Beneficiile vitaminei C

Sus

Beneficiile vitaminei C au fost descoperite cu sute de ani in urma, in timpul unei epidemii
izbucnite in Europa. In prezent, alimentele bogate in vitamina C sunt considerate adjuvanti
excelenti in tratarea numeroaselor afectiuni, de la raceala comuna, pana la depresie.
Vitamina C intareste starea de sanatate, contribuind inclusiv la vindecarea mai rapida a
ranilor. Totodata, rolul sau de antioxidant o face esentiala pentru o piele frumoasa si o
dantura impecabila.

Surse alimentare de vitamina C

Sus

Consumul de alimente cat mai bogate in vitamina C este cea mai buna cale de asigurare a
dozei zilnice recomandate pentru acest nutrient esential, iar alegerea fructelor si legumelor
care contin flavonoizi si bioflavonoizi care realizeaza combinatii eficiente cu vitamina C,
inseamna un pas suplimentar catre o stare de sanatate deplina si o viata lunga, lipsita de
boli.

Printre legumele cu un continut important de vitamina C se numara

- ardeii iuti rosii si verzi;

- ardeii grasi;
- patrunjelul si cimbrul;
- legumele verzi cu frunze (spanac, creson de gradina, varza, varza de Bruxelles, conopida,
broccoli etc.);
- conopida;
- usturoiul;
- cartofii;
- morcovii;
- sparanghelul;
Fructele care se remarca printr-un continut bogat de vitamina C sunt

- fructele de kiwi;
- fructele de papaya;
- fructele de guava;
- clementinele;
- portocalele;
- grapefruitul;
- capsunele;
- pepenele galben;
- coacazele negre;
- fructele de guava;
- prunele;
- caisele;
- piersicile;
- ciresele;
- ananasul;
- fructul pasiunii;
- lamaia verde;
- mango;
- zmeura;
- strugurii;
Doza zilnica recomandata de vitamina C
Sus

Doza zilnica recomandata de vitamina C variaza in functie de varsta, sex, perioada vietii
(alaptat), vicii (fumat) etc. Specialistii spun ca doza de vitamina C recomandata bebelusilor
de ambele sexe este de 40 de miligrame, de la nastere si pana la 6 luni. P

entru persoanele de peste 19 ani, doza creste la 90 de miligrame pentru barbati si 75 de

miligrame pentru femei. Fumatorii ar trebui sa isi mareasca aportul zilnic de vitamina C cu
pana la 35%, pentru a contracara efectele nocive ale fumatului asupra organismului.
Chiar si asa, doza necesara de vitamina C poate sa difere de la o persoana la cealalta, in
functie de necesitatile proprii ale organismului, afectiunile existente si alti factori posibili pe
care medicul ii poate observa si utiliza in stabilirea unei concentratii optime.

4. Este important s se aleag o metod potrivit pentru prepararea alimentelor pentru a se pstra
coninutul lor de vitamina C. Cnd se gtesc legume, ar trebui ca timpul i durata gtitului s fie
micorate, iar apa folosit la preparare nu ar trebui aruncat, de exemplu prin gtitul cu aburi sau
prin supe. Vitamina C din alimente este identic cu cea din suplimente. Structura vitaminei C este
foarte bine neleas (vezi acid ascorbic) i nu exist nici o diferen ntre beneficiile aduse de forma
natural i cea sintetic (dei fructele i legumele mai conin i diferi i ali nutrieni, deci vitamina C
nu este singurul lor avantaj).

Observaii recente sugereaz faptul c efectul temperaturii i gtitului asupra vitaminei C s-ar putea
s fi fost supraestimat:

1. Deoarece este hidrosolubil, vitamina C se va dilua n apa de gtit n timpul preparrii

majoritii legumelor dar asta nu nseamn c vitamina C este distrus ea se afl tot
acolo, cu diferena c a trecut n apa de gtit.

2. Nu doar temperatura, dar i timpul de expunere este semnificativ. n contradic ie cu ceea ce

se presupunea nainte (i nc se crede), sunt necesare mult mai mult dect dou-trei
minute pentru a distruge vitamina C la punctul de fierbere.
De asemenea, se pare c gtitul nu extrage vitamina C din toate legumele cu o aceea i rapiditate; s-
a sugerat c vitamina nu este distrus cnd se fierbe broccoli[4]. Acest lucru se poate ntmpla
datorit unei pierderi a vitaminei C n apa de gtit mai lente fa de alte legume.
Cratiele de cupru distrug vitamina C.
Ceaiurile i infuziile cu suplimente de vitamina C continu s apar din ce n ce mai mult pe rafturile
magazinelor. Asemenea produse nu ar avea nici un rost dac temperatura de fierbere ar distruge
ntr-adevr vitamina C cu o rat care fusese sugerat anterior. n orice caz, majoritatea studiilor
academice care nu se ocup direct de vitamina C continu s spun c temperaturile de fierbere
distrug vitamina C foarte repede.

5. Vitamina B este un complex de mai multe vitamine.Se numeste astfel , deoarece se credea la un
moment dat c este o singur vitamin, precum vitamina C sau vitamina D. Pentru c cercetrile
ulterioare au artat c este de fapt un complex de vitamine diferite care, prin coinciden , coexist n
aceleai mncruri, numele a devenit, gradat, mai puin folosit, fiind nlocuit de termenul mai
generic vitaminele B, complexul vitamina B sau de numele specific al fiecrei vitamine
componente

n plus fa de faptul c ele coexist n aceleai mncruri, vitaminele B lucreaz deseori mpreun
la susinerea metabolismului, meninerea pielii sntoase i tonusului muscular, ntrirea
funcionrii sistemului imunitar i sistemului nervos i participarea la dezvoltarea i diviziunea
celular incluzndu-le pe cele ale globulelor roii din snge, care previn anemia.

De asemenea, ajut la combaterea simptomelor i cauzelor stresului, depresiei i bolilor

cardiovasculare.
Toate vitaminele B sunt solubile n ap i sunt rspndite n ntreg organismul. Ele trebuie s fie
remprosptate zilnic, deoarece excesele sunt eliminate prin urin.
Drojdia de bere este o surs bun de vitamina B.
Vitamina B se gsete mai ales n zona cortical i n nucleul cerealelor. O vom regsi deci n
pinea complet i n germenii de gru. n doze importante se mai gsete n tegumentul tuturor
cerealelor i leguminoaselor, n smna de in, drojdia de bere, lapte, zer, brnz, glbenu de ou,
majoritatea fructelor i legumelor. Ea excit pofta de mncare, favorizeaz digestia, serve te
diverselor organe glandulare i nervoase. Lipsa ei conduce la tulburri de circula ie (edem) sau
nervoase (nevrite), inclusv beriberi, anemie, slbiciune general, slbire.

6.
Din vit grupului B fac parte: B1 tiamina, B2 riboflavina, B6 piridoxina, B12 cianocobalamina, Bc acidul
folic, PP niacina, nicotinamida.
B1 vitamina anti beri-beri-ca.
Vitamina B1 intervine in procesele metabolice de baza ale organismului, cu rol de coenzime. Participa la procesele
generale de oxi-reducere, regleaza schimburile gazoase, joaca un rol important la sistemul nervos central si periferic
si in special al glandelor endocrine. Intervine in metabolismul apei si regleaza functiile motorii, secreorii si de
absorbtie digestiva. Antivitamina B1 (piritiamina) produce fenomene paralitice.
Sursele: alimente de origine vegetala (cereale, mai putin legume), carne, peste, lapte, oua, drojdia de bere, coaja si
germenii boabelor de griu ( cea mai multa cantitate!!!)
La efort fizic moderat nevoia adultului in tiamina e de 2mg in 24 ore; 0,4-0,6mg la 1000kcal.
Vitamina B2 hidrosolubila de crestere
Intervine in procese de oxi-reducere, in metabolismul glucidelor, lipidelor, functiile SNC, a aparatului vizual si are
rol antitoxic (Pb, Hg).
Sursele: alimente de origine animala (lapte, oua, ficat, creier, splina), crustacee, salata verde, rosii
La efort fizic moderat nevoia adultului in riboflavina e de 2mg in 24 ore; 0,6mg la 1000kcal.
Vitamina B3 PP
Cuprinde acidul nicotinic si unii derivati ai lui. Ea participa la procesele de oxido-reducere, la metabolismul
glucidelor, proteinelor, a produselor pigmentare, are o actiune vasodilatatoare.
Sursele: alimente vegetale, ami ales in coaja boabelor de cereale, drojdia de bere, carne, rinichi, ficat.
Necesitatea diurna in acid nicotinic e de 16-28mg sau 6,6mg la 1000kcal.
Vitamina B6
Cuprinde piridoxina. Intervine in metabolismul substantelor organice, intra in compozitia unui mare numar de
enzime cu fucntia de oxido-reducere. Participa la sinteza sfingozinei, cu rol in metabolismul lipidelor. Necesitatea
diurna 2mg, pentru femeile gravide si mamele care alapteaza 4mg.
Vitamina Bc acidul folic
Necesar pentru hematopoeza. Se contine in drojdii, ficat, rinichi, verdeata, mai putina in peste si produsele lactate.
Necesitatea diurna 0,2-0,9mg.
Vitamina B12 - cianocobalamina
In lipsa ei se deregleaza hematopoeza si se dezvolta anemia pernicioasa. Se contine in ficat, carne, oua, lapte.
Necesitatea diurna 0,003mg

9. In urma unor cercetari amanuntite, unii specialisti evidentiaza faptul ca excesul de vitamine sau dozarea acestora
in mod necorespunzator poate produce efecte toxice
grave, transformandu-le din suplimente nutritive preventive sau curative in adevarate otravuri. In acest sens vom
enumera cateva astfel de cazuri de hipervitaminoza si efectele nocive ale acestora:
- hipervitaminoza A (retinol) se manifesta prin hipertensiune intercraniana, cu cefalee, hiperexcitabilitate, prurit,
hepatosplenomegalie;
- hipervitaminoza D - administrarea prelungita sau utilizarea unor doze mari determina fenomene de
hipervitaminoza caracterizate prin hipercalcemie (absorbtie
crescuta de calciu) si mobilizarea acestuia din oase.Aceasta se manifesta prin oboseala, slabiciune, dureri de cap
(cefalee), greata, stari de voma, diaree.La copii
se manifesta prin oprirea cresterii si mai apare o insuficienta renala;
- hipervitaminoza E (tocoferol) - poate produce tulburari de spermatogeneza, involutia ovarelor, tulburari de
menstruatie;
- excesul de vit. B6 (piridoxina), supranumita si vitamina "bunei dispozitii", poate dauna tocmai sistemului nervos
pentru a carui buna functionare este necesara;
- excesul de vit.C (acid ascorbic) - cunoscuta ca un bun antioxidant si care contribuie la tratarea cancerului poate
influenta rezultatul anumitor analize biologice precum creatinina, glucoza sangvina si urinara. Cantitati mai mari de
5g de vit. C pot provoca greturi, diaree si pot afecta litiaza renala; de asemeni unii
specialisti sustin ca administrarea de vit.C si mestecarea gumei de mestecat duce la distrugerea smaltului dentar;

Vit. C
In zona noastra climaterica nu se simte carenta mare de vit C, deoarece avem multe fructe su legume. Insa
primavara, devreme, poate surveni o oarecare insufucuenta, cauzata de pastrarea indelungata a produselor, ele astfel
pierzind din cantitatea de acid ascorbic. In caz de carenta a vit C in produsele alimentare si ca profilaxie, se
recomanda de vitaminizat bucatele finite. Manifestarile hipovitaminozei sunt edematierea si laxitatea gingiilor,
hemoragii gingivale. In organism apare o hipercheratoza foliculara. Se manifesta prin cheratinizarea foliculilor de pe
fese, coapse, partile extensoare ale antebratelor. Pielea devine aspra, piele de gaina . Epiteliul cheratinizat se
descuameaza usor, avind niste papile rosietice.
Continutul vit C in urina este de 0,3 mg/h (norma fiind de 0,7 1mg/h), in singe e putin de 0,3mg% (norma fiind de
0,7 1,2mg%), in leucocite mai putin de 10mg% (norma fiind de 20-30mg%).
La aprecierea saturatiei organismului cu vit C se determina rezistenta capilarelor cu ajutorul aparatului Nesterov si
proba linguala cu reactivul Tilmans.
Determinarea rezistentei capilarelor. Aparatul Nesterov consta din manometru cu mercur, conducta pentru evacuarea
aerului si ventuza. La inceputul probei, in aparat se formeaza vacuum, apoi se aplica ventuza pe partea palmara a
antebratului. Deschizindu-se robinetul angiorezistrometrului, sub ventuza se obtine o presiune scazuta, ce se mentine
timp de 3 minute. Pentru determinarea rezistentei capilarelor, presiunea atmosferica in ventuza scade pina la 240
mmHg. Rezultatul se preciaza dupa numarul de petesii aparute sub ventuza: pina la 15 petesii saturatie suficienta,
15-30 petesii mici si medii hipovitaminoza usoara, 30 petesii si m multe, hemoragii subcutanate de merimi mici
medii si mari hipovitaminoza vadita, avitaminoza.
Proba pe limba. Pa linia medie a limbii picuram o picatura de reactiv Tilmans (100g de reactiv + 100ml apa distilata,
se fierbe), apoi se fixeaza timpul in decursul caruia picatura se decoloreaza. Decolorarea in decurs de 23 sec
demonstreaza o asigurare suficienta a organismului cu vit C.
Cantitatea de vit C poate fi determinate in singe si in urina. De asemenea saturatia organismului cu acid ascorbic
poate fi determinate dupa datele din chestionar si de observatie.

10. Tratamentul i profilaxia hipo - avitaminozelor:

Primul remediu mpotriva avitaminozei l reprezint evident vitaminele. Se

impune deci o cunoatere mai amnunit a vitaminelor, pentru a afla care
sunt cele mai importante pentru noi i in lipsa crora se instaleaz
avitaminoza.

8. Vitaminele - o grup de substane organice integrate necesare n

cantiti foarte mici pentru o cretere normal a organismului, pentru un
metabolism bun, precum i pentru a menine o stare optim de sntate.
Cele mai multe vitamine nu sunt produse n organism, eventual n cantiti
insuficiente, i sunt obinute n principal prin consumul de alimente.

Hipovitaminozele - deficiena relativ a vitaminei sau a unui grup de

vitamine din organism.

Avitaminozele - lipsa total a unei vitamine sau a unui grup de vitamine din
organism.

Cauze hipo-/ avitaminozelor:

 o alimentaie insuficient sau incomplet (alimentaie deficitar), cu
deficiene ale aportului primar de vitamine sau ca urmare a distrugerii
vitaminelor din alimente (la prelucrarea termic i la pstrarea
ndelungat a produselor alimentare);

un catabolism intens al vitaminelor cauzat de alterarea florei

microbiene, ce constituie o surs important de vitamine pentru
necesitile organismului;

tulburri de absorbie detrerminate de lezarea funciilor motrice i

secretoare ale intestinului;

afeciunile ficatului i a pancreasului, ce deregleaz absorbia

vitaminelor liposolubile;

imposibilitatea transformrii provitaminelor n vitamine;

administrarea anumitor medicamente (administrarea abuziv de

antibiotice si sulfanilamide provoac disbacterioza cu consecine de
hipovitaminoza K, grupul B .a.);

anumite stri speciale sau patologice: copiii i persoanele n vrst,

alcoolicii i fumtorii cronici, gravidele n timpul sarcinii i alptrii,
amatorii de diete stricte i vegetarienii, persoanele care au suportat o
boal infecioas acut sau sufer de boli cronice, precum i cei supui
stresului mental i fizic;

aciunea antivitaminelor din mediu, ce se integreaz n sistemele

fermentative la fel ca i vitaminele.

Consecine pentru organism:

accelerarea procesului de mbtrnire;

sporirea aciunii substanelor toxice, stresului i a altor factori nocivi;

scderea imunitii i rezistenei organismului la infecii;

scderea calitii vieii i a capacitii de munc.

Simptoamele generale hipo - avitaminozelor:

somnolen;

oboseal cronic;

acnee;

scderea acuitii vizuale;

probleme cu potena;
 cderea prului;

probleme cu unghiile;

sngerarea gingiilor;

rceli frecvente;

iritabilitate;

scderea ateniei, memoriei i inteligenei.

Hipervitaminoza este o intoxicaie cu preparate vitaminice administrate n doze mai mari dect
cele prevzute n scop profilactic. Mai des se constat hipervitaminoz vitaminei D care se
caracterizeaz prin excitare, apoi prin depresie; poate se survin stupoarea (adinamie i
indiferen complet) ntrerupt de convulsii. Respiraia este ngreuiat, apare senza ia de sete,
pielea devine palid i lipsit de elasticitate, crete temperatura corpului (37-38C) i tensiunea
arterial, se mresc n volum ficatul i splina. Funcia rinichilor este dereglat.

Profilaxie. Interzicerea preparatelor vitaminice D pentru persoanele corpolente i bolnavii cu

regim la pat; aceste preparate nu se recomand persoanelor care sufer de boli de rinichi
sau de boli cardiovasculare. Hipervitaminoz vitaminei A se caracterizeaz prin slbiciune,
dureri de cap, greuri, vomitri, creterea temperaturii corpului, nroirea pielii feei, prurit,
dureri n articulaii i oase, mrirea ficatului i splinei etc.; la copii prin lipsa poftei de
mncare, creterea excitabilitii, prurit, induraii puin dureroase n esuturile moi, limitarea
micrilor n articulaii, cderea prului de pe cap etc.