1.

Repere osoase palpabile la nivelul spatelui; numararea

vertebrelor pe viu; punctia spatiului epidural si subdural

Repere osoase palpabile:

- Spina scapulei
- Proc spinoase ale vert

Numararea vertebrelor se face de sus in jos. Primul proces spinos palpabil

este cel al vertebrei C7. Exactitatea numararii vertebrelor se poate controla
folosind unele repere anatomice:

- Intre spinele scapulei se afla T3

- La nivelul liniei imaginare care uneste unghiurile inf ale scapulei se afla T7
- La nivelul liniei orizontale ce trece prin ombilic se afla L3
- La nivelul liniei care uneste punctele cele mai superioare ale crestei iliace
se afla L5
- La nivelul sipnelor iliace postero-superioare se afla S1

Punctia spatiului epidura si subdural sa face la nivelul coloanei vertebrale, sub

vertebra L2. Maduva spinarii sa continua sub L2 cu coada de cal. Pentru
interventie pacientul este asezat in decubit ventral, iar pacientului i se va
administra un anestezic local. Acul va fi inserat intre vertebrele lombare L3/L4,
L4/L5 sau L5/S1, de unde se va extrage lichid cerebrospinal.

2. M trapez

Originea se afla la nivelul protuberantei occpitale, la jumatatea liniei nucale,

pe proc spinoase ale vertebrelor C7 T12.

Isertia se face pe fata mediala a spinei scapulei, mediala a acromionului si

sfertul medial al claviculei.

Raporturi:

Este asezat superficial putand fi palpat

Inferior acopera mm rotund mic, rotund mare, cei doi romboiz, latissimus
dorsi, semispinal si spinos al gatului
In apropierea orig sale este perforat de nn occipital mare, precum si de a
occipitala
Marginea lui anterioara delimiteaza, impreuna cu mm SCM trigonul
supraclavicular

Vascularizatie este realizata de rr ale aa suprascapulare, occipitale si

transversa a agatului.

Inervatie este realizata de n accesor.

Actiune este basculator al scapulei (2 fibre: unele ascendente si altele

descendente), rotator al acesteiea si intervine in catarare.
 3. M latissimus dorsi

Originea lui sa afla la nivelul proc spinoase T7 L5, pe creasta sacrala medie
si pe creasta iliaca.

Insertia se realizeaza la nivelul humerusului, pe un tendon comun cu m

pectoral mare, iar tendonul de insertie este incrucisat posterior de n radial.

Raporturi:

Superior este acoperit de m trapez, iar inferior ese subctanat

Acopera mm rotund mare, dintati posteriori si erectori spinali
Marginea lui laterala, impreuna cu marginea mediala m oblic extern si
marginea superioara a crestei liliace formeaza trigonul lombar. Aici se
gasesc: nn subcostali, ilioinghinali, r fesiera a celei de-a IV-a a lobare si vv
superficiale
Delimiteaza impreuna cu m trapez si marginea mediala a sapulei trigonul
de auscultatie pulmonar, al cariu fund este format din m romboid mare

Vascularizatia este data de aa subscapulara si lombara.

Inervatia este realizata de n toracodorsal.

Actiune rol in tuse, in catarare si in extensia, adductia si rotatia mediala a

bratului.

4. Mm romboizi si ridicator al scapulei

M robmoid mare

Originea se afla pe procesele spinoase ale vertebrelor T2 T5.

Insertia se realizeaza pe marginea mediala a scapulei.

M romboid mic

Originea se afla pe procesele spinoase ale vertebrelor C5 T2.

Inserta se afla pe marginea mediala a scapulei.

Raporturi:

Ambii sunt acoperiti de mm trapez si latissimus dorsi

Acopera mm dintat postero-superior si erectori spinali
 Marginea lor laterala se gaseste intre dintatul anterior si m infraspinos
situat posterior

Vascularizatia este realizata de a transversa a gatului.

Inervatia este data de radacinile plexului brahial (C5 nervul dorsal al

sacpulei).

Actiune apropie umarul.

Muschiul ridicatoral scapulei

Originea se gaseste pe procesele transverse C1 C4.

Insertia se afla pe unghiul superior al scapulei.

Raporturi:

Este acoperit de trapez si de piele.

Acopera mm dintat postero-superior si ercetori spinali
Madial vine in raport cu mm splenius al gatului si cu romboid mic, iar
anterior cu mm SCM, scalen posterior si mediu

Vascularizatie este realizata de aa subscapulara si cervicala ascendenta.

Inervatia provine din rranterioare ale C3 C5.

Actiune ridica umarul si flexor lateral al gatului.

5. Mm dintati posteriori

M dintat postero-superior

Originea se afla pe procesele spinoase ale C6 T2 si pe lig nucal.

Insertia se face pe unghiul coastelor 2-5.

Raporturi:

Este acoperit de mm romboizi

Acopera mm erectori spinali si coastele

Vascularizatia provine din rr aa intercostale

Inervatia este data de nn intercostali.

Actiune esteridicator al costelor = m inspirator.

M dintat postero-inferior
 Originea se afla pe procesele spinoase T9 L2.

Insertia este pe unghiul ultimelor coaste.

Raporturi:

Este acoperit de m latissiumus dorsi

Acopera mm erectori spinali
Participa la delimitarea tetragonului lombar, care are ca laturi supero-
medial dintatul postero-inferior, supero-lateral ultima coasta, infero-lateral
oblicul intern, iar infero-medial m erector spinal. Cand m dintat p-i este
slab dezvoltat patrulaterul se ttransforma in pentagon, datorita lig lombar
care devine vizibil. Acest spatiu reprezinta o zona slaba a peretelui
abdominal, in care herniile se fac foarte rar.

Vascularizatia provine din aa intercostale.

Inervatia este data de nn intercostali.

Actiune este m expirator.

6. Trigonul, tertagonul si pentagonul lombar

Trigonul lombar este un spatiu triunghiular care are ca limite: medial m

marele dorsal, lateral m oblic extern, iar superior creasta iliaca. In trigon se
gasesc: n subcostali, ilioinghiniali, r fesiera a cele de-a IV-a a lombare si vv
superficiale.

Tetragonul lombar are ca limite: supero-medial m dintat postero-inferior,

supero-lateral ultima coasta, infero-lateral m oblic intern, iar infero-medial m
erector spinal.

Cand m dintat postero-inferior este slab dezvoltat, patrulaterul se transforma

in pentagon datorita lig lombar care devine vizibil. Acest spatiu reprezinta o zona
slaba a peretelui abdominal, in care herniile se fac foarte rar.

7. Mm erectori spinali

Desen anato lp

8. Regiunea nucala straigrafi e; mm suboccipitali

Regiunea posterioara a gatului cuprinde partile moi situate posterior de

coloana vertebrala.

Limite:
 Superior protuberanta occipitala externa si linia nucala superioara;
Inferior linia imaginara care uneste proc spinos al lui C7 cu acromianul si
cu partea laterala a claviculeis
Lateral marginea laterala a m trapez;
In profunzime se intinde pana la planul osteoligamentar al coloanei
cervicale;

Vecini:

Superior cu regiunea occipitala;

Inferior cu regiunea vertebrala;
Lateral cu regiunile SCM, laterala a gatului, fosa supraclaviculara si
umarul;

Stratigrafie

Prezinta: pielea, tesut conjunctiv subcutanat, fascia superficiala, stratul

muscular si stratul osteoligamentar.

Planul osteoligamentar este reprezentat de regiunea nucala a osului occipital

si de vertebrele cervicale cu articualtiile dintre ele, precum si articaltia cu craniul.

Stratul muscular este impartit in 3 planuri:

Plan superficial, reprezentat de m trapez;

Plan muscular mijlociu, reprezentat de: mm splenius al capului, splenius al
gatului, ridicator al scapulei, romboid mic;
Planul mm suboccipitali

Mm suboccipitali

Planul mm suboccipitali este reprezntat de:

Inferior de mm interspinosi si intertransversari cervicali;

Superior de mm oblic inferior al capului, oblic superior al capului, marele
drept posterior al capului si micul drept posterior al capului;

Intre mm oblic inferior al capului si marele drept posterior se delimiteaza

trunchiul suboccipital, in aria caruia apare n suboccipital. La marginea inferioara
a m oblic inferior se gaseste n occipital mare. Medial de n occipital mare se afla n
occipital tertiar.

9. Repere osoase palpabile la nivelul peretelui anterolateral

toracic; numararea coastelor pe viu; linii de orientare la
nivelul toracelui
Repere osoase palpabile

Pe linia mediana a toracelui, de sus in jos se palpeaza: incizura jugulara,

fata anterioara a sternului si procesul xifoid. Lateral de incizura jugulara se
palpeaza extremitatea mediala a claviculei, marginea anterioara si fata
superioara a claviculei, pana la nivelul articulatiei acromioclaviculare. Pe fata
anterioara a sternului, corepunzand sicodrozei manuvriosternale se palpeaza
unghiul sternal care proemina anterior. Determinarea lui este utila, deoarece
constitue reprerul pt a identifica coasta a II-a. Prima coasta nu se paleaza.

Numarare coastelor

Coastele se numara incepand de la coasta a II-a in jos, indexul fiind situat

in saptiul intercostal superior, iar mediusul inferior, in asa fel incat coasta se fie
cuprinsa intre index si medius. Apoi se coboara numarand coasta cu coasta,
repetand manevra. Pe masura ce numaram, palparea seface din ce in ce mai spre
lateral.

Linii de orientare la nivelul toracelui

Pentru delimitarea regiunilor toracele se folosesc niste linii de orientare.

Acestea sunt:

Linia mediosternala
Linia parasetrnala
Linia medioclaviculara
Linia axilara anterioara
Linia axilara miljocie
Linia axilara posterioara
Linia scapulara
Linia paravertebrala
Linia spinoasa

10. Spatiul intercostal: mmintercostali; toracocenteza si

anestezia mm intercostali

Spatiul intercostal mm intercostali

Sunt dispusi in 3 straturi: extern, mijlociu si intern.

Mm intercostali externi au originea pe marginea inferioara a coastei

superioare si se insera pe marginea superioara a coastei inferioare. Sunt acoperiti
de mm extrinseci ai toracelui, iar medial, intre si mm intercostali interni se afla
manunchiurile v-n intercostale. Ca actiune ei ridica coastele, fiind mm inspiratori.
 Mm intercostali interni formeaza stratul mijlociu. Ei au originea si insertia
invers stratului extern. Ca actiune acestia coboara coastele, fiind mm expiratori.

Stratul intern este reprezantat de mm: ridicator al coastelor, ridicator scurt

al coastelor, subcostali, intimi si transvers toracic.

Toracocenteza si anestezia mm intercostali

Punctia pleurala sau toracocenteza se foloseste in scop explorator sau in scop

terapeutic. Inainte de inceperea punctiei se vor efectua ecografii sau radiologii
pentru identificareamarginii superioare a lichidului. Cu 10 min inainte de
procedura pacientului i se va administra un anestezic local. Bolnavul va fi asezat
pe un pat, in decubit ventral, cu bratul ridicat deasupra capului pentru a marii
spatiile intercostale. Punctia se realizeaza razant la nivelul marginii superioare a
coastei inferioare, pentru a nu risca lezarea manunchiului v-n intercostal.

Anestezia de nerv intercostal datorita dispozitei nn intercostali, anestezia

se va efectua atat la nivelul nervului coastei respective, cat si la nervul coastei
superioare, pentru a transmite efectul la nivelul zonei care dorim sa o
anesteziem. Pentru a efectua anestezia bolnavul va fi asezat pe un pat, in decubit
ventral, cu bratul ridicat deasupra capului pentru a marii spatiile intercostale.

11. Mm pectorali si subclaviculari

M pectoral mare

Originea se afla pe: jumatatea laterala a sternului si marginea anterioara a

calviculei.

Insertia se afla la nuvelul crestei tuberculului mare al humerusului.

Raporturi:

Este un muschi superficial fiind acoperit de piele si de glanda mamara

Acopera mm pectoral mic, dintat anterior, subclavicular, coastele si spatiile
intercostale
In apropierea insertiei acopera insertiile mm biceps si coracobrahial
Impreuna cu m pectoral mic formeaza peretele anterior al axilei
Intre marginea sa laterala si maerginea mediala a m deltorid se afla snatul
deltopectoral in care se gaseste v cefalica si r deltoidiana a a
acromiotoracice

Vascularizatia provine din aa toracoacromiala si toracica interna.

Inervatia este data de nn pectorali ai plexului brahial.

Actiune intervine in miscarea de catarare.

M pectoral mic

Originea se afla pe fetele anterolaterale ale coastelor III-V.

Insertia este la nivelul proc coracoid.

Raporturi:

Este acoperit de m pectoral mare, intre ei gasindu-se n pectoral lateral

Pe el se gasesc rr pectorale ale a acromiotoracice
El acopera m dintat anterior si spatiile intercostale
Pe marginea sa inferioare se afla a toracica laterala

Vascularizatia provine din a axilara.

Inervatia este data de nn pectorali.

Actiune basculeaza scapula si este m inspirator auxiliar.

M subclavicular

Originea este pe fata superioara a primei coaste.

Insertia este pe fata inferioara a claviculei.

Raporturi:

Acopera vasele subclaviculare si plexul brahial

Este acoperita de mm pectoral mare si pectoral mic

Vascularizatia provine din a axilara.

Inervatia este data de plexul brahial prin n omonim.

Actiune coboara clavicula si este muschi inspirator.

12. M dintat anterior

Originea este pe fetele laterale si pe marginile superioare ale primelor 10

coaste.

Insertia este pe marginea mediala a scapulei si pe partea vecina a fetei ei

anterioare.

Raporturi:

In partea posterioara acopera m subscapular

Anterior este acoperit de mm pectorali
 Acopera coastele si spatiile intercostale
Pe fata sa superficiala se gaseste n toracic lung si a toracica laterala

Vascularizatia provine din a axilara.

Inervatia este data de n totracic lung.

Actiune ridica bratul, catarare si basculeaza scapula.

13. Regiunea mamara: structura galndei mamara, mijoace

de sustinere; aplicatii clinice, mamoplastia

Regiunea mamara apartine regiunilor pectorale. Ea contine glanda mamara.

Prin produsul sau de secretie, glanda asigura nutritia nou-nascutului si a
sugarului. Glanda mamara exista la ambele sexe, dar datorita dezvoltarii si rolului
sau constitue una din principalele caracteristici secundare la femeie.

Limitele regiunii mamare:

Superior fosa infraclaviculara si trigonul clavipectoral

Inferior regiunea inframamara sau hipocondriaca
Lateral regiunea axilara
Medial regiunea presternala
Profund regiunea pectorala

Structura glandei mamare si mijoacele de sustinere

Glanda mamara este o glanda de tip acinos, formata din 10-20 lobi, iar
acestia din lobuli. La randul lor lobulii sunt formati din acini glandulari, seprati
intre ei prin tesut conjuctiv. Produsul de secretie (laptele) ajunge prin canaliculele
lactifere la baza papilei mamare unde se deschid la exterior. in timpul gestatiei
apar noi acini glandulari. In timpul lactatiei celulele glandulare secrete laptele.

In grosimea tesutului adipos retromamar se diferentiaza lig suspenosare ale

mamelei, care leaga mamela de marginea anterioara a claviculei si fascia m
pectoral mare. Prezenta lui confera mobilitate mamelei.

Aplicatii clinice, mamoplastia

Mamoplastia operatia se practica la toate varstele sub anestezie

generala, dupa un bilant preoperator complet, si dureaza aproximativ doua ore.
Chirurgul incizeaza sanul in asa fel incat sa lase o cicatrice cat mai mica posibil,
avand grija sa pastreze mamelonul si areola. Marimea cicatricii variaza de la caz
la caz si poate uneori sa fie limitata la conturul areolei. In caz
de hipertrofie sau ptoza mamara, incizia se face de cele mai multe ori in jurul
areolei, apoi coboara vertical fie o lungime de 4-6 centimetri pana la santul
submamar, fie care-l urmeaza scurtat. Chirurgul retrage o parte din glanda
mamara, din grasime si din piele.

14. Limfaticele glandei mamare; notiunea de limfonodul

santinela;implicatii clinice

Limfa mamara este colectata printr-o retea superficiala si una profunda.

a. Limfaticele superficiale formeaza un plex papilar si altul subdermal. Fiecare

plex are o componenta centrala si una periferica. Partea centrala a plexului
papilar corespunde areoleisi formeaza plexul areolar, care la periferia
areolei se varsa in plexul superficial cutanat. Acesta reprezinta partea
periferica a plexului papilar. Corespunzator plexului areolar, in plexul
subdermal se formeazaplexul subareolar, care se continua la periferie cu
cel circumareolar, iar de aici in grupul pectoral al ganglionilor axilari. Limfa
superficiala este de asemenea drenata in ggl sternali, subclaviculari, axilari
opusi si in grupul apical al ggl axilari.
b. Limfa profunda este drenata prin limfaticele interlobulare, iar de aici in
plexul subareolar. La nivelul plexului subareolar se realizeaza pe o parte
comunicarea cu plexul areolar, iar pe de alta parte comunicarea cu cel de
pe fascia pectorala. Calea principala de drenajconsta in 2-3 trunchiuri care
strang limfa si o duc spre grupul central al ggl axilari. Caile secundare
dreneaza limfa mamelei astfel:
o Limfa cadranelor superio-laterlale si infero-laterale ajunge inapoi in
grupul central si pectoral al ggl axilari.
o Limfa din cadranul supero-medial este drenata in ggl
supraclaviculari si sternali.
o Limfa din cadranul infra-medial este drenata in ggl frenici.

15. Vascularizatia si inervatia peretelui toracic

Vascularizatia peretelui toracic

Peretele antero-lateral al torecelui este irigat de artere intrinseci destinate

mm proprii ai toracelui si de aa extrinseci destinate mm extrinseci, care leaga
membrul superior de trunchi.

Aa intrinseci sunt: aa intercostale posterioare si anterioare.

a. Aa intercostale post sunt in nr de 11 perechi, dintre care primele doua au

originea in a intercostala suprema, r a trunchiului costocervical din a
subclava. Celalalte 9 provin din aorta toracica. A XII-a artera se numeste a
subcostala. Datorita pozitiei aortei toracie, aa toracice din partea stanga
sunt mai scurte de cat cele din partea dreapta. Aa intercostale post drepte
trec anterior de corpul vertebrei si post de esofag si v azygos, apoi sunt
acoperite de pulmonul drept, venind in raport cu trunchiul simpatic toracic
si cu nn splanhnici. In stanga, aa intercostale post ale primelor doua spatii
 intercostale sunt incrucisate de v hemiazygos. Ata aa din dreapta cat si
cele din stanga se proiecteaza intre mm intercostal externi si interni. Rr lor
sunt: r posterioara, r cutanata laterala si rr mamare.
b. Aa intercostale anterioare ale primelor 6 spatii intercostale sunt rr ale a
toracice interne din a subclavie. Ele trec post de vv jugulara interna si
brahiocelfalica, patrund in torace unde vin in raport cu n frenic. La nivelul
spatiului intercostal VI a tiracica interna se imparte in aa musculofrenica si
epigastrica. Rr sunt: rr sternale, rr perforante, rr mamare si r costala
laterala. Aa intercostale anterioare ale spatiilor VI-IX provin din a
musculofrenica.

Aa extrinseci sunt destinate mm superficiali ai toracelui si si au originea fie in

a subclavie sau a axilara. Rr ale a subclavii sunt: a subscapulara si a transversa a
gatului. Rr ale a axialre sunt: a toracica suprema, a acromio-toracica si a toracica
laterala.

Venele peretelui antero-lateral al toracelui sunt situate, in general, satelite si

omonime aa pe care le insotesc. Asemenea aa, vv intercostale sunt anterioare si
posterioare.

a. Vv intercostale posterioare cele din dreapta se varsa astfel: prima ajunge

in v brahiocefalica dreapta, a II-a si a III-a formeaza v intercostala suprema
si se varsa in v azygos. Celelalte se varsa direct in azygos. Vv intercostale
IV-IX se varsa ins v hemiazygos, iar ultimele doua in v hemiazygos
accesorie.
b. Vv intercostale anterioare se varsa in vv muscgulofrenice, iar acestea in v
brahiocefalica. Vv toracice interne sun in nr de 2, in cea mai mare parte a
traiectului lor, unindu-se la nivelul cartilajului costal III intr-un sg colecor
venos, care se aseaza medial de a omonima. Ele se anastomozeaza cu vv
intercostale posterioare, azygos si toracica laterala.

Inervatia peretelui toracic

Peretele toracic este inervat de nn intrinseci reprezentati de nn intercostali, si

din nn extrinseci apartinand plexurilor brahial si cervical destinati mm extrinseci.

a. Nn intrinseci sunt reprezentati de nn intercostali.

Nn intercostali reprezinta rr anterioare ale nn toracici. Ei sunt in nr de 11

perechi. Pe marginea inferioara a coastei a XII-a se afla n subcostal.

Nn intercostali se desprind din nn spinali toracici, la iesirea din gaura

intervertebrala. La acest nivel ei vin in raport lateral mai intai cu lig
costotransversar, iar apoi cu m intercostal extern, avand indirect raport cu
pleura. In partea cea mai anterioara a spatiilor intercostale ei incruciseaza m
transvers toracic si a toracica interna si se aseaza intre acestea si mm intercostali
interni.
 Nn ectrinseci sunt reprezentati de nn supraclaviculari, n toracic lung si n
subclavicular.

16. Repere osoase palpabile la nivelul membrului superior

La nivelul membrului superior se pot palpa:

Spina scapulei
Acromionul
Clavicula cu articulatia sternoclaviculara
Epicondilii humerali si olecranul
Proc stiloid al radiusului
Capul si proc stiloid ulnar
Pisiformul si tuberozitatea navicularului
Articulatiile metacarpofalangeiene si interfalangiene

17. M deltoid

Originea se afla la nivelul jumatatii mediale a claviculei, pe marginea

anterioara, pe mraginea laterala a acromionului si pe marginea inferioara a spinei
scapulei.

Insertia se afla la nivelul tuberozitatii deltoidieana de pe corpul humerusului.

Raporturi:

Este un muschi superficial fiind acoperit de piele

Acopera mm supraspinos, rotund mic, rotund mare si subscapular
Anterior marginea sa se alatura marginii superioare a m pectoral mare si
fromeaza un sant, santul deltopectoral in care se gaseste v cefalica si o r
acromiala a a toracoacromiale

Vascularizatia provine din a torcaoacromiala.

Inervatia este data de n axilar.

Actiune este flexor si rotator medial al bratului, extensor si rotator lateral al

bratului, abductor al bratului.

18. Mm supraspinos si infraspinos

M supraspinos

Originea se afla pe fosa supraspinoasa.

Insertia se face pe tuberculul mare al humerusului.

 Raporturi:

Este situat sub m deltoid si acopera articulatia umarului

Vascularizatia provine din a suprascapulara.

Inervatia este data de n suprascapular.

Actiune incepe abductia bratului.

M infraspinos

Originea se afla la nivelul fosei infraspinoase.

Insertia se afla la nivelul tuberucului mare al humerusului.

Raporturi:

Sunt asemantoare cu precedntul

Inervatia si vascularizatia sunt idem precedentului.

Actiune idem precedentul.

19. M subscapular

Originea se afla pe fata anterioara a scapulei.

Insertia se face pe tuberculul mic al humerusului.

Raporturi:

Acopera articulatia umarului

Medial este cuprins intre scapula si torace
Anterior, in dreptul articulatiei umarului este incrucisat de tendonul mm
coracobrahial si biceps brahial

Inervatia si vascularizatia sun idem precedentului.

Actiune este adductor si rotator medial al bratului.

20. Mm rotunzi (mare si mic)

M rotund mic

Originea este pe marginea laterala a scapulei, in partea superioara.

Insertia se face pe tuberculul mare al humerusului.

 Raporturi:

Este situat in acelasi plan cu m infraspinos si m rotund mare, fiind incadrat

de acestia

Vascularizatia apartine a axilare.

Inervatia este data de n axilar.

M rotund mare

Originea este pe marginea laterala a scapulei, in partea inferioara si pe

unghiul inferior.

Insertia se face pe tuberculul mic al humerusului.

Raporturi:

Este acoperit posterior de mm marele dorsal si de trapez

Anterior vine in raport cu mm marele dorsal, subscapular si coracobrahial
Marginea sa inferioara delimiteaza peretele posterior al axilei
Marginea superioara impreuna cu mm rotund mic, triceps si humerus
deilimiteaza patrulaterul humerobirondotricipital, in care se afla n axilar si
a cricumflexahumerala posteroara
El impreuna cu m triceps si humerus delimiteaza triunghiul
rondohumerotricipital, in care se afla n radial si vasele brahiale profunde
El impreuna cu m rotund mic si humerusul delimiteaza triunghiul
birondohumeral, in care se afla a circumflexa scapulara

Vascularizatia apartine a toracodorsale.

Inervatia este data de n toracodrsal.

21. Axila delimitare

Regiunea axilara este situata la radacina membrului superior si cuprinde

toate partile moi situate intre torace, brat, scapula si articulatia umarului. Are
forma unei piramide cu varful superior. Axila prezinta patru pereti, o baza si un
varf.

Peretele anterior este fromat din piele, panicul adipos, fascia

superficiala si din mm pectoral mare si mic. Lateral, intre mm deltoid si
pectoral mare se delimiteaza santul deltopectoral in care se afla v cefalica
si r deltoidiana a a toracoacromiale. Peretele anterior este delimitat
superior de clavicula, inferior de marginea inferioara a m pectoral mare,
lateral de m deltoid, iar medial de o linie care uneste parte din clavicula.
Peretele posterior este format superior de m subscapular si inferior de
m rotund mare, acesta fiind dublat de m latissimus dorsi.
 Peretele medial este format din peretele toracelui. Pe m dintat anterior,
in fascia sa se gasesc a toracica laterala si n toracic lung.
Peretele lateral este format de fata mediala a articulatiei umarului si de
humerus, acoperite la acest nivel de m coracobrahia si biceps brahial.
Peretele medial este format din marginea laterala a m oblic extern si
spatiile intercostale.
Varful axilei este delimitat superior de clavicula si m subclavicular,
inferior de prima coasta si de insertia la acest nivel a m dintat anterior,
antero-medial de unghiul format intre clavicula si prima coasta, iar
postero-lateral de procesul coracoid. Varful axilei corespunde locului in
care vasele subclavii se continua cu cele axilare. Varful axilei este impartit
in doua spatii de m scalen anterior: unul antero-medial v subclavie si
trunchiul limfatic subclavicular si altul postero-lateral a subclavie si
trunchiurile plexului brahial.
Baza axilei este formata din piele, care este scobita datorita aderentei
la fascia axilara, prin lig suspensor al axilei; acesta regiune este denumita
fosa axilara.

22. Axila manunchiuri vasculonervoase

Regiunea axilara este situata la radacina membrului superior si cuprinde toate

partile moi situate intre torace, brat, scapula si articulatia umarului. Are forma
unei piramide cu varful superior. Axila prezinta patru pereti, o baza si un varf.

Manunchiul vasculonervos principal

Este alcatuit din a axilara, situata lateral si din v axilara, situata medial.
Medial de v axilara se afla n cutanat brahial medial si ggl limfatici centrali si
apicali. Lateral de a se gasesc nn median si musculocutanat, iar posterior nn
radial si axilar.

Manunchiul vasculonervos secundar

Se imparte in 3:

manunchiul vasculonervos medial situat pe peretele medial al axilei, este

format de sus in jos din: a toracica superioara, a toracoacromiala cu rr ei si
nn pectorali care formeaza ansa pectorala, a toracica laterala si ggl
limfatici pectorali si n toracic lung
manunchiul vasculonervos posterior situat pe pereteleposterior al axilei,
este format din: nn si a subscapulara, n toracodrosal si ggl subscapulari
manunchiul vasculonervos lateral situat pe peretele lateral al axilei, este
format din: aa circumflexe humerale si n radial
 23. Axila comunicari, continut

Regiunea axilara este situata la radacina membrului superior si cuprinde toate

partile moi situate intre torace, brat, scapula si articulatia umarului. Are forma
unei piramide cu varful superior. Axila prezinta patru pereti, o baza si un varf.

Ca si continut, axilei i se descriu:

Un plan de tesut adipos, care contine a axilara cu rr ei, v axilara cu rr ei,

precum si elemente ale plexului brahial, dar si ganglioni limfatici. Aceste
manunchiuri vasculonervoase sunt sistematizate in doua grupe un
manunchi vasculonervos pirincipal si altul secundar
Un plan muscular alcatuit din mm care o delimiteaza, precum si fasciile
acestora
Tesut cutanat

Comunicarile axilei:

Anterior -> spatiul retropectoral

Posterior -> spatiul dintre mm dintat anterior si subscapular
Lateral -> regiunea scapulara si a bratului
Medial -> regiunea pectorala

24. M biceps brahial

Originea m biceps brahial este data prin doua capete: un cap lung care se
prinde pe tuberculul supraglenoid si un cap scurt care se prinde pe procesul
coracoid.

Insertia se face pe tuberozitatea radiala.

Raporturi:

Este un muschi superficial, fiind acoperit de piele in partea bratului

Tendonul capupului lung trece prin articulatia umarului
In axila, tendoanele sale de origine sunt acoperite de mm deltoid si
pectoral mare si acopera mm subscapular, marele dorsalsi rotund mare
Profund are raporturi cu m coracobrahial si brahial. Intre biecps si cei doi
mm se afla n musculocutan
Medial de-a lungul sau se gasesc vasele brahiale si n median
La nivelul cotului, tendonul de insertie, impreuna cu tendoanele de origine
ai mm epicondilieni laterali si pediali, delimiteaza cele doua santuri ale
fosei cubitale. In cel medial coboara vasele brahiale si n median, iar in cel
lateral n radial

Vascularizatia apartine aa axilara si brahiala.

Inervatia este data de n musculocutan.

 Actiune este flexor al antebratului, supinator al antebratului, precum si flexor
si rotator medial al bratului.

25. Mm coracobrahial si brahial

M coracobrahial

Originea sa este comuna cu cea a capului scurt al bicepsului brahial, pe

procesul coracoid.

Insertia sa este pe fata mediala a humerusului.

Raporturi:

Este acopeirt de mm deltoid si pectoral mare

Acopera mm subscapular, latissimus dorsi si rotund mare
N muculocutan perforeaza corpul m coracobrahial, la nivelul fetei mediale
Lateral vine in raport cu capul scurt al m biceps
Pe marginea sa mediala se gesesc vasele brahiale si n median

Vascularizatia apartine a brahiale.

Inervata este data de n musculocutan.

Actiune este flexor si adductor al bratului.

M brahial

Originea este pe fata anterioara si mediala a humerusului.

Se insera pe tuberozitatea ulnei.

Raporturi:

Este acoperit de m biceps brahial

Intre cei doi mm se afla n musculocutan
Pe marginea mediala se gasesc vasele brahiale si n median

Vascularizatia apartine a brahiale.

Inervatia este data de n musculocutan.

Actiune este flexor al antebratului.

26. M triecps brahial

 Originea m trieps brahial se realizeaza prin trei capete: unul lung ce ajunge
la nivelul procesului infragelnoidal, unul medial ce se afla sub santul n radial, iar
altul lateral deasupra santului n radial.

Insertia se face lanivelul olecranului.

Raporturi:

Este un muschi superfcial fiind acoperit de piele

Este singurul muschi din regiunea posterioara a bratului
Este acperit de m deltoid in partea superioara
Ia partea la formarea spatiilor birondohumerotricipital,
rondohumerotricipital si birodnotricipital
Intre el si humerus se angajeaza n radial
Medial, de-a lungul sau coboara n ulnar

Vascularizatia apartine a brahiale.

Inervatia este data de nn radial si ulnar.

Actiune este extensor al bratului si antebratului.

27. Santurile bicipitale medial si lateral

Santul bicipital lateral

Este limitat astfel:

Lateral m brahioradial
Medial tendonul m biceps brahial
Profund in partea superioara m brahial si in partea inferioara m supinator

Continut:

Superficial vv cefalica, mediocefalica si n cutanat antebrahial lateral

Profund n radial si rr terminale, anastomoza dintre a recurenta radiala si
a colaterala radiala

Santul bicipital medial

Este limitat estfel:

Lateral tendonul m biceps brahial

Medial m rotund pronator
Profund m brahial si arcada m flexor superficiali ai degetelor

Continut:

Superficial vv basilica, mediobasilica si nu cutnat antebrahial medial

 Profund vasele brahiale, n medial, anastomoza dintre r anterioara a a
colaterale ulnare inferioare si r anterioara a a reculente ulnare

28. Regiunea anterioara a cotului

Regiunea anterioara a cotului prezinta ca limite:

Medial -> mm epicondilieni mediali

Lateral -> mm epicondilieni laterali
Superior si inferior -> doua linii imaginare care trec 3 cm superior,
respectiv, inferior de epicondilii humerali

Palpari:

Santurile bicipitale medial si lateral

In santul medial se palpeaza pulsul a brahiale

Stratigrafie:

Pielea
Tesut adipos subcutanat aici se gaseste M-ul venos si n cutanat
antebrahial
fascia
planul muscular alcatuit din mm epicondilieni, precum si tendoanele de
insertie ale mm biceps brahial si brahial. Intre mm epicondilieni laterali si
mediali se delimiteaza un spatiu triunghiular cu baza in sus, denumit fosa
cubitala. Tendonul m biceps o imparte in doua santuri: unul lateral si altul
media. In santul bicipital lateral se gasesc profund: n radial, aa colaterale
radiala si recurenta radiala; superficial v cefalica si n cutanat antebrahial.
In santul bicipital medial, profund se gasesc: vasele brahiale, n median, r
anterioara a a colaterale ulnare inferioare si a recurenta ulnara; superfcial
se gasesc: v basilica si n cutanat antebrahial medial
a brahiala se divide aici in cele doua rr ale sale: aa ulnara si radiala.
Planul osteoarticular al cotului

29. Regiunea anterioara a antebratului

Regiunea anterioara a antebretului continua regiunea anterioara a cotului. La

nivelul acesta aa radiala si ulnara devin superficiale, putand fi palpate in dreptul
epifizelor distale ale oaselor antebratului.

Stratigrafie:

Pielea
Tesut conjunctiv subcutanat, in care se gasesc: vv basilic si mediobasilica
si n cutanat antebrahial medial
Fascia antebratului
 Planul msucular este subimpartit in alte 3 planuri:
o Planul superficial
o Planul al II-lea (plan mijlociu)
o Planul al III-lea (plan profund)
Planul osteoarticular

Planul superficial muscular

Dinspre lateral spre medial este alcatuit din:m rotund pronator, m flexor
radial al carpului, m palmar lung si m flexor ulnar al carpului. Intre mm
brahioradial si flexor radial al carpului se formeaza un sant in gare se gasesc: a
radiala si r anterioara a n radial. Intre mm palmar lungi flexor ulnar al carpului se
gasesc a ulnara si n ulnar. Intre mm flexor radial al carpului si palmar lung se
geseste n median.

Planul muscular mijlociu

Dinspre lateral spre medial el este alcatiut din: m lung extesnor al degetelor,
m scurt extensor al degetelor si m flexor superficial al degentelor. Pe m flexor
superficial al degetelor, in partea sa mediala, se afla vasele si n ulnar.

Planul muscular profund

Dinspre lateral spre medial el este alcatuit din: m supinator, m lung flexor al
policelui, m flexor profund al degetelor si ma patrat pronator. In partea proximala,
intre mm lung flexor al policelui si flexor profund de degete se afla n median.
Medial, pe marginea mediala a m flexor profund al degetelor coboara manunchiul
vasculonervos ulnar.

30. Regiunea laterala a antebratului

Regiunea laterala a antebratului cuprinde mm epicondilieni laterali. Ca si

stratigrafie aceasta este cuprinde:

Pielea
Tesut adipos subcutanat in care se gasesc: v cefalica si n cutanat
antebrahial lateral
Straul muscular, care dinspre medial spre lateral este alcatuit din: m
brahioradial, m lung extensor radial al carpului si m scurt extensor radial al
carpului

Tendoanele de insretie ale mm brahioradial, lung extensor radial al carpului si

scurt extensor radial al carpului, impreuna cu tendoanele mm lung abductor al
policelui, scur extensor al policeui si lung extensor al policelui, formeaza un
spatiu in care se proiecteaza a radiala. Actes spatiu este numit tabachiera
anatomica.

Tendonul m brahioradial impreuna cu tendonul m flexor radial al carpului

delimiteaza un sant in care se gasest a radiala si r supeficiala a n radial. Acest
sant este denumit santul pulsului.

31. Regiunea posterioara a antebratului

Regiunea posterioara a antebratului prezinta aceleasi limite ca regiunea

anterioara. Este convexa cu reliefuri musculare si venoase vizibile.

Stratigrafie:

Pielea
Tesut subcutanat adipos care contine n cutanat antebrahial posterior
Fascia antebrahiala posterioara
Planul muscular se subimparte in 2 planuri:
o Planul superficial m extensor al degetelor, m extensor al degetului
mic si extensor ulnar al carpului
o Planul profund m lung abductor al policelui, scurt extensor al
policelui, lung extensor al policelui si m extensor al indexului
o Intre cele doua planuri trec a interosoasa posterioara si n interosos
posterior
Planul osteoarticular

32. Santul pulsului; tabachiera anatomica

Santul pulsului

Santul pulsului este un sant care apartine de regiunea anterioara a

antebratului. Este delimitat de tendoanele de insertie ale mm brahioradial si
flexor radial al carpului. In el se gaseste a radiala. Prin compresia arterei pe
radius se poate determina pulsul arterial.

Tabachiera anatomica

Limite:

Lateral tendoanele mm lung abductor si scurt extensor al plicelui

Medial tendonul m scurt extensor al policelui, m scurt extensor al
degetelor, m lung extensor al degetor si m brahioradial
Profund procesul stiloid al radiusului, osele scafoid si trapez

Stratigrafie:
 Pielea
Tesut adipos subcutanat in care se gaseste v cefalica si r superficiala a n
radial
Strat muscular
A rediala da doua rr: a principala a pilcelui si a radiala dorsala

33. Canalul carpian; retinaculele fl exorilor si extensorilor;

aplicatii clinice

Canalul carpian

Limite:

Posterior oasele carpului, care formeaza santul carpian

Medial osul pisiform si carligul osului hamat
Lateral tuberculul osului scafoid si tuberculul osului trapez
Anterior retinacolul flexorilor

De pe fata profunda a retinacolului se desprinde un sept digital care imparte

calanul in doua loje:

Mediala
Laterala

Continut:

Loja mediala tendoanele mm flexor spuerficial al degetelor,profund al

degetelor, flexor lung al plicelui si n median
Loja laterala tendonul m flexor radial al carpului

Retinacolul flexorilor

Retinacolul flexorilor este situat anterior de oasele carpiene. Se intinde de la

tuberculul scafoidului si trapezului pana la pisiform si carligul osulul hamat. Este
format, la suprafata din fibre ce alcatuiesc lig transvers al carpului.

Acesta se continua cu fasciile tenara si hipotenara. Anterior de el trec vasele

si n ulnar. In acelasi plan cu el sa gasesc tendoanele mm brahioradial, flexori
radial si ulnar al carpului.

Ca si continut acesta prezinta: tendoanele mm flexori superficial si profund

al degetelor, tendonul m flexor al indexului si n median.

Retinacolul extensorilor
 Retinacolul extesnorilor este dreptunghiular, asezat pe fata posterioara a
extremitatii distale a antebratului. De pe fata sa profunda se desprind septuri,
care se insera pe fetele posterioare ale apifizelor distale ale radiusului si ulnei.
Acestea formeaza cu santurile tunele de alunecare ale tnadoanelor mm
extensori. Dinspre lateral spre medial acestia sunt: mm adductor lung si scurt
extensro ai policelui, mm extensor radial al carpului, extensor lung al policelui,
extensor al degetelor si al indexului, m extesnor al degetlui mic si extensor ulnar
al carpului.

34. Teci osteofi broase si sinoviale digitale, digitocarpiene si

carpiene; aplicatii clinice

La nivelul articualtiilor metacarpofalangiene tendoanele mm flexori

superficial si profund trec printr-un tunel osteofibros la a cariu formare participa
tecilefibroase ale degetelor mainii si fata anterioara a falangelor
corespunzatoare. Acest tunel tine pana la falanga distala. La nivelul articulatiilor
interfalangiele, fibrele sunt oblice => partea cruciforma a tecii fibroase. La nivelul
degetelor II-IV, tendoanele mm flexori sunt inveelite de teci sinoviale digitale.
Esle se intind de la falanga distala la capul metacarpului corespunzator.

Tecile sinoviale acopera tendoanele mm flexori si extensori ai degetelor. Au

conformatie asemanatoare seroaselor, fiind formate dintr-o foita parietala si una
tendinoasa. Aceste foite aluneca una peste alta, prin intermediul unui fluid cu rol
de lubrifiere. Tecile sinoviale ale mm flexori sunt:

A m flexor radial al carpului

A m flexor lung al policelui

Policele si degetul mic au teci digitocarpiene, care ajung pana in partea

distala a antebratului, anterior de m patrat pronator, pe cand celalalte degete au
teci digitale si carpiene.

Tecile sinoviale ale mm extensori se gasesc pe fata dorsala a mainii si

tapeteaza tendoanele extensorilor la trecerea lor prin canale osteofibroase.
Aceste teci depasesc retinacolul, atat superior cat si inferior. Acestea sunt:

A m lung adductor al policelui

A m scurt extensor al policelui
A m lung extensor al plicelui
A m extensor al indexului
A m extensor radial al carpului
A m extensor al degetelor
A m extensor al degetelui mic
A m extesnor ulnar al carpului

35. Topografi a palmei eminenta tenra

 36. Topografi a palmei regiunea mijlocie

37. Topografi a palmei regiunea hipotenara

38. Regiune dorsala a mainii

Stratigrafie:

Pielea
Tesut conjunctiv subcutanat se gasesc: vv cefalica si basilica, rr
superficiale ale nn radial si ulnar
Fascia dorsala
Planul tendinos este format dinspre lateral spre medial din: mm extensor
radial al carpului, abductor lung al policelui, extensor scurt al policelui,
axtensor lung al policelui, extensor al degetelor si ectensor ulnar al
carpului
Arcul arterial dorsal al carpului, a dorsala a policelui si aa metacarpiene
dorsale
Planul profund alcatuit din fascia profunda, fata dorsala a mm interososi
dorsali, oasele carpului si metacarpului

39. Palpari si proiectii arteriale; repere pentru denudari

venoase la nivelul membrului superior

Palpari si proiectii arteriale

A axilara se palpeaza numai in ultima sa portiune, la individul cu bratul

abdus, pe fata mediala a m coracobrahial; la acest nivel artera este in contact cu
planul osos format din capul humerusului.

A brahiala se palpeaza la brat si la plica cotului, medial de m biceps. La plica

cotului se percep pulsatiile ei cand se masoara tensiunea arteriala, si tot aici se
injecteaza intraarterial solutii anestezice. A radiala se palpeaza pe antebrat in
santul pulsului, iar la mana in tabachierea anatomica, unde vine in raport cu osul
trapez.

A ulnara devine superficiala si palpabila la nivelul jumatatii distale a

antebratului, in interstitiul dintre mm flexor ulnar al carpului si flexor superficial
de degete. La nivelul mainii se palpeaza lateral de pisiform.

Repere pentru dendari venoase la nivelul membrului superior

Venele superficiale sunt vizibile, in special, pe fata posterioara a mainii si

anterioara a antebratului. La nivelul regiunii anterioare a cotului se realizeaza
M-ul venos, mai evident daca se exercita compresie in partea distala a bratului
prin aplicarea unui garou.

40. Artera axilara

Limite a axilara continua a subclavie, pana la marginea superioara a m

pectoral mare. Are raporturi mai apropiate de peretele lateral toracic. Se imparte
in 3 protiuni:

Suprapectorala
Retropectorala
Infrapectorala

Traiect si raporturi:

In portiunea suprapectorala este acoperita anterior de fascia

clavipectorala, de n pectoral lateral si de vv cefalica si toracoacromiala
Posterior a axilara corespunde primelor doua saptii intercostale, fiind
asezata pe m dintat anterior si avand raport cu nn pectoral medial,
toracodorsal si fasciculul media al plexului brahial
Medial de a axialara se afla v axilara, care se va aseza pe fata anterioara a
arterei
Lateral se gasesc fascicolele lateral si posterior ale plexului brahial
La nivel retropectoral artera se gaseste mai profund, cuprinsa intre
radacinile mediala si laterala ale n median, acoperita posterior de nn radial
si axilar, iar medial de v axilara
Lateral de artera se gaseste m coracobrahial, care este muschiul satelit al
arterei
La nivel subpectoral se afla intre nn median si musculocutan si m
coracobrahial situati lateral, v axilara si n ulnar, medial, iar nn radial si
axilar, posterior
A axilara, in ultimele doua portiuni vine in raport strans cu peretele
anterior al axilei

Ramuri:

Rr subscapulare
A toracica suprema
A toracoacromiala:
o R acromiala
o R deltoidiana
o Rr pectorale
A toracica laterala
R calviculara
A subscapulara
Aa circumflexe humerale posterioara si anterioara
 41. Reteaua arteriala periscapulara aplicatii clinice

La nivelul articulatiilor dintre diversele elemente ale membrului superior

exista anastomoze arteriale. O leziune vasculara, o obstructie arteriala, o
ligatura, situate intre ramurile anastomozice a doua teritorii diferite nu
pericliteaza circulatia arteriala a membrului permitand dilatarea acestor derivatii
colaterale. In schimb, bocarea circulatiei superior sau inferior de originea
colateralelor, poate compromite membrul. In jurul scapulei si a articulatiei
umarului se formeaza urmatoarele retele anastomozice:

R acromiala din a toracoacromiala cu aa suprascapulara, cervicala

profunda si transversa a gatului rr ale aa subclavii cu rr ascendente din
aa circumflexe humerale
R claviculara a a toracoacromiale cu aa toracica laterala, subscapulara si
cu aa toracica interna si intercostala suprema din a subclavie
Aa circumflexe cu rr ascendente de a brahiala profunda
A transversa a gatului cu a circumflexa a scapulei, in fosa infraspinoasa
A toracoacromiala cu a suprascapulara, inferior de aromion
A toracica laterala si a toracoacromiala cu primele doua aa intercostale
anterioare si cu a toracica interna
A suprascapulara cu a subscapulara, in jurul spinei scapulare
Aa circumflexe humerale, in jurul humerusului

Aplicatii clinice

42. A brahiala

Limite continua a axilara si tine pana la plica cotului, unde la 1-2cm distal
de ea, se divide in rr terminale: aa ulnara si radiala.

Traiect si raporturi:

Coboara pe marginea mediala am biceps brahial si brahial

In partea superioara este superficiala
Inpartea inferioara a bratului este profunda fiin situata pe m brahial
In treiectul ei este insotita de doua vv omonime si de n median =>
pachetul vasculonervos brahial
Posterior vine in raport cu m triceps brahial, m coracobrahial si brahial,
precum si cu n radial
Medial de ea, in partea superioara a bratului se afla nn cutanat brahial
medial si ulnar
In apropierea cotului se aseaza i santul bicipital medial, impreuna cu cu vv
brahiale si n median

Ramuri:
 A brahiala profunda se desprinde de la marginea inferioara a m rotund
mare si impreuna cu n radial trece prin santul n radial. Da ca rr:
o A colaterala radiala
o A colaterala medie
o R deltoidiana
A colaterala ulnara superioara
A colaterala ulnara inferioara

43. Reteaua arteriala a cotului aplicatii clinice

Reteaua articulara a cotului se formeaza, in mare, prin anastomoza aa

colaterale si recurente de o parte si de alta a cotului, la nivelul santurilor
bicipitale. Astfel:

In santul bicipital medial se anastomozeaza:

o A colaterala ulnara superioara cu a recurenta ulnara posterioara, r a
a ulnare
o A colaterala ulnara inferioara cu a recurenta ulnar anterioara, r a a
ulnare
In santul bicipital lateral se anastomozeaza:
o A colaterala radiala cu a recurenta radiala, r a a rediale
o A colaterala medie cu a recurenta interosoasa medie, r a a
interosoase posterioare (a ulnara)

Aplicatii clinice

44. A radiala

Limite se intinde de la bifurcatia a brahiale pana la regiunea palmara.

Traiect si raporturi:

A radiala strabate regiunea antebratului, tabachiera anatomica si palma

In regiunea laterala a antebratului, proximal este situata profund, fiind
acoperita de m brahioradial
In traiectul ei acopera succesiv tendonul m biceps brahial, mm brahial si
supinator, asezandu-se in terstitiul dintre mm brahioradial su rotund
pronator
Distal devine superficiala, trecand anterior de mm flexor sperficial de
degete, flexor lung al policelui si patrat pronator
Lateral de a radiala merge r superficiala a n radial
Pe tot traiectul ei artera este insotita de vv omonime

In tabachiera anatomica ajunge dupa ce ocoleste distal, spre posterior,

procesul stiloid al radiusului. Ea strabate tabachiera oblic, spre distal si dorsal,
trecand pe sub tendoanele mm LAB, SEP, LEP, dupa care se aseaza pe originea
primului m interosos dorsal. In tabachiera anatomica este acoperita de v digitala
a policelui si de rr denzitive dorsale ale n radial.

Ramuri:

A recurenta radiala
A carpiana palmara
R palmara superficiala pentru anastomoza cu a ulnara => arcul palmar
superficial
R dorsala a carpului => arcului arterial dorsal al carpului
Arcul palmar profund prin anastomoza cu r profunda a a ulnare
A principala a policelui

45. A ulnara

Limite incepe la nivelul bifurcatiei a brahiale si se intinde pana la pisiform.

Traiect si raporturi:

In treimea proxiamala a antebratului a ulnara se gaseste profund de capul

ulnar al m rotund pronator si coboara pe m brahial si flexor profund al
degetelor, apoi trece pe sub acesta, ajungand intre cei doi mm flexori ai
degetelor
N median o incruciseaza lateral, iar n ulnar se fla medial de ea
Paraseste m flexor profund al degetelor si ia calea m fleoxor ulnar al
carpului, venind in contact medial cu acesta

In regiunea palmara artera trece anterior de retinacolul felxorilor, lateral de

soul pisiform pana in loja hipotenara. Dupa angajarea sa in loja hipotenara artera
se divide in rr pentru cele doua arcuri palmare arteriale.

Ramuri:

A recurenta ulnara
A interosoasa comuna care da ca ramuri:
o A interosoasa anterioara
o A interosoasa posterioara
A interosoasa recurenta
R capriana palmara
R carpiana dorsala
R palmara profunda

46. Arcul arterial palmar superfi cial aplicatii clinice

 Distal de pisiform, a ulnara are un traiect convex inferior in interstitiul dintre
aponevroza palmara si mm flexori ai degetelor. Ea se anastomozeaza cu r
palmara superficiala a a radiale => arcada palmara superficiala a palmei.

Uneori acesta arcada poate fi formata exclusiv de a ulnara. Din convexitatea

ei se desprind aa digitale palmare comune, carese divid in cele doua aa digitale
palmare proprii. Acestea coboara impreuna cu rr din nn median si ulnar pe fetele
care se privesc ale ultimelor 4 degete, anastomozandu-se in pulpa degetelor. De
asemenea ele se anastomozeaza si cu aa digitale posterioare. A mediala pentru
auricular pleaca direct din arcada palmara superficiala.

Aplicatii clinice

47. Arcul arterial palmar profund si arcurile carpiene

aplicatii clinice

Arcul palmar profund

Arcul palmar profund este in contact direct cu bazele metacarpienelor II-IV si

ia nastere prin unirea a radiale cu r profunda a a ulnare. R profunda a n ulnar
trece profund, intre arcul palmar profund si planul osos. Tentdoanele mm flexori
ai degetelor acopera acest arc.

Din convexitatea arcului arterial profund ies arterele metcarpiene palmare,

ce se indreapta spre degete. In spatiile interosoase cele 4 artere dau rr
perforante pentru aa metacarpiene dorsale, anastomozandu-se apoi apropape de
baza degetelor cu aa digitale palmare comune provenite din arcul anterior
palmar.

Din concavitatea arcului se desprind rr anstaomotice pentru r carpiana

palmara a a radiale.

Arcurile carpiene

R dorsala a carpului se desprinde in tabachiera anatomica, trece profund de

mm flexori ai degetelor si se anastomozeaza cu o r analoaga a a ulnare =>
reteaua articulara dorsala a carpului. In concavitatea acestei arcade ajunge si a
interosoasa dorsala din a ulnara. Aceasta retea este culcata pe planul osos fiind
acoperita de tendoanele mm extensori.

Din concavitatea ei, in dreptul fiecarui spatiu interosos se desprind aa

metacarpiene dorsale, asezate pe mm interososi dorsali. A primului spatiu
provine cel mai frecvent din a radiala si se afla pe fata ulnara a primului
metacarpian. Aa metcarpiene ale spatiilor II-IV se indreapta spre degete primind
in spatiile interosoase rr ansatomotice din aa metacarpiene palmare. Ele trec
dorsal de ligamentul metacarpian si se ramifica in dreptul fiecarui spatiu
interosos in cate doua aa digitale dorsale a doua degete invecinate. Pentru
marginea ulnara a auricularului exista o singura artera care se desprinde direct
din arcul arterial dorsal.

Aplicatii clinice

48. Vv superfi ciale ale membrului superior aplicatii clinice

Venele superficale ale membrului superior incep prin reteaua venoasa dorsala
a mainii, care are originile in vv digitale dorsale. Aceasta formeaza in capatul
degetelor arcade venoase. Din aceste arcade venoase pleaca vv metacrpiene
dorsale si vv intercapitale. Vv metacrpiene dorsale se anastomozeaza intre ele pe
fata drosala a mainii, alcatuind reteaua venoasa dorsala a mainii. In palma se
formeaza arcul venos palmar superficial, care sa anastomozeaza cu cel dorsal.

Vv superficiale ale antebratului sunt asezate, in special, pe fata anterioara a

antebratului.

V cefalica

V cefalica continua reteaua dorsala a mainii, traversand de jos in sus

tabachiera anatomica. Urca pe fata fata postero-laterala a antebratului pana in
treimea sa mijlocie, unde trece anterior ajungand la plica cotului.

Ea urca prin santul bicipital lateral, subcutanat, pe fata anterioara a m biceps

brahial, pana in santul deltopectoral unde se angajeaza sub fascie. In dreptul
procesului coracoid, preforeaza fascia clavipectorala si se varsa in v axilara.

V medie a antebratului

Ia nastere pe fata anterioara a antebratului, in treimea distala si urca spre

plica cotului, intre vv cefalica si basilica. La nivelul plicii cotului, v medie se
imparte in doua vv: v mediocefalica si v mediobasilica. Astfel la nivelul cotului se
realizeaza un model venos denumit M-ul venos. Acesta este utilizat cel mai des
pentru punctiile venoase.

V basilica

Continua reteaua venoasa dorsala a mainii si trece pe fata anterioara a

antebratului, medial, urcand pana la cot. Uneori este dedublata de o v mai
subtire, v ulnara accesorie.
 Ea urca prinsantul bicipital medial, subcutanat, pana in apropierea treimii
mijocii a bratului. Aici perforeaza fascia brahiala, se anagjeaza intr-o dedublare a
acestei fascii pe merginea mediala a m biceps brahialvarsandu-se apoi in v
brahiala.

49. Limfaticele membrului superior

Ggl cubitali sunt in numar de 2-3 situati subcutanat, la doua laturi de deget,
proximal de epicondilul medial, pe traiectul v basilice. Uneori exista sin 1-2 ggl
mai profunzi care strang limfa din partea mediala a mainii si antebratului. Vasele
eferente merg spe ggl axilari.

Ggl axilari constitue o statie ganglionara limfatica cu importanta anatominco-

chirurgicala, datorita afaerenetlor ei. Ggl axilari seimpart in 5 grupe:

Ggl laterali sau grupul brahial, alcatuit din 4-5 ggl situati medial de v
axilara, primesc limfa din tot membrul superior
Ggl subscapulari in numar de 5-7, sunt situati in jurul veselor
subscapulare, pe pertele posterior al axilei; colecteaza limfa de la umar si
ceafa
Ggl pectroali in numar de 4-8, sunt asezati pe peretele medial al axilei;
ei sunt in general grupati in jurul a toracice laterale si primesc vase
aferente de la mamela si portiunea supraobilicala a peretelui antero-lateral
al trunchiului
Ggl centrali in numar de 3-5, sunt asezati in centrul axilei, printre ei
trecand anastomozele dintre nn intercostali si cutanat antebrahial medial;
acest grup primeste aferentele grupelor precedente
Ggl apicali in numar de 5-12, sun situati in varful axilei, medial de
vasele axialre; primesc aferente de la membrul superior si de la grupele
precedente

50. Plexul brahial formare

Inervatia membrului superior este realizata de plexul brahial.

Plexul brahial este format prin anastomoza rr anterioare ale nn spinali C5-T1,
are forma unui triunghi cu baza in regiunea laterala a gatului si vraful in axila. Rr
anterioare ale nn spinali C5-T1 se unesc in trunchiurile plexului. Astfet rr
anterioare din C5 si C6 formeaza trunchiul superior, r anterioara C7 formeaza
trunchiul mijlociu, iar rr anterioare din C8 si T1 formeaza trunchiul inferior. la
scurta distanta dupa formarea lor, trunchiurile se divid in cate doua ramuri: una
anterioara si alta posterioara. Toate diviziunile posterioare se unesc in fascicolul
posterior. Diviziunile anterioare ale trunchiurilor superior si mijlociu se unesc in
fascicolul lateral, asezat lateral si anterior de a axilara. Diviziunea anterioara a
trunchiului inferior, cea mai voluminoasa, va forma fascicolul medial, situat
medial si anterior de a axilara. Fascicolul posterior da nastere la doua ramuri
terminale , iar celalate doua, dpa ce dau rr colaterale si terminale, se unesc => n
median.

51. Plex brahial raporturi, aplicatii clinice

Dispozitia fascicolelor plexului brahial prevesteste distributia ulterioara a

ramurilor ce se vor forma din ele. Unul din raporturile importante ale plexului
este cel cu a axilara. Acesta incadraza artera central, urmarind-o pana aproape
de locul unde aceasta isi schimba denumirea.

Topografic plexul brahial prezinta o parte supraclaviculara si una

infraclaviculara. Din prima pornesc nn dorsal al scapulei, toracic lung,
subclavicular si suprascapular. Partea infraclaviculara incepe la trecerea plexului
prin santul dintre prima coasta si clavicula. Medial de el se afla a subclavie.
Distal, fascicolele plexului se gasesc posterior, lateral, respectiv medial de a
axilara.

52. Plexul brahial rr colaterale, aplicatii clinice

Rr colaterale ale plexului brahial sunt:

N subscapular
Nn pectorali: lateral si medial
N toracic lung

N sbscapular

N subscapular (C5-C6) apare distal de n dorsal al scapulei, se indreapta

posterior si patrunde sub m trapez, mergand pe fata anterioara a acestuia si a m
omohioidian, pana la incizura scapulei. Intra in fosa supraspinoasa si apoi in cea
infraspinoasa, ocolind lateral spre spina scapulei. Inerveaza mm supra- si
infraspinos si capsula articulatiei umarului.

N toracic lung

N toracic lung provine din radacinile plexului brahial (C5-C7). Perforeaza m

scalen mijlociu sau trece lateral de el, ajungand posterior de vasele subclavii si
de plexul brahial, dupa care se aseaza pe fata laterala a m dintat anterior, intre
acesta si m subscapular. Coboara in continuare vertical, fiind situat anterior, dar
cel mai frecvent posterior, de a toracica laterala. Este cuprins cu aceasta in
grosimea fasciei m dintat dand cate o ramura pentru feicare digitatie a acestui
muschi.
Nn pectorali ltaeral si medial

N pectroal lateral (C5-C7) provine din unirea a doua ramuri ce au originea fie
in ramificatia anterioara a trunchiului superior si mijlociu, fie la inceputul
fascicolului lateral. Impreuna cu acestea trece intre a si v axialara, perforeaza
fascia pectorala si patrunde in m pectoral mare pe care il inerveaza. El da o
ramura comunicanta care inconjoara anterior a axilara si impreuna cu n pectoral
medial formeaza ansa pectoralilor, sub originea a toracoacromiale. De aici vor
pleca fibre ce vor inerva a axilara si m pect-Troal mic.

N pectroal medial (C8-T1) provine din fascicolul medial al plexului brahial. El

trece, mai intai, posterior de a axilara si apoi intre ea si v axilara. Se termina
impartindu-se in ramuri, dintre care una participa la formarea ansei pectorale.
Alta, cu directie descendenta, patrunde in m pectoral mic pe care-l inerveaza.
Unele ramuri strabat micul pectoral si patrund in marele pectoral.

53. N median aplicatii clinice

N median (C5-T1) este cel mai voluminos nerv al plexului. Se desprinde in

axila din fascicolele medial si lateral ale plexului brahial, prin radacina mediala,
respectiv mediala, care se unesc anterior si lateral de a axilara.

Nervul se afla, la inceput, pe fata anterioara a m subscapular, medial de m

coracobrahial. Coboara, avand posterior tendoanele mm latissimus dorsi si
rotund mare, medial de m coracobrahial pe care il incruciseaza. Apoi, se aseaza
medial de mm brahial si biceps brahial. La brat, el insoteste vasele brahiale. Fata
de artera este situat anterior si lateral, dar o incruciseaza apoi pe fata, asezandu-
se medial de ea. Impreuna cu vasele brahiale trece prin santul bicipital medial,
pe sub exapnsiunea aponevrozei bicipitale, si apoi printre originile m rotund
pronator. In continuare trece pe sub arcada de origine a m flexor superficial al
degetelor, in spatiul dintre acesta si mm flexor profund de degete si flexor lung al
policelui. In partea distala a antebratului, devine mai superficial, fiind asezat
profund de tendoanele mm flexor radial al carpului si lung palmar. Trece pe sub
retinacolul flexorilor, anterior de tendoanele mm flexori ai degetelor. El da
urmatoarele ramuri:

Rr musculare
N antebrahial interosos anterior
R palmara a n median
Nn digitali palmari comuni si proprii

54. N musculocutan aplicatii clinice

N musculocutan (C5-C6) ia nastere din fascicolul lateral al plexului brahial.

Se indreapta lateral si intra in grosimea m coracobrahial pe care-l strabate

spre anterior. Se aseaza apoi intre mm coracobrahial si biceps brahial, iar mai
josintre mm biceps brahial si brahial. In aporpierea cotului perforeaza fascia
brahiala, lateral de mm biceps brahial si brahial, devenind n cutanat antebrahial
alteral. El da ca ramuri:

Rr musculare
N cutanat antebrahial lateral

Aplicatii clinice

55. N cunatnat brahial si antebrahial medial aplicatii

clinice

N cutanat brahial medial

N cutanat brahial medial (C8-T1) se desprinde din fascicolul medial al plexulu

brahial.

Incruciseaza v axilara anterior sau posterior si tuandu-se medial de ea si apoi

de a brahiala se de v basilica. Lajumatatea bratului devine superficiala. In
traiectul sau schimba fibre cu nn intercostali I si III prin nn intercosto-brahial,
inervand pielea de la baza axilei si treimea superioara a fetei mediale a bratului.

N cutanat antebrahial medial

N cutanat antebrahial medial (C8-T1) este un nerv subtire, care se desprinde

din partea mediala si inferioara a plexului brahial.

Coboara pe fata mediala a bratului, subfascial, posterior de v basilica.

Perforeaza fascia brahiala in treimea distala a bratului si se distribuie printr-o r
anterioara jumatatii mediale a fetei anterioare a antebratului si prin alta r ulnara
marginii mediale a acestuia.

Aplicatii clinice

56. N ulnar aplicatii clinice

N ulnar (C6-T1) se desrprinde din fascicolul medial, fiind situat posterior de

abrahiala.

Coboara indepartandu-se de a brahiala, perforeaza septul intermuscular

medial la jumatatea bratului si ajunge in regiunea posterioara a bratului, unde se
afla sub capul medial al m triceps. Ajunge in santul n ulnar, unde se afla intre
cele doua aa colaterale ulnare si apoi se angajeaza printre capetele de origine ale
m flexor ulnar al carpului trecand in regiunea anterioara a antebratului. Strabate
m flexor ulnar al carpului, asezandu-se intre acesta si m flexor profund al
degetelor. N ulnar este situat medial de a ulnara. In treimea distala a antebratului
trece anterior de retinacolul flexorilor si lateral de pisiform. El da urmatoarele
ramuri:

Rr musculare
R profunda
R palmara a n ulnar
R dorsala a n ulnar
R superficiala

57. N radial aplicatii clinice

N radial (C5-C8) se formeaza din fascicolul posterior.

El trece anterior si inferior de tendonul m latissimus dorsi, intre capul lung si

medial al tricepsului si apoi cu a brahiala profunda perforeaza septul
intermuscular medial si patrunde in santul n radial, pe sub m triceps. In drumul
sau perforeaza septul intermuscular lateral si ajunge in santul bicipital lateral.
Aici se desprinde in cele doua rr terminale:

R superficiala se desprinde la nivelul cotului, trece printre mm

brahioradial si rotund pronator, coborand lateral de a radiala, pe marginea
anterioara a m brahioradial, pana in treimea distala a antebratului, unde
perforeaza fascia, trecand posterior pentru a inerva fata posterioara a
tegumentelor mainii. Da nn digitali dorsali la nivelul fetei posterioare a
mainii. La nielul policelui inervatia merge pana in varf, la index nerveaza
pna ala nivelul primei articualtii interfalangiene si la medius inerveaza tot
pana la nivelul primei articulatii interfalangiene, doar partea laterala a
acestuia
R profunda sau ne interosos posterior; se desprinde tot de la nivelul
cotului. Trece printre fascicolele m supinator, inconjoara antero-posterior
colul radiusului, pe fata laterala, ajungand intre mm superficiali si prfunzi
ai regiunii posterioare ai antebratului. Dupa ce da ramuri pentru acestia,
capata numele de n interosos posterior, care se distribuie mm posteriori
profunzi ai antebratului

Mai da ca ramuri:

N cutanat brahial posterior

N cutanat antebrahial posterior
Rr musculare

58. N axilar aplicatii clinice

 N axilar (C5-C6) iese din fascicolul posterior, inconjoara antero-posterior
marginea inferioara a m subscapular si se alatura vaselor circumflexe humerale
posetrioare. Da ca ramuri:

Rr musculare
N cuatnat brahial lateral superior care merge intre m deltoid si capul lung
al m triceps, perforeaza fascia m deltoid si inerveaza fata posterioara a
umarului si supero-laterala a bratului

Aplicatii clinice

59. Nervi care au raport direct cu osul la nivelul membrului

superior; importanta cilinica a acestor raporturi

60. Inervatia senzitiva a membrului superior aplicatii

clinice