cei mai multi sunt valahi. Printre poporul de rand, nu
I. Giornale dl un viagio de Constantinopollin Polonia, publicat In Uriearul, vol. XXIV p.309

www.digibuc.ro
52 Monografta Oraplut Boto$ani

vezi pe nimeni cu trasaturi nobile, cu fata frageda sau cu o haina cu-


rata. Cel mai urat aspect il au femeile, cu rochia lor de culoare in-
chisa, incinsa peste sold, si care abia ajunge la pulpe si la umeri. Pe
cap au o capela rotunda, din care spnzura, pna la nos, un par
zbarlit. Tot aici sunt evrei turcesti, cari trebue sa fie numerosi, i fe-
meile lor se Imbraca mai chipes. Fizionomiile lor tradeaza tot atata
foc cat si un spirit ager. Rici sunt doi ispravnici, pentruca Botosanii
este capitala unuia dintre cele 12 clistricte ale Moldovei. Ca cei mai
inalti magistrati ai districtului, ei judeca certurile, executa poroncile
Printului i incaseaza darile. Dupa obiceiul Orienlului, ei trebue sa in-
grijasca si de hrana strinilor. In fiecare zi li se aduc 12 oameni in-
armati pentru serviciu. Au leafa bun si ocazia sa-si produca venituri
marl. Din aceasta pricina Ispravnicia se da mai ales persoanelor sea-
palate distinse, pentru a le ajut. Am fost invitati la masa la un boer
de aici; masa era acoperita cu panzaturi de culori vii, si de jur im-
prejur stteau tigani cu haine vargate. Musafirii iau locurile cele mai
comode pe scaune sau pe divan. Fiecare apuca din farfurie ce-i placea
mai mutt. Bucatele constau din carne de pasere si de berbec, prepa-
rate in diferite chipuri. Une le din tacamuri erau elegante, altele gro-
solane, i toate ru aranjate, dupa gustul nostru. Brbatii vorbesc putin
intre ei, pentru c nu trebue sa se confieze unul in altul. Femeile nu
vorbesc cu nimeni, lucru obi*nuit in Moldova. Un simtom trist ! Masa
dura trei ceasuri, in timp ce trasurile asteptau, cu toate ca afara ploua
neincetat. M'am rnirat de aceasta, i mi s'a tspuns: Nu vor muri
viziteii, din pricina aceasta. Cu asemenea sentirnente, poate &A se
ceara orice dela supusii si, numai dragoste, nu.
Tot in acel an, 1805, un calator inglez, Adam Neale, a vizitat
BotosaniiBotussano, cum zice el, si in cartea sa : Voyage, Paris
1818, tom. II, p. 12, spune: Botosanii ni s'a prut mai mare decat
Dorohoiul. Am vazut ini oras cateva dughene aranjate dupa moda ori-
entala. Negustorul era Imbracat greceste, i sta la marginea ferestrei,
cu picioarele incrucisate, fumandu-si ciubucul. Am petrecut noaptea
intr'un han evreesc. In sara aceea era o nunta, i rcnetele sau mai
degraba urletele slbatece ale oaspetilor, nu ne au lsat sa inchidem
ochii pana in ziva, cand calauzile noastre (nos Fuhrrnans) intrara
pentru a ni anunta c era vremea de plecat.
La intoarceerea lui Neale din Constantinopa spune Ivol. II, p

www.digibuc.ro
Monografia Oravilui Botomi 53

235) : Printul (Alexandru Moruzi) imi ddu o scrisoare pentru Isprav-


nicul Frangopoli, la Botosani, ruda lui, la care am petrecut noaptea
urmaloare. Aceast persoan era un grec din Naxos, si, de nu m
insel, este acelas despre care vorbeste Doctorul Clarke si care cu
Printul Alexandru insoti pe acest cAlator si pe ambasadorul turc in
caltoria lor pe muntele Hemus. 1)
Alti scriitori, cari utilizaz lucrArile cltorilor anteriori, nu ni
dau amnunte nou despre Botosani.
Fedor Graf von Karaczay, in Begtrage zur Europische Landes-
kundev, Wien, 1818, P. 55, spune : Botosanii, dup Galati si Roman,
cel mai important oras al Moldovei, are cam 1000 de case ; orasul
e asezat pe un loc Malt, sntos. Comertul acestui oras, fcut mai
numai de armeni i de evrei, se intinde pn la Leipzig si Brody, s i
const in coloniale, manufactur saxon, pielrie rusasc, cear si tutun
si este insufletit.
Un cltor englez, Sir Robert Ker Porter, in cartea sa: Travels
in Georgia, Persia, Armenia, Ancient Babylonia, etc., etc., during the
gars 1817, 1818, 1819 and 1820". London (Lengman), 1821-22, 2 vol.
40, a trecut si prin Botosani, despre care, in vol. II, p. 804, spune :
,,17 febr. 1820. La 5 dup amiaz ajunserm in orasul Potoshan, lo-
calitate respectabil de vreo mie de case, cu 8 sau 10 biserici. Ciu-
ma insd a decirnat inteatt populatia incat de abia jumtate din locui-
tori mai triesc. Am tras la O. Gorgias, agentul austriac.
18 febr. La 7 dimineat am plecat" (spre Bucovina, prin Dorohoi).
Max. Fried. Thielen, In Die Europische Trkey", Wien, 1828,
p. 48 : Botosanii, un tinut mic in partea de Vest a Moldovei, care
este in granita cu tinutul Cernutului, in Galitia, udat de Siena i alte
riuri mid, si este bogat in gru, vin, miere si cear si vite bune".
Riul Siena este Sicna, al crui nume este gresit in harta din 1788
despre care am vorbit mai sus.
Despre orasul Botosani, Thielen spune : Botosanii, oras si resedinta
Ispravnicului, mai sus de micul riu Botosani, care nu departe de aici se var
s in Siena. Are cam 1000 de case numai de lemn, 4009 de Iocuitori, si
face un comert foarte viu, care se intinde Oa la Brody, Brnn si Leipzig.
Iarmarocul de aici este dintre cele mai vizitate din intreaga Moldove.
1. Vezi sl rezumatul D-lui Const. I. Karadja, tn Spicuitor In Ogor vecin, 1920, p. 4-12
care a binevolt sit ni comunice extrasele din cAliitoril staling, publIcate In acest capitol.

www.digibuc.ro
54 Monografia Oraplui Botopni

Date interesante gsim la F. Neigebaur, in a sa Beschreibung


der Moldau und Walachei% ed. Breslau, 1854. p. 16 : Districtul Bo-
tosani . . . . in cele 6 ocoale are 188 de sate (in care vietuesc 11711
Ward birnici) si 7 orase. Capitala Botosani este al treilea oras din
Principat, cu mai mult de 20000 locuitori, intre cari sunt 647 supusi
straini, 150 boeri, 3145 evrei si 2000 armeni, cari au 2 biserici, cre-
dinciosii crestini ordoxi au 14 biserici i evreii 10 sinagogi. Cele 3847
case ale acestui oras sunt pe niste strade foarte neregulate i mur-
dare, ceea ce nu se poate intelege, de oarece are un venit anual de
114000 lei (Piaster). Din acest tinut trec producte in Austria de 100000
galbeni i in Turcia de 2000 galbeni. Din Austria trec tot soiul de
mrfuri de 70000 galbeni in Turcia si de 20000 galbeni in Rusia.
* *
Despre viata orseneasc a Botosanilor, in timpurile mai vechi,
nu stim nimic.
Cum era, la inceput, stisorul in care s'a stabilit Bots, inteme-
ietorul lui, cum s'a desvoltat, ce progrese treptate a fcut, pn ce a
ajuns trg, nimeni n'ar putea sa spuie, pentruc nu avem docu-
mente care s desvaluie aceste taine, dup5 cum nu stim nimic despre
impArtirea trgului in mahalale, despre ulitile care-1 strdbteau.
Abia pe la jumtatea veacului XVIII gasim, in documente, vor-
bire despre mahalalele i ulitile trgului Botosani.
Documentele arat c Botosanii era impartit in tiirgul de sus i
tdrgul de jos.
La 1745, Domnitorul Ion Mavrocordat d o carte tdrgovetilor
moldoveni, armeni i jidovi din tdrgul de sus din Botosani, pentru a-si
stpAni locurile de cas 9. La 1753, octombre 20, Matei Ghica Voe-
vod scri lui Tudurachi, biv. Vel Pitar, Vornic de Botosani, lui Va-
sile Bals, biv vtori Logoft, lui Adam Pancul, Pitar, i lui Miron Go-
rovei, biv Cmras, pentru plngerea lui Manoli, negutator din Botosani,
contra lui Anfim egumenul dela Sfeti Neculai de lng Botosani, asu-
pra unor nemultmiri ce are dela acesta, izvorte de cand Domnitorul
a luat i mosia tiirgului din gios i a dat-o manstirei 2).
D-1 N. lorga, in volumul VII din Studii i Documente cu pri-
vire la Istoria Romniloru, la pag. 121-152, public, in rezumat, un
numr de 127 documente botosnene", foarte interesante i frd care
I. lorga, Studii, V, p. 243
2. Ibid., p. 248.

www.digibuc.ro
Monografia Oravilui Botogini 55

am fi Inca inteun intunerec desvdrit, cu privire la aceast chestiune


Incepnd cu anul 1757, documentele acestea mrturisesc existenta:
in Botozni, a urmtoarelor mhlAli :
Mahalaua Armenitor, mentionatd in 1757, 1783 i 1810 ; la acea-
st din urma dat avem i amnuntul cA aceast mahala este din sus
de podul cel de piatr, lngA casa FrnzAloaie".
Mahalaua Vrbienilor, care in 1764 e mentionat astfel : o ca-
scioar a mea in Vrghieni, care acea cas este in mahalaua prin-
telui Panait", iar in 1765: printele Popa Panait de VrAbieni". In
1776 se d un amanunt;" un loc in mahalaua Vrghienilor, lng fn-
tna lui MerAut". Un document din 1796 mentioneazA numai mahalaua,
iar altul din 1E05 ni d alt indicatie: wmahalaua Vrbienilor, in po-
porul pre cuvioasei maica noastrd Paraschevi. La 1809 : o cas pe
locul mnstirei in mahalaua Vrabienilor, lngA casa LAtoiului". La
1813 se zice: o cas in mahalaua Vrbienilor, pe locul ranstirei Sf.
Neculai", iar la 1833 se spune cd mahalaua Vrbienii este lng pod",
Despre aceast mahala, D1 Iorga ZiCe: Vrbienii, al cror strmo
i intemeetor trebue s fi fost un anume Vrabie.
Din unele documente ar rezulta CA mahalaua VrAbienilor se mai
numea i mahalaua grecitor, nume pomenit inc in 1771 9. Intr'un do-
cument din 1801, din Arhiva Statului din lai, vorbindu-se de o casA
din Botoani, se spune cd-i situatA in mahalaua Vrbienilor, i peste
cteva rnduri, aceia cas e indicat pe ulita greceasc.
Mahalaua sfntului Neculai cel srac, la 1814 mentionatd astfel :
pe locul mndstirei ot Ppauti".
Mahalaua Sfeti Gheorghe, mentionat in documente din 1780
i 1795.
Mahalaua Moreireflii, de care pomenesc documente din 1812 i
1816, i acest din urtnA cu mentiunea: din gios de podul cel de piatr".
tigniile, la 1815 cu mentiunea: o casd in Tigniile, langA pod.
Mahalaua cea de sus, la 1805 : aid, in Inahalaua cea de sus,
pe moia sfintilor Firhanghelig.
Mahalaua Trgului-nou apare abia in anul 1779, i se mentio-
neaz i in 1810, in opozitie cu Trgul-vechiu, care este pomenit in
documente din 1784, i in 1844 este indicat in partea oraului in care
era hramul mAnstirei Vorona".
1. Iorga, Studil, XXII, p. 53-60.

www.digibuc.ro
56 Monografia Oraplui Botopni

Poate ca Maltalaua Ttirgului, indicat in condica de socoteli a


lui Grigori Vod Calimachi 1), este tot acea mahala care mai pe urm
o gsim cu numele de MahaIaua trgului nou".
D-1 Iorga mai citeaz Mahalaua Tatarafilor, care se numia astf el:
ca i toate acele prti ale vechilor orae moldoveneti, unde fuse-
seed wzate de Domnie salaele Tatarailor invini, ale tiganilor adui
de tatari i rrnai acuma in sama 4i in folosul Voevozilor biruitori"
Astfel explicat origina cuvntului Tatarafi, concord cu inpre-
jurarea c astzi chiar exist& in Botoani, strada Tatarilor, in maha-
laua pe care o pomenete d-1 Iorga.
Erau prti ale oraului care primeau numirea de mahala", dupg
numele unor persoane care compuneau o familie mai numeroas. Astfel
in 27 iulie 1816, Vornicia de Botoani insrcineaza pe doi orni,
Anania Calistru i Cpitan Ionit, s msoare un loc din mahalaua
Pelineftilor, pe care avea s-1 vnd Neculai Herariu. Pelinetii"
erau o familie de negustori din Botoani 21.
Tdrgul Boilor, pomenit in documente de pe la jumatatea veacu-
lui XVIII, era mahalaua cea mai excentric a Botoanilor.
In anul 1831, gsim pomenit i mahalaua Treisfetitele, inteun
document pe care ni 1-a incredintat d. Norbert Stefan Dombrovski, i
care prezentnd mult interes, artnd formele sub care se faceau
vnzrile de case in trgul Botoani, pe acele vremuri, '11 reproducem
in intregime:

Eu mai gios iscalita, Eufrosina fiica rpousatului Hagi


Costandin i sotia rpousatului Gheorghic Die din Botoani,
adeverez prin acest zapis al meu de vecinic vnzare, ce-1
dau la mna d-sale Iordachi Joan, tot din Botoani, precum
tiut s fie cA eu, de nimene silit, nici asuprit, ci din
buna voia me, am fcut cerere Cara cinstita vornicie, de
mi-au dat tidul rnduitoare card D-lor Epitropii trgului,
care mi-au fcut msurare locului casei mele ce am in
mahalaua Treisfetitele din Botoani, zstre dela printi i
voiesc a vinde de veci, asamine i hotarnica msurtoare
1. N. lorga : Documentele Callimachl, II, p. 177.
2. Document la pastrarea d-lui I. M. Wechsler din Botosanl.

www.digibuc.ro
Monografia Oraplul Botofani 57

pentru locul casei ce I-am oprit pentru odihna mea,


si dndu-o la telal in strigare de mezat, dup obicei,
unde strigndu-o in curgere de cinci luni de zile, si mus-
tireii ce s'au artat prin tdul nu mi. au dat pretul cel de
multmirea mea, cruie si eu i-am mai dat doi stnjni loc
in lat, din locul ce 1-am fost oprit pentru odihna mea, mai
mult din cuprinderea hotarniciei, in fatd, in mijloc si in fund
intru asmine. Deci d-lui lordache loan, mai sus ardtatul,
ca un megies si ne'am ce-mi este, intelegand de vnzarea ce
am fcut cu d-lui Dumitrachi sin Iani Hagioglu, prin riza-
pazar, s'au sculat cu protimisis sti ia d-lui mai bine casa
cu locul ce o am fcut vnztoare, carele mi-au si dat pes-
te pretul lui Dumitrachi sin Hagioglu, mai mult, rdicnd
toat cheltuiala unde eu am rmas desvrsit multmit,
lsnd in vecinic stpnire d .sale artatele mete cas,
impreun cu tot cuprinsul lor loc, care si msurile locului
sunt aceste, adic : inti msura incepnd din locul D-sale
Iordache loan si alture cu dramul ce merge drept la Trei-
sfetitele, i Ward in locul oprit pentru mine, din care i-am
mai dat doi stnjani, au cuprins nousprezece stnjni, patru
palme gospod fata i de acolo alature al locul ce 1-am
oprit pentru mine si pr in locul Haretului Gheorghiu, unde
iaste fundul livezii, sunt patru zci si sase stnjni, patru
palme gospod lungul locului ; si de acolo alture cu locul
D-sale Haretului, si pr in locul lui Iordache Joan, sunt
douzeci i cinci stnjeni gospod fundul in lat, si din locul
Haretului si alture cu locul lui lordachi loan, pang in drum
de unde inti s'au inceput cu msura, sunt trezeci si sapte
stnjni gospod ; s'au mai dat o msura prin mijlocul lo-
cului, in lat, din locul lui Iordache loan, pentru fntn si
sur si alture cu casle pn in tocul oprit pentru mine
unde sunt doukci stnjni, patru palm e gospod, care cu
aceste msuri s'au incheet toat starea locului csal ce I-am
vandut, pe care bani de sus artat, primindu-i toti deplin
in mnele mele, drept aceea i-am dat D-sale Iordache loan
acest zapis de vecinic vnzare, dimpreun si toate hrtiile
vechi asupra acestor cask adic : un zapis din let 7224

www.digibuc.ro
58 Monografia Oraqulut Boto$ani

Septembrie, si alt zapis din lei 1774 Mart 20, si tidula


mezatului din 1830 Mai 11, cu care am scos casa la yin-
zare si alte arti volnicii hotarnice si mArturii asupra acestui
loc, cu care de astzi inainte sd ailA a stpni d-lui bor-
dache loan, copii, nepotii si strnepotii D-sale, ca pe o sa
dreapt ocing si mosie, nestrmutat si nersuit de atr
nimene, in veci lard and dup vreme s'ar scula careva, oricine
ar fivre un chip de rsculare, pre unii ca aceia la orice cin-
stit judecat ar merge, sa nu li s tie nici inteo sam, iar
d-lui sd stpAneasa nesuprat in pace, si eu pentru mai
adevArat credint, am dat condeiul in mana duhovnicului
meu, de mi-au isalit numele, si eu am pusclegetul pe smnul
cinstitei cruci, poftind si pe alte cinstite,persoane si megiesi
de s'au isalit marturi, rugncl si pe d-lor boerii Epitropii
trgului si negutitorii Epitropi, ca sa Intreasa aceast
dreapt vanzare, cu iscliturile D-sale, punncl si pecetea
trgului Botosani. 1831 Maiu 1
Eu Eufrosina flica rpousatului Hagi Costandin si satia
rpousatului Gheorghe Ilie, am fcut aceast vanzare cu
bun voia mea.
Constantin fiul rpousatului Gheorghe Hie
Ioana fiica rpousatului Gheorghe Ilie.
Vasile flub rpousatului Gheorghe Ilie.
Domintie Iconom si duhovnic adeverez.
(Urmeaz tre) isalituri grecesti)
Anania Stihi, martur.
Vasile loan martur.
Cu zisa si buna primire isalitei vnzkoare am scris si
sunt martur : lancu sin lordaclzi Seitrar.
Epitro pia tiirgului Botopni
Aceasta pentru de veci vnzare care face Eufrosina
fiica svrsitului din viat Hagi Constandin si sotia lui Ghe-
orghe Hie, atra negutitoriul Gheorghe Joan, urmndu-s cu
bun credint prin reza-pazar, sd incredintaz si de atr
noi de marturi puindu-se pecetea targului.
No. 47 831 Mai 4

www.digibuc.ro
Monografig Oraplui Baofani 59

Ion Mavromafts Comis


Anghelachi Climinti Comis.
loan Vasiliu martur.
Gheorghe Schipor, Hristodor loan.
0 iscalitura armeneasc
Cnd a inceput sd se fac deosebirea intre Trgul-vechiu si
Trgul-nou al Botoanilor. adicd pe ce vreme a crescut populatia ora-
ului aa de mult, inct a fost nevoe sd se intindd i s se formeze
un trg nou, nu s'ar putea spune, dar inteun document din 1753,
vorbindu-se de manstirea Sf. Neculaiu, se zice c e lng Boto.,sani
ceea ce insemneaz cd tarp] nou nu se intindea, ca astzi, i ppu-
tii nu fceau parte din orgul Botoani.
*
* *
La punerea in aplicare a Regulamentului organic, decnd incepe
o organizare sistematicd a trilor romdne, s'a fcut, in 1832, o cata-
grafie amnuntitd a populatiei din oraele Moldovei ; intmplarea a
fcut sd ajung, pnd in zilele noastre, catagrafia oraplui Botoani,
care, atunci s'a impdrtit in 6 ceaste sau cvartale, cu 7 mhdlli, i
anume :
Ceasta I, cu mahalalele Procov i Murdretii ;
Ceasta II, format din mahalaua Sf. Gheorghe ;
Ceasta III, cu mahalaua Thrgul-nou ;
Ceasta IV, cu mahalaua Calicimea ;
Ceasta V, cu mahalaua Vrbieni ;
Ceasta VI, formatd din mahalaua Pliatul targului.
Inca din 1779 se mentioneazd despre Trgul Caitor, citat i in
documente din 1789 i 1796, i unde trebue s se fi fAcut tranzac-
tiile intre cresctorii de cai moldoveneti i cumprtorii din Poddlia,
i din alte localitfi, cari veniau la iarmaroacele din Botoani s cum-
pere multimea de vite moldoveneti, aa de cdutate pe vremurile
acelea.
Nu putem ti cum se numiau, in vechime, stradele din Botoani
se pare ins ca unele dintre ele nici nu aveau un nume propriu,
Aa, gdsim, in documente : ulita ce merge spre Sfeti Gheorghe"
(1786), ulita ce merge spre tdrgul cailor (1779, 1796), ulita ce po-
goara spre Pisofki" (1796). Gsim, cu toate acestea; i cdteva uliti

www.digibuc.ro
60 Monografia Oraplui Botopni

care individualizeaz anumite caracteristice ; asa erau : ulita bilaliilor


(1742), ulita aisdpiei (1794,) ulita trgului vechiu (1814), ulita veche
In documente din 1766, 1780, 1786, fait(' armeneascd (1781) si WO
cea mare (1799), care era aceias cu nulita ce merge spre rdrgul cailor",
de oarece Mir' un docum ent din 1779 se zice : nulifa ce merge spre
targul cailor, WO cea mare ce merge in gios". .

Cele mai multe clin ulifile trgului erau cunoscute sub numele
de drum. Astfel, la 1807, se face un schimb de cas in mahalaua
Trgului nou, megiesite despre Rsrit cu drumul cel mare ce vine
dela cismea" 1).
Chiar si mai trziu, in 1816 stradele nu, aveau nume, si unele
dintre ele nu se numiau nici macar huditd, ci se intitulau cu numele
de drum, Astfel, la 4 iulie 1816, Paraschiva fiica lui Apostol figan
herari, rob a Mriei Sale Domnifei Ralu", vinde lui Damian Scrip-
cariu rob a Sfintei Mitropolii", un loc In Botosani, msurat din hu-
dif a, ce se hotrste cu Neculai Colfariu", pnd in drumul ce merge
spre Sf. Gheorghe" 2).
In documente de pe la 1801, se pomeneste : ulita greeeasca.
Regulamentul Organic din 1832, prevede obligafiunea Eforiilor
de a da nume la toate stradele din orase.
Oricum s'ar fi numit stradele Botosanilor, ele nu meritau nume-
le de strad, in infelesul pe care-1 dtn noi astzi drumurilor care
strbat orasele. Pentru aceasta e destul s ascultrn cum se descrie
starea lor inteun hrisov al Domnitorului Mihail Grigori Sufu din 1820 :
. . , . luat-am aminte la arAtarea ce i s'au fcut prin jalba obsti-
ei locuitorilor din trgul Botosani, boeri, negultori si din ale stri,
cd acest targ se and si pti acurna fr poduri pe ulifele sale, din
care pricind toat obstia targovefilor se afl in cea mai mare strmto-
rare de nevoe si intru ptimire, afar din putinf de a se mai suferi
si de a se mai putea iconomisi. Caci afar de greutatea aceia a um-
bletului de a nu putea strAbate uneori nici cu sufletul dela un loc la
altul, si de zminteala si zAticnirea ce li se face prin aceasta, si lor
si lcuitorilor din afar, intru ale alisverisului, si, osebit de vtmarea
si primejdia ce li se intmpla de apururea in dobitoace, apoi cele mai
de multe ori si indestularea trgului despre cele trebuincioase ale
1. Document la Primaria Botosani.
2. Document In pastrarea d-lui I. M. Wechsler, din Botosanl.

www.digibuc.ro
Monografia Oravilui Botgani 61

petrecerei, precum lemne, zahirele, si alte asemenea lucruri, vine cu


totul in scdere, iar uneori si in cea de istov imputinare si lips,
neputand locuitorii s strbata in targ ca sa aduc lucruri de acestea,
si mai vartos in vremile de ploi, primavara si toamna, and toate
ulitele targului se nruesc si se fac de istov neumblate" 1).
Stradele Botosanilor au MI/1as in aceias stare multe vreme MCA
dup 1820, si sunt printre botosneni persoane care-si mai amintesc
despre boerul Contemir care, pentru a face vizite in oras, injuga la
cupeu boi, in loc de a inhama cai, si alte persoane tin minte c, in
copilaria lor, acum 40 de ani, and voia cineva &A iasa cu trasura,
trimetea mai intai vizitiul calare ca s MCA recunoastere, pe care
anume uliti este chip de umblat, cki erau nepracticabile si pe limp
urat si pe timp frumos : pe vremuri ploioase, din pricina glodului si
a baltoacelor, pe vremuri de seceta din pricina gropil or.
Nici aspectul caselor nu era mai atragtor, in Botosani.
Cltorul strain Ratthyani, in 1805, spune ca in Botosani casele
sant joase, ulitile incurcate si murdare, iar un document intern, din
1814, ni d informatii mai amanuntite despre aspectul dughenilor din
trg.

Vornicia de Botosani, la 12 maiu 1814, da invoke negutatorului


armean Luca Goilav s faca anumite reparatii la niste dugheni ale
sale : <<Fiindca in ulita Targului Vechiu toate dughenile, si de o par-
te de ulit, si pe de alta parte, din invechime sint fkute cu sandra-
male pe dinaintea dughenilor, care sandramale sint fcute si pentru
folosul mrfurilor ce sint pentru dugheni, ca nu se stric de arsita
soarelui si a vantului, si, la vreme de ploi si de gloduri, pentru in-
lesnirea norodului, ova-rid loc de mers pe jos, pe supt acele sndr-
mall, fr s patimeasca atata suparare, in care ulit, inteun cape
despre apus, in rspintiile drumului, sint vreo cateva dugheni a negu-
ttorului Luca Goiliav, arman de aice, si la celelalte dugheni are fa-
cute trebuincioasele sandramale, iar la dugheana din capat, care este
si crasma, n'au apucat a-si face sandramava pe drept locul sail, ce
inadins I-au fost lsat slobod, spre a-si face sandramaua trebuincioas,
si acuma voind a-si face acea sandrama, care este de rand si inteo
I. N. Jorge, Studli 0 Documente, V, p. 669.
_

www.digibuc.ro
62 Monografia Oraplut Botopnl

linie cu a sale dugheni i a altora, Sfintia sa printele Athanasie,


proin iconom, se plange a se ia lumina la o dugheana a manAstirei.
Nu se poate, fiind dugheana mnstirei peste drum. Si precum toate
dughenile au *andrtnalile lor, spre aliveri i folosul mrfurilor ce
tin prin dugheni, asemine i aceast dugheana poate s ain pndra-
maua ei".
Vornicul da" fnvoirea ceruta i pentru consideratii edilitare, van-
dramalele fiind ocimpodobire rndului de dugheni, i inlesnire celor ce
umbl prin trg pe gios I).
Vederea acestor andramale a fa'cut pe altorul inglez Neale s
scrie c, in Botoani, sint dughene aranjate dup moda oriental.
Case de zid nu vor fi fost in Botoani, in vremurile mai vechi,
sau poate foarte putine. Venicile nvliri ale dumanilor de peste
Nistru, nu ingadutau constructiuni cu caracter de stabilitate, totul tre-
buia fcut in mod provizor, i prin urmare nid locuintile oamenilor nu
puteau sa reprezinte un capital mai insemnat, and la fiecare ndvalire
totul trebuia s cad prad focului i distrugerei.
Multe case, in Botopni, erau acoperite cu stuh.
La 1742 se face o judecat intre nite evrei din Botoani. .0
vaduva dintre ei ia pe un jidov Leiba din Bucureti. Casa fusese cu
acoperemntul ei prost, cu nige stuli, i dup ce au intrat Iosp in
casa aceia, o au tocmit i e au coperit cu indril i au ingrdit-o cu
zaplaz, i au facut i alte damuri in ograd, suind-o la bun prer 21:
Pe acea vreme, in 1742, o casa locuit de un alt evreu, in Boto-
vani, era pretuit 250 lei 3).
Casele de !Arne i de vltuci erau cele obinuite; la 1828, Mi-
tropolia din Iai are 51 de dugheni in Botoani, pe care le d in
schimb Vel Vornicului Fil. Callimachi, pentru un loc din Iai; binalele
sint toate vechi, unele cu 'Arne i vlatuci", i expertii le evaluiaza
la 150000 lei 4).
Aspectul caselor boereti era, ins, cu totul deosebit.
Ina in 1805, altorul Ratthgani mentioneaza a in Botoani a
vzut case frumoase ; dar, ca oricare strAin, necunosator de istoria
trii i de conditiunile de viata ale poporului, el crede c existenta
1. N. larger: Studll ai Documente, VII, p. 143.
2. Id., VI, p. 254.
3. ibid., p. 248.
N. Iorga., Documentele CallImachl, II, p. 67 at 70.

www.digibuc.ro
Monografia Oraplul Botopni 63

acestor case frumoase se datorete armenilor, cari au emigrat in Mol-


dova, netiind cd acele case reprezint frumosul stil moldovenesc.
Dintre aceste case frumoase, unele s'au pstrat OM astzi. Si
din acest punct de vedere, Botoanii estepoate unicul ora din
Moldova, unde se gsesc mai multe amintiri ale unui trecut, de care
ne desprtim aa de lesne.

www.digibuc.ro
64 Monografia Oraplal Botogini

Moia trgulul
Intemeetorii tfirgului Botovani 1-au inzestrat cu mo0, precum se
flicea de obiceiu la intemeerea tuturor trgurilor.
Cine au dfiruit moviile, vi cte anume movii, nu se vtie. dar se
poate bfinui c trebue s fi fost pe aproape, in jurul trgului, pentru
ca populatia s se poat folosi de pmnt.
Una din aceste movii a fost Pdpeiutii, pe cari la 1673, Stefan
Petru Vod o ia din stapnirea trgului, vi o dfiruevte lui Andronic
Cerchiazul, ce au lost Armav-Mare : " deci Domnia Mea, vazand
mila noastrA, miluitu-l-am intea noastr tar a Moldovei, cu un sat
anume Pputii, in tinutul Harlaului, care sat au fost drept domnesc de
ocolul trgului BotoOnilor satul intreg, cu vecini vi cu tot venitul". ( 1)
0 alt moie a fost Ttra#1.
Un hrisov a lui Grigori Ghica, din 1748, intrevte hrisovul lui Ion
Neculai Voevod, prin care s'a fost druit bisericei Sf. Neculai vi Ca-
mfiravului Stefan Bosie, cte jumtate din mo#a Tata rap, ce a fost
din locul tfirgului Botoani", iar Const. Mihail Cehan Racovit, la 1751,
dfiruevte bisericei, pe care el a ridicat-o in randul mnstirilor, intregut
sat Tataravii, adic i partea Cmrqului Stefan Bosie. In acelav limp
ii dfiruete vi toat dyma de pe tot hotarul tiirgului Boklani, cu cu-
prindere c ori cine ce ar lucra pe acel loc, sii deie dijmfi mAnfistirei,
afar de hotarul Tatarailor ce este dat sfintei mfinstiri cu loc cu tot.
Astfel, de unde pang pe vremea lui loan Mavrocordat (1744-1747),
tfirgul Botovani avea inireaga movie Tataraii, ajunge in 1751, s pia-
teasc mnstirei Ppfiuti, dijm pe locurile de pe hotarul tArgului, dijm
intdritd vi prin hrisovul 12 Mart 1754, al Domnitorului Matel Ghica.
Trgovetii aveau dreptul de a se hrni pe locul dat mfinstirei, de a
ara vi a face Van, de a-vi pate vitele, ins numai ei, nu si strinii.
Hrisovul acesta are urmfitorul cuprins, redat de dl. lorga. (2)
1 N. Intuit : Studii qi Documente, V, p. 222.
2 Studil qi Documente, V. p. 249.

www.digibuc.ro
Monografia Oraplui Boto$ant 65

Dat-am cartea Domniei Me le tuturor trgovetilor de la trgul


Botosanilor, pentru locul tdrgului Botosanilor ce s'au dat mandstirei
Sf. Neculai, sa fie volnici cu cartea Domniei Me le a se hrni pe acel
loc, sa are, si pe unde a fi loc de fdnat, s faca fn, si s-si pasto-
reasc bucatele lor, sd le tie pe locul trgului, si cu alte chipuri de
hrana ce vor fi avnd a-si face, s-si faca ; iar alti strini, neajungn-
du-li lor loc sa se hrneasca pe dnsul, s nu fie volnici a se hrni
pe locul trgului; ce ei sd aib a se hrni pe tot locul trgului, dupd
cum si in anii trecuti s'au hrnit pe acel loc, si ei Inca dup obiceiu
s aib a-si da dejmd mnstirei din toate cele ce ar face pe locul
trguluiu.
Intre cdlugarii greci de la Ppauti si trgovetii de Botosani se ivesc
mereu certuri, din pricina hotarului care despartea trgul de foasta mo-
sie a tdrgului.
In 1774 targovetii jluesc la Divan ca s'ar fi impresurnd mosia
lor Botosanii de cAtr mOsia Paputi, a manstirei.
Au dat jalb o sam de targoveti din Botosani, cum cd despre
mosia Paputi, ce este a mnstirei Sf. Neculai din Botosani, se Im-
presoard mosia Botosanilor, unde locuesc ei, si de apururea se suprd,
Wand mandstirea calcare cu Pputii, si cernd ca sa Indrepteze ho-
tarele mosiilora ().
La 1776 egumenul manstirei se tnguise c trgovetii, cu II-de-
meerea si addugirea orasului, au fcut case si pe mosia nitrdrnii,
i nu se supun a plti dijrna obisnuit, si Domnitorul Grigori Ghica
lntreste manstirei dreptul de a stapani rnosia Ttarhsanii, cu tot venitul.
La 1778, Dimitrie Moruzi Vod mputerniceste pe egumen s-si
stpneasca locul din prejurul. vetrei trgului, poroncind Isprvniciei de
Botosani ca sa infrneze pe acei din trgoveti ce nu se vor supune
poroncii, si vor face pgubire mnstirei.
La 1780, Const. Moruzi Vod, dupd jalba egumenului, rndueste
hotarnici sd deosebeascd vatra trgului, si acestia cercetnd au des-
coperit cd targul, din vechime, a fost mai mic, si 6 atunci s'a fost
mrit cu trei prti de cat a fost mai inainte. Hotarnicii au mijlocit
ctra egumen de a ldsat pe unde au socotit ei, dup care au si stlpit
vatra targului.
1. N. Iorga, Stada al Documente, V, p. 254.
a

www.digibuc.ro
66 Monografia Oraplui Botoqani

La 1783, Alex. Mavrocordat intreste hrisovul lui Grigori Ghica,


din 1776, si fi lui Const. Moruzi.
Conflictul intre targovefi si egumeni nu se mai sfarseste. In 1794
targovetii se jluesc Domnului, si Mihail Const. Suff.' ii milueste
danie vatra trgului Botosani, unde au case si dughene, cum si locul
gospod ce, din Intmplare, a rmas fr zidiri, cat pand atuncea nu era
dat nimanui, afara de locul ce cu deosebite hrisoave de mai inainte
este lsat pentru vnzarea vitelor, si afara de locul mnstirei Sf.
Neculai, ce este dat cand locul era Inca domnesc.
Se incepe judecat intre targoveti i mnstire, i asupra acestei
judecafi, la 1803, Domnitorul Alex. Const. Moruzi hotdrste ca des-
prtirea intre vatra targului i intre locul mnstirei, s se urmeze dupa
hotarnica j hrisovul din 1780, si ea-0 locuitori sau targoveti vor veni
CU casele pe locul mnstirei, s plteasc bezmn. Mai hotrstei
dup o anafora din 1768, urmata pentru locul ce arendase egumenul
unui Stefan Stihi, asernenea i pentru c mnstirea, afar de vitele ce
avea, mai fcea l vite de negutitorie si fn de vanzare, s'a fost ho-
Wit ca Stihi s-si ridice vitele de pe acel loc, i preful cumpraturei
s-1 deie targovetilor spre a li fi locul pentru hrana lor, iar egumenul
sa nu mai prirneasc vite de negot, nici sa fac fan de vnzare,
nurnai pentru trebuinta mnstirei. Care din targoveti vor ard sau vor
cosi pe locurile nevandute, s deie dijma mnstirei, i mnstirea s
nu mai primeascA a se mad satele ce ar fi facut pe mosia mnstirei,
ca s cuprinda loc mint, nid alte inchipuiri de strmutare pentru tar-
goveti, sa nu mai fac, i nid thrgovetii ce vor voi a face case pe
locul mdnstirei s nu cuprinda loc mai mult de cat dup invoiala ce
vor,z face.
Pentru imas se hotreste ca s fie la un loc, atdt vitele mns-
tirel cat si a locuitorilor ia trgovetilor, fr ca acestia de pe urm
s fie datori a plti ceva pentru imas, ins cu aceasta c asemenea
loc s'a dat numai in privirea locuitorilor celor saraci.
Calugdrii greci din mnstirea Papauti se purtau Joarte ru cu
targovelii, ale cror drepturi le calcau intru una, i cu toate tangui-
rile drepte ale targovetilor, cdtra Domnul frii, dreptate nu puteau
gsi.
La 1805 targovetii se jluesc ; peste cativa ani se jdluesc iar,

www.digibuc.ro
Monografia Orapdui Botomi 67

si la 1820 obstia tdrgului Botosani trimete Domnitorului jalba rezu-


mat de d. Iorga astfel : 1)

Jluesc Inltimi Tale, noi, top locuitorii din tdrg


Botosanii, pentru atte supdrri ce ptimim despre Sfin-
tia sa arhimandritul lonichentie, egumenul mnstirei Sfn-
tului Neculai din Popduti. Arat cum din biserica s'a facut
mdnstirea. Apoi la vreme de bejenii strdmosii nostri pier-
znd hrisoavele mosiei tdrgului", egumenul ia si restul
acestei mosii", cuprinznd si o multime de cas imprejurul
targului, rdmind numai vatra trgului slobodd, in voie
avea cu totii a smna si a cosi, lundu-li din al zecelea
si casele cele ce se cuprinsese in hotarul mnstirei i-au
supus mndstirea supt bezmn, WA vointa lor unde pltesc
si astzi. i la anul 1803, asupriti find de catrd mnstire,
dup jaloba ce am dat fericitului intru pomenire Domn
Alexandru Costandin Moruz Voevod, fost- am apropieti cu
anafora inaintea Domniei Sale, de unde ni s'au dat des-
vdrsit hotdrre, ca mnstirea s nu aibd voe de a vinde
mosia cuiva, nici vite de negutitorie s MCA, nid fdn de
vnzare, nici vite strine sd primeascd in vitele mdndstirei,
ci numai pentru trebuinta mnstirei, si cdt va prisosi, s
fie pentru a satelor mnstirei, i noud a trgovetilor, si un-
cle se vor psuna vitele mtindstirei i a satelor mnstirei,
acolo sa-si psuneze si a tdrgovetilor, fait nici o platd.
Asisdere, dugheni sau case ce vor fi fcut pe locul mands-
tirei cu bezmn, sd aib a se urma cu plata bezmdnului
asemenea ; iar dup aceia, voind careva de a lua loc de
casd dela mAndstire, sd aibd a se invoi cum va putea. Acum
mndstirea nu se tine nici de unele. Intdi, mosia o vinde in
orndd cu totul, si orndtorii vnd emasurile pe la negu-
titori, si locuitorilor locul de hrand ce li-au Minas, precum
si imasurile prinprejurul tdrgului, nu numai strAmteazd cu
ardturi lacuitorii satelor mndstirei, ci MCA se psuneazd si
cu mutri de oi, de nu are acum sdrAcimea unde s pap-
1. Studil gi Documente, V, p. 260.

www.digibuc.ro
68 Monografia ()rap lui Botopni

neze cafe o vac ce au pe la casele lor ; i peste toate


aceste asupriri mai adauge cu supararea si lcuitorilor targo -
yeti ce au case pe locul manastirei, neurmnd hotrarei
giudeatii, vrea sd li strice asezrile, c de se stric vreun
gard cuiva, nu-1 ingdueste de a-si Ingrdi locul su, dupa
cum II avea din vechi, si de va voi careva ca s-si vanz
casa sa, li st impotriva, vrand de a sui bezmanul si, la-
sandu-se cumpratorii, la cei multi se risipesc casele si r-
man sraci. La unii au rsluit locurile, la altii au adaus
bezmanul ; pe altii in btai i-au supus; au inchis targul
impregiur cu helesteie si cu velniti, cerand dela locuitori
si asezri inscris despre mnstire. La care ce asezare poate
sa aiba, cand se afl drept locul lor domnesc, i cu sila
i-au supus bezmanului ? 4,Cer ordin catfa dumnealor dreg-
torii Botosanilor de aice si ctr vreo doi boeri din locuitori
tot de alce, sa cerceteze si s opreasca dela abuzuri pe
egumeni. Semneaz : toat obstea lcuitorilor orasului
Botosani%
La 29 ianuar 1825, Domnul scrie la cdumnealui Ior-
dache Rosa Vel Vist. ca s dea cercetarea dumnealui
Neculai Dimachi biv Vel Vornic", dimpreund cu dumnealor
Vornicii de Botosani, in fiinta si a igumenului de Ppauti,
Prea Sfintia-Sa printele Inochentie Iliupoleos.
Dimachi era si el grec, precum si multi altii dintre cei chemati
s judece plangerea targovetilor, si ce f el de cercetare va fi facut
Dimachi, nu se stie, dar in urma judectii, prin anaforaua domneasc
se imputerniceste mnstirea sd stapaneasc tot locul pe imprejurul
vetrei targului, cat se cuprinde in hrisovul ctitoricesc, impreun cu
mosia Tatarasi, si sd-si eie toate veniturile intocmai precum isi iau
si alti stapanitori a mosiilor.
Incalcarile de care se plangeau mereu locuitorii targului Botosani
cA le supr din partea calugarilor greci dela Papauti, nu incetau; con-
tra acestor uzurpatori ai tarii, nu era niciun mijloc de lupt.
La 1832, and s'a pus in aplicare Regulamentul organic, si se
Area cii noul asezmnt mai pune frau lcomiei grecesti, trgovetii
se adreseazd Sfatului orsienesc, cerand dreptate contra tulburarilor
ce sufr.

www.digibuc.ro
Monografia Oraplui Botopni 69

Jalba lor este aceasta :

Ceitrti clnstit sfatul oreiflenesc din Botopni.


Obflea targovetilor.
Jalubei 9
Epitropia de mai inainte au fost irnputernicit pentru
ori ce fel, atrnate din impotriva pentru a obtiei folos.
Deci acum ne videm cu totul impresurati in imaul trgu-
lui ce este pentru pAunatul vitelor, cci multi din negutitori
cari acum sa va arta mai gios, au azat stni pe acest
ima a trgului i cu paunatul oilor, iar vitele obtiei sunt
cu totul impresurate neavand loc de punat, care i v-
carii ce s'au pus spre paza acestor vite, ciobanii acelor
stni impotrivindu-i i-au alungat de pe acest irna. Pentru
aceasta facem cunoscut i poftitoare egrere cinstitului sfat,
ca sA se pue in cale aceast obijduire ce ptimete trgul
nostru, spre a s rdica acele stni, i a sA strica cu totul
cujbile lor depe acest ima, cci din impotriv, vom fi siliti
a sd arta cu jaloba cAtr Malta ocrmuire.
1832 Mal 8

Niculai Luca, Vasile loan, Dimitrache Teodoru, Ionica


Constandin, Alecu Popovicl, Constandin Dimltriu, Ilie Bratu,
Dumitru Mihail, i alte isclituri armeneti i evreeti.

Insemnare de stanele ce sunt :


1) Stna lui Chir Costache Caraeni ;
2) StAna Vatavului Mihalache ;
3) Stna Iconomului dela Nrbieni, Vasile ;
4) Stna lui Srban Blnariu i a altor de pe acas
ci au mai mult de 10 oi.

Aceasta era starea moiei de care fusese despoiat trgul Boto-


ani, In folosul dIugrilor greci din mnstirea Pputi, pn in 1844,
L Din dosarul Prim/trio! Botoqiini, No. 29[1832.

www.digibuc.ro
70 Monografia Oraplui Boto$ani

and intervine o judecat a Divanului domnesc, i mai indreapt lucrurile.


Targovetii cer s stapaneasca tot locul numit al targulur, afar
de moia Tataraii, pe terneiu ca mndstirea nu are proprietatea acelui loc.
Hrisovul din 7259, ii d numai dreptul de folosint in dijm,
i acest hrisov a rmas in , nelucrare, de oarece mnstirea nu 1-a
executat. La 1820, vornicul N. Dimachi insrcinat s cerceteze prici-
nile la fata locului, constata cd targovetii stpanesc 1630 flci, ima
i artur.
Inaintea Divanului se inftiez, din partea targovetilor, Ma-
iorul Mihail Coglniceanu, Sardarul Costachi Mavroieni, Sardarul Tu-
durachi Pisotki, i Cost. Lazu, iar din partea mnstirei Pputi, insui
proistosul mnstirei, Prea Cuvioia sa arhimandritul Kiril, intovrit
de Postelnicul Vasile Pogor, de fat fiind i dumnealui Marele Logo-
ft a Drepttii, i jurisconsultul Cornisul Neculai Docan.
Coglniceanu a sustinut drepturile targovetilor cu toat inteli-
genta lui nemrginit i cu tot focul unei tinereti nepngrit. Puterea
ui de argumentare i talentul oratoric, au izbutit sa infrangd preju-
dectile membrilor Divanului, cari altfel nu ar fi indrznit s indispue
pe reprezentantii lui Dumnezeu pe pmantul Moldovei, pe clugrii
greci din mngirea Pputi, i Divanul a hotrit : Tot locul targului
druit mnstirei prin hrisovul din 7261 este numai a mnstirei, iar vatra
targului este dreapt proprietate a targovetilor, dup hotarnica din
1780, pe temeiul hrisovului din 1794. Mnastirea s lese, in folosul
locuitorilor sraci ai targului, 850 Mid, care sd se deie jurimprejurul
targului, incepandu-se masura din marginea pmntului, pe care se
afl pati acum intinderea locuintei mahalalelor de prin prejurul ve-
trei, i intinzandu-se despre o parte pand in hotarul despre praul
Dresleuca, iar de cealaltd parte OM in prul Sicna, spre indeed-
narea addpatoarei vitelor, pe cat va fi loc slobod, atat de vii precum
i de satul Teascu, cu locul trebuincios pentru hrana locuitorilor ace-
lui sat, chibzuindu-se a se lsa i pentru locuitorii mahalalei ce este
pe moia Ttraii, din suma artath de 850 flci, locul cuvenit spre
inlesnirea i acelor locuitori, care loc de 850 Mid s se msoare
inginerete, nefiind volni egumenul mnastirei a puna pe asemenea
ima vitele manastirei sau a locuitorilor satelor, ci s rmaie deapu-
rurea pentru paunatul vitelor targovetilor i a locuitorilor din maha-
lalele i de pe moiile mdnstirei, fr a da niciodinioar vreo platA

www.digibuc.ro
Monografia Oraplui Botopnl 71

pentru aceasta, si dad, dupa vreme, s'ar mai mri trgul, cu intinde-
rea mahalalelor, fiindd asemenea intindere este a se face cu folosul
mnstirei, apoi pe cat loc se va cuprinde de acum inainte cu binale
si asezri, sau vii si altele, s aib a se da din celalt loc al mns-
tirei, pe ata iars pmnt, spre a se pzi deapururea nestrmutat
mrimea imasului trgului in sum de 850 flci, care imas va sluji
totodata si spre indemnarea negotului ce se face in pomenitul oras si
a strinilor ce aduc cele trebuincioase pentru hrana si indemnarea
locuitorilor, dup cum si pan acum s'a obisnuit. Iar apoi, acei din
locuitorii trgoveti cari sunt in stare de a-si inchipui indemndrile lor
cu alte chipuri, s nu fie nicicum slobozi a cuprinde imasul cu cArduri
de vite cornute si herghelii, sau a tinea turme de oi pe acel imas.
Finaforaua hotrste apoi bezmnul ce trebuia pltit mnstirei ').
RH mosie a targului Botosani a fost CurteFtii, pe care, la 1627,
Miron Barnoschi Moghila Voevod o druieste unui grec, ajuns in
rndul boerilor Moldovei.
Urmtorul document, pe care cl. Gh. Mavrocordat a binevoit s
ni-I puie la dispozitie, merit a fi reprodus in intregime, pentru unele
amnunte interesante din cuprinsul lui :
Suret de pe ispisoc scirbesc dela Miron Barnovsclzi
Maglzila Voevod din velet 7135 Mai 22.
1627
Facem instiintare tuturor cui s cade a sti, pentru a-
devrat si credincios boierul nostru Duca Comis, carele au
slujit mai inainte altor rposati Domni, acum slujste si
Domniei Mele, cu dreapt credint. Pentru aceea, Noi vd-
znd a lui dreapta si credincioas slujb catr Noi si pa-
mntului nostru, 1-am miluit pre dnsul cu deosbit mila
noastrd, si i-am dat si I-am miluit pre el de la noi intru al
nostru pmnt al Moldaviei, un sat anume Curtepii supt
Bucovina in protiva trgului Botopinilor, rare acel sat au
lost drept domnescu suptu ascultarea ocolului trgului Bo-
tocinilor, ins Domnia Me i-am dat si I-am miluit pre dnsul
pentru a lui dreapt si credincioasd slujb, ce au slujit in
1. Arhiva Statului din 180, condica No. 21, depssii de Divanul dosinesc, la 1853, cu
adresa 2455.

www.digibuc.ro
72 Monografia Oraplui Botogini

zilele Radului Voevod, la Hanul si la Sahan-Cheri So ltan,


cdnd au robit ttarii tara romneasca si au vrut ca sd ro-
based si tam noastr, i in zilele Domniei Me le, cdnd mi-au
druit mie Domnul Dumnezau domnia Impdrtescul scaun,
si au venit Hanul cu mult multime de TAtar din tam le-
sascd cu manie asupra Radului Voevod si au vrut ca s
prddi toat tara noastr, iar el iardsi au slujit Domniei Mete
Trit noastre, pentru aceea acel de mai sus scris sat
Curtestii sd fie dela Domnia Me, boerului nostru de mai
sus zis Duci Comis, dreapt ocind si danie i miluire pentru
slujire, lui i feciorilor lui, nepotilor i strdnepotilor lui
a tot neamul lui, ce s va alege mai aproape, nerusuit nici
odat In veci vecinici. Iar hotarul acelui de mai sus scris
sat s fie lui de cfrd toate prtile dupd hotardle sale cele
vechi, pe unde au umblat din vechi. i spre aceasta este
credinta Domniei Me le de mai sus scris, Noi Miron Bar-
novschi Moghila Voevod, i credinta tuturor boierinilor nostri
ai Moldovei a marl si mid, iar dupd a noastrd viiat
Domnie, cine va fi Domnu din fiii nostri sau din neamul
nostru, sau iardsi pre carele Domnul Dumndzu va rdndui
a fi Domnu trii noastre Moldaviei, sa nu strice a noastra
danie i miluire i aszare, ci mai ales sd aib a da lui
a intari pentru c este lui dreaptd dania pentru a sa slujb,
iar cine s'ar ispiti a strtnut a noastrd danie i miluire,
acela s fie treclet i proclet de Domnul Dumnezdu fc-
toriul ceriului si a pmntului si de precurata maica lui
Dumnezdu, si de 12 sfinti apostoli, si de LI evanghelisti,
de 318 OHO dela Cetate Nicheia, i s aib parte cu Iuda
cu trecletul Arie i cu alti necredinciosi jidovi ce au
strigat asupra Domnului Dumnezdu, sngele lui asupra lor
asupra ficiorilor lor, si este si va fi, i pentru mai mare
trie i intdriturd a tuturor celor de mai sus scrise am po.-
roncit cinstit i credincios boerului nostru dumisali Dumi-
trascu Stefnachi vel Logoft, sd scrie si a noastrd pecete
s lege card aceasta adevdratd carte a noastr.
S-au tlmcit de Gheorghie Evloghie dascal.
1781 februar 20

www.digibuc.ro
IT
Monografia Oraplui Botorani 73

Populatia Oraului.

Cei mai vechi locuitori ai satului intemeiat de Botds, de sigur cd


au fost moldoveni, dintre acei cari au populat Moldova la intemeierea
statului.
CA, mai tdrziu, au inceput sd sosascd in localitate si oameni de
peste hotar, adusi de boeri cu invoirea Domnitorilor, in diferitele lor
sloboziig, nu s'ar putea contest ; dar puterea cea mare de asimilare
cu care e inzestrat moldovanul, a prefdcut populatiile acestea diferite
inteun popor omogen moldovenesc, cimentat prin forta misterioasd ce
o desfdsurd, asupra omului, mediul in care trdeste si limba pe care o
vorbeste.
Andreas Wolf, care a trecut prin Botosani, in annl 1805, spune
cd chiar dupd 1683, locuiau in Botosani multi unguri si sasi, dar ea
in 1805, populatia se compunea numai din evalahi si evrei.
Suntem in tot dreptul sd credem cd afirmatia acestui strdin este
cu totul neintemeiat. CA se vor fi Os% in Botosani, in cursul vremei,
cdtiva unguri si sasi, nu ar fi cu neputintA ; prezenta lor, in mod spo-
radic, in diferite localitAti din prtile acestea ale Moldovei, este men-
tioned' in cdteva documente, dar o populatie compactd de unguri i
sasi, in Botosani, nu o putem admite, pentrucd nu a lAsat niciun fel
de urmd.
De altfel, CAI de proaste informatii avea Wolf, cu toate cd era
medic, se vede si din faptul cd nu pomeneste nimic despre armeni,
cari, in 1805, formau o colonie puternicA in acest oras, al cdrui comert
era In mnile lor, si acuma se intindeau si asupra mosiilor boeresti,
pe care le exploatau ca arendasi, sau posesori de mosii", precurn li
se zicea, si cari Inca in 1803 erau organizati in ,breasle, cum se
vede in Condica liuzilor" pe acel an
Armenii, desi veniti in Moldova pe vremea lui Alexandru-cel-
Bun (1402-1433), nu au putut sd se stabileascd in Botosani dec.& dupd
1. Uricand, VIII, p. 315.

www.digibuc.ro
74 Monografia Oraplal Botomi

ce satul lui Bot a devenit un centru comercial, un oras. Afirmarea


printului Neculai Sutu, c la 1350 locuiau armeni in Botoani, unde
aveau i o biseric, lucru de care pare a nu se fi indoit nid Hasdeu,
dar pe care il contesta Episcopul Melhisedek, a fost cu prisos sf-
rmat de Al. Papadopol-Calimach 2), care a. dovedit, c data de 1350,
cetit ca an de fundare al unei biserici armeneti din Botoani, este
cu totul greit, de oarece armenii socotesc veleatul lor dela 11 iulie
552, iar nu, ca noi, dela anul I al naterei lui Hristos, i deci, dac
pretinsa data de 1350 ar fi adevrat, atunci, dup calendarul arme-
nesc, epoca bisericei celei vechi armeneti din Botoani ar fi anul
1901, lucru cu totul absurd.
Biserica aceasta dateazA de inainte de 1669, cnd e mentionatd
de preutul Luigi Maria Pindou, i desalicarea armenilor in Botoani,
nu poate s se fi intmplat cu mult inainte de zidirea primei lor bise-
rici. In 1662 documentele pomenesc despre David nemesnicul al ar-
menilor din Botoani" 3).
Aceleai motiveafacerile comerciale, care au determinat pe
armeni s se stabileasc in Botoani, au indrumat intracoace i pe
evrei, concurentii armenilor. nlai putini, la inceput, numrul lor trebue
s fi crescut treptat cu desvoltarea oraului.
Evreii au Inceput s vie in Botoani inc din primii ani ai
veacului XVII.
In cartea 43. H. (Beis Chudas Casa nouh), a marelui Rabin
Ioil Sirc, tiprit in Frankfurt pe Main; in anul 1696 (5457), se tra-
teaz despre o femeie el creia sot murise, i aceasta, pentru a se
putea remrita, trebuia s faca dovada c primul ei sot era mort.
Aceast dovad o fAcea cu marturi, inaintea unei comisiuni care incheie
urmatoarea lucrare :
Inaintea noastr, Comisiunea de trei, a venit Iosub
sin inil i 1-am intrebat, sub jurmntul cel mare i prin
afurisenie, s ni spuie adevrul, i lat ce a spus : Eu 1
cu Haim, ginerele lui Itic sin Sloim, mergnd din Crasna
spre Stefanovitz, am fost lute() gospodrie in Valahia, in
ceasul cnd era btlia cu M11. Ne am temut i am plecat
la hospodar, i acolo era adunat poporul Valahiei i poliad,
2. Op. citat, P. IL
3. N. lorga : Studil i Documente, V, A. 222.

www.digibuc.ro
Monografia Oraplui Botopnl 75

pe camp, la o jumtate de posta de Botosani. $i era mare


batalie, si in fiecare minut mergeau stafete incolo i incoace
sa afle dac vine NMI. $i am zis eu Iosub lui Haim : are
sa fie aici mare batalie cu Mhl, si ne vom prpdi, fereasc
Dumnezeu, hai sa plecam la Botosani, poate acolo vom
scpa. $i n'a vrut, si am plecat singur, si Haim a Minas
acolo. In sfrsit eu Iosub i alti evrei din Lemberg am ple-
cat si sara am fost in Botosani, si am auzit c ai nostri
au batut poporul lui NMI i s'a retras la Cotnari. $i ne am
temut sa rmanem la Botosani, fiindd putin lume era a-
colo. Am angajat oameni sa mearg cu noi la Stefanovitz.
In drum am vazut cum Haim zacea cu fata in sus, si avea
rani la gat, si era cu hainele plMe de sange, mort. Eu 1-am
atins cu mana i oamenii cari ne insotiau au vrut sa-1 de-
sbrace de jupita, i avea o jupita buna de merdsa. Am zis,
eu losub: nu-1 desbracati, l ne am dus grabnic la Stefano-
vitz de frica btliei. Asta a fost la 5 zile dupa ce ne am
despartit. Acesta este raportul celor trei. Astazi luni 26 tei-
vas (ianuar) Mzibit 5365 (1604) 1).
In fintirimul cel vechiu israelit din Botosani, este o piatra de
mormnt cu urmatoarea inscriptie : Aici sunt inmormantati cei omoriti
Iziel sin Iosub, Iosub sin $mil, Ihuda sin Marcu, cari au fost ucisi in
ziva de luni, 7 septembre 1724".
In 1742, iscaleste intr'un act: Mihal Pevetul si credincios bre-
slei jidovegi" 2) Pentru ca la 1742 sa fi fost o breasl a jidovilor in
Botosani, trebue sa fi fost ei in numr mai mare, si prin urmare mai
de multi ani stabiliti in oras, ceia ce mai rezult si din faptul ca la 1723, llie
jidovul din Botosani, venit din tara lesasca avea ocas in acest oras 3).
Din oprelistea lui Petru $chiopul, dela 8 ianuar 1579, se constata
c pe atunci evreii poloni patrundeau in Moldova, pentru a cumpra
vestitele vite albe ce se exportau pad la Danzig si in Anglia, si adu-
ceau postavuri lesesti 4). Negotul cel mare cu vite, se facea, pe afunci,
in Botosani.
1. Comunkat de D-I I. M. Wechsler din Botosani. Artitarea acestul martur, fAcutti In
1604. se retell probabil la evenimentele din 1596, pe timpul lui leremia MovilL Domnul Moldo-
vel, cAnd Mihal Viteazul ocupase Moldova, si poate cA spaima cuprinsese l Botosanii..M1111`,
de care se vorbeste acest pasaj, trebue sti fie .M1hail".
2. N. lorga, Studii ql Documente, VI, p. 250.
3. Ibid., p. 248.
4. N. Iorga, Istoria evrellor li tArile noastre.iiialele /Ica iem'el 113m1ne, XXXVI p. 171

www.digibuc.ro
76 Monografia Comp lui Botoqani

Despre numrul populatiei oraplui, in trecut, Ong la 1832, avem


prea putine informatii.
Cea mai veche mentiune este a lui Boscowicz, care spune ch.' la
1762 erau in Botoani 400 de case, ceia ce ar fi insemnat o popu-
latie de cel mult 4000 de locuitori.
Baronul de Tott, peste 6 ani, in 1768, ni da o populatie de
7-8000, iar Karaczg, in 1805, socote0e 10000 de locuitori in Boto-
ani, ceia ce ar corespunde cu locuitorii celor o mie de case, care ar
fi fost In Botoani, in 1828, cum scrie Thielen.
Cea inti statisticA a populatid Botoanilor, o gsim in Condica
liuzilor" din 1803, dar se refer numai la acei oameni din Botoani,
adu0 de peste hotar, de atr mnstiri 0 boeri, pentru slujba lor, 0
dela care Visteria nu percepea nido dare.
Iat numrul liuzilor din Botoani:

www.digibuc.ro
Monografla Oraplui Botopni 77

0 -Z = .,
7.4
= ... WS
01 I ...,
=0 a -- -4
^..
O. to
E --.4 054 E
z E .viltr3 go ' Trgul Botonii
.03
.1. u,
*.a...0
De catril cine
u sunt scutiti
I./WA Le I Let Liuzi

30 152 608 Mahalaua MorAretii, meteugu 2 Cilminar Ionita


ciubotariei Baotil
30 152 608 Mahalaua sf. Gheorghe, club otari
i croitori 2 Ban I Miclescu
50 232 928 Mahalaua VrAbieni, asemenea
44 222 888 Mahalaua Targu-Nou, asemenea 2 Logof. C. Ghica
90 350 ,1436 Haimanalele fard nicio stare
8 20 80 Breslaii Medelnicerului Necu- 2 Logof. C. Bal
lai Aslan
18 40 160 Oamenii doftorulul Samurca 1 Stolnic Ionljfi Vfirnav
10 35 140 Lluzii Stol. Const.Manole cu 4 Pitar C. Dimitriu
31 breslaI 2 Pitar lord Popa
14 N 120 Oamenii SardareseI Casandrei 2 Clucer N. Cristescu
17 30 120 Bresiaii Vornicului Manolachi 6 Vist. Gr. Sturza
Dimachi
3 8 32 Lluzii Caminarului Vasile Bal 2 Stol. Safta Cogfilnicean
2 8 32 Breslaii Banului Ienachi Varnav 2 smarandaCoglniceanu
14 51 204 Scutelnicii D-sale Banulul Const. 2 Ilinca fiica Paharn.
Mid escu Gosan
3 Clucereasa fut Manole
3 10 40 Liuzli ce au fost a Mariei Sale 2 Spatar C. Bal
Beizade Mavrocordato 1 Sulger Stefan Manole
3 5 20 Liuzii Banului Firmau I Sardar lord. Gloan
8 10 40 Liuzii Pitarului lonitd Brilni- 2 Dim. Talianu treti
teanu Visternic
2 Smaranda nepoata
3 5 20 Liuzii Diaconului Vasile Scanteie Vlildicai
1 5 20 Liuzii lui Gh. Blanariu 1 Macs fiica Rahtivanulul
1 3 12 Liuzii lui Trumbale 1 Camin Petrachi Vfirottv
1 3 12 Ioan Croitoriu 1 Pitar Neculai Dalama
3 8 32 Liuzil Polcov. Ionita Pr5jvan 43
12 15 60 Liuzii Paharnicesel Ruxanda
Calimah
565 1403 5612 Mazili
7 16.60 66 Ruptai
6 15.60 60 Rupte de vlsterie De 2
77 903.30 180660 Negustori hrlsovoliti oil pe
20 200 400 Breasla armenilor an
62 1130 2300 Jidovii ce platesc pe toat
350 luna 189

www.digibuc.ro
78 Monografia Oraplal Botopni

Bresle ce nu pleitesc bir

Liuzi
138 slujitori vornicesti
40 ciocli
10 Postelnici i altii cu carti
153 Preuti
22 Diaconi
363 1)

In arhiva Statului din Iasi, se pstreaza dosarul 166, o condica


a Visteriei, in care este Catagrafia pentru birnici i altii far de bir
cari se scutesc supt numele unora i altora aici in targ in 1820".
Targul este Botosani.
Intre scutitii de bir gsim pe un liud al Sfintei Mitropolii,
liuzi ai autoritatilor din localitate. Astfel, Divan Efendi avea un liud ;
Besleaga avea 19 ; Capitania Targului avea 19 liuzi, osebit 27 vta-
jaii cari slujesc la Capitania de targ, umbla noaptea cu straja i cu
paza focului, i pentru implinirea banilor domnesti dela mahalale" ;
Ispravnicia avea 27 liuzi Jumanarari isprvnicesti", i bisericile aveau
ate un numar de liuzi, sub numele de breslasi". Vovidenia avea 3 ;
Sf. Neculai 16 ; Uspenia, Sf. Spiridon i Sf. Dumitru cte 17, iar Trei-
sfetitele avea 22 de liudi. Breslasii Samesiei" erau in numr de 5.
Sunt : docli pentru ingroparea monitor cari dupa hrisov au sa fie
40*, si 16 : cei botezati dintealta lege i iertati de bir cu carti gos-
pod." Intre scutiti de bir mai erau 65 liudi suditi austriecesti", si 14
suditi rusesti". Mai gsim, musk o categorie de oameni indicati cu un
nume care spune asa de multe : haimanalele impreuna cu burlacii" ;
acestia erau cei mai numerosi : 265, precum i o alta categorie a carora
situatie trebue sa fi fost destul de critica : cei ce nu i-au primit ma-
halalele din lipsa unora si altora, in numar de 65.
Numrul total al acestor scutiti de bir este 1400 de indivizi.
Documentul este interesant si-1 reproducem in intregime

I. Uricarul, VIII, p. 315.

www.digibuc.ro
Monografia Oraplui Botopni 79

BOTOSANII
Catagrafie pentru birnici ci altii fr de bir cari se scutesc supt
numele unora i altora aice In trg In 1820.1).

I. Mahalaua Morrestii, birnici vechi 21


Liudi ce s'au dat in bir cu mahalaua 23
2. Mahalaua Trgul-Nou birnici vechi 37
Liudi ce s'au dat in bir cu mahalaua 36
3. Mahalaua Vrbienii, birnici vechi 21
Liudi ce s'au dat in bir cu mahalaua 57
4. Mahalaua Sf. Gheorghe, birnici vechi 21
Liudi ce s'au dat in bir cu mahalaua 36
5. Breslasii Paharnicului Ion Branisteanu 16
6. Slugi cu cartea Visteriei 8
7. Breslasii Samesiei 5
8. Breslasii D-sale Cminarului Grigoras 18
9. Breslasii D-sale Vornicului Manolachi Dimachi 13
10. Haimanalele impreun cu burlacii 265
11. Cei ce nu i-au primit mahalalele din lipsa unora i altora 65
12. Breslasii Stolnicului Iordachi Brnisteanu 15
13. Bneasa Arghira a rposatului Paharnic Alexandru 24
14. Bres1asii D-sale Spatarul Iordachi Bucsanescu 6
15. Breslasii bisericii Sf. Spiridon 17
16. Breslasii Sulgeresei Maria Greaca 7
17. Breslasii Bnesei Catinca Armag 4
18. lui Iordahi FAclieriu 7
19. Mariei Vadana a lui Agram Talianu 10
20. Cpitanului Hrste 6
21. D-sale Stoln. Dumitrachl Oatu 3
22. Spitrului loan Gheorghias 17
23. Bisericei Ospenie cu hrisov gospod 17
24. Lumnrarii isprvnicesti 27
25. Breslasii Logof. lonit Furculit 3
26. Stolnicului Sndulachi Catichi 1
27. Spataruluf Ion Neculce 1

28. Polcovnicului Vasile ot Sveni 3


Arhiva Statului din iasi, Tr. 166, Visterie. Condica 17, ftla 111-182.

www.digibuc.ro
80 Monografia Oraplui Botopni

29. aSpatarului Costachi Canano 2


30. Bisericei Treisfetitele 22
31. Breslasii Spatarului Vasile Bals 4
32. Beslegi liudi 19
33. Breslasii Bisericei Sf. Dumitru 7
34. a AgAi Dumitrachi Ghica 5
35. D-sale Doftorului Caruz 24
36. , Spatarului Costache Loiz 2
37. Sulgherului Stefan Mario le 4
38. Bisericei Sf. Neculai 16
39. ,, Caminarului tef anachi Gherghel 8
40. Liuzii Mr de bir a Spatarului Ionit Vrnav 7
41. bisericei Vovidenia 3
42. Liuzii Raliti Tlpoaia 1
43. Bnesei Maria Vrnav 1
44. Cpitanului Andrei Ciornei 7
45. Stolnicului Gh. Albinet 1
46. Paraschivei Oarba, fiica PArcalabului dela Cernauti 11
47. a Paharnicului Gavril Istrati 1
48. Pitarului $tefan 3
49. Stolnicului Iordachi Gioan 1
50. a Comisului Vasile Pisoschi 3
51. D-sale Logofteasa Mriuta Canta 2
52. , Domnitei Mrioara Calimah 6
53. Medelnicerului Stavarachi Tautu 1
54. a Dvornicului Costache Mavrocordat 8
55. a Iconomului Darie 3
56. Cpiteniei de targ 19
57. . Porosnicului San 2
58. a Paharnicului Necula Dalamaci 1
59. Lui Mihai Tautu 1
60. Stolnicului Costachi Pisoschi 5
61. Sachelariului Ghiat 1
62. , a lui Garabet Bolfosu 1
63, CA minarului Gheorghe Loiz 6
64. a Dvornicului Alecu Ghica 6
65. Paharnicului Sterie 7

www.digibuc.ro
Monografia Oraplul Botcqani 81

66. Un liud al Catrinei Goroviesei s'au trecut la haimanale


67. Liuzii Cpitnesei Maria a lui Pita le 4
68. Dvornicului Vasile Roset 2
69. Comisului Vasile Crupenschi ce-i pzeste casa 1

70. Lui Divan Efendi 1


71. Vornicului Iancu Miclescul 1
72. Cminarului Scarlat Miclescul 1

73. Logofatului Lupu Bals 1


74. Spatarului Vasile Crupenschi 1
75. Sfintei Mitropolii 1
76. lui Enachi Patrascu 1
77. Preutului Grigori ot Ospenie 1
78. Pitresei Zamfira vdana 2
79. Zmarandei Coglnicenita 4
80. D-sale Ene Cocota 4
81. n Pitresei Catinca vkluva 1
82. lui Drumbali 1
83. Vornicului Iordachi Catargiu 1
84. Bnesei Ruxanda Donici 1
85. lui Tudurachi Pisoschi 1
86. Sardarului Const. Dumitriu 1
87. Spatarului Toader Si lion 2
88. Polcovnicului Toader Beraru 1
89. Stolnicului Vasile loan 1
90. Vornicesei Catinca Bals 2
91. Vtjii cari slujesc la CApitnia de targ, umbra noaptea cu stra-
ja si cu paza focului si pentru inplinirea banilor domnesti dela
mahalale 27 liudi
92. Ciocli pentru ingroparea mortilor cari dup hrisov au s fie 40
93. Cei botezati dintealt lege si ertati de bir cu crti gospod 16
94. Slugi . . . . 7 ate una a D-sale Vornicul Filecu Calimah, a Vis-
ternicului Costache Canta, a Sardarului Vasile Manole, a Spata-
rului Iancul Canano, a Spatarului Alecu Ralet, a Hatmanului
Sndulachi Sturza si a Cminarului Grigoras
95. Suditi austriecesti, liudi 65
96, Suditi rusesti, liudi 14
97. Negustori hrisovoliti 18
6

www.digibuc.ro
82 Monografia Oraplui Botqani

98. Oamenii ce s'au dat D-sale Visternicului Sandu Sturza dupA car-
tea Visteriei dup& hrisovul gospod ce are 10 liudi
99. Ruptile Visteriei dupA cum snt asezati de dau birul lor la un
sfert 162 liudi
Tot in 1820 s'a fAcut, de card Visterie, o statisticA a tuturor
supusilor strdini, din Botosani, lucrare care se pAstreazd in Arhiva
Statutului din Iasi 1). .

Statistica aceasta cuprinde 70 de numere, dar numdrul supusilor


era mat mare, pentrucd sub acelas numdr sunt pusi uneori si cte
doi indivizi.
WA ce cuprinde :aceast Catagrafie de toti suditil din trgul
Botosani in 1820" :

Suditi Nenztefli
1. Neculal Glzeorghiu, moldovan, ndscut in satul Ropce,
din Bucovina ; holtei, are dugheand in trgul vechiu. Se
negutitoreste cu vin, rachiu, in tovrdsie cu loan Gheorghiu.
2. loan Caraca,s, arman, nscut la Suceava, in Buco-
vina ; a venit in Moldova la 1810 ; holtei, are dugheand in
trgul vechi ; breasla lui e bogasier.
3. Glzeorghe Joan, moldovan, ndscut in satul Plopenii,
tinul Sucevii, in Moldova; holtei, sade in casA cu cumnatul
seu Manole Teodos; breasla lui, cu vite se negutitoreste.
4. Manole Teodosii, moldovan, ndscut In Botosani, in-
surat cu Ileana, fata lui lonicA Blanariu din Botosani ; are
4 copii, are cas de veci in tArgul vechi, are si un loc sterp
in mahalaua Mordrestii. Breasla lui e cojocar ; are dugheand.
Negutitoresti si cu vin, rachiu, cd are si crdsmd.
5. stefan lacobovici, leah, ndscut in Botosani, insurat
cu Teodora, fatA de srb a Crstii Cuzum Necula din Ro-
man. Are 3 copli. Are casA de veci in mahalaua tArgu-nou.
Breasla; bdcal, are dugheanA in trg vechi. Mai tine 2 du-
ghene cu chirie dela Sf. Mitropolie, tot in trgul vechiu,
pentru vin, rachiu ; negutitoreste si cu vite de negot, tine
imas cu anul.
1. Condica 33. Tr. 166.

www.digibuc.ro
Monografia Oraplut Boh4an1 83

6. loan Bqneagu, moldovan, nscut, in Cernauti; a


venit in Moldova la 1802. Insurat cu Zamfira flica lui Con.
stantin Avram, grec din Botosani. Are un copil ; are cas
de zstre in mahalaua Sf. Gheorghe; breasla : e butnar; tine
dughean cu chirie dela Garabet Bolfosu, in trgul vechiu
Mai are o dughean, crsm, din casele grecesti a lui Hri-
stodor Cusu, pentru vin si rachiu.
7. Gheorghe Spriinceand, moldovan, nscut in Moldova,
insurat cu Smaranda, fata lui stefan Bulucbasa din Esi, are
3 copii ; are un han, 2 dughene, In una vin, rachiu, iar In
alta are cafine i bilart; are o vie la Esi de zstre, pe Va-
lea Nebunii, pe mosia M-rei Cettuia.
8. Neculai i 5tefan FocOneanu, armeni, nscuti la
Suceava, In Bucovina; au venit in Moldova la 1810 cu pd.
rintii si, holtei. Au cas printasca in mahalaua Sf. Gheor-
ghe. S negutitoreste tinnd un biliart si cafine, in targul
vechiu.
9. Toader Bolboc, moldovan, nscut in Moldova. In-
surat cu Ileana, fata lui Vasile Hertanu din Botosani. Are
3 copii. Are casd si dughean a sa de veci In mahalaua
Sf. Gheorghe. Mai are o dughean de zstre, in CAsApii,
si un loc sterp in mahalaua Grecimei. Breasla : cojocar.
10. Constandin Onofreiovici, rus, nscut la Snetin, in
Galitia. A venit In Moldova la 1797. Insurat cu Ralita, fata
lui Gheorghe Mardarie din Bucovina. N'are copii. $ade in
casa sa de veci, pe locul Mnstirei Ppautii. Breasla : gi-
ambas de cai.
11. Manolachi Leonti, moldovan, nscut in Bozance,
in Bucovina. De copil cu printii si au venit in Moldova.
Insurat cu Maria, fata lui Iftimie Hrtie, din satul Mndre-
stii, tinut. Botsani. N'are copii. Are cas in mahalaua sf.
Gheorghe. Breasla: e precupet de vite.
12. Gheorgize Ludcovtchi, leah, nscut la Cernuti, in
Bucovina. A venit In tar la 1814. Insurat cu Maria, fata
lui Culcevtchi din Stanislay. Are un copil. Are cas in ma-
halaua trgul nou. Breasla, e plrier.
13. Ivan Gogasievici, arman, nscut la Suceava, In

www.digibuc.ro
84 Monografia Oraplul Botopni

Bucovina. Insurat cu Hanus, fata lui Ovanes Ciolacaulu din


Suceava. Are 2 copii. Sade in casA cu chirie dela Asfadur
Buicliu, in mahalaua armeneascA. Breasla tiutiungiu ; fine
dugheanA cu chirie dela biserica Ospenia in trgul vechiu.
14. Hagi Ohan lacobenfi, arman, nscut la Suceava,
in Bucovina. VAduvoi cu 2 feciori. Are casd in mahalaua sf.
Gheorghe, si mai are 2 dughene in ulita SticlAriei. E om
bAtran, fr nid o negustorie.
15, Iacob Sava Popovici, arman, nAscut la Suceava, in
Bucovina. Insurat cu Zanaza, fata lui Ariton din Suceava.
Are 2 copii. Are cas In mahalaua sf. Gheorghe. Breasla :
bogasier. Tine dugheanA cu chirie dela Criste Mane, pe
Podul vechiu.
16. Gheorghe Crefu, moldovan, nAscut la Suceava, in
Bucovina. Holtei. BlAnar. Are dugheanA in dughenile gre-
cesti, in Blnrie.
17. loan Hagienclu, bulgar, nAscut In Botosani, insurat
cu Sultana, fiica Stolnicului Joan. Are un copil. Sade In ma-
halaua VrAbienii. Breasla: sA negutitoreste cu marfA turceascA
de Liptca. Are dugheanii In trgu vechiu.
18. loan Gheorghiu, grec, nAscut la BisArica /UM, in
Banat. Holtei. Sade in tArgul vechiu. Breasla: rachieriu, in
tovArAsie cu Neculai Gheorghiu.
19. Gheorghe Fridirih, neamt, nscut la Bistrita, in taut
Ardealului. Insurat cu Ecaterina, fata doftorului Peterson din
Botosani. Are un copil. Sade in mahalaua trg-nou, Casa
de zAstre. Breasla stoleriu.
20. Luca Gollav, arman, nAscut in Botosani. La stat
de mijloc, la fatd smolit, ochii cAprii, pArul capului negru,
portul moldovenesc. Insurat cu Maria, fata lui Gaspar Hai,
din Suceava. Are 6 copii ficiori si 3 fete. Sade in casa sa
de veci, In mah. Sf. Gheorghe; are si 4 dughene ale sale
in targul vechiu, date cu chirie. Breasla: se negutitoreste cu
vite de negot, tiind 2 mosii cu anul, Crasnaleuca i Bodiasa,
dela tinut Dorohoiului.
21. Dumitrachi Teodor, moldovan, nAscut In satul
StAncenii, finut Botosani. Tat sAu birnic au fost. Holteiu.

www.digibuc.ro
Monografia Oraplul Botopni 85

Are dughean cu chirie dela casa rpos. Cost. Stroici, in


targul vechiu. Breasla: rachieriu vi cu *precupia de vite.
22. Neculai Damianovici, grec, nscut in Botovani. In-
surat cu Sultana, fiica Marghioalei Pomir. N'are copii. Sade
in mahalaua Sf. Gheorghie. Posesorul moviei Protopopenii,
tinut. Sucevii, cu anul.
23. Petre Naghi, ungur, nscut la Rap, in tam Ungu-
reasc. Insurat cu Maria, fat strind din Liov. Are 7 copii.
Sade in trgul vechiu. Breasla: cofetariu.
24. $agan Pavlovici, arman, nscut in Botovani. In-
surat cu Marta, fata lui Balasan, din Botovani. $ade in cas
de veci, in mahalaua Morrevtilor. Mai are vi un loc sterp.
Breasla : se negutitorevte cu vite de negot, tiind movii cu anul.
25. Haralamb Calistru, moldovan, nscut la Suceava,
in Bucovina. A venit in Moldova de copil, dat find la me-
vtevugul blnriei, de printii si. Insurat cu Catrina, fata
lui Pintilie Nun. Are 2 copii. Sade in targul vechiu, vi mai
are o cas de zstre, in mah. Vrbieni. Breasla: crvmar,
in targul lemnelor.
26. Mader Tiron, moldovan, nscut la satul Icevtii, in
Bucovina. Insurat cu Anita, fata lui Costantin din Ic'evti.
N'are copii. Statornicit in satul Mtenii, pe partea D-sale
Dim. Gane. Este vtav pe acea movie.
27. Dimitrie Ceirmtiz, grec, nscut la Bravov, in Tran-
silvania. Holteiu. Posesor de movii cu anul.
28. Karabet lacobovici Nazaros, arman, nscut peste
Dunre, in tara turceasc. Insurat cu Anica, fata lui Chiriac
din Bucurevti. Are 5 copii. $ade in Sf. Gheorghe, in casa
sa de veci. Are cumprate de veci casle cu dughenile de
piatr din trgul vechi, dela d-I Spatar Raletul, in tovrvie
cu Carabet Bolfosul: Breasla: se negutitorevte cu movii, cu
vite vi negot cu marf turceasc.
29. Mihail Gheragopvici, arman, nscut in Basarabia.
Venit in Moldova dela anul 1783. Insurat cu Maria, fata lui
Ionit Armanu din Tara levasca. Are 2 copii. $ade in Sf.
Gheorghe. Breasla: negutitorevte cu marf turceasc.
30. Bogdan Pascalovicl Buceliu, arman, nscut la Ruv-

www.digibuc.ro
86 Monografla Oraplui Botopni

ciuk, peste Nistru. Vduvoi, are 2 fete. 5ade in casa sa de


veci, in nth. Sf. Gheorghe. Mai are o dughean de piatr
cu cas deasupra si 3 dughene de lemn pe ulita Blnriei.
Breasla: negutitoreste cu marf turceasa.
31. Andronic Pe lin Albu, arman, nscut in Moldova.
Insurat cu Balasa, fiica lui David Cerchez din Roman. Are
un copil. 5ade in casa sa de veci din mah. Sf. Gheorghe.
Breasla: s negutitoreste cu bogasierii, fiind dughean cu
chide dela biserica armeneasc, pe ulita Blnarilor.
32. Mezrup 1 Andronic Zenean sin Mezrup, armeni,
nascuti la Suceava, in Bucovina. Mezrup Zeneanu este in-
surat cu Florinca, fata lui Donic Popascul din Suceava.
Are 2 copii, din care Andronic insurat cu Oschehalta, fata
dascalului Mihalec din Suceava. 5ade in mah. Sf. Gheorghe
Breasla; este preotul bisericei armenesti, iar feciorul su
Andronic, e rachieriu.
33. Constantin Ion Caraeni, grec, nAscut in Botosani.
Insurat cu Maria, fata preotului Vasile din Ttrasi, in Esi.
Are 2 copii. 5ade In casa sa de veci In mahalaua Vrbienii.
S negufitoreste cu vite de negot, posesie de mosie cu
anu, cu vin, cu rachiu si vutc, are dughean In targul
vechiu.
34. Teodosie Dimitriu, grec, nascut in Moldova. Holteiu
5ade in casele D-sale Spatar Raletu, In tOrgul vechiu. Are
si un loc sterp, in mah. Ospenie.
35. Miliai Cheli-albd, arman, nAscut la Suceava, In
Bucovina. Insurat cu Ursnica, fata lui Stefan Sdrbul din
Botosani. Are 3 copii. Are case in mah. trgu nou. E pre-
cupet de mruntusuri, purtnd negot prin sate.
36. Gheorghe sin Ion Schipor, moldo van, nscut la
Suceava, in Bucovina. A venit in Moldova la 1808, find
dat la mestesugul blnriei, de maica sa, in Botosani. E
nscut la 1792. Insurat cu Agurita, fats lui Hagi Manole
din Suceava. Are 2 copii. Breasla: chetrariu. 5ade in ma-
halaua Sf. Spiridon. Are si un loc sterp al su de veci,
tot in mahalaua Sf. Spiridon. Breasla chetrar.
37. lacob Vorotinschi, rus, nscut in Botosani. Insurat

www.digibuc.ro
Monografia Orqulul Boto$ani 87

cu Maria, fata lui Onofrei Botezatul din Botoani. Are 3


copii. Sade In mahalaua Vrabienii. Breasla : chetrar.
38. Glzeorghe Dimitriu, moldovan, nascut la Suceava,
in Bucovina. Venit in Moldova la 1800. Holtei. Sade in
tArgu vechiu. Breasla : fclieriu.
39. Pare Sturza, ungur, nscut la Solca, in Bucovina.
a venit in Moldova la anul 1811. Fiziognomia lui: la stai
de mijloc, la MO smolit, ochii caprii, prul capului negru,
portul moldovenesc. Insurat cu Anita, fata lui Paval, din
Rdauti. Are 5 copii. Sade in casa sa de veci, in Sulita ;
mai are i 2 dugheni in Sulita, in ulita mare. Breasla stoler.
40. Teodor Grosul, moldovan, nscut in Botoani. In-
surat cu Zoita, fata lui Costandin din Bucovina. N'are copii.
Sade in mahalaua trgului nou. Breasla : e vtav pe moia
trgului Botoanii.
41. Grigore Maprul, arman, ascut in Moldova. Legea
catoliceasc. Portul dzacescu. Insurat cu Varvara, fat str-
in. N'are copii. Sade in trgul vitelor. Breasla: rachieriu.
42. Iosiif Snizinschi, leah, nscut la Bucecea, in Gali-
ti. Insurat cu Maria, fata lui Obr4tain din Galitia. Sade
in mahalaua Vrbienii. Breasla : curlar i sidcar.
43. Martin Grosul, sas, nscut la Brwv, in Ardeal.
Insurat cu Sura, fata lui Hintin din Bistrit. Are 5 copii.
Sade in mahalaua Vrbienii. Breasla : dulgher.
44. Aop Iosdtescu, arman, nscut la Suceava, in Bu-
covina. Venit in tail la 1800. Insurat cu Mariuca, fata lui
Carabet din Botoani. Sade in mahalaua Sf. Gheorghe.
Breasla : bogasier. Are dughean in trgul vechiu.
45. Ignat Suitt, neamt, nscut la Liov. Insurat cu Ca-
rolina, nemtoaic din Bucovina. Sade in beraria lui Ene
Berariul, tiindu-o cu chirie dela cumprtorii acareturilor
greceti, in mahalaua Sf. Gheorghe. Breasla : berar
46. $fefan Salitchi, moldovan, nscut la CernAuti, in
Bucovina. Vaduvoi. Are un fecior insurat. Breasla cojocar.
47. Grigore Berezinscizi, leah, nscut la Sadagura, in
Bucovina. Vaduvoi, are 3 copii. Breasla : asap.
48. Grigore Hulubei, moldovan, nascut la BotoOnita,

www.digibuc.ro
88 Monografia Oraplui Botopnl

in Bucovina. Venit In Moldova la 1800. Insurat cu Catrina


fata lui Baciaiq Anghel din 4. Are 4 copii, negutitorete
cu pmntul In posesie.
49. Ion Mane, arman, nscut in Botoani. Legea ar-
meneasca. Fiziognomia : la stat de mijloc, la fata Man, ochii
cAprii, prul capului crunt, portul moldovenesc. Insurat cu
Ana, fata lui Andronic Ungureanu din Botoani. Are 5 fete.
Sade In casa sa de veci in mahalaua Sf Gheorghie, are i
o crm i o dugheand In trgu vechi. Breasla : se negu-
ttore0e cu marf de Liptca, tiind dughean cu chirie dela
.Karabet Bolfosu, in targul vechiu.
50. long Mane, arman, ndscut In Botoani. Legea arme-
neasc. Fiziognomia : la stat Malt, la fat smolit, ochii ne-
gri, prul capului negru, portul moldovenesc. Insurat cu
Maria, fata unei vdduve din Suceava. Are 3 copii. Sde In
casa sa de veci, in mahalaua Sf. Gheorghe. Breasla : se
neguttorete cu marf de Liptca in tovr0e cu Ion Mane
in dughean cu chirie dela Karabet Bolfosu, In trgu vechiu,
apoi se ocup i cu vite de negot, i tine mo0i cu anul.
51. Andriq Foc_Oneanu, arman, ndscut la Focani, in
Moldova. De copil mic a venit in Botoni cu printii si.
La stat Malt, fata smolit, ochii negri, prul negru, portul
nemtsc. Insurat cu Zumruta, fata lui Ion Mane din Boto-
sani. Are 3 copii. Sade In casa cu socrul sau In mahalaua
Sf. Gheorghe. Breasla : se neguttorete cu marfA de Liptca
in tovr0e cu socrul sti loan Mane, 0 cu Ionit Mane ;
are dugheand cu mar15 i la 4, tot in tovr0e cu nu-
mitil.
52. Bogdan Ciomag, arman, nscut la Suceava, in
Bucovina. A venit in Moldova de copil, cu printii sal.
Fiziognomia: la stat rnic, la fat blan, ochii cprii, prul
capului castaniu, portul moldovenesc. Insurat cu Ana, fata
lui Hagi Andronic din Botoani. N'are copii. Sade In cas
cu frate sau Ionita Ciomag, in mahalaua Sf. Gheorghe.
Breasla : e precupet de vite i altele.
53. Marctd Ciomag, arman, nascut la Suceava, in
Bucovina. A venit In Moldova de copil mic, cu

www.digibuc.ro
Monografia Orafului Botofani 89

Insurat cu Sanda, fata lui Simion Antona din Botoani.


Are 3 copii. $ade in casd cu socrul sat]. In mahalaua Sf.
Gheorghe. Breasla: se negutitorete cu precupie de vite i
allele.
54. Stefan Mane, arman, ascut la Suceava, in Bu-
covina. A venit In Moldova in 1802. Fizonornia : la stat
mic, la fata smolit, ochii caprii, prul capului castaniu, por-
tul moldovenesc. Insurat cu Dolcuta, fata lui Crste Taba-
carul din Suceava. Are 8 copii. Sade in mahalaua Sf. Ghe-
orghe, are 4i 6 dugheni, 4 in mahalaua trgului nou, pe
podul lui Hrisoverghi, i 2 In Tignime. Precupet de vite
i de movie.
55. Crdste Andronic, arman, nscut la Suceava, in
Bucovina ; a venit in Moldova la 1807. Holteiu. $ade in
casa sa de veci, in mahalaua Moraretilor. Se neguttorete
cu vite i alte precupii.
56. pfan Joan, moldovan, nascut la Bozancea, in
Bucovina. A venit in Moldova la 1793. Portul moldovenesc.
Insurat cu Ana, fata lui Neculai Cldtaru din Botoani.
Are 4 copii. $Ade in mahalaua Tdrgu Nou. Breasla: cizmar.
57. knit Ciomag, arman, nascut in Botoani. Fizono.
mia : la stat de mijloc, la fata smolit, ochii cprii, prul
capului negru, portul moldovenesc. Insurat cu Anica, fata
lui Iacob Hristovin din Botoani. Are 4 copii. Scle in casa
sa de veci, In mah. Sf. Gheorghe. Se neguttorete cu vite
de negot, tiind moie stearpa cu anul.
58. stefan Ciomag, arman, nscut in Botoani. Fizi-
ognomia r la stat inalt, la fata stnolit, ochii cdprii, prul
capului negru, portul moldovenesc. Insurat cu Sarica, fata
lui $tefan HAu din Botoani. Are 2 copii. $ade In casa sa
de veci in mahalaua Sf. Gheorghe. Se negutatorete cu vite
de negot i tine moie stearpd cu anul
59. Crdste Ciomag, arman, ascut in Botoani. Fiziog-
nomia : la stat de mijloc, la fata smolit, ochii caprii, parul
negru, portul moldovenesc. Insurat cu Dolcuta, fata lui
Ionit Mane din Botopni. Are un copil. $ade cu chirie la
mtua-sa Ruja, In mah. Sf. Gheorghe. Breasla : s negu-

www.digibuc.ro
-
90 Monografla Oraplul Botopni

ttoreste, fiind mosia Soldnesti cu anul.


60. Neculai Robovki, arman, nascut la Suceava, in
Bucovina. A venit in Moldova la 1782. Fiziognomia : la stat
de mijloc, la fata smolit, ochii negri, prul capului negru,
portul moldovenesc. Insurat cu Elisaveta, fata lui Stefan
Cioban din Botosani. Are 1 copil. Sade in casa sa de veci
in mah. Sf. Gheorghe. Breasla : s afl in slujbile D-sale
Vornicului Alecu Calimah.
61. Anton Bolfosu, arman, nscut la Suceava, in Bu-
covina. A venit in Moldova la 1810. Fizonomia : la stat de
mijloc ; la fat smolit, ochii cprii, prul capului castaniu,
portul moldovenesc. Insurat cu Tofana, fata lui Baron Cras-
te din Suceava. N'are copii. Sade in casa sa de veci, in
mahalaua Sf. Gheorghe, are si 2 dughene ale sale in tarp
vechi. Breasla : s neguttoreste cu vite de negot, find
moii cu anul.
62. Crdste David, arman, nascut la Suceava in Buco-
vina, a venit in Moldova la 1812. Insurat cu Marghiorita,
fata lui Apostol Argintariu din Botosani. N'are copii. Sde
cu socrul sail inteo casa in Sf. Gheorghe. Breasla : blnrie.
63. Enacachi Stamotopulo, italian, nscut la Triest in
Italia. Insurat cu Smaranda, fata lui Doncil din Botosani.
Sade in mahalaua Vrbienilor. Breasla: zugrav.
64. Garabet sin Mardiros, arman, nscut in Moldova.
Portul nemtesc. Insurat cu Mriuca, fata lui Gheorghe
Trancu din Botosani. Are 2 fete. 5ade in mah. Sf. Gheor-
ghe. Breasla : acum fiind scapatat si czut din stare, nu
face nid o negutitorie.
65. Mac Narzis i Mardiros flu( lui. Armeni, nscut la
Suceava in Bucovina si feciorul su in Botosani. Legea
armeneasc. Fiziognomia : la stat de mijloc, la fat smolit,
ochii albastri, prul capului crunt, portul moldovenesc. In-
surat cu Maria, fata lui Matos Argintariu din Botosani.
Mai are un fecior, iar Mardiros holtei. Sade in mahalaua
Sfntului Gheorghe, si mai are o dughean a sa in trgul
vechi. Breasla: bog asier.
66. Hriste Teodorovicl, arman, nscut la Suceava, in

www.digibuc.ro
Monografia Orapilui Botwni 91

Bucovina. A venit In Moldova la 1802. Insurat cu Ana,


fata Popii Marcu din Suceava. Are un copil. Breasla : se
neguttoreste cu vite, find mosii sterpe cu anul.
67. Bogdan David, arman, nscut la Suceava, in Bu-
covina. A venit in Moldova la 1805. Insurat cu Soltana,
fata lui Andronic Halco din Botosani. Are 4 copii. Sade In
casa sa de veci in mahalaua Morrestilor. Breasla : este
sufr la alti negutitori.
68. Gheorghe Ciomag, arman, nscut la Suceava, in
Bucovina. A venit in Moldova la 1820. Fizionomia lui este :
la stat de mijloc, fata smolit, ochii albastri, prul capului
crunt, portal moldovenesc. Insurat cu Catrina, fata Pruncu-
lui din Suceava. Are 2 copii. Sde in cas cu chirie dela
Garabet \Tartan, In mahalaua Sf. Gheorghe. Breasla : se
neguttoreste cu vite de negot tiind imas cu anul.
69. Ilie Dragomir, moldovan, ndscut la Suceava, in
Bucovina. La stat de mijloc, la fat Man, ochii albastri,
prul capului castaniu, portul moldovenesc. Holteiu.
70). Ariton sin Andronic Bolfosu, arman, nscut la
Chisniftu. Lege armeneasc. A venit In Moldova de la 1800.
Fizionomia : la stat inalt, la fat blan, ochii albastri, prul
castaniu, portul nemtescu.

La punerea In aplicare a Regulamentului Organic, s'au fcut lu-


crri pregAtitoare, si Primria de Botosani a avut norocul s-si pa-
streze, pn astzi, o lucrare de mare valoare, un document in care
se concentreaz activitatea desfsurat pentru desvdrsirea uneia din
aceste lucrari pregatitoare : o statistic amAnuntit a populatiei orasu-
lui, in anul 1832.
Dosarul este intitulat : Catagrafia a toatci suflarea afltoare in
trgul BotoOnilor din tinutul Botogini In anul 1832.
Catagrafla este fcut dup impartirea orasului in 6 ciaste, sau
ccvartale. Statistica ciastei I are data de 14 iulie 1832, a ciastei II,
data de 28 iulie 1832, iar la celelalte ciaste nu se arat data and li
s'a fcut numrtoarea.
Numrtoarea este fcut avndu-se in videre deosebirea de clase
sociale. Inti se enumer clasul boerilor si apoi clasul mai de gios;

www.digibuc.ro
92 Monografia Oraplui Botwni

se . face o clasA deosebitA din tagma bisericeascr, si capitole spe-


ciale cuprind : natia lipoveneascd, natia armeneascd, natia jidoveascd
i chiar natia figdneascd.
Clasul mai de gios" cuprinde mestesugarii, lucrtorii si slujitorii.
Dupd statistica aceasta, in anul 1832, erau in Botosani 13796 de
suflete, din care '6897 brbafi, si 6899 femei, adicA dou A femei mai
mult decal brbatii, o egalitate care, in timpurile noasire, s'a transfor-
mat inteo proportie in care covrseste numArul femeilor.
In acest total boerimea era reprezentatA prin 124 boeri, 130 gi-
coane, 76 fii de boeri si 75 flice de boeri.
NumArul familiilor era de 2853, ceia ce ni dA o proportie de 4
suflete la un cap de familie.
Supusi strAini erau 423, din care : 113 austriecesti, 85 franfuzesti,
95 prusienesti, 75 rosienesti si 55 britanicesti.
Intre supusii tArilor din Occident nu trebue sA cAutAm numai fran-
fuzi, prusieni, inglezi de bastinA; numArul acestora il conpuneau evreii
si armenii, ca si mare parte din acei numiti supusi austriaci si nisi.
Erau In Botosani 2934 de case, si apoi 13 mntstiri bisericesti
crestinesti", 2 armenesti, si 1 catolick si 10 scoale jidovestim, adic
case de inchinAciune.
Mai erau 49 fabrici", din care : 1 de lumnri, 3 de oloiu, col-
funi, boia, tulpane, plrii ; 22 fabrici de pnzuri si piei, 6 de gAitan, .
8 de matask de land si de sopon, precum si 5 velnifi si 15 ferrii.
Mori erau numai 3.
Statistica mai aratA c in anul 1831 au murit, in Botosani, de
holer, 710 persoane.
DupA aceastA privire generalk cu care incepe catagrafia, urmeaz
un extract statistic pentru targul Botosanii din finutul BotosAni alcA-
tuit pe anul 1832", amAnuntit si interesant. In acest extras se arat si
numrul animalelor din oras, care in corpul statisticei sunt trecute pe
numArul lor la fiecare persoanA ce le posedk
In 1832 erau, in Botosani, pe cvartale ;

www.digibuc.ro
Monografia Oraplui Boto,Fani 93

cv. I cv. II cv. III cv. IV cv. V cv. VI Total


boeri 10 5 14 10 70 15 124
cucoane 11 6 10 10 77 16 130
fii de boeri 10 4 12 7 38 5 76
fiice de boeri 16 3 7 4 22 3 75
slugi 23 3 91 6 103 21 250
slujnice 16 4 16 5 120 20 181
fii de slugi 2 4 60 66
fiice de slugi 2 4 27 33
tigani 20 9 21 53 80 183
tigance 28 1 7 26 90 93 245
fii de tigani 2 9 25 45 81
fiice de tigani 4 5 10 17 14 50
suma peste tot 147 26 171 116 722 315 1497
clasa de mijloc 1403 1890 1494 2230 842 2168 10027
tagma bisericeasca cu
femei si copii 38 85 61 55 94 39 372
supusi strini 30 50 65 33 60 185 423
jidovi 68 108 229 362 45 665 1477
no caselor 334 382 412 643 287 816 2934
no mnstirilor si bi-
sericielor 2 3 2 2 4 2 15
no morilor I 2 3
no fabricelor 2 5 1 10 12 10 40
no velnitelor 3 2 5
cai 130 284 239 265 311 59 1288
boi 52 300 74 26 64 4 320
vaci 61 103 136 168 98 36 602
mascuri 162 181 325 413 150 1273
oi 110 396 267 70 430 1231

Cvartalul cel mai populat al boerimei, era mahalaua Vrbienilor,


iar cvartalul al patrulea, mahalaua Calicimei, in care locuiau si ativa
boeri, si chiar consulul francez, cuprindea cel mai mare numr al clasei
de mijloc.
Evreii, in numr de 1477, reprezentau 10,70 olo din populatia
orasului.
Armenii erau in numr de 324 familii, fr a se indica numrul
sufletelor. Prin familie", catagrafia din 1832 intelege cap de familie";
vduvele erau socotite ca familii, avnd sau nu copii.

www.digibuc.ro
94 Monografia Oraplui Botofani

In extractul statisticesc" nu este o rubrica pentru natia lipo-


veneascr i natia tiganeaser, precum se specified in corpul cata-
grafiei. Facand insa numrtoarea, gasim c erau 58 familii de lipo-
vent, litre care zece vaduve, iar tiganii erau in numar de 73 familii.
Numai pentru 13 familii de tigani nu se arata ocupatia lor ; restul cu-
prinde numai mestesugari: ferari, lutari, in numr de 34, si chiar 2
croitori. In numaratoarea aceasta a tiganilor nu intr si tiganii din
slujba boerilor, cari trebue s fi fost robi, cu un total de 559 suflete,
din care 131 copii.
Natia nemtasca se compunea numai din 11 familii, din care doi
berari.
Catagrafia din 1832 este alcatuitd foarte amnuntit.
Fiecare cvartal Incepe cu enumerarea familiilor boeresti; familia
era luat in intelesul roman: capul familie, sotia, copiii si servitorii;
ba, la fiecare se arata l numarul animalelor dela gospodrie.
Asa, iata cum se indica familii din clasul boerilor :
Dumnealui Spatar Vasile Crupenschi
Dumneei Maria sotia Dumisale
Mihai
feciori in casa
lie
Catinca femeie
Paraschiva fata
slugi in cas

Stefan bucatar
Gheorghe bucatar
Ileana tigani robi
Floarea
cai 4
0 alta casa este astfel catagrafiata :
Dumneei Elencu a Dumisale Iordache Canta Spatar
Zoita fiica D-sale Aga Scarlat Miclescu
Slugile D-sale : Dumitrache, vatav, burlac; Toader, fecior
Ion, viziteu; Anita, femeie in casa ; Maria, fat in cas.

www.digibuc.ro
Monografia Orapilui Botqani 95

Tiganil D-sale : Vasile Bucataru ; Maria, femeia lui ; Gavril, Pa-


raschiva.

La fiecare famine se aratd i numele copiilor :


D-lui Aga Scarlat Miclescu
D-nei Maria cucoana D-sale
fii : Iordache, Neculai, Zoifa, Zmaranda, Profira.

La casa AgAi Scarlat Miclescu erau 9 slugi i 15 figani.


Dupa clasul boerilor" vine tagma bisericeascd, repartizat pe
fiecare bisericd. Aa :

Biserica Trei-Erarhi
Erei Sandu Schelarie
Presvitera Paraschiva sot
fii : Vasile, Neculai
slujnicd : Maria
2 cai
Urmeazd apoi lista mqtepgarilor : fclieri, cizmari, etc., ardtdn-
du-se numele sofiei i a copiilor.
Se menfioneazd doi buctari : Ion Bucatariu, care tine locantd",
ceea ce aratd CA in 1823 era un restaurant In Botoani ; al doilea bu-
dtar, losef Gorschi, bucdtar la Alecu Ventura", se vede c locuia
In orq, nu la stdpanul su, ceea ce Insemneazd cd era un meter
deosebit.
Un capitol special au pdmntenii fait negustorie". Gsim, prin-
tre ei, ca pildd :
Neculai Botezatu, logofdt la spifdrie
Ileana, sof lui
fii : Dumitrache, Anica, Ilinca, Catinca.

Un altul :
Enacachi Cazacliu, vatav
Maria, sot lui
fii : Fotachi.

www.digibuc.ro
96 Monografia Oraplui Botopnl

Armenii sunt catagrafiati deosebit. Preutii, comerciantii, posesorii.


armenii fara negustorie, sunt indicati cu aceleas amnunte.
In mahalaua Calicimei este o rubric pentru natia nemteasca"
Sant numai cteva familii:
I. Eva frnghierita nemtoaica vaduva
Anton Rozimel neamt supus austriecesc
Josef Butcovschi neamt ciubotar supus austriecesc
Anica femeia lui
sed toti in casa Evei franghierit.
2. Iohanos Lorhi neamt plrier supus austriecesc
Tudosia femeia lui
Maria fiica lor.

3. Gheorghe fnaragiu burlac, sede in cas cu Iohanos.


Napa tiganilor" ocupa ultimul loc in catagrafie, si In rubrica
lautari" pare a se face deosebire intre Mutant i scripcari, de oarece
,unii sunt notati cu o profesiune, iar altii cu cealalt, iar cobzarii sunt
trecuti cu acest nume ; ba gasim si un tigan dobosr.
Statistica aceasta ni arat CA in 1832 erau trei doctori In Boto-
sani : Sarnurcq, Gheorghe Meta i Glzeorghiade.
Doctorul Samurcas avea un numar mare de servitori si de vite :
cinci slugi, sase tigani, 2 cai, 4 boi, 3 vaci i 2 oi.
Doctorul Metu avea 9 slugi si un tigan rob ; intre slugi: doua
bucatrite nemtoaice", iar doctorul Gheorghiade, mai modest, tinea
numai trei slugi.
Tot asa de multi.servitori tineau si cei doi spitari cari erau pe
atunci in Botoani: lohan Gorglzia i Josef Dobrovotchi : cel intai 8,
si cel al .doilea 6 slugi".
In 1832 era, in Boto$ani, un consul frantuzesc, Zacico Scotu,
care avea sotie pe Catinca i tinea patru slugi.
Una din casele catagrafiate este numita Posta Botosani", in care
locuia Ccipitanu Vasile, cu sotia sa Anglzelina i Ileana, fiica.
Posta din Botosani avea in serviciu 6 surugii, i 7 scutelnici la
poste, singurii scutelnici pomeniti in aceast catagrafie,

www.digibuc.ro
Monografia Oraplui Botnanl 97

Boerimea

In fruntea populatiunei orasului Botosani", catagrafia din 1832


pune clasul boerilor ". Aceasta era conceptia timpurilor de atunci, si
era conforma cu starea de lucruri care predomina in toat lumea, nu
doar di fceam o exceptie dela o regul general.
Prefaced s'au fcut si in randul boerimei din Botosani, cum se
intmpl in toate ; nume de boeri care figurau in lista din 1803, au
disprut de pe listele din 1820 si 18.32 ; alti boeri s'au ivit, ca cetteni
ai Botosanilor, fie prin cstorie cu botosnence, fie Kin dobndire
de proprietAti in judet, si ar trebui niste cercetAri, prea amnuntite,
care ar iesi din cadrul unei monografii ca aceasta, dac am cuta sa
alcAtuim un izvod al tuturor boerilor, pe care documentele vremurilor
ii leagd de orasul Botosani. De aceea, in capitolul acesta, vom insira
numai acele familii boeresti, pe care le gsim in Botosani in listele
din 1803, 1820 si 1832, de care am pomenit pana acuma.
liceste familii sunt urmtoarele :
Albinet Stolnicul Gheorghe, in 1820 scuteste de bir un numr
de birnici din Botosani.
Albinet Zamfira Albinitoaia a D-sale Tudurachi, in catagrafia
din 1932 are fii pe : lancu, Tudurachi, Marghioala i Cdtinca.
Alexandru Paharnicul, in lista din 1820.
Arhip Ancuta Arhipoaia, vduv ; in 1832 are un flu, Tudu-
racht, registrator la cancelaria giudecatoriei, si cloud fiice : Maria i
Safta.
kite() carte de volnicie" a lui Grigore loan Voevod, din 1 Iulie
1762, este vorba de lordache Arhip, nepotul lui Neculai Gherghel,
cari jlueste Domnului c nu se poate folosi de jumtate de sat de Bra-
es% dela tinutul Hrlului, care li este data danie de Gavril Gherghel
7

www.digibuc.ro
98 Monografia Oraplut Botopnl

biv vel Capitan, din pricina Anitt, giupaneasa lui Miron Gorovel, care
stpaneste cealalta jumatate de sat din Braesti, si nu vrea sa vie la
hotarat mosia, cu hotarnicii randuifi de Domn. (Document din colectia
mea.)
Arrnag Banul, in 1803 are liudi in Botosani, si in 1820, B5-
neasa Armag scuteste de bir un numar de birnici.
Asachi Caminar Petrachi, la 1822 are sofie pe Catinca. In
aceias casa locueste si cumnatul D-sale, ofiferul Grigori Pavlo, cu sofia
sa Irimioana, i Rica lor Nadejda.
In Foile de *calitafi a cinovnicilor tribunalului giudecatoresc din
Botosani", pe anul 1839, gasim :
Petru AsacIll, Aga, nascut in Cernaufi, la anul 1799, iunie 28.
A invaf at greceste, franfuzeste, nemfeste, moschiceste, malorusie-
neste, italieneste, si leseste, 7 limbi de toate.
El este insurat si are 2 copii adoptarisifi si anume Dumitrache
i Maria. .
Are parfi de mosie in Herfa, Buda de jos, si Sinihu din ocolul
Huth si in Rusani din Basarabia, si o casa in targul Herfa, si o casa
in Mihileni, o casa in Dorohoi, un loc de cas5 in Vaslui, o vie in
podgoria Esii.
In diferite slujbe politice a fost de mai multi ani in urma.
Aslan Medelnicerul Neculal, 1803.
La anul 1806 in 9 zile a lunei dechemvrie s'au svarsit matusa-
mea, sora tatini-meu, Medelnicereasa Anastasia Asian, in Botosani, si
s'au ingropat tot la biserica din Botosani, care a fost stearp5 de fie.
(N. Iorga : Studii si Documente. XVI, p. 57.)
Avram Catinca a Carninarului Costache, la 1832 are 'fii pe
Costache ft Nastasia.
Bals in lists din 1803 sunt trei Balsesti :
Logofatul Costache,
Spatarul Toader si
Caminarul Vasil;
iar in lista din 1820 gasim pe :
Vorniceasa Catinca,

www.digibuc.ro
Monografia Oraplut Botoqani 99

Logoftul Lupu, si
Spatarul Vasile.
Basot Cminarul Ionit, in 1803
Bart Comisul Iordachi, la 1832 are sofie pe Ruxanda.
Familia Basot din Botosani era in strnse legturi de inrudire
cu BAsotestii dela mosia Soldnesti, de lng Folticeni, intemeietorii
acestui trg.
, Iatd genealogia acestora, dupa informatiile date de D-na Maria
Vrnav, stranepoata lui Ionifd Basot:
Ionit Basotd = cu o Cantacuzin Pascanu
1

Andries =---- Zoita Miclescu (sora Mitropolitului Sofronie)

i I
Alexandru Raluca= Alecu Botez-Forscu
i I
r)
o
(0)
ET
r)
n-
co

li
0
Il 03

r)
co
CA
n
n
-6 co
n n
co 0"

133
N
n
III I I
C) Z t71 II

"
um
.= c)=,
.,

n- .411 CD
.-o w
A) -:
n
CA
co
n

www.digibuc.ro
100 Monografia Oraplui Boto$ani

La 14 noembre 1838, Cdminarul lordache Baptel arat cii prin


dieata soacrei sale, Postelniceasa Maria Ventura, din iulie 1836, este
numit epitrop dinpreun cu cumnatul su, Comisul Alecu Ventura, si
cere s fie desrcinat din epitropie, c n'are timp pentru asta.
(Dosar 2, Tr. 1765, din Arhiva Statului dela 14).
Beraru Polcovnicul Toader, in 1820.

Botezatu Costache, la 1832 are sotie pe Catinca i flied pe


Smaranda.

Bou Medelnicer Antohi, la 1832: sotie Maria, fiica Ileana.


Bou Sulgerul Manolachi, la 1832 trecut in catagrafie cu ur-
mAtoarea familie : Elenco, sotia sa; fii: Grigore, Costache, Gheorghe;
Maria, maica D-sale; Marghioala, fiica Sa, i Catinca, nepoat.

Brniteanu Pitarul Ionit, 1803.


La 1820 gsim pe Paharnicul loan, iar la 1832, tot Paharnicul
loan are sotie pe Ruxanda, i o nepoat Marghioala.
BrAniteanu Stolnicul Iordachi, in 1820.
La 1832, catagrafia mentioneaz pe: Catinca nepoatd Paharni-
cului Brnisteanu.
Bueqan Dumitrachi, la 1832: Logoft la canteleria Vorniciei,
are sotie pe Catinca, i un fiu, Vasile.
BucOnescu Spatarul Iordachi, 1820.

Burchi Gheorghe ; la 1832: Safta, sotia sa; loan, fiul sau,


logoft la canteleriaiVorniciei ; fiic: Profira, vkluvd; Costache, Ev-
ghenia.
Un Ion Burchl a fost cstorit cu Maria, sora lui Anastas Pant!.
CAlin Stefan, vel Cpitan, in 1832 are trei fii: Vasile, Costa-
che, Toader.
Calimah Phrniceasa Ruxanda, 1803, si Domnita Mdrioara,
in 1820.

www.digibuc.ro
Monografia Oraplui Botopni 101

Despre familia Calimah, i rolul core l-a jucat in Istoria Moldo-


vei, se va consulta lucrarile D-lui N. Iorga : Documente privitoare
la familia Calimahi", Buc., 1902, i Cartea nearnului Calm4 din Mot-
dova, zis Callimate, Valenii-de-Munte, 1910, i lucrarea lui N. D. Xe-
nopol: Istoria i geneologia casei Callimachi", Buc. 1897.
Canan Spatarul Costache, 1820.
Din familia aceasta se trage Veniamin Canandu, fost egumen la
manstirea Raca din judeful Suceava (Folticeni).

Canta in 1820 mentionata : Miirlufii Logofeteasa, iar la 1832,


locuia in Botoani Elencu a D-sale lordache Canta, Spatar, In casa
careia catagrafia arata i pe : Zoifa fiica D-sale Aga Scarlat Miclescu.
Carp Polcovnicul Gavril, vaduvoiu. La 1832 vade in aceia
casa cu fiica sa, Maria, vaduva, care are doi copii : Catinca 0 Scarlat.
Carp Capitanu Iordache, la 1832 are pe sofia sa Ruxanda,
i Catinca, fiica.

CArfilinan Gheorghe, holteiu. La 1832 trqte in aceiq casa


en cumnatul sau Enacachi PdtraF, care are sotie pe Marghioala.
Caruz Doctor, in 1820.
La 1832 catagrafia pune pe: Dunmealui Domnu Anton Caruz
i Ion; D-nei Smaranda, sor, fra a se lamuri daca Smaranda era
sotia lui Anton sau a lui Ion, i nici se tie ai caruia dintre ei sunt
copiii: Gheorglze, Ion. Zoila, Reghina i Marufa.
Un Caruz a fost casatorit cu Aristita fata lui Greceanu, dela
Parul-Glodului, din Suceava. Greceanu era casatorit cu Nastasiica Bal.

Casandra Sardareasa, in 1803.


Catargiu Vornicul lordachi, in 1820.
Catinca Polcovniceasa, in 1820 i 1832.
Catichi Stolnicul Sandulachi, in 1820.
CiolaC Cdminarul Costacht i Agripina, sot lui, 1832.

www.digibuc.ro
Ilie Ciolac = Catinca Pisoski

Ilie Costache Elencu Maria


cAlug 'r Iordachi
= Agripina Metz = Buznea = Vasile Tutu
I I
George Ciolac Anica lonicA Tutu
Maria Mioglu = Gr. Softa =Profira Ma-
vroeni

1 1 1 1 1 I I I I
Emanoil II m 11 z II rn
(Milut)
11
o ii
=< CA
o
Ii
D.
entg ti. < F-1. 01 echo co ecl co

= Profira Em. Mortun at -I: r: g ,E. P r/2


= tO
N == U3
CO NI CI)

csi -ir =roc co


.1
= ca = 'a.
to o
o i:i
n
w

www.digibuc.ro
Monografia Oraplul Boto$an1 103

Ciornei Capitanul Andrei, 1820.

Ciornel Costache, coletchi reghistrator, cu sop sa Elencu 1832.

Cu zapisul din 12 noemvre 1792, Petrache Pitarul si flii si Ior-


dachi, treti Comis, si Costache, vnd cApitanului Andrei Ciornel, o
casA cu locul ei din Botosani, in mahalaua Vrbienii, lnga biserica
Vovidenia.
La 8 iunie 1794, Mihai Constantin Sutu Voevod Intdreste stp-
nirea lui Andrei Clornel, biv Cpitan, peste casa cu locul ei din Boto-
sani, ce a cumprat-o dela Pitarul Petrache si dela feciorii lui.
(Din Cresterea colectiunilor Academiei Romne pe anul 1908,
p. 94).
Cpitanul Andrei Ciornei d jalb la Divan, arttind CA mosia
Starosiltii din tinutul Hrlului este hotrt si stAlpit de 35 de ani,
si acurna un Ion Romnescu i Grigora Tinug i cu alp rzsi ai
lor din mosia Socrujni ce iaste de tinut Botosanii, care mosie isi dA
coate din gios cu Starosiltii", gsind rzAsii de Socrujni o piatr in
silistea Starosiltilor, au dat jalobd lui Alex. Const. VVd, si s'a rnduit
pe D-lui Pah. Const. Ba4 ca sa MCA cercetare la fata locului; acesta
ins, nu a tinut In samA scrisorile ce s'au itatisat. Divanul rndueste
pe vornicii de Botosani, D-lui Grigorq Sturza biv vel Spat. si Du-
mitrache Ghica biv vel Cminar, s fac din nou cercetare. Vornicii
avnd treburi in tinut, au rnduit cu cercetarea pe Vornicu de poart
[rupt locul unde e scris numele Vornicului].
Ardpul a hotrit intai mosia Starosiltii. Arapul e flul lui Lupa-
fat Arapul i nepot lui Udre Gi'inscel.
Documente citate :
1632. Ispisoc dela Alex. Vd. din let 7140 iunie 10 in carele In-
treste pe giumtate de sat de Starosilti cu iaz si tarind parte de sus,
cA am dat Irimil fetil Mriutii nepoat Gorcii UdriTM.
1643. Ispisoc de giudecat dela Vasile Vd. din 7151 maiu 30 On
care scrie si d lui Udre Giinscei douA prti din satul Starosiltii'l.
1755. Hotarnia din 7263 iunie 20 iscAlit de rposatul Ion Zosin
Satrar si de lordache Talp.
1790 oct. 9.
[Document dela D-1 Zwerdling, avocat din Botosanii.

www.digibuc.ro
104 Monografia Oraplui Botogini

Child Stolnicul Costaclze ; Zoita, cucoana D-sale ; lancu, fiul


lor. 1832.

Const Ciulel
I
Iancu
I I
din prima cAsAtorie din a doua csAtorie
cu Maria Buzil : cu Sofia Herescu :
I - I I
Mihai = Ecat. Cocot Ion = Adela Maria
Ivascu =Dr. UrzicA
cv
71
O.
---,

cm.
=
tr+
0
CO
-4.
zco V)
=
o 0
(..)

Ciulei Sulgerul Ursachi ; Ancuta, sotia ; Alecu, Dumitru i


Netulai, fii,. 1832.
Dumitru Ciulei
I
CApitan N. Ciulei Elena Bobeic
I I
Lucia = CApit. CocotA Elena Dr. Smell

Clement Comisul Anglzelache ; Casandra, sotie; fii : Mihalache,


Alecu, Marghiolita, Savasta ii Ruxanda. 1832.
Anghelache Clement a fost primul efor al Botosanilor, ales du-
pA hrisovul lui Mihail Grigori Sutu, din 1820.

Cocea Ileana Cocioaia, vAcluvA, cu fiii: Mihalache, lancu


Maria. 1832.

www.digibuc.ro
Monografia Oraplui Botopni 105

Cocota Ene, 1820.


La 1832 e Srdar ; are sofie pe Maria, si fii : Constantin, Alex-
andru, Gheorghe, Platon, lancu, Elencu 0 Catinca.
In Condica foilor de calitti" din Arhiva Statului dela Iasi
gsim :
Srdarul loan Cocotei, prezidentul Epitropiei din Botosani, in 1839,
este nscut in orasul lanina (Grecia), la 24 Ghenar 1774. A Invtat
acolo in patrie si aici in Moldova la Dascalul Partenie Moraitul, in
limba greceasca. Vorbeste greceste, nemteste si moldovenete. E insu-
rat ; are 7 copii : 5 feciori si 2 fiice. Fire mosia Cciulatii, in tinutul
Romanului i case in Botoani.
Inca din anul 1811 a fost rnduit vame la Botoani, pnd la
anul 1818. Dela 1818 giudeator la finutul Putnei, pn la 1821, in
vremea tulburarilor, iar dupa intoarcere de peste hotar, la 1823 a fost
asupra vmuirei rachiului si a apaltului crtilor de joc. La 1824 iar
vames la Botoani. La 1825 giudector la Dorohoi. La 1827 vames la
Botosani, pn la 1831. Dela 1831-1836 revizor al vmilor, savarsind
si alte slujbe, precum in vremea ciumei, gostin si desetin, cu crfi
gospod. Dela 1834 april 22 giudector al tribunalului de Botosani,
Ong la 1838, maiu 2, precum i in vremea fostului prezident Spatar
lordache Carainfil, cnd acesta se afla deputat al finutului Botosani,
i-a finut locul, i dela 1835 iarsi giudeditor la tribunalul de Botoani,
'Ana la 1838 april 23.
Prezident Eforiei de Botosani dela 14 decembrie 1837.
Un alt Iancu Cocotd, nscut in Botosani, la 1818 august 3, hol-
teiu, in 1837, era in serviciul giudecAtoriei, Botoani.

Numele adevrat al lui Cocot, era Kokata, 0 Maria, sofa lui


lancu Cocot, era nscut Catargi.

Catargi
I I
fat = Kescu Maria = Kokata
I I
Natalia Obrenovici D-na Ghyca
Regina Serbiei Comnesti

www.digibuc.ro
106 Monografia Oraqulat Boto,Fani

Copii lui Iancu (Ene) Cocota sunt :

1. Gheorghe Nastasia Pilat

Aglaia Natalia Maria


= C. BobeicA = Ion Arapu =.Cpit. Lupacu

2. lama Cocota
din prima csatorie cu Maria Bucur

Inc* Maria Mateescu


I I I I
Elvira Maria Dolores loan Costic
Col. Botez --- Stamatopol (Basarabia)

din a doua castorie cu Zoe Chiriac

Ecaterina Maria
Mihai Ciulei I. Miclescu

Elena Artur Maria


Ing. Ispirescu

3. Alecu Cocoki = . . . . Kalmuski (Basarabia)


I
I I I
Nicu Cpit. Alexandru fata
Lucia Ciulei Victoria Gr. Gorovei Tabora
(Dorohoiu) (CernAuti)

4. Catrina = Teodor Buzdugan


I I I I I I

Iancu Teodor Orest Natalia Aglae Maria


Sireteanu =Dr. *tefanovici ----= Aurel
Rdcanu

www.digibuc.ro
Monografia Orapdai Botopni 107

5. Elencu castorit cu Brdnifleanu

Coglniceanu Smaranda, in 1803 si 1820; Stolniceasa Sea


in 1803.

Covrig Polcovnicul Dumitru, cu sotia sa Anica. 1832.

Cuciureanu Glzeorghe, cu sotia sa Nastasilcasi fiul Ionia 1832.

Cuciureanu Enachi, vaduv ; lorgu, fiu, 1832.


Enachi Cuciureanu = Zoita Vasile Mortun din Budeniti

Dr, Gh. Cuciureanu Miluf loan


Maria Tufscu

Maria Victor
Lt col. I. Giurscu

Maria George
Gh. Varnav Elena Rossignon
Enachi Cuciureanu, in afar de fiul lorgu, trecut in catagrafia
din 1832, mai avut 2 copii: loan i
Cel mai in vrst, Gheorghe sau lorgu, a fost unul din cei mai
distinsi fii ai Botosanilor.
A fcut studii in Pesta, si a luat doctoratul in medicin, la 23
april 1842, la Mnchen, dupd ce tot acolo luase licenta in medicin,
in 1837.
Reproducem amndou aceste diplome, probabil cele inti di-
plome obtinute, de un romn, la Universitatea din Mnchen :

www.digibuc.ro
108 Monografia Orap lui Botofant

SUB AUSPICIIS GLORIOSISSIMIS


AUGUSTISSIMI AC POTENTISSIMI DOMINI DOMINI
LUDOVICI
BAVARIAE REGIS
IN UNIVERSITATE LITERARIA LUDOVICO MAXIMILIANEA
RECTORE MAGNIFICO
1LLUSTRISSIMO ET CONSULTISSIMO VIRO
HIERONIMO BAYER
PHILOS., JURIS UTRIUSQUE DOCTORE, PROFESSORE PUBLICO
ORDINARIO ET FACULT. JURID. ASSESSORE.
ILLUSRISSIMUS, EXPERIENTISSIMUS ET SPECTATISSIMUS VIR
IOAN BRAT. WEIS SBROD
MEDICINAE ET CHIRURG. DOCTOR. CONSIL. REG. PROVINC.,
PROFESSOR PUBLICUS ORDINARIUS, FACULTATIS MEDICAE
ASSESSOR, P. T. DECANUS ET PROMOTOR LEGITIME CONS-
TITUTUS, PRAENOBILI ET DOCTISSIMO VIRO
GEORGIO DE KUCZURAN,
BOTTOSCHANENSI, MOLDAVO,
MEDICINAE ET CHIRURGIAE LICENTIATO,
examinibus rigorosis cum nota eminentiae publice exantlatis, nec non
praemissa
PRAESIDE
PERILLUSTRI, DOCTISSIMO ATQUE EXPERIMENTISSIMO VIRO
IGNATIO DOELLINGER
AA. LL. PHILOS., MEDICINAE ET CH1RURG. DOCTORE, CONSIL. IN RE MED.
SUPREM., ACAD. REG. MONAC. SODAL , PROFESSORE PUBLICO ORDINARIO,
ET FACULTATIS MEDIC/AE ASSESSORE,
DISPUTATIONE PUBLICA EXARATA PORRO, AC TYPIS IMPRESSA, DISSER-
TA TIONE INAUGURIALI,
DE INFANTICIDIO, AC DE VARHS VITAE INFANTIS POST PAR TUM ARGUMENTIS
DOCTORE MEDICINAE, CHIRURGIRE ET ARTIS OBSTETRICIAE GRADUM
CUM OMNIBUS PRIVILEGIIS ATQUE IMMUN1TATIBUS EIDEM ADNEXIS,
DIE IX. MENS1S FEBRUARII ANII MDCCCXXXVII.
EX UNANIMI ORDINIS MEDICORUM DECRETO RITE CONTULIT.
QUOD QUal FACTUM SIT. HOC SOLEMNE DIPLOMA SIG1LHS MAJORIBUS RE-
GIRE LITER/ARUM
UNIVERS1TATIS ET ORDINIS MEDICI NEC NON ORDIN1S EJUSDEM DECANI
ADSESSORUMQUE PORRO RECTORIS MAGNIFICI ET UNIVERSITATIS SECRE
TARH AUTOGRAPH1S MUNITIM TESTATUR.
Dr. Hier. Bayer Dr. I. B. Weissbrod p. t. decan
Dr. J. Doellinger f. m. Senior
p. t. rector. m. p. A. Walther Dr.
Dr. Rengseis
Dr. Buchner
Henr. Milner
reg. Univ. S ecret.

www.digibuc.ro
Monografia Oraplui Botgant 109

SUB AUSPICIIS GLORIOSISSIMIS


AUG USTISSIMI RC POTENTISSIMI DOMINI DOMINI
LUDOVICI
BAVARIA E REGIS
COMITIS PALATINI AD RHENUM, BAVARIAE, FRANCONIAE, ET
IN SUEVIA DVCIS CT. CT.
IN UNIVERSITATE LITERARIA LUDOVICO - MAXIMILIANEA
RECTORE MAGNIFICO
ILLUSTRISSIMO ET CONSULTISSIMO VIRO
I. ADAMO OBERNDORFER,
JURIS UTRIUSQUE DOCTORE, PR OFESSORE PUBLICO ORDINARIO
ILLUSTRISSIMUS, EXCELENTISSIMUS ET SPECTATISSIMUS VIR
HENRICUS AUGUSTUS VOGEL
PHILOSOPHIAE ET MEDICINAE DOCTOR, PROFESSOR PUBLICUS
ORDINARIUS,ACAD. REG. MONAC. SODAL. FACULTATIS PHILOSO
PHAE, P. T. DECANUS ET PROMOTOR LEGITIME CONSTITUTUS
ILLUSSTRISIMO ET DOCTISSIMO VIRO
GEORGIO DE KUCZURAN
BOTTOSCHANENSI, MOLDAVO,
MEDICINAE ET CHIRURGIAE DOCTOR!, OMNIUM NOSOCOMIORUM
PATRIAE SURE INSPECTORI SUPREMO
PROPTER EXIMIUM SUCCESSUM, QUO, DUM AB ANNO
MDCCCXXXI. USQUE AD ANNUM MDCCCXXXVII. MONACIIII IN
UNIVERSITATE NOSTRA VERSARETUR, IN STUDIA PHILOSO-
PHIAE ET MEDICINAE INCUBUIT, ET PROPTER ALACRITATEM
QUA, IN PATRIA SUA PUBLICAE AEGROTORUM MEDELAE
PRAEPOSITUS, OFFICIO HUIC ITA SATISFECIT, UT SIMUL CUM
MORBORUM SANATIONE STIDIA DISCIPLINARUM, QUAE NATU-
RAM RERUM ILLUSTRANT, PER ILLAS TERRAS PROPAGARE,
AUGERE ET CUM ARTE MEDICA ARCTIUS CONJUNGERE NITATUR
DOCTORIS PHILOSOPHIAE GRADUM
Cum OMNIBUS PRIVILEGIIS ATQUE IMUNITATIBUS EIDEM AD-
NEXI S DIE XXIII. MENSIS APRLISI ANII MDCCCXLII.
EX UNANIMI ORDINIS PHILOSOPHORUM DECRETO RITE
CON TUL IT.
QUOD QUI FACTUM SIT, HOC SOLEMNE DIPLOMA SIG ILIIS MA JO-
RIBUS REGIAE LITERARUM UNIVERSITATIS ET ORDINIS PHILO-
SOPHI, NEC NON ORDINIS EJUSDM DECANI PORRO RECTORIS
MAGNIFICI ET UNIVERSITATIS SECRETARII AUTOGRAPHIS
MUNITUM TESTATUR.
Dr. Oberndorfer, k. t. Rector
Dr. Vogel k. t. Decanus
He nr. Mfdler reg. Univ. Secret.

www.digibuc.ro
110 Monografia Oraqalai Botopni

Intors in fart Dr. Gheorghe Cuciureanu este numit medic la


Spitalul central" din Iasi.
In 1840 noembre 12, Epitropia invlturilor publice in Princi-
patul Moldovei, ii multmeste pentru ostenelile" ce a artat cu trac-
tarisirea tinerilor bolnavi la imbe instituturile in vremea lipsei D. Doctor
Cihak, si vd pofteste de a primi multamirea si pentru o asetnenea
filantropic fapt hrzil din partea D-tale".
In 1841, Dr. Cuciureanu este trimes, de guvernul Moldovei, sd
studieze, in strintate, organizarea spitalelor.
Pentru a-i inlesni aceast insrcinare, Secretariatul de Stat a
Moldovei", ii d, la 16 maiu 1841, o imputernicire vizat de consulii
austriac, englez si francez din 18i, cu care-1 recomand guvernelor
respective.
Imputernicirea aceasta merit s fie cunoscut, si are urmtoarea
cuprindere:
Le Gouvernement de Moldavie ayant jug ncssaire
de faire entreprende au Docteur en chef de l'hpital Gen-
tral de Jassy Monsieur Georges de Kuczuran un voyage
scientifique, pour connaitre l'tat des hpitaux les mieux
organiss de l'Europe et pour rformer a son retour d'aprs
leur modle ceux de la Principaut, sollicite toutes les au-
torits civiles et militaires, auxquelles Monsieur le Docteur
aura besoin de s'adresser, de bien vouloir prendre en con-
sidration le but philantropique de son voyage, et lui faci-
liter toute information dont il aura besoin, en retour de quoi
le Secrtariat d' Etat s'oblige A agir en tout temps avec le
m'me empressement pour des services rciproques.
Le secrtaire d'Etat.
G. Soutzo.

In Albin RomaneascA, No. 29 din 13 sprit 1841, se public


un referat despre o vizit fcut la spitalul central din Iasi, de mini-
strut de Interne, Lupu Bals, prin care se aduc multmiri epitropilor,
Visternicul Illecu Sturza si Spatarul I. Veisa, cum si medicilor, pentru
buna rnduial ce a gsit in acel spital.
In acest referat, intre altele, se spune:
Din revizia ce au fcut provizornicul Director al o-

www.digibuc.ro
Monografla Oraplui Botowi 111

spitalurilor din Printipat, D. Doctorul Georgie de Kuciurean,


s vd, pe langa altele, urmtoarele rezultaturi :
Nunzeirul
bolnav
In spitalul din Botoeni s'au tractat dela infiintarea lui,
17 april 1839, i pa la 31 dechemvrie acelui an, in 12
crevaturi . . . . . . 128
lar in cursul anului 1840, in 18 crevaturi . . . . 220
Dela 1 lanuarie i Oa la 21 Martie 1841 . . . 44
Urmeaza apoi statistica pentru spitalele din Roman, Barlad i
Galati.
La 17 maiu 1841, in urma anaforalei Manastirei Sf. Spiridon,
despre sarguinta i acuratura" cu care i-a indeplinit indatorirea de
doctor premariu" la ospitalul din acea manastire, Domnitorul Mihai
Sturza li harazete rangul de Vel Agd.
La 16 iulie 1846, ii harkete rangul de Postelnic.
In 1842, Domnitorul Mihai Sturdza II recunoate vechimea de
boer btina al Moldovei, prin actul urmator :
Cu mila lui Dumnezeu, Noi, Mihail Grigoriu Sturza Vv.
Domn tarii Moldovei.
Dupa luarea aminte asupra docomenturilor ce ne au
infatopt D-lui Doftoru Gheorghe Cuciureanu Aga, dtspre
tragerea neamului ski, incredintandu-ne CA familia sa este
din acele nobile a acestui printipat, dupa care atat dumnea-
lui Doftoru cat i fratii sai, Mihail i Joan Cuciuran, urmeaza
a fi cunoscuti de o evghenie motenitoare in toate drepta-
tile ei, Noi, in priivirea rugamintei ce ni-au fcut, i in te-
meiul glasuirei reglementului orgalnic, cap. IX, sectia I, art.
402, anexa litera B., prin acest al nostru domnesc ofis ii
intarim cunoqterea pomenitului drit, spre a-i sluji de do-
vada in vreme.
No. 21
anul 1842 martie 16 zile.
In 1847, Dr. Cuciureanu este numit medic primar al Ospitalului
central din Iai.
In <<Buletin, foae oficiala, No. 6, din 19 ianuar 1847, se publica
urmatorul ofis domnesc:

www.digibuc.ro
112 Monografia Oraplui Botopni

Cinstit credincios Boeriul Domniei Mete, arhon


Post. Doctor Gheorghi Cuciureanul.
Infafoqinduni-s de catra Sfatul Ocrmuitor Anaforaua
sa pentru rnduire de Protomedic, a caruia post, dup s-
vrsirea din viat a Post. Dimitrie Samurca au ramas va-
cant, Noi am avut In videre atat ram i vrednicia ce ai
desvalit In stlinfa medical In curgere de 8 ani, supt inda-
torire de Doctor primariu a ospitalului central, cat i priel-
nicele rezultate produse prin a D-tale proectare In urmare
culegirilor facute in calatoria tiinfifica ce ai Intreprins dup,I
a noastra insarcinare spre intemeerea unui din nou ospital
central in capitala, i dar prefuind asemine slujbe, precum
i osebite Insusiri ce te caractereaz, te randuim prin acest
al nostru Dornnesc Ofis Protomedic al Prinfipatului, i re-
comenduim D-tale ca s struesti cu ce mai de aproape
sirguinf pentru a s urma cu scumptate regulite prescrisa
In art. XCIII sec. II din cap, III a Organicescului Reglement
osebitele dispozifil statornicite In acest ram i a raspunde
cu deplintate la scopul legilor medicate in privinfa orne-
nirei prin care vet trage a noastr i a publicului osebit
incredere.

Document preflos, pentru istoria timpului, este adresa Domnito-


rului Grigori Ghica, trimeasa lui Cuciureanu, pentru a adtma ajutoare
populafiei orasului Bar lad, ars in 1851 :
Cinstit credincios boeri Domniei mete D-Iui Gheorgiii
Cuciureanu, Postelnic.
Sfatul administrativ extraordinar sub prezictenfia Dow-
niei Noastre luand .in prfivire pe de o parte ca focul In-
tamplat In orasul Barladu la 17 a trecutei luni april au
prefacut In cenusa cea mai Insemnata parte de locuinfe,
Inca un mare numar de viefuitorl au ramas In desavarsita
lipsa ;And i de inchipuirea viefuirei, si in neputinf de a
se Inlesni ei Insusi la desvarita safcie In care au cazut
din starile ce avea, iar pe de alta ca nenorocifii de ase-
menea intamplare au nazuit i cu jaloba ca s li se faca o
punere la cale de a fi agiutafi In a lor trista pozifie, s'ad

www.digibuc.ro
Monografia Oraplui Botofani 113

giisit de cuviint ca pe langa celelalte mdsuri ce s'au luat


si se vor mai lua spre a lor inlesnire, s se fac i o sub-
scriere obiteasc, prin indemnarea iubitorilor de omenire
ca s contribueze in agiutorul acelor ptimas cu ceia ce din
bun plecare vor voi a hArzi.
Spre acest sfrsit dar, Domnia Noastr socotind a a-
lege osebite persoane care insufletite de simbatie omenirei,
s se filotimisasc a isprvi o hrzire insemntoare,
fiindcA din numrul acestora sunteti i Dumniavoastr cu
aceias filantropicA simtire de compAtimire i fireasc rvn
cAtr fapta bun ce ati dovedit si in alte prilejuri, vi se
impArtseste o foae de subscriere i vi se face poftire ca
s binevoiti a priimi asemene insArcinare de a indemna pe
boeri, negutitori, i alte fete a deogebitelor clase din Capi-
talie, ca sa se cuprind de aceast de mare cuviint agiu-
torint ce li se cere, spre mangderea nenorocitilor frati
compatrioti, i prin urm are s fac jrtfa ce sufleteasca in-
durare ii indemna mai mult in priinta patimitorilor, iar suma
banilor sau alte osebite ce prin a Dv, srguint se naj-
dueste ca se vor aduna s o triimiteti la departamentul din
launtru, cal s'ar putea mai in grab spre a se da in priimi-
rea comitetului rnduit in acel oras Brladu, ca intre-
buinteze dup enstructivele indatoriri ce i s'au pus.
1881 mai 7 zile.

Domnitorul Grigori Ghica, voind a infiinta Institutul Gregorian


din Iasi, si s-i deie o organizare conform cerintelor timpului, s'a
gandit c numai Dr. Cuciureanu ar fi in stare s-1 ajute in aceast lu-
crare, ca unul care se distinsese In ramura aceasta, i avea i cuno-
stinfi speciale, in urma cltoriei de studii ce Muse in strinAtate.
La 11 iulie 1881, G. Sutu ii trimete lui Cuciureanu, care se afla
la mosia Solonet, q notitd scrisa de mna Domnitorului, in care se
indicau normele ce trebuiau urmate pentru ajungerea acestui scop.
Sutu ii scrie urmtoarele:
Monsieur
Par ordre de Son Alt-sse je m'empresse de joindre ici
6

www.digibuc.ro
114 Monografia Oraplai Botopnl

la note qu'il m'a remise pour vous etre expedie tout de


suite, elle est crite de sa propre main.
Je saisis l'occasion pour vous renouveler l'assurance
de ma parfaite estime et de ma considration trs distingue
G. So utzo.
Jassg
le 11 Juillet 1851
Plicul, Inchis cu o pecete In cear rosie, are urmtoar ea adresa
Dumisale Arhon Aga Gheorghie Cuciuranu, etc., la mosia Solonetul
lng Bivolari de pe Nut.
Notita Domnitorului Grigori Ghica are urmatorul cuprins:

D. Protomedicu va alcatui proectul pentru care sau


vorovit, Meat instetutul s aib 14 crevaturi pentru lehuza,
sa tie 24 interne si sa fie de 40 copii.
Va adaugi un art. pentru de ave Epitropie un dohov-
nic macar pentru acest asazmnt, si va pune Indatorire in-
ternelor a merge regulat sarbatorile la bisrica.
In 1858, Cuciureanu este numit ministru de culte.
La 23 octombre Caimacamia Printipatului Moldaviei II scrie :
Considernd deosebitele merite ce va caracterizeaz, Cimacamia v
numeste Ministru pro vizoriu de Cult si de Instructia public& rmind
in sperant ca-i yeti da concursul in implinirea marei sale misii.
Din vremea aceasta trebue sa fie o scrisoare, fail data, ce i-a
tirmes-o C. Rolla, invitndu-1 la teatru;
Mon cher Couchiuran
Je suis charg de la part du President de vous invi-
ter a venir au Theatre, on g chantera un hgmne nous a-
vons la loge d'avant scne vis a vis du Prince, et nous
serons tous en habit et cravate blanche.
Tout a vous
C. Rolla.
La 23 april 1860 este insarcinat sa indeplineasca ad-interim
functiile de Ministru al Lucrarilor publice pang la intoarcerea d-lui
Sturza dela Bucuresti"

www.digibuc.ro
Monografia Oraplul Botorani 115

La 22 Octombrie 1866, Dr. A. Fetu, in calitate de Presedinte


comitetului electoral dela Primarie, ii face cunoscut ca adunarea
alegatorilor dela primarie, in sedinta din 17 a curentei, deliberand
asupra candidatilor ce au sa se discute pentru viitoarele alegeri, s'au
propus de unii dintre domnii alegatori un numar de persoane intre
care sunteti i domnia voastra desemnat ca candidat pentru senat.
Pentru cunoasterea obiceiurilor electorate din acea vreme, credem
interesant sa dam la iveala restul acestei adrese :
Asa dara conform deciziunilor de mai inainte ale adunarei, sun-
teti rugat sa rspundeti daca voiti a figura intre candidatii ce au sa
se discute. In cazul acesta yeti binevoi a declara ca primiti discutiu-
nea asupra vietii publice i sociale a d-voastra, si a trimete subsemna-
tului profesiunea d-voastra de credinta in scris, daca nu yeti putea
sa va prezentati la adunare chiar in persoana, spre a va face aceasta
profesiune".
Dr. Gh. Cuciureanu a fost membru al societatii de medici i na-
turalisti din Iasi.
Dr. Cuciureanu a tiprit i cateva lucrri, dintre care se mentio-
neaza : aPovtuiri pentru satenii Moldovei la famplare de holeras.
Cred ca sunt interesante, pentru istoria legaturilor intelectuale
dintre Moldova si strinatate, pe la jumatatea veacului trecut, diplo-
mele societatilor savante date doctorului Gh. Cuciureanu, ales membru
al acelor societati.
Societatea zoologic-botanica din Viena, Societatea stiintifica a
Ducatului 'Nassau., Institutul Africei din Paris, l-au ales metnbru.
Despre Institutul Africei, documentele ramase dela ,Dr. Cuciurea-
nu, dau oarecare amanunte, care cred c intereseaza.
Despre alegerea sa ca membuu al acestei societti, Dr. Cuciu-
reanu a primit urmatoarea scrisoare :

Paris, la 25 Novembre 1847.

Monsieur
Je m'aquitte d'un devoir en vous informant que, desi-
gn aux suffrages du Conseil suprieur de l'Institut d'Afrique,

www.digibuc.ro
116 Monografia Oraplui Botofani

par son comit de prsentation, vous avez t propos


gMembre titulaire de cette Socit.
Confiant dans vos sentiments et dans vos lumires,
l'Institut espre que vous aimerez concourir par votre
suffrage, avec les hommes gnreux du globe, A l'oeuvre
chrtienne de l'abolition de la traite et de l'esclavage.
Le conseil, aprs avoir reu votre adhsion vous fera
parvenir, franc de port, votre Diplme.
Veuillez agrer, Monsieur, l'assurance de notre haute
considration.
Le Secrtaire Gnral
Hip. de Saint Antoine
chevalier de plusieurs ordres.

Scopul societtii acesteia era civilizarea Africei, si primul pas


spre aceast tintA era abolirea sclAviei si a vnzArei sclavilor.
Diploma are urmAtoarea cuprindere :

Institut d'Afrique
Le conseil suprieur, par sa dlibration du 15 no-
vembre 1847, a nomm membre titulaire A vie de l'Institut
d'Afrique, Son Excellence Le Postelnic George de Kukzuran.
Le prsent Diplme a t dlivr A Paris, le 15 Fv-
rier 1848.
Le prsident de la section
G-al Bertlzemy
Le prsident
Duc de Valotinois
Le secrtaire gnral
Hippolyte de *St. Antoine

Membrii Institutului Africei se compuneau din protector!, binefeica-


tori si membri.
Intre protector!, gdsim pe regele Suediei, regele Greciei, prese-
sedintli republicelor Haiti, al Equatorului, al Mexicului, si printul

www.digibuc.ro
Monografia Oraplui Botofani 117

Gheorghe Bibescu al Munteniei, alaturea cu nume ilustre, ca ducele


de Montmoreng, ducele d'Aumale, printul de Rohan-Rochefort, i altii,
iar intre binefaitori i membrt se gsesc toate celebritatile timpului.
Se intelege c5 cinstea ce a avut Dr. Cuciureanu de a fi primit in
o asemenea societate, se rasfrngea asupra tdrii sale, asupra Molclovel.

Alt fiu a lui Enachi Cuciureanu, anume lon,. a intrat in armata


austriaa si a ajuns la gradul de maior.
Pd treilea fiu, Milufa, nscut in Botosani, la 5 noembrie 1819,
a facut studii la gimnaziut din Pesta, pe and i fratele su Gheorghe
studia acolo ; vine apoi la Cernuti, i pe cnd se pregatea sa se du-
d in Germania, pentru contiva studiile, ii soseste vestea despre
moartea tatlui su, si se intoarce tri Botosani, pe la 1837.
Dupa cdtva timp, la 1839, Domnitorul Mihai Sturza il numeste
asesor la tribunalul din Piatra-Neamt, dar el refuza postul, pentrucd era
ocupat de prietenul su, Alecu Russo. In urm e umit la tribunalul
din Foltkeni, and i se da i rangul de Comis.
In Folticeni leag prietenie cu tinerii Cantacuzino, si in timpul
unei excursii facut cu dnii, rceste, si la 5 maiu 1844 moare in
Folticeni; la vrsta de 24 ani i jumtate i e inmormntat in tintiri-
mul bisericei Sf. Hie.
Cuciureanu era in relatiuni prietenesti cu tinerimea care, pe atunci,
se manifesta in literatur : Alexandri, Kogalniceanu, Negruti, Ratet,
Hrisoverghi, Russo, si in mediul lor, a scris versuri. Influentat de cul-
tura german, pe care si-o apropiase in timpul studiilor, a tradus din
Schiller, poetul care-1 miscase mai mult.
Alecu Russo a scris, in Romania Literarel, un necrolog, in care
arat calittile sufletesti alese ale prietenului su, Mihai Cuciureanu.
(Scrieri; publicate de Petre V. Hanes. Editia Academiei Roma-
ne, 1908 p. 151).
In vrst de 20 de ani, la 1839, Cuciureanu a tiprit o brosur
de 40 pagini, intitulat: Poetice cercari", dedicat Domnitorului Mihai
Sturza, i peste un an, la 1840, a scos o a doua editie, cu titlul de
Poezii", brosura de 64 pagini, cu unele bucti care nu sunt in prima
editie.
Mihai Cuciureanu a fost membru iii societatea Junimea din Iasi.
Doctorul Gh. Cuciureanu, mort in 1885; a avut o flick Maria,
askorit cu Lt.-Colonel loan Giurscu, i un fiu, Victor.

www.digibuc.ro
118 Monografia Oraplui Botopni

Victor Cuciureanu a fcut studiile de liceu la Theresianum, in


Viena, i apoi a urmat cursurile faculttii de drept din Iai, unde a
luat licenta. A fost magistrat la tribunalul din Iai i Focani, apoi a
intrat in diplomatie, fcnd serviciu la Constantinopol, Petrograd, Berlin.
la Pesta a fost consul general, i la Be lgrad ministru plenipotentiar.
Retras din functii, s'a stabilit in satul Sptreti, lng Folticeni,
la nepoata sa, D-na Maria Gh. Varnav, i la 27 August 1916 a murit,
de o boal de inim.
Crupenschi Saptar Vasile; Maria, sofie. 1832.
Crupenschi Postelniceasa Catinca. Fii: Toader, anal, Elencu,
Profira, 1832.

Dabija Ali hail, directorul giudectoriei finutului Botcmni. Ba


lap, sofie ; fii: Grigore i Catrina, 1832.
Dalama Pifarul Neculai, 1803. Paharnic in 1820.
Dimachi Stolnicul Grigori, cu Todosica, sotie. 1832.

Dimachi Vornicul Manolachi, 1803, 1820.


Manolachi Dimachi era frate cu Maria Ion Varnav.
Un alt Dimachi are sor pe Sftita Paladi, pe Agripina Sturdza
5cheianu i pe Frsinifa Rosetti, mama Diditei Mavrocordat, care a
fost cstorit cu Gh. Ltescu, dela Hudetii-Mari, i a avut fat pe
Natalia Sutzu.

Dimitriu Constantin, Pitar in 1803, Sardar in 1820.


Dumitriu lanai; Sultana, sofie. Neculai, Maria, fii 1832.
Dumitriu Capitan Nastasd; Catrina, sofie; Manolache i Sma-
randa, fii. 1832.

Donici Bneasa Ruxanda, 1820.

Donici Elenco Donicioaia, vacluvA, cu fiii: 5tefan i Maria, 1832

Donici Aga lancu, holteiu, 1832.

www.digibuc.ro
Monografia Oraplui Botowl 119

Andronachi Donici, fiul lui Constantin Donici, In 1793 era Clucer.


In 1795 e biv vel Medelnicer. In 1819 era Vornic si prezidentul de-
partarnentului Afacerilor Strine. Acest titlu 11 purta si in 1820. In
timpul eteriei, In 1821, el era socotit, dhnpreun cu alti boeri, printre
carvunari, fiind nevoit s pribegeascl Intors din pribegie, in Octom-
brie 1821, el fu scazut din rang, prin numirea ca Vornic de aprozi, si
se retrase la Botosani unde era Vornic, in 1822, Spatarul lancu Donici.
Pe urtna el revenind la Iasi, isi ocup rangul si slujba de mai inainte,
redat lui de Ionit Sanda Sturza. La 1824 e mare Logoft, si moare
in anul 1829 Noembrie. El Inca din anul 1813, and era vel Ag,
a compus o Adunare din pravilele imprtesti", care si-a avut lucrare
in Basarabia".
(pi. lorga : Istoria literaturel romane, II, p. 451).

Ezovit Elenco vkluv, cu fiii: lorgu, Dumitrache, Soltana,


Nastasia i Frdsina, 1832.
Ezovit Ralo, cu fiica Elenco, 1832.

Florescu Cminarul Costache, Catinca, sotie. Fii: Mdriuta i


Profirita. Catagrafia din 1832 mentioneaz: in cas cu chirie".
Fote Spatarul lordache. Sotie: Ileana. In catagrafie (1832) a-
poi se scrie: lanai Fote, Dwnitrachi, Costache, Balap Fote cu co-
piii acegeia Dumitrache 1 Marghioala".

Furculit Logoftul lonit, 1820. Catagrafia din 1832 adaug


D-nei Ruxandra sotia D-sale. D-lui Srdar Dimitrache Filimon, Ca-
tinca sotia D-sale".

Glgu CPitneasa Maria Glguloaia, cu fiica sa Ana. 1832.


Gheorghiade D-lui Doftoru. 1832.

Gheorghiu Srdar Dumitrachi; Zamfira, sotie; Ileana, Zoita,


Catinca, Anghelea, fiice. 1832.

Gherghel Comisul Hie; Dochita, mama D-sale, Clara, fiicA.

www.digibuc.ro
120 Monografia Oraplui Botopni

Gherghel Cminarul $tefan, 1820.


Gherghel Comisul Tudurachi; Zamfira, sotie; Constantin, fiu 1832.

In Foile de calitati a cinovnicilor tribunalului giudecatoresc din


Botoani" pe anul 1839, gsim:
Mihalache Gherghel Cminar, nscut in $endriceni, tinutul Doro-
hoiu, la 1806, Mart 24.
A invatat la coli private.
Cunoate elementele artimeticeti.
Vorbete grecete, frantuzete i moldovenete.
Insurat ; nu are nici un copil.
Are parte de moie in Sendriceni, dela Dorohoiu, i moia Cer-
chejani, tinutul Botoani.
A intrat in slujb la anul 1834 in melitia pamanteasca, cu gradul
de obr-ofiter, pana la 1837, apoi asesor la tribunalul Dorohoiu, iar
de la 1838 asesor la tribunalul Botoani.
In Condica foilor de calitati", pe anul 1848, gsim:
Ilie Gherghel Postelnic, adevarat numit roman.
Nscut la anul 1802 iunie 12 la moia Clineti, tinutul Dorohoiu.
A invatat in Ei i coli particulare : grecete, nemtete, frantu-
zete, rusete, leete, turcete i moldovenete.
Cstorit, are 6 copii.
Are motenire m4a &AWL tinutul Dorohoiu. Are avere mia-
toare i nemicatoare, acareturi i moii in tinutul Botoani.
Dela 1822-1827, a ocupat slujbe sub loan Sandu Sturza, de na-
cialnic gvardiei domneti, apol dregator al tinutului Botoani, apoi
prezidentul giudecatoriei Botoani, i alte insarcinari a guvernului, dup
atestatele ce le are.
Astazi 1848 se afla ispravnic tinutului, dela anul 1845 iulie 1.
Ghica Vornicul Alecu, 1820.
Ghica Logoftul Costache, 1803.
Ghica Aga Dumitrache, 1820.

Gioan Sardarul Iordachi, 1803. fordachi Gioan e Stolnic in


1820 i in catagrafia din 1832, Stolnicul are sotie pe Antifa.

www.digibuc.ro
Monografia Oravilui Botopni 121

Gioan Iordachi, fr nici un titlu de boerie, in 1832 are sote


pe Savastita,i tot atunci, in catagrafie figureaz: Soltana Oloan, vduv.

Giosan Paharnicul, 1803.

Gorghias Spitr, cu numele Ioan, in 1820, si cu numele Iohan


li catagrafia din 1832, unde e inscris astfel : Dumnealui Iohan Gor-
ghias, spitr, D-lui Iohan Bendel zt lui (ginere), D-nei Anica Bendel,
sot lui. Copii: Amalia Bendel, Carolina Bendel, Emelina Bendel..
Johann Gorgias a jucat un rol insemnat in Botosani.
Sas de origind, nscut in Brasov, in 1768, a cAptat o inst-
ructie solid. Vorbea sapte limbi, si avea intinse cunostinti. A MO-
tat farmacia i s'a stabilit in Botosani, infiintnd farmacia care
exist si astzi, sub firma : Farmacia Curtii, E. Haynal Succesori"
(Semaca).
Gorgias s'a cAskorit in Botosani, cu fiica doctorului von Ziegler.
Dr. v. Ziegler a studiat, pe la 1760, la Jena si la Erlangen, in
Germania, find coleg si prieten cu poetul Gellert. D. Norbert te-
fan Dombrowski pstreaz un album al strbunicului su, Dr. von
Tegler, cu diferite amintiri scrise de colegii lui studenti, intre care o
poezie a lui Gellert, care nu-i tiprit in nido editie din operele
acestuia.
lohann Gorgias a avut trei copii :
Ana, nscut in 1810, mAritat cu Srdarul Johann Binder von
1. engefeld, (Bendel, din catagrafia dela 1832), nscut in 1801. Binder
a murit in 1865, si sotia sa in 1873.
Iohann Binder a avut cinci fete ':
Amalia, mritata cu farmacistul Jean de Rossignon din Rduti
(Bucovina) ;
Carolina, mritata intia oard di Galgotzy von Galgotz, iar a
doua oar cu farmacistul Frantz Linde von Lindenthal ;
Matilda, mritat cu Rudolf Fiihrer, farmacist din Dorohoiu;
Natalia, mritatd cu Anton Lochmann de Muelz, farmacist din
Iasi, si
Emelina, mAritat cu farmacistul Emeric Haynal de Varad
(1820-1880).
Hagnal, farmacist din Botosani, era scuiu din Trgul Muresului,

www.digibuc.ro
122 Monografla Oravilai Botopni

adus in Moldova de valurile revolutiei din 1848. Consulul austriac din


Botosani. Udrltzki, 1-a denuntat guvernului din Viena, si Haynal a fos
nevoit sd fugd la Constantinopol, uncle a stat vreo doi ani, impreuna
cu toti marii patrioti unguri de pe vremea aceia. D. Dombrovski Os
treazd interesante scrisori de ale bunicului sau, din timpul cnd era
in exil la Constantinopol.
Emeric Haynal a avut 14 copii, dintre cari numal patru au ajun
vdrsta matufg, si anume :
Arpad Haynal, Dr. in medicing, in Botosani, a fost pang la
moarte medicul, gratuit, al spitalului de copii Filantropie, din Boto-
sani, dela inffintarea spitalului. Csdtorit cu Natalia Botez Romascanu
Nu a avut copii.
Geyza Haynal, Dr. in medicing, in Bistrita (Transilvania), fos
medicul sef al Comitetului Bistrita-Nsgud. Cgsdtorit cu Mariana Za
reczky de Zarieczsi, si are 4 copii : Imre, Dr. in medicina, docent la
Universitatea de Budapest a ; Geyza, cAlugdr dominican (P. Andrea )
la Collegio Angelico din Roma ; Elena, cntdreatd la Opera din Buda-
pesta, si fend (Eugen), student in drept ;
$tefan Haynal, cdsgtorit cu Olga Czengery ;
Etelca, mritatd intia oard cu Sigismund Stefan de Dameraw
Dombrowski, inginer, fost ofiter in armata austriac. A scris o cart
in romdneste, despre agriculturg. Are trei copii : Norbert 15tefan Dom
browski, magistrat in Botosani, cdsgtorit cu Zoe I. Mavrocordat, del
Dngeni ; Victor Alexandru Dombrowski, Lt.-Colonel in Regimentul 1 1
Rosiori, cdsgtorit intia oarg cu Elena Ilie Vdsescu, i a doua oar c
Lola Butmy de Katzmvnn, dela Rddiul-Mare, in Basarabia ; Eliza ca-
storit intdia oard cu Cdpitanul Const. Vdsescu, mort in septembre
1916, in luptele dela Magherus ; are o fatd: Oana Viorica. A doua oa
rd casatoritd cu colonelul Ionel Vassiescu, cu care nu a avut cop'
Moare in 1924.
Etelca Haynal, din a doua cdsgtorie cu $tefan Gh. Olzyka, mor
in 1924, nu are copli.
Al doilea copil al lui Iohann Gorgias a fost:
Catinca, mritat intdia card cu Dr. Jeschki din Focsani, iar
doua oard cu Argenti, consul olandez din Galati.
Enachl Gorgias, fiul lui Iohann, s'a insurat cu Elena Plsoski, cl'i
Botosani, si a avut o flick Elena, cdsgtorit cu lorgu Hilrlescu, di
Folticeni, pdrintii pictorului Hdrlescu.

www.digibuc.ro
Monografia Orafului Boto$ani 123

Johann Gorgias a murit la 28 decembrie 1841, si in numrul


din 22 Ianuar 1824 al gazetei Siebenbrger Wochenblat", din Brasov,
a aprut urmtorul necrolog, in care se dau amnunte interesante din
viata acestui distins barbat, necrolog pe care a binevoit s ni-1 cornu-
nice doamna Virginie Dr. Rossignon, din Folticeni :

Necrolog
La 28 Decembrie 1841, dimineata la 6 3/4 deced D.
Johann Gorgias, farmacist, staroste de agentie K. K. si po-
sesor al medaliei mad austriace de aur, civila, de onoare.
Muri de batrnete, la vrsta de 73 ani.
El a fast nscut la Brasov, in Transilvania, la 1768,
fiul unui cettan onorabil si membru de comunit ate (pro-
testanta) D. Johann Gorgias se ded, dup absolvirea scolilor
latinesti, stiintei farmaciei care o invata in anii 1783-88,
la D. farmacist Johann von Becher, practicnd. Ca s se
perfectioneze in stiinta sa, lucr mai multi ani in diferite
orase si veni in fine, ca s-si incerce norocul, la Iasi, la
Dl. farm. Geofroy. Acesta, iubindu-I din cauza firei sale
amabile si a cinstel sale nemrginite, II numi, find el singur
strin si fati copii, mostenitorul su universal. Farmacia,
toat averea lui Geofroy, ii fa predat dup moartea acestuia
din partea stpnirei moldovene si a consulatului francez,
cu toat forma, dar un an mai tarziu fu chemat de nobilimea
dela Botosani, prin D-1 Baron Theodor de Must*, ca sa-
si ctrtnute farmacia acolo, fiindca in acest oras important
de provincie nu se afla Inca nici o farmacie. Negandindu-
se mult, primi aceasta pro punere onorabil si avantajoasa,
mai cu sama, fiindc si clima dela Iasi nu pria sanatatei
sale, si Inca in acelas an (1793) parasi Iasul. La Botosani
ocup in acelas timp functiunea de staroste, din insrcinarea
agentiei imperiale regale austriace, care ii implica datoria
de a reprezenta si ajuta pe supusii austriaci inaintea jude-
atoriilor moldovene. In anul 1801 se cstori cu D-ra Rosalia
fiica D.lui Dr. Johann Ziegler, in care cstorie fericita
Dumnezeu it drui 9 copii, dintre cari remaser in viata
numai 3, cloud fiice si un fiu. El se bucur, in afara de

www.digibuc.ro
-
124 Monografia Oraplui Botopni

durerea ce i-o pricinui perderea iubitilor sgi copii, de o


fericitA i netulburata asnicie, pana la anul 1821, and ii
f rpit sotia dup o scurta suferintg. Aceasta fu lovitura
cea mai mare i mai dureroasg a soartei care il ajunse, dar
pe care o purta ca un adevgrat cretin. Astfel se arAt in
mai multe incerari grele din viata sa, unde aratg un grad
rar de putere sufleteasa i incredere in Dumnezeu.
Un caz mai cu samA va servi de pildg. Cand pe timpul
furtunos al revolutiei, il vizitase btrdna sa mam, cgreia la
vrdsta ei inaintata ii era dor de fiul su iubit, i muri, in
acela an, cnd pierdu pe scumpa sa sotie, ea era tocmai
atunci aezat moartg pe mas i el trebui, silit de Turd,
sa li dee acestora un banchet i s ascundg doliul sgu sub
o infAtiare vesel.
Cu toate a era Ma un bgrbat in floarea vrAstei, nu
voi sg se mai astoreasa a doua oarA i hat de acum
inainte pentru el i pentru scumpii si copii, al aror bine-
fctor era, imprtind bunta tea sa ori i unde nevoia fAcea
apel la el i in afarA de cercul familiei sale. La anul 1836
cer sa fie scutit de slujba Agentiei din cauza stArei sn-
ttei sale debilitate. Dup multg rugminte i stgruinta
obtinu aceasta, impreunA cu multe multmiri i un decret
de laud, i deacum trai anii cari ii mai ramneau in lini-
te netulburatg, in sentimentul multmitor de a-i fi indep-
linit datoriile cu cinste, pang ce moartea nemiloas il zmulse
din cercul familiei sale.
Gorgias se arAt in viata sa privat demn de stima tutu-
ror celor buni. Nu mai putin il aratA activitatea sa oficial
ca pe un barbat plin de loialitate i energie. Desinteresarea
i cinstea sa, i marele sail zel in indeplinirea Indatoririlor
slujbei sale, ii dobAndise un important renume, aa a in
curnd dupg intrarea sa In slujb, ca staroste al Agentiei
austriace, i celelalte consulate, ca cel rusesc, francez, en-
glez i prusian, ii incredintar soarta supuilor lor respec-
tivi, i ii vzur increderea lor indrepttitd cu prisosintd,
prin faptele sale nobile i demne de laud. PanA la anul
1818 se put arta in acest cerc de activitate ca un barbat

www.digibuc.ro
Monografia Oraplui Botopni 125

muncitor si cinstit, pe urm soarta ii oferi un cmp de


activitate mai mare in anul acesta si cel urmtor : in amn-
dou provinciile izbucni duma si, rAspndindu-se cu iuteala
fulgerului, fcfr ravagii teribile si ingrozitoare. Alci art
Gorgias o activitate neobicinuit. Cu primejdia vietei sale,
se consacr serviciului omenirei suferinde, lupt cu putere
Incontra prejuditiilor locuitorilor si luA msurile cele mai
energice contra rAspAndirei flagelului Ingrozitor, inchiznd
orasul, ducnd bolnavii de dumA Intr'un spital, separAnd pe
cei bAnuiti de cei sAnAtosi, si dnd acestora mijlocul de a
se feri de molipsire. Aim vizita cu abnegatie zilnic pe
bolnavii din spitalul de ciumati, li ddea curaj, ii sfhria
s albA rbdare, resemnare si Incredere in Dzeu. El li dA-
dea zilnic, din propriile sale mijloace, hran precum si me-
dicamentele necesare, si ajuta tot asa, cu vorba si cu fapta,
pe cei separati ca suspecti. ln tot timpul acesta lung si te-
ribil, fa in corespondentd cu K. K. Kreisamt si cu Comanda
generalA din CernAuti, precum si cu inaltul gubernium al
trei (Landesgubernium] din Galitia, unde trimetea de 2 si
3 ori pe sAptAmnd rapoarte despre situatia boalei, si con-
tribui mutt ca statele imperiale si regale s fie ferite de a-
ceast pedeapsA a lui Dzeu. 0 multime de decrete de laudA
dovedesc marile merite, care le a dobndit in acest timp
dela Stat si dela omenirea suferind. .

In curand dup aceste teribile evenimente izbucni re-


volutia (1821). Aid glasul umanitAtei II chemA din nou, sd
se facA ocrotitorul celor obijduiti. El se impuse voluntarilor,
impiedicA ct put nedrepttile si faptele lor arbitrare si ii
opri de a comite barbarii, MO de cei de alt opinie. CAnd
mai trziu turcii ocuparA tara si panica cuprinse pe top lo-
cuitorii, asa cA toti fugeau, care cum puteau, chiar si auto-
ritAtile pArAsirA orasul, lsandu-1 In prada grozavei tulburri,
atunci el se erij singur ca ispravnic, ca s stApneascA
grozavele tulburri, puse si drapelul austriac, pe care Turcii
il respectau. In timpul acestei grozave catastrofe, casa sa
fa asilul tuturor celor prigoniti ; btrni, barbati, femei si
copii, fArA deosebire de religie, gseau ocrotire la el, ba

www.digibuc.ro
126 Monografia Oraollui"Botopni

zmulse multe victime, cu viteye, din mana turcilor, in mo-


mentul and trebuia sa fie supuse unei morti in chinuri.
Multor boeri si negustori li salva avutul si li feri de grijile
dobortoarelale sarkiei. Alerga in toate prtile, uncle pre-
zenta sa era necesar, facea admiratia tuturor, care chiar
Turcii i-o aratau i il stimau. Multe orase au fost arse a-
tunci de revolutionari, sau de Turci, in turbare oarba,
Botosanii datoresc numai energiei ocrotitorului lor de a f.
scutiti de o asemenea soarta. Fistfel de merite nu puteau
rarnane fara rasplata. Maria Sa Domnitorul loan Sturdza it
ridica, in anu141 823, cu Uil chrisov domnesc, la rangul de
boer moldovan de clasa mntla, i Majestatea Sa Imparatul
Austrei, Francisc I, Ii dadu, la 1830, pentru marile sale vir-
tuti cetatenesti i merite, medalia de aur, civil, de onoare
care ii fa prins pe pieptul sau nobil de D. /Agent al Curie!,
Iohann Lippa, in prezenta multor personaje distinse, cu
mare solemnitate. Cea mai mare rasplata o gasi insa in
sentimentul frumos de a-si fi implinit indatoririle ca sot
tat& cetatean si slujbas, precurn i misiunea sa de om aici
pe pmant, care it intari in ceasul mortei i il fca s-
dea Iinitit sufletul in bratele copiilor si, cari II adorau.
La 30 decernbre ramsitile acestui batran venerabil fura
duse la locasul de veci. Immormantarea poate fi numit ma-
reata. Dupa o cruce simpla, acoperita cu vat negru, urma
pastorul (preot protestant), D. Holzschucher, dupa care urma
mretul car acoperit de un baldachin si tras de 4 cai aco-
petiti cu negru. Innainte mergeau in siruri lungi jandarmir
pompierii locali, in urma veneau copiii, functionarii mari
mici ai orasului, toat boerimea, toti negustorii de clasa
intfun sir nesfarsit de trasuri, i pe jos mai toata po-
pulatia orasului sl putini se vedeau cu ochit fart lacrimi;
plangeau pe tatal, pe binefacatorul, prietenul i sfatuitorul
lor. Cu tot timpul eau, toata lumea II urma pana la tintiri-
mul nemtesc, destul de departat, unde fa immormantat.
Pace cenusei sale !

www.digibuc.ro
Monografia Oraplui Bot owni 127

Oorovei Catinca Goroveiasa, 1820.

6rigoraq Cminar, 1820.

Harizan Catinca, vdduvd 1832.

Herescu Paharnicul Gheorghe, vdduvoiu; fii: Alecu, Anica,


Maria. 1832.

Herescu Cdminarul loan; Profira, sotie ; Dumitru, Iancu, An-


toni, Maria, fii. 1832.

Holban Stolnicul Mihalachi ; Soltana, sotie ; lorgu, Catinca


Gripina, Ruxandra, fii 1832.
In Folk de calitti a cinovnicilor tribunalului giudectitoresc din
Botosani", pe anul 1838, gsim :
Ceiminarul Mihalache Holban, prezident tribunalului, nscut in
s tul Buda, tinutul Dorohoiu, la 1799.
A invtat in casa printascd greceste si moldoveneste.
Insurat si are 8 copii: 2 fii si 6 fiice.
Are prti de mosie In Buda si pol sat In Calinesti ot Dorohoiu.
Dela 1818 ispravnic In tinutul Hertii pnd la 1834.
Agripina, fiica lui Mih. Holban, s'a cstorit cu Dr. Dan, si Ra-
mada cu N. Sofian.
Hrnaci Ionit, Vornic de poart; Casandra, sotie, 1832.
Iamandi Banul Iordachi, vaduvoiu; Lascarachi, fiu, 1832.
Lascar lamandi, dela Fntnele (Botosani) a fost cdstorit de
cloud ori; din prima cdstorie cu Catinca Vtirnav Liteanu are copii, pe
I). Mihai Iamandi, cdsatorit cu Olga Ilie Gherghel, i 2) Maria, cs-
torit de trei ori :
Din prima cstorie cu Haret lancu, are pe Eliza, cdstorit
Lucinescu;
Din a doua cdstorie cu General Tobias Gherglzel, are:
Adela, cds. Dr. Cerbureanu.
Corina, cds. MEtlinescu, si doi bdieti.
A treia oar s'a cdstorit cu Col. Persiceanu.

www.digibuc.ro
128 Monografia Om alai Botopni

Iftodi Logortul Costache, la canteleria Vorniciei. Safta, s -


lie, 1832.

Ioan Stolnicul Vasile ; sae Casandra; fii: lordachi, Necul i,


Nastastica, Maria, Elena i Catinca, 1832.
Despre un Teodor Ioan, canditat la Eforia de Botoani, in 1839,
gsim in Condica foilor de calitti":
Teodor loan, candidat in locul prezidentului. Nscut in Botoa i,
la 1798 noembre 21. A invtat grecete i moldovenete, a scrie, a
ceti. Insurat ; are un fecior. Are o cas i 6 dugheni in Botoani. I a
1832, cnd s'a injghebat Eforia, el a diiruit, din a sa avere, o tulumba
iar la 1837 a druit Eforiei 11 stnjeni de hurtum de at, la una d n
tulumbe. Ales de obtie canditat in 2 rnduri. Vrednic, credincios i
srguitor pentru folosul oWesc, cinstit i cu bune purtri.
Ionac Sardarul lonit ; sotie Ilinca; hi : Vasile i Neculal. 18 2

Ionit Marghioala sin Cminar Ionit, vaduv ; Neculai fiu. 18,.,2

Iordaehe Mihalache sn Pitaru Iordache. 1832.


Catagrafia adaug: Cpitan Vasile Horodifle; Catinca, so e
D-sale ; fii: Alecu, Dumitrache, Marghioala, Agripina.

Iordachi Polcovnicul ; Balap, sotie; Maria, fiic. 1832,


Iorguleasa Zoita, vduvA, cu fiii si lancu i Alecu. 1832.

Irimia Manoli ; Zmaranda, sotia sa. Gheorghe, fiul su, Lo-


goft la Vornicie in cantelerie. Soltana, fiic. 1832.
Istrati Paharnicul Gavril, citat la 1820, iar in catagrafia (1.11
1832 : D-lui Agachil, monah, i Paharnic Gavril Istrati i Necul i,
fiul D-sale".

Leon Paharnicul Enacachi; Marghioala, sotie ; Alecu, Elen a,


Catinca i Profira, fii. 1832.
Alecu Leon este tata d-lui Dr. Leon, profesor la Universita ,a
din Iai i al d-lui Dr. Grig. Antipa, profesor la Universitatea din Bu-
cureti.

www.digibuc.ro
Monografia Oraplui Botopnl 129

Loiz Spatarul Costache, 1820.

Loiz Cminarul Gheorghe, 1820.

Lupeiu Pitarul Stefan; Catin'ca, sofie; Dumitrachi, Costachi,


Alecu, fii, 1832.

Manoli Stolnicul Costantin, 1803.

Manoli Sulgerul stefan, 1803, 1820.

Mann Hatmanul Manoil; filrfa sa Domnita So liana Mavroeni;


fii: Savel, MargIdoala, Manolachi, Catinca, Frosina, Zmarana'a, 1832.
Mavrocordat Maria Sa Beizade, 1803.
Mavrocordat Vornicul Costache, 1820.

Mavrodin Stolnicul Mihal; Maria, sofie; Profira i Maria,


fiice, 1832.
Stolnicul Mihai Mavrodin a fost cstorit cu Maria luragu, sorb"
cu mama lui Eminescu:

Mihai Mavrodin
I I I
Maria V. Mavrodin Profira
= Rozin inginer = Mantaca
=Maria Cosovei
I I I
Mihai Vasile Alexandru

juwcu a avut patru copil :


Maria, cgs. Mavrodin,
Raluca, sofia lui Eminovici,
Olimbiada, maid la Agafton, i
Fevronla, maica la Agafton, iar la bdtranete s'a fcut schiv-
nic, lund numele de Sofia.
9

www.digibuc.ro
130 Monografla Oraplut Botwzni

Mavromati Comisul loan; Marghioala, sofie; Teoder Bantdf,


nepot, 1832.
Ion Mavromati Comis, fost epitrop pe la 1830, supus austriecesc,
moare In anul 1834 mart 17, dup cum se vede din o jalbtl a fratelui
su mai mic, Neculai Mavromatis. Mai avea Inca un frate Gheorghe
Caraghiozu zis i Mavromatis.
(Dosar 2, Tr. 1765, din Arhiva Statului dela Iavi).
La anul 1837, In 14 zile ianuarie, s'au sviirit mal mic soil-
mea Maria Mayromati, care a fost starp de fii i s'a ingropat la bi-
serica Sf. Dimitrie din Botoani, alturea cu soful sat; Comisul Ion
Mavromati, care i el savarindu-se din viat lnainte de ea, la anul
1834 la 16 zile a lui martie, s'au ingropat tot acolo, ca un ctitor i
Intdi Inceptor a acei bisArici a.
(N. Iorga: Studii i Documente, XVI, p. 57).

Atetu doftorul Gheorghe; dumneei doftoroaia Vdrvara; fii


Scarlat i lulian, 1832.
Doctorul Metz a fost Insurat de dou ori.
In prima cAstorie :

Dr. Metz
I I

Scarlat Iulian
--= Sofia Haret
I I I
Paulina Adela Titina I

a=3 Metaxa
Virginia = Cap. Radovici

www.digibuc.ro
Monografia Oraplul Botoomi 131
Eugenia .- Al.
Saintgeorges
-- loan Botez Col.
Natalia Dimitrescu
Aneta Hagiescu
Constantin Ciolac
Ion Ciolac
1
Milutd Ciolac
.-.
'8

www.digibuc.ro
u.,
Anibal Ciolac
.
to
tz
cl l
.5. o '' Ilie Ciolac
i.ri ,Te
eJ co Elena Rusela
G. Pilat
1. Ma rga. G. Petcu
Il II I RozinaM. Manoli
Keti Sin Gioan
Nicu Marie Jean
Mavrocordat
/Mina M. Cerchez
Ioana Mate Bals
co
n
T.:
:1)
u
III
132 Monografia Oravilui Botogint

Miclescu Banul Constantin, 1803.

Miclescu Banul lanai, 1803. Vornic in 1820.


Miclescu Aga Scarlat ; Maria, cucoana D-sale; fii: lordachl,
Neculai, Zoifa, Zmaranda, Profira, 1832.
In aceiai catagrafie, Zoifa fiica D-sale Aga Scarlat Miclescu"
e trecut ca locuind in casa la Elencu a D-sale Iordachi Canta Spatar.
Aga Scarlat Miclescu era frate cu Sofronie Mitropolitul Moldo
vei, i cu Zolfa lui Andriq Bafoter dela satul_ Soldneti, lnga Fol-
ticeni.
La 1823 era in slujba tribunalului de Botoani, i in Condica
foilor de calitti" gsim :
Alecu Mtclescu, nscut in satul Cervicqti la 1803, mai 12.
A invtat in Ei : grecete, frantuzete i moldovenete.
Insurat ; are un Mat.
Are moia Cerviceti dela Botoani.

Mihail Paharnicul Vasile, vcluvoiu. D-lui Mihalaclzi, nepotul


sail. 1832.

Milu Pastelnicul Andrei; Safta, sotie ; Neculai, fiu. .1832.

Mite= Polcovnicul Simion; Ruxandra, sotie: Marghioala,


Safta fi Catinca, fiice.
Catagrafia din 1832 zice ; ede in casa preotului Dominte".
Mortun Stolnicul loan; Maria sotie; Dumitrachi, Gheorghe,
fii. 1832.
Stolnicul lancu Morfun a fost cstorit cu Maria Moldovanu.
Dela '6 oct. 1848 a fost privighitor la ocolul Jijief, tinutul Boto-
ani. In Condica foilor de calitti" se spune:
Stolnicul loan Morton, roman, nscut la 1802, in satul:Budenita
din Bucovina.
A invtat la coli private.
Stie moldoveneVe i grecete.
E cAstorit i are 2 copii.
Are motenire o parte din trupul moiei Budenita din Bucovina
i a cumparat o parte din trupul moiei Socrujeni, tinutul Botoani '

www.digibuc.ro
Monografia Oraplul Botopni 133

A mai fost cinovnic la giudecdtoria Botosani 13 ani.


(Despre Iancu Mortun se pot gdsi informatii i in volumul V.
G. Mortun", de D. loan Nadejde.Bucuresti 1924).
Mo toe Panaite, mazil. Nastasia, sotie; Ilie, Alexandru, Ell-
saveta, Maria, fii. 1832.

Murgulef Cdmindreasa Elencu, vdduvd; fii: lancu, Costantin,


lorgu, Alecu, Scar lat ,si Calipso. 1832,

Mutencu Vasi/e,:"mazil. Casandra sotie ; Gheor,ghe, Maria,


fii. 1832,

Neculce Spatarul Ion. 1820.

Negruti Srdaru lordachl; Catinca, sotie; Dumitraclzi si lor-


go, fii. 1832.

Onicescu Anton, samesul finutului Botosani. Teodor Buzdugan


umnat; Elencu, fiica samesului, 1832.

Ouatu Stolnicul Dumitru. 1820.


La 1825, Sardarul lordachl alatu era amestecat in adminis-
ratia postilor Moldovei", prin par-tile botosdnene, si era nepot al
oiltrnei Rarita Talpd, femee bogatd, care pe lngd mosii in Basara-
Wa si in Moldova, avea si case in Botosani, lngd Sf. Neculai, in
mahalaua Sfntului Gheorghe. (N. Iorga : Familia Ouatul, in Ana-
lele Acaderniei Romne. Mernoriile sectiunei istorice. Tom. XXX VI
p. 931.)

Papadopol Constantin, vduvoiu. Zoifa, fad. 1832.


Pavalachi Sdrddreasa Zmararzda, vaduvd. 1832.

Petreu Polcovnicul Grigorl; Ileana, sotie; Profira, Mranda,


Zoila, Soltana, fiice. 1832.
,

Pisotchi Catrina, vdduv. 1832.

www.digibuc.ro
134 Monografia Orap Id Botopnt

Pisotchl Stolnicul Costachl, 1820.


In catagrafia din 1832, trecut cu sotia Marla, *1 fiii: Vas Ile, A-
nica, Profira, Zmranda.
Stolnicul C'ostache Pisophi a= o Broisteanu din Basarabia.
I I I I I
Zoe r--- Ana = Profira Colonel Vasile
Cervinvodali V. Baltri =-- Ban Iancu N. Pisoski Pisoski
Bors (Bacrtu)
1 1 1 1 1 I I

2. p. Er.es< Z 1-3
e) Maria oo
Rt
Alecu rm.

II II Vsescu
Pr) <
1ST '
rn ta
tw co
Er,

Vasile Plsoski cstorit de cloud ori :


1. Maria_ Matei Roset 2. Maria
I I I I I I
Nicu Constanta Artur Vasile Vochita Constants
Pisoski Canano Rosetti Pisoskl
--- Smaranda
Boerescu
I
Yolanda

Stolnicul Costache Pisoski a mai avut dol frati si trel surori. Un


frate, Tudurachl, numit si Deli-boer, n'a fost cAsAtorit.
Al doilea frate.
Alistar Todosica Pilaf
I I I
Turel Luta Aglaia ---- Alex. Holban
I I I I
Eva Duta TodiritA Alexandru
Surorile Stolnicului au fost:
Catinca, cAs. cu Ilie Ciolac.
Zenaida, maica la Agafton si

www.digibuc.ro
Monografia Oraplul Boto$ani 135

Safta, cAs. Banul VArgolici, care a avut o fiicA Maria, csAto-


rit de trei ori: cu Miclescu, cu erban Canano i cu Pladi,i la unnA
s'a cAlugrit la Agapia.

Pisotchi Dumitrachi, biv vAtay la Vistierie; astAzi Politmais-


tru. 1832.

Pisotchi loan; Ileana, sotie; Costachi, Tudorachi, Maria


Savastia, fii. 1832.

Pisotchi SArdarul Tudorachi, holtei. Casufa, cumnatA-sa


vAduv; Toader si Maria fii sAi." 1832.
In Condica foilor de calitati" pe 1841 :
SArdarul Tudorachi Pisofchl prezidentul Eforiel, nscut In Boto-
sani la 1791 august 3. A invatat In scoli publice, moldoveneste si
greceste. Vorbeste: moldoveneste, greceste, srbeste, turceste si ar-
meneste. Holteiu la 1841.'.Are o casA, 40 dugheni si 3 locuri sterpe
in Botosani.

Pisotchi CAminarul Vasile. 1820.

Pita li CdpitAneasa Maria. 1820.

Popa Pitarul lordachl. 1803.


Popovici SArdarul Costantin; Eienco, sotie; Iordacili fiu, 1832

Prjvan Polcovnicul long. 1803.


Radii Medelnierul Grigorl; Maria sotie. 1832
Rhtivanu Ilinca. 1803,

Ralet Spatarul Alecu; sotie Marghioala; fii: Dumitrache, lancu,


Catinca, Elencu. 1832.

Romanov Sardarul Enache; Safta sotie. 1832.


Ruset Vornicul Vasile. 1820.

www.digibuc.ro
136 Monografia Oraplut Botopni

Ruset Spatarul Costaclzi; Marglzioala, sotie. 1832. Ziditorul


bisericei Roset, din Botoani, la 1826.
Ruset Paharnicul Niculai; sotie Zoga; lancu si Marglziotild
fii. 1832.

Sacar Paharnicul longer; Ralu, sotie; Marglzioala si Casuja


fiice 1832.

Samurcas Doftor, citat in 1803, i in catagrafia din 1832, cu


fiii: Pamenonda, Casandra si Profira.
Samurcas Comisul lordachi; Zamfira, sotie 1832.
Sangiorzu Medelnicerul Mader; Catinca sotie; Gheorghe fiu.
1832.

Sarbu Polcovnicul Petre, vaduvoiu. 1832.

Scobiliorn Paharniceasca Maria vaduva. Fib Costache si


Elenco 1832.

Silion Spatarul Toader.1832.


Spatarul Toader Silion a avut trei fib Stefan, Costachl si Teodor
Costachi a fost casatorit cu Catinca Varna', Liteanu si are un
fiu: Teodor Silion.
Stefan Silion in 1849 sept. 5 a fost numit in slujba la Ispravni-
cia tinutului Botoani, i in Condica foilor de calitti" gasirn:
Stefan Silion, roman, nascut in anul 1821, in Moldova.
A invatat 0 in Universitatea din Germania la Heidelberg.
Este doctor de pravile.
$tie: frantuze0e, nemte0e, grece0e, i mo1dovene0e.
Nu e casatorit.
Sinescu LogoMtul Gizeorghe, Oftimia vaduva, Gheorghe fiul
ei, Manolachi tij, 0 Maria, ed in casele Sardarului Ene Cocote. 1832.
In Foile de calitati a cinovnicilor tribunalului giudecatoresc din
Botoani", pe anul 1837, gasim :
Gheorghe Selnescu, nascut in E0, la 1806 iulie 20.

www.digibuc.ro
Monografia.Orafului Botoani 137

*tie ruseste, greceste i moldoveneste.


Insurat, fr copii.

Sterie Paharnic. 1820.

SUM Clucerul Glzeorglze; Catinca, sotie; Costache, Vast le,


Elenco, Profira, Zamfira, fii. 1832.

Sturza Visternicul Grigoraf, 1833.

Sturza Visternicul Sandu. 1820.

5anu Maiorul Anastasd; Maria, sotie; Anica, Savasta, Sol-


tana, fiice. 1832.
Savasta, fiica Maiorului Sanu, s'a mritat cu Glzeorghe Dimitriu,
Eul Casandrei, fata lui Vasile Ciurea, dela Tmpesti, lnga Folticeni,
si are urmatoarea genealogie:

Savasta = Gh. Rogalski, zis Dimitriu

Plaria = Aristita = Alexandru Victoria= Smaranda


I. Teodorini I. Iorgu Dimitriu Ciurea Gr. Gorovei =Udriski
2. A. Dimitrianu
I I 1 1 1 1 1 I

nd
uO
u
IIal
*ErlI-
To=oop. .L.14

A")

$endre Paharnicul Costach; Elenco, sotie. 1832.


Talianu Dimitrie, treti Visternic. 1803.

www.digibuc.ro
138 Monografia Oraplut Botovini

Talianu Agram. 1820.

TAutu Mihai. 1820.

'Mtn Medelnicerul Stavarachi: 1820.

Taiga Medelnicereasa Catinca Thutuleasa, vaduv, cu fili


lordache si lancu. 1832.
Vduva Catinca Tutuleasa este sop. lui Valachi Tclutu, si fiu
ei lordache, este poetul Gh. niutu.
Gh. Tutu s'a nscut, in Botosani, la 17 iulie 1823.
Despre el a scris d. Ion Gane un mic studiu, in ziarul Epoce,
din lit iulie 1923, cu prilejul iimplinirei a 100 de ani dela nasterea
poetului. Reproducem, in intregime, acest interesant articol :
Gh. Mau
La 17 Julie se implinesc o sut de ani dela nastered
poetului Gh. Tutu.
Comemorarile care, dela un timp incoace, se tin Ian
si la noi in farA, mai scapa din vedere, din cnd in cand,
pe cate un scriitor mai modest, dndu-1 uitrii. E cazul lu*
Tautu.
Acest poet trebue insa cu att mai mult amintit, cu
cat versurile lui nu formeaz numai obiectul de studii a
istoricilor literati, ci ele rtcesc si azi pe buzele copilo
de scoal, fr a se pomeni autorul :
A trecut lama geroasd,
Ccimput iatd-1 inverzit,
Rdndunica cea voioasd,
La not iard$ a sosit..
E constatat doar faptul ca, in toate literaturile exist'
opere cari tresc in constiinta poporului mai mult decAt
autorii lor si Myers, autori despre care se vorbeste mereu
fra a le fi cunoscutA indeajuns opera. Tautu face parte
din prima categorie si poate e mai bine asa.
Nscut in Botosani, Tutu se trAgea, dup tata, din
vechea familie moldoveneasc Tauteleasa, iar dupA mama
din familia Adamescilor. In vial a intmpinat multe nevoi.

www.digibuc.ro
Monografia Orasului Botosani 139

Rams Inca de mic orfan de tatk fu crescut si ingrijit de


mama sa. In urma unui proces Ins& mama pierdu cele
dou mosii rmase dela sotul ei, din venitul crora se In-
tretinea ea si copilul. Tutu, dupa ce Mat clasele primare
In orasul natal, ne mai putnd studia mai departe din lipsa
de mijloace, infra functionar la ministerul de justitie din
14. Dar, dupa doi ani si jumatate isi dclu detnisia si a-
jutat de amidi sai, rmase sa studieze In particular. S'a
amestecat si In politic& ludncl parte In 1848 la miscarea
progresistilor impotriva aristocratiei. In acelas an se Insu-
lt si se retrase la tar& ocupanctu-se cu agricultura tot res
tul vietily
Activitatea literara si-a inceput-o Tutu pe la 1840
cand, In satire biciui moravurile societatei romnesti de pe
atunci. Primul volum de versuri II tipari in 1862 la Iasi,
multumita abonamentelor fcute dinainte pe la cunoscuti.
Cele 38 de poezii din acest prim volum se caracterizeaz
printr'un fond limpede si o versificatie corect si usoara,
cum rar se mai Intalneste la scriitorii contimporani. Nu e
nimic snit in poezia lui Gh. Tutu.
Unele din poeziile lui,dup cum am artat,au de-
venit populare, cum ar fi cu bucata Romnul" din primul
volum:
Veacuri triste, intunecoase ,
Peste capu-mi au trecut,
Cu mil oarde furioase
Prea adesea m'am batut...etc.
Acelas lucru s'a petrecut si cu cea Intitulat Tara
mea", pus si pe muzic si din care sa-mi fie permis a
desprinde, pentru sinceritatea si frumusetea lor natural&
cteva rnduri ;
Tara mea are cmpli mnoase
Dealuri Matte ea mndre flori......
$i asa mai departe :
Tara mea are neveste brune,
Neveste blonde cu ochil vii,
Cu sdnari albe, cu inimi bane,
Cu cosifi negre f i aurii .

www.digibuc.ro
140 Monografia Oraplui Botowl

Are copile ca n4te zdne,


Ce-or ce durere cumplitd, grea,
Cu-a lor privire pot sa aline,
Ali, eu sunt mndru cu lara mea I
Sentimentul dragostei de Ora revine adesea in poe-
ziile lui. Tutu a mai scris epistole, cntece comice, can-
tonete, fabule, drama Un ajutor la timp" tragedia VAdu-
va Carpatilora, precum i poema istoricA Raria sau cer-
dacul lui Ferent".
Meritul lui st ins mai cu seamd in poeziile satirice.
El satirizeazd scderile societtii de pe atunci, cu un spirit
destul de inteptor :
S'a schimbat milologial
Muzele prin lux s'avdnt,
lar Pegas", batd-1 urgia,
Cere fea i frdu d'argint.
,Pastorale" n'ar mai face
Nid chiar tns41 Florian :
Omului azi banu-i place,
Fie-n rasa sau caftan.
...Desigur CA poeziile lui Gh. Tutu nu sunt creatiuni.
Dar aa cum sunt, prin limpezimea, since ritatea i forma
lor curgtoare, ele dovedesc indeajuns talentul acestui poet.
Faptul ca in nici o istorie de Oa acum a literaturii
noastre nu se vorbqte aproape nimic despre Gh. Mau,
constitue fara indoiald o nalreptate, care s sperm cd pa-
n la 1970centenarul mortit poetului,va fi inlturat.
Tdutu Sardarul Filipacht. Anica, sotie; Gheorghe, fiu. 1832.
Teodor Stolnicul Neculai. Ileana sotie. Fii: Manole, Zoita,
Anica, Balap, Marghioala. 1832.
Un Panaite Teodor era cilen Eforiei de Botqani, in 1843. Des-
pre el se spune in Condica foilor de calitr:
Ndscut in Botoani la 1798.
Cstorit; are trei beti i o fiica.
Are cloud dugheni i o cas.
*tie moldovenete i grecete.
In condica pe 1846, cnd era candid at" la Eforie, avea 4 fit
i 2 fiice.

www.digibuc.ro
Monografia Oraplul Botopni 141

Teohari Paharnicul Costantln. Ecaterina, sofie. Fii: Anastas,


Ileana, Agripina. 1832.

Thnq Zmaranda Timusoaia, vaduv. Fii; Gheorgize TimuF


supus austriecesc, i Costachi". 1832.
D. George Mavrocordat a binevoit sd ni puie la indamdn do-
cumentele mosiei Curtesti, din care am cules urmtoarele informatii :
Un document din 1827 vorbeste despre Glzeorgize Timq fiul
Smarandel, sor cu Zoita, mama lui Fotachi i lordachi Romanv,
cari au un unchiu pe Dumitrachi Radu, poreclit Bran, care a maritat
pe Smaranda dup lordachi Timq.
Zap, dupd un document din 1805, este fiica lui Neculal $epte-
lici, cumnat cu lordachi TimuF; are judecat cu Dumitrachi Radu
fratele Mariei, mama lor, cea intdi a mortului $eptelici. Dupd moartea
Mariei, s'a insurat cu Maria, fata Perjului, cu care a fAcut o fat,
Catrina.
Document din 1806: lordachi Timq, ginere lui Dumitrachi Radu
Cpitan, e casatorit cu Smaranda, fiica lui Neculai $eptelicl, nepoata
lui Radu.
1828: Fotachi i lordachi Romanov frati, -sunt fili Zoifel, sora
Smarandet, amandoud fiice ale lui Neculai Septelici i a Mariei fiica
Radului Cekmak (Ciokmak?).
1790: Kiriac Crstian are nepot pe Dumitrachi Radu, feciorul
IlMcad Radu i Sardarul Kiriac Cdrstian se judecd cu Medelnicereasa
Zoita Jionesei, care i- impresurat mosia Curtesti.
1786: Safta Brnoae, fiica rdposatului Gheorghit Crstian, are
frate pe PItar Kiriac Crstlan,
1812: Vasile Kiriac, Sardar, are mosia Curtesti, alturea cu
stenii lui Zaharla Juan.
1817, februar: Testamentul lui Dumitrachi Radu.
1795: Dieata Sardarului Kiriac .Crstian; are fii pe Iordache,
Costache, Panaite, Dumitraclze, Stefan, ii lasd movie in judeful Put-
nab i Vaslle, cdstorit. Are sofie pe Smaranda.
1805: Ceag Dumitrachi Cristian are Curtestii. Hotarnica de Pa-
harnicul Ioan Tutu.
1809: Dumitrachi Kiriac biv ceaus de aprozi"
1828: Spatarul Toader Ktriac vinde Maria Roset mosia Curtesti.

www.digibuc.ro
142 Monografia Oraplui Botofani

1844: Gheorghe Timq vinde Banului lordachl Bolan cinci


parti din a opta parte din Curtesti. Are sor pe Balasa.
1828: Dumitrachl Radu moare.
Ureche Sulgereasa Marghloala, vdduvii. 1832.
Varlaam Caminarul Cost achl. Nastasilca, sotie. 1832.
La 1843, Aga Costachi Varlaam era prezident al Eforiei la
Botosani, si in Condica foilor de calitti a, gasim:
Aga Costache Varlaam, prezident Eforiei, nscut in Botosan
la anul 1800.
CAstorit, fra copii.
Are casa si dugheand in Botosani.
A fost la 1828 ispravnic tinutului Herta.
tie moldoveneste si greceste.
Varlaam Spatarul Gheorghe. Smrndita, sotie. Fii: loan
Elena& 1832.
Varlaam Grigore. Elena!, sotie. Costache, fiu. Maria soacr
D-sale. 1832.
Varlaam Profit-a, vaduva; sede la Enache Haglenclu, supu.
austriecesc, vaduvoiu 1832.
VArnav Stolniceasa Catinca, vaduva. Marghioala, flica 1831
Varnav Banul Enache. 1803.
VArnav Stolnicul lonipi, la 1803: Spatar la 1820.
VArnav Comisul lordache. Nastasica sotie. 1832
Vrnav Postelnicul loan. Marla, sotie, Profira, flica. 1832
Vrnav BAneasa Maria. 1820.
VArnav Caminarul Petrache. 1803.
VArnav Postelnicul Petrache. Nastaslca, sotie. Fit: Alecu,
Grigore, Neculai, Costantin, Ion i Ileana. 1832.
Familia Varnav, veche si foarte numeroask are un arbore de fa
milie incepand de prin 1631, alcatuit din vechime ; originalul nu se cu-
noaste, dar d. G. Vdrnav, din Folticeni,''poseda o copie din 1868, pe care
este scris : Prescris pe curat de mine subsemnatul la 1868, octombre
20 zile, Gedeon fon Varnav, numitul in mirenie lordachl fon Varnav, fi

www.digibuc.ro
wc.It-
rggg
ZT lumia Vdrnav, ot Cernesti, diac in 1621, cel ce au venit de la
tr =e)
Varna din Bulgaria, si au fost ginere a Hatmanului Dinga,
7.0e7g.5.
g , =co
mogsa 1
Vasile Varnav (1634-1653)
EL co
1st eds. cu Anitza Sekil Rica Prcalabului de Suceava.
<
Ea.

.1
Maria Safta Stefan Tadasca Alexandra Mac/talon
Jitniceriu --=-Andronachi Postelnic =Zama =Danalache
Weis Alexandrachi Grecul 1710 Sulger fiul lui
;Fr.< Popa Vasile
54:6.4
TTE31 RV Ea
din Tlhresti
1
^.
12. I I I I I I 1 I
00.401 Andrei Constantin Irimia Pavel Sandu Neculai Toader Ioan
o CO Clucer Med. Prcalab de Stol. no
"o < Jicnicer Jicnicer

www.digibuc.ro
Orheiu, 1744 =Maria Sturza
p 1725

ro ZEZ:

6" a: 101
Andrei Miron Velescu (1)
<21 to r"
c* me"
.14.
cf-,170.
Z, ;Tv, t CO)

'41
ri c
0 (11
o 5 C.A
144 Monografia Orcqu tut Botosant

Ilinca = Const.
Roset Aga
Zoila = Lupu
Bal Logof. Alecu Varnav
Spat.
Nicu = Aglae
Millu
Petrache Post. Costin
Nastasiica lui lerodiacon Harlon
Man. Dimachi Log.
Catinca= liga
M. Greceanu
Badaca

Smaranda
= Andronachi
Donici Logof.
Mrioara
V. Krupenski Spat.
Manolachi, Stol.
= Todosiica Rusu
(Basarabia) MM. Costache Vorn.
Catinca Hatm.
Gh. Cuza
Iordacht fon Varnav
Ioan,= Post. 1815 tefan fon Varnav
= Marita fata lui Catinca = Post.
Toma Dimachi Post V. Krupenski
apoi Shimonah Teodor
Prof irila = Vorn.
Andrie Baota

MIS lancu Cantacuzin


Logofat
Kniazu C. Cantacuzin
Safta = Ilie =Catinca Giurge Cam.
...Cantacuzin Aga Alecu Cantacuzin
= Elena Gl. Mavru
nisei Cantacuzin Spat.

1. D-I Octav George Lecca arata ca Banal Const. Varnav a fog casatorIt cu Ilea a
Buhua.

www.digibuc.ro
Monografia Oraplut Botwnl 145

Elena . Sachelaridi
consul grecesc
Marifa I. Tarariu
ofiter rosienesc
lorgu Vdrnav
Natalia A. Forscu
Vorn.

lancu Vdrnav
= Aglae Ghelerne

GI Greceanu

Aspasia
M. Rosetti

Eugenia
P. Baroti

10

www.digibuc.ro
146 _
Monografia Oraplut Botofani

Iordache
de la PiirAul
Glodului

Vasile Stoln.
de la Hi lieu
=Marghioala
Gheuca
Constantin Dr.
,..., =Elena Sturza

--1 Scarlat
Vasile
lord. Bal
comis.
Toader Stoln.
=Catinca Greaca Grig. Bal
Aga
Marita =
Vasile Ban Comis C. Lazu
=Catinca N. Leon
Nastasia = Rga
Gh. Greceanti

Catrina = Spat. Alecu= El. Negri


V. Bal dela Safta = Lascar
Ioniieni lamandi
Iorgu Vrnav-
Liteanu, Vorn.
Enachi Varnav =Nastasia Roseti
Liteanu, Ban Catinca = Canano
=Marghloala lord. Saftica =
Cantacuzin- Vorn. And. Baota
Pacanu Cost. Spat.
Zoita = Illecu liga
Vornic C.Miclescu I -- Iordache Vorn.
Scarlat Log.
Sofronle Mitropolit

1. Vora lcul Const. Ritclescu este flu] Bann In] Sandu Miclescu al a Sahel, Dicta Pahar-
niculul lordsche SI lion.

www.digibuc.ro
Monografia Oralului Botogant 147

Maria

Vasile

Scarlat

lorgu dela Liteni


= Catrina Silion

Smaranda
=D. Hentlescu

Lucia
..... -,-..C. Crupenschl
Maria =
Col. E. Casimir

Natalia =
L Paladl Caterina ------
Col. Romanescu

Safta =
G. Beldiman

Mihai
Elena =
T. Cristescu

Alexandru George
=Lucia ..El. Corjescu
Cogdlniceanu

www.digibuc.ro
148 Monografia Oraplui Botcvni

Ramura lui Neculat Varnav


1 1

Gheorghe Postelnic (Roznan) Ilinca


= Catinca Donici, sora Logof. =. . . Gorovei
Andronachi Donici dela Roman
I I
Alecu Veirnav, Vorn. Toader Gor ovei
= Smaranda Ghica, fata lui (Roman)
Beizade Dumitrachi Ghica
I
i
I I
Dumitru Col. Grigore Constantin Cap. Maria
=Elena Greceanu =Maria Rosetti =Elencu Miclescu = GI Savel Manu
=N. Niculescu
1 I
Dumitru [Mimi) I I I
t 1925 Alexandru Ernest Ema
= Maria Ghika =--E. Apostoleanu .-_E. Donici

Ghedeon fon Varnav, care a transcris arborul vechiu al familiei


\Tarim, scrie urmatoarele ;
Istoria boerilor Varnavelsti ce sint In Basarabia
Pana a nu se deslipi Basarabia de Moldova, se afla
la mosia Ionsenii, langa Dolina, in finutul Dorohoiul, trei
boeri fr.* Ilie, Costache si Neculai (sau Toader) de fami-
lie Perjesti, carii dupa luarea Basarabiei de cant Rusia
s'au mutat cu locuinta in Basarabia, la finutul Hotinului, si
dupa statornicirea guvernului rosienesc, randuindu-se o co-
misie cercetatoare de tofi adevaratii dvoreni (nobili) ce se
afla in acea notra gubernie, au voit si D-Ior trei frati Per-
jesti de a fi trecuti in Cniga dvorenilor, insa cu numire de
Varnavesti, iar un mos al meu, ce era traitor in Basarabia,
Stol. Manolachi Varnav, fratele a tatalui meu, au protestat
a lor numire de Varnavesti, si au limas d-lor netrecuti in

www.digibuc.ro
Monografia Oraplul Boto$ant 149

Cniga dvorenilor. Apoi la 1822, cand turcii se aflau in


Moldova, si eu subsemnatul eram bejanarit in Bucovina,
cu tap ceilalti boeri moldoveni, am trecut cu familia mea
in Basarabia, mergnd sa m asez cu locuinta la mosia
Jorile din tinutul Orheiului, ce era zestre a sotiei mele,
necunoscand insa locurile pe acolo am rAtacit drumul si
apucandu-ne noaptea pe o vreme ploioasa si cumplita,
umblam prin intuneric nemernici pe campii pustietatii, iar
un glas a unui cane ne-au indreptat la un sat ce era toc-
mai pe mosia acelor trei boeri Perjesti, si intalnind pe un
taran ne au dus la casa stapneasca tarziu pe cand boerii
se culcase, trezindu-i insa o sluga si spuindu-le ca un
boer din Moldova, Comisul lordachi Varnav se afla la
poarta, s'au sculat d-lor boerii indata si ne au primit cu
mare dragoste. Dupa ce am intrat dar in odaia de primire,
am intrebat pe d-lor in a cui casa am cinste si norocire
a ma adaposti in aceasta noapte, iar unul dintre d-lor mi-
au raspuns : Noi santem trei frati, Die, Costache si Neculai
(sau Toader, bine nu tin minte). iar istoria noastra vom
spune-o dv. mai pe urma. Dupa obisnuitele dar ceremonii
a unei nobile primiri, istorisindu-mi despre d-lor cele de
mai sus aratate, adica, cum d-lor au vrut sa se treaca in
Cniga dvorenilor sub nume de Varnavesti, si cum mosul
meu Manolachl i-au impotrivit, m'au rugat apoi sa-i ajut,
dandu-li o marturie Ca d-lor sunt cu adevarat Varnavesti,
spre a se putea trece in Cniga dvorenilor. Eu dar acel ce
deapururea am simtit o nespusa multamire in sufletul meu
la tot prilejul ce mi se infatisa de a ajuta la soarta altuia
aseminea mie, le-am raspuns Ca marturia poate fi socotita
falsa, dar dupa vre-o cloud luni, cand eu voi fi cunoscut
guvernului, sa mearga unul dintre d-lor la Chisanau, si
fra a spune ca d-lor au a vut intalnire cu mine, sa deie
o prosenie 13 cotnisia dvprenstii cu rugaminte, fiindc au
auzit ca un boer dela Mpldova de f mina Varnav, anume
Comisul lordachi Varnav, fiu a Post. Ionita Varnav, au
venit acum in Basarabia, si se afla cu locuinta la mosia
Jorile, in tinutul Orheiului sa se faca intrebare acelui boer

www.digibuc.ro
150 Monografia Oraplui Botomt

de suntem noi Varnaveti ori ba, dupil care comisia imi


va face mie intrebare, i eu voi face rspuns care va fi
mult mai bun cleat mrturia. Urmnd dar d-lor dupa a mea
povAtuire, i facndu-mi comisia intrebare pdn povescA,
am ra'spuns c d-lor trei frati Ilie, Costache i Neculai
sunt cu adevrat nu numai de familie Varnav, dar i in
inrudire de aproape cu mine. Dupti care apoi d-Ior trei frat"
s'au trecut in Cniga dvorenilor cu numire de Varnavi, din
cadi se trag Varnavetii cei din Basarabia.
1868 octombrie 20.
Ghedeon fon Varnav, numit in mirenie Iordachi fon
Varna,.

Familia Vrnav se inrudete cu familiile Luca i Buhq.


D. George Vrnav ni-a comunicat dou spite de familii. Pe um
este aceast insemnare Copie de pe spita neamului intocmai du0
aceia ce este la Dumnealui Stolnic Ioan Kecu. 813 dechemvri 22'.
Spira este aceasta :
Vorniceasa Dumitru
Manolchioia Buhu Vist.

Bucloc Neculai Buhu


Buhu

Fetiletii Neculai Buhu

Alexandru Buhu,
soria lui Alexandru
fata lui Neculai Ureche

www.digibuc.ro
Ionacu - Gheorghe Carpu
Carp u
Gheorghe
Iacovachi Carpu Post. Toader Carpu
Carpu
Anita a lui Anita Vornicului
(loc rupt) Costache Vorn. Mihalache Sturza

Maria Log.
Med. Toader Racovita
Buhtq Neculai Buhti

Ban Gheorghie
Buhug Sarban Buhu
Vasile i Costa- Nastasia Alexandra
che Fliondor Fliondoroaia ArApoaia
Costand in
Lupul i Iordache
Botez Anita Botezoaia.-

www.digibuc.ro
Tof. Buznoaia Maria Isceasca
Buznetii
? (loc rupt) Catrina Cuzoaia
? tioc rupt) Biliaa Arlipoaia-
Vasile Boteanu MINMEI Beam Botenita
frati Safta VrnAvoae
Maria Calmus- Catri. Tuduroae--
chioae I frati Sandu
Ban lonita Ban Constantin
Viirnav V &nay Stefan
Vasile
Constantin
strpi
152 Monografia Oraplui Boto,Fani

Spits familiei Luca este aceasta :


Ionit Post. Ionit
Luca Vrnav Constantin
=Maria Vrnav
Sturza

Stol. Mano- lordachl


chi Vrnav von Vilrnav
Tofana cas. cu Nasta-
Mica lui Unit-
Luca oar Teodor
Clurea, care la
Post. Petrachi 18E0 oct. 8 s'au
Vrnav cununat cu
011mbiada Ma-
kedon, care
Vasile avea dela sotul
el cel Intal 3
Luca Log. Zoita fete: Profira.
Marl a, si Sma-
Bals randa, pe care
Viirnav le a
Mika

Constantin Ileana Roset


Luca Aga ... vonstefan
Vdrnav

Log. Smaranda
Donici
Gavril Catinca
Luca Krupenschi

Spilt MArioara Profirita


Krupenski cgs. cu Vornl-
cul Andries
Basota flu a lul
Qt efanachl
Grigorias Basotli cel bd-
Luca Safta .... trAn dela Sol-
Cantacuzin dlinestl de care
s'a despartlt
Aga

www.digibuc.ro
Monografia Oraplut Botorani 153

In cCondica foilor de calittiv g5sim ;


Dumnealui Colonel Costin Veirnav, romn, nscut la anul 1816,
fn Botosani.
invkat In pensioane i coli publice.
Stier romaneste, frantuzeste i nemfeste.
Nu e castorit.
A fost 16 ani aghiotant domnesc.
Astzi 1852 este adjutant dornnesc i ispravnicul finutului Boto-
sani.
In dosar 2, Tr. 1765, din Arhiva Statului dela Iasi, se vede ca
a 3 octombrie 1834, Costache Veirnav, fiul rposatului Cminar
"asile Vrnav, cere a se rndui un epitrop asupra averei .rAmasa
printele su, i dela mosul sdu, rposatul Cdminar lordachi
Vrnav, fiindc dumnealui voeste a merge in alt tar& i aice mai
rainne un frate al sat' nevrstnic.
Cminarul Vasile Vdrnav, fiul Medelnicerului Constantin Vrnav,
are In 1813, si fusese Insurat cu Maria Gheuca, fiica Stolnicului
C nst. Gheuca, si-i mai rmn trei copii nevrstnici.
Testamentul su are data de 28 februar 1813.
Dup moartea Cminarului, nevasta lui se mrit cu un Spatar
Roset.

Vasiliu lani. Maria, sotie. Fii: Tudurachi, Eufrosina, Ileana,


Dimitrie, Zamfiraclzi. 1832.

Ventura Comisul Alecu. 1832.


La anul 1838 In 8 zile a lunei noemvrie s'au sAvrsit soacrA.-
t ea Postelniceasa Maria Ventura si s'au ingropat la biserica Vovide-
n'a, din Botosani, unde s'au adus i oasele sofului ei, Postelnicul
G.'gori Ventura.
(N. lorga, Studii i Documente, XVI, p. 57)

Zapan Ilinca Zapnoaia, vaduv. Sandulachi, Maria fii. 1832.

www.digibuc.ro
154 Monografia Omit lui Botopni

Tagma bisericease
In catagrafia din 1832. dup ce se invir toate familiile boere'
care locuiau, in acel an, in Botovani, se arata familiile slujitorilor ht
sericevti, cu aceiav amnuntime ca i la boeri. Slujitorii fiectirei
sunt indicati cu sotiile, copiii i servitorii lor, ba chiar i cu
mrul de animale ce posed fiecare.
Devi preotii sunt inglobati sub aceiav numire: clasul mai
gios", impreund cu meseriavii, armenii, evreii, i tiganii, este inco :
testabil, ins, a a existat o mare deosebire intre aceste clase, atj ,

in drept, fata cu legile care ne au crmuit totdeauna, ct i in co


sideratia pe care o avea clasa diriguitoare, boerimea, pentru pru
pentru ceilalti locuitori.
Trebuind sA vie in contact cu preutii, ca interpreti intre Dumu
oameni, boerimea nu-i putea considera ca nivte paria",
pe multimea populatiei. Intre boeri vi preuti erau oarecare relath
impuse de traditiuni. La botezuri, la nunti, la inmormntdri, trebuia
preutii s facd parte dintre persoanele care mncau la masa familie:
cu ocazia spovedaniilor, preutii intrau in intimitatile i misterele
boerilor. Era, prin urmare, lucru ava de firesc c nu se confunda 1; ;

preut cu marea multime, i fat cu inprejurarea c un fiu de prc


nu se intorcea niciodat in masa poporului de tar, din care se '-
cruta pre itirnea, preutii ar putea s fie socotiti ca samburele in ju
caruia s'a nscut burghezimea noastr, care, in Odle romne, im -
ajuns la desvoltarea pe care o are in occident.
Tagma .bisericeasca din Botovani, in 1832, se cornpunea
urmtorul personal :

Biserica Trei-Erarlzi.

Erei Sandu, scichelar. Presvitera Paraschiva. Vasile,


culai, fit.
Erei Aftanasd. Catrina presvitera. Gheorghe, Chirild, Dui

www.digibuc.ro
Monografia Oraplui Botopni 155

trache, fil.Teodosie psaltul la aceast biserick In


ograd la Dumneei Elencu Cost in.
Erei Gheorghe. Maria presvitera. Vasile, flu,
Biserica Sf. Ion Botezeitorul.
Ere! Ion.
Erei Vasile. Maria presvitera.
Erei Gheorghe. Savasta presvitera. Ana, sofa' presviterei.
Manolache Vasiliu, psalt.
Matei Ivanovici, dascal. Maria, sotia lui.
Biserica Sf. Necnlai.
Iconom Ilie. Maranda, presvitera. Luca, Gizeorghe, Ruxan-
dra, Profira, fii.
Sakelarul Dimitrie. Maria presvitera. Costache. Mihalache,
loan, Vasile, Safta, fii.
Erei Aftanasie. Catrina presvitera. Zoita fiic. Mihalache
brat sfintiei sale.
Dimitrle dascal. Maria sot.
Iconom Ilie dela Sf. Gheorghe.lAna presviter. Fli: Costaclze,
Anastasac he, Zamfira.
Ion Corvin, plimar la St Vasile. Casandra, sot lui. Fii :
Gizeorghe i Mriuta.
Erei Gheorghe zet Erei Petre, MCA popor. Catrina presvitera.
Fii: Dumitru, Elisaveta, Maranda, Marla, Soltana.
Dumitracizi Zugravu, dascal la Sfintii Voevozi. Maria sot.
Maria presvitera a preutulni Sileon, vduv.
dascal la Sf. Gheorghe. Smaranda, Ileana, fiice.
Rarifa presvitera, vduv a preutului Glzeorghe. Fiica :
Zamfira. Calinica monahia, mama presviterei.
Biserica Sfinfil Voevozl.
Iconomul Gheorghe 1). Marta presvitera. Fii : lancu, Sma-
randa i Catinca.
Preutut Manole. Nastasia, sotie. Fii : CostacIze,
Catinca I Elencu.
1. Iconomul Gheorghe PopovIci Gheorghlu este tata hiltropolltulut brunt
Gheorghian.

www.digibuc.ro
156 Monografla proului Botopni

Sachelarul Constantin. Balap, sotie. Fii : Gizeorghe


Alexandra.
Iftime dascal. Domnica, femeia lui.

Biserica Sf. Spirldon.

Iconomul Iftime, vaduvoiu.


Preutul Gheorghe. Ana preuteasa.
Preutul Iordachl, vAduvoiu.
Preutul Necului. Ileana, sotia sa.
Mihalache psalt. Zamfira, sotie.
Preutul Aftanasei. Paraschiva preuteasd.
Preutul Teofan, Oduvoiu.
lordachl pisalt. Smarandd sotie.
Ion Diaconu. Safta sotie.
Maria preuteasa, vaduva. Catincd fiica sa.
Bisericd Pogordrea Duhului Sfant.

Preutul Manole. Ileana preuteas. Fii : Gheorghe, Apostol,


fratele lui Manole.
Preutul Vasile. Sdvastia, preuteasa. Fii : Costachi, loan,
Ileana.
Preutul Niculai. Safta preuteasd.
Maria preuteasa, vduvA. Fii : Vasile i Zoitd.
Ana preuteasa, vkluv. Fii ; lon dascal, Olimbiada.
lerodiaconul Gheorghe, vduvoiu, zet Ana preuteasa.
Dumitru, brat, diiacon.
Sultana preuteas, vduv. : Costache, Catrina.

Biserica Sfintii Apostoll.

Preutul Vasile, Icondm. And, preuteas1 Fii : Neculai, Ion,


Maria Ecaterina.
Preutul Vasile. Ecaterina, preuteas. Fii : Grigori, Zoita.
Vasile, dascal bisericei.
Maria, preuteask trduv.
Caterina, preuteas, vAduv.

www.digibuc.ro
Monografia Oraplui Botopni 157

Preutul Ion. Zoit a, preuteasa. Fil ; Neculai, Anica.


loana preuteasa, vAduv. Fii : Tudorache, Catrina.

Biserica Preacuviocisei.

Preutul Vasile Icancimul. Catinca, preuteasa. Fii: Manalicei,


Maria, Zoita, Dafina.
Preutul Ion, vaduvoi.u. fiul sau. Costachi nepotul sau.
Gheorglze &lank, dascal.
Ilie eclesiarh.
Preutul Gheorgize. llama preuteasa. Vasile flu.
Preutul Tudorache. Profira, presviter. Zamfira, Catinca, fii.
Diaconal Costandin. Ecaterina, diaconita.
BiseriCa Sfinfil Imi)drati Constantin i Elena
Preutul Tanas Iconom. Maria Iconomita. Neculal, Ileana,
Rabeica, fii.
Gheorghe, dascal, holteiu.
Dumitru sin Neculai, holteiu; tij.

Biserica Sf. Dimitrie.

Preutul Dominte Iconom, vaduvoiu. Fii : Neculai, Toader


Smaranda.
Pirintele Dimitrie, sdchelar. Ecaterina, preuteesa. Fii : Va-
sile, Ion, Maria, Zamfira, Casandra, Zoita.
Preutul Gavril. Evdochia, preuteasa. FR: Neculai,
Maria, Catinca, Beam.
Glzeorglze Ille, psalt.
Dumitru eclislarc.

Biserica cu hramul Vovldenia.

Preutul lordachl. lustina, preuteas. Fii Alexandra, loan,


Nastasia.

www.digibuc.ro
158 Monografia Oraplul Botopni

Preutul lonig Zoifa, preuteas. Fii: Ileana si Profira.


Diiaconul Neculai. Ileana diiaconita. Ion, fiu.
Dumitrache, dascal. Nastasia, maica sa, vkluv.
Preutul Gizeorghe, fr popor. Paraschiva, preuteasa. Fii:
Iordache, Vasile, lancu, Zamfira.

In cvartalul VI, mahalaua Pliatul trgului", personalul bisericesc


e indicat fr artarea bisericei la care servete. Sub titlul: tagma
bisericeasc"; gsim:

Preutul Ion, protopopul finutului.


Preutul Grigorl, Iconom. Zanzfira, sofie. Fii: loan, Costache,
Vasile, Profira, Ileana, Ecaterina,
Preutul loan Schelarul. Zolfo, sofie. Fii: Dimitrle, Gheor-
glze, Tofan, Neculai, Ana, Sofia, Catinca, si Teodora,
Preutul Gavril. Soltana, sofie.
Preuta Aftanasie. Paraschiva, sofie. Fii: limo si Catrina,
Pdrintele Teofan. Maria, fiica lui, vAduv.
Dilaconul Teodor. Maria, sofie. Fii: Ion, Anica, Ecaterina.
Dilaconul Vasile. Domnica, sofie. Fii: Glzeorghe, Ioan, Maria.

www.digibuc.ro
Monografia Orap lid Botogini 159

Clasul mai de gios.


Se intelege c rubrica aceasta este- cea mai lung, in catagrafia
populatiei Botosanilor, din 1832.
Dup tagma bisericeasce, se insirk pe fiecare cvartal, numrul
familiilor impartite dupa meserii. Asa, In cvartalul I, rubrica incepe cu
fdclierli, randuiti fiecare dup normele urmate pentru clasa boereascil.
De pilda:
Haretu Gheorglziu, hrisovolit. Sofia, sot. Hi: Neculai,
Mihalachl, Adam, Sultana. it slugi si unu la faclierie.
Urmeaza apoi, cu aceleasi indicri, celelaite profesiuni: solonari,
c' zmari, &Ica li, precupeti, etc., a carora lista se va vedea mai la urma.
In rubrica pmnteni fait negustorie", sunt trecute diferite per-
soane, dintre care unele au profesiune", dupa intelesul de astazi al
cavntului. Astfel, gsim: Haralamb Calistru, sudet nemtesc; Gheorghe
s n Panaite, sudet rusasc, dar si pe Neculai Botezatu, logofdt la spl-
prie; Enache Cazacliu, vdtav, etc.
Armenii, ca straini, sunt catalogati deosebit. Inti vin preutii ar-
meni", apoi diferitii mestesugari: solonarl armeni, cizmari armenl, etc.
s' o rubrica speciala au posesorii armeni, adica arendafli de mofii.
La urma catagrafiei vin figanii i, jidovii.
In unele cvartale strainii sunt indicati sub denumirea : natia ar-
ileneascd, natia jidoveascd, natia lipoveneascd, nalia jigeineascei i
rcstesugarii sunt clasati In bresle : breasld blanarilor, breasla bdrbie-
rifor, etc.
Armenii erau considerati straini, ca si evreii, si, in aceasta pri-
v'nta, nu era nicio deosebire intre armeni si evrei, In raporturile lor
bid cu pmntenii.
De altfel, armenii ei insasi se socoteau strini, si chiar la 1859,
cnd locuitorii orasului Botosani trimet o telegrama de felicitare Dom-
ilorului Cuza, armenii, dintre cari unii erau alegatori. nu iscalesc In
telegrama aceasta, ci trimet o telegrama deosebit, in numele comuni-
Wei armenefti din Botosani.

www.digibuc.ro
160 Monografia Oraplui Botoged

Intre semnatarii acestei telegrame, unii armeni adaug titlurile


de boerie. Aceste titluri, ins, ei nule aveau din timpurile vechi, ci au
inceput a le dobandi cand boeriile se acordau acelora cari puteau sti
le cumpere cu bani, dela domnitorii fanarioti.-
Cei intAi armeni din Botoani cari obtin ranguri de boerie, sunk
fratii Goilav.
La 25 iulie 1857 se d o mdriurie de neam fratilor Goilav i a-
nume Srdarul Gapar Goilav, Slugerul David Goilav, Camina,-
Valerian, Srdarul Teodor, Ion i Coletki secretar Garabet Goilav, toti
frati, fiii Sulgerului Luca Goilav i nepoti rAposatului Clucer David
Goilav, din cari Garabet i Ion Goilav se afl tritori in BaSarabla
Rosiei (in anul 1857), far Gawar i Valerian "se afM in PAoldova, c.,
pafporturi din Rusia, proprietarit rnoiei Sarata, sunt cunoscuti de bo-
eri pdmlinteni, cinstindu-se bunicul lor anume David Goilav, la anj
1804, cu rangUl de boer Clucer de cdtr Domnitorul Aleiandru Me
ruzi Voevod, pentru serviciile fdcute NHL
Mrturia este isAlit de boerii A. Mavrocordat, Loge-
fAt ; Teodor Bal; 11. Cantacuzin, Vornic ; Scarlat Roset, Vornic; Co-
stache Carp, Postelnic 1).
Membrii unui Divan cari afirma cA sunt boeri peimanteni, armen'i
cari stAteau, in Moldova, cu pamoarte din Rusia I
La 1832, dupa catagrafie, erau in BotOani 155 familii de breF,.
armeni. In nurnrul breslailor erau trecuti i posesorii", adicii
arndasii de mosii.
Incepuse procesul de pArsire a agriculturei de cAtrA proprieta31
boeri, cari, ademenfti de un traiu mai larg, in orase, sub influenta
civilizatiei din occident, trebuiau sA lese altora locurile goale ce
mneau in curtile boeresti dela sate; armenif au umplut aceste
au inceput sA exploateze moiile i, nu dupA multA vreme, Au dew,-
nit proprietari pe unele dintre cele mai mari i mai bogate, gra;',e
numai inprejurArei cA erau crestini, si nu li era interzis, ca evreilor,
sA dobAndeasca pmnt rural.
In 1832 erau, in Botosani, 43 familii de posesori, dintre care
38 armeni.

1. Arhiva Statului din Iai, Condica 23, Tr. 166.

www.digibuc.ro
Monografia Oraphil Botopnl 161

"hkki (1,4,
4..11AcrfkeW.:,.irt..url sCanin4 or,
Nerir, c...circkeFhigei der .
and Jazekro4a.-,14rtstdertirmr.4 r4,Y,geskeo,
.v.riVeyas lerfizeiv4We e AAA,
:v. der TAkel oigVap. Wiy fraaf Awy, ;

rk.,0,4d4ee
den Pert.hine. No, linfrAa
'1',2441 ge,h-44yrert.
4

HARTA ATACULUI DELA BOT0qANI


dintre trupele austriace, sub comanda lui Fabry trupele turceti ale luj
Ibrahim Nazir Paa, la 19 Martie 1788

www.digibuc.ro
In vremea asta turcii au ocupat Botoaanii, dar Fabry di o nod luptA, puns pe turci
pe fugli sl In ziva de 22 Mantle, trupele austriace IntrA In 8otosanl
cu muzicA pi cu steagurile desfAsurate. (pagina 18)

www.digibuc.ro
BISERIPA ,pAPAUTI TURNUL BISERICE1 PAPAUT1
ins-lute de restaurare
www.digibuc.ro
BISER1CA SF, GHEORGHE BISERICA SF. GHEORGHE
inainte de restautare dupa restaurare

www.digibuc.ro
. Monografia Oraplui Botopni 165

CASA DIN STRADA EMINESCU

www.digibuc.ro
CASA DIN STRADA LAHOVARY
r6 6 Monografia Oraplui Boto$ani
www.digibuc.ro
Monografia Oraplui Botopni 167

VORNICUL AL. CALIMAH

www.digibuc.ro
168 Monografia Oraplui Bot4ani

IOHAN GORGIAS iSI SOTIA SA

BISERICA OSPENIA SI 0 PARTE DIN TARG


distruse de focul din Iunie 1887,

www.digibuc.ro
Monografla Oraplui BotoxnI 169

DR. CUCIUREANU

www.digibuc.ro
170 Monografia Omulai Boto,Fani

SUB AUSPICITS

ItUz): 03H 11'4'11.1E,SISNOIE 11?4;.%,

1114
RECNANTIS .M01.1)WI,11 1
Pnwkide

vc-

DIPLOMA DE MEMBRU
a Societatei de medici i naturaliti din lai, a D-rului G. Cuciureanu.

www.digibuc.ro
Monografia Oraului Botagini 171

31i,

ztE;145.e,a.
tqict:hrat Itfi

DIPLOMA DE MEMBRU a SocietAtei de Zoologie i Botanic5, din Viena

.4iIr-r .1111:urkuril):

'4,46,2(14 stV. r wis

DIPLOMA DE MEMBRU a Societatei stiintifice a Ducatului Nassau.


www.digibuc.ro
172 Monografia Oraului Botoani
www.digibuc.ro
Monografia Oravilui Botoan1 173
www.digibuc.ro
BISERICA SF. DUMITRU BISERICA POGORAREA SF. DUI-I

www.digibuc.ro
BISERICA SFANTA TREIME BISERICA VOVIDENIA

www.digibuc.ro
176 Monografia Oraplut Boto$ani

BISERICA ARMENEASCA SFANTA TREIME

; t I

1111'1111 :1111111 Eftt)til

www.digibuc.ro
BISERICA SF. ILIE
Monografia Orapilul Botopnl 177

Posesoril armeni, cei mai multi supui straini, adica veniti de


curand In Ora, trecuti in aceasta catagrafie, sunt :
$tefan Ciobanu sin Garabet,
Bogdan Teodorovici,
Grigori sin Cristea Matasar, sudit nemtesc,
Grigori sin Mane,
Luca Goilav,
Gapar sin Luca Goilav,
Ionita sin Gheorghe Trancu,
Findreie Focaneanu, sudet nemtesc,
Vartan sin Lazar Antona, sudet nemtesc,
Gheorghe Ciomac, sudet_ nemtesc,
Cristea sin David Goilav, sudet nemtesc,
Gheorghe sin Toader Goilav, sudet nemtesc,
Sava sin Popovici, sudet nemtesc,
Ionita sin Toros Sucevean, sudet nemtesc,
Mane sin Criste Mane, sudet nemtesc,
Ionit sin Zaharie, sudet nemtesc,
Mihai Merzec, sudet nemtesc,
Paval Suceveanu sin Toros, sudet nemtesc,
lindronic sin Zaharia, sudet nerntesc,
Iacob Lebada, sudet nemtesc,
Criste Teodorovici, sudet nemtesc,
Stefan Ciomag, sudet nemtesc.
Criste Ciomag, sudet nemtesc,
Mardiros Ciomag, sudet:nemtesc,
Cerchez sin Gheorghe Ceau, sudet nemtesc,
Iacob $tefanovici, sudet nemtesc,
Cristea Moisa, sudet- nemtesc,
Mihai Pleanschi, sudet frantuzesc,
$tefan Plenschi, sudet frantuzesc,
Cerchez sin Ionit Balasan, sudet nemtesc,
Neculai sin $tefan Trancu,
Mihai Suceveanu,
Hacires Goilav,
$tefan Goilav, supus frantuzesc, .

Findrie Marcovici, neguttor de boi, supus austriecesc,


12

www.digibuc.ro
178 Monografia Oraplat Botopni

Stefan Hagi Rafail,


Lohan Grigorovici,
Bogdan Hudic, supus austriecesc.

Restul populatiei armefiesti se compune din breslasi si din


armeni fr negustorie".
La 1832 pare a fi fost un singur preut armenesc, in Botosani,
Preutul Jacob Creiciun, care avea sotie pe Ana, i fii Pe: Ovanes,
Todercq, Criste, Hatuna, Hopesa, iar Papiga era maica preutului".
Natia lipoveneasca", care locuia numai in mahalaua Trgulu.
Nou, cuprindea 48 de familii, si 10 familii de vAduve.

Tiganii erau cuprinsi iii dou categorii deosebite : robii si ser-


vitorii erau clasati in familiile boeresti, drora apartineau, iar ceilalf
erau indicati dup ocupatii: tigani ferari, lutari, scripcari, cobzari, s'
cte unul trecut ca budtar sau vezeteu. .

Breasla lutarilor, in 1832, era reprezentat prin urmtorii :

Ion, nepot lui Patachi Tlpalar, lutar,


Gheorghe Enachi, lutar,
Petre sin Grosu, cobzar,
Petre Chiscariu, scripcar,
Ion Tiganti, covasliu,
Nita! si Vasile WAVY& scripcari,
Gheorghe Tiganu, dobosar,
Vasile Grasu, scripcar,
Ion Rtil, scripcar,
Ion Genanus, scripcar,
Vasile Gusu, cobzar,
Toader Fandole, Gheorghe si Paraschiv, cobzari,
Petrea, scripcar,
loan, muscalagiu,
Lupu Buiuc, diiaragiu,
iar starostele lor era Ionit,_Sgracutu, cobzarul.
Evreii, in marea lor majoritate, erau comercianti. Se enumer si
132 fr mestesuguri", cari trebue s fi fost btrni ce nu mai pu-

www.digibuc.ro
Monografia Oraplul Botopni 179

teau mund, i statistica lor se incheie cu : ,,jidovi cu tot felul de


mqteuguri i negutitorii proaste", in numr de 202 familii.
In privinta repartizrei meseriilor intre cele trei clase de locui-
tori ai Botoanilor : moldoveni, armeni i evrei, statistica din 1832 ni
arat unele lucruri caracteristice.
Pla, pe cnd unele meserii erau exercitate numai de moldoveni,
a tele erau numai in mnile evreilor sau ale armenilor.
Intre abageri, blanari, boengii, butnari, cojocari, clulgheri, furma-
gii, olari, plrieri, pscari, strchinari, rotari, licari, talpalari, nu era
n'ciun arrnean sau evreu, pe cnd toti pitarii, cumarii, lipscanii, sa-
cagii 4i tristarii erau numai evrei. Comercianti exclusiv armeni,
nitre cari nu figureaz niciun moldovan i nid un evreu, erau bogasi-
iii i mindirigiii.
Celelalte mqtquguri le fceau toate aceste trei clase, dar pe
And ciubotarii erau, in mare majoritate, moldoveni, 82 la numr, e-
v eii erau 29, iar armeni nid unu; croitorii erau 98 evrei, i numai
02 romni i 3 armeni.
Un cornett, pentru care aveau mult dragoste moldovenii, era
4ma. Erau, in Botoani, la 1832, un numr de 79 crdmari 1 ra-
hieri moldoveni, 6 armeni i 46 evrei.
La 1832 erau, in Botoani, i trei berari nemti.
Din tabloul ce urmeazd se vede cA numarul total al familiilor
0 meteugari, afar de berari, era de 1351, dintre cari 638 moldo-
veni, 155 armeni i 558 evrei.
romani armeni evrei
abageri 5
argintari, alamari ' 2 15
bacali 24 9
barbieri
blnari
4
45
2
-
boengii
bogasieri
braoveni
5

2
22
3
--
buckari
butnari
cafengii
2
5
4 12
-
11...

arciumari, rachieri 79 6 46
casapi 10 22
cavafi 1

www.digibuc.ro
180 Monografla Oraplut Botopni

romni armeni evrei

chetrari
chitari
32 1 -
12
ciocli 3 5
ciubotari 82 29
cizmari 19 29 _
cojocari 15
croitori 32 3 98
curlari 4 1 .
cusmari 33
dulgheri 21
fclieri 4 I
furmagii 7
lipticani _ 42
mahali
mindirigii
mosnasi I
5 -2

muncitori 72 _
olari 6
plrieri 11
pscari 17
pastramagii 1 _ _
posesori 7 38
precupeti 33 23
rotari 2 _
sacagii 5
solonari 8 20
soponari 11 2 _
steclari _ __ _11
stoleri
strchinari 2
1
_
slicari 2 _
talpalari 45 _ _
trdistari _ _9
zugravi 2 _
cu tot felul de mes-
tesuguri 10 _ 202
Cea intAi statisticA in care se arat miscarea populatiei oraselo
Moldovei, este din 1838, cand in toed Moldova au fost 25.374 nas-
teri si 15.035 morti, deci un excedent de 10.339 suflete.

www.digibuc.ro
Monografla Oraplui Boto$ani 181

In Botoani, statistica aceasta ni arata unntitoarele : (1)


nscuti casatorii molt
J

bArbati femei total I:Arbafi femei total


creoini ortodoxi 1203 1140 2324 727 632 540 1175
eolici 2 1 3 3 2 5
a meni 33 26 59 20 15 16 31
j ovi 186 148 3 34 43 28 34 61
1424 1315 2739 790 681 592 1273

1.-- Spicultortil Moldo-romiln, jurnal Olentifie, literar sl Industrial, redlgult de o soli-


` te de literati. April, main, tun!. Iasi, la Institutul Albinel, 1842.

www.digibuc.ro
182 Monografia Oraplui Botgani

Carmuirea oraului in vremurile vechi.


Prea putine lucruri se stiu despre cdrmuirea oraselor noastre in
vremurile vechi; se stie numai cd, In fiecare oras, Domnul Ord, in
persoana cruia se Intruneau toate puterile statului, avea reprezentan-
tii ltd. In Botosani, care era oras domnesc, si ale cdrui venituri a-
partineau Doamnei, acesti reprezentanti erau Vornicii despre Doamn
cari, pe Ingd atributiuni administrative si judecatoresti, aveau si in-
srcinarea de a incasa veniturile stpdnei lor. Pe langd vornici ma
erau i ispravnici.
Cel mai vechiu Vornic, pomenit in documentele din Arldva Statului
din Iasi, care va fi avut vre-un amestec in treburile tdrgului Botosani,
este Crstea, Vornic de tam de sus", in 1592, iar cu titlu de Vorn c
de Botopni, gsim pe Ptragu, in 1590.
In Botosani, documentele ni mai arat i dregtori sau urednict.
Pe la 1600, jupdn Gheorghe Prcdiabul de Hotin, socrul lur
Eremia Movild Voevod, scrie, din Suceava, la 6 maiu, fiului sdu prea
iubit, pan Pdtrascu"; care e urednic la Botosani. (1)
Ilia Alexandru Voevod, porunceste la 18 iulie 1668, lui Gheor-
ghit Cheanchea, dregettorul de Thtqani, sd facd o cercetare pentru
un hladnic din apropierea Vldenilor, pentru care se ceartd Andronlc
Comisul i cu Albotd. (2).
Negustorii oraselor aveau, pe vremuri, un rost Insemnat in con-
ducerea treburilor. Ei erau reprezentati prin 12 .delegati, cari se nu
meau pargari, sub prezidentia unui soltuz.
Probabil cd pargarii i oltuzul erau alei, dar cine anurne ii
alegea si in ce chip, rdedne inc un mister.
Cea mai veche amintire, despre soltuzii de Botosani, o avem
din anul 1610, cdnd, la 31 iulie, Gavril cu satia sa Anisia, pune In
I, N. Iorga, Studii i Documente, XVI, p. 347.
2. Urlcarul, XX, p. 241.

www.digibuc.ro
Monografia Botopni 183

flog, drept opt taleri, o cas din Petia, dumisale Patiicului, Is-
pravnic de Botoani, i in zapisul scris de Gheorghe Diiacul din
Botoani, isdlete ca martur: Maxim $oltuzul. (1)
In cursul vremei, documentele mentioneaza existenta oltuzikir
la Botoani.
La 1639 se pomenete Grigore $oltuzul (2);, la 1653, Dumitrachi
Soltuzut i cu 12 pdrgari [3) intaresc un zapis; la 1661, gsim pe
Grigorl, la 1662 pe Vasile, ca soifuzi, *i tot in 1662 II gsim pe
Ivan &ltuzul cu 12 prgari; la 1678 era foltuz un Grigori (4). In
1742 se mai pomenete un oltuz cu 12 pdrgari in Botoani (5) i
dela acea data documentele nu mai vorbec despre oltuzii de Bo-
toani.
In veacul XVIII apar i alti functionari in orae. La 1736 i 1752
este vorba de Sandul, judele dela Botoani (6); la 1775 gsim un
cupar, care imparte msurile de vinuri, numite bour, i incaseaz taxa
anuald pentru aceast mdsur, avnd i leaf de 30 lei pe lun. Vame-
;.ut e pltit cu 60 lei pe lun.
Despre Vornici nif se tie dad i ce leafd aveau, dar Vornicul
de Botoani lua a treia parte din mortsapia oraului. (7).
Pentru anul 1776, din vremea lui Mania Vornicul de Botosani,
avem o list de cheltuiala Vorniciei, in care se vede plata havaetului
unor alti slujitori, dar Vornicul nu-i trecut intre ei (8).
Lei Bani
657 30 suma pe 239 ughi.
328 75 banii zaharelei die 55 parale.
21 109 banii Giudedtoriei
2 39 havaetul lui ftori i treti Visternic
1009 117

Uricarul, XVI, p. 10.


2. lorga, Studli. V, p. 218.
8. Iorga, Studll, XVIII, p. 724
4, Iorga, IbId., p. 221-2311.
5. lorga, Studii. VI, p. 325
8. Iorga, Studil, V, p. 108,
7' Iorga, Studll, XXII. p. 19.
8.-- N. Iorga, Studli, VI. p. 115,

www.digibuc.ro
184 Monografia Oraplui Botoml

Din .diferitele documente ce s'au putut cerceta, am alcatuit


urmatoarea lists a Vornicilor de Botoani, care se va putea complecta
cand toate documentele, care stau Inca ascunse, vor fi cunoscute sau
date la iveala.
Isvoarele din care s'a alcatuit aceasta lista, sunt Uricarul, lu-
cradle d-lui Iorga, Arhiva Genealogica a d-lui Sever Zotta, i docu-
mente inedite din Arhiva Statului din Ia0, i cateva documente din
colectia mea.
In lista ce urmeaz, se arata data din documente, la care este
mentionat Vornicul.

1592 Carstea, Vornic de Tara de sus.


1599 Patravu.
1611 noemb. 30. Gheorghe Vornic i Toma V ornic.
1625 ghenar, 12. Patrqcu Udrea biv Vornic de Botoan
1633 april 12 Constantin Ciogole,
1637 april 7 Costin Ciogole.
1639 iunie 7 Toderaca $oldan.
1641 Gligori Postelnicul
1644 Chiriac Vornic.
1645 august 24 Dimitrie Rwa
1646 august 6 Dumitru Vornic
1648 ittnie 3 Solomon Vornic
1659 august 1 Gheorghe Vornic
1661 octomb. 5 Motoc, biv Post. i Chiriac Vornic
1662 februar 15 Toderacu Jora
1669 februar 4 Dumitracu Boul
1670 Idem
1670 februar 29 Jora, Medelnicer
1670 august 5 Gheorghita Logofatul i Dumitracu Vis-
ternicul.
1673 Toderacu Vornic
1678 ghenar 1 Toderwu $oldan
1690 Ilie Zbiera
1700 Burghele Armapl
1702 octomb 6 Toderacu Soldan
1703 sept. 1 Costaco Pancul

www.digibuc.ro
Monografla Oraplui Botopni 185

? Crstea Vornic
1712 Pancul i Maxut
1731 martie Hurmuzachi Camaraul i Carste Vornic
1734 Pancul Vornic
1737 Dumitrache Ca Ima
1738 iunie 6 Dumitracu Callimachi, (frate cu Ion
Voda Callimachi)
1741 noemb. 2 Constantin Roset
1742 februar 6 Antohi Caragea i Dinul Arma
1742 april Ion Izman $trar i Neculi Vornic
1743 Vasile Macri i Neculi Vornic
1744 mart. 18 Andronachi Vornic i Dumitrachi Vornic
1745 iunie 22 Necula Vornic
1751 april 21 Anania Vornic
1753 octomb. 20 Tudurachi biv Vel Pitar
1754 octomb. 22 Idem
1756 iulie 1 Ivan
1757 decemb. 9 Rducanul Vornic
1761 Gh. Lefter, biv. Vel Arma
1765 Teofan Vornic
1765 noemb. 12 Manolachi Dimachi, Stolnic
1768 ghenar I Manoli Clucer
1774 april 2 Constantin Crupenschi, Paharnic, i Tana-
s Giosan, Paharnic.
1774 Mihalachi Tali* biv Vel LogofAt
1775 aug. 14 Necul, biv Vel Portar, i Manolachi Di-
machi, biv. Vel Jitnice r
1777 octomb. 9 Manolachi Dimachi, Stolnic
1778 iulie 2 Ianachi, biv Vel Paharnic
1780 decemb. 15 Manolachi Dimachi, Stolnic
1783 iulie 5 Ionachi Callimachi, biv Vel Pah, i
Ban.
1786 iulie 1 Iordachi Lazul, Paharnic, i Neculai As-
ian, Medelnicer.
1790 octomb. 9 Grigora Sturza biv vel spatar, i Dumit-
rache Ghica, biv vel Caminar.
1791 Grigora Sturza, Spatar

www.digibuc.ro
186 Monografia Oraplui Botopni

1794 decemb. 15 Matei Mil lo, Ban


1796 martie 18 Matei Mil lo, Ban si Iordachi Haretu,
Paharnic.
1797 iunie 24 Matei Mil lo, Ban
1798 aug. 12 Iordachi Bucsnescu, biv Vel Pah.
Dimitrachi, biv Vel Pah.
1800 april 2 lancu Miclescu Ban, si
?
1809 iulie 3 Alexandru Callimachi
1810 feb. 23 Negel Spatar si Alexandru Calimah
1812 iunie 6 Constantin Canta si Basot Cminar
1815 iunie 1 Costache Ban, si Teodoros
1817 noemb. 19 Bals Cminar. si ?
1822 noemb 22 lancu Donici, Spatar, si
? Spatar
1825 mart 21 Scarlat Miclescu Aga si . .. . . Ban
1827 aug. 22 Petrache Postelnic, si Neculai Greceanu
1828 febr. 17 Alecu Ghica, Aga, si Ralet, Spatar
1831 Teodor Silion, Spatar
1832 iunie 12 Petru Asachi, Cminar
1832 Ionic Gherghel, Comis
1834 sept 11 Grigori Carp, Spatar
1835 lordachi Cristescu, Spatar
1837 lordachi Caramfil, Spatar
1838 Scarlat Miclescu, Aga
1845-1846 Alecu Sturza

www.digibuc.ro
Monografia Oravilui Botopni 187

Administratia comunalA dupA Hrisovul din 1820.


Despre o administratie comunal, in intelesul de astzi al cuvan-
tului, nu se pomenia in vremurile vechi. Dup cum toat administratia
trii era alckuit numai in videre ca s se poat incasa birurile, care
intrau in punga Domnitorului, tot asemenea administratia, in special
a orasului Botosani, avea tinta principal de a incas veniturile, care
erau apanajul Doamnei.
Pentru a se putea incasa veniturile, trebuia s fie liniste in oras;
de aceea Vornicii, randuiti in numele Doamnei, aveau si atributiuni
politienesti, si in acelas timp indeplineau si indatorir2a de judecatori,
pentru pricini de mai putin insemnatate.
0.imprejurare binefactoare (Wu Botosanilor un inceput de viatd
municipal& in anul 1820, un privilegiu exclusiv al acestui oras din
Moldova.
Locuitorii din Botosani, boeri, neguttori si din alte stri", s'au
plans Domnului, care pe atunci era Mihai Sutu, despre starea de mi-
zerie in care zcea targul lor, far uliti practicabile si fr nicio inles-
nire de traiu. In plangerea lor, locuitorii au facut obsteasc cerere
i rugnlinte ca s se facd si targului acestuia o punere la cafe, ala-
tuindu-se adic o cutie de oarescare venit, i facandu-i-se si o ase-
zare de privilegii, in temeini hrisoavelor si a crtilor domnesti, ce le
are targul dela lurninati Domni, cei de mai inainte, pentruca prin acest
ajutor s se poat inlesni a indrepta ulitile targului si a se ridica ne-
voia i ptimirea intru care se afl, alctuindu-i poduri sau sosele,
dup trebuinta urmfitoare. Si dar, Domnia Mea, cu milostivire asupra
acestei obstesti aratri de jalobe, si cu burfvoint asupra cererei si
rugmintei ce ne au fcut, care o am gsit a fi nu numai cu cale si
cu toatd dreptatea lor, si ca o trebuint neaparat pentru acest targ,
care, dup intinderea lui, este al doilea politic a Ora ace ste ia, si care
dup tot cuvantul, se cuvine a fi adus in starea cea mai indmnatec,
spre olihna norodului locuitor intransul".

www.digibuc.ro
188 Monografia Qraplui Botooml

Veniturile necesare In acest scop nu se puteau strange, binein-


feles, deck prin niste dri impuse populatiei, la care toll botosnenii
se plecau cu mulfmire, i astfel apar (raffle comunale, In orasul Bo-
tosani.
Ddri le hotdrate prin hrisovul lui Mihai Sutu, din . 15 decembre
1820, erau urmatoarele:
1. Dou parale sd se ia dela carle Incarcate ce vor intra in
trg, cu orice fel de marf, de tot giugul, iar dela crutele cu cai,
cate cloud parale de tot calul.
2. Zece parale sa se ia de toat vadra cu horild si rachiu ce
va intra In targ, pentru vanzare, luandu-se aceastd plat dela vanz-
tori, iar fiind in transit, s se ia numai ate cloud parale de giug.
3. Zece parale s se ia de toat vadra de pcurd sau dohot
ce se va vinde acolo in targ, i acest alisveris s fie slobod a-1 urma
oricine, platind venitul hotrat la cutia targulur.
4. Doi lei de toat butea i un leu de tot polobocul cu vin,
ce va infra In targ, spre vandut, s deie la cutia targului. Si pentru
tot acest venit, vtjii de harabagii, ce este a fi afierosit scoalei acolo
din Botosani, nu are a se pgubi intru nimica i cat de pufin.
5. Zece parale sd se ia de toat vadra de rachiu sau horilcd
ce va iei dela velnifile lucrtoare acolo in targ, i afard de cfitul le-
giuit ; iar pentru aceia ce se va ridica de acole, si se va duce in alte
pdrfl, sfi nu se ia venit.
Toate veniturile acestea alcatuiau un fond destinat lucrarilor de
edilitate, pe care trebuia s le administreze Casa podurilor, adicd a
stradelor care, In Iai, erau unele pavate cu scanduri : poduri". Casa
podurilor se infiinta, In Botosani, prin hrisovul care fixa i ddrile de
mai sus.
In afar de aceste venituri, Mihai Sufu mai acorda Botosanilor
niste privilegii, tot numai in vederea Imbunadfirei stradelor.
Casa podurilor avea dreptul aleaga un sat din apropiere de
oras, cu o populafie de optzeci gospodari, ca sa fie pentru Intocmirea
ulifelor i pentru lucrul podurilor orasului. Locuitorii acestui sat urmau
sd plteascd birurile, iar de havalele i despre orke altd dare erau
scutifi, in schimbul muncelor ce trebuiau sa facd In oras.
Ptcela hrisov institue si prima prestatie comunala. Locuitorii
birnici ai mahalalelor, precum i scutelnicii de acole, ori a cui a fi,

www.digibuc.ro
Monografia Oraplui Botomi 1 89

s aib a lucra fistecare Cate cinci zile pe an in trebuinti1e ulitelor o-


rasului ; cei ce vor avea card cu boi, cu cattle, iar cei Mrd de card,
cu trupul numai, fait sd se ia vreo plata pentru lucrul acestor zile.
Carle si salahorii ce vor trebui spre indreptarea ulitelor si lu-
crul soselelor, s se deie de tinut, prin dumnealor dregtorii, lundu-se
cu analoghie cea dupd cuviintd, si cu saptdmAna, si epitropia podurilor
s li plteascd cte un leu de un salahor Mt' car, pe zi. Acest ajutor
Ind de salahori si card sd se deie numai in vremea pn ce se va
sfrsi lucrul soselelor, iar nu mai mule.
Tot in 1820, si prin acelas hrisov, Mihai Sutu orndueste si o
administratie comunald propriu zis, in Botosani, infiintnd o Cas ob-
steasc, compusd din sase persoane, alese de Cara obstie, adicd un
consiliu comunal.
Membrii Casei obstesti trebuiau sd fie alesi din toate clasele
sociale: doi dintre boerii seztori in Botosani, doi dintre negutitorii
fruntasi, moldoveni sau greci, si doi din fruntasii armeni.
Rcesti alesi, numiti epitropi, erau indatoriti s strng veniturile
si a fi lucratori spre facerea soselelor, precum si altor intmpltoare
trebuinti a tArgului".
La sfarsitul anului, epitropii trgului trebuiau sd incheie socote-
lile si s fac sam lmurit de venitul ce s'a strns si de toate chel-
tuelile urmate, si in ce trebuint anume. Sama aceasta trebuia pus
in cunostinta Obstiei, care de se va gdsi frd pricin., trebuia s
o iscleascd".
Epitropii Casei Obstesti aveau si atributiuni care nu priveau nu-
mai ingrijirea stradelor. Ornduitii epitropi acestia s fie cu purtare
de grijd si pentru cspii, mumgerii, pitrii si cele asemenea, ca s fie
pururea intru indestularea trgului, si s nu se pricinuiascd trgoveti-
for vro asuprire in pretul acestor lucruri, adicd epitropii s fie slobozi
a gdsi musterii spre tinerea acestor lucruri, si a alcdtui tocmald cu
clnsii pentru pret, pe ct vor putea mai writ. e
Era o adevdratd interventie a statului in transactiunile dintre
producAtori si consumatori, ceia ce insemneazd c, in 1820, se sim-
teau oarecare greutAti in procurarea mijloacelor de traiu, pentru lumea
care era trt spre viata ordsneased.
Pentru a da o mai mare solemnitate actelor ce trebuiau s s-
vdrsascd epitropii, sau pentru mai multd sigurant a corectitudinei lor,

www.digibuc.ro
190 Monografia Oraplai Botopni

hrisovul lui Mihai Sutu hotrste modul cum trebue s urrneze ace-
stia : Contracturile tocmelei sa ia incheerea lor in Vornicie, unde au
sd se ia acele contracturi isclite de contractieri, j s se dea si con-
tractierilor asemenea contracturi isalite de epitropi si de dumnealor
Vornicii".
Indrumati pe aceast cale, in organizarea vietii orsnesti, epi-
tropii mai capt i rolul de apreciatori, de judectori in unele che-
stiuni edilitare : Asijderea i pentru pricini de locuri de case si dugheni,
epitropii sa fie slobozi a face cercetrile cuviincioase, si a desbate a-
cele pricini, i, dup acele cercetri, find bune i adevrate, s se
faa i lucrarea cuviincioas din pa rtea dregtorilor, spre a nu intra
adia unii in local altora, sau in locurile ulitelor si a medianelor slo-
bode, si alte asemenea pricini. Iar in vnzari sau schimbri de case,
dugheni i orice alta, epitropii vor iscli numai ca niste marturi, pu-
and i pecetea trgului; care pecete a s stea In toat vremea la
epitropi, i In urina zapiselor acelor vnzri sau schimburi, le vor in-
tri i dumnealor dregAtorii".
Epitropii se alegeau numai pe un an, si nu aveau leaf. Hrisovul
domnesc arat i motivul acestei scurte durate: pentru ca s slujasc
pe rnd, si nu numai unii, intru aceast trebuint de folosul a toat
obstia trgului".
In arhiva Primriei de Botosani nu se gseste nicio urmA despre
alegerile facute in puterea acestui hrisov domnesc; dosarele vechi au
fost vandute, ca netrebnice, prapdindu-se astfel un material asa de
important, care ar fi descoperit multe lucruri din trecut, care vor
mnea Invluite in mister. D-1 N. Iorga a publicat hrisovul lui Mihai
Sutu I) alte documente, cu ajutorul arora se poate sti ceva din
istoria epitropiei trgului Botosani.
Hrisovul lui Mihai Sutu, din 1820, a fost reInoit de Ion Sandu
Sturza, la 23 ghenar 1828, in aceleasi cuvinte, asa a nu se deosebe-
ste de cel Intiu dect prin isalitura Domnului 2).
Cel inti epitrop ales prezident al Casei Obstesti, conform cu
dispozifile hrisovului, a fost Comisul Anghelache Climent, i care a
fost reales pn In 1824, and Obstia nefiind multarnit de administra-
tia lui Climent, alege epitrop prezident pe Spatarul lordache Canta,
I. Shunt si Documente, V. p 669.
2. Documentul se gaseste in Arhiva Statulul din Iasi, Iltera B., dosar 92, Ala 7.

www.digibuc.ro
Monografia Oraplat Botwinl 191

care era ajutat de Banul loan Brdnifleanu. Canta fu casier, casa",


numai Wand la 1 februar 1825, si muri, lsnd incurcate socotelile
epitropiei.
Unul dintre epitropi, Alecu biv Vornic, fu recunoscut
ca efor, prin poronc domneasck In martie 1825, urmnd s se aleag
noi epiiropi, cari s strng actele i s incheie socotelile incurcate
din trecut. Poronca domneasc mai indica epitropilor s fac, in mij-
locul orasului, un loc indestultor pentru un adic o piat.
La intrunirea ce se facu In casa boerului Alecu Ralet, sub in-
grijirea Agdi Scar lat Miclescu, Vornic de Botqani, se aleser noii e-
pitropi, dintre negustori nesupusi unei protectii strine, dndu-li-se
prezident pe Spakirul Costache Roset. Manolache lorga era s strng
ca un cinstit btrn i vechiu trgovt", documenturile risipite ale
orasului.
In noua epitropie intrau armanul Garabet Bolfos, ca taxildar, j
pstrtor al arhivel, apoi un lani Vasilia i un alt arman, 5tefan Goi lay,
ca epitropi lucrAtori", iar Tudurachi Bucalbap, starostele bacanilor,
Andronic Zaharla, erau pstenitori la trebuintile trgului".
Alegerea aceasta a urmat dupa ce mai inti s'a fcut inltar ea
de multmitoare glasuri la Pronie i rugkoare pentru indelungarea
strlucitilor ani a Area Inltatului nostru Domn si stpan, Prea Lu-
minatul Scaun al oblduirei, semnul acel de milostivire ce au revarsat
asupra acestui targ. "
Acest nou consiliu comunal a luat in desbatere socotelile anului
1823, a ,,iralurilor", dela dumnealui Anghelachi Climent, si a anului
1824, dela casa rposatului Spatar Iordachi Canta, s'a dat bilanu",
anume si pre larg arttor de toate clatoriile i Juaturile" precum au
urmat, la mna volnicitului zapciu", ca aducndu-le la cinstita Lo-
gofetie, sd le pliroforisasa.
Iata insa c Eforia targului Botosani, instituit pentru a se pune
rnduial in' trebile orasului, deschicle pofte in inimele unora din bo-
tosneni. Fie c poftele acestea erau numai niste veleitti de mrire,
dorinti de a fi in fruntea treburilor orasului, fie c interesul:personal,
dorinta de a se infrupta din veniturile comunei, care facuse pe An-
ghelachi Clement s comit acte necinstite, ispitea i pe altii, .poftele
acestea au nscut vrajba intre botosneni, si au intemeiat luptele po-
litice care, pe atunci, se puteau manifesta numai la alegerea epitro-
pilor Casei Obstesti.
www.digibuc.ro
192 Monografia Oraplui Botopni

In jurul lui FInghelachi Climent se grupeazA un partid de opozi-


fie, care urmreste rsturnarea lui Al. Callimachi din prezidentia
Eforiei.
Membrii acestui partid, in majoritate, nu erau vechi boeri boto-
sneni, sau negustori de bastin; multi dintre ei erau scaftniti ai
ultimelor vremi de prefaceri si parvenire, oameni veniti de curnd
de peste hotare, ca supusi ai altor state, mai cu sam supusi aus-
triaci, cari ddeau bani cu imprumut si exploatau mosiile boeresti luate
de ei in arend.
Actiunea acestor opozanti nu ar fi putut s aibd nici o inrurire
asupra cercurilor conducatoare dela Iasi, daca in fruntea lor nu ar fi
fost si ateva persoane cu vaza In Botosani. Comitetul partidului il
compuneau : Postelnicul Petrache Varnav, Paharnicul Ioan Brnigeanu,
Sardarul 5tefanache Raclib Paharnicul Gheorglze Herescu, Sardarul
Constantin POpovici, lordachi Negrut, Srdarul loan Cocota, Stolnicul
Dumitrachl Ouatu, Paharnicul Costachi Teolzari, Ciiminarul Alestar
Pisotclzi. Bine inteles CA Comisul Anghelache Climent era sufletul
miscrei, ajutat de un strin, Dumitru Scirghievici, care a jucat un
oarecare rol in aceast lupt electoral, si de un preut, Iconomul Hie,
care trebue s fi avut oarecare rost prin mahalalele Botosanilor.
Opozantii trimet o jalb Domnitorului Joan Sandu Sturza, contra
epitropilor din Botosani, invinuindu-i c s'ar atinge de iratul casel
in bani ce s'ar fi strns din iratul podurilor pn acum, mncndu-se
si rsluindu-se acei bani", si odata cu jalba, inainteaz Domnitorului
si un proiect de o nou oiganizare a Eforiei, proiect intitulat de ei :
Ecstructie de inchipuire epitropiei acestui trg si urmare ce au s
pazasca dup cuprinderea hrisovului si socotinta obsteasc. 1837,
noemvre 15.
Organizarea propus cuprindea cinci puncte si anume :
1.Epitropii s fie alesi, cte doi, din boerii pmnteni cu lo-
cuinta in Botosani, doi dintre negustorii moldoveni si greci, doi dintre
armeni si 2 dintre negustorii jidovi; alegerea s se fac de toat ob-
stia, pe timp de un an. TO epitropii s aib drepturi egale, s nu
aibil mai mult unul cleat altul si niciunul va putea fi poruncitor,
dect impreun inchipuitori si impreun toti si lucrtori."
Acest punct din revendicrile opozitiei lovea in Callimachi, care
era boer pmntean, dar cu locuinta nu era in Botosani, ci conducea
treburile Botosanilor din satul Stncesti, imde loctda.
www.digibuc.ro
Monografia Oraplui Botofani 193

Pentru c aceste cereri trebuiau incuviintate de Domnitor, care


nu ar fi admis indepartarea .boerilor din Eforie, opozantii indulceau
intrucatva relatiunile cu acestia, si adauga: Dar, pentru c fireste
se intelege ca. toata pornirea cautatului trebuintelor are &A curg dela
acei doi boeri insrcinati epitropi, acestia amandoi la toate deopotriv
vor fi sarguitori, avand 'Mtn' ajutor si pe ceilalti insarcinati epitropi,
si la sfatuirile, inchipuirile celor drepti, 4i la toate svarsirile lucrri-
lor, precum obstescul interes va cere.
Aceste drepturi se recunosteau boerilor numai in ceace priveste
lucrrile in curs de executare: intru cele conoscute si organisite".
Cand va fi, ins, vorba despre o lucrare din nou, hotararile se vor
lua de ctr adunarea obsteasca, si epitropii vor executa deciziunile
dunarei.
2.Casierul, casa iraturilor veniturilor targului", va fi unul din
negutitori, acel mai cinstit si mai de credinta, singur, care se va so-
coti si se va alege de card toata obstia. La finele anului, casierul
va da sama de incasa'rile lui.
3.Pecetea targului sa se impart in doua bucati, din care ju-
rn5tate va sta, in toata vremea, la casierul epitropiei, si jumatate la
unul cinstit din negustorii armeni.
4.Epitropii vor plati doi functionari, cel mult cu cate 30 lei pe
lun fiecare, si de va fi nevoe si de alti functionari, se va consulta
dunarea obsteasc. In niciun caz, insa, epitropii dela sine nu vor
putea nici tocmi deosebiti oameni, nici a spori lefile.
5.Ultimul punct din programul opozitiei, atingea o chestiune
gingasa. Se prevedea ca epitropii vor sluji far leaf5, dar se accen-
tua Ca tot epitropul se va feri de tot particularnicul interes, sau
vreo cerere de plata pentru osteneal, care sub niciun cuvant este
ertatr. Sanctiunea, pentru cel ce ar urma din potriva, era CA *va fi
indeprtat din epitropiep.
Jalba targovetilor catra Domn a fost adusa la cunostinta lui Al.
Callimachi, de catra Postelnicul loan Canano, si Callimachi adreseaza
Domnului o plangere, aratand a el nu stie ca s'ar fi mancat banii
stransi._din iratul podurilor, si roag s se trimeata, cu carte de bl-
stm, Aga Scarlat Miclescu si Paharnicul Ionita Brnisteanu, cari im-
preuna cu Canano sa cerceteze dacti, in curgerea vremei cat a fost
el efor, s'a cunoscut vreo rea voint din partea lui, ct venit s'a
15

www.digibuc.ro
194 Monografia Oraplui Botootni

strans de epitropi i pe ce lucrari s'au cheltult banii. Calimach sfar-


seste astfel scrisoarea ; Onsfarsit, ca pe un domn i printe, te rog
ca sa cercetezi i lucrrile mele, i sa-mi fil aparat6r cinstei harac-
tirului meu.
Domnul admite cererea i insarcineaza pe Canano s MCA
cercetarea, impreun cu Miclescu i Brnisteanu.
Cunoscand obiceiul pamantului, targovetil cari cereau Domnului
s dee un hrisov nou de organizarea epitropiei targului Botosani, in
sensul propunerei lor, trimet la Iai un imputernicit care fgadueste
Domnului loan Sandu Sturza o recompensa de 150 galbeni, pentru
darea hrisovului. Era o mite in toata regula, dar consacrat prin
obiceiu. Calimachi intervine la Vel Visternicul Ghica, unul din curte-
nii Domnului, ca s-i dea concurs in aceast afacere, adica s puie
staruinta s nu se aprobe cererea targovetilor, si la 11 ianuar 1828,
Ghica II raspunde cA gnestiind intrigue urmate acolo *, poruncise s
se fad hrisovul, dar cA primind scrisoarea lui Callimachi, a oprit fa-
cerea hrisovului, panti va veni Calimachi la Iasi. Ii pune ins in vide-
re ca, la venirea lui, sa alba gata at& ceasornicul cat i acei 150
galbeni, si care din doua va voi a primi Maria Sa, aceia se va da.
Pe atunci Domnul WI se cumpra cu Ufi ceasornic sau cu 150
galbeni.
La 24 -ianuar 1828Vel Visternicul Ghica II instiinteaza pe
Callimachi ca se urc pretul licitatiei, i ca acum i se ofera Domnului
douzeci de mil de lei, ca s dee hrisovul cerut de targoveti, si-1
sftueste pe Callimachi sa nu zaboveasca de a veni mai curand
la Iasi.
Callimachi mai avea un prieten, la Curtea domneasca, pe Vor-
nicul Iordachi Drghici ; acesta, musk lucrase tocmai Impotriva intere-
selor lui Callimachi, aducandu-i aminte lui Vod pentru darea hriso-
vului. La scrisoarea de nedumerire a lui Callimachi, Draghici ii rs-
punde, scuzandu-se ca mijlocirea lui a facut-o dupa cererea Visterni-
cului Rosnovanu, pe care-1 rugaser targovetli de Botosani sa li steie
intru ajutor. La sfarsitul scrisoarei acesteia, din 25 Ianuar 1828,
Draghici zice ; (Tlmaceste bine cele scrise din sus ; tot este cum ni-i
tara i tocmala ; luati, mancati. Destul ti-i atata".
Callimachiin sfrsita inteles cum ni-i tara i tocmala, i pe
langa ceasornicul sau suma de bani ce va fi dus cu el la Domnie, a

www.digibuc.ro
Monografia Orapilui Botopni 195

mai luat o jalba, catra Domn, iscalita de boeri botosaneni, ca Aga


Scarlat Miclescu, Spatarul C. Roseti, Spatarul Iordachi Foti, Constan-
tin Hagi Arbure, Spatarul Toader Si lion, prin care arat turburarile
ce le fac in oras, semnatarii jalbei cad cer hrisovul; care proecturi
au adus targul in neliniste si in nenorocire pentru vremea viitoare.
Boerii cer ca tot ce se face pentru targ sa fie cu obsteasca socotinta
a botosanenilor boeri, iar nu s se alcatuiasca de cu sara, de catra doi,
trei, ceace pe a doua zi se hotareste"; mai cer ca alegerea de epi-
tropi din boeri sa se fad prin de isnoava adunare ,si schepsis a toata
sistema boereasca din Botosani, care aceasta sa se savarsasca prin
inadins diiac randuit, si la acea adunare ce se va face, daca vreunul
din boeri nu va putea merge, din incungiurari de boal sau altceva,
sa I se ceara in scris socotinta, nu numai pentru alegerea de epitropi
cat si pentru toate trebuintele targului, ce se vor socoti de folos, de
podoaba si de indemanare la alisveris si vietuire".
Glasul ceasornicului a influentat pe Domn, care aproba cererea
boerilor, si facandu-se o noua .alegere, iesira biruitori opozantii, cu
Climent in frunte.
Al. Callimachi, la 3 martie 1828, scrie Domnului ca toate prici-
nele de scandarasare si de dihonie ce urmeaza in trgul Botosani,
se pricinuesc numai de catra un comis Anghelachi Climent, un Pisotchi
si de fratii Manolesti, intemeindu-se doi dintransii asupra suditilor"-
La alegere luasera parte supusii straini; acestia erau .suditii.
Pe aceast cerere a lui Callimachi, Domnul pune incheiere, cu
mana lui, ca intrucat si la cea intai epitropie, Anghelachi Climent
s'a aratat interesat, si ca tovarasii lui nu sant dintre boerii si negu-
titorii cei mai intai, sA fie indepartati si sa se fad o alta alegere,
iar in cartea ce o trimete Vornicilor de Botosani, cu privire la acea-
st noua alegere, Domnul ordona ca pentru noua epitropie sa se a-
leag Cate doi, din boeri, din negutitorii crestini si negutitorii jidovi,
iar nu cum s'a facut la alegerea din urm, cand au esit epitropi un
Comis Anghelachi Climent, un stolnic Costachi Pisotchi si fratii Ma-
nolesti., cari sunt doi supusi straini, fait nici un drept, si alte per-
soane, cari nu au nici case in oras, nici mosii in tinut. Domnul a-
minteste in cartea catrA Vornici, CA Climent este cunoscut din chi-
pudle cele abatute ale sale, Inca la epitropia sa din anul 1832, cand
cu zapciu s'au implinit banii casei targului" dela Climent, si mai amin-

www.digibuc.ro
196 Monografia Orgului Botopnl

teste de indrazneala acelora cari au facut instructie pricinuitoare de


neinvoiri si de dihonii, care nici inteun chip nu se socoteste iertatr, si
care ar fi meritat s fie pedepsiti cu surgun, dar trece cu vederea
din buntatea Domniei lui. De aceia Domnul porunce5te ca epitropii
alesi dintre negutitorii crestini, armeni si jidovi, sa rrnae bine alesi,
iar pentru cei dintre boeri ce au mosii si locuinta in acel oras, pre-
cum clumnealui Vornic Alecu Ca Ur/lab, Vornic Costantin Miclescu,
Spatar Vasile Crupenschi, Spatar Alecu Ralet, Aga Scar lat Miclescu,
Spatar Cost. Roset, Spatar Toader Si lion, Aga Iancu Donici, Spatar
Iordachi Foti, si altii ce mai sant sezatori in acel oras, si au mosii
la acel tinut, din boeri, oameni cunoscuti intru bunele cugetri. La
aceast adunare boerii vor randui alti epitropi din partea lor, inde-
partand cu totul pe persoanele ce s'au pomenit mai sus de a se a-
mesteca in ceva de ale orasului, sau de a mai infiintd adunari, sau
obstesti sau in parte care s'au doslosit si s'au dovedit ca sant numai
spre adAogire nelinistei si folosului persoanelor tors. Ca incheiere,
Domnul spune curat ca cea mai mica miscare de vor mai face, vor
fi pedepsiti si izgoniti din oras.
Alecu Callimachi avu satisfactie deplina: fu ales presedinte al
epitropiei targului Botosani.
La 28 octomvre 1830, Divanul Moldovei, prin cartea cu No.
26685 cere epitropiei tdrgului Botosani sa-i trimeat o copie intoc-
mai gde pe hrisovul ce-I are targul acesta pentru driturile si eraturile
care sant hrkite de calla luminatii1Domni de mai inainte si de care
se va lua pre larg pliroforie. Epitropia trimete copia, cu lmurire
ca venitul iratului ce se strange in tot anul dupa hrisov, nu are
potrivire un an cu altul, pentruca uneori acest venit este de 6 pa
la 7 mii lei, si prea rar de 7 pana la 9 mil lei pe an, cari bani se
intrebuintaza in lucrul drumurilor acestui oras.

www.digibuc.ro
Monografia Oraplal Botopni 197

Bugetul Epitropiel Obtiei Botoanilor.


In volumul V din 4cStudii si Documente cu privire la Istoria Ro-
mnilor, DI, N. Iorga publica foarte interesante acte care arata ce ve-
nituri a avut trgul Botosanii, din taxele puse prin hrisovul lui Mihai
Sutu din 1820, si ce cheltueli s'au facut. Avem, astf el, icoana celuj
intdi buget al unei comuni din Moldova.
In Sama de banii iratului podului tdrgului Botosani pe anul de
la 1 fevruar 1823 si par la 1 fevruar 1824, cu aceia ce s'au adunat
in toamna anului 1822 de la vasele ce au intrat in trg, in care vremj
au fost casa d-lui Anghelachi Climent, epitrop, si D. Paharnic Vasile
Mute% se cuprind urmtoarele sumi :
496 lei venitul din toamna anului 1822;
10000 iratul dupa hrisov, vndut cu contract D-sale Garabet
Gligorovici pe anul acesta;
250 60 bani, luati de la podarii ot Biceni pentru vremea
ce n'au lucrat in targ.
10746 lei 60

Scderile, adicei cheltuelile, au fost :


2575 lei dati D-sale Tudurachi Pisoschi, care luase In ex-
ploatare iratul, si lund un altul iratul, cu pret
mai mare, s'au restituit banii lui Pisoschi;
36 lei 96 b. dobanda la 908 lei, de la 21 Malta si par la 30
lulie", pe vremea peste vadeaua numartoarei
banilor.
48 lei 60 b. cheltuiala unui drum la Iasi a lui Tudurachi Ba-
calbasa.
200 lei lui Tartan Antona, luati cu Imprumut la facerea
hrisovului;

www.digibuc.ro
s.
198 Monografia Ora $ului Botgani

6 lei 60 b. costul a donA cazmale pentru lucrul drumurilor;


1315 plata podarilor din BAiceni;
480 lefile slujitorilor In lucrul drumurilor ;
180 dati Comisului loan Tutul ca sA facA harta tAr-
gului vitelor, pentru neinpresurare ;
141 lei cheltueli de postA a drumului fAcut de Spatar
Alecu Sturza si Comis Ioan Tutul, ce au mers
In pricina stricrei velnitelor din tArg, dupA ja-
loba trgului.

La aceste cheltueli mai trebue adAogatA o sum, necuprins in


documentul -publicat de d. Iorga, dar care se aratA cA a fost : impru-
muturi la facerea hrisovului de la Spatar Costache Roset, Hatman
Manuil Manu, Postelnic Petrachi Varnav si Spatar Cost. Lipan, cu
sinet de la Ion Gorghias", cu care totalul cheltuelilor se urc la suma
de 5686 lei 96 bani.
xSumap, aceasta ni d samA despre un obiceiu al pmntului
perpetuat pnA in zilele noastre: venalitatea functionarilor publici.
Cei 2575 lei avansati de Tudurachi Pisoschi s'au cheltuit, dup
cum arat documentul, la inoirea hrisovului prin D. Spatar Lipari*,
si altA sum s'a cheltuit la facerea hrisovului.
Cine a incasat acesti bani ? Domnul trii primea un ceasornic,
sau 150 galbeni, ca sA deie un hrisov, dar cnd se reinoia hrisovul,
tot el va fi primit mita ?
Asupra sumei prezentat de Anghelachi Climent, casierul casei
podurilor, trebuia s se pronunte Obstia, care face mai multe obiectiuni
consemnate in documentul publicat, si cu ocazia aceasta se descopere
cine a fost pltit in chestia hrisovului.
Obstia cere s se arate lmurit cui s'au dat cei 2575 lei, 0:con-
deiul de scdere ce se arat cA s'au plAtit lui Tudurachi Pisoschi, cu
care s'au Imprumutat D. Spatar Lipan la facerea hrisovului", $ i Spa-
tarul Lipan rspunde CA 2000 lei a dat rusfet Visternicului Costache
Sturza, iar 575 lei a cheltuit cu facerea hrisovului, cu plata postei
drumului Esului.
Visternicul tarii mituit !
Obstia se mai opune la plata samei de 180 lei, dati Comisului
loan Tutul, ca sa facA harta trgului vitelor, mai intdi fiindcA nimeni

www.digibuc.ro
Monografia Oraplui Boto$ant 199

nu a cerut sd se fad acest fel de hart, si afarA de aceasta, nici se


vede fAcutd acea hartA; apoi cu ce cuvnt s'au dat banii ?
Suma aceasta, ins, nu era sA fie perdut. In sarna" cheltuelilor
se aratA CA Comisul Ioan TAutul nefiind fatA, urmeazA a se cere de
la fratele D-sale, Paharnicul Vasile TAutul, sau se va cere dela insusi
dup intoarcerea de la Tarigrady.
Bugetul pe anul dela 1 fevruar 1824 'Dana la 1 fevruar 1825, di
a fost cas" rAposatul Spatar Iordache Canta, find epitrop cu Banul
loan BrAnisteanul, a fost acesta:

Veniturile
8500 lei vnzarea iratului podului, si in plus 20 stejri.
516 3 bani pentru rAndurile de la poduri pe vremea ce
n'au lucrat. ,
241 lei ce se cuvine a-i rAspunde Laba Leibis jidovul,
pentru birul si havalelele vierilor ot BAiceni, ce
i-au plAtit casa, si dela dAnsul nu s'au luat.
9257 lei 3 bani

Seeded le.
1350 lei 54 bani sferturile si havalelele pentru BAiceni. (Intre altele
s'au platit cibotele ocolasului").
'705 lefile slujitorilor
100 * pentru tAetul lemnelor de pod (pavan
140 plata imasului pentru boii podarilor.
120 * plata postei pe 8 cal, dus la Esi si intors, a
boerului rAnduit in trebuinta trgului.
835 ce s'au plAtit bani Imprumutati la facerea lid-
sovului de la Domnul Mihai Sutu Voevod.
3250 lei 54 bani

Nu se cunosc bugetele altor ani; documentele ni destAinuesc insA


oare care frAmntAri in viata orAsneasca a Botosanilor, de acum 100
de ani.
Aga Scarlat Miclescu, in o scrisoare din martie 1825, multAmind
lui Al. Callimachi pentru insotitele dulci luminate cArti ale Dumitale,

www.digibuc.ro
200 Monografia Orwlui Boto$ani

ludatului intru patrioti, ii spune cum in casa Spatarului Alecu Ralet


nsimpatriotul nostril, s'a facut alegerea de epitropi buni, sub presi-
dentia Spatarului Costache Roset; ca socotelile vechilor epitropi nu
snt incheiate i c snt multe rmsiti de bani rtaciti, afar de a-
cei ce vor fi asupra celui in neputint de boal boer, ce au fost epi-
trop, adicA asupra lui Anghelachi Climent, cruia Miclescu li doreste
insntosire. Mai arata Aga Miclescu c unii dintre jidovii suditi, a-
dica supusi altor state, au ridicat pretentia c ei n'ar trebui s pl-
teasca taxa pentru horilca lor, precum este statornicit in hrisovul lui
Mihai Sutu. Vechii trgoveti n'au voit nid s dea ascultare acestor
suditi, dar Aga il previne pe Callimachi c suditii pusi la cale de e-
pistati, se pregAtesc s piece la Iai, pentru a da o jalb, i Miclescu
Ii sfAtueste s srguiasca a li se da cel de cuviint rspuns, stiind
pe Callimachi tin lucrator de binele obstescp.
Se temea Aga Scarlat Miclescu c jidovii din Botosani, vor duce
ei vre-un ceasornic la Iasi, care se va intoarce cu cheia de aur,
care deschide toate inimile.
Vechii epitropi de pe vremea lui Climent, nu mai dAdeau so-
coteala de excedentele bugetare, destul de insemnate, si la 21 mart
1825, Vornicia Botosanilor, prin o adres isclit de Aga Scarlat
Miclescu, arat aceste imprejurri Logofetiei celei Mari, i cere ca s
fie executati epitropii ce au fost in acei doi ani trecuti, ca sa deie
socoteala curat i nevtmtoare de suflet, dup carte de blstm
de tot venitul trgului: ate s'au adunat, la ce s'a intrebuintat,
banii ce vor rmnea asupra acelor epitropi, s se implineascA,
s se deie in mna trgovetilor, spre intrebuintare la cele de folos
trgului.
Ce s'a mai petrecut, in Botosani, dupa aceast interventie a
Vorniciei, nu se stie, cci nu se mai gsesc documente privitoare la
aceasta chestiune. Se pare insd c s'a pus oarecare rnduial in ad-
ministratia veniturilor targului, deoarece Arhiva Statului din Iasi
se gseste cSama lui Kir Iani Vasiliu", de ati bani s'au primit din
eratu4 trgului, din anul 1830 Oa la 3 iulie 1831, cum si sama pri-
mit de Vasile Joan, casier, din eratul podritului anului 1831 Oa
la 24 fevruar 1832.
Documentele aceste fiind interesante, le reproducern in intregime.

www.digibuc.ro
Monografia Oraplul Botopni 201

Sama tut Kir Eni Vasiliu de MI bani s'au prilmit din


eratul tdrgului Botosani din anul 1830 fi pand la 1831
iulle 3.

Lei Par.
4480 primit dela rposatul Stati loan, cari
Am
bani au fost rmas din eratul anului 1820.
2083 20 Am primit dela jidovul ce au tinut eratul
din 1830-1831, iar din c4tiul dintAiu au mai
rmas s deie 1300 lei jidovul Leizr.
12563 20 let banii ce s'au priimit

Samd de banii ce au dat fi clzeltuit D-lul Ene Vas i-


liu ptind la 1831.
Lei Par.
4480 Au dat pentru un loc ce s'au cumprat pentru
trg dela D-lui Hatmanul Todirqc Sturza;
450 s'au dat hacul lui Nastas pe 10 luni;
540 unui scriitor a epitropiei leaf pe 11 luni;
141 la 2 oatneni pe 5 luni, pentru curatitul dru-
murilor.
1360 pe 20 car ce au lucrat la drumuri, pe 31
zile cte 68 lei fietecare car;
91 au dat la pristavii ce au umblat cu cattle;
22 20 pe 10 conturi Hite ce au dat la epitropie;
22 20 pe 3 condici;
2 12 pe 1 coal hrtie turceasca pentru copia hri-
sovului.
660 la ciocli, in 4 rnduri, cu rvaul epitropilor
6
in vremea holerei.
1137 20 s'au dat Comisului Anghelachi ca s cumpere
fin pentru sraci in vremea holerei.
180 au dat leafa Capitanului Nastas pe 4 luni;
150 au dat lui Neculai Luca, cu rvaul Comisu-
lui Anghelachi, pentru aducerea sfintei icoane
dela Ei;

www.digibuc.ro
202 Monografla Oraplul Botopni

150 a dai, cu ravasul Comisului, nentru intoarce-


rea sfintei icoane la Eqi.
9836 38 scilzut din suma de 12563,20, rmn lei 3176
cu 22 parale, bani in naht au numrat Ene
Vasiliu, D-sale Vasile loan, casier.

Sama de cati bani au prlmit Vasile loan caster din


eratul podeiritului anului 1831 fi panel la 24 februar 1832

Lei Par.
3176 22 a prima dela D-lui Ene Vasiliu dup soma
din urma.
1300 a primit din banii eratului, tot din cAstiul
dint5i, ce a fost ramas ramsit dela Ene
Vasiliu;
2387 20 a prim& dela Zeilic, astiul al doilea.
261 a primit dala niste lumngri de sail si dela
formagii.
7152 22 s'au primit panA astki 24 fevruar 1832.

Scciderea de cati bani s'au cheltuit

Lei Par.
12 25 a dat pe hartie, cerneal, buline, la epitropi.
8 30 la postd pe 2 scrisori in pricina tulumbelor;
180 a dat leafa lui Nastasa pe 4 luni;
180 leafa unui scriitor pe 4 luni, pan la sfarsitul
lui ghenar, 1832:
15 20 pe pari si nuiele de s'au ingradit locul trgului;
10 20 pe 6 conturi hArtie la epitropie ;
207 lui Grigori si Vasile Ciomag de cheltuial cu
mergere la Esi.
400 pentru meremetul cantelariei, pe scaune, mese,
dulapi si altele ;

www.digibuc.ro
Monografia ()rap Ini Botgani 203

1014 15 se scade din 7125 cu 22, rAmAn 6110 cu 27,


adicA acesti bani sg aflg In naht la casa E-
pitropiei, avgndu-se a se lua incg pe 2 cgs-
tiuri din erat, rAmase de pricing, ce se im-
plineste la 20 maiu 1832, dupg contract, cari
bani fac pe 3 cilstiuri 4765 lei.
Ion Brcinifleanu

www.digibuc.ro
204 Monografia Orapaul Boto?ant

Activitatea Casei Obstesti.


Dupa cum s'a vazut, venitul iratului targului Botosani era totdea-
una mai mare decal cheltuelile facute de epitropi, cu trebuinfile edili-
tare, si excedentele bugetare niciodata nu se tie incotro apucau.
Infiinfat, prin hrisovul lui Mihai Sufu, cu principalul scop de a
face poduri", adica pavaje de lemn, in Botosani, precum erau la Iasi,
si de a construi sosele in oras, Epitropia pare ca nu s'a ocupat tocmai
mult cu aceste chestiuni. Din samile ce dadeau epitropii, la finele fie-
carui an, se vede cat de mult se cheltuia pentru orisice, afara de in-
trefinerea stradelor. Ce strade se puleau face cu cloud cazmale, cat
se vede ca cumprase Epitropia pentru facerea drumurilor ? In primul
buget, pe 1823, la o cheltuiala de 5686 lei, sant numai 1321 platifi
pentru drumuri, din care 1315 lefuri la podari, iar in al doilea buget,
la capitolul scaderilor", sant numai 100 lei, platifi pentru taiatul lem-
nului de poduri.
Era, insa, o alta chestiune care preocupa pe epitropi, de care
erau legafi prin un interes particular al lor.
Botosanii avand casele construite din lemn, unele din ele, cele
mrginase, acoperite cu paie, cadeau mereu jertfa focului. Si focurile
acestea mistuiau orasul, nu numai cand nvaleau dusmanii, ci si in zile
linistite, si l-au mistuit si dupa ce barbarii n'au mai navalit in fara, in
timpurile noastre.
Apararea contra focului cere un corp de pompieri, de tulum-
bagii", apoi pompe de incendiu : tulumbe", si alte unelte. Tulumbagiii
ar fi trebuit pltifi, si tulumbele cumparate, si acest lucru Epitropia nu
putea sa-I faca, pentruck nu intra in cuprinderea hrisovului din 1820.
De aceia orasenii au hotrit sa cumpere tulumbele si celelalte unelte
cu cheltuiala lor, iar pentru personalul necesar au gasit o solufie de-
stul de practica.
Dupa mai multe sfatuiri intre dansii, botosanenii hotrkc s cum-

www.digibuc.ro
Monografia Oraplui Botoqani 205

pere, cu banii lor, patru tulumbe, 14 &ACE i celelalte unelfe trebuin-


cioase, dar li s'a infAtiat deodat nedumerire pentru oamenii trebu-
incioi spre intrebuintarea tulumbelor i a uneltelor".
Ca s scape din aceastA incurcAturk tArgovetii adreseazA o jalb
Domnitorului, cernd patruzeci de scutelnici din tArgoveti, cari sA fie
tulumbagli, sacagli, cdngeri, toporafl, hornari clopotarl. Clopotarii
erau observatorii cari, din turnul bisericei Ospeniei, trebuiau sA deie
de tire cnd zAriau vreun foc In ora, i Intiintarea o fAceau prin
tragere de clopot.
In aceia jalbk trgovetii arat cA podarii ce sat lAsati din tAr-
goveti, lipsesc in jumtate, find unii morti, altii fugiti i ticAloi, i
cer ca pentru podari sA se deie iarAi satul Biceni.
Jalba aceasta este semnatA de un mare numr de trgoveti, bo-
eri i negustori, intre cari se pot ceti: C. Rossetos (iscAlit pe grecete);
Sardarul Ion CocotA ; Samurca (pe grecete) ; Georges Metz, med.
doctor; Konte Karousos (pe grecete); Enacachi Drago; loniache Ca-
rafe; Ilie Iconom; Vasile Iconom; Ionit Giosan; Costachi Ciornei; Ne-
culai Davidel; Manolachi Gheorghitr, Vasile a Diiaconitei; loan Mitro-
vici; Dumitru Neculai; Grigori Hortopan; Panaite sin Neculai a Diia-
conului; stefan Moga; Durnitru Eremia; loan Vasiliu; Costandin Cara-
iani; Costandin Eanu; Dimitrachi Braovanu; Nicola Apostol; apoi armeni
si evrei, iar din partea Obtiei s'a pus i pecetea targului.
La 17 august 1827, mai multi targoveti scriu lui Alecu Callimachi
0-1 roagA sa stAruiasck la Iai, pentru aprbbarea cererei cu privire la
scutelnicil ceruti sA fie lAsati in serviciul pompleriel, adAugndu-i cA
aceasta va fi intru adevr fapt intru tot prielnic, aduatoare de
laude, i insui a dumitale".
La 22 august 1827, Vornicia Botoani face cunoscut cinstitei Vi-
sterii c a primit ordinul pentru tulumbe i altele, a cArora pAstrare
i intrebuintare cu chipul cuviincios sA fie supt povAtuirea dumnealui
Vel Vornic Alecu Callimachi, eforul acestui targ, i in acela timp Vor-
nicia intervine la Visterie ca sA se deie 30 liude, in trebuinfle trgului.
In aceias zi, Petrachi Postelnicul i Neculai Greceanu Vornicul,
scriu lui Callimachi sA struiascA pentru patruzeci de scutelnici, din
trgovetii ce au fost podari, dintre cari i apAzitori in clopotnita 0-
speniei, unde s'au # pus dol oamenio.
Scrisoarea cAtrA Callimachi se incheie astfel: De aceasta rAmne

www.digibuc.ro
206 Monografia Ora fuld Botopni

ca dumneata, ca un efor si patriot, sA mijlocesti implinirea aceste


cereri, ca sa se fad desvarsit binele, pentru acea si a dumitale de-
svfirsit cunostint din partea trgului.
TArgovetii de Botosani se indatoresc sa sustie ei singuri cheltu-
elile cerute pentru inffintarea si intretinerea corpului de tulumbagii
rnduind si drile benevole. Pentru uneltele de foc, ajutorul trgove-
filor era analoghisit pe acareturi, adicd cAte cinci lei de toat binauo
mare, casA, dugheanA, din tdrg si mahalale, cu toate cele cuprinse in
ograda lor, si intru asemine Cate doi lei de toatd dugheana si casa de
rnd.. Banii acestia ii plAteau toti locuitorii, fAra deosebire: tagma
boereascd si tagma negutatoreasca, de toate natiile, iar ceilalti lAcui-
tori si cei sraci nu plAteau nimic 1).
La 1832, dupa rnduelile Regulamentului Organic, infiintindu-s
Politia in Botosani, paza orasului in contra focului, a fost data in a-
tributia ei.

1. Documentele privltoare la aceasta cheatluae, aant publicate de D-I Jorge, la Stud 1


al Document/a', vol. V.

www.digibuc.ro
Monografta Oraplui Botwnl 207

Administratia Comunal5 dup Regulamentul Organic.

Organizarea administrativd a Botoanilor, creiat prin hrisovul lui


Mihai Sutu din 1820, a tinut pn la punerea in aplicare a Regulamen-
tului organic, din 1832, cnd s'au organizat, in acela fel, toate oraele
din Moldova.
Conducerea intereselor comunei era incredintatd unei Eforii,
compus din cinci membri, la Iai, i ate 3 membri in celelalte
orae, deci i in Botoani. Membrii erau alei, in fiecare an, la in-
ceputul lunei noemvre, i nu primeau nici o leaf. Unu dintre mem-
bri era casier, i altul preedinte, numit de guvern. Eforia mai avea
un secretar, pentru conducerea cancelariei, i un numr de servitori,
dup trebuint.
Membrii Eforiei se alegeau de ctr locuitorii oraului. Pe lngd
cei trei membrii, se mai alegeau doi candidati, adic supleanti, cari
trebuiau s inlocuiasc pe membrii cari, din o pricin oarecare, ar
fi eit din' Eforie.
Aveau dreptul de a alege toti locuitorii de rit cretin, in varst
de 25 de ani, anume :
a.Boerii pmnteni, cari aveau domiciliul i un imobil in ora;
b.Negustorii din cele trei clase de patentari, cari aveau pro-
prietate in ora,
c.Starotii tuturor breslelor.
Puteau s fie, alei membri ai Eforiei numai pmntenii stabiliti
in ora, cari aveau vrsta de 30 de ani i posedau un imobil in ora,
in ualoare de opt mii lei.
Un strin putea fi ales membru al Eforiei dn.& avand vrsta de
30 de ani, i fiind stabilit de 2 ani in oras, ddea o declaratie scrisd
ctr Eforie, cel putin cu ase luni inainte de alegeri, cA este hotrt
s se supuie tuturor indatoririlor impuse locuitorilor indigeni dorau-
lui, pentru a putea s obtie, ca i ei, aceleai drepturi municipale.

www.digibuc.ro
208 Monografia Oraplul Botclant

Convocarea alegatorilor se facea de autoritatea superioark prin


publicatii, si alegerea se efectua in localul Eforiei, sub presidentia
Ispravnicului.
Eforia intocmea si afisa lista alegatorilor, in cursul lunei sept.
Lista era revzuta si contrasemnata de Ispravnic, care primea, in
cursul lunei octomvre, reclamatiile care i s'ar fi adresat, cu privire la
dreptul de inscriere in lista. Lista si cererile de inscriere se inaintau,
de ispravnic, Logofatului din launtru.
Eforia, odata instalata, trebuia sa tie o lista exacta de top lo-
cuitorii orasului, cari aveau dreptul s fie alegatori, sau membri ai
Eforiei.
Alegerea se facea cu majoritatea alegatorilor. Majoritatea o for-
ma jumatate din numarul alegatorilor, plus unu. In caz cand numarul
necesar de membri nu putea sa fie complectat, pentruca nu avea
numarul cerut de membrii, se lua dintre candidatii cari ar fi intrunit
mai multe voturi, un numar intreit de membri, cari ar fi ramas de
ales, si prin balotaj intre acestia se complecta operatia.
Alegerea se facea la zi inti noemvre, si rezultatul se aducea la
cunostiinta Logoftului din launtru, care supunea confirmrei Domni-
torului alegerea prezidentului, dintre membrii alesi. Casierul era ales
de membrii Eforiei.
Numirea prezidentului fiind facuta, eforii intrau in functiune, la
1 ianuar, si erau instalati de catr Ispravnic.
Hotararile membrilor Eforiei se luau cu majoritate; in caz de
paritate, prevala opinia de partea careia era prezidentul.
Fiecare membru al Eforiei putea s expuie afacerile care intrau
in atributiunile consiliului.
Casierul era indatorit sa incaseze si sa pstreze veniturile, sa
faca plati numai dupa ordinul scris al membrilor Eforiei, si sa pre-
zinte conturi.
Astfel organizata Eforia, eforii aveau indatoriri determinate prin
un anume articol al Regulamentului organic.
Indatoririle impuse eforilor aveau de obiect :
a). Veniturile orasului;
b). Cheltuelile orasului;
c). Conservarea sumelor care intrau in casa Eforiei, si darea so-
cotelilor.

www.digibuc.ro
Monografia Oraplui Botofani 209

d). Ingrijirea de infrumusetarea i imbunttirea orasului;


e). Executarea msurilor luate de guvern pentru asigurarea mij-
loacelor de subsistent in oras;
Protectia contra piedicilor ce ar Intmpina comertul;
Supravegherea tuturor aprovizionrilor populatiunei.
Aceast ultim chestiune era regulamentatii in modul urmtor:
Se infiinta breasla pitarilor si a casapilor, si li se fixa la epoci
determinate, pretul pnei si al carnei, pe care Eforia le aducea la
cunostinta sefului politiel, care trebuia s privigheze sd fie observate
executate cu strictet.
Pentru a indernna pe steni s aduca provizii in oras, Eforia a-
ea dreptul s inlture ori ce stnjenire li s'ar aduce de oamenii po-
lifiei si de revnztori, si pentru a reprima abuzurile, Eforia trebuia
s eie intelegere cu Politia, sau cu administratia districtului.
Alirnentele stricate i vtmtoare snttii se confiscau de Po-
liti e, dupd o examinare ce se fcea impreun cu un membru al Efo-
riei, care, in caz de nedreptate din partea Po litiel, trebuia s MCA ra-
ort la Eforie, i aceasta s refereze guvernului.
Eforia era obligatd s se ingrijasc de paza orasului contra fo-
cului, s construiasc localuri pentru co1i, pentru inchisoare, s ingri-
jasca de salubritatea i infrumusetarea orasului, de fntni, de poduri,
de luminat, de intretinerea pavajului, in fine de tot ce se atinge de
bunul traiu al locuitorilor.

Veniturile municipale.

Pentru a putea satisface toate aceste cerinti, orasul avea nevoie


de venituri. Veniturile erau fixate tot prin Regulamentul Organic.
Veniturile se compuneau din :
a. 0 zecime din patente si din capitatia tuturor contribuabililor,
si din taxa asupra evreilor ;
b. Taxa asupra vinului: doi lei de fiecare poloboc de 30 pn
la 70 vedre ; patru lei de polobocul dela 50 vedre in sus, si un leu
pentru balerca dela 30 vedre in jos ;
c. Trei lei de vadra de rachiu si spirt.
Drile pe buturi se plteau numai pentru vasele care intrau in
oras, nu i pentru acele care iesiau;
14

www.digibuc.ro
210 .Monografia Omit lul Botopni

d. Un leu de vadra de pAcurA, la intrarea in ora;


e. 0 platd de jumtate galbAn pe hind asupra trsurilor, i cinci
lei asupra cArutelor de OW. Proprietarii acestor trsuri publice erau
scutiti de plata patentei i a capitatiei ;
f. Taxele din cntArit.
Regulamentul organic desfiinteazA unele privilegii, supunand, ii
mod expres, la plata taxei asupra bAuturilor introduse in ora, pe toate
clasele in general, fie dintre clerici, fie boeri, fie negustori. Aceste
taxe nu se percepeau, ins, pentru marfa care intra in ora ca transit.
g. Doi lei pentru oca de tutun turcesc importat in tar. /Rest
venit era dat in licitatie; se percepea la Galati i la Focani, i se
impArtea anual in modul urmAtor: 10000 lei Eforiei din Galati, 5000
lei Eforiei din Focani, i cte 4000 lei eforielor din Botoani, Roman
i Brlad. Ceea ce intrecea, se vrsa Eforiei de Iai.
Taxa jugdritului a fost desfiintatA.

Cheltuelile # contabilitatea.

Membrii Eforiei find alei la zi intAiu a lunei noembre, se in-


truneau cu ispravnicul, cu prezidentul tribunalului i cu deputatul tinu-
tului, pentru a revizui, Oa la 20 noembre, socotelile de veniturile i
cheltuelile efectuate 'in cursul anului, de Cara' membrii epitropiei pre-
cedente, lucrrile savdrite sau incepute, acele proiectate pentru anul
viitor i cheltuelile cerute pentru aceste lucrAri nouA. Astfel se intoc-
mea bugetul anului viitor.
Bugetul se confirma sau se respingea de ispravnic, i dacA se
aproba, era pus in executare de la 1 ianuarie viitor.
Eforia avea dreptul sd facA cheltueli neprevzute in buget, pang
la 300 lei, dupA propria ei decizie, dupA ce se dresa un proces-verbal,
care constata motivele necesitatii acestei cheltueli. DacA cheltuiala trecea
de 300 lei, prerea Eforiei era inaintat LogofAtului din luntru, de
cAtrA ispravnic, pentru a se obtine autorizarea Domnului, in urma unui
raport al Consiliulul administrativ.
Cheltueli extraordinare putea s facd Eforia numai cu autorizarea
guvernului.
Toate cheltuelile oraplui trebuiau sA fie astfel combinate, ca sA
poatA sA fie acoperite, in fiecare an, de veniturile anului, i fr ca s
fie nevoie de a se contracta datorii.

www.digibuc.ro
Monografia Oraplui Botopni 211

Alegerile la Eforia de Botofanl.


Cea inti alegere a Eforiei trgului Botosani, dup cerinfile Re-
gulamentului organic, s'a fcut la 2 ianuar 1832, cnd au fost alesi
Intr'un glas", ca membri ai Eforiei, dintre boeri : Medelnicerul Grigorl
Racl4, dintre negustorii crestini : Glzeorghe clan, Costache Caraiene
Neculal Placa, iar dintre negustorii armeni a fost ales Andriq
Focgineanu.
Alegerea aceasta este constatatd prin un proces-verbal incheiat
in acea zi, in urmtoarea cuprindere
Anul 1832 ghenar 2. Noi negufitorii obstiei acestui
trg adundndu-ne in anfelaria Vorniciei, la 27 dechemvre,
ascultnd cartea cinstitului Divan implinitoriu, din 22 a
aceiasi luni dechemvre, supt No. 126, impreun I cu ald-
turata copie al anexului, ca pr in trei zile sd facem a-
legere a trei mdulari cu un secretar si doi scriitori, spre
a se aseza i aici in trg munifipalitate (adica sfat orsie-
nesc), s ocarmuiasa materialnice interesuri a acestui oras,
in mercurea trecutd, and am avut aceast vad, pus pen-
tru alegerea acelor mdduldri, neputndu-ne cu toff a ne
aduna la un loc de a-i putea socoti i alege, astzi dar a-
dunndu-ne in anflerie si mai cetindu-ni-se de iznoavd
cartea cinstitului Divan din cuvnt in cuvAnt, i cu pdtrun-
dere infelegand bunul i ludatul acest obstesc folos, carele
Malta Ocrmuire ni 1-au hrzit, tofi inteun glas am ales
adic: din boeri pe d-lui Medelnicerul Grigori Raclis, din
negufdtorii crestini : D-lui Gheorghe loan, Costache Caraiene
si Neculai Placa, si din negufatorii armeni pe d-lui Andries
Focsneanul, cari vor alcatui trupul numit sfatul orsienesc
cu skritariul ce s'au socotit d-lui Costache Caraiene, carele
va avea i doi scriitori, in cuprinderea poroncilor, i carele
sfat va lucra acele ce prin instrucfiile ce au a se trimite,
se va cuprinde, find alesi asa precum cartea cuprinde tre-
cuff cu vrasta peste treizeci ani, cu stdrile lor, pentru
care isclim.
Hriste loan Grigoras Neculau
stefan Moisa Hristodor loan

www.digibuc.ro
212 Monografia Omit lid BotoFant

Haralambie Iordache Gh. Gheorghiu, boengiu


Manolachi ? Dimitrie Vasiliu
Grigori Sava Neculai Botan
Anastasa Paraschiv Grigore Beste
Vasile Gheorghiu Ionica Petrovici
Vasile Diiaconitei Panaite Diiaconu
,Dumitrache Sarghie Pricop Anci
Ilie Dragomir Chiriac Muste
Vasile Corne Apostol sin Acsiniei
Ionia Radul Nita Colacel staroste
Vasile Vitul Vasile nepot Curcan
A'rban Popovici Vasile Ojog ciubotar
Iordache Popa Isac Dumitru Scanteie ciubotar
Dumitrachi Paraschiv Dumitru Marcu ciubotar
lancu Cernetchi, arhitect Tomache Enache
10 iscalituri armenesti Constantin Fotin
2 isclituri grecesti ( 1)
Cum se vede, boerimea se abfinuse de la alegere.
Medelnicerul Grigori Raclis aduce la cunostinta Departamentului
din launtru alegerea sa, si Departamentul 11 confirm, anuntandu-1 ca-i
va trimete si o instructie lmurita, de care s se conduca In admi-
nistratia orasului. La poronca Departamentului, alesul Botosanilor
rspunde :
Catr cinstit Departament Ministeriei din launtru
Medelnicer Grigore Racli

Poronca cinstit Departament din 10 a urmtoarei luni


fevruar sub No. 1090, intritoare slujbei mele, dui:A alege-
rea obstiei de aice, la sfatul munitipal din acest oras, cu
supunere am primit astzi 23, pentru care intelegfind cele
poroncite, si pre cat imi va fi cu putinta, m voiu sargui
impreun cu celelalte mdulri negurtoresti a aduce po-
roncile ocarmuirei intru o indeplinire, asteptnd numai intdi
enstructia lmurit de cele ce avem a urma, precum ni se
scrie ca se va trimete.
Grigori Raclis, Medelnicer.
1. Arhiva Statulai din tali. Ministerui de Interne, Dosar 626.

www.digibuc.ro
Monografia Oraplul Botopnt 213

Indatd dupA alegerea sfatului orAAnesc, se alcAtuete i istatul


cantalerieiTM, dupA poronca ocrmuirei, stat intrit de Ministerul pri-
cinilor din luntre.
Statul era aceita :
Medelnicerul Grigori RacliF, prezident sfatului munifipal,
Hristea loan (1) cilen din partea negufAtorilor,
Niculal Placa, tij cilen,
Scirdar $tefan Racl4, secretar
Neculai Dimitriu, scriitor,
Vasilea Starcea, tij,
Comisarul Sulger 'Manolachi Bou pe ciasta al 3-le i al 6-1e,
Comlsarul Iordachi Carp, pe cia3ta al 4-le i al 5-1e,
Comisarul Ionic Anghel, pe ciasta 1-le i 2-1e,
Nastasei Dimitriu, epistat asupra drumurilor,
Vasile Cuciureanu, dejurnie in cAnflerie,
Dumitru stn Ioni ta Vierul, tij in cnflerie.
Statul mai cuprindea 14 cfartalnici, 17 fanaragii, 2 clupotart,
2 hornari, 1 dobofar i 30 ciocli moldoveni 2),
La 12 decembre 1832, personalul Eforiei se complecteaz cu
ionica Anghel, numit telal-bap, care avea o vrednicA chiz4ie", i
care el singur trebuia s strige, prin mezat, orice i se va poronci,
precum: vanzAri de binale, de lucruri, i alfii s nu fie volnici a umbla
cu straie de telAlie, f Ara firea lui telal-baa, care din toat vnzarea
prin mezat, trebuia sA primeasc un havaer, dupA socotinfd
Divanul implintor al Moldovei cere Vorniciei de Botoani s puie
in vedere membrilor Eforiei ca s arte ce lucrAri cred ei cA s'ar pu-
tea infptui pentru ImbunAtafirea i inflorirea interesurilor oraului".
La aceast intrebare, membrii Eforiei incheie un proces-verbal, la 6
ianuar 1832, care cuprinde toate desideratele Eforiei:
Finul 1832 ghenar 6 zile. Intru adunarea de obtie ce-
tindu-ni-se cuprinderea poroncei cinstitului Divan implinito-
riu, acea cAtr cinstita Vornicie de Botoani din let 1831
dechenvre 28, supt No. 137, i infelegndu-se pre larg cele
cuprinse cAtr urmarea de trei prusmeturi a imbrfoOrei
1 Este o nepotrivire In acest nume, de oare ce In procesul-verbal de alegere, se vor-
be4te de Gheorghe loan, nu de Cristo.
2. Arhiva Primarlei Botosani, Dosar 49 din 1832.
3. Arhiva Statului din Itql. Tr. lit. M. No. 526, vol. 17.

www.digibuc.ro
214 Monografia Oraplut Bawd

lucrurilor spre imbunatatire i inflorirea interesurilor orasului


acestuia, intru o conglsuire de obstie se pun inainte ur-
mtoarele :
La I pont de alegerea madularilor sfatului obstesc, a-
ceasta savarsire s'au indeplinit dupa incheiatul jurnal din
832 ghenar 2, care s'au pristavlisit.
La al 2-le pont, de Indreptrile acele mai de nevoie
care trebuesc a se face In acest targ, ctr linitita petre-
cere i sigurantia i infrumusetarea orasului acestuia.
De odata s'au inchipuit aceste care mai gios se arata
si cu ce cheltuiala s'ar putea face, adic:
Pont I. Drumurile mari i a o soma din a ulitilor
a pliaturilor, care dupa msura ce li s'au fcut snt In lun-
gime de 3136 stanjeni (afar de drumurile altor uliti ce sant
mai in dos si a mhalalilor care si aceste In urma sant de
nevoie a se face, precum se va socoti), s se MCA din pia-
tr, la care trebuesc 784 cosuri piatra, care socotindu-se In
pretul ce urmeaz cate 380 lei cosul de piatr, cu lucra-
torii impreun, se alcatueste suma de 297920 lei.
Al 2-1e. Adusul apei de izvoara, pe oale, cu depar-
tare aproape cale de un ceas (caci mai cu apropiere nu se
gseste), I facerea unei case de ape cu cismea In pliatu
targului, 5000 lei.
Al 3-1e. Doua tulumbe sa se cumpere i sa se aduca
cu nimala tulumbagiilor, 10000 lei.
Al 4-1e. $ase sacale cu cai i oameni, i 10 cangi
20 topoare pentru intamplarea de foc, 2500 lei.
Al 5-1e, O cas obsteasca sa se faca cu patru octal,
cu cumparatura locului, 2000 lei.
Al 6-1e. Pentru un an, cheltuiala casei obstei i leafa
a doi scriitori, i a 4 slujitori, i a 2 epistati asupra facerei
drumurilor i msuratura locurilor, precum i chiria casei
de adunarea orasieneasc, pe anul dintiu, 3000 lei.
Fac peste tot: 320420 lei.
Aceste sant cheltuelile care se socotesc de nevoie
targului acestuia de ocamdata, fora a fanarelor, a fanaragii-
lor si a clopotarilor, precum s'au obisnuit aici, fiind a du-

www.digibuc.ro
Monografla Oravilui Botopnl 215

ghenilor datorii sa poarte si se va purt si de acum inainte,


precum trebuinta va cere.
La pontul al 3-le, pentru veniturile din care s se
poata face cuprinsele prin al doile de mai sus prosmet si
inchipuirea din nou catra veniturile din vechi, ce are trgul
acesta spre aratatele lucrari:
Vechi harazite prin hrisoave venituri are trgul acesta,
care precum Mtn' acest an s'au vndut, insemneaza suma
de 9500 lei, si este a se lua doua parale de tot jugul cu
marfa ce va infra in targ, 10 parale de toata vadra de pa-
curt zece parale de toata vadra de horelca ce va intra in
targ, asemenea doi lei de butea de vin si un leu de polo-
bocul de vin ce va infra in trg. Acest vechiu venit care
are acest trg este vazut ca nu poate fi de ajuns la intim-
pinarea cheltuelilor insemnate care trebuesc. 5i pentru soo-
rirea de alte din nou venituri spre insemnatele lucruri, al&
turndu-se si legiuita zeciuiala banilor patentelor din acest
trg, socotim 6' cu vremea vom putea a svrsi infrumu-
setarea orasului cu cele insemnate mai sus, si daca vznd
ea nu va fi de ajuns aceste eraturi, atunci ne rugam cinsti-
tului Divan de a avea deschis drum spre a inchipui noi
obstesti acestui targ si alte eraturi care se vor gsi de cu-
viinta.
La aceasta adres, Departamentul raspunde, la I februar 1832,
! rmatoarele :
Asupra ponctului I Departamentul, spre raspuns, in-
semneaza jurnalul acelui sfat din 6 ghenar la pontul I, cu-
prinznd (cu ce scopos nu se stie) in fruntea punerilor la
cale ca cu pietruirea tuturor ulifelor ar trebui 297920 lei
li s'au facut luare aminte 6' o asa lucrare nu se poate face
din veniturile de peste an a orasului, ce de ar urma o asa
protimire a avea asa uliti, apoi trebue sa urmeze si pildei
Esului, si spre aceasta li au artat si chipul si inlesnirea
spre facerea soselelor. 5i dar de vreme cd si una si alta
nu este de inchipuire ce are targul acum, nici trebuia dar
pusa prin jurnalul mai sus pomenit, ci sa se fi ingrdit a
insemna pentru indreptarea ulifelor deodat numai astuparea

www.digibuc.ro
216 Monografia Oraplut Boto$ani

batacurilor, ce ingreuiaza comunicatia, atAt intre lacuitori,


cAt i intre drumeti, cu lesnitorul chip ce mai jos la rndul
lui se va arAta.
La al 2-le pont, si pontul aducerei apei, dacA orawl
au avut inlesnire de puturi, precum aratA acum, pentruce
atunce prin acel jurnal o au arAtat ca un lucru din cele ma'
inti de nevoie a orasului, si de vreme ca aratA CA au pu-
furl vii, sA intrebuinteze de carele au, cad Departamentul
n'au scris sfatului sA inchipuiascA izvod de cheltueli pentru
lucruri de prisos targului, ci de acele de nevoi.
Al 3-le. Pentru tulumbe, sau dela Brasov, sau dela
Liov, pre pilda Romanului, a Focsanilor, a Galati lor, in care
targuri negutitorii ce au alisverisul cu Brgovul si Liovu ,
dela sine s'au alcAtuit a le aduce, Cate cu 2000 lei una, cu
toate ale lor, ga urmeze si Botganii, de n'au vroit a fi 1
frunte.
4. Pentru opt sacale Cate patru adicA de o tulumbA,
si 10 cAngi si 20 topoare, alcAtuiascA-se precum scrie c
preful ce se va putea mai jos. Este de luat aminte insA cd
la tulumbe si la sacale trebuesc cai.
5. Numai se face luare aminte cA pe lngA surA, tre
bueste si un grajd de cai.
6. Pentru secretar si scriitori negresit cA nu vor pute
sluji fArA reaf, si mai jos se va vedea punere la cale
asemine si pentru epistati si slujitori.
I. Orasul si mahalalele va rmne imprtit in 6 ci-
astve, si va avea rAnduiala In jos : fiestecare ciast- va aver
comisarul ei, pe lunA cte 60 lei.
2. Figtecarele comisar va avea in a sa ascultare 4
cvartalnici cu leafA de 30 lei pe lunA.
3. A patru clod de fiestecare ciastvie, insarcinati s
cu cercetarea sAnAtatii, peste tot ciocli 24, cu leafA a 20
lei pe lunA,
4. 12 hornari peste tot, adicA Cate 2 de fiestecare
ciastvie, sA fie sub ascultarea cornisarilor.
5. Pentru luminarisirea orasului, 150 fanare s se
aeze la ulifele generalnice, in dep Artare de 15 stnjen
unul de altul, iar la celelalte ulite la 25 stnjeni.

www.digibuc.ro
Monografia Oraplui Botgani 217

6, Pentru 20 fanaragii cate 20 lei pe lun de unul,


7. Doud tulumbe cu toate ale lor, 4000 lei, ate
2000 lei una.
4 cai cate 150 lei unul, cu hamuri.
4 tulumbagii cdte 40 lei pe lurid de unul.
6 sacale cate 60 lei una
6 sacagii cafe 30 lei pe lun de unul.
20 topoare,
8 card' cu giugurile lor, cate 40 lei unul.
8 prechi boi, cate 240 lei prechea,
Firgati Cate 3 la 2 card, cate 40 lei pe lun.
4 lopeti, 4 harlete.
Secretarul munitipalittii cu leaf de 200 lei pe lund.
Chiria casei munitipalittei pe un an 400 lei, iar pen-
tru slujba la casa munitipalittii, se va lua cu randul dela
fietecare cvartal ate unul pe fietecare zi.
Cu raportul No. 158, din 1 fevruar 1832, catr Departamentul
din luntru, se aratd cd fatd de rdspunsul care 1-au primit ei, relativ
la proiectul de imfrumusetare a targului, membrii sfatului orddnesc
sant foarte desndajduiti, neavand incurajare de loc pentru binele ce
ei il doresc obtei. Din toti cei alqi la inceput, doi membri se retrag,
din care Gheorghe loan find ptima, iar Costache Caraiene, care a
fost insdrcinat a fi secretar, iar se retrage, ne mai gsindu-se printre
alti negustori cineva care s poatd fi secretar. Intre allele, sfatul cere
sd se filed o nou alegere, de oarece nici acei doi cari au rdmas,
Ikndrie FocOneanu i Neculai Placa, singuri nu pot lucra.
Alegerea din 1833.

Conform Regulamentului organic, trebuia s se MCA o nott a-


legere de membri ai Eforiei pe anul 1833.
La 16 april 1833, 01*ia targovetilor dd o jalbA la Departamen-
tul din Muntru, cerand sd nu se mai facd o noud alegere, ci sd It-
tilde tot acei alei in anul 1832, in frunte cu boerul Grigori Racli,
Medelnicer, care cu chipurile cele mai blande i priincioase omenirel
s'au purtat cu noi, i In fapte, dovadd cd informluirile i imfrumu-
setarea trgului cu toate cele de nevoe". Ob Oa mai cere sd se MCA

www.digibuc.ro
218 Monografla Oraplut Botopni

prezidentului Eforiei i o leaM -lunark din sporul iraturilor targului,


pentru vremea ce si-o perde in nevoile obstiei.
Aceasta cerere a obstiei nu putea fi finutd in sama, i facandu-
se o noua alegere, au fost alesi vechii membri : Medelnicerul Grigori
prezident, Hristea loan Neculai Placa, cileni, iar Sulgerul
Stefan Raclis, secretar.
Se pstreaza lista boerilor si a negustoriior cari au ales sfatul
municipal pe anul 1833, si anume :
Spatar Costache Roset, Spatar Gheorghe Varlaam, Ca-
minar Costache Varlaam, Caminar Costache Ciolacu, D-lui Enachi
Cuciureanu, Costantin Popazu, Stolnicul Costache Mavroieni.
Negatitorli: Ene Vasiliu, Hriste loan, Gheorghe loan, Neculai
Luca, Costantin Dimitriu, Ananie Stihi, Stefan Moisa, Stefan Iacobo-
vici, Dumitrachi Marin, Dumitrachi Srghievici, Alexandru Dimitriu,
Cost. Neculau, Gheorghe Neculau, Manolachi Nicsoi, Cost. Gheorghiu,
Dimitrie Neculau, Dumitru Sava, Teodor Dragomir, Vasile a Dliaconi-
tei, Gheorghe Stihi, Neculai Placa, Pavl Cazacliu, Chiriac Muste,
Nita Colac, Sava Branzila.
Alegerea din 1834.

Se vor fi petrecut nemulfamiri in administratia orasului Boto-


sani, se vor fi desfasurat i pe atunci patimi politice, al caror rezul-
tat este totdeauna dunator binelui public, si probabil ca tot unor
intrigi se datoreste tulburarea intervenita, in anul 1834, in conducerea
Eforiei Botosanilor.
Sfatul orsnesc, in frunte cu prezidentul, Medelnicerul Grigori.
Raclis, face o adresa catra Departamentul din Muntru, prin care arata
ca dela intemeierea Eforiei, din 1832, ei si-au Mcut slujba cu sfinte-
nie, i cu toata osardia pentru binele obstesc, fAr nid o leaf& pen-
tru toate ostenelele, si cer sa fie scutiti de asernenea insarcinare,
dup ce i vor incheia semile Eforiei pe anii 1833-1834.
Rezultatul acestei cereri a fost altfel de cum il astepta sfatul
orasanesc. Carmuirea nu a asteptat ca ei s-si implineasca mandatul,
pand la finele anului, i sa se faca o noua alegere, ci a inlocuit dea-
dreptul pe membrii sfatului, instituind, ceiace am numi o comisie in-
terimard, numind pe stolnicul Costache Mavrogheni prezident, iar pe
Andrei Focsaneanu si Hristodor loan, membri,

www.digibuc.ro
Mortografia Orcqului Boto$anl 219

MIA si ordinul Departameutului. catra Vornicia de Botosani, prin


care se fac aceste numiri :
Cara cinstita Vornicie de Botosani
Fiindca dupa incungiurarile de aicea am gasit de tre-
buint a ridica madularilor sfatului orasanesc sarcina in-
datoririlor ce li au fost incredinfate, si am irnputernicit la
aceasta, prin rezoliitia Prea Inaltulut Stpan, am insrcinat
vremelniceste implinitori indatoririlor in locul madularilor
Eforiei, pe D-lui Stolnicul Costache Mavrogheni, iar pe
D-lor Andrei Focsaneanu si Hristodor Joan, madulari.
De aceia fac cunoscut si Vorniciei spre tiint.
A. Bal 1).
No. 11.-1834 august 8.

Comisia aceasta interimara nu a putut sa aiba multe zile, pen-


t uca peste catva timp, la 16 august 1834, s'a fcut alegere de obstia
rgului, alegandu-se ca membri Spatarul Gheorghe Varlaam, Andrief.
..-ocgineanu 0 Vasile loan.

Anul 1834 august 16. Intrunindu-se adunarea obstiei


targului Botosani, supt prezidentia D-sale Agai Alecu Bals,
in casele D-sale Spatarului Iordachi Caramfil, fiind mai in-
capatoare decat presusdsfiile Vorniciei si a Eforiei, pentru
alegerea madularilor sfatului orasanesc, din .acest targ, dupa
publicarisirile urmate, gios iscalitii am ales cu a noastr
multamire si sloboda intrunire Mt dezbinare macar de
un glas :
1. Pentru a fi madulari sfatului orasnesc, pe D-lor
Spatar Gheorghe Varlaam, Andries Focsaneanu, Grigori
Scurtu.
2, Pentru a fi candidati, pe D-lor Stolnicul Costachi
Mavrogheni, Vasile loan.
Drept aceia am socotit a se incheia acest jurnal, ca
alesii avand cerutele insusiri, s se poata pridstavlisi si
Intari.
1. Arhiva Statului Ia1..Dosar 325, Tr. 1333,

www.digibuc.ro
220 Monografla Orapful Bofo$ant

Calimah, Vornic Ionit Teodorovici


Costache Roset, Vornic Pareschiv Dimitriu
Iordachi Foca, Spatar Const. Hariton
Iancu Cocot, Sardar Hristodor loan
Ion Brniteanu, Paharnic Vasile Joan
Costantin Teohari, Paharnic Stefan Jacob
Gheorghe Sfihi, Clucer Gheorghe Schipor
Ion Mortun, Stolnic Costache Haretu
Tudurachi Pisotchi, Sardat Tudurachi loan
Neculai Luca Stefan Goilav
Neculai sin Hagi Anastas Cerchez Balasan
Dutnitru Mihail Gheorghe Sauna
Vasile Gheorghiu, staroste Ionit Suceveanu
de bacali. lonit Zaharia
Nastas staroste de brbieri
Nita Molinschi, staroste de precupeti de vin
Iordachi Corban, staroste de pscari
Mihalache Popovici, staroste de precupeti
Stefan loan, staroste de cizmari
lordachi Radu, staroste de croitori
Andrei zt Grecu, staroste de ciocli
Stefan sin Hristea, staroste de blanari
Me Strechie, staroste de tlpdlari
Ilie (?) staroste de curlari i soponari
Ivanov, staroste de marchitani
i alte semnturi greceti i armene0, 1).
Alegerea din 1835

Forme le administrative, care de obiceiu se repetau in mo


stereotip, in cancelaria dirt vremurile trecute, Incep a evolu i ele
De unde, pti acuma, procesele-verbale a membrilor Eforiei indi
cau numele tuturor alegtorilor cari luau parte la alegere, In 1835
and se face o nou alegere, Spatarul Dimitrie Gane, ispravnicul ti-
nutului, incheie un jurnal", care constat a au fost alei membr;
ai Eforiei: Costache Ciornei, ca prezident, iar membri : madulri lu-
1.Arhtva Statulul 1E10, Minist. Interne, Dosar 357 flla 25

www.digibuc.ro
Monografia Orapluf Botopnl 221

crAtoareg, Gheorgrhe loan i Panaite Teodora, CUM i 2 supleanti,


Feodor Vasiliu i Coste Haret :

furnal
Anul 1835 septemvre 15 zile. In sala caselor Dumi-
sale Iohan Gorghias 9, supt prezidentia gios iscAlitului
dregAtor tinutului Botosani, Intrunindu-se obstia boerilor si
a negutitorilor din orasul Botosani, cari dupA convocatia
urmat, s'au adunat spre alegere prezidentului si mAdulAri-
lor Eforiei, s'au sfetit dup multime glasurilor in cinste de
prezident D-lui Costache Ciornei, WA mAdulAri lucrAtoare :
Gheorghe loan, Panaite Teodoru, si candidati: Feodor Vasiliu
si Coste Haretu, precum dovedeste foaia de alegere care
se ,va inainta respectivului Departament al trebilor din IA-
untru, pe langa raport din partea tinutalei isprdvnicii, spre
cuviincioasa intArire.
Dimitrie Gane, Spatar. 2).

WA ins un lucru neasteptat : la 21 octomvre 1835, IsprAvnicia


tinutului Botosani face cunoscut Departamentului din lAuntru, cA a
uitat sA arAte in raportul fAcut asupra alegerei din 15 septemvre, cA
prezidentul ales, Costache Ciornei, nu a fost fatA cAnd s'a facut ale-
gerea, fiind dus la Odobesti, la viile ce le are acolo, si cA alesul
este si supus rosienese, dar cA obstia negustorilor cari 1-au ales au
garantat cA D-sa va primi slujba de efor, si cA el va da un inscris
Eforiei cA, desi e supus rosienesc, se va supune legilor in tot timpul
cdt va purta slujba. Cu toate acestea Dumnealui Costache Ciornei,
Tnind dela Odobesti, a declarat cA nu primeste alegerea sa in slujba
de prezident.

Motivat de aceste imprejurAri, Departamentul dispune sa se facd


o nouA alegere, si un jurnal din 24 noemvre 1835, isclit de isprav-
nicului tinutului, Spatarul Dimitrie Gane, si de sarnesul tinutului, con-
stat ea' fcndu-se alegere, in sala caselor D-sale Iohan Gorghias,

1.listilzi farmacia D-lui Semaca.


2.Arhiva Statulul Iasi, Dosar 53, Ministerul de Interne,

www.digibuc.ro
222 Monografia Omaha Botowl

au fost alei ca prezident Spatarul Costache Roset, cilenuri lucrii-


toare, negutitorii Capitan de lefegii $tefan Goilav 1 vel Cdpitan
Hriste loan, iar candidati : Teodor Vasiliu i Coste Haret.
Alegerea din 1836

Foarte interesante, pentru istoria Botoanilor, sant lucrarile pri-


vitoart la alegerea de efori, facut in 1836, de oarece gsim o lista
amnuntit a alegatorilor cari au luat parte la alegere, i la fiecare
boer alegator se indica varsta ce o are, i ce imobile posedk pentru
a putea s aiba dreptul de alegator, conform Regulamentului organic.
Iata jurnalul alegerei i lista alegatorilor ;
furnal
Anul 1836 noemvrie 1. In ala caselor D-sale Iohan
Gorghias, sub prezidentia D-sale dregatorului finutului Bo-
toani, potrivit cu poronca Departamentului din launtru No.
20761 i hotrarea art. 8 din instrucfiile pentru organizare a
orienetilor eforii, intrunindu-se obtia boerilor i a ne-
gutitorilor din acest ora Botoanii, cari se adunase i dupd
convocafia urmatk spre alegere de prezident i a mdula-
rilor Eforiei oraieneti, s'au aratat dup multimea glasuri
lor In cinste de prezident pe D-lui Spatarul Costache Roset,
precum i cilenuri lucratoare i candidati tot pe cei cari
au fost Ora acum, adica pe negutitorii Cpitan de lefegii
$tefan Gollav, vel Cpitan Hriste loan, ca cilenuri, i pe
Toader Vasillu i Coste Haretu candidati, pentru care se
va pristavlisi -i la Ministeria din launtru.
Secretar, Stefan Racli.

Lista alegatorilor este aceasta :


a. Boerii.
1. D-lui Bragadirul Ion Baota de 70 ani, are in ora o casa i o vie
2. Postelnicul Petrachi Varnav, 64 ani, o cask 5 dugheni.
3. Aga Scarlat Miclescu, 47 ani, o cask o dughean i o vie.
4. Spatarul Alecu Ralet, 61 ani, cask vie, dugheank

www.digibuc.ro
Monografia Oraplui Botogull 223

5. Spatar Costache Roset, 50 ani, 11 dugheni, o cask o mosie si


o bisericA cu chiliile ei in Mtg.
6. Spatar Gheorghe Varlaam, 42 ani, o cask
7. Spatar lordache Costache, 47 ani, o cask
8. Spatar Costache Varlaam, 40 ani, o cask
9. Spatar Iordache Cristescu, 39 ani, 4 dugheni.
10. Banul Iordachi Iamandi, 49 ani, o cask
11. Banul Grigori Varlaam, 39 ani, o cask o mosie si 4 du ghe ni
12. Banul IonitA Gherghel, 38 ani, un loc sterp.
13. Cornis lordachi Basotk 53 ani, o casA si o mosie.
14. Comis Iordachi VArnav, 67 ani, o cask
15. Comis Neculai Roset, 41 ani, o casA si o mosie.
16. Comis Teodor Gherghel, 37 ani, o casA si o movie.
17. Comis Dimitrie Sirghievici, 41 ani, o cask
18. Dvorenin Costache Miclescu, 32 ani, o cas,
19. Dvorenin Alecu Miclescu, 31 ani, o casA.
20. CAminar loan Herescu, 38 ani, b casA si o mosie.
21. CAminar Costache Ciolacu, 36 ani, o cask
22. Paharnic loan BrAnisteanu, 74 ani, o casA si o dugheank
23. Paharnic Gheorghe Herescu, 54 ani, o casA si o mosie.
24. Paharnic Enacache Leon, 40 ani, 2 case si 6 dughene.
25. Sardar loan CocotA, 55 ani, o cask
26. Sardar Alexandru, 50 an1, o cask
27. Sardar Teodor Pisoschi, o casA si o dugheank
28. Sardar Stefan Radis, 44 ani, un loc sterp.
29. Sardar Hip TAutu, 40 ani, o cask
30. Sardar Ionit Jiianu, 43 ani, o cask
31. Sardar IonitA Sendrea, 44 ani, o cask
32. Sardar Const. Popovici, 43 ani, o cask
33. Sardar Enachi Romano, 38 ani, cask dugheank o mosie.
34. Stolnic Costache Pisoschi, 53 ani, o cask
35. Stolnic Vasile loan, 53 ani, o casA si o dugheand.
36. Stolnic Costache Ciulei, 41 ani, o cask
37. Stolnic Mihalache Mavrodin, 41 ani, o casA,
38. Stolnic Iancu Dimitriu, 40 ani, o casA si 3 dugheni.
39. Stolnic Neculai Teodor, 53 ani, o cask un hen.
40. Stolnic Cost. Mavroieni, 43 ani, o cask

www.digibuc.ro
224 Monografla Oraplui Botopni

41. Medelnicer Antohi Bou, 53 ani, o cas.


42. Medelnicer Teodor sin Giorzu, 63 ani, o casa.
43. Clucer Gheorghe Stihi, 48 ani, o cask 2 dughene.
44. Clucer Mihai Dabija, 43 ani, o casti.
45. Sulger Ursache, 74 ani, o cas.
46. Sulger Costache, 35 ani, o casd.
47. Pitar Stefan Lupeiu, 65 ani, o cas.
48. Pitar Vasile Clugreanu, 53 ani, o cas.
49. Dvorenin Alecu Cuza, 40 ani, o cas.
50. Dvorenin Gheorghe Cuciureanu, o cask
51. Dvorenin Gheorghe Codrescu, o cas.
52. Dvorenin doftoru Samurca, 66 ani, o casd.
53. Dvorenin lohan Ghiorghias spitr, 71 ani, o cas.
54. Doftorul Antonie Caruz, 61 ani, o cask
55. DI Gheorghe Timu, 37 ani, o cas.
56. Dumitrachi Ciulei, 41 ani, o cas.
57. Costache Dragu, 40 ani, o cas.
58. Postelnic Dumitrachi Bogdan, 46 ani, o cask
59. Costache Dimitriu, 47 ani, o cas.
60. Costache Iorga, 31 ani, o cas.
Negutitorii de starea 1.
Anania Stihi Vasile Diaconitei
Vasile Joan Vasile Stanciu
Pavl Darnga . Andrie Avedic
Gheorghe Schipor Axinte sin Petreanu
Neculai Luca Neculai Anastasiu
Haretu Gheorghiu Stefan Psaltu
Stefan Moisa Dumitru Sava
Panaite a Diaconitei Dumitru Gheorghiu
Panaite Teodoru Hristodor Cazacliu
Neculai Placa Nastas Paraschiv
Const. Placa Vasile loan
Const. Eanu Ion Petrovici
Iordachi Stihi Neagu Vasile
Const. Dimitriu Constantin Frngefier

www.digibuc.ro
Monografia Oraplui Boto$ani 22 5

Gheorghe Mavroieni Vasile Vitu


Neculai Nun Iacob Pleea
Luca Gollav Tudurachi sin Manoli
Cerchez Balasan Enachi Ursachi
Ionit Bogos Costache Zota
Andronic Zaharia Costea a Fotei
lacob Lebd Vasile Teodoru
Bogdan Misir Vasile Cerbu
lonit Bolfosu Ilie Strechie
Grigore Matasaru Dumitru Fneat
Bogdan Hudic Ion Zodieriu
Grigori Braovanu Mihai Rusu
Mane Suceveanu Ion Bucioc
George Nazarie Die Topan
Manolache Gheorghiu Petrea Olariu
Negutitort de starea II.

Agache Joan Hacic Mindirigiu


Stefan Iacob Stefan Sirghie
Vasile Troscu Gheorghe Deliu
5tefan Pilug Ionic Polonic
Dumitru Leahu Serban Blanariu
Chiriac Niustea Vasile Jocu
Stefan Ciordic Ilie Munteanu
Vasile Teodoru Vasile Goian
Manea Hane Dimitrie Cov4e1
Cristea Popovici lord ache Hulutd
Ionit Panzariu Nastas Ursache
Gheorghe Mrzc Iordache Cotovanu
Grigori Tonit Vasile Sohatchi
Garabet sin Ariton Ionica Covalcic
lonit Trancu

i alti patentari de clasa III, precum i 22 de staroti a o-


. sebitelor corporag cu casierii lor, 15

www.digibuc.ro
226 Monografia Oraplui Botwni

Spatarul Costache Roset trebue s fi fost stimat i iubit de tr-


govejii botoneni, de vreme ce acei cari nu au putut lua parte la
vot, dau o declarajie scris c consirnt i ei la acea alegere.
Declarajia este interesant i o reproducem :
Declaratie

Fiind c noi jos iscAlijii, avnd particularnice ale noastre


interesuri, n'am putut fi la sorocita zi la adunarea obtiei
trgului, pentru a doua alegere a prezidentului i a maclu-
lrilor Eforiei, aa precum ne-am incredinjat pentru alegere,
cA toata obtia cu un glas impreun cu D-lui Spatarul A-
lecu Ralet, au ales de prezident Eforiei pe D-lui Spatarul
Costache Roset, nu mai pujin i noi fiind inteo unire la a-
ceast alegere i cu totul mulfmiji, pentru care avem de
pild patrioticetele sale osardii, ce cu linitire au artat a-
cestui ora, in anii trecuji, cnd a fost epitropul trgului,
c cu acel pujin venit ce avea casa Epitropiei, a fcut o
soma de stnjeni cu pav- de piatr, poduri i allele, care
erau neaprat trebuincioase pentru inlesnirea ornilor.
Si pentru c suntem muljmiji, nu lipsim cu aceasta
a aduce la tiinja cinstitei Isprvnicii. -
1835 Noemvrie 25

Iacob Pleea Panaite Bacalu


Vasile Gheorghiu Grigore Gheorghiu
Panaite Teodoru Vasile Neagu
Nechita Popovici Gheorghe Petcu
Bogdan Alaci Ion Petrovici
Teodorache Dragoman Vasile Cerbu
Vasile a Diaconijei Vasile Corne
Iordache Stihi Stefan sin loan
Ion sin Hriste Anghel Manolachi Drgoi
Dumitru sin Gavril Tintd Gheorghe
Gheorghe Simionovici
i alte semnaturi greceti i armeneti (i)

I. Arhiva Statulni din Iasi. Dosar 53 fila 139. Minist. Interne.

www.digibuc.ro
Monografia Oraplui Botomi 22 7

Alla declaratie de aderare la alegere face si Petrache Vrnav ;


Cab% cinstita adunare a alegerii de prezident Eforiei
orasului Botosani.

Gios isclitul Postelnic Petrache Vrnav, cu 'cinste


insemneaz gnomia a alegerii de prezident orasului pe dum-
nealui Spatar Costache Roset, de care sntem multmiti
intru indestul pentru jertfirea slujbelor dumisale din anul
trecut, dorindu-1 din suflet i pentru anul urmtor, ca s ne
slujasc tot dumnealui Spatarul Costache intru acest predmet.

Petrache Vrnav, Postelnic. 1836, Noemvrie 1

Tot asa de interesant este si adresa 'pe care Spatarul C. Roset.


urma alegerei sale ca prezident al Eforiei, o face Departamentului
'n luntru:

Prezidentul Eforiei orsienesti din Botosani


Spatarul Costache Roset
ctra
Cinstitul Departament trebilor din luntru.

Astzi la 10 a curgatoarei luni, cu supunere am pri-


mit poronca cinstitului Departament din 7 ghenar supt No.
286, impreun i cu Malta poronc domneascA de intrirea
in slujba de prezident Eforiei orasului Botosani, asupra c-
rora plecat rdspund ca astzi prin d-lui dregtorul finutului
am si intrat in slujb, i c voiu srgui intocmai a aduce
intru implinire cuprinderea instructiilor i a pravelilor obstes-
tei adunri 1 dup poruncile ce voiu primi, voiu fi unn-
tor pentru totdeauna in folosul obstesc.
C. Roset, Spatar

In anii urtntori, alegerile de efori se fac cu mai putina infrigu-


rare : lumea se obisnuise lesne cu acest sport, care, cu trecerea vremei
devenise banal, plictisitor.

www.digibuc.ro
228 Monografia Oraplui Botopnl

La 28 noembre 1837, tot in casele lui lohan Gorgias, i sub pre-


zidentia dregatorului de Botoani, se aleg efori:
Sardarul loan Cocotei, prezident;
neguOtorul Andronic Zaharia, i
lonial Radu, cilenuri lucratoare, iar
Neculai Licu i
Glzeorghe Schipor, candidati..
Tot atunci se alege secretar Eforiei pe Neculal D. Nebunell, c
leaf de 200 lei pe lun 1)
In 1839 gdsim efor pe loan Cocotei, Sardar, i madulari pe Cot
stantin Haretu i Neculai Placa, iar secretar era C. Dram 2).
In 1840, Eforia se compunea astfel:
Tudurachi Pisotki, Sardar, efor.
Neculai Placa, mdular, casier ;
orgy Schipor, mdular.
Clucer Neculai Luca i
Grigore Matasar, candidati.
Secretar era C. Pavlov 3).
Aceiai eforie o gsim in 1841 4), cnd la 1 noembre se aleg
doi candidati: Grigori Matasar i Teodoru loan.
In 1842 erau:
Tudurachi Pisotki, Sardar, efor.
Grigori Mittasar,. cilen.
Neculal Placa, casier.
Gheorghe Schipor, cilen.
Gheorghe Matasar i
Teodor loan, candidati.
lorgu Hristofor, secretar 3).
In 1843:
Costache Varlaam, Aget, efor.
Gaspar Gollem, i
Panalte Teodor, mddulari.
Coste Haretu, Sardar, i.
1. Arhlva Statului 1841, Dos. 524, Tr..1333.
2. Sd., Dos. 413, Tr. 1772.
3. Sd., Dos. 619, Tr. 1333.
4. Sd., Dos. 629, Tr. 1772, 41 Dos. 736, Tr 1333.
6. Sd., Dos. 1448, Tr. 4772.

www.digibuc.ro
Monografia Oraplui Botofani 229

Costache MoFovici, candidati.


Medelnicer Iorgu Hristofor, secretar,
'ar in 1844, 'in locul lui Gaspar Goilav este mAdular Medelnicerul Iorgu
Hristofor 1).
La alegerea din 1845, iau parte ca aiegatori: 93 fete de boeri,
negutitori crestini, 19 corporatii si 34 armeni, si se aleg:
Neculal Placa, Sardar, efor.
Ion Radul, Sulger, i
$tefan Goilav, Pitar, mdulari.
loan Teodor, Sulger,
Neculai Anastasiu, candidati.
Secretar: Alecu Stroja.
In 1846 gAsim In Eforie pe : Sardarul Teodor loan, Panaite Tea-
(3ra, Sulgerul Ion Radul, Sulgerul Cost. Placa, iar secretar pe loan
lureanu 2).
In anul 1847, dosarele arat c Eforia de Botosani se compunea
stfel :
Efor: Teodor loan, Sardar.
M6dulari: Ion Radul, Sluger,
C. Placa,
P. Teodor
Pentru acest an avern i listele alegAtorilor radularilor Eforiei.
Izvocl pentru aleritorii mdduldrilor Eforlei oraplui
BotoFani pe anul 1847. 1).
1. Vornicul Scartat Miclescu de 59 ani, are case
2. Costache Roset case dugheni bisericl
3. lordache Crdstescu 43 loc.
4. Alecu Miclescu 39 , case
5. Postelnic Ilie Gherghel 43 case, vii
6. Aga Neculai Rosset 51 case
Costache Varlaam , 49 casd
8. Iorgu Canaris 37 10c

1. Arhiva Statulut Iasi, Dos. 5850, Tr. 1772.


a
2. Sd., Dos. 7845, Tr. 1772.

www.digibuc.ro
230 Monografia Orap dui Botopni

9. Aga Dimtrie Ralet de 31 ani case si vii


10. Emanuil Holztreger 46 case
11. Spatar Gheorghe Costachi 57 2 case
12. Mihalache Holban 51 2 case
13. Gheorghe Buzild m. 49 * case
14. Gheorghe Varlaam * 51 case
15. Costache Miclescu 9 43 2 Un han si dughet
16. Ion Cocot 61 2 case
17. Costachi Pisoschi * 61 9 case si dugheni
18. Spatar Iordachi Ciolak * 39 case
19. Banul Iordache Iamandi 53 case, vii
20. Grigori Varlaam Ban * 46 s case, dugheni
21. Ban Mihail Mavrodin s 51 * case
22. Comisul Iordachi Basot 61 2 case
23. Tudurachi Gherghel 3. 49 * case
24. Nicu Varnav * 31 casa
25. Iordachi Samurcas s 47 case si dugheni
26. Comis. Cost. Florescu s 41 case
27. Teodor Buzdugan Comis. s 37 f case
28. Comis. Gheorghe Codrescu s, 51 X.
29. Costachi Vizanti 41 Xo
,,
30. Cminar Ion Herescu 51 n
x.

31. ,, Vasile Florea 57 n ,,


32. ,, Costachi Ciolac 46 tic ,,
33. ,, Costachi Codrescu 46 *
34. ,, Gheorghe Iminovici s 46 n
x.

35. Cminar Neculai Pisoschi ,, 3 7 n loc


36. Paharnic lonache Leon 53 n case si dugheni
37. Gheorge Herescu * 61 case
38. Mihalache Brdnisteanu 51 n loc si vii
39. Alexandru Tutul 53 n case
40. Panaite Cozmulici , 57 n
41. Dimitrie Botez ,, 43 n
42. Sardar Ionit Juan 59
n
43. Alex. Belci uc ,, 63 n n
44. Tudurachi Pisoschi s 51 n
45. Vasile Arapu ,, 39 n n

www.digibuc.ro
Monografia Oravilui Botopnt 231

46. Sardar Cost. Mavroieni de 53 ani 2


47. 0 Cost. Popovici * 56 *
48. 0 Neculai Placa 52 2 case si dugheni
49. a Teodor loan * 49
50. 0 Cost. Haretu 46 * * D

51. Mihail Gociu 2 29 0 * *


52. ,, loan Calinescu 51 case
53. 0 Neculai Haret 41 dugheni
54, . Hriste a Goilav 2 48 case si dugheni
55. Gaspar Goilav 2 46 * 30
4
56. Stolnic Vasile loan 61 * 0
57. , Ionit Panaite 51 case
58. Iancu Dimitriu 51 * *
59. Ion Mortun * 47 * D

60. Gheorghe Izovit 29 ,,


61. Alecu lorga b 31 * 0
62. Neculai Sofian 34 case si dugheni
63. Ariton Buiucliu 46 2
64. Medelnicer lorgu Hristofor 38 case
Gheorghe Cogeanu
65.
66.
67.
Gheorghe Popovici
Enachi Ionascu
36
38 -
dugheni

* 34 j, dugheni
68. Clucer Gheorghe Mavroiani 39 case si dugheni
69. Necu Corlatan 35 case
70. Sluger Scarlat Gheorghiu 46 case
71. Joan Radu ,, 37 ,7 case i dugheni
72. ,, Manole Bou 448 11 case
73. Cost. Ciogole It
74. 0 Cost. Mardi 35 0
75. 0 Tanase Moscovici ,, 56
76. . Costache Placa ,; 45 case si dugheni
77. Luca Goilav 58 case i dugheni
78. Altar Stoian Coman 51 case i dugheni
79. , Vasile Calugreanu 58 case
80 Neculai Popscul 58 case
81 , Stefan Goilav ,, 56 , case si dugheni
82. Satrar Neculai Teodoru 33 case i dugheni
83. Gheorghe Apostol 32 case 1 dug heni

www.digibuc.ro
232 Monografia Oraplui Botgani

Fit de boeri
84. Alecu Miclescu are 32 ani are case
85. Alecu Cuza 40 ,, case
86. Gheorghe Snjiorji 36 are case
87. Todirasc Buzil 51
PP are case
88. Manole Salceanu 38
PP case si dughen
89. Gheorghe Balt 31 are case
90. Alecu Stroja 42 are case
91. Vasile Pisoschi

93. Gheorghe Cocot


28
92. Dumitrachi si Costachi Lupei , 40 ,
29 *
--
are case

Negutitori patentari

Panaite Teodor, Constantin Danu,


Cost. Esanu, Gheorghe Necsoi,
Vasile Vitu, Vasile loan,
Neculai Hagi Anastasiu, Dnil loan,
Neculai Apostol, DiMitrie Popovici,
Dimitrie Sava, Ion Gheorghiu,
Ion Hristea Anghel, Fotachi Neculau,
Anastase Gheorghiu, Grigori Trancu,
$rban Popovici, Ionlj Soponaru,
Tans Neculau, Gheorghe Hulubei,
Ianachi Neculau, Tanas. Soponar,
Gheorghe Simionovici, Ilie Strechie,
Hristea Neculau, Tudurachi Manoliu,
lonit Bolfosu, Dumitru Fsneaj,
Gheorghe Nazari, Gheorghe Mustea,
Grigore Brasovan, Gheorghe Hui*,
Hristea Macs fan, Dumitru Moscu,
Luca Macsm, Ilie Talabk
Manea Suceveanu, Gheorghe Dimitriu,
Grigori Daru, Grigori Besate,
Andrias Marcovici, Alecu Stihi,
Bogdan &Au lic, Ionicd Dorohoiceanu,
Isaia Trancu, Gheorghe Lencut,

www.digibuc.ro
Monografia Oravilui Boto$anl 235

Ionit Pnzaru, Ion Zodieru,


Luca Marcovici, Constantin Cov501,
Ion Petrovici, Ion Burc,
Gheorghe Fac6, lordache Oghial,
Neculai CAlirnnescu, Ioan Creangd,
Teodor Neculau, Vasile Goran,
Costachi Simionovici, Grigori Malba,
Andrei Dimitriu, Iacob Tanta,
Grigori Popovici, Anton Pesenschi,
Vasile CAlin, Bogdan Bur dea,
Anania Popovici, Ionifa sin Ariton,
Hristea Hotinceanu,

Starostil Corporatiilor

Enachi Neculau staroste de bacali i crmari


Toader Neculau . de formagii
Gheorghe Confscu de blnari
Grigori Cozmulici de buingii
Grigori Braovan Pt a, bogasieri
Garabet Balin . * solonari
Toader Gheorghiu , fAclieri
Neculai Vasiliu * cojocari
Dumitrachi Croitoru * croitori
Ion Mindirigiu * mindirigii
Gheorghe Mustea * cizmari
Ion Popa 2 No ciubotari
Ion Brbieriu * barbieri
Gheorghe Hid* * * talpalari
Gheorghe Soltan brnzari
Toader StAnceanu * * pscari
Iacob Plrieru 3, * pAlrieri
Dimitrie Voina sr , precupefi
Alexie Avram 3, marchitani
Dumitru sin Toader . * dulgheri
Toader Poclitaru * a ciubotari
lordachi Ciritel * * crmidari

www.digibuc.ro
234 Monografia Oraplui Botopni

Pe anii urmtori Eforla de Botosani era asffel compus:


1848.
Prezident: Costactle Varlaam, Aga.
Mdulari: lorgu Hristofor, Medelnicer,
Dimitrie Aronovici,
C. Placa.
Secretar: Clucer Riga 1).

1849.
Prezident: Cost. Varlaam, AgL
Mdulari: Dumitrie Aronovicl, casier;
lorgu Hristofor, Sardar,
Candidat: I. Coman, Pitar.
Secretar: Carate 2).

1850.

Prezident: Milzalaclze Holban, Spatar.


Mdular lorgu Hristofor, Sardar.
Candidati: D. Aronovici,
f. Coman.
Secretar: Ion Cara le 3).

1851.

Prezident: Teodor Buzdugan, Spatar, apoi


Vast le Niculescu, Clucer.
Casier: Dumitrit Aronovici.
Madu lari: Neculai Teodor $atrar,
I. Coman.
Secretar: Alecu Cara le 4).

1852.

Prezident: Vast le Niculescu, Clucer.


Caster: D. Aronovici.
1. Arh Iva Statulul Iasi, Dos, 11819, Tr. 1772.
2. Id., Dos. 20170, Tr. 1772.
3. Id.
4. Arhlva Statului Iasi, Dos. 2946, Tr. 1772.

www.digibuc.ro
Monografia Oraplui Botoqani 235

Mdular: Nec. Teodorul, SOtrar.


Candidati: I. Coman,
Ion Racrul, Su !gel.%

1853.
Prezident: Gh. Sinescu, Cminar.
Casier: D. Aronovici.
MOdular: lorgu Hristofor, Cminar.
Candidati: Ion Radul, Sluger,
Gheorghe Apostol, Satrar.
Secretar: C. Volcinschi 2).

1854.
Prezident: Ion Radul.
Cosier: D. Aronovicl.
Madular : Neculai Teodorul, Satrar.
Candidat: Gh. Apostol.
Secretar: Volcinschi 3).

1855.
Prezident: M. Brnigeanu, Paharnic.
Cosier : D. Aronovici.
Candidati: Glz. Hamuzov, Medelnicer,
Neculal Teodor, 5atrar,
lorgu Hristofor,
Vasile Rigu, Clucer 4).

1856.
Prezident: Mihai Brniteanu, Paharnic.
Casier: D. Aronovici.
Mdular: I. Rigu.
Candidati: Gh. Hamuzov,
lorgu Hristofor, Cminar.
Secretar: Volcinschi 5).
1. Id., Dos. 26025, Tr. 1772.
2. Id., Dos. 28220, Tr. 1772.
3. Id., Dos. 31261, Tr, 1772.
4. Id., Dos. 34472, Tr. 1772.
5. Id., Dos. 35343, Tr. 1772.

www.digibuc.ro
-..

236 Monografia Ora fu tut Botgani


N.

1857.
Prezident: Glzeorglze Cocotd.
Casier: D. Aronovici.
Mdu Ian Gh. Hamuzov,
Candidati: lorgu Cristofor, Carninar,
Vasile Riga 1).
1858.
Prezident: D. AronovIci, apoi
1. Niculescu.
Casier: C. lonescu.
Mdular: Gh. Hamuzov.
Candiclati: Oh. Mavroiant,
Z. Atanasiu.
Secretar; Carale 2).
1859.
Prezident: Nec. Placa.
Mdulari : D. Aronovici,
Vasile Hazu.
Candidati; Nec. Teodoru,
Z. Atanasiu.
Secretar: N. Scriped 3).
. 1860 si 1861.
Prezident: Gheorghe Cocdtd.
Mdulari: Nec. Teodoru,
Vasile Tim*
Candidati: Zamfir Atanasiu,
Costache Hazu.
Secietar: Georgescu.
1862.
Prezident: Gheorglze Cocota.
Mdulari; Nec. Teodoru,
Zamfir Atanasiu.
Candidati; Cost. Hazu,
Andrei Dumltriu.

1. Id., Dos. 39142, Tr. 1772.


2. Id., Dos. 41913, Tr. 1772
3. Id., Dos. 43618, Tr. 1772.

www.digibuc.ro
Monografia Oraplul Botopni 237

&mete le Eforiei.

Cu punerea in aplicare a Regulamentului organic, se produce o


adevrat5 tulburare in viata orneasc, i eforii a1ei nu erau de
loc durneriti.
Inainte de infiintarea eforielor, dreg6torii tinuturilor aveau insAr-
cinarea de a se ocupa i cu aprovizionarea oraelor cu cele trebuitoare
pentru hrana locuitorilor; mai era, in orae, o cdpitnie, cu menirea
de a supraveghea pentru paza i siguranta locuitorilor, adicd straja
noptii, pentru fcAtori de rele i pentru intdmplarile de foc. Dup dis-
pozitiunile Regulamentului organic, ispravnicii judetelor nu mai aveau
atributiuni municipale, iar despre c6pitnii nu se mai vorbea. Atunci
Eforia de Botoani cere desluiri departamentului cine va purta a-
ceste
La aceast intrebare, Departamentul rspunde cA de acuma E-
foria va avea grij de toate acestea, luAnd msurile cuvenite i fa-
cand inchipuirea cheltuelilor celor mai de nevoie lucrri, trimete Efo-
rid urmalorul proiect de buget pe anul 1832 :
Inchipuirea iraturilor casei munitipalitdtei.
Lei
60000 Pentru 20600 vedre rachiu ce negreit se socotete
ca ar intra in targ pe fieVecare an.
10000 Pentru butile 1 poloboacele cu vin ce intr trg
pe socoteala de 2 lei de poloboc i 4 de bute.
1500 Venitul pacurei ce intrd in ora, ate 20 parale de
vadra.
6000 Zecluiala patentelor.
77500 Afar de cele ce s'ar socoti a se lua la intrarea
carelor cu marf, pe pilda i a altor orae, precum
Focani, Galati i allele, care au aezat a se lua 2

www.digibuc.ro
238 Monografia Oraplui Botonani

lei Oa la 16 lei de car, potrivit cu preful i ose-


birea mrfii, fara a atinge cele spre indestulare ob-
stiei orasului, care, ori cum si ori cat de usor, ar
putea aduce un venit de la 6 mii lei la 10000 lei
pe an, fra a se simfi i prinde locul harabagil-
cului, care pentru catahristicosul i impiedecatorul
sau chip este desfiinfat in tot Prinfipatul.
Neaparatele cheltueli pe tot anul.
Lei
4320 Leafa la 6 comisari, cate 60 lei pe lun de om.
8640 24 cfartalnici, cate 4 de fiestecare ciasta, supt as-
cultarea comisarului, cate 30 lei pe
5766 24 .ciocli, ate 4 de fiestecare clastie, insarcinafi
cu starea sntafii locuitorilor, cate 20 lei pe lun
de cioclu.
12000 Pentru lumanarile de sau trebuitoare la 150 fanare
cu iarn, cu var.&
4800 Hacul a 20 fanaragii, ate 40 lei pe lun unul
1920 Leafa a 4 tulumbagii, cate 40 lei pe luna unul,
30 Unsul i intocmitul tulumbelor.
1000 Hrana la 10 cai a tulumbelor si a sacalelor.
2160 Hacul a 6 sacagii, cate 30 lei pe lun unul.
5760 Hacul a 12 argafi de la 8 ant, cate 3 adica la 2
cara, pe lun de unul 40 lei.
800 Hrana a 16 boi de la 8 car, ce au a sluji in cu-
rfirea orasului.
2400 Leafa secretarului Munifipalitfii, cate 200 lei pe lun
1200 Leafa scriitorilor, ate 100 lei pe luna.
400 Chiria casei Munifipalitafii.
300 Cheltuiala canfelariei, inclzitul i luminarisirea.
12 hornari, Cate 2 pe ciasta, fait osebita leaf din
casa Munifipaliffifil, ramaind lua dupa vechiul
obiceiu acele cate 2 parale de hogeac, i vor fi in
ascultarea comisarilor, pentru ca li se d numai lor
aceasta dreptate si nu se ingaduesc ca alfii a face
acest mestesug.

www.digibuc.ro
Monografia Oraplui Botclani 239

Cheltueli pentru odatei

Lei
500 100 fnare ate 5 lei unul, care au a se a$eza in
deprtare unul de altul la generalnicele uliti, 15
stanjeni, iar la celelalte uliti, la cdte 25 de stnjeni
unul de altul.
150 Intocmirea a 150 fnare vechi, ate 1 leu de unul.
4000 Dou tulumbi cu toate ale lor, Cate 2000 lei una.
360 6 sacale, ate 60 lei una, fietecare avand ate 4
cercuri de fiher", i cu cotiugile lor bune alcatuite.
720 6 cai cu hamurile lor, ate 120 unul.
200 20 cngi i 20 topoare, ate 5 lei una cu alta.
320 8 cara cd giugurile lor, cte 40 lei unul.
1920 8 prechi boi, ale 240 parechea.
24 4 cazmale, 4 lopeti i 4 harlete.
Perilipsis.
Lei
77500 iraturile, venitul lor pe an.
60290 cheltuelile, insa :
L ei
8794 cheltuelile pentru odat.
51496 cheltuelile pe tot anul.
60290
17210 prisosul, care in cat poate folosi la proiectul im-
pietruirei ulitelor sau a facerei unor osele, obtia
lesne poate judeca, pentru ca in anul intaiu priso-
sesc 17210
i cu 8794 cheltuelile care de la
anul al 2-lea nu au a urma, adica 26004 lei pe fiete
care an, cu care iat in 10 ani i chetruirea facuta
i cimeaua facut i ori ce alta ar mai avea oraul
nevoie. Iar cu facerea de osele i in mai putin
vreme, ulitile in cea mai bun stare i ora5u1 va
urma de a face orice.

www.digibuc.ro
240 Monografia Oraplul Botoma

Cum sa se incaseze veniturile P Cari functionari aveau aceast


insarcinare.
Iata alte nedumeriri pentru Eforie, pe care Departamentul le
mureste, cerand ca de indata sa se strip la mezat venitul iraturilo
targului pe anul 1832-33, mai adaugandu-se inca i darea asa zisa
cada targului", cate un leu de calk venit care, din vechime, a fost
al Doamnei. Deci velnitile de rachiu, care vor avea cada,, vor pl
ate un leu de cad& inlocuind venitul ce era pe giugarit, si care s'
desfiintat dela 1 ianuar 1833.
Noua viata care se infiripa, in orase, cerea servicii publice pentr
intretinerea crora era nevoie si de venituri mai mari.
Eforia face cunoscut Departamentului, in 1832 martie 5, ea' pentr
infrumusetarea si paza orasului, a luat urmatoarele hotarari:
S'a facut schepsis dupa intinderea ulitelor i s'au mai pus inc
18 fanaragii, pe langa cei 9 cari sant din vechime, cu hacul cate 28
lei pe an de orn, cu lumneirile lor, ce se plateau de dughengiii d
pe la ulite ;
A tocmit si 2 clopotari, ce neaparat trebuiesc, Cate 280 lei unu
pe an, cari vor supraveghia neincetat ca la un caz de primejdie de fo...
sa traga clopotul la cea mai apropiata biserica ;
S'a dat sa se faca 60 fanare, pentru toate ulitile acestui targ
ele vor fi d,e tinichea, si 6 stalpi cu deosebite fanare la cele trei pl
aturi ;
Iar pentru astuparea batacurilor ce sant atat la ulite cat
mahalale, neputandu-se trece ulita, mai ales in timpul and se dispra-
mavareaza, se hotrste ca fiestecare locuitor de pe la mahalalele ta
gului s steie Cate cinci zile de om, acei ce au trasura cu boi sau cu
cai pentru caratul prundisului dela Siret, ca sa se astupe batacurile.
De sigur ca s'au nscut mari nemultamiri, in lumea comerciah
a Botosanilor, prin birurile puse, dela 1 septembre 1832, asupra pre
cupetilor cari aveau tarabi i scaune, in piata targului, si cari trebuia
sa plateasca, pe an ;
35 lei un precupet fruntas,
22 lei un precupet rnijlociu,
12 lei un precupet codas.
Veniturile acestea trebuiau sa fie trecute intre iraturile targulu;.
La sfarsitul anului 1832 se incheie socotelile, si se arata ce sum

www.digibuc.ro
Monografia Ora$alui Botopni 241

a rams in casa, din incaserile anului 1831, si cat s'a incasat pe 7


luni si 10 zile din anul 1832 :

Casa Sfatului ordflenesc din Botopni.

Sama de cati bani are casa targului din eraturile vechi


a anului 1831 si de cati bani anume au intrat in casa din
eraturile noua ce s'au informat pe 7 luni si 10 zile, adica
dela 21 maiu 832 si pana la 31 dechemvrie 1832 dupa so-
cotinta obstiei.

Lei Par.
6465 20 s'au prima dela casierul Vasile Joan, bani in naht,
din eraturile vechi.
3360 9 din luna iunie
3960 de pe un loc a targului ce s'a vandut in luna
iulie lui Gheorghe Nazarie.
1852 venituri dela eraturi noua pe luna iulie.
544/1 7 venituri din eratul nou pe august.
21091 6 s'au priimit pana la 1 oct. 1832.
16482 20 venit ce are a se mai lu.
37573 26 se cuprinde pe acest an 1832.

Samd de cilti bani s'au cheltuit 1 s'au dat in lefi fi altele


dela 1 ghenar 1832.
Lei Par
Pe luna februarie 610
martie 1499 21
april 1781 21
maiu 2477 II
iunie 3560 4
iulie 1935 17
avgust 1690 11
septembre 2912 24
Peste tot 16456 29
16

www.digibuc.ro
242 Monografla Oragului Botogant

&ma de cdti bani se cere neaparat a se da fi a se mal


cheltui pe trei luni, pand la I ghenar 1833, adicei pe
lunile octombre,` noembre 1 dechembre.
Lei
600 pentru 6 cai la 3 tulumbe i 2 sacale
2891 pentru o tulumbd ce neaparat trebuie
50 pentru 3 sacale cu cotiugile lor
60 pentru 3 hamuturi la tulumbe i sacale
240 leafa a 2 tulumbagii pe 3 luni Cate 40 lei
360 10 hrana la 6 cai pe 3 luni
50 o car* de curtit gunoaiele
600 pentru cteva card spre intocmirea drumurilor
1650 are a se da birul a 30 ciocli precum sunt al-
catuiti
950 pentru meremetul colilor ce s'ar putea face
fiind cu totul stricate, bez altele, mese, scaune,
cercuri de fier
5957 5 lefile tuturor slujbailor Eforiei pe 3 luni, i
anume ;
600 leafa secretarului, Srdar $tefan Racli
300 leaf a scriitorului Neculai Dimitriu
240 leafa comisarului Sulger Neculai Bou
360 leafa a 2 comisari, cte 60 lei pe lun de om
1080 leafa a 12 cvartalnici
1060 25 leaf a a 17 fnaragii pe 3 luni
180 leafa a 2 clopotari pe 3 luni
60 leafa doboarului, cAte 20 lei pe lunh
75 leafa unui slujitor a canfelariei
252 leafa la 7 sacagii pentru hrana cailor
45 leafa unui strAjr
180 leafa unui scriitor la Politie
844 20 pe 360 ocd lumAnki de sail ce se pun la fAna-
rele aezate pe ulife, pe 3 luni
150 cheltuiala cantelariei
180 leafa la doi nemti adui spre uciderea cnilor
i curtirea mortaciunilor din ora, cte 30 lei
pe lun de om

www.digibuc.ro
Monografia Oraplui Botofanl 243

180 leafa la 2 slujbasi la grijirea cailor dela tulumbe


50 pardosala grajdului ce are a se face
180 pentru o sob de fier
134C8 25 peste tot, au a se cheltui pn la 1 ghenar 1833
Grigorl Rac14, Medelnicer; Hriste loan; Neculai Placa
Secretar, Sardar Stefan Rac

Bugetul anului 1833-1834 avea oarecare baze, pe care putea


sa fie alctuit, dup experienta unui an, si Sama" arat un venit de
115833 lei, cu o cheltuial de 37144 lei 80 bani.

Samd de veniturile i cheltuelile Eforiel de Botopnl.


pe anul 1833-1834.
Lei B.
1. Poslina vinului, a holercei si a pAcurei, suma
ce au iesit la a 3-a strigare a mezatului 30150
2. Venitul cntarului vndut in mezat 2825
3. Venitul de la scaunele precupetilor inchipuit
pe un an 1465
4. Zeciuiala patentelor si a birnicilor din maha-
lale at a supusilor strini 11393
Cuprind suma iraturilor . 45833

Inchipuirea cheltuelilor.
Lei B.

Leafa secretarului, ate 200 lei pe lun I, 2400


Leafa unui cinovnic, ate 120 lei pe lun, 1 1400
Leafa tulumbagiilor, Ole 40 lei pe lun, 2 960
Leafa cvartalnicilor, cte 30 lei pe luna, 12 4320
Leafa fnaragiilor, cte 250 lei pe an, 17 4250
Leafa clopotarilor, 2 720
Leafa vizitiului pentru grija callor tulumbei 360
Birul hornarilor, 2 72
Birul sacagiilor alctuiti a fi pururea cu caii
i sacalele lor cu ap pentru toat intmplarea? 8 285 60

www.digibuc.ro
244 Monografia Oraplui Boto$ani

Leafa doboarului pentru publicatii, cte 20


lei pe lun, 1 220
Leafa canerului, Cate 30 lei pe lun, 1 360
Leafa cioclilor, 30 1807 60
Hrana a 4 cai a tulumbelor i 6 a sacagiilor 1980
Luminarisirea oraului cu lumnri de Ai,
1250 oca 3125
Inclzirea i luminarisirea colii 500
Inclzirea, luminarisirea i cheltuiala cante la-
riei, cerneal, hrtie i altele 600
Chiria cantelariei Eforiei 442
Are a se da zecivala dela ant& la mns-
tirea Pputii, dupa invoial. 282 0
Cu tahmin In adogirea colilor ce au a se face 1500
Chiria casei pe un an pentru profesoru coli 200
Cu tahmin pentru 20 couri de piatr ce tre-
buesc socotiti de arhitecton, cAte 400 lei co*ul, cu
lucru cu tot, spre pietruirea unei uliti de piata in
lungime de 125 stnjeni. 8000
Cu tahmin pentru facerea unui gros 3000
Rae cheltueli mdrunte. 300
37144 8
Instrumenturile de pojar

Tulumbe 2
Cai a tulumbelor cu tacmul lor 4
Sacale pentru apa de rezerv 2
Sacale cu cai i tacdrnurile lor 8
Topoare 6
CAngi 12

Mdulrile Eforiei

1. Medelnicer Grigori Racli, prezid ent.


2 Hristea loan
3. Neculai Placa cileni (1)

1.Firhiva Statulul iaI, Door 29, Tr. 1772.

www.digibuc.ro
Monografia Oravilui Botogini 245

Prevederile bugetare, ins, au fost intrecute, si in sama anului


dela I ghenar Odd la 31 dechemvre 1834, veniturile si cheltuelile se
cifreaz astfel :

Venituri

1. Suma intrat pe intreg anul 1834, dup


ad etiurile prin mezat. 43515 30
2. Are a se lua acietiul scaunelor precupe-
tilor din pilaf, p e 112 an din 1834. 875 60
3. Are a se lua rmsita din zecivala daj-
nicilor din trg, pe anul 1833, pe cursul hazneli 4703
4. Are a se lua zecivala dajnicilor pe 1834. 9233
5. Are a se lua 100 lei dela Dumitru calfd
de pietrari. 100 -
6. Ce are a intra famasita pietrei rmasd
din anul 1834 cdtr anul 1835. 1014 69
Peste tot 61241 30
Cheltueli

pe an
1. Leafa casierului, ate 150 lei pe luna 1800
2 .Leafa scriitorului, cte 200 lei pe lun 2400
3. Leafa a doi comisari, cte 100 lei pe lun 2400
4. Leafa moasei, cdte 100 lei pe hind 1200
5. Hacul a 2 tulumbagii, cte 40 lei unul
pe lun. 960
6. Leafa destnicilor, cte 30 lei pe lun opt
la numr. 2880
7. Luminarisirea orasului cu lumndri de su 3037 60
8. Leafa fanaragiilor, cte 250 lei pe an,
10 la numar. 3000
9. Hacul a doi clopotari. 720
10 Hacul dobosarului, cte 30 lei pe hind 360
I 1 Birul a doi hornari. 72
12 Facerea a 8 sacale din nou, boite, cotiugile
si caii lor, precum si meremetul altor doud 2000

www.digibuc.ro
246 Monografia Oraplui Botopni

13. Leafa a 10 sacagii, cte 30 Lei pe lima 3600 _


14. Leafa a 2 vezetei dela 2 tulumbe, cte 30
lei pe lun. 720 -
15. Inclzirea si luminarisirea scolii 500 -
16. Chiria carrtelariei Eforiei in casele lui Ad-
ton Bolfos. 442 -
17. Chida cntarilor a manstirei PApufi 282 6
18. Cheltuiala canfelariei Eforiei 700 -
19. Chida locuinfei profesorului scolii 300
Impetruirea a 140 stnjeni de ulif 8960 -
21. Hrana a 14 cai de serviciu 3350 -
22. Cheltueli mrunte 300
23. Prefacerea unei fevi dela o tulumbA 85
24. Cheltuiala secretarului in mergerea la Esi
cu sama Eforiei pe anul 1833 383
25. In meremetul a 5 cazi in piat 54
26. Leafa polifmaistrului pe 3 luni 450 -
27. Facerea si meremetul a 6 podefe 784 6
28. Pe o Mad a Moldovei 38 3
29. In facerea grosului finutului, adaos 1000 -
30. Meremetul a 2 fevi de tulumbe 32 -
31. Lcuirea unui cal de dalac 18
32. Progronu a opt cai 144 8
33. In facerea din nou a unui grajd si o surd
la Eforie. !424 e
34. In ingroparea a 2 copii orfani 17 6
35. CAutarea si hrana unei slAbnoage strine 22 -
36. Hacul mancelor in cresterea copiilor orfani 466 -
37. Mobilarisirea scolii publice dela Sf. Dumitru 779 6
38. Facerea a 32 stdlpi cu fnarele lor 712
39. Meremetul instrumentelor de pojar 212 6
40. Leafa a 7 pzitori 300 -
41. In strngerea iraturilor 300
42. Birul a 30 ciocli 1864 10
43. Meremetul soselelor si astuparea batacurilor 1000 -
Peste tot 42848 10

www.digibuc.ro
Monografia Oraplui Botgani 247

Perilipsis

Lei Bani
56622 79 suma iraturilor
47574 72 din sumele dup buget, bez 7942
lei 108 b. ce lipsesc din sumele bugetului.
9048 3 mai mult dec.& bugetul
56623 75
39219 16 toate cheltuelile
29326 76 dup buget
9892 60 peste buget, cu deslegari
39219 16
17403 59 adic aptesprezece mii patru sute trei lei cu
59 bani, rat/Ian din veniturile anului 1834, capitalul Eforiei
care se vor incrca in sarna anului 1835, impreung cu
cursul de 2497 lei 117 bani pentru 25944 lei ce s'au pri-
mit de Eforie in cursul haznalei, i s'au dat in cursul pietii,
care amndou condeiele alcatuesc capital pentru anul
1835 nougsprezece mii nou sute un leu 56 bani...
lord. Caramfil, Spatar; Cost. Carp, Spatar; Gheorghe
Varlaam, Spatar; Grigori Neculau.
Secretar, N. Dimitriu.

Bugetul Eforiei Botoani, pe anul 1835, cuprinde 73683 lei 57


bani la venituri, i 49392 lei 75 bani la cheltueli, deci cu un exce-
dent de 24290 lei i 102 bani.
In urma alcatuirei acestui buget, Eforia, la 5 ianuar 1835, cere
Departamentului a se mai admite nite cheltueli, de care se simte ne-
voie, i anume pentru cumpararea unei case de fier, in care sa se tie
banii Eforiei i toate documentele de valoare, care pang atunci se aflau
imprtiete, i in interesul obtesc a se face 2 cotiuge cu boi i a se
plti 2 randa0 pentru curatirea ulitelor de gunoiu, pentru astuparea
batacurilor i meremetisirea gropilor ce se vor ivi pe ulite i pe la
mahalale.
Suma necesar era ;
600 lei casa de fier,

www.digibuc.ro
248 Monografia Oraplui Botogml

700 lei 4 boi 0 2 cotiuge, cte 350 lei una, cu cte 2 boi
1300 bez plata a 2 oameni care este
720 pe an, cte 360 lei de unul
2020 face lei peste tot.
Departarnentul admite i aceast adugire. i dispune ca din eco-
nomii s se mai adauge :
1000 lei pentru astuparea batacurilor de pe uliti, care in anul 1834
nu s'au meremetisit
600 lei adugirea lefei casierului
600 lei leafa unui scriitor agiutor secretarului, ca nu poate dovedi
singur
480 lei leafa unui odagiu pe an
480 lei leafa unui telal, ce neaparat Eforia are nevoie, in orndui-
rea facerei publicatillor ce se urrneazd necontenit, cte 40
lei pe lun
3160 lei se cuprinde peste tot.
La alcatuirea bugetului pe anul 1835, Eforia a avut in videre
veniturile incasate in cursul anului trecut, din care o parte insemnat
o forma taxa asupra buturilor spirtoase 0 a pcurei, venituri com-
puse astfel:
Vidomostie de 41 bani s'au stras de Eforle din ve-
nitul holercei, a vinului, a rachiului # a !Morel, dela I
noembre 1834 f I plat* la 24 ghenar 1835.

Lei Bani
2549 66 S'au strns dela 1274 vedre, 9 ocd holerca ce
au intrat in targ 0 s'au msurat dela 1 noemvre
0 pn la 31 dechenvre 1834.
298 S'au strans dela 40 vase, 68 antale i 2 balerce
vin ce au intrat in oras i s'au descrcat.
290 60 S'au luat dela 290 vedre pol pcur, ce au intrat
in trg 0 s'au descrcat.
3138 06 adic trei mii una sut treizeci i opt lei cu *ase
bani se cuprind adunati pe vreme de 2 luni In
cursul haznelei.
58 S'au luat dela 21 antale, 4 vase vin ce au intrat

www.digibuc.ro
Monografia Oraplui Boto$ani 249

in tdrg, dela 1 ghenar pn la 24 dechenvre.


164 S'au luat dela 164 vedre pcur ce s'au msurat.
660 S'au luat dela 330 vedre holercd ce au intrat in
tdrg.
4020 6

Intre veniturile Eforiei trgului era i zeciuiala cuvenit Eforiei


dela dajnicii acestui tdrg. Sumele care alctuiau aceastd zeciuiald, pe
-nii 1832, 1833 i 1834, snt ardtate de cdtrd Visteria Moldovei, cu
.. portul No. 606 din 2 fevruar 1835, cdtr Departamentul din luntru,
Fei anume:

Lei Bani
8626 pe anul 1832, ins :
Lei Bani
6913 dela patentari
1713 dela birnici
8628
8595 60 pe anul 1833, ins :
6890 dela patentari
1705 60 dela birnici
8595 60
8348 60 pe anul 1834, ins :
6944 60 dela patentari
1404 60 dela birnici
8348 60
.3570 in care sum se insemneazd qi 5561 lei zeciuiala cuvenit
dela jidovii intrati in taxie, care urmeaz a se plati cu ana-
loghie pe 4 ani viitori, pnd la implinirea eptastlei, fiincicd
toate rdm4itile anilor trecuti ce au fost asupra jidovilor,
dup aezarea taxiei, s'au impdrtit pe toti anii urmatori i
inainte pdn la implinirea taxiei dupd contract.
Si au rmas a se pldti cu analoghie precum se zice
impreun cu celelalte ddri, dup pilda celor din oraul Eii 1)
1. Arhiva Statulul Iasl, Dosar 68, Tr. 844. fila 117.

www.digibuc.ro
250 Monografia Oravilui Boto$ani

Un mic conflict se naste intre Eforia de Botosani i Inochenf


Iliopoleos, egumenul mnastirei Paputi, din pricina venitulul cdntaruluz.
Dup un hrisov din 1752, se percepea o tax pentru orice f I
de marfa care se cantdrea in taro, taxa care ingrosa veniturile calu
grilor greci, stapani pe averile imense ale mnastirelor Moldove'
Regulamentul organic trece acest venit in folosul Eforielor. Supr
de aceast stirbire a veniturilor sale, egumenul adreseaza Domnitoru
lui urmatoarea jalba:

Pre Inaltate Doamne,

Manastirea Sf. Ierarch Neculai din Botosani, intre alte


eraturi ce au avut legiuite prin hrisoavele luminatilor Domm
au avut i venitul cantarului din Botosani, care s'au pAz
cu nejignire pan la anul 1832, si de atuncia s'au ridic
cu totul nurnai in singur folosul Eforiei, iar acest erat est..
legiuit prin hrisovul rain osatului Domn Constantin Miha
Cehan Racovit Voevod, din anii 7260, de se lua cate 4 pa
rale de suta de oc de orice fel de marfa ce se trgea c
cantarul, care cuprindea pe fiecare an Oa la o mie patr
sute lei, iar acum peste acest legiuit pret s'au sporit pan
la 5000 lei pe an si se nadjdueste ca in sfarsit sa m
sporeasc, pentru care desi In aceasta despgubire a S .
mnastiri ar urma o stavila despre organicescul Reglemen1
dar dac Inlfimea Voastr yeti binevoi, lesne s'ar face
isprav cumpnit la aceasta, ca nici manstirea, nid Efof
s-si jigneasc folosurile sale din acest erat, precum adic
mnstirea s rme pentru totdeauna a lua pe an Cate un
mie patru sute lei, hotarati prin pomenitul hrisov, care s
poate titlui, pentruc i cantarele lucratoare sant i acu
ale acestei manastiri, sau cu o dreptate, precum s'au urnic.
pentru eraturile manastirei $f. Spiridon. Dar niai mult z
cand nadajduesc in lucrarea proniei, care au ales In treapt
ocarmuirei acestei fari pre cel plin de milostivire brbat iu
bitor de dreptate i ocrotitor sfintelor lacasuri. Asa Inalf-
mea Voastr, privind cu milostivire catra acest dumnezees-
lacas, v yeti incredinta c pe lang Imputinarea venitul

www.digibuc.ro
Monografia Oraplui Botopni 251

ce-i are, este golit i de tot avutul ei, dup prada ur-
matd pe la anul 1821, precum de obte este fiut. Iar In Al-
timea Voastr, binevroind precum v i rug5m a se ingradi
aceast mnAstire cu acest putin erat, se va face o nou
ctitorie a toat familia Inltimei Voastre, pre care indura-
torul Dumnezeu s o intreasc intru toat fericirea.
Inochentie Iliopoleos.

Pe aceast jalb se pune rezolutia domneasc, din 12 fevruar


1835, iscAlit de insu Domnitorul, In urmtoarea cuprindere :

D-lui Logoftul din luntru.


FiindcA dup noul aezamnt acest tel de iraturi s'au
lsat in folosul Eforielor numai, pentru aceia cererea jalui-
torului nu poate fi indestulat, decal dac antarele vor fi
ale mnstirei; se va chibzui cumprarea lor din veniturile
Eforiei in folosul careia se legiuesc i veniturile acestui irat 1).
Sturza Voevod.

Cntarele au fost cumprate de Eforie, cu suma de 2257 lei, dupd


ce Ind dela 13 ianuar 1835 le i luase in stpnire :
Insemnare de numeirul ctintarelor fi de cdte oca
are pecare fiind In st pmirea Eforiel
de Botopni in 1833 glzenar 13
No.
I cntar mare de 1015 ock costa' 800 lei
I tij mai rnic de 515 ock cost 515 lei
1 tij mic 332 , 332
1 tij mic 250 OP
250
I tij mic 230 . 230
1 tij mic 130 130
6 adic ase cantare i Irei pietre
de fier 2257
Adic cloud mii dou sute cincizeci i apte lei cu-
prinde, ce cere mnstirea.
10-- Arhiva Statulul lasi, Dosar 68, Tr. 844, flla 80.

www.digibuc.ro
252 Monografia Orqului BotoFani

In anul 1835 pe petrece o mare tulburare in Botosani : Mi-


halache Sturza face o inspectie in oras, cu ocazia intoarcerei sale
din Targul Mihilqti, sau Mihdileni, cum i se zice astzi, i ia in
deaproape cercetare actele de administratie ale Eforiei.
Trgovetii dadusera o jalba Domnitorului, asupra vanzarei prin
mezat a eratului holercei, a vinului, si a pacurei", adica asupra li-
citatiei cu care se daduse in intreprindere aceste venituri, i Vod,
indata cum a sosit iii oras, a cerut dosarul iraturilor si contractul
incheiat cu Leiba Camiol, antreprenorul iraturilor, i cercetand della
(dosarul), Inaltimea Sa a poroncit slovesnoi",verbalca sa se des-
fiinteze contractul otcupcicului", i sa se caute acest erat in cre-
dint" pan va esi pretul cel mai folositor, dupa timpul ivit cu rodi-
rea 01.16.
Voda se ocupa apoi de economiile ce se puteau realiza, prin
reducerea cheltuelilor prevazute in buget.
La 1835, maiu 31, Eforia mai raporteaza Departamentului c
la intoarcerea Prea Inaltatului Domn dela targul Mihailesti, de inda-
ta cum a sosit Inaltimea Sa, a cerut bugetul intarit si cercetandu-1
indeosebi, 1-a chemat pe prezident i i-a dat o insemnare de econo-
mia ce a mai scazut din buget asupra cheltuelilor, din care condeie
unul e si a luminarisirei orasului, Wand socoteala la 100 fanare a
se da pe sar, de un farm numai cate o lumanare de acele 32 la
oca, i vara si iarna. Eforia i-a pus inainte motiv ca vara ar ajunge
o lumanare la un fa/1u, dar iarna se trece cloud lumanari si mai
bine, ca o lumanare de acele nu tine mai mult decat 4-5 ceasuri,
dac nu va fi vant, iar mai ales ca iarna noptile sant !Ana la 14
ceasuri, nu ar ajunge o lumanare. Inltimea Sa a redus i numarul
fanarelor din 18 ate erau la 10, apoi ce se face un targ ca al nos-
tru numai cu zece fanaragii. Afara de acestea, Inltimea Sa a mai
fcut si alte economii din buget, dup anumita insemnare care se
alture aza ;

Economia ce s'ar putea face din buget dupd


poronca Indltatului Domn.
1. Din leafa secretarului 250 lei, pe hula 50 lei
2. Din leafa casierului 150 lei, toata 150
3. Din 8 desatnici s ramae 6, leafa la 2 pe lun 60

www.digibuc.ro
Monografia Orag dui Botopni 253

4. Din 18 fanaragil sg ramae 10, leafa la 8


pe lung va rarnane 173
5. Din numarul cioclilor vor face indatorire
la 2 clopotari. a caror leaf rmne 80
6. Din economia lumanrilor 120 9
7. Din hrana cailor economie 210
8. Hacul a 2 argafi 60
goo
Total
Despre cele ce se petreceau intre membrii Eforiei, pe vremurile
acelea, vorbeste plangerea adresat Ministerului de Interne, de Cara
Medelnicerul Grigori Raclis :

Catra cinstitul Departament al trebilor din launtru.


Medelnicerul Grigori Raclis

Jaloba

In trecere Prea Inaltului Domn pe la targul Botosani


la revedafia canfelariei Eforiei ce au fgcut Inalfimea Sa,
gsind oarescare cusururi in lucrgrile ei, Dumnealui Spatarul
Gheorghe Varlaam, prezidentul Eforiei, ca sa s ponta as-
tupa greselile acele si sa mg pteze pe mine cu ele, au
inceput a parastisi Inlfimei Sale pricinele cu totul de alt-
fel, avand si prilej cg eu lipsam din Botosani la far& dupa
care a D-sale pari au si poroncit Inalfimea Sa ispravnicu-
lui ca s-mi pue exectifie la casa mea, sa implineasc 1000
lei pentru niste material a grosului finutal, ce a fost po-
ronc ca in anul trecut s se facg, de care eu cu supunere
si umilit va rog ca sg punefi la cale cum yeti socoti o-
dihna mea, pentru CA D-lui Spatarul in tot prilejul ce va
ggsi, nu mai conteneste a mg supra.
Grigori Racl4, Medelnicer

Asupra acestei cereri s'au fcut cercetrile cuvenite : Medelni-


cerul a prezentat socotelile si pentru acei 1000 lei ce au fost cheltuifi
cu groapa grosului, si Departamentul a hotrat ca D-sa sa rmae ne-
supgrat de nimeni.

www.digibuc.ro
254 Monografia Oraplul Boto$ani

Din dosarele dela Arhiva Statului din Iasi, se stabileste buge-


tul Eforiei de Botosani pe anii urmtori, din care vom reproduce nu-
mai sumele globale la venituri si cheltueli.
FAcandu-se verificarea actelor la venituri si cheltueli a bugetu-
lui pe anul 1836, de atr prezidentul tribunalului, Spatarul D. Gane,
si ispravnicul tinutului, Spatarul Ianachi Leon, s'a gsit :
la venituri 66697 lei 57 bani
la cheltueli , . . . 41843 lei 15 bani
Economii 24854 lei 42 bani
trecufi in bugetul anului 1837. (1).
Pe ceilalti ani situalia a fost astfel:
Venituri Cheltueli
1837 112312, 15 49581, 31
1838 138199, 69 62177,105
1839 123105,108 96241, 81
1840 108927 103381, 68
1841 116310, 96 106710
1842 153367, 93 106360, 95
1843 165638, 64 96823, 67
1844 175330, 17 110717,108
1845 165870, 97 148885, 61
1846 147703,111 130411, 86
1847 124470, 56 123102, 9
1848 119158, 47 114733, 73
1849 113075, 76 110379, 62
1850 115989, 87 112064, 23
1851 126789,117 115416, 31
1852 133753, 29 128828, 23
I 853 146240, 145326,
1854 164048,117 166808,115
1855 168677, 55 168368, 70
1856 235823, 17 216282, 8
1857 230494,114 219788,108
8858 241073, 1 194307, 23
1159 192253, 78 179288,109
1.- Dosar 125, Tr. 844 al Litera P. No. 664.

www.digibuc.ro
Monografia Orapilui Botogall 255

In toti anii bugetul se incheia cu excedente, nutnai in anul


1854 a fost un deficit de 2819 lei, provenit din cheltuelile fcute cu
rupele austriace, iar in 1859 a fost un deficit de 12964 lei, ne-
xplicat.
Din excedentele anului 1837, s'a dat orasului Galati, cu Impru-
nut, suma de 37800 lei, In 1200 galbeni, pentru facerea carantinei.

www.digibuc.ro
256 Monografia Oraqului Bof4ani

Stradele
Chestiunea stradelor a fost, totdeauna, in Botosani, chestiunea
care a pus mai mult pe gdnduri pe carmuitorii orasului.
- Daca Botosanii nu ar fi avut strade asa de rele, nu ar fi ies'
la iveala hrisovul din 1820, al Printului Mihai Sutu, care poate fi
socotit, cu drept cuvant, ca prototipul organizarei noastre comunale
La infiintarea eforielor, dupa Regulamentul organic, s'a pus mult
ravna pentru Inbunattirea stradelor, si fiindca veniturile targului n
erau indestultoare pentru multimea cheltuelilor cerute, Sfatul ors-
nesc a fcut apel la negustorii mai cuprinsi, ca sa contribue si ei 1

imfrumusetarea si la nevoile orasului. Cum se intampl, de obiceh ,


apelul acesta nu a avut mult rsunet in inimile negustorilor, si nu-
mai doi dintre ei s'au lsat influentati : chir Iani Vasiliu a daruit tar-
gului o tulumb, cu tot tacdmul ei, pe care a adus-o dela Brasov
iar Hristea Matasaria a adus 7 cosuri de piatra, pe a sa cheltuiar,
pentru astuparea batacurilor", adica a gropilor cu glod depe ulitel _
targului.
Batacurile" acestea erau o mare nenorocire. Pentru astuparea
lor Eforia incheie, la 22 april 1832, urmatorul contract :

Adica eu Sachilariu preot Gheorghe si cu Diiaconul


Iordachi din satul Vorniceni, incredintam prin acest zap s
al nostru ce-1 dam la cinstitul Sfat a orasului Botosa f,
precum sa fie stiut ca ne am alcatuit cu indatorire ca d n
satul Vornicenii sa avem a scoate 30 de car cate in doi
boi, si a duce moluz cate cle cloud ori pe zi dela satul
Cucorani, de pe mosia D-sale Hatmanului Manu, si a as-
tupa baltacurile pe unde ne va arata rdnduitul din part a
cinstitului Sfat ; insa carle avem a le incarca bine, cu va e
de o lima de zile, si cinstit Sfat are a ne da de fiestecare
car pentru treizeci si una de zile lucrtoare, cate 90 1 i

www.digibuc.ro
Monografia Oraplul Bot4anl 257

care acum inainte am primit sase sute lei. Pentru aceasta


dar ne indatorim ca la zi intdi maiu s ne aflam cu toate
carle si a fi urmAtori, iar cnd din impotrivd nefiind ur-
mtori, atunce cinstit Sfat are a ne trage pe noi pentru ori
ce fel de pretentie s'ar intdmpla, care pentru mai multa
credintd am isclit insune cu mna noastr.
1832 april 2.
lordache Sachelar ot Vorniceni
Gheorghe Dilacon ot tam, adeverez.
Inc din anul 1830 trgovetii din Botosani cumparaserd, dela
Hatmanul Teodorache Sturza, un loc din trg, cu 140 de galbeni, in
interesul deschiderei unui drum de care, dela trunchiurile casapilor,
s iasd in drumul pietii tdrgului, pentru ori ce intdmplare, fereascd
Dumnezeu si de foc", si la 15 maiu 1832, cu vointa obstiei, s'a van-
dut jumtate din acel loc, cu 120 galbeni, negufitorului Nazarie Ar-
manul, rmdnnd si drumul deschis, si Eforia primind, in casa ei, su-
ma de 130 galbeni, pentru intdmpinarea altor nevoi ale trgului.
La 27 iulie 1833 Eforia face cunoscut Departamentului cd o
maid de drumuri intocrnite din anul trecut, s'au stricat cu totul, dar
gdsindu-se niste moluz dela o bisericd armeneascd ce s'au risipit, E-
foria a si tocmit vreo zece card cdte cu doi boi, cu oamenii lor, pe
15 zile, cdte 4 lei pe zi, ca sd care acel moluz, spre astuparea ba-
tacurilor si meremetesirea drurnurilor.
Biserica aceasia se numea Sf. Acsinte 01.
De asemenea Eforia a gsit un mester cu salahorii lui, ca sd
pietruiascd pliaturile cu piatra ce o are Eforia adunat Ina din anul
trecut si cere invoirea Departamentului.
In 1834 vdznd Eforia a toate incercarile ei de a astupa bal-
tacurile, sAnt zadarnice, cu toat nespusa cheltuiala ce se face cu sa-
lahorii si cu cattle pentru caratul moluzului, cere Departamentului sd
mijloceascd la Domn, sd hrdzeascd o mild asupra acestui tdrg, ca
100 de locuitori din prisosul catagrafiei, s fie intrebuintati pentru
facerea ulitelor si alte imfrumusetri ale trgului. La aceastd cerere
Departamentul rdspunde cd asemenea hrisoave, prin Regulamentul
organic, s'au desfiintat cu totul.
1.Bisertca armeneascii cu hramul SfAnta Trelme, este zldItti pe locul In care a fost
vechea biserldi Sf. Axinte, care era de lemn. 17

www.digibuc.ro
258 Monografia Oraplui Boto$anl

Pe vremea aceia se facuse In Botoani i o strad pavat cu


lemn, ulit podite, care in scurtd vreme s'a stricat, i Eforia adre
seaz Departamentului urmtorul interesant raport :

In urmarea poroncii cinstit. Departament, Eforia in


feluri de chipuri i publicatii s'au sdrguit a tocmi oameni
de a cra piatrd, in pardosirea ulitelor din ora, i ase-
menea oameni, din pricina secetei urmat, nu s'au putut
gsi, mai mult decal un co de piatr s'au pltit a-1 cdra
un preut Costache ot sat Dracni, si ulita din piatul tr-
gului ce era inceput din anul 1833 a rmas In anul aces-
ta nelucrat, i fiindcd una din ulite mai insemnat, tot din
piatul tdrgului, ce se afl in rndul bogasierilor i a lip-
scanifor, in lungime de 25 stnjeni, i lat de 2 stnjeni
i 2 palme, care ulit fiind podit ea scnduri pilnd la un
loc, acum cu totul se afl stricat i la vremea de sloatd
nu numai c treciltorii cu sloboda nu pot umbla, dar cu
trsurile apoi nid cum. Si dupd jaluba dughengiilor din
acea ulit, Eforia a gsit de cuviint a se face in anul
acesta mdcar acel pod din piatra rmas a anului 1833, si
de vreme ce piatul nu s'au putut gall in anul acesta, din
pricina crrei pietrei, i pentru asemenea punere in lu-
crate, cu supunere facem cunoscut cinstitului Departament
rugndu-ne a avea poronc de Imbunttire.
Gheorghe Varlaam, Spatar; Grigori Neculau.
La aceast interventie Departamentul rdspunde c Incuviinteaz
facerea acestei uliti.
La 12 noemvre 1834 Eforia cere Departamentului ca s aprobe
cheltuiala ce trebue sa se MCA pentru un pod din nou, unde este pe
acolo drum mare al tdrii de jos, pe unde vin In ora cardle cu sare,
vin, pcurd i altele, care pod fiind acuma stricat, cattle trec pe a-
Mures, dup uscciunea ce este, iar dnd vreo sloat, atunci nu se
v putea trece de loc pe alturea, i Departamentul aprobd suma de
350 lei, cerutd pentru facerea podului.
In 1835, cnd Mihalachi Sturza a vizitat Botoanii i a vdzut
In ce stare proast sunt ulitele trgului, a revenit asupra interpret-
rei ce ddduse dispozitiunilor din Regulamentul organic, care.abrogase

www.digibuc.ro
Monogtafl Oragului Boto,pni 259

toate hrisoavele domnesti cu inivire la sarcinele impuse stenilor


pentru lucrul ulitelor in trguri, si a dat poronc Eforiei ca s gsas-
a un sat, ca de 40 locuitori, crora Eforia s li plteasa birul, iar
ei s fie indatoriti a lucra a treia saptmn pe lun in meremeti-
sirea si curtirea drumurilor, cum si la alte lucruri de nevoie.
Vizita Dornnitorului a fost simtit de Eforia Botosanilor, care a
fcut mai multe cheltueli, cu primirea Inaltului oaspete. Cea mai in-
semnat cheltuial a fost cu facerea a trei poduri din nou, si repara-
tia unui al patrulea, in drumul ce merge pe unde s'au indreptat dru-
mul postei".
Lista ce urmeaz cl amnunte interesante asupra costului a-
cestor poduri :

Lei Bani
1 pod in colt dela poarta bisericei Sf. Dimitrie
1 pod mai la vale, in dreptul caselor Sf. Dimitrie
I pod in colt dela casele D-sale Enachi Cuciureanu
3 adic trei poduri din nou ce s'a fcut, ins :
430 86 stanjeni talpa ate 5 lei stanjenul
66 22 amnri ate 3 lei unul
24 8 dulapi ate 3 lei unul
64 32 stnjeni costoroave
24 8 ocd piroane mari, ate 3 lei oca
120 plata dulgherilor
76 plata chetrarilor si a salahorilor ce au facut bol-
tile si santurile
11 30 150 dimerlii nsp a 7 lei 20 parale suta
52 60 10 merte var, ate 5 lei 10 parale map, bez 10
picioare piatr ce au intrat la boltituri, din piatra
adus la pardosirea ulitelor
85 zugra vitul a 3 poduri
48 2 stAlpi cu 2 fanare ce s'au facut din nou, bez
din stlpi ce s'au mai pus din numrul a 32 f-
cuti in anul 1834.
Meremetisirea podului mare ce este mai la
vale, ins :
20 4 stnjeni talp ate 5 lei

www.digibuc.ro
260 Monografia Oraplui Botopni

20 lucrul dulgherului
20 zugravitul cu totul din nou care OM acum n'au fost
1060 peste tot s'au cheltuit cu aceste 4 podeturi.
90
Gheorghe Varlaam, Spatar.
La 25 iunie 1835, Eforia raporteaza Departamentului Ca la tre-
cerea Inatimei Sale Domnului Mihail Sturza prin Botoani, umbland
Mria Sa pe ulite, i chiar prin mahalale, a observat pe la multe lo-
curl, ulitele foarte stramte i strambe, din pricina acelor locuitori cu
locurile lor ce au stramtat ulitele cu facerea gardurilor din vreme in
vretne. ,,Inltimea Sa cu asprime a poroncit Eforiei ca toate acele
garduri ce se vor gasi ieite din linie, din a caora cauza ulitele sant
stramte i strambe, sa se taie i sa se largeasca drumurile". Eforia
facand cunoscut acelora poronca Inaltimei Sale, nici n'au vrut sa auda.
Cere Eforia instructii in ce fel sa urmeze cu danii, cati stanjeni sa
lese pentru drum, i cum sa urmeze pe viitorime cu acei ce nu se
vor supune ordinului.
Departamentul ordona ca Eforia sa indeplineasca prin msurile
politieneti ceea ce a poroncit Inaltimea Sa, iar gardurile sa fie alini-
ete atat in tentru", cat i la mahalale 9.
Straduintile Eforiei rmaneau fAra niciun rezultat, ulitile Botoa-
nilor nu se mai imbunattiau. Despre starea in care se gaseau, in 1835,
ni poate da o ideie petitia adresata Ispravniciei de catra cativa locui-
tori ai targului:
Cara cinstita Ispravnicie a tinut. Botoani, noi Vargo-
vetii din mahalaua Sfintilor mari Voevozi
Jaluba
In ulita unde ne aflam lacuitori cu casele noastre sant
doua batacuri, pline cu noroiu i cu apa, unde nu este cu
pull* a trece trasuri cu incarcatul nici cu deertul, macar
a ni aduce cate un car de lemne i altele, nid mdcar pe
jos a trece, ca in trecutele zile vrand un copil a trece a
dumisale negutaorului Vasile Gheorghiu pe acea ulita i ti-
nandu-se de zaplaz, s'au scapatat i au cazut intr'un batac,
i de nu s'ar fi intamplat un orn pe acolo de a-I scoate,
putea a se ineca, pentru care noi plecati ne rugam cinstitei
1. Dosarul No. 68, din Arhiva Statului dela last.

www.digibuc.ro
Monografia Oraplui Botomi 261

Isprdvnicii ca s binevoiascA a poronci ca acele batacuri


sd se astupe si a se meremetisi acea ulit, dup cum s'au
meremetisit si allele, c nu sdntem In stare a trece cu slo-
boda si nici cu incarcatul a ne aduce cele trebuincloase
pentru casele noastre, si sntem Incredintati ca respectiva
Isprvnicie va stArui pentru multdmirea obstiei orasului a-
cestula.
1835 sept. 13.

Gheorghe Iconom, slujitor la Sf. Voevozi


Vasile Gheorghiu
Petre Naghi
Vasile Ursachi
Ilie Birnoschi.

www.digibuc.ro
262 Monografia Oraplut Botgani

Luminatul oraplui.
Pn la punerea in aplicare a Regulamentului organic, neexis-
tnd niciun fel de administratie comunal, in intelesul de astazi al
cuvantului, nu putea s fie vorba despre acte de edilitate, si prin ur-
mare nid despre ilurninatul oraselor.
Erau, in Botosani, inainte de 1832, un numr de 9 fdnaragii,
cari aprindeau lumnri de sail infipte in vrful unor pari, dar lumnd-
rile si fanaragiii erau pltiti de dughengiii de pe la uliti.
In 1832, and se face primul proiect de buget, de catr Eforia
Botosanilor, se inscrie o sum de 12000 lei pentru lumnrile de su
trebuitoare la 150 fanare, cu iarn cu var, si 4800 lei leafa la 20
fnaragii, cte 20 lei pe lurid de unul. Acestea erau neaparate chel-
tueli pe tot anul", si in acelas tirnp se prevede o sum de 500 lei,
costul a 100 fnare, ate cinci lei unul, care au a se aseza In depr-
tare unul de altul, la generalnicele ulitis, 15 stnjeni, iar celelalte
uliti, la 25 stanjeni unul de altul, cum si 150 lei wintocmirea a 150
fanare vechi, ate un leu de unul acestea ca .cheltueli pentru
odat.
Se vede ins a veniturile Botosanilor nu permiteau acest lux
de lumina, si la 5 mart 1832, Eforia face cunoscut Departamentului
CA a dat sd MCA 60 de fnare de tinichea, pentru toate ['Mile targu-
lui, iar la cele trei pliaturi" vor fi 6 stalpi cu deosebite fanare",
si cd s'au mai pus Inca 18 fnaragii, pe lang acei 9, cari sant din
vechime, pltindu-li-se o leal de 280 lei pe an, a cu lumnrile lor.
La 22 octombre 1833, Eforia raporteazA Departamentului ca
targul are 65 fanare, numai prin ulitile din centru, iar la mahalale
nu-s de loc, si ca in slujb sunt 19 fnaragii.
Tabloul alturat la acest raport este interesant, pentru stiintele
pe care ni le da despre viata orasului din acea vreme.

www.digibuc.ro
Monografia Oraplui Botopnl 263

Instimnare
de cdfi fdnaragii sdnt alcatuifi Fi de ate fdnare
stint apzate pe ulifile din orapil Butopni
...
care mai gios anume se aratd :
c
F.i.,
1833 octomvre 22
zo
=a
...,

1 Pe ulita din lemnrie, pe la Haim.


1 Pe ulita trgului vechiu, in rndul lui Hudic, a-
dic din captul dughenei sale si pn la dugheana
Gh. Nazarie.
3 1 In dosul dughenilor lui Hudic si in fata cafenelei
lui Ionit Schiopu.
3 1 Pe ulita dela hanul lui Ion Vasiliu si pnd in
dughenile lui Hudic, intre dott rnduri, IAA la
buiengeria lui Dumitru.
3 1 In rndul ulitei spitriei lui Dobrovotchi, adic
dela buiengeria lui Dumitru i pnd la abageria
lui Hristea loan.
3 1 Pe ulita lui Ionit Armanu, in pliatul tdrgului
vechiu, adic dela pitria lui Costea Panaiti si
pnd la Aron Rosu, jidov.
3 1 In rndul dughenilor lui Stefan Bacalu si Stefan
Psaltu, adic dela boltile D-sale Solomon Lihtman
si inainte pnd la bdlia lui Lazar Grecu, tot in
pliatul trgului vechiu.
3 1 In rdndul dugheiilor dela poarta Ospeniei, adic
dela Lupul jidovul si On la boltile D-sale Avram
Sumer, si peste ulit, din, casa lui Iosip Meier si
pnd in coltul dughenilor lui Gheorghe Argintariu,
tot in pliatul trgului vechiu.
3 1 Pe ulita Liptcanilor, adic din coltul dela Tanas
Formagiu i peste WO pd.na" in rndul dughenilor
blnriei.
3 1 Pe ulita blnriei, adica din coltul dela Neculai
Abageriu si pdri la dughenile lui Stefan Spnce-
natu.

www.digibuc.ro
264 Monografitt Oraplui Botopni

4 1 Pe rndul boltelor lui Smil Liptcanu, adica dela


crasma lui Vasile Neagu si pan la crsma lui
!tic jidov.
4 1 In rndul bogasierilor, adic dela dughenile lui
Stefan Spancenatu, intre .dou randuri, pana la
Moscu Cohan.
3 1 Pe ulita In rndul Hanului D-sale Spatar Costa-
che Roset, adic dela Moscu Cohan si pang la
hanul lui Lupu Rachieriu in spre targul vitelor.
3 I
Pe ulita dughenilor lui Hristoverghi, intre 2 rn-
duri, adic dela Vasile a Diiaconitei si pana la
crsma negutitorului Anania Stihi.
3 1 Pe ulita pliatului targului vitelor, adica dela
Gheorghe Formagiu si Oa la dughenile lui Tanasa
Formagiu.
2 1
Pe podul vrriei, pe 2 randuri, adica dela Du
mitru Sava si pan la Panaioti Teodoriu.
Pe randul dughenilor lui Nastas Grecu, adic
3 1
dela Anania Stihi si Oa la Lupu Rachieriu, intre
2 rnduri.
3 1
Pe rndul dughenilor inspre pliatul targul. vitelor
adica dela Constantin Frentiher si OM la Tudu-
rachi Dragomir.
3 I In rndul hanului lui Avramica Geambasu, adic
dela jidovca Credincioasa si pn la Haim Zosi-
neanu.
56 19 Adic cincizeci si vase fanare ce sant imprtite
pe ulite, si 19 fanaragii ce sant alcatuiti ins :
4 fanare sant date la cantelaria Vorniciei
2 fanare sant date la gros
3 fanare sant date la Eforie
65 fanare se afla lucratoare
lar la toate aceste fanare se dau lumnri tot din
casa Eforiei.

Peste cateva zile, la 3 noemvre 1833, D-lui Dimitrie Pisotchi


politmaistrul din Botosani, face un raport Departamentului ca cgrosul"

www.digibuc.ro
Monografia Orap lui Botopni 265

in care se tin inchisi vinovatii, se gseste pe loc de drum"; si la


vrernea noptii este neaprat trebuint a se lumina ell un fanar din
fat i altul din dos, precum i inluntrul grosului, unde struesc
spre a se vedea vinovatii la vreo faptd inchipuitoare de sc-
parea lor, s poat vesti strjrii, asi cere s fie mrit cantitatea de
lumnri, la 8 oc pe lung, ea' i grosul se gseste in cea de istov
slbciune D.
In 1834 numrul fnarelor se sporise la 72, iar numrul fnara-
giilor sczuse la 22, si in bugetul pe 1833-34 se prevzuse 3125 lei
pentru uminarisirea` orasului, cu lumnri de su : 1250 oc. Dar
iici acest numr de fdnare nu se mai simtea indestultor nevoilor
rgului, si la 14 august 1834 se mai fac 28 fanare, peste cele 72
existente, asa s numrul lor se urea la 200, sporindu-se i numrul
Anaragiilor pn la 18.
Oricdt s'ar fi inmultit fnarele pe strzile Botosanilor, Eforia nu
r utea s fac fat struintelor celor cari apreciau necesitatea unei lu-
nine, macar ca a unei lumnri de `su, imprejurul caselor lor,
dealungul ulitelor pe care aveau de umblat, pe intunericul noptii,
2foria se vedea nevoit s sporeasc mereu numrul fnarelor.
La 28 septemvrie 1843, Eforia raporteazd Departamentului ca a
mai sporit numrul fnarelor inch' cu 30, pe unde este mare nevoe, dar
A' a fcut fnare cu stlpi dupd pruba Esulur, i cd un asemenea
ldnar cost 20 de lei. Trebuia o cheltuial de 600 lei, pentru care
2foria cere aprobare.
Este interesant devizul costului unui fnar, dup pruba Esului" :
Smed pentru facerea a 30 sttilpi cu fdnarele lor dupei
pruba Eu1ui. Insei :
Lei
9 Facerea unui fnar de tinichea i cu sticlele lui
8 Facerea unui stdlp
3 Boitul unui stlp i cu crligele de fier ce ar trebui
20 Mica doudzeci lei se cuprinde facerea unui stab p cu
fnarul lui, iar pentru 30, costisscu 600 lei. 1)
Adic sase sute lei.
G. Varlaam, Grigori Neculau.
1. Arhiva statului din Iasi, Dosar 35, fila 435.

www.digibuc.ro
266 Monografia OrauluI Botopni

Conform ordinelor domneati, Eforia face reduced in buget, i pe


anul 1835 luminarea oraplui se face cu 100 fanare, in care ard 1405
oc lumanari de sail, Cate 2 lei 12 parale oca, i se platesc 18 fana-
ragii, cite 250 lei de om pe an.
Economia se scotea i din imputinarea timpului de iluminat, i
in bugetul pe 1825, in care costul lurnanarilor era de 3415 lei, se vede
urmatoarea mentiune : Ficeasta suma se socotete numai pe 9 luni
adica la 100 fanare ate 2 lumnri pe ma, din cele 32 la oc, car
fac 5 ocA 200 dramuri, scazandu-se 3 luni din 12, pentruca la noptil
cu lumina n'au a se arde lumanari la fanare, potrivit dupa pilda bu-
getului din 1834, i adaugirea a Inca 18 fanare, care dela septembre
urmeaza a se punes.
Din pricina intunericului, locuitorii orwlui sufereau multe nepla-
ceri, i la 1 noemvre 1835, Eforia raporteaza Ispravniciei cA acurn
noptile fiind mari i intunecoase, din pricina vremei cu Oda, se fac
multe talhrii, mai ales pe la mahalale, cere sa se incuviinteze
cel putin doua lumanri pe noapte, de fiecare fanar, mai ales pe
ulila unde se afla grosul, i Departarnentul a incuviintat ca tarpi sa
fie luminat toata noaptea.
In 1845, orapl Botopni face un mare progres in luminatul stra-
delor : trece dela lumanarile de sail la lampile cu oloiu.
La 1 decembre, Eforia incheie un contract cu Patatie Macarov
prin care acesta se obliga sa-i procure cantitatea de 2541 ocA de oloi
trebuitoare pentru luminarisirea a 56 fanare cu lampe din ora, pe
intreg anul 1846, cu pret de 3 lei 20 parale oca.
Ca totdeauna, progresul a inceput cu centrul oraplui ; cele 56
fanare cu lmpi nu puteau sa ajunga pentru luminatul intregului or4,
i mar'ea multime .a stradelor s'au luminat tot cu lumnari de sail.
Aceasta schimbare a cerut i o prefacere in bugetul Eforiei, cu
privire la luminatul oraplui.
In adevar, pe anul 1846 se gsete :
Regularisirea flinaragiilor In left
Lei Bani
2700 Leafa a 5 fanaragii pentru lampe, Cate 40 lei
de unul pe lun, pe intreg anul.
99 117 Pe 32 ocA, 100 dramuri lumanri de sail, ate

www.digibuc.ro
Monografia Oraplat Boto$ani 267

o lumnare dc. 32 la oc pe noapte, la fieste-


care lambagiu, spre aprinderea lampelor in
cursul a 204 nopti pentru un an.
5304 Leafa a 17 fnaragii, cte 26 lei pe lun, de
fiestecare, pentru paza a 104 fnare cu lum-
nri de sail.
286 54 Pentru lumnrile ce trebue la 14 fnare ce
s'au sporit de acum, care s'au asezat pe dru-
mul potii, i pe alte ulite unde era neap-
rat nevoe.
8390 51 total pentru luminarisireatrgului pe anul 1846 1).

1. Arhlva Statulul IaI, Dosar 8168, Tr. 1772.

www.digibuc.ro
268 Monografla Oraplui Botopni

Paza contra focului


Cnd majoritatea caselor din Botosani erau acoperite cu stuh
cu paie,gicAnd in ogrzile gospodarilor se inltau trufase stoguri d
fAn i girezi de paie, era firesc lucru ca focul s mistuiascA, adeseor*
prti intregi din acest oras, care a cunoscut spaima i jalea foculu
chiar si in timpurile din urm, cnd Botosanii nu mai avea aspectu
unui sat.
Am vzut cum, WA prin 1820, trgovetii de Botosani se incer-
cau s introduc un serviciu de pompierie, rAvnincl s aibd tulumb
oameni pregAtiti pentru Mnuirea acestor instruniente, pe care n
le cunosteau oamenii cApitaniei", insArcinati cu paza oraului contr
hotilor si a pojarului, dar masuri preventive in contra focului au fos
luate numai dup inflintar ea eforielor, prin Regulamentul organic, cnd
infiintandu-se Politia, unul dintre comisarii politiei avea i atributiuni
casupra lucrrilor pojrnicestiv.
In 1832 Eforia opreste pe negustorii cari prefac rachiul, de a
incalzi cldrile lor cu foc de lemn. Negustorii, intelegnd scopul WA-
rei acestor msuri, rspund Eforiei c pentru chivernisala alisverisului
dughenilor lor nu pot fi opritr, dar se obligA s lucreze, in viitor,
cu mangal.
Msuri, care par ridicule, au fost luate de Departamentul trebi-
lor din lAuntru, prin porunca din 22 fevruar 1834, cAtr Vorhicia de
Botosani :
TArgul-Frumos, din tinutul CArligAtura, la 18 a curg-
toarei luni fevruar, pe la ceasurile 10 din zi turcesti, pe de
o parte din pricina unui vnt silnic, iar pe de alta diii
pricina slabei ingrijiri a dregAtorului tinutului, cu mare ne-
norocire s'au prefAcut in cenus, rmnnd neprimejduite
numai mahalalele impregiurate. Aceast neasteptat intAm-
plare i plinA de toat mhniciunea veste, agiungnd la
stimta ocArtnuirei, ea, ca una ce deapururea se ingrijeste
pentru fericirea i linitita petrecere a vietuitorilor de prin

www.digibuc.ro
Monografia Orafulut Botopni 269

toate targurile Printipatului, si finteste cu neadormire la


nedrmarea starei lor, grbeste a porunci a asa precum
vanturile cand vremea pleaa spre primavar sunt silnice,
apoi Isprvnicia sa aib grij si neadormita privighere ca
fiestecare proprietar de casa sau dughene sa aiba de obstie
angi, otgoane, sari, vase cu apa, s privigheze a fi tot-
deauna hogeagurile bine curtite, a nu se face focuri pe
afar, prin suri si alte locuri unde poate aburi want, a nu
fi slobozi vezeteii a umbla cu liulelile aprinse prin grajduri
si locuri cu fan, sa nu se ingadulascd pe nimeni, orke fdtcl
ar fi, sd umble cu ciubucile aprinse prin Will i mahalale,
ci numai in ma a se afuml, i in sfrsit sa se intrebuin-
feze toate chipurile cu chibzuinta pentru a se feri targul de
orice nenorocire 1)
Alexandra Ghica, vel Logofdt.

In %1835 Eforia dispunea de mai multe unelte necesare la paza


ontra focului:
Insemnare de lucrurile pojrnicefti ce se afld la Eforia
orafului Botofani. 1835 ghenar 28.
2 tulumbe bune sanatoase
4 cai, insa 2 suri, 5i 2 murgi, la aceste 2 tulumbe cu
streangurile lor, i capifele de curea la acesti cai
10 sacale cu cercurile de fier si cu cotiugele lor, ins
cloud sinuite
10 cofe de lemn cu cercurile de lemn
10 cai la 10 sacale, adic 7 cai si 3 iepe
10 prechi de hamuturi de curea cu tot taamul lor.
14 harari de pr cu can gile lor la 14 cai
20 topoare bune
20 angi tij
8 azi mari ce snt puse cu ap in pint
1 arula de carat gunoiu
2 aruti de ate de 2 cai de carat fan
14 apestre de franghii, insa 4 capifele de curea
1. Arhlva Statului Iasi, Dosar 323, Tr. 133.

www.digibuc.ro
270 Monografia Oraplui Botoqani

I cleste de fier intrebuintat la tulumbi


128 AdicA una sutA cloud zeci si opt de bucAti.
Intocmai dupA cum se aflA
Secretar, Neculai Dimitriu
Desigur cA reprezentantii orasului au simtit oarecare mndri
and au vzut cd, intrebuintndu-se aceste unelte, se poate pune
stavil unui foc, care altfel ar fi putut s prefac in cenus, poat
orasul intreg.
Despre isprava pojarnicilor ei, Eforia raporteazA Departamentu
lui urmtoarele ;
Mercuri sara, la 19 spre 20 mart 1835, pe la un cea
din noapte, s'a aprins foc mare la o cas a unui jidov i
ulita Tignimei nu departe de Eforie, si am alergat noi ci.
totii cu toate instrumenturile pojArnicesti, si cu tot silnicul
vdnt ce era, si care fcea de zbura schnteile departe, to
am reusit sA nu se intind rul mai departe. Casa care a
ars nu este de o calit vrednicA, si jidovul n'a fost urm-
tor instructiilor politienesti, cdci la dugheana lui n'a avut
nici cad cu ap, nici scar& nici otgon, nid cange, nici
topor.

Departamentul a dispus s se publicarisascV acest caz, pentru


ca toatA lumea sA aibA instrumentile pojArnicesti contra focului napras-
nic, care loveste pe orisicine.
Pentru a preintdmpina incendiile, Departamentul din luntru face
cunoscut Eforiei, sA ia grabnice mAsuri ca toti mesterii cari lucreaza
fierAria cu foiu si cu ciocane, prin baratce de lemn din mijlocul tr-
gului, sA fie indepArtati la mahalale, spre marginea tdrgului, CA in mij-
locul tdrgului nu se poate ca tntre case acperlte cu stuh i attea
baratce dugheni, s se lucreze cu foc; de aceea tArgul se primejdu-
este in totdenna la pojaruri, mai ales in timpul iernei. (1)
Conform unui vechiu obiceiu, doclii erau datori s sar in ,aju
tor, in caz de foc. In 18 iulie 1835, un doclu, anume Tanas Grosu,
la un foc mare ce s'a iscat in mahalaua tdrgului nou, in vreme d
noapte, din mare rpegiune in mergerea tulumbelor si a sacalelor, a
1.iirhiva Stetulu1 Iasi, Doser 849, Tr. 1333.

www.digibuc.ro
Monografia. Oraplul Boto$ant 271

czut jos, 1-au calcat o tulurnba si a trecut peste dnsul, si i-a rupt
un picior, rmnnd olog, bietul orn. Despre pckoasa stare a lui, a-
vnd si o casd de copii, Eforia cere Departamentului s i se deie un
ajutor pentru hrana zilnic, si de a fi sczut de bir.
Departarnentul incuviinfazd a se Japortui" cazul Ina" (Mel Sale,
iar Inalfirnea Sa pune rezolufia: S se sloboad 100 lel din venitu-
rile acelui oras. In 5 iulie 1835*, si iscleste: ,Sturza Voivod.

www.digibuc.ro
272 Monografia Oraplui Botwni

Indestularea orasului at carne


Dupa punerea in aplicare a Regulamentului organic, administra
tia comunala trebuia sa se intereseze de indestularea orasului cu articole
de prima necesitate, pentru hrana.
La 12 noembre 1835 intervine un contract, intre Sf atul orasie
nesc din Botosani, si intre casapii moldoveni si jidovi", din acel o ras
prin care acestia se indatoresc a vinde carne de vack in conditiuni
care sa satisfaca toate cerintele.
Iat acest act :
Condract
Noi mai gios csapii moldoveni si jidovi din targ Botosani, in-
credintarn prin acest contract al nostru, ce-1 dam in cantelaria cinsti-
tului Sfat orsienesc din Botsni, c dupa publicatia ce s'au fcut,
dupa inalta poronc a ocrmuirei, nime altii nu s'au al-Oat a lua
asuprle caspiile din acest targ, ci numai noi casapii vechi, intru
care ne indatorim cu acestt conditii mai gios insamnate, adic :
I. Ne indatorim a tia carne bunk grasa si cu indestulare a toat
obstia, pe un an de zile incepator dela 14 Ghenar 1834 si pa la
14 Noemvrie 1835.
2. Ne indatorim a taia vitele in afar de targ, si a aduce nu-
mai carne curata si bunk pe la trunchiurile unde vor fi asezati, care
trunchiuri vor fi acoperite bine, pentru de a nu sa pricinui vreo mar-
Wire si putoare.
3. Ne indatorim a vinde atat carne de vack precum si de oaie
cu pretul cate 18 parale oca dreaptk fara a da lipsa un dram macar
si altii nu vor fi slobozi a tia vite si a vinde carne afara de iscalitii
prin contract. lar pentru carne cusar, ne indatorim a vinde ate 24
parale oca dreaptd, dupa cum se arat mai sus, osabit de taxia ci
ni va veni.

www.digibuc.ro
Monografia ,Orafalat Botofani 273

4. Ne indatorim ca tot7sAul verde, ce va iesi dela cAsApiile


noastre sA-1 avem a da numai. mumgiilor din acest trg, care vor fi
alcAtuiti, si cu pretul Cate un leu oca, iar nu mai mult si _ski_ sA-I
avem a-I da curat fArA nici un amestec.
5. Ne Indatorim a da carne_bunA, grasA, si cu indestulare obstiei
pe timp de un an, si pentru mai adevArat credintA si a fi urmtori
intocmai, ne-am iscalit lnsusi cu mnile .noastre fiind si chizAsi unul
pentru altul. 1835 Noemvrie 12.
Neculai Troscu
stefan LazAr
GheorghitA Mitruldchi
Gheorghe Cebazgan, casap.

18

www.digibuc.ro
274 Monografia Oraplui Botofani

Asistenta Pub lid


Ceiace numim noi astzi asistentd publica", in vremurile vechi
se numea ajutor, ajutorinfd a celor nevoiasi.
Ajutorinta aceasta se simtia pe vremuri de epidemii : holerg,
cium, la intmplare de foc si la lips de hran, din pricina secetei
sau a altor calamitati.
Sistemul listelor de subscriptie s'a practicat si in Moldova.
La 25 iunie 1833 a fost in Iasi un mare foc, si dela obstia
thrgului Botosani, a adunat Comisul Joan Gherghel, suma de 1428
lei, pe care, prin Departament, a trimes-o ajutor celor nenorociti.
La 1831 a fost holer si, in arhiva Primriei de Botosani, se
pstreazd dosarele No. 62 din 1832 si 120 din 1834, din care extra-
gem actele de mai jos, relative la msurile ce s'au Nat, pentru aju-
torul acelora cari aveau nevoie de a fi ajutati.
Sam de banii ci s'au cheltuit prin mine i care s'au
luat dela Casa Epitropiel trgului Botgani pen-
tru a s tmprti producturi locuitorilor
lipsiti de hran 'in vremea epidemicetii
boale a Izolerii
Lei par. 1831
825 In douzeci si cinci galbeni bez cinci galbeni
ci s'au dat D-sale Comisului Finghelachi, spre
cumprtura a douzeci de merte fin de po-
pusoi, care s'au imprstiet pe la sraci prin
Dumnealui.
320 Lui Fivram finarul, pentru fina ce s'au dat
sracilor la 7 iunie, precum s cuprinde pre larg
in tidula Vorniciei a-tit negutitori.
66 S'a dat cioclilor la 28 Iunie bez banii ce s'au
dat mai dinainte dela Casa Epitropiei...

www.digibuc.ro
Monografia Oravilut Botopni 275

214 20 Pentru treisprezece merte fin de popusoi


cumpArat dela Mndresti.
30 Pentru cloud car ce s'au luat dela oameni din
Popouti pentru rdicarea mortilor.
198 Paguba dela 2 prechi boi care s'au curnpr at
cu nouasprezece galbeni pentru rdicarea mortilor
care boi dup trecerea boalei s'au v'ndut nu-
mai cu treisprezece galbeni, precum s arat
in tddula Vorniciei pentru pretluirea lor,
828 20 Adic opt sute doufteci parale cheltuiti si
trec mai multi peste banii luati, trei lei douzeci parale.
1831 Octomvrie 13
Botosani.
(semnAtura indescifrabil)

Vornicia de Botosani
No 4871 atr cinstita Eforie a acestui
1834 Septemvrie 16 targ

Spre a se implini poronca cinstitului Departament din


luntru cuprinzatoare a s propune inchipuire magazalii tre-
buitoare pentru punerea zaharelelor pentru indestularea la-
cuitorilor din acest trg si tot odata a s raportui de ur-
mare, Vornicia face cunoscut D-tale Prezidentul Eforiei ca
mne Luni Septembre 17 s vii in presudsfia Vorniciei,
spre a s face punere la cale pentru asmine magazA
impreun cu mine dregtorul tinutului, pentru ca tot odata
s s poata rportui Vorniciei de ispravd.
Carp, Spatar
Sames, Derecliu Sulger

www.digibuc.ro
276 Monografia Oraplut Botwni

Higiena l Salubritatea publicA

Stpnitorii tarilor romne n'au fost mai de loc preocupati de


chestiunea higienei si a salubrittii publice, care, in thnpurile de as-
tdzi, este una din preocupatille de capetenie ale edililor nostri. Dar
chiar daca ar fi avut cineva intentii orict de bune, nu avea putinta
sa le puie in aplicare, pentruca lipseau mijloacele.
Ce ar fi putut sa fad, bunaoara, armuitorul cel mai bine dis-
pus, pentru a pune stavila prpadului lsat in urma ei, de holera ? Ce
mijloace de combatere se cunosteau In vechime, contra intinderei
acestui flagel ? Clopotele bisericelor i rugciunele preotilor puteau
sa intdreasca sufletele credinciosilor, dar erau neputincioase de a im
pedica raid, ca i fumul de gunoaie care-si lungea sfara pe la portile
tarinelor dela sate.
Holera a facut multe victime in Moldova, si dad, in cursul vre-
milor nu am ajuns la adevrate dezastre, aceasta se datoreste nurnai
imprejurarei cA erau prea putin intinse relatiunile intre centrele de po-
pulatie, se calatorea prea putin, i astfel era putin aintact intre oa-
meni.
In 1813 a fost ciuma in Moldova. Consulul austriac, Raab, ra
porteaz, la 12 noembre, lui Metternich, cA un negustor srb, ocolinel
carantina din Galati, si umblnd cu afaceri prin fait, a ajuns in Iasi,
de unde a plecat spre Botosani, i acolo a murit de ciuma.
Cu toate acestea ciuma nu s'a intins, In Iai i in Botosani,
la 26 noembre 1813, Raab raporteaza cA ciutna se intinde tare, dar
Botosanii sant sanatoase", iar la 13 decembre face cunoscut
ca In Galati si Tecuci face ravagii, dar in Iasi si Botosani e
In 1832, cnd se introduce in Moldova organizarea comunal,
dup Regulamentul organic, s'au luat masuri pentru pastrarea curate-
niei pe ulitile orasului i prin ograzile locuitorilor, care ins nu prea
intelegeau rostul dispozitiilor prescrise de carmuirea orasului.
1. N. Iorga : Documentele Callimachi I, p. 191

www.digibuc.ro
Monografia Oraulu1 Botofani 277

La48 maiu 1833, Eforia raporteaz Departarnentului c de mai


inainte vreme a luat mdsuri prin politie ca toti dughengiii s aib la
dughenile lor, cele trebuincioase pentru a se apara contra focului,
precum cadd cu apa, cngi, odgoane i scar& si in acelas timp sd fie
datori a-pi cureiti isn dreptul dughenel lui, i In fold fi gunoiul de din
dos. Cei mai multi s'au supus acestor msuri, numai cdti-va suditi aus-
triecesti nu s'au supus i nid c vor sd aud de toate acestea. Asa,
in ziva de 30 april 1833, pe la ceasurile 6 de noapte, s'a iscat un
foc strasnic din dosul dughenilor din pliatul tArgului, l cu ajutorul lui
Dumnezeu in ceasul ce au ajuns si tulumbele cu alte unelte de foc, in-
data s'au tdiet focul; asemenea si la un han al lui Zadurovici, ce i-au
dat foc un frate al lor lipsit de minte. Si din toti negustorii afatori
ru dughenile in Oat, s'au supus la hotrdrea acestei eforii, numai o
sam din supusi strdini, mai ales spitdrul losup Dobrovotchi supus
austriecesc, cu totul se impotriveste totdeauna, nefiind supus la nicio
imbunttire de a Eforiei, precum de pildd si la curtirea ulitei pe
ainainte dughenei sale, unde acum venind din megieSi negutdtori, au
fcut aratare, tnguindu-se de acest Dobrovotchi, c au desbrcat pe
niste copii a lor in ulifi, supt cuvant c ar fi dat niste gunoaie din
dosul caselor lui, fcdndu-se dela sine giudeator implinitor, i nici
de politie nu intelege. Ca sd nu mai fie, pe viitorime, o pild rea
pentru alti locuitori, sd se supuie cazul locului cuviincios.
Departamentul intervine la Agentia austriaca, cerdnd s se infra.-
neze sumetia acestui supus, si de a fi indatorit, ca i ceilalti locuitori,
execute msurile luate pentru binele obstesc 1).
La 19 iunie 1834, Doftorul Samurca$ din Botosani, face cunoscut
Departamentului c din pricind ca in mijlocul orasului snt asezate la
an loc 16 scaune de cspie, se pricinueste stricarea aerului, far a-
ceasta aduce boal locuitorilor, i cere ca acele trunchiuri sd se I'm-
prdstie pe la margenile frgului, in diferite locuri, nu la un loc, ca s
se fereasc pe locuitori de odce
Iatd i Insemnarea de numrul trunchiurilor de cdspie din Boto-
sani, in anul 1834 septembre 2 :
I pe locul lui Gheorghe Neculai Fclierul
1 pe locul lui Mihai zet Cornea
1. Arhiva Statulul lasi, Dos. 531, vol. 13, Tr. litera M.

www.digibuc.ro
278 Monografia Oraplui Boto$ani

I pe locul lui Luca Goilav


2 pe locul lui Gheorghe Cazacu
7 pe locul lui Zima Botezatu
1 pe locul lui Neculai Adam
5 pe locul bisericei armene,ti
21

Prin o alta cerere ctra Departament, Eforia intervine sa i se a-


probe masura ce a luat ca fiecare mahalagiu, care vine in pliatul ce
este pardosit, dar plin de gunoaie i de tind, ca de cloud palme, so
curete pe rand, ca unii ce se folosesc de pliatul pietruit, dar fac gu-
noaie pe urma lor, si n'are cine sa le cur*.
Departamentul incuviinteaz aceasta masura, si da ordin Isprav-
niciei sa se execute.
La 29 maiu 1835, Eforia raporteaza Departamentului ca atunc'
tand Domnitorul Mihalache Sturza a vizitat Botosanii, s'a interesat de
chipul cum executa locuitorii dispozitiunile luate de Eforie pentru paza
focului si curtenia orasului, si i s'a spus lui Voda nesupunerea unora
dintre orasni, boeri i neguttori, care nu pazesc de loc poroncil
Inaltei ocarmuiri ; ca atunci Prea Inaltatul Domn a poroncit Isprvn--
ciei ca pe acei mai insemnati la asemenea nesupunere pentru binele
si linistea obstescului folos, sii se ftriifuiascd, in folosul Casei Eforie ,
iar pe acei mai de gios, sa se infraneze prin politienestile msur
spre pilda si a altora. Eforia intreaba : pentru asemenea nesupusi, c
anume straf sa se poata lua, sau ce fel de infrAnare sa se pilduiasca
La aceasta intrebare, Departamentul raspunde ca: pe fruntap s
se strafuiasca cu pretul ce ar ccostisi pojarnicestile enstrumenturi c2
fiestecare este dator a le avea la binaua sa, in folosul Eforiei, car
strafuri s se incarce prin smi, iar pe acel neavuti sei se Infriinga
Thaintea binalei sale elite cu zece lovituri, spre pildarisirea si a altora
indatorindu-i apoi, atat pe cei dintal cum si pe cei de al doilea, a fac
indata asemenea enstrumenturi. Aceasta va sluji de pravila si pentru
alte targuri in asemenea inpregiurari" 1).
In viderea apararei orasului contra primejdiei unei epidemii, dir
pricina necurateniei, s'au luat masuri de higiena destul de serioase.
Departamentul trebilor din launtru, avand cunostiinta CA la trgul
1. ArhIva Statulul last, Dos. 68, Tr. 884,

www.digibuc.ro
Monografia Oraplui Botofani 279

Botoani este cea mai mare neordnduial in ceace se atinge de cu-


ratenia targului, c pe toate ulitele ar fi aruncate gunoaie de prin
ogrzi, cd multi locuitori ar fi facia anurne anturi de scurgere de
prin ogrAzile lor in ulite, de pe la cuhni i fantani, ca toate carele
drutele ce aduc lucruri de vanzare, ar fi ezand in pliatul pardosit
cu piatra, 'Mat gunoiul s'.ar fi facut nesuferit locuitoriior; ca pascariile
nu s'au scos din targ, incat urmeaza putoare vtmtoare snttii,
precupetii stramtoresc peste msur pliatul targului i ulitile; CA'
lucrarea lumanrilor i terea carnei se face tot in targ, i altele de
acestea, Departamentul dispune sa se eie urmatoarele masuri
I.SO nu se ingaduiasc mai mult aruncarea gunoaelor pe uliti
prin ogrzi, nici jghiaburi qite la uliti din ograzi, prin care se
scurge udeal sau necurtenie de pe la cuhni, ci aceste gunoae fie--
tecare stpan de cas s le scoat cu a lor caruti afard din ora, *i
intru aceasta &A se faca i publicatie, ca s nu rme nirnrui cuvant
de parapon asupra msurilor ce s'ar lua, cdnd s'ar vedea nesupunere
neurmare din partea cuiva.
2.Carle i crutile ce aduc lucruri spre indestulare i spre
vanzare targovetilor, s nu steie mai mult in pliatul ceI pardosit cu
piatr, nid s'A se poarte pe toate ulitile targului, ci s li se hotrasc
un loc aiurea, indemnatec i pentru or4ni, ca cu acest chip sa
lipsascd gunoaiele ce fac ele.
3.Pscriile s fie scoase la marginea tdrgului, ca s lipsasca
putoarea ce aduce vtarnare santatii, urmare ce i pn acuma
trebuia s se pazasc.
4.Therea crnii sA nu se ingdue a fi in orq, ci afar, la
marginea oraplui, i sa se clued' apoi la scaune in targ atta numai
cat ar fi de trebuint pentru zilnica vanzare, dar i aceia prin car*
acoperite. Asemenea urrnare se va pzi i cu facerea lumangrilor.
Caracteristic este jalba data Eforiei de catr un negustor din
Botqani, care se fatigue de gputoarea pe care n'o mai poate suferi :
Negutitorul Iosub Meier
ctr Eforia targului
Cu plecatd jalubd
Fiindca inaintea dughenei mele s'au pus un precupet,
anume Harbuz, cu taraba de pqte srat, Meat din pricina

www.digibuc.ro
280 Monografia Oraplui Botwn

a multei putori ce sufr din aceast pricina au ramas sa-mi


inchid dugheana, nefiind in stare a putea sedea in du-
ghean, atat eu cat si cei ce vin de-mi fac alisveris, si
fiindca eu stiu CA este poronc ocarmuirei ca tot pestele
sarat s se afle sezdnd pe la margine, iar nu prin OW,
si inc prin liptcnie, din care pricin se poate "smirdui in-
destul orasul, eu plecat rog pe cinstita Eforie, ca in pu-
terea poroncilor ocarmuirei s m mantue de aceast
putoare in care m aflu petrecand, si de o parte si de
alta, caci in altfel trebue sa-mi inchid dugheana.
1834 noemvre 16.
losub Meier

Pentru prinderea cnilor vagabonzi si ridicarea cadavrelor de


animale moarte, de pe strad, Eforia angajase inc din 1832 oameni
speciali, si in anul 1835 face chiar un contract cu doi hifill :
Gios isclitii Vasile Cervinschi si Vasile Velniceriu
facem stiut prin acest inscris ce-1 dam in canteleriea ora-
sienestei Epitropii din Botosani, ea noi ne am alctuit pe
un an de zile de a fi hifil spre ucidirea si strpirea chni-
lor ce umbl bezrnetici pe ulitele trgului si prin mahalale
si fac stricaciuni cu muscarea oamenilor.
Nu mai putin suntem indatoriti a ridica si a curati
orice hoituri moarte se vor gsi aruncate pe uliti, aseme-
nea si hoiturile canilor ce ii vom jupi, indata cu a noastre
carutelevom scoate afar din oras, la locul unde ni se va
hotari. i pentru a noastra osteneal avem a priimi peile
canilor ucisi si a le vinde cui vom vroi, nedndu-ni Efo-
ria nid o plata alta.
1835 septemvre 15.

www.digibuc.ro
Monografla Oraplui Botogrni 281

Prima farmacie i. primii medici din Botoqani,


Cel lintdi medic, in Botosani, trebue sd fi venft in anul 1793,
cnd Domnitorul Mihail Sutu, in urma tnguirei tArgovetilor c nu au
doftor, i din pricina asta viata li se primejdueste, li dd voie ca ori
pe care doftor vor gdsi si se vor multmi ei cu dnsul, sA-1 tie la
targul Botosanilor".
Hrisovul domnesc, care dd botosdnenilor aceastd invoire ni-a
fost pus la dispozitie de d. farmacist Semaca, si are urmAtoarea
cuprindere :

Noi Mihail Costandin Sutul Voevod cu mlla lui Dumnezeu


Domnu Tdrii Moldadei

Sd face stire cu acest hrisov al Domnii mele, pen-


tru do prin jalba ce ni-au dat tArgovetii din trgul Boto-
sdni, au ardtat cd neavnd doftor acolo, la multi viata li
sd primejdueste, cersnd ca sd aib voia, s tie doftor cu
a lor platd, si pi care ei ll vor gsi si se vor multmi cu
dnsul, cum si spitarie a deschide ei si nu altii. Deci vd-
zAnd Domnia mea cd a lor cerire iaste cu cale si nu de
stricciune, iatA li s d voe, ca ori pe care doftor vor
gsi si sd vor multdmi ei cu cldnsul, sd-1 tie la tArgul Bo-
tosanilor. Pe care doftor poroncim Domnia mea, nimine
din doftorii Curtii Gospod, s nu-1 supere intru nimicd. $i
el ca un arhiatros a tfirgului sd fie datoriu a apra tdrgul
de doftori minciunosi carii cu nestiinta lor aduc primejdie
vietii ominesti. $i fiind cd i se plAteste de card obstie, s
fie datoriu a cAuta cu sill* si cu cuget nevtmat si pe
acei sraci de care va fi chiemat si spre agiutoriul doftoru-
lui ornduim Domnia mia ca s aibd copt liudi scutelnici
pentru care poroncim Domnia Mia Dumitale Vel Visternic,
sd-i tred la izvodu 1 de scutelnici cu pecete gospod ce

www.digibuc.ro
282 Monografia Oraplui Botopnl

iaste in Vistierie si sd-i aiba nestrmutat, cum si spijria


sd aib toata voia a avea acolo in Botosani, iar fr voe
targovetilor sd nu poat altii a avea spitarie acolo, ur-
rnandus si plata doftorilor, precum si la alte spitrii de
aicea din Esii. Poftim dar Domnia Mia pe alji fraji lumi-
nati Domni pe cadi svntul Dumnezu sa va randui in
urma noastr la Domnie acestii tad, sa nu strice aceasta
asezare, ci mai vartos sa o intreasc pentru a Domniilor
salelvecinicd pomenirea. Scrisu-sau hrisovu acesta, la sca_
unul Domniei Male, in orasul Esii intru cea dintai Domni
a noastr la Moldavia in anul dinti.
1793 octornvre 5
Io Mihail Sutu Voevoda.

Prin aceIas hrisov, in 1793, li se da vo e targovejilor de Botosan*


s aibd si o spicarie.
Prin hrisovul din 11 ianuar 1796, Alexandru Calimah Voevod,
apdra si intreste eprivileghiul dat de Mihail St* Voevod, in 1793,
targovefilor de Botosani, pentru a-si alege un doftor si ali deschid
spitrie in acel trg.
Din cartea domneascd a lui Alexandru Constantin Moruzi, ce o
da, la 5 august 1806, spitrului Ion Gorghias, se vede ed acesta a
avut prima farmacie, in Botosani, in 1793, si in 1806 nu se ingdu
s se mai facd o nou farmacie :
lo Alexandru Constandin Moruzi Voivod cu mila
lui Dumnezdu Domn WU Moldovei.

loan Gheorgiu spitr dela Botosni prin jaloba ce a


dat card Domnie me, au artat ea de 12 ani fine spiral'
in targul acesta la care au fostu cu toatd silinta sd se af
in toat vreme indestulare de tot felul de doftorii fail
lipsi vreodata cel mai mic lucru si doftorii bune, si in cur
gere acestor ani, n'au dat cat de putin cusur, nu numai c
lipsd de doftorii sau cu neplcere lor, dar nici la urmare
purtrii lui cu orsdnii, dup cum prin marturie inscris c
i-au datu toti orsdnii de acolo aratd si incredirrteazd mu
tmire ce au despre dansul si pentru doftoriile ce fine

www.digibuc.ro
Monografla Oraplai Botopnt 283

spitrie, si pentru purtare sa cu dnsii, care mrturie este


incredintat si de Cara D-lor Vornicii de Botosni, i ca
unul ce tine spitrie de attia ani cu toat indestulare
odihna trgovetilor, au fcut rugminte ca s nu fie slobod
a s mai deschide i alt spitrie de cAtra altii, nefiind oraF
lacare se!' s poatei afta mai multe spifrii. Dup cum este cu-
noscut c Intrattia ani de cnd tne el spitrie s'au indes-
tulat i s'au multmit toti trgovetii, dup a cruia jaloba
rnduindu s de catra Dornnie Me pe Arhiatros Antonie
Fotino ca s-i fac cercetare, inti de este adevrat vrednic
di treaba aceasta, are indestul praxii si invttur a meste-
sugului spitdrii si al doilea de tine doftorii bune i cu
indestulare si al treilea de este indestul a s afla numai o
spitrie in orasul aciala, si nu cere trebuinta sa se mai
deschid i alta, si al patrule de are mrturia si incredin-
tarea ce prin jalob au aratat dela orsdni de acolo c este
primit i sunt cu totii multmiti si de doftoriile ce One si
si de urmrile lui, dup cercetarea ce cu amruntul pentru
toate aceste i s'au fcut de ctre Arhiiatros, cu anafora ne
instiinteaz c si toate artrile lui sunt adevrate i c el
este cu indestul invtturd la megerFugut spifril, i mr-
turii dela toti orsnii incredintata si de D-lor boerii Vor-
nid de Botosni are, prin care incredintazd c si de doftorii
ca tine cu toat indestularea i bune, si de urmrile i pur-
tarea sa cu dnsii sunt pre multmiti. Pentru aceasta de
vreme ce si de ctr orsni este priimit si cerut i slujba
sa o pdzeste cu toat silinta si far de cusur i mestersugul
su este bun, si snt trecuti 12 ani de cnd prin silinta sa
au indestulat orasele de trebuincioasele doftorii, Hotdrdm
prin carte aceasta a Domniei Mele ca nimene altii s nu
poat deschide i ave spitrii in targul Botosni fr numi-
tul spItriu loan Gheorgiu cad i part acum au avut si au
indestulat pe orsnii cu trebuincioasele doftorii avnd si
el insd purtare de grij ca si deacurn inainte sA tii doftorii
cu indestulare i bune proaspete, dndu-le cu pretul cuviin-
ciosu. Si poruncim Domnia Me si D-lor Vornicii de Boto-
ni ca pe nimene altii s nu ingdduie a tine spitrie ce
www.digibuc.ro
284 Monografia Oraplui Bot(wini

numai acesta, urmandu-s intocma dup porunca i hotarre


Domniei Me le precum mai sus s arata. Iar cand dup
vreme nu va pazi slujba sa, dupd cum pan acum si va face
vreun cusur, atunci (land jalobd orsnii de acolo, s va
pune la cale precum va cere trebuinta.
1806 August 5
La 9 iunie 1813, Scrlat Alexandru Calimah Voevod, prin Cartea
Domneascd ce o da lui .Gorghias, ii intareste dritul ca si de acum in-
ainte s aib a tinea spitarie in Botosani, pentru binele obstesc si a
celor de prin dart de targ, si hotrste, spre ajutorul lui, ca s aibd
si 15 liudi oameni strini, pentru slujba sa si a spitariei, care oameni,
aducandu-i de peste hotar, strini i fr niciun amestec cu locuitorii
acestei tri, s fie ei scutiti de tot birul Visteriei si de orice alte dad
havalele 1).
Un alt spiter, Franti Xaiver Naiman" cere, In 1813, s aib voe
a deschide o spithrie in tArgul Botosani, in care s tie si s lucreze
tot felul de doftorii curate si alcatuite cu cea mai scumpa purtare de
grip, dupd fanduiala mestesugului spitericesc, i pe langd aceasta s
le dea i cu preturi mai eftine decat se urma pand acum dela spitclria
ce se afki. Aduce si adeverinta dela dumnealui A rhiiatros Spiridon
Asani si dumnealui doftorul Efstatie. Domnitorul stric privilegiul a-
cordat spitrului Gorghias, ca spitria lui s fie singur numai in po-
litia Botosani, si-i d scutire pentru o calf i trei slugi 2).
Docurnentul este destul de limpede : in 1813 era o singur far-
macie, In Botosani, acea a lui lohann Gorgias ; in cererea lui Neuman
de a i se acorda dreptul s deschidd o nou farmacie, se obligd sa
vnd medicamentele cu preturi mai eftine decat se urma pu acurna
dela spitria ce se afl ; dac ar mai fi lost Inca o spitarie, nu ar fi
intrebuintat Neuman acest singular.
Documente din 1813 si 1814 pomenesc despre un fartnacist Lock-
man, In Botosani.
La 15 ghenar 1813, Marghioala Calimah scrie lui Lochman :
Proschino, chir Locmane.
Poftesc pentru un ip de cerneala, ca s-mi dai, i cu
I. Docamentele mentionate pans alcl sunt ale d-lui Sernaca.
2. N. lorga ; Documentele Calllmachi, I, p. 509.

www.digibuc.ro
Monografia Oraqulal Botofanl 285

fidula aceasta ti se va plati, ca-mi trebueste pentru cuco-


nasi, si sminteala s nu se fac.
Spiterul noteaz: Rp. Atramenti Br. 1)
La 24 februar 1814, ii scrie :
Sor Locmane
Trimete-mi trei dramuri spirt de afion c iti voi plti
Mari Calimachi.

Spiferul noteaz: Rp. K. anod. 31. 30" 2).


Maria Callimachi era o client veche a farmaciei. La 3 maiu 1812
scrisese, far a arata numele farmacistului : cArhon spitr, triimete-mi
niste picaturi licfor anodinu 3)
Din acestea ar rezulta ca Lochman era farmacist in farmacia lui
Gorgias, dar nu proprietarul unei alte farmacii.
Din hrisovul lui Ion Sandu Sturza, dela 8 noembre 1822, se. vede
c s'a mai fost infiintat o farmacie, in Botosani, prin un hrisov al
Dornnitorului Scarlat Kalimah, dar Sturza hotrste : spitria aceia
care s'au fost deschis acolo prin hrisovul luminatului Domn Scarlat
Kalimah V. Vod., va rmne dupa cum OM acum, asemine si de a-
cum inainte in nelucrare, rmdind a fi in tdrgul acesta 'numai spitria
numitului Giorgias".
Mai trziu, in 1833, documentele vorbesc despre spifaria lui lo-
sup Dobrovotchi, supus austriecesc, care functiona in Botosani.
Despre calitiile si meritele farmacistului lohan Gorgias am vor-
bit, pe larg, in alt loc din aceast lucrare ; reproducem acuma hriso-
vul Domnitorului Ion Sandu Sturza, din 4 noembre 1822 :
Cu mild lui Dumnezdu Noi Ion Sandu Sturza
Voevod Domn Tarli Moldovei

Cu cuget neadormit si cu tot gndul fiind Domnia Me,


card lucrarea facerilor de bine ce stapanitorii sant inda-
torlti purure a sta card toate strile ce se afl supt ocar-
muire lor, spre ce de obstie a lor multamire si feric ire
1. N. lorga: Documentele CallImachl, II, p. 48.
2. Id., p. 52.
5. Id., p. 46.

www.digibuc.ro
286 Monografia Oraplui Botgant

pentru ca prin aceasta sd sd arate multmitoriu ctr pronie


cereasc ce ne-au invrednicit oblduirii si Domniei acestii
pzit de Dumneztiu tri a Moldaviei, iubita noastr patrie,
prin urmare. in fapt a facerii de bine Inc& putinta va
sluji ctr toti de toate strile, imprtsind pe fieste care
dup cuviinta stdrii sale, cu daruri, mile si agiutoriu de da-
rurile Domnesti, luat-am sama la jalba ce ni-au dat D-lui
Johan Gheorghias spitriu din politie Botosani, artnd c
pentru slujba ce au adus orasului acestuia cu lucrare spi-
triei sale, unde se afl taind-o de 30 ani si mai bine, si
pentru alte osebite sdvrsiri cu care s'au aflat dup vreme
a orasului trebuinti, Luminatii Domi de mai inainte i-au
fcut oaresicare cuprindere de priveleghiu si miluire, M.,
cnd rugminte ca s'A i s intreascd acea cuprindere si
prin Hrisovul Domniei Me le. Deci dup jaloba ce mi-au
dat incredintandu-ne Domnie Me prin cercetare c nutnitul
cu adevrat au adus purure slujbd osArdnicd, si cu martu-
risita vrednicie spre obsteasca multdmire a lcuitorilor din
orasul acesta, artand ctrd aceasta indestule dovezi in
scris att din partea lcuitorilor tdrgoveti si de alte stri
cal si din partea dregtorilor ci s'au aflat dup vreme la
tinutul acela, dup care dovezi s'au vzut cd si intru in-
tdmplare de boala ciutnei ci s'au intmplat in pomenitul
trg, chemat si insdrcinat fiind de a sluji, au jrtvit nu
pitting osteneal si nevoint si au itnplinit cele mai vred-
nice sdvdrsiri spre curtirea si mntuirea orasului de rul
acesta.
Asmine si la intmplrile aceste de curdnd a rz-
vrtirilor au fost nelipsit, purtnd de grij cu toate chipu-
rile ce au putut spre aprarea si paza orasului de intrn-
plAri primejdioase. Am socotit si dupd aceste viderate mar-
turii a rdvnei si a vrednicilor sale purtdri, am gdsit cu cale
si cu toat dreptatea de a avea si dela noi, o asmine
cuprindere de priveleghiu si miluire.
Drept aceia dar spre oarescare rdspltire a ostenelilor
sale dovezi vrednice de toat credinta, Hotrm si prin
acest al nostru Domnesc Hrisov adiverind toate cele de

www.digibuc.ro
Monografia Orap1a1 Botwni 287

mai sus insmnate pentru D-lui si pentru slujbile sale, ii


intarim privileghiul care mai din vechiu prin carti si hri-
soave 1-au avut si ii facem cuprindere pronomium ca so.
cotit fiind D-lui intru starile cele de bun niam a paman-
tului acestuia, sa i se de si toata cinste cuviincioasa ca
unuia din starea aceasta, folosindu-s si cu legiuitiul pri-
veleghiu a strii acestia, de a scuti toate bucatile ce va
ave drepte a sale, oi, stupi sau ramtori si vinul din ade-
vrate viile sale, de plata gostinei, a desatinei si a vd-
raritului fara sa sa supere de catra slujbasi cu cat de pu-
tina plata. Iar pe lnga aceasta hotaram ca in trgul acesta
sa aiba a fi numai a sa spitrie, fiind aceasta si cu de
obstie multmire a orasanilor, iar spiteria aceea care ,au
fost deschis acolo, prin hrisovul Luminatului Domn Scarlat
Calimah Voevod, va ramane dupa cum Ora acuma asamine
si de acum inainte in nelucrare, ramaind a fi in targul a-
cesta numai spitaria numitului Gheorghias care au marturi-
sit destula destoinicie spitariel si vechiu spitariu de sam
de a fi acolo, precum sa marturiseste si i sa da acest
drit si prin hrisovul fericitului intru pomenire Domn Alex-
andru Moruz Voevod si prin hrisov si carte gospod din trecutul
an 1820, fail sa fie altul volnic de a deschide alta spita-
rie in targul acesta, indatonindu-sa insa numitul lohan
Gheorghias de a fi cu cazuta sdrguinta spre a ave doftorii
bune si curate cu toata indestulare, urrnand si vnzarea
lor cu pretul cuviincios, fait asuprirea lacuitorilor orasani.
SA aiba a scuti si una cracima ce va av cu bautura in
targul acesta si de toate alte orice dari adica banii agiuto-
rintil si alte havalele. De- osbit sa aiba a scuti si 15 liuzi
oameni straini adusi de piste hotar adiveriti prin marturia
dregatorilor si cercetati de catra Visterie ca sant straini
adusi de piste hotar fra amestec de bir cu lacuitorii tarii
precum se hotaraste. Poftim dar Domnie Me si pe cei din
urma noastra luminati Domni, frati nostri, care din pronie
cereasca s vor rndui intru ocarmuire trii acestie, nu nu-
mai sa nu stramute aceasta cuprindere de mila si privile-
ghiu, ce mai ales sa intareasca si sa adauga pentru,a

www.digibuc.ro
288 Monografia Oraptui Botopni

Domniilor sale laud si punire fericita pornenire. S'au scris


hrisovul acesta la scaunul Domniei Me le in orasul 4
intru ce dintai Domnie a noastra la Moldavie in anul din-
taiul la let 1822 Noemvre 8.
loan Sandu Sturza Voevoda 1).
Prin zapisul de vecinic vnzare, din anul 1846 Ghenar 19, Iohan
Gheorghias, spitar, fiul rapausatului sau parinte Iohan Gheorghias tot
spitr, vinde cumnatului sau Iohan Binder, spitr, a treia parte rmasa
clironomie din spitria numita spite-1/1a veche, pe lnga partea ce a
cumprat-o dela sora lui, D-na Catincri Argentie, cu pret de 1000
galbeni, iar prin zapisul din 8 iunie 1855, Iohan Binder vinde ginerelui
sat' Emerich Hajnal, dreptul farmaciei numit Ighia", astzi farmacia
Semaca.
Hrisovui din 1793 al lui Mihai Sutu da invoire targovetilor ch_
Botosani sa aib doftor, care ca un arhiatros a trgului sa fie
dator a apara targul de doftorii minciunosi cari, cu nestiinta lor, aduc
primejdie vietii omenesti( ; dac au gsit un medic, si pe cine anum
nu se stie.
Se pare ins& c inca multi ani dela data acestui hrisov, nu
fost medic in Botosani, unde farmacistul Gorgias indeplinea si aceas a
sarcin.
La 1813 era un doctor !ant.
0 reteta latin din 29 august, data pentru cucoana Maria Call'
machi: (Pro coc. Mariora Calimachip, e semnat : Scarl..Ian. Dr. lani" 2)
In 1817 d. Iorga mentioneaza un Dr. Schet 3), iar alte documente
citate in aceasta lucrare, pomenesc despre un Dr. Peterson, care an
fi fost in Botosani, pe la 1820.
In Condica liuzilor" din 1830, doftorul Samurcq din Botosa
scuteste un nurnar de liuzi, si tot in 1820, gasim pe doftorul Cara
scutind un numar de birnici.
Catagrafia din 1832 mentioneaza trei clOctorl in Botosani: Sama -
ca, Gheorghe Mgr' i Gheorghiade.
1). boats documentele acestea sunt reproduse si de d. Iorga in lucrare sa :
2. N. Iorga : Documentele Callimachl. II, p. 49.
3. Id. , p. 157.

www.digibuc.ro
Monografia Oraplul Botqant 289

In 1833, pe langa doctorii Metz si Samurcas, mai gasim pe Dr.


Schmidt i Dr. Caruzi (Carouzi) Teodor.
La 1 ianuar 1836, doftorul Cron reclama Vorniciei de Botosani
ca sambta noaptea, spre duminia, niste hoti i-au furat sania cu doi
cai, telegari murgi, cu hamurile si cergele pe dansii, tocmai cand el
trebuia s piece spre cautarea bolnavilor, prin tinut.
Atributiunile medicilor de orase erau cam numeroase, in vremu-
rile vechi.
Astfel, cu decretul No. 321 din 20 april 1844, Doctor Max este
numit doctor fi mamof a targului Botosani, cu insarcinare de : a cuta
bolnavii scapatati fra nido plata ; a vizita mortii ; iscandu-se niscaiva
epidetnii, a le parsi dui:4 putint; a privighia oprirea poamelor, si
a verdeturilor crude. Pe lnga acestea, sa caute de doftorirea pojar-
nicilor, bolnavii grosului, apoi vizitarea ca'spiilor si a cardurilor de
vite.
Leafa lui era : 5500 lei pe an. 1)
Farmacistii, mai inainte vreme, indeplineau si insrcinrile rezer-
vate medicilor, prin firea lucrurilor.
Am vazut actele de devotament facute de spiterul Gorgias, in
timpul holerei, and a inlocuit, cu atata succes, pe doctorii cari se
vede ca nu erau Inca in Botosani. Servicii identice a adus populati-
unei orasului si farmacistul Emerich Hajnal, ale carui merite sunt
recunoscute prin o marturie ce-i (IA obstia Botosanilor, la 10 octombrie
1852, in urmtoarea cuprindere :
Suptiscalitii, obstia din targul Botosani, dorind a arata
stima si consideratia ce pastreaza din mai multe motivuri
d-sale d-lui Emeri Hainal, spitar a mai sus zisului trg, se
grabesc intr'o unire a-i da aceasta declaratie. Cu cinste se
propune in asmi ne impregiurare a arata d-lui Hainal orna-
giul sentimentelor de stima si recunostinta ce in vreme
de 11 ani a implinit in acest trg, cu cea mai vrednica si
si de laud srguinta in insarcinarea sa de spitr att a
targului cat si a spitalului. Lasand interesele sale, n'avea
inaintea lui decal binele obstesc ; dorind a fi totdeauna
trebuitor societatii, intrebuinta -zelul si activitatea cea mai
mare de a fi in toata vremea si in tot locul, acolo unde
1. Arhiva Statulut Iasi, Dos. 8468. 19

www.digibuc.ro
290 Monografia Oraplut Botopni

umanitatea suferitoare cerea a sale slujbe.


In anul 1848 indurarea sa s'a desvlit in totul mai cu
deosebire. Pe and cumplita holerd fcea triste pustiiri in
trgul Botoani, dumnealui Hainal a fost ilia cu mare zel
i activitate expuindu-se in mai mult primejdii, el mergea
in tot locul unde ar fi fost trebuitor spre a indeplini ne-
mrgenitele sale binefaceri, la stirmanii bolnavi. La shraci
alerga cu cea mai mare grbire spre a impr4tia neobositele
sale binefaceri.
Suptisaitii sunt norociti dup atta prere de rau ce
li pricinuqte absinta d-sale de a putea inoi astzi expresia
sentimentelor ce la fiecare vine din dragostea inimei i da-
toriile contiintei.
In urmarea acestor sentimente isclitii ii fac o sfnt
datorie de a arta lui Hainal a lor vie recunotint prin
declaratia de fat& pe care ii rugat a o primi drept mrtu-
rie 1 ca o recomandatie pe lng persoanele cu care ar
avea onoare de a fi in relatie. 1)
Mrturia aceasta este isclit de un mare numr de boeri din
Botoani i este Intarit de Giudectorie i de agentul consulatului
grecesc din localitate.

1. Revista Miron Costin, An 111, 1915, p. 10.

www.digibuc.ro
Monografia Oravilui Botopni 291

Incercri de aducerea apei In Botoani.


BctosOnenii au fcut, Inca de multA vreme, incercAri de a aduce
ap in orasul bor.
La 1828 au cerut Sfatului orsnesc sA se fac, in mijlocul pietii,
un havuz in care sA se aduc ap pe oale, care sd se verse intrdn-
sul, prin o cisme fAcut lngA havuz, si in toat vremea s fie havu-
zul plin de 80" 1).
In 1832 se trecuse, In buget, o surnA pentru facerea unei con-
clude, dar Departamentul trebilor din lAuntru a gsit inutilA o aseme-
nea cheltuial.
Nevoia de apA, insA, nu se putea satisface numai cu irnpotrivirea
Departamentului, si in 1836 Eforia insrcineaz pe doi arhitecti, pe
Halek Zamvel si pe frantuzul Fideal, s MCA sApAluri imprejurul ora-
sului, pentru a gAsi apA bund de izvor, pe care sA o aducA, pe calk
in oras, dar dupA o munc de trei sptmni, nu au gsit niciun izvor.
Atunci Eforia se invoeste cu Comisul Alecu Ventura, ca pe locul ce-
lcesta II avea mai la vale de biserica Ospenia, s fac o fntnd a-
dncA de 10 stnjeni, si larga de un stnjen, cu dou ciuturi pe taut
de fier, care a costat suma de 4615 lei 60 bani.
La 1844 se fac, pentru incercare, mai multe fntni cu pomp,
in diferite locuri ale orasului.
Iibia mult mai trziu, chestia apei a fost rezolvatA in Botosani.

I. N. lorga :Studli 1 Documente, V, p. 283.

www.digibuc.ro
292 Monografia Oraplui Botopni

Plata oraplui
Din vremuri vechi exista o piatg in Botosani, un loc pe care se
adunau negustorii, in zilele de iarrnaroc, cu vitele si alte lucruri ce
aveau de vnzare. Local acesta era destul de incpator, ca sd cuprindg
multimea vitelor si a carlor cu mgrfuri, care se ingrmgdeau inteun
centru comercial, asa de insemnat, precum erau Botosanii.
In 4 maiu 1776, Grigori Alexandra Ghica Voevod d un hrisov
cu privire la piata trgului Botosani, care cu mila si buna rnduial
ce s'au urmat de atra Domnia mea, au mers si merge spre interne-
iere si adgogirea oamenilor, ce neizuesc din piir(i strdine, i se asaza
la numitul tdrg Botoanii, fiind loc cu toat indestularea hranei tre -
buincioash si cu lesnire a face agonisit si orice chip de neguttorie".
Drept aceia, aflndu-se acolo la Botosani un loc slobod, carele dintr
inceput au fost menit pentru adunarea oamenilor ce se strngeau la
zi de trg, tiindu-si vitele ce aveau de vnzare pe acel loc, acurn,
din adugirea si inmultirea lcuitorilor ar fi inceput unii a se intinde
ca sg eie si dinteacel loc, si cu aceastg pricing de impedicarea alis
verisului ce se face la toate zilele de trg, neavncl cei ce azuesc
cu vite de vnzare unde sg le tie, care lucru nesuferind Domnia mea
a face impedicarea alisverisului locuitorilor", a poruncit lui Nanul, biv
vel Portar si lui Manolache Dimachi, biv Vel Jitnicer, Vornici de Bo-
tosani, de au msurat acel loc, si au ggsit ca din coltul gardului de
sus a visternicului al doilea, Costandin Gheuca, si pt in gardul lui
Pavgl a Anii, local are o intindere de 120 stnjeni gospod, iar lungul
locului este de 280 stanjeni gospod, din marginea drumului ce vine
printre dughenile Visternicesei Catrina Catargi si printre dughenile
Stolnicegei Coglnicenitei, pe din sus de cerdacul vmii Targului-Bo-
ilor, din marginea drumului la vale upre Scna. Ticest loc l-au hotrit
cu pietre, fiind loc slobod si frg pricing." Domnul porunceste ca
nimeni sg nu se ating de acest loc, si cine ar infrange porunca
domneascg, sa fie oprit si impedicat de Vornicii de Botosani, 1)
1. N. lorga. Stacill fi Documpte, V. p. 254,

www.digibuc.ro
Monografia Oraplui Botclani 293

La 1828 trgovefii gintru o unire, mari, si mici, boeri si negufitori,


ca niste rzsi a trgului Botosani, se adun si fac o jalbA atr
Sfatul orsienesc, prin care, intre alte deziderate, cer ca tin mijlocul
pliafului trgului s se fac un havuz, In care s se aduc ap pe
oale, care s se verse Intrinsul prin o cisme fAcut lnga havuz, si in
toat vremea s fie havuzul plin de ap; in acelas timp cer s se
pietruiasc piafa: .Pliaful, ulifile si drumurile trgului, pentruc din
vreme in vreme acum au ajuns a se face, mai vartos toamna si pri-
mvara, o prpastie a glodurilor, din care pricin de multe ori se in-
chide i Moll, neputndu-se aduce de pe afar producturile si cele
trebuincioase spre vnzare, .si, desi se aduc ate pufin, numai din
acea pricin urmeaza o scumpete nesuferit, si ptimeste saracul no-
rod o mare lips si mind nevoie, pentru aceia trebuinfa cere neap&
rat si o dreapt inchipuire a se face toate de piatrd, cu ct se va
putea mai in graba, ca s lipsasa nevoia si s se aducd intru eftind-
fate toate spre obstescul him'. 9
Dorinfa trgovefilor a fost indeplinit, si cu trecerea vremei piafa
a fost pietruit.
De glod, ins, nu au sapat botosnenii, si in anul 1832, Pahar-
nicul Ion Brnisteanu adreseaza Ministerului de Interne o jalob care
merit sd fie cunoscut :

CAtr cinstitul Departament Ministeriei


Pricinilor din luntru

Paharnicul Ion Brnisteanu

Plecata Jaloba.
De cnd au inceput a se aduna nrodul si a se face
targul Botosanii, in mijlocul targului s'au lsat un pilaf unde
se adun femeile de aduc de vnzare zarzavaturi si altele
de ale mriarei si precupefi de valid sare si alte lucruri,
in care pilaf se obisnuia dela o vreme de se strngea si
car cu fn si cu lemne, si ne mai curfindu-se de guno-
iul ce se fcea dela car, and ploua mai ales toamna si
2. Ibicl, p. 983.

www.digibuc.ro
294 Monografia Oraplui Botgant

primvara, se facea o glodarie de nu putea omul pe gios


sa umble si nid femeile ce aduceau legume de vnzare,
si nici precupefii nu puteau sa saza in glodarie. In anul
trecut Eforia cu sfatul obstesc au pus oameni de au cur&
fit gunoiul si pardosit cu piatra si s'au facut un lucru prea
bun ; and ploua se scurge apa si rmane piatra curat, si
poate umbla narodul pe gios. Dar nu s'a putut dezbra ca
sa lipsasca carafe din pilaf. Din pricina a cateva dughene
bacalii si rachierii ce se megiesesc cu piiafu, care mai mult
de zece dugheni nu sant, care fintarisesc ca sa vanda cate
un pahar de rachiu mai mult la acei cu carele, i din pilaf
se face o ulifa mare, si acolo in ulifa se strang care cu
fan si cu lemne, de se iezeste ulifa si nu poate nimenea
sa tread, D-lui Spatarul Gheorghe Varlaam, eforul, vzand
acest lucru necuviincios, au pus oameni de au curafit pii
aful si ulifa de gunoiu, si au gasit un loc unde au fost
casele raposatului Ban Varnav Petrachi, tot aproape de
targ, care loc se stapaneste acum de catr casa raposatu-
lui Caminar Mavromati, si au pus oamenl in piiaf, si cand
vin carele cu lemne si cu fan, le duc acolo, pe care loc pot
sa Incapa peste 200 de cara, pentru care loC poate s se
puie la cale casa Eforiei cu casa rposatului Mavromati,
s-i dea ceva plata pe an ca sa statorniceasca strangerea
caralor pe acel loc, si sa rnfae piiafu si ulifa curate, pen-
tru sanatatea obstiei. Dupa ce am vzut pilaf ul si ulifile
curate, nu numai eu m'am bucurat, dar si toata obstia, acei
ce infeleg si cunosc aceasta Nina randuiala.
Se vorbeste prin targ ca acei bacali si rachieri cari nu
voesc sa fie pliaful si ulifile curate, se sftuesc ei ca sa vie
la Esi sa dea jaloba, cerand ca iar sa fie carafe In pilaf s'
In ulifa. Apoi de vor veni cit jaloba aid, sa nu li se fie in
sama, ca cererea lor este neprimit de obstia celor ce bite-
leg binele ; caci dupa cum s'au pus la cale de catra D-lui
Spatarul Varlaam, ca sa fie in toata vremea piiaful si ulifile
curate, bine s'a facut si toata obstia s'au bucurat vazand o
curafenie care n'au mai fost altadata Si acei bacali rachieri

www.digibuc.ro
Monografla Oraplut Botopni 295

care voesc s fie carAle in pig i in [IN& se infelege a


sant indemnati de o sam de oameni ce sant invatati a
face rzvrtiri.
Ion Brnifleanu, Paharnic.

Departamentul a incuviintat dispozifiile luate de Eforie.


Nemultmiti de stramutarea fcut, o sam de negustori, bacali
si rachieri, dau o jalb la Iasi, chiar lui Vod, plangandu-se in contra
eforului prezident si a madularilor, c-i necinsteste in alisverisurile lor,
a li-a mutat piaja pentru cele trebuitoare hranei si aliperisului, toc-
mai in targul vitelor, ba CA pe unii i-au si batut, i pe faranii cari vin
cu carle tot ii bate si-i trimete la pliatul nou, ba in cele din urm
a li-a cerut si bani pentru diferite motive. Pe aceasta jalba, insusi
Vod pune urmtoarea rezolutie : Dumnealui Logofatul din luntru
va face ptrunztoare cercetare asupra banilor ce li se cer, punandu-
se rspunderea asupra Ispravnicului pentru neingrijirea sa, si prin a-
nafora mi se va face cunoscut, iar celelalte se cunosc pornite din in-
demnrile altora, i li se va poronci a se prsi de asemenea uneltiri,
aci vor cadea in urgie".
20 dechemvre 1834.
Sturza Voevocl.

Spatarul Grigori Carp, Vornicul de Botgani, din inalt poronca


fcand ptrunztoare cercetare, a gsit a preziclentul Spatar Gheor-
ghe Varlaam si mddulrile Eforiei, sant nevinovati, aci chiar acei ce
s'au gsit isaliti in jalba atra VodA, au declarat a ei nici nu stiu
cine i-a isalit in acea alb& si a in contra administratiei n'au nimic
de raportat. \

www.digibuc.ro
296 Monografla Oraplul Botoranl

Cldirile publice ale Eforiei


Casa Municipalittil

Pan la 1820 nu putea s fie vorba, in Botosani, despre o cl-


dire publica, din acele destinate pentru satisfacerea nevoilor obstesti ;
pana la acea data nu se stia ce-i aceia o cancelarie comunala. Func-
tionarii cari aveau atributiuni de administratie comunal, cum era sol-
tuzul, isi scria actele in casa lui; docutnentele nu ni vorbesc de vreo
cancelarie a dregatorului, si numai din 1820 se face mentiune despre
wcancelaria Vorniciei, dar din faptul c din cteva semi ale Vorniciei,
pe care le gasim, nu se vede cheltuiala cu plata chiriei acestei can-
celarii, putem bnui ca si cancelaria Vorniciei era in casa unuia dintre
cei doi vornici.
In primul buget al Eforiei, din anul 1832, gasim la cheltueli suma
de 400 lei, pentru chiria casei munitipalittir, dar in septemvre 1832
Eforia scrie Departamentului, a deoarece canceleria sfatului orasnesc
se afl in o cas cu chirie de 330 lei pe an, bez 400 lei pentru me-
remetul ei, si fiindca proprietarul acestei binale, dumnealui Mihai
Bolfosu, voeste sa o vand, casa bunk indamnateca, cu ograd, si
aproape de pliatul tdrgulai, Eforia cere invoire sa o cumpere, cu
pretul cel mai gios de 10.000 lei, pentru ca trgul s-si aib cancela-
ria sa proprie pentru deapururea. Dar, fiindca in casa Eforiei nu sat
atatia bani, cere ca Departamentul s inchipuiasca restul.
Casele lui Bolfosu erau in ulita Tiganimei, si erau expuse si ele
s arda, In 1835, odata cu BRA casa din apropiere, pe care a mis-
tuit-o focul.
Abia in 1851 Eforia si-a cumparat un local propriu pentru can-
celarie, casa care a fost pe locul unde este astazi palatul Primariei.
Casa aceasta a fost a Stolnicului Enachi Codrescu, dela care a
trecut la Gheorghe Loiz, prin testamentul Stolnicului din 15 april
1806, si loan Loiz, fiul Stolnicului, a vndut-o Hatmanului Anastas
Basota, cu urmtorul act :

www.digibuc.ro
Monografia Oraplui Botopni 297

Zapis

Case le cu locul lor din Botosani, care prin diiata ra-


pAosatului Stolnic Ianachi Codrescu, unchiul rApAosatului
meu pArinte Gheorghe Loiz, ce este din anu11806 apri115,
indatoritoare printelui meu ca sA le deie unuia din fiii
sai ce va fi de parte bArbAteascA, dupA aceast pomenitA
dilatA, s'au cuvenit mie aceste case, precum incredinfeazd
si maica mea actun Maria Loiz CAminAreasA, prin scrisoa-
rea D-sale dela 5 a trecutei luni mart, incredinfatA de pA-
mntescul sud, finutului Hotinului, a le stApAni sau a le
vinde; Pe care desi dupA a mea cerere, giudectitoria finu-
tului Botosani Inca dela 14 a trecutei luni ghenar, au for-
rnAluit mezatul acestor case, acolo in Botosani, dar pentru
cea mai departe lucrare desAvArsirei fiind opritA, dnstita
GiudecAtorie prin a mea jalbA cAtrA cinstitul Divan, am ce-
rut voie GiudecAtoriel de a le harecilui vnzarea caselor,
si cinstitul Divan au gsit de cuviinfA a se publicarisi in
toat fora vAnzarea acestor case, in vade de 40 zile, pre-
cum s'au si urmat, si dupA adresul cinstitului Divan cAtrA
GiudecAtorie, s'au incheiet mezatul cu 40000 lei asupra
D-sale Hatmanului Anastasachi Ba sofa', pe care bani prii-
mindu-i deplin in mAnuli mele, am dat si eu D-sale im-
preunA cu zapisul acesta toate scrisorile ce am avut, si
de acum inainte si in veci, in puterea mezatului si a za-
pisului meu acesta, sA aibA D-lui si mostenitorii D-sale
din neam in neam a stApAni aceste case cu locul lor, ca
pe unele ce le a cumpArat prin mezat, cu bunA credinf,
precurn spre aceasta urmeazA a mea iscAliturA.
Ion Loiz, vnzAtor, adeverez. (i)
Domnitorul Moldovei Grigori Ghica, in semn de dragostea ce
avea pentru Botosani, de care-1 legau amintiri de familie, cumpArA
casele 51 le drueste Eforiei, in anul 1851.
Obstia boerilor si a negustorilor adreseazA Domnului o mulfAmire
cAlduroasA, pe care Ministerul de Interne o publicA in Buletinul Ofi-
cial, spre obsteascA stiinfA:
1.Urmeazil inttiritura Giudectitoriel Botopini din 5 dechembre

www.digibuc.ro
298 Monografia Oraplui BotoFani

Departamentul Trebilor din Mantra


No. 1229, anul 1851.

Se publica aice spre obsteasc *OH* Inscris multa-


mirea ce obstia orasului Botosani au adresarisit Prea Inal-
tatului Domn stpanitor, pentru bunavointa ce au aratat cu
harazirea cumpararei caselor de intaperi a autoritatilor a-
cestui oras.

Pre Ina !fate Doamne.

Hrzirea casei cumprate de Inaltimea Voastra dela


D-lui Hatrnanul Basot, pentru Incaperile autorittilor ora-
sului Botosani, este o binefacere cu atata mai insemnat
catra tinutul ce in a sa rezidentie au fost norocit a privi
leagnul vostru, cu cat mijloacele sale nu-i infatosaza pu-
tinta de a-si procura asemena indamanateca i statornica
asezare.
Drept care intreaga obstie a boerilor si a negutitorilor,
patrunsa de sentimentul cei mai afunde recunostinte, pre-
Wind darul vrednic de sporita voastra buna cugetare, fiind
menit pentru salasluirea dreptatii si al administratiei, i In
Incredintare c Inltimea Voastra aflati adanca i indestula
placere in Insusi fptuirea binelui, incheie a sa plecata mul-
tarnire cu unita ferbinte ruga catra cerescul parinte, pentru
indelungarea strlucitilor ani ai Inltimei Voastre, dela a
caruia suflet ales si generos, pe langa folosinta pildei pu-
ternice, deraz i inchizasluirea lnitei i a fericirei Patriei.
Ai Inltimei Voastre pre plecate slugi 2).
(Urmeaza iscaliturile boerilor si ale negutitorilor).

Grosul (arestul).
In 1835 Eforia a construit o casa speciala pentru grosul
adica pentru inchisoare sau arest.
S'a pastrat i Insemnarea de suma cheltuit cu zidirea grosuluia,
un document interesant al timpului:
2. Buletinul Oficial pe 1851, pagina 27.

www.digibuc.ro
Monografia Oraplui Botomi 299

Insemnare de cati bani s'au cheltuit cu facerea grosului


fluidal din orapl Botopni, de cdtril Eforia or4cineascci.
Anul 1835 octombre 4.

No. Ardtare anume Lei Bani


6 Cosuri de piatra ate 233 lei 20 par. un cos 1517 48
70800 caramizi mari si mici, ate 13 lei 30 par.
mia, 'Cad mare, cad mica 976
235 merte var ate 5 lei 30 par. merta 1318 114
5290 dimerlii nasip si lut Cate 6 lei 26 par. suta 353 28
15 ciubere, frnghie, funii la schele, 4 !Ada-
nali si alte 86 12
919 salahori ce au lucrat in 67 zile, adica pe
o zi cte 10 salahori si 4 aristanti, Cate
un leu de om pe zi, si la salahori Cale
25 parale de unul 818 105
304 zile pietrarii ce au lucrat Cate 2 lei de
om pe zi si 400 lei arhitectului si a unei
calfe 1006 60
168 zile la 49 dulgheri ce au lucrat in 44 zile
ate 2 lei 20 par. de om pe zi 419 60
48 amnari si 5 sanduri facerea usorilor dela
usi, 2 lei 18 par. 127 90
209 dulapi si 9 latunoi pe pode 4i acopere-
mnt, 2 lei 17 par. 530 108
86 costoroave si grinzi, tij ate 2 lei 33 parale 244 45
111 latunoae, tij ce au intrat si la divanuri Cate
1 leu 20 par. 166 54
321 scnduri de suta tij la acoperemnt, Cale
23 parale 185
5 scnduri ulm si 8 scanduri brad uscate,
Cate 3 lei 17 parale una 44 70
34 leaturi 17
mesterului pentru facerea a 7 usi 30
mesterului pentru facerea a 7 feresti de
stecla cu cercevelele lor 35

www.digibuc.ro
300 Monografia Oraplul Pomona

6000 cube de batut scandurile la acoperemant,


3 lei 21 par. suta cuie 214
32 112 oca piroane ce au intrat la ridicarea aco-
peremantului, cate 2 lei 35 par. 91 105
228 oca fier lucrat adica in 9 gratii de fier si
legarea a 7 usi. cate 2 lei 30 627 9
2 tacarnuri de sobe 28
150 oc var bun de fetuit mai in urm, ate
8 parale oca 30
17 rogojini ce s'au pus la 10 divanuri, ate
2_ lei una 34
3 lacati marl 28
Preotilor pentru aghiazma si mancarea a 10
vinovati, and s'au bagat in grosul nou sfintit 6
Zugravit din fata stlpii cu negru i cerceve-
lele ferestilor 12
Chiria unei baste pe vreme cat au sezut are-
stantii 120
9068 57
Adica nou mii sasezeci si opt lei cu 57 bani se cu-
prind cheltuiti cu o asa tamelnica zidire ce s'au facut tot
din piatra si crmid.
Gheorghe Varlaam, Spatar; Grigori Neculau.
Secretar : Necului Dimttriu 1),

1. Arhiva Statului Iasi, Dosar Minister Interne No. 25.

www.digibuc.ro
Monografia Oraplui Botopni 301

Slujbaii Eforiei

Despre unii efori am dat oarecari amnunte in capitolul care


trateazd despre populatia orasului, i anurne despre acei cari figureaz
in catagrafia din 1832; mai sunt insa unii, despre care aflm cdte ceva
din condicile foilor de calitar, a functionarilor, pstrate in Arhiva
Statului din Iasi.
In condica 10, din 1839, gsim urmtoarele :
Costandin Haretu, cilen al Eforiei Botosani.
Nascut in Botosani, la anul 1803 februar 3.
A invtat, la osebiti dascall, moldoveneste i greceste, gramatica
hristoitia.
Insurat. Are 3 copii: 2 fete si un fecior.
Are o casd de piatr si 2 dugheni, si 2 locuri sterpe in targul
Botosani.
La 1832, la injghebarea EfOriei Botosani, el a fost candidat ales
de obstie, in mai multe 'rnduri, si in prezent, acum de un an este
ales de obstie cilen a Eforiei.
Este silitor, cinstit l cu bune purtri.
Neculai Mac& cilen Eforiei Botosani.
Nscut in Botosani la 1794 maiu 9.
A invtat la osebiti dascali a ceti si a scrie greceste i moldo-
veneste.
Insurat. Are 2 fiice si 2 feciori.
Are o cas la mahala i 4 dughene la piat.
Dela 1832 a fost ales de obstie cilen casier al Eforiei, Oa la
1854, iar dela anii 1836-1838 casier de corporatie in strngerea bani-
lor haznalii. Astzi se afl cilen casier, fr leaf.
Vrednic, credincios, srguitor pentru folosul obstesc, cinstit
cu bune purtAri.

www.digibuc.ro
302 Monografia Oraplui Botopnl

Costache Dragos, secretar.


Nscut in Botosani la 1803 februarie 5.
A invtat greceste si moldo venete.
Insurat. Copii nu are.
Are o casa si un loc sterp.
Vasile Rigu, scriitor Eforiei.
Nscut in Botosani la 1818 dechemvre 18.
A invtat greceste si moldoveneste.
Holteiu, cu sederea in casa printeasca.
Dela 1832 a fost scriitor si pe la giudectorie; astzi, in 1839
e tot scriitor la Eforie.
CApitan Anastas Dimitriu, comisar.
Nscut in Roman la 1784 iunie 29.
A invtat greceste si moldoveneste.
Insurat. Are o fiic si un fecior.
Are o cas si un loc sterp in Botosani.
La 1825 a fost epistat la Epitropia trgului Botosani, la facerea
drumurilor si altele, pan la 1832, apoi comisar.
Neculai Cambani, comisar.
Nscut la 1804 febr. 14, la Parnaxoi, in ostrovul Paros.
A invtat, in patria sa, greceste si aid moldoveneste.
Insurat. Are trei co)ii, un bet si 2 fete.
Are o cas la mahala.
A fost comisar si este.
Gheorghe Ursachi, comisar.
Nscut la 1805 april 5, in Moldova.
A invlat moldoveneste.
Holteiu. Cu sederea in casa printeasca.
Mihail Licachi, comisar.
Nscut la 1776 noembrie 7, in Grechia, in Smirna.
A invatat, in patria sa, greceste. Vorbeste greceste, moldoveneste,
turceste si ruseste.
Insurat. Are o fatd si 2 Meth
Are o cas de veci in trgul Pilihdileni.

www.digibuc.ro
Monografia Orafului Botoqad 303

In condica I I, pe 1841 :
Gheorghe Schipor, diem
Nscut In Bucovina, la 1792.
A invtat moldovenete i nemtete.
Insurat. Are 3 feciori i 5 fete.
Are o cas i 2 dugheni, in Botqani.
Dela 1830 a fost ales de obtie epitrop al tArgului Botoani i
In mai multe slujbe.
Grigori Matasariu, candidat,
Nscut in Bucovina, la Suceava, In anul 1810.
A Invtat, la coli particulare, armenete 1 moldovenete.
Insurat.
Are 3 case in oraul Botoani.
De multe ori a tinut i locul de prezident al Eforiei i alte slujbe.
Cu bune purtri i cinstit.
Costache Pavlov, Secretarul Eforiei.
Nascut in Chinu, Basarabia, la anii 1816.
A Inftat moldovenete i rusqte.
Vaduv. Are un fecior.
Scriitor i stolnacialnic dela 1833.
Secretar la Eforia de Botoani din 1840.
Costache Hagioglu, comisar.
Nscut in Botoani la 1812.
A Invtat moIdovenete i grecqte.
Insurat. Are 3 feciori i o fiica.
Comisar din 1820.

5tefanache Roman, comisar.


Nscut la Deleni ot Botoani la 1811.
Holteiu.
A Invtat moldovenete.

In condica 12, pe 1843 :


Sardarul Costache Moscovici, candidat Eforiei.

www.digibuc.ro
304 Monografia Oraplui Botogull

Nscut la Botopni in 1812 noembre 8.


Cdstorit, fr copii.
Are un loc sterp de cas.
*tie grecete, nemtete i moldoveneste,

Gaspar Goi lay, cilen i casier Eforiei.


Ndscut la 1803, in Botoani.
Ustorit. Are 4 fii i o flick
Are o cas i o dughean in Botoani.
*tie armenete, turcete, leete, nemtete, rusete i moldo-
venete.

Medelnicer Iorgu Hristofor, Secretar Eforiei.


Nscut la 1809 dech. 6, In Ei.
Cstorit. Nu are copii.
Are o cas in Botopni.
Stie moldovenete i grecete.
A avut mai multe slujbe in vremea ocArmuirei ruseti.
Ion Balasan, candidat Eforiei,
Ndscut la 1801, in Botopni.
Cdstorit, cu 6 copii : 5 beti i o fat.
Are o cas i o dughean in Botoani.
Stie armenete, turcete, nemtete i moldovenete.

Costache Hazu, comisar Eforiei Botoani.


Ndscut la 1818 dech. 16, in Botoani.
Holteiu.
La 1836 a fost supleant la coala public din Botoani.
In condica 15, pe 1845 :
Ion Radul, cilen i casier Eforiei.
Nscut in Botoani la 1808.
Holteiu.
Are 2 dugheni i o cas.
Dela 1833 a fost casier de corporatie, pentru strngerea banilor
haznelei.

www.digibuc.ro
Monografia Oraplui Botofani 305

$tefan Goilav Pitar, cilen Eforiei.


Nscut la 1782, in Botosani.
Cstorit. Are 4 feciori i o fats.
Are 4 case si 2 bolti de piatr. Are si o mosie" de veci in
Bucovina.
La 1825 a fost epitrop tdrgului Botosani, timp de 3 ani. Dela
1829 a fost insrcinat de obstia trgului in paza targului despre lipi-
cioasa boa!' a ciumei. La 1834 maiu a fost ales deputat din partea
negutitorilor de au mers la Esi spre urarea suirei pe tron a I. S.
Domn Nostru Mihail Grigoriu Sturza Voevod, apoi a fost ales cilen
casier al Eforiei ca un om cinstit i credincios obstiei.
invtat moldoveneste i armeneste i vorbeste turceste, ar-
meneste, moldoveneste, i ruseste.
Neculai Anastasiu, candidat Eforiei.
Nascut !a 1800, in Botosani.
CAsAtorit. Are 4 fii si 4 fete.
Are o cas6 si 2 dughene.
A invtat greceste i moldoveneste.
Alecu Stroja, secretarul Eforiei.
Nscut la 1805, in Botosani.
CAstorit. Are 2 fii si 2 fete.
Are o casd.
A invAtat greceste i moldoveneste ; stie si ruseste.
Iftime Vicolovici, comisarul Eforiei.
Nscut la 1807, in Botosani.
Ciftstorit. Are un copil.
A fost insrcinat cu catagrafia lcuitorilov din ceasta 4.
A invtat moldoveneste ruseste.
In condica 18, pe 1846-7:
Sulgerul Constantin Plac, Cilen Eforiei.
Nscut la 1802 febr. 2, in Botosani.
Cdstorit. Are 3 fii si 3 fete.
Are o cas si 2 dughene.
Stie greceste i rnoldovneste. 20

www.digibuc.ro
306 Monografia Oraplui Botopni

Costandin Esanu, candidat EforieL


Nascut la anul 1800, in Botosani.
Castorit, cu 7 copii : 4 fii si 3 fiice.
Are o cas si 2 dugheni.
Ion Butureanu, secretar Eforiei.
Nascut in Botosani la anul 1820.
Castorit; 2 fii si o Md.
A invtat in scoala publica din Botosani, apoi in Institutul na-
tional al Capitaliei, unde a invatat stiintele gimnaziale, filozofia, dritul
natural, legi si alte stiinti.
Stie moldoveneste, latirteste, frantez si nemtasa.
Numirea lui Ion Butureanu, ca secretar al Eforiei, s'a fcut in
urma unei plangeri pe care a adresat-o el ministrului Ghica, si care
a dispus sa fie numit in slujba aceasta, in locul titularului.
Petitia lui Butureanu, si rezolutia ministrului, sunt foarte carac-
teristice.

Excelenta Voastra,

Printele meu Iconomul Grigorie Butureanu protoiereul


de tinut Botosani dupa ce aproape de 40 ani de and ne-
contenit sa gseste slujind Patriei, n'au vrut a s folosi cu
agonisire de avere spre sprijinul ceiruntefilor sale, de cat
increzut in recunostinta Patriei au nadjduit ca si fii sai sa
fie iarsi trebnici spre slujba patriei pentru a-i fi si arun-
tetilor sale sprijinitori. Spre acest sfarsit din pruncie m'au
dat la invtaturi unde invatandu-ma filosofia si cunostinta
legilor dreptului natural si a dritului pozitiv, pentru a fi mai
priincios slujbelor patriei, am si slujit Oa acum neintrerupt
Patriei piste 9 ani.
Milostive Stapane, tristu si de jalitu este pentru mine
acest timp in care soarta m-au adus a jtirtvi cei mai scurnpi
ani ai tineretilor mele in slujba Patriei pentruca acum and
cu venirea Excelentiei Voastre pe scaunul Ministeriei in pri-
virea fgaduintilor ce a-tat Excelentia voastr cum si cucoana
Porfirita au dat printelui meu a ma yeti agiuta de a ma

www.digibuc.ro
Monografla Orgului Boto$ani 30 7

inainti, mA socotem norocit a mi s sfri apdsrile ce pAn


acum am suferit i a ave o inaintire potrivit cu fAgAduinta
ce ati dat, i acum din contra mA vdd din pomocic ce am
fost la sectia al 3-1e, obordt a fi scriitoriu.
Milostive stdpdne, tiu cA nu pentru alt interes ati
intreprins acest post de cAt a lsa veacurilor viitoare in
istoria Patriei o strlucit urm cA ati fost adevdrat pdrinte
a Patriei.
Mare este numrul celor ce au stAtut pe scaune im-
pdrAtOti i au avut scheptru cdrmuirei in mnd, dud* pu-
tini sunt din ei pe carii istoria ii numesc barbati mari, cad
acest strAlucit nume nu li-au dat driturile tronurilor pe care
au stat, ci nobilul haractir de dreptate i faptile bune ce au
sdvdrit pe cle.
lin asAmine mare nume tiu cA vreti sA v rdmdie
Excelentiei voastre i in aceastd nAdejde i indrznesc a v
aldtura aice spre lAmurire de meritile mele osbite atestate
docladul Sefului sectiei la care slujdscu i cu supunere
vd rog ca priivind la nedreptatea ce mi s'au fdcut cu a-
ceastA din nou regularisire a Statului s nu ingduiti asu-
prirea mea ca sa nu rarndn a lAcrtna cA rn-am nenorocit
in titnpul Ministeriei Excelentiei Voastre acel ce ati fgd-
duit pentru mine ocrotire. 1845 Noembrie 17.
La mila Excelentiei voastre
pre plecat
i supusd slugd
Ion Butureanu

Rezolu(ie. Sectia I. Pe acest isclit sA sA facA poron-


cile de ordnduirea sa in slujba de secretar a Eforiei Boto-
anilor in locul acelui care sd gsete acum, iar in locul
sAu la sectie se va amploiarisi pe Scarlat Botez dela see-
tia II i la o II-a pe IlIecu Manu in locul lui Botez.
1845 Noembrie 18,
Ghica Logofdt 1).

1. Arhiva Statulul 1asi, Dos. 6962, Tr. V172.

www.digibuc.ro
308 Monografia Omit lui Bo Ward

Dimitrie Aronovici, cilen i casier.


Nscut la 1811, in Botosani.
Casatorit. Are 4 copii.
Are dugheana i casa in Botosani.
*tie moldoveneste, ruseste i nemteste.
Clucerul Vasile Niculescu, candidat.
Nscut la 1817, in Botosani.
invatat, in scale particulare, greceste i moldoveneste.
Pitar Stoian Coman, candidat.
Nascut la 1798, in orasul
Cstorit. Are 6 copii.
Are dugheana i casa in Botosani.
*tie moldoveneste i greceste.

Stefan Stamati, scriitor Eforiei.


Nascut la 1824, in Botosani.
Holteiu.

In condica 21, pe 1848 :


Dimitri Volcinski, Medelnicer.
Nascut adevrat roman din familie noblesa in anul 1814 august,
in targul Herta, tinut Dorohoiu.
invtat in casa printeasca i particulare mijloace a ceti, a scrie
moldoveneste, artimetica si altele.
Vorbeste i scrie national, rosieneste i leseste putin.
Casatorit. Are 2 copii.
Mostenire are in parti de mosie in oblastia Basarabiei, care fiind
cazute in galcevire de protsuri, servirea lui in slujbele patriei nu 1-au
pozvolit a starui in desbaterea lor. astre numai i s'a fagaduit, iar
inchipuirea lipseste de a se putea rspunde. Are avere miscatoare
dinteo zi pana in alta, i nemiscatoare case in targul Mihileni si in
orasul Botosani.
Dela 1832-35 a fost scriitor i loctiitor de same la Ispravnicia
de Herta, apoi dela 1836-41 nacialnic mesei criminale i arhivar, apoi
politmaisiru, etc.

www.digibuc.ro
Monografla Oraplui Botwni 309

Neculai AlbotA, Pitar.


Nscut la 1779 oct. 14, in satul Hriscanii, tinut Botosani.
A inviitat in scoala domneascA, in Botosani.
Ustorit. Are 6 copii.
Are parte de mosie in trupul mosiei Ipotestii, tinut Botosani, i
case in Botosani.
In condica 26, pe 1849 :
Teodor:Schipor, romn.
NAscut la anul 1826, in Botosani.
A invtat in pansioane si scoala public& In Botosani, 6 ani, iar
in Academia Mihllean 4 ani.
Stie religia, geografia, istoria, retorica, poezia romn5 si latin,
istoria natural& moldoveneste, latineste, frantuzeste, greceste si nemteste.
Holteiu.
Are acareturi in Botoani.
Dela 1846 este pomocicul mesei I la Isprdvnicie.
In condica 28, pe 1850-51 :
Vasile Niculescu, clucer
Nscut la anul 1822, in Botosani.
A invtat, la osebiti dascali, moldoveneste, greceste i nemteste.
Castorit, cu copii.
A mai ocupat slujb i in Divanul apelativ, 7 ani.

www.digibuc.ro
310 Monografia Oraplui Boto$ant

Breslele din Botosani.


Inca din vremuri vechi trebue sa fi existat bresle in Botosani
despre care se gsesc urrne in alte orase ale Moldovei.
In Iasi era breasla pograbacilor (a cioclilor) Inca prin 1675 ;
Focsani o gasim prin 1674, iar breasla cizmarilor si a solonarilor din
o pomenesc documente de prin 1733 1).
Cea mai veche mentiune, cunoscuta }Ana acuma, despre vreo
breasla din Botosani, este din anul 1690.
Grigori Goilav, un om cult si un cercettor pasionat al trecutului
armenilor din Romania, a publicat in revista 0:Arhiva., din Iasi 2), u
studiu despre Statutele breslei tinerilor botosaneni, ieseni i romas
cani", utilizand un manuscris din anul 1690, din Gheorghe Smniclos.
Breasla aceasta era o corporatie in genul confraternittilor franc
masonice si ale societtilor de ajutor reciproc, pentru cazuri de boale
deces, cum exista i astzi itt sudul Italiei.
Tinerii aveau un set vatay, sau vatavul cel mare, la care mai pe
urma se adause un ajutor, vatavul cel mic.
Vatavul avea putere discretionara asupra membrilor breslei, pu-
tand chiar sa-i puie in lanturi, in caz de anumite abateri.
Fondurile breslei erau afectate cultului bisericesc.
In manuscrisul din 1690 sunt i listele membrilor acestor bresle
'Ana in 1738.
In amil 1716, un arhiereu, adreseaza o scrisoare, din locurile
sfinte, breslafllor din Botqani, in care trim ete harul apostolic si dun-
nezeestile nenumarate binecuvntari intregei bresle botocinene; int
a tinerilor, dupa aceia a dubcilarilor, aleimarilor, cizmarilor i a tuturor
altora, la mare si la mic..
Alte documente vorbesc despre un Tanas, staroste de croitori
in 1781, si tot atunci despre un staroste de ciocli i despre un skin),
1. N. Dorga, Studil i Documente, VI, p. 420, 428, 433.
2. An. VII, 1896, p. 632-639.

www.digibuc.ro
Monografia Oraplui Botopni 311

ste de jidovi; iar In 1815 clespre staroste de dulehert 1)


Breasla blanarilor din Botosani se dovedeste, cu acte, de prin
1768, si despre dansa se cunosc amnunte foarte interesante, pe care
d-I Iorga le-a dat la iveal 2).
La 1832, cand, dupa cerintele Regulamentului organic, trebuiau
sa se organizeze toate breslele, in vederea dreptului de alegator pentru
eforii, pe care-1 aveau starostii breslelor, erau in Botosani 63 de bresle,
dupa cum arat lucrarile pastrate din acea vreme 3).
Aceste bresle, rancluite dupa ordinea alfabetica, erau urmtoarele:
Abagerii
Aftarlicarii (negustori cari vindeau maruntisuri, precum : cercei,
nasturi, margele, oglingioare, etc.).
Almarii, in 1832 fac breasla cu caldrarii.
Argintarii
Bacalii fac breasl cu marchitanii, si au starosti pe Dumitru
Giansus si Vasilca sin Ion.
Brbierii staroste : Nastasa sin Ursache.
Berarii
Blanarii staroste : Dumitrache Scarcea.
Boengiii
Bogasierii
Braharii
Brasovenii
Cafengiii
Caldrarii fac breasla cu alamarii.
Caramidarii staroste : Neculai Strchinariu.
Casapii jidovi staroste: Itic.
Cavafii (lucreaza pantoEi si papuci).
Cepregarii
Chetrarii staroste: Costache Pnzariu.
Ceasornicarii
Ciubotarii staroste: Nita Colkel.
Ciubotarii jidovi staroste: Avram sin Iosub.
Ciubotarii rusi staroste: Vasile Sohotchi.
Cizmari moldoveni staroste: Manolachi Dragoiu.
1. N. lorga: Studil $ i Documente, VI, p. 129-141.
2. Breasla BlanarIlor din Botosani, In An. Acad. Rom. XXX1V.
3. Artilva Primriel Botosani, Dosar 7 din 1832 sl 28 dln 1833.

www.digibuc.ro
312 Monografia Oraplui Botopni

Cojocarii staroste : Costantin Esanu.


Crasmarii fac breasl cu rachierii.
Croitorii moldoveni staroste: Nedelcu.
Croitorii jidovi
CurAlarii staroste: Neculai Beste.
Cusmarii fac breasl cu slicarii.
Ferarii staroste: Miron sin Antohi.
Formagiii fac breasl cu pitarii. Staroste: Tanas loan.
Harabagiii
LacAtusii
Lefticarii
Lipovenii staroste: Fivacum Dascalu.
Liptcanii

Mahalii staroste : Polcovnicul Toader.


Marchitanii fac breasl cu bacalii.
Mindirigiii staroste: /Andrei Rcleanu.
Mumgiii
Muzicantii staroste: Petrache Suceveanu.

Plrierii
Pascarii staroste: lordache Corban.
Pitarii fac breasl cu formagiii.
Plugarii (lcuitori plugari muncitori) staroste: Florea Ciubotariu.
Posesorii de mosii.
Precupetii moldoveni staroste: Mihalache Pantovici.

Rachierii fac breasl cu crsmarii.

Slujitori cu hac staroste: Simion Harabagiu.


Slicarii fac breasld cu cusmarii.
Solonarii (acei cari curl grsimea de pe vitele dela abator) -
staroste : Tanas a Cristei Cojocaru.
Soponarii staroste: Neculai Beste.
Spiterii
Sticlarii

Tlplarii

www.digibuc.ro
Monografia Orwlui Botopni 313

Telalii
Teslarir staroste: Toader Flrjoaba.
Tristarii
Tutungiii

Velnicerii

Zarafii
Zugrafii

Dup dispozitiunile luate de Carrnuire, breslasii de toate soiurile


trebuiau s aleaga patru starosti, carora li se dadeau atributiuni admi-
nistrative, si la 3 noembre 1832 se face alegerea, al crei rezultat este
consemnat in urmtorul act:

Alegere.

Noi mai gios isclitii din toate breslele targului Boto-


sni, astazi adunandu-ne in canteleria cinstitului Sfat or-
snesc, dupa atatea poronci ce ni s'au fcut cunoscut, ca
s alegem doi starosti asupra negutitorilor patentari si doi
asupra mesterilor din acest oras, spre strangerea banilor de
pe la acei cari au luat patent si totdeodata ne indatorim
a ni pune staroste la fiestecare breasl. Pentru aceasta dar
land in bgare de sam aceast vajnic lucrare, de a a-
lege oameni de credinta si vrednici, si cu bun stiint la
lucrare si strangere banilor de pe patente hotarate de Vi-
sterie, si unindu-ne noi toti la un loc, am ales pe D-lui A-.
nania SUN *i. Gheorghe &bulled, starosti asupra negutitorilor
patentari, Hrisie sin Bogos Macsim i Lupul Ceaupil, sta-
rosti asupra mesterilor, iar Meer sa fie agiutor Lupului.
De care D-lor numitii negutitori de mai sus ce s'au
ales de noi toate breslele a fi staroste spre inplinirea si
povtuirile ce li se vor da de catra cinstita Vornicie de
Botoani, a le aduce intocmai intru indeplinire si a-si da
sama pan la un ban, iar din impotriv vreunul dintre a-
cesti alesi nedandu-si sama cu banii haznelei ce-i vor strange
atunci noi toate breslele sa avem a raspunde cu averile

www.digibuc.ro
314 Monografia Oraplui Boto,Fani

noastre i a implini pana la un ban, i pentru mai adev-


rat credinta nc am iscalit cu manile noastre.
1832 noembre 3.
Gheorghe Neculau
Gheorghe Vasiliu
Vasile a Diaconitei
Anastase Paraschiv
Gheorghe Chebariu
Eu Chew Gheorghe
Eu Ionica sin Paval
Eu Lazar a Savoaei
Eu Vasile sin Arhiri
Eu Lupu sin Iacob Casap
Starostele Nita Colcel
Starostele de precupeti Mihalache Pantovici
Vasile zet Ojog adeverez
Joan Popovici
Dumitrache Scnteie
Eu Grigori sin Ion Livadariu
toti ciubotari de ciubote moldoveneti
Eu Toader Rachitanu
Eu Toader Harjob
Eu Costantin Chetrariu
Eu Ilie feciorul lui Vasile Vinograschi
Eu Joan Zablau
Eu Mihalache Chetrariu
Eu Costache Chetrariu
(Urmeaza Inca 2 semnaturi armene0i i 14 evreeti).

Cu cioclii, Eforia incheie un contract la 2 ianuar 1834, prin care


acetia se obliga a face serviciile de ingroparea mortilor, i in acelq
timp de a da ajutor la caz de foc :
Fidica noi cari mai gios ne vom,:pune numele i de-
getele, incredintm prin acest zapis al nostru, ce dam in
cantalaria cinstitului Sfat or4anesc din Botoni, precum
sa fie tiut c ne am alcatuit a fi treizeci ciocli la acest

www.digibuc.ro
Monografia Oraplui Boto$ani 315

targ, insa numai la natia cretineasca, pe un an de zile, in-


ceptor dela 1 ghenar 834 i OM la 1835, i cu indato-
rire ca in toata saptmna sa avem a fi Cate zece oameni
de rand spre ingroparea celor raposati, i al doile a umbla
cu sanato0 dupa povatuire ce ne se va da, i a sta ne-
clintiti la cinstita cantlrie, acei cari vom fi de rand a treia
sptamana. Asemenea ne indatorim ca cerand in alta sap-
tmn mai multi ciocli spre ingroparea celor rposati, sa
avert' a da, i a sta cu totii intru ajutor de va cere trebu-
inta, precum i din intamplare (Doamne ferqte) de vreun
fOc, iari ne indatorim a sari cu totii i a sta par ce se
va potoli. lar pentru osteneala noastra, cinstitul Sfat oraa-
nesc are a ni plati birul dupa patentele ce vom avea, i a
fi scutiti ori de ce havalele, nefiiind suparati intru nimick
ramanand a cauta numai aceasta indatorire, precum mai sus
se arata. Si spre mai adevArata credinta ne-am rugat de ni
au scris numele i noi am pus degetele, fiind chiza unul
pentru altul, rugand i pe cinstita Vornicie de au incredin-
tat.
1834 ghenar 3.
Eu $tefan Cojocaru adeverez.

In lumea cioclilor se petreceau aceleai nemultamiri ca i intre


toti bresla0 din lume. Doi din cei cari se credeau nedreptatiti, se FA-
luesc Domnului i capata dreptate.
lea jalba :
Pre Inaltate i mult milostive Doamne
Cu ferbinti lacrami jaluim milei Inltimei Voastre cA
noi santem doi frati, carele peste 25 de anI am slujit In
toate perestasurile vremilor trecute, in felurinii de boale li-
picioase, unde noi n'am fost in alt amestec de Uri, ce
numai a cauta aceasta slujba de doch i a fi intru acele
supuse de a phzi cioclia, dupa hrisov. Apoi acuma, de un
an de zile paind pe doi ani, un Andrei Branzariu, ce este
1. Arhiva PrimAriel Botosani, Dosar 111831.

www.digibuc.ro
316 Monografia Oraplui BotoFani

vtav de ciocli, impreun cu un Sava, ce se poreclete


Mic Bdtrn, prin chipurile ce intre dnii au uneltit, in locul
nostru oameni cu bir, adic pe un Petrea Vlasi i un
Alexandru Codcel, pentru care cu ingenunchere rugm mila
Inltimei Voastre, ca sa priviti cu milostivul ochiu asupra
saraciei noastre, i din Inalta porunca s v milostiviti asu-
pra noastr, ca s fim randuiti iar4i in breasla ce mai
inainte am fost, i va rmnea numelui Inltimei Voastre
o venia i nemuritoare pomenire.
La mila Inltimei Voastre
pre plecati i supui
Ion Mocanu i Vasite Mocanu
ciocli vechi din targul Botoani.
1834 noemvrie 5.

Pe aceast jalb urmeazA urmtoarea rezolutie :


Fiindc ei au slujit obtiei In vremuri grele chiar cu
primejdia vietii lor, sa nu se Indeprteze acum, In favorul
altora.
In 12 noemvre 1834
Ei.
M. Sturza Voevod.1)

1. Arhlva Statulul Iasi, Dosar 25, Ministerul de Interne, flla 473.

www.digibuc.ro
Monografia Orafulat Botofani 317

Breasla Blanarilor.
Ce organizatie vor fi avut celelalte bresle, nu avem documente
care sd ne lmureascd; cunoatem, insd, in amdnunfimi, organizarea
breslei blanarilor din Botoani, una din cele mai insemnate. D-1 Iorga
a publicat catastihul i actele acestei bresle.
La 13 maiu 1768, Gavriil Mitropolitul Moldovei, intarete pri-
vilegiul intemeietor al acestei bresle, cerut de blnari, cari doriau ca
sd osebeasca i ei breasla lor cu catastih, dupd obiceiul altor bresle
de printealte tdrguri i orae". Mitropolitul li aazd breasla, intrindu-li
sdvdrirea praznicului ce au ales, la Sf. Die.
Privilegiul Mitropolitului Gavriil era dat, cu urmdtoarele indatoriri :
1.Praznicul trebuie s fie finut in fiecare an, cu cazutd creti-
neascd cuviinfd, fiind datori tofi breslqii sd meargd la casa starostelui
in ziva praznicului, iar care nu va merge, sd se globeasc, dupd
obiceiu.
2. In biseria s fie o cutie in- care sd se adune banii strdni
din inilostenie, i cutia s se deschidd in ajunul hramului, i banii &A
se intrebuinfeze pentru nevoile bisericei.
3. Cine nu va cinsti i nu va asculta pe staroste, s plAteasc
gloabd 6 zlofi, dup obiceiul vechiu".
4. Cine nu va veni la ingroparea vreunui bresia, sd fie globit.
5. Oricare meter va smomi ucenicul altui meter, cel ce va
smomi sd fie globit cu 12 zlofi, iar ucenicul s primeasca 100 lovituri
de toiag.
6. Ucenicul care ar vrea sh ias calfd cu dugheana lui, cu tirea
starostelui i a breslei, sd plteascd bdrbdnfa" 1) lui 5 zlofi, iar fe-
ciorul de meter ce va inv.* metqug dela tat-su, sd dea juratate
de brbanf.
7. Un bldnar strdin care ar vrea s se aeze la breasla aceasta,
s plateasca barbAnfa intreagd.
1,-1:W13110i tnsemna blr, amencla, taxi!.

www.digibuc.ro
318 Monografia Oraplai Botopni

8. Strdinii nu aveau voe sd scoatd pelcele ce erau de meste-


sugul breslei, i cine ar face altfel, i se va lua pelcelele, i va da
gloabd 24 zloti.
La 1768 erau in Botosani 30 de blanari cfratip, toti moldoveid,
cari aleg staroste pe Andrei Slicariu i alti patru epltropi, gca sd fie
ludtori de samd i purtAtori de grijd la toate trebile i orAnduelile breslei.
Epitropii au fost alesi pe toatd viata, si la moartea lor au fost
alesi altii, cu invoirea protopopului.
Dupd cdtva timp, starostelui i se creiazd oarecare venituri : 10 parale
dela calfa care se tocmeste, un leu dela tovardsii cari se scriu in
breasl, iar la fiecare praznic intreaga breaslA trebue sd-i deie o pd-
reche de papuci.
Starostele Andrei Slicariu, supdrat de neajunsurile ce i se vor
fi fAcut, ii d demisia, dar la 25 iulie 1772, induplecat de rugdmintile
breslasilor, rAmdne la locul lui, iar nesupusii sAnt obligati sd deie
breslei 5 ocd de cearA, si 10 lei gloabd judecdtorului de Botosani.
Pe langd aceasta cei vinovati de supdrarea starostelui, mai primesc
50 bete la tdlpi.
Breasla blanarilor incepe sd decadd, si la o noud alegere de
staroste, la 6 august 1795, isclesc numai 11 breslasi.
Decade* blanarilor moldoveni se datoreste concurentei boga-
sierilor armeni, cari vindeau in dughenile lor blAni lucrate.
Blanarii s'au plans Domnului, care a hotrdt ca aceast concu-
renta sd inceteze, i atunci armenii, printr'un act din 1797 maiu 8
s'au obligat sd nu mai cumpere i nici sd tie, prin dughenile lor,
niciun fel de ,Kgujuliip, iar strae gata bldnite, malotele i cataveici, sA
aibd voie a vinde, ca i mai inainte, cumi sdngeap i bldni gata
sA cumpere, dar numai pentru bldnitul straelor de vdnzare ce vor
face, dar sA nu poatd vinde tanele de sangeap sau
La 1820, Mitropolitul Veniamin reinoeste privilegiile breslei
blanarilor din Botosani date de Gavriil Mitropolitul, i fixeazd pon-
turile urmAtoare :
1.Ziva praznicului este tot Sf. 111e, cdnd toti breslasii sunt
datori a merge la bisericd, iar care nu va merge, se globeste cu o
Ocd ceard.
2. Banii din cutia cu milostenii vor fi pentru trebuintele
bisericei.

www.digibuc.ro
Monografia Orapilui Botowl 319

3. Cine nu se va supune ascullrei povtuitorilor breslei, va fi


globit cu 5 oc de cear.
4. Cine nu va veni la ingroparea unui breslas, va fi globit cu
o oc ceard.
5. Mesterul care va smomi ucenicul sau calfa altui mester, va
fi globit cu sase oca cearg, iar ucenicul va primi cincizeci de toiege.
. 6. Un ucenic nu va pu tea deschide dughean deosebit, ci va
sta cu leaf la stpan sase ani, i cnd va deschide dughean5, s
plteasca mai inti 40 lei ntestir" 1) la cutie, iar de va fi fecior de
mester, va plti 20 lei.
7. Un blanar strin care se va aseza in breasl, va plti testi-
rul intreg.
8. Strinii nu au voie s scoat pelcele ce snt la mestesugul
acestei bresle; cei ce vor contraveni, vor plti gloab 30 de lei, si li
se vor confisca pelcelele.
9. Breslasii vor putea angaja calfe, cu stirea povtuitorului bres-
lei, si calfa va da din leafa lui cte o para dz leu la cutie; cine va
tocmi calf fr stirea breslei, va fi globit cu trei oc de cear.
10. Cnd un breslas va cumpdra o marr i alt breslas ar vrea s
aib si el de aceia, trebue s-i deie o parte, i asupra pretului cum-
prturei va pune la cutie cte 20 parale de suta de lei.
11. Cine va face tovrsie V&A' stirea povtuitorilor, va fi globit
cu patru ocd cear.
12. Niciun breslq nu poate primi ucenic dintre armeni l jidovi.
13. Armenii blanari din alte orae nu au vole sd se apze in
Botqani.
14. Blanarii cari lucreaza pe la casele lor, i numai la ziva tr-
gului obicinuesc ozde scot cte putin marf cu rogojina la ulit, ii
vor plti contributia la cutie, dup putere.
Contributiile breslasilor, brbntele mesteresti", erau trecute
intr'o condic, cu insemnare c s'au pltit in manile starostelui sau
in adunarea breslei.
La 1832, cnd s'a fcut catagrafia cea amnuntit a populatiel
din Botosani, erau in acest oras 45 de blnari, toti romni; peste
cdtiva ani, ins, la 1852, breslasii blanari dau o jalb isprvniciei, in
2.Ace la, intelea ca i barbanta".

www.digibuc.ro
320 Monografia Oraplui Botopni

care arat cd dup privilegiile ce au prin hrisoavele mitropolitilor, nu


au vote sei se amestece In breaski natii strdine, armeni fi jidovi, dar
dela o vreme breasla se vede tirbit in aceste privilegii, de oarece
jidovii as'au nrvit a intra i in acest meteup i speculnd aceast
meserie, li stric aliveriul.
Era concurenta contra creia se plng blnarii botoneni ce-
rand s fie opriti jidovii de a practica acest meteug, ceiace mai
ceruser i Domnitorului, cu ativa ani mai inainte.
Fat cu ideile de libertate, care pluteau i in atmosfera Mot-
dovei, cerintile blnarilor din Botoani nu au putut s fie satisfcute.

www.digibuc.ro
Monografia Orgului Botogini 321

Breasla lAutarilor
In Botosani au fost totdeauna lautari vestiti, si corporatia lor
avusese, candva, o organizare care, dela o vreme, se desfiinfase.
In o jalba catra Eforie, data de lutari in 1836, se vorbeste d e
breslasii lautarig din orasul Botosani si despre cutia bisericei unde
santem inchinati", recunoscand di acum de cand au lipsit starostia
dintre noi, ce purta ocarmuirea noastra a tuturora, au lipsit si unirea
noastr si alisverisul dintre noig.
Aceasta dovedeste CA a existat breasla lautarilor in Botosani,
pe care o mai gasim in 1832, and s'a facut catagrafia locuitorilor,
si and se mentioneaza si un staroste al muzicantilor".
La 29 noemvre 1832, Eforia primeste urmatoarea jalbA dela
negutitorii din Botosani :

Catra cinstit Sfat orasnesc din Botosani


Negutitorii din acest oras
Jaloba

Aducem la stiinta ca in acest targ, dupa asezamantul


nou, toate de mai inainte catahrisuri ce se unna s'au des-
fiintat, dar numai havaetul scripcarilor se vede crezut.
Pentru aceasta facem cunoscut cinstitului Sfat, ca o mare
suparare si obijduire avem dela starostele de scripcari ca
la ori ce nunta trebuindu-ne scripcari, pana nu dam cate
doi galbeni havaet starostelui nu putem tocmi nici un
scripcar, si acel havaet videm ca-I pune in a lui socoteala,
de care ne rugam sa se puie si aceasta la cale dupa
cuviinf. 1832 noemvre 9
Gheorghe Svulicd, Mihal Bolfosu, lonitd Ariton,
Luca Macslm, Avedic Marcovici, Munuc Suceveanu,
21

www.digibuc.ro
322 Monografla Oraplul Botopnl

Ca rezultat al acestei pranged, Departamentul din luntru opreste


pe staroste de a mai lua havaet, ci numai tocmala dela Inceput, pen-
tru orice angajament de nunt, cumtrie si altele. 3) ,
Probabil 6 aceast oprire de a se mai lua havaet, a motivat
desinteresarea starostelui breslei lutarilor, si prin urmare desorgani-
zarea breslei.
Dar nevoia de a se reorganiza In breasl, a fAcut pe lutarii
din Botosani s adreseze urmtoarea cerere:
Catra cinstita Eforie a trgului Botosani
Dela breasla lutarilor din targ Botosani
Plecat jalobil

Cu supunere facem cerere cinstitei Eforii, noi bres-


lasii lutari de aid din ora Botosanilor, cd acum de cand
au lipsit strostia dintre noi, ce purta ocArmuirea noastr
a tuturora, au lipsit unirea noastr si aliveriul dintre noi,
cat si a cutiei bisericei unde santem Inchinati, si pentru
aceasta ne-am sftuit, cu totii de obstie, ca s facem ple-
cat cerere cinstitei Eforii, ca sa binevoiascA a face alegere
dintre noi, pe care se va gsi de cuviinta, si sa ni se puie
un staroste dupd cum si In Esi si in alte trguri s'au pus,
ca sa nu umblihn tot besmetici ca albinele fr de matcli
sd se urmeze precum s'au urmat din invechime, sd fim fo:
lositi si noi si sfnta biserid unde sntem inchinati, i
pentru aceast punere la cale va rmnea in vesnica po-
menire D-voastr, si care va rmnea staroste sa aibd a
da In folosul casei, In bani cAt se va putea.
1836 septemvre 15.
Eu Petrache sin Nip Sucevean, adeverez
Eu Vasile Buiuc, adeverez
Eu Joan sin Nita Sucevean, adeverez
Eu lordachi Strahotin, adeverez
Eu Finastas sin Toader, adeverez
Eu Gheorghe Srcutu
I.Aril Iva Statulul laal, Dom 652 litera M, fila 457,

www.digibuc.ro
Monografia Oraplui Botwni 323

Eu Gheorghe Borta
Eu Gheorghe Buiuc
Eu Lupul Buiuc
Eu Fandole Gheorghe, cobzar 1)

Eforia raporteaz Departamentului :

Cinstitului Departament Trebilor din Luntru


Eforia orasului Botosani

Raport

Lutarii muzicanti din acest trg au artat cu jaloba


spre a li se pune si lor staroste, precum de pild sant re-
gularisiti in Esi, de Eforia de acolo, de a se pzi buna o-
randuial si unire intre ei, precum au fost si mai inainte,
cu aceasta ins ca starostele ce va fi, s aib a da in
folosul casei Eforiei in bani cat se va putea, bez ceia ce
au a strange la cutia care au a da sfintei bisericei Ador-
mirea Maicei Domnului unde se gsesc inchinati aviinduli
# faclia lor, care jalob a lor se pridstavliseste cinstitului
Departament spre pliroforie, insd totodat un muzicant
slovesnoi au fagaduit c va da la casa Eforiei pan la 400
lei pe an, spre folos, de aceia ne rugm sd avem poronc
in ce chip s urmain si de se poate a se lua un aseme-
nea venit in folosul casei Eforiei, ca un luau ce de a lor
bun voie pe tot anul vroiesc a Mitzi spre inlesnirea chel-
tuelilor Eforiei.
Costache Roset, Hriste Loan, $tefan Goilav.

Departamentul aprob cererea lautarilor, si pe raportul Eforiei


se pune aceast rezolutie : Pe pilda urmat la Esi, se incuviinteaz
iar banii insemnati, de nu se vor putea lua mai multi, se vof da in
castiuri la Eforie. 2)

1. 3.Arhlva Statului Iali. MIMI' 115, Tr. IT72.

www.digibuc.ro
324 Monografia Oraplui BotoFani

Ispravnicul tinutului Boto$ani, Spatarul Dimitrie Gane, prin rapor-


till No. 12196 din 6 octombre 1836, arat Departamentului c pentru
alegerea starostelui de lAutari, adunndu-se pe toli lAutarii la Politie,
li s'au dat porunc ca s-$i aleagA pe acel asupra cAruia vor avea
ei mai multA incredere, $i lAutarii, in numAr de 40, au ales de staroste
al lor pe Petrachi Paraschiv, ce-i zic $i Ciocoiu, care de cAtrA IsprAv-
nicie s'au $i statornicit.
Dar dupA trei zile, la 9 octornbre 1836, Eforia ora$ului face cu-
noscut Departamentului CA tiganii lAutari s'au impArtit in douA tabere :
unii alegand-1 pe Petrachi Paruschiv, i altii alegndu-1 pe Vasile Buiuc,
mai multi fiind cu acesta din urmA, iar Eforia, ca sA nu rAmAe pAgu-
ba$A :de acel venit de 400 lei, care se $i depune la casa Eforiei,
prezintA Departamentului actul de alegere, spre statornicire.
Actul de alegere era acesta :
CAtrA cinstita Eforie oraplui Boto$ani.
Dela breasla l'Autarilor din acest tdrg

DupA jaloba ce am dat noi cinstitei Eforii, la 15 a


trecutei luni septemvre, pentru de a ni se pune staroste
breslei noastre, acum arAtndu-ni-se porunca cinstitului De-
partament ca s facem alegere $i sA punem staroste mai
mare intre noi, precum au fost $i mai inainte, de care noi
urmAtori fiind, dupA numerarisita poruncA, am i ales de
staroste pe D-lui Vasile Butuc, cu aceasta insA ca sA aib
a da in folosul casei cinstitei Eforii 4C0 lei pe fie$tecare
an, in cursul haznelei $i in c4tiuri pe an sA se deie, $i noi
sA avem a fi supt ascultarea pomenitului staroste, $i la ori
ce nunt sau alte cantAri, fAr $tirea starostelui niciun FAO&
s nu aib voie a se .tocmi, ci numai D-lui starostele sA
pofteascA $i sA se tocmeascA el, de unde sdii ia $1 hava-
etul obipuit a stArostiei. Pentru care spre $tiintA, plecati
facem cunoscut $i cinstitei Eforii, $i totodatA o rugAm a
binevoi de a face $i intAritura cuvenitA dupA formA.
1836 Octomvre 7
Eu Petrache Sucevanu
Eu IonicA Sucevanu

www.digibuc.ro
Monografia Oraplut Botopni 325

Eu lordache Strahotin
Eu Gheorghe Buiuc
Eu Neculai Naingiu
.,

Eu Fandole Cobzarul
Eu Ionica _Sacalu
Eu Gheorghe sin Paval
Ion Muscalagiu
Eu Lupu Buiuc, i toata breasla fruntailor atat cei
iscaliti cat i ceilalti.
Peste un an, la 13 octomvre 1837, spatarul Leon, ispravnicul
tinutului raporteaza Departamentului ea scotindu-se la mezat, pentru
un an de zile, adetiut strostiei lautarilor, care este in folosul casei
Eforiei, cel mai folositor pret l-au dat Nastasci Paraschiv, adica 605
lei, in cursul haznelei.
In noemvre 1838, fcandu-se iar mezat pentru adetiul starostiei
lutarilor, a ajuns havaetul acelei strostii asupra lui Vast le Buiuc, in
suma de 640 lei, dar dupa cind ceasuri, inainte de a se incheia con-
tractul, vine Petrache Paraschiv, fostul staroste, i da 800 lei, pentru
care s'a incheiat i urmatorul contract:
Contract.
Anul 1838 noemvre 13 zile, dupa publicatiile urmate
i in urmarea poroncei cinstitului Departament din 5 noem-
vre, luand parte la strigArile prin rnezat a adetialui staro-
stiei lautarilor, cu pret de 800 lei pe an, eu Petrache Pa-
raschiv voiu urma pe timp de un an, incepator dela 26 oc-
tomvre 1838 i Oa la 26 octomvre 1839, dupa urmatoarele
conditiuni mai gios aratate:
1. Dator sa fiu eu gios iscalitul a cartnui cu buna
chibzuiala pe toata breasla lautarilor, intocmai dupa cata-
stiful ce avem, avand a lua dela tali lautarii havaetul sta-
rostiei dup catastif, adica dela nunti i cumatrii cate se
vor face.
2. Osebiti bani ce este obiceiu a se strange la cutia
ce avem de pe la bres14, se va pasha la starostie, fiind
dator a-i da bisericei Sf. Adormirea Maicei Domnului, unde
ne gsim inchinati, spre pomenirea breslei.

www.digibuc.ro
326 Monografia Oraplul Botopni

3. Suma de 800 lei ne indatorim a raspunde Eforiei


in dou castiuri, iar cand din inpotriv nerspunzand banii
la artatele vadele, atuncia Eforia fara a lua in privire orice
punere inainte, nu numai ca sa aiba a ma scoate din acea-
st starostie, dar si toti banii sa aiba a i se implini din o-
rice avere a mea sau a chizasului men, miscatoare sau
nemiscatoare, neavand cuvnt de raspuns la orice instantie
giudecatoreasca ne vom arata.
4. Toti lautarii atat acesti de loc, cat si acei straini
cari vor veni in acest targ, spre a se hrani, datori sa fie
a-mi da cuviincioasa ascultare si cinste, ca la un staroste,
si mai ales acei cari vor veni strini intai sa se invoiasca
cu starostia, dupa obiceiu, si apoi vor fi primiti a canta, si
Mt stirea strostiei sa nu aib voie niciun lutar a se tocmi
la nunti si cumatrii, ci numai prin mine gios iscalitul &A aib
a se tocmi, spre a-mi lua havaetul hotrat de strostie,
iara din impotriva and din lutari se va dovedi CA s'au
tocmit la vreo nunt sau cumatrie fr stirea strostiei, apoi
pe unii ca aceia s se globeasc la cutia breslei, avand a-mi
trage si eu havaet starostiei, insa prin stirea politiei.
5. Orice glcevire se va intampla intre lutari, si ne-
putandu-i eu impaca, atunce se vor indrepta la politie, spre
punere la cale.
$i dar, spre sigurantia Eforiei c voiu fi urmator tutu-
ror ponturilor cuprinse mai sus, si cu darea banilor la va-
dele, pe langa osebit chizsie ce am dat, am mai pus a-
manet trei bucati hrtii documenturi a caselor mele din acest
oras, pentru care am si fcut doua asemine contracturi in-
credintate si de Isprvnicie.
1838 noemvre 21.

Venitul Eforiei din darea starostelui de lautari creste in fiecare an.


Pe 1839-40, la licilatia fcuta, la a treia strigare, Ionia'. Paras-
chiva oferit 1260 lei, si a incheiat un contract, tot in cuprinsul celui
de mai sus; pe 1840-1841, starostele Ion Negrei a dat 1515 lei; pe
1841-1842, lordachi sin Toader a urcat adetiul la 1650 lei, iar pe

www.digibuc.ro
Monografia Orarului Botopni 327

anul 1842-1483, starostia lautarilor trece asupra lui Ion sin NV Su-
ceveanul, cu 1780 lei pe an, facand contract cu Eforia si dnd si un
act de chizasie a Dvoreninului Co,stachi Vizanti, in cuprinderea ur-
matoare :
Chizei)sie.

Eu gios iscalitul inchizasluiesc prin aceasta ce dau In


canteleria cinstitei orasienesti Eforii de Botosani, ca pentru
orice din potriva urmare a conditiilor contractului a D-sale
Ionica Sucevanul, ce au incheiet, luand in otcup starostia
lautarilor, voiu rspunde eu. Drept aceia urmeaza a mea
iscalitura, rugand totodata si pe cinstita Isprvnicie tinutala
de au incredintat formalnic.
1842 noemvre 19.
. Costache Vizanti.
Pe anul 1843-1844, starostia lautarilor trece, prin mezat, asupra
lui Nastasd sitz Toader, cu pretul de 2050 lei 1).
Din viata intima a breslasilor de Botosani, nu stim nimic.
D. lorga a descoperit inventarul unui furmagiu, din 1828: Lucruri
date In mana lui Mihai furmagiu", si anume : 3 hambari si 1 covata,
campiu de trei mani, 1 gripca de pane, 4 site, 1 coti de cuptor, 5 lo.
pati, 2 poslovaci (?), 1 capac de gura cuptorului, feresti de sticla bune,
2 feresti mici tij de sticla, 1 masa de placinte, 6 mese inluntru si
din fat& 11 laiti, 2 culrni de pus panacoade, 1 trunchiu de talat carne,
1 broasca la usa din fata, 1 cuptor gata sntos, 1 lada mare de pus
pane si una veche, 1 sata de cernut fain& 1 pat, 1 lada tij din fat,
1 tava mare de fript. Toate aceste lucruri se vand cu 100 lei 2).
La 1819, Iani Lacatus se indatoreste a face giupanului Luca sin
Davind Goilav patru gratil de fier cu flori, cum i-a placea dumisale, si
cu fierul meu". Va primi de oca cate doi lei zece parale. Va mai face
patru obloane cu fierul dumisale, adica taplele dupa ce se vor can-
dari ; cat fier oiu mai pune eu adaos la pervazuri, sau aiure, unde va
trebui, are sa-mi plteasca tot cu acest pref. Apoi alte gratii csade,
pitrecute una Intealta, ate saptezeci de parale pe oca. 3).
1. Toate datele din acest capitol sant luate din Arhiva Statului 14, Dosar 115 1836,
Tr. 1772.
2. Studil al Documente, VII, p. 147.
3, N. lorga, Studll al Documente, VII, p. 146.

www.digibuc.ro
328 Monografia 0 raplut Botofant

Eforia orasului Botosani, cu raportui din 1835 Iunie 21 catrd


Departament, face cunoscut cd, in acest oras, vin feliuri de oa-
meni, de mesteri, unii de pe la alte trguri, altii de peste hotar, unii
cu pasaporturi, altii WA pasaporturi, cari cu dela sine samovolnicie se
imputernicesc a lucra mestesugul lor, M.A. insd a vroi sd sd infatoseze
sau la Eforie, sau la breslele la care sunt cu OH* de asemenea me-
stesuguri, cu care a lor rle urmri si nebgare de samd, nu fac alta
de ct o rzvrtire si o tulburare intre toti ceilalti mesteri de aici din
oras, cu feluri de chipuri inslkoare, ea nici nu sunt supusi la vre-o dare.
Departamentul incuviintazd ca Eforia prin mdsurile politienesti
sd-i indepd rteze de indatd, mai ales acei care n'au pasporturi in re-
guld, pentru linistea celor localnici, frd a-i stingheri in alisverisul lor.

www.digibuc.ro
Monografia Oraplui Botgani 329

Comertul fa trecutul Botopuilor.


Din timpuri vechi, iarmarocul din Botosani era vestit in tarile
vecine, ai cror negustori fceau un comert intins cu Moldova : cum-
prau dela noi, in special, vite, si ni aduceau obiecte de care aveam
nevoie, si noi nu ni le puteam procura din tar.
Inteo carte gospod a lui Petru Schiopul, din 8 ianuar 1579, data
Cara negustorii din Liov, se vorbeste despre targul Botosani, in
care se tinea cel mai vechiu iarmaroc din toat Moldova 1), iar card-
torii cari au trecut prin acest oras, in cursul veacurilor, pomenesc
despre comertul ce se face in Botosani, cu vite, cu tutun, si altele,
marfuri care se exporteaza Odd la Leipzig si Brodg.
Negustori, in vremurile vechi, in Botosani, erau si moldoveni,
dar armenii, cu legaturile lor comerciale in tarile vecine, si cunosca-
tori de limbi strine, faceau comertul international, si autorittile lo-
cale li ddeau tot sprijinul.
In Arhivele Bistritei (Ardeal) se pa streaz o scrisoare, pe care
Vornicii din Botosani o trimet autorittilor din Bistrita, in interesul
unui arman, Avan Baronce, la 25 ianuar 1706. Scrisoarea are aceasta
adresa : La ai nostri cinstiti si buni prieteni, dumnealui giudetul si
dumnealui harmitasul dela ,cetatea Bistritei, cu buna sanatate s se
dea, si cuprinsul este acesta: 2)
Ai nostri cinstiti si buni prieteni, dumnealui giudetul
si dumnealui harmitasul dela cetatea Bistritei, sntate si
tot bunul poftim dumilorvoastre dela milostivul Dumnezeu.
Pricina acestei scrisori a noastre, intaiu ca sa cercam de
buna snatate si viata a dumilorvoastre; a doua iar va
poftim pentru acest negustor anutne Ryan Baronce, carele
este de aici dela oras dela Botaseni : venind acolo in Ora
dumilorvoastre, si avand datorii la niste negustori ce traesc
1. Urlcarul, XVIII, p. 220.
2.M. lorga, Documentele BIstrItei, II, p. 100'

www.digibuc.ro
330 Monografia Oravtlui Boto$ani

acolo, poftim s aibd dreptate, sd i se facd plata pe zapis


ce are. Ce noi Inca la dreptate, ce ar fi pofta dumilor -
voastre, gata ne vom afla in slujbd; ck nepltind banii
acestui negustor s'a fi dator, apoi s'a da stire Mdriei Sale
Vod, si se face zeberal, ca acei negustori au boi aice.
Ce poftim dreptate sd fie, si milostivul Dumnezeu s
fie cu Dumneavoastr.

t A dumilorvoastre buni prieteni :


Vornicii din Botdseni,

1706 ghenar 25.

Probabil ea iarmarocul de care se pomeneste, in 1579, erau cele


patru iarmaroace care se tineau, in Botosani, la Vinerea Mare, la
Sfntul Teodor, la Sfeti Ilie si la Sfnta Maria Mick despre care
se face mentiune la 1740 1).
Mara' de armeni, se mai ocupau cu comertul, In Botosani, si
alti strdini.
Despre turd, pomenesc documente de prin 1742, cd aveau fn
de vnzare in Botosani 2); alte documente, tot de pe atunci, vorbesc
despre negustori greci, cari ar fi trditori de mult vreme in Botosani 3).
Negustorii turci nu erau oameni pasnici, ca armenii; ei se purtau
rail cu locuitorii tdrii, si autoritatile locale se al-Mau neputincioase de
a li pune stavil. La 1742, Domnitorul Constantin Mavrocordat pare
ca a luat oarecare mdsuri contra abuzurilor turcesti, si trimete Isprav-
nicului de Suceava o poroncd, In care-I mustrd pentru indolenta lui;
si-i, spune : Cartea ce ne-ai trimes, am luat, si pentru suprrile ce
fac turcii oamenilor, si-i bat, si banii ce au dat oamenilor pe poame
si pe altele IV plinesc dela dnsii indoit si intreit, si la poronca noas-
tr nu se supun, si ni arti 6 n'ai ce a li face, cd fac ce li este
voia, si nu poti sd-i opresti,aceasta este blastAmdtia ta : pentru ce
sd nu aperi p2. oarneni, si pentru ce sd-i lasi in voia lor, sd facd ce
li este voia? Sau, dacd nu poti tu si nu esti harnic de slujba aceasta
ca sd aperi pe lacuitori, sd stim, sd punem pe altul, carele va putea
1.N. forge, StudlI si Documente, VI. p. 442.
2.N. lorga, StudII sf Documeate, VI p. 254.
3.Ibld. p. 826.

www.digibuc.ro
Monografia Oravilui Botgant 331

s li stea irnpotriva lor, si s apere pe oameni. Ni arti cA snt in


Bosance vre-o 7-8 Adalai, si pe aiurile, si numele lor nu le scrii. Pen-
tru ce s nu-i scrii anume : ce turci salt, si de unde snt, si ce fel
de rutti si suprari au facut, si cui au fcut anume, una ate una.
CA iatA si ceaus irnpArAtesc am adus, cu care s li putem veni de
hacul lor. Pe care ceaus 1-am ornduit s vie si la iarmarocul dela
Botoseni si acolo la Suceava. $i s cauti s dai izvod ca acela anu-
me, de toti turcii si de faptele lor cu amAnuntul, si el ii va prinde,
ori de acolo dela Botoseni, ori dela Suceava, si cui ce vor fi luat
ru si cu strmbul, vor plini dela dnsii si se vor rsufla lcuitorii.
Numai s nu cumva sA tinuesti pe vreunul si sd nu-i arti pe toti,
cci altfel el va da toat paguba. De vreme c noi in tot chipul silim
ca s rasuflm si s odihnim pe lacuitorio. 1)
Mai rAi dect turcii, ins, trebue s fi fost grecii.
Unul dintre greci care a fcut, in curs de multe zecimi de ani,
multe neajunsuri acelora cu cari avea afaceri, era unu Manoli, al cd-
rui nume il gsim amestecat in toate judecAtile. Acest Manoli fcea
tot felul de tovArsii, cu orisicine, cu evreii, cu armenii, si top aveau
a se plnge de el.
In Botosani nu se fAcea negot numai cu vite. Un articol care se
cAuta mult, si se gsea in cantitati mari, era mierea de albine. In
1740 vestitul negustor Manoli cumpr dela Constantin TAutul, vse
vedre de miere, o afacere nenorocitA pentru Tutul, si pentru a se
putea plti de Manoli, acesta i-a scos in vnzare partea lui din mosiile
Rudesti si Dubova, in tinutul Sucevei 2). Tot cu Manoli, si tot pentru
miere, au procese si altii. Preutul Iftimie, dela Drgusni, in vremea
tulburrei muscalilor, s'au vorovit ei cu un Verdi cApitan, si cu un
diiacon ,dela Stroesti, si s'au dus ei la BotAseni, si au luat acest
preot si cu diiaconul 15 lei arvon pe miere, dela Manoli, cupet, iar
Verdi CApitannl au luat singur 15 lei pe miere dela Manoli, si s'au
apucat ei s-i duc mierea gioi, si neputnd ei s-i duc mierea
gioi, i-au dus mierea la sAptmna, duminic, si cnd au intrat cu
carle cu miere in ograd, iat si cazacii venia sA incarce trgul si
sd prade, si ei au ingiugat si s'au dus And la Drgusni. $i agiungn-
du-i cazacii, si-au apucat boll si au fugit, iar mierea a rmas peitoare
3.Ibid. p. 281.
1.N. lorga, Studil 1 Documente, V, p. 237.

www.digibuc.ro
332 Monografia Oraplui Botopni

de cazacL Si cer platd dela Manoli. Acesta aratd grcii li- au zis sit
descarce mierea si sa. o puie inteo groap, in tain, s arunce
gunoiu, Ca doard a scpa, si ei n'au prirnit, si au ingiugat si s'au
dus cu mierea acas, zdbovind apoi si pn'n duminick si atunci a
fost prada. Lin diiacon, martur, aratd CA s'au pgubit negufitorul de
8 poloboace de miere, i i-au luat si 370 lei, bani, cazacii, dinteun
sicriu".Manoli castigd procesul 1).
Negustorii din Botosani isi exercitau ccmertul si in afard de o-
rasul lor. In 1761, in Suceava, unde negustorii bogasieri, mtsari,
blanari, abageri, jidovi si armeni, ce veniau cu marf dela Botosani,
si dela Roman, aveau un loc anume rezervat, In dricul dughenilor din
capul targului", unde sd-si intindd marfa lor, la fata targului", la u-
Ma".
Negustorii pmnteni din Botosani dau o jalob Domnitorului Mihail
Sutu, pentru unele neajunsuri pe care le intimpinau, in negustoria lor,
si cer sprijinul Domniei. Domnitorul prin hrisovul din 7 mart 1794
con statd cA negustorii au ehrisov gospod dela cei mai inainte de noi
luminati domni, de asezarea rnduelei for', care hrisov s'ar fi pierdut
in rdzvratirea trecutelor vremix.. Ca dovad a existentei acelor hri-
soave, negustorii au inftisat crti care li se dadusera in conformitate
cu acele hrisoave, din care Domnul s'a incredintat CA ei salt negus-
tori de Botosdni si si-au pdzit ornduiala asezdrii lor nesmintity.
In temeiul acestor dovezi, si in consideratia ca negutitorii acestia
nu putin folos aduc cu negustoria lor si Cdmdrii gospod, si lcuito-
rilor inlesnire la alisverisul tor*, incuviinteazd cererea de a li se acor-
da orivileghe, si hotrste urmtoarele :
Negustorii pdmnteni din trgul Botosdni avnd hrisov
gospod dela cei mai inainte de noi luminati Domni, de ase-
zare rnduelei lor, in rzvralirea trecutelor vrerni s'ar fi
prpadit. Numai, spre incredintare, au scos de au artat
cdrti date de atuncea, dupd cuprinderea acelui hrisov, la
mana lor, de putea fi cunoscuti c snt negustori de Boto-
sdni, si s'au pdzit ornduiala asezdrii lor nesmintit, cernd
hrisov pentru preveleghiile lor, ca unii ce nu pupil folos
1.N. lorga, Studli I Documente VI. p. 958.

www.digibuc.ro
Monografia Oraptlui Botowi 333

aduc cu negustoria lor si Camrii gospod si lacuitorilor in-


lesnire la aliverisul lor. Hotarste deci : la vremea des-
tinii, pe drepte bucatele lor ce vor avea, sa plateasca de-
satina pana la trei lei bucata, Cate patru parale vechi de
stup si de ramator, pentru rest dad ca si ceilalti lcuitori.
Cu cai de olac, cu alte randueli de car, salahori, chereste,
chile la randuiala zaharalei, si cu alte angrii ce vor fi pe
alti lcuitori, acestia intru nimic de acestea s nu se. supere
ci sa fie aprati ; fr nurnai birul lor sa ain a-1 plati dui:fa
asezare, iar la cheltuelile targului ce se vor intampla acolo
in Botosni sa dea si ei aqiutor celorlalti targoveti, ate
treizeci bani pe an, de cas. Feciorii lor, fratii lor, cum si
calfele lor, umbland cu marfa pe la iarmaroace si pe la zile
de targ pentru alisverisul lor, sa nu se supere de Cara dre-
gtori, nid sa li ia vreun ban cu pricina de bir, fiincica ei
pltesc birul lor la tinutul Botosani, adeveriti fiind prin mar-
turia dregatorilor ot Botosni 6' sant de breasla negusto-
rilor bimici ot tam. Pastorii si argatii ce vor avea pe la
bucatele i cslile lor, cum si la alte negustorii a lor, fiind
mazuri, rui, oameni strini, s nu fie suprati de catra ni-
mine pentru bir; asemine si fleci pamanteni neinsurati si
cu parhiti, fiindca pltesc printii lor bir, la satul unde se
Oa seztori; iar, fiind insurati, si nu se vor afla legati cu
birul la vreun sat, pe unii ca aceia sa-i puie dregatorii la
bir dupa starea si putinta lor. Asemine si flecal pmanteni
neinsurati si fail parinti, find de vrast si de n'or fi legati
cu birul la vreun sat. Pentru boii ce se rup carduri de prin
cirezi si fug, cum si cai, iepe din herghelii, sa ail:4' a da
colacul la cine i-ar gsi, numai Cate doi lei de card ; iar,
cnd s'ar razleti din ciread ate un bou sau doi, cum si
din herghelii Cate un cal, iap, sau Cate dou, atunci vor
da colacul ate un leu de bou, cum si de cal, iap. Umbland
acesti negustori prin tar pentru alisverisul lor, avnd nis-
caiva pricini cu cineva, poruncim durnneavoastra ispravnici
giudectitori de pe la tinuturi, sa aveti a giudeca cu drep-
tate prin carte de giudecata, sau, nemultamindu-se cu giu-
decata de acolo, cu zi de soroc si cu marturia dumneavoastr

www.digibuc.ro
334 Monografia Oraplui Boto,7ant

s vie la Divanul gospod. Pentru mosiile care le tin cu anul


pentru psunatul bucatelor, i pentru Maul ce fac pentru
hrana vitelor lor, i fac artare ca' unii din lcuitori fr
tocmal l cu silnicie infra de arA i cosesc, cum si fn
gata li iau, poroncim Domnia mea: inti pentru cei ce li
s'ar cdea protimisire la cumprat veniturilor de mosii cu
anul, Oa la Sfeti Gheorghe fiestecine s cAuta
protimisire dup dreptate, iar dup sorocul artat, nimine
s nu fie volnic a cere protimisire. 1X1 doilea, pentru cei
cari n'or fi avnd loc indestul de arat si de cosit pe mosia
care se afl sezAtori, nici yeti afla venitul acei mosii vndut
la altii pentru negustorie, de nu se vor putea invoi cu st-
pAnii mosielor ca s li dea loc cu dijmA pentru arat i cosit
atuncea dumv. s le gAsiti loc pe moiile ce se megiesesc
inpregiur, cu dijmA i invoial, sA-si fac arAturi i sAmA-
nAturi i fnete pentru vitele lor, ins numai pentru trebu-
inta lor, iar nu si de negustorie, dndu-li-se loc de o parte,
iar nu imprstiat, cu stricAciune moiei. Iar care va indrzni
va intra cu silnicie in alte moii, s are sau sA cosascA
fr invoial sau frA stirea Dumv., sau s nAvAleascA a
lua fnul cuiva Me toctnal, pe unii ca aceia sA-i cercetati
s-i infrnati, i nici de cum s nu-i ingduiti, fiindcA
vointa Domniei Mele este s se pAzasc dreptate de cgtril
top, spre folosul obstiei. Drept aceia poroncim Domnia mea
&tn. ispravnici, giudecatori, cum si tuturor dregAtorilor,
cpitani sau zapciii slujitori, pentru toate sA aveti a urma
intocmai i pe deplin dupA cum mai sus se cuprinde prin
hrisovul acesta. (Hrisovul este intArit la mart 1796 si 31
august 1799)" 1).
Negot mare cu blni se fcea ia Botosani, unde se gsea marfa
cea mai aleas. Un ordin, din 1822, a lui Chehaia-beiu, ni d tiinfi
interesante, in aceast privintA:
Chehaia-Bei
Card cinstita Vornicie de BotosAni
Fiindu trebuint pentru unu tulumbu pac de samuru
cu profiluri loru, intregi samuri cumu i unu tulumu de
1. N. lorga, Studii at Documente, VII, p. 132.

www.digibuc.ro
Monografia Oraplui Botopni 335

sniihi (sic), cu profilurile de snihi, buni osbiti, ins cu pre-


tulu celu mai de pe urm pn la cloud mii cloud sute lei,
pentru care s scrie Dumnv. ca s cercetati pe la blanarii
ce sntu acolo sau la alti ce voru fi avndu aceste dou
tacmuri de blane cu pretulu arAtatu mai susu, i gsin-
du-s, pe acel cu blanile s sd trimat aice ca s s vadd
i s-i priimasc banii. Ins aceasta se cere dela dumv.
CAW de in graba i fall zabav.
1822 April 8.
Sait-Efendi. Blanile gsindu-se, s s de 'Mu mna
aducdtorului scrisorii acetii, pretul sd va plti de ctr
noi la Vistierie.
Porunca s. Chihae-beiu pentru 2 tacdmuri de blani
i s'au fcutu rspunsu cA nu sd gsscu.
1822 April 2.
Crie triimisu i-am datu huzmetu, de fric, 160 lei. 1

1Revista Modal, I, N. 11-12, 1915.

www.digibuc.ro
336 Monografia Oraplui Botopni

TArgul FAinei.
Din vremuri vechi se facea, in Botosani, un intins negot de Mind
dughenile negustorilor fiind grupate in partea de jos a orasului,
parte in care erau asezate multimea aceasta de dughene, se numea
Targul Fclinei.
In aceias parte a orasului, printre dughenile negustorilor cari vindeau
Mind, mai erau amestecate i dugheni in care se desfcea altfel de
marfa, ca bcriii, i tot pe acolo era si cmesernita*, adica abatorul,
cum se numeste astdzi. Orasul desvoltndu- se, comertul cu fin de-
venind mai intins, era firesc lucru s se inmultasc i numdrul ne-
gutitorilor de fain& si fiecare avnd interesul ca dugheana lui s fie
la fata ulitei, i locul neincpAnd pentru alte cldiri, pe la anul 1720
s'a mutat Thrgul Fdinei in deal, pe lng tintirimul Bisericei Albe
unde erau asezati o surn de evrei, i alti tdrgoveti moldoveni.
Mutarea Trgului Hind din vale in deal, nu convenia negus-
torilor cari aveau dughenile in vale; si cu drept cuvnt, pentruc tar-
gul finei facndu-se din duminicd in duminic, cumprtorii se adu-
nau numai in locul destinat pentru acest comert, i fostul tArg din
vale rdmnea pustiu, chiar dacii s'ar fi incdptinat vreun negustor sd-
si continue, in vale, comertul de Mind.
Spernd c vor izbuti s strmute Trgul Fainei iar la vale, un
numr de trgoveti evrei i moldoveni din Botosani, se jluesc lui
Grigori Vodd c t<neincpand s-si fac case mai inuntru, unde se vin-
de Mina si se face trg din duminicd in duminicd, de cstiga i ei
hrana lor 0, i acuma unii si altii se scoal cu lcomie i cer s se
mute Targul Finei iardsi in vale, si Dornnul hbtdreste ca: Tdrgul
Fdinei s nu se clteascd din deal, din locul lui, de unde s'au vndut
pnd acum. Asijderea i bcliile, i negoate, i mesernita, i pitdria
s stea toate la locul lor, si sd nu se mai strmute, tragnd unii la
altii, si sd aib hrand cu totii.
In 1742, pe vremea lui Constantin Mavrocordat, Vornicul de Bo-
tosani, Visternicul Antiohie Caragea, vznd desbindrile dintre negutitori,

www.digibuc.ro
Monografia Oraplui Botopni 337

din pricina Targului Fainei, a luat in cercetare pricina si con-


statand cA targul este in deal de vreo 20 de ani, isi este cu cale
asezat, de vreme ce din vale, unde s'a vaniut Mina mai in trecuta
vreme, indesandu-se casele, n'au unde sta carale, a gasit o solutie
mijlocie, fcand dreptate la amandoua partile, si a hotarit ca targul
Fainei sa ramae in deal, dar alta marfa, afar de Mina, acolo sa nu
se vanda, iar bacalii si panea (pita) si alte maruntusuri sa se vanda
de la vale, in Targul Vechiu, in fata ulitei, .ca sa ain cu totii a-
lisveris si hrana.
Constantin Mavrocordat apron' hotarirea lui Caragea, ii scrie
sa deie poroncd tuturor targovetilor ca sa urmeze toti precum au
hotarit el, si sa nu mai umble amestecand lucrurile si purtandu-se cu
cheltuiala pe la Iasi. In acela timp Domnul poronceste dca aca me-
deanul acela, uncle se facea Targul Fainei din deal, va fi loc domnesc
fr pricine, nimeni sa nu-I astupe cu case sau dughene, ci s
ramae loc slobod.
Ca sanctiune a mAsurilor acestora, Domnul hotrste ca n de
acum aceasta pricina s nu se mai poarte", caci acei cari se vor
am esteca se vor pedepsi.
Cei interesati faceau, insa, mereu struinti la lasi, pentru a se
muta Targul Fainei iarasi in vale, si Constantin Mavrocordat poron-
ceste Vornicului Caragea, sa nu se lase a fi induplecat. Ii spune
Domnitorul, ca jidovii si targovetii s'au agiuns cu Vornicii de Bo-
tosanis, adic i-au conrupt cu leadeicu mituireca sa li mute tar-
gul unde li conVine, si-I previne pe Caragea ca macar de ti-ar si da
ceva dumitale, sa nu cat* la aceia, ci s cauti poronca noastra; si
unde a fost acel targ de veac, iarai acolo sa fie; si mai mult ja-
Ion sa nu vie.. 9

1. N. Iorga, Studll al Docomente, VI, p. 23T, 350,446, 23

www.digibuc.ro
338 Monografia Oraplui BotoNni

5coala DomneascA

Cea mai veche coald din Botoani, pe care o pomenesc docu-


mentele cunoscute panA acum, este cea infiintat prin hrisovul din
28 decemvre 1759 al Domnitorului loan Calimah.
In acest hrisov se spune c.a. in Botoani a fost .xi mai inainte
o coal domneascA pentru invAtAtura copiilor, dar se vede cA acea
coalA, cu timpul, s'a prsit, i Domnitorul Calimah o reinfiinteaz A.
Nu rAmne indoialA cA se invta carte, in Botoani, i inainte de
1759, dar 9coal, in intelesul de astzi al cuvntului, nu va fi fost,
afarA doar de acea coalA domneascA, de care vorbete hrisovul lui
Calimah. Preotii i dascalii bisericelor au fost, in vremile trecute, in-
drumAtorii in tiinta cArtii a strmoilor notri.
lard hrisovul lui loan Calimah Voevod : 9
Noi loan Teodor Voevoda Bojiio Milostivo
Gospodar Zemlii Moldavskoi

De vreme ce ne am incredintat Domnia Mea cA la


targul Botoanii este trebuintA ca s fie o coalA donmea-
scA, pentru invAtatura copiilor, dupe: cum au fast fi mai
Mainte, iat dar i Domnia Mea am dat voie sA se facA
aceastA coal la trgul Botoani. Si s'au poroncit la Vor-
nicul de Boto,ani ca s gdsasc dascal sA puie la coala
aceia, i pentru osteneala dascalului s'au fcut ordnduial
din banii Botoanilor, adica din tot fertul ate 5 'lei, care
bani sa deie Vornicul de Botoani, de vreme ce i se tine
in mild la socoteald. Aijderea am mai fAcut Domnia Mea
mil cu dascalul ce va fi la coala aceasta; intAi el s fie
scutit de bir pe capul lui i de toate alte dari i angrii,
oricte ar fi pre altii in Ora Domniei Mele, el nimnui ni-
I.UrIcarul, II, p. 5.

www.digibuc.ro
Monografia Oraplut Boklanl 339

mic s nu deie. Fisijderea si la vremea destinei si a gos-


tinei, pe cinzeci de stupi i pe cincizeci oi sA aibd a plti
boereste, si pentru un om strdin ce si-ar fi gsit, fdr de
bir In Visterie, incd 1-am ertat Domnia Mea sd fie scutit
de bir pe capul lui si de toate alte dAn i angrii, oriate
ar fi pre altii el nimdnui nimicd sd nu deie, ca sd fie nu-
mai pentru slujba casei lui, i pentru ca sd nu se strmute
niciodat aceast scoald dela tArgul Botosdni, le am intdrit
Domnia Mea tdrgovetilor de Botosdni cu acest hrisov al
Domniei Me le. Si poftim Domnia Mea si pre alti luminati
Domni ce Dumnezeu ii va ordndui in urma noastr, cu
Domnia acestei tdri, sd nu strice mila aceasta ce am fcut
Domnia Mea cu lcuitorii acestui oras, ce mai vdrtos sd
intdreascd pentru a lor vesnicd pomenire.
Let 7267 (1759) dechemvre 28.
Noi loan Voevoda.
In aceast scoald, pe la 1785, se invdta i greceste, 1) dar ce alte
cursuri se mai predau, si cum era organizat scoala, nu se stie.
Se pare insa ca dupd 1785, scoala aceasta n'a mai functionat,
de oarece Domnitorul Mihail Sutu, in hrisovul dela 30 septemvre 1793,
prin care Infiintazd scoala dela Ospenia, spune ; Deci lund sam
Domnia Mea c liz tdrgul Botopini nu se afla coa1, i socotind cA
se cade, n'arn ldsat a nu se nindui i acolo scoald."
Mihail Sutu creiazd venituri pentru aceastd scoal, institue o e-
pitropie a scoalei, si dispune 55 functioneze dascal de limba elind
dascal de carte bisericeascd i de carte moidoveneascd.
batS acest hrisov : 2),

Noi Mihail Constantin Sutul VoevOclz cu mila lui


Dumnezeu Domn tdrii Moldavei

Neamurile carele numea acei vechi Elini varvari, a-


cum le vedem cele mai impodobite i cine vra sA cerceteze
pricina iscusirii lor, alta nu va gdsi numai insdsi pe Inv&
tturd; invdtdtura este pricinuitoare a tuturor bundttilor
1.N. lorga, Istoria Llteraturel Romfine, 11, p. 80.
3.Uricarul 11, p. 00.

www.digibuc.ro
34() Monogrfta Orafului Botopni

ea impodobeste pe trup, ea lumineaza pe suflet, ea este


naltimea stapanitorilor i rdicarea smeritilor, ea este po
doaba fericitilor i scaparea saracilor, ea este cornoara bo
gatilor i agiutoriul scaptatilor, ea este infranarea poftelor
ea pazaste bogatia si micsoreaza sracia, ea este cetate
oraselor si intemeierea caselor, toiagul btranetilor si po
vtuirea tineretilor, pentru aceasta si Solomon cel intelepL
nimica alta n-au cerut dela prea Inaltul Dumnezu fr nu
mai pe intelepciune i invtaturd de care invrednicinclu-s
zice : venitu-mi-au impreun cu dansa toate buntatile
la maim ei am gdsit bogatie si slvire; aceasta dar mare si
dumnezeeasca bunatate, vrand si Domnia Me a inpodob
pe supusii nostri, urmand prea inaltilor de mai inainte lu
minati domni carii au intemeiat scoalele, am intrit si Dom
nia Me, scoala elineascd in orasul Esii in care se para-
doseste invtdturile. Deci luand sama Domnia Me c in
targul Botosani nu se afl scoala i socotind ea se cad ,
n'am lsat a nu se randui si acolo scoald i dascal Elines
si spre intemeerea acestei scoale cu. sfatul Preosfintiei sal
Mitropolitului Chir Iacov, si a dumisale velitilor boeri, ia
dam danie i afierosim pe biserica de obstie ce se numest
Ospenia la care s prznueste Adormirea Prea Curat
Maicei Dumnezului nostru, ca sel fie la fcoala de acol
dimpreund cu toate duglzenile fi afierosirea ce are fl va ave
de acum Inainte aceastil bisericd i randuim Domnie Me s
Epitropi atat asupra scoalei cat si asupra bisericei doi ne-
gutitori ce se ea cu locuinta in Botosarii, pe Teodori Mus
tat i pe Grigora Avram, cari Epitropi s fie datori a
priveghia totdeauna si a ave purtare de grij spre internee-
rea scoalei si a bisericei, fi din venitul bisericei ci va prz-
sosi afard din trebuinta bisericii sd aibei a agiuta pe uce-
nicii sdraci iubitori de tnviltdturd care vor ndzui la acea
coald, i oricand va veni la lipsd de dascal Elinescu s'
aib a arata la Preosfintia sa parintele Mitropolitul si la
Dumnealor Epitropii scoalei cei mari de aicea din Esi, ca
s oranduiasca dascal de aice si leafa dascalului Elinesc
cat si a dascalului de carte bisericeascd i de carte mol-

www.digibuc.ro
Monografia Oravilai Botopni 341

doveneasal sa s deie din venitul scoalelor nelipsit, si spre


agiutoriul scoalei acestia, hotrim Domnia Me ca s aibA
si doisprezece liude scutelnici, pentru care poroncim Dom-
nia Me dumisale Vel Visternic ca sa-i treac la izvodul de
scutelnici ce este cu pecetea gos pod in Visterie si sa-i
aib nesmintiti de acum inainte, pzndu-s de cdtr toti
intocma precum mai sus s cuprinde prin hrisovul acesta.
Poftim dar Domnia Me pe alti frati luminati Domni, pe care
sfntul Dumnezu 11 va orandui in urma noastr cu Dom-
nia acestei OH, s nu strice aceast mila, ce mai vrtos s
adaoga si sa intreasc pentru a Domniilor sale vecinic
pom enire .
Scrisu s'au hrisovu acesta la scaunul Domniei Mele,
in orasul Esii, intru cea dintai Dom nie a noastra la Molda-
via, in anul dintiu. La let 1793 Septemvrie 30.
Noi Mihail Sutul Voevod (L. P.)
Procitoh, vel Visternic.
S'au trecut in condica Vistieriei
Constantin Burchi, Pitar.

La 1796, Domnitorul Alexandru Calimah intreste hrisovul lui


Mihail Sutu, in urma jalbei ce i-a dat Feodor Musteatd i Grigorq
Avram, epitropii scoalei din Botosani, afierosind la scoal toate veni-
turile bisericei Ospenia, si lund msuri ca nu cumva s ducd lipsa
scoala de dascal elinesc, care avea a primi leaM dela 0:scoala cea
mare din Iasi, ca si dascalul de carte bisericeascd i de carte moldo-
veneascd.
Hrisovul este acesta : 1).

Cu mila lui Dumnezeu Noi Alexandru Joan Calimah


Voevod Domn trii Moldovei.

Se face stire cu acest hrisov al Domniei Mele c prin


jaloba ce au dat epitropii rnduiti asupra bisericei Ospeniei
si a scoalei de acolo din Botosni, anume Feodor Musteat
si Grigoras Avram, au fcut artare cd au hrisov gospod
1. UrIcaral, II, p. 55.

www.digibuc.ro
,
342 Monografia Oraplui Botopnl

dela fratele nostru Mihail Costandin Sutu Voevod, cuprin-


zAtor c d danie si afieroseste pe biserica Ospenia la scoala
din Botosni, dinpreun cu toate dughenile si afierosirile ce
are si va avea si de acum inainte, rugndu-se ca sd se
intAreasc si de card Dornnia Mea aceastr asezare. Dec'
cercetnd Domnia Mea si vAzandu-se si hrisovul gospod,
i socotind a fi cu cale a se afla fcoard acolo "in tdrgul Bo-
toOni, iat i de cAtr Domnia Mea asemene se hotrste
prin hrisovul acesta ca biserica Ospenia sd fie afierosire la
scoala de acolo din Botosni, cu toate dughenile si afiero-
sirile ce are si va avea, si tot numitii de mai sus s fie
epitropi atAt asupra scoalei cdt si asupra bisericei, indato-
riti find a priivire totdeauna si a avea purtare de grij spre
intemeierea scoalei si a bisericei, si din veniturile bisericei
ce va prisosi afar din trebuinta bisericei, s aibA a agiuta
pe ucenicii sraci, iubitori de invttur, cari vor nzui la
acea scoal, si oricnd vor veni la lipsd de dascal elinesc,
sd aib a arta la preosfintia sa printele Miiropolitul si la
D-lor epitropii scoalei cei mari de aice din orasul Esii, ca
s rnduiascd dascal de aice, si leaf dascalului elinesc ct
si a dascalului de carte bisericeascd i de carte moldove-
neascei sLi deie din venitul scoalelor, nelipsit: si spre a-
giutoriul scoalei acestia hotrim Dornnia Mea ca sd aib si
doisprezece liudi scutelnici. Drept aceia poroncim Domnia
Mea D-tale Vel Visternic ca sa-i treci la izvodul de scu-
telnici, ce este cu pecetea gospod in Visterie si s-i ain
nesmintiti de acum inainte. Poftim dar Domnia Mea pe alti
frati luminati Domni pe cari Sfntul Dumnezeu ii va orn-
dui in urma noastrA la Domnia acestei tri, s nu strice a-
ceast rnduial, ci mai vrtos s o intreasc, pentru a
domniilor sale vest-1U pomenire.
Scrisu-s'au hrisovul acesta la scaunul Domniei Mete,
in orasul Esii, intru cea dintiu domnie a noastrd la Mol-
davia, in anul al doilea.
La let 1796 fevr. 15.
Tot Domnitorul Alexandru Calimah vznd cA veniturile rnduite
pentru scoala domneascA din Botosani nu ajung, mai d un hrisov,

www.digibuc.ro
-
Monografla Orap lui Botopni 343

in iulie 1797, prin care hotrste cd scoala s aibd voie a scuti ate
trei sute boi de negot de vam si de cornrit, ceia ce trebuie sd fi
reprezentat un venit destul de insemnat 9.
Cu mila lui Durnnezeu noi Alexandru loan Calimah
Voevod Domn Tdrei Moldavei

Cel mai inti temeiu de lauda si adevratd al-Mare a


sufletestii cunostinti de milostivire a Eghemonilor Domni
este facerea de bine, ad rdmne si dupd moarte neuitatd,
si aduce vecinicA pomenire, mai ales cnd se urmeaz la
locuri cuviincioase. Si fiind c din ceasul ce milostivul Dum-
nezeu ne-au inltat la scaunul Domniei acestia, tot scoposul
si vointa Domniei Me le au fost si este ca, mai intdi dect
toate altele sd cercdm si sd aflm locurile acelea care snt
lipsite de cele trebuincioase, si sd punem la cale cu chipuri
cuviincioase spre agiutorul lor.
Intre allele aflat-am Domnia Me cd si in tArgul Bo-
toOni se and scoal pentru invatatura obstiei in limba E-
lineascei i Moldovineascd, dar pentru CA cu veniturile ce
are rnduite pnd acum, nu este indestul de a se cuprinde
plata dascalilor si a se agiutora si din ucenicii cei strini
ce nzuesc la invttur, am socotit c se cade a se face
un agiutoriu din partea Domniei mele la aceastd scoald,
precum eatd si prin hrisovul acesta hotrdm ca in toat
vremea sd aib a scuti aceastd scoald cte trei sute boi de
negot de vam si de cornarit, nesuprndu-se de card
cineva cat de putin. Pentru care poroncim Domniea Me
Dumnw. Vamesi de Carvasara, ca sd aveti a urma intocina
si pre deplin dupd cum se cuprinde prin hrisovul acesta.
poftim Domniea me si pe alti frati luminati Domni, pe
carii sfntul Dumnezeu ii va orndui in urma noastrd la
Domniea acestei tari, sa nu strice aceast mild ce cu cale
s'au fdcut, ce mai vartos s adaogd si sd intreascd pentru
a Domniilor sale vecinicd pomenire.
Scrisu-s'au hrisovul acesta la scaunul Domniei mele,
1. Uricarul, 11, p. 57.

www.digibuc.ro
344 Monografia Qraplui Boto$ani

in orasul Esii, intru cea dinti Domnie a noastra la Mol-


davia in anul al treilea (L, P.)
La anul 1797 Iu lie,
Noi Rlexandru Calimah Voevod
Iordachi ,Roset vel Visternic procitoh
S'au trecut in condica Visteriei.
Constantin Burchi Clucer,
Alexandru Moruzi Voevod vznd c numrul elevilor, al ucenici-
lor., se inmulteste la scoala domneasc din Botosani, i veniturile nu
ajung, prin hrisovul din 17 august 1806, dispune ca pe lngd cei 620 lei
ce se ddea, pn atuuci, ajutor din veniturile scoalelor obstesti, s
se mai deie Inca 250 lei, din acelea venituri, si in acelas timp dis-
pune ca din veniturile Doamnei, pe care le trgea din Botosani, s
se deie scoalei ate 300 lei pe an.
Din acest hrisov mai aflm cd in aceast scoala se invta limbile
elineascei, greceascei, ft moldoveneasa
In anul 1820, aceast scoal nu mai functiona.
Locuitorii din Botosaui inainteaz o jalb Domnitorului Mihai
Stitt', care prin hrisovul din 5 mart 1820, spune c cdela o vreme
cuprinderea venitului si a miluirei ce avea (scoala) smintindu-se
perzndu-se, art veldt fi fcoala In erticnire fi cu totul In nelucrare
i in dorinta de a aduce In flinta un lucru ca acesta de trebuinrcip,
confirma hrisoavele vechi cu privire la scoala domneasc din Botosani
si la veniturile ei, si dispun e ca din venitul scoalelor obstesti din
Iasi s se deie, pe fiecare an, cte 750 lei la scoala din Botosani,
din venitul trgului, pe care-1 incasa Doamna, sa se deie 300 lei.
Mai statorniceste s fie al scoalei si venitul vtjiei de harabagii
din trgul Botosanii, care mai dinainte este clat afierosire bisericei
Ospeniei si scoaIei*. Mai da" scutire scolii, plata vamei si a cornri-
tului pe 500 boi de negot, .xpltind insd scoala analogul cte un leu
de bou al casei rsurilor, dupd hotrrea obstestei anaforale, precum
acele ate opt parale de bou iarsi pe an hotrte prin hrisov
gospod, spre agiutorul cutiei milelorp. Se scutesc de asemenea zece
liude, oameni strini adusi din alte prti de locuri de peste hotar.
Hrisovul mai rndueste ca epitropii scoalei s fie alesi din boeri si
negustori orsni, si s se plateascd dascali pentru limba elineasc,
pentru limba greceasc i cea moldoveneasca

www.digibuc.ro
Monografia,Omului Botoqani 345

Ce se va mai fi petrecut cu scOala domneasc din Botosani, vre-


me de zece ani, nu stim, dar la 1831, in vederea aplicrei dispozi-
tiunilor din regulamentul organic, Vornicia Mare din luntru a tarii
romnesti. d o circular ctr ocrmuitorii din toate giudetele aces-
tui Printipar, la 7 septembre, prin care li pune in videre c trebuind
sa fie scoli in toate orasele de capitenie unde vor fi fiind mnstiri
sau mitoace, i in case mnstiresti sau obstesti s hotrasca pen-
tru scoala ce ar gsi intocmit acolo intr'acel oras o casa din cele
guindstirefli sau obVegi, iar nefiind asemenea cu.& s se inchirieze
de cAtr orsni, cu incpere destul, adicA trei octal, pentru locuinta
a doi dascali, i alte cloud sli mricele pentru invttur 1)
La 1 fevruar 1832, Epitropia invtturilor publice a Printipatu-
lui Moldavieip, cu o adres5 isclit de Veniamin, Mitropolitul Moldo-
vei si de G. Asaki, referendar, trimete Departamentului din luntru o
publicatie" care, fiind interesant, o reproducem in intregime :
Publicatie
Epitropia invtturilor publice a Printipattilui Moldaviei.

Intre msurile cele mntuitoare carile infiintndu-s In


urmarea organicescului reglement, vor intemeie fericire la-
cuitorilor pmntului acestuia si i vor face vrednici de
stima altor natii, sunt imbunatatirile ce au a s aduce ra
mului de publica invttur in capitalie i asAzarea din nou
a scolilor inceptoare prin celelalte de cApitenii politii a
Printipatului.
Spre a pute spori buna crestire a tinerimii, implinind
sfnta datorie prin insufletire credintei ctr ziditorul, ctr
familia aproapelui i ocrmuirea, nu mai putin prin lesnicioasa
imprtire a cunostintelor aductoare fieste cruia in parte si
Statului de dorite folosuri, Epitropia s indeletniceste, intru
luarea msurilor nimerite i potrivite trebuintelor i mijloa-
celor de astazi lund in a sa de aproape privighere i po-
vtuire tot ramul de invttura i pe tagma invtatilor p-
mnteni i strini, pretuind o epanghelm in care razdm
ndejdea printilor si a Statului, guvernul, nu numai c au
1.Arhiva Statulul Iasi, Dosar 1, fila 1, Tr. 1772.

www.digibuc.ro
346 Monografia Oraplui Botopni

intdrit vechile ei pronomii ce Ind prin legiuirile imbundtd-


titorului aszmnt au hardzit corposului academicesc din
Moldova drept de a-si alege diputat la obsteasca extra-or-
dinard adunare, rdmaind mduldrile acestei tagme scutite de
orice dare si de cfartira ostieneasc.Iar tinerilor ce In
public vor petrece regulatul curs a invtturilor randuite
s'au inchizsluit drept de a sa protimisi la dregtoriile
militare cand pentru cresterea acelora Mara de
sus ardtatele scoli, si de o sistematic academie in Esi ori
a sa zidi in apropierea acestuia un institut unde pentru in-
vttur pe rand s vor primi cu sdderea i hrana fiii dre-
gtorilor Statului i alti tineri sraci carii prin a lor talent
s'ar invrednici de imbratisarea guvernului.
Asmine in apropierea Esilor un institut pentru cu-
viincioasa crestire si invtatura fiicelor de dregAtorii Sta-
tului si tot pentru fete s va aska in politie o scoal pu-
blic elementar spre invttura datoriilor crestinesti a ce-
tirei, a scrierii i lucru de mnd.
Numai putin spre inbunttirea lucrrii pdmantului ce este
izvorul avutiei acestei tad s va inchipui un institut agro-
nom iconomicesc unde sd vor invta teoritichi si practica
acestui ram dupd metodul cel mai nimerit, iar sdminaria de
la Socola indeplinite cu toate cele cuvenite unui asminea
mantuitori askamAnt, sd va deschide spre a priimi la in-
vttur pe acei ci vor ave plecare pentru sfanta tain a
preatiei.
Insa pan la randuirea i infiintarea acestora cerand
trebuint a s asdza la Botopini, la Roman, la Brlad, la
Galati scoli inceptoare, i pentru de a s pute randui pe
la acele locuri persoane cu stiint potrivit unei asamenea
insrcindri, de cuviintd este ca cei ci vor voi a lua astfel
de indatorire sd fie deprinsi cu metodul dup care s po-
vdtuesc invtturile nationale din Esi. Drept acgea Epitropia
au randuit ca dela 1 februarie viitoriu sd s paradosascd
deosdbit in ghimnazia Vasilian in curs de trei luni toate
obiecturile ci au a sd invta la scale incepatoare pentru
acei care avnd cerutele insusiri vor dori s incapd i

www.digibuc.ro
-
Monografia Oraplui Boto$ant 347

candidati pentru a s orndui profesori pentru insmnatele


politii unde pe lng lcuinta de dou oaf, lemn de foc
si lumnri, este hotrt a s da din casa scolilor o leaf
Cate de cloud mii cinci sute lei pe an.
Pe asemenia temeiuri dumnealor invttorii sau aceia
ce au plecare a imbrdtisa aceasta insrcinare fiind de religia
ortodox cu deplin stiintd de limba moldoveneascei, de ca-
tihisis, cu Xintei de istorie, gheografie .i aritmeticei, i a-
testturi de .bune purtri att acei din Esi cat si di pi la
tinuturi sd s adresuiasc in scris si in persoan la epitro-
pie spre a fi trecuti in numdrul candidatilor cu indatorire
a urma aicea sus artatul curs de pedagogic& dup carel-
candu-li-s6 epitropiceasca eczarnenie vor primi decret de
profesorat cu instructiile ce au cu sfintnie a le pzi intru
implinirea insArcindrilor lor.
Esii 15 Ghenar 1832.
Veniamin Mitropolit Moldaviei.
Constantin Mavrocordat Vornic.
Mihail Sturza vel Visternic.
Gheorghe Asachi referindar.

La 16 iulie 1832, Epitropia invtturilor din Iasi dispune s se


cerceteze pe candidatii 'pentru profesoria scoalelor tinutale, spre a
arora deprindere in metodica si paradosire s'a fast rnduit un curs
special dela 1 februar. In urma examenului, s'a socotit in stare a
putea paradosi in limba romneasc invtturile inceptoare, si anume
clasul elementar si clasul normal, si dintre ei s'au ales sase, acei mai
in vrst, dintre cari Anton Glzeorglziu a fost trimes la Botosani.
Leafa lui Gheorghiu era 2599 lei pe an, din Casa Scoalelor, iar
500 lei pe an, se pltea leafa vatavului si simbria argatului scoalei,
din fondurile Eforiei trgului 1)
Gheorghiu se prezint la Eforie, si aceasta face urmtorul raport
la Ministeria din luntrup.: 2)

1.V. A. Urechil0, Din istoria scoalelor 1, p. 200.


2.Dosarul PrisnAriel Botosani, No, 51 din 1832, fila 2.

www.digibuc.ro
348 Monografia Oraplui Boto$ant

CALM cinstitul Departament al Ministeriei din Launtru


Sfatul orienesc.

Raport.

La acest sfat s'au artat D-lui Anton Gheorghiu pro-


fesor coalelor in limba moldoveneasca" din acest targ a
Botoanilor cu osebite instructii dela Malta ocArmuire de
datoriile ce are a se pzi cu invttura copiilor, cernd de
la acest sfat tot cuviinciosul agiutor adec meremetul coa-
lelor ce au fost mai mnainte la biserica steintulut Dimitrie,
ca scaune, mese, lemne de foc i luminarisirea precum
altele ci va cere trebuinta. Pentru aceasta sfatul face cu-
noscut Cinstitului Departament, rugndu-se a ave poroncA
cu dezlegarea in ce chip sa urmeze i din ce bani anume
s s dea in aceste cheltuieli, cAci Casa Eforiei dup infor-
marea iraturilor nu-i rAmne nid un chip a inmulti i alte
cheltuieli piste acele ci s'au imbunAttit de cAtr obtiea
trgului.
Grigori Rac4 Medelnicer 1832 Septemvrie 13
Hriste loan No. 93
Neculai Placa

Articol 28 din instructii. Mobile le coalei precum sca-


une, mese, cercuri i table, profesorul va priimi prin Inspector
dela munitipalitaea locului, pentru a carui priimire va iscli
un dublicat exemplar din carele unul va sta la Inspectorul
iar altul sA va triimete la Epitropi.
Articol 31. Locuinta, lemnele de foc i luminarisirea
profesorul va priimi dela Munitipalitatea locului.
Articol 33. Rpiratia celor trebuincioase la coale se
vor face de munitipalitatea prin mezat la acei cu pretul mai
gios dup ce va rdportui profesorul i Inspectorul calr E-
pitropi.
Anton Gheorghiu, profesorul coalelor din Botoani.
Departamentul trimete Eforiei urmAtoarele instructii: 9
. 1. Ace las Dosar, fila 4.

www.digibuc.ro
Monografia Omului Botoqani 349

Departamentul Trebiior din Lduntru catr sfatul Munitipal


din targu Botosni.

Epitropia invtturilor prin adres cu No. 43 cdtr acest


Departament face cunoscut CA in casele alctuite pentru
scoale la acel targ a randuit implinitor de profesor pentru
paradosirea invtturii tinerilor pe d-lui Antonie Gheorghiu
numind si inspector coalii pe d-lui Spatar Alecu Ralet. Ins
find c in acele midi trebuesc mese, scaune, si mobile care
de si este datoria Epitropiei a le face cu dela dnsa chel-
tutald, dar spre mai grabnica lor gtire au cerut svrsire
lor prin inlesnirea acestui sfat cu chipul mezatului si cu
intmpinarea banilor ce ar trebui a s da. Drept aceea s
scrie sfatnlui cd indatd ce s va arta acolo, dumnealui im-
plinitoriul de profesor dnd foaea si pruba precum ar trebui
a s face acele prin stirea si a Isprvniciei, sd se strige la
mezat sarguindu-sa acel sfat a sd pute face cu acel mai
ingiositoriu pret, dnd si banii trebuinciosi din casa sa, si
dup svrsirea acelora impreund cu cvitantia luat dela
profesor pentru a lor priimire, s sd pridstavlisasc la acest
Departament prin Vornicie si foaia mezatului anume ardtd-
toare pretului fieste cdruia lucru incredintatd si de Inspec-
torul scoalei ca dupa priimirea lor aice, s se poat triimite
acelui sfat banii cheltuiti pentru gtirea lor, lar pentru c
aceast scoal are neapdrat trebuint de lumanri de su
pentru iluminarisire i lemne pentru foc, cu al doile s va
triimite de aice dezlegare.
Implinitor datoritlor trebilor din lduntru.
Derector Departamentului, Vasile Veisa Spatar.
Sef sectiei, Dumitrii Drghici Medelnicer
Sectia III
No. 11.006
1832 Sept. 20

Pentruca scoala s poat functiona, avea nevoie de un material


specificat in lista urmtoare: 1)
1. licelas dosar, fila 23, 26.

www.digibuc.ro
350 Monografia Oraplul Botofani

Lucrurile ce trebuesc In scoald.


1832 septemvre 13.

12 scaune nemiscatoare
12 mese nemiscatoare
16 telegrafuri
15 cercuri de fier cu carligele lor de atrnat
42 macavale
20 arttoare
2 mese miscAtoare
3 scaune misctoare
3 tabele
1 catedr
16 table de tiniche
1 clopotel
1 fluer mic
De acestea este neaparat trebuint.
Meremetul caselor

Ferestrele ale cu dou rnduri


Paretele odiei cei mici de scos afara
Meremetul cuhnii
Pe dinainte gard si poart
Sobele meremetisite
Tencuite si vruite toate casele.
Prima scoal, fundat prin hrisovul din 1759, a functionat in o-
grada bisericei Ospenia; mai pe urm s'a mutat in ograda bisericei
Sf. Dimitrie, si acuma, in 1832, casele reparate pentru scoald erau tot
acele dela Sf. Dimitrie.
La 31 octombre 1832, profesorul Antonie Gheorghiu primeste
dela Eforia trgului, pe sama lui, lucrurile de mai sus si casele me-
remetisite.
Zestrea scolii a costat 747 lei si 20 parale si lucrurile s'au facut
prin mezat.
Pe ziva de 1 noemvre 1832, Epitropia invtturilor publice a numit
Inspector la scoala din Botosani, pe Vornicul Alecu Ca Malt.

www.digibuc.ro
Monografia Oraplui Botopnl 351

N'au trecut nici doua saptamani dela instalarea profesorului Anton


Gheorghiu, si el adreseaza Inspectorului scoalei acest raport:
Cara cinstit D-lui Cuconu Alecu Calirnah biv Vel Vornic
dela implinitorul profesoriei
Raport.

colerilor cari sant peste sasezeci, ce s'au adunat


pentru a priirni si a se pricopsi cu invatatura din scoala
ce acum s'au informat in aceasta politie, facandu-li dupa a
mea datorie cercare, am aflat ca mai multi din giumtate
ar fi vrednici a intra la clasul normal, care ind nu s'au
format, din pricina lipsei ce este inca de o cask si pentru
care toate lucrurile sant gata. Eu dar, ca cel ce sant dator,
dupa cuprinderea art. 25 a instructiilor, a raportui de toate,
impregiurarile, sau Epitropiei, sau Eforiei de aice, care In-
susi D-vostr snteti, cu supunere dar instiintindu-v de a-
ceasta, va rog sa binevoiti a face punere la cale, pentru a
se da aceasta ca si tinerimea ce s'au aflat destoinic s
nu-si piarda vreme in clasul elementar 1)
Antonie Glzeorghin
implinitor profesoriei.

Inspectorul scolar scrie, din Stancesti, Eforiei de Botosani, cerand


cash' pentru clasul normal :
MCA cinstita casa a Munitipalittei din
orasul Botosani

Insarcinat fiind cu eforia scoalei din acest oras la 12


a urmtoarei supt No. 4 am priimit raportul profesorului
de acolo. Deci dar dupa neaprata trebuinta ce se cere a
se inchipui si clasul normal, cinstita Casa va binevoi a lua
msurile cuviincioase ca sa se inchipulasca si lipsa aceia
de casa ce cere trebuinta a se Indeplini pentru clasul a-
cesta. Gios iscalitul, Mr indoiala crede ca aceasta propo-
zitie se pune inainte, fiind de o datorie asa sfant, care
1. 3.Acelq dosar. fila 25 26.

www.digibuc.ro
352 Monografia Oraplui Botopnl

prive5te 5i la ale religiei si la ale omenirei, fr a se in-


tinde mai departe, 5i a cerca alt mijlocire, se va unelti
din partea acei case cea mai nezabavnica lucrare intru a-
ceasta care aduce 5i cinste 5i laud unei a5a rdvni.
Al. Ca limali, Vornic.
La acest raport, Sfatul ora5nesc rspunde c alte case mai in
apropiere de 5coa1d nu sant, &cat casele locuite d e un preot Dimitrie,
pentru care Epitropia bisericei Sf. Dimitrie cere chirie 21
Acest caz aducdndu-se la cuno5tinta Departamentului din luntru,
acesta rspunde ca chiria acestor case in care s'a a5ezat 5coala, tre-
bue s se plteasc din veniturile munitipalitAtii, atdt pentru acele de
mai inainte odi luate, ct i pentru aceste de acum cerute, dac
sdnt neaprat trebuitoare. Chiria acelor dinti case pe an, era de 747
lei, pentru care s'a scris epitropiei 5coalelor ca s trimeat artatii
bani la Departamentul din luntru, iar acesta Sfatului.
Eforia cere dela Epitropia bisericei Sf. Dimitrie oarecare relatii,
5i aceasta rspunde ;
Epitropia bisericei Sf. Dimitrie
din acest trg Boto5anii
1832 dech. 22.
CAtr cinstit Sfat or5nesc.
S'au priimit cartea cinstitului Sfat din 20 a urmdtoa-
rei luni, prin care face intrebare de alatuirea pentru bez-
mnul 5colilor, in ce chip au fost intre epitropii Ospeniei
cu epitropii acestei biserid. i se rspunde c toate acele
hrtii de alatuire ce au fost fcute dela anul 1816 in pri-
cina aceasta, impreun cu alte lucruri a bisericei, dintru o
lada ce au fost pus in Ospenia, s'au pradat de ctr ieni-
ceri, in vremile tulburrilor trecute i neaflandu-se hrtiile,
aceast Epitropie nu poate da lmurit rspuns, atdta nu-
mai ca aceast biserica se afl pguba5h de bezmn dela
anul 1819 5i pr acum. Cinstitul Sfat va binevoi a face
intrebare i D-lor epitropilor bisericei Ospeniei, unde ne-
gre5it poate fi hrtiile de alcatuire in aceast pricin
loan Mavromati, Comis
1. Acela dosar, flla 47,50.

www.digibuc.ro
Monografia Oravdui Botwni 353

Departamentul cere Cd Epitropia tArgului numai decal s caute


incA o cash' pentru scoal, cAci casa in care se afl acum scoala,
este neincapAtoare pentru toti copiii, dupA cum se constatA si din ur-
mtorul raport al D-sale Al. Calimah, Vornicul dela StAncesti, epitropul
s co alelor: 2).

alit cinstitul sfat orAsienesc.


Pentru neaparata trebuinta ce are scoala publicA de
case mai incApAtoare cleat aceste in care se afl acum,
cu incredintare stiu cA Inca odatA m'am mai adresarisit a-
celui dnstit Sfat, arAtndu-mi parerea de rAu ce avem_pentru
nenorocirea ce s'ar putea intampla tinerilor ce primesc in-
vtturA, si cArora acum si vaz cA s'au intmplat bolnAvin-
du-se mai multi de giumAtate din pricina otrviciosului aer
ce naste din indesimea cea mare, grAmditi fiind in o asa
mica casA peste una sutA cincizeci copii, fAr ins a vedea
dupA acea-ka mea adresuire, vreo miscare de punere la cal e
gios rmind nAdejdea ce aveam cA poate si acel cinstit
Sfat ar favorisi acest lucru obstesc ce de toat lumea se
socoteste astAzi de sfnt.
Gios iscAlitul insd pe lng acestea face acelui cinstit
Sfat a doua oaf& si cea mai de pe urmA poftitoare cerere
(nAdAjduind cA poate panA acum se vor fi isprAvit gndirile
spre aceasta si fr de a urm vreo altA corespondentie),
sA binevroiasc a face sa se sloboad scolii, nu o odaie
care este vremelniceascA, ci toate in care au petrecut Dlui
Hatmanul Manul, si care snt in numr de opt, cu cele de
gios, si incA de ar urma si vreun meremet, fAra de ingre-
uiere a-I savArsi, ca niste adevArati patrioti si lucrAtori in
favorul publicului, incredintat find .atAt cA de cAtrA Epitro-
pia bisericei se dau, ct si ca' acel cinstit Sfat va starui a
intruni un asa lucru ce se socoteste sfnt de toatA lumea,
dupA cum am mai zis, si osebit fiindcA ieri am avut si ose-
bit slovesnoi intlnire cu D-lui Comisul Mavromati, epitropul
acei _.biserici, si 1-am cunoscut cu multA protimie in pricina
2. Acelas dosar, Ala 47,50.
2.3

www.digibuc.ro
354 Monografia Orapdai Boto$ani

aceasta, mai ales c si casa uncle- se afl scoala, tot


acestii biserid este, 5i rmdn si intru aceasta inlesnire.
Ca limali, Vornic
1833 ghenar 1.
Din Stncesti.

Epitropul bisericei Ospenia rspunde Sfatului munitipal, in 30


decembre 1832, c dintri o condic de socoteli, din vremea epitro-
piei gramaticului Leon, se vede cd biserica Ospenia, din eraturile ce
avea, da cdte 50 lei bezmil, pe ay, pentru scoalele Sf. Dimitrie.
In 1833, profesor la scoala din Botosani era A. Vele, care in-
vita pe fruntasii trgului s'd asiste la examenul de lama. Invitatia o
face prin o publicatieu, si prin invitatii speciale fiecrui dintre fruntasi.
Publicatia este aceasta :
Publicatie.

In urma reglementului sholastic avdnd a se face exa-


men, adec cercetare la invtturile ce s'au paradosit tine-
rilor sholeri din shoala publicd a acestii politii a Botos-
nilor, Eforia de aice face poftire cuviincioas atdt printilor
cari isi au copiii dati la aceast shoal, cdt si celorlalti do-
ritori a vedea aceasta, sa binevoiasc a fi fat la aceastd
publica cercetare ce se face gioi in 9 a acestei luni fevruar,
la 9 ceasuri evropienesti dimineata, adicd la 4 ceasuri tur-
cesti, in shoala poblic din ograda bisericei Sfntului Di-
mitrie.
Calimali, Vornic
1833 fevruar 2. A. Vele, profesor.

Publicatia aceasta a fost trimeas Sfatului ordsienesc, pentru a o


aduce la cunostinta publicului, cu urmtoa;ea cerere :
Ctra cinstit Sfat orsienesc
Shoala publica din acest oras
Raport.
Trebuinta find ca numai decdt astzi att cuprinderea

www.digibuc.ro
Monografia Oraplui Botoqani 355

acestor publicatii a se face stiut locuitorilor din acest oras


cat si aceste bileturi a se da locurilor adresarisite, propu-
indu-se insa cele ce se ating de acel cinstit Sfat, cinstitul
Sfat binevoind va priimi poftitoarea cerere ce se face din
partea acestei sholi, care nicio inchipuire spre aceasta nu
are, desi atrna de datoria ei, totodata si puind in lucrare
aceasta.
A. Vele, profesor.
No. 8 Anul 1833. fey. 3
Botosani.

Pe aceast publicatie, scrisa foarte frumos, de insusi profesorul


Vele, se vad mai multe isclituri in dos, sub raspunsurile invitatilor.
Raspunsurile aceste sant Thteresante :

Priimind biletul voiu implini.


Baptd Logofdt.
Biletul am priimit, voiu indeplini.
Milu.

Biletul am priimit zaif aflandu-m.


A. Ralet.

Neaparat voiu fi urmator.


Varlawn Caminar.

Eu Stolnicul cel ce priimind biletul voiu intimpina si cerere si


am dorinta. (Nu iscaleste)

Am priimit biletul, si in locul socrului meu am scant eu,


khan Binder, spitar.
Voiu fi si eu cu toata bucuria.
Canto.

Am priimit b,iletul.
I. MavrotnatL

www.digibuc.ro
356 Monografia Omului Botopni

Von.' fi si noi urmgtor.


Dr. Samurcq.
Am priimit beletul si aflandu-m acasa la ziva insemnatg voiu
indeplini a urma.
C. Varlaam.

Priimind biletul voiu veni spre a fi fap.


D. Strghievici, Comis. 5 fevruar 833.

Biletul am priimit si mg voiu afla la vreme.


Asanaclzi, Comis.

De m'a ierta slabaciunea boalei in care ma aflu, oiu veni si eu


la acea vreme.
loan Jora, Poste lute.

Eu ma aflu in slgbkiunea batrinetelor, nu pot iesi din casg.


Crupenschi, Spatar.
Urmeaza o intreaga corespondenta intre Vornicul A. Calimah, in
spectorul, si Sfatul orgsienesc, in privinta localului de scoala neincg--
pator; inspectorul cere sO se mai deie o casa pentru clasul al doilea
normal, si propune ca Sfatul sa eie casele locuite de Sachelarul Di-
mitrie, care sg se mute in alt parte, plgtind Sfatul cei 50 lei pe an,
bezmanul bisericei Ospenia. .
In timpul iernei, clasul acesta normal s'a finut cu milostenie
in o casa boereascg, 4cdar acum cere a se muta clasul normal langa
cealalt clasa pregatitoare, cad i s'a stricat gardul si casa.
Insfarsit, la 30 april 1833, prof esorul A. Velini face un raport
catra Eforia orasului, aratand CA intgrzierea cu cautarea unei case, a-
ducand mare stinghereal acestei scoli, este nevoit ca chiar de mane
sa inchida clasul al doilea numit normal, pang ce se va ggsi o casg,
cad pana acuma, paralosindu-se afarei -inveittura copiilor, pricinueste
neregularisirea venirei copiilor la procopsala invataturei iar mie boala
grea".
In cele din urm, dupa o luna, se incheie un contract intre E-
foria orasului si epitropia bisericei Sf. Dimitrie, pentru inchirierea unei
case, pentru scoala, pe timp de 10 ani,

www.digibuc.ro
Monografia Oraplul Botopni 357

Contract

Se da acest contract din partea Eforiei orasului Bo-


toani, dumilorsale epitropilor bisericei Sf. Dimitrie, c casele
din aceias ograd in care locueste Schilarul printele Di-
mitrie, slujitorul acei biserici, in stiint sa fie c s'au luat
acele case pe zece ani de zile, inceptori dela 10 mai 1833
si pn la 1843 maiu 10, pentru statornicirea colilor publice,
si cu bun invoire s aib a se da din partea Eforiei ate
trei sute lei pentru fiestecare an si regulat totdeauna pe o
jumAtate de an banii inainte. Socotindu-se aceste dela in-
cheierea acestui contract, precum mai sus se arat c s'au
luat pe zece ani, urrneaz ca aceast Eforie s aib a le
tinea "pentru 'totdeauna in bun stare, si chiar acuma la
statornicirea colii publice are a se face cu putina cheltuiala
pentru a se lungi pe acele vechi pan in pretele casei ce
s'a luat in chirie si impregiur are a se impregiura cu zaplaz
sau cu gard, osebit de cele ce va mai cere trebuinta in-
luntru, si spre intocmai urmare s'au fcut dou asernenea
condracturi din partea amndurora.
Grigori Raclif, Medelnicer
No. 157
Gheorghe loan
1833 maiu 4
Neculal Placa

Logoftul Alecu Ghica, ministrul Departamentului trebilor din lun-


tru, la 12 iunie 1833, cere Eforiei orasului Botopni s-i trimeata o
list de ct numr de tineri snt adunati in scoala acelui trg, spre
procopsala invtturei, in care list s se arte si numele printelui,
din ce targ, sau din ce sat este, si numele tnrului.
Lista trimeas este urmtoarea.
MMENIIIMIll

No. copiilor
Numele printilor Locul
cu numele lor
1. Iconomul Grigori dela Ospenie Are pe Iancu si pe Costache
2. Iconomul loan dela Ospenie are pe Alecu
3. Sachelarul loan dela Ospenie are pe Stefan
4. Iconomul Dominte sf. Dimitrie are pe Hristofor si Neculai

www.digibuc.ro
358 Monografia Oraplui Botclani

5. Sachelarul Dimitrie sf. Dimitrie are pe Joan


6. Paharnic Gh. Herescu din Botosni are pe Alecu
7. Stolnicul Cost. Ciulei are pe lancu
8. Sulgerul Manoli Bou are pe Grigorachi
9. C. C. Catinca Blrnoae are pe lancu i Gheorghe
10. C. C. Zamf. Albinitoae are pe Toader
11. C. Catinca Krupenschioaia are pe Tudor
12. Paharnic C. Teohari are pe Nastas
13. D-lui Iancu Pisotki are pe Costachi i Teodor
14. C. C. Zoita Georguleasa are pe lancu
15. lordachi Hagiu are pe Toader i Alexand.
16. Stolnic Ion BobeicA din Socrujni are pe Costache
17. Sudet Grigori Hulubei din Socrujni are pe Gheorghe
18. Vamesul Lupu Focsa din Trussti are pe Grigorachi
19. Hriste Abageriu din Botosani are pe Petrachi, Costantin
20. Neculai Mustaca are pe Grigori
21. Maria Vadana a lui
Iordachi Comisul are pe Iancu
22. Vasile Vitu, blanar are pe Polihron
23. Atanas Furmagiu are pe lancu i Gheorghe
24. Zoita vadana lui Chistol are pe Vasile
25. Cdpitan Vasfle are pe Gheorghe
26. Smaranda Blneasa
Vadana are pe Dimitrachi
27. Glafira Vadana are pe Hie
28. Teodora Vadana a lui
Mane Abageru are pe Gheorghe
29. Maria Popovicita are pe Gheorghe
30. Maria Vadana are pe Enacachi
31. Gheorghe Burchi are pe Vasile
32. Ioan Spann are pe Zamfirachi
33. Iconomul Stefan din Bursuceni are pe Enacachi
34. Elena Polcovniceasa din Botosani are pe Gheorghe
35. Teodor Borcil din Soroceni are pe Gheorghe
36. Iconomul Manoli din Hntsti are pe Enachi i Neculai
Vasile loan si Stefan
37. Preotul Manoil are pe Enachi
38. Preutul Neculai are pe Manolachi
39. Cpitanu Matei are pe loan
40. Maria Vadana din Botosani are pe Vasile
41. Preutul Gavril din Esi are pe Mihail i Neculai
42. Ecaterina Vadana din Botosani are pe Costachi
43. lord. Hu MA, tlplar are pe Vasile
44. Preutul Gheorghe din VIculest are pe Grigori i Filip

www.digibuc.ro
Monografia Ora fdai Botopni 359

45 Preutul Constantin 7 3re pe Zamfirache


46. Preutul loan are pe Manoil i Teofil
47. Paharnic Enachi Leon din Botosani are pe Alecu
48. Smaranda Sardreasa are pe Alecu
49. Neculai Cerchez din Soci are pe Gheorghe
50. Vasile Prisacariu din Botosani are pe Gavril
51. Acsinte Bucatariu are pe Teodor
52. Capitanu Manoli are pe Durnitrachi
53. Stolnic C. Mavroieni are pe un Vasile slug
54. Grigori Patrasc are pe Iancu
55. Elena Porusnicita Lascar are pe Iancu
peste tot 69 tineri

In iunie 1833, numrul ekvilor era peste 200, dupa cum se


.vede din raportul ce adreseaz profesorul catr Eforie, cernd sa se
faca reparatii la casa,
Profesorul mai cere lumnri de su si lernne, pentru trebuinta
scoalel, si De pa rtamentul dispune ca parintii copiilor, prin analoghie,
s contribue la cheltuiala aceasta.
Eforia face atunci apel la populatia orasului, in modul urmtor:
Eforia orasieneasc din Botosani
Dup poronca cinstitului Departament supt No 11738
ce au priimit aceasta Eforie, pentru lumandrile de sau
lemnele trebuitoare pentru inclzirea acestei scoli, ne hota-
reste ca cu analoghie s se dee de catr parintii copiilor
care invat la acea scoal. Pentru aceasta dar se face cu-
noscut dumilorvoastre ca intru aceasta sa v indemnati a
da fiestecare lemne i lumriri pentru trebuinta
dupa analoghia ce yeti face cu dumnealui profesorul ran-
duit, ca unii ce copiii dumniavoastr se folosesc cu invt-
tura, iar alta nu aveti a da nimica, caci Eforia dupa poron-
cile Ocnnuirei s'au srguit si au fcut indestule cheltueli
cu informarea i pregatirea acestor coIi, numai pentru unii
ca Dumiavoastra, apoi dar la aceast mica cheltuial ce ar
ajunge pe fiestecare persoana, este incredintat Eforia ca
dumiavoastra v yeti indernna prin analoghie i yeti face
indestulare cuviincioasa si de priimire in punere in lucrare
yeti face cunoscut i Eforiei.

www.digibuc.ro
360 Monografia Oraplui Boto$ani

Grigori Racl$
Hriste loan
Neculat Placa
Pe dosul acestei adrese iscAlesc mai multi targoveti, pentru a-
naloghia ce-i va ajunge pe fiecare in parte.
In 1833, noul profesor al scolei domnesti, A. Velini, face urmA-
toarea publicatie: 1)

Shoala public din Botosani

Fiinda dupd instructiile sholastice se implineste va-


cantia in aceast lunk socotindu-se inceput dela examenul
trecut din 6 august, aceast inspectie publicariseste dar CA
de luni din 25 a acestei luni septembre, shoala aceasta
publica incepe lucrrile ei din cursul al doilea, si clar toti
printii cei ce au plecare a-si folosi pe fiii lor, s'd se in-
fatoseze in persoana cu ai lor copii la aceast shoalk
pentruca sa se inscrie toti aceia in catalogul cursului al
doilea.
A. Velini, profesor.
1833 sept. 23
Pentru examinarea elevilor in iarna anului 1834, luna fevruar,
profesorul face invitatii ca .si anul trecut, iar boerii si negustorii cari
au primit invitatii sAnt : Postelnicul Petrachi Vrnav, Bragadirul Joan
Basotk Cminarul loan Herescu, Costache Varlaam, Alecu Ralet, Erei
Ion preut, I. Mavromati, Cuciureanu, Varlaam, Stefan Raclis, Dimitrie
Pisoski, Anton Onicescu, D. Gavrilachi, Cost. Ciornei, Grigori Ichim,
Dominti Ichim, Stolnicul loan Bobeick Costandin Hagiul, Paharnicul
Joan BrAnisteanu, Neculai Placa, cari toti au Ischia de primirea biletului.
Despre rezultatul acestui examen, Eforia raporteazA Depar-
tamentului.

Asa precum la 18 a urmtoarei luni fcndu-se exame-


nul de iarna a copiilor adunati in scoalele publice de aici,
1.Toate informatlile acestea sant din dosarul citat al Primariel Botopint

www.digibuc.ro
Monografia Oraplui Botopni 361

care In fiinta atat a o numeroas parte de boeri si de ne-


gutitori, precum si a printilor copiilor, au dat vii dovez
tinerimea de sporirea In invttura noului metod la care cui
indestul plcere i multmire privitorilor, precum prelarg
se va incredinta cinstitul Departament din alturata hrtie
de multmire a obstiei ce au fcut ei ctr Malta Ocrmuire,
pentru informarea scolilor i printeasca ingrijire, a binelui
obstesc ce se revars din zi in zi, cu sporire, de care
Eforia dup datorie cu supunere le pridstavliseste.
Costache Mavroieni, Stolnic
Hristea loan
Andrig Foudneanu
Vornicul A. Calimah, inspectorul scoalei publice, la 16 maiu 1834
face cunoscut Eforiei orasului c profesorul Anton Velini pleac la
Eforia s primeasca pe sam toate lucrurile scolastice i zestrea
scoalei, si la 17 maiu, Velini predd casierului Eforiei urmtoarele
lucruri ')

16 cercuri de fier asezate in preti


8 mese asezate in clasuri elementare, cu scaunele lor i cu 16
telegrafuri, din care mese si scaune sunt cteva smintite.
16 table de macavale la pareti in lancstru.
4 mese cu scaunele lor pentru clasul normal ce se afl nease-
zate, care scaune n'au nidecum picioare fiindcd snt harbuite
50 de plci, din care noua snt stricate,
13 IntAile cunostinte gratis.
20 coale Waffle tiparite cu cuvinte pentrti ordine,
3 exemplare Intaile cunostiinte,
3 trupuri table tiprite.
1 tabl neagrd pentru socotele.
1 portret Biruinta ce au fcut Stefan cel Mare asupra Sultanului
Baiazit,
1 cutie cu 2 rnduri ordine pentru lancstru In No. 95.
2 mese cu scaunele lor misctoare.
Botoani, No. 13 din 1834. Din nogg closer stint $ informatilIe
Ciro ttrmenzi.

www.digibuc.ro
362 Monografia Oraplui Botoani

1 rnd de carti geografice la No. 5


5 exemplare Regule pentru lancastru, compuse de Cleobul
1 clopotel cu cumpna lui asezat in ograd.
1 tabl mare tintuit deasupra portii.
3 condice $colasticer1
1 clopotel mic pentru lancstru.
12 coale tiprite de table pentru lancastru.
I una catedr.
8 prube la teligrafuri si copiile cataloagelor dela inceperea
scoalei.
170 Mica una sut saptezeci bucti se aila pdn acum inform-
luite de orsieneascA Eforie din Botosani, priimind si eu aseme-
nea cvitantie, si spre a fi stiut am dat si eu aceasta supt a mea
iscalitura.
A. Velini, profesor,
1834 maiu 17

Insmnare de lucrurile ce au avut D-lui fostul aice profesor


In comisioane, dela Dlui Aga Asaki

9 exemplare Istoria Rosiei, partea intbia,


18 exemplare, partea a doua,
2 exemplare Anticile Romanilor,
2 exemplare Dregtorului de bung crestere.
10 Abetedare franteze romnesti.
23 Pravile pentru proprietarii de mosii,
15 caete litografice si
1 potret Biruinta ce au fcut Stefan cel Mare asupra Sultanului
Baiazit.
80 Mica optz6ci bucdti crti ce au avut fostul profesor ,in co-
rnisioane, care s'a priimit de Eforia orsieneasc din Boto-
sani, iarsi dupd adresul D-sale Vornicului Alecu Calimah,
epitropul acestei scoli, care carp au a se inainta noului pro-
fesor ce se va randui.
A. Velini, profesor
1834 Mai 17

www.digibuc.ro
Monografia Oraplui Botopni 363

Insemnare de alte ccirti iard# date In comisioane


dela Dlui profesorul Seiulescu.

No. 93 Intile cunostinte


40 gramatice romnesti
10 Antice a Romani lor
5 exemplare Dregatorului bunei cresteri.
148 Adic una sut patruzeci si opt bucti de cal-0 ce
au avut fostul aice profesor in comisioane, care s'au
priimit de Eforia orsieneasc din Botosani, dup
adresul D-sale Vornicului A. Calimah, inspectorul
acestei scoale, care crti au a se incredinta noului
profesor ce se va ordndui.
A. Velini
1834 maiu 17.

In locul lui Velini, vine profesor Alecu Corlatan, care face cu-
noscut Eforiei cA scoala este inchisd mai bine de 7 sptmni, si
copiii s'au imprstiet dela scoal, din pricina strAmutArei profesorului
Velini, si cere ca Eforia sa publice in tot cuprinsul orasului ca s se
adune copiii iarasi la scoal. Asemenea cere sa se faca cunoscut CA
dup cererea obstiei, el va inv.* pe copii in scoala public si limba
germane'', pentru care Epitropia l-a insrcinat, dupd metodul ce se in-
trebuirrtaza si la scoala VasilianA din Esi, iar inceperea paradosirei va
fi la 4 iunie.
Zvonindu-se 0 Departamentul are de gnd s aducd profesor,
in locul lui Alecu Corltan, pe un preot Ioan, profesor dela Husi,
obstia locuitorilor cl o jalb5 ctr Eforie, prin care se opune la a-
ceast schimbare:

CAtr cinstita Eforie a orasului Botosani


Obstia Politiei Botosani
JalobA

Din particularnicA stiint (insd in bun incredintare ce


astzi am auzit) c un preot Ioan, profesor din trgul Hu5i
ar veni la Botosani spre a fi in locul D-sale Alecu Cori&
tanul, profesor la scoala din aceastd politie, apoi asa pre-

www.digibuc.ro
364 Monografia Oraplui Botopni

cum noi la publicul examen svrsit de D-lui Corltanul in


anul acesta pentru osardia ce au jrtfit cu indeletnicirea si
sportrea copiilor in invttur, atat in limba patriei cat si
acei ghermane, am ramas cu totii in deplin multamire, prii-
vind 6' nemargenita sa luare aminte, catr folosul tinerimei,
s'au vzut de o simtitoare inaintire dela venirea D-sale aice.
Noi prin aceasta aducem la stiinta cinstitei Eforii ca nu
vom fi multarniti cu acel oranduit, intai c nu are stiint
de limba gherman, care nou ni este de mare nevoie, si
al doilea ca prin aceast strmutare se pricinueste nu pu-
Vila sminteala in cursul invataturilor. Pentru aceasta dar ne
rugam cinstitei Eforii ca s binevoiasca, a raportui Epitro-
piei invtturilor publice, CA multmirea noastra este de a
fi tot D-lui Corlatanul ca unul ce s'au artat vrednic si cu
purtari bune in diastim de un an de zile.
1835 april 29 zile.
Cererea aceasta este iscalit de urmtoarele persoane: Gheorghe
Varlaam, Spatar; lordache Juoan, Sardar; Grigori Iconom, protopop;
Joan Iconom, protopop; Gheorghe Papandopolos; Vasile Davidel, Pa-
harnic; loan Mortun, Stolnic; Mihail Dabija; Grigori Neculai; Neculai
Damianovici; Anastasa Husu; Constantin Haretu; Constantin Dimitriu;
Marcu sin Hagi Dimitriu; Marcu sin Hagi Simion; Alecu Zarometu;
Iancu Foca.

Numarul elevilor creste, si profesorul Corltan, avnd oarecare


nedumeriri, la 9 februar 1836 cere lmuriri dela Epitropia invataturilor
din Iasi aratand ca: dela o vreme incoace pe fiestecare zi sporeste
nuttrul elevilor trecuti MCA' peste paragrafia anilor primirei in scoal,
mai ales fiind multi de acestia si gospodari", si intreabA cum si in
ce fel trebue sa urmeze, caci numitii cer a li paradosi numai o sama
de obiecturi, fait a urma regulate cursuri a invtturei statornicite
pentru o scoal tinutal, dup care si pretindirisasc a li se slobozi si
atistaturio 1).
In anul 1837 erau la scoala din Botosani 87 scolari, din cari 27
invtau si limba germana.
In 1839, la scoala domneasc era adaos un profesor de limba
1. V. A. UrechM, op. cit., p. 245.

www.digibuc.ro
Monografia Oraplul Botwnt 365

germane!, si la 13 maiu 1841, se numeste profesor de limba francezei,


G. Olivart, i i se d, pentru prelegere, orele dela 4-6.2)
In 1842 gsim profesor la scoala domneasca din Botosani, pe
Vasile Paulin!, din Iasi, i pentru acel an avem si lista tuturor elevi-
lor, cari erau urmtorii:
I. Costache, a negutitorului loan Popovici, din Botos ani
2. Teodor, a negutitorului Iordache, tij
3. Teodor, a negutitorului Neculai Burghelea, tij
4. Iorgu, a preutului Vasile, tij
5. Iancu, a lui Costache Stamatopulo, tij
6. Costache, a neguttorului Stefan lacovachi, tij
7. Costache, orfan supt epitropia lui Gheorghe Sinescu, tij
8. Dimitrie
9. Vasile, a vduvei Savasta Chetrus, tij
10. Costache a vduvei Zamfira din satul Terchei
11. Neculai, a negutitorului Vasile Gheorghiu, din Botosani
12. Costache a vduvei Catinca Dirnachi, tij
13. Alecu,orfan supt epitropia Maicei Susana, tij
14. Dumitru, a vduvei Suzana Bogdan, tij
15. Iorgu, a D-sale loan Pisotki, tij
16. Dimitrie, a negutitorului Ion Mndrescu, tij
17. Alecu a clisiarhului Vasile, tij
18. Dimitrie, supt Epitropia D-sale Nastas Dimitriu tij
19. Mihail, a lui Costache Stamatopulo, tij
20. Ion, supt epitropia D-sale Alecu Davidel, din satul Strreni
21. Alexandru a precupetului Petru, din Botosani
22. Mandache a vatavului Dimitrache, din Mnstireni
23. Vasile a preutului Gheorghe, din Botosani
24. Alecu, a vatavului Gheorghe, din satul Henerisul
25. Costache, a chelarului Gheorghe, din Botosani
26. Chirid, a vatavului the, din satul Borolea
27. Gheorghe, a lui Vasile Hazu, din satul Stnceni
28. loan a mazilului Vasile din satul Srbi
29. Gheorghe si

2.- lbd., p. 199.

www.digibuc.ro
366 Monografia Oraplui Botopni

30. Ioan, a diiaconului Iacob, din Botoani


31. Costache a fcluvei Varvara Cerneftki, tij
32. Costache a negutitorului Dimitrie Moscu, tij
33. loan a cojocarului Tanas, din satul Boghiceni
34. Iancu, a negutitorului Dimitrie Sucevanul, din Botoani
35. loan, orfan supt epitropia D-sale Comisului Teodor Gherghel, tij
36. Costache, a vciuvei Irina tij
37. Neculai, orfan supt epitropia negut. I. Popovici, tij
38. Petru a lui Pav Al feciorul din satul Bucecea
39. Zazonti, a vechilului Vasile Ungureanu din Storeti
40. Iorgu a negutitorului Const. Eanul din Botoani
41. Tanas, a preutuIui loan, tij
42. lancu i
43. Mihalachi, a vaduvei Maria Ho lban tij
Riecu, a preutului Dimitrie, tij
45. Nastasa a vatavului Filecu Strjescu din Ceplenita
46. Gheorghe a blanarului Petrea din Botoani
47. Rlecu, a negutitorului Stefan Moisa, tij
48. Haralamb, a D-sale Gheorghe Borcea, tij
49. Iorgu i
50. Dimitrie a negutitorului Gheorghe Deliu, tij
51. Iancu, orfan supt epitropia D-sale Cost. Pisotki, tij
52. Rpostol, a vAduvei Smaranda, tij
53. loan a chelarului Costandin, tij
54. Iancu, a condicarului Pastii Petrovici, tij
55. Stefan, a lui Nichifor, tij
56. Vasile, orfan supt epitropia unui arnAut Toader, tij
57. Rlecu, a negutitorului Gheorghe Zgrcea, tij
58. Iorgu, a negutitorului Neculai Cheptnescu, tij
59. loan, a vatavului Enut Vasiliu, tij
60. Gheorghe orfan supt epitropia mtu0-sa Marghioala, tij
61. Dimitrie a blanarului Gheorghe Ivacu, tij
62. Dumitru i
63. Iordache, a negutitorului Iordache Braovanu, tij
64. Gheorghe a negutitorului Manolachi Covazi, tij
65. Rlecu, a lui Vel Cpitan Panaite Carp ovici,
66. lordache, orfan supt epitropia D-sale Sardar Teodor Ioan, tij

www.digibuc.ro
Monografia Omit lut Botwni 367

67. Dumitru
68. Petrache, a vas:111176 Catinca Popovici, tij
69. Arghir a Iconomului Alexandru din satul Vorniceni
70. Iancu, a vaduvei Ileana Abageriul, din Botosani
71. Dimitrie a croitorului Gheorghe, tij
72. Mihail a vduvei Zamfira din sat Terzim
73. Feodor, a negut. Mihalache Stucean, din Botosani
74. Vasile, a lui Gheorghe Fotea, tij
75. Iorgu, a D-sale dvorenin Dimitrie Beldiman, tij
76. Dimitrachi,
77. Ioan,
78. Alecu, a brbierului Nastas Muntean ot Tignesti
79. Alecu, a lui Iancu Dima din sat Socrujni.
79 peste tot scolerii, iar supleant este Dimitrie Popscu din satul
Pomarla. 1)

In 1842, Referendarul Gh. Asaki cere sa i se comunice tabl6u1


scoalelor primare judefene, cu numrul scolarilor dela 1832 !Yana la
1842, si rezultatul, pentru Botosani, este urmtorul :

Anul Scolari

1832 39
1833 24
1834 33
1835 29
1836 26
1837 25
1838 32
1839 31
1840 20
1841 23
1842 15
306

1.Arlihra Statulal 1E10, Dospr 338 file 181, Tr. 1728.


2.V. A. Urechla. ap. eft, II, p. 821

www.digibuc.ro
368 Monografia Oraplui Botofani

In 1843, situatia colii publice din Botosani, sub profesorul V'


Paulini, era aceasta :
Clasul lancastric, cu obiectele ; cetirea, memorizatia, scrierea
numerarea, 74 elevi.
Clasul I normal, cu obiectele : religia, gramatica romn, geo-
grafia, aritmetica, caligrafia, 34 elevi.
Clasul II normal, cu obiectele : religia, cetirea, cetire latin,
gramatica romn, geografia, biografia, aritmetica,
caligrafia, 14 elevi.

In 1842 mai gsim, in Botosani, o scoald elementark care avea


in clasa I un numtir de 94 elevi, 23 in clasa II si 7 in sectia II 1)
Cu trecerea timpului se inmultesc colile publice in Botosani. In
1850 se hotrste s se infiinteze scoli de fete in toate resedintele
tinutale, tar deocamdat cel putin in Botosani, Roman, Brlad, Husi,
Bacu si Galati. In 1858 se infiinteaz Inca 19 scoli primare, prin
tinuturi, din care una in Botosani, sr in acelas an, la 1 septembre, se
deschide i coala de fete din acest oras.
La finele anului 1859 se face o statisticd a scoalelor din Mol-
dova, si pentru coalele din Botosani se area' urmtoarea situatie
scolara :
In 1855 au fost 151 scolari cu 9 absolventi
In 1856 132 8
In 1857 151 6
hi 1858 139 5
In 1859 163 10

In bugetul Eforiei Botosani, pe 1856, se vede trecut, la chel-


tueli, suma de 14800 lei, pretul pe jumtate pentru cumprarea de
veci a caselor din oras, proprietate a Vornicului Dimitrie Ralet, pen-
tru scoala publick i alt sumd de 11380 lei, pentru reparatia acestor
case care, dup ocupatia ostirilor austriace, au rmas in ruin. Arhi-
tectul comunei refereazc suma aceasta nu ajunge pentru meremet",
Eforia se imprumutd dela Casa $coalelor, far dobnda, pentru
cumprarea caselor i repararea lor.
1.A. V. Urechlo. op. did 11. v. 260

www.digibuc.ro
Monografla Oraplui Botopni 369

*con particulare.

Chiar dupa ce s'a infiintat, in Botosani, scoala publica, au con-


tinuat sa functioneze scolile particulare, care incd cu multd vrerne in-
ainte trebue s'd fi avut fiint. Aceste scoli erau prin casele preofilor
ori a psaltilor, cari invdtau pe copii s citeasc in ceaslov.
Despre unul dintre acesti profesori, despre Psaltul lordache, care
a avut o asemenea scoald in Botosani, inainte de 1830, ni-a rmas
amintire din o corespondent a boerului Glzeorghe Cantemir, din Ba-
au, cu comisia epitropiceasca din Iasi, document dat la iveald de d-1
Traian Ichim.
La 17 februar 1861, Comisia epitropiceascd trimete lui Gh. Can-
temir o adres, foarte frumos scris cu litere latine, in o chestiune
care-1 interesa. Cantemir, neputnd s citeasc slova aceia noud, re-
stituie adresa, pe care scrie, sub form de rezolutie, cu litere chirilice
ellici frantuzeste, nici ltineste, nici psreste n'am invtat. Sd fiu
cdne de am putut ceti literile de mai sus, si prin urmare nu inteleg
ce se mai cere dela mine, caci eu toate drile le am pltit, dui:4 cvi-
tanfiile ce pdstrezv.
Comisia ii face o nou adresd, tot cu litere latine, pe care Can-
temir iar o restitue, cu alt rezolutie: Am mai rdspuns pe un ase-
menea adres, CA n'am invtat frantuzeste, nici lkineste, ba nici chiar
psdreste. Pe cnd m'au dat tatAl meu la coald in Botqani la Psaltul
lordahe, Dumnezeu s-1 ierte, st s-i fie farina ward, nu se sluja
Moldova cu litere strine. De aceia nici cunosc aseminea schimonosi-
turi de slove. Prin urmare, flindcA dup cloud ceasuri de strasnica
munch' n'am fost in stare a m lmuri din adresa de fatd, apoi rog
ca s mi se trirneatd odatd cu ea si pe arnploiatul ce au scris-o, ca
s'A mi-o cetiasc 1).
La 28 noembre Epitropia invtturilor cere dela ispravnici
1836,
si dela agiile orsienesti, s deie stiinta despre scolile si pensioanele
1. Revista ;on Necuice, 1923, fasc. 3, p. 233.
?il

www.digibuc.ro
370 Monografia Oraplui Botopnl

aflate7prin trguri, cu numele elevilor si a invttorilor, si din rspun-


stir prima dela Botosani, dram c in anul acela erau, in acest oras,
9 coli, conduse de 9 profesori. Probabil ins c in aceste 9 scoli
nu intra si scoala publick adica foasta scoala domneasca. In adevr,
fiecare din aceste scoli avea un prea putin numr de elevi, pentru a
putea s fie socotit vreuna din ele ca scoala publick si intre profe-
sori nu figureaz numele lui Corltanu, pe care-1 gsim, in 1838, con-
ducnd scoala lui. Aceste nou scoli erau, prin urmare, ale unor da-
scali sau altor persoane care se ocupau cu invtmntul.
Iat cari .erau acesti profesori : 1).
.
1. Neculai Panaite, cu 19 elevi, pentru greceste
2. Grigori, cu 5 elevi, pentru greceste
3. Constantin, cu 2 elevi, pentru greceste
4. loan, cu 5 elevi, psaltichie bisericeasc
5. Vasile, cu 7 elevi, limba nationala
6. Nick cu 29 elevi,
7. Simion, cu 7 elevi,
8. Ion, cu 8 elevi, n n
9. Preut Iordan, cu 17 elevi, limba nationald
In 1837, scolile particulare din Botosani numArau 280 elevi, si
profesorii scoalelor publice se plng in contra scoalelor particulare 2).
In 1839, Epitropia invAtAturilor cere Departamentului din luntru
stiint despre numrul pansioanelor si a tuturor scoalelor particulare
din tark si numrul invtatorilor si al scolarilor, si din rspunsul De-
partamentului se vede ck in Botosani, afar de scoala public dela
Sf. Dimitrie, mai erau urmtoarele scoli particulare : 9.
1.
No. No. Numirea --I Fisezamnt scoalelor st a dia-
scoalelor elevilor invatEltorilor lecturilor ce paradosesc.

1 40 Dascal loan Siretenovici Greceste si moldoveneste.


Plata dela printii copiilor.
1 10 Dascalul Enachi Popovici Moldoveneste. Plata dela
printii copiilor.
1. V. A. Urechild, op. clt. 1, p. 374.
2. V. A. UrechiA, op. cit.
8,. Arhiva Statulai Iasl, Dosar 338, Tr. 1772.

www.digibuc.ro
Monografia Oraplui Bot4ani 37 L

No. No. Numirea AsezamAnt scoalelor si a dia-


scoalelor elevilor invattitorilor lesturilor ce paradosesc.

1 10 Dascal lordachi Popovici Greceste si moldoveneste.


Plata dela printi.
1 8 Iconomul Iordachi Greceste, moldoveneste si
pisaltichi, cu plat dela pA-
rintii copiilor.
1 2 Preotul loan Moldoveneste cu plata dela
printii copiilor.
3 Preotul Vasile Moldoveneste cu plata dela
printi.
1 15 Dascalul Dumitrachi Moldoveneste, cu plata dela
parinti.
1 8 Dascalul IonicA Moldoveneste si greceste,
cu plata deldprintii copiilor
Preotul Fiftanasie Moldoveneste cu plata co-
piilor dela parinti.
1 4 Pisaltul Manolachi Pisaltichie cu plata dela
printi.
10 104 peste tot.
In 1840, prin decretul armuirei din 14 iunie, se infiintaa in
Botosani, un pension de fete si unu de Hieti, conduse de George 0-
livari, venit din Franfa, i csAtorit cm o Profirii, din Roman, iar in
1842, afar de pensioanele Olivari, care la 21 octombre aveau 19 ele -
ve si 18 elevi, mai erau in Botosani Inca douA pensioane de bieti:
al lui Adolf de Naihaus, din Lemberg, cu 9 elevi, si a lui Icobo Bitru,
din Franta, cu 12 elevi.
Ozvodul" intocmit de samesul I. Silion, sffirseste cu aceste cu-
vinte: afait de aceste patru pensioane a crora derectori si derecto-
rite se insamn mai sus, si scoala publicA, altele nu se afl in dia-
lecturi straine" 1).
In acelas an, 1842, pensionul doamnei Olivari, avea 21 eleve:
1. Arh1va Statului Iasi, Idern.In Hrlu erau trel scoli particulare: a Dascalulul Grigorl ,
cu 4 elevl, In care se Itivilta frantuzeste I nernIeste; a Dascalului Ille, Cll 21 elevi
I a Dascalului
Neculal, en 8 elevl, In care se ?ovate moldoveneqte.

www.digibuc.ro
372 Monografia Oraplui Boto.Fani

Pansionul Madamil Profira Olivafi care singurd este


fi Directoritd, lard fetele ce Invagi sat
acestea, In anul 1842 noembre 5:9
1. Profira
a Dumisale Vornicului Scarlat Miclescu din Esi
2. Agripina
3. Aglaia a D-sale Banului Iordache Iamandi din Botosani
4. Maria a D-sale Comisului Costache Fotea din sat Tomesti
5. Marghioala a D-sale Comis Costache Fotea din Botosani
6. Eufrosina a D-sale Aga Alecu Ventura, tij
7. Cleopita a D-sale Comis Teodor Gherghel, tij
8. Elena a D-sale Spatar Mihalache Holban, tij
9. Catinca
a D-sale Costandache Neculau din Flamanzi
10. Eufrosina
11. Catinca a D-sale Banului Scobihorn din Herta
12. Maria a D-sale Sardarului Iancu Scheting, tot Herta
13. Elena
a D-sale Stolnic Mihalache Mavrodin ot Mihaileni
14. Profira
15. Elena a Sardarului Arghiri din Botosani
16. Emilina
a D-lui Binder spitr din Botosani
17. Matilda
18. Maria a D-sale Catinca Crupenski din Botosani
19. Marghioala a D-sale Gheorghe Ban din Botosani
20. Elenca a D-sale Iancu Stroici dela Dorohoiu
21. Catinca a D-sale Elencu Gorgheas din Botosani
21 peste tot, iar profesori de limba frantuzasea pe D-lui Paved
Corombahion, de nemtasca pe D-lui Moris Orinstein, si de rom-
neste pe D-lui loan Dimitriu.

Despre studiile care se fAceau in pensionul doamnei Olivari,


despre 'profesorii cari le predau, avem cunostinti din dou atestate
ale acestei scoli, care s'au pstrat.
Din ele se vede ca, in 1843, profesori erau: Mihail Bacinschi,J.
de Grine, Maurice Orenstein, Pulcherie Olivary Fi G. Olivari, lar.'in
1844, afara de sotii Olivari, iscAlesc in atestat; Dumitru Paved' i
Moritz, adica acel Maurice Ohrenstein din 1843.
1.-11rhiya Statului l.l, Dosar 488, fila 187, Tr. 17/2,

www.digibuc.ro
Monografia Oraplui Botgani 373

In aceste atestate, pastrate de d-1 Norbert stefan Dombrowslii.


se arat i materiile predate :

(57rifrag4log7
S.:),-... vr4D,

LAZ d Z.
C0.31,:a
4
0.7 a'-) 44 *; L 4
a/J/64,4;w
i.
A
aaY

Zige,

Atestat
Pentri Dumneei Duduca Emilie Binder din pensionul
dumilorsale George i Pul1zeria blivari
religie
Mihail Bacinschi
limba romneasc
J. d. Grine frantezi
Maurice nemtasca
Ohrenstein cusuturi
Pulchrie istoria
Olivarg G. Olivari
geografie
843 mart 31
aritmetica Botoqani

www.digibuc.ro
.374 Monografia Oraplul Botopni

Rtestatul din 1844 e mai amnuntit, si din el se vede ca erau


eleve care invtau i limba greceascA, dar nu se stie cu care profesor:
1....

nainlInd ca =
_
8
ualnwup,s p.AEIII0q

It-1nm 7104170 V (si) aLlicl

r, nOnpuil 0
i up14nuiu16 0
1,
.
2
uguaBllua
; uaillaa
(nv-mills 0 i

2 ..= .,...
t's2

1'
EDI1211.1E16 aum

ia ugnibilea aulq .F.).

RatIllaa aum .j
ylesamun epoist aulq
.
;.,.
ullui5oa6 aulq
1 .....
nalaolaj 0 I::
:_, .- u...
41
Bp46olown 0 na et
_e rn -
LI

Insaulu!s aulq ..-. 6


.
.,-
B Dpure16 arm
RgulfilIga acogpu
ualp.aa aum
UDgatuwe aulq
ss Zi
2 uaguLuni6 aulci
e 1.7.!
1:1
CL
.3 BIJEI 51p) aulq 70
2
a
6
ua.map aum -, 0
.F., .t...--

U!6!ia1 O 4
Clas III-le

www.digibuc.ro
Monografia Oraplui Boto$ani 375

Avem i lista elevilor din pensionul lui Olivari:


Pensionul D-lui lordachi Olivari care este derector fi profesor
de gheografie istoria universald, adz- cei ce nvatd stint aceftia:
1842 noemv. 5.
1. Iorgu
a D-sale Mihalachi Holban din Botosani
2. Grigori
3. Iancu
4. Matei a .D-sale Aga Neculai Roset din Botosani

0 .4,71.,,Late dye Oe...ZZ2


i . .)
.ae

.ers....,....6). 2z/,'
7..ced az (Deal pg4,,,e1
..
5.

--.71 er-- ..lie.Vel z 7 4 z .t.f 4,07-ezz 'Le


..
16 49 441Z
a... .z ertzez7,yo.aac ,
(2;
(me .....17 1 oe.../..CAW.J4 f 7e ...., a-ea:a zirecez4 , re,..?/)ezzaz.6 e

..0,' adsz.,z, (50, er_lberaL ,r_AecyOr I ,7040,1[6..ee ...7&' , 0 LOU:. a


4 4,4,4,4r, 74. 2,,_,,,, ...., 45,7,,...,w, C,";"~-, , Cielr err asar cdyacazd,f,

zzwevzez? /7 'Ezra, c cc, Cael.47 7, 37 Z.

csr, eic.A,27 .

/
Temi scrisa de eleva Emelina Binder, din pensionul Olivari

ty 5. Iancu
6. Toma a D-sale Stolnic Vasile Strcea din Sfefnesti
7. Dimitrie a D-sale Comis Costache Fotea din sat Tomesti
8. Nicu a D-sale Chminreasa Catinca Avram din Botosani
9. Nicu a D-sale vAduvei Elencu Hermeziu dela Mihileni

www.digibuc.ro
376 Monografia Oraplui Botofani

10. Nicu
11. Csinofon a D-sale Stolnicului Vasile loan din Botosani
{

12. Vasile a Cluceresei Catinca Stihi, tij


13. Iancu a D-sale Comis Feodor Gherghel, tij
14. Iancu a D-sale Paharnic Stefan Scnteie din Brlad
15. Petrachi a D-sale Stolnic Ionit Panaite din sat Perieni
16. lancu a D-sale liga Alecu Ventura din Botosani
17. Edmond a D-sale Starostelui austriecesc Odritki, tij
18. Conrat a D-lui Gepar Scoto, tij
19. Anfert a Madamei Perla, tij
20. Iorgu orf an supt epitropia D-sale Costachi Vizanti, tij
21. Alecu a D-sale Sluger Scarlat Gheorghiu, tij
22. Neculai a D-sale Cminar Costandachi Neculau ot Flmnzi
22 peste tot, iar profesor de limb frantuzasca pe D-lui Paval Kern-
bah, din Lemberg, de limba nemtascA Moris Orinstein din Galitia,
de limba moldoveneasc pe D-lui loan Dimitriu din Botosani, i pe-
tagog pe D-lui Daniil Natanzi din Ungaria.
Alt pensioan e din Botosani :
Pensionul domnului Jacob Vitru care singur este si director,
iar acei ce invat sant acestia, in anal 1842 noemvre 5:
1. Alexandru, fiul D-sale dvorenin Dimitrie Beldiman, din Botosani
2. Neculai Calinov, fiul Caminresei Marghioala Calinov, din Botosani
3. Iancu, fiul Cminarului Ionit Herescu, din Botosani
4. Neculai
5. Ilie fii a D-sale Joan Calinescu din sat Trestiana
6. Iancu, fiu a D-sale Caminar Mihail Mironescu, dela sat Pltinisu
7. Tobcar
8. Anibal a D-sale Aga Hie Gherghel din Botosani
9. Vasile, fiul D-sale Pharnicesei Smaranda Bejan, dela Roman
10. Gheorghe, a D-sale Comisul Costache Ciobanu, ot Botosni
11. Iorgu
12. Iancu a D-sale Contesei Smaranda Caruzi, din Botosani
13. Gheorghe
14. Costache j fii a rpausatului Stolnic Mihalachi
1. lancu 11dironescu s'a stabilit In FoltIcenl, unde s'a insurat, si a lasat urmasl.

www.digibuc.ro
Monografia Oraqulul Boto$ani 377

14 peste tot, iar profesor de limba nemtasc este Domnul Nailmos


din Austria, i de limba romneasc Alecu Savastos, din sat Levarda
Pansionul Madamii Olimpia Gro care singurd este directorild,
lard cele ce invatd snt acestea 1842 noemv. 5.
1. Zmaranda
2. Savasta a D-sale Comisul Costache Florescu, Botopni
3. So lic, a domnului Odritki, din Botoani
4. Smaranda
5. Frosinita a D-sale Gheorghe Ca lino, din Piatra
6. Maria, a domnului Cnipu, din Botoani
6 peste tot, iar profesor de limba nerntasca este domnul Naihaos
din Austria.

In 1846 cele cloud pensioane Olivari aveau urmtorul personal


didactic :

Listd de pansioanele particulare din acest ora


Botopnii. 1846 maiu 21.
2 pansioane a D-sale Gheorghe Olivarul, unul de cucona0 i
unul de duduci in care se afl derectorii insmnati mai gios:
1. Pentru lirnba romneasc doi profesori, loan Cerndtescu
Dimitrie Pavlescu.
2. Pentru limba frantez, Josef Dejern i loan Duber, amndoi
de natie frantuzi.
3. Pentru limba german, Moret cu porecla Orenflein, de natie
neamt.
4. Pentru clavir, lAef Held, neamt.
5. Doua guvernante, Rozalia $liend i Josefina $ain, amndou
nemtoaice.
Personalul pensionului Gros:
Pansionu a D-sale Fridirih Gro cu sofia sa
1846 maiu 25
2 pansioane a D-sale Fridrih Gro, unul de cucon4 i unul de
duduci, in care se afla derectori insmnatii mai gios :

www.digibuc.ro
378 Monbgrafia Oraplizi Botopni

1. Pentru limba romaneasca un profesor anume Ion Dimitriu.


2. Pentru lirnba frantuza, Simon fon Acente.
3. Pentru limba germana un profesor Julius Tonosi de natie ungur
4. Trei guvernante: Luiza Maps pentru clavir, si retina Mervilhia
cu Idalia Treter pentru lucru, si sant de natie german.
5. Pentru limba ungureasc si pentru chitara, d-I Carolus Tapia-
din, de natie ungur.
6. Pentru dantis d-1 Josef He lt, de natie germana.

In 1858 se mai infiintaza vase pensioane de baeti prin tinuturi,


din care dou in Botosani: al lui Ferderber i al lui Kvitniski, i in
acel an se mai vede existnd un pension al lui Metei, iar in 1859
functionau, in Botosani, Inca trei pensioane: Blanchin, Danilan i Si-
mionovic i.
Persoane din Botosani isi amintesc ca, in acest oras, au mai
avut pensioane de fete, polonezele: Soculska, Zawirska, Glovaska i
Zelinska, i au mai fost si dou pensioane pentru bgeti, al lui Miro-
nescu i a1 lui Mcirgineanu.
Numarul scolilor particulare crescand pe fiecare an, in Moldova,
Ministerul Instructiunei incepe a se ocupa mai serios de ele, si avand
informatii c in aceste scoli se d putina atentie studiului limbei ro-
mane, trimete o circulara catra directiile acestor scoli, punandu-li in
videre CA de acuma devine obligatoare predarea limbei nationale" 1)

1. V. A. Urechlii, op. cit., III. p. 170.

www.digibuc.ro
Monografia Oraplui Botofani 379

Scoli strine
/Mara de scolile particulare, au fost, pe vremuri, in Botosani,
si scoli strAine.
Evreii trebue sA fi avut scoli, dela inceputul asezArei lor in Bo-
tosani, ins nu snt pomenite in documente; nu se interesa nimeni
de ele, precum nu se interesa nici de scale moldovenesti ale preu-
tilor si ale psaltilor dela biserici.
0 scoald armenascA, in Botosani, este amintit prin veacul XVIII,
si abia pe vremea lui Mihalache Sturza s'a dat o recunoastere ofi-
cialA scoalelor armenesti din Moldova, cand s'a intemeiat si aici o
scoalA armeneascA, in temeiul hrisovului dat cu privire la ele, si in
22 octombre 1842 se serbeaz, cu mare pomp, la scoala armeneascA
din Botosani, aniversarea hrisovului lui Mihai Sturza pentru scoalele
armene.
In Iasi fiinta o Directie a scoalelor publice armenesti, care cere
Epitropiei invatAmntului autorizare de a se face o uniformA specialA
elevilor din scoalele armenesti, pentru a se deosebi de ceilalti sco-
lari, si Epitropia incuviinteazA aceast uniform: frac, pantaloni si
sapcA de postav albastru inchis, Ian gulerul si viptica de postav visi-
niu deschis 1).
In 1843 functiona, in Botosani, o scoal armeneascA cu dou
clase, cu programul 5coalelor publice, dar in care se mai preda limba
armeneascA si german. $coala avea 56 elevi 2).
In statistica scoalelor din Moldova, la finele anului 1859, .se a-
ratA cA scoala armeneascA din Botosani a avut urmAtoarea miscare
scolard:
in 1855 70 scolari si nici un absolvent
in 1856 136 scolari, 8 absolventi
in 1857 82 scolari si nici un absolvent
in 1858 41 scolari si nici un atsolvent
1. V. IL Urechio, op. cit., II, 259.
2. Idem, p. 259.

www.digibuc.ro
is:t
t a i a 1

e do d e

D s. ae 11111 e I

8e i ee $

o- 11.74.7.4-atfit")2
:90111-11:-Ele
A71-- 761::Likrat:r-St5---
vet
f".4.4,....-
---

i I 2

www.digibuc.ro
Monografia Oraplul Botopni 381

Tribunalul Giudeatoresc.
0 organizare judecatoreasc, in intelesul de astzi al cuvntului,
nu am avut, in Moldova, pn la Regulamentul Organic din 1832.
Nu intrd in cadrul acestei lucrri sa se fac istoricul vechilor
noastre institutii judeatoresti ; vom aminti numai ea in Botosani, la
diferite epoci, se face pomenire despre existenta unor judecittori.
Astfel, in actele privitoare la breasla blnarilor din Botosani, se
vorbeste, in anul 1772, despre judecdtori, cari interveneau in conflic-
tele dintre breslasi.
Judectile erau aspre, si se vede c unii vinovati erau condamna-
ti la moarte, de oarece la 1780 era si spnzuratoare in Botosani.
In hotrrea Domnescului Divan din 1844, in pricina dintre tar-
govetii de Botosani si mnstirea Sf. Neculai, se citeaza o hotrnicie
din 1780, in care s zice : . . . . s'a gsit piatra hotar dela vale de
spdnzurdtoarea care desparte Tatarasii de locul trgului viteloe 1)
Un document, care poate s prezinte interes pentru cercetatorii
trecutului nostru judectoresc, este actul prin care Srdarul loan Goro-
vei, bunicul meu, este numit, la 15 ifflie 1825, judeator la tinutul Hertii.
Acest decret are urmtorul cuprins :
Io Ion Sandu Sturza Voevod, cu mila lui Dumnezeu
Domn trii Nioldovel.
Indoit datorie socotind catra aceast Ord incredintata
noud dela pronia cereasc, acela adic ce se atinge de
dreapta obladuire si aceia unei adevrate patrioticesti sim-
till, cu prisosint si mai strimttoare se alcAtuesc indeletni-
cirile noastre, spre a dovedi cu fapte domneasca noastr
ingrijire si milostivnica plecare catr toate strile, si prin-
tescul nostru ochiu este neadormit spre inplinirea tuturor
mijloacelor care privesc spre fericirea supusilor nostri, si
spre a ridica din mijloc toate acele ce li ingreuneaz lints-
1. Copie In Arhiva Primarlel Botpni.

www.digibuc.ro
382 Monografia Oraplui Botopni

tita lor petrecere. De pilda ni sant cunoscute neindemanarile


cele 'Dana acum a celor ce avea pricini de giudecti, cari
erau datori a alerga la divanurile de aice, a perde cateo-
data cele mai gingase si mai scurf! pe vremi a anului, din
pricina ca divanurile irnbulzite de nenumratele pricini, nu
era in stare a cerceta in gran' toate pricinile, dupa in-
destula staruire urmand la unele din pricini a se face cer-
cetare la fata locului, se intorcea cu poronci catra drega-
tori spre a se da de acolo mai intai lmuriri acestora, i
duPa a doua sau si a treia nazuire a jaluitorilor la divan,
abia putea sa se MCA' curmare dupa dreptate, incat unora
se pricinuia dintru aceasta zaticnire dela alte interesuri, iar
altora de istov sracire. Pentru aceasta de cuviinta am ga-
sit a inoi i a "indrepta apzarea a celor le mai Mainte obi-
cinuite giudecatorii pe la tinuturi, socotind c la aceste
avand lua incepere cercetarea tuturor pricinilor de giu-
decata, acele mai mid vor putea a-si lua dela aceste cur-
mare a lor, fr a mai fi silit jaluitorul s alerge pe la
bivan cu simtitoare cheltuiala, iar acele mai marl care nu
se vor putea sfarsi acolo, vor veni lamurite intru inftisarea
cercetarea divanurilor de aice, i aceasta va sluji i spre
buna dumerire i usurinta giudecatorilor i spre mai mare
grabnic hotarare pricinelor prin care se alcatueste crutare
de vreme acelor ce se giudeca.
Si dar facand inadins ponturi cu larnurita aratare
datoriilor acestor giudecatori si a intinderilor in pricinele
ce li se vor inftosa, precum si a datoriilor acelor ce vor
avea pricini de giudecti, iat dela 15 a lunei lui iulie, ran-
duesc la tinutul Hertii giudecator pe D-lui Scirdarul Ioan
Gorovei, in locul Srdarului Mihalache Botezat, care va ur-
ma intru toate datoriile sale ce se cuprind prin ponturile
Domniei Mele, frd a se abate din potriva, poroncind i D-lor
dregatori de tinutul acela ca sa deie randuitului giudecator
tot cuviinciosul agiutor, spre urmare intocrnai acelor cuprinse
prin ponturile aratate mai sus, pe care santeti datori a le
pazi intocmai. 1825, iuli 15.

www.digibuc.ro
Monografia Oragulta Boto$ani 383

La 1832 se infiinteaz, in Botosani, ca si in celelalte orase ca-


pitale de judet, Cate o giudectorie, adic tribunal, sau, cum ii mai
zicea: tribunal giudeceitoresc.
Cei inti judeatori la tribunalul de Botosani, in 1832, au fost:
Alecu Ralet, presedinte, loan Brnifleanu i Anghelache Climent, ase-
sori, iar Mihai Dabija, era Directorul giudecAtoriei, sau grefier, cum
se zice azi.
Judectorii de pe vremurile acelea nu erau niste oameni pregtiti
pentru aceast misiune, oameni cu studii de drept, ci se alegeau dintre
acei cari aveau trecere la Stpnire. Era destul s stie cineva a ceti
si a scrie, poate chiar c numai a iscdli, pentru a putea pretinde o
nuinire in magistratur.
Giudectoria din Botosani a fost instalat, la infiintarea ei, in
1832, in casele lui Neculai Damianovici, pentru care i se pltea o
chirie de 500 lei pe an 1)
Din diferite dosare din Arhiva Statului din Iasi, s'a alctuit lista
personalului Giudectoriei Botosani, dela infiintare:

Anal 1832
Prezident: Alecu Ralet
Asesori: Ion Breinifleanu, Paharnic
Anghelaglze Climent, Comis.
Director: Mihai Dabija.

1833
Prezident: Petracht Asachi, Ag.
Asesori: C. Ciulei, Stolnic
C. Florescu, Comis.

In martie 1833, erau asesori: I. Breinifleanu, Paharnic sr C.


Ca fichi, Comis.
1834.
Prezident: Ion Gherghel, Comis, dela 28 main pnd in 16 au-
gust, iar dela 17 august: lordache Caramfil, Spatar.
Asesori: Ion Cocotei, Sardar
I. Neculce, Stolnic.
1. Arhlva Statuhd Tai Postdnicle, dosar 2.

www.digibuc.ro
384 Monografia Omaha 13otqan1

1835
Prezident : lordache Caranyil, Spatar.
Asesori; Vasile Davidel, Paharnic
Gheorghe Senjorj.

1836
Prezident ; Nec. 'Mire, Cminar
Asesori: Ion Cocold, Sardar
Gheorghe Senjorj,

1837
Prezident : E. Gane, Sptar.
Asesori: Ion Cocot, Srdar
Gheorghe Senjorj.

In dosarul Arhivei Statului din Iasi, Tr. 1382, No. 9661837 se afl
Foile de calitti a cinovnicelor tribunalului giudecatoresc din Soto-
sani pe 1837", in care gsirn :
Sptar Enaclze Gane, prezidentul Giudecaoriei Botosani, nscut
la satul Ciumulestii printsc, in anul 1787 noemvrie 30:
A invtat cu dascali la casa printeasck greceste, frantuzeste
si moldoveneste.
Insurat si are 8 copii : 3 fii si 5 fete
Are mosie parinteascA la Ciumulesti, tinut Sucevei, mosia Anti-
lesti si parte din Petii, de zstre.
Dela 1805 pn la 1812 a fost in slujba Visteriei pmntesti .
Dela 1814-1821 a fost guberskii .secretar, pe vremea Ex. Sale
Domnului Guvernator Sturza.
Ma 1821-1827, ispravnic la tinutul Roman, apoi asesor la Giu-
dectoria Sucevei, apoi prezident de tribunal 1).
Despre Gheorghe Stnjorj se spune :
Nscut in Esi la 1807 iunie 15.
A invtat acas, cu dascali, greceste. frantuzeste si moldoveneste.
Holteiu.
Are mosie in Basarabia, anume Filintii, si Ionsnii ot Dorohoiu
1 Despre familia Gane, vezi volumul; Pe aripa Vremel, cle C. Gene. Buc. 1132,3

www.digibuc.ro
Monografla Oraplui Botwnt 385

1838
Prezident : E. Gane, Spatar, pana la 30 august, iar dela 1 Sep-
tembrie : M. Holban, Caminar.
Asesori : Ion Cocotd, Sardar
Glzeorghe Senjorj.
1839
Prezident : Mihalache Holban, Caminar, pana in martie, apoi
Petrachi Asaki, Aga.
Asesori : Dimitrie Botez,
Gheorghe Senjorj
i in acela an este asesor : Mih. Gherglzel, Cminar.

1840
Prezident: N. Wirnav
Asesori: Mihai Dabija
Gh. Senjorj
Director: C. Bobeicd, Clucer.

1841
Prezident: D. Ralet, Aga.
Asesori: M. Dabija, Caminar .,
N. Vdrnav.

1842
Prezident: D. Ralet, Aga
Asesori: M. Dabija, Caminar
C. Florescu, Comis.

1843
Prezident: D.3Ralet, Aga
Asesori: N.,Vrnav
M. Dabija, Caminar,
Director: A. lorga.

1844
Prezident: T. Buzdugan, Comis, iar din septembre este prezident
A. Meriacre, Sptar,
$5

www.digibuc.ro
386 Monografia Oraplul BotopnI

Asesori: C. Ghenadin
Director: Haretu.
1845
Prezident: A. Meriacre, Spatar
Asesori: T. Buzdugan, Comis
C. Ghenadiu.

1846
Prezident: Gk. Varlaam, Spatar
Asesori: D. Botez, Paharnic
C. Ghildscu, Stolnic
Director: Clogole.

1847
Prezident: D. Ralet, Ag.
Asesori: A. Gurifd
C. Ghifdscu, Stolnic.

1848
Prezident: D. Ralet, Aga
Asesori: C. Florescu
A. Gurild
Director: M. Vdsdlevicl.

1849
Prezident: S. Greceanu
Asesori: C. Florescu
M. Brdniteanu
1850
Prezident: C. Bobeica, Stolnic
N. Vdrnav
Asesori: S. Greceanu
A. Gurild

1851
Prezident: N. Vrnav
Asesori: C. Bobeicd, Stolnic
V. Greceanu.

www.digibuc.ro
Monografla Oraplui Botqani 387

1852
Prezident: N. Vdrnav
Asesori: C. Bobeicd
A. As Ian, apoi V. Greceanu
1853
Prezident: A. Crste
Asesori: C. Bobeica
Al. As Ian apoi Lepeidatu
1854
Prezident: A. Crste
Asesori: C. Bobeic
Al. As Ian.
1855, 1856
Prezident: A. Juan
Asesori: M Vasilievic11)
Gk. Ventura
Director: Misiheinescu
1857
Prezident: S. Greceanu
apoi lancu Cocotei
apoi lamandi
A sesori: Man. Vasilievici
D. Sorocea nu
Director: Juan
1858
Prezident: lamandi
apoi C. Bobeic
Asesori: M. Vasilievici
D. Soroceanu
1859
Prezident: C. Bobeica
apoi M. Vasilierici
Asesori: D. Soroceanu
Juan
Director: Costin
apoi I. Pisoski
1. Lui M. Vasillevici ti mai zicee II Manolache a Pope!, personaj ennosent, In Soto-
seal, si despre care s'a vorbit Mu It, pe vremuri.

www.digibuc.ro
g.i i I i I

II I
A 11

:1

:1 :1

I
iI

'4,
ded.".(0il
y KA
yi,
'
ps r k`
41IIN \ VII ,
arj
,,,_,40/za-mx",,,,,vs/
, kk\N
'II:J. Iktvtv,VVATtalle\Nwt
1 "fta"
-
'
l' .-7t 1"ifiiiiiifr ; trhfil
I

L'', !I
'
.1 1.1 !li I I III, I
i
-
f(0
/
14_4g' itliturn IL__un II Iii 1166,:11114j.
-
111111
--
11111 11111111 Iii ii i

-r,
_
11111r

www.digibuc.ro
Monografia Oraplui Bqtopni 389

Moravuri Sociale
0 intmplare, petrecuta In Botosani, in 1853, ni d o idee des-
pre modul cum isi trecea vremea o parte din populatia orasului, si
despre nernultmirile produse de unii tineri mai turbulenti.
Ispravnicul tinutului Botosani, C. Vrnav, cu raportul din 2 mart
1853, aduce la cunostinta Departamentului urmtoarele :

Asar la balul mscuit din acest oras, ce a fost in


casele d-lui Costachi Bobeica, Stolnicul, supt a d-sale di-
rectie si a d-sale Colonel Iacovachi, urmnd oare si care
price intre D-lor Grigori Holban si Comisul Nicu Vasiliu,
Samesul tinutului, cu cuvinte amenintatoare de rzbunare,
dupd msurile luate de isalitul, au introdus liniste petre-
cerii fr vre-o bantuial, ins dup trecerea vremii, ca de
vre-o 3 ceasuri, s'au auzit deodat zgomot in odaia garde-
robului, unde alergnd acolo am auzit dela unii cum a
d-lui Vasiliu, in timpul and s dezbrAca D-1 Holban de
costiurnul mstei, I- ar fi pAlmuit, iar dela altii a nu, dar
pentru mai band liniste a petrecerei am gsit trebuitor a-1
deprta din bal, si totodatd 1-am trimes acas.
Intre cei ce fceau zgomot mai mare, strignd despre
drepturile poporane, am deprtat din bal pentru drjie si
cuvinte ameninttoare si pe d-lui Petrachi Maican, acesta
care in timpul cnd era scos afard de un jandarm, 1-au
plmuit pre acesta, pentru care fapt I-am inchis la cazar-
mie.
A doua zi au venit in presudsfia Isprvniciei fratii
Holban, rostind a pe nedreptul s'a arestuit pe D-1 Maican.
Ispravnicul cere s se numeasa o cotnisie, care sa cerceteze
la fata locului, si Departamentul numeste in comisie pe Postelnicul
Costache Negruti, Aga stefan Si lion si Colonel lacovachi.

www.digibuc.ro
390 Monografia Oraplui Botopnt

In aceir:0 zi, mai multi boeri, in frunte cu Spatarul Mihalachi


Holban, Banul Juan, L Holban, N. Sofian, adreseaza o jalba cart Sfa-
tul extraordinar i locotenent al Prea Inltatului Domn", prin care se
plng :

Mai multe familii vietuitoare In Botoani am ajuns a


ne vedea inconjurati de attea amenintri prirnejdioase, Inca
viata, cinstea i averea fietecaruia, sta fait cea mai
mica asigurare.
Aa, in trecutele zile, la o sotietate destul de nume-
roas, data de d-lui Stolnicul Neculai Sofian, ne-am trezit
de odata eu feretrile sparte de un bolovan, a cAruia Infra-
re in salon, numai prin agiutorul providentii ne-au ferit de
cruntA lovire i omor. Administratia n-a luat nici o msu-
ra. Acum iar in sara de pe urm a Carnavalului, dupA ce
in mijlocul balului masche au venit deodat fratii Vasiliu,
nepoftiti, inarmati cu bete, respingand m4ele dela locurile
cuviincioase, cu o manier rzvratitoare, i cu adaugiri de
maltratatii asupra ma#ei purtat de D-I Grigori Holban.
Petitionarii cer ca, spre pilduire, sa se pedepseasc pe vinovati.
Comisia randuita pentru cercetri, vine in Botoani, i ia martu-
riile tuturor boerilor cari au fost la balul mascat, i anume : Sardarul
Gh. Cocot, Cost. Mavroieni, Paharnicul Dimitrie Beldiman, Srdarul
Alex. Belcic, Srdarul Cost. Enescu, Stolnicul Ionit Panaite, Iancu
Romano, Iorgu Ezovit, Alecu Cozmulici, Satrarul Petru Mrgrint,
Ioan Tutu, Alecu Iorga, Iancu Caruz, Iancu Cocot, Grigore Softa,
D. Carale, Petrache Cristea, Stolnicul Cost. Bobeica, i toti arata ca
Grigore Holban prea fAcea pe ..magnatulz, ca doar cu 6 lei taxa
unei antreles era egal pentru fiecare.
Mai aratA marturii cA d-lui Director al balului, D-lui C. BobeicA,
i s'a atras atentia de multe ori pentru tinuta fratilor Holban i P.
Maicanu, dar d-lui Bobeica, pe langa cA n'a luat nici o masur, dar
pe de alta l-a incurajat pe Holban s inceapa tulburarea.
Se dovedete 6' in trziu, au venit in sala de bal i slugile
Holbnetilor cu bate, inconjurati de Bobeica i fratii Holban.

www.digibuc.ro
Monografia Oraplui Botopni 391

D-1 Beldiman a venit la bal cu fiicele D-sale, dar ele speriin-


du-se de huet si inaerare, au fugit.
Fiind pricin de rzbunare mai de nainte intre fratii Vasiliu si
neamul Holban, cnd au intrat in bal fratii Vasiliu, atunci Grigore Hol-
ban care-si da aere de baron, s'a adresat cu gura mare a cei nepof-
titi n'au ce auta in bal, i dac nu plead, ii va trage palme. In
timpul and se dntuiau mastele, Grigore Holban se duce pn sub
policandru si anin o mnus a sa de coada policandrului. Intre-
bndu-1 P. Maicanu, i-a rspuns cd de acum poate s inceapa bataia,
fapt care era incurajat si de Directorul balului, Dl. Bobeica. Fratii
Vasiliu 1-au btut pe Grigore Ho lban si ai lui, asa a balul s'a spart,
unii find inchisi.
Cnd fu vorba de depunerea marturiilor, fratii Holban vand a
toti boerii marturi depun in contra lor, si numai in favoarea fratilor
Vasiliu, au incercat s mituiasa pe un boer, anume pe Petrachi May-
rodin, cu suma de 30 galbeni. Acesta a mArturisit adevrul, a luat cei
30 galbeni si i-a depus Ispravnicului. Ispravnicul cu adres trimite
acei 30 galbenl D-sale Spatarului Costache Pisotchi, epitropul Spita-
lului din Botosanii spre a-i intrebuinta pentru nevoile bolnavilor.
Comisia cercetkoare a incheiat urmtorul jurnal :
Ca de vreme ce din cercetarea felcut, clupa jluirea d-sale fra-
filor Holbanefli fi cu pard asupra frafilor Vasiliefli i cu tmputare
asupra autariteifflor, sti vede cal D-lor Holbeinefli la prpunerile
lor nu au produs dovezi i prin urmare jluirea nesprijinit de
dovezi sci socoate ca o clevetire ; apoi D-Ior Holbaneflii sa fie supufl
a plciti clzeltuiala Conzisiel, iara D-lui Sarneplui, care hu s'au mar-
glnit tn a sa datork, pen tru paza bunei rndueli, sat i se _Taal repri-
mander- tn Canfelaria Isprvniciei, care i sa va ceti de ccitrd d-I dre-
gatorul finutului. .Deci asemenea hotarare f andu-i-s cunoscut
IsprAvniciei, i s scrie ca pe de o parte sA irnplineasa dela D-lor
Holbnestii 2520 lei, cheltuiala Comisiei pe 12 zile si progonul a 16
cai, pentru mergerea si intoarcerea Cornisiei, iarA pe de alta insusi
d-lui dregatorul chiemnd pe d-lui Samesul in presudsfie, ii va ceti
reprimanda hotrdt ; banii, insA, cheltuiala si progonul cuvenit Co-
misiei, grabnic il va trimite departamentului.

www.digibuc.ro
392 Monografia Orafalui Botopnt

Mihalache Holban, spatarul, in 23 April 1853 face o jalb, tatra


Departament, prin care arata ca in ziva de Marti 21 Aprilie, catr
salt au venit jandarmii acasa la el, cu arme, cu ofiterul Comandir,
cu Politmaistrul Orasului i cu Vahttnaistrul, au intrat In curte si au
ridicat pe fiul sau Grigori, Inca nevrstnic, si 1-au arestuit la Cazarmie.
Pentru ce si cum ? Cere sa se elibereze fiul, c el e slabnog
de boal trupeasc.
Pricina pentru care a fost arestat Grigore Holban era, CA dupa
ce Comisiunea cercetatoare a incheiat jurnalul in pricina cu Grigore
Holban, acesta, intr'o zi esind pe strada cu prieteaul sat' Costache
Varlaam, 1-a atacat pe Comisul Neculai Vasiliu Samesul, ce era inteo
trasura cu Colonelul Costin Varnav, dregatorul tinutului, lovindu-1 cu
o biciusca, in strad, in fata lumii trecaloare.
Asupra acestei pricini s'a dat o hotarare In modul urmator :
JURNAL
incheiat in seansa domneasca la 28 August 1853, prin
asistenta urmatoarelor madulari a sfatului administrativ x-
traorclinar :
D-lui Ministru din Launtru, Logofat Cost. Sturza.
Bisericescu, L. S. Bezede i Lgft. Necu-
lai Sutu.
Drepttii, Logft. Costache Sturza
Ostasesc, Vorn. Neculai Mavrocordat.
Finantelor, Vornic Vasile Ghica
Lucrari publice, Post. Petr. Mavrog heni
Secretarul de stat L. S. Bezede I. Ghica.
Din raportul ds. Colonelului Iancu Raneti, cu No. 9
din 28 April 1853, si din alaturarile primite pe langa an-
sul, s'au vazut c d-lui Grigore Holban s'au abatut la din nou
necuviinti, care cheama cuvenita pedeapsa cu atat mai mult
cu cat cazul sumetiei sa insemneaza pdn o nepilduita cal-
care a bunei cuviinti, i dar asa precurn d-lui Grigorie Hol-
ban prin nerespectarea datoriilor sale catr sotietate i catra
masurile guvernului, care tintesc la paza bunei oranduele,

www.digibuc.ro
Monografla Oraplai Potofant .393

sau sumetia la apucAtdri neertate, pricinuitoare i de scan-


dal in ochii publicului, nvlind cu lovituri de biciucA asupra
Comisului Neculai Vasiliu, ce s afla in trAsur cu d-lui
Colonelul Costin Vrnav, dregAtorul de thud Botoani, -i
aceasta cu pornire de rzbundre pentru o pricin hotrtA
de sfat in seansa domneascA, faptA pe care insui d-lui
Grigore Holban o mrturisefe prin inscrisul su catrA
Colonelul Raneti, sfatul inchele :
a) Cd pe d-lui Grigorie Holban s sa trimatd la md-
ncistirea Vorona, unde se va fine supt cuvenita pazd, spre
pe termin de 6 luni, fi deosebit, pe leingd rs-
-Punderea cheltuelii comisiei ce s'au hottirdt Mai mnainte, .sd
. sit supuie la un traf de fase mii lei "in folosul Eforiei o-
rafului Botofani.
b) Pe d-lui Costachi Varlaanz, carele au luat parte la
necuviingi, prdsind nu mai putin datorin sa cdtrd buna,
oreindurald, sd se triimald fi s sd periorisascd, tot cu md-
surile hoteirdte pentru D-lui Holban, pe termin de fret luni
la mndstirea Neamful.

Acest jurnal sA s impArteascA Departamentului din


Nuntru, spre grabnicA i potrivitA aducere 'Mtn' implinire
i tot odat aceastd dispozitie sA va publica spre obteasca
tiint.

In execut4rea acestei hotrAri, la 4 maiu 1853, Sofronie, Mitro-


polit Moldovei, face cunoscuf starifilor mnstirelor Nemt i Vorona
pentru primirea in exil a lui Costache Varlaam i Grigore Holban, i
la 11 niaiu, Cornetul Iancii Constantinov, cu 2 jandarmi, i-a rAdicat
din ora i i-a dus in exil, lund chitanfe de primirea lor, dela Egu-
menii mAnAstirilor.

0 icoand interesantA din viata Botoanilor in veacul XVIII, o zu-


irAvete d. Andronic Tarnu, intr'o frumoasA povestire, publicatA in
Universul Literar" dela 29 iulie 1923, i pe care o reproducern in
intregime:

www.digibuc.ro
394 Monografta Oraplui Botowl

0 ciistorle in secolul 17-lea in Botopni


Maria Tranu, era bunica mea, care a trAit 97 de ant, si a murit
in anul 1872.
De multe ori stam de vorb cu bunica si-mi plAcea mult s'o a-
scull pentrucd imi povestea lucruri vechi, interesante, fapte petrecute
pe vremuri in Botosani, care le stia si dnsa dela bunicul ei ion Bol-
fosu, un btrAn aproape de 100 ani.
lat ce i-a povestit Ion Bolfosu buniCei mele :
Andrei Ttaru si sofia sa Mriuca, aveau un biat mare, pe Io-
nicA, si vroiau sl-I insoare cu orice pref.
Andrei isi petrecea viafa mai mult intr'o cafenea, care era situ-
atA pe atunci, unde este astAzi strada Unirei. Acolo, se intlneau multi
bAtrni si discutau de negustorii, cAstorii si all& afaceri d'ale lor. Ti-
nerilor, nu le era permis s viziteze cafeneaua.
$1 btrnii, nu rare ori fceau chefuri lungi si late. Mai cu seamti
Andrei, care era decanul chefliilor, se plimba' prin cafenea, cu paharul
de vin in mn, si lAutarii ii cntau cntecul su obisnuit :
,La fantna lui Chitic,
N'avem apei nici un pic;
Deacela eu beu vin,
Vin, vin, yin fi pelin".

Era pe vremuri, in Botosani, fntna lui Chitic, cu cea mai bunA


apA potabil. Dar Andrei zicea CA fntana a secat, si neavnd apA,
de nevoie bea vinl $i bea eat de mult, cA dac ar fi suflat inteun
poloboc cu apA, ofet s'ar fi fAcutl..
Andrei, era un tatA foarte sever, 0-1 finea pe IonicA din scurt.
Ar fi bine s-1 insurAm pe Ionic, zicea Andrei cAtr sofia sa
MAriuca, c stii d-ta, bAiatul este mare, are 20 ani, si nu trebuie sA-I
lsm sA imbAtrneascA, si fereascA D-zeu, sA se inbolnAveascA.
$i cu tine crezi sA-1 insurm?
Eu cred, sA-i dm pe copila lui LebAd, care-i o fatA cinstitA si
bun gospodink si am auzit cA are si. zestre frumoas; cAd tattil sAu
ii clA o surd de galbeni zimfi austriaci.
Bine brbate, vorbeste cu Lena.

www.digibuc.ro
Monografia Oraplui Botopni 395

Andrei, chiar a doua zi, se imbrac iute in hainele sale obisnuite,


cu antereu de citarea, lung pang la pmnt, cu giubea, cu brat' ros,
cu fes ros turcesc, i d'asupra fesului o sapc cu cozoroc, si porneste
spre cafenea, cu ciubucul in mana, unde stia c o sa-1 gaseasc pe
Lebada, i aici il intalneste.
Noroc, i o mie de ani pace, jupne Lebad, ce mai fad?
Multmesc d-tale, jupne Andrei, ce s fac, sunt suprat ca mi
s'a stricat ciubucul cel turcesc, si nu gasesc allul la fel ca acela.
Nu te supra jupne, cA eu am dou ciubuce acasa, ski druesc
d-tale unul, c de... doar suntem prieteni vechi.
Iti multmesc, jupne Andrei, dar eu ce s-ti dau d-tale?
D-ta s-mi dai ce-mi trebuie mie.
Ce-ti trebuie?
Imi trebuie pe copila d-taie Mrioara, pentru biatul meu Ionica,
CA tare draga, si a vrea s'o am ca nor'& pentru cA tiu ca-i fat
de heal* cu purtri bune i bun gospodina. Stiu ca d-ta 11 .cunosti
pe biatul meu Ionica, ar fi foarte potriviti, amndoi. Ce zici, jupdne
L eba da?
Bine, jupne Andrei, d-ta ai baiat de insurat, i eu am fat de
maritat. Asa se fac lucrurile in lume. Iti fgaduesc ca ti-o dau pe
Mrioara, pentru ca imi place si mie baiatul d-tale.
i ce zestre dai fetei?
Ii dau zestre frumoasa: 100 galbeni zimti, 4 vaci, 20 oi, '2 di-
vanuri, 1 masa, scaune, 4 licere, camesi de borangic, vesminte,
alta gospodrie.
Atunci da mna incoace jupane, ne-am impacat, i sa fie inteun
ceas bun si cu noroc. Sa traiasca copiii nostril
batrnii, dup ce au batut palma, au poruncit &A* li se aduca
vin i cafele, ca sa cinsteasca aldmasul. 5i amndoi s'au cherchelit
ru, caci nici unul din ei nu ducea la urechel... Apoi s'au desprtit
ducndu-se fiecare la casele lor, ca vai de ei, caci nu nemereau bine
stradal...
Andrei, ajungnd acasa, comunica sotiei sale ca l-a logodit pe
IonicA cu fata lui Lebda. Apoi cherna pe Mat, ca sa-1 felicite.
IonicA, vina incoacel
Srut mana tat& zise acesta stand inaintea batrnului drept, ca
un soldat inaintea superiorului su.

www.digibuc.ro
396 Monografia Oraulul Botopni

SA stii, ma, c te-am logodit cu copila lui jupdnu LebAdA, fat


cinstit i gospodin bund, i cu zestre frumoask s triti pnd la
adnci btrnete.
IonicA, sOrutA mAna tatlui su, dar nu vdzuse pe fatA niciodat,
n'a vAzut-o pn in ziva cnnuniei,' nici n'a indrAznit sA-1 intrebe pe
bAtrAn, daca viitoarea lui sotie este Malt& scurtA sau frumoas, pen-
trucA bAiatul avea mare fricA de tatAl sAu, i cu nici un pret nu putea
sO-i calce vointa, cAci pe atunci copiii erau ascultatori i respectuosi
fatA de printii lor.
In fine a sosit i ziva nuntii. Mireasa, era cu fata inhobotat,
cAci, cum imi povestea bunica mea, pe acele vremuri, toate miresele
erau acoperite pe fata in timpul cununiei, cu un voal gros, obiceiu
luat dela turci, care Il au astzi i evreii. Mire le, cnd a vAzut-o, a
ramas incntat de talia ei subtiric, de mnutele i picioarele ei delicate.
Dupa cununie, s'au asezat cu totii la masa cea mare. Acum e
momentul and mireasa trebuie si descopere fata. SArmanul lonicA,
cnd vOzut sotia, s'a fdcut la MO, cnd galben, cnd ros, i n'a
putut mnca nimic: Mireasa era ureitei In toatd puterea cuv.ntuluif
Dar sArmanul Mat, ce era sd MCP a trebuit sA se resemneze,
si de frica tatAlui sAu, indatA dup masa, a plecat cu satin sa la do-
miciliul su.
Dup vreo cteva zile, jupneasa Mariuca, mama lui
merge s vad ce fac tinerii insurAtei. Dar ce vAzu? tanara maritata,
sedea la o mas, cu capul sprijinit intre dou mni i plngea amar.
Mama soacr o intreabd: de ce plngi noro?
Cum sa nu plAng, daca Ionica'nu vrea sA steie cu mine, si nid
nu-mi vorbeste nimic. Dnsul s'a inchis intr'o odaie, si nu stiu ce face
aplo.
Mama lui lonic, infra in camera sa, vede tologit pe un divan.
Ce faci aici, IonicA dragul mamei, de ce nu stai la un loc cu
sop ta?
N'o pot suferi, nu mi-i draga, m'afi nenorocit!
Iata cA si Andrei infra in camera lui Ionia Baiatul, cnd a vazut
pe teal sAu, nu s'a mai tologit pe divan, ci s'a sculat in picioare,
stnd inaintea btrnului intr'o pozitiune respectuoasA.
Bine, mai, ce inseamn purtarea asta fat de sotia ta?
Tat, nu pot, nu pot s'o v Ad, m'ai nenorocit, i plngea amar.

www.digibuc.ro
Monografia Oravilut Botopani 397

Cum te-am nenorocit, ticalosule? Stai! s-ti arat eu tie nenorocire!


Si iute, ca un fulger, batranul a esit in ceardac (in balcon) si a
chemat pe doi servitori ai : Gheorghe, Vasile, veniti iute incoace !
Luati-1 pe ticalosul acesta, culcati-1 la pamant, i ineti-1 bine, unul
de cap, si celalt de picioare.
51 btranul Andrei, care avea ciubucul in mn, i-a aplicat lui
Ionick -in mod slbatec i fr milk attea lovituri, pana riipt
ciubucul in douk iar mama bdiatului, a cazut lesinat la pmnt. Sr-
manul lonick a stat in pat mult vreme, pana i s'au vindicat ran&
de pe corp.
Ion Bolfosu, bunicul bunicei mele, zicea ca, in urma acestei lec-
tiuni severe, baiatul a trait cu sotia sa 50 de ani, in cea mai mare
armonie i linite, iar cnd moartea 1-a desprtit de dam, Ionic a-
mar a plans-o i n'a uitat mult timp pe aceea, care intotdeafina i-a
fost credincioas, si 1-a ingrijit bine la boalk

www.digibuc.ro
398 Monografter Oraplui Botopnl

Manifestatii cetAtneti.

De sigur c influentii administrative rusesti se datoreste obiceiul


manifestatillor si a serbrilor populare fcute in cinstea Domnitorului,
obiceiu care apare, in Moldova, dupd punerea in aplicare a Regula-
mentului Organic.
Se pstreaz, in Arhiva Statului din Iasi, cteva documente inte-
resante, din care se vede in ce chip se faceau, in Botosani, aceste
manifestatii.
In 1835 Domnitorul Mihai Sturza face o inspectie in Botosani,
cu ocazia cltoriei in trgul MihAileni, si la 30 maiu, Eforia orsie-
neasca raporteaz astfel Departamentului trebilor din launtru: 1)

La 29 a urmtoarei luni, intorcndu-s Inltatul Domn


de la targul Mihiletii, pe la 10 ceasuri evropienesti, i eu
Prezidentul impreun cu cilenurile, cu cati-va din orsni
boieri i negutitori calari, cu trsuri i pedestri, am iesit
Mtn' intmpinarea Inltimei sale, afar de targ cu cloud cea-
suri mai inainte, intampinndu-1 1-am adus cu toat rn-
duiala cAzut, la gazda la dumneaei cucoana Comisoaia
Mavromat, unde s afla i d-lui Spatarul Iordachi Caramfil,
Prezidentul Trebunalului giudeatoresc, unde s'au fcut toat
pregtirea cnviincioas. Iar sara s'au luminarisit tot orasul
cu Cate doua lumnri de sat, pe toat noaptea, in nutnele
de bun venire Inltimei sale intre noi, i apoi pe la un cias
de noapte, insusi Inltimea sa Domnul au binevoit a esi
a s primbla prin toate ulifile i mahalalele, la care Inlti-
mea sa au rmas cu toata multmirea. Pentru aceasta nu
lipssc a face cunoscut cinstitului Departament de urmarea
ce s'au pzit.
1. Dosarul Ministerului de Interne, No. 75, flla 16.

www.digibuc.ro
Monografia Oraplai Botofanl 399

Gheorghe Varlaam Spatar.


Vasile Joan
Grigori Neculau.
No. 251
1835 Mai 30

AmAnunte despre primirea fiicuta Domnitorului, se glisesc in ra-


portul Vorniciei de Botosani catra Departament:

La ofitia Ministeriei cu No. 8580 povetuitoare pentru


intampinarea Inilltimei Sale, cu toat supunere sa riispunde.
Mai gios isclitul eu dregatorul de indat ce s'au luat stiint
ca Inltime sa are a sosi i in acest ores, am avut toata
ingrijirea de a s face gatirile trebuincioase in asminea.
Inaltimea sa luni la 27 a trecutei, avand trecire prin acest
oras, s'au intampinat de catr mine cu un numr mare de
slujitori, bine si curati gatiti, la captul tinutului, unde slo-
vesnoi raportuindu-i de starea tinutului, am inmanat i cu-
viinciosul report in asminea. In drumul trecerii de prin sate,
lacuitorii intovrsiti de a lor femei, fete si flacai, find in
mani stalpari au inftosat prinosul imbelsugrii cu spice de
skriche, cele de toamna, ce sunt cat s poate de fru-
moasti si care dau nadejde de pe acum de a lor hranti, fa-
cand prte la aceast steasca pomp i preotii lor cu
smnele simbolului credintei noastre, evanghelia crucea.
Apropiindu-se de oras, intampinat in distantie de catrii
Eforul cu orAnii negutitori, de ctre boeri si de Cara toll
acei aflatori in slujb, de catra natia armeneasca si de catra
natia evreeasc, cu 10 poronci supt un acoperemant infru-
mustat, supt carile au urmat trecirea Inaltimei sale.
La intrare in oras era ridicat un arc de triumf Inver-
zit cu frunzari, avand deasupra lui i aligoria filostorghiei ;
acole s'au intampinat de 12 fkci cu prinosuri pastoresti,
berbeci si miei albi, impodobiti cu ghirlande de flori, tinand
in mana spice si stalpri, de 12 fete imbracate in costumul
taranesc, cu parechi de hulubi, asminea impodobiti, precum
3. Dinar 75, file 27, Tr. 797.

www.digibuc.ro
400 Monografia Orap lui Botomi

si mai multi batrni ca baibele albe, imbracati toti in alb


precum li erau si barbile, avand pe Capite cate o impletita
palarie de znopi de grau i cu spici In mana, luand parte
la aceasta teremonie i clopotile bisericilor aceslui targ. In
mijlocul piatului asminea arc era ridicat, prirl carile tre-
and au mers la biserica Ospenia, unde au urmat i o reli-
gioas teremonie, de acolo au mers la casile d-sale Spatar
Ralet, unde era cvartira OHM pentru Inaltime Sa, i 'ufide
nu s'au lsat de a sa face iarsi toat incyviintata priimire
fiind pusa i santineluri de slugitori pe la locuri unde au
cerut trebuinta.
Dupa un putin rsuflu, apoi au mers Inaltimea sa mai
intalu la canteleria Vorniciei, facand cuviincioasa enspectie
apoi asaminea si la celelalte posturi toate.
Dup pranz au urmat purcederea Inaltimei sale in ti-
nuturile de sus.
Inturnandu-sa Inltimea sa Aliercuri la 29, asaminea
s'au intmpinat cu aceeai gatire afar de oras, de catra
mine, precum si de toti ceilanti .aflatori in slujba i de un
numar de oraeni, tragand in cvartira la d-lui Spatarul Ior-
dachi Caramfil, unde au fost i masul, iar sara pentru
asamine prilej spre samnul bucuriei ce au simtit oranii
cu venirea oblcluitorului Domn, au fost inluminarisit tot
orasul toata noaptea, vizitarisindu-1 Inaltimea sa, intova-
MO de curtejul. cuviincios si de uratiile norodului. A doua
zi, la 30, au urmat purcederea Inaltimei sale catra Flmanzi
unde dupa poronca, l-am intovarasit i eu pn ce s'au
pornit de acolo catra
Inaltimea sa au binevoit a-mi arta deplina multamire
despre care eu ma cunosc datoriu hunelor povatuiri i sisti-
siri acei nacelstve, pe care plecat rog ca sa binevoiasca a
primi recunoscatoarele mele multamiri i sa binevoiasca
protejarisinda-ma asaminea a ma povatui pentru totdeauna.
Grigore Carp, Spatar
No. 3241
1835 Iunie 3 zile

www.digibuc.ro
Monografia Orau1ul Botofant 401

La acest raport, Vornicul de Botosdni argued' i copia unei hrtii


pe care unul din *mil cu barbele albe a inmdnat-o lui Vod, i pe
care Vod a citit-o, apoi a multdmit btrnilor si a stat de vorba cu ei.
Iat documentul :

Trmbita vestirii rdsunnd bucurie venirii voastre in


toatd fara, ni-au inoit si puterile vrstei noastre, i cu pasi
uriessti ni-au facut s alergni intru intmpinarea voastr
aceluia care ati gonit intristare i mahniciune ce ni-au in-
tovrsit pilna acum i ati chiemat in snul trii si a patri-
ei voastre imbelsugare, dreptate i veselie, fie numele tu
bine cuvntat, fd-ne ca si de acum s nu simtim niciodat
pace si bucurie fr a ne aduce aminte de Tine, care ni
le-ai dat; zideste in inimele noastre stdlpul pomenirei Tale
care va merge dela OHO la fii f ca nimenea s nu
poat a Te videa fr a striga din inimd ca i noi ; Jat
fiul i printele patriei, iat cel povtuit de pronie pe
scaunul oblduirii, bucurati-v.
Ogoarele noastre nu vor mai fi udate cu lacriml
sarcinile noastre vor fi de znopt sdcerati in bucurti; bucu-
rati-v, aceste sunt Pre Indltatule Voevod, cugeturile ce
indeletnicesc duhurile supusilor Ti, gust i Tu multmire
de a fi iubit de supusii
Vod Sturza intrase, in Botosani, in ziva de 27 maiu 1835, si
Eforia tocmai a doua zi, la 28 maiu, a primit poronca Departamen-
tului pentru a face pregtiri de primirea Domnitorului. Prezidentul E-
foriei, ins, fusese mai prudent, si aflnd c Vod are s viziteze
Botosanii, a inceput pregtirile cu 2 saptmni mai inainte, dup cum
se ilede din urmtorul raport atr Departament:
Fistzi la 28 c. s'au primit poronca cinstitului Depar-
tament, vestitoare pentru esirea Prea Inltatului Domn in ti-
nut si c6 Eforia s-si aib pregfitirea ei intru toate. Cu
supunere s rspunde c eu nsui Prezidentul cu 2 sdpt-
mni mai inainte ingrijindu-m am struit cu necontenire in
toate zilele in curtnia orasului, mereinetisirea drumurilor
i a podefelor. 411

www.digibuc.ro
402 Monografia Oravilui Botqani

I. Patru podete din nou cu cheresteaua nou s'au facut


bune skatoasa in drumul pe unde era a trece Inaltimea
sa, care podet s'au si ',boll, puindu-li-sa si cate un stalp
cu fanar.,
2. Toate ulitile si drumurile s'au curatit si s'au mere-
metisit luminarisirea orasului intru toata buna oranduiala.
3. Cantalaria s'au grijit bine, apoi toate lucrurile pojar-
nicesti iar s'au grijit bune snatoasa si cu oardenii lor au
fost neclintiti. Arhiva cantlriei regularisita In delle cu opis
pe fiistecare an, cnigile veniturilor si a cheltuielilor, reghis-
truffle regularisite dupa instructii si dupa toata formalitaua.
4. La marginea orasului despre Radiu s'au fcut 2 porti
Impodobite cu teiu si o paragrama de panza boita In mijloc
titlu Inltimei sale cu Vivar, si alta poarta asaminea ia-
rasi cu o asa randuiala s'au facut in mijlocul pliatului. Si
eri la 27 Maiu pe la 10 ciasuri evropienesti s'au innorocit
si targul nostru cu sosirea Inaltimei sale, unde mai inainte
cu 2 ceasuri eu Prezidentul impreuna cu madularile intova-
rasit atat de obstimea boereasca cat si cu toate breslele
precum natia armeneascii i ace ltdovascif cu 10 poronci fi
cu cortul lor, i cu tap amploiantii dicanicesti, administrativi
si politienesti in uniformele lor cu complect, si am esit noi
tot narodul intru intampinarea Inltimei sale, cari calri,
cari cu trasuri, cari pe gios, 'Dana la liadiu, si cu taraful de
lautari in frunte, cu Paraschiv starostele. Iara la marginea
targului, unde era poarta, s'au rnduit din partea a toata
obstia pe d-lui Stolnicul Mavroeni, cadetul Eforiei, si pe
d-lui secretariul eforiei, Neculai Dimitriu, de au Intampinat
pe Inaltimea sa cu 5 paini, cu sare pe o tabla de argint si
cu flori mirositoare, si la poarta pe de o parte zece feti-
scane dela satul Cristestii imbracate cu panza alba si cu
cununi de flori pe cap, si prin maini la altele cate o pare-
che de hulughi impodobiti cu cordele si cu flori, iar pe de
alt parte 10 ficiori cu cununi de flori si cu doi berbeci
albi impodobiti cu cordele si cu flori.
Si cum au agiunsu Inltime sa la ace poart, dindat
au statut si s'au inchinat pine si luand o bucatica de pale

www.digibuc.ro
Monografia Oraplui Bo Wad 403

si au multmit tuturor de obstie, fcndu-sA si urarea cu-


viincioas in glas mare Ura s triti intru multi ani In5I-
timea VoastrA". Si de acolo cu toatA gloata au mers InAl-
timea sa in trg si au intrat la biserica Adormirea Maicii
Domnului, unde era toat pregatirea. Iconomii cu tot clirosul
lor imbrAcati in vesminte, si i s'au fcut molebenul cuviin-
cios. Si de acolo esind cu toatA gloata cu ura', au mers
la gazdA la d-lui Spatarul Alecu Ralet, si dup aceia peste
vre-o 2 ciasuri dupA ce bu mers la cantlria Vorniciei si
a GiudicAtoriei, au binevoit o veni si la cantalAria Eforiei,
si .de indat au cerut bugetul si au cutat veniturile si chel-
tuielile Eforiei, arhiva precum si toate uneltile pojarnicesti
si intru toate InAltimea sa au rmas multamit, numai pentru
vnzarea eraturilor au limas nemultAmit zicAnd cum de s'au
vndut cu asa ingiosit pret, de vreme cA timpul s arat
bine si velnitile are s s porneascA, si mai bine ar fi fost
a sa cAuta eratul in credint pAn acum, unde acum s putea
vinde cu mult mai folositoriu pret pentru cA totdeodat s'au
artat si jalobA din partea obstiei c acest otcupcic din 12
oc ce era vadra de holercA din invechime, el acum prin
poronca ce au adus o msur numai pe 10 oc, asminea
si !Acura din 15 ocA vadra o dA cu cotul iarA pe 10 ocA,
si cA trgovetii pe numitul otcupcic, nu vroesc a-1 priimi cu
asminea ordnduialA, si peste aceea ce au dat el, ei dau
mai mult in folosul Casei 3000 lei, adecA 28.000 lei, si a-
cele cte 300 lei pe lun dac s vor deschide velnitele si
tot cu conditille de mai inainte s fie precum au urmat si
ceialalti otcupcici.
Si dup aceasta Inltimea sa au mers si au sAzut la
mas, si indat dupd masA s'au pornit la targ Mihhlestii si
totdeodat ni-au poroncit ca sA facem aiar pAinei, ca cu in-
toarcerea InAltimea sale pe Mercuri sA faca punere la cale,
unde in aceeasi zi are s fac si luminatie, si pentru toate
aceste, nu lipsAsc a face cunoscut cinstitului Departamentu.
Gheorghe Varlaam Spatar
Vasile loan
Grigori Nicolau
No. 236
1835 Mai 28 zile
BotAsani.
www.digibuc.ro
404 Monografia Oraplui Botopni

Mihai Sturza ia mAsuri s se serbeze data urcarei pe tron a Sul-


tanului Mahmud, si onomastica lui Neculai Pavlovici, Tarul Rusiei. *i
iata cum motiveaz el aceast dispozitie : 1)
Cu mila lui Dumnezeu noi Mihail Grigorie Sturza
Voevod, Domn tarii Moldovei.
OcArmuitorului Sfat al Domniei Me le
Una din cele mai sfinte datorii a arodului acestui
Printipat find aceea a recunostintei cAtr monarhii cari, do-
rind intemeiarea fericirii lui, au lucrat cu o printeasca
plecare intru asezare acestii fericiri pe temelii statornice'
de care acum mai cu deosebire sa folosste acest :Arad
ocarmuit de pravile mantuitoare si bucurandu-sa de prono-
miile hArazite, Noi socotim CA spre marturisire acestii re-
cunostinte, la care toata fiinta moldoveneasca este datoare,
ar fi de cuviint neaparata ca la 16 Iu lie a fieste drui an
sa sa serbeze intronizatia a Mriei sale Sultan Mahmudhan,
stpanitorului suzeran, iar la 6 Decemvrie numele Ma-
rirei sale Imparatului a toat Rusiia, Neculai Pavlovici,
protectorului, pentru care si punem inaintea sfatului ca sa
le publicarisasca spre obsteasca stiinta si intocrnai urmare.
1853 Noemvrie 30

Intr'un raport a Ispravniciei de Botosani, calra. Departament, din


24 iulie 1839, se arata parada care s'a facut, in acel oras, la 15 lulie
in cinstea Sultanului :1)

Ziva dela 20 a lunei, in urmarea poroncii Cinst. De-


partament cu No. 46 din 15 Iulie, s'a serbat in cinstea su-
irei pe tronul a mrirel sale Sultanului Abdul-Megid-han
cu toata teremonia cuvenita, toti amploiantii giudecatoresti
si administrativi s'au purtat toata ziva in un complect zu
toata uniforma, iara sara au fost o priveliste foarte frumoa-
sa, prin ticsitele lumini ce facea a inlumina toate ulitele
orasului, Ora tarziu vreme, si toti de obstie orasanii patruns I
1 Dosarul No. 103 del!' Postelnicie.

www.digibuc.ro
Monografia Oraplui Botopni 405

de simtirile ce au catra noul Suzeran, cu cea mai fragedd


multmire s bucur prin plimbri, din cari multi au rn-
duit si lutari, de fcea a rsuna prin toate rdspntiile samnu
bucuriei si a supunerii card inaltul Suzeran, asemenea si
pe la toate celelalte trguri s'au cinstit aceasi zi prin lumi-
natii multmitoare privitorilor din fiecare trg.
Ispr. Aga Leon
Samis. M. Brnisteanu
Se luase obiceiul de a se srbtori si onomastica Domnito-
rului, in ziva de Sf. Neculai (8 noembrie), sziva universalr precum
se zice in raportul Isprdvniciei cdtrd Departament :

Ziva universald a prea Indltat. Domn, dela 8 Noem.


s'au serbat de dimineatd, cnd s'a savarsit Dumnezeeasca
leturghie la biserica catedrald, de card Prea osfintitul Mit-
ropolit Inochentie Iliopoleos, cu 2 protoerei si indestul so-
bor de preati, i pe urmd find adunati toti functionerii
politicesti i obstime boerilor, s'au fcut molebin cu tragere
clopotelor si cu slobozire de indestule impuscturi de cdtr
slujitorii Isprdvniciei, giudectoresti, a Eforiei si a Politiei,
carele in toat uniforma au fost adunati. Pe lngd aceasta
s'au slobozit si cteva salve; rdsunnd apoi indestule stri-
gdri de 1Multi ani sd trdiascd Domnul nostru stpnitoriu,
Ura".
Dup aceasta s'au primit hiritizmos la casa suptiscd-
litului, uncle obstimea boerilor s'au fost adunat, fcndu-sd
apoi prnz tuturor slujitorilor, si in osbire arestantilor de
la inchisoare. lar sara 'a fost foarte iluminarisitd in tot
cuprinsul orasului, si mai in osbi d-lor Starostii protectii-
lor strdine au fAcut pe la casele lor foarte frumoasd lumi-
natie, precum si subsemnatul, nu mai putin, a fcut o in-
destuld luminatie si strlucire, si pe Ingd multe salve slo-
bozite am dat si un bal obstimei boerilor, ca sd se desfd-
teze la o asa zi" mare.
Leon Spatar
Sames, M. Branisteanu
I. Dozer Mlnist. Interne, No. 419, Tr. 1772.

www.digibuc.ro
406 Monografia Oraplul Botopnl

Grigori Ghica Vocla, in timpul ocupatiei rusesti, 1853-1854,


prsire tronul, si se intoarce in tar prin noembre 1854. La reintoar-
cere, cettenii din Botosani, din Roman si din Piatra, trimet Domni-
torului ate o adres de multdmire i bucurie. Adresa botosnenilor
este aceasta;
Prea Inaltate Doamne,
Obstia orasului si a tinutului Botsenii, impreund cu
amploiantii din toate ramurile, slvesc fericita sosire a Inl-
timei voastre pe pmntul patriei. Ne bucurAm cu totii prii-
vind pe bunul stpnitoriu si obstescul printe, pe care pronia
1-au ales vrednic de a imparti comuna fericire a toat clasa
compatriotilor si, i aceast bucurie care astzi indestu-
leaz sufleteasca noastr multmire, ne face a uita intri-
starea ce ni-au adus lipsa Inltimei Voastre, creznd cu
asigurare c intoarcerea Voastr pe tronul trii va restator-
nici dorita Iinite i, prin agiutorul ingrijitoarei providentii,
ne vom bucura cu o nou fericire a Patriei, care supt in-
tleapta Voastr crm pururia va rsuna glasuri de multmire.
Noi ins cu neosbite strigri, chiemnt Dumnezescul
har asupra intleptelor voastre miscri, i cu neincetare a-
celor din suflet bune cuvntri sntem a Inltimei Voastre
prea plecate f supuse slugi:
Costache Rosset, Vornic; N. Rosset, Logf; A. Ventura;
M. Holban, Spatar; D. Ralet; Aga Buzdugan; M. Brnisteanu
Paharnic; Ion Radul, Cminar; Alecu Niculescu; Iancu Rosset,
Gh. Sinescu; M. Rosett; M. Vasilievici, Srdar; Costache Cai-
tncan, Clucer; Rigu, Clucer; Colonel Mavroieni; Gh. Cocoth;
Mih. Vladovici; Nec. Sofiian; Costache Bobeica, Sardar; Lei-
tinent Murgul; A. Carale; Ion Cristescu, Clucer; S. Popovici;
Teodor Schipor, Sulger; N. Burchi; D. Aronovici; Placa,
Sluger; Gheorghiadis; Ciulei; Teodor Pisoschi, Sluger; P.
Davidel; lorgu Esanu; Cost. Florescu.
Obflia natiei armenegi (isclesc de o parte).
Valerian Misir; Ariton Buiucliu, Stolnic; Gaspar Goi-
lay, Sardar; Ariton fon Pruncul; Jacob Sahanovici; A. Bol-
fosu; Ionit Riglet; M. Stefanovici; Ariton Sahanovici; M.
Ciomacu; Lohan Grigorovici; T. Matasar; I. A. Taranu;
Mihail A. Taranu;* I. Popovici; Burdea; Gh. Mane:
Obpa natiei Evreegi (urmeazd 21 de iscalituri evreqti)..

www.digibuc.ro
Monografia Oraplui Botoant 407

Inceputuri culturale.

Despre o miscare cultural, asa cum se intelege astzi, nu putea


s fie vorba, in Botosanii de odinioar. Cunoscatorii de carte erau
aproape numai printre boeri si printre fetele bisericesti; negustorii ar-
meni i evrei erau strini de neam, si nu puteau sd aib nici un in-
teres pentru cultubra romdneasca. Boerii erau crescuti sub influenta
culturei grecesti; din copilrie invtau limba greceasc, i chiar clack'
ar i voit sd citeasc romneste, nu erau crti romnesti. Fifard de
ceaslovul i cdteva cArti bisericesti, ce alta s'a tiprit la noi, in vre-
murile vechi? Traducerile din greceste erau bune pentru acei cari nu
puteau ceti originalele.
Ce culturd putea sd fie fait de crti!
Cu trecerea vremei au inceput a se inmulti i crtile romdnesti,
s'a ndscut putinta de a se infiripa cdte o mica' bibliotecd prin casele
celor mai cu dare de mad. listfel, hare 1830-40, un botosdnean
insemnat ce cdrti are el, si avem putintd s stim cam ce se citea pe
acea vreme.
D-1 Iorga publica aceastd: Insmnare de cal-tile, istorii i altele,
ci am, precum mai gios sa aratd 1), i anume:
Dveneventi (sic) intr'un tom Poeziile Moldoromane
Don Chipt Dregtoriul bunei-creqtiri
Telemah Robinson
Aneta i Liubin Engolpion di aur
Floarea Darurilor Plumper
Juaria Norocului Stihuri pentru fimei frumoasa
Plutarh Nou Culegire de inplepciuni
Numa Pombilii Halimali, 2
Tragodiia lui Orest Istoriia Paramidei (sic)
Istoriia Rosal Biblioteca desfhtatoare
Anticile Romanilor Petru Maiorul
tiinfile Evropii pi luna Fevr. Abefddar

1. Studit gl Documente VIIp. 148.

www.digibuc.ro
408 Monografia Oraplut Botopni

Bordeiu Indienesc Economiia de cast'


Paraclisul Sv. Haralamb Prqcheia pentru jidovi
Calindariul pi anul 1836 Reglement, cap. 8-le
Biblii rusasca Instructiile pentru ispravnici
Mazipa Dracu Schiop
Triumful virtuti improtiva morali Poezii lui Mihalachi Cuciuranu
Tragodiia lui Eraclii Scrieri de Demitrie Ralet
Erotohlit Viiata fimeiasca
Aprodul Purici Dovedirea pentru Armeni
Teiatru Moldovinesc Reimont
Istoriia ereticului Luter Ghenoveva de Brabant
Istorila cap. di corsari Icoana Lumei

Dupd chipul cum stie s-si scrie titlul artilor ce are, proprieta-
rul lor pare a nu era un mare arturar.
Muzica nu se cultiva in familii, in trecutul nostru. In afard de
muzica bisericeasc, boerii nu admiteau sa cAnte altceva odraslele lor.
Se fAcea o exceptie pentru fete, care inatau s ante din chitar.
Vioara era un instrument vrednic pentru lutarii figani, pe cari boerii
ii ascultau cu plAcere, si adeseori ii puneau sd faa serenade, pe sub
feresterele afroditelor, si s ofteze pentru clAnsii.
Cu pictura acelas lucru. Cuvntul nici nu se cunostea, si zugra-
vii" fceau icoanele, si tot zugravr se numeau si pictorii strini,
cari fceau portretele boerilor.
0 descriere suggestivd a mentalitAtii acestia, in lumea botos-
nean de jumtate de veac in urmd, face d. Andronic M. Taranu, in
niste amintiri ce a publicat in ziarul Cultura Poporului" (No. 26, din
22 August 1923] si pe care le reproducem :
Bdtriini ruginif I fl puterea vointii

Inc din frageda mea copildrie, imi plcea pictura si vioara, dar
bAtrAnii mei nu apreciau de loc aceste arte, aci ei le considerau ca
lucruri injositoare pentru un biat din famine bun.
BdtrAnii erau pasionati s ante la biseria, la strand, si se con-
curau unii pe altii, durninica si in alte zile de sdrbtori, and era mult
lume in biseric, s atragd laudele auditorilor.
BtrAnul Sandulache, venea totdeauua la biseric, cu o batist
guritd, si antnd, isi intorcea fata spre public, si prefAcandu-se cd-

www.digibuc.ro
Monografia Oraplut Botopni 409

sterge sudoarea, privea prin gaura batistei, ca sA vadd daca lumea


il admir !
Eu Insd, ca copil eram pasionat pentru picturd i vioar, i cu
ofice pret doream s le studiez. Dar unchiul meu, care m'a crescut
cdci la varsta de zece ani am rdmas fr tat nu m putea suferi
cand m vedea cu vioara in mand, sau lucrand pictur.
Inteo zi, pe cand studiam gamele la vioar, unchiul imi zice
manios ;
Ascult-md mdi Andronic, s nu te mai vad cu spurcdciunea
asta in man, c am s ti-o sfdram in bucAti ! Asta nu-i pentru cin-
stea familiei noastre. Nu-i destul cd te cheamd ,taran", apoi vrei s
fii i tigan ? ! Dac-ti place cantarea, vino la biserica, sa cantm
amndoi la strand, si s vezi cum o sd ne laude popa, dasclul si tot
norodul. Iti mai hotrsc odat, sd nu faci rusine familiei noastre, c
doar nu esti nici lutar, nici ursar ! .
Cu toatd ocara i amenintarea unchiului, pasiunea mea pentru
vioar nu slabise de loc ! Dar ce s fec ? Mi-am ascuns vioara in
podul casei, de frica unchiului, ca sd nu mi-o strice, i cantam in
pod, cand dansul nu era acas.
Tot asa mi s'a intamplat i cu pictura. Inteuna din zile, vdzandu-
ma ca pictez, unchiul mA intreab manios
Ce insemneazd mazgalitura asta ?
Picturd, unchiule.
Ce pictur ? ce vorbesti fleacuri ? eu vat c-i zugrviturd,
vr.ea s zica vrei s te fad si zugrav ? Alt rusine pe capul nostru !
Unde-i tatl tdu, sA te vad cum iti bati joc de familia noastra ?
S'ar inbolnvi saracul, de supdrare. Dar mdcar in groapd nu-1 rusina;
las5-1 s se odihneasc in pace ! lute s arunci afar murdriile astea,
c nu le pot suferi ; ai imputit toatd casa cu boielele tale !
Cum am zis, pentru vioard am gsit o solutiune de a canta in
pod, dar pictura nu o puteam face in pod ; dici acolo era intuneric
bezn ! i m'am gandit mult, unde m'as putea ascunde cu paleta mea
ca s nu ma vad unchiul ?
lea ca-mi vine o ideie fericit ; in fundul grdinei noastre, era
o poiat de gaini. In timpul zilei psrile ciupeau prin grddin, i po-
iata find liberd, acolo mi-am instalat atelierul de pictur !

www.digibuc.ro
CO Monografia Oravilui Botopni

Mai mult interes a pus, lumen botoaneana, pentru teatru, care


pare s fi a vut aa de mare influent asupra boerimei locale, inct,
cu vremea s'au urcat i boerii i cucoanele lor pe scena improvizat
a unui teatru in Botoani.
In 1838, directorul coalei domneti din Botoani, anume Nico-
lini, s'a asociat cu Costache Caragiali i a inceput o serie de repre-
zentatii teatrale, in Botoani, cu o trup pe care nu tim din cine era
corn pus.
Incercarea lui Nicolini a re4t. La 27 Noembrie 1838 se juca,
in al patrulea abonamenta, Uniforma lui Velington, comedie in un
act, de Kotzebue. Afiul acestei reprezentatii se afl in Biblioteca
Academiei Romng ; e scris cu mdna, pe o jumatate de hrtie, i in
el se anuat ca cprivelitea se va sfari printeo pantomie in cloud
acte, Troa Dial) i ca inceputul va fi punct la 6 jum. ceasuri eu-
ropeneti".
In lama 1838-39, trupa lui Nicolini, a jucat mai multe piese, eat
romneti cat i traduse, intre care $tefan cel mare, piesa de Gh. A-
saki, Plumper sau Amestectorul 'in toate, comedie de I. F. Junger,
tradusd din limba german, de Sarnoil Botezatu, profesor la gimnazia
Vasiliana 1).

Despre reprezentatiile din Botoani, gazeta Albina Romneasca,


No. 94, din 27 noembre 1838, scrie; Aflm dela Botoani ca d-1
Nicolini au informat acolo o trupa de actori moldoveni. Aceast in-
treprindere national au aflat la noble-fa i public, aa o imbratoare,
'kick directia au fost in stare a incepe irul reprezentatiilor abona-
mentului intai".
In No. 96, aceia gazet da aceasta informatie: Scriu dela Bo-
toani ca reprezentatille teatrului national urmeazd cu mare placere
din partea publicului. D. director Nicolini i d. C. Caragiali catiga
fiecare data vii aplaosuri pentru talentul lor i sarguinta de a aduce
multmire privitorilor prin alegerea pieselor i a lor nimerit jucare.
Din o scrisoare adresata printului Ghica, ministru de Interne, se
vede ca teatrul lui Nicolini era la el acas, adica in localul coalei
domneti, in sala in care inclipeau numai 40 de scaune. Se mai vede,
din scrisoarea aceasta, ca Eforia de Botoani pretindea, dela Nicolini,
1. Teodor T. Burada: Istorla Teatrulul In Moldova, I, p. 205. Iasi, 1915.

www.digibuc.ro
Monografia Oraplui Boto$ant 411

o plat de 30 sfanti pentru fiecare reprezentatie, osebit cte vase lo-


curi gratis, cnd in toata sala erau numai 40.
Scrisoarea, in frantuzevte, semnata de Nicolini, are acest cuprins; 1).
A Son Excellence Monseigneur le Prince Ghyka
Mintstre de l'Interieur.

Mon Prince.

Le nomm Nicolini, !!! la demande de prsque tous les boyards


de Botoschan, veut tablir chez lui un petit thatre pour se distra-
ire pendant les longues soirs d'hiver; mais il prouve des difficults
de la part de l'Ephauri qui a xig trente svantziger par soire et
six fauteuils, lorsque toute la salle de spectacle ne peut en contentr
que quarante tout au plus.
II supplie votre Excellence d'ordonner qu'il soit exempt de
tout droit, car ce thtre qui a droit d'tre protg est plutt une
affaire de:distraction que d'intret.
Je suis avec le plus profond respect, Monseigneur, de votre
xcellence le tits humble et trs recconnaissant serviteur.
Nicolini.
ce 26 sept. 1838.

Intreprinderea lui Nicolini are o insemntate deosebit pentruc


odat cu incetarea studiilor vi reprezentatiilor Conservatorului din Ia0,
teatrul romnesc rAmsese inteo complect amortire 2), i a fost rezer-
vata oravului Botovani cinstea de a reincepe, in Moldova, activitatea
cultural a teatrului.

In iarna 1848-49, mai multi boeri vi cucoane din Botovani au


jucat teatru, pentru scopuri filantropice.
Buletinul foaei oficiale", No. 59, din 28 iulie 1849, publica
urmtorul act oficial;

Isprilvnicia tinutului Botilsanii.


No. 3064.

Domnealor Lascar Stavri, Mihalache Misoglu, Dimitrie Davidel


Dimitrie Soroceanu, Dimitrie Mortun, Clucereasa Elenco Corlatianu,

L firhiva Statulul 180.


2. T. T. Rurada, loc. cit.

www.digibuc.ro
412 Monografia Oraplui Boto$ani

Smaranda Mortun si Elena Iliade, indemnati de filantropice senti-


mente, au venit aici de a da trei reprezentatii de teatru national in
acest oras, in carnavalul ernii trecute, i aduntind soma de 1045 lei
in folosul saracilor, i-au i trimis aici de s'au regularisit a lor !mph.-
tire, in care ispravnicia pe de o parte pentru bunele sentimente, ce
pragmatic au dovedit In agiutorul scapatatilor, li au si facut cuve-
nita din parte-i multdmire, iar pe de alta se face obsteste stiut.

In stagiunea teatral din 1857-58, cs'a infiintat o trup teatral


moldoveneasc, in Botoani, sub directia lui Costache Blceanu i a
Pitarului Costache Vasiliu. Trupa era compus din tineri nobili i
dame, care au jucat o iarn intreag5 spre multdmirea tuturor cette-
nilor botoneni.
Cu privire la aceast trup, nn numr de 70 de boeri i negu-
stori din Botoani, au adresat, la 10 maiu 1858, Ministerului de Interne,
urmtoarea petitie:
Onoratului Ministru din Ntluntru.

Sub iscalitii considerand silinja cu care D-lor Costache Bi-


ceanu i Pitarul Costache Vasil lu, angajdnd o trupfi de tineri nobill
si dame, au intreprins in acest oras Teatru national, vreme de sase
luni de zile, aducnd o indestula multamire publicului, care mai ales
au avut toat plficerea a vizita acest teatru, desi inceptitoriu, dar
au fost indestul de bine executat de trupa, necrutindu-si silinta, me-
ritnd a fi vrednici de aplausul privitorilor, gilsesc de toatti cuviinta
a ruga pe Onoratui Minister, cif precum prin infiintarea unui as-
minea Teatru, se aduce chiar orasului infrumusejare, apol sA bine-
voiasca a regula infiintarea si statornicirea lui, si in viitoriu tot sub
a Dumnilor sale derectie, avnd noi toatti increderea in Domnialor,
cti In viitor vor duce mai mare multamire publicului ce chear acum
ca inceptorl, au dat destuld dovadfi.

Cu trecerea vremei, mentalitatea botonenilor s'a schimbat, cum


s'a intamplat in toata Moldova, i din acest ora s'au ridicat, deasupra
multimei, oameni cari au insemnat ceva in micarea noastr sufleteasc.
Trei mitropoliti cu vazd sunt fiii Botoanilor.
Sofronie Miclescu, mitropolit al Moldovei dela 1851 pnd la 1860,
a fost de loc din judetul Botoani, nascut pe la anul 1790, dar nu se
poate afirma, in lips de dovezi, c s'a nscut chiar in oraul Botoani.
Sofronie Miclescu, clugrit la Mnstirea Neamtului, a fost con-

www.digibuc.ro
Monografia Oraplui Botomi 413

sacrat la 2 iunie 1826. Fiind episcop la Husi, a fost ales mitropolit


in 1851, si a pastorit 'Ana la 1860, and Cuza Voda 1-a surgunit la
Mandstirea Slatina, din judetul Sucevei, unde a murit in 1863.
E inmormntat la Neamt.
Calinic Miclescu, mitropolitul primat al Romniei, este fiul Logo-
fatului Scarlat Miclescu, i al Mariei, nscuta Beldiman. S'a nscut,
la 16 april 1822, in orasul Suceava, unde se refugiasera parintii sal,
in vremea eteriei. Povatuit de unchiul sat' Sofronie, care era episcop
\la Husi, Calinic se hotaraste sa intre in tagma alugareasca, si este
tuns in ziva de 18 iunie 1842. In 1855 este arhiereu, si in 1858 ia
parte la adunarea adhoc, ca locotenent de episcop al Husi lor. In 1860
demisioneaza dela Husi, si in 1863, Cuza Vocia ii incredintaza loco-
tenenta mitropoliei Moldovei, si la 10 maiu 1865 fu numit mitropolit.
Se stie rolul ce a jucat mitropolitul Calinic, &pa abdicarea lui
Cuza Vod, in miscarea din Iasi, and a fost chiar rnit. Gratiat, de
Printul Carol, la 9 maiu 1866, a ocupat scaunul mitropolitan de Iasi
pana la 31 maiu 1875, and a fost ales mitropolit primat, si a pa-
storit pana la moarta sa, intamplata in anul .1886.
Pe timpul mitropolitului Calinic Miclescu, biserica noastra roma-
neasca si-a captat autocefalia, si tot in timpul lui s'a infiintat facul-
tatea de teologie din Bucuresti.
Mitropolitul primat lost! Gheorgizian, fiul preotului Gheorghe
Popovici Gheorghian, parohul bisericei Sfintii Voevozi, si al presviterei
Maria, este nascut, in Botosani, la 20 August 1829. La vdrsta de 11
aril este dus la mnstirea din Burdujeni ; face apoi studii la scoala
dela Trei-Ierarhi si in Academia Mihaileana din Iasi. E trimis diacon
la capela romna din Paris, si urrneaza cursuri la Sorbona. In 18-3
este hirotonit preut ; in 1865 arhiereu la Iasi ; in 1867 episcop la Husi
Oa la 1879, and e ales episcop al Dunarei de jos, si la 1836 mit-
tropolit Primat. Fiind bolnav, prin enciclica din 29 mart 1893, demi-
sioneaza si se retrage la manastirea Caldrusani, dar la 5 Decembrie
1896 este ales, din nou, mitropolit primat, si pastoreste pana la 23
ianuar 1909, and moare.
Un alt fiu al Botosanilor, Vasile Gheorghian, fratele mitropolitului,
nascut in 1843. a fost ministru de Domenii. in 1883. A invatat clasele
primare la scoala Marchian ; a facut cursul complect in Academia Mi-
haileana, si a studiat dreptul la Torino. Stabilit in lasi, a fcut avo-

www.digibuc.ro
414 Monografia Oraplui Botopni

catur, a fost prefect, deputat de Iasi si Suceava. A murit la 21 februar


1901.
In magistratura tarn s'a distins un alt fiu al Botosanilor : loan
Vreinceanu, fiul preutului loan Vreinceanu, parohul bisericii Sf. Dumitru.
Nscut in 1850, a fcut clasele primare la scoala Marchian, li-
ceul in Iasi, unde a luat i lice* in drept. A fost magistrat la Piatra
N., la Flticeni si la Iai, unde moare ca presedinte al Curtii de apel
la 20 iulie 1905.
Preotul loan VrAnceanu a fost castorit cu Smaranda, sora mit-
ropolitului Iosif Gheorghian :
Preot Gheorghe Popovici Gheorghian
Zamfira Smaranda Iosif Zoe= Sofia Elena Vasile Tinca
---Barjovanu Pr. Ion Mitropolit I. Sta. = Cristea =N. Ciu- = G. 1:4-
Vrancea- matopol rea dure
nu (Folticeni)

lorgu fol I I
loan Neculai Dr Gheor-
I
Vasile
I
Elena
Gheor- ghian =N.Rutu
ghiean (Bucure01)

Despre alti flu ai Botosanilor, despre fratii Cuciureanu, despre


poetul Gh. Tutu, am vorbit mai in urtn. Dar acel a cAruia faim a
trecut peste hotarele trii, si al crui nume va rmnea pe totdeauna,
este marele nostru poet si cug ettor Mihail Eminescu.
alturat, fotografia unei foi din cRegistru pentru nastere
botez pe anul 18502, pstrat in arhiva Primriei de Botosani, arat
cA la .cincispreze ce ghenari"1850 s'a botezat fiul Mihail al D. Ghe-
orghi Iminovici,_ Cminar, cu sotia sa Ralu, proprietari". In rubrica
Politia sau satul unde s'au nscut prunculy, in acest registru se scrie :
tn Orapl Botosani".Nq a fost : D. Vasile Iorascu, Stolnic. In ru-
brica : a Preutului, a Nasului si a Printilor", sunt sent-
nati : loan Iconom, Vasile Iorascu Stolnic au fost nas. G. Iminovici
Cminar, Raluca Iminovici CAminareas".
In monografia aceasta vorbim despre cele ce s'au petrecut, in
Botosani, numai 1)&18 la Unirea Principatelor. Cu toate acestea nu
putem s incheiem dcest capitol, fr s pomenim c'd un fiu al Boto-
sanilor, cu care orasul acesta se mndreste, este marele nostru inv-
tat, d. N. lorga,

www.digibuc.ro
- . ,.
7 -7'.' .. I' E t! 1 kry it, i;, pi 3:1 '&.s ,:fpitAg e itil-';IK )7 Wt,I3Zit .,..
,...,14:4sia.,m,-....,,......--:......_r_.--,,i,.........._ ,___.........,:...,.;,*, .....,...,,2,;;Ifrat*.44,
.,5t ' ,:17.1 A ll'A it'i', t .:4:;'. '. t '",.. ,..."'"
" ,..,,;.,,, ",,

-":3"' " :"'"' ,


0 1 h .._1:.,,t. vSogl. i.
CIVITA
,..,ii ".,t, 0,.
:
'',!',.'...,7.., ,,1;
.,T, ,4'.2*.-' ;1"i'irj i'.'4
11 , ,11:A iigV16A{ WI iipPltlgAlf/If HAAAAgf idtr%.073,.iPf: a Et1. A ItiEtt;/,qi,
I'''zt,,,v..4e1IA. 11,3i1,,,,1 elqiio..i' 11.)1:1.'i !')Ii:,i',1 '.''''-t,' - ti,,. M,P',,, .144f;..;12:,1040474.1 Ctit Ali RIVIIIttIitOr
'.., iiPV".'tiA

7
,..-: !I I

i ,,,
, .7.
., ,_, .: ..,......... 7
,
k 7.. 4 2. ,,? ,'
.... ' , , ,,..2,
1 r4.',9,
7tfr ,,,,1.4 <
.i.,Iy.""*. ,
66, ,./. ..:i c?,.. ,