DESPRE OTHAA1EA GENERAL

STUDI1E011 ISTORICE
(FRAGMENT DINTR'0 INTROORCERE STUNG!. [STOMP)

LECTIE TINUTA LA INCEPUTUL CURSULUI DE ISTORIE DIN

ANUL 1894-95

DE

NECULAi IORGA

s"

BUCURETI
EDITURA LIBRA Rif SOCECO' 8: Comp.
21, CALEA VICTOR1EI, 21.
1895.

www.dacoromanica.ro
 PUBLICATIT ISTORICE DE ACELAg.

Une collection de lettres de Philippe de Mai-

zires, 1892 (extras din Revue historique).
Thomas 11-1, marquis de Saluces. Paris,
Champion, 1893.
Un projet relatif et la conqute de Jru-
salem, 1894 (extras din Revue de l'Orient
latin).
Despre conceptia actualet a istoriii i geneza
Bueuresti, 1894.
Une lettre apocryphe sur la bataille de
Smyrne (1346), 1895 (extras din revista ci-
tatA).
Acte fi fragmente cu privire la istoria
Rominilor, I, Bucuresti, Imprimeria Statu-
14 1895.
Idem, II (supt tipar).
Philippe de Mzires et la croisade au XIV'
sack, in Bibliothque de l' cole des Eautes-
tudes (supt tipar).

46398. Stab. grafic, I. V. Soccer/. Bucuresci.

www.dacoromanica.ro
 AUTOR
V 0 Leak. fhVeiL:z,-/:
ANUL .. . .

DES.PRE UTILITATEA GENERAL:A

A

STUPIIL OR IST ; I r

Aceasta nu ieste o noua lectie de

deschidere 1). Mi' se pare folositor._ inga
ca, innainte de a: -incepe seria de leap
speciale a fie-carui an,, sa eg vorba, Cu
P-voastre, mai ales. cu acei pe cari nu-i
cunosc Inca, vorbindu-v lucruri gene-
rale, cu privire nu la un domeniu mar-
genit, ci la istoria hisa1. In anul trcut,
v'am expus asst-fel cum se intelege astazi
istria i Cum s'a ajuns la aceasta Inte-
legere pe rind voiti cauta sa lamnresc.
mai trzi alte asemenea chestil pre-
gatitoare" pentru studiul istorffl : gradul
. .
, 1) V. Despre coneeptia actuald a istoriii gi keneza
iei, Bucuret1 (1891).

www.dacoromanica.ro
4 Douro Utilitatm Generala a Ma/dinar Istorice

de aproximatie, la care se poate ajunge

in urmarirea adevaruhn, natura frumu-
setii artistice, de care trebuie sa se im-
partaeasca o opera istorica, influenta
propriii individualit asupra chipului
de intelegere a trecutului, margenile
specializaril istorice, etc. Ast-fel, reu-
nite, aceste lectii generale ar forma o in-
troducere in studiul istoriil, carte foarte
folositoare i pe care literatura noastra
n'o posecla Inca 1).
Problema ce ma va ocupa astAzi are
i un interes practic : dupa regulamen-
tele universitare, ascultatori ai cursu-
rilor de istorie nu sint numai acei ce
i-at ales aceasta ramura a studiilor de
1) Pentru estetica picturil si a artelor plastic
in genere se pot cita ca un model in acest gen
cele cincI-spre-zece discursuri tinute de celebrul
Reynolds la Academia regala de arte, de la 1769
la 1790 (V. the literary "Works of Sir Joshua _Rey-
nolds, first president of the royal academy, Londra,
Bell and Daldy, 2 vol. in 8, 182-3). Autorul lor
expune, nu atita fundarnentele filosofice, care snit
de multe 'orl idel preconcepute, ci principiile ge-
nerale inchegate in mintea sa dintr'o bogata expo-
rienta artistica : numai ast-fel se fac crtile sincere
convinse.

www.dacoromanica.ro
 Despre Utilitatea General a Studiilor Istorice 5

litere. Examenele de istorie sint cerute

de 'la studentil i filologie, i chiar in
fflospfie. Aceasta ascultare impusa poate
lea sa li duca folos ? Daca nu li ajuta
cercetarile pe care i leTat ales i in,
tr'adevar; pentru eel, ce se ocupa cu filo-
sofia propritl zisa, ajutorul ce-1 pot ca-
pata aid le inponderabil, studiul,is
toriii nu li-ar aduce foloase de ordine
generala, cu Inuit mai marl ?
tiinVle sail,. mai bine, deosebitele
discipline tiintifice pot fi utile in doua:
Toate-1 aft inti utilitatea lor
specialet, de .cit care nu li trebuie alta
indreptatire: Ori-care din iele satisface ,o
parte din nemargenita curiozitate orne-
,neasca, infatiVndu-1 in chip legat, cohe,
rent, explicat, unul din nenumaratele
domenii, in care mintea organizatoare
a omului imparte natura, La unele
discipline, -explicarea faptelor poate fi
complecta, ducind ast-fel la crearea de
-categorit sigure, depline, stabilind in tre
acestea legi ce nu lasa nici-o. indoiala ;
la altele, cum ie stud.iul nostril, inscru-

www.dacoromanica.ro
6 Despre Militates General. a Btudiilor Istorice'

tabila complexitate a faptelor nu per-

mite 'de' cit explfiCarl generale; 1108,I mult
de instinct de Oit, de tiinta, mtil tami:
toai.e tot* pentru mintea" drita de
cauZe-.- Am Zis toate Sint utile, fiind-
*ca'satura setea de. informatie, dorinta
de contiinta]tot ma larga, cerframinta
umanitatea i 6 arunca pe calle pro-
gresultn. i fiind-ca aceasta sete, care
face parte din elementele cele ma in-
nalte, ma prdnieteice ale idealitalii, ie
nestinsa, nuni6rul tfintelor je deci fara
'hotar.' Un Olandez ciudat, Van der
Linde, a creat .daunazI ahologial), fi,
xind. hotarele unui domeniu natural i
explicindu-1;.. alp' pot crea,' alte disci-
pline pant% la nesfirit. Toate vor fi utile,
indreptatite la viati:
tiini insa cum je .ahologia, 'cum
snt cele' MO multe, intereseaza Mani-
iatea priviLit ca un tot, nu insa pe tot)."
oamenit Divizia tot mai perfecta a
muncii t,lintifice,, din timpul filoso-
!) Ant, van der.. Linde, .Geschichte des Schachspiels,
I (Berlin '1874). "

www.dacoromanica.ro
 Dupre Utilitatea Genera16 a Studinor Istoris3 7

filor' omniscientf pana astazi, incredin-

teaza unor specialiV Cu numar restrins,
unei caste sacerdotale reduse i mo-
deste, studiul, cultul fie-carel
De la diniI apoi se primesc lamuririle
de care, in alta parte a cimpului cuno-
tintilor, se simte nevoie. Pentru
specialiti, majoritatea Vintilor are deci
o utilitate colaterala, pentru eel ce stail
in afara, de castele erudite, pentru omul
politic, pen tru agricultor, pentru me-
tepgar utilitatea lor je nula. Iele n'ail
deci o uLili bate generala.
Aceastet utilitate n'o poseda de cit
tiinOle care ajuta scopul principal al
vieii interioare, psihice a omulut Dupa
goana furtunoasa a fericirii in viat, in
afara de sine, orl-cine simte, mai mult
sat mad pqin lamurit, adevarul povetii
pe care o da poetul I):
Cautat1 in tine insuti linistea si fericirea.
le o opera de multa munca, de de-
licata atenVe aceasta realizare a echi-
libriului sufletesc, aceasta sarcina de
-

1) A. Vlahuta.

www.dacoromanica.ro
8 Despre Utilitatea GeneraItt a Studiilor Istorioe

estetic moral, ce ni da un suflet in-

treg, linitit i. frumos. int activitati
ale sufletulut care ajuta opera, ocupatil
care o desaviresc. Ou cit o disciplind
va fi mal potrivita pentru acest scop, cu
at:1k importanp leI generala va fi: mal
,

mare. Rangul deci al istoriit printre cu-

nOtinVle utile din punct de vedere ge-
neral, scara, de asemenea utilitate pe
care sta, va fi determinata de insui-
rile lei in aceasta privinta, de numarul
i ,insemnatatea virtutilor morale mij-
locite de dinsa.
O disciplina tiintifica, influenteaza
asupra sufletulut prin ,cuprinsul sat i
prin metoda, cu care deprinde. Prin cel
d'intait .lucreaza i asupra, diletanOror ;
cea de-a doua are inriurire aproape nu-
mal asupra specialitilor, sat, mat bine,
producatorilor. Li vom analisa pe rind
influenta.

I. Istoria je disciplina pea mat gmand

din toate. tihAile .naturale se quipa,
in parte cu viata exterioarA a omului,

www.dacoromanica.ro
 Despre D:tilitatea General& a Stnaiilor storioe 9

unele 'din Cele filosofice Cu viga sa in:

terna. Amindoua insa sub specie univer-
sitatis Adevarurile cistigate sint mal
mari, mai largi, interesul uman mal
slab, de o natura.mal ,putin sentimen-
tala. Istoria nu- cunoate : abstracta i
recea-: figura a omulul-tip ; pe dinsa o
preocupa oameni, oamenil .schimbatori
i.deosebitl, cu anumite virtutl, Cu vicii
.i apucaturl speciale, oathenit trecutu--
lui in toata intregimea lor expresiva.
tiintile fizico-naturale, cele matematice. *
ridica spiritul pe culmI, de uncle viga
se vede MIA relief, Coloare i interes,
istoria nu numai ca ne lasa in mijlocul
yietii, dar o. largete prin perspectiva
imensa a trecutuluI, prin presinitirea
viitorului fara de capat. Nu exista dis-
ciplina omeneascd, care Sa ne faca mai
sociabilI, maI . altruit1, mai, iubitori_ de
om i. de viga.

Am spus ca istoria ni prezinta oa-

menil feluritt aI tiMpurilor deosebite.
lea ne invga cu atitea chipuri de cu-

www.dacoromanica.ro
10 Despre Utilitatea General. a Studiilor Istorioe

getare, cu atitea modalitati de simtire,

ce NM, rece sail umplu de despret i
ura pe omul fara pregatire istorica, pe
cel deprins Cu generalitatile umane. Pe
acesta maI ales, cad nici-o activitate
a mintil nu face mai el;cluziv, mal in-
daratnic in sustinerea conceptiilor pro-
prii, maI intolerant fata cu cele straine
de cit cea filosofica. Mirqi energice, con-
vinse, barbateW, filosofil se inchid in
cetatuia cladirilor ridicate de diniI i
le apara cu toate dibaciile logice, cu
toata puterea elocventa a increderii in
sine i in cugetarile sale. Deprins cu
varietatea adevarurilor de sufragiu a
timpurilor trecatoare, spectator micat,
dar experient al naruirilor de sisteme
de credintI, istoricul intelege prea
mult pentru a osindi prea aspru.
daca relieful personahtatil scade, inima
se face mai larga, sat, mai bine, mima
se face mal largd, mai bona, tocmai
fiindca relieful personalitqii scade.

Dar nu numai cunoalterea bruta, fa-

www.dacoromanica.ro
 Despre Militatea GeneraIrt a Stainer istorioe

iliarizarea face pe'istoricul adevarat,

tOlerant. Iel cauta odata.cu perceptia
faptulut sa stabileasca relatiile lui, ori-
ginile i Urmariie, se( explice. Peste
cite fapte imorale, in aparenta, condam,
habile, cind le iei separat, nu arunca
o raza de iertare lumina 'intelegerif de-
pline, proiectarea limpezitoare a cauze-
lOr neinlaturabile care lea t adus,'a con-
secventelcir de .civilizatie, de prosperi-
tate, ce at izvrit din iele! 1) Multi cri-
minall marl ni apdr atunci ca 'Ate
victime de 'pliris sat ca martic respecL
tabili, ce jertfit plop1ia reputatie
pentru 'un folos mal larg, mal universal.
Tout comprendre c'est tout pco.-dohner":
Daca- nu tot, foarte mult.

Vazilta de sus,,viata Ware, de 'sigur,

inteinsa ceva .in deoselM, ispititor. Tea
nu ie' la inAltimea rivnirilor noastre in-
1) cauzele fatale scuZA multe acte .de
bateca iptoleranta ; urmArile utile' indreptiitesc.
.multe poliUce riedloepte i barbare (ghilotinarile
Revolutiii franceze, cus,tile do fier ale luT Ludo*
al XI-lea,. etc.).

www.dacoromanica.ro
12 Dospre Utilitatea GeneraM a Studiilor Istorice

telectuale, artistice 1 morale : je mes-

china, je urita i nedreapta. Condam-
narea iei se impune.
Ceva insa ne impaca intru cit-va cu
,dinsa. Privirea omeniriI insa1, privirea
iel larga i intelegatoare je mal putin
deziluzionanta de cit ochirea aruncata
asupra conditiilor fatale, in care je me-
nita sa traiasca. Deci, cu cit o disci-
plina va retinea mai multa vrerne ochii
asupra omului, cu atita ni va face viata
mai simpatica, mai vrednica de Mere-
dere. le adevarat ca paginile frumoase
ale istoriii sint copleite ca numar de
cele intunecate sat" stropite cu singe,
ca de aici minti grabite scot motive
de condatnnare pentru umanitate, dar,
privita de la innaltimea trebuitoare,
istoria povestete un mare triumf al
energiii omenetI, care je oprita adesea
In loe, care pierde din roadele silintilor
sale, dar care-1 citiga innapol, prin
lupta indaratnica, cuceririle cotropite
un timp de inconscienta barbarului, de
naSipul deerturilor. Apol decaderile in-

www.dacoromanica.ro
 Despre Utilitatea General a Stndiilor Istorice

tr'o directie sint compensate adesea de

progrese in alta. Veacul de mijloc, d.
p., daca a scazut inteligenta, a crescut
putinta de simtire a oamenilor, i Re-
naterea a lasat, multamita acestul veac
de milloc, ceva mai perfect de eft omul
antic. PriveNti ce dat incredere in orne-
nire i indeamna la silinti noua pe eel
dezgustatl de perspectivele desperatoare,.
pe care le deschid cugetarile metafizice.
Aceste cercetari de ordine innalta
dat pasinni mari, dorintl imense, pe
care nu le putem satisface. De aid.' re-
nuntarea la ori-ce actiune, un :
bon? ce taie nervil vointil i toropete
sufletul. Studiul istoriii ni arata, din
potriva, biruintile frecvente ale celor-
cari margenit cimpul, fixat
in margenile posibilitii intele i le-at
atins prin staruinta. Cercetatoril
cresc energia Inca mai mult printr'o
activitate roditoare, in domenii deter-
minate, cu hotarele restrinse, dar cu
rasplata sigura. Pentru a plasticiza lu-
crul printr'un exemplu, infaNati-va un

www.dacoromanica.ro
4 Despre Militates. Crenerall a Studiilor Istorioe

om, pe care perspectiva imensg, des-

chisa de o inngltime, il ameteste, ti imo-
bilizeaza si care, prin fixarea unul punct
din aceasta imensitate, simte disparin-
du I groaza, descurajarea de la inceput.

II. Munca personalg, in istorie urma-

reste adevarul innainte de toate. Con-
ceptiile intinse, marl, nu sint oprite,
dar iele-sl pierd orl-ce valoare,. daca
stabilirea lor nu je sigurd, nu numai
din punctul de vedere logic, ci mal' ales
din al faptelor. Acestea trebuie cernute,
desfAcute cu o lunga si delicata rabda,re,
pe care putinl stit s'o aprecieze dupg
cuviinta. O ast-fel de munca rgbdAtoare,
ce reclama mal multa inteligenta, cu
cit mai multa inteligentg de cit usoarele
lupte din sulitI ale logomahilor, da su-
fietulul, alaturea cu virtutea cea mare
a rabdaril, iubirea preciziii, onestitcitsii
amindou0, cuvintele insamng,
acelasi lucru. Sint necalculabile urmg,-
rile bune ale acesteI virtutl asa de rare :
pe linga ca toate felurile de onestitate

www.dacoromanica.ro
 Despre Utilitatea Genera11 a Studiilor Istorice 15

sint legate intre iele, omul politic, ju-

decatorul, toate rainurile de activitate
omeneasca beneficiaza de o deprindere
cu precizia, cu vedenia adecvata a lu-
crula Para i artistul, creseut intr'o
ast-fel de coala,, citiga simtul cuvin-
telor, ura inuti1iLiii stilistice, iubirea
pentru expresia ce acopere ideia
Oainenii acetia muncitori i preci1
n'ati insa prezumptia scamatorilor cu
cuvinte marl' (in aceasta degenereaza
adese-ori cercetatorii problemelor vaste,
fac un piedestal dintr'o logica ce
nu stabilete i explica toate). le aa de
greti de descoperit adevarul, ori-unde
i mai ales aid ! Atitea cauze fac iz-
voarele discordante i nesigure : nepri-
ceperea, informatia grqta, pasiunea,
pastrarea defectuoasa, a bietel bucal
1) Vezl, in aceast privint reflectiile profunde
si splendid exprimate ale lui de Vogii, care, in
discursul s catre poetul J.-M. de Heredia, fost
elev al scorn de eruditie des Chartes, arat efectul
pregatiril stiintiflce precise asupra proprietatil sti-
lului poetuluT (extrase din discurs in BibliotUque
de l' kale des Chartes).

www.dacoromanica.ro
 Despre Utilitatea General. a Studiilor Istorioe

de pergament sat de hirtie ingalbenita

ce trebuie sa ni mijloceasca viziunea
unel lumi disparute ! Nu pc* formula
numele Istoriii universale", zice Prvost-
Paradol 1),. fail sail vie in gind amin-
Urea i exemplul lui Raleigh. Pe cind
iera inchis in Turnul-Londrei, iel se
zice ca se apucase a scrie istoria orne-
nirii, de-o-data un zgomot de cearta in
curtea inchisorii II oprete de la lucru.
Vrea sa tie ce s'a intimplat : chiama,
intreabA pe toti cei c s'at amestecat
in sfada sat at Vazut-o, i cauta .sa
strabata in zadar la adevar prin inij-
locul contrazicerilor lor. Apoi,
sama ca nu se poate sa-1 atingA, zim-
bete i-1 zvirle in foc istoria" 2). Cita

Essai sur l'histoire universelle, I, 2. dition

(Paris, 1865), p. I.
Nu tifi de unde a luat academicia.nul francez
aceast anecdota. O citez, fiind-c ie earacteristicd
fluidal; cit despre adevrul lei, cal putin in ceia
ce priveste arderea manuscriptulul, je problematic.
Istoria lumilu de Walter Raleigh a fost publi, ata
(partea pana la seculul al 2-lea inn. d. Hr.) in 1614
(Lingard, A history of England, ed. a 5-. (Baudry),
VI, Paris, 1840, p. 110 nota 1).Cf. afirmatia mal

www.dacoromanica.ro
 Despre Utilitatea Genera1r). a &IAAlor Istorioi

atentie delicata spre a atinge aproxi-

matia multamitoare pentru o contiinta,
pe care aceasta muncA de precizie o face
tot mal scrupuloasa! i pe urma infor-
matiile noua, ce scapa din vedere celui
mai dibaci scormolitor 1), sail acele.pe
care intimplarea le da la lumina, prea
tirzial! Cea mai buna, mal muncita
carte, afara de publicatiile de izvoare
sat' de cercetari prea restrinse, je ve-
che dupa cite-va decenil ; o noua editie
je o scriere din non. La inceput, spiritul,
deprins cu libertatea, se revolta de umi-
lirile neapArate ce le intimpina. ApoI,
cu vremea, gasindu-I gree1i1e aiurea,
la -eel' mal marl; convins de fatalitatea
lor, iel pastreaza din amintirea, dezilu-
ziilor i infringerilor o modestie de
special, a lull Wellington : ie tot asa de imposibii
sa povestestI o btalie ca si un bal."
1) De aid preschimbarile nesfirsite, adausurile
si eratele. De aceia unii invatati, prea prudentf,
ii interzic dupa redactia definitiva intrebuintarea
izvoarelor scapate din vedere. J'ai fait mon siege
de Malte"! rspundea Vertot unul colaborator care
if aducea noua documente asupra acestui fapt
istoric.
46398 2

www.dacoromanica.ro
i8 Despre Utilitateft Genera111, 'a &nail'. Istotioe

rit, ce nu' cade pana la descurajare, dar

taie pentru: tot,cle-a-una pntinta InSO-
Jenii prezumptiil..

epocele ca i oamenil a ocupa-

iile intelectuale favorite. SIIA epoce
de tiinta abstracta, de filosofie meta-
fizica. (safi poetica), epoce cle:istorie, 'i
filologie. Cele mal armonioase, mal echi-
librate-ml par cele din .nrma.-
Veacul al XVIII-lea .a fost secolul
iubiril pentru o filosofie", care cores-
punde tiintilor naturale i rnatematice.
De acestea se vorbia In saloane i in aa
demii poezia insa1 se prefacuse intr'o
didactica cu versuri lungi. Iera vremea
calculatorilor la moda, cucoanelor al-
, gebrice 1)":, problemelor de saloane.
secolul acesta a fost cel mai putin pios,
mal putin tolerant := cerind totuI ad-
versarilor toleranta---, maI prezumptios
i ai upratec: call a hi
Oamenii
lotinat in 179,3 ierat filosofil"; ideo:
1) A algebraic, lady" (axpresia le; altf Carlyle,
in Istoria lui Frederic cel Mare"). .

www.dacoromanica.ro
 Despre Iftilitatea Genera16, a Stadiilor Istorice 19

logiO, cum li numia Napoleon; iel aveah

monopolul adevarulul, al progresului i

Pqine veacurl prezinta, pe de alta

parte, figurl mai tulburate, mal in de-
zacord cu lumea i cu sine de cit in-
ceputul secoluldi al XIX-lea, de o fe-
cunditate metafizica nespusa. Cladirile
ingenioase se nasc i se prabuesc cu o
iuteala fantastica, zdruncinatoare chiar
pentru inteligenVle de mina intaih. Din
aceasta storcatoare gimnastica, iele
ramas exaltate, nemultamite, fara spri-
jin ideal, dar cu nestavilite aspiratit
le epoca moralei care variaza dupa in-
naltimea intelectuala a omului, a ado-
ratiii de sine, a romantismului destra-
balat, a vietif de bohme i a sinuci-
derilor.
Puneti in comparatie acum epoca
Renateril. Cardinalii jura, pe zeil ne-
muritorl", un papa ca Leon al X-lea pri-
vete negarea dogmelor ca o chestie
de discutie i impacare. Moravurile sint
blinde, prietenoase, de o sociabilitate

www.dacoromanica.ro
20 Despre Utilitatea General a Stneliilor Istorice

t'Ara, exernplu atit in .veacul de Mijloe

cit i in timpurile moderne 1). Scriitorii
negligenta veaculul al 18-lea, um-
flarea sentimental a celor de as021" :
ce mintl clare, care titi ce spun i cum
spun ! imn tolera* timpurilor actuale,
In optimismul increzAtor, ce pare ca ur*
meazA pesimismului desperat al roman-
ticilor, in setea de activitate, de exac-
titudine je de sigur i inriurirea acelei
renateri a studillor istorice, care va
avea mari urmari pentru sufletul urna-
nitii ,viitoare..

1) Din aceastA caracterizare trebuie excluso tim-

purile de la inceputul Renasteril, cind omul, liberat
de lanturile teologice ale evului mediu, se dA, la
col mal anarhic individualism (otrAvitoril i spada-
sinii, Aretino, biciul principilor").

www.dacoromanica.ro