FRACTURA

DE BAZIN

Iosub Elena-Daniela
 Ce este fractura de bazin?

Bazinul reprezinta o structura formata din 4 oase (iliac, ischion, sacru si

cocis) a caror rol este de a proteja organele interne din zona pelvisului si de
a face legatura dintre coloana vertebrala si membrele inferioare.

Fractura de bazin, intalnita uneori sub denumirea de fractura de pelvis, este

una dintre cele mai grave fracturi, mai ales cand aceasta apare la
persoanele in varsta.

Atunci cand apare, accidentul poate leza arterele si organele pelviene, fapt
deosebit de periculos ce se poate solda cu moartea pacientului.

De asemenea, datorita timpului mare de vindecare, tratamentul necesitand

imobilizare la pat pe o perioada indelungata, pot aparea complicatii
nedorite.

Leziuni prin compresiune laterala (LC)

-sunt cauzate de un agent traumatic care actioneaza din lateral
-apare o compresiune a oaselor din fata sau din spatele inelului pelvin
-tiparul fracturii rezultate sugereaza intensitatea cu care a actionat
agentul traumatic

LC I
-sunt cele mai frecvente
-leziunea inelului posterior este o fractura prin
compresiune a sacrumului
-nu sunt afectate ligamentele pelvine posterioare
sacrospinoase sau sacrotuberale
-sunt considerate stabile vertical. Rotational sunt
instabile.
-leziunea inelului anterior este in general o fractura de
ram pubian uni sau bilateral.
LC II
-o forta mai puternica sau una care actioneaza dintr-o
pozitie mai anterioara determina o fractura a aripii
iliace posterioarehemipelvisul se roteste intern, aripa
iliaca se fractureaza
-traiectul de fractura se extinde din partea posterioara a
crestei iliace, trece prin aripa iliaca si poate intra in
articulatia sacroiliaca sau se poate extinde complet prin
aripa iliaca pana la marea incizura sciatica
-leziunea tipica lasa in general o parte din aripa iliaca
atasata la partea superioara a sacrumului mentinuta
prin ligamentele sacroiliace
-lezarea aripii iliace determina instabilitate
rotationala
-complexul ligamentar sacroiliac posterior, ligamentele
sacrospinoase si sacrotuberoase sunt in general
neafectateleziuni stabile vertical
-leziunea inelului anterior fractura de ram pubian uni
sau bilateral
LC III
-apar cand forta traumatica care comprima o parte a
inelului isi continua actiunea si o deschide pe cealalta
un vector rotational intern devine vector rotational
extern
-leziunea prin compresiune poate fi o fractura de
sacrum sau de aripa iliaca
-leziunea prin rotatie externa se poate manifesta ca o
disjunctie a articulatiei sacroiliace partiala sau totala
-leziunile sunt rotational instabile si pot fi si
vertical instabile.
Leziuni prin compresiune antero-posterioara
(APC)
-apar cand agentul traumatic actioneaza dinspre
anterior asupra pelvisului.

APC I
-traumatismul de energie mica/medie intinde
ligamentele inelului pelvin.
-radiografic apare o disjunctie simfizara de pana la 2cm.

-articulatiile sacroiliace nu sunt afectate.

APC II
- sunt afectate ligamentele SI anterioare, muschii
planseului pelvin, ligamentele sacrospinoase si
sacrotuberale.
- leziunea inelului anterior este o disjunctie simfizara
sau o fractura de ram pubian.
- radiografic leziunea inelului posterior-disjunctie
sacroiliaca.
- ligamentele SI posterioare sunt intacte.
- sunt leziuni instabile rotational.

APC III
- cand forta rotationala externa continua sa actioneze
se rup ligamentele SI posterioare permitand deplasarea
ilionului fata de sacrum.
- fracturile prin CAP III afecteaza atat inelul anterior cat
si pe cel posterior, pelvisul fiind instabil rotational
cat si vertical.
- leziunea este practic o dislocare a intregului
hemipelvis.

Fracturi prin forfecare

-mecanismul tipic este caderea de la inaltime pe

membru inferior in extensie.
-este afectat atat inelul anterior cat sic el posterior,
hemipelvisul deplasandu-se superior si posterior.
-leziunea inelului anteriorfractura de ram pubian sau
diastazis simfizar.
-leziunea inelului posteriorfractura de sacrum sau
disjunctia articulatiei sacroiliace

Fractura sinucigasului
-apare in caderile de la inaltime, frecvent in tentative
suicidal, pacientul atingand solul cu ambele member
inferioare in extensie.
-leziunea poate fi privita ca o disociatie a portiunii
centrale a sacrumului de partile sale laterale
-sacrumul cedeaza la nivelul punctelor sale cele mai
slabe, foramenul neural.
varietate de tipare fracturare elementul comun fiind
separarea portiunii centrale a sacrumului de portiunile
laterale.
Cauze
 Fracturile de bazin apar de obicei din cauze precum traumatismele
puternice survenite in urma accidentelor de circulatie, persoanele afectate
facand parte din toate categoriile de participanti la trafic: soferi, pasageri si
pietoni. O alta cauza a aparitiei de fractura a bazinului o constituie caderile
sau accidentele profesionale.

Cei mai afectati de acest tip de fractura sunt barbatii foarte tineri si cei de
peste 60 de ani, mai putin femeile si copii, acestia din urma avand prin
anatomia lor o structura osoasa elastica.

Principalele cauze de aparitiei a fracturilor de bazin sunt:

- accidente auto

- caderi de la inaltime

- accidente de munca

- traumatisme din cauze diverse;

Simptome
 Atunci cand componentele bazinului sunt lezate, simptomele difera de
la caz la caz, corespunzator cu afectiunea suferita: fractura, lezare ax
vascular principal, luxatie, disjunctie, ruptura de ligamente, etc.

Daca fractura de bazin este insotita de leziune a nivelul axului vascular

vor aparea in plus simptome precum lipsa puls la periferie, extremitate rece,
culoare schimbata a pielii sau stare de soc.

Principalele simptome ale fracturii de bazin sunt:

- netransmisibilitatea miscarilor

- mobiliatate anormala

- durere

- crepitatie osoasa (senzatie de frecare a oaselor, tactila si auditiva)

- impotenta functionala

- deformare in zona bazinului (valabil pentru luxatie)

Diagnostic
Examinarea clinica a unui pacient cu o posibila fractura de bazin extrem de
necesara avand in vedere ca fracturile pelvine sunt printre singurele fracturi
care pot duce la decesul pacientului.

Medicul ortoped va palpa si inspecta atent zona bazinului, va nota

echimozele, hematoamele si alte posibile leziuni, apoi va cere examinarea
radiologica - tomografica.

Tratamentul ortopedic.
 Va fi aplicat n fracturile de bazin (cele care au indicaie chirurgical, fiind printre
cele enumerate mai sus) doar ca excepie, cnd starea general a pacientului nu
permite imediat intervenia chirurgical. Tratamentul const n imobilizare la pat,
cu suspensia bazinului stil hamac, sau ncruciat, dac pacientul tolereaz
tratamentul. Cnd acesta nu se dovedete eficient, se trece la tratamentul
chirurgical.

Tratamentul instrumental

Tratamentul instrumental va consta din extensia continu transscheletic

montat de aceeai parte (pentru fracturile de bazin cu ascensiunea
hemibazinului). Acest procedeu va fi folosit n mod excepional, cnd pacientul
este perfect contient, nu este agitat i are risc operator foarte mare.

Tratamentul chirurgical + variante tehnice.

Pentru fracturi se va aplica osteosinteza prin fixare extern (cu plci i

uruburi, placi de reconstrucie, doar uruburi cu sau fr aibe, cerclaje
metalice), sau osteotaxie (cu fixator extern, n special pentru fracturi deschise si
pentru fracturile instabile). Alegerea materialelor de osteosintez (din cele
disponibile), tehnica i indicaia operatorie va fi stabilit de medicul ortoped,
dup forma, complexitatea i localizarea fracturii, asocierile lezionale, starea
biologic a pacientului, precum i de obiectivul propus (n funcie de vrst i
tipul activitate desfurat de pacient).

Monitorizarea pacientului
postoperator
 Conform protocolului de ngrijiri al compartimentului i clinicii. Pacientul va fi
transportat de brancardieri cu targa la salon (sau la Reanimare), n momentul
hotrt de medicul ATI i sub supravegherea cadrului mediu ATI. La salon,
asistentul va lua tensiunea i pulsul la un ingterval de 30 de minute pentru
primele 12 ore. Pentru pacienii cu intervenii delabrante sau abundent
sngernde, va recolta hemograma la indicaia medicului operator sau ATI.
Asistentul de secie (sau ATI, dup locul n care a fost adus pacientul) va schimba
pansamentul ori de cte ori se va mbiba cu snge. n caz de sngerare
abundent, asistentul va alerta medicul operator sau, n lipsa acestuia, pe
medicul de pe linia 1 de gard. Asistentul va supraveghea perfuzia i va anuna
infirmiera cnd trebuie golit punga de urin. La solicitarea pacientului (dar nu
peste dozele maxime admise), asistentul va administra antalgice la solicitarea
pacientului. La indicaia medicului, asistentul va administra snge izo-grup izo-
Rh, pregtind i supraveghind transfuzia. Orice modificare postoperatorie a strii
de contien sau apariia semnelor de insuficien respiratorie, circulatorie, sau
scderea tensional va fi comunicat de urgen medicului operator sau, n
absena lui, medicului de gard de pe linia 1. Antibioprofilaxia va fi continuat la
12 ore de la prima doz, iar n cazul interveniilor de amploare va fi continuat i
n zilele urmtoare. Dac plaga nu sngereaz, va fi pansat la 2 zile. Firele vor fi
scoase n ziua 11 postoperator. Mai nti se vor scoate din 2 n 2, apoi, dac plaga
nu devine dehiscent, se vor scoate i firele rmase
 Interventiile asistentei medicale in ortopedie
I

Interventii autonome:
- asigurarea conditiilor de igiena; toaleta partiala a tegumentelor si
mucoaselor;
- prevenirea escarelor;
- alimentatia si hidratarea pasiva a bolnavilor dependent!;
- imbracarea si dezbracarea bolnavilor cu deficiente motorii;
- mobilizarea pasiva a bolnavilor;
- transportul pacientilor dependent!;
- incurajarea si ridicarea moralului pacientilor cu aparat gipsat;
- asigurarea conditiilor de a se recrea si de a-si practica religia;
- comunicarea cu bolnavii; educatia sanitara

Interventii delegate:
- participarea si pregatirea psihica si fizica a bolnavului pentru examenul
clinic si pentru efectuarea investigatiilor paraclinice;
- aplicarea tratamentului medicamentos prescris de medic;
- pregatirea preoperatorie
- ingrijirea postoperatorie
- ingrijirea bolnavilor imobilizati in aparat gipsat;
- ingrijirea bolnavilor operati cu proteze articulare, cu amputatie;
- prevenirea complicatiilor postoperatorii;
- recuperarea motorie a bolnavilor.