Вы находитесь на странице: 1из 6

Culegerea de date sau aprecierea

Culegerea datelor ne permite sa facem o inventariere a tuturor aspectelor privind pacientul in


globalitatea sa.

Culegerea informatiilor este un proces continuu, in sensul ca pe tot parcursul muncii sale,
asistenta nu inceteaza de a observa, de a intreba si de a nota datele privind pe fiecare pacient.

Culegerea de date permite asistentei sa-si stabileasca actiunile de ingrijire.

Tipuri de informatii culese.

Informatiile culese sunt:

- date obiective observarea de asistenta despre pacient

- date subiective expuse de pacient

- date continand informatii trecute

- date continand informatii actuale

- date legate de viata pacientului, de obiceiurile sale, de anturajul sau sau de mediul
inconjurator

Identificarea problemelor de ingrijire a pacientului se bazeaza pe: cunoasterea pacientului

- cunoasterea deficientelor pacientului

- cunoasterea asteptarilor acestuia in ce priveste:

- ingrijirea

- sanatatea

- spitalizarea sa

- cunoasterea propriilor resurse pentru a face fata nevoilor de sanatate

Toate informatiile culese pot fi grupate in doua mari categorii:

- date relativ stabile

- date variabile

Date relativ stabile

Informatii generale: nume, varsta, sex, stare civila etc.

Caracteristici individuale: rasa, limba, religie, cultura, ocupatie etc.


Gusturi personale si obiceiuri: alimentatia, ritm de viata etc.

Evenimente biografice legate de sanatate: boli anterioare, sarcini, interventii chirurgicale,


accidente etc.

Elemente fizice si reactionale: grup sanguin, deficite senzoriale, proteze, alergii etc.

Reteaua de sustinere a pacientului: familie, prieteni etc.

Date variabile

Sunt date in continua evolutie, care cer o constanta reevaluare din partea asistentei.

Date variabile legate de starea fizica: temperatura, tensiunea arteriala, functia respiratorie,
apetitul sau anorexia, eliminarea, somnul, miscarea, reactii alergice, inflamatii, infectii, oboseala,
intensitatea durerii, reactii la tratament.

Date variabile legate de conditiile psihosociale: anxietate, stres, confort, inconfort, stare
depresiva, stare de constienta, grad de autonomie, capacitatea de comunicare, acceptarea sau
neacceptarea rolului etc.

Surse de informatie

Pentru culegerea datelor, asistenta trebuie sa recurga la diferite surse de informatii, astfel:

sursa directa primara: pacientul

surse secundare sau indirecte:

- familia si anturajul pacientului

- membrii echipei de sanatate

- dosarul medical actual anterior

- scheme de referinta

Mijloacele principale cele mai eficiente de a obtine informatiile dorite sunt fara indoiala
urmatoarele:

a) observarea pacientului

b) interviul pacientului

c) consultarea surselor secundare

a. Observarea

- este elementul primordial de baza pe care-l foloseste asistenta pe parcursul activitatii


- se bazeaza pe subiectivitatea celui ce observa, ceea ce determina marea sa fragilitatea

- observarea este filtrata prin mecanismele noastre senzoriale, de perceptie si emotivitate

- trebuie deci ca in atentia noastra sa fie diminuarea subiectivitatii (prin efort intelectual)

Implicarea simturilor

Asistenta se foloseste de organele de simt: vedere, auz, atingere si miros.

Vederea: aduce o multitudine de informatii privind caracteristicile fizice ale unei persoane
(fizionomia, privirea, comportamentu etc.). Ea ne informeaza, de asemenea, asupra anumitor
semne si simptome care traduc o nevoie insatisfacuta, o problema de sanatate.

- Fata trista sau denotand suferinta

- Agitatie sau descurajare

- Eruptii ale pielii, ictere etc.

Auzul : prin simtul auzului ne parvin cuvintele

- Intonatia vocii

- Gemete, vaicareli, plangeri

- Zgomote emise de pacient, batai cardiace, gaze

Atingerea : joaca rol important la examenul fizic sau la palparea anumitor parti ale corpului,
permitand cunoasterea detaliilor.

Mirosul : permite :

- Decelarea unui miros relevant pentru gradul de curatenie al pacientului

- Procese patologice infectia unei plagi care degaja miros urat

- Halena de exemplu la un diabetic

Utilizarea observatiei

Observatia trebuie sa fie facuta cu multa atentie.

Aceasta grila cu cele 14 nevoi ale pacientului din punct de vedere bio-psiho-social,
cultural, spiritual permite observarea pacientului ca un tot adica de a avea o viziune holistica
asupra persoanei. Presupune, de asemenea, depistarea surselor de dificultate care sunt cauza
dependentei pacientului.

Elemente de evitat: -asistenta trebuie sa se fereasca de:


- Subiectivism

- Judecati preconcepute

- Rutina si superficialitate

- Lipsa de concentratie si continuitate

b. Interviul

Interviul intrevederea, dialogul, discutia cu pacientul

Interviul este un instrument prin excelenta de personalizare a ingrijirilor (instrument de


cunoastere a personalitatii).

Conditiile pentru interviu

alegerea momentului oportun pentru pacient

respectarea:

orei de masa

momentelor de oboseala si de repaus

perioadelor cand pacientul se simte foarte suferind

asistenta sa-si organizeze astfel munca sa, incat sa prevada un timp suficient de lung pentru a
permite pacientului sa se exprime in ritmul sau

asistenta trebuie, de asemenea, sa creeze toate conditiile tinand cont de intimitatea la care
pacientul are drept si de confortul pacientului

interviul se bazeaza pe abilitatea asistentei de a stabili o comunicare eficace si clara

de asemenea, interviul presupune capacitatea asistentei de a manifesta un comportament


care sa reflecte:

atitudine de acceptare

capacitate de ascultare

atitudine de respect

capacitate de empatie

Asistenta demonstreaza acest comportament prin:

- mentinerea unui contact vizual expresie senina a fetei surazatoare


- printr-o pozitie comoda si limbaj care dovedesc pacientului dorinta sa de a-l asculta si de
a-i usura urmarirea interviului.

Abilitati ale asistentei de a facilita interviul

Abilitatea de a facilita interviul

a) Abilitatea de a pune intrebari adecvate

Intrebarile pot fi: inchise sau deschise

Intrebarile inchise aduc un raspuns limitat prin da sau nu.

Intrebarile deschise permit pacientului sa se exprime, pot fi de diverse tipuri:

- de tip narativ(povestiti-mi ce probleme va mai creaza boala; povestiti-mi ceea ce s-a petrecut)

- de tip descriptiv(descrieti-mi felul dvs de-a servi masa)

- de tip de calificare(de ce nu mancati niciodata carne?)

b) Abilitatea de a confirma perceptiile sale in legatura cu pacientul, in asa fel incat sa elimine
subiectivismul observatiei sale(Mi-ati spus ca sunt 2 zile de cand nu mancati).

c) Abilitatea de a readuce pacientul la raspunsurile necesare

d) Abilitatea de a face sinteza

e) Abilitatea de a aplica o ascultare activa

De retinut: pentru obtinerea prin interviu a unor informatii este recomandabil:

- Sa se culeaga in prealabil informatii in legatura cu pacientul;

- Asiguram o anumita intimitate, ambianta;

- Sa se puna o singura intrebare o data;

- Sa se lase suficient timp pacientului pentru a raspunde;

- Daca este cazul sa se discute cateva minute despre lucruri banale;

- Sa se explice pacientului ca informatiile sunt necesare;

- Ii acordam toata atentia printr-un contact vizual;

- NU NE GRABIM!;

- Utilizam vocabularul adaptat;


- Sa fim un ascultator activ;

- Sa se puna intrebarea in asa fel incat sa nu se sugereze raspunsul;

- Sa se foloseasca un sistem de inscriere a informatiilor;

- Sa se faca o concluzie a interviului si sa se aprecieze daca pacientul considera folositor acest


interviu;

- Sa se multumeasca pacientului pentru colaborare

Tipuri de interviu:

Structurat ptr obtinerea datelor de baza ale fiecarui pacient (cum va numiti, cu ce va
ocupati)

Semistructurat condus cu obiective si puncte de reper dinainte precizate (relatati-mi despre


suferinta dvs legate de constipatie)

Etapele interviului

1. inceperea interviului

Ne adresam pacientului, numindu-l, ne prezentam

Ii explicam scopul interviului

Pacientul va fi asigurat de confidentialitatea interviului

2. desfasurarea interviului

asistenta pune intrebari deschise sau inchise ale caror raspunsuri vor forma profilul
pacientului

pe parcursul interviului , asistenta si pacientul devin pe rand , emitator si receptor

este bine sa se semnaleze apropierea sfarsirului interviului( am sa va mai pun 2 intrebari /


vom termina in 2 minute)

3. concluzia interviului

asistenta va trage concluzii la sfarsitul interviului ( va multumesc ca mi-ati raspuns la intrebari /


am inteles care sunt problemele dvs / raspunsurile dvs ma vor ajuta sa va planific ingrijirile)

Daca interviul initial nu poate fi finalizat trebuie sa se revina lucru care va fi mentionat
pacientului.

Вам также может понравиться