ASPECTE PRIVIND VULNERABILITATILE

SEISMICE SI SOLUTIILE DE CONSOLIDARE

PENTRU CLADIRI
DIN FONDUL CONSTRUIT EXISTENT

UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI

1
 Obiectivul lucrarii:
Expertizarea si consolidarea unui imobil situat in Bucuresti, cu destinatie initiala de hotel in
vederea reamenajarii spatiilor si cresterea gradului de confort (hotel cu apartamente la etaje,
spatii comerciale la parter, bucatarie, spalatorie, centrala termica, spatii sanitare la subsol)

Regim de inaltime: subsol, parter, sase etaje si mansarda.

Inaltimi de nivel: S/P/E: 3.22/ 3.00/3.00

Corp de forma neregulata, cu o suprafata construita de 135mp

Vecinatati: strazi pe doua laturi, doua imobile pe alte doua laturi si o curte interioara cu
suprafata foarte mica de aproximativ 25mp.

Perioada de executie: anii 1932-1934

In functie de sistemul sau structural, cladirea face parte din categoria b conform normativ
P100-92, adica constructie tip blocuri vechi cu structura cu stalpi si grinzi din beton armat
monolit, plansee din beton armat, pereti din zidarie de caramida, proiectata numai pentru
incarcari gravitationale

Substructura cladirii este reprezentata de zona structurala aferenta subsolului : stalpi, grinzi,
planseu peste subsol, pereti perimetrali si interiori din zidarie.

Sistemul structural al fundatiei cladirii, consta dintr-un radier general sub forma unei placi din
beton armat de grosime circa 25 cm si grinzi din beton armat sub placa de radier, de
aproximativ 40-50 cm inaltime.
2
Cladire existenta

3
 METODOLOGIA APLICATA LA INVESTIGAREA SRUCTURII EXISTENTE
PENTRU DETERMINAREA VULNERABILITATILOR STRUCTURALE
SEISMICE
Au fost aplicate metodele prevazute in normativul P100-92 capitolele 11 si 12 redactate in
decembrie 1996.

Metoda E1: investigare vizuala detaliata a constructiei, releveele de arhitectura si ale

structurii de rezistenta, determinari nedistructive pentru stabilirea caracteristicilor
betoanelor la anumite elemente structurale de tip stalpi, grinzi;

Incercari sub forma de carote si foraje de diametru mic la fundatii, pentru determinarea
tipului de fundatii existente, a tipului de armare precum si a calitatii materialelor.

Metodele analitice E2a si E2c: pentru calculele privind comportarea la actiuni seismice
si gravitationale a sistemului structural existent si consolidat au fost utilizate programele
de calcul structural automat ETABS 2000, ANELISE.;

Excitatia seismica in metoda E2c: accelerograma INCERC NS din 4.03.1977.

Studiul geotehnic elaborat pentru zona amplasamentului imobilului expertizat indica
fundarea constructiei intr-un pachet gros de aluviuni compresibile de lunca (prafuri
argiloasenisipoase). Nivelul panzei freatice nu este in masura sa influenteze starea
fundatiilor constructiei existente.

4
 Metoda spectrelor de raspuns neliniare
(spectre de deplasare, spectre de acceleratii, etc):

aceasta metoda permite identificarea strategiei de consolidare in functie de pozitia pe care

constructia existenta o are pe spectrele de raspuns neliniare pentru o accelerograma data;

parametri care caracterizeaza aceasta pozitie sunt perioada proprie de vibratie pentru
modul fundamental de vibratie, capacitatea de rezistenta exprimata prin coeficientul
seismic de baza, fractiunea de amortizare critica.

In urmatoarea figura sunt selectate sase curbe spectrale neliniare de deplasare (SD)
corespunzatoare unor coeficienti seismici cu valori Cb=0.05; 0.10; 0.15; 0.20; 0.30; 0.50
si curba spectrului elastic. Pe aceste curbe sunt pozitionate valorile deplasarilor pentru
sistemul existent si consolidat functie de perioada proprie de vibratie a modului
fundamental.

Se constata mutarea raspunsurilor de la dreapta (sistem structural existent) la stanga

(sistem consolidat), datorita majorarii rigiditatii exprimata prin reducerea perioadelor
proprii de vibratie si schimbarea curbelor spectrale de la valori reduse ale coeficientilor
seismici la valori mai ridicate, datorita majorarii capacitatii de rezistenta a sistemului
consolidat.

5
 Figura 24 Pozitionarea
Spectrul inelastic
pe spectrul raspuns INCERC NS 1977
dederaspuns
inelastic

40

35

30

25
SD (cm)

20

15

10

5
Cladire consolidata Cladire existenta
0
0 0.5 1 1.5 2 2.5 3
T (sec.)

CBY=0.05 CBY=0.10 CBY=0.15 CBY=0.20 CBY=0.30 CBY=0.50 CBY=1.00

6
 Tipuri de modele de calcul structural (MCS) utilizate:

MCS pentru cladirea existenta:

modele spatiale (3D) pentru suprastructura, fara si cu
considerarea aportului zidariei din peretii interiori si de fatada;

MCS pentru cladirea consolidata:

modele spatiale (3D) pentru suprastructura consolidata, cu
considerarea aportului zidariei;
modele spatiale (3D pentru intregul sistem structural
(suprastructura, substructura, structura de fundare si
interactiunea cu terenul) cu considerarea aportului zidariei;
modele 2D pentru suprastructura, necesare pentru metoda
E2c- calcule dinamice neliniare realizate cu programul
ANELISE;

7
 Cladirea in varianta initiala
Model de calcul structural fara considerarea aportului peretilor din zidarie

Modul 1 T=1.8790 sec Modul 2 T=1.6505 sec

Vedere 1 Vedere 2

Modul 3 T=1.4831sec Modul 4 T=0.4932 sec

Vedere 3 Vedere 4
Modul 5 T=0.4183 sec Modul 6 T=0.3870 sec

8
 Cladirea in varianta consolidata
Model de calcul structural fara considerarea aportului peretilor din zidarie

Modul 1 T=0.8840 sec Modul 2 T=0.7934sec

Vedere 1 Vedere 2

Modul 3 T=0.6739 sec Modul 4 T=0.2843 sec

Vedere 3 Vedere 4
Modul 5 T=0.2518 sec Modul 6 T=0.2397 sec

9
 Cladirea in varianta consolidata
Model de calcul structural cu considerarea interactiunii teren-structura

Modul 1 T=0.6687 sec Modul 2 T=0.6204 sec

Vedere 1 Vedere 2

Modul 3 T=0.4670 sec Modul 4 T=0.4454 sec

Vedere 3 Vedere 4
Modul 5 T=0.2019 sec Modul 6 T=0.1860 sec

10
 Principalele vulnerabilitati structurale seismice
(V.S.S.) puse in evidenta de metodele de investigare E1si E2:
Cladirea prezinta deficiente de conformare de sistem si de elemente structurale:
dispozitie neregulata a elementelor structurale stalpi si grinzi, in special in zona interioara
a cladirii; rezemari de ordin superior pentru grinzile planseelor;

Structura este extrem de flexibila dupa directiile longitudinala si transversala, fapt care
are drept consecinte perioade fundamentale foarte lungi, deplasari relative de nivel
exagerate si cerinte de rigiditate extrem de importante;

Capacitatea de rezistenta este redusa si inrautateste in mod special cerintele de

ductilitate;

Perioade fundamentale de vibratie pentru MCS studiate

Modelul de calcul folosit T1 T2 T3

(sec) (sec) (sec)
Cladire existenta fara aport zidarie 1.879 1.650 1.483
Cladire existenta cu aport zidarie 0.705 0.684 0.443
Cladire consolidata fara aport zidarie 0.884 0.793 0.674
Cladire consolidata cu aport zidarie 0.486 0.450 0.348
11
 CONCEPTIA SOLUTIILOR DE INTERVENTIE

Prin solutia de consolidare se impune asigurarea urmatoarelor proprietati pentru sistemul

structural si elementele structurale:
imbunatatirea capacitatiilor de rigiditate si rezistenta in scopul asigurarii gravitationale, a
micsorarii drft-urilor la valori acceptabile;
impiedicarea modurilor de rupere fragila a elementelor structurale si asigurarea unor
moduri de rupere ductila;
asigurarea unor capacitati de ductilitate rotationala in limitele valorilor acceptabile si
corelate cu cerintele de ductilitate rotationala
Au fost studiate doua solutii de consolidare.
Solutia aplicata in final a fost stabilita in functie de posibilitatile de consolidare ale
infrastructurii respectiv de capacitatile de rigiditate si rezistenta care i se pot conferi
acesteia.

Parametri care au limitat performantele consolidarii infrastructurii sunt:

parametri arhitectural functionali: spatiile necesare a fi realizate in subsol, ferestre

pentru asigurarea iluminarii si ventilarii pe fatada posterioara, inaltimea subsolului;
Suprafata construita redusa a imobilului, precum si incorsetarea acestuia datorita
vecinatatilor (strazi cu retele ediltare, cabluri electrice etc.) ;
Terenul de fundare este relativ slab si nu permite cresteri importante ale presiunilor
efective;
Solutia de fundare existenta de tip radier cu grinzi intoarse; nu se poate interveni la
armarile inferioare ale placii de radier si grinzilor;
Adancimea la care se afla subsolurile, respectiv fundatiile constructiilor adiacente.
12
 Solutia de principiu de interventie maximala

Implantarea unui nou subsistem structural realizat din pereti structurali care inglobeaza
un numar de stalpi existenti:

Acest subsistem preia in cea mai mare parte actiunea seismica si controleeaza
cerintele de deformare si de disipare de energie.

Realizarea unor grinzi de fundatie de transfer pe inaltimea subsolului sub peretii

structurali din beton armat cu capacitate de rigiditate si rezistenta superioare peretilor
suprastructurii

Aceste proprietati se obtin prin grosimi ale sectiunilor de beton mult majorate fata de
cele ale peretilor de la suprastructura, precum si prin lungimi in plan corespunzatoare,
sau prin formarea de cadre in plan . Realizarea acestor grinzi ar fi condus la un grad
mare de ocupare al suprafetei subsolului si eventual la necesitatea extinderii acestora
in alte spatii decat cele de proprietate.

Suprabetonarea placii de radier,

Eventual necesitatea realizarii unor piloti

13
 Varianta maximala de interventie model spatial- ETABS2000

Q Mov Ux Ux/y D q Uy Uy/y D q

Nivel
(tf) (tfm) (cm) (cm) (cm) () (cm) (cm) (cm) ()

7 96 287 1.5 3.0 0.4 1.3 1.6 3.2 0.4 1.3

6 204 898 1.3 2.6 0.4 1.3 1.4 2.8 0.6 2.0
5 297 1788 1.1 2.2 0.6 2.0 1.1 2.2 0.2 0.7
4 374 2912 0.8 1.6 0.2 0.7 1.0 2.0 0.4 1.3
3 437 4222 0.7 1.4 0.4 1.3 0.8 1.6 0.6 2.0
2 484 5675 0.5 1.0 0.4 1.3 0.5 1.0 0.4 1.3
1 518 7229 0.3 0.6 0.3 1.1 0.3 0.6 0.3 1.1
P 534 9002 0.1 0.3 0.3 0.8 0.1 0.3 0.3 0.8
T1=0.437sec T2 =0.40sec T3=0.273sec G=2900 tf

14
Solutia de principiu de interventie maximala

15
 Solutia de interventie minimala

Crearea unor cadre de consolidare pe toata inaltimea sistemului structural, care se

realizeaza prin camasuirea stalpilor (incepand de la subsol si pana la ultimul nivel) si
a grinzilor interioare existente, precum si a grinzilor de la fatada secundara, dublarea
grinzilor perimetrale de la parter si a grinzilor la subsol .

Pentru grinzile care nu se consolideaza in varianta cu beton armat se vor lua masuri
speciale de consolidare, prin folosirea unei metodologii moderne ce utilizeaza
materiale de tip FRP (in acest caz optandu-se pentru fibre de carbon) si rasini
epoxidice.

Peretii perimetrali din zidarie (incluzand si grinzile perimetrale) de la subsol vor fi

camasuiti pe toata inaltimea, cu pereti din beton armat, cu grosime de 15 cm.

Realizarea unei suprabetonari armate cu grosime de 25 cm a placii de radier, in

scopul imbunatatirii comportarii substructurii si structurii de fundatie.

Pentru asigurarea spatiilor functionale la fiecare nivel, a fost necesara realizarea unei
caje metalice cu lift hidraulic, adosata la fatada posterioara si eliminarea liftului
existent.

Se mentioneaza ca peretii interiori din zidarie se desfac si toate spatiile interioare vor
fi compartimentate cu pereti usori de tip gips-carton

16
 Cladire consolidata plan fundatii Cladire consolidata plan cofraj planseu peste subsol

Cladire consolidata plan cofraj planseu peste parter Cladire consolidata plan cofraj planseu peste etajul 1
17
 Cladire consolidata plan cofraj planseu peste etajul 2 Cladire consolidata plan cofraj planseu peste etaje 3-4

Cladire consolidata plan cofraj planseu peste etaje 5-6 Sectiuni transversale caracteristice
18
 Din punct de vedere conceptual, pentru stabilirea capacitatii de rezistenta
posibil de realizat pentru sistemul structural consolidat a fost folosita
metodologia de calcul dinamic neliniar si au fost parcurse urmatoarele etape:

Imobilul existent face parte din grupa tipologica a cladirilor cu stalpi si grinzi realizate in perioada
interbelica, calculate numai la incarcari gravitationale: pentru aceste tipuri de structuri capacitatea de
rezistenta exprimata prin coeficientul seismic de baza corespunzator plastificarii suprastructurii este
CB,y = 8%;

Pentru suprastructura consolidata prin solutia minimala s-a acceptat posibilitatea realizarii unei valori a
gradului nominal de asigurare la actiuni seismice R=0.75 , superior valorii minime R=0.5 coresp.
P100-92;

Corespunzator valorii gradului nominal de asigurare, suprastructura consolidata va putea atinge o

capacitate de rezistenta corespunzatoare unui coeficient seismic de baza CBy =15%, aproximativ de
doua ori mai mare decat cel al constructiei existente;

Pentru dimensionarea sectiunilor de armatura in elementele structurale consolidate s-au realizat

calcule dinamice neliniare, pe modele 2D-program ANELISE: excitatia seimica considerata a fost
accelerograma INCERC NS 1977 scalata la 75% din intensitatea corespunzatoare orasului Bucuresti;

La realizarea detaliilor de armare ale sectiunilor de stalpi si grinzi consolidate s-a tinut cont de cerintele
de eforturi sectionale diferentiate pentru elementele care fac parte din cadrele nou realizate (N,M,Q) si
pentru celelalte (in special Q-forta taietoare);

Pentru verificarea cerintelor de raspunsuri seimice ale suprastructurii consolidate au fost realizate
calcule dinamice neliniare pentru o excitatie seismica data de accelerograma INCERC NS 1977 scalata
pentru Ks=0.20:

In tabelele 6,7 si figurile 20,21,22,23 sunt prezentate valori, diagrame pentru diferite tipuri de cerinte
de raspunsuri seismice: factorii de ductilitate rotationala au valori acceptabile si se incadreaza pentru
stalpi in limitele q =1,5-2.0, iar pentru grinzi q =10-15.
19
Solutia minimala - Raspunsuri seismice- metoda E2c

Longitudinal- Metoda E2c ACC. INCERC NS 1977

Ux q vrel aabs Ey Qmax Qsim Mov

Nivel
cm m/s m/s2 tfm tf tf tfm

7 27.4 8.20 0.99 3.59 0.44 48 21 64

6 25.7 10.95 0.82 2.41 5.67 95 55 229

5 23.1 11.96 0.70 2.01 7.56 124 88 492

4 19.9 13.31 0.57 2.00 9.69 157 123 861

3 16.1 14.50 0.46 1.90 11.78 190 164 1353

2 11.8 14.61 0.35 1.90 12.18 218 209 1979

1 7.5 13.52 0.23 1.90 12.69 254 254 2741

P 3.4 11.45 0.10 1.90 26.03 243 243 3505

zy=14.45=0.60.H cby=14.23%

20
 Transversal Metoda E2 ACC. INCERC NS 1977

Ux q vrel aabs Ey Qmax Qsim Mov

Nivel
cm m/s m/s2 tfm tf tf tfm

7 34.2 10.74 0.96 3.88 0.03 52 22 65

6 31.8 15.86 0.83 2.21 6.64 99 51 217

5 27.8 16.60 0.69 2.10 7.87 121 77 447

4 23.4 17.36 0.59 2.05 9.27 151 107 769

3 18.6 18.00 0.48 1.96 10.44 181 148 1213

2 13.4 17.47 0.34 1.95 10.88 198 194 1794

1 8.2 15.44 0.23 1.87 10.88 236 233 2494

P 3.6 11.96 0.12 1.73 17.84 219 219 3183

zy=14.56=0.60.H cby=12.82%

21
 Cladire consolidata
Deformate ale infrastructurii sub actiuni seismice pe directie x si y

Actiune seismica pe directia x+ Actiune seismica pe directia x-

Actiune seismica pe directia y+ Actiune seismica pe directia y-

22
 Cladire consolidata
Curbe de egal moment incovoietor pe radier la actiuni gravitationale

Moment M11 actiuni gravitationale Moment M11 actiuni gravitationale

Scala curbelor de egal efort [tfm/m]

23
 Cladire consolidata
Curbe de egal moment incovoietor pe radier la actiuni sesmice

Moment M11 actiune seismica x+ Moment M22 actiune seismica x+

Moment M11 actiune seismica x- Moment M22 actiune seismica x-

Scala curbelor de egal efort [tfm/m] 24

 Cladire consolidata
Curbe de egal moment incovoietor pe radier la actiuni sesmice

Moment M11 actiune seismica y+ Moment M22 actiune seismica y+

Moment M11 actiune seismica y- Moment M22 actiune seismica y-

Scala curbelor de egal efort [tfm/m] 25

 Cladire consolidata
Momente incovoietoare pe grinzile de radier la actiuni sesmice

Moment incovoietor - actiune seismica x+ Moment incovoietor - actiune seismica x-

Moment incovoietor - actiune seismica y+ Moment incovoietor - actiune seismica y-

26
 Tasari din actiuni gravitationale
Gruparea fundamentala
10
9
8
Tasarea (mm)

7
6
5
4
3
2
1
0
0 200 400 600 800
Nodul

Presiuni din actiuni gravitationale

Gruparea fundamentala

5
4.5
4
Presiunea (daN/cm 2)

3.5
3
2.5
2
1.5
1
0.5
0
0 100 200 300 400 500 600 700 800
Nod

27
 Cladire consolidata
Forte taietoare pe grinzile de radier la actiuni sesmice

Forte taietoare - actiune seismica x+ Forte taietoare - actiune seismica x-

Forte taietoare - actiune seismica y+ Forte taietoare - actiune seismica y-

28
 Cladire consolidata - Directie longitudinala
Raspunsuri seismice de sistem structural
Forte taietoare, momente de rasturnare

Forte taie toare

Momente de rasturnare
Dire ctie longitudinala Directie longitudinala

Q (tf) Mov (tfm)

0 1000 2000 3000 4000
0 50 100 150 200 250 300

7
7

Q,E2a Mov,E2a
6
6
Q,max,E2c
Mov,E2c
Q,sim,E2c
5
5

4
4

Nivel
Nivel

3
3

2
2

1
1

P
P

Forte taietoare de nivel Momente de rasturnare

29
 Cladire consolidata - Directie longitudinala
Raspunsuri seismice de sistem structural
Deplasari absolute de nivel, rotiri relative de nivel

De plasari de niv e l
Rotiri relative de nivel
Dire ctie longitudinala
Directie longitudinala
u (cm)
Rotire ()
0.0 5.0 10.0 15.0 20.0 25.0 30.0 0.0 5.0 10.0 15.0 20.0

7 7

6 6

5 5

4 4
Nivel

E2a E2c

Nivel
3 3

2 2
Ui,E2a

1 Ui,E2c 1

P P

Deplasari absolute de nivel Rotiri relative de nivel

30
 Cladire consolidata - Directie longitudinala
Raspunsuri seismice de sistem structural
Accelaratii absolute de nivel, energia disipata Ey

Acceleratii absolute de nivel Energia disipata Ey

Directie longitudinala Directie longitudinala
a,abs (m/s2) Ey (tfm)
0.00 1.00 2.00 3.00 4.00 0.00 5.00 10.00 15.00 20.00 25.00 30.00

7 7

6 6

5 5

Nivel
4
Nivel

3
3

2
2
1
1
P
P

Acceleratii absolute de nivel Energia disipata Ey

31
 Cladire consolidata - Directie transversala
Raspunsuri seismice de sistem structural
Forte taietoare, momente de rasturnare

Forte taie toare

Momente de rasturnare
Dire ctie transv e rsala
Directie transversala

Q (tf) Mov (tfm)

0 50 100 150 200 250 0 1000 2000 3000 4000

7
7 Q,E2a
Q,max,E2c
Q,sim,E2c 6 Mov,E2a
6

5 Mov,E2c
5

4 4

Nivel
Nivel

3 3

2 2

1 1

P P

Forte taietoare de nivel Momente de rasturnare

32
 Cladire consolidata - Directie transversala
Raspunsuri seismice de sistem structural
Deplasari absolute de nivel, rotiri relative de nivel

Deplasari de nivel
Rotiri relative de nivel
Directie transversala Directie transversala
u (cm) Rotire ()
0.0 10.0 20.0 30.0 40.0 0.0 5.0 10.0 15.0 20.0

7 7

6 6

5 5

4 4

Nivel
Nivel

3 3

2 2
Ui,E2a

1 Ui,E2c 1

P E2a E2c
P

Deplasari absolute de nivel Rotiri relative de nivel

33
 Cladire consolidata - Directie transversala
Raspunsuri seismice de sistem structural
Accelaratii absolute de nivel, energia disipata Ey

Acceleratii absolute de nivel Energia disipata Ey

Directie transversala Directie transversala
a,abs (m/s2)
Ey (tfm)
0.00 1.00 2.00 3.00 4.00 5.00
0.00 5.00 10.00 15.00 20.00
7
7

6
6

5 5

4 4

Nivel
Nivel

3
3

2
2

1
1
P
P

Acceleratii absolute de nivel Energia disipata Ey

34
35
36
37