ra acestei versiuni in limba romana furl EUit. Comentator Bucuresti _V. Suvorey CENUSA FARA EPOLETI romanul unui spion versiunea’ romaneasc& LAURENTIU CHECICHES EDITURA ELIT .COMENT, 1¢ . BUCURESTI — 1993 aePROLOG — Legea la noi e simpti: tntrarea 0 rublé, iesiren — doud, Asta inseamnd cd e greu sii intri in organizatie, dar st iegi din ea @ gi mai grew. Teoretic vorbind, pentru tofi membrii organizafici este previizutt o singurd iesire : prin cos. Pentru unii aceasta iesire va fi insofitd de onoruri, pentru alfii-va fi acoperité de rusine, dar pentru noi tofi existd doar un singur cog. Numai prin el iesim din organi- zafie. Uite-l, aeela e cogul.. Céruntul imi araté ceva pe fereastra imensd, cit tot peretele. . — Admin . De la inalfimea etajulu® opt, in fafa mea se dezviiluie panorama unui aerodrom pustiu, faré de margin’, ce se intinde pind la orizont, Dar dacd ¢ sd privesc in jos, atunci chiar sub picioare zirese un labirint de alei nisipoase, serpuind printre perefi elastici, formafi din arbusti, Ver- deafa parcului si iarba calcinatid a aerodromului sint des- parfite printr-un indestructibil perete de beton, avind un * des paienjenis de strma ghimpatd cu rulouri albe. — Uite-l Caruntul imi ardt&é un cog scund, inalt dé vreo zece metri, gros, pitrat, ce se tnalfaé deasupra unui acoperis plat, gudronat. Acest acoperis negru pare a plutt pe valurile verzi de liliae, precum o pluti pe ocean, sau a un stravechi cuirasat scund én borduri gi cu cog greoi. Deasupra cosului se invdlureazé un fit subfire de fum usor, stréveziu. — Inseamnd cd acum cineva pérasesie organizatia? —_0, nu, réspunde rizind cdéruntul. Cogul nu constituie doar iesirea noastra. Cosul acesta e 0 sursi proprie de 5energie, dar e si pastrdtorul secretelor noastre. Acum pur si simplu se ard niste documente secrete. Stii, e-mai bine si le arzi decit si le pastrezi. E mai comod. Cind cineva piriseste organizafia, jurul nu araté asa ; atunci fumul e dens, gras. Daca vei intra in organizatie, intr-o bund zi vei zbura si tu spre cer prin cosul acesta..Dar asta nu acum. Acum organizatia ifi ofera ultima posibilitate st refuzt, ultima posibilitate sa te gindesti la binele tau. Si pentru a avea la ce si te gindesti, am sdi-fi prezint un film. Ia loc. Caruntul apiisé un buton de pe birou si se asezd ald- turi de mine intr-un fotoliu. Draperii grele, cafenii, sctr- find ugor, acoperd ferestrele vaste si indaté pe un ecran apar, fara nict un fel de titraje si explicafit, nisie imagini. Filmul este alb-negru, vechi si destul de uzat, N-are sonor, si din eauza asta se aude distinct firtitul aparatulut de proiecfie. Vad pe ecran 0 inedipere inaltd, intunecoasd, fiiré ferestre. Cova intre un atelier si o sala a caznelor. In prim plan e un cuptor cu niste obloane asemindtoare por- filor unei minuscule fortdrete, si cu nigte traverse de ghi- dare ce patrund in focar precum ginele intr-un tunel. Lingd focar sint citiva oameni in halate cenusii. Fochistii. Acum aduc un sicriu, A, deci asta era ! Un crematoriu, Probabil chiar acela pe care tocmai t-am zirit pe fereastrd, Oame- nii in halate ridica sicriul si il fixeazd pe traverse. Obloa~ nele s-au depdrtat lin, lateral, sicriul este tmpins usor gi el il poartd pe necunoscutul ocupant in fldcdrile care vu iesc. Dar iatd cd aparatul prezinta in prim plan chipul unui om viu. Un chip sedldat de sudoare, E lingd focar, Chipul acesta este prezentat indelung, parcé fara sfirgit, din toate parfile. Apoi iatd, camera de filmat se depirteazé, prezentindu-l integral pe om, El nu e in halat, E imbra- cat intr-un costum scump, ce-i drept, ins mototolit com- plet. Cravata de la git e'rdsucitd ca o fringhie. Omul e strins legat cu sirmd de ofel pe o targa medicald, iar targa é proptitd de perete, pe minerele posterioare, in asa fel, incit omul sé poatd vedea focarul, Acum tofi fochistii s-au intors ca la o comangla spre cel legat. Evident, atentia lor nu era deloc pe placul aces- tuia. Tipd. Racneste infiordtor, Filmul e mut,-dar eu stite aq ca un asemenea strigat face si vibreze geamurile. Patru fochisti agazé cu grijd targa pe podea, apoio ridicd tofi aeodata. Cel legat face un efort inimaginabil de a se opune. O titanicd incordare a ficionomiei. Vena de pe frunte e umflatd, incit pare gata si plesneased. Dar incercarea de @ mugea mina unui fochist n-a reusit. Dinfii celui legat se infig in propriul brag si un suvoi negra de singe i se prelinge pe barbie. Ascufifi dinti are omul, nimic de zis. Trupul e legat fedeles, dar se zvircoleste precum trupul unei sopirle prinse. Capul, supunindu-se instinctului ani- malic, izbeste cu lovituri ritmice, puternice, in bara de lemn, cdutind si ajute corpului. Cel legat se zbate nu pentru viata sa, ci pentru o moarte usoard. Calculul sau este evident : sd clatine targa gi si cada impreund cu ea de pe traverse pe podeaua de ciment. Va surveni ast{el fie 0 moarte ugodrd, fie pierderea cunostintei. Iar fara cu- nostinfi n-au decit sd-1 arunce in cuptor. Nu-i-e groazd. Numai ca fochistii isi cunose meseria, Ei nu fac decit st find minerele targii, fard ao ldsa sti se balanseze. lar cel legat, oricum, nu va. putea ajunge cu dinfii pind la mii- nile lor, chiar dact i s-ar fringe grumiazul. Se spune cit in cea de pe urmé clipd a viefii sale, omul poate face minunt. Supunindu-se instinetului de conservare, tofi mugchii_ sii, intreaga sa constiinfé si voinfd, intreaga lui nézuinfa de @ trdi se concentreazd bruso intr-o singurd smuciturd bruscd... $i uite cd s-a smucit ! S-a smucit cu intreg cor= pul. S-a smucit aga cum se smuceste vulpea din capcand, muscindu-si gi rupindu-gi propria labé insingeratd. S-a smucit cu atita putere, rupindu-si propriile oase, tdin- du-gi venele $i mugchii, S-a smucit... Dar sirma era rezistenté. Si iaté cd targa a pornit inainte. Usitele cuptorului s-au dat in lturi, iluminind cw o lumind albi tdlpile unor ghete de lac, demult neeurd- fate, lata cd talpile se apropie acum de fldcari, Omul incearcé st-si indoaie picioarele din genunchi, pentru a mari distanfa dintre talpi si vilwatdile foculut. Dar nici asta nu-i reuseste. Operatorul 4 prezinta in prim-plan degetele. Sirma ‘se infipsese strins in ele. Inst virfurile degetelor omului sint libere. Si iatd ci el incearcd sd-fri- neze cumva cu ele inaintarea sa. Virfurile degetelor sint raschirate si incordate. Dacé méacar ceva s-ar nimeri in drumul lor, omul ar mai intirzia, fard indoiald, Dar uite acli bruse, targa se opreste chiar la gura cuptorulut,'Un now personaj de pe ectan, tmbrdcat in halat, la fel ca toti fochistit, le’ face acestora un semn cu mina si, supynin- du-se gestului sdu, ei scot targa de pe traverse, proptind-o din nou de perete, pe minerele posterioare. Ce s-a tntim- plat ? De ce aceasta intirziere ? Ah, iatd despre ce e vorba. In sala crematoriului este impins, pe un’ cdrucior scund, ine& un sicriu, Dar acesta este deja batut in cuie, E ele- gant. Impodobit cu franjuri si bentite. Un sicriu de onoare. Faceti loc sicriului de onoare !. Fochistii il fixeazd pe tra~ versele de ghidare si iatd- pornind pe ultimul séu drum. Acum trebuie si se astepte din cale afara de mult pind va arde. Tofi trebuie sé astepte, sé astepte, Trebuie multii rabdare.., In sfirsit, iat: acum si rindul celui legat. Targa e din now pe traverse. $i aud iardgi acel urlet mut care de bund seamé e in stare sii sniulgd usile din fitini. Ma uit atent, cu © speranfi, la chipul victimet. Cauf sé disting semne de nebunie pe acest chip, ctici nebunilor le este mai usor pe lumea asta.’ Dar pe frumoasa fizionomie barbéteascd lipsese asemenea semne. Nu e desfiguraté de pecetea nebuniei. Pur si simplu omul nu vrea sd ajungis in cuptor, si el se stréduieste si exprime cumva acest lucru. Dar cum sa-1 exprimi, dacé nu fipind? Asa incit el fipd. Din fericire, régetul acesta nu e imortalizat. Iaté cit ghetele de lae au intrat in foc. Au intrat, drace. Focul vuieste, Probabil cd acum se injecteazit ‘oxigen. Primi doi fochisti sar in Vituri, ultimii doi imping cu forfd targa in adinc, Usitele cuptorului se inchid $i paciinitul aparatului ince- teazd. — Dar el... cine e? Nici ewnu stiti de ce pun o asemenea intrebare, — El? Un colonel. Un fost colonel. A facut parte din organizatia noastrd. In postumi inalte. Dar a ingelat orga- nizatia. Pentru asta a fost exclus din organizafie. lar el @ pleeat. Asta e legea la noi. Pe nimeni nu atragem cu forfa in organizatic. Nu vrei, n-ai decit' si refuzt. Dar o data ce ai intrat, aparfii, integral, organizafiet. Cu ghete gi cravat cu tot. Asa cd... ifi ofer ultima posibilitate de a refuza. Ai un minut de gindire. — Nuam nevoie de un minut de gindire, — Asta e regula. Chiar daci n-ai nevoie de acest minut, organizatia e obligaté sa fi-l acorde. Ia loc si lasii vorba. "— Céruntul faciini un comutator, si indatié s-a pornit pe un cadran luminiscent, un- ardtitor lung costeliv batin~ du-si distinct pasul. Iar in fafa ochilor mei a aparut din now chipul cotonelului in cel din urmad moment, cind picioarele ti erau in foc, iar capul ti mai era in viafit ? singele ii mai pulsa si in ochi %# licdrea gindirea, aleanul dinaintea morfii, un chin silbatic si invincibil doringé de a trai, Dac voi fi primit in aceastd organizatie, 0 voi sluji cu credinfé si dreptate. E 0 organizatie serioasa si puternied. Imi place.o asemenea rinduiald. Dar, dracu’ sd ma ia, nu stiu de ce sint dinainte convins cé de-mi va fi sortit s& zbor prin acest cog scurt si pétrat, nu mit voi afla in nici un caz intr-un sicriu cu franjuri si bentife, Nu asta e firea mea. Nu sint eu din aceia care-s cu fran- juri... Nieidecum, — Timpul, a expirat. Mai ai nevoie de rigaz pentru reflectié ? = , — Na ‘s — Incdé un'minut. — Nu. — Bine, cdpitane. Atunci, imi revine mie onoarea sit te felicit primul cu ocazia intrdrit in confreria noastrd secreté care se numeste Directia Generalé de Cercetare t @ Statului major general, saw prescurtat GRU. Urmeazé sd te intilnesti cu locfiitorul sefului GRU, generalul-loco- tenent Megcereakov, si si fact o vizitd la Comitetul Cen- tral, la generalul-colonel Lemzenko. Cred ci le vei fi pe plac. Numai nu cumva sd.te prefaci. In asemenea cazuri € mai bine si intrebi, decit sé tact, Uneori, in cursub examenelor noastre sia iestelor psihologice fi se vor ardta niste treburi, ed intrebarea ifi va veni ea singurd in git. Sd nu te chinuiesti abtinindu-te. Intreaba. Poarti-te asa cum te-ai purtat astizi aici, si totul va fi bine. Mult succes, cépiane, In. Umba rugi: Giavnoe Razvedivatelnioe Upiavienia, prose curtat ~ GRU, ’CAPITOLUL { 1 Dac& va venit cumva ideea sA lucrati la KGB 4, depla- sati-va in oricare centru regional, Acolo, in piata central se aflA negresit o statuie a Iui Lenin, iar in spatele aces- teia se inalta neaprat o clidire imensa, cu coloane ; comi- tetul regional de partid. Ei bine, undeva pe alaturi se giseste si direclia regionala a KGB-ului. Tot aici, in Piaf, putefi intreba pe oricine, si oricare vA va ardta : pai uite cldirea aceea de colo, cenusie; sumbra, da, da, tocmai spre ea araté Lenin cu mina lui de beton armat. Dar se poate nici si nu va adresati tocmai unei directii rogionale ; puteti sA vd duceti la sectia speciala de la Jocul unde lucrati. Si in acest caz oricine va poate fi de ajutor : pe coridor inainte si la dreapta, usa aceea capits- nat& cu piele neagra..Dar putefi deveni colaborator al KGB-ului intr-un mod {nea si mai simplu. Va adresati unui osobist 2, Este de gasit in fiecare statie de cale ferata, ori cit de pricajita, in fiecare uzin’, iar uneori chiar si in fiecare atelier. Osobist se aflA in fiecare regiment, in fiecare institut, in fiecare inchisoare, in fiecare comitet de partid, la birourile de proiectari, cit despre komsomol, sindicatele, organizatii obstesti, acolo sint o multime. Doar te duci si zici: vreau’ si intru in KGB ! Altceva e daca vei fi sau nu primit (dar vel fi, cu siguranta |), doar drumu] spre KGB este deschis tuturor, asa cA nu-i deloc nevoie si ciutati acest drum. In schimb, la GRU nu-i la fel de ugor si ajungi. Cui sf te adresezi?.Cu cine, si te sfatuiesti ? La ce us sd bati? Poate e bine si te interesezi la militie? Cei de acolo vor ridica din umeri: nu exist 0 esemenea orga- nizatie. In Gruzia, militia elibereazA pin’ si numerele de inmatriculare pentru automobile cu literele GRU, fara a banui cA literele acestea pot avea un oarecare sens tainic. Si circuld o asemenea masini prin fara fara ca Inifialele ruse pentru Comitetul Securitatii Statulul.- 2 Prescurtare de 1a Osobil otdel — sectie special’ (a socurit2sii). cineva sii se mire, sau si se uite dupa ea. Pentru un om normal, ca si pentru intreaga militie, aceste..litere nu reprezinta nimic si nu provoaca nici o asocfére de idei. Pur si simplu, cetifenii onorabili n-au. auzit de asa ceva si nici militia n-a auzt niciodata, KGB-ul are milioane de voluntari, pe cind GRU nu are deloc. Tocmai in aceasta rezidi principala deosebire, GRU este o organizatie secret. Nimeni nu stie de ea, aga incit nu intra fn rindurile ei din proprie inifiativa. Dar si admitem ca s-a gésit un oarecare voluntar, care a gisit cine stie in ce chip usa la care trebuie si’ bat’, sis zica: primifima, Va fi primit? Nu, nu va fi primit, Cei de acolo nu au nevoie de voluntari. Ba inci respectivul voluntar ar fi arestat, asteptindu-l o difi- cil si chinuitoare ancheta. Tar -intrebiri ca duiumul. Unde ai -auzit aceste trei litere? Cum ai-reusit si ne gisesti? Dar mai ales : cine te-a ajutat? Cine ? Cine? Cine? Raspunde, ciine ! GRU se pricepe si smulga ris- punsurile corecte. Se pricepe si smulga raspunsul din oricine. Asta v-o garantez, GRU {l va gasi obligatoriu pe cel care i-a fost de ajutor voluntaruluia Si-ancheta va incepe din nou : dar fie, cizdturi, cine fi-a spi lilerele astea ? Unde le-ai auzit ? Iar peste“un timp mai lung sau mai scurt, se va gisi si sursa initial. Ea se va dovedi a fi unul cdruia i s-a incredinfat secretul, dar a carui limba depiiseste standardurile stabilite. O, si si fifi sigur ci, GRU se pricepe si smulgi asemenea limbi. El fe smulge odaté cu capetele, Si fiecare ins ajuns in GRU cunoaste acest lueru. Ficcare ins ajuns in GRU isi pazeste capul, iar acesta poate fi pazit numai prin pizirea limbii. Despre GRU pofi vorbi numai inlaun- trul GRU-ului, Dar poti vorbi numai in asa fel, incit glasul s& nu-fi fie auzit dincolo de perefii strivezii ai impunatoarei cladiri de pe strada Hodinka, Fiecare ins ajuns in GRU respect cu sfintenie legea acvariului : tot eeea ce se vorbeste inlduntrul lui, acolo si si riming. Nigi micar un cuvint al nostru si nu iasii dincolo-de pere- {ii strdivezii, $i intrucit exist o asemenea rinduiala, pufini din cei ce se afla in afara peretilor de sticla gtiu ce se petrece induntru. Iar cei care stiu nu vorbesc, $i intrucit tofi cara sti nu vorbese, ex personal n-am uzit nicio- dat& nimic despre GRU.‘Am fost comandant de companie, Dups marsul eliber n a 7 ra for din Gehoslovacia, uraganul mutirilor ms prins si Aira, Wvitlindu-ma in divizia 318 de infantérie, ds, _ s& 0 schimb. Numai c& soarta a dispus altfel, n Ziua de 18 aprile 1969, 1a orcle 4 si 10 mi ordonanta mea m-a apucat ugurel de umix ; © 1° Minute, = Sculafi-va, tovartise —_locotenent-maj, i va agteapti fants pat ‘ ist ocotenent-major, ch va Dar indata si-a dat seama c¥, somnotos cum eran, nu aveam chef de lume, asa ci, fi a nu aveam chef de gi 98 C8, schimbind tonul, m_1 fara 4 0 inchei — asta se poate face si in me centura strinsd strasnic, la ultimele Baur ean comandant peste umar si'chipiul e cap. Palma cu muchia in dreptul cozorocului, sé vid de coincide cocarda cur linia nasului. Si asta-i tot, Acum pas alergator fnainte. Pistolul am si-l insfae din figetul enorm de la intrarea i cu lama de ras. Dar mu e timp, B alarmed EB le Tupta | Pazul GAZ-66, cu botul retezat, e deja aproape oie Toti ofiterasi tineri impreund ea ordonantele lor; cares tpor tae Ja Pe cer stelele incep deja'a pitt? dispar Wok, natal lua Nimas bun; Ja fel cum’ dispar oe, Viaia noastrad oameni a cdror amintire ine inven tele cu 0 dulce durere. Tg alle 12 2 Tuna pareul, mugeste parcul maginilor de lupti cu sutele sale de.motoare. Imprejur e numai piclé cenusie si funingine de motorind. Urla tancurile trezite din ador- mire. Cutiile lor verzi-cenugii_ se tirise pe drumul de beton murder, formind un sir nesfirgit. In fafi sint tancurile amfibii cu piepturi largi, ale companici de cercetare. Le urmeaza transportoarele blindate ale statu- lui major si ale companiei de transmisiuni, dupa acestea se insiruie batalionul de tancuri; mai departe, dup& cotitura, ‘cele trei batalioane de ‘infanterie isi’ intind coloanele, iar dup& acestea urmeaza artileria regimentu- lui, bateria antiaeriani, cea antitanc, pionierii, ‘chimistii; reparatorii., Pentru subunitatile de servieii nici’ ci mai e Joe in imensul pare. Acestea vor incepe si-si intind’ coloancle abia‘cind subunitafile din cap vor fi plecate. mult inainte, Alerg fn lungul coloanei c&tre compania mea. Tar comandantul regimenitului fl injuré de mama focului pe careva, Seful statului major al regimentului se cearta cu comandantii: batalionelor, cdutind si biruie prin tipete zgomotul sutelor de. motoare. Alerg inainte. Si alti ofi- teri fac la fel. Mai repede, mai repede. Tat-o, compania mea. Cele trei taneuri ale plutpnului unu, trei-ale plu- tonului doi si ined trei ale plutonului ‘rei. Al meu, al comandantului, e im frunte. Toate zece sint la locul lor. Aud deja toate cele zece motoare ale mele. Le dis- ting din vuietul general. CAci fiecare motor ate naravul lui, caracterul Jui, glasul lui, $i simt c nici unul nu sun fals, Pentru inceput nu e rau, Ajins in fafa tancului meu, intind pasii, sar bruse si alerg pe placa blindajului fron lal spre tureld. Oblonul meu e deschis, iar radistul imi intinde easea deja conectati la circuitul interior, Din lumea rigetelor si tunetelor, casca m4 trece intr-o lume a linistii si calmului, Dar mdati casca prinde viata, spulberind fragila iluzie a linigtii, Radistul ce sade ali- turi imi raporteaz& prin telefonul de bord cici altfel ar trebui si-mi urle la ureche) ultimele indicatii, Numai fleacuri. 1 intrerup cu intrebarea principala : e razboi say aplicatie ? Dracu si stie, ridic& gi el din umeri, 13 ’Orice-ar fi, compania mea e i . fi n Bata de lupta si trebuie £0 Scot neintirziat din.pare, cd asta-i legea, Aglomer. inamsicg We Sute de masini constituie o finté de vis pentra toaté artera principal, ingradits i 2 i, ingradit de remize synbre, ¢ ticsitd cu tancuri de la o margine la alte Ai tin sang bonne’, €e rezerva. Drumul spre ea este tiat de adine : acolo s-a in i a un sont dine: ac ineeput. montarea unui cablu Sar in tureld si-i strig cit "in turela si Pot de tare conductorului : we. stinga S amninte ""“Apol indaté intregit companii 7 mine !“ Dar la stinga nu e nici o posts Ea Stina este doar un gard de cardimida sate Tingile Gann je atelierelor de reparatii. fn tancul coman- fnbului se afla cel mai bun dintre mecanieli conduered _comy Asa este stabilit inci demult, inainte de Tine si In intreaga armata, Hi sttig prin inierlon. Tu m acordat, pungasule, cea mai mare —s ing) esti si s& alinti masina comandaniulut, Si nu faci fle 11s alegerea comandantului tau! CA te zdrolee ts bag la inchisoare, si putrezesti acolo | nae Dar conductorul meu n-are cin 3 : avinti dinozaurul blindat in-vites’ ae una? el supetion ti de tot, schimbind rapid, in trepte merce peveta ne Vitezele, Cumplitd e izbitura cu taneul inteae Poind o Coremida. ‘Totul s-a cutremurat, ‘zingaing lenind la noi in tane. Carimida sparté sa’ prabusit ca © lava peste blindaj, spargind farurile, ruin anion smulgind lazile cu piese de schimb gi accesorii, schiloaind rezervoarele exterioare eu motoring. Dar tancul mee ne 14 pornit a urla gi, invaluit intr-un piienjenis de sirma ghimpata, s-a smuls din pulberea' de cdrdmida, iesind pe o stradujé adormit& a pasnicului' oras ucrainean. lar eu mA uit prin vizorul din spate. Tancurile companiei mele au pornit prin spartur& vesele, urlind huligani Ofiterul de serviciu pe pare aleargi spre spartur’, agi- tindu-si brafele. “‘Trebuie si. deduce dupa mimica- ce zice, ca la un film mut. Presupun cA injurd de mama off ferul, ci tare-i este turbat fizionomia. Nu incape indoiall, Dupi ce al zecelea tane al ‘companiei mele a icsit | prin sparturi, acolo au si apirut agentii de -circulatie uniforme negre, centuri si cAsti abe, Bi vor face ordin: Ei gtiu bine pe cine s& lase a iesi mai inti. Cercetarea, de buna seami. Im fiecare regiment éxisti o companié special, de cercetare, cu tehnici deosebiti, cu soldafi si ofiteri deosebiti. Dar in afari de aceasta, in fiecare batalion de infanterie i in cel de tancuri ale regimentului, mai este pregitit cite 0 companie care nu au nici 0 tchnicd spéciala si nici soldati deosebifi, ins pot fi ulili- zate pentru executarea cercetirii, Tocmai aceste companii trebuie lisale si meargt inainte. Pe noi si ne lasati mai, casti albe | Noi trebuie. sé ne avintim acum Inainte, cit mai-departe. 3 Cine se wit de departe la companiile unei divizit sau ale unui regiment are impresia cA toate sint la fel. Dac nu-{ asa. fa fiecare batalion compania inti este cu adev: rat cea dintii. Oricit de slabi ar fi soldafii unui batalion, comandantul acestuia adund in prima. companie tot ce ¢ mai bun. Tar dac& € penurie de ofiferi, completirile cu noi_cadre ofiferesti vor fi date neapSrat companiei inti. Asfa pentru c& acéasti companie intotdeauna se afla pe axul principal de deplasare. Ea se va izbi prima cu fruntile de inamic, Tar de modul cum se face angaja- rea luptei depinde in mare masura si rezultatul ei, Im oricave batalion compania a doua este de mijloc. Otiterii din aceste companii nn au disfinc{ii deosebite, ca mine de: pilda,, si soldatii, de asemenea, In schimb fie~ care companie a doua are o preg&tire suplimentar’, caSubunifate de cercetare. Cum s-ar ai d . ar zice, doua Profesie. Inainte de toate, lupta, dar. la nevoie poate sf execute cercetarea pen- fru Propril alalion, dup& cum poate Tuera chiar si pen ru régiment, luind locul sau cialé a regimentului, Onin: ercetarea spe In Armata S ieti ista ined ovieticd exist 2400 de bi are un fel de a este si ea 0 companie aceste companii in mcar nu ‘au soldati. _ Ineinteazi impe- numar, maginile, lei, goneste fark a rimine { n in urma un. pe senile, cu fanion alb. Am risuflat , . usurat, Acel - lef alb inseamni prezenta unoe arbitr iar’ prezenta lor inséamn’, la rindul ei, c icatie, gi Deci vom mal syindtl et ef acum e aplieatic, gi nu oboe Pe deasupra mea 2boara i Zsupra mea zboari un elicopter, ca o libeluls Alunect The dove a3 ol Vine drept impotriva vintulng, iat, Acum atirni pe partea d, 4 ma aflu pe capacul turelei, cu mina’ dreapts eecaeee caput. Pilotul e roscovan tare. Chipul ti e'ea en de Solofani, impestritat tot cu pistrui, tar dint cane albi sgt Ride, aturisitul. $tie prea bine acest on din Slicopter’ e& acelor comandanfi de companic cirora le punbarte el diverse ordine, le este sortita 0 “i ane tocmaj ind, Elicopterul se depirteazd pe daté in sca si lateral. Doar pilotul cel ro; ‘i edie scovan ride, Doar rellectind razele astrului ee risare Uhh Mal stedlucese, 16 4 Tancul meu cu piept voinicesc iaie universul prin mijloc si ceea ce fusese compact in fafa lui se despicd in doua, In dreapta si in stinga gonesc limbi de-padure. In pintecul masini domneste un vuiet infernal. Am harta pe genunchi, si multe imi devin clare. Divizia a fost aruncata intr-o rupturd gi acum iainteazd cu toatA viteza spre Vest. Numai unde se afli inamicul nu se. infelege. Despre asta harta’ nu spune nimic. i tocmai-din aceast’ pricing, in fafa diviziei se avinta vreo doudzeci de com- panii, ‘a mea aflindu-se printre ele. Aceste companii sint ca niste degete ragchirate ale unei singure miini. Misiunea lor este si piptie locul cel mai vulnerabil din apararea: inamicului, ‘spre ‘care, comandantul diviziei are si- napusteasca pumnul de mii de toné. Locul acela vulnera- bil al inamicului este cdutat-pe spajii imense gi de aceea fiecare din companiile trimise inainte se deplaseaz in completa singuratate. Stiu bine ci undeva alituri inain- teazi impetuos si n&praznic companii Ja fel cu a mea, insi ocolind focarele de rezistenta, satele si oragele, Nici compania mea nu se angajeazi in ciocniri istovitoare : am ‘intiInit_un inamic, am raporiat statului major si di-i ocol. Manevreazi-l mai repede si continua iara¢i inaintarea, Tar undeva departe, in urma noastra se alla fortele principale ca un torent furibund ce a spart un baraj. Inainte, baieti, mainte, spre Vest | Dar uite ca transportul blindat cu stegulet alb nu raémine in urma. El, blestematul, e de doud ori mai usor decit un’ tane, in schimb for{a are aproape la fel de mare. In vreo doua rinduri ain incercat eu’ si” mA desprind, cici vorba-aceea : vitezele mari sint cheviisia succesului, Dar nu mi-a mers. Pe vremea cind comandam un pluton, figurile de felul asta imi iegeau perfect, dar cu compania nu-mi va merge. Poti si fragmentez{ coloana, si-ti ratacesti tancurile prin smireuri si pentru asa ceva nimeni nu te iartd. Pentru aga ceva poti fi scos de la comand’. Dracu s& vi ia, gindese. N-aveti decit 8& controlafi pe sdturatele, dar eu compania n-am s-0 ingirui... —O maeara in fati! strigi deodata prin radio comandantul tancului sase trimis de mine inainte.yO mascara? Pentru ridictri 2 Uite-o, toata verde, bratul fi e inva ae ee. Dar unde poate fi vazuti o macara pe cimpul de lupta ? Just ! La o bateri r ai o baftt de toate sileies Paterie de rachete ! Pai asta nu-t — Companie! urlu la af mei ‘ eegea ene Thainittt 18 at mei, Baterfe de rachete! Tar baietii_ mei stiu prea bin i s @ CUM s& se réfuiasca Ga,paterile de rachete, Plutonul una, depiginds mee ré in formatie de lupti. Al’ dou "i bruse, trece in dreapta si, azvirl; oer budget 5; t apta si, azvirlind spre ‘cer bulgaci de noroi de sub senile, se avinta: inaints, Phatonal et © ia spre stinga, invaluin< it ateri ii 9a, ste ‘ind din flane bateria, printr-un Deiter’ tag eu. ar conductorii inteleg asta si. fark mi , Da inte si.fari mine, i Gi plclora rept at flecaruia din-ci este proptit neat indaté, apisind pind la refuz pedala tneit siaromut a urla cu revolt si indirdtnicie Die ee e 0 a si indaratnicie. Di ‘icit asta imprejur e un asemenea vi i faced’ © atte \ imprej a ict si de aces & funingine insuportabili: carburatorul nit aneeg ag ts in motoare si este i x vi salbatica presiame a gazutus, "™™"*" PPM efapamente de — Intrerup cercétarea, de lansare... angajez lupta ‘int cuvintele radistului-incdredtor d _ v “itor de pe ta uniter obugen oa ultimul nostru mesa}. Orice subs obligaté s4 atace subunitatile de i Stafele majore de la primul contact cu ele, fied a astepee nici un fel de comandi, i i i Bei id’, oricare ar fi sansele gi-cu orice Exact ! O macara ! luit in crengi, pentru patratul 13—41,., gaturile si aruncd tilul intra Tin in tine, cu_o lovitur ce pare a: Pluteste usor intr-o parte, Picioarele mele au inceput a zbur: — a 4& zbura spre sti: i Teecanicului-conductor, stelajele de raanifie es ‘Pinarea 18 tancului ce zboari peste buturugi:si busteni. Cu dege- tul mare al miinii drepte, ochitorul i lin pe declanga- tor. Pentru ca cumplita explezie sd nu se napusteascd prin surprindere asupra urechilor noastre, in toate castile se produce un declic ascufit ce determina timpancle sa se contracteze in intimpinarea tunetului pustiitor al lovi- turii tunului nostru de mare putere. Declicul din cisti precede lovitura cu citeva sutimi de secunda, asa incit noi nici nu auzim bubuitura propriu zis4. Colosul de ofel, cintarind patruzeci de tone ce se avinti inainte, s-a cutremurat. 'Teava tunului s-a_stu- cit inapoi, scuipind din adincul ei tubul fumegind, vibrind, al proiectilului tras. Si pe,loc, imitind tunul comandantu- lui, au inceput a latra toate celelalte, Jar incdrcétorul a si aruncat pe impingator al doilea proiectil. — Vitez& | urlu eu, Noroiul figneste in jerbe de sub senile, iar zornditul acestora e chiar mai puternice decit tunetul tunurilor. In casti se aude un declic — inseamn& cA ochitorul apasi din nou pe declansator. Si iarasi nu auzim: propria noas- tr& lovitura. Numai tunul s-a smucit convulsiv inapoi, numai tubul zangéine ingrozitor izbindu-se de limitator. Auzim numai loviturile trase de tancurile-vecine. Tar ei le aud pe ale noastre, si aceste lovituri de tun parci-i biciuie cu o cravasa intre urechi pe vrednicii mei asic- tici, care se las& cupringi de turbare. Acum pot si mi-1 imaginez pe fiecare in parte. fn tancul cinci, ochitorul, intre doua lovituri, de entuziasmat ce e, roade aparAtoarea fruntii, din eauciue, a’ aparatului de ochire. Asta se stie nu numai ‘in companie, ci in-intreg batalionul. Desigur, nu e bine ce face. In felul acesta este distras de observarea continua a situatiel de pe cimpul de lupid. Pentru acest prost obicei a fost cit pe-aci si fie retrogra- dat ca incdretor. Dar trage foarte precis, ticdlosul. In tancul opt, comandantul acestuia fine mereu un topor Tinga el, si in timp ce tunul lui.e pe cale sa se “inece executind foc de ‘vijelie, izbeste cu muchea in blinda lar in tancul trei, comandantul acestuia a conectat radioul pe emisie si a uitat sé-1 mai deconecteze, ecoperind astfel toate. legaturile din reteaua companiei; toati compan: @ auzit cum scrignea din masele gi urla incet, ca lup' — Zdrobeste ! soptese eu, iar undele radio imi poar' soapta la treizeci de kilometri, ca si cind fieclruia din 49 yee : ‘ Seumpii mei asiatiei furiosi le-as gopti drept in ureche. In urechi se produce un n ic si , 10u, declic ‘si iardisi Zinginesle, Aroma tuburilor arse este imbitatoare. Cine lat acea aroma ‘otravitoare, acela devine ¢ i cuprinsi de voluptate. Zdrobeste ! Tanchistii mat ce ane rinsd Zs ! tii m Imbitati de tunete, de emaipomenita forja a motosrelon {tilurile mitralievelor. Si nu existi forfi care att mal fing fm fu, Chior gonductoni tuturor tancurfon 2 ca dulaii din lant. Smiftese levierel uriasele lor labe noduroase, isi chinuie masinile, resin ; asinile, - gele, gonindule deva rept in total luptel Ma ut tole : ava si fim manevrati 5 Undevs, depart zicese transportoral bling cu sigs . A'rimas in urmé, lau lisat-puterile, Oameniy as él sint niste nefericifi : neau ei un asemenes teeny ; : un asemenea tun supra puternie, nau parte de tunetele astea ameti IP ie, naw itoare, le lip- sese aromele imbititoare. Nu simt toath wate tes © menea desfitare, n-au avut cum so cunoara, pe gees Z ) ea | i. De $i conductorul lor ¢ frieos, ocoleste cu prudenti vices i 0 ste cu prudent’ pietrel si buturugile, Dar nu-fi fie team, baidt Hi bine 1 , baiete ! Pune-fi bi lavete Be maying, smuceste-o si feimint-o, Marine Bane . lelicatd, dar dacd simte pe ea i plin de forfi, devine si ea feroce, purtindycte tin ence L , purtindu-te f este bolovani de gianit, peste buturugile unor stjan ani, prin gropi si fundaturi. Nu-fi fie teams plesnese senilele, nu te teme e& se fring ile Rupe si zdrobeste, iar tancul te va > paste, Cher ee , jar Purta cao pase. C&ci tancul, se las§ si el cupring de beti Doar ¢ nics Penta pti Gh Suptins de betialuptc. Doar e nfseut .-.Scoate compania din lupta, sicu® Sub Senile tignese scintei’ Compania a intrat ca o ~.Scoate compania din lupti... Fara nici o comand, tancurile au incetat si mai tragi, ca si nu se loveascd reciproc. Acum do: x s : éciproc. ar urls, ‘ca ni jul ce sfisie in. bucati o c&prioaré. Izbese cu runtile tor Blndate fubredele transportoare ale ‘rachetiptilor, : instalatil de lansare, infundind - mul gras floarea si mindria artilerie! active, Zasor eae 20 +Scoate compania din: lupta... aud iardsi glasul dep&r- tat, scirfiit al cuiva si injeleg deodata c& cel care mi se adreseza este arbitrul. Ah, drace ! Dar cine-i intrerupe pe cameni din activitatea lor indragit’, intr-un asemenea moment de suprem, aproape sexualé voluptate ? Ab; arbitrule, mama ta! Pai tu faci niste impotenfi din cirla~ nii mei! Cine fi-a dat dreptul si strict o admirabild compare de tancuri? Esti vreun dusman al poporului sau vreun sabotor burghez?... ... m-ag in dintii tai! Companie, zdrobeste ! Si izbind cu pumnul fn blindaj, injurind de mama focului, cu emifaitorul deschis, pe tofi ticdlosii din statele majore care prin cancelariile lor n-au mirosit praful de puse’, dau comanda : — Companie, incetarea! La stinga, pe plutoane, in poiani, adunarea ! Furios, conductorul meu ‘smuceste levierul sting la maximum, din care catizi tancul aproape cA s-a rastur- nat cu toaid greutatea sa spre dreapta, fringind o frumu- sete de mesteactin, Schimbi miiestru.vitezele conduc- torul, cu o intrerupere de aproape o secunda si intr-o clipiti, ajungind Ja cea mai de sus, azvirle dinozaurul blindat inainte, prin tufisuri si gropi adinci de-a dreptul spre poiand, pentru ca apoi, virind nastrusnic, si scad’ turafiile aproape la zero, lucru ce face ca masina s& incre= meneasca pe loc, aruncindu-ne pe noi mult inainte, exact ca in cazul frintirii neasteptate a unui avion chiar la captulrulajului pentru decolare. Celelalte_ tancur mugind deceptionate, se smulg din padure si, frinin ‘convulsiv, se aduni intr-o aliniere perfect... — Descarcati ! Armamentul la control ! si dupa ce daw aceasti comand’, smulg din priz& snural cAstii, «iar inclircitorul tai printr-un declic ‘orice legatur 5 Transportorul blindat cui arbitrul raimésese mult in urmi, Pind s& se sonticiie el la compania mea, cu am reugit s& controlez armamentul, am primit rapoartele refe- Fitoare la starea masinilor, la gonsumul de carburant si munifii; am aliniat oamenii si_am incremenit in. mijlocul poienei, gata s& prezint raportul,Stau asa, socotind in minte plusurile si Pentru care pot fi laudat sau, dimpotriva, peleray ee ania iesise din pare eu opt minute inainte de tescoy coyPenty asta voi fi laudat, doar uneori pentre age seve i se poate chiar pasa cuiva un mie cea ue ont fn faza inifiald a rézboiului, totul se socotegte tn segue Poate tancurile, toate avioanele, toate statele majors ta buie sa iasd printr-un salt de gub lovitura. In acest caz Prima lovitur’ a inamicului, cea mai puternica ss va gxecuta asupra unor oriisele mnilitare pustii, Opt tainatey Aici am un plus neindoielnic, Toate tancurile cinta, Stare de functionare si pe parcursul intregii zile asa au Rimas Aici e un plus pentru loctiitorsl meu, setn Picat e din lips de ofiferi nu am in companie un aseme- pea yloctiitor. Eu fac si treaba iui. Punctele de sprijia {Pam ocolit prin manevre hotarite, raportind la Ge si eu precizie despre existenta lor. Astae un plus ponins comandantul plutonului unu. Pacat eé el nu exteik i nu ne-a scipat, am mirosit-o si am facut-o una = tul. Tar 0 baterie.de rachete, chiar si cea mal prégieiy € in slare sé provoace o pereche de Hirosime, Bu inthe, Tupind ‘cercetarea si aruncindu-mi cutiile. impotriva rachetelor, se cheama cam preintimpinat aceste Hine Sine: Pentru asa ceva la rézboi fi se atirna de piept ca ordinulet, iar la apticafii esti mult vreme laudat, 7 Dar iat4i-l si pe colonelul din control, Miini ae {ele, ciame sclipitoare. Ocoleste cu great bilmecele os Feamotan ce nu vrea si-si minjeascd Mibutele. Coman Gantul regimentului, titucul nostru, e si el colonel, puny Gare niste liboaie noduroase, ca ale unui cilau'? mila dedate cu muncile grele; Tar fafa tdtuculul nostra e nk de ger, de soare si de vinturile tuturor tancodreemen: fi Poligoanelor ce-mi sint si mie cunoscute, hiel me oe Compara cu chipul livid al acestui colonel arbiire = ¥-aliniat ! Drep{i ! Pentru onor la dreapta ! ar arbitrul nu-mj a ir a chiar de in ait num asculta raportul,intveruptniai-ma — Va jucati t-ma je pusiany iAH, Jocotenent-major, de-a tupta! Ca un Eu tac. li zimbese. Ca si cind nu i imi _Ew tac. 1 . mar cérta, ci Prinde in piept o.medalie, Insi el se infurie si mai bite 22 din-pricina acestui zimbet al meu. Suita lui tace incrun- tata. Ea stie prea bine cA articolul 97 din Regulamentul disciplinei interzice s& fiu certat in prezenja subordonati- lor mei. Maiorii si locotenentii-colonei din suit stin c& certindu-ma in prezenta subordonatilor, colonelul nu autoritatea mea o submineazi, ci autoritatea intregului corp ofijerese al nobilei Armate Sovietice, inclusiv pro- pria sa autoritate coloneleascd. Dar mie parca niéi nu-mi pas’, Zimbesc, — E o rusgine, locotenent-major, si nu auzi comen- zile gi si nu le executi. Eh, colonele, pai eu i-as spinzura de {evile tunurilor pe cei care nu se las fura{i de avintul luptei, pe care nu-i imbati mirosul singelui, Asta-i deocamdat& 0 apli- catie, dar dac& intr-o lupta adevarata senilele tancurilor noastre ar fi fost minjite de singe adevirat, nu de subs~ tanfe butaforice, ca la teatru, atunci vajnicii mei asiatici s-ar fi incins inca si mai avan. Dar asta nu e o slibiciune a lor. Asta-i taria lor, Nimeni din lume n-ar putea si-i opreascd. — Si-apoi treaba cu gardul. Afi spart gardul de zid al parcului ! Asta-i crima ! Vite c& la peretele acela pind si si mA gindese am uitat. Mare scofalé. Pin’ Ja ora asta cu siguranjé a fost reparat. Cit sé fi durat ? Dac-ar fi fost dusi acolo zece soldati de la arest, in doud ceasuri ar fi ridicat un. zid nou. Dar de unde puteam eu si stiu, colonele, dack era aplicatie sau razboi? Cine poate sti asa ceva in timpul alarmei ? $i dac-ar fi fost rizboi, iar zidul ar fi ramas intreg’ si 2000 de oameni, impreund cu sute de minunate masini de lupta ar fi ars intr-o singurd ingréma- dire ? Aud, colonele? Porfi_un niare titlu, te numesti Sef al cercetarii Armatei a 13-a; dac-i aga, poftim de intreabii cite obiective au descoperit uzbecii mei in cursul zilei. Ei nici mcar nu votbesc ruseste, dar des- coperi fara gres fintele. Laudi-i, colonele! Dacd mie nu-mi-zimbesti, macar lor zimbeste-le. Iar intre timp. eu ii zimbesc. Acum mA aflu cu spatele la compania mea si n-am deloc voie si’ ma intore cu faja spre ea. Dar stiu gi asa cd toaté compania mea zimbeste. Uite-asa, simplu, fara nici o pricin’. Asa imi sint ei — in orice situatie isi rinjese maselele, 23‘* Colonelului ins nu-i place tr nu-i place treaba asta. De buna « crede'cd ne batem joc de el ; s-a infuriat $i mal bret \_ o> Un neispravit ! Nu sinteti d i ania. Va mlsprévit Lu sinteti demn st comandati com Condado) Sestital | Predati compania locfitorulut, sao \ 7 Nu am in prezent loctiitor, ii spun zimbind, Atunel comandantulué plutonului uni! — Nu exista nici el, gi pentru ca s& nu ia la rh nelul toate functiile in’ordine coboritoare, 1 Senin’, olo~ singurul ofifer in companie. ° He Sint Colonelul if Sug, Cont Un singur liter este aproape tipied Olan vee 88 fie ral puna ek {oll at vrea si fie doar colonel. In s¢ adul de locotenent ini iatrage yo uae oe eset en pa Pee cumplitd de ofiferi, In schimb acolo sus, tn ai Hele malore Se cam uité acest lucru, Uite s1 seems Bell pur al gimata nu a putut concepe ci ett pot fi unieu er fn inteaga companie. M-a indepartat 4 - andi. — Ske acest rept, Numal cd acoaeta compas ie si se ina cazarma, iar si fie mind tanie mie: $1 ined de tancuri, singurs, fird afijerl pais: mf aes de kilometri nu e cu putinfa. Ar fi o crim, Qe sia. Alc colonel oi dates Ce erste oe lovin Gestituit-un comandant, in situafia cind ct ae a eee, 2 stituit > in situatia cind el i tori, prin acest gest tu insuti tra at vaspundcren peromain Heel geet insult frei asumat raspunderea Ginfezi niminui, Cici dacd ar ex inci fiecare comandant de divizie fi mandant ar put a feats in elm, si-i destitule pe comandanf, tnloeunges j farei convin lui, si lovitura de stat ¢ gata, Dox destitui. Oricine se pricepe ef dosti te, i icine se’ pricepe s& destituie, colo srang® BvGEe oa lb toe 24 anti Ja posturi este la fel de greu, ca intoarcerea unui Mort la viafa. Acum ce te faci, colonele, ai de gind s& mi 1 din nou tn fruntea companiei? Nu fine. Doar sint Redemn. Si tofi au auzit asta. Nu ai dreptul. si pui la comanda companiei un om nedemn, Si daca se aflA mai sus ci’ tu, in apropierea frontierei de stat, ai destituit de la nigte companii de tancuri pe comandanfii legali, iar in locul lor ai mumit alfii, nedemni? Ce se va intimpla ci tine ? Poftim ? Asta e. - In situafia asta colonelul ar trebui si ia Jegitura cu comandantul batalionului meu si sé-i ceard: luati-va de-aici prapadita de companie. Dar uite c& aplicatia s-a sfirgit. S-a terminat la fel de pe neasteptate cum a si inceput. Si cine va permite s& se utilizeze dupa splicatie transmisiunile militare? Doar in °37, cei care au permis emenea inc&ledri au fost impuscafi. Dupi aceea niminui nu i-a mai venit cheful si facd asemenea nazbitii, Ce te faci acum, colonele ?- Poftim, condu compania. Ori poate ci ai si uitat cum se conduce? Sau poate ck nici n-ai condus: vreodaté una? Ai crescut prin statele majore. Asemenea colonel sint o muljime, Orice ocupatie pare un fleac eind o privesti dintr-o parte. Nici s& conduci o companie nu e cine stie ce. Numai c& trebuie si dai c menzile asa cum sint inscrise in noul regulament, Oamenii din companie nu sint rusi, n-o s& infeleag’. Ba ar fi si mai réu daci ar infelege, ins& nu cum trebuie. Atunci nu i-ai mai gasi nici cu elicopterul prin paduri si mlastini. Tancul eo masina grea, uneori poate da peste un om, se poate pravali sub un pod, poate pieri intr-un smirc. lar rasplata e intotdeauna una gi aceeagi.< “sf * Acum nu mai zimbese. Situafia e serioasi si nue nimic de ris. Ar fi tocmai momentul potrivit s% duc mina la cozorde $i si zic: ,,Permitefi si plec, tovarase colo- nel 2 Oricum, eu sint acum de prisos, ici comandant gi nici subordonat, Dumneata ai pus-o. de'miméaligi, acum n-ai decit s-o inghifi. Ti-a venit cheful s& comanzi, poftim, tovarige colonel, n-ai decit. Dar furia si bucuria réuti- cioasa ‘mi s-au stins repede, Mi-é draga compania, doar sint oamenii mei, masinile mele, Nu Mai rispund de com- panie, dar n-am 5-0 las asa, baltd,._ +-— Imi permitefi, tovarase coldhel; zisei, Fépezindu-mi mina Ja cozoree, si condue pentru ultima oara compan -mi ia in acest fel rimas bun de la ea,_ jus: .— Da, se declar’ el scurt de acord. Pentru un moment mi s 4 e -a pirut ci vrea, cum este obiceiul, s’-mi dea niste indicatii — de felul si nu go- nesli, sd nu o iei razna, s4 nu intinzi-prea mult coloana Dar nea facut-o. Ori poate c& nici n-a avut 0 asemenea intentic, doar si mi se fi p&rut mie. — Da, da, conduceti com iderati “Da, da, pania, Considerati ci ordinul meu ined n-a intrat in vigoare. Returnafi compania la cazarmi si acolo o sa o si daji in primire. — Am infeles! Fac scurt stinga-Imprej Ax le : -Imprejur, dar apue totusi si vid 2imbete ironice in suita colonelului, Cum vine asta? Adici deocamdaté comandati. Cei din suiti4 injeleg si ei cd nu exist’ o asemenea situatie — si afli deocamdata 1a comanda Un comandant oft este dems si-si comande subunitatea, si raspunde integral pentru ea, ori este nedemn, si atunci este indepirtat fara intir- ziere. Deocamdat& cotnandati — asta nu e o hotarire. Tar un colonel poate plati scump pentru o asemenea atitudine, Mie mi-este clar acest lucru, ca de altfel si celor din suit&, Dar nu-mi arde de aga ceva acum. Am in fajd o treabi serioas’. Comand compania. $i nu import cine ce a gin- dit, cine cum a procedat si cum va fi pedepsit pentru asta, Inainte de a da prima comand’, comandantul este dator si-si supund unitatea vointei proprii. E obligat si se uite la soldatii sii in aga fel, incit acestia sa se simta usor furnicati, si ineremeneasca, incit fiecare si simti c& indaté va urma- porunca unui adevarat “comandant. Tar comenzile la trupele de tancuri sint mute. Dou fa. nioane in mfinile mele, Cu ele comand. Fanionul alb bruse in sus. Aceasta i manda, Prin acest gest scurt si tilos, iam transmis cone, paniei mele un lung mesaj: Compania @ comand eu | Lucrul statiilor de radio pe emisie, pind la fntilnirea cu inamicul, este interzis ! Atenfie !“ Existé comenzi prega- titoare si comenzi savirsitoare, Prin comanda pregatitoare, comandantul fi cuprinde oarecum pe subordonati cu 24- bala de fier a voinjei sale si tragind de h&{uri trebuie s& astepte cinci secunde inainte de a da éomanda principalas Formatia trebuie’ s& thereméneasca ti ele clipe agtep- tind-o, fiecaré“ivebuie s&'simta zibalete"He fick™ feiare Sa tresira’abia’simtlt, miischii s& inceaph a fremataca 56 tnaintea unei lovituri usturdtoare, fiecare trebule s& ag~ tepte comanda sivirsitoare precum asteapt un cal de rash lovitura de cravasa. Fanionul rosu bruse in sus, apoi ambele pe lateral, in jos. S-a cutremurat compania, risipindu-se, tropaind in~ data cu cizmele potcovite pe blindaje, Poate cA igi lua rmas bun de la mine compania, poate c& a. vrut sé-si demonstreze nivelul de instruire in fata arbitrilor sau poate c& pur, si simphi o cuprinsese furia si n-a gasit po- sibil-s& si-o.exprime in nici un alt chip. Ah, dac-ar fi de~ clansat careva un cronometru ! Dar si fara acesta, in acel moment stiam-: compania mea bate recordul diviziei si poate chiar vreunul de mai sus. $tiam in acel moment ca sint mulfi tanchisti adevarati in suita colonelului gi ci ficcare ii admira acum pe asiaticii mei, Am vazut eu insumi multe recorduri la trupele de tancuri, cunose pretul unor asemenea recorduri, Am vazut si miini frinte si dinti sparfi. Dar in acel moment baiefii au avut noroc. Si stiam oarecum dinainte c& nu va célca niciunul gresit, fu va aluneca executind acel salt de neinchipuit prin oblon. Stiam c& nici degetele nu ise vor strivi nimanui. Nu era momentul. : Cele zece motoare au. pornit a urla, MA aflu in turela comandantului, Acum fanionul alb in sus, in mina mea, inseamn& : Eu sint gata!“ Si drept rispuns vad alte noua fanioane : Gata! Gata! Gata! Un cere bruse dea- supra capului si un gest precis inspre est : ,,Urmati-ma !* Totul e simplu. Elementar, Poate chiar primitiv ? Da. Ins& nici o cercetare nu poate descoperi deplasarea, fie sia patru armate de tancuri concomitent. Iar impotriva altor genuri de cercetare exist procedee la fel de primi- tive, ins imparabile, Asa se face c& Intotdeauna apirem prin surprindere. Riu sau bine, Yar prin surprindere. Pind si in Cehoslovacia, chiar si cu sapte armate con- comitent. Colonelul controlor s-a c&férat in transportorul siu blindat, Suita l-a urmat, Transportorul s-a pornit a urla, a virat bruse si a luat-o pe un alt drum spre oraselul militar. Suita colonelului fl urliste’in mod evident pe acesta, Céci in caz contrar,'i-s-ar fi suflat c& el trebuie si meargé imediat in’ urma tanculyi meu. Doar acum cu sint un nimeni, Un impostor: mf se. incredinja mie compania este a si cind un sef'de politie ar incredinsa iaunui polijai destituit din serviciu executar i ares- tin Da chine dace in SE! setae une ae micar fii alaturi, pentru a interven la timp. O dati ce ai incredinjat cuiva compania, dacd nu te pricepi si ° conduci, apoi macar s& fii al&turi, pentru a putea sa apesi la timp pe frine. Dar uite ec nu ind soptif nimeni colonelului c& si-a dat viata pe miinile tindrului loco- tenent-major. Iar acesta, indepartat de la putere, poate 88 fac orice porcarie, doar e un strain acum‘in companie, | Tu va trebui s& raspunzi. Ori poate e& tolt cei aren faci un fel de evenimente deosebite ? Stiau ef ci loco . tenentul-major nu va zdrobi destinul colonelului, Desi ar fi putut s& o fack....* 6 : Asa se intimpl adesea : 0 divizie e biciuiti de . alarmet de luptd, aceasta se nipusteste spre largi ovina. {uri ‘dar este curind adusi inapoi. Aici se ascunde un fihepsis adine. In felul acesta se formeaza obignuinta iar diviziile vor porni lao actiune reala ca la aplicafiile . curente — fard emofii. In acelasi timp si inamicului ii Slubeste vigilenja, Diviziile sovietice fignese adesce. si pe neasteptate din ordselele lor militare. Inamicul \% inceta s& mai Teacfioneze Ja asemenea actiuni, Drumiile sint b&tatorite de coloanele de tancuri, E ‘ea s-a dat concomitent intregii divizii, Cine i nu i izii, ori poate chiar cinci, Dar cine stie, poate cd au fost alarmate c i n tie, a oncomiter chiar‘o suti de divizii, Somitgnt La poarta ordselului militar cint& fanfara, Comandan- { tul regimentului, tatucul, e pe turela unui tane men limpina coloanele, Are ‘ochiul versat, neiertator. lis suficienta 0 singurd privire ca si aprecieze o eompanic, | © baterie, un batalion si pe comandantul réspectiy Coe mandanfii se zgribulese sub privirea ‘de pluinb lngn cului, E'un birbat voinic, centura fi este prins& laultimele’ og ? giuri, abia de-l cuprinde. Tar carimbii.cizmelor sale de uriag sint usor crestate la. spate, cdci altfel nu le-ar putea tvage peste pulpele puternice, Are un pumn enorm, éit un ceainic, si cu ceainicul acesta amenin{i pe cineva. Probabil ci pe comandantul batalionului trei infanterie, ale c&rui transportoare blindate se inghesuie prin des~ chizdtura flimindA a porfii, Tata ca bateria de arunc&toare a acestui batalion tocmai a trécut pe poarta, iar acum e tindul meu, $i cu toate c& stiu cA fancurile mele ma ur- meaza, desi imi este totuna daca ma urmeazi sau nu, doar ni le thai sint comandant, in ultimul moment’ ma uit peste umar : intr-adevar, vin toate, n-a intirziat nici unul, Comandanfii tuturor tancurilor imi cauta privirea, dar cu ma intore din nou cu fata inainte, mi-am repezit palma spre casca cea neagrA si comandan{ii tuturor celor- lalte noua tancuri au repetat cu precizie acest strivechi salut militar, ; Comandantul regimentului tot mai strigi ceva jignitor si ameninfator in urma coloanei batalionului trei si, in sfirgit, isi intoarce privirea turbat spre compania mea. Ab, tu, goril de padure, ataman de tilhari, cine-i poate susjine privirea? Intinindu-i ochii, iau bruse, surprin- z&tor chiar si pentru mine, hotirirea si infrunt’ privirea lor. Jar el gi-a desfacut pumnul imens ‘intr-o palmi cit 0 lopat, ridicind-o la cozoroc. Nu oricui réspunde tatucul Ja salut cu salut, $i eu chiar ci nu mi asteptam, M-am holbat nedumerit, clipind des. Tancul meu a trecut deja, iar eu imi intorsei capul inapoi, uitindu-ma la comandant. Deodata il vad céi-mi zimbeste, Are 0 mutr& negricioasi, ca ifn film negativ, si din pricina asta zimbetul lui, dez velindu-i dinjii albi, e vizibil pentru intreaga mea com- panie i de bund seama pentru bateria de obuziere care urmeaza dupa mine, dar pe care acum elo va saluta cu pumnul siu imens, Eh,‘comandantule, Nu stii tu cA eu nu mai sint la cirma companiei, Am fost destituit, comandante, de la companie. M-au inlaturat-intr-un chip rusinos, Ca’ si eind ag fi fost biciuit in public. Dar asta nu-i nimic, coman- dante. Crezi c-am si:ma pun pe bocit ? Niciodatd, cit voi trai. Am sii zimbese. Intotdeauna. In ciuda tuturor. Voi zimbi bucuros si cu’ mindrie, uité-nga cum ifi zimbese {i comandante, Am s& primese curind 0 noua companie, Epenurie de ofiferi, stii bi Si ma‘despart de asiatic nimerit a fi. Dar nu-i ni ine si tu. Numai cl-mi pare ri ae 3 fas ici mei, cdci tare buni fldcdi s-au ‘mic, va trece si asta. Pentru mine si agita-fi pumnojul, c& de ace si 7 ca Rio come sisi un alt comandant In. regiment i » ifi fertam iesirea abrasa cA tre- Net, comands sirea abrasé. Si dacd trea , urma acolo unde ne vei c. e ‘onduce. Tar Comandante, am si te urmez chiar-dacd nu cu 0 cout Panie, ci do: " ochitor, " °% UR Pluton. Ba as putea si ca simplu 7 . La revenirea unei masini i a revenirea unei masini dé lupia in pare, # speek in primul Hind ? Asa c. Trebuie fe alimentata u frint’, dar alimentata. Cine poate sti cind'ne va trasni o noua alarma ? Fi sind de tuptd ind ne va ? Fieeare masina d trebuie 5X fie gata sa repete tot put, Im ottee pete totul de la Inceput, in or! moment, asa ci de aceea parcul vui in nou. Sute de ner L ‘uieste din now. Sute d masini se alimenteazi concomitent. Fi : voie de cel putin o ton’ de ant. $i transpostoane blindate sint vorace. Ca i tactousche do ape toatele int le de artilerie. toate masinile de transport trebuie alimentate, Apol unt tifile de foe ale tuturor masini a 2 ale sinilor de lupta t i - Pletate. Projectile de artilerie, de cite 30 de ame ecare. S-au adus cu sutele. Ci ile intr-0 ce trebuie re in; : s& se scoatd proiectilele, ambalajul de pe wea te eae turat,apot, Si fle curajat ficcare proicetil, ndepirtindu-se lat la uzin& si'— in tane cu el! lar cattus ne sosese $i ele in lazi. Cite. 880 de b n fiecare, Seer buie introduse in beni: i vandd de maine ee : intr-o banda de mitrali 250 de cartuse, Apoi benzil fe fn inched de cartuse. trebuie agezate in inckres toare, iar in fieéare tane sint ett menea cut Acasa ; 13 asemenea cutii trebuie adunate toate tuburile ar fei predate Ja magazie. Tevile vor fi eurdtate mot tte erent . te mai tirzi intreg plutonul, fiecare feavi ‘a multe oe n utonul, le pe tanc, multe ore zil- nic, repetind curitarea multe zile dar ‘sr e's ; , dar acum -trebui turndim deocamdatd ulei in tevi. Si iat cf vine vindal oa 30 apilim tancurile ; 6 spalare grosier’, desigur. Spalarea temeinicd va urma dup-aceea. Acum trebuie hréniti sol- dati. Astizi n-a fost masa de prinz, aga: c&. prinzul es imbinat cu cina. Ian dupa cina tofi sint dusi la activité de intretinere tehnicd. Spre dimineat& trebuie verificat totul : motoarele; transmisiile, suspensia, trenul de rulare. Unde e nevoie, se schimbi unele patine de la senile.’La lancul pentru bara de torsiune de la bordul sting este rapt. La ‘al optulea reductorul de viraj face zgomot, in schimb la compania inti de tancuri se vor inlocui dintr-o data doua. motoare, In zori incepe curdfirea generalé a fevilor, S& fie totul gata! CA va zdrobese ! Dar deodata simt un gol undeva sub inima si mi-am amintit bruse ci dimineaté. nu va mai trebui sé. verific in. compania mea calitatea intrefinerii. Poate c& nici nu voi fi lasat deloc si intru miine la compania mea in parcul de tancuri? Stiu ci toate doeumentele cu privire la mine sint deja intoc- mite si c& oficial voi fi destituit nu‘miine dimineata, ci chiar astai-seara. Si mai stiu ci la destituire, un ofifer tre- buie s& se prezinte spilcuit, nu mai rau decit atunci cind este distins cu un ordin. Iar compania mea cunoaste acest Iucru, si de aceea, in timp ce ma certam cu alimen- fatorii, in’ timp ce verificam registrele cu consumul de munifii, intimp ce ma tiram pe sub tancul trei, cineva mi-a facut cizmele lund, mi-a caleat pantalonii si mi-a cusut un.guleras proaspiit.la bluzi, Am aruncat salopeta murdara si fuga la dug. M-am barbierit indelung, cu griji. Si iat c& agentul de ta regiment a si sosit. | Vuieste pareul. Un tractor scoate pe poartA un trans~ portor. blindat zdrobit. Tuburile arse zdraingane. Enormele camioane duduie inedrcate la refuz cu lazi goale pentru proiectile. Sudura electric& azvirle jerbe de scintei, Pind dimineafa totul ‘va straluci si va scinteia, Deocamdaté ins& imprejur e numai murdérie, zgomot, bubuit, ca pe un mare santier, Nu poti distinge ofiterif de soldati, Toti sint in salopete, tofi sint minjiti, tofi injurai de mama. Jar prin tot acest haos p&seste locotenentul-major Suvorov. Si toti amutese, Tanchistii minjifi se uité lung dup& mine. Fic- care- intelege c& locotenentul-major se duce la destituire. Niméni.nu stiede-ce a fost zburat. Dar fiecare infelege ci @ destituit: pe degeaba. Fiecare: nutreste. acest sentiment. In: alta situatie, in’ celelalte companii nici n-ar- fi fost ntluat in seama un locotenent major, si chiar dac-ar fi fost observat, tofi s-ar fi prefticut ci nu l-au vazut, asa incit ar fi continuat si se bunghiseasca la motoare, Intoreindussi fesele ndcliite de unsoare. Dar acum un om se previnta la destituire $i de aceca tanchistii actstia straint, necu, Roscufi, ma saluta cu degetele murdare, batucite, ridieate Ja boneta. Ii salut si eu. Ba inci Je si zimbese. lar c! de gsemenea imi surid, viind pared si-mi ‘spun: cura}, doar se-ntimpla s& fie si mai rau. Dincolo de gardul de zid al parcului se intinde or: militar. Castani cu tfunchiuri groase, elt sii cuprindd Cu bratele trei oameni, Nigte recrufi zbierind inviimasit un cintce. Se strduiesc, ce-i drept, dar sint incd neindo- minatici. Un fruntas aprig se rasteste la ef, Uite ca si re. crufii ma saluta. Astia sint inci niste vitelugi. Inca nu Pricep nimic. Pentru ei, un locotenent-major ¢ un. sef foarte mare, mult mai sus decit un fruntas. Tar faptul cd clzmele ii sclipese ‘atit de tare inseamna ci, de: bund seama, are de sirbatorit ceva. Tata si statul major. Aici tntotdeauna ¢ curktenio. Aici intotdeauna e liniste. Scara e de marmurd. Au construiteo romani inainte de r&zboi, Covoare pe toate coridoarcle, Dar fata si rotonda sedldata in razele soarelui. Aici ine {run con striveziu, de sticlé antiglont, sigilat tn peceti cu Stemd, se afli drapelul regimentului. Lings drapel, o qantinela neclintité. Baioneta scurta, plata, rasfringe ul tima razi de soare, risipindu-i pe marmuré scinteierile Salut drapelul regimentului, iar santinela de ling’ drapel nici nu se.clinteste. Doar este cu pistolul-mitraliers, tar omul inarmat nu foloseste nici un fel de alte forme de salut. Arma, constituie, ea insti, salutul Ini adresat tas turor celorlalti. Agentul merge drept pe coridor, spre cabinettil coman- dantului de regiment, De ce nu la seful statului major ? Bate agentul in usa comandantului. Intri, inchizind ca grija usa in spatele sau. Dar iaté & iese Indats, eliberind intrarea — poftifi, La biroul de stejar al comandantului sade un locote- nent-colonel necunoscut, de statura mijlocie. Pe acesta | Lam irit astizi in suita colonelulut-controlor. Der cc Gracu, ma mir eu, unde-o fi titucul, unde-i seful de stat ao i ‘otenent-colonelul gade in jilful co- malor Ticlut? Si fie cumva mai. mare in functie dectt fitueul nostra ? Cu siguranfé e mai mare, Altfel nu s-ar zat la biroul lui, oy fee Ta ‘log, Iocotenent-major, imi propune el, fri a-mf Ita raportul. : . Ma agora Pe o margine. Stiu cl pou wor unm ale i, aga ci va trebui s8 sar In picioare. De ec Golnarea inate doeaptd, ca $i cind m-as afla in formatie, la ike ; r, de ce zimbeafi _ taji-mi, locotengnt-major, de fl cind colbelul rmolov v-a aestituit de 1a. comanda, cont ani? is Pav privicea locotenent-colonelulul smn pitrunge in sutlet pare poruneinduvmi « dar si spui faeeasienve in tine, lighioan’, MA uit la cl, 1a gulerasul pi a per “acla cam purtatd, ins& curditied si calcaté. Ce si yaspunzi la o asa intrebare ? — Nu sti, tovardge locotenent-cotonel, — Ifi pare riu sa te désparfi de companie ? — Imi pare réu. ; : i si la sticgit: = ia a lucrat miestru. Mai ales la stirs qoacevan Sieg met: aL bine sa fie spart, decit s& fie un intreg regiment expug unef lovituri, Un perete nu ¢ greu de reparal — Agi fost reparat, _ — Vite ce, locotenent-major, eu sin. Tocotenent-c lonelul _Kravjov. Sint seful ceteetiri din cateneta 18 ; 4 : Colonelul Ermolov, care te-a indepi ela compan, a tari. Dar e destituit, des crede cd el este setul cercet (e destitut, dest med jeste acest lucru, fn locul lui sint deja num: ‘heun ingpectim diviziile. Crede ci el controleaz’, dar in fept eu Sou in primire gi mi informen asupra star cercetrii de la divizii, Toate ournaie # oton bai a mai ici o valabilitate. Da dispozitii ai, geara eu prezint documentele mele comandantilor a -fegimente $1 divizi, aga incit toate ordinele lui in pierd orice putere, El nu banuleste acest Tuer, Nu bisite cS i lui nu sint mai mult decit un fos ; Pentru sisterul Armatei Sovietice si al fntregului nostrastat, el e de pe acum un z din’ armati he drept la pensie. Garid conn peaenis erdinul cu privire la: asta: Asadar, ordinul Iul privind indepirtarea ta de la companie nu are nitvo.valoare, ~ m mulfumese, tovartise’locotenent+colonel! — Nu te gribi si mulfumesti Q te scoatd de If comanda compastch age inet tegen eet apoi, schimbind tonul, spuse incet, dar porunciter : Ordon si dai in primire compania ! #1 Ordon Inci demult, eu am obiceiul sh intimpin zimbi witurile soattel’ Bar de ash ash Lovie yeas surprindere, iar zimbetul nu mi s-a Infripiat. Meant rin dicat, am repezit palma la cozoroc si am raispuns rispicat : — Am infeles ! Dau in primire compania, — Ia loc. MA asezai. — Existé 0 deosebire. . tine. Eu te scot, considerind ci pentru tine o compa oy este putin. Am pentru tine ‘0 functie de sef de-stat maj r al unui batalion de cercetare la o divizi " wer — Dar sint numai locotenent-major. — Si eu sint doar locotenent-colonel, i i s-a ordonat s& preiau cercetarea unel "intvagh Sorear Acum eu nu iau doar functia in primire, ci imi si forme echipa. Pe unii i-am tras dupa mine de la locul anterior de munci, Am fost seful cercetarii la divizia 87. Dar acum domeniul imi este de multe ori mai mare si am nevoie de foarte mulfi baieti'istefi si stritori, pe care sA ma pot bizui. lar statul major al unui batalion de cereetare este ceva minim pentru tine. Am si te incere chiar si pe un post mai inalt, Dacti vei face faté..., se with la ceas, Ai doutizeci de minute pentru pregatire. La 21.30 pleact @e aici la Rovno, la statul major al Armatei a 13a, autobuz al nostru, In el.este rezervat un loc sf pentru fine. Am si te au la mine, la sectia eereotare a siatulut major al Armatel a 19-2, daci miine vei trece nigie exa- Examenele le-am trecut: CAPITOLUL IL 1 De Ja hotelul ofiferilor pind la statul major al Armatel a 13-a sint dou& sute patruzeci de pagi. In fiecare dimi- nea{i merg fark grabi in Jungul unui sir de artari, pe Ting banci verzi, goale, direct spre un perete inalt, ca- feniu. Acolo, in spatele peretelui, intr-un pare luxuriant, se afl o veche ¢as& boiereasc’. Cindva, foarte demult, aici a locuit un om bogat. A fost, desigur, omorit, deoarece e nedrept ca unii si aib’ case mari, iar alfii case mici. Ynainte. de razboi, in aceasti cladire se amplasase NKVD “ul, iar in timpul razboiului — Gestapo-ul. E doar un loc atit de convenabil. Dupa razboi, aici s-a instalat statul major al uneia din numeroasele noastre Armate, iar eu Iucrez acum in acest stat major, Statul major :constituie un concentrat de aspr. ne- crutatoare, inflexibila autoritate. In comparafie cu oricare din inamicii nostri, statele noastre majore sint ‘foarte restrinse si extrem de mobile. Statul major al unei armate inseamni 0 suté saptezeci de generali si ofieri, si o com panie de pazi. Asta-i tot. Nici un fel de birocratie, Statul major al unei armate se poate instala in orice momentype zece transportoare blindate, disimulindu-se in masa verde-cenusie a trupelor din subordinea sa, firé insi a pierde conducerea acestora, In aceasti imperceptibilitate si mobilitate rezidd invulnerabilitatea lui. Dar si in timp de pace el este, protejat impotriva oricdror eventualitati. Yncd primul proprietar isi imprejmuise casa si marele pare cu un zid inalt de c&rémida, iar tofi proprietarii ce au urmat au intirit acest zid, I-au inalfat, l-au ‘completat cu tot felul de chestii, ca s& taie definitiv pofta oricui de a trece peste el. . La poarta verde e o santineld. fi prezentém permisul. Soldatul se uitd atent Ja el si salut& scurt: poftiti, va yog, Clidirea propriu-zisi nu e vizibilé de la punctul de 4 Initialele ruse pentru ministerul de interne.control. Spre ea duce un drum mirginit de pereti formati din arbusti desi. De pe drum nu aveum sh coteyth, dos rece in arbusti'e un hatig impenetrabil, de sirma ghimpata. ‘Asa ineit mergi inainte pe drum, ca ‘printr-un tunel, iar drumul acesta coteste lin spre o cladire ascuns& intre niste castani, Ferestrele parterului sint zidite inci de mulfi ani. La ferestrele etajului intii sint grilaje solide pe dinafara si storuni groase pe dinduntru, Platoul din fafa intrérii principale este pavat cu plici albe, curate gi imprejmuit cu tin zid de arbusti, Cine se uit cu atentie poate zari in tufiguri, fn afard de sirma ghimpati, si un beton cenusiu, zgrunfuros. Sint cazemate pentru mitraliere, unite prin coridoare subterane cu incaperile de Ja subsol ale statului major, unde este instalat corpul de garda. __ De aici, din aceasta curticies centrala, drumul coteste in jurul casei vechi spre un bloc cu doud etaje, alipit de clades principal. ‘De aici se poate ajunge, in sfirsit, parcul ce inviluie, ca intr- 4 noastré Casi alba. ee eee in timpul zilei, pe aleile parculut pot fi vizuti i otis et Ratalui mejor nogptea ~~ bateulo eu ein Tot aici, in parc, se afla, deloc vizibilé de la distant’, intrarea intr-un punct de comandé subteran, smenajat’ la mare adincime si protejat prin mii de tone de beton si ofel. ‘Acolo, sub pimint, sint inciperi de lucru gi de locuit, un centru de transmisiuni, o popotd, un spital, depozite si tot ce este necesar pentru viafa si activitate in conditii de completa izolare. Dar in afar de acest P.C.', mai exist unul. Acela e protejat nu numai cu beton, ofel si cfini, ci si de secret, pe deasupra. Acel P.C. ¢ ca 0 fantom, Putini sint cei care stiu unde este amplasat. z Pind la inceperea ‘zilei de munci_ mai azeci de minute, gi eu r&t&cesc pe alei, facind 1 a eae ia picioarele mele primul aur al toarnnei, Sus de tot, pe cer, vad un avion de vindtoare dungind albastrul, ‘speriind berzele ce se rotese deasupra unui cimp ce nu se zéreste de aici, Dar iaté c& ofiferii au inceput si se apropie de Casa. alba. E timpul. Ne urnim si noi. Pe o alee ingusta, apoi pe una larg’, pe Ing’ pirfu soptitor. Acum ocolim aripa sting’ a cladirii vechi si iaté-ne iarigi fn curticica * Punct de comanda, cenirala, intre tufigurile dese, sub privirea apistoare a ‘ambrazurilor de mitraliera de sub frunfile joase, de beton, ale cazematelor. . Prezentim din hou permisul nei santinele ce ne salut si intréim intr-o rdsunatoare sale de marmuré, unde findva au zuruit storuri grele, a fognit matasea unor rochii, iar pe dup& evantaie din pene de strut se ascun= Geau priviri languroase. Acum insi aici nu exista rochil Rar, rar de tot trece in grabi o telegrafista de la contrul de transmisiuni. Rochia‘ei e din postav, de uniforma kali, Strinsd pe corp, Ce e, colonele? Te witi dup ea? Iii place ? ~ Ure pe o scar de marmuird. De asta data sint cu cel urmarit de priviri, Acolo sus e 0 santinelé. O noua veri- ficare a documentelor. Aici sus, nici pe departe nu are acces oricare colonel de stat major, in schimb pe mine, desi sint doar locotenent-major, santinelele ma lasi. si tree, Cei de jos se minuneaza. Ce pasire o fi asta ? Ca ce chestie urci el pe scirile de marmurd ? Prezentém iardsi permisul si intrim fintr-un coridor umbros. Aici covea- Pele ne estompeazé cu totul pasii. La capatul coridorului sint patru usi, dup’ cum la intrarea Tui, de asemenea sint patru, Acolo, la capatul coridorului, sint cabinetele comandantului armatei, al primului sau lochiitor, al § fului statului major si al samanului politic al Arm a 13-a, care se cheamé membru al Consiliului militar. Cele patru usi de la intrarea coridorului sint ale celor mai importante sectii din Statul major: sectia inti, a Goua, a opta si Special’, Sectia intii este operativa, adici se ocupa cu planificared de lupti. Sectia a doua este de fereetare : ea procura sectiei inti . toate “ informatiile despre inamic, Sectia a opta nu are o denumire, are numai humar. Pufini sint cei care stiu cu ce se ocupA aceasti sectie, In schimb Sectia special nu are numar, doar denu- mire, Topi stiu cu ce se ocupa ea, Coridorul nostru este partea cea mai pizitS a statului majo: gi accesul aici este permis unui foarte restrins nu- mar de ofiteri, Desigur, pe coridorul acesta tree si unit Jocotenenti : osobisli $i aghiotanfi. ai generalilor. Asa incit §i dup mine se uit coloneii intrebindu-se : ce fel. de Jighioand oi fi? Dar eu nu sint nici osobist, gi nicl aghio- tant, Sint ofifer al secjiei a doua. $i iaté usa noastra, arcapitonaté cu piele neagra — prima la stinga. Formez un cifru pe disc si uga se deschide lin. Iar dicolo de ea mai e una, blindata, de asti-data ca la tane. Ap&s butonul unei sonerii, un ochi vigilent se uité la mine printr-o fant din sticla rezistentA la glont si clinfime un zivor. Acum sint ca acasa. Mai inainte aici a fost, pare-se, o singur& sali mare, apoi ea a fost imparfita in sase cabinete nu tocmai mari, La inghesuiala, dar cu buna invoiala, vorba aceea. Intr-un cabinet este seful cercetarii Armatei a 13-a, binefiicito- rul si proteguitorul meu, deocamdaté incA locotenent-co- lonelul Kravfov. In celelalte cinci cabinete tucreazd cinci grupe ale sectiei. Grupa intti conduce intreaga cercetare din subordine — batalioanele de cercetare ale diviziilor, companiile de cercetare ale regimentelor, companiile de cercetare din afara statului de organizare, cercetarea de artilerie, de geniu si chimicé. Grupa a cincea se ocup& eu cercetarea electronicé, Are in subordine dowd bata- Tioane de bruiaj si de interceptare radio, si in afara de asta grupa controleazi cercetarea -eletronici de la toate diviziile ce intr in compunerea armatei noastre, a 13-a. Grupele a doua si a treia sint pentru mine terra incognito. Dar dup& ce am lucrat o lun in grupa a patra, incep si cam ghicese cu ce se ocupa aceste grupe strict secrete. Chestia ¢ cd grupa a patra, a noastra, se ocupA cu pre- juerarea final& a informatiilor ce sosese de la toate cele- lalte grupe ale sectiei, $i in afar de asta, la noi afluiesc informatiile venite de jos, de la statele majore ale divi- ziilor, de sus, de la statul major al regiunii, din lateral, adiei de la veeini, de la trupele de graniceri ai KGB-ului. tn grupa noastra, pe-timp de pace sint trei oameni. Pe timp de razboi trebuie s& fie zece. In cabinet sint tret birouri. Aici lucreazi doi locotenen{i-colonei — un ana- list si un prognozist — si eu, locotenentul-major. Fac treaba cea mai simpli: m& ocup de disloctri. Se-nfelege ci analistul este mai marele grupei. Mai ina- inte si de dislocdri s-a ocupat un locotenent-colonel. Dar noul sef al cercetarii l-a indepirtat din sectie, eliberind locul pentru mine, numai c& funefia asta pe stat este de locotenent-colonel si asta inseamnd ci dack voi reusi si ma menfin, foarte curind voi deveni cdpitan, iar apoi, ” peste patru ani, tot aga, in mod automat, voi deveni maior, si peste alfi cinci ani — locotenent-colonel. Dac& pe par- Cursul acestor ani voi izbuti si pitrund undeva mai sus, atunci $i gradele urmitoare imi vor veni in mod automat, ia implinirea stagiilor. Dar dac& m8 voi pravali in jos, atunel pentru fiecare stea va trebui sd-i rod cuiva bere- gata. nee Locotenenfilor-colonei nu le este deloc pe plac initia tiva noului sef al cercetarii — de a instala un locotenent- major in jilt de locotenent-colonel. Aparitia mea le in- joseste autoritatea si experienta, totusi nu asta princi- palul, Chestia e c& si in jilfurile lor, noul sef ar putea si Instaleze nigte ingi tineri si impetuosi, De aceea amindot se uit la mine si-mi raspund la salut doar cu slabe in- clindri din cap. - tn cabinetul de Tucru al grupei de informare a sectiei de cercetare se aflé trei birouri, trei figete mari, rafturi ca effi cit cuprinde un ‘perete, si o harta a Europel, tot cit un perete. Pe peretele opus intrarii, exact in dreptul usi, € un mic portret al"unui general cu infitigare tine reascé. Pe epoleti are cite trei stele. Uncori, cind nu vede himeni, fi zimbese generalului-colonel si-i fac semn cu ochiul. Dar generalul-colonel din portret_nu_zimbeste niciodatd. Privirea fi este rece, sever si serioasé. Ochii, oglinda sufletului, fi sint aspri si autoritari. In colfurile buzelor se distinge o usoaré umbra de dispre}. Sub portret nu exist nici o inseriptie. Nici pe dosul portretului — am verifieat o data, cind in incXpere nu se afla nimeni. In Joe de nume, acolo e o stampila ,,Unitatea militar 44388 si un avertisment ameninjator: ,,A se fine numai in incdperile pizite ale Acvariului gi ale institufiilor subor, donate acestuia", Eu cunose bine corpul de comanda al ‘Armatei Sovietice. Orice ofifer este obligat si-1 cunoasca. Dar sint absolut convins ci pe generalul-colonel din por- tret nu am vzut in nici o revista militar, inclusiv cele scerete, Bine, tovarage general, va rog s& nu mi deranjafi a eaa de tel cifrate, ‘Am in fat, pe birou, un teanc de telegrame' cifrate, costte tn cutgyl nop treeute. ‘Treaba mea este sma descure in ele, s& introduc in jurnalul regruparilor toate schimbirile intervenite in compunerea si dislocarea tru- pelor inamicului, apoi si le tree pe harta mare ce se pis- treaza la sectia unu a statului major al armatel. 39Prima telegrama cifrati mA si pune in ineurcdturé : pe podul de cale feraté de peste Rin, din apropiere de K6ln, s-a Inregistrat ‘o garnituré cu doudzeci de tancuri Chieftain“. Ce idioti! Dar in ce directie-a trecut gar- nitura? Este o intdrire sau o diminuare ? Douiizeci de -tancuri sint un fleac, dar din asemenea f&rimeé, si numai din ele, se creeazi fabloul general a ceea ce se petrece. Atit analistul, cit si prognozistul au pe birouri exact aceleasi copii ale telegramelor cifrate. Dar intrucit ej igi reprezint& absolut precis tabloul evenimentelor, intrucit ci fin in capetele lor mii de cifre, date, nume si denumiri, nW au nevoie, desigur, si ridice telegramele cifrate din vilele precedente, pentru a gisi acolo cheia in limurirea unej asemenea intrebiri de nimic. Acum se uit iscoditor Ja mine si nu se grabese deloc si-mi sufle rispunsul ne« cesar, Ma ridic de la locul meu si ma due la figet. Dacd ar fi SA recitese telegramele cifrate din zilele precedente, cu sigurana réspunsul ar fi exact ca-al lor. Insi cei patru ochi rautaciosi mise infig intre omoplati: pune osul, canalie, s& stii si tu cum si cistigdpiinea locotenentii- colonei, 2 Lucriim pind la ora 17.00, cu o ori de pauzi pentru pring. Cei care au vreo Iuctare urgent& pot ramine in cabinet pind la 21.00, Dup& asta toate documentele tre- buie predate la bibiloteca secret, iar-figetcle si usile sa fie sigilate. Numai punctul de comanda subteran ‘nu cunoaste somnul, In timpul acutizérii situatiei, raminem cu rindul la statul major. Din fiecare grupa cite un ofiter. Jar in momente de criza, toti ofiferii statului major trdiese si luereaz& citeva zile ‘in sir in cabinetele lor, ori sub pimint. La P.C.-ul subteran condifiile de trai sint mult mai bune, dar acolo nu exist’ soare gi de aceea, dack e posibil, ne petrecem cea mai mare parte a timpului in ca- bintele noastre pufin cam strimte. 5 Daca nu sint telegrame cifrate, citese ,,Buletinul pentru cercetare“ al Statului major general. "Mi-a de- venit draga aceasti carte groasi, de 600 de pagini. Ma cufund in ea, multe pagini le stiu aproape pe de rost, 40 tn ciuda faptului ci fiecare din ele cuprinde uncori ctteva sute de cifre si denumiri. Cind nu existé crize gi stare de incordare, la orele 17.00 fix locotenen{ii-colonei. dis- par. La timpul stabilit, precum duiiilor supusi experien- felor de citre Pavlov li se declanseac& saliva pentru'a scuipa pe sigiliu si a-l apisa in plastilina de pe fiset. Din acel moment rémin singur, Citese ,,Buletinal pentru cerectare“ pentru a suta oard, Dar in afard.de acest bu- letin general, exist cite o asemenea carte, la fel de groasf, despre technica de tancuri si blindate, despre flota, despre sistemul de mobilizare a Bundeswehr-ului, cercetirile nucleare franceze, sistemul de alarmare in NATO gi naiba mai stie despre ce. — Tu mai si dormi cindva ? Nici nu observasem cum a apirut in prag locotenent- eolonelul Kravjov. = Uneori, Dar dumneavoastra ? — $i eu uneori. Ride Kravjov. $tiu bine c& si el sade in fiecare sears pind tirziu, ori dispare cu séptaminile pe la subunitifile ee-i sint subordonate. — Vrei si te verifie ? —Da- . — Unde se afl aripa 406 tactici, de avioane. de vi- ndtoare pentru antrenament, a F.A.M,! ale SULA. ? — La Saragosa, in’Spania, — Ce intra in compunerea Corpului 5 de armati al S.U.A.? — Diviziile a 3-a de tancuri si blindate, a 8-a meca- nizata gi regimentul 11 blindat de cavalerie, — Pentru ineeput nu-i rau, Ta aminte, Suvorov, cf in curind va fi verificarea si-dacé nu faci fai muncii, vei i inlAturat din statul major. Pe mine nu ma vor inldtura + pentru asta, dar citeva scatoalce mi se vor da. — MA striduiese, tovariise locotenent-colonel — Acum du-te la culcare. — As mai putea sii lucrez o ord. — Am zis s& te duci la culeare, Capiat, nu-mi esti de trebuinta 4 Fortele aeviene militare. 413 Dupa doud sipiémini, in timp ce locotenentul-colonel prognozist se afla la statul major al regiunii militare, a trebuit si Iucrez in Yocul lui. Intr-o zi si doud nopfi am pregitit prima mea prognozi de cercetare: doud file subfiri bitute la magina cu titlul : ,,Prezumfii pentru pro- xima luna, privind combativitatea Corpului 3 al Bundes- wehr-ului*. Seful cercetirii a vazut aceste pagini si a ordonat si fie date la sectia intii. Totul s-a petrecut oare- cum obisnuit, Nimeni nu m-a lMiudat, dar nici nu a ris cineva de creatia mea. - 4 _ O und’ de aer a smuls hirtiile de pe mesele locotenen- filor-colonei. Acestia Je stdvileau cu trupurile lor, ca si nu se impristie, doar pentru fiecare hirtie din acestea se pot incasa 15 ani. Se deschisese usa cabinetului fara ca noul venit si fi ciocdnit. In usa stétea un locotenent. — Bun& ziua, Konstantin Nikolaevici, ii spun loco- tenentii-colonei zimbind locotenentului. E un flaciu chipos, inalt, lat in umeri. Unghiile fi sint trandafirii, pilite. In statul major toti i se adreseazi nu- mai cu prenumele si patronimicul §, c&ci are o situatie demna de invidiat : e aghiotantul sefului statului_major al armstel. Deck i sar pune simplu ,,tovarase locote- nent“, ar fi echivalent cu o jignire, aga cA tofi ii s Konstantin Nikolaevici. Lt sa ca tofi fi spun — Dislocarile, rosteste alene Konstantin Nikolaevici. Se putea, desigur, spune: ,,Seful statului_major “1 cheam& pe ofiferul cu disloc&rile, cu raportul privind modifiedrile petrecute noaptea precedenti in gruparea inamicului*, Dar treaba se poate face si mai simplu, asa cum o si face Konstantin Nikolaeviei : scurt, cu o usoar’d anda de dispret. Adun grabit telegramele in dosar. Vivin- ju-mi zorul, aghiotantul generalului se imbund, ba chiar ‘imbeste, zicind : 4 In semn de respect. ay =~ Nu te pripi sub client. Locotenentii-colonei isi rinjese miselele, japrectind gluma aghiotantului, Javre de stat major. VA fine{i mor- fig de locurile voastre cildufe. Eu ins& n-am s& suport asa ceva, Doar n-am ce pierde, in afara lanfurilor + — Nu te obrdznici, locotenent ! Chipul acestuia se Tungi. Locotenentii-colonei amutira, afintindu-ma cu priviri salbatice : prostaldule, mitoca- ule, cum vorbesti cu aghiotantul? Cum vorbesti cu Konstantin Nikolaevici ? Aici nu esti la batalion. Aici e un stat major ! Aici trebuie s& sesizezi cu finete situatia. Dar tu, firénoi necioplit, aduci nApasta si pe capetcle noastre ! Tes din cabinet, fri a-i permite generdlescului aghiotant s4 mi-o ia inainte, Si nici n-am si-i permit vreodats. Ca si vezi, un aghiotiinfel, acolo ! Slugoi gene- rilese, Ai vazut tu cindva un soldat pe linia de tragere ? La poligon? Cind el are in mind pistolul-mitralier’ incSrcat, iar tu doar un fanion rosu? Paseste soldatul spre finté, simfind arma in mind gil chinuie gindul : care n-at fi mai bine s& sloboada o lunga rafal asupra comandantului siu? In viata ‘mea, eu pe fiecare soldat al meu I-am condus de zeci de ori prin linia de (ragers. Si nu o dal& am vizut in ochii aceia soldatosti licdrind indoialas sA trag in cartoanele de colo, ori si mA desfat cur o moarte adeviraté ? Pe cind tu, locotenente, ai condus {u vreodatd soldafi pe linta de tragere ? Sau i-ai vazut, fatéen fat’, in padure, pe cimp; in ger, prin munfi? Dar minia solddteascd ai vazut-o? Ji s-a intimplat vreodata Siti gisesti pe neagteptate intreaga companie amefitd de batars, cu armele la ei? Tu, locotenent, n-ai decit si faci carietS pe covoarele astea noi, dar la Vitea Suvorov sh nut te dai, Ag rabda, dac-ai fi c&pitan, ori dacit micar ai fi de aceeasi virst& cu mine. Dar esti un mucos, un neispravit rai mic decit mine cu cel putin un an. Pe coridor, aghtotantul generalului, ca din intimplare, m-a eilcat dureros pe un picior. M& asteptam Ja vreo icsire din partea lui gi eram pregatit. Paseam putin mai jnaintea lui si ugor in stinga, aga ci am izbit puternic spot ev cotul drept. Am nimerit in moale. Ceva a gi sit in aghiotant. A gemut, edutind cu gura larg ciscal ciai reeapete respiratia, sa incovoiat pravalindu-se spre perete, Acum se dezdoaie incet. EZ mai inalt decit mine 43si mai ciolanos, Are nigte labe énorme, Dé bund 7 © asemenea laba poate cuprinde Yard sificutate men de baschet. Numai ci burtica s-a dovedit a-i fi cam slabs ori poate cd pur si simplu nu s-a asteptat la loviturl, To esti cel care-ai facut pe prostul, aghiotantule. Intotdeauna trebuie si te astepti la loviturd In orice clips ol atone nici efectul nu va fi atit de nimicitor. Se dezdoaje incet locotenentul, far’. a-si despringe _Privirile de la mina mea, céci aveam dou’ degete ragchi- ee ca, 4a, praptie. In toate farile gestul acesta inscamna victorie, adicd triumf, La noi ins& i : Am si-{i scot felinarele, ine ae Se ridicd inect, proptindu-sé de perete, continu’ sé nu-gi desprinda privirea de la degetele raschirate si inte- Jege prea bine cé acum inaltul siu proteguitor nu-l poate ‘ocroti. Sintem unul Ja unul pe coridorul pustiu, ca lupta- torii pe un strivechi cimp de luptd; cind din rindurile a doud armate nenumérate au iesit in fat doar doi, care si se ucidi unul pe altul. E mai inalt deeit mine, dar acum infelege c& deserticiunea vietii si-a Iuat amas bun de ja mine, c& de-acum pentru mine nimic nu conteaz3, in afara de victorie, si cd pentru victorie sint gata si plates oricit, chiar si cu propria mea viatd. $tie deja of la orice actiune sau chiar cuvint al sau, am si réspund cu o lovi- turd sdlbaticd a degetelor rigchirate in ochi si indata apoi am si ma infig in beregata pentru'a mui mai da drumul niciodata. Far a clipi, el isi ridic& meet miinile spre git $i, pipSindu-si cravata, si-o indrepta : 7 — Selul Statului major asteapta, — Vi... soptese eu, — Seful Statului major asteapta... Imi e greu s& revin in aceasté lume, fmi luasem adié 4 de la ea in fafa acestei silbatice inclestari mortale. Dar’ el n-a primit lupta. Inspir prelung gi imi frictionez miinile 4 amorfite de incordare. El nu-si desprinde privirea de pe ] chipul meu, iar chipul meu, pe cit se vede, s-a schimbat, spunindu-i ceva in scnsul c& deocamdaté nu inlentionez s&-l omor, Ma risucese si pornese pe coridor, El mi urmeazi, Sint locotenent-major, iar tu, deocamdata, numai Jocotenent, asa c& n-ai decit s& tropai in urma mea. fn anticamerd sint dout birouri, unul in fafa celuilalt, . Ele bareazi, ca niste bastioane, fiecare usa proprie. Una d& in cabinetul comandantului, cealalté in cabinetul sefului statului major. La usa comandantului, in spatele unui birou lusiruit, sade aghiotantul acestuia, E si el locotenent, dar nici lui nu i se adreseazi nimeni decit rostindu-i prenumele gi patronimicul — Arnold Nikolae- vici {1 cheama, E fnalt gi el, frumos. Uniforma lui nu e din stof ofitereasca, ci generdleasci. Din partea lui, de asemenea, nu-simt nici un dram de consideratie, se vita la mine fara a mA vedea. $i are pentru ce: seful meu, locotenentul-coloniel Kravjov, s¢ful cercetarii, este numit in postul stu inalt fr acordul comandantului armatei, al loctiitorului acestuia si al sefului statului major, inde~ partind un om al lor din acel post important, De aici vin dispreful comandantului fafa de seful meu, sicanele sefu- lui statului major, De aici rezulté ura ofiferilor din statul major, mai ales a celor ce lucreazi in Olimp, adicd Ja etajul inti, fafa de noi tofi, cei pe care Kravjov ii adusese cu el, Noi sintem niste stréini, Niste oaspeti nepoftiti in c&ldufa lor companie. Seful statului major, generalul-maior Sevcenko, imi pune cu rost fntrebari, mA ascult& fard a ma intrerupe. Asteptam si fiuluat la bani marunfi, dar el se m&rginea s& ma priveascé p&trunzitor, in fata. In statul major apar ofiteri noi, Mina nevazuta, puternic& a cuiva ii impinge direct pe covoarele moi ale etajului inti, Cine stie din ce pricing, nu este cerut avizul sefului statului major, lucru care nu poate si-i fie pe plac. Puferea i se scurge:lent, ca apa, printre degete. Cum si o refin ? Se intoarce citre fereastrA cu miinile Ja spate, uitindu-se in parc. Pielea de pe obraji fi este violeta din pricina vinelor subtiri ce aproape c&-i rizbat in afar’. Eu astept lingd usi fra si stiu ce s& fac, — Tovarage general, imi permiteti si plee ? Nu raspunde. Tace. Poate nici n-a auzit intrebarea ? Ba nu, a auzit-o, cici dup’ ce a tacut o vreme rispunde scurt : ,,da%, far si-si intoarc& spre mine privirea.In anticamera, ambii locotenenti ma intimpind cu ochi Tdi, E limpede c& aghiotantul sefului statului major a si apucat si-i povesteasci totul colegului sdu, Desigur ca ined nu au raportat proteguitorilor respectivi cele intim- plate, dar o vor face cu siguranta, ins pentru asa ceva ci trebuie si aleagi thomentul. convenabil, cind bossul va fi intr-o stare de spirit corespunzatoare pentru un asemenea raport, Pasesc spre us, simfindu-le cu spatele privirile pline de urd, ca pe niste pistoale proptite in-ceafa, Ma incearc& dou sentimente concomitent : de ugurare gi de amar ciune, Serviciul meu de la statul major luase sfirsit si ma astepta un nesfirisit desert inghefat, undeva dincolo de cercul polar, sau un desert galben, incins, ba poate pe deasupra gi judecata’ consiliului de onoare al ofiterilor. Locotenentii-colonei mi intimpin& intr-o técere mor mintalé. Ei nu stiu, desigur, ce s-a intimplat pe coridor, dar si ceea,ce se intimplase aici, in cabinet, era pe deplin suficient pentru ca si nu m& mai bage in seama. Sint un parvenit, Am fisnit pe neasteptate aici sus, insA neintele- gind cum se cuvine acest lucru si neapreciind cele intim- plate, nu m-am putut mentine pe acest loc si m-am privi- lit in prapastie. Acum sint un nimeni, iar soarta mea nu-i nelinisteste. li preocupa o alta intrebare, mnlt mai impor- tanta : dac& lovitura pe care o voi incasa se va rasfringe si asupra sefului meu pe care ei i] urdase atita. Incui docu mentele in fiset si ma grdbese la locotenent-colonelul Kravjov ca sa-I previn asupra neplacerilor ce-] amenin{a. — Cu aghiotantii nu trebuie si te sfAdesti, imi zice el pe un ton sententios, fara a manifesta totusi vreo neli- nigte deosebita in legiturd, cu cele intimplate, parea ca va uita intr-o clipi tot ce i-am povestit. Ia spune, cu ce ai de gind s& te ocupi asta seard ? — S& ma pregiitese dé predarea functiel. — Deocamdata nu te alunga nimeni din statul major. — Inseamni ci 0 vor face curind, — Nu le merge. Aici eu te-am adus cu mine, Suvorov, si numai eu pot sa-ti ordon sa te-cari de-aidi. Agadar, cu ce ai de gind sa te ocupi diseara ? — Sa studiez gruparea de forfe a Flotei a 6-2 a SULA. Bine. Dar in afar de solicitari intelectuale, e nevoie si-de cele fizice. Esti -cercetas, aga cA trebuie si 46 parcungi un curs al pregatirit ndastre, Tu sti eu ce se ocupa grupa a doua din sectia noasted 7 — Stiu. 2 — Cum pofi sa stii aga ceva? — Am dedus. . = Deci, dupa parerea ta, cu ce se ocup grupa a 908 onal tarea prin agenturé. — Conduce cereetarea prin aj : . — Just. Dar poate cA stii si cu ce se ocup& grupa a treia ? intreba el privindu-mé tatrebator, — Stiu, . : EL est prin inedpere, cautind si patrunda sensul rispunsului meu. Apoi se agezi cu o miseare impetuoasd. = laloc. { ‘M-am agezat, ; Mraffite ce, Suvorov, tu primeai de la grupa a dova fdrime de informatii spre prelucrare, aga incit puieat deduce provenicnja lor. Dat de la grupa a treia n-al mit nici pe dracu... nee Primit Tocmai din acest. fapt am tras concluzia ci forjele subordonate grupei a treia actioneazi numai in timp de ‘izboi, iar mai departe am dedus. ei — 'Deductia ta ar fi putut fi nefondata... “es — ‘Dar ofiferii din grupa a treia sint foarte tnalti, unul si unul. eeu ce se ocupé ei, dup’ pirereata? ve — Pe timp de rizboi smulg informatiile utilizied forja... : — gi viclenia, adéuga el, — Sint diversionisti, teroristi. — Stii cum se numeste asta ? — Asta n-am de unde s-o sti. cee = Asta se cheama Spejnaz', Cercetare cu destinatie speciala. Cereetare diversionisté, prin forf. Ai fi putut si Geduci cifi diversionisti se aflA in subordinea grupei a treia ? — Un batalion. El sari de pe scaun t — Pe asta cine fi-a spus-o ? — Am dedus. «Cum? T Prescurtare de la spetialnoe naznacenie (rus aes— Prin analogie. La fiecare divizie, © companie se ocupa de cercetare in adincime, Fireste, asta nu e Spet- naz, dar ceva foarte asemanator. Armata se aflA cu 0 treapta mai sus decit divizia, aga’ c& 1a dispozitia dum- neavoastra trebuie si se afle nu o companie, cl un bata~ lion, adic& ceva superior cu o treapta. — De pairu ori pe s&ptamina, seara, te vei prezenta Ja adresa asta,-luind cu tine un costum de sport, Asta-i tat. Esti liber. > — Am inteles ! — Dacd vor veni un nou comandant de armata si un nou sef al statului major, prin urmare gi niste noi aghio- tanfi, cautd si’fii in bune relatii cu acestia, — Credeti ca se va schimba curind comanda armatei noastre ? — Eu nu {i-am spus aga ceva, 2 5 In grupa noastré de informatii, a sectiei de cercetare survin mici modificari. Locotenent-colonelul caré a lucrat vzévi este bruse trecut in. rezerva. Fusese chemat la 0. comisie medicalA care i-a gisit ceva ce-l impiedica si ramina in armata. La pensie se va simfi mult mai bine, El n-ar fi vrut in nici un chip s& plece deoarece fiecare an, dupa cei douazeci si cinci de slujb& ai sai, aduce un adaos serios Ja _pensie. Dar doctorli sint de neclintit ; sanatatea dumneavoastra e mai scumpa ca orice. In loeul locotenentului-colonel, pe functia de prog- nozist este numit un capitan de Ja cercetarea -diviziei 87, 6 _Seful slatului major trebuie s& stie totul despre ina- mic,"aga ci in fiecare dimineaté, dupa ce m& limurese cu telegramele cifrate, m& prezint«la el pentru raport. Niciodata nu ma cheama prin telefon; trimite pur si simplu aghiotantul. . - De la ciocnirea noastrai au tecut deja dou’ saptimini. Sint convins cA aghiotantul a raportat demult sefului siu despre cele - intimplate, prezentind, de bund seamé, Jucrurile intr-o lumina favorabild Jui, Dar eu continut totusi s circul pe acest coridor, inc’ nu m-a inghitit pamintul, lucru pe ‘care aghiotantul nu-l prea infelege E clar pentru ei ca sint un soi de exceptie de la o regulé, dar nu stiu de la care anume si de ce, aga incit nu mai sint mitocani cu mine. Problema asta ma preocup’ si pe mine : la naiba. de ce oi fi eu 0 exceptie” 7 . “Alte schimbari la noi. Seful sectiei Inti a’ statului major este mutat, © dat cu el, sint eliberati din functit gefii grupelor si unii ofiferi directionali. In locul colonelus Jui, pe functia de sef este instalat un locotenent-colonel. ‘Acesta a adus cu el un cird intreg de c&pitani si locote- enti majori, pe care i-a insciiunat in posturi de locote- nenti-colonei. 8 — Seful cercetarii Armatei a 13-a mi-a ordonat en cu ‘prefurl Ia prins deasupra capului meu: Dintr-o parte nu se vedea, dar era suficient si-mi daucapul spre spate, cu aerul eX socotesc, si’ toate i erau in fa{a-mea, 7 prefunie Asa a mers mai departe negoful. Rapid si A 7 si cu folos: Buni harbujii! Ah, ce buni sint! Veniti — pe gustate | Dup 0 zi gospodinele din imprejurimi au inceput a mi Teeunoaste. Imi zimbesc, Eu le aleg harbujii la pret minimal si le zimbese. Tuturor celorlalfi le iau la maxi- mum, dar le zimbesc’si lor, ° De la un cumpirator 0 parte de copeieé. Dé Ja altul Ja fel. Deodata am infeles vorba c& banul la ban trage: ju-i ingelam -pe oameni, ci pur. sl simplu rot 5n folosul meu fracfiunile de copeied, dar asvfel au inesout si apara in buzunarul meu din stinga hfrtioare mototolite de trei ruble, zdren{uite de o rublé, ba uneori chiar si de cinci. Calculez venitul — tofi banii in plus sint la mine: Am sa dau colhozului incasirile corect, lar buzunarul Propriu sporeste mereu. at cl n acest 'buzunar a api rut © fosnitoare hirtie de zece ruble. M! Misa $i i-o intind. aaa — Mulumesc, nene Misa, ii spun. M-ai i sh irdions i isa, ii spun. M-ai invatat cum . .— Prostule, imi zice b&trinul. Uite militianul . di colo, Lui si i-o dai. Ca eu am destul cu ai mei, — Dar de ce sé-i dau milijianului ? ma mir eu, — De-aia. Apropie-te si aa- Ti va face placere, — Bine, dar eu nu cale legea. De ce si-i dau ? Da-i, cind ifi zic, gi nenea Mi ara , cin 7 isa se supard, Tar cind i-o dai, s& nu zici nimic, Pu io i ih 0 a of pu ur si simphu i-o strecori Am pornit spre militian, Statea incruntat,, Bluza Ji cenusie, grumazul asudat, ochii ca de cositor. Ma apropii de el, mai-mai si-l ating, Mi-e frici, Dar el nici nu se clingteste. li strecor in buzunarul de Ia piept hittia accen de zece, facuta sul. El ins& nici n-a bagat de seama. Sta o o statute nici nu clipeste. Nu se clinteste. S-au dus a simbetei binufii mei, gind . Nici n-a si Big am se c gindesc eu. Nici n-a simtit in dimineata urmatoare, militianul acesta e di Ja post : Sa traiesti, Vitea", zice. ae ‘Ma minunez, De unde-o sti el numele meu ? iy = Bund ziua, cetdfene sef, ii ‘ispund, le copeic&, dar astfel au inceput 0. Cé mu te va uita: ara sosea camionul de la colhoz, Descarcd maj ete. Goud-trel tone de barbuji pentru ziua orm toare, iar pe ziua ce a trecut eu fin evidenta : a fost Gxact dou’ tone ; am vindut 1816 kg, restul nu sin Gui, find loviti, turtiti, adick 184 kg. Tata teasares on'308 ruble si 72 copeici. Cintdrese mujieii rebutul, il tree pe hirtie si drumul spre casi, Tocmaj tiram intr-un cos Parbujit storcosifi spre groapa de gunoaie cind nenea . Misa m-a surprins la 0 asemenea treabi. Ofteaz’ bitrh nul si se cSineazd, minunindu-se de prostia mea. ; = ‘Dar de ee, zice eb, de ce Zack ta 0 958 murdar i fined 4rd nici un profit pentru tine ? trea ine folos poate fi de fs Zstia 7 intreb eu cu irare. Cine o si-i cumpere asa putrezi si a mage ee. pntristene batrinul, indltindu-si privirile See PAL gtia nu trebuie oti vine, 2ice, Dar nici si srasti i nui nevoie, Opreste-i, p = Hrdsti De Goncherolul, tu neal decit shi arti pentru a {mpreund cu cei care miine se vor dovedi ‘Al si vinzi miine, si zicem, 1800 kg, dar fu zici cl numai 1650, Jar peste inci o ai ai s# vinci 1800, dar tus arafi toti harbujii stricafi ce s-au adunal in tret zile si s8 zici c& ai reusit s& vinzi numai 1 500 kilo- grame. ‘Asa am $i facut, oe — Acum vezi gi tu, nu te ambala, ma invita nenea Misa, Licomia stricé negustoria. 5 sta © infelegeam si, singur, Nu m& ambalam. Dack aveam pé-zi 150 kg de “harbuji_compromisi, eu ard st fumai 300 kg, niciodata mai mult, cu toate c& a5 fi putut $h art si,o jumatate de toni. Pe harbujit astia lovifi puneam viinie cite 25 de ruble in buzunarul meu sting: Pencolhoz ‘niei intr-o lund n-as fi clstigat atit, iar dupa Zilele de lucru la cimp, plitite in copeici, tot goale imi Famincau buzunarele, Aici insi nenea Misa mi-a goptit te. . . unde Sicara ‘de pe urmi am cumpirat ase sticle de coniac, m-am incilfat cu pantofi de lac si m-am dus la nenea Misa: je, imi zise. Tu sticlele astea si le duct pregedintelui’ tu, pentru ca la anul, in vari, si-fi pro- puna candidatura la adunare. 61— Ba nu, fi zic eu, Dumitale s-ar putea si-fi fie multi banii pe care-i ai, dar ia-i si pe-ai mei. Primeste sticlele din partea mea ca amintire, Dac& nu fi-or plicea, n-ai decit si le spargi de perete. Dar eu dumitale ti le-am adus si n-am si le iau inapoi. Pind la urmé le-a luat. — Eu zic, am facut negot doar dou siptimini. Dar dumneata cit ai negustorit ? — Eu, imi raspunde bitrinul, implinese acusi_ sapte- zeci si trei, iar in comert-am intrat ‘la gase ani, Pe vre- 4 mea farului Nikolai Alekeandrovici. — De bund seama ci deva lunguf viefii ai vindut de toate: — Nicidecum, raspunse el. Mumai gireturi. — Dar daci ar fi trebuit s& faci nego cu aur, ai fi putut ? — As fi putut, Dar s& nu crezi c& cu aur se fac .4 mai usor banii decit cu alte lucruri, Ba pe deasupra tofi stiu de mai inainte c& in ascuns esti milionar. hi spun eu cA-la gireturi se poate cigtiga mai mult gi cu ele n-ai bitaie de cap. — Dar eu cee mai greu s& faci nego} ? — Cu chibrituri, Eo stiinté extrem de complicata, dar daci apuci si-i prinzi rostul, intr-un an poti face milionul. — Dumneata, nene Misa, dac-ai fi trait in lumea capitalista, de mult ai fi fost milionar. La vorbele astea el a preferat si taca. - — Pe cind la noi, in socialism, n-ai cum s&-fi dai drumul, c& un-doi te impuscd. * — Nu-i aga, mA contrazice nenea Misa. $i in. socia- ism, nu toti milionarii sint impuscaji. Trebuie doar s& faci sul hirtia de zece si sé o strecori milifianului in buzunarel, Atunci nu te impugea. t Si mai spunea nenea Miga ca banii nu itrebuie strinsi. i trebuie cheltuiti, Nu merité si faci moarte de om pentru bani, gi nici s& rigti pentru ei nu are rost. Nu’ j merit& ‘ei aga eéva, Altceva e cind fi se lipese singuri ide degete — in cazul asta nu trebuie 6A te’ impotrivesti destinului: Tai gi desfatd-te. Dar s& sti c& nu existi loc pe pamint, nui exist{ om catre care milionul s@ nu vind la mina dela sine. E drept insd ci multi pur si simply’ nu vad aceste posibilitati, nu profita de ele, Si sounin- 62 i rei ori tat ec. bani nu -mi aceste cuvinte, de trei ori a repeti 7 t one fericirea, Dar ce anume aduce fericivea. nu mia oo . . . : + il vi -e greu sé spun “Avareori il visez pe nenea Miga, Mi-e gr de co. da in noptile cind punul batrin vine | spre ae fa bazarul acela préfos, pling in somp. In vial Tas ot sa intimplat s& pling, chiar $i ‘in copilarie. in art a numai cind imi apare el. Imi murmura nenea V re o mone “intelepte maxime desprinse din viafi, iar, et Jo memorez pe toate, bucurindu-ma ci nu mi-a scipy nimic. Si ma straduiesc sa retin in minte toate spusele lui pind cind ma trezesc. ‘Totul e simplu, niste- adevaruri banale. Dar indat& ce ‘m& trezesc, nu-mi. mal amintese nimic, . i i & ii je. Ma intind Mea trezit o mick raza de lumina vie. 1 i gimbind gindurilor ‘mele, Caut indelung s&-mi amintese arena soptit- nenea Miga Ja ureche, dar nu, nucml Gmintese nimic, Si fusese ceva important, ceva co tn nici un caz nu trebuia uitat. Totusi, din mia de invita minte, mi-a ramas doar cea mai mich frintura : oameni- Jor trebuie sa le zimbesti. CAPITOLUL. 15 wT + Principalul element al echipamentului la un diversio- nist nis mesifamintea, Bineinfeles, dup’ paraguth. Un diversionist inveterat, cu 0 cicatrice pe obraz mica dat de la depozit o pereche de bocanci pe car” Ut studiex cu interes, Incaljimintea. asta reprezintl ceva hire bocanci si clzme. Ceva mediu, Un hibrid, imbinit mm sine cele maf bune colithti, atit ale cizmel, cit se nie Boodncului, fn evidente, mealtamintea e trecuth S0) Genumirer prescurtat# B.P, —- Bocanci pentru paras figtt: Aga o si Te gi spunem, 63aspect. La fiecare bocane sint o mulfime’ de curele si gatarame : dou curele in jurul cflctiului, una lati in furul tipi, doua in jurul genunchiulut. $i curelele sing Toarte moi. Fiecare bocane a inmagazinat o experienté ‘de mileni, Doar asa-mergeau strébunii nostri in expe- Gitii: invelind piciorul intr-o. piele’, mosle si, legind-o fn curele. Ei bine, cizmele mele ghidr aga sint facute : din piele si curele. ete ‘Dar vite, talpi ca ale nosstre: nas eunoscut strimosii- ‘TAlpile sint groase, late gheiol, ‘Molfefuriea lor nu inseamn& 7 c& nu_ sint trainice. To fiecare talp&. aint cite trei plicute din titan, dispuse precum soli, una peste alta, incit tezulta ceva si solid, si elastic. Asemenea placute, dispuse {in sistemul solailor, 2¢ wtflizeaza 1a vestele antigiont — Te pot fi strapunse. Desigur, la tapi ele nu, sint montate pentru a ne proteja de gloanje, Aceste plécute de: titan protejeaza ins&. tllpile picioarelor de spinii si colfii de fier ce se intiinese din belgug pe chile de acces spre obiectivele de importanf& deosebitd. La nevoie, cu ase- _faenea ialpa se poate alerga gi prin foc, Dar plicufele mai josc& un rol: iesind putin th lsturi din tapi ele seryese rept locuri de fixare pentru legiturile schiurilor. Desenul de pe tilpile bocancilor este copiat dups talpile IncdlfAmintei soldatesti a inamiculul nostra pr pabil, In functie de raicanele in care urmeazi si actio- nam, putem Kisa.in wrma noastri urme americane, franfu- ‘esti, spaniole sau.de oricare alt fel: Totusi, ‘nu acesta, e iprincipalul siretlic. Bocancut pentru diversiuni, mai precis pentru paragutare, are toc fn fa(a, iar talpa la spate, incit atunci cind diversionistul': merge intr-o directie, urmele Msate de el sint intoarse in directia contrara, Se-nfelege ci acele, cilcile sint mai subtiri, lar tilpile mai groase, pentru ca piciorul si se simt& bine, pentru ea aceasta schimbare — eSletiul in fata $i talpa la spate — si nu creeze: dificultafi pe timpul mersului. . bot ny Se-ntelege cA un cititor’ de _urme -experimentat .cu greu poate sé fie ingelat astfel. El gtie bine cf in tirnpul unui mers rapid, energic, ‘virful lasi o urm& mai apasata, decit cilciiul. Dar citi sint aceia care si se uite cu atentic Ja urmele unor télpi solditesti ? Parc mulfi vor acoréa atenfie faptului of a apdrut deodaté o urmi le core totul ater PP si mulfi ar putea sh aprecieze eorest cele Spservate ? Cui fi poate trece prin minte idecs ‘ungi came cosa abi cAlciiul 1a vir gi viful la oiled? Cui i poate veni in cap gindul c& dacd urme’e duc spré est, Possamnna c& omul respectiv a trecut spre vest 7 : ‘Apoi. nici noi nu sintem prosti. Diversionistii sint precum lupii — ei nu wnibla cite unul, ci fo haita. $i, la fel preopii, noi mergem pagind intr-c singuré urma Poftin, Ge mai intelege citi am fost in grupa : trei Rau sut. ge dupa ce pe acceasi urma au trecut mat munlle pic eile Paproape peste putin{é de sesizat fina nuanta <é, poftim, eros oastre au apésat mai molt solul deelt visfurls Ts bocancul pentru diversiune se poarta. numial. 4M singur tip derciorapi : foarte grogi, din lina ctidat. Ori pe unde am umbla noi — prin taiga sau -printr-on desert tmgg, clorapii vor fi intoldeauna la fel : foarte grasi, wribs, cenvsit 1a culoaré, Un asemenea clorap s incat- geste bine, si protejeaz’ piciorull impotrive transpiratiel, rete el roade, si nu se uzeaz8 nici el. Ter agemenea reprapi diversionistul are dou perechi. Fie & plec) pentru cioFe cf pentru o lund, ai numai doud Ferecht. Te descurci*cum vrei. i ‘Lenjeria este de'in, fink. Ha trebuie 8 fie noug, ins& deja usor purtatd si cel putin o dati spalaté., Pest Tenje- gele wacota subbre, se imbrack. ,plasa”, 0.8 dou lenjeris, we ectata din sfork groase $i thol, de grosimes degetala'. “ggtfel incit ttre Sabreekmintea exterioard si lenjeria subtire intotdéauna ramine un strat de aer de aproape un beritimetru, Chestia asta a gindit-o o minte isteataé. Dagd erarsita; dacs sudoarea cunge siroale, daci {Ot corpul tH arde, plasa asta ¢ o adevaratdl salvare. Tmbrc&mintea fru ge lipeste de corp, iar sub tmbraciminte exist o venti- Tate ireprogabild. Cind ¢ frig stratul de per pastreazd cBldura, cao pilotd, sivin, plus nu cint&reste mai nimic. Dar placa asta mai “are” 0’ destinatie : trompa tintarul siripungind Imbricimintea, nimereste in gol, fara a ajunge |a trup. Pe. diversionist numai_o soarté nenoro- TTT foate ‘scoate in cimp deschis. "EI tl face veacul prin si prin mlastini, Poate s& gacé ore intree! intraun “hatig de rogoz ‘usturator, in urzici infepatoare ca focul, sub biziitul metalic al fintarilor ; humai plasa {i este salvarea.. Peste ea sint ‘pantalonil si bluzonul, 5 = cenugh far epotet 6ambele verzi, din,jesiturl de bumbac Cusiturile preta- tindeni sint: triple. Bluzonul si. pantalonit int moi, dar rezistenti. La indoituri, la coate $1 18 {genunchi, pe umeri materialul este in trei straturi, pentru 0 cit mai mare rezistenta. * _ Pe cap diversionistul, poart& cage; Tarna, aceasta este din picle imblanit, cu captugealé de mBtase, iar vara din bumbac. Este compusé din dou parti; casca pro- priu-zisd si masca. Casea trebuie s& nu cad’ de pe cap fn nici o situatie, nici chiar pe eenpul desantarii. Ea nu 4 trebuie si aibi pe partea exterioar® nicl un fel de cata- ramé, curéluge si iesindurt ge’aflA in momentul 4 saltului chia? lings paragutd, Be magch nu trebvic sii fie nimic ce ar putea s& im Ja, gi. suspantele sa se deschida cu precizie. aceea cagca pentru desantare este executata exact dup forma captilui omenese, acope Tindu-i strins craniul, gitul si barbia 61 asind descoperifi doar ochii nasul- gi gura. Pe timp de‘ ger puternic gi, de fsemened, In scopul mescirit, ophli, nasul si gura se acoper’ cu masca. 7 } Diversionistul are ,# un pluzon, E gros, cdlduros ‘usor, impermeabil. Cu’ el pot! sta culcat intro mlastina, fara a-te pitrunde umezeala gl poti, dormi in 2ipadé ‘fara a degera. Lungimea Jui este pind, la, jumiitatea,coapse! | ne te impiedicd ja mers, jar dac& trebuie s& sezi zilé si- noptt pe zipada, poate sluji drept scaun. In partea de Jose larg, lucru important pentru ventilafie, pe timpul Wergarli si a mersului rapid. Dar la nevole, partea, infe~ Tioard poate fi strins& bine, invelind picioarel si ment nind cfldura corpului. Mai inainte diversion ghieveau pantalonii, la fel — grosi ¢i caldurost: Dar eta .o gre geal. Cind mergi ile si nopfi {ara oprire. agetienea Pantaloni sint 0 pacoste, deranjeazd intregul. sistem de pentilatie, Infeleptii nostri stramosi niciodala nu-si-croiau pantaloni din blénuri. fh Jocul Jor, avery sube fungi, pind Pr eaiciie. Si aveau dreptate. In pantaloni din bland te 4 fncingi, pe cind intr-o subé Tunga nb, Aeum. este Tuats fh considerare experienta sttaveche, iar diversionistul. are humai un bluzon, cdruia la caz de nevoie i se. adanga nnjgté _pulpane lungi ce acopera corpul pind aproape “de Bhelfe: tntotdeauna va fi cald, dar niciodaté nu va fig gar- nitur&é completa de arme gi garnituri limitata, Garnitura completa presupune un pistol tittralierd Kalagnikov AKMS si 300° cartuse_aferente: ‘Wiele pis- toale-mitraliera au suplimentar un PBS —‘dlepozitiv pen- tru tragere fark zgomot gi fara flamay g¥de asemenea un NSP-3 — aparat de ochire. pe, timp. de noapte. Pe timpul desantérii, pistolul mitralier& se-afl& intro. busi, ca si nu impiedice desfacerea: eofectihya: paragutei, ins& pentru ca in primele momente ,wpé aterizare s& nu fie lipsit de aparare, fiecare. diversiemist are un pistol fara zgomot P-8 ¢i 32 de cartuge sfepemte. In afark de accs- tea, la carimbul drept tyabHia® wh urias pumnal-tdietor de suspante, special pentry/dwensionisti, iar la carimbul sting patru lame de rezerv. Pumnalul pentru diversio- nist na’e deci-un cutit obisnuit. In minerul lui se afl uo are puternic, Se poate inlatura siguranta, ‘iar apoi se poate apdsa pe un declansator si: instaneaneu lama pumpalului figneste imediat inainte, cu un suier cum- plit, impingind inapoi mina cu minerul gol. Lama grea a pumnalului este aruncaté inainte, la 25 de’metri. Dacd nimereste intr-un ‘copac, nu intotdeauna poate fi recu- perat, si atunci diversionistul introduce in minerul rémas gol o nout lami, de rezerva, apasind cu toati grevtatea corpului pentru a comprima puternicul are. Apoi se pune siguranfa si pumralul acesta pdate fi fardsi utilizat ca unul obisnuit : pentru thiere de oameni si de piine, ca fiertstriu sau’ ca foarfeci de genist, la tdicrea sirmei ghimpate. Daca diversionistul poarti cu sine intregul complet de armament, ‘in geanta lui mai are tn plus sase grenade, exploziv plastic, mine cu explozie intirziaté sau alt armament greu. Garnituira limitat’ de armament este purtat de ofiteri gi de soldatii radiotelegrafisti, Fa cuprinde pistolul-mitra- Hieré cu 120 de cartuse, pistolul silentios si pumnalul. Pe toate acestea mi le incredinteazi acum diversionis- tul cel trecut prin multe, Pistolul este autentic. Urmeazi s& plec cu un grup de diversionisti ca arbitru. Fac parte din personalul de control, aga cA nu am nevoie si trag cu arma. Dar sint si eu ofifer de’ cercétare, deci trebuie si simt greutatea pistolului-mitralier’ si a cartuselor. Asa se face c& pistolul meu mitraliera este de instructie. Arati la fel ca cele de lupt’, numai ci e ponosit in lege si dat la scizimint. In culata fevii este practicat un orificiu si aldturi e bitut& inscriptia ,,pentru' instructie*, Imi tree deci pistolul-mitralier’ la um. N-am mai avut de multi ati prilejul s& port un pistol-mitraliera cu gaurd In culatS. Cu asemenea arme tsi incep serviciul recrufii gi elevii scolilor militare. Cei care le poarté sint de obicei obiectul unor ironii ugoare, inofensive in armata. Desig, eu nu ma simt tindr si cu cag la guré, totust la trupele de diversiune sint un om cu totul nou, asa fneit, primind pistolul-mitralier’ perforat, ma decid brase, in. mod absolut instinctiv, si verific daci nu cumva sint luat drept unul cu cag la gura si mi s-a fdcut vreuna din vechile- glume cazone. Imi. scot deci -rapid ranita din spate, o deschid si scot’ dintr-un buru- nirag lingura. Pe ea, la fel ca gi pe culata .pistolului- Initraliera era practicatd u. gduricd gio. unscripfie absolut identic& ce labarta la vedere : pentru instructie". ~ Scuzati-ind, tovardge locotenent major, si diver gionistal inveterat face vo mutra. incurcatA, N-am. veri- ‘cat. Ti pare putintel rau cd nu sint doar de azi in armat’ si cunose toate aceste stravechi. tertipuri, manifestind Suvenita vigilent&. [si cheam& ojutorul — un. solda(el tinar de tot — si chiat acolo, in fafa: mea, il dojeneste cu asprime pentru neaténtie. Atit el, cit gi eu injelegem Sf soldafelul n-are aici nici un amestec, cA sergentul insusi imi virise Kingura de instructie. Acesta ordond indati si fie aruncaté lingura de instrucfie, pentru ta°S asemenea glum’ proastd si nu se mai repete nici- Gdata Sigur insi c& ea infeleg ci ea nu va fi de fapt cowirliti + va mai sluji multor generatii de diversionisti- Dar regula ¢ regula, Sergentul trebuie si dea: indicatiile necesare, iar tindrul soldat si fie pedepsit. fl vad ca feoate repede o alta lingur& gi mi-o intinde. Gluma nea fers, dar el simte ci infeleg umorul cazon, stiu. si-} apreciez i n-am s& incale vechile tradifii_ cu strigate indignate} in armati nu se cade si te superi pe glume si pacdleli. A devenit iarasi serios si preocupal — Va urez noroe, tovarige locotenent major. — Mulfumese, sergent. tn Armata Sovieticd fiecare isi pliazd personal para- guia. Regula aceasta e- valabili si pentru generali; nu Stiu daci’ Marghelov, devenind general de armat, a mai Surit eu parasuta, insi pe timpul cind era, general-loco- fonent, a'sirit, Asta o stiu cv precizie. $i, bineinteles, tsi plia el insusi parasuta, Dar in afaré de Marghelov, ta Trupele de desant aerian sint mulfi generall, si toll fac Isneiri, Ins& pe lings acestia, sint zeci de generali in Jansetarea militard si cei care contiriuk eA faci lans&ti isi pliazd singuri parasuta. E o masura injelespt. Tn Wad cind ai mierlit-o, intreaga raspundere ifi -revine 70 doar ties mortului, Cei aflétori in via} nu poart& nici 0 rspundere. ‘Toate paragutele:se pastreazi 1a magazie. Sint pliate: sigilate, oricind gata spre a fi utilizate. Fiecare paraguter poaridl pe matasi o semnaturé : ,Soldatul Ivanov ‘Aceasti paraguta am pliat-o eu personal. Dar in cazul cind nu Bittem -trezifi noaptea la alarm’, dac& sintem. folositi Gupa plan, cu un cicku complet de pregitize, atunci toate fasuitele se destac gi-s¢ pliazi din now, $i iarisi flecave pe isedleste pe ea: ,Aceasté. paraguta am pliat-o eu per se als, Bliajul se exccuta in acele condifii in care urmeazi Sente execute lansarea. Daca lansarea se va executa pe ger, si pliajul se va face pe ger. Timp de gase ore- ‘Astizi intreg batalionul pliazi parasutele. Pe un platou vast, imprejmuit cu un gard inalt, spre al feri de privirile curioase ale unor soldafi straini. S-au pregitit mesele pentru paragute, Masa _peritry paraguis nue masé in sensul obignuit al cuvintulu! E pur si simplu o bucatd lungi de foaie de cort care 5° intinde pe beton, fixindu-se cu nigte mici farusi speciali Pligjul se face in dou’ faze. Mai inti pliem in do! para- suta ta: tu esti seful, eu ajutorul. Apoi pliem parasule thea, schimbind rolurile, Dupi-aceea pliem. parasuta t Ue rezerva, $i iardgi tu esti seful, iar apol pe a mea de tezerva, cid seful voi fi eu. Uni din noi vor fi lansafi feu dud, of cv o singurd paraguté. Dar cui ti va clidea Roarta asta, deocamdati ny se stie si de aceeo fiecare igi pregateste ambele parasute. ‘Am inceput. Prima operatie. Am intins cupola si suspantele pe mssa pentru. pliaj. In fiecare companic ‘ast un ofiter — loc{iitorul comandantului de companie pentru serviciul de desant-paragutare, pe scurt (ru Seste) — zam po PDS. El.di companiei sale prima co- manda, verifici exactitatea executarii ei, Dup& ce s-* tonvins ef tofi au executat-o corect, di cea de a doua Comandi: ,Fixaji virful cupolei“! Si iaraisi porrieste printre rinduri, vorificind corectitudinea executarii. Pie“ care posed’ deja o mare experien{& in pliaj. Dar oament sintem. Si se-ntimpli sd gresim. Daci se va descoperi la careva o gregeali, imediat paraguta lui va fi desfacuta gi el va incepe pliajul chiar de la inceput. Prima operatic Corect.-A doua operatic... Compania agteapté cu rabdare Upind cind:cel care a gresit va excouta totul de'la tneeput si va ajunge din urma subunitatea, Operafia'a gaptes- prezecea, Si asta pe.un ger de crapé.pietrele...., Ofiferii sectiei de cercetare a Armatei execut& pliajul parasutelor impreuna cu patalionul, Noi stntem arbitri. Deei gi noi urmeaz s& mergem sdptamini, intregi impre- und cu diversionistii, prin'zApezi... S -Tarna se insereaz& devremé, iar noi incheiem definitiv pligjul deja 1a lumina reflectoarelor; pe. picld geroast. Plecim in. cazArmileine&lzite, dar paragutele noastre vor ramine fn. ger sub-o pagi-puternic&. Dac& le~am duce intr-o inc&pere, pe-materialul, rece sar depune particule de umezeala, invizibile cu qchiul liber. Tar @ doua zi, cind vor fi scoase iarasi, in ger, particulele se vor transforma in frinturi microscopice de ghea{a, jinind strins stratu- rile de percal gi mitasi. Asta inseamnd moarte, O treaba simpld. O treaba pe care o infeleg pind gi cei, mai recenti soldati, Dar se intimplé totust gi aga ceva.: diversionistit picrind_tofi laolalté, Cu iniregul pluton, cu toati com- pania. Erori posibile pe timpul pliajulul si pstrarii para- gutelor sint'cu sutele, Plata pentru ele intotdeauna ¢ Ins& luna singuré — viata, ‘Cu mina amortitA de ger mi iscilese pe micile fisii de matas& ale celor dou’ parasute ale aaa sLocoteneat major Suyorov. Aceasti, paragutii am’ pliat-o ew perso. nal, si jarasi ,... am pliat-o eu personal’, Dacl me vot igbide pamint, vinovatul va fi indaté gisit. Hu. vol. 6 acela, desigur. i ae , wes Ne revenim in céldura pl&cuta @ cazirmilor, Urmeoz3 o cink tizie. Dupii-aceea, ultimele pregitiri. Tofi sint deja fungi chilug. Acum tofi la baie, 1a cen de aburi, Aburi- fi-vd bine oscioarele baieti, c& nu v8 veli mai intilni curind ou apa fierbinte, Tirziu dup& miezul noptii — tofi la culeare. Fiecare trebuie si-si faci somnul pentru multe sdptimini de-acum inainte, fiecéruia 1 ge acorda cite zeee ore de sui, Toate ferestrcle cazirmailor, sint aco, perite’cu grijé, pentru ca dimineafa nimeni si nu se frezeasca devreme. Somnul fiecdruia trebuia’ s& fie * armamentului si parasutelor, profund. Pentru asta existi un mic secret, Trebule site Eilei pe spate, s& te intinzi, “sA-{i relaxezi intreg. orge- cram, Apoi trebuie sti inchiai ochii st sub pleoapele’In- Ghise SA rostogolesti pupilele in sus — este ‘stares nor Shalé a ochilor in timpul somnului. Dup& ce adopta 0 Tuamenea poritie, omul adoarme rapid, usor si profund. Sentem sculafi foarte tivzia, De asta data nu se va strige : Companie, desteptarea | Alinierea peste 30 de Secunde “ Hieidecum, Cijiva soldafi si sergenti, care de astidath nu Jor sari cu parasuta, gi care asigura paza companiilor, a ‘se vor apropia domol de fiecare, trezindu-l cu gr "Timpul. Timpul. Timpul. Sculaji-va, baicti..E timpul nostru.“ 4 Grupul trei de-diversiune, al-batalionului 296. inde; pendent de cercetare Spetnaz are in compuneres $4 12 pemteni, Eu, ofijerul de informafii, merg cu grupul, flind Cl treisprezecelea, Sint arbitru, controlor: al aetiunilor grupulul. Mic-mi este cél mai usor. Nu trebuie si jae Poekrini, Misiunea mea esi pun, in cele mai neagteptate vomenie, intrebiri cind soldatilor, Cx vasi, Vampirul, Fier-de-caleat, Nikolai al treilca, Negativ, Chopin, Carl de la Duchesse. $i pe mine ma poreclese, desigur, intre ei, pe ascuns, dar oficial nu am poreclé, pumai numarul 43-C. De la control. fn grupul 43 eu sint cel mai scund si cel mai. usor De accea Voi pais! ultimul avionul. Dar asta nu inséamn’ €& ged pe ullimul loc. Dimpotriva, mA aflu chiar lings fraga de desantare, Cel care iese ultimul este lansatorul tAcesta, stind chiar ling usd, verified pind in cel din urmé AGment corectitudinea iesirii si, la eaz de nevoie, are Graptul si intrerupi in orice clipfi desantarea. E dificilé tstba unui lansator, fie gi numai pentru cA sade tocmal fh coada avionului, iar chipurile tuturor sint indreptate fore cl. B ca gi cind lansatorul s-ar afla pe 0 scend si {efi se uitA la el. Oriunde mi uit, pretutindent ochil unit tiuersionist ma fixeazd. Toti au_niste ochi innebuniti. Ba nu, comandantul grupului, macar. el constituie @ ex- coptie. Mofaie linistit. E perfect relaxat: Dar tofi cel- lal au in priviri usoare licirisi de nebunie. Ce bine ¢ re arunci de la trei mii de metri! O frumusete,. Pe stad aici sint numai o suté, S-au inventat multe siretlieurt ce Gari indbusi spaima, dar unde poti sa te ascunai de oo 7 Chel uite-o, e aici. Sade cu noi, imbr&tisindu-ne. DeodatX simfim pocnete in urechi, avionul a pornit ruse in jos. Virfuri de copaci tree in goani pe linga nol. aeesen rol idiot : tofi au cablurile declansatoare prinse de Apia central, nomai al meu imi atimn’ la piept, Dupa fei voi lisa pe tofi sA treaci pe ling mine, eu trebuic . %si prind acest mic cablu deasupra capplui. $i dac-am si regesc ? Dar dac& la repezeald am:.ai ies fara a reusi sa-l agit ? Cu miinile va fi deja inpostbil 9& mai deschid paraguta, clici pimintul se repede spre: mine, e aproape de tot. Si deodat& imi inchipui ci .m& ipravilese in jos fad parasuta, ca un motan, cu labele ragchirate. Ce mai fipat va fi! Imi imaginez urletul dinainte de moarte si ma cuprinde spaima. Diversionistii se. uith infelegatori la mine ; controlorul d& in isterie. Dar nu igteria ma in- cearcé. Pur si simplu totul mi se pare nostim. Deasupra.trapel pentru materiale incepu.si clipeascd nervos un bec albastru. — Ridicafi-vé ! Aplecafi-va ! . Primul diversionist, Tarzan cel Chel s-a aplecat, im- pingindu-si piciorul drept inainte, pentru stabilitate. Fra- tele Evlampie s-a pravalit peste el. Al treilea s-a pravalit peste spinarea celui de-al doilea si tot asa, intregul grup, contopit intr-o singura. fiin{4, asteaptd semnalul. La sem- nal, cei din spate fi vor impinge pe cei din fafa si in- tregul grup va figni-aproape concomitent prin trapa cea larga. Bine de ei. Céci pe mine nimeni hu m& va impinge. Giganticele: canaturi ale trapei s-au dat in laturi cu un zgomot abia auzit. O und’ de ger ne izbeste drept in obraji. E o noapte far& lund, dar zipada e sclipitoare, orbitoare, Totul e vizibil, ca ziua. Pamintul, iaté-l. Tufi- suri si poiene par si fi turbat, tisnind intr-un galop sal- batic pe ling noi, GATA ! Frafilor ! GATA !!! ‘Nimic mai rau decit aga ceva n-a putut si nfscoceasca omenirea. Priviri innebuhite tree pe lingA mine, toate deodatd, O siren fipi ca un animal pe moarte. Urletul eine sfisie urechile. Asta-e pentru ca spaima s& ne fie alungaté undeva in adincuri. Dar chipurile ne sint schi- monosite. Fiecare striga ‘cumplitul cuvint': GATA! N-ai unde s-o cotesti. Presiunea din spate ‘este imposibil de evitat. Cei din fafi s-au si risipit’ in negura geroast. Torentul de aer il’azvirle pe fieare cu picioarele in sus. GATA !!! Tar cei de la spate, atrasi de instinctul de turmé, isi iau indatd si ei zborul in viforul inghefat. Imi reped mina in sus. Aud .un fdcénit. Tisnese zburind in bezna de gheaté, unde oamenii de treab& n-au ce céuta. Aici'sint doar diavoli, -vrajitoare pe cozi.de matura’ si Vitea Suvorov cu parasuta lui, La vitézi foarte mic& totul se petrece concomitent': capul in jos, gerul arzétor ce te plesneste ca un-biel cu sapte plesne peste obraji, picioarele in sus, o smuciturk groaznicd de la guler, picioarele’in jos, vintul virinda- fi-se in sin, pe sub bluza imblanita, o izbitura in picioare, un alt bici peste mutr&, de astii dat cu suspantelé:para~ gutei, iar in ménusi si'in mineci zipada‘ifi ajunge pind la coate, incepind pe datd a se topi. Infect treabi. Am ingropat parasutele in zipad’, impristiind in jur substanfe urit mirositoare. Asta contra elinilor. Toata polifia locali, KGB-ul, unitafi ale MVD ‘-ului, toti se antreneazA si ei. Toti sint asmufifi acum impotriva grupu- rilor noastre nefericite. Iar noi, s-ar putea spune ca sin- tem legati de ‘miini. Dac-ar fi rézboi, am captura pentra noi citeva masini blindate: si_ne-am''imprastia prin: re~ giune. Dar acum nu e rdzboi $i ne este interzis si: cap- turim mijloace de transport. Draconic ordin, Asa c& doar cu -picioarele, cu picioarele. Poftim de scapa astfel de clini, : a ‘Aver niste schiuri scurte si late. Pe talpi sint ciptu- gite cu bland veritabilé, de vulpe. Pot fi usor aruneate cu parasuta. Asemenea schiuri aluneed lin “inainte; dar fnapoi nu te. poti da, cAci ‘blana in acest caz se’ zbirleste si nu perntite hinecarea, Sint schiuri pentru diversionisti, care adesea nu lasi nici o urma, indeosebi pe zipada veche, tasaté. Sint foarte late, nu se rastoarna. Din ase- menea schiuri se poate injgheba la nevoie si un mic adi- post in z&pada, cu blana induntru, incit baiefii pot trage acolo cite un somn, pe rind, Dar lucrul.cel mai important e c& aceste’ schiuri nu ingheaté, adicA. nu se acoperfi cu strat de gheata. : 6 Spre dimineata eram secatuiti de puteri. Timp de trei ore ne-am tot departat de raionul desantarii, clutind si ne pierdem urma. Bluzoanele ne sint ude. Chipurile 1 Initialele ruse pentru Ministerul de Interne (dup’ NEVD).congestionate: ‘Sudoarea. curge girosie. Inima se zbate si ne jas dir-piept, Limba ne-attrnd din gurd:ca la ciini pe vreme de -arsié.. Intotdeauna aga se intimplé la in- ceput. Dar din ziua a patra, a cincea, vorn intra in obis- nuinfa si vorn merge ca niste automate, Prima zi insé intotdeauna a fost foarte grea. Prima noapte si urmic toarele patruzeci si opt de are sint groaznice, Apoi va fi mai ugor. — ‘Comandante, in sat se aud clini litrind. Nu-i a bund. Inseamni ca pe acolo sint straini. : ‘Asta oricine o infelege; cAci cine putea A nelinis teased, la un asemenea ceas timpuriu, ciinii unui sat prin locuri atit de indepartate ? — Vom geoli. O vom lua spre stinga. — La stinga e o amuscadi a KGB-ului. Iote colo, in pAduricea aceea. Uiti-te si dumneata cum se rotese pisirile pe deasupra padurii. $i asta-i drept. Cine si le fi ridicat in aer pe un ase- mgnea ger? Acurn pasirile sed pe ramuri, cu penele-n- foiate gi acoperite de promoroacd. De bun seam& c& intr-acolo nu se: poate merge. Ramine doar s-o udm peste ripi, printr-o p&dure rivasit’ cindva de furtuna, prin locuri pe unde oamenii de treab& n-au ce ciuta. Pe-a- colo isi fac drum doar lupii si diversionistii din Spejnaz. — Siniefi gata ? Inainte. 7 Baremurile sint cumplite, Opt kilometri la or. BE sear’. Gerul isi sporeste tria, Am parcurs peste 2i 67 de kilometri. Ne-am odihnit in doua rinduri, Ar fi timpul si ne intindem oleacd in zipada. — Nici un strop, g&manilor, ne incurajeazi coman- dantul, Ieri ar fi trebuit si dormifi. E réu comandantul. Grupul nu reuseste si se inca- dveze in viteza de mars. Grupul ¢ furios. Se apropie noaptea si asta-i riu; Ziua, uneori, grupul se mai poate intinde in asteptare pe zipadi, prin tufiguri, in vreo mlastina, Dar noaptea niciodata nu se intimpla asa ceva. Noaptea-i facuté pentru lucru. Noi sintem ca prostitu- 2 atele — Ierdm noaptéa. Dacd nu te-ai_ odihnit. ziua, noaptea nu vei fi lisat si o faci. — Nu halifi zipadi !" Comandantul. e. nemilos. Va zdrobese { Nu la mine se refer. Ameninfirile sint Ia adresa lui Cinghiz-han si Fier-de-cilcat. Eu sint obligat de situatie. Sint controlor, N-am voie si pun zipadi-n gur. Dar daca n-ag fi fost in control, cu siguran{é as fi infulecat pe furig din alba r&coare. Cu pumnii mi-ay fi indesat zapada in gurd. E tare cald, Sudoarea siroieste pe frunte. Bine c& sintem rasi in cap, cA altfel parul s-ar fi na cldit facindu-se ghem. Bluzoanele tuturor aburesc la spi- nare, Totul e imbibat in sudoare, totul e prins de ger. Toati imbrickmintea sti feapind pe noi, cusut& parci din scinduri, In ochi ne joacd cercuri portocalii, Grupul se incadreazd in viteza de mars... Nu haliti zipada l... VA zdrobesc... E mai bine s& privesti in jos, la virfurile schiurilor. Daci te uifi departe in fatd, te inibusi. Pe cind daca privesti sub picioare te timpesti, pasesti in mod mecanic, iar orizontul de neatins nu te turbeaza. — Curvarii dracului ! Gamanilor ! comandantul ¢ fu- rios. Privifi inainte ! Cddem in ambuscadé ! Negativ n-~ observat © lumin& in stinga, Ia vezi, Negativule, ci-fi scot miiselele cu bastonul asta de schi ! Si grupul stie ci nu-i arde de gluma comandantului. F in stare s-o fac&, Inainte, gimanilor ! a 8 Zori insingerati se tnal{a deasupra firii. Peste virfurile liliachii* ale brazilor, prin negura geroasi s-a inaltat, pared rostogolindu-se, ‘un soare lajos, trufas. Gerul tros- neste pe potecile padurii. : Acum sintem culcati intr-un bradet. A doua oar’ in noaptea asta, Asteptim fntoarcerea unei patrule. Chipu- rile tuturor sint albe, fri strop-de singe, ca ale unor morfi. Picioarele-zvicnese. Trebuie si le ridicém in sus. Astfel singele circulé mai usor, Asa le e mai usor picioa~ telor. Radigtii zac pe spate in zipadd, punindu-si picioa~ rele pe containere, Toti ceilalfi gi-ati ridicat si ei picioa- ~ 79rele in sus, De la. desantare au_trecut, deja.mai bine de douazeci gi patru de ore. Mergem tat,timapul. Ne oprim dup trei-patru ore pentru cineisprezece-dowazeci de mi- nute. Doi insi observa situafia din jur, iar doi se de- plaseaza in faj&; ceilalti.se cule& pe spate $i adorm in- stantaneu. Carl de la Duchesse si-a 1ésat s&-i cada spre spate capul adormit si de sub scurta lui descheiata se inalfé Ienevos 0 suvifA de abur. Un fulg de zApada cu fornte cristaline s-a lsat usor pe gitul lui dezvelit, dis- parind lent. Ochii mi se lipese. Sub pleoape parci mi-ar ui prostrat cineva zgur&. As clipi, dar mai degrabi as inchide ochii gi na i-as mai deschide vreo gase sute de “minute. Comandantul grupului isi freact barbia : nu-i a bund. ~ E posomorit comandantul. $i Laba, locfiitorul lui, e posac, Cinci grupuri de diversiune fnaintau concomitent, din directii diferite spre centrul de transmisiuni al unei ar- mate de tancuri. Ordinul era simplu: cel care ajunge pind la ora trei noaptea la centrul acesta, la 3,40 il atacd. Gei tare nu reugese la timpul stabilit,- nu vor: intra in lupt, ci, ocolind pe departe centrul de transmisiuni, vor potni spre urmatorul obiectiv. Grupul nostru, al 43-lea, nu s-a incadrat in imp. De aceea comandantul e posomo- rit. Auzim in departare explozii si lungi rafale de arme automate. Inseamn& ci trag in apropiere. De la distanta zero. Cel putin trei grupuri s-au incadrat in timp. Dar chiar daci numai un singur grup a reusit si ajunga la vreme, el a inliturat santinelele si la capitul acestei nopti arele, geroase, s-a strecurat in centrul de transmisiuni... Desigur, chiar si un singur grup poate face multe contra unui centru de transmisiuni care e cuibarit in containere inedlzite, contra unor transmisionisti napaditi de grasime, cu ochelari, contra unor telefoniste desfirnate, cufundate in gelozii si dezmif. Regret’ comandantul' c& soldafii lui u reusit s& ajungi la un atit de ispititor obiectiv. El stie de bun’ seam& ci grupul locotenentului Turbata a ajuns cu siguranta acolo. Probabil c& §i sergentul major Ree a reusit si-si-ducd la timp -haidamacii. Ree — asta-i de la Rechinul. Sergentul major are niste dinti_ascutiti, puternici, dar neregulati, pare’ pe doua rinduri, De aceea ise spune Rechinul: Dar poate cA nu numai.de aceea. Sorigneste: din misele comandantul nosttu. E: litnpede of Seiko to si permiti grupului nici o relaxare. ‘Tineli-va bine, deci, g&manilor ! ‘Acum dormim. E a unsprezecea_zi dupa lansare. Ziua @ peste putinj’ si-ti ridici capul. Pretutindeni pe cer Sint elicoptere. Pe toate drumurile sint cordoane. La fic- care margine de padure e o ambuscada. S-au ivit o groazit de obiective false: baterii de rachete, centre de trans- misiuni, puncte de comanda. Grupurile de diversiune ge apropie de ele, dar cad in capcand. Batalionul a si pierdut deocamdats: citeva zeci din grupurile sale de Eiwersiune. Nu stim cite, Ni se trimit pachete in fiecare hoapie din cer : munifii, explozivi, alimente, uncori al- Cook O asemenéa afentie fajA de noi inseamné doar ca am ramas putini. In cursul acestor zile grupul nostru a Gescopcrit o linie de transmisiuni prin radioreleu, despre care statul nostru major nu avusese habar. Luindu-se Gupa orientarea antenelor de receptie st de emisie, grupul a gisit un puternice centru de transmisiuni. si un punct Ge comand pentru servicii, Atunci, ina cincea:2i a ope- rafiei, grupul a iesit pentru prima oar in eter, ca sk co- munice descoperirea sa. A primit felicitari de la coman- _dantul Armatei a 13-a personal si ordin sd paraseasck zona respectiva. Probabil c& aceasta a fost prelucraté cu tachete sau de c&tre aviatie. In cea de a saptea zi grupul ‘a unit cu alte patru, constituind un detasament de di- versiune al unui e&pitan poreclit, Al-patrulea-de-prisos. Detasamentul a atacat in, plin& i; cu intregul efectiv un aerodrom, tocmai in timp ce se executa decolarea unui regiment de aviatie de vindtoare si a scdpat de urmarire, fard a inregistra pierderi, disipindu-se in grupuri mici Grupul nostru, al 43-lea, si-a intrerupt temporar exis” stenja, divizindu-se in grupurile 431 si 432. Acum acestea sau reunit, dar nu izbutim deocamdat& s4 actionim efi- cient: pe cer elicoptere, pe sosele cordoane, in paduri ‘ambuscade, la obiective eapcane. Totusi ne facem treaba : ‘Armata a 6-a de tancuri, de garda, este aproape complect atparalizaté si. in loc si lupte, miireste i pri Spatele frontului propriu, De Maree cee ae _ Ziua e pe sfirsite. In cursul zilet nu ine rt nimeni. Ne-am odihnit, Grupul nostra Geocamstf me fost identificat deoarece comandantul nostru,e viclean ca un sarpe. De altfel fl si cheama astfel : Sarpe, A gasit un depozit de munifii al inamicilor nostri gi noi tocmai pe Jing’ acest depozit rfe petrecem zilele. Aici’ne avem baza, aici ne-am descarcat* tot echipamentul mai greu. lar pe timp de noapte,-o paite a grupului, ugor echipaté, plesca ‘undeva departe de baz8, introprinzind pe acolo atacuri indréznefe si revenind dup-aceea la loc. Toate grupurile care s-au ascuns prin piduri de nepitruns sint demult nimicite. Noi insi, deocamdat, nu. Inamicilor nostri le e grew si creadd si si infeleagt cA baza noastra se afla chiar sub nasul lor si tocmai de accea elicopterele nu ne sictie. In schimb, cu ambuscadele gi cu cordoanele de pe sosele trebuie pur si simplu sa fim precautf. — Gata, -gimanilor ? . Grupul e gata, Schiurile fixate, curelele verificate. — Ia sdltati. : Inainte de i Ari plecare, se cuvine s&-sirim pe loc, ; : a : , pentru a ne convinge daci nu cumva zdrangine, zorniie ceva. — E timpul, Plectm. 10 — Ascult&, Chopin, imagineaz’-ti cA ne aflim intr-un vazboi real. Locfiitorul comandantului e mort, iar co- jnandantul e rémit la un picior. Daci-l tirifi cu voi, fi pripadesti pe toti; daci-l parisifi, de asemenea, grupul va fi nimicit, caci dusmanii fl vor t&ia bucdtele pe co- mandant, piné-l vor determina si vorbeascd. Posibilitati de evacuare la Spefnaz nu aveti, Inchipuie-ti, Chopin, eh ai preluat conducerea grupului: c¢ vei face cu co- mandantul ranit ? Chopin scoate dintr-un buzunaras, de pe mineca blu- onului o mic seringa cu unic& intrebuinjare. E ceca ce se cheamé ,,moarte fericita, — Coreet, Chopin, corect. 5 La razboi avem o singura posibiliiate de supravietuire = omorindu-i noi insine pe-rénifi. Mai bifez o_Intrebare, Yn caietul meu de control. . ; “Sintem in a saptesprezecea zi dup lansare. - Numa ‘mes cinei-sase grupuri de diversiune mai actioneaz’ in- tens, jar al nostru se afla printre ele. Grupul Rec-ulyi, ca si cel al Turbatului sint capturate demult, Comandantul grupului 43 stie acest lucru printr-un simf al lui aparte. Xai Turbatul, cit si Rec sint prietenii si adversarit sii; Probabil ed acum ocotenentul Sarpe, se gindeste Is ei zimbind ugor in sinea sa. — Gata ? Ia saltafi. E timpul. Plecim, baiefi. ‘Acum nu-i mai face gamani pe soldafit sai. CAPITOLUL IV 1 Pasesic pe covorul cel rogu. Douazeci si trei de zile ary lipsit de aici, -M-am dezvijat de liniste, de covoate, de Updurs. Meam sélbaticit, De regula omul se salbaticeste repede, intorcindu-se ugor si lesne, {ard dificultiti, in Tanwea‘animalica. Pe coridoarele statului major domneste (imul si fihna. Pe aici sint oameni situi si curafi, pe cay se intilnese numai chipuri birbierite. Aici nu’ se ade riguseala unui comandant gripat si nici scheunce aude Trbaator al unor clint care abia agteapti si fie sloboziti din lese. Grupul nostru de diversiune, al 43-lea, a fost captusat printre ultimele. Ne-au impresurat si ne-au gamit pet yiroag’, totul ca infr-un rAzboi adevirat, $i clb urna adevirati. Tar ei, acesti ‘prieteni patrupezi ai oame= nilor, nu pricep in nici un chip diferenta.dintre 0 urma- tire adevaraté si una de instructie. Pentru ei e tot un drac. Subfirelul si mlddiosul Cravasa.a'scfipat si din aceasté tarbiiceal’. Fusese izolat primul din grupul nostra si go- 83nit inspre un riu, pit inspre win riu, pe care se si porniser’ sloturi u paar area es wind s8-t tniheddie pe soldat et ie ine racat i : Hera at's pocne neat Plszoni @ aruncat pistolul-mitra BU $8 trimis elieopter, i intrat in goes sit propt Pest, Patra alle a sosit la uate SAU, isto Hea, intro mai Hoare bleumarin, milfieneased peeareo furace 0° tru asta lui Cravas&.i sa acordat grad gent st Giteisprezéee ze concediu, De ee eee, 6 nui asemenea ‘b&iefi. Revin singuri roy lament. Reva i lormi > siturate, Pentru fuseee din timp facuta- disponibila cpa cere gel senior a gegimentul lucra numa pentru: nol fa y -ului i i i respect ts sritam ca niste scheletee ve nel Speriait ol ta — Grea slujba v-a mai fést sortitd, frétiori i i, frAfiorilor, Nu comentam. Intr-adevar, e grea Dar in schimb, la — Ia spune, Vitea, cum fagi 7 Ia spune, Vitea, fi ty de slabesti ? ; ee Sercetagule, de unde vii atit-de bronzat ? nemilogal cnn cate, intr-edevix. ars de ger, de vint si d Remailoga 2 al iernii. Buzefe imi sint n rapate.~ Nasul mi s-a cojit. . ti te ice Fe Vitea, s& iesim duminicd la s¢hi ! pa gglumA nesdraté. Asemenea glume le su . De fapt, dupa ce am trecut prin Spetnaz am ajuns si nu-i pot suferi mai cu seam pe camenii care-gi 84 pun schiurile numai pentru ci nu a ce face altceva. Mergeam la seful cereetarii. — Permitefi s& intra? Tovardse ,locotenent-colonel ! Scuzafi... Pe epolefii nou-noufi ai lui Kravfov nu mai erau cite dou, ci cite trei stele. — Tovarise colonel, locotenentul major Suvorov’ s-a prezentat dupa executarea misiunii de lupta si instructie ! — Bine ai venit. — SA tr&ifi, tovardge colonel! Permitefi-mi si va felicit ! — Multumese. Ia loc, se uité la pomefii mei scofflcifi. Dar te-au tavalit stragnic acolo. Ai dormit destul ? — Da. o — E mult de lucru, Cita vreme ai lipsit, lumea s-a cam schimbat. Cauti si te pui cit mai rapid la curent, Ai uitat cumva totul cit ai fost in incursiune ? — Am ciutat si repet in gind tot cea ce stiu. — Sa verific ? — Da. — Schpangdalem. — Schpangdalem este o baz aeriand a $.U.A. in Ger- mania de Vest. La 25 kilometri nord de orasul Trier. Acolo isi are baza permanent aripa a 52-a tactich de aviatie. de vinStoare, Saptezeci si dou’ de avioane ,,R-4". © singura pisti de decolare. ,Lungimea. — 3050 metri. Latimea — 45 metri, In compunerea escadrilei ‘intr’... — Bine. Poti sa pleci. 2 Lumea se schimba, intr-adevar, vertiginos, Timp de dou&zeci gi trei de zile nu avusesem acces la informatii §1 jatf c& acum am in fa{& citeva dosare groase cu comu- nicate de cercetare, ordine, telegrame cifrate. In cursul celor douazeci gi trei de zile lumea devenise de. nere- ‘cunoscut. Injeleg c& $eful cercetirii mi-a crufat orgoliul punindu-mi 0 intrebare usoar, referitoare la: un obiectiv fix, adic& despre o baz aviatic’. Dacd ins m-ar fi in~ trebat, de pild’, despre divizia a 6-a de infantérie moto a Bundeswehru-lui, cu siguranf m-as fi aflat intr-o 85situatie penibila, deoarece situatia din {ari iv treble urmarith im permanentar Sitick te Waretenwl intr-un purtitor de informafii invechite. ‘Agadar... Strict secret... Cercetarea prin agenturi a Regiunii militare Bicloruse “a descoperit o inidtire a pazei bateriilor de lansare’pentru rachetele ,,Pershing* dé pe teritoriul Ger- maniei de Vest... Strict secret... Secfia a 5-a a directi de cercetare a Flotei Baltice a inregistrat o schimbare complet a. sistemului de codificare pe canalele guver- namentale si militare de transmisiuni ale Danemarcei Strict secret... Cercetarea prin agenturi a Statului major general a descoperit... Strict secret... Cercetarea prin a- genturi a Armatei a Il-a de garda, din Regiunea militara Prebalticd a inregistrat pe teritoriul Germaniei de Vest lucriri de construire a unor pufuri pentru focoase nu- cleare. Ordon sefulu Diretiei a Doua Generale a Statului major general, sefilor cercetirii din GSUG, $ ain cadrul regiunilor militare Prebaitica, ‘Satu a Precarpatic’ si acorde atenfie culegerii de informafii privitoare la sistemul de focoase nucleare de pe teritoriul RPG, Seful Statului major general, general de-armati Kulikov, . Cu douizeci si trei de zile mai inainte, nimeni nu auzise nimic despre focoasele astea nucleate... Tar acum, forfe colosale din cercetaréa prin agenturi sint aruncate pentru dezvaluirea acestui tainic sistem de autoaparare al Occidentului... Se schimbi si infafisarea armatei noastre... Secret... Privitor la rezultatele aplicafiilor experimentale executate de Brigada a §-a aeriana de asalt din cadrul Regiunii militare Zabaikali. Acum doud- zeci si trei de zile ined nu existi asemenea brigizi... Strict secret... Ordon sa fie primit in inzestrarea artileriei anti- tane produsul ,,Maliutka-M“, cu sistem de derijare di doudi puncte... Ministerul Ap&rdzii, maresal al Uniu Sovietice A, Greciko... Strict secret... Numai pentru ofi- teri Spefnaz... Anchetarea circugnstantelor decesulut carsanjilor straini de.la Centrul special de pregittire, din Odesa, in cursul luptelor de instruire cu ,,papusi*.... Or- don si se intérease’ paza gi controlul... A se acorda atentie deosebiti... 3 : Pregitirea luptatorilor straini si a agenturii Spetnaz- ului nue deloc usoara. Noi, luptitorii sovietici ai Spef- naz-ului, vom actiona pe timp de razboi, pe cind acesti. biicti actioneaz’ de pe acum, si in intreaga lume. Ei mor cu neinfricare pentru luminoasele lor idealuri, fara a banui citusi de putin c& si ei sint de fapt luptatori ai Spefnaz-ului. Niste oameni. de toati mirarea! Noi fi pregiitim, noi cheltuim milioane pentru intrefinerea lor, riscim reputatia statului nostru, iar ei se considerd: cu naivitate independent. E greu sa ai de a face cu asemenea. indivizi. Venind la noi pentru a fi pregatiti, ei: adue totodati acea uimitoare ‘nepasare, atit de caracteristicd Occidentului. Sint naivi ca nite copii si _marinimosi precum eroii din romane. Inimile lor: infldcarate, in schimb capetele le sint infesate cu prejudecili. Se spune ca unii dintre ei considera ci nu e permis si se omogre oameni in timpul unei, nunti, iar alfii cred ch nu e voie sA ucizi in timpul unei inmormintari, Oameni suciti. Doar timitirul de aia este conceput, ca si existe morfi acolo. Centrul special de pregatire le scoate ins repede din cap ideile astea romantice. Ei, la fel ca si noi, sint pusi in situatia de a fi sfisiafi de ciini, sint determinafi s& alerge prin flacari, Sint invatati sd nu le fie frick de inalfime, de singe, de vitezi, si nu se teama de moartea cuiva si de cea proprie atunci cind, atacind fulgerator, captureaz’ un avion sau ocupa o ambasada. Centrul spe- cial fi fnvata cum sf ucida. Si ucida cu indeminare, calm. cu plicere chiar. Dar ce se poate ascunde, in cursul acestei pregitiri, sub termenul ,,papusi* ? Sistemul nostru de pastrare a secretelor e elaborat cu fineje, slefuit indelung. Noi ne pistrém secretele prin nimicirea celor care sint ‘in stare ‘si spund mai mult decit trebuie, prin ascunderea totala a unei colosale ingtima- diri de fapte ce adesea nici nu sint prea secrete. Pastram secretelé printr-un sistem deosebit de selecfionare a oamenilor, printr-un sistem de permise, prin sistemul limitarii pe verticala si pe orizontald a accesului Ja secre- te. Ne pizim secretele cu ciini, patrule, sisteme de semna- lizare, fisete, sigilii, usi de ofel, printr-o cenzurd totald. Si le mai pazim printr-un limbaj deosebit, printr-un jargon 87aparte. Chiar daci cineva parunde in seifurile ‘noastre, el nici acolo nu va tnfelege mare lucru. . f Cind vorbim ‘despre dusmani, utiliz&m cuvinte nor- male, inteligibile tuturor: racheté, component& de luptd nucleara, arm& chimicd, diversionist, spion. Dar aceleasi mijloace sovietice se numese: produsul GCE, arm spe- cial, Spefnaz surs& specialé. Multi.termeni au specifi- cafii diverse: ,,Epurare® inseamn& fntr-un caz exclidere din partid, jar in altul — nimicirea in mas& a unor oameni, _ Un singur cuvint normal. poate:aves ‘0 mulfime de sinonime in jargon. Diversionistif. sovietici. pot fi denu- mifi prin termenul general de Spefnaz, dar in afara de asta exista si cercetare in adincime, turisti, incursionisti, Dar ce se ascunde fn limbajul nostru sub denumirea de »papusa ? Se folosese oare papusile si pentru antrena- mentul luptatorilor sovietici, ori acesta_e un privilegiu numai pentru cursanfii straini ? Safi existat ,,pipusi* si mai inainte, ori constituie vreo noutate, la fel ca brigizile aeriene de asalt ? : Inchid dosarul, cu intenjia ferma de a afla sensul acestui termen straniu. Peniru asta existé o singura eale: s& am aerul cd infeleg despre ce e vorba, si atunéi, intr-o conversatie Intimplitoare, cineva care cu adevarat poate s& spun’ un picuf mai mult decit se cuvine. Iar uneori e suficient& 0 frimifi pentru a deduce intreg adevarul. 4 Batalionul 296. de cercetare independent al Spetnaz- ului este disimulat cu multi iscusin{&-ba chiar cu gust Existé in armata a 13-a un regiment de transmisiuni. Re. gimentul deserveste statul major gi punctele de comanda. Pe la regiment trec secrete importante, de stat, aga incit el este pizit in mod deosebit, Iar pe teritoriul regimentului e delimitat un teritoriu special pe care fsi duce viata ba- talionul nostru. Tofi diversionistii poarté uniforma trupe- lor de transmisiuni, Toate maginile de Ja batalion au as- 88 . cacitate pentru tine. Inchipuieste-ti, pectul unorfurgonete inchise, exact ca ale-transmisionis- tilor. Deci. dintr-o parte este vizibil doar-regimentul ‘de transmisiuni gi nimic altceva, Ba chiar mai mult : pind i snlduntrul regimentului, majoritatea soldatilor si ofiteri considera'c& exist trei batalioane obisnuite, de transmi- siuni, iar unul e neobignuit, deosebit-de: secret, desigur transmisiuni guvernamentale. F Dar 4 in interiorul » batalionului ‘Spejnaz, exist’ nu putine secrete. Mulfi diversionisti apreeiazi ci in bata- lionul lor se afli trei companii’ de parasutisti, tncadrate cu soldati obisnuiti,.doar e4 stint puternici si rezistenti Abia acum am aflat eu cd nu este chiar asa. In afara de trei/companii,, mai exist’ un-pluton special,” incadrat. cu profesionisti. Acest pluton este ineazarmat intr-un “alt loc, departe de batalion: si este destinat pentru. executarea unor misiuni de importanta-deosebité, iar despre existenta lui am aflat numai pentru cA'mie, ca ofifer de informatii, imj revine si-i invéit pe oamenii acestia problemele -pro- fesiei mele; descoperirea corect& si rapid’ a’ unor obiec- tive importante pe teritoriul inamicului. Acum merg pen— tru prima oar’ Ja plutonul special si.sint putin’ emofionat. Colonelul Kravjov personal m& duce acolo, El insugi ma va prezenta, * — Imagineazii-ti, ce masacre am niscocit ‘noi pentru acest pluton ? : —E peste capacitaile mele, tovarase colonel, Nu dispun de nici un fapt pentru a putea 8A analizez. — Totusi, incearci sé ‘0 faci. B un examen de perspi- i de aia ai imagi- natie, si incedreA s&-i ascunzi, considerindu-té in rolul sefului cercetarii din Armata a12-a. — Ei trebuie sf aib.imaginea claré a teritoriului pe care urmeazii s& actioneze, asadar trebuie si iash adesea peste granifd. Trebuie s& fie excelent antrenati... Bu, to- varie colonel, i-ag intruni intr-o echipé sportiva. Ar fi si mascare, si posibilitatea de a c&litori peste hotare... — Corect.... rispunse el rizind. Totul_e simplu. Ei constituie 0 echip% sportivé a clubului sportiv TSKA: parasutigti, alergatori, tintasi, boxeri. Se pate ci armata si flotila au o asemenea echipa. Fiecare regiune militard, flot&, grupare de trupe dispune de echipe sportive si mai puternice, si mai-bine pregatite. Cinde vorba de . . 89sport, noi nu ne zgircim Ja bani js ascunde tu centrul dk fa bani. Dar ia spune, unde ai aoe a Dental g° instrutie al sportivdor 1 € cercetas, asa inci 5 fe e ce » asa incit se stpineste, i ee seni ‘usor $i muschii obrajiler eau teen miselele De ce tocmai la Dubrovita ? . . in. compunerea iubitei: ‘noastre’ Armate a 13-a, sxist un singt nde pedeaps& ine. selina Sf Asta se: aflt ta Dubrovita, 0 eae, Soldafel deaf nai Roast erau-adesea ckrati ‘agplo Findudl de creuisl: gandurt inalte, clini rai, mat multe astfel tin cemit Shimpata. Apoi o data ce fivai delimitat pedis eae , N-ai decit. s& amplasezi in el orice bi: novels pec a Bort deosebit. Si oamenil de care ral Ema iQ int wets Se | 7 Ei, parc putine si Fi bing pares B ut 2: cee in, Armata a 13-a obiectivele — La APRTB, i : micar 0 ypapusat Ysa colonel, n-ai: unde fine nici El se limita s&-mi a1 4 rosti ins& nici un cuving ° privire grea, lungd, fa: 5 Numai intr- stele Nanario Roapte de toamna sint t intr-o noapte rece d a rite atit de disti eRe poe rite atit de. distinct, ea nigte garoate argin atit de multe ele pot fi zi- Pe 0 catifea Ce multe sit i neagna Pag int privind spre noi din recea pustictate cea luminoas, cea are fa hm at Hinge eteaua Poli deslusi o steluta mérunta ae igh Ea ear mate aah fi a si simplu este foarte depii oA wut 'u ceresé cu zeci de planet ay GPRTB, initiaicle Tuse ingemnii rte onan taceaeamlate irtat&. Poate i le uriase im- ind Baad mbit penin i. compunerea armenian ts 9 de subunitatile de r ete ae dreda ae ashe araael ECan ce the it dura estes am 90 prejur. Dupi cum s-ar putea ca ea sa fie o galaxie cu miliarde de astri. . Cu sigurant& ci noi nu sintem singuri in univers. In cosmos existi miliarde de planete foarte .aseminatoare eu a noastré. Pe ce temei si ne considerdr noi drept 0 exceptie ? Nu’ sintem nicidécum o exceptie, Sintem la fel cu toti. Doar forma si culoarea ochilor pot sa fie dife- rite, Locuitorii ‘unor planete au ochii albastri, ca ai olo- nelului Kravfov, iar-alfii — verzi, triunghiulari, cu licd- riri de smarald. Dar aici ar si lua sfirgit, pe cit se pare toate deosebirile. In toate celelalte privinte sint la fel: tofi_sintem ‘fiare. Desigur, fiarele sint si ele diferite ginditoare, civilizate’ si neginditoare. -Primele se deose- bese de cele din categoria a doua prin faptul c& se stré- duiesc’ sé-si ascunda natura feroce. Cind avem: hrand, cdldura si femele din_destul, ne putem permite buni- tatea si compasiunea. Dar de indata ce natura si_destinul ne pune problema in mod categoric :-unul urmeazé s& trAiascd, iar cellalt si crape, indatd ne infigem. colfii galbeni in gitlejul vecinului, al fratelui, al mamei. Tofi-sintem niste fiare. Eu sint in mod precis, si nici nu caut si ascund acest lucru. Dar si locuitorul celei de a doudsprezecea planete, de culoare portocalie, pierdutt in adincurile unei galaxii fara nume, si el este o bestie, atita doar ci se straduieste si pari bun. Chiar seful cer- cetirii Armatei a 13-a,-colonelul Kravjov, e o fiara. $i ined o bestie cum rar se intilneste. Nu prea inalt ca sta- turd, zvelt,. cu o fat frumoasd, tindré, usor aroganta: ‘Are un zimbet larg, cuceritor, dar colfurile buzelor in- -totdeauna sint usor’ lésate — semn al stapinirii de sine gi al caleulului precis, Privirea fi este nimicitoare, te- nace, Privirea lui il face pe interlocutor s& clipease& si sA se uite in alt parte. Miinile fi -sint rasate, deloc pro- Jetare. Epole{ii de colonel-Si vin de minune. Qamenii de acest tip au uncori nclinafii cu totul ciudate. Unii din ei, asa am auzit, colectioneazi copeici ruginite. Intere- sant, ce 1-o fi pasionind pe colonelul nostru? Pentru mine si pentru noi tofi, el e 0 enigma. Stim despre el uimitor de putine. Iucruri, pe cind el stie totul despre fiecare din noi. Bo fiar&. Una micd, feroce, primejdioasa de moarte. Isi cunoaste tinta si se Indreapti spre ea fi a sovai, Eu fi cunose steaua cAlduzitoare. Se numeste a1