You are on page 1of 27

CAIET DE SARCINI

Privind
REABILITAREA CLADIRII DIN STR.
SEDIUL DIN STRADA

REPARATII SI FINISAJE INTERIOARE


I.Descriere generala
1. Fundamentarea necesitatii investitiei
In urma studiului efectuat la fata locului impreuna cu reprezentantii
beneficiarului si autoritatii contractante, a studierii documentelor existente,
puse la dispozitie de acestia si a discutiilor purtate cu personalul avind
responsabilitati de administrare, intretinere si exploatare a cladirilor
respective s-a constatat situatia reala existenta pe teren si s-au elaborat
ipotezele de baza pentru selectarea solutiilor tehnice posibile, corelate cu
posibilitatile efective de realizare, pentru a obtine cele mai eficiente rezultate
tehnico-economice, in vederea asigurarii conditiilor de confort pentru toti
utilizatorii cladirii respective, la nivelul cerintelor normelor specifice actuale.
In cadrul proiectului de fata se trateaza lucrarile de reparatii si finisaje
interioare ce urmeaza a se executa la cladirea unde i desfura activitatea
la etajul 2 si parter pn la data de 15 decembrie 2016.
Scopul prezentei documentatii este acela de a oferi ofertantilor lucrarilor
propuse un suport tehnic in intocmirea ofertelor si efectuarea lucrarilor.
2. Domeniul de aplicare
2.1 Prevederile prezentului Caiet de sarcini se aplica in toate etapele de
executie ale lucrarilor de reparatii, tencuieli, zugraveli si vopsitorii.
2.2 Prevederile prezentului Caiet de sarcini sunt obligatorii pentru
executantul lucrarilor de constructie.
2.3 Prevederile prezentului Caiet de sarcini nu anuleaza obligatiile
executantului de a respecta legislatia, normativele si standardele
specific, aplicabile, aflate in vigoare la data executarii lucrarilor de
reabilitare.
2.4 Conditii tehnice si de calitate stipulate in prezentul Caiet de sarcini
au fost stabilite pe baza prescriptiilor tehnice si normativelor din
legislatia specifica in vigoare.
3. Informatii locatie
Constructia asupra careia se intervine este localizata in strada In zona
exista toate dotarile tehnico-edilitare ( apa, canal, gaz, electricitate, telefonie,
internet).
Cladirea este o constructive cu regim de inaltime S+P+2E+pod.

4. Date tehnice
4.1 Descriere generala
4.1.1Situatia existenta: Functional, cladirea este organizata pe fiecare
nivel intr-un numar de incaperi dispuse lateral fata de un culoare central
de circulatie, birourile, salile, anexele si spatiile de depozitare fiind
amplasate astfel:
-subsol: 10 anexe C.N.P.P , 5 anexe C.C.S.S, o toaleta comuna si holurile
aferente.
-parter: 4 incaperi ale C.C.S.S, 3 birouri ale D.G.R.U.J.C, o anexa paza,
7 birouri lipsite de personal, 2 toalete si holurile aferente.
-etaj 1: 14 birouri ale C.N.P.P , o anexa, 3 toalete si holurile aferente.
-etaj 2: 19 birouri lipsite de personal. 2 anexe, 3 toalete si holurile
aferente.
Accesul personalului in cladire se face la nivelul parterului.
4.1.2 Lucrarile de reabilitare
a) Refacerea instalatiilor electrice, telefonice si de date;
b) Reamenajarea grupurilor sanitare;
c) Lucrari de tencuieli;
d) Lucrari de zugraveli;
5. Descrierea lucrarilor
5.1. Reamenajarea grupurilor sanitare situate in capetele culoarelor ( 7
grupuri sanitare situate pe etajele 2, parter si subsol , dotate cu 2 WC-uri si 2
lavoare), care cuprinde urmatoarele lucrari:
- indepartarea finisajelor existente( pardoseli, placari faianta pana la
inaltimea de 1,6 m, razuire zugraveli la pereti si tavane pana la zidarie)
- demontarea obiectelor sanitare si a instalatiilor existente .
- realizarea instalatiilor aferente noilor obiecte sanitare ( coloana apa rece,
apa calda si canalizare menajera, racorduri la obiecte sanitare)
- realizarea noilor finisaje interioare : tencuieli, pardoseli gresie, placare
pereti cu faianta pana la inaltimea de 2 m, gletuit si zugravit cu vopsele lavabile
pereti ( deasupra nivelului de 2 m) si tavane.
- montarea noilor obiecte sanitare ( WC-uri si lavoare si pisoare pentru
toaleta barbatilor) si a accesoriilor corespunzatoare ( oglinda, etajera, dispenser
sapun lichid, dispenser prosoape hartie, port hartie igienica).
- montarea noilor usi de compartimentare pentru WC-uri, conform
masuratorilor din momentul dialogului tehnic.

5.2. Reabilitarea a 19 birouri si 2 anexe de la etajul 2 al cladirii presupune


urmatoarele lucrari:
- indepartarea finisajelor existente (demontarea pardoselii de parchet,
razuire zugraveli si tencuieli la pereti si tavane), precum si a usilor de acces in
incaperi
- realizarea unei sape noi, corespunzatoare pentru montajul parchetului
laminat
- realizarea noilor finisaje interioare ( montare pardoseli parchet laminat
pentru uz intens, tencuit, gletuit si zugravit cu vopsele lavabile pereti si tavane
- montarea noilor usi, conform masuratorilor facute dupa indepartarea
celor vechi
-montarea ferestrelor cu gream tip termopan, conform masuratorilor.
5.3. Reabilitarea finisajelor interioare pe casa scarii si pe culoarele de
acces presupune urmatoarele lucrari:
- indepartarea finisajelor existente (razuire tencuieli si zugraveli la pereti
si tavane)
- realizarea noilor finisaje ( tencuit, gletuit si zugravit cu vopsele lavabile
pereti si tavane
5.4. Reabilitarea si reconditionarea scarilor de acces ( una principala si
una de iesire in caz de urgenta) presupune:
- indepartarea finisajului treptelor degradate
- repararea si consolidarea structurii treptelor
- realizarea unor finisaje noi, in tonuri asemanatoare cu cele existente.

5.5. Asigurarea utilitatilor


- alimentarea cu apa rece se asigura din reteaua publica prin bransamentul
existent si instalatiile existente in cladiri;
-alimentarea cu energie electrica se face din reteaua publica prin
bransamentele si tablourile electrice generale care alimenteaza cladirea: se
recomanda reconfigurarea instalatiei electrice pentru numarul stabilit de angajati
si pentru necesarul de putere calculat de o firma autorizata;
- deversarea apelor uzate rezultate de la obiectele sanitare din cladiri se
face in reteaua publica prin racordurile de canalizare existente: se recomanda
reabilitarea retelei proprii de canalizare;
- deversarea apelor pluviale colectate de pe acoperisul cladirii se face,
printr-un sistem de canalizare pluviala;
- alimentarea cu energie termica se realizeaza de la centrala proprie a
unitatii, montata de peste 20 de ani, neavand la momentul vizionarii nici un aviz
ISCIR de functionare si nici o verificare tehnica periodica obligatorie;
- alimentarea cu gaze naturale pentru centrala termica se realizeaza din
reteaua de distributie prin bransamentul si instalatia de utilizare existente.

6. Memoriu tehnic constructii:


Lucrarile de reparatii si finisaje interioare prevazute in cadrul prezentului
proiect vor fi necesare urmatoarele tipuri si categorii de lucrari de constructii:
- desfacerea pardoselilor din parchet
- demolarea pardoselilor din mosaic turnat pe incaperi sau zone mai
restranse
- desfacerea placarilor cu gresie si faianta la pardoseli si pereti
- razuirea peretilor si tavanelor pentru indepartarea straturilor vechi de
tencuiala, glet si zugraveala si pregatirea pentru reparatii
- reparatii tencuieli la pereti si tavane precum si reparatii la pardoseli de
ciment si scari
- realizarea sapelor pentru suport pentru montarea parchetului laminat
- gletuirea si zugravire cu vopsele lavabile a peretilor si tavanelor
incaperilor
- placari ceramice ( gresie si faianta) la pardoseli si pereti
- montat pardoseli din parchet laminat inclusive pervazurile aferente
- lucrari de vopsitorii la instalatii ( tevi, radiatoare)
- demolari pereti si paravane de compartimentare din zidarie, metal,
lemn si PVC
- creere de goluri in zidarie, fara a afecta structura de rezistenta
- realizare pereti de compartimentare din gipscarton
- tencuieli interioare driscuite
- completari plansee beton armat pe portiuni limitate
- montare usi PVC, lemn sau celulare, dupa caz.

7. Memoriu tehnic instalatii


Pentru reamenajarea unor grupuri sanitare cat si pentru reutilarea acestora
se vor executa si unele lucrari specifice:
- demontare obiecte sanitare si accesorii
- revizuire si reparare instalatii sanitare( apa rece, apa calda si
canalizare)
- realizarea de instalatii sanitare noi sau modificarea celor existente
- montaj obiecte noi si accesorii
- incercari si probe de presiune si etanseitate la instalatii sanitare
La executarea acestor lucrari se vor respecta prevederile caietului de
sarcini cat si ale normelor PSI si SSM aplicabile.
II. EXECUTAREA LUCRARILOR
a) Usi si tamplarie PVC
1. Generalitati
Acest capitol cuprinde spacificatii pentru lucrarile de timplarie interioara
i exterioara tip p.v.c., in culori precizate de proiectant.
2. Standarde de referinta
STAS 9322 - 73 - Timplarie pentru constructii civile si industriale. Terminologie

3. Livrare, depozitare si manipulare


Toate materialele vor fi transportate, depozitate i manipulate astfel incat
sa nu fie posibila deteriorarea lor sau orice schimbare a calitatii lor.
Pachetizarea, incarcarea, transportul, descarcarea si manipularea
tamplariei tip PVC se vor face cu mijloace speciale sau manual, luand masurile
necesare ca produsele sa-si mentina calitatea si integritatea.
Timplaria tip PVC va fi depozitata in incaperi uscate, ferite de ploaie si raze
solare, ferite de vant si de degradare prin lovire.
4. Executia lucrarilor
Montarea timplariei tip PVC in zidarie se va face inainte de a executa
lucrarile cu proces tehnologic umed si anume (dar protejat cu folie de plastic
pana la terminarea acestor lucrari):
- finisajele interioare (tencuieli, vopsitorii), inclusiv a golurilor tamplariei
- placajele de faianta sau similare, la grupurile sanitare
Lucrarile la tamplaria PVC se vor executa pe baza proiectuli si
normativelor in vigoare, cu respectarea prescriptiilor producatorului, si se vor
executa numai de personal specializat in acest domeniu.
Tamplaria PVC se va monta inainte de finisajele aplicate pe elementele
structurale ale cladirilor.
Se vor respecta prescriptiile tehnologice ale furnizorului.
Pozitionarea timplariei tip PVC in golul de zidarie se va face folosind
pene din lemn sau plastic si va fi verificata cu ajutorul bulei de nivel. Golurile
intre toc si zidarie se va umple cu spuma poliuretanica de montaj.
Tocul se va fixa in zidarie cu ajutorul suruburilor si a spumei
poliuretanice de montaj..
Tamplaria PVC va avea feronerie care s permita deschiderea n plan
orizontal i vertical.
Etansarea rosturilor se va face cu material izolant sau silicon.
Se interzice punerea in opera a timplariei PVC degradate, datorita
depozitarii sau transportului necorespunzator.
5. Controlul montajului si receptia lucrarilor
Dupa terminarea lucrarilor de montaj, se va face receptia de functionare a
timplariei tip PVC, verificindu-se:
- functionarea cu usurinta a accesoriilor de inchidere, deschidere si blocare
- fixarea corecta a tocurilor in zidarie, etansarea rosturilor
- completa montare a accesoriilor si functionarea lor corecta, inclusiv
planeitatea pe verticala.
b) Usi si ferestre lemn
1. Generalitati
Acest capitol cuprinde specificatii pentru lucrarile de tamplarie interoara
si exterioara din lemn, geamuri.
2. Standarde de referinta
* Standarde romanesti
-STAS 9322-73 Tamplarie pentru constructii civile si industriale.
Terminologie.
-STAS 466-78 Usi din lemn pentru constructii civile. Sectiuni.
-STAS 799-76 Ferestre si usi din lemn. Conditii generale de calitate.
-C 185-78 Instructiuni tehnice privind livrarea, depozitarea,
ransportul si montarea in constructii a timplariei din lemn.
-C 47-86 Instructiuni tehnice pentru folosirea si montarea
geamurilor si a altor produse din sticla in constructii.

3. Materiale si produse
Tamplarie din lemn executata conform standardelor de mai sus, echipata
cu accesorii functionale de calitate ( balamale, broaste, minere, cremoane, etc,
zincate sau nichelate).
4. Livrare, depozitare, manipulare
Pachetizarea, incarcarea, transportul, descarcarea si manipularea
tamplariei se vor face cu mijloace speciale sau manual luandu-se masuri ca
produsele sa-si mentina calitatea si integritatea lor.
Tamplaria va fi depozitata in incaperi uscate, ferite de ploaie si raze
solare, ferite de vant si de degradare prin lovire.
5. Executia lucrarilor
Montarea tamplariei in zidarie se va face dupa terminarea executarii
lucrarilor cu proces tehnologic umed si anume:
* finisajele interioare, inclusiv a golurilor tamplariei
* placajele de faianta sau similare, la bai
Pozitionarea tamplariei in golul de zidarie se va face folosind pene din
lemn si va fi verificata cu ajutorul bulei de nivel.
Tocul se va fixa in zidarie cu ajutorul suruburilor si a spumei
poliuretanice de montaj.
Etansarea rosturilor se va face cu material izolant sau chit.
Geamurile si elementele din lemn se vor curati dupa terminarea
lucrarilor de montaj.
6. Controlul montajului si receptia lucrarilor
Dupa terminarea lucrarilor de montaj, se va face receptia de functionare a
ferestrelor si usilor, verificandu-se:
* functionarea cu usurinta a cercevelelor(daca este cazul ), foilor si accesoriilor
metalice de inchidere, deschidere si blocare
* fixarea corecta a tocurilor in zidarie, etansarea rosturilor
* completa montare a accesoriilor si functionarea lor corecta

c) Pardoseli din parchet stratificat de uz intens


1.Standarde si normative de referinta
- parchet laminat STAS 228/1-78
- plinte pentru parchet STAS 228/1-87
- C 35-82 - Normativ pentru alcatuirea si executarea pardoselilor
- STAS 3430-82 Pardoseli interioare
- SR EN 14342:2005- Pardoseli si parchet de lemn.
- Legea nr.10/1995-Legea privind calitatea n construcii
2. Mostre, teste, verificarim probe si standard obligatorii
Transportul pieselor de parchet, a frizurilor de perete si pervazurilor
ambalate in pachete si respectiv legaturi, se va face in stive in incaperi inchise,
pardosite cu lemn, ferite de umezeala si de razele soarelui.
Materialele ce se pun n opera vor avea caracteristicile tehnice conform
normelor de fabricaie n vigoare.
Verificarea materialelor aduse la punctul de lucru se efectueaza de
conducatorul tehnic al lucrarii i se refera la dimensiunile i calitatea
materialelor prevazute n devizul de lucrari.
Materialele nu pot fi puse n lucru daca nu sunt nsotite de certificate de
calitate.
3.Executia lucrarilor
Suprafata pe care veti monta parchetul laminat trebuie sa fie uscata,
solida si dreapta. O suprafata este considerata dreapta daca diferenta de nivele
este mai mica de 1 mm pe o lungime de 1m linear.
Linia de demarcatie intre doua tipuri de pardoseli care se executa in
incaperi vecine, va coincide cu proiectia pe pardoseala a mijlocului grosimii foii
usii in pozitie inchisa.
Executarea fiecarui strat component al pardoselii se va face numai dupa
executarea stratului precedent si constatarea ca acesta a fost bine executat.
Lucrarile care trebuie terminate inainte de inceperea executiei
pardoselilor cu imbracaminti din parchet:
* instalatii sanitare, electrice si incalzire, inclsiv probele de presiune
* montarea tocurilor tamplariei
* executarea tencuielilor umede
* zugravelile si vopsitoria
* portiunile de pardoseli reci care se vor afla in contact direct cu
parchetul
* geamurile de la tamplaria exterioara.
4. Montarea parchetului
Se recomanda utilizarea unei folii de nailon si a altor materiale ce
impiedica raspandirea umezelii si care asigura protectia fonica ca un prim strat
al suprafetei pe care se va monta parchetul. Grosimea foliei poate fi pana in 3
mm.
Montarea parchetului se face cu fibra in lungul camerei, incepand
asezarea placilor cu un rost de 15 mm la perete, iar la sfarsitul randului va fii
lasat acelasi rost de 15 mm. Urmatorul rand se va monta cu un rest de placa (1/2
din lungimea placii sau alta dimensiune masurata in prealabil) pentru a Evita ca
imbinarea placilor sa fie colineara.
5.Conditii tehnice de calitate
Abaterile admise de la planeitatea suprafetei pardoselii sunt de cel mult
doua unde cu sageata de maximum 4 mm sub dreptarul de 2 m lungime.
Se vor verifica:
* aspectul general al suprafetei
* planitatea si orizontalitatea
* aderenta la stratul suport.
d) Pardoseli reci
1. Generalitati
Acest capitol cuprinde specificatii pentru lucrarile de pardoseli din gresie
ceramica, placi de marmura,
2. Standarde de referinta
2.1 Standarde romanesti:
- C 35-82 Normativ pentru alcatuirea si executarea pardoselilor
- C 1014-70 Inhstructiuni tehnice pentru executarea pardoselilor din piatra
artificiala
- STAS 3939-80 Placi din gresie ceramica calitatea I-a, productie indigena
- STAS 1137-68 Placi de beton
3. Mostre si testari
Inainte de comandarea si livrarea oricaror materiale la santier, se vor pune
la dispozitia consultantului spe aprobare urmatoarele mostre:
* placi din gresie ceramica
In mod obligator se va verifica daca materialele prezentate corespund
conditiilor specifice solicitate prin caietul de sarcini (antiderapante, strat
continuu, rezistent la apa).
4. Materiale si produse
Placi cu muchii drepte, perfect plane, fara defecte care sa afecteze
aspectul sau functionalitatea lor. Nu se vor monta placi cu stirbituri si fisuri.
5. Livrare, depozitare, manipulare
Placile vor fi transportate ambalate.
La transport, manipulare si depozitare se va asigura protectia placilor in
mod corespunzator, ferindu-le de contaminarea cu materiale care le pot pata sau
deteriora.
6. Executarea lucrarilor de pardoseli reci
6.1 Lucrari ce trebuiesc terminate inainte de inceperea lucrarilor de pardoseli:
* instalatiile electrice
* instalatile sanitare
* efectuarea probelor la instalatii
* montarea tocurilor tamplariei
* executarea tencuielilor umede
* executarea hidroizolatiilor prevazute sub pardoseli
7.Executarea stratului suport pentru pardoseli
Sapele suport se vor executa din mortar de ciment M 100 T in grosimi
indicate in proiect. Inaintea turnarii stratului suport se vor executa la distante
de 1,5... 2 m, fasii de ghidaj din mortar de ciment, controlandu-se in
permanenta nivelul acestora fata de nivelul de vagriz. Mortarul de ciment se va
nivela cu ajutorul dreptarului rezemat pe fasiile de ghidaj. Pe suprafetele mari
se vor executa la rosturi la distanta de max.3...3,5m.
8. Pardoseli din gresie ceramica
Aceste pardoseli se vor monta pe un strat suport de beton prin intermediul
unui strat de mortar de ciment de 25-30( mm) avand dozajul: 400 kg ciment/1
mc nisip. Aceste pardoseli se folosesc in incaperi unde solicitarile mecanice la
care sunt supuse unt reduse : grupuri sanitare, vestiare etc. Inainte de utilizare,
placile de gresie ceramica se vor spala cu apa pentru indepartarea impuritatilor
sau prafului. Asezarea placilor se va face montandu-se la inceput placile reper.
Mortarul de ciment pentru fixarea placilor se va prepara la fata locului in
cantitati strict necesare si va avea consistenta tare. Placile se vor monta in patul
de mortar astfel pregatit, in randuri regulate, cu rosturi de maximum 3mm.
Dupa asezarea placilor pe o suprafata corespunzatoare razei de actiune a mainii
muncitorului (cca 60 cm) la placile la care se constata denivelari, se adauga sau
se scoate local din mortarul de poza.apoi se face o verificare a planeitatii
suprafetei cu un dreptar asezat pe diagonalele executate si ghidat dupa nivelul
portiunii de pardoseala executate anterior, indesindu-se atent placile in mortarul
de poza, prin batere usoara cu ciocane peste dreptar, astfel incat suprafata de pe
spatele placilor sa patrunda in masa de mortar si sa asigure planeitatea
suprafetei. Operatiunea se continua in acest mod pe toata suprafata care se
executa intr-o zi de lucru. Aceasta, la sfarsitul zilei se inunda cu lapte de ciment.
Umplerea rosturilor se va face la 3-5 zile de la montare, iar in acest
interval pardoseala va fi udata prin stropire cu apa.
Rosturile vor fi continue, drepte si de aceeasi latime. Daca in incapere
este prevazut sifon de pardoseala, atunci suprafata pardoselii se va executa cu
panta de 1-1.5% spre sifon.
e) Tencuieli
1.Standarde de referinta
-C 18-83 Normativ pentru executarea tencuielilor umede
-C 17-82 Instructiuni tehnice privind compozitia si prepararea mortarelor
pentruzidarie si tencuiala
1. Materiale si produse
Mortarele utilizate va trebui sa corespunda prevederilor normativelor in
ceea ce priveste compozitia, perioada maxima de utilizare si consistenta lor.
Mortarele vor fi preparate cu utilaje speciale, daca este posibil, in
unitati de specialitate.
Transportul mortarelor se va face cu autovehicule speciale.
Toate materialele si semifabricatele vor fi introduse in lucru dupa ce, in
prealabil, s-a verificat de catre conducatorul tehnic al lucrarii ca au fost
livrate cu certificate de calitate, care sa confirme ca sunt corespunzatoare
normelor respective: de asemenea materialele si semifabricatele vor fi
verificate si prin procedee de santier.
Rezultatele incercarilor de control ale epruvetelor de mortar trebuie
comunicate conducatorului tehnic al lucrarii in termen de 48 ore de la
incercare. In caz ca rezultatul incercarii este sub 75 % din marca prescrisa, se va
anunta beneficiarul pentru a stabili daca tencuiala poate fi acceptata.
2.Executia lucrarilor
Lucrari ce trebuiesc terminate inainte de inceperea lucrarilor de tencuieli:
Este interzis a incepe executarea oricaror lucrari lucrari de tencuire
inainte ca suportul sa fi fost verficat si receptionat conform instructiunilor
pentru verificarea si receptionarea lucrarilor ascunse:
- sa fie terminate toate lucrarile a caror executie simultana sau ulterioara ar
putea provoca deteriorarea tencuielilor
- sa fie curatate suprafetele suport pe care se aplica tencuielile (fara urme de
noroi, grasimi, etc.).
Suprafetele de beton (tavane, stalpi, etc.) si ale zidariilor vor fi in
prealabil stropite cu apa, apoi se va face amorsarea prin stropire cu un sprit care
se aplica in grosime de 3 mm. Grundul se va aplica dupa cel putin 24 de ore de
la aplicarea spritului. Grosimea grundului va fi de circa 15...20 mm. Este
interzisa aplicarea grundului pe suprafete inghetate, iar pe timp de arsita se vor
lua masuri contra uscarii prea rapide al mortarului. Stratul vizibil se va executa
dintr-un mortar denumit tinci,de aceeasi compozitie cu a stratului de grund si va
avea grosime de 2...5 mm. Tencuielile interioare getluite se vor realiza prin
acoperirea tinciului cu un strat subtire de pasta de ipsos netezita fin.
3. Protejarea lucrarilor
Dupa executarea lucrarilor se vor lua masuri pentru protectia lucrarilor,
pana la intarirea mortarului, de urmatoarele actiuni:
- umiditate mare
- uscare fortata
- lovituri, vibratii
- inghetare

4. Terminarea lucrarilor
Dupa terminarea lucrarilor punctul de lucru va fi curatat complet de
urmele de mortar.
5. Verificari in vederea receptiei
Receptia pe faze de lucrari se va face pe baza urmatoarelor verificari:
- rezistenta mortarului
- numarul de straturi aplicate si grosimea lor
- aderenta la suport si intre straturi
- planitatea tencuielii si linearitatea muchiilor.
Suprafetele tencuite trebuie sa fie uniforme, sa nu aiba denivelari,
ondulatii, fisuri, impuscaturi provocate de granule de var nestins, urme vizibile
de reparatii, etc.
Abaterile vor fi de max. 3 neregulariti/ mp n orice direcie avnd
adncimea sau nlimea 2 mm.
f) Placaje faianta
Prevederile prezentului capitol se aplica la toate lucrarile de placaje
executate cu placi de faianta la grupurile sanitare, bai, aceste placaje avand rol
de finisaje si de protectie, fiind aplicate pe suport cu mortar sau adezivi de orice
tip.
Placajele, fiind lucrari destinate sa ramana vizibile, calitatea lor din punct
de vedere al aspectului poate fi verificata oricand chiar dupa terminarea
intregului obiectiv si in consecinta nu este necesar sa se incheie procese verbale
de lucrari ascunse, ci numai pentru fazele de lucrari.
Nici o lucrare de placaje nu poate fi inceputa decat dupa verificarea si
receptionarea suportului.
Verificarea calitatii placajelor are ca scop principal depistarea defectelor
care depasesc abaterile admisibile, in vederea efectuarii remedierilor si luarii de
masuri pentru ca defectele sa nu se repete.
Inaintea inceperii lucrarilor de placaje, este necesar sa se verifice daca au
fost executate si receptionate toate lucrarile destinate a le proteja (invelitori,
plansee, etc.) sau a caror executie ulterioara ar putea provoca deteriorarea lor
(conducte si probe pentru instalatii, tamplarie,tencuirea suprafetelor neplacate),
precum si daca au fost montate toate piesele auxiliare ghermele, suporti,
coltare.
Toate materialele, care intra in componenta unui placaj nu vor fi introduse
in lucrare decat daca in prealabil:
- s-a verificat de catre conducatorul tehnic al lucrarii ca au fost livrate cu
certificate de calitate care sa confirme ca sunt corespunzatoare cu normele
respective;
- au fost depozitate si manipulate in conditii care sa evite orice degradare a lor si
fara a se amesteca loturile;
- s-au efectuat la locul de punere in opera incercarile de calitate daca
prescriptiile tehnice specifice sau proiectul le cer;
Principalele verificari de calitate comune tuturor tipurilor de placaje sunt:
aspectul general;
elementele geometrice (grosime), planeitate, verticalitate;
fixarea placajelor pe suport (aderenta);
rosturile (etanseitatea lor si tesatura corecta a placilor);
racordarile placajelor cu alte elemente ale constructiei sau instalatiilor;
corespondenta cu proiectul.
Verificarea pe faze de lucrari se face in cazul placajelor interioare pentru
fiecare incapere in parte si se refera la urmatoarele obiective:
numarul de straturi din structura placajelor si grosimile respective (prin
sondaj);
aderenta la suport a mortarului de poza si intre spatele placilor si mortarul de
poza (prin sondaj.);
planeitatea suporturilor si liniaritatea muchiilor (bucata cu bucata).
Indicatii asupra efectuarii verificarilor placajelor interioare:
* pentru verificarea vizuala:
racordarea placajului cu tencuiala;
Suprafetele placate cu placi de faianta, avand dimensiuni pana la 40 x 40
cm trebuie sa se termine cu placi cu muchiile rotunjite, iar spatele acestora
trebuie sa coincida cu nivelul tencuielii.
strapungerile efectuate in suprafata placata pentru trecerea tevilor de
instalatii, fixarea prizelor, intrerupatoarelor, etc.
La acestea se va controla ca gaurile facute in placi sa fie mascate pe
contur, prin acoperirea cu rozete metalice cromate, nichelate sau prevazute cu
garnituri dupa cum se cere in proiect.
Se va controla ca gaurile practicate in placaj pentru fixarea obiectelor
sanitare (spalator, oglinda, suporti, etc.) sa nu fie vizibile de sub aceste obiecte.
Planeitatea suprafetei placate se verifica cu ajutorul unui dreptar de 2,00
m lungime la placajele executate din faianta. Sub dreptar, asezat in orice
directie, nu se admite decat o singura denivelare de maximum 3 mm.
Verticalitatea suprafetei placate se verifica, in toate cazurile, cu bolobocul
si un dreptar de 1,20 m la extremitatea caruia se permite o abatere de la verticala
de maximum 2 mm.
La suprafetele orizontale (glafuri, nise) se va controla daca s-a asigurat
placajului o panta de cca 2% spre interiorul camerei.
Verificarea racordarii rectilinii a suprafetelor placate cu plintele sau
scafele se face la inceput prin examinarea vizuala, iar daca se observa onduleuri
in plan vertical sau orizontal, acestea se masoara cu ajutorul unui dreptar de 2 m
lungime.
La intersectiile suprafetelor placate, latimile rosturilor pot depasi pe cele
date prin prescriptii cel mult 1 mm.
La linia de separare a placajului de tamplaria de lemn sau de aluminiu,
dupa uscarea completa a acestuia, rosturile nu trebuie sa fie mai mari de 1 mm.
Acolo unde tamplaria este prevazuta cu pervazuri, placajul trebuie sa patrunda
sub ele cu cel putin 10 mm, pervazurile trebuie sa fie faltuite pe inaltimea
placajului.
Se vor respecta prevederile din Instructiuni tehnice privind executarea
placajelor din placi de faianta aplicate pe pereti prin lipire cu paste subtiri C
223-66.

g) Finisaje interioare
1.Standarde de referinta
- C 3-76 Normativ pentru exeutarea lucrarilor de zugraveli si vopsitorii.
2. Materiale si produse
Materialele prevazute in proiect si cele puse in opera, vor avea
caracteristicile tehnice conform standardelor si normativelor.
Depozitarea materialelor pentru zugraveli si vopsitorii se va face in
depozite inchise si ferite de umezeala.
In timpul depozitarii se va urmarii ca ambalajul sa fie ermetic inchis
pentru a se evita scurgerea, uscarea sau murdarirea produselor.
Pentru zugraveli:
Vopsele lavabile ,lacuri incolore, diluant, white-spirt, grunduri colorate
mate, chit, etc.

3. Executia lucrarilor
Operatiuni pregatitoare:
Lucrari ce trebuie terminate inainte de inceperea zugravelilor si
vopsitoriilor:
- toate lucrarile si reparatiile de tencuieli, glet si placaje
- instalatii interioare sanitare, electrice si de incalzire
- pardoseli reci (exclusiv lustruirea)
- in incaperile prevazute cu pardoseli din parchet, zugravelile se vor
executa inaintea aplicarii imbracamintei pardoselii
- tamplaria de lemn si cea metalica trebuie sa fie montate definitiv.
Pregatirea suprafetelor gletuite:
Suprafetele gletuite trebuie sa fie plane si netede. Toate fisurile si
neregularitatile se chituiesc de catre executant sau se spacluiesc cu pasta de
aceeasi compozitie a gletului.
Dupa uscare, suprafetele se slefuiesc cu hartie de smirghel si se curata
de praf cu perii si bidinele curate si uscate in vederea amorsarii.
Pregatirea suprafetelor metalice:
- suprafetele metalice nu trebuie sa prezinte pete de rugina, pacura,
grasimi, mortar, vopsea veche, etc,
4. Conditii de executie
Lucrarile de finisare a peretilor se vor incepe numai la o temperatura a
aerului, in mediul ambiant de cel putin +5 C.
Gletul de interior pe baza de ipsos se va aplica in straturi <10 mm si
finisat neted cu fierul de glet.
Gletul de finisaj se va aplica in cazul suprafetelor finisate superior( in
birouri, holuri de acces) intr-un strat de 1-3 mm, verificandu-se planeitatea cu
dreptarul metalic de 2 m. Eventualele asperitati vor fi nivelate cu hartie de
smirghel granulata fin.
Umiditatea suprafetelor tencuite trebuie sa fie sub 3%, iar a celor gletuite
sub 8%.Aceasta se obtine in conditii obisnuite, dupa circa 30 zile de la
executarea tencuielilor si dupa circa doua saptamani de la executarea gletului.
Inainte de inceperea lucrarilor executantul va prezenta consultantului spre
aprobare trei-patru mostre de culoare.
Se vor respecta riguros prescriptiile din Normativul pentru executarea
lucrarilor de zugraveli si vopsitorii indicativ C3-76.
5. Conditii tehnice de calitate si verificarea lucrarilor
Receptia lucrarilor de zugraveli si vopsitorii se face numai dupa uscarea
lor complete.
h) Plafoane false
1.Generalitati
Prezentul capitol cuprinde specificaii tehnice pentru lucrrile de execuie a
plafoanelor (tavane) false suspendate.
Avnd n vedere configuraia si importana acestei lucrri , se recomand
ca furnizorul de elemente constructive s execute si montajul si finisajul
acestora.
2. Standarde de referinta
Materialele prevzute pentru executarea tavanelor false nu sunt de
productie intern si deci nu pot fi incadrate n standardele interne. Necesitatea
realizrii unor tavane cu efecte plastice deosebite, rezistente la aciunea focului
precum si cu caliti fonoabsorbante corespunztoare funciunilor specifice. Se
recomand procurarea materialelor de la productorii externi cu condiia
respectrii standardelor europene.
3.Mostre si testari
Inainte de comandarea si livrarea oricror materiale pe antier, se vor
pune la dispoziia consultantului beneficiarului si a proiectantului, spre aprobare
urmtoarele mostre:
- panou de gips carton sau rigips pentru tavane.
- cte un modul care poate fi aprovizionat pentru tavan mobil (pentru
vizitare instalaii ) n stabilirea desenului modulului.
- o mostr din sistemul de susinere a tavanului fix i mobil.
4.Materiale si produse
x). Pentru tavane suspendate fixe:
- structura metalic de susinere a tavanului compus din:
- tije metalice cu piese de suspendare reglabile si cu posibilitatea de
autoblocare.
- profile din tabl zincat (profile portante pentru panourile de gips
carton)
- panouri de gips - carton sau rigips cu posibiliti de croire conform plan
tavan decorativ.
- vopsea emulsionat pe baz acrilic.
xx). Pentru tavane suspendate mobile:
- tije metalice cu piese de suspendare reglabile si cu posibilitate de
autoblocare.
- profile T (profile portante pentru panourile modulate).
- module tavan fals din fibr mineral ( 60 x 60 cm).
- vopsea emulsionat pe baz acrilic.
Not: Toate materialele si accesoriile puse n oper trebuie s fie agrementate de
I.N.C.E.R.C.
5) Livrare, depozitare si manipulare
Livrarea se face conform instruciunilor de ansamblare a productorului de plci
de gips - carton sau de module prefabricate pentru tavane false.
Furnizorului i revine sarcina transportului, depozitrii si manipulrii n
condiii care s asigure pstrarea calitii materialelor.
Acestuia, avnd n vedere c i revine att montajul, calitatea ct si
garania lucrrilor finale, trebuie s acorde o atenie deosebit activitilor de
mai sus.
Antreprenorul general al investiiei are obligaia, ca pe parcursul
execuiei acestei categorii de lucrri s asigure n cadrul construciei spaiul de
depozitare i front de lucru.
6) Montare
x). Operaiuni pregtitoare:
Lucrri ce trebuiesc terminate naintea nceperii montajului:
- toate instalaiile interioare (electrice, termice, sanitare, telefonie,
semnalizare, acustica,internet, etc).
- verificarea tuturor instalaiilor n vederea bunei funcionri a acestora.
- fixarea poziiilor corpurilor de iluminat.
- deasemeni si pentru perei trebuiesc ncheiate si verificate instalaiile.
- ncheierea lucrrilor de finisaj att la tavane ct i la perei, verificarea
verticalitii si planeitii acestora.
xx). Trasarea structurii de rezisten a tavanelor.
Dup ncheierea acestei operaiuni se solicit prezena proiectantului si a
beneficiarului pe antier n vederea obinerii acordului lor. In cazul n care apar
neconcordane ntre proiect si situaia concret pe antier se solicit
proiectantului modificrile necesare.

xxx). Tehnologia de montaj


Modul de organizare a activitii de montaj rmne la latitudinea
executantului, care trebuie s aib n vedere c trebuie s asigure atat calitatea
lucrrii finale cat si garania n timp a acesteia.
7. Finisarea
Inainte de trecerea la finisarea final, se face nc o verificare a
corectitudinii execuiei suprafeelor. Eventualele imperfeciuni se remediaz cu
un chit si band adeziv. Finisarea final a tavanelor - dac este necesar - se va
face cu vopsea emulsionat (var plastic lavabil) aplicat cu trafalet sau pistol.
Dac este cazul si pentru zonele cu tavane mobile decorative se poate
aplica aceeasi vopsea la pistol pentru a remedia unele pete aprute la montaj.
8. Receptia
Recepia are ca obiect:
- aspectul si starea general.
- calitatea materialului pus n oper (sondaj cu plci luate la ntmplare).
- elemente geometrice:
- asigurarea perfeciunii suprafeelor (planeitate, verticalitate, etc.)
- regularitatea si alinierea corpurilor de iluminat.
- perfeciunea muchiilor la mbinrile ntre suprafeele verticale si
orizontale.
- alinierea cu elementele construciei (perei, ferestre, stlpi, sau alte
elemente fa de care proiectantul a conceput formele decorative ale tavanelor si
pereilor).
- perfeciunea finisrii mbinrilor ntre plcile de gips carton.
- corespondena cu proiectul aprobat.
Acolo unde apar neconcordane, executantul si beneficiarul mpreun cu
proiectantul vor decide completri, nlocuiri, refinisri, sau alte situaii ce se
impun.
i) Pereti despartitori din panouri gips carton/ rigips
1. Generalitati
Prezentul capitol cuprinde specificaii tehnice de executie privind pereii
despritori din panouri gips carton pe structur metalic.
Se recomand ca furnizorul de produse din gips carton s fie i cel care le
monteaz, evitnd astfel o serie de neajunsuri care ar putea aprea in corelarea
furnizor-monteur.
2. Mostre si testari
Inainte de comandarea i livrarea oricror materiale se va pune la
dispoziia beneficiarului i a proiectantului de arhitectur spre aprobare, mostre
(fragmente) pentru fiecare tip de produs.
Prin aprobarea mostrelor de ctre consultani se ntelege i aprobarea
modului de echipare.
3. Materiale si produse
Panourile de GIPS CARTON folosite n spaiile cu umiditate mare (bi
sau grupuri sanitare) s fie rezistente la umiditate.
Structura metalic necesar montrii panourilor de GIPS CARTON
const din profile cu sectiunea "U" i profile de legtur cu pardoseala, tavanul
sau ali perei care se fixeaz cu stift rotativ sau dibluri metalice.
Izolarea fonic n spaiul liber din interiorul peretelui se va realiza cu
fibre minerale n role sau plci. Montanii verticali (profile) se ordoneaz la
interax de 60 cm.

4.Montarea si finisarea peretilor


Se realizeaz mai ntai structura metalic din profile. Acolo unde apar
obiecte sanitare (chiuvete, spltoare, baterii, etc) structura metalic trebuie s
conin i profile orizontale la nlimea ce corespunde obiectului ce se
monteaz.
Montajul primei fee a peretelui cu un panou ntreg - Panourile se fixeaz
cu uruburi autofiletante aezate la interax de 25 cm.
Dup montarea primei fee a peretelui i executarea instalaiilor sanitare
i electrice, n spaiul liber din grosimea viitorului perete se monteaz izolaia
fonic din fibre minerale.
Prin montarea celei de-a doua fee, peretele de GIPS CARTON capt
stabilitatea sa final, pregtit pentru tratarea rosturilor, legturilor i a capetelor
de uruburi.
La mbinarea panourilor se monteaz o band de etanare n dou straturi
care va acoperi perfect mbinarea dintre panouri; eventualele imperfeciuni se
vor elimina cu hrtie abraziv.
Pe panourile GIPS CARTON cu rosturile prelucrate se aplic un grund.
Prin aplicarea lui se compenseaz diferenele de capacitate de absorbie a
suprafeei de carton i a zonelor prelucrate cu paclu.
Dup uscarea grundului se aplic zugrveala (vopsitorie) cu var plastic
lavabil.
5. Conditii de calitate
Se va urmari :
- aspectul i starea general;
- elemente geometrice: planeitate, verticalitate etc;
- respectarea culorilor n concordan cu proiectul;
- fr pete, defecte etc.
Eventuale neconcordane, executantul cu beneficiarul i proiectantul vor
decide : nlocuri, completri, modificri sau alte situaii ce se impun.

j) Recomandari
Prezentul capitol trateaza cateva aspecte delicate ale procedurii de
renovare a cladirii din str.,,,,,,,,,,,,,,,,, dupa cum urmeaza:
I. Gradul de uzura cat si necesarul de reparatii al acoperisului vor fi
stabilite de catre o firma autorizata in constructii civile si/sau industriale.
Comisia Ministerului Sanatatii nu a putut verifica si sesiza punctual probleme in
hidroizolatia acoperisuluidesi s-au constatat in diverse locuri de la nivelul
etajului 2 scurgeri pluviale pe peretii si pe tavanul imobilului, fapt ce a dus la
deteriorarea finisajelor interioare, parchetului si mobilierului din birouri .
II. Podul cladirii, ce se intinde pe aproximativ 400 mp ( din care 35 mp
apartin arhivei cladirii) , dispus in forma de " U " si cu o inaltime maxima de
aproximativ 4 m, este infestat de mai multe familii de porumbei de mai multi
ani, fapt ce a dus la o degradare accentuata a elementelor de rezistenta ale
acoperisului. Acesta necesita de urgenta o curatare amanuntita urmata de o
dezinfectare a intregii suprafete, ulterior putand fi posibil un dialog tehnic
pentru eventualele reparatii aduse la structura de rezistenta a acoperisului cat si
a hidroizolatiei plafonului betonat.
III. In momentul dialogului tehnic de la fata locului, se vor stabilii de
catre constructorii care se prezinta la dialog, operatiile care se impun a fi
executate pentru consolidarea eventuala a structurii, tinand cont de vechimea
imobilului, structura de rezistenta si degradarea adusa de vreme si intemperii.
Mentionam ca in subsolul cladirii, in zona punctului termic, s-au constatat
vizual degradari accentuate ale planseelor si stalpilor de beton.

IV. Conditii de functionare a cladirii


Fragment din Legea 159/2013
n scopul creterii performanei energetice a cldirilor i al tranziiei ctre
cldiri al cror consum de energie din surse convenionale este aproape egal cu
zero, Ministerul Dezvoltrii Regionale i Administraiei Publice, n calitatea
acestuia de autoritate competent a administraiei publice centrale, iniiaz acte
normative prin care promoveaz msuri care au n vedere, n principal:
a) utilizarea adecvat a fondurilor structurale n vederea creterii eficienei
energetice a cldirilor, n special a locuinelor;
b) utilizarea eficient a fondurilor atrase de la instituii financiare publice;
c) coordonarea utilizrii fondurilor de la Uniunea European cu cele
naionale, precum i alte forme de sprijin, n vederea stimulrii investiiilor n
eficiena energetic, n scopul realizrii obiectivelor naionale;
d) gestionarea resurselor financiare alocate din fonduri publice pentru
finanarea, n condiiile legii, a elaborrii documentaiilor tehnico-economice,
certificatelor de performan energetic, rapoartelor de expertiz tehnic i audit
energetic, precum i pentru executarea lucrrilor de renovare major a cldirilor
incluse n programe pentru creterea performanei energetice a cldirilor.
Autoritile administraiei publice locale pot finana, n limita fondurilor
aprobate anual cu aceast destinaie n bugetele locale, elaborarea
documentaiilor tehnico-economice, precum i executarea lucrrilor de renovare
major la cldiri de locuit i la cldiri de interes i utilitate public, incluse n
programe pentru creterea performanei energetice a cldirilor."
Certificatul de performan energetic este obligatoriu conform Legii
159/2013 si se elaboreaz pentru:
a) categoriile de cldiri care se construiesc, se vnd, se nchiriaz sau sunt
supuse renovrilor majore;
b) cldirile aflate n proprietatea/administrarea autoritilor publice sau a
instituiilor care presteaz servicii publice.
Certificatul se elaboreaz i se elibereaz de ctre auditorul energetic
pentru cldiri, la solicitarea investitorului/ proprietarului/administratorului
cldirii/unitii de cldire i este valabil 10 ani de la data eliberrii nscris n
certificat, cu excepia situaiei n care, pentru cldirea/unitatea de cldire la care
exist certificat n valabilitate, se efectueaz lucrri de renovare major care
modific consumurile energetice ale acesteia.
Certificatul cuprinde valori calculate, n conformitate cu reglementrile
tehnice n vigoare, cu privire la consumurile de energie i emisiile de CO2, care
permit investitorului/ proprietarului/administratorului cldirii/unitii de cldire
s compare i s evalueze performana energetic a cldirii/unitii de cldire.
Certificatul cuprinde, anexat, recomandri de reducere a consumurilor de
energie ale cldirii, cu excepia cazurilor n care nu exista potenial de reducere
semnificativ al acestora comparativ cu cerinele minime de performan
energetic n vigoare la data elaborrii certificatului, precum i estimarea
economiei de energie prin realizarea lucrrilor de cretere a performanei
energetice a cldirii.
Forma i coninutul-cadru ale certificatului de performan energetic se
aprob prin ordin al ministrului dezvoltrii regionale i administraiei publice.
V. Instalatia termica.
Cladirea din str. ,,,,,,,,,,,,,,,, dispune de o centrala termica ce functioneaza
atat pe gaz natural cat si pe motorina, in caz de avarie a gazelor naturale,
montata in anul 1997.
Centrala, la momentul ianuarie 2017, era supravegheata de un singur
fochist. Acesta a mentionat faptul ca centrala nu a fost verificata mai devreme
de anul 2012 si nu are nici un aviz de functionare de la CNCIR.
Faptele mai sus mentionate intaresc ideea de a contracta o firma
autorizata sa efectueze verificarea tehnica periodica a cazanelor de incalzire a
apei , efectuarea unor "probe de casa", verificarea cosurilor de fum, si
reconditionarea intregii instalatii.