Consideratii privind implementarea ISO 9001:2016, ISO 14001:2015 si ISO 45001:2016 Dring. Cristine! RONCEA Rezumat: Acest articol prezinta cateva idel practice pentru implomentarea unora dintre cerinfolo nolior standarde ‘pentru sistemele de management ISO 9001, ISO 14001 si ISO 45001 gi enume: determinarea domeniuli do apicare, infelegerea organizatiel si a contextului su, infologerca necesitjior si astoptarior pértior interesate, determinarea proceselor,acfuni pentru abordarea riscuilor si oportuntilor. Cuvinte chele: domeniu de aplicare, contextul organizatel, abordare riscurilor, sistemul de management, procese. 1. Generalita Noile cerinte ale standardelor pentru sistemele de management, aparute in 2015 si 2016, bazate pe Anexa SL, pot fi indeplinite printr-o multitudine de posibiitati in conditile in care aceste standarde au devenit foarte putin prescriptive. In continuare sunt prezentate cateva idei practice de a indeplini unele dintre aceste cerinte, care in prezent constitule sublectul multor discuti 2. Domeniut de aplicare al Sistemului de management Organizatia trebuie s& determine limitele si aplicabilitatea sistemului de management pentru a stabili domeniul sau de aplicare. La determinarea domeniului de aplicare, organizatia trebuie sa ia in considerare + elementele interne si externe mentionate determinate odaté cu analiza contextului organizatiei; ‘+ obligatille de conformare, determinate in timpul analizei cerintelor pértior interesate relevante; + unitatile organizationaie, functile si limitele fizice ale sale; + activtafjle, produsele si servicile organizatiei si relatia lor cu performanta de mediu si performanta in domeniul sanatati si securitati ocupationale, + autoritatea s{ capacitatea sa de a exercita influenta i control. Odata ce domeniul de aplicare este definit, toate activtaiile, produsele $i servicile din domeniul de aplicare al organizatiei este necesar sa fie incluse in sistemul de management. Domeniul de aplicare trebuie s& fie mentinut ca informatie documentata si sé fie disponibil parilor interesate. Organizatia are libertatea si flexibitatea de a defini limitele sale si poate alege s& pund in aplicare standardele pentru sistemul de management in intreaga organizatie, pentru o zona specifica, sau pentru o functie specificd a organizatiei. In cazul sistemului de management al calitati este posibil ca anumite cerinte s& nu fie aplicabite tn anumite conditi precizate in iSO 9001:2015, {in cazul in care 0 ceriné poate fi aplicataé in cadrul domeniului de aplicare al sistemului de management, organizatia nu poate decide c nu este aplicabila. In cazul in care o cerinf& nu poate fi aplicat& (de exemplu, in cazul in care procesul relevant nu se desfasoara), organizatia poate stabili c& cerinja nu se aplicd 1 ©2016 - wwww.srac.roOrganizatia poate decide o& 0 cerint& nu este aplicabil’ doar in cazul in care cerinfele stabilte ca nefiind aplicabile nu afecteaza capacitatea organizaliei sau responsabiltatea de a asigura conformitatea produselor $i servicilor sale cu cerinfele, precum si cresterea salisfactiei clientlor sai Si daca totusi cerinfa luata in considerare nu poate fi aplicata fizic, dar nu este permisé luarea In considere a declarari sale ca find neaplicabilé, singura solute este externalizarea acesteia In contextul Anexei SL prin extemalizare se infelege a face un aranjament In care o organizatie externa efectueaza o parte a functiei sau un proces al organizatie. © organizatie externa este in afara domeniului de aplicare al sistemului de management, desi functia sau procesul externalizat este in domeniul de aplicare. Deci daca sistemul de management se aplica Intr-o organizatie cu mai multe sedi, doar pentru un sediu, toate functile si procesele efectuate in sedile pentru care nu se aplic& sistemul de management sunt considerate extemaiizate. In momentul in care se apeleaza la externalizare nu trebuie sa se uite ce Inseamna un proces externalizat si anume: + functia sau procesul este parte integranta din functionarea organizatiei, + functia sau procesul este necesar pentru sistemul de management pentru a atinge scopul su intentionat; + raspunderea pentru funcfia sau procesul respect ii revine organizatiei care apeleaza la extemalizare; + organizatia si furnizorul extern au relatie integrata (organizatia si furnizorul sunt perceputi cao singura entitate) in urma cAreia functia sau procesul in cauza este perceput de partile interesate ca find destasurat de organizatie © modalitate de a menjine domeniul de aplicare este prezentata in continuare, 7 | Rezultatele intentionate ale SM ‘Se precizeazé rezutatele intenfonate care trebuie sa le cel putin cele cin standard de refernfa Pentru SMC ‘+ fumizarea consecventa de produse sau sarvci care indepinesc cernfele clentuli si cernfolelegale $1 reglamentate aplicabit ‘+ sporrea satisfac’ ckentului prin aplicarea eficace @ SMC, Pentru SMM ‘+ imbundtatirea pertornanjei de medi, ‘+ ineplnirea obigetior de conformare, ‘+ realizarea obiecivelor in domenial medial | Pentru sso ‘+ Imbuntajrea SSO sia performanfei SSO, ‘+ elminarea sau minimizarea nscunlor SSO {inlusiv deficient alo sistomulu), + _indepiniea obiectveior SSO. 2 | Blementele 7 Subiectele interne si externe relevante pentru scopul si directia | strategica a organizatiei care influenteaza rezultatele intentionate ale SM ‘Se precizeazé elementele care pot sa conn si ‘© caracteisticie sau conditile de mediu legate de cima, poluare, clisponibilttes resurselor, biodiversitatee, precum si efectul acestor condifii asupra cepacia’ organizatisi de a-si alinge obiectvee ‘+ aspecte exteme culurale, sociale, police, legale, reglementate,financare, tehnoiogice, economic, ‘naturale si contextul compet, ncerent daca sunt intemaional, nafonae,regionale sav locale; ‘+ caracteristicie sau condifile de organizare, cum arf | © forma de organizare, flurile de informali $i procesele de luare a decizilor; o police crganizafionale,obictvee si strategile © capabitatea organiza, infeleasa in termeni de resuse (de exemp, de capital timo, oameni, ccunostinte, procese,sisteme si tehnolog) 2 ©2016 - www sracro| ‘©. cultura organizatie, © standardele, oriental si modele adootte de organiza; call de vat al produselr si senior organiza 3 | Parti interesate relovante pentru SM So precizeazé pari interesaterelevante determinate de orgenizatie care pot fs: + autoitfil legae gi de reglementao (local, regionale,nafonale sau infemational) + organizati:mama, = clenti + asociaide comet si profesionale, + grupuricomunitere, + organizatinon-guvemamentae, + tumizon, + vecin + _angajfi si ate persoane care luereazé in numele organiza 4 _| Asteptarile gi necesitatile relevante ale parfilor interesate Se procizoaza asteptinie si necestaile relevante determinate de orgarizatie care pot fs + gi + permise, leenfo sau ate forme de autorizer; + ordinele emise de agenfile de reglomentao; + hotérleinstanelor administrative; ‘+ tatate, conventi i protocoate: ‘+ codur i standarde industrialo relevante; si + contractele care au fost ncheiate; + avordunie cu grypuricomunitare sau organiza non-guvemamentale + acordun cu autonitie pubice gi lent; + cerinfele organizatorice; + prinipi sau coduri de practic voluntare + eichetaea voluntara sau angajamenterefentoare fa medi; + obligate care decurg dn acordurio conractualo cu organiztia 5 _| Asteptari si necesitati care devin obligatii de conformare pentru organizatie So preciesza care inte asteptarie si necesita reevante ale palo interesatotenticate de orgenizatio | __ sunt considerate de aceasta ca obigati de conformare 6 | Produsele si serviciilo organizatiei Se precizeazé produsele si servicile organizatoi care se vorinelude in SM 7 _| Activitatile organizatie! Se precizeazé activist destigurate de organizatie care se vor include in SM Se precizeazéinclisiv atvtfile extemaiizat si cre cine sunt extemalizate @ | Unifatile organizatorice si delimitarile fizice (adresele) in care se aplica SM ‘Se precizeazé unitate organizatorce ale organizateiimpreun cu adresele lor care se vor include in SM 9 | Autoritatea si capacitatea organizatiei de a exercita control si influenta Se precizoazé modul in care sunt contolate sifsayinfluenate produsele si servcile aprovitionate | Se precizeazti modu in care sunt contolate procesele / actutile extemalizate (acd exist) Se precizeazé modu! in care sunt contolate sisau infuentate produsele $i servicile organiza po parcursul cic de vial (inclusiv dy lerareaprestareaacestora) 10 | Cerinte neaplicabile si justificarea pentru neaplicarea acestora (doar pentru ISO 9001) Se precizeazé cerinele neaplcabile si justiicarea feptulul ca cerifele stailte ca nefind aplcabile nu | afecteazé capactatea sau responsabiltatea oryanizatei de a asigura conformtetea produselor si servcilor ale si cresterea satsfagtoi clonfior 71 | Domeniul de certificare Se precizeazé activi si adresele Ia care se desfisoaré aceste actvitati asa cum vor aparea pe cartfcatole ce se vor emite de organismul de certifcare 3 © 2016 - www srac.ro3. Abordarea riscurilor Una dintre schimbarile cheie din revizia standardelor care au la baza Anexa SL. (inclusiv ISO 9001 si ISO 14001 din 2016) este de a stabili o abordare sistematica in ceea ce priveste considerarea fiscului, mai degrabé decat tratarea “actiunilor preventive" ca o componenta separata a sistemului de management al calitati, adicé 0 gandire bazata pe risc. Riscul este inerent in toate aspectele unui sistemului de management. Exista riscuri in toate sistemele, procesele si functile. Gandirea bazata pe risc creeaza cadrul ca aceste riscuri sa fie identificate, luate in considerare si controlate prin proiectarea si utllzarea sistemului de management. In editile anterioare ale standardelor, a existat 0 clauza separala aferenta actiunil preventive, Prin utilizarea gandirii bazate pe risc luarea in considerare a riscului este integrata th intreg sistemul, iar actiunile preventive au devenit parte integranta a gandiri bazate pe risc. Actiunile de prevenire sau reducere a efectelor nedorite prin identificarea timpurie si prin actiuni adecvate, devin pro active mai degraba decat reactive. Gandirea bazata pe risc este ceva ce noi tofi facem in mod automat in viata de zi cu zi In anexa SL si implicit in toate standardele pentru sisteme de management care au la baza aceasta anexa se precizeaza urmatoarele Atunci cand se planific& sisterul de management, organizatla trebuie s& ia In considerare elementele stabilite cu ocazia infelegerii organizatiei si a contextului sau si a infelegeri necesitailor si asteptarilor péirfior interesate si sa determine riscurile si oportunitaile care trebuie 88 se refere la * _asigurarea c sistemul de management poate obfine rezultatele sale intentionate; ‘*prevenirea sau reducerea efectelor nedorite ‘+ realizarea unei imbunattir continue. ‘Atat Anexa SL, cat si standardele solicit doar actiuni pentru a aborda riscurile si in nici un caz un management al riscului, evaluarea riscului sau tratarea riscului Referirea la "Riscuri gi oportunitati”, este destinata s& descrie in linii mari “ceva” care reprezinta 0 amenintare cu efect defavorabil sau negativ, respectiv, ceva care are potenfialul pentru un efect benefic sau pozitv. Interpretarea riscului conform SM nu se intentioneazé sa fie aceeasi ca interpretarea tehnicd, statistica, sau stintficd @ termenului de risc. Determinarea ameninfatilor si a oportunitéitor poate fi facut prin mijloace informele, sau prin metodologiicalitative sau cantitative formale. Dupa ce riscurile si oportunitatile sunt determinate organizatia trebuie sa planifice actiuni de abordare a acestor riscuri $i oportunitati. Scopul planificarii este de a anticipa scenari potentiale $i consecintele, si, ca atare, este preventiva in abordarea efectelor nedorite inainte ca acestea sa apara. In mod similar trebuie utiizata planificarea, pentru evidentierea conditilor favorable sau ciroumstantelor care pot oferi un potential avantaj sau rezultatele benefice, Planificarea include, de asemenea determinarea modului in care sa fie incluse actiunile considerate necesare sau benefice in sistemul de management, fie prin: stabilirea obiectivelor, controlul operational sau alte clauze specifice ale sistemului de management, de exemplu, resurse, competenta sau controlul proceselor, produselor si servicillor furnizate din exterior. Mecanismul de evaluare a eficacitatii actiunilor intreprinse este de asemenea planificat si poate include monitorizare, tehnici de masurare, audit intern sau analiza efectuata de management. 4 ©2016 - wnw.srac.roDar ce este riscul ? Riscul este efectul incertitudinii asupra realizairii obiectivelor. Un efect este o abatere, pozitiv’ si/sau negativa, de la o asteptare. Obiectivele pot avea aspecte diferite (de exemplu financiare, de séndtate, securitate si de mediu) si se pot aplica la nivelur diferite (cum ar fi strategice, la nivel de organizafe, de proiect, de produs si de proces) Riscul este adesea exprimat ca o combinatie intre consecinfele unui eveniment (inclusiv modificarile de circumstante) si plauzibiltatea asociata de aparitie. Evaluarea riscului este procesul global care cuprinde determinarea riscului, analiza riscului si estimarea riscului Plauzibiltatea este posibilitatea ca ceva s& se intample, Cuvantul” plauzibiltate" este folosit pentru a se referi la posibiltatea ca ceva sa se intample, indiferent daca aceasta posibiltate este definité, masuraté sau determinaté in mod obiectiv sau subiectiv, calitativ sau cantitativ, gi daca este descris& in termeni generali sau matematici (cum ar fi © probabilitate sau 0 frecventa Intr-o perioadai de timp data). In mod uzual se foloseste termenul probabiltate, Consecinja este efectul unui eveniment care afecteaza obiectivele. Un eveniment poate duce la 0 serie de consecinte. © consecinté poate fi cerlé sau incerta si poate avea efecte pozitive sau negative asupra obiectivelor. Consecintele pot fi exprimate calitativ sau cantitativ. In mod uzual se folosesc termenil impact sau gravitate. Determinarea riscului este procesul de descoperire, recunoastere si descriere a risculul Determinarea riscurilor implic& identificarea surselor de risc, a evenimentelor, a cauzelor si a potentialelor consecinfe ale acestora Identificarea riscului poate implica date istorice, analize teoretice, opinilinformate gi ale expertilor, Precum si nevoile péiior interesate. Cu alte cuvinte se cauta raspunsul a intrebarile urmatoare: © Cear putea sa mearga rau? + Ce consecinte ar putea fi daca se intémpla sa meargé ru? Tipuri de riscuri generice pentru orice organizatie + Riscuri aferente angajatilor © ipsa de instruire © obosesla / stres © plecarea unui angajat cheie © sabotaj / comportament inadecvat intentionat dispute intre angajati suport slab pentru client furt ‘+ Riscuri aferente profitului- veniturlor © Noi competitori care intra pe piat © Piata se micsoreazé © Presiunea economica (reducerea bani disponibili pentru a fi cheltuiti pentru produsul dvs.) © produse substitutive devin disponibile © accesul clientului este afectat © stabilirea pretului nu se potriveste cu valoarea perceputa de cditre clienti 5 ©2018 - www.srac.ro+ Riscuri aferente costurilor © costurile materialelor cresc © cheltuieli ridicate de reprelucrare © cheltuieli mari pentru garantie © pierderea unui furnizor cheie © cresterea cheltuielilor salariale © cresterea costurilor cu leasingul / chile ‘© oresterea costurilor utiltatitor © cresterea costurilor bancare (ratele dobanzilor, comisioane) + Riscuri aferente calitti © procese de productie deficitare © cheltuieliridicate de reprelucrare © cheltuieli mari cu garantia ©. service slab pentru client © materiale de calitate scdzuts © moralul sezut al angajatilor ‘© echipamente / unelte inadecvate © ambalaje deficitare/ neatractive © echipamente / unelte stricate + Riscuri aferente planificarii © clienfi nu platesc la timp / platesc la termene mari © conditji de plata nefavorabile de la furnizori (de exemplu, in numerar, in avans) © livrarea cu intarziere a materialelor © transferuri ale produsului pierdute / directionate gresit © rspunsuri lente ale bancii, autortailor (obtinere de imprumuturi, credite, autorizati) 6 Intarzieri in reatizarea investitilor raspuns lent la campaniile de marketing echipamente / unelte defecte / nu functioneazai (pierdere acces la internet, virusi,lipsa energie) ° ° Analiza riscului este procesul de infelegere a naturii riscului si de determinare a nivelului de rise. Analiza riscului include deci si estimarea riscului adic procesul de comparare a rezultatelor anelizel riscului cu crterile de risc (termenii de referinta fata de care este evaluata semnificatia unui rise) pentru a determina dacé riscul si / sau mérimea acestuia sunt acceptabile sau tolerabile. + Cualte cuvinte se cauté réspuns la intrebarile urmaitoare. ‘+ Care este natura pericolului posibil? ‘+ Care este probabilitatea sa se manifeste ? + Care este consecinta (gravitatea, impactul) ? ‘+ Care este nivelul riscului (exprimata in termeni de combinafie a consecinelor si a plauzibiltayii acestora) ? 6 ©2016 - ww.srac.roTratarea riscului este procesul de mouificare a riscului Tratarea riscului poate include ‘+ evitarea risoului prin lvarea deciziei de a nu incepe sau de a nu continua activitatea care genereaza riscul, + asumarea sau cresterea riscului pentru a urmari o oportunitate; + Indepartarea sursei de rise; + modificarea plauzibiltsi; ‘+ modificarea consecintelor, ‘+ partajarea riscului cu o alté parte sau pai inclusiv contracte si finantare a risculu; si + mentinerea riscului print-o decizie argumentata. Tratarea riscului care se ocupa de consecinte negative sunt denumite uneori "ameliorarea risculu’, “eliminarea riscului’, “orevenirea riscului” $i "reducerea a risculu’. Tratarea riscului poate crea noi riscuri sau modifica riscurile existent. Efortul pentru tratarea riscului trebule sa fie proportional cu consecinta risculul Cu alte cuvinte se cauta réspuns la Intrebarile urmatoare + Riscul este la un nivel acoeptabil ? * Ce se poate face pentru reducerea riscului sau pentru eliminarea lui 7 «Care este echiibrul adecvatintre avantaje, iscuri si resurse? © Sunt noi riscur introduse ca rezultat al tratari iscurilor initiate Este necesar un management formal al riscului sau un proces de management al riscului ? Standardele noi cer organizatiel sa inteleaga contextul sau si sa determine iscurile (gi oportunitatile) ca un punct de plecare pentru planificare. Aceasta reprezinté aplicarea génditl bazate pe risc la planificarea si implementarea proceselor SM si va conduce sila stabilirea amploriinformatilor documentate. Desi riscurile si oportunitaie trebuie sa fie determinate si abordate conform ISO 9001 si ISO 14001 edie din 2015, nu exist nicio cerinfa de management formal al riscului sau un proces de management al riscului documentat. Conform documentului ISO N360 JTCG concept document to support Annex SL- ISO/TMB/JTCG. N 360 * abordarea riscurilor aferente SM nu trebuie s@ fie aceeagi ca interpretarea _tehnica, statistica, sau stimntiicd a termenului de riso; + determinarea amenintérilor gi a oportunitaitior poate fi fécuta prin mijloace informale, sau prin metodologi calitative sau cantitative formale; © sunt solicitate actiuni pentru a aborda iscurile, dar nu un management al riscului, evaluarea riscului sau tratarea riscului Conform documentului ISO ISO 9001:2015 Revision. Frequently Asked Questions (FAQs) - ISO/TC 176/SC2IN1288, modul in care organizatile gestioneaza riscul variazé in functie de contextul de afaceri (de ex. caracterul critic al produselor si servicilor care sunt fumizate, complexitatea proceselor si potentialele consecinte ale esecului). Utlizarea conceptului géndire bazata pe isc doreste sa clarifice faptul ca daca o constientizare a riscului este importanta, metodologille formale de management al riscului si evaluare a riscului nu sunt neaparat adecvate pentru toate tipurile de afaceri sau organizati. 7 ©2016 - wmw.srac.roTrebuie sa fie determinate riscuri si oportunitati pentru flecare proces al SM? Conform clauzei 4.4 a noilor standarde organizatia trebuie sa determine procesele necesare SM si aplicarea acestora in intreaga organizatie si trebuie s4 abordeze riscurlle si oportunitéitile, asa cum sunt determinate in conformitate cu cerinfele de la 6.1 In clauza 6.1.1 se precizeazd ca atunci cand se planifica SM, organizatia trebule s& ia in considerare elementele determinate in timpul analizei contextului organizatiei si a cerintelor partilor interesate si sa determine riscurile si oportunitatile care trebuie s8 se refere la + riscurile relative la operarea SM care pot afecta iesirle intentionate ale acestuia + elemente si cerinte determinate in timpul analizei contextului organizatiei si a cerintelor parlor interesate; © aspectele de mediu; ‘© pericolele aferente sanatatii si securitatii ocupationale, © obligatile de conformare, Aceste riscuri si oportunitati trebuie sa fie abordate pentru: * ada asigurarea c& SM poate obtine rezultatul (ele) sau intentionat(e) ‘+ intensificarea/ sporirea efectelor dorite; ‘© prevenirea sau reducerea efectelor nedorite + realizarea unei imbunatatiri continue. Deci raspunsul la intrebarea noastré este evident. Nu trebuie sa fie determinate riscuri si ‘oportunitati pentru fiecare proces al SM. Cu toate ca nu este ceruta o evaluare a risculul in standardele pentru sisteme de management management este foarte util sa fie facuta in practica fie si numai pentru ca se poate face o ierarhizare a riscuritor iar riscurile considerate acceptabile pot fi asumate iar masurile cerute de standarde sa fie Intreprinse doar pentru riscurile inacceptabile, 4, dei practice de utilizare a géndirii bazate pe rise In continuare sunt prezentate cateva idei practice de utilizare a gandirii bazate pe risc la Proiectarea, implementarea si mentinerea unui sistem de management integrat calitate — mediu- sdnatate si securitate ocupationala si a proceselor aferente acestuia. 41 Risouri $i oportunitafi aferente proceselor In continuare sunt prezentate cateva posibilitati de abordare practica. 4.1.1 Riscuri si oportunitati aferente proceselor si riscurile aferente sistemului de management In aceasta abordare s-a plecat de la ideea ca se vor determina riscurile aferente proceselor de creare de valoare (vezi tabel 1) si apoi se vor extrapola aceste riscuri fa nivelul intregului sistem de management (vezi tabel 2A) avand in vedere iesitle intentionate ale acestuia rezultand si celelalte procese ale sistemuului de management care sunt afectate de riscurile determinate. lesirile intentionate minime ale sistemelor de management sunt cele precizate in standardele de referinta, dar pot fi completate si cu alte iesiri de catre organizatia in cauza, Pentru sistemul de management al caliti iesirile intenfionate sunt: + furizarea de produse sau servicii care indeplinesc cerinjele clientului $i cerinfele legale si reglementate aplicabile; 8 ©2016 - wwwsracro+ sporirea satistactiei clientului Pentru sistemul de management de mediu iesirle intentionate sunt: + imbundtétirea performantei de medi; ‘+ Indeplinirea obligatilor de conformare; ‘+ Indeplinirea obiectivelor in domenial mediult Pentru sistemul de management al sanstati si securitati ocupationale iegirile itentionate sunt ‘+ imbunétitirea SSO sia performanfei SSO; + eliminarea sau minimizarea riscurilor SSO (inclusiv deficiente ale sistemului); + indeplinirea obiectivelor SSO. Pentru procesele de creare de valoare sau avut in vedere elementele esentiale ale proceselor intratile, activitaile destésurate, personalul implicat, echipamentele, masurarea si monitorizarea si iesirie Pentru determinarea riscurlor si oportunitailor se au in vedere obiectivele procesului, iar iesile nedorite sunt aferente pericolelor iar iesirle dorite oportunitatior. lesirile nedorite avute in atentie sunt urmatoarele: pierderea contractelor, pericol pentru utilizator (client), neindeplinirea cerintelor / termenelor contractuale, nerespectarea cerintelor legale si reglementate, impact negativ asupra reputatiel firmei, cresterea costutilor corectilor. lesirile dorite avute in atentie sunt urmitoarele: eficacitate (lucrul bine facut, conform planificarior), productivitate (posibiitatea de a indeplini mai multe sarcini / a realiza mai multe produse / a presta mai multe servici in aceeasi unitate de timp), reducerea timpului, eficienta (reducerea costurilor) S-au_considerat ca iesiri intenfionate ale sistemului de management doar iesirile minime, mentionate explicit in standardele de referinta, 4.1.2 Riscuri si oportunitati la nivelul sistemului de management In aceasta abordare se determina riscurile s| oportunitatile la nivelul intregului sistem de management (vezi tabel 2B), avand in vedere iesirile intentionate ale acestuia, pentru elementele esentiale: + Intrarite: © Cerinfete cliemtitor, © Pattile interesate relevante si cerinfele relevante ale acestora, © Contextul organizafiei, Obiigatille de conformare, Furizotii(produse, servici, activité /procese,) Funetii sau procese extemalizate; + Personalul implicat: 2 Disponibiltate / asigurare personal necesar, © Competenta (experienta, studi, instruire, calificare), © Constientizare; + Echipamentele: © Disponibiltate /asigurare echipamente necesare, © Mentenanta, + Informatii documentate: © Menfinute pentru a sustine operarea $i controlul proceselor, 8 ©2018 - www.srac.ro© Pastrate pentru a confer ineredere in procese, le desfagurate © Respectarea metodelor de operare si contro, © Respectare instructiuni proprii pentru protectia mediului si pentru sénatate si securitate ocupationala, © Respectarea planiticarilor si programéilor, + Masurarea si monitorizarea: © Resurse pentru masurare si monitorizare; © Trasabiltate resurse: © Rezultate objinute; + esi © Produse si/ sau serviai © Sustinere dupa vanzare pe parcursul intregului ciclu de vial, © Sesizan $i reclamati © Satisfactia clientilor. Consecintele / iesirle nedorite avute in atentie sunt urmtoarele: pierderea contractelor, pericol pentru utlizator (client), netndepliniea cerinfelor / tetmenelor contractuale, nerespectarea Cerinfelor legale si regiementate, impact negativ asupra reputatiei firmei, cresterea costurilor corectiior. Consecintele / iesirle dorite avute in atentie sunt urmatoarele: eficacitate (Iucrul bine facut, conform planificérior), productivitate (posibiltatea de a indeplini mai multe sarcini / a realiza mai multe produse / a presta mai multe servicii in aceeasi unitate de timp), reducerea timpului, eficienta (reducerea costurilor) Dupa determinarea riscurior si oportunitatlor se precizeaz care sunt procesele afectate de aceste riscuri si oportunitat Actiunile / masurile pentru abordarea riscurilor si oportunitatilor pot fi stabilte acum doar la un nivel strategic, urmand ca ele sa fie detaliate la nivel tactic, fie in timpul determinarii proceselor fie in timpul pianificdrii desfésurarii proceselor. In mod uzual se dezvolta planuri / programe distincte pentru desfasurarea si controlul operational al proceselor. Pentru evaluarea probabiltatii si a impactului/semnificatiei de manifestare a pericolelor, se poate utiliza urmatoarea scar’ valorica: [ ____ Probabilitatea de aparitie impact Foarte ridicata _| 5 = prezenta definita Foarteridicat__|_5 = impact catastrofic | Bicicata _|4= prezenta probabila__| Ridicat 4 =impact considerabil Medie 3 prezenta ocazionala_| Mediu 3.= impact moderat Redusa 2 = prezenta izolata Redus 2.= impact minor | Foarte Redusa_| 1 = prezenta improbabila_| Foarte redus 1= impact neglijabil Se efectueaz’ analiza riscurilor identificate, calculand o valoare a nivelulul riscului R cu formula: R=PxI unde: + P= Probabiltatea de apartie 10 ©2016 - wuw.srac.ro+ [= Impactul (gravitatea consecintelor) + Valorile nivelului riscului R. se pot incadra in valorle de mai jos Probabilitate aparitie 1 Impact In functie de vaiorile obtinute pentru riscul calculat si de tabelul de mai sus se poate face in urma evaluat urmatoarea clasificare a nivelului riscului obtinut. Riscurile admisibile sunt considerate cele de nivel foarte redus, redus, Pentru acestea nu mai sunt neaparat necesare masuri suplimentare. 4.2 Riscurile si oportunitatile aferente aspectelor de mediu se pot evidentia conform celor precizate in tabelul 4 Pentru actiunile stabilte pentru abordarea acestora se poate utiliza si programul de management de mediu prezentat in tabetul 5. 4.3 Riscurile gi oportunitatl aferente pericolelor pentru sanatatea si securitatea ocupationala se pot evidentia metodologiei aplicate in Romania de cele mai multe organizatii, aga numita metoda PECE. Pentru acfinile stabilte pentru abordarea acestora se poate folosi si programul de management ‘SOS prezentat in tabelul 6, care se va utiliza impreuna cu Planul de prevenire si protecte, Intocmit conform legisiatiel in vigoare. 4.4 Riscurile gi oportunitafi aferente obligatillor de conformare se pot evidentia conform celor precizate in tabelul 7. 4.5. Riscurile gi oportunitati aferente altor elemente $i cerinfe determinate in timpul analizei contextului organizatiei si a cerintelor parfilor interesate se pot evidentia asemandtor cu cele precizate in tabelul 8 " ©2016 - www.srac.105. _ Determinarea proceselor sistemului de management Standardele noi solicit organizatilor sa stabileasca, s& implementeze, sé menting si sa imbundtateasca continu sistemul de management al alia, inclusiv procesele necesare $i interactiuile tor. in plus, organizafile trebuie s& stabileasc’ indicatori de performanta pentru a masura si monitoriza procesele care s& permit funcfionarea si controlul eficace al proceselor, sa determine Fesponsabilitatile gi autoritétle pentru procese si sa identifice riscurile si oportunitaile pentru procese, si planul pentru abordarea acestora De remarcat ca standardul impune determinarea indicatorilor de performanta numai pentru procesele de masurare si monitorizare. Insa in acelasi timp solicita si sa fie stabilite obiective pentru procesele relevante, Practic ar fi de un real folos stabilirea indicatorilor de performanta (daca este posibil) pentru toate procesele sistemului pentru ca va fi mult mai usor sa fie monitorizata, analizata si evaluat eficacitatea sistemului, care este o alta noua cerinta a standardelor. Organizatilor le este cerut att sé menting informatii documentate necesare pentru a spriini functionarea proceselor sale, cat si sa pastreze si informatii documentate ca dovada c& procesele se destagoara conform planificii Pentru prezentarea sinteticd a proceselor sistemului de management, avand in vedere cerintele de mai sus, se poate utiliza tabelul 3 sau fise ale proceselor si o diagram (harta) a proceselor. ISO/TMBIJTCG N 360 - N360 JTCG concept document to support Annex SL. 180 9001:2015 - Quality management systems - Requirements 10 14001:2015 - Environmental management systems ~ Requirements with guidance for use 1S0 14004:2016 - Environmental management systems — General guidelines on implementation ISO/DIS 45001:2015 - Occupational health and safely management system. Requirements with guidance for use 6. IRCA&CQI, ISO 9001:2015 ~ Understanding the International Standard, CAI, Report, 2015 7. IRCA&CQI, ISO 14001:2015 ~ Understanding the International Standard, CQl, Report, 2015 8. Roncea, C., Audit of The Management Systems in the Context of New Approach Imposed by Annex Si High Level’ Structure, IWC Conference Total Quality Management 2015, Proceeding of the The 8th International Working Conference 2nd — 5th June, 2015, Belgrade, Serbia 9. Roncea, C... Changing the Rules ~ SRAC Vision for Transition to 180 9001:2018 and ISO 14001:2015, in Quality Assurance, vol XX1, no 83, september 2015, Bucharest, Romania 12 ©2016 - www.srac.roor oeis awa - 9102 0 eb ‘rejvounjdns unsew a1esaceu jesedeou juns ul nu Ba;sade nujuad “snpel‘enpel Bu FAN ap ajao june apaISIUpE aqunDErs snpaw oveo aehou edu = 1 engeqoduy ewezad =1 | _esnpey aveos sTgu “oun edu =z * ereo7 ener = Z| eanpey [worse TW oes Wapou wedut= Sebores0 were =| pon DAE BBLNN | ieeepsuoe pedis eqoid euazad= 7 mops TED oueos sremiqeaoid = d |] 2yonsereo edu = “e2pu owes eujep ewezerd = ¢ ieapy ove ESE) epuabo7 ved ‘Souede op esjenigeGOid s — TRSSIOS TOUTS PAST = GAT] (Gauri eareonper) eMMDIS =a | - i eavaorpe) = 6a | — {Gla BSE U TBRES SFT ew) apeHAOMDONS =F | (ouesyuE;d uno}uoo "ye euIg MUON) eevee = Lat ‘sjoesjuco avapisid= IN ‘ayuopau wisor ‘ezneo u unsew 9p jrusesBoud oa sarensew Suewedwes TeuDSsIad TENA uenUT vr oF ze ZTsts ¥ e z Tt orz1900 vou, ugesuodsey) —_unsew uli ta fralealzo Ton [sn [on Ten Ten on [osu aenjena] ay ‘equopé njneoDoud jumsodo jooued breqes ININS390¥d INTSAIN V7 HOTNISTY VAOMLVN uOweLS nsedoud ajann91G0ov'oes mA = 9102 @ ob ‘aneziue6.0 ul eoyde jg Jo|@seoo1d ewresBeIQ ul ojeqvozaud juns exoyse0e BaUNISsoEns Is sns JeWW Zp ajaseoosd esjUp ajediouUd ajuNKXaUED “BION, ‘oreansew youyuod 7 dows nes) is asesedo wosepioge euewioyed | ezezuosiuow | ep epopaw saro1g | s0a0id ad unnay ep uoworpus | 9p pow uso, | _uenuy | ngesuodsoy | “din | seoosd enwnueg | aN EreaeL WS 31V 3S390¥d 373 1VdIONINd ND VLSI I ae or # hay | ere TT [TOS Ee Z ots ]y = z n ‘ieuinse nes uli fe | aman ta |e oe ereyunyodg |__ 8S esuodssy uowwoy | esinsoy | avejuounjdns | 2S" WS ‘aiuaysixe or | linsem | 212 889201d |renpizes osry] “Witenes ‘auenjeag | /®NOPOU tase) | jooued re Ve eel ANSWS9VNVWN 3d INTNWALSIS TIN TSAIN V7 HOTNOSTY VESLVN‘ores nw - 9L02@ « aveunsy » unsew eougns &| 9u0s 8S ze0 1S90e U| UNSeW aleseOau JeIedeaU JUNS FEU MU BeISAOR MuUad “sNpaL ‘SAP AUED, [ANU Ap ajBo yuNs aqAISMUPE ay ez snp ove04 esnpey e004 5a Ti pee, woes Ta Aaa oo 3161 een Via=¥ oon eee se02 wapsevee3 | svnnaeaoig= =o ee eee TDoTunIsoo eanaonpa LADIES TT ‘9'2'€'2'L “ojougns seop ezeajaiduioa as neyunuodo ninued junyodo ewuop ajusar Je sojejooued ajuazeye uns sjuopeu aIUISe Zz Ws @iennzeigo arepan ui ne eigeyunuodo 1s unos: auewedues TPUOSI@d 21s|° @ z . = ‘ayequnpodo— 198i op overooye|_w | 1 | a eqopeu arezieue uowso1 | igesuodsoy WS o1@ osoo0g [SSTSIENIEAT]| /eopeiuisesuey | _eyeumuodo jawed | aquewers syeuonuayut az eqeL ~ ANSWS9VNVW 3d INTNWALSIS TNT3AIN V1 HOTNOSTY VEO,ousers mh - 91020 aresodo | | op soumsco eaxsonpoy + wee seznoeaeup | w | c |ilelefe|efels|nol va | cemedue, ® epicdnoes 2p ‘worse | unpieo eercrecroay « | onze tn eeu! raed (eayoueq enooys ede sigueo | sp nipergo inn semaeis | ejenuorod) “Hewurniods Sie poqups | eeveuts Dope Os + somotue eaisonpa: | 010706 0 exsnynoop oP | ned” encopa | aemun foun Cue) imuoweawoe “eeu | sonewo easoney «| s | ze |e \tlrlelsfe|elyo oe ® nujued nipaw ep ( e2yauag 930939 | upquiyos nyoaigo inun eau} wusjod) neyunyodo: | s ereqoi5 (e1es 26au ayeyoUgng © - va auzjesu| | ap ao. mow eguvoas rT] wyejerine op [no ore 2 ‘wiobueo evewuoque® | ajede ade poe | x2) 209 7 oxeyuuoweo eintse | op ee ie wre 2p © nied "oyeuenmede way JODLION = x0 ane ‘opteonuos (orepued 8 pHOp [2 sieoyde ui _earound + | esioape oysaj9) lunosny | I eidnse yoedu) | ap sw 1 area | | op soymsoo easeorpon!« Bizjos ‘euejos erBeue | aieus mo esins 0 | no Jojloq no auzjeou ro Jaj10q no ouizeou1 ap | op fesins—eauinodqu « resins eauinooju paws (eououed araye ‘9p aypaigo un vouiigeis + | eyenueiod) newumiodg | ny | (vole) 4/1 )eyelele|e|no| va yaueq ‘2uq204! 9p union | 800 ezyeue o enjpaja | nqued ajnosaio en 98 18 aieoyin unjsoo sgeseuaBaseu op eyueusos exeduioo | 2 nu auzjeou ajemeu| —_suut ren 18 ininquesngseo 1 sojesunses inrain | no snyrusyiog, Injeid eZuoIU0W @n'9g » | esioape a1s049) NDS eaieznda | _easezmn | —_ealeziinn Tod 810]/0G Na BOsIZIEOUT TENA )22/ 09 Jolalalalafofal& (ienuojod nes: merase JojneYUNYOdO 1s 4 Ze | 10 2 | (AN/ Va) |temoe) mnjmpow) pow ysnpoid axepuoge nijuad neyunuode isunosry_| ~ > | eiouna ane ies 2 | uqeionuog| eidnse yoedun | op voedsy | roveuianoy vieqe, NidaW 3G YO1SLOAdSV SLNSYASV LLVLINNLYOdO IS I¥NOSIYovsess'nwn - S102 @ ‘ooo HS ‘SS O00 OO BAT ‘oS GOD aS T RST oTEUTNS AAUDN TRIBES 2 uoaied se} ede ovansaiy TTT rrevosted no sofa apoio! euroyeapow mod 9g eo eU08I8d (8 STUB 2p 610 TN ERSEZON TERT TT THEGH ISP BIBEIIT HET BUT eRTT TBST SEW Bo SOPRIOTS STAT a ROTTS 1 ETT OTS TSF EEO SETERITTS TOF BST SET Brea ad OSS TTT ‘Gretna eT | UTE UTE a :mpou op squnisedushvevoduy © syioa op iu eeveguin green 0 TqUUOOU ap WRIBOIE © 1 on hued 16 s | ve lejele ns} vo ize ub Wuansoqut 2p euoz u ® nqued ewuobn ap (aienuaiod ejejexins ap | suout woul 9in ued _eareyoNzeq | assoape oyoojo) unger a |e | [ade eavenied | ap uabines | ap majsuesL e]UevaWUOU 9p WesBoId © : asenjodep SI pe bybye ne -— auesayqns 2p earentepow euawy eseonsoze! Jons9z) UID 40) arenjod sojouoz ize us tuanouy |e axeyeina ap unisog « | euerorans ied ® nquod ewuabin 2p (ereaueiod es Innes Jounueid easeyonzege | assenpe ajoaje) Linosia easenjoa | easesienaa | easeizodaa > 22 ojala 8 joyneyunuode 1s sojunosu ze 2| (nsva nipow | snposd puoge naqued unnoy | neyunuodo ys unosty | ~ S 2 | uqeionuoo| apivadsy | jaieuanoyovoee mn - 9102 (« mpou ep apadsy » ‘sye708" 10 -Aneoyjuuos nipow ap wodse- 9 58> yumrodo fe sojunoeu waveusuusnop o 190 e180 anneayjuwes mpou op ejoyoodse nnved “EON -aneouuwescu mpew ap wedse-¢ 5145 + Wes s omzep oD © (a) mercedus aemevstco 2 RRB a fen een weg [ep ermed >) oem ie up expe | pope Babee | giozeundo.s pce nie | ned sopey | ro apraere pdb © e oraoow |e omquetico: | couje wrpodun, NIGAW 3d LNAW39VNVW 3G WWu90udov ess MI - 9102 @ oz 1S ouuanaid ep nuvjy no eunoidus eyNsu0D ag "EON, i wow ene siozzioe eee cral tinarcees un eupIpaus ap 2 bued eat oeanies [Popew yeurgeo un | eyeuotsajosd no yeayou pesos | aUARUIOqU 00 nN nen wo} em | msERY | esnpaoois uorsoj0 yeuusssap 01018 | yousoquos | oss uous ojerogejco | sveueaue soreion | g1ozzt oe earenren3 | unionist iiued ‘avopuud | T | isneuejes ‘eseosiu ° | wadoud njued uy wiseu Pein | wou ene ‘ajeuoIsayoud 4 squepoe IN anpsoou | se weuoyueo 5 aneauebio ren e/9 | | ‘ad Osi 'AIN, ‘einpa0oid, yez1Ue6s0 ut } | enparoud ces won wpa | 700 ednp ‘oss : Is auluanaud YOU! oun 6p 904 OSS wnosy | JojUNosu easenjene ep uiaixe InimoeAUOD | eS SSA jojuoo | Suenqeno | I5 s0ja}00u00 B19p s19p2 4} Toes | gboz"Lb0e "0D eevenjeng | eanpeooid avenreneoes eanjejeunquy | _aieynoonsei3 © fonuos {oss eomod ys estado ‘Spares eqveusoped | orezuoyuou | ap epopout resau06, | gesuodsey | uowsor | asinsoy | epuoyeaipyi| eppow | riers vnsew | anpeigo | ossunosey | an _ jefleziueruo injoquoo Gns eZearoN| 189 meuesied nnued i yevees wdosd nquod ‘xeuasejand qunEYORuy es JqUIUE!P eIVOURLLIed eaNuanal) + eque8in ap menys 1s euonednoo | (owep.ou c1e2) ygesuodsor ayeunoas 16 ewes & sieowoje ‘ergeaqde oyewoueybes 1 AEB eo|4Ne0 e]e0) Ma eIveUEUNED eemeIOJIO + |B InBIe Jo}eseoONd eaveledo rue npell Inun ‘ealembisy « It ~ ‘ueUTeTEDUY BABII gleqey a “OSS S1UaIJE WS MujuEd BONO UF aInzeAaIT BUaWE/EBUE |S BARIAGO OSS NYLNad INAWSOVNVW 30d WWYDOudovoeis mn - 91020 jwewou! se9e uy oxejoudns wait upne eunp290g esezyoyuow. empaooig ‘ap pous 2a119e | ul eaveotunwog Modo ne | {9p ajeosnuco oynw jew eUWAIEP sieod sexu! Uunsel eles0o0u uns ewosne 2 nes oyprziu ny Wueuiow: yseoe ul evuauNdNS. | | epwungoueso | wou upny | amaers: unsundses lunsew a1es000u une nN | i “epundee: | sreuojur ‘@1euU9ju09 wwewwoju09 ‘areotunwios | azeowunwoo © 0p eoyeyoedeou | 1s de rerdoooe enpzesomna |r|» || appesdasoor | “eoverteny | enpeooug | op esnpaoong | zi | tuner | 9p anus |_z | | weuoju00 easenyens rumaues ; aoeae i000 ema | |i sogezue6.0 | waqu! ERE | fe6o) sojafuUeD oneindes | eanpaoold |” eaveaynuops eunep "ajeod | ja are sre2ypou nes weuuojuoe | yeyqesuodss fou arewuju00 ovemeno anaes 20 aiiedy00 Jwowow y8808 ul evewwowdns wow yay | esnpacaig mm euuiojuoo unsew sese0u uns nN i |] 282 18 eounuep | oyaeonde axewioyuoo | — qreuuojuco | ajo afu0o | | ep eajeioedeou reideooe wenpzasosy ja le|z| sppeiBrcoo | eavenen3| — empooarg | __aseinpovoid | zu | ¢| unas 1‘ Syemnseur Tonos yaeeuodsos |*| '| | eareEaa| et ersiess ajtye ‘asunsos [Tenpizar| eyueuoped | asezuoyuow 9p epopaus ommiqess nes: su eyeyunyodg — | aseuuojuoo no) axewuowndnsunsew |" ash | apuicieaipuy | 9p pow Tweug | auarsraunsew | arenjeag | rosea | ap me6uao | aN TegeL SUVWAOANOD 3d NOTILVOITO ejuesee NEWUNOdO Is UNOS‘or obs MMMM - 9102 @ we ‘zcwoundns unsew arseosu RI2deaU Uns YU rs BasA0e Ned snes spe) ALO} fn api Ns REAR ATOR snpoy au004 sgelou peda = 5 snoasavv04 sygegcudua ewszasd = | esnpey ove03 ene ou peo =z cr} eiepe evecad = es ‘IS ‘wispou edur =e eH ‘euowzeso ened = E 09H ve ‘de 26iy ean THI9p15009 Bede p Top eugeqaid ewozoid = c= spy u80, 2yoHseIe YUH = g| 135u ev003 ‘ywyep ewezard = 5 ps av003 Dey aueBED. ‘Beda ‘oguede op eaVeiGEaOIg