DICTIONAR

ENGLEZ- ROMAN
DE

HENRY L. LOLLIOT
POST PROFESOR DE LIMBA ENGLEZX LA LICEELE
OSF. SAVA)), OMATE10 BASARABS t (LAZAR

(REA TIFIRITI CU CHELTUIALA STATULUI

411.1.

VOLUMUL II
M-Z

BUCURESCI
TIPOGRAFIA GUTENBERG, JOSEPH G613L
20, STRADA DOAMNEI, 20
(IJiserica Ealinderu).

www.dacoromanica.ro
 MULTUMIRI
0 dat cu aparitiunea acestuT al II-lea volum al
Dictionarultii Englez-Romftn, m simt dator a multumi
d-luT Dim. A. Laurian, fost secretar general al Minis-
teruluT Cultelor 0 Instructiunit Publice, pentru amicala
protectiune, 0 d-luT C. Lasccir, director al inv6tAmintuluT
secundar 0 superior din acelas Minister, pentru bine-
voitoarea interventiune, ce'mT ail acordat, cand in luna
Ianuarie, a. c., am cenit autorisatiunea ministerialA ca
volumul al II-lea al DictionaruluT s.' fie tipArit la Tipo-
grafia a Gutenberg.
Multumit amabiliatiT domniilor lor, acest volum de
864 paginT, s'a putut tipAri in decursul de cincT lunT
(FevruarieIunie).
Pe de alt parte, exprim viile mele multumirT d-nulul
Joseph Gtibl, proprietarul Tipografief Gutenberg, r5en-
tru regularitatea si acuratetea cu carT s'ail tipgrit, in
stabilimentul sal, cele 54 coale ale DictionaruluT in aF
scurt timp. Acest volum, in ceea-ce privesce tiparul,
meria, din partea amatorilor de crtr frumos tipArite,
toate laudele car/ le aduc Inca o data proprietaruluT cst
0 lucetorilor Tipografiei Gutenberg.
H. LOLLIOT

www.dacoromanica.ro
 NI.
M=em, s. 1 litera : AI, m, m. tru, n. 3 (L. fluids', macis, n. I
2 minter : M, mie, f. Loc. 2 Mace-bearer, oilier care
M. A. em'-6, abrev. pentru poarti sceptrul.
Master of Arts. MAGER inC-stir, s. oilier care
MA'AM mam, abrev. pentru poarti seeptrul, m.
Madam. to MACERATE mas'-se-ret (L.
MACADAM = mac-ad-Arn (Mac- macer), va. 1 a macera, a pia-
Adam), s. macadam tpavagiii cu mlidi. a slfibi.
pietrif indesal), n. I Loc. Macadam MACERATION ra"- On, s.
road, drum macadamizat. maceratiune, plmdealii, f.
to MACADAMIZE afz, va. a MACHIAVELIAN mac-i-a-vir-
macadamiza. i-fin, adj. machiavelic.
to MACARIZE mac"--rarz, va. MACHIAVELISM ma&-i-ii-vel-
a felicita. iz'm, s. machiavelism, n.
MACARONI mac--re'-ni (It. MACHINAL mi-si'-ifi'l (Gr.
maccheroni), s. 1 macaroane, f. mechanq, adj. In legitturk cu ma-
pl. 2 talmes-balmes, n. ames- sinele.
tecAtur , f. 3 paiat, f. 4 fu- to MACHINATE mac'-i-nt,
dulache, in. va. a unelti, a urzi, a pune la
,
MACARONIC ron'-ic, s. 1 cale.
macaronadft, f. 2 pl. versuri MACHINATION n6 '-s'n, s.
macaronice, pl. 3 adj. maca- uneltire, urzire, punere la cale, f.
ronic, burlesc. MACHINATOR n-ter, s.
MACAROON mac-ii-rim', s. 1 uneltitor, m.
picromigdal, f. 2 fig.: om Infu- MACHINE mi-in', s. 1 ma-
murat, sclivisit. sink f. V. Engine. 2 lit. : mi-
MACAUCO mac-o'-co (Afr.), s. nunatul, supranatural, n. Loc. I

maeac, ni. Machine grin, mitraliezii.

MACAW mac-o', s. ara (papa- MACHINERY gr-i, s. 1 me-
gall, 111. Loc. Macam-tree, pal-
II canica, f. 2 mecanism, n. 3
mier-evantaliu. masine, pl. 4 lit. : minunatul,
MACE ms (L. massal, s. 1 supranaturalul, n. El trsuri (la
luzdugan, m'azdrac, n. 2 scep- bdil, f. ii Loc. 1 A piece of ma-

www.dacoromanica.ro
 4
MAC MAO

chinery, o masin, o mecanicit. 3 dere), s. bol. : garantit, roibA, ru-

By machinery, cu masine. menele, pl. f. II Loc. Field of mad-
MACHINING Mg, adj. de der, ciimp de garantA. Madder-
masine. coloured, roil).
MACHINIST - m-sin'-ist, s. 1 2 MADDER mad'-ar, MAD-
mecanie, masinist, constructor de DEST =-- dest, comp. fi super'.
masine, de la Mad.
MACKEREL rn ac (O. nia- MADE md, 1 perf. ptr. de
ckreell, s. scrumbie,f. II Loc. Mack- la to Make. 2 adj. Scut, con-
erel-minl, bot.: izmit (minti) verde. fectionat. II Loc. A made up vil-
MACKINTOSH mac'-in-tos(Sc.), lain, un om scelerat. V. Ready_
s. manta de cauciuc, f. MADLY mad'-li, adv. 1 ne-
MACULATION mac-In-le-On bunesce. 2 cu furie. 3 In
(L. macula), s. mfinjealii, patfi, f. neoranduial.
to MACULATE mac'-lu-16t, va. MADMAN milli, s. 1 nebun,
a mnji, a pfita. smintit, srit, ticnit, alienat, ni.
MACULATE, adj. mnjit, ptat ; 2 fig. : Infuriat.
necurat. MADNESS nes, s. 1 nebu-
MAD mad (S. gemaad), adj. nie, smintealt, alienatie, f. --
1 nebun, smintit, grit, ticnit, fig. : nebunie, f. 3 furie, f.
2 fig. (for, after) ne-4 4 turbare, f II Loc. 2 To be mad-
bun. 3 fig. (at, with) infuriat. ness, a fi o nebunie. To be down-
4 turbat. H Loc. The mad, ne- right madness, a fi culmea ne-
bunil. To go mad, to rim mad, a bunie.
Innebuni. To drive niad, lo make MADREPORE -mad'-ri-piir (Fr.
mad, 1. a Innebuni pe cineva ; 2. madre, pore), s. madrepor, n.
a exaspera, a irita peste m6sur. MADRIER-mad'-ri-r (Fr. ma-
Like mad, 1. ca un smintit ; 2. ca drier), s. podinfi ; grindfi (foarte
un desperat. To drive like mad, a groasfi) de stejar, f.
mftna In goana mare. A mad doc- MADRIGAL -mad'-ri-gl (Fr.),.
tor, un doctor de nebunI. 4 A s. madrigal, n.
mad dog, un &line turbat. II Mad- MADWOMAN mad'-fiti-mn, s
apple, pfitlgea vinti. Mad-brain, nebunti, smintifn, f. V. Madman.
mad-brained, mad-cap, nebun, MAGAZINE mag --zin (Fr..
smintit, shrit, /knit ; cul II lip- magasin), s. 1 Intreposit, n. ma-
sesce o doag. Mad-house, cas gazie, f. 2 mar. : cmara pul-.
de nebunl. berelor, f. 3 lit. : revist, f.
to MAD, to MADDEN mad.- V. Warehouse.
den, v. 1 vn. a fi infuriat ; a In- MAGAZINER dr, s. colabo-
nebuni ; a se purta ca un nebun. rator al unel reviste, in.
2 va. a infuria, a Innebuni (pe MAGGOT =-- mag'-gh6t (S. ma-
cineva) ; a despera, a exaspera. (ha), s. 1 vierme alb, m. ; larvfi,
MADAM mad'-iim (Fr. ma, f. 2 fig. : caprititi, n. toan,
dame), MA'AM mam, s. doam- nbdale, f
n, f. MAGGOTY - i, adj. 1 plin de
MADDING mad.-ding, adj. 1 viermI. 2 fig. : cu toane.
care Infuriazi. 2 Infuriat. MAGI - !TIC-ea (L.), s. npr..
1 MADDER - mad'-di.,:r (S. mad- pl. Magil, pl.

www.dacoromanica.ro
 5
MAG MAH

MAGIAN gi-fm, adj. si s. MAGNETICALNESS = nes, s.

1 adj. Magilor. 2 s. mag, m. proprietate magnetie, f.
I MAGIC madj'-ic, s. magie, MAGNETICS = mfig-ner-ies, s.
-vrajk nsdravnie, f. farmec, n. pl. MAGNETISM = mag'-ni-tiz'm,
2 MAGIC, MAGICAL Al, adj. s. magneHsmul, n.
magic, vriijit, fermecat. to MAGNETIZE mag'-ni-taTz,
MAGICALLY li, adv. 1 prin va. 1 a magnetisa (un ac1.-2 fig.:
magie, etc. 2 ca prin farmec. a magnetisa.
MAGICIAN mh-gr-sn, s. vrii- MAGNETIZER 6r, MAGNE-
jitor, fermechtor, m. ; vriijitoare, TIST tist, s. magnetisator, ni.
fermeatoare, f. MAGNIFIC, MAGNIFICAL mag-
MAGISTER mfi-gis.-t6r (L.), nit" 4c-hi (L. magnus, facio), adj.
s. invttor, magistru, magnific, mret. falnic.
MAGISTERIAL = madj-is-ti.-ri- MAGNIFICENCE i-sens, s.
Al, adj. de magistru, magistral. magnificentfi, mrelie, slavh, f.
MAGISTERIALLY= li, adv. ca AGNIFICENT salt, adj.
un magistru, in mod magistral, firet, falnic.
u un ton magistral. MAGNIFICENTLY-- li, adv. cu
MAGISTERIALNESS nes, s. mhretie, cu falfi.
ton saii aer magistral ; ton de MAGNIFIER= mag'-ni-fal-614, s.
staptm ; ton poruncitor, n. 1 care mfiresce. 2 sticli care
MAGISTRACY = mresce, f. 3 fig.: panegirist,
.s. magistraturh, f. to MAGNIFY -- fa!, va. 1 a
MAGISTRAL trfil, s. fortif. mri. 2 fig.: a luda, a slavi.
linie principalii, f. MAGNILOQUENCE mhg-nir-o-
MAGISTRATE-- trt, s. ma- cilns (L. magma, lognor), s.
gistrat, emfash, vorbire pompoasii, f.
MAGNANIMITY = MAGNILOQUENT 1 client, adj.
i-ti (L. magnus, animus), s. mh- emfatic, pompos.
rinimie, maretie, f. MAGNILOQUENTLY li, adv.
MAGNANIM9U3 mag-na m'-i- en emfas, in mod pompos.
rns, adj. (lo) mrel, marinimos. MAGNITUDE mag'-ni-clud (L.
MAGNANIMOUSLY li, adv. magnus), s. 1 marime, f. 2.
cu mretie. fig.: insemniitate, important, f.
MAGNATE mag'-nZA (Ung.), MAGNOLIA mag-n'-li-a, s.
s. magnat, bot.: magnolie, f.
MAGNESIA mag-ni'-jil (Gr. MAGNUM mag'-n8m, s. flacon,
magna), s. magnesie, f. oxid de n. sticl, f. (de vin). I Loc. Mag-
magnesiu, n. num bontzm, bol. : pruni-caish.
MAGNET mag -net, s. mag- MAGOT (Fr. ntagot),
net, s. magot, n. Loc. Magot-pie,
I

MAGNETIC, MAGNETICAL mg- tarea, cotofana.

Bet .ic-fil, adj. magnetic. II Loc. MAGPIE= mag'-paI, s. tarea, co-
To become magnetic (al), a se mag- tofan, f.
netisa. Magnetic needle, acul mag- MAHOGANY = m hog'--ni, s.
netic. mahon (acaju) n.; adj.. de ma-
MAGNETICALLY Ji, adv. hon. i Loc. Mahogany-wood, lemn
prin magnetism. de mahon.

www.dacoromanica.ro
 6
MAI MAI

MAID= md (S. mceden), s. 1 ()chid, inelue (de Per), n. ; pr, ext.:

fati, fati mare, fecioari, virginft, za, armitr, f. 2 semn, n. alu-
f. 2 slujnici, servitoare, fatii niti, f. 3 (Fr. malle) sac (de
in cask f. 3 domnieoarii de scrisori), n. depeeele, pl. diligenta,
onoare, f. II Loc. 1 The maid of trisura poetel, f. curier, n.
Orleans, Fecioara de la Orleans. pers.: curier, m.-5 tribnt, n.dare,
The Aoniart maids, Muscle. Old dajdie, f. V. Black. I Loc. 3 Mail-
maid, fatft bitranii. A maid child, bag, sacul depeeelor. Mail-boat,.
o copili. Maid-Marian, 1. re- mail-pachet, pachebot. Mail-coach,
gina serhrel lunel lui Maiii ; 2. trisura poeteI. Mail-guard, mail-
dansator, dantuitor ; 3. dan, joc master, curierul pote!. Mail-train,
pentru serbarea lund lul tren cu poeta.
Maid-pale, de o albeatil virginalii. to MAIL -ml, va. 1 a imbrica
2 Lady's maid, cameristfi. Maid- cu o za ; a arma saii a acopeni
servant, slujnici, fati in casi. cu tier. 2 fig. : a imbrica, a In-
1 MAIDEN= md'-n, s. 1 fatii faeura. 3 a trimite prin posta.
mare, fecioara, f. 2 hirdiii MAIM -mm (Got. 'Indian ?), s.
pentru leeic, rt.-3 (un fel de) ghi- 1 rani, mutilatiune, f. 2 red, n.
lotin. Il Loc. 1 Lillie maiden, fe- nenorocire, lovituri nenorociti,.
tit, fetich. f. 3 defect, neajuns, n. lipsi, f.
2 MAIDEN, adj. 1 de fag, de to MAIM, va. 1 a mutila, a
fecioari. 2 nemrit. 3 fig. : schilodi. 2 fig. : a schilodi.
noi, neintrebuintat. 4 fig.: de 3 a paralisa.
debut, prim(a). i Loc.1 Her maiden I MAIN- mn (S. mcegen), adj.
name, numele el de fatft. * Mai- 1 principal, mare, prim ; de ci-
den hair, bot. : prul fetei. Mai- petenie. 2 important, esential,
den-like, ca o fati mare, virginal. indispensabil. 3 mare, Intins.
Maiden-pink, bol. : garoaffi. 2 Mai- 4 viu, viguros, puternic. Ii Loc.
den aunt, matuefi nemritatii. 3 1 The main point is, lucrul de ca-
Maiden sword, spadi notti petenie este. Main-land, conti-
neIntrebuintati Inci. 4 Maiden- nent. Main-mast, catargul
speech, primul discurs, discurs de mare. 4 By main strength, cu
d ebut. de-a-sila.
MAIDENHEAD = hed, MAI- 2 MAIN= mn, s. 1 mama, gra-
DENHOOD = hud, MAIDHOOD meat, partea principal, f.
-nicl"-hud, s. 1 virginitatc, fe- mare, f. ocean, n. 3 continent,
done, f. 2 fig. : puritate, cu- uscat, n. 4 mare conduct sail
ripe, f. teavii ; mare cilindru, n. 6 pu-
MAIDENLIEST = li-est, su- tere, sfortare puternici, f. 6
perl. de la Maidenly. lupti (de cocof1), f. 7 coe (mal
MAIDENLINESS = li-nes, s. lung de cat lat), n. II Loc. 1 In
modestie, pudoare ; bland* de the ntain, for the main, 1. In ge-
fatii, f. nere, In ce privesee pe eel marl
MAIDENLY= li, adj. de fata muly ; 2. In realitate, in fundul
mare L virginal, fecioresc ; bland, . lucrulul ; In sfireit, la urma ur-
mcdest ; adv. ca o fati mare, cu mei ; pe scurt. 2 The earth and'
modestie ; feeioresce. main, ptnntul ei marea.
MAIL= ml (Fr. maille), s. 1 * MAINED = mnd, adj.

www.dacoromanica.ro
 -7
MAI MAK

MAINLY mEn'-li, adv. 1 mat ni.ir in virsta ; fati in virsti.

cu seami. 2 mult (prca). 2 * primar, 111. 3 milit., armatei
MAINPRIZE-- praiz, s. libe- engl. romii maior, w. ; ar-
rare, f. maid franc., caualerie: ef de es-
to MAINSWEAR= stier (L. cadron, comandant, w. ; infan-
mantis ; S. swerian), vn. a's1 calca terie de batalion, m. 4 log.,
juramintul, a se jura strimb. mus. : majora, f.
I to MAINTAIN= mn-tn' (L. MAJORAT ma-jo-rat', s. ma-
manes, tenet)), va. 1 a mentine, a jorat, n.
sustine, a apara. 2 a intretine, MAJORATE =
a pfistra. 3 a tine, a hriini, a grad de major, n.
ajuta. MAJORITY = mi-gfor'-i-ti, s. 2
2 to MAINTAIN, un. (against) a virstnicic, f. 2 majoritate, f.
sustine ci, a spune ca. 2 grad de maior, n. 4 * in-
MAINTAINABLE adj. tfiletate, f. 5 * strmosi, sta.
sustinut, care se poate sustine ; bunl, pl. !I Loc. 2 Bare majority,.
de aparat. majoritate absolut.
MAINTAINER er, s. 1 care I to MAKE=me (S. macian),
mentine, sustine, etc. va. [pelf. i ptr. Made] 1 int. gen. :
MINTENANCE 1TO-11'46-Wins, a face. 2 a crea. 3 a confec-
s. 1 mentinere, sustinere, f. 2 Vona lhaine). 4 a tiia lo panel
conversatie, convorbire, f. 3 de scris). 5 a face parte din.
Ingrijire, f. ; /Irani, f. 4 mij- 6 a imbogilti. 7 a forma, a com-
loace de traie, pl. ; lege: pensie pune. 8 a sili. 9 a se Imbo-
alimentari, f. ; alimente, pl. gap ; a trage (un folos).
I 10 a
Loc. 4 Separate niaintenance, se- arta, a representa. 11 mar.
paratiune de averf. Cap of main- a porni (spre) ; a ziiri (Omen lay ;
tenance, 1. bonet de duce ; 2. bo- a sosi. 12 * a inchide, a opri.
netul primarului Londref. Loc. 1 To make a purchase, a face
MAIZE mEz (Haiti : males), s. o tirguial. He has been made, a
porumb, pipusoiti, cucuruz, n. fost facia ; s'a Mutt, a devenit.
MAJESTIC, MAJESTICAL mil- To make belkve, a face ca si cum, a
gles'-tic-1 (L. majes/as), adj. ma- se preface. To make a man happy,
iestos, mare!. a face pe un om fericit. 2 pod
MAJESTICALLY li, adu. ma- made all things, Dumnec,leti a
iestos, cu !paretic. creat toate lucrurile. 5 To make
MAJESTICALNESS nes, s. one of the party, a face parte din
maiestate, maretie, f. a fi unul dintre. 7 To make friend-
MAJESTY = madj'-es-ti, s. ma- ships, a se lega cu cineva prie-
iestate, marire, f. i Loc. His (Her) tenesce. ril niake the fellow obey,
Majes/y, Maiestatea Sa. Their Ma- void sili pe lichea si se suptde.
jesties, Maiestiitile Lor. To Make against, 1. a sta impo-
I MAJOR= m'-gir (L.), adj. 1 trivii ; 2. a se impotrivi spuselor
maf mare, mal insemnat. 2 ma- cuiva. To Make away, 1. a face si
jor, vintnic. 3 log., mes. : ma- dispari, a omori ; 2. a transfera,
jor.-4 mili/. : mafor. I Loc. 4 Aid- a ceda (avert, etc.). To Make for,
major, adiutant-maior. 1. a se indruma, a se indrepta
2 MAJOR, s. 1 lege : major, ti- (spre) ; 2. I. : a fi in favoarca ; a

www.dacoromanica.ro
 MAK
-8- MAL

-vorbi In favoarea cuiva ; 3. a out (to), a ajunge 'la), a reuli. To

aduce folos cuiva ; a contribui la. Make up to, 1. a se inainta spre,
To Make from, a se indepirta de. a merge spre ; 2. a face primul
To Make of, 1. a face din (cu) ; pas, a da pricina ; 3. a curta, a
V. Much, Nothing ; 2. a face caz, curteni. To Make up for, 1. a com-
a lita in seam, a stima ; 3. a-i pensa, a cumpani ; a tine loc de
placea; 4. a pricepe, a intelege ; 2. a castiga (uremea pierdittcl, etc.).
5. a se gandi despre ; 6. a cas- To Make with, a fi in unire cu, a
tiga prin, a seduce ; 7. a trage se potrivi cu, a conlucra cu.
folos de. I don't know what lo MAKE mEc, g. 1 forma, f. fa-
'make of it, nu pot &A inteleg ni- son, n. croiala, f. 2 structura,
mic. To make but little of, a trage f.- 3 tumuli'', tale, f.-4 natura,
putin folos de. To Make over (to, f. gen, fel, n. - 5* (S. maca) to-
cuiva), a transfera, a ceda. To var0, ni. tovar6sii, f.
Make out, 1. a explica ; 2. a pri- MAKEBATE mac'-bet, s. tur-
cepe, a intelege ; a ghici, a gisi burator,
intelesul ; 3. a descifra (un ma- MAKELESS les, adj. 1
nuscris); a citi ; 4. a descoperi, seaman. - 2 fait' tovares.
a distinge, a vede deslusit ; 5. MAKEPEACE pis, s. pacifica-
proba, a stabili ; 6. a aduce, a tor, impaciuitor, ni.
arata ; 7. a redacta, a compone; MAKER - 6r, s. 1 Creator,
a face (o socolealci) ; 8. a com- Facgtor, ni.- 2 fabricant, in. -
pieta, a complini ; a potrivi ; 9. 3 croitor, ni. cusatoreask f. - 4
a gig mijlocul. To Make up, 1. a * poet, nt.
face, a confectiolta ; 2. (of, din') a MAKESHIFT sift, s. 1 mij-
forma, a compune ; 3. fig. (with, lac (de a face ceval, n. 2 lucrul
cu): a se impca ; a potoli, a im- care tine local until alt lucro, (in)
pfica (o neinfelegere) ; 4. a ascunde casul cel mai rtlu,
(un deficit, plinend banil la loc) MAKEWEIGHT - lift, s. com-
a compensa, a indrepta, a drege; plinire, f. adaos, n. (de grezzlate).
a despagubi, a desdauna ; a in- MAKING ing, s. 1 facere,
demnisa; 7. a regula (socoteli) f.- 2 creatiune, f. - 3 fabricati-
8. a implini; 9. tipogr.: a pagina. une, f. 4 confectiune, f..- 5 in-
2 t,o MAKE, un. [perl: plr. fatiare, tale, f. - 6 poemil, f.
Made]l(totvards, at) a se Indrepta Loc. 4 Making up (departmenti,
(spre), a se arunca (asupra, peste), confectiune.
- 2 (as, if) a se preface, a face MALACHITE - mal'--cait (Gr.
(ca td cum).- 3 4 a face versurI. I malachil6s), s. malachita. f.
Loc. 1 To Make after, a urma, a MALADMINISTRATION - trE'-
alerga (fugi) dupa. To Make away, sn (L. malus, ad, minister), s.
itse indeparta. To Make away administratie proasta, f.
with, 1. a face si dispara, a in- MALADY- mal'-i-di (L. mains?,
ratura ; 2. a se desface de ; a s. boal, f.
mod. To Make forth, a inainta, MALANDERS nal-ad-derz (Fr.
a lesi. To Make into, a intra re- malandres), s. 1 noduri putrecle
Pede In. To Make off, a porni, a (in lemnzil de cherestea), pl, - 2
pleca, a se duce ; a o lua la sii- boalii a cailor (la genzinchi), f.
natoasi, a se carilbani. To Make MALAPERT - mal -ii-pgrt (L.

www.dacoromanica.ro
 9
MAL MAL

mains ; Gal. pert), adj. fi s. Feu- rai, reutficios, reti voitor, piz-
crescut, moje, mitocan, obraznic. mas. 2 lege : criminal.
MALAPERTNESS-- nes, s. mi- MALICIOUSLY = li, adv. 1 in
toenie, mojicie, obrznicie, f. mod reutacios, cti reutate. 2
MALARIA mal-8 -ri-ji (It. malo, lege : ea o intentie criminala.
aria), s. malarie, f. MALICIOUSNESS nes, s. reu-
1 MALCONTENT = mal -chen- tate, rea vointa, f. :pizm, ur, f.
tent (L. maims, con, (cilium), s. MALIGN ma-lain', adj. 1 reu-
nemultumit. tacios, raj. 2 opus, &Ismail.
2 MiLCONTENT, MALCONTENT- 3 med. : rea. Loc. 3 Malign fe-
ED ed, adj. nemulturnit. ver, friguri relc.
MALCONTENTEDLY adv. to MALIGN, va. 1 a maltrata.
Cu nemultumire. 2 fig. : a defaima, a huli, a in-
MALCONTENTEDNESS nes, negri. 3 *prigubi, a strica. 4
s. nemultumire, f. on. a fi invidios, pizmas.
1 MALE ml (L. mas), adj. MALIGNANCY ma-lig'-nan-si,
barbatesc. Loc. By male descent, s. 1 reutate, f. 2 dusmanie, f.
clin barbat In biirbat. A male 1 MALIGNANT nant, adj.1
cousin, un ver. A male relation, reutacios, rea. 2 med. : reu.
o ruda barbateasca. Male incense, 2 MALIGNANT, s. 1 om reu, om
tmaie curati, timaie indiana. Feutacios, ni. 2 ist. relig. engl.
Male-screm, surup. Male-spirited, ti scot. : blestemat (cavaler),
viril, barbatese. MALIGNANTLY li, MALIGN-
2 MALE, s. 1 barbat, m. 2 LY mii-lain'-li, adv. in mod
* tata, reutacios, cu reutate.
MALEDICTION MALIGNER s. de-
(L. nialus, dico), s. afurisanie, f. faima tor,
blestem, n. MALIGNITY ma-lig'-ni-ti, s. 1
MALEFACTION fac"- sen reutate, rea vointa, f. 2 med. :
(L., factunt), s. faptii rea, f. gravitate, f.
MALEFACTOR ter, s. facaor MALISON mal'-i-zen, s. bles-
de rele, tem, n. afurisanie, f.
MALEVOLENCE mfi-lev MALKIN mal'-chin mi'-
(L., volo), s. rea voint, reu- chin(?), s. 1 pmtuf (de captor
tate, zacasie, f. 2 momaie, f. 3 ajutoare de
MALEVOLENT lent, adj. n.
bucatreas, f.
rett voitor, reutacios ; clusman. MALL mal si mol (L. malleusi,
MALEVOLENTLY li, adv. cu s. 1 plimbare publica, f. 2 maiu,
reutate, cu rea vointa. 3 lovitur, f.
MALICE mal'-is (L. mains), s. n. to MALL mol, va. a bate, a
1 reutate, f. 2 pizma, pica, f. maltrata.
3 lege : intentie crirninal, f.
Loc. 1 Out of malice, din reutate. MALLARD mal'-lard ?), s. rata
2 To bear malice lo, a avea pica slbaticii, f.
pe cineva. 3 V. Prepense. MALLEABILITY mal-li-ii-bfi'-
MALICHO = mal'-i-co, s. reu- i-ti, MALLEABLENESS mal'-li-
tate, f. i-bl-nes (L. malleus), s. malea-
MALICIOUSma-1i -ses, adj. 1 bilitate, mliidiosie, f.

www.dacoromanica.ro
 10
MAL MAN

MALLEABLE= adj. MAMMALIA-mam-m6'-li-A (L.

maleabil, mamma), s. pl. mamiferI, pl.
to MALLEATE= Zt, va. 1 a to MAMMER=mam'-m6r, un. a
2 a ciocilni. esita, a sovi, a sta la indoial.
MALLET =mal'-let, s. maiti, n. MAMMET =mam'-met, s. 1 p-
to cm a c, m. pusk f. 2* mamelii, tit, f.
MALLOW(S) = me-16(z) [S. MAMMIFER - ma m ' - mi -
malty, s. bol. : nallA, f. MAMMIFEROUS =
MALMSEY - mom'-zi (Fr. mal- (L. mamma, fero), s. fi adj. ma-
voisie), s. (vin do) Malvasia, vin mifer,
tmilios fiert, n. II Loc. Malmsey- MAMMILLARY = mam'-
butt, butoill de Malvasia. Malm- ri, adj. 1 anal. : in forma mame-
sey-nose lrnave, o lichea cu nas - 2 bol. : tuberculos.
de betiv. to MAMMOCK = mam'-in6c (2),
MALPRACTICE = mal-prac'-tis va. a rupe in bucfirf.
(L. mains ; Gr. prass5), s. 1 mal-
MAMMOTH = mam'-m8 (2). s.
versatiune, mneatorie de banl mamut, n.
sfeterisealii, f. 2 fapti MAMMY - mam' - mi, s. V.
rea, f. Mamma.
MALT= molt (S. mealy, s. malt. MAN-man (S.), s. [pl. Men] 1.
orz incoltit (artificial), n. II Loc. In;. gen. : om, in. 2 brbat,
To brew mal!, a face here. Mall- sot, ni. 3 shwa, f. servitor, m,
drink, malt-liquor, here. Malt- 4 fain. : omule, dragul meu.
horse, cal de moarii. Malt-house, 5 fig.: curagifi, n. liarbtie, inimfi,
locul unde se pune orzul ca sii vitcjie, voinicie, f. 6 cincva.
incolteased. Malt-worm, betiv, 7 vas (de resbel), n. 8 figura
suge-bute. (de fah), f. pion, n. 9 student,
to MALT =molt, 1 va. a pune ni. 10 in comp. I Loc. All men,
orzul ca s incolleasa. 2 un. toff oamenif. l'he old man, bi-
a face malt. &Attu'. To be a man, a fi om.
MALTING= ing, fabricaren come lo a man's estate, a deveni
maltului, f. virstnic. To a man, pfina la cet
MALTMAN = 'Wan, MALT- din urma. Every man of Them,
STER = str, s. omul care face cu totil fr exceptie. To be a
maltul, man lo, the man lo, a man ready
to MALTREAT = rral-trit' (L. lo, a man fit lo, a fi capabil de,.
mains, fracturn), va. a maltrata. fi in stare sii (de a). An ambi-
MALTREATMENT-- mnt, s. tious nian, un ambitios. 2 Man
maltratare, f. and wife, brbat si nevast. 3 He-
MALVERSATION= mal'-vgr-str- spoke lo his man John, spuse
sen (L. maim, versum), s. mal- loan, servitorul sal. 4 You don't
versatiune, mncitorie de banl consider, man, that..., omule-
sfeterisealft, f. (dragul meii), cit... 6 When a
MAMELUKE = (Ar. man is young, cilnd cine-va (omul)
niamlak), s. mameluc, m. c tinr. 7 Man-of-war, vas de res-
MAMMA= ma-mit' (L. mamma), bel. 10 Man-child, copiI. Man-
s. mama', mimicit, mimuck eater, antropofag, canibal. Man-
mimut, miimusoark f. hater, misantrop. Man-hating, mi-

www.dacoromanica.ro
 - 11
MAN MAN

san tropic. Man-hunter, vaator buti, a giisi mijlocul, a njunge.

de oarnenl. Man-killer, man- 3 a o apuca (bine sari r'fi).
omucid, omoritor, ucigas. Loc. 1 He knows how to manage,
Man-killing, omor, ucidere. Man- 1. scic faca trcburile ; 2. scie
midwife, mamo. Man-milliner, ce are de facut.
negustor de mode. Man-of-war, 1. MANAGE, s. 1 earmuire, con-
vas de rcsbel ; 2. albatroz. Man- ducere, directiune, f. 2 puliere,
pleaser, linguOtor, curtesan. Man- ase0are, f. 3 * manegi, n.
servant, sluga (brbat), servitor. MANAGEABLE=
Man-slaughter, omucid ffiri pre- adj. 1 usor de dirijat, de indrep-
meditatie. Man-slayer, omucid, tat ; ascultator, blajin. 2 lucrii,
omoritor, ucigas. Man-stealer, hot instrum. : de manna (usor de).
de oameni. Man-stealing, 1. hope MANAGEABLENESS= nes, s.
sa rapire de oamenl ; 2. adj. hot 1 ascultare, supunere, f. 2 ma,
de oamenI. Man-trap, cursa de nuire usoark f.
prins In pf. MANAGEMENT = man'-idj-mnt,
to MAN man, va. 1 a asekla s. 1 directiune, conducere, ma-
oameni, lume sa trupe (spre nuire, f. 2 administratiune, ges-
rare ). 2 mar. : a echipa (en tiune, regie, ciirmuire, f. 3 is-
oameni). -- 3 mar. : a arma. 4 butire, imblnlire, f. 4 manuire
fig. : a latfiri, a imbarbata, a In- (a uniii instrument, etc.), f. 5.
curagia. 5 a sluji, a fi sluga intrebuintare, pstrare, f. 6 a-
cuiva. 6 a indrepta, a atinti (o tentie, erutare, f. 7
(Irma.). 7 a Imblankli. ii Loc. n. 8 * operatiune, f. Loc. 6 An
2 A well-manned fleet, o Doti bine admirable act of management, a
echipatil. tactica minunata.
MANACLE man'-ft-e'l (L. ma- MANAGER = 'r, s. 1 director,
ntis', s. 1 catusi, f. fiare, pl. 2 ni. 2 administrator, gerant, re-
fig. : legitur, f. gisor, m. 3 Indemanatic la ma-
to MANACLE, va. 1 a incatus. nuirea . 4 (of) care mena-
2 a inifintui ; a cetlui ; a lega geazi, pastreaz
stria's, teapan, cot la cot. MANATEE = man'-a-ti (Galibi
to MANAGE= man'-idj (L. ma- manate),s.lamentin,urs de mare,
ntis), va. 1 a dirige, a conduce, MANCHET-BREAD = man'-clet-
a manui,a carmui (afacerile, bred, s. franzelutisa painisoari
etc.). 2a administra, a gera, de lux, f.
a guverna. 3 a stpani, a im- MANCHINEEL POISON (The) =
blamli. 4 a o oriindui ; a isbuti, man'-ci-nil por-z'n (Fr. man-
a reusi, a veni de hac, a pri- cenillier), s. (otraucl) curare, f.
didi. 5 a manui (o armd, un MANDARIN = man'-dft-rin, s.
instrument, etc). 6 a menaja, a mandarin. m.
cruta (pe cineua). 7 a's'i pastra MANDATARY = man'-dft-ta-rf
averea). 8 a dresa (un (L. mando), s. mandatar, m.
ea!). Loc. 4 How was it managed? MANDATE = dt, s. 1 poruncli,
cum s'a Meat ? f. ordin, n. 2 mandament, n.
2 to MANAGE= man'-idj, un. 1 3 precept, n povata, f. 4 dr.:
a ciirmui afacerile ; a lucra, a mandat, n.
face, a saving. 2 (lo-, oft) a is- MANDATORY =

www.dacoromanica.ro
 MAN MAN

adj. fi s. 1 care prescrie, porun- MANGER= mEn'-dir (L. man-

cesce. 2 mandatar, do), s. iesle, troae, f.
MANDIBLE = man'-di-b'l (L. MANGILY= mn'-gi-li, adv. jos-
mando), s. mandibul, n. falca nic, ce nArs'avie. V. Mange.
de jos, f. MANGINESS = ncs, s. stare lit-
MANDIBULAR man-dib'-iu- ioasil, f.
lr, adj. mandibular. to MANGLE = man'-g'l (Ger.
MANDOLIN = man '-do-lin (It. mangeln), va. 1 a mutila, a sift-
mandola), s. mandolia, f. sia, a rupe in huci. 2 (Ger.
MANDRAGORE = man'-dra'-gor, mangey a mnglui (rufele).
MANDRAGORA man-drag' - 6-11, MANGLE, s. miingrati (pentru
MANDRAKE= man',dre (Gr. man- rufo,), n.
dragoras), s. 1 bot. : MANGLER= gl'r, s. 1 care mu-
iarba codrului, f. 2 pitic, m. tileaz, sfisie, rupe in buci.
MANDREL man'-drel (?), s. 2 care mangluiesce (rofele).
n. MANGLING= gling, s. 1 mu-
MANDRIL man'-dril (Guinea), tilatiune, f. 2 msangiiluire (de
s. mandril, in. rufe), f. I Loc. 2 To take in man-
to MANDUCATE man'-diu- gling, a mfingfilui rufele. Alan-
cht (L. mando), va. a mesteca. gling done here, aid se cale rufele.
MANDU CATION = chE."-sn, s. MANGROVE = man'-grv, s. bol.:
mestecare, f. manglier, in.
MANE mn (0 maan), s. coa- MANGY= adj. rilios.
m'a, f. ii Loc. With mane erect, cu Mange.
coama MANHOOD man'-hud (S. man,
MANEGE ia-nr3f (Fr.), s. ma- hod), s. 1 fire omeneasca, f. 2
negiu (local unde se dreseazd virsta de om, virstnicie, f. 3
cad), n. biratie, virilitate, f. 4 119.:
MANES inC-niz (L.), s. pl. ma- vitcjie, f. curagiii, h.
ne, sufletele mortilor, pl. MANIA ra'-ni-6 (Gr.), s. 1
MANFUL man'-ful (S. man, med. : nebunie, f. 2 fig. (of, de) :
.full1, adj. 1 de biirbat, barbi- manic, f.
tesc, viril, demn de un brbat. MANIAC mi!'-ni-ae. MANIA-
2 viteaz, indrilsnet. 3 nobil, CAL = ma-al.-A-cal, adj. nebun,
cinstit. turba t.
MANFULLY 11, adv. 1 ca un 2 MANItiC, s. 1 nebun() ; smin-
.brbat, aratesce. 2 vitejesce, tit(a). 2 maniac(h).
Cu vitejie, cu curagia. Sin mod MANICHEAN =
cinstit, Cu cinste. MANICHEE= chi, s. manicheu,
MANFULNESS nes, s. fire ; adj. manicheilor.
bfir))teascii, brbtie, virilitate, MANICHEISM= iz'm, s. ma-
indrsneal. f. nicheism, n.
MANGANESE = I MANIFEST = man'-i-fest (L.
s. manganez, n. manifestus), adj. 1 manifest, Nye-
MANGE mEnclj (Fr. (Milian- derat, vdit. 2 (lo, pcntru) la-
.9eaison), s. rie, f. murit, limpede, evident. 3*
MANGEL-WURZEL = (of, de) convins.
s. sfeel, f. 2 MANIFEST, s. manifest, n.

www.dacoromanica.ro
 13
MAN MAN

to MANIFEST, va. 1 a mani- MANLY=-- 11, adj. 1 de War-

festa. 2 a arta, a marturisi. bat, brbtesc, viril. 2 nobil.
3 a da pe fat, a face cunoscut. 3 viteaz, curagios.
MANIFESTATION= 8"-siM, s. MANNA= man'-n (Ev.), s. ma-
rnanifestatiune, f. ra, f.
MANIFESTLY= li, adv. hive- MANNAED=nd, adj. micros.
derat, in mod v&lit. MANNED =mand, perf. f i ptr. de
MANIFESTNESS= nes, s. evi- la to Man.
dent, invederare, f. MANNER = man'-n'r (Fr. ma-
MANIFESTO= man-i-fes'-to, s.
manifest, n. nire), s. 1 mod, fel, fason, chipi
MANIFOLD= man'-i-Eild (S. ma- n. 2 pl. : moravurl, obiceiurl,
nig, feald), adj. 1 felurit, Pl. tinut, f. chip, port, n.--
pl. bunele maniere, pl. politeta.
2 numeros, inmultit, in mare 5 spetie, f. sofa, n.
numr. 3 diferit, de diferite fe- 6* lege
lun. ii Loc. Manifold-writer, pres act, n. II Loc. 1 In this manner,
de copiat, masin de copiat scri- In modul acesta. In like manner,
In acelas mod ; asemenea, la fel.
sorI.
MANIFOLDLY= li, adv. de In the same mamer as, ca A/
multe felurI, de diferitelelurY. ter the manner of, dup. (modul
MANIFOLDNESS=nes, s. mul- euiva.) In a manner, oare-cum,
tiplicitate, f. cum am Oice, ea s lic asa. It
MANIKIN=man'-i-chin (S. man, was of no manner or consequence,
cull), s. 1 omulet, m.-2 pitic, ni. nu era de niel o insemntate.
MANIOC= mr-ni-oc (Amer.), s. Have goo no manners? n' al bunh-
bot.: manioc, ni. cuviint. ? Good manners, poli-
MANIPLE= man'-i-pl (L. ma- teta ; bunele maniere. Forbidding
manners, maniere unte. For man-
nos), s. manipul, n.
to MANIPULATE = m-nip'-Iu- ner's sake, de politet. Illanner's
let, va. a manipula. bit, bueti de rusine (ultimabu-
MANIPULATION= .18"-stin, s. men, catCt din farforie). All manner of
manipulatiune, f. toate soiurile de oameni.
1 MANKIND = man-calnd' (S. * to MANNER = man'-nLlr, va.,
man, curl), s. genul omenesc, n. a cresce.
oameniT, ni. pl. omenirea, f. ; ... MANNERED = ne"rd, ad.!.
omul, cu manierele...
2 * MANKIND, adj. 1 maseu- MANNERISM = n'r-iz'm, s.
lin. 2 feroce, s'lbatic. I identitate saS asemaare de ma-
MANLESS=naan'-les, adj. MA niere, f. 2 aer afectat, manie-
rat, n. ; marafet, n.
MANLIKE= laTc, adj. 1 ase- MANNERLINESS =- li-nes, s.'
menea cu un om. 2 V. Manly. bunele maniere, pl. politeta, f.
MANLINESS= li-nes, s. 1 no- MANNERLY = li, adj. poli-
blet, putere i demnitate br- ticos, afabil ; adv. (in mod) poli-
btescl, f. aer (sari caracter) bar- ticos, cu curtenie.
btese, n. inftisare (set fire) Ur- MANNING=man'-ning (S. man),
bilteasch, f. 2 curagiii, n. vi-. s. echipament, n.
tejie, f. MANNISH= ni, adj. 1 orne-
www.dacoromanica.ro
 14
MAN MAN

nesc.. 2 brbatesc, viril. 3 MANTLING= tling, s. orna-

masculin. mente tiate In lcmn, tinichea,
MANCEUVRE= ma-nCe-v6r(L. etc., pl.
manus, opera ; Fr. malceuvre), MANTUA = man'-cht-ii (Fr. man-
s. 1 manoperii, f. 2 manevri, f. teau), s. 1 rochie, f. 2 mantic,
to MANCEUVRE, v. 1 vn. a ma- f. II Loc. 1 Mantua-niaker, cusii-
nevra, a face si manevreze ; a toreasii. Mantua-making, cusa-
face manopere. 2 va. a face s torie.
Ierte. 1 MANUAL man'-lu-al (L. ma-
MANCEUVRER= var, s. 1 fi- ntis), adj. mannal, fiicut cu mana.
rer care se pricepe la manevre, Loc. The manual exercise, mil-
ni. 2 fig. : om Indemanatic, is- nuirea armelor.
cusit, dibaciii ; master, ni. 2 MANUAL, s. manual, n. Loc.
MANOMETER ma-nom'-i-tgr Literary manual, manual de lite-
{Gr. manos, metron), MANOSCOPE ratura.
= man'-o-scap (Gr. manos, sco- 1 MANUFACTORY man-iu-fac'-
pe5), s manometru, n. ter-i (L. mantis, factum), s. 1
MANOR man'-r (Fr. manoir), fabrica, manufacturi, f. 2 u-
s. 1* locuint, f. 2 castel, n. sink f. ; atelier de tors, n.
I Loc. Manor-house (-seat), cask fabricatiune, f.
domneascii. 2 MANUFACTORY, adj. 1 ma-
MANSE mans (L. mansum), s. nufacturier, industrial. 2 fabri-
1 locuinti, f. 2 motile In a- eel, manufactureL
rena, f. 3 presbiteriii, n. MANUFACTURE crr, s. 1
MANSION man'-s'n, s. cask manufacturii, fabricatiune, f. 2
locuinta, f. 2 la fard castel, pl. : industrie, f. 3 produs fa-
n. ; In ora: palat, otel, n. I Loc. bricat, n. I Loc. The manufacture
2 Mansion-house, 1. castel ; 2. pa- of the country, fabricat In tara.
Aatul Lordulul Primar (la Londra). to MANUFACTURE, v. 1 va. a
ligNSIONRY ri, s. locu- fabrica. 2 a pune in miscare.
inl, f. 3 vn. a fi manufacturier.
MANTELET marf-ta-et (S. MANUFACTURING
mentel), s. mantilut, f. adj. 1 de fabrica. 2 industrial,
MANTILLA tir-li, s. man- manufacturier.
tila, f. MANUMISSION m a n-Iu-mis '-en
MANTLE, MANTEL man'4'1, (L. mantis, millo), s. liberarca until
s. manta, f. I Loc. Mantle-piece, sclav, desrobire, f.
- shelf, - tree, prichiciul ci- to MANUMIT man'-iu-mit, va.
minuluI (sobeI), camin, sobi. a libera, a desrobi.
1 to MANTLE man'-el, va. a to MANURE= mil-nTar' (L. ma-
acopen i cu o manta, a Inveli. ims, opera), va. 1 a Ingrasa (O-
2 to MANTLE, un. 1 a Intinde maha). 2 a fertilisa, a face
aripele. 2 a se Intinde ; manos. 3* a cultiva.
Intinde criicile. 3 a se inveli ca MANURE, s. gunohl (de ingi*al
si cum ar fi cu o manta. 4 cup& palatal), p. gunoiste, f.
etc. : a spumegan 5 sagele : a MANUSCRIPT = man'-iu-script
se sui. 6 a se juca, a petrece, (L. manas, scriptum), s. manuscris,
a se Inveseli. n.; adj. manuscris, In manuseris.

www.dacoromanica.ro
 15
MAN MAR

MANX - LANGUAGE = manes - MAPPERY = map'-p'r-i, MAP-

lan'-gdidj, s. vorbire a insulel PING = ping, s. cartografle, f.
Man,' f. V. Map.
1 MANY = men'-i (S. manig), to MAR= mar (S. nzyrran),
adj. 1 multi, multe. 2 cu un 1 a strica, a vatama, a face un
singular : mal multi, maI multe. rfi cuiva ; a pagubi. 2 a tur-
Loc. 1 Many people, a good (a bura (bucuria). 3 a desfigura
great) many people, multi oamenl. (fa(a).
As many, atilt. So many, 1. atat; 2. MARABOU = mar'-a-bu, s. pa-
aaa de numeroal (numeroase), in sere din India: marabut,
cantitate (num6r) aaa de mare. Too MARABOUT = but (Ar. mara-
many books, prea multe carp'. bath), s. preot : marabut, In.
There are Loo many of them, stint MARASCHINO= mar-as-chi'-no,
prea mulfi (multe). 2 Full many (It.), s. licoare : maraschin,
a flower, mal multe florI. Many MARASMUS= ma-raz'-ine'sn.(Gr.
a man, mal: multi oameni. Many
and many a time, many a time marasmos), s. med.: marasm, n.
and oft, de mai multe orI, ade- istovire, lancezeala, f.
to MARAUD =ma-rod' (Fr. ma-
sea-ori. raud), va. a pleacui, a clordi,
2 MANY, s. 1 multi amen'', pl. a umbla dup pleacuit, a da puiri
vulgul, n. gloata, multimea, f. de glol.
2 un mare num6r.-3 * air, n.
Loc. 1 A great (good) niany, MARAUD, MARAUDING= ing,
multe ; o multime. s. pleaaca, f. pleacuit, n.
3 MANY (in comp.) : Many-an- MARAUDER= e'r, s. pleacui-
gled, nzany-cornered, poligon. Ma- tor, japcan, in.
ny-coloured, multicolor. Many- 1 MARBLE = mar'-b'l (L. mar-
flozvered, multitlor. Many-headed, mor), s. 1 marmur, f. 2 bila,
cu maY multe capete. The many- f. II Loc. 1 Arzzndelian nzarbles,
headed, poporul, multimea. Many- marmorele lui Arundel. Carrara
legged, polipod. Many-mastered, nzarble, marmura din Carara. Pa-
cu mai multi( stapani. Many-peo- ran nzarble, marmura din Paros.
pled,l. foarte populat; 2.cu nume- 2 Common marbles, bile. To play
roase nationI. Many-petaled, po- at marbles, a se juca co bile.
lipetal. Mazzy-sided, poligon, cu 2 MARBLE, adj. 1 de marmuta,
mal multe laturI. Many-sidedness, 2 marmorat, marmuriii. II Loc.
1. stare de a avea mal multe la- 1 Marble-breasted, nzarble-hearted,
turi ; 2. arnplitudine. Many-toned, cu mima de piatr, impietrit.
cu sunete variate. Many-valved, Marble-quarry, cariera de mar-
multivalv.
MAP map (L. mappa), s. hartfi, to MARBLE, va. a marmora.
f.IILoc. The nzap of the world, MARBLING =- mar'-bling, s. imi-
mapanomdul. As clear as a nzap, tatia marmurei, f.
'impede ca lumina MARBLY= bli, adj. ca mar-
to MAP, va. a dcsena harta... mura.
MAPLE= InC-p'1, s. bot. : acer, MARCASITE= mar'-ca-salt (Fr.
artar, in. Loc. Red maple, scarlet marcassite), s. marcasit, f.
maple, jugastru. 1 MARCH= marta (L. Mars), s.

www.dacoromanica.ro
 16
MAR MAR

Martie, f. ; pop. : Mrtisor, Ger- massepain), s. martipan, n. picro-

manar, m. migdala, f.
2 MARCH= marts (Fr. marche), MARE= mr (S. myre), s. 1 lapa,
s. 1 umblet, mers, n. 2 fig. f. 2* vis urit, n. II Loc. 1 Mare's-
mers, progres, n. 3 pl. : fron- nest, 1. bot. : coada iepel ; 2. fig.:
tierk, granita, f. hotar, n. II Loc. pacaleala. He has found a mare's-
1 7'o be on the march, a fi pe nest, crede ch a facut vr'o des-
drum. To make a march, 1. a coperire. To look for a mare's-
face un mar s ; 2. a porni. To steal nest, a cauta pacate in mandalacT,
a march ; 1. a castiga un drum ; a cuta noduff in papurfi. To
2. fig.: a trage pe cincva pe sfoar; ride the wild niare, a se juca d'a
V. Stolen. cumpana. Mare's tail, bot. : coada.
1 to MARCH, mi. a umbla, a iepel, molid, molift, brad rosia.
MARGENT= (L. mar-
porni.ii Loc. To march away, a go), s. margine, f.
porni cu pasul ; a pleca
gin, s. 1 mal, trm,
ca un pas maiestos. To march in, n. MARGIN= 2 margine, f. : : spa-
a Infra. Tb march out, a iesi. To n.
march Off, a porni, a pleca, a se MARGIN, yet. 1 a mrgini.
duce ; fam.: a o lua la sniltoasa. 2 atopune o margine.
To march on, a umbla, urma MARGINAL = al, adj. mar-
drumul. To march through, a tra- ginal.
versa, a strbate ; a fugi, a o MARGRAVE = mar'-gr8v (Ger.
5terge prin. To march up [to), a marhgraf), s, margrav, ni. Mar-
inainta (spre). gravine- sf.
2 to MARCH, va. a face sa MARGRAVIATE =
bid, a pune in miseare, a porni. s. margraviat, n.
Loc. 7'o niarch off, a rctrage, a MARIGOLD = rnar'-i-gtild, s. bol.:
face s. piece. To march forth sail calce, calinica, hilimica, f. galbe-
out, a face s iasa.
MARCHER= marts'-r, s. 1 um- nele,
pl.
1 MARINE = ma-rin' (L. mare),
bltor, acela care merge pe jos. adj. 1 marin. 2 de mare, na-
2* pazitor de granita, de hotar, val. 3 maritim. 4 de marina.
gran icer, m. 2 MARINE, s. 1 marina, f. 2
MARCHL4G-- ing, s. 1, mar, soldat de marina, m. I Loc. The
n. 2 adj., mili!. : de Mlle, de (Royal) marine, 1. infanteria de
mar. II Loc. 2 Captain in a march- marina; 2. soldatfi de marinh,
ing regiment, apitan inteun regi- V. Horse.
ment de linie. Marching money, MARINER=mar'-i-n6r, s. mri-
cheltuiefi de drum. nar, ni. Loc. Mariner's card,
II
MARCHIONESS- mar'-siM-es, s. rosa vnturilor.
marchis. f, i Loc. Her ladyship * MARISH=mar'-i, s. V. Marsh.
the marchioness, doamna mar- MARITAL =m-rar-tal mi mar'-
chisa. i-tl (L. .marihis), adj. marital.
MARCHMAN = mfirts'-mn, s. MARITIME= mar'-i-tim (L. ma-
locuitor al granitel, al hotarelor, re), adj. maritim.
ni. V. March. MARJORAM= mar'-gio-rain (Fr.
MARCHPANE=marts'-pn (Fr. marjolaine), s. bd. : sovirf,
www.dacoromanica.ro
 17
MAR MAR

virf, solovirc, in. II Loc. Sweet- MARKING= miire-ing, adj. de

marjoram, magheran. marcat. V. Mark.
MARK= infire (S. mearc), s. 1 MARKSMAN = mfircs'-min, s. 1
march, f. semn, n. 2 intiphrire, trAgtor, trAggtor indemfmatic, m.
f. 3 urinti, f. vestigiii, n. 4 2 persoan care face o cruce
distinctiune, Insemnlitate, f. 5 (pentru cci nu scie sei isceileasccI), f.
tinta, f. 6 fig.': mArginl, pl. MARKSMANSHIP = sip, s. In-
, aciev6r, n. 8 cruce (pentru demAnare, f.
iscillitural, f. 9 marc'A (mo- MARL = mfirl (Gal.), s. marnil, f.
nedei : 1 /eil 25 b. ; greutate : 244 II Loc. Marl-pit, groapi de marnii.
grame), f. 10 linie (a apelor), Marl-stone, mina tare.
f. 11 mar. : autorisatiune de to MARL, va. a Ingrsa ramn-
curs, f. II Lcc. 1 God bless (sag tul cu
save) the mark ! DumucOml sA MARLINE = mfie-lin (Fr. mer-
ierte 1 4 A man of mark, un lin), s. torolpan, n. toropal, f.
om insemnat, cu vad: 7 Somewhat MARLING= miirl'-ing, s. ingrA-
above the mark, cam exagerat. 11 sarea prnntulul cu marl* f.
V. Marque. MARLY = adj. marnos.
1 to MARK, va. 1 a Insemna. MARMALADE = rate - mii - 1M
2 a bga de seamil, a observa. (Fr. marmelade), s. marmeladh,.
Loc. 1 To mark out, a marca, a peltea, f. milgiun, n.
arfita, a alege. 2 Mark my words, MARMOREAL mar-m51.'441,
ia (luati) seam la cuvintele mele. MARMOREAN= An (L. znarnior)
2 to MARK, vn. a bfiga de seamil. adj. de mamma, ca marmura,
MARKER nuirc'-r, s. 1 mar-. marmoreii, marmuriti.
cher, m. 2 panglica, f. sari sem- MARMOSE = marl-1116s, s. anim :
nul, n. (cartel). sarig,
MARKET miir'-chet (S.), s. 1 MARMOSET =mar'-mo-zet (Fr,
Virg, n. piat, halii, f. 2 com. marmouset), s. maimutich, f.
piath, f. 3 (for, pentru) debu- MARMOT =mAr'-m't (It. mar-
eu, n. 4 prct, n. Loc. 1 Al
I motta), s. pint, lincul pAm6,ntu-
marhet, la piatii. Market-day, di luI, m.
de tirg. Market-garden, grAdini MAROON= m-riin' (Fr. mar-
de zarzavaturI. Market-gardener, ron), s. 1 negru fugar, m. 2
zarzavagiii. Market-place, loc de mar.: foc bengal, n.
tIrg. Market-price (- rate), cursul to MAROON, va. a pirsi Inteo
pieta ; pret curent. 2 Money insulA pustie.
market, 1. Bursa ; 2. buletin finan- MARPLOT = mile-plot (S. myr..
ciar. 3 Home market, consuma- ran, plat), s. turburAtor, m.
!lime internii. To find a ready MARQUE= mitre (Fr.), s. 1 auto.
market, a Os' un debused usor. risatiune de cursii (mar.), f. 2
to MARKET mfie-chet, v. 1 vas (corabie) autorisat(A) a face
Va. a cumpAra (sail a vinde) la cursa.
2 vn. a vinde. MARQUEE= mar-cht' (Fr. mar-
MARKETABLE adj. quise), s. marchisii (apez'reiloare), f.
1 de o vindare usoaril. 2 ne- MARQUESS = mile-ciies, MAR-
gustorese, comercial, de eomerciii; QUIS= axis (Fr. marquis), s. I.
curent. marchis, m. 2 marchisil, f.
H. L. Lolliot. Dief. Eng.-Rons., vol. II. 2
www.dacoromanica.ro
 18
MA R MAR

Loc. My Lord Marquess, Dom- marry into, a se alia cu. To marry

nule Marchis. below one's rank, a face. o mesa-
MARRETRY =miir'-chg-tri (Fr.
marquelerie), s. marcheterie, f. M ARRY! = mar'-ri (Mary), interj.
MARQUISATE= s. 1 pe Maica Precista I pe numele
marchisat, n. V. Marquis. Maicei Preciste ! pe Maica Dom-
MARRIAGE = mar'-ridj (L. mas), nulul ! 2 Oa I lute adevfir I
L casfitorie, Insurtoare, cunu- 3 pe legea mea! pe cinstea mea !
nie, nuntii, f. maritis, n. U Loc. Loc. 1 Marry come up mulfu-
Marriage articles, contract de cfi- mesc din suflet !
sitorie. Marriage-bed, pat nuptial. MARRYING = ma r'-ri- ing, s. ca-
As a marriage portion, ca zestre. storie, nunt, cununie, f. mAri-
Allarriage-settletnent, 1. contract ; tis, n. V. to Marry.
2. bunurile asigurate de brbat MARSH = mar (S. mersci, s.
nevestei sale, dupil moartea lul. balta, mlastini, f. smfire, n. 11 Loc.
V. Wedding. Salt marsh, lac sail balt cu ap
MARRIAGEABLE= fi-bl, adj. sfirati. Marsh-land, pfuniInt mlis-
1 in virsta de a fi cfisfitorit, nu- tinos. Marsh-elder, bot.: soc aqua-
bil. 2 de insurat, de mkritat. tic. Marsh-mallow, bot nalb,
MARRIED =marl-rid, adj. 1 Iii- zamosil. Marsh-marigold, bot.
surat, mfiritati. 2 de castorie. calce. Marsh-rosemary, bot : ros-
II Loc. 1 They are a new-married marin selbatic. Marsh-samphire,
couple, siint noi cununari. 2 Mar- bot. : ciprira, iarba porculul,
ried life, the married stale, ask- brAnci.
toria. MARSHAL =mfirr-sfil (Fr. mare-
MARROW = mar'-r6 (S. mearh), chal), s. 1 maresal, ni. 2 ma-
s. mfiduvA, f. Loc. Marrow-bone, iestru de ceremonil, m. 3 erold,
1. os cu mfiduvfi ; 2. burlesc ge- craInie, pristav, ni. 4 staroste,
nunchiti. Marrow-fat peas, nfiull. m. Ii Loc. 1 Marshal Roberts, mare-
MARROWISH= i, MARROWY salul Roberts.
= i, adj. maduvos. to MARSHAL, va. 1 a aseda (tru-
MARROWLESS=Ies, adj. Ma pele). 2 fig. : a aduce, a con-
maduvfi. duce, a dirige. 3 a Indruma, a
to MARRY= marr-ri (L. mas), arata drumul.
va. 1 (to, with, cu) a insura, a MARSHALLER= 'r, s. ordo-
nfirita, a cununa, a cItsAtori. nator,
2 a lua in cisAtorie, a Ina de br- MARSHALSEA--= sT, s. Inchi-
bat, de nevastil ; a se Insura, a soarea i tribunalul maresaluluI
se mrita, a se cununa, a se a- regelul (la Londra).
sAtori (cu) ; a CA nta sail a juca MARSHALSHIP sip, s. dem-
Isaia-DAnfuesce. 3 (to, Cu) a nitate de maresal, f.
nut. Loc. 1 They were married, MARSHY = miirs'-i, adj. bfiltos,
cununat. To get niarried, 1. mlfistinos.
a se cisiitori ; 2. a gisi a se cii- MARSUPIAL = (L.
siitori. marsupium), adj. marsupial ; s.
2 to MARRY, va. a se Insura, marsupiale, pl.
etc. II Loc. I have no wish to marry, MART= mart (market), s. 1 In-
n'am de gfind s md Insor. To treposit, n. piar, f. tirg, n. 2
www.dacoromanica.ro
 19
MAR MAS

debusai, n. 3 intreprindere admira. 3 a se Intreba. E to

(comerciald) f. Wonder.
to MART, va. i n. a trafica. MARVELLOUS es, adj. mi-
MARTELLO=mar-tel'-lo, s. turn nunat.
circular, n. MARVELLOUSLY= li, adv, de
MARTEN mar'-ten (L martes), minune, In mod minunat.
MARVELLOUSNESS nes, s.
s. 1 anim. : jder, ni. 2 (Walla caractcr
de) jder. 3 pasere : lastun, m. nunatii, f.minunat, n. natura mi-
MARTIAL =mar'-sal (L. Mars), MARY-BUD = mE'-ri-bd, s. bol.:
adj. 1 martial, rasboinic. 2 de f. V. Marigold.
rcsbel, de rasbohl. II Loc. 2 Mar- calce,
MASCULINE= mas'-chIu-lin (L.
tial law, 1. legea martiala ; 2. co- mas), adj. 1 brbatese, mascu-
dul martial. lin. 2 fig. : barbatEse, viril ;
MARTIALLY = li, adv. vite- inf. red : omoaie, f. 3 gram. :
jesce. masculin. Ii Loc. 3 In the mascu-
MARTIN= mar'-tin (Fr. martin), line gender, la (genul) maseulin.
s. 1 pasere : lastun, w. 2 npr. MASCULINELY = 1i, adj. ea
Martin, m. un om (barbat) ; barbatesce, voi-
MARTINET = et (Fr. marti- nicesce.
net), s. 1 pasere : lstun, m. 2 MASCULINENESS = nes, MAS-.
am care scie bine regulamentele CULINITY =mas-chlu-lin'-i-ti, s.
3 mar. : funie (de virilitate, f.
corabie), f. MASH= mas (Ger. meisch), s. 1
MARTINGAL = amestec, n. 2 fig. : amestec, n. ;
(Fr. martingale), s. martingalA inf. Fad : amestecaturii, f. 3
(curea, care impiedicd calul sal dea chill (de plasd), n. II Loc. Mash-
din cap), f. tub (-vat), cada, lin, tocitoare.
MARTINMAS, MARTLEMAS = to MASH= mas, va. la sdrobi.
t'l-mas, s. serbatoarea de la Sf. 2 a sframa. 3 a amesteca.
Martin, f. Loc. 1 Mashed potatoes, pirea (ter-
MARTLET =mart'-let (Fr. mar- chi) de cartofl, f.
tinet), s. pasere : lstun, m. MASHY =mas'-1, adj. 1 ames-
MARTYR = mrie-tar (Gr. m arfur), tecat. 2 sfaramat. -
s. (to, for) martir, mucenic, m.
to MARTYR, to MARTYRIZE =
aIz, va. a martirisa, a chinui.
1 masca, f.
MASK mase (Fr. masque), s.
2 fig. : v61, n.
3 mascarada, f. bal mascat, n.
MARTYRDOM= am, s. mar- 4 lit. engl. : masca (piesd alego-
tiriul, n. mucenicia, cazna, f. ricd), f. 5 arh.it. : masci orna-
MARTYROLOGY = mar-tr-ol'- mentala, f. i Loo 1 To put on a
.o-gi, s. martirologiil, n. mask, 1. a pune o masca; 2. a se
MARVEL = mar'-vl (Fr. mer- preface (fig.).
.veille), s. minune, f. lucru minu- to MASK= mils; va. 1 a mas-
nat, n. II Loc. No marvel, nu e ca. 2 fig. (from, cuiva): a as-
de mirare. Marvel-of-Peru, bot. cunde, a deghisa.
barba imparatulul, noptit. 2 to MASK, vn. a se masca.
to MARVEL, vn. 1 (al, de) a se MASHER= Or, s. masca, per-
eninuna, a se mira. 2 (at) a soanii mascati, f. p Loc. Maskers
www.dacoromanica.ro
 20
MAS MAS

and muninters, annul' mascaff ; nzast-head , a trimite In susu/

persoane imbracate extravagant. catargului (pedeapsd). Mast-store,
MASKING = ing, s. 1 mascare, mast-yard, catargurile.
f. 2 mascile, pl. 2 MAST (S. ntaeste), s. 1 jir,
MASLIN= s. bol.: n. 2 ghinde, f. pl. 3 cas-
maslag. ni. srjoaci, f. tane, f. pl.
MASON -mlif-s'n (Fr. mafon), to MAST, yd. a pune catarguri.
s. zidar, m. 1 MASTER.= mfisf-ter (L. ma-
MASONIC = ma - son' - lc, adj. gister), s. 1 stapan, in. 2 po-
masonic, francmasonic. sesor, propr:etar, ni. 3 mar.:
MASONRY = me'-sen-ri, s. zi- capitan (al une cordbil de comer-
darie, f. ciii), ni. 4 mar. mil.: fifer
MASQUE, s. V. Mask. marinar, m. 5 Una : maiestru,
MASQUERADE, MASQUERADING in. 6 director de scoala, m.;
mas-che-rEd'-ing, s. 1 masca- profesor, m. 7 Univ.: doctor,
rada, f. bal mascat, n. fig. : ni. V. Arts. 8 ratron (de ate-
masca, f. lier), m. ; antreprenor, m. 9
to MASQUERADE, un. 1 a merge domnul (e) ; stpanul met. 10
=seat, a se deghisa. 2 a face Mai:ilea ulna nunte de bdiat
o mascarada. 3 va. a deghisa, domnul. 11 lege: consilier, ni.-
a schimba. 12 fig. (of) : meter, m. II Lee. 1
1 MASS = mas (L. massa), s. The master of the house, stpanu/
mass, grmad, f. morman, n. capul familiei. To play the
2 MASS L. ntissa), s. Int. relig. master, a face pe staptin. To be
(for) : liturghie, f. Loc. High
II master of, 1. a fi stpanul ; 2. a
mass, liturghie cu cantec. Low dispune de. 2 To be master of,
mass, liturghie fr eantec. Eve- a avea, a poscda. 6 Master of the
ning mass, vecernie, achindie. Mint, Directorul Monetaria Mas-
Mass-book, carte de rugaciuni. ter-attendant, sub-sef al Arsena-
To say mass, a sluji liturghia. luhil. 8 Master mason, sad zida-
Mass-hozzse, capela catolica, para- rilor. 9 Master, I think I could...,
clis catolic. domnule, cred cii a putea... Mas-
to MASSACRE = mas'-sit-cher (L. ter calls me, domnul me chiarna..
nzassa), va. a mcelari. 10 Master George L., D-nul Gheor-
MASSACRE, s. mace', n. ghe L. 12 To be a thorough
MASSACRER= crer, s. ucigas, master of, 1. a fi un adevrat mes-
in. ; om insetat de sfinge, ter In; 2. a cunoasce perfect (o
MASSINESS = mas'-si-nes, MAS- sciintd, o artd, etc.).
SIVENESS = sivf-nes, s. natura 2 MASTER-- =mils'-ter, adj.
masiva, f. earacter raasiv, n. V. In comp. : principal, cap, sef.
1 Mass. Loc. Master-cheat, mester-papu-
MASSIVE = mas'-siv, MASSY = giii. Master-jest, gluma foarte
si, adj. masiv. H Loc. Massy-proof, Luna. Master-key, 1. cheie eu care
solid, traInic. se deschide mal multe usi ; 2.
1 MAST = mast (S. maest, s. ca- cheia (dificultdtilor). Master-lode,
targ, n. II Loc. To step a mast, a geol.: villa principal. Master-
Intepeni un catarg. V. Main, Mizen. minds, suflete marl. Master-ntou-
Mast-head, susul catargului. To er, 1. motor principal; 2. sufletul.

www.dacoromanica.ro
 21
MAS Al AT

(und unel intreprinderZ). MASTERY-- i, s. 1 autoritate,

Master-passion, pasiune stpani- putere, f. 2 posesiune, avere,
toare. Master-piece, ca p-d'opera. f. 3 superioritate, vietorie, f.
Master-proof, (loved& principal. 4 cunoscinfd perfecta, f. 5
Master-spell, farmec a-tot-puter- indemanare, f. talent, n.
Tile. Master-spirit, geniii, spirit MASTFUL miist'-ful, adj. in-
mare. Master-string, coard prin- carcat cu jir, cu ghinde, cu cas-
cipala. Master-touch, lovitura de tane. V. 2 Mast.
maiestru (data cu dibficie) Master- MASTIC mas'-tic (Gr. mas-
tooth, miisea. Master-work, opera tich), s. 1 mastic (rg7ind), n.
principala. Master-worker, autor 2 bol.: lentisc, 3 cimbra eel
principal. Master-workman, sef bun, m.
(le atelier. Master-work, bol.: an- to MASTICATE mas'-ti-chEt (L.
bucinis. mastico), va. a mesteca.
to MASTER= mas'-ter, va. 1 a MASTICATION= che-sen, s.
li stpanul. 2 a stapani, a do- masticapune, mestecare, f.
mina. 3 a Imblangi. 4 a in- MASTIFF mas'-tif (S.), s. du-
vinge (o dilicultale); a iesi la ca- zavod, cable. m.
pat.-5 a sci bine, a inveta perfect. MASTLESS = mast'-les, adj. 1
MASTERDOM= dem, s. im- mar. : far catargurr. 2 porn.:
periul, n. neroditor far jir, far ghinde,
MASTERFUL-- ful, adj. 1 im- MI% castane. V. 2 Mast.
perios. 2 puternic. indema.- MASTODON mas'-to-den (Gr.
.natic, foarte meter. mostos, odous), s. mastoclant, ni.
MASTERLESS les, adj. 1 fa r MASTOID mas-ta'-id (Gr. mas-
stpan. 2 nesupus. toeids), adj. anat. : mastoid.
MASTERLINESS= li-nes, s. 1 MAT = ma t (S. meatta), s. 1 lease,
mare talent, n. Indemanare ex- rogojina, f. 2 hasura, f. I Loc.
trema, f. 2 perfectiune, f. Rush mal, hasuri. Straw mal,
MASTERLY 1i, * MASTER- rogojina. Mat-maker, fabrieant de
OTJS= es, adj. 1 filcut cu mes- rogojine. Mat-grass, bot.: 1. nerd,
tesug, excellent, perfect. 2 de mirodie ; 2. iarba aspr, teposica.
stapan, imperios. II Loc. 1 Master Mal weed, bot. sparta.
stroke, lovitur de meter. Master 1 to MAT, va. a Impleti, a eco-
performance, cap-d'opera. In a peri cu rogojine. 2 a amesteca,
master speech, bite cuvintare a incurca. 3 a pleosti, a culca
putern (gazonzil). V. Matted.
MASTERPIECE= pis, s. cap- 2 to MAT, vn. a se amesteca,
l'oper, n. a se Incurca.
MASTERSHIP = sip, s. 1 di- MATADORE = mat'-a-dor (Sp.
rectiune, f. 2 catedra, f. 3 matador), s. matador,
funcliunI (de provisor sad de di- 1 MATCH= mats (Fr. mche), s.
rector), f. pl. 4 autoritate, pu- 1 fitil (de piqcd, de tun, de mine,
tere, f. 6 superioritate, victo- etc.), n. 2 chibrit, n. Loc. 1
I

-rie, f. 6 talent, mestesug, n. * Match-lock, puscii cu tail. 2

indemanare, f. 7 cunoseinta Match-box, cutie de chibrituri.
perfecta, f. 8 ironic : Dom- Match-maker, fabricant de chi-
"lie, f. briturl.

www.dacoromanica.ro
 22
MAT MAT

2 MATCH=mat.g (S. maca), s. MATCHLESS = les, adj. firil

1 seam'n, m. ; de o seami, la seamn, incomparabil.
fel, asemenea. 2 (for, cu) egal ; MATCHLESSLY= li, adv, nea-
In stare de a se lupta cu. 3 semuit, in mod incomparabil.
bine potrivit. 4 casatorie, ali- MATCHLESSNESS nes, s.
anti, unire, f. 5 pers. : par- superioritate neasemuit, natura
tida, f. 6 pact, n. Invoialii, neasemuita (incomparabila), f.
conventiune. f. II Loc. 1 He has not MATE= ma (S. maca), s. 1W:w-
his match, n'are seam'nul ha, nu hat, sot, in. ; nevast, sotie, f.
e alt ca el. 2 He is no match for 2 tovari5s, ni. ; tovarsfi, f. ; ca-
him, nu poate sft se lupte cu el. To marad, in.-3 bfirbtus, bfirbatelp
meet one's match, a'ol gfisi m. ; femeiusca, f. (la peis'ri).
nul ; a gsi cu cine s'a vorbeasca. 4 coleg, m. 5 cornesean, ni.-
3 To be a good match, a fi bine po- 6 mar. com. : ofiter (sub ordinele
trivit, a se potrivi. 4 Love-match, cdpitanitlid), ni. ; mar. mil. : aju-
cisiltorie de dragoste. 5 The richest tor, m. 7 (Fr. mat.) la fah
match of the town, partida cea mat, n. I Loc. 6 Master's mate, qef
mai bogatft din oras. V. Eligible. de atelier, de lucriitorI. Surgeon's
6 ' Tis our match, e conventiu- mate, ajutor de hirurg.
nea noastra. 1 to MATE= mEt, va. la efisii-
3 MATCH, s. 1 vhfatoare, f. 2a
2 lupta, f. ; mar cu asalt tori, a insura, a marita.
lua de barbat, de nevashi. 3a
(de artne), n. ; alergare (pe jos, se lupta contra, a se impotrivi, a
etc.), f. ; partidii (de joc), f. ; tine piept. 4 a egala. 5* a
zi. tragere, f. (la tinta). V. Fen- imbrandi. 6 a consterna, a in-
cing, Wrestling. 3 t. de aler-
: match (Mire dol cal), n. spaim'anta, a speria, a uimi.
2 to MATE, vn. 1 a lua de bar-
4 concurs, n. 5 limba hoti- bat, de nevast. 2 (with) a fi
lor : furt, n. II Loc. 2 Let us have In relatil (cu), a frequenta (pe
a match, s incerem puterile cineva), a tine de wit (cuiva).
noastre. 4 Ploughing match, con-
curs de pluguri. 3 to MATE, va. a da de ru-
1 to MATCH, va. 1 a egala, a sine, a infunda, a umili.
rivalisa cu. 2 a se infilta la ni- MATELESS= les, adj. rar to-
velul (cuiva). 3 a proportiona. var's (A) ; singur (k). (L.
4 a tine piept, a se lupta contra, a 1 MATERIAL
se mesura cu. 5 a -potrivi ; a materia), adj. 1 hit. gen. : mate-
imperechia (cal, tablourl, etc.). rial. 2 important, insemnat,
6 (with, cu) a ciisfitori, a cununa, esential. 34 cu idei.
a insura, a milrita. 2 MATERIAL, s. 1 materie, sub-
2 to MATCH, un. 1 (into) a se stantil, f. 2 pl. : materiale (ma-
cisiitori (In), a se alia (cu), a in- terfi ce intrci intr'o cleidire), pl. 3
fra (bite familie). 2 I. : a fi stofe, tesuturi, pl. 4 t. de ma-
la fel. a se potrivi. i Loc. 2 With nuf. materil prime, pl. 5 pl.
hats lo match, cu plrii la fel. fig. : materiale, pl. i Loc. 4 The
MATCHABLE = ft-bl, adj. raw materials, materiile prime.
(with, cu) 1 de comparat. 2 la MATERIALISM= iz'm, s. ma-
fel, asemenea, de o seami. terialismul, n.

www.dacoromanica.ro
 23
MAT MAT

MATERIALIST = 1st, s. mate-' MATRICIDE = mat'- ri-said (L.

rialist, ni. mater, caedo), s. 1 omoritorul und
MATERIALITY= al"-i-ti, MA- mame, m. 2 omorul unei mame,.
TERIALNESS= fil-nes, s. mate- n. 3 paricid, m. i n.
rialitate, f. to MATRICULATE- mk-tric'-iu-
to MATERIALIZE= va. lt (L. maim.), va. a inmatricula.
a materialisa. MATRICULATE, s. persoank in-
MATERIALLY= 11, adv. 1 in matriculatfi, f
mod material. 2 in mod esen- MATRICULATION =
Val, important, insemnat. 3 s. matriculfi, f. ; inmatriculare,
mult, foarte mult. I Loc. 3 Mate- f. ii Loc. Matriculation-book, ma-
rially changed, schimbat foarte triculii fregistru). Certificate of ma-
mult. triculation, certificat de inmatri-
MATERIA MEDICA = ma-tr-ri-ii- culare sail de absolvire; bacalau-
med'-i-c, s. materie medicalfi, f. reat.
MATERNAL - ma-ti1e-na1 (L. MATRIMONIAL = mat-ri-m5'-
mater), adj. matern. ni-61, adj. conjugal, matrimonial,
MATERNALLY= nkl-li, adv. efistorese.
ca o mama'. MATRIMONIALLY = li, adv.
MATERNITY =_- ni-ti, s. ma- castoresce.
tern itate, f. MATRIMONY- mat'-ri-mo-ni, s.
MATHEMATIC, MATHEMATICAL cstoria, f.
- mari-i-mat'-ic-il (Gr. mathema), MATRIX = mi.;'-trics (L.), s. 1
adj. matematic, de matematice. med.: mitrk, matrice, f. 2 min.:
MATHEMATICALLY = li, adv. 0110, f. ; matc, f. 3 matrice, f.
matematicesee MATRON - m6'-tr'n (L. nutter),
MATHEMATICIAN ist, rom.: matrona, f. 2
s. 1
s. matematic, ferneie, marra de copii, f. 3
MATHEMATICS mae-i-mat'-ics, femeie in Airs* femele respec-
s. pl. matematice, pl. 1 Loc. Pure tabili, f. 4 ingrijitoare, supra-
mathematics, matematice pure. veghietoare (de spital), f.
mixed mathematics, matematice MATRONAGE = s-..
aplicate. femeile, pl.
MATHES'S = mfi-51'-sis, s. sefinta MATRONAL adj.
matematicelor, f. 1 de fcmeie in virst ; gray. 2
MAT1N- mat'-in (L. matinus), virstd: matur.
s. 1 diminea.t, f. 2 pl. : utre- to MATRONIZE= aiz, va. a
nie, f. itros, n. da un aer gray.
2 MATIN, adj. 1 diminetei, de MATRONLY - li, adj. 1 de fe-
dimineatfi, matinal. 2 relig. meiP, gray, respectabil. 2 de
utrenieT, itrosului. o virst maturfi.
MATRASS= mat'-ras (Fr. ma- MATTED= mat'-ted, adj. I Loc.
tras) s. retort de stielii, f. The matted room, odaia tapetat
1 MATRICE= ma'-tris (L. ma- cu rogojine. V. to Mat.
trix), s. med. mitr, matrice, f. MATTER =mat'-tdr (L. mate-
2 MATRICE- mat'-ris,-s. 1 ma- ria), s. 1 in. propr.: matcria, f.
trice, match' , f. 2 tincturd cu- 2 materie, f. ; materiale, pl.
loare original, f. 3 subject, n. materie, cestiune,

www.dacoromanica.ro
 24
MAT AlAU

f.. 4 lucrul despre care e vorbii, To tarry a small nialter, a se opri

n; fapt, punct, n.; fond, n. putin. 10 A matter of six kilo-
5 afacere, f. lucru, n. 6 cea-ce meters, o deprtare (distanta) de
aupar sail incomodeaz. 7 pri- ase chilometrI.
cilia, eau* ratiune, f. subject, to MATTER = mat'-t6r, vn. 1 a
cuvint, n. (de acusatiune, de in- importa, a li important, a a vea
vinuire, de pliingere). 8 impor- importanta. 2 med.: a supura,
tanta, insemnatate, f.; cea-ce im- a da puroia. Loc. 1 It nzatters
II

porth.-9 spatiil (de limp), n. 10 not, nu importa.

distant, deprtare, f. 11 med.: MATTING = mat'-ting, s. 1 ma-
puroiti, n. materie, f. II Loc. 3 To teriale pentru rogojine, pl. 2
broach the matter, a Infra in ma- rogojine, pl.
terie. To speak to the matter, a MATTOCK matf-te (S. mallitc),
vorbi foarte bine. 4 The matter s. sap, sapalug, f.
in hand, lucrul In cestiune MATTRESS= mat'-tres (Gal. Ma-
de care e vorba. What is ihe tras), s. 1 saltea, f. 2 somiera,
matter ? dcspre ce e vorba ? V. f. II Loc. 1 Straw-mattress, saltea
Loc. 6. For the matter of, cad de pale. Mattress-maker, plhpa-
despre. That is the matter, iat mar. 2 Hair-mattress, somiera.
dcspre cc e vorba. I will tell you to MATURATE = mat'-clu-ra (L.
all about the matter, o sit v'6 spun malaria), v. 1 tn, a coace. 2 vn
toga afaeerea. A matter of his- a se coace.
tory, un fapt istoric. 6 The most MATURATION r2."-5i.in, s. 1
weighty matters, afacerile cele mal maturatinne, f.-2 maturitate, coa-
insemnate. Matters succeeded well, cere, f. 3 med.: rnaturatiune, 1.
lucrurile merserh bine. Matter- MATURATIVE = ra-tiv, adj.
of-course, lucru foarte firesc ; V. care coace.
Course. Matter-of-fact, 1. s. fapt, MATURE ma-cIfir', adj. copt.
adevr, n. realitate, f.; 2. adj. po- II Loc. Of mature age, de o virsta
silly, vdit. 6 What is the mal- maturh ; In virst. To grotv to
ter? ce este ? What is the matter more mature years, a Imbittrini.
with you? ce al? ce aveti ? With 5nature thought, Cu matu-
there any thing the matter ? ce ritate.
este ? ce s'a intimplat ? Some- to MATURE, v. / va. a coaee.
thing (nothing) is the matter with 2 vn. a se coace.
the child, copilul are ceva (n'are MATURELY =-1i, adv. cu chib-
nimic). There's nothing the mat- zuinf, cu refleetiune.
ter, is there? nu s'a intimplat MATURENESS = nes, MATU-
nimic, nu e a,a. As if nothing RITY= mh-clar'-i-ti, s. 1 maturi-
w-ts the matter, ca si cum nu era tate, f. 2 lege : scadenth (and
nimic. 7 Matter of astonishment, Poli(e), f.
motiv (lucra) de mirare. Matter MATJDLIN = mod'-lin (Magda-
of doubt, intrebare, Indoiali. 8 len), adj. 1 plangtor ; stupid.
No matter, it is no matter, nu e 2 cherchelit, afumat, calit, pi5cat
nimic macar; it is no great matter, la limb, ametit, aghemuit. 3
nu e mare lucru. No matter where, bot.: alunele, pl. coada soari-
macar uncle. To make no matter, celul, f.
a nu 11 de niel o importantil. 9 MAUGRE = mo'-ghr (Fr. mal-

www.dacoromanica.ro
 25
AIAU MAY

gr), prep. Cu tot, Cu tonta; in may-bug, gainus, scArAbus, gandac

potriva, fail vole. de primAvara. bol.:
MAUKIN= me-chin, s. V. Malkin. paducel, ghcorghin. May-day, An-
MAUL = mol (L. malleus), s. Uhl Main. May-flower, floare de
maid (ciocan de lemn), n. 2 pAduce/. May-fly, bot. : calul dra-
buzdugan, n. culul. bot.: floarea tur-
to MAUL = mol, va. a bate, a culuI, Ifterimioara, mfirgritar,
lovi, a maltrata. clopote, ccrcelusI. May-morn, 1.
MAUL-STICK-- stic, s. vergea dimineata de Maiil ; 2. fig. : [loare.
(de care se servesc pictoril) pentru May-pole, arborele (sail rmura)
sprijini bratul, f. care era plantat(A) la 1 Maiu Ina-
MAUND = mond (S. wind), s. intea uei und persoane, ca sa-I
cos, paner, n. faca onoare. May-pole (cont.), sa-
to MAUND, to MAUNDER pun de (pentru) boit. May-weed,
mond'-r (Fr. maw:lire), va. 1 a bol. mararul cainelul. May-time,
,cersi. 2 a mormAi, a bombfini. luna lui Main%
3 fig.: a vorbi prostesce ; a aiuri, 2 MAYm(7. (S. magan), v. de-
a vo:bi ainrea. fect., pres. ii viit. ind. [perl. Might
MAUNDER, s. V. Palaver. =malt] 1 a putea, a fi permis sau
MAUNDY-THURSDAY = mon'-di- liber. 2 a putea, a_fl u pu-
66re-de, s. Joia-Mare, f. tinf ; se poate. 3 ariildnd o
MAURESQUE, adj. V. Moresque. dorintei, o urare : s dea Dumne-
MAUSOLEUM m o-so-lif -6 in (L.) deii... ! sa... ! ii Loc. 1 You may if
s. mausolea, n. you can, aI voie dacA pop' (daca
MAVIS (Fr. matzvis), esa in strife). May I go out? pot
s. 1 ciocirlan motat, ciocArlie cu- sit les afarri ? 2 How may a body
euiatk, f. 2 ciocarlan, m. cio- know that ? cum poate sa scie
erlie, f. cineva acest lucru? It might !nip-
MAW= mo (S. maga), s. 1 sto- pen that, s'ar putea lutimpla ca.
mach, n. burt, f. pAntece, m. That may be, it may be so, SC
2 gusA (de pasere), f. poate. I tope he may come, sper
MAWKISH = mocf-i, adj. nesa- di o sa vie (ea va palm veni). I'.
rat, fail gust, dulceag. V. Maw. Perhaps. 3 May I die rather ! mai
MAWKISHLY-- li, adv. nes- bine sa mor ! May your brother
rat, sarbd. come in lime! sa dea Dumnedeil
MAWKISHNESS= nes, s. sar- sa vie fratele d-tale la timp !
bedealk ; nesfirtura, f. 3 MAY mE, v. ajutillor: sem-
MAXILLAR, MAXILLARY max' nul modulia Potential ; se traduce
il-lar-i (L. niaxilla), adj. maxilar. ca modul Conjunctiv (Stzbjonctiv)
MAXIM = max'-im (L. maxi- romil nesc ditpei that, sari in order
mum), s. maxima, f. that, in intelesul de ea sA, sail de
MAXIMUM max'-i-man (L.), s. ca A. nu, de frica sA nu, fi dupd
Maxima] maxim, n. whoever, whatever, etc. ii Loc. Tell
MAY mii (L. Maius), s. 1Maiii. me, that I may !wow, spune-mi,
luna lui ; Florar, ni. 2 ca sa sciu. V. However, Whate-
fig. : primAvark f.-3 bot.: pdu- ver, etc.
cel, gheorghin, m. 4 fata mare, to MAY mE, on. a culege flori
tecioara, f. II Loc. 1 May-beetle, primavara.

www.dacoromanica.ro
 26
MAY MEA

MAYBE = m'-bi, MAYHAP = MEAGERLY= li, adv. sarlica-

hap', adv. poate. cios, prost, slab.
MAYN'T = malt, abrev. pentru MEAGERNESS= nes, s. slbi-
May not. ciune, f.
MAYOR = inEf-6r (L. major), s. MEAL = mil (S. mael), s. 1 mask
primar, m. I Loc. The Lord Ma- f. pranz, n. 2* franturi, f.
yor, Lordul Primar. Mr. Mayor, 3 (S. nielew) fain, f. II Loc. 1 A
D-nul Primar. hearty meal, o mask bunii. To-
MAYORALTY= s. pri- take four meals a day, a manca
mrie, f. de patru ori pe di. At meal-time,
MAYORESS= es, s. sotia pri- la orce mesei. 3 Indian meal,
maruluI, primreasii, f. 11 Loc. The malaiii (feiinci de poramb). Meal-
Lady Mayoress, sotia LorduluT man, meal-monger, finar. Meal-
Primar, Primreasa. tub, capister; covata pentrufain.
MAZARD = maz'-ard (Fr. mil - to MEAL -mil (Fr. nuller), va.
choire), s. 1 falci, f. 2 cap, n. 1 a amesteca. 2 a presfira.
MAGB-mEz (S. mase) s. 1 deal, MEALINESS = es, s. na-
labirint, n. ; meandru, n. 2 tura' finoas, f. V. Meal 3.
fig.: incurcatura, indoiali, f. MEALY-- i, adj. 1 de Mina,
to MAZE, va. fi n. 1 a mira. ramos. 2 prfuit, prfos. 3
2 a se mira. fig.: bland prefficut. II Loc. 3 Mealy-
MAZY=InEf-zi, adj. 1 plin de znouthed, bland preracut.- Mealy
cotiturT, inextricabil. 2 compli- mouthedness, pisia blanda sgarie-
cat, ineurcat, confus. r6u.
M. D. = init. pentru D. 1 MEAN= mTn (S. maene), adj.
M., doctor in medicina. 1 jos, rand. 2 fig.: josnic,
ME= mi (S.), pr. pers. pc mine, sav, de despretuit, abject. 3
mie, m(5. calic, sgarcit. 4 mediocru, mes-
chin. 5 umil, plecat, simplu
MEACOCH=mi'-coc(?), s. fricos, srac. il Loc. 1 Mean-born, nascut
pleaca-fug, ni.
MEAD -mTd (S. maed), s. 1 fi- in clasa de jos, de rand. 2 Mean
nal, imas, islas, ceair, n. livada, soul, suflet josnic. 5 Mean abode,
f. - 2 (S. medu), idromel, balbas, locuinta sarac.
2 MEAN= min (L. medias), adj.
mied, n. 1 mijiociit, de mijloc. 2 inter-
MEADOW - medf-o, s. V. Mead 1. mediar. II Loc. 1 Of mean stature,
I Loc. Meadow-grass, bot.: fir*. de o statur mijlocie. 2 In the-
Meadow-ground, ierburi, psune. mean time, mean while, V. Mean-
Meadow-saffron, bot. brandusa. time.
Meadow's queen, meadow-sweet, 3 MEAN-mm, s. 1 mijloc,
meadow-wort, bot. barba caprel, mat.: medie, mijlocie, f. termen
tremuratoare. media, mijlocia, ni. 3 medio-
MEADOWY-- i, adj. de final, critate, f. 4 nial adesea : Means,
etc. V. Mead 1. s. sail pl., mijloc, chip, n. cale,
MEAGER, MEAGRE = f. ; causa, f.
ghZir 5 pl. : mijloace,
(S. maeger), adj. 1 slab, usctiv, facultti, pl. ; avere, f.-6 mus.:
sfrijit, slabit. 2 fig. sirac, s- tenor, ni. II Loc. 1 si 3 The gol-
racacios, prost, slab. den me-in, 1. mijlocul adev6rat ;,

www.dacoromanica.ro
 27
MEA MEA

2. mediocritatea auritii. 4 To find the meaning of this word? ce in-

a nzeans to, a gfisi mijloe de (sii). semneazh acest cuvint ?
By means of, cu mijlocul... By 2 MEANING, adj. 1 (bine, edit
all means, 1. de sigur ; 2. ori- dispus saii intentionat. 2 L:
ai cum. By any means, 1. In nici semnificativ.
un chip ; 2. Intr'un chip sail altul. MEANINGLESS= les, adj. V.
Not by any means, by no means, Unmeaning.
by no manner of means, nicl de MEANINGLY= li, adv. cu tur
cum, in nici un chip. By some aer saii un ton semnificativ.
nzeans or other, inteun mod (chip) MEANLY = mIni- li, adv. V. 1
oare-care. 6* The means is drown- Mean.1 josnic, miraivesce.-2 fig.:
ed, vocea tenorului e innhbu- in mod de depretuit, in mod ab-
aith. ject. 3 calicesce, cu sgircenie; in
to MEAN= mIn (S. maenan), v. mod murdar. 4 mediocru, mes-
[perf. i plr. Meant] 1 va. i n. chin. 5 cu umilinta, In mod
(to) a voi, a avea de giind (sh), simplu, sricesce. 6 putin.
propune (sh). 2 a pretinde. 3 MEANNESS = nes, s. 1 josni-
pers.: a voi a Oice, a insemna. cie, miravie, f. 2 fig. : fire
4 a ghndi, a cugeta. 5 (for, de despretuit, fire abjectii, f.
pentru cine-va) a fi des- 3 calicie, sghrcenie, f. 4 me-
tinat, a fi menit. Loc. 1 He
II diocritate, meschinerie, f. 5 sh-
means honestly, are bune inten- rhcie, f. 6 putin, n.
tiuni. He never meant it, nu I-a MEANT =ment, perf. Fi ptr. de
fdcut intr'adins. 3 I mean to say, la to Mean.
vreail sh OW. What is meant by, MEANTIME= min'-taim, MEAN-
1. cea-ce insemneazi, ce va s WHILE = flail, conj. 1 in timput
lic; 2. ce Insemneagt ? 3. ce acesta, In vremea aceasta, In in-
este... 4 I never say what I don't terval ; Cu toate acestea ; de-o
mean, nu spun nici-o-dath cea-ce cam-dath. 2 in acelaa timp.
nu gisuidesc. 5 A bow which was MEASE=miz(?), s. cinci sute (de
meant for you, o salutare care va scrumbil).
era destinath. MEASLED =mr-z'ld (Ger. ma-
MEANDER= mi-an'-ar (Mean- ser), adj., pore. Cu mziriche.
der) s. 1 fig.: meandru, inconjur, MEASLES= mi'-z'lz, s. pl. 1 po-
ocol, n. 2 dedal, n. - 3 labi- jar, n. 2 *pers. : lepros.
rint, n. fluviii: Meandru, n. MEASLY = adj. 1 care
to MEANDER, vn. a aerpui, a are pajar. 2 porc: cu
se incolhci. riche.
MEANDERING = big, MEAN- MEASURABLE = mer -
BRIAN= dri-n, MEANDROUS, (L. metior), adj. 1 de m6surat,
- dr6s, MEANDRY = dri, adj. care se poate msura.
derat.
2 mo-
aerpuitor, incolficit.
1 MEANING = minf-ing, (V. 3 MEASURABLENESS - nes, s.
Mean), s. 1 intenliune, f. scop, naturii de me'surat, f.
giind n. 2 gfindire, idee, f. MEASURABLY= = bli, --edm-cu
3 inteles, n. insemnare, f. II Loc. moderatie, in mod moderat.
2 To take the meaning of, a pri- MEASURE = s. 1 int.
cepe ce vrea sii Oick. 3 What is gen. : maw* f. 2 msurk

www.dacoromanica.ro
 - 28
MEA MED

(mijloc, demers), n. 3 mus. care, f. II Loc. 1 Meat-diet, carnea.

mesura, f. 3 tact, n. 4 arie, Meat-pie, pateil saii pastet de po-
f. 6 gavot (darif), f. 6 geol.: rumbel. Meat-screen, masinii de
rand, asternut (de huild), n. II fript la frigare. Meat-safe, dul-
Loc. 1 Long measure, mesura lun- pior de sirm. Preserved nieat,
gimilor. Dry measure, msura conserve de carne. Meat and
pentru materiile uscate. To have drink, mesele ; hrana ; mancarea
a hard measure, a fi tratat as- bentura.
pru. This is hard measure, lath o MEATH= mTi (mead), s. idro-
mesurii aspri. Beyond all mea- mel, mied, balbas, n.
sure, far% mesur, peste mesuril. * MEAZEL s. lepros, ni.
In measure, cu mesura, in me- V. Measles.
sur, ; cu moderatie. In a great 1 MECHANIC,* MECHANICAL
measure, in mare parte. In some mi-can'-ie-al (Gr. mechanl, s.
merisure, pana la un punct pare- mestesugar, meserias, lucrfitor,
care. 2 To take measures lo, a lua 2 MECHANIC, MECHANICAL, adj.
mesurI ca. 3 To beat megsure, a 1 meanie. 2 mecanic, masinal.
bate tactul, a bate mesura. 3 de mestesugar, de meserias,
1 to MEASURE= mef-ler, va. 1 de lucrtor. 4 fig.: mic (de su-
(by, cu, dupa) a mesura. 2 a face fiel), nu prea generos. 5 fig. :
arpentagiul (pcimnturilor). 3 a vulgar. 6 fil. mecanic.
msura cu stinjenul. 4 t. de croi- MECHANICALLY = li, adv. 1
torI: a lua mesura cuiva. 5 a mecanicesce. 2 dupa legile me-
face (un druin, etc.). 6 a privi, canied.
a mesura pe cineva din ochI. MECHANICIAN =
Loc. 1 To be measured, a fi me- s. mecanic, ni.
surat, a se mesura. To measure MECHANICS mi-can'-ics, s. pl.
ozzt, a mesura. To measure swords, mecanica, f.
fig.: a se lupta cu. He measured MECHANISM = mec'-a-niz'm, s.
his length upon the ground, a cfi- mecanism, n.
Out jos cat a fost de lung. MECHANIST -- nist, s. 1 ma-
to MEASURE, on. a mesura, a sinist, mecanie, m.-2 partisan al
avea. V. Length. filosofiel mecanice, ni.
MEASURELESS = mer- Ter - les , MECHLIN mec'-lin, s. dantela
adj. ffir marginl, nemarginit, in- de Malines, f.
finit, nesfirsit, nemesurat. MECONIUM = mi-c6'-ni-em (L.),
MEASUREMENT = ment, s. 1 s. suc de mac, afion, opiu, n,
mesurare, f. 2 arpentagia, n. MEDAL med'-Al (Gr. metul-
hotrnicire, f. 3 mesurat cu ton), s. medalle, f
stinjenul, n. 4 mesura, f. MEDALLIC = mi - dal' -lic, adj.
MEASURER = mey-Ir-er, s. 1 medaliilor.
mesurator, m. 2 inginer hotar- MEDALLION= len, s. meda-
nic, m. lion, n.
MEASURING= ing, adj. 1 pen- MEDALLIST = med'-al-list, s. 1
tru mesurare. 2 de mesurat ; cunoseAtor in medalil antice, in.
indolos. 2 p. : meelaliat().
MEAT = mit (S. mete), s. 1 int. to MEDDLE = med'-d'I (O. mid-
gen.: carne, f. 2 hran, man- delen), vn. 1 int. gen. (with, in)

www.dacoromanica.ro
 29
MED MED

a se amesteca, a se baga. 2 a diator, mijlocitor, La fem.

avea treabi (cu). 3 a'sT 'Aga mediatrix ci mediatress.
nasul in, a se amesteca In trebu- MEDICABLE = med'-i-ca-b'l (L.
i ile altora. II Loc. 1 I'll not meddle medeor), adj. care se poate yin-
with it, nu vreaii sii ma amestec. deca, tAmadui.
MEDDLER= = dli5r, s. om plie- MEDICAL = med'-i-cal, adj. 1
ticos, femeie plicticoasa; turbu- medical. 2 de medic. fi Loc.
rAtor, ni. Medical attendant, medic. Medical
MEDDLESOME= d'I-stim, adj. attendance, Ingrijirile unul medic.
turburAtor, suparator, plicticos, The medical board, consiliul supe-
canal& 11 place s se amestece in rior de higiena. The medical nian,
treburile altora. medieul.
MEDDLESOMENESS = nes, s. MEDICALLY = 11, adv. In me-
obiceiul saii aplecarea de a se dicina, la punctul de vedere al
amesteca in treburile altora. medicine!.
1 MEDDLING=med'-dling, adj. MEDICAMENT =med'-i-ca-ment,
1 V. inf. de la Meddlesomme. 2 s. leac, medicament, n.
intrigant. to MEDICATE= ch6t, va. 1 a
2 MEDDLING, s. actiunea trata, a cauta ; a vindeca, a ti-
faptul de a se amesteca, etc.; inter- midui. 2 a da propriettI medi-
ventiune, suparare, plictiseala, f. cale la. II Loc. 2 Medicated waters,
MIDI/EVAL = med-i-V-val, adj. ape minerale.
din evul-media, medieval. MEDICATION = s.
MEDIAL = mt-di-Al (L. medius), medicatiune, cautare, f. trata-
adj. mijlocia ; s. liter% mediala, f. ment, n.
MEDIAN mi'-di-an, adj. medic. MEDICATIVE = cha'"-tiv, ME-
1 to MEDIATE = mi'-di-Et (L. DICINAL = me-dis'-i-nl, adj. me-
un. 1 (with, pe langA ; for, dicinal, de leac.
in favoarea cuiva, pentru) a in- MEDICINALLY=Ii, adv. 1 cu
terveni, a mijloci, a interceda.- ajutorul medicine!. 2 la punctul
2 a se interpune. de vedere medical.
2 to MEDIATE, va. a efectua, a MEDICINE = med'- i- sin, pop.:
obtine prin mijlocirea sa. med'-sin, s. 1 medicinA, f.-2
MEDIATE, adj. 1 intermediar, medic, m. II Loc. 1 Medicine-chest-,
mijlocia, de mijloc 2 interpus ; 1. mica farmacie portativii; 2.
care intervine, care ia si el parte.-- mar.: cufarul cu medicamentele.
3 imediat. * to MEDICINE, va. a vindeca,
MEDIATION = s. 1 a tamadui.
mediatiune, f. - 2 intercesiune, MEDIEVAL, adj. V. Medieval.
intervenire, mijloeire, f. 3 in- MEDIOCR = mi'- di - - crAl ,
termediar, n. MEDIOCRE= char (Fr. mediocre),
MEDIATIZATION mrdi-11-ta- adj. mediocru, mijlocia.
zir-ean, s. sustragerea until print MEDIOCRIST = crist, s. om
german sari a unel tari germane ac- mediocru, ni.
hine! direete a imperiului german. MEDIOCRITY =
to MEDIATIZE = talz, va. a s. mediocritate, f.
sustrage un print german, etc. to MEDITATE = med'-i-tEt (L.
MEDIATOR = s. me-. nieditor), v. 1 un. (on, upon) a

www.dacoromanica.ro
 30
MED MEE

medita (asupra), a se gAndl (la), MEEKNESS= nes, s. bland*,

a eugeta. 2 va. a avea de gttnd, blajinie, smerenie, f.
a proiecta. MEER= mil- (S. mere), s. 1 lac,
MEDITATION = t"-s'n, s. helesteil, n. 2 mare, f.
meditatiune, f. gfindurT, pl. MEERSCHAUM mie-som (Ger.),
MEDITATIVE = t-tiv, adj. s. 1 spum de mare (nzagnezie
meditativ, ganditor. uparei), f. 2 lulea, pip& de
MEDITATIVENESS = nes, s. spumii de mare, f.
tire meditativii, gfinditoare, f. 1 MEET =mIt (S. gemet), adj.
MEDITERRANEAN, MEDITERRA- [comp. Meeter; superl. Meetest] 1
NEOUS = med'-i-ter-re"-ni-An( potrivit, bun, care a d e bine.
ni4s) [L. medius, terra] adj. In 2 (for, la) propriii. 3 with,
mijlocul pmnturilor, departe de Cu) cvit.
mare, mediteranean. 2 MEET =mil (S. metan), s. In-
MEDIUM = .(L.), s. 1 tlnire de vIntoare, f.
mijloc, n. 2 mijloc intermediar, I to MEET, va. [perf.
n. 3 mediii, n. agent, m. 4 Met] 1 a ntlni. 2 pr. ext. : a
log. : termen mijlociii, m. 5 se bate cu. 3 a vcdea (in so-
mat. : medie proporlional, f. cietate). 4 a gfisi (pe cineva).
6 t. de magnetism : media, ni. 5 a fi btitor la ochL 6 a se
MEDLAR = med'-lr (S. mced), s. nftia (inaintea). 7 a'sI face
1 pom : mosmon, m. 2 fruct (pedeapsa) ; a'sI gOsi (pedeapsa,
mosmoanft, f. Loc. Medlar-tree, moartea, etc.).
II 8 a infrunta
mosmon. (primejdia, moartea, etc.) ; a as-
1 MEDLEY= med'-li (Fr. meter), tepta (moartea). 9 a Will (chel-
s. 1 amestecfituri, f. talme.s-bal- tnielile) ; a Inlesni, a ajuta ; a face
mes, n. 2 t. de bucilt.: potpuri onoare (angajamentelor sale) ; a
(un fel de ghiveciii), n. 4 lit. si Implini, a se tine de (o
mus.: potpuri, n. Loc. 1 Medley duin fa).
of colours, William% de culorI. 2 to MEET, vn. [pert. ptr.
2 MEDLEY, adj. amestecat, con- Met] 1 a se Int'lni. 2 a se
fus, bltat. vedea. 3 a se Intruni, a se a-
MEDULLAR, MEDULLARY = mi- duna. 4 1.: a se uni, a se im-
(L. medulla), adj. me- preuna. II Loc. 2 Until we meet
dular. again, pnit la revedere. To meet
MEECHING (?), adj. with, 1. a se Inteni ; 2. a se vedea
josnic, mirsav, &Hon Impreunil cu, a vedea (pe cineva);
MEED= mid (S. med), s. 1 re- 3. a gsi ; 4. a ridica (a lua de
compens, rOsplati, f. 2 dar, jos), a descoperi (un lucrtz); 5. a
3 merit, n. primi (un rspuns, etc.); 6. a in-
MEEK = ink (Su. miuk), adj. cerca, a siting, a Indura, a ritbda;
band, blajin. i Loc. Meek-eyed. cu 7*a IntImpina. We have met be-
privire blajinii. Meek-spirited, fore, ne am ma! v6dut deja.
de o fire blajinii. MEETING= mIt'-ing, s. 1 Intel-
to MEEKEN=mIc'-gn, va. a face nire, f. 2 Intrevedere, f. 3
blajin, a adunare, Intrunire, f. 3 adu-
MEEKLY= Ji, adv. cu blftn- nare publicl, f. ; meeting, n.
defe, blOnd ; cu smerenie, smerit. pr. ext.: sedini, f. 6 t. de a-

www.dacoromanica.ro
 31
MEE MEL

lergeirf: alergaii, pl. 7 con- MELLOW mel'-lo (S. nielktv!'),

fluentii (de riurf), f. junctiune, adj. 1 int. gen. : copt ; pere: ma-
f. 8 gram.: concurs (al vow- Mete. 2 dulce, melodios. 3
lelor, etc.), n. 9 (meeting (ofi- moale, fraged. 4 tnldios. 5
chit divin 1-t disiden fi), n. II Loc. peiment : affnat. 6 pers. : afu-
6 Spring meeting, alergarI de pri- mat cu luleaua, piscat la limba,
mvara. 9 Meeting-house, capel, calit, cherchelit.
templu. 1 to MELLOW = mel'-lo, va. 1
MEETLY = adv. (in mod) a coacc. 2 face melodios. 3
potrivit. V. 1 Meet. a indulci. 4 agric.: a aline.
MEETNESS = nes, s. potri- 5 fig. : (into, la) a aduce (la
veal, f. perfectittne).
MEGATHERIUM = meg--'d'-ri- 2 to MELLO W, va. 1 a se coace.
i'm (Gr. megas, thrion), s. me- 2 a deveni melodios 3 a se
gateria, ni. indulci. 4 agric, : a se alma.-
MEGRIM = mi'-grim (Fr. mi- 5 fig. : a se perfectiona.
graine), s. migren, f. MELLOWNESS= nes, s. 1 ma-
MEINY= men'-i (?), s. casfi, f. ; turitate, coacere, f. 2 melodie,
slugi, f. pl. dulceata, f. 3 mllidiosie, f.
MELANCHOLIC = 4 agric usurinta, f. 5 fig.
(Gr. melan, chol), adj. fi s. V. maturitate, perfectiune, f.
Melancholy, adj. MELLOWY= i, adj. V. Mel-
MELANCHOLILY = adv. low.
cu melancolie. MELOCOTONE mel'-C-ch-t5n",
MELANCHOLINESS= i-nes, s. s. 1 gutuie, f. 2 piersica mare. f.
melancolie, f. MELODIOUS = mi-15'-di-es (Gr.
1 MELANCHOLY = i, s. me- melos, od), adj. melodios.
lancolie, f. MELODIOUSLY = li, adv. eu
2 MELANCHOLY, adj. melan- melodie.
colic, trist, dureros, mahnicios MELODIOUSNESS= nes, s. me-
MELILOT = mel'-i-lot (Fr. mg- lodie, f.
Mot), s. bot. molotru, ni. sul- to MELODIZE= mel'-o-daiz, v.
cilia, sun* f. 1 va. a face melodios. 2 un. a
to MELIORATE= mir-i-o-rEt (L. face saii a &Ante melodii.
v. 1 va. a ameliora, a MELODRAMA = mel'-o -dram-.
melior),
imbanatti. 2 un. a se imbu- (Gr. melos, drama), s. melodra-
ntti. ma, f.
MELIORATION = r5"-sn, s. MELODRAMATIC, MELODRAMAT-
umelioratiune, imbuniitatire, f. ICAL = dri -mat"- ic - l, adj.
MELLIFEROUS = -es melodramatic.
(L. mel, fero), adj. melifer. MELODRAMATIST = dram"-
MELLIFLUENCE = un-ans (L. -tist, s. autor de melodrame,
, ((no), s. dulceat, armonie con- MELODY = mel'-o-di, s. melodie,
stantii, f. f. V. Melodious, etc.
MELLIFLUENT, MELLIFLUOUS MELON= mel'-an (Gr.), s. pepene,
= 'nt (as), adj. 1 dulce, plin m. I! Loc. Melon-bed, locul reser-
de miere, mieros. 2 melodios, vat pentru cultura pepenilor. Wa-
plcut. 3 voce: suavi. ter melon, pepene verde.

www.dacoromanica.ro
 32
MEL MEN

MELOPCEIA = mel-o-pi'-Ti (Gr. MEMOIR = mem'-6r (Fr. m-

melos, poiein), s. melopee, f. moire), s. memoria, n,
1 to MELT - melt (S. meltan), MEMORABLE= adj.
va. 1 int. gen.: a topi, a disolva. memorabil.
2 fig. : a induiosa, a mica, a a- MEMORABLY= bu, adv. in
tinge. 3 a Indupleca, a Impfica, mod memorabil.
a indulci. 4 a risipi. 5 med. MEMORANDUM = ran"- di.int
a face si se rcsoarbe ; a pune la (L.), s. [pl. Memoranda] 1 notii,
Inc oasele fruntii. II Loc. 1 To melt f. memorand, n. 2 com.: bor-
down, a topi. deroil, n. u Loc. Memorandum book,
2 to MELT, vn. 1 a se topi, a se carnet. To take a memorandum
disolva. 2 a isbucni (in phi ns), a of, a lua notii de, a insemna.
se induiosa. 3 a se lndulci, a se 1 MEMORIAL= mi-mir-ri-fil (L.
imblin0i.-4 (in 1, In) a disprea, mentor), s. 1 memorial, n. 2'
a se risipi. 6 med.: a se resorb. amintire, aducere aminte, f. mo-
MELTER= melt'-r, s. turnitor nument, n. 3 not, f. 4 cerere,
(de metals), topitor, in. pctifiune, f. 5 memoria, n. ex-
1 MELTING =,-- ing, ppr. si adj. punere (in scris), f. 'I Loc. 2 As a
1 care topesce. 2 fig. : miscfitor, memorial of, ea o comemoratiune.
duios, patetic. II Loc. 1 Melting- 2 MEMORIAL, adj. 1 comemo-
house, turnfitorie. 2 A melting rativ. 2 in memoria oamenilor ;
scene, o seen duioas. Melting de aducere aminte, de amintire.
with pity, miscat de mil. MEMORIALIST = ist, s. autor
2 MELTING, s. 1 topire (de me- de memoriii.
tale, de zelpe(11, etc.), f. 2 tur- to MEMORIALIZE = aTz, va. 1
nare, f. 3 topire, fuziune, f. a serie. 2 a aduce aminte. 3
4 fig. : induiosare, f. 5 jig.: a face memorabil.
potolire, imblinOire, f. MEMORY = mem'-o-ri, s. 1 me-
MELTINGLY= li, adv. 1 to- morie, f. 2 aducere aminte,
pindu-se. 2 fig. : In mod mis- amintire, f. monument, n. 3
cator, cu duiosie. * gindire, atentiune, bigare de
to MELVIE=Jrnelf-vi (?), va. a searni, f. Il Loc. 1 ,'To lose one's
umplea de Mini. meniory, a uita. By memory, din
MEMBER =menif-bi" (L. mein- memorie, pe din afarii, pe de
brunt), s. 1 membru, n. 2 mem- rost. In sat' within the memory
bru al parlamentulul, of man, nu se fine minte (sii).
MEMBERED-- btird, adj. pro- lt had slipped from my memory,
portionat ; care are membrele. uitasem. To the best of my me-
MEMBRANACEOUS = mem-brfi- mor y, dupi eta iml aduc aminte.
nE,'-sils, MEMBRANEOUS = 2 Sacred to the memory of..., con-
MEMBRANOUS= mem'-bri- sacrat memoria MT-
na (L. membrana), adj. mem- MEN-= men, s. pl. de la Man.
branos. MENACE = men'-es (L. minor), s.
MEMBRANE= brEn, s.1 mem- amenintare, f.
brani, f. 2 strat superficial, n. to MiNACE, va. (vith) a ame-
MEMENTO = mi-men'-to (L.), s. 1 nit*.
memento, n. 2 aducere aminte, 1 MENACING= ing, s. ame-
f. memorial, n. untare, f.

www.dacoromanica.ro
 33
MEN MEN

2 MENACING. adj. ameninftor. * MENDS -= mendz, s. remediu

MENACINGLY= adv. cu leac, n.
II,
un aer sail un ton ameninifitor. 1 MENIAL = (Fr.* me-
MENAGE- m-nrd' (Fr. mnage), nie), adj. 1 de slug. 2 fig.: jos-
s. 1 menagerie, f. 2 manegi, n. nic, mkrsav, slugarnic.
MENAGERY- s. mena- 2 MENIAL, s. slugi, f. servitor,
gerie, f. lacheii, valet,
1 to MEND- mead (L. eniendo), MENINGITIS = men -in -giai'-tis
va. 1 a carpi. 2 a repara, a (Gr. menigx) s. med.: mcningita f.
drege.-3 a tine (in stare bond). MENISCUS = (Gr.
4 a tia (o panel de scris). 5 jig. : meniskos), s. menisc (stichl con-
a indrepta , a am enda, a reforma . cava pe o parte fi convexii pe cm-.
6 a imhuntiiti. 7 a indrepta l'and), n.
(abusuri). 8 a grbi (pasul). ji MENIVER = men'-i-vtr, s. V.
Loc. 5 Mend your speech, inceara Miniver.
sit r6spundi mal bine.
2 to MEND, an. 1 a se imbu- MENSTRUUM= menf-stru-dm (L..
nktfili. 2 a se indrepta, a se niensis), s. disolvant, n.
reforma. 3 scincitatea : a se in- MENSURABLE, etc. V. Measura-
trema. II Loc. 3 To be on the mend- ble, etc.
ing hand, a fi pe cale de insn- MENSURATION = men- sin
tosire. sn (L. mensum), s. 1 miisurare,
MENDACIOTJS - men-dEf-si.ls (L. f. 2 m'sura, f.
niendax), adj. minemos. MENTAL = ment'41 (L. niens),
MENDACITY= das'-i-ti, s. 1 adj. 1 mental, in minte, interior.
aplecare la minciunit' , f. obiceiii 2 fig. : intelectual ; moral. I Loc.
al minciuneI, n. 2 minciun. f. 1 A mental disease, o boal men-
MENDER - mend'-gr, s. 1 cir- talk. 2 His mental faculties, fa-
paciii, ni. ; femeie care cilrpesce, culttile sale intelectuale.
f. 2 fig. reformator, ni. I'. to MENTALLY = adv. lit
Mend. minte, in gAnd.
MENDICANCY - MENTION= men'-siin (L. men-
MENDICITT - men -dis'- i - ti (L. tiol, s. 1 mentiune, pomenealii,
niendico), s. cersetorie, f. f. -- 2* alusiune, f. ti Loc. 1 There-
1 MENDICANT --ant, s. 1 cer- is no mention of, nu se vorbese-e-
setor, cersetoare. 2 rel.: frate despre, nu e pomenealtt de. Men-
care umbli cu tasul; frate cerse- tion was made of, s'a vorbit des-
tor, ni. pre. 7'o make no fluffier mention
2 MENDICANT, adj. 1 silrac, sii- of, a nu mal mentiona.
rac lipit, calic, golan, firfiriii. to MENTION, va. 1 a vorbi de-
2 cersetor, cersetoare. V. Beggar. (despre), a mentiona, a pomeni.
MENDING= mend'-ing, s. V. to 2 a pronunta. i Loc. 1 It is not
Mend. 1 eirpire. f.-2 reparatiune, worth mentioning, nu face ea si
dregere, f. 3 intretinere, f. vorbim de (despre). Don't men-
4 Were (a une pene de scris), f. tion it ; I beg you won't mention
5 fig.: reformfi, f. amendament, n. it, nu face ca sk vorbitl de aceasta
6 imbunfittire, f. II Loc. 6 Past v' rog a nu vorbi de aceasta ;
mending, Uri leac. V. Above 2.
H. L. LI:Cot. Di* Eag.-Ron., vol. II. 3
www.dacoromanica.ro
 34
AIEN META

MENTIONABLE = 6-1;1, adj. merci), adj. [to, cu, carel 1 mi-

despre care se poate vorbi. lostiv, milos, induriitor. 2 com-
MENTOR = men'-tor (Mentor), ptimitor. 3 ingaduitor, indul-
sm, fig.: mentor, sfetnic sail con- gent.
tittcOtor luminat, ni. MERCIFULLY Ji, adv. 1 cu
MEPHITIC, MEPHITICAL mi-. milk, cu indurare, 2 cu com-
fir-lc-41 (L. mephitis), adj. me- ptimire.
litic. MERCIFULNESS = nes, s. 1
MERCANTILE rage-Can-HI (L. Indurare, milostivire, f.
merx), adj. mercantil, comercial, 2 comptimire, f.
negustoresc. i Loc. Mercantile hou- MERCILESS = me-si-les, adj.
se, cas de comercid. Mercantile ncomenos, crud, rani milk, ne-
city, oras comercial. milos.
MERCENARILY = mr-'si-n-ri- MERCILESSLY li, adv. Mil
li, adv. in mod mercenar, venal. cu crudime, cu nemilii.
MERCENARINESS = nes, s. 1 MERCILESSNESS = nes, s. ne-
natur mercenark, venali, f. omenie, fire sail erudime nemi-
2 fig. : venalitate, f. loas, f,
1 MERCENARY = ri, adj . mer- 1 MERCURIAL= mOr-chIii'-ri-al
cellar, venal. (L. Mercurios), adj. 1 al deultif
2 MERCENARY, s. mercenar, m. Mercurio. 2 fig.: viola, infocat,
MERCER me-sOr, s. mrun- aprins, iute. 3 negustoresc, co-
tisar, n. mercial. 4 mercurial, de (cu)
MERCERY = i, s. negot de mercuriii. Loc. 4 V. Gauge.
I

ma run tistt rf, n. 2 MERCURIAL, s. 1 * persoan

to MERCHAND, to MERCHAND- iute, f. 2 med. : preparatiune
IZE mr'-clnd-alz, va. a face mercurial, f.
negot. MERCURY = mOr' - chin- ri (L.
MERCHANDIZE, s. 1 marfii, f. Mercurios), s. 1 himie : mereu-
2* negq, comerciil, n. riii, argint-viii, n. 2 fig. : ar-
1 MERCHANT = mOr'-cifint, s. gint-vid; violciune, lutealit, f. 3
negutiitor, negustor, comer- mijlocitor (inf. ri0), pezevenchiu,
ciant, in. 2 * vas de comerciii, m. 4 bol. : brie, mercurialft, tre-
n. 3 * om de nimic, tn. li- pditoare, buruiank cabins* f.
-chea, puslama, secatura, f. slobonov de camp, m.
2 MERCHANT, adj. de comerciii, MERCY= me-si (Fr. merci), s.
de ncgot, comercial, negustorese. 1 misericordie, milk, indurare,
Loc. Merchant-like, ea un negu- f. 2 comptimire, f. 3 ier-
ttor. Merchant-mart, merchant- tare, f.-4 voie, discretiune, f.
ship, vas de comerciii. Merchant Loc. 1 Mercy-stroke, loviturk de
service, merchant navy, marink de grape. 2 For mercy's sake, de
comerciii. Merchant tailor, croi- milk. Mercy on us ! Dumnedeule !
tor, To have law merchant on, a By mercy, Cu \raja d-tale. 3 To
aplica cuiva legea comercialk. cry for mercy, a cere iertare. 4
MERCHANTABLE-- ii-h'1, adj. To lie (to be) at the mercy of, a
1 de o vindare u.soar ; comer- fi la voia (la discrethinea) cuiva.
cial. 2 in bunk stare. 1 MERE nth- (L. merus), adj.
MERCIFUL = me-si -ful (Fr. 1 simplu, curat, singur, nimic

www.dacoromanica.ro
 35
MER MES

alt-ceva, numal. 2 inf. rl : to MERIT, va. a merita, a fi

curat, adeviirat. absolut, In- demn (vrednic) de.
treg. I Loc. 1 The mere thought, MERITED-- ed, adj. meritat.
idea numaT...; giindirea numai... MERITEDLY = 1i, adv. cu drept
He's a mere boy, nu e de cit un mu/int.
bfiiat. Mere success, succesul sin gur. MERITORIOUS mer-i-W-ri-es,
2 MERE= mir (S.), s. 1 lac, he- adj. meritoriii, demn de laudfi, de
lesteu, n. 2 (S. meare) r'splat'a.
margine, granitfi, frontierfi, f. ho- MERITORIOUSLY= li, adv. in
tar, n. mod meritoriii, demn de laudfi.
*MERED = mird, Mr. pus inainte. MERITORIOUSNESS = nes, s.
MERELY adv. 1 sim- merit, pret, n.
plu, curat. cu totul, de tot. MERLE = men (L. merula), s.
MERESTEAD inie-sted, s. pi- ni. mierlii, f.
mnturl carI at:11.11 de o mosie, MERLIN mi5e-lin, s. 1 pasere :
pl. ; mosie, f. erete, m. 2 npr. vrjitor : Mer-
MERETRICIOUS =
lin, m.
MERMAID mr'-mOd (L. mare ;
(L. meretrix), adj. 1 de curtezan. maeden),
2 fig. : de imprumut, fals. s. sire* f.
MERETRICIOUSLY = 1i, adv. s. MERMAN=
triton, m.
mfin (; S. man);
,ea o curtezanii. MERRILY mer'-ri-li (S. nzirige),
MERETRICIOUSNESS = nes, s. adj. cu veselie, cu bucurie, bu-
necuviini, nerusinare, desfri- curos.
mare, f. MERRIMENT-- m6nt, s. 1 ve-
I to MERGE miirdj (L. mergo), selle, f. 2 jocuri, petrecerl, pl.
.va. 1 a cufunda. 2 fig.: a stinge; MERRINESS= --nes, s. veselie, f.
a pierde. 3 a risipi, a impraltia. 1 MERRY= mer'-ri, adj. 1 ve-
2 to MERGE, vn. 1 a se pierde. sel. 2 glumet. 3* sarcastic. I
2 fig. : a se stinge. 3 a se Loc. 1 To be merry, 1. a fi vesel ;
aisipi, a se imprfistia. a petrece, a ride, a face chef ;
I MERIDIAN (L. a mnca bine. To make merry
nieridies), s. 1 geogr., asir.: me- (ivith), a ride de, a face haz de.
ridian, n. 2 miakli-Oi, f. sud, Merry Andrezv, bufon, caraghios,
n. 3 fig. : apogefi, n. paiatfi. Merry-nzake,
2 MERIDIAN, adj. meridian. merry-making,merry-meeting, pe-
MERIDIONAL= - ion-iil, adj. 1 trecere, chef, adunare vesela, ser-
al (a) meridianului. 2 meridio- bare, ospl. Merry-man, baron,
nal, de sud, din spre caraghios. To merry make, a pe-
MERIDIONALLY = li, adv. la trece. Merry-thought, iades. Mer-
sud, la miaslh-Oi. ry-ground, &Ousel ; &dap, scrin-
MERINO= m-ri'-no (Sp.), s. 1 ciob.
merinos (oaie de rasei spaniolei), 2 MERRY, s. bot. : cireasa pfi-
m. 2 merinos (stofei), pambrift. srilor, cireasii amar, f.
n.-3 adj. de merinos, de pambriii. MERSION = m6e-s6n (L. mer-
MERIT= mer'-it (L. meritum), sum), s. imersiune, cufundare, f.
s. 1 merit, pret, n.-2 re'splatfi, MESEEMS = mi' -simz (me,
recompensii meritat, f. seems), v. nep. mi se pare.

www.dacoromanica.ro
 36
MES MET

MESH = mes (Ger. niasche), s. MESSMATE = mes'-met (mess,

1 ochiii (de plasii), n.; plash, f. mate), s. 1 comesean, oaspete,
2 1. de berdrie : droj die, f. 2 mar. : tovars, ni.
to MESH, va. 1 a prinde (in- MESSUAGE = mee-sIu-idj (Fr.
tr'o plasii). 2 fig. : a incurca. niaison), s. casa cu acareturile
MESHY =mes'-i, adj. 1 in forma el, f. acaret, n.
de plasa. 2 fig. : reutacios. MET =met, perf. pie. de la
MESLIN.---mez'-lin (Fr. mler),s. to Meet.
amestec de grill i secar, n. METACARPUS = met-a-car'-pes.
MESMERIC= mes-mer'-ic (Mes- (Gr. nieta, carpos), s. anal.: me-
mer), adj. mesmeric. tacarp, n.
MESMERISM = mez'-mer-iz'm, s. METAGE = mi'-tidj (S. metan),
mesmerism, magnetism animal, n. s. mesurare, f. V. to Mete.
MESNE= min, (L. niedius),adj. METAL- (Gr. metallon),
mijlociii, media. s. 1 metal, n. 2 fig.: iuteala,
MESS= mes (Fr. 'nets), s. 1 bu- aprindere, f. ; V. Mettle.-3
cate, pl. tom* f. 2 portiune, In fusiune. 4 grmadi de prun-
f. 3 adunare, Intrunire, f. 4 dis, de pietris, f. 5 mar. : call-
partidi (de palm), f. 5 mash', bru, n.; numer de tunuri, n. I

f. ; popotii, pensiune (de Merl), Loc. 1 Britannia metal, Prince's

f. ; gamelil (de soldar), f. 6 a- metal, metal englez. More attract-
mesteclitur , aduntura , claie ive metal, ceva mar atragetor. 5-
peste grmadii. f. talmes-balmes, Heavy metal, tunurl de calibru
n. 7 incurcatur, neoranduial, mare.
desordine, f. ; stare proasth, /. METALEPSIS = met - - lep -sis.
Loc. 2 A mess of vinegar, putintel (Gr.), s. ret. : metalepsii, f.
()let, o idee sail un pic de (net. METALLIC = mi-tal'-lic, adj.
5 Mess-room, sufragerie, sali de metalic. V. Metal.
mancare. 6 To make a mess, a METALLIFEROUS = met-fil-lir-
incurca lucrurile. 7 To be in a er-es, adj. metalifer.
nice mess, a fi inteo stare proasta; METALLINE= met'-al-laln, adj-
a fi Inteo situatiune afurisit. 1 impregnat de metal. 2 meta lic.
1 to MESS, vn. a manca. II Loc. to METALLIZE= lalz, va. a
To mess together, 1. a manca im- metaliza, a aduce In stare de
preuni, a avea aceiasI masi ; 2. metal.
soldari : a manca la gamela. METALLOID = lo-id, s. meta-
2 to MESS, va. 1 a da de man- bid, n.
care. 2 fig. : a strica. METALLURGIC, METALLURGIC-
MESSAGE = mes'-sidj (L. missum) AL =met'-il-Fer"-gic-ill, adj. me-
s. 1 Insiireinare ; depesli, veste, talurgie.
f. 2 port. : mesagiii, n. ; in METALLURGIST= gist, s. me-
Franfa : comunicatiune (din par- talurgist, m.
tea guvernulal), f. METALLURGY= gi, s. meta-
MESSENGER= mee-sen-gier, s. lurgie, f.
1 mesager, ni. 2 fig. : preves- to METAMORPHOSE = met-1 -
titor, m.-3 aprod, ni. V. Message. mor'-fs (Gr. meta, morph), va.
MESSIEURS, MESSRS =mes'-lerz (into, in) a metamorfosa, a trans-
(Fr.), s. pl. doling, pl. forma cu total. II Loc. To be met-

www.dacoromanica.ro
 - 37
MET MET

umorphosed, anim. i I. : a se ros), s. meteor, m. Loc. Meteor-

metamorfosa. like, ca un meteor.
METAMORPHOSER-- fe-ser, s. METEORIC, METEORICAL
care metamorfoseaz. or"-ic-fil,*METEOROUS
METAMORPHOSIS = fe-sis, s. es, adj. meteoric.
metamorfosa, f. METEOROLITE=or"-o-lall, s.
METAMORPHOSTICAL = fos"- piatra meteorica, f. meteorolit, ni.
tic-fil, adj. de metamorfosa. METEOROLOGIC, METEOROLOG-
METAPHOR = met'- - far (Gr. ICAL mi'-ti-or-o-lodr-ic-al, adj.
nieta, pher5), s. metafor, f. meteorologic.
METAPHORIC, METAPHORICAL DIETEOROLOGY I, s. meteo-
=for"-ic-1, adj. metaforic. rologie, f.
METAPHORICALLY = 1i, adv. METER= mr-ter (Gr. metron),
in mod metaforic. s. 1 pers. : mesuritor, m. 2 I.
METAPHRASE met'-a-frez (Gr. aparat pentru mesurat, n. 3
meta, phrasis), s. traducere en- abusiv pentru Metre.
-whit en euvint, f. METHEGLIN mi - lin, s.
METAPHYSIC, METAPHYSICAL, idromel, mied, balbas, n. V. Meath.
= met-a-fie-lc-al (Gr. meta, phii- METHINKS = mi - (fines' (me,
sis), adj. 1 metafisic. 2 * supra- think), v. nep. mi se pare.
natural. METHOD me7-ed (Gr. meta,
METAPHYSICALLY= li, adv. hodos), s. 1 metod, f. 2 mod,
mijloc, n. 3 mers, n.
In mod metafisic.
DIET APHYSICIAN = fi -zi'-sn, METHODIC, METHODICAL = mi-
.s. metafisic, ni. f.od'-ie-fil, adj. metodic.
METAPHYSICS = fiz'-ics, s. pl. METHODISM me'l-o-diz'm, s.
metafisica, f. Se Intrebuinpazei metodism, n.
ea' te-o-dald si la singular. METHODIST = dist, s. 1 me-
METAPLASM = met'- - plaz' m todist, ni. 2 om metodic,
(Gr. meta, plasma), s. meta- METHODIST/C= ic, adj. me-
plasm, n. tod*ilor.
to METHODIZE merif-o-daz,
METASTASIS me - tasf- - sis va. a orandui, a face ceva In mod
(Gr.), s. metastasa, f. metodic.
METATARSUS = met-a-tarf-ses METHOUGHT = mi-r.otf (me,
(Gr. meta, tarsos), s. metatars, n. thought), v. nep. mi se parea, mi
METATHESIS = - ta ri' - - sis se Om mi s'a 'Amt.
(Gr.), s. metatesa, f. METHYLATED me's' 4-1E-ted,
to METE mIt (S. metan) va. adj. Methylated spirits, alcool me-
a mesura. I Loc. To mete out, a tilic, spirt din lemn (nepurificat), n.
msura. To mete al, a tinti, a me- METONYMIC, METONYMICAL
aura cu chit met-C-nim'-ic-fil (Gr. metct, ono-
METE, s. mesura, f. II Loc. Mete- ma), adj. Intrebuin.tat prin meto-
stick, nivel. Mete-yard, mesura. nimie.
METEMPSYCHOSIS = mi- temp'- METDISYMY = met'-o-nim-i, s.
.si-c6"-si5 (Gr. nieta, psuch6), s. metonimie, f.
metempsichosa, f. METOPE= metf-o-pi (Gr. meta,
METEOR= niff-ti-er (Gr. meteo- 0,0), s. metopa, f.

www.dacoromanica.ro
 38
MET MID

IHETRE = mi'-t'r (Gr. niel ron), s.2 to MEW, va. 1 peiserl : a n-

1 versif. : m6surii, f. ; prin ext. : - 2 fig. : a schimba, a reinoi.
vers, n. 3 pros. lat. fi elencl: me- 3 to MEW, vn.1 a se npirli. 2
tru, m. picior, n. metru (mi.:- fig. : a se transforma. 3 pisicci:
surd de lungime), a miauna, a miorlii.
METRICAL- metf-ric-iil, adj. 1 MEWING- mlii'-ing, s. 1 npir-
metric. 2 in v ersurI. Loc. 2 Met- lire, f. 2 miorlit, n. miorlii-
rical translation, traducere ver- turi, f.
surI. to MEWL - mIiil (?), vn. a acid
METRICALLY -- li, adv. Icon- (despre un prune).
form mi,Isurei. 2 fig.: in versuri. MEWLING = ing, s. oriiciit (al'
3 pros. lat. si eleral : In mod me- unai prune).
tric. 4 dup sistemul metric. MEZZO-TINT, MEZZO-TINTO =
METROMANIA - met - ro -mE/- mede-o -tint'-o (It.), s. mezzo-
ni-i, s. metromanie, f. tinto (gravura sari stampit dupi,
METROMANIAC= ac, s. me- metoda neagra), rt.
troman, m. MIASM - mal'-iz'm, MIASMA
METROPOLIS = mi-trop'-o-lis mi-az-mi (Gr. miasma), s.
(Gr. meter, polis), s. capital, me- miasma, f.
tropol, f. MICA - mar-a (L.), s. min. :
METROPOLITAN met-ro-pol'-i-
tin, s. fi adj. 1 s. mitropolit, m. mica, f.
2 adj. metropolitan. MICACEOUS - mi- chE'-s6s, adj.
METTLE= met'-t'l (metal ; Gr. micaced.
metallon), s. 1* metal, n.-2 fig. : MICE- maIs, s. pl, de la Mouse.
iuteal, aprindere, f. ; foe, n. to MICH, to MICHE = mits (?), 1
3 inimii, vitejie, f. curagiii, n. !I vn. a se ascunde.-2va. a ascunde.
Loc. 1 We shall see what mettle he II Loc. To be miching niallecho,
is made of, o sh vedem ce e in a ascunde un scop ri (safi vr'o-
stare si facS, sail ce fel de om rutate).
este. 2 Full of mettle, Infocat, iute.MICHER=mits'-r, s, care um-
3 To show mettle, a da probe de IAA la scoala huciii-marginea, care
vitejie. trage la fit lectiunea ; care se as-
METTLED = t'ld, adj. 1 pers. : cunde. V. Truant.
luimos, viteaz, curagios. 2 cal : MIME = micf-e'l(S. micel), adj.
iute. mult, mare.
METTLESOME= t'l-s6m, adj. MICROCOSM = - cro-coz'm
1 infocat, mimos, viteaz, cura- (Gr. niikros, kosmos), s. micro-
gios. 2 iute. cosm, n.
METTLESOMENESS= nes, s. MICROSCOPE - mar- cro - sc5p.
1 infocare, inimi, vitejie, f. 2 ( skope5), s. microscop, n.
iuteal, f. MICROSCOPIC, MICROSCOPICAL
MEW - miii (S. maul)), s. 1 pa- = scop"-ic-il, adj. 1 micros-
sere: pesarel, prundar, 2. copic. 2 cu ajutorul microsco-
(Fr. nine) colivie (de foim), f. 3puluI. 3 care vede ohiectele cele
fig. : inchisoare, f.-4 fig. : loc de maI micI.
retragere, n. 6 pl. : grajdurI, pi. 1 MID, MIDDY - mid'-di, abreu..
I to MEW-mill, va. a inchide. pentru Midshipman.

www.dacoromanica.ro
 39
MID 111D

2 MID mid (S. midd), s. mij- MIDDLING= mid'-dling, adj. 1

loc, n. mijlociii, mediu. 2 mediocru.
3 MID, adj. in comp. 1 de mij- 3 sdneitate : binisor (adv.).
loc. 2 jum6tate. 1 Loc. Mid-age, MIDDLINGLY li, adv. bi-
barlAtie. Mid-air, 1. regiunea me- nisor.
die a aerulul; 2. in aer. Mid-channel, MIDDLINGS= rnid'-dlingz, s. pl.
in mijlocul canaluluI; 2. in mij- otav, f.
locul CanaluluI La Manche. Mid- MIDGE, MIDGET = miclj' -et (?), s.
course, mijlocul drumului; la mied musculit, f.
de cale. Mid-day, 1. s. miad-Oi ;
adj. de miacj-di. Mid-earth, 1. MIDLAND mid'-lnd, s. 1 in
centrul pAmntului; 2. adj. inte- interiorul pmentuluI ; interioru-
rior. Mid-heaven, centrul cerurilor lul, centruluI. 2 mare : interi-
(ceruluI). Mid-hour, mid-noon, ora oarii. V. Mid.
(ceasul) dou6-spre-dece ; amiadi. MIDMOST = m5st, V. Middle-
Mid-leg, mid-leg-high, liana la ju- most.
metatea piciorulul (gambeI). Mid- 1 MIDNIGHT .-- naIt, s. 1 mied
lent, miedl- pares!. Mid-roof, bolt de noapte, miedul noptel ; ora
central. Mid-sea, mijlocul mrel. (ccasul) 12 noaptea. 2 intunc-
Mid-sky, in mijlocul norilor. Mid-recul, bezna.
stream, mijlocul curentului. In 2 MIDNIGHT, adj. de miedul
mid-winter, in mied de lama', in noptel, de noapte, noeturn ; fig.
toiul iernel. Mid-wood, in mijlo- intunecos. I Loc. Midnight gloom,
cul piidurel. V. Midnight, etc. intunerecul nopteI. Mid-night la-
1 MIDDLE mid'-d'I (S. middi, bours, munc de noapte.
s. 1 mijloc, n.-2 centru, n. 3 MIDRIFF = mid"--rff (S. inidd,
jumetate, f. Loc. 1 In the middle hrif), s. diafragm, f.
I

of..., in mijIocul... 2 In the middle, MIDSHIP= sip, adj. din mij-

In centru. 3 In the middle of Au- locul corbiel.
gust, la jumiitatea lui August. MIDSHIPMAN mini, s. aspi-
2 MIDDLE, adj. 1 mijloculuI, de rant de marin, ni. II Loc. Senior
mijloc, central.-2 fig.: mediu, mij- midshipman, sub-locotenent de
loch'. 3 intermediar. 4 stil : marini.
temperat. I Loc. 1 Middle finger, 1 MIDST midst, s. 1 mijloc,
degetul de mijloc. There is no n. 2 putere (a furtunei, a res-
middle course, nu e alt mijloc. 2 behilul, etc.) f. 3 sin (al desfd-
Iliddle age, 1. vrst matur ; 2. trilor), n. Loc. 1 V. Middle. In
I

pl. : evul-mediu. Middle class edu- their midst, in mijlocul lor.

cation, instructiunea secundarii. 2 MIDST, adj. mijlociii, mediii ;
Middle-earth, lumea, pmntul. In mijloc.
Middle-man, 1. agent, mijlocitor ; 3 MIDST, prep. in mijlocul....,.
2. chiria5 principal; 3. om de rnd; printre.
4. om din centrul tare!. Middle- MIDSUMMER = midi-s6m-miir,.
sized, 1. l. : de mrime mijlocie; 2. s. mijlocul, miedul verei ; toiul
p. : de statur mijlocie. Middle- verel. II Loc. Midsummer holidays,
witted. de o inteligentii mijlocie. vacanta cea mare. On midsummer-
MIDDLEMOST-- m6st, adj. cel day, la 21 Iunie. On midsunimer-
mal central. night (-eve), in ajunul Sf. Joan (20

www.dacoromanica.ro
 40
MID MIL

tunic). A ntidsummer-night's dream, MIGHTN'T = abrev.

Un vis dintr'o noapte de shnziene. pentru Might not.
MIDWAY = 116, s. 1 mijlocul, 1 MIGHTY= maltf-i, adj. 1 pu-
jumiitatea drum ului. 2j umLltatea ternic, tare. 2 violent. 3
deprtfirel. 3 fig. : mijloc, n. mare. II Loc. 1 The mighty man,
MIDWIFE = micif-fiall (S. mid, omul puternic. The mighty, eel'
wif), s. moas, f. II Manmid-wife, puternicT.
ma olo. 2 MIGHTY, adv. mult, foarte
to MIDWIFE, va. 1 a mosi. mult.
2 fig. : (into, in) a ajuta s intre. MIGNONET TE = min-Da-net' (Fr.
3 vn. a implini sarcina de moash. mignonnette), s. bot. : resed, ro-
MIDWIFERY = mid'-iiif-ri, s. 1 seta, f.
mosit, n. arta facerilor, f. 2 sar- MIGRANT = mar-grant (L. mi-
vin de moasii, f.-3 ingrijirile, pl. gro), s. emigrant,
MIEN= mTn (Fr. mine), s. mink, to MIGRATE= gr6t, vn. (into,
infatisare, f. aer, n. In) a emigra, a trece.
MIFF inif(?), s. pick supfirare. MIGRATION gref-s'n, s. 1
f. I Loc. To have a miff, a l cer- migratinne, f. 2 strmutare,
tasi To take a miff, MIGRAT ORY mar- -
shri landra, a fi ca tifna adj. 1 nomad, care emigreazii.
Ja nas. 2 pasere: chltoare.
to MIFF, va. a supra, a atinge. MILCH milts (S. meolc), s. 1
MIGHTmalt (S. miht), v. 1 vac& lAptoas, cu lapte.-2 blnd.
pert. cond . de la MAY: a putea.- * to MILCH, vn. a Tnduiosa.
2 corespunde ca subj ronuln. ; V. MILD maild (S.), adj. [comp.
Loc. 2. i Loc. 1 I told him he Milder ; stzperl. Mildest] blind.
ntight, i am spus cd putea. They Loc. To grow (sag to become) mild,
might be seen, cineva putea a se imbliin0i, a se linisti. Mild-
vad. One might think, s'ar putea looking, en un aer blAnd. Mild-
crede. You might have thought, al spirited (- tempered), de o fire
fi putut s cmil. 2 That he might blndh. V. Mildly.
know, ca sii scie. MILDEW mil'-dIti (S. mildeaw),
2 MIGHT = mait, s. putere, f. s. 1 rugin, neghin, malur, f.
II

Loc. A man of might, un om pu- 2 pete de umegeal, pl. mu-

ternic. irith all his might, ca cegaiii, n.
'Math puterea sa. With might and to MILDEW, va. 1 a mluri, a
main, ca-de-a-sila. Do with your OHL a arde. 2 a strica (en
might, fa cura vel putea mal bine. zune0ealei). 3 fig. : a pta, a
MIGHTFUL=mhiti-ful, adj. pu- murdari, a mAnji. I Loc. 2 Mil-
ternic. dewed car, spic milurit.
MIGHTILY i-li, adv. 1 cu MILDLY = adv. I.
putere, strasnic. 2 in mod vi- bland, ea bliIndete. 2 cu mo-
guros. 3 fam. mult, foarte deratiune, cu cumpgtare.
mult. MILDNESS = nes, s. blan-
MIGHTINESS i-nes, s. 1 pu- d*, f.
tere, mrime, importantfi, insem- MILE mall (S.), s. znasure :
nfitate, f. 2 mrire, f. 3 tillu : milk (1509m ,3), f. Loc. Nautical
I

mrie, altel, f. mile, milh marin. 7'o wark four

www.dacoromanica.ro
 41
MIL MIL

ndles, a face patru mile pe jos. tita. Milk-score, socoteala pentru

Mile-end, sMile-end, (cartier din lapte. 31ilk-sop, 1. Whi de paine
Londral. Mile-man, cantonier. cu care intingi in lapte ; 2. fig.
Mile-post, mile-stone, scrim de curciplouatit. Milk-tooth, dinte de
botar militar. lapte. Milk-warm, cldicel. Milk-
MILEAGE = mall'-idj, s. 1 pre- while, alb ca laptele, ca spurna
tul n. 2 (alocatiunea, laptelui. Milk-wort, bol. aior,
-suma preveVuld pen(ru) cheltuell laptele cucului, amreal.
de drum, Pl. II Loc. Mileage-rate, to MILK, va. 1 a mulge. 2 a
tarif chilometric. suge laptelc.
MILFOIL = mil'-foil (L. mine, MILKER = mile-6r, s. 1 per-
(Whim), s. bot.: alunele, pl. coada soana care mulge ; lptfireasa.
aoricelului, f. 2 vack laptoas, cu lapte, f.
MILIARY = mil'-i--ri (L. mi- MILKINESS= i-nes, s. 1 na-
lium), adj. miliar. II Loc. Miliary turft Faptoasii, f. 2 fig. : Wan-
fever, frigurI miliare. date, liniate, f. 3 &lea, f.
MILITANT= miV-i-tnt (L. mi- MILKY = i, adj . 1 de (cu) lapte,
les), adj. 1 militant. 2 luptator. pentru lapte. 2 Ifiptos. 3 vaccl,
MILITARILY= adv. oaie, etc. : cu lapte. 4 fig.
militaresce. bland. 6 fig. : fricos, pleac-
MILITARIST = rist, s. mili- fug. 6 astron. : (drumul, calea)
tar, robilor ; (calca) iul Traian. I Loc.
MILITARY= ri, adj. militar, 6 The milky way, drumul (sail ca-
militresc. II Loc. A military man, lea) robilor, calea luf Traian.
un militar. In a military way, MILL =mill (S. mylen), s. 1 int.
militaresce. The military, trupa, gen. : moar, t. 2 manufactura,
Torta armat. fabrici, filatura, f. 3 postav:
to MILITATE = mil'-i-t6t, un. muchie, tesfitur in crucia, f.
(for, in favoarea; against, in con- 4 monedd muchie, f. 5 liniba
tra) a milita. dirditorilor lupt de box, f. 6
MILITIA mi-IF-a, s. militia, a o mia parte (a unlit dolar), f.
f. I Loc. A militia-man, un soldat Loc. 1 To turn the mill, a invirti
din militia. rnoara.V. Cotton, Silk, etc. Mill-
MILK = milc (S. meolc), s. 1 lapte, board, carton gros. Mill-dam, iaz -
m. fi n. 2* blandee, f. Il Loc. saii iezaturfi de moar. Mill-cour-
1 Milk below ! cine vrea lapte ! se, niill-race, canal sad curent de
With milk, cu lapte. Bread and inoar ; iaz, scoc. Mill-hand, lu-
milk, milk-porridge, milk-pottage, ertor la o filatur. Mill- head, cu-
sup cu lapte. Milk and water, rent. Alill-hopper, coa (de moara).
lapte amestecat cu api. Milk of Mill-horse, cal de moar. Mill-
lime, var alb, apa de var. Milk- owner, 1, proprietar de moara ;
diet, dietii de lapte. Milk-fever, 2. proprietar de filatur ; 3. ad
friguri de lapte. Milk-livered, fri- de fabric. Mill-pond, mill-pool,
cos, pleaca-fug. Milk-maid, lap- reservoriii de moar. Mill-stone,
-treas. Milk-man, Faptar, lap- 1. moar ; 2. piatr de moara ; 3.
tagiii. Milk-pail, galena pentru fig. : piatr. Mill-slone quarry, ca-
lapte. Milk-pan, strachini de (sail rierA pietre de moari. Mill-
pentru) lapte. Milk-pap, sinul, tooth, masea. Mill-wright, cons-

www.dacoromanica.ro
 42
MIL MIN

tructor de morl. 4 31111 sixpences, MILLIONED Fad, adj. .ctr

piese de six pence cu muchie. V. milioane, la milioane.
to Mill. MILLIONTH = We, adj. a
to MILL mil, va. 1 a mcina. milionimea.
2 industrie : a ciilea (postav). MILT = milt (S.), s. 1 anal.:
3 moneda : a fabrica (ea mu- splin, f. 2 lpy, ni. pl.
chia). 4a face s spumeze (cio- to MILT, va. a fecunda.
colata). 5 a lovi cu pumnii. MILTER = 6r, s. pesce
Loc. 3 Milled edge, muchie (de m.
moneda). MIME = malin (Gr. minzos), s.
MILLED = mild, adj. postav : mim, ni. n.
&Meat.
to MIME, va. a mima, a Ingiina,
a imita.
MILLENARIAN mil-16-nEt-ri-in MIMETIC, MIMETICAL = mi-
(L. mille, annus), adj. milenar ; mett-ic-iil, adj. mimic, de mi-
s. mileniii, n. micA ; de imitatiune, imitativ.
MILLENARY = mil'-16-116-H, s. 1 MIMIC, MIMICALmimt-ie41,
mileniti, n. adj. 1 mimic, de mimiefi.-2 fig.:
MILLENIAL adj. ingntor, imitator. Loc. 1 The
din perioada milenar. mimic(al) art, mimica, arta de imi-
MILLENIUM= 6m, s. perioad tatiune.
milenarii, f. 2 MIMIC, s. 1 mim, ni. 2 fig.
MILLEPED = mil'-16- ped (L. imitator,
mine, pes), s. insecta: miriapod, n. to MIMIC= mimt-ic, va. a imita,
MILLEPORE por (L. mille, a Ingilna.
port's), s. polip : milepor, ni. MIMICKING = ing, MIMICRY
MILLER mil'-6r, s. 1 morar, ri, s. 1 aria: mimick f. 2
morreas, morrit, f. 2 fig.: imitatiune, parodie, f.
pesce : mihalt, ni. n Loc. 1 Miller's MIMOSA = mi-m6t-za (L.), s.
wife, nevasta morarulia, morh- bot. : mimosii, f.
reasi. 2 Miller's thumb, pesce : MINARET =mint--ret (Ar. me-
V. Mill. narah ), s. minarea, f.
MILLESIMAL (L. MINACIOUSmi-nili-s6s, MINA-
ruffle), adj. a o miia parte. TORY = (L. minor),
MILLET mil'-let (L. milium), adj. amenintfitor. V. Menace.
s. bot.: 1 to MINCE mins (S. minsian),
MILLIARY mil'- li- - ri, (L. va. 1 a toca marunt. 2 fig.: a
mille), adj. miliar. Indulei, a usura, a atenua. 3 a
MILLINER= mil'-li-n6r, s. mo- trata cu afectatiune.1 Loc. 2 Not
dist, vind6toare de mode. I Loc. lo mince matters, a spune lucra
Man-milliner, modist, m. Milli- verde In ochi, In fati; a vorbi
ner's shop, magazin de mode. murit. To mince the niatter, a ate-
MILLINERY= i, s. mode, pl.; nua afacerea. Not lo mince it, a
articole de mode, pl. vorbi liimurit. 3 To mince virtue,
MILLION mil'-I6n (L. mine), a afecta virtutea.
s. milion, n. Loc. Worth a mil- 2 to MINCE, on. 1 a umbla ea
lion, milionar. Worth ten millions, pasi mruntl, mid; a umbla ghion-
de dece orI milionar. ghionindu-se. 2 a varbi cu o-

www.dacoromanica.ro
 43
MIN hlIN

delicatetti afectat.-3 a se ghion- one's mind, a'si pierde cumptul.

ghioni ; a se marghioli. 4 I have a mind to buy, mi vine
MINCE, adj. tocat.' II Loc. Mince- pofta s cumpr. 5 After one's
meat, carne tocati, tociiturii. de mind, to one's nand, duph gustul,
carne. To chop as small as mince- placul sii. 6 To bring one's ntind
meat, a toca mrunt de tot. Mince- to, 1. a se hotri ; 2. a se o-
pie, patch, pastet cu carne tocath. bicinui sii. Not to know one's own
Mince-veal, tockturii de vitel. mind, a nu sci ce vrea. To make
I MINCING min'-sing, s.1 to- up one's mind, a se hotri. His
care, f. 2 fig. : ghionghionele, nzind is made up, hotrirea sa e
pl. farafastic, n. Math. 7 To be of the sanze
2 MINCING, adj. farafasticos, a fi de aceiasi Were. To break
care se ghionghionesce, marghio- one's mind to, a se incredinta
lesce ; afectat. V. to Mince. euiva. To speak one's mind, a
MINCINGLY = li, adv. 1 in spune lhinurit, pe fatfi. 8 Time
prti (bucll) micI; mrunt. 2 out of mind, de efind lumea
fig.: ghionghionindu-se, marghio- phmntul ; cu cht imi aduc a-
lindu-se. minte. To bear in mind, a's1 aduce
MIND maind (S. geznynd), s. aminte. It must be borne in mind,
1 minte, f. spirit, suflet, duh, n. nu trebue s. se uite.
2 inteligentfi, f. 3 bun simt, I to MIND= maind, va. 1 a bga
cap, n. judecat, f. 4 poft, f. de seam'a (la), a Ingriji (de). 2
dor, n. 5 gust, n. idee, f. a se gndi (4), a se ocupa (de,
6 intentiune, f. scop, n. hoth- 3 a pzi.
cu). 4 se ingrija ;
rire, f. 7 Were, opintune, f. a-i psa. 6 a tine la (ca). 6
avis, sentiment, grind, n. 8 a asculta. 7 a aduce aminte.
memorie, amintire, f. 9* cali- 8 a avea de grind, a medita, a
tate, Insurire, f. 10 noblet de proiecta. II Loc. 1 Mind zvhat you
suflet, f. I Loc. 1 si 2 The mind say, bag de seam la cuvintele
of man, spiritul oinului(ornenesc). d-tale. 211ind you avake me early,
Your mind of love, sufletul d-tale ingrijesce ea s mg scoti de vreme.
iubitor. To call lo mind, 1. a's1 Mind your book, studiazi bine. 2
inchipui; 2. a'si aduce aminte. Mind your business, ocuph-te de
To enter one's mind, a intra in treburile d-tale. V. Business. 4
cap cuiva. To have something on Never mind ! nu bilge de sea m
one's mind, a da cu mintea. The nu tine seam ! nu ja seami! Not
peace of mind, linistea sufletului. to mind expense, a nu-1 psa de
Trith my mind's eye, cu gndul. cheltuial. You don't mind my ci-
Mind-stricken, miscat, lovit. Mas- gar P igara mea nu v(1 incomo-
ter minds, sufletele mar!. A weak deaz ? I don't mind saying, nu
mind, o inteligent Malik'. Of sound mi-e team s dic. 6 He minds not
mind, eu o minte shatoastt. A what you say, nu ascult ce Old.
nzan of strong mind, un om cu 2 to MIND, un. a-i fi dor, poft ;
cap (destept). 3 To be in one's a fi dispus a (sh). V. to Mind, va.
mind, in one's perfect mind, a fi MINDED= maind'-ed, adj. 1 in
intreg la minte, a fi In toate min- comp. : cu spiritul, cu sufletul, cu
tile. To be out of one's mind, a duhul, cu mintea. V. Iligh,Fickle.
ti lesit din miaite. To go out of 2 in comp. : de o Were. 3 [to,

www.dacoromanica.ro
 miN MIN

la, sa) dispus. II Loc. 3 When I ivas MINERALIZATION = aIz-a"-

not so minded, and nu eram dispus. On, s. mineralisare, f.
MINDEDNESS = ed-nes, s. fire, to MINERALIZE= alz, va. a
disposithme, f. mineralisa.
MINDFUL= ful, adj. 1 (of) MINERALIZER = ar, s. him. :
atent (la, sa), cu grija, cu bgare min eralisator, n.
de seamii, silitor. 2 (of, de) care MINERALOGIC, MINERALOGICAL
lsi aduce aminte. = min'-ar-i-lodj"-ic-il, adj. mi-
MINDFULLY= fui-li, adv. eu neralogic.
atentiune, cu ingrijire, cu bgare MINERALOGICALLY= li, adv.
de seama. In mineralogie.
MINDFULNESS = ful-nes, s. 1 MINERALOGIST =
(of) atentiune, grij, bagare de gist, s. mineralogist,
seama, f. 2 aducere aminte, MINERALOGY = gi, s. mine-
amintire, f. ralogie, f.
MINDING= ing, s. atentiune, MINEVER = min'-i-var, s. V.
Ingrijire, bagare de seam, f. Miniver.
MINDLESS= les, adj. 1 fail 1 to MINGLE= ming'-gl (S. men-
spirit, fra inteligen. 2 (of) gan), va. 1 a amesteca. 2 a in-
uititor (de), neatent (la) neIngri- calci, a confunda, a lncurca.
jitor, nebigator de seami, 2 to MINGLE, vn. (pers., with,
bagare de seamit (pentru). cu, In) a se amesteca ; 1.: a se
1 MINE= men (S. min), pr. pos. Incurca.
adj. pos.1 al men', a mea; ai meI, MINGLE, MINGLING ling, s.
ale mele. 2 med, mea; mel, mele. amestec, n.
II Loc. 1 This book is mine, aceasta to MINIATE min'-i-at (L. mi-
carte e a mea. Mine are here, al nium), va. a vopsi Cu chinovar.
mel (ale mele) dint aicI. II is not MINIATURE= s.1
mine lo sell, nu e al mea (a mea) miniatura, f. portret in minitur,
nu pot s-1 (s'o) vind. 2 A friend n. 2 fig. : miniatura, f. II Loc. 1
of mine, unul din prietenil mel. Miniature-painter, miniaturist. 2
It is no fault of mine, nu e vina In miniature, In miniatura.
mea. No effort of mine, nicl o sfor- MINIATURIST = ist, s. minia-
tare din partea mea. turist, m.
2 MINE =main (Fr.), s. 1 mina*, MINIE = min'-i, adj. Mini& I

ocn, bale. f. 2 fig.: lagum, n. Loc. Minie-ballet, glont Mini& glo nt

3 mineraiii, minere, n. 4 gen. conic. Minie-rifle, pusca Mini.
mil.fi civ. : mina, f. II Loc. 1 To 1 MINIKIN=min'-i-chin (Fr. Mi-
work a mine, a exploata o mini. gnon?) adj. micut, drgute
to MINE, va. i n. 1 a mina, a 2 MINIKIN, s. 1 pers. : favorit,
s'Apa. 2 fig : a siipa. favorit, f. 2 1. : ac mic cu
MINER= maln'-ar, s. miner, oc- &Amalie, n.
nas, baias, m. MINIM= min'-im (L. minimum),
1 MINERAL = min'-ar-al, adj. s. 1 pitic, pigmeO, ni. 2 pesce:
mineral. II Loc. Mineral waters, rahitii, f. clean, m. 8 bucata de
apele minerale. versurl, f. 4 matirei picatura,
2 MINERAL, s. mineral, n. f. 5 !mu nota IntreagA, f.
www.dacoromanica.ro
 - 45
MIN MIN

MINIMUM= min'-i-mem, s. mi- meie care imparte, care distri-

nim, n. buesce, f. 2 la prof.: femeie-
MINIMUS = es, s. cea mai ministru.
mica din flint; f. MINISTRY = tri, s. 1 minister,
1 MINING= main'-ing, s. 1 lu- n. mijlocire, actiune, f.
crare In mine, f.; exploatare a 2 poli!.: minister, n. il Loc. 2
minelor, f. 2 aeliune de a mina, During his ministry, sub minis-
sipare, f. 3 mil.: construelitme terul sell. To enter the niinistri
de mine, f. ; mine, f. pl. V. 2 a intra in minister. The ministrzj
Mine. has gone out, ministerul a demi-
2 MINING, adj. minelor, de sionat.
mine. MINIM= min'-i-em (L.) s. mi-
MINION= min'-Ien (Fr. mignon), nium, n.
s. in(. favorit, m. favo- MINI VER = min'-i-ver (Fr. me-
rita, f. nuvair), s. (blank de) singcap, n-
MINISTER = min'-is-ter (L.), s. MINK = mine (?), s. lutrii, vidr,
1 ministru, 17 2 rel. pro!.: norc, f. V. Otter.
ministru, ni. 3 fig. : unealta, f. MINNESINGER min'-ne-sing'-er
1 to MINISTER, va. 1 a admi- (Ger.), s. eintret de amor, amin-
nistra. 2 a dispensa, a da, a nesanger), poet liric german in
procure. ev,u1 mediii, m.
2 to MINISTER, un. 1 (to) a MINNOW = min'-no (Fr. menu),
sluji. 2 a sluji la biseria. 3 s. pesce 1 plevusca, chesack f.
(to, la) a contribui ; a vedea de chitic, m. 2 clean, m. rabia, f.
eineva, a ingriji de. 4 (lo) a 1 MINOR = mal'-ner (L.), adj. 1
vindeca, a tamadui. mal mic, mie. 2 inferior, de
MINISTERIAL = rangul al doilea. 3 usor, fir&
adj. 1 ministerial, ministerului, important. 4 uf., log., geogr.:
unni ministru. 2 1. de lege minor. 5 pers. : mai mic,
ministerial. 3 sacerdotal. 4 !I Loc. The minor poets, poefil de
supus, asculator; slugarnie. fi Loc. rangul al doilea.
1 The ministerial bench, banca mi- 2 MINOR, s. 1 minor, m. minora,
nisterial. 2 Ministerial officers, f. 2 log. : minora, f.
impiegati ministerial!. MINORITY= mi-nor'-i-ti, s. mi.-
1 MINISTERING = min'-is-tiir- noritate, f.
ing, MINISTRANT = &Ant, adj. MINO TAUR = min.'-o-tor (Gr. Mi-
1 slug, servitor, In serviciul... ; nos, tauros), s. npr. Minotaur, ni.
supus, ascultitor 2 de ajutor, MINSTER= min'-ster (S. myn-
indatoritor. ster), s. 1 catedral, f. 2* mo-
2 MINISTERING, s. 1 serviehl, nstire, f. Loc. York minster,.
n. 2 ajutor, n. 3 ingrijiri, catedrala din York.
pl. 4 sacerdotiii, n. MINSTREL =min'-strel (Fr.
MINISTRATION = nestrel), s. menestrel, bard, m.
s. 1 minister, n. 2 agentie, MINSTRELSY= si, s. 1 arta
f. servichl, biurofi, n. menestrelului, f. 2 zinnia, f.
MINISTRATIVE = tre-tiv, adj. eiintece, acorduri, pl. 3 instru-
care ajuta. mente de mini* pl. 4cortni,p1,.
MINISTRESS= tres, sf. 1 fe- 1 MINT = mint (S. mynet), s. 1

www.dacoromanica.ro
 46
MIN MIR

Monethrie, f. 2 fabriell, f. 3 MINUTENESS= nes, s. 1 mi-

fig. : mina. f. Loc. 1 Master of cime, exiguitate, f. 2 delicatet,
II

the Mint, Directorul Monetriel. f. 3 caracter miglos, minutios, n.

Mint-man, lucrhtor la Monetrie. MINUTI/E (L), spl.
Mint-master, 1. directorul Mone- chitibusuri, pl. migal, f.
thriel ; 2. fig. : inventator. MINX = mines, s. 1 pers. : pu-
2 MINT = mint (S. minta), s. bot.: lama, seaturft, firth, f.-2 anim.:
izmi, mine, f. II Loc. Mint-julep, chtelush, f.Banim.: lutr, vidrii,
grog cu izm. nor* f. I Loc. 1 An impertinent
to MINT, va. 1 a bate ban1. minx, o cocosneat. 3 V. Otter.
2 fig. : a plismui, a scorni, a nhs- MINY=main'-i, udj. 1 de mine;
coci, a iscodi, a inventa. bogat in mine. 2 fig.: subph-
MINTAGE idj, s. 1 sumele mintean, suteran. V. 2 Mine.
de ban! 'Mug, pl. 2 dreptul MIOCENE = mfii - o - sin (Gr.
de a bate banl, n. mrion, kainos), s. geol.: miocen, n.
MINTER ir, s. lucrtor la MIRABELLE = mie-a-bel (Fr.), s.
Monetria Statulul, ni. coreodusii, f.
MINUET min'-lu-et (Fr. me- MIRABLE adj.pen-
mid), s. dant : menuet, n. tru Admirable.
MINUS mal'-nes (L.), s. mi- MIRACLE= mir'--c'l(L. miror),
nus, n. s. miracol, n. minune, f. Loc.
MINUSCULE= maI-nes'-chiul, s. By miracle, d'a minune. To work,
minuscul, liter mich, f. miracles, a face minunl. Miracle-
1 MINUTE mi-riffit' (L. minu- monger, facetor de minuni.
tum),adj. 1 mrunt.-2 foarte mic. *to MIRACLE, va. a face mi-
3 minutios. II Loc. 3 The mi- raculos, minunat.
nutest particulars, cele mai miel MIRACULOUS = mi-rac'-lu-les,
amnunte. adj. miraculos, minunat.
2MINUTE= min'-it, s. 1 minut, MIRACULOUSLY=li, adv. in
f. 2 moment, n. 3 not, mi- mod miraculos, minunat ; de mi-
nut, f. 4 proces-verbal, n. nune.
Loc. 1 Minute-hand, minutar. Mi- MIRACULOUSNESS = nes, s.
nute-jack, slug. lingusitoare. 2 caracter miraculos, minunat, n.
A minute's rest, un moment de MIRAGE mi-rar (Fr.), s. mi-
odihni. This very minute, la mo- raj, miragiii, n.
ment. 8 To take sail make minu- MIRE malf-er (O. moer), s. 1
tes, a lua note. To make minu- noroih, nomol, mil, n.
tes of, a face minuta. Minute-book f. 2 smilrc, n. (I Loc. To stick
1. carnet ; 2. admin. : jurnal de (fast) in the mire, a se innornoli.
corespondent si de acte. to MIRE, u. 1 va. V. to Bemire.
to MINUTE=min'-it, va. I a 2 vn. a cade in noroiii.
lua not de. 2 a face minuta. MIRK, MIRKY, etc. V. Murk, etc.
1 MINUTELY-- li, adj. fi adv. MIRROR rnie-rer (L. miror),
1la fie-care moment. 2 de toate s. oglind, f.
momentele. MIRTH = mr6 (S. myrth), s. ve-
2 MINUTELY = mal-nlfit'-li, adv. selie, bucurie, f. II Loc. To make
In mod minutios, d'a amruntelul, mirth for, a desata, e face sh
de-a fir-a-per. V. Minute, adj. petreacii.

www.dacoromanica.ro
 47
MIS

MIRTHFUL ful, adj. 1 vesel; to MISAPPLY, va. 1 a Ca plica

de veselie. 2 care te face s prost. 2 a intrebuinta prost.
petreeT, desffittor. MISAPPRECIATED, adj. reu pre-
MIRTHFULLY = -- li, adv. cu /nit.
veselie. to MISAPPREHEND, yet. a pri-
MIRTHFULNESS = nes, s. ve- cepe (Intelege) ru; a gresi.
sale, f. MISAPPREHENSION, s. gresala,
MIRTHLESS mre'-les, adj. idee fals, f.
faril veselie, trist. MISAPPROPRIATION, s. 1 apli-
MIRY= mar-ri, adj. 1 noroios, catiune proast, f. 2 furt, n.
nomolos, mocirlos, smrcos. 2 mfinetorie de bani, sfeteriseala,
de noroiri, de nomol, de mocirl. f.; hitrebuintare necinstith, f.
V. Mire. Loc. 2 Misappropriation by agents,
MIS...= mis (S. mis), part. nedes- abus de incredere.
to MISARRANGE, va. a orndui
pcIrtilii: 1 ri.lii, rea; prost, proast. prost.
2 care uresce. (Clind pronun-
tarea nu va insofi cuuinlul comma, MISARRANGEMENT, s. orfindu-
sei se cattle cituintul principal]. ial proastfi, f.
MISACCEPTATION, s. contra- to MISASCRIBE (to, euiva), va.
sens, n. interpretatiune gresiti, f. a imputa (a atribu) pe nedrept.
MISADVENTURE, s. piitanie, to MISASSIGN, va. 1 a chiema
potc, f. ursuzlue, n. ; fig. : in judecat pe nedrept. 2 a ho-
boa*, f. tali, a da pe nedrept.
to MISADVISE, va. a sftui riql. to MISBECOME [pelf. Misbechme;
MISAFFECTED, adj. raj dispus ; ptr. Misbecome], mi. 1 a nu sade
instrinat. bine, a nu se potrivi cu. 2
to MISAFFIRM, ',a. a afirma pe haincl: a nu vine bine.
nedrept, gresit. MISBECOMING, adj. (in, pentru
MISAIMED, ptr. riiil tintit. neeuviincios.
MISALLEGATION, s. alegatiune MISBECOMINGNESS, s. necuvi-
asertiune) fals, f. inl. f.
to MISALLEGE, va. a pretexta MISBEFITTING, adj. necuviin-
pe nedrept, gresit. cios. ,
MISALLIANCE, s. mesalianf, MISBEGOT, MISBEGOTTEN, adj.
eAstorie nepotrivit, f. 1 ilegitim, din florl.-2 fig.: ne.
MISALLIED, adj. mesaliat. norocit.
MISANTHROPE = mis'- n - hr6p, to MISBEHAVE, un. fi a. a se
MISANTHROPIST = mis-an'-ero- purta 1.66, necuviincios.
pist (Gr. misos, anthropos), s. MISBEHAVED, adj. 1.65 creseut.
misantrop, m. MISBEHAVIOUR, s. purtare rea, f.
MISANTHROPIC, MISANTHROP- MISBELIEF, s. 1 creiint, Mere-
ICAL mis'-an-5rop"-ic-1, adj. dere gresit, f. 2 necredint, f.
misantropic. to MISBELIEVE, va. a avea o
MISANTHROPY = mis-an'-ero-pi, credinti (ineredere) gresit.
s. misantropie, f. MISliELIEVER, s. necredincios,
MISAPPLICATION, s. aplieatiune pgiin, letin, m. spuraciune, f.
proasti, f. MISBELIEVING, adj. necredin-

www.dacoromanica.ro
 - 48
MIS MIS

cios, necrestin, piiginese. II Loc. rite buciiti literare, f. 3* adj.

Alisbelieving dog, om spurcat. amestecat, variat.
to MISBESTOW, va. (on, cuiva) to MISCHANCE, un. a se in-
a da pe nedrept, gresit. timpla din nenorocire.
MISBORN, ptr. nascut inteo zo- MISCHANCE, s. 1 intimplare ne-
die rea ; nenorocit. norocit, nenorocire, f. 2 pa-
to MISCALCULATE, mi. a cal- tanie, potc, f. ursuzluc, n.
cula (a numera, a socoti) gresit. to MISCHARGE, va. a numera
MISCALCULATION, s. calcul gre- (a socoti) gresit.
n. socoteali gresit, f. MISCHARGE, s. suma trecut
to MISCALL, va. 1 a chiema pe grqita, f.
nedrept, gresit ; a numi gresit. MISCHIEF - mis'-elf (S. mis ; Fr.
2 a ()earl, a miura. chef), s. 1 nenorocire, belea,
MISCARRIAGE= mis-car'-ridj (S. red, bucluc, n.-2 pagub, dauna,
mis : L. carrus), s. 1 neisprava, f.-3 purtare rea, f.; fest, pozna,
neisband, f. 2 eec, n. 3 ne- f. 4 reutate, piclea/, f.
norocire, intimplare, f. 4 med. : neinielegere, discordie, cearta, f.
lepadare, f. 5 purtare rea, f. II Loc. 1 To do mischief, a face
to MISCARRY= ri, un. 1 a neis- rul. To do some mischief, I. a
buti, a nu reusi. 2 corabie: a face vr'un eel. To get.into mis-
se pierde, a pieri 3 a nu ajunge chief, a's1 atrage vr'o nenorocire ;-
la destinatiune, a ratci. 4 med.: a se baga In bucluc, In belea. 3
a lepilda, a aborta. This child is always in mischief,
to MISCAST, va. a calcula (a so- copilul acesta merea face cate-o
coti, a numera) gresit. poznh. 4 Chokefull of mischief,
MISCAST, s. calcul gresit, n. so- plin de reutate. To mean mischief,
coteala gresita, f. 1. a chibzui o faptil rea ; 2. a
MISCELLANARIAN= insemna crima. 5 To make mis-
(L. misceo), adj. autor chief between, a bilge zizania (vrajba)
de o culegere de buckti literare, m. intre. Mischief-maker, galcevitor,
MISCELLANEA = le"-ni-, s. zurbagiii. Mischief-making, adj. 1.
pl. culegere de bucati literare, f. reuticios; 2. certret, certhtor,
MISCELLANEOUS= es, adj. 1 galcevitor ; 3. s. galceavii.
variat, amestecat. 2 de dife- MISCHIEVOUS = mis'-ci-v es, adj.
rite materii. 3 de diferite bu- reuticios, r. 2 viitimtor,
ca ti literare. funest. pernicios.
MISCELLANEOUSLY - li, adv. MISCHIEVOUSLY - 1i, adv.1 cu.
1 de un caracter variat. 2 Bind reutate, in mod reutacios. 2 in.
mod vtmtor.
amestecat.
MISCHIEVOUSNESS = nes, s. I
MISCELLANEOUSNESS - nes, reutate, f. 2 natur vatm-
s. varietate, diversitate, f. ames- toaxe, f.
tcc, n. to MISCHOOSE, va. [pert. Mis-
MISCELLANIST = mis-sel'-l- chose ; ptr. Mischosen] a alege
nist, s. autor de tractate despre sit, refl.
subiecte diferite, m. to MISCITE, va. a cita gresit.
MISCELLANY = ni, s. I ames- MISCLAIM, s. pretentiune nein-
tac, n. 2 lit.: culegere de dife- temeiati,

www.dacoromanica.ro
 49
IHS
to MISCOMPREHEND, va. a in- MISDEMEANOUR, s. 1 delict,
telege (a pricepe) red. n. 2 ofensa, insults f. 2 3*
MISCOMPITTATION, s. gregalli purtare proast, f. I Loc. 1 High
la soeoteala, f. misdemeanour, delict gray.
to MISCOMPUTE, va. a numera to MISDIRECT, va. 1 a dirige, a
sag a socoti gresit. indrepta reu. 2 a informa rel.'.
MISCONCEIT, MISCONCEPTION, 3 a adresa gresit; a da o adresi
s. 1 conceptiune gresitti, f.-2 ne- gresit sad falsi.
Intelegere, f. to MISDO, va. fi n [perf. Mis-
to MISCONCEIVE, va. fi n. a did ; pir. Misdone] a face red.
concepe red, a judeca red. MISDOER, s. 1 autor al noel
NLISCONDUCT, s. purtare proas- gresell, m. 2 fctor de red
a, f. om red, stricat, pervers, m.
MISCONJECTITRE, s. presupu- MISDOING, s. 1 gresali,
nere grec,dti, falsi, f. f.-2 fapti rea, f.
to MISCONJECTURE, u. 1 va, MISDOUBT, s. 1 brinuial, f.
a presupune pe nedrept. 2 un. 2 indoial, f.
face presupunerT gresite. to MISEMPLOY, va. a intre-
MISCONSTRUCTION, s. 1 inter- buinta red.
pretatitme fal, gresiti, f. 2 leSEMPLOYMENT, s. intrebuin-
.contrasens, n. tare rea, f. alms,
to MISCONSTRUE, va. 1 a inter- MISENTRY, s. inscriptiune fa-
preta reu, gresit. 2 a traduce cut pe nedrept, inscriptiune
prost. f.
to MISCORRECT, va. a corecta MISER= mai'-zer (L.), s. 1 sgAr-
(a indrepta) red sail pe nedrept. cit, m. 2 nenorocit, m. V.
to MISCOUNSEL, va. a sfatui Wretch.
to MISCOUNT .=mis-catint', va. fi MISERABLE = er- - b '1,
n. a gresi la socotealik (cu). adj. 1 nenorocit. 2 miserabil,
MISCOUNT =mis'-ealint, s. pr. stirae lipit.
pi fig. : greseali de socoteala, f. MISERABLENESS = nes, s.
MISCREANT = mis'- cri- Ant (S. srticie, miserie, f.
mis ; L. credo), s. 1 * necredin- MISERABLY= bu, adj. 1 in
cios, infidel, letin, spurcat, m. mod nenorocit. 2 in mod mise,
2 scelerat; Halos, pore de dine, rabil.
m. puslama, seciturii, f. MISERLY = mal'-zer -11, adj.
MISCREATE, MISCREATED, adj. sgarcit, de om sgarcit.
diform, slut, monstruos. MISERY= i, s. 1 miserie, &ti-
to MISDATE, va. a data greit. rade, f. 2 sgarcenie, f.
MISDATE, s.. data gresit, f. MISESTEEM, s. pirere proasti
MISDEAL =mis-dil' (S. mis, dael), (pe care o auern despre cineuct), f.
s. la joc: impirtire gresit a car- to MISESTIMATE, va. 1 a gresi
Nor, f. in pretuirea... 2 fig. a pretui
MISDEED = mis-dTd' ($. mis, sad a stima pe nedrept.
daed), s. fapta rea, f. to MISFASHION, to MISFORM, va
to MISDEEM= mis-dIm' (S. mis, a forma prost.
deman), va. a judeca red. MISFIT =mis-fit', s. Mini care
to MISDEMEAN, vn. ase purta vine red.
H. L. Lolliot. Dig. Eng.-Rom., vol. H. 4
www.dacoromanica.ro
 50
MIS MIS

!dISFORTUNE, s. nenorocire, f. to MISINFER, va. a conchide

II Loc. To bring misfortune on, a gresit sail pe nedrept.
face nenorocirea cuiva. to MISINFORM, va. 1 a informa
to MISGIVE, va. [per!. Misgave ; gresit. 2 a piri, a denunta pe
plr. Misgiven] 1 a da de temut. nedrept.
2 a da de lAnuit. 3 a spune MISINFORMATION, s. informa-
cuiva, a da de presimtit. i Loc. 1 tiune fill* f.
His mind misgave him, sufletul stl MISINFORMER, s. care dg infor-
era plin de team. matiuni false.
MISGIVING, s. 1 indoialg, team, to MISINSTRUCT, va. a instrui
neincredere, f. 2 presimpre, f. prost.
presimtimnt, n. MISINTELLIGENCE, s. 1 veste
to MISGOVERN, va. a guverna falsg, f. 2 neintelegere, f.
(a chrmui) prost. to MISINTERPRET, va. 1 a in-
MISGOVERNED, ptr. pi adj. 1 red terpreta gresit: -- 2 a traduce
guvernat (cArmuit). 2 fig. : ne- prost, a face un contrasens in.
cioplit, grosolan. 3 fig. : a denatura.
MISGOVERNMENT, s. 1 admi- MISINTERPRETATION, s. 1 in-
Distratiune proastii, f. 2 ges- terpretare fals, f. 2 contra-
tiune proastg, f. 3 fig. : pur- sens, n.
tare imoralg, f. to MISJOIN, va. a uni, a im-
to MISGRAFT, va. 1 a altoi preuna rii.
prost. 2 fig. : a potrivi prost. to MISJUDGE, va. 1 a judeca
to MISGROUND, va. a intemeia eat. 2 a nu pretui, a se insela
prost. asupra.
MISGUIDANCE, s. 1 directiune MISJUDGMENT, s. 1 judecat
gresit, f. 2 fig.: sfaturi rele, pl. nedreaptg, f. 2 prere gresit, f.
to MISGUIDE, va. a rtici, a In- to MISLAY, va. [perf. i ptr.
drepta prost. Mislaid] 1 a pune, a aseda ru.
MISGUIDED, adj. rticit, orb, 2 a rtici, a pierde. 3 (upon,
care se insal. cuiva) a imputa pe nedrept.
MISHAP = mis'-hap (S. mis; Gal. MISLAYER, s. 1 care pune, care
hap), s. nenorocire, piedic, p- asead r. 2 care rtcesce.
tanie, potc, f. ursuzluc, n. ; fig. : to MISLE= mie-z1(mist), v. imp.
boant, f. I! Loc. It was my mishap, a Mira, a bruma.
am avut nenorocirea ; am dat to MISLEAD, va. [perf. fi plr.
peste o boant. Misled] 1 a rtci, a pierde. 2
* MISHAVED, adj. V. Misbehaved. fig. : a Insela, a induce in eroare.
to MISHEAR= mis-hie (S. mis, MISLEADER, s. 1 persoan care
hyran), va. [per!. si ptr. Misheard] rtiicesce, care pierde. 2 fig. :
a audi rti. coruptor, m.
MISH-MASH=mis'-mas, s. 1 a- MISLED mis-led', perf. i ptr.
mestecare, amesteciturg, f. 2 de la to Mislead.
talmes-balmes, n. MISLETOE, s. V. Mistletoe.
to MISIMPROVE, va. a intrebu- to MISLIGHT, va. a lumina prost.
inta rii, a abusa de. to MISLIKE, etc. V. to Dislike, etc.
MISIMPROVEMENT, s. intrebu- MISLY = miz'-li, adj. de burg,
intare rea, f. abus, n. to MISMANAGE, va. 1 a dirige

www.dacoromanica.ro
 51
MIS MIS

(a conduce, a Indrepta) prost. to MISPOINT, va. a punctua

2 a administra prost. 3 vn. a gresit.
se purta red. to MISPRINT, va. a tipri red,
MISMANAGEMENT, s. 1 directi- prost set gresit.
nne proast, f. 2 gestiune MISPRINT, s. gresal de tipar
proast, f. 3 purtare proast, f. sad tipografica, f.
MISMANAGER, s. 1 care diri- to MISPRISE = mis-prale (Fr.
geaz (conduce) prost. 2 admi- mpriser), va. 1 a pricepe, a 'bite-
nistrator prost, m. lege red. 2 a despretui.
to MISMARK, va. a Insemna, a MISPRISING = ing, s. dis-
marca gresit. pret, n.
to MISMATCH, va. 1 a potrivi MISPRISION=mis-pri'-jen, s. 1
2 a asemui red. gresal, croare, f. 2 dispret, n.
to MISMEASURE, va. 1 a me- 3 lege: ne-revelatiune, ne-des-
aura gtesit. 2 a calcula sati a tainuire, f.
socoti gresit. to MISPRIZE=mis-praz', va. a
to MISNAME= mis-nem' (S. mis, despretui.
flama), va. a numi, a chiema MISPROCEEDING, s. proceded
gresit. neregulat, n.
MISNOMER = mis-n5'-mer (S. to MISPROFESS, va. a profesa
mis ; Fr. nommer), s. gresal de (a mrturisi) fals sad strImb.
nume, f. to MISPRONOUNCE,. va. a pro-
MISOBEDIENCE, s. nesupunere, nunta gresit.
neascultare, f. MiSPRONUNCIATION, s. promm-
to MISOBSERVE, va. a observa tare gresitii sari necorectii, f.
red. to MISPROPORTION, va. a pro-
MISOGAMIST = mi-sog'- A-mist poytiona red.
(Gr. misos, gamos), s. misogam, m. * MISPROUD, adj. m'andru (fiirli
MISOGYNIST = mi-sodj'- i - nist cuvInt).
(Gr. misos, gun), s. misogin, MISQUOTATION, s. citatiune
MISPERCEPTION, s. idee gre- sea gresit, f.
qiti, f. to MISQUOTE, va. a cita fals sal
to MISPERSUADE, va. a con- gresit.
vinge pe nedrept, a da ideI false to MISRATE, va. a pretui gresit.
euiva. MISRECITAL, s. povestire, isto-
MISPERSUASION, s. convingere risire neexacti, f.
gresitii, f. to MISRECITE, va. a recita (a
to MISPLACE, va. 1 a pune, a spune pe din afari), a povesti, a
ase0a red (gresit). 2 a schimba istorisi gresit.
locul (and cdrfi, etc.). to MISRECKON, va. a calcula
MISPLACED, adj. si ptr. 1 red (a socoti) gresit.
pus, red asegat. 2 fig. : care MISRECKONING, s. calcul (soco-
nu e la loc. Loc. 2 Misplaced
II teal) gresit().
observation, observatiune care nu to MISRELATE, va. 1 a povesti
e la local eI. (a istorisi) neexact. 2 a raporta
to MISPLEAD, va. a gresi In (a face un raport) neexact.
producerea mijloacelor de drept, MISRELATION, s. 1 povestire
a conchide gresit. (istorisire, naratiune) neexact, f.

www.dacoromanica.ro
 62
MIS MIS

2 al' tre un superior: raport ne- sa gaseasca. II Loc. 2 To be miss-

exact, n. ing from, 1. a lipsi la (In); a fi
to MISREMEMBER, va. n. a's1 ratacit ; 2. a fi absent ; 3 milit.
aduce aminte neexact. a tl disprut ; 4. a se absenta.
to MISRENDER, va. a traduce I MISS, s. 1 lipsa, plerdere, f.
r saii gresit. 2 regret, n. pfirere de ran, f.
to MISREPORT, va. 1 a raporta 3 gresala, ornisiune, f. 4*
(a face un raport) neexact. 2 n. ; purtare proast, f.
a vorbi de rail despre. 2 MISS = mis (V. Mister si
to MISREPRESENT, va. a dena- Mistress), s. domnivara, f. II Loc.
tura, a representa neexact, a re- 1 Miss Howard, domnisoari Ho-
presenta sub o inffisare falsa. ward. The miss Howards the
MISREPRESENTATION, s. 1 de- misses Howards, domnisoarele Ho-
naturare, representare sub o in- ward.
fatisare fat* f. 2 raport fals, MISSAL mis'-sl (L. nessa), s.
n. expunere fals, f. carte de rugaciunl ale liturghiel, f.
MISREPRESENTATIVE, adj. care MISSAYING = mis-sa'-ing (S.
denatureaz, etc. mis, secgan), s. expresinne neco-
MISREPRESENTER, s. persoana recta, f.
care denatureaza, etc. MISSELTHRUSH =
to MISREPUTE, va. a prefui rail. (S. mistella, thrisc), s. pasere : sturz
MISRULE= mis-ral' (S. mis ; L. mare, gogolar, m.
regula), s. 1 guvern r, n. sti- MISSELTOE = mie-zal-t5, s. V.
*Wire rea, tiranie, f. 2 desor- Mistletoe.
dine, neoranduiala, confusiune, f. to MISSEND, va. (perf. ptr.
I to MISS= mis (S. missian), va. Missent] a dirige, a indrepta rail.
1 a nu nemeri(inta,scopul, etc.). to MISSERVE, va. a sluji rail
2 a nu gasi, a pierde.-3*ase lipsi sail prost.
de. 4 a omite, a lsa afara, a to MISSET, va. [pert. i ptr.
sari. 5 a'sI da seami de lipsa Misset] a pune, a aseda rah
(unel persoane sail a unui lucru) ; to MISSHAPE mis-sap' (S. mis,
a-I lipsi ; a nu mar vedea. 6 scyppan), va. IPerf. Misshaped ;
fig. : a regreta, a-II pare rail. ptr. Misshaped sail Misshapen] 1
7 a crufa. II Loc. 1 To miss fire, a a forma rail, prost. 2 fig.: a
nu lua foc (a rata). 2 To miss the desfigura.-3 a indrepta rail (dru-
road, a gresi drumul, a se ratfici. mul sed).
He missed his footing, i-a lunecat MISSHAPE, s. forma rea, proas-
piciorul. 4 To miss a word, a ta,!.
omite (a sari) un cuvInt. 5 IVe MISSHAPEN= mis-p'-en, adj.
are sure to be missed, de sigur ptr. diform, rAd facut. V. Un-
i vor da seam& de lipsa noas- shapely.
ten. 6 YVe missed you very much MISSHEATHED = mis-id' (S.
yesterday, v' am (te-am) regretat mis, scacth), ptr. 1 Inchis pe ne-
foarte mult leri. drept. 2 Infundat.
2 to MISSmis, vn. 1 a nu ne- I MISSILE = mis'-sil (L. mis-
meri finta. 2 fig. : a lipsi, a sum), adj. asvIrlit. II Loc. Missile
absent. 3 a cadea, a nu reusi. dart, sageata. Missile weapon, pro-
4 a gresi. 5 (of) a fi cat pe aci iectil.

www.dacoromanica.ro
 63
MIS MIS

2 MISSILE, s. proiectil, n. darda, MISSY mis'-i, s. domnioara,

sagent, f. f. o Loc. Little missies, domnisorite.
MISSING=mis'-ing, adj. 1 care V. 2 Miss.
lipsesce, rtcit,plerdut.-2 milli.: MIST mist (S.), s.1 ceara, ne-
disprut, absent. V. to Miss. gurtt, f. abur, ni. 2 fig.: nor,
MISSINGLY= li, adv. cate-o- m. I Loc. 1 V. Dim. Mist-encum-
data, une-orl. bered, incrcat cu cete. Mist-exhal-
MISSION mi'-sn (L. missum), ing, aburind. Mist-like, brumos.
s. 1 misione, insarcinare, f.-2 * to MIST, v. 1 va. a acopen i cu
interventiune (a deilor), f. 3 * un nor, a intuneca. 2 v. nep.
fachune, f. II Loc. 1 On a mission, a bura, a bruma.
in misione. MISTA'EN mis-tEn', pentru Mis-
to MISSION, va. a trimite in taken.
misiune. MISTAKABLE= mis-tEcf-ii-bl(S.
MISSIONARY = mi'-s6n-a-ri, s. mis, taeean), adj. 1 care induce In
fi adj. 1 s. misionar, m. 2 adj. eroare. 2 (for, Cu) usor de con-
misiunelor. de misionar. fundat, de gresit.
1 MISSIVE =mis'-iv, adj. 1 scri- 1 to MISTAKE= mis-tEe', va.
soare: oficiali. 2 amid: care as- [perf. Mistook ; ptr. Mistaken] 1 a
Aria. pricepe (a intelege) rd, gresit.
2 MISSIVE, s. 1 misiva, scri- 2 a grei, a se insela. 3 (for)
soare oficiala, f. 2 * mesager, ni. a confunda (cu), a lua (pentru). II
to MISSPEAK, y. [per f. Misspo- Loc. 1 si 2 Mistake me not, inte-
ke; Mr. Misspoken] 1 va. a articula legeti-m'd bine. You mistake my
red. 2 vn. a vorbi ra; a gre,i. nieaning, my motives, ma price-
to MISSPELL, va. [per f. fi plr. pet' r'ti ; gre,i0 intentiunile mele.
To be mistaken, a gresi, a se In-
Misspelt sail Misspelled] 1 a sila-
bisi red. 2 a scrie red, a or-
sela. You are mistaken, 1. gresitl,
ye inselah ; 2. * lumea nu v pri-
tografia red. 1 Loc. 2. To misspell
a word, a face o gre,al de or- cepe bine. They are mistaken who
tografie, a acre un cuvint red. think, e o greseal (o croare) de
MISSPELLING, s. gresell de or- a crede. 3 He is often mistaken
tografic, f. pl. for his brother, e adese-ori luat
to MISSPEND, va. [per f. fi plr. drept fratele sed.
Misspent] 1 a cheltui tam-nesam, 2 to MISTAKE, vn. a se insela,
fri cuvint. 2 fig. : a risipi, a a gresi. II Loc. If I do not mistake,
intrebuinta red. daca nu ni insel.
MISSPOKE, MISSPOKEN, V. to MISTAKE mis-tEcf, s. 1 croare,
Misspeak. gresal, f. 2 gre,ala boacini,
to MISSTATE, va. a expune ne- boroboatii, f. 3 confusiune, f. II
corect, a raporta (a face un ra- Loc. 1 si 2 To make a mistake, 1.
port) neexact, a face o dare de a comite o croare; 2. a face o
seamii neexacti. gresal ; a o face boacanii. And
MISSTATEMENT, s. expunere no mistake, e lueru positiv. 3
neexacti, f. raport neexact, n. ; There must be some mistake, tre-
dare de seamtt gresiti, f.; poves- bue s fie vr'o confusiune.
tire (istorisire) neexacta sail fal- MISTAKEN en, ptr. fi adj.
0, f. 1 ptr. V. to Mistake. 2 adj.
www.dacoromanica.ro
 51
MIS MIS

pers. : care se insal, care gre- MISTLETOE = miz'-z'l-t5 (S. mis-

sesce ; orb. 3 I. : gresit, fals. fella), s. vise, n.
4 I.: red inteles, vedut red; pers.: MISTOLD mis-ttild', per i. . siptr.
neinteles, deosebit de cea-ce se de la to Mistell.
crede. ii Loc.4 Afistaken zeal, Avila
MISTOOK perf.si prin
reft inteleas. abus ptr. de la to Mistake.
MISTAKENLY -- II, MISTAK- to MISTRAIN=mis-tren'(S. mis;
INGLY= ing-II, adv, din gre- Fr. trainer), va. a cresce red.
sari, din eroare. MISTRAL mis'-trfil (Proventa:
MISTAKING= ing, s. croare, maestral), s. mistral, n.
to MISTRANSLATE, va. a tra-
gresalft, f. duce necorect.
to MISTEACH, va. [pert. ci plr. MISTRANSLATION, s. traduc-
Mistaught] a inveta (a preda, a tiune necorectil, f.
instrui) red. MISTREADING = mis-tred'-ing
to MISTELL, va. [Perf. i ptr. (S. mis, tredan), s. 1 picior pus
Mistold] a spune red; a povesti red; poticnire, f. 2 fig.: croare,
(a istorisi) red. gresalft, f.
to MISTEMPER, va. 1 a astm- MISTRESS = mis'-tres (L. ma-
pera (a potoli) red. 2 fig.: a gistra), s. 1 int, gen.: stpfinii, f.;
pune neornduiali (desordine). fam.: coconit, f. 2 proprieti-
3 fig. : a supira, a Mania. reas, f. 3 institutoark profe-
MISTER = mis'-ter (L. magister), soari, f. 4 stipna inimel,
s. (nu se serie intreg nici-o-dat) amantfi, logodnici, f. ; int.
Domnul, m. V. Mr. tiitoark f. 5 joc ea bile:
MISTERY=mis'-tr-i (Gr. mus- (bil) cea mare, f. V. Jack. !I Loc.
terion), s. mister, n. Mini, f. 2 To be mistress of, a avea, a
MISTFUL = mist'-ful, adj. 1 bru- poseda. 3 Music mistress, profe
mos. 2 fig. : acoperit de un soari de musici.
nor. V. Mist. MISTRUST mis-trest' (S. mis
*to MISTHINK, v. [perf. f p tr. trywsian), s. 1 neincredere, f.
Misthought] 1 vn. a se insela, a 2 bnuial, indoial, f. V. Dis-
gresi. 2 va. a avea o idee trust.
proast de ; a invinovli (a acusa) to MISTRUST, va. 1 a nu crede,
pe nedrept. a nu avea incredere; a se teme
MISTHOUGHT =mis-riot', s. no- de, a se indoi. 2 a (se, 'si) bii-
tiune fal, prere gresit, f. gnd nui; a presupune, a presimti.
ascuas, n. Loc. 2 I do mistrust me, me tem
MISTILY= mist'-i-li, adv. 1 pe foarte mult. V. to Distrust.
intuneree. 2 neinteles. V. Mist. MISTRUSTER, s. care se teme,
to MISTIME, va. a face frii care nu se inerede.
vreme (tam-nesam, fr cuvint). MISTRUSTFUL, adj. 1 neincre-
MISTIMED, adj. 1 neprielnic; detor, bnuitor. 2 primejdios,
filed vreme, tam-nesam, fAr cu- periculos. II Loc. 1 To be mistrustful
- 2 remarcel, cuvint, etc. of success, a se indoi de succes.
nepotrivit, care nu e la loc. V. to Mistrust.
MISTINESS = mist'-i-nes, s. vre- MISTRUSTFULLY, MISTRUST-
me brumoasii, f. V. Mist. INGLY, adv. cu neincredere.

www.dacoromanica.ro
 55
MIS MIX

MISTRUSTFULNESS, s. neincre- MITIGANT = &it, adj. 1 po-

dere, f. tolitor, indulcitor. 2 fig. ali-
MISTRUSTLESS, adj. 1 (of) far& niitor. 3 care usureazi, micso-
a se teme (de), cu incredere (in). reazA (o pedeapsd, etc.).
2 (of, in) MereOgtor. to MITIGATE= ghEt, va. la
to MISTUNE, va. a acorda rii potoli, a indulei. 2 a alina.
(prost); a desacorda. 3 a usura, a micsora (o pedeapsd).
MISTY =mist'-i, adj. 1 brumos, MITIGATIVE = gi-tiv, adj.
acoperit de cele ; pe care ceala 11 V. Mitigant.
(o) ascunde; inconjurat de aburi. MITIGATOR = ghg-tgr, s. per-
2 fig.: obscur, intunecos. V. soanA sad lucru care potolesce, etc.
Mist. MITRE= mar-tr (Gr. mitra), s.
to MISUNDERSTAND, va. [perf. 1 mitrft (de episcop), f. 2 pr.
si ph% Misunderstood] a pricepe ext. episcopie, f. 3 arhit.
(a inielege) 1.6'11; a lua in alt in- virf (de sciindurcl, de pervaz, etc.)
teles. cu un unghiii de 45", n. II Loc, 1
MISUNDERSTANDING, s. 1 con- With his mitre on his head, cu
ceptiune gresit, f. 2 neintele- mitra in cap. 2 Mitre-square, drep-
gere, f. 8 desbinare, vrajbA, f. tar cu un unghiii de 450. Mitre-
MISUNDERSTOOD, perf., ptr. wheel, masinitrie (imbucare) co-
adj. reil infeles; neinteles. nick.
MISUSAGE = mis-ifie-idj, MIS- MITRED = maF-tgrd, adj. epis-
USE= mis-Ifis' (S. mis ; L. usum), cop : cu mitrft, mitrat.
s. 1 intrebuintare rea, f. 2 tra- MITTEN= mit'-t'n (Fr. mitaine),
tamente rele, n. pl. s. mitenk f.
to MISUSE= rnis-Iiiz', va. 1a MITTIMUS = mit'-ti-ms (L.
intrebuinta rat 2 a maltrata, millo), s. mandat de depunere, n.
a se riisti. MITY = maIt'-i, adj. plin de
to MISVOUGH, va. a atesta (a morn. V. Mite.
certifica) fals. to MIX= mics (L. misceo), va.
to MISWEAR= mis-fiert (S. mis, 1 (with, cu) a amesteca. 2 (of,
werian), vn. [per. Miswore ; ptr. din) a forma, a compune. Loc.
Misworn] a purta prost ; a fi de 1 To mix up, a amesteca. To be
o intrebuintare proastA. (saii to get) mixed up, a se ames..
to MISWRITE = mis-rait, va. teca, a fi amestecat.
[pelf. Miswrote ; ptr. Miswritten] 2 to MIX= mies, vn.1 a se ames-
a scrie red sad necorect. teca. 2 fig. (with): a se bliga
MISWROUGHT = mis-rot' (mis, (in mullime) ; a lua parte (la).
work), adj. red Scut. 3 a se rspindi fin societate).
to MISYOKE= (S. mis, MIXED =micsd, i amestecat.
geoc), vn. a se uni (impreuna) red. 2 mixt. 3 numen: fractionar. !I
MITE= malt (S.), s. 1 insectd : Loc. 2 Mixed bodg, corp mixt.
mole, f. 2 monedd : denar sad MIXEDLY= micsd'-li, adv. neli-
dinar, ban, in. 3 fig.: pie, n. murit, incurcat, confus.
bucitici, f. MIXEN= mics'-gn, s. biligar, n.
MITIGABLE = (L. gunoiste, f.
milis), adj. care se poate potoli, MIXTILINEAL = ti-lin"-i-il,
indulci sad micsora. adj. mixtilini.

www.dacoromanica.ro
 56
MIX MOC

MIXTION=mics'-clEn,s.lames- mnd, vitindu-se, bocindu-se,

tec, n.. 2 farmec. ameste- jelindu-se.
care, f. MOANING= ing, s. V. Moan.
MIXTLY= micstt-li, adv. ames- MOAT = m6t (Fr. motte), s.
tecat. sant, n.
to MOAT, va. a Imprejura. (a
MIXTURE mics'-cl'r, s.1 ames- inconjura) cu un sant sali Cu van-
tec, n. 2 farmec. : potiune, turl. ii Loc. The moated grange,
mixturk, f. mosia singuratic.
MIZMAZE miz'-mEz (mis, a- MOB = mob (L. mobilis), s. 1
maze?), s. labirint, n. poporime, prostime, gloat, f. ;
MIZZEN miz'-z'n (It. mezzana), pleav (a oamenilor), f. ; in batj. :
s. artimon, catargul din dra, n. canalie, f. 2 multime, imbul-
I Loc. Mizzen-mast, catarg de ar- zeal, Invlmseal, f. 3 adu-
timon. Mizzen-top-mast, catargel. nare, Ingrmdire (de oameni),
to MIZZLEmizt-zi (mist), u. f. 4 grarnad, f. 5 (S.) bro-
imp. 1 a burn, a bruma. 2 pop. : boad, bonetii, f. I Loc. 3 To ga-
a se crbni, a o lua la skn- ther in a mob, 1. va. a aduna po-
toask (saii la picior), a spla (sail porul; 2. vn. a se aduna, a forma
a sterge) putina, a's1 lua talp- o Ingrmdire. Mob-law, legea
sita (sari cilaiele) la spinare, a pop orimeI. Mob-like, grosolan.
o rupe d'a fuga. II Loc. 1 It miz- Mob-reader, cititor fr carte.
zles, bureazi. Mizzling rain, o to MOB, va. a ataca, a maltrata,
bull de ploaie. a urmri (vorbind de poporime).
MIZZLY = mizt-li, adj. ploaie: Loc. He was mobbed, a fost hui-
mruntit. duit i maltratat de poporime.
MNEMONIC, MNEMONICAL ni- MOBBISH, adj. 1 poporimel.
mon'-ic-1 (Gr. mnemon), adj. 2 fig. : sgomotos.
mnemonic, mnemotechnic. 1 MOBILITY mo-bilt-i-ti (L.
MNEMONICS= ice, MNEMO- mobilis), s. mobilitate, schimbi-
TECHNY= nemt-o-tec-ni (Gr. mne- ciosie, f.
mon, techni), s. mnemonicit, mne- 2 MOBILITY, s. poporime, pros-
motechnick f. time, gloat, f. ; pleava (a oame-
MO mo, adj. fi adv. mal mult. nilor), f. ; in batj.: canalie, f.
I to MOAN= m6n (S. maenan), MOBILIZATION mob'-il-i-zE"-
vn. 1 (with, cu ; for, over, -dui* sn, s. mobilisare, f.
a geme, a se jeli, a se boci, a se to MOBILIZE=mobt-il-aIz, va.
vita. 2 a se miorciii, a se a mobilisa.
scrivi ; a miorcoti, a miorcini, a to MOBLEmobt-bl, va. 1 a
sciinci. Infsura lute glug, a Imbro-
2 to MOAN, va. a deplnge, a bodi. 2 fig. : a imboboroji. V.
deplora, a jeli (moartea saii pier- Mob 5.
derea...). MOCHA m6t-c, s. cafea din
MOAN, s. gerat, vaiet, bocet, Moka, f.
n. jelire, lamentatiune, f. II Loc. To 1 to MOCK = moc (Gr. mokost,
make moans, a geme. va. 1 a imita, a se preface, a
MOANFUL ful, adj. jalnic. maimuti. 2 a'sI bate joc de, a
MOANFULLY = li, adv. ge- lua In As, a ride de, a batjocori, a

www.dacoromanica.ro
 57
MOC MOD

zeflemisi. 3 a trage pe sfoar, to MODEL, va. 1 a forma, a face,

a insela. a construi. 2 a desena. 3 I.
2 to MOCK, un. (al) a'sf batjo- de artd: a modela. 4 fig.: a
cori de, a ride (de); a batjocoTi. modela (purtarea sa).
I MOCK, s. 1 batjocur, batjo- MODELLER 16r, s. 1 care
corire, zeflemea, f. rIs, n. 2 formeazit, care face ; construc-
imitatiune, f. II Loc. 1 To make a tor, m. 2 desenator, m. 3 t.
mock at (sad of), a's1 bato joc de, de arid: artist care modeleaz, m.
a baijocori pe. Mocks and mowes, MODELLING = ling, s. mode-
strimbturl insultitoare. lare, f.
2 MOCH, adj. 1 in btaie de joc, MODERATE= modf-r-Et (L. zno-
de batjocur. 2 fals, prefcut, dus), adj. 1 moderat, cumptat.
contrafcut. 3 de ris, caragbios. 2 modic, modest, potrivit. 3
II Loc, 2 Mock fight, simulacru de pers. : medlocru ; moderat (de
blitlie. Mock-lead, sulfur de zinc. opiniune, etc. ).-4 mijloci. I Loc.
Mock-rainbow, curcubeil ideal. 2 A moderate table, o mas fru-
Mock-tortoise-shell, imitatiune de gala (sail modest). A moderate
baga. 3 Mock-epic, mock-heroic, price, un pret moderat (potrivit).
(poem) eroi-comic. 3 To grow moderate, a se conteni,
* MOCKABLE mocf-i-bl, adj. a se stpni.
expus la batjocorld. to MODERATE, u. 1 va. a mo-
MOCKER = r, s. batjocoritor, dera, a potoli, a astimpra. 2
zeflemist, m. un. a se conteni, a se stpni, a
MOCKERY s. 1 batjocuri, se astimpra.
batjocorire, f. 2 btaie de joc, MODERATELY li, adv. 1 cu
zeflemea, f. 3 Os (obiect de), moderatiune, cu cumptare. 2
n. II Loc. 1 The mockery of woe, o binisor. 3 mediocru.
durere prefcuti. MODERATENESS = nes, s. 1
MOCKING moc'-ing,s. 1 batjo- stare moderat, f. 2 modici-
curft, batjocorire, zeflemea, f. 2 tate, f. 3 caracter moderat,
imitatiune, btaie de jos, f. Os, cumptat, n. 4 mediocritate, f.
n. Loc. 1 Mocking-stock, jucrie.
I MODERATION= modf -6r-6"-s6n,
MODAL = m6f-dal (L. modus), s. moderatiune, reservit, cump-
adj. privitor la forma sari la tare, f. cumpt, n. I Loc. In mo-
modi. deration, cumptat, cu cumptare.
MODALITY = mo-dal' s. mo- MODERATOR = e-tr, s. i mo-
dalitate, f. derator, ni. i n. 2 presedinte
MODE = m6d, s. 1 mod, chip, (de adunare), m. 3 exaininator
n. form, f. 2 fason, n. 3
superior (pentru maternatice),
modi, f. 4 grad, n. 5 mus., I MODERN=modf-6rn (Fr. mo-
gram. : mod, n. derne), adj. 1 inf, gen.: modern.
MODEL =mod'-61, s. 1 inf. gen. : 2 banal, vulgar. 3* moderat.
model, n. 2 tipar, calapod, Loc. 1 In modern ages, in tim-
calup, n. 3 icoan, imagine, f. purile moderne. Modern authors,
chip, n. 4* msur, portiune, autorii' moderni. 2 Modern in-
f. II Loc. 1 To take model after, stances, exemple banale.
to take as a model, a lua de mo- 2 MODERN, s. modern, n.
del, a se modela dupft. MODERNS (THE), modernil, m. pl.

www.dacoromanica.ro
 58
MOD MOI

MODERNISM = iz'm, s. inven- *MODO= mo'-do, s. demon, duh

tiune moderni; expresiune mo- red, duh viclean, m.
derni ; forma moderna, f.; obi- to MODULATE= mod'-ru-let (L.
ceia modern, n. modus), va. a modula.
MODERNIST= ist, s. admira- MODULATION= 1"-en, s. 1
tor al timpurilor moderne, m. modulatiune, f. 2 melodie, f.
to MODERNIZE = aiz, va. a * forma tiune, f.
modernisa, a da un caracter mo- MODULE= mod'-lul, s. 1 model,
dem ; a potrivi cu timpurile mo- n. 2 arhit. : modula, f.
derne ; a intineri. MODWALL = mod'-tiol, s. pa-
MODERNIZER = r, s. care sere : albinarel, m. prigoare, f.
intineresce, etc. MOE =m5, adj. Fi s. V. Mo fi
MODEST =mod'-est (L. modus), Mow.
adj. modest, cuviincios. MOGUL = mo-ghel', s. npr. Mo-
MODESTLY = li, adv. Cu mo- gol, m.
destie. MOHAIR= mo'-her (Fr. moire),
MODESTY= i, s. 1 modestie, s. 1 stofd : hataia, f. mohair, n.
cuviinta, smerenie, f. 2 * mo- 2 per de capr din Angora, n. ;
deratiune, cumptare, f. II Loc. 1 tesatura Cu aceasta materie, f.
Modesty-piece, balder, tulpan (de MOHAMMEDAN = mo-ham'-me-
Of). clan, etc. V. Mahometan, etc.
MODICUM= mod'-i-chern (L.), s. MOHAWK, MOHOCK = m6'-hoc,
portie mica, f. mertic, pitan, n. s. 1 npr. Mohawk (trib de Indi-
MODIFIABLE = mod'-i-ral--b'l ani). 2* bandit, talhar, potlo-
(L. modus, facio), adj. care se poate gar (din Londra), m.
modifica sad schimba. MOHR= mor (?), s. gazela, f.
MODIFICATION= fl-che"-sen, MOIETY= mor-e-ti (L. medius),
s. modificatiune, schimbare, f. V. s. 1 jumetate, f. 2 parte, por-
Alteration. tiune, f.
MODIFIER = fai-er, s. per- to MOIL =moil (Fr. mouiller), v.
soana sad lucru care modifica (sad 1 vn. a munci, a se obosi. V. to
schimbii). Moil. 2 * va. a murdiiri.
to MODIFY = mod'-i-fai, va. a MOIL, s. munca, obosealii, f.
modifica, a schimba. MOIRE= men.' (Fr.), s. moar, n.
MODILLION = mo-dilf-ren (Fr. hataia, f. ; materie cu ape, f.
modillon), s. arhit.: mica con- MOIST =moist (Fr. moite), adj.
soal, f. 1 (with, cu) umed, udat. 2 asu-
MODISH = mii'-dis (L. modus), dat. II Loc. 1 With eyes moist with
adj. 1 dupa modii, de modft. 2 tears, cu lacrimi in ochi. To grow
fig.: afectat, manierat; mofturos; moist, a se umedi. 2 Moist hand,
cu ifos. mina Playa.
MODISHLY = 11, adv. 1 dupit to MOIST =moist, to MOISTEN=
modii. 2 fig. : Cu afectatiune, mor-s'n, va. 1 a uda usor, a
Cu ifos. umedi. 2 a face sa asudii (uFor).
MODISHNESS = nes, s. 1 con- MOISTNESS= moist'-nes, MOIS-
formitate sad potrivire cu moda TURE=moTs'-cier, s. 1 umedealii.
dilei, f. 2 eleganti afectata, f. f. 2 asudare (ward), f. 3
ifos, n. fluid, n. 4 suc, n.

www.dacoromanica.ro
 59
MOL MOM

MOLAR = m5f-lir (L. mola), adj. 3 fig. : a linisti, a impica. 4 al

Fi s. 1 adj. molar.-2 s. msea, f. micsora, a modera.
dinte molar, m. MOLLUSK = mol'-16sc (L mollas-
MOLASSES = mo-las' -siz (Gr. ca), s. molusc, m.
meli ?), s. melasit, f. MOLLY-CODDLE --= mol'-i-cod'-
MOLDWARP, s. V. Mouldwarp. d'I (?) s. 1 Oita plouata, f. ; ne-
MOLE= mal, s. 1 (L. moles), ghiob, gfigaut, nivlec, m.-2 fig.:
stavili de pietre (in mare), f. zrt- fati mare, f. II Loc. 1 Molly-coddle
gaz, n. digi, f. 2 (S. maal) alu- life, viatil de lenevie ; viata afe-
nita, f. neg, m. 3. (O. mol) ist. meiat, molesit.
mil. : cii rtit, f. sobol, ni. 4 * MOLTEN=m6Itf-an, ptr, de la
prjituril cu sare. II Loc. 3 Mole- to Melt : topit. ii Loc. Molten glass,.
cast, mole-hill, mosoroia. Mole- 1. sticli topita ; 2. fig. : cristal
cricket, coropisnitii ,chifteriiii. Mole. lichid.
warp, cartita, sobol. MOLY=m&-li (Gr. mail), s.
to MOLE= mal, va. a gauri fca bot. : usturoifi selbatic, n.
o MHO). MOMENT = ma'-mnt (L. mo-
MOLECULAR= mo-lec'-Iu-lr(L. mentum), s. 1 moment, n. 2
molecula), adj. molecular. fig. : putere, f. 3 fig. : impor-
MOLECULE = mol' -i-chiul, s. mo- tant, insemuatate, greutate, f. H
lecul, f. Loc. 1 At the very moment when,
MOLESKIN= m6P-schin (L. mo- tocmal cand. Every moment, In
locinus), s. plisii, f. tot momentul, la fie-care mo-
to MOLEST =mo-lest' (L. moles), ment, Inteuna. In a moment, In-
va. a maltrata, a jigni, a neap, teo clipa. A moment ago, acum,
a hartui. un moment. For a few moments,
MOLESTATION = mol ' - es- te"- cate-va momente. A moment's pa-
On, s. maltratare, jignire, neca- tience, putini rabdare. The mo-
jire, hrtuire, f. ment he arrives, I'm:lath ce va sosi.
MOLL, MOLLY=mol'-li, s. npr. 3 Of no moment, de nicl o In-
fam. : Maria, f. Diminutive : semnitate. Of less moment, mal
Marghioala, Marghiolita,Marioara, pulin important. Reasons of mo-
Manila, Mariuca, Maruca, Masa, ment, motive de o mare insem-
Masinca, f. natate. -
MOLLIENT = mol'-li-gnt (L . mol- MOMENTARILY --= ma'-m6n-ti-
lis), adj. emolient, care moaie. ri-li, adv. 1 In tot momentul.
MOLLIFIABLE= fal"-i-b'l (L. 2 pentru un moment, timp de un
mollis, facio), adj. 1 care se poate moment.
mula. 2 care se poate Indulci, MOMENTARINESS = nes, &
potoli. scurtime, f.
MOLLIFICATION= fi-ch6"-sn, MOMENTARY mii'-mn-tit-ri,*
s. 1 majare, f. 2 Induleire, po- MOMENTANY= ni, adj. repede,
tolire, f. momentan ; de scurti duratii.
MOLLIFIER = mor-li-fal-ar, s. MOMENTLY = ma'-mnt-li, ado.
1 care motile. 2 Indulcitor, po- 1 pentru un moment. 2 la fie-
tolitor. 3 Impacator. care moment, In tot momentul.
to MOLLIFY = fal, va. la MOMENTOUS mo-ment'-s, adj.
muja. 2 a indulei, a potoli. important, Insemnat.

www.dacoromanica.ro
 60
MOM AION

MOMENTUM gm (L.), s. mo- bald, parale, pl. 2 moned, f.

ment, n. bald mrunti, bard biltuff, pl. nu-
MONACHAL = mon'-i -ell (Gr. merar, n. Loc. 1 Money begets, I

monos), adj. monachal, cfilug- cu bald fad bard. To make mo-

resc, monfistiresc. ney, a cfistiga banI. Make money
MONACHISM chiem, s. mo- of that, fig.: le, din incurcfitur.
nachism, n. cilugrie, f. Public nzoney, hanfi publicl. Mo-
MONAD mon'-ficl (Gr. monos), ney-bag, V. Bag. Money-bill, 1.
s. monadi, f. lege financiarfi; 2. Jege de sub-
MONADELPH= fi-delf (Gr. sidie. Money-box, 1. pusculifii ;
monos, adelphos), s. bot. plantii 2. cask. Money-broker, money-
monadelffi, f. dealer, money-scrivener, agent de
MONADIC, MONADICAL = mo- schimb. Money-changer, , zaraf.
nad'-ic-fil, adj. privitor la monade. Money-corn, V. Meslin. Money-
MONARCH= mon'-arc (Gr. mo- getting, ca si castige bard. Money-
nos, arche), s. monarh, lender, imprumutittor de ban!. Mo-
MONARCHIC, MONARCHICAL ney-maker, money-making , care
mo-narc'-ic-fil, adj. monarhic. face satz astigit bald. Money-man,
MONARCHICALLY = Ji, adv. capitalist. Money-market, 1. piafa ;
In mod monarhic. 2. buletin financiar. Money-mat-
MONARCHIST = mon'-fir-chist, ters, afacere de bald. Moneg-order,
s. monarhist, m. mandat postal. Money-wort, bot.:
I. to MONARCHIZE caIz, va. biinuteT, floare frumoas.
1 a fi monarchul. 2 a schimba MO'NEYED, MONIED =
In monarhie. adj. 1 care are banI. 2 (bald)
2 to MONARCHIZE, vn. a face batuf1.-3 in bald. II Loc. 1 Mon-
pe regele. eyed men, capitalistI.
MONARCHY = mon'-fir-chi, s. MONEYER men'-i-gr, s. 1 lu-
monarchie, f. crAtor la Monetrie, in. 2 ban-
MONASTERY = mon'-fts - tgr - chier,
(Gr. monos), s. monfistire, f. MONEYLESS = les, adj. fall
MONASTIC, MONASTICAL =
adj. monastiresc, ea-
monas'-tic-1, MONGER --= mgn'-ghgr (S. man-
lugfiresc. gere), s. (Mal ca seam In comp.]
MONASTICALLY= li, adv. ca 1 negustor (de), vindetor (de), m.
un cilugir, calugresce. 2 autor (de), m.
MONASTICISM mo-nas'-ti- 1 MONGREL = mlin'-grel (S.
siz'm, s. viafii monstireascii (c- mengan), adj. 1 mestif, metis.
lugfireascfi), alugfirie, f. 2 fig. : corciturk ghitang. 3
MONDAY=mn'-di (S. monan- fig. : hibrid, amestecat.
daeg: diva Lund), s. Lunt', f. 2 MONGREL, s. 1 mestif, metis,
I

Loc. On Monday, LunI. Black m. 2 cAine ghitang, ni.

Monday, 1. Lunea Pascelor; 2. MONIES, MONIED, V. Money,
Lunea intoarcerel la smelt*. (in Moneyed.
Anglia). MONITION= mo-ni'-ean (L. mo-
MONETARY = (L. neo), s. insciinfare, f.
-moneta), adj. monetar. MONITOR = mon'-i-tgr, s. 1 men-
MONEY= mgn"-i, s. 1 int gen.: tor, sfetnic, povfifuitor, sfituitor,

www.dacoromanica.ro
 61
MON MON

m. 2 t. de co a 1 : monitor, m. MONOGAMY = mi, s. mono-

3 bis. : monitorifi, n. 4 mar. gamic, f.
milit. : monitor, aviso, n. MONOGRAM = mon'-o-gram (Gr.
MONITORIAL mon'-i-t6"-ri-al, gramma), s. monogratni, f.
adj. 1 de insciintare. 2 bis. MONOGRAPHY = mo - nog'
monitorial. 3 t. de fcoalci : de (Gr. , graph6) s. mon.ografie, f.
Invtment mutual. MONOLITH = mon' - o -114 (Gr.
MONITORY = te-ri, adj. de , lithos), s. monolit, n.
insciintare. MONOLOGUE= mon'-o-log (Gr.
MONITRESS=tres, MONITRIX logos), s. monolog, n.
= trics, sf. t. de co aid' : mo- MONOMANE, MONOMANIAC =
nitoar, f. mon'-o-mEn-i-ac (Gr. , mania),
MONK = m'ne (Gr. monos) s. s. si adj. monoman.
dilugr, monah, m. II Loc. To turn MONOMANIA= i-, s. mono-
monk, a se clugri. Monk's hood, manie, f.
bot. : aconit, omeag, rogrul lu- MONOME = mon'-firn (Gr. ,
puluI, toaie. nomi I, s. monom, n.
MONKEY= inne'-i (it. monic- MONOMIAL =mo-nfini.'-i-1, adj.
ciao), s. 1 anim. : maimutoiii, si s. monom.
maimutii, f. 2 fig. : micut, MONOPOLIST = mo-nop'-o-list
micut, f. ; int. : maimufa, f. (Gr. , pole5), s. acaparator, m.
3 mecan berbec, ni. 4 alca- to MONOPOLIZE= laIz, va. 1
zaras (oalci de rgcorit), n. i Loc. a acapara. 2 a monopolisa. u
Monkey-boat, luntricicii, luntri- Loc. To monopolize to one's self,
soarri, luntrit. Monlcey-wrench, a acapara.
mecan. cheie englez. Monkey- MONOPOLIZER= ar, s. V. Mo-
spanner, mecan. : cheie mecanic nopolist.
(Cu urup). MONOPOLY 6-1i, s. 1 mo-
MONHEYISM = mne'-i-iz'm, s. nopol, n. 2 acaparare, f. II Loc. 1
maimutarie, f. To have a monopoly out, a se bu-.
MONICISH=mnc'-i, adj. mo- cura de un monopol.
nahal, cilugresc ; de calugAr. V. MONOSYLLABIC, MONOSYLLAB-
Monk. ICAL mon'-n-sil-lab"-ic-1 (Gr.
MONOCHORD = mon'-o-cord (Gr. sullab), adj. monosilabic.
monos, chord) s. monocord, n. MONOSYLLABLE rnon'- o-sil"-
MONOCHROMATIC = -o- '1, s. monosilabl, f.
cram"-at-ic (Gr. , chr5ma), adj. MONOTHEISM= mon'-o-OT"-iz'm
monochrom. (Gr. , theos), s. monoteism, n.
MONOCHROM= criim, s. mo- MONOTHEIST = ist, s. mono-
nochrom, n. teist, m.
MONOCOTYLEDON =mon'-o-cot-
i-II"-don (Gr. , kotul), s. plant MONOTONE = mon'-o-ttin (Gr.
monocetiledon, f. tonos), s. monotonie, f.
MONODY= mon'-o-di (Gr. , MONOTONOUS= mo-not'-o-n6s,
oc16), s. poem cfintat de o sin- adj. monoton.
gurft persoan, f. MONOTONOUSNESS= nes, MO-
MONOGAMIST =mo-nog'--mist NOTOMY= ni, s. monotonie, f.
(Gr. , game5), s. monogam, ni. MONSOON= mon-sfin' (Ar. maw-.

www.dacoromanica.ro
 62
MON MOO

sim), s. Witt periodic In Marea MOODILY=madf-i-11, adv. 1 cu

Indiilor, muson, n. Intristare; mAhnit, jalnic. 2
MONSTER= mon'-st6r (L. mon- gAnditor, dus pe gindurl.
strum), s. monstru, m. dihanie, f. MOODINESS = nes, s. 1 tris-
II Loc. Monster-taming, ImblAndi- teta, mihnire, jale, f. 2 dispo-
tor de monstrI. sitie rea, posomorire, f.
MONSTROSITY mon-stros'-i-ti, MOODY=miad'-i, adj. 1 capri-
s. monstruositate, grozftvenie, f. tios, mofturos, nAzuros. 2 trist,
MONSTROUS = mon'-stas, adj. mAhnit, posomorit. 3 supiril-
1 monstruos, groaznic. 2 plin dos ; suprat. 4 gAnditor. 5
de monstrl, de dihanif. care se cuvine, care se potrivesce,
MONSTROUSLY= li, * MON- care se cade ; potrivit. II Loc. 3
STROUS, adv. 1 monstruos. -- 2 Moody-mad, turbat de mnie.
peste msurii. MOON= mfin (S. mona), s. hulk
MONSTROUSNESS.= nes, s. 1 (planeta), f.-2 lunA (una din cele
monstruositate, grozivenie, f.--2 12 par (i ale anului), f. 3 foriif. :
enormitate, f. semi-lun, f. H Loc. 1 A change
MONTH= mne (S. monath), s. of moon, new moon, o lunft noua.
lunit f. II Loc. Every nzonth, In Full moon, 1. s. lun plin ; 2.
11e-cave lunA, In toste lunile. By adj. de lun plink*. Moon-beam,
the month, cu luna. Month's mind, rag de lutfe. Moon-blind, care
sera. relig. : sfirsit de bulk are vederea slabA. Moon-calf, 1.
parastas; 2, fig. : dor, poft mare. monstru, dihanie ; 2. 00'11,
V. Mind. My month's salary saii idiot, nauc, nfivlec, timpit. Moon-
wages, luna mea, salariul me madness, nebunie. Moon-rise, r-
lunar, leafe mea lunarA. This day rritul lund. Moon-seed, bol.: lu-
month, 1. (de adl) bite lun ; nAritA. Moon's men, hog de noap-
acum o lunii adf. te. Moon-struck, lunatic, zinatic.
MONTHLING mn5i-ling, s. (lu- Moon-trefoil, bot.: luternA, pa-
cre) care nu tine de cat o funk*. panes. Moon-daisy, bot.: steli-
1 MONTHLY. li, adj. 1 lu- soarA.
nar, mensual. 2 din fie-care MOONED= mfin'-ed, adj. In for-
luni, din toate lunile. 3 adv. mil de (ca o) semi-lun.
o-datft pe lun. V. Rose. MOONISH = is, adj. lunatic,
2 MONTHLY, s. publicatiune zAnatic.
mensualA (lunarA), f. MOONLESS = les,adj.ferk luna.
MONUMENT =mon'-lu-mnt (L. 1 MOONLIGHT, MOONLIT =
monumentizm), s. 1 monument, !aft, lit, adj. 11uminat de MIA,
n. 2 * trofeil, n. pe care luna 11 (o) lumineazi.
MONUMENTAL = ment"-Al, 2 la lumina lunei.
adj. 1 monumental. 2 de (unul) 2 MOONLIGHT = lait, s. lu-
monument. 3 comemorativ. mina lunel, lunft, f. II Loc. By
MONUMENTALLY li, adv. moonlight, in the moonlight, la
ea un (In formi de) monument. lumina luneI.
MOOD= mad, s. 1 (L. modus), 1 MOONSHINE= *On, s. 1 lu-
gram., mils., fil.: mod, n. 2 mina Inner, f. 2 lunft (planeta),
(S. mod) fire, aplecare, disposi- luna (a arzulul), f. 3 fig.: fieac,
tiune, f. 3* supArare, mnie, f. moft, nimic, chitibus, n. prostie,

www.dacoromanica.ro
 63
MOO MOR

f. II Loc. Eggs in moonshine, o- 2 MOOT, adj. discutabil, con-

chiuri. V. Sop. testabil
2 MOONSHINE, MOONSHINY= MOP = mop, s. 1 (L. mappa)
i, adj. 11a lumina lunel. 2 acolo mtura (de kind, de stofc1) pen-
unde e lumina lunei. tru spilat, f. pfimituf, n. 2
MOONY = adj. In forma (Got. mopa V strImbitura, f.
de (ca o) semi-lunii. 2 cu o to MOP, va. i n. 1 a curiiii, a
semi-luna. spla. 2 a se strimba, a buziii,
to MOOP = mfip (onomatopee), a lsa buze, a face (a arata)
va. 1 a ronfai. 2 a pasce. mutre.
1 MOOR= mfir (S. mor), s. 1 1 to MOPE=m6p (O. moppe V,
Marie, cruzatea, iarbi neagra, vn. 1 a fi trist, mhnit, poso-
f. 2 baragan, pamnt sterp, n. morn. 2 a se plictisi; all fi
pustie, f. 3 mlastina, f. smrc, 3 a fi raucit.
n. II Loc. Moor-cock, (- fowl, - ga- 2 to MOPE, va. 1 a intrista, a
me), cocos de munte (de pat:lure, mahni. 2 a necfiji, a plictisi.
de sihli) ; cocos sfilbatic (mare). 3 a nauci. II Loc. To mope about,
Moor-hen, gainusii de api. a raffia mhnit icl si colo.
2 MOOR= mor (L. Maurus), s. MOPE, s. bufnea, f.
Maur, Marocan, m. I Loc. Othello, 1 MOPING = mfip'-ing, MOPISH
the Moor of Venice, Othello, Mau- = 4, adj. 1 trist, mhnit, po-
rul din Venetia. Mooress= mor'- somorit.-2 necfijit, plictisit. 3
es, s. f. nucit.
to MOOR mfir (L. moror), va. 2 MOPING, MOPISHNESS = nes,
a opri vasul cu odgoane. Loc. s. 1 melancolie, tristetft, mhnire,
II

Moored, la ancorare. posomorire, f.-2 necaz, n. plic-

MOORAGE = mur'-idj, s. legarea tiseal, f.
vaselor la tarm. MOPISHLY= 1i, adv. cu In-
MOORING = ing, s. 1 odgon, tristare, mhnit.
cablu, n. 2 pl. ancorare, f. MOPPET= mop'-pet, MOPSEY=
3 still) Intitrit pe mal, f. mop'-si, s. 1 pipus, f. 2 ma-
MOORISH= mfir'-i, adj. rioneta, f. 3 micutii, f. V.
linos. V. 1 Moor 3. Mop 1.
2 MOORISH = mor'-i, adj. maur, MOPPING mop'-ing, s. strIm-
mauresc. V. 2 Moor. baturl, pl. V. Mop 2.
MOORLAND = m fie-land, s. 1 ba- MOPIJS=m6'-ps, s. visfttor, m.
ragan, pimnt sterp, n. pustie, f. V. to Mope.
2 mlastin, f smarc, n. MORAINE mo-ran' (Fr.) s.
MOOSE= mfis (?), s. anim. alciii, geol.: morel* f.
elan, m. 1 MORAL = mbe-fil (L. mas),
to MOOT =mat (S. motian), v. adj. 1 moral, cinstit.-2 moralei,
1 va. a agita, a discuta, a des- de morala. II Loc. 1 The moral
bate. 2 vn. a discuta. faculties, facultiitile morale; mo-
1 MOOT, s. 1 conferinta, f. raltd. Moral reflection, reflexiune
2 tea, f. ii Loc. Moot-case (-point), morala; moralitate. 2 Moral es-
cestiune de discutat. Moot-court, say, Incercare asupra morale!.
conferinta. Moot-hall, sala de con- 2 MORAL = s. 1 mo-
ferinte. Ma, f.-2 pl.: moralitate, f. mo-

www.dacoromanica.ro
 64
MOR MOR

ravuri, pi.-3 fig.: In/ales ascuns, mal multe; maInumerosi, peste.-

n. II Loc. 2 Good morals, bunele 3 inch.' ; alt (var.); mal. 4* mai
moravurt Man of loose morals, mare, mal insemnat. II Loc. 1 More
om desfrinat. Of correct morals, work, mal multi mina' . More
de o moralitate nepfitatii. courage, mal mult curagiu. 2 More
* to MORAL, vn. a moralisa. men, mal muIi oamenl. More
MORALER= r, s. moralisa- women, mal multe femel. More
tor, m. virtues, mal multe virtutl. They
MORALIST = ist, s. mora- are more numerous than..., sfuit
list, m. maI numerosi (numeroase) de eat
MORALITY = mo-rar-i-ti, s. 1 (ca)... They were more than forty,
moral, f. 2 rnoralitate, f. mo- erau (peste) mal multi (multe) de
patru-sleci. 3 Three more voyages,
ravuri, pl. 3 fig. : moralitate, f.
MORALIZATION= mor'-iil-i-ze"- Inca trel (trei alte) cltoril. Five
On, s. moralisare, f. francs more, Ina cincl lel ; cinel
to MORALIZE= arz, vn. a lei maI mult. Have you trny more
moralisa. children? al alti copil ? maI al
2 to MORALIZE, va. a trage o copil ? I have no more, n'am
moralii din ; a lftmuri, a explica, copfi ; nu mai am copil. There
a deslusi 2 a da morala (despre). are no more, nu maI stint. 4 A
3 a indrepta moravurile. more requital, o resplata mal mare.
MORALIZER = ex., s. mora- 2 MORE=m6r, adv. 1 (than,
lisator, ni. de cilt, ca) mai mult ; maL 2
MORALLY = mor'41-1i, adv. 1 ine. I Loc. 1 More and more, din
conform moralel, moralicesce. ce In ce mal (mult). More and
2 cu moralitate. more happy, din ce in ce mal fe-
MORASS= mo-ras' (S. mersc), s. ricit. 'Without more ado, hill alti
mlastini, f. smrc, n. adkogire ; nimic mal mult. No
MORASSY = si, adj. mlistinos. more, 1. nu mal; 2. nimic mai
MORBID mor'-bid (L. morbos), mult ; 3. nu mal e; mort ; a
adj. .1 bolnvicios. 2 nesitni- murit. V. More, adj. Our friend
tos. 3 morbid. is no more, prieteuul nostru nu.
MORBIDNESS= nes, s. stare mal este (a murit). The more, all
morbid, f. the more, en atit mal (mult).
MORBIFIC, MORBIFICAL mor- Any more, 1. vre-o-datft, nc o-
bir-ic-fil, adj. pricinuitor de boal ft. dati ; 2. cu o negatione : nu...
MORDACIOUS= mor-dei-ses (L. mal... ; 3. maI (mult).
mordeo), adj. musator. If I see him any more, dacii 11
MORDACITY mor-das'-i-ti, s. ved vre-o-dati (Inca o-datft). If
mordacitate, cdrosivitate, f. I never see you (any) more, dacii
MORDANT =mor'-dnt, s. sub4 nu te mal ved nici-o-data. I did
stanti corosiv, f. not understand him any more than
MORDICANT adjI, you did, nu 1-am Midas mal bine
1 tare, corosiv, piscittor. 2 fig. ca d-ta.
muscittor, piscitor. 3 MORE= mor, s. 1 mai mult,
1 MORE = mer (S. niare), adj inert. 2 alt-ceva, mal mult.
comp. de la much fi many : 1 mal 3 pl. cc! marl% II Loc. 1 The lust
mult, mai multi. 2 mal multi of getting more, dorul de a cis-

www.dacoromanica.ro
 65
MOR MOR
tiga mai mult (Inca ceva). George adj. posomorit, posac, bosnat,
asked for more, Gheorghe mai modorolii,
ceru Inca (cati-va, ate-va). 2 MOROSELY= li, adv. cu
What more could we do ? ce pu- aer posomorit, etc. ; cu mihnire.
team sA mal facem ? puteam face MOROSENESS = nes, MOROS-
alt-ceva ? 3 (The) more and less, ITY = mo-ros'-i-ti, s. fire pose-.
marl si micl. moritti , etc., poscie, f.
MOREEN=mo-rIn' (V. 2 Moor- MORPHEW=mor'-fifi (It. mor-
ish), s. damasc de lank n. ami fea), s. jeg (pe obraz), n.
de lank f. MORPHIA= mor'-fi-, MORPHINE
MOREL =mo-rel' (Fr. morille), = fin (L. Morpheus), s. mor-
s. ciuperce sharcioc, sharciog, fina, f.
MORRICE=mor'-ris, MORISK=
ciuciulete, m. 2 fruct : visinii, f.
MOREOVER= mor-6'-vr (more, mo-rise, s. 1 dant (joc) mauresc,
over), adv. *i mal (mult), pe de-a- n. V. 2 Moorish. 2 fig.: alalu ve-
supra, de-altmintrelea. sel, n.
MORE-PORK = mor'-pork(?), s. MORRIS, s. 1 dant (joc) mau-
bufnit din Australia, f. resc, n. 2 joc: sodron, n. II Loc.
MORGANATIC= mor'-g-nat"-ic 1 Morris-dance, dan f (kw) mau-
(Ger. morgen?), adj. morganatic. resc ; fig.: alai vesel. MorrLs !
MORIL = mo-ril' (Fr. morille), prance ! arAbniti-vd 1 2 Nine
s. ciuperci sbarciog, men's morris, jocul sodronulur.
ciuciulete, m. MORROW= mor'-ro (S. morgen),
MORION=m6'-ri-n (Fr.), s. chi- s. 1 mAine. 2 a doua f.
vara, f. Loc. 1 To-morrow, maine. To-
MORISCO = mo-ris'-co, s. V. 2 morrow morning, maine dimi-
Moorish. neata. To-morrow evening, maine
dup pranz. To-morrow night,
MORN =morn, s. dimineata, f. maine searfi. The day after to-
V. Morning. morrow, poimaine. To - morrow
1 MORNING morn'-ing (S. mor- week, de maine lute sptaman.
gen), s. dimineat, f. II Loc. Every Good morrow, bunk Oiva. 2 On
morning, In fie-care dimineat, the morrow, a doua sli.
in toate dfrninetile. Early in the MORSE= mors (Dan. mar, ros),
morning, foarte de dimineatii, s. mors, cal de mare, m.
des-de-dimineatii. MORSEL =morf-sel (L. morsum),
2 MORNING, adj. dimineteI, s. bucat, f.
de dimineata. II Loc. Morning- MORT = mort (L. mors), s.
gozvn, 1. rochie de dim ; moarte (a cerbalui, etc.), f.
2. halat Morning-star, Luceafa- MORTAL = mor'-tal, adj. 1
rul diminetel (sag de Oita), Steaua Int. gen. (to, pentru): mortal,
porculul. Morning concert, con- omoritor; de moarte. 2 mortei.
cert de 4;li. 3 muritorilor, oamenilor, ome-
MOROCCO mo-roc'-co, s. fi nesc. 4 mare, foarte mare. II
adj. 1 marochin, saftian, n. 2 Loc. 1 A mortal foe, un dusman
de (cu) rnarochin, de (cu) saf- de moarte. A mortal wound, o
tian. V. Morocco, npr. lovituri mortal. Mortal thoughts,
MOROSE= mo-r6s' (L. morosus), gandirl omoritoare (de omor).
H. L. Lolliot. Di* Eteg.-Rom., vol. 11. 5
www.dacoromanica.ro
 66
MOR MOS

Mortal sin, pcat de moarte. Three 1 mortificat. 2 fig. mort pen-

mortal hours, trei ceasurl plicti- tru lume.
coase la culme. 2 Mortal hour, cea- 1 to MORTIFY = fal, va. 1 a
sul moriel. 3 Mortal knowledge, mortifica. 2 med. : a pricinui
sciinta omeneasc. The mortal in- cangrena. II Loe.- To mortify one's
struments, agentii corpuldf. 4 A self, a'sI munci trupul prin chi-
mortal shame, o mare rusine. nurI.
2 MORTAL = mor'-tl, s. mu- 2 to MORTIFY, an. 1 a se mor-
ritor, m. muritoare, f. tifica. 2 med. : a se cangrena.
MORTALITY = mor-tal'-i-ti, s. MORTIFYING= ing, adj. jig-
mortalitate, f. 2 moartea, f. nitor, umilitor.
3* omenirea, f. MORTIFYINGLY= li, adv. In
MORTALLY = mor'-tl-li, adv. mod jignitor, umilitor.
1 de moarte. 2 la execs. MORTISE = mor'-tis (Fr. mor-
MORTAR= mor'-tir (L. morta- taise), s. crestturii, scobitur, f.
rium), s. 1 piulit, f. 2 tun : to MORTISE, va. a cresta, a
hayan, n. piv, mortier, f. 3 scobi.
tencuial; f. 4 foc de artificiii : MORTMAIN = mort'-m6n (Fr.
pies, f. mort, main), s. 1 avere care nu
poate fi instrinatii, f.-2 starea
MORTGAGE = mor'-gh6dj (Fr. serbilor earl nu puteaii dispune
mort, gage), s. ipotec, f. ii Loc. de averea lor, f.
On (ofl mortgage, ipotecar. To
pay off a mortgage, a ridica o (L.1 mors), MORTUARY = mor'-cIu-k-ri
s. 1 bis. : drept mor-
ipotec. Mortgage-deed, contract tuar, n. 2 cimitir, n.
ipotecar. Mortgage-loan Society, 2 MORTUARY, adj. mortuar.
Societate pentru ImprumuturI pe 1 MOSAIC mo-z6'-ic (Fr. mo-
ipotece ; in Franfa fi in Roma nia: salque), s. mosaic, n.
Creditul Funciar, Creditul Urban. 2 MOSAIC, MOSAICAL mo-z6'-
to MORTGAGE, va. a ipoteca. ic-1 (Ev. Mosche), adj. 1 rel.,
MORTGAGEE = mor'-ghe-gI, s. lege : mosaic, evreesc ; lul Moise.
creditor ipotecar, m. 2 lucrare, etc. de mosaic
MORTGAGER= gl6r, s. datornic chimie: bisulfur de stanitt
(debitor) ipotecar, pe ipotec, m. MOSCHATEL = mos'-ck-tel (Fr.
MORTIFEROUS = mor-tir-6r-6s
(L. mors, fero), adj. fatal ; mor- moscatelle), s. bot.: moscusor, m.
* MOSE = m6z, s. Loc. The
tal ; distrug6tor. mose in the chine, flcarit.
p

MORTIFICATION = mor'-ti-fi- MOSLEM = mos'-16m, s. i adj.

ch6"-s6n, s. 1 inf. gen. : mortifi- musulman().
catiune, f. 2 med. : cangren, MOSQUE = mosc (Fr. mosquee),
f. II Loc. 1 To feel great mortifi- s. geamie, moschee, f.
cation in, a fi foarte mortificat de. MOSQUITO = mos-chi'-to (Sp.),
To put up with mortifications, a s. pillar, m. i Loc. Mosquito-net,
Indura (a rbda) mortificatiunI ; polog de tulpan peutru a apra
pop. : a inghiti nodurI. 2 To bring de tintan.
on mortification, a pricinui can-, MOSS = mas (S. meosh s. 1 bot.:
grena. muschiii, m. 2 turbrie, f. S
MORTIFIED= mor'-ti-faId, adj. mlastin, f. smrc, n. II Loc. 1

www.dacoromanica.ro
 67
MOS MOT

Moss-bank, bana de muschiii. MOSTLY =m6st'-li, adv. 1 in ce

Moss-berry, hot.: ;Irma. Moss-clad privesce pe ceI mal multi ; mal
( -covered,- grown), acoperit de ales, mal en searn. 2 mal adese-
muschiti. Moss-rose, bol.: tran- ori, ma des, mai adesea.
dafir muschios. Club-moss, bot. : MOT =mot (Fr.), s. 1* envint,
licopod. Iceland-moss, bot. : le- n. ; devis, emblema, f. 2 mus. :
prarita, copaci-de-plmlni, mus- not, f.
Moss-campion, bot.: bsi- 1 MOTE = m6t (S. mol), s. 1
coasa. 2 Moss-land, mlastin, atom, m. 2 fir (de paiti), n.;
smarc. Moss-trooper, japcan de paiii, n.
PC la hotare.
to MOSS, va. a acopen i cu mus- 2 * MOTE= m6t, v. pentru Might
saii Must.
MOSSINESS=mos'-i-nes, s. stare MOTET mo-tet' (Fr.), s. motet,
muschioas, f. chntec religios, n.
MOSSY= i, adj. 1 muschios. MOTH mob (S.), s. 1 fluture de
2 de (cu) muschiii ; acoperit nofipte, ni. 2 mole, f. 3 fig. :
de muschia. vierme care (te) roade, m. 4
1 MOST m6st (S. maest), adj., brzaun, m. I Loc. 1 True moth,
superl, de la Much fi Many : 1 fluture de noapte. 2 Moth-ealen,
mai mult (var.). 2 cea mal mare mancat de moliI. Moth-worm,
parte, eel' mai multi. I Loc. 1 Who mole. V. Mullein.
has most money, care are me 1 MOTHER= in6:'-gr (S. mocler),
multi haul. 2 Most men, cea mai s. 1 mama, f. 2 fig. : sensibi-
mare parte dintre oamenT. Most litate, slbiciune, induio,are (de
people, cel mal multi. For the femeie), f. 3 maTca, f. 4 pa-
most part, 1. pentru (In ce pri- siun e istericii, f. 5 (Ger. moder)
vesce pe) cea mal mare parte (sal pat Me ofet), n. I Loc. 1 Yes, moth-
cel maI multi); 2. de obiceiti ; er, da, mania ; fam. : da, m-
maI de multe orI. mica. To be a mother to, a fi
2 MOST, adv. 1 mai cu seama, o mama' pentru. Mother-in-law,
mal ales. 2 superl. rel. : maI. mama soacrA. Mother-of-pearl, si-
superl. abs. : foarte, prea. II Loc. dei: de sidef. V. Cary. Mother-
1 What inclines me most to be- of-thyme, bot. alamita, eimbru,
lieve, cea-ce 'ml da de cregut mal sor, serpun (el). Mother-wort, bot.
ales. 2 The most lovely of all, creasta cocosului. 2 All my mother
cea maI placutil dintre toate. 3 It came into my eyes, toatii
is most curious, e lucru prea (foarte) ciunea mea de femeie mi-a Indu-
curios. iosat Mima.
3 MOST, s. 1 eel' mai muly, cele 2 MOTHER =. in:'-r, adj. 1
mal multe; cel maI mare numr. mama, mum. 2 de mama,
2 ce! mult ; eht de mult. 3 cea matern. 3 firesc. 4 national.
mal mare parte. Loc. 1 Most of 5 mitropolitan. II Loc. 1 Mother
my friends, cel mai multi dintre country, patria mum. Mother-
prietenil mei. 2 Two months al land, patrie. Mother-queen, regina
the) most, dot luni ce! mult. 3 mama. 2 Mother-tongue (- lan-
The most of the work, cea maI guage), 1. limbi maternh ; 2.1imbi
mare parte din lucrare. care nu este derivata dintr'o all

www.dacoromanica.ro
 68
MOT MOU

3 Mother-wit, spirit (duh) 1 MOTLEY= motf-li (?), adj. 1

natural. Mother of thousands, bot.: pestrit, pestritat, Impestritat. 2
amestecat, diferit. II Loc. Motley-
to MOTHER=m6,"-6r, 1 va. a minded, spirit versatil (schimbi-
servi de mama' cuiva, a adopta cios).
(a infla) ca copilul s6a. 2 un. 2 MOTLEY, s. 1 I. : hainii Im-
a mucegai, a muce0i. pestritat, f. 2 pers. bufon,
MOTHERHOOD= hud, s. ma- caraghios, nebun, m.
ternitate, f. MOTOR=m6'-t6r, s. motor, m.
MOTHERLESS = les, adj. or- V. 2 Motive.
fan(ii) ; frii mama. MOTTLED = mot'-t'ld, adj. 1
1 MOTHERLY = li, adj. 1 ma- rotat ; picat, patat (ca pastrvul).
tern, de mama. 2 care aratii 2 pestrit, pestritat, Impestritat.
ca o mam. MOTTO= mot'-to (It.), s. devisa,
2 MOTHERLY, adv. ca o mana. emblema, f. cuvInt, n. II Loc. Motto-
MOTION=m6'-sn (L. molum), kisses, bomboane cu devise.
s. 1 in(. gen. : miscare, f. 2 MOUFFLON = mur-lon (Fr. mou-
semn, gest, n. miscare, f. 3 flon), s. oaie s6lbaticii, f.
motiune, propunere, f. 4* re- MOUGHT =mot, pentru Might.
pretentatie de marionete, f. ; ma- 1 MOULD =m61d (S. molde), s.
rionet, papusa, f. 5 med. : iesire 1 pamnt vegetal, pamnt, n.
afarfi, f. Loc. 1 To set in mo- 2 mucegaia, n.
i
3 substant,
tion, a pune In miscare. To put materie, f.
the world in motion, a baga spaima 2 MOULD = m6ld (Sp. molde), s.
In lume. To and fro motion, m4- 1 tipar, calapod, calup, n. 2
care continua de colo 'Ana colo; fig. : fel, soiil, n. spetie, f. 3
serta-ferta. Unshaked of motion, anat. : clestele capului, suturi, f.
statornic. 2 With a motion of his 4 constr. : tablie, f. 5 mar. :
hand, cu un gest din mana. 4 preducel, n. II Loc. 6 Mould-loft,
To carry a motion, a adopta o sal& pentru preducele.
motiune. 1 to moup, un. a muceqi, a
to MOTION= m6'-s6n, un. fi a. mucegai, a prinde floare.
1 a face semn cuiva. 2 a pro- 2 to MOULD, va. 1 tehn. : a
pune. turna in tipar, a lua tiparul.-2
MOTIONLESS = les, adj. fail a forma, a obicInui.-3 a framinta
miscare, nemiscat. (aluat, coed).
1 MOTIVE=m6'-tiv, adj. 1 mo- MOULDABLE adj.
tor, miscator. 2 mobil. 3 fig.: care se poate turna in tipar; care
pricinuitor. II Loc. 1 Motive power se poate forma saii obicInui.
(putere miscatoare) forth' motrice. 1 to MOULDER= 6r, un. 1 a
2 MOTIVE, s. 1 int. gen. (to, se face praf ; a se surpa, a se
prbusi. 2 fig. : a se istovi, a
ea, pentru) : motiv, mobil, n.
pricina, eau* f.-2 motor, m. pieri.
3*parte mobil, f. 4 mus.: mo- 2 to MOULDER, va. a face prof.
tiv, n. II Loc. 1 To be the motive MOULDER, s. turnitor in tipar,
of, a fi pricina...; a motiva. acel care ia tiparul, m.
MOTIVITY= mo-tiv'-i-ti, s. mi- MOULDERING = - 6'r - ing,
care (facultate de), f. adj. 1 care se face praf; care se

www.dacoromanica.ro
 69
MOU MOU

surp, care cade. 2 mncat dc 6 a monta ; a lega (o piatrei

vierml, grgri!os. scumpei). 7 milli. : a fi armat
blOULDINESS= i-nes, s. mu- cu (... iunurf). 8 soldaiii fi
cegaiii, n. de gard.
MOULDING = ing, s. 1 tur- 1 MOUNTAIN= main'-tin, s. 1
nare In tipar, luarca tiparului, f. munte, m. 2 fig. : mass enor-
2 formare, obicInuire, f. 3 m, f.-3 morman de cadavre), n.
I. de turneitorie : de schij, de 2 MOUNTAIN, adj.1 de munte ;
timid (object turnat In tipar). muntelul, muntilor; muntenesc.
4 arhit. ciubuc, n. 2 mantean. Il Loc. The mountain
MOULDWARP = m613' - dory), breeze, adierea munteluI. Mountain
MOULDIWORT = i-ilert (S. mol- scenery, privel4te munteneasc.
de, weorpan ; wyrt), s. crtil, Mountain-ash, bot. : frasin de
f. sobol, m. munte. Mountain-blue, azur ail-
MOULDY= i, adj. mucedit, mid. Mountain-cat, cuguar. Moun-
mucegit. II Loc. To grow mouldy, tain-cock, cocosdepadure (desihift
a se mucedi, a se mucegi, a sad selbatic). Mountain-dew (rota
prinde floare. The mouldy part, de munte), whisky). Mountain-
mucedeala, mucegaiul. green, malachiti. Mountain-heath,
to MOULT = mdlt (Gal. moel), bot. :cruzatea. Mountain-howitzer,
un. a npirli. obuzier de munte. Mountain-lad,
MOULT, MOULTING= ing, s. tnr muntean. Mountain-lass
npirleal, f. (-maid), tineri munteanc. Moan-
to MOUNCH=matint* (?), va. a tain-avens, bot. : cuiqorit. Morin-
mesteca. fain-parsley, bot. ptrunjel sl-
MOUND =matind (S. mund), s. 1 batic.
movila, f. dmb, n. 2 pr. ext MOUNTAINEER= ir, s. 1 mun-
mormint, n. 3 ridicaturk de tean, m. munteanc, f.-2
pment, f. rambled, n. 4 me-
5 dig, jpcan,
terez, n, intiritur, f. haiduc, m.
MOUNTAINOUS= es, adj. 1
stavili, f. zgaz, n.
to MOUND, va. a Intri cu un muntos, muntenos ; de munli.
2 muntenesc. 3 fig. : enorm,
rambled, cu un zagas. foarte mare.
MOUNT = matint (L. nwns), s.
1 munte, m. 2 ridictur de *MOUNTANT=munt'-iint, adj.
piment, f. ; Intfiritur, f. mete- urcAndu-se ; urctor.
res, n. 3:1: munte (bancc1), m. MOUNTEBANK= maiin'-te-banc
4 cadru, n. ram, f. 5 ani- (It. montare, banco), s. 1 sarlatan,
mal de clrie, n. II Loc. 3* Mount pehlivan, m.-2 panglicar, saltim-
of piety, munte de pietate (banal bane, jucus, m.
care imprumut pe amanet). to MOUNTEBANK, va. a Inrla,
1 to MOUNT, un. 1 (to, la, ;Ana a pcfili, a trage pe sfoar.
la) a se urca, a se sui.-2 a c'alAri. MOUNTER maiint'-r(L. mons),
2 to MOUNT, va. 1 a se urca s. 1 care se urc, se suie. 2
pe, a se sui pe. 2 a ridica, a meser. montator, m. ; legiitor de
3 a Incleca. 4 a da pietre scumpe,
cal (trupelor, soldafilor). aE0 MOUNTING = ing, s. 1 ur-
lega, a pune o rami (un cadru). care, suire, f. 2 meser. :

www.dacoromanica.ro
 70
MOU MOU

dare, montare, potrivire (a pieselor de doli. Mourning coach, tri-

unel ma#ifi), f. V. 2 to Mount. sur de dolitl. Mourning-pin, sail
1 to MOURN= meorn (S. mur- mourning-ring, ac (de cravat),
nan), un. 1 a se plange, a se saii inel, purtat In amintirea until
mfihni, a se intrista, a se su- prieten reposat.
p'ra ; a fi mama, etc. 2 a MOUSE= mans (S. nuts), s. /pl.
purta doliul. 11 Loc. 1 To mourn Mice= mals] 1 soarece, ni. 2*
for, a plAnge. To .mourn at, a se drgut, Iubit, f. II Loc. 1 Mouse-
mahni de. colour, cenusiii. Mouse-ear, bot.:
2 to MOURN, va. a plange, a miosotis, nu- m'- uita, Ineheie-
tngui, a deplora. 2 a recita toare, euletul-vaceI, ochiul mie-
(sail a spune) cu o voce plang- Iuselulul. Mouse-tail, bol.: coada
toare, bocitoare. soarecelul. Mouse-thorn, bot.: a-
MOURNER = 6r, s. 1 persoad naralul. Mouse-trap, cursii de
Intristat, f. ; persoana eoarecI, cpcan. V. Field, Wood.
In doliii, f. 2 for. : care plnge 1 to MOUSE= un. 1 a
pierderea... 3 persoad care prinde soared. 2 fig. : a pfi.ndi.
urmeaz cortegiul funebru, f. II Loc. Mousing owl, eorecar.
4 bocitor, in. bocitoare, f. (Cu 2 to MOUSE, va. a rupe, a stlsia.
plaid la o inmormintare). i Loc. MOUSER= gr, s. prindelor de
1 To be chief, mourner, a con- soared, ni.
duce doliul. MOUTH= mail') (S. muth), s. 1
MOURNFUL = fui, adj. 1 trist, p. ei anini.: gull, f. 2 peiseri
jalnic, lugubru. 2 sfiuit, moarte, cioc, n. 3 I. : gut* deschid-
etc.: de plans. 3 haine: de doliii; tur, Intrare, f. orificiii, pas (la
clopot : funebru, de moarte. azurite), n. ImbucAtura, f. 4
MOURNFULLY=li, adv. 1 cu orator, ni. 5 voce, f. strigit,
Intristare ; mihnit, jalnie ; cu o n. 6 strImbtur, f. II Loc. 1
voce Intristat, cu un aer trist. Open your mouth, deschide gura.
2 In mod sail cu un aer lu- From mouth to mouth, din gur
gubru. In gura. To stop a person's mouth,
MOURNFULNESS = nes, s. 1 tia vorba cuiva. Mouth-friend,
tristet, jale, f. 2 aer trist sad aprieten prefficut. Mouth-honour,
lugnbru, n. politet prefcut. Mouth-made,
1 MOURNING=- mfirn'-ing, s. 1 fatarnic, prefcut. Mouth-piece, 1.
(for) Intristare, jale, miihnire, su- I. : Imbuchtur ; 2. pers. : inter-
prare, f. 2 doliti, n. haine de pret, dragoman, talmaciii; orator.
pl. 11 Loc. 2 Time of mourn-
ing, doliul. To be in mourning 6la.To make mouths at, a se strimba
(for, dui*, a fi In don ; a purta sastisit ; 2.intrist,
Down the mouth, 1. fisticit,
Intristat.
doliul. To go into mourning (for),
a loa doliul. Till we are out of 1 to MOUTH= mag, un. 1 (at,
mourning, pfin la sfArsitul do- cuiva) a trage o gura ; a lipa, a
liulul nostru. Deep mourning, do- sbiera, a striga (la). 2 (with) a
li sruta, a pupa.
2 MOURNING, adj. 1 jalnic, 2 to MOUTH, va. 1 a urla, a
mfihnit, Intristat. 2 de don. sbiera, a vocifera, a face gur.
Loc. 2 Mourning apparel, haine 2 a mfinca, a nghii. 3 a
www.dacoromanica.ro
 71
MOU MOW

hpi, a hpui. 4 anim. : a linge cascl, etc.). 3(10, sa) a Indemna,

(pail). 5* a insulta, a ofensa. a sfattn, a indupleca; a convmge.
MOUTHED = mail:d, adj. cu 4 a da nascere, a anta, a pricinui.
gura... 5 (with) a mica, a atinge, a
MOUTHFUL= maiW-ful, s. Im- induioaa, a slbi. 6 a lovi, a
bucktur, f. II Loc. At a mouthful, mnia, a necji (pe cineva). 7
dintr'o imbucitur. a deatepta (supcirarea), a intrIta
MOUTHING = maCf-ing, s. 1 (spiritele). 8 a propune; a Ina-
declamanune, f. patos, n. 2 ton inta sati a face o monune. 9 t.
obraznic, n. 3 strimbliturI, pl. de dr. : a cere. 10 a adresa, a
MOUTHLESS = maurl-les, adj. face (o intrebare). 11 la sah, la
fr gurft; mut. dame : a juca. II Loc. 4 Be moved,
1 MOVABLE = mfiv'--b'l (L. lsan-v6 s fin induioaat (var.).
moveo), adj. inf. gen. pi t. de ju- To Move away, a indeprta, a
rispr.: mobil, miactor. lua. To Move back, a trage inapoL
2 MOVABLE, s. mobil, f.; p1. To Move down, a scobori. To Move
mobile, bunurl mobile, pl. ; avere forward, a inainta. To Move in,
miaatoare, f. a baga In, a pune In; 2. a
MOVABLENESS= nes, s. mo- muta. To Move out, 1. a scoate ;
bilitate, f. a muta. To Move up, 1. a sui ;
1 to MOVE = mv, vn. (from, 2. a ridica (ceva).
de la; 1, la) 1 inf. gen.: a se MOVE, s. 1 miacare, f. 2 ju-
mica, a face o miacare; l.: a se care, f. 3 glum, f. 4 V. Up.
clti. 2 (from, de) a se inde- MOVELESS= mfiv'-les, adj. ne-
prta. 3 pers. : a umbla, a miacat.
merge, a se duce, a inainta ; MOVEMENT= rant, s. mia-
mar.: a se pune in miacare. care, f.
a se muta. 5 a face o mofiune MOVER = Cr s. 1 motor, ni.
(intr'o adunare). Loc. To Move
II 2 forf motrice, f. 3 mobil,
away, a pleca, a porni, a se duce, n. 4 cel, cea care se miac.
a se indepfirta. To Move back, a 5 autor al unel motiunl, m.
da (a trage) inapol, mal departe. Loc. Prime (sail master) mover,
To Move by, a trece. To Move suflet (al une lucrarl, al unelin-
down, 1. a lsa In jos, a scobori; treprinderi) ; motor principal.
2. a se scobori. To move forward, 1 MOVING= ing, adj. 1 mia-
a Inainta. To Move in, 1. a intra; ctor. 2 fig. : ating6tor.
2. a se muta in. To Move off, a 2 MOVING, s. miacare, f.
se indeprta, a se retrage; pop.: MOVINGLY= li, adv. In mod
a o aterge. To Move out, 1. a miactor sati patetic.
feat; 2. a se muta. To Move on, MOVINGNESS= nes, s. carac-
a inainta. Move on (cuvint intre- ter miactor sag patetic, n.
buinfat de policemen : sergenri, MOW= m6 (S. mowe), s. 1 claie,
gardi11), circulan; inaintan. To ciipil, f. 2 hambar, ptul, pat,
Move up, 1. a se sui, a se urca; n. 3 strImbtur, f.
2. a 1nainta. 1 to MOW, va. a face claie; a
2 toMOVE rnfiv,. va. 1 a mica. bga In hambar, In ptul.
a pune in miacare ; (from, de la) 2 to MOW= (S. mawan), va.
a Indeprta. 2 a sdruncina (o n. per!. Mowed ; ptr. Mowed

www.dacoromanica.ro
 72
1110W MUD

sal Mown] 1 a cosi. 2 a tia. thought it much that, el credea

3 a secera. ar fi mult dacii. There's not much
3 to MOW, vn. a se strimba. in her, nu are nimic insemnat
to MOWBURN=m6f-bArn, vn. a In ea. To make much of, 1. a min-
frAmnta In claie. ; 2. a liiuda ;. 3. a face mare
MOWER= rroY-Ar s. cosas, cas de.
MOWING=ing, s. cosit, n. MUCHNESS = mte-nes, s. van-
MOXA = aloe- sii (China), s. titate, f. I! Loc. It's much of a
moxa, f. muchness, e cam acelag lucru ;
* MOY = mot(?), s. eacktoare (de e tot una.
grii), f. MUCHWHAT fiot, adv. a-
M. P., abrev. pentru Member of proape, cam tot atAt, ma.
Parliament. MUCILAGE= miai-si-lidj (L. mu-
MR = mis'-fr (L. magister), s. cus), s. mizgA, f. vise, n.
Domn, in. II Loc. Mr. Charlton, MUCILAGINOUS =
Domnul Charlton. Mr. and. Mrs. adj. mizgos, viscos.
Miller, Domnul i Doamna Miller. MUCK = mAc (S. (meox), s. 1
MRS= mis'Az, s. Doamnii, f. bAligar, n. gunoiste, f, 2 mur:.
V. Mr. drie, f. 3 fig. : noroiii, n. I! Loc.
MS., abrev. pentruManuscript. To be all of a muck of sweat
Plur. : Mss. (pop.), a fi Inlaid o apli. Muck-heap
1 MUCH= mAts (S. mycey, adj. (-hill), morman de biligar. Muck-
malt (var.). fi Loc. Much courage, worm, 1. vierme ; 2. fig.: sgArcit,
malt curagiii. Much pleasure, calk, sgArie-brinzA.
multi pliccre. Much money, multi to MUCK, va. a Ingriisa (pd.-
bani, multe parale. mental).
2 MUCH, adv. 1 mult ; nu.... MUCOSITY = miu-cos'-i-ti (L.
prea malt. 2 aproape, asa cum. mucus), s. mucositate, f.
3 ori-care (ar fi). 4 foarte, MUCOUS = mlu'-cha, adj. mu-
prea (mull, bine). interj. (nu)cos. I Loc. The mucous membra-
de loc I de fel ! II Loc. 1 Think nes, mucoasele, membranele mu-
much, gandesce-te mult. It is not coase.
much, nu e malt ; nu e prea MUCOUSNESS= nes, s. naturA
mult. He is not much given to mama* f.
study, nu-i prea place si MUCUSmili'-ches (L.), s. mu-
As much as, 1. eta cAt ; 2. destul cositate, f,
ca ; 3. pftn'acolo. So much as, 1. 1 MUD =md. (Ger. nwder), s.
cat ; atht eta; 2. chiar.So much 1 norohl, nomol, n. 2 mocirl,
the better, atiit mai bine. So much f. 3 pamnt, n. II Loc. 1 All
the more, en eat mal malt. Full over mud, plin de noroiii, in-
as much, tot MAL 2 Much of thE noroit. To stick fast in the mud,
same character, aproape de aceiasi a se innomoli. Mudcart, cArutii,
fire. 3 Much as I suffer, ori-care (de airat noroili, gunoiiy. Mud-
ar fi durerea mea. Much as 1 love casting, a arunca noroiii; insul-
you, orr-care ar fi dragostea mea tele, ofensele. Mud-fish (pesce),
pentru tine. 4 Much pleased, foarte mihalt, virlan. Mud-hen, &orig.
(prea) mailman. Mud-wall, 1. zid tencuit cu paie
3 MUCH, s.' mult. II Loc. He lut Wale mArunt; 2. pasere;

www.dacoromanica.ro
 73
MUD MUL

albinirel. Mud-sucker,pasere: pes- MUFFIN = Tar- fin (?), s. piini-

cArel, cufundariti, bodrlitti. soarft (pentru ceaiii), f.
2 MUD, adj. de (cu) noroiii. to MUFFLE = mr- rl, va.
to MUD, va. 1 a ingropa (with, in, cu, de) 1 a inf4ura, a
noroiii. 2 a acopen i cu noroiti. Inveli, a acopen. 2 fam. : a
3 a turbura (apa). boboroji, a Imboboroji. 3 a
MUDDED = md'-ded, MUDDIED lega (Cu o bandcf, cu o ffie).
= did, adj. 1 turbure; noroios, 4 a asurdi. V. Muff.
nomolos, smArcos. 2 fig. : fis- 2 to MUFFLE, un. a vorbi InA-
flea. busit.
MUDDILY= adv. In- MUFFLE, s. 1 him. vas (de
tr'o stare murdarA (plin de noroiii). pcimint), n. 2 anim. : bot, n.
MUDDINESS= nes, s. 1 stare mordl, f.
murdarit (plin de noroiii), f. ; no- MUFFLER= mr-flr, s. 1* bo-
roiti, n.-2 culoare de noroiti, f. netA, cAit, f. 2 jugulari, f.
3 fig. fire nAucit 3 bandi (pl. bendI), fAsie, f. 4
pit, f. broboadA, basma de ga41), f. bai-
to MUDDLE = med'-d'l (Ger. der, casneil, n.
moder), va. 1 a turbura (apa, etc.). MUFTI= mr-ti (Turc.), s. muf-
2 a chercheli, a ameti. 3 a titi, m.
nuci, a timpi, a *Ad. MUG= mg (muck , s. 1 cea,ck
2 to MUDDLE, un. 1 a se tur- f. ; alit, f. 2 pahar (gird pi-
bura. 2 a bleotociri, a bAltAciii. cior) de metal, n. 3 vas (de
ii Loc. To muddle on together, 1. metal) de fiert spa, n. 4 pop.:
a's1 trage viata ImpreunA; 2. a fal, mufti, f. II Loc. 1 Mug-house,
Ulf si a ajunge Impreunfi. cfirciumft. A mug of milk, o oal'it
MUDDY= med'-di, adj. i bAltos, de lapte. Mug-wump, hot lade-
noroios, nomolos, smArcps. 2 pendant (care n'are fouar4i).
murdar, innoroit, plin de noroiti. MUGGISH = mg'-ghis, MUGGY
3 apci, etc.: turbure. 4/1g.: ghi, adj. 1 umed, egrasios.
grosolan, mope. 5 culoare de 2 limp : apiisAtor.
noroi ; fald : lividA, pAmIntoasi. MUGWORT = ii6rt (S. mug-
6 fig.: gros la cap ; nAucit, wyrt), s. bot.: pelinit, f.
timpit, zpcit. II Loc. 6 Muddy- MULATTO = mlu-lat'-to (L. m u-
brained, (-headed, -mettled), gros /us), s. mulatru, m. -
la cap, stupid, timpit. MULBERRY = mli-br-ri (Ger.
to MUDDY, va. 1 a turbu..a (apa, maulbeere), s. 1 fruct: dudi, f.
etc.). 2 fig. : a zpAci, a nAuci. 2 pom : dud, m. II Loc. Mulberry-
3 a murdAri (cu noroiti), a in- :roe, dud.
noroi. MULCT = mlct (L. mulcia), s.
MUEZZIN = miu- ez'-zin (Ar. amend, f.
mowidzdsin), s. muezin, m. to MULCT, va. a amenda.
MUFF= mf (Ger.), s. 1 mamon, MULE mfai (L. mulas), s.
n. 2 fig., L. de coalci : 004 catlr, m. catirA, f. 2 bot.: cor-
prostiinac, m. mazetA, f. ageamiii- citurA, f. 3 rzboiti (masinci de
de-tot, m. fi Loc. 2 He is a regular fesut), n.11 Loc. 1 Mule-driver, ca-
muff fat it), e ageamiti-de-tot (la tirgiti. 3 Mule jenny, rzboiti.
acest joc). Mule-spinner, testor.

www.dacoromanica.ro
 74
MUL MUM

MULETEER m1111-tTrf, s. cand", s. de Inmultit, multipli-

, m. cand, n.
MULISH = 111111F-is, adj. de catir. MULTIPLICATE= chEt, adj.
MULL = ml (?), s. 1 geog.: inmultit, multiplicat.
cap, n. 2 tabachiere de corn, MULTIPLICATION = ch"6"-sn,
f. 3 fig.: gresallt boacn, boro- s. inmultire, multiplicare, multi-
beata, f plicatiune, f. II Loc. The multipli-
to MULL = ml (L. mollis), va. 1* cation-table, tabla de inmultire,
a indulci. 2 a Incllisi a pune tabla lui Pitagora.
mirodenii in (vin, etc.). MULTIPLICATIVE = chE-tiv,
MULLEIN m 6P- (?), s. hot. : adj. inmultitor, care inmultesce.
coada lupuluI, buruienut, f. MULTIPLICATOR chE-ar, s.
MULLION m67-In (Fr. mou- inmultitor, m.
lure), s. arhit.: crucile ferestrel, pl . MULTIPLICITY=
to MULLION, va. a eruct. s. multime, multiplicitate, f.
MULTIFARIOUS = ml'-ti-fe-ri- numr insemnat, n.
s (L. multi's, fart), adj. 1 nu- MULTIPLIER plal-gr, s. In-
meros, Immultit. 2 foarte va- multitor, multiplicator, m.
riat, de o mare felurime (diver- to MULTIPLY= pial, v. 1 va.
sitate). a inmulti, a multiplica. 2 vn.
MULTIFARIOUSLY= Ji, adv. a se inmulti.
Cu varietate. * MULTIPOTENT ml-tip'-o-
MULTIFARIOUSNESS-- nes, s. ant (L. , potens), adj. omnipo-
1 multime, f. 2 mare diversi- tent, a-tot-puternic.
tate, f. MULTIPRESENCE mT-ti-prez"-
MULTIFLOROITS= f15"-rgs (L. ns (L. , prae, ens), s. presenli
jlos), adj. munition simultanee In mal multe locurl, f.
MULTIFOLD f6ld (Le ; S. MULTITUDE mer-ti-cifid (L.
fealdan), adj. felurit, diferit. mullus), s. imulime, f. 2 gloat.i,
MULTIFORM = - form (L. , poporime, prostime, f.
forma), adj. multiform. MULTITUDINOUS= - ciad"-i-
MULTILOQUOUS=lo"-cil'e.'s(L. ngs, adj. 1 multimeI, etc. 2
loguor), adj. vorbret, lim- numeros, multiplu, inmultit.
but, guraliv. 3 intins, mare, vast. 4 sgo-
MULTINOMIAL = motos.
MULTINOMINAL = nom"-i-nl MULTIVALVE = mlf-ti-valv
(L., nomen), adj. cu multe nu- (L. , valvae), s. scoici multi-
me, Cu mai multi termeni. valv, f.
MULTIPAROUS = 2 MULTIVALVE, MULTIVALVU-
(L., pario), adj. multipar. LAR = vlu-lr, adj. multivalv.
MULTIPED m6F-ti-ped (L., MUM-=m6'm (S.), adj. ticut,
pes), 1 adj. cu mad multe picioare. mut.
2 s. chinele-babel, arcrtiac, 2 MUM I interj. nick' o vorbi I
Eso, m. nicI arc! Li core l Loc. Mum's
MULTIPLE = p'l (L., plico), the tvord ! nicl dire I Mum-bud-
1 s. art.: multiplu, n. 2 adj. get ! acere i liniste.
multiplu, felurit, 3 MUM mgm (Ger mumme), a.
MULTIPLICAND = ml'- ti - pli - bere de alac (cplgie), f.

www.dacoromanica.ro
 - 75
MUM MUR

to MUMBLE = m'm'-b'l (Ger. dus), adj. 1 lumesc, pfimntese.

mummeln), va. n. a mormiil, 2 fig.: om (sail femek) de lume.
a bombani, a blogorodi din gull. MUNGREL = me'n'-gre'l, V. Mon-
MUMBLE-NEWS= nifiz, s. grel.
povestitor, bisnar, m. MUNICIPAL= mIu-nis'-i-pfil (L.
MUMBLER = mem'-b1Cx, s. care munus, capto), adj. 1 municipal,
mormesce, bombinesce, blogo- comunal. 2 t. de dr. : civil.
doresce din gurii. MUNICIPALITY= pal"-i-ti, s.
MUMBLING= bling, adj. V. municipalitate, comun, f.
Mumbler. MUNIFICENCE =
MUMBLINGLY= = li, adv, mor- (L. munus facio), s. munificent,
maind, etc. V. to Mumble. darnicie, f
to MUMM man (Gr. momos), MUNIFICENT = snt, adj. da r-
vn. a se masca. nic, liberal.
MTJMMER= memf-r, . pers. : MUNIFICENTLY= li, adv. cu
masc, f. bufon, caraghios, m. munificentii, cu diirnicie, cu libe-
MUMMERY 6r-i, s. masca- ralitate.
rad, bufonerie, f. caraghioslic, n. MUNIMENT = mffif-ni-mnt (L.
to MUMMIFY mi.imf-i-fai (Ar. munio), s. 1 fortificatiune, intri-
momia), va. a mumifica, a pre- tur, f.-2 ajutor, n. 3 dr. :
face In mumie. arhive, f, pl.
MUMMY= i, s. 1 mumie, f. MUNITION = miu-ni'ln, s. 1
2 beuturit fermecat, f. 3 grcl- fort, n. 2 munitiune, f.
din. : ceari de altoit, f. 11 Loc. 1 MURAL = (L. murus),
To beat to a mummy, a face tobh 1 adj. mural, de zid. 2 s. *
de btaie, a snopi in bitaie, a zid, n.
bate mr. MURALED raid, adj. in for-
to MUMP= m'nip (O. mompen), ink de coroan rural.
vn. 1 a musca usor si de mar MURDER = mgrf-dr (S. mor-
multe oil, a rontfii. 2 V. to ther), s. omor, asasinat, n. uci-
Mumblb. 3 a cersi. 4 fig. : a dere, f. Loc. Wilful murder,
II

insela, a pcfili, a trage pe sfoari. omor cu premeditatiune ; asasi-

5 a se strimba. 6 a se bufni. nat. Murder I Ucigasi! And now
NIUMPER=ingmpf-e'r, s. cerse- the murder's out, si iat tot se-
tor m. cretul ; i MCA ca i-a scapat
MUMPING= ing, s. 1 insel- vintul.
torie (etc.) de cersetor, f.-2 to MURDER m6rf-dr, va. 1
tale de joc, zeflemea, f. a omori, a ucide, a asasina. 2
MUMPISH=i, adj. posac, po- fig.: a distruge, a nimici. 3
Somorit, sanchiii, ursuz. fig.: a vorbi (o limbii) pocit de
MUMPISHNESS= nes, s. po- tot. II Loc. 1 Murdering-piece, tun
sacie, fire posomorit, etc. f. de mfizdal, de meterez.
MUMPS mmps, s. pl. 1 V. MURDERER= gr, s. omoritor,
Mumpishness. 2 med. : ucigas, asasin, m. Fem.: Mur-
f. gfileir, f. pl. deress.
to MUNCH = malts (Fr. man- MURDEROUS= 6s, adj. 1 omo-
ger ?), va. jmi n. a mesteca, a rontAi. ritor, ucigas, omucid. 2 fig.:
MUNDANE= mai'-dEn (L. mun- crunt, crud.

www.dacoromanica.ro
 - 76
MUR MUS

MURDEROUSLY = 11, adv. 1 RHINE = rain (L. marra), adj.

prin omor, etc. 2 fig. : crunt, murin.
eu crudime. MURTHER etc. V.
MURDRESS = ge-dres, s. for- Murder.
tif. mAzgal, meterez, n.
MUSCADEL=ms'-ci-del, MUS-
* MURE=mlir (L. mums), s. CAT = &At, MUSKATEL =
,zid, n. .

MUREX=min'-recs (L.), s. mu- MUSCADINE.= din (L. mus-

rex (scoiccl din care cei vechl seo- cus), s. tmiioasi, busuioack f.
tea* porfira, purpura), n. yin timhios, n.
MURIATE= mia'-ri-t (L. mu- MUSCLE= ms'-s'l (L. musca-
ria), s. muriat, idrochlorat, n. lis), s. 1 anat.: muschiti, m.
MURIATIC = at"-ic, adj. mu- 2 scoiccl midie, f.
riatic. MUSCLED = s'ld , adj . cu
MURK =mrc, MURKINESS = muschT...
i-nes (S. mire), s. intunerie, n. chil,MUSCLING = sling, s. mus-.
lIntunecime, f. ni. pl.
MURKY = i, adj. intuneric MUSCULAR = m 'C's'- chiu-lr,
bezni, intunecos, Intunecat, ob- MUSCULOUS= la, adj. 1 mus-
scar. cular. 2 musculos (sdravein,
MURMUR = rne-mr (L.); s.. feapc1n).
murmur, n. soapt, f.' MUSCULARITY= lar"-i-ti, s.
to MURMUR, vn. si a. (at) a 1 constituliune muscular, f.-2
murmura ; a sopti. ii Loc. To mur- naturi musculoas, f.
mur to one's self, a bomhni, a MUSE = miliz (L. musa), s. 1
blogodori din gull. inf. gen.: mus, f. 2 fig.: vi-
MURMURER = *r, s. cel, cea sari, gAnduri, pl. visturA, cuge-
tare murmur. tare, meditariune, f. 3 gauri
MURMURING= ing, 1 s. mur- (trecloare) de iepure, f. 4 fig.:
murer soapte, pl. 2 adj. mur- pretext, n. chichitfi, minciun, f.
murAnd; soptind, soptitor. (pentru a iefi dintr'o incurceiturcl)
MURMURINGLY= ing-li, adv. II Loc. Muses' stank, balt.
murmurAnd, soptind. to MUSE= miflz, an. 1 (on, la)
MURMUROUS = 's, 1 murmu- a medita, a cugeta, a se gAndi.
rind, soptitor. 2 care alit 2 a visa. 3 (at, de) a se mira.
(pricinuesce) murmure. 2 to MUSE, va. 1 a se gandi
MURPHIES = (Mur- la. 2 a se mira de.
phey), s. carton', pl. MUSEFUL = ful, adj. ginditor,
MURRAIN = mr'-rin (L. mo- pe Wanduri, meditativ, visitor.
riorV, s. epizootie, (pestA) de MUSELESS = les, adj. 1 des-
vite, f. ; adj. bolnav ; atins(i) de pretuitor de poesie.-2 nesocotit,
molim. I Loc. A murraih take him ! nechibzuit.
dracu si'l ia 1 A murrain take you! MUSER=-6r, s. 1 visitor,
bati-te bezna I duce-te-al cu apa vistoare, f. 2 fig. persoani
SAmbetel. distrasi, f.
MURREY= m'rf-ri (Moor), adj. MUSET = min'-zet, s. 1 gauri
de o culoare rosie inchisi. (trectoare) de iepure, f. V. Muse
MURRHIN = mr rin, MUR- 3. 2 calms (de iepure), n.

www.dacoromanica.ro
 77
MUS MUS

MUSET TE = mlu-zet' (Fr.), s. MUSICIAN= mlu-zi'-sn, s. mu-

n. sicant, m. musicantii, f.
MUSEUM = mIu-zr-m (L.), s. MUSING= mIde-ing, s medita-
museti, n. tiune, visitturii, f. gandurI, vi-
MUSH= ms (Gal.), s, 1 pral, n. surl, pl. II Loc. A fit of musing, o
2 miimaliga, f. meditatiune. V. Muse.
i MUSHROOM = ms'-rum (Fr. MUSK= mac (L. muscus), s. 1
mousseron), s. 1 duper* f. bu- anim. : mosc, m. 2 materie mi-
rete de camp, ciulean, m. ma- rosit. : mosc, n. 3 in comp.
mitircii, f. 2 fig.: ciocoiii, par- moscat. II Loc. 1 Musk-bag, sculet
venit, m. cu mosc. 2 Musk-apple, mr til-
2 MUSHROOM, adj. 1 de (Cu, maios. Musk-cat, anim. : zibeta.
pentru) ciupercI. 2 fig.: efe- Musk-deer, mosc. Musk-rose, tran-
mer, trector, vremelnic. II Loc. 1 dafir cu miros de nucsoar. Musk-
Mushroom -bed , ciupercl de baliga. seed, smintii de pesma.
llfushroom-house, loc pentru cul- to MUSK, ()a. a parfuma (a afuma)
tura ciupercilor.Mushroom-spawn, cu mom
smintii de ciupera. Mushroom- MUSKET =ms'-chet (Fr. mous-
town, oras care a devenit repede quey, s. 1 pusca, muschet, finta,
insemnat.' seneata, f. 2 pasere: barbtet
MUSIC= miTe-zic (L. musica), s. (al peiserilor rdpiloare), in. II Loc.
1 musicii, f. ; adj. de musica. Musket-ball, glont de pusca. Mus-
2 fig. : armonic, f. 3 adj. pentru ket-shot, ditturii de pusci. With-
Musical. I! Loc. 1 To play niusic, a in musket-shot, la o bataie de
face music& To set to music, a pula.
pune in musicii. Music-drawing, MUSKETEER = ms-cht-ir', s.
melodios. Music-folio, carton de muschetar, m.
musica. Music-licence, autorisatiu- MUSKETOON= fin', s. musche-
ne de1 a tine o sal de concert ton, n.
saii de cafe-santan. Music-loft, MUSKETRY = ri, s. musche-
orchestra. Music-master, - mis- trie, f.
tress, profesor, profesoara de mu- MUSKITTO= ms-chit'-to, s. V.
sick. Music-paper, hartie de note. Mosquito.
Music-publisher, editor de musici. MUSKY = mse-i, adj. parfu-
Music-room, sari de musici. Mu- mat (afumat) cu mosc. V. Musk- -
sic-hall, sari de concert saii de MUSLIN = (Mosuy, s.
cafe-santan. Music-stand, P. pu- muselina, f. tulpan, cimbel, n.
pitru pentru musica ; 2. dulpior Loc. 111uslin-dress, rochie de tul-
cu despiirtiturl pentru music. pan. Book-muslin, organtin, tifon.
Music-stool, scaunel (taburet) de Cambric muslin, batista, linon.
piano (de clavir). MUSMON=ms'-mn, MUSIMON
MUSICAL = mlii'-zi-cal, adj. 1 i-mn (?), s. anim, : oaie
musical. 2 de (cu) musica. ball* f.
3 fig.: armonios, melodios. y Loc. MUSQUASH= rns'-ciitq, s. pa-
2 Musical-glasses, armonica. rece moscat, m. V. Musk.
MIISICALNESS= nes, s. 1 na- MITSQUITO= me-chi-to, s. V.
tura musicalft, f. 2 armonie, Mosquito.
melodie, f. MUSROLE-=ms'-reil (Fr. muse-

www.dacoromanica.ro
 78
MUS MUT

rolle), s. cureaua care vine d'asu- mare numr ; 2. a fi foarte nu-

pra nasuluI caluluI, botnitii, f. merosI, a fi o multime.
MUSS ms (S.), s. lupd, aler- MUSTER, s. 1 apel (strigarea
gare, f. numelor), n. 2 revistA, f. 3
MUSSEL = ms'-s'1, s. scoicci adunare, Intrunire, f. 4 state,
midie, f. V. Muscle. controlurI, pl. b droaie ( de
MUSSULMAN = ms'-stil-man peiuni), f. II Loc. Muster-book (-file,-
-(Turc), s. i adj. musulman (A). roll), 1. rol (listii); state, contro-
I MUST= mst (S. mot), v. def. ; 2. rol de echipagiii. Muster-
trebui. II Loc. One must do one's master, inspectorul controlurilor.
duty, trebue ca cincva WO' facA To call over the muster-roll, a
datoria. There must be something, face apel nominal.
trebue si fie ceva care nu merge. MUSTILY= ms'-ti-li, adv. 1 cu
You must learn, trebue s Inv- un gust de muceslealA, de muce-
tall. It must be done, trebue gaitl.-2 cu un miros de mucegaitl.
fie &cut. Must Ido it? You must. 3 cu un gust acru. V. 2 Must.
Trebue fac? Trebue. MUSTINESS= ti-nes, s. 1 mu-
2 MUST =mst (L. nnisturn), s. eu;lealA, f. mucegai, n. 2 (mi-
1 must, n. 2 muce0eal, muce- ros) a mucegahl, n. 3 acreali, f.
n. V. to Must. MUSTY= ti, -adj. 1 mucegAit.
to MUST =mst (Fr. moisir), 1 2 mirosind a mucegaill. 3 acru.
va. a face sk muce0eascA ; a acri, 4 fig. : Invechit. 5 fig. :
a InAcri. 2 vn. a mucegAi, a II Loc. To have a musty smell, a
se acri. mirosi a mucegaiii.
MUSTACHE, MUSTACHIO mus- MUTABILITY
tiis'-o (Gr. mustax), s. must**, f. MUTABLENESS b'l-nes (L.
MUSTACHIOED = 6d, adj. cu muto), s. 1 mutabilitate, f. 2
mustatl (negre, dese, etc.). fig. : nestatornicie, inconstantA,
MUSTARD = ms'-tard (Fr. mou- instabilitate, f.
tarde), s. 1 mustar, \n. 2 bot. MUTABLE= b'l, adj. 1 mu-
mutar, ni. I Loc. I. Mustard-pot, tabil. 2 nestatornic, schimbl-
mustarnit. 2 Mustard-seed, grA- cios, inconstant.
unte de mustar. MUTATION = mlu-t'-sn. s. 1
MUSTEEms-ti' (Sp. mestizo), prefa cere, schimbare, revolutiune,
s. mestit, metis, m. f. 2 admin. : mutare, f.
I to MUSTER = ms'-tr (Ger. I MUTE= infra (L. mutus), adj.
mustern), va. 1 a aduna (trupe). mut, tAcut. II Loc. To sil sau stand
2 a trece In revist.-3 a face ape- mute, a nu SliCC niel care; a pis-
Jul fa striga numele)... 4 fig. : a tra tAcerea.
a aduna, a impreuna, a intruni, 2 MUTE, s. 1 pers. : mut, m.
a stitinge, a lua. II Loc. 3 To muster mutA, f. 2 bocitor, ni. boci-
courage, a se ImbArbata, a lua toare, f. (cu plaid, la inmormin-
curagiii. teirl). 3 mus. : surdinA, f. 4
2 to MUSTER, an. 1 a se aduna, gram. : (liter) mutA, f. V. Silent.
a se Impreuna, a se Intruni. 2 5 baligA, f. gAinat (V. to
face apelttl (strigarea numelor). Mute), n.
3 a trece in revistA. II Loc. 1 To to MUTE = mIfit (Fr. nuitir),
muster strong, 1. a se aduna In an. a se bAliga, a face &nat.

www.dacoromanica.ro
 79
MUT MY
MUTELY = adv. 1 ca (la mask' la nol) seara. Mallon-
un mut, In ticere, tacut. broth, sulfa de berbec 'AWL Mut-
MUTENESS= nes, s. mutenie, ton-chop (-cutlet), costita (cotIet,
facere, f. mutism, n. coteleta) de berbec btut. Mutton.-
to MUTILATE = fist, picior de berbec batut.
(L. mutilo), va. 1 a mutila, a MUTUAL = miCe-clu-al (L. mu-
ciunti, a schilodi. 2 fig.: a taus), adj. 1 mutual, reciproc.
scurta, a trunchia. 2 in mod abus, prieten comun.
MUTILATION= 16"-s'n, s mu- MUTUALITY = al" - - ti, s.
tilare, ciuntire, ciuntaturi, f. schimb (schimbare) mutual(); re-
MUTINE=mIir-tin (Fr. mulin), ciprocitate, f.
s. rsvrtit, rgsculat, rebel, m. MUTUALLY = adv. mu-
to MUTINE, V. to Mutiny. tual, reciproc.
MUTINEER = ti-nir", * MU- MUZZLE = m'e-z'l (Fr. ma-
TINER= fer, s. 1 mil. : (sol- semi), s. 1 bot, n. 2 botnita, f.
dat) r6sculat, m. 2 rsvratit, 3 gura (de tun), f. ; teav (de
rebel, r'sculat, rsvrtitor, m. foale), f.
MUTINY = ni, s. rescoal,
rsculare, rsvratire, revolt, re- to MUZZLE, va. 1 a pune bot-
beliune, insurectiune, f. rsvriit, - 2 a tine, a lsa (in fence.
n. II Loc. The muting act, legea 3 a desmierda, a mangaia.
militara. To rise in muting, a se meca,2 to MUZZLE, vn. 1 a Indul-
rscula. a musina. 2 a bate (a
to MUTINY, an. a se racula, umbla) lela, a umbla gura-casca,
a se plimba ca un prinde-musce,
a se eavrati, a se revolta.
to MUTTER = mt'-tiir (L. ea un pierde-vari, ca un casca-
mutio), an. 1 a mormai, a bom-
bini, a blogodori din gull, a MUZZY = mz'-zi, adj. raucit ;
2 tunetul: a bubui. ametit (beat). II Loc. He is muzzy,
2 to MUTTER, va. a mormai, l'a btut carbunii la cap, e calii.
a spune mormaind ; a rosti. II Loc. MY = mal (S. mm), adj. pos.
To mutter to one's self, a blogo- meti, mea; mei, mele. Il Loc. My
dori din gull. father, tatal meil. Mg mother,
MUTTER, s. murmur, n. soapt, mama mea. My brothers, fralil
f. II Loc. Backwards mutters, cu- mei. Mg sisters, surorile mele. It
vinte mistice rostite d' a-indoasele. is my own, este al meil sail a mea.
MUTTERER = er, s. (on care BlYNHEER= (0.), s. 1
mormfiesce, etc. domn, ni. 2 un Olandez, m.
MUTTERING= ing, s. 1 mur- 3 un German, m.
mur, n. soapt, f.; cuvinte sop- MYOLOGY = mi-ol'-o-gi (Gr.
tite, pl. 2 bubuit Indeprtat mus, logos), s. miologie, f.
(al tunetului), n. bubuiturii, f. MYOPE = mar-op, MYOPS.=
MUTTERINGLY = li, adv. 1 ops (Gr. midi, Nis), s. miop, ni.
mormind, etc. 2 bubuind. miopa, f.
MUTTON= ml'-t'n (Fr. mou- MYOPY= o-pi, s. miopie, ve-
ton), s. carne de berbec bitut, f. dere scurtA, f.
II Loc. Come and eat your mutton MYOSOTIS = mal-o-s5'-tis (Gr.
with us, vino s'a minanci cu noi mus, 6tos), s. bot.: miosotis, nu-

www.dacoromanica.ro
 80
MYR NAI

mg-uita, culcusul-vacel, n. In- 2 MYSTIC, MYSTICAL =

cheietoare, f. adj. 1 mistic, 2 dr.: pece-
MYRIAD = mir'-i-iid (Gr. mu- tluit, pus in pecep. 3 ascuns,
Has), s. miriadii, f. secret.
MYRIAMETRE= il-mr-ter (Gr. MYSTICALLY =-1i, adv, in mod
maria, matron), s. miriametru, m. mistic sati emblematic.
MYRMIDON = mer'-mi-den (Gr. MYSTICALNESS= nes, s. ca.
murmidon), s. mirmidon, m. racter mistic sail emblematic, n.
MYROBALAN = mi - rob'- - Ian MYSTICISM = mis'-ti-siz'm, s.
(Gr. muros, balanos), s. fruct us- misticism, n.
cat: mirobolan, ni. MYSTIFICATION = mis'-ti-fi-
MYRRH= mr (Gr. murrha), s. che."-en (L. mystiens), s. misti-
f. ficare, pecelealii, f.
MYRRHINE=mer'-ran, V. Mur- MYSTIFICATOR = ter, s. mis-
rhin. tificator, pclici, m.
MYRTLE = mer'-t'l (Gr. murtos), to MYSTIFY =mis'-ti-fal, va. a
s. bot. mirt, mistifica, a piicfili.
MYSELF = mi-self' fi maT-selP MYTH = mi (Gr. muthos), s.
(my, sel (), pron. re/I. eii, e in- mit, n. fabul, poveste, f.
sum. me. Ii Loc. I /latter myself, MYTHIC, MYTHICAL =
me laud. I myself think, e in- adj. mitic, din povestl.
sumi cred. I was by myself, eram MYTHOLOGIC, MYTHOLOGICAL
singur de tot. =miY-o-lodj"-ic-1 (Gr. nuithos,
MYSTERIOUS = mis-ti'-ri-es (Gr. logos), adj. mitologic.
musterion), adj. misterios, tainic. MYTHOLOGICALLY= li, adv.
MYSTERIOUSLY= li, adv. in sub forma mitologia, in mod mi-
mod misterios, ca table. tologic.
MYSTERIOUSNESS = = nes, s. MYTHOLOGIST
nature misterioss, f. s. mitolog, mitologist, m.
MYSTERY = mis'-ter-i, s. 1 mis- to MYTHOLOGIZE .= gIalz, vn.
ter, n. brink f. 2 * meserie, a povesti sati a explica mitologia.
profesiune, f. mestesug, n. MYTHOLOGY= gi, s. milolo-
1 MYSTIC= inis'-tic,s. mistic, m. gie, f.

N.
N= en s. 1 Ward : N, n, m. NACREOUS= cri-es, adj. care
2 abrev. pentru North. 8 nu- lucesce ca sideful, ca fats sidefuluT.
mar: 9t. 0. NAG= nag (Gal.), s. cell's, cAlu-
to NAB = nab (Su. nappa), va. sel (de ceiltirit) ; cal de drum, m.
a /repel, a hpui, a apnea. NAIAD = ne!-Tici (Gr. naias), s.
NABOB= ne'-bob (Ar.), s. 1 na- naiscl, f.
bab, m. 2 om foarte bogat, NAIL = (S. naegel), s. I. un-
bogitas, m. ghie, f. 2 unghie (de anbnale),
NACRE = nel-cher (Pers. nakar), ghiare, f. 3 cub'', n. 4 me-
s. sidef, n. surd lin. : 5 centim. 50. 1i Loc. i

www.dacoromanica.ro
 81
NAI NAM

On the nail, fig. : In man. Nail- NAKEDLY= 1i, adv.1-fara haine,

brush, perie de unghil. Nail-scis- desbracat, gol. 2 fig.: fail apa-
sors, foarfece de unghiL 3 To rare. 3 Cu simplitate, far in-
fasten down with the nails, abate conjur; pop. apla.
in cuie. Nail-manufactory, fabric NAKEDNESS= nes, s. 1 goli-
de cuie. Nail-trade, negot de cuie. ciune, f. 2 fig.: slabiciune, f.
Nail-maker, fabricant de cuie. NAMBY-PAMBY =nam'-bi-pamf-
Nail-seller, negustor de cuie. bi(?), 1 adj. manierat, afectat, ma-
to NAIL = nEl, va. 1 (lo, la) a rafetos. 2 anost, nesarat. 3 s.
bate un cui, a bate In cuie. flint& caraghioash, f.
2* a tiutui (un tun). 3 a gar- NAMABLE= nErnf-a-b'l (S. fla-
nisi cu cuie. 4 fam. : a avea ma), adj. care poate fi numit.
In mana (pe cineval ; a apuca, NAME= nEm, s. 1 int. gen.: nu-
insusi (ceva). 6 fam. ; a prinde me, n. 2 persoank f. 3 re-
cu vorba. II Loc. 1 To nail down, nume, nume, n. fain* reputa-
a bate in cuie. To nail up, 1. a tiune, f. 4 distinctiune, insem-
bate in cuie ; 2. a intepeni, a fixa ditate, f. 5
gram.: nume (sub-
cu cute; 3. a inchide definitiv sari stantiv), n. 6 pl.: injuraturl, pl.
a bate in cuie (o ufd, etc.). 4 I 7 lege: poprire, f. sechestru,
nailed him there, aid, '11 aveam in n.; lucru poprit sa sechestrat,
man. ; II am rspuns verde sail n. ll Loc. 1 By name, 1. pe nume;
Ii am thiat pofta s mai vor- 2. in mod nominal; numit, ca
beasca. I nailed the receipt, am numele de. In name, dup nume
apucat chitanta. (nizmai). In the name of, in nu-
NAILER= nEF-Er, s. fabricant mele... In my name, in numele
de cuie, m. melt A list of names, o list no-
NAILERY I, s. fabrica de cuie, f. minativa. What is his name ?
NAIVE=nd'-iv (Fr. nalf), adj. cum se chiami? His name is
naiv, natural, neprefacut, simplu. Alexander, se chiama Alexandru.
NAIVELY= li, adv. in mod To tell (to give in) one's name, a
naiv, etc. ; Cu naivitate, fara pre- spune numele sea% a se numi.
facatorie. What name can we give to such a
NAIVETY= ti, s. naivitate, behaviour, cum & califican' o ase-
neprefacere, simplitate, f. menea purtare. A person who did
NAKED = ne-ched (S. nacod), not put his (her) name, o per-
adj. 1 gol. 2 pasere: far% pene. soanh care a pastrat anonimul.
3 gol, fr inconjur, pe fati. No name, far% nume. 3 To get a
4 fail arme, fr apiirare.-- name, to win one's self a name,
(of, de) lipsit. 6 fig.: simplu, a'xl face un name. To have an
neprefhcut. 7 evident, invede- ill name, a avea nume ra. 4
rat, larnurit. 8 marturisit, sciut, What men of name! ce barbati
cunoscut. II Loc. 1 The naked, cei insemnatl (distinI)1 6 He called
cari stint golf; golanii, coatele- me nanzes, mi-a spus nisce inju-
goale. Stark naked, gol de tot. raturi.
Naked sword, spada scoas. (din to NAME = nEm, va. 1 (after,
teach). With the naked eye, cu dui* a numi, a chiema; a spune
ochiul liber. 5 The naked truth, numele...-2 (to, la) a numi (la
curatul adevOr. o slujbei). 3 a spune, a fixa, a ho-
H. L. Lolliot. Dio . Eng.-Rons., vol. II.
www.dacoromanica.ro
 82
NAM NAR

tAri(o 0i, un ceas, etc. 4 a vorbi (pe cineva) pe neasteptate, pe ne-

despre, a pomeni de, a mentiona gandite, fra veste.
pe. 5 a invoca namele ltei NAPE nEp (S. cncep), s. ceat,
Hristos). Loc. 1 To be named, a f. I! Loc. The nape of the neck,
se numi, a se chiema. He was ceafa ; perul de la ceafa.
named after his uncle, i s'a dat NAPHTHA= nap'-'24 (Gr.), s. neft,
numele unchiulur sea. I don't naft, n.
mind gor naming me, mi-e indi- NAPKIN=nap'-chin (Fr. nappe),
ferent clack spur numele meii. 4 s. 1 *ervet, n. 2 *batist, f.
You won't resent my naming you? NAPLESS = nap'-less, adj.1
nu te ver supra dae te mmiesc zd, pisld : fr pAr. 2 pr. extr.:
(dadi mentionez numele d-tale)? jerpelit, ros. V. Nap 3.
Don't name it, I beg, nu face NAPOLEON = nh-p(V-Ii-n, s. 1
ca s vorbim despre Asta. npr. Napoleon, m. 2 napoleon
NAMELESS = nan'-les, adj. 1 (nionedd francezd de aur in va-
rara nume, 2 care nu se nu- loare de 20 lei), m.
mesce. 3 fig. , pers. : necu- NAPPINESS = nap'-pi-nes, s.
noscut. suprafalk proasi, f. V. Nap 3.
NAMELESSLY= Ii, adv. fr NAPPY pi, adj. 1 Oros.
nume. 2 bere : tare, spumoas ; s. ale
NAMELY adv. 1 adicA, (bere englezd). 3* beat.
va sa OicA ; a-nume. 2 * mar NARCISSUS nar-sis'-s 's (L.), s.
alcs, mar eu scamA. bot. narcis, 7n. fulie, coprida, f.
NA1VIER r, s. care numcsce. ghiocel de grdin, nl. pl.
NAMESAKE sEc (S. nama, NARCOTIC, NARCOTICAL nar-
sacu), s. omonim, tiz, ni. cot'-ic-al (Gr. nark), 1 adj. nar-
NAN nan (S.), s. iadh, f. II Loc. cotic. 2 s. narcotic, n.
Nan-goat, jada. NARCOTICNESS nes, s. In-
NANKEEN= nan-chrn'(Nankin), susire nareotick (adormitoare), f.
s. pa' nzei: anghin, f. nanchin, n. NARD nfird (Gr. nardos) s. bot.:
NAP = nap (S. hnappian), s. 1 nard, in. mirodie, f.
somn, somnisor, n. 2 cocoask NARGHILE nar'-garl, NARGHI-
1'. 3 (S. hnoppet), pr (de pos- LEE= ghi-le (Persan.), s. nar-
lav, de pislci), etc.), n. 4 bot. ghelea, f.
brumA, f. tulei, n. 5 * here, f. to NARRATE = nar-ra (L. nar-
II Loc. 1 An afternoon nap, o ro), va. a istorisi, a povesti, a
siest, un somnisor dup pranz. nara.
To take a nap, a trage un som- NARRATION= s. is-
nisor. Nap-taking , trezire (din torisire, povestire, naraliune, f.
somn). 3 A hat with the nap 1 NARRATIVE = s.
off, o pAlirie jerpelit (roasA) V. Narration.
de tot. 2 NARRATIVE, adj. 1 povesti-
to NAP = nap, vn. 1 a trage un tor. 2 narativ. II Loc. 1 Narra-
somn (un somnisor) ; a motfii, a tive old age, bAtrAnil povestitorr.
dormita, a piroti. 2 fig. : a NARRATIVELY= li, adv, sub
adormi. II Loc. To catch (sail take) forma de istorisire, etc.
napping, 1. a surprinde (pe cineva) NARRATOR= nar-r1Y-tr, s. po-
pe cAnd doarme ; 2. fig.: a apnea vestitor, narator, m.

www.dacoromanica.ro
 83
NAR NAT

to NARRIFY =nar'-ri-faI, pa. NARWHAL narf-ul (Fr. nar-

V. to Narrate. val), s. narval, inorog, m.
NARROW=nar'-ro (S. nearew), 1 NASAL na'-zal (L. nasits),
adj. [comp. Narrower ; superl. adj. 1 nasal.-2 de nas, din nas.
Narrowest] 1 Ingust, strimt. 2 2 NASAL, s. nasali (litera), f.
fig. : mic, strImtat, Ingustat. 3 NASALY= Ii, adv. cu un su-
in strimtorare, strimtorat.-4fig.: net nasal.
minle, sentiment : marginit, In- NASCENT = nae-s'nt (L. nas-
-gust. 5 meschin, mic. 6 cat cor), adj. nseemd, care Incepe,
pe aci, aproape, ct, nicl cum. care apare.
7 exact, riguros, atent ; facut cu NASTILY ns'-ti-li (Ger. miss?),
grija (cu bagare de seam, cu In- adv. 1 In mod murdar. 2 in
grijire). Loc. 1 A narrow street,
I mod neplcut (despre gust). 3
o strad Ingust. To grow narrow In mod mascricios, murdar.
sat'. narrower, a se ingusta, a se NASTINESS nes, s. 1 mur-
strimta. 4 Narrow-sighted, 1. miop, darle, necurtenie, f. 2 gust
care are vederea scurt'a ; 2. fig. neplacut, gretos, scArbos, n. 3
.cu veden l (opinizzni) mrginite. caracter mscricios, n. mscar-
Narrow-minded, mrginit, Ingust ciune, f. (in vorbire).
la minte. 6 V. Escape. NASTURTIUM nas-tte-si-isim
1 to NARROW nar'-ro, va. 1 (L.), s. bot. : altangic, condurul
a strImta, a Ingusta. 2 fig. doamneI, eltunas, in. nem toaic , f.
into, la): a reduce, a aduce. NASTY =niis'-ti, adj. 1 miros,
2 to NARROW, vn. a se strimta, gust, vreme : urit, neplacut. 2
a se ingusta. murdar, necurat. 3 fig. : ms-
NARROWER er, 1 s. care cricios, murdar, obscen. Loc. 1
strimteazil, Ingusteazi. 2 adj., To smell nasty, a mirosi wit, a
comp. de la Narrow. puti. V. Nastily.
NARROWS = narf-r6z,s.pl.geog., NATAL = (L. nalum),
strimtoare, f. adj. 1 natal. 2 de riascere,
NARROWING-- ro-ing, s. In- nascerd.
gustare, strimtare, f. NATATION n-t'-sn (L. nato),
NARROWLY = ro-li, adv. 1 s. Innot, n. Innotare, f.
strIns, strimtorat, In strimtoare. NATATORY = 0.'4;146-H, adj.
2 fig. : strimtorat. 3 In mod de Innotat.
meschin, Cu meschinerie. 4 de NATHLESS nari'-les (S.), adv.
aproape, cu Vagare ne seam, Cu totusl, cu toate acestea.
Ingrijire, cu grij, In mod rigu- NATION =nE'-s'n (L. nationem),
ros, cu totul. 5 ea pe aci, s. 1 natiune, f. neam, popor, n.
eat, mar cum, aproape. V. to 2 /ara, f. 3 pl. natiunl, po-
Escape. poare, pl. 4 oameni, pl. V.
NARROWNESS = nes, s. 1 Law. i Loc. 1 The Roumanian na-
strImtoare, Ingustime, f. 2 fig.: tion, natiunea romn. 7 he English
marginire, micime, f. 3 mes- nation, natiunea englez. 2 The
chinerie, f. 4 strImtorare, srfi- opinion of the nation, opiniunea
cie, f. 6 fig. : lips, srcie, f.
II Loc. 2 Narrowness of views, NATIONAL = nas'-n-1, adj. 1
Nederl (peireri) mrginite. national. 2 public, obstesc.

www.dacoromanica.ro
 81
NAT NAT

NATIONALITY= al"-l-ti, s. 1 in noi ; e in firea ornuluI, in firea

nationalitate, f. 2 spirit natio- noastra. Natural-born, natty, de
nal, n. fel din, de bastina. In its natural
to NATIONALIZE= va. light, dupa natura.
a nationalisa, a face al natiunei. 2 NATURAL =nat'-cIu-ral, s. 1
NATIONALLY = adv. in idiot, timpit, m. idioata, timpita,
mod national. f. 2 dar firesc, n. 3 mils. :
1 NATIVE= nEf-tiv, adj. 1 lard, becar, n.
pciment, etc. : natal. 2 pers. NATURALISM= iz'm, s. na-
bastinas, neaos, pfimintean ; * turalism, n.
3 (of, din) cu origina. NATURALIST = ist, s. natu-
4 1. : indigen, din tara. 5 pri- ralist, m.
mitiv. 6 naiv, natural, nepre- NATURALIZATION =
fcut, simplu. 7 *11, cuiva) sn, s. Impamintenire, naturali-
simpatic. 8 metal : curat. II Loc. sare, f.
1 My native land, tara mea natala. to NATUFtALIZE= alz, va. 1
Their native language, limba Wei polit.: a impminteni, a natura-.
lor ; limba lor materna. 2 The lisa. 2 fig. (to, cu) a obicinui.
nativeinhabitants, pamintenil, bas- NATURALLY= li, adv. 1 na-
tinasil. tural (in mod), printr'un princi-
2 NATIVE= nE'-tiv, s. 1 pamin- pi natural, printr'un efect na-
tean, bastinas, m. 2 produs, tural.-2 I. de arid : dup naturii.
n. 3 produs indigen, n. II Loc. 1 3 din natura (firea) sa ; din
Right of a native, drept de na- natura.
tionalitate. NATURALNESS= nes, s. 1 ca-
NATIVELY= li,adv. 1 de racter natural, firesc, n. 2 na-
(din) nascere, prin nascere. 2 tural, n. 3 naivitate, neprefa-
la inceput, la origine. 3 din cere, simplitate, f. 6 didact.
fire, firesce. 4 in adevEr, in naturalism, n.
realitate. NATURE = n'-crr, s. 1 inf.
NATIVITY = na-tiv"-i-ti, s. 1 gen. : naturi, f. 2 caracter, n.
nascere, f. ; Nascerea (Domnului), fire, f. 3 fig. : natural (lipscl de
f. 2 loe de nascere, n. patrie, aria', de afecia(iune), n. 4 pers. :
f. 3 leagan, n. origine, f. 4 fiinta, natura, inteligent,f. II Loc. 1
oroscop, n. citire in zodil, f. The law of nature, legea natureL
NATRON = n'-trEn (Ar. na- By nature, din natur (fire); in
throun), s. carbonat de soda, na- mod natural. From nature, dupii
tru, n. natura. 2 Good nature, 1. fire bun ;
NATTY =nat"-ti, adj. 1 ferches, 2. bunatate. Ill nature, 1. fire rea ;
dichisit. 2 curatel. 2. rEutate. 4 Superior nature, na-
NATURAL -= nat'-cIu-ral (L. tura de elit.
natural, adj. 1 (lo, sii ) natural, NATURED = crErd, adj. de un
firesc. 2 fig. : rational. 3 caracter..., de o fire... II Loc. Good-
simplu, neprefacut. 4 ade- natured, de o fire bunii. 111-na-
vrat, curat. 5 drept, legiuit. lured, 1. de o fire rea, anti-
6 poet. : ne-denaturat. 7 mus. cioasi ; 2. 1.: ingrat, sterp.
becar. II Loc. It is natural in man, natured people, oarnenii rEI ; gu-
in us (to, sa), e lucru firesc in om, rile rele, gurile de Tirgoviste.

www.dacoromanica.ro
 85
NAT NAV

NATUREDLY= II, adv. 11 Loc. NAUTIC, NAUTICAL =no'-tic-al

Good naturedly, cu bunatate. (Gr. naus), adj. nautic ; marin,
naturedly, cu rOutate. de mare.
NAUFRAGE= no' - frEdj (Fr.), s. NAUTILUS = no'-ti-lOs (L.), s.
naufragiii, n. nautil, m.
1 NAUGHT =not (S. naht), s. 1 NAVAL =nE'-vl (L. navis), adj.
nimia, n. 2 fam., abrev. pen- 1 naval. 2 maritim. 3 de
Ira Naughtiness : rOul, n. fi Loc. It marina. Il Loc. The naval service,
is naught, aceasta nu face citu-I serviciul maritim, marina. A na-
negru sub unghie. Be naught a- val engagement, o Mahe naval.
while! dracu si te Ja! To call to Naval stores, aprovisionare pen-
naught, 1. a desfide ; 2. a inchide tru marina. A naval officer, un
gura cuiva. To come at naught, ofiter de marina. Naval force,
a nu isbuti, a nu reusi. To set at naval forces, flota.
naught, a desfide. NAVE=nEv (S. nafu), s. 1 bu-
2 NAUGHT =not, adv, de fel, tuc (de roatc1), m. 2 bis.: nava,
de loc. f. 3 anat. : buric, n. II Loc. 1
NAUGHTILY = not'-i-li, adv. cu Nave-box, butucul roateI.
rutate ; reTi. 11 Loc. To behave NAVEL =nE'-v'l (S. nafel), s. 1
naughtily, a se purta rat. anat. : buric, n. 2 fig. : inimfi,
NAUGHTINESS = i-nes, s. 1 f. centru, n. n Loc. 1 Navel-gall,
rZutate, f. inichitate, ne- boari de rinichI. Navel-string, bu-
2
dreptate, f. 3 rutate (de co- ricul. Navel-wort, bot.: cotiledon.
f. NAVELLED = nE'-vld, adj. as-
NAUGHTY = i, adj. rii, r6u- cuns, inchis.
tacios. 11 Loc. To be naughty, a nu NAVEW =ni..1'-viu (Fr. navel), s.
fi cu minte, a fi auticios. Oh! bot. : nap,
fie ! you little naughty thing, fui! NAVICULAR=n-vie-Iu-lir (L.
(rusine !) rutacioaso 1 (ruticio- navis), adj. anal.: navicular.
sule 1). NAVIGABILITY= nav'-i-gi-bil"-
NAUMACHY = no'-m-chi (Gr. i-ti, NAVIGABLENESS = b'l-nes,
naus, mach), s. naumachie, f. s. navigabilitate, f.
NAUSEA = no'-i- (L.), s. NAVIGABLE = b'l, adj. (for,
greatil, f. pentru) navigabil.
1. to NAUSEATE = Et, 1 vn. 1 to NAVIGATE = navf-i-ghEt,
(al, de) a-I vine grealii. 2 ab- va. 1 a naviga pe. 2 a carmui
sol. : a-I fi greatit. (o corabie).
2 to NAUSEATE, va. 1 a inla- 2 to NAVIGATE, vn. (to, spre, ca-
tura cu desgust, cu scarb. 2 a tre) a naviga ; a eilatori pe mare.
inspira desgust, seal-hi; a-I fi sil. NAVIGATION-- gha"-sn, s. 1
NAUSEATING = no'- si-e-ting, navigatiune, calitorie pe mare,
NAUSEOUS = no'-s, adj. gretos, f. 2 * corfibil, f. pl. ji Loc. 1
scarbos. The art of navigation, naviga-
NAUSEOUSLY = II, adv. in tiunea.
mod gretos, scarbos. NAVIGATOR= ghE-tr, s. 1
NAUSEOUSNESS = nes, s. 1 navigator, cltor pe mare, m.
naturi gretoas, scarboasi, f. 2 corabier, m.-3 constr.: lucrator
2 gust gretos, scirbos, n. Ja terasamente, m.

www.dacoromanica.ro
 86
NAV NEA
examinez mal de aproape. 2 Near
NAVVY nav'-vi, s. 1 V. Navi-
gator. 2 luertor, muncitor (la
kinsman, ruclA de aproape. 3 Near
ierasamente), m. acquaintance, cunosciinta
NAVY s. 1 flot, f.
5 We went by the nearest wag, am
luat drumul cel mai scull (direct).
2 marinii, f. I Loc. 2 To enter he
navy, a Tara In marin. Boyal 6 l'he wish nearest (to) his heart,
navy, marina regalk marina mi- dorinta cea mal scump inimei
litara. The British navq, marina sale. 8 The near (sau near-side)
englez. Captain in the navy, c'a- horse, calul din stnga. The near-
pitan de marina ; V. Captain. Navy side of a horse, partea stiinga a
agency, agentie maritim. Navy calulul.
agent, agent maritim. Navy-board, 2 NEAR nTr, adv. 1 (to) langii,
consiliul amiralilor ; administra- aproape de. 2 de aproap.,
tiune superioarii a mariner. Navy 3 mal, cam, aproape, cat pe ce,
lis!, anuar al marinel de resbel. maI mal. 4 fig. : cu setrcenie.
Navy-yard, arsenal de marina. Loc. 1 To come near, a veni
NAYnil. (S. na), adv. 1 nu. ItIng. To draw near, a se apropia
2 si chiar, i maI mult ; ce spun de. When nearer, 1. apropiiIndu-se
(spuiii) ? 3 el bine ! II Loc. 1 To mal mult ; 2. vedut de aproape.
say nay, a refusa. Nay-word, 1. To come nearer and nearer, a se
refus ; 2. dictiune ; 3. lozinc ; apropia din ce in ce mal mult.
4. batjocortre, jucarie. lb bring near (sail nearer), a
2 NAY ni.1, s. 1 refus, n.-2 nu. apropia. The bringing nearer, a-
NAYWARDne'-uard, s. aple- propierea. Ne'zr at hand, la in-
care la refits, f. demitna, usor de apucat, foarte
NAZE nEz (?), s. geog.: cap, pro- aproape. Near - coming , viitor.
montoriu, n. Near-sighted, miop, ca vederea
N. B., abrev. pentru Nota Bene, scurt. Near-ushering, care Ina-
pentru North Britain. inteazii. 3 He liad near fallen,
* NEni (L. nee.), adv. 1 nu. he was near falling, era cilt pe
2 niel. ce sk cada.
to NEAL nil (S. (anaelan), va. 3 NEAR nTr, prep. 1 de loc
n. V. to Anneal. aproape de, Ling. 2 de limp
NEAP = till, (S. nep), 1 adj . jos. aproape, eilt pe ce. V. Near, adj.
2 s. proptea (de trasurd), f. si adv., si Nearly.
NEAP-TIDE= taid, s. flux si to NEAR nTr, va. a se apro-
reflux slab, n. pia de. -

NEAPED =nlpt, adj. lAsat secat. NEARLY nTr'-li, adv. 1 de toc:

1 NEAR nir (S. ner), adj . [comp. ltmgfi, aproape. 2 fig. : de a-
Nearer ; supert. Nearest] 1 in(. pr. proape. 3 intim, stains. 4
(to, de): aproape ; hInga ; vecin, cam a5a, veo, aproape. 5 a-
apropiat. 2 fig. : de aproape. proape, cilt pe ce, mai, mal ma
3 intim (Cu). 4 tradizcere, etc. : 6 ca sgareenie. II Loc. 2 Nearly.
exact, IntocmaT dup original. related to, Inrudit de aproape Cu.
5 drum : scurt, direct. 6 scutnp 4 Nearly two days, vr'o dota
cuiva. 7 pers.: sgfircit. 8 cal, dile. They were not nearly so
parte: stanga (din). II Loc. 1 To many, nu erau atti, mai
get a nearer view of it, ca sii'l That is nearly it, este cam asa.

www.dacoromanica.ro
 87
NEA NEC

Or nearly so, sail' aproape; cam NECESSARIES = nee- es - sar-iz

asa, aproape asa. 6 Nearly finish- (L. necesse), s. pl. necesarul, n.
ed, aproape isprvit. He was near- lucrurile trebuincioase, pl. II Loc.
ly ruined, era cat pe ce s fie To refuse to one's self the neces-
ruinat ; mai mai era ruinat. saries of life, a'sI refusa nece-
NEARNESS - nIr'-nes, s. 1 apro- sarul.
piere, vecinktate, f. rudenie NECESSARILY- i-li, adv. (in
de aproape, f. 3 intimitate, mod) neaprat trebuincies, indis-
foarte buna intelegere, f. - 4 pensabil.
exactitate, fidelitate (a unel tra- NECESSARINESS - i-nes, s.
duceri, etc.), f. 5 sgarcenie, f. trebuinta, nevoie, f.
1 NEAT nTt (S.), s. 1 vita, f. ; 1 NECESSARY - nee- es - r-i,
vite, pl. 2 boti, vitel, ; vaca, adj. 1 (to, sa) trebuincios, nece-
vitea, f. Lac. 1 Neat-cattle, vi- - 2 neaparat, inevitabil.
tele une! mosil. Neat-herd, va- Loc. 1 If necessary, 1. daca e
car. 2 Neat's tongue, limba de nevoie, daca trebue ; 2. la ne-
vaca. voie. TiThaf is necessary, necesarul.
2 NEAT -nTt (L. niteo), adj. 1 Things necessary, lucruri trebuin-
curat, neted. 2 curate'. 3 cioase.
imbrdcaminte: simpla i cuviin- 2 NECESSARY, s. 1 necesarul,
cioasa. 4 stil, etc.: elegant, pur, n. 2 privata, f. V. Necessaries.
simplu. 5 curat ; sadea (nev.).-- NECESSITARIAN -
6 * siret ; indemanatic. 7 com., NECESSARIAN- nee -es-se '-
greutate: net. 8 braf, picior, etc. : ri-n, s. prtas al doctrinei ne-
bine facut. 9 * afectat, anost, void filosofice, ni.
manierat. to NECESSITATE = tet, va. 1
NEATLY niti-li, adv. 1 curat. a face trebuincios, a necesita.
2 imbreic. : cu o simplitate ele- 2 a sili, a constrange.
- 3 slit: cu puritate, cu NECESSITATION- te"-sen, s.
eleganta. 4 bine. 6 * cu sire- legile nevoid, f.
tenie; cu Indemanare. NECESSITIED tid, adj. ne-
NEATNESS = Iles, s. 1 curate- voias.
nie, f. 2 imbrdc.: simplitate (ele- NECESSITOUS= tes, adj. ne-
ganta), f. 3 puritate, eleganta voias, sarac. Loc. The necessi-
I

de slit), f. 4* qiretenie, inde- tous, nevoiasil. In necessitous cir-

m fina re, f. cumstances, in lipsa, in saracie, In
NEB - neb (S.), s. 1 nas, n. strimtorare. A necessitous person,
2 gur, f. 3 cioc, n. un nevoias.
NEBULA = NEBULE= NECESSITOUSNESS = tes-nes,
neW-lul (L. nebula), s. [pl. Ne- NECESSITUDE = ciud, s. lips,
balm - li] nebuloas, f. strimtorare, &allele, f.
NEBULAR = lar, adj. nebu-
NECESSITY = ni-ses' -si-ti, s. 1
loaselor. nevoie, trebuinV, f. 2 lipsa,
NEBULOSITY- los"-i-ti, NEB- strimtorare, sfiracie, f. 3 pl. :
ULOUSNESS =-16s-nes, s. nebulo- lucruri trebuincioase, pl. nece-
sitate, f. sarul, n. I Loc. 1 Of necessity, nea-
NEBULOUS- les, adj. nebu- parat trebuincios. Out of necessity,
los, neguros, innorat; intunecat. de nevoie. To be (saii to lie) under

www.dacoromanica.ro
 88
NEC NEE
a necessity lo, a fi silit s. R is a ser (Gr. nekros, manteia), s. ne-
necessity for him to, e silit (e ne- cromant, M.
cesar ca) s. It is a necessity for NECROMANCY = si, s. necro-
me lo punish you, sfint silit s mantie, f.
te pedepsesc. NECROMANTIC, NECROMANTIC-
NECK = nec (S. hneeca), s. 1 AL = man"-tic-til, adj, de ne-
int. gen. : gat, n. 2 geogr. croman tie.
limb5. (de peiment), f. 3 gat (de NECROPOLIS = ni- crop'- o - lis
vioarei), n. 4 mec. fus, n. 5
(Gr. nekros, polis), s. necropolii, f.
grumaz, m. II Loc. 1 Up to one's NECROSIS =ni-crel-sis (Gr. ne-
neck, pani la gat. Neck and kros), s. necros ; cangren a oa-
neck (t. de alergeiri), Impreun. selor, f.
To win by half a neck, a cas- NECTAR=nee-tr (L.), s. nec-
ttga cu un cap. Neck or nothing, tar, n.
cu riscul de a'slrupe gatul; 2. NECTAREAL = nec-te'-ri-1,
adj. periculos. A stiff neck, 1. NECTAREAN = n, NECTARE-
Riclestare (ntepenire) a gatuluI ; US = es, NECTARINE = nee-
int. relig. Impietrirea mime!, tr-in, adj. dulce ca nectarul.
nesimtire. Neck and heels, 1. cor- NECTARED=nee-trd, adj. a-
pul In toat lungimea sa ; 2. cu mesteeat cu nectar.
capul inainte. He fell on his neck, NECTARINE=nec'-tr-in, s. bot :
se aruncit la gatul sed. Neck-beef, moroanti, f.
gat de vac. Neck-cloth, neck-tie, NEED=ni'd (S. nead), s. 1 (of,
legatur, cravata ; 2. guler. lo, de) nevoie, f. 2 trebuinti,
Neck-handkerchief, 1. broboad ; f. II Loc. 1 If need be, clack e ne-
basma de gat. Neck-land, lim- vole, dac trebue. What need is
b de pmnt. Neck-piece, gru- there of (to)? ce nevoie este ? la
mjer. Neck-verse, Miserere. Neck- ce bun ? At need, at one's need,
weed, bot. : canep. la ceasul de nevoie ; cand e lips.
NECKED=nect, adj. la gat, cu In need, in case of need, in cas
gatul. de nevoie, la nevoie. To be (sail*
NECKERCHIEF =nee-el.-cif, s. 1 lo stand) in need, a avea nevoie.
iegaturti de gat, cravat, f. 2 2 To supply the needs (of), a
basma de gat, f. ajuta la trebuintele (diva).
NECKLACE= les, s. colier, n. 1 to NEED=nid, va. 1 a avea
salb, f. II Loc. Diamond necklace, nevoie de ; trebuie. 2 la pasto:
colier de diamante. a fi necesar, trebuincios. 3 a
NECKLACED= lesd, adj. 1 cu cere. II Loc. 2 ii was much needed,
un colier, Cu o sgard. 2 farpe: era foarte necesar.
cu guler. 2 to NEED, vn. 1 a fi nevoie.
NECROLOGIC, NECROLOGICAL= 2 a fi necesar. 3 a trebui ; a
ni'-crol-o"-gic-fil (Gr. nekros, lo- avea de (s). II Loc. Need I add ? e
gos), adj. necrologic. nevoie ca s adaug ? No one need
NECROLOGIST = ni-crol'-o-gist, think of applying, unless..., ni-
s. necrolog, m. men1 nu trebue s feed veun de-
NECROLOGY = gi, s. necrolog, mers, clack nu (afar deck).- 2 To
n. necrologie, f. do all that needs, a face tot ne-
NECROMANCER= nec"-ro-man'- cesarul. V. Needful.

www.dacoromanica.ro
 89
NEE NEG

NEEDER=nid'-r, s. care are NEEDLY=nTd'-li, adv. 1 in mod

nevoie de. neapirat trebuincios. 2 ca un
NEEDFUL = ful, adj. 1 (for, ac, de ac.
pentru ; lo, ca, s) necesar. 2 NEED1NT =nid'n't, abrev. pen-
de mare nevoie. 11 Loc. 1 One thing tru Need not.
is needful, un singur lucra e ne- NEEDS =nrdz, adv, in mod nea-
cesar. To do the needful, a face pirat trebuincios. Loc. Needs
II
necesarul. must, trebue. I must needs do his
NEEDFULLY= li, adv. In mod bidding, trebue s'l ascult (s in
neaprat trebuincios. supun).
NEEDFULNESS = nes, s. ne- NEEDY =nIdr-i, adj. 1 nevoias,
voie, trebuint, f. nenorocit, scAptat. 2 * nece-
NEEDILY = nrd'-i-li, adv. 1 In sar, trebuincios. Loc. The needy,
nevoie, in lips. 2 In mod nea- nevoiasii.
parat trebuincios. NEELD = nild, NEELE= nil, s.
NEEDINESS= nes, s. nevoie, ac, n.
lips, srcie, strimtorare, f. NE'ER = ner, abrev. pentru Ne-
NEEDLE=nr-d'i (S. naedl), s. ver. II Loc. Ne'er the near, nu ma!
1 ae, n.-2 busol, f.-3 yid (de aproape. Ne'er legged before, belit
obelise, de stewed), n. fi Loc. 1 To (jupuit) la genunchl (cal).
pass through the eye of a needle, to NEESE, to NEEZE = niz (S.
a trece prin urechia acului. Gold- niesan), vn. a strnuta.
eyed needle, ac cu urechie aurit. NEFARIOUS =ni-fa'-ri-gs (L. ne,
Needle-book, needle-case, acar- fari), adj. rai, groaznic, ingrozi-
nit, near. Needle-maker, acar, m. tor, perfid, criminal, scelerat.
Needle-money, dar (feicut nevestei NEFARIOUSNESS = nes, s. per-
caul cu care al o afacere). Pin- fidie, seeleratetfi, f.
shaped, in form de ac. Pin-wo- NEGATION = ni-ghe'-sn (L. ne-
man, custoreas. Pin-work, 1. go), s. negatiune, negare, tg-
lucru de mfinii acid) ; 2. tapi- duke, f.
Ierie ; hiera (cu acul) pe canava. NEGATIVE = nee--tiv, adj.
To do needle-work, a lucra cu acul, negativ, tgfiduitor.
coase. 2 Dipping needle, ac de 2 NEGATIVE, s. 1 negativ,
inclinatiune. 3 The needle rocks sail f.-2 negatiune, f.-3 polit.: veto,
ihe needles, virfurile (stiincilor). n. 4 refus, n. 5 fotogr.: ne-
to NEEDLE=nif-d'1, v. 1 va. a gativ, f. clie, n. II Loc. 2 In the
forma (cristale) ca ace. 2 vn. negative, prin negativ, in mod
a se forma ca ace. negativ. 4 Dreading a negative,
NEEDLEFUL-- ful, s. spegm, f. temndu-se de un refus.
NEEDLESS= nid'-les, adj. 1 ne- to NEGATIVE, va. 1 a respinge.
trebuincios, nefolositor. 2 (of, 2 fig. : a refuta.
de) rar nevoie ; care n'are nevoie NEGATIVELY = 1i, adv. in mod
de. V. Need. negativ, prin negativi, cu o ne-
NEEDLESSLY= Ii, adv. 1 !Ora gatiune.
trebuint, fir folos. 2. fr ne- to NEGLECT =ni-glect' si neg-
voie. lect' (L. nec, lectum), va. 1 (to,
NEEDLESSNESS= nes, s. nefo- sA) a nu avea grij. 2* a im-
iosintii, f. lucrurI nefolositoare, pl. piedica, a opri.

www.dacoromanica.ro
 90
NEG NEI

NEGLECT, s. 1 lipsa de grip', H(, etc.). I Loc. To be negociating,

negligent, nebilgare-de-seama, 1. pers.: a negocia; 2 I.: a se
neingrijire, f. 2 lips de consi- negocia, a se vinde.
deratiune sail de respect, f.; NEGOCIATION= ii"*.n, s. ne-
ceala, f. 3 uitare, f. 4 desue- gociatiune, f.
tudine, f. 'I Loc. 1 Out of (through NEGOCIATOR = E-tr, s. nego-
sau froni) neglect, din nebgare- ciator, m.
de-seam. 3 i 4 To fall into ne- NEGRESS ni'-gres (L. niger),
glect, 1. a cade In uitare ; 2. a sf. arapoaica, f.
cade In desuetudine. NEGRO = gro, sm. arap, ne-
NEGLECTER-- r, s. care nu gru, m. fi Loc. Negro-corn, .bot.:
are grija, care nu Ingrijesce. meiii. Negro-ltead, turta de tutun.
NEGLECTFUL --ful, adj. 1 ne- NEGUS ni'-ghes (Aegus), s.
gligent, far grij. 2 (of) care yin cald cu aromate, n.
nu are grij de, care nu ingri- * NEIF nif (S. neaf),s. pumn, m.
jesce de. 3 (of) care n'are res- NEIGH (S. hnaegan), s. n e-
pect sail consideratiune (pentru). chiezat, n.
4 aer, infafivire : indiferent, 1 NEIGHBOUR (S. neah,
nepastor. bur), s. 1 vecin, ni. vecina, f.
NEGLECTFULLY = ful-li, NE- 2 int. relig.: aproapele, m. 3
GLECTINGLY ing-li, adv, fara fam. : prieten, vecin, cumtru,
ingrijire, cu negligenta. m.-4 (to) confident, m.
* NEGLECTION ni-glee-sn 2 NEIGHBOUR, adj. vecin.
neg-lee'-sn, s. neingrijire, negli- to NEIGHBOUR, va. 1 a se Inve-
gentil, f. cina cu. 2 a obicfnui, a face
NEGLIGEE neg-li-g7' (Fr. n- de cash. II Loc. To neighbour 'it,
glig), s. haine de diminear, pl a merge pe la vecina.
neglijeu, n. NEIGHBOURHOOD =n6.'-br-hud,
NEGLIGENCE negf-li-grns, s. s. 1 vecintate, apropiere, f. ; pr.
1 negligent, neingrijire, f. 2 ext.: vecini. 2 locurile vecine,
(of) nebagare-de-seama (pentru), imprejurimile, pl. 3 iubire de
uitare (de), f. 3 lips de res- aproapele s'u, f. II Loc. A fashion-
pect sari de consideratiune (pen- able neighbourhood, vecini de dis-
tru), f. tinctie, eu vasla.
NEGLIGENT gl'nt, adj. negli- NEIGHBOURING, adj. 1 vecin.
gent ; (of) care nu are grij. (de). 2 din imprejurime ; invecinan-
NEGLIGENTLY= li, adv, fara du-se cu.
ingrijire, cu negligent. NEIGHBOtRLINESS li-nes,
NEGOTIABILITY = ni-go'-si-- s. 1 iubire de aproapele st".t, f.
bil"-i-ti (L. nec, otium), s. nego- 2 legating de bunl vecini, pl.
ciare, f. 1 NEIGHBOURLY 11, adj. de
NEGOTIABLE= b'l, adj. ne- (bun) vecin; ca (un bun) vecin.
gociabii. !I Loc. In a neighbourly way, ca
1 to NEGOTIATE = vecin.
vn. 1 a face negot, a trafica. 2 NEIGHBOURLY, adv. ca vecin.
2 a conduce o negociatiune. NEIGHBOURSHIP= sip, s. ve-
2 to NEGOTIATE, va. a negocia cintate, apropiere, f.
(un imprizmut, o afacere, o po- 1 NEITHER= ni'-Cr i naf'-.Vr

www.dacoromanica.ro
 91
NEI NER
S. nalhor), conj. niel. I Loc. Nor NEPHRITIC, NEPHRITICAL
I neither (sau either), nicl eu. adj. nefretic.
2 NEITHER, pron. f i adj. 1 niel NEPHRITIS ni-fral'-tis, s. ne-
unul nici altul ; ilia una nier alta. frit. f.
2 niel unul, niel una. NEPOTISM nep'-o-tiz'm, s. ne-
NEM. CON. nem - con, NEM. potism, n. V. Nephew.
DISS. nem-dis, abrev. pentru ne- NEPTUNIAN nep-cife-ni-fin, adj.
mine contradicente i nemine dis- 1 oceanic. 2 geol. : neptunian.
sentiente : la unanimitate, NEREID ni'-ri-id (Gr. Nerezs),
oposi/iune. s. nereid, f.
NEMOROUS nem'-o-res (L. ne- NERITE= nT'-raIt (Gr. 'writes), s.
rims), adj. paduros. nerit (scoicei univalvd), f.
NENUPHAR nen'-lu-fdr (Per- NEROLI ner'-o-li (It.), s. ne-
san: nilottler), s. bot. : nuffir, in. roli (uleirz volatil din flori de
REOLOGIC, NEOLOGICAL ni'-o- portocal), n.
lodj"-ic-al (Gr. neos, logos), adj. NERVE=M:rv (L. norms), s. 1
neologic. anal.: nerv, in. 2 fig. : putere,
NEOLOGISM ni-ol'-o-giz'm, s. vigoare, f. 3 curagiu, n. 4
neologism, n. bol., arhit.: nervurk f.
NEOLOGIST gist, s. neolo- to NERVE, va. a da nerv, a da
gist, m. putere, a da vigoare.
NEOLOGY gi, s. neolo - NERVED arvd, ptr. 1 (with)
gie, f. puternic, imbarbatat ; inspirat.
NEOPHYTE nr-o-faIt (Gr. neos, 2 bol.: cu nervurk
plug)), s. neofit, in. NERVELESS nerv'-les, adj. Uri
NEOPLATONICIAN nerv ; slab, fare vigoare, enervat.
-On (Gr. neos, Plato), s. NERVOUS ---s, adj. 1 nervos ;
neoplatonician, m. Se (lice si: nervilor. 2 care este bolnav de
NEOPLATONIST ni-o-plE'-to-nist. nervI. 3 fig. : nervos, viguros.
NEOPLATONISM pie"- to- 4 fani. sflios, timid ; ingrijat,
niz'm, s. neoplatonism, n. nelinistit. II Loc. 1 Nervous affec-
NEOTERIC, NEOTERICAL = ni'- tion (complaint sail disease), boal
o-ter"-ic-fil (Gr. neos), adj. noil, nervoask nevrosi. 4 Yozz know
de origink recentk modern. how nervous your nzother is, sell eiit
NEOTERIC, s. modern, in. de usor mama d-sale se Ingrijesce
NEPENTHE ni-pen'-' i (Gr. ne, (Sc nelinh,tesce).
penthos), s. 1 bot.: nepantus, ni. NERVOUSLY li, adv. 1 cu
2 fig. : uitare, f. nerv, cu vigoare. 2 cu sfialk eu
NEPENTHEAN ni - pen-'.I'-n, timiditatc. 3 Cu neliniste, cu
adj. de uitare. ingrijare.
NEPHEW nev'-ln (L. nepos), s. 1 NERVOUSNESS nes, s.1 pu-.
nepot (fiat fratelul sail al suroreil, tere, vigoare, f. 2 agitatiune a
zn. 2 poet., pl. : strnepoi, pl. nervilor, nervositate, f. ; slabi-
3 cate-o-datei: v6r, in.: nepot eiune, f.
(fiul fiulul sail al filed), ni. NERVURE arvf-Iur, s. ner-
NEPHRITE nef'-rit (Gr. ne- vurk f.
phros), s. 1 nefritk, inflamatin * NERVY= I, adj. puternic,
rinichilor, f. 2 jad, n. viguros.

www.dacoromanica.ro
 92
NES NEU
NESCIENCE = neV-Ins (L. ne, to NET =net, v. 1 un. a impleti
-scio), s. ignorant, nesciint, f. late, plase, retele. 2 a impleti
*NESS= nes (S.), s. geog.: cap, n. (cu ace). 3 va. a aduce sail a
NEST =nest (S.), s. 1 cuib. n. produce net.
2 cuibar, n. 3 fig. : cuib, n.; NETHER=nee-r (S. nythera),
covru, n. 4 fig. : corp adj. inferior, jos, pus (asel;lat) de-.
(de mad, etc.), n. H Loc. 1 To build desupt. 11 Loc. The nether mill-
its nest, a'sI face cuibul, a cui- stone, piatr de moar inferioar.
bri. 2 A nest of mice, un cuibar Nether garment, nAdragl ; pan-
.de oarecI. Nest-egg, cuibar (out). talonl. Nether-stocks, ciorapr.
Crow's nest, 1. cuib de corb ; 2. NETHERMOST = m3st, adj. cel
mar. : cuib de colofantt ; 3. mot. mal jos ; cel mat' adnc.
4 Nest of drawers, scrin. NETTING = net'-ting, s. 1 lat,
to NEST, va. ci n. a (se) cuiba ; n. plas, relea, f. 2 retea mick
a cuibri. f. II Loc. Netting-needle, suveick,
to NESTLE =nes'-s'1, un. 1 a suvelnit.
2 a se cuiba. 8 NETTLE=net'-t'l (S. netele), s.
/1g.: a fi nelin4tit. II Loc. 2 To urzic, f. Loc. Stinging nettle,
II

nestle one's self, a se cuiba. To urzia criasci. Nettle-rash, bran-

nestle close to, a se inghesui (a se d, urzictur (boalei).
Inghemui) to NETTLE, va. a atinge, a su-
2 to NESTLE, va. 1 a gzdui.-2 pra, a lovi, a necji.
fig. : a iubi ; a apra. Loc. To
11 NETTLER=net'-tler, s. cel care
nestle in, a inchide, a ascunde ; atinge, etc.
st pregti ca un fel de cuib. NEURALGIA= nIu-ral'-gi-i (Gr.
I NESTLING= nes'-ling, s. 1 pi- neuron, algos), s. nevralgie, f.
s'rici (care nu sboarei incet), f. ; NEURALGIC = gic, adj. ne-
,pl. : cuibar (top puil dintr'un cuib), vralgie.
n. 2 canar tinr, m. 3* cuib, NEUROLOGY = rol'-o-gi (Gr.
n. 4 fig. : puhl, m. II Loc. 1 Its , logos), s. nevrologie, f.
nestlings, puff s, cuibarul sad. NEUROTIC = rot'-ic (Gr. neu-
2 NESTLING, adj. ie* de cu- ron), adj. nevritic.
alnd din goace. NEUROTOMY = o-mi (Gr. ,
I NET = net (S.), s.. 1 lat, n. tom6), s. nevrotomie, f.
plas, retea, f. 2/1g. : curs, f. NEUTER = nili'-fr (L.), adj.
3 retea mic, f. 4 tul, n. 5 neutru, neutral. II Loc. To stand
tricot', n ; adj. de tricot'. II Loc. neuter, a 1.61'11111e neutral. A neu-
1 To lay (sat' spread) a net, a ter verb, un verb neutru.
intinde un fat ; a da cu plasa. 2 2 NEUTER, s. 1 persoan neu-
To fall into the net, a cade in tr, f. 2 Stat neutral, n. 3
curs ; a cade In lal ; a fi prins gen neutra sa eterogen, n. II Loc.
In retele. 3 Net-work, retea de 2 The neuters, Statele neutrale. 3
cap. Net-work purse, pung im- In the neuter, de (genul) neutru.
pletit. I NEUTRAL=n1re-trl, adj. 1
2 NET=net (Fr.), adj. I. net. neutral. 2 * potrivit, nicl bun
2 net, cht cost. 11 Loc. 1 Net nicI rah IILoc. 1 The neutral
weight, greutate net. 2 Net price, powers, puterile neutrale. 2 Of a
preful eat costi ; pret net. neuter tint, 1. de o culoare nu

www.dacoromanica.ro
 93
NEU NEW
prea bitAtoare la ochI; 2. fig. : elev (colar) nog. The new publi-
frit strillucire. cations, publicatiunile noul ; non-
2 NEUTRAL, s. 1 persoank neu- ttile. 4 New-come, noti-venit.
t* f.-2 Stet neutral, n. The new-comer, noul venit ; ce!
NEUTRALITY = nlu-tral'-i-ti, s. (cea) care a venit de mean&
neutralitate, New-born, nott-nitscut. New-fa-
NEUTRALIZATION= nit-if-till-I- shioned, dupi o inventiune nou'a ;
z511-s6n, s. neutralisare, f. la moda dile!. New-laid egg, oti
to NEUTRALIZE = alz, va. 1 proaspl. New-lighted, 1. care s'a
him.: a neutralise. 2 a declara scoborit de curfind ; 2. care a
(un teritoriii, etc.) de neutru. fost aprins de curand. New-made,
3 fig.: a zdrnici. 1. fficut de curind ; 2. recent.
NEUTRALIZER = r, s. cel To new-make, a face din nog.
(cea) ce neutralises* etc. To new-model, a face din noil
NEUTRALLY =nift'-tril-li, adv. dupi un model noil. New-year,
In intelesul neutra. Ann-nod; adj. de Ann-not-1. New-
NEVER nev'-6r (S. naefre), gear's-day, diva de Anu-noil. New-
adv. 1 2 nu.... year's-gift, cadoti de Anu-nott.
mat% 3 nicl un, nicl O. 4 To wish (a person) a happy new-
ar fi. 5 care nu (se) va... year, a ura de Anu-noil. Good
nici-o-dati. i Loc. 1 I never said niorning and a happy new year
so, n'am spus aceasta niel-o-dat. to you, Mini dimineati si la
Never did I see, nicr-o-dati n'am multi anI
vdut. I never saw, n'am vslut * NEWEL =nIfi'41, s. noutate, f.
nicl-o-datil. 2 I never saw him NEWGATE= nla'-ghet, s. Mehl-
again, nu l'am mal v6dut. 3 He soarea din Newgate (la Londra),
never said a word, n'a spus niel f. II Loc. Newgate-bird, om bun de
un cuvint (niel care). There was streang, om bun de spinzurat.
never a man here, nu era picior Newgate - calendar , culegere de
de om aid ; nu era (nicl un om) procese celebre.
nimenI aid. 5 Never-ending, fax% NEWISH = adj. destul
sfirsit; vecinic. Never-dying, ne- de nat.
muritor. NEWLY= li, adj. not'', proas-
NEVERTHELESS = nevr- e'r - C - 'At, de curAnd, de putin timp.,
les", adv. fi conj. totusl, cu toate NEWNESS = nes, s. 1 nou-
acestea. tate, f.-2 t lips de experienti, f.
NEW= ilia (S. niwe), adj. 1 noti. NEWS = nlfiz, s. sin g. fi pl.
2 proasp't, recent ; pr. ext. noutate, scire, veste, f. II Loc. A
original. 3 despre pine: cald. piece of news, o veste, o scire.
4 in comp.: de cir- Good news, veste 'mini. What
rnd. II Loc. 1 si 2 New clothes, newsy ce e noil? News-crammed,
haine noul. A new house, o cas plin de informatiuni. News-man,
nourt. New ideas, ideI originale news-vender, vinsltor (sail col-.
(notii). Something new, ceva nog. portor) de diare. News-letter, ga-
To do up like new, a face din zet, diar. News-monger, infor-
nod. This is new to me, iati ceva mator.
nott pentru mine. New moon, NEWSPAPER = nrraf-p6-pr, s.
lunit nouit. New pupil, new boy, diar, jurnal, n. gazet, foaie, f.

www.dacoromanica.ro
 94
NEW MC
II Loc. Daily newspaper, diar co- plise, n. 2 yid (de penifei,
tidian (dilnic). Weeklg newspaper, condelit), n.
-diar ebdomadar (septamanal). NIBBED = nibd, adj. Cu cioeul...,
Newspaper-writer, Oiarist, jurna- cu un cioc...
gazetar. to NIBBLE= va. 1 a
NEWT = nTat (S.), s. 1 , rontai ; a mulea. 2 a roade, a
f. 2 slmilzdr, salamandr, f. manca. 3 a pasce (iarba). 4
1 NEXT =necst (S. nehst), adj. a se prinde in cursfi.
[superl, de la Nigh] 1 cel (cea) 2 to NIBBLE, vn. 1 (at, la, in):
mat' apropiata (a) ; vecin, vecina; a se prinde. 2 fig. (at) : a lua
de-alaturi, alaturea. 2 viitor, In rii, a critica ; a lua in ze-
viitoare. 3 (to) urmator, ur- flemea, a umbla ca chichite.
matoare ; dupa. 4 cel (cea) NIBBLE, s. 1 muscare, musea-
mal scump (a) cuiva. II Loc. 1 The turil, f. 2 V. Ham.
next house, casa vecina ; casa de NIBBLER nib'-bre'r, s. 1 cel
alaturi. In the next room, in care rontaesce, mused, etc. 2
odaia de-alilturi. Our next door censor, critic ; zeflemist, m.
neighbour, vecinal nostru de-al- NICE nais (S. h nesc), adj . [comp.
turf. The English master who Nicer nalsr-er ; super'. Nicest
lives next door, profesorul de est] 1 bun, placut (la gust),
limba englez care sade alaturea. delicat.2 fanz. : dragut, dra-
The next way, drumul cel mai galas, ginga, frumusel, frumos,
scurt. The next in kin, ruda cea placut. 3 * curat (cast), nepri-
mai deaproape. 2 Next week, hanit. 4 scrupulos. 5 exigent,
sptizmfina viitoare ; next month, greil de multumit, migalos. 6
luna viitoare ; next gear, anul nazuros, mofturos, delicat. 7
viitor. Run to the next apothe- calcule, proporfiuni: corect, exact,
cary's, fuga Oat la spiteria cea precis ; delicat, Ingrijit. 8 dc-
mal apropiata. 3 The next chap- licat, greil (de fcicut, de tratat).
ter, capitolul urmator. The next 9 pers. : delicat, ingenios ; 1. : de-
room but Irv, odaia a treia (WO licat, simtitor, migalitor. 10 gri-
aceasta. 4 The child that was next jitor, carat, dichisit. 11 fraged,
my heart, copilul care mi-era mg delicat (upr de Minimal). 12
SCUM p. delicat, cautat, subtil. 13 gust :
2 NEXT =necst, adv. apoi, pe delicat, fin. 14 festurd, etc.
(in) urea, dup (aceea). ii Loc. fin, subtire. 15 mic, usor, far&
IVell ! and tvhat next ?ei bine! importanta. I Lo. 1 A nice bit, o
si pe urma ? What next befell bucata buni (delicat). Nothing
our hero, ceea-ce i-se nicer, nimic mal plcnt. 2 How
eroului nostru dupi aceea. Next nice ! cat de drilgut I Such a nice
to, 1. dupa, cel d'antiti dupi young girl, o fata aa de drgrilasil.
Nice weatlzer, o vreme placuta
2. aproape, cam. Next to impos-
sible, aproape (cam) ca nepu- (frumoas). To tell nice things,
tinta. a spune lucrar! frumoase. 3 Be
NIAS = nai'-as (Fr. niais), s. nice and chaste, fli curata i castii.
neghiob, ggaut, la-me-mam, 4 To make nice of, a avea care-
Wane, m. earl' scrupule despre ; a sta pe
NIB= nib (S. neb), s. 1 cioc, gandurl ; a se arata prea scru-

www.dacoromanica.ro
 95 --
NIC NIG

pulos. 5 A judge so nice, un ju- 1 NICK=nic (Ger. nicken), s.

deator asa de judicios (grill de 1 pont, punct, moment precis,
mulfiunit). Nice critic, critic des- n. 2 cresttur, taietura, f. ;
tept si judicios. Not exact but nice, tipogr. : signaturi. f. 3 soco-
mai mult miglos de eat exact. teala, I. calcul, n. Loc. 1 To II

Over nice, prea greil de multumit. come just in the nick (of time), a
6 To be nice, a se arta nOzuros. veni tocmaI la pont (la vreme).
Nice in his eating. mofturos la 3 Out of all nick, peste m6sura.
mfineare. 7 A relation too nice, 2 NICK nic, s. duhul r, m.
and yet too true, o istorisire prea I! Loc. Old nick, dracttl, Al-mai-
precisk ins prea adevrat. 8 duhul necurat
Nice experiment, experienth (in- to NICK, va. 1 a apnea la pont
cercare) delicatk ; nice point, punct (la vreme); a ghici, a cade drept
delicat ; nice difference, nuant pe. 2 a cresta, a face ocre-cari
(deosebire) delicatfi. 9 Nice ear, tieturl in. 3 a sparge. 4
urechie delicaa (simtitoare). 10 fig. : a insela, a trago pe sfoara,
To be nice in one's dress, a fi bine a pdli. 5 a arunca (viril).
si curat imbracat ; a fi dichisit. NICKER nic'-r, s. 1 cotcar,
11 Nice reputation, reputatiune hot, punga, m. 2 spOrgetor de
frageda. 12 Nice distinction, dense- geamuri (de plcicere),
bire subtil. 15 Every nice offense, NICKEL = nic'-el (Ger.), s. ni-
De-care ofens usoar. kel, n.
NICELY naTs'-li, adv. 1 bine, NICKNACK, V. Knick-Knack.
frumusel. 2 in mod plficut. NICKNAME= nic'-nEm (Fr. ni-
8 cu delicatet. -- 4 Cu exactitate, que; S. nama), s. porecl, f.
In mod scrupulos. 5 dupa toate to NICKNAME, va. 1 a porecli.
regulele ; far scrupul. 2 a chiema, a numi. II Loc.
NICENESS= nes, s. 1 gust Nicknamed the Pint-pot, poreclit
plcut, n. 2 natur dragalas, Decalitrul (betivill).
gingsie, f. farmec, vin'o incoace, NICOTIANni-cii'-sOn (Fr. Ni-
n. natur plcutii, f. 3 Ingri- col), s. nicotian, f.
jire, dichisire (in imbrciccimintea NICOTINE= nie-o-tin, s. nieo-
sa), f. 5 exactitate, f. 6 ca- fink, f.
racter scrupulos, n. ; scrupule, * NIDERLING nal'-d'r-ling, s.
pl. 7 subtilitate, f. om de nimic, m. liehea, puslarna.
NICETY = s. 1 deli- seetur, f.
categt (de gust, de vorbire, etc.), NIDGETnid'-gTet (S. nith), s.
f. 2 exactitate, precisiune, f. ; m.
IngrijirI scrupuloase, pl. 3 sub- NIDIFICATION = nid' - i-fi-che"-
tilitate, f. 4 pl. : bomboane, sein (L. nidus, facto), s. facerea
zaharicale, trufandale, pl. Il Loc. cuibuluT, f.
To a nicety, 1. tocmai bine, toc- NIECE nTs (L. neptis), s. ne-
mal cum trebue ; 2. minunat, de poat (fiica fratelui sail a surorei),
inmune; perfect (adv.). Done to a f. 2 ctite-o-datci : varA, veri-
nicelg, copt (OHO tocmaI cum soar, f. ; nepoati (fiica [haul sau
trebue. To fit to a nicety, a merge a filed), f.
(a sedea) minunat sail perfect. to NIGGARD = nig'-grd (Ger.
NICHE= nits (Fr.), s. Milk f. knicker), va. V. to Stint.

www.dacoromanica.ro
 - 96
NIG NIG

NIGGARD, s. sgh' rcit, calle, m. git. Night-faring, care clgtoresce

2 NIGGARD, adj. 1 sgarcit, ca- noaptea. Night-fire, 1. foc (in-
lie. 2 (of, de) avar, strcit. cendid) peste noapte, nocturn ; 2.
NIGGARDLINESS = li-nes, s. focurile, flieraie, licuriciti. Night-
strcenie, calicie, f. gown, (-shirt), cimas de noapte.
NIGGARDLY = li, 1 adv. cu Night-hag,1. vrjitoare no cturn ;
sgrcenie, cu calicie. 2 adj. V. 2. vis uriit. Night-lamp, candel.
2 Niggard. Night-man, ccnar. Night-mare.
NIGGER = nig'-gh6r (L. niger), vis urit. Night-piece, nocturni,
s. arap, negra, m. Night-raven, (-heron), bltan de
I. NIGH = nal (S. neah), adj. stuh, bog de bank' Night-rail,
[comp. Nigher = nar-gr; superl. capot. Night-rule, petrecere de
Next = neest] aproape, laugh' , a pro- noapte. Night-season, noaptea,
piat. II Loc. To come nigh, to draw Night-soil, materiile fecale scoase
nigh (to), a se apropia (de). din privti. Desiccated night soil,
2 NIGH, prep. V. 3 Near. pudreti (ingriiseiminte compusei din
3 NIGH, adv. V. 2 Near fi Nearly. excremente uscate si feicute pral).
NIGHNESS = nai'-nes, s. apro- Night-time, noapte. Night-tripping,
piere, vecinatate, f. care rtcesce noaptea. Night-
NIGHT = nail (S. niht), s. 1 waking, veghiere. Night-walker,
noapte, f. 2 Intunerec, n. Intu- haimana (vagabond) de noapte ;
necime, f. 3 seari, f. 4 tea- somnambul(). Night-walking,
tru representatiune, f. S in (-wandering), 1. actiunea de a hi-
comp. : de noapte, noaptea, noc- mni noaptea ; 2. somnambulism ;
turn. II Loc. 1 It is night, e noapte. adj. care rtcesce noaptea.
By night, in the night, noaptea, Night-warbling, care calla' noap-
In timpul noptil, peste uoapte. tea. Night-watch, 1. pfizitor, gar-
All night, toat noaptea. To- dist de noapte ; 2. paz de noapte;
night, this night, de-sear. That 3. veghiere.Night-watcher, pzitor,
night, adf noapte. Over night, 1. gardist de noapte.
trhi noaptea ; 2. peste noapte; *NIGHTED=nait'-ed, adj. de
3. In ajun. To turn night into day, noapte ; Intunecos.
a face noaptea di si diva noapte. NIGHTINGALE= nait'-in-gh61, s.
Nigth's lodging, 1. locuint pen- privighietoare, f.
tru noapte; 2. o noapte. 3 Good NIGHTLESS= les, adj. fill
night, bunk seara, noapte bunt noapte.
5 Night-bird, pasere nocturnii NIGHTLY = 11, adj. de noapte,
Night-brawler, glfigios nocturn. nocturn, noaptea, noptel.
Night-breeze, adiere de noapte. 2 NIGHTLY li, adu.1 noa p tea,
Night-cap, scufie de noapte. Night- In timpul noptii, peste noapte.
cart, chrut a societtel barome- 2 In fie-care noapte, In toate nop-
trice. Night-cowl, halat (de noapte). rile.
Night-crenv, (-jar,-hawk), pasere: NIGHTSHADE= sEd, s. bot. :
/ipitoa re , mulge - ca pre . Night - umbra noptil, zirna, lesnicioar, f.
cloud, nor de noapte ; umbra ale I Loc. Deadly nightshade, bot. m-
noptir. Night-dcw, rota a serel. trguna, cireasa lupuluY, Doamna
Night-dress, toaleti de noapte. mare, iarba codrului, Imprteasa
Nightfall, amurg, amurgit, mur- buruienilor. Enchanter's night-

www.dacoromanica.ro
 97
NIG NIP

shade, bot. : bolondarit. Woody- ninepins, a se inca in popige. To

nightshade, bot. : losnisor, zirna. play a game of ninepins, a face
NIGHTWARD-- fiord, adv. in- o partida de popice.
teamurg, pe amurgite. NINESCORE = se6r, adj. de
NIHILISM nal'-hil-iz'm (L. ni- nou orl douii-Oecl, o sut opt-
hil), s. 1 neantul, desertul, n. OCCI.
2 pol. : nihilism, n. NINETEEN tin, adj. fi s.
NIHILIST = ist, s. nihilist, m. noua-spre-dece.
NIHILITY nar-hil'-i-ti, s. ne- NINETEENTH-- tine, adj. fi
antul, desertul, nimicul, n. s. 1 al nouft-spre-decelea, a nouli-
NILGHAU nil'-gho, s. antilop spre-Occea. 2 noua-spre-gece.
(de India), f. Loc. 1 Lesson the nineteenth, lee-
* to NILL = nil (S. nyllan), va. a tiunea a nota-spre-Oecea. 2 On
nu voi. II Loc. Will you, nill you, cu the nineteenth (sail 191h) .0 f De-
voie, fara voie; de milk de sila. cember, in (la) 19 Decembrie.
NILL nil (S.), s. scanteie, scan- NINETIETH ti-e0, adj. fi s.
teioar, f. al nou-decelea, a nouri-decea.
to NIM nim (S. niman), va. 1 NINETY= ti, adj. i s. nota-
a fura, a pungsi. 2 a lua. Oecl.
NIMMER nim'-mr, s. hot, NINNY, NINNYHAMMER nin'-
punga, m. ni-ham'-mr (Sp. nino ; S. hamur),
NIMBLE nim'-b'l (S. niman?), s. caschund, gfigilut, nine, neghiob,
adj. 1 sprinten, usor. 2 re- nerod, la-m-mam, tontalu,
pede, iute. soarbe-zeam, ni.
NIMBLENESS-- nes, s. 1 sprin- NINTHnain6, adj. si s. 1 al
tenie, agilitate, f. 2 repesli- noulea, a nona. 2 nona. V.
ciune, iuteala, f. Nine. I Loc. 1 Three ninths, trer
NIMBLY nim'-bli, adv. 1 cu noiml. 2 Charles the ninth (sail
sprintenie, cu agilitate. 2 re- IXth), Carol IX. The ninth (sau
pede, iute. 9 of May, la 9 Mai.
NIMBUS nim'-biis (L.), s. NINTHLY = naIn5'-li, adv. in
nimb, n. rndul al noulea.
NINCOMPOOP nin'-com-pap to NIP=nip (O. knippen), va.
(L. non, compos?), s. gagut, I, a ciupi, a pisca, a thia, a musca.
neghiod, nerod, m. 2 frigul : a ciupi ; a parli
NINE naln (S. ntgon), adj. si (plante). 3 fig. : a distruge, a
s. nouii. I Loc. Two nines, doui nimici. 4 fig.: a batjocori, a face
nou. The Nine, cele nouii Muse. de btaie de joc (de batjocur),
The nine worthies, ceI nou marl' a lua in ris (in zeflemea). Loc.
I

pitan I. Nine-holes (joc), tic. 1 To nip off, a ilia, a scurta (a

The nine-tailed eat, V. Cat. Nine- rupe) virful. 2 The cold nips hard,
men's morris (foe), .5odron. frigul ciupesce. A nipping frost,
NINEFOLD naIn'-f61d, adj. de un puiii de ger.
noual orI atata NIP= nip, s. 1 ciupiturii, pisca-
NINEPENCE pens, s. (piesei tur, taietur, muscatur, f. 2
de argint do 90 bani. efect (al frigului), n. 3 batjo-
NINEPINS-- pinz, s. pl. (joc cur, btaie de joc, zeflemea, f.
do popice, pl. i Loc. To play at 4 picatur, f. pie, n. (de ra-
H. L. Lolliot. Dicf. Eng.-Rovs., vol. II. 7

www.dacoromanica.ro
 98
NIP NOB

cilia), etc.) 5 pers. : hot, pun- t. de alergeiri : ne-plasat.* No,

gaa, cotcar, m. point, ha nu.
NIPPER = nip'-p8r, s. 1 care 2 NO=n6, adj. 1 nu (niel un,
ciupesce, etc. 2 picior, n. cleste, niel o). 2 nu... de loe (de fe!).
m. (de rae).-3 incisiv (de erbivor), 3 inaintea unifi ppr. : nu...
m.-4 hot, punga, colear, m.-5 niel un mijloc, nu... chip. II Loc.
piciturA, f. pie, n. ; phirel, pA- 1 He has no books, nu are all
hrut, n. (niel o carte). He had no friends,
NIPPERS pgrz, s.pl. i cleate, nu avea prietenl (nici un prieten).
m. 2 herbece (uneallei), m. 2 I am no friend of his, nu stint
NIPPING ping, adj. care cin- (de loc) de fel prieten eu el. It is
pesce, piacAtor, muacitor. no small matter, nu e lucru de
NIPPLE= nip'-p'l (S. nypele), s. nimic. It is no great matter, nu
1 sfire (de ti (c1), n. 2 lumina mare lueru. No one, nimenf...
(de armci de foc), f. II Loc. 1 Nipple- nu ; nu... nimeni ; niel unu, niel
wort, bot. : iarba sgaibel. una. 3 There is no escaping, nu
NISI PRIUS = nar-si-pralo-s nieI un mijloc de fugA. There is
(L.), s. judecati provisorie, f. no walking out to-day, nu,e chip
NIT = nit (S. hnitu), s. lin- de a merge la plimb are ast41I.
dinft, f. 3 NO=n6, s. 1 nu, n. 2 nu
NITTY=nit'-ti, adj. lindinos. (contra : vol ea bila neagrei), n.
NITCH=nita (S. ngictha), s. 1 II Loc. 2 The noes have it, voturile
pachet, n. 2 mnunchiii, n. le- a contra sfmt In majoritate; ma-
gfitura, f. joritatea e contra.
NITRATE = naIi-trEt (Gr. nitron), NOB=nob (S.), s. 1 cap, m. 2
s. nitrat, n. lueritor (muneitor) in grevA, m.
NITRATED = ed, adj. combi- 3 pop.: valet (fante) de cupii. 4
nat eu nitru. pentru Knob. 5* pentru Robert.
NITRE= naP-t6r, s. nitru, n. II Loc. 1 The big nobs, fruntaail,
NITRIC= tric, adj. nitric. oamenil cu va0a, capil.
to NITRIFY = tri-fa!, va. a ni- NOBILITY= no-bir-i-ti (L. no-
trifica. bilis), s. 1 nobilime, boierime, f.
NITROGEN tro-glen,s.azot,n. 2 nobletii, f. II Loc. The nobil-
NITROGLYCERINE = glis'-6- ity, nohilimea, nobiiimea vechle,
rin, s. nitroglicerin, f. boierimea de neam. Lower nobi-
NITROUS = nal'-tr6s, NITRY= lity, nobilimea noui.
tri, adj. nitros. 1 NOBLE=n6'-bl, adj 1 nobil
NITTER=nitf-Vr (S.), s. Linn, (de nascere, de rang), boier, pa-
tAune, m. strechie, f. trician, m.-2 fig.: faimos, ilustru,
NIVEOUS=niv'-i-6s(L. nix) ,adj. vestit. 21 falnic, Malt, mAret,
de zApadA, ea zApada. sublim. 4 darnie. II Loc. 1 His
NIX = flies (?), s. Ada' ursitoare, f. noble birth, nobleta naacerel sale.
1 NO=n6 (S. na), adv. nu. II To make noble, a innobili, a
Loc. 1 Is he here? No. E aicI? boieri. 2 Noble-minded, suflet no-
Nu. To sag no, a apune (a) nu. bit. 3 A noble monument, un
No less than..., nu mal putin de monument mAret.
(eat). Is he no richer ? nu e mai 2 NOBLE, s. nobil, boier, gen-,
bogat ? No where, 1. nicAirl; 2. tilom,

www.dacoromanica.ro
 NOB NOI

NOBLEMAN man, s. [pl. No- tiune, f. 2 dare din cap, inchi-

blemen] nobil, boier, gentilom, m. nciune, pleaciune, f. 3 ati-
NOBLENESS = nes, *NOBLESS pire, f. I Loc. 2 To give the nod,
=n6'-bles; s. 1 noblet, inllare, 1. a da din cap ; 2. a asculta, a
f. 2 mirelie, f. implini (o rugdciune] &And din
NOBLY n6'-bli, adv. 1 Cu no- cap ; 3. a se inchina, a saluta ;
blefa, In mod nobil. 2 cu 4. a pleca capul (atipind), a atipi.
retie. II Loc. 'T was nobly done, At the slightest nod, la cel mal
a fost o fapti nobili. mic semn.
NOBODY n6r-b6d-i (S. na, bo - NODATED n6'-de-ted (L. no-
dig), pron. ind. nimenI. I Loc. No- dus), adj. noduros. V. Node.
body was there, nu era nimenl. NODDING= nod'-ding,*NODDEN
Nobody says no, nimcni nu dice =nod'-den, adj. plecat, inclinat,
asa. Nobody came, nimenI n'a inchinat.
venit. I named nobody whatever, NODDER= d6r, s.1 care pleaci
n'am numit absolut pe nimeni. capul, care di din cap. 2 pr.
To be nobody, a nu socoti (a nu ext. : somnoros, ni. V. to Nod.
S NODDLE nod'-d'1, s. cap, n.
NOCTUARY = nocf-cIu-iir-i (L. NODDY = nod'-di, s. 1 asciund,
nox), s. raport de noapte, n. ggut, nine, nivlec, neghiob , ne-
NOCTURN = tdrn, s. mus. rod, tont/ff, 1a-m6-mama', soar-
nocturni, f. be-zeam, m. 2 pasere: cormo-
NOCTURNAL = tr'-nl, adj. ran, ni. 3 joc de carp, n. 4
nocturn, de noapte, noptil, peste trsuri cu doui roate (roll), f.
noapte. NODE n6d (L. nodus), s. nod,
1 to NOD nod (L. nulo), va. 1 n. innoditurfi, f.
a se pleca, a se inchina. 2 a NODOSE = no-d6s', NODOUS
pleca, a nchina (capul) ; (to, on, ni'-ds, adj. 1 noduros. 2 cu
cuiva) a face semn cu capul, a genunchil umflatl.
face o Inchinaciune usoari ; a da NODOSITY = no-dos'-i-ti, s. 1
din cap. 3 (lo, cuiva) a res- nodositate, f. 2 nod, n.
punde cu capul ; pr, eat. (to): a NODULAR nod'-lu-lr, adj. no-
implini, a asculta (o rugeiciune). dular.
4 a adormita. i Loc. 4 We are NODULE= lul, s. noduli, f.
all nodding, dormim cu top. To NOES= niz, pl, de la No, s.
nod off, a atipi. V. 3 No.
2 to NOD, va. 1 a face un semn NOG= nog (S.), s. 1 ulcick, ulcea,
cu capul sail o Inchiniciune ; a f. 2 bere, f.
%china usor (capul), a se Inchina, NOGGIN= nog'-ghin, s. 1 ulcica,
a saluta dind din cap. 2 a face ulcea, f. 2 (mSurci de) 13 cen-
semn (cuiva sit facii ceva). 3 a tilitrI).
da din cap (in semn de aproba- NOGGING = nog'-ghing, s. des-
Pune). II Loc. 1 He nodded his head prtituri (perele) de cirmi0i, f.
lo me, se inchina citre mine. 2 NOISE norz (Fr.), s. 1 sgomot,
She nodded him lo her, (ea) if n. larmft, f. 2 gligie, zarvi, f.
lcu semn (14 si se apropie de tinbl, n. 3* musicA, f. con-
416nsa. cert, n. musicantl, m. pl. 4*
NOD, s. 1 I. plecare, inclina- trup, f. II Loc. 1 To make a noise,

www.dacoromanica.ro
 100
NOI NON

1. a face sgomot ; 2. a face g- NOMENCLATURE = el-crr,

liigie (zarva). Noise-maker, bar- s. nomenclatura, f.
barfitor, care tot tipa de po- NOMINAL nom'-i-nal (L. no-
man. men), adj. nominal. i Loc. The
to NOISE norz, vn. a face nominal price (librdrie), preint
sgomot, a rsuna, a dudui. marcat.
2 to NOISE, va. a respandi, a NOMINALIST = ist, s. nomi-
destinui, a spune lumei. 11 Loc. nalist,
It is noised abroad, se duce ves- NOMINALLY Ii, adv. dupi
tea ; se dice. nume.
NOISELESS = les, adj. 1 fila to NOMINATE= nom'-i-nt, am.
sgomot. 2 tilcut. 1 (to, la) a chiema, a numi.
NOISELESSLY = li, adv. 1 rara 2 a propune, a Infatip, a aata,
sgomot. 2 pe acute. a presenta (ca candidat).
NOISELESSNESS= nes, s. lipa NOMINATION n6"-On, s. 1
de sgomot, facere, f. (to, la) nominatiune, f. ; numire
NOISILY = adv. sgo- in slujba, f. 2 propunere, etc.
motos, cu (mare) sgomot ; cu g- (ca candidat), f. V. to Nominate
lagie (zarva, ambrail). 2. 3 * nume, n.
NOISINESS = i-nes, s. sgo- NOMINATIVE-- na-tic', s.
mot, n. larma, f. ; natura sgomo- adj. nominativ. II Loc. In the no-
tong, f. minative (case), la (casul) nomi-
NOISOME =noly-sm (L. noceof, nabs,.
adj. 1 vatardator, pernicios, de- NOMINATOR = nE-ter, NOMI-
leter. 2 neplacut, puturos, fe- NOR = nom'-i-nr, s. 1 (lo, la)
tid, imputit. persoana care numesce. 2 per-
NOISOMELY= li, adv. In mod soan care propune, etc. pe un
neplacut, cu un miros infect, im- candidat, f.
putit. NOMINEE= nom'-i-ni, s. 1 per-
NOISOMENESS nes, s. na- soank (numitei, in slujbei, la un
tura neplacutii sail infecta, f.; im- post, etc.), f. 2 candidat pro-
putire, putoare, f. pus, etc., m. 3 hiser. : acel nu-
NOISY nole-i, adj. 1 sgomo- mit de Rege intr'o demnitate
tos. 2 galagios. V. Noise. eclesiastica,
NOLI ME TANRERE= -11-mi'- NONnon (L.), prefix. 1 care
tan"-gler-e (L.), s. bot. (a nu m'a- nu este, ne. 2 lipa de, refus
tinge !a) balsamina, f. canale, ca- de; lipsa, .1. II Non-ability, I. ne-
nal*, ni. pricepere ; 2. lege: incapacitate.
NOLL nol (S. limit), s. 1 cap, a on-acceptance, 1. refus de pri-
n. 2 npr. fam. pentru Oliver. mire ; 2. com. : refus de accepta-
NOMAD, NOMADE = nom'-ad (Gr. tiune. Non-acquaintance, 1. /with,
nomas), s. nomad, de) nesciinta ; 2. (with) lipa de
NOMADIC no-mad'-ie, adj. cunosciint (ea cineva). Non-ac-
nomad. quiescence, refus de consimtimnt.
NOME =n6m (Gr. nomos), s. 1 Non- admission, refus de admi-
*nom (provincie), n.-2 poema, f. siune. Non-appearance, 1. lipa,
NOMENCLATOR n6'-men-clE"- absenta; 2. lege lipa (de la o In-
tr (L.), s. nomenclator, m. fati.,Rare). Non-appointment,lips de

www.dacoromanica.ro
 101
NON NON

numire (de nominatiune). Non- 1 (lucru) nedescris. 2 (lucru) de

attendance, lips, absent. Non- nedescris; (lucru) nedefinit; un nu
committal, lips de legaturI poli- wig ce.
tice. Non-compliance, refus de ade- NONE= n6n (S. nan), pron. ind.
siune, de supunere. Non-compos- 1 pers., s. saii pl. (of, dintre):
mentis, 1. nebun ; 2. idiot, timpit. niel unul niel una ; nimenl. 2
Non-conducting, raj- conduc6tor. i. : nu ; nu... de lac (de fe!).
Non-condensing, cu presiune mare. 3 * adj. id.: nici un, nicl o.
Non- conformist , n e - conformist. Loc. 1 At this gate none pass, ni-
Non-delivery, negligent in pre- menI nu poate trece prin accastit
dare , refus de predare. Non- barier. My right there is none to
Clect, earl nu sunt printre dispute, nimenI nu poate s-ml
alesI. Non-electric, care nu e e- contesteze dreptul meii. I know
lectric. Non-existence, 1. neexis- none of these gentlemen, nu cu-
tentfi ; 2. lucru care nu exista. nosc pe niel unul dintre acestI
Non-execution (-accomplishment, domnI. None but, nimenl alt ; sin-
-performance), neexeculiune, nc- guri; nu... de &fit. None but good
Indeplinire. Non-juring (-juror), people, oamenil de bine singurI.
care refusii de a depune jura- None but their friends had admis-
mint (de credinfcl, etc.). Non-ma- sion, nu se admitea de at pe prie-
nufacturing, care nu fabrick frfi tenii lor. 2 I haue none, n'am.
industrie manufacturierii. Non-ob- I'll none of it, nu vreati n'am
servance, neobservare, lips de ob- ce face cu aceasta. 3 You have
servatiune. Non-parishioner, care none of our manly sports, nu avell
nu e enorias. Non-payment, refus nici unul dintre exerciliile noastre
de platii ; lipsii de plati. Non-pre- bfirbtesd. None-so-pretty, bot. :
sentalion, lipsfi sad negligent de buricul Venere!, laptele stfinceI,
presentare, de Inflisare. 'Non- rupe-piatrfi.
professional, care nu cunoasce me- NONENTITY = non-en'-ti-ti (L.
seria (profesiunea). Non-proficient, non
care n'a &cut progrese. * Non-re- ant, ,ens), s. 1 neexistent, f. ne-
n. 2 lucru care nu existfi, n.
gardance, dispret. Non-resistance, N ONES = n6nz (L. nonae), s. pl.
supunere pasiv. Non-solvency, none, f. pl.
insolvabilitate. Non-sparing, ne-
tnilos. NONESUCH= non'-sts (S. nan,
NONAGE= non'-Edj (L. non ; S. szvilc), s. 1 flr seaman, nease-
agwn?),s. minoritate, nevirstnicie, muit, incomparabil 2 bot. m6r
f. n Loc. Still in his nonage, Ina tomnatic, n.
minor, nevirstnic. NONIUS' SCALE = n6'- ni-6s-
NONAGENARIAN = no'-nadj-i- sch61, s. mat. : scara lui Nonius, f.
na"-ri-n (L. nonagenarius), s. no- NONNY non'-ni, s. V. Noddy 1.
nagenar, tn. NONPAREIL = non-p-reIlf (L.
NONCE = nons (L. nuncizzs), s. non, par), 1 adj. neasemuit, fri
1 ocasiune, intimplare, f.-2 scop, perechie. 2 s. superioritate flu%
n. I! Loc. For the nonce, 1. de-o- seamin, f. 3 bot. : m'r paradis,
cam-dat ; 2. Inteadins, anume. n. 4 impr. : corp sase, non-
NONDESCRIPT = non' di-script pareille, n.
IL. non, de, scriptum), adj. pi s. NONPLUS =non'-pl6s (L.), s. In-

www.dacoromanica.ro
 102
NON NOR

curcatursa mare, f.; cu botu pe 11 Loc. As clear as noonday,lim pede

labe, la adic. ca lumina dilel. At noonday, Okla
to NONPLUS, va. a zii pici ; a in amiad-di mare ; la amiadl, la
nand; a pune cu botu pe lobe ; prAnz. The noonday heat, efildura
a incolti, a infunda [pc cineva). de amiadl.
NONS-ENSE=noni-sns (L. non, 1400NING= ing, s. 1 siesti, f.
sensum), S. 1 non-sens, n. absur- somnisor dupiprnz, n. 2 ospq,
dilate, f.-2 bazaconie, boroboat, prnz mare, n.
f. 3 talmes-balmes de vorbe, NOONTIDE= tald, s. V. Noon-
n. 4 fleacurI, mofturl, n. pL day.
neghiobie, nerodie, f. 5 obriiz- NOOSEm:1z (L. nodns?), s. 1
nicie, f. I Loc. 1 Which is non- nod cu la!, n. 2 lease, vi sa, f.
sense, ceca-ce este un non-sens. NOPAL no'-pfil (Amer. , s.
2 Nonsense! aid-de I To talk bot. : nopal, m.
non-sense, a vorbi alandala. a NOPE = ni5p (?), s. pasere : bot-
spune fel de fel de bazaconiI. Hold ros, In
your nonsense ! nu mal spune ast- NOR nor (S.), conj. 1 niel...-
fel de gogosi ! 5 Come ! none of 2 refeKndu-se la ceea ce precedd :
your nonsense, aide I si nicI o si nu ; si niel nu. I Loc. 1 Nor
obniznicie. strength nor will, niel putere niel
NOASENSICAL non-sen'-si-cal, vointfi. 2 Nor could they niake
adj. absyrd, fiked ilia un rost, anything else, si nu puteati s. faci
prost. I Loc. Nonsensical! fleacuri! nitnic alt-ceva. Nor did I feel weary,
mofturl!. What nonsensical stuff ! si nu me' simieam obosit. Nor
ce talmes-balmes (deidel, de vorbe!). uvas he deaf, si niel nu era surd.
NONSENSICALLY= li, adv. NORMAL = nor'-m41 (L. norma),
absurd, prostesee ; in potrivh* bu- adj. 1 normal ; reguiat. 2 per-
nuluI simt. pendicular. I Loc.1Normal-school,
NONSENSICALNESS .-- nes, s. scoala normala. 2 Normal line,
absurditate, bazaconie, prostie, f.
linie perpendicularli.
NONSUCH, s. V. Nonesuch. *NORMAN nor'-mn (S. north,
NONSUIT = non'-sidt (L. non, man), s. pirat venit de la Nord, m.
serutum), s. desistare, renunta re, f.NORTH= nor0 (S.), s. 1 Nord, n.
to NON SUIT, va. lege: a respinge miadfi-noapte, f.; adj. de (la)Nord,
In lips. de miadi-noapte, septentrional.
NOODLE nfi'-d'I, s. V. Noddy 1. 2 vnt de la Nord ; Criv61, n. Il
Loc. The North parts, Wile nor-
NOOK nfie (S.), s. 1 colt, unghiti,
n. ascundeloare, f. 2 adanci- dice (septentrionale). North-east,
turil, infundatued, f. II Loc. 1 In Nord-est. North-pole, poi Nord
all the nooks and corners, in toate (arctic). North-star, steaua polar.
eolturile si ascundaoarele. North-west, Nord-Vest. North-
NOONmin (S. non),1 s. amiadl; tvind, vaitul de la Nord, aquilo-
doue-spre-dece (diuct). 2 adj. nul, Boarea ; Crivgiul. In the
meridional, sud, de miad-di. North, 1. In Nord ; 2. la Nord.
1

Loc. The noon-bell, clopotul de On the North, la Nord.

amiadl. * In the noon of night, in NORTHERLY= nor'-:r-li, adj.
mijlocul noptiL de la Nord, din spre Nord, nor-
NOONDAY niln'-de, s. amiadi. dic, septentrional.

www.dacoromanica.ro
 103
NOR NOT

1 NORTHERN= Cern, adj. 1 2 * to NOSE, vn. a se arata gro-

de la Nord, din spre Nord, nordic, zav, a se face grozav.
septentrional, arctic. 2 venit NOSED n6zd, adj. care are
de la Nord. II Loc. 2 Northern nasul..., Cu nasul... U Loc. Bottle-
man, 1. nscut la Nord ; 2. mito- nosed, cu un nas mare ; nsos.
can, mojic. NOSEGAY n6z'-ghE, s. bu-
2 NORTHERN, NORTHERNER= chet, n.
er, s. locuitor de la Nord, m. NOSELESS = les, adj. fail nas.
NORTHERNMOST = mest, adj. NOSING= ing, s. nas, n.
mal la (spre) Nord. NOSOLOGY = no-zol'- o-gi (Gr.
NORTHING = noe-Cing, s. 1 nosos, logos), s. nosologie, f.
mar. : drumul Nordulul, n. 2 NOSTALGIA= nos-tal'-gi-a (Gr.
naiscare catre Nord, f. nostos, algos), nostalgie, f. dor
NORTHMAN -.2-- nore'-mn, s. om de tara, n.
de la Nord, In. NOSTRIL =nos'-tril (S. nose), s.
1 NORTHWARD =- - third, adj. nark f.
catre Nord, spre Nord, la Nord, NOSTRUM= nos'-trem (L.), s. 1
nordic, septentrional. leac secret, n. doctorie secreta,
2 NORTHWARD, NORTHWARDS f. -- 2 elixir, leac (de cicrici-
uardz, NORTHWARDLY= 11, ntii), n.
adv. spre (dare) Nord, la Nord. NOT not (S. naht), adv. 1 nu ;
NOSE nez (S.), s. 1 nas, n. ba. 2 interogativ ; cu un verb
2 bot, n. 3 teal* f. I Loc. 1 ajutator i elipsa verbului: nu e
Ronzan nose, nas coroietic. Be- asa ? 3 * nu numaI. i Loc. 1 Will
neath his very nose, sub nasul sed he not come? I think not. N'o si
si in fata sa. He will catch a blbody vie ? Cred ci nu (Nu cred). Not
nose, o sit primeasca una peste but, not that, nu ch. Not ever, nu
Has; o Sh aiba o curgere de sange tot-d'auna. Finished or not, is-
(din nas). To lead by the nose, pravit sail nu (sail ba). Not I, eu
a duce de nas. To put any one's nu. Not so, if you please, nu asa,
nose out of joint, 1. a turti nasul te (ye) rog ; ha nu l Not for price
cuiva ; 2. fig. : a lua locul cuiva, nor reward, Wet pentru plata nicl
a inlatura pe cineva. To speak pentru resplat. 2 You understand
through the nose, a vorbi pe nas, me, do you not, me intelegI, nu e
a frnai. A nose of wax, fig. asa ? Your mother call me, did she
slab de inger. Nose-band, cu- not? mama d-tale m'a chiemat,
reaua care vine d'asupra nasului nu e asa ? Not un.... not in...,
caluita, botnit. Nose-bleed, 1. destul de... Not unlike, destul de
curgere de sange (din nas) ; 2. asemfinator. Not inattentive, destul
bot. coada soarecelta, alunele. de atent.
Nose-piece, nas, vhf. Nose-smart, NOTABILITY = net' -ii-bil"-i-ti
bot. : altangic, condurui-doamnel, (L. noto), s. insemnitate, notabi-
altunas, nemloaica. litate, f.
1 to NOSE = n6z, va. 1 a mi- 1 NOTABLE= b'l, adj. 1 in-
rosi, a adulmeca, a musina. 2 semnat, notabil. 2 evident, inve-
fig. : a desfide, a brava. 3 a derat, Jrnurit. 3 inf. fig: no-
duce de nits. 4 a vorbi pe nas, toriu, indrcit, afurisit, de frunte.
a spune farnind. 2 NOTABLE =not'-a-bl, tzdj. 1

www.dacoromanica.ro
 104
NOT NOT

activ, harnic, muncitor. 2 eco- Note-ivorthy, demn de insemnat.

nom, ingrijitor, casnic, gospodar. 9 In note, in vad. 10 People of
3 NOTABLE n5V-ii-bl, s. frun - note, oamenl cu vasl (de frunte).
Fa*, m, to NOTE =n6t, va. 1 a nota, a
1 NOTABLENESS = nes, s. ca- lua notii (Mina) de. 2 a serie,
racter insemnat, n. naturrt insem- a inserie. 3 a observa, a bga
nat, f. de seam. 4 a insemna, a aritta.
2 NOTABLENESS not'-a-bl-nes, 5 a marca. 6 mus. : a nota. II
s. 1 activitate, hrnicie, f. 2 Loc. 1 To note down, a lua not
economie, ingrijire, casnicie, gos- de, a serie. 2 To note in con-
podrie, f. formity, a trece in conturI (in
1 NOTABLY= n5f-t-bli, adv. in registre).
mod insemnat. NOTED nat'-ed, adj. 1 inf.
2 NOTABLY= not'--bli, adv. 1 bun : cunoscut, vestit, eminent.
cu ingrijire. 2 cu gre, cu 2 inf. : cunoscut, vestit, in-
munc. drcit, afurisit, de frunte. 3
NOTARY = s. notar, m. ptr., V. to Note.
NOTARIAL = no-tE'-ri-1, adj. NOTEDLY li, adv. cu bagare
notariat. de seam.
NOTATION= On, s. 1 nota- NOTEDNESS = nes, s. faim,
siune, f. 2 mat. : numeratiune celebritate, f,
crisa, f. 3 algebra: notatiune f. NOTELESS adj. ne-
NOTCH= nots (T.), s. 1 crest- bgat in seamfi, obscur, necu-
turi, taieturft, sprtur, f. 2 noscut.
mee. dinte, m. 3 scobitur, NOTER nOt'-gr, s, observa-
f. 4 geog.: treckoare, f. defileti, tor, m.
pas, n. II Loc. Notch-weed, bot. : 1 NOTHING ne '-ing (S. na,
/obod. thing), s. 1 nimic. 2 neant, n.
to NOTCH, va. a cresta. II Loc. ii Loc. For nothing, pentru nimic ;
To notch in, a marca (la joc). de geabi. Good for nothing, 1.
NOTE = nOt (L, nota), s. / semn, bun de nimic ; 2. om de nimio.
17. 2 gram. : punct de intrebare, Nothing good, nimic bun. Nothing
de exclamafinne), n. 3 nota, no- new, nimic nat. Nothing more,
tita, f. comentaria, n. 4 nota' nimic mal mult. That is nothing
(scriere pe scurf), f. 5 bilet, to me, nu'mi pasi de nimic; pu-
re'spuns, n. scrisoare midi, f. in 'ml pas. About nothing, 1.
6 cliplom. : nota, f. 7 finan fe, pentru nisce fleacurl; 2. de nimic.
com.: polit, f. borderoii, n. 8 Nothing whatever, absolut nimic.
seem, f. 9 va (in), f. 10 To amount to nothing, 1. a nu
frunte, vadi, distinctiune, insem- ajunge la nimio; a nu isbuti ; 2.
nfitate, f. 11 cantee, accent, n. a nu insemna nimic ; 3. pers.: a
12 ton, n. voce, f. 13 mus.: &idea in miserie. To make no-
not, f. II Loc. 4 To make a note thing of, 1. a nu trage nicI un
of, a lua notii despre. Note-book, folos (din) ; 2. a nu lua in sea-
carnet. 5 Note-paper, hartie de m ; a despretui ; 3. a nu sovai;
scrisorl (format mic). 7 Note of a nu sta la indoiali ; fam. : a nu
hand, polit de plata. 8 To take face niel una niel (Iota; 4. a nu
no note of, a nu lua in mama. pricepe nimio.

www.dacoromanica.ro
 - 105
NOT NOT

2 NOTHING = n'-ing, adv, de tice of, a fi foarte amabil poli-

fel, de loc, flier de cum. ticos) cu; a se ocupa mult cu.
NOTHINGNESS-- es, s. 1 ne- to NOTICE nfif-tis, va. 1 a bfiga
ant, n.-2 nimie, n. de seam, a observa. 2 a lua
NOTICE = n'-tis (L. nota), s. (line) seamA, a bga In seamA.
1 observatiune, f.-2 cunoseintA, 3 a aduce la eunoscinta cuiva ; a
3 atentiune, (bfigare de) seam, ineunoseiinta. 4 a vorbi de, a
f. 4 avis, n. informatiune, f. pomeni de. 5 a se ocupa cu ;
5 inseiintare, ineunoseiintare, f.; a fi foarte amabil (politicos) Cu.
t. de dr.: notificatiune, f.-6 con- II Loc. 2 To be much noticed, a
cediii) insciin(are de mutare, etc.), atrage mult atentiunea.
n. 7 liter.: notitfi, f. ; legend NOTICEABLE= adj. 1
(a undi desen), f. 8 amabili- de remarcat, de observat, de b-
tate, politet, f. Loc. 1 The notice gat in seamA.
I 2 perceptibil.
of this fact, observatiunea (sad NOTIFICATION = niV-ti-fi-che"-
cunoscinta) acestui fapt. To avoid sen, s. notifieatiune, incunosciin-
all notice of, a se feri de a vedea. tare, f.
To avoid the notice of, a se feri to NOTIFY fai, va. (to, cuiva)
de a fi veslut de. To take no- a notifica ; a ineunoseiinta, a face
tice of, 1. a observa; 2. a lua eunoscut.
(tine) seami; 3. a lua nog de. 3 NOTION nfi'-sen, s. 1 notiune,
2'o take (but) little notice of, a nu idee, f. 2 idee, piirere, f. 3
(prea) line seam de. To take no *inteligenta, f. 4 pl., fani. :
notice of, 1. a nu biga in seamfi ; marf proast, f. ; fleacurl, ni-
2. a nu lua (tine) seamii. To at- micurr (mdrfuri amestecate), pl. II
tract notice, a atrage atentiunea. Loc. To have no notion of, 1. a nu
To bring (ido notice, 1. a aduce avea niel idee de ; 2. a nu voi. I
la cunoseinift; 2. a da pret. To have a notion that, mi se pare c.
come (sail rise) into notice, pers.: NOTIONAL Al, adj. 1 ideal,
a iesi la ivealii, a-vi face drum, inchipuit, imaginar, himerie. 2
a resbate; I.: a atrage atentiunea. ideolog. I Loc. Notional words, eu-
It is beneath your notice, nu face vinte abstracte.
ca stt tineti seami. 4 I have had NOTORIETY n6'- to - raI"
no notice, 'am primit niel o NOTORIOUSNESS no-tO'-ri-es-nes
informatiune 5 We hereby give (L. notum),s. notorietate, faim, f.
notice, prin aceasta, adueem la NOTORIOUS= es, adj. 1 1. :
eunoscinta. At a moment's notice, notoriii, eunoscut d5 top, obstese.
Indatii. Without a moment's no- 2 in(. : indrAcit, afurisit, eu-
tice, 1. fArii flier o fusbiintare; 2. noseut, faimos, vestit. II Loc. 2 He
inteo clipa. At short notice, fill isa notorious pickpocket, e un pun-
de zilhavi. At shortest notice, In- gas vestit.
dat (tam.). To give notice, a NOTORIOUSLY-- 11, adv. In
aduce la cunoseinta, a insciinta. mod notoriii, invederat ; in public.
6 To give notice to quit (sail of * NOTT-PATED = not-pet'- ed,
leaving), a da coneediii; a In- adj. cu perul tuns.
sciinta de mutare. To give six NOTUS=n6'-tes (L.), s vent de
month's notice, a Inseiinta cu sase Sud, n. boril, f.
luni inainte. 8 To take great no- 1 NOTWITHSTANDING not-

www.dacoromanica.ro
 106
NOT NUD

ilif-stand'-ing (not, with, stand), m aI multe orI. Till now, p an'acu rn a;

prep. cu tot, in potriva, fr voie. panii in dilele noastre. 2 But now,
2 NOTWITHSTANDING, conj. to- odinioark de curand. V. Just. 4
tu51, Cu toate acestea. Now..., now.", eilnd...,
NOUGHT not (S. nahl), s. 1 Now laughing, now crying, cand
nimic. 2 art. : 0, zero, n. nula,ride, cand plange.
f. 3 pentru Naught. 2 NOW = nau, 1 adv. or, aga
NOUN = man (L. nomen), s. dar, deci. 2 interj. el !
nume, n. 3 NOW, s. timpul de fata, n.
to NOURISH=nrf-ig (L. nutrio,) vremea de acum, f.
va. 1 a nutri, a hrani. 2 fig. NOWAYS = naf-talz, adv. V.
a intretine (ruidejde, etc.). 3 a Nowise.
fometa, a urzi. 4 a cresce. NOWHERE = der. adv. nicairI.
5 un. a se nutri, a se hrni. V. No.
NOURISHER-- r, s. care nu- NOWISE = ilalz, adv. de fel,
tresee, care hriinesce. debe, niel de cum, in niel un chip.
NOURISHING ing, adj. V. NOWED= nil'-ed (Fr. nou) adj.
Nutritious. innodat.
NOURISHMENT -- mnt, s. nu- *NOWL nail (S.), s. cap, n.
trire, hran, mancare, f. NOXIOUS= noe-geg (L. noceo),
to NOUSLE = nz'-z'l, va. V. adj. 1 vatiimator. 2 (to, pentru)
to Nuzzle. periculos. primejdios, pernicios.
1 NOVEL = novf-Cl (L. nouns), NOXIOUSLY li, adv. In mod
adj. nod. vatmtor, primejdios, etc.
2 NOVEL, s. 1 roman, roman NOXIOUSNESS nes, s. na-
de moravuri, roman!, n. 2 tura pernicioask etc., f. caracter
lege : Novele, Nearale, f. pl. II Loc. vtilmator, primejdios, n.
1 Novel-writer, romancier. NOYAU nor-Io (Fr.), s. sim-
NOVELIST = ist, s. romancier, bur(e),
m. 2 * novator, m. NOZZLE (S. nose), s. 1
NOVELTY-- ti, s. noutate, f. nas, n. 2 bot, n. 3vrf, n.
NOVEMBER= no-vemf-br (L.), 4 leava, f.
s. Noemvrie, Brumar, m. N. S. abrev. pentru new style,
NOVERCAL no-I/ad-cal (L. no- stil nod (st. n.).
verca), adj. de mama vitriga, de NUBILE nICV-bil (L. nubo), adj.
de soacra. nubil, in virsta de a se easiitori.
NOVICE novf-is (L. novitus), s. NUCLEUS = nlfr-eli-s (L.), s.
1 novice, ni. 2 fig. (in) novice, simbur(e),
ageamiu, neinvtat. 3 fig.: NUDE Iliad (L. nudus), adj.
NOVITIATE no-vif-gi-Et, s. no- 1 gol; artist. : nud. 2 lege: nul.
viciat, n. to NUDGE= ndj (?), va. a da
1 NOW = naa (S. nu), adv. 1 (face) eu cotul.
acuma, acum. 2 de curand, NUDGE, s. semn, n. lovitura,
odinioara. 3 atuncI. 4 eand. f. (Cu cotul).
I Loc. 1 Now-a-days, in dilele NUDITY = ifitr-di-ti, s. 1 goli-
noastre, in vremea de acum. Now ciune, f. 2 nuditate, f. ; pl. :
and then, every now and then, din figur nude, despuiate, pl. V.
cand in crind. Now and now, de Nude.

www.dacoromanica.ro
 107
NUG NUM

NITGACITY = nlu-gas'-i-ti (L. NUMBERER Er, s. 1 care

nugae), s. fleac, moft, nimic, n. num'ra, etc. 2 com. : bun cal-
NUGATORY= niaf-ga-tg-ri, adj. culator, ni.
1 de nimic, neinsemnat, Ora va- NUMBERLESS= les, adj. ne-
loare.-2 neeficace, nefolositor. numrat, MIA numEr.
NUGGET = nEg'-ghet (?), s. pe- NUMBLES=nEm'-blz (Fr. nom-
pita (de aur), f. bles), s. pl. mate, pl.
NUISANCE nIdf-ziins (L. noceo), NUMBNESS nmf-nes, s. 1 a-
s. 1 p. fi I. (to, pentru): plaga, mortire, f. 2 toropeala, f. V.
f. flagel, n. 2 1.: suparare, Numb.
stinghereala, f. 3 lege : paguba, NUMERABLE = nIfi'-mEr-a-bl,
f. 4 gunoia, n. murdarie, f. adj. de numErat, care se poate
II

Loc. 1 A public nuisance, un flagel numEra. V. Number.

public. 2 What a nuisance ! ce 1 NUMERAL = al, adj. nu-
suprare I ce plictisealfi! 4 Com- meral.
mit no nuisance! murdrie oprita I 2 NUMERAL, s. 1 numeral, n.
1 NULL nel (L. nullus), adj. 2 tira, f.
nul. 0 Loc. Null and void, nul si NUMERARY = a-ri, adj. nu-
neavenit; nul si zdarnic. merar, n. banl numErati, pl.
2 * NULL, s. nul, f. zero, n. to NUMERATE = Et, va. 1 a
to NULLIFY = ne'li-li-faI. * to numEra. 2 a enumra, a in-
NULL, va. a anula, a invalida. II Ora.
Loc. Nullifying cause, pricina de NUMERATION= E"-sn, s. 1
anulare. numeratiune, numerare, f. 2
NULLITY=ti, s. nulitate, f. catagratie, f.
NUMB = am (S. numen), adj. NUMERAT OR = &ter, s. nu-
(with, de) 1 amortit. 2 rebegit. mErtor, in.
Loc. Numb-cold, 1. rebegit de NUMERIC, NUMERICAL = nIu-
frig; 2. care amortesce. Numb- mer'-ic-fil, adj. numeric, al nu-
fish, pesce: torpilii. mEruluT, ce tine de numere.
to NUMB, va. 1 a amorti. a NUMERICALLY = II, adv, in
rebegi de (frig). numEr exact ; privitor la numEr.
NUMBER = nEmf-bEr (L. mime- NUMEROUS nIal-mEr-e's, adj.
rus), s. 1 in. gen.: numEr, n. numeros.
2 /it'd', f. 3 num'r, numEr NUMEROUSLY = li, adv. 1 In
mare, n. cantitate, multime, f. numEr mare. 2 Cu un numEr
4 libreirie: fascicula, fascioar, mare de persoane ; cu o suit (un
f. 5 pl.: cadenta, armonie, m- alaiti) piare.
sura poetick f. 6 pl.: vers, n. NUMEROUSNESS = nes, s. 1
ii Loc. 1 Book of Numbers, a pa- numEr, numEr mare, n. 2 poet.:
tra carte a lui Moise. Number 10, cadentil, armonie, f.
numErul 10. 'fo take care of num- NUMISMATIC, NUMISMATICAL
ber one, a Ingriji de persoana sa. = nife-rniz-mat"-ic-al (Gr. no-
4 In numbers, in fascicule. misma), adj. numismatic.
to NUMBER=am'-bEr, va. 1 NUMISMATICS = ics, s. pl.
a numEra, a socoti, a calcula. nurnismatica, f.
2 a numerota. 3 fig. (ivith) a NUMISMATOLOGIST=nIfif-miz-
numEra, a socoti (printre). mii-tol"-o-gist, s. numismat, m.

www.dacoromanica.ro
 108
NUM NUT
NUMSKULL nm'-schl (S. nu- NURSER nrs'-'r, s. 1 care in-
men ; Gr. skiola), s. V. Noddy 1. tretine, care hranesce. 2 ati-
NUMSKULLED = schi.ild, adj. rater, urzitor,
tampit. NURSERY= i, s. 1 odaia co-
NUN n4n (S. nunne), s. calu- piilor, f. 2 pepiniera, f. 3
garita, maica, maicut, f. ii Loc. (for, de, pentru) scoala, f. 4
1 Black nun, calugarit benedic- (of, de) cask, f. asil, n. 6* in-
tina. To make a nun of, a e/u- grijirI, pl. 7 * copil de fit,
OM. To becone a nun, a se di- prune, m. II Loc. 1 Nursery-maid,
bona de copil, dadacii. 2 Nursery-
NUNCIO =ngn'-si-o (L. nuncio), garden, grdina-pepiniera. Nursery-
s. 1 nuncia, ni. 2 fig.: mesager, man, pepinierist.
trimis, ni. II Loc. 1 The Pope's NURSEY ne'rs'-i, s. bona de
nuncio, nunciul Papel. copil, dada* f.
NUNCLE=n6nr-e'l (Fr. mon on- NURSING= ing, s. IngrijirI, pl.
cle),s. unchiul meii, unchiule (me.). NURSLING--= ling, s. 1 copil
NUNCUPATIVE de tip, prune, m. 2 fig.: dra-
(L. nomen, capio), adj. dis gut, micuf, m. drgu, mieut, f.
verbal, gran, din gur. NURTURE nr'-cir, (Fr. nour-
NUNNERY= nen'-ne'r-i, s. -rno- Mare), s. 1 hrana, mancare, f.
nstire (de ceilugdrite), f, f. II Loc. nutriment, n. 2 fig.: crescere,
To go into a nunnery, a se calu- educatiune, disciplina, f.
gari. V. Nun. to NURTURE, va. 1 a hrni, a
NUPTIAL = n'p'-sl (L. nuplum), nutri. 2 a cresce. 3 fig. : a
adj. 1 de nunta, nuptia 2 ca- instrui, a disciplina.
satoresc, conjugal. II Loc. 1 Nuptial NUT nt (S. hnut), s. 1 alun,
chamber, odaie nuptial. Nuptial f. ; alun, ni. 2 nue, f. ; nuc,
robe, rochie de nuntii, de cununie. m. 3 mecan. : piulil, gfisca
NUPTIALS= salz, s. pl. nunta, 5urupuld, matit, f. II Loc. 1 It's
crisatorie, cununie, f. a hard nut to crack, aceasta o sii
NURSE --= nrs (L. nutrio), s. 1 ne (vg, it, etc ). dea de munca ;
bona, dada* f. 2 doicii, f. 3 aceasta o sa ne (vg, if, etc.) pri-
fig. : mam, f. 4 ingrijitor, m. cinuiaseft multa suprare. Nut-
Ingrijitoare, f. (de bolnav). 5 brown, castania, oaches, brun.
infirmier, m. infirmiera, f. 6 Nut-cracker, sparg6tor de alune,
In ris : baba, f. I Loc. 1 Nurse- de nue.i. Nut-frame, butoia, antal.
maid, bona de copil. 2 To put out Nut-gall, gogoasa de tufa. Nut-
to nurse, a da la doica. Wet nurse, hatch, nut-jobber, nut-pecker, pa-
doicii. Dry nurse, doicil cari cresce sere : alimariii, gait de munte.
cu biberonul. Nurse-pond, elesteit Nut-hook, 1. carlig pentru rufe; 2.
to NURSE=nrs, va. 1 a ingriji, hot sari borfas de rufe; 3. * por-
a cauta (copilbolnavi). 2a alipta. tare/. Nut-shell, 1. coaj de nucA ;
3 a legani (inbrate).-4 a cocoli, 2. fig. fieac, moft, nimic. Nut-
a giugiuli. 5 a cresce (pe cineva). tree, 1. alun ; 2. nue.
6 fig. : a Intretine, a hrilni ; a to NUT =n6t, vn. a culege alune.
Indemna, a Imbrbita ; int. ref': :- 11 Loc. To -go a-nuiting, a se duce
a atita, a urzi. 7 fig. : a crap. Ja culesul alunelor.
8 (with, Cu) a amigi. NUTMEG = nat'-meg, s. nuc-

www.dacoromanica.ro
 109
NUT OAR

soarA, f. II Loc. Nutmeg-shell, coaj capul, a se ascunde. 2 a guri

de nuci. (Cu botul).
NUTRIMENT nIC-tri-mnt (L. NUZZLING = n&-zling, s. V.
nuirio), s. nutriment, n. hran, Nestling.
mfincare, f. alimente, pl. NYCTALOPS nie-t-lops (Gr.
NUTRIMENTAL = nuctalos), s. nictalop, ni.
adj. nutritiv, hrAnitor. NYCTALOPY= lo-pi, s. nicta-
NUTRITION= niu-tri'-sn, s. 1 lopie, f.
nutritiune, hrAnire, f. 2 hranA, NYE = naI(?), s. ceatA, f. ard, n.
mAncare, f. (de fasani).
NUTRITIOUS = ss, NUTRI- NYLGHAU= nil-gho', s. antilop
TIVE= nICV-tri-tiv, adj. .nutritiv, de India, f.
hrnitor, suculent, zmos. NIMPH=nimf (Gr. numple6), s.
NUTRITIOUSNESS = nes, s. nimfA. f.
proprietAll nutritive (hrAnitoa- NYDIPHA=nim'-f, s. entonio-
re), pl. logie : nimfA, f.
NUTTING-=net'-ting, s. culesul NYMPHEAN nim-fi'-An, adj.
alunelor, n. V. to Nut. inchinat nimfelor.
NU% VOMICAni!cs'-vom'-i-cA NYMPHISH = nimr-i, adj. de
(L.), s. nuch vomici, f. nimt.
1 to NUZZLE= nz'-z'l (S.), va. NYMPHLIKE= lak, NYMPH-
1 a hrAni, a nutri, a cresce. LY = li, adj. de nimf, ca o
2 a cocota a ascunde. V. to
Nestle. NYMPHOLEPSY= 5-lep-si, s.
2 to NUZZLE, on. 1 a's1 ascunde 1 melancolie, f. 2 nebunie, f.

o
1 0=o, s. 1 Wert/ : 0, o, m. de stejar (pentru constructie). Oak-
2 o, cerc, n. 3 zero, n. tree, stejar.
f. ; nulitate, f. II Loc. 3 An o, un OAKEN= fic'-n, adj. 1 de ste-
zero. jar. 2 cu frunze de stejar. II Loc.
2 01=5, interj. 0! oh ! 1 OaJcen cudgel, MCA (mAciucA) de
OAF= 6f (T. auff), s. 1 copilas stejar.
(schimbat de zinc), m. 2 fig. : OAKLING= ling, s. jugArel,
idiot, nail; timpit, m. stejrel, ni.
OAK = oc (S. ach s. 1 stejar,
ghinclar, m. 2 lemn de stejar, OAKUM= Ce-m (S. acumba), s.
n. 3 adj. de stejar. Il Loc. 1 Oak- cA111, pl. II Loc. To pick oakum,. a
apple, collar, gogos de stejar. Oak- face cAllI.
bark, coajA de stejar ; praf de OAKY = 6e-i, adj. de stejar ;
coajA de stejar pentru argsit. tare ca stejarul. V. Oak.
Oak-clad, acoperit cu stejarr. Oak- OAR= Sr (S. ar), s. lopatA (de
evergreen, ceroaicA.. Oak-gall, go- bared), visl. f. II Loc. To be (sail
goa0 de tuf. Oak-timber, lemn to tug) at the oar, a visli. To die

www.dacoromanica.ro
 110
OAR OBI

at the oar, a muri muncind. Oar- OBEAH o-br-A (?), s. fet4, n.

weeds, bot. : alga mare. OBEDIENCE = o-br-di-ans (L.
to OAR=6r, un. a visli. fi Loc. obedio), s. 1 (to, la) ascultare,
Oared, cu... lopetI (vIsle). Four supunere, f.-2 relig.: congediti,
oared, cu patru lopell (visle). n.; certifwat, n. diploma, f. I Loc.
OASIS = 6'4-As (Egypt), s. [pl. 1 To bear great obedience to, a fi
Oases-- sIz] oaz, f. oasis, a. foarte asculttor la. In obedience
OAST 6st (L. ustum V, s. cup- to, 1. prin ascultare la ; 2. con-
tor de uscat hameiul, form Cu, potrivit cu. To compel
OAT = Et (S. ata),1adj . de ovEz. obedience froni, a sci a se face
2* s. caval, cobuz, n. I Loc. 1 Oat- ascultat.
straw, paie de ovEz. Oat-cake, turt OBEDIENT = Ent, adj. (to,
de ova. V. Oats. la) asculttor, supus. II Loc. 1 To
OATEN = at'-'en, adj. de (cu) be obedient to, a asculta pe.
ova. OBEDIENTLY = li, adv. cu
OATH = 65 (S. ath), s.1 (to, s, supunere.
de a) juramint, n. 2 int. : OBEISANCE o-br-sns, s. 1 in-
Injurturfi, sudalmi, f. blestem, chiniciune, plecaciune, f.-2 sa-
n. II Loc. 1 By an oath, prin jur- lutare, Inchinare (din cap), f. I

mint. Upon oath, sub credinta Loc. 1 To make obeisance to, a

juriimintulul. To take one's Bible saluta cu mult plecciune.
oath, a jura pe Evanghelie. Oath- OBELISK= ob'-i-lisc (Gr. obelos),
breaking, sperjur, jurmInt fals s. obelisc, n.
(strimb). To take an oalh, a jura. OBESITY o-bes'-i-ti (L. obe-
To break one's oath, a's1 clca sus), s. obesitate, f.
Suramintul. T'o make oath, a de- to OBEY= o-bE' (L. obedio), va.
pune jurmInt, a (se) jura. 2 A 1 a asculta, a se supune. 2 a
tremendous oath, o Injuraturi gro- asculta, a urma (sfatul, etc.).
zavi. Loc. 1 I mean to be obeyed, vreati
OATHABLE = adj. In s fid ascultat. All-obeying, 1.
stare sa jure. supus ; 2. pe care toat lumea 11
OATMEAL = 6t!-mil, s. Mina de (o) asculti.
ova, f. V. Oat, OBEYER o-bE'-'r, s. care as-
OATS-61, s. pl. ov6z, n. II Loc. culti, care se supune.
Oats are dear, ovEzul e scump. ()BEYINGLY= ing-li, adv. cu
V. Oat. supunere.
OBDURACY = ob'-diu-r-si (L. to OBFUSCATE= ob-fa'-chEt(L.
(L. ob, duro), s. 1 Impietrire (a ob, fusco), va. a ascuncle, a in-
inimei), f. ; nepocaint, f.-2 fig.: tuneen.
Indrtnicie, incriptinare, f. OBIDICUT o-bid'-i-chet, s. na-
OBDURATE= rEt, adj. 1 Im- me de drac.
pietrit, nemilos; nepocit. 2 In- OBIT= a'-bit (L. ob, itum), s.
dratnicit, Incaptinat.-3 tare, 1 parastas, n. 2 incetare din
aspru. viat, moarte, f.
OBDURATELY= li, adj. 1 Cu OBITUAL = s. po-
Impietrire (de cu nepo- melnicul mortilor, n.
ciint. 2 cu Indartnicie, cu OBITUARY= -ri, s. 1 pomel-
Incptinare. 3 fr mil. nicul n. 2 t. de adm.

www.dacoromanica.ro
 111
0I3J OBL

fi de (liare: necrologie, f. 3 mustrare, dojanii, f. ; sfant de

adj. necrologic. ceart, f.
to OBJECT = ob-glect' (L. ob, OBJURGATORY = ob - OW- ga-
jaclum), va. 1 (lo) a opune (a te-ri, adj. de mustrare, de do-
pune in fa fc1), a Impotrivi, a in- jan, f.
terpune. 2 fig. : a obiecta, a OBLATE = ob-let' (L. ob. latum),
opune. 3 (to, against, cuiva) a 1 adj. pleostit, turtit. 2 s. copil
imputa, a reprosa. Inchinat bisericeI, m.
2 to OBJECT, an. 1 (lo, against,
cuiva, la) a se opune, a se im- OBLATION = ob-le'-sen, s. 1
potrivi, a face obiectiunl. 2a jertfa luI Dumneslea, f. 2 fig :
obiecta. II Loc. 1 This was not
poman, f.
objected to, nimenI nu s'a Impo- to OBLIGATE oW-Ii-ghet (L.
trivit ; n'a fost nicI o obiec- ob, ligo), va. a indatora.
tune. OBLIGATION = gh6"-sen, s.
OBJECT ob'-gIect, s. 1 obiect, 1 (to, for) indatorire, f. 2 an-
lucru, n. 2 scop, n. tinta, f. gajament, n. 3 finanfe : obli-
3 fiinta, grozvenie, spaima, f. gatiune, f. II Loc. 1 To owe obli-
4 gram.: complement, obiect. gations to, to be (to lie) under
n. 5 * obiect de comptimire, an obligation to a person for, a
n. II Loc. 2 His object was, el avea fi Indatorat cuiva pentru. To be
de scop. Object-glass, oblectiv under no obligation to, 1. a nu
(lentila). 3 Some horrid object, o fi Indatorat cuiva ; 2. a nu fi silit
Biqa ingrozitoare. sa ([ac ceva). To lay one's self
OBJECTION ob-gIee-sen, s. 1 under an obligation, a primi un
obiectiune, intImpinare, f. 2* servicia (a fi Indatorat) de cineva.
invinovtire, acusatiune f.; proba 7'o lay a person under an obli-
impovrtoare, f. ILoc. 1 To gation, a face un serviciti cuiva,
make (to raise) objections, a face a indatora pe cineva.
(a ridica) oblectiuni. I have no OBLIGATORY =
objection, bucuros ; nu me opun. adj. 1 (on, pentru) obligator.
OBJECTIONABLE= a-13'1, adj. 2 t. de bursa : ferm.
1 de blamat, de mustrat, de do- to OBLIGE= o-blaldj', va. 1 (to,
jenit, de certat. 2 refl. 3 s) a sili ; a trebui. 2 (with,
argument: inadmisibil. by, to, si) a Indatora (pe cineva) ;
OBJECTIVE= ob-gIec'-tiv,1 adj. a face placerea (s). Loc. I am
I

obiectiv, acusativ. 2 s. obiec- obliged to go out, sfint silit s

tiv, n. II Loc. 1 In the objective ies ; trebue sa ies. 2 Oblige nte
case, la (casul) acusativ. by telling nie, fa-mi placerea s-mi
OBJECTIVELY = 1i, adv. In spa I shall be greatly obliged to
mod obiectiv. you for it, o s ye fiu foarte In-
OBJECTIVENESS = nes, OB- datorat pentru aceasta. 14711 you
JECTIVITY= obi-gIec-tiv"-i-ti, s. oblige me so much as to ? vreI sa
obiectivitate, f. SI asa de bun (ca) Mi. A person you
OBJECTLESS= obf-glect-les, adj. have obliged, o persoani pe care
Sri obiect. aI Indatorat-o.
OBJURGATION = ob -gIer-ghef- OBLIGER= Cr, s. care inda-
On (L. ob, jurgo), s. objurgatiune, toreaz.

www.dacoromanica.ro
 112
OBL OBS

OBLIGING-- ing, adj. (to, ch- de dojenit, de blamat, de pedep-

tre) indatoritor. sit. 2 (to, la) supus, expus.
OBLIGINGLY= li, adv. In mod 3 ((o, cuiva) nesuferit, scrbos ;
Indatoritor. 1.611 v6Out (de chtre). 4 neplcut,
OBLIGINGNESS = nes, s. In- ating6tor, insulator. 5 vt-
datorire, apleeare la indatorire, f. mhtor.
OBLIQUE= o-bIrc' (L. obliquus), OBNOXIOUSLY- li, adv. 1 In
adj. 1 inclinat, oblic, pies. 2 mod vrednic de mustrare, de do-
fig. : ascuns, prefcut. jata, de blam, de pedeaps. 2
to OBLIQUE, va. (to. spre) a Rind expus. 3 in mod nesuferit
merge oblic, piezis. sarbos. 4 in mod neplcut'
OBLIQUELY= li, adv. In mod ating6tor, insulator.
inclinat, etc. OBNOXIOUSNESS= nes, s. 1
OBLIQUENESS- nes, Obliquity (to) sare de a fi expus sail supus
= s. inclinare, obli- (la) ; pericol (de), n. primejdie (de),
citate, f. f. 2 urIciune. parte schrboasa,
to OBLITERATE = f. ; caracter urit (schrhos), n.
(L. ob, litera), va. 1 a sterge, a 3 naturfi neplcut, ating6toare
anula, a stampila marai pop- sad insultatoare, f.
told). 2 a face sa se uite. 3 OBOE - (Fr. hautbois),
fig. : a sterge, a distruge. s. nuts. : hoboe. n.
OBLITERATION= 6"-sn, s. OBOLE = ob'-l (Gr. bolos), s.
1 tergere, anulare, stampilare, f. obol (greutate de or. 72 centi-
2 uitare, stergere, f. grame), in.
OBLIVION- ob-liv'-i-6n (L. obli- BOLUS - ob'-o-I6s, s. obol (mo-
vio), s. 1 uitare, f. 2 polit.: ier- nedei de vr'o 16 centime),
tare, amnistie, f. OBREPTION ob-rep'-sn (L.
OBLIVIOUS= s,adj. 1 de ab, repo), s. tinuire unul lu-
uitare, uithrel. 2 uitiltor ; fam. cru (pentru a ()Mine vr'o fa-
uituc. Loc. To be oblivious of, a voare), f.
afta. OBREPTICIOUS oh-rep-W-0s,
OBLIVIOUSNESS - nes, s. ui- adj. obtinut (sau facut) prin in-
tare, f. selaciune sad amgire ; oblinut
OBLONG- ob'-long (L. ob, Ion- prin tainuirea unul lucru.
gus), 1 adj. lunghret, lunguiet, OBSCENE = oh-sin' (L. obscce-
oblung 2s. figuri lungueaa, f. nus), adj. 1 obscen, murdar, ms-
OBLOQUY = ob'-lo-cui (L. oh, ciricios. 2 sefIrnav, spurcat.-.-
loquor), s. 1 mustrare, dojanh, 3 de ru augur.
f. 2 rusine, necinste, desonoare, OBSCENELY= li, adv. In mod
ocarh, f. I Loc. 2. 7'o bring into obscen, etc.
obloquy, to bring obloquy upon, a OBSCENENESS= nes, OBSCEN-
da de rusine, a face pe cineva de ITY - oh-sen'-i-ti, s. obscenitate,
murdhrie, mfiscariciune, searnii-
OBMUTESCENCE = cob' - mIu - vie, f. mascaralic, n.
t6s"-s6ns (L. ob, mains), s. 1 mute- OBSCURE- ob-schlite (L. obscu-
nie, f. mutism, n. 2 thcere, f. rus), adj. 1 obscur, Intunecos. -
OBNOXIOUS- ob-noe'-'es (L. oh, 2 Intunecimel, noptil. - 3 * *Mtn-
noceo), adj. 1 vinovat, de mustrat, necime, f. II Loc. 1 To become (to

www.dacoromanica.ro
 118
OBS OBS

grotv)obscure, a se intuneca. 2 The I. OBSERVANT = ob-zrvf- ant,

obscure bird, paserea noptil. adj. 1 observator. 2 (of, la)
to OBSCURE, va. 1 a intuneca. atent. 3 (of) bfigator de seama
2 a eclipsa. 3 fig. (from, cuiva) : s practice sail sa indeplineasca.
a ascunde 4 (of) supus (la), plin de res-
OBSCURELY li, adv. 1 in pect sag de atentiune (pentru) ;
mod obscur, neinteles. 2 in in- int. rtz : prea plecat, slugarnic.
tunecime, pe intuneric. II Loc. 1 An observant eye, o pri-
OBSCURENESS = nes, s. intune- vire ptrundtoare.
c-me, obscuritate, f. intuneric, n. 2 OBSERVANT, s. 1 observa-
OBSCURITY= i-ti, s. 1 V. tor, m. 2 * servitor slugar-
Obscureness. 2 neinsemnatate, nic,
nestralucire, f. I Loc. 2 A life of OBSERVATION = ob'- zi5,r -
obscurity, o viat obscura. On, s. 1 observatiune, f. 2 a-
OBSECRATION tentiune, bigare de seama, f. 3
(L. ob, sacer), obsecratiune, f. * tinere, pazire (a celor religioasq,
OBSEQUIES ob'-sg-caiz, * OB- f. Ii Loc. 1 Little given to observa-
SEQUY= cui (L. ob, sequor), s. tion, nu prea observator. To take
pl. inmormintare, f. an observation (astron.), a face o
OBSEQUIOUS adj observatiune. 2 A thing which
1 prea plecat, si tgarnic. 2* (lo) fell (sau came) under my obser-
ascultAtor, supus. 3 * inmor- vation, un lucru care mi-a atras
mintarel ; jalnic, funebru, lugu- atentiunea.
bru. 4* adancit in durerea sa. OBSERVATOR= vE-ter, s. ob-
OBSEQUIOUSLY Ji, adv. 1 servator,
In mod slugarnic. 2 Cu supu- OBSERVATORY = ob - z6rvf - -
ncre. 3* din (ca semn de) res- te-ri, s. observatorii, n.
pect pentru morti. to OBSERVE ob-z6rvf, va.
OBSEQUIOUSNESS nes, s. 1 1 a observa, a bfiga de seama,
supunere prea plecat sail slugar- a remarca. 2 a privi, a exa-
nica, slugarnicie, f. 2 ascultare, mina, a se uita. 3 a zri. 4
supunere, f. a tine, a pazi, a celebra ; a prac-
OBSERVABLE ob - tica, a implini. 5 a face sa
(L. ob, servo), adj. 1 simtitor, care observe. 6 a spune. 7 a as-
se poate observa. 2 observa bil, de culta, a se supune ; a urma.
observat, de bagat in seama, de Loc. 1 Observe my custom, vedl
remarcat, vrednic de seama. (baga de seama) cum fac. 3 He
OBSERVABLY Ni, .adv. 1 in made me observe that, m'a facut
mod apretiabil. 2 fig. : in mod sa observ ca.
remarcabil. 2 to OBSERVE, vn. 1 a fi atent,
OBSERVANCE= ob-z6rv'-iins, s. bagator de seama. 2 a face o
1 observatiune, practica, inde- observatiune (saii observatium
plinire, f. 2 regula, f. 3 pri- 3 a spune.
vire atenta, bagare de seama, f. OBSERVER iir, s. observa-
4 respect, a. plecaciuni, pl. tor, curios, m:
indatoriri, servicil, pl. OBSERVING = ing, adj. 1 ob-
* OBSERVANCY= i, s. V. Ob- servator, bigator de seama. 2
servance. atent. V. Observation.
H. L. Lolliot. Dicf. Eng.-Rom., vol. U. 8
www.dacoromanica.ro
 114
OBS OBT
OBSERVINGLY= adv. cu OBSTINATENESS
li, = nes. s. V.
atentiune, cu bilgare de seam. Obstinacy.
OBSESSION= ob-ses'-n (L. ob, OBSTREPEROUS = ob-strepi-gr-
sessum), s. 1 Impresurare, f. ase- gs (L. ob, strepo) adj. 1 l.: sgo-
diii, n. 2 obsesiune, f. motos, asurditor. 2 pers.: ga-
OBSIDIONAL = ob - sid'-ien - lgios. II Loc. 2 Don't be obstreper-
adj. de Impresurare, de asediii. ous, nu facetI atta glgie.
OBSOLESCENCE = oh'- so-les"- OBSTREPEROUSLY= 1i, adv.
sns (L. obs, oleo), s. tendinth de Cu sgomot, sgomotos ; Cu gligie,
a crulea in desuetudine, f. cu zarv, cu tkmbAlii.
OBSOLESCENT = snt, adj. 1 OBSTREPEROUS :IESS = nes, s.
invechit, care se Invechesce, care sgomot, fambhlil, n. glgie,
cade In desuetudine. 2 trecut larmi, zarv, f.
din mod. OBSTRICTION= ob-stricf-sgn (L.
OBSOLETE= obf -so-lit, adj. 1 ob, strictum), s. obligatiune, da-
&Out In desuetudine, invechit. torie, f.
2 trecut din mod. II Loc. 1 To to OBSTRUCT = ob-strgctf (L.
besome (to grow) obsolete, a se ob, structum), va. 1 a astupa, a
invechi, a cade In desuetudine. inchide. -- 2 a intercepta, a opri
Obsolete zvord, cuviut Invechit. Ilumina, vederea). 3 fig.: a opri,
OBSOLETENESS = nes, s. for- a Impiedica, a pune piedic.
m Invechit, f. OBSTRUCT = obf-strct, s.-obsta-
OBSTACLE= ob'-st-c'l (L. ob, col, n. piedic, f.
sto), s. obstacol, n. piedic, f. OBSTRUCTION = ob-stre-s6n,
2 Impiedicare, oprire, f. 3* din s. 1 med. : astupare, Infundare,
grefalci pentru Obstinate. Ii Loc. 1. obstructiune, f
2 piedick f.
To be an obstacle to, a impiedica, obstacol, n. ; neol.: obstructio-
a pune piedic. nism, n. 3 * insensibilitate,
OBSTETRIC, OBSTETRICAL = ob- nesimtire, f. 4 *pr. ext.: mor-
stet'-ric-il (L. obstretrix), adj: ob- mintul, n.
stretical. OBSTRUCTIONIST = ist, s.,
OBSTETRICS= rics, s. pl. ob- neol. : obstructionist, m.
stetric, f. OBSTRUCTIVE = ob-strctf-iv,
OBSTETRICATION = ri-che"- OBSTRUENT = obf-stru4nt, tzdj. 1
s. mosit, n. care astupii, inchide. 2 care
OBSTETRICIAN = ob-sti-trif -sen, Impiedic. 3 med.: obstructiv,
s. mamo, m. moas, f. care astup, Infund. 11 Loc. 1 Ob-
OBSTINACY = obi-sti-n-si (L. structive gloom, Intuneric bezni.
ob, stol, s. 1 obstinatiune,
IncptInare, f.
versunare (despre o luptel), f.
I. to OBTAIN = oh-tali (L. ob,
2 in- teneo), va. 1 (to, s; from, de la) a
obtine, a cilpta, a dobndi. 2
OBSTINATE = net, adj. 1 in- (for, cuiva) a procura.-3* a avea,
drtnic, Incptinat. 2 luptei, a poseda. II Loc. 1 Easily obtained,
etc. : Inversunat. II Loc. 1 To con- usor de obtinut.
tinue obstinate in, a se Incipk- 2 to OBTAIN, vn. 1 a se sta-
tIna. bili, a exista, a domni. 2*a
OBSTINATELY= li, adv. cu pretui mai mult, a Intrece, a
Incptinare, cu indritnicie. prevala.

www.dacoromanica.ro
 115
OBT OCC

OBTAINABLE= h-b'l, adj. de OBTUSE= ob-tlils', adj.1 obtus,

obtinut, de dobandit. bontit, tocit. V. to Obtund. 2
tIBTAINER= r, s. care ob- fig. obtus, mirginit, nepiltrim-
tine, capht, dobandesce. sltor. -- 3 obtus (unghirz). 4 su-
OBTAINING= ing, OBTAIN- net: surd. II Loc. 3 Obtuse-angled,
MENT = mnt, s. obtentiune, cu un unghiii obtus.
obtinere, cpitare, dobndire, f. OBTUSELY = li, adv. in mod
* to OBTEND= ob-tend' (L. ob, obtus.
lendo), va. 1 a arta, a Infittisa ; OBTUSENESS = nes, s. 1 mil.-
a opune 2 a pretexta, a da ginire (de minte), f. 2 stare de
drept pricinh. a fi obtus, f.
* OBTENEBRATION = ob-ten'- OBUNCOUS=o-bn'-chs (?), adj.
i-brE"-sn (L. ob, tenebrae), s. In- carligat, coroiat.
tunecare, f. OBVERSE ob'-vrs (L. ob, verlo),
to OBTEST =ob-test' (L. ob, tes- adj. intors.
lis), va. 1 a implora, a cere cu to OBVERT= ob-vrt', va. a in-
umilint, a se ruga fierbinte. toarce, a indrepta (spre).
2 a atesta, a certifica. to OBVIATE = ob'-vi-t (L. ob,
OBTESTATION= ob'-tes-t"-s6n, via), va. a preintimpina, a pre-
s. 1 rughminte, rugh, f. 2 in- veni.
junctiune, porunci, f. ordin for- OBVIOUS = s, adj. 1 simtitor,
mal, n. usor de apucat sari de priceput,
to OBTRUDE= ob-trd' (L. ob, care se poate vede sarz pipi. 2
irudo), va. 1 (upon, cuiva) a im- (to) ciar, deslusit, invederat, li-
pune. 2 a introduce, a bga, murit, limpede (pentru); bittor
a stabili cu sil.II Loc. 1 To ob- la ochl. 3 (to) expus (la). 4
trude one's self upon, a se impune * opus. II Loc. 2 it is obvious that,
cuiva ; a suphra, a plictisi. V. to e invederat ch.
Intrude. OBVIOUSLY =-11, adv. In mod
2 to OBTRUDE, on. 1 (upon, simtitor, evident, invederat.
cuiva) a se impune. 2 fig. : a OBVIOUSNESS = nes, s. evi-
-se arita, a se inflisa In mod spon- dent, Ihmurire, f.
taneti. OCCASION = oc-cha'-jn (L. ob,
OBTRUDER= r, s. persoan casum), s. 1 (to, de, s) ocasiune,
oareimpune, care introduce cu sil. f. prilej, n. 2 intImplare, im-
OBTRUSION = S. 1 prejurare, f. 3 eau* f. molly,
1 (upon, cuiva) impunere, f 2 subject, n. 4 nevoie, f. II Loc. 1
lucrul impus, n. To have occasion to, a avea pri-
OBTRUSIVE = siv, adj. supi- lejul sh. Upon th's occasion, in
rfitor, plictisitor, indiscret, care aceastk ocasiune. On the occa-
-vrea sh se impuie (cuiva). sion, 1a ocasiune. On the occa-
OBTRUSIVELY= li, adv. In sion of..., cu ocasiunea... On all
mod suphrtor, etc. occasions, in toate ocasiunile; in
to OBTUND= ob-tnd' (L. ob, ori-ce ocasiune. 2 By occasion,
tundo), va. a bonti, a toci. din intimplare. To rise to the oc-
OBTURATOR =ob'-tiu-r-tr (L. casion, a fi la infiltimea impre-
obturatio), s. capac, astuphtor, jurrei. 3 To give an occasion
obturator, m. for, a da un motiv de. 4 To have

www.dacoromanica.ro
 116
OCC OCT

occasion for, a avea nevoie de. (with, in, cu) a Intrebuinta, a rsi)
What occasion is there for (sail ocupa. 3 * a cunoasce.
to)? ce nevoie e de (sa)? There 2 to OCCUPY, vrt. a trafica.
is no occasion for (sat to), nu e to OCCUR = oc-ch er' (L. ob,curro),
nevoie de (s). tin. I (to, cu) a vent In minte, a
to OCCASION, va. 1 a occasiona, trasni prin cap, a trece prin gand.
a da prilej, a pricinui. 2 (to, sa) 2 a se Intimpla, a se gsi, a se
a indemna, a sftni, a hotri, a afia. 3 (lo, cuiva) a se intim-
Indupleca. pla. 4 S (with, Cu) a se Intlni.
OCCASIONAL = oc-che'-jen-1, 6 (to, cuiva) a opune. n Loc. 1 The
adj. 1 facut la ocasiune, Cu pri- idea occurred to me lo see, mi-a
lejul.... ; de circumstanta. 2 trasnit prin cap stt ved. 3 This is
(care se Intimpl) din cand In said to have occurred, se Oice ca
cand, cate-o-data. 3 intimplit- s'a Intimplat.- It sometimes hap-
tor, accidental, neprevNut. pens, se intimpla cate-o-datii.
4 occasional, pricinuitor. OCCURRENCE= reas, s. 1 in-
OCCASIONER = er, s. prici- timplare, f. accident, rt. 2 In-
nuitor, m. Venire, f. II Loc. 1 At the time of
OCCIDENT oc'-si-dent (L. ob, its occurrence, cand s'a Intimplat.
cado), s. occident, apus, vest, n. It is of actual occurrence, s'a
OCCIDENTAL = oc'-si-dent"-iil, Intimplat intr'adever. It is of
adj. occidental, apusean. V. West. rare occurrence, se intimpla rar
OCCIPUT oe'-si-pet (L.), s. oc- (rare-orl).
ciput, n. OCCURRENT rent, 1 adj.
OCCULT = oc-chelt', * OCCULT- care se Intimpla, intimplator.
ED = ed (L. ob, culturn), adj. 2 s. incident, n.
ocult, secret, ascuns, tainic. OCEAN= 6'-sn (L. oceantts), 1
OCCULTNESS = nes, s. natura s. ocean, n. 2 fig. : ocean, n.
ocult, f.; secret, n. tail* f. hansitate, intindere nemarginitii,
OCCUPANCY oc' - chiu-pin-si f. 3 adj. oceanulul. Loc. 3
(L. ob, capto), s. ocupare, f. The ocean steamships, transatlan-
OCCUPANT pant, s. 1 care ticele mart.
ocupa; chinas, m. 2 posesor, m. OCELOT 6'-se-lot (Fr.), s. pi-
OCCUPATION= pe'-sin, s. 1
ocupatiune, Indeletnicire, treabi, sici-tigru, f.
f. 2 ocupatiune, posesiune, f. OCHLOCRACY= o c-loe-ra-si (Gr.
3 meserie, f. mestesug, n. 4 ochlos, kratos), s. guvernul po-
pr. ext. : meseriasI, mestesugarr, porimeI (gloatel), n.
/ucratorl, muncitorf, ni. pl. u Loc. OCHRE= 6'-cher (Gr. ochra), s.
3 If I were a man of any occupa- ocru, brociii, lutisor, n.
tion, daca a$ avea o meserie oare- OCHREOUS 6'-cri-es, adj. care
care. contine ocru, etc.
OCCUPIER= oe-chiu-paI-r, s. OCTAGON= oc'-ta-gen (Gr. oclo,.
1 tare ocupa. 2 locuitor, m. gonia), s. octogon, n.
locuitoare, f. ; chirias, ni. chi- OCTAGONAL =oc-tag'-en-al, adj.
riastt, f. octogon.
I to OCCUPY= pal, ocr. 1 a OCTAHEDRON oc-ta-hr- drert
ocupa. 2 pe cineva, vremea ,sa (Gr. ocio, edra), s. octaedru, n.

www.dacoromanica.ro
 -- 117
OCT ODD

OCTAVE= oc'-trev (Gr. ocio), s. and odd years, doa-decI i cap-

.octava, f. va anl. 6 V. Job. 7 Odd fancy,
OCTAVO = oc-tr..'-vo (Gr. ocio), ciudata idee. An odd person, o
.3si adj. in-octavo, in-8". persoantt ciudata. The club of odd
OCTOBER oc-ta'-h6r (L.), s. fellows, clubul caraghioailor. An
Octomhrie, Brumarel, ni. ; luna odd fish, o fiinta ciudata (care-
Jul Octombrie, f. 2 here (de ghioas). Odd-looking, ciudat,
Octombrie), f. caraghios. Odd-shaped, de o forma
OCTOGENARIAN= oc.todr-i-nE"- ciudata. Odd-like, strania.
ri-an (L. octogenarius), s. octo- 2 ODD-=od, adv. ciudat, straniti.
genar, ODDITY= od'-di-ti, s. 1 ciudate-
OCTOGENARY = na-ri, adj. nie, f. 2 lucru ciudat, strania,
ectogenar. n. 3 Biqa stranie, ciudata, f.;
OCTOSTYLE = oe-to-stall (Gr. original, caraghios, m.
ocio; L. stylus), adj. cu opt coloane. ODDLY od'-li, adv. 1 Sri sot,
OCTOSiLLABIC, OCTOSYLLAB- neperechiat. 2 ciudat, straniu.
ICAL = oc'-to-sil-lab'-ic-il (Gr. 3 In mod neegal, neregulat.
'ocio, sullabe), adj. octosilabic. ODDNESS od'-nes, s. 1 stare
OCTOSYLLABLE = oc' -to-sil"- de a fi fora sot. 2 ciudatenie,
14-1A, s. octosilab, f. natura ciudat, f.
OCULAR oci-Iu-lar (L. oculus), 1. ODDS odz, s. pl. 1 neegali-
adj. ocular, al ochiuluI, ce tine tate, deosebire, f. ; pr. ext.: even-
ide ochifi. tagia, folos, n. superioritate, f.;
OCULARLY = Ii, adv. cu o- puterI superioare, pl. ; superiori-
chit el. tate numerick, f. ; neajunsuri,
OCULIST = oe-lu-list, s. ocu- pl. ; aanse, pl. 2 prinsoare, f.
list, ni. ramaaag, n. 3 cearta, vrajba,
'OD, abrev. pentru God. discordie, f. reshel, n. 4 luerurI
ODALISK, ODALISQUE od'-a- nimicurI, fleacurI, pl. II Loc.
Esc ur. odalik), s. odalisca, 1 To allow (sari give) all odds, a
acorda toate avantajde (inteo
ODD od (Su. udda), adj. 1 luptc1). 7'o give odds to, a da cui-
num.& : fara sot, neperechie. va... puncte inainte. I shall win
2 desperechiat. 3 de prisos. czt the odds, voiu caatiga pentru
4 com.: de complectare. 5 ca-mi d puncte inainte. To ykld
call-va, cate-va 6 mic. 7 to odds, a fi copleait de numr.
ciudat, straniu, caraghios. 8 Against threefold odds, in contra
* singur. 9 momente: plerdute, numruluI lor intreit. Facing
de ragaz.-10* Indeprtat, retras. (such) fearful odds, contra uneI
11 nectinoscut.-12*nenorocit. superiorittI aa de sdrobitoare.
II Loc. 1 Odd or even, sot orI fartt // makes no odds, nu face niel o
* To be odd (pentru: at odds) deosebire. What's the odds, ce
with him, a se lupta contra lnI. face aceasta 2 He has the odds
2 An odd volume, un volum des- against him, n'are parte; aansele
perechiat. Odd gloves, manual* des- sant contra Inf. 2 It is odds but,
perechiate. 3 The odd trick, le- se poate pune o prinsoare eh' ... nu.
Nata (la whist). 4 Odd money, The odds are, that, se poate pune
banl de complectare. 5 Twenty o prinsoare de 20 In contra 1

www.dacoromanica.ro
 118
ODD OFF
To take the odds, a primi o prin- ODYSSEE = od'-is-si (Gr. Odus-
soare de 5, 6, etc., contra 1.-3 seus), s. odisee, f.
To be at odds, a fi certaff (im- (ECONOMIC, etc. V. Economic, etc.
preund) ; (with, cu) a fi certat ; (ECUMENICAL = r- chiu-men"-
I. : a 11 In contradicere. To live ic-Al (Gr. oikos), adj. ecumenic.
at odds, a trai In dusminie. To CEILLIADS :=61'-ladz (Fr. ceilla-
set people at odds, a biga cearti des), s. pl. ochiade, ochiri, pl.
Intre oamenl. 4 Odds and ends, O'ER = or, prep., abrev. pentru
1. lucrurI de bray; 2. bucill ; 3. Over.
fleacuri, mofturi, trancinaie. Made to O'ERCOUNT, to O'ERCROW,
up of odds and ends, &cut din V. Overcount, etc.
buciti. (ESOPHAGUS =T-sofl-ii-ghs (Gr.
2 ODD'S!=odz, interj. V. Od's. ois5, phag5), s. esofag, n.
ODE = Ad (Gr. 6c1i), s. odi, f. OF= ov (S.), prep. 1 de ; prin
ODEON = o-di'-n (Gr. Melon), genii. romdn. 2 Ja; al, a; al,
s. odeon, n. ale. 3 de (In, Cu). 4 de (de
ODIN= a'-din, s. npr. Odin, m. &litre). 5 pe, asupra. 6 din-
V. Wooden. tre. 7 peste ; mai mult ca (de
ODIOUS=6'-di-es (L. odi), adj. cat). II Loc. 1 A piece of bread, o
1 (to, cuiva) odios, nesuferit, scar- bucati de paine. The drawer of
bos. 2 foarte wit, foarte red. the table, cutia mesel. 2 Think of
ODIOUSLY= li, adv. In mod us, gandesce-te la nol. A friend of
odios, etc. ours, un prieten al nostru. Two
ODIOUSNESS = nes, s. 1 na- brothers of mine, doui frati aI mei.
turi odioasi, etc., f.-2 odios, n. 3 A watch of gold, un ceasornic
uriciune, f. de aur. A ring of silver, un inel
ODIUM= '-di-gm (L.), s. 1 uri, de argint. 4 Done by me, &cut
f.-2 odios, n. uriciune, f. de mine. Bidden of his uncle, pof-
ODOMETER = o-dom'-i-ter (Gr. tit de unchiul sea. 5 The advan-
odometronl , s. odometru, n. tage of, avantagiul asupra. 6 Ten
ODONTALGIC = od'-en-tal"-gic of them, dece dintre el. 7 I should
(Gr. odous, algos), adj. odon- like it of all things, mi-ar place
talgic. peste mesuri, mal mult ca ori-ce,
ODONTALGY = gi, s. odontal- (mal ales, inainte de toate).
gie, durere de ding (de misele), f. i OFF =of (S.), adv. 1 de dea-
ODORANT = b'-der-int (L. odor), supra. 2 departe, Indeprtat.
adj. odorant, mirositor. 3 isprivit, stirsit, intrerupt. 4
ODORIFEROUS = if -6r-e's, In unire ca un verb, V. to Break,
ODOROUS = es, adj. odorant, mi- to Carry, etc. II Loc. 1 Off and on,
rositor, parfumat. 1. cu Intreruperl ; 2. dupi cum
ODOROUSNESS = es-nes, s. na- Il (o) apnea toanele. Off with if,
turi mirositoare, mireasmi, f. luati-1, ridicati-l. Off with your
miros, pedalo, n. boots, scoatep-v repede cismele.
ODOUR = 6'- der, s. V. Odor- My coat was off in a moment,
ousness. mi-am scos haina intr'o clipi.
OD'S sal ODD'S = odz, interj., With one shoe off; cu un picior
corupfiune pentru God's : lui Dum- descult. To be off to, 1. a scoot
nedeii. pilAria ca si salute pe cineva; 2.

www.dacoromanica.ro
 119
OFF OFF
a fi departe. Off-handed, off-hand, To give cause of offence to, a da
iute, repede. To be well off, 1. a pricinii de nemultumire cuiva; a
sta bine, a fi cu dare de mane; a ofensa. To take offence (ay, a se
2. (as, to, Cu) a fi bine Inzestrat. ofensa (de); a se mania; a se
To be ill off, 1. a nu fi fericit ; simti lovit. To commit an offence
2. (as to, Cu) a fi red Inzestrat. (against), 1. a ultragia ; 2. lege
2 Off with you, be off, plecaff a cilca. No offence, I hope, fie
fam. : sterge-o, cari-te. To be off, dis fare sIt te ofenseif ; nu ve (te)
a piece, a porni. Now we are off, ofensez, nu e asa? 6 Second of-
iati ch am pornit. am off to Paris, fence, recidiva. This is not the
plec la Paris. A mile off, la o de- first offence, e o recidiva. To re-
prtare de o mire. The affair is off, peat the offence, a recidiva.
afacerea e terminate sad regulate. * OFFENCEFUL = of-fens'-ful,
2 OFF 1= of, interj. 1 pleace ! adj. vinovat.
plecatl I sterge-o I stergeti-o ! ca- OFFENCELESS = les, adj. ino-
ri-te I-care/I-ye 2 mar. mil. : fensiv, nevinovat.
In departure ! In largul mirel to OFFEND = of-fend', va. 1
3 OFF= of, prep. 1 de deasupra ; (al) a ofensa, a insulta, a supera,
nu pe. 2. departe de, Indepertat a mania, a atita, a neciiji. 2
de. 3 mar. : pe la, lange. II Loc. lege: a calca. 3 a pricinui o
1 I was never off my legs, 1. eram (lanai cuiva. 4 a scandalise.
vecinic In picioare ; 2. nu eram 5 * a fi o piedici. 6 * a ataca.
nicl-o-dati bolnav. To dine off a ii Loc. 1 He was offended at, s'a
leg of mutton, a cina cu o cios- ofensat de. The offended party,
virt gigoii) de berbee. 2 We insultatul, ofensatul.
were off the coast, eram la o mice 2 to OFFEND, vn. 1 a nemul-
distant de la coast. 3 Off Con- tumi. 2 a picitui, a face o
stanta, pe la (lenge) Constanta. gresale. 3 (against) a insulta,
4 OFF= of, adj. 1 cel mal in- a ofensa, a ultragia. 4 (against)
departat. 2 din dreaptii. Loc. a celea. 5 (against) a vtma,
2 The off fore-leg, piciorul eel a pricinui o pagube.
drept dinainte. The off-side horse, OFFENDER = r, s. 1 ofen-
calul din dreapte. Off-side, partea sator, insultiitor, m. 2 vino-
din dreapt. vat, facetor de red, m. 3 int.
OFFAL = of'-ral (off, faly, s. 1 retig. : piicatos, m. pecritoasii, f.
carne proaste, f. 2 rimiisite, 4 t. de dr. : delinquent, cal-
firemiturl, pl. 3 fig. : refus, cIttor, zrz. ; lege crim. : criminal,
brac, n. lepdaturi, marci, f. m. II Loc. 2 fi 4 He's an old of-
OFFENCE OFFENSE= of-feas' (L. fender, e un pficetos cunoscut ;
offendo), s. 1 atac, n. 2 fig. (to, e recidivist.
pentru) nemultumire, suprare, OFFENDING= ing, s. ofensii,
'rani; f. 3 ofensii, insultii, ne- insultii, f.
dreptate, f. ultragiti, n.-4 (unto, OFFENDRESS = res, s. vino-
pentru) scandal, n. 5 crime, yeti, f.
gresalii, f. 6 lege contraven- OFFENSE, s. V. Offence.
tiune, f. delict, n.; (against), 41- 1 OFFENSIVE= of-fen'-siv, adj.
care (de lege), f. II Loc. 1 Weapons 1 ofensiv. 2 (to, pentru) ofen-
of offence, arme ofensive. 2 i 3 sator, insulator. 3 (to, cuiva)

www.dacoromanica.ro
 120
OFF OFF
izeplacut. 4 1. de dr. : insalu- f. I Loc. 1 High-office, functiuni
bru, neslintos. 5 * vtmator. inane, slujb inalti. To perform
2 OFFENSIVE, s. ofensiva, f. II the office of, a indeplini sarcina
Loc. To take the offensive, a lua de. In virtue of his office, din oficia.
ofensiva. To come into office, 1. a intra In
OFFENSIVELY= li, adv. 1 In slujba ; 2. a veni la putere. To
mod ofensiv. 2 (lo, pentru) in be out of office, 1. a nu fi in slujba;
mod ofensator, insulttor. 3 2. a nu mar fi la putere. 2 It is
(to, pentru) in mod neplacut. the office of..., este datoria... 4 To
OFFENSIVENESS = nes, s. 1 do a person a kind office, a In-
-natura ofensatoare, insultatoare, datora mult pe cineva. 5 Office-
f. 2 natura neplcuta, f. hours, oarele de biuroa. Office-
1 to OFFER = of'-fe'r (L. ob, hours from ten till four, oarele de
(ero), va. (to, cuiva) a oferi ; a biuroil sfint de la 10 la 4. The
propune. 1 Loc. To offer one's self, government offices, ministerele.
a se propune. To offer up, 1. a Office-keeper, Impiegat de biurou.
oferi ; 2. a sacrifica, a aduce pri- Office-work, lucru de biuroil.
nos. To offer one's self up, a se * to OFFICE = or-fis, va. 1 a
oferi (in jertffi). To offer no reason, oficia. 2 a Indeprta.
a nu da 'lief un motiv (prilej). to OFFICER or-fi-sr, va. (to)
2 to OFFER, vn. 1 (to) a se a da ca ofiter ; a procura ofiterr.
oled (sa), a propune (sei facet II Loc. Well officered, bine co-
ceva). 2 I. : a se ivi. 3 (lo, mandat.
sa) a incerca, a voi. II Loc. 2 OFFICER, s. 1. ofiter, m. 2
Should the occasion offer, daca functionar, slujbas, ni. 3 dem-
se ivesce ocasiunea. nitar, m. 4 agent (de justitie, de
OFFER, s. 1 oferta, propunere, poli(ie), ni. 5 portarel, ni. Loc.
f. 2 cerere In castorie, f. 1 Officer in the arniy, ofiter in
3 * incercare, f. II Loc. 1 To make armata. Officer in the navy, ofiter
an offer, 1. a face o oferta, o de marina. Ship's officers, stat-
propunere ; 2. (of, sk) a pro- maior. 2 Civil officer, functionar
pune. civil. High-officer, 1. funcionar
OFFERER = or-fiir-r, s. 1 care inalt ; 2. mare demnitar.
lace o oferta, propuitor, m. 2 1 OFFICIAL of-fi'-sal, adj. 1
care aduce prinos. 3 jertfitor, oficial. 2 public, obstesc. 3
sacrificator, m. inf. rii: biurocratic. 4* (unto,
OFFERING= ing, s. 1 oferta, la) care folosesce, servesce. I Loc.
propunere, f. 2 danie, f. prinos, Your official gentlemen, 1. func-
n. 3 jertf, f. sacrificiii, n. tionarii vostri ; 2. biurocratii
OFFERTORY = t-ri, s. pros- (vostri).
comidie, f. 2 OFFICIAL, s. 1 oficial (relig.),
2 functionar, m.
OFFICE= of'-fis (L. ob, facio), s. m.
1 oficiu, post, n. sareina, slujb, OFFICIALCY--11, adv. in mod
f. functiuni, pl. 2 datorie, f. oficial.
3 * putere, f. 4 serviciii, n. in- 1 to OFFICIATE of-fi'-si-T2t, rm.
datorire, f. 5 biuroii, cabinet, 1 relig. : a oficia. 2 a'si bide-
n. 6 liturghie: slujba, f. 7 de- plini functiunile. 3 (for) a in-
pendente, pl. 8* sala butletului, locui pe alt-cineva.

www.dacoromanica.ro
 121
OFF OIL

2 to OFFICIATE, va. a da, a How often ? de Cate ? Too oft-

en ? prea des. Once too often, cu
OFFICIATING = ing, adj. 1 o dat prea mult. Often-times,
biser.: care slujesce. 2 care 10 adesea-orI.
indeplinesce functiunile. 2 OFTEN, adj. 1 des. 2 re-
OFFICINAL = or-fi-sar-nal (L. petat.
-officina), adj. oficinal. OGEE = o-g7' (Ger. auge), s.
OFFICIOUS = of-W-0s, adj. 1 lamba, f. ciubuc (dungd), n. I Loc.
oficios. 2 fig. binevoitor, Inda-
Bacic-ogee, ciubuc jumtate con-
toritor. V. Office. cav, jumittate convex.
OFFICIOUSLY= li, adv. 1 In OGLE = fi'-gh'l (O. oog), s. o-
mod oficios. 2 cu graba de a chiada, ochire, f.
lndatora, de a servi. to OGLE, va. 1 a glidi, a ochi.
OFFICIOUSNESS=--nes,s. graba 2 a trage cu ochiul 3 a manca
de a Indatora, de a servi, f. Cu ochii, a sorbi din privire.
OFFING = of'-ing, s. deprtare, OGLER = o'-glar, s. care glidesce,
f. II Loc. In ihe offing, In depr- care ochesce.
tare. V. Off. OGLING=6'-gling, s. ochiade,
OFFSCOURING = or- scaur - ing ochirI. pl.
(off, scour), OFFSCUM schm OGRE= 6'-gh6r(Fr.), s. c5pcun,
(off, scum), s.refus, brae, n. lepi- ogru, m. Fem.; Ogress-6'-gres.
datura, marda, f. OH != o, interj. ! val!
OFFSET = or-set (off, set), s. 1 OIL= oil (S. ele), s. ulei, unt,
bol.: lastar, ni. madita, f. 2 n. !I Loc. Olive oil, unt-de-lemn.
contabilitate: (compensgiune, f. ; Lamp oil, unt (sail) uleiu de can-
rafuiala (a unel socotell), f. 3 dela. Oil-cake, turtit. Oil-cloth,
arht. retragere, f. musama. Oil-colours, colori cu
to OFFSET, va. a compensa. uleiu. To paint in oil-colours, a
OFFSHOOT or-sat (off, shoot), pieta cu ulel. Oil-nzill, uleiarie.
s. lastar, ni. mldita, f. Oil-painting, pictur (sad tablou)
OFFSPRING of'-spring (off, cu uleiu. Oil-palnz, palmier de
spring), s. 1 Inmultire, f. 2 Senegal. Oil-plant, planta olea-
copil, ni. copila, f.; copiI, pl. ; ginoasa. Oil-press, tease de facut
nil, lii, ni.; flick fiice, f.; urmas, uleia. Oil-seed, semi* oleagi-
urmasI, neam, n. 3 fig.: noas. Oil-trade, negot de uleiurl.
fruct, produs, n.4* nascere, f. Oil-tree, 1. ritin (planta) ; 2. *
to OFFUSCATE, etc. V. to Ob- maslin.
fuscate, etc. to OIL = ofi, va. a unge, a uleia,
OFFWARD or-ard, adv. spre a unge cu unt-de-lemn. Loc. A
largul mare!. well-oiled disposition, o fire Invoi-
OFT = oft (S.), 1 adv. adesea,toare.
des. V. Often. 2 adj. des. OILINESS = oll'-i-nes, s. 1 na-
1 OFTEN= or-Fn, adv. [comp. tura' uleioasa, unsuroasa, f. 2
fig. : unctitme, f.
Oftener ; superl. Oftenest] adesea.
des. i Loc. We often see him, 11 OILMAN = man, s. 1 negustor
de uleiurI, ulier, ni.
vedem des. Very often, foarte des. 2 negustor
As often as, orI-cat de des; rat de comestibile, bacan, m.
se poate de des; orl de cate orl. OIL-SHOP= sop, s. 1 negot

www.dacoromanica.ro
 - 122
OIL OLO

de uleiurl, n. 2 negol de co- manly, ca un (de) batrtn. Old-wife,

mestibile, n. bactinie, f. batrtnii, baba. Ay, the ale-house,
OILY = 011'4, adj. 1 uleios, un- the old place! da, circiuma e tot
suros. 2 fig. : plin de uncliune. aceiasl 1 5 Old coil, mult sgomot.
3 bot. : oleaginos. 11 Loc. 3 Oily- Old cramps, carceie durcroase.
grain, seintnla de susan. 2 OLD = aid, s. pentfu Wald.
to OINT = dint (L. unctum), va. OLDEN = 61W-an, adj. batrin,.
a unge, a mirui. vechiil. II Loc. In olden time, In
OINTMENT = ointr-m6nt, s. un- vremile Marine ; odinioari.
guent, n. alitle, unsoare, f. OLDISH= is, adj. cam vechiii.
1 OLD= ald (S. eald), adj. [comp. OLDNESS = nes, s. 1 Mein*,
Older ; superl. Oldest] 1 batrin, f.-2 vechime, f.-3antichitate, f.
biltrin de ant. 2 vechiti. 3 OLEAGINOUS = 5' -1i-adj"-i-nas
fig. : Weill, de odinioarA, de alta (L. oleum), adj. oleaginos.
data. 4 fig. : tot acelas. 5 OLEANDER= 5'-li-an"-dar(Ger.),
des, adesea ; mult. 6 Inlelept, s. bot. : oleandru, leandru, ni.
Incercat, Invg/at. 11 Loc. 1 An old OLE ASTER = O'-li-as"tr (L. ole-
man, un (om) biltrin ; un mos, un um), s. bot. : mslin slbatic, m.
mosneag. An old woman, o (fe- to OLFACT = ol-fact' (L. oleo,
mete) btrinfi ; o baba. Old peo- factum), va. a adulmeca, a mu-
ple, al bitrini. To get (sail) to sine ; a mirosi.
grow old, a Imbatfini. How old OLFACTORY= ol-fac'45-ri, adj.
are you (is he, is your brother)? olfactiv.
de cal! ant estI (este, e fratele OLIGARCHICAL = 01'4-gee-chi-
d-tale)? I am forty years old, stint al (Gr. oligos, arch), adj. oli-
de 40 ant. To make old, a Im- garchic.
biltrtni. It makes you look so old, OLIGARCHY = gar-chi, s. oli-
aceasta te imbatrinesce gata. Old garchie, f.
fellow, amice, frate, prietene, o- OLIO =O'-li-o (It.), s. 1 olla po-
mule. An old tree, un pom Mein. drida (tali putreda), f.-2 fig.:
2 Old clothes, haine vechi. As old amesteaturi, f. talmes-balmes,
as the hills, v echiil de and lumea. potpuri, n. 3 adunare, cule-
3 Old England, batrina Anglia. gere, f.
Not very old, nu prea vechiii. OLITORY= (L. olus),
In days of old, in times of old, adj. potager, cultivat o gri-
fa vremile btrne ; alta-data; dia de zarzavaturt.
odinioari. Old writers, scriitorif OLIVASTER =
vechl. An old friend, un vechia (L. oliva), adj.
prieten. Established of old, In& OLIVE= oF-iv, s. 1 mslin, m.
intat de mult. I know him of 2 maslink, f. 3 culoare:
old, 11 cunosc de mult. Circum- mslini. ji Loc. Olive-tree, milslin.
stances that were but a few days Olive branch, ramuri de (Cu) mis-
old, Imprejuriirt recente. Old- line. Olive-yard, rasad de raslinf.
faced, old looking, cu o inflisare 2 Olive-oil, unt-de-lemn. 3 Olive-
de batrIn. Old-fangled, trecut din coloured, olive-green, milsliniii.
mod, demodat. Old-fashioned, 1. OLOGRAPH= ol'-o-graf (Gr. olos,
p. si l.: la moda antia (vechie); graph6), s. olograf, n. V. Holo-
2. vechiii (neam, etc.). Old-gentle- graph.

www.dacoromanica.ro
 123
OLY ON

OLYMPIAN = o - lim' - pi - An, , forma), adj. de (cu) toate for-

OLYMPIC= pic, adj. olimpic. mele.
Loc. The Olympian games, jocu- OMNIPOTENCE om-nip'-o-tns,
rile olimpice. OMNIPOTENCY = tn-si (L. ,
OMBRE= m'-br (Fr. hombre), potens), s. omnipotentA, a-tot-pu-
s. joc de carp ombrii, f. ternic ie, f.
OMEGA= o-mr-g'i (Gr.), s. o- OMNIPOTENT= tnt, adj. om-
megi, f. nipotent, a-tot-puternic.
OMELET = orn'--let (Fr. ome- OMNIPOTENTLY=li, adv, cu
lette), s. omlet, f. jumri, pl. omnipotenta, Cu a-tot-puternicia.
OMEN= (3'-mn (L.), s. 1 pre- OMNIPRESENCE = om-ni-prez'-
vestire, piaa, f. presagiii, augur, ns (L., prae, ens), s. omnipre-
n. 2 prognostic, n. 3 piazii senti, ubiquitate, f.
rea, cobe, f. II Loc. 1 Of good OMNIPRESENT = nt, adj. om-
omen, de bun rugur. Of ill omen, nipresent.
de rfi augur. OMNISCIENCE = om-ni'-sns
OMENED = W-mnd, adj. de un... OMNISCIENCY = sn-si (L. ,
augur. II Loc. Ill-omened, de un scio), s. omniscientil, f.
rgil augur. OMNISCIENT = snt, adj. omni-
OMINOUS = 5'-mi-ns, adj. 1 scient, a-toate-sciutor.
(to, pentru) de ail augur, de OMNIVOROUS = om - - as
piazi rea ; sinistru, ameninttor. (L. , voro), adj. omnivor.
2 * de bun augur. Ii Loc. 1 An OMOPLATE = om'-o-plt (Gr.
ominous grin, un Os de rii augur. Amos, plat), s. omoplat, n.
OMINOUSLY= li, adv, de ea 1 ON= on (S.), pre!). 1 pe; peste,
augur. deasupra.-2 la ; din ; al, a. 3 In;
OMINOUSNESS= nes, s. na- la, and. 4 inaintea unel expres.
turii sinista, f. de timp : la. 6 la, in. 6 cu. 7
OMISSIBLE = o-mis'-si-b'l (L. sub. II Loc.1 To pile books on books,
ob, millo), adj. care se poate a ingrAmadi crti peste art!. Put
omite (lsa afarft). the pencil on the table, pune creio-
OMISSION = o-mi'-sn, s. omi- nul pe mas. On ny honour, pe
siune, omitere, lAsare afaa, f. cinstea mea. 2 On each side, la
OMISSIVE= o-mis'-siv, adj. care ile-care parte. To play on the
omite (lasft afaa). violin, a anta din vioar. 3 On
to OMIT =o-mit', va. 1 a omite, entering the room, la intrarea sa
a lAsa afar& (ceva) ; (to, s'al a (sail child intrii) In odaie. On com-
omite (sd faca ceva), a nu face ing in, la intrarea mea (ta, sa,
(ceva). 2 a nu avea grij, a etc.) ; sad and am (al, a, etc.)
liisa in pasire. 3 a nu ne- intrat. On the receipt of, la pri-
meri, a lfisa sA. scape. mirea...; saii and am (al, a, etc.)
OMITTANCE= Gans, s. omi- primit... On a journey, In &Ali-
siune, omitere, lAsare afark f. torie. 4 On his arrival, la sosirea
OMNIBUS = om'-ni-bs (L.), s. sa. On the 15 th ult., la 16 a
omnibus, tramcar, n. land trecute. On Tuesday, Marti.
OMNIFIC=om-nif'-ic (L. omnis, 5 To have a ring on one's finger,
facio), adj. care creaa tot. a avea un inel in deget. With
OMNIFORM = om'-ni-form (L. one's hat on, cu plria in cap.

www.dacoromanica.ro
 124
ON ONE

6 On that condition, cu aceast 3 un (o) oare-care ; un (o)anume.

condifiune. 7 On pain of death, 4 un singur (acelap, o singurA ;
sub pedeapsa de moarte. singur(h). 5 cu un, cu o; de
2 ON= on, adv. 1 la (pe sine). un, de o. II Loc. 1 One pen, un
2 Inainte. 3 semn de urmare: condciil. One book, o carte. V.
mereii; a urma fnainte. 4 in- Number. I will take one, voiii lua
colo.-5 thrcliii, Inaintat. 6 ho- unul (una). One hundred and one,
thrlt; In discutiune. 7 in comp. una (o) suth unu (una). 7'o be one
II Loc. 1 He had no money on of, a face parte din, a fi printre.
him, nu avea banil la cinsul. 2 It's all one, 1. e tot una ; 2. de
To go on, a merge Inainte; a geaba. It's all one to me, pupil
urma Inainte. On, Jo/in, on! Ina- fml pas. All's one for that, nu
inte, Ioane, Inainte! 3 Sleep on, e nimic ; putin ImI pasil. We two
dormitI Inainte. 4 And so on, si are one, nol doul nu facem de
asa mal Incolo. 5 Far on in the cit unu. One by one, unul ate
night, trcliii noaptea, la un ceas unul. One and all, toll (toate) fr
inaintat noaptea. 6 To be neither exceptiune. 2 One of these days,
on nor off, 1. pers. : a fi neho- Intr'o (bun) di. One morning,
thrlt, nedumerit, sovrtielnic; 2. Inteo (bun) diminealii. 3 It was
I. : a nu fi inch hothrft. 7 On- translated into English by one Mil-
going, 1. s. actiune: 2. care se ton, a blind man, a fost tradus
Intimpl, care progreseazil. On- In englczesce de catre un oare-care
looker, spectator. Milton, care era orb. 4 One and
3 ON ! on, interj. 1nainte ! the same hope, una si aceiasf nk-
ONAGER on'-h-gRir (Gr. ona- dejde. All go lo one place, top
gros), s. colun, onagru, m. merg In (la) acelas loc. Our one
ONANISM W-nh-niz'm (Onan), desire, singura noastrh dorintfi.
s. onanism, n. At one (zvith), de acord (cu). 5
ONCE.= hans (S. an), adj. 1 o One arched, cu o sinur boltii.
data, o singuri dat. 2 alt- One-horse, cu un (singur) cal.
dath, odinioar, Inteo di, o-data. One-sided, 1. cu o fat& (parte); 2.
3 * Inteo bunk' li (viitoare). 4 fig. : prtinitor. One-sidedness,
o (lath pentru toate. II Loc. 1 Once partinire.
or twice, o (lath sail de dou orf. 2 ONE iihn, pron. ind. 1 omul.
Once and away, o dat In trea- 2 cineva, sine. 3 unu, una ;
cat. Once for all, o data pentru aceasta 4 fine loud until nume
toate. (For) this place, de ast deja enunial gcela, aceia ; per-
dat. Once a year, o (lath pe an. soana (pe care). 5 sing. sau
Once in two years, o data din douI (unit ca un adj.): cel, cea ;
In (MO anf. Once again (more), cele. 6 cineva ; un om, o fe-
Inch o /lath. 2 Once upon a time, mcie. II Loc. 1 One does not always
a fost o-datii. Once as, Inteo cli understand one's true interest, nu
and. When once, o-dat ce, in- pricepe tot-d'auna omul adeviira-
dati ce. At once, 1. de-o-clatii ; tele sale interese. One's, sed, sa,
lu acelas timp ; 2. Indath ; 3. sel, sale ; sie. One's self, pe sine,
dinteo-dath. sine-InsusT. 2 One ought to take
ONE= fan, adj. si s. num.1 care of one's self, trebue ca ci-
un, uni, o. 2 intr'un, intr'o. neva sA Ingrijeasch de-sine-Insusr.

www.dacoromanica.ro
 125
ONE 00Z
By one's self, 1. de la sine ; unic. 3 fig. (for, pentru): fara
2. singur. To be by one's self, a seaman. II Loc. 1 The only man
fi singur. One another, unul pe who could do it, singurul om care-
unii pe alfil ; unul altuia, putea s'o faca. The only one, sin-
unil altora ; ne, v, se. Love one gurul, singura. 2 She was an only
another, iubiti-vg unit pe altiL child, era fiica unica.
V. Another, Any, Every, No, So- 2 ONLY, adv. 1 nu... de cat ;
me. One alter the other, 1. unul numaI ; nimic mal mult. 2 sim-
dupa altul ; 2. tarii intrerupere. plu. 3 exclusiv. 4 pulin.
3 Have you one? aI unul (una) ? 1 it contained only one or two
I have a very good one, am unul drops, nu continea de cat una
(una) foarte bun(a). I have very doua picaturi. 4 Only fancy, In-
good ones, am (catI-va sail Cate- chipuesce-IL Only taste, gusta
va) foarte banl (bune). 4 The one pulin.
you recommended, acela pe care ONOMATOPCEIA = on' -o-ma-to-
rap recomandat. The one whom pI"-Ifi, ONOMATOPY = mat '-o-pi
I spoke to, acela ciruia II am (Gr. onoma, poie5), s. onomato-
vorbit. The one we love, persoana pee, f.
pe care o iubim. 5 Give me the ONSET= on'-set (on, set), s. 1
small one, da-ml ce! mic (cea atac, asalt, n. 2 * inceput, n.
mica). The small ones, eel mid. ONSLAUGHT on' -slot (on,
V. Little, Young. 6 One who, 1. slaughter), s. atac, asalt, n.
un om care ; 2. ce'! care. One you ON'T=ont, abrev. pentru On it
know nothing of, o persoana pe sail Of it.
care nu o cunoascetr. To be one ONTOLOGICAL = onf-to-lodj"-ic-
of, a face parte din, a fi printre. il (Gr. 5n, logos), adj. ontologic.
Is he one of ourselves? e dintr'aI ONTOLOGY= on-tolf-o-gi, s. on-
nostri ? tologie, f.
ONEIROCRITIC= o-naI'-ro-crit"- ONUS= 5'-ns (L.), s. greutate,
ic (Gr. oneiros, krites), s. inter- povara, sarcinfi, f. V. Onerous.
terpret de visurr, m. 1 ONWARD on'-fiard, ONWARDS
ONENESS tiAn'-nes, s. 1 uni- = uardz (S. on, award), adv.
tate, f. 2 simplitate, f. I Loc. 1 Inainte. 2 ma! departe.
7'his oneness of views, aceasta sim- 3 treptat, In mod progrcsiv.
plitate de idel ; aceasta asema- Loc. 1 To move onward(s), a Ina-
flare de veden. V. One. inta.
ONEROUS on'-i-ra (L. onus), 2 ONWARD, adj. 1 inainte, in-
adj. costisitor, pagubitor. dreptat inainte. 2 (of, peste, pe)
* ONEYERS, s. I Loc. Great one- care di (nainteaza). 3 treptat,
yers, barbati sdravenl, tepenl, progresiv.
voinicl. ONYX 5'-nics (Gr. onux), s.
ONION= 'nf-I'n (Fr. ognon), s. onix, n.
ceap, f. I Loc. Onionseed, smint OOLYTE = 5'-o-laIt (Gr. 5on,
de ceapa. Onion-peel, pojghigi de lithos), s. oolit, n.
ceapa. I am onion-eyed, plang ea OOLITIC -= 51-o-lit"-ic, adj. oo-
lacremL litic.
1 ONLY (S. art), adj. 1 OOZE az (S. woes?) s. 1 no-
singur (inaintea nunielui). -- 2 raid, nomol, n. mocha, f. 2

www.dacoromanica.ro
 /26
00Z OPE
asudare, f. 3 isvor, n. 4 li- half-open, a se Intredeschide. To
cid In tocitoarea pentru tibia% f. open again, a se redeschide. Her
to OOZE= iiz, an. 1 a chifti, a eyes opened, deschise ochil ; ochil
a asuda, a curge Incet, a pre- s61 se deschiseri. 4 The play o-
linge, a filtra, a se strecura. 2 pens, piesa Incepe.
fig. (out of, prin) a se strecura. OPEN= iit-p'n, adj. 1 int. gen. :
OOZING -= fizt-ing, s. asudare, deschis. 2 fig. : evident, hive-
prelingere, f. derat, manifest, vdit ; btitor la
OOZY= fizt-i, adj. noroios, no- ochI. 3 sincer. 4 aer, Nei :
molos, mocirlos. deschis, sincer. 5 public, pe
OPACITY = o-past-i-ti (L. opa- fati. 6 mare (sliva) ; aer : liber;
cus), s. 1 opacitate, f. 2 fig. : dimple : deschis. 7 cu giurele ;
Intuneric, n. intunecime, f. I. de mine ; neacoperit. 8 fig.
OPACOUS = o-pe'-chs, etc. V. accesibil, de care se poate lesne
Opaque. apropia. 9 cestiune : deschisi.
OPAQUE = o-pEct, 1 adj. opac. 10 expus ; neacoperit , gol.
2 * s. opacitate, f. 11 dusman : adeverit, pe fati.
OPAQUENESS= nes, s. opaci- 12 deschis, darnic. 13 cont :
tate, f. curent. 14 vreme, iarnii : bun,
OPAL = '-pil (L. opalus), s. moale. 15 in comp. II Loc. 1
opal, n. Through the open door, prin
to OPE= ap (S. open), va. a usa_ deschisi. Ilalf-open, Intre-
deschide ; an. a se deschide. deschis. With open arms, cu bra-
I. to OPEN--.6'-p'n (S.), va. 1 tele deschise. 1Vith open force,
int. gen. : a deschide. 2 a face cu-de-a-sila. To blow open, a des-
(un drum, etc.). 3 a destupa. chide. To pull (to push, to tear)
4 a Incepe ; a face vorbi. 5 a open, a deschide cu iuteali. To
fncredinta, a destinui, a vidi, throw open, 1. a deschide cu iu-
- 6 a'sI deschide (mima), a'sI teali ; 2. fig. : a deschide (a da
vane (focul). 7 a deslusi, a libertatea). To lie open, 1. a fi des-
limuri, a anta, a expune. II Loc. chis ; 2. a fi liber. 2 Lies open,
1 To open again, a redeschide, minciunI cu coarne, gogosI de
a deschide din nod. To half-open, tufii. His thefts were loo open,
a intredeschide. 2 To open to furturile sale eraii prea pe fare'.
one's self a way, a'si face un Open shame, mark rusine. 5 In
drum. 4 To open fire on, a In- open court, In plin tribunal. An
cepe A tragi (cu puscile, cu tu- open trial, o judecati deschisi,
nurile) la. 5 To open one's self publici. 6 In open day, Okla mare,
to, a se Incredinta cuiva. 6 To I;liva namiasiii. mare. In the open
open one's heart, a'si deschide fields, in cimpia deschisii. 7 Open
mima; a'sI virsa focul. work, 1. filigrand ; 2. lucru Valet
2 to OPEN, an. 1 a se deschide. (lucrat) cu gurele. 8 The law is
2 a se despica. 3 (into) a open, sedinta e deschisi (la tribu-
da (in), a avea vedere (spre) ; a nal). 10 In open, sub cer. Open
comunica (cu). 4 a Incepe. view, vedere (priveliste) liberi,
5 mar. : a 'Area, a se anta. deschisi. To lie open to, 1. a fi
6 cdine : a litre. II Loc. 1 The expus la ; 2. a fi tinta. To lie
door opened, usa se deschise. To open, 1, (to, la) a expune ; 2. a

www.dacoromanica.ro
 127
OPE OPI

desveli ; a da pe fat, a destanui. 1 to OPERATE = op'-r-Et, vn.

To lag one's self open to, a se ex- 1 (upon), asupra) a opera, a lu-
pune la. 12 The open hand, mina cra, a face efect. 2 med., hir.
deschisi (dcirnicia).15 Open-hand- (upon) : a opera.
ed, cu mane deschis, darnie. 2 to OPERATE, va. a opera, a
Open-headed, capul gol. Open- efectua, a savIrsi, a produce.
hearted, 1. sincer; 2. generos, OPERATICAL= op'-r-at"-ic-il,
marinimos. Open-heartedly, sincer, adj. 1 de opera. 2 fig. : Brie.
pe fat. Open-heartedness, 1. sin- V. Opera.
ceritate; 2. generositate, mrini- OPERATION = op'-ar-E"-s6n, s.
mie. Open-mouthed, 1. gura efis- 1 inf, gen.: operatiune, f. 2 ac-
vita ; 2. lacom ; 3. cu o voce tiune, f. 3 efect, n. 4 mil.,
puternicii. hir., med.: operatiune, f. V. to
OPENER = 6'-p'n-gr, s. 1 carc Operate.
deschide. 2 interpret, drago- 1 OPERATIVE= adj. 1
man, m. II Loc. Box-opener, femeie activ, energic. 2 eficace. 3
care deschide usa lojclor (la tea- manual, practic. 4 muncitor,
tru). muncitoare ; muncitorilor. 11 Loc.
1 OPENING = 5'-p'n-ing, adj. 4 The operative classes, clasele
care se deschide, care lncepe ; muncitoare,
ivindu-se. II Loc. The sun was yet 2 OPERATIVE, s. lucrtor, mun-
opening, abia se ivia soarele. citor, meserias, mestesugar, m. ;
2 OPENING, s. 1. inf. gen. : des- muncitorl, pl.
chidere, f. 2 milit.: deschi- OPERATOR= 5-ter, s. 1 per-
dere, gura, f. (a tranfeelor). 4 soan'a sa lucru care opereaza,
fig.: Inceput, n. Intrare, f. etc. ; agent, ni. 2 hir. : ope-
sansa de succes, ocasiune, f. pri- rator, m.
lej, n. 6 debusea (pentru OPERCULAR = o-pr'-chfu-lr,
marfil), n. OPERCULATE= let, OPERCULA-
OPENLY=6'-p'n-li, adv. 1 in TED = hit-ed (L. operculum),
public. 2 fig. : pe fat, sincer. adj. cu capacel.
3 descoperit, sub cer. OPERETTA= op'-g-ret-tii (It.), s.
OPENNESS = 6'-p'n-nes, s. 1 op eret , f.
stare de a fi deschis. 2 (to, la) OPEROSE = op'--r5s (L. opus),
stare de a fi expus; stare de a fi adj. obositor; care Incurca.
Sri aparare (contra). 3 fig.: OPEROSENESS = s. naturi obo-
sinceritate, fncredere, f.; lsare sitoa re, f.
in voia Intimplarel, f. 4 des- OPHICLEIDE = or-i-clard (Gr.
lusire, limpeOeara, f. 5 liniste ophis, kleis), s. oficleid, n.
(a vremei), f. I Loc. 8 His open- OPHTHALMIC= op-' al'-mic (Gr.
ness of countenance, fisionomia sa ophihalmos), adj. oftalmic.
desehis. OPHTHALMY= op'-flal-mi, OPH-
OPERA = op'-a-ra (It.), s. opera THALMIA= op-bar-mi-i, s. oftal-
(teatru), f. II Loc. Opera-glass, lor- mie, f.
nieta. Opera-hat, clac (parrie). 1 OPIATE= 5'-pi-Et (L. opium),
Opera-house, sari de opera. s. 1 opiat, narcotic, n. 2 fig. :
OPERANT = op'-ar-int (L. opus), narcotic, n.
adj. activ, energic, tare. 2 OPIATE, adj. 1 opiaceii.

www.dacoromanica.ro
 128
OPI OPP
2 narcotic. 3 fig. : care face OPPONENCY=op-p6'-nn-si (L.
soma. ob, positum), s. argumentalie, f.,
to OPINE= o-palif (L. opinor), OPPONENT= n6nt, adj. (to,
rm. a fi de prere, a i se pare, a la) opus, contrariii, protivnie.
gndi 2 OPPONENT, s. adversar, anta-
OPINIATIVE o-pin'-i-ii-tiv, adj. tagonist, oponent, protivnic, dus-
1 inaptinat, Indrtnicit. 2 man, M.
ipotetic, indoioa. OPPORTUNE= op'-por-cln" (L.
OPINIATIVELY=--- li, adv. Cu ob, porto), adj. oportun, la vre-
inciptinare, cu Indrtnicie. me, prielnic, potrivit.
OPINIATIVENESS = nes, s. in-, OPPORTUNELY = 1i, adv, la
cilpkinare, indratnicie, f. vreme, la timp, la moment pri-
OPINION = o-pin'-ln, S. 1 opi- elnic.
niune, prere, f. 2 judecatA, OPPORTUNENESS = nes, OP-
idee, f. gind, n. 3 bun opi- PORTUNISM= iz'm, s. oportuni-
nie, f. 4* reputatiune, f. credit, tate, f. ; neo!.: oportunism, n.
n. 1, 4 Infumurare, ingtimfare, OPPORTUNITY = op'-por-ciii"-
f. 6 maximi, cugetare, f. 7 ni-ti, s. prilej, n. ocasiune, opor-
lege: consultatiune, f. Q Loc. 1 To tunitate, f. II Loc. To find an
form an opinion, a'ql face sail a'sI opportunity lo, a protita de oca-
forma o opiniune. To give one's siune ca.
opinion, a'sI da prerea ; a'sI emite to OPPOSE = op-pz' (L. ob,
opiniunea. In my opinion, dupi positum), va. 1 (to, la) a opune.
prerea mea. In he opinion of 2 a se opime la, a se impo-
many, dup opinia multora. Mat- trivi la, a combate. 3 a face
ter of opinion, chestiune de opinie. opositie la. 4 a Impiedica, a
OPINIONATED.= 6t-ed, OPIN- pune piedicf, a opri. II Loc. 3 To
IONATE---Et,OPINIONATIVE= be opposed to, a fi opus la, a fi
6t-iv, adj. 1 indrtnicit, Incp- impotrivfi.
tinat. 2 Infumurat, IngAmfat. 2 to OPPOSE, vn. 1 (against, la)
OPINIONATELY= Et-li, adv. a se opune, a se impotrivi.
1 V. Opiniatively. 2 ca a face obiectiunl.
fare, en infumurare. OPPOSELESS= les, adj. ire-
OPINIONATIVENESS= fi-tiv- sistibil, chruia nu se poate re-
nes, s. 1 V. Opiniativeness. 2 in- sista.
fumurare, ingfunfare, f. OPPOSER = 'r, s. adversar,
OPINIONED adj. oposant, oponent, protivnic, ni.
ingmfat, infumurat. II Loc. Self- I OPPOSITE= opt-po-zit, adj. 1
opinioned, infumurat. opus, in fai. 2 (lo, la) con-
OPIUM o'-pi-6m (L.), s. opium, trariu, opus. 3 4 (with, ctt)
afion, n. stare de ostilitate.
OPOSSUM- o-pes'-sum (Amer.), 2 OPPOSITE, s. 1 lucru opus,
s. sarig, m. opus, contraria, n. 2 adver-
OPPIDAN = op'-pi-dn (L. (op- sar, protivnic, oponent, oposant,
pidum), 1 s. orasean, ni. 2 sco- m. II Loc. 1 Prudent and bold are
lar cu plata, m.-3 adj. orfisenesc. opposites, intelepciunca si cute-
to OPPIGNERATE = zanta snt calitag opuse.
(L. ob, pignus), va. a amaneta. OPPOSITELY li, adv. 1 in

www.dacoromanica.ro
 129
OPP OPU

fatfi, la, In partea opusii. 2 In In mod insultiitor, ocrtor. 2

sens opus. Cu mfirsfivie, cu rusine.
OPPOSITENESS= nes, s. I. si- OPPROBRIOUSNESS= nes, s.
tuatiune pug, f. 2 fig. : na- 1 caracter insultfitor, ociritor, n.
tura opusfi, f. 2 naturi infamantfi, f.
OPPOSITION= op'-po-zi"-sn, s. OPPROBRIUM = op-proV-
1 positiune In fat, f. 2 fig., OPPROBRY = bri, s. ocar,mr-
int. gen. : opositiune, f. 3 ob- vie, rusine, f.
stacol, n. piedica, f. 4 Impo- to OPPUGN= op-plfin' (L. ob,.
trivire, f. 5 concurentfi, f. pugno), va. 1 a ataca, a com-
6 luptfi, f. II Loc. 2 Out of op- bate. 2 a se ataca la. 3 a
position, din spirit de opositiune. se opune la ; a se impotrivi.
In opposition to, 1. In opositiune OPPUGNANCY =,
cu ; 2. trnpotrivil. To be in op- s. opunere, Impotrivire, f.
position to, a fi Impotrivfi. The OPPUGNER= op-pi-11'4r, s. ad-
opposition benches, bfincile oposi- versar, protivnic,
tiund. 5 To set up an opposition, a OPTATIVE = op'-f-tiv fi op-
face concurentfi. Opposition coach, te-tiv (L. opto), 1 adj. dorintei.
trfisuril care face concurentfi. 2 s. fi adj., gram. : optativ.
OPPOSITIONIST = ist, s. opo- OPTIC, OPTICAL = op'-tic-il (Gr.
sant, membru al opositiunei, m. optikos), adj. 1 optic, de opticfi,
to OPPRESS= op-pres' (L. ab, opticel. 2 care trateazfi despre
pressum), va. 1 a oprima, a apfisa, opticA.
a asupri. 2 (Rutfh; Cu) a coplesi. OPTICIAN= op-ti'-sn, s. opti-
3 a eclipsa, a sdrobi. 4* a cian, m.
suprima. OPTICS= opf-tics, s. pl. opticii,
OPPRESSION= op-pres'-'n, s. 1 f. 2 fam. : ochi, pl. ; vederea., f.
opresiune, apfisare, asuprire, f. OPTIME = op'-ti-mi, Opt = opt
2 fig. : nenorereire-,- coplesire, (L. optime), s. laureat In mate-
f. 3 med. : nfiduf, n. m.
OPPRESSIVE = op-pres'-siv, adj. OPTIMISM= op'-ti-miz'm (L. op-
1 opresiapstor, asupritor. timus), s. optimism, n.
2 fig. : coplesitor. OPTIMIST = mist, s. opti-
OPPRESSIVELY= li, adv. 1 mist, m.
In mod opresiv, apfisitor, asu- OPTION = op'-sn (L. opto), s.
pritor, tiranic. 2 fig. : in mod optiune, alegere, f.
coplesitor. OPTIONAL = fil, adj. 1 lsat
OPPRESSIVENESS= nes, s. 1 la optime, la alegere. 2 facul-
caracter opresiv, apfisfitor, asu- tativ. II Loc. 1 To be optional zvith,
pritor, n. 2 naturi coplesi- a fi liber sfi, a avea alegerek. 2
toare, f. The study of English is no more
OPPRESSOR = op-pree-sgr, s. optional, studiul limbel engleze nu
opresor, apfisitor, asupritor, m. mar e facultativ.
OPPROBRIOUS = op-pro'-bri-gs OPULENCE = opr-Iu-l'ns, OPU-
(L. ob, probrum), adj. 1 limbagih: LENCY= In-si (L. opesf, s.
insultfitor, ocfirltor. 2 infam, opulentfi, bogfitie, f. belsug, n.
mfirsav. -- 3 infamant. OPULENT= Milt, adj. opu-
OPPROBRIOUSLY = li, adv. 1 lent, bogat, avut, Imbelsugat.
H. L. Lolliot. Diq. Eng.-Rosts., vol. II 9

www.dacoromanica.ro
 - 130
OPU ORB

OPULENTLY= .1i, adv. cu opu- loured), culoare portocalie ; por-

lenta, etc. tocalia, narmziii. Orange-tawny,
OPUNTIA = o-pan'ii-ii (L.), s. roscat,
bot. : nopal, n. ORANGERY = orr-iin-gfar-i, s.
OPUSCULUM = o-pas'-chlu-lam plantatiune de portocalf, f.
(L.), s. opuscul, n. ORANG-OUTANG = o-rang'-u-
I OR= or (S. other), conj. 1 sail, tang' (Malaesia: orang, utan), s.
(di; fie. 2 tad. II Loc. 1 Either oran-gutan, m.
here or there, oil aid, ori acolo. * ORARY= or'-i-ri (L. minim),
Either you or I, sail d-ta, saii eft ; s. epitratil, orar, patrafir, n.
fie d-ta, fie ail. Or else, sail; altfel. ORATION= o-ra'-san (L. os), s.
V. Whether. 2 Without either gou discurs, n. cuvintare, oratiune,
or I knowing it, fra ca niel d-ta f. I! Loc. Funeral oration, discurs
ilia ei si fim sciut aceasta. funebru.
2 OR= or (S. aer), prep. Inainte. ORATOR = old-a-tar, s. orator,
II Loc. Or ever, or e'er, (mal) Ina- cuvintator, in.
inte. V. Ere. ORATORIAL = or'-a-tri"- ri- al,
3 OR = or (L. aurum), s. aur (t. ORATORICAL= tor"-i-cil, adj.
de armeirie), n. oratoric, oratoria.
ORACH= or'-ts (?), s. bot. : ars, ORATORIALLY = li, ORATOR-
capita, loboda, f. ICALLY= 1i, adv, in mod ora-
ORACLE = or'--c'l (L. oracu- toric.
lum), s. oracol, n. ORATORIO = t6"-ni-o, s. ora-
* to ORACLE, va. a da oracole. toria, n.
ORACULAR = o - rac' -1u- far, * ORATORY = tar-4 s. 1 oratorie,
ORACULOUS= las, adj. 1 unuf arta oratorica, f. 2 elocinti, f.
oracol, in stil de oracol. 2 care 3 oratoria (capelei micc1), n.
di oracole. 3 fig. : cu doui In- ORB= orb (L. orbis), s. 1 glob,
telesurf, indoelnic. corp sferic, n. 2 astru. : cerc,
ORACULARLY = li, adv. ca n. ; pr. ext. : * orbit, f. B
un oracol, cu un ton de oracol. poet.: astru, n. 4 roati, f.
ORACULOUSNESS= fu-las-nes, 6 scut rotund, n. pavzil rotunda,
s. ton de oracol, n. f. 6 orbit (cavitatea ochiulul),
ORAL = 6e-al (L. os), adj. f. 7 perioad, revolutiune (de
oral. limp), f. 8 corp de trupe In
ORALLY = 1i, adv. In mod oral. mar, n. 9 cerc, n. n Loc. 1
ORANGE= or'-endj (L. aurum), Orb-like, sferic. 3 The orb of
s. 1 portocal, m.-2 portocala, f. night, astrul noptif.
3 portocalia, culoare porto- to ORB, va. 1 a imprejura, a
calla; narimzia. II Loc. 1 Orange- inconjura. 2 a rotunji, a for.ma
blossom, floe de portocal; oran ge- o sfera.
blossom water, api de Dori de ORBED = orbd, adj. rotunjit,
portocal. Orange-tree, portocal. 2 rotund, sferic. n Loc. Full-orbed,
Orange-man, 1. vinOator de por- 1. luncl: plini; 2. fig.: in toga
tocale ; 2. polit.: orangist. Orange- Intregimca sa.
peel, coaji de portocala.. Oran ge- ORBIC= or'-bic, ORBICAL=
woman (-wife,-girl), vindatoare de Al,ORBICULAR = or-bic'-lu-Dir,
portocale. 3 Orange-colour (-co- adj. sferic, circular, rotund.

www.dacoromanica.ro
 131
ORB ORD

ORBICULARLY= li, in mod (pentru ban, ordin, n. ordo-

circular. nanti (de platei), f. 7 bilet
ORBIT = or'-bit, s. orbitii, f. dat (de teatru), n. intrare de fa-
ORC=orc (L. orca) s. delfin (un voare, f. 8 ordine, clasa, f.
fel de), m. rang, n.-9 ordin (religios de cava-
ORCHARD = or'-elrd (S. ort- lerie), n.-10 arhit., mat., etc.: or-
geard), s. 1 pomet, n. 2 adesea: din, n. 11 pl. : ordine eclesias-
gradina, f. tice, pl. 12 mesuri, pl. II Loc. 1 al
ORCHESTRA= or'-ches-tra, OR- 2 Order and disorder, ordine i de-
CHESTRE = ter (Gr. orchestra), sordine. In order, 1. In ordine ;
s. orchestra' , f. 2. in regula. In order to, 1. ca;
ORCHESTRAL = teal, adj. de 2. In vederea. In order that, ca.
orchestra, orchestra In perfect order, In perfectii or-
ORCHID= or'-chid, ORCHIS= dine. In order of battle, in ordine
chis (Gr. orchis), s. bot. : pora- de batlie. To set (saii put) in order,
nic, rn. orchidee, f. a regula, a orandui, a ase0a. To
ORCHIDACEOUS = or' - chi- d6"- keep in order, 1. a mentine or-
es, adj. orchideelor. dinea; 2. a stepani (elevi). In re-
to ORDAIN= or-den' (L. ordo), gular order, dupa ordinea... In
va. 1 a porunci, a decreta, a pre- alphabetical order, dupa ordinea
scrie, a ordona. 2 a stabili, a alfabetie. To be out of order, a
Infitnta. 3 a hirotonisi ; a con- fi stricat. 3 Order ! order ! la or-
sfinti (un episcop). 4 (for, pentru) dine la ordinel To call to order,
a meni. 5 a pregiti. ii Loc. 3 a chiema la ordine. To rise to
The ordaining bishop, episcopul order, a cere chiemarea la ordine.
care hirotonisesce. 4 To give orders, a da ordine, a
ORDAINER= er, s. 1 ordo- porunci. V. to Order. By order,
nator, rn. 2 care stabilesce, in- dupa porunca. Till further orders,
fiinteaza. 3 episcopul care hiro- pan la noul dispositiuni. Order
tonisesce, m. in council, 1. polit. : ordonant
ORDAINING= ing, s. 1 con- regala; 2. com. ordonant a
sfintire (de episcop), hirotonisire Camerel de comercia. 5 To give
(de preot), f. 2 ordin, decret, a large order, a face o comanda
n. lege, f. insemnata. Order-book, carte de
ORDEAL = o Id-di-Al (S. ordael), cornn0. Made to order, facia
s. 1 ist. ordalie, judecatii dum- dupe. comanda. By order and on
ne0eiasci, proba judiciark f. account of, dupa comanda si pe
2 fig : incercare, probi, f. I Loc. socoteala... Country and foreign
1 The fire ordeal, proba focului. orders carefully attended to, se
ORDER = or'-dr (L. ordo), s. primesc cot-11'40i pentru provin-
1 ordine, oranduiala (disposifiune, cie (judete) i strilintate. 6 To
afe(iare), f. 2 ordine, stare order, la ordin. Pay to Mr. B. or
bunk f. 3 ordine (pace, disci- order, platill d-lui B. sail la or-
pline), regul, f. regulament, n. dinul sell. 8 The lower orders,
4 ordin, n. porunea, f. instruc- clasele inferioare. 9 V. Bath, etc.
!inn!, pl. ; t. de admin. : decisiu- 12 To take order, a lua mesuri.
ne, ordonant f. 5 com.: ce- I to ORDER = or'-der, va. 1 a
were, comande, f. 6 mandat ase0a, a orandui. 2 a regula, a

www.dacoromanica.ro
 132
ORD ORD

conduce, a cirmui. 3 (to, s) a ORDINAL = orf-di-nl, adj.

ordona, a porunci. 4 a cere (sd ordinal.
se aducd), a porunci (set' inhame), 2 ORDINAL, s. 1 numr ordinal,
a cere trsura sa. 6 com.: a n. 2 rel. : tipic, n.
comanda, a cere.-6 a hirotonisi. ORDINANCE= or'-di-nans, s. 1
Loc. 1 Well ordered, bine orAn- ordonantfi, f. regulament, n.
duit. 2 Men more ordered, ameni 2 decret (al lui DumneOefi), n-
mai bine disciplinalL To order 3 ceremonie a cultuluI, f. rit, n.
one's life, a's1 regula viata. He 4 rang, n. conditiune, posi-
was ordered lo advanee, i-se po- tiune, f.
runci sk Inainteze. Order arms ORDINANT = nint, 1 adj. care
armele jos I II To Order about, a birotonisesce. 2 s. episcopul
trimite In dreapta si In stinga. care hirotonisesce,
To Order away sail. off, 1. a spune ORDINARILY = or'-di-ni-ri-li,
(cuival s piece; 2. a trimite (ceva adv. 1 de obiceiti. 2 in modul
sail pe cineva). To Order back, a obicInuit.
spune s se Intoarcii, a trimite I ORDINARY = ri, adj. 1 o-
Inapol. To Order down, 1. a spune biclnuit. 2 fig. : comun, ordi-
sk se scoboare. To Order in, 1. a nar, vulgar. 8 potrivit, nick'
spune (cuiva) sii Intre; 2. a cere frumos nicI urit.
s se aduci. To Order out, 1. a 2 ORDINARY, s. 1 duhovnic (de
da afar ; 2. a porunci sk In- inchisoare), ni. 2 obiceiti, n.
hame ; 3. a chiema, a trimite 3 serviciti ordinar (curent)
(trupele). To Order up, a vane un print ), n. 4 mar. : echipaje
s se suie. ale portuThI. 5 pret fix (al wad'
2 to ORDER, va. 1 a porunci, mese). atable f.
a ordona. 2 admin. : a decide, Loc. 3 Physician in ordinary, me-
a resolva. dic ordinar (curent) al Regeluf. 6
ORDERER= dr, s. 1 ordona- Ordinary every day at 6 o'clock,
tor, m. 2 regulator, n. atable d'hten In toate dilele la
ORDERING= ing, s. 1 ordo- ora 6.
nant, dispositiune, decisiune, f. ORDINATE= or'-di-net, adj. re-
ordin, n. 2 hirotonie, f. gulat.
ORDERLESS= les, adj. aril ORDINATION= nE"-s6n, s.
ordine, fr regal!. decretare, prescriere, f. 2 (to,
ORDERLINESS= li-nes, s. 1 la) menire, f. 3 hirotonie, f.
ordine, metod, f. 2 regular-- ii Loc. 3 To hold an ordination,
tate, f. 3 bunk ordine, bunk a hirotonisi.
regulk, f. ; linite, bunk purtare, f. ORDNANCE= ord'-nns, s. arti-
1 ORDERLY= li, adj. 1 re- lerie, f. tunurI, pl. II Loc. Heavy
gulat, metodic. 2 oranduit. ordnance, artilerie de cetate. Piece
3 pers., clasd, etc. : linistit ; cu- of ordnance, tun. Ordnance-of-
minte. 4 mil. : de ordonanti. fice, biuroti al artileria Board of
2 ORDERLY, adv. 1 In ordine, ordnance, comisiunea artileriel.
In reguli, dupil tipic. 2 cu Master of ordnance, director al
metodk, In mod metodic. artilerie.
3 ORDERLY, s. mil. : ordo- ORD ONNANCE = orr-dan-nins, s.
nantk, f. ordonanti, asedare, compositie,

www.dacoromanica.ro
 133
ORD ORI

ORDS= ordz, s. pl. paiti de 6- ORIENTAL = '-ri-ent"-fil, s. fi

nepi tarsi coaja, n. puzderie, f. adj. oriental.
ORDURE= or'-dlr (Fr.), s. a- ORIENTALIST = ist, s. orien-
noi, n. murdrie, f. talist, m.
ORE= or (S.), s. 1 mineraiii, mi- ORIFICE= or'-i-fis (L. orifi-
nereti, n.; mink f. 2* metal, cium), s. deschilatur, gura, f.
n. II Loc. 1 Iron ore, minereil de fer. orificiil, n.
OREAD = o'-ri-id (Gr. oros), s. ORIFLAMME, ORIFLAMB= orf-i-
oreada, f. flam (Fr. oriflamme), s. flam, n.
ORGAN= orf-gan (Gr. organon), flamura, est, levant, n.
s. 1 pr. fi fig.: organ, n. 2 ORIGAN = or'-i-gin (Gr. origa-
mus.: orgii, f. II Loc. 1 The organs non), s. bol.: magheran, solo-
of speech, organele vorbirel. 3 m.
Organ-loft, org, tribun'i de orga. ORIGIN= or'-i-gin (L. origo), s.
Organ-player, organist. origini, tragere, vita, f. Inceput,
ORGANIC, ORGANICAL = or-ganf- isvor, neam, n. II Loc. To draw
ic-al, adj. 1 organic. 2 orga- one's origin from, a'sI trage ori-
nelor. gina (a se trage) din. By one's
ORGANICALLY = li, adv. cu origin, originar, de origin, de
ajutorul organelor. fel (din).
ORGANICALNESS = nes, s. 1 ORIGINAL = o-ridj'-i-nal, adj.
stare organici, f. 1 primitiv, original. 2 teol.
ORGANISM= orf-gan-iz'm, s. or- original. 3 fig. : original, pro-
ganism, n. pria,
ORGANIST =ist, s. organist, m. 2 ORIGINAL, s. 1 origin, f. In-
ORGANIZATION= ceput, isvor, principiti, n. 2
s. alatuire, intocmire, organi- poet. : creator, m. 3 tragere,
satiune, f. scoborlre, vita, f. neam, fe), n.
to ORGANIZE = alz, va. a al- 4 original (manuscris,
citui, a Intocmi, a organiza. etc.), n.
ORGANZINE = or'-gn-zrn (Fr. ORIGINALITY= nal"-i-ti, s.
organsin), s. matase preparata origin al itate, f.
pentru urzealii, f. ORIGINALLY = nal-li, adv. 1
ORGIES=rorf-gIz (Gr. orgia), s. la Inceput ; In origin, In prin-
pl. orgie, betie strasnica, betie la cipiii. 2 leol. : de la Inceput.
toart, betie la catarama, f. 3 In mod original. 4 de un isvor
* ORGILLOUS = OR- original. II Loc. 1 Originally (come)
GULOUS = orf-ghlu-las(Gr. orgal5), from, de fel din, originar din.
adj. mandru, orgolios, trufas. ORIGINARY = na-ri, adj. 1
ORIEL = a'-ri-al (Fr. orle), s. originar. 2 productiv.
fereastril In ogiv. 1 to ORIGINATE= nEt, va. 1
1 ORIENT =1V-ri-ant (L. orior), a produce, a crea, a da nascere
s. orient, rsrit, n. la. 2 fig. (from): a trage (din),
2 ORIENT, adj. 1 rasaritul (soa- a cauta origina (until lucru) In.
relul); ivirea 2 oriental, 2 to ORIGINATE, vn. (in) a'sI
de orient. 3 fig. : strlucitor. avea origina (In), a se trage (din)
to ORIENT, va. a orienta, a a veni (din), a Incepe In.
asesla ORIGINATION= na"-sen, s. 1

www.dacoromanica.ro
 134
ORI ORT
origina, f. 2 generare, f. mod f. ii Loc. An orphan-boy, un orfan.
de productiune, n. An orphan-girl, o orfana. An or-
ORIGINATOR= nE-Vr, s. 1 phan-child, un orfan, o orfanii.
autor, m. 2 causil prima, f. Orphan's institute (asylum), orfe-
mobil, scop, n. linat.
ORILLON = o-ril'-ln (Fr.), s. ORPHANET = et, s. orlan mic,
nrechiu,, toarta, f. m. orfana mica, f.
ORIOLE= 6'-ri-61 (L. aurum), s. ORPHANHOOD = hud, s. stare
grangur, m. pisca'n floare. de a fi orfan saii orfana.
ORISON = or'-i-zn (L. oro), s. ORPHEAN= ORPHIC=
rugelciune : oraliune, f. or'-fic, adj. 1 lui Orfeil. 2 orfic.
ORLOP= or'-16p (O. overloop), s. ORPIMENT or i-pi- mnt (L.
corabie : pod provisoria', n. plat- auruni, pigmentum), s. orpiment,
forma, f. sulfur galben de arsenic, n.
ORNAMENT = or'-na-mnt (L. ORPINE= or'-pin (Fr. orpin), s.
orno), s. (to, pentru) ornament, bot. 4arba bail, boasa coliter, f.
n. podoab, f. ORRERY = or'-r-ri (Orrery), s.
to ORNAMENT, va. (with, Cu) a instrument care arati revolutiu-
orna, a impodobi, a decora. nile corpurilor cerescI, n.
ORNAMENTAL = ment " - al, ORRIS= or'-ris, s. V. Iris.
adj. ornamental. ORT = ort, S. (rar la sing.). V.
ORNAMENTALLY= li, adv. in Orts.
mod ornamental. ORTHODOX = orr-Co -does (Gr.
ORNAMENTATION= men-ta"- orthos, doxa), adj. ortodox, pra-
sn, s. ornamentatiune, impodo- voslavnic.
hire, decoratiune, f. ORTHODOXLY = li, adv. in
to ORNATE= or'-nEt, va. a orna, mod ortodox, cu ortodoxie.
a decora, a 1mpodobi. ORTHODOXY = or'-eo-doc"-si, s.
ORNATE, adj. ornat, decorat ; ortodoxie, pravoslavie, f.
elegant. II Loc. Ornate style, die- ORTHOEPIC, ORTHOEPICAL =
tiune eleganta. or'-eo-ep"-ic-al (Gr. , epos), adj.
s ORNATELY = li, adv, cu ele- ortoepic.
ORTHOEPY= or"-eo-e-pi, s. or-
ORNATENESS = nes, s. ele- toepie, f.
gant, f. ORTHOGRAPHER = or-Bog'- ea-
ORNITHOLOGIC, ORNITHOLOG- fgr (Gr. , graph5), s. care pune
ICAL = or'-ni-eo-lodj"-ic-al (Gr. corect ortografia.
ornis, logos), adj. ornitologic. ORTHOGRAPHIC, ORTHOGRAPH-
ORNITHOLOGY = el"--g, s. ICAL = oe-Co-graf"-ic-al, adj. or-
ornitologie, f. tografic, de ortografie.
ORNITHOLOGIST = ist, s. or- ORTHOGRAPHICALLY =
nitologist, m. adv. 1 dupa regulele ortografieI.
OROLOGICAL = or'-o-lodj"-ic-il 2 in ceea-ce privesce ortografia.
(Gr. oros, logos), adj. orografic. ORTHOGRAPHY = or-eogf-ril-fi,
OROLOGY = o-rol'-o-gi, s. oro- s. ortografie, f. V. Spelling.
grafie, f. ORTHOLOGY = or-bol'-o-gi (Gr.
ORPHAN= or'-fan (Gr. (orpha- , logos), s. ortologie, vorbire
nos), s. fi adj. orfan, m. (lank corecta, f.

www.dacoromanica.ro
 135
MT OST

ORTHOPEDIC, ORTHOPEDICAL = Cu riichite ; impodobit cu ri-

or'-bo-pedle-Al (Gr. , pai.$), adj . chitii.
ortopedic. OSMUND= oe-mnd (Fr. mon-
ORTHOPEDIST = or-Oop'-i-dist, de), s. bot. : ferega, spata dra-
s. ortopedist, m. culuT, f.
ORTHOPEDY = di, s. ortope- OSPRAY, OSPREY = o-spra' (L.
die, f. ossifraga), s. vultur de mare, m.
ORTOLAN = or'-to-Ifin (Fr.), s. OSSEOUS= os'-si-a (L. os), adj.
gangur, ortolan, m. osos.
ORTS= ort, s. pl. 1 curfitituri OSSIFICATION= fi-che"sn, s.
(de hi nit', etc.), f. 2 fig.: riimA- osificare, f.
site, filrmituri, pl. 3 lepdA- OSSIFRAGE = fridj, s. V. Os-
durA, mardA, f. gunoiti, n. pray.
ORVIETAN = or-vi-P-tn (Fr.), to OSSIFY= os'-si-fai, va. a osi-
s. leac, n. fica; vn. a se osifica. V Loc. To
ORYCTOLOGY = or'-ic-tol"-o-gi become ossified, a se osifica. V.
(Gr. oructos, logos), s. sciinta care Osseous.
trateazi despre fosile, f. OSSUARY = os'-slu--ri (L. os),
O. S. o-es, abrev. pentru Old s. 1 loe de pAstrat ciirnurl si-
style, stil vechiti (st. v). rate, n. 2 loc in care se string
to OSCILLATE = os'-sil-lEt (L. oasele mortilor, n.
oscillo), vn. 1 a oscila. 2 fig.: OSTENSIBILITY = os' - ten - si -
a sta la indoiali, a sta pe On- bil"-i-ti (L. ob tentum), s. carac-
dull, a sovAl. ter ostensibil, invederat, n.
OSCILLATION =-16"-sen, s. os- OSTENSIBLE= os-ten'-si-b'l,adj.
cilatiune, f. ostensibil, invederat, de v Nut.
OSCILLATORY = 1A-t"-ri, adj. OSTENSIBLY = si-bli, adv. in
oseilatoriii. mod ostensibil, etc.
OSCITANCY = os'- si- tiin - si (L. OSTENSIVE= siv, adj. hive-
oscilo), s. 1 cfiscat, n. cseare, derat, care arat.
f. 2 fig.: trndAvie, indolentA, OSTENT= os-tent', s. 1 aer, as-
apatie, negligentii, f. pect, exterior, n. aparentA, a&A-
OSCITANT = hint, adj. 1 care tare, infAtisare, f. 2 fig. : mi-
cascfi. 2 fig.: adormit, trAn- nune, pia* prevestire, f. augur,
dav, etc. n. 3 fig.: semn, n. manifesta-
OSCITATION = te"- sn , s. tiune, f.
cilseat, n. cAseare, f. OSTENTATION= os'-ten-ta"-sn,
OSCULATION = os'-chiu-16"-On s. 1 falA, ostentatiune, parad,
(L. osculari), s. skrutare (a papu- f. 2* aer, aspect, n. infatisare,
culul Papel), f. f. 3* spectacol, n.
OSCULATORY =-1A-t-ri,1adj. OSTENTATIOUS = s'e's, adj. fal-
sfirutirei. 2 s. bis.: pace, f. nic, plin de ostentatiune.
OSIER= 6'-jgr (Fr.), 1 s. bot. : OSTENTATIOUSLY = li, adv.
lozie, rAchith, f. 2 adj. de (cu) cu ostentatiune, cu fal.
riichitii. II Loc. 2 Osier-cage, colivie OSTENTATIOUSNESS= nes, s.
de rAchit. Osier-ground, osier- 1 fat*, ostentatiune, f. 2 ca-
holt, rAchitis. racter falnic, n.
OSIERED= o'-jrd, adj. acoperit OSTEOGRAPHYoil-ti-og"-ri-fl.

www.dacoromanica.ro
 136
OST OUR

(Gr. osteon, graph5), s. osteo- OTHERGUISE= galz, OTHER-

grafie, f. GUESS = ghes, adv. de un alt-fel.
OSTEOLOGER ol" - o-gMr, OTHERWISE= Oafs, adv. 1
OSTEOLOGIST= gist (Gr., lo- altmintrelea. 2 de altmintrelea,
gos), s. osteolog, m. In alte privinte.
OSTEOLOGY = gi, s. osteologie. OTTAR= ot'-tar, OTTO= otf-
OSTIARY=osf-ti-a-ri (L. os), s. to (Ar. otr), s. 1 api (de tranda-
1 gura (de r16),*f. 2 bis. : pa- firl), f. 2 guintesentfi, f.
racliser, palamar, m. OTTER =ot'-t'r (S. Oler), s. lu-
OSTLER=osf-lOr (L. hospes), s. &A, flora, vidri, f.
randas la grajd, m. V. Hostler. OTTOMAN ot' - to-man (Oth-
OSTLERY = i, s. han, n. lo- man sail Olman), s. I.: otomanii,
cant, f. f. divan. n.
OSTRACISM= os'-tra-siz'm (Gr. OUCH= atIts (S.), s. 1 legiaturii, f.
ostrakonl, s. ostracism, n. scaun, n. (de piatrit. scumpa).
OSTRACITE = os'-tri-saIt (Fr.), 2 sculi, f. 3 garlit, f. stinger,
s. stridie fosila, f. n. 4 brosa, f. 5 * loviturii
to OSTRACIZE= os'-tri-sah, va. cu ritul (despre mistrel), f.
a osndi la ostracism. OUGHT= ot, pron. id., V.
OSTRICH= os'-trits (Fr. autru- Aught.
che), s. strut, ni. II Loc. Ostrich 2 OUGHT = ot (owe), vn. def. 1
egg, oil de strut. Ostrich feather, trebuie, trebuia, ar treb I. 2
pana de strut. * imperf. de la t Owe. II Loe. 1
OTHER --6:1-r (S.), pron. ind. You ought to write, ar trebui
1 alga) ; alIT, alte; altora. 2 cel- scriL I ought lo have written, ar
alt. 3 alt-ceva, alt. II Loc. 1 Any fi trebuit si
other, 1. orl-cine alt ; 2. vr'un OUNCE= atIns (L. uncial, s. 1
alt, niel un alt. One after the other, uncie, f. 2 (Fr. once), animal:
unul dupi altul, una dupi alta ; panteri mica, f. jaguar, pardos
unii dupi altil, uncle dupa altele ; mic, m.
fail Intrerupere. One with the * OUPHE= fif (T. miff), s. 1 spi-
other, 1. unul cu altul ; 2. unul ridus, m. 2 slink f.
duand pe altul. All the others, OUR = (S. ure), adj. pos.
top Others will come, nostru, noastri ; nostrI, noastre.
4111vor veni. For thegood of others, II Loc. Our father, tetra nostru.
pentru binele altora. 2 V. Each. 3 Our mother, mama noastra. Our
I can expect no other from hint, brothers, fratil nostrl. Our sisters,
nu m pot astepta la alt-ceva de surorile noastre. Our own, al
la dInsul. nostru propriii (van.). What is
2 OTHER = Cf-6r, adj. ind. alt, our own, cea-ce este al nostru.
alt. II Loc. Every other, amandoni, OURANOGRAPHY= atif-ran-og"-
amndou; din douI(dou)... unul r-fi (Gr. ouranos, graph), s. ura-
(una). Every other day, din doug nograile, f.
In doug ; din dou6 (pie una. OURS = airs, pron. pos. 1 al
_Every other pupil, din doul scolarI nostru, a noastra ; at nostrl, ale
noastre. J Loc. This horse is ours,
* OTHERGATES= ghEt, adv. acest cal e al nostru. These dogs
altmintrelea. are ours, acestl cainI silnt ad nos-

www.dacoromanica.ro
 137
OUR OUT

trl. That house is ours, acea casft V. aceste verbe. fi Loc. 1 To remain
e a noastri. Those books are ours, out, 1. a amline (a sta) afar ; 2.
acele carti sfint ale noastre. John muncitort: a r6rnine in grevft. Out!
P. of ours, loan P., unul dintr'ai out! I say, afar de aid, ill' spun l
nostri ; loan P., ofiter In regi- Out with him ! dA-I afar Out
mentul nostru. with it, spune o-dat, isprivesce
OURSELF= aiir-selr, pron. re/i. o-datA, haide o-datA. 2 / was out,
sing. noi Insi-ne ; ne. iesisem. To be out with, 1. a fi ieait
OURSELVES = selve, pron. cu; 2. a fi certat cu. Wehave sent the
re/i. plur. nof ; ne. II Loc. man out, am trimisfeciorulin ores.
We ourselves might find, am putea 6 Just come out, iesit de curnd
nol s gsim. We think (de sub upar). 7 Put out the candle,
ourselves clever, ne credem dibacT. stinge luminarea. 8 The butt is out,
Is he one of ourselves? este dintr'ai butoiul este gol. My patience is out,
nostri ? By ourselves, singuri. s'a mAntuit cu rbdarea mea. 10
OUSEL = (S. osle), s. Who's in and who's out, cine e
mierl, f. V. Ouzel. la putere si cine nu este. 11 Play
to OUST = afist (Fr. 6ter), va. 1 out the play, jump piesa pin la
a scoate, a lua. 2 jurispr. : a sfirsit. 12 Out and out, 1. cu to-
deposeda. 3 fig. : a nltura; tul, de tot; 2. cu desvirsire; 3.
a seoate pe cine-va dinteo slujb adj. complet, adevrat ; inf. :
gras. 4 a da afarii. afurisit, Indricit, de frunte, canos-
OUSTER= afist'-r, s. evictiune, cut. 13 I laugh out, rid tate. 15
deposedare, f. You are quite out, va inselati cu
1 OUT -= afit (S. ut), adv. 1 afark in totul. 16 I am quite out, nu mai
afarii. 2 iesit, plecat (de a-casei); scifi ce si dic. 17 Out at heel, 1.
slugei, impiegat: (plecat) in ora.- ghetele rupte ; 2. fig. : In lipsA,
3 pe teren, in duel. 4 iesit, care in strimtorare. 18 He was out
se aratti . 5 secret, etc.: public, ob- fifty pounds, pierdea cinci-deci de
stesc, descoperit, cunoscut. 6 livre (sterlinge). 21 The police were
carte, etc.: aprut, ieiit, publicat. out, politia era In picioare (in
7 foc, luminei stins. 8 isprivit, miscare).
sfirsit. 9 implinit, svirsit. 2 OUT OF = afit'-ov, prep. 1 awl
10 care nu e la putere ; iesit din din, Mark de. 2 iesit. 3 din.
slujbA.-11 'Ana la sfirsit; Intreg; 4 departe de. 5 In. 6 prin-
de la inceput pAni la sfirsit. tre. 7 din. 8 de. 9 Mil
12 cu totul, de tot, deplin, de- (ne-avnd). 10 ne mal avend,
svIrsit. 13 tare ; pe fat. lipsind de. 11 mantuindu-se.
14 arendat, inchiriat. 15 gresit. Loc. 1 Out of the house, dar din
16 Incurcat, care nu mai scie cas.A. V. Door. To be out of one' s
ce s dic, care ratline cu botu self, a fi scos din fire, din sArite,
pe lain. 17 rupt, giurit. 18 din titinI. Out of sight, in Auk
In pagubli. 19 bine expus, in de privire. Out of my sight ! afar
vad, In afar. 20 mar., On- de aid I Out of service, frft ser-
gele : desfsurate. 21 mil.: In viciii. As I was out of my time,
picioare, In miscare. 22 ca par- 1. de vreme ce eram virstnic ; 2.
iiculei nedespolrfitcl, out modified de vreme ce Imi isprvisem tim-
lnfelesul verbulut cu care este unit. pul de servicitl. Out of the way,

www.dacoromanica.ro
 138
OUT OUT
adj. ciudat, stranifi. 2 Once out to OUTBELLOW, va. a mugi sail
of the harbour, o-dati ie0t din a sbiera mal tare ca.
port. 3 Out of evil to bring forth to OUTBID, va. [perf. Outbade,
good, din WI a trage binele. Out Outbid ; ptr. Outbid, Outbidden]
of hope to save my life, cu na- a supra-licita, a supra-oferta, a
dejdea de terni scapa viata. For- sup ra-afirdisi.
med out of, format din. 5 Alders OUTBIDDER, s. care supra-lici-
grow out of clefts, aninil cresc In tea* etc.
crpaturile stancilor. 6 Chosen out to OUTBLAZE, va. a Intrece In
of the best, ales printre cel mal strAlucire.
buni. 7 Nine times out of ten, de to OUTBLEAT, vn. a behai, a
dece ori din noua. 8 Out of ne- TAW mal tare ca.
cessity, de nevoie. Out of fondness, OUTBLOWN, ptr. umflat.
de dragul. 9 Out of place, fail to OUTBLUSH, va. a Intrece In
slujb. To be out of money by, a sfiala (siiiciune, ruOne sad pu-
pierde cu (la). 101 am out of wine, doare) ; a avea mal multi cu-
nu mai am vim 11 Out of pa- loare ca.
tience, mantuindu-se rbdarea ; OUTBOUND = aiit'-baiind, adj.
ne mal avnd fabdarea. In destinatie pentru strinatate.
3 OUT I afit, interj. 1 gall l OUTBOWED, ptr. convex.
afar de aid I 2 val! II Loc. 1 to OUTBRAG, va. a Intrece In
Out! out ! afara I afarii de aid fandoseala, fanfaronad sag ifos.
2 Out, alas ! she's dead, va!! va!! to OUTBRAVE, va. 1 a desfide.
a murit. Out on (saii upon) ful 2 a intrece In vitejie sad In
ruine I dracu s.... I la naibi I Indrazueala sad In mretie. 3
Out on thee, villain! ruOne sa-ff a Intrece, a trece dincolo. 4 a
fie, ticilosule I stribate (norii).
4 OUT =afit, adj. 1 in strain- to OUTBRAZEN, va. a Intrece
tate ; de dus. 2 extra-muros. In obraznicie. 2 a 'laud, a
Loc. 1 The out and home voyage, pact (printr'un exces de nerufi-
calatoria de dus i Intors. nare).
5 OUT = afit, prefix, cu un nume OUTBREAK, OITTBREAKING =
saii cu un verb. ailt-brEe-ing, s. 1 explosiune, f.
OUT-AND-OUTER, s. ffira sea- 2 fig. : deslantuire, explosiune,
mn, neasemuit. f.; diatriba (de cuvinte), f. 3
* to OUT, va. a expulsa, a goni, rscoal, f. 4 nebunie (de bu-
a da afara. curie), pornire, isbucnire, f.
to OUTACT, va. a Intrece. 1 to OUTBREATHE, va. 1 a av ea
to OUTARGUE, va. a reduce la o mal lunga suflare ca. 2 a
tacere. scoate sufletul, a Inneca, a face
to OUTBABBLE, vn. a triincani s gaMeascii.
mal mult ca. 2 to OUTBREATHE, vn. aVi da
to OUTBALANCE, va. a In- sufletul.
trece. to OITTBRIBE, va. a mitui mal
to OUTBAR, va. 1 a inchide. scump ca, a da mit mg mare ca.
2 Impiedica (a opri) sa Intre. to OUTBUD, vn. a Incolti.
to OUTBEG, va. a cere sad a to OUTBUILD, va. [per f. fi ptr.
ruga cu mal multi Infocare ca. Outbuilt] a cladi mal temeinic ca.

www.dacoromanica.ro
 139
OUT OUT

OUTBUILDING, s. dependente to OUTDWELL, va. [perf.

(ale easel), pl. Outdwelt sad Outdwelled] a re-
to OUTBURN, va. a arde mai mine, a sta mal mult ca ; a sta
mult ea sail mal lung ca. peste.
OUTBURST, s. V. Outbreak. OUTER = age-6r, adj. 1 exte-
to OUTCANT, va. a intrece In rior, din afar.-2 extern. II Loc. 1
flrnicie. The outer part, exteriorul, parten
1 OUTCAST = aiit'-ciist, adj. 1 din afara. The outer door, poarta.
exilat, izgonit, proscris, surghiu- V. Out.
nit. 2 expulsat, dat afara, gonit. OUTERMOST =m5st, adj. ex-
3 respins. terior, din awl, la limita ex-
2 OUTCAST, s. 1 exilatuoscris, trema, eel (cea) mai Indepartat(a).
2 blestemat, to OUTFACE, va. 1 a infrunta.
smerenie, limning"( (catre Dum- 2 a sili si lase ochiI In jos ; a
neOein, f. zapaci. 3 a se uita tinta.
OUTCLEARANCE, s. pornire din- OUTFALL, s. 1 cascada, cadere
tr'un port, f. 2 gen civil: gull,
de api, f.
OUTCOME = ailtf-chem, s. pro- f. 3 ceartii, f.
dus, resultat, n. to OUTFAWN, va. a intrece In
to OUTCOMPASS, va. 1 a intrece gudurare, in lingarire.
mrginile. 2 fig.: a trece peste. to OITTFEAST, va. a Intrece
OUT COURT, s. cur te exterioar, f. ospete.
to OUTCRAFT, va. a intrece in OUTFIELD, s.camp la extre-
siretenie ; a fi mai siret ca. mitatea mosid, n.
OTJTCRIER, s. crainic (sad stri- OUTFIT = ailr-fit, s. 1 arma-
gator) al vinslerilor, m. ment (de corabie), n. 2 echi-
OUTCROP, s. nivelare (a unui pament, n. 3 trusoil, n. zestre,
strat, a unei tarle), f. f. 4 cheltuieli de plecare, pl.
OUTCRY = ailt'-cral, s. 1 stri- OUTFITTER= ter, s. furnisor
gat, n. 2 tipt (de spaimd, de de obiecte de echipament, m.
primejdie), n. 3 exclamatiune to OUTFLANK, va. a lua In Banc
(de blam), f. 4 vInOare cdstri- (o armatd), a inconjura.
garea preturilor, f. to OUTFLATTER, va. a intrece
to OUTCRY, va. a striga, a tipa In lingusire.
mai tare ca. to OUTFLOW, an. a se scurge,
to OUTDARE, va. 1 a triumfa a curge.
de, a infringe (prin indrdzneald). OUTFLOW, s. iesire, emigra-
2 a infrunta. tiune, pribegie, f.
to OUTDATE, va. a se invechi. to OUTFLY, va. [per f. Outilew;
to OUTDAZZLE, va. a eclipsa, a ptr. Outflown] 1 a sbura mal re-
intuneca. pede sad mal mult timp ca ; a
to OUTDISTANCE, va. a intrece. Intrece in sbor. 2 a fugi mal
to OUTDO, va. [perf. Outdid ; repede ca ; a scapa prin fug.
ptr. Outdone] a intrece. 3 a iesi, a se arunca, a se asvirli.
OUT-DOOR, adj. din afara. to OUTFOOL, va. a intrece In
to OUTDRINK, va. [perf. Out- prostie, In dobitocie.
drank ; ptr. Outdrunk] a bea mai OUTFORM = aiit'-form, s. apa-
mult ca. renta sad infatisare exterioati, f.

www.dacoromanica.ro
 140
OUT OUT

to OUTFROWN, va. a infricosa OUTLAND = atit'-land, adj.

Iprin uitaturei) ; a sili s lase ochil strain.
In jos. Ii Loc. To outfrown for- OUTLANDER = ailt-landf-r, s.
tune's frown, a infrunta asprimea strain, n.
noroculuT. OUTLANDISH = 4, adj. 1
OUTGATE=aat'-ghat, s. poarti strain. 2 fig. : ciudat,
de iesire, f. 3 fig. : grosolan, mojic.
to OUTGAZE, va. a vedea mal to OUTLAST, va. a supravietui;
departe ca. a tine mal mult timp ca.
to OUTGENERAL, va. 1 a intrece to OUTLAUGH=ailt'-hif, va. a
In talent militar. 2 a se arata ride mal tare ca, a ride mal
mai bun general ca; a intrece pe. mult ca.
to OUTGIVE, va. Outgave; OUTLAWafit'-lo, s. 1 proscris,
ptr. Outgiven] a da mai mult ca. m. 2 pr. ext.: tfilhar, haiduc,
to OUTGO, va. [pert: Outwent ; to OUTLAW = no. 1 a
ptr. Outgone] 1 a intrece. 2 a osandi ca ne mal avnd drept la
imbrobodi, a insela. protectiunea legei. 2 a proscrie,
013TGOER, s. care iese. a exila, a surghiuni.
OUTGOING, s. 1 ieire, f. 2 OUTLAWING= ailt'-lo-ing, OUT-
avans de banl, n. ; cheltuieli, pl. LAWRY = ri, s. 1 plerderea
3 frontier, grani, limita, f. dreptulul la protectiunea lege,
hotar, n. II Loc. 2 The outgoings f. 2 proscriptiune, f. exil, sur-
of the house, cheltuidile case!. ghiun, n.
to OUTGROW, va. [Pert. Out- to OUTLAY= ailt-16', va. [pert
grew; ptr. Outgrown] 1 a intrece ptr. Outlaid] 1 a expune, a in-
(in staturei), a cresce mai mare tinde. 2 a cheltui.
ca sad roar repede ca ; a intrece OUTLAY= 1 che/tuieli,
In crescerea sa pe. 2 a se face pl. 2 sum cheltuit, f. 3
prea mare pentru (hainele sale, sumi de cheltuit, f. pret, n.
etc.). 3 a se lepiida cu virsta to OUTLEAP, va. 1 a sari mal
(de un obiceiii, de un neirav). departe ca. 3 a trece peste
OUTGROWTH, s. produs, n. dinteo
OUTGUARD=afit'-gard, s. garda OUTLEAP, s. 1 lesitura, f. 2
Inaintat, f. fugii, evasiune, sefipare, f.
OUTHOUSE= 2W-hails, s. de- OUTLET= aiit'-let, s. 1 Tesire,
pendenta (a mid case ca hambar, f. 2 drum de scurgere, n. 3
grajd, sopron, etc.), f. us de comunicatiune, f. 4 fig.:
OUTING= aiit'-ing, s. 1 excur- debuseil, n. V. Egress.
slune, f. 2 lipsii de a,casil, f. to OUTLET=Mit-let', va. 1 a
to OUTJEST, va. a coplesi cu lsa s Iasi, a da drum afaril.
batjocurl, cu zeflemele. 2 a 2 a emite.
face mal multe glume ca. to OUTLIE=atit-la!', ea. a minti
to OITTJILT, va. a intrece in mal mult ca.
viclenie. OUTLIER = ailt'-lai-er, s. lpers.:
to OlJTJUGGLE, va. a intrece care nu locuesce unde ar trebui.
In pehlivanie. 2 geol. : bucat desprtitil, f.
to OUTICNAVE, va. a intrece in 1 OUTLINE= aiit'-larn, s. 1 con-
viclesug. tur, n. 2 schil, Incercare, f.

www.dacoromanica.ro
 141
OUT OUT

3 fig. : privire asupra..., ex- OUTPOST = aiit'-piist, s. avan-

punere sumarA, ochire, f. 4 post, post inaintat, n.
linil generale sad principale, pl. to OUTPOUR, va. 1 a scurge, a
2 OUTLINE, adj. 1 schitat. 2 vrsa, a turna. 2 a-si viirsa
hand: mutA. (focul), a's1 deschide tinima).
to OUTLIVE, va. 1 a supraviefui OUTPOURING, s. 1 curgere, val.-
cuiva. 2 a tilt mal mult ca. sare, f. 2 efusiune, manifes4
OUTLIVER, s. supravietuitor, m. tare, usurare (a inimel), vrsare
supravietuitoare, f. (a focului), f.
to OUTLOOK= atit-lac', va. 1 a to OUTPRAY, va. a se ruga cu
sili si lase ochil in jos. 2 a mal multii caldura ca.
alege. to OUTPREACH, va. 1 a intrece
OUTLOOK = atit'-lac, paza, su- In eloquent sacra. 2 a predica,
praveghiere, f. a propovadui mai bine ca sad
to OUT-LUSTRE, va. a Intrece mal mult ca.
In strAlucire. to OUTPRIZE, va. a intrece in
OUTLYING, adj. 1 de hotar, de valoare.
frontiera ; ta hotare. 2 despre to OUTPROWL, va. a pandi, a
un ora: extra-muros. 3 fig. : fi la panda.
indeprtat. il Loc. 2 The outlying OUTPUT, s. mine: extractiune,
parishes, comunele extra-muros. scoatere (de cdrbune de piatrd, de
to OUTMANCEUVRE, va. a de- antracit, etc.), f.
juca, a zAdArnici. OUTRAGE= atit'-iadj (Fr.), s. 1
to OUTMANTLE, va. a intrece. (to, on, la, pentru) insultii, f. ul-
to OUTMARCH, va. a rasa in tragiii, atentat, n.; obraznicie,
urmi, a preceda, a intrece. ocarA, ofensii, f. 2 lege: 'Medi-
to OUTMEASURE, va. a intrece care (a propriebi(il), f.
in Intindere, etc. to OUTRAGE, va. 1 a insulta, a
OUTMOST = aiit'-mast, adj. ex- ofensa, a ultragia. 2 a maltrata.
terior, din afar ; cel mal In Mara. OUTRAGEOUS = atit-ra'-gias,adj.
to OUTNUMBER, va. a intrece 1 violent, infuriat, turbat. 2
In numr ; a fi mal numerosi ca. sgomotos, gal gios. 3 insultAtor,
to OUTPACE, va. a rasa in urmii, ofenator. 4 exagerat. 6 e-
a umbla mal repede ca, a in- norm, ca toste filele de mare. il
trece. Loc. 1 The outrageous sea, marea
furioasa. To be (to become) Ou-
OUTPARISH= aiit'-par-i, s. pa-
rohie (enorie) extra-muros, f. trageous, a se infuria ; fam. .- a
OUTPATIENT, s. bolnav externlesi din Arlie (din Mini, .din pe-
(care nu std la spital), in. pene, din rAbus afarA). 3 Outra-
to OUTPEER, va. a intrece In geous talk, vorbe insultAtoare. 4
nobleta. Such outrageous expressions, nisce
to OUTPOISE, va. a cantAri mai expresiuni asa de exagerate.
mult ca. OUTRAGEOUSLY =-1i, adv.1 cu
OUTPORCH=aiit'-parts, s. portic violent, cu furie. 2 cu sgo-
exterior, n. mot. 3 in mod insulttor. 4
OUTPORT = Ili-IT-part, s. port cu exageratiune, In mod exage-
mic, n. ; port indepArtat din oras, rat. 5 peste masurii, excesiv.
port exterior, n. OUTRAGEOUSNESS= nes, s. 1

www.dacoromanica.ro
 142
OUT OUT

violenta, furie, f. 2 sgomot, to OUTSCORN, va. 1 a despretui.

neastimpar, n. 3 natura insul- 2 a desfide.
ttoare, f. 4 enormitate, f. to OUTSELL, va. [per f. fi pr.
OUTRAN, perf. de la to Outrun. Oulsold] 1 a (se) vinde mal scump
to OUTREACH, va. 1 a intrece. ca. 2 fig. : a intrece (in merit,
2 fig.: a imbrobodi, a inaela, in valoare, etc.).
a trage pe sfoar. OUTSENTRY, s. sentinelii Main-
to OUTREASON, va. a Intrece tatii, f.
In argumentatie. 2 a desfitui, OUTSET= aiit'-set, s. debut, in-
a despovtui. ceput, principi, n. II Loc. In the
to OUTRECHON, va. 1 a fntrece outset, la Inceput ; In principiii.
In socotelile sale. 2 a supra- to OUTSHINE, va. [per f. si ph..
vietui cuiva. Outshone] 1 a straluci mai mult
tO OUTREIGN, va. a domni mai ca. 2 a intrece In strlucire,
mult timp, a intrece, a eclipsa. 3 vn. a
1 to OUTRIDE = 21U-raid', v. straluci.
[per!. Outrode ; ptr. Outridden] 1 to OUTSHOOT, va. [per f. i ptr.
vn. V. to Ride. 2 va. a intrece Outshot] a trage (ca o armei) mal
In iutcala (ceilare). bine ea sad mal departe ca.
2 to OUTRIDE, vn. a Iasi calare 1 OUTSIDE = afit'-sald, s. 1 ex-
sad cu trasurft. terior, n. ce e pe afarii. 2 la
OUTRIDE, s. plimbare, f. extremitate, la capat. 3 impe-
OUTRIDER = afit'-raid4r, s. 1 riala, banchet (de tram vaiti, etc.),
picher, *m. 2* calitor calare, f. II Loc. 1 On the outside, pe din
m. 3 portArel, afarA. Outside of bacon, aoriciu
OUTRIGHT = adv. 1 (de slnina).
indata, numal de cat. 2 cu 2 OUTSIDE, adj. fi adv. 1 ex-
totul. de tot. 3 curat, pe fat, terior, In afara. 2 pe din a-
sincer. 4 Sri erutare. - 3 la imperial, pe ban-
to OUTRIVAL, va. a intrece. cheta. 4 prep. : gall de. II Loc.
OUTROAD= afit'-r6d, s. excur- 2 Inside and outside, 1. iniuntru
siune, f. ai pe din afara ; 2. in interior ai
to OUTROAR, va. a racni mai Ja imperialfi.
tare ca. OUTSIDER= 6r, s. 1 care nu
OUTRODE, per f. de la to Outride. face parte dinteo societate, din-
to OUTROOT, va. a desr dAcina, tr'un partid, etc. ; un profan.
a stirpi. 2 alergdri : cal care nu e clasat
to OUTRUN, va. [perf. Outran ; (printre favorili) ; unul dintre cafi
ptr. Outrun] 1 a alerga, a fugi earl lag parte la alergare, m.
mal epede ca ; a intrece la aler- Loc. 1 He is only an outsider, nu
_pre. 2 fig. : a intrece, a trace se pricepe In de ale (nego(ului,
peste margin!. meseriei,mestefugului,politicei,etc.,
to OUTRUSH, va. a se repegi etc.). If it be allowed to an out-
afar. sider to give his opinion, clack are
to OUTSAIL, va. mar. : a In- voie un profan dea piirerea.
trace In iuteal. to OUTSIT, va. [per f. i ptr.
to OUTSCOLD, va. a dojeni, a Outsat] a sta pe scaun mal mult ca.
mustra mal tare ca. OUTSBIRT = aiit'-schgrt, s. 1

www.dacoromanica.ro
 143
OUT OUT

mahala (a unui orap), f. 2 mar- to OUTSWEETEN, va. a intrece

gine (a unei peiduri), f. 3 limit, In dulceatii.
margine, extremitate, f. to OUTSWELL, va. [perf. Out-
to OUTSLEEP, va. [perf. pi ptr. swelled ; ptr. Outswollen] a se re-
Outslept] a dormi peste... vrsa.
to OUTSOAR, va. a intrece In to OUTTALK, to OUTTONGUE,
avntul sett va. a vorbi mai mult ca ; a re-
to OUTSPAN= ailt-spanf, mi. a duce la tcere.
deshima. OUT-TURN, s. resultat, folos, n.
to OUTSPARKLE, va. a intrece * to OUT-USURE, va. a fi mal
In strAlucire. emktar ca.
to OUTSPEAK, va. [perf. Out- to OUT-VALUE, va. a intrece
spoke,* Outspak4 ; ptr. Outspoken] in valoare.
1 a vorbi verde, a spune verde. to OUT-VENOM, va. a fi mai
2 a vorbi mai mult ca. 3 veninos ca.
fig. : a depsi, a intrece. to OUT-VIE, va. a intrece.
* to OUTSPORT, va. a duce prea to OUT-VILLAIN, va. a intrece
departe. In sceleratet, In ticidosie.
to OUTSPREAD, va. [perf. to OUT-VOICE, aa. a striga mal
pir. Outspread] a intinde, a des- tare ca.
fsura to OUT-VOTE, va. a intrece
to OUTSTAND, va. [perf. (prin numrui voturilor). II Loc.
ptr. Outstood] 1 a tine piept, a He was out-voted, fu btut ; ad-
se impotrivi, a se opune. 2 a versarul sed l'a intrecut (a reusit).
Intrece ; a rmdne departe, din to OUT-WALK, va. a umbla
colo de. mal repede ca sari mal mult ca;
2 to OUTSTAND, vn. nereg. a a intrece, a lua inainte.
iesi, a forma o lesituri. OUT WALL = s. 1 zid
OUTSTANDING, adj. 1 datoril exterior, n. 2 fig. : exterior, n.
pasive: ne-pltite, de pltit. 2 aparenta exferioark inflisare, f.
datoril active: ne-incasate, de pri- OUTWARD = aiit'-iird, adj.
mit. 3 afaceri stdfatoare. exterior, din afar. II Loc. To force
to OUTSTARE, va. a sill s lase its outward wag, a's1 face drum ;
ochil in jos ; a nduci, a zApaci ; a plesni afard. The outward man,
a incremeni cu privirea. exteriorul, aparentele. An outward
to OUTSTEP, va. a intrece, a man, V. Outsider.
lua inainte. 2 OUTWARD, s. exterior, n.
to OUTSTRETCH, va. 1 a In- 3 OUTWARD, OUTWARDS= autf-
tinde. 2 a desfsura. firdz, adv. 1 spre exterior, pe
to OUTSTRIDE, va. [pert. Out- din afark In afro* la exterior.
strode ; ptr. Outstridden] a intrece, 2 mar. : pentru strinatate. II Loc.
a lua inainte. 2 Outward(s)-bound, gata de ple-
to OUTSTRIP, va. 1 a intrece care pentru (sail In destinatie pen-
In iuteali. 2 a intrece, a lua tru sari pe drum pentru) strai-
inainte. natate.
to OUTSWEAR, va. [perf. Out- OUTWARDLY = li, adv. 1 pe
swore ; ptr. Outsworn] a jura mai din afarii, in afard. 2 fig. : in
tare ca. aparentft.

www.dacoromanica.ro
 144
OUT OVE

OUTWARDNESS= nes, s. In- mierl, f. Loc. Black ouzel,

ralisare, exterioritate, f. mierl. TITater-ouzel, [okra* deap.
to OUT-WATCH, va. a veghia OVAL= 6'-vl (L. ovum), adj.
maI trdi. ca. Fi s. oval.
OUTWAY, s. iesire, f. OVARY = 6'-v-ri, s. ovariii, n.
to OUT-WEAR, va. [per f. Out- OVATION= o-ve-s6n (L. ovatio),
wore ; ptr. Out-worn] 1 (with, cu, s. ovatiune f.
prin) a usa ; a se Invechi. 2a OVEN=6W-6n (S. ofen), s. cup-
petrece In urn, In plictiseal. tor, n. II Loc. In the oven, in an
3 a tine mal molt timp. oven, la cuptor. Dutch oven, fri-
to 'OUT-WEARY, va. a istovi de gtoare.
putere. 1 OVER= 6'-v6r (S. ofer), prep.
to OUT-WEED, va. 1 a desrd- 1 int, gen.: pe, peste. 2 de-
cina, a stirpi. 2 a multi de asupra. 3 din colo ; de o parte
buruieni. la cea-l'alti. 4 prin, In. 6
to OUT-WEEP, va. [per!. iptr. mai mult de. 6 In timpul, peste.
Out-wept] a plnge mal mult ca. ['Loc. 1 Over all the earth, peste
to OUT-WEIGH, va. 1 a ea ntAri tot pm6ntul. To reign over, a
mal molt ca. 2 fig.: a In- domni peste. To watch over, a
trece. supraveghia, a pzi. To be over
OUT-WENT, per f. de la to Outgo. head and ears in love with, a D
to OUT-WHIRL, va. a invirti amorezat peste urechI, a fi amo-
mar repede ca. rezat lulea. 2 Over our heads,
to OUT-WING, va. 1 a sbura de-asupra capetelor noastre. 3
mai repede ca. 2 milli. : a face From over the seas, de peste
o miscare, a Inainta repede spre mrI. 4 Over hill and over dale,
una din aripele... peste nautili si peste vt. 6 He was
to OUT-WIT, va. 1 a !meta, a not over fortg, nu era de mal mult
trage pe sfoar. 2 a Intrece de patru-OecI (de an. 6 Over
iufeal. night, In timpul noplii, peste
to OUTWORK, va. fperf. ptr. noapte. To sit up over night, a
Outworked sati Outwrought] 1 a veghia trIi noaptea.
lucra, a munci mat mult ea sail 2 OVER = adv. 1 peste,
mal bine ca. 2 fig.: a Intrece. de-asupra. 2 de /a unul la al-
OUTWORK, s. 1 fort exterior, tul. 3 In hirgime, In Ifilime ;
n. 2 meterez, n. II Loc. Outworks de diametru. 4 mai mult ; de
were thrown up, s'ail ridicat me- prisos (care r6mfine), 5 dincolo,
tereze. pe cea-Falt parte ; contabil. : de
OUT-WORN, ptr. de la to Out- reportat. 6 de peste mrI.
Wear. 7 prututindenI, pe (la) suprafal.
*to OUT-WORTH, va. a Intrece 8 de la un capit la cel-l'alt, cu
In valoare. totul. 9 prea, peste m6sur,
to OUT-WRITE, va. fperf. Out- prea-prea. II Loc. 1 To run over,
wrote ; ptr. Out-written] a serie a se rev6rsa. Over and above, si
mal malt ea soul mal bine ca. (ceca-ce-i) mal mu/t ; pe de-asu-
OUT-WROUGHT, perf. i pfr. de pra. Not over and above polite,
la Out-work. nu prea politicos. Over and over,
OUZEL = at-e-z61 (S. osle), s. 1. In diferite einduri, de mal multe

www.dacoromanica.ro
 145
OVE OVE
ori ; 2. In toate sensurile. Over to OVERARCH, va. a bolti, a
again, din nod, Inca o datii. Over acopen i cu o bola%
against, fafa de.-2 To deliver over to OVERAWE, va. 1 a impune
lo, a hunina. 3 Above a foot over, cuiva, a impune cuiva respectul.
maI mult de un picior (0m,30479) 2 a intimida, a speria.
In ltime. 4 With a month's pag to OVERBALANCE, va. a In-
over, cu leafa de pe o luni mal trece.
mult. 5 Five in twelve goes twice OVERBALANCE, s. 1 excedent,
and two over, cinci in dou6-spre- prisos, n. 2 fig. precumpnire,
dece se eoprinde de dou6 orl i mar preponderantii, f.
r6man dou6. 5 i 6 V. to Bring. 7 to OVERBEAR, va. [perf. Over-
All the world over, In lumen In- bore ; ptr. Overborne] 1 a subjuga,
treag6. A pain all over, o du- a supune, a Imblndi. 2 a sili
rere general& All over dust, pea- s dea Inapol, a respinge. 3a
fuit. 8 7'o read over, 1. a citi ; 4 a stpini. 5 (with) a
2. a compulsa, a cerceta (o so- sdrobi. 6 a se revii rsa peste.
coteald). 7 * a anula.
3 OVER= 5'-v6r, adj. 1 ispr.- OVERBEARING, adj. 1 sdrobitor,
vit, sfirsit, trecut. 2 superior. coplesitor. 2 fig. : Impun6tor ;
I Loc. 1 School is over, clasa s'a Indrznet, semet, trufas.
isprivit. The storm is over, fur- OVERBEARINGNESS = 6' - ve'r -
tuna a trecut. Once his business ber"-ing-nes, s. Indriiznealii, se-
over, o-dat treburile sale isprii- metie, trufle, f.
vite. The action over, 1. dupi to OVERBEND, va. [perf.
sfirsitul luptei; 2. pe urm, dup. Overbent] 1 a !lido', a incovoia
It is all over with him, s'a ispriz prea mult. 2 a intinde prea
vit cu el. All is over between us, 'nun.
sfintem certati ; am curmat re- to OVERBID, va. [perf. Overbid ;
latiunile Intro nol. ptr. Overbid, Overbidden] 1 a da
4 OVER= 6'-y6r, in comp. in- mal mult ca (mal scump). 2a
semneazcl : 1 exces, belsug, pri- oferi prea mult pentru.
sos, n. 2 superioritate, f. 3 1 to OVERBLOW, va. [perf. Over-
unit cu un adj. : prea, prea mult, blew ; ptr. Overblown] 1 a trece,
prea-prea. a inceta. 2 mar. : a bate (yen-
to OVERABOUND, Dn. a prisosi. tul) prea tare. ji Loc. 1 The storm
to OVERACT, va. fi n. a exa- has overblown, furtuna a trecut.
gera, a Inarca. 2 to OVERBLOW, va. nereg. 1 a
to OVERAGITATE, va. 1 a agita, Imprilstia (o furtunci). 2 a In-
a mica, a scutura prea mult. yeseli prea mult.
2 fig. : a discuta prea mult. OVERBOARD = 6'-v6r-b6rd, adv.
OVERALL = 6'-v6r-ol, s. 1 par- 1 peste bord. 2 In mare. II Loc.
desiil, n. 2 bluzi, f. 3 pl. : 1 It was thrown overboard, a fost
pantalonl de ciltorie, pl. II Loc. aruncat peste bord. 2 A man over-
2 Frock-overall, bluzi. board 1 un om In mare I
OVERANXIETY, s. anxietate, ne- OVERBORE, OVERBORN, V. to
liniste prea mare, f. Overbear.
OVERANXIOUS, adj. prea OVER-BOLD, adj. Indrznetsau
semet peste msurIt ; obraznic.
H. L. Lolliot. Die!. Eng.-Rcms., vol. 11. 10

www.dacoromanica.ro
 146
OVE OVE

OVER-BOLDLY, adv. Cu prea se posomorl. II Loc. 1 To become

mare Indrzneala sa semetie. overclouded, a se Intuneca, a se
to OVERBRIM, va. a se rvrsa. posomori, a se acopen i cu non.
to OVERBROW, va. 1 a se In- to OVERCLOY, va. a satura,
tinde peste. 2 a fi atirnat de-. Indopa, a ghiftui.
asupra. OVERCOAT, s. pardesiti, n.
to OVERBUILD, va. [perf. pi OVERCOLD, 1 adj. prea frig ;
ptr. Overbuilt] 1 a cladi pe, a fig. : Inghetat. 2 s. frig excesiv,
Incirca Cu cldirl. 2 fig. : a ger, n.
Incirca. to OVERCOLOUR, va. 1 a In-
to OVERBULK, va. a apasa, a carca ca culoare. 2 fig.: a des-
asupri, a impila, a oprima. crie sub culorI prea vil, a exagera.
to OVERBURDEN, va. (with, cu) 1 to OVERCOME, va. [per f. Over-
a Impovara, a incrca peste me- came ; ptr. Overcome] 1 a birui,
sur. a Infrange, a Invinge, a triumfa
OVERCAME, per f. de la to Over- peste, a supune, a Imblihuji. 2
come. a stapani (dificultd(i, etc.). 3
to OVERCANOPY, va. a acopeni stpani femotiunea, pasiunile,
(Cu un uranisc). mdnia). 4 a cuprinde, a mica.
OVER-CARE, s. 1 exces de grije, 5 a impoviira, a Incarea peste
n. 2 prea mult ingrijare. mesura'6 a trece peste, a
OVER-CAREFUL, adj. 1 ingrijat veni peste, a surprinde. ii Loc. 4
peste mesura. 2 prea cu grija. Overcome by surprise, cuprins de
to OVERCARRY, va. a duce prea mirare. Too much overcome, prea
departe. miscat (emotionat).
to OVERCAST, va. [perf. iplr. 2 to OVERCOME, vn. nereg. a
Overcast] 1 a Intuneca, a acopeni Invinge, a triumfa.
(ca non,). 2 a pretui prea OVERCOMPLAISANT, adj. prea
scump. 3 cuseitoreasd : a coase de tot Indatoritor.
pe muchie. II Loc. 1 To be (sau OVER-CONFIDENCE, s. 1 lucre-
become) overcast, a se acopen i cu dare excesiva, f. 2 prea multi
non. cutezant.
OVERCASTING, s. (cusclturet pe) OVER-CONFIDENT, adj. 1 prea
muchie, f. IncreOtor. 2 prea cuteztor.
OVERCAUTIOUS, adj. prea pru- to OVERCOUNT, va. 1 a pretui
dent, prea prevN'tor. prea scump. 2 a Intrece In nu-
to OVERCHARGE, va. (with, Cu) mgr. 3 a da un pret mal mare.
a Impovara, a Incrca peste me- to OVERCOVER, va. a acopeni
sued. 2 a incarca prea mult en totul.
(o armcl de foc). 3 fig. a cere to OVERCROW, va. 1 a se fall
prea scump ; a vinde (ceva) prea de isbanda asupra. 2 fig.: a
scump (diva); a cere mal mult supune.
de cat face ; a jafui (pe cMcva). OVERGROWING, 1 s. prea-plin,
OVERCHARGE, s 1 Inearcatura n. multime nenumratit, f.-2 ppr.
excesiva, f. 2 pret Inarcat, care umple prea mult.
n. 3 imposile suprataxa, f. OVERDARING, adj . prea In-
to OVERCLOUD, va. 1 a acopeni draznet.
ca um% a Intuneca. 2 fig. : a Lo OVERDATE, va. a postdata.

www.dacoromanica.ro
 147
OVE OVE

1 to OVERDO, va. [per f. Over- OVER-EXCITED, ptr. sunexcitat.

did ; ptr. Overdone] / a impovara, OVER-EXCITEMENT, s. surex-
a incarca, a exagera. 2 a coace citare, f.
sail a fierbe prea mult. -- 3a obosi OVER-EXQUISITE, adj. prea plic-
peste miisura. II Loc. 1 He overdoes ticos.
it, exagereaz. 2 Overdone meat, to OVEREYE, va. 1 a supravegbia.
carne prea fripta (flart). 2 a observe, a bilge de seam.
2 to OVERDO, vn. nereg. a face OVERFALL, s. 1 cadere de api,
prea mult. cascad, f. 2 mar. : stanca (in
to OVERDRAW, va. [perf. Over- apei), f.
drew ; ptr. Overdrawn] 1 t. de OVERFAR, adv. prea departe.
banca: a intrece suma (totalul) OVERFASTING, s. post prea In-
credituluI sal. 2 fig.: a intrece, delungat, n.
a Inca rea. to OVERFATIGUE, va. a obosi
to OVERDRESS, va. 1 a imbraca prea mult.
prea mult. 2 a incarea cu scule, to OVERFLOAT, va. a Inneca,
a gati peste msuri. a inunda.
to OVERDRINK, va. 'pert*. Over- to OVERFLOURISH, va. a impo-
drank ; ptr. Overdrunk] a bea peste dobi (a orna) in mod superficial.
nAsura, a bea prea mult. 1 to OVERFLOW = 6- va-
to OVERDRIVE, va. [perf. Over- on. 1 a se rvrsa. 2 fig. (with,
drove; ptr. Overdriven] 1 a obosi de) a geme. 8 (with, cu, de) a
peste msura (animate). 2 fig.: a geme; a avea mare belsug de.
merge prea departe kit o glumei). 4 fig. (with, cu) a trece peste, a
3a hinge prea mult(unpar, etc.). sta, a intrece. II Loc. 3 The room
OVERD = 6- v6r-diii', adj. ne-
was filled to overflowing, sala ge-
platit (hick). mea cu (de) lume.
to OVERDYE=6-v6r-daV, va. a 2 to OVERFLOW, va. 1 a In-
vopsi (a boi) Cu o culoare prea neca, a inunda. 2 a r'varsa.
inchisa. 3 * a intrece. II Loc. 1 The whole
OVER-EAGER, adj. prea infocat, country is overflowed, toata tara
prea iute , prea Indatoritor. e inundata. An overflowed battery,
OVER-EAGERLY, adv, cu prea o baterie innecata.
mare infocare, etc. OVERFLOW = CV-v s. 1 re-
OVER-EARNEST, adj. 1 prea se- varsare de apa, inundatiune, f.
rios. 2 maniat ; suparat. II Loc. 2 fig. : acces, transport, n. izbuc-
2 To be over-earnest with, a se nire, f. 3 med. : rvarsare, f.
mania pe. 4 fig. : supra-abundenta, f. belsug,
to OVEREAT, va. [pert Overate; oxees, n. 5 prea-plin, n.
ptr. Overeaten, Overeat] a manca 1 OVERFLOWING, s. 1 exube-
prea mult. I Loc. He overate him- ranta, f. 2 manifestare (de sen-
self, a mncat prea mult. timente), izbucnire, f. Loc. 2 The
to OVERESTIMATE, va. 1 a pre- overflowing of his wrath, izbuc-
tui prea scump. 2 fig. : a stima nirea mania sale.
prea mult; a crede prea mult In, 2 OVERFLOWING, adj. 1 care
a avea o prea bunk opiniune de. se revarsa. 2 fig. : supra-abun-
OVERESTIMATE, s. pretuire prea dent. V. to Overflow.
_mare, f. to OVERFLUSH, va. 1 a colora

www.dacoromanica.ro
 148
OVE OVE

prea mult. 2 a face s roseascfi 2 to OVERGROW, vn. nereg. 1

prea mult. 3 fig. a luda peste a cresce prea mult. 2 a se des-
mOsurft, a prea mid, a ridica in volta prea mult, a se face prea
slava ceruluI. mare.
to OVERFLY, va. [perf. Over- OVERGROWN,ptr.fiadj.1 enorm,
flew ; plr. Overflown] a strfibate foarte mare, ca toate dilele de
In sbor. mare ; lung at toate lilele. 2
OVER-FOND, adj. 1 (of) care iu- copil : care a crescut prea mult ;
besce prea mult ; cfiruia Ii place prea inalt (mare). 3 fig. : care
prea mult. 2 prea bun, prea a devenit prea mare sail prea
Ingfiduitor. puternic. 4 nemsurat, nemfir-
OVER-FONDLY, adv. cu prea ginit. fi Loc. 4 Overgrown fortune,
multfi dragoste. avere colosalfi.
OVER-FORWARD, adj.1prea in- OVERGROWTH, s.1 crescere ex-
datoritor. 2 prea cuteztor; * cesivii, f. 2 fig.: mfirire exce-
nerusinat. sivfi, f.
OVER-FORWARDNESS, s. 1 prea to OVERHANDLE, va. 1 a mania
mare grab sa indatoreasc, f. (a prea des. 2 fig. : a
2 prea mare cutezanti, f. * neru- discuta prea des.
sinare, f. to OVERHANG, va. [per. si
OVER-FREE, adj. prea liber. Overhung] 1 a fi atarnat de-asupra,
OVER-FREELY, adv. prea aiesi in afarfi ; ainainta de-asupra.
OVERFRAUGHT, adj. i m po vfirat, OVER-HASTE, OVER-HASTINESS,
Incfircat peste msurii. s. grabfi, iuleal, prip, repedi-
to OVERGIRD, va. a stringe prea eiune. f.
mult. OVER-HASTILY, adv. cu prea
OVER-FULL, adj. prea plin. mare grabfi, etc.
OVER-GLAD, adj. prea fericit, OVER-HASTY, adj. 1 prea grbit
prea mullumit. (iute, pripit, repede). 2 prea
to OVERGLANCE, va. a percurge vioiii.
(o carte), a frunzfiri. to OVER-HAUL, va. 1 mar. : a
to OVERGO, va. [perf. Overwent; Intrece In iueal. 2 a cerceta,
ptr. Overgone] 1 a intrece. a examina (pentru reparafiuni)
2
(with, de, en) a coplesi. 3:1: a Intinde peste. 4 mar. : a
to OVERGORGE, va. a Indopa, trage (o funie)spre tOrm. 5 fig.:-
a stura. a cerceta, a examina.
OVER-GREAT, adj. prca mare. OVERHEAD = o'-vr-hed, adv.
OVER-GREEDY, adj. prea lacom. peste cap, de-asupra capului; sus.
* to OVERGREEN, va. a da o II Loc. An overhead cylinder en-
culoare favorabil la. gine, o masinfi cu maid.
OVER-GROSS, adj. prea grosolan. to OVERHEAR =5-vr-hIrf, va.
1 to OVERGROW, va. [perf. [perf. plr. Overheard] a au0i
Overgrew ; ptr. Overgrown] 1 a (din intimplare, tetra' voie). ii Lao.
Intrece In crescere. 2 a cresce We may be overheard, ar putea
prea mare pentru, a cresce mal eineva s ne
mare ca. 3 (with, cu) a acopen, to OVERHEAT =6-ver-hit, va. a
a tapeta. II Loc. 3 Overgrown with incfildi prea mult sati peste me-
grass, acoperit cu iarb. sur. II Loc. To overheat one's self,

www.dacoromanica.ro
 149
OVE OVE

a se aprinde, a se mania, a se to OVERLEAVEN, va. 1 a dospi

supra. (coca, aluatul). 2 fig.: a strica6
to OVERHOLD = o-vr-hEold', to OVERLIE, va. [pert. Over-
va. 1 a mentine. 2 fig.: a pretui lay; ptr. Overlain] a se culca peste.
prea (sus) mult. OVER-LIGHT, s. lumina prea
to OVERINFORM, va. 1 a umplea orbitoare (stralucitoare, vie), f.
prea mult. 2 a fi me mare ca. 2 OVER-LIGHT, adj. prea usu-
OVER-JEALOUS, adj. gelos peste rel, prea usuratec.
insura, la culme. to OVERLIVE, va. a supra-
to OVERJOY, va. (at,with, cu, de) vietui (pe cineva).
a lincanta. II Loc. To be overjoyed 2 to OVERLIVE, vn. a bid prea
at (with), a fi Incantat de. mult.
OVERJOY, s. Incantare, rpire OVERLIVER,s.supravietuitor,ni.
de bucurie, f. to OVERLOAD, va. 1 a Impo-
OVER-JUST, adj. de o dreptate vra, a Inerca peste msur.
scrupuloas. 2 fig. (with, cu) a coplesi.
OVER-KIND, adj. prea bun. to OVERLOOK, va. 1 a vedea
OVER-KINDNESS, s. exces, n. saii a se uita, a privi de sus.
prisosint (de buntate), f. 2 a avea vedere spre, a da In.-
to OVERLABOUR, va. 1 a rupe 3 a domina, a fi mal sus asedat.
de oboseala (cu munc), a (se) 4 a se uita (peste umral al-
speti. 2 a munci cu prea mult laja); a citi repede. 5 a vedea,
Ingrijire. a se uita, a cerceta, a examina
to OVERLADE, va. (with, cu) a cu Ingrijire. 6 a revedea (o
Impovra, a Incrca peste m'sur. carte). 7 a supraveghia. 8 a
OVERLAID, pert. fi ptr. de la Inchide ochil asupra, a tolera.-
to Overlay. 9 a neglija, a rasa In prsire (de
OVERLAND, adj. pe uscat. o parte) ; a trece peste (un lueru)
to OVERLAP, va. 1 a acopeni fail a vedea sad fara a voi s
.din noil. 2 a se superpune In vasl. 10 a nu baga de (sail In)
parte. seam. 11 a despretui. 12
OVERLAPPING, s. acoperire din a fermeca.
noil, f. OVERLOOKER, OVERMAN, s. 1
OVER-LATE, 1 adj. prea tardiv. supraveghietor, Ingrijitor, inspec-
2 adv. prea tor, m. 2 sef de atelier, m.
to OVERLAY, va. [per f. i ptr. OVERLORDSHIP, s. imperiu, n.
Overlaid] 1 a arunca peste ; a stiipanire, autoritate, f.
pune pe, peste ; a asesla pe, peste. to OVERLOVE, va. a iubi prea
2 (with, cu) a acopen, a In- mult.
veil din noil. 3 fig.: a Intu- OVERLUSTY, adj. 1 prea mult,
neca, a ascunde (aeoperind). 4 prea de tot, prea-prea. 2 prea
a Innibusi. b fig. (with, Cu) a obraznic.
coplesi, a Incarca. OVERLYING, adj. superpus, in-
OVERLAYING, s. Invelis, aco- terpus.
peris, n. to OVERMARCH, va. a face sit
to OVERLEAP, va. 1 a sri peste, umble prea mult.
de-asupra. 2 a Intrece. OVERMASTED,pir. prea Incireat
OVERLEATHER, s. cputii, f. cu catargurI.

www.dacoromanica.ro
 -- 150
OVE OVE

to OVERMASTER, va. a stiipAni ; 3 a trece peste, a neglija, a

a sili sA se supuie si cedeze. omite, a nu !Aga in (de) seamil.
to OVERMATCH, va. a fi prea 4 a'sI petrece (nkle).
tare sail puternic pentru ; a fi su- OVERPAST, ptr. trecut.
perior cuiva ; a invinge, a birui. to OVERPAY, va. [perf. pi ptr.
II Loc. To be overmatched, a's gasi Overpaid] 1 a plti prea mult.
bAcAul, stApAnul ; a da de stiipAn, 2 resplAti prea darnic.
a's1 gsi ac de cojoc. to OVERPEER, va. 1. a domina.
OVERMATCH, s. (for) adversar 2 a privi (de sus). 3 un. (off
prea mare sail puternic (pentru), a trece.
m. ; superior (cuiva). to OVERPEOPLE, va. a popula
to OVERMEASURE, s. va. 1 a prea mult.
masural Cu prea mare generosi- to OVERPERCH, uct. a strAbate
tate. 2 fig. : a prelui prea sus. (in sbor).
OVERMEASURE, s. prisos, n. ; to OVERPERSUADE, va. a face
m6suril prea bunA, I. si'11 schimbe hotiirlrea ; a con-
OVER-MODEST, adj. prea mo- vinge (pe cineva vrend-nevrnd).
dest. to OVERPICTURE, va. a intrece
OVER-MOIST, adj. prea egrasios limitele In descrierea...
(umed). to OVERPITCH, va. 1 a arunca
OVER-MOISTURE, s. prea multA (a asvIrli) prea departe. 2 a
egrasie (umedealii), f. merge prea departe, a exagera.
to OVERMOUNT, va. a se ridica to OVERPLEASE, va. a plcea
(a se Malta) deasupra. Prea mult cuiva. II Loc. Not over-
OVERMUCH= b-vr-m'ts', lady. pleased at (sail with), nu prea mul-
prea mult, prea de tot. 2 s. /limit de (cu).
exces, prisos, n. 3 adj. excesiv, OVERPLUS=6'-vAr-prs, s. pri-
prisositor. sos, excedent, n. prisosini, f.
to OVERMULTITUDE, va. a In- to OVERPLY, va. a face s'a lu-
trece In numAr. creze prea mult.
to OVERNAME, va. a spune nu- OVERP DISE = 5'-vgr-polz,s. con-
mele..., a numi. tragreutate, f.
OVERNIGHT, adv. V. Over, prep. to OVERPOISE, va. V. to Out-
to OVERNOISE, va. a InnAbusi, balance.
a domina. to OVERPOST, va. a strAbate
OVER-OFFENDED, adj. prea o- repede.
fensat. OVER-POTENT, adj. prea pu-
* to OVEROFFICE, va. a do- ternic.
mina prin autoritatea slujbeI. to OVERPOWER, va. 1 a fi prea
OVER-OFFICIOUS, adj. 1 prea tare pentru. 2 a birui, a hi-
de tot Indatoritor. 2 prea de ving; a subjuga. 3 (by, prin
tot plicticos saii plictisitor. cu) a coplesi ; a sdrobi. 4 a
to OVERPAINT, va. a pieta sari obosi peste mesurA. 0 Loc. 1 To
a descrie cu culorl prea vil. be overpowered, a fi Invins.
to OVERPART, va. a da un rol OVERPOWERING, adj. coplesi-
prea insemnat cuiva. tor, sdrobitor.
to OVERPASS, va. 1 a trece prin OVERPOWERINGLY, adv. In mod
sail din colo. 2 fig.: a Incerca. iresistibil.

www.dacoromanica.ro
 151
OVE OVE

to OVERPRAISE, va. a lidda to OVER-RIPEN, va. a coace

prea mult. prea mult.
OVERPRAISING, s. laude exce- to OVERROAST, va. a frige prea
sive, f. pl. mult ; a frige pe grtar prea mult.
to OVERPRESS, va. 1 a apsa to OVERRULE, va. 1 a &Arm'',
prea tare. 2 (with, Cu) a co- a dirige, a conduce ; a controla.
plesi.-3 a insista prea mult 2 a stipini. 3 a intrece.
4 a reusi multuiniti struintelor. 4 a respinge (o peirere). 5 lege
to OVERPRIZE, va. a pretui prea a respinge (conclusiuni) ; a casa
mult, a face prea mult cas de, (o judecatd). 6 a desfatui, a
a tine prea mult la. despovtui s. (I Loc. 6 He was
to OVERPROPORTION, va. a nu overruled, a fost desfituit.
face (un lucru) in proportiunile OVERRULING, adj. suveran ;
cerute. care cirmuiesce, care conduce.
OVER-PROVIDENT, adj. prea 1 to OVERRUN, va. [per. Over-
econom. ran; plr. Overrun] 1 a percurge,
OVERRAN, per f. de la to Overrun. a strabate; a se imprstia (In).
OVER-RANK, adj. prea sdravn. 2 a nivli In. 3 (with, cu) a
to OVERRATE, va. a pretui prea acopen. 4 (with) a bfintui, a
scump. pustii (de). 5 a &aka (sub pi-
* OVERRAUGHT, pir. de la to cioare) ; a strivi (Cu picioarele).
Overreach. 6 a alerga, a fugi mai repede ca.
1 to OVERREACH, va. 1 a in- 7 tipogr. : a tine mal mult loe
trece, a trece din colo de (peste). ca. n Loc. 6 To overrun the con-
2 a Insela, a trage pe sfoar. stable, fig., a face cheltuieli ne-
3 a ajunge pe cineva pe drum. bune.
4 a iuti galopul. 2 to OVERRUN, vn. nereg, a
2 to OVERREACH, vn. cal : a geme de (cul, a fi plin ca.
izbi potcoavele (de la picioarele OVERRUNNER, s. nivlitor, m.
din-darit cu cele de la picioarele to OVERSEARCH, va. a examina,
dinnainte). a visita.
OVERREACHER, s. Inseltor, ho- to OVERSEASON, va. 1 a pune
toman, prea multi sare si piper. 2 fig.
to OVERREAD, va. [perf. (with, cu) a impregna ; a higa in,
Overread] 1 a citi. 2 a studia a inculca In, a Ali In.
prea mult. to OVERSEE, va. [perf. Over-
t OVERRED, va. a umple Cu saw ; plr. Overseen] 1 a inspecta,
rosin. a supraveghia, a bga bine de
to OVERRENT, va. a inchiria seamii, a piizi. 2 a face si se
prea scump. execute (un testament). 8*a
to OVERRIDE, va. [per f. Over- neglija, a liisa s treack. 44 a
rode ; ptr. Overridden, Overrid] 1 a orbi; a insela.
trece peste corpul..., a calca in OVERSEER, s. 1 inspector, su-
picioare. 2 a obosi (un cal) praveghietor, m.-2 administrator
peste m'surii. 3 a intrece (pe (epitrop) al taxeI srcilor, m.
drum), a lua inainte. 3* executor testamentar, m.; sef
OVER-RIPE, adj. prea copt (un de atelier, m. 4 * picher, m.
to OVERSELL, va. [perf. i ptr.

www.dacoromanica.ro
 152
OVE OVE
Oversold] a vinde prea scump ; a (with, de) coplesit; absol.: coplesit
vinde mal scump ca. de oboseal.
1 to OVERSET, va. [per!. fi ptr. to OVERSPREAD, va. [perf si ptr.
Overset : 1 pr. fi /1g.: a rsturna. Overspread] a se Impriistia peste,
2 a cufunda. a se Intinde peste, a acopen.
2 to OVERSET, un. nereg. 1 se to OVERSTATE, va. a exagera.
rsturna. 2 a se cufunda. to OVERSTAY, va. V. to Out-
to OVERSHADE, va. V. to Over- stay.
shadow. to OVERSTEP, va. a Intrece, a
to OVERSHADOW, va. 1 a um- depftsi, a calca.
bri. 2 fig.: a adaposti, a pro- to OVERSTOCK, va. 1 a umple
teja, a ocroti. 3 a eclipsa. 4 prea mult. 2 a umple (pia fa)
a intuneca. cu. 3 a Impovara (o mopie) eu
to OVERSHINE, va. V. to Out- vite. 4 on. a face prea mari
shine. provisiunI de; a se Impovara cu ;
OVERSHOE = 5'-vgr-s, s. ga- a geme cu (de), a avea mare belsug
los, nt. de. 5 fig. (with, cu) a impoN ra,
to OVERSHOOT, va. fi n. [per!. fi a Incarca peste msuril.
pir. Overshot] 1 a trece peste, a OVERSTOCK, s. supra-abundenta,
depasi, a Intrece. 2 pufcd, etc.: prisosint, f. belsug, prisos, n.
a bate din colo de. 3 a strii- to OVERSTORE, va. V. to Over-
bate repede. 4 idrodinamica .: stock.
a face sit se misce de-asupra. II OVERSTRAIN, s. Incordare, ten-
Loc. 1 To overshoot one's self, siune excesiva (de spirit), f.
a merge prea departe. 4 Over- 1 to OVERSTRAIN, va. 1 a merge
shoot wheel, math push' In mis- prea departe, a depisi. 2 a abusa
care pe de-asupra. de puterile sale) ; a sili (pe cineva)
OVERSIGHT, s. 1 inspectiune, s faci sfortarI prea marl% 3a
supraveghere, f. 2 nebagare de incorda prea mult (spiritul).
seam, gresala, prostie. 3 ui- 2 to OVERSTRAIN, un. a se sforta
tare, f. prea mult ; a se obosi prea mult.
to OVERSIZE, va. 1 a intrece (in to OVERSTREW, * to OVER-
dimensiunl). 2 (with, Cu) a aco- STRAW, va. [per!. Overstrewed, *
peri, a unge; a ballade un strat (de). Overstrawed ; ptr. Overstrewn] a
to OVERSHIP, va. 1 a sari peste. Imprstia (peste), a asterne, a pre-
2 fig. : a scipa de. sara (Cu).
to OVERSLEEP one's self, u. ref. OVER-STRONG, adj. prea tare.
[perf. fi ph.. Overslept] a se des- OVER-SURE, adj. prea sigur ;
tepta prea tar0iii, a dormi prea prea Incresllor.
mult. to OVER-SWEAR, va. a jura din
to OVERSLIP, va. a sari (a lasa); nog.
a omite, a neglija. to OVERSWELL, mi. [per f. Over-
to OVERSNOW, va. 1 a acopeni s welled ; ptr. Overswollen] 1 a 1.6-
cu zapad. 2 fig. : a-I ninge In vrsa. 2 a se 'Malta set a se
bar)* a albi. ridica de-asupra.
OVERSOLD, per f. fi ph.. de laOVERT = 5'-vgrt (L. apertum),
to Oversell. adj. 1 v'dit, invederat, patent, cert,
OVERSPENT = o-vgr-spent', adj. evident.-2 plaid, etc. : deschis. !I

www.dacoromanica.ro
 153
OVE OVE

Loc. 1 An overt act, un inceput ridica mai sus ca. 2 fig. : a

de punere in executiune. intrece.
to OVERTAKE, va. [pelf. Over- OVERTRADING, s. 1 comerchl
took ; ptr. Overtaken] 1 a apuca, (negot) prea desvoltat, care in-
a prinde (pe neafteptate). 2 a trece mijloacele comerciantului
intrece, a ajunge pe cineva (pe (negustorului), n. 2 specula-
drum). 3 a apuca, a surprinde. liuni pl.
4 fig.: a atinge, a lovi. II Loc. to OVERTRIP, va. a trece usor
8 We were overtaken by the night, peste, a atinge usor.
noaptea ne apuc. OVERTURE= 6'-ver-ciOr (L. a-
to OVERTASK, va. 1 a Mama pertum), s. 1 propunere, f. 2
cu muna ; a sili sA lucreze prea * deschidere, f. 3 * destAinuire,
mult ; a cere prea mult de la. f. 4 mus.: uverturk f.
2 a intrece (puterile). 1 to OVERTURN, va. 1 pr. si
to OVERTAX, va. a impovra fig. : a rgsturna. 2 fig.: a dis-
de (cu) dAri. truge. 3 fig.: a invinge, a bi-
to OVER-TEMPT, va. a incerca rui ; a triumfa de (rdbdarea...).
prea mult, 2 to OVERTURN, vn. trdsurd,
to OVERTHROW, va. [per f. Over- etc.: a se rZsturna.
threw ; ptr. Overthrown] 1 int. OVERTURN, s. raturnare, f.
gen. : a raturna. 2 a birui, a OVERVALUATION, s. pretuire
Infringe, a invinge. prea mare, f.
OVERTHROW, OVERTHROWING, to OVERVALUE, va. 1 a pretui
s. 1 rsturnare, f. 2 distrugere, prea mult, a exagera valoarea...
mink f. 3 infringere, invin- 2 fig.: a face prea mare cas de,
gere, f. 4 cAdere, injosire, f. a avea o pArere prea bunA de.
OVERTHROWER, s. raturnAtor. to OVERVEIL, va. a town.
1 OVERTHWART, adj.1 din fat, * OVERVIEW, s. inspectiune, f.
dc din colo de (de peste) drum. to OVERWATCH, va. a obosi cu
2 care tale cu unghiuri drepte. veghieri.
3*contrariant ; nemultumitor. to OVERWEARY, a obosi peste
2 OVERT1TWART =5-ver-' ilort' msurii.
prep. prin. II Loc. Overthwart the to OVERWEATHER, va. a res-
stream, din colo do rill. turna (furtuna).
OVERTHWARTLY, adv. 1 d'a to OVERWEEN=6-v6r-ftin', vn.
curmezis, prin. 2 fig.: din spi- 1 a fi prea infumurat, prea in-
rit de contradicere. gilmfat, a se crede. 2 a se lAuda
OVERTIME, s. ore suplementare, prea mult, a se ilusiona, a se a-
f. pl. II Loc. To work overtime, a mOgi, a'si da ifos.
face ore suplementare. OVERWEENING ing, adj. In-
to OVERTIRE, va. a obosi peste fumurat, Ingfimfat.
msuril. OVERWEENINGLY = li, adv.
OVERTLY, adv. obstesce, in pu- cu infumurare , cu ingilmfare ,
blic, pe fath, Dips. cu ifos.
OVERTOOK, per f. de la to Over- to OVERWEIGH, va. V. to Out-
take. weigh.
to OVERTOP, va, 1 a domina, OVERWEIGHT = s.
a intrece, a se malta sail a se excedent de greutate, n. II Loc. To

www.dacoromanica.ro
 164
OVE OWN

pay five shillings overweight, a OVOLO = S'-vo-1, s. arhilect.

plitti un excedent de *ase ova, f.
* OVERWET, s. egrasie (ume- OVULE= 6'-vIiil, s. bot. : ovulk f.
Ocala) excesiv, f. to OWE= (S. agan), va. 1 a
to OVERWHELM= 5-vr-iielm', datori, a fi dator; a avea (ceva
va. 1 a cufunda, a Ilium'. 2 de la cineva). 2 * a poseda ;
fig.: a impovrtra, a cople*i, a a avea drept la. II Loc. He who
sdrobi. 3 * a privi cu un aer owes nothing is rich enough, cine
posomorit. nu e dator e destul de bogat. He
OVERWHELM, s. impovarare, owes me two hundred pounds,
descurajare, f. imI datoresce cinel mil de lel. To
OVERWHELMINGLY = ing-li, owe a bill, a datori o factura.
adv. In mod impovttrator, cople- OWING ppr. fi adj.
*itor, sdrobitor. 1 datorit. 2 (to, cuiva) datorit,
OVER-WISE = 6'-v6r-ilez, adj. atribuit ; In urma..., din pri-
1 prea cuminte, prea tntelept. cina..., I! Loc. 1 A

2 de o cumintie (Intelepciune)afec- hundred pounds owing to him, dou6

tata. 3 infumurat, Ingamfat. mil einel sute de lei earl' Ii se
OVER-WITTED, ptr. Intrecut in datorise. 2 Owing lo a feeling of,
fineta (dibacie); tras pe sfoark datorit (de atribuit, multumita)
OVER-WOODY, adj. prea ph- unuI simtimint de. His misery is
duros. owing lo his vices, miseria se da-
to OVERWORK, va. 1 a impo- toresce vitiurilor sale. Owing per-
vara, a incarca cu munca ; a haps lo the fatigue, poate in urma
obosi peste msurk a sili sa lu- oboselel.
creze prea mult. 2 a obosi (un OWL = (S. ule), s. bufnita,
cal) prea muit. 3 a lucra, a Barn-owl, huhurez.
f. I Loc. 1
me*te*ugi ceva prea mult. 4 a Horned owl, hula mare. Owl-
incarca (Cu ornamente, cu po- light, 1. lumina. slaba ; 2. amurg,
doabe). crepuscul. Oivl-like, ea o bufnit.
OVERWORK, s. 1 munci exce- to OWL =aul (wool?), vn.- a
siva, f. 2 munc suplemen- face contrabanda.
tara, f. OWLER= Sr, s. contraban-
to OVERWREST, va. a incorda dist, IT!
prea mult ; a forta. OWLET = aill'-et, s. 1 cucuvaie,
OVERWROUGHT, per f. ptr. de f. 2 puiii de bufnit, ni. V. Owl.
la to Overwork 3. OWLISH= 4, adj. de bufnit,
OVER-ZEALOUS, adj. prea sir- ca bufnita.
guitor, prea zelos. OWN=Cin (S. agan), adj. pro-.
OVIFORM= 6'-vi-form (L. ovum, pria. [Own se adclogei la adj. pos.
forma), adj. in forma de di; Ex. : My own, al meti, a mea, al
ovoid. mel, ale mele ; meii, mea, meI,
OVINE = 6'-valn (L. ovis), adj. mele. His own, al s'ti, a sa, aI
ovin. sl, ale sale ; sSS, sa, sdi, sale].
OVIPAROUS = o-vip'-a-rgs (L. II Loc. My own, 1. V. mai sus ;
ovum, pario), adj. ovipar. 2. iubitul mek iubita mea ;
OVOID = 6'-vo-id (L. ovum), adj. gutul mea, drguta mea. My own
ovoid. child, iubitul (dragul) melt copil.

www.dacoromanica.ro
 155
OWN OZO

He's mother's own child, e di-it- OXALIC= ocs-al'-ic (L. oxalis),

gutul mama. It is not my own, adj. oxalic.
nu este al men' (a mea). My own- OXHYDROGEN = ocs-haV-dro-
est own, drguta sufletului mat'. gIn (Gr. oxus, hydro, genna5),
My own self, eil Insu-mi. It was adj. lanipd, lumina :
your own observation, era obser- OXIDABLE = (Gr.
vatiunea d-voastre proprie. A oxus), adj. oxidabil.
house of my own, o cash a mea. to OXIDATE dEt, va. a oxide.
Motives of his own, motivele sale OXIDATION = d"-en, s. oxi-
personale. To come lo one's own, datiune, f.
a lua posesiunea de averea sa ; a OXIDE = oe-sid, s. oxid, n.
moeteni. To conie lo one's own OXONIAN oc-s5'-ni-iin, s. stu-
again, a'eI recApita drepturile. dent (al UniversittiI) de la Ox-
To make a thing one's own, a'el ford,
Insuei un lucru. OXYGEN= oc'-si-gln (Gr. oxus,
to OWN= 6n, va. 1 a avea, a genna5), s. oxigen, n.
poseda, a fi proprietor de. 2 a OXYGENABLE = adj.
reclama ca fiind al sat* (un copil, care se poate combina cu oxigenttl.
un Inert' pierdid). 3 a recu- to OXYGENATE = Et, to OXY-
noasce ca ; a mirturisi, a con- GENIZE= arz, va. a oxigena.
ven! de (ea). II Loc. 1 I sell all I OXYGENATION= ghl-n6"-en,
own, vInd tot ce posed (am). 3 s. actiune de a oxigena, starea
He will not own il, nu vrea sh de cea-ce este oxigenat, f.
mrturiseasch. I own that..., con- OXYGENOUS = gIE-nEs, adj.
vin ch... Ii niust be owned that..., de oxigen.
trebue sh se mrturiseasch ch... OYER= 6'46r (Fr. ouir), s. 14:
OWNER= Con'-Er, s. proprietar, auditiune (a unui preces), f. 2
stapin, posesor, m. ; propriet- copie de piese, f. II Loc. Court of
reasa, stapAni, f. oger and terminer, Curte cu jurati.
OWNERSHIP sip, s. pro- OYES ! OYEZ != o-les' (Fr. oyez),
prietate, f. drept de proprietate, n. interj. auOiti I ascultatI !
OX= ocs (S. oxa), s. [pl. Oxen] OYLET-HOLE= oF-let-h151, s. V.
boil, in. j Loc. The prize ox, bold Eyelet.
premiat. Ox-bow, jug. Ox-eye, 1. OYSTER= oIsf-tr (S. ostre), s.
ferestrue, ferestruick ; 2. bot.. : stridie, f. II Loc. Native oysters,
ochiu-boulul ; 3. pasere ochiu- stridil engleze. Oyster-bed, bench
bouluI. Ox-eyed, cu ()chi de boh. de stridii. Oyster-pally, patch (pas-
Ox-1ly, thun(c), strechie. Ox-gang, tet) de stridii. Oyster-rearing, os-
intindere de prnnt pe care poatc treicultura (culturh de stridii).
s'l are un bou Inteo di (6 celare,). Oyster-mench, (-wife, -woman),
Ox-goad, beldie. Ox-harrow, bo- vindEtoare de stridil.
ron, graph Ox-like, ca un boil. OZ. = aiins, s. abrev. pentru
Ox-lip, bot. : ciobotici. 0x-stall, Ounce.
sthul. 0x-tongue, 1. limbh de yea ; OZONE 5'-ztin (Gr. win), s.
2. bot. : limbo boului, mieroth. ozon, f.

www.dacoromanica.ro
 136
PAB PAC

P.
P=pT, s. P, p, in. II Loc. Mind PACHA pa-so' (P.), s. pasa, ni.
your Ps and Qs, puncif puuctele PACHALIC = lic, s. pasalie, n.
pe i; fil (fitT) cuminte. P jacket, PACHYDERM paci-i-de'rm (Gr.
bluz (de postav) de pilot. V. Pea. pachus, derma), s. pachiderm, m.
PABULAR =pab'-lu-lr (L. pa- PACHYDERMATOUS-- derm"-
bulum), adj. alimentar, hrnitor. A-ts, adj. pachiderm.
PABULOUS = les, adj. V. Pab- PACIFIC, PACIFICAL =
ular. l (L. pax, facio), adj pacific,
PABULUM= Igrn (L.), s. ali- pachlic ; linistit, Impctor.
ment, nutriment, n. hrani, f. PACIFICATION = 611-sdn, s.
PACE= pEs (L. passum), s. 1 inf. impacTuire,imp'acare, pacificare, f.
gen. : pas, in. 2 msurd : pas PACIFICATOR = -ter, PACI-
(5 picioarc), ni. 3 mers, umblet, FIER pas'-i-faT-r, s. Impclui-
n. ; cal: (la) pas. 4 mil.: pas, tor, pacificator, ni.
ni. Il Loc. 1 Pace for pace, pas cu to PACIFY = pas'-i-faT, va. 1 a
pas. To quicken one's pace, a'sT impca, a Impclui, a pacifica.
grbi sa a'sT iuti pasul. To hold 2 a
(sail keep) pace with, a psi, a PACK= pac (Ger.), s. balot, pa-
urma. At a quick pace, la pas chet, n. boccea, f. 2 greutate,
accelerat. 2 A hundred and twenty povar, sarcin, f. 3 perechie
paces off, la o distant de o sut (de cfirp), f. 4 hait (de c'ainT),
de metrl. 4 Quick pace, pas de f. 5 fig. : ccat, droaie, gr-
asalt, de sarj. mad, f. vraf, n.-6 fig. : sloiurT
1 to PACE,= pEs, un. 1 a merge, de ghiath, pl. 7 * imeltor,
a umbla cu pasT msuraff, a psi, m. 8 * invoial, f. pact, n.
a merge, a umbla (incet). 2 Loc. Pedler's pack, balot de col-
cal : a merge la pas. II Loc. To portor. Pack-cloth, (-sheet), pnz
pace along (sail on), 1. a inainta de ambalaj (de impachetare). Pack-
In sad Cu pasT m'suratT ; 2. a horse, cal de povar. Pack-house,
umbla maiestuos. To pace back, magazie. Pack-load, povar (de
a se intoarce. cal de pouarii). Pack-man, col-
2 to PACE, va. 1 a inainta sail portor. Pack-paper, hirtie de am-
a psi de-a-lungul ; a urma, a balaj. Pack-saddle, samar, Pack-
percurge. 2 a m6sura (cdmptil). thread, ala de ambalaj. 5 The
3 a mfina (un cal, etc.). 4* whole pack of you, toat ceata
a Intrece. ii Loc. 1 To pace the voastr.
room, a umbla cu pasT marT 1 to PACK= pac, va. 1 a am-
repeql prin odaie. bala, a impacheta. 2 fig.: a
PACED= p6sd, adj., In comp. : IngrAmdi, a vrfui, a aduna la
1 cu pasul..., care are pasul..., un loc. 3 a'sT face (bagajuy,
cu mersul... 2 fig.: dresat, In- impacheta (lucrurile). 4 a
velat. II Loc. 1 Slow-paced, cu pune (carne, scrumbii, etc.) In
pasul incet. butoaie. 6 a Incrca (un cal cu
PACER = pis'-gr, s. care um- povard), a pune samarul pe (Ind-
bra bine. gar). 6 /1g.: a bate (cdriile de

www.dacoromanica.ro
 157
PAC

joc); a'sI alege (un Pahl, etc.). 1 to PAD, un. 1 a merge pejos.
7 * (in, ca) a amesteca. 8 (lo, 2 a
la) a expedia, a trimite. 9 lehn.: 2 to PAD, va. 1 a strabate.
a umple Cu cfily. II Loc. To pack 2 a bate, a cAlca (un drum). 3
up, V. 1, 3 si 8. a bate astupusurI (la ufi, etc.), a
2 to PACK, un. 1 pers. : a am- astupa (o odaie, o iisd, etc.).
bala, a face ambalajurI (Impa- a vtui (o haincl). 5 tehn. : a
chetarI). 2 1. : a se ambala, a Impregna cu o substanyt corosivfi.
se Impacheta. 3 a pleca, a fugi, PADAR = pad'-ilr (S.), s. Mink
a o sterge, a se cfirbni, a o lua proastk f.
la snhtoast. 4 (with, Cu) a PADDING pad'-ding, s. 1 um-
complota, a se Invoi, a se Into- plere, astupare, vtuire, f. 2
vrsi. II Loc. 1 To pack up, a'si vat, panza groasa, f. 3 lit.
face bagajul. 3 To send packing, umplutur, f. V. Pad.
a trimite si se plimbe. 7'o pack 1 to PADDLE = pad'-d'l (L. ba-
off (sa away), a'sI lua catrafu- tilhzs), un. 1 a se juca cu apa ;
sele, a pleca. a bleotocari. 2 a:mana cu vIsle.
PACKAGE = pac'-idj, s. 1 pa- 3 fig. : a miingia (Cu degetele).
chet, n. ; com., dr. de tier : colet,2 to PADDLE, va. a pipsai, a
n. 2 ambalaj, n. Impachetare, atinge usor. Loc. 1 To paddle
I

f. 3 asedare, f. 4 cheltuieli (de palms, a'sI stringe

Impachetare), pl. PADDLE, s. 1 vislii, f. 2 lo-.
PACKER = r, s. ambalor, cel patil (de roatii), f. 3 parte
care Impacheteaz, m. f. ji Loc. 2 Paddle-board, lopath.
PACKET = et, s. 1 pachet, Paddle-boat, corabie cu roate.
n. 2 mar. : pachebot, vapor de Paddle-wheel, roati cu lopey.
transport, n. I Loc. 2 Packet-boat, Paddle-door, stvilar.
(-ship), pachebot. PADDLER= dlr, s. loptar,
to PACKET, va. a Impacheta. m.
PACKING= lug, s. 1 amba- PADDOCK = pad'-doc (S. pear-
laj, n. Impachetare, f. 2 cAly, roc ?), s. 1 ogradk psune, fl-
pl. 3 cicidire umplere, astu- neap, f. 2 tare, n. 3 pl. :
pare, f. 4 fig. : Inselatorie, f. herghelie, f. 4 (S. pad) broasci
ii Loc. 1 Packing-needles, ace de rioasi, f.
ambalaj. 2 Packing-box, cutie de PADDY = pad'-di, s. orez (in
day. sac), n.
PACK-WAX pae-Ciacs, s. car- PADISHAH = (Turc.) s.
tilaj, sgrciui, n. padisah, m.
PACT = pact * PACTION = pac'- PADLOCK = pad'-loc (S. path,
sn (L. pactunz), s. Invoial, f. loc ?), s. lacat, n.
contract, pact, n. to PADLOCK, va. 1 a Inchide cu
PAD =pad (S. path), s. 1 drum, n. 2 a pune piedie la; a
carare, potecA, f.-2 cal dc calarit, nitui, a yntui ljugul).
ni. 3 Millar, m. 4 (S. pad), PADIJASOY=pad'-Iu--sof (Pa-
vea, f.; pernii, f. -- 5 tuzlue, m.- dua ; Fr. soie), s. miltase din
6 tampon (de rufe), n. 7 gu- Padua, f.
ler, n. 8 testea de hArtie, f. MAN = (L.), s. pean,
9 astupus (de kind, etc.), n. imn, cntee, n.

www.dacoromanica.ro
 158
PiE PAI
PEONY pr-o-ni (Fr. pivoine), sub pedeaps de moarte. 2 Bo-
s. bot. : bujor, m. rusioark f. dily pain, durerile fisice (trupescI).
PAGANpa'-gan (L. pagus), adj. What a pain I am in ! o I ce du-
fi s. pagan, m. prigana, f. rere simt ! To have a pain in
PAGANISH= is, adj. pfiganese. one's head, a avea o durere de
PAGANISM iz'm, s. paganism. cap. 7'o cry out with pain, a tipa
to PAGANIZE= alz, v. 1 va. de durere. To give great pain to,
a paganisa. 2 on. a se purta 1. a amari, a chinui ; 2. fig. : a
ca un pagan.
I PAGE = palj (L. pagina), s. to PAIN p6n, va. 1 a amri,
pagina, f. Loc. The right page,
II a chinui. 2 a mahni, a supra;
fata (pagineI), rectoul. The back 3 * a necji, a obosi, a ingrija.
page, dosul (pagineI) versoul. Loc. 2 It pains one' ta see it, te
2 PAGE= p8dj (Gr. pais?), s. 1 superI cand ve01 aceasta. 3 Topain
paj, m. 2 * baiat, copil, ni. one's self (to, s), a'sI da osteneala.
to PAGE, va. 1 a pagina (o PAINFUL pUn'-ful, adj. 1 du-
carte, etc.). 2 a fi paj al... 3 reros. 2 fig. : mahnitor, supa-
* fig.: a urma cuiva), a rator, trist. 3 greu, penibil.
pasi (in urma cuba). 4 harnic, ingrijitor, muncitor.
I PAGEANT = pa'-gIant (Gr. II Loc. 3 A painful nzarch, un
pegma?), s. 1 spectacol, n. pri- mar s greO, penibil. 4 The painful
veliste, parad, f. 2 decora- husbandman, agricultorul harnic
thine, pomp, fala, f. alaiil, n. (muncitor).
3 fig. : amgealii, MaSCil, f. PAINFULLY li, adv. 1 du-
2 PAGEANT, adj. pompos, reros. - 2 fig. : gre, penibil.
falnic. 3 cu greil, cu dificultate. 4 cu
PAGEANTRY= ri, s. V. Pa- cu Ingrijire.
geant. PAINFULNESS -- nes, s. 1 du-
PAGEHOOD pEdr-hfid, s. stare rere, natura dureroasa, f. 2
de paj, f. V. 2 Page. fig. : durere, Ingrijare, mahnire,
PAGINATION = neliniste, f. 3 natura penibila
PAGING = palj'-ing, s. pagina- sa obositoare, oboseal, f. 4
tiune, f. V. i Page. munch*, obosealit, f.
PAGOD p-e-ghd, PAGODA PAINS pEnz, s. sing. sail 'Rm..:
pa-g6'-da. (P. pout, ghod), s. pa- Ingrijire, munca, oboseala, oste-
goda, f. neala, f. ! Loc. 7'o be at the pains
PAID = pal, per f. ci ptr. de la sail at some pains (to), 1. a'sI da
to Pay. ostenealk (sa) ; 2. a-i vine greu
PAIL 01 (Gr. pella), s. ga- (sk). To bestow great pains on, a
leata, f. ingriji de ; a da toate ingrijirile
PAILFUL = pEr-ful, s. gfileata cerute la. For your pains, pentru
(plina), f. osteneala d-tale. To lake pains,
PAIN pEn (S. pin), s. 1 pe- a'}I da osteneala. To require great
xleapsa, f. 2 durere, suferinfa pains, a cere multi Ingrijire.
(fisiceil, f. 3 durere, sugiare, Pains-laher, persoank harnica
mahnire, neliniste, ,f. 4 pl. : muncitor. Pains-taking, 1. adj.
trud, munca, oboseala, f. V. harnic, muncitor ; 2. s. obosealil,
Pains. II Loc. 1 On pain of death, osteneal.

www.dacoromanica.ro
 159
PAI PAL

to PAINT Wait (L. pingo), va. se marita. 3 fig. : a se potrivi.

n. 1 a pieta, a vopsi, a zu- 4 a se intelege, a se Invoi. I Loc.
gravi. 2 a drege, a spoi, a su- 1 Pairing time, timpul Im perechie-
lemeni ; a da Cu dresurI, a da ref. 2 All paired, totI s'ati cask-
cu rosiul, cu suliman. 3 fig. : torit. 4 To pair off, t. parlam.: a
a alege, a gati, a Impodobi. 4 se invoi Cu un membru al parti-
fig. a depinge, a descrie. I Loc. duluI advers ca s lipseasca si-
1 Painted green, vopsit verde. A multaneil. Pairing off, absenta si-
painted devil, un drac gol. 2 She multanee.
paints, se sulemenesce. 3 Painted 2 to PAIR, va. 1 a castori, a
words, cuvinte alese. 4 In painting cununa, a uni. 2 a Imperechia.
the passions, In descrierea pa- 3 fig. : a potrivi. 4$ V. to
siunelor. Impair.
PAINT =pEnt, s. 1 culoare, f. *PAJOCH= pii'-gIoc, s. pun,
culorI, f. pl. 2 vopseala, zu- PAL pal, s. limba ceirclitorilor :
griveal, f. 3 suliman, eres, tovar6s, partas, complice, m.
rosiii, n. dresuri, pl. PALACE par-as (L. palatium),
1 PAINTER-- 6r, s. 1 pictor, s. palat, n. Loc. Palace-court,
vopsitor, zugrav, tribunal al MaresaluluI palatultd.
2 PAINTER, s. mar. : barbet, Palace-yard, curtea palatulul.
bot, n. PALADIN pal'-a-din (L. pala-
PAINTING= ing, s. 1 vopsi re, tinas), s. paladin, cavaler rta-
zugravire, f. 2 pictura, f. ta- citor, m.
bloti , n. 3 fig. : descriere, des- PALANQUEEN, PALANKIN = pal'-
criptiune, f. in-chin" (Siames : palangka), s.
PAINTLESS les, adj. care nu palanchin, n.
s'ar putea pieta. PALATABLE pal'--t-b'l (L.
PAINTRESS= res, sf. pictor palatum), adj. 1 (to) .plficut la
(femeie), gust. 2 fig. de gustul cuiva ;
PAIR = pE.r (L. par), s. 1 pore- placut.
chie, f. ; doul, ni. pl. dou6, f. PALATABLENESS nes, s.
pl. 2 doul cal. 3 cat, etagiil, gust placut, n.
n. II Loc. 1 A pair of gloves, o PALATAL= till, adj. $i s. 1
perechie de manusI. Two pair of (litera) palatala, f. 2 med. : pa-
shoes, dou perechil de ghete. latin, privitor la cerul gureI.
Pair-royal brelan. To go in pairs, PALATE paP-Et, s. 1 anat. :
a merge doul cate (10111 sail dou palat, palatus, cerul gurei, n.
&Ate dou. To be quite a pair, 1. 2 fig. : gust, n. I Loc. A man of nice
pers. : a face o frumoasa pere- pedal, un om cu gust delicat.
chie ; 2. 1.: a se potrivi. A happy to PALATE, va. 1 a gusta. 2
pair, o perechie fericita. 2 A car- a da gustul la.
riage and pair, o trfisura cu doul PALATIAL= pa-18'-sal, adj. pa-
cal. 3 A pair of stairs, 1. o scara ; latin, privitor la cerul gureI.
2. un cat (etagia). Up three pair PALATINE= adj. si
of stairs, la catul al treilea. s. palatin. II Loc. The Princess Pa-
1 to PAIR pEr, vn. 1 anim. latine, Printesa palatina.
a se Imperechia. 2 a se cask.- PALAVER = p-la'-vr (Sp. pa-
tori, a se cununa ; a se insura, a labra), s. 1 pop. : palavre, pl.

www.dacoromanica.ro
 Igo
PAL PAL
gogosl de tuta, pl.-2 lingusire, f. PALEOGRAPHY = fi, s. paleo-
3 fig. : conferinta, f. graft, f.
to PALAVER, va. fi n. 1 a lin- PALEONTOLOGIST = pa7-1i-on-
OH, a lingusi, a taia la palavre. tol"-o-gist (Gr palaios, 5n, lo-
2 a spune gogosi de tufa, a vinde gos), s. paleontolog, m.
gogosT. PALEONTOLOGY = gi, s. pa-
1 PALE= pl (L. palleo), adj. 1 leontologic, f.
gen. (with, de) : palid, galben PALETTE= pal'-et (Fr.), s. pa-
la fatii, sarbe'd la fat, 'eta (de pietorl, f. V. Pallet.
2 culoare : deschisa PALFREY pal'-fri i pol'-fri
palia,slaba. II Loc.1 Quite (Fr. palefroi), s cal de parad,
pale, palid de tot. Rather pale, cam buestr, beghir,
PALFREYED--frid, adj. ca-
palid. As pale as death (sail ashes),
a se ingalbeni ca tarta de ceara. lare pe un cal de parada.
Pale with anger, galben de manie. PALIMPSEST =pal'-imp-sest(Gr.
Pale-faced, cu fat palia. Pale- palin psistos), s. palimpsest, n.
eyed, cu ochii stinsi. Pale-hearted, PALING = pEl'-ing, s. ulna', f.
fricos. To grow sail lo turn pale, pl. palan, n. V. 2 Pale 1.
a ingfilbeni. To make (a person) PALINGENESIA = par-in -0'6-
turn pale, a face (pe cineva) s ni"-zi-a, PALINGENESY= glen-
ingalbeneasea. To look pale, a i-si (Gr. palin, genesis), s. palin-
arata palid (galben la fata). genesie, f.
2 PALE = pin (L. palus), s. 1 PALINODE pal'-i-ad (Gr. pa-
par, prug, m. palita, f. ; uluci, lin. GM), s. palinodie, f.
f. pl. palan, n. 2 ingrdire, f. PALISADE = pal-i-sEd', PALI-
3 teapii (supliciii), f. 4 fig.: sin, SADO= se'-do, s. V. 2 Pale 1.
n. aria, f. 5 limite, hotare, PALISH = adj. 1 cam
pl. 6 galbeneala (culoare), f. palid, cam galben la fatii.
I Loc. 4 Within the pale of the cam bolnav, cam indispus. a
church, In sinul bisericei sail sub culoare deschis ; lumind : pa-
aripa bisericel.
1 to PALE = p'61, va. 1 a in- PALL= pol (L. pallium), s. 1
gradi, a Imprejmui. 2 fig.: a relig. : manta papala sari episco-
inconjura, a cuprinde. 3 a In- pala, manta de ceremonie, f.
cinge. 2 manta, f. \re, n. 3 invelis (al
2 to PALE, u. 1 va. a face s sicriului), n.-4 fig. poet. : crep,
ingalbeneasca ; a inglbeni. 3 n. 5 mar., pr. abus pentru Pawl.
un. a se inglbeni. f to PALL, va. 1 a acopen, a in-
PALELY = li, adv. Intr'un fsura, a inveli. 2 (L. palleo) a
mod palid. face (ceva) sarb'd, nesarat. 3 a
PALENESS= nes, s. culoare : 4 a satura.
ingalbeneal, f. 2 to PALL, vn. 1 a se asufla
PALEOGRAPH= (un licid). 2 fig. (upon, pentru)
palaios, graph6), s. manuscris ve- a deveni sarbe'd, nesarat. 3
chi, n. (upon) a desgusta. 4 a pierde
PALEOGRAPHER= og"-ra-f6r, puterea sa.
PALEOGRAPHIST = fist, s. pa- PALLADIUM= pal-IF-di-m (L.),
leograf, ni. s. 1 paladi, n. pall* garantie,

www.dacoromanica.ro
 161
PAL PAL

ocrotire, f. statua deitel Sunday, Bimini ca Floriilor. Palm-

2
Pallas, f. tree, palmier. The palm tribe, pal-
PALLET = pal'-let (L. palea), s. m ieril.
1 pat mic ; prici, n. 2 palet to PALM = prim, va. 1 a as-
(de pictor), f. 3 hirurg. ; vas, cunde fin palma mainel). 2
lighean, n. 4 tehn. : lopati, f. (upon, cuiva) a trece ; a da... ca.
* PALLIAMENT = pal'-i-mant, 3 (upon, cuiva) a impune. 4
s. manta de ceremonie, f. V. Pall 2. (upon, cuiva), a atribui [o ac-
to PALLIATE = pal'-li-Et (L. tiune]. 5 a mania, a mnui; a
pallium), va. 1* a acopen; a as- pipi. II Loc. 2 You may palm upon
cunde. 2 fig.: a usura, a scusa, a them old for new, vel putea s-I
palia. 3 med. : a potoli, a alina. (le) dal lucruri vechI ca nouL
PALLIATION= 6"sn, s. 1 as- PALMA-CHRISTI = pal - ma -
cundere, f. 2 usurare, scus, cris'-ti (L.), s. bol. : ricin, m. ri-
f. 3 aunare, potolire, f. !ink, f.
PALLIATIVE = ii-tiv, 1 adj. PALMER = s. 1 pelerin ;
alinktor, usurtor, paliativ, poto- agiii, hagiii, m. 2 Insel tor,
litor. 2 s. paliativ, n. papugiti, ppusar, m. 3 t. de
PALLID = pal'-lid (L. pallidusl, pescuit: momeal, f. 11 Loc. Palmer-
adj. palid, galben sad sarbEd (la worm, omidix.
fal). PALMETTO pal-met'-to, s. bol.:
PALLIDLY= li, adv. 1 frii palmier pitic, m.
culoare. 2 intr'un mod palid, PALMIPED=pal'-mi-ped, adj. fi
sarbEd. s. palmiped.
PALLIIIMpal'-li-gm (L.), s. V. PALMISTER= mis-tgr, s. ghi-
Pall 1. citor (al viitortilui) dup liniile
PALL-MALL = pel-mell (L. pila, m.
mallet's), s. 1* un joc care consta PALMISTRY= tri, s. 1 (c)hi-
in aruncarea unei bile cu un fel romantic, f. 2 fig. : scama-
de ma, n. Pall Mall (o stradii torie, f.
In Londra). II Loc. Pall Mall Ga- PALMY= piimg, adj. 1 de pal-
zette. mieri. 2 fig.: frumos; glorias,
PALLOR= pal'-lar (L.), s. ca- biruitor, victorios.
loare: inglbeneal, sarbedeal, f. PALP= palp (Fr. palpe), s. palp
PALM= pin (L. palma), s. 1 (anten mick), f.
palm (a mil inel), f. ; pr. ext. :
'naafi, f.; fig. Fi pop. : labi,
2 msurd : palm, f.
f.
PALPABILITY pal'-pi-bil"-i-ti,
PALPABLENESS = b'l-nes (L.
3 coarne palpo), s. caracter palpabil, hive-
(de cerb), pl. 4 mar.: carlig (de derat, n. evident, invederare, f.
ancord), m. 5 bot. : palmier PALPABLE= b'l, adj. 1 pal-
ni. 6 fig.: palm (de victorie), pabil.-2 cert, ciar, evident, hive-
isbnd, victorie, f. triumf, n. [I derat.
Loc. 5 Common palm, date palm, PALPABLY = bli, adv. pe
curmal. Bourbon palm, palmier pipite, in mod palpabil.
din insula Bourbon (La Reunion). PALPATION= pal-p-e-sn, s. pi-
Ti-ti palm, palmist (o varietate pire, f.
de paimier din care inima e comes- to PALPITATE = pal'-pi-tEt (L.
tibilei). Palm-colour, murg. Palm- palpito), vn. 1 a svicni, a avea
H. L. Lolliot. Dicf. Eng.-Rom., vol. D. 11

www.dacoromanica.ro
 162
PAL PAN

{palpitatil) btaie de Mimi. 2 PAN= pan (S. panna), s. 1 ti-

a palpita, a fi foarte miscat. gaie, f.2 tingire, f. 3 stra-
PALPITATION= t"-sin, s. 1 china (pentrulapte), f. 4 asci, f.
bitaie (de inim), sviscnire, svic- 6 strat (de argikl, de humei), n.
flan* f. 2 palpitatie, f. 6 anat. : pasta, f. 7 foiti de aur
PALSIED = pol'-zid (Gr. para, sad argint, f. i Loc. 1 V. Frying-
1116), adj. izbit de dambla (de pa- pan. 4 To flash in the pan, a nu
ralisie) ; damblagia, paralitic. lua foc (despre arme). 6 Pan-tile,
PALSY = pol'-zi, s. 1 dambla, V. Pantile.
paralisie, f. 2 tremur senil, n. PANACEA = pan' (Gr.
I! Loc. 1 Palsy-stricken, lovit de pan, akeomai), s. panacea', leac
dambla. universal, n.
to PALSY, va. a paralisa, a izbi PANADO = pi-ni'-do,PANADA=
paralisie (dambla). di (L. pants), s. papal* f.
to PALTER= pol'-tir (Fr. poi- PANCAKE = pan' -chic (pan,
iron), v. 1 vn. (with) a'sI bate joc cake), s. clititi, f.
(de), a trage pe sfoari. 2 ase codi, PANCRATIUM =
a sovi, a ocoli, a umbla cu L.), s. pancratitl, n.
3 va. a risipi. PANCREAS = pan '-cri-as (Gr.
PALTRINESS = pol'-tri-nes, s. pan, kreas), s. pancreas, n.
meschinerie ; calicie, f. PANCREATIC = at"-ic, adj.
PALTRY = tri, adj .1 meschin, pancreatic.
mic. 2 de despreluit, ria. II Loc. PANDECT =pan'-dect (Gr. pan,
1 It is so paltry, e asa de meschin. dechomai), s. 1 pl. : Pandectele,
2 Paltry fellow, om de despretuit, f. pl.-2 fig.: tractat complet, n.
puslama, secituri. PANDEMONIUM = pan'-di-mti"-
pAI,Y= adj. palid ; sar- ni-im (Gr. pan, daim5n), s. pan-
bid, galben (la fati). V. 1 Pale. demonia, n.
PAM= pam (palm ?), s. valet de PANDER= pan'-dr (Pandarus),
trefli, fante de spatie, m. s. (lo. pentru) mijlocitor, peze-
PAMPAS = parn'-piz (Amer.), venghiii, m.
s. pl. pampas, n. to PANDER, vn. 1 (lo, pentru)
to PAMPER= pam'-pir (It. pam- a mijloci ; a face pe pezeven-
bere), va. 1 a da prea mult de ghat 2 fig.: a lingiri. 3 va.,
mancare, a indopa, a Ingrsa, a inf. rii: a ajuta, a Inlesni.
situra. 2 fig. : a lingusi ; a PANDERISM= iz'm, s. mijlo-
mangaia. 3 a acopen i cu Frunze. cire, f. pezevenglic, n.
PAMPERER = r, s. 1 care d PANDERLY = 1i, adj. de mijlo-
prea mult de mancare, etc., m. citor, de pezevenghia.
2 fig. : furnisor, m. PANE= pin (Fr. pan), s. 1 geam
PAMPHLET = pamf- fiet (Fr. (de fereastrei), n. 2 oglindi, f.
palme-feuillet), s. 1 brosur, f. 3 fati (de zid, etc.), f. 4 *
2 in;. raj: pamflet, n. bucat (de stofei), f.
to PAMPHLET, va. a scrie bro- * PANED =pind, adj. 1 1mpo-
sure. dobit, decorat (ca buccifi de stofei).
PAMPHLETEER = fli-tir", s. 1 2 ciopartit.
autor de brosure, m. 2 in;. fa' PANEGYRIC = pan'-i-gir"-ic
pamfletar, m. (Gr. pan, aguris), s. panegiric,

www.dacoromanica.ro
 163
PAN PAN
elogiii, n. ; discurs : eloghl aca- PANOPLY= pli, s. 1 panoplie,
demic, n. Loc. To bestow a pan- arum% completii, f. 2 trofeii
egyric on sail to pronounce the de arme, n. colectiune de arme, f.
panegyric of, a face panegiricul PANORAMA pan'-o-rE"-m (Gr.
cuiva. pan, horama), s. panorami, f.
2 PANEGYRIC, PANEGYRICAL = PANORAMIC= ram"-ic, adj.
adj. elogios, laudativ. de panoram.
PANEGYRIST = ist, s. pane- PANSY= pan'-zi (Fr. pense), s.
girist, m. bot. catifeluth, f.
to PANEGYRIZE=pan'-i-gir-alz, to PANT = pant (Fr. panteler),
va. fi n. a face panegiricul cuiva ; an. 1 a bate, a palpita ; a se ri-
a face panegirice. dica, 2 (for) a OM. 3 ven-
PANEL = pan'-1 (Fr. panneau), ial: a se juca. 4 fig. (for, dupa):
s. 1 arht.: Willa, f. 2 supra- a suspina ; a don, a-I D dor de.
falft la and' pietre), f. 3 1. de PANT, s. 1 liataie (palpitatii) de
mine: compartiment, n. 4 listi inim, svicnire, f. 2 gidiial, f.
(a jurafilor), f. II Loc. 3 Panel- &fait, n.
work, exploatare prin comparti- 1 PANTALOON= pan-t-lan'(Fr.
mente. pantalon), s. 1 pantomim, ni.
to PANEL, va. 1 a Imprti In 2 pantomima MI Pantalon, f.
tfibliI, a face cu 2 lege: 3 baron. caraghios pantalon, m.
a face o list de juratI, a forma 2 PANTALOONS --= s. pl.
un juriii. ii Loc. Oak-panelled, cu pantalonl, ni. pl. II Loc. My cloth
Cahill de stejar. pantaloons, pantalonil mel de pos-
PANELESS= pEn'-les, adj. Ma tav. I have bought a pair of pan-
geamurI. V. Pane 1. taloons, am cumprat nisce (o
PANG = pang (S. pyngan), s. 1 perechie de) pantalonl.
durere actin* f. chin, n. 2 PANTER = pant'-r, s. 1 care
spaimii, f.; grozile (morlel), f. pl. are bitaie de inim. 2 per -
neliniste sufleteasch, f. soan care gArae.
to PANG, va. a chinui. PANTHEISM= pan'-ifi-iz'm (Gr.
PANIC = pan'-ic (Gr. Pan), 1 s. pan, theos), s. panteism, n.
panick, f. 2 adj. ne-asteapti PANTHEIST = ist, s. pan-
fnit temeiii (fried, spaingi). teist, m.
PANIC pan'-ic, PANICLE pan'- PANTHEISTIC, PANTHEISTICAL
i-c'l (L. panicum), s. bot.: 1 pi- =is"-tic41, adj. panteist, pan-
rinc, m. 2 paniculi, f. teismuluL
PANNEL =pan'-nl, s. 1 V. Pa- PANTHEON = pan-fir-n, s. pan-
nel. 2 (L. pannus) samar, n. teon, n.
pipot (de foim), f. PANTHER = pan'-Vr (Gr.), s.
PANNIER= pan'-Fr (Fr. panier), panter, f. pardos, m.
.s. cos, paner, n. PANTILE= pan'-tall (S. panna,
PANNIKIN=pan'-i-chin, s. oalii tigel), s. olan, n. ()lank tigl, f. ;
mica, strachini mic, ulcea, f. olan flamand, n.
PANOPLIED = pin'-o-plid (Gr. PANTING= pant'-ing, s. 1 pal-
pan, hoplon), adj. armat eu o ar- pitatie, bataie de inimii, f. 2
murk complet, armat din cap Offlial, f. 3 dor, n. 4 adj.
(crestet) pink' in picioare. gilfait. V. to Pant.

www.dacoromanica.ro
 - 164
PAN PAP
PANTINGLY = li, adv. ga- tare), hartie eatrnita ; hfirtie de
Mind ; pe Waite. strecurat. Letter-paper, hartie de
PANTLER=pant'-ler (L. panis), scrisorl. To put in paper, 1. a im-
s. pitar, m. persoara insrcinati pacheta ; 2. a pane (prull in
cu impartirea painel (in stabili- papillote. 4 Old papers, hartoage
men tele marl), f. vechl. 6 An ably written paper,
PANTOGRAPH = pan' -to -graf un articol bine serfs. 8 Papers
(Gr. pas, graph6), s. pantograf, n. will be set on the history of Rou-
PANTOMIME =-- maim (Gr., mania, se va da o compositie
minios), s. 1 pantomim, ni. 2 despre istoria Romanier.
pantomimil, f. 2 PAPER = pe'-per, adj. 1 de
PANTOMIMIC, PANTOMIMICAL hartie. 2 subtire, usor. II Loc.
= mim"-ic-iil, adj. prin pan- Paper-case, (-holder), portofolia
tomim. sail map cu despartituri de pas-
PANTRY = pan'-tri (L. panis), trat hartiile. Paper-credit, 1. cre-
s. carnal* f. dit pe efecte publice ; 2. hartie-
PANTS = pant, s. pl., abrev. monet. Paper-currency, bilete
pentru Pantaloons. de ban* hartie-moneta. Paper-
PAP =pap (L. papilla), s. 1 cutter, (-knife), cutit de Mat War-
mamel, f. sin, uger, n. ; sfirc, tia. Paper-faced, cu o fata de stri-
gurguiii, n. 2 papa, f. 3 goiti (de mort). Paper-hanger,
carne (de fruct), f. tapiter ; care lipesce tapetele. Pa-
to PAP, va. a /Irani cu papa. per-hangings, tapetele. Paper-kite,
PAPA= pli-pA' (Gr. pappas), s. smea. Paper-maker, fabricant de-
tatii, m. II Loc. Dear papa, scum- hartie. Paper-making, fabricati-
pul meil tatft ; taticule. Grand une de hartie, papeterie. Paper-
papa, bunic, mos. manufacturer, fabricant de hartie,
PAPACY=p6'-pi-si (L. papa), papetier. Paper-money, hartie-
s. papalitate, f. monet. Paper-stainer, fabricant
PAPAL = pe'-pl, adj. papal, de tapete. Paper war, resboiti de
papel. condeia. Paper-weight, I ucru (greu-
PAPAVEROUS = pa - pay'- er - es tate) de pus peste hartil pe un
(L. papaver), adj. de mac, ca blared'.
macul. to PAPER= pe'-per, va. 1 a ta-.
1 PAPER = pe'-per (Gr. papuros), peta. 2 a infsura in hartie,
s. 1 hartie, f. 2 foaie de hartie, 3 a serie (pe heirtie). II Loc. 1 Pret-
f. 3 tapet (pentru zidurr), n. tily papered, frumos tapitat.
4 hartie, piesa, f. document, n. ; PAPESCENT=pi-pes'-sent, adj.
int. rii : hartoage, pl. 5 Oiar, ciirnos. V. Pap 3.
jurnal, n. gaze* f. 6 articol PAPILLARY pap'-il-la-ry, PAP-
(de (liar, de revistei), n. 7 me- MOBS= les, adj. papilar. V.
mori (inaintat until corp de era-Pap 1.
dill), n. 8 t. de universitate; PAPIST =pe'-pist, s. papist (as),
compositiune (data' la examen), m. V. Papacy.
f. 9 com. : valori, hartir, bi- PAPISTIC, PAPISTICAL = pi -
lete, pl. 10 finante : /Artie-
pis'-tic-Al, adj. papistasese.
moneta, f. II Loc. 1 Brown paper, PAPISTRY=pe'-pis-tri, s. pa-
hartie de ambalaj (de impache- pistlisie, f.

www.dacoromanica.ro
 165
PAP PAR

PAPPY= papt-pi, adj. 1 moale. 2 to PARADE, va. 1 a face pa-

2 gustos, suculent. V. Pap 2 rada Cu. -- 2 a plimba. 3 a trece
vi 3. in revista.
PAPYRUS= pa-palt-rs (Gr. pa- PARADIGM = par'-a-dim (GI',
puros), s. papirus, n. para, deigmo), s. paradigma, f.
PAR= par (L.), s. egalitate, f. exemplu, model, n.
!I Loc. To be on a pair with, a fi PARADISE = par'-a-daIs(G r. pa-
pe un picior de egalitate cu, pe radeisos), s. paradis, rai, eden,
aceiasi treaptit cu. To be at pair, n. II Loc. Paradise loss, Paradisul
com.: a fi al pari. Pair of ex- pierdut. Bird of paradise, paserea
change, al pari. To be rather paradisului.
below pair, 1. a fi putin subt al PARADISIAC, PARADISIACAL.--
pari; 2. fig.: par'ca nu-i stint toy di-sai"-ac-al, adj. paradisiac,
boll acasi ; a nu fi In toate apele de paradis (raiti).
sale ; si-a pierdut rostul. PARADOX = par'-a -docs (Gr.
PARABLE= part-a-b'l (Gr. para, para, doxa), s. paradox, n.
bane)), s. parabol, f. PARADOXAL= docs"-al, PA-
* to PARABLE, ay. a arata prin- RADOXICAL= adj. para-
tr'o parabola. doxal.
PARABOLA= pa-rabt-o-la, s. '1 PARADOXICALLY= li, adv. in
geom.: parabola, f. 2 ret.: com- mod paradoxal.
paratiune, asemnare, f. PARADOXICALNESS = nes, s.
PARABOLIC , PARABOLICAL = caracter paradoxal, n. natur pa-
par'-it-bol"-ic-al, adj. 1 in para- radoxalfi, f.
bola, prin parabola; alegoric, pa- PARAGON= par'-a-ghn (Fr. pa-
rabolic. 2 geom. : parabolic. rangon), s. 1 model perfect, tip
PARABOLICALLY= li, adv. 1 ideal, frumos ideal, fenix, n. ; ce
sub forma unc parabola. 2 este mal bun, mal frumos, mai di-
geom. : descriind o parabol. hai. 2 tovars, m. 3 * incer-
PARACHUTE= pa'-ra-stit (Fr.), care, f.;comparatie, f.-4dianiant:
s. aparat menit a micsora ci- rara cusur. 4 tipograf.: litera', f.
derea unni corp scul a unel per- to PARAGON, v. 1 va. a com-
soane, n. para, a face un paralel cu, a
PARACLETE = par'-a-alit (Gr. egala. 2 a intrece; a desfide.
para, kale15), s. npr. Paraclet, 3 on. a se pretinde egal Cu, de o
Sfintul Duh, Mangaietor, in. seam cu.
PARADE= pa-rdt (Fr.), s. 1 pa- PARAGRAM = par'-a-gram (Gr.
rad, fal, ostentatiune, f. 2 para, gramma), s. joc de cuvinte,
cortegiii, n. 3 mil.: pa- n. glumh sail vorb de spirit, f.
radii ; scr. : aprare, f. 4 espla- calambur, n.
nada, f. II Loc. 1 To make a pa- PARAGRAPH = par'-il-graf (Gr.
rade of, a face parada cu. On para, .graph-6), s. 1. tipogr.: pa-
parade, la parad. ragraf (s), n. 2 alineat, n.
to PARADE, un. 1 mil. : a 3 paragraf, n. ; articol (de diar,
face o paraci (o revist). 2 a de revista), n. ; notita (de diar), f.
defila, a merge In procesiune. to PARAGRAPH, va. 1 a Im-
Loc. 2 To parade the room, a se pfirti in alineate. 2 a scrie un
plimba In sala. articol despre saa contra.

www.dacoromanica.ro
 166
PAR PAR
PARALIPOMENA = par -1i- PARALOGISM = pa-ral'--giz'm
pom"-i-na (Gr. paraleipomena), s. (Gr. para, logos), s. paralogism, n.
pl. paralipomene, f. pl. PARALYSIS = i-sis (Gr. - lu6),
PARALLACTIC, PARALLACTICAL s. dambla, paralisie, f.
= par'-al-lac"-tic-ill (Gr. para, PARALYTIC, PARALYTICAL =
alass5, adj. paralactic. adj. damblagia,
PARALLAX = lacs, s. para- paralitic. II Loc. To have a para-
laxa, f. lytic(al) stroke, a fi lovit de dam-
1 PARALLEL = par'41-1e1 (Gr. bla. V. Palsy.
para, allelon), adj. 1 paralel. PARALYTIC, s. damblagiii, pa-
2 fig. (to, Cu), conform, potrivit. ralitic, m.
3 fig. : de o seamil, la fel, egal, PARALYZATION = li-ze"-sn,
asemenea. II Loc. 1 si 2 To run s. 1 paralisare, f. 2 fig.: pra-
parallel to, 1. a fi paralel cu, a padenie, f.
merge paralel cu ; 2. fig. : a urma, to PARALYZE = laTz, va. 1 a
a se conforma cu. In a parallel paralisa, a lovi cu paralisie (cu
direction with (sail to), paralel Cu. dambla). 2 a paralisa, a neu-
Parallel with, paralel cu. Parallel tralisa, a impiedica.
motion gear, paralelogram (me- 4-PARAMOUNT =
canicc1). (L. per, mons), s. cap, sef, su-
2 PARALLEL, 1 geom., milit. veran, m.
paralel, f. 2 geogr. compa- 2 PARAMOUNT, adj. 1 de cape-
rape : paralel, n.-4 fig. : seaman, tenie, principal, suveran, suprem,
m. 5 aseminare, f. n Loc. 2 To foarte Malt. 2 (to, over) supe-
draw a parallel behveen, a face un rior (la), care intrece. II Loc. 1 HLs
paralel intre; a pune in paralel. Lord paramount, Suzeranul
Without a parallel, fira seaman, PARAMOUR parf-a-miir, (L. per,
neasemuit. amor), s. 1 amant, amorez, iubit,
1 to PARALLEL, va. 1 a pune draguf, m. ; amanta, amoreza,
(inteo linie) paralel(i) Cu. 2 iubit, dragutii, f. 2 int. :Ex:
fig. (with, Cu) a conforma, a po- fiitoare, f.
- 8 fig. : a egala. 4 a PARANYMPH= nimf (Gr. para,
oferi seamilnul. 5 a respunde la, numph), s. 1 antic.: paranimfii,
a mulfumi. 6 a face un paralel f. 2 sprijin, tutor, m.
intre, a compara, a pune in pa- PARAPET = pet (L. per, pec-
ralel. tus), s. parapet, n.
2 to PARALLEL, vn. a asemna, PARAPH = par'-if (Gr., abrev.
a asemui, a egala. din paragraph), s. parafii, f.
PARALLELISM= iz'm, s. pa- to PARAPH, va. a parafa. V.
ralelism, n. to Initial.
PARALLELLY= li, adv. pa- PARAPHERNALIA = parf-a-fr-
ralel. n5"-li-i (Gr. paraphern6), s. pl. 1
PARALLELOGRAM = lel"-o- lege paraferna, f. 2 fig. : ac-
gram (GI% gramma), s. para- cesorie, pl.; ornamente, podoabe,
lelogram, n. pl. pompa, fa* f.
PARALLELOPIPED = lel-o- PARAPHRASE= par'-a-frEz (Gr.
pal"-ped (Gr. , epi, pedon), s. para, phrasis), s. parafrasa, des-
paralelipiped, n. voltarc pe larg, f.

www.dacoromanica.ro
 167
PAR PAR
to PARAPHRASE, va. pi n. a PARCENER=parf-sn-gr, s. co-
parafrasa ; a desvolta pe larg. proprietar, m.
PARAPHRAST =frast, s. autor 1 to PARCH = prtq (L. per,
de parafrase, m. aresco ?), va. 1 a arde, a pfirli, a
PARAPHRASTIC, PARAPHRAS- usca (de ceildurd). 2 a frige.
TICAL = fras"-tic-M, adj. In 2 to PARCH, vn. a se arde, a
(sub) form de parafrasii. se OHL a se usca.
PARAQUITO = par-i-chi'-to, s. PARCHEDNESS = phrtf-ed-nes,
V. Paroquet. s. stare de a S ars, pArlit sail
PARASITE .---. par'- I- salt (Gr. uscat, f. ; usaciune, ariditate, f.
para, silos), s. 1 parasit, lingiii, PARCHING= ing, adj. ard-
linge-taler,* dalcauc, m. 2 bot.: tor, care usuck care phrlesce.
plant parasit, f. 3 insect PARCHED =pfir4d, adj. 1 ars,
parasiti, f. phrlit, uscat. 2 sterp. II Loc. 1
PARASITIC, PARASITICAL = Parched lips, buze arse.
sit"-ic-1, adj. parasit. PARCHMENT = pfirt.V-mnt (L.
PARASOL = par'--s61 (Gr. para; pergamena), s. pergament, n. II
L. sol), s. umbrel de soare, f. Loc. Parchment-making (manu-
PARAVAIL =par'-i-vel (L. per, factory, -trade), fabricatiune, ne-
valeo), s. inferior, m. got de pergament. Parchment-bind-
to PARBOIL =par'-boll (Fr. par, ing, legitur de pergament.
bouillir), va. a &Ile saii a frige PARD= pard (L. pardus), s. par-
pe jumtate. dos, leopard, ni.
1. PARCEL = prirf-sl (L. pars), to PARDON= pfir'-dn (L. per,
s. 1 parte, portie, prticia, f. dono), va. 1 a ierta. 2 fig. : a
fragment, n. 2 pachet, n. 3 scusa.-3 a gratia. II Loc. 2 Pardon
com.: parte (din meirfuri), f.; ex- him, iart-1.
peditiune (de meirfuri), f. lot, n. PARDON, s. 1 iertare, f. 2
4 numr, n. cantitate, f.; int. semi, f. 3 grape, f. ll Loc. 1
red: gramad, f. morman, n. To ask sat' beg pardon of, a cere
6 parcel, f. lot, n. [de peimint). iertare cuiva. I beg your pardon,
!I Loc. 2 Parcels-delivery Company, iart-mg ; scusati-me, iertati-me.
Companie de camionagiii. 3 To 3 The right of pardon, dreptul de
forward a parcel, a face o expe- grape. To obtain one's pardon, a
ditiune. Parcel-book, registru de fi gratiat, a'sI obtine gratia.
expeditiunr. PARDONABLE= A-bl, adj. 1
2 PARCEL, adj. 1 jumtate, o de iertat, de scusat. 2 dr.
jum'tate de; un fel de. 2 * In crim. : care poate 11 gratiat.
parte. II Loc.2 Parcel-gilt, In parte PARDONABLY= li-bli, adv. In
aurit. n-tod de iertat.
to PARCEL, va. 1 a Imprti. PARDONER= r, s. 1 cel sag
2* a adaoga la. II Loc. 1 To par- cea care iarti ; ierator, ni. 2
cel out, a Imprti ; a distribui. rel. : vindelor de indulgente, m.
PARCELLING= ling, s. Impr- to PARE= pEr (L. paro), va. 1
tire, distribuire, f. II Loc. Par- a'0 taia (unghii). 2 a coji ['ruc-
celling out, Imprtire. k). 3 a tia (meirginile foilor
PARCENARY=phe-sn--ry (L. de brofat). 4 fig. : a tia, a
pars), s. coproprietate, f. mal lua din.

www.dacoromanica.ro
 - 168
PAR PAR
PARENCHYMA = rohiel. II Loc. Parish-priest, paroh.
(Gr. para, en, chub"), s. paren- Parish-clerk, paraclisier. Parish-
him, n. church, biserici parohialti. Parish-
PARENT =p6'-ant (L. pario), garden : pentru Paris-Garden, pes-
s. 1 sing.: tata, printe, w. mam, terea ursilor.
f. ; pl. : printi, m. pl. 2 fig. : PARISHIONER = en-8r, s. eno-
isvor, n. II Loc. 2 Parent of light, rias, m.
isvorul lumina PARISYLLABIC,PARISYLL ABIC-
PARENTAGE = par'-'nt-idj, s. AL (L. par; Gr. sullab), adj. pa-
nascere, f. ; printl, m. pl. risilabic.
PARENTAL = pi-rent'41, adj. PARITOR = par'-i46r(apparitor),
patern, tate!; matern, mama ; s. aprod sari usier de Facultate, m.
prinfilor, p rintesc. PARITY= ti (L. par), s. 1 ega-
PARENTALLY= li, adv. ca un litate, f. 2 asemnare, f.
tat, ca un printe; ca o mam. PARK =piire (S. pearroc), s. 1
PARENTHESIS = p-ren'-(d-sis, pare, tare n. biaeliste, f. 2
pl. PARENTHESES = siz (Gr. artil. : pare, n.
para, en, thesis), s. parentes, f. to PARK, va. 1 a !Aga in pare,
PARENTHETIC,PARENTHETICAL In tare ; a bttori. 2 a tbri
= par,-en-Oet"-ic-M, adj. 1 Intre Cu artileria.
parentese, ea (5 parentesi. 2 PARLANCE = pre-lns (Fr. par-
sill : Incircat ca parentese. ler), s. 1 conversatiune, convor-
PARGET (?), s. 1zid. : bire, vorbi, f. 2 limbfi, vorbire,
tencuialk f. 2 piatr de ipsos, f. limbagiil, n.
f. ipsos, ghips, n. 3 fig. : suli- * to PARLE=prl, va. a Torbi.
man, rositi, n. dresurl, pl. PARLE, s. convorbire, Intreve-
to PARGET, va. pi n. 1 a ten-. dere, f.
cui. 2 a sulemeni, a da en ro- PARLEY = piir'-li, s. vorbk, f.
siul, a da ea dresurr. II Loc. To enter into a parley with,
PARGETING = ing, s. ten- a deschide vorbii cu cineva. To
cuial, f. break parley, a deschide
PARHELION=par-hP-11-6n (Gr. To beat saa lo sound a parley, a
para, helios), s. soarele care se bate toba sail a trmbita ca sk
resfange tritium nor, m. insciinteze de capitulatiune.
PARIA =pAf-ri-k(Sanscrit: para, PARLIAMENT ---- s. 1
arm% din), s. paria, m. Anglia: Parlament, n. ; Romania:
PARIETAL = (L. pa- AdunArI saa Cormul legiuitoare,
rks), adj. parietal. pl.; Fran Ja: Camerile, pl. 2 ist.
PARIETARY= t-ri, s. bot. Franfei: parlament, n 3 turtk
parechernir , f. grful potrni- dulce, f. II Loc. 1 The parliament
chid, n. house, palatal parlamentula The
PARING=pEr'-ing, s. 1 curti- two houses of parliament, cele dou6
tut* f. buckele tAiate, pl. 2 Camere. Parliament-man, mem-
coar, pielif (de fructe), pojghit, bru al parlamentuluI. Meeting 01
I. PARISH = par'-is (Gr. para, parliament, deschidere a Came-
oikos), s. 1 bis. : enorie, parohie, relor, a Corpurilor legiuitoare, a
f. 2 comun, f. 3 paroh, Parlamentului.
2 PARISH, adj. parohitd, pa- PARLIAMENTARIAN= mn-

www.dacoromanica.ro
 - 169
PAR PAR
ta"-ri-n, s. partisan al parla- tuff. 2 a se feri cu dibacie ; a
mentuluI, m. duda, a Visa la o parte, a ocoli
PARLIAMENTARY= ment"- (o intrebare, etc.).
ii-ri, adj. parlamentar. PARRY, s. apiirare, f.
PARLOUR= par'-lar, s. 1 salo- to PARSE = pars (L. pars), va.
nas, n. 2 vorbitoriti, n. a analisa.
* PARLOUS= las, adj. 1 In- PARSEE = par' -81 (Pers.), s.
grijitor. 2 minunat, de mirare. parsi, m.
3 fig. : destept, priceput, is- PARSIMONIOUS = par'-si-m6"-
cusit, diba chi. ni-es (L. parcimonia), adj. parci-
* PARLOUSLY= li, adv. 1 monios, cam sgarcit, prea econom.
perieulos, primejdios. 2 minu- PARSIMONIOUSLY = Ji, adu.
nat, de mirare. cu parcimonie, eu oare-care sgar-
PARMACETI = par' - ma - set" -i cenie, cu prea mare economie.
(Ital.), s. spermantet, n. stamina, f. PARSIMONIOUSNESS = nes,
PARMESAN CHEESE = par-ma- PARSIMONY = par' - si-m - ni, s.
zan' cIz (Parma), s. parmesan, n. parcimonie, oare-care sgarcenie,
PAROCHIAL =1:4-W-chi-Al (Gr. prea mare economie, f.
para, oikos), adj. parohial, pa-PARSING=par'-sing, s. analisa,
rohiel. V. 2 Parish. f. V. to Parse.
PAROCHIALLY= 14 adv. bite PARSLEY= pars'-Ji (Fr. persil),
parohie, bite() enorie. s. bol.: patrunjel, ni. II Loc. Fool's
PARODY = par'-o-di (Gr. para, parsley, cueuta mica. Water pars-
odd), s. parodie, f. ley, eosetel.
to PARODY, va. a parodia. PARSNIP = nip, s. bol. : pas-
PAROLE = pa-rol' (Fr.), s. pa- tarnac, in.
noli, f. cuvInt, n. II Loc. Upon PARSON= par'-sn (L. persona),
parole, pe parolii, pe cuvint. s. popi. preot, paroh, m. II Loc.
PARONOMASIA= par'-o-no-ma"- Parson's nose, WHO; (Mold.) na-
ji-ii (Gr. para, onoma), s. paro- sul VladieheI.
nomasa, f. PARSONAGE=H idj, s. 1 paro-
PARONYMOUS = par-on'-i-mas, hie, f.-2 casa preotuld, f. pres-
adj. paronim. biteriii, n. II Loe. 2 Parsonage-
PAROQUET = par'-o-chet (Fr. house, casa preotulul.
perroquet), s. papagal femeiuse, m. PARSONISH = is, adj. 1 de
PAROXYSM = par'-ox-iz'm (Gr. popi, de preot, de paroh ; preo-
para, oxus), s. paroxism, n. rem 2 ea un poi* etc.
PARRICIDAL = par"-ri-sald'-fil 1 PART = part (L. pars), s. 1
(L. parricidium), adj. paricid. parte, f. 2 loe, n. 8 fig.:
PARRICIDE= said, s. paricid, parte, portiune, participare, f.
ni. si n. 4 parte, apfirare, f.-5 teatru : rol,
PARRITCH=par'-rits, s. pentru n. personagiii, m.-6 fig. : rol, n.
Porridge. 7 purtare, f. procedeil, n.
PARROT =par'-rat, s, papagal, 8 pl.: talent, n. facultrl, mij-
ni. V. Paroquet. loace, pl. spirit, n. inteligenta, f.;
to PARRY =-- par'-ri (L. paro), pr. ext.: genii'', n. 9 pl. : !hit
va. fi n. 1 a para (o loonier* un pl. ; locurI, loealitatl, pl. 10
atar), a se apira, a se da in la- anal., log., mat., mus.: parte, f.

www.dacoromanica.ro
 170
PAR PAR

II Loc. 1 Paris of speech, prtY 2 to PARTAKE, va. nereg. 1 a

de cuvInt. Part and parcel top, Impartasi, a lua parte la ; a par-
parte integrantii (a). To be (lo ticipa la. 2* a face sa Impar-
constitute sail to form) a part of, tseasca. 8* a da o parte din.
1. a face parte din; 2. a 11 o parte PARTAKER = pa r-tEci-r, s .1 (of, ,
(a). To do a part of, a face o la) care ia parte, care partici-
parte din. In part, In parte. In peazii ; care Impartsesce. 2
ten (many) parts, In slece (multe) in(. rTz : 'Arta*, tovar6s, com-
partl. 3 To have a part in, a plice, m.
avea parte la. For my (own) part, PARTED= part'-ed, adj. 1 Im-
cat despre mine. To take in good prtit. V. to Part. 2 * bine In-
part, in ill part, a lua In bine, zestrat.
In eat. 4 To take the part of, a PARTER = e'r, s. impartitor, m.
lua partea (apirarea) cuiva. 5 fi PARTERRE = par-ter' (Fr.), s.
6 To play one's part, a juca ro- grad. : parter, n.
lul sea. I have done my part, 1. PARTIAL = par'-sl (L. pars),
am jucat rolul meil ; 2. mi-am adj. 1 (to, pentru) prtinitor,
Meat (Implinit) datoria. 7 This partial. 2 (to) caruia II place,
part of his, purtarea sa. 8 A lad care are gust (pentru). 3 fig. fi
of parts, un baiat de talent. A fam. : mfigulitor, lingusitor. 4
man of parts, un om de spirit. partial (in parte). 5 particular
10 To play (sail sing) one's part, (privat). II Loc. 1 A partial judge,
nius.: a canta partea sa. un judecator partinitor. 2 To be
2 PART = part, adv. In parte. partial to, a-I place, a avea o
1 to PART, va. 1 (into, In; a- predilectie sal o slibiciune pen-
mong, printre ; to, la) a Imparti. tru. 3 0k! you are partial, o 1
2 fig. (from, de la) a desprti. mg laudatl. 4 Partial destruction,
3 med. : a produce, a secreta. distructiune partial.
4 him. : a descompune. 5 PARTIALITY = par'-si-al"-i-ti,
mar.: a rupe (o funie, un cablu, s. (to, pentru) 1 pirtinire, par-
un odgon, un palamar). tialitate, f. 2 predilectie, dra-
2 to PART, vrt. 1 a participa, goste, f. gust, n.
a lua parte la. 2 a distribui PARTIALLY = par'-sal-li, adv. 1
(la). 3 a se desparti; (from, cu partinire, In mod prtinitor.
with) a se desparli (de); a prsi; 2 In parte.
a pleca, a porni. 4 (from, with) PARTIBLE=ti-bl, adj. divi-
a da, a ceda un lucru (pe care'l sibil, care se poate Imparte.
posedI); a renunta (la); a se des- PARTICIPANT= par-tis'-i-pant,
face (de), a vinde, 5 (from, *PARTICIPATE= pH, adj. fi s.
with) a pierde.-6 (for, la) a pleca. (of, la) prtas, tovares, m.
PARTAGE= part'-idj, s. Impar- to PARTICIPATE= pEt, vn. 1
tire, f. lege : partagia, n. (in, of), a participa (la), a lua
1 to PARTAKE= par-tEc' (part, parte (la) ; a Impartilsi. 2 (of,
take, vn. [Pell. Partook ; ptr. Par- de la) a participa. 3 va. a Im-
taken] 1 (of) a lua parte la, a par- part:as!. II Loc. 2 To participate of
ticipa (la), a lua partea sa (din), a the nature of, a participa de la
Imprtsi. 2 fig.: (of, de la) a natura...
participa. PARTICIPATION= pii"-s6n, s.

www.dacoromanica.ro
 171
PAR PAR
1 (in, of), participare (la), parte apply lo, pentru ori-ce alte infor-
(din), f. 2 imprtire, f. matiuni a se adresa la. 5 In par-
PARTICIPATOR= p6-tr, s. V. ticular, in particular ; maI cu
Partaker. deosebire, In deosebi. In my own
PARTICIPIAL = sip"-i-1, adj. particular, eat despre mine (per-
1 (care fine) de natura partici- sonal).
piului. 2 format de la parti- PARTICULARITY= laro-i-ti,
cipiik. s. 1 particularitate, punct, f. ami-
PARTICIPLE= si-p'1, s. parti- nunt, n. 2 amanunte minuti-
cipiil, n. ll Loc. Present participle, oase, pl. 3 anumit impreju-
gerundia, participi presinte; past rare, f.
participle, supin, participi trecut. to PARTICULARIZE = lr-aiz,
PARTICLE= par'-ti-e'l, s. 1 par-. v. 1 on. a intra in amn'unte.
ticul, moleculfi, f. fragment, n. 2 va. a amnunti.
2 prticicii, f. fir, n. 3 gram. : PARTICULARLY = Ihr-li, adv.
particul, f. 4 rel. : fragment 1 mai ales, In special, in deosebi,
de anaforh (la catolici). cu deosebire. 2 In mod indi-
1 PARTICULAR = pikr-tie-iu- vidual.
liir, adj. 1 (to, la) particular ; 1 PARTING= pfirt'-ing, s. 1 I'm-
propriik. 2 In deoseb1; anumit, prtire, f. 2 (from, with, de la)
special, hotrit. 3 individual, desprtire, f. 3 mar. : rupere,
luat in deosebi. 4 extraordinar, f. V. to Part.
particular, ciudat. 5 (in) deose- 2 PARTING, adj. 1 de adio ; de
bit, exact, punctual, Ingrijitor. despfirtire. 2 ultim. 3 care
6 (in, about) dificil, exigent, deli- se isprivesce, se sfirsesce ; pe
cat. 7 cichlitor, miglitor, sus- declinul sii, pe isprikvite ; care
ceptibil.-8 povestire: am hnuntit. apune ; care plea* care por-
II Loc. 2 I speak of no particular nesce. II Loc. 1 A parting kiss, o
person, nu vorbesc despre nimen1 gurit de adio. 2 Parting groan,
in deosebl. On one particular day, ultim suspin. 3 Parting day, diva
inteo di anumitik. The particular care apune.
date, data sigurft. 3 Each parti- 1 PARTISAN= par'-ti-zan, s. 1
cular hair, fie-care fir de pr. 4 partisan, prtas, m.
Particular care, grijh particular. 2 PARTISAN, adj. 1 de partid.
5 I have been particular in exam- 2 de partisani.
ining, am examinat (cercetat) cu 3 PARTISAN= par-ti-zan' (Fr.
o grip.' deosebit. Be particular pertuisane), s. alebardi cu car-
not to..., albi grijh sii nu... lige, f.
2 PARTICULAR, s. 1 amnunt, PARTITION = tF- san (L.
punct, n. intimplare, imprejurare, pars), s. 1 desphrtire, f. 2 loc
particularitate, f. 2 pl. : amh- despArlit, n. odiiit, f. 3 des-
nunte, deslusiri, informatiuni, pl. partituril, t. 4 Impirtire, f.
8 * interes deosebit, n. 4 sine- partagiii (lege), n. 5 mus. : par-
; in particular. II Loc. 1 Give titiun e, f.
me the particulars, di-mi aminun- to PARTITION, va. 1 toff) a
tele. As per particulars annexed, desprti. 2 a impiirti.
conform listel amnuntito aci ali- PARTITIVE = adj.
turatik. 2 For further particulars partitiv.

www.dacoromanica.ro
 172
PAR PAS

PARTLET=part'-let, s. 1 jaca, a small party, a nu fi numerog

f. gulera, n. 2 Oink f. (multi); a fi intre prieteni. 5 To
PARTLY= part'-Ii, adv. In deo- be a party in the injury, a fi pen-
-sebl, In parte ; parte. tru ceva complice in atentat. To
PARTNER= liar, s. 1 (in) care be no party lo, a nu fi amestecat
ja parte (la), care imp. rtitsesce ; In. I made him a party to the
tovare's (de), in. tovars (de), f. secret, II am incredintat secretul.
2 com. asociat, tovargq, so- 8 Straggling parties, cete de raz-
.cietar, m. 3 dan f: cavaler, din- lell ; trupe isolate. A party of
tuitor, ni. dantuitoare, f. 4 joc: soldiers, o factiune de militari.
tova re's, m. Fatigue parties, amen' de cor-
* to PARTNER, va. a se asocia vada.
cu, a se intovarasi Cu. 2 PARTY= par'-ti, adj. 1 de par-
PARTNERSHIP = sip, s. aso- tid. 2 In pa rte. Loc. 1 Party-man,
.ciatiune, tovfir4ie, societate, f. om de partid. 2 Party-coloured,
Il Loc. To enter into partnership pestrit, impestritat. Parly-ffence-)
-with, a se asocia (intovr4i) cu. wall, zid comun (de despartire).
To take into partnership, a se A party verdict,1. o sententa (Carte
socia (intovrsi). de judecatfi) partinitoare ; 2. o
PARTOOK= par-tac', perf. de la parte din sententa.
to Partake. PASCHAL pas'-eil (Ev. pas-
PARTRIDGE = tridj (Gr. cha), adj. pascal, (ce fine) de Pasce.
perdix), s. potirniche, f. i Loc. *to PASH= pa (?), va. 1 a toroi-
Young partridge, publ de potir- piini. 2 a lovi, a sdrobi, a turti.
niche. PASH, s. 1 lovitura, f. 2 cap,
PARTURITION= par'-cIu-rill-sn n. fagi , f.
(L. pario), s. facere, nascere ; fa- PASHA, PASHAW, s. V. Pacha.
-tare, f. PASQUE-FLO WER = pasc'-flail'-
1 PARTY = par'-ti (L. pars), s. r, s. bot.: arsinic, m.
1 partid, n. 2 partida (proiect PASQUIL = PASQUIN,
de petrecere, etc.), f. 3 Intru- PASQUINADE= pas'-ctlin-Eid (Pas-
nire, societate, f.; serata, sindro- quin) , s. paschinada, f. cara-
fie, f.; lume, f. 4* eau* f.- ghioslic, n.
pers. fin): prtas, ni. parte, to PASQUINADE, va. a face pas-
complicitate, f.; parte interesata chinade, caraghioslicurI.
(in), f. 6 lege: parte, f. 7 in- 1 to PASS = 'iris (L. passunt),
m. persoana, f. 8 banda, vn. 1 inf. gen ( from, de la ; to,
.ceata, factiune, trupa, f. 9 * la ; over, peste): a trece. 2
parte (din cava), f. 11Loc. 1 Party vremea : a trece. 3 * a trece,
spirit, spirit de partid. Leader of a muri. 4 fig. : a trece (a In-
a party, sef de partid; fam.: co- ceta, a dispare). 5 * a se pe-
rifeul unul partid. 2 To get up, trace, a se IntImpla, a avea loc.
lo go on a party of pleasure, a 6 * a merge prea departe, a
face o partid de pctrecere. 3 To trece peste mrgini. 7 * a se
have a party, 1. a primi (sail a gandi la ; a nu lua In seama ;
pofti) lume ; 2. a da o scratii. To a'sr face de cap, a-i pasa. 8 a
go lo a party, a merge la o se- fi admis, a avea curs. 9 lege,
rata (sindrofie). V. Dinner. To be amendament , resolu fe, :a

www.dacoromanica.ro
 173
PAS PAS

trece. 10 la joc : a nu juca (a 10 * a pune capit la ; a fsprivi.

trece). 11 I. de scrimei: a Ina- 11 a lisa, a sin, a trece pes-
inta. 12 t. de lege : a da hotil- te, a nu vorbi de, a omite.
rirea. 13 I. de lege : a trece, a 12 a nu face cas de, a refusa.
fi transmis. 14 a sta bine, a fi 13 a aproba (socotell) ; a ad-
cu dare de mini. 11 Loc, 1 To mite, a Visa si treaci. 14 o
let pass, a lisa sil treac. 11 To lege, etc. : a trece la (Camera,
Pass again, a trece din nat. To etc.). 15 a da (o lege, un de-
Pass along, a trece ; a trece din cret) ; a adopta (o motiune); (into,
intimplare. To Pass away, 1. a in) a se preface (in lege). 16 t.
trece, a dispare ; 2. vremea : a de scrimei : a inainta peste. 17
trece ; 3. (from, de la ; to, la) a (on, cuiva) a face ; a juca (o
trece ; a scipa (din). To Pass farsd, o festd, o poznd). 18 (on,
backwards and forwards, a trece pe cineva) a face si creadi (for,
mereil (pe). To Pass by, a trece ceva sail ci este). 19 a stre-
prin, a trece lingi, a trece pe eura (bald r'et). II Loc. 1 He passed
(ad, acolo). To Pass for, a trece me, my house, trecu inaintea mea,
de, a II privit (considerat) ca. To inaintea easel mele. To pass each
Pass in and out, a infra si a iesi. other, a se incrucisa. To pass a
To Pass off, 1. a trece; 2. a dis- river, a trece o girli. 2 To pass
pare; 3. fig. (for, de) a trece. troops, a ttece trupe. 3 To pass
To Pass on, 1. pers. : a'si urma a bottle, a trece o sticl. To pass
drumul ; a trece peste; 2. 1.: WO a bill, com.: a trece o polit. 7
urma cursul, a urma inainte. To To pass censure on, a censura, a
Pass on to, 1. a trece la ; 2. a'si critica. 9 To pqss the summer, a
urma drumul &Ore (spre) ; a petrece vara. 11 To pass a word,
merge pin. To Pass over, 1. ((o, a lisa un cuvint. 18 7'o pass one's
la, In) a trece ; 2. a trece de- self for, a se da de. .1 To Pass
asupra ; 3. &Hand, etc. : a trace, along, 1. a trace de-a-lungul, a
a se isprvi, a se opri. To Pass urma ; 2. a trece. To Pass away,
through, a riizbi, a trece prin, a a petrece ; a intrebuinla ; Inf.
stribate. To Pass upon, fig. : a rat : a pierde, a risipi. To Pass
hotri. by, 1. a trece inaintea, lingi; 2
2 to PASS= prts, va. 1 a trece, fig. : a neglija, a nu biga de
a trece pe, a trece inaintea... seami la, a nu lua In seamii; 3.
2 (to, la) a trece, a face si treaci; fig. : a ierta, a scusa ; 4. a spune
a transporta. 3 (lo, Cu) a trece, (pe name). To Pass off (for), 1. a
a inmina, a transmite. 4 a da (de), a se da (de) ; 2. a face-
trece, a merge mal departe. 5 A creadit (di un Meru este ceo-
a intrece. 6 (to, cuiva) a'si da ce nu este). To Pass (a thing) on
cuvintul ; a asigura (o zestre). to, a face (ca ceva) si fie primit de'
7 (on, asupra) a da (o judecatd, cineva. To Pass over, 1. a trece de-
un blam, etc.) ; a face (critica, asupra ; 2. a cilca; a rizbi, a trece
elogiul, un compliment, etc.); a'si prin (corpul, membrele, etc.) ; 3. a
da pirerea. 8 a trece prin, trece prin, a stribate; 4. a lisa,
a Incerca fo nenorocire) ; a fi a sin i fun main', etc.); 5. a lisa
supus la, a trece (un examen, si treacii, a neglija, a nu lua in
etc.). 9 a's'i petrece (vremea). seami, a nu se ocupa cu (de); 6_

www.dacoromanica.ro
 174
PAS PAS

a trece sub tticere; a nu vorbi 4 calitorie (pe mare), f. drum

despre (o gre+alei, un narav). To (ceileitorie), n. 5 pret al calk-
Pass through, 1. a razbi, a strabate, toriel (pe mare), n. 6 * spatiu
a trece prin ; 2. a avea (mai multe de timp, n. 7 trecere (a yield),
editinni). To Pass up, a merge In f. ; intimplare, f. ; pasagiii (al and
sus. To Pass upon (for), 1. V. to opere), n. 8 directiune carmu-
Pass on ; 2. a trece pe langa, a fi ire (a afacerilor), f. 9 luptii,
admis de ; 3. a hotiirl. f. 10 polit. : votare (de lege), f.
PASS= pis, s. 1 (lo, catre, spre, II Loc. 1 Birds of passage, pasenI
]a) pasagid, drum, n. trectoare, treatoare. Guests of passage, oas-
f. 2 strtmtoare, treatoare, f. pep treckori. In passage, In trea-
pas, m. 3 libera trecere (bilet cit. A law amended in its passage
de), f. 4 intrare liber (bilet through the house, o lege amendatii
de), f. 5 mil. : permisie, f 6 In timpul diseutiuneL Air passages,
L. de serimei: inaintare ; loviturk cal aeriane. 4 A rough passage, o
f. 7 magnetism pase, pl.; fig. : calatorie proast. Direct passage,
manoper, f. artificiii, n. 8 (pe) drum direct, eilatorie direct.
drum, punct, n. stare, conditie, Passage-boat, luntre (pentru ire-
f. 9* glumii, f. 10 la ceirti : cerea unui ). 5 Passage money,
tierea, f. 11 anep de cali- pretul calatoriel.
tatea a treia, f. II Loc. 3 To have PASSANT = pas'-sant, adj. tre-
a pass, a avea (vote de) liberti tre- c6tor.
cere. Pass book, carte, carnet (de PASSENGER= sen-glr, s. 1
furnisor). Pass-key, cheie eu care cantor, in. calatoare, f. 2 tre-
se deschide mal multe usf. Pass- c'tor (pe stradei), m. 3 pasere:
word, lozinca ; consigniii (con- s. si adj.: eilfitoare. II Loc. 1 Pas-
semn). Pass-parole, mil.: comanda senger train, tren de calatorI. 2
care trece din om in om, pain Cabin passenger, cantor de clasa
la coad. 8 Are things come to intia. Intermediate passenger, ca-
this pass? ati ajuns lucrurile asa ntor de clasa a treia. Steerage
departe ? 10 To make the pass, passenger, cantor de pod.
a insela la carp. PASSER = pals'-r, s. trec'tor,
PASSABLE = pfis'--bl, adj. 1 m. II Loc. Passer-by, trector.
practicabil, pe unde se poa te trece ; PASSIBLE= pas'-si-13'1, adj. pa-
navigabil; care di trecere. 2 sibil, expus Ia.
care poate trece, care are curs ; PASSIFLORA = pas' - i-flti-rii,
fig. : prin care se poste trece. (L.), s. bol.: pasiflori, f.
3 * fig. : popular, bine primit. PASSING = pals'-ing, adj. 1
4 bunicel. treator. 2 eminent, suprem.
PASSABLY a-bli, adv. bi- 3 extraordinar, mare. II Loc. 1
nisor. Passing bell, clopot de moarte.
PASSADO = pas-sa'-do (It.), s. Passing-note, non de trecere. 3
trecere, f. Passing shame, culmea rusineL
PASSAGE = pas'-sidj, s. 1 int. 2 PASSING, adv. extraordinar,
gen. (to, catre, spre) trecere, f. foarte, grozav de, minunat de,
2 cale, f. drum, n.; miscare, serta- cat se poate de. II Loc. ' Twas
ferta, f. 3 arhil. : gang, coridor, strange, 'twas passing strange, era
n. ; pasagiii (galerie acoperilet), n. straniil, era cill se poate de stranid.

www.dacoromanica.ro
 175
PAS PAS
Passing rich, grozav de sail pu.- PASSIONATENESS= nes, 1 ca-
tred de bogat. racter pasionat, n. 2 fire supii-
3 PASSING, s. 1 trecere, f. 2 ricioasii, f.
votare (a unlit proiect de lege), f. PASSIONLESS = pa'-
3 hottire, decisiune (a anal adj. 1 frft pasiune, nu prea pa-
tribunal), f. 4 dr. de f. : linie sionat. 2 impasibil, linistit, po-
de adapost, f. V. Siding. 5 tolit.
mus. : pasagiii, n. II Loc. 1 The PASSIVE= pas'-siv, iadj. pasiv.
passing in and out, intearile si 2 s. pasiv, n. i Loc. In the pas-
iesirile. A constant passing and sive, la pasiv.
repassing of people, un serta-ferta PASSIVELY = 1i, adv. 1 cu pa-
neincetat de oarnenl. sivitate, in mod pasiv. 2 gram.
PASSION= pas'-en (L. passio), s. la pasiv.
1 in(. rel. : Patim (induratei de PASSIVENESS= nes, s. 1 na-
sus), f. 2 inf. gen. : pasiune, turii pasiv, f. 2* pasivitate, f.
f. 3 amor, n. dragoste, iubire, PASSLESS = pds'-les, adj.
f. 4 (for, pentru) ardoare, in- trecere, frk drum. V. Pass.
focare, rivia, f. 5 mnie, su- PASSOVER = pas'-6-ver (pass,
prare, f. 6 durere, emotiune, over), s. Pascele (ale Evreilor), f. pl.
miscare, f. II Loc. 1 The Passion PASSPORT = pas'-pert (L. pas-
of our Saviour, Patimele Man- sum, porto), s. pasaport, n.
tuitorulul nostru. 2 To give way I PAST = pest (pass), ptr. fi adj.
to one's passions, a se rasa dus trecut. II Loc. For several ntonths
de pasiunile sale sail asculta past, de cfiteva lunl. In times past,
pasiunile ; a se pasiona. Passion- In trecut. What is past, trecutul.
tossed, turburat de pasiunile sale. A past tense, un timp trecut. These
5 Fits of passion, toane, accese days past, dilele trecute.
de menie. In a passion, meniat. 2 PAST, s. trecut, n. II Loc. Past
To fall (sail get, sail' fly, sail put and to come seem best, trecutul
one's self) into a passion, a se viitorul ne par de preferat.
nfania. To put into a passion, a 3 PAST, prep. 1 ceas : trecut,
mnia. si. 2 virski, msuri mar mult
to PASSION= pas' -en, vn. 1 a se de, mal bine de. 3 peste me-
pasiona. 2 a exprima pasiunea. sur. 4 mal presus de. 5
PASSIONARY= s. mar- fail (seaman). 6 fill. 7 lfingi.
tirologiu, n. Loc. 1 R is half past twelve
I

PASSIONATE= et, adj. 1 pa- (o'clock), sfint dou-spre-dece tre-

sionat, infocat. 2 manios, su- cute. It is half past one (o'clock),
pricios. 3 * posomorit, trist. e unu i jumetate trecuti. Ten mi-
* to PASSIONATE, va. 1 a com- nutes past six, sase i dece minute.
pkimi.-2 a's1 exprima pasiunea. 2 He must be past forty, trelme
PASSIONATELY = 1i, adv. 1 si fie de me bine de 40 ani. 3
eu pasiune, de pasiune; cu info- Past shame, nerusinat, far rusine.
care. 2 cu manic, cu suprare. He is past praying for, e gata (s'a
II Loc. 1 To be passionately fond, mantuit) Cu el. It is past praying
a-i place la nebunie ; a iubi ne- for, e prea thrli pentru a cere
bunesce, a fi amorezat lulea ; a aceasta. 4 Past woman's excellence,
se pasiona. maI presus de superioritatea une!

www.dacoromanica.ro
 176
PAS PAT
femeie. 5 Past all parallel, aril cofetrie. Pastry-man, cofetar,
seaman, neaserninat. 6. Past cure, placintar.
past help, fail leac. PASTURAGE = (L.
PASTE = pEst (Fr. pale), s. 1 pastum), s. 1 hranii, f. 2 ph-
aluat, n. coca, pasta' de Sink f. sune, f. imas, islaz, n. 3 fig.
2 cleiii, n. 3 t. de giuv. : stras, hrana (intelectuala), f. II Loc. 2 To
n. 4 com., farmacie : pasta, f. take to pasturage, a duce la pa-
II Loc. 1 Genoese paste, pasta fai- une. Pasturage-land , pasune,
l:wadi de Italia. imas, islaz.
to PASTE, va. a lipi. II Loc. To to PASTURE = piis'-crr, v. 1
paste up, a Jipi, a afisa. va. a duce la psune. 2 vn. a
PASTEBOARD = pfist'-b6rd, s. pasce.
carton, n. ; adj. de carton. II Loc. PASTY= 1 s. pastet, pa-
Pasteboard-box, cutie de carton. tea, n. plcinta, f. 2 adj. ca
Pasteboard-maker, fabricant de cock ca aluat ; de (cu) coca, de
carton. (Cu) aluat. U Loc. 1 Venison pasty,
PASTEL = pas'-tel (It. pastello), phieintii de vinat.
s. pastel, n. I PAT =pat (O. pas), adj. (to)
PASTERN= pas'-trn (Fr. pat- nemerit, potrivit (cu). I! Loc. Pat
ron), s. chisila, f. expression, cuvint nemerit, expre-
PASTICCIO= pas'-tits-i-o (It.), s. siune potrivita.
pastis, n. 2 PAT, adv. tocmai la timp (la
PASTIL= pas'-til, PASTILLE (L. vreme) ; la pont, la lane.
pastillas), s. 1 pastilii, f. 2 afu- 3 PAT pat (Gal. fat), s. 1 lo-
mtori, pl. vitura usoara, palmura, f. 2
PASTIME = pfis'-talm (pass, ti- mica grimad, f. i Loc. 2 Pat of
me), s. ocupatiune plcut de butter, bucatica de unt.
trecut vremea, f. to PAT, va. a /ovi, a da peste.
PASTOR = pas'-tr (L.), s. 1 cio- PATCH= pats (It. pezza), s. 1
ban, pastor, m. 3 fig.: pastor petec (de carpit), n. bucata, f.
(sulletesc), m. 2 bucat de legaturi, f. 3 petec
PASTORAL = Al, adj. pas- (de patent), n. 4 benghiii, n.
toral, pstoresc, ciolianesc. murs, f. (pe obraz). 5 massa

pastorals, eglogele Jul Virgiliii.

f.
2 PASTORAL, s. pastorala, poe- circular (de sloitirl plutiloare de
ma pastorala, f. II Loc. Virgil's 6 reflect, n. resfran-
gere (de lumina), f. 7 panza
PASTORALLY = li, adv. ca vopsitii, f. 8 fig. : finta, f. ;
un cioban, ca un pastor, in mod rutficios, m. ruticioasa, f. 9
rustic. nemernic, ticAlos, n. lichea, pu-
PASTORLIKE= laic, PASTOR- slama, secatura, f. 10 srac
LY = li, adj., fig.: de cioban, de lipit, m. 11* bufon, caraghios,
pastor; pastoral, pastoresc, cio- m. ii Loc. 2 Patch-work, 1. buck/
banesc. de legaturi ; 2. adunare de bu-
PASTRY = pEs'-tri (Fr. patisse- cap; carpitura; 3. mosaic. 8 7'he
rie), f. 1 placintil, f. prijituri, pl. sly patch, fiinta afurisit, scul
2 * bucatarie, f. II Loc. Pastry- bun. 10 V. Wight.
cook, cofetar, plcintar. Pastry- to PATCH=pats, va. 1 a pune
cook's business, 1. patiserie ; 2. un petec, a carpi. 2 a drege,

www.dacoromanica.ro
 177
PAT PAT
a repara. 3 a astupa (o gated paternus), adj. printesc, patern.
intr'un zid) ; a tencui gros Cu II Loc. His paternal estate, patri-
ipsos, a rasoli. 4 a pune un moniul
benghik o mursh (pe fofa cuiva). PATERNALLY = 11, adv. in
5 fig. : a raso, a lucra prost. mod pfirintese.
6 * a imbrca ea o hainti PATERNITY = p-ter'- ni-ti, s.
pestrit. paternitate, f.
PATCHED= patst, adj. cArpit, PATH = pri9 (S.), s. 1 potec,
desperechiat, pestrit ; cu o mul- crare, f. 2 drum, n. cale, f.
time de bucal!. 3 curs (al untd astru, al soa-
* PATCHERY = pats'-r-i, s. 1 reltd, etc.), n. 4 lig. : cale, f.
earpiturk, f. 2 fig.: hope, pun- 11 Loc. 1 A mountain path, o po-
gasie, f. tech'. pe un munte. V. Foot. 2 In
PATCHY= i, adj. pestrit. my path, pe drumul mea. Atten-
PATE=pet, s. 1 cap, n.; pop.: dant path, bancheth. 4 The path
captink devl, f. bostan, m. to repentance, calea cintel.
2 piele de cap de vitel, f. V. Head. to PATH= paC, v. 1 va. a face
PATED pet/-ed, adj. Cu cap... un drum prin. 2 a face s Ina-
PATEN pat'-n (L. patina), s. inteze, a face s'a umble. 3 vn.
1* Wadi, tabl de metal, f. disc, a umbla, a inainta.
n. 2 bis.: disc (de acoperit po- PATHETIC, PATHETICAL = pft-
find), n. Oet'-ic-1 (Gr. pathos), adj. fi s.
1 PATENT= pat'-ent (L. pateo), patetic. II Loc. The pathetic (al),
adj. int, gen.: patent, ftis, in- pateticul.
vederat. 2 indtzstr. : brevetat, PATHETICALLY= 1i, adv. in
patentat. 3 spiter. : specialitti mod patetic.
(farmaceutice), pl. PATHETICALNESS = nes, s.
2 PATENT, s. 1 scrisorl pa- caracter patetic, patetic, n.
tente, hrisoave, pl. 2 privile- PATHLESS= pr,'- les, adj. fr
n. 3 industr.: brevet, bre- drum bAtut, far poteck sad c-
vet de inventiune, n. II Loc. 3 7'o rare batut. V. Path.
grant a patent to, a breveta. To PATHOLOGIC,PATHOLOGICAL=
take out a patent for, a obtine ic- l (Gr. patitos,
paV- o -
un brevet pentru. Patent-agent, logos), adj. patologic.
agent pentru brevetele de inven- PATHOLOGIST = p-( ol'-o-gist,
Vane. Patent-leather, pide lus- s. patologist, in.
truit. Patent-office , biuroti al PATHOLOGY = gi, s. patologie.
brevetelor. Patent-right; brevet. PATHOS= pe'-tos (Gr.), s. patos,
Patent-rolls, 1. registru al scri- n. emfas afectatk f.
sorilor patente ; 2. registru al PATHWAY= piiV-fte (path, way)
brevetelor. s. 1 crare, poteck f. drum, n.
to PATENT, va. 1 a acorda PATIENCE = (L. patior),
scrisori patente cuiva. 2 a con- s. 1 rAbdare, pacienta, f. 2 bot.:
ceda un privilegiii cuiva. 3 a dragaveik m. Loc. 1 To bear II
.breveta. with patience, a induri cu rib-
PATENTEE = pat-en-ti', s. cel dare. To take sail to have patience,
care are un brevet, m. a avea rbdare, a rfibda, a as-
PATERNAL = p- terr-n/ (L. tepta cu rbdare. / have no pa-
H. L. Lolliot. Di* Eng.-Roat., vol. II. 12'
www.dacoromanica.ro
 178
PAT PAT

lience with that child, acest copil 2 PATRIOT = pel-tri-ot, PATRI-

me scoate din fire. To put a per- OTIC = pat'-ri-ot"-ic, adj. patrio-
son out of patience (by, with, prin, tic, de patriot.
Cu) a scoate pe cineva din rb- PATRIOTICALLY = adv.
&Li (din fire, din Mine, din sarite, In mod patriotic, ca un pa-
din pepene afarA), a face pe cineva triot.
sii lasa din rabus afarii. Game of PATRIOTISM =
patience, joc de pasians (pacient). s. patriotism, n.
2 Patience-dock, bol. : revent. to PATROL= 041.61' (Fr. pa-
1 PATIENT = pe'-sent, adj. 1 trouille), v. 1 vn. a face patrula.
rabdator, pacient. 2 (of) IngA- 2 va. a face patrula In, a stilt-
duitor. II Loc. Be patient, aibl fah- bate.
dare. To be patient in suffering, a PATROL, s. patrula, f.
Ingadui cu rah dare, a Inghite (fig.). PATRON= pe'-tren (L. patronos)
2 PATIENT, s. bolnav, pa- s. patron, ni. II Loc. Patron saines
cient, day, serbAtoare patronali.
* to PATIENT, to PATIENCE, PATRONAGE = pat'-ren-idj, s.
va. a rabda, a Ingadui. patronagiii, n.
PATIENTLY= Ii, adv. cu rah- to PATRONAGE, va. a patrona,
dare, cu Ingaduire. a proteja, a ocroti, a sprijini.
PATIN, PATINE = pat'-in, s. 1 PATRONAL = W41.611-'41, adj.
V. Paten. 2 t. de arid : cocleal patronal, protector, tutelar, ocro-
(care se formeazei pe bronzul an- titor.
tic), f. PATRONESS = es, s. 1 pa-
PATINA= A, s. V. Patin 2. trona, f. 2 fig.: protectoare,
PATLY=pat'-li, adv. V. 2 Pat. ocrotitoare, f. 3 patronesa (a
PATNESS = nes, s. apropo, unui bal, etc.), f.
n. justeta, f. to PATRONIZE = pat'-ren-az,
PATRIARCH = pe'- tri-arc (Gr. va, 1 a proteja, a ocroti, a spri-
pater, arch), s. patriarch, m. jini (pe cineva) ; a ajuta, a favo-
PATRIARCHAL = arc"-Al, adj. risa (o intreprindere). 2 a apara
patriarchal. (o peirere). 3 a patrona (o non-
PATRIARCHATE = ar-chet, tate, etc.).
PATRIARCHSHIP = sip, s. pa-. PATRONLESS pe'-tren-les, adj.
triarchie, f. flea patron.
PATRICIAN = pA-tris'-n (L. pa- PATRONYMIC, PATRONIMICAL
tricius), s. Fi adj. patrician. ii Loc. = pat'-ro-nim"-ic-Al (Gr. pater,
The order of patricians, patri- onuma), adj. patronimic.
ciatul. PATRONIZING = pat' - ren -alz-
PATRIMONIAL = pae- ri- me"- ing, adj. de protector ; aer, inf-
ni-Al (L. patrimonium), adj. pa- Mare: de protectie.
trimonial. PATTEN = pat'-ten (Fr. patin),
PATRIMONIALLY = li, adv. s. 1 Incaltminte de lema cu un
In (de, ca) patrimoniii. inel de tier, f. ; patina, f. 2
PATRIMONY= me-ni, s. pa- postament (de coloanei), n.
trimonifi, n. 1 to PATTER= pat'-ter (pat), 1
PATRIOT = pe-tri-ot (L. pa- viz. a ciocani. 2 a &idea (ca un
tria), s. patriot, m. oare-care sgomot. Il Loc. 2 The pal-

www.dacoromanica.ro
 179
PAT PAV

iering rain, sgomotul ploaiel care 5 mus.: pausi, f. II Loc. 2 His

cade. conduct gives us pause, purtarea
2 * to PATTER, va. a mormi, sa ne di de gindit.
a bambini. to PAUSE, va. 1 a face o pausil ,
PATTER, PATTERING = ing, s. a se opri. 2 a aetepta. 3
sgomot (a piciturilor de ploaie), m. (upon, la) a se gndi.
PATTERN = pati-trn (Gr. pater), PAUSELESS= pozr-les, adj. ne-
s. 1 model, n. 2 mostri, probi, Incetat, necontenit.
f. eeantilon, n. 3 desen (de PAUSELESSLY= 1i, adv. frk
stofd, de gilded, etc.), n. 4 pa- Incetare, fr oprire, nelncetat,
tron (pentru croit), n. 5 fig. : necontenit.
model, n. 6 fig. : exemplu, PAUSER = r, s. care sti la
n. pildi, f. II Loc. 2 Pattern-cart, Indoiali, care sovaesce, cfintar
1-book), carton (carte) de mostre. cu data coade.
Pattern-shop , mar. : atelier al PAUSINGLY = ing-li, adv. 1
mostrelor. 3 Pattern-drawer, de- dupi o pausi. 2 oprindu-se.--
senator. 4 To take pattern by, a 3 stind la Indoiali, soviind.
lua de model... PAVAN = p8'-vn sa pav'-iin
to PATTERN, va. 1 a imita, a (L. pavo), s. pavani (danf), f.
2 a servi de model sail to PAVE = pv (L. pavio), va.
de exempla cuiva. II Loc. 1 To pat- (with, cu) a pava. II Loc. To pave
tern after, a imita. the way for, 1. a face un drum
PATTY =pat'-ti (Fr. pt), s. pentru ; 2. a pregati drumul pen-
placinti mic, f. pastet sail' pa- tru. Paved with flags, pavat cu
te n. lespedI. Paved fountain, 1. fon-
PAUCITY = po'-si-ti (L. parley, tn fund lespeOit ; 2. isvor
s. 1 numr mic, n. 2 cantitate cu fund de pietricele.
midi, f. PAVEMENT = pv'- mnt, s. 1
to PAUL =pol, va. V. to Pawl. caldirtm, pavagi, n. 3 lespe-
PAUL'S BET ONY = dire, f. lespedl, pl. 3 trotuar,
s. bol. : blibornici, vintrilici, f.; n. II Loc. 2 Marble pavement, les-
bobornic, cimbrueor, sirpun, m. pedl de mamma.
PAUNCH= pants (L. pantex), s. PAVER = r, PAVIER, PAV-
intiiul stomach (al rumegilloa- IOUR= Mr, s. caldirimgiii, pie-
relor), n. 2 fig.: bur* f. foale, trar, m.
pintece, in. burduhan, n. PAVILION =pi-vil'-in (L. papi-
to PAUNCH, va. a spinteca, a lio), s. 1 cort, n . 2 pavilion (ca-
deschide burta. suici intr'o greidinci), n. 3 pavi-
PAUPER= po'-pr (L.), s. srac, lion (parte exterioard a urechiei), n.
ni. silrack f. to PAVILION, va. 1 a 1nzestra
PAUPERISM= iz'm, s. paupe- cu corturr, a acopen i cu cortan.
rism, n. 2 a adiposti subt un cort.
to PAUPERIZE= aIz, va. a re- PAVIN=p6'-vin sari pav'-in (L.
-duce la sal-fide. pavo), s. pavani Mani), f.
PAUSE poz (Gr. paw 51, s. 1 PAVING=pv'-ing, s. 1 cald-
pan* suspensiune, oprire, f. rim, pavagi, n. 2 pietrele de
2 interval, n. 3 indoiali, eo- caldirtm, tpi. IILoc.Paving-stone,
vire, f. 4 prosod. cesurii, f. piatri de caldrim. V. to Pave.

www.dacoromanica.ro
 180
PAW PAY

PAW=po (Gal. pawen), s. 1 plfiti. Pay this first... phi tiff aceastii
MU, f. 2 fig. fi fanz, MU. primA... To put paid on, a iscfili
(mdrui), f. de plati. To pay back, a Inpoia,
1. to PAW, vn. a da (a bate) a restitui. To pay down, a plati,
din picioare. a numera. To pay for (with, Cu)
2 to PAW, va. 1 a da ca pi- a plfiti. To pay in, a versa, a
ciorul ; a cram In picioare. 2 a depune banl. To pay into, a versa
maltrata. 3 a atinge, a trece la, a depune banl la. 7'o pay off,
mfiinile sal labele pe ; pop. : a 1. a plAti, a solda, a achita ; 2.
flisvfii. 4 a mfingfiia. 5 fig.: a concedia, a da drum ; 3. mar.
ascunde ghiarele. a desarma ; 4. fig. : a regula pe
PAWING= po'-ing, s. eare din cineva. To pay on, 1. a urma ca.
picioare, cfilcare In picioare, f. plata ; 2. a'sl face (pedeapsa). To,
PAWL = pol(?), s. mar.: drug, m. pay out, a sloboOi 'Meet Meet (o
to PAWL, va. a pune drug (la funie, un cablu, un odgon,
cabestan). peildmar).
PAWN= pon (L. pignzzs), s. 1 2 to PAY = pe, vn. nereg. 1 a.
amanet, zhlog, n. 2 pion (la plfiti. 2 afacere, etc. : a aduce,
fah), m. II Loc. 1 To be at pawn, a produce. II Loc. 2 II pays well,
a fi amanetat. To put in pawn, aduce destul ; e o bun afacere
a amaneta. To .take out of pawn, (treabfi). It does not pay, nu pro-
a desamaneta, a scoate din amanet, duce; e o afacere proasta.
a deszfilogi. Pawn-broker, Im- PAY, s. 1 platfi, leak simbrie,
prumutator pe amanet; in Fran fa: soldh, f. II Loc. Extra pay, o leafl
comisionaralmuntelul-de-pietate. mare. Fatigue pay, adaos de soldit
to PAWN, va. a amaneta, a (pentru lucreiri publice feicute de-
zfilogi. soldaill. Pay-bill, (-list, -roly, 1.
PAWNEE= pon-11, s. imprumu- stat de soldft; 2. stat de lefurI.
ttor pe amanet, m. Pay-day, Oi de platit. Pay-mas-
PAWNER = er, s. care se Im- ter, cassier ; mar. mil. : comisar.
prumuti pe amanet ; care ama- Pay-master general, cassier gene-
neteazfi, zfilogesce. ral. Pay-office, cass.
PAWNING = ing, s. amane- PAYABLE adj. 1 de
tare, zfilogire, f. plfitit. 2 de care se poate achita
PAX= pacs (L.), s. pace, f. cineva. H Loc. 1 To make a bill
PAXWAX, s. V. Pack-wax. payable to, a face o polit la or-
1 to PAY = pa (Fr. payer), va. dinul...
[per f. fi plr. Paid] 1 a plti, a PAYER = er, s. plfititor,
(se) achita ; a solda (trupele). 2 PAYMENT = ment, s. 1 Wei',
(lo, cuiva) a face curte, a curta; f. ; fin., bancd (into, la) depu-
a face (un compliment); a face, a nere, f. 2 * pedeapsh, f. Loc.
I

fnapoia (o ; a avea, a arilta 1 To make--cv_heavy payment, a

(respect) ; a bfiga de searni. 3 face o platft-Insemnatfi. To defer
fig. fi pm.: a regula pe cineva the payment, a amfina plata, a
(a bale). 4 mar.: a cfitrni; a trfigna cu plata. To stop pay-
smoli. il Loc. 1 Pay yourself, pl- ment, a inceta cu
tesee-te, pltiti-ve. To be paid, a PAYNIM= pe'-nim (L. pagus),
fi pltit. I promise to pay, voiii fi adj. pfigiin, pfighn.

www.dacoromanica.ro
 181
PD PEA

PD = pid, abrev. pentru Paid, n. a acusa, a Invinovti, a In-

vinui, a denunta, a phi (pe com-
PEA pi (S. pisa), s [pl. Peas plicit sl).
sail Pease] mazare. t. i Loc. Ever- PEACHICK = pr-cic (S. pawa,
lasting pea, mhzriche. Chick pea, cicen), s. patinas, paunel,
ifeut. Green peas, mazire verde, PEACOCK = coc (S., cocc),
mazre boabe. Sweet peas, mfiza- sm. piun, ni. Loc. Peacock's
II

rica de grdina. Pea-jacket, bluzi train san tail, coad de pa un.

1de postav) de pilot. Pea-nut, fis- PEAHEN= hen, sf. Paul* f.
tic. Pea-shell, (-pod), pstaie de PEAK pie (S. peac), s. createt,
gnazre. Pea-shooter, sarbacan. pise, vrf, n. col!, In. citera, creast,
V. Pease. culme, sprinceana, f. 2 virf
1 PEACE= pTs (L. pax), s. pace, (de ceva), n.
f: ; liniate, f. II Loc. 1 To be at to PEAK pk, vn. 1 a slabi.
peace, a fi in pace. To live in 2 fig. : a balamuti, a triineni ;
peace, a teal in pace. To make a vorbi In zodil, a Indruga verdi
peace, a se Impaca, a face pace. uscate. 3 fig.: a se poso-
7'o make one's peace with, a se mod.
II-apace cu, a face pace cu. Peace- PEAKED pTct, adj. 1 barber',
maker, pacificator, ImpacTuitor. etc. : cu vrf. 2 munte : cu
Peace-niaking, Impacluire, paci- crestet, etc. V. Peak.
ficare. Peace-officer, filer de po- PEAKING =pIc'-ing, adj. 1 pia-
litie. Peace of mind, liniatea su- pand. 2 fig. : fara inima.
fletulul. To hold one's peace, 1. PEALpH (L. pello ?), s. 1 s,go-
a tace; 2. a nu turbura liniatea mot, n. lama, f. 2 sunet (al
publica. clopotelor), n. 3 bubuit (al tu-
2 PEACE! = pis, interj. pace netului), n. bubuitur, f. trosnet
liniate ! (al trdsnetulul), n. 4 bubuitura
PEACEABLE = pIs'-a-b'1, PEACE- (de tun), f. salvii (de artilerie), f.
FUL = ful, adj. linistit, padnic. 5 sunet resunator (al orgei), n.
PEACEABLENESS = i-b'l-nes, 6 izbucnire (de ris), f. hohote,
ful-nes, s. 1 risete, pl. 7 salve (deoplouse),p1.
PEACEFULNESS =
caracter liniatit, pacinic n. na- I to PEAL, vn. 1 a resuna.
tura iinitit, pacInici ; liniate, 2 a bubui.
f. 2 pace, f. 2 to PEAL, va. 1 a asurdi, a
PEACEABLY= PEACE- ameti, a nauci. 2 a suna.
FULLY= ful-li, adv. In mod PEAN=pr-an, s. V. Pian.
padnic ; In pace. PEAR= per (S. pera), s. park f.
PEACELESS = les, adj. neli- II Loc. Pear-shaped, In form de
niatit ; fare pace. para. Pear-tree, par, per, ni.
PEACHpIts (Fr. palm), s. 1 PEARL = prl (S. paerl), s. 1
piersick f. a piersic, m. II Loc. mArgritar. n. perla, mfirgea, f.
Peach-blossom, fioare de piersic. adj. de mrgritare, de margele.
Peach-colour, (-coloured), piersi- 2 fig. : margritar, n. 3 ti-
ciu. Peach-stone, shnbure de pier- pogr. : perl, f. 4 med. : al-
sick. Peach-tree, piersic. Peach- beata, f. II Loc. 1 Artificial pearl,
like cheaks, obraji piersicii. mrgritar fals. ?earl necklace,
to PEACH=pita (impeach), va. colier de margaritare. Pearl-bar-

www.dacoromanica.ro
 -- 182
PEA PEC
ley, arpfica. Pearl-diver, cufun- PECCARY = pee'-ci-ri (Fr. p-
dfitor fpentru meirgaritare). cari), s. pecan, in.
to PEARL, va. a gati, a infru- to PECH, to PECHIN = pec'- in
museta cu margAritare ; vn. a viz. a gafiti.
(?),
semna cu margaritare. PECK = pec (S. pocca), s. 2 ms..-
PEARLY = prl'-i, adj. care con- arpeckp (9 litri 0869), n. 2 mer-
tine mrgritare. 2 de marga- tic (de ovlz), n. 3 cantitate
Mare, de o seama Cu marga- mare, grmada, f. mult.
rita re. to PECK = pec (S. pycan), va.
PEASANT = pee-Ant (Fr. pay- 1 a ciocani, a lovi cu ciocul.
san), s. si adj. taran, 717. Oran* 2 a sapa. 3 a gaud (Cu cio-
f. ; tiranesc ; pl. inf. col.: laranii, cul). 4 a aduna, a ridica, a
in. pl. tarAnimea, f. II Loc. Peas- stringe.
ant-boy, (-lad), taran Una.. Peas- 2 to PECK, vn. 1 (at) a lovi cit
ant-girl, (-lass), laranea tin ciocul la. 2 a'i aduna hrana
Peasant-like, raranesc. (cu ciocul).
PEASANTRY = i, s. 1 tAraniI, PECKER= 'r, s. 1 care lovesce
pl. peal/lime, f. 2 * mojicie, f. cu ciocul. 2 pasere ghionoaie, f.
PEASCOD= pIz'-cod (peas, cod), PECTORAL = pee- - ril (L.
s. pastaie (de mazare), f. pectus), adj. pectoral.
PEW - pTz, s. pl. de la Pea. 2 PECTORAL, s. pectoral, n.
PEASWEEP = s. V. to PECULATE =_- pec'4u-1C.1 (L.
Peewit. pecizlium), vn. a face malversa-
PEAT = pIt, s. turb, f. Loc. tiunI, a manca haul publiel, a
Peat-bog, 1. turbare ; 2. turba. sfeterisi ; a fi vino vat de concu-
Peat-moss, 1. turba; 2. deposit de siune.
turba. Peat-pit, turbarie. PECULATION = 16"-n, s. mal-
2 PEAT = pa, s. favorit (copil), versatiune, mancatorie de haul'
ni. favorita (copila), f. ; drgut, publici, concusiune, f.
m. drguta, f. V. Pet. PECULATOR = 16-Cdr, s. con-
PEBBLE = peb'-b'l (S. pabob), s. cusionar, ni.
1 pietricici, f. 2 piatr care PECULIAR = pi-chifi'-li-Ar (L.
seamAna a fi piatr scumpA, ne- peculitunl, adj. 1 (to, la) parti-
forma* f. II Loc. 1 Pebble-stone, cular, propriti, special. 2 deo-
pietricica. Pebble-work, lucrare sebit, insemnat, neobicinuit, re-
din pietricele. marcabil. 3 s. insuOre deose-
PEBBLED = peb'-lfld, PEBBLY= bita (particulari), f.
bli, adj. plin de pietricele. PECULIARITY = s. 1
PECCABILITY=pee-ca-bil"-i-ti calitate sail insuire deosebita
(L. pecco), s. aplecare la pacat, la (particularA), f. ; ceva deosebit
grepl, f. (particular). 2 ciuditenie. 3
PECCABLE= b'l, adj. care manie, toanA, f. 11 Loc. 3 To hu-
poate pacatui, gre0. mour the little peculiarities of, a
PECCADILLO = pec ca - lingui toanele cuiva.
(Sp.), s. greqal sa vinA mica, f. to PECULIARIZE = pi- chICW-
PECCANT = pec'-cAnt, adj. 1 i-ar-alz, va. a potrivi, a con-
pacatos, care picatuesce. 2 vi- forma.
novat. 3 rail, stricat, corupt. PECULIARLY = li, adv. mal
www.dacoromanica.ro
 183
PEC PEE
ales, in deosebi, cu deosebire, In up a pedigree, a face o genea-
special. logie.
PECUNIARY = pi- chIii'- n i--ri PEDIMENT = ped'-i-m6nt (L. pe-
(L. pecunia), adj. bnesc, pecu- dimentum), s. arht.: fronton, tim-
niar. pan, n.
PEDAGOGIC, PEDAGOGICAL = PEDLAR, PEDLER ped'-lr, s.
ped'--godj"-ic-1 (Gr. pais, ag) colportor, mamular, m. LoeJ

adj. pedagogic. Pedlar's trade, colportagift, m-

PEDAGOGISM= go-giz'm, PED- mularie. Pedlar's wares, marTh
AGOGY = gi, s. pedagogie, f. de mmular.Feminin: Pedleress.
PEDAGOGUE = ped'--gog, s. pe- V. to Peddle.
dagog, m. PEDLERY = i, s.1 colportagiii,
PEDAL= ped'-ftl (L pes), s. pe- n. mmulrie, f. 2 marra de
da/, f. II Loc. Pedal-note, (-stop), rnmular, f.
pedal. PEDOBAPTISM = pi- do - bap'-
PEDANT = ped'-nt (Fr.pdant), tiz'm (Gr. pais, baptii),
s. botez
s. pedant, pedant. 2 4 insti- al copiilor, n.
tutor, pedagog, m. PEDOMETER =pe-domf-i-t'r (L.
PEDANTIC, PEDANTICAL = pi- pea; Gr. me/ron), s. pedometru,
dant'-ic-6.1, adj. pedantesc. odometru, contor, n.
PEDANTICALLY = li, adv. in PEDUNCLE = p-dni-cl, s. pe-
mod pedantesc, cu pedantism. duncul, n. V. Pedicel.
PEDANTRY= ped'-n-tri, s. pe- 1 to PEEL (OFF)= pil (L. pe/lis),
dantism, n. pedanterie, f. va. 1 a coji, a curki de coafit.
PEDASCULE = pi-das'-chlal, s. 2 a jupui (animale). 3 a me-
pedant, m. Eta (cdnepci); a curki forz). 4
to PEDDLE= ped'-d'l (Fr. petit?), fig.: a jfui.
u. 1 va. a colporta, a vinde. 2 to PEEL (OFF), vn. 1 a se
2 vn. V. to Piddle. coji. 2 - a se coroji, a se lua
PEDDLER, etc. V. Pedlar, etc. buctf-buciiti.
PEDDLING = dling, adj. de PEEL=pil, s. 1 con% cojitur,
nimic, fr Insemntate. pojghit, f. 2 pide ; scoarra,
PEDESTAL = ped'-es-tl (L. pes; f. 3 fort, turn. n. ; casi int-
S. steay, s. 1 piedestal, n. 2 rit, f. 4 lopat (de cuptor), f.
mafia. podestru, n. II Loc. Peel-house, turn rotund.
1 PEDESTRIAN = pi-des'-tri-n PEELED =Old, adj. 1 cojit.
(L. pes), adj. pe jos, pedestru. 2 tonsurat.
Loc. Pedestrian journey, calatorie PEELING = pIV-ing, s. 1 coaj,
pe jos ; drum pedestru, pe jos. f. 2 pide, f.
2 PEDESTRIAN, s. pieton, pe- 1 to PEEP = p7p (L. pipio), an,
destras, pedestru, ni. ; cltor a ciripi.
pe jos, m. 2 to PEEP, un. 1 a se uita (pe
PEDICEL = ped'-i-sel, PEDICLE furis) ; a se uita printr'o gaurft ;
= c'l (L. pediculus), s. peduncul, a scoate capul ca s se uite. 2
pedicul, n. coad, f. a apare, a se arta. 3 qiva:
PEDIGREE= ped'-i-gri (L. per, a se ivi, a asilri. II Loc. To peep
de, gradush s. genealogie, f. ar- above he surface, a se arAta, a
bore genealogic, m. II Loc. To draw iesi la suprafard. To peep abroad,

www.dacoromanica.ro
 184
PEE PE!
1. se uita afarA; 2. a arunca pri- PEERLESS = les, adj. nea-
'virile sale afarA; 3. fig. : a se semuit, fAri seamn, incompa-
arita frii de veste. To peep al, rabil. 11 Loc. Of peerless beauty,
a se uita (pe furif). To peep in, a de o frumusele rar sail farA.
pune capul inttuntru ca sA se uite. seamn.
To peep through, a se uita prin. PEERLESSLY= li, adv. fail
To peep up, a se uita sus. seamiin ; in mod incomparabil.
PEEP pip, s. 1 uitare (pe fu- PEERLESSNESS= nes, s. su-
ris), uitAtur, ochire, f. 2 pri- perioritate fAr seamAnA, f.
vire, f. 3 gori (de (ii), f. pl. PEERY = adj. 1 fric,os.
4 fintAia aparitiune, f.-5 ciripit, 2 curios.
n. ciripealA, ciripire, f. 11 Loc. 1 PEEVISH= 1)1W-is(?), adj.i artA-
Peep-hole, peeping-hole, 1. ascun- gos. 2 tifnos, posac, posomorlit,
d'toare (ca set- se uile), gaurA ; 2. supArAcios, ursuz, mereu nemul-
ferestrue (prin care se poate vedea tumit. 3 * Incpatinat. 4
In odaia de dedesupt). To give (to prost, copilAros, necumpRat.
have, lo take) a peep al, a se uita. Loc. 1 Peevish-tempered, de o fire
2 To catch a peep of (sad al), a arlgoas saii tifnoas. 2 Peevish
Intrevedea. with, nemultunfit din priein.
PEEPER pIp'-r, s. 1 cel, cea PEEVISHLY= li, adv. 1 In
care se uita. 2 pop. : ochiii, m. mod arlAgos. 2 cu tifn, cu
3 pop.: lornion, monoclu, n. 4 nemultumire, In mod posomorit;
pfisiirie (saii puiu de pasere) care Cu acriciune, Cu aerime.
ciripesce. PEEVISHNESS nes, s. 1 fire
PEER= ph. (L. par), s. 1 pair, artiigoask tifnoas, f. 2 posAcie,
In. 2 egal, seamfin, m. 2 to- posomorire, f. ursuzlic, n. ; acri-
var4, m. II Loc. 1 My fellow peers, ciune, acrime, f.
pairil me!, colegil me!. To be znade PEEWIT = s. pasere :
a peer, a fi numit pair. Peer of En-bible, in. ciovlicA motatit, f.
gland, pair englez. 2 Judged by PEG= peg (Gr. pegnu5), s. 1
one's peers, judecat de egalii s!. cep, n. 2 cuier, n. 3 mus. ;
to PEER=pTr (L. pareo), vn. 1 cheie, f. 4 crestAturA, f. dinte,
a prea. 2 (Him : a se ivi, a m. grad, n. 5 tier (de sfirleazei,
rgsAri. 3 a se uita cu curiosi- de titirez), n. II Loc. 1 Fastened
tate. II Loc. 1 To peer out, a phrea. with a peg (sau with pegs), cepuit.
To peer through, 1 I. : a se in- 2 To hang on a peg, a atIrna la
trevedea in ; a pArea ici i colo un cuier. 4 To be a peg too low,
in ; 2. a se uita cu curiositate a fi cu un grad prea jos ; fig, ;
prin. Peering eyes, ochl cerceth- a fi trist. He is a peg too low
torI, ochi curio!, ochI pAtrun- abready, este deja prea trist. To
Otori. take down a peg, a lsa cu un
PEERAGE pir'-idj, s. 1 pairie grad mal jos ; fig. : a umili ; a
(definible), f. 2 pairii, in. pl. face pe cineva s tacA, a-1 pune
3 armorial, n. II Loc. Book of strunit la gurA, a-1 tla pofta de
peerage, carte de aur a noblelei. a mal vorbi, a tAia nasul cuiva.
V. Peer. 5 Peg-top, sfirleazA, titirez.
PEERESS= es, s. solia until to PEG peg, va. a cepui.
pair, f. to PE1ZE, to PEISE pez (Fr.

www.dacoromanica.ro
 185
PEK PEN
Teser), va. 1 a chntri, a cum- violent. 2 neastimpfirat. 3
pni. 2 a balanta. V. Weigh. * meschin.
PEKOE=pr-co (China), s. ceaiii 2 PELTING, s. 1 violent, furie
peko, n. (a furtunel), f. 2 atac, asalt, n.
PELAGIANS (L. PELTRY pel'-tri, s. pielarie, f.
pelagus), s. pl. pesci de mare PEMMICAN = pem'-mi-can (S.),
adiinc, pl. s. carne afumat de cprioara
pup= pelf (?), s. Inf. red : bo- sail de bivol, f.
glii, banl, pl. II Loc. Dirty pelf, 1 PEN= pen (L. penna), s. 1 pe-
efistig (de oni sgiircit). pan (de scris), f. condeiu,
PELICAN= pel'-i-cn (Gr. pele- n. 2* pan (de pasere), f. il Loe.
kan), s. pelican, gatlan, in. batc,1 Steel-pen, condeiu de tier. V.
habita, f. Quill. Dash of the pen, trstur
PELISSE p-lis' (Fr.), s. blank f.de condeiu. Pen-craft, arta de a
PELLAGRA= pel-le'-gr (L. pel- serie. Pen-holder, toe de condeiu.
lis ; Gr. agra), s. pelagra, f. 2 PEN = pen (S. Rindan), s. 1
PELLET =pel'-let (L. pila), s. 1 tare (pentru oi, vile, etc.), n. 2
gogolos, ni. 2 glont, n. cotet (de gdine), n.
to PELLET, va. a face sail a 1 to PEN, va. a serie.
rotunji ca un bot, un ghem. II 2 to PEN, vn. [pert. Penned ;
Loc. A pelleted storm, o ploaie de ptr. Penned, Pent] 1 a bga in
gloante. tare (ol, vile, 2 a inehide.
PELLICLE pel'-li-c'l (L. petits), II Loc. To pen up, 1. a bga in
s. 1 matreat, pelicul, f. 2 tare ; 2. a inehide ; 3. a strimta
pojghit, pielit, f. (cursul apel). To pen one's self, a
PELLITORY pel'-li -t-ri, s. se inchide.
bot.: parechernit, f. griul potirni- PENAL pr-nl (L. poena), adj.
chid, n. 1 penal. 2 expus la o pedeaps ;
PELL-MELL = pel'-mel' (Fr. prevdut de codul penal.
pee-mete), adv. talmes-balmes, PENALTY pen'-hl-ti, s. 1 pe-
de-a valma, claie peste gramadk, deaps, f. 2 amenda, f. 3
pe aruncate, pe ne-alese. sanctiune penal (a und legt),
PELLUCID pel-liti'-sid (L. per, 4 clausk penal& (a una
lux), adj. 1 transparent, stravediu, toriri), f. 5 alergeirt : supra..
limpede. 2 fig.: ciar, lamurit. greutate, f.
PELLUCIDITY PENANCE-- ns, s. penile* ,
PELLUCIDNESS = pel-11W-sid-nes, pedeaps, f. ; pockintii, f.
s. transparent, limpedime, f. PENANCED = nst, adj. osin-
PELT = pelt (L. penis), s. 1 pide, dit la o penitent.
f. 2 * lovitura, f. 3 * scut PENCE= pens, s. pl. de la Penny.
de piele, n. I Loc. 1 Pelt-monger, PENCIL pen'-sil (L. penicillus),
pielar. Pelt-rot, putregaiu, putre- s. 1 creion, n. 2 pict.: pensul,
giunt. f. pene, n. 3 fig.: pictur, f.
to PELT, va. 1 a da asalt, a 4 fig. : pene! (stil), n. 5 plied:
ataca, a se npusti pe la spate. con, n. II Loc. 1 In pencil, cu cre-
2 a lovi, a bate. 3 a asvirli, a ionul. Pencil-drawing, desen cu
arunca. 4 a se misca. creionul. Pencil-case, teac de cre-
1 PELTING pelt'-ing, adj. 1 ioane. Pencil-mark, semn cu cre-

www.dacoromanica.ro
 - 186
PEN PEN
ionul. Pencil-shaped, in forma de bil"-i-ti, PENETRABLENESS =
pensul, de pene. b'l-nes (L. penetro), s. patrun-
to PENCIL =pen'-sil, va. 1 a in- dere, f.
semna saii a scrie Cu creionul, a PENETRABLE= b'l, adj. 1 de
creiona. 2 a picta. 3 fig. : a's1 patruns.-2 fig. (to, la): simfitor.
sulemeni sprincenele. ii Loc. 3 Pen- PENETRANT =pen'-i-trant, adj.
cilled eyebrows, 1. sprincene bine pfitrundetor.
arcate, ea si (cum) desenate cu to PENETRATE= tret, va. 1
pensula ; 2. sprincene sulemenite. a piltrunde. 2 a pitrunde in.
PENCILLED = sild, adj. 1 op- 3 fig. (with, Cu, de) a pfitrunde.
tied : avend conurl de raze. 2 4 vn. (into, in) a patrunde.
cu unii, u dungi, vargat. PENETRATING = tre -ting,
PENCILLER= sil-16r,s.laaler- PENETRATIVE = tiv, adj. pa-
abook-makera, m. trungetor.
PENCILLING= ling, s. trs- PENETRATINGLY = li, adv.
turi creionul, pl. 1 ptrunOnd. 2 cu o privire-
PENDANT = pen'-dint (L. pen- ptrunOtoare.
deo), s. 1 cercel, m. 2 Oaten PENETRATION = tre"-sen,
scumpfi atarnata la cercel, f. PENETRATIVENESS = tiv-nes, s.
3 podoabi (alarnata), f. 4 pe- patrundere, f.
rechie (de labia), f. pendant, n. PENGUIN = pen'-gflin (Fr. pin-
5 mar. : flamura, f. II Loc. 5 gouin, pinguin), s. pasere : gat-
Broad-pendant, ghidon. Narrow Ian, m.
pendant, banderola, flam. PENINSULA = (L.
PENDENCE = pen'- dens, s. 1 pene, insula), s. peninsula, f.
povirni5, n. 2 aplecare, f. PENINSULAR= Mr, adj. 1 pe-
PENDENCY= den-si, s. neho- ninsular. 2 in forma de penin-
tarire, indoiala, f. sula. II Loc. 1 The peninsular war,
PENDENT = dent, adj. 1 atar- resboiul Peninsulei, resboiul cu
nat (in spatial, atarnand, care Spania.
atfirni. 2 care iese in afar. to PENINSULATE= let, va. a
PENDENTIVE = pen-den'-tiv, s. face o peninsula din.
arht. : pendentiv, n. PENITENCE= pen'-i-tens, PENI-
1 PENDING= pen'-ding, adj. ne- TENCY= ten-si (L. poenitentia),
hotarit. s. penitenta, pocainp, f.
2 PENDING, prep. pe cand, In PENITENT tent, adj. fi s.
tim pul... penitent, penitent ; care se po-
PENDULOSITY = pen'-dIu-los"- caesce.
i-ti, PENDULOUSNESS = les-nes, 1 PENITENTIAL = ten"-sal,
s. atarnare, f. adj. 1 de penitenta. 2 ale po-
PENDULOUS = les, adj. 1 a- caintei. II Loc. 2 The seven peni-
tarnat. 2 fig.: nesigur, indoios, tential psalms, cele . apte psalme
nehotrit. ale pocaintel.
PENDULUM= lem, PENDULE 2 PENITENTIAL, s. canoanele
=dlul, s. pendul, n. II Loc. Gri- pocaintei, pl.
diron pendulum, pendul compen- 1 PENITENTIARY = sa-ri, s. 1
sator. penitenciar, n. 2 duhovnic,
PENETRABILITY = pen'- i - tra- 3 penitent, m.

www.dacoromanica.ro
 187
PEN PEN
2 PENITENTIARY, adj. peni- am. Penny-a-line invention, in-
tentiar. formatiune (mincinoas) de dia-
ANITENTLY = pen'-i-tant-li, rist, scornitur. Penny - a-liner,
adv. 1 Cu pocAinta. 2 cu un aer redactor cu 10 banl unja, repor-
sail un ton de pocint. ter al faptelor diverse. Penny
PENKNIFE = pen'-nlf (L. pen- mail, chirie. A penny piece, o
na ; S. cnif), s. briceag, n. pies de 10 ban! I have a few
PENMAN= pen'-mn (L. ; S. pennies but no si/ver, am call-va
man), s. 1 caligraf, m. 2 scrii- gologani, dar n'am argint. A pen-
tor, nz. ny at a tinte, gologan cu gologan.
PENMANSHIP = sip, s. caligra- Penny post, post mic. Penny-
tie, scriere, f. scris, n. postage, march (postal) de 10
PENNANT =pen'-nnt (L. pen- han!. Penny-royal, bot. : rotun-
deo), s. 1 mar. : odgon scurt cu o joar, polai, bobornic. Penny-
oohe la un via si un scripete weight (abrev. dwt), 1 gram
la cel-l'alt, n. 2 flamur, T. V. 6552. To be penny-wise and pound-
Pendant. foolish, a face economil de calic
PENNER=pen'-nr, s. 1 redac- si a risipi banl prostesce. To
tor, m. 2 teacii de tocurI de know how to make a penny go
condei, f. V. 1 Pen. a great way, a fi bun() gospo-
PENNILESS pen'-ni-less, adj. 1 dar (gospodin). Penny-wort, bot.:
lark niel un gologan , ffira o buricul aper.
chioar, tuf In pung5, Mitt PENNYWORTH = pen'-ni-fire
2 fig. : srac, srac lipit. ii Loc. 1 (penny, worth), s. valoare de
1.

To be penniless, a nu avea letcaie 10 he'll, f. 2 pentru baniI lul.

frint, a nu avea para chioar. 3 achisitiune, f. ; tirg bun,
V. Penny. chilipir, n. 4 cantitate
PENNILESSNESS = nes, s. s- sail sum, f.
rcie, f. PENSILE pen'-sil (L. pendeo),
PENNING = pen'-ning, s. 1 V. adj. atfirnat.
1 Pen : scriere, f. scris, n. 2 PENSILENESS= nes, s. atfir-
redactiune, f. 3 V. 2 Pen : bi- na re, f.
gare in tare, f. PENSION= peril-sn (L. pensum),
PENNON pen'-nn (L. pendeo), s. 1 pensie, rent, f. venit, n.
s. 1 banderol, f. flam, n.; mar.: 2 pensie (de retragere), f. II Loc.
tlamur, f. 2 arip, f. 1 To allow a pension (to), a face
PENNY = pen'-ni (S. peneg), s. o pensie (cuiva). 2 Retiring pen-
(pl. Pence, Pennies] 1 apenny, sion, pensie de retragere. To re-
un gologan (10 bani), dinar, m. tire on a pension, a iesi la pensie.
2 banl, pl. 3 fig.: obol, m. to PENSION, va. a da, a face
Loc. 1 V. Half. Three pence, tra- (cuiva) o pensie. II Loc. To pension
ded han!. Peter's pence, dinarul off, a scoate la pensie.
lui Sf. Petru. To turn an honest I. PENSIONARY-- adj. 1
penny, a face un cstig cinstit. de pensil, pensillor. -ri'
2 pers. :
Without a penny in the world, la pensie.
fail niel o para chioarii. By my 2 PENSIONARY, s. pensionar, m.
penny of observation, multumit PENSIONING= ing. s. scoa-
darulul de observatiune pe care'l tere la pensie, f.

www.dacoromanica.ro
 188
PEN PEP
PENSIVE pen'-siv (L. pensum), sgiircenie, cu calicie. 2 cu s-
adj. 1 ganditor. 2 posomorit, racie, cu cu penurie.
posac, trist. PENURIOUSNESS = nes, s. 1
PENSIVELY= Ii, adv. 1 In lips foarte mare, srcie, penu-
mod gnditor, cu un aer saii ton rie, f.
gilnditor ; dus de gnclurI. 2 PENURY pen'-lu-ri, s. 1 lips
cu posomorTre, cu posAcie, cu foarte mare, sracie, penurie, f.
tristera. 2 sgiircenie, calicie, f.
PENSIVENESS= nes, s. 1 aer PEON pi'-n, s. 1 infanterist
gnditor,, n. 2 posomorire, po- indian, m. 2 aprod,
s'acie, tristet, f. ; aer posomorit, n. PEONY=pr'-6-ni (Gr paion), s.
PENSTOCK = pen'- stoe (pen, bot. bujor, m. rusioaril, f.
stock), s. 1 vnturtoare, f. 2 PEOPLE= pT'-p'l (L. populus), s.
cilindru (de pompei), n. 3 toc 1 popor, n. natiune, f. 2 ing,
de condei, n. oameni, m. pl. ; persoane, f. pl. ;
PENT pent, perf. 1ti ptr. de la lume, f. 3 se, lumea, mi, ni
to Pen. 4 popor, norod, ni. gloatii, plebe,
PENT, s. gramad strins, f. f.-5 strabuni, stramosT, in. pl.
morman strins, n. II Loc. 1 The people of Roumania,
PENTACHORD = p en' - - cord poporul romiln. 2 The good people,
(Gr. pentj, chordj),s. pentacord, n. oamenii bunT. Young people, tine-
PENTAGON-- gon (Gr. , g5- ril Little people, 1. copiiI ; 2. eel
nia), s. pentagon, n. mid (de slaturii). Low people, oa-
PENTAGONAL = pen-tag'-6-nal, menii de jos. Genteel people, on-
adj. pentagonal. menii cum se cade, oamenil bine
PENTAMETER= tam'-i-t6r crescutT. People ofquality, oamenii
(Gr. --, metron), s. pentametru, n. de sus, oameniI de frunte. A few
PENTARCHY=pen'-tr-chi (Gr people, ciltiva ins1; cilteva persoane.
arch6), s. pentarchie, f. There were not many people, nu
PENTATEUCH= t-tIric(Gr. era mult fume. 3 So people say,
feuchos), s. Pentateuch, n. a,a se OiCC, aa se duce vestea.
PENTHOUSE pent'-hafis, Pen- What will people think ce o s.'
tice= pen'-tis (L. pendeo ; S. hus), crea0 lumea ? 4 The aspirations
s. 1 maghernit, sandrama, f. so- of the people, dorintele poporului.
pron, n. 2 poet.: bolta, f. arc, n. to PEOPLE, va. (with, Cu), a lm-
PENTILE = pen'-tail (L. ; S. popora, a popora, a popula.
(igel), s. olan indoit, n. tigl in- Loc. To be peopl d, 1. a fi popo-
doit, f. rat ; 2. a so impopora.
PENULTIP/IATE = PEOPLING= pi'-pling, s. Impo-
(L. pene, ultimits), 1 s. penultimA, porare, impopulare, poporare, po-
f. 2 adj. penultim. pulare, f.
PENUMBRA= p6-nern'-bra. (L., PEPPER = pep'-p6r (L. piper), s.
umbra), s. penumbr, f. 1 bot. : piper, ni. 2 piper, n.
PENURIOUS = p6-nlii'-ri-s (L. ii Loc. 2 Bird (sail Cayenne)pepper,
penuria), adj. 1 sgarcit, calic piper din Cayena. Black pepper,
2 neroditor, steril, sterp ; de foa- piper (ordinar). Red pepper, boia,
mete. 3 sArac. papricii. Pepper-box, (-caster), pi-
PENURIOUSLY= li, adv. 1 cu pernit. Pepper-cake, turta dulce

www.dacoromanica.ro
 189
PEP PER
Pepper-corn, 1. bob de piper ; 2. 1 care cutreerit. 2 l. : con tor,
fig.: nimia, fleac, bagatel. Pepper- odometru, n. 3 trsurich de
gingerbread, turti dulce cu imbir copil (sail de bolnav), f.
(zarztea). Pepper-grass, bot.: ca- PERCASE= per-chi.;s' (per, case),
prilem. Pepper-sauce, sos fcut adv. V. Peradventure.
cu sare, piper, otet si untdelemn. PERCEIVABLE = p siv'- b'l
Pepper-plant, bot.: piper, m. Pep- (L. per, capio), adj. (to, la, pen-
per-vine, bot. : aguridar, leurusc. tru) de zrit, de vdut; simtitor,
Pepper-wort, bot. : 1. caprilem; perceptibil.
2 brabin. PERCEIVABLY = bli, adv. in
to PEPPER= pep'-p6r, va. 1 a mod simtitor.
pune piper. 2 fig.: a face (pe to PERCEIVE = per-siv', va. 1
cineva) Cu sare I cu piper ; a re- a zri, a vedea ; a percepe, a
gula (pe cineva). 3 fig.: a tamaia. a simti, a lafiga de seami (di),
I Loc. 2 I have peppered him, l'am a's1 da seami (de). 2 fil. : a
fficut cu sare cu piper ; l'am percepe. 3 * a resin* influ-
regulat. . enta...
PEPPERING= ing, 1 adj. iutei'ERCEIVER= e'r, s. care z-
ca piperul, !panics. 2 s. Wale resce, care vede ; etc.
f. PERCENTAGE = pr - sent' - idj
PEPPERMINT mint, s. bot. : (L. per, centum), s. 1 atita la
mint, izmh piprat, f. ii Loc. suth. 2 drept de comisiune, n.
Peppermint-lozenges (-drops), pas- 3 chstig (de atita) la suth.
tile de mint. Peppermint-tree, 4 indust. fierulul : la suth. il Loc. 3
bot. iznfa pip6rata. Peppermint- A very fair percentage, un foarte
water, piperment. frumos ch,tig.
PEPPERY= i, adj. 1 de piper. PERCEPTIBILITY = pr-sepr-ti-
2 fig iute ca piperul, mfinios. bil"-i-ti, s 1 perceptibilitate. f.
PEPSIN= pep'-sin (Gr. pept5), s. 2 * perceptiune, f. V. Per-
him. : pepsin, f. ceivable.
PEROr per (L.), prep. 1 pe. PERCEPTION= On, s. 1 fil. :
2 en art. ronui nesc. 3 duph, perceptiune, f. 2 sensibilitate,
conform Cu. II Loc. 1 Per annum, f. 3 zfirire, f. 4 bfigare de
pe an. 2 Al three shillings per ream, seam, observare, f. if Loc. 2 Per-
cu trei silingi (3 1. 75 b.) testeaua. ception in plants, sensibilitatea
3 As per invoice, dup factura, plantelor.
conform cu factura. PERCEPTIVE = tiv, adj. sim-
PERADVENTURE per'-ad-ven"- !Ron
crr (L. per, ad, ventum), adv, din PERCEPTIVITY per'-cep-tiv"-
intimplare ; poate ; se poate. i-ti, s. perceptiune, percepere, f.
to PERAMBULATE = PERCH= pirts, 1 (L. perca), s.
(L. per, ambulo), va. 1 a pesce: biban, costres, rhspr, m.
cutreera. 2 a inspecta hota- 2 (L. pertica) masure 5m,()391
rele. (5'i, yards). 3 prjin, f. 4
PERAMBULATION = 1E"-sn, s. plimb, f.
1 drum, n. 2 inspcctie, f. 3 to PERCH, u. 1 un. a se cocota.
inspectie de hotare, f. 2 va. a cocota.
PERAMBULATOR = 1E-ter, s. PERCHANCE= p6r-clans' (L. per,

www.dacoromanica.ro
 - 190
PER PER
cado), adv. 1 din intimplare. nic. 3 trot.: vivace ; planta vi-
2 poate. vace, f.
PERCHER= pErts'- Er, s. pasere PERFECT = pEr'-fect (L. per,
care se cocoteaza, f. V. Perch 4. !adorn), adj. 1 perfect. 2 de-
PERCIPIEN-T = pEr -sip'- Ent , savirsit. -- 3 * sigur. 4 gram.,
adj. f i s. (fillip) inzestratli cu etc. : perfect. 5 bot. : complet.
percepere, f. ; simfitor. V. Per- to PERFECT= p6r-fect', va. 1 a
ceivable. face perfect. 2 a perfectiona.
to PERCOLATE = p6e-co-lEt (L. 3 a isprvi, a completa, a deg-
per, colo),v. 1 va. a filtra, a virs,i. 4 a instrui in mod de-
strecura. 2 vn. a se strecura. savirsit.
PERCOLATION = 16"-On, s. PERFECTER= ar, s. care face
filtrapune, strecurare, f. strecu- (un lucru) perfect, etc.
rat, n. PERFECTIBILITY -= i-bil"-i-ti,
PERCOLATOR = 1E-ter, s. fil- s. perfectibilitate, f.
tra, n. PERFECTIBLE = i-h'1, adj.
PERCUSSION= pEr-ch6V- En (L. perfectibil, care se poate perfec-
percutere), s. 1 percusiune, f. /Iona, etc.
2 intreciocnire, f. 3 fig.: doe- PERFECTION = pEr-fec'-On, s.
nire, ishire, f. II Loc. 1 Percussion- perfectiune, f.
cap, capsula, petili (de posed). PERFECTIVE = tiv, adj. care-
Percussion-gun, puoii cu perm- perfectioneaza, etc.
siune. PERFECTLY = adv.
PERCUTIENT = pEr-chi1V-Ont, perfect, in mod desvirsit ; cu
adj. care lovesce, care izbesce. desAvirsire, ca totul, Intocmal.
PERDITION= pr-di'-On (L. per, PERFECTNESS= nes, s. per-
do), s. 1 plerdere (totara), pier- fecliune, f.
slare, ruina, distrugere, f. 2* PERFIDIOUS = pEr-fid'-i-s (L.
prapdenie, f. per, fido), adj. po, citrel perfid,
* PEREGRINATE= per'-i-gri-net hain, neleal ; tradator, viclean.
(L. peregrinos), adj. cilator. PERFIDIOUSLY = 1i, adv. cu
PEREGRINATION= nE" s6n, s. perfidie, in mod perfid ; etc.
1 callitorie, f. 2 pribegie, f. PERFIDIOUSNESS = nes, s.
3 qedere In strinatate, f. perfidie, f.
PEREGRINE = grin, adj. PERFIDY pEr'-fi-di, s. perfidie,
strain. viclenie, tradare, f. Loc. An act
PEREMPTORILY =per'-amp-tEr- of perfidy, o viclenie, un vicleaug.
i-li (L. peremplorius), adv. In mod PERFOLIATE =01.45'41-Et (L.
peremptoriii, hotfiritor. per, folium), adj. bol. : perfoliat.
PEREMPTORY = i, adj. pe- to PERFORATE = par' -fo - rEt
rem ptoria, hotritor. (L., foro), va. a gaud.
PEREMPTORINESS = nes, s. 1 PERFORATION= re"-On, s. 1
caracter peremptoria, hotritor, gaurire, perforatiune, f.-2
n. 2 ton sail mod perempto- f. orificia, n.
rig, n. PERFORCE = 01.45rs' (L. ,
PERENNIAL= per-en'-ni-fil (L. fortis), adv. cu (de-a) sila ; de
per, annus), adj. 1 care tine sail (in)
tilesce un an, anual. 2 vea- I. to PERFORM= pEr-form'(L.,

www.dacoromanica.ro
 191
PER PER
forma), va. 1 a face, a Implini, PERIANTH= perf-i-anI3 (Gr. peri,
a executa. 2 a'sI Implini (da- anthos), s. bot. : periant, n.
toria, sarcina, etc.). 4 a juca, PERIAPT = per'-i-apt (Gr. ,
a representa (o piesei); a juca, a ap15), s. amuleth, sinack f. baer,
avea (un rol). 5 a executa, a * hamailiii. n.
ante (musicel). PERICARDIUM= chr"- di-Om
2 to PERFORM, on. 1 teat. : a (Gr. , kardia), s. anal.: peri-
juca, a da representatiunl. 2 card, n.
mus. : a cinta. 3 (on, din) a PERICARP = chrp (Gr., kar-
cinta. pos), s. boi. : pericarp,
PERFORMANCE = fins, s. 1 * PERIGEE= gI (Gr. , 0), s.
isprvl, f. pl. ; fapte, gesturl, asir. perigeii, n.
miscirI, pl. 2 (of) Implinire, PERIHELION= hi'-li-On (Gr.
Indeplinire, f. 3 representa- , hellos), s. asir. : perieli, n.
Vane (de piese de teatru), f. ; PERIL =per'-il (L. periculum),
exercitil (la circ), pl. 6 lucrare, s. perico!, n. primejdie, f. II Loc.
perk f. 7 produs, efect folo- At your peril, pe respunderea
sitor, n. ; activitate (a unel ma- (seama) d-tale; clack ai curagiul.
fini), f. Ii Loc. 3 No performance, 7'o be in peril, 1. p. fi I. : a fi In
primejdie ; 2. I. : a periclita.
PERFORMER= Or, s. 1 cel, to PERIL, va. a bfiga In pri-
cea care face, Implinesce, etc. mejdie ; vn. a fi In primejdie.
2 teat. : actor, comediant, m. ac- PERILOUS= Os, adj. peri-
comedianth, f. 3 fig. : culos, primejdios.
person m. 4 mus.: artist(), 2 * PERILOUS, adv. In mod fu-
executant(). II Loc. Performer on rios, turbat.
the prano, pianist(i). PERILOUSLY = Os-fi, adv. cut
PERFORMING = ing, s. V. pericol, cu primejdie ; In mod pe-
Performance. riculos, primejdios.
PERFUME = pOri-fifim (L. , PERILOUSNESS= Os-nes, s.
fumas), s. parfum, n. aromA, mi- naturi periculoask (sail primej-
reasmA, f. dioas), f. ; pericol, n. primejdie, f.
to PERFUME= pgr-fiTinaf, va. a PERIMETER= p-rim'-i-tr (Gr.
parfuma, a afuma. peri, metron), s. perimetru, con-
PERFUMER = Or, s. parfu- tur, n.
mor, m. PERIOD = pr-ri-cl (Gr. , ho-
PERFUMERY = Or-i, s. parfu- dos), s. 1 period (rotatiune), n.
mArie, f. 2 perioad, duratii, f. timp, spatiii
PERFUNCTORILY = pr"-fnc- de timp. n. 3 epoch*, f. 4
teii-ri-li (L. , funclus), adv. fill capt, sfirsit, termen, n. 5 as-
bhgare de seami, ea negligentii ; tru., geolog., med., etc. : period,
ca un fel de alasi-mg a te lass. n. 6 gram. : period, n. ; punct,
PERFUNCTORINESS= ri-nos, n. II Loc. 4 To bring to a period,
s. negligent, f. to put a period io, a pune capt la.
PERFUNCTORY = ri, adj. usu- PERIODIC, PERIODICAL =
rel, negligent. od"-ic-ill, adj. periodic.
PERHAPS= pOr-haps' (L. per ; PERIODICAL, s. publicatiune pe-
Gal, hap), adj. poate. riodici, f.

www.dacoromanica.ro
 192
PER PER
PERIODICALLY= li, adv. in PERIWIG = (Fr. perru-
mod periodic. gue), s. veruck f. fi Loc. Periwig-
PERIODICALNESS = nes, PE- paled, ea o perucA.
RIODICITY = pi'-ri-o-dis"-i-ti, s. to PERIWIG, va. a pune o pe-
periodicitate, f. rucA.
PERIOSTEUM= PERIWINKLE= (S.
(Gr. , osteon), s. periost, n. peruince), s. bot.: merisor, fonchiii,
PERIPATETIC, PERIPATETICAL saschiii, in. cununitA, coarda ie-
- per'-i-pii-tet"-ic-Al (Gr. , pa- lelor, foaie in aer, f.
te5), adj. peripatetic. to PERJURE = pr'-glr (L. per,
PERIPATETIC, s. peripateti- juro), va. To perjure one's self, a'sf
cian, m. &Mee jurAmintul, a jura strimb.
PERIPATETICISM = i-siz'm, s. II Loc. Perjured oath, jurAmint
peripatetism, n. fals, sperjur.
PERIPHERY= pa-rir-r-i (Gr. PERJURE, PERJURER= er, s.
pher5), s. periferie, f. sperjur,
PERIPHRASE = per'-i-fr6z (Gr. PERJURY = s. 1 jurlimint fals,
, phrasish s. perifras, f. sperjur, n. 2 mrturie falsa, f.
to PERIPHRASE, va. a vorbi in 1 to PERK = pgrc (L. perlica),
perifrase. vn. 1 a ridica capul cu mAndrie,
PERIPHRASTIC, PERIPHRASTIC- ca trufie ; a se fall, a se miindri.
AL = fias"-tic-Al, adj. de pe- 2 a se ingamfa, a'si da ifos, a
rifrasii. se phuni, a se furlandisi, a se fu-
PERIPHRASTICALLY= 1i, adv. duli, a se fandosi, a se riitoi. I Loc.
prin perifrasA. 2 To sit perking, a se piluni, etc.
PERIP NEUMONY - per'-ip-nifi"- 2 to PERK, va. 1 a gat, a
me-ni (Gr. , pne5), s. peri- podobi. 2 fig.: a ridica.
pneumonie, f. PERK, adj. 1 mAndru, trufas.
PERISCIANS=p6-ris'-i-iinz, PE- 2 destept, vioiu.
RISCII = i-al (Gr. , skia), S. pl. PERKIN = prc'-in, s. cidru, n.
perisciani, m. pl. PERKY = pre'-i, adj. mAndru,
PERISCOPIC, PERISCOPICAL = trufas. V. to Perk.
per'-i-scop"-ic-Al (Gr., skope5), PERMANENCE = pr'-mA-nns,
adj. periscopic. PERMANENCY= ne'n-si (L. per,
to PERISH= per'-is (L. per, eo), maneo), s. permanent, stabili-
vn. 1 [with, from, by, de ; by, tate, f.
prin] a pleri. 2 a se istovi, a PERMANENT = nnt, adj. I
se tnji. permanent, stabil. 2 adunare:
PERISHABLE = A-bl, adj. 1 In permanent.
peritor. 2 marfei: care se stricA PERMANENTLY= li, adu. in
usor. mod permanent.
PERISHABLENESS = es, s. na- PERMEABILITY= pge.mi-A-bil"-
turA peritoare, f. i-ti (L. per meo), s. permeabili-
PERISTYLE = per'-i-stall (Gr. tate, f.
peri, stulos), s. peristil, n. PERMEABLE= adj. (lo)
PERIT ONITIS = to -nal" - tis permeabil.
(Gr. , tein5), s. nzed. : perito- to PERMEATE= Et, va. a pi-
nitfi, f. trunde.

www.dacoromanica.ro
 193
PER PER
PERMEATION= e"-stin, s. pa- a lua in seam (in considera-
trundere, f. (une), a cerceta, a examina, a se
PERMISSIBLE = gandi.
(L. per, millo), adj. care se poate PERPENDICULAR = pgr'-pen-
permite, ingadui. dicif-ht-lr (L. , pendeof, adj.
PERMISSION= mis'-n, s.1(to, (to) perpendicular.
sa) ingfiduire, permisiune, voie, f. 2 PERPENDICULAR, s. (linie)
2 adm. : autorisatie, f. -- V. perpendiculark f. II Loc. To erect,
Leave. to let fall a perpendicular, a ri-
PERMISSIVE= mis'-siv, adj. dica, a lasa o perpendicularii.
1 care permite, ingilduesce PERPENDICULARITY =
autoriseaza. 2 permis, s. stare de a ti perpendi-
tolerat. cular, f.
PERMISSIVELY= li, adv. 1 cu PERPENDICULARLY =
permisiune, cu ingkluire, cu vole. adv. in mod perpendicular.
2 din tolerant. PERPENDER pe'r-pend'-gr (Fr.
to PERMIT = per-mit', va. 1 (to, parpaing), PERPEND-STONE=
cuiva ; to, s) a permite, a da stlin, s. piatr de constructie (care
voie, a ingidui. 2* a lasa. fine toatei grosintea zidalui), f.
PERMIT = pe'r'-mit, s. 1 auto- to PERPETRATE = par'-pi-trEt
risatie, voie, f. 2 fin.: bilet va- (L. per, patrare), va. 1 a comae,
mal de libera trecere, f. 11 Loc. 2 a face, a fiiptui, a savirsi (o cri-
Permit for transit, bilet vamal de - 2 a execute.
liber trecere in trans:t. To take PERPETRATION = trE."-srtn,
out a permit, a scoate un bilet etc. s. 1 fptuire, svirsire, f. 2
PERMIXTION = per-mics'-cien fig. : executiune, f.
(L. per, mixtum), s. amestecare, f. PERPETRATOR = tre-t6r, s.
PERMUTATION = p6e-mlu-ti3"- autor, faptuitor (al unei crime),
sen (L. , muto), s. permutare, f. vinovat, m.
to PERMUTE= , va. a PERPET UAL = p6r-pet'-cIu-1(L.
permuta. perpetuus), adj. 1 perpetuu, con-
PERNICIOUS= p'r-ni'-s (L., tinua, nedirqit, vecinic. 2 ne-
nex), adj. pernicios, primejdios, incetat.
periculos, vtfimitor. 2 * re- PERPETUALLY = li, adv, me-
pede. red, pururea, vecInic.
PERNICIOUSLY = Ii, adv. in to PERPETUATE pr-pet'-cru-
mod vatiimator, etc. Elt, va. a perpetua, a impurura,
PERNICIOUSNESS= nes, s. na- a vecInici. i Loc. To perpetuate
tura viitamatoare, etc., f. one's self, to be (sail to become)
PERNOCTATION= per'-noc-te"- perpetuated, a se perpetua.
s'n (L. , nox), s. veghiere, f. PERPETUATION = E"-sn, s.
priv eg hid n. perpetuare, f.
PERORATION = pgr'-o-rEun (L. PERPETUITY = pgr'- pet- ciao-
oro), s. peroratiune, f. i-ti, s. perpetuitate, veelnicie, f.
PEROXIDE per-oc'-sid (L. per; to PERPLEX = pe'r-plecs' (L.
Gr. oxus), s. peroxid, n. per, plexum), va. i pr. : a in-
to PERPEND=p6r-pend' (L., curca. 2 fig.: a incurca, a baga
pendo), va. a cantri, a cumpani, in nedumerire, a da de gandit.
H. L. Lolliot. Dief. Eng.-Rom., vol. II. 13*
www.dacoromanica.ro
 194
PER PER
3 fig. : a neckji. 4 a'cI intor- PERSEVERING= ing, adj. sa-
tochia (stilul, gandirea) ruitor, statornic ; care perseve-
PERPLEX = plees, PER- reaz, care persisa.
PLEXED pr-plecst', adj. 1 I.: PERSEVERINGLY-- li, adv, cu
incurcat. 2 p. : incurcat, nedu- perseveranta, cu saruint, ca sta-
merit, perplex. tornicie ; cu Incpatinare.
PERPLEXEDLY 6d-li, adv. PERSIAN p 'e'r'-can, s. 1 limb a
1 in mod confus, Incurcat. 2 persan, f. 2 arht.: cariatida
cu nedumerire, cu perplexitate. (figurei de om), f. 3 indust.: mar-
PERPLEXEDNESS= nes, s. V. telina (terflei), f.
Perplexity. to PERSIST p 6"r-sist' (L. per-
PERPLEXING = plecs'-ing, sisto), on. [in, in ; a persista,
adj. care Ineurca ; perplex. a insista, a starui. 2 a pers -
PERPLEXITY= i-ti, s. 1 In- severa, a fi statornic (in parerea
curcatura, f. 2 perplexitate, sa). 3 a sta, a rmne.
nedumerire, f. PERSISTENCE, PERSISTENCY
PERQUISITE 1)6e-61i-zit (L., p'r-sistf-gns-i, s. 1 (in, in) per-
quaesitum), s. 1* emolumente, pl. sistenti, struina', insistena,
2 cfistig accidental eventual, 2 * inepatinare, f.
intimplator, n. 3 gratificatiune, PERSISTENT = nt, adj. per-
f. haci, n. V. Vail, pl. sistent, struitor.
PERQUISITION= zi"-c'n, s. PERSISTINGLY= ing-li, adv.
perchisitie, f. Cu persistena, cu struinta.
PERRON per'-r'n (Fr.), s. pe- PERSISTIVE= iv, adj. stirui-
ron, n. tor, statornic.
PERRY = per'-ri (S. pera), s. PERSON= pe'r'-sn (L. persona),
must de pere, n. s. 1 inf. gen. : persoani, f. ; incI,
to PERSECUTE = pr'-si-chiat camera, m. pl. ; lame, f. 2
(L. , secutum), va. [with, cul a pl. : cineva. 3 persoanft (trup,
persecute, a nu slbi (pe cineva), infeififare), f. 4 personagitl, ca-
a hartui. 2 fig. : a prigoni, a racter, n. 5 * paroh, preot,
urmari. 6 gram. : persoan, f. 7
PERSECUTION= chld"-s6n, s. teol. : persoank f. II Loc. 1 In per-
persecutie, prigoanft, prigonire, son, in persoanA. Mang persons
urmarire, f. think, multi lume crede. 3 In
PERSECUTING = ting, adj. person well shaped, bine &cut de
de persecutie, de prigonire. persoana sa. 6 In the first person,
PERSECUTOR = ar, s. per- la persoana
secutor, prigonitor, om care nu PERSONABLE = adj.
te mal slbesce, care-ti scoate su- frumos de persoana sa.
fletul. PERSONAGE = ife'r'-sn-idj, s.
PERSEVERANCE = personagid, m.
ins (L. , severus), s. perseve- PERSONAL= ftl, adj. 1 per-
rana, saruintft, statornicie, f. sonal. 2 lege : mobiliar. II Loc.
to PERSEVERE= vIr", * to 2 His personal property, averea
PERSE VER = pr-sev'-r, un. [in, sa mobiliar.
In] a persevera, a strui, a per- PERSONALITY = = al"-i-ti, s.
sista, a fl statornic ; a se inciptina. personalitate, f.

www.dacoromanica.ro
 195
PER PER
PERSONALLY= adv. in perspicacitate, pitrundere, f. 3
mod personal ; in persoan. limpeOime (de expresiune), f.
PERSONALTY= Al-ti, s. 1 a- PERSPICUITY =
vere personali, f. 2 individua- PERSPICUOUSNESS= per-spicf-Iii-
Mate, f. es-nes, s. claritate, limpeOime, f.
to PERSONATE = Et, va. 1 a PERSPICUOUS= per-spier-In-es,
juca rolul... , a juca persona- adj. ciar, limpede.
giul... 2 a trece drept (all- PERSPICUOUSLY-- li, adv, cu
cineva), a se da drept (alt-cineva). claritate, Cu limpeOime.
-- 3 a representa, a elide, a in- PERSPIRABLE= pr-spar-ra-b1
- 4 * a se preface. 5 a (L. per, spiro), adj. care asucli.
-semena cu. 6 * a depinge, a PERSPIRATION = per' -spi-rE"-
descrie. 7 * a luda, a celebra. 'en, s. sudoare, naduseali, asu-
PERSONATE, adj. bat. : per- dare, f. II Loc. To be in a perspi-
sonat. ration, in a profuse perspiration,
PERSONATION = A"-en, s. a asuda, a nadufi. To be all in
personificatiune (actiune), f. a perspiration, a fi numai o apa.
PERSONATOR = E-ter, s. I to PERSPIRE per-spar-6r, v. 1
personificator, w. 2 care se di vn. a asuda, a niidusi. 2 va.
Irept (alt-cineva sa ceva). a evacua (a scoate) prin poni.
PERSONIFICATION = per-son'- 1 to PERSUADE pr-silEd' (L.
i-ii-chE"-sn, s. personificatiune, f. per, suadeo), va. 1 a Indupleca,
to PERSONIFY = fal, va. a a persuada ; a face sil creadi.
personifica. 2 (to) a convinge sa ; a hotari s.
1 PERSPECTIVE = pr-spee-tiv 3 ( from, s nu) a indupleca. 4
(L. per, specio), s. 1 bele-arte : * a Inga in cap, a intipari in
perspectiil, f. 2 perspectivi, minte.
vedere, f. 3 aspect, n. 4 te- 2 to PERSUADE (with, cu), vn.
lescop, n. II Loc. In perspective, in a rationa, a argumenta.
perspectiva ; a-ochii. PERSUADER= er, s. 1 pers. :
2 PERSPECTIVE, adj. 1 in per- care indupleck etc. 2 1. : ar-
spectiv, de perspectiva. 2 de gument iresistibil, n.
opticii. I Loc. Perspective plan, pla- PERSUASIBILITY =
nul tabloului. Perspective glass, PERSUASIBLENESS =
telescop. zi-b'l-nes, s. aplecare a fi indu-
PERSPECTIVELY = li, adv. 1 plecat, ascultare, f.
printr'o sticla optica. 2 dupi On, s. 1 per-
PERSUASION=
regulele perspectivei. 2 prere, convin-
suasiune, f.
PERSPICACIOUS= per'-spi-chE"- gere, credint, f. 3* credint, f.
Os, adj. 1 pers. : en o vedere pi- PERSUASIVE= siv, adj. per-
trunsletoare. 2 vedere, privire suasiv, convingetor.
patrunOtoare. 3 fig. 1. : care PERSUASIVELY= Ii, adv. in
rsbate, patrunde. 4 pers. : mod persuasiv, convingetor.
perspicace, patrunOtor ; ager la PERSUAS1VENESS = nes, s. pu-
minte, ascutit la minte. tere persuasiva, convingtoare
PERSPICACIOUSNESS = nes, persuasiune, f.
PERSPICACITY= cas"-i-ti, s. 1 PERSUASORY=se-ri, adj. V.
-vedere patrunOloare, f. 2 fig. : Persuasive.

www.dacoromanica.ro
 - 196 -
PER PER
PERT = phrt (Gal.), adj. 1 PERTURBATOR=-bh-tr, PER-
sprinten, lute. - 2 liber, TURBER per-NrW-6r, s. per-
rara perdea. - 3 inf. ra : necu- turbator, m.
viincios, obraznic, red crescut. PERT URBEDLY = per-trb'-ed-
2 PERT, s. obraznic () ; mo- li, adv. cu o mare turburare, cu.
jic () ; mitocan, mitocanc. neliniste.
to PERTAIN= per-tEn' (L. per, PERTUSED= phr-cifizd' (L. per,.
term), on. [to, cuiva] 1 a apar- Lamm), adj. gurit.
tine, a fi. - 2 a se chdea, a se PERTUSION = - cid'-j'n, s. 1
cuveni. perforatiune, f. - 2 gaurii, f.
PERTINACIOUS = pee- ti - nh" - PERUKE = pr'-uc (Fr. perruque),.
shs, adj. 1 indrtnic, s. peril* f. V. Periwig.
nat. - 2 struitor, statornic. PERUSAL = pr-fiz'-1 (L. per,.
PERTINACIOUSLY= -1i, adv. 1 usum), s. 1 citire, f. - 2* cerce-
cu indritnicie, cu incptinare. tare, f. II Loc. 1 To give a careful"
-2 cu staruint, cu statornicie. perusal to, a citi cu bfigare de-
PERTINACIOUSNESS = nes , seam. Worthy of perusal, care-
PERTINACITY= -nas"-i-ti, PER- merit s fie citit.
TINACY= n-si, s. 1 Mark- to PERUSE-Or-fie, va. 1 a
nicie, Incaptinare, f. - 2 sti- citi, a citi cu bagare de seamfi.
ruint, statornicie) - 2 fig. : a cerceta, a studia.
PERTINENCE = phrt-ti - ans, PERUSER=- e'r, s. 1 cititor,
PERTINENCY = -n gn-si, s. a pro- m. cititoare, f. - 2 fig. : obser-
po, n. dreptate, exactitate, po- vator, m.
triveal, f. to PERVADE-= phr-vd" (L. per,
PERTINENT = - 'Ant, adj. 1 vado), va. 1 a trece prin. -2 a.
drept, exact, cu mult apropo. - ptrunde in. - 3 a se 14espndi in
2 (to, la, Cu) potrivit, conform. saii peste. - 4 a percurge, a aler-
PERTINENTLY = - Ji, adv. Cu ga in. - 5 a domni in. -6 a apuca.
(de) bun seam, cu mult apropo, PERVASION= - va'-jn, s. p-
foarte potrivit, cu dreptate, cu trundere (in), trecere (prin), f.
exactitate. PERVERSE = pr-vrs' (L. per,.
PERTLY---... pert'-li, adv. 1 eu verlo), adj. 1 Inrhuttit, inrit,
vioiciune, cu vivacitate. - 2 Cu stricat, depravat, corupt. -2 per-.
obrAznicie, in mod necuviineios; vers, rhii.- 3 rhutcios, supr tor.
cu un ton prea fiber. V. 1 Pert. PERVERSELY= -1i, adv. 1 in
PERTNESS = - nes, s. I viol- mod pervers, eu perversitate, cu.
chme, vivacitate, f. - 2 obrzni- rutate.
cie, necuviint, f. ton prea fi- PERVERSENESS = - nes, PER-
ber, n. VERSITY= pr-vge-si-ti, s. 1 per-
to PERTURB .... per - trb', to versitate, reutate, depravatiune,
PERTURBATE = per- ter'-bEt (L. coruptiune, f.-2 fire reutcioas,.
per, turba), va. a turbura, a ne- supracioasii, f.
linisti. PERVERSION - per-ver'-sn, s.
PERTURBATION= par'-thr-bh"- perversiune, inrhire, inrhuttire, f.
sh.n, s. 1 turburare, neliniste, f. PERVERSIVE= - siv, adj. (off
- 2 perturbatiune, f. - 3 pricin care Ineduttesce, etc.
de turburare, f. to PERVERT =per'-vhrt, va. lau

www.dacoromanica.ro
 - 197
PER PET
Inreutiti, a strica, a deprava, a nicios, vatilmtor. 3 red, reu-
eorupe, a perverti. 2 fig. : a tacios.
schimba, a altera, a denatura. PESTILENTIAL= len"-sl, adj.
PERVERT, s. pervers, depravat, 1 pestilential. 2 pernicios, vii-
stricat, m. tamator.
PERVERTER = er, s. (of) care PESTILENTLY= lnt-li, adv.
inreuttesce, etc, ; coruptor, m. In mod funest, d'auniitor, vt-
PERVERTIBLE = adj. mtor.
eare se poate Inreutti, etc. PESTLE= pesf-s'l (L. pistillum),
PERVICACIOUS = pe-vi-cheif- s. 1 pislog, pilug, n. 2 baston
ses (L. pervicax), adj. Inclrtnic. (de constable : epistat, gardist),
PERVICACIOUSNESS = es, s. n. 3 * fluerul piciorului, n.
indrittnicie, f. tibia, f.
PERVIOUS = per'-vi-es (L. per, PET =pet (Fr. petit V, s. si adj.
-via), adj. 1 (lo, la) permeabil. 1 favorit(); dragut() ; copil(i)
2 care poate fi ptruns. 3 fig. resflat(). 2 acces, atac, n.
of): simtitor. 4 * care se res- apuctur, f. (de mti nie); mink,
pfindesce. f. II Loc. The pet of the family, co-
PERVIOUSNESS = nes, s. 1 per- pilul resfatat al familia She is
meabilitate, f. 2 pfitrundere, f. such a pet, e asa de drguti. 2
PESSIMISM = pes'-si-miz'm (L. To get into a pet, a se mania.
essimus), s. pesimism, n. Pet-cock, robinet de incercare.
PESSIMIST = mist, s. pesi- to PET =pet, va. 1 a Ingriji cu
mist, m. dragoste, a cocoli, a giugiuli.
PEST = pest (L. pestis), s. 1 2 a resfata. II Loc. 2 Petted child,
.cium, pest, f. 2 fig.: ciuma, copil resflat. -

plag, f. flagel, n. Loc. 1 Pest-

I PETAL = pet'-al (Gr. petalon),
house, lazaret, spital al ciuma- s. hot. petal, f.
Don PETALED = Aid, adj. cu... pe-
to PESTER = pes'- ter, va. 1 tale.
(with, cu) a supara, a necaji, a PETARD = pe-tard' (Fr. petard),
harp'', a persecuta. 2 (with, cu) s. petard, plesnitoare, f.
a infesta, a bantui. 3 * a ism- PETERSHAM = pi'-ter-sam (?),
piedica, a incurca, a astupa. s. stofil de lfm, f.
PESTERER r, s. (om) sup- PETIOLE= pet'-i-6I (L. petiolus),
rator. s. bot. petiol, f.
* PESTEROUS= es, adj. care PETITION = pe-ti'-en (L. peti-
Incurch. tum), s. 1 cerere, rugiciune, ru-
PESTIFEROUS = pes-tif'- er- es, gminte, f. 2 petitiune,
adj. 1 pestifer, pestilential. 2 jalb, f. f. 3 adm. : cerere
eiumat. 3 fig.: vtmtor, fu- in scris, f. 4 dr. : somatiune, f.
llest. 4 rea, reuticios. 6 plic- to PETITION, va. 1 a ruga, a
tisitor. se ruga. 2 a petitiona, a adresa
PESTILENCE = pes'-ti-lens, s. 1 o petitiune cuiva ; a cere. il Loc.
pestilent , pest, cium, f. 2 1 Right of petitioning, drept de
epidemie, molim, f. petitiune.
PESTILENT = adj.1 pes- PETITIONARY= r-i, adj. 1
tilent, pestilential. 2 fig.: per- rugtor. 2 de rugciune.

www.dacoromanica.ro
 198
PET PHA

PETITIONER= gr, s. 1 care trespass, contraventie. Petty con-

se roagh. 2 petitionar, m. stable, ofit;r de politie.
PETRESCENCE = pi- tres'-s6ns, PETULANCE=pet'-lu-lfins, PE-
PETRIFACTION= pet'-ri-fac"-5n, TULANCY= lfin-si (L. petulans),
PETRIFICATION = pet'-ri-fi-chF.."- s. sburdilnicie, vioiciune, f.
sn (Gr. petros ; L. facio), s. pe- obrznicie, f.
trificatiune, impietrire, f. PETULANT adj. 1 sbur-
PETRESCENT = pi-tres'-snt , dalnic, vioi. 2 obraznic.
adj. care se petrifick se Impie- PETULANTLY= 1i, adv. 1 in,
tresce. mod sburdalnic, cu vioiciune.
to PETRIFY=pet'-ri-faI, va. 1 2 cu obrfiznicie.
a petrifica, a Impietri. 2 fig. : PETUNCE= PETUNTSE
a 1nlemni, a 1nmarmuri. 3 an. = pi-tnt (cuvint chinezesc), s.
a se petrifica, a se impietri. varietate de feldspat.
PETROL =pe-trol', PETROLEUM PEW= pia (O. puye), s. bancfi
pg-tr(V-li-gm (Gr. petros, elaion), de biserich, stran5, f. ii Loc. Church
s. petrol, gaz (petrol rafinatf, n. warden's pew, banca epitropilor,
PETRONEL = pet'-ro-nel (2), s. strnile epitropilor. Pew-fellow,
pistol de oblfinc, n. tova r's.
PETTICOAT - pet'-ti-cfit (Fr. pe- PEWET - s. pasere na-
tele, colic), s. fusti, f. I Loc. To be gfit, bibic, m. ciovlia, f.
under petticoat government, a fi PEWTER= pIre-tdr (It, peltro),
dus de nas de nevasta sa. s. 1 cositor (in adear este un a-
to PETTIFOG = pet'-ti-fog (Fr. liagia de cositor fi de zinc ; ser
petit, voguer), va. a face pe ad- de cositor fi de plumb, ca pupa
vocatui, a sicana. antimonia i cupru) n. ; de cosi-
PETTIFOGGER = fogil-ghr, tor. 2 oath de cositor, f.
s. 1 advocat de rfind, ni. car- 3 vase (farfuril, etc.) de cosi-
ciocar, in. tor, pl.
PETTIFOGGERY= i, PETTI- PEWTERER = ar, s. olar (fa-
FOGGING= ghing, s. icana., bricant de oale de cositor), ni.
cfirciocfirie, f. PHAETON- (L.%, s. tra-
PETTINESS - petf-ti-nes, s. mi- =Hi faeton, n.
cime, f. PHALANX -= fal'-fincs (Gr.) s.
PETTISH = pet'-ti, adj. mfi.- [pl. PHALANGES= f-lan'-giz] fa-
nios ; suprficios. V. Pet 2. langfi, f.
PETTISHLY = li, adv. cu ma- PHANEROGAMOUS - fan'-i-rog"-
nie, eu suprare. fi-m6s (Gr. phaneros, gamos), adj.
PETTISHNESS= nes, s. fire fanerogami (plan ta).
manioasfi, suprcioasfi, f. PHANTASM- fan'-taem, PHAN-
PETTITOES = pet'-ti-taz (pet- TASMA - fan-taz'-m (Gr.), s. fan-
ty, loes), s. pl. picioare de porc, tom, iasmfi, naluck stall; f. spec-
n. pl. 2 fig. in ris picioare, pl. tru, n.
PETTY --Tetf-ti (Fr. petit), adj. PHANTASMAGORIA = fan-tas'-
1 Inf. gen.: mic. 2 minim. - (Gr., agoreuo7,
3 fig.: meschin. 4 slab, nail- fantasmagorie, f.
semnat. II Loc. 1 Petty king, crfii- PHANTASMAGORIC = gor"-ic,.
pr. Petty queen, cril. Petty adj. fantasmagoric.

www.dacoromanica.ro
 199
PHA PHI
PHANTASMAL =mAl, adj. de ICAL fir-n-Crop"-ic-iil (Gr. phi-
fantom, etc. los, anthropos), adj. filantropic.
PHANTOM= fanf-tem, s. fanto- PHILANTHROPIST =
mil, etc. pist, s. filantrop, m.
PHARAON = fae-ra-on, s. fa- PHILANTHROPY pi, s, Man-
raon (joc de ceir(i), n. tropie, f.
PHARISAIC, PHARISAICAL far'- PHILHARMONIC fir-har-mono-lo
i-se"-ic-Al (Ev. pharash), adj. fa- (Gr. , harmonia), adj filarmonic.
riseic. PHILHELLENE fil-her-lin (Gr.
PHARISAICALNESS= - nes, PHA- elljn), s. filhelen, m.
RISAISM= far'-i-se"-iz'm, s. fari- PHILIPPIC = fi-lip'-pic (Gr. Phi-
seism, n. lippos), s. filipicA, f.
PHARISEE = far'-i-si, s. fari- to PHILIPPIZE= fir-ip-paTz, va.
sed, a rosti sail a scrie o filipie.
PHARMACEUTIC, PHARMACEU- PHILISTINE fir-is-to In (L. phi-
TICAL file-mi-slCi"-tic-itl (Gr. listinns), s. fig.: filisten, burghez,
pharmakon), adj. farmaceutic. PHILOLOGIC, PHILOLOGICAL =
PHARMACEUTICS= tics, s. pl. fir-o-lodj"-ic-ill (Gr. philos,logos),
farmaceuticA, f. adj. filologic.
PHARMACOPCEIA = tle-mA-co- PHILOLOGIST = fi-lor-o-gist, s.
pi 'AA, s. farmacopee, f. filolog,
PHARMACY = fiiemi-si, s. far- PHILOLOGY = gi, s. filolo-
macie, spiterie, f. gie, f.
PHARYNX= far'-incs (Gr. pha- PHILOMATH= fir-o-ma0 (Gr.,
runx), s. farinx, ghtlej, n. inghi- mathesis), s. amic al sciintelor, ni.
titoare, f. PHILOMEL = fil'-o-mel, PHIL-
PHASE = fez, PHASIS = fe/-sis OMELA = fil-o-mi'-1A (Gr. Phil-
(Gr. phasis), s. fas, f. omela ), s. filomelk privighetoare,
PHEASANT =fez'-iint (Gr. Pha- PHILOMOT fir-o-mot Fr. fezzille
sis), s. fasan, m. morte), s. frun7A vestejitA, f.
PHEASANTRY = fez'-An-tri, s. PHILOSOPHER fi-los'-o-fer(Gr.
fasanerie, f. philos, sophos), s. filosof, ni. II Loc.
to PHEESE fTz (?), va. 1 a piep- Moral philosopher, moralist. Na-
tena. 2 a esala. 3 fig. fi tural philosopher, fisician. Thephi-
fam. : a tesAla, a scArmAna. 4 losopher's stone, piatra filosofara.
a umili (niti ndria). PHILOSOPHIC, PHILOSOPHICAL
PHENIX = fr-nics (Gr. phoinix), = fir-o-zof"-ic-Al, adj. 1 filosofie.
s. 1 fenix (paserea), m. 2 fig. : 2 de moralA. 3 de fisicii ; de
fenix, m. Loc. Phenix like, ca precisiune.
un fenix, ea fenixul. PHILOSOPHICALLY = li, adv.
PHENOMENAL = In mod filosofic, cu filosofie, filo-
(Gr. phain5), adj. fenomenal. soficesce.
PHENOMENON = nn, s. [pl. to PHILOSOPHIZE= fi-los'-o-fak,
Phenomena] fenomen, n. vn. a filosofa.
PHIAL = far-Al (Gr. phial6), s. PHILOSOPHY= fi, s. filosofie,
sticlutA, f. ii Loc. Leyden phial, bu- f. ll Loc. Moral philosophy, morala.
telie de Leyda. Natural philosophy, 1. fisica ; 2.
PHILANTHROPIC, PHILANTHROP- filosofla naturalA.

www.dacoromanica.ro
 200
PHI PHR
PHILOTECHNIC = fir-o-tec"-nic PHOSPHOROUS = fost-fer-Es, adj.
(Gr. , techn6), adj. filotechnic. 1 him. : fosforos.2 fosforescent.
PHILTER= fil'-tr (Gr.philtron), PHOSPHURET = fos'-fir-et, s.
s. bEutur fermecatil (de dragoste), fosfur, n.
f. filtru, n. PHOTOGENE = f6'-to- gin (Gr.
to PHILTER, va. 1 a da o bu- ph5s, genna5), s. fotogen, n.
turi fermecatk un filtru. 2 a PHOTOGENIC= glen"-ic, adj.
amesteca o btiuturi fermecatfi, un fotogenic.
Baru cu (ceva). PHOTOGRAPH= graf (Gr. ,
PHIZ= fiz(physiognomy),s. obraz, graph5), fam. Photo WV-to, s.
n. fat, f. ; pop. : rnutrii, f. fotografie, f.
PHLEBOTOMIST= fli-bot'-o-mist to PHOTOGRAPH, va. a foto-
(Gr. phleps, temn5), s. flebotomist, grana.
cel care rasa s'ange, m. PHOTOGRAPRER =. fo -tog'-ra-
to PHLEBOTOMIZE= maIz, va. ft, s. fotograf, m.
a 'Asa, a lua s'ange. PHOTOGRAPHIC, PHOTOGRAPH-
PHLEBOTOMY= mi, s. flebo- ICAL = f6'-to-graf"-ic-i, adj. fo-
tomie, hisare de sange, f. tografic.
PHLEGM= flem (Gr. phlegma), PHOTOGRAPHY = fo-toe-rA-fi, s.
s. flegm'a, f. V. Fleam. fotografie, f.
PHLOGISTIC = flo-gis'-tic (Gr. PHOTOMETER = fo -tom' -i-tr
phlogisticos), adj. 'logistic. (Gr., me/ron), s. fotometru, n.
PHLOGISTON = tn, s. flo- PHRASE= frEz (Gr. phrasis), s.
gistic, n. 1 int. gen. : fras, f. 2 locu-
PHCENIX fr'-nics, s. V. Phenix. tiune, f. 3 stil, n. limbh, vor-
PHONETIC, PHONETICAL = fo- bire, f. limbagiu, n. 4 mus.
net'-ic-fil (Gr. ph5n6), adj. fo- frasii, f. Loc. 1 As the phrase
netic. goes, dupa cum se t,lice. To speak
PHONETICS = ics, s. pl. fo- in set phrases, a face frase. Spin-
neticil, f. ner of phrases, fctor de frase
PHONICS fon'-ics, s.pl. fonetick goale. 2 Idiomatic sail settled phra-
PHONOGRAPHY = ses, frase dupi calapod, frase a-
(Gr. ph5ne, graph5), fonografie, f. cute d'a gata. Phrase-book, cule-
PHOSPHATE = fos'-fat (Gr. ph5s, gere de locutiunr. 3 In better
pher5), s. fosfat, n. phrase, inteun stil maI bun.
PHOSPHITE = fit, s. fosfit, n. to PHRASE, va. 1 a exprima.
PHOSPHOR = Mr, s. fosfor, n. 2 a numi, a chiema. 3 mis.
to PHOSPHORATE= Et, va. a frasa. 4 un. a face frase.
combina cu fosfor. PHRASELESS = frEe-les, adj.
PHOSPHOREOUS = fos-f5e-i-s, flit% cuvinte.
PHOSPHORESCENT = fos'- fa.- es- PHRASEOLOGIC, PHRASEOLOG-
salt, adj. fosforescent. ICAL = frE'-zi-o-lodj"-ic-ill, adj.
PHOSPHORESCENCE = sEns, s. de fraseologie.
fosforescentd, f. PHRASEOLOGY = ol"-o-gi, s.
to PHOSPHORESCE, vn. a fosfora, fraseologie, f. vorbe goale, pl.
a fi fosforescent. PHRENOLOGIC, PHRENOLOGIC-
PHOSPHORIC = fos-for'-ic, adj. AL fren'-o-lodj (Gr. phrI3n,
fosforic. logos), adj. privitor la frenologie.

www.dacoromanica.ro
 201
PHR PIC
PHRENOLOGIST -= fr-nol '-o - PHYSIOGNOMY = mi, s. fisio-
gist, s. frenolog, m. nomie, f.
PHRENOLOGY gi, s. freno- PHYSIOLOGIC, PHYSIOLOGICAL
logie, f. =fiz'-i-o-lodr-ic-Al (Gr. , lo-
PHRENSY fren'-zi, s. V. Frenzy. gos), adj. fisiologic.
PHRYGIAN= fri'-gi-n, adj. fri- PHYSIOLOGICALLY= li, adv.
gian. II Loc. The Phrygian cap, dupii fisiologie, ilsiologicesce.
bonetul frigian, cusma frigian. PHYSIOLOGER=fizi-i-ol"-o-gier,
PHTHISICAL = tiz'-i- cal (Gr. PHYSIOLOGIST = gist, s. fisio-
phthisis), adj. ftisic, atacat, of- logist, 7n.
ticos. PHYSIOLOGYgi, s. fisiologie, f.
PHTHISIS= tar-sis, s. ftisie, of- PIACLE=par-A-c'l (L. pio), s.
tica, f. atac, n. crima ingrozitoare, Inspimiint-
PHYLACTER, PHYLACTERY fi- toare, f.
laci-tr-i (Gr. phulass5) s. filac- PIACULAR= pi-a c'-Tu-lilr, PIA-
teriii, n. pl. fruntar, n. CULOUS = le's, adj. 1 ispasitor.
PHYLLITE= fil'-lait (Gr. phy115, 2 criminal.
lithos), frunza petrificatA, piatrA PIA MATER paP-A m1F-tar (L.),
ntiprit cu frunze, f. s. anal.: pia-mater.
PHYSIC fie-ic (Gr. phusis), s. PIANET =par-A-net (?), s. pa-
medicina, f. 2 doctorie, f. sere : domnisor, m.
leac, medicament, remediil, n. PIANIST =pi-an'-ist (It. piano),
Loc. 1 To study physic, a urma s. pianist,
la medicina, a studia medicina. PIANO, PIANO FORTE = pi-an'-
to PHYSIC, va. 1 a da docto- o for-ti (It.), s. piano, piano-forte,
01, a prescrio medicamente. 2 n. 11 Loc. To accompany on the
a vindeca, a tamadul, a lecul, a piano, a acompania la piano. To
curArisi. play on the piano, a cinta la
PHYSICAL fiz'-i-cal, adj. 1 fi- piano. To set to the piano, a com-
sic. 2 de fisica. 3 medicinal; pune pentru piano. Piano-maker,
purgativ. 4 de medicinA. II Loc. fabricant de pianouri.
2 Physical treatise, tratat de PIASTER = pi-as'-ter (I t. piastral,
sica. s. piastru, m.
PHYSICALLY = 1i, adv. fisi- PIAZZA pi-ad'-zA (It.), s. ar-
cesce. cada, f.
PHYSICIAN = fi-zif-FAn, s. (to, PIBBLE-PABBLE pib'-b'l-pab'-
.cuiva) medic, doctor, m. b91, s. bagatele, fleacurl, mof-
PHYSICIST = fiz'-i-sist, s. fisi- turi, pl.
.cian, m. PIBROCH= pal'-broc (Gael. pio-
PHYSICS = fie-ics, s. fisicA, f. baireachd), s. cimpoi', n.
PHYSIOGNOMIC, PHYSIOGNOMIC- PICA =pai'-ci (L.), s. 1 pasere:
AL = fiz'-i-og-nom"-ic-al (Gr. phu- cotofana, !arca, f. 2 mod: bu-
-sis, gnomon) adj. fisiognomic. lin;ie, poftit de mincare depra-
PHYSIOGNOMICS= les, s. pl. vatfi, f. 3 impr. cicero, n.
fisiognomia, f. PICADOR --= pic-A-dor' (Sp.), s.
PHYSIOGNOMER , PHYSIOGNO- picador, m.
MIST =fie-i-og"-n-m6r ( mist), PICAROON=pic-a-ran' (Fr. pi-
s. fisiognom, fisionomist, in. corer), s. corsar, pirat, m.

www.dacoromanica.ro
 - 202
PIC PIC

1 to PICK = plc (S. pycan), va. ealuit ; pers. : de elitit. II Loc. 4 All
[with, ell] 1 a intepa. 2 a ciu- picked men, toll birbati alesi.
gulf, 3 a forta (o broascci). PICKEDNESS pic'-ed-nes, s. 1
4 a culege (fructe, etc.). 6 from, stare ascutita, naturi inteptoare,
de la) a lua, a scoate. 6 a roade f. 2 fig. : dichisire, f.
(un os) ; a'si curti (unghiile, ure- PICKER pie-6r, s. 1 care ciu-
chile, etc.). 7 a pieptena (bum, gulesce, alege. 2 care cerce-
bac), a curiiti (salata). 8 a lua. tea* plivesce. 3 sal* f. tar-
9 a alege, a bascalui. 10 a nacop, n. 4 rfuitor, prdfitor,
ckuta (ceartei) ; a face (un proces, hot, tAlhar,
o cunoscintei) ; V. Quarrel, Hole. PICKEREL = el (pike), s. pesce:
11 a prida, a jafui ; a fura, a bu-. tiuculitfi, f.
zunkri ; a lua in. 12* a'si in- to PICKEROON= Tm, to PICK-
tepeni (sulita). II Loc. 6 Don't pick EER = pic'-ir (Fr. picorer), va.
your nose, nu pune degetul in nas. 1 a jfni, a prilda. 2 a hfirtui.
9 To pick and cull, a alege. To pick PICKET = pie-et (Fr. piquet), s.
one's way, a umbla pe virful pi- 1 par, trus, m. teap, tepu4,
cioarelor. 11 He has picked my poc- f. 2 mil. : pichet, n. 3 jod
ket, m'a buzunkrit. To pick tanks, de carp pichet, n.
a cersi multumiri. To pick work, to PICKET, va. 1 a ingrdi cu
a lucra cu mare ingrijire. i ToPick parr ; a lega de un par. 2 mil.:
off, 1. a culege ; 2. (from, de la) a forma un pichet.
a lua ; 3 mil.: a alege, a trage PICKING= ing, s. V. to Pick.
mai ales la_ To Pick out, 1. a 1 intepare, f. 2 ciugulire, f.
scoate (ochii) cuiva ; 2. a alege, 3 fortare (a unel brosci), f. 4
a bascalui ; 3. a's1 cfistiga cu greil culegere, f. cules, n. luare,
(via fa). To Pick up, 1. a ridica, a scoatere, f. ; roadere (a unui os),
lua (ceva, pe cineva); 2. a elstiga f. ; pl. : ramitsite, pl. 6 curi-
cu ce tri ; 3. a ghsi ; 4. a face tire la dintilor, etc.). 7 cojire,
(cunoscinfd Cu). curtire, f. 8 alegere, f. 9
2 to PICK= pic, vn. 1 a coji, a cautare (de ceartc1), f. 10 jaf,
curti. 2 a ronti. 3 fig. : a n. jafuire, pradare, f. ;
ciuta bine, a ingriji. II Loc. 3 To pungasie, buzunrire, f.
pick up again, a se insanktosi, PICKLE =pic'-c'l (O. pekel), s.
a se vindeca. 1 saramuri, marinat, f. 2 pl.:
PICK=pic, s. 1 sapi, f. Ulna- muraturi, pickles, pl. 3 stare
cop, n. 2 tehn.: ciocan, n. nenorocit sail de prans, f. : stare,
3 furculit, f. 4* ghimpe, m.- situatio, eonditie, f. hal, n. 4
5 * fig.: pick, suprare, f. 6 strengar (copil), m. 6 * ingr-
alegere, f. 7 impr.: murd- dire, f. tare, n. I Loc. 2 In pickle,
rie, f. 1. In sare ; 2. In otet. V. Rod.
PICK-A-PACK pic'--pic, PICK- Pickle-herring, bufon, caraghios,
A-BACK = bac, ad. pe spate. paiati. 3 A pretty pickle you are-
PICKAXE = pie-Ecs (pick, axe), in I in ce hal WI esti jute si-
s. sal* f. tiirnacop, n. tuatie afurisitit.
PICKED =pict, adj. 1 ascutit, cu to PICKLE, va. 1 a marina, a
2 cicillitor, citrcioiar. mura, 2 a sitra. a fig. :
3 dichisit, spilcuit. 4 ales, bas- incfirca, a pipra (o socotealei, etc.).

www.dacoromanica.ro
 203
PIC PIH

Loc. a A pickled rogue, un pore PICTURESQUENESS nes, s.

de cilia, o lichea, o secaturA, o pitoresc, n.
puslama. to PIDDLE = pid'-d'I (peddle),
PICKLOCK = p ici-loc (pick, lock), un. 1 a'sl petrece vremea cu flea-
s. 1 cArlig (de hiceitus de for(at curl, mofturI, nimicuri. 2 (on)
broscile), n. 2 spArg'tor (de a trAi delicat (as); a rontAi. 3
brosci), copil : a face ud.
PICKPOCKET = poc-et (pick, PIDDLING= dling, adj. 1 fri-
pocket), 1 s. bun de m'AnA, hot, vol, usuratic, usurel; care 10'
punga s de buzunar, ni. 2 adj. petrece vremea cu tleacurl, etc.
de hot, de punga. 2 meschin.
PICKPURSE= p6rs (, purse), PIE = pal (It. pighe), s. 1 p1A-
s. pungas, cint, f. pastet, pate, n. 2
PICKTHANK= renc (--, thank), turtA feu Thiele), f. 3 (L. pica),
s. parasit, ling, dalcauc, m. impr. litere amestecate, f. pl.
PICKTOOTH= tiiri (, tooth), 4 cotofan, !arch, f. 5 fig.:
s. scobitoare, f. baba chioarfi, baba oarbA, f.
PICNIC pic'-nic (pick, nick), s. 6 carte de rugchml, f. I Loc. 1
picnic, n. He plus his finger in every man's
PICTORIAL pic-t6'-ri-61, PIC- pie, Isl virfi nasul In toate. V.
VIRAL pic'-clur-Al (L. piclum), Finger. 2 Apple pie, tarta cu
adj. 1 pictural, (ce line) de pic- mere.
turA; pictureI. 2 album, etc. PIEBALD pai'-bold (L. pica ;
ilustrat. S. balled ?), adj., cal, etc. : tareat.
PICTORIALLY-- li, adv 1 In PIECE= pis (Fr. pice), s. 1 bu-
picturi ; prin picturA. 2 cu can, f. 2 limbii, f. petee, n.
gravurI. (de peiment).-3 bucaticA, f. criim-
PICTURE = pic'-crr, s. 1 tablod, peiu, pie, n. 4 fragment, n.-
n picture, pan* f.-2 chip, por- 5 tun, n. 6 piesa (de mo-
tret, n. 3 imagine, gravura, neld), f. 7 bucati (de postav,
4 pictura f. 5 fig. tablou, des- de piinzd), f. 8 bucatA, f. ;
criere, descriptiune, zugrilvire, f. unul, una ; fle-care. 9 opera,
Loc. 1 Picture-dratver, pictor, lucrare, f. 10 tabled', n. pic-
portretist. Picture-cards, figurr. turA, pfinzi, cadra, f. 11 piesa
Picture-frame, cadrd, ramA. Pic- (de teatro), f. 12 bucata fete
ture-gallery, galerie de tablourl. musicei), f. 13 pasagiu (intr'un
Picture-like, ca un tabloii. 2 The autor), n. ; bucatA (de poesie), f.
very picture of his father, leit fragment (dintr'un autor), n.
(sad bucalicA ruptfi din) tatii-sal. 14 fig.: actiune, fapta, f.; isprav ,
to PICTURE pic'-cl'r, va. 1 a f. 15 persoani, f. ; in f. Fail
pieta; (as, ca) a representa. 2 bucktici, fiin, creaturA, f.-16
fig. : a descrie, a zugriivi. Loc. 2 in batj. buchtici (de om, etc.),
To picture lo one's self, a'sI in- f. II Loc. 1 Piece by piece, bucata
chip ni. cu bucata. A piece of paper, o bu-
PICTURESQUE ese, adj. pi- catA de hfirtie. Broken piece, 1.
toresc, romantic. bucata spartA ; 2. fragment ; 3.
PICTURESQUELY= II, adv. In cApAtfiiii (de amid, de coloatid) ;
mod pitoresc. 4. hArb (de sticld, de oald) ; 5.

www.dacoromanica.ro
 204
PIE PIG
sprturi (de aldare, etc.). Of a Cu) presrat, semnat, smltuit.
piece, 1. dintr'o singuri bucat 3 cal : trcat ; V. Piebald.
2. fig. : uniform ; 3. (with, Cu) PIEDNESS = nes, s. impestri-
In Inielegere, de acord, potrivit, tare, felurime, varietate, f. tal-
In report. To break (vn.) in pieces, mcs-balmes, n.
a se sparge In Wall', a se sfi- PIEDOUCHE =par-das (Fr. pie-
rima. To cut to pieces, a tila In douche), s. soclu, piedestal mic, n.
bucill. To fly lo pieces, a plesni. To PIELED = pild, adj. 1 chcl,
take lo pieces, a desface Pinata plesuv. 2 cal, etc. : mancat.
ca bucald). To tear lo (in) pieces, PIER=_pir (S. per), s. 1 snip
a peteci, a rape in bacilli. 3 A (de pod), n. 2 zgaz (al unui
piece of string, un crimpeiti (o port), n. ; imbarcader, n. 3
buritticA) de sfoari. 6 A piece of arht. : usorul usei, zidul intre
gold, o pies de aur. 7 Piece- dou ferestre, n. H Loc. Pier-table,
goods, mrfuri cu bucata (in- consol.
treaga). Piece-work, lucru cu bu- PIERAGE = pre-idj, s. taxi de
cata. 8 V. Apiece. 10 Historical zigaz, f.
piece, tabioi de istorie. 14 A piece 1 to PIERCE pirs (Fr. percer),
of cruelty, o (faptii de) crudime. va. 1 a gituri, a sfredeli. 2a
A piece of treachery, o trdare. A ptrunde. 3 fig. : a mica; a
nice piece of work ! (in batj.), fru- sdrobi mima.
mos lucru 1 {Vial a piece of work 2 to PIERCE, vn. (into, In) a
for nothing ! mult sgomot pentru ptrunde ; a guri.
nimic 1 lb A sly piece, o buck- PIERCEABLE = pirs'--bl, adj.
/lei buni, o scul bunk'. care se poate gauri, sfredeli.
1 to PIECE= pis, va. 1 a chrpi, PIERCER= pie-ser, s. 1 per-
a pane un petec la. 2 fig. : a soana care gauresce, f. 2 I.
prelungi (o petrecere, etc.). 3 a burghiu, sfredel, spitelnic, n.
adoga la ; a uni, a lega. H Loc. 1 3 vergea, f.
Pieced all over, Impetecit, petecit PIERCING= sing, adj. 1 su-
peste tot. 2 To piece out, 1. a miri, net : ascut.t. 2 privire patrun-
a prelungi ; 2. a completa ; 3. a detoare. 3 frig : piltrund'tor.
se invoi cu. 3 To piece up, a Im- 4 fig. : aspru, crud, strasnic.
pca. PIERCINGLY --= li, adv. in mod
2 to PIECE, vn. 1 a se uni, a ascutit, etc.
se Intovialsi. 2 a se Invoi, a PIERCINGNESS nes, s. 1 na-
se potrivi. tura ascutiti, f. 2 naturi p-
PIECELESS = les, adj. intrcg. trundetoare, f.
1 PIECEMEAL mil (piece, PIETIST = pai'-i-tist (L. pius),
meal), adv. 1 In budiri ; bucat s. pietist, m.
ca bucatl. 2 fig. : patio. cite PIETY= ' ti, s. evlavie,
Incetul Cu incetul, pe nc- cernicie, caviosie, pietate, f.
simiite. V. Inch. PIG= pig (O. big), s. 1 pore, ri-
2 PIECEMEAL, i adj. despiirlit ; mitor, grsun, m. 2 fig. fi pop.:
Impirlit In buciii. 2 s. bucati, porc, porealet, m. 3 cantitate,
f. fragment, n. grimadft (de metal) asa cum iese
PIED =paid, adj. 1 Impestritat, de la topitorie, f. ii Loc. 1 Pig-
pestril, tercet, virgat. 2 (with, headed, 1. ea capulgros; 2. greoiu,

www.dacoromanica.ro
 205
PIG PIL
stupid, timpit. Pig-driver, porcar. PILASTER= pi-las'-t6r (L. pila),
Pig-eyed, Cu ochil miel. Pig-nut, s. pilastru, stilp phtrat, R.
alune, barlaboi, mandalac. Pig- PILASTERED = trd , adj. 11m-
sty, cocin, cotet de poreI. 2 Oh! podobit cu pilastre. 2 in formi
you little pig ! o! porcule 1 3 Pig- de pilastre.
iron, font brut.Pig-lead, plumb PILAU= pi-lo'(Ture.), s. pilaf, n.
brut. Forge pig, fonth curath (1u- PILCH = pilts (S. pylca), s. 1
crat). Pig-tail, 1. coadii de per) ; Imbrchminte de piele, f. 2 pie-
2. tutun filcut pilpus. le, f. 3 rochie blniti (Imbl-
to PIG= pig, rm. 1 a fata. 2 nith), f.
a face pe pore. PILCHARD = pilts'-hrd, s. sar-
PIGEON =- pidj'-6n (Fr.), s. 1 dea, f.
porumbel, rn 2 fig. : porum- PILCHER=pilts'r, s. 1 teach,
bilk f. I Loc. 1 VVood pigeon, po- f. 2 V. Pilch. 3 sardea, f.,
rumbel sebatic, gugusciuci. Pi- 1 PILE= pall (L. pila), s. 1 gil-
geon-dung, ginal. Pigeon-hearted madii, ingramdire, mass , f.
(-livered), timid, silos, fricos. Pi- morman, n. 2 teanc, n. 3
geon-holg, 1. cull) (de porumbei); fis.: pila, f. 4 rug (de inmor-
2. compartiment (de biuroii). Pi- mintare), n. 5 edificiii, n. clh-
geon-house, porumbar, cotet de dire, constructiune, f. ; basilica,
porumbei. Pigeon-match, tir la f. 6 fasce, n. pl. legatura, f.
porumbel. Pigeon-pea, bot. : bo- mfinunchiu, n. ii Loc. 3 Pile of
bitel mare. weights, pith de amnia.
PIGGERY = pig'-gher-i, s. COCillk 2 PILE= pall, s. 1 (L. pilum)
f. cotet de porci, n. V. Pig. par, tarac, /Arils, ni. arampoiii,n.
PIGGIN pig'-ghin i?), s. gh- 2 pajur (a unei nionete), f. 3
leatil, cintura, f. djerid, gerid, n. 4 (L. pilus)
PIGGISH= pig'-ghis, adj. 1 de p6r, n. Loc. 4 Pile-worn, 'Min-
I

pore. 2 lacom. I Loc. 1 Piggish- cat, ros.

eyes, ochI micl de tot. V. Pig. I to PILE, va. 1 a grfimdi, a
* PIGHT = pait 7), adj. fi Mr. Ingrmdi. 2 a umple. 3 mil.:
1 ridicat. 2 (on, sa) hotrlt ; a asec;la In manunehi. 4 a cio-
Inversunat. chili (fier). 6 a rupe vIrfurile
PIGMENT = pig'-mCnt (L. pingo), brute (ale fluidal). 6 a tunde
s. 1 culoare, vopseala, f. 2 (orzily.
cosmetic, n. 6 anal.: pig- 2 to PILE, vn. a infige par!, ta-
ment, n. rae!, etc.
PIGMY pig'-mi (Gr. pugme), s. PILEATED -pil-i-Et'-ed (L. pi-
pigmeu, pitic, ni. V. Pygmy. leus), adj. cu forma unuI capac
PIKE= pare (Fr. pique), s. 1 .5tiu- sail a tmel phlaril.
ci, f. 2 lance, sulith, teapii, f. PILER=pall'-6r, s. care Ingrii-
3 agric.: furch, f. 4 sal.* f. mdesee.
tarncop, n. 6 barier, t. V. PILES = pailz (L. pila), s. pl.
Turn-pike. I Loc. 1 Young pike, emoroide, triing, Mine, pl.
stiuculit. 2 Pike-man, 1. hinder, PILEWORT = pall'-iirt (pile,
sulitas ; 2. phzitor de barierh. wort), s. bot. : nigelarit, rosto-
PIKED = paict fi paIc'-ed, adj. pasch, f.
ascutit. to PILFER= pilf-Nr (Fr. piller),

www.dacoromanica.ro
 236
PIL PIM

va. fi n. .1 [from] a fura, a sus- PILLORIED = pilf -le- rid (Fr.

trage, a sfeterisi ; a siivirsi o pilory, adj. pus la stilpul infa-
_hofie. 2 a pada, a jfifui. 3 mid.
a plagia (pe un autor). PILLORY= ri, s. stilpul infa-
PILFERER= r, s. hot, m. mid, m. V. Stocks.
hoalii, f. _PILLOW pir-lo (S. pyle), s. 1
PILFERING= ing, PILFERY= perna, f. 2 pernit, f. II Loc.
i, s. furtisag, n. hope, sfete- Pillow-case, (-beer, -slip), fal de
risealft, f. pern.
PILFERINGLY= li, adv, fu-
to PILLOW, va. 1 a aseda pe
,fand, sfeterisind. o pern ; a pune. 2 a sluji de
PILGARLIC pil-gfirgic,PILLED- pernft ; a propti, a sprijini.
GARLIC pild-giie-lic (to pill, gar- PILOSE=pi-15s', adj. peros. V.
lic), s. 1 chel, plesuv (in urma und 2 Pile 4 (L. pilus).
bdale). 2 fig. : (un) biet om. PILOT =pa'-let (Fr. pilote), s.
PILGRIM pil'-grim (Fr. pele- pilot, carmaciti, ni. 11 Voc. Coasting
rin), s 1 pclerin, agiii, hagiii, m. pilot, 1. pilot (pentru iefirea si
hagick f. ; adj. pelerinilor, ha- intrarea intr'on port) ; . pilot de
giilor. 2* care insal la joc. coaste ; costas. Pilot-balloon, In-
PILGRIMAGE= idj, s. 1 pale- cercare, sondare (a opiniunei).
rinagiii, hagialic, n. 2 * timp Pilot-boat, barck de pilot. Pilot-
lung si plictisitor, n. engine, remorcor. Pilot-jack, sem-
PILING = pail'-ing, s. 1 ingrfi- nal ca sa se trimeat un pilot.
mfidire, f. V. to Pile. 2 constr.; to PILOT, va. 1 a cirmui o
lucrare cu sarampoiurl, f. corabie ; a servi de pilot cuiva.
PILL --= pil (L. pila), s, hap, n. 2 a cirmui, a dirige, a In-
pilulk, f. druma.
to PILL= pil (Fr. piller), va. si PILOTAGE =pai'-let-idj, s. car-
n. la jfifui, a prda. 2* a muire, f.
mfinca ; a fi mncat, ros. . PILOTING= lag, s. chrmuire,
PILLAGE pil'-lidj, s. 1 jfuire, conducere, f.
prdare, f. 2 jaf, n. prad, f. PIMENTO pi-men'-to,PIMENTA
to PILLAGE, va. a jAfui, a prda. = tk (Sp. pimienta), s. ardeiti, m.
PILLAGER= er, s. jkfuitor, PIMP = pimp (S.), s. pezeven-
prdator, m. gbh', m.
PILLAR=pil'-lr (L. pila), s. 1 to PIMP, va. a face pe peze-
coloank f. stilp, M. 2 fig. : venghik.
stilp, ni. proptea, f. sprijin, n. PIMPERLIN-PIMP = pim'-per-
3 fig. : coloanft (de cifre, de re- lin-pimp, s. apit goal (la fig.),
gistru), f. II Loc. 1 Marble pillar, f. medicament, leac fill niel o
coloan de marmuri. Hercules' putere, n.
pillars, coloanele ILA Hercule. PIMPERNEL = pim-per-nelf (Fr.
PILLARED = lrd, adj. 1 pimprenelle), s. bot. : ceapi rea,
proptit, sustinut de coloane. 2 limbs vrbiel, minteuf, f.
In form de ooloanii. PIMPING= pimp'-ing, adj.1 slu-
PILLION= pil'-lien, s. 1 sea (de garnic. 2 curios, indiscret. 3
femeie), f. ; per* f. 2 perniti, mic la suflet.
f. V. Pillow. PIMPLE = pimi-p'l (S. pinpel), s.

www.dacoromanica.ro
 207
PIM PIN
bubulit, bubii, pustulk, f. cos, chinui. 5 a economisi pe, a re-
n. II Loc. All over pimples, plin A) fusa cuiva. 6 fig. : a intepa, a
de bubulite. supra, a intrlta, a lovi. 7 fig.
PIMPLED = p'ld, adj. plin() (with) a fi ea pe aci s ajungk
de bubulite, de bube, de pustule. pe cineva, a urma de aproape.
PIN= pin (Gal.), s. 1 ac cu ga- 8 a pune la incercare. Loc. 1 He
mklie, ac, n. !inn, f. 2 fig. : pinched me, m'a ciupit. A pinched
nimic, n. 3 cep, cuisor, n. up hat, o palrie turtit. 3 I know
-4 cuiu ltret (de osie), n. 5 where the shoe pinches him, sciu
mus. : cheie, f. 6 centra n. unde'l doare. 4 To be pinched for
f. 6 acord, n. arie, f. room, a fi ingrmditi (intr'un
8 dispositie, fire, f. 9 albeat loc) ; a nu avea destul loc. To be
a corned), f. 10 pop. : picior pinched for money, a ti strlintorat,
fgambei), n. I Loc. 1 Drawing pin, a nu avea mijloace. 5 To pinch
tinta de desen. Hair pin, ac de one's self, a se lipsi de cele trc-
per. Gold pin, ac de aur. Lard- buincioase. To pinch one's belly,
ing pin, ac de impinat. Pin-case, a'ar trage de la gull.
acarita, acarnita. Pin-cushion , 2 to PINCH= pints, vn. la ciupi.
pernit de ace. Pin-maker, acar, 2 a pisca ; a-1 durea. 3 fig.;
acariu, aearnit. Pin-money, ca- a grabi, a prididi, a pripi. 4 a
dod (dar) fcut nevestel celui cu se lipsi de cele trebuincioase.
care fad o afacere. 2 1 don't care PINCH, s. 1 ciupitura, f. 2
a pin for his anger, putin 'mi sare : cAt iei cu dou degete ; pr.
pas de suprarea lul. 8 To be (de tabac), f. 3 fig.: string
in merry pin, a fi In bunk dispo- apsare, f. 4 nevoieo nenora-
sitie. 10 To move one's pins, a o cire, miserie ; strimtorare, f.
lua saii a o rupe la picior, a ju- durere, f. Ti Loc. He gave me such
ca din cAlcilie. a pinch, m'a ciupit asa de tare.
to PIN, va. 1 a lega safi a in- 4 At a pinch, 1. inteun moment
tepeni cu un ac cu gmalie. 2 de strimtorare ; 2. la nevoie, cand
a bate in cuie. 3 a cepui. 4 trebue. When it comes to the pinch,
a inchide, a stringe. la momentul hotritor. Pinch-fist,
PINACOTHECApin'-i-co-BI"-ca pinch-penny, calic, sgtirie-brAnz.
(Gr. pinax, thek6), s. pinacoteck, f. Pinch-spotted, vint-negru, gal-
PINAFORE= pin'--for (pin, afo- ben la fath.
re), s. 1 sort, n. bluzk de copil, PINCHBECK = pints'-bec, s. si-
f. 2 fig., pers.: broscoiii, milor, n.
fine, PINCHER = pint-s'-r, s. 1 per-
PINASTER=pi-nas'-tgr (L. pi- soank sa lucru care ciupesce.
nus), s. bot. : pin slbatic, m. 2 pl. : V. Pincers si to Pinch.
PINCERS = pinf-si.l.rz (Fr. pincer), PINCHING= ing, adj. 1
s. pl. 1 cleste, m. 2 fig. ; picior, care ciupesce. 2 frig. : pisck-
n. cleste (de rac), m. ghiare (de tor. 3 fig. : crud, aspru, sires-
pdseri), f. pl. nic. 4 urgent, grabnie. 5
1 to PINCH=pints (Fr. pincer), lacom. 6 sgiircit, calle. 7
va. 1 a ciupi. 2 frig. : a pisca. strimtorat.
3 gheald : a stringe, a supkra. 2 PINCHING, s. ciupitari, f.
4 a ingrimadi, a strimtora; a PINDARIC = pin-dar'.i (Pin-

www.dacoromanica.ro
 208
PIN PIN
dar), 1 adj. pindarie. 25. oda PINIONED = pin'-i5nd, adj. ari-
pindarica, f. pat, Inaripat.
PINE = pen (L. pinus), s. 1 pom : 1 PINK = pino (O.), s. 1 ochi-
pin, m. 2 fruct ananas, n. II sor, m. .2 bol.: garoafa, f. a
Loc. 1 Pine-clad, (-crowned), aco- ochiii, n. gaurie, f. 4 culoare:
perit cu pini. Pine-cones, conurl ros sari roz ; pembe. 5 frac
de brad. Pine-tree, pin. 2 Pine- rosiii, n. 6 fig. : floare, Oita,
apple, ananas. Pine-house, sera de f. ; model, n. oglintla, f. 7
ananasurI. Pine-marten, samur. pesce ; cosacel, iac, ni. 8 pa-
to PINE = part (S. pinan), on. sere : piigoi, cintez, cintezoiii,
[with, cu] a lanceoli. II Loc. To ni. 11 Loc. 1 Pink-eyed, cu chit
pine away, a se istovi. To pine to mid. 2 Feathered pink, bot.: barba
death, a se priipadi, a se sfirsi ; ungurulta. Indian pink, erit,
a muri de mahnire, de suparare. bofta. Pink o' my John, garoaffi.
To pine for, a don, a suspina dupii 6 The pink of perfection, perfec-
2 to PINE, va. 1 a peal:Cif:H, a tiunea insusi, un model de per-
obosi peste m.sura. 2 a plan- fectiune ; un om ales, d'afirea ;
ge, a deplange, a deplora, a-I un om de sapte palme In frunte.
'Area foarte red. II Loc. 1 To pine 2 PINK = pine, adj. ros sad roz,
away one's life, a duce o viatil culoare roza; pembe. II Loc. Pink
miserabila. 7'o be so pined with, dress, rochie rozii.
a fi asa de priipdit din prieina. 1 to PINK, va. 1 a face ochiurl,
PINEAL = paIn'-i-iil, adj. 1 ca &trice. 2 t. de cuseitor. : a
un pin, V. Pino 1. 2 anat. : Laja jur Imprejur (dupd un mo-
pineal. del). 4 * a Infige (spada sa).
PINERY = 6-ri, s. 1 sera de # a alege, a lua.
ananasurI, f. 2 cultura de ana- 2 to PINK, on. a clipi, a cli-
nasurL f. poci.
PINFOLD =pin'-fold (pin, fold), PINKING= pinc'-ing, s. taietura
s. pare, tare, ocol, n. ; stank, jur Imprejur (dupd un model), f.
f. PINNACE.-- pin'-nEs (Fr. pinasse),
PINING = paIn'-ing, adj. 1 s. 1 corabie lungreata si usoar,
lanced, slab, prpdit. 2 de f. 2 luntre mare (a ceipita-
lance0eal, de lanceOire. V. to Pine. nultd), f.
2 PINING, s. 1 lance0eala, lan- PINNACLE = pin'-na-e'l (L. pi-
ceOire, f. 2 prpadire, f.-3 fig. naculum), s. 1 virful cel mal Malt
(for, de, dupa) dor, n. dorinta, f. (al unui n.; foisor, ni.
PINION= pin'-in (L. pinna), s. turnulet, n. 2 fig. :
1 Vidal aripei, n. aripioark f. Inalta, f.
2 pana, f. 3 poet., pl.: aripe, PINNACLED--eld, adj. 1 cu
f. pl. 4 legatur (de braf), f. turnulete. 2 fig. : ajuns la o
to PINION, va. 1 a lega aripele positie Inalta.
de. 2 a Wit aripa la. 3 a PINNATE =pin'-nZt (L. pinna),
lega (brafele, coatele de trap). adj. bot. : (dispus) In forma de
4 a Infige (ca lancia, cu sulifa. panii.
fig. : a lega bratele de, a In- PINNER = pini-nar, s. 1 care
lantui, a lega. II Loc. To pinion leag cu ace. V. Pin. 2 cio-
down, 1. a lega ; 2. a Inlntui. ban, m.

www.dacoromanica.ro
 209
PIN PIQ
PINNOCK=pin'-noc (?), s. pip- n.-10 mine: Ingrmilire orizon-
goia, tiglean, m. talkf. !I Loc. 2 Pipe-layer, Inca-
PINT = paint (S. pynt), s. me- tor care aseag conductele. Pipe-
surd de capacitate : 57 centilitri. laying, ase0are de conducte. De-
Loc. Pint-pot, 1. oalft de 57 livery pipe, conduct de impr-
centilitri ; 2. fig , porecld : betiv, tire. 3 Pipe-clay, pmnt pentru
suge-bute. Pint-stoup, milk' de 2 lulele. II To pipe clay, a plictisi, a
sicai. Pipe-fish, ipar de mare.
PINTADO = pin-t6'-do (Sp.), s. Pipe-office, biuroil al regieL Pipe-
pichire, f. tree, bot. liliac.
PINTLE pin'-t'l (?), s. 1 mil.: to PIPE= pall), va. si n. 1 a
cuiii principal, madular, n. 2 canta (din caval, finer, etc.) ; * a
mar.: ferecatura principal (a car- canta (din gurei). 2 a fluera, a
mel), f. suera (paserile, etc.). 3 mar : a
PINULE=pin'-ifll, s. (L. pinnula) fluera, a chiema. 4 a striga.
deschifttura (pentru ()chill) a until PIPER pa ip'- 6r, s.1* cimpoier,
astrolab, f. ni. 2 muscalagiri, naingiii, m. ;
PINY= adj. acoperit cu musicant, m. II Loc. To pay the
pini. V. Pine 1. piper, fig. : a plti lautarii, a plan
PIONEER pal'--nir" (Fr. pion- cheltuielile.
nier), s. pionier, m. PIPING= ing, s. 1 molesit,
to PIONEER, vn. fi a. a face un slab, bolnivicios. 2 voce : care
drum (pentru). mecaesce, tremuratoare, f. 3
PIONIED par-o-nid (Gr. paion), flerbinte. II Loc. Piping hot, cald
adj. plantat sad sdit cu bujori, de tot, flerbinte.
cu rusioare. 2 PIPING, s. 1 iret, galtan, n.
PIONY-- ni, s. bot. : bujor, m. 2 mar.: chenar (de pima' de co-
rusioara, f. V. Peony. raVe), n.
PIOUS = par-s (L. phis), adj. PIPKIN=pip'-chin (S. pip, cyn),
cuvios, cucernic, evlavios, pios. s. 1 tigaita de pmnt, f. 2 oala
PIOUSLY= li, adv. cu cuvio- de pamnt, f.
sie, etc. PIPPIN pip'-pin (S.), s. m6r,
R= pip, s. 1 (L. pepo), se- mer cretesc, n.
minta, f. simbure, m. (de Truck). PIQUANCY pie-an-si(Fr.pique)
2(0. pip) boald de pdserl : cobe, s. 1 gust usturator, n. 2 fig. :
tifnfi, f. 3 punct (pe o cartei), f. picaut, haz, n. nostimad, f.
to PIP = pip (L. pipio), vn. a PIQUANT = Ant, adj. 1 ustu-
chiscui. rator, ardeiat, intepator, piscator.
PIPE pail) (S. pip), s. 1 caval, 2 picant, hazlia, nostim.
fluer, muscal, naiu, n. fluerul lui PIQUANTLY--li, adv. in mod
Pan.-2burlan, conduct, n. teava, picant, etc.
f. 3 lulea, pipa, f. 4 organ PIQUE = pie (Fr.), s. 1 pica,
(al vocel), n.; gatlej, larinx, n. ceart, ciudii, f. 2 punct (de
gatit, f. 5 sunet (al vocei), n.; onoare), n: 3 * pofta (de md n-
idee (de voce), f. 6 butoiii de care) depravat, bulimie, f. I Loc.
477 litri, n.-7 tub (de orgd), f. 1 To take a pique at, a se supiira
8 canul (de f.-9 mar.: cu (cineva) (sad pentru ceva). Out
fluer (al pefulul de echipagiiil, of pique, de ciuda.
H. L. Lolliot. Dicf. Eng.-Rom., vol. II. 14

www.dacoromanica.ro
 210
PIQ PIT
to PIQUE,1 va. a stimula; a pune PISSABED = pis'-i-bed, s. pi-
la ambitie. 2 a intepa, a ofensa, soar* f.
a supira, a neaji. 3 vn. a in- PISTACHIO =pis-W-clo (Gr. pis-.
Loc. 1 To pique one's self, takia), s. fistic, n.
a se liuda Cu. PISTIL = pie-til (L. pistillum),
PIQUET =pi-chet' (Fr.), s. joc s. bot. : pistil, n.
de carp: pichet, n. PISTOL= pis-al (Fr. pistoletl, s.
PIRACY= par-ra-si (Gr. peira- pistol, n. i Loc. Horse pistol, pistol
tes), s. 1 piraterie, hope pe mare, de Wane. Pistol shot, 1. desar-
f. 2 contrafacere (a une lu- care de pistol; 2., bataie de pistol.
literare), f. 3 plagiat, n. Within pistol shot? la o bataie de
PIRATE= par-rEt, s. 1 pirat, pistol. To fire Of a pistol, a des-
corsar, hot pe mare, m. 2 con- circa un pistol.
trafactor (de lucrare literarei), m. to PISTOL, va. a omorl cu pis-
3 plagiator, m. tolul.
1 to PIRATE, va. 1 a fura (ca PISTOLE=pis-t61' (Fr.), s. mo-
un pirat, ca un corsar). 2 a net(' : pistol (piesei de aur care
contraface (o lucrare lucrar). avea o valoare de 10 lei), n.
a plagia. PISTON = pis'-tn (Fr.), s. pis-
2 to PIRATE, vn. i a face pi- ton, n. Loc. Piston-rod, fus de
II

rateril, hotil pe mare. 2 a face piston. Piston-stroke, stroke of the

o contrafacere a... piston, miscare (loviturei) a pisto-
PIRATIC, PIRATICAL = pai-rat'- nului. Length of the stroke of the
ic-al, adj. 1 de pirat. 2 de con- piston, joc al pistonuliii. Solid pis-
trafacere. 3 de plagiat. ton, piston plin.
PIRATICALLY= li, adv. 1 ca PIT =pit (S. ivy, s. 1 groapi,
un pirat. 2 ca un contrafi- f. 2 abis, n. papastie, f. 3
ctor. 3 printr'un plagiat. mormint, n. 4 mine : put, n.
PIROGUE= pi-rog' (It. piroga), mini, f. 5 arena (pentru lupte
s. piroga, ciobaci, f. de cocog), f. 6 teatru : parter,
PISCATORIAL pis'-a-t6"-ri-ill, n. 7 gam* cavitatc, f. 8
PISCATORY= pis'-ci-t-ri (L. pis- ciupitur (de vrsat), f. 9 sub-
cis), adj. pescuituld ; pescarulul, Foal* f. 10 lingurea, f. 11
pescarilor. gropit (in obraz), f. II Loc. Pitcoal,
PISCICULTURE = pie-si-chl"- arbune de piata, carbune de
dr (L. , cultura), s.
piscicul- pamint ; huila. Pit-man, miner.
tura, f. Pit-saw, ferestreil lung pentru 2
PISCINA=pis-sai'-na (L.), s. pis- oament 4 Double pit, pu t dublu.
cina, f. 6 Pit-box, benor. 8 Pit-hole, ciu-
PISE pr-ze (Fr. pis), s. arht. pitura de vrsat.
vlatucI, m. pl. to PITpit, va. 1 a ingropa.
PISH!=pi, interj. ! deil I 2 a shim. 3 a gauri. 4 a ciupi
to PISH, on. a aata dispret. (despre versal). 5 fig. (against)
PISMIRE = piz'-mal- r (S.), s. a opune (cuiva) ; a impotrivi.
furnia, f. Loc. 4 A face pilled with the small
to PISS pis (O. pissen), va. pox, o fata ciupita de vrsat.
n. a se pisa, a face ud, a se pune 1 PITAPAT = pit'--pat (S.), s. 1
de ud, a iesi cu udul. ticit (al inimel), n. bitaie, pal-

www.dacoromanica.ro
 - 211
PIT PIT
ritatie (a inimel), f. ; batere, f. cher ?), s. 1 cana, f. ulcior, n.
n. 2 miscare repede, f 2 sap, f. tarnacop, n. Loc. 1 I

pas usor, m. sgomot usor, n. Pitcher-plant, bot.: nepantus. Ear-

2 PITAPAT, adv. ticaind, pal- then-pitcher, cana de pamnt, ul-
pitnd. cior. Small pitcher, canii mica,
1 PITCH = pits (S. pic), s. 1 ulcea, ulcicA, ulcioras.
smoalii, 'Acura, f. 2 rgsinii (a PITCHFORK = forc(pilch, fork),
bradului si a pinului), f. II Loc. To s. furc, f.
be pitch-black (-dark), a fi 'Mtn- 1 PITCHING = pits'-ing, s. 1
eerie bezn. Pitch-coal, jcii. mar. : tangagiii, n. 2 inclina-
2 PITCH, s. 1 punct, grad, n. tiune, f. 3 aruncare, asvirlire,
2 inaltime, f. 3 punct sad gra- f. 4 com.: descarere, f. 5
d& cel mai inait, n. culmea, f. pavagiti, n. n Loc. 1 Pitching and
4 statur, talle, f. 5 arht. : in- sending, tangagiii. 5 Pitching-
tindere, f. 6 aruncare, asvir- stones, pietre (de pavagiii) din
.11re, f. 7 inclinatiune (a mud Cornwall.
acoperis, etc ), f. 8* mine: com- 2 PITCHING, adj. inclinat.
partiment, n. ; lot, n. 9 tanga- PITCHY = pits' -i, adj. 1 de
n. 10 mis. diapason, ton, smoala, de 'Acura. 2 naclait,
n. 11 desime, grosime (de ma- tuts ca smoal, ca pacur. 3
findrie, de intbucare), f. 12 elice, intuneric.
f. II Loc. 1 At the highest pitclt of PITEOUS = pit'-i-gs (Fr. pili),
his lungs, din resputerT. 6 Full adj. 1 de milk de compatimire ;
pitches, mine bine asvirlite. 10 milostiv, compatimitor. 2 demn
Pitch-pipe, diapason. 11 Pitch- de mil& ; trist. 3 sirae, mes-
svheels, rotI cu ding. 12 Pilch- chin, pacatos. 4 * miscat.
.chain, lantul lui Vaucanson. PITEOUSLY = li, adv. 1 ea
1 to PliCH,va. 1 a nclai, a cu compatimire. 2 in mod
unge cu smoal, cu pacura. 2 vrednic de mila ; cu tristeta.
fig. : a intuneca. 3 in mod pacatos.
2 to PITCH, va. 1 a arunca, a PITEOUSNESS= nes, s. 1 milfi.
asvirli. 2 a baga. 3 a fixa, compatimire, indurare, f. 2
a stabili. 4 a aseda (un lageir, tristctil, f.
o tabcIrd) ; a intinde (an cort) ; a PITFALL = pit'-fol (pit, fall), s.
intinde (o plasd). 5 nuts. : a da 1 cur* capcana, f. 2 groapa
tonul cuiva. 6 a pava. II Loc. 1 (acoperild cu creici), f.
To pitch off, 1. a resturna de pe to PITFALL, va. a atrage inteo
cal; 2. a da peste cap pe cineva, curs.
a'l face tumba. Pilch and pay, PITH= pi9 (S. pitha), s. 1 ma-
pune banii aci i platesce. duva (a plantelor, a oaselorl, f.
2 to PITCH, vn. 1 pasere, al- 2 fig. : energie, putere, tarie, vi-
bine: a cadea. 2 a se arunda. goare, f. ; nerv, m. 3 impor-
3 (on, upon) a se hotari (pen- tanta, insemnatate, greutate, f.
tru), a alego. 4 a tabari ; a'si 4 fig. : eseut, maditv, f.
Intinde corturile. 5 mar. : a se to PITH, va. a scoate mduva.
legana (din causa tangagiulizi). PITHILY = pi adv. cu ener-
PITCHED pitsd, adj. asedat. gie, etc. ; in mod encrgic, etc.
PITCHER = pits'- 'dr (Ger. be- PITHINESS i-nes, s. energie,

www.dacoromanica.ro
 212
PIT PLA

PITRLESS= les, adj. 1 fArii ' Tis a thousand pities, e

mfiduvri. 2 fig.: fiir energie, etc. mare pcat.
PITHY i, adj. 1 mfiduvos. 1 to PITY, va, [for, pentru, din
2 fig. : energic, pricing a-i fi milk de, a plange
PITIABLE= pit'-i--b'l (Fr. pi- pe, a comptimi pe, a se Induiosa.
li), adj. vrednic de mirk, de com- II Loc. He is to be pitied rvho..., e
ptimire. de plans cel care...
PITIABLENESS = nes, s. stare 2 to PITY, vn. a-i fi mil.
vrednich de milA, f. PITYING= pit'-i-ing, adj. com-
PITIFUL= pit'-i-ful, adj.1 com- phtimitor, milostiv ; de milA.
ptimitor, milostiv ; * vrednic de PITYINGLY= li, adv. cu mil.
2 trist. 3 inf. : pi-
PIVOT - piv'-gt (Fr.), s. cuiu
cAtos, prost ; de ti-e milk. Imprejurul chruia se Invirtesce
PITIFULLY =-1i, adv.1 cu milk, ceva, mAdular, n. Loc. Pivot-
cu compAtimire. 2 cu tristetk. bolt, piron principal (de resistentii),
3 prost, de ti-e milk In mod mdular. Pivol-gun, tun care se
pacAtos. invirtesce. Pivot-hole, gaur.
PITIFULNESS= nes, s. 1 mirk, PIX= pies (L. pyxis), s. 1 cutie
compfitimire, f. 2 caracter pa- cu mostre de monete, f. 2 rel.:
egos, n. artofor, n.
PITILESS= pit'-i-les, adj. 1 Ara PIXY= pic'-si, s. Pia, f. II Loc.
mil, nemilos. 2 care nu inspir Pixy-led, rAtAcit de catre dine.
mila. PIZZLE-piz'-z'l (?), s. vin (de
PITILESSLY = 11, adv. far boil), t. ii Loc. Bull's pizzie, yin&
milfi, In mod nemilos, crunt. de bott
PITILESSNESS = nes, s. fire PLACABILITY -
nemiloas, crudime, inim rea, f. PLACABLENESS = 1;1-nes (I,. pla-
PITMAN= pit'-mn, s. V. Pit. co), s. blAndete, ingAduinta, f.
PITTANCE = pit'-fans (Fr. pi- PLACABLE = b'l, adj. band,.
lance), s. 1 chitan, pitan, n. portie, usor de Induiosat.
f. 2 fig.: parte, f. 3 fig.: dosa PLACARD - pl-dird' (Fr.), s.
mica, f. placard, ails, n. pancart, f.
PITTED pit'-ted, ptr. de la to Pit. to PLACARD, va. a afi5a.
PITUITARY = pit-cia'-i-t-ri (L. * to PLACATE = p1F-chEt
pituita),adj. ancd.:pituitarA (mem- placo), va. a liniti, a Impca.
brand). PLACE - pHs (Fr.), s. 1 loc, n.;
PITUITE= pir-clu-ait, s. pituit, punct (al teritoriului), n. 2 loe
f. bale in gur, pl. apA saratA In (ocupat), n. 3 * spali, n. --
gurfi, f. 4 seders, f.; resedinta, locuiuta,
PITUIT OUS - adj. f. 5 loe, teren (pentrzi o easel,
care are mult pituit. elc.), n. 6 loe, pasagitl (intr'o
PITY - pit'-i (Fr. pili), s. 1 mil, carte), n. ; * rel. : banalitate, f.
cornpatimire, f. 2 pacat, n. II - 7 rang, n. conditiune, posi-
Lee. 1 1Vords of pity, vorbe de tiune, situatiune, f.; loe (in cla-
compAtimire. To take pity upon, scl), n. 8 slujbA, functiune, f.
a-i li mil de. To move one's pity, post, loe, oficiu, n. 9 fig. (of
a Induiosa, a atita mile. 2 1Vha de, ca) : motiv, prilej, n. eau*
a pity ! ce pcat ' Tis a pity, e f. 11 mil. : cetate, f. 12 pre-

www.dacoromanica.ro
 213
PLA PLA
cidere, trecere Inainte, f. i Loc. PLAGIARISM = plE'-gi-- riz'm
1 This is the place, lath locul. (L. plagiuni), s. plagiat,
High places, 1. locurile inalte ; PLAGIARIST = rist, s. pla-
2. locurile de onoare, locurile giator, m.
cele d'Antilie. To take place,.a to PLAGIARIZE= raiz, va. fi
avea loc, a se Intimpla. 2 Let us n. a plagia (dupse).
change places, s schimbkm lo- * PLAGIARY = ri, s. 1 pla-
curile. To your places, la loc. To giator, m. 2 * plagiat, n. 3
lake one's place, 1. a'sI lua loco], adj. plagiat.
a se asesla ; 2. a reline locul seli. PLAGUE= plEg (Gr. pleg), s. 1
In my place, In locul meil. int. gen. : eiumA, pestk, f. 2*
place of, In loe de. In the first plaga (a Egiptului), f. 3 * du-
place, mal Anthill. In the next rere, f. 4 fig. : flagel, n. plagk,
place, pe urm. 4 Royal places, f. necaz, chin, n. 5 fig. : lovi-
resedintele regale. 7 To hold a turA, f. !I Loc. 1 The plague broke
place, a ocupa un rang (o situa- out, duma a isbucnit (isbucni).
thine). 8 Men in high places, oa- Plague on...! bat-o pustia 1 bata-i
menri sus pul, sad cari ocupi focul de...1 la dracu...1 A plague
slujbele mari, sad cu vasl. To on all cowards ! bat-r s-I bata
llave a good place, a avea o slujbk pe tot1 miseii. Plague-stricken man
bunk. Out of place, MA (san woman) ; person infected with
Place holders,'functionarI publici. the plague, ciumat, ciumat. Red
11 A strong place, un oras hitrit, plague, erisipel, brAndi. 4 The
o cetate. plague of my life, necazul
to PLACE= pl'Es, va. 1 a pune, mele. What a plague you are !
a asesla, a orAndui. 2 a da banI prea esti supriitor
(ca dobtindc1). 3 fig.: a atribui, to PLAGUE, va. 1 a infecta de
a pune pe seama..., a imputa. cium. 2 a lovi Cu necazurl.
PLACEMAN=plEs'-mn, s. func- 3 fig. (with, cu): a necaji, a
tionar public, ni.; in batj.: sala- p/ictisi, a chinui, a hrtui. 4
riat (al guvernului), m. a fi flagelul, necazul, rana. II Loc.
PLACENTA = p1A-sen'-t (L.), s. To plague one's very life out, a
placenta, casa copilului, f. plictisi pe cineva peste mesurfi,
PLACER plE'-ser, s care pune; a mnca urechile cuiva.
aseslAtor, orilnduitor, m. V. to PLAGUER = pliY-ghe'r, s. om
Place. anost, plicticos, suparktor,
LACID = plas'-id (L. placo), PLAGUILY= ghi-li, ado. cu
adj. 1 pacInic, linitit, bland. furie, In mod turbat ; groaznic.
2 cer : PLAGUY ghi, adj. 1 * cin-
PLACIDITY pIA-sid'-i-ti, PLAC- mat.-2 fam.: afurisit, blestemat ;
IDNESS=plas'-id-nes, s. 1 pacI- grozav ; adv. groaznic. Loc. 2 I

nicie, liniste, bland*, f. 2 se- Plaguy bad, foarte r'du, r'al de tot.
alinatate, f. PLAICE= phls (Ger. platteise), s.
PLA.CIDLY plas'-id-li, adv. In pesce : avat,. ni. II Loc. Plaice-
mod pacinic, linistit; cu bliindete, mouth, gur strimb.
eu PLAID= plad (Gal. plaide), 1 s.
* PLACKET plac'-et (O. plag- pled (manta seoliand), n. 2 adj.
glie), S. fustk, f. scotian.

www.dacoromanica.ro
 214
PLA PLA
PLAIN= pia' (L. planus), adj. a netedi. 2 a explica, a des-
1 ses, neted. 2 geom., geog. : lusi. 3 (L. plango) a se plange,
plan. 3 adevrat ; cinstit. 4 a se viiita.
simplu, curat, sincer ; in;. zit PLAINING = plEn'-ing, s. pln-
de frunte. 5 limpede, simplu, gere, vitare, f.
neincurcat ; evident, invederat. PLAINLY= ii, adv. i (in mod)
6 usor, usor de vdut, distinct. limpede, clar, des/usit. 2 sin-
7 fig. : simplu. 8 festurei : cer, curat, pe fata. 3 en sim-
sadea (gird' desen, Tani podoabe); plitate. II Loc. To put it plainly, ca
inteo &fa. 9 urn, vulgar. s vorbesc limpede ; ca sa spun.
10 navig. : V. Plane. ii Loc. 1 Plain lucrurile pe fara.
country, tara quail 3 In plain PLAINNESS = nes, s. 1 supra-
fight, intr'o lupta cinstit ; intr'p fafa plana, f. ; natura seasii a
btalie adevrata. 4 A plain blunt unlit teren), f. 2 simplitate, f.
man, un om simplu i nemeste- 3 sinceritate, f. 4 limpedime,
sugit. Plain fools, prosti curag. claritate, deslusire, evident, in-
Plain-hearted, cu inim sincera, vederare, f. 5 fire grosolanir
simpla. Plain-heartedness, 1. sin- vulgara, f. ; pr. ext. : uziciune,
ceritate ; 2. simplitate de inima. slutenie, f.
Plain-speaking, vorbire sincera, PLAINT =plEnt, s. plangere, vai-
deschisa ; vorbire verde, fari in- tare, f.
conjur. Plain-spoken, rostit sin- PLAINTIFF = pIEn'-tif, s. phis,
cer, pe fata. Plain-dealer, om phitor, reclamant (inaintea jus-
sincer. Plain-dealing, 1. adj. sin- titiei), ni.
cer ; 2. s. sinceritate. 5 In plain PLAINTIVE= tiv, adj. plan-
words, in cateva cuvinte limpedl. Otor, jalnic.
it is plain to me that, mi se pare PLAINTIVELY= li, adv. plan,-
invederat ca. 6 The way is plain, end ; jalnic.
drumul e usor de gsit. Plain PLAINTIVENESS = nes, s. ton
needle-work, cusitura usoari. plngtor, n. tristepi, f.
Plain signs of, semne invederate * PLAIN TLESS = adj.
de. 7 To do plain work, a sci rara a se plange, a se vaita.
coasa. Plain cook, bucatareas PLAIT= plEt (Gal. pleth), s. I
burgheza. Plain cooking, bucti- indoitura, f. 2* fig.: fund,
tarie burgheza. Plain living, o n. 3 coada, pleata (de per, f.
hrana simpl. 9 She is very plain, II Loc. 3 To fall in heavy plaits,
e departe de a fi frumoasa. A a cidea In plete dese.
plain woman, o femeie urit. to PLAIT, va. 1 a Indoi. 2 a
Plain features, trasurl flea fru- aseda In cute, a plisa. 3 a Im-
musefe. pleti (partly. 4/1g. : a Incurca, a
2 PLAIN= plEn, adv. 1 (In mod) Intortochia. II Loc. 2 Large-plaited,
limpede, ciar, deslusit. 2 sin- cu cute mad. Small-plaited, ca
cer, curat, pe fati. cute mid. Plaited shirt, camas&
3 PLAIN, s. 1 campie, f. ses, p/isata. 3 Plaited tress, pleatii.
n. 2 /al% sea* f. 3 fig. : PLAITER = plEtr-iir, s. 1 care
Intindere, f. 11 Loc. 3 Liquid sat aseada In cute, care pliseazi.
watery plain, marea. 2 impletitor, m.
to PLAIN= plEn, 1 (L. planus) PLAITING= ing, s. 1 asedara

www.dacoromanica.ro
 215
PLA PLA

In cute, f. pliseii, n. 2 Imple- PLANIMETER = pla-nfm' - i- tar

tire, f. (L. planas; Gr. metron), s. pla-
PLAN = plan (Fr.), s. 1 inf. pr. : nimetru, n.
plan, n. 2 fig.: plan, proiect, PLANIMETRY = tri, s. plant-
n. II Loc. 1 To raise (sail lo lake) metrie, f.
a plan, a ridica un plan. to PLANISH= plan'-i, va. a poier,
to PLAN, va. 1 a face planul, a netedi.
a desena. 2 fig. : a plnui, a PLANISPHERE= plan'-i-sfrr (L.
proiecta, a avea de gand, a'sI pro- planus ; Gr. sphaira),s. plan isfera, f.
pune. 3 (to, pentru) a forma, PLANK= plane (Fr. planche), s.
a face. 1 scandurA, blank', f. 2 dulap
* to PLANCH=plints (Fr. plan- de stejar, n. 3 mar.: Imbraci-
che), va. a acopen i cu scandurI. minte (a cordbiel), f. 4 pluck
ii Loc. Planched gate, poarta de (de marmizrcl, etc.), f.
scandurl. to PLANK, va. 1 a pardosi. 2.
1 PLANE= plan (L. plaints), s. 1 a acopen i cu scanduri. 3 mar.:
plan, n. suprafati plank f. 2 a Imbrica (Cu).
mat., perspect. : plan, n. 3 dulghe- PLANLESS = plan'-les, adj. Aril
rie : rindea, cutitoaie, cioplitoare, plan. V. Plan.
ffitultoare, f. 4 (L. platanus) PLANNER= ar, s. autor, ni.
bot.: platan, in. II Loc. 2 Directing PLAIVT= plant (L. planta), s. 1
plane, planul table!. Self-acting bol.: plant, f. 2 rsad (pom
plane, plan automotor. Steep plane, liar), n. 3 * talpa (picioru-
clink inclinatiune repede. 3 Plane lid), f. 4 material (al unei be-
irons, custurI de rindea. 4 Plane- rdrie, etc.), n. 6 fig. : proiect,
tree, pIatan. plan, n. programa, f. ii Loc. 1
2 PLANE = plan, adj. plan(a). II Plant-louse, paduchias (de WI).
Loc. Plane geometry, geometrie I to PLANT, va. 1 a planta, a
plana. Plane chart, harta. plaa. sad/. 2 a semna (portzmb).
Plane table, planset. 3 a stabili, a aseda (o colonie).
to PLANE, va. 1 a da la rIndea. 4 a Inilge (un par, un steag).
2 a netedi. 3 impr. : a bate 5 a pune, a aseda, a Inflge G
cu calfuta. II Loc. 1 Planing-ma- a Indrepta (un tun) ektre. 7
chine, tejghea. fig. (in, in): a tipari, a grava.
PLANER= plan'-r, s. 1 lucrtor 8 fig.: a semana, a Imprastia.
care ea la rindea, m. 2 impr.: 9 a Implanta, a inflge (un pum-
calfut, f. nal).
PLANET= plan'-et(Gr.planals), 2 to PLANT, vn. a planta, a
s. planeta, f. 11 Loc. Planet-struck, sacli.
1. subt influenta une! planate ; 2. PLANTAGE= plant'-idj, s. ice-
Incremenit, inmrmurit. burile, f. pl.
PLANETARY= i-tii-ri, adj. 1 PLANTAIN= plan'-tin (Fr. plan-
plan etar. 2 planetelor. 3 fig.: tain), s. 1 poni : Inman, m. 2
raticitor. fruct: banana, f. 3 plank i:
PLANETLESS = et-les, adj. frk patlaginii, limba ()aid, f. Loc. I

plana te. 1 Plantain tree, banan. 3 Water

PLANGENT = plan'- giant (L. plantain, limbarit, limba broas-
Aango), adj. mi,cat. cei, podbeal de apii.

www.dacoromanica.ro
 216
PLA PLA
PLANTATION = plan-te'-san, s. PLASTIC, PL STIC AL = plas'-
1 sfulire, f. 2 loc plantatie, tic-iil, adj. plastic.
f. 3pr. ext. : colonie, f. stabili- PL tSTICITY = plas-tis'-i-ti, s.
ment, n. 4 plantaliune (in co- plasticitate, f.
lonii), f. 5 fig. introducere, PL ASTRON=plasi-trn (Fr.), s.
stabilire, intemeiere, f. V. Plant. plastron, n.
PLANTED= phint'-ed, ptr. (with, to PLAT = plat (plait), va. a
Cu) plantat, sadit. 2 stabilit, Impleti.
aseslat. 3 priceput , experi- PL AT = plat (Gr. platus), s. 1
mentat. petec de pamnt, n. 2 tara,
PLANTER =r, s. 1 care plan- f. 3 rasad (de salcit), n." 4
tea* sidesce. 2 plantor, co- (V. Plait) impletitura, f.
lon, ni. 3 fig.: introductor, PLATANE = plat'-n (L. plata-
Intemeietor, m. 4 trunchia de nus), s. bot. : platan, m.
pom (subt apei), n. PL ATBAND = plat'-band (plat,
PLANTERSHIP = sip, s. direc- band), s. plat-bandi, tarla, f.
iiune a une plan tatiunI, f. PLATE=plEt (Gr. plains), s. 1
PLANTING= ing, s. 1 planta- placa (de metal), f. 2 armura
tiune, f. 2 constr.: aseslare, f. de plicI de fer, f. 3 farfurie,
PLANTLET = let, s. embrion f. 4 serviciu de masa de ar-
vegetal, n. gint satt de aur, n.-- 5 gravure
PLASH= plas, s. 1 (O. plas) hair& plan* placa de metal sail de
rnocirl, viroaga, f. 2 (L. pie- lema, f. 6 impr.: clisea, n.
sum) crack thiat pe jurnqate, f. 7 t. de alergari: premia, n. 8
to PLASH, va. 1 a Impleti, a mec.: platinii, f. II Loc. 3 The pla-
Incolaci. 2 V. to Splash. tes and dishes, vasele (servicial de
PLASHING= plas'-ing, s. Imple- masei). Plate-carrier, tava 4 Sil-
tire, Incolicire, f. ver piale, argintfirie. 5 Plate-roll-
PL &SHOOT = s. balt, f. ing, laminare de tabl.
PL (SHY= i, adj. 1 noroios, to PISTE, va. 1 a Imbraca (Cu
mocirlos. 2 plin de bli, de un metal), a placa. 2 a im-
biltoace. bra.ca cu o armura, ca o platosi.
PL STER = pLis'-t'r (Gr. plass5), 3 a Imbrica. 4 a orna ca
s. 1 ipsos, n. 2 spit. : plastur, placI. 5 a reduce In placi, In
piastra, n. I Loc. 1 Plaster of Pa- table, In fol. 6 a spoi (oglinp.
ris, ghips. Plaster-kiln, captor de Loc. Plated-articles, articole pla-
ars ipsos. Plaster-guarry, cariera cate. V. to Plate 1.
de ipsos. Plaster-work, lucrare de PLATEAU = p1V-to (Fr.), s.
ipsos. Plaster-stone, ghips. LIN* f.
to PLASTER, va. 1 a tencui ca PLATEFUL = plet'-ful, s. far-
ipsos. 2 a pune un plastur. furie (continutul unei), farfurie
3 fig. : a ascunde. plink f.
PLASTERER= 6r, s. 1 fabri- PLATFORM = plat'-form, s. 1
cant sail negustor de ipsos, m. plan, n. 2 plan, proiect, n.
2 modelator in ghips, m. 3 plat-form, f. 4 gall, f. pe-
PLAST,ERING = ing, s. 1 lu- ron (de garei), n. 5 temelie (de
crare de ipsos, f. 2 fig.: arta slavilei, etc.), f. 6 tablier (de
de a se sulemeni, sulemenire, f. pod), n.

www.dacoromanica.ro
 217
PLA PLA
PLATINA = plat' - i ( Sp.), 6 a se purta, a juca un rol de.
PLATINUM=plat'-i-nern, s. pla- 7 (upon, with, de) a'sl bate
tina, f. joc ; a batjocori pe. 8 pietrq
PLATING = ple'-ting, s. placa- scumpe (in, la), stofe: a straluci,
gig, n. a sclipi. ji Loc. 1 To play at cards,
PLATITUDE= plat'-i-cIad (Fr.), a juca In cart!. To play al ball,
L. platitudine, f. a se juea d'a mingea. To play
PLATONIC, PLATONICAL = pia- with the fire, a se juca cu focul.
(Plato), adj. 1 platonic. To play high sail deep, sau fright-
2 ideal, pur. fully high, a juca gros, pe multi
PLATONICALLY li, adv. 1 haul, sad 1ndracit. To play into
dup& sistemul lui Platon. 2 In the hands of, 1. a da cuiva mij-
mod platonic. loacele de a face ceva ; 2. a ajuta
PLATONISM ple'-ten-iz'm, s. (pe cineua) In scopurile sale ; 3.
platonism, n. a se Intovrsi cu cineva. To
PLATONIST = 1st, PLATON- play into each other's hands, a fi
IZER= aTz-er, s. platonician, m, Intelesi unul cu altul. 3 The lungs
PLATOON pla-tiin' (Fr. pelo- play, plamaniI Is! Indeplinesc func-
ion), s. pluton, n. tiunile. 7 To play upon them, ca
PLATTER= plat'-ter, s. 1 im- s'mi bat joc de ei.
pletitor, tesetor, m. 2 strachinii, 2 toPLkY=pl, va. 1 a se juca
f. 3 pl. vase (servicid de masd), d'a ; a inca In; a face (o partidd
pl. --I mil. : gamel, f. V. Plate. de). 2 a pune In miscare (o ma-
PLAUDIT =plo'-dit (L. plaudo), find, etc.). 3 a canta dintr' (un
.s. aplaus, bravo, n. instrument) ; V. to Play, un. 4
PLAUDITORY = - di - ter -i, a juca, a representa (o piesd de
adj. de aplaus. teatru, etc.) ; a juca (un rol) ; a
PLAUSIBILITY= ploz'-i-bil"-i-ti, representa (un personagiii). 6a
PLAUSIBLENESS = b'l-nes (L. face, a juca rolul... 6 (on) a
plausibilis), s. caracter plausibil, glumi pe socoteala altuia ; a juca
n. natura plausibila, f. ; plausi- (cuiva) o festa, o pozn. 7 * a
bilitate, f. se arlita. 8 * a ca. stiga. II Loc. 1
PLAUSIBLE, adj. plausibil, spe- To play a deep game, fig. : a in-
cios. trebuinta fel de fel de mijloace
PLAUSIBLY = ca s ajungi la scop. To play
Ni, adu. In
mod plausibil. away, 1. a pierde jucand ; 2. a
PLAUSIVE= plo'-siv, adj. 1 de pierde la joc. V. False. To play
aplause, de bravouri. 2 plau- off, 1. a desfsura, a arta; 2. a
sibil. 3 * gratios. indrepta, a asega in baterie ; 3.
PLAUSTRAL=plos'-tral (?), adj. (on, cuiva) a o face cat de buna,
1 de plug ; de povara. 2 de con- a juca feste. 6 To play the fool,
ducetor. a face pe prostul. Don't play the
1 to PLAY (S. plegan), vn. fool with me, s nu me tragi pe
1 inf, gen.: a se juca, a petrece ; sfoar ; nu me ia peste picior,
al, d'a) a se inca; a juca In. te rog.
2 (on, upon, din, la) a canta. PLAY = ple, s. 1 int, gen.: joc,
3 a funciona, a merge. 4 n. 2 petrecere, recreatie, f.
(with, Cu) a inca. 5 a Mai. 3 glurra, f. 4 piessi de tea tru,

www.dacoromanica.ro
 218
PLA PLE
f. ; piesii, comedie, tragedie, f. PLAYER= p1'-gr, s. 1 juctor,
5 speetacoi, teatru, n. 6 joc (in cartofor, in. 2 actor, artist,
Ceti*, in sah, etc.), n. 7 scop, comediant, m. Q Loc. 1 I am no.
n. tinti, f. (despre purtare). 8 card-player, nu sunt cartofor.
joc, n. miscare, actiune, f. func- PLAYFELLOW = fel-lo, PLAY-
f. pl. 9 executie, f. ant, MATE = met, s. tovare's de
n. (Cu un instrument). 10 fig.: joc, m.
desbatere (a une cestiuni), f. PLAYFUL= fu!, adj. carula
11 curs, drum. n.-12 in comp., place jocul. 2 glumet, nebu-
V. Loc. 12. II Loc. 1 si 2 To be natic, vesel. II Loc. Playful hu-
fond of play, a-i plicea jocul. To mour, fire glumeatii.
be at play, 1. a fi la joc ; 2. a fi PLAYFULLY -= li, adv. In
In recreatie. Children at play, co- glum, glumind.
piI carl se joac. Children's plays, PLAYFULNESS= nes, s. glu-
jocuri copilresci. A play upon mii, veselie, f. ; fire glumeat, f.
words, un joc de cuvinte. 3 Out PLAYSE-MOUTH, s. V. Plaice.
of mere play, de glum. 4 To act PLAYSOME=p1V-s6m, adj. V.
plays, a juca comedia. 5 To go to Playful.
the play, a se duce (a merge) la PLAYTHING = fling (play,.
teatru. 7 To hide one's play, a'si thing), s. pr. fi fig. : jucirie, f.
ascunde scopul. 8 To bring into PLEA= plI (Fr. * plaid), s. 1 pro-
play, a pune in miscare. To keep ces, n. caus, urmirire, f. 2
in play, 1. /1g.: a nu lsa s uite, lege: alegatiune, f. 3 lege : mij-
a deprinde cu Incetul, a tine in- loc, n. 4 lege : exceptiune, f.-
teo stare de Indoial; 2. a se ocupa 5 fig. : apArare, scus, justifica-
mereil. 10 A question was brought tiune, f. II Loc. 1 Plea-side, tri-
in play, s'a discutat o cestiune. 11 bunal civil. V. Common. Pica of
To give full play to one's thoughts, exception, dilatory plea, (caus de)
a sta pe gOndurI. 12 Play-acting, respingere, declinatoriii. 2 Plect
comedia, a juca comedia. Play-ac- of the crown, urmrire din par-
tor, actor, comediant, artist. Play- tea ministerului public. 5 No plea,
bill, 1. a4 de teatru; 2. program must serve, nu e niel o scus ad-
de spectacol. Play-book,1. culegere misibilh.
de piese de teatru ; 2. comedie, to PLEACH = plIts (L. plexum),
tragedie. Play-day, 1. Oi de ser- va. 1 a impleteci, a Incolaci.
btoare ; 2. gi de teatru. Play- 2 a incrucisa (brafele).
debt, datorie de joc. Play-game, I. to PLEAD = plrd (Fr. plaider),
joc, partid de joc. Play-goer, on. 1 a pleda. 2 (that, c) a
amator de teatru. The play-going pretexta, a declare, a face s re-
and novel-reading public, pubUcul tasii. 3 fig. (against, contra):
teatrelor si al romanelor. Play- a pleda. 4 (for, In favoare,
ground, curte de reereatie. Play- pentru) a vorbi, a interceda, a in-
hours , play-time, orele de re- terveni, a mijloci ; I. (for): a mi-
creatie, recreatiunea. Play-house, lita (in favoare) ; a sfatui. 5 p.
sal de spectacol, teatru. Play- (with, pe lng) a interveni, a mij-
room, 1. sal de recreatie; 2. odaia loci. 6 (in, In) a vorbt. 7
copiilor. Play-wright, play-writer, lege crim. : a mrturisi. V. Guilty.
autor dramatic. 2 to PLEAD = plId, va. 1 a pleda

www.dacoromanica.ro
 - 219
PLE PLE
(o causei). 2 a apra. 3 a pre- cul d-tale. Please God ! 1. s den
texta. 4 a invoca (a cita in Dumnegeti 1 2. dae vrea Dum4-
favoarea set) ; a se scusa de. ne4eil. What pleased me most,
5 a declara, a face s rcias. cea-ce mi-a facut o mal mare
6 (against, la) a opune. U Loc. To plcere. You are pleased to say
plead one's own cause, a se apira so, itl place s spui ala; asa vrel
singur. s spui d-ta. 2 To be pleased, 1.
PLEADABLE = plrd'--la adj. (with, cu) a fi multumit ; 2. a
care se poate lua de pretext. Voi ; 3. a bine-voi. 3 If my offer
PLEADER= 6r, s. advoeat, in. pleases you, dac primitl propu-
2 fig. : advocat, mijlocitor, in. nerea mea. 4 I am very pleased'
3 fig. (for, al, a) prtas, par- with him, stint foarte multumit
tisan, ni. II Loc. 1 Special pleader, de el.
advocat consultativ. 2 to PLEASE= plIz, un. 1 a place,
PLEADING= ing, s. 1 pledoa- a voi s. 2 a voi, a pofti. 3
rie, f.; pl. desbaterI, pl. 2 ale- a ruga. II Loc. 1 This did not please,
gatiune, declaratiune, f. ; mijloc aceasta n'a plcut. Will you please
de aparare, n. 3 argument, n. lo be sealed, te rog sa stai (s te
4 fig.: rugaclunl, pl.; interce- ase0i) ; bine-voill a lua loc. 2 If
siune, mijlocire, f. 5 scus,you please ; please, te (ye) rog.
justificatiune, f. Do as you please, f cum vrel ;
PLEADINGLY=Ji, adv. cu o fii pe placul d-tale ; fa dup cunt
voce rugatoare ; in mod rugtor. poftescl. 3 Please lo come in, te-
PLEASANT = plee-fint (L. pla- rog s intrI ; intra, te rog. Please
ceo), adj. 1 (to, cuiva, pentru) you, listen, te rog s ascultl; as-
plficut; amabil (din partea), bland cult, te rog.
(cu). 2 vesel, hazliti, glumet, PLEASED = plr. (with, cu,
nostim, de o fire glumeati ; 1.: de) 1 multumit, satisfacut. 2
inveselitor. 3 I.: de ris, fericit, vesel.
H Loc. 1 Not over pleasant, *PLEASEMAN=pliz'-man, s. lin-
nu tocmai (prea) plcut ; destul gail, lingusitor, m.
de neplcut. 3 A pleasant argu- PLEASER --= r, curtezan, m.
ment, un argument ridicol. PLEASING = ing, adj.1 pia-
PLEASANTLY= li, adv. 1 In cut. 2 amabil. 3 inveselitor.
mod plcut. 2 cu veselie, cu V. Pleasant.
haz, etc. 3 in mod ridicol. 2 PLEASING, s. 1 plcere, f.
PLEASANTNESS = nes, s. 1 In- 2 plac, farmec, n. II Loc. 1 The art
suiri pl. plac, farmec, of pleasing, arta de a place.
n.; natura placuti, f. 2 vese- PLEASINGLY = li, adv. (in.
lie, f. haz, n. mod)plcut. Loc.Howpleasingly,
I to PLEASE = plTz, va. 1 a cu ce farmec.
place cuiva, a face o placere, a PLEASINGNESS = nes, s. 1 plac,
Incanta ; a face pe placul calva. farmec, n. ; natur placut, f.-
2 (with, Cu) a incanta, a In- 2 aspect inveselitor, n.
veseli. 3 a gsi bun, a primi. PLEASURABLE =
4 a multumi, a satisface. adj. placut.
Loc. 1 To please one's self, a-i PLEASURABLENESS = b'l-nes,
place. Please.yourself, II pe pla- s. plac, farmec, n.

www.dacoromanica.ro
 220
PLE PLE
PLEASURABLY= bli, adv. (in zilogi; a pune amanet saC z-
mod) plicut. log. 2 fig. : a da (cuvintul
PLEASURE= plej'-r, s. 1 inf. etc.). 3 a garanta, a se face
gen. : plicere, f. 2 voint, f. garant. 4 a inchina un toast,
-plac, n. 11 Loc. 1 It is a pleasure a bea in sntatea cuiva. Loc. 3
to, e o plAcere sh. To afford (to To pledge one's self for, a se face
do, Lo give) a pleasure lo, a face garant pentru.
o placere cuiva. I feel (I have, I PLEDGELESS= les, adj. fiirA
take) a pleasure in, e o plicere amanet.
pentru mine si. The pleasures of PLEDGER 6'r, s. care pune
country life, plcerile yield de la amanet ; datornic (pe amanet),
Iarii. Pleasure-grounds, 1. pare; 2 fig.: chezas, ni. chezash, f.
2. grdini de plcere. Pleasure- 3 care inchin un toast.
house, casa pentru petreceri. Pleas- PLED GET = pled'-glet(?), s. 1 na-
ure-train, tren de plAcere. Pleas- tal-lei de pene, f.-2 mar. : can-
ure-walk, plimbare pe jos. 2 At titate mich de chltl, f.
(one's) pleasure, pe plac. To do PLEIAD pli'-lad (Gr. pleiades),
the pleasure of, a face pe placul s. [pl. Pleiades = pli'-fh-drz, Ple-
cuiva. Use (do) your pleasure, f iads = pli'-iadz] 1 constelafiunea :
pe placul d-tale. What is your Pleiade, f. pl. Closca cu pu!, f.
pleasure? 1. cu ce pot s ye (te) 2 fig. : pleiadfi, f.
servesc ? 2. ce poruncip ? ce po- PLENARY = plen'--ri (L. ple-
runcesci ? nus) adj. 1 plin, complet, intreg.
to PLEASURE =pler-r, v. 1 va. 2 teol., diplom.: plenar.
a face o plcere, a indatora. PLENIPOTENTIARY = plen'-i-
2 an. a ciuta plhcerile, a umbla po-ten"-shr-i (L. , potens), adj.
duph plcerI. I Loc. 1 Will you fi s. 1 (ministru) plenipotentiar,
please me thus far ? vrel sh.'mi m.-2 a-tot-puternic.-3 depliu,
fad' aceast. plcere ? intreg.
PLEASURER= 6r,* PLEASIJR- to PLENISH va. a
IST = ist, s. om de plcere, om umple.
chefliti, m. PLENITUDE = i-ciiid, s. ple-
* to PLEAT = pia (Gal. pleth), nitudine, f.
va, a cuta, a plisa. PLENTEOUS = plen'-ti-es, adj.
PLEBEIAN= pli-br'-in (L. plebs), 1 (in, In) abundent, bogat,
adj. f i s. plebeii, m. belsugat. 2 de abundent, de
PLEBISCIT = pli-bis'-sit (L., helsug.
scisco), s. plebiscit n. PLENTEOUSLY= li, adv. In
PLEDGE = pledj (Fr. * pleige), abundenth, cu belsug.
s. 1 amanet, n. 2 fig. (for, PLENTEOUSNESS = nes, s. a-
pentru): gagiii, zlog, n. garantie, bundenth, boghtie, f. belsug, n.
f.; chezas, garant, m. 3 * cau- PLENTIFUL = plen'-ti-ful, adj.
Iiune, f. 4 mil.: ostatic, ni. 1 abundent, bogat, Imbelsugat.
toast, n. I Loc. 1 As pledge, ca 2 cu prisos, indestultor.
amanet, 7'o put in pledge, a ama- PLENTIFULLY= ful-li, adv.
neta, a zalogi ; a pune amanet PLENTIFULNESS = nes, s. V.
-sail zhlog. Plenteously, etc.
to PLEDGE, va. 1 a amaneta, a 1 PLENTY = plen'-ti, s. abun-

www.dacoromanica.ro
 221
PLE PLO
denti, bogfitie, f. belsug, bere- to PLIGHT = plait (S. plihtan),...
chet, n. II Loc. Horn of plenty, va. 1 a da (credinta sa) ; a jura.
cornul abundentd. To live in 2 * a Impleti, a tese. II Loc. 1
plenty, a tri In belsug. Plenty Plighted words, juraminte.
of money, ban! berechet. We have PLIGHT, s. 1 V. Pledge. 2
plenty of lime, avem destuli vreme stare, conditie, f. hal, n. 3*
saii mal multi vreme de ciit ne stare buni, f. 4* cutii, f. I

trebue. Plentg of every thing, din Loc. 2 In a sorry plight, intr'un-

toate berechet. hal de plns.
2 PLENTY, adj. abundent, cu PLIGHTER plaTt'- 6r, s. (of)
belsug, Imbelsugat, bogat bere- care di credinta sa ; care jun.
chet. PLINTH= plinl (Gr. plinthos), s.
PLENUM= plI'd-n'm (L.), s. fis.: arht. : plinth', f.
plin (spatiul), n. PLIOCENE= plaI'-o-sin (Gr. ple-
PLEONASM = pli'-o-naz'm (Gr. ion, kainos), s. 0 adj., geol. : plio-
pleonasmos), s. pleonasm, n. cen, n.
PLEONASTIC, PLEONASTICAL = 1 to PLOD= plod (O. ploeg V, vn.
nas"-tic-fil, adj. pleonastic. 1 a umbla (a &ilea) greu. 2 fig. :
PLETHORA= ple5'-o-r, PLETH- a lucra cu grefi. 3 'a munci
ORY= -- ri (Gr. plella6ra), s. ple- mult. li Loc. 2 Without plodding
tor, f. long, Mil multi muncfi sari trud.
PLETHORIC, PLETHORICAL = 2 to PLOD, va. 1 a urma cu
pli-bor'-ic-gil, adj. pletoric. greil, a urma incet. 2 a face si
PLEURA= plIii'-ri (Gr. pleura), umble cu greil.
s. plevrii, f. PLODDER plod'-d6r, s. mun-
PLEURISY = ri-si, s. pleu- citor, om sail :colar care mun-
resie, f. cesce mult dar 'Meet, m.
PLEX1TRE = plecs'-fr, PLEXUS 1 PLODDING ding, adj.
gs (L. plexus), s. anal. : muncitor, harnic.
plex, n. 2 PLODDING, s. 1 mune sir-
PLIABILITY = plaI'--bil"-i-ti, guitoare si Inceat, trucl, f. 2
PLIABLENESS = b'l - nes (L. cercetrl sirguitoare, f. pl. 11 Loc.
plico), s. 1 flexibilitate, Incovo- By dint of plodding, cu mult
iare, mlidiere, f. 2 fig.: blOn- trudil.
dete, f. 1 PLOT = plot (plat), s. 1 bucatii,
PLIABLE WI, adj. 1 flexl- f. petec, n. (de IN:MIMI) ; teren,
bil, mldios. 2 fig. : blAnd, as- n. 2 plantatiune, f. 3 plan
culthtor. (al unlit teren), n.
PLIANT plar-int, adj. 1 flexi- 2 PLOT =plot (S. plihtan), s. 1
bil, mldios. 2 fig. (to, la) as- complot, n. conspiratie, f. 2
culttor. lit. : intrigi, f. 3 * adncime
PLIANTNESS= nes, s. 1 flexi- de gindire, f. !I Loc. 1 To lay a
bilitate, Incovoiare, mlidiere, f. plot, a urzi o conspiratie. A plot
2 fig. : blind*, ascultare, f. is being laid, se 'urzesce o conspi-
PLIED= plaid, perf. 0 ptr. de re/le.
la to Ply. 1 to PLOT, vn. 1 a complota,
PLIERS = pla17-grz, s. pl. V. a conspira. 2 fig. (to, si): a
Plyers. proiecta, a planui.

www.dacoromanica.ro
 222
PLO PLU
2 to PLOT, va. 1 a urzi. 2 va. Ifronzl 1 a culege de pe. 2
arpentagiii : a ridica planul. a smulge (din), a lua 3a
PLOTTER=plot'-tr, s. 1 com- scoate (din). 4 pr. fi fig. : a
plotist, conspirator, urzitor, in- jumuli. 5 t. de univ. : a refusa,
-trigant, m. 2 (against, contra) a respinge (la un examen). Ii Loc.
-care comploteazk conspirk 1 To pluck asunder, a despirli in
PLOTTING= ting, s. 1 complo- dou6. To pluck away, a smulge.
tare, conspirare, f. 2 ridicare To pluck down, a da jos, a da la
de plan, f. pAinint. To pluck off (out), asmulge.
PLOUGH=plail (O. ploeg), s. 1 To pluck up, 1. a smulge, a rApi,
plug, n. 2 fig.: plugArit, n. plu- a lua ; 2. a desrAdAcina; 3. fig.:
grie, agriculturk f. 3 limpid- a relua (curagiii). 5 To be plucked,
rie : rindea de scobit, f. il Loc. 1 a fi respins.
si 2 To drive ihe plough, a purta PLUCK= pl'c,s. 1 tragere, smul-
plugul. Plough oxen, bol de plu- gere, jumulire, f. 2 mhruntaie,
grie. To return to the plough, pl. 3 fig. curagiii, n.
fig. : a se da din noii la brazdA vitejie, f.
Plough-gang, (-gate), m'suri de PLUCKER plec'-'dr, s. 1 * cule-
12 ectare 14. Plough-iron, fierul gRor, m. ; care smulge. 2 care
plugulul, fierul cel lat, brAzdar. scoate. II Loc. 1Plucker-down, dis-
Plough-land, 1. pAmint de plu- trugiltor.
zArie; 2. pmint cultivat. Plough- PLUCKLESS = les, adj. Ma
man, 1. plagar; 2. fig. : mojic. inimk nemilos.
Plough's spikenard, bot.: ornan, PLUCKY-- i, adj. Mimos, cu-
jarbi mare. Plough-service, brOz- ragios, viteaz.
dare. Plough-share, brAzdar. I PLUG= pleg (O.), s. 1 astupus,
have put my foot upon the plough- dop, cep (de lean, de metal), co
share, fig. : am inceput incerca- colos, n. 2 robinet (de stradd),
rea, m'am dat la brazda. Plough- n. 3 piston (de robinelf, n.
wright, rotar. 4 hir. : tampon, n. 6 tehn. :
to PLOUGH= piad, an. a ara, pank f. cep, n.
a lucra pimntul, a brzdui. to PLUG, va. 1 a astupa. 2 a
2 to PLOUGH, V2. I. a ara, a tam pona.
brAzda. 3 fig. : a brAzda. 3 PLUM pRim (S. plume), s. 1 prun,
strAbate ca plagal. 4 t. de uniu.: f. 2 stafidk f. 3 (stund de) o
a refusa, a respinge (la un exa- Rita de mil de livre sterlinge).
men); V. to Pluck. II Loc. To plough 4 milionar, m, II Loc. 1. f 2 French
out (up), 1. a ara ; 2. a desgropa plums, prune uscate. Plum-cake,
(Cu pluguli ; 3. fig. : a brAzda. prjiturfi cu stafide. Plum-pud-
Ploughed lands, pminturI arate. ding, ((plum-pudding*. Plum-tree,
PLOUGHER= plail'-gr, s. plagar. prun. 4 To be worth a plum, a
PLOUGHING= ing, s. plugarit, fi de dou'i ori milionar.
arat, n. j Loc. Plough)ng-match, PLUM4GE=plIA'-midj (L. plu-
concurs de plagar!. ma), s. penis, n. (toate) pende,
PLOVER= plv'-c'ir (L pluuia), s. f. Pl.
,pasere : culiciti, fluerar, snep, m. 1 PLUMBpltim (L. plumbum),
PLOW plaii, s. V. Plough. s. plumb, n. ; dreptar (sfoara
to PLUCK=p16c (S. pinceian), dulgherului), n. cumpan, f. II

www.dacoromanica.ro
 - 223
PLU PLU
-loc. Plumb-bob, plumb de sonda. MOUS = mes, adj. de pene; ca
Plumb-line, (-rule), 1. dreptar; 2. panda.
zfoari de sonda. 1 PLUMP = plamp (Ger.), adj.
2 PLUMB, adv. 1 perpendicu- 1 durdulia, grisulia ; gras. 2
lar, ca peretele, drept. 2 fig.: fig.: limpede, lmurit, net.
de a dreptul ; ca plumbul. 2 * PLUMP, s. 1 V. Clump.
to PLUMB, va. 1 a plumbui. 2 trup, droaie, ceata, f. eard, n.
2 mar.: a sonda. 3 PLUMP, 1 adj. de a dreptul,
PLUMBAGINOUS= ea peretele, ca plumbul. 2 in-
adj. de plumbagina. fed bufl tronc I
PLUMBAG0=W-go, s. plum- 1 to PLUMP, va. 1 a face dur-
bagina, grafit, f. grsulia ; a ingrsa. 2 a
PLUMBEAN plm'-bi-in,PLUM- umfla. II Loc. 1 To plump out (up),
BEOUS= 6s, adj. V. Leaden. 1. a ingrasa; 2. a umfla. 2 To
PLUMBER = plm'-dr, s. plum- plump for, 1. a da toate voturile
bar, m. sale cuiva ; 2. a vota cu toff( pen-
PLUMBERY = gr-i, s. plum- tru. To plump a vote, a aduna vo-
_barie, f. turile sale pentru un singur can-
PLUMBING= ing, s. 1 plum- didat. No plumping !
Imire, f. plumbuit, n. 2 mar.: voturile
sondagia, n. 2 to PLUMP, vn. 1 a a:lea
PLUME=plIam (si plam), s. 1 grea. 2 a se ingrasa. 3 a se
pal*, f. 2 s. sad pl. : panas, umfla.
penis, n. 3 sing.: panal (de PLUMPER = plamp'-'6r, s. 11u-
n. 4 fig.: fudulie, tru- cru pus In gura ca sa-1 umfle
.fie, f. 5 fig. : palma, f. trofed, obrajii, n. 2 fig. : votare ca
n. 6 bot.: penita, f. puf, n. toliI, f. ; vot dat unui singur can-
to PLUME, va. 1 a gaff, a im- didat, n. 3 fain. : una boaciin,
podobi ea pelle; a pune un pa- boroboatii, gogomanie, f.
nas. 2 a'si curki (penele). PLUMi'LY = li, adv. pe fara,
3 a jumuli (penele). 4 fig.: a fli.g, verde, curat, scurt.
despuia, a jumo!!. 5 a ase0a PLUMPNESS= nes, s. durdu-
drept ca o pana'. 6 a face fu- lie, f. II Loc. The plumpness of his
dul, mandru. II Loc. 6 To plume cheeks, obrajii sl durdulii (grit-
one's self (upon, de), a se mandri, suliI).
a se fall, a se fuduli. PLITMPY = i, adj. durduliu,
PLUMELESS = les, adj. V. (grasulia).
Plume. 1 far pene. 2 far& pa- PLUMY = adj. Imp-
nas. 3 fig.: MI% glorie. nat. V. Plume.
PLUMELET = let, s. 1 penigt, to PLUNDER = pl'n'-d'r (Ger.
f. 2 bol.: penifa, f. puf, n.
plundern), va. 1 a jafui, a prada,
PLUMMET = plem'-met, s. 1 a da lama. 2 fig. : a fura, a
plumb (de sondd, de dreptar), n. pungasi, a sfeterisi. 3 a rpi,
3 fig.: greutate, povara, f. a despuia.
PLUNDER, s. 1 jaf, n. prada,
creion, condeiii de plumb, n. II Loc.
1 Plummet-line, cumpan, dreptar lama, f. 2 prdaciuni, f. pl. I
(sfoard de). V. Plumb. Loc. To give up to plunder, a da
PLUMOSE plIV-maz , PLU- In prada.

www.dacoromanica.ro
 224
PLU POA

PLUNDERER= r, s. jiifuitor, In buze. 6* a incovoia, a mlii-

pradator, m. dia. II Loc. 2 To ply the needle, a
1 to PLUNGE= plndj (Fr. pion- coase. To ply the whip, a da cu.
ger), un. 1 a se cufunda, a se in- biciul. 4 To ply with questions,
funda, a se da afund, a se arunca. a plictisi cu intrebrui.
2 cal : a sari. 2 to PLY - pig, vn. 1 * a in-
2 to PLUNGE, va. 1 (into, in) a covoia, a mladia. 2 a lucra, a
cufunda, a Infunda; a arunca. munci. 3 a alerga, a merge, a
2 a da afund, a afunda. se duce in pripi. 4 corabie, ir-.
PLUNGE, PLUNGING = plndji- surd [between.., and, de /a la] :
ing, s. 1 cufundare, dare afund, a face serviciul, drumul; a merge.
f. 2 aruncare, f. ; sariturfi, f. Il Loc. 2 To ply in the streets, it
3 scuturare, miscare, f. pas, m. munci la strade.
4 sritura (a calului), f. 5 abis, PLY, s. cut, f.
n. prpastie, f. 6 greutate, di- PLYER=plal'-r, s. 1 care in-
ficultate, f. II Loc. 1 si 2 To make trebainteazi. -- 2 muncitor, ni.
a plunge, V. to Plunge, vn. 4 Af- PLYERS= grz, s. pl. 1 clete,
ter several plunges, dup citeva m. 2 cumpaurt, bascula (de po-
sarituri. discd), f.
PLUNRER- r, s. 1 pers.: cu- PLYING= ing, s. 1 intrebuin-
fundator, m.-2 mecan.: piston, ft. tare, f. 2 lucrare, muncrt, f.
PLUPERFECT = plifi'- pr -feet P. M. - pi-em, abrev. din tali-
(L. plus, perfectas), s. gram. : plus- nesce: post meridiem, dup amia0I,
quam-perfect, n. seara. II Loc. At 3 P. M., la 3 dup
PLURAL - plil'-ral (L. plus), 1 amiasii. At 6 P. M., la 6 seara.
adj. plural. 2 fig. : mar multi, -PNEUMATIC, PNEUMATICAL -
mai multe. 2 s. plural, n. niu-mat'-ic-al (Gr. pneuma), adj.
PLURALIST = ist, s. posesor pneumatic.
a mal multor beneficiuri, m. PNEUMATICS= ics, s. pl. pneu-
PLURALITY= i-ti, s. plura- matica, f.
ralitate, f. PNEUMATOLOGY nITV-mk-tol"-
PLUS= pls (L.), s. plus, -F. o-gi (Gr. , logos), s. pneumato-
PLUSH = pie s (Ger. plusch), s. logie. f.
p1u5, n. plisa, f. ; adj. de plu5. PNEUMONIA - niu- melf- ni- a',
PLUVIAMETER - pl '-vi-am"-i- PNEUMONY=nifi'-mg-ni (Gr. pneu-
tr (L. pluuia ; Gr. metron), s. mn), s. pneumonie, f.
pluviometru, n. 1 to POACH = pt5 (S. pocca),
1 to PLY= plal (L. plico), va. 1 va. 1 a fura (uind nd pe ascuns).
[with, cul a ataca ; a urmri de 2 a fului, a prada. 3 (Fr.
aproape, a fi cat pe aci s ajunga pocher), fig.: a face (ou6) ochiuri;
(pe cineva). 2 a exercita in mod a invinti. 4 fig. : a incepe.
activ, a munci cu sirguint la, a 2 to POACH, vn. 1 a vim rar
intrebuinta. 3 a urma inainte voie, pe ascuns. 2 a se ume0i ;
(cu o lucrare) ; a face, a executa a se muja. 3*a plictisi, a supra.
(o lucrare). 6 (with, Cu) a ne- POACHER - pts'-ar, s. vitiator
cji, a supara, a plictisi. 5 fall voie, pe ascuns, m.
(with) a umple paharele plitt o- POACHING= ing, s. Ninatoare-
chiii, sad liana in yid, sail pana fail voie, pe ascuns, f.

www.dacoromanica.ro
 225
POA POI
POACHY = i, adj. umed, RECILE = pIf-sil (Gr. poichil),
moale. s. portic vopsit, n.
POACHARD, POCHARD= rd, POEM = p6'-em (Gr. poiima ;
POCARD =p6'-card, s. rate sel- poie5), s. poemit, f. II Loc. Minor
ball* f. poems, poeme miel, poesii.
POCK= poc (S. poc), s. pustul, POESY = pa'-i-zi, s. 1 poesie,
f. II Loc. Pock-fretted, (- marked, f. 2 * devise, f.
- pitted), ciupit de versat. POET = pa'-et, s. poet, in. II Loc.
POCKET =poe'-et (S. pocca), s. To be a poet, a D poet. As poets
1 int. gen. : buzunar, n. ; de bu- tell, dupa cum spun poetil. Like
zunar. 2 * pung, f. 3 bluzi a poet, poet-like, 1. ea un poet ;
(de biliard), f. 4 sac (de ha- 2. de poet,
meiii, etc. : vr'o 75 kilogr.J, in. POETASTER=
I as-ter, s. poet
Loc. 1 Pocket-book, carnet. Pocket- prost, poetastru, m.
comb, pieptene mic. Pocket-com- POETESS es, sf. femeie poet, f.
pass, busol mica. Pocket- edition, POETIC, POETICAL = po- et' -
editie de buzunar. Pocket-glass, ic-al, adj. poetic.
lunetit de calitorie. Pocket-hand- POETICALLY = li, adv. In
kerchief, , batista. Pocket- knife, mod poetic, poeticesce.
cutit de buzunar. Pocket-money, POETICS= po-etf-ics, s. pl. poe-
bani de buzunar. Pocket-picking, tick f.
buzunrire ; V. to Pick. Pocket- to ;POETIZE = pef-i-taiz, v. 1
pistol, pistol de buzunar. Pocket- vn. a poetisa, a face versurI.
piece, fisit. Pocket-volume, carticia. 2 va. a poetisa, a da un caracter
To be five hundred francs in pocket poetic.
by, out of pocket by, a castiga, POETRY= tri, s. 1 poesie, f.
a pierde 500 lei la. I paid for it 2 versurile, n. pl. II Loc. 1 A
out of my pocket, am plitit aceasta bit of poetry, o 'meat de poesie.
din punga mea. Watch-pocket, Treatise on poetry, poetica. 2 To
buzunar de ceasornic. To have read poetry, a citi versuri. Art
one's pocket well lined, a avea of poetry, artA poetici.
destui bani In buzunar. POETSIIIP=W-et-sip, s. pro-
to POCKET = poe-et, va. 1 a fesiune de poet, f.
pune In buzunar. 2 fig. : a In- POR 1= pa, interj. a ! ha!
ghiti (o insultcl). ii Loc. 1 To pocket POIGNANCY = poi'-nn-si (L.
up, a bitga In buzunar. pungo), s. 1 ptrundere, ardere,
POCKETFUL = ful, s. buzunar natura intepitoaresaausturatoare
plin, n. (a durerei), f. 2 picant, haz,
POCKISH= i, adj. 1 bolnav n. ; vorb, Impunsturi (de spi-
de versat. . 2 eiupit de versat. rit), f. ; nostimad, f.
V. Pock. POIGNANT = 'ant, adj. 1. du-
POD = pod (S.), s. 1 pstaie, pas- rere : ptrunOtoare, usturtoare,
tare, pojghit, teae. 2 cite' Inteptoare, amar. 2 fig. : pi-
(de usturoiii), m. cant, hazlia, noitim, muscator,
PODAGRA= po-dag'-ra (Gr.), s. atingetor. 3 sos : picant, ar-
podagra, f. deiat, piperat.
PODAGRICAL ri-cill, adj. po- POIGNANTLY = li, adv. 1 viii,,
dagros,*podagric, podagrios. adine. 2 fig.: in mod picant, etc,
H. L.Loiliot. Diof. Eng.-Rom., vol. II. 15
www.dacoromanica.ro
 226
POI POI
1 POINT =point (L. punctum), privintele. A case in point, un cas
s. 1 vIrf (de ac, de spotlit, de ana/og. This is not in (not to the)
creion, etc.), n. ; ghimpe, m. ; point, aceasta nu e privitor la
fier, virf (de suli(d), n. 2 fig.: cestiune. 10 TO gain one's point,
haz, chichirez (al unel satire, epi- a'sI Indeplini scopurile. To make
grame), n . ; vorb, impunsturi(de a point of (to),1. a privi ca o da-
spirit), f. 3 colt, n. 4 * pl. torie ; 2. a avea grij. si. 12

eghilete, pl. 5 limbi (de pd.- Point lace, French point, danteli
mint), f. 7 dr. de f. : ae, n. de Alenson. Brussels point, dan-
2 POINT, s.1 int. gen.: petec, loe, tel din Anglia. 13 The four car-
n. 2 punct, n. parte, f. 3 mo- dinal points, cele patru puncte
ment, n. 4 punct (de vedere), n. cardinale. 14 Point of the com-
5 punct, cas, fapt, n. cestiune, f. pass, directiunea vntului. 18 *
6 grad, n. 7 conditie, stare, f. Point of war, imn de resbel.
8 calitate, parte, f. 9 privint, POINT-BLANK = poInt'-blanc, 1
f. 10 scop, n. unta, f. 11 adj. de-o-dat, pe neasteptate,
punct (la ciirfi, la biliard, etc.), tam-nesam. 2 fig. direct, de-a
n. 12 dantel, f. 13 geog. : dreptul. 3 s. centru (al unel
punct, n. 14 directiune (a vn- finte), n.
tului), f. 15 geom., astrn., mus., POINT-DEVISE = di-vaIzg,
perspectivii punct, n. 16 gram.: adj. 1 plicticos, plictisitor. 2
punct, n. 17 lege: punct, n. dichisit, spilcuit.
18 * acordurr, pl. arie, f. 19 POINT-OP-HORSE= ov-hors,
ratiune de Stat, f. II Loc. 1 A point s. min. : punct de ramificatie a
of land, un petec de prnnt. 2 unel vine, n.
Meeting point, punct de junetiune. 4 to POINT= pant, va. 1 a as-
Starting point, punct de plecare. cuti, a face sail a pune un virf
At all pdints, 1. In ori-ce punct ; la. 2 a ascuti (un creion).
2. In toate punctele. Armed at all 3 (at, contra, spre, citre) a in-
points, inarmat din crestet pink' drepta, a atinti. - 4 a al-Ma de-
In talp. From every point, 1. In- getul, a arata cu degetul ; int. ret:
tocmal, aidoma ; 2. din toate pr- a'sr bate joc de. 5 (to, cuiva)
tile. In every point, 1. In toate ; a arita (drumul) ; (to) a indrepta,
2. de-a Intregal. 3 At the point of a indruma. 6 a'si Indrepta pri-
death, pe moarte, In ora mor- virile, atentiunea. 7 a punc-
tel. 4 In this point of view, din tua. 8 com.: a Insemna cu.
acest punct de vedere. 5 It is a puncte. 9 ziddrie (with, cu) : a
point of some consequence, e o ces- rostui. 10 fig.: a ascuti. /1
tiune destul de insemnati. Come fig. a numi. 12 mar. : a in-
to the point, vino la fapt. Strange semna (drumul) cu puncte pe o
point and new, cestiune stranie 13 mar. : a lega cu bi-
nou. 6 Beyond this point, ierl. fi Loc. 3 He pointed his gun
maI departe. The highest point at me, m luit la citare cu pusca
(of), gradul cel mal limit (al) ; cul- sa. 4 To point one's finger at, a
-mea (a). 7 Fat and in good point, arta ceva (sari pe cineva) cu de-
gras i snitos. 8 He (she) has his getul. To be (sail get) pointed at,
(her) good points, are prtile sale a fi batjocorit (luat In batjocur).
bune. 9 In every point, In toate To point out, 1. a al-Ma, a arita

www.dacoromanica.ro
 227
POI POK
cu degetul ; 2. a indrepta (o gre- to POISE, va. 1 a cumpini.
pia"), a atrage atentiunea asupra 2 a antari. 3 fig. : a cumpini,
(und grefell). a judeca. II Loc. To poise down,
2 to POINT, vn. 1 (to, towards, 1. a apsa ; 2. a coplesi, a strivi.
ctre, spre) a se indrepta, a se POISON= por-z'n (L. polio), s.
intoarce. 2 (ay a arita cu de- 1 [lo, pentru] otrav, f. 2 ve-
getul ; inf. r : a lua in btaie ni, n. i Loc. To take poison, a se
de jnc, a batjocori. 3 at, to) a otrvi, a lua otrav. Poison-fang,
arta. 4 1. de vneit. : a opri. dinte veninos. Poison-gland, glan-
5 a punctua. Eta veninoas. Poison-nut, nu&
POINTED = point'-ed, adj. 1 as- vomic. Poison-tainted, otrvit.
cutit. 2 fig. : inteptor, mus- Poison-tree, (-ivy, -oak), s. bot. :
ciitor ; nostim, picant, hazlia. toxicodendron.
3 fig, : net. II Loc. 3 A pointed re- to POISON, va. 1 inf. gen. (with,
fusal, un refus net, categoric. cu) : a otrvi. 2 fig. (with) : a
POINTEDLY =-11, adv.1 in colt, corupe, a strica.
ascutit. 2 fig. : in mod intepa- POISONER= poi'-zen-er, s. otr-
tor, etc. ; ascutit, cu haz. 3 fig. vitor, m. otrvitoare, f.
limpede, curat, deslusit, verde. POISONING= ing, s. otrvire, f.
4 in mod lmurit, semnificativ. POISONOUS= es, adj. 1 ail-
POINTEDNESS= nes, s. 1 as- vit. 2 veninos. 3 fig. : tea-
cutis, ascutit, n. 2 fig. : haz, vit, fatal, funest.
picant, n. nostimad, f. 3 ca- POISONOUSLY = li, adv. cu
racter deslusit, lmurit, ciar venin, eu otrav, inveninat.
limpede, n. POISONOUSNESS = nes, s. 1
POINTEL poInt'-el, s. stil in- natura veninoas, f. 2 fig. :
strument), n. otrav, f.
POINTER= et', s. 1 indicator, to POIZE = polz, va. V. to
n. 2 ac (de ceasornic), n.* 3 Poise.
ac (de dr. de f.), n. 4 t. de POKE =p6c (S. pocca), s. 1 bu-
gray. : stiletel, n. 5 t. de vi- zunar, n. punga, f. 2 sac, m.
mil. : pointer, prepelicar, 3 branciii, m. 4 pop.: lenes,
POINTING= ing, 3.1 ascutire, trindav, m. 5 bot. vita de
ascutitura, f. 2 atintire, ochire, America, f. lac vegetal, n. II Loc.
luare la catare, f. 3 insemnare 2 Poke-boy, poke-puller, culegetor
cu puncte, f. 4 aratare, indi- de hameiu. 3 To give a poke, a
catiune, f. 5 punctuatiune, f. da un branciii. 5 Poke-weed, bot.:
6 zidclrie: rostuial, f. II Loc. lesnicioasa, umbra-noptil,
Pointed-stock, object debatjocura, 1 to POKE= pee (Su. poka), va.
tinta a batjocurilor. 1 a pune, a bga. 2 a impin-
POINTLESS= les, adj. fr ge inainte, a da brand, a Ina-
virf, tocit. inta. 3 a atita focul, a sco-
POINTSMAN=point'-mn, s. dr. toci. 4 a cuta pe pipite, pe
de f. : acar, dibuite. II Loc. 1 7'o poke one's
POISE = polz (Fr. peser), s. 1 nose, a'si hfiga nasul. To poke
greutate, f. 2 cantar, n. cum- fun (at), a lua (ceva, pe cineva)
pink f. echilibru, n 3 fig. in btaie de joc; a batjocori (pe).
.cumpn, f. 2 to POKE, vn. 1 (into, in) a

www.dacoromanica.ro
 228
POK POL
biga nasul ; a scotoci. 2 a bilj- politie, f. ; adj. de poll/le. II Loc.
bki, a dibui. Police-constable, agent de politie,
POKER= plif-ch6r, s. 1 vitraiii, sergent, gardist, politist.
n. 2 joc de cal*" poker, n. court, judeatorie de pace. Police-
POKING= ching, adj. slugar- magistrate, magistrat (judecator)
nic, josnic, servil. de tribunal corectional. Police-
POKY= chi, adj. mic, Mira- office, tribunal corectional.
cficios. ii Loc. A poky room, o officer, ofiter de politie,
sfiriacioask Police-station, sectie, comisariat
POLAR = p6f-lir (Gr. polos), de politie.
adj. polar ; polilor. POLICEMAN= po-lie-mn, s. 1
POLARITY= po-lar'-i-ti, s. po- In Anglia : policeman , agent
laritate, f. politienesc, m. 2 in Romania:
POLARIZATION = sergent, gardist, m.
On, POLARIZING= aiz-ing, s. POLICIED = por-i-sid, adj. cio-
polarisatiune, f. plit (fig.), civilisat.
to POLARIZE = aIz, va. a po- POLICY= si, s. 1 politick f.
larisa. 2 guvern, n. 3 fig. : poli-
I POLE= p61, s. 1 int. gen. : tick, purtare, f. 4 polit (con-
pol, m. 2 cer, n. Ii Loc. 1 North tract de asigurare), f. 5 finante:
pole, pol nord. Magnetic pole, poi titlu de plasare (de bani), n.
magnetic. Pole-star, stea polark. Loc. 1 Domestic policy, politick in-
2 POLE = p6I (S. poi), s. 1 int. ternii. 5 Marine (sea) policy, po-
gen. : prjink f. 2 (lung) bas- life' de asigurare maritim. V.
ton, n. 3 arac (de vi(d), m. Insurance. Open policy, politi cu
4 sulitk, f. 5 jalon, n. 6 valoare nespecificat. Valued pol-
cumpn (de echilibrist), f. 7 icy, polit pu valoare limitati.
drug, m. 8 oiste, f. 9 catarg, Policy-holder, purttor al und
n. 10 cioc (de ciocan), n. 11 polite de asigurare.
msurd : priijin ,0291), f.II POLING = p6V-ing, s. 1 proptire,
Loc. 1 Greased pole, prjinii unsii f. ; V. to Pole. 2 constr. : blin-
(in virful direia sant acdtate o- duire, f.
biecte ca premie). I to POLISH= por-is (L. polio),
to POLE, va. 1 a propti (cu va. 1 int. gen. : a lustrui, a polei,
praline). 2 a face s Inainteze a sclivisi. 2 fig. : a destepta, a
(Cu o prafina). destupa (la cap), a desghieta, a
POLE-AXE = p61'-acs, s. bill-desmorti, a forma, a obiclnui.
tag, n. 3 a ciopli (fig.), a civilisa (mo-
POLECAT =p6F-cat, s. anim. : ravurile, o natiune, un ora).
dihor, iltis, puturos, m. 4 a inviora (culori).
POLEMIC, POLEMICAL po-lemf- 2 to POLISH, mi. 1 a se lustrui,
ic-il (Gr. polemos), adj. de po- a se sclivisi. 3 fig. : a se des-
lemick ; s. polemist, m. tepta, etc.
POLEMICS = ics, s. pl. pole- POLISH, s. 1 lustru, sclivisit,
micii, f. n. poleiturk f. 2 fig. : lustru,
POLEMIST = poP-i-mist, S. po- n. poleialk spoial; elegantk f.
lemist, m. POLISHED= pol'-ist, adj. 1 lus-
POLICE= po-ITs' (Gr. polis), s. truit, poleit, sclivisit. 2 fig. :

www.dacoromanica.ro
 229
POL POL
politicos, bine crescut; elegant. despuia scrutinul. To be at the
3 fig. : cioplit, civilisat. head of the poll, a avea majori-
POLISHER= is-r, s. poleitor, tatea. There will have to be a se-
2 I. sclivisitoare, f. cond poll, va fi balotagiii.
POLISHING= is-ing, s. 1 po- to POLL = 1301, va. 1 a curati,
leire, sclivisire, lustruire, f. 2 a tunde (pomii). 2 a rade. 3
lustru, poleit, sclivisit, n. 3 fig.: a tunde. 4 * a supune capita-
lustru, n. poleial, spoiala, f. tiune1. 5 * a jafui, a prda. 6
Loc. 1 Polishing-brush, pene de a face (un drum); a rade, a d-
lustruit. Polishing-iron, sclivisi- rima din temelie. 7 a inscrie
toare. pe o list, pe o lista electoral.
POLITE = po-lait' (Gr. polls), adj . 8 a face recens'mintul (locuitori-
1 (to, cAtre, cu) politicos. 2 cio- lor). 9 a plti birul, capita-
plit (fig.), civilisat. II Loc. 1 To do tiunea, dajdia. 10 a vota, a
a bit of the polite, a face pe omul merge la vot; a face A-0 inscrie
politicos. Polite literature (learn- (votul).-11 a examina, a cerceta
ing), beletristicA unul cte unul ljuriul). IILoc. 2
POLITELY=li, adv. In mod Polled sheep, of far coarne.
politicos, cu politeta. POLL = pol, s. papagal, m.
POLITENESS = nes, s. poli- POLLARD =pol'-lrd, s. 1 pom
tet, f. curfilit, tuns, m. salcie tun* f.-
POLITIC= pol'-i-tic, adj. politic, 2 cerb (care to schimbei coarnele),
destept, prudent. m. 3 piesi de monetii mask f.
POLITICAL = po-lit'-i-cal, adj. 4 t. de morcirie : zatif, pl.
politic ; public. POLLEN= polf-len (L.), s. 1 bot.:
POLITICALLY = li, adv. poli- polen, n. 2 f. de morclrie: xi-
ticesce. UT, pl.
POLITICASTER = cas"-tgr, s. POLLER=p5V-6r, s. 1 care eu-
politician, m. rata, tunde pomif. V. to Poll.
POLITICIAN = pol-i-ti'ln,s. po- 2 * j'afuitor, pradator, m. 3
litic, m. fig.: registrator de voturT, m.
POLITICLY = poi'-i-tic-li, adv. POLLING = ing, s. 1 taxare,
politicesce. f. 2 votare, registrare de vo-
POLITICS = tics, s. pl. politica. turI ; alegere, f. II Loc. 2 Polling-
POLITY = ti, s. 1 politick, f. booth, biuroii al scrutinulul, sala
2 constitutiune politici, f. voturilor.
POLKA=pol'-ek (de origincl po- to POLLUTE = pol-llt' (L. pol-
lonei), s. poi* f. luo), va. 1 a manji, a terfeli, a
POLL = poi (O. bol.), s. 1 cap, pngari, a intina, a corupe. 2
2 lege : cap, n. individ, m. a profana. 3 a viola, a silui.
persoan, f. 8 list, list elec- 4 fig. : a strica (bucuria, etc.). II
toraiii, f. 4 alegere, f. 6 s. Loc. 1 Their polluted ways, mo-
safi pl.: scrutin, n.; vot (indivi- ravurile lor corupte, stricate.
dual), n.-6 t. de univ.: diploma POLLUTEDNESS = d-nes, s.
(simplci), f. 7 pesce : mihalt, m. minjire, terfeleala, pingarire, In-
II Loc. 2 Poll-tax, capitatiune. 5 tiniiciune, coruptiune, prihani, f.
To demand a poll, a cere votul POLLUTER = e'r, s. persoan
cu scrutinul.. To open the poll, a care minjesce, etc. f.; coruptor, m.

www.dacoromanica.ro
 230
POL PON

POLLUTION = an, s. 1 V. parfum, de mireasm, n. 2 cutie

Pollutedness. 2 profanatiune, f. cu parfum, cu mireasm, f.
POLONY=po-W-ni (Bolonia), s. POMATUM = po-mi?-t'm (Gr.
salam, n. pommade), s. pomade', f.
POLTROON = pol-tran' (Fr. pol- to POMATUM, Da. a pomada.
iron), s. fricos, pleac-fugfi, pop.: POMEGRANATE = pm-gran'-et
cacii-frici, m. (L. pomum, granum), s. frucl:
POLTROONERY = ar-i, s. rodie, f. II Loc. Pomegranate-free,
flick f. rodiii (pom).
POLYANDRIA = POME WATER = iiof-tr (L.,
(Gr, polus, anEr), s. bol. : polian- water), s. m'r acru, n.
drie, f. POMMEL = pom'- m 61 (L. po-
POLYGAMIST = po-lig'--mist mum), s. 1 ornament in formii
(Gr. , game5), s. poligam, m. de mr, n. 2 eiochink nacia-
POLYGAMY = mi, poligamie, f. lie, f. 3 surduc, n.
POLYGLOT = pol'-i-glot (Gr. , to POMMEL, va. a ghionti, a
glolia), s. fi adj. poliglot(i). buai, a bate, a freca, a scrmna,
POLYGON= - gon (Gr. , go- a tesla.
nia), s. poligon, n. POMMELLED r.= mad, adj. cu
POLYGRAPH = graf (Gr. , o maciulie, etc.
graph5), s. poligraf, m. POMMELLING = pom-mel'-ling,
POLYHEDRAL =hr-dril (Gr. s. ghionturi, buaell, lovituri, pl.
hedra), adj. [solid] cu mal btaie, frecare, scrmneturii, f.
multe fete. V. Drubbing.
POLYHEDRON, POLYEDRON= POMP = pomp (Gr. pomp), s.
(h)i"-driin, s. poliedru, n. pomp, fal, str lucire, f.
POLYNOMIAL = n6"-mi-1(Gr. fast, n.
nomos), 1 s. polinom, n. 2 POMPION = pomp'-In, s. V.
adj. din maI multi* termenI. Pumpkin.
POLYPE=pol'-i-pi, POLYPUS= POMPOSITY = pom-pos'-i-ti, s.
ps (Gr. , pous), s. polip, m. fal, emfas, f. ; termen1
POLYSYLLABIC, POLYSYLLAB- pompoar, m. pl.
ICAL = sil-lab"-ic-fil (Gr. , POMPOUS = pomf-p6s, adj. pom-
sullab), adj. polisilabic. pos, meret, falnic.
POLYSYLLABLE = POMPOUSLY= 11, adv. In mod
s. cuvint polisilabic, n. pompos ; cu alaiii.
POLYTECHNIC = tec"-nic (Gr. POMPOUSNESS= nes, s. V. Pom-
lechn6), adj. politechnic. posity.
POLYTHEISM= 51"-iz'm (Gr. POND =pond (S. pyndan?), s.
, limos), s. politeism, n. 1 eleateil, iaz, n. 2 reservoriil,
POLYTHEIST =ist, s, politeist. basin (de moarcl, etc.), n. II Loc.
POLYTHEISTIC, POLYTHEISTIC- Pond-lily, bot. : nufr.
AL = adj. polite's- to PONDER= pon'-dr (L. pon-
mulul. dus), v. 1 va. a cntfiri, a cum-
POMACEOUS = po-mg'-ags (L. po- pni, a examina. 2 vn. a se
mum), adj. de mere. gendi (la), a medita (asupra).
POMANDER= po-man'-dr (Fr.
pomme d'ambre) s. 1 cocoloa de s. ponderabilitate, f.

www.dacoromanica.ro
 231
PON POP
PONDERABLE = -b'l, adj. f. 2 elesteil, n. ; poet. : lac, n.
ponderabil, care poate fi cantrit. 3 * piscinii (la lerusalim), f. 4
PONDERER= r, s. care me- apools ( Tamisa in josul apei de la
diteaz, care se gndesce, etc. Podul Londrei pii nei la Blackwell).
PONDERINGLY = ing-1i, adv. POOP pip (L. puppis), s.1 co-
1 meditnd. 2 cu un aer de rabie: pupa, f. 2 dunet, f.
gndire. 1 to POOP, va. 1 mar.: a aborda
PONDEROUS =s, adj. 1 greil, Cu pupa (spre Orm) ; a desfunda.
masiv. 2 fig. : important, in- 2 valurile : a trece peste pupa.
semna t. 2 to POOP, un. a produce un
PONDEROUSLY = es-II, adv. sgomot scurt si ascutit.
grail. POOPING = piip'-ing, adj. ve-
PONDEROUSNESS= 6s-nes, s. nind din spre pupa.
greutate, f. i POOR= pfir (L. pauper), adj.
PONENT = p5'-nnt (L. pono), 1 int. gen. : srac. 2 scaptat.
adj. apusean, occidental, vestic. 3 nenorocit. 4 fig. : srac, mes-
PONGO = pon'-go (Gabon), s. chin, mediocru, trist, rtl. II Loc.
pongo, goril, m. 1 Poor people, oamen1 &Arad% To
PONIARD= pon'-liird (Fr. poi- grow poor, a srci. Poor in spirit,
gnard), s. pumnal, n. srac cu duhul. Poor-spirited, fri-
to PONIARD, va. a injunghia cos ; slab. Poor-spiritedness, frica;
(Cu un pumnay. slbiciune. Poor little fellow sail
* PONIC= pone (S.), s. dracusor, thing sail poor creature, srcuful,
spiridus, m. sircula. Poor-John, pesce : ba-
PONTIFF pon'-tif (L. pontifex), tog. 4 To have a poor opinion of,
s. pontifice, m. a avea o opinie proasti despre.
PONTIFIC, PONTIFICAL = pon- 'Tis but a poor excuse, e o scusi
tir-ic-1, adj. pontifical ; pontifi- foarte trist.
cilor. 2 * (L. pons) privitor la 2 POOR, s. pl. 1 Arad, m. pl.
construcliunea podurilor. 2 scptafi, m. pl. II Loc. Poor-
PONTIFICALLY= iil-li, adv. box, cutia milelor. Poor-house,
ca un pontifice. ospicitt pentru saracl. Poor-lazy,
PONTIFICATE= Et, s. ponti- legea sAracilor. Poor rate, taxa
ficat, n. sracilor.
* PONTIFICE = pon'-ti-fis (L. i POORLY = pile-li, adv. V. Poor.
pons), s. 1 pod, n. 2 structura 1 srcacios. 2 fig.: sricacios,
uniff pod, f. prost, trist, rat
PONTOON = pon-tfinf (Fr. pon- 2 POORLY, adj. indispus. ii Loc.
ion), s. ponton, n. II Loc. Pontoon- To be rather poorly, a fi cam in-
bridge, ponton (pod). Pontoon- dispus. To be but poorly, a nu fi
soldier, pontonier. prea bine, a fi indispus.
PONY = p'-ni (puny ?), s. 1 po- POORNESS= nes, s. 1 srcie,
ney, calus, m. 2 t. de univ. f. 2 mirsvie, josnicie, f. 3
traducere, f. 3 pop. : a cincl li- fig. : srAcie (de imaginatie, etc.),
vre (sterlinge)s. f. 4 lips de valoare, f. 6
POOD=pfid (S. pund), s. [greu- stare proast, f.
late de] 16 kilo g. 30. POP = pop (O. poep), s. sunet
POOL =pfil (S. poi), s. 1 balt, asculit si repede, n.

www.dacoromanica.ro
 232
POP POP
1 to POP, vn. 1 a se mica re- II Loc. No popery jos papistfi I-
pede si fArA veste. 2 a se arAta jos papistasil
far veste, pe neasteptate. 3 a POPINJAY = pop'-in-g (Sp. pa-
merge lute, In pripii. 4 (at, la) pagayo), s. 1 pasere : papagal, m.
a trage. 11 Loc. 1 To pop down, 1. 2 la tir pasere de lemn sad
a se scoborl rara veste; 2. a se de carton, f. 3 fig.: fudulache,
liisa sii cadA. To pop forth, a iesi 4 pasere ghionoaie, f.
sad a se al-Ma de-o-datii. To pop POPISH= pElp'-is, adj. catolie,
in, 1. a liatra flea veste; 2. a papist5sese ; papismulul ; papis-
intra pentru un moment. To pop t(as)ulul. V. Pope.
off, 1. a pleca ark veste sail In POPISHLY = 11, adv. ca un
pripA ; 2. a dispare. To pop out, papist(as).
1. a iesi fArA veste ; 2. a apare, POPLAR= pop'-lr (L. populusl,
a se arita de-o-datA. To pop under, 1 s. plop, m. 2 adj. de plop.
a dispare. To pop up, a se arAta, 3 Poplar (mahala din Lon-
a se ridica fAr veste. To pop up dra). II Loc. 1 Poplar grove, alee
again, a se arAta din nott To pop de plopi. The Lombardy poplar,
upon, a se ariita cuiva. 4 To pop plopul de Italia. Silver poplar,
away at, a trage repede la. while poplar, plop alb.
2 to POP, va. 1 (into, In) a bliga, POPLIN= pop'-lin (Fr. popeline),
a pune repede.-2 a trece (capuy, s. stogi de land poplink f.
a pune, a bfiga (degetuy. 3 a POPPET = pop'-pet (L. pupa), s.
pune (o intrebare). II Loc. 1 pi 2 1 pfipusA, marionetA, f. 2 cu-
To pop in, a bAga In. To pop off, vint de nul ngdiere: bAietel, bietas,
1. a trimite nddrt In pripA; 2. m. fetitA, f.
a se desbra de. To pop out, 1. a POPPY= pop'-pi (S. popeg), s.
arAta, a scoate pe neasteptate; 2. 1 bot. : mac, ni. 2 bot. : mac
a scpa (o vorbiy. To pop up, a de cimp, mac sabatic, m. papa-
ridica, a arAta (capul, etc.). 3 To roane, f. pl. h Loc. 1 Poppy oil,
pop the question, a propune. Did uleifi de mac.
you pop the question P I-al cerut POPULACE=pop'-Iu-la (L. po-
sii fie solia d-tale? pulus), s. gloatA, mojicime, plebe,
POP, adv. de-o-dati, fr veste, poporime, prostime, f. * norod, n.
pe ne-asteptate. POPULAR= lfir, adj. popular,
POP! = pop, interj. de-o-dati 1 poporan, poporului.
fir! fig ! hop! poc I trose ! POPULARITY= s. 1
POPE= pep (L. papa), s. 1 Papa, popularitate, f. 2 opinie sad
m. 2 bis. ortodoxd: popA, f. --3 credintA populari (sad a popo-
pesce: biban, m. II Loc. Pope Leo the rului), prejudecatA popularA (sail
Thirteenth, Papa Leon al XIII-lea. a poporulup, f.
To kiss the pope's loe, a sAruta pa- to POPULARIZE = lAr-aIz, va.
pucul papel. a popularisa.
POPEDOM = d'm (pope, POPULARLY = lAr-li, adv. 1
dom), s. papalitate, f. II Loc. To In mod popular, obstesc. 2 fig.:
gain the popedom, ca sA fie ales obstesce, I deobste, In genere,
Papa. de obieeig.
POPERY-7. er-i, 3. papism, n. to POPULATE=pop'-!u-16t,
papistiisie, f. ultramontanism, n. 1 va. a popula, a Impopora.

www.dacoromanica.ro
 233
POP POR
2 vn. a se popula, a se Impo- * PORPESS--=port-pes, s. mar-
pora. sum, purcel de mare, m.
POPULATION= le"-n, s. po- PORPHYRACEOUS = por'-fi-re"-
pulatiune, f. es, PORPHYRITIC = rit"-ie
POPULOUS = les, adj. poporat, (Gr. porphura), adj. porfirin, de
populat. II Loc. To become popu- porfir.
kus, a se popora, a se popula, etc. to PORPHYRIZE= ralz, va. a
POPULOUSLY les-li, adv. cu porfirisa.
o populatiune numeroasil. PORPHYRY = ri, PORPHYRE=
POPULOUSNESS = /es-nes, s. por'-fir, s. porfir, n.
populatiune numeroask, f. PORPOISE, PORPUS = por'-pes
PORCELAIN = por'-s-len (It por- (L. porcus, piscis), s. marsuin,
cellana), s. portelan, n. ; adj. de purcel de mare, ni.
portelan. II Loc. Porcelain-clay, PORRET=port-ret (L. porrum),
caolin (argild din care se face s. bot. : por, praz, m.
por (elan). PORRIDGE= por'-ridj (pottage?),
PORCH= p6rts (L. porticus), s. s. sup, ciorb, f. II Loc. Porridge-
1 portic, portal, advon, n. 2 pot, tingire, cratit. Mess of por-
tinci, f. vestibul, antral, n. 3 ridge, castron plin cn (sail stra-
Porticul (la Atena). chink plink Cu) sup.
PORCIN= port-soh' pi por'-sin PORRINGER= rin-gIer, s. cas-
(L. porcus), adj. porcesc, porcin. tron, n. strachin, f.
PORCUPINE = por'-cifiu-paln (L. PORT = pert (L. porta), s. 1
, spina), s. porc ghimpos, m. port, port de mare, liman, n.
PORE =p6r(Gr. porosl, s. por, m. 2 * poet. : us, f. 3 mar. : sa-
to PORE= per (Gr. poros?), vn. bord, n. 4 mar. : babord, n,
la seuita cu atente. 2a studia, 5 port, mers, aer, n.
a citi. II Loc. To pore on (sail upon vare, f. 6 diplom. Poarta oto-
sail over), 1. a se uita cu atentle, monk, f. 6 Porto, vin de Porto,
a avea ochil atintill asupra; 2. a n. 8 conducere (a vocel), f. II

1nvta, a studia inteuna. Loc. 1 To get safe into the port,

PORER = por'-er, s. care studiazi a sosi bine la liman, a Intro bine
Inteuna. in port. Free port, port franc.
PORINESS= i-nes, s. naturil Port-admiral, amiralul portulul.
poroasit, f. V. Pore. Port-bar, lant (pentru inchiderea
PORK =perc (L. porcus), s. porc, portului). Port-charges, cheltuielI
finftor, ; adj. de pore. II Loc. de port. Port-reeve, judeeittor al
Pork-butcher, carnatar, suncar. portulul. Port-town, oras mari-
Pork-chop, cotlet, costit de porc. tim, port. Port-warden, pzitor
Sall-porc, carne de pore srat al portulut 3 Port-hole, gun-port,
de curfind. light-port, sabord. 5 Her stately
PORKER = p6rct-er, s. porc, gr- port, portul eI maiestos.* To keep
sun, rimtor, in. port, a face pe stitpnul (easel). 7
PORKET = et, PORKLING = Port-wine, vin de Porto, porto.
ling, .9. parcel, m. to PORT = p6rt (L. porto), va.
POROSITY= po-ros'-i-ti, s. poro- 1* a purta, a duce. 2 a ase0a,
sitate, f. V. Pore. a pune la babord.
POROUS =p6t-res, adj. poros. PORTABILITY =

www.dacoromanica.ro
 23i
POR POS

ti, PORTABLENESS=b1-nes, s. PORTLAND-STONE = prirtf-lnd-

naturA portativa, f. st6n, s. piatra calcarA tare, piatri
PORTABLE= A-bl, adj. 1 por- de Portland, f.
tally. 2 fig. : de rabdat, de PORTLINESS = prirt'-li-nes, s. 1
suferit. mers nobil, port maiestos, n. 2
PORTAGE = idj, s. 1 transport, corpulenta, durdulie, f.V. Port.
n. 2 port (cheltuieli), n. 3 PORTLY = li, adv. 1 maiestos,
platii (a anal marinar), f. 44: nobil. 2 corpulent, gros.
sabord, n. PORTMANTEAU = p6rt-man'-to
PORTAL =al, s. 1 portal, n. (port ; Fr. manteau), s. geaman-
2 poarti, f. ; bola de poart, f. tan, n.
PORTANCE = fins, s. purtare,f. PORTRAIT = por'-trit (L. pro,
PORTE= p6rt, spr. Poarta, Poar- traho), s. portret, n.
ta otoman, f. PORTRAITURE = por'-tri-cfr, s.
to PORTEND = por-tend' (L. por- portret, n.
ro, tendo), va. 1 a prevesti, a to PORTRAY= por-tr', va. la
prooroci. 2*a Inainta, a intinde. picta. 2 a desena. 3 a por-
PORTENT = tent', s. pia* treta, a face portretul (cuiva); a
prevestire, prorocire, f. presa- face tabloul (unlit secol, unei bc1-
giii, n. kiln) ; a descrie. 4 a orna, a
PORTENTOUS = ten'-tiis, adj. Impodobi.
1 de plaza* stranie ; de presagia PORTRAYER= r, s. portre-
prost, trist. 2 fig. : funest, fatal. tist, pictor, m.
3 fig.; grozav, monstruos. PORTRESS = por'-tres, sf. por-
PORTENTOUSLY = li, adv. de treas, f. V. Porter.
prost augur, de piazA rea. PORY = p6'-ri, adj. poros. V.
PORTER=p6rt'-dr, s. 1 portar, Pore.
in. 2 hamal, comisionar, m.-3 1 to POSE = p6z (O. poos), va. 1
baiat (de prvlie), m. ; ha mal a Incurca, a dia vorba, a-I in-
(de dr. de fer), m. 5 porter chide gura, a infunda pe cineva.
(here tare), n. 2 a pune Intrebari dui:4 intre-
PORTERAGE = idj, s. 1 sar- Uri', a nu slbi cu IntrebfirI.
cin de portar, f. 2 port (cos- 2 to POSE= p6z (neologism), vn. a
tal), n. 3 impartire (a pache- posa (a afecta o alitudine, gesturi).
telor, etc.), f. POSER = p6'-z'r, s. 1 persoani
PORTFOLIO = p6rt-f61'-lo, s. 1 care incur* f. incurcii-lumea,
carnet de buzunar, n. 2 porto- carciocar, m. 2 intrebare care
folia (de ministril), n. 3 carton, incurcil, f. arcioc, n. cArciocarie,
(de desen), n. f. 3 inspector, m.
PORTICO = p6e-ti-co (L. porti- POSING= zing, adj. care In-
cus), s. portie, n. curca.
PORTION= p6e-sn (L. portio), POSITION= po-zr-sn (L. post-
s. 1 portiune, parte, f. 2 parte tum), s. 1 int. gen.: positiune,
(de mostenire), f. 3 zestre, f. f. 2 fig. : propunere, f. prin-
to PORTION, va. 1 a distribui, cipia stabilit mal d'inainte, n.
a impArti. 2 a inzestra. 3 inaintare (a unel propunerl), f.
PORTIONLESS = les, adj. Sri II Loc. 1 To be in a position to, a
zestre. fi in positiune de a (sii).

www.dacoromanica.ro
 235
POS POS

1 POSITIVE= poe-i-tiv, adj. 1 POSSESSION= poz-zes'-n, s. 1

int. gen. : positiv. 2 absolut. int. gen. : posesiune, stpnire,
3 formal. 4 (as, to, ci) convins, f. ; folosinta, f. 2 pl. : averl,
sigur. 6 Incipatinat, indarit- bogiiii, posesiuni, bunurl, pl.
nic; dogmatic. H Loc. 4 He was po- 3 apucare (de drac), f. Il Loc. 1
sitive as to this fact, era sigur de To come into (to enter upon) pos-
faptul acesta. I am positive that, session of, a intra In posesiune.
sunt convins c. Don't be so pos- To gain (to get) possession of, 1.
itive, nu fi'i asa de afirmativ. a se face stiipan ; 2. a'sl Insusi ;
2 POSITIVE, s. 1 lueru adevrat, 3. a Infra In posesiune.
n. 2 gram. : positiv, n. POSSESSIVE=.poz-zes'-siv, adj.
POSITIVELY= li, adv. 1 int. posesiv.
gen. : In mod positiv. 2 in mod POSSESSOR= r, s. 1 posesor,
absolut, cu desivIrsire. -- 3 In stapan, m. 2 com. purtitor
mod formal, peremptoriii. 4 cu (al unel poli(e), m.
siguranti, de sigur. 5 eu un POSSESSORY = r-i, adj. 1
ton hotritor, dogmatic. I! Loc. 3 lege: posesoria. 2 stapanitor.
I cannot speak positively, nu pot POSSET =pos'-set (L. posca), s.
si afirm nimic. To testify positi- Nuturcl lapte covisit cu vin.
vely to a fact, a afirma un fapt. Loc. We'll have a posset, o si
POSITIVENESS= nes, s. 1 na- bem Impreuna.
tudi positivi, realitate, f. 2 na- POSSIBILITY = pos"-si-bil"-i-ti
turi desavIrsitii, f. 3 precisiune, (L. posse), s. putinti, posibilitate,
f. caracter formal sa perempto- f. lucru cu putinta, posibilul, n.
rift, n. 4 asigurare, f. 5 ton cea-ce e cu putinfa. Ii Loc. If, by
dogmatic, hotarlitor, n. Incapti- any possibility, 1. clack e cu pu-
nare, Indartnicie, f. tinta ; 2. clack dintr'o Intimplare
POSITIVISM= iz' m, s. posi- neprevdut ; clack cea-ce nu e
tivism, n. cu putint. If, agaiust all possi-
POSSE =pos'-si (L.), s. 1 posi- bility, (V. Loc. 2.). Beyond all pos.,.
bilitate, putinti, f. 2 putere sibility, peste putinta.
publica, f. 3 multime, Im- POSSIBLE= pos'-si-bl, adj. (to,
bulzeala, f. duium, n. II Loc. 2 de, sft ; that, ca) posibil, cu pu-
Posse coniita tus, puterea tinta. II Loc. With all possible speed,
to POSSESS=poz-zes' (L. pos- cu toati iuteala (repeliciune) po-
sessum), va. 1 int. gen. : a avea, sibili ; cat se poate de repede
a poseda. 2 a'si InsusI, a ocupa, (de iutc). As much as possible,
a stapini. 4 a informa, a in- atat cat e en putinlii.
sciinta. 5 (with, de) a fi stpanit. POSSIBLY = bli, adv. 1 eu
II Loc. Every thing I am possessed putinl. 2 poate, se poate.
of, tot cea-ce am. To be possessed Loc. Can he possibly be guilty f e
of, a avea. Iam as well possessed oare cu putinta ca si fie vinovat?
as he, sfint tot atat de bogat ca It possibly may be so, aceasta se
dnsul. 3 To possess one's self of, poate ; aceasta e eu putinti.
a's1 Insusi. He was possessed with 1 POST =post (L. positum), s. 1
an idea, I pusese In minte. 5 m. 2 mil. : post, n. 3
Like one possessed, ca un indricit, functiune, sarcini, slujbi, f. post,
ca un apucat. n. posta (pentru scrisory, f.

www.dacoromanica.ro
 236
POS POS
5 curler, n. &Anita posteLdili- II Loc. Post-diluvial, (- diluvian),
gentA, f. 6 fig. : grabA, posti, dupA potop. Post-entry, 1. t. de
f. 7 conac, popas, n. etapA, f. vamei : adaos de declaratiune ; 2.
8 postA cu cal, f. 9 bartie t. de contab. : Inregistrare poste-
de scrisori, f. II Loc. 1 Street post, rioarii. Post-existence, viati vii-
stilp de stradA. 2 At one's post, toa re sari cea-ralt. Post-meridiem,
la postul sti. To take up one's dupii amia0. Post-mortem exami-
post, 1. a se pune strajii ; 2. a se nation, autopsie. Post-nuptial, fa-
duce la postul sal. 3 Post of trust, cut dupA casa torie. Post-obit, polit
post de Incredere. 4 si 5 To put de plittit dui-A moartea cuiva (de
a letter in the post, a pune o scri- la cine se afteaptei o mogenire).
soare la post. To write one's Post-prandial, de dup prinz.
letter for the post, a face curierul 3 POST = post, adv. In grabi
sal* (corespondenta sa). By this mare, In pripi mare. V. Post 6.
day's post, cu posta (cu curierul) 1 to POST, va. 1 a posta, a
de agl. The post comes in, dili- pune, a aseda. 2 a bAga
genta sosesce. The penny post, the slujbaj. 3 a afisa ; fig. : a ex-
twopenny post, posta mica. The pune. 4 t. de contab. : a trece
general post, posta generalk posta in cartea mare. 5 a inregistra,
mare. The post-bag, sacul cu de- a inscrie. 6 a pune (o scrisoare)
pesile, depesile, posta. Post-bill, la pot. 7 mar. : a inAlta la
foaia de drum a curierulul. Post- gradul de cApitan de vas de res-
boy, 1. curier, factor, postas; 2. bel. II Loc. 1 To post off, a amAna.
surugiti. Post-day, Oi de post. 3 To post up, 1. a afiqa ; 2. com.:
Post-free, francat, cu portul plAtit. a pune (conturi) in curent.
Post-horn, corn (al curierului, al 2 to POST, vn. 1 a cAratori cu
surugiului). Post-house, 1. biuroil pasta, cu postalion. 2 fig.: a
de postA ; 2. post cu cal. Post- alerga, a fugi, a sbura. II Loc. To
mark, pecetea poste!. Post- master, post away (off), a porni in pripii.
director al untl biuroti de pasta. POSTAGE= p6st'-idj, s. port, n.
(Deputy) post-master general (sub) II Loc. To pay the postage (of), a
director general al postelor. Post- plAti portul, a franca. Payment of
note, mandat postal. Post-office, postage, francare. Postage-stamp,
1. s. biurod postal; 2. adj. postal, march postalk.
postelor. General post-office, post to POSTDATE= pOst-dt' (post,
mare (generara). To be left at the date), va. a postdata.
post-office, post-restant. Post-office POSTER = pOst'-r s. 1 cAlitor
authorities, administratiunea pos- cu post, cu postalion, m. 2
talon Post-paid, francat, cu portul curier, factor, postas, m.-3 cal de
plAtit. Post-road, posea, drumul postA, m. 4 afig, n.
(cel) mare. Post-town, 1. oras care POSTERIOR = pos-ti'-ri-r (L.),
are un biuroil postal; 2. oras unde adj. la] posterior.
se gsesce un conac, o postA cu POSTERIORITY = or"-i-ti, s.
cal. 6 Post-haste, 1. cu posta (cu posterioritate, f.
diligenta) ; 2. In grabi mare, in POSTERIORLY = r-li, adv.
pripA; 3. s. pripA, grabi mare. 9 mal frditi, pe urmii, In urm.
Post-paper, hArtie de scrisori. POSTERIORS = rz, s. sesiu-
2 POST= p6st (L.), prep. dupl. tul, n.

www.dacoromanica.ro
 237
PQS POT
POSTERITY = pos-ter'-i-ti, s. fil. : postulat, n. 2 lege, bis. :
posteritate, f. postulape, cerere, f. 3 fig.:
POSTERN = pfist'-grn (L. post), presupunere, f.
s. 1 fortif.: portita ascunsii, f. POST ULATORY = 1-te-ri, adj.
2 arht.: usii din dosul easel, f. ipotetic, presupus.
POSTFIX= fics (post, fix), s. POSTURE = pos'-clr (L. posi-
sufix, n. tum), s. 1 postura, posipe, ati-
POSTHUMOUS = lu-mes (L. tudine, f. 2 condipe, stare (a
(post, humus), adj. postum, dupa afacerilor, etc.), f. II Loc. 1 In a
moartea... sitting posture, asedat. Posture-
POSTHUMOUSLY = li, adv. maker, moftangiii. 2 In a posture
dupa moarte. to (of), In stare sA (de).
* POSTIL = pos'-til (L. post), s. POSY= pfi'-zi (poesy ?) s. 1 de-
1 apostil, nota mrginal, f.-2 vis, f. 2 buchet, n.
rel. : cazanie, didachie, predica, f. POT = pot (Fr.). s. 1 borcan, n.
POSTILION= pfis-tir-fn, s. pos- f. 2 cratit, tingire, f.
talion, surughl, m. V. Post. 3 halba de here, f. 4 cos, aco-
POSTING= pfistf-ing, s. 1 cala- peris de cos, n. 5 t. de aler-
torie Cu posta, cu postalion, f. garl favorit, m. 6 pop. : pri-
2 Inchiriere de cal de posta, pidenie ; ruina, f. II Loc. 1 A
f. 3 punere la post, f. 4 pot of pomatum, un borcanas de
inserippune In Cartea mare, f. 5 pomada (de unsoare). Iron pot,
afisare, f. I! Loc. V. to Post, va. fi oalii de fer. ...-pot, oala (horcan)
vn. 2 Posting-house, post cu cal, pentru... Grease-pot, borcan pen-
conac, popas. tru unturi. 2 To put the pot on,
POSTMAN= man (post, man), a pune supa (pe foc). Pot-bellied,
s. [pl. Postmen] 1 factor, postas, hurtos, pantecos. Pot-belly, burtii,
m. 2 prim advocat (al Mi- pantece. Pol-herb, zarzavat. Pot-
nisterulul de Finan Je, V. Exche- wailer, pot-walloper, aleggtor de
quer), m. orsel, de tIrgusor. 3 Pot-boy,
to POSTPONE = pfist-pfie (L. Miat de carciuma. Pot-compa-
post, pono), va. 1 a amana (du- nion, tovars de chef. Pot-house,
pi). 2 a pune dupii, a pune carciumi. Pot-man, 1. tovar6s
sub ordinele (cuiva), a pune In de chef ; 2. baiat de carciuma. 6
rangul al doilea. To spoil (sail to upset) the pots,
POSTPONEMENT = rant, s. 1 a invinge, a bate pe favorip. 7
amanare, f. 2 Intiirdiere, f. To go to pot, a fi ruinat.
POSTPONER = r, s. care a- to POT =pot, va. 1 a pstra
mina. In borcane, In oale. 2 a puma
POSTSCRIPT = pfist'-script (L. In borcane, In oale. 3 t. de
post,scriptum), s. post-scriptum, n. : a trage (in iepure) In mi-
POSTULANT = pos'-ciu-lint (L. ens. II Loc. 1 Potted game, con-
postulo), s. postulant, m. serve de vinat.
to POSTULATE= let, va. 1 a 2 to POT, vn. a bea, a trage
strui, a cere cu insistenta. 2 a la pahar, a suge, a fi Impodobit
afirma Fari dovad.-3 a reclama. cu darul suptula
POSTULATE, s. postulat, n. POTABLE= pfif-tii-b'l (L. polo),
POSTULATION =-16"-sen, s. 1 adj. de Mut, potabil.

www.dacoromanica.ro
 238
POT POU
POTABLENESS= nes, s. stare to POTHER, v. 1 un. a se cazni,
potabilii, f. a munci. 2 va. a incurca, a
POTASH=pot'-as (pot, ashes), plictisi, a supara.
s. potas, f. POTHOOK= pot'-hfic (pot, hook),
POTASSIUM = po-ta'-i-gm, s. s. 1 carlig de atarnat cratitele,
potasiti, n. etc., n. 2 t. de caligr. : arag,
POTATION= po-t6'-sn (L. poto), 3 pr. ext. : mizgaliturk f.
s. 1 chef cu lAuturk n. 2 li- II Loc. 2 Pothooks and hangers,
batiune, f. 3 bOutur, f. aragI.
POTATO = pti-Ve-to (Sp. patata?), POTION=W-sOn (L. poto), s.
s. cartof, m. II Loc. Appel potato, potiune, bOutur, f.
cartof rotund. F/our of potato, POTLUCK= pot!-IOc (pot, tuck),
potato-flour, feculi de cartof. Po- s. [despre mas] cum o d. Dum-
tato-patch, camp (semniitur) de ne4eii, cu ce va it
cartoff. POTSHERD = Ord (pot, sherd),
* to POTCH=pots (Fr. pocher), s. ciob, barb, n. sprturk f.
vn. a atinge, a busi, a ghionti, POTTAGE pot'-tidj, s. sup,
a lovi. clorlA, f. V. Pot.
POTEEN = po-tinf, s. whisky, n. POTTER= tOr, s. olar, m.
POTENCE = pEV-Uns (Fr. po- to POTTER = pot'-tOr, un. V.
tence), s. fare'', f. pl., spinzuri- to Pother.
toa re, f POTTERN ORE= pot'-frn Or, s.
POTENCY = pa'-tOn-si (L. Po- litarga, f. protoxid de plumb, n.
tens), s. 1 putere, f. 2 tar* POTTERY = pot'-t6r-i, s. ol-
vigoare, f. rie, f.
I POTENT = Vnt, adj. pu- POTTING= ting, s. 1 bautur,
ternic. f. 2 punere in borcane, in
2 POTENT, s. 1 monarch, po- oale, f.
tentat, m. 2 cirj, f. POTTLE = potf-t'l, s. 1 oala,
POTENTATE= fn-tEt, s. po- can, nAsurA (de yin), f. data li-
tentat, monarch, m. trl. 2 cosulet de fragI, n. Loc.
I

POTENTIAL = po-ten'-sal, adj. 1 V. Potation 1.

1* puternic. 2* virtual. 3 POUCH = patits (S. pocca), s. 1
gram. : potential, n. sculet, n. pungi, 'f. buzunar,
POTENTIALITY = 2 burti, f. pantece, in.
s. virtualitate, f. 3 gus (de pasere), f. ; cavitate,
POTENTIALLY = s1-11, adv. f. buzunar, n. (la maimufe). 4
In mod virtual. milit. : 'with', f.
POTENTLY = p6' - adv. to POUCH, va. 1 a baga In bu-
Cu putere, puternic. zunar. 2 fig. : a inghiti.
POTENTNESS= nes, s. putere, POULDRON pul'-drn (?), s. ar-
eficacitate, f. murk (a umerilor), f.
POTHECARY, abreviatiune pentru POULP =pulp (L. pulpa), s. 1
Apothecary. carne (a uegetalelor), f. 2 mo-
POTHER= po:'-r, s. 1 sgomot, lusci : caracatita, f.
n. glgie, larm, f. 2 incur- POULT = pullus), s. cur-
ciituri, f. 3 sbucium, chin, n. canas, m.
munci, f. POULTERER, *POTMTER = p6F-

www.dacoromanica.ro
 239
POU POU
ter-er, s. 1 vindetor de gainI, in. livr. 2 cheltuell pentru timpul
2 cotet, n. remas In tare, in Carla, pl.
POULTICE = palf-tis (Gr. polios), POUNDER= er, s. 1 persoana
s. cataplasmA, oblojealA, f. II Loc. care bate, care piseaza. 2 1. :
Mustard-poultice, sinapism. pisilog, n. 3 de... livre. n Loc.
to POULTICE, va. a pune o ca- 3 A ten pounder, o 'Artie (un
taplasmA. bilet de banal) de dece livre.
POITLTRY=p6F-tri, s. gala pl. Twenty four pounder, tun de done-
deci si patru livre.
II Loc. Poultry-house, cotet de gAini.
Poultry-yard, &nark, curte de I to POUR= par (Gal. bwrw),
pAseri. V. Poult. va. 1 (from, din ; into, In; on,
POUNCE =patins (L. pungo), s. upon, pe] a versa, a turna. 2
1 ghiarii, f. 2 (L. pumex) praf a respandi. 3 a face sA cada.
de sandarack n. sandarack f. 4 fig. (over, prin) a respand, a
3 praf de cArbune (pentru de- imprastia. 5 a emite, a ex-
sen), n. prima, a da drum. II Loc. 1 To
1 to POTJNCE, vn. (on, asupra) pour water upon, a turna apa
a se arunca, a se repedi. peste. II To Pour down Ion, prin),
2 to POUNCE, va. 1 a pudra, a 1. a respfindi ; 2. a imprstia
da cu pudr. 2 desen : a calca (razele sale). To pour down the
cu praf de arbune, a netedi cu praises, a celebra laudele. To Pour
pumicea. 34 a gauri. forth, 1. a versa; 2. a trimite
POUNCE I = pa fins, interj. 'Ala- ea* a da gall ; 3. a emite ;
bic ! iatii ci ..I 4. a exprima (dorinfele sale); 5.
POUNCET-BOX= patin'-set-bocs, a recita, a declama (versuri, etc.).
s. cutie cu mireasma, catuie, f. To Pour in, 1. a turna ; 2. a as-
1 POUND =paiind (S. pund), s. virli (sgefi, etc.) ; a trimite. To
1 greutate : lived, f. 2 monetd : Pour out, 1. a turna ; 2. a res-
livrA sterlinga, livra (25 lei 20 b.), pandi ; 3. a imprA5tia ; 4. a'si
f. I Loc. 1 Pound avoirdupoids, versa (focal), a'si deschide (inima);
lima (453 grame .544). Pound- a scoate (ahturi), a ofta, a sus-
troy saa apothecaries' weight, livra pina ; 6. a recita (versuri, etc.) ;
(373 grame .233). Half a pound, 6. a versa. Pour me out a glass
jumetate de livrA. 2 To pay ten of wine, toarna -ml un pahar
shillings, (two shillings) in the de vin.
pound, a plati dece silingi (don!) 2 to POUR par, vn. 1 ploaie ;
silingl de Dv* sail cinci-deci a cidea, a ploua, a turna cu ga-
(Oece) la suta. Pound-foolish, risi- leata. 2 a curge. 3 mulfime,
pitor, cheltuitor. V. Penny. Pound- torent : a se al-mica, a se repedi.
rate, dobAndi de atata la sutA. 4 gloanfe, etc. : a ploua. 5
2 POUND =paund (S. pyndan), fig.: a cadea. i Loc. 1 Pouring
s.loc pentruvite gisiterAtAcind, n. rain, ploaie repede. II To Pour
I to POUND, va. a inchide in along, a se repedi, a inainta In
tare, in tarl. multime. To Pour down, 1. a ploua
2 to POUND (S. punkin), va. 1 cu gfileata ; 2. a curge ; 3. a se
a bate, a lovi. 2 a pisa. arunca, a se asvirli. To Pour
POUNDAGE = paundf-idj, s. 1 forth, a se respiiadi in afarii. To
efitig, n. comisiwae de atAta la Pour in, a infra cu grAmada, a

www.dacoromanica.ro
 240
POU POW
Intra din toate pirtile, a sosi cu pun ciirnurile In saramuri ; 2.
grOmadO. To Pour on, a se repedi, fig.: butoiil.
a se Inghesui. POWDERY = i, adj. 1 firimi-
POURER =p6e-gr, s. care yank cios, friabil. 2 prifuit, prifos.
care toarni, etc. POW-D1KE= pafe-dalc, s. zigaz,
to POURTRAY, va. V. to Portray. n. dig, ieziituri, f.
POUT = petit (Fr. bonder), s. POWER= pat1/-gr (Fr. pouvoir),
mufti, strImbare din guri, buf- s. 1 [to, de, sti] putere, putinti,
neali, buzumflare, supirare, im- f. 2 facultate (a spiritului), f.
bufnare, f. pl. : mijloace, n. pl. talent, n.
t,o POUT, on. 1 int. gen. (at). : 4 putere, autoritate, f. -- 5 pu-
a face wiz a arta mutre (cuiva), tere (natiune, print), f. 6 ar-
a bufni, a se hnbufni ; fam.: a math', f. puterl, f. pl. 7 putere
rasa buze. 2 l. : a iesi. II Loc. dumnedeasci, divinitate, f. Dum-
Pouting lips, buze lsate. nedeti, m. 8 mecan. putere, f.
POUTER= paiit'-6r, s. bufnos, efect, n. muna, f. 9 t. de lege
Imbufnat, m. Imputernicire, f. 10 art., aleg:
POUTING= lug, s. bufnealii, f. putere, f.-11 pop.: multime, gri-
V. Pout. mad, f.11 Loc. 1 Power to do, pu-
POUTINGLY = li. adv. fiand terea de a face. That is out of his
sad artind mutre, bufnind, fin- power, aceasta nu stil In puterea
bufnindu-se. luI ; aceasta nu-1 este cu putinti.
POVERTY =pov'-gr-ti (L. pau- To the utmost of my power, pe
per), s. sricie, f. cAt hnI va Et cu putintO. Power
POW I = pail, interj. 1 piha 1 of water or of wind, puterea a-
peah ! ptiu 1 2 dei ! ae I pel sail a vntuluit. 2 The powers
POWDER = paii'-d5r (Fr. pou- of the mind, facultitile sufletului.
dre), s. 1 praf, colb, n. pulbere, f. The power of speech, puterea cu-
2 pudr (pentru par), f. 3 pral vIntulul. 3 Great powers of, un
n. larbil, f. (de pupa). 11 Loc. 1 mare talent de. 4 Absolute pow-
To grind to powder, a face praf, er, puterea absolut. To have
a reduce la pral. Tooth powder, power over (sail upon, sad with),
prafurl de ding. 3 Powder and a avea influenti asupra, la. To
shot, 1. munitiuni; 2. fig. pi fam.: come into power, a veni la pu-
beta. Powder-cart, cheson. Pow- tere. f, The great Powers, ma-
der-magazine, - mill, ierbrie. rile PuterI. 8 Conducting power,
Poivder-mine, mini. Powder-mon- putere conduatoare. Mechanical
key, Wet la marina'. powers, puteri mecanice. V. Horse,
1 to POWDER, va. 1 a redece Motive. Effective power, putere
In sari a face pral. 2 a pudra adevrati, muncii a devirati. Done
3 (with, Cu) a presira. by manual power, by steam power,
4 a sire, a presira cu sere. fficut cu mina, Cu maeina Cu a-
2 to POWDER, vn. 1 a se face burl. Power-loom, razboiii meca-
praf. 2* (upon, asupra) a eidea. nie. Power-press, presi mecanici.
POWDERING = ing, s. 1 pul- 9 With full powers, cu puted de-
verisare, f. 2 pudrare (a pa- pline. Person acting under power
nda!), f. 3 sirare, f. u Loc. 8 of attorney, Imputernicit. 11 A
Powdering-tub, 1. oalO In care se pottier of words, vorbe multe.

www.dacoromanica.ro
 241
POW PRA
POWERFUL = adj,1 profesitzny, f. 7 clientel, f.
puternic. 2 tare, teapan, gros. 8 biuroil (de advocat, etc.), n.
POWERFULLY = 1i, adv. 1 Cu t. de lege practich, f. 10 mil.:
putere. 2 mult, Cu tarie. tir, n.-11 mus.:
POWERFULNESS= nes, s. pu-. (al pianoului, etc.), n. II Loc. 1 The
tere, f. practice of speaking, obiceiul de a
POWERLESS= pati'-6r-les, adj. vorbi. To make it one's practice,
neputiucios, fr putere, In ne- a'sI face un obiceiii de (s). Evil
putinta, slab. practices, obiceiurl rele. 2 Words
POWERLESSNESS = nes, s. ne- in practice, cuvinte Intrebuintate,
putinta, slbiciune, neeficacitate, f. In us. 3 Active practice, agerime,
POWWOW= paii-tiall (India), s. agilitate, sprintenie. 7 A thriving
1 ghicitor, m. 2 adunare In- practice, o clientela numeroas.
diana, f. 3 fig. : arababur, * PRACTISANT = ti-zant, s.
harmalaie, f. int. ri ajutor, complice, par-
PDX=pocs (S. poc), s. 1 med.; tas, tovar6s, ni.
boari contagioasa, f. I to PRACTISE= tis, va. 1 a
2 interj. (on) dracu sa-1 ja I lua- practica, a pune In practic, a
l'ar ciuma I II Loc. 1 Cow-pox, exercita. 2 a intrebuinta. 3
vaccin, altoiil. Small-pox, vr- a face, a comite, a savIrsi. 4 a
sat. V. to Pit. 2 Pox o' your exercita, a practica (o profesitme
throats I s v6 ja ciuma 5 a se exersa la, a stu-
POZ = poz, s. Fi adj., abrev. pen- dia. 6* a Inssela. II Loc. 2 To
tru Positive. practise deceit, a Intrebuinta sme-
to POZE = p6z (O. poos), va. a cheril, a Insela ; a jefui, a lua
Incurca. V. to Pose. pielea.
PRAAM= pram (O.), s. corabie 2 to PRACTISE, vn. 1 (on, with)
CU lopey i cu pnze, f. a se exercita (la) ; a Incerca sa,
PRACTICABILITY= pracf-ti-ca- a se Indeletnici la ; a'sl face un
bil"-i-ti, PRACTICABLENESS= obiceill (de, s). 2 a exersa, a
b'l-nes (Gr. prass5), s. practica- studia, a lucra. 3 a face pe, a
bilitate, posibilitate, putinta, f.
fi stabilit ca (medic, advocat, etc.);
a se indeletnici cu. 4 (with, cu)
PRACTICABLE b'l, adj. prac-
ticabil, de Intrebuintat, de fcut.
a comunica In secret. 5 (upon)
PRACTICABLY= -Z bu, adv. In a fi smecher (Cu), a Insela (pe) ; a
mod practicabil. exploata (ceva).
PRACTICAL pracr-ti-cal, adj. PRACTISED = tist, adj. expe-
1 practic.2 In actiune. V. Joke. rimentat, exercitat ; priceput, di-
PRACTICALLY = li, adv. In baciii, iscusit.
practica, in mod practic. PRACTISER= ti-s6r, s. 1 care
PRACTICALNESS = nes, s. na- practici, care pune In practica.
tura practic, f. 2 practicant, m.
PRACTICE=prac'-tis, s. 1 int. PRACTISING= ti-sing, s. V.
gen. : practia, f. obiceili, n. 2 Practice.
Intrebuintare, f. us, n. Bindemi- PRACTITIONER = prac-ti'-s6n-
mare, f. 4 purtare, f. ; int. rii: 6r, s. 1 practicant, m. 2 medic,
uneltire, urzire, f. 5 * mestesug, m. 3 om Indeminatic In pro-
viclesug, n. 6 practicare (a unei fesiunea sa, expert, m. 4* care
H. L. LOW. Dicf. Eng.-Rom., vol. II. 16
www.dacoromanica.ro
 242
PRA PRA

pune in practica. 5 * intri- nazdravanie, glum, far* festa,

gant, f. renghiu, n. Loc. 1 To play
PRAGMATIC, PRAGMATICAL = one's pranks, a face strengfirii. 2
prag-mat'-ic-il (Gr. pragma), adj. To play pranks on, a face pozne
1 diplom.: pragmatic. 2* prac- cuiva.
tic. 3 care se crede, infumurat. PRANKISH= prane-4, adj. sbur-
4 oficios. dalnic, nazdrilvan.
PRAGMATICALLY = li, adv. 1 to PRATE = prEt (O. praaten),
Cu infumurare. 2 in mod oficios. un. [about, despre] a triincani, a
PRAGMATICALNESS= nes, s. flecri, a floncani, a cafai. 2a
1 infumurare, t. 2 plictiseal, f. raporta, a purta vorba. 3 va. a
PRAIRIE prEr'-i (Fr.), s. livad, spune, a turna.
June& f. final, n. PRATE, s. trananealii, fleck-
PRAISE prEz (L. pretium), s. He, f.
lauda, f. elogiu, n. PRATER prEV- er, s. franca-
to PRAISE, va. 1 inf. gen. (for, nitor, flecar, toaca-gur, ni. tran-
pentru ca) : a lauda. 2 a da canitoare, moara stricata, gur
lauda, a glorifica, a canta, a ce- sparta, farfara de gura, f.
lebra. Loc. 2 Let us praise God, sa PRATIC, PRATIQUE = prat'-ic
dam lauda Domnului. (Fr. pratique), s. practic, f.
PRAISELESS= les, adj. fail PRATING = prEt'-ing, 1 s. V.
lauda, fr elogiu. Prate. 2 adj. V. Prater.
PRAISER = er, s. laudfitor, PRATINGLY= li, adv. tan-
admirator, canind, flecarind, floncanind,
PRAISEWORTHILY=ucr-n-li,
adv. In mod vrednic de laudat, to PRATTLE prat'-el, un. V.
In mod laudabil. to Prate 1.
PRAISEWORTHINESS = Ci-nes, PRATTLE, s. F. Prate.
s. natura de laudat, f. merit, n. PRATTLER = tler, s. V. Prater.
PRAISEWORTHY = Ci, ad j. PRATTLING= tling, s.V. Prat-
laudabil, de ludat, vrednic de ing 1.
laude. PRAVITY prav'-i-ti L. pravus),
PRAM =_- pram, PRAME = pain, s. compile, depravare, stricare, f.
s. I'. Praam. PRAWN pron, s. creveta, f.
to PRANCE= prans (Ger. pran- I to PRAY= prE (L. precor), un.
gen), on. 1 a sari ; cal : a se ridica 1 inf. relig. (lo, la) a se ruga.
In doua picioare. 2 fig. : a ca- 2 fig. a ruga; (for) a cere. 3
lri mandru, a se pauni, a se (for, pentru) a se ruga. 4 rani.:
fuduli, a se rafoi. a ruga. I Loc. 4 Pray, tell me,
PRANCING = pran'-sing, 1 adj. spune-mi, te (ve) rog.
sprinten, care se ridica in 2 to PRAY, va. a ruga.
dona picioare. 2 s. ridicare in PRAYER= pri..;'-r, s. 1 ruga-
dotia picioare, vioiciune, f. ciune, rugaminte, f. 2 cerere,
to PRANK = prone, va. a On, f. 3 pers. : rugator, ni. I Loc. 1
a impodobi, a orna, a decora. IThe Lord's prayer, Tatal nostru.
Loc. To prank up, a gati. Common prayer, liturghie. Prayer-
PRANK, s. 1 comedie, dracie, book, 1. carte de rugiciuni ; 2.
nebunie, strengarie, f. 2 pozn, liturghie, tiple.

www.dacoromanica.ro
 243
PRA PRE
PRAYERFUL = ful, adj. cu- PREBENDARY= preb'-en-d-ri,
cernie, cuvios, evlavios, pios. s. canonic, m.
PRAYERLESS = les, adj. 1 PRECARIOUS = (L.
care nu se roag. 2 fr s se precor), adj. nesigur, precar.
roage, fAr rugaciune. PRECARIOUSLY= li, adv. In
PRAYING = prE'-ing, s. rugh- mod nesigur, precar.
ciune, rugrninte, PRECARIOUSNESS = nes, s.
PRAYINGLY= 1i, adv. cu ru- stare sail naturi nesigur, pre-
gaminte. car, f.
PRE... = pri (L. prae), prefix PRECATORY = prec'--f-ri (L.
care arat antfiietatea de timp, precor), adj. rugitor.
de loe, de rang. PRECAUTION = pri-co'-sn (L.
to PREACH= prIts (L. prae, dico), prae, cautuni),s. bigare de seam,
va. n. 1 a predica, a propo- precautie, fereal, ferire, f.
-vklui. 2 a povtui, a sfatui. to PRECAUTION, va. a feri, a
Loc. 1 To preach a sermon, a insciinta.
face o cazanie. 2 To practise what PRECAUTIONARY -ri, adj.
one preaches, a da exemplul. de precautie.
PREACHER= prits'-6r, s. 1 pre- PRECAUTIOUS=pri-co'is, adj.
dicator, propovaduitor, * prudent, cu minte.
Eclesiastul. PRECAUTIOUSLY = li, adv. cu
PREACHING = ing, s. cazanie, precautie, cu bgare de seam.
predicfi, propovaduire, f. to PRECEDE= pr-sId' (L. prae,
PREACHMAN = ink', s. predi- cedo), va. 1 a preceda, a merge
cator, propovkluitor, ni. Inainte. 2 fig.: a avea preca-
PREACHMENT = ment, s. dis- dere, a trece Inaintea altuia.
curs mare, n. PRECEDE L10E = pr" - si ' - dns,
to PREACQUAINT PRECEDENCY= den-si, s. 1 pre-
(L. prae, ad, con, notum ?), va. cadere, f. 2 Ontiiietate, f. 3
a preintimpina, a a puca Inainte. superioritate, f. 4 * prece-
PREACQUAINTANCE= ns, s. dent, n.
cunoscinta prealabila, f. 1 PRECEDENT = pri-si'-dnt,
to PREADMONISH = prT-ad- adj. 1 precedent, de mal nainte.
unon'-4 (L. prae, ad, moneo), va. 2 (to, la) anterior.
a Insciinta inainte de toate. 2 PRECEDENT = prest-i-dnt, s.
PREADMONITION = mo-ni'- 1 precedent, n. 2 * semn, n.
in, s. insciintare, f. avis prea- dovada, f. 3 * original, pro-
Jahn, n. iect, n. copie (de act), f. -- 4 pl.,
PREAMBLE pri-am'-b'l (L.prae, t. de lege : jurisprudenti (a both-
ambulo), s. 1 preambul, n. 2 t. iirilor), f.
-de lege: expunere de motive, f. PRECEDENTED= dent-ed, adj.
to PREANNOUNCE, va. a Insci- autorisat printeun precedent.
inta dinainte. PRECEDENTLY= pri-si'-dent-li,
PREBEND = preb'-nd (L. prae- adv. mal Inainte, odinioar.
beo), s. 1 I.: prebendii, prmOn- PRECEDING = pri-si'-ding, adj.
cifi, f. 2 pers.: canonic, ii ppr. 1 precedent, anterior.
PREBENDAL = pri-ben'-dal, adj. 2 care precedeaz, care merge
de canonic. inainte. 3 inainte.

www.dacoromanica.ro
 214
PRE PRE
PRECENTOR = pri-sent-ter (L. 1 (from, de, de la ; into, in) a re-
prae, cantum), s. efintiiret (la bi- pesli, a arunca, a asvirli. 2 a
serial), m. a accelera. 3 himie: a pre-
PRECEPT = prit-sept (L. prae, cipita. II Loc. 1 To precipitate one's
capium), s. 1 precept, n. povata, self, a se arunca.
f. 2 poruncl, f. 3 lege : man- 2 to PRECIPITATE, un. 1 a se
dat, n. repesli, a se arunca, a se asvirli.
PRECEPTIAL pri-sept-sl, PRE- 2 himie : a se precipita.
CEPTIVE= tiv, adj. care consta 1 PRECIPITATE, adj. 1 grAbit,
in precepte, poveri satz maxime. pripit. 2 repeslindu-se. 3*
PRECEPTOR = ter, s. precep- drept In jos, ca peretele.
tor, guvernor, ni. 2 PRECIPITATE, s. himie: pre-
PRECEPTORIAL = pri-sep-trt- cipitat, n.
i-iil, adj. de preceptor, de guver- PRECIPITATELY = li, adv. In
nor, preceptoral. prip.
PRECEPTORY= pri-sept-te-ri, 1 PRECIPITATION= pri-sipt-i-te"-
adj. de precepte, de pi:well. sen, s. graba mare, iuteali, pripii,
2
s. preceptorat, n. repesleara, precipitatiune, f.
PRECEPTRESS = pri-sep'-tres, PRECIPITOUS = tes, adj. 1
sf. guvernantA, institutoare, f. drept in jos, ca peretele, repede,
PRECESSION = pri-se'-n (L. epos. 2 fig. : grfibit, pripit.
prae, cessum), s. precesiune, f. PRECIPITOUSLY = li, adv. 1,
PRECINCT = prr-sinct (L. prae, drept in jos, ca peretele. 2 fig..
cinctum), s. 1 limita, margine, f. In pripil.
semn de hotar, n. 2 incinta, f. PRECIPITOUSNESS= nes, s. 1
3 teritoriii, linut, n. 4 juris- natura ripoas, f. 2 fig., V.
dictiune, f. ; competentil, f. re-. Precipitation.
sort, n. PRECISE = pri-saist (L. prae,
PRECIOUS = prest-es (L. pre- caesum), adj. 1 precis, exact, ho-
tium), adj. 1 (lo, pentru) de pret tfirit. 2 fig. : ciclitor.
scump, pretios. 2 pop.: grozav. PRECISELY= li, adv. 1 toc-
PRECIOUSLY = li, adv. 1 ca mai, exact. 2 fig. : cu. preci-
pe un lucru scump. 2 pop. : siune. 3 ca un formalist. il Loc..
grozav. 1 At six precisely, tocmal la sase.
PRECIOUSNESS = nes, s. pret 2 Precisely so, toemai asa.
scump, mare pret, n. PRECISENESS = nes, s. pre-
PRECIPICE = prest- i-pis (L. prae, cisiune, f.
caput), s. 1 prpastie, f. preci- PRECISION= pri-sit-jen, s. 1 mo-
pitin, n. 2 AO, f. derator, m. 2 formalist, ni.
PRECIPITANCE= pri-sipt-i-tns, PRECISION, s. precisiune, f.
PRECIPITANCY = tn-si, s. 1 to PRECLUDE = pri-clindt (L.
graba mare, iuteara, pripi, repe- prae, claudo), va. 1 [from, din]
slealft, f. 2 rivnA, f. a exclude. 2 a impiedica, a in-
PRECIPITANT= tAnt, adj. 1 lhtura. 3 a face nefolositor.
grabit, pripit. 2 repeslindu-se. 4 * a inchide.
PRECIPITANTLY = li, adv. In PRECLUSION = pri-clifit-jen, s.
pripa. excludere, f.
1 to PRECIPITATE= tet, va. PRECLUSIVE= siv, adj. (of)

www.dacoromanica.ro
 245
PRE PRE
exclusiv, care exclude, care im- PREDACEOTJS = pri-de/-ses (L.
piedia sag inlturi. II Loc. An in- praeda), adj. de prad.
tention preclusive of, scopul de a PREDATORY= pred'-i-ter-i, adj.
"bn piedica. 1 de jaf, de prad.2 bOntuit
PRECLUSIVELY = Ii, adv. cu de tlharT.
excludere, impiedictmd. to PREDECEASE= pef-di-sis' (L.
PRECOCIOUS = pri- co'-ses (L. prae, de, cessum), va. Fi n. a muri
prae, coquo), adj. precoce, tim- fnaintea (altuia).
puriii. PREDECESSOR= pred-i-ses'- ser,
PRECOCIOUSLY = li, adv. cu s. 1 predecesor, m. 2 steabun,
precocitate, in mod precoce. strmos, m.
PRECOCIOUSNESS= nes, PRE- PREDECLARED, adj. declarat di-
COCITY = pri-cos'-i-ti, s. precoci- nainte.
tate, f. to PREDEFINE, va. a defini dina-
PRECOGNITION = prr-cog-ni"- inte.
sen (L. prae, con, nolum), s. 1 cu- to PREDESIGN, va. a aeata, a
nosciint anterioar, f. 2 in- alege dinainte.
terogatoriiI, n. to PREDESTINATE= pri-des'-ti-
to PRECOMPOSE= pri-com-p6z' net (L. prae, destino), v. 1 va. a
L. prae, con, ponol, va. a com- meni, a predestine. 2 vn. a
pune ma inainte. crede In menire, In predestinatie.
PRECONCEIT =1)11-cl:0n-sit' (L. PREDESTINATE, adj. menit, pre-
prae,con,capio),s. inchipuire, pre- destinat.
cugetare, preventie, prejudecat, f. PREDESTINATION, s. menire,
to PRECONCEIVE siv', va. predestinatie, f.
1 a's1 Inchipui. 2 filos. : a pre- PREDESTINATOR= n-ter, s.
eugeta. care poruncesce dinainte.
to PRECONCERT =prf-chen-sert' to PREDESTINE =
L. prae, con, certo), va. a pl- va. 1 meni, a predestina. 2a
uui, a se intelege, a se Invoi. porunci dinainte.
PRECONIZATION = pri- con' - i- PREDETERMINATE pa-di-tee-
ze"-sen (L. praeco), s. procla- mi-net (L. prae, de, terminus),
mare, f. adj. predeterminat.
to PRECONSTITUTE = pef-con'- PREDETERMINATION = n."-
sti- dfit, va. a alciitui, a constitui On, s. 1 hotrire anterioari
In mod prealabil. luatfi dinainte, f. 2 filos scol.
PRECONTRACT --= pri-con'-tract predeterminatiune, f.
(L. prae, con, tractum), s. con- to PREDETERMINE= pH-di-tee-
tract anterior sag prealabil, n. min, va. a hotrl dinainte.
to PRECONTRACT = prf -con- PREDIAL = per-di-it (L. prae-
tract', va. a contracta dinainte dium), adj. 1 In imobile, In aca-
sail in mod prealabil. returl. 2 legat de mosie.
PRECURSOR = pri-chee- ser, * PREDICABILITY = pred' -I- ea-
PRECURRER = rer (L. prae, cur- bil"-i-ti (L. prae, dico), s. calf-
sum), s. premergetor, precursor, tate care se poate afirma, f.
prevestitor, PREDICABLE= adj. care
PRECURSORY = PRE- se poate afirma.
CURSIVE= siv, adj. prey estitor. PREDICAMENT = pre- die

www.dacoromanica.ro
 246
PRE PRE
mnt, s. 1 categorie, clasa, con- to PREDOMINATE= nEt, v.
ditie, f. 2 fam. : positie, stare, mt. (over, asupra) a predomina.
f. ; hal, . 3 /1g.: luern deja 2 a birui, a invinge. 3 va. a
pomenit, n. domina.
PREDICANT = pred'-i-cant, s. 1 PREDOMINATING= n't- ing,
log.: care afirma. 2 predicator, adj. dominant.
propovAduitor, in. PREDOMINATION=
to PREDICATE= cht, va. fi s. autoritate, influenta superioarii,
n. 1 log. : a afirma. 2 impropr.: f. ascendent, n.
a intemeia. to PREDOOM= pri-dm', vn. a
PREDICATE, s. atribut, n. osndi dinainte ; a meni.
PREDICATION = che"-On, s. to PREELECT pri-i-]ece L.
afirmatiune, f. prae, e, lecluni), va. a alege
PREilICATORY= ca-t6r-i, adj. dinainte.
afirmativ. PREELECTION= lec"-sn, s.
to PREDICT =pri-diet' (L. prae, 1 alegere anterioara, f. 2 ale-
diclum), va. a predice. gere facuta dinainte, f.
PREDICTION = pri-die-sn, s. PREEMIN.ENCE = pri-em'-i-nens
predicere, f. (L. prae, emineo), s. 1 preemi-
PREDICTIVE= tiv, adj. (of) nenta, f. 2 superioritate, f.
care predice; profetic, prorocesc. PREEMINENT, adj. preeminent.
PREDICTOR= fr, s. (of) care PREEMINENTLY, adv. in mod
predice; profet, proroc. m. preeminent.
PREDIGESTION, s. digestiune, to PREEMPLOY, va. a Mire-
mistuire repede, f. buinta dinainte.
PREDILECTIONprI'-di-lec"-sn PREEMPTION= pri-emp'-sEn L.
(L. prae, di, lecium), s. predilec- prae, emplum), s. drept de a cum-
tfune, f. piira dinainte sail inaintea altuia.
to PREDISCOVER prI'-dis- to PREEN= prIn (S. prgn), va.
chv"-r, va. a descoperi inainte. a multi (pende sale).
PREDISCOVERY = i, s. d esco- to PREENGAGE = prT-en-ghEdj'
perire anterioara, f. (L. prae ; Fr. en, gager), va. a
to PREDISPOSE, va. a predis- angaja, a lega dinainte sa in
pune. mod prealabil.
PREDISPOSING, PREDISPONENT, PREENGAGEMENT = mgnt, s.
adj. care predispune, pregfitesce. angajament anterior, n.
PREDISPOSITION, s. predisposi- to PREESTABLISH, va. a pre-
liune, f. stabili, a stabili dinainte.
PREDOMINANCE = pri-dom'-i- PREEXAMINATION, s. examen
nns, PREDOMINANCY= nan-si prealabil, n.
(L. prae, doniinus), s. 1 [over, to PREEXAMINE, va. a examina
asupra] autoritate, influentii, pr- In mod prealabil.
ponderant, f. 2 med. : predo- to PREEXIST, tin. a preexista.
minant, f. PREEXISTENCE, s. preexiste*:
PREIPOMINANT = nnt, adj. PREEXISTENT, adj. preexistent
predominant. PREFACE = prer-Es (L. prae,
PREDOMINANTLY = nant-li, /ari), s. [lo, a] prefat, preen-
adv. in mod predominant. vIntare, f.

www.dacoromanica.ro
 247
PRE PRE
1 to PREFACE, va. 1 (with, cu) to PREFIX = pri-fics' (L. prae,
a preluda. 2 fig. : a ascunde. fixum), va. 1 1101 a pune in ca-
2 to PREFACE, un. a spune ca pul... 2 a hotri (dinainte).
o prefat, a face s se observe. 3 a stabili.
PREFACER= prer-a-sr, s. au- PREFIX= prif-fics, s. prefix, rt.
tor al unel prefate, in. to PREFORM, va. a forma di-
PREFATORY = adj. 1 nainte.
ca o prefat, ca o precuvintare. PREFULGENCY = pri-felf -gien-si
2 preliminar. (L. prae, falgeo), s. strfilucire, f,
PREFECT = pri'-fect (L. prae, PREGNANCY = pregf-nan-si (L.
factum), s. prefect, in. praegnans), s 1 sarcina, ingreu-
PREFECTURE = fec-cre'r, s. nare, f. -- 2 fig. : fecunditate,
prefecturi, f. rodnicie, fertilitate, f.
to PREFER = pri-f6rf (L. prae, PREGNANT = nfint, adj. 1 in-
fero), va. 1 in. gen. [above, to]: siireinata, grea, ingreunata, f. ;
a preferi (la), a pretui maI mult pop. in alta stare, bortoasa, cu
(ca). 2 a presenta, a oferi, a burta la gura, f. 2 fig. (with,
adresa. 3 a inainta. 4 (to, in) abundent, fecund, rodnic,
la) a promova, a inainta (la un fertil. 3 insemnat. 4 * lim-
grad, etc.). pede, lmurit. 5 * repede, ga-
PREFERABLE = prer-gr-i-b91, ta. 6 istet, spiritual ; vioiu.
adj. (to, la) preferabil, de pre- Loc. 2 To make pregnant, a fe-
ferat. cunda, a inrodi.
PREFERABLENESS = b'l-nes, PREGNANTLY = li, adv. cu
s. naturi preferabila, f. fecunditate, etc.; eu totul.
PREFERABLY = bli, adv. (to, PREHISTORIC = pri-his-tor'-ic,
la) cu preferinta. adj. preistoric.
PREFERENCE = prer-gr-ns, s. to PREJUDGE = pri-gTedj, to
(to, la ; over, asupra) preferent, PREJUDICATE = pri-gIilf- di- chEt
f. ii Loc. Preference shares, actiuni (L. prae, jades), va. 1 a preju-
privilegiate. deca. 2 a osandi dinainte.
PREFERENTIAL = pref-6-ren'- PREJUDGMENT = pri-gledj'-
sal, adj. privilegiat. m'nt, s. judecati anterioarit, f.
PREFERMENT = pri-fgrf-m'nt, PREJUDICATE
s. 1 (to, la) inaintare, promovare, adj. 1 prejudecat. 2 fig. : infiu-
f. 2 functiuni inalte, f. pl. entat, prevenit, care are preju-
3 * preferenta, f. 4 bis. : enorie, decal!.
parohie, f. PREJUDICATIVE = ca-tiv, adj.
PREFERRER=r6r, s. (of) per- care judeca saii osandesce tara
soanii care preferii, care are o cerceta re.
preferent (pentru). PREJUDICE= predj'-iu-dis, s. 1
PREFIGURATION = pri- fig'-lu- (against, to, contra) prejudiciu,
r-e-sen (L. prae, fingo), s. shn- n. prejudecata, f. ; preventie, f.
bol, tip, n. 2 datin, paguba, f. prejudi-
PREFIGURATIVE= rA-tiv, adj. cia, n.
simbolic, tipic. to PREJUDICE, yet. 1 (with, prin;
to PREFIGURE= pri-fig'-r, va. against, to, contra) a preveni, a
a figura dinainte. influenta, a pricinui prejudeca tr.

www.dacoromanica.ro
 218
PRE PRE
2 a pricinui neajunsurI, pa- adv. cu premeditatiune, cu. pre-
gube ; a prejudicia, a vtma. cugetare.
PREJUDICED= dist, adj. in- PREMEDITATION= tE"-sn, s.
fluentat, prevenit, cu prejudecitI. premeditatiune, precugetare, f.
PREJUDICIAL = di"-sl, adj. PRENHAL=prr-mi-Al (L. prae-
(lo, cuiva) prejudiciabil, pgubi- mium), adj. care respltesce.
tor, vtmtor. * PREMICES = prem'-i-sez (L.
PREJUDICIALLY = li, adv. in primas), s. pl. pargh, f.
mod prejudiciabil, etc. 1 PREMIER prr-mi-r (Fr.),
PREJUDICIALNESS = nes, s. adj. prim, Antfiiit
natura prejudiciabil, etc., f. 2 PREMIER, s. prim ministru,
PRELACY = prel'--si (L. prae, presedinte al Consiliului de mi-
latum), s. episcopat, n. nistri, ni.
PRELATE= Et, s. prelat, PREMIERSHIP = sip, s. pre-
PRELATESHIP = sip, s. pre- sidentie a Consiliulul de minis-
latur, f. trI, f.
PRELATIC, PRELATICAL = pr- 1 to PREMISE pri-maie (L.
IRV-lc-Al, adj. 1 de prelat, pre- prae, missum), mi. 1 a declara
latilor. 2 trufas, mndru. a expune dinainte. 2 a explica,
PRELATIST = prel'--tist, s. pr- a lamuri dinainte. 3* a tri-
tas al episcopatuld, mite prea degrabk.
PRELIBATION = pa-1i - be'-sn 2 to PREMISE, un. 1 (with, Cu,
(L. prae, libo), s. gust dinainte, n. prin) a incepe. 2 pune pre-
PRELIMINARY= pri-lim'-i-nfi-ri mise. 3 a face s se observe.
(L. prae, limen), adj. preliminar. PREMISE= prem'-is, s. 1 log. :
PRELIMINARILY= li, adv. in premisa, f. 2 pl., t. de dr. ; de-
mod preliminar. rlaratiune anterioar, f. titlu de
PRELUDE=prelf-Tud (L. prae, act, n. declaratiune facuth inteun
ludo), s. [to, of, la] preludi, n. act, f. 3 pl. loe, local, n. de-
to PRELUDE=pri-lifld', vn. (to, pendente, f. pl. 4 stabiliment,
la) a preluda. n. b pl. proprietate, f. II Loc. 1
PRELUSIVE= PRE- Major premise, majora. Minor pre-
LUSORY sgr-i, adj. 1 care pre- mise, minor. 2 Upon the premises,
ludeaz la, care servesce de pre- dup mrturisirl, dup aparente.
luditt la. 2 preliminar. PREMIUM pri'-mi-m (L. prae-
PREMATURE= prem-A-cIfie (L. mitim), s. 1 int. gen. : prim, f.
prae, maturusl, adj. prematur. 2 premiu, n. rEsplat, f. II Loc. 1
PREMATURELY= li, adv. in Premium of assurance, primi de
mod prematur. asigurare, f.
PREMATURENESS= nes, PRE- to PREMONISH=pri-mon'-is (L.
MATURITY= i-ti, s. prematu- prae, moneo), va. a insciinta dina-
ritate, precocitate, f. inte.
to PREMEDITATE= pri-med'-i- PREMONISHMENT = mnt,
tEt (L. prae, meditor), va. fi n. PREMONITION = prr-mo-ni"-s6n,
a premedita, a precugeta. s. insciintare, f. avis, n.
PREMEDITATE, adj. premeditat, PREMONITORY = pri-mon'-i-
precugetat. ter-i, adj. care insciinteaz di-
PREMEDITATELY = tEt-li, nainte.

www.dacoromanica.ro
 - 249
PRE PRE
PREMORSE=pri-mors' (L. prae, tiv, adj. 1 (lo, la) pregititor.
znersum). adj. muscat. 2 (lo, la) preparatoriil.
* to PRENOMINATE, va. a numi 2 PREPARATIVE, s. 1 (lo, la)
.dinainte. studi preparatoriii, n.-2 pl. (for,
* PRENOMINATE, adj. susnumit. de) pregitirl, preparative, pl.
to PRENOTE, va. a nota dina- PREPARATIVELY = 1i, adv.
inte. ca si se pregiteasci.
PRENOTION, s. 1 primil notiune, PREPARATORY pri-par'-i-ter-i,
f. 2 presciinti, f. adj. 1 pregititor. 2 (lo, la) pre-
PRENTICE, etc.V. Apprentice, etc. paratoriti.
to PREOBTAIN, va. a ()Mine dina- 1 to PREPARE = pri-pEr', va. 1
inte. inf. gen. (for, lo, ca, la, pentru) :
PREOCCUPANCY, s. 1 ocupatie a pregati. 2 a gati. 3 a lua
(inaintea altuia), f. 2 drept de la sine.
ocupatie, n. 2 to PREPARE, vn. 1 pers. (for,
* to PREOCCUPATE = pri-oc'- to, ca, la, pentru) : a se pregiti,
chlu-pet, va. 1 anticipa. 2 fig.: a se gill. 2 (for) a Ott. 3 1.:
-a da preventiuni cuiva. a se pregiti. I Loc. 2 Bid Ii m
PREOCCUPATION, s. 1 luare in prepare for dinner, spune-le si se
posesiune anterioarli, f. 2 fig.: gilteasa de (pentru) cinii.
preocupatiune, f. 3 preintim- * PRERARE, s. pregitirI, f. pl.
pinare (de obiecriune), f. PREPAREDLY = ed-li, adv. 1
to PREOCCUPY, va. 1 a ocupa cu pregitirile trebuincioase. 2
(un loc, etc.) inaintea (altuia) ; a In stare de pregatire.
fi cel ocupant al. . 2 PREPAREDNESS = cd-nes, s.
fig.: a preocupa (mintea). - - 3 a stare de pregfitire, f.
da preventiuni cuiva. PREPARER= Er, s. prepara-
to PREORDAIN, va. 1 a orandui, tor, m.
a regula, a hotri dinainte. 2 to PREPAY= pri-pEl (L. prae ;
leo!.: a predetermina. Fr. payer), va. [perf. f i ptr. Pre-
PREORDINANCE, s. hotirire an- paid] 1 a plti dinainte. 2a
terioark f. franca (o scrisoare, un pachet).
PREORDINATION, s. 1 hotirire PREPAYMENT = mnt, s. 1
anterioari, f. 2 leo!.: predeter- plat dinainte, f. 2 francare, f.
minatiune, f. PREPENSE pri-pens' (L. prae,
PREPAID pri-pEd', ptr. francat, pensum), adj. premeditat. II Loc.
en portul pltit. With malice prepense, cu preme-
PREPARATION = prep'--r"-sn ditatiune.
(L. prae, paro), s. 1 flor, la] pre- PREPONDERANCE pri-pon'-
gfitire, f. 2 (for, de, pentru; to, dEr-ns, PREPONDERANCY in-
de) pregitiri, pl. 3 stare (de pre- si (L. prae, pondus), s. prepon-
gcltire), f. preparative, n. pl. 4 derant, precumpinire, f.
ceremonie, f. b 1. de arte, farm., PREPONDERANT = lint, PRE-
him., anal.; preparatiune, f. 6 PONDERATING = e-ting, adj.
armati, expeditiune, f. Loc. 3 In preponderant, precumpnitor.
I

good preparation for, bine pregatit 1 to PREPONDERATE = Et, va.

pentru. 1 a eintitri mai mult ea ; a in-
1 PREPARATIVE = pri-par'-i- trece. 2 * a medita.

www.dacoromanica.ro
 259
PRE PRE
2 to PREPONDERATE, un. a pre- PRESAGE= pres'-idj, s. presagiii,
pondera, a precumpni. n. pia* prorocie, prevestire, f..
PREPONDERATION = PRESAGEFUL= ful, adj. plin
s. 1 mutate superioark f.-2 pre- de presagii, etc. ; profetic, proroc..
ponderanti, precumpfinire, f. PRESAGER= pri-sei-gier, s. pro-
PREPOSITION = prep-o-zr-gn TOC, M.
(L. prae, positum), s. preposi- PRESBYOPE= PRES-
thine, f. BYTE =bait (Gr. presbutes), s.
PREPOSITIONAL = Al, adj. pre- presbit, ni.
positiv. PRESBYTER = prez'-bi-ter (Gr.
PREPOSITIVE pri-poz'-i-tiv, 1 presbus), s. 1 vechiii membru al
adj. prepositiv. 2 s. cuvint consiliului, ni. 2 preot, m.
prepositiv, n. particul preposi- cette-o-datcl : episcop, ni. 3 rel.:
HO, f. presbiterian, m.
PREPOSITOR = ter, s. mo- PRESBYTERIAN =
nitor, m. adj. fi s. presbiterian.
to PREPOSSESS = pri-poz-zes' PRESBYTERIANISM= iz'm,
(L. prae, possessum), va. 1 a presbiterianism, n.
ocupa, a se face stpAn (inaintea PRESBYTERY= prez'-bi-ter-i, s.
alluia). 2 fig. : a dispune ; a 1 cousin*, n. 2 pr. ext. : preo-
ingrija, a preocupa (mintea). 3 til, m. pl. 3 cor (al biseri-
a astiga (mima). cd), n.
PREPOSSESSING = ing, adj. PRESCIENCE = prr-i- ens (L.
indatoritor, ademenitor: prae, scio), s. presciintii, f.
PREPOSSESSINGLY= li, adv. PRESCIENT =ent, adj. inzes-
in mod indatoritor, ademenitor. trat cu presciinta.
PREPOSSESSION = prT - poz-ze'- I to PRESCRIBE = pri-scraib'
sat, s. 1 ocupatiune anterioarii, (L. prae, scribo), va. [to, cuiva
f. 2 fig. : preventiune, f. sa] a prescrie, a porunci, a im-
PREPOSTEROUS =pri-pos'-t6r-6s pune.
(L. prae, posterns), adj. 1 con- 2 to PRESCRIBE, un. 1 (lo, cui-
trariii, Impotriva ordinel ; In sens va) a porunci 2 nied.: a pres-
Myers. 2 fig. : absurd, nera- crie, a ordona ; (for) a cauta.
tional, nebun. 3 dr.: a se prescrie.
PREPOSTEROUSLY = Ii, adv. PRESCRIBER = er, s. care
(in mod) absurd, nerational. prescrie, poruncesce, impune.
PREPOSTEROUSNESS = nes, s. PRESCRIPT =prr-script, 1 adj.
1 ordine invers, f. 2 fig. : ab- prescris, poruncit. 2 s. precept,
surditate, f. n. instructiuni, f. pl.
PREREQUISITE = PRESCRIPTIBILITY = i-bil
(L. prae, re, qtzaero), s. fi adj. s. facultate de prescriptiune, f.
(Meru) trebuincios prealabil, n. PRESCRIPTIBLE = adj.
PREROGATIVE = pri-rogf- prescriptibil.
(L. prae, rogo), s. prerogativ, f. PRESCRIPTION = pri-scrip'-sen,
* PREROGATIVED = tivd, adj. s. 1 precept, ordin, n. poruncir
privilegiat. f. instructiuni, f. pl. 2 med. :
to PRESAGE = pri-sedj' (L. prae, ordonantii, prescriptiune, retet,
sagus), va. a proroci, a prevesti. f. 3 lege: prescriptiune, f. II Loc.

www.dacoromanica.ro
 251 --
PRE PRE
3 To be lost by prescription, a se 1 inf. gen. (to, cuiva): a presenta
prescrie. (pe cineva ; ceva) ; a InfAtiga. 2
PRESCRIPTIVE = tiv, adj. de (lo, cuiva) a oferi, a trimite, a
prescriptiune. anta. 3 a inchina. 4 (with)
PRESENCE= prez'-'ns (L. prae, a darui.-5 lege, juriul: a trimite
ens), s. 1 inf. gen. : presenta' , f. Inaintea. tribunalulul competent.
2 adunare, f. auditorii, asis- 6 milit. : a presenta (armele) ;
tentil, eel de fata, m. pl. 3 a lua la catare, a ochi. II Loc. 2
sal de audienta, sala tronuluI, Mr L. presents his compliments
f. 4 Infiltigare, aratare, apa- to Mr D., D-nul L. trimitc
renta, f. aer, n. 5 presenta D. complimentele sale. 6 Present
(de spirit), f. 6 personagiii, n. arms! presentatI arme
Loc. 1 In presence of, 1. In 2 to PRESENT, vn. a se arate,
presenta, inaintea (cuiva) ; 2. In a se ivi.
fate (cuiva). 2 No man in the PRESENTABLE A-bl, adj.
presence, niel until dintre ceI de presentabil.
fati, sail dintre auditoril. 3 Pres- PRESENTATION = prez'-en-t"-
ence-chamber, (-room), mare sa- .in, s. 1 inf. gen. (to, la): presen-
lon de primire, sala tronuluI. tatiune, Infligare, f.-2 represen-
PRESENSATION = prr-sen-se"- tatiune, f. II Loc. 1 On presentation,
sen (L. prae, sentio), s. presim- la presentatiune. Presentation copy,
lire, f. presentiment, n. 1. exemplar druit (cuiva) de au-
1 PRESENT = prez'-nt (V. Pre- tor ; 2. dar al editoruluI.
sence), adj. 1 inf. gen. (at, to, la): PRESENTATIVE = pri-zent'--
present, de N.A. 2 actual. tiv, adj. transmisibil prin presen-
3 Mud : curent. 4 fig. (lo): tare, f.
ascultator, atent. 5 fig. : re- PRESENTER = 'r, s. persoana
pede, vii. Loc. 1 All present, care presenta', introduce, f.
I

toy acel earl erail presentl (de PRESENTIMENT = pri-sen'-ti-

fa(i); toy asistentir. The present mnt (L. prae, sentio), s. presim-
time, timpul present (actual), vre- tire, f. presentiment, n.
mca present. The present tense, PRESENTLY = prez'-nt-li (V.
timpul presinte, presintele. PRESENCE), adv. 1 Indata, In cu-
2 PRESENT, s. 1 present, timp rind. 2 * acum, chiar Renal,
present (actual), n.-2 gram.: pre- PRESENTMENT pri-zent'-mnt,
sinte, n. I Loc. 1 The present, pre- s. 1 inf. gen. : presentatiune, f.
sentul. At present, acuma, 2 representatiune, f. 3 dr. : de-
in momen tul present. 21n the pre- nuntare spontanee (de ailre nza-
sent, la presinte. rele juriti), f.
3 PRESENT, s. 1 present, dar, PRESERVABLE
n. 2 scrisoarea de fata, (L. prae, servo), adj. de preservat,
aceastil scrisoare, f. 3 pl. : ceI de 'Astral
sail cele de fat, f. pl. II Loc. 3 By PRESERVATION = prez'-ir-vi"-
in, s. 1 (from, de la) preservare;
these presents, prin cele de NA. To
all to whom these presents shall pstrare, f. 2 conservare, sett-
come, greeting ! la tog de fara pare, f. i Loc 1 In good preser-
viitorI, singtate ! vation, in buna stare de pastrare,
1 to PRESENT = pri-zent!, va. bine conservat sari pstrat.

www.dacoromanica.ro
 252
PRE PRE
1. PRESERVATIVE = cuiva) a impune ; a sili (pe). 8
tiv, PRESERVATORY = a misea. 9 (upon, pe langa) a
adj. pstrator, conservator. insista asupra, a starui asupra; a
2 PRESERVATIVE, s. (against, face &A se intekaga. 10 a ruga ;
contra) preservativ, n. V. Pressing. 11 mar. englezei :
to PRESERVE= pri-zgrv', va. 1 a inrola. 12 a lustrui, a sclivisi,
int. gen. (from): a preserva (de), a satina (luirtie, etc.). U Loc. 1, 2,
a feri (de) ; a apira (contra), a 3 fi 4 To prcss down, 1. a aptisa,
proteja (contra). 2 a conserva, a comprima ; 2. fig. : a coplesi, a
a pastra. 3 a conserva ; a za- sdrobi. To press out, a stoarce.
harisi (fructe), a mum (zarzava- To press hard, 1. a apasa tare ;
lull). II Loc.1 God preserve me from 2. a stringe tare ; 3. fig. : a fi
&A mg fereasca Dumne4ell de. 3 aproape sa ajungl (pe cineva). To
Preserved meats, conserve. Pre- press close, a stringe. 5 Pressed
served fruits, fructe candite, zaha- with hunger, ehinuit de foame. 6
risite. To press forward, a grabi. 7 He
PRESERVE, s. 1 dulceata, f. pressed a letter upon hint, l'a silit
2 loe unde vinatoarea e opritii, sA la o scrisoare. 9 He pressed on
n. opritur, braniste, f. his plan, 1. insista asupra pri-
PRESERVER= 6r, s. 1 man- mireI planului sal; 2. urmari
tuitor, m. cel, cea carca scipat sail proiectul sea. 11 He was pressed
aparat (pe). 2 conservator, m. for the sea-service, fu luat i in-
3 persoan care face duleeturi, f. rolat In marina regala' (englezei) ;
to PRESIDE= pri-zald' (L. prae, fu luat ca matelot.
sedeo), vn. [over] a presida. 2 to PRESS= pres, vn. la grabi.
PRESIDENCY = prez'-i-dan-si, 2 (towards, spre, ciitre) a inainta,
PRESIDENCE= dens, s. presi- a alerga, a se grabi. 3 (on) a
dentie, f. calca, a depasi. 4 (upon, Impre-
PilESIDENT = d'nt, s. 1 pre- jur) a se stringe. 5 se apropia.
sedinte, m. 2 fig. (of, la): care 6 (upon) a urmari, a fi aproape
prPsideaza. 3 dccan (al advo- sA ajungI (pe cineva). i Loc. 1 To
ca(ilor), m. press forward again, a inainta din
PRESIDENTIAL = den"-1, noil. To press on, a Inainta, a's
adj. de pre5edinte, presidential. urma drumul. To press up to, 1.
PRESIDENTSHIP = clnt-sip, s. a se stringe contra ; 2. a's1 face
presidentie, f. un drum catre (spre).
PRESIDING= pri-zald'-ing, adj. PRESS, s. 1 lin, tease, n. crama,
care presideaza, tutelar. f. 2 rnasind: presa, f. tease, n.
to PRESIGNIFY, va. a comunica, 3 pres (de imprimat), f. 4
a face cunoscut, a notifica dinainte. fig. : presa (iare, cdrfi, etc.), f.
to PRESS= pres (L. pressum), 5 imbulzeala, inghesuial, f.-
va. 1 int, gen. a presa, a apsa. 6 grabil, urgenta, f. zor, n. 7
2 a stringe. 3 a musti, a dorinti, rivn, f. 8 dulap, n.
stoarce, a tescui ((ruck). 4 a 9 mar. englezd : inrolare, f.
sdrobi, a turti. 5 fig. (with, de, lo mar. : toate panzele desfasu-
cu) : a chinui, a neeji, a arita, rate. II Loc. 3 Ready to go (saii to
a hartui. 6 a indemna, a zori, send) to press, gata de imprimat,
a prididi (sei lewd ceva). 7 (upon, sad de tritnis la tipar. Error of

www.dacoromanica.ro
 253
PRE PRE
the press, grealii de tipar. To cor- (L. prae, sumo), adj. [from, de
rect for the press, a face corecturi. la, dupa] de presupus, presu-
Press-work, tiraj. 4 The liberty of mabil.
the press, libertatea preseT. 9 Press- PRESUMABLY = bli, adv. in
gang, deta;sament de. inrolare. mod presumabil.
Press-money, pret de Inrolare. I to PRESUME= pri-zifinV, va.
10 To carry a press of sail, a (from, de la, dui* a presuma,
naviga cu toate pfinzele desffisu- a presupune.
rate. Press-yard, curte de in-. 2 to PRESUME, um 1 a presuma,
chisoare (pii5carie). a presupune, a gandi, a cugeta.
1 PRESSING --= pres'-ing, adj. a se incumeta, a indrfizni, a lua
grfibit, urgent. libertatea (de, sii), a"q1 permite
2 PRESSING, s. 1 stringere, f. (sa); absol.: a fi presumptios ; a
2 rugficiunl, f. pl. insistent, fi indrfiznet, obraznic. 3 (upon,
stfiruintii, f. 3 mar. engl. de) a abusa. 4 (on of, in) a
inrolare, f. 4 industrie lus- avea incrcdere. 5 on, upon, e).
truire, sclivisire, satinare (de r- a se lfiuda.
tie, etc.), r PRESUMER =-6r, s. 1 persoanfi
PRESSINGLY --= li, adv. cu care presupune. 2 (om) infu-
insistentfi, cu stfiruinta. murat, presumptios, m.
PRESSION= pre'-6n, s. apfisare, PRESUMING= ing, adj. infu-
prcsiune, f. murat, presum ptios.
PRESSMAN pres'-man, s. 1 lu- PRESUMINGLY 1i, adv, cu
crtor tipograf care lucreazgt la infamurare, cu presumptiune.
o presa, ni. 2 marinar al unuT PRESUMPTION
detaa men t (englez)de in rola re, s. 1 inf, gen.: jnfiunurare, pre-
PRESSURE= pre'-r, s. 1 al-A- sumptiune, f. 2 (upon, In) in-
sare, presiune, f. 2 intipfirire, credere, f.
f. 3 fig. : nenorocire, f. 4 PRESUMPTIVE = tiv, adj. 1
asuprire, impilare, f. 5 grabgt, presumat, presupus.-2 dr.: care
urgen/4, f. ; greutate (a aface- iese, resulta saii urmeaza din pre-
rilor), f. 6 fig. : greutate, pu- sumptiunl; presumptiv. 3 fig.:
tere, f. ; sfortare, f. II Loc. 1 High infumurat, presumptios. I Loc. 2
pressure, presiune mare ; low pres- Heir presumptive lo, mo*nitor
sure, presiunemicfi.Pression-gauge, presumptiv al.
manometru. PRESUMPTIVELY = li, adv.
PREST = prest (Fr. prey, 1 prin presupunere.
adj. gata. 2 s. imprumut, n. PRESUMPTUOUS = pri- zilm'-
PRESTATION= pres-W-On (L. clu-es, adj. infumurat, presump-
praestare), s. prestatiune, f. II Loc. tios.
Prestation-money, dare anualfi. PRESUMPTUOUSLY= li, adv.
PRESTER pres'-t6r, s. 1 me- cu infumurare, cu presumptiune.
teor, ni. 2 preot, m. PRESUMPTUOUSNESS nes, s.
PRESTIGE= pres'-tidj (L. praes- infumurare, presumptiune, f.
tigium), s. prestigia, n. PRESUPPOSAL =
PRESTO pres'-to (It.), adv. PRESUPPOSITION = po-zi"-Ort
presto, iute. (L. prae, sub, positum), s. bizuiali,
PRESUMABLE = pri-zliim'-fi-b'l presupunere, f.

www.dacoromanica.ro
 254
PR E PRE
to PRESUPPOSE= p5Z, va. a PRETERIMPERFECT = im-
bizui, a presupune. pr'-fect (L. , in, per, factum),
PRESURMISE=pri-s6r-maiz' (L. s. imperfect, n.
prae, super, missum), s. binu- PRETERITE=pret'-r-it (L. ,
iala, f. itum), s. preterit, perfect, tre-
PRETENCE = pri-tens' (L. prae, cut, n.
lendo), s. 1 infiltisare mincinoasii, PRETERITION i"-n, s. pre-
aparenta, prefaccre, minciunii, f. teritiune, f.
2 pretext, n. 3 (to, la) pre- PRETERMISSION= prV-Vr-mi"-
tentiune, f. 4 scop secret, n. ; On (L. , millo), s. 11asare Okla,
amenintare, f. 5 * argument omitcre, f. 2 rel.: preteritiune.
n. I Loc. 1 To make pretence to PRETERMIT= mit', va. a
of (to), a se face, a se preface. lasa afarfi, a omite.
2 Under pretence of, sub pretext PRETERNATURAL = nat"-ciu-
ca (de). (L. , nalum), adj. 1 supra-
PRETENCELESS = les, adj. 1 natural. 2 contra nature.
fara prefacere. 2 fall pretext. PRETERNATURALLY li, adv.
3 fail pretentiune. 1 in mod supra-natural. 2 con-
1 to PRETEND=pri-tend', va. tra nature!.
1 a pretexta, a lua de pretext. PRETERNATURALNESS= nes,
2 (to, ca) a se face, a se preface ; s. 1 stare supra-natural, f. 2
a face pe. 3 (to) a ascunde. stare contra nature*, f.
4 a pretinde, a afirma, a sustine. PRETERPERFECT = r"-fect
5 a cere, a reclama. 6 a com- (L. per, facluni), s. perfect sad
plota, a prolecta. II Loc. 2 To pre- trecut findefinit, n.
tend lo be ill, a face pe bolnavul. PRETERPLUPERFECT= pllu-
4 Do you pretendlo sag, vreI sa p6r"-fect (L. , plus, per, factum),
s. mal-mult-ca-perfect, plus-
2 to PRETEND, vn. 1 (to, la) a quam-perfcct, n.
pretinde, a avea pretentiuni la. PRETEX pig-text' (L. prae,
2 a pretinde (a putea face ceva). texturn), s. pretext, n. pricin, f.
PRETENDED= ed, adj. pre- PRETOR = pri'-ter (L. praetor,
tins, prefacut, fals. s. pretor,
PRETENDEDLY = li, adv. fals. PRETORIAL =pri-t5e-i-1, adj.
PRETENDER= ar, s. 1 (lo, la) pretorian, pretorilor.
care pretinde, care are preten- PRETORIANi-fin, adj. 1 al (a)
tiunr la. 2 pretendent (la iron, until* pretor ; pretorian. 2 ar-
elc.), m. 3 care se face, se maid romancl pretorian. II Loc.
preface. 2 The prelorian bands sail co-
PRETENDINGLY= ing-li, adv. horts, garda pretoriana, preto-
-cu infumurare, cu presumptiune. rianil, cohortele pretoriane.
PRETENSION=pri-ten'-sn, s. 1 PRETORSHIP= sip, s. serviciii
pretensiune, f. 2 prefacere, f. de pretor, n.
PRETENTIOUS= s es, adj. pre- PRETTILY=pret'-ti-li (S. prae-
tentios, cu fumurl. le), adv. 1 frumusel, drglas,
PRETERHUMAN = drgut, placut, in mod gratios.
man (L. praeter, tomo), adj. su- 2 cu gratie i putina afectatie.
.pra-omenesc. PRETTINESS= nes, 1 fru-

www.dacoromanica.ro
 255
PRE PRE
muscle, drAgAlAsenie, gingiisie, f. chEt (L. prae, varico), un 1 lege
2 giugiuleal, f. civ. : a prevarica; dr. rom. : a
1 PRETTY = pretf-ti, adj. [comp. Intrebuinta colusiunea. 2 (with,
Prettier ; superl. Prettiest] 1 int. Cu) a se codi, a sovAi, a ciiuta
gen.: frumos. 2 drAgAlas, dr- pretexte.
gut. 3 in ris : nostim, PREVARICATION = che"-s'n,
zefliu. 4 gratios i pupil afec- s. 1 lege civ. : prevaricatiune, f.;
tat. -- 5 sdravan, teapAn. dr. rom. : colusiune, f. 2 fig.:
2 PRETTY, adv. 1 destul de. codealA, soviiire, f.
2 aproape, cam, mal cam. 3 PREVARICATOR-- chE-tr, s.
frumos. I Loc. 1 Pretty well, des- 1 lege civ. : prevaricator, m. 2
tul de bine. 2 Pretty much (sau care se codesce, sovAiesce, cauti
near) the same thing, aproape pretexte.
saii cam acelas lucru. 3 Pretty- PREVENIENT = pri-vi'-ni-'nt,
spoken, 1 I.: frumos (HS sari graft ; (L. prae, venio), adj. preventiv.
2. pers. : care vorbesee frumos to PREVENT = vent', va. 1
satt politicos. a preceda. 2 int. gen. (from,
to PRETYPIFY pri-tip'-i-fai (L. sA) : a impiedica. 3 a 'MIA-
prae, tgpus, lacio), va. a figura tura.
dina inte. PREVENTABLE adj. de
to PREVAIL= pri-vill' (L. prae, Impiedicat, de InlAturat.
aleo), on. 1 [over] a prevala, a PREVENTER= er, s. 1* cel
predomni, a Intrece, a triumfa. care precede. 2 (of) care Impie-
2 a reusi, a isbuti. 3 fig. dick Inlaturii.
(to, sa ; with, on, upon) : a con- PREVENTINGLY--ing-li, adv.
vinge, a Indupleca ; a hotarl. ca sA Impiedice, ca sA inlature.
4 a domni, a tine, a exista. Loc. PREVENTION= pri-ven'-sen, s.
2 If gou zvould prevail, dae vrel 1* actinne de a preceda, f. 2
sA reusescI. * anticipatiune, f. 3 int. gen. :
PREVAILING= --ing, adj. 1 do- impiedicare, f. 4$ prejudecatfi,
minant, staphnitor, predominant. f. 5 lege cib. : preventiune, f.
2 influent, puternic, eflcace, fo- 1 PREVENTIVE pri vent'-iv,
lositor. 3 care domnesce sari adj. (of) care Impiedica, preven-
domnea ; resphndit. 4 la modil, tiv, preservativ (In contra).
In vogii. 2 PREVENTIVE, s. (of, lo, In
PREVAILMENT = mnt, s. in- contra) preservativ, n.
fluentA, predominant, eficacitate. PREVENTIVELY = li, adv. ca
PREVALENCE = prey ' -A-16ns, sA Impiedice, ea &A Inlature.
PREVALENCY=J lens-si, s. 1 in- PREVIOUS prr-vi-s (L. prae,
fluentA, autoritate, putere, t. 2 via), adj 1 int. gen. [lo]: ante-
efleacitate, f. rior, inainte ; care precede, pre-
PREVALENT = Milt, adj. 1 cedent. 2 prealabil. Loc. 1
I

triumfator. 2 dominant. 3 pu- Previous to his death, Inaintea

ternic, efleace. 3 general, res- mortei sale. 2 Previous understand-
pindit. ing, Intelegere prealabila.
PREVALENTLY= II, adv, eu PREVIOUSLY =-1i, adv. 1 mal
putere, puternic. Inainte, mal AntAiu. 2 in mod
to PREVARICATE = pri-var'-i- prealabil.

www.dacoromanica.ro
 256
PRE PRI
PREVIOUSNESS = nes, s. an- 2 a da pintent calulul. 3 a Ina-
terioritate, AntAietate, f. inta. 4 a lua la Mare, a ochk.
PREVISION = pri-vi' -jn (L. 5 vinul : a se acri. 6 a se-
prae, visum), s. prevedere, f. OH. II Loc. 5 Pricked wine, vin
to PREWARN = pri-ilorn' (L. acrit.
prae : S. warnian), va. a in- I PRICK, s. 1 intepAturA, mus-
sciinta. cAturii, f. 2 (ofi-ce) lucru care
PREY = prE (L. praeda), s. 1 inteap, n. ; virf, n. tep, ghimpe,
in(. gen. : pradA, f. jaf, n. 2 3 ac, n. 4 fig. : mus-
pleascA, f. trare (de cuget), f. 5 scop, n.
to PREY (on, upon), vn. 1 a tinta, f. 6 punct, semn (de in-
sfAsia. 2 a priida, a jAfui. 3 tepeiturd), n. 7 ac de lemn, n.
fig. : a &Aim cu incetul, a roade. tepus, f. 8 frigare mick f.
PREYER=pre'-fir, s. (upon) prii- 9 urmii (de iepure), f. 10 rani
dtor, jfifuitor, ni. - 2 fig.: lucru fAcut la potcovit, f.
care sapi cu Incetul, care roade. 2 PRICK... II Loc. Prick-louse
PRICE=prars (L. pretium), s. 1 (t. de dispret), croitor. Prick-mad-
in(. gen. : pret, n. 2 fig. : re's- am (bot.), barba cfiprioareI, iarba
plati, f. 11 Loc. 1 Price-current, ciutel, untura. Prick-my-dainty,
pret-curent. At any price, 1. ca afectat, manierat, marafetos, ca
ori-ce pret ; 2. de o valoare oare- ifos. Prick-punch, priboiii. Prick-
care. Not al any price, cu song , arie pus pe note. Prick-
un pref. Regular price, pret o- wood (bot.), salbh moale.
bicInuit. Under price, pe nimic. PRICKER= pric'-'dr, s. 1 cel, cea
Above all price, fir pret. Beyond care inteap ; sulk f. via, n. tep,
all price, 1. prea scump ; 2. ne- ghimpe, m. 2 vergea, f. 3 vi-
pretuit. ndloare : picher, m.
PRICED -praIst, adj. V. 3 High. PRICKET = et, s. cerbusor (de-
PRICELESS= praIs'-les, adj. 1 2 ani), ni.
nepretuit. 2 Mil valoare. PRICKING = ing, s. lintepare,
to PRICK = pric (S. prica), va. muscare, f. 2 furnicare, mfin-
1 int. gen. (with, cu) : a Intepa, cArime, f. 3 rAnire la potcovit,
a musca. 2 a indrepta (are- f. II Loc. 1 Pricking up, primi pa-
chile,). 3 (into, in) a infige, a turft (prim strat) de ipsos.
infunda, a implAnta, a baga, a PRICKLE= s. 1 ghimpe,
bate. 4 a puncta, a insemna m. 2 ac de animal, n. II Loc. 1
printr'un punct (nume pe o hand, Prickle-back (pesce), iac,
pe o Usti). 5 a atita, a Marna, sbors.
a excita. 6 a atinge, a mica, to PRICKLE, va. a intepa, a
a interesa. 7 a acri (vin). 8 M11Cil.
mus. : a pune pe note. 9 mar.: PRICKLINESS = pric'-li-nes, s.
a tigheli lo nzei). 10 a rani naturi spinoasA, ghimpoasii, f. ;
la potcovit (piciorul anal cal). spin!, ghimpi, m. pl.
Loc. 2 To prick up one's ears, a'sI PRICKLY = l, adv. 1 intepii-
Indrepta urechile. 4 To prick down tor, cu ghimpI. 2 bol. : spinos,
(sail o/f), a puncta (nume). To ghimpos.
prick out, a alege. PRIDE =praId (S. pryt), s. 1 int.
2 to PRICK, on. 1 a intepa. gen. : mandrie, f. orgoliii, n. 2

www.dacoromanica.ro
 257
PRI PRI
trufle, f.-3 falfi, pompti, strlu- f. 2 fig.: ntiiietate, preemi-
eire, mretie, splendoare, f. 4 nent, superioritate, f.
goani (la animate), f. II Loc. 1 PRIMAL = mill, adj. primitiv.
Empty pride, glorie pe ieftin sag PRIMARILY = - m-ri-li, adv.
deseart, gloriol. la origine, odinioar, mal inainte,
to PRIDE, un. a se mfindri. primitiv.
PRIER= pra17-Er, s. curios, m. PRIMARINESS = nes, s. naturh
curioas, f. V. to Pry. primitivh. f.
PRIEST = prIst (S. preosn. sm. PRIMARY= prar-m-ri, adj. 1
preot, m. II Loc. Priest-like, ca un primitiv. 2 principal, prim,
preot, de preot. intiiiu. 3 instruefiune primar.
PRIEST CRAFT = prIst'-cra ft, s. 4 gram. : primitiv.
clericalism, n. intrigI de preotl, pl. PRIMATE= mEt, s. Primat, m.
PRIESTESS = es, sf. preo- PRIMATESHIP = sip, s. dem-
teas, f. nitate de Primat, f
PRIESTHOOD = hEd, s. 1 da- PRIMATICAL = praI-mat'-ic41,
rul preolid, sacerdotifi, n. preo- PRIMATIAL =m'-sl, adj. care
tie, f. 2 cler, n. apartine Primatulul.
PRIESTLESS= les, adj. fat% 1 PRIME = pram, adj. 1 Inf.
preot. gen. : prim ; primitiv. 2 "An-
PRIESTLINESS = li-nes, s. thin, principal, cel mar mare.
aer, n. inflisare, f. (de preot). 3 (de) calitatea ntbie, excelent.
PRIESTLY= Ii, adj. de preot, 4 : in floarea. 5 mal.:
preotesc, sacerdotal, cultulul. 6 * lasciv, pornit la
Loc. 'he priestly office, sacet desfrinare. 11 Loc. 1 Prime-minis-
darul preotiel. ter, prim ministru. 3 Of prime
1 to PRIG= prig (S.), va. fi n. quality, de calitatea ntie. Prime
a fura ; a buzunri, a pungsi, wool, Milk' ligaie.
a sfeterisi, a sterpeli. 2 PRIME, s. 1 zorI, f. pl. dimi-
2 to PRIG, va. a tocmi, a trgui. neap, f. revErsatul zorilor, n.
PRIG, s. 1 hot, pungas, m. -- 2 primele Oile, f. pl. Inceput, n.
2 fig. : infumurat, vanitos, in. 3 primivarrt, f. 4 fig.: prima-
3 lichca, puslama, seeturii, f. var (a vietei), f. ; floare, f toat
PRIGGERY= prig'-ghr-i, PRIG- striducirea frumuse(el);
GISM = ghiz'm, s. infumurare, putere, f. 5 culmea perfectiu-
vanitate, f. neT, f. 6 floare, elitii, alegere,
PRILL = pril (S.), s. 1 pesce b r- partea cea mal bun, f. 7 mil.-
bun, 771. brboaie, f. 2 mine : furl' alese, pt. 8 Antia oat% ca-
bucath solidh de metal curat, f. nonich (la Colonel), f.-9 serimcl :
1 PRIM= prim (S.), s. bol.: lemn primii (cea d'antefa posinune), f.
chinesc, n. salb moale, f. 10 himie: raport cal maI sim-
2 PRIM= prim (primitive?) adj. plu, n. 11 praful de pusc din
1 afectat, manierat, marafetos, tigaie, n. petit, f. II Loc. 4 To be
cu ifos ; moftangiE. 2 dichisit, in one's prime, 1. pers.: a fi in
sclivisit, scos din cutie, spilcuit. floarea virstel ; 2. a fi in toati
to PRIM, va. a dichisi, a sclivisi. strlucirea frumuseteI sale ; 3. 1.:
PRIMACY = prar-mi-si (L. pri- a fi In floarea sa ; 4. 'tort, tritely :
mus), s. 1 demnitate de Primat, a fi In mijlocul sesonulul.
H. L. Lolliot. Diel. Eng.-Rom., voL 17

www.dacoromanica.ro
 - 258
PRI PRI
to PRIME, va. 1 a pune praf -de dus, ciobotie, f. Il Loc. Common
'nisei in tigaie. 2 picturd : a primrose, ciobotica-cuculul.
imprima.-3 vn. mafindrie: a face * PRIMY=pral'-mi, adj. tlnr.
protectiunl de apa. PRINCE = prins (L. primus, ca-
PRIMELY= pralm'-li, adv. 1 in pio), s. 1 principe, print, domn,
2 fig. : minunat, de voda, m. II Loc. The Prince of
minun e. Wales, Principele de Wales (=
PRIMENESS nes, s. exce- riElz). The Prince imperial, royal,
lenta, perfectiune, f. Principele imperial, regal. The
PRIMER = r, s. 1 carte de crown Prince, Principele regal,
rugficiunl, f. 2 abecedarr n. Principele mostenitor. The Prince.
3 impr.: litere drepte, f. pl. 4 Ferdinand, Principele Ferdinand.
artil.: ac (pentru curcItirea ochiulid Prince Rupert's drops, lacrimi-de-
puscel, etc.), n. sticl, lacrimi batavice.
PRIMEVAL = praI-mi' -val (L. * to PRINCE, vn. a se purta ca
prima, aevum), adj. primitiv, ori- un principe.
ginal. PRINCEDOM = prins'-dm, s.
PRIMING = praIm'-ing (L pri- principat, n.
ma), s. 1 praful de puoca In PRINCELINESS = li-nes, s. in-
tigaie, n. petit, f. 2 pict.: fatisare de print, maiestate, no-
impresiune, f. 3 mafind co blet, f.
abur: produeliune de abur umed, PRINCELING = lag, s. mic
f. II Loc. 1 Priming-wire, V. Pri- principe, m.
mer. Priming - pan, tigaie ( de PRINCELY = li, adj. 1 prin-
puled). ciar, de principe, care are rangul
PRIMITIVE prim'-i-tiv, adj. de principe. 3 fig. : nobil. 4
primitiv. adv. ca un prineipe, ea o prin-
PRIMITIVELY= adv, la ori- eipes.
gine, odinioark PRINCESS = prin'-ses, sf. princi-
PRIMLY = prim'-li, adv. cu afec- pesii, printesfi, f. Il Loc. The Prin-
tatiune, In mod manierat, cu ifos, cess Mary, Principesa Maria.
cu marafeturi. V. 2 Prim. 4 PRINCIPAL = prin'-si-pil, adj.
PRIMNESS = nes, s. afecta- principal, de capetenie.
/lane, f. ifos, marafet, n. 2 PRINCIPAL, s. 1 pers. : parte
PRIMOGENIAL = principal, f. . ef, actor principal,
ni-el (L. prinius, gigno), adj. 1 ni. 2 provisor, director al unul
nti nscut 2 primordial, liceS, ni. 3 finante: capital
fintaiii ; elementar. . (al liner datorii), n. 4 patron,
PRIMO GENITOR = gfen"-i-tr, set' (al unui atelier, al une case),
s. strmos, strabun, m. m. 5 com., lege, pers. : man-
PRIMOGENITURE =cIr,*PRI-- dant, M. 6 coni.: tovar's prin-
MOGENITIVE = tiv, s. primoge- cipal, ni. 7 lege: autor principal
nitura, f. (al unei crime), ni. 8 lege : da-
PRIMORDIAL = pral-mor'-di-al tornic principal, m. 9 arhit.
(L. primus, ordior), adj. primor- cprior, ni.
dial, cel maI vechil PRINCIPALITY = prinf-si-par-
PRIMROSE =prini'-r5z (L. pri- i-ti, s. 1 inf. gen. : principat, n.
mus, rosa), s. bot. : aglica, bran- 2 * putere suveran, f.

www.dacoromanica.ro
 259
PRI
_ PRINCIPALLY pl-li, adv. Printing-house, (- office), impri-
mal ca seam, maI pre sus. merle, tipografie. Printing-ma-
PRINCIPALNESS = nes, s. rang chine, pres mecanick. Printing-,
principal, n. press, presii (de imprimat).
PRINCIPLE =prinr-si-p'1, s. prin- PRINTLESS = les, adj. care
eipiii, n. II Loc. From a principle nu las niel o mar* niel un
of, dintr'un principiii de. On semn.
principle, din principiii. To lay I PRIOR= prar-r (L.), adj. poi
down as a prineipl.e, a stabili ca anterior, lnainte.
principiii. To be a man of no 2 PRIOR, sm. 1 staret, egumen,
principles, a fi un om rar prin- arhimandrit, prior, * proestos, m.
2 tovar's principal (al unel case
to PRINCIPLE, va. 1 (with) a de comerciii), m.
bga ceva In capul (cuiva), a In- PRIORESS = es, sf. starit, f.
tipri ceva in mintea (calva). PRIORITY = pral-or'-i-ti, .s. 1
2 A cresce cu principiL ntitietate, prioritate, f. 2* pre-
PRIM% = prin'-cocs (L. pri- adere, f. II Loc. 1 Priority bonds,
znus ; S. cocc), s. infumurat, fudu- obligatiunl privilegiate. V. Pref-
lache, tinr obraznic, erence.
to PRINK = princ (Gr. prangen), PRIORSHIP=prar-r-sip, s. post
q. 1 an. a se dichisi, a se gti, de staret, etc., n.
a se sclivisi, a se spilcui. 2 va. PRIORY= i, s. strefie, egu-
a gti, a dichisi. menie, arhimandrie, f.
to PRINT = print (L. premo), PRISM = priz'm (Gr. prisma), s.
pa. 1 int. gen. : a imprima, a. prism, f.
tipri. 2 a face o Intiprire pe, PRISMATIC, PRISMATICAL =
a insemna ca o Intiprire. ii Loc. priz-mat'-ie-1, adj. prismatic.
1 Printed by, imprimat de ; im- PRISMATICALLY= li, adv. ca
primeria (lul...). Printed for, la; o prism.
librria... Printed papers, impri- PRISON priz'-z'n (Fr.), s. Inchi-
rnate. soare, puscrie, temnit, dub, f.
PRINT, s. 1 Intiprire, march', II Loc. Breach of prison, 1. fug din
f. semn, n. 2 form, f. 3 Inchisoare ; 2. spargere de Inchi-
impresiune, tiprire, f. tipar, n. soa re. Out of prison, iesit din in-
4 caracter, n. 5 imprimat, c h isoa re ; lib er Prison-bars (-base),
ji. 6 liar, jurnal, n. gazet, f. oina (joc copildresc). Prison-house,
7 gravur, stamp, f. 8 in- Inchisoare, etc. (localul). Prison-
dustrie: alagea, f. ; V. Calico. II yard, curte de inchisoare.
oc. 1 Out of print, epuisat. 6 to PRISON, va. 1. a Intemnita.
The public prints, liarele. 8 Print- 2 a captiva, a prinde.
works, imprimerie pentru stofe. PRISONER = priz'-z'n-dr, s. 1,
PRINTER = p rin ti- r, s. tipograf prisonier, puscfirias, m. 2 acu-
fin genere). II Loc. Printer and pub- sat, inculpat, Ora, prevenit, m.
lisher, tipograf-editor. Journey- * PRISONMENT = m6nt, s. In-
man printer, lucrtor tipograf. temnitare, f.
PRINTING = ing, s. 1 impre- PRISTINE = pris'-tin (L. pris-
shine, tiprire, f. tipar, n. 2 tinus), adj . primitiv, prim; vechitt
imprimerie, tipografie, f. il Loc. PRITHEE=prar-Ci, cuvint elip-

www.dacoromanica.ro
 260
PRI PRI
tic pentra I pray thee : te rog, 3 destitutfune (a unuf funcfio-
rog ; pentru DumneOefi nar), f.
PRIVACY = pre-vii-si (L. pri- 1 PRIVATIVE= priv'-fi-tiv, adj.
vus), s. 1 secret, n. tficere, f. 1 care pricinuesce o privatittne,
2 loc de retragere, n. singurfi- o lipsii. 2 negativ. 3 grant. :
tate, f. 3 interior, n. 4* privativ.
cunoscintii, f. 2 PRIVATIVE, s. 1 negatiune,
.4 PRIVATE= praP-vEt, adj. 1 f. 2 gram.: particulti priva-
particular, personal. 2 privat tiv, f.
(care nu e public). 3 secret, con- PRIVET= priv'-et, s. bot.:
fidential ; inf. ret clandestin, pe nita, f. mfilin negru, m.
ascuns. 4 retras. 5 particular PRIVILEDGE = priv'-i-lidj (L.
(care nu e funcionar). 6 sim- privus, ex,!, s. privilegin, n.
plu (soldat). 7 haine, etc. : ci- to PRIVILEDGE, va. 1 a privi-
vil, de oras. 8 1. de lege: se- legia. 2 ( from, de) a scuti.
dinti seeret, f. II Loc. 1 Private PRIVILY= priv'-i-li, adv. in se-
reason, moth, personal. Private cret. V. Privacy.
wrongs, 1. neajunsuri sfivirsite PRIVITY = ti, s. 1 cunoscinta,
cfitre particularf ; 2. neajunsurf f. 2 * secret, n. 3 lege : ra-
personale. Private education, edu- port mutual, n. II Loc. 1 With the
catiune privatfi. In private, In privity (of), cu scirea (Jul, el, etc.).
particular. They zvish to be pri- Withotzt the privily Ion, frii sci-
vate (el) doresc sfi fie singuri. 2 rea (lul, el, etc.).
In his private life, In viata sa pri- PRIVY = priv'-i, adj. 1 privat.
vatii. 3 A letter marked privates, 2 secret. 3 ascuns, retisas.
o scrisoare insemnatti confiden- II Loc. 1 The privy council, con-
tiara*. 4 Private door, us secretfi. siliul privat.
A private gentleman, 1. un om PRIVY, s. 1 1. de dr. : persoank
privat, un simplu particular ; 2. In drept, f. indrituit, m. Indri-
un rentier. Private citizens, parti- tuitfi, f. 2 latrin, privat, re-
cular, simpli cettenI. tirada', f.
2 PRIVATE = prar-vEt, s. 1 PRIZE= pralz (L. pretium), s. I
simplu soldat, m. premiti, m.
2 mesagifi 2 * pr. ext. : luptfi,
confidential, n. 3 afacere se-f. 3 lot (la loterie), n. 4 pracl,
creta, f. f. jaf, n. 5 prghie, f. II Loc. 1
PRIVATEER = pral-vi-tIr', s. Prize-fighter, boxor (pugilist) [de
corsar, in. vas Inarmat pentru meseri e]. Prize-fighting, boxul (pu-
cur* n. gilat). Prize-man, laure at, care ia
to PRIVATEER, vn. a face cursa. premia 3 The highest prize, lotul
PRIVATEERSMAN = tire - cel mare.
man, s. corsar, m. I to PRIZE, va. a pretui, a pune
PRIVATELY = adv. pret pe, a stima, a face cas de,
1 In particular. 2 In secret. a tine la. II Loc. Highly prized,
PRIVATENESS nes, s. V. foarte pretuit.
P rivacy. 2 to PRIZE, an. piirghie : a se-
PRIVATION = praI-ve -On (L. Elsa. 11 Loc. 7'o prize the breech
privo), s. 1 privatiune, pierdere, (artil.), a ridica culata.
/ipsit, f. 2 privatiunl, f. pl. PRIZER = prare-r, s. 1 pre-

www.dacoromanica.ro
 261
PRO PRO
/uitor, care pune pret pe, care sti- PROBE = pr5b, s. 1 hirurgie :
rneazii. 2 boxor (de meserie), m. wadi, f. 2 stilet, n. 3 fig. :
PRO= pr6 (L. si Gr.), s. pentru. sond, f.
V. Con. II Loc. Pro and Con, pen- to PROBE, va. 1 a sonda lo
tru : Pro et Contra, pentru si contra. rand). 2 fig. : a adinci, a ces'-
PROA, PROE=pro'-, s. cioback ceta, a sonda, a scruta. 3a
pirog, f. incerca.
PROBABILITY= prob'--bil"-i-ti PROBITY = probi-i-ti, s. chiste,
(L. probo), s. probabilitate, vero- dreptate, probitate, f.
similitate, f. II Loc. In all proba-
PROBLEM= prob'-16m (Gr. pro,
bility, dupft toate probabilittile.
ball6), s. de ; to, pentru] pro-
Beyond probability, peste ori-ce blemfi, f.
probabilitate. PROBLEMATIC, PROBLEMATIC-
PROBABLE= b'l, adj. 1 pro- AL = mat"-ic-fil, adj. proble-.
babil, verosimil. 2 care se matic, Indoelnic, indoios ; in dol
poste proba. V. Likely. perl.
PROBABLY= bli, adv. dup PROBLEMATICALLY= li, adv.
cum se pare, In mod probabil, In mod problematic, etc.
se poate, Cu putinta. PROBOSCIS = pro-bos'-sis (Gr.
* PROBAL=preV-bal, adj. pro- pro, bosk6), s. trompa (de ele-
habit. fant), f.
PROBATE= praf-bEt (L. probo), PROCEDURE = pro-sTcr-I6r (L.
s. jur. act probatoriii, n. II Loc. pro, cedo), s. 1 procedare, ope-
To grant probate of, a declara ratiune, f. 2 procedea, n. pur-
sincer si valid. To take probate tare, f. 3 * provenintii, pro-
of, a scoate o declaratiune de ductiune, f. 4 procedurii, ju-
sinceritate i validitate. Court of risprudeut, f. II Loc. 4 The code
probate, Curte de lnregistrare of procedure, Codicele de proce-
cercetare a testamentelor. Pro- dur (de (jurisprudent.
bate-duty, drept (imposit, taxd) to PROCEED= pro-sid', vn. 1 a
de succesiune prin testament. Inainta, a merge, a face progrese;
PROBATION=.pro-b6'-s6n, s. 1 a se duce, a merge (la un loe).
probfi, f. 2 incercare, f. 3 2 (on) a urma. 3 (from, de la ;
timp de noviciat (Intr'o monds- to, la) a trece, a proceda ; (lo)
tire), n. 4 univ. : examen, n.- a se pune (la), a incepe (s).
5 admin., univ., etc. : stagi, n. 4 (from, din) a proceda, a pro-
PROBATIONAL = al, PROBA- veni, a se tragc, trage ori-
TIONARY= adj. 1 de in- ginea, a emana. 6 a area un
cercare. 2 de noviciat. 3 de efect. 6 (like a, ca un) a se
stagia. purta; a face. 7 a se intimpla,
PROBATIONER = r, s. 1 as- a avea loc. 8 t. de dr.: a ur-
pirant, candidat, stagiar, m. 2 mri, a proceda contra. II Loc. 1
novice, m. To proceed forward, a'si una dru-
PROBATIVE= prEV-li-tiv, adj. mul. 2 To proceed on one's way,
de incereare. a'si urma drumul. To proceed with,
PROBATORY = tr-i, adj. 1 1. a urma ; 2. a da o urmare la.
probant, convinggtor. 2 de in- Let us proceed to business, si tre-
cercare. cem la treburI ; s Incepem. He

www.dacoromanica.ro
 262
PRO PRO
proceeded to tell me, Iml dise. To II Loc. Procession flower, bet. : po-
proceed to action, 1. a incepe sii ligal, percica fetel, prul fetel,
lucreze ; 2. a se lua la btaie, a iarba liptoasi, amiireali, sspa-
se inciiera. 4 To proceed out of, rip.
1. a iesi din ; 2. a proveni din. PROCESSIONAL = Al, adj. de
6 How is he to proceed ? cum procesiune, de alaiii, de cortegid.
trebue si facii ? 8 He proceeded II Loc. In processional state, Intr'un
against, urinfiri pe, procedi In alaj impun6tor.
contra. PROCINCT =pro-sinct' (L. pro,
* PROCEEDER= gr,s. care Ina- cinctum), 1 s. pregitire, f. .2
inteazi, etc. adj. gata ; iminent. II Loc. 2 War
PROCEEDING= ing, s. V. to in procinct, rsboiii iminent.
Proceed. 1 procedeit, n. purtare, to PROCLAIM = pro-clEm' (L.pro,
f. demers, n. pas, m. 2 ceca-ce clamo), va. 1 a proclama, a pu-
se face saii se petrece ; Intim- blica, a decreta. 2 a porunci
plare, f. fapt, n. 3 act, n. m- (ilicerea). 3 a scoate de sub
such, f. 4 pl. : proces-verbal, scutul legei. II Loc. 1 To proclaim
n. 0 pl., t. de dr. : procedurk war, a declara rgsboid.
f. 6 pl., t. de dr. urmirirT, f. PROCLAIMER = gr. s. cafe
pl. II Loc. 2 To watch the proceed- proclami.
ings, a observe cea-ce se pe- PROCLAMATION= proc'-li-mEo-
trece. 6 To institute (sati lo take) On, s. 1 proclamare, proclamatie,
proceedings against, a intenta un f. 2 publicatie, f. 3 ordonanti
proces cuiva, a urmri pe. (regalei), f. 4 declaratie de scoa-
PROCEEDS = pro-go:1z', s. pl. 1 tere de sub scutul legd, f. II Loc.
product, venit, n. 2 com.: pro- 1 To issue a proclamation, a face
dus, n. II Loc. 2 Net proceeds, pro- o procla m a ti e.
dus net. PROCLIVITY= pro-cliv'-i-ti (L.
PROCESS=pros'-es, s. 1 curs, pro, dims), s. 1 Ito-, la, citre,
decurs (al timpului), mers, pro- pentru, spre] aplecare, aptitudine,
gres, n. 2 operatiune, actiune, incline tiune, pOrnire, propensiune,
f. 8 1. de sciinfd : proceded, n. f. ,. 2 usurinf, f.
metodi, f. 4 fig. : mod, n. PROCONSUL = pro-con'-sl (L.),
6 * povestire, f. 6 fapte, Intim- s. proconsul, m.
plri, pl. 7 f. de dr. : proces, PROCONSULAR = fir, adj. pro-
n. somatiune, f. 8 anat. : apo- consular.
fis, f. ; ist. nat. : apendice, n. II PROCONSULSHIP = sip, s. pro-
Loc. 1 During the process of their consulat, n.
growth, In timpul crescerer Ion. to PROCRASTINATE = pro-cral-
In process of ages, In decnrsul ani- ti-nEt (L. pro, cras), va. .ji n. :a
lor. 2 The processes of burning and ainina, a abovi, a intirdia (din
breathing, operatiunile combus- ii in 0i); a trgni, a trigina.
tiunel si ale respiratiunel. 3 Chem- PROCRASTINATION = n6-sin,
ical process, proceded himic. 7 s. aminare, f. Intiirdierile, f. pl.;
To proceed by process, a proceda aminare pentru a dona di sdii
prin cale legali. din di In di, f.; tiirgnire, tea-
PROCESSION -= pro-ses'-n, s. ginare, f.
procesiune, f. elan, cortegid, n. PROCRASTINATOR= ne'-tdris.

www.dacoromanica.ro
 263
PRO PRO
persoanii care amana mereii pen- (pentru un all). 6 vn. a face
tru a doua di sail din di in di, pe mijlocitor, (inf. pe peze-
f. tandal, m. venghiil.
PROCREANT = pr6f-cri-iint (L. PROCUREMENT = malt, s.
pro, creatum), adj. pi s. 1 pro- procurare, achisitie, f. 2 mij-
creator, m. ; amant, amorez, m. locire, f.
2 fecund, fertil, roditor, ma- PROCURER= ar, s. 1 cel, cea
nos. II Loc. 2 His procreant cradle, care procura sail face si capete,
leaganul copiilor mijlocitor, m. 2 inf. ra: mij-
to PROCREATE = Et, va. a locitor de fete, pezevenghia, m.
procrea, a nasce. PROCURESS = es, sf. mijloci-
PROCREATION= e"-en, s. 1 toare de fete, pezevenghie, f.
procreare, nascere, f. 2 fig.: PRODIGAL = prod'-i-gl (L. pro,
productiune, f. ago), adj. pi s. cheltuitor, risi-
PROCREATIVE= E-tiv, adj. 1 pitor. II Loc. The prodigal son, co-
de procreare, de nascere. 2 puni rtiicit. To be prodigal of
fig.: de productiune. protestations, a fi darnic de jur-
PROCREATIVENESS = nes, s. minte.
facultate sa proprietate de a PRODIGALITY = gal"-i-ti, s.
procrea, f. prodigalitate, risipii, risipire, f.
PROCRUSTEAN pro-crgsf-ti-iin, cheltuiell nebune, f. pl.
adj. lul Procuste. PRODIGALLY = adv.
PROCTOR = proe-t6r (L. pro, cu risip, in mod risipitor.
cura), s. 1 procurator ; agent de PRODIGIOUS= pro-didy-la (L.
afacerl, m. 2 fig. : delegat, m. prodigium), adj. 1 int. gen. : pro-
3 lege : procuror, m. 4 univ.: digios, extraordinar, minunat.
censor, m. 2 sinistru.
to PROCTOR, va. 1 a adminis- PRODIGIOUSLY = li, adv. mi-
tra, a conduce, a dirige. 2 a nunat.
pleda. PRODIGIOUSNESS= nes, s. na-
PROCUMBENT=pro-chnre-b6nt tura prodigioasa, enormitate, f.
(L. pro, cumbo), adj. 1 culcat. PRODIGY = prodf-i-gi, s. pro-
2 aplecat inainte. digal, n. minune, f.
PROCURABLE= pro-chiCir'-ii-b'l PRODITOR=prodf-i-t6r (L. pro,
(L. pro, cura), adj. de procurat. datum), s. trditor, m.
PROCURATION = procf-Iu-r6"- PRODITORY = i, adj. trii-
s'n, s. 1 procurare, f. 2 ad- dator.
ministrare de afaceri (pentru un to PRODUCE= pro-diTisf (L. pro,
alt), f. 3 lege procura, pro- duco), va. 1 int. gen. : a produce,
curatiune, f. a da nascere, a causa, a la, a
PROCURATOR = rE-tr, s. pro- face, a pricinui. 2 mat. : a pre-
curator, m. lungi.
to PROCURE = pro-chTfir', va. PRODUCE = prodf-lus, s. pro-
1 a .procura, a face sit capete, a duct, produs, n,
2 a's1 procura. 3 a PRODUCER = pro-dire- sgr, s.
causa, a pricinui. 4 * a soli- produc'tor, m. produatoare, f.
cita, a starui ; a convinge, a in- care produce.
credinta. 5 * a administra PRODUCIBILITY= si-bil"-i-ti,

www.dacoromanica.ro
 264
PRO PRO
PRODUCIBLENESS = si-b'l-nes, a practica. 3 l. : a indica, a
s, puterea de a produce, f. denota. 4 a Alin' la, a face
PRODUCIBLE = adj. paradii cu. Loc. 1 To profess one's
care se poate produce. self a, a se da ca, a se dice.
PRODUCING sing. s. 1 produe- 2 to PROFESS, vn. 1 a avea ca
tiune, f. 2 geom. : prelun gire, f. profesiune, ca meserie. 2 a face
PRODUCT = prod'-ct, s. pro- protestatiunl de prietenie, de de-
dus, n. vota m ent.
PRODUCTION= pro-dc'-sn, s. PROFESSED pro-fest', adj. 1
productiune, f. 2 him. : pro- declarat. 2 care a primit einui
dus, n. 3 proveninta, origine, calugaresc. 3 de profesiune, de
f. II Loc. 3 Certificate of production, meserie.
certificat de origine. PROFESSEDLY =. pro-fes'-ed-li,
PRODUCTIVE = tiv, adj. i adv. 1 de prosiune, de meserie ;
(of) care produce, fecund (In). In public, In vileag, pe fat.
2 (to, pentru) productiv. II Loc. 1 2 prin propria sa mfirturisire.
To he productive of, a produce, PROFESSION = pro-fe'- n, s.
a fi fecund in. 2 Productive la- profesiune, meserie, f. II Loc. By
bour, munc productiva. his profession, 1, de profesiune,
PRODUCTIVELY = li, adv. de meseric; 2. prin propria sa
In mod profitabil, prielnic. marturisire.
PRODUCTIVENESS = nes, s. PROFESSIONAL = al, adj. 1
stare productivi, f. profesiunel, meserid. 2 de sari
PROEM=pr6'-em (Gr. pro, oimj), In profesiunea sa. 3 profesional;
s. Inceput, exordia, n. ; prefat, f. relativ la profesiune, la meserie.
* PROFACE I= pro-fis' (L. pro, II Loc. 1 A professional act, un act
facies), interj, bine al (atI) venit 1 al profesiunel (meseriei) sale. 3
PROFANATION prof' - na"- Professional learning, inv'tamin-
On (L. pro, fanum), s. profana- tu/ liberal, artele liberale. Some
riune, f. professional man, un om al pro-
PROFANE=pro-fEn', adj. 1 pro- siunel (meseriel). The professional
fan. 2 * destrablat. _gentleman, omul _a rid.
to PROFANE, va. a profana, a PROFESSOR = pro-fes'-s6r, s. 1
pangilri. (of) care face profesiune de, care
PROFANELY =-1i, adv. cu pro- profeseazi. 2 cel care exerseaza
fanatiune, o profesiune, o meserie. 3 pro-
PROFANENESS---nes, PROFAN- fesor, dascfil, m. 4 persoank
ITY = pro-fan'-i-ti, s. caracter cuvioasa, evlavioasa, pioas, f.
profan, n. 2 purtare profana, PROFESSORIAL = pr6-fes-seV-
f. 3 limbagia profan, n. *PROFESSORY = pro-fee-
PROFANER = pro-fEn'-gr, s pro- s6r-i, adj. profesoral, d'ascalesc.
fanator, pangritor, PROFESSORSHIP pro-fes'-sar-
PROFANING = ing, s. profa- sip, s. profesorat, n. aselie, f.
nare, pfingrire, f. to PROFFER=profi-fr (L. pro,
I to PROFESS= pro-fes' (L. pro, fero), va. 1 a oferi, a propune.
fassum), va. 1 a profesa, a face 2 a intreprinde, a Incerca.
profesiune de, a declara, a spune; PROFFER, s. 1 ofertft, propu-
pr. ext.: a inirturisi.-2 a exersa, nere, f. 2 Incercare, f.

www.dacoromanica.ro
 265
PRO PRO
PROFFERER= Er, s. propun- 2 PROFLIGATE, s. craidon, m.
t r. propuitor, PROFLIGATELY = li, adv. In
PROFICIENCE pro-fi'igns, PRO-
FICIENCY = n-si (L. pro, lacio), * PROFLIGATION= ghE"-sn,
s. progres, talent, n. putcre, di- s. fug, infringere, f.
bacie, iscusint, f. PROFLUENT = pror-lIu-Ent (L.
PROFICIEN T = salt, adj. (in, pro, fluo), adj. curgtor.
In) tare, inaintat, priceput ; care PROFOUND= pro-faiind' (L. pro,
a Dent mar! progrese. fundus), adj. 1 Inf. gen.: adinc ;
PROFILE = prii'-fail (L. pro, fi- s. obis, n. prfipastie, f. 2 * di-
lum), s. profil, n. iscusit. 3 * des.
to PROFILE, va. a profila. PROFOUNDLY= li, adv. adinc.
PROFIT =pror-it (L. pro, fac- PROFOUNDNESS = nes, PRO-
turn), s. 1 profit, folos, beneficii, FUhDITY = s. a-
cfistig, n. 2 venit, n. 3 fig.: dincime, f. adinc, n.
bine, n. II Loc. 1 Gross profit, be- PROFUSE= pro-fls' (L. pro, fu-
neficiii brut. Net profit, beneficiiisum), adj. 1 inf. gen. : cheltui-
net. 3 For your profit, pentru bi- tor, risipitor. 2 1.: excesiv,
nele d-tale. extravagant, frfi seami. 3 1.
I to PROFIT, va. 1 a fi de fo- (of, in) abundent, bogat, Imbel-
los ; a prteni. 2 a perfeciionna, sugat ; cu lava. II Loc. 1 To be
a face s progreseze. profuse in, a risipi.
2 to PROFTF, vn. 1 a profita, a PROFUSELY = li, adv. 1 cu
beneficia, a trage profit, a cfis- profusiune, din belsug, cu lava.
tiga. 2 fig. (by, de) : a se fo- 2 cu prodigalitate, cu risipfi.
losi. 3 1. : a folosi, a servi. PROFUSENESS= nes, PROFU-
4 a face progrese. SION= pro-fiCV-jn, s. profusiune,
PROFITABLE = prof' -i-t loavfi,f. belsug, n. I! Loc. In
adj. 1 profitabil, prielnic, folosi- profusion, cu lava, din belsug.
tor. 2 cfistigos, lucrativ. to PROG= prog (L. procoP), on.
PROFITABLENESS = n es, s. 1 1 [for] a cersi. 2 a auto me-
natura -folositoare, f. folos, pro- rinde. 3 a buzunfiri, a pun-
fit, n. 2 naturfi cistigoasfi, lu- gsi, a sfeterisi, a sterpell
crativii, f. PROG, s. pop.: de mncat; de
PROFITABLY= tfi-bli, adv. In ale mncrii, merinde, f. pl.
mod profitabil, prielnic, folositor. PROGENITOR = pro -glen'-i-tr
PROFITING= pror-it-ing, s. pro- (L. pro, gigno), s. 1 strbun,
fit, folos, eastig, n. strfimos, m.
PROFITLESS= les, adj. fr PROGENY = prodj'-i-ni, s. 1 pos-
profit, etc. teritate, gint, familie, f. neam,
PROFLIGACY = prof' n. urmasi, m. pl. ; prfisil, pro-
PROFLIGATENESS = ghEt-n es (L. genitur, semintie, f.-2 sir (de
pro, fugo), s. 1 destrfiblare, des- rete), n.
mfilare, f. destriii, crailic, n. PROGNOSTIC = prog-nos'-tic (Gr.
2 sceleratelfi, perfidie, cfiinosie, f. pro, ginosk5), 1 adj. care face
PROFLIGATE= ghEt, adj. 1 prognosticuri. 2 s. prognostic,
destrfibfilat, desmtat, destrinat. prognitic, semn, n. conjecturfi, f.
2 scelerat, perfid, chinos. to PROGNOSTICATE= Et, va.

www.dacoromanica.ro
 266
PRO PRO
1 pers.: a prognostica, a arlita. s. 1 oprire, interdicere, f. 2 lege
2 l. : a meni, a prevesti, a fi vamei: prohibitiune, f. 3 dr.:
proroci. interdicere de a statua, f.; ordo-
PROGNOSTICATION= nant de amAnare, f.
s. 1 predicere, f. 2 pia* pre- PROHIBITIONIST =ist, s. pro-
vestire, prorocire, f. hibitionist, m.
PROGNOSTICATOR= A-tr, s. PROHIBITIVE = pro-hib'-i-tiv,
augur, irroroc, m. PROHIBITORY = t-ri, adj. 1
PROGRAM, PROGRAMME= pro5'- care opresce, interdice; de oprire,
gram (Gr. pro, gramma), s. pro- de, interdicere. 2 lege fi yam&
gram, f. prohibitiv.
PROGRESS= proe-res (L. pro, 1 to PROJECT = pro-giect! (L.
gressum), s. 1 mers, n. inaintare, pro, jactum), va. 1 a proiecta, a
f. drum, curs, n. 2 cAltorie arunca (a trimite) Inainte. 2 a
(de suveran), f. ; turned (de ju- proiecta, a representa. 3 fig.
deceitor), n. 8 fig. : progres, n. a proiecta, a face un proiect,
!I Loc. 1 .To make progress lo, a un plan.
lnainta atre. 2 To go a progress, 2 to PROJECT, vn. 1 a iei in
a face o cAlAtorie. 8 To make awl ; a inainta. 2 a se proiecta.
great progress, a face mail pro- PROJECT = prodj'-ect, s. pro-
grese. In progress, 1. In stare de iect, n.
progres ; 2. In curs de executie. PROJECTILE = pro-gIec'-til, s.
To report progress, parlament : projectil, n.
1. a face un raport asupra ces- PROJECTION= On, s. 1 int.
thinel ; 2. comitet : a amfina. gen. : proiectiune, f. 2 iesire In
to PROGRESS = pro-gres', vn. afari, f. 3 proiect, n.
1 a inainta. 2 a face progrese ; PROJECTOR= Mr, s. cel care
a se desvolta incetu cu incetu ; face proiecte.
a merge. PROLATE= pro-lEtf (L. pro, la-
PROGRESSION= pro-gres'-en, s. tum), adj. prelungit.
1 progresiune, f. mers inainte, n. PROLEGOMENA= prol'-i-gom"-i-
0 mal.: progresiune, f. 3 n (Fr. pro, lego), s. pl. prole-
progres, n. 4* cAlAtorie, f. gomene, f. pl.
PROGRESSIONAL = Al, adj. In PROLETARIAN = prI5'-li-tP-ri-
stare de progres, erescnd. iin (L. proles), adj. (de) proletar.
PRO GRESSIONIST = ist, s. pro- PROLETARY = prEV-Ii-ta-ri, s.
gresist, m. proletar, m.
PROGRESSIVE = pro-gres'-siv, PROLIFIC, PROLIFICAL = pro-
adj. progresiv. HU-lc-ill (L. proles, facio), adj. 1
PROGRESSIVENESS = nes, s. prolific, priisilos. 2 care insu-
mers progresiv, n. fletescerinvioreazA, fecundeazii.
to PROHIBIT = pro-hib'-it (L. 3 (of, in) fecund, fertil, roditor.
pro, habeo), va. 1 a opri (cuiva), PROLIFICNESS = ic-nes, PRO-
a interdice (cuiva). 2 a impie- LIFICACY= ic-ii-si, s. fecundi-
dica.-3 lege fi varnei: a prohibita. tate, fertilitate, rodnicie, f.
PROHIBITER= gr, s. cel care PROLIX= pro-lice, PROLIXIOIJS
opresce, care interdice. =pro-lici-Os (L. pro, laxas), adj.
PROHIBITION = pro-hi-W-0n, 1 prolix. , 2 fig.:. obositor.

www.dacoromanica.ro
 267
PRO PRO
PROLIXITY = si-ti PROLIXNESS PROMISE = prom'-is (L. pro,
= pro-lies'-nes, s. prolixitate, f. missum), s. 1 inf. gen. : fgi-
PROLIXLY= li, adv. In mod duint, fagilduial, promisiune,
prolix. f. 2 Bibl. : (tara) roditoare, im-
PROLOCUTOR = belsugat, f. -- 3 fig.: sperante,
(L. pro, loculum), s. presedinte f. pl. ndejde, f. II Loc. 1 To make
(al !aid' adundri eciesiastice), a promise, a fagadui. Of greater
PROLOGUE= prol'-og (Gr. pro, promise than performance, care
logos), s. 1 prolog, n. 2 fig. promite mal mult de cat tine.
preludia, n. Promise-breach, V. Breach. Prom-
* to PROLOGUE, va. a introduce ise-breaker, care IV cola fgi-
printr'un prolog. duiala, care nu se tine de euvint.
to PROLONG= pro-long' (L. pro- Promise-crammed, plin de faga-
longus), va. 1 a prelungi, a lungi. duinte. Promise-keeping, (actiune
2 a intfirOia, a amana. de) a se tine de cuvint. 2 Land
PROLO, GATION -= pro'-lon-ghe"- of promise, tara roditoare, tara
On, s. prelungire, f. imbelsugata. 3 Of great promise,
PROLONGER = pro-long'-er, s. care da mari sperante. A youth
care prelungesee, etc. of great promise, un titter de
PROMENADE= prom--nad'(Fr.), mare viitor.
s. plimbare, f. to PROMISEy va. n. 1 int.
to PROMENADE, va. pi n. a (se) gen. (to, cuiva ; sa) : a fgdui,
plimba (in). a promite. 2 I. : a promite, a
PROMINENCE = prom' - Wens, da sperante, a prevesti ; a se a-
PROMINENCY = nen-si (L. pro- nunta, a se. inratisa. II Loc. 1 To
minor), s. 1 proeminent, f. 2 promise one's self, a'si fiigiidui.
eminent:a, infiltime, movil, f. I promise you, Iti (ye) fagficluiese.
3 fig.: proeminentii, distinctiune, f. The Promised Land, Pmentn1
PROMINENT= neat, adj. 1 Fgaduintei, Pmentul cel FAA-
proeminent. 2 care iese In earl. duit. To prondse fair, 1. p. : a
3 pronuntat. 4 fig. : emi- fgdul multe ; 2. 1. : a da fru-
nent, insrmnat. moase sperante.
PROMINENTLY = It adv. in mod PROMISER= er, s. 1 cel, cea
proeminent. 2 in mod pronuntat. care fagduiesce de-a-scpatele.
3 eminamente, in mod absolut, II Loc. 2 To be a great promiser,
covirsitor ; in mod Insemnat. a fi darnic la fagaduiell.
PROMISCUITY= prom'-is-chift"- PROMISING= ing, adj. care
i-ti, PROMISCUOUSNESS = pro- promite, care d sperante. II Loc.
mis'-chiu-es-nes (L. pro, misceo), To look promising, a promite.
s. 1 amestec, n. 2 confusiune, 2 PROMISING, s. fgaduialit, f.
f. ; inf. r-d : promiscuitate, f. PROMISSORY = pro m'- is -
3 caracter general, n. adj, care- con tine ffigduiell. II Loc.
PROMISCUOUS = pro-mis'-chiu- Promissory lies, fgaduieli min-
es, adj. 1 amestecat. 2 confus, cinoise. Promissory-note, polita.
de a valma, Ma* --sir, frft deo- PROMONTORY = prom'-kin-tb-ri
sebire. 3 min. : incrucisat. (L. pro, mons), s. promontdriii,
PROMISCUOUSLY= II, adv. 1 cap, n.
Incureat, confus. 2 in comun. to PROMOTE = pro-mfit' (1, pro,

www.dacoromanica.ro
 268
PRO PRO
inolum), va. 1 a favorisa, a 'Men- PROMPTITUDE= prom'-ti-cIud,
raja. a proteja; Inf. re, a atita, s. iutealk repeOiciune, f.
intirlta. 2 a Imbuntti, a PROMPTLY = promptf-li, adv.
face sa dea roade. 3 si da o iute, repede.
lnaintare cuiva ; a Inainta, a pro- PROMPTNESS= nes, s. 1 in-
nova pe cineva. 4 a inalla (la repediciune, f. 2 dorint,
onorurl). graba, rivna (de a servi), f.
PROMOTER = pro- m5e-dr, s. * PROMPTURE=prom'-de-r, s.
persoanit care Incurajeaza ; pro- excitare, aprindere. iuteala, f.
motor, m. ; protector, protec- to PROMULGATE = pro -mg' -
loare ; ocrotitor, ocrotitoare; au- ghEt, to PROMULGE= medr (L.
tor. m. ; inf. rail": aptator, inveij- promulgo), va. a promulga.
litor, instigator (de turburdri, PROMULGATION = prom'-61-
m. ghVi-sn, s. promulgare, f.
PROMOTION= pro-m6'-s'n, s. 1 PROMULGATOR= ghEt-r, s.
lncurajare, protectiune, f. 2 care promulgfi.
inaintare, promovare (la un grad PRONE= pran (L. pronus), adj.
superior), f. 3 Inaltare, f. II Loc. 1 inclinat, aplecat Inainte. 2
1 Commissioners for the promotion culcat (ea fata la pdmnt), In-
of the Exhibition of 1900, Comi- tins. 3 I. : povirnit, inclinat.
saril insrcinati cu organisarea Ex- 4 scoborindu-se. 5 fig. (to) aple-
positiund de la 1900. cat spre, dispus (sa). 6 * iute,
PROMOTIVE = tiv, adj. (of) repede.
care incurajeazii, etc. PRONENESS= pran'-nes, s. 1 in-
PROMPT = promt (L. pro, emp- clinare, aplecare (spre peiment),
ium), adj. 1 inf. gen. (in, to, la, f. 2 stare culcata (ca fafa la
sa): rcpede, iute, gata. 2 (to, pdment), f. ; stare de a fi culcat
grabit. 3 com.: bard gata, Intins, f. 3 povirnis, pri-
banl por, n. clink f. 4 fig. (to, spre)
PROMPT, s. ratii, f. castiii, n. aplecare, f.
(de plaid). PRONG= prong (lc. prion 9), s.
to PROMPT, va. 1 a inspira, a 1 corn (al fared), n. 2 dinte
Indemna (pe cineva, ceva); (to, (al furculifel), m. 3 vIrf, n.
sii) a excita, a atita, a intfirita Loc. Prong-buck, prong-horn (un
(set facd ceva). 2 a spune, a fel de) antiloph. Prong-hoe, sapi
suggera, a Insufla (cuba) ; a sfatui crcfinat.
(pe cineva; ceva). 3 a sufla (until PRONGED = prongd, adj. 1 cu
actor, unfit polar, cuiva). !I Loc. 3 coarne. 2 cu ding. II Loc. Three
Prompt-book, exemplarul suflo- pronged, 1. cu trel coarne ; 2. ea
ruluI. trel ding.
PROMPTER= prom'-t8r, s. 1 sfi- PRONOMINAL = pro-nom'-i-nl
tuitor, povatuitor, m. 2 suflor (L. pro, nomen), adj. pronominal.
(de teatru), m. PRONOMINALLY= li, adv. cu
PROMPTING= ting, s. 1 exci- pronume.
tare, atitare, intarltare, f. 2 PRONOUN = priV-naiin, s. pro-
sfatur4 n,. pl. ; suggestiune, f. nume, n.
3 actiune de a sufla (until actor, 1 to PRONOUNCE= pro-naiins'
4zaut peolar), fg (L. pro, nuncio), vn. 1 inf. gen. :

www.dacoromanica.ro
 269
PRO PRO
a pronunta. 2 a declara, a ho- 2 to PROPAGATE, vn. a se pro-
trt. paga, etc.
2 to PRONOUNCE, va. 1 a pro- PROPAGATION = gh6"-s6n, s.
nunta. 2 a se pronunfa (asu- 1 propagatiune, ltire, respAndire,
pra), a vorbi, a cuvinta (despre). f. 2 extensiune, f.
PRONOUNCEABLE= PROPAGATOR = gh6-t6r, s.
care se poate pronunta. propagator, propovaduitor, m.
PRONOUNCER = 6r, s. cuvin- to PROPEL = pro-pel' (L. pro,.
ttor, m. pello), va. 1 a Impinge inainte, a
PRONOUNCING= ing, 1 s. pro- pune in miseare, a face s umble.
nuntare, f. 2 adj. de pronun- 2 a asvirli (un projectil). 3a
tare. face s circule (stingele).
PRONUNCIATION = pro-n6n'-si- PROPELLER = 16r, s. 1 motor,
V-s6n, s. pronuntare, f. propulsor, ni. 2 elice, f. 3 va-
PRONUNCIATIVE=-tiv, adj. por cu elice, n.
dogmatic. to PROPEND= pro-pen& (L. pro,.
PROOF= priif (S. profian), s. 1 pendeo), vn. a D aplecat hale.
inf. gen.: dovad, prob, f. 2 parte.
Ineercare, ispit, f. 3 armur PROPENDENCY= 6n-si, s. 1
incereat, f. ; pr. ext.: putere, f. aplecare, f. 2 examen, n. cer-
4 grad (al spirturilor), n. cetare, f. (cu deamnuntul).
mat.: prob, f. 6 impr.: spalt, PROPENSE= pro-pens', adj. aple-
n. corectur, f. II Loc. 1 In proof, cat (spre).
ca probii (dovad). To make good PROPENSION=pen'-s6n,s. ten-
a proof, a da dovad. 2 To put dint, propensiune, aplecare, in-
to the proof, a pune la Ineercare. clinatie, f.
6 Proof-sheet, corectur, spalt. PROPENSITY = si-ti, s. 1 pro-
PROOFLESS = prr-les, adj. li p- pensiune, f. 2 fig. (to, &arc,
sit de orl-ce dovedY, fr probe. spre): aplecare, f.; gust (pentru), n.
to PROP= prop (O. proppen), va. PROPER =prop'-6r(L. proprius),
1 a propti, a protapi. 2 a arci adj. 1 (to) propri, particular,.
(o yip) ; a pune un arac tutor Drew. 2 nume : propriti. 3*
(la ngei o plank-i). 3 fig. : a spri- propriii (care apar fine). 4 fig.
jini, a sustine. (for, cu, pentru) : potrivit, ne-
PROP, s. 1 proptea, f. protap, mer:1, caro se envine, bun, bine.
m. 2 arac (de vita.), m. ; brae b * literal. 6 drept, exact, pro-
tutor, m. 3 fig. : sprijin, n.priti. 7 * simplu. 8 frumos,
PROPAGABLE = prop'--gA-b'l bine fcut. II Loc. 4 Proper con-
(L. propago), adj. care se poate duct, purtare bunii. 6 The proper
lti, propaga sag respfindi. meaning, Intelesul propriii. 8 A
'PROPAGANDISM= gand-iz'm, proper youth, un tin6r frumos.
s. spirit de propagand, n. PROPERLY = li, adv. 1 drept,
PROPAGANDIST = ist, s. pro- exact, asa. 2 cum se cuvine,
pagandist, m. bine, Intoemal. II Loc. 1 Properly
to PROPAGATE= - ght, va. speaking, drept vorbind. 2 Speak
1 a propaga, a NI, a respndi. properly, vorbesce cum se cuvine.
2 fig. : a propovildui. 3a * PROPERNESS = nes, s. fru-
mri. 4 a crea, a da nascere. musete, f.

www.dacoromanica.ro
 - 270
PRO PRO
-PROPERTY;----- ti, s. 1 proprie-, vorabil, f. 2 impcare, poto.
tate, f. ; insusire, f. proprik n. lire, f. 3 ispsire, f. ; in(. reify.
-,2lege; proprietate, f. - 3 avere, imbunare, Imb1an4ire a lid Dum-
f. 4 leal.: accesorik n. 5 * ne0eii, f.
unelt, f. 6 * executiune, f. II * PROPITIATORY= I--t5-ri,
Loc. 2 Literary properly, 1. pro- adj. si s. care imbuneaz, care
prietate literar ; 2. drept de pro- imbrandesce pe Dumne0eil.
prietate literal-. 3 Real property, PROPITIOUS = pro-pis'-s, adj.
acareturi, averi nemiscatoare. A (to) prielnic, favorabil.
man of property, un om cu avere PROPITIOUSLY = li, adv, in
(cu stare). mod prielnic, favorabil.
* to PROPERTY, va 1 a Infru- PROPITIOUSNESS= nes, s. dis-
musela cu cajitll. 2 a'sl insusi. positie binevoitoare, prielnia sag
3 a deveni proprictatea cuiva. favorabil (a persoanelor ), f.;
PROPHECY= pror-i-sal (Gr. pro, naturi favorabilk prielnick f.
phemi), s. profetie, prorocie, f. PROPONENT =pro-p6'-nnt (L.
PROPHESIER= gr,. s. profet, pro, pono), s. propungtor, pro-
proroc, m. puitor, m.
to PROPHESY, va. 1 a profe- PROPORTION= pro-por'-sn (L.
tisa, a proroci, a spune de mal pro, porno), s. 1 int. gen. : pro-
inainte. 2 fig. : a arta. portie, msurk f. 2 art. : re-
2 to PROPHESY, un. 1 a glsui, gula de proportiune, f. 11 Loc. 1
a spune prorocil. 2* a pre- In proportion as, in proportie
dica, a propoviidui. in timp ce. Out of all proportion,
PROPRESYING= ing, s. 1 pro- far proportie ; en totul dispro-
fetie, prorocie, t. 2 * predica- porponat.
plum, propovkluire, f. to PROPORTION, va. 1 (lo, cu),
PROPHET=pror-et, sm. profet, a proportiona, a potrivi. 2a
proroc, m. face (dupd proportiunile cerute)..
PROPHETESS= -es, sf. proroacA. PROPORTIONABLE= adj.
PROPHETIC, PROPHETICAL= pro 1 care se poate proportiona, po-
fet'-ic-1, adj. profetic, proroc. trivi. 2 (to) in proportie (cu) ;
PROPHETICALLY= li, adv, la proportionat (cu), potrivit (Cu).
mod profetic; ca profet, ca proroc. PROPORTIONABLY, adv. V. Pro-
PROPINQUITY = pro-pin'-ciii-ti portionately.
(L. prope), s. 1 apropiere, proxi- PROPORT1ONAL= Al, adj. 1
mitate, vicintate, f. 2 ru- mal., him. : proportional. (toy
denie, f. cu) in proportie, potrivit, propor-
PROPITIABLE = point. il Loc. I Mean proportional,
(L. propitio), adj. 1 care se poate medie proportionalk
face prielnic, favorabil. 2 care PROPORTIONALITY=al"-i-ti,
se poate impca, linisti, potoli. s. proportionalitate, f.
1 to PROPITIATE= 1-Et, va. PROPORTIONALLY= Al-li, adv.
1 a face prielnic, favorabil. 2 V. Proportionately.
a impica, a potoli. PROPORTIONATE= -Et, adj. (to,
2 to PROPITIA.TE, vn. a ispsi. cu) proportionat, potrivi.
PROPITIATION = I-E"-sn, s. to PROPORTIONATE, va. (lo, cu)
1 actiune de a face prielnic, fa- a proportiona, a potrivi.

www.dacoromanica.ro
 - 271
PRO PRO

- PROPORTIONATELY =l1, adv. prietate, f. 2 potrivire, f. 3

1 (to, Cu) in proportie. 2 mat., bunii-cuviint, f. 4 * stare ce-
him. : In mod proportional. ruti (euveniti), f. ; pr. ext. : o-
PROPORTIONATENESS= nes, dihn, f. repaos, n.
s. 1 proportiunl (m6surp potri- * PROPT =propt (O. proppen),
v.ite, f. pl.. 2 did. ; proportio- ptr. de la to Prop.
nalitate, f. PROPULSION= pro-p6r-s6n (L.
PROPORTIONLESS pro-por's6n- pro, pulsus), s. propulsiune, 1m-
les, adj. fr proportiune, nepo- pingere, f.
trivit. PROPULSIVE = siv, adj. pro-
PROPOSAL= pro-p6e-1 (L. pro, pulsor, impingtor, motor.
pono), s. 1 propunere, f. 2* PROPYLAEUM = prop m
prospect, n. II Loc. 1 To make pro- (Gr. propplaios), s. propilee, pl.
posals for, a propane s. To make PRORATA = pro-r6'-ti (L.), s.
proposals to, 1. a propune cuiva ; In proportie Cu, potrivit cu.
B. a cere (in ccIseitorie), a oferi * PRORE =. prr (L. prora), s.
cuiva milna sa. pror, f. * nas, pise, n. (de corabie).
* PROPOSE = pro-p5e, s. s.1 iced, PROROGATION = pro-ro-gh-e-
spuse, vorbe, pl. sn (L. pro, rogo), s. prorogare,
1 to PROPOSE, va. 1 int. gen. amAnare, f.
(to, cuiva) a propune. 2 a's to .PROROGUE= pro-rg', rat.
propune. 3 a inftisa (minteI). parlament: a proroga, a amine.
2 to PROPOSE, un. 1 a'sI pro- 2 * a intrgia. 3 * a pre-
pune sh, a avea de gnd s. 2 lungi.
a oferi. mAna sa, a face cererea PRORUPTION=pro-r6pf-s6n (L.
Sa (in ccIscItorie). 3 a se 1ntre- pro, rupturn), s. eruptiune, f.
tine, a convorbi. PROSAIC, PROSAICAL= pro-z6f-
PROPOSER= r, s. propun6- ic-1 (L. prosa), adj. prozaic.
tor, propuitor, m. PROSAICALLY = li, adv. (in
PROPOSITION = prop- o-zr-s6n, mod) prozaic.
s. propunere, f. V. Proposal. PROSAIST= pro-zaf-ist, s. pro-
to PROPOUND = pro-pailndf, va. zator,
1 a propune. 2 a expune. PROSCENIUM = pro-si' -ni - 6m
PROPOUNDER = 6r, s. V. Pro- (L.), s. teat. antic : prosceniii, n.
poser. avanseen, f.
PROPRETOR = pro-prr-tr (L. to PROSCRIBE= pro-scraib' (L.
pro, praetor), s. propretor, m. pro, scribo), va. a proscrie, a iz-
PROPRIETARY = pro-prar-6-t- goni, a exila.
ri (L. proprius), 1 s. proprietar, PROSCRIBER = 6r, s. proscrip-
stpan, m. 2 adj. de proprie- tor, izgonitor, m.
tar, de stfipan. . . PROSCRIPT= pro-script, s. pros-
PROPRIET OR = sm. pro- cris, izgonit, ni.
prietar, stpn, m. V. Owner. PROSCRIPTION= pro-scrip'-s6n,
PROPRIETORSHIP= sip, s. pro- s. proscriptiune, izgonire, f.
prieta te, f. PROSCRIPTIVE= tiv, adj. de
PROPRIETRESS = pro -prar- 6- proscriptiune, de izgonire.
tres, sf. proprietreas, stpn, f. PROSE= prz, s. proz, f. ; adj.
PROPRIETY = i-ti, s. 1* pro- In prozi. II Loc. To write prose, a

www.dacoromanica.ro
 272
PRO PRO
serie in proza. Prose-writer, pro-. PROSODIACAL = pros-o-dar--
zator. cal, PROSODIAL=.. pro-so'-di-111,
to PROSE, 1 4. a scrie In prozti. PROSODICAL = pro-sod'-ic-al (Gr.
2 a scrie saii a istorisi, a povesti pros, da), adj. prozodic; prozo-
lung, anost, greios. 3 a vorbi, dieI.
a cuvinta prea lung. PROSODIAN = pro -
PROSECUTABLE = PROSODIST = pros'-o-dist, s. per-
(L. pro, seculum), adj. care soana priceputa in prozodie, tare
poate fi urmarit. in prozodie, f.
to PROSECUTE= chlut, va. 1 PROSODY= pros'-o-di, s. pro-
inf. gen. : a urma, a urmari. zodie, f.
lege : a urmari ; a trage sail a da . PROSOPOPCEIA = p ros'-o-po-pi"-
in judecat. 3 a revendica, a la (Gr. pros, ops, poie5), s. pro-
cere sail a reclama (drepturi) zopopee, s.
PROSECUTING chin- ting, PROSPECT =pros'-pect (L. pro,
adj. insarcinat cu urmaririle, re- spectum), s. 1 vedere, f. 2 ve-
cia in ant. dere, f. punct de vedere, n. pers-
PROSECUTION= chiii"-sn, s. f. aspect, peisagiii, n. 3
1 inf, gen.: urmare, urmarire, f. exposiliune, f. 4 studia (medi-
- 2 lege: urmriri, f. pl. ; tra- tare), n. 6 fig. : vedere (a lu-
gere sail dare in judecatii, f. crurilor viiloare), f. 6 fig. : na-
PROSECUTOR = chIti-t6r, sm. dejde, speranti, perspectiva, f.
1 urmiitor, urmritor, ni. -- 2 viitor, n. carierA, f. 7 aratare,
lege: reclamant, phis, piritor, m. infetisare, f. 8 (lo, pentru) con-
PROSECUTRIX = tries, sf. re- sideralie, f. ; prevedere, f. II Loc.
clamanta, etc., f. 6 W'hat are his prospects in lifer
PROSELYTE = pros'-i-lalt (Gr. ce viitor are ?
proselutos), s. 1 prozelit, ni. PROSPECTION=pro-spec'-sdn,s.
2 aderent, partas sail partizan prevedere, f.
noa, m. 1 PROSPECTIVE= tiv, adj. 1
to PROSELYTE, va. a face (din viitorului, al (a, al, ale) viitorului.
cineva) un prozelit, etc.; a con- 2 in perspectiva', cu o vedere
verti. intinsa. 3 fig. : prev6d'tor.
PROSELYTISM = li-tiz'm, s. 4 de ochian. II Loc. 4 Prospective
prozelitism, n. glass, sticiii de ochlan.
PROSER = pr6z'-'dr, s. 1 * pro- 2 PROSPECTIVE, s. 1 perspec-
zator, m. 2 scriitor anost, tiva, f. 2 sticla de ochlan, f.
povestitor adormitor, gretos, m. PROSPECTIVELY=li, adv. In
3 vorb-lungi, palavragiii, m. perspectivi.
PROSILY= adv. in mod PROSPECTUS = pro-spee-ta(L.),
plictisttor, gretos, anost. s. prospect, n.
PROSINESS = i-nes, s. plicti- to PROSPER= pros'-pe'r (L. pros-
seala, anosteai, f. peras), v. 1 va. a face s reu-
PROSING = ing, s. discurs rani, s isbuteasca. 2 vn. a
lung si anost, n. prii, a reusi, a prospera, a merge
PROSL AVERY = pro-slE.V-6-ri (L. bine.
pro ; Ger. sclave), s. doctrina par- PROSPERITY =
tizanilor sclaviei, f. PROSPEROUSNESS = pros'-par-es-

www.dacoromanica.ro
 273
P110 PRO
nes, S. stare de Inflorire, de feri- PROTEAN=prfi'-ti-n, adj. al
cire, f. ; prosperitate, f. (a) lui Proteil.
PROSPEROUS=pros'-pgr-as, adj. to PROTECT pro-tect' (L. pr'o,
infloritor, fericit, prosper. tectum), va. 1 inf. gen. (from, de,
PROSPEROUSLY = li, adv. In contra): a apra, a ocroti. a feri.
mod fericit. 2 (f rom, de, contra) a adaposti.
to PROSTITUTE = pros'-ti-cIat II Loc. To protect one's self, a se
(L. pro, statuo), va. a prosti- apra.
tui, a necinsti, a injosi, a mur- PROTECTING= ing, adj. apa-
dari. rtor, ocrotitor, protector.
PROSTITUTE, 1 s. mercenar, PROTECTINGLY = li, adv. 1
mitarnic, m. 2 sf. prostituata, asa in cat s apere, sa ocroteasea.
f. 3 adj. prostituit, etc. 2 Cu un aer sari un ton pro-
PROSTITUTION= cla'-sn, s. tector.
prostitutie, f. PROTECTION = pro-tec'-s6n, s.
PROSTITUTOR= Mr, s. care 1 (from, de, contra) aparare, ocro-
prostituesce. tire, protectie, f. 2 I. (from,
PROSTRATE= pros'-trEt (L. pro, de, contra) : garantie, f. adpost,
stratum), adj. 1 Intins, lungit, n. 3 polit : hilet de trecere,
culcat, cu fata la pmnt. 2 certificat, n. 4 privilegiii con-
inchinat panft la pmnt. II Loc. tra arestarilor, n. 5 com.
1 To fall prostrate, a cbdea cu huna primire, f.
fata la pfimnt. To fall prostrate PROTECTIONISM = iz'm, s.
on the ground, a se inchina 'Ana protectionism, n.
Ja pmnt. To lag prostrate, Y. PROTECTIONIST= ist, s. pro-
to Prostrate. To lie prostrate, a fi tectionist. m.
inchinat pina la pmnt. kOTECTIVE pro-tec'-tiv, adj.
to PROSTRATE=pros-trW, va. aprator, ocrotitor, protector.
1 a culca (intins pe pciment). 2 PROTECTOR= Or, sm. apr-
a inchina 'Ana la pament. 3 tor, ocrotitor, protector, m,
a da la ptnnt, a rsturna, a do- PROTECTORATE tiir-Et, PRO-
- 4 a distruge. 5 fig. : a TECTORSHIP = sip, s. protecto-
descuraja, a slbi. ll Loc. 2 To rat, n.
prostrate one's self, a se inchina PROTECTRESS= tres,sf. ocro-
pn la pmnt. titoare, protectoare, f.
PROSTRATION= trE.'-san, s. PRO TEM=pro'-tem', abrev. lat,
V. inf, de la to Prostrate. 1 cul- pentru pro tempore, 1 adj. pro-
care (intins pe pan-tent), f. 2 visoritl, temporar, vremelnic.
mtnie ; inchinare pink la pa- 2 adv. de-o-carn-dati, pink una
mnt, f. 3 dare la piimnt, res- alta.
turnare, doborire, f. 4 distru- to PROTEND=pro-tend'(L. pro,
gere, f. 5 fig. descurajare, tendo), va. a intinde.
istovire, f. 6 med. : prostra- I to PROTEST = pro-test' (L.
tiune, sleire (a puterilor), f. pro, testis), vn (to, contra) a pro-
PROSY =pr6z'-i, adj. plicticos, testa, a se ridica (in potriva).
gretos, anost. V. Prose. 2 to PROTEST, va. 1 * a proba,
PROTASIS= prot'-ii-sis (Gr.), S. a a/1Ra. 2 a miirturisi. 3a
protazii, f. afirma (nevinovcifia sa, etc.). 4
H. L. Lolliot. Dicf. Eng.-Rom., vol. II. 18
www.dacoromanica.ro
 - 274
PRO PRO
a protesta. II Loc. 4 You must have trdiere, trgnire, zbovire, f.
the bill protested, trebue s pro- 3 reducere (pe hrlii, f.
testPzT polita. PROTRACTIVE = pro-trae-tiv,
PROTEST = prb"-test, s. I pro- adj. trgnitor.
testare, ridicare In potriva, f. to PROTRUDE = pro-trad' (L.
2 lege com. : protest, n. 3 mar. : pro, trudo), va. a Inainta, a im-
declaratiune de stricciuni, f. II pinge Inainte, a face s ;a
Loc.1 To enter one's protest against, scoate.
a protesta (a se ridica) impotriv. 2 to PROTRUDE, vn. 1 a Inainta,
PROTESTANT = prot'-es-tnt, s. a iesi, a trece. 2 a iesi in a-
pi adj. protestant. Loc. 2 Protruding forehead,
PROTESTA.%TISM= iz'm, s. frunte bulbucat (protuberant).
protestantism, n. PROTRUSION = pro-tra'-j'n, s.
PROTESTATION = 1 inaintare, Impingere Inainte,
s. protestare, ridicare In po- sail a fail, f. 2 iesire in afar, f.
triv, f. PROTRUSIVE = sis', adj. 1
PROTESTER= pro-test'-er, s. 1 Impingtor. 2 care iese In afar.
protestatar, m. 2 cel care face PROTUBERANCE = pro-cia'-b6-
un protest, m. rns (L. pro, tuber), s. protube-
PROTESTINGLY = ing-Ji, adv. ranra, iesiturh, f. cucuiii, n.
ca o protestare. PROTUBERANT = rnt, adj.
PROTHONOTARY = pro4ion'-6- cucuiat. protuberant.
ta-ri (Gr. protos ; L. noto), s. pro- to PROTUBERATE = ret, vn.
tonotar, m. a iesi In afarti,
PROTO....=pr(3'-to (Gr.prolos), PROUD =praid (S. prul), adj.
prefix, proto.... 1 mandru, fudul, trufas, semet,
PROTOCOL = pra'-to-col (Gr., flos, falnic.2 1. frumos, su-
kolon), s. protocol, n. perb, mret. 3 1.: frumos, mare,
PROTOMARTYR = mar'-tgr nobil. 4 med. : spongios, ca
(Gr. , marlur), s. protomartir, buretele ; blos. 5 veler. : a-
prim mucenic, m. prins. II Loc. 1 Proud-hearted,
PROTOTYPE= tap (Gr. , proud-minded, nandru, trufas. 2
hipos), s. prototip, izvod, n. A proud palace, un palat
PROTOXYDE= pro-toc'-sid (Gr. 4 Proud flesh, carne
, sus), s. him. : protoxid, n. PROUDISH = is, adj. cam
to PROTRACT = pro-tract' (L. mandru, mandrut.
pro, tractum), va. 1 a prelungi ; PROUDLY= li, adv. cu man-
int. rig : a trgAni. 2 a amana, drie, etc. V Proud 1.
a intrdia. 3 arpantaj : a re- PROVABLE = priiv'--b'l (S. pro-
duce (un plan). flan), adj. de probat, care se
PROTRACTER, PROTRACTOR = poate proba.
gr, s. 1 care prelungesce. 4 to PROVE = pray, va. 1 a
2 care aman, care intrdieaz, proba, a arita. 2 pers. : a se
fandal, m. 3 mat. : rapor- arfita. 3 a incerca, a cerceta,
tor, n. a pune la Incercare ; a face In-
PROTRACTING = ing, PRO- cercarea 4 fig. : a Incerca, a
TRACTION = pro-traci-sn, s. 1 rbda. 5 lege : a omologa (un
prclungire, f. 2 amnare, In- testament), V. Probate ; a arta

www.dacoromanica.ro
 275
PRO PRO
titluri de (datoril). 6 art. : a pr. : prevedere, prude**, inte-
face proba. II Loc. 1 To prove the lepciune, minte, f.
iruth of, a proba (a ariita) ade- PRO VIDENT = ant, adj. pre-
vrul. 2 He proved himself wor- vator.
my, s'a aratat demn. V. to Prove, PROVIDENTIAL--den'-sal,adj.
vn. 3 13,.ove all things, incercati providential.
(examina) toate lucrurile. PROVIDENTIALLY = li, adu.
2 to PROVE, un. 1 a face in- In mod providential.
cercarea. 2 pers.: a se arta, PROVIDENTLY= adv.
a arata cine escl ; pers. pi 1. : a cu prcvedere, in mod prevator.
se gsi, a fi, a se intampla s PRO VIDENTNESS = - nes, s. pre-
fle, a se nemeri. 3 * a reusi. vedere, f.
* PROVEN = ptr, de PROVIDER= pro-vaid'-r, s. fur-
la to Prove. Loc. Not proven,
II nisor, m.
ordonant de ne-urmrire. PROVINCE= prov'-ins (L. pro,
PROVENDER =prov'-n-a'r (L. vinco), s. 1 inf. gen. : provincie,
pro, video?), s. 1 furaj, nutret, f. tinut, n. 2 fig. : competent,
n. mancare (pentru dobiloace), f. f. resort, n. 2 acid, post, n.
2 d'ale mancilriI, merinde, pro- datorie, treabi, f.
visiunl, pl. PROVINCIAL = 1
PROVER = prav'-r, s. 1 care adj. pi s. provincial, m. provin-
probeaz. 2 care incearcii, care clan'', f. 2 s. egumen, stare!, m.
pune la incereare. V. to Prove. PROVINCIALISM = iz'm,s. pro-
PROVERB = prov'-'rb (L. pro, vincialism, n.
verbum), s. proverb, n. PROVINCIALITY=
* to PROVERB, 1 an. a vorbi caracter provincial, n.
In proverbe 2 va. a cita ca PROVITION =pro-vi'-jn(L. pro,
proverb, a spune un proverb. video), s. 1 (for) luare a man-
PROVERBIAL = pro -vge-bi-al, rilor (pentru), f. ; prevedere, f. ;
.adj. proverbial. pregatiri (pentru), pl. 2 Inf.
PROVERBIALISM=iz'm, s. ex- gen. (for): inzestrare, f. 3 pl.:
presiune proverbiali, sliatoare,f. d'ale mancrff, merinde, provi-
PROVERBIALLY= li, adv. In siunI, comestibile, pl. aprovisio-
mod proverbial. nare, f. 4 lege: dispositiv (al
to PROVIDE= pro-vald' (L. pro, unui act), n. ; clausii, stipulatiune,
video), va. 1 (for) a pregti (pen-
f. II Loc. 3 Provision-dealer, Mean.
ten), a procura (cuiva). 2 (with,Provision ware-house, bdinie.
cu) a Inzestra ; a da, a aprovi- to PROVISION, va. a aprovisiona.
siona. 3 (with) a lua la sine PROVISIONAL = Al, adj. 1 Inf.
(cele necesare). 4 a stipule (in- gen.: provisoriii, temporar. 2 t.
lean act). 5 * a prevedea. II de lege : provisoriti.
Loc. To provide agamst, a se feri PROVISIONALLY = adv.
a'si lua msurile contra. 1 de-o-cam-dat, pana una alta.
PROVIDED = pro - vald'-ed, 2 in mod provisoria.
Provided that, conj. cu conCilie PRO VISIONARY = ft-ri, adj. al
ca, numaI s. (a) dispositivului. 11 Loc. 7'he pro-
PROVIDENCE = prov'-i-ans, s. visionary part, dispositivul.
Providenta, Pronia, f. 2 inf. PROVISO= pro-val'-zo, s. clausii

www.dacoromanica.ro
 - 276
PRO PRU
conditionala, f. II Loc. With a pro- bie); parte anterioara a une co-
viso that, cu conditie ca, numal rbiL f.
s. With this proviso, cu aceasta 2 PROW = prat'''. (Fr. preux), adj.
elaus (sail conditie). fi s. viteaz, lea paralea, soiman.
PROVISOR = zr, s 1 roalcl : PROWESS= pratV-es, s. ispravr
provisor, director de lima, in.- vitejie, f. Ii Loc. Acts of prowess,
2 rel. : succesor ales, m. fapte vitejescl, isprvI,
PROVISORY = za-ri, adj. 1 1 to PROWL= praal (?), en. a da.
lege: conditional ; V. Proviso. fircoale (ca gnd II Loe..
2 fig.: provisoritl. Prowling animal, animal de prad.
PROVOCATION = prov"-o-che"- 2 to PROWL, va. 1 a da tar-
en (L. pro, voco), s. 1 (lo, la) pro- coale (pe la, imprejur). 2 from,
vocare, f. ; inf. bun : stimulent, de la) a prada, a fura.
n. invitatie, chiemare, f. '4 a- PROWL, s. faptul de a da tar-
Mare, f. 3 mania, suptare, f. coale, n.
PROVOCATIVE= pro-IV-ea-Hy, PROWLER= ar, s. haimana.
1 adj. (of, la) care provoack atit, PROXIMATE = proe-si-mEt (L.
prdvocator. 2 s. stimulant, in. proximus), adj. vecin, apropiat.
PROVOCATIVENESS = nes, s. PROXIMATELY = li, adv. In-
natura excitanta, f. data.
to PROVOKE = pro-vc', va. PROXIMITY = proc-sim'-i-ti, s..
1 a provoca la ataca) ; a chie- apropiere, proximitate, vecin-
ma, a provoca (la lupld). 2 tate,
(to, la) a excita, a atita ; a pofti. PROXY=proe-si (procuracy), s
3 : a mania, a supra, a 1 procura, f. 2 p. delegat,
necaji, a hartui. a atIta, a scoate mandatar, Imputernicit (prin pro-
din rabdrI, a sici. cur),
2 to PROVOKE, vn. 1 a face PRUDE = prad (L. prudens), s.
apel. 2 a Intarlta, a irita. mironosit, spasit, f.
PROVOKER = ar, s. 1 pers. : PRUDENCE= prfe-dgns, s. inte-
provocator, alltator, in. 2 (of) lepciune, minte, prcvedere, pru-
lucru care pricinuesce, n.; causa, dent, f.
pricin, f. PilUDENT = dOnt, adj. (lo,
PROVOKING= ing, adj. 1 id- sa) Intelept, prudent, ea minte. 11
tant, care te scoate din rhdarr, Loc. To be prudent, a II prudent,
suprtor. 2 ppr. V. to Pro- cu minte.
voke. n Loc. How provoking ! ce PRUDENTIAL = pru- den ' - sal,
plictiseal I adj. de Intelepciune, de curnintie,
PROVOKINGLY= -11, adv. 1 In de prudent.
mod iritant, etc. PRUDENTIALLY= li, adv. V.
PROVOST = prov'-st (L. prae, Prudently.
positum), s. 1 inf. gen.: staroste, PRUDENTIALS = slz, s. pl.
2 provisor, director Ric maxime de Intelepciune, etc., pl.
liceii), m. 3 primar, ni. PRUDENTLY = adv.
PROVOSTSHIP = -ip, s. st- cu Intelepciune, ele.
rostie, f. PRUDERY = prfe-d-ri, s. mar-
PROW = pre) (Fr. prozze), s. ghiolie, rusine, smerenie (afec-
prorii, f. * nas, pise, n. (de cora- tat, prefficutA), f.

www.dacoromanica.ro
 - 277
PHU PUB

PRUDISH = pra'-di, adj. (care rios, cercettor, patrunOtor, sera-

face) pe ru5inos, pe spa5it. tator ; int. indiscret. Ii Loc.
PRUDISHLY = li, adv. cu mar- Prying temper, curiositate, indis-
ghiolie afectat, ele. V. Prudery. creliune.
to PRUNE = pran (Fr. provi- 2 PRYING, s. curiositate, f.
gner?), va. 1 a curati, a tunde PRYINGLY = li, adv cu o cu-
pomil, a tale. 2 * pdseri : riositate indrasneata.
curkti (pende). 3 * a dichisi, PRYTANEUM = pri-t6'-ni-6m
a gag, a impopotona; un. a se (Gr. prytanis), s. pritaneii, n.
dichisi, etc. PSALM= sam (Gr. psalmos), s.
PRUNE = pran (L. prunum), psalm. n. II Loc. Psalm-book. psal-
pruna uscata saii opal-fa, f. (I Loc. tire. Psalm-singing, psalmodie. To
French prunes, prune uscate. sing psalms, a canta psalme, a
PRUNELLO = pru-nel'-lo, s. 1 psalmodia.
stofe bruncl, ii. 2 fruct: po- PSALMIST = sam'-ist salf-
rumbea, f. Loe. 1 Prun ello boots, mist), s. psalmist, m.
ghete de brunel. PSALMISTRY = sal'-mis-tri, s.
PRUNER r prilf-n6r, s. acela psalmodie, f.
care curatii pomil de cricile ne- to PSALMODIZE=sal'-mo-dali,
folositoare. VI. to Prune. vn. a psalmodia.
PRUNING = ning, s. curatire PSALMODY= di, s. psalmo-
a, tuns al pomilor de criicile ne- die, f.
folositoare. II Loc. Pruning-hook, PSALTER= sol'-t6r, s. psaltire, f.
pruning-bill, pruning-knile, cosor. PSEUDO =sIa'-do (Gr. pseudos),
Pruning-shears, foarfece de gilt- prefix : pseudo-...,
dinar. PSEUDONYM= nim (Gr.
PRURIENCE, PRURIENCY= pra.'- mime!), s. pseudonim, n.
ri-ns, 6n-si (L. prick)), s. man- PSEUDONYMOUS = slu- don' -I-
carime, f. 2 fig.: path nespus, mes, adj. pseudonim.
f. 3 med. : mancrime vie, f. PSHAW1= so, interj.1 as! bat-
prurit, n. 2 fui! ruginel 3 piha 1 peahl
PRURIENT = 6nt, adj. 1 care ptiu I
te mnancii. 2 fig. : ar06tor. PSYCHOLOGIC, PSYCHOLOGICAL
PRUSSIC pr6V-sic, adj. (acid) = sal-co-lodr-ic-Al (Gr. psucha,
prusic, cianhidric. logos), adj. psihologic.
1 to PRY prar (?),1 a curios. PSYCHOLOGICALLY= li, adv.
2 (into) a incerca s patrund, a dupa psihologie, psihologicesce.
euta, a scotoci (in) ; fain. f i int. PSYCHOLOG.ST =sal-col'-o-gist,
rat' baga nasul, a se ames- s. psiholog, m.
teca, a se baga. I Loc. To pry in PSYCHOLOGY= gi, s. psiho-
.upon, a observe, a pandi, a pasce. logie, f.
2 to PRY, va. mec. : a mica cu PTISAN tiz'-an (L. plisana), s.
ajutorul mid pirghil. ceata (deplantemedicamentoase),n.
PRY, s. 1 privire, uittura p6- PTOLEMAIC = tol-i-m6'-ic, adj.
trunOtoare (soruttoare), f. 2 luI Ptolemeii.
p. : curios, indiscret, m. 3 mec.: PUBERTY = piTe-b6r-ti (L. pu-
pirghie, f. bes), s. feciorie, fetie, pubertate, f.
1 PRYING= prar-ing, adj. cu- PUBESCENCE= plu-bes'-sans, s.

www.dacoromanica.ro
 278
PUB PUD

1 virsti de feciorie, etc. f. 2 PUCK= pee (Ic. puke), s. [mime

bot. pubescenti, f. al unuI] drAcusor, spiridus.
PUBESCENT = sent, adj. 1 to PUCKER pec'-er S. pocca?),
ajuns la virsta de feciorie, etc. an. 1 a sbirci, a incrunta.
2 bot. : pufos, peros. a increti, a plisa. II Loc. 1 To
1 PUBLIC = (L. publicus), pucker up one's eye-brows, a se
adj. 1 obstesc, public. 2 al (a) incrunta. Puckered brow, frunte
Statului. II Loc. Public-house, chi.- incruntatA.
ciumh ; han. 2 At the public charge, PUCKER, s. 1 sbirciturii, in-
cu cheltuielile Statului. Public cruntitua. 2 incretitua, cutA,
servants, impiegaff al StatuluI. f. o pop. : belea, incuratur,
2 PUBLIC, s. obste, f. public, f. necaz, n. 4 fig. : stare de
n. II Loc. Public-hearted (-minded), neliniste, f.
care se intereseaz de binele ob- PUDDER= ped'-der (pother), s.
stec. Pizblic-spirited, 1. p. : devotat sgomot, tmblatl, n. &Ogle,
binelui public ; 2. l. : de interes larmA, f.
obstesc. to PUDDER, y.1 an. a face sgo-
PUBLICAN = An, s. 1 ant. : mot, glgie. 2 va.am4ca, a neli-
publican, m. 2 eArciumar, nisti, a turbura ; a nuci, a apAci.
m. PUDDING= pud'-ding (Fr. bou-
PUBLICATION peb'-li-chE"-sen, din), s. 1 budina, f.2 eirnat
s. publicatie, f. de sAnge de porc, cartabos, m.
PUBLICIST = sist, s. publi- 3 carnat, m. 4 mfineare,
cist, m. hranA, f. 5 mar. : tampon, n.
PUBLICITY = peb-lis'-i-ti, s. pu- II Loc. 2 Black pudding, V. 2.
blicitate, dare in vileag, f. Hasty pudding, ffichluitua, pap,
PUBLICLY= peb'-lic-li, adv. In colArez, terciii. Pudding-bag (
public, in vileag ; pe fatA. -cloth), sac sari panzii de flert
to PUBLISH= plf-lis, va. 1 a budinca. Pudding-headed, greoi,
publica, a da in vileag, a face gros la cap, stupid. Pudding sleeve,
canoscut de obste. 2 a publica, minea lat, miinea cu fol. Pud-
a edita, a da la lumina. (o carte). ding-time, 1. ora cinei; 2. fig. :
I! Loc. Just published, aprut de (la) timp nemerit.
cuand. Published, printed by, edi- PUDDLE= ped'-d'l (S. poi ?), s.
tura..., editat la... imprimeria... 1 bltoacA, f. bfiltoe, mare, n.
PUBLISHER= er, s. 1 editor, 2 constr.: pmnt galben bitut,
librar-editor, m. V. Bookseller. n. II Loc. 1 A puddle in a storm,
2 fig. : care spune lumei, care o furtuni inteun pahar cu apA.
destinuesce, care dft in vileag. to PUDDLE, va. 1 a turbura.
PUBLISHING= ing, ppr., adj. 2 fig. : a nelinisti. 3 constr. :
fi s. 1 de editor, care publicA. a amesteca var cu nisip ; a um-
2 publicare, f. ple cu vAlAtucI. 4 met. : a
PUCE=phis, PUKE= pIfic (Fr. transforma tuciul in otel.
puce), adj. cafeniii Inchis, fata PUDDLER= ped'-dler, s. luca-
puricelui. i Loc. Puce-coloured, de tor care lucreaz la transformarea
o culoare cafenie inchisi. tuciulul In otel,
PUCERON=phi'-se-ren (Fr.), s. PUDDLING-- dling, s. trans-
pAduchiasl de flori, pl. formare a tuciulul in otel, f.

www.dacoromanica.ro
 279
PUD PUG
PUDDLY = p6d- dli, adj. turbure, 1. a indeprta sufland; 2. fig. : a
bltos, noroios. goni Cu dispret.
PUDENCY = prd'-dn-si (L. pu- PUFFER= pf'-fgr, s. 1 persoada
dens), s. pudoare, rusine, f. care sutra, f. 2 artirdisitor fals,
PUDGY = pgd'-gi, adj. 1 gros, m. 3 ludator, m. 4 reclama-
gras. 2 durdulii.
PUDICITY=piu-dis'-i-ti, s. pu- PUFFERY =i, s. anunt sarlata-
dicitate, f. V. Pudency. nesc, n. reclama sarlataneascii, f.
PUERILE = (L. puer), PUFFIN = pf'-fin, s. bot.: V.
adj. copilros, copilaresc, pueril. Puff 4.
PUERILITY = il"-i-ti, s. co- PUFFINESS= fi-nes, s. 1 bu-
pilrie, puerilitate, f. haiturti, coscovire, f. 2 fig.:
PUERPERAL= plu-r'-pr-fil (L. incarcare, ingamfare, f.
puer, pario), adj. med. : puer- PUFFING= fing, s. 1 suflare,
peral. f. V. to Puff. 2 reclamele
PUET =piti'-et, s. bible, nagat, anuntiurile sarlatanesci, pl.
m. V. Pewet. PUFFINGLY = li, adv. 1 cu
PUFF= p'e'f (O. poi.), s. 1 rsu- ingamfare. 2 gafind.
flare, suflare. f. pufaiii, n. 2 PUFFY = adv. buhav,
suflare, WM; boare (a uentulul), coscovit, pufftios, umflat.
f. ; rafal, f. 3 fum (de 'faun), PUG= pg (puck P), s. 1 name
f. 4 bot. : gogoas, f. pufaiii, m. familiar al maimufel. 2 caine
bsina lupului, basina sail besul mic ios, coteiti, m. arl, javra,
caluluT, f. prjitur usoar, f. 3 cuvint de dragoste : puiii,
prjitur cu dulceata, f. 6 4 * driculet, m. II Loc. /
fig. : ceva ugor. 7 pmituf, Pug-faced, cu o figura de mai-
ciucur, n. 8 cut& umflatft (de mut. Pug-nose, cu nasul earn,
rochie), f. 9 fig.: anunt sarla- turtit. 2 Pug-dog, javrft, sarl.
tanesc, n. reclam sarlataneasa, to PUG= p6g, va. ccircimideirie:
f. II Loc. 1 To give a puff, a sufla, a tencui din gros. II Loc.Pug-mill,
a puffii. 4 Puff-ball, bot.: gogoasii, capistere, copaie de frmintat
etc. V. 4. Puff-cheek, puraios ; painea.
bucfilat. 5 Puff-paste, aluat (coca) * PUGGING = pg'-ghing, adj.
ficut() foT-fol, rsfoiat(ft). rapace, rpitor.
1 to PUFF=pdf, un. 1 a rsufla, PUGGING, s. 1 cciramideirie: zi-
a sufla. 2 a pufai. 3 (at, de, &Aria ordinara ; tencuiala pusa
pe) a'si bate joc, a ride, a batjo- pe sipci, f. 2 arht : piiment
cori, a lua in ris. 4 a OM. galben amestecat cu pale, n. va-
5 fig. : a'sr da aere soft ifos, a ratuc,
face pe grozavul, a face mof- PUG! PUGH! PURI =pfi, interj.
turf. 6 (with, de) a se umfla, fui I rusine I piha I ptiu 1
a se buhii. 7 a se liuda, a PUGIL = pii'-gil (L. pugillum),
face reclame de sarlatan. II Loc. 2 s. cat ici cu trei degete.
Puffing and blowing, gafilind. PUGILISM= iz'm, s. pugilat,
2 to PUFF, va. 1 a sufla. 2 a lupt cu pumniI, f.
umfla. 3 (with, de) a se umfla, PUGILIST= ist, s. 1 ant.: pugi-
a se buhai. 4 a luda (prin list, luptiktor cu pumnii, m. 2
diare, etc.). II Loc. 1 To puff away, mod. : boxor, zh.

www.dacoromanica.ro
 280
PUG PUL
PUGILISTIC=is-tic, adj. pu- Pull away, a smulge (pe cineva
gilatului, boxulu. sa ceva). To Pull back, 1. a trage
PUGNACIOUS = p'g-ife-sgs (L. ind6r6t, a face s dea ind'rk; 2.
pugno), adj. bitaios, btaus, cer- a reline, a opri. To Pull down, 1.
Wet ; de fire certtoare. (from, de pe) a trage jos ; 2. a
PUGNACITY = p'dg-nas'-i-ti, s. 'Asa jos (treignd) ; 3. (upon, pe,
fire sail aplecare certtoare, f. peste) a face si cad ; 4. a dii-
1 PUISNE= pid'-ni (Fr. puis, rama, a da jos to casci, ele.); a
adj. 1 t. de dr.: mal tinfir; infe- rsturna ; 5. fig.: a tnjosi; 6. fig.:
rior. 2 fig.: mic, slab. 3 * a arunca, a repedi, a face s cada.
posterior. To Pull in, 1. a face s intre (Ird-
2 PUISNE, s. judecAtor inferior; gend), a trage InAuntru ; 2. a
inferior, m. 'Aga iniuntru ; a stringe inAuntru ;
PUISSANCE= We-is-sans (Fr.), 3. a stringc (heifurile) ; 4. a tine,
S. putere, f. a opri (call). To Pull off, 1. a
PUISSANT= sant (Fr.), adj. scoate (treignd) ; 2. a smulge din,
puternic. a lua din, a face s se scoboare
to PUKE= piiic (?), vn. 1 a vat.- (treigend) de ; 3. impr. : a trage.
sa. 2 a bli. To Pull on, 1. a trage, a pune
1 PUKE, s. vomitiv, n. (treignd) ; 2. a tiri. To Pull out,
2 PUKE=pific, adj. cafeniii In- 1. a trage afarA, a face s ias
chis. V. Puce. (treignd) ; 2. a scoate, a produce,
PURER= pific'-fir, s. vomitiv, n. a arAta ; 3. a smulge. To Pull to,
PULCHRITUDE = a inchide, a trage (uva). To Pull
(L. pulcher), s. frumusete, f. up, 1 a trage sus, a face sa se
to PULE=pifil (Fr. pinuler), vn. urce, a urca (triignd); 2. a smulge,
a chiscui, a piui. 2 a scanci. a desrdcina, a stirpi ; 3. a'sr
PULER= pifil-fir, s. (bided) piui- opri, (car).
tor, scncitor, m. 2 to PULL =pfil, vn. 1 in(. gen.
PULIeiG= ing, 1 adj. piuitor, (al, on, la, pe): a trage-2 mar.:
scaneitor. 2 s. piuit, n. a lopitta, a Irish. Ii Loc. 1 To pull
PULINGLY--li, adv. chiscuind, apart, a se rupe. II To Pull away,
piuind. to Pull hard, a trage tare. To Pull
1 to PULL =mil (S. pullian), va. up, a se opri ; opri call. 2 To
1 inf. gen. (from, out of, din): a Pull about, a lopAta id colea, a
trage. 2 a Uri, a trage dup visli la noroc. To Pull in, a aborda,
sine. 3 a face s cada. 4 a a se apropia de uscat.
culege (fructe). 5 (from, cuiva) PULL, s. 1 tragere, f.-2 sdran-
g scoate ; a rupe (din). 6 inipr.: cinaturA. sguduituri, f.-3 lop-
trage (la upar), a tipri II Loc. tare, vistire, f. ; petrecere cu luu-
1 To pull in a rupe in trea, f. 3 lupt, sfortare, f
pieces,
bucAti. To pull the door, a trage 5 treat* f. lucru, n.
usa. pull your ears for you, PULL-BACK = s. 1 ob-
o s te trag de urechi. To pull stacol, n. piedick, f.-2 fig.; ne-
the oars, a lopta, a visli. U To multumire, f.
Pull about, a trage n toate par- PULLER = 6r, s. 1 persoank
tite. To Pull apart, a desprti. To care trage, f. 2 persoan care
Pull along, a trage dup sine. To smulge, f. II Loc. Puller-down, 1.

www.dacoromanica.ro
 281
PUL PUM
drimator ; 2. care desface. V. zarzavat, n. (cu pcistaie); planti
Wire. leguminoasi, f.
PULLET = pul'-et pullus), s. PULSELESS = pls'-les, adj.
f. ; ieruncii, f. II Loc. Fat fra puls.
pullet, Oink ingrgat. PULVERABLE = p6F-vgr-fi-b1,
PULLEY= pur-li (Fr. notate), s. PULVERIZABLE= al-z-b'l (L.
teripete, m. macara , f. II Loc. Dead, pubis), ad . Inca'rcat de pulbere,
fixed sail fast pulley, scripete fix. in forma' de pulbere.
Live, movable sail loose pulley, PULVERIZATION= al-zi.;."-se'n,
scripte mobil. s. pulverizare, f.
to PULLULATE=p6V-Ini-let (L. to PULVERIZE= aiz, u. 1 va.
pullus), un. a incolti. a pulveriza. 2 un. a se face praf.
PULLITLATION = le"-gn, s. PULVERULENT = pl - verf-lu-
Incoltire, germinare, f. Milt, adj. pulverulent.
PULMONARY =p6F-mii-nii-ri (L. PULVIL = s. pudril par-
pulmo), 1 adj. pulmonar. 2 fumat, f.
bot.: cuscrigor, dermotin, m. mie- PULVILLO= pl-viY-lo, s.
rea ursulul, f. saculet cu pudrii parfumatfi, n.
PULMONIC = pl-moni-ic, s. 1 PUMICE= pia'-mis (L. pumex),
persoan bolnava de plminI, f. s. pumice, f. chisar, m. 7- Se (lice
doctorie pectoral (pentru piept), f. fi Pumice-stone.
PULP = plp (L. pulp,r), s. 1 to PUMICE, va. a da lustro,
pulp, f.-2 carne (a vegetalelor), a netedi cu pumicea, cu chi-
f. 3 pasta (pentru fabrica fiunea sarul.
hartiei), f. 4 coaja de ca [ea), f. PUMMEL = Oni'-mel, s. V,
to PULP, va. 1 a face o pasta Pommel.
(din). 2 a cop. 1 PUMP = pmp (Fr. pompe), s.
PULPIT =pul'-pit (L. pulpitum), pomp, f. ll Loc. Lift and force
s. 1 catedr, f. 2 tribuna' , f. pump, pompa aspirant
biuroii (al comisarului la o vin- V. Air, Bilge, Chain, Forcing.
tare la mezat), n. fi Loc. 1 Pulpit 2 PUMP = 'Amp (?), s. scarpii,
.orator, predicator. ghetit de bal, f. condur, m.
PULP OUS = pl'-ps, PULPY = 1 to PUMP, un. a pompa.
pi, adj. 1 fruct: carnos. 2 fig.; 2 to PUMP, va. 1 a pompa, a
moale, dulce. trage (aerul, apa). 2 Tam. : a
to PULSATE =. p6V-sEt (L. pul- face un dug (cuiva). 3 a sonda,
.sum), un. a avea pulsatii; a bate. a cerceta (pa cineva) ; pop. : a
PULSATION = p1-s0-gn, s. 1 descoase (pe cineva). 4 a afla
pulsatie, bataie, f. 2 lege : lo- (secretul cuiva). II Loc. 1 To pump
vituri vcileimare), f. pl. out, a pompa. To pump the water
PULSATIVE= PUL- out of a mine, a seca spa une!
SAT ORY = t-ri, adj. pulsativ. mine. 3 To primp any body dry,
1 PULSE= pls, s. 1 puls, n. a afla tot ce scie cineva, a des-
2 pulsatie, billaie, f. II Loc. 1 To coase pe cineva.
feel the pulse, 1. a pipi pulso); PUMPER = parip'-6r, s. care
2. fig.: a pipi terenul; a sonda, pompeazi.
cerceta (pe cineva). PUMPER-NICKEL = s,
2 PULSE= pls, s. legumii, f. paine de secark f.

www.dacoromanica.ro
 282
PUM PUN
PUMPET-BALL plnpf-et-bol, PUNCTILIOUSNESS = nes, s. I
s. astupus, tampon, n. fire cicilitoare, miglitoare, f.
PUMPION= PUMP- 2 atentiune migloasi, f.
KIN= chin (O. pompoen), s. PUNCTO= panc'-to, s. 1 punct,
bot. dovleac, m. n. formalitate, f. 2 scr. virf, n.
PUN= pn (S.), s. calambur, joc PUNCTUAL = ciu-iil, adj. 1
de cuvinte, n. care formeazi un punct. 2 p.:
2 to PUN, vn. a face calambu- punctual, exact ; 1.: exact.
ruri, jocuri de cuvinte. PUNCTUALITY = al"-i-ti,
1 to PUN, va. (into, pe cineva) PUNCTUALNESS = nes, s.
a convinge printeun calambur. punctualitate, exactitate, f.
to PUNCH = pnts (L. pungo), va. PUNCTUALLY= adv. 1 cu
1 a guri; a giuri cu priboiul. punctualitate, cu exactitate. 2
2 a da cu cotul, a impinge. intocmar, aidoma.
3 a lovi, a da (cuiva) un pumn, to PUNCTUATE = pnc'-ciu-t,
a ghionti. i Loc. 3 Punch into him, va. a punctua.
di in el. PUNCTUATION = e"-sn, s.
1 PUNCH, s. 1 potricalk sulk punctuatiune, f.
f. 2 lovituri cu cotul, f. brill- PUNCTURE= pnc'-cir, s. 1 in-
rn. ghiont, n. 3 pumn, m. tepare, f. 2 intepitur, f.
(loviturcl). 4 cal bondoc, m. to PUNCTURE, va. a Intepa.
o persoan bondoack f. 6 hir. PUNG= Ong (2), s. sanie, f.
stilet, n. PUNGENCE = pn'-gins, PUN-
2 PUNCH= pants (Ger. punsch), GENCY = gln-si (L. pungo), s.
s. ponciii, n. 1. acrime, acriciune, acreal, f.
3 PUNCH= Outs, PUNCHINELLO 2 iuteali, f. gust ardeiat sail
= i-nel-lo (It. Polichinello), s. tare, n. 3 fig. : nostimadi, f.
npr. 1 Polilinel, in. 2 Punch haz, n.; inf. : amiriciune, inis-
((liar satiric din Londra). prealk f.
PUNCHEON= pnts'-n, s. 1 bu- PUNGENT = gint, adj. 1 mus-
tohl (de yin : 3 hectol. 179; de citor, atingtor ; durere : acuti,
bere : 3 hectol. 327), n. 3 po- ardtoare, pitrundtoare. 2 ar-
trical, sulA, f. V. to Punch. deiat (la gust) ; acru. 3 fig. :
PUNCHER= r, s. masini de picant, nostim, hazli. 4 fig.
gurit, f. priboiii, n. grabnic, urgent.
PUNCTATE=pncf-tt (L. punc- PUNGENTLY= 1i, adv. in mod
lam), adj. punctat. picant ; cu amiaciune, cu has-
PUNCTATED= ed, adj. 1 as-
cupt. 2 punctat. PUNIC = (L. punicus),
PUNCTILIO= pnc-til'-io, S. for- adj. 1 punic. 2 fig. : viclean.
malitate, form, f. ; punct, n. ci- II Loc. 2 Punic faith, viclesug.
calk f. PUNINESS = phi'-ni-nes, s. na-
PUNCTILIOUS = les, adj. 1 ci- tux% Mal* f. V. Puny.
cilitor, miglitor ; simtitor. 2 to PUNISH=pn'-ig (L. punio),
migilos ; minutios. va. (for, pentrul a pedepsi.
PUNCTILIOUSLY= li, adv. 1 PUNISHABLE = adj.
aidoma, fir cu fir, intocmar. 2 (with, Cu) de pedepsit, care me-
de-a-fir-a-pir. riti o pedeapsi.

www.dacoromanica.ro
 283
PUN PUR
PUNISHER= er, s. pedepsitor, to PUR sail PURR= per (S.), v.1
resbuntor, un. a toarce (despre 2
PUNISHMENT = ment, s. pe-. va. a arAta (muliumire) prin toar-
deep* f. cere (despre pisici]. V. Purring.
PUNK pene (S.), s. prostituatli, f. PUR, s. toarcere (a pisicilor), f.
PUNNER= peni-er, s. V. Punster. PURBLIND --= per'-blaInd (pore-
PUNNING = ing, s. (ac(iune de blind), adj. 1 eyelid vederea slabi,
a face] calambururI, jocurI de miop. 2 fig. : orb.
cuvinte, pl. V. Pun. PURCHASABLE.= per'-cles-ii-b1
PUNNOLOGY = pen-oF-o-gi, s. (Fr. pour, chasser), adj. de cum-
arta de a face jocuri de cuvinte plirat, care se poate cumpra.
sari calambururl, f. to PURCHASE= pe-cles, va.
PUNSTER = pen'-ster, . s. per- 1 inf. gen. (of, de la) a cumpra.
soan care face ca/ambururi sat -- 2 fig. : a chstiga, a dobfindi.
jocurl de cuvinte, f. a'sI procura. 4 mar.: a ridica
PUNT= pent (Fr. pont), s. 'mi- (ancora). II Loc. 2 To purchase out,
tre cu fundul la t, f. a rescumpfira.
to PUNT= pent (Fr. ponter), an. 2 to PURCHASE, an. 1 a face
1 t. de joc : a ponta. 2 a se exer- sforprI. 2 mec. ; a cistiga, a
cite la jocul de-a-mingea. intrece.
PU..TER= penti-r, s., la joc PURCHASE, s. 1 cumpArare, f.
pontator, 2 cumphritur, tirguial, f. 3
PUNY= prfil-ni (Fr. puts, ne), achisitie, f. 4 prada, f. 5
adj. 1 slab. 2 mic. mec. aparat, n. putere (forth)
to PUP = pep (L. pzipus), vn. a Ma. mecanicA, f. 6 mar. : macara,
PUP, s. chine tiller, ni. &Spa f. crivac, n. 7 sfortare, f. II Loc.
tiner, f. ; ccl, chtelus, m. ch.- 1 Parchase-moneg, pret de cum-
plush. f. ; pea, m. Ora re. Purchase-deed, contract
PUPIL = pla'-pil (L. papillus), s. de cumprare.
1 pupili, lumina ochiulu, f. 2 PURCHASER = er, s. cumpa-
elev, scolar, ni. elev, scolirip, rator, m.
f. 3 lege : pupil, m. ; pupilh, f. ; PURCHASING= ing, s. cum-
cel (ces) care e tinut() sub epi- phrare, f.
tropie. PURE= Oar (L. purus), adj.1int.
PUPILAGE= idj, s. 1 stare gen. (from): curat, macs, neames-
de a fi elev, etc., f. ; clase, f. pl. tecat, sadea. 2 inf. rid : ade-
band ale scoaler, f. pl. 2 lege; verat, de frunte, prima. i Loo 1
minoritate, nevirstnicie, f. To become pure, a se purifica, a
PUPILLARY = adj. pu- se curti.
pilar PURELY= li, adv. 1 curet.
PUPPET= pep'-pet (L. pupas), 2 numhl.
8. 1 phpus, f. 2 marionetii. PURENESS= nes, s. curktie,
PUPPY = pi, s. 1 V. Pup. puritate, f.
2 fig.; fudulache, mutunache, in- PURFLE=per'-r 1(L. pro, film),
fumurat, m. 3 lichee, puslama, s. chenar de broderie, n.
seciiturh, f. to PURFLE, va. a broda ; a tivi
PUPPYISM= iz'm, s. Infumu- un cenar de broderie.
rare, f. ifos, n. PURGATION = pr-ghe'-sn (L.

www.dacoromanica.ro
 284
PUR PUR
purgo), s. 1 curtenie, purgatiune, PURITANIC, PURITANICAL =
2 fig. : curtire, purificatie, f. tan"-ic-al, adj. de puritan; purl-
3 lege justificare, f tanilor.
PURGATIVE= pil.e-ga-tiv, 1 adj. PURITANICALLY = li, adv.
purgativ, care te scoate afarti. dupii modul Puritanilor.
s. purgativ, n. curktenie, f. PURITANISM = tan-iz'm, s.
PURGATORIAL = t5"-ri-fil, adj. puritanism, n.
purgatoriului. PURITY = pirif-ri-ti, s. curktie,
PURGATORY= 1 adj. de puritate, f.
purificatie. de ispsire. 2 s. pur- PURL= p'rl (puille), s. 1 chenar
n. de broderie, ii. 2 coltisorl pe
1 to PURGE= prdj, an. 1 int. marginea (unel dantele), pl. 3
gen. : a da o curtenie (cuiva). (Su. porta) ondulatie, f. cerc (in
2 (of) a curiiti, a purifica. II Loc. apei), n.; pr. ext.: murmur dulce,
To purge one's self, a lua o cull- plitcut, n. 4 (S.) here : ale cu
tenie. 2 To purge away, a curti, mirodenif i ienupere. 5 &Mat
a purifica. uscat, n.
2 to PURGE, vn. a lua o curktenife. 1 to PURL, va. 1 a murmura,
PURGE, s. curtenie, f. purga- a curge cu un murmur dulce.
tiv, n. 2 a ondula usor.
PURGER= prf-glr, s. 1 cel, cea 2 to PURL, va. a tivi un che-
care la o curtenie. 2 medic nar de broderie, V. to Purfle.
care prescrie curtenii, m. 3 PURLIEU = p6e-115 (Fr. pour,
I. : curtenie, f. purgativ, n. lieu), s. 1 hotar, n. limit, mar-
PURGING= ging, s. 1 med. : gine, f.; Incintii, f. 2 locurl
curateniile, purgativele, pl. 2 vecine, imprejurimI, pl. vecink-
med. : treap6d, n. diaree, urdi- tate, f.
nare, iesire afark, f. 3 fig. : pu- PURLING= prr-ing, s. 1 mur-
rificare, curtire, f. mur, n. 2 timpl. : grind (de
PURIFICATION= piTif-ri-fi-ch6"- intemeiat cdprioril), f. V. Purl.
s6n, s. 1 curktire, purificatie, f. to PURLOIN= pgr-loIn' (L. pro,
2 epuratiune, f. longus), va. n. (from) a fura, a
PURIFICATOR = che-tir, PU- terge, a sfeterisi, a sterpeli.
RIFIER = faI-6r, s. curtitor, PURLOINER = 6r, s. hot, m.
purificator, hoard, f.
1 to PURIFY = faI, va. 1 int. PURLOINING = ing, s. furt,
gen.: a curkti, a purifica. 2 a n. hope, sfeteriseal, sterpelire, f.
clarifica, a limpesli. 3 a lmuri. PURPLE = p'rf-p'l (L. pur-
2 to PURIFY, vn. 1 a se curkti, pura), s. 1 purpur, f. 2 cu-
a se purifica. 2 a se clarifica, loare purpurie, rosie inchis, f.
a se limpe0i. 2 PURPLE, adj. 1 de purpurtt,
PURIFYING= ing, s. curktire, purpuriii. 2 rosiO Inchis.
purificatie, f. to PURPLE, va. 1 a boi, a vopsi
PURISM = plaf- riz'm, s. pu- purpuriti.-2fig. (with, Cu): arosi.
rism, n. PURPLISH= pe-plis, adj. pur-
PURIST = rist, s. purist, m. ca purpura.
PURITAN= ri-an, s. fi adj. PURPORT = prf-pirt (L. pro,
puritan(). porlo), s. 1 scop, n. tinta, f. 2

www.dacoromanica.ro
 285
PUR PUR
InteIes (al mad scrisorl, unc (rase, PURPRISE = per'-praiz (Fr. pour,
unul cuvint), n. ; valoare, Insem- pris), s. ingrdire, Imprejmuire,
natate (a unul cuvint), f. ; con- f. parmaclic de Ingradire, n. In-
prat, n. cinta, f.
to PURPORT, va. 1 a Insemna, PURPURINE = pee-pia-Hu (L.
a voi a dice. 2 a arita ea', a purpura), s. purpurina, f.
prea ca. PURR=p6r, s. V. to Pur, elc.
PURPOSE= per'-pes (L. pro, po- PURRING = par'-ring, s. toar-
situm), s. 1 scop, n. tinta, f-2 cere (a pisicelor), f. V. to Pur.
intentiune, f. glad, n. 3 folos, PURSE= prs (L. bursa), s. 1
n. eficacitate, f. 4 nevoie, tre- inf. gen. : pungi, f. 2 premia
buinta, f. 5 exempla, n. 6 (la alergri,l, n. 3 fig. : finante
* cuvint, n. vorb, f. H Loc. 1 si (ale unei natian1), f. pl. II Loc. 1
2 A fixed purpose, un scop (o in- A silk purse, o Rung de matasa.
ten(iune) bine hotirit(). To the An empty purse, o punga
same purpose, la acelas lu cru. For To have a well-lined purse, a
ihe purpose, in acest scop. On avca o punga plin ; a fi cald
purpose, of purpose, 1. aflame, gros la pung. Purse-proud, man-
intr'adins ; 2. (lo,! anume (ca); cu dru de banif si. Purse-slide, inel
scopul (de). Energy of purpose, de pung. Purse-taking, pungsie,
putere de vointa. Tnfirm of pur- fart al and pane. 3 Sword and
pose ! om nehotrit ! 3 To speak purse, puterea militari i finantele.
1 to PURSE (up), va. 1 a "Aga
lo the purpose, 1. a vorbi cu folos;
2. a vorbi fr intortochiare. 4 in punga. 2 pr. ext. : a prinde
To answer the purpose, a respunde in curs. 3 a inerunta ochil
la trebuinte. For all necessary din sprincene, a increti fruntea,
purposes, pentru bate trebuintele. a strInge din buze.
The Committee of general purposes, 2 to PURSE, vn a buzunri.
Cornitetul de administratie. Much PURSEFUL persf-ful, pun&
lo the purpose, foarte nemerit (po- plink f.
trivit). To no purpose, de geaba. PURSER= er, s. mar. :
Thal is not to the purpose, 1. titor, m.
aceasta e nefolosttor ; 2. n'are nici PURSINESS perf-si-nes (Fr.
o legaturi (cu). To all effects and poussif), s. suflare scar* f.
purposes, Cu total ; materialicesce. PURSLAIN = pers'-lin, PURS-
To such purpose that, cu atfita LANE= len (It. porcellana), s.
eficacitate In cit, asa de bine in bot. porcina, farba gras, scan-
cat. To what purpose? la ce bun? teietoare, f. II Loc. Perslain-tree,
ca ce scop ? portulacii.
to PURPOSE= perf-pes, va. i n. PURSUAL=per-sia'41 (L. per,
(to saa ppr., de, sa) a's1 propane, sequor), s. alergare dupii, pri-
a avea de gnd. ((Loc. I purpose urmrire, f.
asking, am de gand sa cer. PURSUANCE = arm, s. 1 V.
PURPOSEDLY = ed-li, PUR- Pursual. 2 consecint, urmare,
posELy= li, adv. 1 anume, In- f. efect, n. i Loc. In pursuance of,
teadins. 2 cu precugetare. 1. conform cu, potrivit cu ; In
PURPOSELESS= les, adj. ne- virtutea..., ca o consecint a...
folositor. PURSUANT = Ant, adj. si adv.

www.dacoromanica.ro
 286
PUR PUS

(io), conform (cu), potrivit (Cu), a Nine. 3 vn. a'sI face pro-
In virtutea..., ca o consecinta a. viziunile, a ingriji de cele tre-
1. to PURSUE= p'r-sli', va. 1 buincioase.
Inf. gen. : a alerga dui* a pri- PURVEYANCE= ins, s. 1 apro-
goni, a urmari. 2 a urma ; a visionare, amerindare, f.-2 pro-
asculta. 3 a urma inainte, a viziuni, cele trebuincioase, pl.
continua, a da CUIS (la). 4 fig.: 3 lege: drept de prealegere, n.
a urmri. 5 a aspira la, a cauta. PURVEYOR = furnisor, m.
6 * a persecuta. II Loc. 1 To PURVIEW = VW, s. 1 *
pursue an enemy, a prigoni pe claus, conditiune, stipulatie, f.
un dusman. 2 To pursue a new 2 corp (al uncI lee), n. 3 intin-
course, 1. a urma un drum nat. ; dere, f. 4* pa* supraveghiere,
2. a intrebuinta un mijloc f. II Loc. 1 The purviews of the act,
To pursue a hint, a asculta un articolele legef. V. Proviso.
sfat. To pursue 12 trade, a face o PUS =Os (L.), S. puroid, n.
meserie. t PUSEYISM= (Pu-
2 to PURSUE, vn. 1 a urma se y), s. doctrin a une secte angli-
Inainte, a continua. 2 lege: cane((ormatii de curand du pi ideile
a urmitri, a trage In judecata. Doctorului Pusey), f. ; puseism, n.
PURSUER = 6r, s. 1 prigo- t PUSEYITE = ait, s. puseist, zn.
nitor, urmritor, m.; vinfitor (de), to PUSH= pus (Fr. pousser), va.
m.-2 lege: reclamant, pIritor, inf. gen. (from, departe de] : a
PURSUIT = pr-shit', s. (of, af- impinge ; a imbrinci. 2 (from,
ter) 1 alergare dui* prigonire, de la) a da indrt, a respinge, a
urnfarire, f. 2 fig.: cercetare, Indeparta. 3 a lovi, a da cu.
cautare, f. IncercirI, sfortrl (pen- 4 fig. a da ghies, a face s pro-
tru a Nine), pl. 3 pl.: meserie, greseze, a ingriji de. 5 fig.: a
carier, ocupatiune, f. lucarT, pl. (o) duce. 6 fig. to): a Indemna,
ii Loc. 3 Commercial pursuits, ca- a indupleca (s). 7 fig. (for, s)
rieri comercial. Literary pur- a grbi, a zori. 8 a plictisi, a
suits, lucran literare. Pleasant supitra. II Loc. 1 To push hard, a
pursuits, ocupatiuni placute. impinge tare. 7 I am pushed for
PURSITIVANT = pr'-siii-vnt, s. an answer, mi se cere (cu stfiru-
fig.,: inainte-mergtor, crold, m. int) s respund. II To Push awaY,
PURSY = pr'-si (Fr. poussif), a da indrt, a respinge, a inde-
adj. 1 care respira grei. 2 fig. pirta. To Push back, a sii (a face)
buhav. sa dea indrit. To Push down, 1.
PURTENANCE=p6e-t-nins (L. a fsturna, a face si cada ; 2. a
per, ieneo), s. 1 mate, intestine, face s se scoboare (impingnd),
pl. 2 maruntaie, pl. a Impinge pink' jos. To Push for-
PURULENCE = Oaf-Hu-16ns, ward, a da inainte, a inainta, a
PURULENCY = ln-si (L. pus), face s Inainteze. To push one's
s. purulenta, f. self forward, a'sr face drumul, a
PURULENT = l'nt, adj. pu- reusi, a sjunge. To Push in (into),
rulent, puroios. a bitga infiuntru. To Push on, 1.
to PURVEY = pgr-vE! (L. pro, a goni, a da afari, a expulsa ; 2.
video), va. 1 [with, cu] a fuzes- a face si inainteze repede (trupe) ;
tra, a prevedea. 2 a'si procura, 3. a gribi (luerciri, etc.): 4. a goal

www.dacoromanica.ro
 287
PUS PUT
(cal). To Push out, 1. a goni, a pisoiii, m. pisia, mila, f.
da gall, a expulsa ; 2. a scoate iepure. m.
(ceva). To Push up, 1. a face a PUSTULATE = pgsf- cru-/Et (L.
suie ; 2. a ridica (impingnd). pus), va. a da pustule, bubulite.
2 to PUSH, vn. 1 impinge, a da PUSTULE = chi', s. pustuli,
bancI. 2 a lnainta, a face o bubulit, f.
sfortare. 3 (at) a ataca ; a se PUSTULOUS = clu-ls, adj.
arunca, a si nipusti (asupra). pustulos.
4 fig. (in, in) a ajunge, a reusi, 1 to PUT=put (O. pooten), va.
a's1 face drumul (in lume). i Loc. [per f. il ptr. Put] 1 inf, gen.,
1 Do not push so, si nu Impin- propr. si fig. : a,pun 2 a pu-
ge!! asa ; si nu dati brine/ asa. ne, a aseda. a. fo) a face, a
To Push away, to Push hard, a intrebuinta. 4 a intreba, a pune
impinge tare. To Push back, a da (o inlrebare); a da fo problenid);
indrit. To Push forward, 1. a t. de bursa : a vinde. 5 a pre-
Inainta ; 2. a'sI face drum ; 3. fig.: supune, a propune. 6 a spune,
a reusi, a ajunge (in lume). To a exprima, a infitisa. 7 (to,
Push off, mar. : a se duce In lar- s) a sili, a constringe ; a gabi,
gul mirel. To Push on, a inainta. a zori. 8 (lo, si) a Indemna,
Push on there ! inainteazi I Ina- a indupleca. II Loc. 1 To put a
intati ! person to work, a pune pe cineva
PUSH = pus, s. 1 imbrincire, Ja lucru. To put in doubt, a pune
impingere, f. banciii, m. 2 la indoiali. 2 Put it on the table,
impulsiune, f. 3 lovituri (datd pune'l pe maa. 4 Now, I put it
cu virful), f. 4 atac, asalt, n. to you, acuma, vd Intreb. 6 As
ciocnire, isbire, f. 5 sfortare, you put it; dupi d-ta, sad dupi
f. 6 moment de cumpin, n. cum spui d-ta. That is the way
Imprejurare critici, f.; nevoie, f. I should put it, iati cum m'as
7 * cos, n. bubu1i, pustuli, exprima. You put things so pleas-
f. II Loc. 1, To give a push to, a antly, , d-ta infitisezi lucrurile
da un brined cuiva. 6 At a inteun mod asa de plicut. 7
push, in a push, la ora de nevoie. If I had been put lo it, 1. dacft
PUSH-PIN= pin, s. joc copi- as fi fost silit ; 2. clack' m'ar fi gri -
liresc cu ace de gimilie, n. bit cineva. V. to Put to. To Put
PUSHER = Ar, s. imping- about, 1. a pune imprejurul... ; 2.
tor, m. a da din mini in mina, a face
PUSHING=Ing, adj. Intreprin- sa circuleze ; 3. mar. : a intoarce;
dtor, energic. 4. a zipici. To Put again, 1. a
PUSHINGLY = adv. sdra- pune din nod (intrebarea). To Put
yin, teapin. away, 1. a stringe ; 2. a lua, a
PUSILLANIMITY = plfi'-sil-li- scoate ; 3. a indepirta ; a res-
nim"-i-ti (L. pusillus, animus), s. pinge ; 4. a da afari, a alunga ; 5.
fria, lipsii de vitejie, f. a repudia (pe sop sa) ; 6. a exila,
PUSILLANIMOUS= lan"-i-m's, a isgoni. To Put back, 1. a pune
adj. fricos. din notl la /oc ; 2. a da (a se
PUSILLANIMOUSLY=Ii, adv. mica) indrit ; 3. a da indrit
cu fria. (un ceas). To Put by, 1. a pune
PUSS = pis, PUSSY= 1 (S.), s. 1 bine, a stringe, a economisi ; 2.

www.dacoromanica.ro
 - 288 -
PUT PUT
a respinge, a Inltura. To Put sfiri (in chi) ; 6. a se acopen i cu.
down, 1. a pune jos ; 2. a da jos ((tort, frunze) ; 7. a intinde, a
(pa ccIldlory ; 3. a face sii se dea inainta (End na, bratul, etc.) ; 8. a
jos ; 4. fig.: a micsora (orgoliuy, scoate, a arta ; 9. a desfsura ;
a umili ; 5. a innbu*i lo revoltcy, 10. a emite; 11. a publica, a scoate
a desfiinta (un obiceill), a suprima (a da) la lumin ; 12. a scranti
(abusurile), a face s treac din (braful, etc.) ; V. Joint ; 13. fig.
mod ; 6. a infunda (pe un ad- a supra, a deranja ; 14. a in-
versar), a-I tfiia polta de a mai curca, a Intrerupe, a zfipci; 15.
vorbi ; 7. aril.: a pune lo cifrcy ; a necji. a mnia. To Put over,
8. a pune In scris, a inscrie. To 1. a pune peste, de-asupra ; 2. a
Put forth, 1. a intinde, a inainta trece de-asupra ; 3. a trece (ca
(mana, bralul, etc.) ; 2. a pro- luntrea) din colo de ; 4. (lo) a tri-
pune ; 3. a se acopen i cu (frunze) ; mite (calva), a se increde (in) ;
4. fig. : a desfFura, a arfita ; 5. a amna. To Put to, 1. a adfiuga
a publica, a da la lumin (o carie). la ; 2. a intifima (cal) la ; 3. a se
To Put forward, 1. a inainta; 2. pune la, a ajuta, a da o nifinfi
fig a da ghies, a face s pro- de ajutor ; V. Shoulder ; 4. a se
gresze ; 3. a grbi, a zori. To increde in, a cere cuiva ; b. a
Put in, 1. a pune sad a bfiga In expune la ; 6. a incurca, a da de
(inuntru); 2. a stringe ; 3. a in- furc. To Put together, 1. a uni
troduce; 4. a bate (un cuiii) ; 5. 2 a intoarce (o mecanicd, o ma-
a spune, a rosti (un cuuint) ; 6. sindrie) ; 3. a aduna, a stringe.
a insera, a introduce (un articoy; To Put up, 1. a ridica, a pune
mar. : a intra in (pory, a se sus; 2. a fixa, a intepeni, a prinde,
opri, a face popas; 8. lege : a da, a opri ; 3. a Malta ; 4. a adresa
To Put off, 1. a scoate (o &rind); 2. frugciciunl, etc.) : 6. a scorni (vi-
a lasa la o parte ; 3. fig. : a amina natuy ; 6. a scoate (in vinOare,
(sub un pretext oare-care) ; 4. a la meza!); 7 a aduna (pa sub-
amfina ; 5. a acredita ; 6. a res- ascuns), a ascunde ; 8. a stringe,
pinge ; 7. ase desface, a se vinde ; a pune bine ; 9. a'qi bga (spadal
mar.: a se duce In largul mrei. In teac ; a tfiia pofta (de a mat
To Put on (upon), 1 a pune pe ; 2. uorby ; 10. a ambala, a impa-
a pune (o !wind), a pune in (cap) ; cheta ; 11. a bga (o trdsurcy
fig. : a lua, a's1 da ; 4. a Insilr- sopron ; a bga (cal) in grajd ;
eina ea; 5. a imputa, a atribu 12. fig.: a ierta, a Ingadui ( V. vn.).
(cuiva) ; 6. a da (ca adevaray ; 7. a 2 to PUT, un. [parr ai ptr. Put'
impune cuiva : a maltrata ; 8. a 1 a merge, a se mica. - 2 a da_
Inainta ; 9. a indemna, a indupleca, drumul in ap fund corclbiy. -
a incuraja, a excita ; 10. *a pri- a cresce, a Incolti. - 4 1. de
cinui ; 11. lege: a face apel la. burscl : a vinde (o valoare). II Loc.
To Put upon, fig. : a trage pe 4 To put and call, a vinde o va-
sfoarfi, a batjocori (pe), a ride loare si a cumpra o alt. II To Put
(de); a insela pe. To put out, 1. a about, mar. : a lntoarce. To Put
pune afar; 2. a da afarfi, a goni, back, a se intoarcr, a se duce
a alunga, a expulsa, a isgoni ; 3. Indrfit. To Put forth, 1. a pfirsi
in, lo, cu) a da bani (ea doblindd); portul ; 2. a incolti ; 3. a cresce ;
a stinge (o luminci, focal) ; 6. a 4. a lesi. To Put in, 1.. a intra

www.dacoromanica.ro
 289
PUT PYR
In port; 2. a pune la joc ; 3. a poposire, popas. Putting out, ie-
rivni Ja; 4. a face cum poate Ore ; darea in apit a unei corfibiL
mai bine, a face tot ce e cu pu- Putting off, 1. amanare, intr-
tint. To Put off, 1. a se duce in diere; 2. plecare, indeprtare.
largul miirei; 2. a pleca cu lun- Putting up, 1. candidaturi; 2.
trea. To Put on, a grbi, a zori. mafindrie : instalare, asedare.
To Put over, a trece prin, peste, PUTTOCH=p6V-toc (L. buteo),
dincolo. To Put up, 1. a se pro- s. pasere orecar, vindereil, m.
pune ca candidat ; 2. (at, la) a PUTTY= pel'-ti (?), s. 1 oal
locui, a trage (la un han) ; 3. (con(inutul), 2 mastic (de
bga (treisura) in sopron ; 4. geamgiii), n.
(to, catre, spre) a lnainta. To PUZZEL=pe-z61 (?), s. rindii-
Put up with, 1. a ingadui, a in- paid& de buctrie, f.
ghiti (o insullet, o nedreptate) ; 2. 1 to PUZZLE=p6e-z'l (O. poos),
a ierta ; 3. a se multumi Cu. va. 1 a incurca. 2 a zapci. 11
PUTput, s. 1 actiune silit, Loc. 1 To puzzle one's brains, a'si
nevoie, f. ; cas de desperare, n. bate capul. It puzzled me lo an-
2 bdran, grosolan, mocofan, swer, nu sciam cum s r6spund.
mocartan, mmligar, prnoia, 2 to PUZZLE, vn. a fi incurcat.
topirlan, w. II Loc. A put off, un IlLoc. A puzzling fool, un ne-
pretext, o amanare, o intiirdiere. ghiob care mereil se incurc.
PUTATIVE = plfl'-tfi-tiv (L. puto) PUZZLE, s. 1 incurcatur, enig-
ad j. putativ, socotit. ma, f. 2 joc de pasient (pa-
PUTLOG pet'-log (put, lo g), s. sians), n. 11 Loc. 1 Puzzle-headed,
ziddrie : gaur in zid (in care a visa' tor.
fost grinda schelei), f; cuibar, n. PUZZLER= ph'-zlEr, s. 1 p. pi 1.:
PUTREFACTION = care incura. 2 1. : enigma, f.
On (L. putris), s. putrefactie, pu- PUZZLING= zling, adj. care
tregiune, f. incurcit.
PUTREFACTIVE= tiv, adj. de PUZZOLANA= pd-zo'-la-n (It.
putrefactie. Pouzzoles), s. pmnt volcanic, n.
to PUTREFY-- faT, v. 1 va. puzzolan, f.
a strica, a corupe. 2 un. a PYE= pal, s. V. Pie.
putredi. PYGARG=par-garg (Gr. puga,
PUTRESCENCE = phi-tres,f-s6ns, argos), s. (un fel de) vultur, ni.
s. stare de putredire, f. PYGMEAN= pig-mi'-an, PYGMY
PUTRID= trid, adj. putred, =pig'-mi (Gr. pizgin6), adj. de
putredit. pigmea, de pitic.
PUTRIDITY = piu-trid'-i-ti, s. PYGMY, s. pigmetl, pifie, m.
putrefactie, putregiune, f. PYLEpail, s. gratin!, grunte
PUTTER=put!-tr (put), s. 1 (de sac de ovz),
cel care pune, asedtor, m. 2 PYLORUS=pi-lo'-rs (L. pylo-
fabricant, ni. fi Loc. Putter on, ins- rus) s. anat. : pilor, n.
tigator, alittor. PYRAMID=pie--mid (Gr. pa-
PUTTING-- ting, s. punere, ranns), s. piramidii, f.
asedare, f. II Loc. Pulling on,l. pu- PYRAMIDAL = pi-ram'-i-dal, PY-
nere, asedare; 2. indemnare, sfa- RAMIDICAL =
tuire. Putting-into, mar.: oprire, adj. piramidal.
H. L. Loiliot. Diol. Eng.-Rom., vol. II. 19
www.dacoromanica.ro
 - 290
PYR QUA

PYRAMIDICALLY = Ii, adv. In PYROTECHNICS = nics, s. pl.

forma de piramida. PYROTECHNY = ni, s. pirotech-
PYRE = paP-r (Gr. (pur), s. nie, f.
rug. n. PYROTECHNICIAN= tec-ni"-
PYRIFORM=pi'-ri-form (L. pi- On, PYROTECHNIST =tec"-nist,
rum, forma), adj. In forma de s. artificier, m.
para, piriforrn. 1 PYRRHIC = pir'-ric (Pyr-
PYRITE= pir'-alt, PYRITES = pi rhus), s. 1 dant militar antic,
rar-tiz, s. pirit, f. sulfur metalie n. pirrhie, f. 2 pros. : pirrhic,
natural, n. V. Pyre. n. picior compus din dou silabe
PYRITIC, PYRITICAL = scurte, n.
PYRITOUS= pi'-ri-ts, adj. 2 PYRRHIC, adj. pirrhic.
pinitos. PYRRHONEAN =
PYRO...= pi'-ro (Gr. pur), pre- PYRRHONIC= ron'-ic (Pirrho),
fix : piro... adj. sceptic.
PYROGEN = grn (Gr., gen- PYRRHONISM= pir'-ro-niz'm, s.
nab"), s, de aprins chibriturile, n. scepticism, n.
PYROLIGNEOUS = lig"-ni-s PYRRHONIST = nist, s. scep-
(Gr. ; L. lignum), adj. him. tic, in.
acetic. PYTHIAN = (Gr. pu-
PYROLIGNITE= nail, s. him.: thiosl, adj. pitian.
pirolignita, f. PYTHONESS = pirif-o-nes (Gr.
(Gr. Puthon), s. pitonis, f.
PYROMETER = pi-rom'-i-tr.
metron), s. pirometru, in. PYX pies (L. pyxis), s. 1 t ar-
PYROTECHNIC, PYROTECHNIC- tofor, n. 2 eutie de monede de
AL = pi'-ro-tec"-nic-il (Gr. , incercat, f. 3 mar. : cutie (de
techne), adj. pirotechnic. busold), f.

Q =chill, s. 1 !Herd: Q, q, ni. latan, empiric, cicrinicia, m-3

2 abrev. pentru Question, Query fig.: fl, palavragiii,
suit Qumre. 3 abrev. pentru QUACKERY = s. 1
Quarter. med. : empirism, sarlatanism, n.
QUAB=c'ob (Ger. quappe), s. 1 2 fig. : palavra, f.
pesce : mihalt, molas, in. 2* QUACKISH= 4, adj.. 1 lau-
om de nimic, m. lichea, pus/ama, daros, fanfaron. 2 Inselator,
secaturri, f, smecher. 3 empiric.
to QUACK= cilac (Ger. quaken), QUACKISM = iz'm, s. V.
vn. 1 a gagi (ca gscele, ratele). Quackery.
2 a croncani (ca corbil).-3 fig.: QUACKSALVER = sa- ver, s.
a se luda, a tia palavre, a spune sarlatan, empiric, eicriniciii, ni.
ver0 i uscate. 4 a face pe sar- V. Quack 2.
latanul. 1 QUAD = cilod, s. impr.. V.
QUACK, s.1 gagait, n. 2 sar- Quadrat.

www.dacoromanica.ro
 291
QUA QUA

2 QUAD, s. fam. : dubil, luchi- fig. : pAtrat, n. II Loc. 1 The qua-

scare, puaarie, temnira, f. Il Loc. drature of the circle, cadratura
To put in quab, a baga la dubA, cercula
la inchisoare ; a pune la r6coare. QUADRIBLE=ri-b'l, adj. care
QUADRA= ciiod'-rA (L. quatuor), se poate reduce la un pAtrat.
s. 1 soclu, n. 2 arhit. : tAblie, QUADRIGA = citod-ralf-gii (L.),
f. 3 pl. : plash', retea, f. s. quadrigA, f. car tras de patru
't QUADRAGENE-- gin (L. (qua- cal, n.
drageni), s. iertare papalA, f. QUADRILATERAL = diod ' - ri -
-1. QUADRAGESIMA = gIes"-i- lat"-&-Al (L. quadri, latus), 1 adj.
mi (L.), s. postul mare, postul cadrilateral. 2 s. cadrilater, n.
Paatilor ; PAresimI. II Loc. Quadra- QUADRILLE = ci-dril' (Fr.), s.
gesima Sunday, Dumineca PAre- cadril, n.
similor (la calolici). QUADRILLION= a:Ind-IV-16n, s.
t QUADRAGESIMAL = i-mAl, art.: o mie de trilioane.
adj. din Postul Al mare, din PA- QUADRILOBATE = cilodf-ri-lii"-
resiml. V. Lent. bEt (L. quadri ; Gr. lobos), adj.,
QUADRANGLE = diodf - ran -g'l bot. : care prezintA patru loburl.
(L. quatuor, angulus), s. 1 geom. (Se 4ice Fi: Quadrilobed=ciiod'-
cadrilater, n. 2 pfitrat, n. ; ri-16bd).
curte interioarA (de formai) pA- QUADRINOMIAL = nom"-141
tratii, f. (L. quadri ; Gr. nom), adj. fi s.
QUADRANGULAR = eilod-ranf- (sub forma* de) cadrinom, n.
ghlu-hir, adj. cadranghiular, pa- QUADRIPARTITE = ciii-dripf-
trunghiular, quadrangular. fir-taIt (L. quadri, partilum), adj.
QUADRANGULARLY= li, adv. impArtit in patru pArtI.
In formA de cadrilater. * QUADRIREME = ctiod'-ri-rim
QUADRANT = cilod-f rant (L. qua- (L. quadri, remus), s. navii cu
/nor), s. 1 sfert, n. 2 sfert al patru lopAtari (de fle-care lo-
circonferintei cercului, n. V. Si- patA), f.
nical. 3 ((Quadrant (stradai din QUADRISYLLABLE=sil"-1A-b1
Londra). (L. quadri ; Gr. sullaba), S. cu-
QUADRAT = rat, s. tipogr. : Vint compus din patru silabe, n.
cuadrat, cadrat, n. QUADROON= cilod-rdn', QUAR-
1 QUADRATE= rEt, adj. .1 TERON (Fr.), s. om (femeie) nAs-
pAtrat. 2 divisibil In patru cut(a) dintr'un alb si o mulatri
pArtl cgalc. 3 fig. : exact. (sail vice-versa). V. Quarteron 2.
4 fig. : conform, potrivit (cu). QUAD RUMAN = cfiodf- ru- min
2 QUADRATE, s. 1 mat. : pA- (L. quadru, mantis), s. cadruman,
trat, n. 2 astrl. : quadrat, n. patruman, n.
to QUADRATE, vn. (with, cu) a QUADRUMANOUS = mii-ns,
se potrivi. adj. cadruman, patruman.
QUADRATIC= citod-rat'-ic, adj. QUADRUNE= cilod'-ran, s. gresie
1 pAtrat. 2 de puterea a doua. calcaroas, f.
II Loc. Quadratic equation, ecua- QUADRUPED= cilodf-ru-p6d (L.
Vune de gradul al doilea. quadru, pes), s. fi adj. cadruped,
QUADRATURE = eilodf -rii-clr, patruped, n.
s. 1 geoni. : cadraturA, f. 2 QUADRUPLE= p'l (L. quadru;

www.dacoromanica.ro
 292
QUA QUA

Gr. ploos), s. fi adj. eadruplu, adj. 1 drilgut, elegant, gingas,

Imptrit, n. gratios, nostirn, plitcut. 2 di-
to QUADRUPLE, to QUADRU- baciii, Indernnatic. 3 subtil,
PLICATE= ctiod-rfV-pli-chfit, v. 1 Ingrijit, rafinat. 4 pretentios,
va. a ImpAtri. 2 vn. a se hn- afectat, cu los, marafetos. 5
ptri, a se face de patru orl atat. ciudat, original, cu toane. 6
QUADRUPLICATE, adj. Imptrit. antic, al (a) scoalel vechie. II Loc.
QUADRUPLICATION = che"- 1 A quaint little girl, o fetit dr-
On, s. imptrire, f. gut. 5 In a quaint way, inteun
QUADRUPLY= ea d'-ru-pli, adv. mod ciudat.
de patru orl att. QUAINTLY =cilEnt'-li, adv. 1 cu
QU/ERE= eili'-ri (L. quaero), s. gratie i eleganti, cu gingfisie, fru-
V. Query. musel. 2 curat. 3 cu preci-
QUIESTOR=cest'-6r (L.), s. V. siune, exact. 4 in mod Inge-
Questor. nios, cu spirit, cu dibcie, cu.
1 to QUAFF= ciliif (Fr. coiffer), Indeminare. 6 cu subtilitate,
va. 1 a bea. 2 a bea de (de-a) cu Ingrijire. 6 In mod du-
dusci, a bea pe neasuflate, a dat, original. 7 dup scoala ve-
Inghiti. chie.
2 to QUAFF, vn. a bea. QUAINTNESS= nes, s. 1 gra-
QUAFFER = cilfir-fr, s. ;Au- pe, elegant, gingsie, f. 2 ele-
tor, m. gantA sa curAtenie rafinat, f.-
QUAG = c'ag (quake?), s. V. 3 ciudtie, originalitate, f.
Quagmire. culoare antic, f.
QUAGGY= diag'-ghi, adj. mls- QUAK cilac (onomatopee), s.
tinos, mocirlos, bltos. strigtul ratei, n
QUAGMIRE = mal-r, s. 1 ml as- to QUAKE- cilEc (S. cwacian),
tin, mocirl, f. billtoc, smrc, on. 1 Iwilh, de ; for, pentru] a
n. 2 rip, rovin, f. tremura (de frig, de fried, de fri-
1 to QUAIL= cal (S. cwellan), guri). 2 a se cutremura
un. 1 a slbi, a se descuraja, a inntui,l; a se elfitina. 3 * va.
inceta. 2 a se mo1ei. 3* a a Infricosa, a Inspimnta ; a tur-
se vesteji. 4 a tremura, a da bura, a nelinisti.
indgrt, a Inglbeni. QUAKE, s. 1 tremurare, f. tre-
2 to QUAIL, va. 1 a imbln0i, mur, tremurici, n. 2 cutre-
a supune ; a sdrobi. 2 a face mur (de pfimnt),
s tremure. QUAKER = cilEc'-ar, sm. QUAK-
QUAIL= diEl (Fr. caille), s. 1 ERESS= es, sf. 1 drdal, f..
prepelit, f. 2 fig.: flecar, relig. : quaker, m.
II Loc. 1 Young quail, puiii de QUAKERISH = 4, adj. de
prepelit. Quail-call, quail-pipe, quaker.
pitpalac, tivlitoare. QUAKERISM- iz'm, QUAKERY
1 QUAILING = s. 1 = - i, s. doctrina quakerilor, f.
fric, team, descurajare, f. 2 QUAKING.= cilEc'-ing, s. tre-
slfibire, f. murare, f. cutremur, n. trepi-
2 QUAILING, adj. tremurnd, dare, convulsie, f.
descurajat. 2 QUAKING, adj. tremurator,
QUAINT = ciint (L. complus), miscitor. II Loc. Quaking-bog,ripk.

www.dacoromanica.ro
 293
QUA QUA

rovinii; turbare. Quaking-grass, din lumea mare, f. pl. II Loc. 1 In

hot. : tremuratoare our quality of standers-by, in ca-
QUALIFIABLE= ctiol'-i-fai--b'l litatea noastri de spectatori. 5 A
(L. quails), adj. 1 int. gen. : care lady of quality, o doamni din
se poate pune in stare de saii care lumea mare, de calitate.
se poate face apt la. 2 care QUALM= ctiom (S. cwealm), s.
ponte fi atenuat, indulcit. 3 care 1 greatfi, f. 2 indispositie (su-
se poate modifica, restrange, mar- f. 3 fig. : rupere de Mimi'',
gini sa micsora. remuecare, Wale de cuget, f.
QUALIFICATION = fi-cha"-sn, 4 fig.: scrupul, n. neliniete stifle-
s. 1 punere in stare de pregatire, teas* f.
f. 2 calitate, conditie, f. QUALMISH ctiom'-i, adj. 1
aplecare, f. talent, n. ; lege : ap- cruia II e greata, ciruia II vine si
titudine legalk f. 4 fig. : ate- verse. 2 indispus, care nu este
nuare, Indulcire, f.-5 modificare, In toate apele sale. 3 fig.: scru-
schimbare, f. 6 restrictiune, pulos.
reducere, miceorare, f. QUALMISHLY= li, adv. 1 cu
QUALIFIEDNESS= fai-ed-nes, greati. 2 indispus. 3 fig. :
s. aptitudine, aplecare, capaci- cu scrupule, cu remueciri de cu-
tate, f. get, ca o delicateti exagerati.
QUALIFIER = 6r, s. 1 cel QUALMISHNESS = nes, s. 1
eea-ce di calitiitile cerute. 2 great, f. 2 greutate, incarcli-
cea-ce modifick schimb. 3 cea- tut* f. ; Indoialh, f. ii Loc. 2 To
ce atenueaza sail Indulcesce. be in a qualmishness, a fi inteo
4 cea-ce restrange. mare Incuraturii sail belea.
to QUALIFY= ctiol'-i-faY, va. 1 QUANDARY = ctlin-d'-ri (Fr.
int. gen. ( for) : a pune In stare qu'en dirai-je?), s. 1 indoiali, ne-
(de), a face apt (la), a pregati sigurant, f. 2 cantitate, gr-
(pentru). 2 lege : a da aptitu- madi, multime (de persoane), f. ;
dmea legali, a imputernici. 3 beleug, n. 2 parte, portie, bu-
fig. (for): a avea calitatile cerute. cat, f. 4 lege : durata, f.
4 (as) a numi. -- 5 a atenua, 5 mal.: cantitate, f. 6 prosodie
a Indulci. 6 a margin], a mic- cantitate, f. 7 mus. : timp, n.
eora, a restrange. 7 a potoli, a QUANTUM = ctioni-tm (L.), s.
usura. 8 mus. : a modula, a cantitate, f. total, quantum, n.
face variatiunI. II Loc. 3 To be qual- Loc. Quantum suff., In cantitate
ified for, a avca calitatile cerute Indestulitoare.
ca. 5 To qualify the laws, a atenua QUARANTINE = ctior'-in-tin (Fr.
legile. 6 Qualified approval, apro- quarantaine), s. carantini, f.
batiune cu restrictiune. to QUARANTINE, va. a punc in
QUALITY= ctiol'-i-ti, s. 1 int. carantin.
gen. : calitate, conditie, natura, 1 QUARREL= citior'-r61 (L. que-
f. 2 fire, dispositie, f. 3 fig. : ror), s. 1 int. gen. : ceartii, gel-
dar, talent, n. -4 conditie, po- ceavi, discutie, f. 2 neintele-
sitie sociala, f. ; fel, n. spetie, f. ; gere, f. 3 Inviilmseali, hataie,
meserie (de actor), f. 5 calitate, luptil, f. 4 pricini de cearti,
f. rang Irian, titla (de nobletei), f. motiv de plangere, n. 5 con-
n. 6 nobilimea, f. ; persoanele testatie, controvers, f. 64 ob-

www.dacoromanica.ro
 294
QUA QUA

jectiune, rea-vointk f. 7 parte, 1 QUARRY = ciioe-ri, s. V. 2

1.-8 injurie, insult, injuraturk Quarrel, Quarry. Loc. Quarry-
ofensa, ocar, f. ultragiii, n. I! man, V. Quarrier.
Loc. 1 To rise to a quarrel, a 2 QUARRY= caoe-ri (L. quae-
ajunge la vorbe cu cineva. To ro ?), s. 1 Dina( prad, f. 2
pick a quarrel with, 1, a cauta partea din vinat care se
pricin cuiva ; 2. a critica pe nilor, f.; vinat mort, n. 3 fig.:
cineva. 3 Drunkerz quarrel, b- pr. ext. : morii, m. pl. grmr.di
taie de betivi. 4 To remove all de mortl, f.
ground of quarrel , a hilatura 1 to QUARRY, va. a saps, a
orI-ce priein de ceart (de ne- extrage, a scoate (din). I Loc. To
multumire). quarry out, 1. a scoate; 2. a Vain.
2 'QUARREL, QTJARRY=caoe-ri 2 to QUARRY, vn. pasere de
(L. quadrum), s. 1 sgeata (de pradei, Foim : a sfftsia.
ctrbaletc1), f. 2 geam, n.-3 dia- QUARRYING= caor-rF-ing, s. 1
mant (de geamgiii), n. 4 ca- meserie de lucrator la o carier
riera (de piatrei, etc.), f. de piatrk f. 2 extractiune a
1 to QUARREL, an. 1 int. gen. unei cariere, f.
(with, Cu) a se certa, a se gal- 1 QUART= alert (L. quatuor),
cevi ; a avea vorbi cu (cineva). s. 1* sfert, n. a patra parte, f.
2 fig.: a milli. a fig. (with) a 2 masurci de capacitate sfert de
gsi de dis (la), a critica. 4 a agalonn (1 litru 14 centilitri); pr.
se bate, a lupta, a se combate, a ext. : calk f. II Loc. 2 A quarl-glass
fi opus unul altuia. of beer, o stacan de bere.
2 to QUARREL, Oa. 1 a certa, 2 QUART cart, s. joc de pi-
a ocri ; a euta glIceava, a cauta chel: quart, f.
pricin (cuiva). 2 a atita, a sill QUAIITAN = caortf- an, adj.
printr'o ceart (set' faca ceva). quarte (frigury. ii Loc. Quartan-
QUARRELLER = ctloe-rel-lr, s. ague sail a quartan, frigurr quarte.
1 certitor, galeevitor, carciocar, QUART ATION ea or-te'-gn, s.
- 2 bataus, m. met. : 1 operatie prin care canti-
QUARRELLING = lag, s. 1 tatea unuI huera se face egal cu
cearta, galccav, f. 2 careioc, a patra parte dintr'un alt lucru,
n. 3 nelntelegere, f. 4 do- f. 2 despartire himicii a argin-
jank mustrare, call, f. tulul de aur, f.
QUARRELSOME= sm, adj. 1 QUARTER caoe-tr, s. 1 inf.
eert'aret, certtor, galcevitor.-2 gen.: sfert, ptrar, cart, n. a patra
bfitus. 4 3 supfiracios, manios. parte, f. 2 masurei de ceirbune
QUARRELSOMELY = adv. (2 hectol. 908); greutale de cereale
ea si cum pentru a cauta pricina (254 kilog.). 3 sfert de quintal
calva. (12 kilog.). 4 sfert de yard
QUARRELSOMENESS= nes, s. (Orn.228). 5 quartul, patrarul lu-
1 fire galcevitoare, etc., f. 2 neI. 6 trimestru, n. trel lunT,
spirit galcevitor, etc., n. 3 fire pl. ; pr. ext. : castia, trimestru, n.
suparicioask etc., f. rat trimestrialk f. (chirle, scoald,
QUARRIER caorf -ri-r (Fr. ven it, etc.). 7 bueata (de carne,
carrier), s. lucrator la o cariera de pa' ine, etc.), f. 8 punct, n.
de platrii, m. parte, regiune (a candid), f. 9

www.dacoromanica.ro
 295
QUA QUA

punct (al busole1), n. 10 loc, un loc). 4 soldat: a fi gzduit,

colt, n. regiune, f. [al (a) pmn- a fi cantonat.
tului]. 11 cartier, n. mahala, f. QUARTERAGE = idj, s. alo-
(de ora); district, canton, n. cape (alocare) trimestrial, f. tri-
parte (de Ord), f. 12 fig. : oare- mestru, n.
care persoane, f. pl. 13 pl., QUARTERING= ing, s. 1 I'm-
mil. ; cartier, cantonament, n. partire in patru prti, f. 2 ru-
garnizoand, f. 14 mar. : post pere a criminalilor ( V. I to Quarter
(de lapin"), n. 15 pl. : locuintd, 2), f. 3 gzduire, cantonare, f.
resedint, f. 16 fig. : post, n. 1 QUARTERLY= li, adj. 1 con-
statiune, f. 17 erutare, mild, f. tinnd (sail care este) sfertul al.
(inteo beileilie). 18 fig. : intre- 2 trimestrial. II Loc. 2 The Quar-
buintare, f. ; primire, f. 19 * terly Review, The Quarterly, Re-
prietenie, f. 204 sfert de galon, vista Trimestrial.
n. V. 1 Quart 2. 21 arht. : 2 QUARTERLY, adv. o-datd la
bIle ptratd, f. 22 vet. : parte trei luni, din trei in trei luni, pe
a corpului animalelor de mide trimestru.
porneve miscarea trgerei, f.-23 QUARTERN = cilort-t6rn, s. 1
in comp., V. Loc. Loc. 1 A mesar de capacitate : 14 centi-
II

quarter of a yard, un sfert de litri. 2 sfert (al unei m6suri de

metru. Three quarters of an hour, Mini de 2 kilo g.). 3 pdine de
treI sferturI de ceas (ora). 6 2 kilog., f. ii Loc. 3 A half-quartern
Quarter day, di de plat trimes- loaf, o pine de 1 kilogram.
triald. 8 In what quarter is the QUARTERON= Ur-6n, s. 1 un
wind ? de unde bate vntul ? 10 sfert dinVo sut ; dou6-deci
The four quarters of the globe, chief. 2 p. quarteron, vi. V.
cele patru prtl ale pfimntului. Quadroon.
12 Nothing to fear from that QUARTET, QUARTETT, QUAR-
quarter, nimic de temut din par- TETTE = ctior-teti, s. 1 mus. :
tea aceea. 14 All hands lo quar- quatuor, n. 2 poesie: qua trin, n.
ters, fie-care la postul la 17 To QUARTO = cgor'-to, s. i adj.
cry for quarter, a cere mild. 18 (format) In-quarto, in 40.
To nieet with ill (good) quarter QUARTZ = eilort (Ger. quarz),
from, a fi r611 (bine) primit de. s. quart, cristal de stalled, n.
23 Quarter-day, di de plata chi- QUARTZITE = eitory-ait, s. cris-
riel (in Anglia : 25 Martie, 24 tal de stanch', n.
Iunie, 29 Septembrie si 25 De- QUARTZOSE = 6s, QUARTZY=
cembrie). i, adj. quartos.
1 to QUARTER= cdoe-t6r, va. 1 to QUASH= egos (S. ewysan),
1 a impArti in patru. 2 a rupe va. 1 a turti, a pleo,ti, a aplisa
un criminal leg'indu-1 de patru cu putere. 2 a Imblandi, a sub-
cal gonsti in directil opuse. 3 juga. 3 a r6sturna, a ruina.
a imprti (in eartiere, in fad*, 4 lege: a anula.
etc.). 4 a gilzdui, a adposti, a 2 to QUASH, an. a se clti (eu
cantona (trupe), a hrini. sgomot).
2 to QUARTER, an. 1 a sedea, QUASH, s. V. Squash.
a locui, a sta. 2 a petrece QUASI= cila'-saI (L.) adv. cam
cdt-va timp la. -- 3 a se opri (la aproape, cit p'aci ; un fel de.

www.dacoromanica.ro
 296
QUA QUE

Loc. A quasi-contract, un fel de QUEAN= ciiIn (S. cwen), s. 1

contract. desfrinat, lepdtura, lert,
QUASSIA= cilos'- IA (L.), s. 1 ar- f. 2 in Scotia : fata mare, f.
bore : quassier, ni. 2 lema de QUEASINESS =
quassier, n. greath, f. desgust, n. V. Qualm-
* QUAT = cilot, s. 1 bubulit, ishness.
pustul, f. 2 fig.: shracill, m. QUEASY = zi, adj. 1 &Arnie
* QUATCH = cfiots, adj. bondoc. (var.) II vine greatfi; bolnav.
1 QUATERNARY= ciia-tar'-na-ri 2 gretos, care aduce greati. 3
(L. quatuor), adj. 1 cte patru. (with, de) desgustat. 4 fig. :
2 quaternar. exigent, greii de multumit, 'gun-
=
s.
2 QUATERNARY, QUATERNION ros, marafetos ; delicat. II Loc. 4
aln, QUATERNITY = ni-ti, A queasy question, o cestiune de-
1 (numr de) patru, n. 2 licatfi.
quatern (tombolei, loton), f. QUEEN = earn (S. avert), s. 1
to QUATERNION, va. a Imprti inf, gen.: regin, f. 2 regina (de
In (pe) companii. albine), f. 3 carp, joc de dame :
QUATERON= cilo'-tar-n, s. V. de*, f. 4 ah: reginA,. f.-5
Quadroon. in comp., V. Loc. I Loc. 1 Queen
QUATRAIN = trait (Fr.), s. Victoria, Queen Elizabeth, Re-
quatrin, n. gina Victoria, Regina Elisabeta. 5
QUATUOR = ciiatf-lu-or (L.), s. Queen-apple, m'r cretesc. Queen-
quatuor, n. gold, veniculReginel. Queen'sware,
to QUAVER= ciifi'-var (Sp. quie- faienth. Queen's metal, metal de
bro), vn. 1 voce: a meci, a tre- aliagiii (un fel de ruolz). Queen-
mura. 2 ea' nt : a lace rulade, like, regal, regesc, de reginii, ca
trile. 3 a face un tremolo. o regin.
4 fig. : a tremura, a vibra. V. to QUEEN= cilia, vn. 1 face pe
to Semiquaver. regina. 2 a juca un rol de re-
QUAVER, QUAVERING = ing, gin.
s. 1 voce: mecit, n. mecaire, f. QUEENING = ciiTn'-ing, s. mar
2 cant: rulada, f. tril, n. ce- cretesc, n.
de*, f. 3 mus. : tremolo (de QUEENLY= --li, adj. regal, re-
viogre, etc.), n. 4 mus., instr.: gesc, demn de o reginfi, de reginfi.
jumfitate din o neagr (fold), f. QUEENSHIP = sip, s. maiestate,
QUAVERER= 'r, s. cinttor, demnitate de reginii, f.
cfintfiret, m. antitoare, canta- QUEER = ciiir (Ger. quer), adj.
trice, cntareaf, f. 1 ciudat, fistichi, straniu. 2
QUAVERING= ing, adj. care capritios, marafetos, eu toane. II
mecfiiesce ; tremurtor. Loc. 1 A queer fellow, un original ;
QUAY= eh! (Fr. quai), s. cheil, un tip ciudat. V. Odd,
n. QUEERISH=cair'-i, adj. 1 cam
to QUAY, va. a Inzestra cu sail ciadat, etc. 2 cam capritios, etc.
a face cheiurl. QUEERLY= li, adv. In mod
QUAYAGE = chi'-idj, s. cheiaj, n. ciudat, etc.
QUEACHY = cilitsf-i (S. cwic), QUEERNESS= nes, s. 1 fire
adj. 1 misciitor, fug'tor (pcIment, sah natur elude* etc., f. ; ciu-
etc.). 2 teren: cu tufiqurl. dtenie, f. 2 fire capritioas, f.

www.dacoromanica.ro
 297
QUE QUE
QUEEST =cilTst (?), s. gugusciuca, s. om cercetator, care te tot In-
f. porumb salbatic, m. treaba, m.
1 to QUELL cilel (S. cwellan),va. QUERK, s. V. Quirk.
1* a omori, a ucide, Innabusi. QUERN = cilrn (S. civyrn), s.
3 a 1initi, a potoli. 4 a su- moar invIrtita cu mainile, f.
pune, a subjuga. 5 a coplesi, QUERPO =ciie-po (Sp. cuerpo),
a impovara, a sdrobi, a strivi ; s. hair* manta, f. 11 Loc. To be in
a incarca cu. 6 a imblandi. querpo, a fi farii manta, fara apk-
2 to QUELL, vn. 1 a muri, a se rare.
duce, a inceta, a se stinge. 2 QUERQUEDULE = ciler'-ciii-dIal
a se linisti, a se potoli. (?), s. lisith, sarce, f.
* QUELL, s. omor, n. QUERULOUS= awe-fa-la, adj.
QUELLER= ciiel'-r, s. 1 cel care 1 plangtor, plangacios, jelitor,
supune, subjuga. 2 imblanOitor, nemultumit. 2 de plangere, V.
m. 11 Loc. 2 Monster-queller, im- Querimonious 1.
blanditor de fiare. QUERULOUSLY= li, adv. plan-
to QUENCH= cilents (S. cwen- gndu-se, jelindu-se ; cu o voce
can), va. 1 int. gen. : a stinge, a plangtoare, etc.
face s Inceteze, a nimici. 2 QUERULOUSNESS = nes, s. 1
setea : a potoli. 3 fig.: a li- aplecare de a se plange, f. 2
nisti, a potoli, a slbi, a modera. -fire posomorita ; nemultumire, f.
4 a opri. 11 Loc. 2 To quench one's QUERY = caT'-ri, s. Intrebare, f.
thirst, a'e potoli setea. V. Querist.
2 to QTJENCH, vn. 1 a se linisti, I to QUERY, an. a pune intre-
a se potoli. 2* a se rci. bad, a se -informa.
QUENCHABLE = cilents' -a 2 to QUERY, va. 1 a cerceta, a
adj. 1 de stins, care se poate stinge. ciuta, a intreba, a vedea. 2 a
2 de linistit, de potolit ; care examina, a asculta. 3 a se in-
se poate linisti, potoli. doi, a nu se increde.
QUENCHER= e'r, s. 1 cel care QUEST = ciiest, s. 1 int, gen.:
supune, subjuga, etc. V. to Quench. cercetare, autare, urnarire, f.
QUENCHING = ing, s. 1 stin- 2 cerere, solicitatie, f. 3 * an-
gere, f. 2 potolire (a set el), f. chet, instructie, f. 4 perchi-
3 linistire, etc., f. zitiT, investigatiunT, f. pl. 5
QUENCHLESS= les, adj. 1 ne- jurii de ancheta, n. jura, m.
stins. 2 nepotolit. pl. 6 mil.: cercetas, m.
QUERCITRON= ciier'-sit-rfin (L. QUESTANT = Quest-
quercus ; Gr. kitron), s. 1 porn : er = 6r, s. aspirant, candidat, m.
quercitron, m. 2 scoarta de QUESTION = caest -Tn (fam.:
quercitron (pentru boit), f. cies'-cin), s. 1 int. gen. (about,
QUERE = cfiT'-ri, s. V. Query. despre): intrebare, cestiune, inte-
QUERIMONIOUS = dice- i-m5"- rogare, f.-2 propunere, cestiune,
ni-gs (L. queror), adj. 1 jeluitor, materie (de tratat, de discutat), f.
jalnic, de plangere, plaugtor, tan- 3 fig.: indoialit, controversil,
guitor, de vaiet. - 2 plangtor, discutie, desbatere, f. ; pr. ext.:
care se plange (reclama) necon- convorbire, f. 5 subiect, punct,
tenit. 3 plangacios. n. materie (de examen, de con-
QUERIST= cal'-rist (L. quaero), troverscl, de desbatere), f.-6 punct

www.dacoromanica.ro
 298
QUE QUI

de cApetenie, n. cea-ce despre care QUESTMAN=cilese-man, s. ve-

e vorb. 6 cercetful, f. pl. 7 rificator de greutti i msurI, ni.
jur.r pr-oces, n. judecati, f. in- V. Quest.
terogatoriii, n. ancheta, f. 8 QUESTMONGER = ciiest-m6W-
chin, schingiii, n. torturk f. 9 glAr, s. arciocar, cfircotos, om
incereare (ca sei ape), f. II Loc. care umbi cu chichite, tn.
1 To ask questions, a pune in- QUESTOR= ciiesi-t5r (L. quaes-
trebrl. V. Leading. 2 It is a tor), s. cestor, ni.
question whether, nu se scie daca. QUEST ORSHIP = sip, s. ces-
To call in question, 1. a aduce tur, f.
aminte ; 2. a pune la indoiali. 3 QUESTUARY=
Out of question , beyond all question , adj. lacom de castig, interesat.
de netgduit, fr indoial. We 2 s. perceptor al ciistigurilor,
had much question together, am y. Quest.
avut o lungii convorbire Impreunii. QUIB= ciiib, s. V. Quip.
5 The business in question, afacerea
QUIBBLE= ciii1V-b'l (L. quid li-
despre care e vorba. bel ?), s. 1 pretext, mijloc (pen-
1 to QUESTION= vn. Ira a sceipa), cArcioc, clinci,
(whether, dac) 1 a intreba. 2 subterfugiii, n. chichit, f. 2
a se intreba. 3 a proceda prin subtilitate, sican, f. 3 quolibet,
intrebrl. 4 a sta de vorbi n. zeflemea, glum proast, f.
2 to QUESTION, va. 1 inf. gen. : calambur, joc de cuvinte, n.
a asculta. 2 a examina (pe). to QUIBBLE, un. 1 a eluda (o
3 fig. : a pune la indoial, a se Intrebare, un adwar ) printr'o
indoi. chichit, printeo subtilitate. 2
QUESTIONABLE ciles'-cian--b'l a intortochia, a schimba Intelesul
adj. 1 care aduce, provoac intre- euvintelor, a icana. 3 a face
brile. 2 indoios, nesigur, de t- jocurI de cuvinte, zeflemele.
giduit, controversat. 3 suspect. QUIBBLER= blr, s. 1 air-
QUESTIONABLENESS = nes, s. ciocar, arcotos, m. 2 cel care
1 nesigurant, nehotrire, f, 2 face jocuri de cuvinte , zefle-
stare suspecta, biinuial, f. mist, in.
QUESTIONABLY= -bli, adj. QUIBBLING = bling, s. V.
cu indoial, in mod nesigur. Quibble.
QUESTIONARY = -ri, 1 adj. QUIBBLINGLY= li, adv. 1 In
certettor, care te tot intreabA. mod eVasiv. 2 schimbAnd in-
2 s. colportor de moastc, telesul cuvintelor.
QUESTIONER = 6r, s. 1 om I QUICH=cilic (S. cwic), adj. 1
certettor, care te tot intreabi, int. gen. : iute, repede, sprinten.
interlocutor, in. 2 examinator, 2 organe : ager, fin, viola.
3 om curios, care ia infor- 3 inteligenfei, sentimente, slit : a-
matiunI, m. grins, inflcArat, infocat. 4 ac-
QUESTIONIST = ist, s. 1 V. celerat, grbit. 5 viii, sntos.
Questioner. 2 Universiteill en- 6 In comp., V. Loc. i Loc. 1
gleze : aspirant (la diploma de ba- Be quick, grbesce-te, grbiti-v6.
calaureat), m. A quick glance, 0 arunchturii de
QUESTIONLESS= les, adj. fr ochi. 2 Quick eye, ochi ager.
Indoial, de netgduit. The quick comedians, comediantii

www.dacoromanica.ro
 - 299
QUI QUI

destepti. 4 Quick pace, pas acce- fleti.-2 a fi grea, insreinata.

lerat. 5 The quick and the dead, 3 a se grabi, a se mica iute, re-
eel vii si eel mortf. Quick with pede ; a se face, a deveni mal
child, (femeie) Insiircinata, grea. repede.
6 Quick-eyed, 1. chi ptrund- QUICKENER=-6r, s. 1 cel, cca
tori ; 2. spirit patrund'tor. Quick- care insufletesce. 2 mangbietor,
grass, bol. pir, iarba m.-3 eel, cea care gealiesee, ac-
cainelul. Quick-lime, var nestins. ce/ereaza, etc.
Quick-match, fail de artilerist. QUICKLY = adv. 1
Quick-sand, 1. nisip fugkor ; 2. iute, repede.-2 grabnic ; int. rfi:
nisip hallos, mlfistinos ; 3. fipa, in pripa. 3 ndat, nu mid' de cat,
rovina,baltoc. Quick-sighted,l. Cu %ea intrdiere. 4 in curand.
vedere pa trundkoare ; 2. cu spirit o cu iuteala, Cu o miscare pripita.
pritrundaor ; 3. dibacia, iseusit, II Loc. 5 His heart beat quickly,
piitrundelor. Quick-sightedness, 1. Mima ii btea iute.
vedere patrundaoare ; 2. spirit QUICKNESS - nes, s. 1 itilealfi,
patrundlor ; 3. dibacie, iscu- rei edeala, repediciune, f. 2
Muth' , pa trundere, pricepere. Quick- graba, pripa, f. 3 agerime,
zvitted, Cu spirit ager. Quick- vioiciune (de spirit), f. 4 acti-
willedness, inteligent agerii, re- vitate, sirguinta, f. 5 limp,
pediciune de pricepere. Vatrundere, dibacie, iscusint (a
2 QUICK, adv. 1 iute, repede, facultdplor), f. 6 acrime, f.
cu iuteal, cu repedeal. 2 in gust ardeiat sad piperat, care
curand, indata, numai de cat, ciupesce la limba, n.
fAr inirdiere. Il Loc. 1 You walk QUIKSAND = sand, s. nisip
too quick, umbli (umblatI) proa fug6tor, n.
lute. QUICKSET = set, s. bot.: spin is,
3 QUICK, s. I via, cea-ce n. gorun, ni. II Loc. Quickset hedge,
iesce.-2 carne vie, f.-3 : gard viil.
In vegetatie, vie. n Loc. 2 To cut to QUICKSET, va. a ingradi cu
to the quick, 1. a Valli In carne un gard viii.
vie ; 2. fig. : a atinge, a supara, QUICKSILVER= sil-v6r, s. ar-
a lovi. To sting to the quick, a gint-viii, mercuriil, n.
lovi In adincul sufletului. QUICKSILVERED= yard, adj.
QUICKBEAM=ctiic'-brin (quick, acoperit ca mercuriii.
beam), s. arbust: sorb slbatic, m. QUID= aid (cud), s. ceva care
1 to QUICKEN, = va. 1 se mesteci. li Loc. He has a quid
int. gen. : a da viata, a da exis- of tobacco in the mouth, mesteea
tenta (la).-2 pr. ext. : a face sa tutun.
invieze, a reinsufleti, a trivia. QUIDDANY=caid'-da-ni, s. chi-
3 fig. : a expedia, a grbi, a ac- tonag, n. peltea de gutul, f.
celera. 4 a atita, a stimula QUIDDITY = * QUID-
(pofta de mil ncare, spiritul, pasiu- DIT = dit (L. quid), s. 1 sco-
nile). a aprinde (poftele). 5 a lasticd cea-ce un lueru este in
reinoi. --6 a ineuraja, a indemna, sine.-2 fig.: quolibet, calambur,
a indupleca.-7 a inveseli, a in- joc de cuvinte, n. 3 argutie,
frumuseta (stiltz1). subtilitate desearta, f.
2 to QUICKEN, on. 1 a se insu- QUIDNUNC= One (L.), s. 1

www.dacoromanica.ro
 300
QUI QUI

om care te tot intreala : What QUIETNESS = nes, s. 1 liniste,

now ? ce maI ? what news 9 lips de griji, f. 2 impasibilitate,
ce noutfql ? 2 diarist, jurnalist, nepfisare, f. singe-rece, n. 3
nuvelist, reporter, m. pace, f.
QUIDPROQUO = pro-cdo (L. * QUIETSOME= sam, adj. V.
quid, pro, quod), s. quiproquo, 1 Quiet.
n. una pentru alta, arababurii, f. QUIETUDE = cear-i-tfild, s. h-
to QUIESCE= dial-es' (L. pies), niste, lips de griji, f.
vn. Mere : a fi muta. QUIETUS = tes, s. 1 odihn,
QUIESCENCE = sans, QUIES- f. repaus, n. 2 moarte, f.
CENCY=san-si,s.11ips de sunet 3 descrcare, chitanl, f. 4
(al und itere), f. 2 astimphr, lovitur de grape, ultima lovi-
n. odihn, liniste, f. repaus, n. tur, f.
QUIESCENT = sant, 1 adj. ne- QUILE= alert(?), s. claie,
miscat. 2 astimpfirat, linistit. f. porcoiti, n. (de filn).
3 liter muta. 4 s. mut, f. QUILL = cell (L. mutis?), s. 1
QUIESCENTLY = li, adv. in In(. gen.: para. (din aripa
mod linistit. coada unit peiserl marl), f. 2
1 QUIET = dia17-et, adj. 1 ne- pan, penit (de scris) netiat,
miscat. 2 fig. : astimprat, li- f. 3 condeiti, n. pan (de scris),
nistit, ticnit. 3 pacinic. 4 f. 4 ghimpe (de porc-ghimpos),
blind, blajin. 5 bolnav: alinat, m. 5 indust. : suveic de les-
potolit. II Loc. 1 A quiet tor), f. 6 pay& (de panel, de
lake, un lac cu ap link. 2 Keep lemn gilurit), f. 7 mus.: cio-
quiet, astimprati-va ; stay cnel, n. fl Loc. 3 To carry a good
4 Quiet babe, copilas blind. quill, a scrie bine. Qzzill pen, panft
2 QUIET, s. / nemiscare, f. 2 de gisc (de scris). Quill-driver,
astimpr, n. liniste, odihnii, f. scartal-sertai, scriitoras. Quill-
repaus, n. 3 siguranl, pace, f. nib, virf de condeiii.
to QUIET, va. 1 a opri misca- to QUILL, va. 1 a masina, a
rca a. 2 fig. : a linisti, a odihni. drotui ; a garnisi cu dantel, cu
3 a impca, a pacifica. 4 a tiul plisat. 2 teselor: a drota.
alina, a potoli, a usura (durerea). QT.JILLET =ceili-let, s.V. Quibble.
4 a face s taci (pe un copil QUILT = atilt (L. culcita), s. 1
care tipci, etc.). macat, n. plapom, f.; tartan, n.
QUIETER = ar, s. 1 p.: care cerg, f. (de fraught picioarele).
linistesce; impetor, pacificator, 2 pr. ext.: saltea de link f. 3
m. 2 1. : care alin, potolesce, halat de mtase vtuit, n.
usureaz ; calmant, n. to QUILT, va. cuseit.: a vitui;
QUIETISM = iz'm, s. 1 liniste, a tigheli; mobile: a capitona. II
lips de grijI, f. 2 rel.: quie- Loc. Quilted coat, bainii vtuit.
tism, n. QUILTING cailt'-ing, s. 1 pi-
QUIETIST = ist, s. quietist, m. chet (de stofei), n. 2 plapom, f.
QUIETLY = Ii, adv. 1 Mil QUINARY= caai'-n-ri (L. quin-.
miscare. 2 In 1inite, eu que), adj. de imprlit (divisibil)
binisor. 3 lncet, incetisor, Cu prin cinci.
rbdare. II Loc. 3 Take it quietly, QUINATE= nat, adj. cu cinef...
s nu va suprall ; nu te supra. QUINCE= cilins (Fr. coing), s.

www.dacoromanica.ro
 - 301
QUI QUI

[rae!: gutule, f. 2 pom. gu- jocorire, batjocur, gluma, luarc

tuiu, m. in ris, zeflemea, f. sarcasm, ng
QUINC1TNCIAL = to QUIP, va. 1 a batjocori, a
(L. quincunx), adj. In forma de lua In ris salt in zeflemea, a's1
V roman. bate joc de, a lua peste picior.
QUINCUNX = cilin'-chencs (L.), 2 a intoaree argumentele ad-
f. pond sadly, randuili in forma versarului.
de V roman, pl. 1 QUIRE= caal'-r (Gr. choros),
QUININA=cilin'-i-nfi, QUINIA = s. 1 chor, n. V. Choir. 2 fig.
i-a, QUININE= ciii-naln' (en- adunare, intrunire, f.
yint periwian : quina), s, chinin, 2 QUIRE= cilar-r (Fr. cahier),
china, f. s. testea (de hartie), f.
QUINQUAGESIMA = ciiin - cti - to QUIRE, un. 1 a canta In
gies'-i-m (L. quinquagesimus), s. chor, a canta. 2 a tine isonul.
Duminica lasatului de sec, f. V. 1 Quire.
QUINQUENNIAL= cfient-ni-51 QUIRISTER= cilie-is-tr, s. cho-
(L. quiqzzennalis), adj. din ciad rist, nz.
In cinci an!, care line cinc! anl. QUIRK= cilrc (S.), s. fig. : ar-
QUINQUEPART1TE-- cuep'-fir- guye, chichilfi, f. carcioc, sub-
tat (L. quin que, pars), adj. 1m- terfugiii, cliuici, n. 2 sarcasm,
paryt in ciad pary. n. batjocura, batjocorire, zefle-
QUINQUINA = cilal'-nii (cti- mea, f. 3 acces, atoo, n. 4
unit pernoian : quina quina), s. trasatura de spirit, f. 5 farsa,
f. festfi, sinecheric, f. siretlic, n.
QUINSY = cilin'-zi (squinancy), 6 mils. ade, variaye, f. 7
s. amigdalit, f. galel, pl. construcfie: loc, teren reservat
QUINT= ciiint (L. quinius), s. pentru curte sail gradina, n.
quinta, serie de cinc!, f. 8 arht. scobitura, f. ; strsina,
QUINTEL f. jghiab, n.
cuin'-tel, QUINTIN= in (Fr. to QUIRK, va. a rsuci, a suet.
quinlaine), s. 1 stalp (tinta), m. QUIRKISH = care'-i, adj. 1
tinta, f. 2 lichea, seatura, f. evasiv, ascuas, secret, subtil.
QUINTAL = &gin' tl (L. ceri- 2 batjocoritor, sarcastic,
tunz), s. quintal (50 kilog. 782 to QUIT=cilit (Fr. quitter), va.
gr. 46). [perf. i ptr. Quit sail Quitted] 1
QUINTESSENCE cuin-tes'-sns int. gen. : a prsi (un loc, pe
(L. quintas, esse), s. 1 quintesenl, cineua), a rasa, a se retrage din,
f. 2 him. : esenti, f. a se despary de 2 a renunta
QUINTESSENTIAL = ciiin'-tes- la fo intreprindere, la un drept,
sen"-sal, adj. de quintesenyi. la un tillu). 3 a sciipa, a des-
QUINTET =cilin-tet' (It. quin- bara. 4 a da drum, a slobco,li.
tetto, s. quintet, n. 5 a scuti, a desca rca, a libera.
QUINTUPLE = eilin'-tiu-p'l (L. 6 a achita, a plti. 7 lig. :
quintuplex), s. 1 incincit, n. a rsplti ; a se rsbuna de. 8
mus. : de quinta'. a ispravi, a sill*, a duce la capt.
to QUINTUPLE, mi. a incinci, Loc. 1 To quit sight of, a pierde
a da de 5 orI pe atat. din vedere. Quit the room directly,
QUIP= alp (Gal. cwip), s. bat- iesiti Mari indati. To qui( being,

www.dacoromanica.ro
 302
QUI QUI

a ineeta din viata. 3 To quit one's * QUIVER = caivf-er (quaver),

self of, a sepa de (cineva). 5, 6 adj. 1 ager, sprinten, vioi. 2
fi 7 To quit oUe's self (from), a activ, harnie.
se desbra, a se scuti (de o da- to QUIVER, vn. 1 inf. gen. : a
torie) ; a se achita (de o datorie) ; tremura, a se cutremura, a se
(with) a recunoasce, a rsplati Inflora. 2 fig. : a tremura, a
(un serviciii, o indatorirel. To quit fiti (de frig, de spaimd, de mdnie,
cost, a se achita, a se libera, a plti. etc.); a avea palpitatiI.-3 a vibra.
To quit scores with, a iesi cvit Cu. QUIVERED = 6rd, adj. 1 fuzes-
QUIT=cit, adj. (of, de) scpat, trat cu o tolli (de sigeg). 2 in-
desbrat. 2 cvit, care nu mal e ter, tolli.
dator. II Loc. To gel quit of, a scpa QUIVERING= r-ing, s. 1 cu-
de, a se desbra de. 2 To be quit, tremur, tremur, tremuriciti, n.
a iesi cvit. Quits I suntem cvilI flor, m, palpitatie, trepidare, f.
To be quit vith, a iesi cvit cu. 2 vibratie, f. II Loc. The quiverings
I'll be quit with you for this, o of the earth, sguduiturile pmn-
sa-mi pltescI sta. tulul.
QTJIT CH = alas (?), s. 1 altoi, n. QUIXOTIC = cilic-sot'-ic (Don
rdcin, f. 2 bot.: albeia, pir, Quixote!, adj. ca sag lui Don
m. iarba caineluI, f. Quichotte, extravagant.
QUITCHGRASS = s. bot., QUIXOTISM = - sot -iz'm,
V. Quitch 2. QUIXOTRY= sti-tri, s. donqui-
QUITCLAIM = (quit, chottism, n. extravagant, &Ana-
claim), s. act saii contract de re- naie, nlifidaie, toana, f.
nuntare de drepturl, n. QIJIZ = ciz (origind Impreu-
QUITE= caalt (quit?), adv. 1 cu nare a celor 4 Mere: q, u, i, z),
total, cu desvirsire. 2 foarte, s. 1 1. : testa, fars, glum, mis-
prea de tot. II Loc. 1 Quite other- tificare, pacaleal, zeflemea, f.
wise, cu totul altmintrelea. Quite 2 enigma, f.-3 p. : batjocoritor,
ready, gata eu totul. Ile is quite glumet, zeflemist, zelli, ni.
undone ! e pierdut pentru tot- to QUIZ, va. 1 a juca o testa,
d'auna. I find myself quite recov- farsa; a face o glum, a misti-
ered, me simt cu desavIrsire bine. fica, a paean. 2 a batjecori, a
2 Quite young, foarte tmnr, mic face de batjocura, a lua in zefle-
de tot. mea sail peste picior. 3 a glidi,
QUITRENT = it' - ren t (quit, a se uita cu coada ochiulul. 4
rent), s. dare, dajdie, f. ; cti, n. a privi cu ochianul,
QUITS ! =calf, interj. V. Quit 2. QUIZZER= cuiz'-zCr, s. 1 batjo-
QUITTAL = s. plati, f. coritor, pacalicia, zeflemist, ni.-
QUITTANCE= tans, s. 1 chi- 2 care glidesce, care se uit cu
tanta, f.-2 rsplat, f. coada ochiuluT. 8 care privesce
* to QUITTANCE, va. a plan. cu ochianul, V. to Quiz.
QUITTER= tr, s. 1 cel care QUIZZICAL = zi-cal, adj. 1
parsesee, etc. V. to Quit. 2 * li- batjocoritor, pricalitor, zefii.
berator, mantuitor, m.-3 metal.: 2 cu haz, nostiln.
sgur a cositorului, f. QUIZZING= zing. s. 1 batjo-
QUIVER= ciiiv'-r (cover ?), s. batjocorire, zeflemea, f.
tolba (de sgetI), f. 2 ochire cu coada ochiului, f.

www.dacoromanica.ro
 303
QUO RAB

3 privire Cu ochianul, f. II Loc. 3 num'r indestultor, n. II Loc. 1

Quizzing-glass, ochelarl. Sonze of the quoruni, al-va din-
QUOD=diod, s. fanz.: dill* re- tre magistrati. 2 To form a quo-
coare, inchisoare, puscirie, tem- rum, a fi in numr.
niti, f.
V. Quad. QUOTA = cilEV-t (L. quol), s. i
QUODLIBET = ciiod'-li-bet (L.), cot, parte (de plaid a fie-canna),
s. glumii sail vorbii proast, ze- f. 2 contingent, n.
flemea, f. QUOTATION = cilo-t&-s6n (Fr.
QUODLIBETICAL=bet"-ic-1, coter), s. 1 citatie (dintr'un autor),
adj. 1 de glum (vorbk) proasth. f. 2 com., fin. cot (a nuirfu-
2 dupi voie ; tratnd de orr-ce rilor, a actiunilor, etc.), f. curs,
subiect ; discutat pe indelete si n. II Loc. 1 To make a quotation,
de plccre. a cita.
QUOIF= coif, s. V. Coif. to QUOTE cilat, va. 1 int, gen.:
QUOIN = ciloin (Fr. coin), s. a cita (o carie, un autor). 2a
uneallei : pank, f. !I Loc. Elevating cita, a vorbi despre (un fapt).
coin, panh de ridicat sag de sco- 3 com., fin. a inscrie la cotit (t.
borit tunurile (pentru tir). de bursei). 4 * a nota, a in-
to QUOIN, va. artil. : a fixa, a semna, a baga de seamfi.
Intepeni. QUOTER= cu6t'-'r, s. care tot
QUOIT = dioit (O. wile), s. disc, n. citeazi.
to QUOIT, vn. 1 a asvirli discul. QUOTH= cao5 (S. cwaethan), u.
2 a se juca sail a da d'a Ur- defect. Merl. Quoth]. Loc. Qizoth
sine. 3 va. a asvirli, a arunca, Quoth he, Oise.
a da. II Loc. 3 To quoit down, a QUOTIDIAN = ciio-tid'-i-n (L.
arunca jos. quolidie), 1 adj. dilnic, cotidian.
QUOND AM = cilon'-dm (L.), adj. 2 s. frigurl dilnice, pl. 3 lu-
de Rita-data, de odinioarii, vechik. cru dilnic, n.
QUORUM = cil6'-rem (L.), s. 1 QUOTIENT = cii5'-s'nt (L. quo,
comisiune de magistrall, f. 2 s. aril. : ckt, n.

R.
R= ar, : s. R, r, ni. II Loc. RABBET, s. 1 imbucare, imbu-
The three R's (reading, 'riling, ckturA, f. 2 scobiturA, f.
'rithmetic), cele trei arte (cilirea, RABBI= rab'-bal, RABBIN=
scrierca, arilmetica). bin (Eb.), rabin, haham, m. II Loc.
RABAT = ra-bEf-to (Fr. rabal), Chief rabbi (n), mare rabin, ha-
s. brbiti, bucatii de pfinzi nea- ha mba,a.
grk sad albi care atirn pe piept RABBINIC, RABBINICAL = rab-
(purtatei de preotil calo lid si de ma- bin'-ic-il, adj. rabinic.
gislra ti), f. RABBINISK = rab'-bi-niz'm, s.
to RABBET =rab'-bet (Fr. ra- rabinat, n
boter), va. 1 a Imbuca. 2 a face RABBINIST = nist, s. rabi-
o scobiturii in. nist, n.

www.dacoromanica.ro
 304
RAB RAC

RABBIT =rab'-bit (O. robbe), s. race, a castiga premiul alergAret

iepure de cask, m. II Loc. He-rab- Race-course, 1. ipodrom ; 2. canal
bit, iepure de.cas. Doe-rabbit, she- de moara, scoc. Race-cup, premiii
rabbit, iepuroaicA de casii. Tame de alergare (obiect de arid). Race-
rabbit, iepure de casi domesticit. ground, ipodrom. Race-horse, cal
Wild rabbit, iepure de casa de alergare; alergiitor. V. Horse,
batic. Welsh rabbit, felie de paine Foot, etc.
prajitil cu branzi. Rabbit sucker, to RACE = rEs, on. 1 a alerga,
puiii de iepure (iepuras) de cash. a fugi. 2 a se alerga.
Rabbil-warren, loc plantat unde RACER =rEf-sr, s. 1 alergator,
se cresc iepuriI de casA. m. 2 cal de alergare, m.
RABBLE=ra1V-131 (L. rabo), RACHITIS = ra-cal'-tis (Gr. ra-
s. 1 multime, imbulzealii, f. 2 chis), s. med.: rachitism, n. mu-
popor de rand, norod, n. gloatA, iare (incovoiare) a oaselor, f.
mojicime, prostime, f. 3 (df, RACINESS = ra'-si-nes, s. 1
de) adunatura, f. 4 met. gre- aroma, f. parfum, n. (de uin).
bla de fier, f. Loc. 2 Rabble-rout, 2 fig.: caracter distinctiv, n.; pr.
Imbulzeal. ext.: putere, vigoare, f.; foc, n.
2 RABBLE, adj. sgomotos. infocare, f. V. Race (O. ras).
to RABBLE, inf. V. to Mob. RACING = sing, s. 1 aler-
RABBLEMENT = mnt, s. V. gare, f. alergri, f. pl. 2 pas
Rabble. iute, repede, m. iuteala, repeog-
RABIDrab'-id (L. rabo), adj. ciune, f.
1 anim.: turbat.-2 med.: de tur- RACK= rac (S. raecan), s. 1
bare. 3 fig., p. : furios, turbat ; roata (de torturcl), f. rodan, n.
1. : foarte mare; foame: lupeascA. 2 fig.: tortura, f. schingiil, n.
RABIDNESS = nes, s. 1 tur- 3 &Alas, saunas, n.-4 cicric, n.-
bare, f. 2 furie, turbare, f. 5 atirnitoare, f. 6 rastel, n.
RACCOON, RACKOON = rac-can' 7 trofek (de arme), n. 8 imple-
(?), s. soricel, m. titur (de nuiele), lojnija, f. 9
RACE= rEs (L. radix), s. 1 ginte, abus, exces, n. stoarcere, f.
rasa, sminfa, vita, f. neam, soi, 10 pop.: mink prapdenie, f.
n. 2 pr. ext.: card, n. ceat, 11 tacneala, f. i Loc. 10 To go
droaic, f. 3 rildilcina, f. 4 fire, to rack and ruin, a se duce pe
f. caracter, n. 6 parfum, n. garl, a nu reusi.
aroma, f. (de yin). 6 (0. ras), 2 RACK= rae (S. rec), s. nor
fig.: carieri, f. curs, n.-7 4 pro- usor,
gres, n. 8 fug, f. mers, n. 3 RACK = rac (S. hracca), s. t. de
9 alergare (de cal, etc.), f. 10 mdceldrie : gat de berbec, n.
miscare impetuoas a apelor (pro- to RACK, ua. 1 a rodiini, a
dusfi de fluxul mare! la gura flu- tortura pe roatA, a schingiui.
viilor), f. 11 canal de moark 2 fig. : a chinui, a munci, a tor-
scoc, n. II Loc. 2 A race of colts, tura. 3 fig. : a sud i (un text).
un card de mane. 3 Race-ginger, 4 a stoarce buff (de la un aren-
radacinA de imbir. 4 His sensual dap. 6 a incorda, a o duce prea
race, pasiunea sa. 6 To begin his departe ; a exagera. 6 a trage
race, a's1 incepe cursul. 9 7'o run yin, a pritoci.
a race, a se alerga. To win the 2 to RACK, un. 1 a pluti (in

www.dacoromanica.ro
 305
RAC RAF

aer).-2 a stoarce banI. 3 cal : 2 opt. : punct radios sad

a merge In fcanear. n.
RACKER = racf-Or, s. 1 &Mg , RADIANTLY= li, adv. cu o
m.-2 apasitor, asupritor, impi- stralueire radioasa, f.
Igor, m. 3 cal care merge in 1 to RADIATE = Et, on. 1 a
fciineala, m. radia, a striluci, a trimite ra0e.
RACKET = rac'-et (Fr. raguette), 2 (from, de) a radia. 3 med.:
s. 1 rachet, f.-2 gargie, zarva, a se Imprfistia.
f. sgomot, tambarii, n. 2 to RADIATE, va. a lumina.
1 to RACKET, va. a lovi Ica fi RADIATE, adj. radiat.
cu o racheta). RADIATED= ed, adj. 1 im-
2 to RACKET, vn. a face gargie, podobit cu rale. 2 zool., min.:
zarv, sgomot, tmbartl. radiat.
RACKETING ing, s.V. Racket 2. RADIATION = rE-di-E'-sn, s. 1
RACKETY = i, adj. gargios, radiare, stralueire, f. 2 ra-
sgomotos. Loc. Racketg noise, V. diare, emitere de caldur, f.
Racket 2. RADICAL = rad'-i-cal (L. radix),
1 RACKING= rac'-ing, s. 1 ro- 1 adj. radical, esential, complet,
&mire, torturare, schingiuire, f.; desvirsit. 2 s. radical, n. i rn.
(suplicizzl) roatei, n.-2 fig. : chi- RADICALISM = iz'm, s. radi-
nurl, pl. 3 tragere, pritocire (a calism, n.
vinulta), f. 4 tacneala, f. 5 RADICALLY= li, adv. 1 In
mine: splat, n. mod radical, cu desavirsire. 2
2 RACKING, adj. fi ppr. de la fig. : la origine.
to Rack. Loc. Racking torture, RADICALNESS = nes, s. natura
torturi sfisietoare. radicala, natura fundamentalii, f.
RACOON= ra-ciln', s. V. Raccoon. to RADICATE=rad'-i-chEt, va.
RACY= rE'-si, adj. 1 vin care a Inrdcina.
are un parfum (o aroma) deo- RADIOMETER = rE/-di-om"-i-ter
sebit(). 2 fig. : care are un ca- (L. radius ; Gr. metron), s. radio-
racter distinctiv, deosebit ; pr. metru, n.
ext. : puternic, sdravn. V. Race. RADISH= rad'-is (S. raedic), s.
RAD rad, s. abrev. pentru ridiche, ridiche ruseasca, f.
Radical. RADIUS rEf-di-Es (L.), s. [pl.
to RADDLE=rad'-d'l (S. wraed), Radii = al] 1 int. gen. : radrt
va. 1 g impleti, a Impletici. 2 (semidiametru), f. 2 anat.: ra-
a face chine (en raboita). dius, n.
RADDOCK=rad'-doc, s. V. Rud- RADIX= rE'-dics (L.), s. ran-
dock. cilia, f.
RADIAL = RAFF = raf (Ger. raffen), s. 1
(L. radius),
adj. radial. grmada, f. morman, teanc, vraf,
RADIANCE Ails, RADIANCY n. ; talmes-balmes, n. 2 boarfe,
= in-si, s. 1 radiare, f. 2 sdrente, pl. lucru de brae, n.
stralucire, splendoare, f. pleava, f. 3 gloata, f. norod,
1. RADIANT = ant, adj. 1 int. popor, n. mojicime, prostime, f.
gen. : (with, de) radios ; strain- V. Riffraff.
citor. 2 bot. : radiat. RAFFLE= raf-fl (Fr. rafle), s.
2 RADIANT, s. 1 geom. : rag, f. loterie (particulard), f.
H. L. Lolliot. Dic. Eng.-Rom., vol. II. 20

www.dacoromanica.ro
 - 306
RAF RAI

to RAFFLE, un. 1 (for) a pune tuit, a domni ; ciuma, etc. a ban-

In loterie, a face o loterie. 2 tui, a pustii, a umbla.
(for, pentru) a lua bilete (de lo- RAGGED = rag'-ghed, adj. 1 I. :
lene). rupt, In sdrente. 2 sdrenteros.
RAFT = rft(L. 3 1.: noduros, crimpolit ; salba-
f. 2 pinta de lemne, f. tic, aspru. 4 I. : atirbit. 5
to RAFT, va. a aduce (Cu) pe sbircit, cu prul aspru. 6 voce,
o plut. ton : aspru. 7 fig. : injosit, de
RAFTER =rar-tar (S. raef(er), despretuit. II Loc. 1 Ragged sails,
s. 1 grinda, barna, f. 2 constr.: Ooze (de corabie) rupte. 2 Rag-
ciprior, m. Loc. Chief rafter,
I ged-school, acoalii sdrenteroasa
meter-grind, capra. (acoalei de Duminicei pentru copal
to RAFTER, va. a tia in forma : sdrenterosii). 3 Ragged
de grindi, de cpriorl. If Loc. Raf- forest, pdure slbatica. Ragged
iered, proptit de grin0I. arsinic. (V. Rag).
Robin, bot.
RAFTSMAN=r5fr-man, s. pin- RAGGEDLY li, adv. in sdrente.
tas, m. RAGGEDNESS = nes, s. 1 stare
RAG= rag (Gr. rhakos), s. 1 sdrenteroas, f. sdrente, pl. 2
carpi, petic, f. ; com. carpe stare noduroas, crmpotire ; as-
vechI, pl. 2 pl.: boarfe, sdrente, prime, f.
pl. 3 hain, f. 4 p. : calic, 1 RAGING= rtlf-ging, adj. I fu-
golan, ni. 5 geol. : fragment, rios, infuriat, foarte maniat. 2
n. Loc. Rag-gatIzerer, peticar. violent, impetuos. I Loc. 1 Raging
Rag-stone, tocil. Rag-wheel, ari- mad, raging wood, 1. nebun de
Ma. flag-weed, rag-wort, bol.: bi- legat ; 2. idrofob , turbat. (V. Rage).
ttrnic, spalacioas. 2 RAGING, s. 1 furie, Infuriare,
RAGAMUFFIN = rag'--maf"-fin manie, f. 2 deslntuire, vio-
(rag, muffin), s. 1 punga, stren- lent, impetuositate, f. 3 fig.:
gar, tn. 9 mitocan, moje, ni. deslantuire, domnie (a pasiuni-
RAGE = rEdj (Fr.), s. 1 furie, lor J, f.
furiare, turbare, f. 2 desln- RAGMAN = rag'-man (pl. Rag-
!titre (a vnturilor, a ualizrilor, a men), s. peticar, sdrentar, m.
pasiunilor, etc.), f. 3 fig. : vio- RAGOUT ra-gu' (Fr.), s. tocan,
lenta, putere (a dowel), f. 4 mancare cu sos, f.
(for, de, s) patima, manie, f. RAID = rEd (?), s. incursiune,
dor, n. 5 furoare, n3od, f. 6 iruptiune, navlire, f.
med. : turbare, idrofobie, f. II RAIL = rEl (Ger. Hegel), s. 1
Loc. 2 In the rage of the battle, drug, m. varga, f. (de fier, de
In inversunarea lupter. 4 To have lemn) ; drug mic, ni. vergea, f.
a rage for pictures, a avea mania 2 pl. : gratie, gril, f. zhrele,
tablourilor. 5 To be all the rage, pl. 3 parmaclic, n. 4 sink,
a face furorI. f. ; pr. ext. : drum de fier, n. 6
to RAGE= redj, un. 1 p. : a 6 arht. travers, f. 6 pasere :
furios, a fi mniat, a fi infuriat, cristeia, ni. 7 * (S. raegel) man-
a se Infuria, a face gura. 2 tic, f. ll Loc. 1 Rail-fence, barier.
unturile, furtitna : a se deslantui, 4 To run off the rails, a deralia.
a se invifora ; lupia: a se Inver- Running off the rails, deraliare.
suna. 3 pasiunile : a fi desln- Rail-car, vagon.

www.dacoromanica.ro
 - 307
RAI RAI

1 to RAIL = rl, va. 1 a In- mea trage (este) a ploaie. Rain-

chide cu o gratie, cu o grili safi cu gauge, pluviometru. Rain-tight,
zarele ; a Ingridi.-2 a aseda In limpermeabil (pentru ploaie). Rain-
linie. 3 (it...) a merge cu drumul water, ap de ploaie.
de Der. ii Loc. 1 To rail in, a In- 1 to RAIN, vn. 1 a ploa. 2
chide cu o gratie. To rail off, a fig.: a curge. II Loc. 1 It is likely
despirti printr'o gratie. to rain, vrem ea tra ge (este) a ploaie.
2 to RAIL, vri. a cilitori ca lis going to rain, o s pima. To
drumul de Der. rain hard, a curge ploaia ca din
3 to RAIL =rl, vn. (on, at) 1 cork' ; a ploa ca cofa sari cu do-
[Fr. rallied 1 a lua In 'is, a lua nita sail Cu gleata ; a ploa de
peste picior, a lua In zeflemea, a foc sail de varsi sad de ciuruie ;
batjocori, a'sl bate joc, a faca de a ploa ca din ciur. 2 Tears rained
batjocur.-2 (O. rallen)a insulta, al their eyes, lacrimile curgeati
a Injura.-3 a lua la ocirI, a sari din ochif lor.
cu gura. 2 to RAIN, va. a turna. II Loc.
...RAILED rld, adj. Cu... linie Even did it rain cats and dogs,
(liniI). ii Loc. Single-railed, cu o chiar de ar turna cu gleata.
singuri linie. Double-railed, ca RAINBOW = rn'-b5 (rain, bow),
dou s. curcubeil, n. ; poet. : Iris, f.
RAILER= rEF-r, s. (al) 1 bat- RAININESS= i-nes, s. ume-
jocoritor, glumet, luitor In ris, dealk vreme pal* vreme umed,
zetlemist, 2 care ja la ocirl, vreme posomoriti, f.
care sare cu gura. V. 3 to Rail 3. RAINY = i, adj. de ploaie,
RAILING= rP-ing, s. 1 bajoco- ploios. I Loc. The rainy season,
rire, batjocur, bitaie de joc, anotimpul ploilor. Rainy weather,
glumi, luare In ris, zeflemea, f. vreme ploioas. It is (it looks)
2 insult, Injurituri, ocar, gull, rainy, vremea e a ploaie.
f.-3 gratie, gril, f. abrele, pl. to RAISE = rz (Got. raisyan),
4 miner (la sean), n.-4 parma- va. 1 inf. gen. : a ridica, a Inilla.
n. Loc. 3 The park railing, 2 a excita, a atita. 3 a crea,
zibrelele parcula a produce, a destepta. 4 a nis-
RAILLERY= raF-16-ri, s. V. Rail- coci. 5 a Invia. 6 a face, a
ing 1. Loc. To have a good knack forma, a compune. 7 a mri.
al raillery, a Intelege sail a sci de 8 a ridica (preful). 9 a aduna,
glum. a Inrola, a strInge. 10 a evoca,
RAILROAD = r6F-r6d (rail, road), a face s'apar. 11 a Os', a's1
RAILWAY=r61'416 (rail, way), s. procura (bani). 12 a scoate (un
drum de Der, n. cale ferat, f. IIstrigeit). 13 a cresce Mite) ; a
Loc. Railway station, -terminus, cultiva. 14 a face si se dos-
statie, gall de cale ferati. Rail- peas* s creasca (aluatul, coca).
way-guide, -tables, indicator al 15 mil. : a inceta (asediu1).
mersulul trenurilor. 16 a se sui cu (un ton). 17
RAIMENT = ra'-mnt (array- mar. : a se apropia de (o corabie,
ment), s. haine, f. pl. o insulei) ; a instala (un aparat).
RAINrEn (S. rinan), s. ploaie, ii Loc. 1 To raise up, 1. a ridica;
f. II Loc. The rain is falling, plout 2. a Inlla ; 3. fig. a face a se
We are going lo have a rain, vre- iveasci (un profet, etc.). To raise

www.dacoromanica.ro
 308
RAI RAL

one's self up, a se ridica. To raise a scotoci, a scormoni. To Rake

one's voice, a ridica glasul. To up, 1. a aduna cu grebla ; 2. a
raise the soul, a 'Malta sufletul. 2 rzui (norohl , buruienl, etc.) ; 3.
To be raised out of one's sleep, a fig.: a aduna, a stringe ; 4. a aco-
fi trezit din somn. 4 To raise the peri (focul ; ca pdment, etc.) ; 5.
wind (fig. fi [am.), a aduce apa a cauta In... scotocind toate ; 6.
la moarti. 5 To raise from the inf. : a destepta, a reinsufleti
dead, a invia. 6 To raise an opi- (amintiri, sufletele mortilor, cer-
nion, a forma o prere. To raise furl).
great wealth, a aduna o avere 2 to RAKE, vn. 1 a grebla, a
mare. 7 To raise a fortune, a marl rzui. 2 fig. (into, in) a scotoci,
o avere. 11 He cannot raise a a scormoni. 3 a trece repede.
pound sterling, nu gasesce de Im- 4 a duce o viata destrabalatii.
prumutat 25 lei. 5 mar., catarg : a fi aplecat
RAISER= rEe4r, s. 1 care ri- intr'o parte. II Loc. 2 To rake for,
dick, Malta. 2 autor, fundator, 1. a cauta; 2. a aduna (stridil).
IntemelAtor, m. 3 cresctor (de RAKEHELL rEc'-hel (rake, hell),
vile), cultivator, m. 4 perceptor RAKESHAME Em (rake, shame),
(de imposite), m. s. V. Rake 3.
RAISIN = rEi-en (Fr.), s. sta- RAKEHELLY= i, adj. desfri-
fid, f. nat, destrablat, stricat.
RAISING= r&-zing, s. 1 ridi- RAKER= rEc'-ar, s. care gre-
care, inltare, f. 2 perceptie (de bleaza, rzuiesce.
imposite), f. 3 incetare (a until RAKING= ing, s. 1 rzuire,
asedi), f. 4 crescere (de vile), f. 2 desfriti, n. viata destra-
f. 5 productie, f. 6 atitare, blat, f.
rOscoal, f. 7 fundatie, inte- 2 RAKING, adj. 1 care gre-
melare, f. 8 evocare la spirite- bleaz, rzutesce ; V. to Rake.
lor), f. 9 art.: ridicare (la o 2 mar. : aplecat inteo parte,
putere), f. II Loc. Raising-plate,rais- oblic.
ing-piece, meter-grind, capra. RAKISH= 4, adj. desfrinat,
RAJAH = re'-gra sari rfi'-gla, s. destrAblat. II Loc. Rakish hours,
raja, print indian, m. ora (nepotrivita) necuviincioasti.
RAKE = rEc (S. ram), s. 1 grebla, RAKISHNESS = nes, s. mora-
f. 2 min..: vInA Wick f. 3 vurl destrabalate, pi.
p. : berbant, craidon, craiti, des- to RALLY= ral'-li (Fr. rallier),
frinat, stricat, zamparagiii, m. va. 1 a aduna, a stringe (trupele
Loc. 1 Rake-handle, ( -stale), sale, armata sa, etc.). 2 a a-
coadti de grebl. duna, a intruni 3 a's1 reina,
to RAKE, va. 1 a grebla. a redobandi, a recapata (curagiul,
2 a aduna (cu grebla). 3 fig. : veselie, etc.), a veni in fire. 4
a aduna, a stringe. 4 a scotoci, (Fr. Tallier) a lua In btaie de joc,
a scormoni, a rscoli (pentru a In batjocorire, a face de batjo-
cauta ceva in). 5 a frunzAri re- cufa, a batjocori, a lua peste pi-
pede. 6 a atita, a scociori (fo- cior, a lua in xis, a lua in ze-
cal). Loc. To Rake out, 1. a scoate ilemea.
(cenufa) ; 2. a stinge (focal) ; 3. a 2 to RALLY, vn. 1 a se aduna,
glisi prin scotocire, scormonire ; a se stringe. 2 a se uni. 3

www.dacoromanica.ro
 - 309
RAL RAM

a se stpfini ; a'sr veni In fire. soank care se plimbA, f. 2 per-

4 V. 1 to Rally 4. soan care rhacesce, f.; ealator,
1 RALLYING ing, s. V. Rally. m. 3 tillu de Oiar: aliaima-
2 RALLYING, adj. 1 de raliment, naua. 4 fig.: persoank care
de adunare, de stringere. 2 bat- bate ampir, care vorbesce In-
jocoritor, tedurea, care alureazA ; palavra-
RALLY-PAPER = p8'-pgr, s. t. giii, vorba-lungA, fnl, ni.
de alergdzi : orally-paper. 1 RAMBLING = bling, s.
RAM= ram (S.), s. 1 anim. ber- excursiunr, plimbrr, f. pl. ; ci-
bec, m. 2 fig. : berbec, m. Fatorie, f. 2 fig. : ratAcirT,
3 mar. : ti, in. vas cu tui, n. rell, f. pl.
Loc. 2 Battering ram, berbec. 2 RAMBLING, adj. 1 rticitor,
Steam ram, mal sal pilug cu vagabond, de calatorie. 2 fig.:
aburr. Water-ram, berbec idrau- rtacit. 3 plin de rAtacirr, de
lic. 3 Ram-ship, vas ca tin% aiurell; fa' r ir, desirat. 11 Loc. 1
to RAM, va. 1 a Infige (ca pu- Rambling propensities, gust pentru
/ere). 2 a um ple (o armii de clatorir. 2 Rambling thoughts,
foc) ; a indesa (inceirditura). gAndirl ercite. 3 Rambling talk,
3 fig. : a umple. 4 techn. : a conversatie desiratA, fail sir;
bate, a infige (ca un mai, ca un arurelT curate. Rambling house,
berbec). 5 a bate (peimentul). cask plink de coltr si de coltisorr
6 mar. mil. : a ataca cu. tiul. 11 ascunsr.
Loc. 1 To ram in, a infige. 7'o ramRAMBLINGLY= Ii, adv. 1 In
down, 1. a infunda, a adanci ; mod rafcitor-; ca un vagabond.
2. a bate. To ram up, a inchide. 2 in mod desirat, far
RAMADAN = ram-A-dan' (Ar.), RAMFEEZLED = ram-fi'-z'ld (?),
s. ramadan (postul niahometa- adj., pop.: istovit, obosit, ostenit,
nilor), n. care nu mar poate.
RAMAGE =ram'-idj (L. ramas), RAMIFICATION ram'-i-fi-ch6"-
s. 1 creangA, f. crer, ramurr, f. On (L. rannis, facto), s. ramifi-
pl. 2 ciripit, n. 3 * adj. se- care, f.
batic. to RAMIFY = far, v. 1 vn. a
to RAMBLE = ram'-b'l (O. ram- se ramifica. 2 va. a imprti In
melen), vn. 1 a rAtaci, a se plimba, ramificarr.
a hoinari, a bate lela, a umbla RAMMER = ram'-m'r, s. 1 per-
gurii-casci. 2 a face excursi- soanA care Infige, care umple, f.
unr. 3 fig. : a bate dimpii, a umplutor, ni. 2 arbitl, n. 3
vorbi intealurea, a aruri. 1 Loc. 1 maiu, n. 4 mee.: berbec, m.
To ramble about, 1. vn. a um- V. Ram.
bla haimana, a umbla icr colea ; RAMMISH= mi, RAMMY =
2. va. a strabate. 3 To ramble mi, adj. 1 ca un berbec. 2 de
from the point, a iesi din su- berbec, en un miros tare.
biect. RAMOSE = rA-rn6e, RAMOUS=
RAMBLE, s. excursiune, f. II Loc. rii'-m'e's (L. ramus), adj. crengos,
To take a ramble, a umbla hai- crricos, rfimuros.
mana, a umbra icr colea ; a face to RAMP= ramp (Fr. ramper),
o excursiune, a se plimba. on. 1 a se acAta, a se sui, a se
RAMBLER= ram'-ble-r, s. 1 per- afar'. 2 a sri.

www.dacoromanica.ro
 310
RAM RAN

RAMP, s. 1 saritura, s. 2 dun), s. noroc, n. Intimplare, f.

curtezana, f. 3 mil.: pripor, n. II Loc. At random, inteun noroc,
RAMPAGEOUS = ram - pE'- gis, intio doara, la intimplare, In
RAMPAUGING= podj'-ing, adj. dorul lelel.
1 aprins, iute, infocat, impetuos. 2 RANDOM, adj. (flout) inteun
2 care racnesce. noroc, etc.
RAMPILLIAN = pal'-ian, s. RANG = rang, perf. de la to
lichea, puslama, secatur, f. Ring.
RAMPANCY= pan-si, s. 1 pu- RANGE=rEndj (Fr. rang), s. 1
tere, f. 2 desfria, n. destri- linie, f. sir, n.-2 lant (de mun(I),
Mare, f n.-3 clasfi, ordine, f.-4$ treaptii
RAMPANT = pant, adj. 1 pu- (de scard), f.-5 grtar (de mafind
ternic, exuberant. 2 imperios, de bucdtdrie), n.-6 ciur, n. sit,
stapanitor. 3 desfrinat, destrii- scoaie, f.-7 calatorie, excursiune,
Mat, stricat. f. 8 Intindere, f. 9 camp, n.;
RAMPART part,* RAMPIRE curs, n. cariera, f. 10 artil.
= paI-e'r (Fr. rempart), s. in- bataie, f. II Loc. 7 To take a range
tfiritura, f. meterez, n. over sail of, a cutreera, a colinda.
to RAMPART, va. a inconjura 8, 9 The range of thought, intin-
cu Intariturt. derea gandird. To extend one's
RAMPION=ram'-pi-n (Fr. rai- range of observation, a lti cercul
ponce), s. bot. Mill* f. bar- observatiunilor sale. 10 Within
laboia, m. range, 1. la o bataie de tun ; 2.
RAMROD= ramf-rod, s. arbia, n. la o bataie de pusca.
V. Rammer, 2. 1 to RANGE= rEndj, va. 1 a
RAMSONS=ramf-stinz(?), s. bot.: ase0a. 2 a alinia. 3 a clasa
afor, m. (dupei ordine, etc.). 4 a colinda,
RAN= ran, perf. de la to Run. a cutreera. 5 a trece peste. i
RANCH= rants (Sp rancho), s. Loc. To range the world, a cutreera
mosie, f. lumea.
to RANCH= rEints (wrench), va. 2 to RANGE, vn. 1 a rataci, a
a scrinti. umbla haimana, derbedea sad te-
RANCID = ranf-sid (L. ranceo), Blau ; a hoinri. 2 a D numgrat
adj. ranced. II Loc. To grow (to sad socotit printre. 3 pddure,
gel) rancid, a rancesli. munte, privire, etc.: a se intinde.
RANCIDITY = ran-sidg-ti, RAN- 4 mar. : a trece Janet (coasta).
CIDNESS = ran'-sid-nes, s. ranee- 5 artil.: a avea o btaie de... II
Oeala, f. Loc. 1 To range about, a rataci
RANCOROUS= ran'-ch5r-s, adj. (a umbla) id colea. To range in,
pizmas, pizmataret, hain. a cutreera.
RANCOROUSLY = li, adv. 1 RANGER= rn'-gigr, s. 1 * va-
cu pizma. 2 cu ura, din lira, gabond, haimana, derbedeil, m.
din necaz. 2 talhar, in. 3 copoia, m. 4
RANCOUR= che'r, s. 1 pizm, pdurar, m. II Loc. 4 Forest-ranger,
pica, f. 2 urii, rutate, f. ii Loc. padurar.
2 Out of rancour to, din necaz RANGERSHIP= sip, s. slujbfi
pentru. de pdurar, f.
1 RANDOM= ran'-drim (S. ran- RANGING= rEn'-ging, s. 1 viati

www.dacoromanica.ro
 311
RAN RAN

rticitoare, f. ; excursiunl, f. pl. 1 RANKLING= ranc'-ling, adj. 1

2 asedare, aliniare, f. inveninat. 2 fig.: infuriat, vio-
1 RANK = ranc (S. ranc), adj. lent.
1 viguros, puternic, Imbelsugat. 2 RANKLING, s. 1 inflamatie,
2 bogat, roditor, rodnic. 3 f. 2 fig. : furie, violenta, n.
cu miros tare, rnced.-4 nepla- venin, n.
cut la gust, piperat, ardeiat. RANKLY= li, adu . 1 puternic,
5 fig.: excesiv, violent, necum- foarte tare. 2 cu un miros de
pitat, nemsurat.-6 prea puter- rincedeal ; care miroas foarte
nic.-7 gros, mare; plin ras, plin tare. 3 fig. mitocAnesce, mo-
chi, plin cu virf, plin de di si jicesce.
afara, plin pink in gura, plin de RANKNESS = nes, s. 1 vigoare,
nu mai incape, plin indesat, plin exuberant, putere (de vegetatie),
de crapi. 8 care se crede, va- vegetatie imbelsugata, f. 2 fig.:
nitos, infumurat. 9 grosolan, mitocinie, mojicie, obraznieie, f.
mitocan, mojic. 10 desfrinat, 3 miros tare, miros de rin-
destribilat, stricat. cedeala, n. 4 revirsare (a ape-
2 RANK, adv. 1 sdravan, tea- lor), f. prea-plin, n. 5 exces,
pan. 2 in mod violent, cu vio- n. extravaganti, f.
lenta. 3 puternic ; foarte tare. to RANSACK= ran'-sac (Su. ran-
3 RANK= ranc (Fr. rang), s. 1 saka), va. a scotoci, a scormoni,
rind, n. link, f. 2 mil.: rind, a euta in. 2 a jefui, a prda,
rang, n. 3 pl. : simpli soldatT, m. * a hicai. 3*a rapi.
pl. 4 ordine, clasa, f.-5 elasa, RANSOM= ran'-sm (Fr. ran-
f. strat, n. 6 positie, situatie con), s. 1 (banil sal pretul de)
(Malta, insemnalci), f. 7 mil.: rscumprare. 2 lege : Impa-
grad, n. Loc. 1 Rank of rose- care, invoiala, f.
II

trees, rind de trandafirl. 2 In the to RANSOM, yet. a rscumpra.

first rank, la rangul Antaii. Rank RANSOMER= r, s. care rs-
and file, 1. simpll soldati; 2. oa- curnpir, care pltesee pretul
mein de rind. 5 Ali ranks of men, cumprrei pentru.
toate clasele de oameni. 6 A man RANSOMLESS= les, adj. fail
of rank, un om de o positie Inalti. rscumpftrare.
7 High rank, grad inalt. Officers to RANT = rant (O. ronden),
of high rank, atoll superiori. To a face pe energumenul, a striga
lake rank of, a avea preadere, a ca un energumen, a declama.
trece Inaintea altuia. RANT, s. declamatiune desearta,
1 to RANK, va. 1 a aseda. 2 f. diseursuri de energumen, pl. ;
a clasa. 3 (among, with) a nu- fanfaronada, grozivie, f.
mra, a socoti (printre). RANTER = rant'-r, s. 1 ener-
2 to RANK, un. 1 (among) a se gumen, declamator, m.-2 1- me-
numra sa socoti, a fi numrat todist rigid, m.
safl socotit (printre). 2 (with, RANTING= ing, adj. care
de) a avea rangul. 3 a avea strig ; V. to Rant.
sal a ocupa o positie (o situatie). RANTIPOLE = i-p61, s desme-
to RANKLE= rant-el, u. 1 un. tic, descreerat, hop-de-o-parte, m.
a se invenina. 2 va. a invenina. RANUNCULUS = ra-nn'-chiu-
V. 1 Rank. ls (L.), s. bol. broschita, floarea

www.dacoromanica.ro
 312
RAP RAR
broascel, f. rnunchiii, m. picio- RAPIDITY= RAPID-
rul cocosuluI, n. NESS= rap'-id-nes, s. repediciune,
RAP =rap (S. hrepan), s. 1 lovi- iutealk f.
turd usoark palmuti, f. 2 pop. : RAPIDLY = rap'-id-li, adv, cu
banl ri, in. pl. 3 pop. : letcaie, repediciune, iute.
para chioard, f. 11 Loc. 1 There's RAPIER = rF-pi-r (Fr. rapire),
a rap at the door, cineva bate la s. spad lung, f.
us. V Knock, Knuckle. RAPINE= rap'-in (Fr.), s. 1 inf.
1 to RAP, va. 1 a bate, a lovi, gen. : jaf, n. 2 * rdpire, f. rapt,
a da (peste). 2 a bate la (wl). n. V. 1 Rape I.
II Loc. To rap at, .1. a bate la ; RAPPAREE=rap-pi-rr (Ir.), s.
2. a da peste. To rap out, a scpa 1 * infanterist irlandez, rn. 2
(o injureiturei). jfuitor (irlandez), m.
2 to RAP=rap (L. rapio), va. RAPPEE = rap-pi' (Fr. reip), s.
[pert*. fi ph.. Rapt] 1 (from, cuiva, tabac, n.
de la) a rpi, a lua cu sila, a RAPPER= rap'-pr, s. 1 care
smulge. 2 fig. (with, into, cu, lovesce. 2 ciocan (de 10), n.
de) : a rdpi, a fermeca, a incanta. 3 * injurturk f. 4 * una
II Loc. 1 To rap and rend, a apuca, boacn ; boroboath, f. ; gogoas
se face stpdn pe, a's1 insusi. 2 (minciunel), f. V. Rap.
Rapt in, 1. rpit de ; 2. adncit RAPPING= ping, s. 1 lovire,
(in gezndirile sale). f. 2 lovituri, f. pl. II Loc. 2 A
RAPACIOUS= ra-p&I-Os (L. ra- loud rapping, o snopealk o chelf-
pio), adj. 1 p. : lacom, rapace. neal.
2 pasere : rdpitor. RAPT = rapt, per f. ptr. de la
RAPACIOUSLY = li, adv. .cu 2 to Rap.
lcomie, cu rapacitate. RAPTORIAL = rap-tor' adj.
RAPACIOUSNESS = nes, RA- de prad. V. 2 to Rap.
PACITY= r-pas'-i-ti, s. lcomie, RAPTURE= rap'-ci'r (L. rapio),
rapacitate, f. s. 1 rdpire, culme a fericirei, in-
1 RAPE= rEp (L. rapio), s. 1 cdntare, f. delir, extaz, n. 2
inf. gen. : rpire, f. rapt, n. farmec nespus, n. 3 * impe-
lege : siluire, f. viol, n. 2 * tuositate, violentk f.
pradk f. 3 drojdie, tescovin RAPTURED = cird, ptr. V.
de stafide), f. 4 * canton, n. Enraptured.
iI Loc. 1 The rape of the Sabines, RAPTUROUS= rap'-cI6r-gs, adj.
rpirea Sabinelor. The rape of 1 rpitor, incnttor, fermecaor.
the lock, Carliontul furat. 7'o 2 entusiast, frenetic.
make rape of, a rpi, a fura. RAPTUROUSLY= li, adv, cu
2 RAPE= rEp (L. rapa), s. 1 rpire, cu extaz, etc.
bol.: rapitk f. 2 bot. : nap RARE = ri.ir (L. raras), adj. 1
slbatic, m. II Loc 1 Rape-oil, rape- int. gen. : rar, putin numeros,
seed oil, uleid de rapit. Rape-root, rar-sem'nat. 3 minunat, fr
seamn, excelent.
rape-seed, 1. rapit, s6mint de ra- 4 nu prea
; 2. s6mint de nap sabatic. fript, cu sAnge. V. Underdone, Raw.
1 RAPID = rap'-id (L. rapio), II Loc. 3 To be in a rare humour
adj. repede, iute. for, a fi prea bine dispus s.
2 RAPID, s. rapid, n. RAREE-SHOW=rE"-ri-sb' (rare,

www.dacoromanica.ro
 313
RAR RAT
show), s. 1 teatru ambulant, n.; RASHLY= rasf-li, adv. 1 cu In-
spectacol, n. 2 curiositate, f. driznealfi, ca semetie, cu temeri-
RAREFACTION = rE'-ri-fac"-sn tate. 2 In pripa, pe neghndite.
(L. rarus, facio), s. rarefactiune, f. V. 1 Rash,
RAREFACTIVE= tiv, adj. care RASHNESS= nes, s. 1 Indraz-
rarefich. neal, semetie, cu temeritate.
to RAREFY= rar'-i-faI, v.1 va. 2 pripi, graba, f. 3 nesocoteal,
a rarefica. 2 vn. a se rarefica. nesocotintfi, f.
II Loc. To become rarefied, a se RASP = rilsp (O.), s. rfidetoare,
rarefica. f. -- 2 * smeurk, f.
RARELY = rre-li, adv. 1 rare- to RASP, va. 1 a rade (ca rd-
orl. 2 minunat, perfect de bine. l'toarea). 2 a face pesmet (de
RARENESS = nes, s. raritate,f. ine).
RARERIPE= ralp, 1 adj. tim- RASPATORY = rasp'--tir-i, s.
puriii. 2 s. trufandale, pl. instrument hirurgical : rugini, f.
RARITY = rar'-i-ti, s. raritate, f. RASPBERRY ras'-ber-ri (rasp,
1 RASCAL= rrts'-cal (S.), 1 ciuth berry), s. smeur, f. II Loc. Rasp-
slabh, f. 2 p. : canalie, lichea, berry-tree, smeur.
puslama, secaturii, f.; hot, pun- RASPER=rhsp'-r,s. 1 persoan
gas, m.-3 panglicar, papugi, care rade (cu o rad'toare), f.
2 RASCAL, adj. 1 slab, jigfirit. 2 1.: rdaoare, f.
2 * tichlos. RASPINGS = ingz, s. pl. 1 r-
RASCALITY= ras-cal'-i-ti, s. 1 d'tura, f. 2 pesmet (de pdine
pleava, f. gunoiul, n. (oamenilor, pentrtz OW), m.
societei(ei). 2 1. : blestemlie, RASURE=rE/-fr, s. V. Erasure.
pungsie, f. RAT rat (S. rat), s. sobolan,
RASCALLION= len, s. lichea, guzgan, clotan, chitcan, ni. Loo.
puslama, seciituri, f. Rats' bane, soricioaka. Rat-trap,
RASCALLY = ras'-cfil-li, adj. V. capean, curs pentru soared. To
1 Rascal 2. II Loc. A rascally law- smell a rat, fig. : a simti (a ghici)
yer, o sechturi de advocat. o cur* o primejdie.
to RASE= rEz (L. rasum), va. 1 to RAT, on. 1 fam. : a's1 pfirsi
a trece lfingi, foarte aproape, a partidul. V. Ratting. 2 tip. : a
atinge foarte usor. 2 a sterge, lucra cu un pret scadut, a lucra
a anula. 3 a drima din temelie mal ieftin.
fun oras, o casd); a da jos. RATABLE rEt'--b'l (L. ratum),
1 RASH= ras (O. rasch), adj. 1 adj. 1 [at, la] care se poate pretui.
indrznet, semet, temerar. 2 2 In proportie ca, potrivit Cu.
negindit. 3 * urgent. 4* lute, 3 care poate fi taxat.
repede. RATAFIA= rat-i-fr-i (Sp.), s.
5 * suparAcios. II Loc. 1
Rash-headed, Indraznet, violent. ratafia (beaturd f.
2 RASH= ras (rush ?), s. med. : RATCHET = rats'-et (Fr. rochet),
erupliune, spuzeala, s. 1 mec.: indreptar de lant, n.
* to RASH, va. 1 a Chia in bu- 2 clanti (de broascei), f. H Loc.
&ill, a ciochrti. 2 a da jos. V. Ratchet-brace ( - wheel), math
to Rase. cu dinti adusl.
RASHER = ras'-'r, s. felie (de RATE= I.& (L. ratum), s. 1 curs,
sidnind), f. pret curent, tarif, * nart, n. 2

www.dacoromanica.ro
 314
RAT RAT
cheltuial, f. 3 proportie, f. bashful, era cam timid. Rather
4 portie, ratie, f. 5 rang, n. better, pulin mal bine. / rather
valoare, f. merit, n. 6 ordine, think, 1. cred mg de grab ; 2.
clash' , f.-7 chip, mod, n.-8 cas, crede usor. 3 The rather as,
n. 9 mers, umblet, n. pas, the rather for, so much the rather
iuteal, f. 10 fig.: felul traiului, as, ca att mal mult In eat.
n. 11 mers (de cronometru), n. RATIFICATION = rat'-i-fi-chE-
-- 12 tax, f. bir, imposit, n. con- On (L. 'whim, facio), s. ratificare, f.
tributiuni, f. pl. Loc. 1 At the RATIFIER= fal-gr, s. care ra-
II

rate of, pe pret de. At a cheap tifla.

rate, ca un pret seklut, ieftin. to RATIFY = fal, va. a ratifica.
Al that rate, cu pretul acesta. 2 RATING= ret'-ing, s. 1 dojank
At dear rates, cu cheltuiell marl. mustrare, f. 2 pretuire, f. V.
7 If you talk at this rate, clack* 1 to Rate. 3 clasificare, f.
vorbescI (sari vorbitl) In modul RATIO= rE'-si-o (L.), s. 1 legk-
acesta. 8 At any rate, 1. In ri- turil, proportie, f. 2 raport, n.
ce cas; 2. ori-cum ar fi. 9 At a RATIOCINATION = raf-si-os"-i-
fearful (sail furious) rate, cu o iu- nV-sn, s. rationament, n. argu-
teal Insplmnatoare. 12 Parish mentare, judecare, f.
rates, taxe comunale. Poor rates, RATION= rE'-sn, s. portie, ra-
taxa sracilor. Rate-payer, con- pe, f.
tribuabil. 1 RATIONAL= ras'-n-il, adj.
1 to RATE, va. 1 a pretui, a 1 1. : rationabil, potrivit cu jude-
cota ; a tine seam de. 2 fig. cata, conform ratiunel. 2 p.
a socoti, a face cas de.-3 a ho- Inregistrat cu judecat, cu ratio-
trI. 4 a clasa, a orndui, a nu- une. 3 mat., astrn., did. : ra-
m'ra printre.-5 a tarifa, a sta- tional.
bili taxele. 2 RATIONAL, s. fiinta Inzestrat&
2 to RATE, vn. 1 a face o pre- cu judecat, cu ratiune, f.
tuire. 2 a fi clasat. RATIONALE = ras'-'n-(711-1i, s.
3 to RATE= rEt (Su. rala), va. analis rationatk, f.
a certa, a dojeni, a mustra aspru. RATIONALISM = l-iz' m, s.
RATEL = ra-tel'. s. (un fel de) rationalism, n.
neviistuick f. RATIONALIST = ist, s. ratio-
RATH= rfiri (S. raethe), adj. nalist, ni.
timpurifi. 2 de vreme. RATIONALITY= s. 1
RATHER = ratiune, judecat, f.
adv. 1 (than) 2 ratio-
mai bine, mal de grabi, mal cu- nament, n. 3 natur rationa-
rand (ca, de at). 2 putin, cam, potrivire, f.
destul de. 3 cu att mal mult, to RATIONALIZE = l-alz, v.1
cu att ma! bine. 4 mal bine, vn. a face pe rationalistul.
drept vorbind, din potrivil, din va. a face (sit fie) rational.
contra. II Loc. 1 nt take this rather RATIONALLY = dl-li, adv. 1
than that, void lua acesta Inteleptesce. 2 fil. : In mod ra-
bine de eat acela. Idiotisme: tional.
I would rather, I had rather, as RATLINES rat'-linz (?), s. pl._
preferi. I'd rather not, mal bine mar.: grije, f. pl.
s fi soutit. 2 She was rather RATSBANE, s. V. Rat..

www.dacoromanica.ro
 315
RAT RAV

RATTAN = rat-tan' (Malaesia : sarpe sunAtor, sarpe Cu clopoteI,

r6lan), s. trestle, f. crotal,
RATTEEN=rat-tIn' (Sp. ratina), RATTLETRAPS= traps, s. pl.
s. stofA de ranA (Cu perul scos 1 bagajurl i bagaje, pl. 2 fig.:
afarA i cret), f. calabalic, n. catrafuse, pl.
to RATTEN=rat'-ten, va. a a- RATTLIN = rat'-lin, s. mar. :
meninta sail a lovi ca s Impedice funie, f. ; pl. V. Rattlines.
sA munceascA (in timp de grevei). RATTLING= tling, s. 1 r go-
RATTING = rat'-ting, s. defee- motos. 2s. sgomot n. V. Rattle.
tiune, apostasie, f. ; pArAsire (a RAUCITY=ro'-si-ti (L. mucus),
partidului sal), f. s. 1 sunet aspru, n. 2 asprime
1 to RATTLE=rat'-t'l (O. ra- de glas, rgusealii, f.
telen), vn. 1 a rsuna. 2 a face RAUCOUS = ches, adj. as-
sgomot. 3 trsur : a trece re- pru, rgusit.
pede i cu sgomot. 3 a trail- *RAUGHT = rot, perf. ei ptr.
cAni, a birfi ; gura : a merge ca de la to Reach.
o moarA stricatA. II Loc. 2 To rattle to RAVAGE=rav'-idj (L. rapio),
along, a trece iute. To rattle away, va. a devasta, a prAda, a pustii.
a se IndepArta iute. To rattle RAVAGE, s. devastare, prAdA-
through, a trece lute prin. 3 To ciune, pustiire, f.
rattle away, lo rattle on, a vorbi RAVAGER = i-gIer, s. care
Inteuna. devasteazA, pradA, pustiiesce.
2 to RATTLE, va. 1 .a mica to RAVE= rev (O. reven), vn. 1
cu sgomot, a face sii resune. a avea delft-, a delira, a aiuri ;
2 a striga cu, a mustra. 3 fam. : a vorbi aiurea. 2 fig.
buimAci, a nAuci. 4 mar. : a (about) a divaga, a vorbi In bo-
pune grij ele. II Loc. 2 To rattle it bote. 3 (at, pe) a se mAnia.
out against, a striga contra. To 4 a se miihni adAnc, a se dispera.
rattle off, a mustra. 3 To rattle 5 (for, after) a cere cu sgomot
away, a speria. mare, cu glgie. 6 (upon, on,
RATTLE, s. 1 sgomot (de Ira- dupA) a se Innebuni, a se da In
surd", de lobe, etc.). n. 2 zAn- vnt. II Loc. 2 You rave ! escl
zornit, n. 3 trfincAnealA, nebun 1
bArfealk, f. ; clantA, f. 4 scir- 1 to RAVEL =rav'-61 (O. rave-
Iiitoare, huruitoare, moriscA, f. len), va. 1 a incurca, a IncAlci.
5 jucArie (pentru copii Mai in 2 a descurca. 3 a desface, a
faci), f. 6 sughit (de moarte), desfira, a destrAma, a samosa. II
n.-7 pl. med.: horcAit (de nwarte), Loc. 3 To ravel out, 1. V. 3; 2.
n. 8 bot. : creasta cocosuliff, fig. : a destAinui, a spune, a da
lupit, f. II Loc. 3 Rattle-brained pe fat.
( -headed, -paled), nAuc, zA- 2 to RAVEL, vn. a se Ineurca.
pica. 8 Red rattle, bot. darle, RAVELIN = ravf-lin (Fr.), s.
pAduchernitii, pAduchele caliculuT, fort. : Intfiriturii semi-circulark f.
pAduchele lefantultd. Yellow rat- RAVEN = re'-v'n (S. hrefen),
tle, bot. creasta cocosulul, lu- s. corb, m. 11 Loc. Young raven,
Pita. puiii de corb.
RATTLESNAKE= snec (rattle, 2 RAVEN, adj. negru, negru
snake), RATTLER = rat'-tler, s. corb, negru ca pana corbuluI.

www.dacoromanica.ro
 316
RAV RAY

to RAVEN= rav'-v'n(S. reafian), RAVISHINGLY = ing-li, adv. In

1 va. a mnca, a sfisia. 2 a mod rapitor, etc.
rapi. 3 vn. (for) a cauta prada RAVISHMENT = m6nt, s. V.
sa. II Loc.1 To raven up(saiidown), 1 Ravishing.
a sfisia. 1 RAW = ro (S. hreaw), adj. 1
RAVENING = ing, adj. sfi- * jigrit. 2 jupuit, cu pielea
siitor. scoas. 3 crud. 4 necopt.
RAVENOUS = s, adj. 11acom. b ageamiii, acmac, novice, neex-
2 sfIsiitor. perimentat. 6 noil. 7 frig si
RAVENOUSLY= Ii, adv. cu a- egrasios, aspru. 8 brut, nelu-
conite, lacomesce. crat ; (materii) prime ; crud. 9
RAVENOUSNESS = n es, s. la- alcool : curat; sadea. II Loc. 3 Raw
comie, f. meat, carne cruda. 8 Raw hides,
RAVER rev'-'r, s. care are piel nelucrate. Raw silk, matasa
delir, care aiureaza. 2 care vor- cruda. Raw sugar, zahr brut.
besee intr'aiurea, care vorbesce Raw water, api nedistilata. 9 Raw
in bobote, alandala. V. to Rave. brandy, rachiu curat; basrachia.
1 RAVIN = ravi-in, s. jaf, n. 2 RAW = ro, s. ranfi, jupuiala,
prdaciune, f. V. to Raven. jupuitura, belitur, f.
2 RAVIN, RAVINED = ind, adj. RAWBONED = ro'-belnd (raw,
rapace, rapitor. bone), adj. jigarit.
to RAVIN, vn. a fi rapace, RAWHEAD = hed (raw, head),
pitor. Loc. To ravin up (saii s. cap de mort, n. I Loc. Rawhead
I

down), a sfisia. and bloody bones, pricolicia ;

RAVINE ra-vin' (Fr.), s. rip, f. stafie saii vedenie groaznica.
1 RAVING rev'-ing ( I .to Rave), RAWISH = 4, adj. inchisa,
s. 1 delir, n. frenesie, f. 2 di- jiiava, rece si egrasioash (vreme).
vagatiune, aiureala, aiurire, f. II RAWLY = li, adv. 1 fail In-
Loc. A raving alter sail for, un demanare, ca un ageamiu, ca un
dor nebun dup sati de; sete novice. 2 de curand. 3 fig.:
poft de. In pripa.
2 RAVING, adj. 1 In delir, de- RAWNESS= nes, s. 1 stare (de
lirand, aiurind. 2 furios, nebun. a fi) cruda, f. 2 stare de a fi
3 care vorbesce alandala, In- Cu pielea scoasfi, f. 3 fig.: ne-
tealurea, In bobote. II Loc. 2 Rav- Indemanare, lipsa de experient,
ing mad, nebun de legat. f. 4 grab, pripa, f.
to RAVISH = rav'-is (L. raPi 1 RAY re (L. radius), s. 1 int.
va. 1 [from) a lua cu sila. 2 gen.: rasla, f. 2 vet.: rile, f.
lege: a rpi, a fura (o minord). 3 bol.: negara, f.
3 (with, lo) a rapi, a incanta, 2 RAY re (L. raia), s. pesce:
a fermeca. calcan, m. Loc. Electric ray,
I

RAVISHER= 6r, s. rapitor, m. pesce : torpila.

1 RAVISHING = ing, s. 1 luare to RAY, va. 1 a radia, a tri-
cu sila, f. 2 lege: rapire, rapi- mite radele.-2 * a vrga. 3 * a
tut* f. rapt, furtisag, n. 3 fig.: mill*. V. Rayed.
rapire, incantare, fermecare, f. RAtAH= r5'-ia. (Tur.), s. raja, f.
2 RAVISHING, adj. rpitor, In- RAYED= red, plr. 1 vrgat.-2
canttor, fermecator. fig.: tradat.-3 zoo/.: radiat.

www.dacoromanica.ro
 317
RAY REA

Loc. I.Rayed with the yellows, la) 1 a ajunge ; a ptrunde. 2

care are glbinarea. a se Intinde. 3 a se Intinde de-
RAYLESS = re'-les, adj. fr parte. 4 a se sui. 5 fig. : a'sT
ra0e, nchis, Intunecat, obscur. avea origina, a data de la. 6
RAZE = r(1,z (L.' radix), s. rd- a da, a Intinde mAna. 7 a In-
cin, f. cerca s ating. 8 (into, In) a
to RAZE = r6z (L. rasum), va. 1 ptrunde. 9 a versa. II Loc. 1
a terge, a anula. 2 a drIma, As far as the eye can reach, pn
a da jos din temelie (o acolo unde ptrunde vederea.
un oraf, etc.) : a resturna, a ni- REACH, s. 1 atingere, Intindere,
mici, a distruge. ii Loc. 1 To raze f. 2 putere (a spiritula), f.
out, a sterge cu totul. 3 ptrundere (de spirit), inventi-
RAZEE=r-zif, s. vas de res- une, f. 4 proiect, n. 5 arti-
bel cu catargurile tiate (intr'o flea, mestesug, n. 6 Intindere
luptei), n. (in spafiiy, f. 7 geog. limbi
to RAZEE, va. a tila catargu- de lament Inaintand In mare, f.
rile unul vas de resbel. 8 partea dreapt a cursulul unui
RAZOR= re'-zr, s. 1 briciii, n. rift, f. ; pr. ext. : curent, n. 9
2 colt (de mistref), m. II Loc. 1 scoc de canal, n. II Loc. 1 Beyond
Razor-bill, pasere gtlan. (the) reach of, out of the reach
RAZORABLE=Ii-bl, adj. gata of, 1. la adpostul.... ; 2. departe
sii fle ras. de... ; 3. fig. : peste putintii pen-
RAZURE= rre-jer, s. stersturi tru... Beyond reach, out of reach,
(Cu con deiul sa creionuy, f. afar din pericol, scpat.
RE-= ri (L. re), prefix care aratei reach, la indenan, usor de apu-
repefirea. cat. Within my reach, 1. la Inde-
to RE-ABSORB ri-ab-sorb' (L. mat* lingl mine ; 2. In pute-
re, ab, sorbeo), va. a absorbi sail rea mea.
a Inghiti din nog. REACHABLE = adj.
RE-ACCESS = rT-ac-ses' (L. re, ad, care se poate atinge, apuca, care
cessum), s. 1 nota admisiune, ad- st la Indemn.
mitere sarz primire, f. 2 rein- REACHER = er, s. cel care a-
toarcere, f. junge, atinge la.
1 to REACH = rits (S. raecan), 1 REACHING= ing, s. 1 sfor-
va. 1 a Intinde. 2 a atinge, a tare ca s ajung, ca s. atinga
ajunge (la, pn la). 3 a lovi, (la), f. 2 Intindere, etc., f. 3
a atinge. 5 a da, a trece, a ba- sfortare ca s verse, f. ; ver-
nana. 6 a sosi (la un loc) ; a sare, f.
ajunge (la o inellfime).-7 a ajunge, 2 REACHING, adj. care se In-
a sosi 'Ana la (cineva). 8 fig.: tinde departe. II Loc. To havereach-
a ajunge la.-9 a Insela, a trage Mg hands, a fi foarte influent sail
pe sfoar. II Loc. 2 To reach the puternie.
bottom, a da de fund. 5 Reach REACHLESS = les, adj. afar
me a chair, di-mi un scaun. 6 din ori-ce atingere.
On reaching Paris, la sosirea mea 1 to RE-ACT = rI-act' (L. re,
(ta, sa, etc.) la Paris. 8 To reach actum), va. a juca din noii.
perfection, a ajunge la perfectie. 2 to RE-ACT, vn. (upon) a lucra
2 to REACH, vn. (to, la, pn Impotriva..., a se Impotrivi.

www.dacoromanica.ro
 318
REA REA
RE-ACTION= ri-acf-sn, s. reac- READ = red, ptr. pi adj. 1 citit;
tiune, f. to Read.
V. 2 adj. (in): care
RE-ACTIONARY= i-ri, adj.1 a citit (in), invtat, cu carte. II
care lucreaz impotrivi, care se Loc. 2 A well-read man, un om
impotrivesce. 2 reactionar. care a citit mult, un om inv'tat,
RE-ACTING = ri-act'-ing, RE- un om cu carte. To be well-read,
ACTIVE= iv, adj. reactiv. a sci multi carte.
RE-ACTIONIST = READABLE = rid -I) '1, adj.
s. reactionar, m. citibil, de citit ; care se poate
1 to READ= rid (S. raedan), va. citi.
fperf. ptr. Read=red] 1 in;. READER= 6r, s. 1 cititor, in.
gen.: a citi. 2 a citi, a invta, cititoare, f. 2 chruia (cireia)
a studia. 3 a ptruude (gandul place s citeasci ; persoan sili-
cuWa, etc.), a citi in. 4 a ex- toare, f. 3 t. de universilate :
plica, a interpreta, a ghici (o profesor, ni. 4 tip.: corector, in.
enigma', etc.). 5 a face un curs READILY= red'-i-li (S. hraed),
-de. 6 (from, de la) a afla. 7 adv. 1 de graba, repede, iute.
* a sfitui. 8 * a declara. 9 2 bucuros.
* a repeti. II Loc. 1 To read to READINESS= nes, s. 1 stare
one's self, a citi incet. You'll read de a fi gata, f. 2 int, gen.: re-
yourself ill, o si te imbolnivesci pegiciune, iuteal, f. 3 usu-
cu asa multi citire. To read over, rinti (de cuvintare), violciune (de
a citi, a frunzri. To read over spirit), f. 4 (Lo, sa) grab, rivn,
and over again, a citi i reciti. buna-vointi, f. Loc. 1 To be in
To read right off; a citi in sir readiness (to, s), a fi gata.
(necurmat). To read out, a citi in 1 READING= ricl'-ing, s. 1 in(.
Intreg. V. to Read, vn. 2 7'o read gen.: citire, lectur, f. 2 studif,
laws, a studia dreptul. 3 II7w is't pl. 3 lectie, f. curs, n. 4 text,
can read a woman ? cine poate n. 5 inltime (a barometrulul),
patrunde In inima mid femel 4 f. U Loc. 1 Penny readings, citiri
To read the future, a ghici viito- publice de seari. 4 The right
rul. 5 V. Lecture si Read, ptr. reading, adevgratul text.
2 to READ= rid, vn. [pert'. fi 2 READING, adj. 1 muncitor,
ptr. Read= red] 1 inf. gen. : a citi. silitor, studios. 2 de citire.
2 (for, to, cuiva) a da citirea. Loc. 1 Reading-man, muncitor.
31. de universitate (for): a stu- 2 Reading-desk, 1. pupitru ; 2
dia. 4 text, pasaj : a fi con- amvon. Reading-rooms, cabinet de
ceput. 11 Loc. 1 Can you read ? lectur.
sell si citescl ? To read in the to RE-ADJOURN = ri-ad-Orn'
eyes, a citi in chi. To read (L. re ; Fr. et, jour), va. a amnia
through the soul (of), a citi in din nog.
sufletul (cuiva). To read of, 1. a to RE-ADJUST =rI-ad-grst` (L.
sci din citire; 2. a afla c, a citi re, ad, jus), va. a potrivi din no&
ci ; 3. despre care (cari) crtile a repara, a drege, a indrepta.
vorbesc. To read out loud, a citi RE-ADJUSTMENT = mnt, s.
cu glas tare. To read out, a citi potrivire din moil, f.
pini la sfirsit, a citi in intreg. RE-ADMISSION, RE-ADMITTAN-
To read up, a citi mal sus. CE, s. readmitere, reprimire, f.

www.dacoromanica.ro
 319
REA REA
to RE-ADMIT, va. a readmite, a 1 real.-2 adevrat.-3 dr. com.:
primi din noii. imobiliar, nemiscfitor.
to RE-ADOPT, va. a adopta 2 REAL = ri'-1 (Sp.), s. monedd:
din noil. real (0 I. 23 b.), m.
to RE- ADORN, va. a orna REALGAR= rT-al'-gr(Ar. randj-
din mil*. algtir), s. realgar, sulf rosin de
to RE-ADVANCE, un. a inainta arsenic, n.
din nog. REALISM = rr-1-iz'm, s. rea-
1 READY = red'-i (S. hraed), adj. lism, n. V. 1 Real.
[comp. Readier ; stzp. Readiest] 1 REALIST = ist, s. realist, m.
Int. gen. (ir-, .a): gata. . 2 iute, REALITY = ri-al'-i-ti, s. reali-
repede, vioi. 3 iscusit, hide- tate, f. lucru real, n. Loc. In11

manatic. 4 (to) plin de rivna reality, Inteadevr, In realitate.

(s). 5 dispus (s). 6 (to, s) REALIZABLE =
mal mal, cat pe aci. 7 aproape, adj. realisabil, care se poate in-
lang, la indeman, cel deplini.
venit. 8 (banI) gata, pesin. REALIZATION= aI-zeis'n, s.
Loc. 1 To make ready, a pregti realisare, Indeplinire, f.
(toate). Make ready ! fire ! ochitll to REALIZE = aiz, va. 1 a rea-
foe 1 To get ready, 1. va. a pre- lisa, a Indeplini. 2 a'sI realisa
gti ; 2. un. a se pregati. 2 His (averea, etc.). 3 a'sl face o idee
ready sense, inteligenta sa vioaie. despre, a'si Inchipui, a pricepe
The readiest way, mijlocul cel bine.-4 a trage (folos), a castiga.
mal usor, cel mal expeditiv. Ready REALIZER = 6r, s. eel care
reckoner, baremii (carie in care se realiseaz, indeplinesce.
gsesesocotelt feicu(e gala). A ready
REALLY = adv. 1 In
entrance, o Intrare usoara. To realitate, cu adev6rat.-2 Intea-
obtain a ready admission, a fi dev6r.
primit (admis) fa ra greutate. 3 A REALM = relm (L. rex), s. re-
ready writer, un scriitor iscusit. gat, n.
8 For ready money only, numaI REALTY = rI'41-ti, s. credint,
cu banl gata. To pay ready money, fidelitate, f.
a pall cu bani pesin. REAM= rTm (S.), s. 1 top (de 20
2 READY, adv. 1 gata. 2 Ina- teslele de ha' Hie), n. 2 curea. f.
to REAM (out), va. a netedi, a
late. II Loc. 1 Ready made clothes,
haine gata. 2 Ready done, Mcut lustrui interiorul unuI tub, etc.
Inainte. REAMER = rTm'-e"r, s. instru-
3 READY, s. banI gata, banI ment cu care se netedesce, etc.
pesin, banl suntori, pl.ii Loc. to RE-ANIMATE, yet. a reInsu-
Come now, down with the ready, Ceti, a reinvia.
haide I pltesce. RE-ANIMATION, s. 1 reinsu fle-
to RE-AFFIRM, va. a afirma tire, f.-2 nou animatiune, nou
din noil. insufletire, f.
RE-AGENT = ri-V-glnt (L. re, to RE-ANNEX, va. a anexa din
ago), s. reactiv, n. nog.
RE-AGENCY= grn-si, s. re- to RE-ANSWER, yet. a respunde
actiune, f. din noil.
1 REAL = rr-1 (L. res), adj. 1 to REAP= rTp (S. ripan), va.

www.dacoromanica.ro
 320
REA REA
1 a secera. 2 a recolta, a cu- to RE-ARGUE, va. a discuta
lege. 3 fig. (from, din): a trage din nog.
folos, a culege. * REARLY = rTe-li, adv. de
2 to REAP, on. a secera, a recolta. vreme.
REAPER = rIp'-gr, s. 1 secertor, SEARMOUSE = fir -mails (S.
in. seceritoare, f. 2 mapind : hrere, mus), s. anim.: liliac, m.
seceratoare, f. REARWARD = rTe-ilord (rear,
REAPING = ing, s. secerare, ward), s. 1 arier-garda, f. 2
culegere, f. 2 seceris, cules, n. fig.: sfirsit, n. urma, fine, f.
3 recoltii, f. ii Loc. 1 Reaping- to RE-ASCEND =r1-as-sendr (L.
hook, secere. Reaping-machine, re, ad, scando), v. 1 vn. a se sui,
seceriltoare. a se urca din nog. 2 va. a *Inca-
to RE-APPEAR = rT-ap-pIr' (L. leca din noil; a sui, a urca din nofi.
re, ad, pareo), vn. a reapare, a RE-ASCENT = sent', s. noua
apare din noil. ascensiune, f.
RE-APPEARANCE = arts, s. 1 REASON= ri'-en (L. ratio), s.
reaparitiune, f. 2 reaparitie (a1. inf. gen. : ratiune, cumintie, f.;
unui actor), f. 3 lege : noua eau* pricin, f. reson, motiv,
infatisare, f. n. 2 judecata, f. rationament,
RE-APPLICATION, s. noua apli- n. 3* discurs, n. 4 * joc de
catiune, f. cuvinte pentru Raisins. II Loc. 1
to RE-APPLY, va. 1 a aplica din Pure reason, ratiunea curata. The
not'''. 2 a se adresa din noti. reason why, pricina pentru care;
to RE-APPOINT, va. a numi, a pentru ce. By reason of, 1. in
institui din nog. consideratie cu ; 2. din pricini
RE-APPOINTMENT, s. noufi nu- de. Without a reason, frii motiv.
mire, f. With good reason, cu drept cu-
to RE-APPROACH, vn. a se apro- vint. With still greater reason, cu_
pia din noil. ant mal virtos (mal mult). To
i REAR = rir (L. retro?), s. 1 bring to reason, a face sa lute-
arier-garda, f.-2 rang din urm leaga. To listen to reason, a in-
n. ; ram.: coada, urm, f. telege. It stands to reason that,
2 REAR, adj. 1 la arier-gard. Aresce ca, negresit cit. To give
2 pe din dos, in urm. ii Loc. reason Lo hope, a da de sperat, de
1 Rear-guard, arier-garda. Rear- nadjduit.
line, linie de reserva. 1 to REASON, vn. 1 (with, cu)
3 REAR, adj. crud. a rationa. 2 (with, cu ; of, de,
I. to REAR = rIr (S. raeran), va. despre) a vorbi ; (of, asupra), a
1 [to, la, pan& la, catre, spre] a discuta, a argumenta.
a inalta, a ridica, a indrepta (sus). 2 to REASON, va. 1 a discuta.
2 a atita, a intirita. 3 fig.: 2 a convinge (prin rafionament).
a *Malta, a innobili (sufletul, etc.). 3 a pleda in favoarea (cuiva). II
4 a cresce (copil, vile, etc.) ; Loc. 2 To reason down, a invinge
a cultiva (via). 5 * a duce, a (prin argumentele sale).
lua. II Loc. 4 To, rear up, 1. a REASONABLE = ri'-z'n--bl, adj.
cresce; 2. (to, cu) a obiclnui. 1 rationabil, inzestrat cu jude-
2 to REAR =ri'r, vn. cal: a se cata. 2 resonabil, cu minte.
ridica in douft picioare. REASONABLENESS = bl-nes,.

www.dacoromanica.ro
 321
REA REB

s. 1 natur resonabili, f. 2 cum- REBECH=rr-bec (Fr. rebec), s.

petare, cumintie, moderatie, f. vioari cu 3 coarde (a trubadu-
REASONABLY= bli, adv. In- rilor), f.
teleptesce. II Loc. So reasonably, REBEL =reb'-'61 (L. re, benum),
Cu atita cumintie. s. Fi adj. (lo): nesupus, rebel,
REASONER = rT/-z'n-er, s. dia- resvrtitit.
lectician, m. to REBEL = re-bel', vn. a se re-
REASONING= ing, 1 s. ratio- volta, a se rescula, a se resvriti.
nament, n. dialectici, f. 2 adj. REBELLION= Ten, s. revolti,
care rationeazi, judeci. rescoalil, rebeliune, resvritire, f.
REASONLESS= les, adj. fill REBELLIOUS = Ns, adj. rebel,
temeig, neintemelat. nesupus, resvrtit.
to RE-ASSEMBLE, v. 1 va. a REBELLIOUSLY = li, adv. ca
aduna, a stringe. 2 vn. a se un rebel, etc.
aduna, a se stringe. REBELLIOUSNESS = nes, s. 1
to RE-ASSERT, uce. a afirma caracter de rebeliune, etc., n. 2
din noi. V. Rebellion.
to RE-ASSIGN, va. V. to Assign. to RE-BELLOW = ri-ber-le (L.
to RE-ASSUME, ye:. a reina, a re- re : S. bellan), un. 1 a repeti
incepe, a se apnea din no (de lucru). a trimite indirit mugetele. 2
RE-ASSUMPTION, s. reinare, re- a mugi.
incepere, f. to RE-BLOOM, to RE-BLOSSOM,
to RE-ASSURE, va. 1 a linisti, un. a inflori din nog.
a pune inima la loc. 2 com.: 1 to REBOUND = re-batind' (L.
a reasigura. re ; Fr. bondir), vn. 1 mingea,
to RE-ATTACH, va. a lega la loc. etc. : a serf inapoi. 2 sunet,
to RE-ATTEMPT, va. a incerca ecoii : a rsuna. 3 fig. (on, asu-
din notl. pra) : a cidea.
to REAVE=rIv (S. reafian) , va. 2 to REBOTJND, va. la face si
[pert% iplr. Reft] la lua, a scoate, sari indirt.-2 a face si rsune.
a smulge. 2 a fura. 3 a jin- 3 a trimite Mapco!, a repeti (su-
dui, a lipsi, a nu da. netul).
REAVER riv'-er, s. hot, ji- REBOUND, REBOUNDING = ing,
fuitor, m. s. 1 sirire inapor, f. 2 contra-
RE-BAPTISM, s. noil botez, n. lovituri, f. 3 fig.: consecinta,
to RE-BAPTIZE, va. a boteza urmare, f.
din nat. to RE-BREATHE, vn. a respira,
to REBATE = ri-bet' (L. re ; Fr. a resufla din noti.
Mitre), va. 1 a bonti, a toci. REBUFF = re-be!' (L. re ; It.
2 a micsora, a scade. 3 a face bulTa), s. 1 ribufnire, rea primire,
o iambi la. f.-2 respingere, impotrivire, re-
REBATE, s. 1 lambar, m. 2 pulsiune, f. 3 e.,ec, n. neis-
iambi, f. 3 art.: regul de bandit', f.
scout, f. ; com. : rabat, sale- to REBUFF, va. a respinge.
malt, n. reducere, f. to RE-BUILD, yet. [per!. pi ptr.
REBATEMENT = ment, s. 1 Re-built] a clidi, a zidi din moil.
imputinare, micsorare, scidere, REBTJHABLE=ri-blfic'-i-b'l (L.
f. 2 scont, n. re ; FiS. boucher), adj. reprehen-
H. L. Lolliot. Dicf. Etsg.-Rom., vol. II. 21
www.dacoromanica.ro
 322
REB REC
sibil, de dojenit, de certat, de to RECAPTURE, va. a captura
mustrat ; vrednic de blam, bla- din nofi.
mabil. to RECARRY, va. a duce sail a
to REBUKE, va. (for, pentru) a aduce indArfit.
dojeni, a certa, a mustra, a lua to RECAST =ri-calst' (L. re ; O.
la refec ; a censura. kaster), va. 1 a arunca din nou.
REBUKE, s. dojanA, ceartil, mus- 2 a topi din mil. 3 a turna
trare, f. refec, n. din no in tipar. 4 a face din
REBUKINGLY= ing-li, adv. cu noil socoteala a. 5 teat. : a face
un ton de dojanil, etc. o noui imprtire a rolurilor.
REBUS= ri'-bgs (L. res), s. re-. 6 a'ei schimba pielea din not'''.
bus, n. to RECEDE= ri-sid' (L. re, cedo),
to RE-BUOY = va. a ri- vn. 1 [from, de, departe de] a se
dica. retrage, a se indepirta ; poet.: a
to REBUT = ri-b't' (L. re ; Fr. fugi. 2 a da indrt. 3 a re-
bout) 1 va. a respinge. 2 vn. nunta (la), a se lsa (de), a se de-
lege : a replica. sista.-4 (from) a se mai rasa ; a
REBUTTER =-6r, s. 1 care res- reveni (asupra). 5 pict. : a se
pinge. 2 lege: replicii, f. pierde.
to RECALL ri-col' (L. re, calo), RECEIPT = rg-sIt', s. 1 primire,
f. 2 biuroii (de perceplie), n.
va. 1 (to, cuiva) a aduce aminte.
2 a revoca (un edict, pe un 3 pl. : incasare, f. 4 chitant,
ambasador, etc.). 3 a rechiema, adeverinti (de plat), f. 5 re-
a chiema indfirt (trupe, etc.). tetft, f. 6 * loc, n. II Loc. 1 On
4 a retracta (ceea-ce s'a (lis, etc). receipt of the letter, la primirea
5 autor dramatic : a'si retrage scrisoreT. .1-lis weekly receipt, in-
(piesa). casarea sa s'prmAnalii. 4 To put
RECALL, s. 1 rechiemare, f. one's receipt to, a achita, a iscli
2 revocare, f. o chitant. Receipt-stamp, timbra
1 to RECANT = ra-cant' (L. re, de chitant. 6 Receipt book, carte
cantum), va. 1 a retracta, a nu de buetrie.
se recunoasce de autor. 2 a re- to RECEIPT, va. a achita, a N-
voca, schimba (pcirerea, ho- an o chitant.
teirirea). RECEIVABLE= r-siv/-5.-bl, adj.
2 to RECANT, vn. a se retracta; admisibil, care se poate primi.
fam. i in batj.: a spune 41 una to RECEIVE = re-slvf, va. 1 a
mAine alta. primi. 2 (into, in) a admite sag
RECANTATION ri'-can-tE"-egn, a primi (pe cine-va). 3 a primi,
s. retractare, f. ; fam.: palinodie, f. a admite (ca adevrat); a intelege,
to RECAPITULATE= rT'-ca-pit"- a pricepe. 4 a primi bine sail
ciu-lEt (L. re, caput), va. a re- re'fi (celm sail pe cine-va). 5a
capitula. lua, a primi (parale). II Loc. 1 To
RECAPITULATION = lE"-een, receive a letter, visits, a primi o
s. recapitulatiune, f. scrisoare, visite. 4 Receive mg best
RECAPITULATORY = lfi-t6-ri, thanks, primesce sincerile mele
adj. care recapituleazi. multumiri. 5 Received, primit ;
RECAPTURE = ri-cap'-clr, s. achitat.
nouli capturil, f. RECEIVEDNESS = ed-nes, s.

www.dacoromanica.ro
 323
REC REC

primire general (a une peirer1), adancirilor politice), f.; sfirsitul da-

f. ; incredere, f. ser, n. recreatie, f. 4 pl. fundul
RECEIVER= ar, s. 1 primitor. (mime!), n. ; adfmcimile (ale sciin-
m. ; cel, cea care primesce. 2 felor), f. pl. -- 5 cotlon, n.
adm. : perceptor, m. 3 lege : f. 6 ist. : caiet al deliberatiunilor
dositor, tilinuitor (de lucran i fu- (une Diele), n. ; proces-verbal (al
rate), ni. 4 fis., him. : recipient, Convenfinnilor), n.
a. 5 t care se grijesce, se im- RECESSION = ra-ses'-san, s. 1
pirrasesee. retragere, indepirtare, f. 2 de-
RECEIVING= ing, s.1 primire, zistare, renuntare (a une cereri),
f. 2 lege : dosire, tinuire, f. f. 3 retrocesiune (de teritoriii),
3 fig. : pricepere, inteligenl, f. f. 4 tistrn. precesiune, f.
Loc 1 Receiving-house, post to RECHANGE, va. a schimba
biuroil de post. din nod.
to RE-CELEBRATE, va. a celebra RECHARGE= ra-clfirdjf, s. t. de*
din nofi. burs? : report, n.
RECENCY = rr-san-si (L. recens), to RECHARGE (L. re ; Fr. char-
s. 1 caracter recent, n. data re- ger), va. a acusa, a invinui
cent, f. 2 noutate, f. a ataca din nou.
RECENSION = ra-sete-sn (L. re, RECHEAT = ra-crit', s. I. de ven.:
censeo), s. 1 revisuire, revisiune, noui sunare din corn, f.
f. 2 recensiune, f. to RECHEAT (Fr. racheter), vn.
RECENT = ri'-sant ( V. Recency), a suna din nog din corn.
adj. 1 noil, de datii recenti, proas. RECIPE= cesi-i-pi (L.), s. ordo-
pat. 2.* modern. 3 rcoritor, nanl, prescriplie, retail (medi-
verde, inverdit. 4 (from, de la) calfi), f. 2 retet (pentru a face
care vine ; proaspt de tot ; (from, ceva), f.
cuiva) care a scApat de curAnd. RECIPIENT = ra-sip'-i-nt (L.
5 geol. : recent. Il Loc. 3 Re- recipientem), s. recipient, vas, n.
cent-meads, livedl inverdite si ra- 1 RECIPROCAL = ra-sipf-ro-cal
coritoare. (L. reciprocus), adj. 1 mutual, re-
RECENTLY= li, adv. de cu- ciproc. 2 contract sinalagma-
rand, de pulin timp. tic. 3 (to, cu) care alterneaz,
RECENTNESS = nes, s. V. Re- alternativ.
cency. 2 RECIPROCAL, s. contrariul
RECEPTACLE= ra-sep'-t-e'l (L. unei propositiunl demonstrat, f.
receptaculum),s.receptacul, vas, n. RECIPROCALLY = li, adv. (in
RECEPTION= ra-sepf-sn (L. re- mod) reciproc.
teptionem), s.1 primire, f. 2 pri- RECIPROCALNESS= nes, RE-
mire bunk sal rea, f. 3* prere CIPROCALITY = res'-i-pro-cal"-i-ti,
general, f. 4* reincepere, f. s. reciprocitate, f.
RECEPTIVE = tiv, adj. care 1 to RECIPROCATE= ra-sip'-ro-
ponte primi. chat, vn. 1 a alterna, a urma
RECESS = ra-ses' (L. re, cedo), s. unul dup altul. 2 a rasplti
1 retragere, f. 2 loc de retra- (pe cueva), a face una pentru
gere n. 3 interval (al bier& alta, a se purta (cu cineva) in-
rilor), n.; vacantii (a tribunalelor, tocmaI cum s'a purtat, a face a-
43 fcoalelor, etc.), f. prorogare (a celas lucru, a avea aceiasi purta re.

www.dacoromanica.ro
 324
REC REC

2 to RECIPROCATE, va. 1 a 1 to RECKON=recf-en (S. rec-

sehimba, a inapoia. 2 a res- can), va. 1 a numera, a socoti,
punde la, a resplti, a face una a calcula. 2 (among, printre ;
pentru alta. in, in) a numera, a orndui, a
RECIPROCATING = che-ting, cuprinde. 3 fig.: a privi ca, a
adj. alternativ. II Loc. Reciprocat- stima. !I Loc. 1 To reckon up, a
ing motion, serta-ferta; miscare aduna, a numera.
continui de colo IAA colo. 2 to RECKON, un. 1 a calcula,
RECIPROCATION = che"-sen, a numera, a socoti. 2 fig. (on,
s. 1 schimb reciproc, n. 2 upon, in): a avea Incredere, a
schimbare reciproc, f. spera. 3* (for, de) a respunde,
RECIPROCITY = res-i-pros'-i-ti, a da socoteal ; a plti.-4 Tam.:
s. reciprocitate, f. a crede, a gndi, !I

RECITAL = ri-sar-tl (L. re, cito), Loc. 2 I reckon on his doing it,
s.1 recitare, f. 2 istorisire, sper di o sin faci. 4 He is gone,
povestire, naratiune, f. 3 insi- I a plecat, cred.
rare, enumeratie, f. 4 lege reckon'
RECHONER = r, s. 1 care
expunere de act, f. 5 mus. calculeaz, etc.-- 2 calculator, m.
recitativ, n. RECKONING = ing, s. 1 calcul,
RECITATION= res'-i-te"-sn, s. n. socotealii, f. 2 socoteal, f.
recitare, f. 3 parte (de pltit), refenea, f.
RECITATIVE= t-tiv, Recita- 4 fig.: consideratie, seami, f. cas,
tivo=tIv"-o (It.), s. 1 recitativ, n. 5 reputatie, f. 6 mar. :
n. 2 adj. ea recitativ. stim, f. prat, n. Loc. 1 Reckon-
1 to RECITE= re-salt', va. 1 a ing up, adunare. 2 After-reckon-
spune, a recita (versuri, o lecfie) ; ing , socotell de presentat mat
a repeti. 2 a istorisi, a nara, a farsiiii. Reckoning-book, carte de
povesti. 3 a enumera.-4 a cita socoteli. Reckoning-day, 1. lium
(cuuintele). &And socotelile se pltesc ; 2.
2 to RECITE, un. a declama. liva ispsirel. 6 Dead reckoning,
RECITER = r, s. 1 persoan drum pretuit. Computed reckon-
care spune, reciteazii, f. 2 na- ing, stim calculat.
rator, povestitor, m. 1 to RECLAIM= ri-clem' (L. re,
RECK = rec (S. recan), s. grijii, clamo), va. 1* a rechiema. 2
f. habar, ps, n. a corecta, a indrepta, a reforma ;
to RECK, va. i n. (of), a-i psa, (froni, de la) a aduce inapol ; (lo,
a tine la, a face cas de. II Loc. la) a duce inapol. 3 a imblnii.
Little he'll reck, putin 11 pas, 4 a cstiga. 5 a opri. 6
nu-1 wit. a reclama, a revendica. 7 a cul-
RECKLESS ree-les, adj. 1 nepli- tiva, a pune in stare de locuit.
sator, indiferent (la), rece.-2 in- 2 to RECLAIM, un. a reclama
drsnet, seine!. II Loc. 1 Reckless (in contra).
of danger, despretuind primejdia. RECLAIMABLE = -bl, adj. 1
RECKLESSNESS = nes, 8.1 ne- care poate fi indreptat spre bine.
pfisare, indiferent, r'cealii, f. 2 V. to Reclaim.
2 (of, pentru) dispret, n. RECLAIMLESS= les, adj. in-
RECKLING = ling, s. mezin, corigibil.
prsle, prisnea, zpirste, m. RECLAMATION = recf-l-me"--

www.dacoromanica.ro
 325
REC REG

-sari, s. 1 reform, f. 2 amen- to RECOIL = ri-coIl' (L. re, cu-

dament, n. 3 luare din nod In ria), vn. la da Indhrt (inapol).
posesie, f. 2 fig. (from) : a da indrat (in
to RECLINE= ri-clain' (L. re, fa fa...), a-I fi groazi, scOrb (de.
clino), v. 1 va. a inclina, a apleca, 3 a se revolta (contra).-4 fig. :
a propti, a sprijini. 2 vn. a fi a siri Indrat. 5 fig. : a trage,
culcat, a se inclina, a se apleca, ase a pti, a suferi. 6 a se retrage,
propti, ase sprijini. II Loc. 2 Reclin- a da indarat.
ing on the grass, culcat pe iarb. RECOIL, RECOILING= ing, s.
RECLINER= r, s. cadran a- 1 dare Indarat, zmuciturk f. re-
plecat spre orizont, n. cul, n. 2 fig. : groazk scilrbk f.
RECLINING= ing, 1 ppr., V. to RECOIN=ri-coIn' (L. re, cu-
to Recline. 2 adj. aplecat spre neus), s. monedcl : 1 a turna
orizont. din noil.
to RICLOSE=H-c16e (L. re, clau- RECOINAGE= idj, s. nou tur-
sum), va. a Inchide din nok nare, f.
* to RECLUDE= ri-cliid' (L. re, i to RECOLLECT = rIf-col-lect
claudo), va. a deschide. (L. re, con, leclum), va. a aduna
RECLUSE = ri-chis', 1 s. per- saii a strInge din nog.
soani inchisk persoan retras, 2 to RECOLLECT = rec'-ol-lect' ,
f. 2 adj. (from) despirtit, In- va. 1 a'sI aduce aminte, a',I a-
depOrtat ; Inchis, retras. ii Loc. 2 minti. 2 a cunoasce, a recu-
To lead a recluse life, a duce o noasce (pe cineva). 3 a aduce
viatii retras. In fire. .
RECLUSION=H-clre-jn, s. re- RECOLLECTION= lec"-sn, s.
clusiune, viar retras, f. 1 aducere aminte, amintire, me-
RECLUSIVE= siv, adj. retras, morie, f. 2 gAndire, f. Loc. 1 I

singuratic. I have no recollection of him, nu'mi

RECOAGULATION, s. nou coa- aduc aminte de el sag s'l fiu
gulatiune saii Inchiegare, f. v'dut.
RECOGNITION = ree'-og-ni."-n RECOLLECTIVE= tiv, adj.
L. re, con, fosco), s. recunos- care poate sii'si aducii aminte.
cint, f. ii Loc. In recognition of, to RECOMBINE, va. a combina
ca semn de recunoscint. din nat.
RECOGNIZABLE reci-og-nal"- to RECOMFORT, va. 1 a Imbr-
z-bl, adj. care se poate recu- bta, a reda puterI.2 a mAn-
noasce, de recunoscut. gala din mil*.
RECOGNIZANCE ri-cog'-ni-zns, to RECOMMENCE = rr - ch6m-
s. 1 inf. gen. : recunoscint, f. mene (L. re, con, in, itum ?), va.
2 lege: Indatorire contractat (de fi n. a Incepe din nou, a reincepe,
a se in filNa), f. 3 semn, n. !I a km de la capt.
Loc. 2 To en ter into recognizances, RECOMMENCEMENT = mnt,
a da cautiune, garantie ; a se In- s. reIncepere, f.
datora s se infatigeze. toRECOMMEND rec'-gin-mend
to RECOGNIZE= rec'-og-naIz, v. (L. re, con, mando), va. 1 a re-
1 va. a recunoasce. 2 vn. a se comanda.. 2 a Indemna In fa-
indatora s se Infliseze. 3 * a voarea .. 3 a pune o apostil
revizui. de recomandatiune la o cerere.

www.dacoromanica.ro
 326
REC REC
RECOMMENDABLE= fi-b'l, adj. to RECONCILE = va.
recomandabil, de recomandat. 2 (with,
1 a Impica (persoane).
RECOMMENDABLENESS = nes, to) a potrivi cu, a ticlui. 3 (to,
s. merit, n. s) a domiri. 4 a obicsinui (Cu).
RECOMMENDATION dE."-sn, 5 a impfica (lizerizr1). 6*a
s. 1 recomandatiune, f. 2 epos- curfiti, a purifica. 7 * a resta-
tilfi, f. 3 * favoare, stim5, f. n bili. II Loc. 1 To be reconciled, a
Loc. 1 Letter of recommendation, se Impaca. 3 To be reconciled lo
scrisoare de recomandatiune. In one's fortune, a se supune soartel
recommendation of, 1. pentru a sale. 4 To get, to grow sat' lo
recomanda ; 2. pentru lauda... become reconciled to a situation,
RECOMMENDATORY cret-tti-ri, a se obicinui cu o situatie.
adj. de recomandatiune. RECONCILEMENT mgat,
RECOMMENDER ree'41n.mend"- RECONCILIATION = ree-
gr, care recomandfi. s. 1 Impficare, f. 2 con-
to RECOMMIT = ri-ch6m-mit" formitate, potrivire, ticluire, f.
(L. re, con, millo), va. 1 a comite, acord, n. 3 ispfisire, f.
a face, a faptui soh' a s'avirsi din RECONCILER= 'e'r, s. impfi-
nat. 2 a trimite din nog la in- cator, m.
chisoare. to RECONDENSE, va. a condensa
RECOMMITMENT, RECOMMIT- din noti.
TAL, s. trimitere din nog la in- RECONDITE= ree-gn-daTt i ri-
chisoare, f. con'-dit (L. re, condo), adj. 1
to RECOMPENSE= ree-m-pens ascuns, ocult, misterios. 2 ab-
(L. re, con, pensum), va. 1 a res- surd, nelogic, nerational. 3 ab-
plti. 2 a inapoia. 3 a cum- stract.
pfini, a compensa. 4 a des- to RECONDUCT = ri'-con-dect"
pfigubi. (L. re, con, ductum), va. a insoti
RECOMPENSE, s. rgsplat, f. sag a petrece din noil (pe cineva).
RECOMPILEMENT = rif-chm- to RECONNOITRE = rec'-on-noi"-
pall"-mnt (L. re, con, pilo), s. tn. (Fr.), va. 1 mil. a face o
nou'a compilatie, f. recunoascere. 2 fig.: a examina
to RECOMPOSE, va. 1 a linisti (de departe). II Loc. 1 To send out
din noil. 2 a alefitui, a compune lo reconnoitre, a trimite In recu-
sail a face din not]. noascere.
RECOMPOSITION, s. nouii alcfi- RECONNOITRING = tring, 1
tuire sail compunere, f. adj. fi ppr. de recunoascere.
RECONCILABLE = 2 s. recunoascere, f. II Loc. To
(L. re, concilio), adj. 1 p., send out reconnoitring parties, a
pretenliuni, etc. : care se poate trimite soldati in recunoascere.
Impfica. 2 1. (with, to): conci- to RECONQUER, va. 1 a cuceri
liabil, conform, potrivit (cu). 3 din mil. 2 a dobandi din nou.
1. : care poate di fie ticluit ; de to RECONSIDER, va. 1 a privi,
ticluit. a cumpfini, a examina (din noii).
RECONCILABLENESS = nes, s. 2 politice: a pune din aria
1 putintii de Impficare, f. 2 (la vol).
conformitate, potrivire, compati- RECONSIDERATION, s. 1 noufi
bilitate, f. 3 putintii de ticluire,f. gfindire, nota cercetare, f. 2

www.dacoromanica.ro
 327
REC REC

noua deliberatiune, f. ; punere din RECOUNTMENT = mnt, s. is-

noil (la vot), f. torisire, povestire, f.
to RECONSTRUCT, va. a clidi to RECOUP (L. re ; Fr. coup),
sag a zidi din Dal. va. a redobandi, a reek:161a
RECONSTRUCTION, s. recldire, f. a'gi intoarce paguba, a se despi-
to RECOPY = rT-cop'-i (L. re ; Fr. gubi.
copie), va. a recopia, a prescrie. RECOURSE= ri-cEors' (L. re, cur-
1 to RECORD = ri-cord' (L. re, sum), s. 1 inf. gen. : ajutor, re-
cor), va. 1 a serie (in anale, curs, n. sea pare, f.-2 * intrare,
etc.). 2 a inscrie (in carnet). f. IILoc. 1 To have recourse to, a
3 a Intipari (in inimci). 4 a in- recurge la, a avea recurs la.
registra (un act). 5 fig.: a isto- 1 to RECOVER= ri-ch'vf-r (L.
risi, a povesti, a spune din noii; re, capio), va. 1 a redobandi, a
poet: a canta. 6 a aduce aminte, reckAta, a infra din nou In po-
a aminti. sesie, a regsi. - 2 a relua. 3
2 * to RECORD = un. a canta o (from), a cuceri din nail (dupii).
arie. 4 a drege, a indrepta.-5 (of, de)
RECORD =ree-ord, s.1 registru, a vindeca, a famadui; a reinsu-
catastif, n. ; arhive, f. pl. 2 ra- fleti. 6 a scapa. 7*a merge
port, n. istorisire, povestire, f.; spre, a atinge la (un loc). II Loc.
document, n. marturisire (scriscl), 1 To recover one's self, a'i veni
f. 3 pl.: anale, cronide, f. pl. In fire.
4 fig.: amintire, f. 5 fig.: mo- 2 to RECOVER, vn. 1 a se In-
nument, n. 6 * mus.: limit, n. snatoi, a_ se scula (dupci boalci),
ii Loc. 1 Keeper of the records, ar- a se tmildui, a se vindeca. 2
hivist. The record-office, 1. arhiva, a'i veni in fire. 3 fig. (from,
grefi (biuroft); 2. arhivele (docu- din) a ei. 4 lege : a c4tiga.
menle). Court of Record, Curte de RECOVERABLE = a-bl, adj.
Record (acide acestel Curti, scrise care se poate redobandi, reci-
pe pergament. trebue pcistrate pe pta, etc.
velnicie). 2 On record, in istorie. RECOVERY = i, s. 1 (from)
5 A sure record, 1. un monument; redobandire, reluare, cucerire,
2. o istorisire cu totul adevrat. f. 2 insiniitosire, vindecare, ta-
RECORDATION = ree'-r-dE"-,6'n, miduire, (reek:Ware) a sanitatel
s. amintire, f. II Loc To make a f.-3 incasare (de datorii, de im-
recordation of, a aminti. posite), f.-4 lege: catig, n. II Loc.
RECORDER = ri-cord'-gr, s. 1 2 Past recovery, 1. pentru tot-
grefier municipal, ni.-2 arhivist, d'auna ; 2. Ma nidejde de vin-
m. 3 la Londra : a recorder decare, (bolnav) de moarte ; 3.
(magistrat fi advocat al orafului), 1.: fail leac.
m. 4 num.: flaut, n. RECREANCY = ree-ri-an-si (L.
RECORDERSHIP = ip, s. functie re, credo), s. mielie, f.
de grefier, de arhivist sarz de re- RECREANT = ant,
adj. fi s.
corder, f. 1 fricas, miel, m. 2 apostat,
to RECOUNT =W-catint' (L. re, necredincios, traditor, m.
con, puto), va. 1 a numgra din 1 to RECREATE= n'-cri-Et", va.
noil. 2 fig.: a istorisi, a povesti, 1 a crea din noil.
a spune. 2 to RECREATE = rec'-ri-Et, va.

www.dacoromanica.ro
 328
REG REC

1 a distrage, a petrece. 2 a bu- RECRUITING= -- ing, s. recru-

cura, a incinta. 3 a reinsufleti. tare, f. II Loc. Recruiting-officer,
RECREATION =ri'-cri-E"-sEn, recrutor, recrutfitor.
s. nourt creariune, f. RECRYSTALLIZATION=ri-cris'-
2 RECREATION = rec'- ri-E"- tl-li-ze"-sen, s. nou cristali-
On, s. recreatie, distractie, pe- sare, f.
trecere, f. to RECRYSTALLIZE= laiz, vn.
RECREATIVE= E-tiv, adj. re- a se cristalisa din noti.
creativ, amuzant, care petrece. RECTANGLE = rece-an-gl (L.
RECREMENT = rec'-ri-mEnt (L. rectus, angulus), s. dreptunghiti,
recrementum), s. 1 metal. : sgurfi, rec tangul, n.
Spumfi, f.-2 med.: recrement, n. RECTANGLE, IRECTANGLED,
RECREMENTAL = AI, Recre- RECTANGULAR = rect - an'- ghru-
mentitial = men-ti"sfil, Recre- lr reci-tang-hl-lr), adj. drept-
mentitious =ti"-sEs, adj. 1 plin unghiular, cu unghiti drept.
de sgurA. 2 med. : cu recre- RECTANGULARLY li, adv.
mente. cu unghi drept.
to RECRIMINATE = ri-crim'-i- RECTIFIABLE =
nEt (L. re, crimen), v. 1 va. a (L. rectus, facio), adj. care se poate
carti, a recrimina contra. 2 indrepta, rectifica.
vn. (on) a recrimina. RECTIFICATION = fi-chE"-sen,
RECRIMINATION= nE"-sn, s. s. Indreptare, rectificare, f.
(on. contra) cirtealfi, cirtire, re- RECTIFIER fal-r, s. care
clamatie, f. indrepteaza, rectifica.
RECRIMINATIVE n-tiv, RE- to RECTIFY= fal, va. 1 a in-
CRIMINATORY-- tfir-i, .adj. care drepta, a rectifica. 2 him., dis-
cuprinde o cirteal, o protestare, blare, purificare, rectificare, f.
o reclamatie. RECTILINEAL= ree-ti-lin"-i-Al,
RECRUDESCENCE= ri'-cru-des"- RECTILINEAR fir (L. rectus,
sEns, RECRUDESCENCY= sn- linea), adj. rectiliniti, drept-liniat.
si (L. re, crudas), s. recrudescent, RECTITUDE = ree-ti-enid (L.
re-inrAire, re-agravare, f. rectiludinem), s. rectitudine, drep-
RECRUDESCENT= snt, adj. tate, echitate, f. 2 (H. : jude-
in recrudescenta. cat, f.
to RECRUIT ri-crfit' (L. re, RECTOR ree-tfir (L. rectum), s.
cretum), va. 1 a reinsufleti, a face 1 t. de universitate : rector, m.
din noii, a indrepta, a repara. 2 dir ctor (de fcoaldl, m. 3 egu-
2 a reina. 3 a recruta (Solda fi, men, stare! (de moneistirc), m.
parlizani, etc.). 4 biserica anglicand : paroh, pro-
2 to RECRUIT, an. 1 mil. : a se topop, in.
recruta. 2 fig : a se insanfitosi, RECTORATE= Et, RECTOR-
g se intrema. SHIP = sip, s. rectorat, n.
RECRUIT, s. 1 md. recrut, sol- RECTORIAL = rec-t5'-ri-fil, adj.
dat tmnr, ni. 2 mil. : recrutare, rectoral.
f. 3 fig. ajutor, n. sporire de RECTORY= ree-tEr-i, s. 1 rec-
puterI, f. torat, n. 2 bis. ang. : parohie,
RECRUITER= ri-crfit'-r, s. re- f. 3 presbiteriii, n. casa paro-
crutor, recrutitor, m. hulul, f.

www.dacoromanica.ro
 329
REC RED

RECTUM= ree-tm(L.),s..anat.: roid ca sfccla. The Red Sea, Ma-

rectum, n. rea Rosie. To turn red, a se face
RECUMBENCE, RECUMBENCY = rositl.
ri-chlni-bans-i (L. re, atzmbo), s. 2 RED = red, s. culoare rosie, f.
1 positie culcat, f. 2 odihnh, f. II Loc. Hair of a fiery red, perul
RECUMBENT = b6nt, adj. 1 de un mid aprins.
culcat, Intins, lungit. 2 proptit, 3 RED-- i Loc. Red-backed, cu
sprijinit. 3 In odihn. 4 fig.: spatele rosii. Red-book, carte ro-
inactiv, indolent. sie. Red-breast, prihor, macalean-
RECUMBENTLY 1i, adv.zulcat. dru. Red-cap, 1. scufie_ rosie ; 2.
to RECUPERATE = sticlete, domnisor, bundrel, co-
(L. recuperare), va. a recupera, a coniti ; pitigoiu ; 3. pricoliciu.
redob'indi, a recpta. Red-chalk, sanguin (mineral) ;
to RECUR = ri-chr' (L. re, curro), creti rosie. Red-cheeked, cu obra-
vn. 1 p. : a se Intoarce, a rein- jiI rosil. Red-coat, soldat englez
cepe. 2 (to, la) a gvea recurs, (hainei rosie). Red-ege, rosioari
a recurge. 3 1. : a reveni, a se (pesce). Red-eyed, cu ochii rosil
Intimpla. II Loc. 3 V. Recurring. aprinsI. Red-faced, roscat la fati.
To recur to the mind, a'sI aduce Red-flecked, ptat cu rositl. Red-
aminte. gum, roseati de ding. Red-haired
RECURRENCE rns, RECUR- ( -head, -headed), cu prul
RENCY = rn-si, s. 1 reincepere, rosin. Red-haired fellow, om ros-
reIntoarcere, f. 2 recurs, n. covan.Red-hot, roi,inclIit Oat
RECURRENT = r6nt, adj.1 pe- sii roseasa.. Red-hot iron, fier
riodic. 2 anal., fisl.: recurent, rosiil. Red-lac, scumpie. Red-lead,
.care se intoarce. minium. Red-letter ( -lettered
to RECURE=ri-chlie, va. a vin- insemnat saii imprimat cu litere
deca ; a lecui, a remedia. rosie. Red-letter day, 1. Oi de ser-
RECURRING ri-cher'-ring,ppr. batoare, de vaeanti ; 2. li de no-
fi adj. 1 care se Intoarce, periodic. roc. Red-peat, turbk aprinsi. Red-
to RECURVE= ri-cheYV, to RE- pole, ciThipar, pietrosel. Red-shank
CURVATE ri-cher'-va(L. re, cur- (bot.), puricirit. Red-start (
vus), va. a Incovoia, a cirjoia. privighetoarea de zid. Red-
RECURVOUS= es, adj. Inco- streak, 1. mgr cu felil rosie ; 2.
voia t, cirjoiat. cidra. Red-tailed, cu coada rosie.
RECUSANT" rec'-iu-zint (L. re, Red-tapist, biurocrat. Red-lapism,
causa), 1 s. ne-conformist, sectar, biurocratie. Red-wing, ciocirlan
m. 2 adj., fig. : disident. motat. Red-wud, nebun de legat.
RECUSATION = z6"-sn, s. re- REDACTION= ri-dae-s6n (L. re-
euzare, f. dactum), s. redactie, f.
to RECUSE va. a re- REDAN ra-dan' (Fr.), s. fort.:
cuza. r&lan, n.
I RED= red (S. read), adj. 1 int. to REDDEN red'-d'n (V. Red),
gen. (with, de) : rosin. 2 fetid, u. 1 cwt. a rosi. 2 un. (with, de)
p'r roscat, rosiatic, roscovan; a se Inrosi, a se rosi, a se face
cal : rosiii. 3 buzei : ruiner& II rosiii, a sfecli.
Loc. 1 As red as fire, rosin ca focul, REDDISH = dis, adj. rosatic,
roi ca para focului, rositl aprins, yoscovan.

www.dacoromanica.ro
 330
RED RED

REDDISHNESS = nes, s. cu- to REDINTEGRATE= r6- din'-ti-

loare rosatick f. gr6t (L. redintegrare), yet. 1 a re-
REDDITION = red -dif-s6n (L. stabili.-2 a reinnoi. 3 reintegra.
redditionem), s. 1 mil.: inchinare, REDINTEGRATION=gr6"-s6n,
predare, f. 2 inapoiere, resti- s. 1 restabilire, f.
2 reinnoire,
tutiune, f. 3 * deslusire, expli- f. 3 reintegrare, f.
cape, f. to REDISSOLVE, va. V. to Dis-
REDDLE = red'-d'1, s. creth ro- solve.
sie, f. V. Red-... REDISTRIBUTION, s. nouii im-
* REDE = rid, s. sfat, n. V. 1 to prtire, f.
Read. to REDIVIDE, va. a impirti
to REDE, va. a vorbi, a cuvinta. din noti.
to REDEEM = ri-dim' (L. redi- REDNESS =red'-nes, s. 1 rosealii,
mere), va. 1 int. gen.: a r6scum- roseat, f. 2 culoare rosie, f.
p6ra. 2 a schpa. 3 a indrepta V. Red.
(o gresald). 4 a se folosi de, a REDOLENCE= red'-6-16ns, Redo-
intrebuinta bine (uremea sa); a lency = 16n-si (L. re, oleo), s.
recistiga (uremea plerduld). 5 a parfum, n. aromii, mireasmh, f.
scoate (un Meru amanetat). 6 a REDOLENT = 16nt, adj. par-
se tine de (feigeiduialei).-7 a pune fumat.
bine, a economisi, a strnge. 8 to REDOUBLE = ri-d6W-b'l (L.
fin.: a amortise fo rentd), a ridica re, duplex), u. 1 va. a indoi, a
(o ipotecd). inmulti. 2 un. a cresce, a inteti.
REDEEMABLE = h-bl, adj. RED.OUBT ri-dailt' (L. re, di c-
amortisabil, rambursabil. ium), s. fort. : redutk f.
REDEEMER = 6r, s. 1 r6scum- REDOUBTABLE = , Re-
p6rtor, m. 2 liberator, m. doubted = ed, adj. de temut;
3 * Mantuitor, m. temut de.
to REDELIVER, va. a repeti. to REDOUND = ri-datind' (L. re-
to REDEMAND = ril-d6-mand" dundare), un. 1 [on, to, asupral
(L. re, de, mando), va. a cere a crulea. 2 (to, la) a contribui,
din noti, a cere a sluji.-3 (to, pentru) a urma din,
REDEMISE= IT-41e-male (L. re, a resulta din. 4 (to, in) a fi (in
de, missum), s. retrocesiune, f. onoarea). 5 a prisosi. II Loc. 5
REDEMPTION= r-dem p'-san (L.Redounding smoke, nor! de fum.
redimere), s. 1 r6scumprare. 2 REDRAFT =ri-drrift' (L. re: S.
t mhntuire, f. 3 dr. r6scump6- dragan), s. 1 com.: nou polit,
rare, f.; vindare cu dreptul de f. 2 noil proiect, plan sail de-
rescump6rare, f. sen, n.
REDEMPTIVE= tiv, REDEMP- to REDRAFT, va. 1 a desena din
TORY= th-ri, adj. de r6scum- noh. 2 a face un noil proiect
perare. sail plan.
to REDESCEND = 1 to REDRAW= ri-dro', va. a
vn. a se scobori din not). face o nou
REDHIBITION=red-i-bi'-s6n (L. 2 to REDRAW = ri-dro', va. 1
redhibere), s. redibitiune, f. a retrage, a trage din noil.-2 a
REDHIBITORY red-ib'-i-t6-ri, desena din noti.-3 a face un nail.
adj. redibitoriii. proiect.

www.dacoromanica.ro
 331
RED REE
to REDRESS = ri-dresf (Fr. re- cu mare belsug, cu prisos, mal
dresser) va. 1 a Indrepta, a aseqa, mult ca suficient. 2 rel. : In
a orandui.-2 fig.: a Indrepta, a mod redundant.
corecta. 3 a ajuta, a alma. 4 to REDUPLICATE = ri-dIrtf-pli-
a da dreptate (cuiva). chet (L. re, duplex), va. a redu-
REDRESS, s. 1 Indreptare, re- plica.
paratie, reform, f. 2 ajutor, REDUPLICATE, REDUPLICATIVE,
n. aunare, f. 3 dreptate, f. adj. reduplicativ.
II

Loc. 3 To seek redress, a cere REDUPLICATION, s. 1 gram.

dreptate. reduplicatiune, reduplicare, f.
REDRESSER = er, s. acela care 2 Intetire, repetare, f.
repari o nedreptate. to RE-ECHO = ri-ecf-co (L. re,
REDRESSIVE= iv, adj. Inda- echo), 1 vn. [with, Cu] a resuna ;
toritor, de ajutor. abs.: a respunde. 2 va. a repeti,
to REDUCE= ri-dlils' (L. redii- a trimite Inapol.
cere) vn. 1 in. gen. [lo, la ; into, *REECHY= rif-ci, adj. V. Reeky.
In] a reduce, a scadea. 2 a In- REED =rid (S. hreod), s. 1 bot.:
josi, a degrada. 3 a micsora, trestie, f. 2 cobuz, caval, fluer,
a Impulina, a mrgini. 4 * a n. 3 sgeat, f. 4 darac, n.
readuce. 5 a repara, a Indrepta. pieptene, ni. Loc. 1 Indian reed,
I

I Loc. 1 To reduce lo nothing, a bambu. Reed-buck, antilopi de

reduce la nimic. To reduce one's mlastina. Reed-bunting ( -spar-
expenses, a'sI scdea cheltuielile. row), gangur de bank. Reed-grass,
2 To reduce lo the ranks, a de- trestie. Reed-organ, armonium.
grada. In reduced circumstances, Reed-pipe, 1. V. 2; 2. muscal,
1. In lipsii, In strImtorare ; 2. sarac Dahl. Reed-slop, joc (serie) de flauto
lipit. 3 7'o reduce to rules, a infir- (de orgc1).
gini sari e supune la regule. REEDED= rId'-ed, adj. acoperit
REDUCER ri-difif-ser, s. care Cu trestiI.
reduce, care scade; reductor, in. REEDEN = en, adj. de trestri.
REDUCIBLE= si-b'l, adj. (lo, RE-EDIFICATION, s. reclidire,
la, In) reductibil, ce poate fi redus. rezidire, f.
REDUCIBLENESS= nes, s. re- to RE-EDIFY, va. a recast', a
ductibilitate, f. rezidi.
REDUCTION ri-dee-On, s. re- REEDY = rTdf-i, adj. bogat In
ducere, reductiune, scdere, mic- trestil, V. Reed.
sorare, imputinare, f. REEF = rif (O.), s. 1 mar.: cutii,
REDUCTIVE = tiv, 1 adj. care f. ochia (la pdnzei), n. 2 (Ger.
reduce, care scade. 2 s. agent riff) stIncii (in fata apei), f. 3
care reduce, care scade, in. stiinci, f.
REDUNDANCE = ri- den '-dans, to REEF (in), va. a stringe o
REDUNDANCY = dn-si (L. re- parte din panza.
dundare), s. 1 belsug mare, pri- REEFER= rir-er, s. aspirant de
sos, n. 2 ret. : redundant, f. marina', m.
REDUNDANT = dfint, adj. 1 REEK= rIc (S. rec), s. 1 fum,
mai mult ca Imbelsugat, care pri- n. 2 aburI, vapori, pl. 3 V.
sosesce. 2 rel. : redundant. Rick.
REDUNDANTLY= 11, adv. 1 to REEK, va. 1 a face fum, a

www.dacoromanica.ro
 332
REE REF
fumega. 2 a escala vaporI 3 RE-ENLISTMENT, s. reanga-
un. a asuda, a nidusi. 4 fig. : jare, f.
a patina!, a suferi. to RE-ENTER, u. 1 va. a rein-
REEKING =ric'-ing, adj. 1 fu- tra In. 2 vn. a se intoarce.
megos. 2 care exaleazi vapori. to RE-ENTHRONE = ri-en-hran'
REEKY = rict-i, adj. 1 fu- (L. re, in thronus), va. a pune
mos. 2 negru. 3 asudat. din noil pe tron.
Loc. 1 Auld Reekie, batrana fu- RE-ENTRANCE, s. reintrare, f.
moasi (Edimburg). to RE-ESTABAISH, va. a restabili.
REEL= Ill (S. hreoy, s. 1 depri- RE-ESTABLISHMENT, s. 1 re-
ntoare, virtelnit, f.-2 raschi- stabilire, f. 2 rsturnare, f.
tor, n. sucal, f. 3 mosor, n. 3 dr. : reintegrare, f.
4 dan: vals scotian, n. 5 REESTIT = rr-stit, adj. 1 di-
mar. : Invirtituri de loch, f. rival, cu motoc. 2 vestejit.
1 to REEL, va. depilna. to REEVE= riv (S. gerefa), va.
2 to REEL, vn. 1 p. : a tremura, mar. : a trece (o funie).
a sovili. 2 I. : a ameti. H Loc. 2 RE-EXAMINATION, s. nog exa-
My head reels, am ameteal. men, n. nou intrebare, f.
to RE-ELECT, va. a realege. to RE-EXAMINE, va. 1 a exa-
RE-ELECTION, s. realegere, f. mina din nod. 2 fig.: a revedea.
RE-ELIGIBILITY, s. reeligibili- RE-EXCHANGE, s. com.:
ta te, f. dobanda (dupe(' un protest), f.
RE-ELIGIBLE, adj. reeligibil. REFECTION= ri-fee-se'n (L. re,
REELING = rIl'-ing, s. 1 depa- factum), s. 1 b6utura racoritoare,
nare, f. 2 pas soviitor, tre- f. 2 gustare, f.
murator, m. 3 ametell, f. pl. REFECTORY-- ta-ri, s. refec-
REEM = rim, s. rinocer, m. n. sufragerie comun, f.
to RE-EMBARK, u. 1 a reim- to REFEL= ri-fel' (L. re, fallo),
barca. 2 un. a se reimbarca. va. a nimici, a distruge un argu-
RE-EMBARCATION, s. reimbar- ment, a refuta.
care, f. I to REFER = ri-fr' (L. re, fero),
to RE-EMBATTLE = ri-em-bat'- va. [lo, la] a atribui. 2 a amana
t'l (L. re ; Fr. en, bataille), va. a (pe cineva, ceva) ; a refer, a face
aseda Inca o data in ordin de ba- raport.-3 a adresa sail a trimite
talle; a laduna, a stringe (ofliri (pe cineva la cineva) ; a trimite
fugare). dupli informatiunI. 4 a atribui,
to RE-ENACT= ri-an-act', va. 1 a pune ceva pe seama cuiva. II
a porunci din noil. 2 a pune Loc. 2 To refer the mailer to, a
din non in vigoare. se referi la, a se Incredinta in. 3
to RE-ENGAGE, va. a reangaja. To refer one's self, 1. a se adresa;
RE-ENGAGEMENT, s. reanga- 2. a se da ; 3. a recurge la.
jare, f. 2 to REFER, un. (to, la)1 1.: a
to RE-ENJOY, va. a se bucura se referi, a avea legaturi (Cu).
din mil de. 2 p. : a se referi la, a avea in-
to RE-ENKINDLE, va. a aprinde credere In. 3 p. : a se adresa
din noii. (la) ; a cerceta, a consulta (o carte,
to RE-ENLIST, u. 1 va. a inrola un registru, etc.). 4 a face alusie.
din noa. 2 un. a se reangaja. 5 adm. : a visa (un acy.

www.dacoromanica.ro
 833
REF REF
REFERABLE= adj. REFINEDNESS = ed-nes, s. 1
V. Referrible. curatenie, limpeslire, f. 2 poli-
REFEREE ref-ir-V, s. arbitru, m. teta, f. 3 rafinare, f.
REFERENCE= ins, s. 1 pH- REFINEMENT = mint, s. V.
vint, relatiune, f 2 alusie, to Refine, va. 1 curfitire,
mentiune, f. 3 trimitere (dup rafinare, f. 2 fig. : cura-
informatiunl), f. 4 cercetare, tenie, limpesleal, f. 3 politel,
consultare (de carte, de registru, f.; fig.: spoiala, f, lustru, n.
etc.), f. 5 informatiunl, f. pl. int. rag : rafinare, f.
6 p. : garantI, chezasI, ni. pl. ; REFINER= s. 1 care pu-
recomandatiuni, f. pl. ; com. : re- rific, limpesiesce ir'flichidele); cu-
ferente, f. pl.-7 lege: trimitere raptor (de metale) ; rafinor (de
la un arbitru, f. ; referat, raport, zaluir, etc.). 2 persoana care
n. 8 impr. : adliogare, purifica (gustul, limba, etc.). I Loc.
f. II Loc. 1 In reference lo, in pri- 1 Refiner's sweeps, gunoiii (matul
vinta..., despre... To have (no) raturi) de atelier.
reference (lo), a (nu) avea relatiune REFINERY= ar-i, s. rafina-
Cu. 2 Reference was made lo, s'a rie, f.
vorbit despre. 6 Reference given REFINING= ing, s. V. Refine-
and required, se vor da si se vor ment.
cere informatiuni. Reference-book, to RE-FIT = ri-fitr (L. re, fac
memorandum. tum), va. 1 a repara, a drege, a
REFERENDARY= pune din not1 in stare bunii.
1 referendar, m. 2 arbitru, ni. 2 mar. : a repara- (o corabie).
to RE-FERMENT = ri-fr-ment' 1 to REFLECT =ri-flect' (L. re,
(L. re, ferveo), v. 1 vn. a fermenta fleclo), va. 1 a reflecta, a res-
din nat. 2 va. a face sa fer- frange. 2 fig. (on, asupra) : a
menteze din noii. face s casla. II Loc. 1 To be re-
REFERRIBLE = adj. flected back, a se reflecta, a se
(to, la) care se poate referi; care resfrange.
se poate atribui. V. to Refer. 2 to REFLECT, un. 1 a se res-
1 to REFINE= ri-fain' (L. re ; fringe. 2 fig. (upon, to, la): a
Fr. fin), va. 1 a limpesii (lichide); se chibzui, a se gandi. 3 fig.,
a purifica, a curfiti (metale) ; a 1. (on, asupra) : a cidea. 4 on,
rafina (zandr, etc.). 2 fig. : a upon) a blama, a critica, a cen-
purifica, a spoi, a ciopli. II Loc. 2 sura. II Loc. 1 Reflecting gems, pie-
Refined taste, gust delicat. Refined tre striilucitoare.
mind, spirit elegant, cultivat, cult. REFLECTENT =ri-flect'-int, adj.
Refined manners, moravurr cio- care se reflecteaza, se resfringe.
plite, civilisate. Refined writers, 2 care reflecteaza, resfrange.
scriitorI eleganti. REFLECTING= ing, adj.1 fis.:
2 to REFINE, un. 1 a se curti, reflector (metal, oglindd, etc.).
a se limpesli, a se purifica. 2 fig. 2 fig. : ginditor, chibzuitor.
(on) : a perfectiona, a face mal REFLECTINGLY= li, adv. 1
bine de cat. 3 a se perfectiona. cu gand, cu ehibzuint. 2 cu
4 fig.: a rafina, a subtiliza. blam, cu censuriil
REFINEDLY= ed-li, adv. cu REFLECTION= ri-flee-sin, s. 1
subtilitate, cu rafinare, f. reflexiune, resfrangere (a lumi-

www.dacoromanica.ro
 334
REF REF
nel, etc.), f. 2 reflect, n. lu- REFORM, s. reformii, prefacere,
cire, imagine, f. 3 fig. : indreptare, corectare, f.
reflexiune, gandire, f. gand, REFORMATION = ref% or-me"-
n. 4 blam, n. censurii, dojan, s. nou formare, f.
mustrare, f. RE-FORMATION = rr-for-me"-
REFLECTIVE= ri-flect'-iv, adj. On, s. noti formare, f.
1 care reflecteazil, resfrange. 2 REFORMATIVE= ri-form'-a-tiv,
fig. : &Ida, chibzuit. 3 gram.: REFORMATORY= td-ri, adj. de
reflexiv. II Loc. 1 Reflective stream, reforma ; penitenfiar. ii Loc. A re-
r limpede. formatory, o coara penitenliara.
REFLECTIVELY= 1i, adv. cu REFORMER = gr, s. reforma-
gand, cu tor, ni.
REFLECTOR = ri-flect'-dr, s. re- REFORMIST = ist, s. refor-
flector, n. mist, m.
, 1 REFLEX = rT'-flees, adj. reflex, to REFOUND = ri-fatind' (L. re,
reflectat. fundo), va. a topi din nod.
2 REFLEX, s. 1 reflexiune, f. to REFRACT = ri-fract' (L. re,
2 reflex, reflect, n. fractum), va. a refracta. i Loc.
to REFLEX= ri-flecs', va. V. To be refracted, a se refracta.
to
Reflect. REFRACTING= ing, adj. 1 re-
REFLEXIBILITY, s. reflexibili- fringent.-2 cu refracliune. II Loc.
ttate, f. 1 Refracting medium sail angle,
REFLEXIBLE, adj. reflexibil. medid sad unghi refringent.
REFLEXIVE= ri-flee-siv, adj. 1 REFRACTION = ri-frac'-sdn, s.
2 reflexly.
V. Reflexible. 3* refra cflune, f.
care sti in legaturil cu trecutul. REFRACTIVE = tiv, adj. re-
* REFLEXIVELY = li, adv. fractiv, care produce refracliunea.
inapol, indrat. REFRACTORINESS--7td-ri-nes,
REFLOAT = ri-fl6tr (L. re ; S. s. 1 neascultare, nesupunere, i'.-
fleotan), s. reflux, n. 2 min.: naturil refractar, f.
to RE-FLOURISH, un. a inflori REFRACTORY = t-ri, adj. 1
'din nod. neaseulttor, nesupus, Indaratnic.
to RE-FLOWER, un. a Inflori 2 him.,min refractar.-3 mil.:
din notl. refractar.
REFLUCTUATION = rif-flc-ciu- REFRAGABLE = rer- -b'l,
Eu-edn, REFLUENCE=rer-llu-ns, adj. refutabil, care se poate re-
REFLUENCY = en-si, REFLUX= fute.
rr-flcs (L. re, fluo), s. reflux, n. 1 to REFRAIN=H-frEn' (L. re,
REFLUENT = rer-11u-nt, adj. fraenum), vn. [from, de] a se ab-
.care curge indrat, care se urea fine. 2 (from) a refine, a opri,
ciitre isvor. a se stpani. 3 preces de can
1 to RE-FORM =ri-form' (L. re, sail could : a se fine, a se abfine.
forma), v. 1 va. a forma din nod. 4 (from) a se feri (de), a fugi;
2 un. a se forma din noil. a se indeparta (de). ii Loc. 4 Re-
2 to REFORM, v. 1 mi. a re- frain these men, ferifi-vd de acestI
forma, a preface, a indrepta, a oamenI.
corecta. 2 un. a se reforma, a 2 to REFRAIN, va. 1 a infrina.
-se indrepta, a se corecta. 2 a stiipani, a refine.-3 (from, de

www.dacoromanica.ro
 335
REF REF
la) a inlAtura, a deprta. II Loc. 2 mijloc (de sccipare), n. II Loc. 1 A
To refrain one's self, a se stApAni. night refuge, un asil de noapte.
REFRAIN, s. mus.: refren, n. to REFUGE, v. 1 va. a da un
REFRANGIBILITY = ri-fran'-gi- adpost (etc.) cuiva.-2 * a ciluta
bil" - i- ti , s. fis . : refrangibili- un adpost, etc. 3 fig. : a as-
tate, f. cunde.-4 vn. a se adhposti, a se
REFRANGIBLE= hl, adj. re- refugia.
frangibil. REFUGEE = ref7iu-gr, s. refu-
to REFRESH= ri-freV (L. re ; S. giat, m.
fern), va. 1 int. gen.: a rEcori, a REFULGENCE= ri-fEl'-grns, RE-
rci.-2 a odihni. 3 a recrea, a FULGENCY (L. re, ftzlgeo), s. splen-
distrage, a petrece. 4 tehn.: a doare, strAlueire, f.
Improspfita, a restora, a repara. REFULGENT = glAnt, adj.
REFRESHER = Er, s. 1 care splendid, strlucitor.
r'coresce, etc.-2 fig. : supliment to REFUND = ri-fEncl' (L. re,
de onorariii, n. fundo), va. 1 a rambursa, a plati
REFRESHFUL = ful, adj. V. InapoI, a despigubi de cheltuieli.
Refreshing. 2 a reflecta (o coloare).
REFRESHING= fug, adj. 1 re- REFUNDING= ing, s.. 1 ram-
coritor, r'coros. 2 delicios, foarte burs, n. plat inapol, despgtk-
plAcut, IncAntAtor. 3 care odih- hire de cheltuiell, f. 2 jur.:
nesce ; potolitor. II Loc. 1 Refresh- raport, n.
ing breeze, adiere r'eoritoare. 3 to REFURNISH, va. a mobila
Refreshing sleep, somn odihnitor, din noti. -
care te intremA. REFUSAL = ri-fiii'-zl (Fr. re-
REFRESHINGLY= li, adv. ca fuser), s. 1 po, de a, &A] refus,
sii rEcoreascA. n. 2 (of) drept de a refusa satz
REFRESHINGNESS = nes, s. de a primi, n. I Loc. 2 We have
caracter rcoritor, n. the refusal, putem Allege sail opta.
REFRESHMENT = mnt, s. 1 1 to REFUSE = ri-fiiiz, va. 1
butur rEcoritoare, f. 2 fig.: int. gen. (to, de a, sA): a refusa.
oclihnit, f. Loc. 1 The refreshment
I 2 a nu voi. 3 a respinge, a
rooms, bufetul. nu recunoasce. )I Loc. 1 We were
REFRIGERANT =ri-fridy-r-int refused admission, ad refusat sa
(L. re, frigeo), 1 adj. refrigerant. ne primeasc. To refuse one's self,
2 s. refrigerant, n. a se lipsi de.
to REFRIGERATE= Et, va. a 2 to REFUSE, vn. a refusa.
rEci. 1 REFUSE= ref-lus, s. (lucru
REFRIGERATION = i-rE"-6n, de) brae, n. lepdAturi, marda, f.
a. refrigeratie, racorire, f. 2 REFUSE, adj. de brae, fri
REFRIGERATOR= rE"-tEr, s. valoare.
refrigerant, n. REFUSER = ri-fitl'-zEr, s. care
1 REFT= reft, perf. fi ptr. de la refus.
to Reave. REFUTABLE = ri-fiTV-tA-b'l (L.
2 REFT, s. crApiturA, ruptur, f. re, Pilo), adj. refutabil.
REFUGE= rer-ludj (L. re, fugio), REFUTATION = ref'-lu-tE"-n,
s. 1 [from, contra] adApost, asil, s. refutatie, f.
refughl, n. 2 fig.: expedient, to REFUTE =.ri-fliit', va. a refuta.

www.dacoromanica.ro
 - 336
REF REG
REFUTER= 6r, s. care refu- rana, n. u Loo. 2 In regard'
teazi. that, luand In consideratiune
to REGAIN = rt-ghEn' (L. re ; With regard to, in privinta, cat
Gr. gagner), va. 1 a redobandi, despre. 3 His regard to his ho-
a reciietiga, a regasi. 2 a relua. nour, grija pecare o are de onoarea
REGAL = rr-gfil (L. rex), adj. sa. 4. Sick in the world's regard,
regal, regesc. rii privit de lume. Out of re-
to REGALE = ri-ghl' (Fr. rga- gard for you, pentru d-ta ; din
ler), vn. 1 a primi; (with, cu) a consideratie pentru d-ta. 5 My
spate ; a da o petrecere, un chef. kindest regards to, salutrile mete
2 fig. (with, cu) : a desrata, a prietenescl DomnuluI saii Doam-
hicanta. net... With the author's kind re-
REGALE, s. ospt, mare ban- gards, cu complimentele amicale
chet, chef, n. (prietenescI) ale autorului. I re-
REGALEMENT = rant, s. 1V. main, with high (the highest) re-
Regale. 2 petrecere, desfitare, f. gards, etc., primesce (primitI) in-
REGALIA= (L.), s. pl. .1 credintarea (prea) deosebitet mete
insigniile regalitteI, pl. 2 drep- consideratiunl. 6 Of no regard,
turi ale suveranittei, pl.-3 fig.: fra reputatie.
insignff, semne, pl. REGARDFUL = ri-giird'-ful, adj.
REGALITY = ri-gal'-i-ti, s. rega- (of) 1 atent (la), bagator de seamii
litate, f. V. Regal. (la), grijitor (de). 2 care are In
REGALLY =rif-gal-li, adv. re- vedere.
gesce. REGARDFULLY= li, adv. 1 cu
1 to REGARD =ri-gard' (L. re; atentiune, Cu bagare de seamk cu
Fr. garder), va. 1 inf. propriii, ingrijire. 2 cu consideratie, cu
pers. : a se uita, a privi, a litiga respect.
de seama ; : a fi intors care. REGARDING= ri-g5rd'-ing, adv.
2 a privi pe, a se referi la, a in privinta,.., cat despre, intru
se raporta la.-3 a pretui, a res- cea-ce privesce pe, relativ la.
pecta, a stima. 4 a tine seama REGARDLESS = les, adj. (of)
de, a se gandi la, a avea In ve- 1 neatent (la), nehigator de seam&
dere. 6 a celebra, a serbatori. (la), care neglijeazi, fix% a avea
6 fig. (as): a privi ca, a consi- In vedere, fAr a lua In seama.
dera ca, a tine safl a socoti de. 2 care nu se Ingrijesee (de), indi-
2 to REGARD, vn. aW aduce ferent (la), nephsfitor (la). 3*
aminte, aminti. despretuit. il Loc. 1 He is regard-
REGARD, s. 1* privire, less of danger, nu'i pasa sail ha-
turk oehire, f. 2 (to, pentru) bar n'are de primejdie. To be
consideratie, privintii, f. 3 bli- regardless of expense, a nu'i 'Asa
gare de seamk grij, Ingrijire, f. saii a nu avea habar de cheltuialk
4 pretuire, stimk f. respect, REGARDLESSLY= li, adv. cu
n. 5 prietenie, salutare, f. com- nepfisare, frii ingrijire.
pliment, n. 6 * reputatie, f. REGARDLESSNESS= nes, s.
7 * lucru important, insemnat, de nepsere, lipsii de Ingrijire. f.
seamk n. 8* intindere, prive- REGATTA = ri-gat'-tii (It.), s.
14te, vedere, f. 9 adm. : ins- regatk alergare de Mira; de lun-
pectie (a peidurilor). f. 10 ono- tre, de yahte, etc, f.

www.dacoromanica.ro
 - 337
REG REG
REGELATION=redj-i-W-sen, s. telor civile. Register office, hiuro
nou congelare saii inghietare, f. de plasare. Not in the register
REGENCY= rT'-gien-si (L. rego), book, (corahie) ne-lnregistrati.
s. 1* guvern, n. 2 regent, f. to REGISTER, va. 1 a inregis-
3 consiliti de regent, n. tra.-2 a Intipri (in mintej. 3
REGENERACY = impr. : a puncta. 4 a recomanda
(L. re, genus), s. regeneratiune, f. (o scrisoare), a trimite (o scri-
to REGENERATE = rEt, va. a soare de valoare). 5 adm. : a
regenera, a preinnoi; a Imbuntti. depune (desenuri, etc.) II Loc. 1 Re-
REGENERATE, adj. regenerat, gistered tonnage, tonaj oficial. 4 A
preinnoit; imbunfitlit. registered letter, o scrisoare rem-
REGENERATION = ri- glenf- er- mandatg.
C"-sen, s. regenerare, preinnoire,
REGISTRAR= trr, s. 1 inre-
f. ; imbunttire, f. gistratator, registrator, m.-2 fi-
REGENERATIVE = C-tiv, RE- ler al StreI civile, m. ; grefier,
GENERATING= C-ting, adj. care m. 3 perceptor de InregistrrI,
regenereaz, prelnnoiesee ; care universitate: arhivist,
imbudattesce. Loc. 3 Head registrar, director al
1 REGENT = rI'-gIent, adj. 1 registraturei. Registrar's office, re-
care guverneaz, stfipgnitor. 2 gistratur.
regent. REGISTRARSHIP = sip, s. sluj-
2 REGENT, s. 1 regent, m. re-. hi de grefier,
gent, f. 2 poet. : care stgpi- REGISTRATION= redjr-is-tre"-
nesce ; rege, zn. sen, s. inregistrare, f.
* REGENTSHIP - sip, s. re- REGISTRY = tri, s. 1 Inregis-
gent, f. trare, f. 2 registratur, f. 3
REGICIDE= redf-i-sald (L. rex, registru, catastif, n. condicg, f.
caedo), s. regicid, m. i n. II Loc. 2 Registry office, biurou de
REGIMEN - redj'-i-men (L.), s. plasare.
regim, n. dieta f. ii Loc. To observe REGIUS PROFESSOR = rr-gi-es
sau to keep a regimen, a urma un pro-fee-ser, s. profesor numit de
regim. Under a reginien, la dietg. rege, m.
A regimen of health, ingrijirea sO- REGLET = reg'-let (L. regla),
ntteL s. 1 arth. : ciubucgrie Jtreatfi,
REGIMENT = redj'-i-ment (L. f. 2 impr.: mic linie, f.
rego), s. 1 mil regiment, n. REGNANT = regf-nnt (L. rego),
2 * guvern, n. adj. domnitor, obtesc.
REGIMENTAL - men"-til, adj. to REGORGE= ri-gordy (L. re ;
de regiment, regimentuluL Fr. gorge), va. 1 a versa, a versa
REGIMENTALS = tal; s. pl. din noii.-2 (of, with, Cu) a ghif-
uniform, f. tui, a indopa, a umple.-3 a in-
REGION= rTf-glen (L. regionem), ghiti din nog.
s. regiune, f. loc, n. to REGRAFT = va. a
REGISTER = redr-is-ter (L. re, altoi din nog.
gestum), s. 1 registru, eatastif, n. to REGRANT, va. a conceda, a
condiek 1.-2 filer al StreI ci- acorda din nog.
vile, m. I Loc. 1 Parish register, to REGRATE = ri-gret! (L. re ;
registru parohial ; registru al ac- Fr. grafter), va. i n. 1 a precu-
H. L. Lolliot. Dig. Eng.-Rom., vol. II. 22

www.dacoromanica.ro
 338
REG REH
pelf ; a vinde din nod. 2 zi-
REGULARITY = lar"-i-ti, s. 1
dcirie : a razui. regularitate, f. 2 regula, f. II

REGRATOR = r, s. preeu- Loc. 1 For regularity's sake, pen-

pet, m. tru maI multa regularitate.
to REGREET = ri-grit! (L. re; S. REGULARLY = lar-li, adv. in
gretan), va. a saluta sail a se mod regulat.
Inchina (din nod). to REGULATE = let, va. a
REGREET, s. 1nchinare, Inchi- regula.
nliciune, salutare, f. salut, n. to REGULARIZE= Iiir-alz, va.
REGRESS= ri'-gres (L. re, gres- a regularisi, a regula, a pune la
sum), s. Intoarcere, retragere, f. cale.
to REGRESS= ri-gres', vn. a se REGULATION= 16"-n, s. re-
Intoarce. gulament, n. I! Loc. To draw up
REGRESSION = ri-gre'- en, s. the regulations, a face un regu-
Intoarcere, f. lament.
REGRET = ri-gret' (Fr.), s. [at, REGULATOR = le-ter, s. 1 p. :
for, lo] regret, n. &Aire, prere care reguleazi. 2 I., mee.: regu-
de red, f. II Loc. To my great re- lator, n.
gret, Cu mare parere de red. With to REGURGITATE= ri-ghee-gi-
regret, cu parere de red. I feel tet (L. re, gurges), v. 1 va. a versa
regret, 'mi pare red. din noil. 2 vn. a deborda, a se
to REGRET, va. (to, de a, sit.) reverse.
prea red, a regreta. Loc.
i REGURGITATION= W-en, s.
I regret it extremely, 'mi pare noui vrsare, f.
foarte red. to REHABILITATE = ri'-a-bil"-
REGRETFUL = ful, adj. 1 (op i-tet (L. re, habeo), va. a rea-
cu prere de red (de a, ca). bilita.
2 regretabil. REHABILITATION =
REGRETFULLY= ful-li, adv. s. reabilitatiune, reabilitare, f.
cu parere de red. to RE-HEAR = ri-hie (L. re ; S.
REGRETTABLE = ta-bl, adj. hyran), va. [perf. ci ptr. Reheard]
regretabil. a au0i din nog.
REGUERDON = ri-ghee-den RE-HEARING = ing, s. a doua
(L. re ; Fr. guerdon), s. rsplat, f. auditiune sad ascultare, f. II Loc.
* to REGUERDON, va. a rsplti. To give a re-hearing, a au0i (sail
1 REGULAR = reg'-lu-lar (L. a asculta) Inca o data.
rego), adj. 1 inf. gen. : regulat. REHEARSAL = ri-he-sfil, s. 1
2 In regul. 3 adevrat; inf. recitare, declamatie, f. 2 isto-
TM: adeverat, curat, afurisit, de risire, naratiune, povestire, f.
frunte, grozav, prima. V. Down- 3 teat.: repetitie, f.
right. i Loc. 1 A regular mode of to REHEARSE= ri-hers', va. 1 a
living, o viata regulata. 2 To be recita, a spune pe din afari (pe
regular, l.: a fi In regula. A re- de rost). 2 a istorisi, a nara, a
gular deed, un acrin regula. To povesti. 3 teat.: a repeta, a face
make regular, a regularisi, a pune o repetitie. 4 a declama.
]a cale. REHEARSER = ni-hee-ser, s. 1
'2 REGULAR, s. 1 calugiir, ni.- care reciteaz, sad spune pe din
2 pl., mil.: trupe regulate, f. pl. 2 narator, povestitor, m.

www.dacoromanica.ro
 339
REH REI
3 teat. : care repeteaz. 4 de- uci. 1 a intari, a trimite trupe
clamator, m. ajuttoare. 2 fig. : a mitri, a
to RE-HEAT = ri-hit', va. a in- spori.
vildi din noil. RE-INFORCEMENT = mnt, s.1
to REIGN = rn (L. regno), un. intrire, f. 2 intritur, f. ;
[over, peste] a domni. trupe ajuttoare, pl. 3 fig. : aju-
REIGN, s. 1 domnie, f.-2 st- tor, n. sporire de puteri, f. ; spri-
pnire, suveranitate, f. 3 im- jin, n.
periii, regat, n. 4 fig. : regnu, to RE-INGRATIATE, va. (with)
n. ii Loc. 2 To hold one's reign, a a fi iertat (de), are veni la favoare
guverna. (lng).
REIGNING = rn'-ing, adj. 1 to RE-INHABIT, va. a locui
domnitor. 2 fig. : obstesc. din nou.
to RE-ILLUMINE, va. a lumina REINLESS= rEn.'-les, adj. 1 fr
din nod. hturl. 2 fig. : desfrinat, des-
to RE-IMBARH, v. V. to Reem- trdblat. V. Rein.
bark, etc. REINS= renz (L. renem), s. pl.
to RE-IMBURSE = rr-im-brs" sale, f. pl. mijloc, n.
(L. re, in, burra), yet. a rambursa, to RE-INSERT , va. a insera
a plti inapol, a despfigubi de din nat.
cheltuell. RE-INSERTION, s. nota inser-
RE-IMBURSEMENT = mnt, s. tiune, f.
ramburs, n. plat inapoi, desp- RE-INSPECTION, s. nota inspec-
gubire de cheltuieli, f. tiune, f. -
to RE-IMPORT, uci. a reimporta. to RE-INSPIRE, uci. 1 a inspira
to RE-IMPOSE, va. V. to Impose. din noii. 2 fig. : a reinsufleti.
to RE-IMPRESS, va.a reimprima, to RE-INSTALL, uci. a reinstala,
retipri ; a -grava din nog. a restabili.
RE-IMPRESSION, s. reimprimare, to RE-INSTATE, va. 1 a resta-
retiprire, f. bili. 2 adm.: a reintegra.
to RE-IMPRINT, va. a retipri. RE-INSTATEMENT, s. reinte-
to RE-IMPRISON, va. a intern- grare, f.
nita din not'. RE-INSURANCE, s. contra-asi-
RE-IMPRISONMENT, s. nou in- gurare, f.
temnitare, f. to RE-INSURE, uci. a face o con-
REIMS= rImz(?),s. pl. curele, pl. tra-asigurare, a asigura din noti.
REIN = rn (Fr. retie), s. ht, to RE-INTEGRATE, ucz. a rein-
dirlog, n. darloagil, f. tegra, a restabili.
to REIN, yet. 1 a duce cu WA- REINTEGRATION, s. reintegrare.
N], a htui, a mina.-2 a pune to RE-INTER, va. a ingropa sad
friul.-- 8 fig. : a infrina, a stfipAni. a inmorminta din noil.
2 to REIN, un. a asculta de to RE-INTRODUCE, va. a intro-
hturi. duce din noii.
REINDEER= rn'-dir (S. hranas, to RE-INVEST, va. 1 a imbraca
deor), S. [pl. Reindeer] ron, m. I! din nod. 2 mil.: a impresura
Loc. Reindeer-moss, bot.: leprarita (cu oaste) din noil. 3 fig. : a
-renilor. plasa sail a da din noii (bard) cu
to RE-INFORCE = rr-in-fors", dobnd.

www.dacoromanica.ro
 310
REI REL
RE-INVESTMENT, s. 1 mil. : * to REJOURN= ri-gIfirn', v. V.
noua impresurare, f. 2 noui to Adjourn.
plasare (de bani), f. to REJUD GE, va. a judecal
to RE-INVIGORATE, vn. a reda din noil.
putere. REJUVENESCENCE= -ri-giV-vi-
to RE-INVITE, va. a invita sail nes"-sns (L. re, juverds), s. Intl-
a pofti din nor'. nerire, f.
to RE-ISSUE, va. a emite din not' to REKINDLE, va. a aprinde
RE-ISSUE, s. noua emisiune, f. din not'''.
to REITERATE= ri-it'-r-Et (L. to RELADE, va. a incarca din nofi.
re, iterum), va. a reinnoi. to RELAND= ri-land', va. i n.
REITERATE, adj. reinnoit. a debarca din nofi.
REITERATEDLY= ed-li, adv. to RELAPSE = ri -laps' (L. re,
de mal multe oil. lapsum), vn. [from, din ; into, in}
REITERATION= E"-6n, s. re- a recklea. 2 a reveni.-3 a se
innoire, f. indeprta.
REIVERS = (?), s. pl. RELAPSE, s. recklere, f.
talhari, m. pl. RELAPSER=ri-lap'-ar, s. per-
REIVING= ing, s. talharie, f. soani recklutit in eresie, f.
to REJECT -= ri-giect' (L. re, jac- 1 to RELATE = ri-lEt" (L. re,
turn), va. 1 a arunca, a lepda. latuni), va. 1 [lo, cuiva] a istorisir
2 a refusa, a rcspinge. 3 a a nara, a povesti, a spune.-2 a
prsi. alia prin inrudire).
REJECTION = ri-glee-sfin, s. 1 2 to RELATE, vn. (lo, la) a se-
aruncare, lepdare, f. 2 refus, referi.
n. respingere, f. 3 prfisire, f. RELATED= ed, ph% 1 l.: re-
1 to REJOICE= ri-glols' (L. re; ferindu-se la. 2 p. : aliat (cu)r
Fr. joie), va. a bucura, a in- rud (cu).
veseli. RELATER = Cr, s. narator,.
2 to REJOICE, vn. (al, in, lo, povestitor,
de) a se bucura.-2 fam. (in): a RELATING= ing, adj. fi ppr.
fi mandru (de); a se fuduli, a se (to) : referitor (la).
puni, a se ratoi. RELATION= ri-16'-sn, s. 1 isto-
REJOICING = ri-efor-sing, s. 1 risire, naratiune, povestire, f. ;
serbare, f. 2 bucurie, veselie, dare de sean* f. raport, n. 2
f. II Loc. 1 Great rejoicings, marl pl., cont.: relatiuni, termene, pl.
serbari. 3 raport, n. analogic, privintir
REJOICINGLY = adv, cu bu- proportie, f. 4 alianti, rudenie,
curie, cu veselie. f. b rud, f. p Loc. 2 Friendly
to REJOIN = ri-gIoin' (L. re, relations, relatiunI de prietenie.
Jingo), v. 1 va. a ajunge. 2 vn. 3 In relation lo, in privinta...,
a replica, a rapunde. cat despre ; in ra.port cu, in pro-
REJOINDER = cl'r, s. 1 replica, portie Cu.
f. rspuns, n. 2 lege: replica, f. RELATIONSHIP = sip, s. ru-
* REJOINDURE = gl-r, s. I'm- denie, alianta, f.
brtiate, f. RELA,TIVE rel'-a-tiv, adj.
to REJOINT = ri-gioint', va. 1 (to, la) privitor, relativ. 2 po-
a ajunge.-2 ziddrie : a rostui. sitiv, precis.

www.dacoromanica.ro
 341
REL REL
2 RELATIVE, s. 1 Z. : un ce re-. len (lis), va.1 a umbla mai incet.
lativ. 2 p. : rudk, f. 2 fig. : a induiosa. 3 a topi.
RELATIVELY = li, adv. (in 2 to RELENT, vn.1 a se induiosa.
mod) relativ. 2 a se topi. 3 focal, furtuna,
RELATIVENESS= nes, s. ca- etc. : a se potoli. 4 * a se cal.
'meter relativ, n. [I Loc. 1 To cause to relent, a in-
to RELAX = ri-lacs' (L. re, duiosa. He would not relent, a fost
laxus), va. 1 a sloboli, a mar nemilos.
liisa din, a desface, a deslega. RELENTING = ing, s. Indujo-
2 fig. : a se mai lsa din, a pierde vare, f.f.
din, a se potoli, a se linilti. 3 RELENTLESS = les, adj. ne-
a odihni (mintea). 4 med. : a milos, neinduplecat.
provoca dese iesirl. RELENTLESSLY= li, adv. Ma
2 to RELAX, vn, (from, din) 1 mila.
a se mal lsa. 2 a se indu- RELENTLESSNESS = nes, s.
pleca. 3 a se odihni. 4 a se natura saii fire neinduplecatii, f.
Inveseli. 5 (into de) a se to RE-LET = ri-let' (L. re ; S.
lsa dus. II Loc. 4 To relax into a lactan), va. a inchiria din noii.
smile, a suride, a se inveseli. RELEVANCY = rel'-i-vin-si (L.
RELAX, adj. neintins, nestrins. re, levis), s. potrivire, proportie,
RELAXATION = rel'-aes-6"-sn, relatie, f. raport, n.
s. 1 slobogire, lasare, deslegare, RELEVANT = vant, adj. (to,
f. 2 odihni, f. 3 med. : iesire la, Cu) aplicabil, potrivit; care se
afar, f. refer la. V.'Irrelevant.
RELAXATIVE=ri-lacs'-ii-tiv, s. RELIABILITY = rif-lai- - bil"-
curtenie, f. laxativ, n. i-ti, RELIABLENESS= ri-1al'-ii-13.1-
RELAY = ri-le' (Fr. relais), s. nes (L. re; S. licgan ?), s. Mere-
conac, popas, n. post, f. dere, f.
to RE-LAY = ri-1E' (L. re ; S. RELIABLE = ni-lai'4-13'1, adj.
legan), va. a asela, a punedin noii. demn sa vrednie de incredere.
to RELEASE= (L. re ; Fr. RELIANCE= ns, s. (on, In)
laisser), va.1 a sloboli, a da drum, Incredere, f.
a pune in libertate. 2 (from, RELIANT = ant, adj. (on, In)
<le) a sepa. 3 (from, de) a des- increlptor.
arca, a scuti. 4 a renunta la RELIC = rel'-ic (L. re, linquo),
(un drept). s. 1 moaste, f. pl. 2 pl. ramk-
RELEASE, s. 1 slobolire, pu- sitele pfimintesci, f. pl.
nere in libertate, f. 2 sciipare, RELICT = ict, sf. v6duvii, f.
f. 3 usurare, f.-4 intrerupere, RELIEF= (L. re, levis), s.
odihnii, f. 5 descarcare, scu- 1 [from, la] usurare, potolire,
tire, f. aunare, domolire, f. 2 pr. ext.:
RELEASEMENT = mnt, s. V. scpare, f. 3 ajutorare, f. aju-
Release. tor (aefiune), n. 4 ajutor, n.
RELEASER= Cr, s. carescapi. subventie, f. 5 indreptare, re-
to RELEGATE = rel'-i-ghiit (L. paratie, dreptate, f. 6 mil.:
re, lego), va. a exila, a goni, a ridicare (de gardei), f. ; garda,
surghiuni. sentinel, f. 7 t. de arid : re-
1 to RELENT = ri-lent' (L. re, lief, n. Loc. 3 Oh ! give relief !

www.dacoromanica.ro
 342
REL REL
o t ajutati-mI o I venitI intea- RELINQUISHER = r, s. care
jutorul meil I 5 To pray relief, prsesce.
a cere dreptate. 7 In relief, in RELINQUISHMENT= mat, s.
relief. piirsire. f.
RELIEFLESS= les, adj. fail RELIQUARY = s.
ajutor. chivot, n. raclk f. (in care se fin
RELIER s: fon, In) mowte). V. Relic.
care se Increde. V. Reliability. RELISH=rel'-is (L. re ; Fr. M-
RELIEVABLE= ri-lIv'--b'l, adj. etier), s. 1 [of, for, pentru] aple-
Inteajutorul cfiruia poate veni care, f. gust, n.-2 gust (de ceva),
cineva V. Relief. n.-3 fig. : farmec, n. 4 fig.
to RELIEVE = ri-11v', va. 1 a miros, parfum, n. 5 gtire cu
usura, a potoli, a alina, a domoli. sare, etc. a bucatelor, f. 6 bu-
2 (from, de, din) a sciipa, a cilia' bunk f.
scoate ; (of, de) a usura (de o greu- to RELISH, va. 1 a da gust
tale). 3 a ajuta, a veni Intea- la ; a face mal gustos, mal pi-
jutor. 4 a da de poman, a face cant. 2 a gusta. 3 a-I place
poman. 5 a da dreptate. 6 gustul de.-4 fig. : a mirosi a, a
mil. : a ridica (garda) ; fig. : a avea un miros saii un parfum de.
Inlocui (pe cineva). 7 t. de arid 2 to RELISH, vn. 1 (to) a avea
gust (s), a-I place (sh). 2 fig.
i de literaturei : a Infrumusela.
RELIEVER = r, s. ajutitor, a face plcere (cuiva). 3 (of) a
ajutor, m. avea un miros saii parfum (de),
RELIEVING = ing, adj. aju- a mirosi a.
ttor. RELISHING= ing, adj. gustos.
RELIEVO = o, s. reliev, re- to RELIVE = ri-uy', un. a. trAi
lief, n. din noil.
to RE-LIGHT = ri-laIt!, va. 1 a to RELOAD = ri-ld', va. a In-
aprinde din noii.-2 a lumina din arca din not'.
nou. to RELODGE = ri-lodj', va. a
RELIGION= ri-lidjf-ln (L. reli- gzdui saii a ospta din nog.
gionem), s. 1 religie, f. 2 pl. RELUCENT=ri-lid'-snt (L. re,
riturI, ceremonil religioase, pl. lux), adj. limpede, strlucitor.
RELIGIONIST = ist, s. 1 per- RELUCTANCE= ri-le-tns, RE-
soan cucernick cuvioask evla- LUCTANCY= tn-si, * RELUC-
vioas, pioasil, f. 2 int. red. TATION = rel'-c-tu-sn (L. re,
bigot, m. higotk f. luctor), s. [against, to, sA, pentru]
RELIGIOUS = ri-lidj'-ls, adj. desgust, n. neplcere, schrbil, f.
(as, lo, in, In privint) cucernic, RELUCTANT= tnt, adj. 1 p. :
cuvios, evlavios. pios, religios. care nu vrea, cruia II e searbii
2 RELIGIOUS, s. clugr, -rno- (to, sh). 2 I.: fcut fr bunk-
nah, m. voint, cklandu-s1 pe inim.
RELIGIOUSLY= 1i, adv. cu re- 3 coditor, sovitor. . 4* care se
ligiositate, cu stintenie. lupt, care face sfortrI. II Loc. 1
to RELINQUISH ri-ling'-cilis I was sail I felt reluctant lo, 'ml
(L. re, linguo), va. 1 a phrsi. era searb s ; nu voiam. 3 Re-
2 a renunta la. 3 a se desista, luctant witness, inartor coditor,
a se Ifisa de (o pretenliune). sovitor.

www.dacoromanica.ro
 343
REL REM

RELUCTANTLY = Ii, adv. frii a amana la o alta audient. 3

buna-vointa, calcindu-st pe inim, com.: a contra manda.
cu scarba, fr voia sa. REMANDMENT = ment, s. ama-
to RELUME = ri-115m', to RELUM-flare, f.
INE = in (L. re, lumen), va. 1 REMANENT --= remf-a-nent, adj.
a aprinde din nog. 2 a ilu- remas. V. to Remain.
mina din nod. REMARK = ri-mare (L. re ; S.
to RELY= ri-lat', an. (on, in) a mearc), s. Insemnare, observane,
avea incredere, a se merado; a f. I/ Loc. To pass remarks, a face
se rasa pe (cineva). V. Reliability. observant.
ii Loc. You may rely on its being 1 to REMARK, va. i n. la re-
ready, En sigur &A va fi gata. marca, a observa, a bga de seama.
Rely on me, lsati-ve pe mine. 2 * a deosebi.-3 a atrageaten-
to REMAIN = ri-men' (L. re, ma- tiunea. 4 a atrage atentiunea
neo), vn. 1 a sta, a remane. cui-va asupra unut lucru; a face
2 a remane. 3 * (upon) a locui, observatia ca. 5 (on, asupra,
a sedea, a sta. I Loc.1 They remain- privitoare la) a face observant ; a
ed in friendship, ad remas prietent. critica. Loc. 1 Did you remark
II

I remain athome to-day, stail acasi it? al bfigat de searna ? 4 He re-

adl. lremain yours truly, rman al marked me that, a atras atentiu-
d-tale (d-voastre) sincer sad prea nea mea asupra. 5 His conduct
devotat. 2 Nothing remains, nu was remarked on, purtarea sa fu
remne nimic. What remains lo criticat.
he done, ce mat rmane de facut. 2 to RE-MARK= ri-mare', va.
To remain over, a mat remane a Insemna din nod.
afara de sta. REMARKABLE =
REMAIN, s. 1 rest, n. 1'611144a, adj. remarcabil, Insemnat.
f. V. Remains. 2 * sedere, f. REMARKABLENESS = b'l-nes,
1 REMAINDER= ri-men'-der, s. s. natura remarcabil, f. carac-
1 rest, remas, n. remasit, f. ter remarcabil, n.
2 remsite, pl. 3 art. : rest, REMARKABLY = bli, adv. In
n. 4 I. de dr. : reversibilitate, mod remarcabil.
f. drept de reversiune, f. REMARKER = ri- - er, s.
2 REMAINDER, adj. remas. observator, m.
REMAINING.= ing, adj. care to REMARRY= ri-mar'-ri (L. re,
remane, remas. II Loc. All I have mas), v. 1 vn. a se recsatori.
remaining, tot ce'ml remane. 2 va. (to, with, cu) a recasatori.
REMAINS = ri-menz', s. pl. 1 to REMEASURE=ri-mejf-er, va.
resturl, remasite, pl. 2 re- a msura din nod.
masite pamIntesct, pl. II Loc. REMEDIABLE = ri- -
X's remains, operile postume ale (L. re, medeor), adj. care se poate
lut X. Indrepta, lecui; la care se poate
to REMAKE= ri-mee (L. re ; S. remedia.
macian), va. [pert fi ph.. Remade] REMEDIAL = al, adj. care in-
a reface. drepteazi, remediazii, lecuiesce.
to REMAND = ri-mand' (L. re, REMEDIATE= et, adj. de aju-
mando), va. 1 a rechiema, a tor, ajuttor, indatoritor.
porunci si se Intoarca. 2 lege REMEDILESS rem'-i-di-les, adj.

www.dacoromanica.ro
 344
REM REM

fArA leac, firA remediii, Ireparabil, s. 1 cel, cea care aduce aminte,
iremediabil. amintesce ; amintitor. 2 me-
REMEDILESSLY=-11, adv. fruit mento, suvenir, n. amintire f. 3.
leac, fr remedia. secretar, pzitor al arhivelor, m.
REMEDILESSNESS =nes, s. na- to REMIGRATE= rem'-i-gr8t (L.
tut% iremediabil, f. re, migro), vn. a se Intoarce.
REMEDY = rem'-i-di, s. (for, to REMIND = ri-malnd' (L. re ;
pentru, contra) leac, remedi, n. S. gemynd), va. a reaminti.
to REMEDY, va. a Indrepta, a REMINDER = 'er, s. 1 cel, cea
lecui, a remedia. care reamintesce ; reamintitor.
to RE-MELT = ri-melt', va. a 2 memento, n. V. Remembrancer.
topi din noil. REMINDFUL = ful, adj. re-
to REMEMBER = ri-memr-h6r amintitor.
(L. re,tmemor), va. 1 a'sT aduce REMINISCENCE = rem'- i-nis "-
aminte, a'sT aminti. 2 a recu- sns, REMINISCENCY = (L.
noasce (pe cineva). 3 a aduce reminisci), s. reminiscentA, f.
aminte, a amInti. 4 a nu uita; to REMISE = ri-maTz' (L. re, nzis-
a da un bacsis, o re'splati (cuiva). sus), va. a ierta.
5 * (of) a reaminti. II Loc. 1 I REMISS = ri-mis', adj. 1 mis-
don't remember, nu'inl a duc a minte. care, etc. : Inca ; fringhie, etc.
He remembers seing it, 41 aduce neintins, nestrIns. 2 fig.: negli-
aminte cA 'l-a v 'Out. Remember ! gent, neexact, far grijA, Incet.-3
adu-p aminte! aduceli-v aminte ! bleg, moale, m ola tic, soarbc-zeam'a.
Now I am remembered, acum, REMISSFUL = ful, adj. Indu-
cAnd me gAndese la aceasta. 2 Do rAtor, milos, neilostiv.
you remember her o recunoscl? REMISSIBLE= i-h'1, adj. de
3 Remember me kindly to your iertat.
mother, te rog sA arktI compli- REMISSION= ri-mis'-n, s. 1 do-
mentele mele mameT d-tale. 4 He molire, potolire, usurare, f. 2
will remember you in his will, nu scutire (de imposite, etc.), f. 3
ve" va uita In testamentul sii. remisiune, iertare (de pa cate), f.-
Please lo remember us, nu ne 4 med. : potolire, slAbire (a boa-
rog. lei), f. 5 com. : remisii (redn-
REMEMBERER = 6r, s. care IsT cere a und datorii), f.
aduce aminte de. REMISSIVE = iv, adj. (of) ier-
REMEMBRANCE ri-mem'-brns, ttor.
s. 1 aducere aminte, amintire, REMISSLY= li, adv. cu ne-
memorie, f. 2 * Insciintare, f. gligent, lark Ingrijire.
Ii Loc. 1 In remembrance of, ca REMISSNESS= nes, s. 1 (in)
amintire. To the best of my remem- negligenfa, neIngrijire, lipsi de
brance, In cAt 'mi aduc aminte. grijA, nelAgare de seamA, lips
Within man's remembrance, de de exactitate, f. 2 moliciune,
memorie de om. Give my kind re- IncetinealA, lipsA de rIvnA, f.
membrances lo him, spune-1 multe REMISSORY=-6-ri, adj. de re-
complimente din partea mea. To misiune, de iertare, etc. V. Re-
be of weak remembrance, a avea mission.
o memorie slabA. V. Memory. to REMIT = ri-mit' (L. re,
REMEMBRANCER = brAn-setr, millo), va. 1 a'sT potoli

www.dacoromanica.ro
 345
REM REM

etc.)) a se domoli, a se znaI lsa. REMORSE ri-mors' (L. re, mor-

2 a ierta ('ideatele) ; a scuti de, deo) s. 1 mustrare de cuget, re-
a micsora fo pedeapsd, un imposit, muscare, f. 2 * comptimire,
etc.). 3 a remite, a preda, a f.-3 Ingrijare continuit, f.
Inmana (to, cuiva). 4 (to, In) II Loc. 1 To feel remorse, a avea
pune din noil (in libertate). remuscArl de cuget.
5 com.: a trimite (banI). REMORBEFUL=--ful, adj. 1 plin
2 to REMIT, on. a se potoli, a de remuscArl.-2*comptimitor,
se micsora. de milA, milostiv.
REMITMENT = ment, REMIT- REMORSEFULLY= ful-li, adv.
TAL= tid, s. 1 Inmnare, pre- 1 cu remusciirl de cuget. 2 cu
dare, f. 2 remisiune, iertare,
scutire, f. REMORSELESS= les, adj. 1
REMITTANCE = tans, s. tri- fr remusciiri de cuget. 2 ne-
mitere (de ban, f. II Loc. To make milos.
large remittances, a trimite sume REMORSELESSLY= 11, adv. 1
fr'i remusarI de cuget.-2 fr
REMITTER = ter, s. 1 persoan mil.
-care depune sari trimite han!; REMORSELESSNESS = nes, s.
expeditor, m. 2 persoan care 1 lipsii de remusciff, f. 2 cru-
iart, gratiaz (o pedeapsd, etc.). slime, f.
3 lege: reintegrare, f. REMOTE= ri-m5V(L. re, moveo),
REMNANT= remi-nfint (L. re, adj. 1 IndepOrtat; departe (adv.).
maneo), s. 1 rest, remas, n. re- 2 vreme deprtat. 3 fig.;
rnsit, f. 2 remAsite, pl. 3 strin. 4 fig. : slab. II Loc. 1
comas, cuma, n. ; bucati (de Remote from, de parte de. 2 At
ca'rpii, etc.), petia, f. ; buctick no very remote period, la o vreme
de hartie), f. nu prea deprtatft. 4 A remote
2 REMNANT, adj. remas. idea, o slabA idee.
to REMODEL = ri-modi-el (L. re, REMOTELY = 1i, adv. 1 de-
modus), va. 1 a da o nouA formii parte, de departe, in (la) depfir-
la. 2 1. de arid a modela din tare.-2 fig. slab. II Loc. Remotely
3 literature a modifica, related io, 1. o rud de departe ;
a preface (o lucrare). 2. care n'are de cAt o mic re-
REMOLTEN=ri-mal'-en (L. re; latie ca.
S. mellan), adj. topit din noii. REMOTENESS = nes, s. bide-
REMONSTRANCE ri-mon'-strAns prtare, depirtare, distant, f.
(L. re, monstro), s. 1 dojan, mus- REMOTION= ven, s. 1 V. Re-
trare, f.-2 demonstratie, mani- moteness. 2 miscare, f. 3 ab-
festatie, descoperire, f. sentA, lips, f.
to REMONSTRATE-= stret, an. to REMOULD = ri-mld' (L. re ;
1 (with, pe; on, despre) a dojeni, S. molde), va. a turna din noil
a mustra. 2 a spune cu un ton in tipar, a topi din nod.
de mustrare. 3 * (unto, cuiva) to REMOUNT = ri-maiint' (L.
a arAta cusururile. re, nions), va. pi n. a se sui din nou.
REMORA = rem'-6-r (L.), s. 1 REMOUNT, s. mil. : remontii, f.
pesce; remora, f. 2 fig. : pie- REMOVABILITY = -
dick, f. obstacol, n. bil"-i-ti, s. 1 putinti de mutare,

www.dacoromanica.ro
 346
RENI REN

f. 2 amovibilitate, f. V. Re- REMOVER = ri-mfiv'-er, s. care

mota. departeaza, etc. V. to Remove.
REMOVABLE = adj. 1 to REMUNERATE = ri-mia'-ner-
care se poate muta.-2 amovibil. Llt (L. re, munus), va. a remu-
REMOVAL =Al, s. 1 departare, nera, a resplati, a retribu.
Indepartare, mutare, f. transport, REMUNERATION = C"-n, s.
n. 2 luare, scoatere, f.-3 mu- remuneratie, resplata , retribu-
tare, schimbare de domicilia, f.; ire, f.
plecare, f.-4 sehimbare (de loe, REMUNERATIVE= RE-
de posilie), f. 5 destituire, dare MUNERATORY = "-ter-i, adj.
d'ara, f. 6 Indreptare, supri- remunerator, care tine loe de re-
mare (de abusuri, etc.), f.-7 hir. muneratie, etc.
ridicare (de aparca), f. to REMURMUR = ri-mer'-mer (L.
to REMOVE = ri-mav', va. 1 re, niurmur), 1 va. a spune din
a departa, a Indeprta, a trans- noii (soptind), a opti din nol-
porta. 2 a lua, a scoate ; a hi- 2 vn. a resuna.
latura (o piedicd, o dificulto/e); a RENAL =rif-nal (L. renalis),adj.
vindeca (o boald) ; a suprima (o 1 anat.: renal, referitor la rinichl.
durere). 3 a muta (mobilele). 2 nied. : nefretic.
4 a muta (pe cineva din Iocul lui), RENARD=ren'-ard (Fr.), s. V.
a schimba (locul cuiva); a duce. Reynard.
5 a destitui, a da M'ara. 6 a RENASCENT = ri-nasf-sent (L. re,
Indrepta, a suprima (un abus). nascor), adj. renaseetor.
7 hir. : a ridica (un aparat). RENCOUNTER = renf-caiin-ter
2 to REMOVE, vn. 1 (from) a se (L. re, in, contra), s. Intelnire, f.
departa, a se Indeprta (de) ; a to RENCOUNTER, v. V. to En-
parasi ; a se retrage (din), a se counter.
duce (de la un loc).-2 a se muta. to REND= rend (S. rendan),
3 a's1 schimba locul. 4 a se va. [per f. fi ptr. Rent] a rupe.
transporta.-5 a trece. 2 a despica, a sfrilma. 3 a'si
REMOVE, s. 1 deprtare, Inde- smulge (parul din cap). 4 (from,
prtare, f. transport, n.-2 mu- cuiva) a smulge. 5 vn. a se
tare, plecare, f. 3 pas, m. 4 rupe, a se despica. II Loc. To rend
grad, n. gradatie, treapta, f. 5 asunder, 1. a rupe In done; 2. a
interval, n. dista*, f.-6 conac, despica In done. To rend away
popas, n. po0a, f. etapa, f. ; 7 (off), a smulge.
bucea.: felul antlt de bucate, n. to RENDER=renf-der (L. re,
8 aeslare (la sah, la dame), f. do), Da. 1 a da Indrt, a Inapoia;
9 aildrie schimbare a pot- a face. 2 a da (o dovadd) ; a
coavelor (de la un picior la pune (mina) la, a da o mana de
f. ajutor. 3 (in, into, In, pe) a tra-
REMOVED = ri-mavd', adj. si duce; a spune, a exprima, a grai,
ptr. 1 departat, Indeprtat, retras, a rosti. 4 a inchina, a preda.
singuratic. 2 de gradul al... 5 a topi (untura). II Loc. 1 To ren-
II
Loc. 2 A cousin seven times removed, der back, a restitui. 4 To render
un ver de gradul al saptelea. one's self, a se preda. To render
REMOVEDNESS= nes, s. de- up, 1. a Inchina, a preda ; 2. a
partare, Indeprtare, f. renunta la, a ceda.

www.dacoromanica.ro
 347
REN REN

2 * to RENDER, vn. a da soco- gerunnen) chiag, n. maia, f. V.

teal, a mrturisi. RUNNET.
1 RENDER, s. 1 persoan care to RENOUNCE= ri-naiins' (L. re,
rupe, etc. 2 * mrturisire, f. nuncio), 1 va. a renunta la (A).
2 RENDER, s. 1 predare, Inchi- 2 a renege, a prsi, a se lepda
nare, f. 2 deslusire, marturi- de. 2 vn. a renunta.
sire, f. 3 lege: dajdie, dare, RENOUNCE, s. la ccnii: renont, f.
datorie, rent, arena', f. RENOUNCEMENT = malt, Re-
RENDERING= ing, s. 1 'Map. nouncing = ing, s. renuntare,
iare, dare Indart, f. 2 tra- lepdare, pfirsire, f.
ducere, f. 3 ziddrie: tencu- RENOUNCER= r, s. care re-
lalfi, f. nunt, se leapad de.
RENDEZVOUS, = ren'-de-vu(Fr.), to RENOVATE = ren'-o-vet (L.
s. Intlnire, f. rendez-vouss, n. re, novils), va. 1 a reinoi. 2 a
to RENDEZVOUS, v. 1 vn. a se Intineri.
Intlni (la un loc).-2 va. a aduna, RENOVATION = ve"-sen, s. 1
a Intruni (la un loc hoteirit). renovatie, f. 2 reInnoire, f.
RENDITION = ren-di'-n, s. 1 RENOWN= ri-naiin' (L. re, no-
Inchinare, predare (a und celdri), men), s. renume, m. celebritate,
f.-2 traducere, f. V.1 to Render 4. faimit, veste, f.
RENEGADE = ren'-i-ghed, RENE- to RENOWN, va. a face (pe ein eve)
GADO = ghe"-do (L. re, nego), s. vestit.
1 renegat, apostat, m. 2 mil.: RENOWNED = ri-naiind', adj. pi
desertor, fugar din oaste, ni. ptr. renumit, celebru, faimos ,
3 fam.: derbedea, vagabond, in, vestit.
haimana, f. RENOWNEDLY
* to RENEGE= ri-nidj', va. fi n. adv. cu faim, cu renume.
a nega, a renege. RENOWNER= er, s. (of) ves-
to RENERVE = ri-nerv' (L. re, titor, bard, ; care face (pe
nervus), va. a hitri. cineva) vestit.
1 to RENEW.= ri-nIa' (L. re; S. * to RENT, va. V. to Rend.
niwe), va. 1 a reInnoi. 2 a face 1 RENT, perf. i ptr. de la to
din noii cunoscinti cu. 3 a re- Rend.
Incepe. 2 RENT = rent (S. rendan), s. 1
2 to RENEW, vn. a se renasce. ruptura, f. 2 rupere, sfasiere,
RENEWABLE= adj. care f.-3 schismil (in f. 4
poate fi reinnolt. geol.: crpfiturii, sprtur, f.
RENEWAL = RENEWING= 3 RENT =rent (S.), s. 1 chirie,
ing, s. reinnoire, f. arenda, f. 2 dare, dajdie, f.
RENEWER = er, s. renova- 3 venit, n. renta, f. II Loc. 1 Quar-
tor, m. ter's rent, castiii. Rent-day, di de
RENITENCE 1i-11W-tens, RE-. plat a castiultd. Rent-free, scutit
NITENCY= ten-si (L. re, nitor), de chirie. 2 Rent-charge, dare
s. Impotrivire, resistentil, f. anualft (de plcitil). 3 Rent-roll, rol
RENITENT = tent, adj. re- (list) de veniturI. Rent-service,
sistent. arendi cu clack (beilic).
RENNET = ren'-net s. 1 (Fr. to RENT, va. 1 (of, de la) a in-
reinelle), mer crefesc, n. 2 (S. china; a lua cu chirie, cu arenda.

www.dacoromanica.ro
 348
REN REP
2 a Inchiria, a arenda; a da cu 2 REPAIR, s. 1 4 loc de retra-
arend, cu chirle. 3 pentru gere, sedere, f. 2 4 (to) plecare
to Rend. (pentru), reintoarcere (In), f.
RENTABLE = rent'- -IA, adj. REPAIRER= ri-per'-r, s. care
care se poate Inchiria, arenda. repara.
RENTAL =Al, s. rol, n. lista, REPARABLE = rep'-a-r-.0, adj.
f. (de veniturl). care se poate repara, etc.
RENTER = r, s. 1 chirias, REPARATION= r"-sn, s. 1
Locatar, arendas, ni. 2 proprie- reparatie, f. 2 fig. : Indreptare,
tar, mosier, m. satisfactie, f. 3 Insiinitosire,
to RENTER = rent'-r (L. re, tra- Intremare, f.
here), mi. cuseitorie: a carpi fall REPARATIVE= rii-tiv, 1 adj.
s se va05. cusatura. Indreptiltor. 2 s. leso sari re-
RENUNCIATION = media care te Intremeaza, care
s. 1 (of, la) renuntare ; para- red putere.
lepdare, f. REPARTEE = rep-Ar-ti' (L. re,
to RENY= ri-nar (L. re, nego), pars), s. rspuns, n. riposta, re-
va. a renega. plica, f.
to RE-OCCUPY, va. a reocupa. to REPARTEE, vn. a rspunde,
to RE-OPEN, va. a redeschide. a replica, a riposta.
RE-OPENING, s. redeschidere, f. REPARTITION=
to RE-ORDAIN= rI-or-dEn', va. s. Irnprtealli, repartitiune, f.
a porunci din noti. to REPASS = ri-pas' (L re, pas-
RE-ORGANIZATION, s. reorga- sum), va. si n. a trece din noil.
nisare, f. REPAST --.ri-past' (L. re, pas-
to RE-ORGANIZE, va. a reor- tum), s. 1 mas, f. pranz, n.
ganisa. 2 mncare, hran, f.
REPAID, perf. ptr. de la to to REPAST, v. 1 va. a hrni.
Repay. 2 un. a manca.
to REPAIR =ri-pEr' (L. re, REPASTURE= ri-pas'-cIr, s. 1
paro), va. 1 a repara, a Imbuni- mancare, hran, f. 2 petre-
tti, a Indrepta. -- 2 a repara ; cere, f.
a face reparatil (la o casa); a to REPAY = ri-pe' (L. re ; Fr.
carpi (haine, ghete). 3 a's1 drege payer), va. 1 a rambursa, a plat(
fputerile); restabili (sclneitalea). indarat, a despAgubi de cheltuell.
4 a reinnoi. 2 fig. (for, pentru) a rspliiti, a
2 to REPAIR, un. 1 (to, la, ca- recompensa. 3 (for, de) a des-
tre, spre) a merge, a se duce, a pigubi. 4 a rsbuna (o insultO,
se transporta. 2 a se Indrepta, o ofens).
a se indruma. 3 (to, In) a se REPAYABLE = -h'I, adj. cu
retrage, a se refugia. il Loc. 2 To ramburs.
repair back, a se intoarce. REPAYMENT = mnt, s. ram-
1 REPAIR, s. 1 reparatie, f. -- burs, n.
2 Intretinere, stare, f. ii Loc. 1 To to REPEAL = ri-pIF (L. re,pello),
be under repair, a fi In reparatie. va. 1 4 a rechiema. 2 a abroga,
To keep in repair, a face repara- a desfiinta (o lege). II Loc.- 1 The
tille a Intretine. 2 repealing, 1. rechiemarea ; 2. abro-
In good repair, In stare bunk. garea, desflintarea.

www.dacoromanica.ro
 349
REP REP
REPEAL, s. 1 * rechiemare (din RE-PEOPLING, s. noui popo-
exil), f.-2 abrogare, desfiintare rare (sad populare), f.
(a unel legi), f. to REPERCUSS = ri'-p6r-chs"
REPEALER = 6r, s. cel care (L. re, per, guassum), va. a re-
abrog, desfiinteazii. percuta.
to REPEAT = ri-pitf (L. re, peto) REPERCUSSION= chs"-'n, s.
va. 1 a repeta, a face inca o dat. repercusiune, f.
2 a spune din noti, a repeta. REPERCUSSIVE ches"-iv, adj.
3 a recita, a spune pe din antra 1 care repercuti (sunetul). 2
(pe de rost). 4 a infrunta inci repercutat. 3 rgsunitor. 4
o data (o primejdie). med. : repercusiv.
REPEAT, s. repetitiune, f. REPERTORY rep,-6r-tir-i (L.
REPEATEDLY= d-li, adv. de repertizm), s. repertoriii, n.
mal multe off, mere', adesea. REPETEND=rep-i-tend', s. pe-
REPEATER= "er, s. 1 care re- riod, f.
pet, etc. - 2 ceasornic cu repe- REPETITION= rep'-i-ti"-n (L.
n. re, peto), s. 1 repetitie, f. 2 re-
REPEATING= ing, adj. 1 care citare, f.
repeti. 2 arma, etc.: cu repe- to REPINE= ri-paInf (L. re ; S.
- 3 de repetitie. pinan), va. [al, against] 1 a mur-
to REPEL= ri-peF (L. re, pello), mura (contra), a se plinge (de).
va. 1 a respinge. 2 a combate 2 a regreta, a-i pare rat 3
(un argument). 3 un. a se im- a fi gelos (de).
potrivi. REPINING = ing, * RE-
REPELLENT =-1'nt, 1 adj. re- PINE, s. murmure, plingerl, re-
pulsiv, respinetor. 2 s., nied.: grete, pl.
revulsiv, n. 2 REPINING, adv. 1 (al) nemul-
REPENT =ri'-pnt (L. re, poena) tumit de. 2 (at) care regreti,
adj. tiritor. cruia i pare
to REPENT = ri-pent', u. 1 on. REPININGLY = adv. 1 ne-
(of, de) a se 2 va. a se multumit. 2 cu un ton plan-
ci de (sad ca). 11 Loc. I repent getor, de plngere.
me of mg fault, m6 citiesc de gre- 1 to REPLACE= ri-prsf (L. re;
seala mea. Fr. place), va. 1 a pune din noti
REPENTANCE= ins, s. ciiint, la loe, a aseda din nog. 2 fig.:
pocint, f. a inlocui.
REPENTANT -- lint, adj. 1 p., 2 to RE-PLACE, va. 1 a pune
su fiel: ciit, podit. 2 1. : ciitor, sad a aseda din mil. 2 a aseda
de caint. (schimbd nd
REPENTANT, s. pociit, pocii- REPLACEMENT= ment, s. 1
tor, asedare sad punere din noii la loe,
REPENTING= lug, 1 s. aim, f. 2 fig. : inlocuire, f. 3 hir.:
pocaire, f. 2 adj. chit, pociit. asedare la loe, reducere (a oase-
REPENTINGLY= ii, adv. 1 cu lor fractizrate), f.
&dire, ciindu-se. 2 cu un ton to REPLANT, va. a planta sad
de cainti. a sidi din noll.
to RO-PEOPLE= ri-pif-p'1, va. a REPLANTATION, s. noui plan-
popora (sad a popula) din mi. tare sad sdire, f.
www.dacoromanica.ro
 350
REP REP
REPLEADER=ri-plicr-gr, s. nou expunere, istorisire, f. raport, n.
desbateri, f. pl. 2 proces-verbal, n.. 3 pl. :
1 to REPLENISH = ri-plen'-is (L. culegere de hotririjudecatoresci,
re, plenus), va. 1 [with, cu] a f.-4 sgomot, svon, n. gura lumeT,
umple. 2 * a duce la perfectie. f. (din) audite (adv.); informatiuni,
2 *to REPLENISH, vn. a se umple. pl. 5reputatie, f.-6 detunatura
REPLENISHMENT = m 'nt, s. 1 (de armd de foe), f. II Loc. 1 To
umplere, f. 2 aprovisionare, f. make a report, a face o dare de
REPLETE = ri-plit' (L. re, pli- mama, un report. 2 To make a
-turn), adj. [with, de, Cu] plin, a report, an official report, 1. a's1
umplut. face raportul ; 2. a face un proces-
REPLETENESS.= nes, REPLE- verbal ; 3. a face o dare de seama.
TION= ri-pli'-gn, s. 1 plenitudine, 4 There was a 'report that, se
f. 2 med.: higrsare excesiv, svonea ca. Common report, gura
pienitudine de umori, f. lumei. A current report, un svon.
REPLEVIABLE=ri-plev'-i-a-bl, True reports, informatiuni sigure.
REPLEVISABLE= za-b'l (L. re; 5 Of good report, bine reputat.
Fr.* plevir, pleige), adj. care poate Through good or ill report, ori-ce
fi admis sa depue cautiune. s'ar putea dice.
REPLEVIN.-- in, REPLEVY= REPORTER = ri-p5rt'-r, s. 1 ra-
i,s. 1 ridicare de sechestru, f. portor, m, 2 stenograf, ni. 3
2 * cautitme, f. reporter, m. ; diarist, cores-
REPLICATION = rep'-1i-ch'es'n pondent (de dial.), m.
(L. re, plico), s. 1 rapuns, n. re- * REPORTINGLY = ing-li, adv.
plica , f. 2 repercutie, f. rg- din sail pe audite.
sunet, n. REPOSAL = ri-pfiz'-51 (L. re, po-
REPLIER = ri-plar-Lir, s. care situm), s. 1 incredere, f. 2*
rapunde, replica. sprijin, n.
to REPLY = ri-plar, vn. a res- 1 to REPOSE= ri-pea', va. 1 a
-punde, a replica. aseda sail a pune. 2 a 'si pune
REPLY, s. 1 rapuns, n. replica, (increderea). 3 (upon, cuiva) a
f. 2 lege; replica, f. in credin fa).
to REPOLISH= ri-por-is (L. re, 2 to REPOSE, vn. 1 (from) a se
polio), va. a grantui, a lustrui odihni. 2 a dormi, a zace. 3
din not'. (for ; on, upon) a se ineredinta ;
1 to REPORT =ri-pfirtr (L. re, a avea incredere (in).
porlo), va. 1 a se svoni ; a dice, REPOSE, s. odihn, f. repaos, n.
a povesti, a purta vorba. 2 a REP OSEDNESS = 6d-nes, s. li-
face un raport, o dare de searn niote, f.
idespre. 3 a da socotealft de. to REPOSIT = it, va. a depune.
4 * a repeta (ca un ecoii). II Loc. 1 REPOSITION = rr-po-zis"-n, s.
R is reported that, se svonesce ca. 1 asedare la loe, f.-2 hir.: redu-
To report well of, a vorbi de bine cere sad asedare /a loe (a oaselor
despre. fracturate), f. V. Replacement 3.
2 to REPORT, vn. 1 a depune REPOSITORY = ri-poz'-i-tii-ri, s.
un raport, o dare de seami. 1 deposit, antreposit, n. ; bazar,
2 a face un proces-verbal. n.-2 min.: deposit, n.
REPORT, s. 1 dare de seama, to REPOSSESS = ri-poz-zes' (L.

www.dacoromanica.ro
 351
REP REP
re, possessum), va. a poseda din REPRESSION s. re-
nou ; a si recapata... presiune, f.
REPOSSESSION = zes'-n, s. REPRESSIVE = ri-pres'-iv, adj.
reciiptare, f. rep resi v .
to REPREHEND= repf-ri-hend" to REPRIEVE =ri-privr (Fr. re-
(L. re, prehendo), va. 1 [for] a pris), va. 1 a acorda o amanare,
blame, a certa, a dojeni, a mustra, o psuire (pAsuialii) ; a pAsui.
sail a ocri (pentru, din pricina). 2 fig . : a da rgaz, n.
2 (of, de) a acusa, a invinui. REPRIEVE, s. 1 amnare, pi-
3 * a surprinde. suire, psuialA, f. 2 fig. : r-
REPREHENDER = r, s. cen- gaz, n.
sor, ni. to REPRIMAND = rep'-ri-mnd
REPREHENSIBLE = hen" - (L. re, premo), va. a dojeni, a
adj. reprehensibil, de blamat. mustra.
REPREHENSIBLY=si-bli, adv. REPRIMAND, s. dojaia, mus-
In mod reprehensibil. trare, f.
REPREHENSION = ven, s. blam, to REPRINT, va. a reimprima,
n. certare , doj an mustrare , a retipAri.
ocarA, f. REPRINT, s. reimprimare, reti-
REPREHENSIVE= siv, Repre- prire, f.
hensory = s-ri, adj. de blam, REPRISAL =ri-praV-zAl (Fr. re-
de dojan, de mustrare, de ocar. pris), s. represalii, n. pl. rsbu-
to REPRESENT = rep'-ri-zent" nare, f. -
(L. re, prae, ens), va. a representa. REPRISE = ri-prale, s. reluare, f.
REPRESENTANT= Ant, s. re- to REPROACH= ri-prts' (L. re,
presentant, proximus), va. 1 [for, willi] a re-
REPRESENTATION= zen-te"- prosa, a imputa (ceva cuiva) ; a
sn, s. representare, represen- face reprosuri (cuiva din pri-
ta tie, f. cina...) ; abs. : a face reprosuri ;
'REPRESENTATIONARY= 5.-ri, a blama. 3 a expune la re-
adj. representativ. prosurl.
REPRESENTATIVE= zen"-tii- REPROACH, s. 1 repros, n. im-
tiv, 1 adj. representativ. 2 s., putare, mustrare, f. 2 ocarA, f.
p. : representant, m. I. repre- REPROACHABLE= A-bl, adj.
sentatie, f. de imputat, de reprosat.
REPRESENTATIVELY--li, adv. REPROACHFUL= ful, adj. 1
printeun representant. de repros, plin de reprosuri.
REPRESENTATIVENESS = nes, 2 insulator, ocritor. 3 ru-
s. caracter representativ, n. sinos. II Loc. 2 Reproachful words,
REPRESENTER=zent"-r, s. cuvinte de ocar.
1 care representA. 2 represen- REPROACHFULLY= li, adv. 1
tent, Cu un ton de repros. 2 in mod
REPRESENTMENT = malt, s. insulator, oceiritor. 3 cu ru-
imagine, icoanA, representatiune, f. sine.
to REPRESS ri-pres' (L. re, pres- REPROBATE= rep'-rii-bl (L.
sum), va. a reprima. re, probo), adj. 1 fals. 2 fig. : pa-
REPRESSER= r, s. care re- rsit, in stare de reprobatiune.
primA. 3 depravat, stricat.

www.dacoromanica.ro
 352
REP REP
2 REPROBATE, s. 1 osandit la REPUDIATION E"-sn, s. re-
munca iadulul, m. 2 Tam : der- pudiare, f.
beded, nemernic, m. secatur, f. to REPUGN = ri-pIdn' (L. re,
to REPROBATE, va. a reproba. pugno), va. a se opune, a se im-
REPROBATION = bE"-sen, * potrivi.
REPROBANCE, s. reprobatiune, f. REPUGNANCE = ri- pg'-nns,
to REPRODUCE = W.-pro-Ms" REPUGNANCY = nfin-si, s. 1 (to)
(L. re, pro, duco), va. a reproduce. desgust, aversiune, scarb, f.
REPRODUCTION = dc"-sn, 2 Impotrivire, f.-3 contradictie,
s. reproducere, reproductie, f. f. II Loc. 1 I have (I feel) a repug-
REPRODUCTIVE = tiv, RE- nance to, 'mi-e scarba s.
PRODUCTORY= td-ri, adj. re- REPUGNANT = ant, adj. 1
productiv, reproductor. (to) scarbos, desgusttor. 2*
REPROOF= ri-prtir (L. re,probo), nesupus, neascultator.
s. 1 repros, n. dojani, mustrare, REPUGNANTLY= li, adv. cu
f. 2 blam, n. ocar, f. 3 * desgust, Cu scarb.
refutaliune, f. REPULSE= ri-pEls' (L. re, poi-
REPROVABLE = ri -prilv' - -b '1 sum), s.1 mil. : infrangere, f. esec,
adj. reprehensibil, de blaniat. n.-2 fig. : refus, n. respingere, f.
REPROVAL = l, s. reprosurI, to REPULSE, va. a respinge.
mustrari, pl. REPULSION = ri- pl'-sEn, s. 1
to REPROVE= ri-prdv', va. 1 fis. repulsiune, f. 2 esec, n.
(for, of) a blama, a dojni, a 3 rbufnire, f.
mustra, a censure. 2 a acusa, REPULSIVE = siv, REPULSORY
a Invinui. 3 * a refuta. = sd-d, adj. 1 floc repulsiv.
REPROVER= r, s. censor, m. 2 fig. : respingEtor.
REPROVINGLY = ing-li, adv. REPULSIVELY = li, adv. In.
cu un ton de repros, de mustrare. mod respingEtor.
REPTILE= rep'-til (L. reptil(s), REPULSIVENESS... nes, s. ca-
s. reptil, n. racter respingEtor, n.
2 REPTILE, adj. 1 Hilton 2 to REPURCHASS -= ri-per'-clEs
fig. : josnic, mirsav, thitor. (L. re rF r.-pour, chasser), va. a
REPUBLIC - ri-pae-lic (L. res, rscumpira, a cumpEra din nod.
publicus), s. 1 republic, f. 2 lu- REPURCHASE, s. rEscum prare, f.
k!ru obstesc, n. REPUTABLE- repf-Iu-ta-b'l (L.
REPUBLICAN-- n, adj. fi s. re, puto), adj. 1 bine privit, blue-
republican(a). reputat, bine vdut, cu vada.
REPUBLICANISM= iz'm, s. re- 2 cinstit.
publicanism, n. REPUTABLENESS= bl-nes, s.
to REPUBLICANIZE- afz, va. 1 bun reputatie, vad, f. 2
a sltabili o constitutie republican, cinste, f.
a face republican. REPUTABLY = bli, adv. cm
to REPUBLISH = ri-p6W-lis (L. cinste, In mod cinstit.
re, publicus), va. a publicadinnoil. REPUTATION- repf-Iu-tE"-sEn,
REPUBLICATION= li-chE."-sEn, s. renume, n. reputatie, vad, f.
s. noni publicare, f. to REPUTE- ri-plfit', va. a crede,
-to REPUDIATE= ri-ph-e- di-Et a pretui ; a socoti de. II Loc. To be.
(L. re, pudeo), va. a repudia. reputed for, a trece de.

www.dacoromanica.ro
 353
PEP RES
REPUTE, s. 1 renume, n. repu- REQUITAL= ri-cuar-tl (L. re ;
tatie, vad, f. 2 bunk' repu- Fr. quitter), s. 1 resp/at, recom-
tatie, f. pensi, f. 2 sehimb, n.
REPUTED = ed, adj.1 pretins, to REQUITE = ri-cuait', va. 1
asa dis. 2 lege : reputat, socotit. (for) A rsprati, a recompensa.
REQUEST ri - (L. re, 2 (for, pentru) a face (bine pen-
quaero), s. 1 cerere, rugciune, tru rti).
rugminte, f. 2 /ego: jalb, pe- REREMOUSE = rre - maus (S.
f. 3 cutare, modCirog, hrere, mus), s. anim. : liliac,
favoare, onoare, f. credit, n. II to RE-RESOLVE, un. a lua o
Loc. 3 To be in great request, 1. nou hotrire.
a fi foarte cutat ; 2. a fi in mare REREWARD= rfrl-ilrd (L. retro?
onoare. S. weardian), s. 1 arier-gard, f.
to REQUEST, yet. 1 (of, cuiva) a 2 fig. : urmare, f.
cere ; a solicita. to RESAIL = ri-sEr (L. re ; S.
REQUESTER= 6r, s. solicita- scud), un. a se intoarce (lo, in).
tor, ni. RESALE= rif-sin (L. re; S. sul-
to REQUICKEN (L. tan), s. nou vindare, f.
re ; S. civic), ;la. a reinsufleti. to RESALUTE = ri - sil Mt' (L.
REQUIEM rec'-ui-em (L.), s. re, salus), yet. 1 a saluta din nou.
requiem, parastas, n. pomenire, f. 2 a saluta la rtindul seu.
REQUIRABLE to RESCIND = ri-sind' (L. re,
re, quaero , adj. 1 eugibil. 2 scindo), va. 1 a tia din nod.
de dorit. 2 fur.: a abroga, a anula, a casa.
to REQUIRE= r, va 1 p. (of): RESCISSION= ri-sij'-en, s.1 noua
a cere (de la, cuiva) ; a voi. tiere, f.-2 jur.: rescisiune, abro-
2 (to) a pofti (s). 3 I.: a cere, gare, anulare, casare, f.
a trebui. I Loc. 1 liv.hat is required RESCISSORY ri-siz'-zo-ri, adj.
of us, ceea-ce ni se cere. I require rescisoriu.
obedience, vreaii sa fi ascultat. RESCRIPT = n'-script (L. re,
am required to..., mi se cere s... scribo), s. rescript, n.
3 What is the length required ? to RESCUE = res'-chIu (Fr.
care e lungimea ccrut ? It re- recourre), va. 1 [/ron?, de, din] a
quires great care lo, trebue o mare scApa (pe cineua) ; a smulge (ceua
ingrijire ca. cuiva). 2 a lua indrt (ceua
REQUIREMENT milnt, s. 1 din,). 3 lege : a sciipa (pe cineua)
nevoie, cerinf , f. 2 conditie cu-de-a-sila ; a apuca din nou
sa calitate cerut, f. (caw).
REQUIRING = ri-cuar-ring, s. RESCUE, s. 1 ajutor, n. ; (from,
cerei e, f. de, din) scApare, f.-2 lege : sea-
I REQUISITE rec'-fii-zit, s. 1 pare cu-de-a-sila, f.
(to, ca) conditie sa calitate ce- RESCUER = 6r, s. liberator,
ruta, f. 2 lucru ti ebuincios, n. nifintuitor,
2 REQUISITE, adj. 1(to, ca)cerut. RESEARCH ri- srts' (L. re ;
2 (lo) trebuincios. Fr. chercher), s. cutare, cerca-
REQUISITION = zi.s 'it'll, s. 1 tare, f.
rechizitie, f.-2 cerere, f. 3 re- to RESEARCH, va. a ciiuta, n
clamatie, revendicare,, f. cerceta.
H. L. Lotliot. Dicf. Eng.-Rom., vol. 11. 23
www.dacoromanica.ro
 - 354
RES RES
to RE-SEARCH, va. a cuta ne, f. 4 * aparare, f. II Loc. 1
a cerceta din nod. To call in, the reserves, a chiema
RESEARGHER =-6T, s. cercator, pe reservisti (sal reserva). To
investigator, m. plead for a reserve, a cere s fie
to RESEAT = ri-srt' (L. re, sedes), scutit. 3 To make ones reserves,
va. a ase0a la loe din nod. a face reservele sale.
RESECTION=H-see-sen (L. re- RESERVED = ri-zervd', adj. 1
sectionem), s. hir. resecpune, f. pus de o parte, la o parte ; de
to RESEIZE= ri-siz' (L. re; Fr. reserv. 2 fig.: cumptat, dis-
saisir), va. a apuca din nod. cret.
RESEIZURE= ri-si'-jer, s. 'loud RESERVEDLY = 1i, adv. cu re-
apucare, f. serva, cu receal.
to RESELL, va. a vinde din nod. RESERVOIR = rez'-er-vilar (Fr.
V. to Sell. reservoir), s. reservoriti, n.
RESEMBLANCE = ri-zem'-blns to RESETTLE -ri-set'-t'l (L. re:
(L. re, similis), s. [with, lo, co] S. sellan), va. 1. a restabili. 2
asemenare, f. V. Likeness. * a linisti. V. to Settle.
to RESEMBLE va. 1 a se- RESETTLEMENT m6nt, s.
anna cu. 2 (lo, Cu) a compara. restabilire, f. 2 * linistire, f.
to RESEND, va.atrimite din nod. to RESHIP = ri-sip' (re, ship),
1 to RESENT =ri-zent' (L. re, va. a relmbarca.
senlio), va. 1 a resimp, a Incerca ; to RESIDE- ri-zaId' (L. re, se-
a piistra amintirea . 2 a resbuna, deo), va. 1 p. (al, la ; in, In) : a
a'si resbuna (de o insultei) ; a res- locui, a sedea, a sta. 2 I. : a
punde. 3 * a'sI da seami de. fi, a se afla. 3 him.: a se pre-
2 to RESENT, vn. a se Intrita, cipita, a forma un deposit.
a se mfinia, RESIDENCE - ree-i-deus, s. 1 re-
RESENTFUL = ful, adj. piz- sedinl, locuinfa, f. lfica, n. 2
mas, pizmtret, zgicas, hain. lege : domiciliu, n. 3 him. : re-
RESENTFULLY= li, adv. 1 cu sidua, n.
pizm, Cu mne. 2 Cu un ton 1 RESIDENT = dent, adj. 1
mniat. (at, la) care locuiesce, care sade,
RESENTIVE = ri-zent'-iv, adj. care std. 2 diplom. : resident.
minios, suphrcios. 2 RESIDENT, s. 1 locuitor,
RESENTMENT = "'lent, s. 1 In- 2 diplom. : resident, m.
tritare, mnie, suprare, pizm, RESIDENTSHIP = sip, s. rese-
f. 2 * perceppune, simpre, f. dinpi, residenri, f.
RESERVATION= rez'-er-ve"-sen RESIDUAL= ri-zid'-hz-1 (L. re,
(L. re, servo), s. I cumpetare, dis- sido), adj. care formeaza un re-
crepe, ini.isur, reservi, f. 2 siduti.
restricpune, f. 3 dr. : reser- RESIDUARY= -ri, adj. care
vare, f. remne, de residuu. H Loc. Res-
to RESERVE = ri-zerv', va. 1 a duary legatee, legatar universal.
reserva, a pstra, a opri, a pune RESIDUE= rez'-i-diu, s. 1 rest,
bine. 2 a astepta, a se pstra. n. 2 remsipi, f. 3 p.:
RESERVE, s. 1 reservA, pstrare, m. pl.
f. 2 cumpetare, discrepe, me- RESIDUUM= ri-zidt-Iu-em (L.),
mo* reserv, f. 3 restrictiu- s. residuil, n.

www.dacoromanica.ro
 355
RES RES
1 to RESIGN ri-zaIn' (L. re, RESISTLESS = les, adj. 1 ire-
signo), va. 1 a renunta la (o shijbd), sistibil, eruia nu te pop' impo-
a'si. da demisia, a se demite de. trivi. 2 frii aprare.
2 a cedal, lastt sail a renunta RESISTLESSLY = les-li, adv.
la (ceva in favoarea cuiva). 3 In mod iresistibil.
fig. : a supune, a ing'adui. I Loc. RESISTLESSNESS= nes, s. pit-
1 7'o resign the crown, a abdica. tere iresistibilii, f.
3 To resign one's self up (to), a RESOLUBLE = ri-sol'-Iu-b'l
se supune (la). rez'-o-liti-b'l (L. re, solvo), adj.
2 to RESIGN, un. a'sI da demisia. [bg, cu ajutorul] solubil, reduc-
RESIGNATION ree-ig-n6"-sen, tibil.
s. 1 demisie, f. 2 cesiune, renun- RESOLUTE ree-o-Rut, adj. ho-
tare, f. 3 supunere, Ingduire, thrit, resolut.
f. !I Loc. 1 To give in one's resig- RESOLUTELY = 11, adv. in mod
nation, a'sT da demisia. hotrit.
RESIGNEDLY = ri-zaIn'-ed-li, RESOLUTENESS nes, s. ho-
adv. 1 cu supunere, cu ingiiduire. tilrire, resolutie, trie, f.
2 cu un ton saii cu un aer de RESOLUTION = ree-o-110-sen,
supunere. s. 1 in(. gen. : resolutie, f. 2
to RESILE= ri-zall' (L. re, salio), fig. : decisiune, hotArire, f. 3
vn. 1 [from) a fugi, a se feri. fig. : Carie, f.-4 propunere (ft./-
2 (from) a se retrage (din). en/eV, f. ; hotrire (Maid o
RESILIENCE ri-zil'-i-6ns, RE- adunare), f.-5 fig. : certitudine,
SILIENCY = 6n-si, RESILITION sigurantfi, f. II Loc. 2 To come to
=rez'-i-lis"-6n, s. srire Inapol, f. a resolution, a lua o hotarire. To
RESILIENT = 6nt, adj. care set a resolution (that), a hot5ri
sare inapol. (cA). 3 A man of resolution, un om
RESIN = rez'-in (L. resina), s. 1 resolut. 4 To move a resolution,
r6sin, f. 2 sachz de vioar, n. a face o propunere. To adopt sau
RESINOUS= rez'-i-ns, adj. re- to pass a resolution, a adopta o
sinos. propunere.
1 to RESIST ri-zist' (L. re, RESOLVABLE = ri- zol'- vfi-1;1,
sisto), va. 1 a resista la, a se impo- adj. 1 care se poate resolvi. 2
trivi la. 2 a combate ; a se o- solubil.-3 (into, in) care se poate
pune la. preface.
2 to RESIST, vn. a se impotrivi, i to RESOLVE ri-zolv', va. 1
a se opune, a sta impotriv. (into, to, in) a preface, a deseom-
RESISTANCE = Am, s. resis- pune. 2 (into) a amesteca, a
impotrivire, f. topi.-3 a deslega (o problenid, o
RESISTANT = A' ilt, RESISTIVE enigma); a deslusi, a explica ; a
= iv, adj. fi S. 1 care resist, rgspunde (la propuneri).-4 a in-
.care se impotrivesee. 2 de re- forma, a insciinta; a spune (cuiva).
sistent, de impotrivire. 5 * (of, de) a convinge.-6 fig.:
RESISTIBLE = adj. ca- a hotfiri. 7 a confirma. 8 (for)
ruja se poate resista saii caruia a pregAti. 9 mat.: a deslega.
te poi Impotrivi. 10 med. : a resorbi.-11 adunare:
RESISTIAGLY= ing-li, adv. cu a hotilei ; a forma, a constitui.
iresisten!ii, cu impotrivire. Loe.4 nesolveme wherefore, spune-

www.dacoromanica.ro
 356
RES RES

mI pentru ce. 11 Be it resolved, RESOURCE = ri-s5rs' (L. re,

etc., se hotrsce, etc. surgo), s. mijloc, ft. resursa, f.
2 to RESOLVE, vn. 1 fis., hini. RESOURCELESS= les, adj. rara
(into, In): a se descompune, a se mijloace.
preface. 2 inf. gen. (on, to, sA): to BESPEAK = ri-spTe, vn. [per!.
a se /mall; a hotari (eh). 3 * Respoke; ptr. Respoken] 1 a rs-
(of, asupra, despre) a'al forma o punde. 2 a vorbi din nog. V.
pa' rere. 4 adunare: a hothri. to Speak.
RESOLVE, s. hotiirire, f. to RESPECT =ri-spect' (L. re,
RESOLVED = ri-zol'- ved, adj. spectum), va. 1 a avea in vedere,
hotinit. a cuta. 2 1. a privi, a avea
RESOLVEDLY = li, adv. In raport cu. -- 3 fig., int. gen. : a
mod hotamit. 2 fig. : deslusit. respecta. 4* 1. : a fi Intors c-
RESOLVEDNESS= nes, s. ho- tre. II Loc. 3 A respected friend, un
tarire, f. prieten respectat.
RESOLVENT =ri-zol'-vnt, adj. RESPECT, s. 1 int. gen. : res-
si s. 1 disolvant. 2 med. : reso- pect, n. 2 (lo) priving, f.
lutiv, care moaie. 3 (of, pentru) consideratie, f.
RESONANCE = rez'--nans (L. re, 4 omagiu, n. 5 * reputatie, f.
sono), s. resonanti, f. rsunet, n. 6 motiv, n. gandire, f. 7 V.
RESONANT = ant, adj. r- Loc. II Loc. 1 To have (sau to feel)
suntor. great respect for, a avea mare res-
to RESORB= ri-sarb' (L. re, sor- pect pentra. Out of respect to, din
beo), va. a Inghiti. respect pentru. To impress with
RESORPTION = ri-sorp'-cn, s. respect, te, create respect in, a in-
resorbire, f. tiphri respectul in. Present my
to RESORT= ri-zort' (L. re, sors/ , respects to your father (mother),
vn. 1 poi a se duce, a merge (la); arath respectele mele tatlul d-tale
a frequenta (un loc). 2 ((o, la) (mama d-tale). 2 With respect to,
a avea recurs, fl recurge. in privinta..., cat pentru... 4 To
RESORT, s. 1 ducere, mergere, offer as a token of respect, (a oferi)
f. 2 loe de Intlnire, n. ca semn de omagih. Offered as a
3 adunare, afluenta, f. 4 re- token of respect by, omagiii res-
curs, n. 5 lege : competent, f. pectuos din partea. 6 With this
resort, n. respect, la aceasth gandire. 7 With
RESORTER = gr, s. care se respect lo, In privinta.... , cat
duce, care merge (la) ; care fre- pentru..., luand In consideratie.
quenteaz. In respect of, reativ la, intru
1 to RESOUND= ri-zafind' (L. re, ceca-ce privesce pe. In this re-
sono), va. 1 a repeta, a trimite spect, In privinta aceasta. In every
indrt (un sunel). 2 a face si respect, In ori-ce privint. In
rsune. 3 a ante, a celebra. some respects, In unele privinte.
2 to RESOUND, vn. 1 (with, cu) RESPECTABILITY = -i-
a rsuna.-2 fig.: a avea rsunet. ti, RESPECTABLENESS b'l-nes,
3 to RE-SOUND= va. s. 1 chracter respectabil sat ono-
1 (L. re ; S. sund) a sonda din rabil, n. 2 situatie onorabila,
non. 2 (L. re, sono), a suna consideratie, f.-3 buna-euviinta,
din nog. f.-4 com., p.: notabilitate, f.

www.dacoromanica.ro
 357
RES RES
RESPECTABLE= A-b'l, adj. 1 RESPITE= res'-pit (Fr. rpit), s.
p. fi I,: respectabil, demn de res- rilgaz, soroc, n. 2 lege: pasuiala,
pect, onorabil. 2 p : onorabil, pasuire, amnare, f.
cum se cade; care ocupa o situa- to RESPITE, va. 1 a da rgaz.
tie onorabil, Insemnat, cu vada. 2 lege : a amana, a pasui, a
3 p.: bine privit, reputat saii da pfisuial, a Inlesni Cu pasuire.
vdut ; care se bucura de conside- RESPLENDENCE ri-splen'-dns,
rape. 4 I.: bunicel. RESPLENDENCY = dn-si (L.
RESPECTABLY= a-bli, adv. 1 re, splendeo), s. splendoare, stra-
In mod vrednic de respect. 2 lucire f.
in mod onorabil. 3 privit, re- RESPLENDENT = ant, adj.
putat saii vedut (adj.).-4 binisor. (with, Cu) stralucitor. Loc. ToII

RESPECTER= r, s. (of) care be resplendent, a straluci.

are respect (pentru) ; care res- RESPLENDENTLY = li, adv.
pecteazi. cu splendoare, in mod stralucitor.
RESPECTFUL = ful, adj. (lo, to RESPOND = ri-spond' (L. re,
pentru) respectuos. spondeo), v. 1 va. (lo) a rspunde
RESPECTFULLY = ful-li, adv. (cuiva, la). 2 va. a rspuncle.
respectuos, cu respect. t RESPOND, s. antifon, n.
RESPECTFULNESS = fui-nes, 1 RESPONDENT = nt, s. 1 che-
s. caracter respectuos, n. zas, garant, m. 2 lege : apara-
RESPECTING = ing, prep. 1 tor, phit, m.
relativ la, privitor la. 2 eat 2 RESPONDENT, adj. care rs-
despre, Intru cea-ce privesce pe, punde, corespundtor.
In privinta. RESPONSE = ri-spons', s. 1 re's-
RESPECTIVE= ri-spec'-tiv, adj. puns, n. 2 replica, f.
1 respectiv. 2 relativ. 3 (to, la) RESPONSIBILITY = ri-spon'-si-
privitor ; in raport (cu).-4 * res- bil '-i-ti, RESPONSIBLENESS =
pectabil. 5* respectuos. 6* cir- b'l-nes, s. 1 (lo, catre ; for, de)
cumspect, prudent. rspundere, responsabilitate, f.
RESPECTIVELY = li, adv. 1 2 com. : solvabilitate, f. II Loc. 1
respectiv. 2 (In mod) relativ. On mg responsability, sub rspun-
3 * cu respect, respectuos. 4 * derea mea.
din consideratie. 5 * in parte. RESPONSIBLE = si-bl, adj. 1
RESPECTLESS = ri- spect' -les (lo, citre ; for, de) rspundtor,
adj. fat% respect. responsabil. 2 com. : snlvabil,
RESPIRABLE = ri-spaIf-ra-b'l (L. bun platnic.
re, spiro), adj. respirabil. RESPONSIVE = siv, adj. (lo,
RESPIRATION= res'-pi-r"-u, dare) rspun d'tor ; co respundetor
s. 1 respiratie, rsuflare, f. 2 * (cu), care fspunde (la).
odihn, f. repaos, n. 3 inter- RESPONSIVELY = siv-li, adv.
val, n. ca rspuns.
RESPIRATOR= t6r, s. rsufla- RESPONSORY = s6-ri, s. an-
toare, f. tifon, n.
RESPIRATORY = ri -spal' -r&p. I REST = rest (S.), s. 1 inf. gen.:
tr-i, adj. respiratoriii. odihna, f. repaos, n. 2 liniste,
to RESPIRE= ri-spiii'-r, 1 vn. a pace, f. 3 oprea, f. 4 cesura,
respira, a rsufla. 2 va. a exala. pall* f. 5 mus. : pausa, f.

www.dacoromanica.ro
 358
RES RES

6 hotrire, f.-7 ndejde, RESTING = ing, adj. de o-

f. 8 * f. de joc. : misa cea mai dihni.
mare, f. II Loc 1 Rest-house, han. to RESTITUTE= res'-ti-clat (L..
To have a good night's rest, a re, statizo), va. a restitui.
petrece o noapte bun. I could RESTITUTION = cift"-sn, s.
get no rest, n'am putut dormi. To restituire, restitutiune, f.
put to rest, 1. a culca ; 2. a face RESTIVE = rest'-iv, RESTIVE-
si inceteze (presupuneri, etc.) ; 3. NESS = lies, V. Restiff, etc.
a pune capht la. To set al rest, RESTLESS= res t'-les, adj.1 fr,
1. a descurca, a deslusi odihnft, fr incetare, neincetat.
etc.); 2. a isprvi cu, a regula (o 2 nelinistit, ingrijat. 3 oho-
cestiune) ; 3. a domoli, a linisti, a sitar. 4 neastimprat. !I Loc. 1
potoli (nUntea, temer1).-2 Ever- Restlessmotion, miscare neincetat.
lasting rest, odihn eterna, som- 2 Restless thoughts, gndirl ingri-
nul cel de vea. Place of rest, jate. 4 A restless child, un cola
cimitir. 6 To set up one's rest, a neastimplirat.
se hotri. RESTLESSLY =-1i, adv. 1 fr
2 REST= rest (L. re. do), s. 1 ineetare, neIncetat. 2 ea neas-
rest, n. rmsit, f.-2 My, alte, timpar. 3 grit liniste.
pl.-3 com. : fond de reserv, n. RESTLESSNESS = nes, s.1 mis-
4 bance : profite i pierden, care neincetat, f.2 insomnie,
pl. il Loc. 2 Call the rest, chiarnfi agitare, f.-3 neastimpir, n.
pe eel-Valli. neliniste, ingrijare, f.
1 to REST, an. 1 (from) a se RESTORABLE ri-st'rfi-b'l (L.
odihni. 2 a dormi, a dormita. restauro), adj. 1 care poate fi res-
3 a adormi somnul cel de yea Muff saei inapoiat.-2 care poate
4 fig. (in, on, in): a se incredinta ; fi restaurat sa restabilit.
a se Visa (pe).-5 pr. si fig. (on, RESTORATION= res'-to-re-sn,
pe) : a se sprijini, a se basa ; a fi s. 1 restituire, restitutiune, Ina-
sprijinit. II Loc. 1 Go and rest, poiere, f. 2 restabilire, f. 3
du-te s te odihnesci. Here rests, restauratiune (de dinastie), f. 4
aid zace. restaurare (de monument, etc.), f.
2 to REST, va. 1 a odihni.-2 RESTORATIVE = rfi- tiv,
a linisti, a potoli. 3 a lsa 1 adj. care drege, restabilesce
rsufle (cal, trupe, etc.). 4 (on, sari restaur.-2 s. leac care red
pe) a sprijini, a pune. 5 (on, putere, restatornicesce, n.
pe) a basa, a intemeia. 6 fig. to RESTORE= ri-str', va. 1 a
(on, in): a'si pune increderea, a inapoia, a restitui. 2 (to, in) a
avea incredere. restabili. 3 (lo, in) a reintegra.
3 to REST, vn. a rmne. 4 a restatornici, a reinsuileti,
RESTFUL = ful, adj. linistit, a reinsntosi. 5 a restaura (iin
pacinic. monument, etc.). 6 a restabili
RESTIFF = if (Fr. rag), adj. (un test).
(to) indritnic, incfipatinat, ne- RESTORER = ri-st5'-rr, s. 1 care
asculttor, nesupus; Mira' vos. inapoiazA, restituesce. 2 care-
RESTIFFNESS = if-nes, s. 1 restabilesee. 3 restaurator (de-
indrtnicie, incliptinare, neas- monument, etc.), ni.
cultare, nesupunere, f. to RESTRAIN= ri-strEn' (L. re,.

www.dacoromanica.ro
 - 359 -
RES RET
stringo), ua. 1 inf. gen. : a retine. hotrire (de adunare), f. - 3 *-
-2 a reprima, a stfipAni.- 3 a srire inapol, f.
impiedica, a Incurca. - 4 (from, RESULTANT = - Ant, s. resul-
de) a feri, a indeprta.- 5 (from) tantA, f.
a interdice cuiva. - 6 (of) a re- RESUMABLE= ri-zItim'--b'l (L,
stringe, a micsora, a lipsi. -7 a re, sumo), adj. care poate fi reluat
mrgini (to, la). -- 8 t a se abline. sail reinceput.
I Loc. 2 To restrain one's appetite, to RESUME, va. a relua, a re-
a'sI stp5ni pofta. 3 To restrain incepe.
trade, a impiedica comerciul. RESUMPTION = ri-Diimp'-sn, s.
RESTRAINABLE= - -bl, adj. reluare, reincepere, f.
care poate fi retinut, reprimat, RESUPINE = rI-siu-pain' (L. re,
etc. V. to Restrain. supinus), adj. culcat pe spate.
RESTRAINING= --ing, adj. res- RESURRECTION = ree-r-rec"-
trictiv, care miirginesce. still (L. re, surrectum), s. inviere,
RESTRAINT = ri-strEnt', s. 1 con- sculare din morti, f. II Loc. Resur-
stringere, silk*, f. - 2 (on, upon), rection-man, V. Resurrectionnist.
impiedicare, piedicii, f. Mil, n. RESURRECTIONNIST = -nist, s.
3 (on, upon) restrictiune, f.- hot de eadavre, ni.
4interOicere, oprire, prohibitiune, to RESURVEY = ri-s6r-va' (L.
f. -5 captivitate, intemnitare, f. re, super, video), va. a revedea,
ILoc. 1 To put restraint upon, a a examina sail a cerceta din notl.
impiedica, a ineurca. To put a to RESUSCITATE= ri-s6e-si-tEt
restraint upon one's self, a se st- (L. re, sub, cito), v. 1 va. a invia
p5ni. To keep under restraint, 1. din mory (pe cineva); a reinvia.
a stApfini ; 2. a tine in inchisoare. -2 vn. a invia ; a reveni la viati.
2 Her presence was a restraint RESUSCITATION=- tE"-s'n, s.
upon us, presenta el' ne incurca 1 inviere, sculare din mortI, f. -
(ne incomoda). Restraints upon 2 renascere (a artelor), f. - 3 re-
trade, piedief pentru comerciil. 4 innoire, f.
For one restraint, pentru un sin- to RET = ret (O. rotten), va. a
gur lucru interdis. topi in sail ciinep.
to RESTRICT -ri-strict', va. a to RETAIL= ri-tE1' (L. re ; Fr.
restringe, a miirgini. tallier), va. 1 a vinde cu bucata,
RESTRICTION= ri-strie-s6n, s. In detaliii, cu mruntisul ; a de-
restrictiune, f. bite. - 2 a precupeti. - 3 fig. :
RESTRICTIVE- - tiv, adj. res- a spune, a turna minciunI, a purta
trictiv, care miirginesce. scirl, a tia la minciuni, a tia
RESTRICTIVELY =- li, adv. cu verdi si uscate.
restrictiune. RETAIL, 1 s. detaliii, n.- 2 adj.
RESTRINGENT = ri-strin'-grnt, In detaliil, cu mruntisul, cu bu-
adj. si s. astringent. cata. II Loc By retail, in detaliii,
*RESTY= rest'-i, adj.V. Restiff. etc. - Retail dealer, retail shop-
to RESULT =ri-zlt' (L. re, sal- keeper, detailist.
him), mt. 1 inf. gen. (from, din): RETAILER =ri-tEF-Er, s. detai-
a resulta, a urma. - 2 a hotri. list, ni.
3 * a sri inapoi. 1 to RETAIN = ri-ti.in' (L. re,
RESULT, s. 1 resultat, n. - 2 teneo), va. 1 a tine, a pstra.-

www.dacoromanica.ro
 360
RET RET
2 a tocmi (o slugfi), a liza in ser- RETENTIVE= tiv, adj. 1 (of)
viciul si1.-3 a tocmi (del nd ar- care tine, care pastreaza. 2
vuneJ. memoriei. 3 bun, sigur. II Loc.
2 to RETAIN, vn. 1 (lo, cuiva) 3 A retentive memory, o memorie
a apartine. 2 a continua, a buntt.
urma. RETENTIVENESS = nes, s. 1
RETAINER = --r, s. 1 persoan facultate sad putere de a reline,
care line sari pfistreaza, f. 2 de a pastra, f. 2 fig.: sign-
servitor, m. slug, f. ; oameni, rantrt (a menwriei), f.
slue, pl. suit, f. aiai, n. 3 RETICENCE= ret'-i-sns, RETI-
(to) partisan, prtas, ni. 4 ono- CENCY= sn-si (L. re, taceo), s.
rand dinainte). reticent, f.
RETAINING ing, adj., eon- RETICENT= snt, adj. de re-
structie : de proptea, de reazam, ticentet.
de sprijin. 2 lege : care tocmesce RETICULAR = ri-tic'-lu-lir (L.
(o slugei). rete), adj. reticular.
to RETAKE = ri-tc', va. [per f. RETICULATE = 16t, adj.,bot. :
Retook ; ptr. Retaken] a reina. reticulat.
1 to RETALIATE = ri-tal'-i-Et (L. RETICULE = ret'-i-chiul, s. 1
re, tans), va. a inapoia, a rsplati, s'acule! (de femeie), n.
rsbuna de. 2 opt. : reticul, n.
2 to RETALIATE, On. a'sI re's- RETINA ret'-i-da (L.), s. re-
buna, a da una pentru alta. tink f.
RETALIATION= i-E"-sEn, s. RETINUE = ret'-i-niu, s. alaiu,
taliune, f. represalii, n. pl. ii Loc. cortegiii, n. suit, f.
Law of retaliation, legea Wilma to RETIRE = ni-tar-r (L. re;
RETALIATIVE = RE- Fr. firer), v. i va. a retrage, a
TALIATORY= tr-i, adj. de re- scoate. 2 vn. (from, din ; upon,
presalii. Cu) a se retrage.-3 a da indarat
to RETARD = ni-t5rd' (L. re, tar- (in fa(a).
dus), va. a intfirdia. RETIRE, s. loe de retragere, n.
RETARDATION= ri'-t5r-d"-sn, RETIRED = rd, adj. 1 retras.
s. 1 intart;liere, zhavii, f. 2 2* ascuas. II Loc. 1 On the retired
fis. impulinare (micsorare) a list, 1. in retragere; 2. la pensie.
miseirei until corp. f. RETIREDLY =-1i, adv. in re-
to RETCH= rets (S. raecan), vn. tragere ; retras.
a se sili ca sit' verse. RETIREDNESS = nes. s. 1 de-
to RETELL =ri-tel', va. [per!. f i ph' rtare, isolare, f. 2 singurfi-
ptr. Retold] a spune din non, a tate, f.
spune inch' o datii, a repeta. RETIREMENT = ri- - -
RETENTION= ri-ten'-sn (L. re, mnt, s. retragere, f.
teneo), s. 1 retinere, pfistrare, con- RETIRER=ri-titi'-er, s. 1 per-
servare, f. 2 * detentiune, f. soanii care retrage, scoate, f.
3 facultate putere de a reine, 2 persoan care se retrage, f.
f. 4 memorie, f. 5 reserv, 1 RETIRING = ring, adj. 1
f. 6 jur. : oprire, tinere, f. care se retrage, in retragere.
7 med. : oprire (a iidului), za- 2 fig. : reservat, modest. 3 de
preal, f. retragere.-4 * care revine. I Loc.

www.dacoromanica.ro
 361
RET RET
.3 Retiring pension, pensie de re- fig. : retractare, f.-2 med.: con-
tragere. tractiune, retractiune, f.
2 RETIRING, s. retragere, f. II to RETREAD = ri-tred', va. [per f.
Loc. The hour for retiring, ceasul Retrod; plr. Retrodden, Retrod] a
TetragereL calca din noil.
1 to RETORT = ri-tort' (L. re, RETREAT= ri-trit' (L. re, trac-
iortum), va. 1* a incovoia. 2 turn), s. retragere, f.
trimite indrt, a resfrange. to RETREAT, un. a se rctrage.
3 fig.: a intoarce (argumente, etc.); II Loc. Not to retreat from one's
a rspunde la (o dovadei). assertion, a nu se lsa de imtaia
2 to RETORT, un. (upon, la, sa declaratie.
.cuiva) a rspunde, a replica, a ri- RETREATING= ing, adj. in
.posta. retragere.
RETORT, s. rspuns, n. replica, 1 to RETRENCH= ri-trents' (L.
ripost, f. 2 him.: cornut, re- re ; Fr. trancher), uct. 1 a tia, a
tort, f. scade o parte, a scoate. 2
RETORTER = 6r, s. 1 care res- micsora (chelluielile). 3 a re-
punde, replica sag riposteaz. strange. 4 mil. : a se intari, a
2 care intoarce un argument. se fortifica.
RETORTION=H-tor'-sn, s. in- 2 to RETRENCH, un. 1 a face
toarcere a argumentelor, f. economii. 2 * (on) a incepe.
to RETOSS =ri-tos' (L. re ; Gal. RETRENCHMENT = mnt, s.
iosiaw), va. a arunca sal a asvirli Were, scadere, scoatere, micso-
din noii. rare, f. economil, f. pl.
to RETOUCH= ri-tts (L. re ; Fr. to RETRIBUTE - ri-trib'-lat (L.
toucher), va. a corecta, a indrepta, re, tributum), va. [for] a retribui,
a perfectiona. a pliiti.
RETOUCH, s. corectare, indrep- RETRIBUTION ree-ri-Ifia"-sn,
tare, perfectionare, f. s. 1 (for) resplat, f. 2 retri-
to RETRACE = ri-trEs' (L. re, butiune, plata, f. onorariti, n.
stractinu), va. 1 pict. : a desena. 3 pedeaps, f. 4 imprtire, f.
2 fig. : a's1 trage origina din, II Loc. 3 The day of retribution,
a data de la.-3 a se intoarce, a diva pedepsirel.
se trage inapol RETRIBUTIVE = ri-tribf-lu-tiv,
1 to RETRACT= ri-tract', va. 1 RETRIBUTORY = t45-ri, adj. 1
a retrage. 2 a retracta. care rspltesce. 2 care pedep-
2 to RETRACT, un. a se retracta, sesce ; resbunator.
a se desdice. RETRIEVABLE ni-triv'--b'l (L.
RETRACT, s. yet. : intepiturii re ; Fr. trouuer), adj. care se poate
(la potcovire), f. regsi, drege, repara saii restabili.
RETRACTABLE= -bl, adj. 1 to RETRIEVE= ri-trIV, va. 1 a
care se poate retrage. 2 fig. regfisi. 2 a rdscumpra. 3 a
.care se poate retracta. restabili. 4 (from) a indrepta
RETRACTATION = rr-trac-0.."- a scoate (din).
s6n, s. retractare, f. RETRIEVER= r, s. caine
RETRACTIBLE = adj. cos scotian, m.
retractil. to RETRIM= ri-trim' (L. re ; S.
RETRACTION= ri-tracf-s6n, s.1 trymian), va. a aseda din nou.

www.dacoromanica.ro
 362
RET RET
RETROACTION= rr-tro-ac"-sn a da InapoI, a restitui. 2 a tri-
(L. retro, acturn), s. retroactiune, f. mite indrat. 3 a duce sad a
RETROACTIVE = tiv, adj. re- lua indrt ; a pune din nog (la
troactiv. loe). 4 fig.: a rspunde (la).
to RETROCEDE = rr-tro-sid" (L. 5 a face, a rsplti.-6 a da fun
cessum), v. 1 vn. a retrograda, rsprins, un verdict).7 a face
a merge inapoL 2 a retroceda. o dare de seami sail un report
RETROCESSION= ses"-n , s. 1 (despre) ; a insciinta pe.
miscare retrograda, f. 2 retro- adm.: a face lista de...-9 a alege,
cesiune, f. a numi, a trimite (la Parlament).
RETROGRADATION = ret'-ro- 10 com.: a face (aldta) la suta de
gra-d."-sn (L., gradiorl, s. re- afacerl. 11 com.: a Inapoia, a
trogradare, f. trimite Indrt. 12 lege, avere,
RETROGRADE = grd, adj. 1 etc.: a reveni (cuiva). II Loc. 1 Re-
retrograd. 2 fig. (to, la) con- turn it to me, da-mi'l inapol. To
t rariu. return a salute, a rspunde la o
to RETROGRADE, vn. a retro- salutare. 9 To be returned, a fi
grada. ales. 11 To be returned without
RETROGRADINGLY = ing-li, expense, de Inapciat fr chel-
adv. retrogradnd, mergnd in- tuell.
apoI. RETURN= ri-trn', s. 1 inf. gen.
RETROGRESSION = rif-tro-gres" (from, de la, din ; Lo, la, in) in-
n, s. miscare retrograda. f. toarcere, relntoarcere, f.-2 Ina-
RETROGRESSIVE= gres"-siv, poiere, restituire, f. 3 trimitere
adj. retrograd. inapoi, f. ; aducere InapoI, f.; re-
RETROSPECT = rr-tro-spect f i ase0are (la loc). f. 4 schimbare,
ret'-ro-spect (L. , spectum), s. f. 5 ramburs, n. 6 (for, pen-
privire aruncatfi indrt (asupra), tru) rsplati, f. 7 castig, n.
f.; cercetare, revedere, exami- 8 raport, extras, n. dare de sean*
nare (a), f. lista, copie, f. -- 9 alegere (la Par-
RETROSPECTION=spec"-sn, lament), Oi de alegere, f. 10
s. 1 privire retrospectiva (asupra), rspuns, n. replica, riposta, f.
f. 2 insusire de a privi Inapoi, f. 11 lege: Inapoiere (de mandat),
RETROSPECTIVE = tiv, adj. f. 12 com.: beneficifi, n. 13
1 retrospectiv.-2 lege: retroactiv. com.: inapoiere (de polifci), f.;
RETROSPECTIVELY = li, adv. primire de f.; suma (a
in mod retrospectiv. operafiunilor), f. I Loc. 1 On my
RETTING= ret'-ting, s. topire a return, la Intoarcerea mea. 6 In
inului sail a canepeI, f. V. to Ret. return, 1. drept rsplata; 2. pe
1 to RETURN= ri-trn' (L. re; de o alti parte. As a return, in
S. tyrnan), an. [from, din, de la ;
return for, In schimb pentru.
lo, la, MI 1 a se intoarce. 2 a RETURNABLE= adj. 1
reveni.-3 a rspunde, a replica. care se poate inapoia. 2 care
4 (upon, la) a riposte. II Loc. 1 poate fi numit sag ales. 3 care
To return lo Roumania, a se in- trebue trimis inapoL
toarce in Romania. To have re- RETURNER = r, s. 1 care se
turned, a fi intors. intoarce, etc. 2 com.: care phi-
2 to RETURN, va. 1 a Inapoia, tesce.

www.dacoromanica.ro
 363
RET REV
1 RETURNING = ing, s. 1 To revenge one's self on, to be
inapoiere, restituire, f.; restitu- revenged on, a se resbuna de. To
tiune, f. V. Return. 2 intoar- revenge one's self, to be revenged
cere, f. 3 alegere, f. of a thing on a person, a se res-
2 RETURNING, adj. care vine buna de ceva asupra cuiva. Be re-
inapor, care se intoarce. venged, rsbun'a-te; rsbunati-ve.
REUNION = ri-ifin'-rn (L. re, 2 to REVENGE, vn. (upon, do)-
unus), s. impreunare, reunire, f. a'sl. resbuna.
to REUNITE = 1.i-fit-nail', v. 1 REVENGE, s. 1 rsbunare, f.
va. a impreuna, a reuni. 2 vn. 2 fam., la joc: revansk f. i Loc.
a se impreuna, a se reuni. 1 To take revenge for, a se re's-
to REVEAL= (L. re, veto), buna de.
va. a destinui, a sfeti. REVENGEFUL = ful, adj. 1
REVEALER= er, s. care des- vindicativ, zficas, pizmas. 2
tinuesce. poet., 1.: resbuntitor.
REVEILLE = (Lr. r- REVENGEFULLY = ful-li, adv.
veille), s. sculare, desteptare, tre- din rsbunare, dintr'un spirit de
zire, f. sculat, n. II Loc. To beat resbunare.
the reveille, a da semnalul de REVENGEFULNESS = ful-nes,
sculare. s. fire vindicativk zfictisie, pizmk,
to REVEL = revf-Cl (O. revellen), f. spirit de resbunare, n.
vn. 1 a se bucura, a petrece. REVENGELESS les, adj. fill
2 a bancheta, a benchetui, a che- resbunare, fill a fi rsbunat.
fui; In f. red: a se cheralui. 3 REVENGER = er, s. resbu-
fig. (in, la): a se deda. nAtor, m.
REVEL, s. 1 petrecert, jocuri, REVENGINGLY= ing-li, adv.
pl. serbare sgomotoase, f. 2 din rsbunare.
banchec, chef, n. 3 inf. ri : REVENUE = rev' - en-ffi ri-
chefaluial, orgie, f. II Loc. 2 Revel- venf-l'u (L. re, venio), s. 1 venit, n.
rout, 1. trup sgomotoas'a; 2. che- 2 fisc, n. finante ale StatuluL pl.
fluialk orgie. 3 Midnight revels, II Loc. 1 Public revenue, venitu-
orgil nocturne. rile publice sail ale Statului. Re-
REVELATION= revf-i-le"-sen (L. venue-culler, corabie vamal. Re-
revelationem), s. destinuire, re- venue-officer, ofiter al vAmeL
velatiune, f. II Loc. The Book of REVERBERANT = ri- verf-ber-
Revelatio ns, Apocalipsul. Ant (L. re, verbero, adj. resunAtor.
REVELLER = rev"-Cl-ler, s. 1 1 to REVERBERATE --Et, * to
persoan care se bucuri, care pe- Reverb= ri-verb', va. i. a resuna.
trece, f. 2 comesean, musatir 2 a resfrnge, a reflecta (lumina,
seal oaspete vesel (sail chefliii), aildura).
in. 3 beutor, beliv, desfrinat, 2 to REVERBERATE, on. sune-
strengar, stricat, zamparagin, in. tul : a se repercuta. 2 vocea : a
REVELLING= ling,* REVEL- resuna. 3 lumina : a se reflecta,
MENT = meat, REVELRY= ri, a se resfrAnge.
s. V. Revel. REVERBERATE, adj. resunator.
1 to REVENGE= ri-vendy (L. re, REVERBERATION = C"-en, s.
vindex), va. 1 a resbuna: -- 2 (on, 1 reflectare, resfrfingere (a lumi-
pe cineva) a se resbuna de. II Loc. nel), f. 2 repereutare (a sunetu-

www.dacoromanica.ro
 364
REV REV
f. 3 reverberatie (a cell- just the reverse, a face tocmal
dare), f. contrariul. Quite the reverse, din
REVERBERATORY = contra, din potrivii. 3 To meet
adj. 1 care reflecteazi.-2 cuptor: with reverses, a incerca nenorocirL
cu reflector. REVERSELESS= les, adj. ire-
to REVERE=ri-vIe (L. re, ve- vocabil.
reor), va. a revera, a venera. REVERSELY=li, adv. in sens
REVERENCE = rev'-r-ns, s. 1 invers.
reverenti, veneratie, f. 2 reve- REVERSIBLE= i-13'1, adj. 1 re-
-xentri, inchinficiune, plecriciune, vocabil. 2 care se poate anula.
f.-3 litlu: cucernicie, f. reverend, REVERSION = ri-ve-sn, s. 1 in-
in. 11 Loc. 1 To hold in reverence, toarcere, f. 2 mostenire (a und
a revera. slujbe), f. ; mostenire (de avere).
to REVERENCE, va. a revera, a f. 3 lege: reversiune, f. 4
venera. geol. : schimbare de inclinatie, f.
REVERENCER = r, s. care re- 5 mat. intervertire, f.
ver, care venereazii. REVERSIONARY = -ri, adj.
REVEREND =rev'-r-nd,1 adj. (slujba sa avere) de mostenit.
venerabil. 2 s. cucernicie, f. re- 1 to REVERT = ri-vrt', va. 1 a
verend, ni. schimba, a resturna. 2 mat. :
REVERENT = nt, adj. 1 plin a interverti.
de veneratie, umilit, plecat, sme- 2 to REVERT, vrt. 1 (to, cuiva)
rit.-2 care prea face la reverente. a reveni. 2 fig. (to, asupra) a
REVERENTIAL = en"-sl, adj. reveni (asupra unlit subiect).
V. Reverent. REVERTIBLE= adj. re-
REVERENTIALLY = li, REV- versibil.
ERENTLY= li, adv. cu venera- REVERTIVE = iv, adj. schim-
; (in mod) respectuos, smerit. bitor.
REVERER = xi-vie-6r, s. care REVERY = rev'-6-ri, s. V. Re-
rever, care venereazi. verie.
REVERIE=rev'--rT (Fr. Hoe- to REVEST = ri- vest' (L. re,
rie), s. reverie, f. gnduri, vi- vestis), va. 1 [with, ell] a imbrca
surI, pl. din noii.-2 a incredinta din nou
REVERSAL =ri-ve-sfil (L. re, (o slujba, etc.).
verto), s. 1 anulare, f. 2 reabi- to REVIBRATE ri-var-brt (L.
Jitare, f. re, vibro), vn. 1 a vibra din nou.
to REVERSE= ri-vrs', va. 1 int. 2 a oscila ca un pendul.
gen. : a rsturna. 2 a revoca. to REVICTUAL = ri-vit'-t'l (L.
3 a anula, a infirma o (sen- re, viclum), va. a reamerinda, a
- 4 * a rechiema. reaprovisiona.
1 REVERSE, adj. inl. gen. : in- 1 to REVIEW = (L. re,
video), va. 1 a revedea.-2 a re-
2 REVERSE, s. 1 contrariii, in- vedea, a corecta (o lucrare). 3
vers, n. 2 intoarcere a soartei, a critica, a analisa, a face o dare
nesttornicie, f. 3 lovituri, ne- de seam& despre (o carte, etc.)
norocire, f. 4 pajurii (de mo- 4 mil. : a trece in revist, a face
neda), f. revers, n. 5 verso, revista.-5 fig. : a expune, a po-
-dos (al paginei), n. 11 Loc. 1 To do vesti.

www.dacoromanica.ro
 365
REV REV
2 *to REVIEW, vn. a privi in- renascere, reinnoire, f. 4 des-
carat, a se uita inapoI. teptare religioasa, f. 5 reince-
REVIEW, s. 1 revedere, f. 2 pere (a afacerilor), miscare, f.
revisie, revisuire, f. 3 eriticA, 6 punere din ma in vigoare, f,
analis, dare de seama, f. articol I. to REVIVE=ri-vaiV, un. 1 a
de critica, n. 4 revista (scriere reveni la viala, a invia. 2 fig.:'
periodicd), f. 5 mil. : revist, f. a se infiripa, veni In starea
6 lege revisiune, f. naturala, a se intrema. 3 fig.:
REVIEWAL= Al, s. criticA, f. a renasce. 4 him. : a readuce-
REVIEWER =-4r, s. 1 cel care la starea metalica.
revede.-2 cel care corecteazi (o 2 to REVIVE, va. 1 a readuce
lucrare), editor, ni. 3 inf, gen. la viala, a reinsufleli, a reinviosa.
critic, ni. ; redactor al und re- 2 fig. : a reinvia, a scoate la
viste, m. 3 fig. : a destepta, a re-
to REVILE= ri-vall' (L. re, vilis), innoi. 4 fam. : a drege. 5a
va. a injure, a insulta, a ()cad, a pune din nod In vigoare lege,
face de (mark a sudui. etc.). 6 him. : a readuce la sta-
REVILE, REVILEMENT = m'nt, rea metalicii.
REVILING= ing, s. Injuriturl, REVIVER = ri-vaiv'-'r, s. (off'
insulte, ocArI, suduituri, pl. care readuce la viaa, etc.
REVILER= 6r, s. insulator, REVIVIFICATION =
suduitor, ni. ; eel care Injurii, s. reinsuflelire, reinvio-
ocAresce. sere, f.
REVILINGLY = ing-li, adv. in to REVIVIFY-- &I, va. 1 a
Mod injurator, insulator, ocii- readuce la via. 2 a reinsu-
ritor. Bell, a reinviosa. 3 him. : a
REVISAL = ri-val'-zal (L. re, vi- readuce la starea metalia.
sum), s. revisuire, f. I REVIVING ri-valv'-ing, s. 1
to REVISE = vale, va. 1 a reeducare la viaja, reinsullelire,
revede.-2 a revisui (o lege, etc). reinviosare, f. 2 V. Revival.
REVISE, s. 1 revisuire, f. 2 2 REVIVING, adj. 1 inviorAtor.
in pr.: revisie, a doua corectura, f. 2 care se invioreaza. 3 re-
I Loc. 2 Second revise, a treia co- nscnd, V. to Revive.
rectura. REVIVISCENCE
REVISER= ri-val'-zAr, s. (of) 1 REVIVISCENCY = sn-si, s. V.
cel care revede, revisuiesce. 2 Revival.
: eorector, ni. REVOCABILITY revf-o-cft-bil"-
REVISION ri-vif-a'n, s. re- i-ti, REVOCABLENESS=. b'l-nes
visuire, f. (L. re, voco), s. revocabilitate, f.
REVISIONAL= Al, REVISORY REVOCABLE= ca-bl, adj. re-
=ri-val'-zo-ri, adj. de revisuire. vocabil.
to REVISIT = ri-viz'-it (L. re, REVOCATION= s.1
visum), va. 1 a veni din nou s revocare. f. 2 * rechiemare, f.
vada, a visita din non. 2 a re- 1 to REVOKE = ri-vact, va. 1
vedea. a revoca. 2a rechiema.
REVIVAL ri-vaIvf-Al (L. re, vivo) 3 a abroga, a anula,.a infirma,
s. 1 revenire la vial, reinsufle- (un acl).
lire, f. 2 intremare, f. 3 fig. 2 to REVOKE, un. la cdrfl : a

www.dacoromanica.ro
 366
REV RHE
pune alta culoare ; a face o re- REVOLVING= ing, adj. 1 In-
nontii pe nedrepy. virtitor.-2 care isI face revolu-
REVOKE, s. la cdril renont tiunea.
(pe nedrepy, f. REVULSION = ri-v1t-a6n, s. 1
REVOKEMENT = m6nt, s. re- 1 (from, din, de la) Indepartare,
vocare, f. f.-2 schimbare complet (de sen-
to REVOLT = ri-v6lt' (L. re, timent), f.-3 med.; revulsiune, f.
volutuni), v. 1 vn. (from, contra] REVULSIVE siv, s. med.:
a se revolta, a se racula, a se ra- revulsiv, n.
vrti. 2 va. a revolta, a indigna. to REWARD =ri-ilordt (L. re ;
REVOLT, s. 1 revolt, racoala, S. weard ?), va. 1 a r6splAti, a
raculare, rebeliune, f. 2 p. : recompensa. 2 (with) a da ca
rebel, revoltat, rseulat, r6svr- r6splata. II Loc. 2 To be rewarded
titor, ni. 3 gresali grav, f. with, a primi ca r6splat.
4 * schimbare, f. REWARD, s. r6splata, recom-
REVOLTED-- cd, adj. revoltat, pens, f. pret, salaria, n.
etc. ; ca un rebel, etc. REWARDABLE = a-bl, adj.
REVOLTER = Cr, s. rebel, re- demn sati vrednic de r6splata,
voltat, raculat, r6svrtitor, in. meritoria.
REVOLTING= ing, adj. 1 care REWARDER 6r, s. care r6s-
se revolta, se r6scoala. 2 fig.: pltesce.
revoltator. * REWARDFUL = ful, adj.
REVOLUTION = revt-o-lia"-s6n, r6splatitor.
s. 1 jig. gen.: revolutiune, f. to REWORD ri-a6rdt (L. re ;
2 invirtitura (de roatei), f. II Loc. S. word), va. a repeta vorbii cu
To perform its revolution (round), vorba.
a's1 face revolutiunea (in juruy. To to REWRITE= ri-raItt, va. [perf.
make a revolution, a face o revo- Rewrote ; ptr. Rewritten] a serie
lutiune, a se invirti. din noa.
-REVOLUTIONARY= ft-ri, adj. REYNARD =rent-ard,s. vulpe, f.
revolutionar. V. Renard.
REVOLITTIONER = Cr, REVO- RHAPSODICAL = rap - sod' - i -
LUTIONIST = ist, s. revolu- (Gr. rhapt6, od6), adj. de rapso-
lionar, die, extravagant.
to REVOLUTIONIZE = aIz, va. RHAPSODIST = rapt-so-dist, s.
_a revolutiona. rapsod, m.
1 to REVOLVE= ri-volvt (L. re, RHAPSODY = di, s. rapso-
volvo), vn. 1 [about, round, In die, f.
jurul) a se Invirti; a's1 face revo- RHETOR= rTt-t6r (L. rhelorem),
lutiunea. 2 fig. : a se Intoarce, s. retor, m.
reveni. RHETORIC= rett-o-ric, s. 1 reto-
2 to REVOLVE, va. 1 a invIrti. f.-2 fig.: elocint, f.
-- 2 fig.: a se gandi la, a me- RHETORICAL = ri-tort-i-cal, adj.
dita la. de retoricii. H Loc. The rhetorical
REVOLVENCY = 6n-si, s. m4- art, retorica.
care de revolutiune, invirtitura, f. RHETORICALLY = li, adv. 1
REVOLVER = ri-volvt-6r, s. re- dupa regulcle retoriceL 2 ca un
volver, n. orator, ca un retor.

www.dacoromanica.ro
 - 367
RHE RIB

RHETORICIAN= ret'-a-ris"-an, s. STER ralm'-star, RHYMIST

1 retor, m. 2 retorician, ni. mist, s. poetas, poetastro,
to RHETORIZE = raiz, va. a RHYMIC re-mic, adj. rime!.
arita printeo figur de retorica. RHYTHM =ritim (Gr. rhuthmos),
RHEUM = ram (Gr. rhei5), s. 1 s. ritm, n. cadent, maura, f.
guturaitt, catar, n. 2 scurgere RHYTHMICAL = adj.
mucoash, f. 3 saliva', f. scuipat, ritmic, cadentat.
n. 4 bale In gull, f. pl. ap RHYTHMICALLY = li, adv.
saran pe gura, f. 5 lacrimi, pl. dupi ritm, dup cadent ; dupa
RHEUMATIC= ra-mat'-ic, adj. mauril ; In mod ritmic, cadentat.
1 reumatismal. 2 fig.: arlgos, RIB = rib (S.), s. 1 anal.: coast,
coltat, tifnos, supricios, manios. f. 2 arht. : cercevea, f. 3
RHEUMATISM= ra'-m-tiz'm, s. balen (de umbrelci, de corset), f.
reumatism, n. proptea, f. 41imbi (de peinitint),
RHEUMY = adj. 1 care f. 5 pop. : nevasta, sotie, f.
are guturaiii.-2 umcd. 6 mine: link' (de minereil), f.
RHINO = re-no (?), s. pop. : 8 bot. nervur, f. 9 dulgherie:
ban!, banisorl, parale, pl. proptea, legatura, f. ri Loc. 1 He
RHINOCEROS = ral-nos'- - as has broken a rib, si-a rupt o coasta.
(Gr. rhin, keras), s. rinocer, Rib-grass, rib-wort, bot.: pat-
RHODIUM = ra'-di-din (Gr. ro- lagina Ingusta.
don), s. rodia (metal), n. to RIB, va. 1 a prevedea cu
RHODODENDRON = ra-da-den'- coaste. 2 a Inchide ; a Inveli,
drn (Gr. rhodon, dendron) s. bot. a acopen. 3 a ara pe jumatate.
1 leandru, m. 2 rododendru, 1 RIBALD= ribf-Ald (Fr. ribaud),
-smIrdan, m. s. craidon, desfrinat, stricat, stren-
RHOMB= romb (Gr. rhombos), s. gar, ni. fleoart, patachina, f.
romb, n. 2 RIBALD, adj. mil-say, masca-
RHOMBIC= romf-bic, adj. rom- ricios, destrabalat, stricat,
tboidal. RIBALDRY= ri, s. miscari-
RHOMBOID = bold, 1 s. geom.: ciune, f. mascaralic, n. masearl,
romboid, n. 2 adj. romboidal. vorbe obscene sail rusinoase, pl.
RHOMBOIDAL= Al, adj. rom- RIBAND=rib'-nd, s. V. Ribbon.
boidal. RIBBED = ribd, adj. cu coaste.
RHUBARB = raf-barb (L. rheu- V. Rib 1.
barbarum ?), s. revent, n. RIBAUDRED= rib'-od-red, adj.
RHIME=ralm (S. rim), s. 1 V. 2 Ribald.
f. 2 vers, n. poesie, f. 3 RIBBING ribf-bing, s. grind is
masur, f. ii Loc. 1 Without rhyme (de boltc1), n. V. Rib 9.
or reason, netam-nesam; fr niel RIBBON= rib'-bn (Fr. ruban),
un Dumneslea. 2 Such sorry rhy- s. 1 panglick f. 2 pl., fig. fi
mes, versurl asa de proaste. fanz. hturi, pl. 3 fig. : bu-
1 to RHYME, vn. 1 a rima. call, pl. II Loc.1 Ribbon-trade, pan-
2 a face versuri ; in bay. ; a face glicarie. Ribbon-weaver, panglicar.
versuri proaste. 2 To handle the ribbons, a tine
2 to RHYME, va. a rima, a pune hturile, a mana. 3 To tear into
in versurI. ribbons, a rupe In bucati.
RHYMER = re-mar, RHYME- RIBE= rail) (?), s. coacazik, f.

www.dacoromanica.ro
 368
RIB RID

RIBLESS = rib'-les, adj. rara RICKETY= 6t-i, adj. 1 med.

coaste. V. Rib 1. rachitic, chircit ; bigat In boala
to RIBROAST = rib'-r6st (S. rib ; aineasca. 2 fig. : care se cla-
Fr. ratir), va. a cionifigi, a chel- Una. 3 spirit : slab. II Loc. 1 To
rani ; a trage o chelfnealk a snopi become rickety, a deVeni rachitic,
in Wale, a freca ridichea cuiva. chircit ; a fi bagat In boali
RICE= rah (Gr. oruza),1 s. ores, neasca.
n. 2 adj. de orez, cu orez. RID= rid, 1 perf. d ptr. de la
Loc. Rice-bird, grangur negru, to Rid. 2 ptr. de la to Ride.
pisca'n floare. V. Bobolink. Rice- to RID = rid (S. hreddan), va.
milk, lapte Cu orez. Rice-weivil, [perf. i ptr. Rid] 1 (out of, of, de,
insecte curculez, grgarita. din) a scapa ; jig. : a curta,
1 RICH= rits (S. ric), adj. 1 inf. matura ; a scuti. 2 (of, de) a
gen. : hogat, avut. 2 frumos, deshra. 3 a expulsa, a goni, a
mret, somptuos, pretios. 3 ex- alunga. 4 a omori, a ucide.
celent, ales. 4 (in, in) bogat, 5 * a manca (peimntul). ii Loc. 2
imbelsugat. 5 darnic. 6 fe- To rid one's self, to get rid of, a
cund, fertil, manos, roditor. se deslira de, a se descotorosi..
7 delkios, desfatator, foarte RIDDANCE rid'-dns, s. 1 sea-
cut. 8 gustos. 9 culoare pare, f. 2 desbarare, f.
strfilucitoare. RIDDEN= rid'-d'n, ptr. de la ta
2 RICH..., adv. (In mod) bogat, Ride.
cu belsug. II Loc. Rich-haired, cu 1 RIDDLE rid'-d'I (S. hriddel),.
prul bogat. Rich-laden, bogat in- s. ciur, dirmon, n.
cfircat. Rich-stained , cu culori 2 RIDDLE= riclf-d'I (S. raedelse),
stralucitoare. Rich-wrought, bo- s. enigma, f. ii Loc. To readariddle,
gat lucrat. a ghici o enigma. Answer to a
* to RICH, va. a Imbogati. riddle, cuvintul sati deslegarea
RICHES= rits'-'ez, s. pl. 1 bo- enigma.
gatia, averea, avutia, r. _ 2 ho- 1 to RIDDLE, va. 1 a ciurui, a
gatiile, averile, f. pl. cerne.-2 (with, de) a fi facut ciur.
RICHLY =-1i, adv. 1 bogat ; In 2 to RIDDLE, va. a explica, a
bogatie, In avutie.-2 in maretie, deslusi, a lmuri, a limpedi.
In mod somiituos. 3 berechet, 3 to RIDDLE, vn. a vorhi enig-
cu prisosinta, cu belsug, In a- matic.
bundenta. RIDDLER = rid'-dlr, s. care vor-
RICHNESS= nes, s. 1 avutia, besce enigmatic.
bogatia, f. ; Imbelsugarea, f. 2 RIDDLINGLY = dling-li, adv.
natura suculentii, f. 3 gust pi- (In mod) enigmatic.
cant, n. 4 stralucire (a culori- to RIDE =, raid (S. ridan), vn.
lor), f. [per f. Rode ; plr. Rode, Ridden,
RICK = ric (S. hreac), s. claie, Rid] 1 a se sui, a se urca (in
capita (de fin), f. treisurei, etc.); a incaleca. 2a
RICKETS = rie-et (Gr. rachis), merge, a face un drum (ceilare,
s. pl. ; med. : rachitism, n. muie- In &aura, etc.); a Mari ; a se
re a oasclor, f. II Loc. Ta have the plirnba (calare, cu treisurei, etc.).
rickets, a fi rachitic, chircit ; a fi 3 a naviga, a pluti. 4 mar. :
bagat In boala caineasca. fi la ancora, a fi antorat ; a se

www.dacoromanica.ro
 369
RID RID

legftna pe ancorele sale.-5 1. (on, peste m'surii. To ride over, 1. a

pe) a se sprijini, a fi sprijinit. trece pe corpul...; 2. fig.: a apiisa
6 impr., literile : a sta mal sus a Intrece. To ride up a hill, a urca
sari maI jos de cat Hula randuluI. un deal. To ride a race, a face o
II Loc. 1 He rode in the second alergare calare. 2 He could have
carriage, se sui (se urea) In tilt- rid it, ar fi putut sh fad& drumul.
sura a doua. To ride on a bay RIDE= raid, s. 1 plimbare, cursa
horse, a incaleca (sati a cilri) un (ccilare sail cu tritsura), f. 2
cal murg. Skill to ride, sciinta plimbare (locul), f.
calfiritulul. He was riding one RIDER = rar-d6r, s. 1 clret,
morning, se plimba calare lute clrea, f.-2 codicil, adaos,
dimincap. We rode for a long aim* f. 3 mar., pl. rang
distance, am facut un lung drum. al doilea de butoaie, n. 4
II To Ride about, a &Mari id' colea. sad voiajor de comert, m.
com.altor

To Ride along, a trece calare, cu 5 mine: matrice, f.

trasurii ; a'sI urma drumul. To RIDERLESS = les, adj. fltr
Ride away, a pleca, a se hide- calitretul
!Arta. To Ride back, a se Intoarce. RIDGE= ridj (S. hric), s. 1 dos,
To Ride behind, 1. a urma cfilare; n. spate, pl. spinare, sira spinarei,
2. a Mari pe sal-fa (pe sauca) ; 3. a f. 2 virf (al nasului), n. 3
sta pe capr dinapol. To Ride by, sir de munti, n.; linie, f. 4 inal-
a trece Inaintea. To Ride down, a time, muchie, coam, creast, f.
se da jos, a se scobori. To Ride crestet, vrf, n. 5 arht. : colt,
in, a Intra calare. To Ride into, n. coama, f. 6 agr. : brazda, f.
a Intra (cetlare, cu treisura) In. To II Loc. 1 Ridge-band, sleaii. Ridge-
Ride off, 1. a pleca (Mare), a se bone, sira spiniirel.
Indeparta ; 2. a se retrage (din- to RIDGE, va. 1 a strbate.
lent' ; 3. ( for) a se duce dup. 2 agr. : a brazda. 3 a Increti.
To Ride on, 1. a'si urma drumul; 4 a sbirci.
a merge inainte, a da inainte; 3. RIDGY =ridj'-i, adj. brzdat.
a fi suit (urcat) pe. To Ride out, RIDICULE rid'-i-chlul (L. rideo),
a iesi sail a se duce (a merge) la s. batjocur, f. ridicul, n. II Loc.
plimbare calare. To Ride over to, To bring into ridicule, 1. a face (pe
a merge (a se duce) alare la saii cineva) ceva caraghios ; 2. a face
'Ana la. To Ride round, a da ocol, de batjocur. To turn into ridicule,
a ocoli (calare). To Ride through, a batjocori.
a trece calare prin. To Ride up, to RIDICULE, va. a face de ris,
1. a sosi calare ; 2. (to, catre, a batjocori.
spre) a Inainta. RIDICULOUS ri-dic'-Iu-ls, adj.
2 to RIDE, va. [perf. Rode ; ptr. (lo,) ridicul, caraghios, de ris.
Rode, Ridden, Rid] 1 a incaleca, Loc. The ridiculous, ca raghiosul .
a &Mari ; a sta calare pe. 2 a To be ridiculous, a fi ridicol, a fi
face drumul. 3 a mana. 4 a de Os. To makeone'sself ridiculous,
sbura. 5 fig. : a se purta aspru a se face de iris.
(cu cincva), a apasa. II Loc. 1 To RIDICULOUSLY 1i, adv. in
ride the grey, a inciileca (a Mari) mod ridicul, caraghios.
caltil sur. To ride down, 1. a co- RIDICULOUSNESS = nes, s. ca-
hort (un deal, etc.) ; 2. a obosi raghioslIc, n.
H. L. Lolliot. Die t. Eng.-Rom., vol. II. 24
www.dacoromanica.ro
 370
RID RIG

RIDING= raI'-ding ( V. to Ride), RIFLEMAN= man, s. [pl. Ri-

adj. 1 care merge calare. 2 ca- flemen] carabinier, vinator pedes-
ntor. 3 ambulant. 4 in comp.: tru ; tiralior,
de efilarit. II Loc. 2 Riding-clerk, RIFLER= ral'-fl'r, s. jafuitor,
vlitor de comer!. 4 Riding-cloak, prdtor, m.
manta de calatorie. Riding-coat, RIFT = rift (S. ryft), s. 1 era-
1. gheroc, redingot ; 2. haina de patur, sprturii, f. 2 cadere
calarit. Riding-hood, gluga. Riding- (de apii), cascadii, f.-3 ruptur, f.
house, manegiii, scoallt de &alit. to RIFT, v. 1 va. a crpa.
Riding-master, profesor de calarit 2 vn. a se crapa.
de &Marie). Riding-habit, amazona. RIG= rig (S. wrigan), s. 1 fe-
Riding-school, manegiii, scoala de mele rea, basardin, desfrinat,
clrit. Riding-whip, Welt's* cra- fleoartii, lele, patachin, f. 2
vas. tava lung, f. 3 Imbracaminte
2 RIDING, s. 1 cillrit, n. ea- caraghioas, f. 4 rafala, vijelie,
ltorie sa plimbare calare, f. 2 furtunk, f. 5 fig. : fest, gluma,
plimbarc (loe), f.-3 cfilarit, n. ca- pozni, tragere pe sfoara, f. 6
lark, f. (arta) II Loc. 1 A day's hard 5 mar. : funiile, panzele, etc. I

riding, o di intreagi cilare. 3 To Loc. To run a rig upon, a juca

Jearn riding, a Invla cfilaritul. cuiva o fest.
3 RIDING, s. district, judet, n. to RIG, va. 1 a Imbraca cara-
RIFE= ralf (S. ryf), adj. 1 abun- ghios. 2 a prevedea o corabie
dent, cu belsug, Imbelsugat. 2 cu funiile, panzele, etc.
dominant. 3 sgomot, soon, etc. RIGADOON=rig-i-diin' (Fr. ri-
T6spandit, general, acreditat, ob- godon), s. dan(: rigodon, n.
stesc, care domnesce. 4 sgonzot: RIGGING= rig'-ghing, s. mar. :
limpede, ciar, distinct. funiile, panzele, etc., pl. V. Rig 6.
RIFELY = adv. In ge- * RIGGISH = rig'-ghis, adj. amo-
mere, obstesce. rezat. V. Rig 1.
RIFENESS = nes, s. V. Prev- RIGGITE=rig'-gait, s. pop.: care
alence. mereil face calambururi, ni.
RIFFRAFF =rif'-raf (Ger. raf- RIGHT = ralt (S. riht), adj. 1
fen), s. pop. : (lucru de) brae, n. drept, direct. 2 fig. : drept.
marda, f. ; drojdia, gunoiul (po- 3 bun, potrivit, care se cuvine,
porulid). bine. 4 In regula, cum se cade,
to RIFLE ral'41 (Fr. * rifler), adev6rat. 5 brat, picior,
va. 1 a lua cu hapca, a rpi, a parte drept, dreapta. II Loc. 1 A
a fura, a pungsi, a sfeterisi, a right line, o linie dreapta. 2 R is
sterpeli. 2 a jafui, a prda. right, e drept ; (to; s) e drept.
3 poet. : a stringe. 4 (Ger. rei- The inference is riglzt, conclusiunea
feln), va., artil : a ghintui. II Loc. e dreapt.-3 He is the right nzan
4 Rifled gun, 1. tun ghintuit ; 2. in the right place, e omul situa-
pusca ghintuit. tiunel ; e tocmaI omul trebuincios.
RIFLE, s. 1 carabina, pusea cu That is right, 1. bun ; 2. bine I
$eava ghintuita, f. 2 arcer, n. 3. al dreptate. To be right, 1 p. :
ascutitoare, cute, gresie, f. ii Loc. a avea dreptate ; 2. 1.: a !I bine,
I. The rifle brigade, the rifles, ca- drept. Right or wrong, 1. cu drept
rabinierlI pedestrI. sail fAr drept ; pe drept sau pe

www.dacoromanica.ro
 - 371
RIG RIG

nedrept ; 2. fri judecat, alan- nele i rul. To rights, 1. in linie

dala, in bobote. To set right, 1. dreapt ; 2. in buda ordine. To
a indrepta ; 2. a desamAgi ; 3. a set to rights, a aseda, a orndui.
aseda, a pune la loe din nod; 4. 3 Might does not overcome right,
a indruma. All right! 1. inteles ! puterea nu intrece dreptatea. To
2 totul merge bine ; 3. bol! 4. be in the right, a avea dreptate, a
haide! inainte! Is your watch right, avea cuvint. Do me right, fii-mi
ceasornicul d-tale merge bine ?- dreptate. 4 Civil rights, dreptu-
.5 The right hand, mfina dreapta. rile civile. By right, of right, de
Right hand, adj. la dreapta. On drept. To have a right to, J.. a
my right hand, la dreapta mea. avea dreptul de (sfi), a fi in drept
Right and left, 1. la dreapta i la s ; 2. a avea drept la. Every
stnga ; 2. fail judecat, alandala, body has a right to live, toat
in bobote. V. Right, adv. lumea trebue s triase. To seek
2 RIGHT ! interj. 1 al dreptate ! one's rights, a's1 reclama dreptu-
bine! bun I 2 mil.: dreapta ! rile. Bill of rights, Deelaratiunea
II Loc. 1 Right so ! tocmal asa ! drepturilor. The rights of the
3 RIGHT, adv. 1 drept, in linie matter, toat afacerea.
dreaptA.-2 bine, drept. 3 cum 1 to RIGHT, va. a face dreptate
se cade. 4 foarte. 5 * indat, cuiva.-2 a indrepta (pe cineva).
numai de CAL ji Loc. 1 Right down 3 mar. : a indrepta, a pone
to, drept la. 2 To go right, to drept. ii Loc. 2 To right itself, a
act right, a merge bine. 4 Right se ridica.
-sorry, foarte suprat. Right noble, 2 to RIGHT, vn. a se ridica, a
foarte nobil. 5 Right now, de cu- se indrepta.
eand, toemai acuma. Right away, RIGHTEOUS = (fam.:
right off, indat, numal de eat. raI'-cls), adj. drept.
Right on, 1. drept ; 2. fig. : pe RIGHTEOUSLY= 1i, adv, bine,
-lea. To speak right on, a dice, drept.
-a spune salt a vorbi pe sleail. RIGHTEOUSNESS= nes, s. drep-
4 RIGHT-..., in comp. IILoc. tate, justitie, f.
Right-affected, bine dispus. Right- RIGHTER = raitr-6r, s. indrep-
angled, cu unghiud drepte, rect- tiltor, m.
angular. Right-hand, la dreapta, RIGHTFUL = ful, adj. 1 legi-
la mAna dreapt. Right-handed, tim, legiuit. 2 drept, eehitabil.
1. dreptaciu ; 2. care se invir- II Loc. 1 Rightful heir, mostenitor
tesee de la dreapta la stnga. legitim.
Right-handedness, indemAnare. RIGHTFULLY = 1i, adv. (cu, la,
_Right-hearted, Cu mima bun. pe) drept.
Right-minded, 1. cu sufletul nobil, RIGHTLY = raIt'-li, adv. 1 bine,
cinstit ; 2. bine dispus. Right- cum se ade.-2 (Cu, la, pe) drept.
mindedness, noblet de suflet. 3 tocmal.
5 RIGHT, s. 1 parte dreapt, RIGID = ridj'-id (L. rigeo), adj.
mn dreapt, f.-2 fig.: bine, n. 1 htos, tare, teapn. 2 rigid.
3 dreptate, justitie, f. 4 lege 3 fig. : did, sever, strasnie.
drept, n. Loc. 1 On my right, RIGIDITY = ri-gid'-i-ti, RIGID-
II

Ja dreapta mea. To the right, la NESS ridj'-id-nes, s. 1 thrie, in-

.dreapta. 2 Right and wrong, bi- tepenire, f. -- 2 rigiditate, f. 3

www.dacoromanica.ro
 372
RIG RIN

fig. : dirjfi, bulb-pre, severitate, s. cutil, incretiturl, sbireiturk f.

strfisnicie, f. to RIMPLE, va. a cuta, a Inerefi,
RIGIDLY= ridjf-id-li, adv. 1 cu a sbirci.'
tirie. 2 cu rigiditate. 3 fig. : RIMPLING= piing, s. 1 sliir-
dirj, cu Indirjire, cu severitate, cituri, f. pl. 2 undulatiune, f.
cu strfienicie. RIMY= rar-mi, adj. Incdreat cu
RIGMAROLE= rig'-m-rfil (Ragi- chiciurk cu promoroaci; brumat.
mund, roll ?), pop. 1 s. poftorire, V. Rime 1.
f.-2 adj. prost, alan- RIND = rend (S.), s. 1 eoricik
dala, neinteles, fa' r eir. n. scoartfi, f. 2 piele, f. 3
* RIGOL = raV-ghl (?), s. 1 cerc, coajfi, pojghitfi, f. 4 qoric
n. 2 diadem, f. (de slcininei), n.
RIGORISM = rigf-fir-iz'm (L. ri- to RIND, va. 1 a scoate scoart.
geo), s. rigorism, n. 2 a curfila sail a jupui de coajfi,
RIGORIST= ist, s. rigorist, a coji
RIGOROUS = gs, adj. riguros. 1 RING = ring (S. hring), s. 1
RIGOROUSLY = es-li, adv. 1 cerc, rond, n. 2 inel, n. toartfi,
in mod riguros, cu rigoare. 3 verigfi, f. ; cereal, ni. 3 baking,
la urma urmei, la urma urmelor. inel, n. 4 arenfi, f. 6 t. de-
RIGOROUSNESS = 6's-nes, s. alergciri: Incintfi, f. ; ni.
1 dirj, indirjire, severitate, strfie- pl. 6 spectatoril (in jurul boxo-
nicie, f. 2 fig. : rigoare, f. 3 rilor), m. pl. 7 mar. : belciug,
furie, f.-4 asprime (a anotimpu- n. i Loc. 1 In a ring, 7n cerc. a
rilor), f. Diamond ring, inel eu diamante.
to RILE = rail (?), va.1 a turbura. 3 Ring of iron, belciug de fier.
2 Tam. : a necji, a supfira, a 2 RING = ring (S. hringhan), s.
mfinia, a turba. 1 rsunet, sgomot, n. 2 sunet,
RLLL = ril (L. rivulus), s. riu- n. 3 bilngAit, sunet (de clo-
riusor, n. pole), n. 4 sunet de clopotel, n.
to RILL, vn. a curge (in riulefe). II Loc. 4 I hear a ring, and sunetul
RIMrim (S. rima), s. 1 mar- clopoteltilui ; aud sunAnd.
gine, buzfi, f. chenar, n. 2 obead, 3 RING-..., in comp. II Loc. Ring-
f. 3 cerc, n. 4 plic, n. 5 t do ve, gugueciuc. Ring-fence, o-
mate, pl. gratift, !arc. Ring-finger (deget)
to RIM, va. a chenrui, a mitrgini. melar. Ring-formed, ring-shaped
RIME--= raim (S. hrim), s. 1 bru- anular (adj.). Ring-ouzel, mierlit.
mA, chiciurit, promoroacfi, f. 2 Ring-streaked, anelat, inelat. Ring-
* V. Rhyme. 3 treapt (de ward), time, ceasul cfisfitoriel.
f. fuetel, ni.4 crpfitur, f. 1 to RING, va. [pert*. Rang, Rung;
RIMMED =rimd ( V. Rim), adj. 1 pir. Rung] 1 a suna ; a trage (clo-
chenruit, mrginit. 2 cu cerc... pofelul). 2 a face sfi sune. 3
II Loc. Gold rimmed, 1. chenruit fig. ; a fiui urechile. i Loc. 1 A bell
cu aur ; 2. cu cerc (sail chenar) was rung, cineva a sunat.
de aur. 2 to RING, vn. [per f. Rang, Rung ;
RIMOSE RIMOUS rar- ptr. Rung] 1 (al, la) a cuna. 2
mes (V. Rime 4), adj. cu crapfi- (with, cu ; in, la) a rsuna.-3 a
turi, crpat. tiui (despre urechi).
RIM PLE I (S. hrympelle), 3 to RING, va. 1 a ingrdi.-2

www.dacoromanica.ro
 373
RIN RIP
a Impodobi, a orna eu inele. RIOTOUSLY= li, adv. 1 cu
3 a pune un hid, o veriga (la). sgomot.2 in mod seditios. 3
4 to RING, vn. a forma un cerc in mod destrabalat. 4 cu exces.
In jurul. RIOTOUSNESS= nes, s. 1 V.
RINGED= ringd, 1 adj., sc. nat.: Riot 1. 2 natur seditioasa, f.
gulerat ; anelat, inelat. 2 plr., 3 destrabalare, f. 4 necumpe-
V. 3 to Ring, va. tare, f. exces, n.
RINGER = ring'-er, s. clopo- 1 to RIP= rip (S. rypan), va. 1
tar, a despica, a deschide, a rupe, a
RINGING = ing, s. 1 sunare, sfesia ; a spinteca.-2 (from, de la)
f.-2 hlangait, sunet (de clopote), a smulge. 3 a descoase. 4*
n. 3 !Wit, n. tiuire, f. 4 re- fig. : a da la lumina. II Loc. To rip
sunet, n. up, to rip open, 1. V. inf. 1; 2. a
RINGLEADER ring'-llid-er(ring, spinteca. To rip open one's belly,
leader), s. cap, resvratitor, a se spinteca. lb rip out, a sciipa
RINGLET = let, s. 1 cerc, rond, (o vorbd, o injureiturd, etc.).
n. 2 inelus, n. verigutii, f.-3 2 to RIP, vn. 1 a se rope. 2
rliont, n. 'mere, f. a Injure.
RINGWORM = arm (ring, RIP, s. 1 rupere, ruptura, f.
worm), s. 1 med. : impetigo, n. 2 cioflengarderbedeii, nemernic,
bube dulcl, pl.-2 pecingine, f. punga, ni. puslama, secatura, f.
to RINSE= rins (S. rein), va. a 3 cos, n. cosnit, f. 4 ha-
clfiti. II Loc. To rinse one's mouth, rem, m.
a'si clati gura. RIPE= raip (S.), adj. 1 copt.
RINSING rins'-ing, s. Mini, pl. 2 fig. (for, pentru) chibzuit, ma-
RIOT = (Fr. * riolle, f. ; tur. 3 fig. : desilvIrsit, perfect.
riot, m.), s. 1 galgie, fermi, f. sgo- 4 rumen. il Loc. 2 Ripe wants, ce-
mot, timbalail, n. 2 4: zavera, Hole urgente. 4 Ripe lips, buze
f. * zurbaric, n. ; adunaturi sgo- rumene.
motoash de lume, f. ; revolta, ras- to RIPE, v. V. to Ripen.
coala, resvratire, rebeliune, f. RIPELY = rafp'-li, adv. 1 co
3 fig. : serbarl, f. pl.-4 orgil, f. chibzuinta, cu reflexiane. 2 la
pl. chefaluialii, f.-5 glupfivie, la- timp.
comic, necumpatare, f. II Loc. 4 1 to RIPEN = rar-p'n, vn. a se
To run riot, 1. a se desjantui chibzui.
2. a face excese ; 3. fig. : a umbla 2 to RIPEN, va. 1 a coace.
haimana sqii lela. 2 fig. : a chibzui.
RIOTER = --r, s. 1 care se deda RIPENESS = rafp'-nes, RIPING
la placerile sgomotoase. 2 * za- = ing, s. maturitate, f. I Loc.
vergiii, zavragiii, zurbagia, ni.; Ripeness is all, fig. : a fi gata e lu-
rebel, resvrtitor, crul de cipetenie.
RIOTING= ing, s. 1 placerl RIPPER = rip'-per, s. spin tec tor,
sgomotoase, pl. 2 chefuri, pl. m. II Loc. Jack the ripper, Jack
3 destriil, n. 4 V. Riot 2; se- spintecatorul. V. 1 to Rip 1.
(litiune, f. to RIPPLE= rip'-p'l (rimple ?),
RIOTOUS= es, adj. 1 sgomo- vn. 1 a undula. 2 a clocoti
tos. 2 seditios. 3 destrabalat. (u.sor). 3 va. a face sa unduleze
4 necumpetat. (apa). 4 a melqa (inul).

www.dacoromanica.ro
 374
RIP 111V

RIPPLE, s. 1 undulatie, f. 2 scoal. 2 treapt. (de scarei), f

clocot (usor), n.-3 melit, f. me- fustel,
n. II Loc. Ripple-grass, bol.: RISIBILITY = riz'-i-bil"-i-ti (L..
V. Rib-grass. risurn), s. facultate sa insusire
to RISE - ralz (S. arisan), an. de a ride, f.
[Perf. Rose; Mr. Risen] 1 a se scula ; RISIBLE = b'l, adj. risibil,
a se ivi. 2 a se incita, a se ri- de ris.
dice, a se sui, a se urca. 3 a I RISING = raiz'-ing (V. to
invia. 4 fig.: a reusi, a ajunge Rise), s. 1 ascensiune, suire, ur-
la. 5 (from) a inceta asediul. care, f.-2 crescere (a apelor), f.
6 fig. : a se ivi, a se nasce. 7 2 rsrire, sculare, f. 3 ridi-
avea isvorul. 8 a-1 veni, care, f. 4 suire, urcare (de deal),
a se ivi, a se presenta. 9 1. : f. 5 inltare, promovare, f.
a se ridica, a se marl, a se face, 6 ridicare, inchidere (de fedinp,
a cresce. -- 10 a deveni, a se f. 8 fsculare, r6svrtire, f.
schimba. 11 a se re'scula, a se 9 med. : tumoare, umflaturii, f.
resvrti (against, contra). 12 2 RISING, adj. 1 care asare.
adunare: a se desprti.-13 alea!, 2 care se ridica, se suie, se
coed : a dospi, a cresce. Loc. 1 urcii. 3 fig.: care se Malta, care
I

To rise early, a se scula de dimi- reusesce. 4 fig.: noti, nscnd.

neat. To rise from one's seat, a RISK= rise (Fr. risque), s. peri-
se scula de la locul s'tl. The sun col, rise, rizic, n. primejdie, f.
rises, soarele se ivesce (rsare). 2 to RISK, va. a risca, a hazarda,
To rise up, a seinlta. The funds are ispiti. norocul. U Loc. ril risk
rising, fondurile se urea. 4 To rise ill la noroc I
in the world, a reusi. 11 The RITE- rail (L. rilus), s. 1 rit,
whole nation rose, toata natiunea n. 2 ceremonie, f.
se rscul. To rise up, a se re- RITORNELLO = rif-tor-nel"-lo
scula, a se ravrati. (It.), s. mes. : ritornelii, f.
RISE = raiz, s. 1 ascensiune, RITUAL = rit'-iu-fil, 1 adj. ri-
suire, urcare, f. 2 crescere fa tului, riturilor. 2 s. ritual, n.
apelor), f.-3 suis, urctr,; (de deal), V. Rite.
n. 3 sculatul, rsritul.-4 fig.: *RIVAGE=riv'-idj (Fr.), s. mal,.
inltare, promovare, f. 5 Inn- trm, ni.
time, ridiciitur, f. loe ridicat, n. RIVAL - rai'-vl (L. rivus), 1 s.
6 urcare, ridicare (de prel), rival, m. rival, f. 2 cmul, m.
scumpire, f. 7 isvor (de riii), n. 3* tovaas, m. 2 adj. rival.
8 inceput, isvor, n. nascere, to RIVAL, v. 1 va. (in) a riva-
origini, f.-9 manie, suprare, f. lisa cu ; a se intrece cu. 2 an.
10* ramur, f. ii Loc. 6 To be a rivalisa ; (for) a fi rival! a da
on the rise, a se urca. 8 To give goan dui* a rivni.
rise to, 1. a da nascere la; 2. a da RIVALITY=rai-val'-i-ti, s. 1 ri-
loe la. To have (to take) its rise valitate, f. 2* egalitate de rang, f.
fin), a isvori din. 9 To get a rise RIVALRY = ral'-val-ri, RIVAL-
out of, a mania, a supra. SHIP - sip, s. 1 rivalitate, f.
RISEN = ptr. de la to 2 emulatie, rvn, f.
Rise. to RIVE= rah, (S. ryft), va. st
RISER= raiz'-r, s. 1 cel care se n. [perf. Rived ; ptr. Riven] 1 va.

www.dacoromanica.ro
 375
RIV ROA

a erapa, a despica, a rupe, a sfisia. povarfi, ghipcan, m. 2 corabie

2 un. a se crpa, a se despica, In radA sail la ancork f.
a se rupe, a se sfisia. to ROAM = r6m (S. ryman),
* to RIVEL= riv'-v'l, va. 1 V. 1 un. a ratci, a anitori, a hoi-
to Shrivel. 2 a usca. niiri, a haimani, a umbla hai-
1 RIVER= riv'-r (L. rimisl, s. mana satilela. 2 va. a stribate.
1 rig, tluvi, n. Ora, f. 2 fig.: ROAM, ROAMING= ramf-ing, s.
potop, torent, n. II Loc. Continental puslanie, rfttiicire., f.
river, rid. Ocean river, fluviii. Riv- ROAMER= 6r, s. haimana, f.
er-bed, river-channel, mata de cioflingar, derbedeti, hoinar, pu..
sail de fluviii. River-head, is- Ma, ni.
vor. River-horse, (h)ipopotam. Riv- 1 ROAN= ron (Fr. rouan), adj.
er-porter, hamal. River-water, api deres, porumb.
de gfirlfi. 2 ROAN, s.1 cal deres, cal po-
2 RIVER = raIv'-r, s. cel care rumb, ni. 2 mesinii marmu-
luereazi la crpat (de lemne, etc.), rie, f.
in. V. to Rive. to ROAR = r6r (S. rarian), un.
RIVET -rivi-et (Fr. river), s. 1 1 inf, gen.: a reni. 2 taur: a
nit, n. 2 nituire, tintuialii, mugi, a rage. :3 vent, valuri :
tuire, f. nituit, n. 3 legaturi a mugi, a urla, a vijii; tunet,
(pentru por (elan), f. tunurl: a bubui. 4 p.: a rcni,
to RIVET (to), va. 1 a nitui, a a rage, a sbiera, a urla. 5a
2 a bate in cuie. 3 isbucni ("Mir' un ris), a plesni (de Hs).
fig. : a striuge, a ROAR, s. V. to Roar. 1 ricnet,
RIVULET
riusor, n. V. River.
riulet, n. 2 muget, mugit, raget,
3 muget, urlet, vijiit, bubuit,
n.
n.
RIX-DOLLAR -rics-dol'-lr(Ger. 4 rcnet, raget, sbierat, urlat,
Reich, Thaler), s. rixdal (mo- n. 5 isbucnire (ntr'un ris),
nedh valoarea direia variazi de plesnire (de ris), f. strigt (de ve-
la 3 lei la 3 1. 40 b.). selie), n.
ROACH - 1.64 (S. reohche), s. ROARER = r6e-r, s. 1 animal
pesce: pliitick, f. porcas, porcu- care rcnesce, m. 2 persoani
sor, m. care strigA, f. 3 cal care are
ROAD - r6d (S. rad), s. 1 (lo) tecnefes, m.
cale, f. drum, n.-2 sosea, f. 1 ROARING= ing, s. 1 V. Roar.
3 fig.: drum, n. cltorie, f.-4 2 vet. tecnefes, n.
incursiune, nfivalire, f.-5 mar.: 2 ROARING, adj. 1 care riic-
radii, f. adpost in porturi, n. nesce, etc. V. to Roar. 2 fig.:
7 p.: femeie rea, basardin, desfri- sgomotos, de o veselie sgomo-
nat, fleoartii, lele, patachinii, f. toas. 3 vet. : care are tecnefes.
Loc.1 On the road, pe drum. Road- ROARY=r6'-ri ( V. Rory), adj.
book, ghid de cltorie. Road-way, rourat, acoperit cu rota.
1. osea; 2. drum (pe pod). Road- 1 to ROAST =r6st (Fr. r6tir), va.
side, 1. marginea drumului; 2. adj. 1 a frige, 2 a priiji (cafea). 3
(sitizat) la marginea drumuluI. fig. a se coace, a se priiji.
ROADSTEAD = r6W-sted (road, 2 to ROAST, un. a se frige, a
stead), s. rad, f. se prig.
ROADSTER = st8r, s. 1 cal de ROAST, 1 s. fripturii, f. 2

www.dacoromanica.ro
 376
ROA ROD

adj. fript. II Loc. Roast-beef, ros-ROCHET = roe'-et (Fr.), s. t

bif, friptur de carne de vack. haini cu mime! strimte, f.
To rule the roast, a dispune de 2 ROCHET =rots'-et (?), s. pesce:
toate, a fi stpAnul. patie. f. porcas, porcusor, m.
ROASTER= reist'-r, s. 1 negus- ROCK = roc (Fr. roc), s. 1 rock
tor care frige i vinde diferite stnci, f. 2 fig. : piatri, f.. 3
nurl, ni. 2 frignoare, f. 3 (Dan. rock) furci, f. ; pr. ext.
bucati de fript, f. caier, n. II Loc. 1 Rock-crystal,
ROASTING = ing, s. 1 frigere, cuart. Rock-hearted, cu mima
f. 2 prjire (de cafea), f. 3 Rock-tar, ulei de pe-
fam. batjoeurI, zefiemele, f. pl. Rock-rose, bot. : mlcel.
to ROB -=rob (Ger. rauben), va. Rock-salt, sare (gem) de cat.
1 a fura, a hoti, a jfifui, a prida, Rock-work, scoicArie fdecoraliune
a tlhri. 2 (of) a pungsi, a cu pietricele).
sfeterisi, a sterpeli. 1 to ROCK (Dan. rokker), va. 1
ROBBER= robi-br, s. 1 hot, j- a agita, a sdruncina, a face a tre-
fuitor, prdtor, tAlhar, in. 2mure.-2 a legna.
pungas, 2 to ROCK, un. 1 a se iegna.
ROBBERY= i, 1 furt, n. 2 a tremura.
s.
hope, f. jaf, n. prdficiune, tal- ROCKER = roe'-kr, s. 1 cel
hrie, f. 2 pungsie, sfeteri- cea care leagn.-2 leagn, legii-
sealk, sfeterisire, sterpelire, f. nel, n.
ROBBIN=rob'-bin(?),s. 1 sac (de ROCKET = roc'-et (Dan. raket),
orez, etc.), m. 2 resort (de trei- s. 1 rachet (foe de artificiii), f.
surd), n. 3 (Rope-bands), pl., 2 (L. eruca) bot. : varz (pentru
mar. : panglici, f. salatei ), f. curechiCi, m.
ROBE = r6b (Fr.), s. 1 rochie, ROCKETER= roc'-et-r (?), s. fa-
f. 2 pl. : vestminte, haine (de san, m.
eeremonie), pl. ; odAjdfi, pl. cos- ROCKINESS = roc'-i-nes, s. na-
tum, n. tinut, f. II Loc. 1 Gentle- tur pietroasi, f. V. Rock.
men of the long robe, magistratI 1 ROCKING= roe'-ing. s. 1 agi-
advocatI. tatie, legOnatur f. 2 sdrunci-
to ROBE,va. 1 a imbriica (cu nare, f. 2 legnare, f.
o rochie de ceremonie). 2 fig. 2 ROCKING, adj. 1 care leagAnfiz
(with, cu) : a imbrca. etc. 2 cu basculi. I Loc. 2 Rock-
2 to ROBE, un. 1 a'sI imbrica ing-chair, scaun cu bascul.
rochia. 2t imbrca odhj- ROCKLESS = les, adj. fara
diile. I Loc. Robe-room, vestiar. stand.
ROBIN= rob'-in (L. ruber), Ro- ROCKY= I, adj. 1 stincos.
bin-red-breast= - red-brest, s. 2 pietros. 3 fig.: impietrit.
prihor, macaleandru, in. ROD rod (S.), s. 1 vargi, ver-
ROBUST =ro-b6st', ROBUSTIOUS guti, joard, nuia, f. vergel, n.
= is (L. robustus), adj. puter- 2 rmurea, rkinurick f. rmurel,
nic, robust, tare, viguros, sdravn. n.-3 smicea, f. 4 nuiele (pentrii
ROBUSTNESS = nes, s. naturii pedepsiri), f. pl. biciusci, f. 5
robust, sdraven, viguroas, f. sceptru, n. 6 drug (de metal),
ROCAMBOLE = roe'-fim-b61(Fr.), cat, f. botau, crlig, toiag,
s. bol.: aius, in. n. (de cioban).-8 m6surei de tun-

www.dacoromanica.ro
 377
ROD ROL
gime : 5w.29. 9 cadueeii, n. ROGUISHLY = li, adv. 1 ca
10 varg de undit, f.-11*popor, un punga, etc. 2 fig.: ca un
trib, n. II Loc. 1 Divining rod, ver- etrengar.
gel vrjit. 3 Golden rod, bol.: aieor to ROIL= roll, va. V. to Rile.
galben. King's rod, boj.: asfodel to ROIST, to ROISTER= rolst'-r
rmuros. 4 He has a rod in pickle (Fr. rustre), va. a face pe gli-
for you, are pick pe d-ta. Bundle giosul ; a face glgie.
of rods, mnunchili de nuiele. To ROISTER, ROISTERER= 'r, s.
kiss the rods, a cerc iertare dup glgios, m.
btaie. ROISTERING = ing, ROISTING
RODE = r6d, perf. pi ptr. de la = rolstf-ing, adj. glgios, sgo-
to Ride. motos.
RODENT= r6'-dnt (L. rodere), 1 to ROLL = r61 (Fr. fouler), va.
adj. pi s. rodtor. 1 int. gen. : a rostogoli, a roti, a
RODOMONTADE = rod'-o-mon- vil u i. 2 a invIrti. 3 a face sul.
td (Fr.), s. fam.: grozivie, fan- 4 a intinde (aluatul, coca) cu va-
faronad, f. ifos, n. lul. 5 a da cu tvlucul, cu
ROE= r6 (S. ra), s. 1 ciut, ciu- valul (despre drumuri, alee, etc.).
talinft, aprioarii, f.-2 (Ger. rogen) 6 a lamina (metale).-7 a ames-
s. laptI, icre, f. pl. II Loc. 2 Hard teca (varal Cu nisipul). II Loc. 1
roe, icre, ca btaie. Soft roe, Mpg. To roll a cask, a rostogoli un
Roe-stone, calcar oolitic. butoiii. To roll the eyes, a roti
ROED=r6d, adj. cu icre fecun- ochil. To roll one's self up, 1. a
date, cn laptl. Loc. Hard-roed, se Invlui, a se incolci; 2. a se
II

cu icre. Sofl-roed, cu lapti. Infsura; 3. a se ghemui.

ROGATION = ro-ghE'-en (L. 2 to ROLL, vn. 1 inf. gen. : a
ro gol, s. rugciune, f. II Loc. Ro- se desfsura, a trece ; p. : a se
gation flower, bot. amareal, luvirti, a se rostogoli. 2 a'eI face
iarb lptoas, poligal. revolutiunea, a se invirti In jurul.
ROGUE r6g (C. rok, rog), s. 1 3 vreniea : a trece, a fugi. 4
punga, porc-de-ciline, apele, valurde : a se rostogoli.
m. puelama, f. 2 haimana, f. alualul, coca : a se intinde. 6
nemernic, derbedeu, ni. ciotlen- corabie, etc. : a fi blbnit, h-
gar, ni. 3 lege : vagabond, M. tfinat, hurducat ; a fi jucria...
4 fig., in giume ticalos, etren-7 giindirile, etc. : a se framinta.
gar, ni. tie:aloe* etrengroaici, 8 p., inf. gen. : a se tvli.
f. 5 glumet, zeilemist, ni. - 9 a trage o bataie de tob. I Loc.
t. de dragoste micut, m. mi- 1 To roll in his gait, a se legana
calk f. hoc. 3 Rogues forlorn, umblind. To roll in riches, a fi pu-
II

cereetorl nenorociff. tred de bogat. To roll along, 1. a

ROGUERY= r6'4116-ri, s. 1 pun- umbla repede ; 2. a trece. 7b roll
geie, f.-42 lege : vagabondagiii, away,l. a selndeprta de-a-dura,
n.-3 fig. : etrengrie, f. a se duce de-a-dura (sail de-a-ta-
ROGUESHIP =r6g'-eip, s. 1 tick- valul) ; 2. torent, etc. : a curge din
losul, ni,. 2 ticilloeia, f. inltimea muntilor ; 3. lacrimi : a
ROGUISH = ro'-ghig, adj. 1 de curge de-a-lungul (obrajilor). To
punga e etc. 2 de vagabond roll on, 1. a trece ; 2. valurile a
3 fig.: de etrengar, etc. se isbi ; 3. fig.: a se urma. To roll

www.dacoromanica.ro
 378
ROL ROM

out, a iesi de-a-dura ; 2. a rosto- adj., nos : coroiat, coroietic, aqui-

goli pan'afar. To roll past, a trece lin. 2 s. guler, guleras, n. II Loc.
inaintea. To roll up,l. a se invirti; Roman cement, ciment roman.
2. a se inco/aci ; 3. a se ghemui. ROMANCE = ro-mans' (Fr. ro-
8 Rolling in brutish vices, tavalin- man), s. 1 in;. gen.: roman, ro-
du-se in vitiurile cele maI josnice. man!, n. 24: romanta in versuri,
ROLL -=r61, s. 1 pergament serfs f. 3 fig.: roman, n. fictiune, po-
facut sul, volum, n. 2 rol (de veste, f. 4 mus.: romanta, f.
arhive), n. 3 anale, f. pl. 4 cantec duios, cntee de inim'a. al-
rol, tabloa, n. listi, f. ; mil: con- bastr, n. 5 bimba romana (ve-
trol, n. ; mar. rol de echipagiii, chill idiom francez), f. u Loc.
n. 5 *rol (de jucat), n. 6 in- Romance-writer, romancier, ro-
virtire, invirtiturii, rostogolire, f. manlier.
7 val (de Ilaneki, etc.), n. 8 to ROMANCE, va. 1 a face ro-
sul (de hartie, etc.), n. 9 mec.: mane. 2 a mili, a tia la min-
suI, n. 10 painisoara, f. corn, ciuni; a vinde gogosi, a spune-
n. 11 mar. : balabanit al unel gogosi de tufit.
corbii in dreapta i stanga, f. ROMANCER = ro-man'-s8r, s. 1.
12 ml.: btaie de toba, f. Ii Loc. romancier, romantier, m.-2 fig.:
3 The rolls of fame, analele glo- mincinos, gogosar, ni.
riel. 4 To call the rolls, a face (a ROMANESQUE = r6 - man- esc,
striga) apelul nominal. Roll-call, adj. ui s. romanesc.
apel nominal. ROMANISM=r6'-mn-iz'm (Ro-
ROLLER = rol'-r, s. 1 sul, val, ma), s. religie catolicA, f.
n. 2 tiivluc, n. 3 rotita, f. ROMANIST = ist, s. catolie
4 val (de mare), n. 5 pasere: roman, m. catolia roman, f.
gait& vant, f. to ROMANIZE = alz, va. 1 a
ROLLICKING - rolf -ic -ing (?), umple cu locutiunl latine. 2a
adj. vesel. converti la catolicism.
1 ROLLING rol'-ing, adj. 1 ROMANTIC - ro-m5W-tic, adj.
care se invirtesce, se rostogolesce; 1 romanesc. 2 roc : romantic.
de a-dura, de a-tavalul. 2 an, 3 literaturei: romantick.
anotimp: care treee eurent. ROMANTICALLY= adv.
2 ROLLING, s. 1 V. to Roll. In mod romanesc.
2 revolutiune, f. 3 met.: lami- ROMANTICNESS = nes, s. 1
nat, n. 4 mar.: blbnit, n. II naturi romaneasca, f. 2 natura
Loc. Rolling-pin, sul, val, tavaluc. romantick f.
Rolling-stock, material de drum ROMAIINT = ro-mant', s. V.
de fier. Romance 4.
ROLLY-POLLY, ROLY-POLY = ROMANSH= ro-mans', s. limba
r61'-i-p61-i, ROLLY-POOLY=r61'- romanici (neo-latin) vorbit in
i-pal'-i (roll, ball, pool), s. 1 bu- cantonul Grisonilor in Elvetia, f.
dinca (puding) cu dulceat, f. ROMISH-r'-mi (Roma), adj.
2 * joc: d'a-calda, tic, n. roman(a).
ROM AGE = rum?),
(S. ROMP romp (ramp ?),s. 1 stren-
s. arababura, f. glamoz, n. V. garoaicii, fat galgioasii satz ne-
Rummage. astimparat, f. 2 joc sgomotos
ROMAN = r6'-mn (Roma), 1 si violent, joc de Met!, n.

www.dacoromanica.ro
 379 --
ROM ROO

to ROMP, vn. a se inca in mod gen. loe, spatiti, amp, n. 2

galagios, sgomotos. fig. (for, de, s): loc, motiv, pri-
ROMPING= romp'-ing, s. joc ga- lej, n. caus, priein, f. S ca-
lgios, sgomotos, n. mera, odaie, sal, f. a partament,
ROMPISHNESS= is-nes, s. fire n. ; pl. : apartament de flacau,
galfigioas, f. n. ; hiuro (de advocal), n. 4 *
RONION, RONYON=rfin'-16n (Fr. sofa (de audien let), f. 5 statie de
rognon), s. baba burtoas, f. peschrit (America englezei), f. 6
* RONDURE = ron'-dir (Fr. boiangerie : albastru Inchis, n.
rond), s. cerc, rond, n. Loc. 1 Eye room, vedere, prive-
ROOD = rild (S. rod), s. 1 me- liste. Room for, loe pentru. Make
surd agrarei : 10 arl 12. 2 cru- room for him, fa-i un loc. There
cifix, n. cruce, f. II Loc. Rood-loft, zvas no room to write (it), nu era
amvon ; galerie. Rood-screen, ca- loe de scris (ceva). 2 In the room
tapeteasm. * Rood-tree, cruce. of his brother, in locul frateluI su.
God's rood ! crucea lur Dumnesieti ! There was no room lo suppose that,
Holy rood ! sfnta cruce ! nu era ilia' un prilPj ca sa se pre-
ROOF rfif (S. hro f), s.1 int. gen.; supue aceasta. 3 Outward room, an-
acoperis, n. invelitoare a easel, ticamer, antret, sala. Mg rooms,
f. 2 cash', locuinl, f. j Loc. 1 apartamentul men. Room-paper,
Roof-free, 1. grindis de acoperis; tapet.
2. fig. acoperis, cas. Roof-top, to ROOM, vn. a locui, a sedea,
1. acoperis; 2. casa.-2 Within this a sta.
roof, sub acest acoperis, in aceasta ROOMAGE = riim'-idj, s. loe,
cask. n.
to ROOF, va. 1 a acopen i o cask. ROOMFUL= ful, s. 1 odaie,
2 fig. : a primi. 3 a adposti. camera plin, f. 2 salon (plin
ROOFLESS= rfir-les, adj. 1 ark' de hune), n.
acoperis, fr invlitoare. 2 ROOMINESS= i-nes,s.marime,
fr adapost, fr asil. dimensiune spatioas, f.
ROOFY= i, adj. cu un aco- ROOMY=i, spatios, vast.
peris. ROOST rfist(S. hrost), s. plimbi,
ROOK= rfic (S. hroc), s. 1 cioara f. II Loc. At roost, cocotat, cucuiat,
baltatii, f. 2 punga s (la joc), ni. suit pe plimbii.
3 (Fr. roc), turn pa a hi, n. to ROOST, vn. 1 a se sui pe
1 to ROOK, vn. 1 a pungasi, a plimbii, a se cocota, a se cucuia.
sfeterisi, a sterpeli. 2 a se 2 lam. : a sta.
ghemui. ROOSTER= rfist'4r, s. cocos, ni.
2 to ROOK, va. 1 a pung'0i, a ROOSTING= ing, s. 1 sume pe
Insela, a pcll. 2 a adposti. plimba, f. Loc. Roosting-place,
ROOKERY s. 1 card plimb.
de cioare baltate, n. 2 ingrm- ROOT = riit (Su. rot), s. 1 inf.
dire de cocioabe, de chichinete, gen. : rficlcin, f. 2 fig. : te-
f. 3 vizuina de pungasi, f. cuib melie, f. 3 fig. : isvor, n.
de pungas'i, n. gazda de hog, f. f. 4 stirpe, vita, f. neam,
ROOKY = i, adj. locuit de n. I Loc. 1 To destroy root and
cioare branch, a stirpi. To take root, a
ROOM= ram. (S. runi), s. 1 int. se inrfidacina. To tear up by the-

www.dacoromanica.ro
 380
ROO ROS

roots, a siesrfidcina. Root-bound, ROPY = i, adj, viscos, care

Inrfidficinat. Root-stock, tulpin devine bfilos.
orizontaIii. ROQUELAURE roc'-d-lor"(Fr.),
1 to ROOT, vn. 1 pr. fi fig.: a s. manta, f.
se Inrfidicina. 2 a scormoni cu RORAL, RORID, RORY = ra'-ral
ritul. 3 fig.: a lingusi In mod (-rid, -ri), adj. [L. ros] rourat,
josnic, a se Uri. acoperit cu roufi. V. Roary.
2 to ROOT, va. 1 a Inrfidficina. RORQUAL = roe-dial (Fr.), s.
2 a fixa, a Intepeni. 3 a scor- baleinopter cu hurte cutatk
moni (pcimintul). il Loc. Deep-root- ROSACEOUS = ro-z6' -sds (L.
ed hatred, ur'a adnc Inrdfici- rosa), adj. rosacee.
natk. To root out (up), 1. a des- ROSARY = rd'-zii-ri, s. miit-
radcina, a smulge ; 2. a stirpi, nil, pl.
a nimici. 1 ROSE = raz, s. 1 bot.: tran-
ROOTEDLY = rfit'- ed-li, adv. dafir, in. rosii, f. 2 funda, roset,
adiinc. f. nod de panglia, n.-3 pembe,
ROOTER =-6r, s. care Inrfid- rosalbfi. trandafirie (culoare). 4
cineazi, etc. V. to Root. rosa vnturilor, f.--5 arht. : ro-
ROOTING = ing, s. Inrdci- set, f.-6 med. : brin* f. eri-
nare, f. II Loc. Rooting out (up), sipel, n. II Loc. Under the rose (lat.
1. desrdficinare, smulgere ; 2. sub rosez), cu mare tainfi, in secret.
stirpire, nimicire. 2 ROSE-..., adj. fi in comp. I
ROOTLESS = les, adj. Ma ra- Loc. Rose-bay, bot. : rododendru,
(racial smirdar. Rose-bud, boboc de tran-
ROOTLET = dafir. Rose-bug, rose-chafer, bu-
let, s. rfidficinfi
micfi, f. buruz. Rose-bush, bol. : trandafir.
ROOTY = i, adj. plin de ra- Rose-colozzr, culoare pembe, ros-
dacinl. albi sali trandafirie. Rose-coloured,
ROPE= r6p (S. rap), s. 1 frail- pembe, rosalb, trandafiriil. Rose-
ghie, f. streang, n. 2 funk, f. faced, ca obrajil de trandafiri.
3 sfoari (de ceapti), f. 4 rang, Rose-knot, nod de panglick funda,
n. 5 mfiruntaie (de pasere), rosetfi. Rose-lipped, cu buze de
pl. ii Loc. 1 With ropes round their trandafiri. Rose-mallotv, bol.: nal-
necks, ca streang la gfit. Rope- WA mare. Rose-rash, pojar de vnt.
maker, frfinghier. Rope-making, Rose-tree,bot.: trandalir. Rose-tribe,
rope-walk, fabricfi de franghil. bot. : rosacee. Rose water, apfi de
Rope-trick, renghia, festi a dra- trandafir. Rose-window, rosace.
3 ROSE= r6z, per f. de la to Rise.
to ROPE, vn. a fi viscos, a de- ROSEATE r5'-zi-dt, adj.1 pem-
veni halos (unele lichide). be, rosalb, trandafiriu.-2 de tran-
ROPER = rap'-gr, s. 1 frfinghier, dafiri.-3 Weitz, : cu extract
in.-2 fig. bun-de-streang, mar- de trandafirl.
tafoiii, spinzurat, tiefilos, in. ROSED = rdzd, ptr. (with, de) ro-
ROPERY = dr-i, s 1 fabrieft sindu-se.
de frfinghii, f. 2 * renghiuri, ROSEMARY= r6z'-in-ri, s. bol.
feste ale draculul, pl. rosmarin, dendru, m.
ROPINESS = i-nes, s. visco- ROSEOLA= ro-zr-o-lft, s. red.
sitate, f. pojar de vnt, n.
www.dacoromanica.ro
 - 381
ROS ROU
ROSETTE= r5-zet', s. 1 fund, TARY= ri, adj. 1 rotatoriii, de
roset, f. nod de panglick n. rotatiune, circular. 2 anal.
2 culoare rosie (intrebuinfat de : rotator.
pidan), f. Se serie Roset. ROTE = r6t, .s. 1 mus. : vie%
ROSEWOOD= r6e-ilud, s. fi adj. f. 2 rutina, repetitie, f. ; rost,
1 s. lemn de trandafir, n. ; adj. n. 3 mar. : sgomotul (valu-
de lemn de trandafir.-2 s. pall- rilor), n. II Loc. 2 By role, 1. pe
sandru, in. ; adj. de palisandru. din afarl, pe de rost ; 2. prin ru-
ROSIED = ra'-zid, adj. colorat. tina; Tam. : ca un papagal.
ROSIN = roe-in, s. V. Resin. to ROTE, va. 1 a InvEta pe de
to ROSIN, va. a freca cu r6sina rost. 2 a bitga cu pilnia (ceva in
sag 'en sacaz de yioari. capul cuiva), a'l invta Cu greu,
ROSINESS = rii'-zi-nes (V. Rose), a-I toca.
s. culoare trandafirie, f.; tranda- * ROTHER = (?), s. vira
firff, pl. cornutii, f. ; bo, zn.vac, capr,
ROSINY=roz'-i-ni, adj. rEsinos. f., etc.
V. Resinous. ROTTEN = rot'-rn, adj. 1 pu-
ROSL AND = r6V-land, s. pa mint tredit, stricat. 2 din le, os : ca-
sterp (cu iarbit neagra), bargan, n. riat (stricat). 3 lemn : nancat
ROSTER= ros'-t6r, s. mil. : re- (ros) de vierml, gargfiritos.-4 fig.:
gulament de serviciti, n. corupt, stricat (papugiii),
ROSTRAL ros'-tral (L. rostrum), cut. II Loc. 1 pi 2 To gel rotten, a
adj. rostral. se strica. To swell rotten, a mi-
ROSTRATE=trEt, adj. rostra). rosi a putregaiti. Rollen-stone, tri-
ROSTRUM = tr6m (L.), s. 1 poli (pcimentul rofiti de frecat me-
cioc, plisc, n.-2 tin (de corabie), talele). Rotten-borough, sat cu Virg.
ni. 3 tribuni, f. Rotten Row, 1. Rotten Rown
ROSY rEz'-i (V. Rose), adj. 1 (plimbare de la Hyde Park, la
de trandafir ; pembe, rosalb, tran- Londra); 2. mar.: corabie vechie
dafiriti. 2 rumen. i Loc. Rosy- desarmari.
checked, cu obrajii rumenI. Rosy- ROTTENNESS= nes, s. 1 pu-
lips, buze rumene, buze ca dol tredire, f. 2 carie (a din filor,
bujorI. etc.), f.
1 to ROT = rot (S. rotian), un. ROTUND = ro-tnd' (L. rota),
1 a putredi, a se strica. 2 din fil, adj. rotund.
nuhelele : a se caria (a se strica). ROTUNDA= ro-tEn'-da, ROTUN-
2 to ROT, va. 1 a putredi, a DO= do (It.), s. rotonda
strica. 2 a caria (a strica). dire), f.
ROT, s. 1 putregiune, putre- ROTUNDITY= di-ti, s. rotun,
factie, f. 2 vErsatul oilor, n. jeal, rotunjime, f.
galbeazi, f. ROUBLE= rd'-b'l (Rusesce : ru-
ROTATION= ro-tE'-s6n (L. rota). bili), s. rubia, carbony (4 lei), f,
s. 1 rotatiune, Invirtire, f. 2 ROUGE= ruj (Fr.), s. foite, ru-
fig. : rotatie, urmare la rand, s. menell, pl. dres, suliman rosiii, n.
sistem de interschimbare, n. 11 Loc. to ROUGE, tr. 1 on. a's1 da cu
2 In rotation, unul dupi altul foite, a se sulemeni, a'sf da cu
rand la rand. dresurI. 2 mi. a da cu foite, eu
ROTATORY = r6'-tfi-to-ri, RO- dresurI ; a sulemeni.

www.dacoromanica.ro
 382
ROU ROU

1 ROUGH= ref (S. ruh), adj. 1 to ROUGHCAST, va. [pert. fi

aspru, glodoros, neegal, r, stri- ph.. Roughcast] 1 a incerca, a
cat. 2 peros, ea perul lung ; schita. 2 a tencui.
acoperit cu pene. 3 gros. 4 to ROUGHDRAW= dr6 (rough,
In neoranduial. 5 brut, nelu- draw), va. [pelf. Roughdrew ; ptr.
crat ; : mata; scriere : pe Roughdrawn] a ciopli, a incerca,
murdar. 6 red, furtunos. 7 a schita.
de temut. 8 secA, acru, astrin- 1 to ROUGHEN= f'n, va. a
gent. 9 aspru, discordant; slit: face aspru, a Infispri Loc. To
II

cu asperitag. 10 fig. : aspru, roughen down, a ciopli.

neindurat, strasnic. 11 brusc, 2 to ROUGHEN, vn. 1 a se face
brutal, grosolan, mojic, violent. aspru, a se infispri. 2 marea:
12 aproximativ, aproape asa, a fi vreme furtunoasa, urita.
cam asa, sumar. 13 bot. : lute- to ROUGHHEW = MCI (rough,
pusat. 11 Loc. 1 _Rough road, drum hew), va. [Perf. Roughhewed; pir.
aspru. 2 Rough-footed ( - leg- Roughhewn] a ciopli, a incerca,
ged), cu labele acoperite de pene. 3 a schita.
Rough-clad, gros imbrficat. Rough ROUGHHEWN = Wm, 1 Mr.
coat, pardesiii gros. 5 Rough dia- de la to Roughhew.-2 adj. aspru,
mond, diamant brut. Rough copy, necioplit.
rough draught, 1. ciorn ; 2. pict.: ROUGHISH = 4, adj. cam
schitii. Rough-sketch, schita. Rough aspru.
tree, lemn sucit. 6 Rough weather, ROUGHLY = 11, adv. V. Rough.
vreme rea. Rough sea, vremea fur- 1 In mod neegal, glodoros. 2
tunoasa pe mare. 10 In a rough acru, secia, stifos (la gust); aspru
voice, ca o voce aspra. 11 A rough (la urechie).-3 cu grosolfinie, mo-
boy, un copil neastamperat. 12 Al jicesce, cu asprime. 4 de o data,
a rough guess, pe cat poate judeca busta, ca violenta. II Loc. 3 You
cineva din vedere. A rough esti- speak roughly to him, 'I vorbescI
mate, o pretuire sumara. aspru.
2 ROUGH= ref, st 1 stare bruta, ROUGHNESS = nes, s. V. Rough.
f. 2 p. : haimana, puslama, se- 1 asprime, naturi glodoroasii, f.
catura, f. derbedeu, nemernic, 2 asprime (la gust, la
strengar, m. 3 * vreme furtu- la urechie), f. 3 asprime, gro-
noasii pe mare, f. J Loc. 1 In the solanie, mojicie, f. 4 purtare
rough, 1. in stare brutil ; 2. in brusca, violent, f.-5 severitate,
starea de Incercare ; 3. schitat. strsnicie, f.-6mi.5care valuroasa
to ROUGH, va. 1 a face aspru ; (a meirel), f. 9 grosime (a hai-
a iniispri. 2 manegiil: a im- nelor), f.
blandi. II Loc. To rough it, 1 a se ROUGHSHOD = sod (rough, lo
obiclnul cu asprul ; a trage pe shoe), adj. 0 ptr., cal: potcovit
dracul de coada ; a se afla in marI ca potcoave cu coltl. II Loc. To ride
trude To rough it out, a inghiti roughshod on, 1. a calca pe cineva
la rabdrI prjite. To rough out, in picioare ; 2, fig. : a apasa, a
a incerca, a schita. asupri, a oprima, a tiranisa.
ROUGHCAST -= retv-c.ist (rough, ROUGHT = rot, pert) si plr de la
cast), s., t. de arid : 1ncercare, to Reach.
f.-2 tencuial, f. to ROUGHWORK ref' -fierc

www.dacoromanica.ro
 - 383
ROU ROU

'rough, work), va. [perf. si ptr. insemnate. 10 Twelve rounds (of

Roughworked, Roughwrought] a ammunition), dou-spre-dece car-
lucra en stngAcie, ca un meater- tuse. 13 To fight a round, a face
s trick. un asalt.
ROULETTE= ru-Jet' (Fr.), s. joc: 3 ROUND, adv. 1 in cerc. 2
rulet, f. In jurul. 3 jur Imprejur. 4
ROUMAN = IV-man, ROUMANI- de la unul la altul (jur imprejur),
AN =ru-mi?-ni-n, 1 s. Roman, 5 la rand, unul dup altul.
m. Roman* f. 2 adj. roman, 6 curat, pe fat, fr mofturi. I
romftnesc. Loc. 1 To turn round, a se mi5ca in
ROUMANIA = ru- mE.'-ni- , s. cerc. All the year round, In tot cur-
geog. Romania, f. II Loc. H. M. sul anului. The way was five mi-
Charles the First, king of Rou- les round, trebuia un o col de 5 mile.
mania, M. S. Carol I, regele Ro- 7'o bring round, a aduce. To come
mniei. round, a sosi. To go (to turn)
ROUNCE = railns (round), s. round and round, a se Invirti
Invirtitoare f. mereil, a ocoli mereii . To turn
1 ROUND = raiind (Fr. rond), round, 1. a intoarce, a Invirti ;
.adj. 1 in(. pr.: circular, rotund. 2. a se intoarce. To moue round,
--2 bun (insemnat, mare, repede). a se invirti, a se mica In eerc
3 fig.: adevrat, curat, hothrit, a se intoarce.-2 si 3 All round,
sincer. 1 Loc. 1 Round as an ap- jur imprejur. Round about, V.
ple, rotund ca un cocolos. 2 A About. All the country round, toat
round price, un bun pret. Al a tara din imprejuriml. 4 Glasses
round pace, cu un pas repede. AL round pahare pentru toll!
a round trot, In fuga mare. 3 Be 4 ROUND, prep. imprejur. (Loe.
round with hirn, vorbesce-I sincer. All round the house, imprejurul
2 ROUND, s. 1 In. pr.: cerc, case!. To come (Lo get) round, 1.
rond, n. 2 dan, mus.: rondfi, a imbrobodi, a intortochia, a in-
f. 3 ocol, n. miscare circulark curca (pe cineva), a-I manji ochil;
f. cerc, n. revolutiune, f. ; dara- 2. V. to Come.
vere, ocupatie, turneu, n. calii- 5 ROUND-..., in comp. ll Loe
torie de afaceri, f. 4 rand (la Round-backed, - shouldered, ga.r-
joc), n. 5 (care trece) jur im-
bov, garbovit. Round-house, 1.
prejur, la rand. 6 salv (de
corp de garda, post militar ; 2.
oplause), f. 7 list, f. 8 fu5-
arest al sectiel; fam.: rcoare.
tel, ni. treapt (de scara), f. 1 to ROUND, va. 1 a rotunji.
9 mil.: rond, z. 10 incratura 2 a imprejmni, a "impresura, a
de cartusii, f. 11 desciircare, Inconjura ; a Incinge. 3 a ocoli,
desarcatur (generala), f. 12 a da tareoaie. 4 a sculpta in
nickel. : bucata de carne tiat relief. 5 fig. : a'sl rotunji (staid,
rotunda', f.-13 asalt (de scrinul, etc.). II Loc. 1 To round off in, a
de boa), n. 14 I. de arli i : se rotunji In. To round in, up, a
seulpturfi In relief, f. ii Loc. 1 trage la edec ; a ridica. To round
Golden round, cerc de aur; co- one's self into a ball, a se ghe-
roanh. 3 To go (Lo make) one's mui, a se face ghem.
round, a'si face turneul. 7'he trio- 2 to ROUND, vn. 1 a se rotunji.
dal rounds, dretverile dilnice ne- 2 a trece jur imprejur. 3*a

www.dacoromanica.ro
 384
ROU ROW
vorbi meet, a sopti, a sopiii, a ROUSING= ing, 1 ppr. de la-
opoi. to Rouse. 2 adj., foc : mare,
1 ROUNDABOUT = care IncAldesce.
(round, about), adj. 1 indirect, 1 ROUT = railt (Ger. rotte), s. 1
dosnic, laturalnic, ascuns, secret. gloatA, grAmadA, imbulzealA,
2 care inconjoarft. 3 intins, time, puzderie, f. 2 adunare,
mare, vast. II Loc. 1 Roundabout intrunire, f, 3 'Mai; cearti,
phrase, circumlocutiune, ocol, o- zarvA, f. 4 lege : complot, n.
cons, ocolituril, perifrask intorto- conspiratie, f. II Loc. 2 Rout-cakes,
chiare. Roundabout policy, poli- pesmeti sa prfijituri pentruceaiii.
tick ffitarnicA, lipsitti de sinceritate. Rout-seals, ba nchete.
2 ROUNDABOUT, s. 1 glob, n. 2 ROUT =rafit (L. rupturn), s.
2 ocol, n. 3 joc cAlusei, pl. infrangere, fugii a armatel in-
4 dan: rondii, f. 5 imprej- vinse, f. II Loc. To put to the rout,
muire, ingrAdeall, f. a fugiiri.
ROUNDEL = el, s. 1 felie ro- to ROUT, va. a infringe, a fugAri.
tundA, rondelk, f. 2 bastion sari ROUTE =rfit (Fr.), s. cale, f.
meterez circular, n. 3 dan;, drum, n. ; itinerar, n. II Loc. To
arie : rondd, f. take one's route, a's1 urma drumul,
ROUNDELAY = 5-15, s. 1 mus. a se indruma.
rondel, n. 2 arie, dan: rondil, f. ROUTINE = ru-tin' (Fr.), s. ru-
ROUNDER = Er. s. 1 cerc, final, f.
rond, n. incint, f. 2 pl., joc: 1 to ROVE = ray (Dan, rover),
de-a-mingea. vn. 1 a alerga, a fugi, a umbla,
ROUNDISH= 4, adj. rotunjit. a cAlatori. 2 a aiuri, a vorbi
ROUNDLY = li, adv. 1 In cerc, intr'aiurea ; V. to Rave.
in rond, jur Imprejur. 2 fig. 2 to ROVE, va. 1 a rAtAci, a
fark inconjur, pe fatA. se riltAci prin ; a strAbate. 2
ROUNDNESS =-- nes, s. 1 rotun- int. : a umbla haimana Bart a
jeala, rotunjime, f: 2 sinceri- haimani (in) ; a hoinAri prin ; a
tate, franchel, f. da tircoale.
ROUP= rep(?), s. vinslare la li- ROVE, s. 1 cAliltorie. f. 2 mar.
eitatie sari la mezat, f. V. Rowl.
4 to ROUSE = railz (S. hreosan?), ROVER= rv'-iir, s. 1 &Millar,
va. 1 int. gen. : a destepta. 2 m. 2 haimana, f. hoinar, va-
(lo, la) a indemna, a imboldi, a gadond, ni. 3 * arcas, ni. 4
da ghies, a stimula. 3 a atila, farfal, f.-5 corsar, pirat,
a rgscula, a r6svrilti. 4 t. de 6 * sgeatil, f. ii Loc. Al rovers, la
ven.: a scorni. 5 a face sil noroc, in dorul lelei.
meargi, a iuti. 6 a trage la 1 ROVING = ing, s. cAlAtorie,
edec, a intinde. II Loc. To rouse ritAcire, f.
up, V. to Rouse, va. 2 ROVING, adj. 1 eillAtor, va-
2 to ROUSE, on. 1 a se ridica. gabond, rtkocitor..2 nesta-
2 a se destepta. tornic.
*ROUSE= railz (Ger. rausch), s. 1 ROW = r5 (S. rawa), s. 1 linie,
1 pahar plin ochi, n. 2 chef, n. f. rAnd, n. 2 coloanA (de
ROUSER raiiz'-gr, s. stimulent, cifre), f. 3 vers, n. strofk, f. -
n. care te desteaptii. V. to Rouse. 4 (S. rowan) vislire, f. II Loc. 1,

www.dacoromanica.ro
 385
ROW RUB

To set in a row, a alinia, a In- 5 pl. regimental regehif, n. II

ira. 4 To have a row, 1. a se Loc. 2 Long royal, super royal,
plimba cu luntrea ; 2. a visli (la hartie format Jesus (format
NI* ndul sea). Row-boat, luntre cu mare).
lopep (cu visle). ROYALISM = Wm, s. rega-
2 ROW= rail (S. raw), s., pop.: lism, n.
1 giilgie, larm, zarva, f. sgomot, ROYALIST =ist, s. regalist, m.
tmbalaii, n. 2 bataie, ceart, to ROYALIZE = alz, va. a face
galeeava, gura, f. II Loc. 1 What's regal, regesc.
the row? ce este ? To kick up a ROYALLY = li, adv. regesce,
row, a face gfilagie, zarv. ca un rege.
to ROW= 1.5, v. 1 vn. a vIsli. ROYALTY=ti, s. 1 regalitate,
2 va. a face a inainteze (ea f. 2 pl.: insignille regalitteI,
cu aisle). 3 a plimba cu pl. 3 mine, etc.: drepturile su-
luntrea. H Loc. To row in the same veranitfitel, pl. 4 librarie, etc.:
boat, fig.: a fi de acelasI parere, clrepturI de autor, pl. drept asu-
a se Inteiege foarte bine. pra vindreI, n.
ROWAN-TREE = r6i-an-trI (S. * ROYNISH = ror-nis (Fr. ro-
rowan, treow), s. bot. scorus, gneux), adj. 1 rilos, rapinos. 2
sorb, gorila, slabanog.
ROWDY= ratil-di, s. pop.: zur- ROYSTER= rols'-ter, s. V. Rois-
bagia, m. V. 2 Row. ter, etc.
ROWED = rd, adj. (with, de) 1 to RUB = reb (Ger. reiben),
cu... Unii, randurl sadsiruri. V. va. 'per!. ii ptr. Rubbed] 1 int.
1 Row. gen. (with, cu) : a freca. 2 med.:
ROWEL = rati'-el (Fr. rouelle), a frietiona, a trage. 3 fig. : a
s. 1* belciug, inri, n.-2 inel la strabate. H Loc. 7'o rub away, a
zabalal, n.-3 rotita (la pinten), sterge (freed' nd). To rub down, 1.
f. ; pl. : pintenl, pl.-4 vet.: spant a boti, a tesela (un cal J; ; 2. a
de pide, netedi. To rizb off, 1. a sterge
to ROWEL, va., vet.: a pune un (prin frecare); 2. fig.: a se desface
spant de pide. de; 3. a regula (o socoleala vechie).
ROWEN= rau'-en (?), s. 1 camp, To rub out, a sterge. To rub over,
n. 2 otav, f. a glntui, a lustrui, a selivisi. To
ROWER= ra'-er, s.loptar, vis- rub up, 1. a freca ; 2. V. to Rub
las, vislitor, m. V. 1 Row. over; 3. a desrugini ; 4. a aminti,
ROWL = ral (Fr. rouel), s. mar.: a Improspta (memoria); 5. a re-
disc de lema, de portelan sail de innoi ; 6. a atita.
metal (care se invirtesce un 2 to RUB, vn. 1 a freca. 2
scripele), n.; virtelnita, f. rodan, n. med. : a face frictiunI. 3 a'si
1 ROYAL = ro17-al (L. res), adj. face un drum. U Loc. 1 To rub
1 regal, regesc. 2 de rege, re- away, a freca merea. To rub on,
geluI. 3 fig. : ilustru, vestit, 1. a boll; 2. fig.: urma dra-
nobil. ma]. To rup up, a se glntui, etc.;
2 ROYAL, s. 1 ramura din coar- a se desrugini.
nele cerbulul, f.-2 hartie pentru RUB, s. 1 frecare, frictiune, f.
editil de lux, f. 3 mar.: cacatoe, 2 penare, f. periat, n. 3
n.---4 artil.: pita, piva (mica), f. botire, teslare, f. teselat, n.
H. L. Lolliot. Dicf. Eng.-Rom., vol. II 25'
www.dacoromanica.ro
 386
RUB RUD

4 pr. ext. : impiedicare, piedicii, I RUBRIC= ra'-bric (L. rubrica),

chichit, greutate, Ineureaturfi, f. s. rubricii, f.
obstacol, clinci, n. 5 miserie, 2 RUBRIC, RUBRICAL = rdf-bric-
neplacere, dandana, f. necaz, n.-- Al, adj. 1 roi. 2 pus In ru-
6 nod al situatiunel, n. 7 gur, brie. 3 scris Cu litere rosie.
f. ; ceart, dojan, mustrare, f. I RUBY ra'-bi (L. ruber), s.
8 rober, n. consolatie, f. (la whist). 1 min. ; rubin, n. 2 rumeneal,
Loc. 4 Ah! there's the rub, I f. 3 med.: bubk, rosie, f. 4
aicI, pare-mi-se, e clinciul impr.: non-pareille, n.
lucruluI sail aid e buba. 2 RUBY, adj. 1 de rubin. 2
RUBADUB = rab'- - dab (ono- rubinos, rosatic, rumen.
matopee), s. 1 btaie de tobi, f. to RUCK= r'e (?), v. 1 un. a sta
2 sgomot necurmat, n. in (pe) vine saii stircit, a se cimti.
RUBBER = rbf-bar, s. 1 p. : care 2 ty 7. a aseda In cute, a plisa.
freack, care ceruiesce (parchetul). RUCK, s. cut, f.
2 I. : freatoare, f. 3 cauciuc, RUD = red (S. rude), s. 1 ro-
n. gum elastic, f. 4 pilA, f. seep, roseal, f. 2 creti rosie,
5 partidfi cu revans, f. 6 la f. 3 pesce rosioar, f.
whist : rober, n. 7 ilia (oilor), f. RUDAS = rd'-das (?), adj. r-
V. I to Rub. tcit, speriat.
RUBBING= bing, s. 1 frecare, RUDDER =radf-dar (Ger. ruder),
frictiune, f. 2 freaturA, f. s. cArm, f.
RUBBISH= bis, s. sing. 1 dfirii- RUDDINESS = radf-di-nes, s. ru-
mturi, pl. moloz, n. 2 gunoiti, meneal, f. V. Rud.
n. murdrie, f. 3 fig. : umplu- RUDDLE= d'I, s. cret rosie, f.
tur, f.-4 fig.: marda, f. (lucrani RUDD OCK radf-d5c (S. rzidduc),
de) brae, n.-5 boarfe, sdrente, pl. s. 1 pasere macaleandril, prihor,
II Loc. 1 Rubbish-cart, eruta pen- m. 2 broasc riioas, bombin,
tru gunoiii. 5 Old rubbish, haine f. 3 pies de aur, f. it Loc. 1
vechl. Golden ruddock, bundrel, domni-
RUBBISHY = i, adv. fr va- sor, coconith, sticlet (salt sticlete).
loare, de brae. RUDDY = rad'-di, adj. rumen,
RUBBLE= rl'-bl(?), s. 1 piatr roscovan, V. Rud.
de construetie, f. ; bolovan, ni.- RUDE = rad (L. rudis), adj. 1
2 mine. : sprturi de piatra, pl. brut, gros, nelucrat, necioplit.
3 tarite, f. pl. II Loc. 1 Rubble-stone, 2 incult, neinvatat, prost. 3
piatr de constructie. grosolao, mojic, necioplit, nepo-
RUBICAN= cn (L. pop. liticos.-4 brusc, violent. 5 as-
rubricanlem), adj. (cal) cu perI pru, riguros, sever, strasnic. 6
albI lei si colea. lucrat fr art, inform, pocit.
RUBICOND = ra -bi- &laid, adj. Loc. 3 Rude boy, 1. copil
roscovan, rosatic, rumen. V. Ruby. crescut; 2. copil neastimprat.
RUBIED=rd'-bid (I,. ruber), adj. RUDELY = adv. 1 rail
1 de rubin. 2 rubinos, rumen. saO prost lucrat.-2 mojicesce.
RUBIFORM= - bi-form, adj. 1 3 Cu bruschet, cu violent. 4 cu
rubinos. asprime, cu strfisnicie.
*RUBIOUS = es, adj. rumen. RUDENESS= nes, s. 1 asprime
RUBLE, s. V. Rouble. (la pipc14), f. 2 grosolnie, my-

www.dacoromanica.ro
 387
RUD RUG

jicie, f. 3 bruschet, violent, RUFFIANLY= li, adv. moji-

f. neastimpr, n. 4 asprime, cesce, ca un mitocan.
rigoare, severitate, strsnicie, f. 1 to RUFFLE = refi-F1, va. 1 a
RUDESBY=rfidz'-bi, s. bd- face neoranduial, a Incurea ; fam.:
ran, mojic, in. a ciufuli, a sbirli. 2 a mototoli,
RUDIMENT = di-ment (L. a ghemui, a bou. 3 a surprinde.
rudimenturn), s. rudiment, n. 4 a agita, a mica, a turbura.
RUDIMENTAL = ment"-1, RU- 5 a Ingrmdi (talmef-balmef).
DIMENTARY = -ri, adj. rudi- 6 a plisa, a Increli (rufc, etc.).
mentar, elementar. 7 a gfiti, a lmpodobi cu mansete.
to RUE = r (S. hreozvan), va. II Loc. 1 Ruffled wings, pene ciu-
regreta mult, a se cal de, a-1 fulite. 7 To ruffle it, a se puni,
prea a se rtoi, a se fandosi. V. Ruff.
RUE, s. 1 cfiintfi, plirere de re, 2 to itUFFLE, vn. 1 a se mica;
f. regret, n. 2 (S. rud) bot.: rut, vnturile : a se Invifora, 2a
f. H Loc. 2 Meadow rue, rutisor. pluti. 3 a se ciufuli, a se sbirli.
RUEFUL =rilf-ful, adj. jalnic, 4 a se fandosi, a se fuduli, a se
trist, de plns. 2 funebru, lu- furlandisi.
gubru. RUFFLE, s. 1 manset, f. 2
RUEFULLY= li, adv. ca glas guleras, n. laca, f. 3 agitatie,
ja laic, n. miscare, turburare, f. 4 chie-
RUEFULNESS= nes, s. aer saii mare (cu toba), f. II Loc. 3 To put
glas jalnic, n. to ruffle, a Ingrija, a nelinisti.
RUEING=ra'-ing, s. cAint, pi- RUFFLEMENT = meat, s. agi-
rere de ail, f. regrete, pl. tatie, f.
RUFF ref (1'. rugffelen), s. 1 RUFFLER=rer-fler, s fanfaron,
guleras, n. jaca, f. 2 cute, f. ludros, m.; pop. : fudulache, m.
pl. lucru cutat, n. 3 neorn- RUFFLING= fling, s. 1 agita-
duial, desordine, arababur, f. tie, 1ngrijire, neliniste, f.-2 cu-
4 ata, coz, n. ; levath, f. 5 (un tat, plisat, n. 3 chiemare (ca
Jet de) whist, n. 6 fig. : culme, toba), f.
f. 7 pasere; gugusciuc, f. RUFUS =1V-fa (L ), adj. roshl,
.8 pesce : plAtie, f. porcas, por- roscat, roscovan.
cusor, 9 suuetul tobel. n. RUG=reg (S.), s. 1 aba, dimie,
to RUFF, va. 1 a mica. 2 la f. 2 cerg, ptur, f. 3 co-
joc: a tia. voras (dinaintea sobei), n. 4
RUFFED= aft, adj. gulerat. covoras (de pus jos la pal), co-
1 RUFFIAN= ar-fln (It. ruf- vor, n. 5 rogojin (la ufti), f.
fiano), s. 1 bandit, brigand, f- 6 * cinis, ni.
ator de rete, punga, talhar, RUGGED = reg'-ghed (S. rug),
2 mitoean, mojic, ni. 3 sce- adj. 1 aspru, coltoros, glodoros,
lerat, tielos, nodoros. 2 brutal, mitocanesc,
2 RUFFIAN, adj. 1 de bandit, mojic. 3 brusc, violent. 4 fig.:
etc.-2 de mitocan, mitocnos; de aspru (la urechie). 5 imbufnat,
mope, mojicesc. posomorlt. 6 peros, clufulit,
to RUFFIAN, vn. 1 a face pe sbirlit.
banditul. 2 a face pe mojicul. RUGGEDLY = II, adv. 1 cu
3 * a se deslntui. brutalitate, cu mitocnie ; moji-
www.dacoromanica.ro
 388
RUG RUM

cesce. 2 cu bruscheta, cu vio- guvernator, stpanitor, in.

instrument: linie, f.
ItUGGEDNESS= nes/s. 1 as- RULING= ing, adj. 1 domni-
prime, natur colloroasfi, etc., f. tor, stapanitor, suveran. 2 care
2 brutalitate, mitociinie, mo- reguleaza.
jicie, f. 3 bruschell, 1 RUM=rm (?), s. 1 rom, n.
f. 4 asprime, rigoare, f. 2 p. : fiinl ciudati, f. om ciu-
RUGGING = ragf-ghing, s. aba, dat, m. ; inteo urechie ; zanatic-
dimie, f. (ii) ; tip, ni. 3 preot sarac, m.
RUGOSE = ru-g6s', RUGOUS = 2 RUM, adj. 1 cu rom. 2 cht-
rilf-ghas (L. ruga), adj. aspru la dat, original.
pipit, colforos, sgrunluros. to RUMBLE = rni'-b'l (Ger. rum-
RUIN raf-in (L. ruina), s. 1 mein), vn. 1 a hirii, a mirii. 2 a
rub* prapdenie, f. 2 pier- durai.
dere, f. RUMBLE, s. trsurd. : capra din-
1 to RUIN, va. 1 a ruina, a &LIU, f.
prapdi. 2 a pierde. II Loc. To RUMBLER=ramb'-blr, s. care
ruin one's self, a se ruina. hiriiesce, care miriiesce.
2 to RUIN, vn. 1 1. : a cade in 1 RUMBLING= bling, s. 1 hi-
ruinii, a se prpdi. 2 p.: a se miriit, n. hirlitur, miriial,
ruina. f. 2 duritura, f.
RUINOUS=-6s, adj. 1 in rui- 2 RUMBLING, adj. V. to Rum-
na, ruinator. 2 fig.: care pier- ble. II Loc. An old rumbling man-
de pe. fi Loc. 2 To prove ruinous sion, o cash hodorogita.
to, a fi pricina pierderei... RUMBLINGLY 1i, adj. hirlind,.
RUINOUSLY= 1i, adv. in mod mil-11nd ; cu taraboiti.
ruinitor. RILMI-NANT = raf-mi-nant (L.
RULE = rill (L. regula), s. 1, :wizen), 1 adj rumegator. 2 s..
guvern, imperi, n. stApanire, rumegatoare, f. pl.
autoritate, f. 2 instrument : li- 1 to RUMINATE= OA, vn. la
nie, f. 3 inf. gen. : regula, f. rumega. 2 fig. (of, on, la, des-
4 * arababura, larm, zarv, pre) : a se gandi si a se res-
f. sgomot, timbalti, n. 5 fus- gandi la (un lucru), a rumega
tel, m. linic mica, f. 6 lege : (despre).
ordonanfa f. 7 pl.: scuteali, f. 2 to RUMINATE, va. 1 a rumega.
8 (loc de) adpost, n. Loc. 2 fig. : a se gandi si a se res-
II

3 A general rule, o regula gene- gandi la (un lucru), a'l rumega.

ral. The rule of three, regula RUMINATION = ne" -On, s. 1
de trer. 7 Within the rules..., in rumegare, f. 2 fig.: gandurl, pl.
marginile... RUMINATOR = nE-tr, s. care
1 to RULE, va. 1 a guverna, a se gandesce ; cugetator, m.
conduce, a carmui. 2 a stabili 1 to RUMMAGE= rm'-midj (S.
ca regula ; a regula. 3 a unja. rum ?), va. 1 a scormoui, a sco-
4 lege : a hotari. toci, a rascoli.
2 to RULE, vn. 1 a stapani. 2 to RUMMAGE, vn. a cauta
2a fi de regula. 3 lege : a pretutindeni (pentru a gsi) ; a
hotari. re'scoli in, a scotoci prin, a scor-
RULER s. 1 domnitor, moni (ca sa gaseasca).

www.dacoromanica.ro
 389
RUM RUN

RUMMAGE, s. hodorogeala, ara- (by, pe lfing, pe la) a curge.

labura, f. 10 vas, : a curge; abces:
RUMMER = (O. roe- a da puroiii, a supura. 11 (with)
flier), s. cupa (vas
de bald), f. a pica. 12 a se topi; a se face
RUMOUR= ra'-mr (L. rumor), lichid.-13 fig.: a se induioga.-14
s. 1 sgomot surd, n. 2 svon, nas, laminare: a curge; ochil : a
n. gura lumel, vcste, f.-3 faim, curge. 15 slit: a curge. 16 1.: a
j. renume, n. II Loc. 2 Public ru- trece. 17 ceasornic, limb? a um-
mour, gura lumel. V. Report. bla, a merge.-18 vremea : a fugi,
to RUMOUR, va. a da de veste, a trece. 19 a S. 20 fig.: a trece
vesti, a purta vegtile, a se da (de la un subiect la un all, etc.).
sal a se duce de veste (ea, des- 21 discurs, scrisoare : a fi con-
pre); a se svoni (6, despre). ceput, a se exprima. 22 cage-
Loc. It was rumoured that, se du- tare, dal : a se ocupa, a se duce
sese vestea ca. pe, a lua (cutare sal cutare direc-
RUMOITRER = er, s. vesti- fame); a trece prin (cap); a-i um-
tor, M. bla (mintea). 23 svon, veste : a
RUMP = rmp (Ger. rumpf), s. se duce, a circula; a se svoni ; a
1 saph, snuck f. 2 noada, tar- umbla (vorbh). 24 lucrare, etc.:
, f. nasal Vladichei, n.; fam. a avea favoarea public. 25 a
fi p.: sequt, n. 3 parla- line (vecinic), a se transmite.
smentul (arumpn) thrtit, n. 4 26 com.: a fi in circulatie ; fac-
hucata de carne de la turd : a avea... Zuni). 27
coada la mugchiii, f. II Loc. Bump- flux reflux : a cresce.-28 fig.:
fed, adj. bine hranit, gras. Rump- a merge Wink a se urca, a se
.steak, biftec, romstec. ridica. 29 a fi, a se afla.-30 a
RUMPLE = rem'-p'l (S. hrym- deveni, a se face ; a se schimba
pelle), s. catk f. (in ceva) ; a Uncle la. 31 lege
to RUMPLE, va. 1 a mototoli, a pastra efectul sC. II Loc. 1 To
a boli,-2 a plisa. let run, 1. a lsa s alerge, si
RINPUS = r6m'-pes (L. rum- fugh ; 2. mar. a desiligura (o
pere), s. sgomot, tambriii, Vara- ptinzd). The child runs alone, co-
bola, n. glfigie, larma, zarva, f. pilul umbra' singur. To run for
4 to Rfir = r'n (S. rennan), one's life, a'gf gasf scaparea in
Loerf. Ran; ptr. Run] 1 inf, gen.: fuga. 7 To run for the Derby,
a alerga, a fugi. 2 (to, la, &d- a'si alerga calul in Derby. 17
ire) a alerga. - 3 a se duce, a se How her tongue did run ! cum
arunca, a se precipita; a seisbi. 4 11 mergea limba I ca toaca if
irdsurd publicd, vapor, etc. (from, toca gura ! 21 .So the story runs,
<le la; intre ; to, pink' la; gi) a
aga umbl vorba ; aga se duce
face serviciul, a trece. 5 drum, (sag merge) vestea. II To Run
stradd: a trece; coastd, about, 1. a alerga icl gi colea; a
a se intinde.-6 corabie: a merge, alerga (in voie) ; 2. a alerga (in
a naviga. 7 t. de alergdri (for. strade, pddurl, etc.). ToRun across,
pentru ; in, in) a se alerga. 8 1. a fugi din colo de; a traversa
(from, din, de la) a fugi, a o in fugi, d'a fuga (drumul, strada,
sterge, a se cara. 9 licid, sdn- etc.); 2. a se intinde peste. To
gele : a curge, a se scurge; rig Run after, 1. a alerga dup, a

www.dacoromanica.ro
 - 390 -
RUN RUN

tirmari, a urma d'a fuga ; 2. fig.: leca. To Run out, 1. a alerga afarti,
a urmri. To Run again, 1. a a iesi d'a fuga ; 2. 1.: a se ispriivi,
alerga din nod ; 2. a se intoarce. a se sfirsi, a fi pe sfirsite; 3. fig.:
To Run against, V. to Run, va. a se istovi, a se slei, a se prapadi ;
To Run along, a curge. To Run at, p. : a se ruina ; (ol) a risipi ; 4.
a ataca, a se repedi asupra. To lichid, : a curge; 5. I. (into,
Run away (from), 1. a fugi, a o in) : a se intinde ; loe, teren : a se
sterge (din, de la), a scpa ; 2. fungi ; 6. flux si return : a scade ;
cal.: a'sI lua vnt; 3. (with) a 7. p. (into) : a se deda (la), a se
duce ; 4. p. (with) a fura, a ripi; arunca (In); (out, against, contra).
vremea; a trece, a fugi. To Run a striga. To Run over, 1. a se re-
back, 1. a se intoarce (indrt) viirsa ; 2. laptele: a se umfla; 3.
repede (in fuga); 2. : a curge va. a traversa, a trece d'a fuga ;
spre isvorul sea. ToRun backwards, 4. cal, ircisurci : a da jos, a tranti,.
a alerga, a fugi inapol ; a merge a calca; 5. vn. (to, la) a alerga
d'a'ndaratele. To Run before, a 6. va. fig.: a frunzri; 7. va. fig.:
merge in fuga inainte, a preceda. a cerceta, a examina ; 8. fig. : a
To Run behind, a arma alergand amanunti. His mouth runs over,
To Run down, 1. a fugi jos, a se it Iasi gura apa ; ii vine apa
scobori In fuga, d'a fuga ; 2. a gura. To Run together, 1. a alerga
pica ; 3. un Ian( de munli : a se impreun ; 2. a se amesteca, a se
desfasura. To Run in, 1. a infra uni ; 3. I. de mine: a se surpa, a
d'a fuga ; 2. (upon, to, asupra) a se nrui. To Run through, 1. a
se repedi ; 3. (to, pe la) a se repesli, eutreera, a stribate d'a fuga ; 2.
a da d'a fuga ; 4. (with, Cu) a se a trece prin, a se intinde de la
invoi, a se inlelege. To Run into, o parte la cea-l'alt ; 3. aVf pe-
1. a intra d'a fuga In; 2. I. : a trece (via fa) ; 4. a's1 risipi ve-
Inainta ; 3. a aborda (o corabie); rea) ; 6. fig. : a frunzri. To Run
4. a da peste, a se isbi de, a se round, 1. a alerga imprejur ; 2.
arunca asupra ; 5. fig. : a se deda galerie, etc. : a inconjura, a im-
Ja, a se arunca In, a cadea In ; prejmui, a Ingrdi. To Run up,
a deveni, a se schimba, a se 1. a se sui d'a fuga ; 2. (lo, la,
preface in. To Run off, 1. a se in- spre, catre) a alerga ; 3. plante,
depirta, a pleca d'a fuga ; 2. a etc. : a se acfita, a se 'urea ; 4.
fugi, a o sterge, a se cara, a o fig.: a se urca (o socbleal); 5. a
lua la sfinatoasi; 3. (to, la) a trece deveni (a se face) repede. To
(de la un subiect la un all). To Run Run upon, 1. a merge pe; 2. fig.,
on, 1. a'sI urma drumul ; 2. a V. to Run on.
alerga, a fugi inainte ; 3. a se con- 2 to RUN, va. [perf. Ran ; pir.
tinua ; 4. vremea : a trece ; 5. so- Run] 1 a alerga distan fa oare-
colealci : a se urca (mere; 6. care) ; mar. : a percurge. - 2 a
limba, ceasornicul : a merge, a face. - 3 fig.: a arma, a urmri.
umbla ; p. : a-I merge gura ca o -4 fig.: a se expune la. - 5 a'si-
moara stricati, a toca (din glad ); alerga (caii); a pune in eirculatie-
discurs, convorbire: a se vorbi (frasuri, etc.). - 6 a aseda, a pune.
despre, a fi vorba de; 8. gei ndul, - 7 (into, in) a baga, a infige. -
etc. ; a se opri ; 9. impr. ; a 8 a stripunge cu. -9 fig.: a duce,
urma ; 10. prosodie, vers: a ineil- a sili si intre In. - 10 a intro-

www.dacoromanica.ro
 391
RUN RUN

duce (prin contrabandc1). 11 a usurinta. To Run out, 1. a face

trage (o linie). 12 a rostogoli, sii ias ; 2. a intinde, a prelungi ;
a scobori In. 13 a topi, a turna 3. a isprfivi, a sfirsi ; 4. a co-
(metale).-14 a vrsa (lichide) ; a plesi, a doborl, a slei, a sdrobi ;
rasa sa curga. 15 a se arunca, a's1 risipi (averea, etc.). To
a se asvirli, a se precipita. II Loc. Run over, through, V. vn. To
5 To run an extra train, a porni Run up, 1. a ridica ; 2. a avea
un tren suplimentar. 6 To run a (o socolealci); a scade sail a urca
gun up, back, arid. : a pune un (preiiii, etc.); 3. a urma, a urmari.
tun In baterie, afara din baterie. RUN= rn, s. 1 alergare, fuga,
7 To run one's hands into one's f. -- 2 excursiune, plimbare, f.-
pockets, a'si baga mainile in bu- .3 curs (al apei, elc.), n. 4 ca-
zunar. To run a needle into, a in- denta (a versiirilor), f. 5 mers
fige un ac in. 9 That would run (al afacerilor, etc.), n. ; la joc
us into particulars, aceasta ne-ar noroc, n. 6 lucru obieinuit, n.
sili s intram in arnanunte. 12 To calitfiti ordinare, mediocre, f. pl.
run a cask into a cellar, a scobori 7 libertate, voint, f. ; drept
un butoiii lu pivnita. 15 To run de a face dupa capul sri, n.
one's self into difficulties, a se baga 8 curent (al opiniand), n. gura
in ineurchturf. He ran his head turner, f. 9 favoare publica, f.;
against the wall, 'st-a isbit capul duratfi, f. succes, n. 10 stri-
de perete. fi To Run back, a sill s gate, n. pl. 11 cereri grabnice
se intoara ; a aduce 111(1M-fit. To (urgente), f. pl. ; presiune, f.
Run against, 1. a se isbi de ; a se 12 psune, f. 'Ascot, n. 13 riu-
arunca pe; 2. a intlni de-o-data ; n. 14 mar.: cilatorie, f.-15
a fi opus la, a se impotrivi la; a vitesii, f. 16 vnatoare,
merge contra. To Run along, 1. a f. 17 illus. : rulaci, f. i Loc. 1
alerga de-a-lungul ; 2. a percurge, Let us have a run, &A alergim
a face. To Run down, 1. a scobori pupil. To take a run before leap-
d'a fuga ; 2. a obosi peste msur, ing, a'si lua vnt inainte de a
obosi la alergare ; 3. fig. : a co- sari. 5 To have an ill run (sail
plesi, a dobori, a slei, a sdrobi a run of ill lack) al play, a nu
a ispravi cu totul cu (un su- avea noroc la joc. In the run sau
bject) ; 5. a dcpretia, a injosi, a po- at the long run, cu vremea. 6
negri pe cineva (fig.), a'l ponosi Above sat"' out of the common
6, mar. : a se cufunda, a se duce run, extra, neintrecut, deosebit.
la fund ; 7. mar.: a merge de-a- He is above the common run, nu
lungul unel conste. To Run hard, e cel venit. 7 To have
1. p. a face de ris, a lua de tar- one's run, a face dupa capul
ha* a face de ocarii ; a injosi; 2. 9 To have a general run, a fi
a fi grabnic, urgent ; a nu slfibi de in favoarea publica. A prodigious
loc. To be run hard for, a avea run, un succes minunat. 16 A good
nevoie (lipsa) mare de ; a nu pu- run to you ! noroc la vnatoare I
tea sa-si procure. To Run in, 1. * RUNAGATE=rnf-a-ght (Fr.
a 'Aga inauntru ; 2. a infige. To rengat), s. renegat, apostat, ni.
Run off, 1. a se indeparta de ; 2. RUNAWAY = rnf-a-ii6 (run,
a face sa deralieze ; V. Rail ; 3. away), s. 1 fugar, in. 2 de-
a serie repecle, a serie cu mare sertor,. fugar, fugarit, n.
www.dacoromanica.ro
 392
RUN RUS

RUNDLE= an'-d'I (round), s. 1 1 Running away, fuga. 2 To take

treapt, f. fustel, in. 2 rodan up the running, a conduce lupta.
(de scripete, de macara), n. 3 A running al the nose, o cur-
RUNDLET rgliclf-let, s. butita, f. gere din nas.
RUNER = rii"-nr (S. run), s. RUNT =r6nt (O. rand), s. 1 vita.
bard runic, mici sag Malik f. 2 p.: pitic,
RUNES = rnz, s. pl. rune, f. pl. somoiag, m. ; persoan bondoach,
RUNG=rng, perf. i ptr. de f.-3 baba, f.-4 vaci hatrin, f.
la to Ring. RUPEE = ru-pi' (India), s. rupie
2 RUNG, s. 1 treaphi, f. fustel, (monedh de 2 lei 25 bani), f. V. Lack.
7n. 2 ciomag, n. bath, ghioaga, RUPTION rp'-s'n (L. rup-
scurttur, f. 3 pl., mar.; Dori% lam), s. rupere, spargerc, f.
RUNIC =r&-nic, adj. runic. V. RUPTURE = clr, s. 1 rupere,
Runer. ruptur, spargere, spartur, f.
RUNLET =r6ie-let, s. 1 butit, 2 med.: bosorogeala, hernie, sur-
f.-2 riule, riusor, n. V. Rundlet. pare, f. il Loc. 2 Rupture-wort,
RUNNEL = nel, s. !inlet, riu- bot.: iarba datuluf si a faptuluI.
sor, n. V. Run. to RUPTURE, va. 1 a rupe, a
RUANER = nr, s. 1 aler- sparge. 2 a pricinui o bosoro-
gator, ni. 2 pialrei de moarci : geal. 3 vn. a se rupe, ase sparge.
alergtoare, f. 3 hiel mobil, n. RURAL = (L. rus), adj.
4 bol. : raster, ni. mldith, f. rural, campenesc. li Loc. Rural life,
RUNNET rn'-net, s. V. Rennet. viat ampeneasc.
*RUNNETH=r6W-ne', 3-a p. s. to RURALIZE= - aIz, vn. a se
pres. indic, de la to Run. duce in vilegiaturh.
RUNNING= ning, 1 ppr., V. RURALLY = li, adv. 1 la tarii.
to Run.-2 adj., int. gen.: curent, 2 trnesce, ca la tara; In mod
curgkor.-3 de sal pentru aler- rustic, campcnesc.
gare. 4 consecutiv, d'a randul, 1 RUSH= rs (S. rics), s. 1 pa-
In ir, necurmat, until duph altul, pura, trestie, f. rogoz, stuf, n.
fAr Intrerupere. 5 med.: care 2 paiti (pentrit scaune), n. 3
di purohi, care supureazh. 6 fig.: fir de paiti, pains. n. II Loc. 1
prosodie: care incalech. Loc. 2 Dutch rush, bol. coada
!I

Running account, cont curent. coada iepeI; barba sasului, barba

Running wat r, ap curgtoare, ursulul ; pe'rul porculul. Rush-
aph de isvor. Running stream, broom, bol.: stuf de balth. Rush-
riti. A running banquet, un pranz bottomed, (Cu fond) de pain. Rush-
luat In prip. 3 Running horse, candle, rush-light, candela. Rush-
cal de alergare. 4 For six days mat, leash, rogojin.
running, sase dile consecutive. 2 RUSH = rA (S. hreosan), 8.
Four times running, de patru orl 1 alergare pripith, miscare pri-
d'a randul. pith, f. 2 atae cu furie, n.-3
2 RUNNING, s. 1 nlergare, high, vCint, n. saritur, f. 4 atac,
f. 2 1. de alergeirl luptii, f. n. 5 droaie, multime (aprigh,
mers, n.-3 curgere, scurgere, f. aprinsh), f. ; imbulzeal, inghe-
4 rand : coacere, supuratie, f. suialh, ingrmidire (mare si cii-
- 5 debarcare (de mar fit) prin reia nu-I pop' pune stavilii), f.
fraudi, f.-6 mar., V. Run. ii Loc. 6 fig.: emotiune, f. transport, n.

www.dacoromanica.ro
 393
RUS RYE

rniscare subitii, f. 7 violenta, oropsi la leek 2 a obicrnui cu

furie, f. ; isbiturk f. II Loc. 2 To viala campeneasca. 3 1. de uni-
make a rush at, a ataca cu furie, versilate : a expulsa, a isgoni pen-
a se repedi asupra. tru un timp oare-care.
to RUSH, vn. 1 (at, asupra) a 2 to RUSTICATE, vn. a teal
se repedi. 2 fig. : a se arunca. la tara.
3 lacrimilc: a veni la chi. liUSTICATION r6s'-ti-chE"-sn,
4 siingele: a se sui. II Loc. To rush s. 1 viala, f. traik n. (la !era).
.aside, va. a inlatura, a nesocoti 2 I. de univ. isgonire, expul-
Vegeal. siune, f.
RUSHED= rgst, adj. papuros ; RUSTICITY = rs-tis'-i-ti, s. 1
plin de rogoz, de stuf, de trestil. rusticitate, f. 2 badiiranie, gro-
V. 1 Rush. solnie, mojicie, f.
1 RUSHING= rsf-ing, s. 1 aler- RUSTILY=r6se-i-li, adv. rugi-
gare pripit, f. vnt, n. furie, re- nit peste tot. V. Rust.
pediciune, f. 2 atac, n. V. RUSTINESS = nes, s. ruginire,
2 Rush. rugink f.
2 RUSHING, adj. repede, furios, to RUSTLE = rs'-s'l (S. brie-
cruia nu-I poli pune stavilk tan), vn. inf. gen. : a fski, a
V. 2 Rush. fosni. 2 mdlasei, etc.: a
RUSHY= re''-i, adj.1 V. Rushed. 3 p.: a se pAuni, a se rAloi, a se
2 cu trestie, etc. fuduli, a se furlandisi.
RUSK= rsc (?), s. bi5cot, n. RUSTLE, RUSTLING= ling, s.
1 RUSSET=r6V-set (L. russus), 1 inf, gen.: fit, fosnit, n. Et-
adj. 1 rosiii, ro5cat, rosatic. situra, f. 2 fsit (de mdlasd,
2 cmpenesc, rustic, simplu, etc.), n.
rnesc. 3 de aba, de dimie. RUSTY=r6stf-i, adj. 1 ruginit.
2 RUSSET, s. 1 Imbraeaminle 2 muced, mucedit, mucegit.
rustica, simpla, taraneasek f.-2 3 fig.: ruginit. V. Rust.
mer crelesc, n. 3 par varatick f. RUT= r6t, s. 1 (Fr. route) fa-
to RUSSET, va. a rosi. g, n. 2 (Fr. rut) goanii, f.
RUST= ri"ist (S.), s. 1 in(. gen. : RUTH -= ruff (S. hreowan), s. 1
suginii, f. 2 fig. : murdarie, f. comptimire, milk f. 2 necaz,
3 fig. : mojicie, f. n. durere, suprare,
to RUST, vn. a se rugini ; va. RUTHFUL=ruef-ful, adj. com-
a rugini. patimitor, milostiv.
1 RUSTIC = (L. rus), adj. RUTHLESS= les, adj. crunt,
1 cmpenesc, rustic, lrfinesc. nemilos, nemilostiv, neomenesc,
2 fig. : badarnesc, badarnos, neomenos.
mojic, mojicesc. II Loc. Rustic chair, RUTHLESSLY= adv. crunt,
scaun de griidin. nemilos, neomenesce.
2 RUSTIC, s. bdaran, Oran, RUTHLESSNESS = nes, s. cru-
mojic, m. dime, neomenie, f.
RUSTICAL-- Al, adj. V. Rustic 2. RUTTISH rtf-tis, adj. desfri-
RUSTICALLY= adv. 1 nat, stricat. V. Rut 2.
Virnesce, ca la !era, rustic. 2 RYE = raI (S. rige), s. secar,
ca un bdran, ca un taran. f. II Loc. Rye-bread, pine de se-
1 to RUSTICATE = va. la cara. Rge-grass, neghinft.

www.dacoromanica.ro
 394
SAB SAC

s.
S= es, s. 1 S, s, m. 2 do- SACK = sac (S. sacc), s. 1 inf.
lar, m. i Lee 1 S pipe, burlan saii gen : sac, m. 2 haind: rass,
teav In formi de S. * cojoc, n. 3 (Sp. sacar) jaf,
S., abrev. pentru Dollar. mficel, n. prdare, pustiire, m'a-
SABAOTH = (Eb.), s. celkrire, f. (de oras).-4 (Fr. sec)
armate, f. pl. vin sec; vin de Xeres, vin din
SABBATARIAN= insulele Callare, n. Loc. 1 To
II

An, s. 1 care iine sabatul. 2 get one's sack, a'sit primi perdaful.
care tine Duminica. V. Sabbath. to SACK, va. 1 a pune In sad.
SABBATH= sal?-1A9 (Eh.), s. 1 2 mil. : a jefui, a Kilda, a.
sabat (la Ebrei), ahbt, sabes, n. pustii.
2 Duminick (la creflini), f. 3 SACKBUT = sac'-btit (Fr. saque-
sabat (al vrjiloarelor), n, 4 fij.: bate), s. trambit, f.
odihn, f. repaos, n. SACKCLOTH = sacf-clori (sack
SABBATHLESS= les, adj. frk cloth), s. 1 pfulz pentru sacl, f.
odihn sa repaos ; necurmat, ne- 2 cing6toare de pe'r de cal, f.
Incetat. cilicik, n.
SABBATICAL = sab - ba t'- ic-1, SACKER = sac'-r, s. jhfuitor,
adj. sabatic, ce line de sabat. prdtor. m. V. Sack 3.
SABEISM= se'-bi-iz'm (Siriack : SACKING -- ing, s. 1 V. Sack
tsaba), s. sabeism, n. 3.-2 V. Sackcloth.-3 pknzi pen-
SABINE= sab'-in (L. sabina), s. tru ching5 (de pat), f.
bol. : sabin, f. SACKLESS = les, adj. nevi-
1 SABLE= siY-b'l (Ger. zobel), nova t.
s. 1 anim. : samur, in. 2 blank SACRAMENT = sac'-rh-m6nt (L.
4 fig.: negru. Christos,
2 SABLE, adj. 1 negru, Inchis.
f.
de samur, f. 3 fig. : doli, n. sacramentuni), s. 1 taina a luI
haine de dolig, pl. 2 sfiinta cumineekt-
tur, f. 3 * juriimint, n.
2 fig. : de dolirt. SACRAMENTAL = men"-td1, 1
to SABLE, va. a Intuneca. adj. sacramental. 2 s. lucru sa-
SABRE= 0.1-ber (Fr.), s. sable, f. cramental', n.
to SABRE, va. a da sati a tAia SACRAMENTARY = ta-ri, s. 1
cu sabia. I.: cartea celor sapte taine. f.
SAC = sac (S. sacc), s. anal.: 2 p.: membru al una secte
boa* f. protestantI,
SACCHARIFEROITS=sact-ca-rif"- SACRED = sE'-cred (L. sacer),
r-gs (L. sacchartzm). adj. produ- adj. 1 [lo, peniru ; with cul sa-
ctor de zahar, zaharifer; dezahfir. cru, sfintit.-2 Inchinat.
SACCHARINE= rin, adj. de (to, lui, la). 4 * afurisit, hies-
natura zahrulul. tcmat. II Loc. 2 The sacred writ-
SACERDOTAL = sas'-5r-d6"-tal ings, Sfinta Scripturfi.
(L. sacerdos), adj. sacerdotal, preo- SACREDLY= II, adv. ca
!es; al (var.) cultulur. tenie.
SACHEM = se''-cIem (Amer.), s. SACREDNESS =* nes, s. sfin-
sef, fenie, f.

www.dacoromanica.ro
 395
SAC SAD

1 to SACRIFICE = saci-ri-falz gray, serios. 8* greii. II Loc. 1

(L. sacer, facio), va. 1 (lo, lui, To grow sad (al, de) a se Intrista.
Ja) a jertfl, a sacrifica; (for, pen- To make sad, a intrista. Sad-
tru) a's1 da [viaja]; a renunta la. hearted, trist, miihnit. 2 Sad-
II Loc. To sacrifice one's self, a se featured, Cu privirea mohorit. 3-
jertfi, a se sacrifica. A sad accident, o nenorocire ; un
2 to SACRIFICE, vn. a aduce accident nenorocit. 4 A sad rogue,
jertfa. o puslama, un strengar, un der-
SACRIFICE= fals, s. jertf, f. bedeii, un nemernic. A sad hus-
sacrificiii, n. band, un sot reu. 5 We liad a sad
SACRIFICER= fal-z6r, s. jert- lime of it, 1. am petrecut prost
fitor, sacriiicator, acoto; 2. era o vreme foarte ne-
SACRIFICIAL - fi"-sAl, adj. pliicut pentru noI. A sad habit,
jertfel, sacrificiuluI. un obiceiil r, prost. He made a
SACRILEGE=sae-ri-lidj (L. sa- sad end of it, a sfirsit prost de tot.
cer, lego), s. sacrilegiii, n. nelegiu- to SADDEN = sadf-d'n, va. 1
ire, profanatiune, fr-de-lege, f. a intrista, a mahni. 2 a tutu-
SACRILEGIOUS li"-gI's, adj. neca. 3 * a bate (pdmintul).
sacrileg. nelegiuit. 2 to SADDEN, vn. (al, de) a se
SACRILEGIOUSLY 1i, adv. In Intrista, a se milhni.
mod sacrileg, cu o mAn sacri- SADDLE = sadf-d'i (S. sadel), s.
leg ; In mod nelegiuit. 1 inf, gen.: sea, f. 2 spinare
SACRILEGIOUSNESS = nes, s. (de anal), f. II Loc. 1 To rise in
natura sacrilegii, nelegiuit, f. the saddle, 1. a se ridica pe sat-
SACRILEGIST = sac"-ri-W-gist, rile de la sea ; 2. a calad engle-
s. sacrileg, ni. zesce. Saddle-backed, 1. deselat
*SACRING=siII-cring (L. sacer), (ea alele frtinte) ; 2. tech.: cu dou6
s. 1 consacrare, stintire, f. 2 fete Inclinate (prvhlite). Saddle-
bags, geamantan, geant. Saddle-
sfin(ire, ungere (a until rege), f.
SACRIST - s'-crist, SACRISTAN bow, Mine. Saddle-cloth, abae,
=sac'-ris-tn, s. paracliser, pala- arsa, dollar, hasil. Saddle-gall,
mar, tircovnic, ni. ranh pricinuit de iea. Saddle-
SACRISTY = sac'-ris-ti, s. sa- girth, chinga. Saddle-horse, cal
cristie, f. de alirit. Saddle-maker, sdar.
SACRO-SANCT = s'-cro-sanct' Saddle-room, ielitrie.
(L. sacer, samba), adj. sacro- to SADDLE, va. 1 int, gen.: a
sfant (sanct). inseua, a pune seaua pe. 2 fig.
SACRUM= si.i'-cr'm (L. os sa- (with): a inefirca (cu) ; a pune
crum), s. (osul) sacrum, n. crucea (ceva) pe spatele (cuiva). II Loc. To
salelor, f. plag al saddle mg nag, a sejuca
SAD =sad (S.), adj. [comp. Sad- un joc In care unfi Sc pun pita
der ; sup. Saddest] 1 in. gen. (Lo, altri sar peste
de, sfi; for, din pricina): trist SADDLER = sad'-d16r, s.
Intristat, nahnit. 2 Itigubru, lar, m. m.
intunecat, mohorit. 3 1.: ne- SADDLERY = i, s. 1 t;elirie,
norocit, de plAns. 4 r, stri- f. 2 luertni de selfirie, f.; cu-
cat. 5 1. : rti, prost. 6 cu- reliiril, f. pl.
loare: inchis(), mohorit(A). 7 SADDUCEAN =

www.dacoromanica.ro
 396
SAD SAG

Eb. Sadoc), adj. saduceil, sadu- SAFER= sEr-6r, SAFEST = est,

.chean. comp. fi sup. de la Safe.
SADDUCEE = sT, s. Saduceil, SAFETY= ti, s. 1 sigurantA,
Saduchean, f. 2 scApare, f. u Loc. 1 In saflg
SADLY = sad'-li (V. Sad), adv. V. Safely. Safely-belt ( - buoy),
1 cu intristare, cu mhnire. 2 cingOtoare de scpare (de la in-
TOO, prost. 3 de o culoare In- nec). Safely-cock, safely-lamp, ro-
mohorit. 4 fam.: foarte, binet, lampii de siguran!ii. Safety-
mare, mult, prea. 5 gray, se- matches, chibrituriamorfe. Safely-
rios. i Loc. 4 I am sadly afraid, value, supaph de sigurantA. 2 To
foarte fricA, mi-e mare teamii. seek safely in flight, a's1 cAuta
SADNESS = nes, s. 1 Intris- scAparea in fugA.
tare, mihnire, f. 2 aer gray, SAFFLOWER= sar-flaii4r (saf-
aer serios, n. J Loc. 2 7'ell me in fron, flower), s. bot. : sofranel,
(good) sadness, spune-mi serios. aofrAnos, m.
1 SAFE = &If (L. salvas), adj.lin I. 1 SAFFRON= sar-frOn (Fr. sa-
.gen. (from): in sigurantA, la ad- fran), s. bot saran, m.
post, in loe sigur. - 2 'matins, ne- 2 SAFFRON, SAFFRONY =
vtmat. 3 sigur, de sigura ; p. adj. 1 ca aofranul. 2 sofraniti.
-sigur, de incredere. 4 care nu e to SAFFRON, va. 1 a bol, a
de temut. 5 in batj.: convins, vopsi aofraniii. 2 a gral cu sofran.
sigur. II Loc. 2 Safe and sound, to SAG = sag (swag), mi. 1 a
nevAtArnat, teaffir. I saw the ladies se prAbusi, a se Elsa. 2 fig. :
safe honie, am insolit pe doam- a slbi. 3 * va. a impovra.
nele ptink acas. 4 Safe-conduct, 4 un. mar.: a'si da mijloc, a se
1. bilet de liberA trecere, rAvaa de 'Asa, a se incovoia.
drum, salv-conduct ; 2. escort. SAG, SAGGING = sag'-ghing, s.
Safe-keeping, pazi 'max. He is 1 prAbuaire, Ifisare, f. 2 inco-
safe for a while, nu e de temut voiare, f. arc, n.
.(cA ne va deranja) pentru eat-va SAGACIOUS = si-ghii'-aOs (L. sa-
timp. 5 We are safe for fun, gas), adj. 1 ptrunO'tor, perspi-
.sun tern sigurl a o si petrecem. cace, sagace. 2 61 ine : care are
2 SAFE, s. 1 loc de sigurantA, miros, care arc adulmecat ; (of)
n. 2 cass, cassii de fier, f. care miroasA de departe.
3 dulAplor de sirmA pentru mAn- SAGACIOUSLY= Ji, adv. cu
earl, n. sagacitate.
to SAFE, va. a pune in loc de SAGACIOUSNESS nes, SAGAC-
siguran(i ; a asigura. ITY si-gas'-i-ti, s. sagacitate, f.
SAFEGUARD = sEtr-gfird (safe, SAGAY=s,ag'-ghE (Berberi za-
guard), s. 1 apArare, ocrotire, na), s. dardA, sulitA, f.
protectie, f. 2 escortA, f. 3 1 SAGE= siidj (Fr. sauge), s. bol.:
bilet de liberA trecere, rAvas de salbie, salvie, f. jales, ni.
drum, n. 4 foile rochiei, f. pl. 2 SAGE= sEdj (L. sagas), s. In-
5 aparat de inlAturat pietrele telept, cuminte,
la locomotive), n. 3 SAGE, adj. 1 cuminte, inte-
SAFENESS = nes, s. 1 sign- lept. 2 gray.
ranti, f. 2 soliditate, trAini- SAGELY = Ji, adv. cu minte,
.cie, f. inielepiesce.

www.dacoromanica.ro
 397
SAG SAL

SAGENESS= nes, s. intelep- bot: trifoi, m. grial potirnichel,

ciune, cumintie, f. n. parechernit, f.
SAGO = se'-go (Papuasia), s. SAINT = sEnt (L. Zanclus), s.
sagu, n. sfint, in. sfint, f. Loc. Alt
II

SAID= sed, 1 ptr. ii perf. de la saints' day, Toll Sfintil (1 Novem-

to Say. 2 adj. Ois, Oisul ; mal bre la calolici). Saint-Anthony's
sus Ois, pomenit sail artat. fire, brfine, erisipel. Saint-James's
SAIL=sEl (S. segel), s. 1 pnzii wort, bot. : floare de griidini.
(de corabie), vertil, f. 2 co- Saint-John's wort, bot. : iarba
rabie, navfi, f. vas, n. 3 nume Sfintulul loan, rotunjoare. Saint-
colectiv : corbii, vase, pl. ; flot, Peter's herb, bot.: mrras.
f. 4 plimbare Cu o luntre cu to SAINT, v. 1 va. a canonisa,
pAnze, f. 5 fig. : arip, f. II Loc. a primi in numrul sflntilor.
1 To gel under sail, a pregiti co- an. a face pe sfintul.-3 a tri cu
rabia de plecare. sflntenie.
1 to SAIL, vn. 1 a naviga, a SAINTED= sEntf-ed, adj. 1 snot,.
pluti, a alfitori pe mare. 2 cucernic, evlavios, pios.-2 sacru.
a pregti corabia de plecare. 3 SAINTLIKE= laic, SAINTLY=
pesce : a innota 4 lig. : a sbura 1i, adj. 1 stint. 2 de sfint, ca
(in aer), a despica (aerul). i Loc. un sfint. 3 de sflntenie.
1 To sail round the world, a face SAINTLINESS = li-nes, SAINT-
o cltorie de circumnavigatiune. SHIP =sip,s. sfintenie, sfmtie, f.
To sail through, a strabate. To SAKE=sEc (S. sacu), s. 1 [og
sail into port, a 'Ultra in port. caus, pricin, f.-2 (of, pentru)
2 to SAIL, va. 1 a pluti pe, a amor, n. dragoste, iubire, f.
naviga pe. 2 fig. : a sbura In respect, n. consideratie, f. u Loc.
(aer), a despica (aeruy. 3 a For the salce of, 1. ca s; 2. pen-
cfirmui (o corabie). tru, de dragoste pentru, de dra-
SAILABLE=sW--b'1, adj. navi- gul..., din pricina..., din consi-
gabil. deratie pentru. For the sake or
SAILER= r, s. 1 p. : caltor succeeding in doing il, ca s reu-
(pe mare), m.; marinar, m. 2 seascii a o face. For God's sake,
corabie cu pfinz, f. pentru DumneOeti. For my own
1 SAILING ing, s. 1 naviga- sake, in intercsul
tiune, f. 2 mers (al unei cord"- SAKER=sEc'-e'r (Fr. sacre), s. 1
bii, at une flote), n. 3 pregfitire m. 2 artil.: schlus, n.
a unel corbii de plecare, f. 4 SALsal (L.), s. sare, f.
fig. : sbor, n. SALACIOUS si-16'-1s(L.salax),.
2 SAILING, adj. cu pnzA (co- adj. foarte lasciv, lubric.
rabie,luntre). Loc. Sailing-match, SALACIOUSLY = li, adv. in
regat. Sailing-ice, inie. mod foarte lasciv, in mod lubric.
SAILOR= tir, s. corbier, ma- SALACIOUSNESS = nes, SA-
rinar, matelot, m. II Loc. Sailor- LACITY = s. lubrici-
boy, elev marinar, biat la ma- tate, lascivitate excesiv, f.
rin. SALAD= sal'-iid (Fr. salade), s.
* SAIN= sEn, perf. i ph.. de la salat, f. II Loc. Salad-bowl, sala-.
to Say. tier, salatier, castron de salat.
SAINFOIN = siin'-foIn (Fr.), s. Salad-oil, unt-de-lemn. My salad'

www.dacoromanica.ro
 398
SAL SAL

days, dilele mele de om neexpe- scuipat. 2 un. a saliva, a avea

rimentat. scuipat malt.
SALAM = (Ar. SALIVATION= v6"-siln, s. sa-
s. plecieiune, salutare, f. liva/lane, f. scuipat, n.
SALAMANDER = sal'-A-man-dr * SALLET = sal'-let (Fr. sala-
(Gr. salamandra), s. salamandrA, de), s. 1 coif, n. 2 salat, f.
slmAzdr, f. salamastru, m. 3 fig.: sare, f. haz, spirit, n.
SALAMANDRINE= drin, adj. 1 SALLOW = sal'-lo (S. salh),
de (ca o) salamandr. s. bot. iov, m.
SAL-AMMONIAC, s. sare de amo- 2 SALLOW = sal'-lo (S. salowig),
niac, f. salmiac, tiperig, chlorhi- adj. galben, glbegios, galben-
drat de amoniac, n. negru-verde, pierit la filth'.
SALARIED= sal'--rid (L. sal), SALLOWNESS = nes, s. glbe-
adj. salariat, ca leafA, pltit. neal, paloare, f.
SALARY= ri, s. leatA, plat, SALLY = sal'-li (L. salio), s. 1
simbrie, f. salaritl, n. mil.: iesire, nApustire, f. 2 fig.
SALE= 01 (S. syllan), s. 1 inf. (into, in): excursiune, f.-3 vorbA
gen. : vindare, f. 2 debit, n. de spirit, f. 4 critic aspr
3 vindare la mezat, f. II Loc. 1 On violentA, f. 5 cuvint nesAbuit,
sale, for sale, 1. In vindare ; 2. n. 6 Infuriere, burzuluial, f.
de vindare. To put up for sale, a to SALLY, un., mil. a face o
pune in vindare. 2 A ready sale, iesire, a se npusti asupra. II Loc.
un debit usor, o vIndare usonr. To sally forth into, a se repedi In.
3 Private sale, vindare prin bun SALLYLUNN = sal'-li-ln (?), s.
tel ege re. prAjitur pentru ceai, f.
SALEABLE = sEF- - b '1, adj. SALMAGUNDI = sali-mk-ghn"-
de vindut, care se poate vinde di (Fr. salmigondis), s. nulncare:
usor. ghivecia, potpuri, n.
SALESMAN= sEle-man, s. 1 yin- SALMON sam'-mn (L. salmo),
dtor, m. 2 samsar, s. pesce asomonn, ni. Loc. Sal-
I

SALEWORK = srd'-iire, s. 1 mon-peel, mic somon. Salmon-

marfA proastA, f. 2 lucrare rai trout, lostritA, crAisor.
fAcuta, f. SALOON = s-ln' (Fr. salon),
SALIC= sal'-ic (Fr. salique), adj. s. salon, n. i Loc. Saloon passen-
salic. gers, efiliitorl sazi pasagerI de
SALIENT= sE'-li-nt (L. sallo), clasa AntAie.
adj. 1 sritor, sAlttor, care sare. SALSIFY = sal'-si-fa (Fr. salsi-
2 iesit, care inainteazh. 3 fis), s. bot. : barba tapuluI, barba
fig. deosebit, care te isbesee, capref, salata-de-iarn, f,
care reiese. 1 SALT = solt (S.), s. 1 inf. gen. :
SALIFEROUS=s-lif'-r-s, adj. sare, 2 solnit, f. 3 fig.:
srturos (pdmint). V. Sal. sare, f. haz, spirit, n. 4 pl.
SALINE= s-laIn', 1 adj. salin, mlAstinI sltinoase, pl. 5 pl. :
srat, sltinos. 2s. isvor de ap sare, srurI. 6 fam., p.: marinar,
srat, n. slatin, f. i Loc. 1 Saline m. 7 him. : acid, n. sare, s-
deposits, deposite de sare. rue. 8 * lacriml, f. pl. Loc. i

to SALIVATE= sal'-i-vEt (L. sa- 1 Kitchen-salt, sare v1ntfi, sare

liva), u. 1 Da. a produce saliv, de bucate. 5 Epsom salts, sare

www.dacoromanica.ro
 - 399
SAL SAL

amarii. 7 Salt of sorrel, acid LUBRITY = sh-lid'-bri-ti, s. salu-

britate, f.
SALT, adj. 1 shrat. 2 slti- SALUTARILY = sal'-iu-t-ri-li,
nos. 3 fig. : amar. Loc. 1 adv. 'in mod salutar, folositor,
II

Salt beef, carne de vac s'arat. priincios.

Sall water, aph sfirat. To be row- SALUTARINESS = ri-nes, s.
ed up salt river, fig. f i poet. : a naturk salutark folositoare, priin-
fi uitat ca pmintul. Sall-box, cu- cioas, f.
tie pentru sare. Sall-cellar, sol- SALUTARY= ri, adj. salutar,
Pita. Salt-green, albastru-verOuitl. folositor, priincios.
Salt-junk, carne de vac srat. SALUTATION = sal'-Itt-te"-sen
Sall-lick, isvor de al-A srat, sla- (L. salus), s. 1 plecciune, inchi-
tinA. Sall-mine, ocnii (de sare). nciune, f. 2 inchinare, salu-
Sall-pan, sall-pit, salin. Salt- tare, f. V. Salute.
spring, isvor de a pi srat, slatinh. to SALUTE = s - HEW, va. 1
Sall-works, ocnft, salin. 2 Sall- (with, Cu) a saluta ; a se Inchina.
marshes, mlfistinl sltinoase. 2 a face plcere cuiva ; a mica.
to SALT, va. a sra; an. a de- 3 a se infatisa ; a atrage (pri-
pune sare. virile), a sri (in chi).
SALTER= solt'-er, s. acel care SALTJTE, s. 1 inchinciune, ple-
cficiune, salutare, f. 2 imbr-
SALTIER= sal'-tir (L. saltum), lisare, f. 3 mar. mil.: salutare,
s. 1 Incrucisare, f. V. Saltire. salv, f.
2 juctor, 3 * satir, m. SALUTER = sh-lia'-ter, s. care
SALTING= solt'-ing, s. 1 sir- salut, etc.
tur, f. 2 mlstini sltinoase, pl. SALVABLE = sal'-v-li'l (L. sal-
V. Salt. vus), adj. de scapat ; de pstrat.
SALTIRE=sar-tal-er, s. *Meru- SALVAGE = vidj, s. sc-
cisare, f. V. Saltier. pare de la innee, f.
SALTISH solt'-i, adj. 1 srtel, 2 * SALVAGE (L. silvaticus), adj.
cam srat. 2 slci. V. Salt. selbatic.
SALTLESS les,adj. ffiri sare; SALVATION= sal-v'-en, s. sea-
slciu, insipid. pare, mntuire, f. V. Salvable.
SALTNESS= nes, s. 1 sr- SALVE= siiv (S. seal f), s. 1 ahle,
turfi, f. 2 gust sfirat, n. pomadil, unsoare, f. unguent, n.
SALTPETRE = pi-ter, s. sal- 2 fig. ( for, contra, pentru) : bal-
petru, n. silitr, f. azotat sad ni- sam, leac, remedi, n. doctorie, f.
trat de potas, n. to SALVE, va. 1 a lega, a obloji,
SALTSEA= si, adj. oceanulta. a pansa ; a unge cu o ahle.
SALTWORT= Wirt, s. 1 bot. 2 a tmadui, a vindeca. 3a
brnci, iarba porcului, f. scpa. 4 * a saluta.
2 socli, f. SALVER = sar-ver (V. Salvable),
SALUBRIOUS= s-lid'-bri-es (L. s. tav, f.
salus), adj. salubru, sntos, bun SALVO = vo, s. 1 resert,
pentru sntate. restrictiune, f. 2 chichit, f.
SALUBRIOUSLY= li, adv. cu pretext, n. 3 mil.: salv, f.
salubritate, in mod snitos. SAL -VOLATILE = sal'-vo-lat"-
SALUBRIOUSNESS= nes, SA- i-li (sal, volatile), s. srurl, pl.

www.dacoromanica.ro
 SAM
400 SAN

SAMBO = sam'-bo (Guinea), s. SANCTIMONIOUSNESS = nes,

negru, arap, m. SANCTIMONY= s. 1 de-
SAME = sErn (S.), adj. 1 [as, votiune, evlavie, f. 2 aer de-
with, ca, cu] acelag. 2 insusl sfintenie, n.
(var.). 3 mal sus aritat, pomenit SANCTION = sangc'-g6n, s. J.
sail spus. II Loc. 1 To do the same, sanctiune, consfintire, f. 2
a face acelas lucru (la fel, tot atat). lege, f.
Fll do the same for you, o s'tl to SANCTION, va. a sanctiona,
rspltesc. It is the same with me, a consfinti.
e tot ast-fel i eu mine. lis all SANCTITUDE = ti - crud , s.
(sail quite) the same to me, 'mi-e sfintenie, f.
tot una. Much about the same, SANCTITY = ti-ti, s. 1 An-
much in the same way, cam asa tenie, f. 2 sfint, m.
ceva. Much the same as, aproape * to SANCTUARIZE = du-A-
ca ; precum. raiz, va. a adiiposti ca inteun
SAMENESS = siI;m'-nes, s. 1 ase- sanctuar.
mnare, identitate, f.-2 fig.: uni- SANCTUARY ri, s. 1 sanctuar,
form itate, monotonie, plictiseala, f. n. 2 al tarul cel mare, n. 3
SAMIT, SAMITE, SAMMIT = sum'- adapost, asil, refugia, n.
it (Samos), s. catifea, f. SAND = sand (S.), s. 1 in(. gen. :
SAMPHIRE=sam'-fir, SAMPIRE nisip, n. 2 graunte de nisip, m.
= pir (Fr. St. Pierre), s. bol.: 3 pl. nisipurI (ale pustiel), pl.
cueut de mare, f. II Loc. Marsh 4 Orm ((le mare), n. 5 pl.
samphire, bot. branch*, caprit, banch de nisip, f. II Loc. 1 Loam-
iarba porculuI, iarba. sarat. sand, nisip argilos (humos, lutos).
SAMPLE = sam'-p'l (L. exem- Sand-bag, 1. sac de nisip ; 2. mil.:
plum), 8.1 mostri, probil, f. esan- sac de pamint. Sand-bank, banca
tilion, n. 2 exemplu, n. Oda, f. de nisip ; astupare printr'o ingra-
SAMPLER = plgr, s. 1 lucru madire de nisip. Sand-blind, ca
de manfi, n. 2 canva, f. 3 vederea turbure. Sand-box, nisi-
gherghef, n. pernit. Sand-crack, hataie la co-
SANATIVE = san'-a-tiv, SANA- pita. Sand-drift, ingrfimdire de
TORY = t5-ri (L. sanus), adj. nisip. Sand-glass , nisipernit.
tamiduitor, vindeeator, curativ; Sand-hill, movila de nisip. Sand-
de sanatate. paper, glaz-papier. Sand-piper, pa-
SANCTIFICATION = sange-ti-fi- sere : fluerar, m. Sand-pit, nisipis.
ch8"-On (L. sanctus), s. sfintire, f. Sand-stone, gresie. Grit sand-stone,
SANCTIFIED = &Id, adj. 1 gresie tare.
sfintit, sfint. 2 in bag.: devot, to SAND, va. 1 a pune nisip.
evlavios. 2 * a innisipa (o corabie).
SANCTIFIER ffii-r, s. acel SANDAL = san'-dl (Gr. sanda-
ce sfintesce. lon), s. 1 opinci, sandala, f. 2
to SANCTIFY fai, va. a sfinti. lemn de sandal, n.
SANCTIMONIOUS = SANDARACH = san'-da-rac (L.
adj. 1 dint. 2 In batj.: devot, sandaraca), s. sandara* f.
evlavios. SANDED= sand'-ed, adj. 1 aco-
SANCTIMONIOUSLY= li, adv. pen it cu nisip, nisipos. 3 pes-
cu sfintenie. tritat. 3 rosatic. 44 miop.

www.dacoromanica.ro
 401
SAN SAR

SANDERS= san'-d 'rz, s. (lemn * SANS= sanz (Fr.), prep. fail.

de) sandal, n. V. Sandal. SANSCRIT = san'-scrit, s. limbO:
SANDINESS= sand'-i-nes, s. na- sanscrita, f.
tura nisipoas, f. SANTON= san'-t6n (Sp.), s. di-
SANDWICH= sand'-ilit, s. sand- lugar mahometan, m.
wich, n. fi Loc. In sandwich, intre SAP = sap (S. saep), s. 1 bot.
doug doamne. sevi, f. suc, n. 2 bot. albet,
SANDY= sand'-i, adj. 1 nisipos, albulet, n. 3 fam. : cascaund,
cu (de) nisip. 2 roptic. gagiiut, gogoman, 1a-m6-mama,
SANE= sal (L. sanus), adj. s- ntng, davlec, netot, prostan,
nitos la cap. prostAnac, m. 4 (Fr. saper) mil.:
SANENESS =sEn'-nes, s. stare de spat, n. II Loc. 2 Sapwood, albet.
a fi sanitos la cap. to SAP, va. a sapa ; un. a mer-
SANG= sang, perf. de la to Sing. ge sari a se duce la sapat.
to SANGUIFY = (L. SAPAJO = sap'-h-gIo (Brasilia :
sanguis), vn. a da sea a produce ayouvassotz), s. sapaju, m.
sange. SAPID = sap'-id (L. sapio), adj.
SANGUINARY = nh-ri, adj. gustos.
crunt. SAPIENCE= sEf-pi-ns (L. sapio),
SANGUINE = sang'-gilin, adj. 1 s. intelepciune, cumintie, f.
sanguin, sangeria, rogi ca san- SAPIENT = nt, adj. Intelept,
gele. 2 temperament : sangeros, cuminte.
sanguin. 3 fig. : arOtor, info- SAPIENTLY = li, adv. 'bite-
cat ; elastic. 4 fig. (about): plin leptesce, cu minte.
de nhdejde (pentru) ; plin de in- SAPLESS = sap'-les, adj. fail
credere (In). seva, fr suc, -uscat. V. Sap.
SANGUINELY = li, adv. 1 cu SAPLING = ling, s. arbom,
ardoare. 2 en incredere. pomi,or, nt. rsad, sad, n. V. Sap.
SANGUINENESS= nes, * SAN- SAPONIFICATION sa-pon'-i-fi-
GUINITY.= san-guInf-i-ti, s. 1 ro- ch6"-ln (L. sapo), s. stipunifi-
eala, ro5eatfi, f. 2 med. : stare care, f.
sanguin, f." 3 ardoare, Infocare, to SAPONIFY= faI, va. a sa-
f. ; elasticitate, f. 4 Incredere, punifica.
siguranta, f. SAPPER = sap'-p6r, s. sfipator,
SANGUINEOUS= i-gs, adj. 1 w. I Loc. Royal sappers and mi-
de sange, sangeros, sanguin. 2 ners, trupe din geniti. V. Sap 4.
amestccat Cu sange, sangeros. SAPPHIC= sar-fic (Sappho), adj.
3 temperament: sanguin, sange- sac.
ros. 4 sangria, roWi ca SAPPHIRE= sar-fai-r (L. sap-
gele. phirus), s. saflr, zamfir, n.
SANGUINOLENT = 6-16nt, adj. SAPPHIRINE= adj. (fa-
sangeros. cut) cu safir ; ca safirul.
SANITARY= san'-i-th-ri, adj. V. SAPPINESS= sapf-pi-nes, s. bel-
Sanative. Fig de sev, n. V. Sap.
SANITY= ti, s. stare de a fi SAPPY = pi, adj. 1 plin de
sntos la cap, f. ; fig. : jude- sevh. 2 fig .: tnr de tot.
catii, f. SARABAND = sar'-fi-band (Sp,
SANK= sangc, per f. de lato Sink. zarabanda), s. sarabanda, f.
H. L. Lolliot. Dicf. Eng.-Rom., vol. IL 23
www.dacoromanica.ro
 402
SAR SAT

SARACENIC = sar--si'-nic (Sa- SASSAFRAS = sasr-s-fras (A-

racen), adj. Saracenilor ; arht. mer.), s. bol. sasafras,
gothic. SAT saii SATE=sat, perf. i Mr.
SARCASM=sarr-caz'm (Gr. sar- de la to Sit.
kasmos), s. sarcasm, n. batjo- SATANIC, SATANICAL =s-tan'-
zeflemea, f. ic-41 (V. Satan), adj. satanesc, sa-
SARCASTIC , SARCASTICAL ..-- tanic.
sar-cas'-tic-61, adj. sarcastic, bat- SATANICALLY= adv. dr..
jocoritor. cesce, In mod diabolic saii dia-
SARCASTICALLY= li, adv. In volesc.
mod sarcastic, batjocoritor ; Cu SATCHEL= sats'-'61 (V. Sack), s.
un ton sarcastic, batjocoritor, de sculet, n.
zeflemea. to SATE=st, va. V. to Satiate.
SARCENET =-- sars'- net (Sara- SATELESS = set'-les, adj. nes-
cen ?), s. taft'a usoark f. ; adj. tios, farii satiii.
de taft ; fig. : usor. SATELLITE= sat'-el-laIt (L. sa-
SARCOPHAGUS.-- sar-cof'-ii-ghs Million), s. satelit, ni.
(Gr. sarx, pliag) s. [pl. Sarco- to SATIATE= s.'-si-Et (L, satis),
phagi, Sarcophaguses] sarcofag, n. va. [with, mil a stura.
SARCOPHAGY= gi, s. actiune SATIATE, adj.(of, de, cu)sturat.
de a se hrani cu carne, f. SATIATION= b"-sn, s. s'atu-
SARDINE sar'-din (Fr.), s. sar- rare, f.
dea, f. SATIETY sa-tal'-i-ti, s. sap,
SARDONIC= sar-don'-ic (Gr. sar- n. satietate, siiturare, f. II Loc. To
don), adj. sardonic. satiety, para la satiii.
SARDONIX siir'-do-nics (Gr. 1 SATIN= sat'-in (Fr.), s. atlas,
sardios), s. agan, f. satin, n.
SARK= sarc (S.), s. pop. : c- 2 SATIN, adj. 1 de atlas, de
mask f. satin. 2 satinat.
SARMENTOUS = sar-men'-ts (L. SATINET = i-net, s. sati-
sarmentosos), adj. care d net, f.
Vstarr, curpenos. SATINING = in-ing, s. sati-
SARRASIN=sar'-fa-sin (Fr.), s. nare, f.
bot. hrisch, f. SATINY = i-ni, adj. satinat,
SARSAPARILLA sar'-s-p-ril"- de atlas, de satin.
la (Fr. salsepareille), * SARZA=-- SATIRE = sat'-al-r sat'-r (L.
sar'-dzi, s. bot : salsaparilii, f. satira), s. 1 satirii, f. 2 * sati-
SARUM=W-rm, s. abrev. pen- rist,
tru Salisbury. SATIRIC, SATIRICAL = 8i-tie-
SASH=sas (S.) s. 1 cingtoare, /a-Al, adj. satiric.
f. briil, n. - 2 (Fr. chassis) cer- SATIRICALLY = li, adv. In
cevea, f. pervaz, n. (de fereastrit) ; mod satiric.
pr. ext. : fereastrk, f. II Loc. 2 To SATIRICALNESS = nes, s. spi-
lift up the sash, a deschide fe- rit sat caracter satiric, n.
reastra. SATIRIST = sat'-i-rist, s. sati-
to SASH, va. 1 a gati, a Impo- rist,
dobi cu o cingtoare. 2 a fur- to SATIRIZE= rarz, va. a sa-
nisa cercevele, pervazurI. tirisa.

www.dacoromanica.ro
 403
SAT SAU

SATISFACTIONsat'-is-fac"-sgu, SATURNALIA=
(L. sal's, facia), s. 1 multumire, s. pl. saturnale, pl.
parere-de-bine, satisfactie, f. 2 SATURNALIAN= an, adj. sa-
satisfacere (a dorintelor), f. 3 turnalelor.
reparatie, satisfactie, f. 4 con- SATURNIAN= sa-t6rt-ni-in, adj.
vingere, confirmare, Intarire, f. saturnian.
5 lege : plata, f. II Loc. 3 Satis- SATURNINE = sa tt-gr-naIn, adj.
faction pistols, pistoale de duel. 1 niscut sub influenta planetel
SATISFACTORILY = ta-ri-li, Saturn. 2 mohorit, posomorn,
adv. in mod multumitor, satis- tacut, sanchia ; gray. 3 alh.
facetor. saturnian.
SATISFACTORINESS= ri-nes, SATYR = sEl-t'r i satt-ar (Gr.
s. natura satisfactoare, f. saturos), s. satir, m.
SATISFACTORY ri, adj. (to, SATYRIAN SATIRYON = sa-tirt-
pentru ; s) multumitor, satis- i-iin, s. bat.: boasa colitel, f.
Elector. Loc. To be satisfactory
II SAUCE = sos (S. sal), s. 1 sos,
in every respect, lo be highly satis- n. 2 pop. : obraznicie, neru-
factory, a nu rasa nfmic de dorit. sinare, neobrazare, f. Loc. /
II

To be far from satisfactory, a rasa Onion sauce, sos cu ceapa. Sauce-

mult de dorit. alone, bot. aisor. Sauce-boa!,
S ATISFIER = satt-is-faI-ar, s. (of) sosier. 2 None of your sauce!
care multumesce, satisface. nicl o obraznicie I
1 to SATISFY = sat'-is-fa, va. 1 to SAUCE, vn. 1 a pregati bu-
a mullumi, a satisface. 2 a'sI catele, a le da sare, etc. 2 fig.
face (datoria), a indeplini. 3 a (with, Cu) a amesteca. 3 fig.
plati, a regula. 4 a asigura, a f i pop. : a certa, a ocarl, a trage
convinge. 5 mat. : (o ecuatie) a o gura.
Indeplini (condifiunile unei pro- SAUCEBOX = sost-box, s. p. :
bleme). u Loc. 4 I will satisfy writ nerusinat, neobrzat, obraznic, m.
,of, ma void asigura de. I am sat- SAUCEPAN= pan, s. cratifi,
isfied ha!, siint convins ca. tingire, f.
2 to SATISFY, vn. 1a da mul- SAUCER = so'-se'r, s. 1 farfu-
-tumire, satisfaetie. 2 a stura. rioara, farfuriuta cesceI, f. 2
(for) a ispasi. sosiera, f.-3 godefis, paharel, n.
SATRAP =se-trap (Gr. satrapes), SAUCILY =sot-si-li, ado. cu ne-
s. satrap, ni. rusinare, cu neobrizare, Cu obrz-
SATRAPY = tra-pi, s. satra- nicie ; obrznicesce.
pie, f. SAUCINESS = nes, s. 1 neru-
SATURABLE = satt-Iu-ra-b1 (L. sinare, neobrzare, obriznicie, f.
salts), adj. care poate fi saturat. SAUCISSON=sof-sis-stin (Fr.), s.
SATURANT = rant, 1 adj. care ml.: sul de liana umplut cu
satura.-2 s. absorbant, n. iarli de pus* pregatit pentru
to SATURATE = rEt, va. (with, a da foc una mine, n.
Cu) a satura. SAUCY= sot-si, adj. 1 V. Sau-
SATURATION= r"-s'n, s. sa- cebox. 2 inf. bun : sburdalnic,
turatiune, f. sglobal,
SiTURDAY satt-gr-dii (S. &Icier, SAUER-KRAOUT=sailt-ar-craiit
Saturn ; daeg, 4;1i), s. Sambita, f. (Ger. sauer,kraut),s. varzi acra, f.

www.dacoromanica.ro
 404
SAU SAV

to SAUNTER = son'-tar (S. san- SAVELOY = sav'-A-Iol (?), s.

drian), vn. a bate lela, a umbla chisca, f. salam, n.
gura-cascii ; a se plimba Birk ilia' SAVER = sa'v'-r, s. 1 mantuitor,
o grij. 2 liberator, m. 3 fig. pri-
SAUNTER, s. plimbare, f. ceput, ni. 4 persoanii economil,
SAUNTERER = Zr, s. guri- f. ; gospodar, ni. gospodareasii,
casea, Ikllii, pierde-varii, m. gospodin, f. V. I to Save.
SAURIAN = sor'-i-an (Gr. sau- SAVIN=sav'-in (L. sabina),
ros), s. si adj. saurien, m. bot. : sabina, f. V. Sabine.
SAUSAGE = so'-sidj (S. saints), 1 SAVING= siEv'-ing, adj. 1 p. :
s. 1 carnat, m. 2 salam, n. econom ; 1. : economic. 2 int.
SAVABLE= sa'vt--b'l (L. salvus) rgii : scump, sgarcit. 3 niel bun
adj. de scapat. nici ad. 4 Ieol. : mantuitor,
1 SAVAGE = savt-idj (L. silva),
adj. 1 int. gen. : slbatic. 2 in- 2 SAVING, prep. 1 afara de.
cult, rustic, 3 crud. afari daca, aura numai.
2 SAVAGE, s. sThatic, m. 3 SAVING, s. 1 (lo, pentru) eco-
SAVAGELY = 1i, adv. 1 ca un nomie, f. 2 exceptie, f. 3
s6lbatic. 2 in mod slbatic, crud scapare, mantuire, f. 4 pl. :
sail barbar. economil, banl albl, pl. II Loc. 4
SAVAGENESS nes, s. 1 natura Savings-bank, Cassa de economil.
sabatica, f. 2 stare slbatica, SAVINGLY= Ji, adv. 1 cu eco-
s'lbaticie, f. 3 crudime, barba- nomie. 2 teol. : asa in cat (ca)
rie, f. 4 fig.: infuriere, furie, f. sa fie mntuit.
* SAVAGERY= ri, s. 1 cru- SAVINGNESS= nes, s. 1 eco-
dime, barbarie, sebticie, f. 2 nomie, f. 2 scumpie, sgarcenie,
plante slbatice , buruienI, pl. ; f. 3 eficacitate, f. folos, n. (pen-
pidureti, pl. tru mantuire).
SAVANNA= sa-vant-a (Sp.), s. SAVIOUR= sev'-igr, s.
savana, f. tor, mntuitor, ni.
to SAVE= sev (L. salvus), va. SAVOUR = 'C'r (L. sapio), s.
1 int. gen. (of, din, de la) a scpa, 1 gust pracut, n. savoare, f. 2
a mantui. 2 (from, de) a feri ; miros, n.
(from, contra) a apara. 3 a seuti. to SAVOUR, vn. 1 a avea gust
4 apune de(la)oparte, a stringe, saii savoare. 2 a avea un mi-
a economisi, a pune bine. 5 a ros, a mirosi a. 3 fig. (of) : a
cruta. 6 a nu seapa, a sosi la semana a.
timp ca. 7 * a deslusi, a explica, 2 to SAVOUR, va. 1 a gusta, a
a lmuri, a limpelp. ii Loc. 1 God mirosi. 2 fig.: a-I place, a cauta.
save the king ! sA traiasci regele I SAVOURILY = i-li, adv. 1 gus-
God save the queen i sa trAiasca tnd desftare. 2 cu gust.
regina SAVOURINESS= i-nes, s. 1 gust
2 to SAVE, vn. a economisi, a desiatator, n. 2 miros foarte
stringe (ball* dulce, n.
SAVE, prep. 1 afar de. 2 SAVOURLESS= les, adj. fail
(that) afar daca, afari numaI. savoare, Ar gust, sarbad.
SAVEALL= sEv'-ol (save, all), s. SAVOURLY = li, adv. V. Sa-
mucar, n. vourily.

www.dacoromanica.ro
 405
SAV SCA

SAVOURY = i, adj.1 foarte gus- lee, a spune. 2 a vorbi. 3

tos. 2 miros : foarte dulce, suav. a's1 spune, a recita (lectiunea).
SAVOY = si-vor (Savoy), s. 1 4 a face (rugeiciunea). il Loc. 1 He
varzi neinteasci, f. is said to be clever, se dice cil e
1 SAW= so, perf. de la to See. destept. It is said so, asa se dice.
2 SAW= so (S. saga), s. 1 fe- You don't say so, glumescl. To
restriii, n. 2 dicali, dicitoare, say to one's self, WO dice, a se
f. proverb, n. II Loc. 1 Saw-like, gindi. To say to one another, a'si.
1. dintat ; 2. fig. : discordant. dice unul altuia. 2 To say nothing
Saw-mill, usind: ferestrAti, jogar. of, ca s nu vorbim de (despre).
Saw-toothed, dintat. Saw-yard, Let us say no more about it, sA nu
usind: ferestriiii, jogar. mal fie vorbi de Asta.
1* to SAW= so [plr. Sawn sad 2 to SAY, vn. [perf. pi plr. Said,
Sowed] v. pentru to Sow. 1 a spune, a dice.-2 a dice asa,
2 to SAW= so, v. [per!. Sawed ; a vorbi bine. li Loc. Said I, diseiii.
ptr. Sawed, Sawn] 1 va. a tia cu I say ! aud ! mA I That is to say,
ferestrii, a ferestrui. 2 vn. a va si dici ; adici.
se ferestrui. II Loc. Sawn-wood, fe- 3 * to SAY = se, va. pentru to
restrea. Assay.
SAWBONES = so'-binz (saw, SAY = 0_, s. 1 dis, discurs, spus,
bones), s. Tam. : medicinist, stu- n. spusii, cuvintare, f.-2 *Incer-
dent in medicinh, m. care, f. 3 * mostri, prob, f.
SAWDER=sof-dr (?), s. pop. : esantilion, n.
giugiulealk, gudurare, lingusealk SAYING :---- s6'-ing, s. 1 cuvint,
lingusire, mgulire, f. n. vorb, dicere, OiSii, f.-2 ob-
SAWDUST =sof-dist (saw, dust), servatie, f. 3 maximi, f. 4
s. Virile de lemne, pl. Oicalii, dictoare, f. Loc. 4 AsII

SAWFISH= so'-fis (saw, fish), s. the saying is (sail goes), cum Oka
pescele-ferestrii, ni. dicAtoarea.
SAWNEY= sof-ni, s. 1 V. Sap 3. SCAB = scab (S. sceabb), s. 1
2 Scotian, in. coap (de rand), sgaibA, f. 2
* SAVOTRY, SAWTRIE=so'-tri, rija oilor, buba oaiei,
s. V. Psaltery.
3 p.:
afif, calle, coate-goale, golan, m.
f.
SAWYER=so'-I6r, s. 1 tifitor SCABBARD = scab'-brd (?), s.
de lemne, ni. 2 V. Sawbones. cilaf, toc, n. tea* f.
3 arbore sad pom acoperit cu SCABBED = scabd, SCABBY =
apA, ni. scabf-bi (scab), adj. 1 acoperit
SAX-HORN= sacs'-horn (Sax [in- cu cog. 2 riios. 3 fig.: skrac-
ventatorul] ; S. horn), s. mus. lipit. II Loc. 2 Scabby sheep, oaie
sax horn, n. riioasA. Scabby chap, om Mos.
SAXIFRAGE = sac'-si-frEdj (L. 1 SCABIOUS = schif-bi-s, adj.
saxum, frango), s. bot. : saxifragA, rlios.
rupe-piatrA, f. buricul Venerei, n. 2 SCABIOUS = sch6f-b1-6s, s.
SAXOPHONE = sacf-s6-fin (Sax bot.: muscatul-draculuI, n. cali-
linventatorull ; Gr. phei-nP), s. gululicioarA, sipicA, f.
mus. : saxofon, n. SCABROUS= sch6'-bris (L. sca-
i to SAY = si (S. secgan), va. ber), adj. aspru, nodoros, sgrun-
fperf. fi ptr. Said] 1 Int. gen. : a turos, scabros.

www.dacoromanica.ro
 406
SCA SCA

SCAFFOLD =scar-Mid (Fr. cha- 2 to SCALE, on. 1 a se coji, a

faud), s. 1 scheli, f. 2 esafod, se scoroji, a se lua bucatl-bucktl.
n. 3 estrada' , f. 2 a se sui.
SCALE - BOARD = schel'-bord,
to SCAFFOLD, va. a face o schel.
SCAFFOLDING= ing, * SCAF- (scale, board), s. 1 impr.:galion, sif,
FOLDAGE= idj, s. schele, f. pl. n. 2 (foaie) tabla de mahon, f.
SCALADE=sc-/ed', SCALADO = SCALED schEld, adj. V. Scaly.
le-do (L. scala), s. sritur SCALELESS = schel'-les, adj.
peste, f. fr solz1, etc. V. 2 Scale.
to SCALD = scold (Fr. chauder), SCALENE= sc-]in' (Gr. skale-
va. 1 a opri. 2 a arde, a nos), i adj. scalen.
fierbe. SCALINESS= sche'-li-nes, s. na-
1 SCALD, s. 1 arsur, f. 2 tura solzoas, etc. f. V. 2 Scale.
chelbe, f. II Loc. 2 Scald-head, SCALING = schET-ing, s. sari-
chelbea. tur peste, escalada, f. V. 1 Scale
2 SCALD, adj. 1 chelbos. 2 3. I Loc. Scaling-ladder, scar de
(om) de nimic, srac-lipit. asedia.
3 SCALD = scald, SCALDER = 1 SCALL = scol (S. scelP), s.
scald'-er (Dan. skialdrer), s. scald, chelbe, f.
bard (al Scandinavilor), m. 2 * SCALL (pentru Scald), adj.
1 SCALE = schel (S.), s. 1 ca- 1 chelbos. 2 (om) de nimic,
van, n. coad, f. (de cd filar) ; srac-lipit.
balanta, cumpn, f. cantar, n. SCALLION= scar-ln (?), s. bot.:
2 asir.: Cumpna, f. 3 mil.: cemoara, arpagic, f.
sritur peste, escalad, f.; seal* SCALLOP= scal'-lp (O. schelp),
f. (V. Scalade). 4 fig.: scar s. 1 scoic cu douil valve, f.-2 fri-
(gradare), f. 5 geog., mat. : gtoare, f. 3 feston, n. zimp, pl.
scar, f. 6 mus. : gam, f. to SCALLOP, va. a zimta, a taia
7 pl., mil. : jugulare (de coif), "in col ti.
pl. II Loc. 1 A pair of' balances, SCALP = scalp (O. schelp), s.
un cantar cu dou coade. 4 The pielea capului cu per cu tot, f.
balance of society, scara 2 pr. ext.: cap, n. 3 fig.:
On a large balance, pe o scara creast, muchie, f. crestet, virf,
Intins. n.; frunte, f.
2 SCALE = schel (S. sceala), s. to SCALP, va. a scalpa.
1 solz, m. 2 baga, f. 3 bot.: SCALPEL scal'-pel (L. scalpel-
coaj, copra, ghioac, pojghq, f. inn?), s. scalpel, n.
1 to SCALE, va. 1 a escalada. SCALY= sche'-li (V. 2 Scale) adj.
2 fig. : a cantri, a pune In 1 solzos.-2 ca nisce solzI.-3 ru-
eh' ntar ; a compara, a cumpni. tAcios.-4 fig.: calic, ciufut, scump,
3 a curfiti, a rade (solziI). sgarie-branz. 4 bot.: cojos.
4 a tia. 5 a arde (un tun). to SCAMBLE = scam '- b'l (O.
6 a curti 7 a Imprs- schommelen), vn. 1 a fi neastim-
ta, a respand. 8 a face cu- piirat; a se certa. 2 a Incerca
noscut, a Incunosciinta. 9 a s apuce.
expune. II Loc. 1 To attempt to SCAMMONY = scam'-me-ni (L.
scale the walls, a incerca s esca- scammonia), s. bot.: acridiu, m.
ladeze (sar peste) zidurile. scamonee, f.

www.dacoromanica.ro
 407
SCA SCA

SCAMP = scamp (Fr. # escam- 2 to SCANT, an. mar . : a'si schim-

per), s. derbedeil, nemernic, pun- ba dirccnunea, a slabi (venial).
ga, ticalos, ni. lichea, puslama, 1 SCANT, adj. 1 scump, rar.
secatura, f. 2 mic, modic, s'arackcios. 3 fig.
to SCAMPER =scamp'-gr, vn. 1 (of, la): scump; calle, ciufut, sgar-
a alerga, a fugi.-2 a fugi, a o lua cit. 4 (of, de) lipsit. 5 mar.,
Ja s natoas, a o sterge, a se cara. veninl: care '4 schimba directiu-
SCAMPER, SCAMPERING= ing, nea, care slabesce.
s. 1 alergare, f. 2 fuga pripit, 2 * SCANT, adv. abia.
f.-3 sgomot de pas/ (earl fug in SCANTILY= scant'-i-li, adv. 1
pripd). strins, strimtorat. 2 sara cesce.
to SCAN=scan (L. scando), va. SCANTINESS = i-nes, s. 1
1 a scanda (un oars). 2 fig.: a sracie, f. 2 strimtorare,
scruta, a cerceta cu amnunt, d'a f. 3 calicie, ciufutie, meschi-
amaruntelul. nerie, tiganie, f. 4 nelndestu-
SCANDAL = scanf-dal (Gr. skan- lare, f. putin, n.
dalon), s. 1 scandal, n. 2 ru- to SCANTLE=scan'-el (L. scin-
sine, (nark f. 3 vorbire de do 9), va. a Imbucati.
rgif, hula, hulire, f. 4 defaima, 1 SCANTLING=scantf-ling, s. 1
deftiimare, f. II Loc. 3 si 4 Scandal- mostra, proba, f. esantilion, n.
monger, hulitor, defaimator. 2 parte, f. 3 lucru de nimic,
to SCANDAL, va. V. to Scan- n. 4 dtzlg. : fat, m. i n. 5
dalize. Were de lemne) in patru muchl,
to SCANDALIZE= alz, va. 1 f. 6 Incercare, schita, f.
scandalisa. 2 a vorbi de rit 2 SCANTLING, adj. 1 rar. --
despre, a huli. 3 a calomnia, 2 m ic.
a defaima. SCANTLY, SCANTNESS, V.Scant-
SCANDALOUS= es, adj. 1 scan- ily, Scantiness.
dalos. 2 rusinos. 3 hulitor. SCANTY= scant'-i, adj. 1 mar-
4 calomnios, defimtor. ginit, restrIns. 2 prea Ingust,
SCANDALOUSLY= li, adv. In strimtat prea tare. 3 meschin,
mod scanda/os. 2 In mod ru- srcficios. 4 mic, modic, slab.
sinos. 3 In mod calomnios. 5 rar, presrit.-6 insuficient,
4 In mod gretos, plicticos. nelndestultor. 7 (of, la) scump;
SCANDALOUSNESS= nes, s. calic, ciufut, sgircit.
natura scandaloasii, f. scandal, n. to SCAPE = schi.;p (escape), v.
SCANDENT scan'-dnt(V.Scan), 1 va. a scapa. 2 vn. (from) a
adj. acatator. fugi, a o sterge, a o lua la sana-
SCANNING= ning, SCANSION tonsil*, a se cara.
= s'n, s. scandare (a unul SCAPE, s. 1 scpare, f. 2 eva-
vers), f. siune, fug, f. 3 escapada, f.
1 SCANT = scant (O. skaanell, n. toana, f. 4 nosti-
va. 1 a abrevia, a mrgini, a pre- mada, f.-5 fapt de om desfrInat,
scurta, a scurta. 2 a micsora, n.-- 6 bot.: tulpin, f. 7 arht.:
a scade, a tia. 3 a economisi corp, trup (de coloand), n. I Loc.
(asupra cantilatel) ; a fi scump la. Scape-gallows, bun de streang,
4 a nu's1 Indeplini, a's1 neglija bun de spanzurat. Scape-goat, ta-
(datoria). pul pacatelor, manta de vremerea.

www.dacoromanica.ro
 408
SCA SCA

SCAPEGRAOE schapi-gas(scape, 3 a Imbrica cu haine largI.

grace), s. derbedefi, nemernic, pun- 4 fig. : a ascunde. 5 :a
ga5, ticalos, ni. lichea, puslama, .se- lncheia.
caturii, f. SCARFSHIN=scirfl-schin(scarf,
SCAPEMENT = malt, s. meca- skin), s. epiderma, f.
nism de regulat m4carea unul SCARIFICATIONscar'-i-fi-chiI"-
ceasornic, n. n (L. scarifico), s. hariicsire, sca-
SCAPULAR, SCAPULARY scapf- rificatiune, f.
Iu-lr-i (L. scapula), adj. pis. sca-
SCARIFICATOR = fi-chE-t6r,
pula rig. SCARIFIER= - s. eel care
SCAR = scar (Gr. eschara), s. 1 hracsesce, scarificator,
cicatrice, f. semn, n. 2 arsur, to SCARIFY= fai, va. a hit-
f.-3 stanch', f. ; loe pietros, n. racsi, a scarifica.
mal rIpos (de rig), n. 4 pesce :
SCARLATINA = scar'-la-ti"-na
pietrosel, (Fr. scarlatine), s. scarlatina', f.
to SCAR, va. 1 a lisa o cica- 1 SCARLET= let(Fr. &culotte),
trice, un semn; a cicatrisa. 2 s.1 culoare stacojie, f. 2 stofi
a taia obrazul. stacojie, f.
SCARABEE = sca SCARAB 2 SCARLET, adj. 1 stacojiii.
=seaf-rab (L. scarabaeus), s. sca- 2 ro5iii, rumen. II Loc. Scarlet-
rabeu, carabu5, ni. ratia5ca, f. beans (---runners), vi5inie. Scar-
SCARAMOUCH=sca'-a-muts(lt, let-fever, scarlatina. Scarlet-lych-
scaramuccio), s. bufon, caraghios, nis, bot. : loare de stea, dintil-
paiat, f. arsinic.
SCARCE = schers (It. scarso), adj . SCARP --= scarp (Fr. escarpe), s.
1 rar.-2 * calie, sgIrcit, scump. fort. : zid de Intrire pe malul
8 adv. abia. II Loc. Scarcely santulul despre cetate, n.
ever, mal niel-o-dat ; rar. to SCARP, va. a taia drept (un
SCARCENESS = nes, s. V. mal, etc.).
Scarcity. SCATE= schiIt, V. Skate.
SCARCITY = schErf-si-ti, s. 1 to SCATHE, to SCATHschn, scari
raritate, f. 2 lip* sarcie, f. (S. scethan), va. 1 a strica, a vit-
3 bot. : sfecra alba, f. tama. 2 a distruge, a AM, a ni-
to SCARE= schEr (It. scorare), mici, a prada. 3 a bate, a lovi.
va. 1 a infricosa, a Inspaimanta. SCATHE, SCATH, s. daun, stri-
2 a speria. ii Loc. We are not caciune, viitmare, f. ail, n.
to be scared by owls, nu ne pas SCATHEFUL = schn'-ful, adj.
nimic despre aceasta. Scared look, vatmtor.
privire speriat. SCATHLESS= scarif-les, adj. ra-
SCARE, s. alarma, fric, sp alma, f. il dam* teafr, nevitamat, cu.
SCARECROW= scher'-ca (scare, pielea Intreaga.
crow), s. boar* bordea, budu- 1 to SCATTER = scat'-tr (S.
halita, cau, gogorit, joimaritil, scateran), va. 1 [over, pe] a fin-
momaie, mogandeata, f. pri4tia, a resfira ; a respandi.
SCARF= scfirf (Fr. charpe), s. 2 a risipi. 3 a presiira. II Loc.
e5arpi, lenta, f. 1 Thinly-scattered, presrat, pre-
to SCARF,va. 1 a OH, a Impo- s'arit. To scatter about, a pre-
dobi cu o esarp. 2 a drapa. stun. To acallen abroad, 1. a fin-

www.dacoromanica.ro
 SCA SCH

pritstia ; 2. a risipi. To scatter de parfum. Scent-bag (-cushion),

away, a risipi. asasedn, siculet sad pernit Cu
2 to SCATTER, vn. a se impras- praf mirositor (parfurnat). 5 To
tia. II Loc. Scatter-brain (-brains), put on the right scent, a pune pe
cap de cuc, fluerift-vnt, calea cea
SCATTERED =te'rd, ptr. 1Im- to SCENT, va. 1 a mirosi. 2
pr4tiat, resfirat ; respindit. a parfuma. 3 un. a mirosi a.
2 presdrit, prearat. 3 in- 4 a adulmeca, a musina.
vrjbit. SCENTED =sent'-ed, adj. 1 par-
1 SCATTERING= ing, adj. fi fumat. 2 mirositor. 4 in
s. care imprfistie, etc. comp. cu un miros de...
2 SCATTERING, s.1 impriistiere, SCENTFUL = ful, adj. 1 miro-
resfirare, respindire, f. 2 pre- sitor. 2 care are mirosul fin.
s'arare, f. 3 risipire, f. SCENTLESS = les, adj. fail
SCATTERLING= ling, s. haf- miros.
mana, f. ciofiingar, derbedeil, hoi- SCEPTIC, SCEPTICAL = schep'-
nar, vagabond, m. tic-Al (Gr. skeptomai), s. 0 adj.
SCAUR =scor (?), s. mal, povir- sceptic.
nis, n. rip, stncii, f. SCEPTICALLY= li, adv. ca
SCAVENGER= scav'-n-gie'r (S. un sceptic.
scafan), s. miturittor de strad, SCEPTICISM= ti-siz'm, SCEP-
ni.; Ingrijitor de haznale i ca- TICALNESS = tic-1-nes, s. scep-
naluri, gunoier, m. ticism, n.
SCENE = sin (Gr. skene), s. 1 SCEPTRE = sep'-fe'r (Gr. skep-
scen (de teatru), f. -- 2 loe fun- Iron), s. sceptru, n.
de se petrece actiunea), n. 3 to SCEPTRE, va. a da sceptrul
scenii (impdrtire de piesd), f. cuiva, a arma en sceptrul.
4 decor, n. decoratie, f. 5 cu- SCEPTRELESS= les, adj. rara
lise, pl. 6 fig. : scend, prive- sceptru.
liste, f. peisagiii, n. 7 teatru SCHEDULE= sed'-iul i ed'-lul
al resboiulul, al und ac(iurd), n. (Gr. schede), s. 1 sul (de perga-
8 ceart, scenA limputclrl violen- ment, de hdrlie), n. 2 anexft (de
3 inventar, n. 4
le), f. II Loc. 4 Scene-man (-shifter), act), f.
masinist. Scene-painting, pictor serie (de preturi), f. 5 bilant,
de decoruri, decorator. Scene- n. II Loc. 2 Schedule B. aneri B.
painting , pictura decorurilor. . SCHEME= schlm (Gr. schema), s.
Scene-work, peed dramaticii. 1 plan, sistem, n. schemk, f. 2
SCENERY = sin'-g-ri, s. 1 pri- plan, proiect, scop, n.
veliste, vedere, f. peisagal, n. to SCHEME, v. 1 va. a plnui,
2 loe (al une ac(iuni), n. 3 a proiecta ; int. red: a urzi. 2
decoruri, decoratiuni, pl. 4 des- un. a face un plan, un proiect ;
fisurare scenici (a unel piese), f. int. red: a complota, a intriga.
SCENIC= ic, adj. scenic. SCHEMER= schim' - 'r, SCHEM-
SCENT =sent (L. sentio) s. 1 mi- IST = ist, s. 1 persoand care
ros, n. 2 mireasmk, f. parkin', mere' face planuri, proiecte, f.
n. 3 simtul miros, n. 4 1. 2 int. red: intrigant, urzitor, m.
de ven. urm, f, 5 fig. : SCHEMING= ing, 1 s. pla-
cale, f. Loc. 2 Scent-bottle, sticl nuri, proiecte, pl. ; int. : ur-

www.dacoromanica.ro
 410
SCH SCH

zire, f. intrigI, pl. 2 adj. Cu SCHOLASTICISM= ti-siz'm, s.

planurl, Cu proiecte; inf. : in- scolastica, f.
trigant. SCHOLIAST sc6'-li-st (Gr.
SCHERIF = ser'-if (Ar. shari f), s. scholiastPs), s. scoliast, m.
serif, guvernator, SCHOLIASTIC = as"-tic, adj.
SCHIEDAM = schr-diim (O.), s. scoliastilor.
rachiii de ienuper, n. SCHOLION= 6n (Gr.), SCHO-
SCHISM= siz'm (Gr. schisma), s. LIUM= em (L.), s. Pit. Scholia,
schism, f. Scholiums] scolie, 'iota explica-
SCHISMATIC, SCHISMATICAL = tiv, notit, f.
siz-mat'-ic-1, adj.
si s. schis- SCHOOL = sciil (L. schola), s. I
matic, inf. gen.: scoal, f. 2 gimnasiii,
SCHISMATICALLY =li, adv, ca liceil, n. 3 pensionat, n.
un schismatic; In mod schismatic. clas, f. 5 fig.: scoalk f. 6
SCHIST = sist (Gr. schistos), s. adj. si in comp., V. Loc.-7 mar. :
schist, sist, n. trupi de balene (chill), f. il Loc. 1
SCHISTOSE = sist'-5z, SCHIST- Board school, scoald publicA (sail
MIS es, adj. schistos, sistos. comunala). High school, 1. scoal
SCHNAPS = snaps (Ger.), s. V. secundar; 2. scoal primar su-
Schiedam. perioar. Free school, 1. scoalii
SCHOLAR = scol'-fir (L. schola), ; 2.scoal gratuitii. Day-school,
s. 1 scolar, elev, ni. ; colrit, externat. 4 Afternoon school, clasfi
elevfi, r. 2 om cu carte, Invetat, de dupfi amia0. Evening-school,
erudit, m. 3 inf. rti : pedant, clasil de sear ; 2. clash pentra
m. 4 (eles') bursier, m. II Loc. 2 adultr. To come out of school, a
A good Greek (sail Latin) scholar, iesi din clas. After sati before
un bun elenist, un bun latinist. He school, dup clash , inaintea chi-
is a scholar, 1. e om cu carte sel. 5 Schools of painting, coif
(savant) ; 2. 'si-a fcut studiile de pictur. A man of the old school,
3. fam. : seie s eiteascii si s serie, un om din scorda vechie. To found
e cu carte. a school, a funda (a Intemeia) o
1 SCHOLAR-LIKE laic, SCHOL- scoalii. 6 School-divinity, scolas-
ARLY= li, adj. 1 de scolar, de tica. School-assistant , pedagog.
eles'. 2 de om Invtat, etc. 3 School-board, cornitctul scoalelor.
Invetat. School-book, 1. carte de clas ;
2 SCHOLAR-LIKE, SCOLARLY, carte clasic. School-book-shop,
adv. 1 ca un rolar, ca un eles'. librrie clasick. School-boy, sco-
2 ca un om Invetat, etc. lar, eles'. School-bred, crescut la
SCHOLARSHIP = ip, s. 1 carte, scoal. School-committee, consilia
eruditie, instructie, sciinta, f. colar. School-dame, institutoar,
2 bursk, f. Inveltoar. School-day, Oi de
1 SCHOLASTIC, SCHOLASTICAL scoal. School-divine, profesor de
=sco-las'-tic-1, adj. 1 scolastic, scolastic. School- fellow (-mate),
scoalelor.-21iterar. II Loc.1 Scho- conscolar. School-girl, colrit, e-
lastic philosophy, scolastica. lev. School-house, seoal. School-
2 SCHOLASTIC, s. scolastic, master, 1. institutor, Invettor; 2.
SCHOLASTICALLY= 1i, adv. In director de scoal, de pensionat.
mod scolastic. School-mistress, 1. institutoarii, In-

www.dacoromanica.ro
 411
SCH SCO

vratoara; 2. directoar de 5coal, f. vlstar, m. 5i n. 2 altoiii,

de pensionat. School-room, clasa. n. 3 fig.: odrslfi, f. lastar, m.
School-leacher, institutor, inve- SCISSARS = siz' -zrz , s. V.
talon Scissors.
to SCHOOL = seal, va. 1 a in- SCIRRHUSschie-rgs (Gr. skir-
strui, a invgta, a preda. 2 fig.: ros), s. schiros, n.
a forma. 3 fig.: a da o lee- SCISSION= siy-iin (L. scissum),
tie (cuiva); a certa, a dojeni, a s. 1 tiere, f.-2 fig.: scisiune, f.
mustra. SCISSORS= siz'-zorz, S. pl. foar-
SCHOOLING = scfir-ing, s. 1 fece, pl.
instructie, inv6taturii, educatie, SCLEROTIC = sclg-rot'-ic (Gr.
f. Invtmint, n. 2 pret (cost) skleros), 1 s. scleroticfi, f.-2 adj.
a/ 5coaleI (sail pensionulu), n. scleroticel. Loc. 1 Sclerotic-coat,
3 fig.: cearta, dojan, mus- sclerotica.
trare, f. SCOBS = scobz (L.), s. 1 thrite
SCHOOLMAN = man, s. sec- de lemne, pl. 2 piliturk f. 3
lastic, m. rklaurfi, f. 4 sgura, f.
SCHOONERseal-V-6'r.(Ger. scho- to SCOFF scof (Gr. skopta), va.
ner), s. goeleta, f. si n. (at): a batjocori, a lua in
SCHORL = 5orl (Ger. sch5r1), s. batjocur, a'5I bate joc de ; a face
turmalina neagra, f. de ris, a lua In ris ; a lua in ze-
SCIATIC, SCIATICA sar-at'-ic-a flemea ; a lua peste picior.
(L. sciatica), s. sciatica, f. SCOFF, s. 1 bataie de joc, bat-
SCIATICAL= al, adj. sciatic. jocorire, batjocura, zeflemea, f.
SCIENCE sar-ns (L. scio), s. 2 tinta batjocorirei, etc., f.
sciint, f. SCOFFER scor-fr, s. batjoco-
* to SCIENCE, va. a instrui, a ritor, zeflemist, m.
SCOFFING= flng, 1 s. batjoco-
SCIENTIFIC, SCIENTIFICAL = riii, zeflemele, pl.-2 adj. batjoco-
sal-n-tir-ic-al, adj. sciintific. ritor, zefliii.
SCIENTIFICALLY = adv, in SCOFFINGLY= li, adv. in bat-
mod sciintiflc. jocura, in zeflemea.
SCIENTIOLIST = 1 to SCOLD sc6Id (O. schelden),
s. 1 om cu carte, m. 2 savant vn. 1 a sbiera. a striga. 2 abs.
superficial, m. a mark, a hirii.
SCIMITAR = sim'-i-tar (Tur.), s. 2 to SCOLD, va. a certa, a do-
sabie orientalit, f. jeni. a mustra ; a ocari.
SCINTILLANT=sinf-til-Ifint (L. SCOLD, s. p. : cium, scorpie,
scintilla), adj. care licaresce; scli- sgriptoroaick, f.
picios, sclipitor; scanteios, scan- SCOLDING = 1 adj.
teitor. artagos. 2 s. cearfa. dojana,
to SCINTILLATE = vn. a mustrare, f. II Loc. 1 Scolding wo-
Hari, a sclipi. a scanteia. man, femeie artagoasii. 2 Give
SCINTILLATION= 1V-56n, s. him a good scolding, trage-i o
sclipire, f. sfanta cearta.
SCIOLIST = sar-o-list, s. V. SCOLLOP = scor-14, s. 1 V.
Scientiolist 2. Scallop 1, 2, 3. 2 legfitura, f.
SCION= sar-6n (Fr.), s. mldita, SCOLOPENDRA=

www.dacoromanica.ro
 412
SCO SCO

scolopendra, ure-
(Gr.), s. 1 insecicl SCORCHINESS= i-nes, s. cal-
chelnit, f.-2 bot. : scolopendrii, dura, f.
limba cerbuluI, limba vecinel, f. SCORE = scEor (Ic. skora), s. 1
SCONE = scan (?), s. prajiturft crestaturii, f. rboj, rabus, n.
pentru ceaiti, f. 2 parte, refenea, socoteal, da-
SCONCE= scons (Ger. schanze), torie, f. 3 fig.: can* pricina,
s. 1 fort (turn rotund), n. ; Pf. f. motiv, titlu, n. 4 doua-slecl.
ext. : aparare, f. 2 cap, n. 5 mus. : partitiune, f. 6*
fam.: &al:drink glava, devl, tivga, 4ece stinjenI. II Loc. 2 To quit
f. 3 fig.: spirit, n. minte, pri- scores, 1. a'si regula socoteala ; 2.
cepere, f. 4 candelabru, lustra, fig.: a se achita catre cineva ; 3.
policandru, n. 5 * felinar, n. a's1 rasbuna. To run up a score,
II Loc. 1 To build a sconce, pop.: a contracta o datorie. 3 On the
a jaca o festa, o pozn. score of, din pricina..., pentru
to SCONCE, va. 1. a amenda. 4 Half a score of, Oece. Four score
2 a fixa. 3 a ascunde. years and ten, nouft-OcI de ani.
SCOOP = sap (O. schopl, s. 1 Twelve score (yards), 240 meta.
lingua mare, f. 2 mar. : lo- to SCORE, va. 1 a cresta, a
pata de lemn (de ecos apa dintr'o grava, a insemna. 2 (to, cui-
luntre), f. 3 V. Swoop. va) a pune pe socoteala ; a marca.
to SCOOP, va. 1 (from, din) a 3 fig. (to, cuiva) : a atribui.
scoate, a trage. 2 a golf. 3 4 fig. : a desena, a picta.
a gauri. 4* a aduna, a gramadi,5 mus. : a orchestra. II Loc. 2 To
score heavily, 1. a marca un mare
a stringe (in gcluri). II Loc. 3 To
scoop away, a ridica, a multi. num.& de puncte ; 21 fig.: a avea
Scoop-net, halaii, pia* gasma. un mare succes, a face o mare
Scoop-wheel, roata cu cupe. impresie.
SCOOPER= scap'-ar, s. care go-SCORER scfir' 6r, s. marcher, m.
lesce, care gauresce, etc. SCORIA= scfir'-i-A (L.), s. [pl.
SCOPE= seep (Gr. skopos), s. 1 Scorim] scorie, sgura, f.
priveliste, vedere, f. 2 bataie SCORIA.C=ac,SCORIACEOUS=
(a uederel, a spiritului, etc.), f. E"-s, adj. ca sgura.
3 scop, n. intentie, tinta, f. 4 to SCORIFY = va. a
(for, pentru ; to, ca) loc, spatia, preface in sguri.
n. 5 mers, sbor, n. 6 fiber- to SCORN= scorn (T.), va. fi n.
tate,. f. 7 lungime (de cablu), 1 (to) a despretui (sa), a nu se
f. 8 * exces, n. injosi (sa). 2 a despretui.
SCORBUTIC, SCORBUTICAL = SCORN, s. 1 (for, pentru) dis-
scor- -tic-al (L. scorbutus), pre!, n. 2 tinta batjocorirei
adj. fi s. scorbutic, m. sail a dispretulul, f. 3 indig-
1 to SCORCH= scortg (S. scorc- nare, f.Loc. 3 To take scorn,
II

ned), va. 1 a arde (ufor).-2 pr. to think scorn, a se indigna.

fi fig. : a pirli. 3 a usca. SCORNER= scorn'-ar, s. 1 des-
2 to SCORCH, un. a se OM. pretuitor, m. 2 batjocoritor, m.
SCORCHING = scorts'-ing, 1 adj. SCORNFUL = ful, adj. i (on
ar0.tor. 2 s. ardere, pirlire, despretuitor. 2 * despretuit.
f. II Loc. 1 A scorching sun, un SCORNFULNESS = nes, s. 1 fire
soare arOtor. despretuitoare, f. 2 dispret, n.

www.dacoromanica.ro
 413
SCO SCO

SCORNING= scorn'-ing, s. dis- sntoas, a spla (a sterge) pu-

pret, n. tina.
SCORPERscorp'-gr(?), s.unealtei SCOURER= scatif-r6r, s. 1 rin-
de otel : &Altura, scobitoare, f. das, rindhsoaia (de bucei ((We).
SCORPION= scoe-pi-Zin (L. scor- 2 curAtenie, f. 3 spliitor, ni.
pio), s. 1 scorpie, f. 2 astrn. 4 caltor, in. 5 alergtor,
Scorpia, f. II Loc. Scorpion-grass, fugar, m.
bot.: miosotis, nu-mg-uita, ochiul SCOURGE = scOrdj (Fr. escourge),
ochiul sarpelui, in- s. 1 int. gen.: biciii, n. 2 fig.:
cheietoare, culcusul-vacei. pedeapsh, f.-3 fig.: biciii, flagel,
SCOT= scot (Fr. cot), s. 1 parte, n. 4 fig.: biciii (al criticel), n.
refenea, f. 2 bir, n. contributie, Loc. 3 The scourge of God,
f. 3 (C.) Scot, m. II Loc. 2 To biciul sa flagelul lui Dumnegeii.
pay scot and lot, a'sI plati birul. to SCOURGE, va. 1 a biciui, a
Scot-free, fig. : 1 fr plath (sei flagela.-2 fig.: a pedepsi.
pletteascii) ; 2. nevtmat, teaf r. SCOURGER = scrdj'-r, .9.1 care
to SCOTCH= scots (?), va. 1 a biciuesce ; flagelant, m. 2 fig.
rni. 2 a cresta, a raja. 3 a (of) : care pedepsesce, care res-
opri, a Impiedica, a lega, a pune bunA.
piedic la (o roatei). SCOURGING ing, s. 1 hiciuialfi,
1 SCOTCH scots, s. tabac, n. biciuire, f. 2 fig. : pedeaps, f.
2 f SCOTCH = scots, s. cresth- SCOURING s. 1 cu-
tux* f. riboj, rfibus, n. V. Hop. rtire, f. curhtit, n. 2 diaree,
SCOTER= sch'-ter (?), s. rat ie.sire afara, urdinare, f.-3 aler-
slbatick (ca carne neagrei), f. gare, fugh, f. Loc. Scouring-
II

SCOTIA= sc6f-si-fi (Gr. skotos), tub, tardfiCi. Scouring-rush, bol.

s. arht. : ciubuc concav, n. coa d a calului, barba sasului, barba
SCOUNDREL = scaiinf-dra (L. ursului.
abs, condo), s. derbedeii, nemer- SCOUT = scailt (Fr. &outer), s.
nic, ticfilos, m. lichea, puslama, 1 mil.: cercetas, m. * iscoad, f.
seckturii, f. 2 spion, m. 3 univ.: alas,
1 to SCOUR = scaiV-Or (S. scur), m. 4 stiina ripoas, f.
va. 1 a curAp, a lustrui (prin 1 to SCOUT, vn. 1 a face recu-
frecare). 2 a da o curfitenie. noasceri (cercetasii).-2 (at) a bat-
3 a spla rufe (cu lesie). 4 a jocori, a face de ocarA, a ociri,
scoate peteledegrsime (la haine). a zeflemisi.
5 fig. : a terge. 6 a cutreera 2 to SCOUT, va. 1 a explora,
(peidurile, meirile, etc.). 7 a des- a cutreera. 2 a respinge cu
hra (of, de). 8 mil.: a mhtura dispret, a face de batjocur, a ze-
(ca artilerie). flemisi.
2 to SCOUR, vn. 1 a curti, a SCOVEL = scv'-v'l (Fr. cou-
freca. 2 a produce diareea, ur- villon) s. maturoill, pimtuf, n.
dinarea. 3 a sphla. 4 a cl- 1 to SCOWL =scaill (Ger. schel?),
tori ; a fugi, a alerga. II Loc. 4 To vn. 1 [on, at] a se uita chioris,
scour along the coast, a calatori a se uita cu urA, cu un aer ame-
de-a-lungul prmului. To scour ninttor.-2 a se incrunta ; a se
away, a se &Ora, a se &All- imbufna, a se posomori.
bini, a o lua la tlpi, a o lua la 2 to SCOWL, va. 1 a ameninta

www.dacoromanica.ro
 414
SCO SCR

(cu privirea).-2 fig., 1. : a fi gata care se face luntre i punte ; care

de (sii) ; a ameninta si. se sbate ca si Inainteze.
SCOWL, s. 1 privire (uitfituri) SCRAMBLING = bling, s. 1
slbatica, uititura chiorisa, pri- lupta, cearta, f. 2 IncercarI,
vire de uri, f. 2 fig. : aspect sfortari, pl.
amenintator, n. SCRANNEL=scran'-nl, SCRAN-
SCOWLING = scaill'-ing, adj. KY= chi, SCRANNY = ni (V.
amenintator, de ura, slbatic. Scragged 2), adj. slab, etc.
SCOWLINGLY= 1i, adv. cu o SCRAP = scrap (S. screopan), s.
uitaturi sail un aer sThatic (a), 1 fragment, n.; bucatele, pl.
amenintator (-toare). 2 bucatici, prticia, f. pic, n.
to SCRABBLE = scrab'-b'l (O. 3 pl: rmasite (ale unui prnz), pl.
krabbelen), va. zi n. 1 [on, pe] a II Loc. Scrap-book, album. Scrap-
pune talpa Wised ; a serie prost. iron, starimttui de fier.
2 a scarpina ; a sgaria. 3 a 1 to SCRAPE= scrEp, va. 1 a
cilca In picioare ; a da din pi- rade, a razui ; a sterge. 2a
cioare. 4 a Incerca sa apuce ; curati (zarzavaturi). 3 a aduna,
a se face luntre i punte, a se a grmidi, a stringe. 4 a se
sbate ca s faci cava. V. to Inchina, a face plecaciuni. II Loc.
Scramble. 1 Scrape your shoes, tergeti-v
to SCRAPPLE= scraf'-fl, un. 1 ghetele. To scrape off, a scoate
V. to Scramble. 2 a se ocupa. (prin). 3 To scrape together, a
3 a carni, a coti, a umbla cu chi- stringe gologan cu gologan
chite, cu ban ea ban. 4 To scrape acquain-
S'CRAG= scrag (?), s. 1 meicel. : tance, a face cunoscinta (ea mulle
gat, n. 2 fig.: schelet, corp pleceiciuni).
sfrijit, uscativ, slbanogit, n. 2 to SCRAPE, un. 1 a scartai.-2
SCRAGGED scrag'-ghed, SCRAG- a rade, a rzui, a sterge. 3 a
GY = ghi, adj. 1 aspru, nodo- scartai din vioari. 4 a tirsai
ros, sgrunturos. 2 slab, slabh- (piciorul). 5 a se Inchina cu
nogit, sfrigit, uscativ. plecaciune. I! Loc. 5 Bowing and
SCRAGGEDNESS= scraping, cu multe pleaciuni.
nes, SCRAG-
GINESS= nes, s. 1 naturi as- SCRAPE, s. 1 radere, razuire,
pra, nodoroasii satz sgrunturoasa, stergere, f.-2 tIrsaitura (depasi),
f. 2 slibiciune, slabanogie, us- f. 3 inchinare sa pleciciune
caciune, f. stngacie, f. 4 Incurcatura, be-
to SCRAMBLE = scram.-b'l (O. lea, f. 11 Loc. 4 To get into a scrape,
schrammen), un. 1 a lupta, a se a'sI gisi beleaoa. To gel out of a
lupta. 2 a se certa (ca sei aibei scrape, 1. va. a scapa de belea ;
ceva). 3 a umbla val-vIrtej. 2. un. a iesi din Incurcitur. To
Loc. 3 To scramble over a wall, lead into a scrape, a biga In
a sari peste un zid. To scramble belea.
up a hill, a sui un deal. Scram- SCRAPER = scap'-gr, s. 1 i.:
bled eggs, juman. raOkoare, razuitoare, grip* f.
SCRAMBLE, s. (for, pentru)lupti; 2 p. : scartaitor, scripcar, ni.
Incercare (ca sei aibei), f. 3 p. : calic, ciufut, sgirie-
SCRAMBLER= blr, s. 1 care branza, hapsin, ni.
se lupta (ca s cad ceva). 2 SCRAPING = ing, s. 1 radere,

www.dacoromanica.ro
 415
SCR SCR

rfizuire, stergere, f. 2 1-'4/aura', out, a da sail a scoate un tipfit (sal

f. 3 tIrsiturk (de pasi), f. 4 tipete). To scream with pain, a
pl. : economiI, bani strInsi go/o- da sail a scoate tipete de durere.
gan cu gologan satz ban cu ban, SCREAM, s. strigat, tipat (de
pl. 5 scirtaire de vioara, f. spainul, de durere, etc.), n.
1 to SCRATCH = scratl (Ger. SCREAMER = scrim'-r, s. care
kratzen), va. 1 a sgaria. 2 a strida, care tipa.
searpina. 3 a se sarpina (in SCREAMING = ing, 1 s. stri-
cap, etc.) ; a se sgaria la. 4 a gate, tipete, pl.-2 adj. strigitor.
scrie rat; a scrie ca ratele, ca to SCREECH = scrits (V. to
ta/pa ganef, a mazgli ; a scr- Screak), vrt. a striga, a tipa; a da,
i 5 a trage dungi, a a scoate un tipitt ascutit.
vIrsta, a ghintui. 6 a sterge. SCREECH, s. strigfit, tipt aseu-
7 t. de alergeiri . a retrage (un tit, n. ll Loc. Screech-owl, ciovic,
cal) ; a plti pentru retragerea huhurez.
(until cal). 8 a guri. Loc. 1
II SCREED =send (?), s. 1 bu-
To get scratched, a fi sg'riat. To cati, f. petec, n.-2 tipfit ascutit,
scratch out the eyes, a scoate o- n. 3 discurs, n. 4 arht. :
chii. To scratch the face of, a sga- ciubuc, n
ria obrazttl. 6 To scratch out, a SCREEN=scrin (Fr. &ran), s.
sterge. 1 ecran, paravan, n. 2 cozoroc,
2 to SCRATCH, vn. 1 a sgaria. n. 3 tufls, n. pdurice, f. 4
2 a ghintui, a trage dungi, fig.: apfirare, garcia, pazi, f. 5
a vIrsta. adpost, n. 6 ciur, dIrmon, n.
SCRATCH, s. 1 sgarietur, f. 7 arid.: despirtitura, f.
2 (Wilda, ghintuiala, ghintuiturfi, to SCREEN, va. 1 (from) a ad-
vIrst, f. 3 scriere pitigaiata, posti (contra), a apara (de). 2
f. 4 t. de alergetri : linie, f. (from, la) a ascunde (privirilor).
punct de plecare, n. 5 sters- 3 (from, la)a sustrage (pedepsel).
turi, f.-6 per ciufulit, n. II Loc. A 4 a ciurui.
scratch government, un guvern SCREW= sera (O. schroef), s. 1
niel bun nici eat. Old scratch, surup, n.-2 elice, f.-3 p.: calic,
Boierullumel. Scratch-weed, bot. ciufut, hapsin, sgarie-branz, in.
cornatel. 4 cal, m. mrtoagi, f.-5 fig.:
SCRATCHY= scrats'-i, adj. sca- grad de tensiune, n. 6 examen
letos, spinos. sever (al until student), n. II Loc.
to SCRAWL =scrol (scrabble?), Female screw, gasca surupulul.
va. si n. V. 1 to Scratch 4. Screw-driver, checiii, surupelnit.
SCRAWL, s. mazgfilire, mazgfi- Screw-jack, vIrtej, 'anger. There 's
Murk scriere proast, scriere pi- a loose screw somewhere, e ceva
!IOWA, f. care nu merge. 2 Screw-ship, screw-
SCRAWLER = scroFr, s. scar- steamer, vapor eu elice. Screw-
rn. shell, elice. 3 What a screw he
to SCREAK=scric (Su. skrika), is l ce calic mai e! 4 A steady old
va. a striga, a tipa. screw, un bun si btran cal.
to SCREAM= scrim (S. kryman?), to SCREW, va. 1 a surupa.
vn. a striga, a tipa ; a da sail' a 2 a strInge, 3 fig. : a aduce cu
scoate tipete. II Loc. To scream sila, a ridica. 4 a se strimba.

www.dacoromanica.ro
 416
SCR SCR
5 fig. .4 a stoarce. 6 a bfiga in SCROTUM = scr(3'-tem (L.), s.
inchisoare. 7 a examina cu save- punga boaselor, f.
ritate (pe un student. 11 Loc. 6 To get to SCRUB= sera) (Ger. schrzzb-
screwed, a fi bfigat in inchisoare. ben), va. 1 a freca tare. 2a
to SCRIBBLE= scrib'-h'l (L. scri- spla cu o perie tare, asprfi. 3
bo), va. si n. a scrie prost, a serie fig., vn. a munci gre i a tat
ca ratele, ca talpa Oscar; a mfiz- cu putin. .
gli. II Loc. To scribble on, a scrie SCRUB, s. 1p.: fiintfi picfitoas
repede. sail mirsavii, f. 2 luern de ni-
SCRIBBLE, SCRIBBLING= scrib'- mic, n. 3 pene saii mania ve-
bling, s. mfizglire, mazgliturfi, f. chie, f. 4 mitracinI, pl. tufis, n.
SCRIBBLER= bier, s. 1 mfiz- SCRUBBED = scrad, SCRUBBY=
glltor, m. 2 schrlai-sc"artal, in. screW-bi, adj. pficiitos, mirsav.
SCRIBE -= sera), s. 1 scriitor SCRUBBING-BRUSH = bing-
public, m. 2 copist, m. 3 se- bres, s. perie tare, aspr (de, pen-
cretar, m. 4 ist. : scrib, in. tru spcilat), f. V. to Scrub.
to SCRIBE, va. 1 a insemna. to SCRUNCH= scrents, va. V. to
2 (?) dulg. : a stringe. Crunch.
SCRIMAGE scrim'-idj, s. V. SCRUPLE = scriV-p'l (S. scru-
Skrimmage. pulus), s. 1 scrupul, n. 2 cincI
* SCRIMER=scrar-mer (Fr. es- centigrame.
crinieur), s. scrimor, to SCRUPLE, va. (lo, sfi) a esita,
SCRIP = scrip (Su. skrappa), s. 1 a sovfii ; vn. a se indoi de, a
desag, m. 2 sficuiet, n. 3 bu- 'Amt.
cfiticA de hartie, f. 4 inscris, n. SCRUPLER= pier, s. persoan
listii, f. 5 pl., fin.: acliunI, bonuri, scrupuloas, f. oamenl scrupu-
obligatiunl, pl. titlu de rentfi, n. loO, pl .
SCRIPPAGE=scrip'-pidj, s. con- SCRUPULOSITY= pru-los"-i-ti,
guilt (al desagului), n. s. scrupulositate, f.
SCRIPTURAL= scrip'-cIer-al (L. SCRUPULOUS = les, adj. 1
scribo), adj. Scriptural, biblic. scrupulos. 2 * In dol perI, sus-
1 SCRIPTURE= der, s. 1 Sfinta pect. 3 fig.: cfirciocar.
Scripturk Siinteie ScripturI, Scrip- SCRUPULOUSLY= li, adv. In

tura. 2 fig. : testament, n. mod scrupulos.

2 SCRIPTURE, adj. (secs) din SCRUPULOUSNESS = nes, s.
Sfinta Scriptur ; biblic ; pios. fire scrupuloas, f. spirit scru-
SCRIVENER -= scriv'-en-r, s. 1 pulos, n.
notar, m. 2 scriitor public, in. SCRUTATOR = sera-till-ter (L.
3 agent de schimb, zara!, in. scrutor), s. scrutator, cercetfi-
SCROFULA= scrof'-iu-l (L.), s. tor, in.
scrofula, pl. to SCRUTINIZE =
SCROFULOUS= les, adj. SCTO- va. a scruta, a cerceta.
fulos. SCRUTINIZER = er, s. scru-
SCROLL = screl (Fr. &roue) s. tator, cercetfitor, in.
1 sul (de pergament, de htirtie), SCRUTINIZING= lag, SCRU-
n. 2 inscris ((Went sul ), n.-- 3 TINOUS=serfe-ti-ns, adj. cerce-
f. 4 paraffi, f. ator, ptrundetor, scrutator.
to SCROLL, va. a face sul. SCRUTINY = scrii'-ti-ni, s. cer-

www.dacoromanica.ro
 417
SCR SCU

cetare riguroas, f. examen ri- SCUM=scm (Ger. schaum),

guros, n. 1 spumi, f. 2 metal. : sgurii,
SCRUTOIRE = scrEV-tilor (Fr. f. 3 fig. : drojdie, pleav, f.
&Moire), s. 1 secretar (mobiley, gunoiti, n.
n. 2 Mural, pupitru, n. to SCUM, va. a lua spuma.
to SCUD =sad (S. sceotan), vn. SCUMMY= sem'-mi, adj. 1 spu-
1 a fugi, a alerga. 2 fain. : a mos. 2 fig. : mirsav.
se era, a se ciirbiini ; a o lua SCUPPER = sepf-pr (Sp. escu-
la VOA a o lua la sinitoasA, a pir), s. mar. : jghiab, n. scurs-
o sterge. 3 mar. : a se feri de tux* f.
(vent). SCURF sarf (S.), s. 1 mtreatfi,
2 to SCUD, va. a cutreera, a f.; coaj, f. 2 fig. : mfinjire, f. ;
percurge, a strbate. pat, f. 3 sguil volcanie, f.
SCUD, s. 1 fugh, f. 2 aler- SCURFY = sc'rf1-1, adj. 1 plin
gare pripit, f. 3 nor repede, m. de mtreatA. 2 chelbos.
to SCUFFLE = ser-fl (S. sm- SCURRILITY = scr-ril'-i-ti (L.
fan), vn. a se bate, a se lupta ; scurra), s. grosolAnie, mojicie,
a se lua de gfit, a se Incfiera. mitoenie, f.
SCUFFLE, SCUFFLING= fling, SCURRILOUS = ser s ,
s. 1 bAtaie, ceartA, 1ncerare, SCURRILE, adj. 1 grosolan, no-
lupt, f. 2 Invlmfiseal, f. pe, mitocan. 2 calomnios, insul-
to SCULL{ = scelc, etc., V. to ttor ; mirsav.
Skulk, etc. SCURVILY scr'-vi-li(V.Scurf),
SCULL = see (Ic. skiola), s. 1 adv. 1 Cu mirsiivie. 2 cu mes-
craniti, n. glav, glavnit, Kira, chinerie, cu calicie.
serArlie, f.-2 lopath, visl, f. SCURVINESS= nes, s. 1 stare
3 luntre, f. ; luntricia, luntri- scorbutie, f. 2 mirsvie, f.
soari, luntrii, f. 3 meschinerie, calicie, f.
to SCULL, vn. a visli. SCURVY = s. scor-
SCULLER= s. 1 lun- but, n.
tras, vislas, m. 2 V. Scull 3. 2 SCURVY, adj. 1 scorbutic,
SCULLERY = sclf-lar-i (Fr. &u- bolnav de scorbut. 2 fig. : mir-
ene), s. &Amara de bucciteirie), f. sav. 3 grosolan, insulttor.
II Loc. Scullery-maid, randfisoaiei 4 calic, sgircit. H Loc. 1 Scurvy-
de buetiirie. grass, bot.:
SCULLION= ln, s. randassal 'SCUSE schlds, s. pentru Ex-
rAndisoaici de buctrie. cuse.
SCULPING = (?), adj. SCUTsct (Ic. skott), s. coadA, f.
lenes, puturos, trAndav. to SCUTCH = eats (?), va. 1 a
SCULPTOR = t6r, sin., SCULP- bate. 2 a melita (canepei).
TRESS = tres, sf, (L. sculptorem) Loc. 2 Scutching-mill,
sculptor, m. SCUTCH, s. melitoiii, n.
SCULPTURAL = adj. SCUTCHEON, s. V. Escutcheon.
sculptural. SCUTTLE sct'-t'l, s. 1 (L. scu-
SCULPTURE= eir, s. sculp- tella) cos, n. 2 giileati pentru
turii, dltuiturA, f. erbune, f. 3 (Fr. coutille),
to SCULPTURE, va. 1 a sculpta. mar. : deschiOturA, f. 4 che-
2 a cisela, a driltui. peng, n. b (scud) pas grAbit,
H. L. Lolliot. Diet. Eng.-Rom., vol. II. 27
www.dacoromanica.ro
 418
SCU SEA

m. pripi, f. II Loc. Scuttle-fish, mire', tirmul mire". Sea com-

calmar. pass, busola. Sea-con volvulus, sea-
to SCUTTLE, v. 1 va. a gauri with-wind , bot. : degeteL Sea-coot,
o corabie ca s'o dea la fund. 14iiii. Sea-cow, mors, cal de mare.
2 vn. a umbla cu pas' repesli ; Sea-crow, goeland, pescar. Sea-
a alerga, a fugi. dog, chine de mare. Sea-eagle,
SCYTALE=sit'-i-li (Gr. skutal), vultur de mare. Sea-eel, ipar de
s. sarpe veninos, scital, m. mare. Sea-elephant, foci cu trompi.
SCYTHE= saIC (S. sithe), s. coasi, Sea-encircled, inconjurat de mare.
f. II Loc. Scythe-man, cosas. Sea-engagement, sea- fight, lupta
to SCYTHE, va. 1 a cosi. 2a navali. Sea-fish, pesce de mare.
arma Cu coase. Sea - foam, sea - froth, spumi de
'SHEATH != sder) (God's death), mare. Sea-forces, puterl navale.
interj. &Ada dracului 1 ei dracu 1 Sea-fowl, pasere de mare. Sea-
drace I gown, haini de marinar. Sea-
I. SEA= sT (S. sae), s. 1 mare, grasshopper, langusta. Sea-green,
f. 2 talaz, val, n. 3 fig. 1. verde de mare; 2. bot. : saxi-
mare (de slinge, etc.), f. 4 fig.: fragi, rupe-piatrii, laptele-stanceL
ocean (de pasiuni, etc.), n. 5 Sea-gull, pescirel. Sea-hog, mar-
suin, purcel de mare. Sea-holly,
fig. : mare, f. ocean, potop, n. II
Loc. 1 At sea, pe mare. By sea bot.:iarbainghimpoas. Sea-horse,
and land, pe uscat si pe mare. 1. cal de mare, mors; 2. * hipo-
The Black sea, Marea-Neagra. The potam. Sea language, limba ma-
Dead Sea, Marea-Moarta. The Red rinarilor. Sea-lark, ciovlick por-
Sea, Marea-Rosie. To go to sea, cusor (pasere). Sea-lavender, bol. :
1. a se imbarca ; 2. a se face ma- garofila mare", limba pescelui. Sea-
rinar. To send to sea, 1. a im- letter, certificat (adevrinicl) de na-
barca (pe cineva) ; 2. a face un tionalitate. Sea-life, viati de ma-
marinar (pe cineval. rinar. Sea-like, ca marea, ca o
2 SEA-...., adj. fl in comp. 1 mare. Sea-maid, sireni. Sea-mell
mrel. 2 maritim. II Loc. Sea 1-meiv,-mule), pescrel. Sea-mark,
air, aerul mare". Sea-bank, 1. ter- baliza'. Sea-mile, mil marin (1 chi.
mul mare" ; 2. digi, sagaz. Sea- 85). Sea-moss, margean, coral.
bear, 1. urs alb ; 2. foci. Sea-bird, Sea nursed, leginat de mare. Sea
pasere de mare. Sea-board, 1. adv. nymph, nimfa oceanida. Sea-ooze,
Janga sail pe tirmul mare" ; 2. s. mill, nomol. Sea-owl, cucuvaie.
tirmul mare" ; 3. in vecintatea Sea-piece, marina (tabloil repre-
mare", maritim. Sea-born, nascut sentand vr'o vedere pe mare). Sea-
pe mare. Sea-borne, dus de mare. risk, riscurile mire". Sea-robber,
Sea-bound, sea-bounded, mrginit pirat. Sea-robin, pesce: roioara.
de mare. Sea-boy, elev marinar, Sea-rover, corsar. Sea-sall, sare
bilat la marina. Sea-breach, ni- de mare. Sea-service, 1. serviciii
valire a mire". Sea-breeze, adiere pe mare; 2. marina. Sea-shark,
de mare. Sea-calf, foca. Sea-card, rechin. Sea-shell, scoici (de mare).
rosa vnturilor. Sea-chart, harti Sea-shore (-side), larmul mare".
marina. Sea-chest, cufir de ma- Sea-sick, care are rgul mire". Sea-
rinar. Sea-coal, carbune de piatrii sickness, r6u1 mare". Sea-slorm,
(atlas pe mare). Sea-coast, coasta furtuni pe mare. Sea-surgeon, chi-

www.dacoromanica.ro
 419
SEA SEA

rurg maritim. Sea surrounded, in-
Ronjurat de mare. Sea-term, ex-
presiune nautica, termen de ma-
rina. Sea-tortoise,broasch testoasa
de mare. Sea-tossed (-tost), Mina-
In zid. ii Loc. 4 His fate is sealed,
soarta luT s'a hotrit.
SEALING = sir-ing, s. 1 pecet-
luire, sigilare, f.-2 constr.: lute-
penire In zid, f. Loc. Sealing-
II

nit de valurile mreT. Sea-turtle, wax, ceari de pecetluit.

1. broasca testoasa de mare; 2. SEAM= sim (S.), s. 1 cusatura,
pescarel. Sea-unicorn, unicorn (i no- f.-2 hir.: sutur, f.-3 cicatrice,
rog) de mare, narval. Sea-view, f. 4 mar.: incheieturi, Imbi-
1. vedere a mrel ; 2. V. Sea- nare, f. 5 geol., mine: strat, n.
piece. Sea-voyage, caltitorie pe vina, f. 6 msurei, f. (8 ban*
mare. Sea-wall, diga, zfigaz. Sea- de griii, de porumb, etc.; 150 chi-
walled, apirat de mare. Sea- lograme de lemne ; 54 chil. 42 de
water, apa de mare. Sea-wolf, sticid). 7 (S. seim) unturii,
lup de mare. Sea-worthiness, osinza, f.
hula stare (pentru aileitoria pe to SEAM, va. 1 a coase. 2 fig.
mare). Sea-worthy, in buna stare with, Cu) : a fide.
(de naviga(ie). Sea-wrack, iarli SEAMAN = sr-man (sea, man),
de mare, varech. s. [pl. Seamen] I. cornier, mate-
SEAFARER = si' -fer- (sea, lot, marinar, m.-2 mit.: triton,
fare), s. cornier, marinar, na- SEAMANSHIP= sip, s. talent
vigator, m. de cornier, etc., n.
SEAFARING= ing, adj. ma rin, SEAMLESS=sim'-les, adj. farift
navigator. II Loc Seafaring people, cusituri.
marinad. Seafaring life, viata de SEAMSTRESS=sem'-stres, s. V.
marinar. Sempstress.
SEAL = sil (S. seol), s. foca, SEAMY=sim'-i, adj. cu o cusa-
f. vitel de mare, tura ; haimi: roasa, purtata. It Loc.
2 SEAL = sil. (L. sigillum), s. 1 To turn the seamy side without, a
pecete, f. sigil, n.-2 fig. : pecete, pune dandoasele ; a pune claie
f. semn, n. II Loc. 1 To affix saa peste gramada, una peste alta.
set one's seal to, the seals on, a SEAPORT= =sr-pfirt (sea, port),
pecetlui, a sigila, a pune sigilele s. port de mare, liman, n.
pe. Breaking of the s al, rupere to SEAR=sir (S. searian), va. 1
de sigil. Under the hand and seal a usen. 2 a arde, a cauterisa.
(of), isclit i sigilat de. 2 To 3 fig. : a vesteji. 4 fig. : a im-
break the seal (of), a rupe si- pietri, a face nesimtitor.
gilul (cuiva), a despecetlui (o scri- * to SEAR UP, pentru to Seal up.
soare)., Under the seal of secrecy, SEAR, adj. uscat, vestejit. II Loc.
In secret, ea juramint, cu mare To fall into the sear, the yellow
leaf, a ajunge l'al vietii asfintit.
1 to SEAL, vn. n pune sigil. to SEARCE= sirs (Fr. sasser), va.
2 to SEAL, yd. 1 a pecetlui, a a ciurui, a cerne.
sigila. 2 fig.: a complete, a de- 1 to SEARCH=s6rts (Fr.. cher-
svirsi, a Mari, a confirma. 3 cher), va. 1 a explora, a visita,
fig.: a hotri (soarta). 4 a in- a cerceta. 2 a elute, a scor-
chide. 5 a marca (greuldli, etc. moni, a scotoci. 3 a citi cu bi-
zerificate). 6 constr. : a intepeni gare de sean* cu ingrijire ; a

www.dacoromanica.ro
 423
SEA SEA

studia. 4 a ptrunde, a scruta. 1 anotimp, seson, n. 2 (for) mo-

5 a sonda (o rani). !I Loc. His ment, timp, n. vreme, f. 3 vre-
house was searched, ail rescolit me potrivit, f. 4 un moment,
casa lui ; lege afi fcut o visit un scurt timp. II Loc. 1 The four
domiciliar la dnsul. He was sear- seasons, cele patru anotimpurl.
ched, cutat. Has your lug- Dull season, seson mort (comer-
gage been searched? vi s'a visitat cial). 3 In due season, la vreme
bagagiul To search out, a gsi, potriviti ; apropo. Out of season,
a descoperi. (care nu e) la vremea lui, fr
2 to SEARCH, va. a &Aida. II Loc. apropo. A day of season, o di
To search after, a cituta. To search nemerit, potrivit. Of (the) sea-
for, a cAuta. To search into, a son, nemerit, potrivit.
adnci, a aprofunda. 1 to SEASON =sif-z'n, va. 1 a
SEARCH, s. 1 (alter, for) clutare, aclimatas 2 (tv, Cu) a obicinui.
cercetare, urmrire, f. -- 2 lege : 3 a pregti (pentru o intrebuin-
perchisitie, f. 3 lege maritimd, (are) ; a usca (lemne). 4 a face
vamcl: visiti, f. II Loc. 2 To issue la timpul sal; a regula. 5 a
a search-warrant, a lansa un man- gAti gustos, a da gust, a face sosul
dat de perchisilie.3Right ofsearch, mai picant. 6 a sra, n pstra.
drept de visit. 7 fig. : a sra. 8 fig. : a do-
SEARCHER= srtsf-a, s. 1 (af- moli, a liniti, a potoli. 9 a In-
ter) care caut ; investigator, ni.- tri, a confirma. 10 (with) a
2 medic sanitar, m. 3 vames, m. bga In cap, a grava in spirit, a
i SEARCHING= ing, adj. 1 inculca, a ptrunde.
cercettor, piitrundaor, scrutiitor. 2 to SEASON, vn. 1 a se acli-
2 fig. : ptrundaor.-3 discurs, mata.-2 a se obicInui. 3 lemne:
intrebare : care Infundii. II Loc. 1 a se usca ; a II bun (pentru o in-
1 All-searching glance, privire p- trebuin(are).
trundaoare. SEASONABLE= A-13'1, adj. o-
2 SEARCHING, s. 1 cercetrl, portun, nemerit, potrivit, apropo.
pl.-2 examen, n. investigatiune, SEASONABLENESS -bl-nes,
f. 3 perchisitle, visit, f. 4 s. apropo, n. oportunitate, f.
hir. : sondare, f. SEASONABLY = bli, adv. a-
SEARCHINGLY=li, adv. 1 cu propo, la timpul sal, la un timp
o privire ptrunOtoare, scrutii- foarte nemerit saii foarte potrivit.
toare. 2 cu intrebri carl in- SEASONED = si'-end, adj. V.
fund'. to Season.
SEARCHINGNESS = nes, s. 1 SEASONER =sr-z'n-r, s. 1 care
caracter ptrundaor, n. 2 na- gtesce gustos, etc.-2 fig. : (care
tur care infundfi, f. dfi) haz sail picant, n.
SEARCHLESS sate-les, adj. im- SEASONING = Ing, s. 1 gtire
penetrabil, -de neptruns. gustoas, etc., f. 2 fig.: picant,
SEAR-CLOTH= sir'-clo'i (S. sar, haz, n. 3 pregtire a lemnelor,
cloth), s. plastur, plastru, n. ca- f. Season. 4 aclimatare, f.
V. to
taplasmii, f. les, adj. frA
SEASONLESS=
SEAREDNESS = sir'-ed-nes (to schimbare de anotimpurl.
sear), s. Impietrire, nesimtire, f. SEAT= sit (L. sedes), s. 1 scaun,
SEASON = sr-z'n (Fr. saison), s. n. bancii, f., etc. ; pr. ext.: loo-

www.dacoromanica.ro
 421
SEA SEC

si. 2 bancheta (de trasura). f. SECESSIONIST = ist, s. disi-

3 fig. : scaun, sedia (de gu- dent, separatist, ni.
vern, de tribunal, etc.), n. 4 to SECLUDE= si-cllad' (L. Sc,
fig. : scaun, tribunal, tron, n. claudo), va. [[rom, de] a des-
5 loc (al rSboiului, al riului, etc.), parti.-2 a impiedica.-3 a apiira
n. 6 *edere, resedint, locu- de (contra), a exlude, a indeprta,
inta, f. 7 cask (la Ora), f. a inltura. II Loc. To seclude one's
castel (in provincie), n. 8 sit, self, 1. a se inchide ; 2. a se des-
n. positie, f. 9 fund, n. 10 parti, a se tine la o parte.
catch-it : vea, f. II Loc. 1 To haveSECLUDED = ed, adj. retras,
-a seat in parliament, a fi mem- singuratic, in singurtate.
bru al parlamentulul. To keep a SECLUSION = si-clIii'-jan, s. 1
seat for, a pstra un loe pentru. retragere, rcclusiune, f. 2 des-
7 A nobleman's seat, un castel prtire, f.
boier. 10 To have a good seat, SECLUSIVE = siv, adj. care
a incaleca bine. exclude, care inlatureazA.
to SEAT, va. 1 a aseda. 2a SECOND= sec'-and (L. secun-
fixa, a stabili. 3 a da un scaun dus), adj. 1 al doilea (var.). 2
4 a pune un fund (la). doui, doufi. 3 fig. (to) inferior.
.I Lee. To seal one's self, 1. a se II Loc. 1 The second form, clasa
-wda, a lua loe; 2. a se fixa, a a doua. Second-best, calitatea a
se stabili. Pray, be seated, luati doua. 2 Every second day, la fie-
loe, ye rog. care doua dile, din doui In douii
SEAT-EARTH sIt'-arrl, s. patur dile. The second of January, in (la)
de argil. (huma) pietroasa (sub douti Ianuarie. 3 Second hand, 1.
carbunele de pamint), f. de ocasie; 2. de mana a doua.
SEATING = ing, s. material To be second lo none, a nu fi
Lpentru funduri de scaune, etc.), intrecut de nimeni.
fund, n. 2 SECOND, s. 1 ajutor, spriji-
SEAWARD = - tird (S. sae, nitor, rn. 2 martor (la duel), ni.
weard), adj. ctitre (spre) mare. 3 secunda (grad, limp, musicci),
SEAWEED= fad (sea, weed), f. 4 pl. : Mina de calitatea a
s. alga, plant marina, f. varech. n. doua, f.
SECANT = sr-cfint (L. seco), 1 s. to SECOND, va. 1 (with) a urma.
geom.: secanta, f. 2 secant (A). 2 fig. : a ajuta, a sprijini.-3 la
to SECEDE= si-sid' (L. se, cedo), parlament : a sprijini (o niotiune).
an. [from, de] a se despiirti, a SECONDARILY = fi-ri-li, adv.
face o secesiune, o scisiunc, o di- in mod secundar, accesoriii.
side*. SECONDARINESS = ri-nes, s.
SECEDER = ar, s. disident, naturi secundara, accesorie, f.
separatist, m. SECONDARY = ri, adj. 1 se-
SECEDING= ing, adj. disident. cundar, accesoria, de randul al
to SECERN = si-sar' (L. Sc, doilea. 2 inferior, subaltern.
cerno), va. a secreta, a pro- 2 SECONDARY, s. 1 delega t, m.
duce. - 2 astr.: cerc secundar, n. pla-
SECESSION= si-ses'-an, s. secc- neti secundara, f.
siune, scisiune, disidenifi, f. V. SECONDER = sec'-and-ar, s. spri-
to Secede. jinitor, m.

www.dacoromanica.ro
 422
SEC SEC

SECONDLY li, adv. al doilea ; SECT =sect (L. sectum), s. 1

In eandul al doilea. sect, f. 2 * secrepune, f. 3
SECRECY= sT'-ce-si (L. se, cre- bol. : butas, m. 4 sex, n.
Min), s. 1 secret, n. tain, f. SECTARIAN = sec -W-ri-n, 1
2 discrepe, credinpi, f. ; reserv, adj. de sectar. 2 s. sectar,
thcere, f. 3 retragere, SECTARIANISM iz'm, SEC-.
tate, f. II Loc. 1 In secrecy, in se- TARISM = sec'-t-riz'm, s. spirit
cret, in tain ; cu juriimint. With de sectr n.
secrecy, In secret, in tainft. Com- SECTARIST = see-tii-rist, SEC-
mittee of secrecy, comitet secret. TARY = ri, s. sectar,
1 SECRET = si'-cret, adj. 1 se- SECTION= sec'-sn, s. 1 impr-
cret. 2 ascuns, tainic. 3 dis- tire, tiere, f. 2 portiune, f.
cret. 3 secpune (de carie, etc.), f.
2 SECRET, s. secret, n. tainti, f. impr.: paragraf, n. 5 geom.:
ii Loc. In secret, in secret, In tain, sectiune, f. V. Conics. 6 artil.:
cu jurmint ; fam. : pe ascuns, sector, n.
pe fulls, tainic. SECTIONAL = Al, adj. de sec-
* to SECRET, va. a ascunde, a pune. Loc. Sectional questions,
Il

tine ascuns, a tinui. cestiunI de interes local.

SECRETARY = sec'-ri-til-ri, s. SECTOR = sec'-t6r, s. 1 geom.,
inf. gen. : secretar, m. II Loc. Se- asir.: sector, n. 2 instrument :
cretary lo an (sa the) embassy, compas de proportiune, rapor-
secretar de ambasad. Secretary tor, n.
of State, secretar de Stat (minis- 1 SECULAR = see-la-Mr (L. se-
tru) ; under secretary of Slate, sub- culum), adj. 1 secular. 2 mi-
secretar de Stat. Secretary of War, rean, laic. 3 temporal ; mirean.
ministru de resbel. Secretary for 4 mus,: profan(A). ii Loc. 3 The
Foreign affairs, ministru al aface- secular jurisdistion, jurisdictiunea
rilor strine, ministru de externe. temporal (mireneasc).
SECRETARYSHIP = sip, s. loc, 2 SECULAR, s. mirean, m.
post, n. slujb, f. (de secretar) ; SECULARISM iz' m, SECULAR-
functiuni de secretar, f. pl. ; se-. ITY = lar"-i-ti, SECULARNESS
cretariat. n. = lr-nes, s. dragoste sa iu-
to SECRETE = si-crit', va. 1 a bire a lucrurilor pmintescr, f.
ascunde. 2 fisl. : a secreta. SECULARIZATION =
SECRETION = si-crIi-sn, s. se- s. secularisare, f.
cretiune, f. to SECULARIZE = aIz, va. a
SECRETITIOUS = secularisa ; a laicisa.
adj. secretat. SECULARLY= li, adv. 1 mi-.
SECRETLY= sT'-cret-li, adv. 1 in renesce. 2 lumesce.
secret, cu jurmint. 2 tainic, SECURABLE =si-chliir'--b'l (L.
in tain, in mod misterios. 3 se, cura), adj. usor de insusit.
la starea latent. SECURE = si-chirie, adj. 1 li-
SECRETNESS= s. 1 na- nistit, fr grij ; prea incredRor.
nes,
tur secret sa ascunsa, f. 2 2 faril team, asigurat. 3
discrepe, f. (of, de) sigur. 4 (from), la ad-
SECRETORY= si-crr-trn--1, adj. postul...,, asigurat (contra), apiirat
secretoriii. (contra). 5 abs.: sigur, In si-

www.dacoromanica.ro
 423
SEC SED

gurantii. II Loc. 1 Nol jealous, nor SEDENTARY= ri, adj. 1 se-

secure, niel gelos nicI prea 'Mere- dentar. 2 Incet, indolent, inert,
Otor. 2 Secure to meet no danger, inactiv.
asigurat di nu va fi expus la niel SEDGE=sedj (S. secg), s. bot.
o primejdie. 3 Secure of the event, stuf, n. papurii, f. II Loc. Sedge-bird
sigur de resultat. 4 Here we are se- (--warbler), pitulice de halal'.
cure, aicl siintem la adpost. 5 A SEDGED = sedjd, SEDGY = sedj '4,
secure spot, un loe sigur. adj. papuros.
to SECURE, va. 1 (from) a asi- SEDIMENT= sed'-i-mnt (L. se-
gura contra, a pune Intr'un loe dimen(um), s. deposit, sediment,
sigur, a adposti contra, a apara n. drojdie, f.
de. 2 a garanta. 3 a'0' Insusi, SEDIMENTARY = ii-ri, adj.
a se face stlipan pe. 4 a reline sedimentar. .
(locul sgfi). 5 a Intiiri, a Im- SEDITION= si-di'-On (L. sedi-
brbata. 6 a Inchide si a astupa tionem), s. seditiune, rsvriitire,
(o ufd, etc.). 7 a intepeni, a rscoali, f.
fixa. SEDITIONARY = -ri, s. do-
SECURELY= li, adv. 1 In si- vrAtitor, m.
gurant ; la adpost. 2 cu In- SEDITIOUS = si-di'-Os, adj. se-
credere, fr teamti. ditios.
SECURENESS = nes, s. V. Se- SEDITIOUSLY= Ji, adv. In
curity. mod seditios.
SECURITY= i-ti, s. 1 sign- SEDLITZ=sedf-lit (Sedlitz), s.
rantii, f. ; inf. rUi : prea mare apa de Sedlitz, f.
incredere, f. 2 sigurant (loc), to SEDUCE= si-dliisf (L. se, &Ica),
f. 3 (from, againsy garantie va. 1 a seduce, a imprilosti. 2
(contra), f. 4 lege : garantie, f. (to, slt) a lncerca. 3 a mitui (pe
amanet, n.; pr. ext.: valoare, f. un solday. 4 a amiigi, a ade-
5 p.: cautiune, f. cheza,garant, m. a fermeca, a ispiti, a momi.
5 (io, sii) a lndupleca.
I Loc. 2 In security, In siguranta. meni'
4 The surest of all securities, cea SEDUCEMENT = m6nt, s. se-
mal siguri dintre valor!. ductiune, f.
SEDAN = s-dan' (Sedan), s. t SEDUCER =si-diii?-sr, s. sedu-
leftick f. tahtarvan, n. II Loc. Se- ctor, m.
dan-chair, leftick tahtarvan. SEDUCIBLE = si-b'l, adj. uqor
SEDATE= si-dEt! (L. sedo), adj. de sedus, de Imprilostit.
calm, linitit, potolit. SEDUCING= sing, 1 adj. se-
SEDATELY= II, adv. In ticnii, duckor. 2 s. seductiune, f.
cu chibzuialii, cu calm. SEDUCINGLY = li, adv. In
SEDATENESS= nes, s. calm, mod seductor.
n. gravitate, seriositate, f. SEDUCTION=si-d6cf-On, s. se-
SEDATIVE = sed'-ii-tiv, 1 adj. ductiune, f.
sedativ, aliniitor. 2 sedativ, n. SEDUCTIVE = tiv, adj. sedu-
SEDENTARILY= sedi-M-t-ri-li ator.
(L. sedeo), adv. In mod sedentar. SEDULITY=si-dla'-li-ti (L. se-
SEDENTARINESS= ri-nes, s. dulus), s. hrnicie, munca, silinti,
1 stare sedentarii, f. 2 viatit sirguintii, struint, f.
sedentark f. SEDULOUS = sect' 45-16s, adj.

www.dacoromanica.ro
 424
SED SEE
harnic, muucitor; silitor, sirgnitor, gndi sii ; 2. a bfiga de seama sa
stfiruitor. nu ; 3. * a se uita, a privi.
SEDULOUSLY= li, adv. cu sir- SEED = sid (S. saed), s. 1 s-
mintil, f. 2 bob, n. boaba, f.
SEDULOONESS = nes, s. V. 3 semnturil, f. 4 fig.: s-
Sedulity. mint, f. 5 neam, popor, trib,
1 SEE = si (L. sedes), s. 1 scaun n. semintie, f. II Loc. 7'o run to
episcopal, n. 2 episcopie, f. seed, 1. a cresce ; 2. fig., I. : a
Loc. 1 The Holy See, the Popal fi ros, a fi usat ; 3. a fi decidut.
See, Sfantul Scaun. 3 Sowing seed, semanaturl. Seed-
2 SEE !=si (S. seon), interj. uite! corn, bob de grit/. Seed-down,
to SEE = si, va. $i n. [pelf. Saw; puf. Seed-grain, semnturi. Seed-
Mr. Seen] 1 a vedea. 2 a zari ; leaf (-lobe), cotiledon. Seed-plot,
a'si da seama de, a 'Aga de seama rsad. Seed-time, semanaturile.
ea, a simti. 3 a frequenta Seed-vessel, pericarp.
cineva) ; a primi (lume) ; a cu- to SEED, v. 1 vn. a da multe
noasee. 4 (that) a ingriji (de, sminte. 2 va. a semblna. II Loc.
ea sa), a avea grija (sii). 5 a To seed down, a semana gazon
insoti, a intovrsi, a petrece (pe (iarba mrunta).
cirteva n). Loc. 1 fi 2 Just see SEEDED= sid'-ed, ptr. 1 Mar-
if, te rog de vedl dacfi. Let us eat cu sminte. 2 (with, Cu)
see if, sa vedem clack. I can't see semnat. 3 fig. : roditor.
at all, nu vd de loe Not to see SEEDLING = ling, 1 adj. (plan-
a jot, a nu vedea nici pic. To see Li) incoltita. 2 s. rsad, n. pi-
-again, a revedea. To be seen, 1. dure!, m.
a fi vdut ; 2. I. : a se vedea. * SEEDNESS= nes, s. semi-
Easily seen, easy to be seen, usor nturile, f. pl.
de vdut. That is easily seen ! SEEDSMAN= sidz'-man, s. gri-
ironic : se vede! 3 He sees a great nar, m.
deal of company, 1. primesce SEEDY= sid'-i, adj. 1 cu multe
multi lume ; 2. e foarte respan- boabe, grne, sminte. 2 hainei;
dit In lume. 5 To see a person roas ; p.: saracacioasa, jerpelita.
home, to the door, to her car- II Loc. 2 To feel seedy, a nu fi
riage, a insoli pe cineva pan'a- In toate apele sale.
casit, pan la us, pina la tea- 1 SEEING = si'-ing, adj. care
sura sa. ji To See about, 1. a se vede. V. to See.
gandi la ; 2. a avea griji s. To 2 SEEING, s. 1 vederea, f. vgslul,
See away, to See off, 1. a asista n. 2 a vedea.
la plecare ; 2. a insoti pant( la 3 SEEING, conj. avnd in vedere,
gar, la trsura, etc. ; fam. : a fiind dat cum ci, de oare-ce.
imbarca. To See out, 1. a asista to SEEK = sic (S. secan), va.
Ja plecare ; 2. a reconduce ; 3. a n. [perf. f i plr. Sought = sot] I a
vedea cum se va isprivi ceva. cauta, a cerceta. 2 (lo, sa) a
To See into, 1. a vedea In; 2. incerca, a se sil, a voi. 3 (of,
fig. : a piitrunde. To See through, cuiva) a cere. II Loc. 1 Seek and
1. a vedea prin ; 2. fig. : a pa- you will find, cautati si yeti gas"
trunde. To See to, 1. a ingriji de 3 He seeks of him a sign, ii cere
.(ca sfi), a avea griji ; a se un semn. To Seek after, I. a cauta,

www.dacoromanica.ro
 425
SEE SEI
a cerceta ; 2. a avea pretentil SEEMLY = li, adj. (for) cu-
asupra, a cauta s lea, s Nina. viincios, convenabil ; adv. cum
To Seek for, a cauta. To Seek out, se envine.
1. a cauta ; 2. a incepe cautarea, SEEN = sin, plr. de la See. II Loc.
a'sI da osteneal si afle, a cauta 14'ell seen in, indemanatie la.
si a gasi. * SEEN, adj. priceput, cu ex-
SEEKER = sic'-r, s. cercet- perient.
tor, SEER = si'-Er (S. seon), s. 1 (of)
SEEKING= ing, s. cautare, care vede. 2 profet, proroc, m.
-cercetare, f. II Loc. It was his own II Loc. 1 A seer, care vede tot. The
seeking, a gsit ce a cautat. phantom seer, umbra profetului.
1 to SEEL =sit (Fr. seeller), va. to SEESAW =sr-so (saw), un. 1
1 a inchide ochil; a orbi (cosend a se misca fnainte i inapor, a
pleoapele). 2 fig.: a orbi. 3 a umbla serta-ferta. 2 joc de co-
pecetlui, a sigila. II Loc. 1 Seeling pri : a se legana (pe o scandurei ca
night, noaptea care ascunde toate. cumpcinei).
2 to SEEL =s11 (S. gnarl), un. 1 SEESAW, s. 1 rniscare serta-
balbani (mar.). ferta, f. 2 joc : cumpana (ea o
to SEEM=sim (Ger. ziemen), scndurd), f. 3 cumpni, f.
un. a parea, a arta ; a se prea. 2 SEESAW, adj. 1 de cumpini.
II Loc. He seems to think, par'ci 2 serta-ferta.
crede. It seems, it would seem to SEETHE= siC (S. seothan), yet.
ha!, pare-6, par'ca. It would n. Seethed sail * Sod ; plr.
seem so, 1. dup cum se pare sail Seethed sa Sodden] a fierbe.
-ear parea; 2. s'ar prea. As it SEGAR = si-grul (Sp. cigarro), s.
seems, as it would seem, dup ligar in foi, f. V. Cigar.
cum se pare. The thing seems SEGMENT =seg'-mnt (L. seg-
irue, par'c lucrul e adevrat. nientum), s. 1 segment, n. 2
2 * to SEEM, va. V. to Beseem. portiune, f.
SEEMER=simf-gr, s. 1 care pare SEGOON=si-gfire (Fr. seconde),
a fi ceva. 2 comediant, ipocrit, m s. secunda, f.
1 SEEMING, s. 1 aparenta, In- to SEGREGATE= seg'-ri-ghEt (L.
ffitisare, f. 2 frumusele, f. se, gres), va. a despart.
3 parere, f. SEGREGATION= gh6"-s6n, s.
2 SEEMING, adj. 1 aparent. 2 desprlire,
care se preface. 3 specios. SEIB --=sid (Fr. side), s. seid, ni.
4 adv. In aparenta. II Loc. 1 Fair SEIDLITZ = sed'-lit, adj. V.
(fine) seeming, 1. de o frumoas Sedlitz.
aparenta ; 2. specios. 4 Seeming- SEIGNIOR= sen'-itir (* Fr.), s.
virtuous, virtuos In aparent. boier, domn, tn.
SEEMINGLY = li, adv. In apa- SEIGNIORIAL = sen-fo'-ri-il, adj.
rent. boieresc, domnesc.
SEEMINGNESS= nes, s. 1 apa- SEIGNIORY =sen'-f6r-i, s. dom-
renta, Infatisare, f. 2 caracter nie, f.
specios, n. SEINE = sin (L. segne), s. plasii,
SEEMLINESS = simf-li-nes, s. 1 relea, f. nvod, n.
buna-cuviint, f. 2 frumusele, SEINER= sin'-r, s. nivodar, m.
rape, f. SEISIN, SEIZIN=si'-zin (Fr. sai-

www.dacoromanica.ro
 426
SEI SEL
sine), s. luare in posesiune, f. ; SELENIUM= si-IV-ni-m, s. se-
posesiune, f. n.
SEIZABLE= za-la adj. care SELENOGRAPHY = sel'-i-nog"-
poate fi sechestrat. 144 (Gr. selen, graph5), seleno-
to SEIZE= siz (Fr. saisir), va. 1 grafie, f.
a apuca, a inhata, a lua. 2 lege: SELF = self (S. sylf), adj. fi
a sechestra. 3 fig. (with, de) a s. [pl. Selves = selvz] 1 acelas
fi cuprins. 4 a fixa, a intepeni. (var.). 2 s. sine, sine-insusi,
5 mar.: a lega (Cu o funie, cu eul. 3 persoana, f. individ,
un odgon, cu un ',Weimar. II Loc. ins, ni. Loc. 1 That self way,
II

1 To be seized of, a avea in po- In aceasf direcliune. One self

sesiunea sa, a poseda. To seize on mate and wife, acelas sot si a-
(upon), 1. a apnea, a Intl** ; 2. ceas! sotie. 2 His own self, e/
lege : a sechestra, a pune in vin- insusf. To think of none but self,
dare. To seize (upon) an occasion, a nu se gandi de cat la sine. For
a prinde, a se folosi de o ocasiune. my own self, din parte'mi, cat
SEIZER_sie-r, s. care apnea, etc. despre mine.
SEIZING= ing, s. 1 apucare, 2 SELF-..., in comp. II Self-aba-
inhtare, f. 2 luare in pose- sed, umilit de conseiinta greselei
siune, f. 3 lege sechestru, n. sale. Self-abasing, umilitor. Self-
4 funie, f. odgon, palmar, n. acting, automatic. Self-admission,
SEIZURE =sTr-r, s. 1 fi 2 V. self-applause, mul!umire de sine-
Seizing. 3 lege : sechestru, n. ins4f. Self-assumed, luat din pro-
confiscare, f. 4 hiera sechestrat, pria sa autoritate. Self-bounty,
n. 5 apucare (de vr'o board), f. drnicie, generositate naturalA.
acces, n. Self-charity, dragoste (iubire) de
1. SELDOM = sel'-dtim (S. seidan), sine-insusi. Self-command, sange-
adv. rar, rare-orI. rece. Self-conceit (-conceitedness,-
2 SELDOM, adj. rar. consequence), amer-propriii, in-
to SELECT= si-lect' (L. se, lec- gamfare. Self-conceiled, ingamfat.
lum), va. 1 [from, printre] a alege. Self-contained, stpan pe sine. Self-
2 a bascalui (from among). control, sange-rece. Self-deceit,
6ELECT, adj. ales, de &HA, cal- self-deception, ilusione, amgire.
mac (fig.), me bun. II Loc. A se- Sel f-de fence, aparare personala.
lect collection, o culegere (colee- Self-delusion, ilusiune, amagire.
tiune) aleasii. Select committee, co- Self-denial, abnegare, desintere-
misiun e de anchet. Select passages sare. Self-destroyer, sinucis. Selfr
(from, din) buari alese. destruction, sinucidere. Self-deter-
SELECTEDLY= ed-li, adv. cu mination, hotarire cu total per-
ingrijire in alegere. sonala. Self-distrust, neincredere
SELECTER = r, s. care alegc. in sine-insusi. Self-dubbed, pre-
SELECTION=si-lec'-sn, s. ale- tins, asa (lis. Self-enjoyment, sa-
gere, selectiune, f. tisfactie intima. Self-esteem, (-esti-
SELECTNESSsi-lect'-nes, s. a le- mation), 1. stim de sine insusi ;
gere, f. ; excelcnta, f. 2. inf. r : infumurare, vanitate,
SELENITE = sel'-i-nait, SELE- Self-evident, batator la chi. Self-
NITES = nar-tiz (Gr. selend), glorious, infumurat, vani tos. Self-
s. selenit, f. government, 1. stapanire de sine-

www.dacoromanica.ro
 427
SEL SEA(

Insusl ; 2. pol : autonomie. Self- SELFISHLY = li, adv. ca

heal, botan.: porumbea, visinea. egoist, Cu egoism, din egoism.
Self-imporlance, Infumurare, In- SELFISHNESS = nes, s. ego-
gmf are, vanitate, ifos. Self-impor- ism, n. filotimie, f.
tant, Infumurat, Ingfimfat, vanitos. SELFLESS= selr-les, adj. desin-
Self-imposture, ilusiune, amAgire. teresat.
Self-interest, interes personal. Self- to SELL = sel (S. syllan), va.
interested, interesat, egoist. Self- (pert. i ptr. Sold] 1 (nf. gen. : a
knowledge, cunosciinta de sine vinde. 2 a desface to marki).
insusI. Self-love, 1. iubire de sine 3 pop.: a in.sela, a inca; a trage-
Insusl; personalitatea ; 2. int. r: pe sfoark a tragecuiva un chlul.
egoismul ; 3. amor-proprifi, filo- 1 To be sold, 1. a II vIndut; 2.
timie. Self-loving , egoist. Self- a se vinde ; 3. de vInslare. To.
made, fcut de sine Insusr. Self- sell off, a lichida, a vinde In li-
made man, om ajuns (la ceva) prin chidatie. 3 He has sold him, i-a
el insusI. Self-mastery, stpfinire tras un chin].
de sine InsusI. Self-motion, mis- 2 to SELL, vn. [per!. pir.
care spontanee. Self-moved, 1. Sold] 1 p. (with, Cu): a vinde; a
din propria sa inifiativ ; 2. care trafica (ca). 2 1.: a se vinde.
se 'nisei singur. Self-murder, si- SELL, s. pop.: picfileal, f. chtu/,
nucidere. Self-murderer, sinucis. n. II Loc. /i was no end of a sell,
Self-neglecting , uitare de sine. a fost o adevrati pAcAleal.
Self-opinion, infumurare. Self- SELLER = sel'-r, s. vhulaor,
pleasing, 1. egoist; 2. Ingmfat. m. vindaoare, f.
Self-possessed, cu singe-rece. Self- SELTZER-WATER= sell'-a-iio'-
possession, siinge-rece. Self-reli- tgr, s. ap de Seltz, f.
ance, incredere In sine insusI. SELVAGE, SELVEDGE= selvf-idj,
Self-respect, respect de sine insusI. s. chenar, n. bat, betelie,
Self-sacrifice, abnegare. Self-same, toare, f. II Loc. Selvage-seam, tivi-
acelas. Self-seeekr, , egoist. Self- tur.
seeking, 1. egoism; 2. adj. egoist, SELVES = selvz, pl. de la Self.
interesat. Self-slaughter, sinuci- SEMAPHORE = sem'--for (Gr
dere. Self-styled, pretins, asa sma, phoros), s. semafor, n.
Self-sufficience (-sufficiency), In- SEMBLANCE-...-semi-blns (L. si-
gmfare, ifos, Self-sufficient, In- mills), s. 1 asemnare, f. chip n.
gfimfat, Infumurat, cu ifos. Self- 2 aspect, n. inflisare, f.
will, ineparinare, indArtnicie. SEMI - = sem'-i (L. semi), adj.
Self-willed, incptinat semi-, pe jumaate.
SELF-HELP = self -help (self, SEMI-ANNUAL = an'-nIu-}
help), s. inipativi individual, f. (L. ; annuay, adj. semestriaL
de la sine Insusl. SEMI-BARBARIAN = bar-be'-
SELFHOOD selr-hud (self, hood), ri-n (L.; barbarian), adj. fi s.
s. personalitate, f. semi-barbar,
SELFISH - selr-is (self), adj. SEMI-BARBAROUS =
egoist, interesat, personal Loc. re's, adj. semi-barbar.
11

A selfish person, un egoist. The SEMIBREVE= bey (L., bre-

selfish, egoista. In a selfish view, vis), s. mus.: not intreagi, f.
cu un scop intercsat. SEMICIRCLE = sr'-e'l (L. ,

www.dacoromanica.ro
 428
SEM SEN

circus), s. semicerc, n. ; emici- senat, n. II Loc. Senate-chamber,

clu, n. sala senatuluI. Senate-house, senat.
SEMICIRCLED = c'ld, SEMI- SENATOR i-ttir, s. senator, ni.
CIRCULAR= chIu-lr, adj. semi- SENATORIAL = t'f-ri-il, adj.
circular. senatorial.
SEMICOLON= c6'-ln (L. semi; SENATORIALLY= li, adv. ca
Gr. kolon), s. punct i virgul, n. un senator.
SEMINAL = sem'-i-nl (L. semen), SENATORSHIP = sip, s. rang
adj. care se rapoart la sminl. de senator, n.
SEMINARIST= n-rist, s. se- SENATUS-CONSITLTUM= si-ni..;'-
minarist, m. ts-con-seT-Vm (L.), s. senatus-
SEMINARY= ri, s. 1 inf, gen.: consult, n.
scoal, f. institut, pensionat, n. I to SEND = send (S. sendan), va.
2 seminar, n. 3 seminarist, m. [per!. i ptr. Sent] 1 inf. gen. : a
4 *pepinier, f. 5 * trimite. 2 a executa (o arie,
f. pl. ji Loc. 1 Military seminary, etc.). 3 a da. 4 a respindi.
scoria militar. II Loc. 1 To senct to ask, a tri-
SEMINATION= nE"-sn, s. se- mite si cearli (sli ihtrebe). I sent
m6niiturI, f. pl. a word to him, II am trimis re's-
SEMIQUAVER= ciiii'-vr (L. puns (vorbi). 2 To send aerial
semi ; Sp. quiebro), s. mus., notcl music, a executa o musich aerian.
sfert de neagrii, n. II Loc. To Send again, a trimite
to SEMIQUAVER (AWAY)= din nod, a trimite iarsI. To Send
va. a indeparta (sail a goni) about, a trimite pretutindenl. To
prin ruladele sad trilurile sale. Send away, 1. a da afar, a gold
SEMISPHERIC, SEMISPHERICAL (slugl); a trimite InapoI (pe cine-
= sfer'-ic-il (L. ; Gr. sphaira), va); 2. a expedia (mcirfuri). To Send
adj. in form de emisfer, emis- back, a trimite Indrt. To Send
feric. down, 1. a trimite jos ; 2. a res-
SEMITIC = si-mit'-ic (Sem), adj. pndi ; 3. a arunca o ploaie. To
semitic. Send for, a trimite dupii. To Send
SEMITISM= iz'm, s. semi- forth, 1. a trimite afar; 2. a tri-
tism, n. mite ; 3. a arunca, a asvirli ; 4.
SEMITONE = sem'-i-tn (L. , a da (frunze, etc.) ; 5. a emite (su-
'onus), s. semi-ton, n. flete); a exala (un miros) ; a des-
SEMIVOWEL= vitiV-6I (L. , volta (ceildurii) ; a produce (ht-
voco), s. semi-vocal, f. mind, etc.); 6. a promulga (o lege);
SEMOLINO =sem-o-W-no (It. se- a publica (un decret, o ordonanfii).
mola), SEMOULE = sd-mul' (Fr.), To Send in, 1. a trimite Iniuntru,
s. gris, n. a introduce ; 2. a trimite (socotelile
SEMPITERNAL=sem'-pi-Nr-nal sale), a da (demisia sa) ; 3. a da
(L. semper, aelernus), adj. veclnic, In primire, a preda ; 4. a anunla,
.etern, de-apururl, nesfirsit. a Insciinta. To Send off, a trimite
SEMPSTER semp'-str (S. seam), inapol, a trimite, a expedia. To
sm. croitor, m. Send out, 1. a trimite afari ; a
SEMPSTRESS = stres. sf. 1 cu- trimite (pe cineva undeva) ; 2. a
sitoreasii, f. 2 luerfttoare, f. respindi pe afar ; 3. V. to Send
SENATE= sen'-ilt (L. senatus), s. forth.

www.dacoromanica.ro
 429
SEN SEN

2 to SEND, vn. [per f. i ptr. Sent] SENSATION = sen- sE'-s6n (L.

1 (to, cuiva ; la, atre) a trimite. sensum), s. simtire, sensatiune, f.
2 (lo, cuiva) a trimite respuns, SENSATIONAL = fil, adj. 1
vorba ; a trimite un mesagia. simtitor. 2 simturilor. 3 fig.:
3 mar. : a se infunda. sensational.
SEND, s. 1 ridicare (a valurilor), SENSE = sens, s. 1 facultate :
f. 2 mar. : infundare, f. simt, n. 2 simt, n. sensapune,
SENDER= send'-'r, s. 1 cel, cea f.; simturile (sensualitate), pl.-3
care trimite. 2 adresant (de scri- fig. : simt (perceptiune, sagacitate,
soare), m. ; expeditor (de mdir- n. 4 simt, bun simt, spirit, n.
furl), m minte, f. 5 judecat, f. 6 LA-
SENES CHAL = sen'-es-fil (Fr. s- rere, f. 7 convingere, f. 8
nchal), s. senesal, m. simt (percepfiune moraldi), n.
SENILE = sif-naii (L. senez), adj. 9 inteles, n. Insemnare, f. 10
senil. pricepere (a unui lucru), f. II Loc.
SENILITY= si-nir-i-ti, s. 1 se- 1 The five senses, cele cinc! sim-
nilitate, f. 2 biarfinete, f. pl. turl. 4 A man of sense, un om
3 decfidere (a facultdifilor), f. cu bun simt ; un om cu mult
I SENIOR=sli-ni-iir (L.), adj. 1 spirit. Good sense, bun simt. Are
nti nseut, mal m are. 2 com.: you in your (right). senses? esel
prim. 3 t. de univ. : cel mal in in (toatii) urea ta ? To be out of
virst. 4 de maT mult timp in one's senses, a's1 fi pierdut
functiunl (slujbfi) ; mil. : superior. 6 My private sense, pi' rerea mea
II Loc. 2 The senior clerk, primul personali. To speak the sense of...,
impiegat. 4 The senior captain, c- a exprima dorintele... To take the
pitanul cel mai de mult in grad. My sense of the Chamber on, a lua
senior officer, ofiterul met superior. piirerea Camerel asupra. 9 I can
2 SENIOR, s. 1 mal mare, mal make no sense, 1. nu pot pricepe
in virstfi. 2 tovars principal, nimic ; 2. nu pot traduce. 10 To
m. 3 mal de mult in slujbfi. come lo a proper sense of, a ajunge
4 mai de mult (la coa II Loc. a pricepe bine.
1 He is my senior by ten gears, e SENSELES3 = sens'-les, adj. 1
mai mare ca mine cu deee ani. (of) nesimtitor (la). 2 Ara sim-
SENIORITY = si'-ni - or"- i-ti, * tire, neinsufletit. 3 absurd, ne-
SENIORY= 6-ri, s. 1 prioritate rational, neaudit.-4 fig.: surd. II
sati superioritate de virstfi, f. Loc. 2 I fell senseless, &Oulu le-
2 vechime de grad, f. sinat.
SENNA = sen'-n (Ar. senil). s. SENSELESSLY = Ii, adv. in
senamichie, simanechie, simine- mod nerational, neaudit, absurd;
chic, f. prostesce.
SENNET = sen'- net (?), s. fan- SENSELESSNESS = nes, s. 1
fail, f. nesimtire, f.-2 absurditate, pros-
SENNIGHT =sen'-nit tie, stupiditate, f.
(seven, night), s. scptiimin, f. opt SENSIBILITY= sen'-si-U"-i-ti,
dile, f. Al. II Loc. This day sennight, s. 1 sensibilitate, simtire, f. 2
de adi kite septkmnii (in 8 dile). sentiment.
SENNIT = sen'-nit (?), s. imple- SENSIBLE = sen'-si-bl, adj.
Murk f. 1 (of, to, la) simtitor, sensibil.

www.dacoromanica.ro
 430
SEN SEN

2 convins; care are sentimentul... SENSUALLY= adv. In

3 cu judecati, Cu minte. 4 mod sensual, cu sensualitate.
in toatii firea sa. 5 fis., mis.: SENSUOUS = sen'-su-s, adj. 1
-sensibil. il Loc. 1 The sensible care turburi simturile. 2 sen-
faculties, faculatile simturilor. sual. 3 drgiistos, duios, pa-
Things which are not sensible, sionat.
lucruri call nu cad sub sinnuzi. SENSUOUSNESS= nes, s. 1
2 Ile is sensible of his inferiority, sentiment, n. 2 dragoste, f.
-are sentimentul inferioritteI sale. SENT = sent, perf. i ptr. de la
3 A sensible man, un om ea bun to Send.
_simt, un om cu minte, Cu cap. SENTENCE sen'-tans (L. sentiol,
2 SENSIBLE, s. 1 * sensatiunc, s. 1 sentint, decisiune, hotArire,
simtire, f.-2 lucru care cade sub carte de judecat, f. 2 cuge-
simturi, n. tare, maxina, pild, f. 3 frasfi,
SNSIBLENESS = b'l-nes, s. f. Loc. 1 To pass sentence upon,
1 sensibilitate, f. 2 simt, bun a marturisi lipsa de dreptate ;
simt, cap, n. judecati, minte, f. abs. : a da hotiirirea. To undergo
ANSIBLY=bli, adv. in mod one's sentence, a'si face pedeapsa.
perceptibil.-2 cu jude- 3 Short sentences, frase scurte.
cati, ca millfe.-3 in mod inte- to SENTENCE, va. 1 a da o ho-
lept, inteleptesce.-4 adfmc ; mal Wire. 2 (lo, la) a oshndi. 3
mult. JJ Loc. 4 I feel it the more a vorbi scurt.
sensibly, o simt cu atAt mai SENTENCER = sen'-tn-sr, s.
SENSITIVE = sen'-si-tiv, adj. care marturisescelipsa de dreptate.
1 sensitiv. 2 p.: simtitor. 3 SENTENTIAL = sen-ten'-sl, adj.
inf. rai : susceptibil. Il Loc. 1 The 1 sententios. - 2 de frase, cu frase.
sensitive plant, bol. : sensitiva, SENTENTIOUS= ss, adj. 1
mimosa. 3 Don't be so sensitive, sententios. 2 expresiv, nervos.
nu fi asa (de) susceptibil. 3 fil. : care cuprinde frase
SENSITIVENESS = nes, s. 1 In t regi.
naturi sensitivii, f. 2 sensibili- SENTENTIOUSLY= li, adv. 1
tate, f.-3 susceptibilitate, f. in mod sententios, cu un ton sen-
SENSORIUM = sen-s6'-ri-dm, tentios. 2 ea expresiune, in
SENSORY = sen'-sti-ri, s. sen- mod expresiv.
soriii, n. SENTENTIOUSNESS= nes, s.
SENSORY= sen'-s6-ri, adj. sen- 1 naturft sententioas, f. ton seis-
soriului. tenlios n. 2 putere de expre-
SENSUALsen'-u-1, adj.1 sim- siune, 'f.
turilor. 2 sensual. SENTIENT =sen'-si-nt (L. sen-
SENSUALISM= iz'm, s. 1 sen- sum), 1 adj. simtitor. 2 s. fiinth
sualism, n. sensualitate, 1. 2 simtitoare, f.
fil. : sensualism, n. SENTIMENT = sen'-ti-mnt (L.
SENSUALIST= ist, s. sen- sentio), s. int. gen. : 1 sentiment,
sualist, m. n. ; sensibilitate, f. 2 pirere,
SENSUALITY = al"-i-ti, s. sen- gandire, f. gfind, n. 3 senti-
-sualitate, f. ment (intr'o lucrare), n. 4 sen-
to SENSUALIZE= Al-aiz, va. tinth, maxima, f. 5 toast, n.
a face sensual. II Loo 2 To speak one's sentiments,

www.dacoromanica.ro
 431
SEN SEP
a'si exprima prerea. To tell you deosebit. 2 deslegat, deslipit.
my real sentiments, ea s ve vor- 3 singur, isolat, in deosebi.
besc Cu inima deschis. 4 Damn SEPARATELY = li, adv. deo-
your sentiments 1 s le ja dracu sebit, in deosebi, de-a bases, fie-
maximele d-tale I 5 I'll give you a care in parte.
sentiment, o s ye ridic un toast. SEPARATENESS = nes, s. stare
SENTIMENTAL = de desprtire, stare deosebit, f.
adj. 1 sentimental. 2 simtitor. SEPARATION = sep'--r"-On,
SENTIMENTALISM= iz'm, s. s. 1 (from, de, de la) despirtire,
sentimentalism, n. separatiune, f. 2 desprtenie,
SENTIMENTALIST = ist, s. 1 desprtire, divort, n. 3 fig.:
persoan sentimental, f.-2 per- desprtire, plecare, f.
soan simtitoare, f. SEPARATIST = ri-tist, s. se-
SENTIMENTALITY = men- paratist, disident, m.
tal"-i-ti, s. 1 mare sensibilitate, SEPIA= sr-pi- (L.), s. 1 zool.:
f. 2 int. rti : sclifoseal, f. sepie, f. calmar, m.-2 pict.: se-
SENTIMENTALLY = men"- pie, f.
adv. in mod sentimental. SEPOY = sr-poi (India), s. cipaiil,
SENTINEL = sen'-ti-nel, SENTRY m. i Loc. The sepoy revolt, rs-
= sen'-tri (It. sentire), s. 1 senti- coala cipailor.
nel, f. factionar, soldat in fac- SEPT = sept (L. septem), s. 1
tiune, m. 2 factiune, gard, clan, trib, n. familie, f. 2 arid.:
paz, straj, f. li Loc. 1 Sentry- grape, imprejmuire, ingradire, f.
box, ghereth. 2 To keep sentry SEPTANGLE = sep'-tan-g'l (L.
over, a pzi pe. septena, angulus), s. eptagon, n.
SEPAL = si'-pH (L. separ, ale), s. SEPTEMBER = sep-tem'-ber (L.),
bot. : sepal, f. s. Septembre, ni. RApciuni, f. pl.
SEPARABILITY= sep'--ri-bil"- SEPTENARY = sep'-te-n-ri (L.
i-ti, SEPARABLENESS= bl-nes septena), 1 adj. septenar. 2 s.
(L. separare), s. natura separabili, numerul sapte.
divisibilitate, f. SEPTENNIAL = sep - ten'-ni-iil
SEPARABLE= b'l, adj. 1 se- (L., atinas), adj. septenal.
parabil. 2 Imprtitor. SEPTENTRION = tri-en (L.
SEPARABLY = bli, adv.in deo- septentrio), s. nord, n. miaq-
de-a bases. noapte, f.
I. to SEPARATE= sep'--ret, va. SEPTENTRION, SEPTENTRIONAL
1 in. gen. (front, de, de la ; in, = Al, adj. septentrional, care
into, In): a despirti. 2 a des- este din spre nord.
lega. 3 a isola. 4 a indeprta, SEPTFOIL = sep t'-foil (L. septena,
retrage. 5 a pune la o parte. folium), s. bot.: sclipet, m.
Li Loc. To separate one's self from, SEPTIC= sep'-tic (Gr. skeptikos),
a se desprti de; a se indeprta de. adj. si s. sceptic.
2 to SEPARATE, vn. 1 a se des- SEPTUAGENARIAN= sep-ciu-a'-
prti. 2 1.: a se deslega. II Loc. gi-ne"-ri-in (L. septuagenarios),
1 Before separating, inainte de a s. septuagenar, m.
ne despirti. SEPTUAGENARY = n-ri, adj.
SEPARATE, adj. 1 (from, de, de fi s. septuaeenar.
la) despfirtit, in deosebi; distinct, SEPTUAGESIMA = sep' -du - -

www.dacoromanica.ro
 432
SEP SER
gTes"-i-ma (L. septuagesimus), a SEQUESTER, s. 1 * desprtire,.
doua Duminica Inaintea lisatului f. 2 lege : arbitru, m.
de sec, f. SEQUESTERED = tgrd, adj. i
SEPTUAGESIMAL = mil, adj. retras. 2 lege: sechestrat.
de sapte-ded. to SEQUESTRATE= tea, va.
1 SEPTUAGINT =sep'-cTu-ii-gint a sechestra. V. to Sequester.
(L. septuaginta), s. 1 Septuaginta, SEQUESTRATION=sec'-iles-tr"-
f.-2 traducerea greceasci a Bi- sn, s. 1 desprtire, f. 2 de-
Niel de catre Septuiginta, f. prtare, isolare, f. 3 lege : se-
2 SEPTUAGINT, adj. celor sapte- chestrare, f.
Oed de inv6tall grecl (Septua- SEQUESTRATOR=trE-tr, s.1
ginta). care sechestreaza. 2 pzitor de
SEPTUPLE = sep'-clu-p'l (L. sep- sechestru, m.
tuplus), adj. Fi s. inseptit, de SEQUIN= sT'-cilin (It. zecchino),
sapte ori s. sechin, m.
to SEPTUPLE, va. a insepti. SERAGLIO = si-rali-lo (It.), s.
SEPULCHRAL = si-p6F-cril (L. sarai, serai', n.
sepulcrum), adj. mormIntal, se- SERAPH= ser'-if (Eb.), s. [pl.
pulcral. Seraphs, Seraphim] serafim,
SEPULCHRE ch6r, s. mor- SERAPHIC, SERAPHICAL = si-
mint, n. Loc. The Holy sepal-M-1V; raf'-ic-fil, adj. serafic,
Sfintul mormint. SERASKIER= si-ras'-chir (T. se-
to SEPULCHRE, va. 1 a Inmor- raskar), s. seraschier, m.
mInta. 2 a servi de mormint 1 SERE = sTr (S. searian), adj.
cuiva. uscat, vestejit. V. Sear.
SEPULTURE = sepf-61- cfr (L. 2 * SERE =sir, s. astm, naduf,
sepultura), s. 1 inmormintare, f. stenos, n. asm'a, f.
2 mormint, n. SERENADE= ser-i-nEd' (Sp. sere-
SEQUACIOUS = ses (L. nada), s. serenada, f.
sequor), adj . 1 urinitor, , care to SERENADE, 1 va. a da o se-
urmeaz. 2 fig. : ductil. renada cuiva. 2 vn. a da se-
SEQUEL =sr-eft& (L. sequela), s. renade.
1 urmare, f. 2 consecint, f. 1 SERENE = si-rTn' (L. serenus),
SEQUENCE = cfigns (L. sequen- adj. linistit, potolit, senin. II Loc.
tia), s. 1 urmare, consecint, f. To become serene, a se reinsenina.
2 ordine fireasc, f. sir necur- His Serene Highness, Alteta Sa Se-
mat, n. 3 mus.: serie, f. renisim.
* SEQUENT = cnt, 1 adj. 2 * SERENE, s. rota (a se-
succesiv ; care urmeazii ; care re- re), f.
- 2 s. persoanft din suita, f. to SERENE, va. a reinsenina.
1 to SEQUESTER = si-c's'-ter SERENELY = li, adv. cu se-
(L. sequestrare), va.1 a desp' rti. nintate.
2 a retrage, a indeprta, a inla- SERENENESS = nes, s. seni-
tura. 3 lege: a sechestra. II Loc. ntate, f.
2 To sequester one's self from ac- SERENITY = si-ren'-i-ti, s. seni-
tion,.a se retrage din viata activ. natate, f. II Loc. To restore serenity
2 to SEQUESTER, vn. a se re- lo, a reinsenina. To recover one's
trage. serenity, a se relnsenina.

www.dacoromanica.ro
 433
SER SER
SERF = sErf (L. serous), s. iobag, SERMONIST = ist, s. autor de
serb, m. predicI, m.
SERFDOM = sgrff-dm, SERFAGE to SERMONIZE = aiz, va. 1 #
= idj, s. lobagie, serbie, f. propoviidui. 2 fig.: a dojeni, a
SERGE = s'rdj (Fr.), saia, serj, mustra.
f. 2 luminare de cear, f. SERMOUNTAIN = sErr-maiin-tin
SERGEANT, SERJEANT = sar'- (?, mountain), s.bol.: leustean,m.
glEnt (Fr. sergent), s. 1 * lege ; SERON= si-ron!, SEROON = si-
portarel, m. 2 advocat, doctor rani (Fr. * cron), s. balot (aco-
In drept, m. 3 mil. : sergeut, perit cu pide de bog proaspata
II Loc. 2 Sergeant at law, doctor cu pgrul inkuntru), n.
In drept. 3 Sergeant-major, ser- SEROSITY = si-ros'-i-ti (L. se-
gcnt-major. Colour sergeant, ste- rum), s. serositate, f.
gar. Pag-sergeant, guatermasler SEROUS = si-'-rEs, adj. seros,
sergeant, sergent-furier. apos.
SERGEANTSHIP = sip, s. grad SERPENT = sge-pEnt (L. serpa),
de sergent, n. s. 1 sarpe, m. 2 artif.: serpisor,
SERIAL =s1'-ri-al (L. series), 1 m. I Loc. 1 Yozzng serpent, ser-
adj. care tine de o serie. 2 s. purel.
lucrare care apare Cu seria, f. SERPENTARIA set.- pn - tE' -
SERIATE = Et, adj. asedat ri-a, s. bot. : coada zmeului, f.
dup serie. 1 SERPENTINE = sEri-pn-tain,
SERICEOUS= si-rF-se's (L. seri- adj. 1 serpese, serpiii. 2 intor-
cum), adj. mtasos. chiat, incolcit, sinuos. II Loc.
SERICICULTURE ser'-i-si-ch61"- Serpent-stone, pictirci : serpentina,
cre'r (L., cultura), s. seri(ci)cul- ofita. Serpent-worm, himie : ser-
tura, f. pentin.
SERIES = si'-ri-Tz (L.), s. 1 serie, 2 SERPENTINE, s. 1 min.: ser-
f.-2 sir, n. pentina, Ma, f.-2 bot. : serp5.-
SERIOUS= es (L. serius), adj. rit, f.-3 r erpuitor, n.
serios, gray. II Loc. Are you serious ? to SERPENTIZE = tarz, un. a
vorbesci serios ? To take for se- serpui.
rious, a lua in serios. SERPIGO sdr-pif-go (L. serpo),
SERIOUSLY = li, adv. 1 se- s. pecingine, f.
rios. 2 de-a-binelea, in serios. SERPIGINOUS =
SERIOUSNESS= nes, s. serios, adj. pecinginos.
aer serios, caracter serios, n. gra- SERRATE= ser'-rEt, SERRATED
vitate, seriositate, f. = ed (L. serra), adj. dintat.
SERMON sEr'-mtin (L. sermo), SERRIED = ser'-rid, adj. com-
s. cazanie, * didachie, predica, pact, strins.
* propovedanie, f. cuvint, n. SERUM = si'-rEm (L.), s. se-
II

Loc. To preach a sermon, a face rum , n.

o cazanie, a tine o predica. SERVAL = sEr'-val (Fr.), s. ser-
to SERMON, v. 1 va. a dojeni, val, m. pisica-tigru, f.
a mustra (pe cineva). 2 a tine SERVANT =sEr'-viint (L. servio),
sail a rosti o predica. s. servitor, In. servitoare, sink
SERMONING=ing, s. discurs, slujnick f. II Loc. Your servant, sir,
propovaduire, f. sluga dumitale, domnule. Your
R. L. Lolliot. Die!. Eng.-Rom., vol. II. 23

www.dacoromanica.ro
 434
SER SER
most obedient humble servant, a n. 8 lege : comunicare, notifi-
Domniel-Voastre slugi prea ple- care, f. 9 bot. gorun, sorb,
cat. Servant-boy, biat in cash. zn. ; gorun, sorba, f. ii Loc. 1 A
Servant-girl, slujnicut, fatft in piece of service, un serviciii, o in-
casa. Servant-man, slug, fecior, datorire. To be in service, a fi In
argat. Servant-maid, slugA, sluj- serviciil, a avea o slujbli ; a fi
nicA. bAgat la stpfin. To be out of ser-
to SERVE = s6rv, va. 1 inf. vice, a fi firh slujbh. To go out
gen.: a sluji, a servi. 2 a servi, to service, a intra In serviciii (in
a da (la masei). 3 a servi, a slujb), a se bga la stiphn. Pu-
implini o functiune; treisurei, dr. blic service, serviciul public. To
de fier: a face serviciul. 4 a do (a) service, a face un servicifi,
ajuta, a servi la, a folosi. 5 a a Indatora. Secret service-money,
lingu0. 6 a indatora, a multumi. 1. pol. : fondurl secrete ; 2. bani
7 (fort a servi cuiva (la, ca); pltiti pentru servicil secrete. 3
a tine loe de. 8 a se purta Do mu service to..., arAta II ma-
(bine saii ral) cu, a trata, a res- giile (respectele) mele... With my
plti. 9 a juca (o farsd, o festel). service, cu tot respectul. 4 Ser-
10 a se inchina (la idoll). 11 vice-book, 1. ceaslov; 2. tipic, treb-
mil.: a servi. 12 lege: (on) a nic. 5 Can I be of any service Lo
comunica, a notifica. 13 artil.: your pot s v fiii de vr'un folos?
a astupa (lumina puscei sag a 9 The service-tree, gorunul, sorbul.
natal) cu degetul cel mare. 11 Loc. Service-berry, gorun, sorb.
1 To serve one's country, a servi SERVICEABLE = ser' -
patria sa. 5 To serve the time, a adj. 1 folositor. 2 indatoritor.
lingusi puterea. 8 He served him 3 : bun pentru serviciu.
ungratefully, s'a purtat ea un in- SERVICEABLENESS= nes, s. 1
grat cu Unsul. Il serves you right, folos, n. 2 fire indatoritoare, f.
Cu atht mai ru pentru d-ta ; al SERVILE adj. 1 robit,
gsit ce aI cutat. ,1 To Serve in, serbit, sclav. 2 servil, tiritor,
a servi. To Serve out, 1. a im- slugarnic, josnic. 3 gram. (tra-
parti; 2. a'sf face (servicial mili- ducere, etc.): servil.
tar); 3. a asvirli (mingea); 4. pop.: SERVILELY= li, advi in mod
a plti. To Serve up, 1. a servi slugarnie, cu slugrnicie.
(priinzul, etc.) ; 2. pop.: a expune SERVILITY.= ser-vil'-i-ti, s. 1
ridiculului, a face de batjocur. slugrnicie, f. 2 robie, sclavie,
2 to SERVE = saw, vn. 1 inf. ;terbie, f. 3 supunere slugar-
gen.: a sluji, a servi. 2 (to) a nick, f.
ajunge. 3 a se intimpla ; a fi I SERVING= s'r'-ving, s. ser-
priincios. vire, f. ; serviciu, n.
SERVER= sr'-vgr, s. slujitor, m. 2 SERVING, adj. 1 care slujesce,
SERVICE= ser'-vis, s. 1 inf, gen.: care servesce. 2 slujitor. II Loc.
serviciii, n. slujbft, f. ; indatorire, 1 Serving-maid, slujnie, slug,
f. 2 ispravh, f. 3 omagifi, servitoare, fat in cas. Serving-
respect, n. 4 serviciil divin, n. man, slug, servitor, fecior, argat.
slujba, f. 5 serviciti, folos, n. SERVITOR = fr, s. 1
6 t. de buceit. : serviciii, n. 7 servitor, m. slugA, f.-2 student
serviciu (vasele i raferia de nzasd), bursier (la Oxford), m.

www.dacoromanica.ro
 - 435 -
SER SET
SERVITUDE =-cIud, s. 1 roble, 20 hir.: a pune la loc (un brat,etc.).
sclavie, serbie, f. - 2 lege : ser- - 21 impr.: a culege, a zetui.- 22
vitudine, servitqe, f. mar. : a porni (ca pnzele desfil-
SESAME = ses'-a-mi, SESAMTIM pirate). - 23 mar. : a determina
=ses'-fi-m'm (Gr. sesam), s. bot.: fpositiuneal. - 24 yen. : a sta. -
susan, m. 25 a Inchiega (laple). II Loc. 1 To
SESELI=ses'-i-li (Fr. ssli), s. set one's foot on, a pune piciorul
leuetean, m. pe. 4 To set even, 1. a egalisa,
SESSA I = ses'-sa (L. cessum), a face una ; 2. a regula. To set
interj. 1 stai linistit I - 2 haide ! open, a deschide. 5 Eyes set in the
pe el ! head, chi IntratI In fundul ca-
SESSILE = ses'-sil (L. sessilis), puluI. 6 A stone plain set, o plated
'adj. bol.: scsilk fr coad'a. legat simplu. 13 To set a going,
SESSION = se'-6n (L. sessum), a pane in miscare ; 2. a incepe.
s. 1 (at, la) sedere, f.-2 sesiune, I To Set about, a se pune la, a
f.; sedinte (ale une adundri), pl. incepe ; a se ocupa cu. To Set
3 lege, pl.: asise (crinzinale), pl. (up) against, 1. a pune Yana ; 2.
SESS-POOL = see -pfil (assess? a opune ; 3. a compara cu ; 4. a
pool), s. groapi sad hazna pentru tine loe de. To Set aside, 1. V.
apk, pentru lturi, f. Aside, Apart ; 2. a Inratura, a res-
SESTERCE = ses'-frs (L. ses- pinge. To Set before, 1. a pune
tercius), s. sestertiii, n. inaintea (cuiva) ; 2. a expune, a
SESTERTIUS = ses - Os, s. pune sub chi, a desfsura. To
sertertiul cel mare, n. V. Sesterce. Set by, 1. a pune ; 2. a
1 to SET = set (S. sellan), va. pune la o parte, a stringe ; 3. a
ptr. Set] 1 in( : gen. : a pune de o parte, a inlitura, a
aseda, a pune.-2 a pune (pecell). respinge ; 4. a Fsa de o parte, a
3 a impune (o sarcinci) ; a da neglija ; 5. a considera, a pretui.
un excmplu).-4 urmat de un ca- To Set down, 1. a depune, a w-
lificativ : a face.-5 a biga (in), a horl, a da jos (pe cineva, etc.); a
Infige, a infunda; a fixa, a inte- depune, a pune (intr'un loc lu-
peni. - 6 a lega (pietre scumpe, cran); 2. a serie, a inscrie, a nota
-etc.).-7 a intinde (o cursei, etc.). (ceva) ; a Inscrie (pe cineva) ; 3.
8 a hotri (un ceas, un loc). a stabili. To set down for, 1. a
9 (by, dupa) a potrivi (un ceas, inscrie pentru (atilt) ; 2. a privi
un orologia, etc.).- 10 fig.: a po- ca. To Set forth, 1. int. gen. : a
trivi, a orandui. - 11 greid. : a pune inainte ; 2. a ariita, a des-
planta, a shdi. - 12 (with, cu) a fasura ; 3. a publica, a da la lu-
giai, a Impodobi, a orna, a pre- ; 4. a expune (doveii, etc.);
siira.-13 a pune in fmiscare, etc.); 5. a ridica, a face s reias ; 6.
a da de ( [dent) ; a Insrcina a aseda, a orndui; 7. a aseda (in
feted).- 14 a pretui.-15 a gribi, linic de) bitalie ; 8. a stringe (o
zori, a incurca ; a crizni, a ne- armald) ; a echipa (o ; 9. a
cfiji. - 16 a juca, a pune la joc ; trimite. To Set forward, a inainta.
desfide. 17 a pune In vim,lare. To Set in, 1. a indrume ; 2. V.
18 (lo, In) a pune pe musich. to Set, an. To Set much by, a face
19 a ascuti (un bricii, etc.), a mare cas de. To Set off, 1. a porni;
da la tocil, pe cute, pe gresie. - a infrumuseta, a da pret ; 3.

www.dacoromanica.ro
 - 436 -
SET SET
a pune la o parte, a pastra ; a a porni. To Set off, a pleca. Te
compensa. To set off one's self, Set off again, a pleca din nod.
1. a se gti, a se Impopotona; 2. To Set on, V. va. To Set out, 1.
a'sr arta meritul. To Set on, 1. a pleca ; 2. a Incepe. To Set out
a pune pe, a servi ; 2. (lo, la, again, a pleca din noii. To Set to,
sa) a Indemna, a atita ; 3. (to, 1. a se pune la ; 2. L. de dant
a balanta. To Set up, 1. a se sta-
s), a Insrcina ; int. red : a pune
la panda; 4. a da drum (ciiini- bili; 2. (for, de) a's1 Insusi drep-
for) ; 5. a ataca, a se npusti a- tul (de judeditor, etc.) ; 3. a se
supra ; 6. a lega de. To Set upon, da (ca), a se luda (Cu, ea).
1. V. to Set on ; 2. a ataca, a 1 SET, 1 ptr. V. to Set. -
se nfipusti asupra. To Set out, 1. 2 adj. elegant, regulat, studiat,
inainta, a face s iasii (din ali- bine asegat.- 3 imobil, nemiscat,
flare) ; 2. (for, cuiva) a da ca fix. - 4 incapagnat, indaratnic.-
parte ; 3. a proclama, a publica; 5 prescris, stabilit. - 6 aliniat,
4. a Imprti, a fixa limite la; b. Insirat. - 7 p. : fcut. - 8 In-
(with, cu) a OH, a Impodobi. a curcat ; strins (de aproape). II Loc.
orna ; 6. a servi (la o masii) ; 7. a 2 In good set terms, in termenr
arata, a desfasura ; 8. a face sii elegantI. 8 To be hard set, 1. a
pretuiasc, a da pret ; 9. a arata; stains de aproape ; 2. cerb, etc.
10. a alege, a numi ; 11. dr. de a nu sci unde da ca capul, a fi
fier : a jalona. To Set over, V. in!. la strlintorare sad la strinsoare,
1. - To Set to, a pune (pecetl). a fi la ananghe, a fi redus la ul-
To Set up, 1. a ridica ; 2. a fun- tima extremitate ; 3. fig.: a fi In-
da, a intemeia, a Infiinta; 3. a curcat. To be hard set for money,
capatui (pe cineva) ; 4. a ridica a fi intr'o mare strimtorare de
(la putere) ; a da autoritatea ; 5. banr, a fi foarte strimtorat.
a fixa, a stabili ; 6. a pune (un 2 SET, s. 1 asortiment, n. se-
semn de hotar, o momdie), etc.); 7. rie, co/ectiune, f. ; adunare, Im-
a scoate un VOA ; a face (gelleigie, preunare, f. - 2 servicia (pen tru
sgomot) ; 8. a inainta, a presenta ceaiii, etc.), n. - 3 garnitur, f.-
(o doctrimi, o peirere, etc.) ; 9. a 4 sireag, n. gateal, podoaba (de
da pret ; 10. a Imbogati. diamante), f. - 5 clasa. f. grup
2 to SET =set, vn. [pelf. iiptr. (de persoane), n. ; In. rii ceata,
Set] 1 soarele, astrele ; a apune, a gramadi, f. card, n. cica, coterie,
asfinti, a scpta. - 2 ding : a gac5, f. - 6 perechie (de dan-
scrisni (din). - 3 lichide : a se satorl), f. ; cadril, n. - 7 great. :
covisi, a se Inchiega ; fructe : a n. - 8 apus, asfintit, n.
lega. - 4 (from, din, de la) a scapatare, f. (de soare, etc.). -
pleca. - 5 yen. : a opri ; a 9 la joc : misa, f. - 10 par-
na (cu plaid, cu retea).- 6 greid.: tida de joc, f. - 11 contradant,
a planta, a sadi. - 7 (to, citre, cadril, n.-12 t. de ve'n.: oprirc, f.;
spre) a se Indrepta ; a duce (la). 13 cursa, piedica, f.; complot, n.
- 8 p.: a se pune, a incepe (sd 14 atac, n.- 15 fig. : asalt, n.
facd ceva). II To Set about, V. to navalii, f. II Loc. 1 A set of beads,
Set, va. To Set in, a incepe, a se matnii. A fine set of lee/h, ding"
pune la ; V. Point. To Set forth, frumosI. A set of false teeth, den-
a pleca. To Set forward, a pleca, tura fa.1,5.5. 5 A finer set of men,

www.dacoromanica.ro
 437
SET SET
cameni maI frumos,I. A set of wri- Setting-forth, proclamare, publi-
ters, o clas de scriitorI. A set of care. Selling-off, 1. plecare ; 2.
rascals, un card de ticalosl. 15 A gateal, podoaba. Setting-on, all-
set of wit, un asalt de spirit. tare, Intaritare, instigatiune, In-
s. 1 coboeire (a unui f.
SET-DOWN set'-datin{set,down) demn. Setting-out, 1. plecare; 2.
debut, inceput. Setting-up, stabi-
2 fig. : argument fat% replica, n. lire. Setting-dog, aline de vinci-
II Loc. 2 To give a set-down, a ioare : pointer, prepelicar.
rspunde verde. 1 to SETTLE =set'-fl (S. settan),
SET-OFF= of (set, off), s. 1 va. 1 a fixa, a hotario, a stabili.
ompensalie, despagubire, f. 2 2 a cipitui.-3 a deslusi. 4
gteal, podoaba, f. 3 lege : re-. a Imbrbta, a Intari, a hotirl.
conventiune, f. 5 a bate (peimintul), a indesa,
SET-OUT = atit (set; out), s. a comprima. 6 (upon, cuiva)
1 echipagia, n. ; lucru (Ircisurei, a face [o rental. 7 (upon) a lega
loaletcl, etc.) bine gatit sail Impo- (de) ; a Inlepeni (pe). 8 a se
dobit, n. 2 ospl, n. 3 de- depune (pe fundul vasului). 9 a
but, n. 4 afacere, daravere, f. domoli, a linisti, a potoli.-10 a
5 material, n. isprivi, a ticlui (o afacere). 11
SET-SCREW scra (set, screw), a regula (ceva) ; ram. : a regula,
ac surup de Impreunare, n. a potrivi, a incondeia (pe cineva).
SET-TO =tu (set, to), s. 1 scr.: 12 p.: a hotari. 13 a colonisa
asalt, n.-2 lupta, f.-3 ceart, gal- (o far(1). 14 lege : a Incheia (un
cea v, f.; fam.: (a se lua) de gura. cont); a plti (o datorie). II Loc.
SETACEOUS=si-W-0s, SET OUS 4 This argument settled him, ar-
=s1f-ts (L. seta), adj. peros. gumentul acesta l'a
SETNESS = set'-nes (set), s. 1 2 to SETTLE, vn. 1 a se depune
formalitate, regularitate, f. 2 (drojdia, etc.). 2 a se stabili
sirguinta, aiuola, struinl, f. (intr'o lard). 3 a se capatui.
3 Incptinare, Indrtnicie, f. 4 a se casatori.-- 5 p., fig.: a se
SETON =sr-tiin (L. seta), s. vet.: aseda. 6 (to, la, sit') a se pune
spat* ni. serios (la ceva, set' facet ceva).
SETTEE = set-ti' (set), s. cana- 7 a se aseda (pcIserile, etc.). 8
pea, f. 1.: a se rasa, a se coborI, a scade.
SETTER= set'-tr, s. 1 asedfitor, 9 a se domoli, a se linisti, a
mi. 2 &line de viruiloare: setter, se potoli. 10 (upon) a se hotri
prepelicar, m.-3 fig., p.: agent, (sa, pentru). 11 (with, Cu) a se
samsar, 4 mus. : compositor, Infelege, a se Invoi; a plti.
ni. I Loc. Setter-wort, hot. : spant. 12 pcimintul: a se lfisa, a se surpa.
SETTING= ting, s. 1 asedare, II Loc. 6 To settle down to work,
punere, f. V. to Set fi Set.-2 lega- a se pune serios la munch*. 9 To
tura (de mile, etc.), f.-3 asfintit, settle down into tranquillity, a se
n. apunere, scapatare, f. (de soare, 10 To settle on a way of
mar.: directiune, f. life, a alege o cariera, o profe-
hir. punere la loc (de bra f, etc.), siune.
1.-6 const.: Intrire (de tencuia- SETTLE = set'-t'l, s. 1 ban*
Id), f. Loc. 1 Selling in order, f. 2 scaunag, scunel, n. II Loc.
II

oranduire Setting -in , inceput. Settle-bed, pat care se indoiesce.

www.dacoromanica.ro
 438
SET SEV

SETTLED = t'ld, adj. 1 fix. Loc. 1 Charles the Seventh, Carol

stabil, stabilit. 2 hotrit. 3 al VII-lea. 2 On the seventh of
regulat. 4 calm, domolit, January, la 7 Ianuarie.
potolit. SEVENTHLY= II, adv. In rin-
SETTLEDNESS = nes, s. fizzi- dul al saptelea.
tate, stabilitate, f. SEVENTIETH = sevy - ti
SETTLEMENT = set'-t'l-mnt, s. adj. vis. al sapte4ecelea, a sapte-
1 stabilire, f.-2 stabilitate, f. slecea.
3 Impicare, Invoialk Intelegere, SEVENTY = sey'-5n-ti, adj. f i s.
f. 4 Colonisare, f. 5 colonic, 1 apte-slecI. 2 Septuaginta (cet
f. 6 punere In posesiune, f. fapte-Oeci de invatati greet), f. V.
7 regulare, rfuial (de socoteli), Septuagint.
f.; la bursd: lichidatie, f. 8 ca- 1 to SEVER= sev'-gr (Fr. sevrer),
patuialk cptuire, f.; cstorie, va. 1 in(. gen. (from, de): a des-
f. 9 viar aseslatii, f. 10 droj- prti. 2 a deslega. 3 lege : a
die, f. deposit, sediment, n. despr ti.
11 lege: constituire (de rentd), f.; 2 to SEVER, vn. 1 a face o des-
pensie, renta, f.; pl.: contract (de pirtire. 2 (between, 'hare) a deo-
cciscitorie), n. 12 domiciliii legal, sebi. 3 a se desprti. 4 a se
n. Loc. 12 To gain a settlement intredeschide.
(lo), a da un domieiliii legal (euiva). 1 SEVERAL= sev'-gr-iil, adj. ff
SETTLER = tlr, s. 1 colon, pron. nehotcirit : 1 diferit, deose-
colonist, m. 2 imigrant, m. bit. 2 mal multi, mal multe.
3 fig. fi fam. : isprav finalk f. 3 desprtit. 4 deosebit, distinct,
SETTLING = fling, s. V. Set- In deosebi. 5 respectiv. 11 Loc. 4
tlement. 1 stabilire, f. 2 Imp- Each several paper, fie-care hrtie
care, Intelegere, Invoialk f. 3 deosebit.
Mare, surpare, f. 4 drokiie, 2 * SEVERAL, s. 1 stare de des-
f. deposit, sediment, n. 5 * prfire, f. 2 Be-care in deosebI.
colon, colonist, 3 amnunt, n. 4 loe ingriidit,
SEVEN= sev'-v'n (S. seofon), adj . n. ograd, f. tare, n. 5 veniturf
fi s. apte. comunale, pminturIcomunale, pl.
SEVENFOLD= sev'-v'n-f5ld (, SEVERALLY = li, adv. 1 deo-
fold), adj. Inseptit, de 7 cod MAL sebit, fie-care In parte, in mod_
SEVENNIGHT nait, s. V. individual. 2 In diferite (deose-
Sennight. bite) felurI. ii Loc. 1 Jointly and
SEVENSCORE= sc5r (, score), severally (liable), in mod solidar.
adj. de sapte ori doug-decI, 140. SEVERALTY = ti, s. 1 stare
SEVENTEEN = tin', adj. sapte- de desprtire, f. 2 posesiune
spre-Oece. exclusivk f.
SEVENTEENH= tin% adj. 1 SEVERANCEsev' -6r-ns, s. des-
al s a pte-spre-slecelea (a Oecea). pirtire, f. ; impirtire, f.
2 sapte-spre-iece. II Loc.1 Lewis SEVERE = si-vIr' (L. severas),
the Seventeelh, Ludovic al XVII-lea. adj. 1 int. gen. (to, cu) : aspru,
2 On the seventeeth of Deceznber, sever, strasnic. 2 sever, mister.
la 17 Decembrie. 3 concis. 4 fig. (on, cu) rgutil-
SEVENTH = sev'-n9, adj. 1 al cios, sarcastic. 5 crud, nein-
saptelea, a saptea. 2 sapte. durat. 6 gray, mare, serios,

www.dacoromanica.ro
 439
SEV SHA

(gaturaiti, durere de cap, etc.). SEXAGENARY= i-nii-ri, adj.

7 aim& vreme : aspru, riguros. sexagenar.
II Loc. 2 With eye severe, cu o pri- SEXAGESIMAL = sece--gIes"-i-
vire severi. 4 How severe you are! mal (L. sexagesima), adj. care se
prea esci rutficios (sail sarcastic)! rapoart la numrul 60.
5 A most severe pain, o durere SEXED= secst, adj. de un sex.
crud. 6 A severe head-ache, o V. Sex.
mare durere de cap. SEXLESS = secs'-les, adj. fri
SEVERELY = li, adv. 1 cu as- sex.
prime, cu severitate, Cu strsni- SEXTANT = secs'-tnt (L. sex-
cie ; aspru. 2 crunt. 3 adnc, lan(ern), s. 1 instr. : sextant, n.
tare. 2 geom. : arc de 60 grade, n.
SEVERITY = si- s6- SEXTON= secsf-ttin (sacristan),
ver'-i-ti, s. 1 asprime, severitate, s. 1 paracliser, plrnar, Prcov-
strsnicie, f.-2 asprirne, rigoare, nic, m. 2 cioclu, gropar, m.
f. 3 putere (a unel duren), f. SEXTONSHIP = sip, s. sarcina
to SEW= s6 (S.simian), un. de paracliser, f.
a. 1 (on, pe) a coase. 2* a goli SEXTUPLE = secs' - (L.
(un helesteN. V. Sevvage. II Loc. 1 sextuplus), adj. Insesit, de sase
To sew up, 1. a coase, a coase din ori Wt.
noil ; 2. (in, In) a coase. SEXUAL = see-p..0, adj. sexual.
SEWAGE= s6'-idj (issue?), s. 1 V. Sex.
ape de scurgere, f. pl. 2 sistem to SHAB = sab (scabby), vn. a
de canale de scurgere, n. se arta meschin, a se purta ca
1 SEWER = siii'-6r (prin co- un calle. II Loc. To shab off, a o
rupfiune : sor), s. canal de scur- sterge In mod rusinos.
gere, conduct (pentru scurgerea SHABBILY = adv. 1
apelor subterane), n.; hazna, scur- prost, srccios, Cu hainele jer-
soare, f. pelite, roase. 2 cu meschine-
2 SEWER= s6'-gr (to sew), s. rie, calicesce.
custor, m. cusiitoreas, f. SHABBINESS = bi-nes, s. 1
3 SEWER = (Fr. * suiveur), stare jerpelit, roas hainelor),
s. majordom, m. srcie (de haine), f. 2 meschi-
SEWERAGESire-r-idj (prin co- nerie, calicie, f.
rup(iune s6r'-idj), s. 1 construe- SHABBY= bi, adj. 1 haind :
fiune de canale de scurgere saii jerpelit, roas ; imbrcleciminte :
de drenaghl (Intr'un oras), n. srficiicioas ; scirnav. 2 p. :
2 drenagiii, n. V. Sewage. prost, r Imbricat, jerpelit.
SEWING=s6i-ing, s. 1 cusut, n. 3 fig.: calic, meschin. 4 sal.-
2 custorie, cusiiturii, f. II Loc. nav, murdar.
Sewing-machine, masin de cusut. SHABRACH sab' - rac (Tur.
Sewing-needle, ac de cusut. V. (schaprak), s. abae, ara, f. ciol-
to Sew. tar, n.
SEX =secs (L. sexus), s. sex, n. SHACK = sac (?), s. 1 grunte
II Loc. The ( fair) sex, sexul frumos. ci4ut (de la spic.uri si r6mas pe
SEXAGENARIAN = secs- adj'-i- pcimint dizpci seceris), ni. i n.
n6"-ri-in (L. sexagenarios), s. se- 2 p.: haimana, f. derbedeii, hoi-
xageaar, m. nar, vagabond, m.

www.dacoromanica.ro
 440
SHA SHA

SHACKLE =sac'-e'l (S. mama), SHADOWY = i, adj.i umbrit.

s. 1 flare, lanturI, pl.-2 piedic, 2 intunecos, obseur.-3 fig,: tiple,
f. I Loc. 1 Hand-shackles, ctusi. figurat. 4 fig. : himeric, ideal.
to SHACKLE, va. 1 a pune in SHADY =sa'-di, adj. 1 umbrit.
lanturi, a incatusa. V. to Iron. 2 umbros. 3 la umbr. 4
2 fig.: a impiedica. la adapost (de soare).
SHAD=ad (S.), s. pesce: chep, SHAFT = saft (S. sceaft), s. 1
f. costres spinos, dard, sgeat, f. g fig. : inte-
SHADE= ski (S. scead), s. 1 inf. patura, f. 3 corp (de coloanci),
gen. : umbra, f. 2 umbrar, n. yid (de clopolni(d), n. 4 toc (de
3 pl. intuneric, n. intunecime, condeiii), n. 5 rud (de trsur),
f.-4 bc intunecos, n. retragere, hloab, uluba, f. ; oiste, f. 6
f.-5 cozoroc, n.-6 abajur, n. coad (de arma), f. bat, n. coad,
7 nuant, f.-8 pl. sticle colorate f. (de steag). 7 mec. : axa, osie,
(ale sextantulizi), pl.-9 fig.: ad- f. drug, m. fus, n. 8 mine:
post, n. protectiune, f.-10umbri put, n. gurii, f. 9 gaur de
(spirit, aparifie, fantomci, vedenie), sond, f. 10 pasere-rnusca, f.
f.; sufletele mortilor,p/.-11 tam.: Loc. 5 Shaft-horse, 1. cal de ulube ;
umhr, aparent, f. plc, n. 12 hlohar ; 2. cal rotas. 7 Horizontal
pl. licasul umlrelor, n. 13 pl. shaft, main shaft, fus. 8 To sink
carciumi, pivnita, f. a shaft, a spa un put. Downcast
to SHADE, va. 1 a umbri. 2 shaft, upcast shaft, pu t de aerisire
a acopen, a ascunde ; a intuneca. la coborit, pu t de aerisire la suit.
3 a adposti. 4 a nuanta. SHAFTED = saftf-ed, adj. cu
SHADELESS=sed'-les, adj. lipsit coada, cu bat.
de umbra. 1 SHAG= sag (S. sceacga), s. 1
SHADING= ing, s. 1 umbrire, par, par aspru, n. 2 plus, n.
f.-2 nuantare, f. 3 nuante, pl. plisa, f. 3 tutun, n. 4 pasere :
SHADOW = sad'-, s. 1 in(. gen., cormoran, corb de mare, m.
prop. si fig:: umbra, f. 2 intu- 2 SHAG, adj. paros. II Loc. Shag-
neric, n. intuneeime, f. 3 fig.: haired,r6ii pieptenat.Sliag-tobacco,
obscuritate, viat obscura, retra- tutun (de calitalea a doua).
gere, f 4* umbrar, loe umbrit. to SHAG, va. 1 (with) a sbirli.
to SHADOW, va. 1 a umbri.-2 2 a face nodoros. 3 a de-
a adaposti. 3 a intuneca. 4 a forma, a schimonosi.
ascunde.-5 a nuanta. 6 a schita. SHAGGEDNESS = sag'-ghed-nes,
7 a inchipui, a figura, a repre- SHAGGINESS= ghi-nes, s. as-
senta. II Loc. 7 To shadow forth, prime, f.
Lo shadow out, 1. a figura, a re- SHAGGY = ghi, SHAGGED .=
presenta ; 2. a arta. sagd, adj. 1 paros. 2 cu perul
SHADOWINESS = i-nes, s. 1 sbirlit. 3 presrat en copacl. II
ohscuritate, intunecime, naturii Loc. Shaggy-rock, stancii ascutith.
umbrit, f.-2 fig. : lips de trai- SHAGREEN=sa-grin' (P. sagri),
nicie, natur himeric, f. s. piele brobonat de catir (sari
SHADOWING--ing, s. V. Shading. de magar), piele creata, f.
SHADOWLESS = les, adj. 1 to SHAGREEN, va. a brobona
fr umbra. 2 care vi-a perdut (o piele).
umbra. SHAH=sii (P.), s. sah,

www.dacoromanica.ro
 441
SHA SHA

to SHAKE=s6c (S. sceacan), SHAKO = ser-co (L. polonezfi :

va. [perf. Shook ; ptr. Shaken] 1 czako), s. ak6, n.
a cltina, a scutura, a sgudui. SHAKY= s'-chi (shake), adj. 1
2 a scutura, a da, a cltina (din lemn : plin de crfipturi. 2 p.,
cap). 3 a sdruncina, a turbura. seindlate : sdruncinat. 3 slab de
4 fig. : a sgudui. 5 fig. : a picioare.
intimida, a speria. 6 (from, de SHALE= sfil (S. scel), s. 1 coajfi.
pe) a rfisturna, a trfinti (jos). (de midi), f. ; coaja, ghioac, f.
7 fig. (from, de) a se desface. 2 schist (sist) argilos, n. ; argil
8 mus. : a cadet*. II Loc. 1 To schistoasfi (sistoasa), f.
shake hands with, 1. a stringe to SHALE, va. a desghioca, a
mfina cuiva ; 2. fig. : a's1 lua adio desfca. V. to Shell.
de la ; 3. a se invoi cu. II To Shake 1 SHALL =sal (S. sceal), v. afut.
down, a trfinti jos. To Shake in, 1 semnul ViitoruluI. 2 ca o in-
a baga Iniuntru. To Shake off, 1. trebare : semnul ViitoruluI ; cede-
a scutura, a scoate ; 2. a sgudui o-datei vrel (voill) ca ? tre-
(jugul) ; 3. a se desbfira de, a se hue sfi... ? 3 a trebui. II Loc. 1
desface de. To Shake out, 1. a face I shall speak first, o s vorbesc
s'a cadi, a face s iasfi ; 2 (of, de sail \mitt vorbi cel d'antiiii. You
la) a smulge. To Shake up, a clfitina. shall be..., ve! (yeti) fi... He shall
2 to SHAKE, mt. [per!. Shook ; be..., el va fi... 2 Shall I open the
ptr. Shaken] 1 a se cltina. 2 door ? vrel ca s deschid usa?
din cap: a se cltina. 3 a tre- Shall the others remain here? tre-
mura. 4 (with, de) a fi sguduit hue ca cei-l'alt1 sa r'manii aid ?
(de frig, etc.). 5 a se sdruncina. 3 He shall do it to-morrow, o
SHAKE = sIe ff. 1 scoturatura, (trebue) faci
sdruncinaturfi, sguduittul, f. 2 SH tiLL, s. ton imperios sari
2 stringere (de miincl), f..3 era- poruncitor, n.
tinatur (din cap), f. 4 crfipii- SHALLOP = sal'-15p (Fr. cha-
tur (in lemn), f. 5 pl. frigurI loupe), s. salupi, bar* f.
intermitente, pl. 6 mus.: ca- SHALLOT = sal/-15t (Fr. chalote),
dent, f. 7 doagfi, f. Loc. 3
II s. ceap frantuzeasca, f.
117/h a shake of the head, and, 1 SHALLOW= saF-16 (S. scgife),
cltin'and sail scuturand din cap. adj. 1 nu prea adnc. 2 fig. :
Shake-down, pat improvisat, pat superficial, usurel. 3 cap, jade-
portativ (de tabrfi). Shake-fork,
catei : Ingust(fi). 4 p. : slab de
furcfi. minte, mrginit, prost. 11 Loc. 1
SHAKEN= sfif-en, ptr. de la to The water is shallow here, apa nu
Shake. e prea adfinca aicl. 3 Shallow-
SHAKER ch'r, s. 1 care brained ( - headed, - paled), mr-
clatin, scutura.-2 pl.,sectei relig.: ginit la minte, cap ingust.
tremurtorl, pl. 2 SHALLOW, s. 1 loc care nu e
SHAKESPEARIAN= sEc-spr-ri-fin prea adnc, n. 2 stnca, f.
adj . lul Shake -
(Shakespeare), SHALLOWLY = Ji, adv. 1 la o
speare, shakespearian. mica adfincime. 2 fig. : Ara so-
SHAKING= ching, s. 1 scutu- coteal, farfi reflexiune, fir mod
rare, sdruncinare, clfitinare, f. nechibzuit.
2 tremurare, f. 3 miscare, f. SHALLOWNESS= nes, s. 1

www.dacoromanica.ro
 442
SHA SHA

mici adancime, f. 2 fig.: fleac, rusine, a face de call ; a (marl,

moft, n. naturi superficiai, f. a mina. 2 a batjocori, a face
3 ingustime (de nlinte), fire mArgi- de batjocuri.
niti, f. 2 to SHAME, vn. (to, de, sh)
SHALT = salt, 2-a p. s. de la a-i fi rusine ; a se ruina.
Shall. SHAMEFACED = sEin'-fEst (sha-
SHALY = sk'-li, adj. schistos, me, face), adj. rusinat, rusinos,
vistos. V. Shale. SHAMEFACEDLY= 1i, adv, ru-
1 to SHAM= sam (Gal. siom), va. sinos, Cu sfiali.
1 a Insela, a pcli, a trage pe SHAMEFACEDNESS = nes, s.
sfoar. 2 (upon, pe cineva) a rusine, sfial, f.
face si creadi. 3 a se face, a SHAMEFUL = sEm'-ful, adj. 1
se preface 6, a simula. rusinos, mirs,av. 2 necinstit.
2 to SHAM, vn. a se preface, a SHAMEFULLY = 1i, adv. ru-
umbla cu smecherii. sinos.
1 SHAM, s. prefacere, f. SHAMEFULNESS = nes, s. ru-
2 SHAM, adj. 1 pre-dent, simu- sine, f.
lat, fals. 2 factice. II Loc. 1 Sham- SHAMELESS= Em'-les, adj. ne-
fight, 1. lupt simulath ; 2. simu- rusinat, ,neobrlizat.
lacru de resbel (la manevre). A SHAMELESSLY= 1i, adv. firi
sham head-ache, o durere de cap rusine, Cu nerusinare.
de porunceali. SHAMELESSNESS = nes, s. ne-
to SHAMBLE = sam'-b'l (scam- rusinare, neobrfizare, obrliznicie, f.
ble), on. falond a umbla SHAMMER = sami-m'r (sham),
siind picioarele. s. care se face, se preface ; im-
SHAMBLE, s. 1 tirsiituri de postor, m.
pasl, f. pas tIrltor, m. 2 punct SHAMMY= mi (Fr. chamois),
de oprire (intr'un pa( de mind), n. s. piele de caprd neaged, f.
SHAMBLES=am'-blz (S. sca- to SHAMPOO= sam-pfif (In.), va.
mel), s. pl. 1 scaune de micelar, 1 a mash, a frictiona, a trage.
pl. 2 abatoriii, n. Were, za- 2 a face o frictiune (la cap), a
hana, f. spila (capul).
SHAMBLING = vam'-bling (to SHAMPOOING= ing, s. 1 ma-
shamble),1 s. pas firitor si greoiii, sagi, tras, n.-2 frictiune (la cap),
m. 2 adj. tirltor, greoifi ; p. : f. spilat (de cap), n.
cu un pas greoiii. SHAMROCK = sam'- roc (Ir.), s.
SHAME = :Am (S. scama), s. 1 bot. : trifoifi (emblemcl nalionalei
inf. gen. : rusine, f. 2 ocarli, a Mandel), m.
mirsivie, f. 3 desonoare, f. 4 SHANDRYDAN=san'-dre-dan(?),
pudoare, smerenie a cinstel, f. s. corabie vamal, f.
5 fam.: rusine, f. Ii Loc. 1 To be SHANK= sane (S. sceanca), s. 1
lost to all sense of shame, a nu gamba, f. picior, n. 2 tibia, f.
mal avea nick' un fel de rusine. fluerul picioruluI, turloi, n. 3
To put to shame, a face de ru- tulpini, f. trunchiti, n.-4 burlan
sine. 2 A shame to his family. (de cos), n. II Loc. 1 Long-shanks,
rusinea (ocara) familieI sale. 5 cu picioarele lungI.
it's a shame, e rusine. SHANTEE, SHANTY =san'-ti (?),
1 to SHAME, va. 1 a face de s. cola* f.

www.dacoromanica.ro
 443
SHA SHA

1. to SHAPE = si.lp (S. scyppan), 4 fig. : a imprtasi cu, a lua

va. 1 a face,"a forma, a hiera la parte la, a participa la.
strung. 2 (from, out of, In, din) 2 to SHARE, vn. 1 (in) a im-
a croi.-3 a regula.-4 a indrepta part!, a lua parte (la). 2 a par-
(pafil set); mar. : a comanda, a ticipa (la). II Loc. 1 To share like
indica (drumlin. 5 a crea, a's1 brothers, a Imprti ca fray. To
inchipui. II Loc. 1 To shape itself, share and share alike, a Impfirti
a lua o forma. de o potriva.
2 to SHAPE, vn. (with) a cuveni SHARE, s. 1 inf. gen. : parte,
(cuiva), a se potrivi (cu). f. 2 portiune, f. 3 fin., corn.:
SHAPE, s. 1 forma, figurii, f. actiune, f. 4 brzdar, fierul
2 fantom, nluci, stafie, vedenie, (plugulun, fierul cel lat (al plu-
f.-3 infatisare, tale, f. 4 chip, gulun, n. 11 Loc. 1 On shares, cti
fason tal lucrurilor), n. 5 idee, parti egale. To take a share in,
f. model, n. a lua parte la, a participa la, a
SHAPED = sEpt, SHAPEN = sEf- impartasi. 3 Railway shares, ac-
p'n, ptr. fi adj. V. to Shape. 1 lima de drum de fier. V. Preference.
fcut, format, croft, in forma de, Share-broker, agent de schimb.
cu forma de. 2 cu talia. 3 cu Share-holder, actionar. Share-own-
o Infatuare. ri Loc. 2 Finely-shaped, er, 1. co-proprietar; 2. actionar.
cu o tale fin. 3 To be well- (ill-) Share-list, 1. cursul burseI; 2. sub-
shaped, a avea o bun (o rea) scriptiuni. 4 Share-beam, cutit,.
inflisare. fierul (cel) lung (al plugulun.
SHAPELESS = -les , adj. 1 SHARER = sErf-6r, s. care la parte-
frft forma. 2 diform, inform, la impiirtiiseal.
pocit, slut. SHARK= siirc (S. secare), s. 1 re-
SHAPELESSNESS= les-nes, s. chin, m. 2 fig.: escroc, punga,
1 lips de forma, f.-2 stare in- papugitl, m.-3 om de lege rapace,
forma, f. m. 3 escrocherie, pungsie, f.
SHAPELINESS = li-nes, s. si- to SHARK, on. 1 a triti din es-
metrie (de formen, frumusete (de crocheril. 2 a lingri. II Loc. To
forma), f. shark up, a ridica, a stringe.
SHAPELY = li, adj. frumos, SHARKING= siirc'-ing, 1 s. es-
bine facut, de o mare simetrie crocherie, pungsie, f. 2 adj.
de forma. lacom de haul, nestios, rapace.
SHAPESMITH = smie (shape, 1 SHARP =sfirp (S. scearp), ad j.
smith), s. ortopedist, m. 1 ascutit, titiator, tiecios, taios.
SHARD = srd (S. sceard), s. ciob, 2 cu virful ascutit. 3 fig., p. :
hrb (de oalei, de sticlei, etc.), n. ascutit la minte, destept, dibaciii,
2 elitru, n. ; pr, ext. : aripa fin, iscusit. 4 violS. 5 fig.,
(de ceireibuO, f. 3 strimtoare p. : iret. 6 fig., 1. : ingenios,
(bra( de mare), f. 4 sprturii patrunOtor, subtil. 7 privire:
(intr'un gard, un zid), f. ptrundtoare.-8 lumina': vie.
1 to SHARE =r (S. secar), va. 9 sunet, strigeit, voce: ascutit.
1 [among, between, intre ; into, 10 acru, ardeiat, piperat. 11
In] a imparti. 2 a'sI imprti. aer, frig, vent : aspru, patrun-
3 (with, cuiva) a impart:4i, a Otor. 12 fig. acerb, inasprit,
spune, a face cunoscut (ceva cuiva). Intepator.-13 fig. : crud, crunt,

www.dacoromanica.ro
 - 444
SHA SHA

nemllos.-14 fig.: violent, mare ; croe, punga, cavaler de Indus-

acut. 15 tehn.: tare. 16 fatei, trie, m.
etc. : slab. slbit. 17 mus.: as- SHARPLY= li, adv. 1 ca sa
cutit. 18 in comp., V. Loc II taie bine. 2 cu \Tidal aseutit.
Loc. 1 Sharp knife, cutit talcs. 5 3 fig. : eu desteptaciane, cu
Sharp as a needle, fig. : iret deiscusint, cu istetime, cu spirit.
frunte. Sharp at a bargain, care 4 fig. : in mod ingenios. 5
scie s tirguiesel. 7 To keep a cu o privire p'trundkoare ; cu
sharp eye on, a supraveghia (pe), bagare de seami.-6 repede, iute.
a liege bine de seam& 12 In a 7 in mod picant, intepator. 8
sharp tone, eu o voce cu un gust ecru, picant. 9 as-
17 Sharp-cornered, cu unghii as- pru, cu asprime. 10 fig.: verde ;
eutite. Sharp-pointed, eu virful ca eentate. 11 cu vigoare. -- 12
ascutit. Sharp-provided, repede, in mod violent, ea mare putere.
iute. Sharp-set, 1. flamand ; vo- SHARPNESS = nes, s. 1 cali-
race ; 2. lacom (de) ; 3. strim- tate a luerului ascutit, care taie
tore t (in lipscl de bani). Sharp- bine, f. 2 via ascutit, n. 3
shooter. , 1. mil. : tiralior ; 2. virf, n. 4 fig.: destepteciune,
bun trgetor, bun puscas. Sharp- inteligent, patrundere, perspica-
sighted, 1. ea vederea ptrund- citate, f. spirit, n. 5 iscusinta,
toare ; 2. fig .: iscusit, istet, pers- istetime, sagacitate, f. 6 sub-
pieace, ager la minte, ascutit la tilitate, f. 7 patrundere la pri-
minte. Sharp-tasted, acra, piga- virei), f.; bigare de seam& f. vi-
tor. Sharp-toothed, eu dintil as- vacitate, vioiciune, f. 9 putere
cutiti. Sharp-witted, agerla minte, (a sunetului), f. sunet aseutit,
minte Eiger& sunet discordant, n. 10 aeri-
2 SHARP = giirp, s. 1 sunet as- me, f. gust piscator, picant, n.
cutit, n. 2 mus. : diez, n. 3 11 asprime (a vremei), inten-
spadi lung& f. sitate (a frigului), f. frig ptrun-
3 SHARP, adv. 1 iute, repede. dtor (a uentului), n. 12 erne.-
2 precis, hotarit. fi Loc. 1 Look raciune, infispreala, f. 13 fig.:
sharp, grbesce-te, grabiti-vg. 2 rigoare, f. 14 fig.: putere mare,
At 6 sharp, la sase precis. violenta (a durerei, etc.), f.
to SHARP, va. 1 a ascuti, a da 1 to SHATTER = sat'-tr (O.
la tocila. 2 nuts. : a pune die- schateren), va. la sferima a spa rge
zurT, a ridica o nota 3 un. a In bitchy. 2 fig.: a sdruncina.
escroca, a pungasi. 3 a sminti. Loc. 3 A man
II

1 to SHARPEN = sa'rp'-n, va. shattered in intellect ,un om ca-

1 a ascuti, a da la tocila. 2 fig.: ria if lipsesce o doaga,
a Mita, a excita, a degtepta; fam.: 2 to SHATTER, vn. a se sffi -
a desghieta (la cap).-3 a marl. lima, a se sparge in bucati.
4 a Inaspri. 5 mus.: a pane die- SHATTER, s. frnturi, spiir-
zuri, a ridica o nota.-6 a ame- tar& f. fragment, n. II Loc. Shat-
ninta (Cu priuirea). ter-brain (-brained,-pated), canna
2 to SHARPEN, un. 1 a se face Ii lipsesce o doaga, descreerat,
mai ascutit. 2 fig. : a se face desmetic, hop-de-o-parte, ticnit.
mai iute. SHATTERY= i, adj. care se
SHARPER = r, s. 1 es- sparge usor.

www.dacoromanica.ro
 445
SHA SHE

1. to SHAVE = sEv (S. scafan), SHE= si (S. seo), pron. pers. 1 ea,
va. [pert: Shaved; ptr. Shaved, dinsa, f. 2 femeie, f. 3 fe-
* Shaven] 1 in(. gen. : a rade meiuscil (anizn.), f. II Loc. 2 She-
(barba, Wulf. 2 a se rade.-3 man, om femeietic. 3 She-bear,
a da tonsura.-4 a tkia, a tunde. she-fox, she-wolf, etc., ursoalea,
fig.: a atinge usor, a trece vulpoaic, lupoaie, etc.
lang. 6 a tala in fell!. 7a SHEAF=sif (S. sceaf), s. [pl.
da la dutitoaie. 8 fig.: a rade, Sheaves= sivz] 1 legitura, f. ma-
a jumuli, a jfui. Il Loc. To shave nunchiii, n. snop, m. (de gra' ,
off, a taia. etc.). 2 leghtura, f. manunchia,
2 to SHAVE, vn. 1 a se rade. n. (de seigeti, etc.). 3 rodan, n.
2 a tia bine. 3 fig. : a ti de virtelnit, f. (de scripete). ii Loc. 1
o sgarcenie grozav, cumplit. To bind in sheaves, a snopi,
4 a sconta (polite, etc.) cu do- lega in snopi.
band camatareasca. to SHEAF, vn. a snopi, a face
SHAVE, s. 1 radere, f. un ras, snopf.
n. 2 cutitoaie, cioplitoare, f. SHEAFY=sir-i, adj. 1 de snopi.
Loc. 1 You have had a near shave 2 in forma de snopr.
of it, al seal:oat ieftin, al scapat ca to SHEAL =sil (shell), va. a des-
din gura lupului, ai scapat ea prin ghioca, a desfaca.
urechile aculul. SHEALING= s. colib.
SHAVELING = s. ca- (de ciobazt), f. borcleki, n.
lugar, m. to SHEARsir (S. sceran), va.
SHAVEN=sii'-vn, ptr. de la to [per f. Sheared=sird ; ptr. Shorn,.
Shave. Sheared] 1 a tunde (oile). 2a
SHAVER = sihr'-r, s. 1 brbier, tunde, a taia scurt. 3 fig. (of,
ni. 2 tingaii, 3 fig.: pi- de) : a despuia ; a WWI, a ju-
Ocher, smecher, siret, m. 4 ca- muli.
matar, in. SHEAR, s. 1 V. Shears. 2 tuns,
SHAVING= ing, s. 1 radere, n. tunsoare, f. 3 V. Sheer.
f. ras, n. 2 talas, n. surcea, SHEARER = sie-6r,*SHEARMAN
f.; curatitura, f. ii Loc. 1 Shaving = man, s. 1 acel care tunde
done here, aici se rade barba. Shav- (oile, etc.), m.-2 * secerator, co-
ing-basin, lighean pcntru barba. sa, ni.
Shaving-brush, parnatuf sa perie SHEARING= ing, s. 1 tuns,
de barb. Shaving-soap, s pun p en- n. tunsoare, f. 2 pl. : tundere
tru ras. 2 To a shaving, (in mod) (a postavului), f.
desavirsit, perfect. SHEARS=sTrz, s. pl. 1 foarfece
SHAW = so (?), s. pdure de marl, pl. 2 aripi, pl.
lunca, f. SHEAT -FISH = (sheaf,
SHAWFOWL = so'-faill (show, fish), s. pesce : somn, m.
fowl), s. pasere (de lemn sail de SHEATH = sifi (S. scaeth), s. 1
carton) servind de tinta, f. teaca, f. toc, n. (de spadd, de
SHAWL=sol (Ar. ached), s. sal, pumnal, de culit, de foarfece, etc.).
n. boecea, f. 2 bot. : teaca, f. 3 elitru (de
SHAWM=som (Ger. schalmeie), aripe de insecte), n.
s. 1 caval, cobuz, re, trisca, f. to SHEATHE=si:, va. 1 a baga
2 mus : hoboe, cornet, n. in teaci. 2 fig. (in) a Inehide

www.dacoromanica.ro
 446
SHE SH.E

(In), a acopen i (Cu). 3 fig. (in, trie : vita lanoasa, f. 5 mesina,

In), a baga, a cufunda. 4 a f. ii Loc. Sheep-berry, &Alin. Sheep-
pune o teaci la. .5 fig. : a's1 cot (-fold,-pen), stank Sheep-
potoli (nerdbdarea). 6 mar. : a hook, botad, carlig, toiag, cata.
-ciiptusi (o corabie). H Loc. 1 To Sheep-leather, mesina. Sheep-lifter,
sheathe the sword, a baga sabia hot de of. Sheep-like, care se tine
In teach'. dupii alti ca oile. Sheep-market,
SHEATHING= sn'-ing, s. mar.: targ de of. Sheep-master, crescetor
captuseala, captusire, f. de oI. Sheep-pelt, cojoc. Sheep-
SHEATHLESS = siO-les, adj. fail beard, hot. barba caprel, barba
tea* fail toe, tapulul. Sheep's eye, 1. ()chill de
SHEATHY= i, adj. In form oaie; 2. priviresfioasa; 3. ochiada,
de teack de toc. ochi dulcl. To cast a sheep's eye
SHEAVE = sly (sheaf), s. rodan glance on, a privi cu ochi dulel la.
(de scripete), n. Loc. A sheaved Sheep's head, fig.: oaie, easaund,
II

hat, o plrie de pale. prostanac. Sheep-shearer, caretun-

SHEAVES = sIvz, s. pl. de la de oile. Sheep-shearing, tunsul
Sheaf si de la SheaVe. oilor. Sheep-skin, 1. piele de oaie;
1 to SHED = sed (S. scedan), va. 2. mesin. Sheep-stealer, steal-
pert'. i ptr. Shed] 1 int. gen.: a ing, hot, hotie de of. Sheep's wool,
versa, a turna. 2 fig.: a I'm- lan de ocie. Sheep-walk, pasune,
prastia, a respindi. 3 a se des- bateliste.
foja, a se destrunzi. 4 a pierde, SHEEPISH= sIp'-i, adj. 1 sfd-
II Loc. 3 The trees shed their leaves, cios, sfiios, rusinos, neghiob. - 2
copacii Is)" pierd frunzele. plouat, oprit. Loc. 2 Sheepish
II

2 to SHED, vn. [Ptr. fi per f. look, aer plouat.

Shed] 1 a se desfoia, a se des- SHEEPISHLY = 11, adv. 1 sfli-
frunzi, a's1 pierde frunzele. 2 a dos, cu siiala. 2 cu un aer
.napirli. 3 griii, etc.: a se des- plouat.
ghioca, a se desfaca. SHEEPISHNESS = nes, s. 1
SHED = sed (S. scead) s. 1 so- sfiala neghioabi, siliciune, f. 2
"iron, n. sandrama, f. 2 coliba, aer plouat, n.
f. bordeia, n. SHEEPY= sip'-i, adj. de oaie.
SHE'D = id, peniru She had, 1 SHEER = sir (S. scir), adj. 1*
She would. limpede. 2 curat, adeverat. 3
SHEDDER = sed'-der (shed), s. extrem, dus la execs.
care vars. V. Blood. 2 SHEER, SHEERLY =
SHEDDING= ding, s. 1 ver- adv. 1 curat.-2 cu totul, de tot.
sare, etc., f. 2 napirlire, f. 3 drept. 4 de-o-data.
1 SHEEN= sin, SHEENY = i (S. to SHEER, vn. 1 a se indeparta,
sciene), adj. strilucitor. a se shate, a devia. 2 mar.: a
2 SHEEN, s. 1 stralucire, f. se InvIrti. Loc. To sheer close
II

2 costum stralucitor, n. aboard of, a aborda. To sheer off,

SHEEP=.ep, * sip (S. sceap), s. 1 mar.: a fugi ; 2. fig.: a o stcrge
primesce s la plur] 1 berbec, binisor.
m. oak, f.. 2 fig., int. red: oaie I SHEET = it (S. scyle), s. 1
(ca prostie), f.-3 int. relig.: oaia cearceaf, n. 2 coala, foaie (de
Domnulul, f. 4 agric., indus- hdrlie), f. 3 pl.: fete, pagine, pl.;

www.dacoromanica.ro
 447
SHE SHE

foaie, f. jurnal, slier, n. 4 foaie 8 artil. : bombi, f. obuz, n.

(de metal), f. 5 strat, n. 6 9 brandeburg, n. 10 lingua
mar., in giumcl : betie, f. II Loc. 3 (in forma de scoiccI), f. II Loc. 2
The following sheets, fetele (pa- Shell-fish (s. pi pl.), crustacee,
ginele) urmtoare. 4 Sheet-iron, molusc. 9 Howitzer shell, obuz.
tabla de fier. 5 Sheet-lightning, to SHELL, va. 1 a desfca, a
fulgen l de caldurit. 6 To be a sheet desghioca.-2 a smicura, a struji.
or so, lo be three sheets in the wind, 3 a bombarda (un ora), a bate
a fi ametit de butura, a fi afu- cu obuzurl. Loc. To shell out,
II

mat de vin, a fi piscat la limba, fam. : a plati, a se executa.

a fi cant, a fi beat. SHELLFUL=seF-ful, s. lingua
2 SHEET = it (Fr. coute), s. punk f.
mar. : funie (legalci de colturile SHELLY= 1i, adj. 1 de scoica,
inferioare ale pit' nzelor), f. II Loc. de coaja, etc.-2 bogat in scoice.
Sheet-anchor, 1. ancora cea mai SHELTER =seF-tr (S. scgid?),
mare ; 2. fig.: singurulmijloc de s. [from, contra ; to, pentru] a-
scapare. Sheet-cable, cabin cel dpost, asil, n.; refugiiir n. ocro-
mare. tire, protectie, f. II Loc. To take
to SHEET vit, va. 1 a pune into shelter, 1. a pune la adapost,
cearceafurI la.-2 a invli cu un a adiposti ; 2. a primi (in casa
giulgiii. 3 fig. : a acopen. sa). Under the shelter of, la adi-
SHEETING = sit'-ing, s. 1 panza postul..., sub ocrotirea... To take
pentru cearceafurl, f. ; cearcea- shelter, a se adaposti.
furl, pl. 2 constr.: blindagiu, n. I to SHELTER, va. 1 (from,
SHEIK = sic (Ar. scheikh), s. contra ; under, sub) a adaposti.
seik, m. 2 fig. : a ocroti. 3 a primi
SHEKEL secf-al (Ev.), s. si- (pe cineua in casa sa). 4 fig. :
clu, m. a ascundc. II Loc. 1 Sheltered by,
SHELDRAKE = ser- drEc , SHEL- adpostit de.
DUCK = d ec (shell, drake, duck), 2 to SHELTER, vn. 1 a se a-
s. relit slbatica, f. daposti. 2 a da un adipost.
SHELF= self (S. scglfe), s. [Pl. SHELTERER = r, s. (of) care
Shelves= selvz] 1 raft, n. da un adpost, care primesce
scandur, tablit, f. 2 mar.: casa sa).
stall* f. loc unde e apa joasa, SHELTERLESS= les, adj. fara
n. I' Loc. 1 To lay on the shelf, adapost.
1. a pune sail a asesla pe raft; 2. SHELTIE=seF-ti, s. poney (cli-
fig, a pune de o parte, a neglija, lus) din 8etlanda, m.
a negriji ; 3. fig. a privi ca prea to SHELVE= selv (S. scglfe), un.
batrank ca s se mrite. 1 a fi inclinat. 2 a stringe, a
SHELFY=selff-i, adj. 1. stncos. pune pe un raft. 3 fig. : a ne-
2 plin cu band de nisip. glija, a negriji.
SHELL = s el (S. scel), s. 1 scoica, SHELVING= selv'-ing, adj. in-
f. 2 coaja, ghioac, pasta, f. clinat.
3 pastaie, pstare, f. 4 scoarfa 2 SHELVING, s. 1 stanch', f.
fa peimntulul), f. 5 cosciug, 2 loc unde e apa joas, n.
n. 6 nius.: lira, f. laut, f. SHELVY = i, adj. V. Shelfy.
7 fig. : scoart, f. exterior, n. SHEMITIC = s-mitf-ic (Shem),

www.dacoromanica.ro
 448
SHE SHI

adj. semitic. II Loc. Anti-shemilic, 1 to SHIFT = gift (S. scyftan), vn.

anti-semitic. 1 a'si schimba locul, a schimba.
* to SHEND= send (S. seendan), 2 vntul : a sari, a schimba. 3
va. perf. ci ptr. Shent] 1 a dojeni, fig. : a se modifica, a se schimba.
a mustra. 2 a viitilina ; a ne- -- 4 a se primeni. 5 fig.: a iesi
cinsti, a desonora. 3 a pedepsi. din incurcaturi, a g' si expediente,
4 a maltrata. 5 a jfifui, a mijloace. 6 * a unelti, a urzi.
prada ; fig. : a ruina. 6 * a II Loc. 1 To shift away, a se in-
apra, a ocroti. depfirta. 5 To shift for one's self,
SHEPHERD = sep'-erd (S. sceap, a iesi din incurcatur.
hyrde), sm. 1 cioban, 'Astor, peen- 2 to SHIFT, va. 1 a schimba.
rar, ni. 2 pastor sufletesc, m. Loc. 2 a primeni. 3 a muta. 4 la
1 Shepherd-boy, cioblinas. Shep- joc : a umbla cu soalda. 5*a
herd-girl (- lass), cio bin cut h. Shep- nape de. II Loc. 1 7'o shift about,
herd's crook, botfia, crlig, caffi, a schimba directiunea cu totul.
toiag (de cioban). Shepherd's club, To shift off, 1. a amine ; 2. a se
bot.: luminrica Domnului, burn- desbara de, a scfipa de. 2 To shift
coada lupulul. Shepherd's a shirt, a's1 primeni cfimasa. 3 *
rod (staff), bot.: scaid voinicese. To shift his being, a se muta.
SHEPHERDESS es, sf. cio- SHIFT, s. 1 schimbare, f. 2
ban* f. expedient, mijloc, n. 3 int. ail:
SHEPHERDLY = 1i, adv, de chichilii, f. clenciii, subterfugia,
cioban. pretext, iretlic, n. 4 climasa
SHERBET = serf-bet (P. sharbal), (de femeie), f. 5 oi de lucru (la
s. sorbet, n. mine), f. 6 mar. : sariturfi,
SHERD= serd, s. V. Shard. schimbare (a ventului), f. II Loc. 2
SHERIFF = see-if (S. scir, gerefa), To make a shift (to), a gasi mij-
s. serif, m. locul (de, sa). To make a shift
SHERRY= ser'-ri (Xeres), s. yin with, a se mullumi cu ; a iesi din
de Xeres, n. incurchtura. T'o be driven (sail re-
to SHEW=s5, va. [perf. Shewed; duced) lo shifts, to be put to shifts
ptr. Shewed, Shewn] V. to Show. for il, a ajunge sa recurg la ex-
SHIBBOLETH= sib' -136-1e0 (Eb.), pediente. To be driven to one's
s. 1 sibolet, n. 2 fig. : mehen- last shifts a nu sci unde d en
n. capul, a fi redus la ultima extre-
to SHIE=saI, vn. V. to Shy. mitate, a fi la ananghe.
SHIELD= slid (S. scyld), s. 1 SHIFTER = sift'-er, s. 1 care
scut, n. pavaza, f. 2 mit. : schimbi. 2 fig. : pisicher, siret,
scutul Minerva, n. 3 smecher, m. 3 mar. : ajutor la
fig. : scut, n. ocrotire, f. buchtfirie, m.
to SHIELD, va. 1 a acopen i cu 1 SHIFTING= ing, s. 1 schim-
scutul sed. 2 fig. (from) : a ada- bare, f. 2 chichita, f. siretlic,
posti (contra), a pune la adapos- artificiii, clencia, subterfugia, n.
tul..., a apara (de). II Loc. To shield 2 SHIFTING, adj.lschimbtor.
one's self from, a se apfira de. To 2 nisip, etc.: fugator.
shield the cold, a se apfira de frig. SHIFTLESS = les, adj. 1 fail
SHIELDLESS=sild'-les, adj. MI mijloace, fitra energie.-2 I.: fara
apirare. nidejde.

www.dacoromanica.ro
 449
gHI SHI

SHILLING=sil'-ling (S. scilling), (-owner), armator. Ship-load, In-

s. siling (1 l. 25 b.), M. cfircatura unei corabiI. Ship's hus-
SHILL-I-SHALL-I = band, armator, director. Ship's
SHILLY-SHALLY = sil'-i-sal'-i wake, carare (dira) ce Iasi o co-
(S. semi), adv. in mod sovelnie, rabie pe 110. SItip-gard, aantier
In mod sovaitor ; nehotfirit, ne- de constructiunI navale.
dumerit ; ne-sciind ce sit hota- 1 to SHIP, va. 1 a Imbarea.
reasca, codindu-se. 2 a Inerea (o corabie).
to SHILLY-SHALLY, vn. a anvil; 2 to SHIP, vn. a se Imbarca.
a sta pe gandurI, nedumerit, ne- sifipFlll, sip'-ful, s. corabie
hotrit, a se codi. plink f.
SHILY = saF-li, adv. V. Shyly. * SHIPMAN= man, s. coil-
to SHIMMER= sim'-mr (?), vn. bier, matelot, marinar, m.
a liciiri, a hid. SHIPMATE = mt, s. tova-
SHIMMERING = ing, s. licarire, m.
lucire, f. SHIPMENT = mnt, s. 1 Im-
SHINsin (S. scina), s. fluerul barcare. f. 2 inearcare, f.
picioruluY, turloifi, n. tibia, f. * SHIPPER = pr, s. 1 expe-
to SHINE =saln (S. scinan), vn. ditor, ni. 2 armator,
[per f. i ph% Shone, Shined] 1 a 1 SHIPPING = ping, adj. 1
luci, a strilluci.-2 fig. : a se arata. maritim. 2 marina comerciale,
SHINE, s. 1 soarcle, vremea navigatiuna II Loc. Shipping intel-
frumoasa. 2 lucire, strfilucire, ligence, scirl maritime. 1'. Interest.
f. 3 glligie, f. sgomot, n. 4 2 SHIPPING, s. 1 Imbarcare, In-
cearta, galceavii, f. Loc. 2 To &dream, f. --2 sing. corfibil, vase,
take the shine out of, I. a ecli,)sa, pl. ; trial cu seamd marina co-
a covirsi ; 2. p: a-I pune struna merciala, f. II Loc 1 Shipping-ar-
la gull, a Wit nasul cuiva. ticles, conditiuni de imbarcare. 2
SHINER saIn'-6r, s. 1 eel, cea Shippings and navies, marina co-
care stralucesce. 2 fam.: galben merciala si cca militara.
(moneda de aur), in. 3 pesce : SHIPWRECK = reo, (shiP,
coshed, iac, ni. wreck), s. 1 naufragiti, sinistru,
SHINGLE sing'-gl (Ger. schin- n. 2 * sfaramaturi, pl.
del), s. 1 finctrila, dranit, prs- to SHIPWRECK, va. a pricinui
tila, f. 2 pietricica rotunda si un naufragifi. II Loc. To be ship-
netedil (de pe fermul nuirei), f. wrecked, a face naufragiii. A ship-
to SHINGLE, va. a Inveli o cas wrecked man, un naufragiat. V.
cu sindrile, etc. Wreck.
1 SHINING= saIn'-ing, s. lucire, SHIRE= sar-r (la sfirfitul
stralueire, lumin, f. V. to Shine. vin : agr) [S. sell", s. comitat,
2 SHINING, SHINY = i, adj. n. I) Loc. Shire-mote, adunare ge-
lucitor, strlucitor. neral-a a comitatuluI. Shire-reeve,
SHIP = sip (S. scip), s. cora.- acrif. Shire-torvn, oras de comi-
bie, navii, f. vas, n. Loc. Ship tat. Yorkshire, comitatul de York.
I

of war, vas de resbel. To take 1 to SHIRK=sre (shark), on.

ship, a se Imbarca. On ship-board, 1 a umbla cu soalda, a insela, a
pe bord. Ship-bog, baiat la ma- trage pe sfoarii ; a teal din pun-
rina. Ship-fever, tifos. Ship-holder gasii, din escrocherii. 2 (from,
H. L. Lolliot. Diet. Eng.-Rom., vol. II. 29

www.dacoromanica.ro
 - 450
SHI SHO

,din) a iesi, a se retrage (in mod time, gloat , grmad, droaie,

rufinos). 3 a lingri. ceat, f. 2 banck (de pesci), f.
2 to SHIRK, va. 1 a pungsi, a 3 bane de nisip, f. loe unde
.escroca, a sfeterisi, a sterpeli. apa joas, n. 4 adj. care nu
2 a duda, a ocoli, a se feri de, a adilnc.
.scpa de (o lucrare, o greutate). to SHOAL, vn. 1 a se aduna in
SHIRK, s. 1 punga, escroc, m. multime.-2 a pierdein adncime.
2 lenes, m. 3 linge-taler, SHOALINESS = s61'-i-nes, s. a-
m. ancime mica, f.
SHIRT =s5rt (Dan. skiorte), s. SHOALY = i, adj. (loe) care nu
efina, f. II Loc. Night shirt, c- e adtme, astupat cu bind de nisip.
mas de noapte. Not to have a SHOAR, SHOAT, s. V. Shore,
shirt to one's back, a nu avea &- Shote.
mask. With nothing on but his SHOCK = soc (Fr. choc), s. 1 cioc-
shirt, In citmasii. Shirt-collar, gu- nire, scuturatur, sdruncintur,
Jer de &Mira* Shirt-front, 1. piept sguduitur, f. 2 isbitur, lovi-
(de cmas); 2. cmsut. tur, f. 3 fig. : lovituri, f.
to SHIRT, va. a Imbrica cu o 4 atac, asalt, n. S impresie pe-
.emas. nibil, f. 6 grmadi de snopI,
SHIRTING= srt'-ing, s. p"anz f. 7 grmad, f. 8 (S. sceacga)
pentru cmll, f. cini, ni.II Loc. 7 A shock of hair,
SHIRTLESS= les, adj. ark un p'r des. 8 Shock-dog, cinis.
m as 1 to SHOCK, va. 1 a scutura, a
* SHIVE=.salv (O. schgf), s. sdruncina, a sgudui. 2 a ciocni.
felie, f. 3 a tine piept. 4 fig.: a im-
1 to SHIVER = siv'-6r, va. 1 a presiona In mod neplcut, a re-
sparge In buell, a bucteli, a sf- volta ; a Ingrozi. 5 a
riima.-2 mar.: a rupe(un catarg). 6 a intimida. 7 a Ingrmdi.
2 to SHIVER, vn. 1 a se sparge, 11 Loc. 5 I was quite shocked, ara
a se sfrima. 2 a tremura (de fost foarte mhnit.
frig, de spainici, etc.). 2 to SHOCK, vn. 1 a se ciocni,
SHIVER, s. 1 bucat, frnturi, a se lovi. 2 a se Ingrimdi.
f. 2 * fus, n. 3 rodan (de scri- SHOCKING = soe'-ing, adj. 1 re-
pete), n. 3 geol., V. Shale. volttor, ingrozitor. - 2 ofensa tor,
5 flor, m. tremurici, n. I! Loc. 5 insulttor, isbitor, nemultumitor.
A cold shiver ran through me, SHOCKINGLY= li, adv. gro-
m'ati apucat fioril. zav, groaznic.
SHIVERING= ing, s. 1 tre- SHOD = sod, perf. i ptr. de la
murare, f. tremuriciii, n. flor, m. to Shoe.
2bucitire, sfrimare, spargere SHODE=s6d (?), s. fragmente de
In buetl, f. 3 fig.: desmem- mineral deslipite (rup te) de ap, pl.
brare, dislocare, f. SHOE = (S. sceo), s. [pl.
SHIVERINGLY= ing-li, adv. Shoes ; *Sheen] 1 inf. gen.: pan-
tremurnd. tof, m. ghlat, incltfirninte, f.--
SHIVERY= 1, adj. 1 care se 2 potcoav, I. 3 talp (de sa-
sparge usor. 2 tremurAnd. nie), f. 4 oprito are, pIedici (de
SHOAD=s5d, s. V. Shade. roatii), f. 5 constr. : talpi (de
SHOAL = s51 (S. sceol), s. 1 mul- casd), f. 6 mine : jghiab, n.

www.dacoromanica.ro
 451
SHO SHO

Loc. 1 Wooden shoes, Merl' (pan- a deschrca, a slobodi (o armei de

loft de lemn). Shoe-black (-black- foc, un arc, etc.). 3 a vna.
er), curAtitor (vAcsuitor) de ghe- 4 (w:th, Cu) a lovi, a nemeri ; a
te. Shoe-horn, 1. os de incAltat; trage la ; pr. ext. : a omori, a
2. p. : instrument; 3. fig., pop.: ucide ; milit.: a Impusca.-5 fig.:
.excitant (la Milani, etc.). Shoe- a arunca (o priuire. etc.). 6a
latchet, siret pentru ghete. Shoe- arunca, a descirca (o greutatef.
leather, 1. pide pentru ghete; 2. 7 a da, a cresee (muguri, ramuri,
ghete, pantofl. A better man ne- ele.). 8 a impinge, a trage (un
ver stood in shoe-leather, nu e zeivor, etc.).-9 a strAbate repede;
orn mai bun in lume. Shoe-stone, a trece repede prin, din colo de;
cute, gresie (pentru ascu(il), pia- a trece sub (un pod). 11 Loc. 1 To
trA de ascutit. Shoes down al heel, shoot away, 1. a intrebuinta ; 2.
,ghete scAlciate. I wouldnot be in fig. : a risipi. 2 To shoot off, 1. a
your shoes, n'as voi sh fai in locul descArca, a sloboOi (o.arinci de
4-tale. To step into, to wait for roc); 2. a Chia (un picior, etc.).
another man's shoes, a lua, a as- 3 To shoot woodcocks, a vlna
tepta locul altuia. 2 To cast a sitarii. 4 To shoot through, a
-shoe, a pierde o potcoavh. strApunge. He shot him dead, II
to SHOE=sfi, va. [per!. i ptr. omori pe loc. As if I would shoot
Shod] 1 a IncAlta. 2 a potcovi. him, ca si cum voiam si'l omor.
3 a pune o opritoare, o pie- 6 To be shot of, pop..: a fi des-
dick (la roatd). JAI-at (scApat) de. 7 7'o shoot forth,
SHOEING = sil'-ing, s. 1 IncAl- 1. a impinge, a da inainte ; 2. a
jare, f.-2 potcovire, f. arunca, a asvirli ; 3. a face sit
SHOELESS = les, adj. Mil tisneasch. To shoot out, 1 si 2. V.
.ghete, descult. To shoot forth ; 3. a iesi.
SHOEMAKER= mEc'-gr,s. pan- 2 to SHOOT = sat, un. [perf.
tofar, cismar, plr. Shot] 1 (at, la; with, cul a
SHOEMAKING= lug, s. panto- trage. 2 a vna. 3 (through,
fArie, cismirie, f. prin) a trece repede, a se arunea,
SHOERsfi'-r, s. care Incall. a se repedi, a alerga, a fugi.
SHOG= sog (shock), s. V. Jog, fig. : a tisni.-5 plante: a cresce.
etc. II Loc. To sho3 off, a pleca, a 6 fig.: a se isca, a se desvolta.
porni. 7 a inainta, a iesi in afarA. --
SHONE= s5n, perf. ptr. de la 8 (into, in) a se forma. 9a
to Shine. durea, a avea junghiuri. II Loc. 3
1 SHOOK = sac, perf, de la to To shoot along, a sbura. To shoot
Shake. off, a porni sari a se repedi ca
2 SHOOK, s. 1 doagA, f. 2 glontul. 9 My corns shoot, Ind dor
scAnduri (pentru IdOi de zahelr), bithturile. Shooting pain, jun-
f. II Loc. 1 Shook-pipe, butoiii, ghill.
antal. SHOOT, s. 1 tragere, descArch-
* SHOON = sfin, s. pl. de la Shoe. tut* slobodire, f 2 bol.: vlAs-
I to SHOOT = sfit (S. sceolan), tar, ni. i n. &net, m. mlAdit,
va. per f. Shot; ptr. Shot * Shotten] smicea, f. 3 tisniturA (de cala-
1 a arunca, a asvirli, a repedi rachl), f. 4 porculet, porcusor,
darde, etc.).-2 a trage ea, m. 5 pu t (plin piinei sus ea apd),

www.dacoromanica.ro
 452 --
SHO SHO

n. 6 rgspantie, f.; mine : SHOREWARD = hard, adv. a.-

paralela, f. II Loc. 1 To make a tre sari spre Vrm (coasta).
shoot al, a trage la. SHORN = s6rn, ptr. de la to.
SHOOTER= siit'-6r, s. trigtor, Shear.
puscas, m. 1 SHORT = sort (S. scort), adj. 1
1 SHOOTING= ing, s. 1 tra- inf. gen. : scurt. 2 mic. 3 tre-
gere, descarcaturil de pusci, f. ctor. 5 1. : insuficient, nein-
tir, n. 2 vnatoare, f. 3 mers destulitor ; (of) mai prejos (de).
sa umblet repede, n. repedi- 6 (of, de) lipsit. 7 fig. : mar-
ciune, f. 4 junghia, n. II Loc. ginit, de o mica intindere.
1 To go a shooting, a se duce la gram., prosodie : scurt. 9 fig.:
vtatoare. concis, cuprind6tor, laconic, scurt.
2 SHOOTING, adj. 1 care trage, 10 fig : brusc. -- 11 friabil,
aruncil sa asvirl. 2 de vna- faramicios. Loc. 1 To make
II

toare. 3 care se repede; re- shorter, a (se) scurta. To make a

pede. 4 care dh junghiurl. long story short, pentru a spune
Loc. 1 Shooting-gallery, shooting- pe scurt. Too short in the waist,
grounds, tir (loud ). 2 Shooting- (cu) talla prea scurta. 2 A short
box, loc de intEnire la vnatoare. distance, o distanth mica. 3 7'o
Shooting-season, vnatoarea, tim- be put on short time, a nu avea
pul(sesonul)vnfitoarel. 3 Shooting timp destul. 4 By a short day,
star, stea care cade. in curand. Al a short notice, la
SHOP = sop (S. sceoppa), s. 1 prima insciintare, in curand. At
pravalie, f. 2 [am. fi fig.: me- a short dale, cu scadenth apro-
serie, f. 3 atelier, n. Loc. 1 pieta. 5 To come short, 1. a fi
Ii

In the shop, In saii la pravalie. insuficient (neindestulator), a lipsi;

Shop-bill, prospect. Shop-board, 2. (of, de) a fi mai prejos. To run
tarabi't ; scaun de timplar, tejghea; short, a lipsi, a nu mal avea.
hAntdil. Shop-keeper, prhvalias. 2 Nothing short of such a reason,
To sink the shop, a vorbi de alt- acest motiv singur. To fall short
ceva (de cdt de meseria sa). of, 1. a fi mal prejos de ; 2. a nu
to SHOP, vn. a tirgui. II Loc. To r6spunde la. Something short of...,
go a sail lo have been a shopping, cava mai putin ca... 6 To be short
a tirgui. of, a avea sari a duce lipsh de.
SHOPOCRACY=sop-oc'-ra-si, s. To grow short in, a incepe a avea
ni. pl. fipsa de. To run short, a lipsi.
SHOPPER= sop'-pr, s. tirguitor, 7 Short understanding, pricepere
cum Orator, marginal', cap marginit. 9 Short
1 SHORE = s6r,perf. de la to Shear. answer, rspuns concis (scurt).
2 SHORE=s6r, s. 1 (S. score), 2 SHORT, adv. 1 brusc, repede,
t6rm, n. coasta, f. 2 (0. schoor) scurt. 2 putin. I Loc. 1 To stop
birsa, proptea, f protap, ni. 3 (dead) short, a se opri scurt pe
canal de scurgere. n. II Loc. 1 loc. To turn short about, a se opri
To make for sail to reach the shore, repede, de o data. 2 Short-endur-
a merge sail a ajunge la Orm. ing, care tine putin timp. In short,
Shore-boat, luntre, bereft'. in fine, pe scurt.
SHORELESS=s6e-les, adj. fora 3 SHORT-..., in comp. cu... scull,.
ti.irmuri, far coaste. sci,141; putin. II Loc. 1 Short-armed,

www.dacoromanica.ro
 453
SHO SHO

.cu bratele scurte. Short-billed, cu f. 5 scurtime (de limp), durata

ciocul scurt. Short-cake, prjitura mica, f. 6 putin, n. lips, f.
.care ronfaiesce (In gura). Short- imperfectiune, f. 7 scurtime,
coming, s. 1. insuficient, neindes- concisiune, f. 8 fig. : bruscheta.
tulare ; 2. pl. gresell, omisiuni, ui- II Loc. 1 For shortness' sake, pen-
; 3. adj. scurt, insuficient, ne- tru a scurta. Shortness of breath,
indestulator. Short-drawn, scurt. suflare scurta.
Short-eared, cu urechile scurte. SHORTS = sort, s. pl. 1 trile
Short-haired, cu prul scurt. Short- (de feiind), f. pl. 2 pantaloni
hand, 1. s. stenograf ; 2. adj. ste- scurp, nadragT, pl.
nografic. Short-hand writer, steno- 1 SHOT = sot, pert'. ci ptr. de
graf. Short-hand larding, scriere la to Shoot.
stenografica. To take dow n in short- 2 SHOT = sot (S. sceotan), s. 1
hand, a stenografia. Short-head, dattura, f. 2 Incircatur, f.
puiti de balen (chit). Short-legged, 3 ghiulea, f. glont, n. 4 a-
cu picioarele scurte. Short-lived, lice, pl. 5 btaie (de armei, de
care traiesce putin timp ; 2. scigeatc1), f. 6 fig. : descarca-
fig.: efemer, scurt, trector. Short- tall, f. 7 p.: puscas, trgtor,
necked, cu gatul scurt. Short-sight, m. 8 (Fr. cot) parte, refenea,
vedere scurtii. Short-sighted, miop, f. 9 in comp., V. Loc. II Loc. 1
care are vederea scur tit Short-sight- At one shot, cu o singura data-
edness, 1. miopie, vedere scurt hill. 3 Hollow shot, projectil
fig. : neprevedere. Short-tailed, gaurit. 4 Small shot, alice
cu coada scurtii. Short-waisted, cu 5 Within shot, la Male... V. Pis-
(de) talla sari statura scurt. Short- tol. 9 Shot-bell, patrontas. Shot-
willed, mrginit (om). Short-wind- free, 1. fara s fie impuscat ; 2.
ed, 1. care respirtt greti ; 2. cal faira sA prateasca nimic; 3. achitat.
cu tecnefes. to SHOT, va. a Incarca.
to SHORT, va. V. to Shorten. SHOTE=s6t (?), s. 1 'Astray, in.
1 to SHORTEN= sort'n, va. 1 a 2 porc de un an, m. 3 fig.
micsora, a scurta. 2 a Impie- sfircila, f. biet pacatos,
dice, a margini, a strInge. 3 SHOTTEN=sot'-t'n, adj 1 golit
(of) a tala furechile, etc]. 4 uscat. 2 iesind in afara. 3
mar. : a micsora numrul pan- scrintit.-4 lapte: covsit. V. Shot.
zelor. SHOUGH = soc (shock], s.
2 to SHORTEN, vn. a se mic-
sore, a se scurta. SHOULD= sud (V. Shall), v. def.
SHORTENER = sort'-n-r, s. ajideitor : 1 semn al Conditio-
care micsoreaz, scurteazi. nalului. 2 ar trebui. 3 aratei
SHORTENING= ing, s. micso- putinta sail presupunerea. 4 en
rare, scurtare, f. elipsa lui if: de, daca. Il Loc. 1
SHORTLY= sort'-li, adv. In cu- We should have liked to go, ne
rand. 2 pe scurt, In putine cu- ar fi plcut sa ne ducem (si mer-
vinte. gem). 2 it should be done earlier,
SHORTNESS= nes, s. 1 lun- ar trebui s fie fficut mg' de
gime mica, f. 2 distanta mica, vreme. 3 If I should go, daca
mica deprtare, f. 3 micime me voiii duce. 4 Should he be
de tale), f. 4 mica Intindere, there, de (daca) e acolo.

www.dacoromanica.ro
 454
SHO SHO

SHOULDER s6l'-dr (S. scul- SHOUTER= saiit'-r, s. ehiotorp

der), s. 1 umr, m. spat, f cel care VA etc.
2 fort. : meterez (de pcimint SHOUTING = ing, s. strigate,
nuiele), n. 3 arte meseril : tipete, chiote, aclamapunI, pl.
f. 4 impr.: adaos, n. ; to SHOVE sv (S. scirfan), va.
resumatul unul alineat (in mar- n. a Impinge, a imbranci.
gine), n. II Loc. 1 Over his shoulder, Loc. To shove along, a inainta ;
1. pe umrul sat; 2. in bandulier. a impinge inainte. To shove aside,
To put one's shoulder lo the wheel, a impinge la o parte, a inlatura,
a pune uunrul, a da ajutor ; a a (in)depfirta. To shove away,
pune mina la lucru. To give a se indeparta. To shove back, a
sau tip the cold shoulder lo, a fi sail respinge, a da inclart, a goni.
a se arta rece cu. Round shoul- SHOVE, s. impingere, imbran-
ders, spate incovoiate. Shoulder- cire, f. i Loc. To give a shove to,
belt, 1. lenta spedil; 2. bandulier, a da brand, a imbranci.
cureaua pined. Shoulder-band, SHOVEL =stiv'-v't, s. lopat, lo-
hir. : scapular. Shoulder-blade, lo- papa, f.
patica umrului. Shoulder clapper, to SHOVEL, va. a lita, a arunca
sergent, epistat, gardist ; ajo- (cu loperta, cu loptitica).
tor de portirel. Shoulder-knot, SHOVELFUL = ful, s.
nod, funda, roseta (de pan- o loped (cat incape ea), f.
glieci), epoletii ; 2. gaitane (de SHOVELLER = lr, s. care
51110). Shoulder-note, notita in aduna, ridica sad stringe feu
margine. Shoulder-shotten, care
are umrul scrintit. Shoulder- 1 to SHOWso (S. sceawian), va.
slip, scrintirea umrului. Shoul- [pert-. Showed= s6d ; plr. Shown=
der-strap, 1. epoleta (de rochie); still, Showed] 1 int. gen : a arata,
hir.: scapular. a expune vedereT. 2 a indica,.
to SHOULDER= s61'-dr, va. 1 a arata. 3 (to, cuiva, pe) a arata,
a da cu umrul, a impinge. 2 a invta ; (of) a vorbi (de, despre),
a lua sail a incarca pe spate. a explica. 4 a incunosciin(a, a
3 mil. : a purta (arme). insciinta. 5 a arata, a da probe
SHOULDERED = drd, adj. cu de ; a proba. 6 a arata, a alma
umeril..., cu spatele... (buna-vointd, mild, etc.).-7 finto,
SHOUT = saat (S. sceotan ?), s. in)a introduce, a duce (pe cineva);
1 strigat, ipar, chiot, n. ae.a- a conduce (lo, la). II Loc. 1 To show
matiune, f. 2 int. : sbiera- one's self, lo show one's face, ta
turf, strigate de nemultumire, pl. show one's courage (sat' mettle), a
IL Loc. To give, lo set up a shout, se arta. 2 Show me the way (lo...),
a da un tipat. drumul (la...) I To Show
to SHOUT, vn. a da un tipat, down (stairs), a insoti (pa jos).
a tipa, a striga. Loc. To shout
II To Show forth, 1. a expune, a des-
al, a huidui, a primi cu huiduiri. ffisura ; 2. a publica, a proclama;
To shout azvay, a goni cu chiote. a manifesta. To Show in, a intro-
To shout on, a iudemna (a im- duce, a pofti inauntru. To Show
birbata) ea chiote. To shout out, off, 1. a'st arata, a desfsura, a
vn. a da un tipt, a chioti ; face parada de ; 2. a da mal mult
va. a canta, a intona. stralucire. To show one's self off

www.dacoromanica.ro
 455
SHO SHR

a'si da aere, a se marghioli, a se 1 to SHOWER, vn. a ploua sari

rtoi, a se pAuni, a se furlandisi ; a turna cu galeata, ea donita, ea
in(. bun : a se arita. To Show out, cofa, ca din ciur.
a Insoti, a petrece (pe cineva) la 2 to SHOWER, va. 1 a snopi,
intoarcere. To Show up, 1. a pofti, a rspindi. a da ca bel5ug, etc.
a limy (pe cineva) sus ; 2. fig. 2 a stropi. II Loc. 1 To shower
(to) : a expune ; 3. fig. : a da de blows (on), a snopi In bataie (pe
gol, a demasca, a desvlui. cineva). To shower down gifts, etc.,
2 to SHOW = 5, vn. [perf. a rspandi darurl, etc.
Showed ; Mr. Showed, Shown] 1 a SHOWERLESS = see-61-4es, s.
arta, a parea, a se arfita. 2 a Mira ploaie.
avea aerul... 3 a se preface. II SHOWERY= i, adj. piojos.
Loc. 1 To Show off, V. va. Loc. The showery season, anotim-
1 SHOW, s. 1 arAtare, f. 2 pul ploilor.
spectacol, n. ; spectacol de SHOWILY = adv. cu
n. 3 expositie, f. concurs, n. strlucire. 2 in mod bAtitor la
4 priveliste, privire, vedere, f. chi. 3 cu pomp, cu fal,
5 parad, far, f. -- 6 aparent, fast. V. to Show.
Infitisare, f. exterior, n. 7 joc, SHOWINESS= nes, s. 1 sta..
n. V. Dumb. II Loc. 1 A show of f. 2 culori biltatoare la
hands, un vot prin ridicarea ochi, pl. 3 imbrcaminte exa-
nilor. 2 A show of wild beasts, o gerat, f. 4 fala, f.
menagerie. 5 To mahe a show of, SHOWING = so'-ing, s. artare,
a face paradi de, a se lfiuda. 6 f. II Loc. According lo your own
A hind in show, sub infatisarea showing, dupa cum spui d-ta in-
unuI taran. To be all outward still; din propria d-tale mrtu-
show, a nu avea de cit exteriorul. risire.
He made a show of, se prefacu SHOWN = On, ptr. de la to
2 SHOW-..., in comp. I Loc. Show.
Show-bill, afis, tiblit. Show- SHOWY = sfif-i, adj. 1 strain-
box, 1. galantar; 2. (cutie) op- citor. 2 bartor Ia chi% scli-
tic. Show-card, 1. pret curent, pitor. 3 fig. : falnie, fastuos
tarif; 2. ails, tblit. Show-case, Cu spoiali.
gaiantar. Show-glass, 1. ogiinda; * SHRANK = srane, perf. de ler
2. (cutie) optica ; 3. galantar. to Shrink.
Show-man, 1. director de tea- SHRAPNEL = srap'-nel (Shrap-
tru de 'Akin; 2. am care arata nel, numcle inventatorului), s.
o (cutie) apnea. Show-place, loe srapnea, f.
pentru spectacole de "Aida. Show- to SHRED = 'red (S. screadianl,
room, 1. salon de incereare, pea- va. [per f. si plr. Shred] 1 a thin
vine; 2. sari de expositie. Show- mArunt, a toca. 2 a sfisia.
window, etalaj, galantar. SHRED, s. fsie, bucat, f. II
1 SHOWER = s. art- Loc. To tear into shreds, a rupe-
tor, nz. in buctI.
2 SHOWER = 5ail'-r (S. scur), 1 SHREW= sra (S. sylvan), s.
s. 1 ploaie repede, f. povoia, n. 2 aspid, ciumi, scorpie, sgripto-
fig.: ploaie, f. I Loc. 1 April show- roaic, f.
ers, babele. Shower-bath, dus. 2 SHREW= srfi, Shrew-mouse=

www.dacoromanica.ro
 456
SHR SHR

mails (S. screawa, mus) s. zool. SHRILLNES3=sril'-nes, s. sunet

chiforan, m. ascutit, n.
to SHREW, va. penlru to Be- SHRILLY= 1i, adv. 1 cu o voce
shrew. V. 1 Shrew. ascutit. 2 cu un sunet as-
SHREWD = srad, adj. 1 dibaciii, cutit.
iscusit, istef, indemAnatic. 2* SHRIMP = srimp (Ger. schrumpf),
vtAmtor. 3 artrigos, ruth- s. 1 crevet, f. 2 p.: pitic, so-
cios, efirtitor. 4 rai, trist. moiag, m. frnturA de om, f.
SHREWDLY = li, adv. 1 cu 3 bAietas, baietel, m.
cu iscusintA, ca isteime, SHRINE = srain (S. scrin), s. 1
ca ptrundere, ca sagacitate. chivot, n. lacrfi, f.-2 altar, n.
2 ca raitate.-3 mult, prea, tare. 3 mormint (al sfinfilor), n. 4
SHREWDNESS = nes, s. 1 fig.: capiste, f. templu, n.
.dibicie, iscusint, istefime, to SHRINE, vq, V. to Beshrine.
trundere , sagacitate, f. 2 * 1 to SHRINK = srinc(S. scrincanj,
autate, f. vn. [pert. Shrunk, * Shrank; ptr.
SHREWISH=srd'-is, adj. arla- Shrunk, * Shrunken] 1 I. : a se
gos, cartitor, rutcios. strlmta, a intra, a se scurta,
SHREWISHLY = 1i, adv. bom- se stringe.-2 I.: a se retrage.
bnind, cu nemultumire, cu ru- 3 a se micsora, a se sgarci.-4 a
tate. pierde, a scAdea. 5 fig.: a tre-
SHREWISHNESS= nes, s. fire mura ; Mima (with, at) : a se
arlgoasA, artitoare, f. sgarci. 6 p. (with, al, from): a
to SHRIEK = sric (Su. skrika), da Indrt, a se retrage ; (from)
vn. a tipa, a striga. a fugi.-7 fig. (from, sA): a refusa,
SHRIEK, s. VOA, strigit, n. (1 a nu consimti. II Loc. 5 To sltrink
Loc. To give (sad lo alter) a shriek, al, a veden cu spaimi. To shrink
a da un lipt. autag, 1. (from) a se sustrage, a
SHRIEKING = ing, s. tipete, o sterge ; 2. a se ImpeOstia ; 3.
strigate, pl. a se micsora, a sciidea (vNend cu
SHRIEVALTY = (V. ochil). To shrink up, 1. a se
Sheriff), s. slujbA sag functiune de strimta; 2. a se sgArci, a se scurta;
-serif, f. 3. fig.: a se retrage.
* SHRIEVE=sriv, s. V. Sheriff. 2 to SHRINK, va. [Perf. ptr.
* SHRIFT =srift (S. scrifan), s. Shrunk] 1 a ingukta, a strimta.
spovedanie, f. 2 cilte-o-dald : 2 a micsora.
iertare, f. SHRINK, SHRINKING, = srinc'-
SHRIKE= sraic (?), s. uii mic, ing, s. 1 ingustare, strimtare, f.
in. codalbitA, tocitoare, f. 2 sgArcire, grci, n.
SHRILL =sril (Su. skoerl), adj. SHRINKERF r, s. tremurri-
asculit, phtrund'tor, strident tor, tn. drctalA, f.
eare-ti sparge urechile. ii Loc. SHRITE= 'raft (?), s. sturz, co-
Shrill-gorged (-throated, -voiced, cosar, gogolar, m.
-tongued) cu o voce ascutit. to SHRIVE= sraiv (S. scrifan),
to SHRILL, vn. a da, a scoate va. si n. [pel. Shrove, Shrived ;
un sunet ascutit; a fluera , a ptr. Shriven] a (se) spovedi, a ierta.
suera. II Loc. To shrill forth, a V. Shrif t.
canta ca o voce asculitii. 1 to SHRIVEL (TJP)=sriv1-61 (?),

www.dacoromanica.ro
 457
SHR SHU

art!. 1 a se sgarci. 2 a se sfriji. SHRUNK = sedne, pert. vi ptr. de

-3 a se slArci. la to Shrink.
2 to SHRIVEL (UP), va. 1 a sglirci. SHRUNKEN = sr 6nef-c'n, adj. vi
2 a sfriji. 3 a sbrei. ph% 1 ingustat, strimtat. 2 sfri-
SHRI VER sralvf-r (V. to Shrive), jit, scurtat, micsorat. 3 sbAreit.
s. duhovnic, m. SHUCK = s c (?), s. pstaie, LA s-
SHRIVING= ing, s. spove- tare, ghioacii, f.
danie, f. to SHUDDER = sd'-dr (Ger.
SHROUD =srafid (S. serud), s. 1 schauder), un. [with, de] a tre-
* ad'apost, n. 2 giulgi, n. mura ; a se Intiora, a ti cuprins
3 fig. : ve!, n. 4 mar. : funie de Roil.
(de eatarg), f. SHUDDER, s. flor, m. tremur,
I. to SHROUD, va. 1 a acopen, n. infiorare, f. V. Shiver.
a ascunde. 2 a adaposti, a o- SHUDDERING = ing, s. V.
-croti. 3 (in, in) a invOi. 4 Shudder.
a infAsura (un nzorl) In giulgi. SHUDDERINGLY= 1i, adv. tre-
2 to SHROUD, un. a se ad- murfind, cuprins de fiorl.
posti. 1 to SHUFFLE = 01'4'1 (S. sea-
SHROUDLESS= les, adj. fr fan), va. 1 a mica ; a amesteca.
2 a amesteca (cdr(ile). 3 a
SHROUDY = i, adj. care ada- insela, a trage pe sfoari. II Loc. To
postesce. shuffle away, a indeprta in tainii
SHROVE = r6v, pert de la to (pe ascuns); a .sterge, a sterpeli. To
Shrive. shuffle in sag into, a introduce In
SHROVETIDE sr6vf-tald, s. car- tainfi (pe ascuns). To shuffle off,
mavalul, cilslegile, cele 3 dile Ina- 1. a se lepda de, a se desbra
intea postului mare (lsatulul de de ; 2. fig. (lo, cuiva) : a imputa
sec) la catolicI. sari a atribui vina. To shuffle zip,
SHROW=sr5. s. V. Shrew. 1. a rasoli ; 2. a isprvi in mod
SHROWD sratid (S. scrud), s. Incurcat.
pretectiune, ocrotire, f. 2 to SHUFFLE, un. 1 a amesteca
SHRUB = srgb (S. scrob), s. 1 ar- crtile. 2 a se codi, a soviii, a
boras, arbust, copcel, pomisor, ocoli, a umbla cu soalda, a trage
2 (Ar. shurbon) grog cu pe goal& 3 a pungsi, a star-
rom, n. peli. 4 a iesi din ineuretur.
SHRUBBERY =srilb'-bgr-i, s. loe 5 a umbla thindu-se. II Loc. 5 To
sdit cu arborasi, n. plantatie de shuffle along, a umbla this. Don't
pomisorl, f. ; boschete (de grii- shuffle so, ridicatI piciorul (um-
dind), pl. bleind). To shuffle off, a pArilsi
SHRUBBY= bi, adj. 1 acope- scena.
rit cu arborasi. 2 de pomisori. SHUFFLE, s. 1 mers sail umblet
SHRUBLESS= les, adj fr this, n. 2 miscare neornduita,
niel un arboras. f. 3 fest, chichit, f. pocinog,
to SHRUG=sr'g (?), u. 1 vn. a n. 4 vorb sait frasi
da din umerI. 2 va. a ridica In doI peri, f.
fumerii), 3 a sebilga (in (casta sa). SHUFFLER=s5V-fre'r,. s. 1 acel
SHRUG, SHRUGGING = srg'- care amestec crape, m. 2 fig.:
xhing, s. dare din amen, f. papugiii, m.

www.dacoromanica.ro
 458
SHU SIB

1 SHUFFLING = fling, s. 1 a- 2 to SHUT, un. [perf. pi ptr..

mestecarea cArtilor, f. 2 ameste- Shut] a se inchide.
Murk neortinduialfi, f. 3 V. 1 SHUT, ptr. scApat, desbrat.
Shuffle 3. 4 mers sail umblet II Loc. To get shut of, a sciipa de.
this, n. 2 SHUT, s. 1 inchidere, f. 2"
2 SHUFFLING, adj. 1 echivoc, amurg, n. 3 Won, n.
In doi peri.-2 codindu-se, etc. V. SHUTTER = sl'-t6r, s. 1 per-
2 to Shuffle 2. 3 p. : prefAcut, soan care inchide, f. 2 oblon,
papugi. 4 umblet, pas : tiritor. n. jaluzea, f. 3 targA, f. 4
SHUFFLINGLY = 11, adv. 1 In capac, n.
mod echivoc, evasiv ; In dal peri. SHUTTLE = s't'-t'l (S. sceolan),
2 Cu un pas this. s. 1 . uveic, f. 2 stvilar, n.
to SHUN = si.ln (S. scunian), va. SHUTTLE-COCK= coc, s. min-
1 a se feri. 2 a fugi de. gea cu pene, f. il Loc. To play at
SHUNLESS= 56W-1es, adj. inevi- shuttle-cock and battledore, a se-
tabil, de neinlAturat. juca de-a mingea cu rachete.
SHUNT= snt (2). s. dr. de fier : 1 SHY = sal (Ger. scheu), adj. 1
linie de adApost sari de astep- cumplat, mlisurat, reservat. 2'
tare, f. silicios, timid, rusinos ; copil, etc.:
to SHUNT, u. 1 un. a schimba sebatic. 3 circumspect, socotit.
Jinja. 2 va. a trece (un iren) 4 (of, s) care se codesce, care-
pe o alt linie. 3 a adAposti. st pe ganduri ; (of) bfinuitor.
SHUNTING = salt' - fug. s. 1 5 cal : cu. nluci. II Loc. 3 7'o fight
sehimbare de linie, f. 2 ad- shy of, 1. a se feri, a 'Asa la o.
postire, f. V. Siding. parte ; 2. a refusa si.
1 to SHUT= st (S. scittan), yet. 2 SHY, s. 1 blrfealA, f. 2 arun-
[pert. si ptr. Shut] 1 a inchide. cfiturti (de piatrcl, etc.), f. ll Loc.
2 a interstice. 3 (from, din) To have, to take a shy (at), a
a exclude, a goni, a indepArta. arunca o piatr (la, cuiva).
I Loc. 1 To be shut, a fi inchis, 1 to SHY, vn. a fi cu naluci,.
a se inchide. With one's eyes shut, sperios ; a sri intr'o parte.
cu ochil inchisi. To shut in, 1. 2 to SHY, va. 1 a se feri de.
a inchide inAuntru, a stringe, a 2 a asvirli, a arunca.
ineasa ; 2. a cuprinde. To shut SHYLY = sal'-li, adv. 1 cu cum-
off; a intercepta, a opri. To shut p6tare. 2 cu stiald, Cu timidi-
out, 1. a exclude, a inchide usa tate, cu un acr sflicios.
peste ; 2. a interi,lice Intrarea SHYNESS= ries, s. 1 cumpti-
cuiva ; 3. a opri in treacAt (ae- tare, f. 2 stiali, timiditate, ru-
rul, lumina, etc.). To shut up, sine, f. 3 sEbtAcie, f.
1. a inchide ; 2. a inchide 111A- SI= s7 (?), s. mus. : si, n.
untru ; 3. (against) a inchide, a * SIB, SIBB= sib (2), s. rudil, f.
Impiedica, a bloca, a impresura; SIBILANT =sib'-i-lAnt (L. sibilo),
4. a Inchide definitiv, a zidi (o 1 adj. suerfitor. 2 s. sibilantil, f.
usii, etc.) ; 5. a isprilvi, a sfirsi, SIBILATION= 16"-sn, S. sue-
a conchide ; 6. a tricea. Shut up rat, n. suerAturA, f.
(sail fam. : shut zip your mouth SIBYL =sih'-il (L. sibylla), s. si-
sail your potato-trap), taci, tad' bil, f.
din gurA, tacill gura. SIBYLLINE lain, adj. sibilin..

www.dacoromanica.ro
 459
SIC SID

SICCATIVE=sic'-a-tiv (L. sic- stare plpnd, f. 2 fire boi-

cations), adj. sicativ. nvicioasti, f. 3 lipsh de salu-
SICCITY= sic'-si-ti (L. siceila- britate, f.
lem), s. useficiune, f. 1 SICKLY= li, adj. 1 bolnfi-
SICE =saiz (L. sex), s. sase (la vicios, delicat, pliipAnd, pirpirili.
2 bolnav. 3 slab, jigrit.
* SIGH= sits, adj. pop. pentru 4 planter: ofilit, plit. 5 insa-
Such. lubru, nesntos. 11 Loc. 2 Sickly
SICK= sic (S. seoc), adj. 1 [of, couch, pat de bolnav.
de] bolnav. 2 care are dureni 2 SICKLY, adv. bolnvicios (ad.
de inim, cruia II vine great. SICKNESS = nes, s. 1 boal,
3 fig. (of, de) : desgustat, shtul. f.-2 dureri de inim, pl. greal, f.
4 * corupt, stricat. 5 de bolnav. 1 SIDE = said (S.), s. 1 lature,
II Loc. 1 A sick man (woman), un margine, parte, f.-2 coast, parte
(o) bolnav() ; a sick bog (girl), un (la pers., la anim.), f. 3 mar-
( o) tinr() bolnav(). Sick people gine, f.; frm, n. 4 coast (de
sail* the sick, bolnavii. 2 f feel sick, deal), f. 5 partea d'inuntru
'mi vine greal. To make sick, a (a unui vas), f.; perete, m. 6
face grealh. 5 Sick-bed, pat de fig.: parte, f. partid, n.-1 parte
durere. Sick-ward, infirmerie. (linie de rudenie), f. II Loc. 1 By
* to SICK, vn. a se imbolnvi. the side of, lngi. By lis side,
1 to SICKEN= sic'-c'n, va. 1 a liing el (dinsul). On sail from
imbolnfivi, a slabi. 2 a face all sides, din toate pr(ile. On th's
grealfi cuiva. 3 fig.: a se in- side Michaelmas, inainte de Sf. Ali-
trista, a se mihni. hail. 2 Side by side, alturat, unul
2 to SICKEN, vn. 1 a se im- lng altul. To shake one's sides
bolnlivi. 2 a sibi. 3 inima with laughing, a se line burta
a se scArbi. 4 fig. (al) : a se de ris, a ride de 's1 tine pnte-
desgaste (de); a se mhni, a se cele, a se strimba de ris.
5 (into, in) a degenera. 2 SIDE = said, adj. I lateral,
SICKENING = ing, adj. 1 gre- lturalnic, lturel. 2 oblic, in-
scArbos. 2 desgust tor. 3 tr'o parte, in latur1.-3 de profil.
fig.: trist, mfihnitor. Loc. 3 A
11 4 * larg, lat. Sin comp., V.
sickening fear, o team& care'll Loc. II Loc. 1 Side door, nail late-
sgrcesce mima. ra l. Side look, side view, prive-
SICKISH= adj.1 cam bol- liste in laturT. Sidearms, baioneta,
nay. 2 grelos, scrbos. sable, spadii. 2 Side wind, vnt
SICKLE = sic'-e'l (S. sicel), s. lturalnic. 5 Side boys (mar.),
seeere, f. II Loc. Sickle-man, sece- bAieti la marin. Side-box, I.
Mon Sickle-wort (bol.), cunttn. loj lturalnic ; 2. avan-scenh.
SICKLED = c'ld, adj. armat Side-cut, canal lateral. Side-saddle,
Cu o secere. aea de dam. Side-scene, enlist'.
SICKLER = 16r, s. secer- Sid-lable. bufet. Side-walk, 1.
tor, ni. alce pentru pietoni ; 2. trotuar.
SICKLIED = Side-way, trotuar.
(V. Sick),
ptr. 1 imbolnkvit. 2 fig.: slabit, 1 to SIDE, vn. (with, cuiva) a
ingalbenit. lua partea.
SICKLINESS = li-nes, s. 1 2 to SIDE, va. 1 a se line lnga

www.dacoromanica.ro
 460
SID SIG

2 a umbla ranga ; pr. ext. : a a fi (culcat) pe o parte. II Loc. To

limp, a Intovarasi, a escorta. sidle off, a porni Incetigor. To sidle
3 a lega de un partid. 4 * a po- up lo, a se apropia Incetisor.
trivi, a Imperechia. SIEGE= sIdj (Fr. sige), s. 1 ase-
SIDEBOARD = sald'-bfird, s. 1 dia, n. Impresurare, f. 2 ginte,
bufet, n. 2 mar. : scanduri de semintie, spifa, vita, f. neam, n.
pat (de sigurantcl in cas de bee.- 3 * scaun, n. II Loc. 1 To lay
Icibeinire a corclbiel), f. siege lo, a asedia, a Impresura. 2
SIDED = ed, in comp. II Loc. Men of royal siege, barbalide neam
One sided, 1. cu o singura laturc; regesc.
2. care nu vede de eat o lature. SIENITE= sar-i-naIt (Siena), s.
Four-sided, cu patru laturI. min. : sienitii, f.
SIDELING = ling, s. agr.: te- SIESTA si-es'-til(Sp.),s. siesth,f.
siturii lateral, f. SIEVE=siv (S. sife), s. 1 sit, f.
SIDELONG = long, adj. 1 2 ciur, n. 3 cos, n.
oblic, Inteo parte ; poet.: tainic, to SIFT = sift, va. 1 a da sag a
ascuns.-2 adv. In latur1. 3 pe trece prin silk a cerne. 2 a
lature. Loc. 1 A sidelong look
II trece prin ciur. 3 fig. : a cer-
of, o privire ascunsh de. To cast ceta ca amnunt. 4 fig. : a
a sidelong glance, a se uita Intr'o cerceta, a descoase, a iscodi pe
parte la ; fam. : a se uita pe cineva. II Loc. 1 To sift carelessly,
furis la. a cerceta (a examina) sumar, pe
SIDER = said'-'r, s. partisan, de-asupra. 4 To sift out, a incerca
partas, in. sa afle. I'll sift it out of him, o
SIDERAL= sid'41-41 (L. sidus), descos oil.
adj. 1 sideral, privitor Ja stele. SIFTIqG=sift'-ing, s. 1 cernut,
2 astrelor, stelelor. 3 instelat. n. cernere, f. 2 ciuruit, n. ciu-
SIDERATED=Ct-ed, adj. sub ruire, f. 3 fig. : cercetare, f.
influenta planetelor. 4 ispitire, f.
SIDERATION= 6"-sn, s. apo- 1 to SIGH= sal' (S. sican), vn. a
plexie, dambla, f. suspina, a ofta. Ii Loc. He sighs
SIDEREAL = si-di'-ri-al, adj. V. heav;ly, suspina de-i se sparge
Sideral. pieptul. To sigh for, 1. a ofta
SIDESMAN = saIdz'-man (side, dupa ; a aspira la, a rivni ; 2. a-I
man), s. 1 ajutor de epitrop de phrea r6a, a game. To sigh over,
biserica, m. 2 partas, partisan, a plange, a geme, a se jeli.
m. 3 martor (la duel), .m. 4 2 to SIGH, va. 1 a scoate ;
thrtifa, noada, f. nasal Vladi- poet. : a ofta. 2 a plange (pe).
chef, n. SIGH, s. suspin, oftat, n. II Loc.
SIDEWAYS saId'-iiez,SIDEWISE With a sigh, oftand. To give (lo
= Maz, adv. In latan, in mod heave sad to fetch) a dePp (sau a
Inclinat (oblic, piezi) heavy) sigh, a suspina de-i se
SIDING = ing, s 1 partid, n. sparge pieptul.
2 dr. de fier : gall de adapost, SIGHER=sar-r, s. care sus-
linie de Meal-care si de descarcare, pina, care ofteazi.
f. 3 adj. V. to Side. SIGHING= ing, s. suspiuhrile,
to SIDLE= saF-d'1, vn. 1 a um- oftrile, pl.
.bla In laturI, a umbla Meet. 2 SIGHT =salt (S. gesiht), s. 1 int.

www.dacoromanica.ro
 461
SIG SIG

gen. : vedere, f. 2 visiune, f. SIGHTLESSNESS= nes, s. or-

3 vedere, privire, f. ved, n. ochil, beal, f.
m. pl. 4 priveliste, f. b spec- SIGHTLINESS = saIt'-li-nes, s.
tacol, lucru curios, n. curiositate, frumusete, ginglisie, grape, f.
f. 6 gaura, deschidetura, f. SIGHTLY = li, adj. 1 frumos,
7 lumin (instr.), f. 8 musca plcut de vedut, gingas, gratios.
la pupa), f. 9 pop. : tin, f. 2 aparent, visibil.
I Loc. 1 At sight, 1. la presentare ; SIGHTSMAN=sall'-man, s. care
2. la prima vedere ; 3. la prima cant la prima vist.
vist. At three days' sight, three SIGIL=sidj'-il (L. sigillum), s.
days alter sight, trei dile dup pecete, f. sigil, n.
pi esentare. Al nzysight, la vederea SIGN= sain (L. signum), s. 1 in(.
mea. Before my sight, sub ochil gen. : semn, n. 2 firm, f.
me!. In the sight of, in presenta..., 3 indici, n. prevestire, f. ; mi-
In fata... Not to let out of one's nune, f. 4 isciilitur, tura, f. I!
sight, a nu pierde din vedere; a II Loc. 2 Sign-board, firma. Sign-
nu slabi din ochl, a pzi de apron- painter, zugrav de firme.
pe. A sort of inward sight, un fel 1 to SIGN, va. 1 int. gen. (with,
de intuitiune. To get (catch sail Cu) : a 'sail, a semna. 2 a in-
gain) sight of, a zri. To know semna, a representa. 3 * a a-
by sight, a cunoasce din vedere. rata, a expune, a desfsura.
/ cannot bear the sight of him, nu * a imbraca forma.
pot sal ved In oehl. V. to Hate. 2 to SIGN, un. 1* a fi un semn-
4 The sights of London, curiosi- - 2 (with, eu) a face semn cuiva
tatile Londrei. Sight-seer, curios, II Loc. 1 II signs well, e semn bun.
care visiteazi monumentele, etc. 1 SIGNAL sig'-nal, s. 1 int, gen.:
Sight-seeing, adj. curios. 6 si 7 scmnal, signal, n. 2 semn, n. I

Sight-hole, 1. deschidetur, gau-Loc. 1 Signal-fire, foc de alarma.

r ; 2. lumin. 8 To take sight, a
Signal-gnn, descarcaltur de tun
ochi ; arid. . a tinti. 10 To lake
(ca semnal). Signal-man, om in-
sarcinat cu semnalele. Signal-
a sight (at), a da cu tifla (cuiva).
to SIGHT =salt, 1 un. a ochi, light, fanal (felinar mare). Signal-
a !intl. 2 un. mar. : a visita. mast (-post, - staff), semafor. Sig-
SIGHTED sait'-ed, in comp. nal-sound, semnal. Signal-word,
cu ochI de, care are vederea... lozinc.
II Loc. Near-sighted, care are ve- 2 SIGNAL, adj. 1 semnalat.
derea slab ; miop. 2 insemnat. 3 int. rii : ade-
SIGHTEDNESS = nes, s. in verat, curat.
comp. : vedere, f. II Loc. Near to SIGNALIZE aiz, va. a sem-
(- short) sightedness, vedere slaba, nala, a signala.
miopie. SIGNALLY = Ii, adv. In mod
SIGHTLESS = sa1V-les, adj. 1 insemnat.
orb, care si-a pierdut vederea. SIGNATURE sig'-ni-cTer, s. 1
2 invisibil, nevedut. 3 obscur, int. gen. : iseliturfi, semntur,
intunecat, intunecos. 4* scar- f. 2 semn, n. urmil, f. 3 do-
bos, scirnav (de arlut). II Loc. 1 vad, f. indicia, n. 4 bun de
Sightless orbs, ochl stinsi. 3 Sight- tiprit, n. II Loc. 1 The signature
less night, noapte intunecoasa. of the firm, iscalitura social.

www.dacoromanica.ro
 462
SIG SIL

Signature for the press, bun de cineva) s tacii. 2 fig. : a pune

-tiparit. capt la.
SIGNER= saln'-er,s. iscalitor, 1 SILENT sar-lent, adj.1tacut.
SIGNET = sig'-net, s. pecete, f. 2 taciturn.-3 fig.: mut.-4 fig.:
-sigil, n. linistit. 5 gram.: mut. II Loc. 1
SIGNIFICANCE = sig-nif'-i-ciins, thcut chitic (molcom, male, ca
SIGNIFICANCY= s. 1 in- pamntul). To be silent, 1. a tace;
semnare, f. inteles n. 2 ener- 2. a pstra tcerea. To remain
gie, putere, f. 3 insemntate, silent, a pistra ticerea. Her tongue
gravitate, f. is never silent, ea nu poate sii
1 SIGNIFICANT cant, SIGNI- tacit; II merge limba ca o moara
FICATIVE= c-tiv, SIGNIFICA- de vent. 3 Silent partner, tova-
TORY = adj. 1 semni- res comanditar.
2 SILENT, s. taeere, f.
ficativ. 2 care figureaza. II Loc.
SILEATLY = 1i, adv. 1 fail si
'fo be significant of, 1. a insemna;
2. a figura. vorbeasc, in thcere, pe tieute
2 * SIGNIFICANT, s. semn, n. 2 Ma sgomot.
SIGNIFICANTLY = cint-li, SILENTNESS nes, s. tficere, f.
S/GNIFICATIVELY = e-tiv-li, SILEX = sar-lees (L. silex), s.
adv. In mod semnificativ. silex, n. cremene,
SIGNIFICATION = che"-sen, SILICA= sil-i-cat, s. silice, f.
s. Insemnare, noirn, semnifica- SILICIOUS = -Os, adj.
re, f. inteles, sens, n. silicios.
1 to SIGNIFY = sig'-ni-faI, va. SILICON = s. silicia.
1 (to, cuiva) a insciinta, a sem- 1 SILK = si/c (S. seolc), s. 1 ma-
nifica, a significa. 2 a declara, tase, f. 2 com., pl. : matasuri,
a incunosciinta. 3 a insemna. pl. Loc. 1 Shot silk, miltase in
II

4 a rasa, a sluji la. II Loc. 4 dor pea ; Ufa'. Jack silk, fecior
Nothing to signify, 1. nimie in- (sluga) Imbracat cu matase.
semnat ; 2. nu e nimic. To ski- 2 SILK, adj. 1 de matase. 2
nify nothing (little), a-I pasa putin. in comp., V. Loc. 11 Loc. 1 Silk
What signifies, 1. eel pasIt ; 2. dress, rochie de matase. Silk goods,
la ce bun. What does it signify matisuri. Silk-room (-warehouse),
lo me ? ce'ml pasi? ma tsArie [pravalie] 2 Silk-cotton
2 to SIGNIFY, vn. a fi semni- (-cotton tree), bumbac [planta].
ficativ. Silk-dealer, mtisar. Silk-mill,
SIGNIOR, etc. V. Seignior. mtsrie [fabrica]. Silk-reel, de-
SIGNIORY= s. 1 dom- pntoa re de mitase. Silk-shag,
nie, f. 2 * vechime (de vild, plus (plisii) de mtase. Silk-spin-
de neam), f. - ning, atelier de tors matasca. Silk-
'1 SILENCE = saF-lens (L. sileo), sp;ti ner , mitasar. Silk weaver,
s. 1 ticere, f. 2 taciturnitate, tesetor de mtase ; matasar (1u-
J. 3 uitare, f. II Loc. 1 In si- crtor). Silk-worm, V. Silkworm.
lence, In tacere, pe tOcule. To Silk-yarn, ati de mitase.
keep silence, a taee. To pass over SILKEN= silc'-n, adj. 1 de ma-
-in silence, a tace (un lucru). tase, facut cu mtase. 2 mi-
2 SILENCE! interj. tcere I titsos. 3 fig.: bland, duios, drh-
to SILENCE, va. 1 a face (pe gstos ; inf. duleeagi

www.dacoromanica.ro
 463
SIL SIM

prefacut.-4 imbracat cu mlitase; prul argintia. Silver headed, 1.

ferches, spilcuit. cu prul alb sail argintiu ; 2. I.
to SILKEN, va. a face mtasos. cu cap salt maner de argint. Sil-
SILKINESS = i-nes, s. 1 na- ver-leaf, foaie de argint. Silver-
Ina mtsoasa, f. 2 bland*, sweet, armonios. Silver-longued,
f. 3 moleseal, f. ca cuvinte dui& Silver-washed,
SILKMAN= man, s. mitasar argintat, argintuit. Silver-weed
(negustor), m. scrintitoare.
SILKWORM= ilrm, s. vier- to SILVER, va. la arginta, a ar-
ale de matase, m. gintui. 2 a cositori (oglinp. 3
SILKY = i, adj. V. Silken. fig. : a arginta.
SILL =sil (S. syl), s. 1 prag, n. SILVERING= ing, s. argin-
2 margine (de fereastrii), f. tare, arginteali, f.
S scrumbie, f. t SILVERLING= ling, s. ar-
SILLABUB sil'-li-bb(?), s. bu- gil*, pl.
knelt fitcut cu lapte, zahr i yin SILVERLY=li, adv. ca argint.
a cidru. SILVERSMITH= snit% s. ar-
SILLILY = sil'-li-li (S. saeli), adj. gintar.
prostesce, neghiobesce. SILVERY= i, adj. 1 de ar-
SILLINESS= - li-nes, s. prostie, gint, argintat, argintuit. - 2 fig. :
meghiobie, nerodie, gogomnie, f. argintos. 3 voce, su-
SILLY= li, adj. 1 prost, ne- nel : melodios.
zhiob, nerod, 0014, gogoman, SIMAR =si-mar' (Fr. simarre). s.
ntrail, nitflet, nine. 2*slab. toga [de magistrall , f. V. Cymar.
3 * nevinovat, naiv. 3 * la- SIMILAR= simf-i-lr (L. similis),
ranesc. 4 *fericit. ii Loc.1 A silly adj. 1 asemnator, de o potriv,
girl, o gagatit. Silly-how, cask a asemenea. 2 did. : similar, de
noului nascut (med.). aceasi natura.
SILT= silt (Su. sylla),s. mocirl, SIMILARITY= lar"-i-ti, s. 1
f. mil, nomol, nisip, n. asemnare, potriveal, similitu-
to SILT, va. 1 a infunda in ni- dine, f. 2 did. : analogie, f.
sip. 2 a innomoli. SIMILARLY = lr-li, adv. ase-
SILURIANsi-liiif-ri-n(Silurii), menea, la fel.
adj. siluric. SIMILE= sim'-i-li, s. asemuire,
SILVAN= sir-van, adj.V. Sylvan. comparatie, f.
1 SILVER= sir-vr (S. seol fed, SIMILITUDE= si-mil'-i-ciud, s.
-s. 1 metal. argint, n. 2 mo- 1 asemnare, potriveal, simili-
neda de argint, f. ban/ albl, ni. tudine, f. 2 rel. : asemuire,
pl. II Loc. 1 Rich in silver, argen- comparatie, f.
tifer. SIMILOR=sim'-i-/or (L. similis ;
2 SILVER, adj. 1 de argint; ar- Fr. or), s. similor, n.
sintirt 2 voce, sunet: melodios. SIMITAR=simf-i-tiir (Tar.), s.
3 fig. : dulce. 11 Loc. 1 Silver coin, sable turceasci, f. V. Scimitar.
monedi de argint. Silver gill, ar- to SIMMER =sie-mr (?), an. a
gint aurit. Silver mine, mini (baie) Barba pe 'ncetu.
de argint. Silver-ore, mineral de SIMONIAC si-milf-ni-ac (Simon),
.argint. Silver-paper, /Artie sub- adj. simoniac.
strivedie. Silver-haired, ca SIMON-PURE= sal'-rniin-pIiir,

www.dacoromanica.ro
 464
SIM SIN

s. persoan Ida cu alta, f. 2 ni-6s (L. simul), adj. in acelas-

adj. adevrat. timp, simultan.
SIMONY sim'-a-ni, s. simonie, f. SIMULTANEOUSLY = li, adv.
SIMOOM= si-mfim', SIMOON= in acela, timp, in mod simultan.
(Ar. semoum), s. simun, n. SIMULTANEOUSNESS = nes, s..
to SIMPER= simi-p6r (?), vn. 1 simultaneitate, f.
a suride neghiobesce (prostesce), SIN = sin (S. syn), s. 1 p'icat,
ca un 004 2 a se izmeni. n. 2 jertfa (victima) pentru
SIMPER, SIMPERING = ing, s. cat, f. 3 mare pacatos, m. !I
1 suris neghiob (prost), n. 2 iz- Loc. 1 Heavy sin, mare pint. 7'o-
menituri, pl. commit a sin, a adea saii a infra
SIMPERINGLY= li, adv. 1 cu In pacat. Sin offering, jertfi de
un suris neghiob (prost). 2 iz- ispasire.
menindu-se. to SIN, un. [ptr. per f. Sinned;.
1 SIMPLE= sim'-p'l (L. simplex), ppr. Sinning] a pacatui.
adj. simplu, sadea. IILoc. The SINAPISM= sin'-a-piz'm (L. si-
simple, cei simpli. Simple-hearted, napis), s. sinapism, n.
simplu, far prefacere seta r6u- 1 SINCE = sins (S. sithtlian), conj.
tate, sincer. Simple-minded, sim- 1 flind-ca, pentru-ca, de oare-ce,
plu , naiv. Simple - mindedness, de vreme-ce. 2 de, de cand.
simplitate, candoare, ingenuitate. Loc. 2 II is long since I saw-
I

2 SIMPLE, s. buruiani de leac, f. him, de mult nu'l am malt v6dut.

SIMPLENESS = nes, s. 1 stare 2 SINCE, adv. 1 acum
simplu (sadca), f. 2 fig.: simpli- trecul). 2 de atuncl. Loc. 1
II

tate, candoare, ingenuitate, f. He left the country two gears since,

SIMPLETON= ton, s. gagalq, a parasit Iara acum dol ani.
soarbe-zeama, cascaund, neghiob, 3 SINCE, prep. pe atunel ; V.
nerod, in. ii Loc. What a simpleton Ever.
you are ! ggaut mal estl ! SINCERE = sin-sir' (L. sincerus),
SIMPLICITY = sim-plis'-i-ti, s. adj. sinccr. 2 curet, sadea.
1 simplitate, candoare, ingenui- 3 fara rani.
tate, f.-2 nebunie, f.-3 4 stare SINCERELY =-1i, adv. In mod
simpla (sadea), f. sincer, Cu sinceritate, de buna
SIMPLIFICATION = sim' pli - fi - credinta.
chE"-On, s. simplificare, f. SINCERENESS = nes, SINCE-
to SIMPLIFY = fal, va. a sim- RITY= sin-ser'-i-ti, s. Mina cre-
plifica. dinta, sinceritate, f.
SIMPLY - simf-pli, adv. 1 in SINCIPUT = sin'-si-p6t (L.) s.
mod simplu, cu simplitate. 2 anal : sinciput, cretetul capu-
curat.-3 de la sine. 4 neghio- luI, n.
besce, prostesce. SINE - saln (L. sinus), s. geom.:
SIMULAR = sim'-lu-lr (L. sinus, n.
similis), adj. $i s. prefacut. SINECURE = sal' -ni- chit-1r (L.
to SIMULATE- 16t, va. a si- sine, cura), s. sinecura, f.
mula, a se preface. SINE DIE = sal'-ni-dal'-i (L.),
SIMULATION - 16"-s6n, s. pre- adv, sine die, fail a liza diva.
facatorie, prefacere, simulare, f. SINEW = sin'-lii (S. sin u), s. 1
SIMULTANEOUS = sim'-61-t6"- tendon, n. 2 int. gen.: nerv, m.

www.dacoromanica.ro
 465
SIN SIN

to SINEW, va. a lega, a im- o inim curat. 10 Single-handed,

preuna. 1. ciung, ciunt, ciolac ; 2. fig.:
SINEWED = lad, adj. 1 pre- singur, far ajutor. Single-hearted,
viidut eu nervi. 2 nervos, ro- sincer. Single-heartedness, 1. sin-
bust, sdravan, Icapn. ceritate ; 2. simplitate, naivitate.
SINEWLESS = sin'-iu-les, adj. Single-minded, simplu, sincer.
fr vigoare, farft putere, slab, Single-tree, rscruce. Single-val-
far energie. ved, cu o singurii supap.
SINEWY = i, adj. 1 plin de to SINGLE, va. 1 (front, intre,
nervi. 2 fig. : nervos, robust, printre) a alege, a deosebi. 2 *
viguros. a desparti, a Isola. [I Loc. 1 To
SINFUL sin'-ful (V. Sin), adj. single out, 1. a alege ; 2. a face
pciitos, criminal. s reias ; 3. a scoate.
SINFULLY-- li, adv. In mod SINGLENESS-- nes, s. 1 uni-
pOcittos sail criminal. tate, f. 2 isolare, singurOtate,
SINFULNESS nes, s. 1 vino- deprtare, f. 3 becherie, f. ce-
vtie, f. 2 inichitate, f. libat, n. 4 sinceritate, simpli-
to SING = sing (S. singan), vn. tate, naivitate, f.
[per f. Sang ; pir. Sung] lint. gen. : SINGLY sing'-gli, adv. 1 singur
a &Mtn. 2 a r'suna ; vnttzl (adj.). 2 simplu, numal. 3
a viji. 3 urechile : a tiui. 4 exclusiv. 4 deosebit, fie-care in
va. a canta, a celebra, a lauda. parte, unul cate unul. 5 fig.
to SINGE sindj (S. saengan), cu sinceritate, cu simplitate, cu
va. 1 a inro5i, a parli (la foc). naivitate.
2 a arde (usor). SINGSONG= song (V. to Sing
SINGE, s. parlitur, f. si Song), s. 1 cantee monoton, n.
SINGEING= ing, s. parlire, f. 2 adj. monoton.
SINGER sing'-'r (V. to ing), SINGULAR = (V.
s. 1 cfmtator, cantare, M. can- S'ngle), adj. 1 singur, unic. 2
tare*, f.-2 pasere cantatoare, f. simplu. 3 insemnat, deosebit,
SINGING= ing, s. 1 cant, n. neobicinuit, izbitor. 4 ciudat,
cantare, f. 2 de cant. Loc. bizar, singular, straniu; minunat.
I

Church-singing , cantare bi eri- 5 gram.: singular. I Leg. 3 To

ceascii. Singing-bird, pasere can- render one's self singular, a se
ttoare. Singing-man, cantaret de deosebi. 5 In the singular (nuniber),
biserica, dascal. la (numerul) singular.
SINGLE sing'-gl (L. singultzs), SINGULARITY = lar"-i-ti, s.
adj. 1 singur, unic. 2 indivi- 1 int. gen. : sin gula ritate, f. 2 par-
dual, particular. 3 simplu, sa- tict laritate, f. 3 instp,dre deo-
dea. 4 isolat, singur. 5 ne- s ita) partieulara, f. 4 privi-
insurat, nemaritata. 6 luptcl leg t exclusiv, n. 5 lueru lar,
intre dol. 7 curat. 8* plic- n. curiositate, f.
ticos.-9* slab.-10 in comp., V. SINGULARLY --lAr-li, adv. 1
Loc. II Loe. 5 A single life, becheria, mult, foarte ; in mod deoscbit.
celibatul. A single man, un be- 2 la singular.
cher, un flacaii, un celibatar. To SINICAL sin'-ic-fil (V. Sine),
live single, a trill in celibat, in adj. de sinus. II Loc. Sin ical qua-
becherie. 7 With a single heart, cu drant, sfert de reductiune.
H. L. Laid. Diet. Eng.-Rom., vol. IL 30.
www.dacoromanica.ro
 466
SIN SIR

SINISTER =sin'-is-tr (L.), adj. SINKING = ing, s1 1 seufun-

1 stang. 2 fig.: sinistru. 3 dare, etc. V. to Sink. 2 silpare
pervers, ru. I Loc. 1 Sinister- (de pu1, f. 3 inclesare (de pd.-
handed, 1. stAngacia ; 2. fig. mint), f. 4 rupere (de ininifi),
sinistru, nenorocit. f. ; slbire, f. 5 plasare (pu-
SINISTROUS = trs, adj. 1 nere) de bani in rente viagere, f.
stang, in (din) stilnga.-2 sinistru. 6 amortisare, f. II Loc. 6 7'he
SINISTROUSLY 1i, adv. 1 in sinking-fund, eapitalul (sari cassa)
mod sinistru. 2 cu rutate. de amortisare.
1 to SINK sine (S. sincan), vn. SINLESS sin'-les (V. Sin), adj.
jperf. Sunk, Sank; ptr. Sunk] 1 1 fara pacat, inocent, nevinovat.
int. gen: (in lo, in ; up lo, piink 2 teol. : impecabil.
la) : a se cufunda; a se da la fund. SINLESSNESS-- nes, s. ino-
2 corabie : a se duce la fund, centa, nevinovtie, f.
a se inneca, a se cufunda. 3 SINNER=sin'-n6r, s. pacatos,
(into, in) a se infige; a patrunde, pacatoasa.
a intra ; a se adfinci.-4 a cadea. to SINNER, vn. a face pe p-
5 a scade ; soarele, etc.: a apune, catosul, pe pficAtoasa.
a asfinti. 6 a fi biruit, a fi co- SINOPLE sin'-o-p'1( Fr. , s. ver-
plesit.-7 a se micsora.-8 a slabi. de (in arta eraldica).
9 (into, in) a da, a degenera. SINTER-BED = sin'-tiir-bed (S.
10 a slabi din puteri, a fi abiitut
sinder, bed), s. strat de cenuse, n.
Filma: a se rupe, a se sgarci. to SINTJATE=sin'-m-Et (L. si-
11 a pierde din pret, a scade. nus), 1 vn. a aerpui, a se Meo-
12 pal-Will: a se indesa. laci. 2 va. a ocoli.
1

Loc. 3 To sink to sleep, a adormi. SINUATE, adj. erpuitor, cu co-

4 To sink on one's knees, a cdea Mud.
In genunchl. 10 My heart sunk SINUS sai'-ni5s (L.) s. 1 golfscul
within me, ni,i se sgarcia Mima. sin mic, n. 2 cavitate, gaura,
2 to SINK, va. [pert. Sunk, f. 3 anal., med. : cal, Rate, f.
Sank; ptr. Sunk] 1 a scufunda. sinus, f.
2 a Our', a sapa. 3 (into, in) 1 to SIP sip (S. sipan , va. 1
a 'Aga, a Infige. 4 a slabi, a a bea ; a bea putin din. 2a
scobori. 5 a scade. 6 a slabi, bea ea incetul. 3 I. : a auge.
a dobori, a copies'. 7 a pricinui 2 to SIP, vn. 1 (of) a bea pu-
pierderea. 8 a suprima. 9 a tin. .2 a bea cu incetul.
nu vorbi despre, a lsa la o parte. - SIP, s. inghititura, duscil, f.
10 a's1 risipi (averea). 11 a gat, n. ; picatura, f.
pune bani in rente viagere. .12 SIPHOID sal-RV-id (Gr. siphon),
a amortisa (o datorie). adj. in forma de sifon.
SINK, s. 1 canal, n. hazna, f. SIPHON= sal'-fon (Gr.), s. si-
f. 2 fig. : cloack f. 3 fig. : fon, n.
abis, n. prApastie, f. 4 mar. SIPPER=sip'-Or (V. to Sip), s.
ghiulea (pentru scufundare), f. care bea cu incetul.
II
Loc. 1 Sink-hole, hazaa, groaph SIR=s'r (Fr. sire), s. 1 dom-
pentru 'Rini. nule (voc.).-2 ciite-o-datd: domn,
SINKER = sine-gr, s. sApiltor ni. 3 ask Iiillu care se pune
(de puf), n. inaintea nunielui de botez al unul

www.dacoromanica.ro
 467
SIR SIT

baronet sari cavaler). 4* gentil- de a fi sor, f. 2 surorile, pl.

hom, m. 5 curtezan, ni.II Loc. 1 comunitate de surori, f.
How are you, sir ? ce mal (faceti), SISTERLY= li, adj. de soil,
(lomnule ? Did you ring, sir ? a unei surori.
sunat domnul ? ai sunat, dom- 1 to SIT =sit (S. sitian), vn.
nule? 3 Sir Robert Peel, Bart., [perf. Sat ; poet. Sate ; ptr. Sat,
Sir Robert Peel, baronet. Plu- Sitten] 1 in. gen. : a se a'esla, a
ralul lui Sir, este Gentlemen. Are seslea ; a fi, a se tine (afegat).
you ready, gentlemen? siluteti gata, 2 pciserl (on, pe) a se cocota ; a
.doinnilor cloci (ou). 3 judeditor, tribu-
SIRE= salf-ar (Fr.), s. 1 tata, nal, adunare : a tine ,edinta, a
printe, ni. ; pl. : paring, str- se Inteuni. 4 (upon) a judeca.
mosI, ni. pl. 2 Sire (la voc 5 a remne, a sta, a se tine
adresandu-se until monarch,. 3 (nemi$cat, linWit, etc.). 6* a fi.
vorbind de anim. : tata, ni. ; ar- 7 fig. (at, on, pe) a apasa ; a
masar, m. intrista. 8 fig., 1. (on, peste) a
* to SIRE, va. a fi tata de. trona ; a fi intiparit, a avea pe-
SIREN sal'-ren (L.), s. sirena, cetea. 9 a veni, a sedea, a se
fat de mare, f. potrivi (ca hainele) ; a fi strimt
SIREN, adj. de sirena; inchn- (Ingust), a fi larg. 10 (for, pen-
tator, fermecator. tru) a poza (pentru portrelul sal).
SIRLOIN= ser'-loIn (sir, loin), s. I Loc. 1 To sil down, 1. a aseda,
capul muschiuluI, n. a sedea ; 2. a se pune (la maul);
SIROCCO=si-rocf-eo (It.), s. si- 3. a fi asedat ; 4. mil. (before) a
roco, n. asedia, a Impresora ; 5. a se sta-
SIRRAH= sar'-ril (sir), s. 1 bles- bili, a se asesla ; 6. (with, Cu) a se
temat, pore-de-chine, ticalos, ni. multumi ; a se hotari pentru. To
lichea, puslama, seetura, f. sit out, 1. a fi afara de; 2. a fi fara
2 at' te-o-dahl : prieten, etc. I slujba; 3. a fi afara din joc. To sit
Loc. 2 Sirrali, your father's dead, up, 1. a sedea in capul oaselor ; 2.
prietene (amice, betide, etc.), tatal a se scula, a se ridica In capul
teu a murit. oaselor ; 3. a se tine drept ; 4. a
SIRUP si'-rap (Ar. sharaba ; L. veghia ; a remhne sculat ; 5. a
pop. : syrupus), s. sirop, n. petrece noaptea la. To sit up with
SIRUPY= i, adj. ca un sirop. a sick person, a pazi (a veghia)
SISKIN=sisf-chin (2), s. scatiu, PC un bolnav. 5 T'o sit still, a ra-
tintizoiu, ni. n-lane asedat. Sit quiel,tine-te bine,
1 SISTER sis'-tar (S swuster), stal linitit, astfunpara-te. 6 The
s. sora, f. Loc. Sister-in-law,
II wind sits fair, vntul e priincios.
cumna 2 to SITsit, va. [pert% Sat;
2 SISTER, adj. 1 de acei0 Mr. Sat, * Sitten] 1 a asesla. 2
natura, de acelas fel (neam, a se tine pe (cal ; dilarel, a In-
soiu). chleca. Loc. To sil a person out,
to SISTER, va. 1 a semana cu, a rmilne mal mult ca o alta per-
imita, a fi sora. 2 a fi vecin soanil (silind-o ast-fel sil piece).
cu. II Loc. 1 A sistering vale, o vale SITUATE=sie-Iu-Et, SITITATED
(valcea) vecina. =ed, adj. 1 asedat, situat.
SISTERHOOD = hrul, s. 1 stare 2 (to, so as to, de) In positie. II

www.dacoromanica.ro
 468
SIT SKE

Loc. 2 Siluate(d) as I am, In po- talle, f. stat, n. 4 format (de

sitia In care m aflu. carie), n. 5 calibru, n. G
SITUATION= E"-sn, s. 1 si- Univ. : portiune, cantitate, f.
tuatiune, f. 2 situatiune, posi- 7 conditiune, stare, f. rang, n.
tiune (despre persoane), f. 3 8 m'sur (de cismar), f. Loc. 1
situatiune (drarnalicci), f. 4 loe, All of a size, dintr'o bucat. 8-
post, n. slujbA, f. Size-slick, corn pas.
SIX = sics (L. sex), adj. fi s. 2 SIZE=saIz (It. sisa), s. 1 cleiii,
Saw. II Loc. To be all sixes and n. gum, f. 2 Incleire, f. 3
sevens, a fi claie peste grArnad, med.: falsfi-membranfi, f.
una peste alta, a fi fficut val-vIr- I. to SIZE, va. 1 a ase4a dui:a
tejs Six-cornered, cu sase colturl dimensiunl, dup staturi. 2 a
sad unghil. Six-sided, exagon. Six marca (mi;surile, greuld file yeti-
score, de sase orI dou-4ecI, 120. licale).-3 a calibra (o ghiulea).
SIXFOLD= sics'-ffild, adj. Insc- 4 a mesura portiunile.-5 a trece
sit, sextuplu. prin ciur, a ciurui.
SIXPENCE pens, s. sixpence; 2 to SIZE, vn. portiunea.
pies de asixpence, jumtate de 3 to SIZE, va. a Inclei, a Jipi.
ashilling (piesd de arginl de 62 /2 ... SIZED =saIzd, adj., in comp.;
bani). de mrime..., de grosime..., de
SIXPENNY= pen'-ni, adj. de dimensiune..., de staturil... I! Loc.
sixpence. Comnzon-sized, de marime (gro-
SIXTEEN=tin, adj. fi s. sase- sime) ordinar. Full-sized, 1. care,
spre-dece, saIspredece. a ajuns la cea mal mare InAltime;
SIXTEENTH=trne, adj. fi s. 2. mfirime naturala. Large-sized,
1 sase-spre-decelea (--decca), saI- mare.
spredecelea ( Oecea). 2 sase- SIZER, s. V. Sizar.
spre-dece, saIspredece. V. Sixth. SIZING= salz'-ing, s. 1 Incleire,
SIXTH=sicsri, adj. si s. 1 sase- f.-2 clei, n. guma, f.-3 por-
lea, sasea. 2 sase. 3 mus.: tiune, f. V. Size.
sexta, f. SIZY= i, adj. cu false-mem-
SIXTHLY= 1i, adv. In rA ndul brane.
al saselea. to SIZZLE = siz'-z'l (?), Dn. a
SIXTIETH adj. si s. fluera.
sase-4ecelea (--slecea) ; salOccIlea SKALD=scald, s. V. Scald.
(4ecea). to SKARF (up) = scarf (?), va.
SIXTY = ti, adj. si s. sase- a Inveli, a acopen.
Oeci, saIdecI. SKART = scart (?), s. cormoran,
SIZABLE saiz'-fi-b'l (assize?), pescarel, rn. muet, f.
adj. 1 de grosimea (mrimea) po- SKATE = schEt (O. schaals),
trivitfi. 2 gros, mare. 1 patin, f.-2 (S. sceadda), pesce:
SIZAR = fir, s. student bur- calcan, m.
sier, m. to SKATE, un. a patina, a se da
SIZARSHIP= sip, s. bursA de pe ghiat cu patine.
student, f. SKATING=schEt'-ing, s. patinaj,
SIZE=saIz, s. 1 mfirime, di- n.; adj. care patineaza.
mensiune, f. 2 grosime, desi- SKEAN=schIn (S. saegen), s. 1
me, f. volum, n. 3 p.: staturfi, sable scurt, f. 2 cilia, n.

www.dacoromanica.ro
 469
SKE SKI

SKEIN, SKAIN = schiin (Fr. * to SKILL, vn. Fi a. 1 a sci ; (of,

escaigne), s. jurubit, f. scul, n. la) a se pricepe. 2 a importa,
SKELETON = tiin (Gr. a phsa. II Loc. 2 It skills not, nu
skello) s. 1 schelet, n. -- 2 fig. ! import.
structur, f. schelct, n. 8 mon- SKILLED= schild, adj. (in) pri-
turi (de umbreld), f. ceput, meter; dibacia, destoi-
* to SKELLY = schelf-li (?), vn. nic, etc.
a se uita crucis sa asifi ; pop. : SKILLESS= schilges, adj. nedi-
a se uita cu un ochift la sliinin nedestoinic, neindemanatic,
cu altul la fain. neiscusit.
SKETCH*- schets (O. seize's), s., SKILLET = schir-let (Fr. &mile),
iiif. gen.: schita, f. u Loc. Sketch- s. cratit, tingire, f.
book, album. to SKIM= schim (Ger. schaum),
to SKETCH, va. 1 int. gen. : a va. 1 a lua smantAna (laptelul).
schita, a face schita.-2 a desena 2 a lua spuma. 3 fig. : a face
(dupd naturd). pirateril, a thlhfiri pe mare. 4
SKETCHER = schetsr-r, s. dese- fig. : a atinge usor, a trece Yana
nator, (o suprafafri, etc.). Il Loc. Skinz-
SKETCHING= ing, s. 1 desen colter, radetoare. Skim-milk, lapte
dup naturd, n. 2 desen, n. de la care s'a luat smantana.
schitii, f. 2 to SKIM, vn. a trece usor peste;
SKETCHY = i, adj. de schith, a nu lua in seami, a lfisa la o
schitat. parte.
SAW - schid (Dan. Odom), adj. SKIMBLE-SKAMBLE =
piezis, in clin. ad j. alandala, desirat,
to SKEW, v. a pune sad a se extravagant,
oblic' V. Scamble.
pune d'a curmezis. SKIMMER= niEr, s. 1 care
SKEWER= sch10!-r (?), s. fri- atinge (un subiect). 2 spumi-
gare. I Loc. Skewered kidneys, ri- toare, f. spumar, n. 3 pi-
nichr la frigare. rat, in.
SKID - schid (?), s. 1 mar. : aph- SKIMMING = ming, s. 1 lua-
rare, f. 2 lant (de piedicd),. n. rea smanthnel (de lapte), f. 2
to SKID, va. a opri, a pune pl. : spumli, f.
piedica. SKIM(M)INGTON schirn'-ing-tn
SKIFF = schif (Ger. seta( 7), s. (?), s. femcie chrtitoare (artfigoas,
barca, f. ghlcevitoare), f. II Loc. To ride
to SKILDER (?), vn.skim(m)ington, a fi bhtut de ne-
a trai din cersetorie, din cersit. vasta sa.
SKILFUL -sehilf-ful (S. scylan), SKIN= schin (S. scin), s. 1 int.
adj. dibaciu, destoinic, indemh- gen. : pide, f. 2 burduf (pen-
natic, iscusit, mester. tru vin), n. 3 foaie de perga-
SKILFULLY= li, adv. cu di- ment, f. 4 mar. : cama* f. H.
bacie, etc. Loc. 1 He is nothing but skin and
SKILFULNESS - bonc, e numai pide i oase sal
SKILL -schil (S. scylan) s. di- ciolane ; e sial) de if numeri coas-
bacie, destoinicie, indemhnare, tele. Skin-deep, usor ; fig. : de
iscusinp, f. II Loc. T'o have no scoarta, usor. Sldn-wool, rani de
skill in, a nu se pricepe la. oaie moarta. Wet la the skin, ud

www.dacoromanica.ro
 470
SKI SKI

leoarc. To come off with a whole 2 SKIPPER (O. schipper), s. sea-

skin, a iesi teafar. pan (de bared), cpitan, m.
1 to SKIN, va. 1 a bell, a jupui. 1 SKIPPING = ping, adj. 1
2 fig. : a jupui, a lua sapte sfiritor. 2 fig.: descreerat, des-
piel, a tunde. 3 a cicatrisa. metic, hop-de-o-parte, sari t,
2 to SIUN, mi. a se acopen i cu 2 SKIPPING, s. 1 srire, f.
o piele (Oath). 2 lsare afar, omitere, f.
SKIN-FLINT = flint, s. calle, SKIPPINGLY= li, adj. 1 sa-
ciufut, sgarie-branza, crpanos, rind, topilind, pe sarite.-2 u5or.
hapsin, m. to SKIRL sari (?), un. a sbiera,
SKINFUL = ful, s. 1 om im- a tipa. V. to Scream.
buibat, ghiftult, m. 2 burduf SKIRMISH scge-mis (Fr. escar-
(de vin), n. mouche), s. 1 * hart, n. harta, f.
1 SKINK = schinc (?), s. o- scaramucI, pl. 2 fig.: asalt, n.
pIrl, f. ta SKIR1VIISH, vn. a hartui.
2 * SKINK= schinc (S. scene), s. SKIRMISHER= 6r, s. * hfir-
1 bentura, f. 2 sup, f. tasI, pl.; tiralior, ni.
* to SKINK, va. a turna de lAut; SKIRMISHING= ing, s. * hart,
a trage vin. harta, f. scarmuci, pl.
n.
SKINKER = gr, s. baiat de to SKIRR = sc'r d schir, v. 1
carciuma, m. un. a alerga repede.-2 va. a per-
SKINLESS = schin'-les (V. Skin), cargo, a strabate. V. to Scurry.
adj. 1 fail piele. 2 cu pielea SKIRRET seher'-ret schir'-
(pielita) sublire. ret), s. bot.: cosetel, ni.
SKINNED = schind, adj. 1 ca SKIRT scrt (Dan. skiort), s.
2 belit, jupuit. 1 fol (de rochie), pl. 2 fusta,
SKINNER = schin'-ndr, s. 1 be- f. 3 poar, pulpanfi (de rochie,
litor, jupuitor. m.-3 pielar, in.- de haind, etc.), f. 4 bata, mar-
3 blanar, cojocar, ni. gine, sistoare, f. chenar, n.; gar-
SKINNINESS= ni-nes, s. sla- nitur, f. 6 limita, margine,
hiciune, f. (de padure), f.-6 meiceldrie : dia-
SKINNY =ni, adj. 1 de piele. fragma, f.
2 sfrijit, useativ. to SKIRT va. 1 a pune o fust
1 to SKIP = schip (lc. skopa), la ; a pune pulpana la. 2 (with,
un. a sari ; a topai. II Loc. To skip cu) a chenarui, a margini. I Loc.
for joy, a sari de bucurie. 7o 7'o skirt the wall, a merge (a
skip over, 1. a sari (usor) peste ; umbla) de-a-lungul ziduluI.
2. a sari, a omite. SKIRTING = scrt'-ing, s. che-
2 to SKIP, va. a sari, a Elsa nar, n. margine, f.
afarii, a omite. SKIT schit (le. awls), s. 1 p.:
SKIP, s. sritura, f. II Loc. To cochet, f. 2 1. : bataie de joc,
fetch a skip, a face o saritur. batjocur, zeflemea, f.
Skip-jack, ciocoia, parvenit. Skip- SKITTISH schit'-ti, adj. 1
kennel, comisionar (de strada). prepuelnic, sfiicios, timid.
1 SKIPPER = schip'-per, s. 1 capritios, cu toane, ca gargaunl,
care sare. 2 fig., p. : flueri- nazuros, farfanatic, fluturatic.-3.
vat, in. 3 pesce : stiuca (sau- nebunatic,
rienfi). 4 vierme de bran* m. SKITTISHLY = Ii, adv. 1 mil

www.dacoromanica.ro
 471
SKI SL A.

sfiala, cu timiditate. 2 in mod jocuri, glume, pozne, caraghios-

capritios, Cu toane, Cu gargauni. Henri, pl. 2 fig.: galagie, larma,
SKITTISHNESS= nes, s. 1 fire zarv, f. sgomot, tambalau, n.
prepuelnica, sfiicioasii, f. 2 fire SKYLIGHT= scaV-Ialt, s. cerce-
capritioaFA, nazuroasfi. vea cu geamuri, ferestrue (in aco-
SKITTLE schit'-t'l (?), s. popic, peris sait la lavan), f.
n. il Loc. To play al skittles, a se SKYWARD= rd, adv, ca-
juca in popice. tre sad spre cer.
SKOUT scant(?), s. pasere: pes- 1 SLAB slab (Ger. schlabbern),
carel, adj. cleios, Jipidos, viscos.
SKOW, SKREEN, V. Scow, Screen. 2 SLAB= slab (Gal. Ilab), s. 1 ta-
SKRIMMAGE schrimi-midj (Fr. IAA (de marmurd, de piatrd), f. 2
escrime), s. lupt, ceart, gal- lespede (de piatrd), f. 3 drug (de
ceav, f. lenin), m. 4 foaie, placa (de
to SKULK= sc'lc (O. schuilen), metal), f.
vn. 1 a se ascunde.-2 a se tine to SLABBER slabf-br, 1 an." V.
ascuns. II Loc. Toskizlhafler (away, to Slobber. 2 a ball pe. 3a
in, out), a urma, a se duce (saii mazgali ; a murdri. 4 a in-
a parasi, a intra, a iesi pe furls, ghiti, a sorbi.
pe ascuns). SLABBER, s. bal, f.
SKULK, s. card (de outfit), n. SLABBERER= 6r, s. 1 care ba-
SKULKER se6.1c'-r, s. 1 care lesce. 2 fig. : idiot, imbecil,
se ascundc. 2 tradator, m. 3 timpit, In.
fricos, pleach- fug, in. 4 mar.: SLABBERY i, adj. noroios,
adpost de panza, n. desfundat (drum), alunecos.
SKULL = scel (Ic. skiota), s. 1 SLABBY= slab'-bi, adj. 1 cleios,
craniu, n. glavanita, seafarlie, f. lipicios, viscos. 2 Mos. 3 no-
2 hirca, f. 3 fig. : cap, n. roios, desfundat (drum), ud, udat.
minte, judecat, f. 1 SLACK slac (S. sleac), adj. 1
SKUNK= scnc (?), s. dihor, pu- Meet. 2 zabovitor. 3 negli-
turos (din America), m. 2 lig. gent, negrijit. 3 slab, moale,
calic, sgarie-branza, sgarcit, m. molatic. 4 labrtat, neintins,
SKURRY= scr'-ri (?), s. graba, nestrins. 5 fig. : slab. I Loc. 5
pripa, f. Business is slack, treburile (dara-
to SKURRY, an. a se grabi, a verile) merg slab.
se pripi. 2 SLACK, adv. in mod neperfect,
SKY = seal (Su.), s. [pl. Skies] nedesavirsit.
cer, n. non, pl. i Loc. Sky-blue, 3 SLACK, s. 1 via de franghie
albastrulcerului. Sky-colour, azur. care atirna, n. 2 carbune de
Sky-coloured, azuriu. Sky-pilot, piatra marunt, ni. 3 valcea, f.
fig. : duhovnic, popa. 1 to SLACK, un. 1 (to) a intar-
SKYED, SKIED=scaid, adj. care dia (s), a negriji (sa). 2 a seade;
strabate norii. a se domoli. 3 a se Marta.
SKYEY sca V-i, SKYISH 4 var : a se stinge.
adj. 1 cernlui. 2 care strabate 2 to SLACK, va. 1 a domoli.
noriL 2 a labrta. 3 a scade, a mic-
SKYLARK 1;ire, s. doe:Arlie, f. sora. 4 a potoli (selea, etc.).
SKYLARKING ing, s. 1 mar : 5 a neglija ; a amana. 6 a stinge

www.dacoromanica.ro
 472
SLA SLA

(varul). II Loc. 6 Slacked lime, var SLANDER, s. 1 calomnie, ele-

stins. vetire, f. 2 birfire, defaimare,
1 to SLACKEN = slac'-n, vn. la hulire, vorbire de rii, f. 3*
se domoli, a se micsora, a scade. rusine, f. 4 lege: difamatiune, f.
2 a se labarta. SLANDERER = e'r. s. 1 calom-
2 to SLACKEN, va. 1 a domoli. niator, In. 2 clevetitor, birfitor,
2 fig.: a micsora, a Imputina. hulitor, defaimiitor, nz.
3 a labrta. SLANDEROUS= 6s, ad j. 1 ca-
SLACKENING= big, s. domo- lomnios 2 defaimtor, hulitor.
lire, micsorare, imputinare, f. 3 infamant, rusinos. 4* ca-
SLACKLY slac'-li, adv. 1 incet. lomniat, defaimat.
2 fig.: slab.-3 molesit, a-lene. SLANDEROUSLY = li, adv. 1
SLACKNESS nes, s. 1 ince- In mod calomnios, defimtor.
f.
tinealk f. 2 negligent, negri- 2 cu blrfire, cu defaimare, cu
jire, 3 slbiciune, moleseala, f. hulire.
4 labrtare, f. SLANDEROUSNESS= nes, s. na-
SLACKSTERING-, st6r-ing, s. tur calomnioask defaimtoare, f.
neastfimparat, zurbagiii, m. * SLANG= slang, perf. de la to
SLAG slag (0. slagg), s. sgurh, 1. Sling.
SLAIN = slen, ptr. de la to Slay. SLANG=slang (?), s. 1 fiare (de
1 to SLAKE= slEc (le. slaecka), ocnas), pl. 2 limba cAraitorilor,
va. 1 a stiuge. 2 a potoli. 3 f. 3 jargon, n. limba stricatk
fig.: a alma, a domoli, a linisti, f. I Loc. 3 Slang-whanger, dema-
a potoli. gog bun de gura.
2 to SLAKE, vn. (V to Slacken) * SLANI1.-,slanc, perf. de la to
a se lfibrta. 2 a scade, a se Slink.
micsora. 3 V. to Slake, va. SLANT = slant (Su.), s. 1 plan
SLAKELESS= les, adj. 1 ne- inelinat, n. clink f. povirnis, n.
stins. 2 nepotolit. 2 bani mrunti suedezi, pl. 3
1 to SLAM --= slam(?), va. a in- birfeala, batjoeurk zeflemea, f.
chide cu sgomot. 2 a bate. 3 4 adj. V. Slanting.
pop.: a strivi. 41a whist : a face 1 to SLANT, an. 1 a se povirni.
slem ; la alle jocuri : a loa toate 2 a fi oblic, piezis, a face co-
levatele. II Loc. 1 To slam the door tituri, a fi in curmezis.
lo, a inchide usa cu sgomot. 2 to SLANT, va. 1 a inclina, a
2 to SLAP4, vn. a se inchide cu pleca In jos. 2 a face oblic, a
sgomot. duce piczi sa curmezis.
SLAPd, s. Inchidere a une usi SLANTING slant'-ing, adj. 1
cu sgomot, f. 2 la whist: slem, inclinat, povirnit. 2 oblic, pie-
n. I Loc. 1 To give the door a zis, In curmezis, In clin, in piez.
slam, a inchide usa eu sgomot. 3 fig. : indirect.
SLAMKIN = slam'-chin, SLAM- SLANTINGLY - Ii, SLANTLY
MERKIN = mer-chin(?), s. pa- SLANTWISE=--fialz, adv.
ciaura, rndAsoaick f. 1 In clin. 2 oblie, piezis, pe de
to SLANDER = slan'-dr (Fr. laturi, curmezi.s, in piez. 3 in
esclandre), va. 1 a calomnia, a cle- diagonal.
veti.-2 a birfi. a degima, a huli, 1 SLAP =slap (Ger. schlappe), s.
a vorbi de reu. palmk bleanda, flease, scatolek

www.dacoromanica.ro
 473
SLA SLA

f. II Loc. 1 A slap in the face, o SLATTERNLINESS=Ii-nes, s.

palma. murdarie. necuratenie, f.
2 SLAP, adv. dintr'o data, d'an- SLATTERNLY= li, 1 adj. ne-
-raja data, drept, drept In mijloc. grijit, murdar. 2 adv. murdar.
II Loc. Slap-dash, 1. de ()data; 2. cu SLATY = (slate), adj. 1
capul Inainte ; 3. la voia Intim- geol. : vistos, schistos. 2 de ar-
plareI, la noroc. Slap-up, minunat. desie. 3 de culoarea ardesiel,
to SLAP, va. a lovi, a pfilmui. ca ardesia. II Loc. 1 Slaty-cleav-
SLAPJACH=slap'-gIac, s. cla- age, crapatura sistoasa. Slaty-
tit, f. coal, carbune de pamemt vistos.
I to SLASH= slas (le. slasa), va. SLAUGHTER= slo'-t6r (S. slae-
1 a ciocarti, a cioparti. 2 a ge), s. 1 macel, n. maeelarie, f.
crampon. 3 a cresta (fu a). 2 abatoriu, n. Loc. Slaughter-
4 * a biciui. 5 a plesni (Cu bi- house, abatoriu. Slaughter-man,
chit). 6 a critica aspru, a da la omoritor, ucigas.
cap. 7 a lucra prost. to SLA17GHTER, va. 1 a mace-
2 to SLASH, an. a lovi. lari. 2 t. de mdcelar : a taia.
SLASH, s. 1 rank taieturii, f.; SLAUGHTERER =r, s. orno-
crestatura (la fop), f. 2 cres- ritor, ucigas, ni.
tatura (ornament), f. SLAUGHTEROUS= Cts, adj. o-
SLAT= slat (2), s. 1 drug, ni. moritor.
vargi, f. 2 treapta (de scard), f. SLAVE= slEv (Ger. selave), s. lo,
fustel, m. of) sclav, rob, m. Loc. Slave-
I

to SLAT, va. a bate. like, de sclav, de rob, josnic, slu-

SLAT CH --= slats (slack), s.1 gamic, thitor.
ghie care atirna, f. 2 clipa saii to SLAVE, vn. 1 a munci ca un
moment de vreme frumoash. 3 rob. 2 a face negot cu sclavil.
adiere rEicoritoare, f. 1 SLAVER = slii'-vr, s. corabie
SLATE = slEt (Fr. &later), s. 1 care servesce la traficul cu negril.
geol. : sist, schist, n. ardesie, f. 2 SLAVER slav'-6r (Ger. schlab-
2 placa de ardesie, f. Loc. bern), s. bale, pl. saliva, f.
i

Slate- quarry , ardesiera. Slate- to SLAVER, vn. 1 a ball. 2

spar, spat sistos. a fi acoperit ca bale. 3 va. a
to SLATE, va. a acopen i cu ball pe, a acopen i cu bale.
placl de ardesie. SLAVERER = r, s. 1 caruia
SLATER= slE'-t6r, s. acoperitor 11 curg balele.-2 p.: vorba-lunga,
de case (Cu pieta de ardesie), n. zeama-lunga, f. 3 idiot, flaw,
SLATING= ing, s. 1 acoperire tim pit,
de case (ea Mad de ardesie), f. SLAVERY = sh7V-r-i, s. robie,
2 plad de ai desie, pl. sclavie, f.V. Slave.
to SLATTER = slat'-tr (Gr. SLAVISH= is, adj. de rob, de
schlottern), an. 1 a fi negrijit sad sclav, josnic, slugarnic, thitor.
murdar. 2 a face pe lenesul. SLAVISHLY = li, adv. ca un
1 SLATTERN= t6rn, s. 1 fe- rob, ca un sclav, slugarnicesce.
meie negrijita sail murdara, f. to SLAY = shl (S. slean), act.
2 paciaura, f. [parr Slew; ptr. Slain] 1 a omorl,
2 SLATTERN, adj negrijit, a ucide.-2 a reipune, a junghia,
murdar. a thia.

www.dacoromanica.ro
 474
SLA SLE
SLAYER = slE'-r, s. omorltor, cine se culch In odaia aceasta ? To-
ucigas, m. sleep out, not to sleep al home, a
1 SLEAVE=sliv (Ic. slefa), s. 1 dormi prin sat, a nu dormi acas.
scrm Ana' tura , f. chili, pl. (de 5 My foot sleeps, mi-a amorlit pi-
mtase); mtase netoarsii, f. 2 ciorul.
poet. : jurubilii, f. scul, n. 2 to SLEEP, va. (Pell. i plr.
2 SLEAVE, SLEAVED = slivd, Slept] 1 a adormi, a dormi. 2*
adj. netors. fig. : a adormi, a nu avea grip.
to SLEAVE, va. a depfina, a I Loc. 1 To sleep the sleep that
descurca. knows no waking, a dormi som-
SLEAZY, SLEEZY = s1V-zi (Sile- nul Al (cel) vecinic (al bun, cel de
sia), adj. 1 sublire.-2 usor. veal. To sleep away, 1. a'sI pe-
1 SLED = sled (O. sleede), s. trece vremea dormind ; 2. a uita
sanie, f. dormind. To sleep off, a vindeca
2 SLED = sled, SLEDGE = sledj prin somn. Till he has slept him-
(S. slecge), s. ciocan, n. II Loc. self sober, pana ce a dormit de
Sledge-hammer, ciocan de faurar. belie.
to SLED, va. a duce sail a trans- SLEEP, s. somn, n. I Loc. To go
porta cu sania. V. 1 Sled. to sleep, a adormi. I have had no
SLEDDING = sledf- ding, s. 1 sleep, mi s'a speriat somnul. To
transport cu sania, n. 2 sniat. be overcome with sleep, a nu mai
SLEDGE = sledj (V. 2 Sled), s. putea de somn. Sleep-waker, pa-
sanie, f. V. Sleigh. trund'tor. Sleep-begetting ( - pro
SLEEK = slic, SLEEKY slic'-i curing), adormitor, care d somn,
(Ger. schlicht), adj. 1 luciu, lu- somnifer. Sleep-walker, somnam-
citor, lustruit, cu un per frumos. bul. Sleep-wall:ing, somnambulism.
2 neted. 3 fig.: dulce, placut. SLEEPER = slip'-er, s. 1 som-
I Loc. 1 Sleek-headed, 1. cu prul noros, m. somnoroash, f. caruia
unsuros ; 2. cu fala lucie, neteda. (chreia) II place sa doarmh. 2
2 Sleek-stone, sclivisitoare. lenes, m. 3 constr. : stinghie,
to SLEEK, va. 1 a face luciii, a travers, talph (grindil), f. 6 dr.
sclivisi.-2 a nete0i. de f. : traversa, f. I Loc. 1 To be a
SLEEKLY li, adv. ca o supra- heavy sleeper, a avea somnul greu.
fath lude. il Loc. Sleekly-combed, SLEEPILY= i-li, adv. 1 ca
bine (frumos) pieptenat. adormit.
SLEEKNESS = nes, s. 1 luci, SLEEPINESS i-nes, s. 1 somn,
n. suprafata lucie, f. 2 supra- n. stare de alipire, f. 2 aer
far neteda, f. adormit, n. 3 fig. : greutate, f.
1 to SLEEP = slip (S. slapan), 1 SLEEPING= ing, s. 1 somn,
vn. [pert'. fi ptr. Slept] 1 a dormi. n. 2 odihna, liniste, f. 3 fig. :
2 a adormi. 3 a se culca.-4 amortire, nepasare, f.
a zace, a se odihni.-5 a amorli. 2 SLEEPING, adj. 1 de somn, de
6 fig. (upon, over) : a adormi, odihn. 2 adormit. 3 com.
a nu avea grip. 7 fig.: a sta. II Loc. comanditar. Loc. 1 Sleeping-
I

1 si 2 To sleep again, a adormi din draught, narcotic, substanlk so-

nou. To sleep like a top, a dormi porifieh. Sleeping-potion, calmant,
tun, a dormi bustean, a dormi doctorie alinatoare . Sleeping-room,
butuc. 3 Who sleeps in this room? 1. odaie de culcare, iatac ; 2. dor-

www.dacoromanica.ro
 475
SLE SLI

mitor. 3 Sleeping-partner, coman- de a fi raiirit la stet, f. 3 fra-

ditar. gilitate, f. 4 neinsemnatate, f.
SLEEPLESS = les, adj. fr 5 lips, neindestulare, f.
somn. I Loc. Sleepless night, noapte SLEPT slept, pert'. si pin de la
de nesomn. to Sleep.
SLEEPLESSNESS = les-nes, s. SLEUTH-HOUND = sluri'-haund
insomnie, f. nesomn, n. (2 si hound), s. copoiu, m.
SLEEPY = i, adj. 1 cantle SLEW=s1t1 sad sull, perf. de la
(var.) H e somn, adormit. 2 to Slay.
adormitor, soporific. 3 fig. : a- to SLEW slit, V. to Slue.
dormit, greoiu. I Loc. 1 I am sail SLEY=s16 (S. slae), s. pieptenI
/ feel sleepy, mi-e somn. Sleepy (de feselor), ni. pl.
pear, paraburdusitsaiimlhieat. to SLEY, va. a pregilti pentru
SLEET silt (S. sliht), s. 1 ma- pieptenat.
ziriche, f. 2 poet. : hrum, chi- to SLICE slaIs (Ger. schleissen),
ciurii, promoroack f. va. 1 a taia in feliI.-2 a imparti.
to SLEET, vn. a cade mzriche. 3 a taia.
SLEEVE sliv (S. slyf), s. mil- SLICE, s. 1 inf. gen.: felie, f.
neck f. 2 felie sublire, f.-3 felie de piiine
to SLEEVE, va. a pune mneel uns cu unt scat dulecatii, 1.-4
la. I Loc. Long-sleeved, short-sleev- plac, tahl (de marniurei, etc).
ed, cu mfinecI June, scurte. f. 5 lingur (pentru pesce), f.
SLEEVELESS= les, adj. 1 Mil 6 spatula, f.-7 lopatica ( le foe), f.
mnecl. 2 fig. nefolositor. 3 SLICK, SLICKNESS, V. Sleek, etc.
fig. : absurd. SLICKINGslic'-ing, s. geol.:
to SLEID (S. slae), va. a vinh ingusth, f.
slFid
pieptena (aditasea). II Loc. Sleid- 1 to SLIDE sled (S. slidan),
silk, at de mtase. un. [perf. S/id ; ptr. Slid, Slidden]
SLEIGH= shl, s. sank, V. 1 Sled. 1 fig. gen. : a aluneca, a se da
SLEIGHING sl'e-ing, s. V. pe (ghiald, etc.). 2 a se furia,
Sledging. a se strecura. 3 a curge. 4
1 SLEIGHT slail (Ger. schlicla), (from, de) a se indeparta ineetisor,
s. 1 renghiu, n. fars, fest, poznh, a se da la o parte, a iesi. 5a
scamatorie, f.-2 siretlic, clinciu, trece nezarit, nebhgat in natl.&
n. chichite, f. pl. II Loc. Sleight 6 (into) a se lasa in voia, a se
of hand tricks, scamatoriL luneca, a &Idea pe nesimtite (in);
2 SLEIGHT, adj. ,iret, inselhtor. (from, de la ; into, la) a trece.
SLEIVE sliv, s. V. Sleeve. 7 fig.: a ovai. II Loc. V. to Glide.
SLENDER slen'-dgr (O. slinder), 1 To slide on a pond, a se da pe
adj. 1 subtire. 2 r6srit (la stilt), un helesteil. To slide along, a
svelt, tras printr'un in el. 3 fra- aluneca, a inainta ; a inainta (alu-
gil, ; delicat. 4 mic, nein- neetlnd) de- a -lungul. To Slide
semnat, putin. 5 sarac, nein- away, 1. a aluneca ; 2. a se in-
destulator. departa incetisor ; 3. vremea, etc.:
SLENDERLY-- li, adu.1uor. a trece. To slide down, 1. a alti-
2 prost, sarciicios, r'u. neca pn jos; 2. a aluneca de-a-
SLENDERNESS = nes, s. V. lungul. To slide into a room, a
Slender. 1 subtirime, f. 2 stare infra Incetisor 'bite() odaie.

www.dacoromanica.ro
 476
SLI SI I

2 to SLIDE, va. [perf. si plr. a arunca, a asvirli. II Loc. To slight

Slid] a baga pe furi, a strecura. off, a despretui, a trata fara res-
SLIDE, s. 1 alunecare, f. 2 pect, a lua in zeflemea. 4 To slight
alunecus, n. 3 fig. : treceloare over, a face fail socoteal (race-
usoara, f. 4 mers alunecos, n. thine).
5 lambil, scobitura. (de glaf), SLIGHTER = slare-6r, s. care
f. 6 inel (de pungd), n. 7 sur- neglijcaza, despretuiesce, etc.
pare, f. 8 scoborire repede, f. SLIGHTINGLY = ing-li. adv.
9 car, n. carula, f. (de frii nghier). 1 ca negligentil, ca negrijire.
10 mec.: cutie, f. 11 geol. 2 ca disprel. 3 fril respect,
Tina argiloasa (lutoasii), f. II Loc. peste picior, in zeflemea, in mod
1 To have a slide, a aluneca, a se desprquitor. ILoc. Slightingly
da pe (gltia(d, etc.). 6 Diamond valued, luat peste picior.
slide, inel. Slide-rule, scara de SLIGHTNESS =nes, s. V. Slight,
pfoportie. adj. 1 usurinta, f. 2 slabiciune,
SLIDER = slald'-gr, s. 1 care se f. 3 negligenta, negrijire, f.
cl (pe ghiata, etc.). 2 glaf, n. SLIM= slim (Ger. schlirnm), adj.
scobituri, f. 1 frivol, slab, usuratic, usurel.
I SLIDING= ing, s. 1 alune- 2 usor. 3 svelt, tras printeun
care, f. 2 fig. : gresal, f. inel. 4 subtire. 5 fail va-
2 SLIDING, adj. 1 alunecos. loare, meschin.
2 ca glaf, ca scobitura. 3 fig.: SLIME= slaim (S. slim), s. 1 mo-
sovaitor. 4 mobil. II Loc. 3 Slid- cirla, f. mil, nomol, n. 2 ma-
ing heart, inirml sovaitoare. 4 terie lipicioas, f. 3 bale, pl.
Sliding-rule, sear de proportie. mine: praf degang(gang),n. II Loc.
Sliding - scale, 1. scara Slime-pit, basin de lut, de bun&
(pentrtz cereale); 2. scara de pro- SLIMINESS- slalin'-i-nes, s. 1
portie. natura mocirloas, etc., f. 2 na-
SLIER, SLIEST, SLILY, V.Sly, etc. tura lipicioasa, viscoas, f.
I SLIGHT = slaIt (Ger. schlecht), SLIMNESS - slim'-nes (slim), s.
adj. 1 usor, neinsemnat. 2 slab. frivolitate, slabiciune, f. 2 usu-
3 superficial. 4 usuratic, rintil, f. 3 natur svelta, f.
usurel. 4 slabiciune (de Imp), f.
2 SLIGHT, s. 1 lips de respect, SLIMSY= zi, adj. V. Flimsy.
f. ; negligent:a , negrijire, f. 2 SLIMY = slaIm'-i (slime), adj. 1
scamatorie, f. 3 devisa, em- mocirlos, etc. 2 lipicios, viscos.
blema, gatealii, podoabii, f. II Loc. SLINESS slal'-nes, s. V. Slyness.
1 To put a slight upon, a nu arata SLING - sling (S. slingan), s. 1
cuiva respeetul cuvenit. prastie, f. 2 izbitur, lovitur,
3 * SLIGHT, adv. usor. f. 3 esarp (pentru braf, elc.),
4 * SLIGHT 1 interj. pentru f. 4 bretele, pl. 5 beutur
Dumnedeu I spirtoasa, f.
to SLIGHT, va. 1 a neglija, a to SLING, va. [per i. ptr. Slung]
negriji. 2 a despretui, a nu 1 a arunca cu prastia. 2a
face cas de. 3 a nu arata cuiva arunca, a asvirli. 3 (over, de-
respectul cuvenit, a lua peste asupra) a atirna.
picior. 4 a face in graba, in SLINGER = sling'-r, s.
pripa. 5 f a r6sturna. 6 * rn. pi---tia,

www.dacoromanica.ro
 477
SLI SLI

1 to SLINK - slinc (S. slincan), 9 curea (de dus cclinil), f.

va. [perf. Slunk, * Slank ; ptr. 10 loc de debarcare, n.-11 strana's
Slunk] 1 a se duce in mod rusinos banca (debisericci), f.-12 culisa(de
seta pe furls, pe ascuns ; a se fu- (calm), f.-13 fol (de rochie), pl.
ri5a, a se strecura afarit ; a ster- 14surpare (de pcimint),f. 15 inipr.:
ge-o bini5or. 2 a se ascunde. spalt, n. 11 Loc. 1 Slip-hnot, nod
1 Loc. 1 To slink away, V. to cu lat. To give (a person) the slip,
Slink. To slink in, a intra in mod a lsa caraghios (pe cine-va), a
ru5inos sari pe furi5, pc ascuns. pleca ffira adio; a o 5terge, a la
To slink out, a terge-o bini5or. lua la papuc. 3 A slip of the pen,
2 to SLINK, va. a Ma inaintea o croare la scris, un lapsus ca-
vremel. lami. A slip of the ton que, o croare
1 to SLIP-slip (S. slipan), vn. In vorbire, un lapsus lingtuu. 14
1 in(. gen. (into, in): a aluneca, Land-slip, surpare. 15 In slips, in.
a se strecura. 2 a curge. 3 spalturi.
a scapa. 4 a face o gre5a1, a 1 SLIPPER -slip'-p6r, s. 1 pa-
gresi. 6 anim. : a fata inaintea puc, tu. 2 opritoate (de roalii), f.
vremei. II Loc. To slip away, 1. a 2 SLIPPER, adj. pentru More
5terge-o bini5or ; 2. vremea : a Slippery.
trece. To slip down, a &idea. To SLIPPERED = p'rd, adj. cu.
slip in, a se furia in, a se stre- papuci.
cura in. To slip off (from), 1. a SLIPPERILY = adv.
&idea, a aluneca ; 2. a sterge- o in mod lunecos.
bini5or. To slip out, 1. a sterge-o SLIPPERINESS = i-nes, s. na-
bini5or ; 2. fig. : a lita, a scapa tura lunecoasa, f. V. Slippery.
(cuiva), a ie5i din memorie: Slip SLIPPERY = i, adj. 1 int.
into him I pop. : di in el ! 3 It gen. : lunecos. 2 greil de tinut,
slipped from me unawares, mi-a ce nu se poate prinde. 3 nesi-
scapat. To let slip, 1. a scapa ; 2. gur. 4 5ovaitor. 5 nestator-
a da drum (ciiinilor). nic. 6 periculos, primejdios.
2 to SLIP, va. 1 (into, in) a 7 urit, neleal, perfid. 8 * ne-
baga, a strecura, a introduce. credincios. 9* lubric, lasciv.
2 a scapa, a pierde (ocasinnea, SLIPPY - slipf-pi, adj. 1 lu ne-
etc.). 3 a da drum. 4 grad.: cos. 2 sprintcn, vioiu.
a tia (pentru Imtase). 5 a scapa SLIPSHOD - sod, adj. 1 eu
de, a fugi. 1 Loc. 1 To slip in, a papucl. 2 fig. : negrijit.-3 fig.:
bfiga in, a strecura in. To slip on, ru crescut. 1 Loc. 1 To go slipshod,
a pune repede, a imbraca (o hainci). a umbla cu papuci.
7b slip ofr, 1. a a scoate repedc; 2. SLIPSLOP (slip, slop),1 s. spal-
a scapa de. To slip the collar, fig.: turd de plo5ca, f.-2 adj. mediocru.
a'si recpta libertatea. SLISH sli5(?),s.loviturfi,rana, f.
SLIP, s. 1 alunecare, calcare to SLIT = slit(S slitan),va.
strimbh, f. 2 scapare, fuga, f. ci ptr. Slit, Slitted] 1 (into, in) a
3 fig.: gre5a14, f. 4 grad.: despica, a et-4a, a sparge. 2a
buta5, rsad, n. girnet, m. 5 tia, a reteza.
banda, fa5, fa5ie, suvita (bucat SLIT, s. craptur, f. II Loc. Slit
Ingusta), f. 6 fir (de plantei), n. deal, scandura, blan de brad.
7 pleat, f. 8 bani rel, pl. to SLITHER=sli:'-r (?), vn. 1

www.dacoromanica.ro
 478
SLI SLO

a aluneca. 2a umbla gurh-casch, 1 clin, coast, f. cohorts, po-

a bate lela. n.-2 pripor, rambleti, n.
SLITTER= slit/46r (slit), s. des- 3 ramph (de dr. de f.), f. 4
picator, m. directiune oblich, f.
SLITTING = ting, adj. care 2 SLOPE, adj. inelinat, oblie.
despica. I Loc. Slitting-mill ( - 3 SLOPE, adv. 1 inclinat. 2
rollers), fabrich de vergele de fier. In mod oblic, piezis, in clin.
SLIVER =slar-ver (S. slifan), s. 1 to SLOPE, va. 1 a apleea, a
1 aschie, sburliturfi, tandr, f. inclina.-2 a duce ea un pripor.
p'paligr, pi. 2 crach, ramura, f. 3 a Chia piezis (in clin).
to SLIVER, va. 1* a despica. 2 to SLOPE, vn. 1 a se scobori.
2 a smulge. 2 a fi asedat ca un pripor.
SLOAM sl6m (?), s. pturh, f. 3 a merge piezis, in clin.
strat, n. (de hit). SLOPENESS=s16p'-nes, s. clink
SLOAT = sh5t (?), s. 1 stinghie, f. cohorts, povirnis, n.
traversa, f. drug, m. slaiii, n. SLOPEWISE = ualz, adv. V.
2 copoiu, ni. 3 crestatura, seo- Slopingly.
bitura, f. SLOPING=s16'-ping, adj. 1 in-
to SLOBBER = slobr-b6r (Ger. elinat, oblic. 2 piezis, in clin.
schlabbern), va. si n. a ball (pe). SLOPINGLY li, adv. piezis,
Loc. Slobber-chops, balos. Slob- In din.
bering-bib, bayeta. V. to Slabber. SLOPPINESS slopf-pi-nesfs/op),
SLOBBER, s. bale, pl. saliva, f. s. stare noroiasa, mocirloasii, f.
SLOBBERER =er, s. chruia-i SLOPPY = pi, adj. noroios,
curg balele. mocirlos, desfundat (drum).
SLOBBERY= i, adj. 1 Milos. SLOSH slos, etc., V. Slush.
2 fig. : mocirlos, noroios, des- SLOT slot (Ic. slod), s. 1 urin.
fundat. (de fiord), f. 2 nice. : crpfi-
f.
SLOE= s16 (S. sla), s. hot.: co- turh, f. 3 crestatura, scobitura,
roaba, porumbea, f. porumbar, 4 stinghie, traversh, f. drug.
porumbel, m. II Loc. Sloe-tree, 172. slaiu, n. Loc. 1 Slot-hound,
I

porumbar. copoiu. V. Sloat.

SLOOP = sliip (O. sloepl, s. sloop, to SLOT, un. a cresta, a scobi,
n. Loc. Sloop of war, corveth. a da la rindea, a glafui. Ii Loc.
Packet sloop of war, corveth- Slotting machine, 1. rindea cu
aviso. dota custuri; 2. masin de glafuit.
to SLOP slop (?), va.1 a vrsa SLOTE sl6t (?), s. capangi, cap-
(an& vin, elc.).-2 a ado, a mur- cana, cursa, f.
daft 3 int. aft : a inghili (o SLOTH= sh5fi (S. slaewth), s. 1
ineetineaTh, f. 2 lenevie, triindh-
SLOP, s. 1 path (de vin, etc.), f. vie, f. tembelic, n. 3 anim. :
2 doctorie proast, f. 3 n- lenes, ni.
dragI lati, pl.-4 pl. confectiuni, SLOTHFUL s165'-ful, adj. lene,
haine gata, pl.-5 pl.: catrafuse triindav, tembel.
de marinar, p1.-6 laturi, pl. SLOTHFULLY= 1i, adv. 1 In
7 sphlhtura de plosea, f. Loc. mod lenes.
i 2 in trandlivie.
Slop-pail, gleat (pentru Mari). SLOTHFULNESS = nes, s. V.
1 SLOPE=s16p (S. astupan), s. Sloth 2.

www.dacoromanica.ro
 479
SLO SLU

SLOUCH= slants (?), s. 1 p.: bu- SLOWLY s16'-li, adv. 1 incet,

-tuc, om balciz, mocofan, mocir- incetisor. 2 tiirsliu.
m. 2 umblet greoiu, n. SLOWNESS-- nes, s. 1 ince-
to SLOUCH, v. 1 vn. a umbla tinealk f.-2 fire zabavnical lipsa
de rivn, f. 3 indolenta, f. tem-
greoiu, in mod stngaciti si frit a
ridica ochiL-2 va. a lasa pe ochl. belie, n. 4 prostie, lips de in-
SLOUCHING = slailts'-ing, adj. teligent, f. 5 intrsliere (de
1 greoiu si stfingaciii. 2 ascuns, ceasornic, etc.), f.
prefcut, viclean. 3 Ifisat. to SLUBBER = sl'b'-b8r (Ger.
1 SLOUGH slau (S. slog), s. 1 schlabbern), va. 1 scoate lustrul,
smiirc, n. bltoacii, mlas- a sterge. 2 a mizgall 3 a
tin, rovin, f. 2 fig.: abis, n. face in grata, in prip, d'a sea-
prpastie, f. patele ; a strica.
2 SLOUGH= sliif (?), s. 1 pielea SLUBBERDEGULLION = de-
jupuit (dupci un sarpe), f.; pide, ghel"-Ion, s. descult, golan, in.
f. 2 hir.: escar. sgaiba, f. SLUDGE = sl 'clj, s. V. Slush.
SLOUGHY=slail'-i (V.1 Slough), to SLUE=s16 (?), va. mar. : a
adj. mliistinos. lirvirti.
SLOVEN slev'-n (O. slof), s. 1 SLITGs16g (S. slecge), s. bu-
persoan fara grija (fall habar, catii de metal topit (pentru arma
murdara), paciaura, f. de foc), f.
SLOVENLINESS = li-nes, s. 1 2 SLUG (O.), s. 1 zool. :
murdrie, necuratenie, f. 2 melc fara ghioach, m. 2 lenes,
imbracaminte neingrijita, f. tembel, triindav, in. 3 obsta-
SLOVENLY--li, 1 adj. mur- col, n. piedica, f.
dar, necurat. 2 negligent, ne- SLUGGARD = sli5g'-grd, s. si
grijit. 2 adv. in mod murdar, adj. lenes, tembel, triindav.
fara grij. far habar. SLUGGARDIZED = gard-razd,
SLOVENRY= ri, s. imbrc- adj. in lenevie.
minte neingrijit, f. SLUGGISH= ghis, adj. 1 le-
SLOW=s16 (S. slaw), adj. 1 nes, trndav 2 apatic, indolent,
int. gen.: Meet. 2 (lo) zahav-tembel 3 !met.
nic (la), tembel. 3 fig.: gros la SLUGGISHLY=li, adv. 1 in
cap, nauc, prost. 4 ceas : in mod lenes. 2 cu apatie, cu in-
urm. Loc. A slow coach, 1. o dolent. 3 Meet.
trasura care merge incet ; 2. fig. SLUGGISHNESS= nes, s. 1 le-
un tiindalii ; 3. fig. : un baiat nevie, trilndavie, f. 2 apatie,
gros la cap. A slow pulse, un indolenta, f. tembelic, n. 3 in-
pals slab. 4 Your watch is ten cetineala, f.
minutes slow, ceasornicul d-tale SLUICE= sliiis (O. sluis), s. 1
merge in urna cu Oece minute. stvilar, n. stavil, f. 2 cnrent,
2 SLOW, adv. 1 incet, incetisor, n. 3 fig. : stavil, f. II Loc. 1
2 ceas.: in urmit, inapoi. I Loc. Sluice-gate, stavila.
1Slow-hound,copoiii. Slow-match, to SLUICE, va. 1 a slobodi.
fitil (de artilerie, de mine). Slow- 2 a se revarsa, a inunda.
zvitted, gros la cap. SLUICY = sliii'-si, adj. cu si-
* to SLOW, va. 1 a amna. roaie.
a intrsiia. SLUM = sl'm (?), s. 1 cocira

www.dacoromanica.ro
 480
SLU SMA

(fig.), milk f. 2 fundtur, f. 4 Slush-tub, tocitoare pentru un-

il Loc. 1 Back-slums, mahalale. tur.
1 to SLUMBER slem'-ber (S. SLUSHY s165'-i, adj. mlhatinos,
slumerian), vn. 1 a dormita, a noroios ; murdar 5i ud.
mori, 2 a dormi. 3 fig. : a SLUT = slt (O. slet), s. 1 pa-
adormi. ciaurh, femeie murdark f. 2 fig.:.
2 to SLUMBER, va. 1 a adormi. cocoaneath, ticloas, f.-3
2 a ameti, a nuci, a zpci. SLUTTERY sle tr-i, s. mur-,
SLUMBER, s. 1 somni5or, soma dada, necurkenie, f.
u5or, n. 2 somn, n. odihnh, f. SLUTTISH,: tia, adj. murdar,
SLUMBERER = r, s. eilruia necurat.
(ereia) II place si doarm. SLUTTISHNESS nes, s. mur-
SLUMBERING ing, 1 s. somn, drie, necurAtenie, f.
n. 2 adj. adormit, care dormi- SLY slal shill), adj. [comp.
teazii. Slier ; sup. Sliest] 1 dibaciii, is-
SLUMBERLESS-- les, adj. Mil emit, istet, airet, mesteaughret.
somn. 2 prefacut, viclean. 3 miste-
SL UMBEROUS = s, j SL UM- rios. 4 sburda/nic, sglobiti.
BERY i, adj. 1 adormitor. Loc. 1 Upon the sly, 1. pe ascuns,
2 adormit. pe furia, tainic ; 2. ca un viclean.
to SLUMP =slmp (?), vn. a se Sly dog, porc de chine airet (5me-
cufunda. cher). Sly-boots, s. mare pi5icher.
SLUNG= sl6ng, perf. si ptr. dc SLYLY, SLILY adv. 1 ca
la to Sling. airetlicurT, cu amecherii, cu terti-
SLUNK s/nc, perf. si plr. de purr. 2 pe ascuns, pe furis,
la to Slink. tainie. 3 cu un aer airet, subtire.
to SLUR=s1C'r (O. slordig), va. SLYNESS= nes, s. 1 airetlic,
1 a min*, a terfeli, a murdri. tcrtip, n. smecherie, airetenie, f.
2 a trazghli, a pta. 3 a de- 2 fire prefacutd, vicleana, f.
yeti, a defhilna, a huli, a pone- 1 to SMACK = smac (S. smaccan),
gri, a vorbi de reti. 4 a trece vn. 1 (like, of) a avea un gust de,
u5or peste. 5 a masca, a as- a mirosi a. 2 fig. (of): a mi-
cunde. 6 a umbla cu aoalda, rosi; a avea uji parfum (de).
a trage pe sfoaril, a in5ela. 7 3 a pocni (din bici, etc.).
a articula ru (cuvintele sale). 2 to SMACK, va. la pocni (din
8 a strica (o lucrare). 9 a duce etc.).-2 a pupa, a sfiruta cu.
(vocea). sgomot. 3 a pfilmui, a trage o
SLUR, s. 1 path, f. ; veatejire, palmh cuiva ; a da cuiva o lovi-
f. 2 mhzgaiitur, f. 3 chi- turii cu biciul. II Loc. 3 He smacked
chip', f. siretlie, n. 4 bataie his face for him, i-a tras o pere-
(de voce), f. II Loc. 1 To put a slur chic de palme, '/-a palmuit.
upon, 1. a phta, a vesteji ; 2. a SMACK, s. 1 gust, n. 2 fig.:
ponegri. parfum, n. 3 fig.: spoiala, um-
SLUSH= sla (S. slog), s. 1 balt, bril, f. 4 un pie, putin 5-
mla5tin, rovinii, f. 2 noroiri, pocniturh (din biciii, etc.), f. 6
mil, n. mocirl, f. 3 zpadh pupare, srutare (sunk.-
topit, f. 4 mar. : untur, f. toare), f. 7 palmrt, f. 8 (S.
5 fig.: belea, incurchturii, f. II Loc. snaec) bar& de pescuitor, f. 9

www.dacoromanica.ro
 481
SMA SNIA

corabie de cabotaKiii, f- II Loc. 7 ragdos), s. smaragd, smarald,

A smack on the face, o palmA ; smarand, n.
pop. : o caIcavur, o fleas* o SMART =smart (S. smeortan),
scatolcd. s. 1 arsurA, durere ardetoare (sati
SMACKER = smac'-er, s. pupat usturatoare), f.p.: strengar, ni.
suntor, n. 2 SMART, adj. 1 ardetor, us-
SMACKING= ing, s. 1 poc- turiitor, dureros. 2 aspru, viu.
nire, f. 2 sgomot, resunet, n. il sdravAn, viguros. 4 fig.:
2 SMACKING, adj. 1 care poc- vid, picant, spiritual. 5 bine
nesce. 2 resunAtor. 3 bun, imbracat, scos din cut e, elegant,
recontar. II Loc. 3 A smacking dichisit, frumos gAtit, spilcuit.
breeze, o adiere recoritoare. 6 destept, iscusit, istct. 7 ager,
1 SMALL smol (S. smael), adj. sprinten, vioiu. II Loc.6 Smart lad,
1 int, gen.: mic. 2 marunt, sub- bgiat destept. He's a smart man
neinsemnat, numer mic. (fellow), e un mare pisicher.
4 sial , sarAcacios. I Loc. Small Swart-money, 1. daune-interese in
talk (conversalie): banalitatI, nimi- plus; 2. mil.: pret de scutire de
curl% In the small hours, in zori de servicid (pentrzz un recrizt); 3. fig.:
01, in zorile dilel. Small poets, poe- rescumpArare; 4. pensi(un)e pen-
tastri. Small-arms, arme portative. tru rAnf.
Small-beer, here slabil. Small- to SMART, vn. 1 a ustura.-2
clothes, nAdragr. Small-coal, car- a incerca o durere aclnca; fam.:
bune milrunt. Small-craft, coil- a-1 (a-o) durea, a-I pArea red.
bioara. Small-hand, scriere sub- Loc. 1 How it smarts! me usturA !
tire sari engleza. Small-piece, piesa Mg eyes smart, me usturk ochri,
(de moneda de 25 banl. Small-stuff, 2 You may smart for il, ill va
mar.: funisorl. Small-zvares,com.: phrea red.
milruntisuri. to SMARTEN smart'-en, va.
2 SMALL, s. parte subtire, f. II a clichisi, a gAti ; a impodobi.
Loc. Small of he back, partea SMARTING ing, s. durere
inferioara a spatelul. Small of usturatoare, f.
the le. , partea inferioarii a pi- SMARTLY 1i, adv. 1 in mod
eiorulul (gambel). Knee smalls, usturator ; dureros.-2 fig.: aspru,
nAdragi. strasnic.-3 sdravAn.-4 eu spirit,
3 SMALL, adv, mic, mkrunt, cu duh. 5 in mod elegant, di-
subt ire. chisit ; frumos, bine. 6 in mod
SMALL AGE smol'-idj, s. bot. destept ; cu'iscusint, cu istetime.
telinft selbaticA, f. 7 cu agerime, cu sprintenie.
SMALLISH--i, adj. cam mic. SMARTNESS = nes, s. 1 ar-
SMALLNESS nes, s. 1 mi- surii, f. 2 iuteald, asprime, f.
cime, f. 2 intindere mic, f. 3 putere, vigoare, f. 4 fig.:
3 volum mic, n.-4 slAbiciune, f. agerime (a minteI), f. duh, spirit,
SMALL PDX smol'-pocs(sniall, n. 5 elegantA, f. aer dichisit
pox), s. versat (boala), n. (ferches, spilcuit), n. 6 destep-
SMALLS smolz, s. pl. nAdragT. tAciune, inteligentA, iscusinta, iste-
SMALT smolt (O. sznellen), s. time, f. 7 activitatc, agerime,
smalt, silicat albastru de cobalt, n. sprintenie, f.
SMIRAGD=smar'-gd (Gr. sma- to SMASH = smas (mash?), va.
H. L. Lolliot. Diq. Eng.-Ron., vol. Il. 31
www.dacoromanica.ro
 482
SMA SMI

1 a sdrobi, a strivi. 2 a sfa- blidar, ling, pop. : caine de usI

lima, a sparge (in bucati). multe. 2 7'o have a nice smell,
SMASH, s. 1 sfrimate, spar- a mirosi bine sal frumos. To
bere (in bucti , f. 2 corn. have a nasty smell, a mirosi
Ialiment, n.; pr. ml.: catastrof, a duhori.
f. dcsastru, krach, n. Loc. 1 SMELLER smel'-ar, s. 1. care
I

Gone lo smash, 1. sfarimat, spart miroase, care adulmec. 2 nas, n

in bucati ; 2. fig. : plerdut Cu SMELLING ing, 1 s. miro-
total ; fam. : dus dracului. sire, adulmecare, f. V. Smell.
SMASHER smas'-er, s. 1 sra- 2 adj. mirositor ; de parfurn. I

rimator, at. 2 pop.: mare, fai- Loc. 2 Smelling-bottle, sticla de par-

mos, vestit, ni. 3 calpuzan, fum saruri parfu-
falsificator de ban)", mate.
SMATCH smats (smack), s. 1 1 SMELT smelt, perf. ptr.
gust, n. 2 fig. : spoiala, um- de la to Smell.
br, 2 SMELT (S.), s. barbun, m.
to SMATTER = smat'-fr (O.), to SMELT (O. sniellen), va. a
vn. 1 a nu avca de eat o spoial turna (in'nereii).
(o umbill) de. 2 a vorbi alan- SMELTER smelt'-r, s. turn-
dala, fara judecat, in bobote. tor,
SMATTER SMATTERING = SMELTERY i,s. turntorie, f.
ing, s. fig.: idee, spoiala, um- SMELTING ing, s. turnare,
ra, f. f. II Loc. Smelling-house, turnato-
SlYIATTERER--6r, s. (in) care rie. Smelting-furnace, cuptor de
n'are de eat o idee (o spoiala, o ars minereuri.
umbra) de, care cunoasce super- to SMERK, V. to Smirk.
ficial; semi-savant, ni. SZEW = smi (?), s. pasere : bo-
to SMEAR = smir (S. smyrian), diirlau, cufundar, pescarel,
va. [with, Cu] 1 a mazgli, a grbit, f.
mnji, a murdari. 2 a da o to SMICKER = smicr-6r (Su. smic-
fata cu. 3 fig. : a intina, a kra), vn. V. to Smirk.
manji, a pngari. 1 to SMILE= small (Su. smila),
SMEAR, s. pata, mazgalitur, f. vn. 1 [al, on, upon, w*th] a su-
SMEARY = smIr'-i, adj. gras, ride, a zimbi. 2 1. : a avea un
soios, unsuros aer placut.
1 to SMELL smel (S.), va. [per 2 to SMILE, va. 1 a ajunge la
f i ptr. Smelt] 1 a mirosi. 2 a (ceva) multumit unui (sa cu.
adulmeca, a musina. 3 fig. : a un) zimbet. 2 * a ride de.
adulmeca, a simti, a presimp. SMILE, s. suris, zimbet, n.
2 to SMELL, vn. [per!. i ptr. Loc. Dry smile, zimbet sarcastic.
Smelt] 1 a mirosi, a avea Wilh a smile, zimbind.
a exala un miros, a duhori. 2 SMILER=smail'-er, s. care su-
(of, a) a mirosi. ride, care zimbesee.
SMELL, s. 1 miros (siniful), n. SMILET et, s. zimbet gin-
2 miros (frumos saii urit), n. gas, n.
3 parfum, n. mireasma, f. SMILING= ing, adj. 1 zimbi-
4 miros, nas (la aniniale), n. tor. 2 fig., I.: plcut.
Loc. 1 Smell-feast, linge-taler, SMILINGLY 1i, adv. zimbind.

www.dacoromanica.ro
 483
SMI SMO

SMILINGNESS-- nes, s. aer SMOKABLE = (S.

zimbitor, n. smeoc), adj. care se poate fuma.
to SMIRCH smrt5 (S. mire?), SMOKE sm6e, s. fum, n. ji Loc.
va. la mazgali. 2 fig : a Intina, To end in smoke, a se duce in vnt.
a manji, a pangari, a ponegri. Thai's all snioke, acestea sunt
to SMIRK =smerc (S. smercian), vorbe In vnt. Smoke-black, fu-
un. a se ghionghioni, a se iz- ningine. Smoke-consumer, aparat
ineni, a se marghioli. fumivor. Smoke-consuming, fu-
SMIRK, s. ghionghionele, izme- mivor. Smoke-cloud, nor de fum.
miturI, pl. farafastic, n. Smolce-driel, 1. afumat; 2. uscat
SMIRKING smerc'-ing, adj. fa- de film. To smoke-dry. a afuma.
rafasticos, care se ghionghionesce, Smoke-jack, ma5ina de InvIrtit
se marghiolesce. frigarea. Smoke-iree, bot.: scum-
1 to SMITE=smaIt (S. smilan), pie, otetar (din Sicilia).
va. [pert. Smote ; plr. Smitten, 1 to SMOKE, vn. 1 a fumega, a
Smit] 1 int, gen.: a lovi. 2 fig. face fum 2 fig.: a se intarita,
(with): a fermeca, a Incanta, a a se mania. 3 a ridica praful.
rapi, a se prapiidi dupa.-3 fig.: 4 fam. : a adulmeca, a banui,
-a'51 imputa, a'.;I repro5a. a simti, a presimti. - 6 (for) a-I
2 to SMITE, un. [perf. Smote ; prea r6u, a pati, a plti seump...
plr. Smitten, Smit] 1 a lovi. 2 2 to SMOKE, va. 1 a fuma, a
a se lo vi, a se ciocni, a se izbi bea, a trage (tutun). 2 a afu-
unul de altul. ma, a usca la fum. 3 fig. : a
SMITER=smalt'-r, s. care lo- adulmeca, a banui, a ghici, a
vesce. descoperi, a
SlYIITHsmi0 (S.), s. 1 covaciti, SMOKELEsS = sm6e-les, adj.
faur, faurar, fierar, m. 2 mese- fr fum.
ria5, me5ter, me5tesugar, m. 3 SMOKER --r, s. fumator, m.
fig. : autor, ni. SMOKINESS i-nes, s. naturi
SMITHERS = smiri'-grz, s. pl. afumata, f. fum, n.
buck)", f. pl.; atomI, ni pl. 1 SMOKING ing, s. fumat,
SMITHERY= er-i, SMITHY- n. ii Loc. No smoking allowed,
- i, s. 1 fauriirie, fierrie, f. fumatul interdis.
2 lucrare faurit, f. 2 SMOKING, adj. 1 care fu-
SMITHFIELD = fild, s. Smith- med', cara face fum. 2 de fu-
field (piafa iirgului de vile la mator, pentru fumatorI. I Loc. 1
Londra). Smoking-chimney, co5 care face
SMITTEN=smit'-fn, plr. de la fum. Smoking-room, 1. salo-
to Smite. nas pentru fumatorl, odaie de
SMOCK= smoc (S. snioc), s. 1 ca- fumat ; 2. local de fumat, car-
matia (de fenwie), f. 2 bluza, f. ciuma . Smoking compartment,
3 fig., in comp.: de fota, de fusta, vagon pentru fumatorI.
de femeie. II Loc. 2 Smock-frock, SMOKY = i, adj. 1 care fu-
bluza (de pnza groas). 3 Smock- mega, care face fum. 2 afu-
faced, 1. imberb, span ; 2. palid. mat, plin de fum, de funingine.
Smock-race, alergare de femel. 3 fig.: de fum, negru, intuneric.
SMOCKLESS = les, adj. fail SMOLT = sm6lt (?), s. pesce :
eama5. somon de dol anI, m.

www.dacoromanica.ro
 484
SMO SMU

1 SMOOTH = smfiC (S. smethe), innbusitor, n. ; fum, nOduf, n.

adj. 1 egal, neted. 2 plcut 2 fig. : Innabusire, f.
la pipit, moale. 3 fig. : lin, to SMOULDER = smtil'-d'r (S.
linistit. 4 stil, elocinfl, etc. smoran9), vn. a arde 'Meet, a
usor, curgtor. 5 cuvinte, etc.: mocni. II Loc. To lie smouldering,
dulce, mngiietor, mfigulitor. a mocni.
Loc. 1 To make smooth, V. to to SMUDGE=smdj (?), va. a
Smooth. 2 Smooth pillow, pern mazgali.
moale. Smooth-thinned, imberb, SMUDGE, s. 1 fum Innbusitor,
spitn. Smooth-faced, 1. cu o in- n. 2 mazgOliturk, pat, f.
fatisare plheuth ; 2. imberb, span. SMUG sme-g (O. smuk), adj.
5 Smooth -spoken ( - tongued), diehisit, Impopotonat, spil-
dulceag, fatarnic, lingusitor. cuit, scos din cutie.
2 SMOOTH, s. 1 parte neteda, to SMUG UP ONE'S SELF, vpr.
f. 2 livad, f. ceir, finat, ne- a se gfiti, a se dichisi, a se im-
tedis, n. popotona, a se spilcul.
3 SMOOTH, adj. 1 Ineet, Ince- to SMUGGLE = smg'-g'l (Ger.
tisor. 2 usor. schmuggeln), 1 vn. a face contra-
to SMOOTH, va. 1 a netedi, a banda, a se sustrage prin fraud&
nivela. 2 a domoli, a potoli. de la plata llama sail a une dad.
3 a ascunde, a micsora. 4 2 va. a trece prim eontrabanda
a linisti. 5 a descreti (fruntea). sa fraucl. 3 fig. : a Introduce
6 vn. a desmierda, a giugiuli, pe ascuns, pe furis. II Loc. Snuzg-
a mangaia; a maguli ; a lingusi. gled goods, mfirfuri de contra-
Il Loc. 1 To smooth down, V. to band.
Smooth. 6 To smooth one's brow, SMUGGLER= gl6r, s. 1 con-
a's1 descreti fruntea, a se Inveseli. trabandist, m. 2 corabie de
SMOOTHING = sma.,'-ing, adj. contrabandist, f.
mangdietor, mfigulitor. SMUGGLING-- gling, s. eon-
SMOOTHLY= li, adv. 1 Meet, trabanda, fraucl, f.
Incetisor, fr sguduitur. 2 SMUGLY=smg'-li (smug), adv.
usor. 3 fig. : binisor, cu binele. In mod gatit, dichisit, etc. V. Smug.
SMOOTHNESS= nes, s. 1 na- SMUGNESS= nes, s. ghteala,
tur neteda, f. 2 fig. : dul- f. ; imbraeminte dichisit, im-
ce**, f. popotonata sa spilcuit, f.
SMOTE=smtit, perf. de la to SMULKIN = smel'-chin, s. npr.
Smite. nume de drac.
1 to SMOTHER = sru,'-e'r (S. SMUT = smet (S. smitta), s. 1
smoran), va. lint. gen. : a Inn- funingine, pata, f. 2 agr. : ciir-
busi, a Innlidusi. 2 a Inneea, a bane, taciune, m. millura, f. 3
asfixia. 3 fig. : a ascunde, a vorbe libere, mAscaricioase, ffir
acopen, a cocolosi, a face mu- perdea, pl.
sama. 4 a absorbi. 1 to SMUT, va. a lnnegri (ea
2 to SMOTHER, vn. 1 a fi Inn- funingine). 2 a mazgli. 3 fig.:
busit, Innclusit. 2 a fi Innecat, a intina, a manji, a pangri.
asfixiat. 3 fig. : a fi cocolosit. agr. : a mluri.
SMOTHER, s. 1 atmosfer 2 to SMUT, vn. 1 a se Innegri.
busitoare, innibuseal, f. praf 2 gr.: a se mluri.

www.dacoromanica.ro
 - 485
SMU SNA

SMUTCHsmts, etc. V. to Smut. tor, sinnos, intortochiat. 2 plin

SMUTTILY = adv. in de serpr. 3 in formi de serpi,
mod murdar. cu aerpi. 4 fig.: de sarpe.
SMUTTINESS = ti-nes, s. 1 1 to SNAP =snap (O. snappen),
murdirie, necurtenie, f. 2 fig.: va. [per!. ip r Snaptsa Snapped]
naturh mscricioas, fari per- 1 a apuca, a hapai, a hapui. 2
<lea, f. a sparge. 3 a lovi. 4 a In-
SMUTTY= ti, adj. 1 innegrit chide.-5 a plesni (cu biciul, dege-
funingine), 2 agr.: fete). 6 a dojeni, a mustra, a
malurit, mluros ; secar: cor- gsi de gis ceva. II Loc. To snap
nut. 3 afumat. 4 murdar, off, a musca. To snap tzp, 1. V.
parsiv, mhscaricios, far perdea. 1; 2. V. 6.
SNACK= snae (O. snakken), s. 1 2 to SNAP, vn. 1 (al) a incerea
parte, bucata, f. 2 mncare In s musce, a se arunca asupra.
graba, d'a 'n picioarele. f. I Loc. 2 fig. (at): a eerta, a cad. 3 a
1 To go snack's, a se intovhrsi. se sparge, a se sfarima. 4 bi-
SNAFFLE= snar-fl (O. snavel), cizzi: a plesni. 5 arme de foc:
dirloaga, f a nu lua foc.
to SNAFFLE, va. a pune dir- SNAP, s. 1 muschtur, f. 2
loaga, a duce de dirIoagh. sprturil, f. 3 sgomot, n. 4
SNAG snag(?), s.k nod (in lemn), plesnitura (ca biciul), 1-5 copch
n. 2 dinte, ni. 3 crack (sub (de brfarci), agrafa, f. 6 * mAn-
apci), f. 4 ramur (de cerb), f. cacios, m. 7 fam.: schimbare
SNAGGED snagd, SNAGGY= repede a temperatureI, f.; vreme
ghi, adj. noduros, pliu de noduri. rece, friguroasii, f. 8 prjitur
SNAIL=snll (S. snaegel), s. 1 uscat. f. i Loc. Slap-dragon, bol.:
melc, ni. 2 p. . ca melca. 3 gura Ieulul, gura mielului, gura
* broasch lestoas, f. 4 bol. vaceI.
eulbeceasa, interna, talpa-gseel, SNAPPER=snap'-p6r, s. 1 care
f. ghisdeiu, n. il Loc. 1 fi 2 At a apnea', care hapuiesce. 2 per-
snail's pace, snail-like (-paced, soana artgoask (cirtitoare, col-
- slow), ca melcu, foarte Meet. tifnoas), f. ; ciiine col-
Snail-shell, cash de melc. 4 Snail- tos, m.
clover, V. 4. SNAPPISH= pis, adj. 1 coltat,
SNAKE snEc (S. snaca), s. sarpe, coltos. 2 fig.: artgos, cirtitor,
ni.I Loc. There's a snake in the tifnos, ursuz.
grass, in lucrul acesta (in pricina SNAPPISHLY 1i, adv. 1 in
sat/ treaba aceasta) e ceva ascuns. mod artgos, etc. 2 Cu reutate,
Snake-moss, bot.: licopod. Snake- cu un ton timos.
root, bot.: coada zmeuluI. Snake's SNAPPISHNESS= nes, s. 1 fire
head, bol. : bibiiica. Suake-weed, artagoasa, etc., f. 2 fig.: eat-
virginian snake-root, bol. : radii- tate, f. ton tifnos, n.
cina serpilor, sfingerarith. A lame SNAPT = snapt, ptr. . pentru
snake, 1. un sarpe domesticit ; 2. Snapped.
un gfighttt, un zevzec, un paph- SNARE snEr (Dan ), s. 1 curs,
lapte. f. 2 strunii de tob, f. II Loc. 1
to SNAKE, vn. mar.: a serpui. 7'o lay a snare, a intinde o curs.
SNAKY= snEe'-i, adj. 1 serpui- 2 Snare-drum, tob.

www.dacoromanica.ro
 .186
SNA SNE

to SNARE, etc., va. V. to In- Cu urechia pleo,tita. To sneak out

snare. of, a iesi in mod rusinos din. To
1 to SNARL snrl (Ger. schar- sneak up lo, a se apropia ca ru-
ren), vn. fall 1 a mgrili, a arata sine de.
coltii (cuiva). 2 fig.: a dondani, SNEAK, SNEAK-CUP
a chrcni. ch'p, s. 1 fricas, sperios, a
2 to SN 1RL, va. a incalci, a om ascuns (prefacut, viclean), m.
3 lichea, puslama, seciltura, f.
SNARLER = sniirl'-r, s. 1 p. : om de nimic, nemernic, derbecleu,
bursuc, in. 2 persoanh artAgoasa m. Loc. Jerry-sneak, 1. fricos
I

(tifnoas, ursuza), f. 3 chine 2. cgscaund, gagaut, gogoman,

coltos, tn. Mine, natarati, prostnac.
I SNARLING= ing, adj. art- SNEAKER = snic'- 6r, s. 1 V.
gos, chrtitor, coitos, tifnos, ursuz. Sneak. 2 ceasc, cup, f.
2 S. ARLING, s. mgrait, n. SNEAKING ing, adj. 1 as-
SNARY snEV-ri, adj. perfid, ne- prefacut, vielean. 2 Uri-
credincios, insidios. V. Snare. tor. 3 calic, shircit.
to SNATCH snats (O. snakken), SNEAKINGLY 1i, adv. 1 ca
va. 1 mf. gen. : a aplica. 2 un om aseuns, prefacut sait
(from), de la) a smulge, a lua. clean. 2 in mod ruinos, jos-
3 (to, cuiva) a rapi. Loc. 1 To nic, cu mrsavie. 3 ea un calle
snatch al, a incerca sa apure, a un sgircit sail un sgArie-branza.
Sc repedi cu lacomie asupra. To SNEAKINGNESS nes, s. 1 fire
snatch off, a smulge, a lua. To ascuns, prefacuta sa viclean,
snatch up, a ridica repede. To f. 2 josnicie, mrsavie, f. 3,
snatch a little rest, a lira putinfi calicie, sgiircenie, f.
odihn, a se odihni putin. SNEAKUP s. V. Sneak_
SNATCH, s. 1 incercare ca s to SNEAP =snip (Dan. snible),
apuce, apucare, f. 2 fig. : acccs, va. 1 a certa, a clojeni, a mustra,
n. nostimada, toanfi, f.; clip, f. a ocari. 2 a piitrunde (ca
3 bucata, bucatea, bucatica, f. 3 a intepa, a pisca (a fe
fragment, n. 4 fig. : chichita, caustic).
subtilitate, f. clenciu, n. I Loc. SNEAP, s. ceart, dojan, mus-
Snatches in the voice, esitatiunl trare, call, f.
In voce. to SNED=sned (?), va. a camp
SNATCHER = snats'-r, s. care pornil de crcile nefolositoare, a
apnea. II Loc. Body-snatcher, hot taia.
de cadavre. SNEED mid, s. V. Snath.
SNATHsnat), SNEADmad (S. to SNEER snir (L. naris vn.
snaed), s. coad de coas', f. V. 4 a. 1 a chieoti, a rfinii
Sneed. (al) a batjocori a lua in batjo-
to SNEAK snic (S. snican), va. curil sari iir zeflemea, a'si ride
1 a se furia, a se strecura. 2 de, a lua in ris. 3 a spune en
(to, inaintea) a se injosi, a se till. un ton sarcastic.
3 a face pe fricosul. II Loc. 1 SNEER, s. 1 chicot, aer batjo-
To sneak about, a umbla ici colea coritor sari despretuitor, n.
cuurechia pleostit. Tosneak away batjocura, zeflemea, f. sarcasm,
(off), a sterge-o binisor, a pleca n. 3 ton batjocoritor, n.

www.dacoromanica.ro
 487
SNE SNO

SNEERER siar'-r, s. 1 care SNIVEL = snivf-v'l S. snofel), s.

chicotesce, rnjesce. -- 2 batjo- mucT, pl.
coritor, zeflemist, ni. I to SNIVEL, un. 1 a fi cu much
SNEERINGLY= ing-li, adv. 1 la nas. 2 p. : a smorcai. 3 p. :
Cu un chicot. 2 in batjocur, a miorlAi.
In zeflemea. 2 to SNIVEL, va. a face neghio-
to SNEEZE= snTz (S. niesan), un. besce.
a strAnuta. Loc. To sneeze al,
i SNIVELLER= lr, s. 1 mucos,
fig.: a despretui. m. 2 care smorcaesce. 3 care
SNEEZE, s. strAnutat, n. strA- miorlesce.
nutare, f. I Loc. Sneeze-ivort, bol.: SNIVELLING ling, SNIVELLY
coada soaricelul, alunele. = li, adj. 1 mucos. 2 mior-
SNEEZING= snTz'-ing, s. 1 strA- laitor. 3 s. cirliala, f.
nutare, f. strilnutat, n. 2 med.: SNOB= snob (?), s. 1 ciocoiu, par-
care te face sii strAnutI. vcnit, snob, ni. 2 om afectat,
to SNICKER= snic'-r, to SNIG- om care se ratoiesce, care 'si da
GER= snig'-ghr (?), un. 1 a te aere, ni. 3 fricos, ni. 4 cAs-
face ca ridT. 2 a ride In as- caund, gAgiiut, gogoman, natArAti,
cuns, pe sub mustard. ni. 4 Univ. : burghez, ni. 5
to SNIFF= snif, to SNIFFLE= lucrtor care lucreazA in timpul
snif'-f'l (O. snuf), v. 1 vn. a smor- une greve, ni. 6 lucrator cis-
&di, a trage aerul pe nas. 2 va. mar, ni.
a aspii a smorcaind. ii Loc. 1 To be SNOBBISH= snob'-bis, ad j. 1 co-
obliged lo sniff every moment, a mun, vulgar, de rnd. 2 nata-
frni. flet, nvlec.
SNIFF, s. smorcait, n. smorcA- SNOBBISHNESS-- nes, s. infu-
lard, f. murare prosteased, punire, f.
SNIFTING-VALVE snift'-ing- SNOBBISM snob '-biz'm, s.
valv, s. supap cu dal* cu ha- asnobism, ifos, n. afectatiune
lamale, f. prostease, f.
to SNIGGLE snig'-g'l (?), 1 urt. SNOOD = sndd (?). s. 1 bandfi (pen-
a pescui tipari. , 2 va. a prinde. tru a lega perul), f. 2 retea, f.
3 V. to Snicker. to SNOOZE= snfiz (?), un. a dor-
to SNIP= snip (O. snippen), va. mita, a dormi.
a forfeca. SNOOZE, s. somn, somnisor, n.
SNIP, s. 1 forfecliturA, f.-2 bu- to SNORE snOr (S. snora), vn.
cat, f. fragment, n. 3 pop. a sforai, a trage la sforait, a hro-
parte, f. V. Snack. 4 p. : croi- poti, a horcili.
tor, m. SNORE, SNORING sntir'-ing, s.
SNIPE snaTp O. snip). s. 1 be- sforait, hropot, n. sforial, f.
catina, f. 2 fig. : .matracucfi, SNORER= r, s. care trage la
femeie neroada, proasta, f. sforait.
SNIPPERsnip'-pr (snip), s. 1 to SNORT snart (O. snorken),
foletor, m. 2 croitor, ni. I Loc. vn. 1 V. to Snore. 2 cal : a hor-
Snipper-snapper, tiller sclivisit, U- cAni ; yet. : a dihni, a sfornAi.
na- infumurat, fudulache. SNORTER snOrt'sr,s V.Snorer.
SNIPSNAP= snap, 1 s. br- SNORTING ing, s. V. Snore.
fell, pl. 2 adj. repede. SNOT snot S. snote),s. mucT, pl.

www.dacoromanica.ro
 488
SNO SNU

SNOTTY =snot'-ti, adj. mucos. smorcit, n. smorcaial, tragere

SNOUT snailt (Ger. schante), s. PC nas, f. 2 aspiratiune, f. 3
1 bot, n. 2 rit (de porc, de mis- tabac, n. 4 muc, fitil (ars), n.
fret), n. 3 pop. : bot, n. 4 5 semn de manie, n. 6 muc
teav (de bale), f. 5 virf, n. de luminare, n. 7 miros, n.
to SNOUT, va. a pune un via la. 8 fig.: ris, n. bataie de joc, bat-
MUTED snaiit'-ed, adj. cu jocurii, f. II Loc. 1 A snuff of air,
bot... o boare de vnt. 3 To take snuff,
* SNOUTY = i, adj. ca un rit. lo be a snuff-taker, a trage tabac.
SNOW=sn5 (S. snaw), s. 1 za- Snuff-box, tabachier. 5 To take
pac15, ninsoare, f. omat, n. 2 snuff at, lo take in snnff, a se
mar. : brigantin, f. H Loc. Snow- mania. To be up lo snuff, pop.:
boots, *oval. Snow-capt (- cap- a fi cu tifna in nas.
ped, - crowned), incoronat Cu za- to SNUFF, va. 1 a sorbi, a trage
pada. Snow-clad, acoperit Cu (aerul) in plmanI.-2 a mirosi.
zapada. Snow-drift, grmad de 3 a LIM mucul (hzmindrei).-4 vn.
zApacla. Snow-drop, bol.: ghiocel. a horcani. 5 a trage tabac. I Loc.
Snow-Ilake, 1. fulg, floaca de za- 1 7'o snuff in (up), a aspira, a
pada ; 2. bol.: nodut. Snow- sorbi. 2 To snuif out, 1. a adul-
haired, cu parul alb ca zapada. meca, a clescoperi, a presimti.
Snow-like, de zpada, ca zpada. 3 To snuff out, 1. a lua mucul
Snow-nodding, acoperit cu zapada. (lnmindrel); 2. a stinge; 3. fig. :
Snow-plough, plug de maturat za- a extermina.
pada. Snow-shoe, masin in forma SNUFFER = snar-ar, s.1* acel
une! rachete (dejoc) care se leag la care taia mucul luminarilor la
picioare pentru a putea umbla usar teatru, in. 2 pl. muciin, pl.
pe zapada. Snow-slip, avalans, SNUFFINGLY = ing-li, adv.
nemete. Snow-storm, viscol. Snow- maniat, suparat foc.
track, 1. urma de paI in zparl; to SNUFFLE sner-fl, vn. 1 a
2. potech in zpacli. Snow-white, smorciii, a trage pe nas. 2a
alb ca zapada. farni, a vorbi pe nas.
to SNOW sn5, 1 vn. a ninge, SNUFFLER = flar, s. farnait,
a da zapada.-2 va. a raspandi SNUFFLING = fling, 1 adj.
ca zpadji ; a albi. H Loc. 1 It frniiit, pe nas.-2 s. farnilit, n.
snows, ninge. farnire, f.
SNOWY = sn5q, SNOWISH=-4, SNUFFLINGLY 1i, adv. far-
adj. 1. de zapada. 2 acoperit ca nind, vorbind pe nas.
zapad. 3 fig.: alb ca zapada. SNUFFY = sn'f'-i, adj. 1 plin
4 fig.: curat, fAr cusur. de tabac, murdar cu tabac. 2
SNUB = snAb (O. sneb), s. mod fig.: nernultumit, posac, poso-
(in lemn), n. H Loc. Snub-nose, nas morn, ursuz.
earn. Snub-nosed, cu nasul earn. to SNUG = sng (Dan. sniger),
to SNUB sn'b (Dan. snibbe), vn. vn. 1 a se cocoli la caldurA, a se
1 a certa, mustra, a ochri. 2 a ingriji peste masura.-2 (lo, ltinga)
opri in crescerea sa. 3 mar.: a se stringe.
a opri. I Loc. 1 To snub down, a SNUG, adj. 1 (to, lang) strins,
inchide gura (cuiva), a umili. foarte aproape (de). 2 ascuns,
SNUFF = sad (O. snuf), s. 1 linistit, nemiscat, tcut. 3 cald

www.dacoromanica.ro
 - 489
SNIT SOA

comod, ticnit, bine oranduit, sebit. So much so that, asa in

unde e cineva in ticn. 4 bun, cat. 4 Be so kind as lo..., fil asa
frumos. 5 adv. comod, bine, in de bun ca 5 So that he
ticn. II Loc. 1 To lie snug, 1. a was..., astfel ea (asa in cat) fu...
se stringe ; 2. a se tine ascuns, a 6 So as lo make me believe, ea
nu dice niel care ; 3. a se tine la s'mI dea de credut, 7 As the
tree is, so is the fruit, cum e po-
cildurA, a fi bine. 3 A snug little
house, o cask' prea frumoas. 4 mal,si fructul. Illr so and so,
A snug income of..., un frumos D-nul catare. So and so, cutare
si cutare. 8 So then, astfel decl.
venit de... 5 To sil snug, a se tine
(a sta) comod. To be snug, a fi So it is, ala e. But so it was, 1.
bine. dar asa era ; 2. ori-ce (ori-cum)
SNUGGERY = sn'g'-gh'd-ri, s. 1 ar fi. So-called, 1. asa numit ;
casa comod, f. 2 odaitfi, f. 2. asa dis, pretins. So forth, So
3 retragere, f. on, asa mal departe, et extera. 9
to SNUGGLE = g'1, vn. V. to I think so, 1. asa cred ; 2. ered
Snug. ch. da. 11 So so, bine. 13 A week
to SNUSIFY=i-faI, va. a face or so, vr'o (aproape) o sptil-
comod. man. 14 So so, aa i a,a, bi-
SNUGLY 1i, adv. 1 strins, nisor, ceat-pat, calea-valea, des-
foarte aproape, langa. 2 cald, tul de bine.
comod, In ticn. 2 SO = s6, conj. numaI sa, au
SNUGNESS= nes, s. 1 como- conditie ca, de ar. I Loc. So he
dilate, placere, f. 2 drgnele, arrive in time, de ar ajunge la
pl. gingasie, f. V. Snug. timp.
1 SO = s6 (S. swa), adv. 1 asa 3 SO! SOH ! = s6, interj. 1 bi-
de ; adv. de comp. [as, ea, cat) : nisor 2 mar.: opresce
atat. 2 precedat de as..., de 1 to SOAK= stic (S. socian), va.
asemenea, asa si. 3 (that, ca) 1 a muia, a uda. 2 a sclda
asa de, atilt de; In asa fel; ina- (in slinge). 3 a seca.
intea until adv.: asa de; cu atata. to SOAK, vn. 1 a sta inteun
4 (as, lo, ca, ca sfi) asa de, lichid, a se muja. 2 a se in-
atat de. 5 (that, In cat) asa, ultra, a patrunde. 3 pop. : a
astfel (ea). 6 (as, s) ca.-7 si tot suge ea un burete.
astfel, asemenea, In amiss chip. SOAKER = s6e-gr, s. 1 care
atare, cutare.-8 astfel, in chipul moaie, care ud. 2 suge-bute, ni.
(felul) acesta. 9 asa, o. 10 de SOAKING= ing, 1 s. muiare,
acea, din pricina aceasta.-11 fie; udare, f. 2 adj. care moaie,
bine. 12 de ar. 13 aproape, care ud ; ploaie : repede.
ceva asa. 14 binisor, destul SOAP =s6p (S. sape), s. spun,
de bine, asa-s'asa, ceat-pat. II Loc. n. 11 Loc. Cake of soap, calup de
1 Neither so great nor so much spun. Mottled (Castile sail Spa-
esteemed as, niel asa de mare niel nish) soap, siipun de spalat ru-
atilt de pretuit ca (cat). V. Many, fele. Soft soap, sipun negru. Soap-
Much. 2 As..., so... V. As. 3 So ball, bucatfi de sapun (pentru loa-
very, asa de, atat de. So good a leld). Soap-boiler (-maker), spu-
leacher, un dascal asa de bun. nar (fabrican tul). Soap - boiling
So widely different, asa de deo- (-nianufactory), spunrie. Soap-

www.dacoromanica.ro
 490
SOA SOC

bubble, clabuc de sapon. Soap- Loc. To sober down, V. to Sober

suds, apii de salmi. Soap-wort, To sober again, V. int. 2.
bol.: sapunel, saponaria. SOBERLY= li, adv. 1 cump6-
SOAPY= s6p'-i, adj. 1 de salmi, tat, cu cumptare. 2 linit,tit, cu
Cu sapmi, plin de sapun. 2 sa- liniste, cumpanit, co cumpanire,
punat. cu sange-rece. 3 serios.
to SOAR= s6r (Fr. essor), vn. 1 SOBERNESS= nes, SOBRIETY
a se malta, a's1 lua sborul, a se so-brai'-i-ti, s. 1 cumpatare,
avinta, a sbura. 2 a plena. mesur, f. 2 (care) nu e in stare
3 fig. : a se ridica. de belie. 3 judecat, intelep-
SOAR, SOARI G sor'-ing, s. int. ciune, f. 4 cumpanire, mode-
pr. fi fig. : avint, sbor, n. ratie, f. 5 sange-rece, n.
SOARING, adj. 1 Malt, ridicat. gravitate, seriositate, f.
2 fig. : falnic, mndru. SOC = soc (S.), s. 1 jurisdictiune,
to SOB=sob (S. seobgend), vn. f. 2 scutire de claca, f.
a hohoti, a plange cu hohot, cu SOCIABILITY= s6'-sia-bil"-i-ti,
suspine. SOCIABLENESS-- b'l-nes (L. so-
SOB, SOBBING= soW-bing, s. ho- cias), s. sociabilitate, f.
hot de plans, suspin, n. SOCIABLE= b'l, adj. 1 socia-
SOBER s6'-ber(L. sobrius),adj. bil. 2 afabil, amabil, primitor.
1 cump6tat. 2 care n'a beut. 3 (to, catre) binevoitor.
3 fig. : cu judecatii, cu minte. SOCIABLY= bli, adv. in mod
4 cumpanit, moderat. 5 incet. sociabil. 2 prietenesce.
6 asedat, gray, serios, ticnit. SOCIAL =s6'-sial, adj. 1 social,
7 calm, domolit, linistit, poto- societatel. 2 V. Sociable.
lit, cu sange-rece. 8 pr. ext. SOCIALISM= iz'm, s. socia-
posac, posomorit. 9 hainci: mo- lism, n.
dest, care nu e batatoare la chi% SOCIALIST ist, s. socialist, m.
II Loc. 2 He is quite sober, n'a b6ut SOCIALITY= s6f-si-al"-i-ti, SO-
de loc. He is scarcely ever sober, CIALNESS = sial-nes, s. sociabi-
mereil afumat (ametit, beat, litate, f.
captusit, chirchilit). To sleep SOCIALLY= adv. in
one's self sober, a dormi dupa (de) mod social.
belie. 4 A sober writer, un scriitor SOCIETY so-sal'-i-ti, s. 1 int.
cumpanit. 6 In sober earnest, se- gen. : societate, f. 2 societatea,
rios, faril gluma. I Sober-looking, lumea. II Loc. 1 Benefit society, so-
cu o iota tisare grava. Sober-minded, cietate de ajutor mutual.
serios, calm, cu min te, complicit. SOCINIAN = so-sin'-i-An (Soci-
Sober-mindedness, bun simt, ju- ruts), s. fi adj. soeinian, partisan
decata, intelepciune. Sober-suiled, al doctrine lui Socin.
simpluimbacat. Sober-thoughted, SOCINIANISM= iz'm, s. so-
cu ganduri serioase. cinianism, n.
to SOBER= s6'-b6r, va. 1 a face SOCK= soc (L. soccus), s. 1* soe
sa fie cump6tat, cumpnit. 2 a (inceiltminte), ni. 2 fig. : co-
desbata, a desmetici, a trezi. medic, f. 3 verva comia, f.--
3 a face sa fie cu minte, cu ju- 4 ciorap scurt, m. 5 WO, f.
decatii. 4 a domoli, a linisti, a bazdar, fiend plugului, fiend
potoli. 5 a face s fie serios. II cel lat, n.

www.dacoromanica.ro
 491
S OC SOI

SOCKET- soc'-et (Fr. sonche), s. pat moale. 3 A soft answer, un

1 bobe!fi (de sfesnic), f. 2 al- rOspuns blajin. Soft climate, clim
veolh (de dinle), f. 3 orbit (de pla.cutO. 4 The softer sex, sexul
ochiii), f. 4 Imbuciituril (de os), am t bil. 9 Soft fellows, gagautiL
f. 5 cavitate, gaur, f. 6 2 SOFT-soft, adv. i interj. In-
opritoare, piedic5, f. battle cet, bini5or.
(de
roatc1), ni. 1 to SOFTEN - sor-rn, va. 1 a
SOCKLESS - soe-les, adj. filr muia, a mole5i. 2 fig., in!. gen.:
eiorapI. a Indulei. 3 a Incluiosa. 4a
SOCLE= soc'-c'l (Fr.), s. soclu, a. alina, a domoli, a lini5ti, a po-
SOCRATIC, SOCRATICAL - so- toli. 5 a atenua, a mie5ora, a
crat'-ic-al, adj. socratic, lui So- palia.
crate. 2 to SOFTEN, vn. 1 a se ninia,
1 SOD-sod (O. zoode), s. bul- a se mole5i. 2 a se Indulci. 3
g5re, m. lostopfin, n. (de brazdei, a se induiosa. 4 a se alina, etc.
de iarba). 5 a ingadui.
2 SOD= sod, perf. de la to Seethe.SOFTENER = 6r, s. 1 care
to SOD, va. a imbr5ca cu bravie, moaie, mole5esee. 2 care Indul-
ca iarbil marunta, ce gazon. cesce. 3 care Induioseaza.
SODA- (Ger.), s. scd5, f. care alin5, etc.
II Loc. Soda water, apil gazoas SOFTENING = ing, s. 1 mu-
de Seltz. iare, mole5're, f.-2 induleire, f.
SODDEN = sodf-d'n, plr. de la 3 induio5are, f.
to Seethe. SOFTER - soft'-'r, SOFTEST=
SODDY - sod'-di, ad j. Imbra cat est, comp. si sup. de la Soft.
Cu brazde, cu gazon. SOFTISH = i5, adj. 1 cam
to SODER sodf-6r (solder), va. moale. 2 cam g5gaut, gogo-
a lipi (metale), a Imbina topind. man, etc.
SODGER = sodj'-r (soldier), s. SOFTLY - li, adv. 1 moale,
pop. soldat, m. molatec. 2 incet, Incetisor.
SODIUM = so'-di-em (soda), s. cu delicatet. 4 ea duiosie.
n. SOFTNER = n6r, s. V. Sof-
SOEVER-so-ev'-r(so,ever),adv. tener.
inteirilor. V. Howsoever, Whatso- SOFTNESS - nes, s. 1 moli-
ever, etc. ciune, f. 2 blfindete, f.-3 mo-
SOFA = (Ar. soffah), s. liciune, fire afemeiat, f. 4 sfialil,
sofa, canapea, f. divan, n. f.-5 fig. : dulce*, f. 5 ascul-
1 SOFT-soft (S.), adj. 1 moale; tare, f. 6 credulitate, gogo-
molcelus. 2 neted, moale (la manie, f.
3 fig., in(. gen.: blajin, SOGGY- sog'-ghi (Gal. soegen),
dulce, placut. 4 blAnd, amabil. adj. umed, ad, udat.
5 delicat, molcclu5. 6 inf. SO-HO 1= so-ho' (so, ho), inlerj.
riitt : dulceag, mieros. 7 moale, 1 ho ! ma ! stal ! 2 binizor
molatic, lab, far energie. 8 Meet! inceti5or !
afemeiat, mole5it.-9 gabaut, go- to SOIL = soll (S. sylian). va.
goman, ntilflet, nvlec. 10 opa: [with, by, ell] a mfinji, a murclari,
de isvor, de riti, de &IL 11 a pfita 2 a Ingrasa (pcinuntul).
gram.: dulce. II Loc. 1 Soft bed, 3 a da la iarbi (Mete).

www.dacoromanica.ro
 492
SOI SOL

SOIL, s. 1 mannre, murdarie, yet. a lipi (melale), a Imbina to-

pata, f. 2 (L. soltim) sol, pa- pind.
mint, teren , n. ; t. de feod. SOLDER, s. 1 ciment metalic, n.
gleba, f. 3 patrie, larfi, f. 4 2 fig., V. Sawder.
gunoiste, f. SOLDERER= 6r, s. care li-
SOILINESS = solr-i-nes, s. V. pesce (metale), care Imbina topind.
Soil 1. SOLDERING= ing, s. lipire,
SOILING-- ing, s. 1 manjire, Imbinare, f.
murdarire, f. 2 crescere a vitelor SOLDIER= s61'-gre'r (L. solidus),
(la iarbc1), f. s. ostas, otean, militar, rilsboinic,
SOILLESS =--les, adj. fail pa- soldat, ni. ] Loc. Soldier's wound-
mint. wort, bol.: alunele, coada soa-
* SOILURE = 16r, s. V. Soil 1. recelul.
to SOJOURN = so'-arn (Fr. SOLDIERING= ing, s. 1 arta
sjourner), un. a rrnane, a sta, militara, f. 2 lucrari mili-
a sedea (un scurf limp]. tare, pl.
SOJOURN, s. sedere, f. SOLDIER-LIKE= Idfc, SOL-
SOJOURNER 6r, s. oaspete, DIERLY = li, adj. ostasese, mar-
SOL sol (L.), s. 1 mil. : soa- tial, militar, militaresc, raboinic.
rele. 2 * him.: aur, n. 3 mo- SOLDIERY= i, s. losta.g, os-
nedei: gologan, patac, m.-4 mm.: tenI, soldatI, ni. ; mf. r : sol-
sol, n. datime, f.
1 to SOLACE soF-Es (L. solor), 1 SOLE= s61 (L. solea), s. 1 talpa
va. 1 a alina, a domoli, a linisti, (de picior), f. ; pr. ext. : picior,
a potoli, a usura. 2 a mangaia. n. 2 talpa, pingea (de lticciiia-
3 a inveseli. minte), f. 3 talpa (grindd), f.
2 to SOLACE, un. 1 a se man- 4 yet. : partea de dedesupt a co-
gaia. 2 a se bucura, a se hive- pad, f. fi pesce : sola, f.
seli, a fi fericit. 6 fund, n. I Loc. 2 Sole leather,
SOLACE, SOLACEMENT m6nt, piele pentru talpi, pingele.
s. 1 alindre, potolire, usurare, f. 2 SOLE s61 (L. solos), adj. 1
2 mangaiere, f.-3 bueurie, f. singur, unic. 2 exclusiv, fra
SOLANDER = so-lan'-dr (?), s. Impartasire. 3 lege : becher,
vet. : erapaturl transyersale (la burlac, flacaa, neinsurat.
lndoitura genunchitilui al unui to SOLE, va. a pune o talpa (o
call, pl. pingea). II Loc. To new-sole, a pin-
SOLAR= sol'-ar (sol), adj. 1 so- gelui. New-soling, pingeluiala. To
lar. 2 soarelul. 3 produs de half-sole, a pingelui.
soare. SOLECISM=sol'-i-siz'm (Gr. so-
SOLARIZATION= i-z6"-sn, s. loi, oikos), s. solecism, n.
solarisatiune, f. SOLECISTIC, SOLEC1STICAL =
SOLD= said, per f. ptr. de la sis '-tic-al, adj. care contine un
to Sell. solecism.
* SOLD s6ld (L. soldum), s. SOLELY s51'-li (V. 2 Sole), adv.
leafa soldatilor, f. In afari de oiI-care altul, ex-
SOLDAN=sol'-dan (Sp ), s. sul- clusiv.
tan, SOLEMN=sol'-em (L. solennis),
to SOLDER so'-d'r (L. solidus), adj. 1 solemn. 2 gray, maies-

www.dacoromanica.ro
 493
SOL SOL

tos, pompos, serios, Cu mare bagare de seam. 3 (for, lo)

3 In regulh. doritor.
SOLEMNESS= nes, s. solem- SOLICITOUSLY = li, adv. cu
nitate, f. solicitudine, cu Ingrijire.
SOLEMNITY= so-lem'-ni-ti, s. 1 SOLICITOUSNESS = nes, s. so-
solemnitate, f.; serbare solemna, licitudine, Ingrijire, f.
f. rit solemn, n. 2 gravitate, SOLICITRESS = so-lis'-i-tres, s.
maiestate, pompfi, f. -- 3 I. de solicitatoare, f.
lege : solemnitate, f. SOLICITUDE= dud, s. V. So-
SOLEMNIZATION = sol'- em - ni- licitousness.
- sn, s. solcmnisare, priiz- 1 SOLID = sol'-id (L. solidus),
nuire, f. adj. 1 solid, tare, traInic, te-
SOLEN = sa'-len (Gr.), solen melnic. 2 masiv, greu. 3
(scoich bivalvh In forma de teach manta : cub. 4 geom., hot.
saii de maner de cutit). solid. 5 tehn. : plin. 6 fig.,
SOLENESS shl'-nes (V. 2 Sole), I. serios ; p. : sdravan, teapan.
s. 1 singuratate, f. 2 becherie, f. 7 cumpanit, cumpatat, serios.
to SOL-FA= sol-fa' (sol, fa), vn. II Loc. 2 In solid gold, dc aur
a canta o bucat niusicalh nu- masiv.
mind notele, a solfia. 2 SOLID, s. solid, n.
SOLFATARA sol-fa-ta'-rh (L. SOLIDARITY = sol'-i-dar"-i-ti, s.
sullurem), s. solfatara, baie (safi solidaritate, f.
mina) de pucioash, f. SOLIDIFICATION = so-lid'-i-fi-
I. to SOLICIT =so-lis'-it (L. so- cha"-sen, s. solidificare, f.
licito), va. 1 a cere cu staruinta, to SOLIDIFY = fai, 1 va. a so-
a solicita (to, sa). 2 a plictisi. lidifica. 2 un. a se solidifica.
3 (lo, la) a pofti, a invita. 4 SOLIDITY = ti, s. solidi tate,
a arta la, a Impinge la. 5 a tarie, temeInicie, traTnicie, f. 2
cauta, a incerca sa obtie. 6 calitatI temelnice, f.
a nelinisti. SOLIDLY solf-id-li, adv. cu so-
2 to SOLICIT, vn. (for) a starui, liditate, etc.
a face demersurI. SOLIDNESS = nes, s. solidi-
SOLICITATION= i-t"-s6n, s. tate, etc.
cerere, solicitare, stfiruint, f. to SOLILOQUIZE= so-lil'-o-cilaIz
SOLICITING= it-ing, s. 1 ru- (L. solas, loquor), vn. 1 a face un
gare, solicitare, staruire, f. monolog, un soliloc. 2 a vorbi
rughciune, rugaminte, f. 3 ati- cu
tare, Intiirltare, f. SOLILOQUY-- ciii, s. monolog,
SOLICITOR= i-thr, s. 1 soli- soliloc, n.
citator, m. 2 lege: advocat, SOUPED= sol'-i-ped (L. solas,
3 persoana admisa, agreath pes), adj. soliped.
de tribunalul de comer t ca sa ple- SOLITAIRE sol-i-ter' (Fr.), s.
deze. II Loc. 2 Solicilor-general, inel cu briliant, solitar, n.
advocat general. SOLITARILY = sol'-i-ta-ri-li
SOLICITOUS = i-tes, adj. 1 (L. solas,!, adv. In mod singuratic,
(about,of) care are solicitudine sail In singurtate.
ingrijire (pentru), nelinistit, care SOLITARINESS = ri-nes, s. sin-
se Ingrijesce. 2 cu grija, cu gurfitate, f.

www.dacoromanica.ro
 491
SOL SOM

1 SOLITARY = ri, adj. 1 so- SOMATOLOGY = so'-ma -tol"-

litar, singuratic. 2 isolat, re- 6-gi (Gr. s5nza, logos), s. soma-
tras. 3 posae, posomorlt. 4 tologic, f.
singur, unic. SOMBRE =som'-b6r, SOMBROUS
2 SOLITARY, s. pustnic, sihas- = brs (Fr. sombre), adj. in-
tru, in. tunecat.
SOLITUDE= sol'-i-clud,s. singu- 1 SOME = s'm (S. sum), adj.
ratate, pustietate, f. nehol. 1 un, o (oare-eare); can-
SOLLAR=sol'-lar (solar), s. 1 va, cate-va, nisce, vr'o. oare-
galerie, f. 2 pod, hambar, n. car! ; mal multi, mai multe.
3 intrare de mind), f. 3 un, o. 4 putin, punna ;
SOLO =so'-lo (It.), s. solo, n. nitica. I Loc. 1 Sorne-one, cine-va.
SOLOMON'S EAGLES = I have some good ones, am chi-
lz, s. pl. corbil, pl. va buni, am cate-va bune. Some
SOLSTICE= sol'-stis (L. sol, slo), few days afte", cate-va lile mai
s. :olstitiu, n. pe lima. 2 Some people think,
SOLSTITIAL = sol-stis'41, adj. oare-earl persoane i inchipuiese.
solstith 1. 3 Some evil thought, un gaud
SOLUBILITY = sol'-iu-bil"-i-ti rgutacios. 4 Some fresh water,
SOLITBLENESS 1A-nes(L.solvo), putina apfi rece.
s. solubilitate, f. 2 SOME = siim, pr. nehot. 1 can-
SOLUBLE = b'l, adj. solubil. va, cate-va. 2 unil, uncle. 3
SOLUTE so-liat', adj. 1 liber, (din ei, din ele, din aceasta) 4
slobod. 2 vesel. 3 bol. : ne- putin, o parte. II Loc. 1 Some of
aderent. your friends, cati-va din tre prie-
* to SOLUTE, va. a topi, a di- tenil d-tale. Some..., others...,
solva. unii..., alni... Some are happy,
SOLUTION=so-IIV-s6n, s.1 others are misPrable, null sant fe-
deslegare, f. 2 disolune, allii sant nenorocin. 3 I
solune, topire, f. have some, am (din el, din ele,
SOLUTIVE = tiv, adj. di- din aceasta). Give nie some, Mini
solvant. (din el, din ele, din aceasta). 4
SOLVABILITY = sol'-va bil"-i-ti, Sonie of my bread, pu.tin (o parte)
SOLVABLENESS = bl-nes, s. sol- din painea mea.
vabilitate, f SOMEBODY sm'- b8- di, s.
SOLVABLE =b'1, adj. 1 pro- cineva.
Memel' : solubila, care se poate SOMEHOW hau, adv. inteun
resolva, deslega. 2 solvabil. V. fel saul altui, intr'un chip oare-
Solvent. care.
to SOLVE= solv, va. a deslega, SOMERSET = siSm'-'r-set, SOM-
a resolva. ERSAULT solt (It. soprasalto),
SOLVENCY= sol'-vn-si, s. sol- s. 1 dare peste cap, tumba, f.
vabilitate, f. 2 salt mortal, n. Loc. 7'o turn
1 SOLVENT = vnt, adj. 1 di- a somerset, a se da de-a tumba,
solvant. 2 coni. : solvabil, bun a da pirciul babel, a se da d'a
pl itnic. berbeleac (d'a roata, d'a rostogol);
2 SOLVENT, s. disolvant, n.; a face saltul mortal.
fig.: solutie, f. 1 SOMETHING= silin'-fiing (some,

www.dacoromanica.ro
 495
SOM SON

thing), s. 1 ceva. 2 oare-care. I 2 poet: copil, m. I Loc. 1 Son-

ILoc. 1 Something lo eat, ceva I in-law, ginere.
de mancare. Something like, 1. SONATA=so-niif-t (It.), s. so-
cam asa ceva ; 2. fam. : care (ce) nat, f.
e bine. That is something like, asta SONG.= song (S. swig), s. 1 can-
e bine. Sontething certain, ceva tec, n. -- 2 balada, f. 3 can-
sigur. 2 Something gel of doubt tee, vers, n. poesie, f. 4 eiripit.
remains, persista Inca o indoial n. 5 acsion, n. chntare, f. 6
oare-care chilipir, fleac, moft, nimic, n. ba-
2 SOMETHING, adv, la un grad gatela, f. Loc. 1 War song, can-
i

eare-care, cam. tec resboinic. Song of woe, cantec

1 SOMETIME= tail'', adv. 1 dc jale. A song of good life, can-
alb-A-data, o-dat, oclinioarh tee moral. Song-craft, 1. arta de
2 intr'o di, dilele aceste. 3 &site- a scrie sansonete (cantonete) ; 2.
o-data, V. Sometimes. arta poetului. Song-book, cule-
2 *SOMETIME, adj. de all data, gere de cantece. Song - maker
din vremurile trecute. (-writer , autor de cantece. 3 The
SOMETIMES terra, adv. 1 poet's song , cantecul poetului.
cate-o-data. 2 cand. 3, V. Song-ennobled, cantat de poet.
1 Sometime 1. I Loc. 2 Sometimes 5 'he song of songs, the song of
one thing, sometimes another, child Solonion, Cantarea eantarilor. 6
un lucru, chnd altul. To bug for an old song, a cum-
SOMEWHAT = uot, adv. pu- Ora (ceva) chilipir.
pil, cam. I Loc. Somewhat bashful, SONGFUL = song'-ful, adj. ar-
cam sflicios. monios.
SOMEWHERE uer, adv. un- SONGLESS = les, adj. mocnit,
deva. V. Else. mut, tacut ; fara cantece, care
SOMNAMBULE=som-nam'-liful, nu cant.
SOMNAMBULIST= ist (L. som- SONGSTER st6r, sm. 1 can-
ntis, ambulo), s. somnambul, taret, eantator, 777. 2 pasere
somnambul. cantatoare, f.
SOMNAMBULISM = iz'm, s. SONGSTRESS =stres, sf. eau-
somnambulism, n. tareata, f.
SOMNAMBULISTIC = ist"-ic, SONNET son'-net (It. sonetto),
ctdj. somnambul, de somnambul. s. sonet, n. I Loc. Sonnet-writer,
SOMNIFEROUS = som-nif'-i-res, autor de sonete.
SOMNIFIC-- ic (L. somnus, fero), SONNETTEER= tIrg, * SON-
adj. somnifer, soporific. NETER = --6r, SONNETIST = ist,
SOMNILOQUISM = som -nil' -o- s. autor (scriitor) de soneto, ni.
ciliz'm (L. somnus, loquor), vor- SONNETING ing, s. sonete, pl.
bire in timpul somnului, ain- SONORIFIC = so -no -rir-ic (L.
rire, f. sono). adj. sonor.
SOMNOLENCE = somf-no -lens, SONOROUS = so-n6e-6s, adj. 1
SOMNOLENCY= 16n-si (L. som- sonor, r6suntor. 2 gram.
nus), s. somnolent, adormitare, f. (vocala) sunatoare.
SOMNOLENT 16nt, adj.1 som- SONOROUSLY = 11, adv. in
nolent, adormitat. 2 adormit. mod sonor.
SON= son (S. sum?), s. 1 fig, SONOROUSNESS =-6s-nes, SO-

www.dacoromanica.ro
 496
SON SOP

NORITY=so-nor'-i-ti, s. 1 sono- 2 alintor, calmant. 3 man-

ritate, natura sonora, f. 2 sunet mgulitor. 4 bland, dra-
rsunator, n. gstos.
SONSHIP = [son, fig ; SOOTHINGLY= li, adv. cu bran-
ship (sufix), stare], s. 1 calitate dele, cu duioaie, In mod drgastos.
de nil, f. 2 filialiune, f. to SOOTHSAY = saY-se (sooth,
SOON s an (S. sona), ad v. [comp. say), va. a predice, a prevesti, a
Sooner ; sup. Soonest] 1 In cu- proroci.
rand. 2 Indata. 3 de vreme, SOOTHSAYER = a., s. ghicitor,
curand. 4 bucuros, mal bine, proroc, m. ghicitoar, f.
me de graba. I Loc. 1 Come soon, SOOTHSAYING = big, s. pre-
vino In curand. 2 As soon as, dicere, prevestire, prorocire, f.
Indatri ce. No sooner said than SOOTINESS =sat'-i-nes (soot), s.
done, OiS i Mcut. 3 He came 1 negreara, negreal, f.-2 stare
too soon (sooner than), a venit funinginoas, f.
prea de vreme (mal de vreme de to SOOTY= sat'-i, va. a Innegri
cat). Sooner or later, carand (Cu funingine),
trdiu. At the soonest, cat mal SOP =sop (O.), s. 1 bucata (de
curand. No sooner had he uttered ceva) muiath, paine muiata, f.
the words, abia rostise cuvintele. 2 momeala, f. ; cadou, dar, n.
He no sooner had it, Inclat-ce o Loc. To make a sop of (a person),
(fi) avu. * Soon at, pe la. Soon a trage (cniva) o chelfneal. (o
at six o'clock, pe la aase ceasurI. ciomageala, o scarmntura, o
* Soon al night, di-searfi. 4 I Izad
scuturatura).
sau I would as soon die as..., malto SOP, va. a muja.
bine s mor de cat... SOPH=sof (Gr. sophos), s. 1 so-
SOOT sat (S.), s. funingine, f.
fist, ni. 2 student (in anal al
1 SOOTH=sa5 (S. soth), s. 1 doilea), m.
adevr, n. 2 presagia, n. pre- SOPHI = s6'-fi (P.), s. aah (H-
vestire, prorocire. f. 3 buna- aul regelui Persia),
tate, f. 4 mangaiere, f. H Loc. 1 SOPHISM = sof'-iz'm (V. Soph),
The very soot'', adevrul. Sooth s. sofism, n.
to say, to say sooth, (la) drept(u1) SOPHIST = ist, s. sofist, m.
vorbind. Sooth in sooth, in good SOPHISTER = r, s. sofist, ni.
sooth, In adevr, de sigur. SOPHISTIC, SOPHISTICAL = so-
2 SOOTH, adj. 1 adevrat. 2 fis'-tic-al, adj. sofistic.
bland, credincios ; placut. SOPHISTICALLY= adv.
to SOOTHE=sa:," (S. gesothian), In mod sofistic, cu sofisme.
va. 1 a linguai. 2 (with, Cu) a to SOPHISTICATE= Et, va. 1
fermeca, a Incanta. 3 a alina, a altera, a drege, a falifica, a
a domoli, a liniati, a potoli. sofistica. 2 marfei: a falsifica.-
SOOTHER=sa:'-er, s. 1 lingu- 3 fig. : a corupe, a strica.
aitor, ni. 2 alinfitor, SOPHISTICATE, adj. 1 alterat,
1. SOOTHING= ing, s. 1 ali- etc.-2 mar : fa1aificaM.-3 fig.:
flare, domolire, liniatire, potolire, corupt, stricat.
f. 2 mangaiere, mgulire, f. SOPHISTICATION = ti-chE"-
3 linguaire, f. sn, s. alterare, etc., f. 2 margi:
2 SOOTHING, adj. 1 linguaitor. falsificare, f.

www.dacoromanica.ro
 497
SOP SOR

SOPHISTRY= sof'-is-tri, s. soft- 4 SORE = ski. (Fr. saute), s. 1

ticrie, f. sofisme, oim (care n'a nprlit hick), m.
SOPHOMORE= o-mor, s. V. 2 aprior (sail cprioari) de
Soph. patra anl.
SOPORIFEROUS = sop'- o -rif"- SOREL, SORREL = sor'-el, 1 s.
kr-s (L. sopor), adj. soporific, cprior sad cfiprioark de treI anf.
narcotic. 2 adj., culoare : galben- cas-
SOPORIFIC = ic, 1 adj. sopo- tanik.
rific, narcotic. 2 s. narcotic, n. SORELY = s6e-li (V. 1 Sore),
SOPRANO = so-priV-no (It.), s. adv. 1 dureros (In mod).-2 crunt.
soprano, in. 3 amar, amarnic.-4 mult. I

SORB = sorb (L. sorbum], s. 1 Loc. 2 Sorely to repent, a se al.

bot.: sorb, ni. 2 soarb, f. amar.
Loc. 2 Sorb-apple, soarbi. Sorb- SORENESS= nes, s. sensibili-
tree, sorb. tate, durere, f.
SORBET =sorb'-et (Ar. sharbell, SORGHUM = sor'-gh'm, SORGO
s. sorbet, n. = go (It. surgo), s. bot.: sorgho, n.
SORCERER = sor'-s 'e'r-'r (L. sors), SORITES=so-raF-tIz (Gr. sorei-
am. fermecktor, vrjitor, solomo- tes), s. sorit, f.
nar, in. 1 SORREL = sor'-rel (S. sur), s.
SORCERESS = es, sf. ferme- bot.: mcri,nl. il Loc. Field-sorrel,
catoare, vrjitoar, f. wood sorrel, mAcriul calului,
SORCERY= i, s. fermeatorie, micrisor.
vriijitorie, solomonie, f. 2 SORREL = sor'-el (V. 4 Sore),
SORD = sord, s. V. Sward. adj. 1 galben-castaniii. 2 cal :
SORDID = sor'-did (L. sordes), roib. IILoc. 2 Burnt sorrel, light
adj. 1* murdar, necurat, parsiv. sorrel, sarg.
2 josnic, mIrsav.-3 calic, sgfircit. SORRILY = sor'-ri-li (sorrow),
SORDIDLY= li, adv. 1 In mod adv. ca vai de el, prost, saricesce.
murdar, necurat. 2 cu josnicie, SORRINESS = nes, s. srcie, f.
cu mirsiivie.-3 calicesce, cu sgar- SORROW sor'-r6 (S. sorg), s.
cenie. durere, Intristare, milhnire, suph-
SORDIDNESS = nes, s. 1 mur- rare, prere de red, f. necaz, n.
drie, necurtenie, f. 2 josnicie, to SORROW, vn. a se Intrista,
f. 3 calicie, sgrcenie, f. a se mahni, a se necji, a se
1 SORE =s6r (S. sar), s. 1 rank, supra.
durere, f. 2 * nenorocire, f. SORROWED = ,r6d, adj. trist.
2 SORE, adj. 1 bolnav, dureros. SORROWFUL= r6-ful, adj. 1
2 fig. : intristtor, mahnitor, trist, Intristat, mhnit, necajit,
suprtor. 3 aspru, grozav, , suprat. 2 Intristtor, supara-
strasnic, violent. 4 criminal, vi- tor. 3 posac, posomorlt, trist.
novat.b * fricos, tem6tor. II Loc. SORROWFULLY = Ii, adv. cu
1 I have a sore throat, m6 doare durere, cu Intristare, cu mh-
ghtul. His finger is sore, il doare nire, cu Were de r6ii.
degetul. It is so sore, e asa de SORROWING sor'-r6-ing, 1 s.
dureros. The sore point, fig. : Intristare, mhnire, prere de red,
coarda simtitoare. f. necaz, n. 2 adj. Intristat,
3 * SORE, adv. V. Sorely. mhnit.
H. L. Lolliot. Dicf. Eng.-Rom., vol. II.

www.dacoromanica.ro
 498
SOR SOU

SORROWLESS= les, adj. fr reu0. 3 a se intimpla, a se ne-

Intristare, fr mhnire, etc meri. II Loc. Sort how it will, orl-
SORRY = sor'-ri, adj. 1 (for, de, cum s'ar Intimpla ; fie cum o Ji.
pentru) intristat, ma/Ina, neciijit, SORTABLE= sort'--b'l, adj. 1
suprat; cruia 11 pare rat. 9 potrivit. 2 care se poate a-
trist. 3 meschin, srileacios. II lege, etc.
Loc. 1 How sorry I am ! c"at de * SORTANCE= ins, s. potri-
rUi Iml pare ! I am sorry, 1mi vealh, f.
pare I'M. 2 A sorry sight, o tristil SORTER= 6r, s. care allege.
priveliste. SORTIE= sor'-tr (Fr.), s. critic
SORT = sort (L. sors), s .1 fel, gen, violent, npustire, rstire, f.
soid, n. spetie, f. 2 chip, fel, SORTILEGE = sor' - ti - led j (L.
mod, n. 3 clash', conditiune, f. sors), s. tragere la sort, f.
rang, n. 4 situatie cu va#, SORTINGsort'-ing, s. alegere, f.
f. 5* ceat, droaie, f. 6 fig., * to SOSS = sos (Ger. zatisen), v.
pl.: dispositie, fire, f. 7 * soart, 1 va. a arunca 2 un. a
f. i Loc. 1 Two sorts of, dou fe- se UM.
Inri de. A good sort of fellotv, one SOT = sot (S.), s. 1 ggut, go-
of the right sort, un om (saii un goman, ntilflef, ntr, neghiob,
bfiiat) bun si sincer. And all that nerod, prost, tont, m. 2 belly,
sort of thing, si restul. In some stige-bute,
sort, oaresl-cum. 3 Officers of sorts, to SOT, v. 1 va. a dobitoci, a
ofiterl de diferite grade. 4 Men of prosti, a timpi. 2 a se timpi
sort, oamenl cu va0. 5 A sort of de belie.
traitors, o ceat de trdtorI. 6 SOTIISH-zsot'-ti,, 1 adj. nt-
To be out of sorts,1. a fi mhnit ; flet, neghiob, nerod, prost, timpit,
2. a nu fi in toate apel sale; 3. tont. 2 afumat, beat, dint.
a fi ral dispus. To fall out of sorts, SOTTISHLY = li, adv. 1 ca un
a se mihni. To feel out of sorts, ggfiut, etc. 2 ca un betiv, etc.
a nu fi bine. V. Sot.
1 to SORT= sort, va. 1 a alege, SOTTISHNESS= nes, s. 1 go-
a bascalui. 2 (into, In) a clasa, gomnie, neghiobie, neroqie, pros-
a imprti, a orndui. 3 a po- tie, timpenie, f.
trivi (Cu). 4 (from, din) a alege. SOU= sa (Fr.), s. gologan, pa-
b fig.: a alege. 6 a dispune, tac, m.
a ticlui, a voi. II Loc. 1 To sort out SOUCHONG = su-song' (I. chi-
the letters, a face alegerea scriso- nevi), s. ceaiti negru, n.
rilor. 5 /will sort some other lime. to SOUGH= sof silf (S. sof), vn.
voiii alege vr'o alt ocasiune. 6 valid : a fiVi, a fa01, a vijii.
If God sort it so, clack' a'a vrea SOUGH, s. 1 flOit, n. vijiiturii,
llumneOefi. vijiire, f. 2 fig. : suspin, n.
2 to SORT, vn. 1 (with, cu) a fior, ni. 3 canal de scurgere,
se uni ; metale : a se combina. n. hazna, f. V. Sewer.
2 (with, cu) a se Insoli ; a frecu- SOUGHT = sot, perf. i ptr. de la
enta. 3 fig. (with, cu) a se po- to Seek.
trivi. SOUL=s51 (S. sawl), s. 1 inf.
3 * to SORT, vn. 1 a se isprvi, gen : suflet, n. 2 Ins, in. su-
a se sfirsi, a se termina. 2 a flet, n. finta, f. 3 fig.: esentfi,

www.dacoromanica.ro
 499
SOU SOU

f. suflet, n. 4 putere, f. ; care sunk din, etc. V. to Sound.

n. 5 in comp., V. Loc. 2 turm de porei sgbaticI, f,
ii Loc. 1 Wi/h all my soul, din SOUNDING= ing, adj. 1 sonor,
toat mima. 2 Three hundred souls, rgsuntor. 2 suntor. 3 fig.:
trel sute de InsI. 3 He is the sozzl .cu ifos, pompos. 4 mar. : care
of our society, el e sutletul socie- sondeaz.
ita' noastre. 5 * copo- SOUNDLESS= les, adj.1 mut,
tul mortilor. Soul-hardened, im- fril sgomot.-2 ciiruia (var.) nu-1
pietrit. Soul-stirring, mischtor ; dal de fund.
pasionat. SOUNDLY= 1i, adv. 1 in mod
SOULED =sold, adj. care are (Cu) shnhtos. 2 fig. : bine, cu minte,
sufletul... ii Loc. High-sozzled, mil- cum trebue. 3 en trinicie. 4
ret, mrinimos. sdravn, tare, teapn. cum se
SOULLESS = s51'-les, adj. fiirh cade.-5 adne. II Loc. 4 To pum-
suflet. mel soundly, a cocosa In btaie,
SOUND = satind (S. sund), adj.a face tob de btaie, a snopi In
bAtaie, a bate mr.
[comp. Sot ti.er__; sup. Soundest] 1
sntos.--2 fig.: adevgrat, curat, SOUNDNESS = nes, s. 1 stare
clrept, sigur, shntos. 3 bun, bunk' sa sniltoas, 1.-2 shn-
solid, trainic. 4 foarte credin- tate, putere, vigoare, f.-3 triii-
cios.-5 sdravn, teapn, viguros. nicie, f. 4 dreptate, judecath,
6 adAnc, dulce (sonin).-7 teafr, minte, f.
cu capul shntos. Loc. Sound-
II SOUP =sfip (S. supan), s. ciorbh,
lzeaded, cu cap, cu minte, cu sup, f. II Loc. Rice soup, sup cu
judecat. Sound-hearted, cu mima orez. Gravy soup, bulion, zeamh
curat. de carne. Soup-ladle, polonic, sa-
2 SOUND, adv. adfinc., plaie. Soup-plate, farfurie adnch.
3 SOUND =saiind (S. sund), s. 1 Soup-tureen, ciorballe, castron de
geog. : strImtoare, f. 2 bsich sup.
(de pesce), f. 3 pesce : calmar, 1 SOUR=sailf4r (S. sur), adj.
m. sepie. f. 4 mar.: sondi, f. ; 1 acru, otetit. 2 crud, necopt,
poet.: fluviil, riii, n.-5 hir: sondh. verde. 3 fig. : ascutit, arthgos,
4 SOUND = sailnd (L. sono), s. 4 fig. : aspru, muscillor,
1 in gen. : sunet, sgomot, n. strasnic. 5 fig. : amar, crud.
2 timbru (de clopot, de voce), n. Loc. 1 Half-sour, half-sweet, acri-
1 to SOUND, vn. 1 a suna. 2 sor si dulce. Rallzer sour, some-
r6suna. 3 a arfita, a prea. what sour, acricios, acrisor. To
4 lege : a fi eficace. i Loc. 3 To turn sour, 1. va. a Inheri ; 2. vn.
sound like, a semna cu. To sound a se Incri, a se oteti. Sour-crout
strange, a prea ciudat (straniii). (-krout), varzh acr. Sour-dock,
2 to SOUND, va. 1 a suna din. bol. : mcr4. Sour-gourd, bot.
baobab. Sour-sop, aanona mud-
2 fig.: a chnta, a celebra, a luda.
3 to SOUND, vn.1 mar.: a sonda. cataro. 2 Sour-grapes, agurid. 3
2 -sonda. To makesour mouths, a se strimba.
4 to SOUND, va. 1 int. gen. : 2 SOUR, s. acid, n.
a sonda. 2 fig. : a ispiti, a cer-1 to SOUR, va. 1 a acri, a inh-
ceta pe cineva. 3* a vindeca. cri. 2 a acidifica. 3 fig. : a
SOUNDER = safind'-'r, s. 1 * amri, a 'Mica 4 fig.: a otrvi,

www.dacoromanica.ro
 500
SOU SOW
a strica (pleicerile, etc.). II Loc. 1 si trala. Southern-wood, tot.
pe-
3 7b become soured, a se oteti. Unit& pella negru; lemnus, km-
2 to SOUR, vrt. 1 a se acri, a se nul Domnulur.
inacri, a se oteti. 2 a dospi, a SOUTHERNER=-6rn-6r, s. su-.
fermenta, a fierbe. 3 fig. : a se dist, m.
tell 4a fi nemultumit(upon, de). SOUTHERNLY= II, adv. V. 3
SOURCE= s6rs (L. surgo), s. 1 South, adv.
izvor, n. obirsie, f. 2 fig.: izvor, SOUTHERNMOST mast,SOUTH-
principiii, n. cauz, pricinh', f. MOST = sal:Ai-mast, adj. cht mal
3 fig. : obIrsie, f. leagn, n. spre sud.
SOURING=saii1-6r-ing (sour), s. SOUTHING=saii:'-ing, s. 1 mis-
1 acr ire, inacrire, f.-2 mraeru, n care spre sud, f. 2 mar.: .drum
SOURISH= is, adj. acricios, spre sud, n. 3 trecere (a lunei)
acrisor. In meridian, f. 4 adj. care Ina-
SOURLY =-1i, adv.1 cuacreara. inteaza spre sud.
2 cu acriciune. SOUTHWARD = adv.
SOURNESS= nes, s. 1 Reread, spre sud.
f. 2 acriciune, f. SOU THWESTER fiest-6r. SOU-
SOUS=s6 (pop. =sails), s. gol- WESTER=saii'-ilest-6r, s. pillrie
gan, gologani; patac, pataci. de pilot, f.
I SOUSE=sais (L. sal), s.1 ma- I SOVEREIGN = sov'-6r-in (L.
rinata, f. 2 piffle, f. 3 ure- super), adj. 1 suveran. 2 su-
chie de pore, f.-4 (Ger. zausen) prem. 3 infailibil.
cufundare, dare afund, f. 2 SOVEREIGN, s. 1 dorm', mo-
2 SOUSE, adv. baldblc narch, suveran, stpanitor, in.-
1 to SOUSE, va. 1 a marina. 2 monedei de azzr : suveran (25 1-
2 a cufunda, a da afund. 3 a 20 b.), in.
muja. 4 a nivali, a se napusti, SOVEREIGNLY = Ii, adv. In
a se repedi asupra. mod suveran, deshvirsit, covir-
2 to SOUSE, vn. (upon, asupra) sitor.
a nvli, a se niipusti, a se re- SOVEREIGNTY = ti, s. suve-
pedi. ranitate, coroana, f.
I SOUTH saiir' (S. suthl, s. 1 SOW=sail (S. sugit), s. 1 aninz.
sud, n. f, 2 vnt din purcea, scroafa, f. 2 albie (de
spre miad-di, n. turndlor), f. 3 bucat de fier
2 SOUTH, adj. 1 (of) la sudul... sad de plumb topit, font bruta,
2 sudulur, meridional. Loc. f.I 4 carcaiac, carliac, cainele-
1 To be south of, a ti la sudul... babel, ni. mita popii, f. II Loc.
2 The south pole, polul sud. South- Sow-bug, V. 4. Sow-thistle, bot.
down(-muttonl, oaie care a pas- susaiii, thihrea.
cut pe chmpiile de pe lane mare. to SOW = s6 (S. sawan), va. si
3 SOUTH, adv. spre sud, sud ; n. [per f. Sowed; ptr. Sowed sad.
sudului. Sown] I a semana. 2 (willz, Cu)
SOUTHERLY saiiV6r-li, SOUTH- a semna. 3 fig.: a semana.
ERN 6i-n, adj. 1 sudului, 4 (with, cu) a asterne, a presara.
meridional. 2 austral.-3 vent : II Loc. 1 To sow seed, a semana
din spre miadit-di. Loc. 2 The scmintele. 3 To sow discord, a
11

southern hemisphere, cmisfera aus- semana vrajb.

www.dacoromanica.ro
 - 501
SOW SPA

SOWANS, SOWENS=sailf-nz, s. pilor, etc.), f. 5 geom. : coardh

pl. colrez, m. Pal* f. (de arc), f. 6 perechie (de cal,
SOWER s6'-r, s. semntor, m. de bol), f. II Loc. 2 This span of
SO WING ing, s. semnat, n. life, viata aceasta asa de scurt.
semnaturfi, f. II Loc. Sowing sea 2 SPAN, adv. ii Loc. Span-new,
son, semiinturile (limpid). Sow- noil-nout. V. Snick.
ing-seed, semniitur (boabele). 3 * SPAN, per f. de la to Spin.
to SPAN, va. 1 a msura.-2 a
*to SOWLE=saill(?), va. a apuca
(sail a trage) de urechl. Inhfima.-3 a impiedica, a opri.
SOWNson, ptr. de la to Sow. 4 a sri peste, a trece peste.
SOWTER = sau'-fr (Fr. save- SPANDREL =span'-dr61, s. cap,
iier), s. chrpacif, in. timpan (de pod, de boltd), rt.
SOY soi (Japonia), s. sos; n. SPANGLE span '-g '1 (Ger.
SPA= spa (Spa), 1 adj. de Spa. spange), s. fluturas, fluture de
2 ape minerale, pl. sic,
SPACE = spEs (L. spotium), s. 1 to SPANGLE, va. 1 a hiera cu
int. gen.: snatiil, n. intindere, f. 2 fluturasT, a coase cu fluturi. 2
interval, re'stimp, n. 3 moment, fig. : a insmlta.
n. clink f. 4 impr. loe alb, spa- SPANIEL = span'46:1 (Fr. pa-
tiu, n. 5 nuts. : interlinie, f. gneul), s. 1 cine flocan sail focos
to SPACE, va. a aseda desprtit, (Milos), ni.-2 fig.: lingus;cor, M.
a desprti. to SPANIEL, v. 1 vn. a se tiri
SPACIOUS= spEl-sa, adj. spa- (pe rangfi cineva).-2 va. a urma
tios, intins. ea un cine.
SPACIOUSLY= li, adv, la larg, SPANISH = span'-is (Spain), 1
In mod Incpi.itor. adj. spaniol, spaniolesc. 2 s.
SPACIOUSNESS = nes, s. 1 spa- spaniolesce. II Loc. 1 Spanish fly,
tif , n. Intindere, f. 2 dimen- cantarida , gandcel de turb ,
siunl marl', pl. mrime, f. giindacel verde. A Spanish lady,
SPADDLEspad'-d'I (S. spad), s. o Spaniol. The .Spanisli tongue,
cazma mich, f. hirlet mic, n. limba spaniol. 2 To learn Spanish,
SPADE spEd, s. 1 cazata,.f. a invela spaniolesce.
hide!, n.-2 eiuti de trei anl, f. to SPANK = spanc (?), v. 1 va. a
3 la carp : pie, de verde. n Loc. 2 mi. a merge sail a
1 Spade-bone, lopatica um'rulul, umbla iute (repede).
omoplat. SPANKER= spane-r, s. 1 ban -
SPADEFUL spEd'-ful, adj. 1 cup, f. 2 pop. : voinie, 3
cazma plin, f. hirlet plin, n. lucru foarte mare, n. 4 boro-
2 lopat (ea incape ea), f. gogomanie, f. 5 mar. :
SPADILIO = sp- dir -To, SPA- panzii de brigantin, f.'
DILLE dir (Fr.), s. as depic, de SPANKING= ing, adj., fain. :
verde. viguros; iute, repede. ii Loc.Spank-
SPAHI = spa'-hi (I. persand : ing horses, cal viguro.sI. A spank-
siphi), s. spahi, m. ing pace, un vas iute.
1 SPAN = span (S.), s. 1 palmil, SPANNER = span'-nr (to Span),
schioap (0m.225); mr..sur, f.-2 s. 1 m'surtor, ni. 2 cocos (de
rnoment, n. clip, f. 3 ltime carabincl), ni.; pr. ext.: carabin,
(de boltcl), f.-4 intindere (a ari- f. 3 cheie mecanie, f.

www.dacoromanica.ro
 - 592
SPA SPA

1 SPAR = spr (S. sparran), s. pgtat, cumpnit, string6tor. 4.

1 birnfi, grind, f. 2 pi. catar- cumptat, frugal, sobru.
gurile. SPARINGLY =-1i, adv. 1 putin,
2 SPAR= spiir (?), s. min.: spat, n. slab. 2 in mod cumptat, fru-
to SPAR =spr (?), vn. 1 a boxa. gal, sobru, 3 cu economie; cu
2 a se certa. sgrcenie. 4 rar.
1 to SPARE = spa' S. sparian), SPARINGNESS= nes, s.1 cum-
va. 1 a pAstra, a pune sail a da) pitare, frugalitate, sobrietate, f.
de o parte, a pune bine, a stringe. 2 economie, f. 3 sgrcenie,
2 a dispune de ; a da, a ceda, f. 4 ferealii, f.
a /Asa. 3 a cruta a sculy. 4 SPARK = spiire (S. spearca), s.
a se lipsi de, a lsa (sail a da 1 'inf, gen.: scnteie, senteioar,
voie) s se duc; a omite. 5 a f. 2 voinic, m. 3 june mu-
cruta. 6 a acorda, a dispensa, chelef, tinr dichisit (pomadat,
a scuti. II Loc. 1 fi 2 1 cannot spare spilcuit), fudulache, 4 amo-
lime lo do it, nu gsesc (ntam) rez, amnrezat,
vreme sii o fac. Who can spare SPARKISH = spArc'-i, adj. 1
ten minutes cine dispune de dece sdravn, teapn, voinic. 2 di-
minute ? I cannot spare il, nu pot chisit, gtit, pomadat, spilcuit,
s (vi)'l (Jail. To hatie enough and seas din cutie.
to spare, a avert si de pristos. 3 SPARKLE= spr'-el s. sciintele,
To spare the aged, a erupt pe ce! strlucire, f.
hi-aria 4 I cannot spare him, nu I. to SPARKLE, vn. 1 (with) a
pot sii m lipsesc de el. 5 To spare scnteia. 2 fig. : a scpra, a
no expense, a nu cruta nici o chel- strluci.
tuiali. Don't spare me, nu m'd 2 to SPARKLE, va. 1 a arunca
erupt. (foe). 2 * a imprstia.
2 to SPARE, vn. 1 a economisi, SPARKLER= sprc'-18r, s. 1 care
a fi econom, a pune WM' de o scAnteieami. 2 persoana a cror
parte. 2 (lo, de) a se abtine; a ochii scnteieazi, f.; chin' sen-
avea scrupule. 3 a fi milostiv. teietor,
SPARE --=spEr, adj. 1 cumplat, SPARKLET=Iet, s. scil
frugal, sobru. 2 neindestultor. sciInteiut, f.
3 (of) econom. 4 de schimb, SPARKLING= ling, adj. san-
de primeneal. de pristos, de re- teictor, scinteios.
servii; disponibil. 5 slab. 6 * SPARKLINGLY = li, adv. cu
incet. strlucire.
SPARELY = spEr'-1i, adv. V. SPARKLINGNESS = nes, s. 1
Sparingly. strillucire, f. scprat, n. 2
SPARENESS = nes, s. slbi- fig.: iuteal, f.
ciune, f. SPARRING= spArr-ing (to Spar),
SPARER =-6-r, s. persoanii eco- 1 s. gesturi de boxor, in. 2
nomri, f. ceart, f.
SPARERIB = rib, s. os mai SPARROW --= sparr-r6 (S. speara),
fr carne, n. s. vrabie, f. II Loc. Sparrow-grass,
SPARING= ing, adj. 1 putin; sparanghel. Sparrow-hawk (pa-
neindesturator. 2 prost, siirc- sere), ginar, coroiti, curuiti, erete,
cios. 3 p. (of ): econom, cum- ps'rar.

www.dacoromanica.ro
 503
SPA SPE
SPARRY = spar'-ri (V. 2 Spar), vn. [perf. Spoke, * Spake, plr.
adj. min.: de spat. Spoken, Spoke] 1 inf. gen. (to, Cu;
SPARSE = spin, SPARSED = of, despre, de) : a vorbi.-2 (with,
spfirst (L. sparsum), adj. 1 rar. cu) a vorbi, a avea o convorbire.
2 imprstiat, rasfirat. 3 a dice, a spune. II Loc. 1 So
SPARSELY spirsgi, adv. putin. to speak, asa vorbind. To speak
SPARTERIE=spar'46-ri (Fr.), s. well, ill, 1! a vorbi bine, ra; 2.
rogojinarie subtire, f. a vorbi de bine despre, a vorbi
SPASM = spaz'm (Gr. spao), s. de rii despre. To speak out, lo
spasm, n. speak up, 1. vorbi tare; 2. a vorbi
SPASMODIC, SPASMODICAL = cu curaj ; 3. a se pronunta. Speak
spaz7mod'-ic-ill. 1 adj. spasmo- with him, vorbesce cu d8nsul.
dic. 2 s. antispasmodic, n. 2 to SPEAK = spTc, va. [perf.
1* SPAT = spat, perf. . de la to Spit. * Spoke, * Spake ; plr. Spoken,
2 SPAT =spat (?), s. 1 molusc Spoke] 1 a vorbi. 2 a dice, a
tidr, m. 2 palma, plmuta, f. spune, a rosti, a pronunta.-3 a
3 ceart, gilceavi, f. declara, a proclama. 4 a face
SPATE = spEt (?), s. torent, n. (lauda, elogiul).-5 a vorbi cuiva.
SPATHIC=spah'-ic(L. spathum), 6 a comunica (cu), a Int'lni.
adj. min. : spatic. 7 a arta, a indica. II Loc. 1 To
to SPATTER = spat' - tgr (L. speak a language, a vorbi o limbi.
spcetan) va. 1 V. to Bespatter.-2 2 To speak the truth, a spune
a spune, a turna (minciuni, etc.). adev6rul. 4 A man well spoken of,
3 un. a scuipa. un om despre care se vorbesce
SPATTERDASHES spat'-fr-das- de bine. 5 He will not be spoken
&, s. pl. ghetre, poturr. tuluzI, pl. with, nu vrea sa-i vorbeasci ni-
SPATULA=spat'-lu-li (L. spa- menI.
Huila), s. spatula, lopricii, f. SPEAKABLE = spTc'-a-bl, adj.
SPAVIN=spav'-in (It. spavano), 1 de spus, exprimabil. 2 Inzes-
s. vet. : bolfi la piciorul calulul, f. trat cu darul vorbireL
SPAVINED = ind, adj. care SPEAKER= 6r, s. 1 persoani
are bolfe. care vorbesee.-2 interlocutor, ni.
to SPAWL = spol (S. spathl), va. 3 orator, vorbitor, ni. 4 (of)
a scuipa. povestitor, ni. 5 parlament :
SPAWL, s. 1 scuipat, n. 2 as- presedinte, president, orator, ni.
chie, surcea, randarii, f. 3 pl. Il Loc. 1 The last speaker, preo-
critcl, pl. pinentul. 3 A first rate speaker,
SPAWN= spon (S. spiwan ?), s. un orator de frunte. 5 The Speaker
1 icre, f. pl. 2 ou', pl. 3 fig.: of the Houseof Commons, Pre-
roade, copiI, pl.-4 liftri, f. soiii, n. sedintele Camerei Comunelor.
1 to SPAWN, mi. a da uascere, SPEAKERSHIP = sip, s. presi-
a produce, a zamisli. dentle, f.
2 to SPAWN, vn. 1 despre pesci : SPEAKING= spIe-ing, s. 1. cu-
a se reproduce. 2 fig. : a iesi, vintare, vorbire, f. 2 cuvint,
a se isca. discurs, limbagia, n. 3 eloquent,
SPAWNER = spon'-r, s. pesce f.-4 t. de uniu. : declamatie, f.
femeiuse, ni. 11 Loc. 1 Speahing-trumpet,1. port-
1 to SPEAK= spTc (S. sprecan), glas, tulnic ; 2. cornet acustic. 3

www.dacoromanica.ro
 594
SPE SPE
To practise public speaking, a stu- 1 SPECIFIC, SPECIFICAL= spi-
dia arta oratoria. sir-lc-ill, adj. specific.
SPEAR= spIr (S spere), s. 1 Ian- 2 SPECIFIC, s. med. : specific,
cie, sulit, f. 2 ostie (de prins leac sigur, n.
pesci), f. 3 fir (de iarbei), n. SPECIFICALLY= li, adv. In
4 mecan. fus de polnpii, n. II mod specific.
Loc. Spear-foot, picior drept de SPECIFICATION= spi-sie-i-chE"-
dindrt (la cal). Spear-grass sn, s. 1 specificatie, f. 2 des-
(bot.), pir, albeiii, iarba chineluT,' criptiune, f.
iarb chineasci. Spear-mint, iasm to SPECIFY= spes'-i-fal, va. a
(mina') verde. Spear-staff, coadfi specifica, a hotri.
de lancie (sulit). Spear-worl(bot.), SPECIMEN = spes'-i-men, s. 1
broschit, floarea broasceT, picio- esantilion, specimen, n. mostr,
rul cocosulul, rfirunchiii. f. 2 model, n.
to SPEAR = spIr, va. 1 a str- SPECIOUS= spr-s6s, adj. 1 spe-
punge cu lancia ; a ucide cu lancia. cios, plausibil. 2 cu Infatisare
2 a prinde cu ostia (la pescuit). placuth.
SPEARMAN= spie-man, s. ran- SPECIOUSLY= li, adv. In mod
cier, sulitas, m. specios.
SPEC = spec (presc. pentru Spec- SPECIOUSNESS = nes, s. ca-
ulation), s. speculatiune, f. racter specios, n. naturh spe-
SPECIAL = spe'-shl (L. species), cioas, f.
adj. 1 deosebit, particular. 2 SPECK = spec (S. specca), s. 1
anumit, formal, special. 3 extra- path, f. 2 pullet, n. 3 bu-
ordinar. 4 perfect. II Loc. 1 A chtea, bucktick, f. fir, pic, n.
special care, o Ingrijire deosebith. 4 talp (de incentelminte), f. 5
SPECIALIST= ist, s. specia- grsime, unturh (de chit), f.
list, nr. to SPECK, vi. 1 a pata. 2
SPECIALITY = s. fig. : a pestrita.
specialitate, f. SPECKLE- spec'-cl, s. 1 path,
SPECIALLY= spe'-01-11, adv. 1 f. 2 pestripturii, f.
In (mod) special. 2 In scopul to SPECKLE, va. (with, Cu) a
acesta. 3 mal ales, cu deose- pestrita, a Impestrita. II Loc. Spec-
hire. kled stockings, ciorapT Impestri-
SPECIALTY= ti, s. 1 cas spe- tag. Speckled all over, Impestri-
cial, cas anumit, n. 2 speciali- tat peste tot.
tate, f. 3 contract neinthrit, SPECTACLE = spec'-th- c'l (L.
nelegalisat, n. 4 * drepturl (ale speclacillum), s. 1 priveliste, f.
suveranitetfei), pl. spectacol, n. 2 pl.: ochelarT, pl.
SPECIE=spIf-si, s. haul, pl. nu- 3 * fig.: luminT, ochT, pl. I Loc.
merar, n. 2 Spectacles-maker, fabricant de
SPECIES= sTz, s. 1 aparentii, ochelarT.
formh, imagine, Inflisare, f. 2 SPECTACLED =c'ld, adj. care
ist. nat. fi se. : fel, gen, neam, poarth ochelarT.
n. specie, f. - 3 int. gen. SPECTATOR= spec-W-6)r, s. 1
fel, gen, n. 4 banT, pl. nume- spectator, m.; pl. spectatori, asis-
rar, n. 6 priveliste, f. spec- martorT, pl. 2 (liar :
tacol, n. Spectatorul.

www.dacoromanica.ro
 505
SPE SPE
SPECTATORIAL = spec-t-tor'-i- speculum, n. 2 oglind, f. 3
-Al, adj. de spectator. patA lucitoare, f.
SPECTATORSHIP = spec-t'-teir- SPED=sped, perf. ptr. de la
sip, s. 1 vedere, f. 2 calitate, to Speed.
functinnI de spectator, f. SPEECH spIts (S. sprecan), s.
SPECTATRESS tres, SPECTA- 1 vorbire, f. 3 cuvInt, n. limb5,
= tries, sf. spectatoare, f. f. 3 graiii, imbagiO, n. 4 cu-
SPECTRAL = spec'-trl, adj. vinte, vorbe, pl. 5 discurs, n.
spectral. cuvintare, f.-6 dojan. mustrare,
SPECTRE= fr, s. spectru, f. I Loc.1 Gift of speech, darulvor-
fantom, nluc, stall; f. bird. 2 The parts of speech, pr-
SPECTRUM trm (L.), s. lite euvintulig. 5 To nialrea speech,
.spectru solar, n. a tine (a rosti) un discurs.
SPECULAR = spec'-ht-lr (L. to SPEECHIFY= spIts'-i-fal. un.
specularis), adj. transparent. II a vorbi mult, cu ceasul, cu chilo-
loc. A specular stone, o piatr metru ; a perora.
transparent ca sticla. SPEECHLESS = les, adj. 1 fara
to SPECULATE= 1E,t(L. specio), voce, mut. 2 fig. (with) : mut
un. 1 (on, asupra, despre) a me- (de) ; uimit, zpcit.
Alta, a se gndi, a specula. 2 SPEECHLESSNESS nes, s. mu-
pr. ext.(upon, asupra) a face con- pule, f. mutism, n.
jecturI, presupunerl. 3 com. 1 to SPEED= spid (S. sped), Lin.
(in, asupra) a specula. 4 a juca [pert: Sped ; ptr. Sped, Speeded] 1
la Burs. a se grill* a alerga la (care).
SPECULATION= 16"-sn, s. 1 2 a isbuti, a reusi, a fi fericit. 3
meditatiune, speculaliune, f. 2 a fi, a se afla, a merge.
pr. ext. conjecturl, presupunerI, 2 to SPEED, va. /per f. si plr.
pl.; teorie, f. 3 com., fin, fin, Sped] 1 a expedia ; a trimite in
asupra) : speculatiune, f. 4 fig.: grab. 2 a grbi, a pripi, a da
intreprindere, f. 5 * observa- zor. 3 a face &A treac. 4 fig.:
Vane, f. visiune, f. ; pu- a ajuta, a favorisa. 5 a face sa
6
tere de a vedea, f.; eta, pl. reuseasc. s isbuteasc. 6 * la
SPECULATIST =spec'-lu-l-tist, limit,: a sci. 7* a omorl, a ucide.
s. spirit speculativ, n. II Loc. 4 God speed thee, sll ajute
SPECULATIVE = tiv, adj. 1 Dumnedeil.
speculativ. 2 com. : de specula- SPEED spid, s. 1 grab,
- 3 vedereI ; fig. : de ob- f. 2 iufeala, repediciune, f.;
servapune.-4* curios, indiscret. pas repede, m. 3 succes, n. i7-
SPECULATIVELY-- li, ado. In band, izbutire, reusit, f. ; fam.:
teorie, teoreticesce. noroc, n. parte, f. 4 * soart,
SPECULATOR = spee-Iu-le-tr, ursit, f. destin, n.1 Loc. 1 With
s. spirit speculativ, n. 2 com. speed, In grab, in prip, Cu sor.
speculant, ; jucAtor la (Bursa), 2 Virith such speed as, cu un pas asa
3 observator, de repede in ca. At full speed,
SPECULATORY 1A-tr-i, adj. full speed, 1 p.: d'a fuga ; 2. cal.:
1 speculativ, 2 de observa- In goana mare, milnefind pmin-
Iiune. tul; 3. treisiirci, etc. ; ca iuteal
SPECULUM = lm (L.), s.lhir.: (vites) mare.

www.dacoromanica.ro
 506
SPE SPE
SPEEDILY spid'-i-li, adv iute, SPELLING = spel'-ing (spell), s.
repede; cu iuteal, cu repe0i- 1 ortografie, f. 2 silabisire, f.
chine ; in graba, in prip, cu zor. II Loc. Spelling-book, carte de ci-
SPEEDINESS = nes, s. 1 graba, tire, abecedar, silabar. Spelling-
prip, f. zor, n. 2 itileala, re- bee, intrunire pentru un concurs
pediciune, f. oral de ortogratie.
SPEEDLESS= spi'df-les, adj. ne- 1 SPELT = spelt (?), s. 1 bot. :
norocit, nefcricit. alac, n. caplagie, f. 2 min. :
SPEEDWELL= fiel, s. bol. spalt, n.
veronica, f. 2 blabornica, vin- 2 SPELT = spelt, perf. i plr. de
trill* f. bobornic, m. la to Spell.
SPEEDY= i, adj. 1 iute, re- SPELTER=sper-t6r(?), s. zinc, n.
pede. 2 activ, harnic. SPENCER= spen'-ser (Spencer),
to SPEER = spIr (?), va. a in- s. 1 haimi spenter, n. 2 mar.:
treba, a se informa. pinza-gocletii, f.
SPELL = spel (S.) s. 1 farmec I to SPEND = spend (S. spendan),
(nagic), n. faaturii, vrajti, f. va. [perf. pi ptr. Spent] 1 (on, de,
deochiii, n. 2 rand (la maned), Cu, pentru) a cheltui. 2 fig.: a
n.--8 mana de ajutor (la randul consuma, a slei. 3 (in, la; on,
sal"), f. 4 moment, timp, n. upon, Cu) a petrece (vremea) ; inf.
vreme, f.-6 fig.: hank odihn, r: a pierde (vremea). 4 In;.
f. repaos, n. 6 * povestire, is- r: a cheltui, a risipi. 5 fig.
torisire, f. Loc. 1 To throw a (with, de): a nu mat' putea ; a
i

spell over, a deochia, a fermeca obosi. II Loc. 1 To spend to no pur-

PC. Spell-bound, fermecat. Spell- pose, a cheltui de geabii. 3 To spend
land, tara feerica saii fermecata. the winter, a petrece iarna. 5 Spent
Spell-work, fermecare. Spell-word, with toil, sleit de puteri.
cuvint magic, fermecat. 2 fi 3 2 to SPEND, vn. [perf. i ptr.
To take a spell at, a's1 lua randul Spent] 1 a cheltui. 2 a se con-
la. By spells, rand pe rand, unul suma,, a se slei. 3 a se pierde.
dupii altul. 4 * (into, in) a petrece.
1 to SPELL, va. [perf. ci plr. SPENDER= spend'-6r, s. 1 per-
Spelled safi Spelt] 1* a istorisi. a soana care cheltuiesce. 2 inf.
povesti. 2 a scrie, a ortografia. ral, V. Spendthrift.
3 a siiabisi. 4 a citi, a des- SPENDING = ing, s. 1 chef-
cifra. 5 (with, cu) a fermeca. tuire, f. 2 cheltuiala, f.
6 a ocroti (prin farmece). II Loc. 4 SPENDTHRIFT= firift, s. chel-
To spell out, a citi, a descifra. tuitor, risipitor, ni. man spart,f.
2 to SPELL, un. [perf. pi ptr. SPENT = spent, perf. pi ph.. de
Spelled sail Spelt] 1 a ortografia, la to Spend.
a serie. 2 a silabisi. 3 (of) a * to SPER, to SPERR=sp6r (?),
invta, a studia. va. a inchide, a iezi.
SPELLER = sper-6r, s. care pune SPERM = sprm (Gr. sperma), s.
(bine sa rail) ortogratia. 1 sperm, n. 2 spermantet, n.
SPELLICANS = spel'-li-canz (?), 3 icre (de pesce, etc.), pl. ; germen
s. pl.: bucatele de tildes (de lemn, (de ofi), n. I Loc. 2 Sperm-oil, un-
de os) servind la un joc copila- tura de casalot. Sperm-whale, ca-
resc. plot.

www.dacoromanica.ro
 507
SP E SPI
SPERMACETI = spa.' - -si-ti SPICERY= i, s. 1 mirodeniL.
(sperma, celi), s. spermantet, alb aromate, pl. 2 odaie de pastrat
de balenii, n. II Loc. Spermaceti- mirodeniile, f. 3 prvlie
whale, casalot. mirodenii, f.
to SPEW= spId (S. spiwan), va. SPICK =spic (?), adj. Ii Loc. Spick
n. a vrsa, a vomita. ii Loc. To and span new, noil-nout.
spew out, a vrsa. SPICY = spar-si (spice), adj. 1
SPHERE= sfrr (Gr. sphaira), s. de mirodeniI, cu aromate. 2
1 sfer, f. 2 orbit (a ochilor), bogat In mirodeniI. 3 aroma-
f. 3 fig. : sferA, regiune, f. tic, parfumat. 4 farm minu-
to SPHERE, va. 1 a aseda Inteo nat, grozav.
2 a forma In del*, a SPIDER = spar-dr (S.), s. 1 pia-
rotunji. jen. zn. 2 pirostriI, f. pl. It Loc..
SPHERIC, SHPERICAL= sfer'-ic- 1 Spider's web, cask de pfiiajen.
id, adj. 1 sferic. 2 * planetelor. SPIGNEL= spig'-nel (?), s. bot.:.
SPHERICALLY= li, adv. In mirarul ursuluI, m.
formii de sfer. SPIGOT = spig'-ot (L. s pica), s.
SPHERICITY sfl-ris'-i-ti, SPHE- cep (de boloitz), n.
RICALNESS= sfer'-ic-fil-nes, s. sfe- SPIKE = spalc (L. spica), s. 1
ricitate, f. spic (de cereale), n. 2 piren de
SPHEROID = sfr-rold, s. ste- fler, n.; panfi, f. cep, n. (de lemn).
roid. n. 3 tep, n. 4 bol.: spic, n.-
SPHEROIDAL = sfi-rold'41, adj. o bol. : leventicA, f. 6 mar.
sferoidal. topor, n.
SPHEROMETER = to SPIKE, va. 1 a bate in cuie.
s. sferometru, n. 2 a pune tepI jur Imprejur.
SPHERY= sfr-ri, adj. 1 sferic, 3 a scuti. 4 a tintui un tun.
rotund. 2 sferelor. SPIKED = spaict, adj. cu tepl,.
SPHINCTER =sfinc'-tr (Gr.), s. cu dintl.
anal. : sfincter, n. SPIKENARD = spaIc'-nrd (L.
SPHINX = sfincs (Gr.), s. On; m. spica, nardus), s. bot.: nard, n.
* SPIAL = spar-ill (Fr. pier), s. mirodie, teposici, iarbli aspr, f..
1 spion, m. 2 pazi, streaj, f. SPIKY= spar-chi, adj. ascutit.
SPICE= spas (Fr. pice), s. 1 1 to SPILL = spil (S. spillan),
mirodenie, f. aromat, n. 2 fig. : va. [per. pi plr. Spilt satz Spilled]
buclitea, bucilticil, f. fir, pie, n.- 1 a varsa (un lichid din intim-
3 fig.: spoialit, f. 4 dos, f. plare). 2 a rspfindi, a viirsa
fe!, gen, soiii, n. spetie, f. I! Loc. (seingele). 3 * a distruge, a ni-
1 Bowers of spice, cringurl Im- mici, a ruina. 4 mar.: a strInge
bfilsiimate. Spice-bush, spice-wood, (peinzele).5 a incrusta.
2 to SPILL, va. 1 a risipi.
to SPICE, va. a pune mirodenif a trece peste.
(aromate). 2 a aromatisa, a Im- SPILL, s. 1 chibrit, n. 2 criim-
bAlsma, a parfuma. 3 fig. : a peal* de lemn, n. 3 cep (de bu-
face (pe cineva) scrupulos, delicat. toi ), n. 4 ac de tier, n. 5*
SPICER = spar-siir, s. 1 * agonisitii, f. banl agonisitl, in. pl.
can, ni. 2 care pune miro- SPILLER = spir-r, s. 1 care
denil. varsit (un lichid). 2 care rs,L

www.dacoromanica.ro
 - 508
SPI SPI

pfindesce, care vars ngele). rului, turloi, n. tibia, f. 3 bot.:

8 undi cu maT multe chrlige, f. spin,
SPILLER- sa SPILLET-FISHING SPINEL=spin'-l (It. spinella),
= et-fis-ing, s. pescuit cu o s. spine], rubin roi galbiniu, n.
undi cu mai multe arlige, n. 1 SPINET = spal'-net (spine), s.
SPILT =spilt, perf. ptr. de la spinet, spinis, n.
to Spill. 2 SPINET = spi-net' (It. spinetta),
* SPILTH= spin, s. lichid vhr- s. mm.: spinetfi, f.
sat, n. SPINK = spine (?), s. pitigoiii,
1 to SPIN = spin (S spinnan), cintez, cintezoi, m.
va. [perf. Spun, * Span; ptr. Spun] SPINNER = spin'-r (V. to Spin),
1 inf. gen. : a toarce. 2 a des- s. 1 torator, ni. torctoare, f.--
fsura. 3 mar. : a simile (un 2 cel care exploateaz un atelier
basin). 4 a prelungi. 5 a face de tors. 3 piajen, m.
s se Invirteasca (o sfirleazd, etc.). SPINNERY = i, s. atelier de
6 mil. : a stoarce (finny. H Loc. tors, n.
4 To spin out, 1. a prelungi ; 2. a SPINNEY = spin'-i (V. Spine), s.
intinde, a prelungi ; 3. a tr- dumbravA, pduric, pdurice,
gni. pdurit, f. boschet, tufis, n.
2 to SPIN, vn. [per!: Spun, * SPINNING = spin'-ing (V. to
Span ; ptr. Spun] 1 a toarce. 2 Spin), s. 1 toarcere, f. tors, n. I

a invirti. 3 ( from) a irui, a Loc. Spinning-jenny (-frame,-ma-

surui, a curge. Loc. 2 To spin
II chine), masin de tors. Spinning-
round and round, a se roti, a se mill, atelier de tors. Spinning-
invirti. wheel, rodan.
SPINACH= spin'-ats,SPINAGE= SPINOUS=spar-ns (V. Spine)
- idj (L. spinacea), s. bot. : spa- adj. spinos.
nac, m. SPINSTER = spin'-str (V. to
SPINAL = spar-nl (L. spina), Spin), s. 1 torctoare, f. 2 inf.
adj. 1 spinal, care se rapoart la gen.: fat nemritat, f. 3 be-
sire spinrel. 2 vertebral. Il Loc. cher, burlac, m. 4 * pros-
1 Spinal marrow, mduvaspinrei. tituat, sgileta, basardin, lele, f.
SPINDLE spin'-d'l (S. spinnard, * SPINSTRY = spin'-stri, s. V.
s. 1 fus (de tors), n.-2 fusul roatel Spinning.
de tors, n. 3 fus, n. 4 msur SPINY spal'-ni, adj. V. Spinous.
de eta (Mire 14 f i 15.000 melr1), SPIRACLE= spi'-r-c'l (L. spiro),
f. 5 scoicei : murex, n. 6 ac s. 1 zool.: stigmate, pl. 2 rsu-
(de compas), n. 7 fier (de sfir- fltoare (de chit), f. 3 gaura,
leazei de vent), n. 8 osie, f. deschi(ltur, f.
9 iesitur, 1.-10 tehn. : axii, f. II SPIRAL = spai'-rill (Gr. speira),
Loc. 1 Spindle-legs, spindle-shanks, adj. 1 spiral. 2 in spiral.
picioare subtiri, chibrite. Sp'ndle- 2 SPIRAL, s. spiralk f.
side, loc pentru femei. Spindle-tree, SPIRCEA=spr-si'- (?), s. bot.:
bot. : salba-moale. barba capref, f.
to SPINDLE, un. a cresce in for- SPIRE= spai'-r (Gr. speira), s.
ma de fus. 1 spiral, f. 2 grindeiti, n.
SPINE = spain (L. spina), s. 1 virf (de clopolnilei), n. clopotnit
ira spinrd, f. 2 fluerul picio- (de bisericei), f. - 3 vid', n. 4

www.dacoromanica.ro
 509
SPI SPI
SPIRITED=
arht. : bask (de coloand), f. ciubuc cd, adj. 1 insu-
de la partea superioar a unel fletit. -- 2 in comp: cu caracte-
coloane sad la basa coloanelor, rul..., cu firea.,.., de o fire. 3
n. 5 fir (de iarbd), n. germen, inimos, viteaz. nobil. 4 cal.:
n. 6 culme, coama, f. iute. 5 fig.: infocat, focos. 6
crestet, virf, n. fig.: puternic, plin de vervii.
SPIRIT = spir'-it (L. spiro), s. SPIRITEDLY = 1i, adv. 1 Cu
1 sutlare, f. 2 duh (substanlei curaj, cu vitejie, Cu inima.-2 ca
incorporalci), n. 3 duh, suflet, foe, cu infocare; catduros. 3 Cu
n. 4 spirit, n. apariliune, fan- putere, (in mod) puternic ; cu.
toma, statie, vedenie, f. 5 spirit verva.
(disposilie, fire), n. 6 spirit SPIRITEDNESS = nes, s. 1
(inteligenid), n. 7 spirit (ima- mima, vitejie, f. curaj, n.
ginafie), n. 8 mandrie, mima, foc, n. ardoare, infocare, f.
vitejie, f. curaj, n.; foc, n. ar- 3 cilldura, foc, n. 4 putere, vi-
doare, infocare, f. 9 dor, n. goare, verva, f. 5 in comp, V.
rivna, f. 10 om de inima, m. High, Low, Mean.
11 suflet (persoand), n. 12 SPIRITING= spie-it-ing, s. da-
pl.: veselie, vioiciune, f 13 ca- torie a until spirit, f.
racter, n. 14 principiil activ SPIRITIST ist, s. spiritist, ni.
saii vital, ni. putere, esentii, f. SPIRITLESS, adj. 1 neinsufletit.
15 natura, f. fel, n. 16 gram.: 2 tara curaj, fAr energie.
spirit (lin, aspru), n. 17 pl.: 3 alifitut, posomorit, trist. 4
spirt (de vin, etc.), n. 18 spir- filed putere, faril vigoare, fAr foc.
toase, pl. alcool, n.-19 distilerie : 5 fail verv, nesrat, stins,
spirt, n. esenta, f. 20 pl., 1. de sters.
picl.: corosiv, n. I Loc. 2 The Holy SPIRITOUS = es, adj. 1 spiri-
Spirit, Sfantul Duh. An innocent tual, nematerial. 2 activ, har-
spirit, un duh nevinovat. Spirit- nic,
rapping, spiritism. 5 Public spirit, SPIRITUAL= spir'-i-ciu-al, adj.
spiritUl obstesc. 8 With great spirit, spiritual, nematerial.
Cu multa vitejk. The spirit of SPIRITUALISM= iz'm, s. spi-
youth, focul tineretel. 12 To be in ritualism. n.
(high) spirits, a fi vesel; a fi bine SPIRITUALIST= ist, s spiri-
dispus. To be out of (sail in low) tualist, in.
spirits, a fi mahnit, trist, poso- SPIRITUALITY= al"-i-ti, s.
morit. To heep up one's spirits, a 1 spiritualitate, f. 2 act spiri-
nu pierde curd. To put in spirits. tual, lucru spiritual, n. 3 pl.
incepe a pune in miscare. 17 bunuri bisericesci, pl. 4 clerul.
Spirits of tvine, spirt, sPirt (de to SPIRITUALIZE= al-aiz, va.
masina) de 36 de grade. 18 Ar- a spiritualisa.
dent spirts, spirtoasele. Spirit-lamp, SPIRITUALLY= li, adv. in
lamph cu spirt. Spirit-level, nivel mod spiritual, in spirit.
cu bsick de aer. Spirit-vaults, de- SPIRITUALTY= ti, s. clerul.
bit de spirtoase, carciuma. SPIRITUOUS= spie-i-ciu-es, adj.
to SPIRIT =spir'-it, va. 1 a in- spirtos. V. Spirit 18 si 19.
sufleti. 2 (with, prin) a anima, to SPIRT= spart (Su. spruta), v.
a imbarbata, a intarita, a anta. 1 an. a lisni. 2 va. a artmea.

www.dacoromanica.ro
 510
SPI SPL
SPIRT, s. 1 fisnire, f. 2 fig. : 2 pizmfitiret. 3 reutclos, red-
sfortare bruscA, f. voitor, dusmnos.
SPIRY = spal'-ri (V. Spire), adj. SPITEFULLY = 1i, adv. 1 de
1 spiral, in spiralk incolacit. pizm, de ciud, de necaz. 2
2 resArit. 3 cu numeroase clo- de reutate, in mod reutdos.
potnite. SPITEFULNESS = nes, s. V.
SPISS = spis (L. spissus), adj. Spite.
-compact, dens, des, indesat. SPITFIRE = spit'-fai-er (spit,
SPISSATED= spis'-e-ted, adj.in- fire), s. balaur, smal, m.
grosat. SPITTING -= ing, s. scuipare, f.
1 SPIT= spit (S. spilu), s. 1 fri- SPITTLE = el, s. scuipat, n.
gare, frigtoare, f. 2 sptur saliv, f.
-ea cazmaua, f. 3 cazmaua SPITTOON = spit-tfinf, s. scui-
plink f. 4 limb de pmint, f. ptoare, f.
II Loc. 1 To roast by the spit, a to SPLASH= splas (plash), vn.
frige la frigare. 1 a pleosciii. 2 a stropi, a face
2 SPIT= spit (S. spaetan), s. 1 proase. 3 a bfiltci, a ha-
seuipat, n. saliva, f. II Loc. Spit- lci. 4 a bate apa.
box, scuiptoare. Spit-venom, 1. 2 to SPLASH, va. 1 (with, cu)
-venin ; 2. fiint veninoas. a stropi, a improsca ; a arunca
1 to SP/T, va. a pune in frigare. spa' pe, a asvirli cu apa in. 2a
2 to SPIT, va. i n. [per!. Spit bate (apa).
sag * Spat ; ptr. Spit sail * Spit- SPLASH, s. 1 I'm prosatura, stro-
ten] a scuipa. II Loc. To spit out, pitur, f. 2 baltoc, n. smrc,
1. a scuipa ; 2. a versa. n. bank hltoack f. 3 pleoscit,
SPITAL=spit'-al (L. hospes), s. n. II Loc.1 Splash-board, aripa tr-
-spital, n. II Loc. Spilal-house, spi- surd.
tal. Spital-fields, cartier (mahala) SPL ASHER = splas'-er, aripa tea-,
din Londra. surd, f.
to SPITCHCOCH = spiW-coc (?), SPLASHY = i, adj. noroios,
-va. a frige (fiparl). desfundat (drum), ud, udat.
SPITE = spilt (O. spyt), s. 1 to SPLATTER= splat'-ter, vn.V.
necaz, n. ciudk f. 2 urft, f. to Splash.
3 pica, pizma, zcseal, f. 4 SPLATTERDASH=das, s. sgo-
raitate, f. Loc. In spite of, in
II mot, n. glgie, larma, f.
iud, cu toate ci. Out of spite, to SPLAY sple (display), va. 1
1. in necaz ; 2. (to, pentru) de a intinde. 2 * a desfsura. 3
uri ; 3. din rutate. 7'o have (to a inltura. 4 a speti (un cal).
.owe, to bear) a spite to, 1. a avea II Loc. 1 Splay-foot, picior lat.
pic (sail necaz) pe cineva, a ck- Splay-mouth, gull lat.
suna pe cineva ; a pfistra sail a SPLEEN= splin (Gr. splen), s. 1
purta cuiva smbetele. anal.: splin, f. 2 fig. : gere,
to SPITE, va. 1 a avea necaz f. venin, n. ; mnie, suprare,
(sag pic) pe cineva ; a uri. 2 rea dispositie, f. chef de ceart,
a trata cu reutate. 3 a lovi, n. 3 toank f. capritiii, n. ; tam
a ofensa. nesam, fr motiv. 4nostimad,
SPITEFUL = spaIt'-ful, adj. 1 f.-5 * clip, f. 6 ((spleen urit,
pornit spre ur, hain, pizmas. desgust de viat (sag de toate), n.

www.dacoromanica.ro
 511
SP L SPL
melancolie, m'ahnire, f. necaz, n. cApitAiii). 2 fam. : a casitori,
7 * veselie nebuni, f.-- 8 grabA, a cununa. 3 a uni, a lega.
pripi, repecjiciune, f. II Loc. 1 si 7 4 Tam.: a potoli (o neinfelegere).
To drive away spleen, a face pe II Loc. 1 To splice the main brace,
cineva si ric,IA, a inveseli. 2 To fam.: 1. a bea un pahar ; 2. a da
vent one's spleen, a'si vrsa neca- o rape de rachiii. Splicing-fid,
zul. 3 Charge not, in your spleen, cleste de desfacut suvitele unci
Dll invinuill (nu piriti) tam nesam fringhil (spre a le putea impleti
(Farb.' motive). 5 In a spleen, 'bite co suvitele and fringhil).
clipA. 8 The spleen of speed, repe- SPLIN'T, to SPLINT, K Splinter.
4eala. SPLINTER = spline-6r (O.), b.
SPLEENFUL splin'-ful,SPLEEN- 1 aschie, tandArri, f. 134040, pl.;
ISH= is, SPLEENY= i, adj. 1 frfinturi (de os), f.-2 hir.: atela,
atrabilar, ipochondriac, melanco- f. 3 vet. : umfliturA osoash, f.
lic. 2 manios, supAricios. 3 to SPLINTER, va. 1 a fringe.
de fiere, de venin, de urii. 2 hir.: a pune atelc. 3 fig. : a
SPLEENISHLY= is-li,adv.ma- propti, a sprijini, a protApi.
niat, suparat. SPLINTERY = i, adj. 1 plin
SPLEENWORT = iiirt, s. bot.: de aschii, etc.-2 hir.: cu frinturi
aspenchiu, n. (de os).
SPLENDENT = splen'-dnt (L. 1 to SPLIT = split (O. splitten),
splendeo),adj. strAlucitor. 2 emi- mi. [per f. fi ptr. Split, Splitted] 1
nent, faimos, ilustru, vestit. a despica. 2 a impArti.-3 mar.:
SPLENDID = did, adj. 1 strii- a crpa, a rupe ; V. to Split, an.
lucitor. 2 fig. : mret, splendid. ii Loc. 1 To split wood, a despica
SPLENDIDLY= 1i, adv. 1 cu lemne. To split one's side with
strAlucire, in mod strAlucitor. laughing, a se pripildi sail a muri
2 cu miretie, cu spendoare. de ris, a se strimba de ris.
SPLENDIDNESS = -- nes, s. V. 2 to SPLIT, un. [perf. Fi ptr. Split,
Splendour. Splitted] 1 a se despica, a se rupe.
SPLENDOUR splen'-dr, s. mi- 2 corabie : a se sfarima. 3a
retie, splendoare, strAlueire, f. se pripdi sari a muri (de Os).
1 SPLENETIC = splen'-e" - tic 4 (into, in) a se impirti. 5 pop.
(spleen), adj. atrabilar, ipochon- (upon) : a o spune, a scipa (vorba),
driac, melancolic, posac, poso- a trAda secretul ; a denunta,
morit. pill (pe cer-l'alf), a trAda.
2 SPLENETIC, s. persoan atra- SPLIT, s.1 cripAturA, f. 2 fig.:
bilar, etc., f. ipocondru, m. neintelegere, ceart, f.; schismii,
SPLENIC= le, adj. care pri- f. II Loc. Split-key, chee englezeascii.
vesce splina. SPLITTER=splie-tr, s. despi-
SPLENITIVE = i-tiv, adj. 6' tor, ni.
aprins, focos, furtunos, infocat, SPLUTTER = sple-tr (?), s.
lute, nivalnic. sgomot , tmbiliiii, n. gAlAgie,
SPLEUGHAN = spl'-gan (?), s. larmA, zarvA, f.
1)11110 (pentru tutun), to SPLUTTER, an. 1 a bolbo-
to SPLICE= splais (O. splissen), rosi. 2 penifei : a stropi.
va. 1 mar.: a innAdi doui SPLUTTERING= ing, s. bol-
ghil (impletind suvitele lor la borosealA, f. 2 stropiturA, f.

www.dacoromanica.ro
 512
SPO SPO
SPOFFISH= spor-fis (?), adj. pre- Spoil), va. a Will, a prda, a
tentios, cu fumud, cu ifos. spolia.
1 to SPOIL = spoil (L. spolio), va. SPOLIATION= (70-sn, s. jaf,
Iperf. plr. Spoiled sari Spoilt] 1 n. pradhciune, spolialiune, f.
a despuia, a jftli, a prada, a spo- SPONDAIC, SPONDAICAL= spon-
lia. 2 a fura, a hop. 3 a da'-ic-iil (L. spondaeus), adj. spon-
strica (pe cineva) sa (ceva). 4 daic.
a campe, a strica. 6 a nimici, SPONDEE= spon'-di, s. spon-
a prpdi, a ruina. II Loc. 3 A spoilt deti, n.
child, un copil stricat (rasgiliat). SPONGE = splindj (L. spongia),
A spoil-sport, un stria-chef, un s. 1 Inf. gen. : burete, in. 2 t.
taie-greata. de artil.: pmtuf, n. 3 coca, f.
2 to SPOIL, on. [perf. i ptr. aluat, n. 4 lingatl, linge-taler.
Spoiled sail Spoilt] la Will, a prda. chine de usI multe, in. II Loc. 3.
2 a se strica. Sponge-cokes, biscotud In lad.
SPOIL, s. 1 prada, f. 2 pl. : 1 to SPONGE, va. 1 a suge
ramsite, pl. 3 fig. : Jegatif, buretele; a curap sart a aterge cu
comori, pl. 4 pl. : jaf, n. ho- un burete. 2 a sterge (un tur)
pe, prdiciune, talhrie, f. 5 Cu pilmtuful. 3 a lingari.
prpadenie, mina, f. -- 6 piele a scoate lustrul (postavului).
jupuiti (de aarpe), f. 7 deblett, 2 to SPONGE, un. 1 a imbiba, a
n. II Loc. 7 Spoil-bank, deposit (de se mula. 2 (on, upon) a lin-
rambleii). gad.
SPOILER= spoll'-r, s. 1 spo- SPONGER =span'-glr, s. 1 care
liator, m. 2 jafuitor, prdator, cuata sail a terge cu un burete.
m. 3 care stricit. 4 coruptor, 2 lingaii, linge-taler, caine de
ni. 6 distrugator, m. usl multe, m.
SPOILING= ing, s. jhfuire, SPONGINESS= gi-nes, s. na-
padare, stricare, f. tua buretoasa, f.
SPOILT =spoilt, perf. si ptr. de SPONGING-HOUSE= ging-hatis,
la to Spoil. s. inchisoare provisorie (pentru da-
1 SPOKE= spac (S. spaca), s. 1 toril), f.
spit (de roalci), f.-- 2 treapta, f. SPONGY= gi, adj. 1 buretos.
fustel, m. 3 hint (de piedicd de 2 fig.: (a fi) ud leoara, saldat,
roatei), n. 4 mar.: fusul car- murat, ud. 3 care suge ca din
oal, care face din pftlnie gura
meI, n. II Loc. 1 To put a spoke in
the wheel (of), a pune (cuiva) si din gura phlnie.
bete in roate. Spoke-plane, cuti- SPONSAL = spon'-sl (L. spon-
toaie, cioplitoare. sum), adj. asatoresc, conjugal,
2 SPOKE= spac, per!. fi ptr. de matrimonial, nupial.
la to Speak. SPONSIONspon'-On (L. spon-
to SPOKE, on. a pune spile la. sum), s. garantie, chezasie, f.
SPOKEN = ptr. de la SPONSOR= spon'-shr, s. 1 nas,
to Speak. II Loc. To be fair spoken, nas, f. 2 fig. : garant,
a vorbi bine. chezas, m.
SPOKESMAN = spetcs'-man, s. SPONTANEITY =
dragoman, tlinaelil, ni. (L. sponte), s. spontaneitate, f.
to SPOLIATE= spiV-11-Et (V. to SPONTANEOUS = spon-tEl-ni-as,

www.dacoromanica.ro
 613
SPO sPo
adj. spontaneti, nepregatit, de /a mal ca seame : alergrile, pl. II
sine. Loc. 1 In sport, in glumi. To
SPONTANEOUSLY= 1i, adv. in make sport for, a petrece. 3 To
mod spontaneil, de la sine. make sport at, a lua in zellemea,
SPONTANEOUSNESS = nes, s. a face haz de, a ride de. 5 The
spontaneitate, f. sports of the field, plicerile vnii-
SPOOL = spill (?), mosor, n. toarei, etc.; vnatoarea; sportulD.
s.
bobin, f. to SPORT, va. 1 a petrece.
to SPOOM= spilm, to SPOON = 2 a inftisa, a representa (Cu ve-
spin (?), v.1 vn. a merge repede. selie). 3 a se fftli Cu; a se fuduli,
2 a pluti cu vntul la spate. - 3 a se furlandisi, a se cocoli, a se
va. a impinge. II Loc. Spoom (spoon) piuni, a se rktoi. II Loc. To sport
-drift, praf (de apei). oak, a nu primi inchide ufa).
SPOON = sptin (Ic. sponn), s. 1 2 to SPORT, an. 1 a se juca,
linguri, f.-2 ultimul dintre ono- a petrece. 2 a se sbegui, a
rurile universitare aspoon. 3 sburda. 3 (with) a's1 bate joe
pop.: dischund, 00111, gogoman, (de). 4 a vna ; a pescui, etc.
neghiob , netot, soarbe-zearra , 5 a merge regulat la alergrl.
Loc. 1 Dessert-
tont, tontlil, m. II SPORTFUL = sp6rt'-ful, adj. 1
spoon, linguriti. To be born with vesel. 2 glumet, sglobit. 3
a silver spoon in one's mouth, 1. a hazlitl, nostim, zeflitl.
se nasce cu &Eta (Cu cmasa, cu SPORTFULLY=li, adv. 1 Cu
sculla, cu tichia) in cap; 2. a se veselie. 2 in glum.
nasce bogat. You'd spare your SPORTFULNESS = nes, s. 1
spoons, vrel sa facI economii. veselie, f. 2 glurra, f.
Spoon-bill, paleti. Spoon-meat, SPORTING= spart'-ing, s. vni-
alimente lichide. toarea, f. pescuitul, n. ii Loc. Sport-
to SPOON-PEED = fid, va. 1 a ing-man, 1. vlfator ; 2. sports-
indopa.-2 a hrni cu lingura. man.
to SPOON OFF = of, va. a loa SPORTIVE= iv, adj. 1 spor-
spuma. 2 fig. : a lua caimacul. tiv. 2 V. Sportful.
SPOONEY = i, 1 s. V. Spoon SPORTLESS= les, adj. posac,
3. 2 adj. duios, gales. posomorit, trist, ursuz.
SPOONFUL = ful, s. linguril SPORTLING = ling, s. copil
plink f. vesel salt sburdalnic, m.
SPOOR= spor (2), s.1 &Ira, urm SPORTSMAN= speorr-man, s. 1
(de elefant, etc.), f. 2 baligh vnitor, m. 2 pescar, ni. 3
(de elan), f. sportsman, m.
SPORADIC, SPORADICAL = spo- SPOT = spot (O. spat), s. 1 inf.
rad'-ic-fil (Gr. sporadikos), adj. gen. (upon, on, pe): pat, f. 2
sporadic. path', prihank f. 3 piciltele, f.
SPORT= spart (Ger. spoil?), s. pl. 4 loc, n. 5 * necinste,
1 joc, n. glumi, petrecere, OA- ea* rusine, f. Loc. 2 Without II

cere, f. 2 jucfirie, f. 3 bi- a spot, flea path', neprihnit. 4

taie de joc, batjocur, zeflemea, A beautiful spot, un loe frumos.
f. 4 joc (de ctivinte), n. 5 Green spot, i. loe cu verdeat ; 2.
exercitie, petrecerI fin aer liber), fig. : oaza, oasis ; 3. fig. : li fru-
pl.; vnatoarea, f. pescuitul, n.; moasi.
H. L. Lolliot. Dicf. Eng.-Rom.,vol. 11. 33

www.dacoromanica.ro
 514
SPO SPR
to SPOT, va. (with) 1 a pta va. a scrinti. II Loc. He has sprained
(cu). 2 fig. : * a prihani ; a In- his foot, V-a scrintit piciorul.
tina. 3 a pestrita, a Impestrita. SPRAIN, s. scrintealii, f.
SPOTLESS = spot'-les, adj. lark SPRANG= sprang, perf. de la to
path', neptat, neprihnit. Spring.
SPOTLESSLY = li, adv. fill SPRAT = sprat (O. sprot), s.,
patk. pesce scrumbie de mare, f.
SPOTLESSNESS = nes, s. ne- to SPRAWL =sprol (Dan. spra-
curfitie, f. dle), vn. 1 a se Intinde, a se lti,
SPOTTED =spot'-ted, ptr.si adj. a se 2 copit : a merge pe
1 pktat. 2 fig. (with): Intinat, brand sail de-a busele. 3 a se
necinstit, prihnit. 3 Impestritat, sbate.
pestritat. 4 stofcl : cu picatele. SPRAY = spra (?), s. 1 craca
!I Loc. Spotted-fever, tifos, Ian- (mica), rimurea, ramuricii, f. ea-
goare (lungoare, lingoare). murel, gatej, hreast, n.-2 spuma.
SPOTTY= ti, adj. V. Spotted. (de apii), f. picaturice, f. pl.
SPOUSAL =spaii'-zill (L. spon- 1 to SPREADspred (S. spraedan)
sum), 1 adj. cisiitoresc, conjugal, va. [per,. i ptr. Spread] 1 a in-
matrimonial, nuptial. 2 s. casa- tinde, a desfsura. 2 (on, over,
torie, cununie, Insuritoare, nuntk, pe) a raspandi, a Imprstia. 3
f. Wallis, n. a acopen. 4 a da, a exala (un
SPOUSE = spaiiz, s. 1 brbat, miros, etc.). 5 fig.: a Imprastia,
sof, m. 2 nevasti, sotie, f. a rspandi, a propaga.-- 6 a des-
SPOUSELESS =spaile-les, adj. 1 fasura, a deschide, a intinde (o
far brbat, fin% sot ; nemari- pcinzci de corabie, etc.). 7 (with,
tata. 2 fail nevasta, fr sotie; Cu) a acopen i (o mascl, etc.), a
neInsurat. 3 vaduv, m. va- pune, a asega pe (o masei, etc.).
duva, f. II Loc. To Spread abroad, 1.a desta-
SPOUT = spaiit: p. split), s. 1 sura ; 2. a imprstia o veste ; 3.
burlan, n. teavi, f. 2 jghiab, a raspandi. To Spread out (sati
H. strasink f. 3 gull, buza (de forth), 1. a intinde; 2. a re's-
vas), f. 4 aripa rota (de moarei), pindi.
f. 5 meteor. : tromba, f. tifon, 2 to SPREAD, vn. [Perf. i ptr.
n. vIntoase, f. pl. 6 suflare (de Spread] 1 a se intinde, a se des-
chit), f. ; asvirlituri, fisniturk, f. fasura.-2 a se Intinde, a se lap.
1 to SPOUT, va. 1 a arunca 3 a se raspandi. 4 veste, etc.:
a asvirli afari. 2 fam. : a de- a se imprstia, a se lap, a se
clama, a rosti. rgspAndi, a se propaga. II Loc. To
2 to SPOUT, vn. 1 a tisni. 2 Spread abroad, a se lti, V. 4. To
a declama. Spread forth, a se Intinde, a se
SPOUTER=spaiit'-gr, s. decla- desfsura, a se lti. To Spread
mator, m. out, a se Intinde.
SPOUTING= ing, s. 1 lisni- SPREAD, s. 1 intindere, f. 2
turii, f. 2 fig. fi fam. : decla- desvoltare, expansiune, f. 3 Im-
matie, f. prstiere, ltire, raspndire, f.
SPOUTLESS = les, adj., vas : 4 Inv elitoare, plapoma (de pat,
Ira buza sag gura. etc.), f.
to SPRAIN = spran(Su. spranga), SPREADER = spred'-ar, s. care

www.dacoromanica.ro
 515
SPR SPR

Intinde, etc. V. to Spread. II Loc. a se sgorni. 9 lemne : a se strimha,

Spreader of bad news, alarmist. a se pleca, a se coroji. II Loc. To
SPREADING = ing, s. 1 exten- Spring away, a se Indeprta cu o
siune, Intindere (acfiune), desla- sritur. To Spring back, 1. a sari
surare, f. 2 desvoltare ; rspan- Indrt, a se da indrt ; 2. a servi
dire, f. 3 Imprstiere, lalire, ca resort. To Spring down, a se
rspandire, f. cobori cu o saritur. To Spring
SPREE= sprr (?), s. chef, * zia- forth, V. inf. de la to Spring. To
fet, n. Spring in, a se repedi In, Iniun-
SPRIG = sprig (S. spree), s. 1 V. tru. To Spring out, a se repedi
Spray 1. 2 ac (de cristal), n. afar. To Spring up, 1. a cresce ;
egret (de diamante), f. 3 fig.: 2. a fisni ; 3. a se ridica, a se
lstar, m. odrasl, f. 4 tinta Inalla ; 4. a se isca.
(cuiit), f. II Loc. 1 Sprig-mtzslin 2 to SPRING, va. (per f. Sprung,
(stop, tulpan ea flor!. Sprang ; ptr. Sprung] 1 a da de
to SPRIG, va. a broda cilia pe. (lira (vnatului), a sgorni (vna-
SPRIGHT = sprat (spirit), s. 1 tul). 2 a aduce, a pricinui.
dah, spirit, suflet, n. 2 apari- 3 a sari. 4 fig. : a da la
tiune, fantom, f. dracusor, ; a pane in disculie, in des-
pl., fig. : curaj, n. inim, vite- batere.
jle, f. 4 * sfigeata, f. 1 SPRIN1 primavara, f.
* to SPRIGHT, va. a visita. 2 isvor, n. fontana, f. 3
* SPRIGHTFUL, etc. V. Sprightly. mecan. : resort, n. 4 elastici-
* SPRIGHTFULLY, adv. repede. tate, f. Writ, n. 5 fig. : isvor,
SPRIGHTLESS=sprati-les, adj. n. principi, m. caus, origine,
V. Spiritless. pricin, f. 6 srituri, f. sbor,
SPRIGHTLINESS = li-nes, s. 1 n. -- 7 fig. : resort, n. energie,
animalie, viala, vivacitate, vioi- f. 8 fig. : zorI, f. pl. crpatul
elune, f. 2 dracie, sburdilnicie, sari rvrsatul zorilor (sail de
strengrie, nAsbutie, f. 3 ve- zorl), n. albul (sail alba) dila ;
selie, f. Inceputul (primilverd, etc.),
SPRIGHTLY= li, adj. 1 ant- 9 bot. : Ifistar, m. mldila, f.
inat, Infocat, Insuflelit, vioi. 10 buchet (de trandafirl), n.
2 sburdalnic, strengar. 3 vesel. 11 crang, n. padurica, f. 12
(I Loc. A sprightly lass, o fat puna june, Gar, m. 13 mar.: crii-
de viala, vioaie. patura oblica, f. II Loc. 6 To take
i to SPRING= spring (S. sprin- a spring, 1. a'sI lua vnt ; 2. a
gan), vn. (per f. Sprang, Sprung; sari ; 3. (at, la, asupra) a se
jptr. Sprung] 1 florin plante, etc. arunca, a se repedi.
a cresce. 2 fig. : a se coborI, a 2 SPRING, adj. 1 primavera,
se trage. 3 apcl, lumina, etc. : primavAratic. 2 In comp., V.
a tisni, a se ivi. 4 (from, din) Loc. I! Loc. Spring-rye, secan % de
a iesi, a decurge, a proveni, a martie. Spring-tide, 1. prima-
veni. 5 a isvorI, a Incepe; (Una : vara ; 2. flux si reflux, * poliril.
a se miji, a se criipa de, a se Spring-time, primvara. Spring-
rvrsa. 6 a sari, a se arunca, weather, vreme de prinfivari.
a se asvirli, a se repedi. 7 a Spring-balance, cantar cu resort.
servi ca resort. 8 f. de admit.: Spring-beam, cptithl al roate-

www.dacoromanica.ro
 516
SPR SPU
lor. Spring-board , trambulin. SPRITE = sprait, s. 1 duh, spirit
Spring-halt, boll& (uscat.). Spring- n. 2 drcusor, spiridus, m.
head, isvor. Spring-mattress, so- V. Spright.
mier elastick. Spring-water, api SPRITING=spraiti-ing, s. func-
de isvor. Spring-van, trasurli sag punt', f. pl.
vagon de carat mobile. to SPROUT =sprailt (S. sprytan),
SPRIN GAL = spring'41, SPRING- s. 1 V. Sprit 1. 2 varz nem-
ALD = Ald, SPRINGALL = ol, teascA, f.
s. copilandru, june, tnr, m. 1 SPRUCE= spras (Prussia), s.
SPRINGE= sprindj, s. lat, n. brad, m. II Loc. Spruce-beer, cos-
to SPRINGE, vn. a prinde cu ciug de brad. Spruce-fir, brad alb.
latul. 2 SPRUCE = spras (?), adj. 1 fer-
SPRINGER = spring'-er, s. 1 care ches, dichisit, spilcuit, scos din
sare. 2 bAtAias, gonaciii, hai- cutie.-2 vesel, voios. 3 frumos.
tas, m. 3 bot. : rsad, sad, n. to SPRUCE, v. 1 va. a imbrca, a
&net, m. 4 pesce: delfin, m. gAti, a dichisi, a impopotona.
5 copoiii, m.-6 somiera, pernitA, f. 2 vn. a se ghti, a se diehisi, a
SPRINGINESS= i-nes, s. 1 elas- se spileui, a se impopotona.
ticitate, f. 2 isvoare nume- SPRUCENESS = spriV-nes, SPRU-
roase, pl. CERY=sprfe-se-ri, s. gteal, f.
1 SPRINGING= ing, s. V. to dichisuri, pl. n.
Spring. 1 crescere, f. 2 tisnire, SPRUNG sprang, perf. i ptr. de
iesi re, f. la to Spring.
2 SPRINGING, adj.1 crescand. to SPRUDIT = sprnt (?), va. a
2 tlsnind. sari.
SPRINGTIDE taid, s. V. 2 SPRY= spral(spright), adj. vioiii,
Spring. activ, harnic.
SPRINGY i, adj. 1 elastic. SPUD = spad (Dan. spud), s. 1
2 loc, Ord pija(A) de isvoare. agric. . secere, f.-2 cutitas, n.
1 to SPRINKLE=sprin'-cl (S. 3 om bondoc sari scund, ; pop.
sprengan), va. 1 a arunca, a ras- dop de saca.
pandi, a imprstia. 2 (with, Cu) to SPUE = spirt (?), va. ci n. a
a stropi. 3 (with, Cu) a presra. versa, a vomita.
2 to SPRINKLE, vn. 1 (of) a im- SPUKE = spine (2), s. spirit ,
prstia, a rspAndi. 2 a fisni. spectru, n. fantom, iazm, ve
3 a cAdea ca o ploaie sublife. desde, f.
SPRINKLE, s. 1 picAturice, f. pl. SPUME = spim (L. spuma), s.
2 eantitate mica, f. 3 sils- spum, f.
toc, n. to SPUME, vn. 1 a spumega, a
SPRINKLER = sprineger, s. 1 face spum. 2 fig. : a pluti.
p. : care imprstie, etc. 2 I. : SPUMOUS = spife-mas, SPUMY=
sfistoc, n. stropitoare, f. mi, adj. spumegAnd, spume-
SPRINKLING= ling, s. 1 im- getor, spumos.
prastiere, stropire, etc., f. 2 SPUN = span, perf. ptr. de la
pie, n. cantitate mica, f. to Spin. II Loc. Spun-uarn, fringhie
SPRIT sprit (S. sprutan), s. 1 din dou.
lstar, mugur, pduret, in lujer, SPURGE spandj, SPUNGY, etc.
n. mlAdira, f. 2 papur, trestle, f. V. Sponge.

www.dacoromanica.ro
 617
SPU SPY

SPUNK=spnc (?), s. 1 iase, f. va. 1 [from, de la, din] a da In-

2 chibrit, m-3 fig. si fam.: d6r6t, a respinge, a Indeparta. a
curaj, n. bravura, mima, vitejie, Inltura (Cu piciorul) ; a bate din
voinicie, f. picior. 2 (from, de la, din) a
SPUR= spgr (S. spura), s. 1 pin- goni, a isgoni. 3 a respinge en
ten, in. 2 fig. : impuls, indemn, disprel. 4 a trata cu dispret.
mobil, stimulent, n. impulsiune, 2 to SPURN, vn. 1 (al, against)
pricin, f. 3 bot.: raclacini, f. a trata cu dispret ; a se impotrivi
4 pinten (de cocos, etc.), m. cu obrznicie (cuiva, la). 2 a
5 * ghimpe, ni. 6 mar.: till, m. cadea d'a berbeleac, de-a tumba;
8 bot. : Mira, f. 9 agric. : a da cu piciorul. 3 (al, de) a
taciune, f. cornul secare!; secara izbi cu piciorul.
cornut, f.-10 randunica de mare. SPURN, s. 1 * lovitura cu pi-
II Loc. 1 To clap sail lo set spurs ciorul, f. 2 fig. : dispret, n.
Lo one's horse, a da pinten! calu- SPURRED= sp'rd (spur), adj. 1
la Spur-gear, angrenaj cu roate. pintenat, cu pintenI.
2 secar:
Spur-wheel, aricia. cornuta.
1 to SPUR, va. 1 a da pinten! SPURRIER spile-ri4r, s. fabri-
(calultii).-2 a arma eu pinten!.- cant de pinten!, ni.
3 fig. : a Imbrbata, a Indemna, a SPURRY= ri, s. bol.: pin-
stimula, a atita.-4 a grbi, a pripi. tenas. ni.
2 to SPUR, un. 1 a calatori, a SPURT=sprt, s. V. Spirt, etc.
alerga ca ca posta, a merge In 1 to SPUTTER = spilit'-tr (L.
goana calultd. 2 fig. (to, s) sputo), un. 1 a scuipa. 2 penipl :
a Imbarbata, a Indemna, a sti- a stropi. 3 a bolborosi.
mula, a alita. 2 to SPUTTER, va. a scuipa.
to SPURMILL =sp'de-gol, va. a Loc. To splitter out, 1. a asvirli ;
rani cu pintenul. 2. a bolborosi, spune bolbo-
SPURGE sp6rdj (L. purgo), s. rosind.
bol.: aria, in. brie. f. II Loc. Spurge- SPUTTER, s. 1 scuipat, n. sa-
laurel, lemu cainesc. Sun-spurge, liva, f. 2 bolborosire, f. 3
aior, alior. glagie, larm, zarv, f. sgomot,
SPURIOUS spla'-ri-s (L. spu- n.
ritis), adj. 1 bastard ; (copil) din SPUTTERER 6r, s. 1 care
nelegiuit. 2 doctoril, etc.: scuipi cand vorbesce. 2 care
falsificat. 3 fig. : fals. 4 de bolborosesce.
con trafacere. 5 fig. : apocrif. SPYspa! (Fr. pier), s. spion,
SPURIOUSLY= 1i, adv. 1 in In. II Loc. To play the spu, a face
mod neleghtit. 2 fals. 3 de pe Wolin!. For a spy, ca spion.
contrafacere. Spy-money, 1. salaria de spion
SPURIOUSNESS nes, s. 1 2 polit. : fonduri secrete. The
nelegiuire f. 2 natura fal.sifi- perfect spy of the time, momentul
cata, f. 3 fig. : falsitate, f. 4 prielnic, la vreme.
stare de a fi o contrafacere, f. 1 to SPY, va. 1 a vedea, a
5 fig. : caracter apocrif, n. zri, a descoperi. 2 a pandi,
SPURLESS= spr'-les (spur, less), a spiona. fi Loc. To spy out, 1. a
adj. fra pinten!. descoperi; 2. a rand'. Spy-glass,
1 to SPURN= sp6rn (S. spurnan) luneta ochian.

www.dacoromanica.ro
 518
SPY SQU

2 to SPY, vn. 1 (into) a scruta, SQUALLING= ing, adj. sbie-

a cerceta de aproape. 2 (into) rtor.
a pndi. SQUALOR= sciloF-ir, s. V. Squal-
1 SQUAB = scilob (?), adj. 1 fail idity.
pene. 2 bondoc, corpulent, SQTJAMOUS = seilEf-rns, SQUA-
scund, trupes. MOCE = scila-masf (L. squama),
2 SQUAB, s. 1 porumbel tinr, adj. cu solzi, solzos, cu coy, cojos.
m. porumbilk f. 2 p. : om to SQUANDER= scilon'-dr (Ger.
bondoc sa scund, m. 3 cana- schwenden), va. 1 a risipi, a chel-
pea, f. 4 pern (de canapea), f. tui nebunesce, a manca. 2 * a
3 SQUAB, adv. greii. imprstia.
to SQUABBLE = sctiob'- b'l (?), SQUANDERER= r, s. risipi-
vn. a se certa, a se ciondni, a tor, m.
se galcevi, a se lua la ceart. SQUANDERING = ing, s. ri-
SQUABBLE, s. 1 ceartii, ciond- sipa, f.
nealk galceavi, f. 2 invalma- 1 SQUARE=sciiEr (L. qualuor),
sealk f. adj. 1 patrat. 2 (to, cu) care
SQUABBLER sciioW-blr, s. cer- face un unghi drept. 3 Cu...
tiitor, galcevitor, m. laturi. 4 fig. (lo, catre, cu; sa)
SQUABBY = scilobi-bi, SQUAB- adevrat, drept. 5 fig.: cinstit,
BISH = bis (squab), adj. bondoc, drept. 6 socoleaki, etc.: potri-
corpulent, scund, trupes. vit, regulat. 7 mar.: patrat.
SQUAD = scilod (Fr. escozzade), Loc. 1 Square-root, rdcinii pa-
s. 1 mil.: escuada, cAprrie, f.-2 trata. A square piece of paper, un
fig. : click gas* f. 11 Loc. 1 Awk- ptrat de hartie. Square-built, lat
ward squad, recrutT, conscrisi. in spete. Square-toed, cu virful
SQUADRON saw df-rn (Fr. esca- ptrat. Square toes, om cu vaza.
dron), s. 1 mil.: escadron (de ca- Some rich old sqzzare, un Wean
valerie), n. ; batalion (de in fan- cu avere. 6 To make (all) square,
terie), n. 2 mar. : eseadri f. a potrivi socotelile, a regula toate
divisie, flotil, f. II Loc. 2 The socotelile. 7 Square-sail, panza pii-
inland squadron, flotila pentru trati. Square-timber,lemn (cheres-
aprarea coastelor. tea) care are minimum 16 cent. in
SQUADRONED = rnd, adj. toate laturile.
format in care(' (ptrat). 2 SQUARE, s. 1 inf, gen., geom.,
SQUALID= scilol'-id (L. squali- art., milli.: ptrat, n.; pr. ext.:
dus), adj. murdar, necurat, je- batalion, n. 2 ptrat (de stofc1),
gos, solos, sumos. compartiment (de masci de fah),
SQUALIDITY = semi- id'-i-ti, n. 3 /square: grcidinei infircl-
si SQUALIDNESS = scilolf-id-nes, s. ditei in mijlocul unei pie fe publice);
murdirie, necurtenie, f. jeg, n. piata publick (intent: ora; mare),
to SQUALL -=sciiol (Su. sqvala), f. 4 instr.: echer, dreptar, vin-
vn. a sbiera, a striga, a tipa. chel, n. 5 * regula, regulan-
SQUALL, s. 1 sbieraturk f. sbie- tate, f. 6 * intindere, f.-7
rat, strigfit, tipat, n.
2 vijelie, picior de cgalitate, n.-8 ceart,
rafalk f. galceavk f. 9 * corsaj (peitrat),
SQUALLER = sciloV-r, s. care n. 10 * capacitate, f. 11
sbiark striga sat VEIL cinste, f.

www.dacoromanica.ro
 519
SQU SQU

1 to SQUARE= sciiEr, va. 1 a 2 animal care se cimpesce, care

face pitrat. 2 (by, cu) a me- sade pe vine.
sura. 3 a potrivi, a regula (lo, SQUAW= sew (Amer.), s. fe-
cu). 4 a orandui. 5 mat. : a meie, f.
ridica la patrat. 6 a tala pa- to SQUEAK = scale (Su. sqvakal,
trat (o grincki, etc.). 7 a pune vn. 1 a striga, a tipa, a scoate un
(milinile) in solduri. 8 (among, tipat, a sbiera. 2 1. : a scirtiii.
printre) a se lafai, a'sl da aere, SQUEAK, s. strigat, tipt, sbie-
a face pe grozavul, a se piuni, rat, n. II Loc. To give a squeak, a
a se ratoi. II Loc. 3 To square one's scoate un VIAL
conduct by, a se lua dupa. SQUEAKER= scriTc'-dr, s. 1 ani-
2 to SQUARE, on. 1 (to, cu) a se mal care strigA, n.-2 lucru care
potrivi. 2 a se referi la. 3 scartaie, n.-3 persoana care are
fig. : a se certa ; a se pregiti o voce ascutit, f.
boxeze. 1 SQUEAKING = ing, s. 1 stri-
SQUARELY = adv. 1 in gate, tipate (ascutite), pl.-2 sunet
patrat. 2 clar, /impede, neted. ascutit, n. sefirlitura, f.
SQUARENESS = nes, s. forma 2 SQUEAKING, adj. 1 care strigi,
patrata, f. etc. 2 scartitor. 3 cu o voce
SQUARER= ar, s. 1 cercet- ascutit, pitigkiata. 4 cu un
tor, zavragid, zurbagid, m. 2 sunet ascutit.
boxor, to SQUEAL, to SQTJEEL = setal
to SQUASH= segos (quash), va. a (Su. sqvala), vn. a striga, a tipa,
sdrobi, a strivi, a turti. a sbiera.
SQUASH, s. 1 lucru moale, fruct SQUEAL , SQUEEL, s. strigat,
necopt, n. 2 turtire, sdrobire, tipt, sbierat (ascutit), n.
f. 3 bot. : mazare In pastaie, SQUEAMISH = seilim'-is (qual-
f. 4 bot. dovleac, in. 5 mish), adj. 1 p. : areia 11 vine
anim. : dihor, puturos, m. Loc. usor greara.-2 fig. : grea de mul-
3 Squash-bug, grgarita. Omit, nzuros. 3 care se tine
SQUASHY scdos'-i, adj. moale si de fleacuri, de mofturY, de nimi-
umed, noroios, desfundat, (drum).
1 to SPAT = sciiot (It. quatto), SQUEAlYIISHLY= 1i, adv. 1 cu
on. 1 a sta in (pe) vine, a sedea desgust. 2 fig.: Maud pe nazu-
pe vine, a se cimpl. 2 a se rosul.
cimti, a se ghemui, a se pitula, SQUEAMISHNESS = nes, s. 1
a se stirci. 3 a se stabili pro- aplecare la greatil, f. 2 fig. :
mofturl, nazuri, pl.
2 to SQUAT, va. 1 a ghemui, a 1 to SQUEEZE=sciiTz (S. cwysan),
pitula. 2 a strivi. va. 1 inf. gen.: a stringe. 2a
1 SQUAT, adj. 1 cimpit, ghe- stoarce.-3 (out, of, din), a scoate,
muit, pitulat, stircit. 2 bondoc, a trage. 4 (through, prin) a im-
scund, dop de saca (persoane). pinge, a trece cu sila. 5 fig.
Loc. 1 To lie squat, a sedea pe vine. a apasa, a asupri, a impila, a
2 SQUAT, s. sedere pe vine, pi- oprima. II Loc. To squeeze one's
tulare, stircire, f. self into, 1. a intra cu greii in;
SQUATTER = seilot'-r, s. 1 per- 2. a se furia In, a se strecura in.
soana ghemuit saC pitulatii, f. 2 to SQUEEZE, vn. 1 a se im-

www.dacoromanica.ro
 520
SQU STA

pinge, a se strInge. 2 (through, (scutarul) cuiva. 2 fig. : a es-

prin) a's1 face drum. corta, a limp ; a servi de cavaler
SQUEEZE, SQUEEZING = sale- (uad doamne).
ing, s. 1 stringere, f. 2 stoar- SQUIREEN=scuaIr-rIn, s. boier-
cere, f. nas, nemes,
SQUIB = sciib (2), s. 1 plesni- SQUIREHOOD = sciialgrf- hud,
toare, f. 2 cuvInt (de duh), n. SQUIRESHIP = sip, s. 1 rang de
3 satiri personali, paschinad, scutier (de scutar), n. 2 cali-
f. 4 zeflemist, m. tate de esquire, f.
to SQUIB, vn. a lua In zeflemea. SQUIRREL = scii6e-
SQUILL = sciiil (L. squilla), s., rel (Gr. skiouros), s. veveriti, f.
bot., med. : scili, f. Loc. Siberian-squirrel, jder.
1 SQUINT sciiint (O. schuin), 1 to SQUIRT =scilrt (?), va. 1
adj. 1 ceacir, ceaci, sasiti. 2 1 a arunca, a asvirli, a face si
Indoios, Indoelnic, .necurat, sus- tisnease. 2 a injecta un lichid
pect, costis.-3 bnuitor, neincre- ca o seringi.
iptor, prepuelnic. II Loc. 1 Squint- 2 to SQUIRT, vn. 1 a tisni.
eyed, ceacir ; Cu o uittur cea- 2 fig. : a gfigii, a-i turui gura, a
cir, ceacie. trncani, a indruga de Vinerea
2 SQUINT, s. 1 privire (uit- mare.
toil) fal5i, ochire, f. 2 ochire SQUIRT, s. 1 seringi, f. 2 !is-
pe de 'able saa chioris, f. II Loc. nitur, f.
1 To have a squint, a fi ceacir, ST = sent, presc. pentru Saint.
a se uita ceaciii sag sasiii, a se 1 to STAB stab (S.), va.1 (to,
uita chioris. 2 To give (to have) la ; with, Cu) a lovi, a strpunge.
a squint at, a arunca o ochire pe 2 a Injunghia. 3 fig. : a da
de laturi la (cuiva). (cuiva) o lovituri
to SQUINT, vn. 1 a se uita 2 to STAB, vn. 1 a lovi, a str-
chioris, a fi ceacar, a se uita punge. -- 2 (at) a Incerca sk In-
ceaciti. 2 fig. : a lua o cale pie- junghie. 4 fig. : a face o rani
zis, pe de laturl; a coti, a cirni. mortal.
SQUINTER= scilint'-r, s. care STAB, s. (with, cu) lovituri, f.
este ceacir, care se uiti chioris, 2 Injunghiare, f. 3 fig. :
rani mortali, f.
SQUINTING= ing, s. ceacirie, STABBER= stab'-br, s. i care
f. strabism, n. di o lovitur eu. 2 omoritor,
SQUIRARCHY = scialr'-ar-chi ucigas, m. 3 mar. : potricali,
(esquire ; Gr. archos), s. boier- sulk f.
nag, nemesi, m. pl. STABILITY (L. sto),
SQUIRE = sctlai'-r (esquire), s. s. 1 stabilitate, triinicie, f. 2
1 scutier, sentar, m. 2 mosier, statornicie, f.
m.-3 esquires m.-4 fig.: 1 STABLE = stEl-bl, adj. i sta-
cavaler, m. 5 pentru Square: bil, trainic. 2 statornic, tea-
pittrat, n. linie, f. II Loc. 2 fi 3 pin. 3 hotirlt.
Squire B., Domnul B., Country 2 STABLE, s. 1 grajd, n. 2
squire, mosier, bolero% neme. staul, n. II Loc. Stable-boy, rIndas
V. Esquire. la cal. Stable-room, 1. loc (intr'un
to SQUIRE, va. 1 a fi scutierul grajd) ; 2. grajdurile. Plenty of

www.dacoromanica.ro
 521
STA STA
stable-room, grajdurI marl'. Sta- (lc. stef) stanta, f.8 mus. : por-
ble-yard, 1. curtea grajduluI; 2. tativ, n. II Loc. 1 To put down
curtea hanuluI. one's staff, 1. a'sI rasa (depune)
to STABLE, v. 1 un. a locui, abtul ; 2. a's1 stabili locuinta. To
ata (intr'un grajd, un staul). 2 part with the staff, fig. : a's1 vinde
va. a adposti intr'un grajd, un averea. Staff-tree, bot. : lema cai-
staul ; a baga la grajd, in staul. nese. 2 The staff of my age, toia-
STABLENESS= nes, s. V. Sta- gul med de btrinete.
bility. 2 STAFF =staf (Fr. estafette), [pl.
STABLING = stEt-bling, s.1 graj- Staffs] 1 stat-major, n. 2 per-
durl, staulurl, pl. 2 adapostul sonal, n. 3 fig. : suita, f. ii Loc.
Ingrijirea. 1 Staff-officer. ofiter de stat-ma-
STABLISH = stab pentru jor. 2 The teachiig staff, perso-
Establish, etc. nalul dsclesc sail profesoral.
STACK =- stac (Dan. stak), s. 1 STAG = stag (?), s. 1 cerb, m.
capita, claie, giread, sir, f. stog, 2 drug de fier, in. 3* hod, m.
n. (de fin, de paie, etc.).-2 gr- 4 curtier, samsar, ni. I Loc. Stag-
mad, f. teanc, vraf (de lemne), beetle, bourel, radasca. Stag-euil,
n. 3 milit. mnunchiii (de tetanos. Stag-hound, copoiii. Stag-
n. 4 cos (de sobei), n. worm, strechia cerbuluI.
II Loc. 1 Stack-yard, curte de STAGE-= stEdj (Fr. tage), s. 1 es-
mosie. trada, f.-2 teatru de pehlivanI, de
to STACK, va. 1 a face claie, a saltimbancI, n.-3 scena (de teatru,
2 a Ingrmdi (lemne), a a lumei), f. 4 teatru (loe), n.
face teanc, a popini. 2 milit.: 5 fig. : teatru (operl dramatice),
a aseda (armele) In minunchie. n. 6 arena (c'cimp de luptcl), f.
STACKET=stae'-chet, s. zagaz 7 fas'a, perioada, treapt, f. pe-
de parI, n. stachet, f. riod, n. 8 eta* f. conac, po-
STADDLE= stad'-d'l (S. stathel), pas, n. 9 diligenta, trsura pu-
s. 1 temelie, proptea, f. reazilm, blica, f. 10 schel, f. 11
sprijin, n. 2 * bat, n. 3 masa (de preset), f. 12 indus-
copac semincer, n. trie proceded, n. ff Loc. 3 In a
to STADDLE, va. a lsa (un loc) stage whisper, (rosily destul de
Cu semincere. tare ca s fie audit de toatii lu-
STADE = st6d, STADIUM = ste'- mea. 4 Stage-box, a van-scen.
di-m (L.), s. stadiii, n. Stage-director, 1. director de tea-
STADTHOLDER = stat' - tru ; 2. regisor. Stage-door, in-
(O. stadthouder), s. stathuder, m. trarea artistilor. Stage-play, pies
STADTHOLDERSHIP= sip, S. de teatru. Stage-player, comedi-
stathuderat, n. ant(a), artist(i) dramatic(a). 5
1. STAFF staf (S. staef), s. [pl. Writer for the stage, autor dra-
Staves= stEvz, sail Staffs] 1 JAI, matic. 8 In our latter stages, fig. :
n. 2 fig. : sprijin, toiag, n. la sfirsitul carierel noastre.
3 bat, f. toiag (de hagiii, de pe- to STAGE, va. 1 a da o repre-
Zarin), n. carp, f. 4 coadi (de sentatie. 2 (iv a merge saii a
bandierii, de lance, de sulifei), f. veni cu diligenta.
5 fustel (de scaun, de scarci), m. STAGER = stEdj'-gr, s. 1 come-
6 mar. : catarg (de steag), n. 7 diant(), artist() dramatic().

www.dacoromanica.ro
 522
STA STA

2 practician, ni. 3 fig.: om In- STAIDLY= li, adv. cu cumpg-

cercat (iscusit), m. 4 cal de tare, etc.
diligent, m. 1 to STAIN= stEn (distain), va.
STAGGARD = stag'-grd (stag), [with, cul 1 a phta. 2 fig. : a
s. cerb de 4 anI, m. Intina, a pfingri, a man.% a pta.
1 to STAGGER = stag'-gh6r (O. 3 a pieta (stichlria). 4 a boi
stag(jeren), vn. 1 a se clatina, a (stofele). 5 a tipari In colorl,
sovai. 2 fig.: a slabi. 3 a sta a pieta.
pe gandurI, nedumerit; a sovai, 2 to STAIN, un. a se pfita.
a esita, a se codi. STAIN, s. 1 path', f. 2 fig. :
2 to STAGGER, va. 1 a cltina. Intinaciune, path, pribana, f. --
2 fig.: slab' (conuingerile). 2 fig. : ocara, rusine, f. 3
3 a minuna, a mira, a uimi, a un pie, putin ; o umbra, o spo-
Incremeni. iala, f. II Loc. 1 To get out a stain,
1 STAGGERING = ing, s. 1 a scoate o path'.
soviiire, f.; pas sovaitor, m. 2 STAINED =staid, adj. 1 pitat.
slabiciune, f. 3 nedumerire, so- 2 fig. : Intinat, manjit, !Mat,
vaire, esitatiune, codealfi, f. pangarit. 3 sticki, rtie pic-
2 STAGGERING, ppr. fi adj. V. tata. 4 boit.-5 tiprit In colorl,
to Stagger. pictat. II Loc. 3 Stained-glass, sticli
STAGGERINGLY = 1i, adv. 1 colorata. Stained-glass- windows,
sovind, Cu un pas sovaitor. 2 geamuri sa vitralii colorate.
fig.: nedumerit. STAINER = stEn'-gr, s. 1 care
STAGGERS = stag'-ghgrz, s. pl. pateaza. 2 care picteaza, V.
1 der.: re'sfug, n. 2 fig.: de- Paper. 3 care boesce, care tipi-
ment, aiurire, nebunie momen- resce In colorI.
tank, iesire din minti, smintealkt STAINLESS= les, adj. curat,
STAGHORN=stag'-horn, s. bot. neintinat, nepatat, neprihanit.
bitrinis, m. STAIR= sta. (S. staeger), s. 1
STAGNANCY = stag'-nan-si (L. treaptii (de scard), f. 2 pl. scar,
stagnunz), s. stagnatiune, stare f. ti Loc. Above stairs, up stairs, 1.
pe loc, f. chesat, n. sus ; 2. la catul de sus. Belour
STAGNANT = Want, adj. 1 stairs, down stairs, 1. jos ; 2. la
stagnant, stttor, lark' scurgere catul de jos ; 3. la bucatarie.
(apcl, etc.). 2 fig.: intr o stare STAIRCASE stEr'-chEs,s.scarii,
de stagnatiune. 3 fig.: adormit, f. II Loc. Grand staircasse, scari de
amortit, molatec, trindav. onoare, scara mare.
to STAGNATE= ma, un. 1 afi STAKE= stEc (S. stace), s. 1 par,
statator, Ora scurgere; a ranane m. teal* f. 2 arac, ni.
stagnant. 2 fig.: a fi lute stare techn. : jalon, n. tepusi, f.
de stagnatiune. m. 4 pripon (pentru cal), n.
STAGNATION = stag-n'-On, s. 5 stilp, bulamac, m. 6 rug, n.
V. Stagnancy. 7 miza (la joc), f. 8 fig. :
STAID =sttld, i ptr., V. to Stay. joc, n. vorb, f. ; V. Loc.
2 adj. asedat, cumpRat, gray, important, Insemntate, f. 10
serios, ticnit. pl., t. de alergcle
STAIDNESS= st&I'-nes, s. cump5- 11 nicovala portativa, f. II Loc. 8
n.
tare, gravitate, seriositate, ticnk, f. To be at stake, a fl In joc, a Li

www.dacoromanica.ro
 523
STA STA

vorba de. 10 Selling stakes, pre- 2 bot.: petiol, n. coad (defrunzei),

miii de reclamat. f.; peduncul, n. coad (de /loare),
to STAKE, va. 1 a bate parr. f.-3 toe (de condeiti), n.-4 (V. to
2 a propti cu parr. 3 a pune la Stalk) pas maiestos, in. mers
joc, a juca, a risca. 4 a trage mandru, n.
Iiiteap. ii Loc. 3 To stake one's STALKED = stoct, adj. cu tul-
all, a'sr risca toat averea. I slake pina...
nig life on it, Iml bag mana in foe. STALKER = s toe'-r, s. 1 vita tor
STALACTITE = st-lac'-tart (Gr. la panda, M. - 2 care umbl
stalactos), s. stalactit, f. mandru. 3 plas de pescuit, f.
STALAGMITE= lag'-mart (Gr. STALKING-HORSE = ing- hors,
stalagnia), s. stalagmit, f. s. 1 t. de vindl.: cal dup care se
STALDER= stol'-dr (?), s. che- ascunde vintorul, m. 2 fig. :
zasr (pentru butoaie), m. pl. masca, f. pretext, n. 3 fig. :
STALE = sag (S. steal), adj. parapet, scut, n.
1 pine : rece; bere, etc. : rsu- STALL =stol (S. steal), s. 1 Joe
flat. 2 vechiii, Invechit. 3(intr'un grajd), n. 2 staul, n.
iesit, trecut. 4 iesit din moat. 3 dughenita, maghernit, f.
5 banal. 4 etalagiii, galantar, n. 5 pa-
2 STALE, s. 1 I. de ah: pat, valle, f. 6 scaun (de meicelar),
n. 2 (to, pentru) a demenire, n. 7 strana, f. 8 stal, n.
momeal , Inselaciune, f. S* 9 pr. ext. : canonicat, n.
mascii, f. V. Stalking-horse 2.-4 to STALL, va. 1 a biga In-
unta, f. 6 * curtesana, f. 6 tr'un grajd sad staul. 2 fig. :
here rsuflatii, f. 7 coad (de a ase0a, a pune. 3 a instala.
greblii), f. 4 a Innomoli. 5 a stura.
to STALE, u. 1 va. a slei.-2 a 2 to STALL, vn. 1 a locui.
Intina, a manji, a pata, a pangfiri, 2 a se piti, a se All.
a profana. 3 un. a se pisa, a STALLAGE = stol'-idj, s. 1 drept
urina, a face udul, a se pune de ud. asupra unur loc, n. 2 ball-
STALEMATE = ster-mt, s. la gar, n. gunoiste, f.
ah: pat, n. STALLION = stal'-iiln (Fr. ta-
STALENESS= nes, s. 1 pdine : lon), s. armsar,
starea de a fi rece, f.; bere, etc.: STALWART = stor-iiart, STAL-
rsuflare, f.-2 atareo de a fi vechia, WORTH= iir5 (S. stael-weorth),
Invechit, f. 3 starea de a fi esit, adj. 1 atletic, puternic, robust,
trecut, f. 4 banalitate, franca- sdravn, viguros. 2 bray, vi-
neali, f. teaz, voinic.
to STALK =stoc (S. staelcan), STAMEN= stEf-men (L.), s. [Pl.
un. la umbla Incet (la vindloare); Stamens], STAMIN= min, s. bot.:
a vina la pana.-2 a umbla sad stamina, f.
a Inainta mandru satt eu un pas 2 STAMEN= sti-men (L.), s. [pl.
maiestos. Stamina = stam'-i-na] 1 textura,
2 to STALK, va. 1 a vIna (la testurk f. 2 sir, n. 3 bask
panda). 2 a urmri, a se lua temelie, f. 4 pl. : constitutie,
dup. putere vital, putere, f.
STALK = stoc (S. staelg), s. 1 Lo STAMMER stam'-mr (S.
bot.: tulpini, stip, f. lujer, n. stamer), Lin. a bfilbii, a gangvi.
www.dacoromanica.ro
 524
STA STA
Loc. To stammer out (over, STAMPED.-- stampt, adj pi. pin
through ), a spune sari a vorbi V. to Stamp. 1 Insemnat, Intiprit.
g&ngvind. 2 timbrat. 3 stampat. 4
STAMMER, STAMMERING = stampilat.
ing, s. balbfiire, gngvire, f. STAMPEDE= stam-p7d' (stamp;
,g"angvit, blbll, n. L. pes), s. fugh pripiti (pricinuild
STAMMERER = r, s. bfilbait, de o prznicii), f.
gangav, m. STAMPER= stamp'-6r. s. 1 care
STAMMERING= ing, adj. bit- timbreazii, elc. 2 metal.: pita, f.
bit, gangav ; de bllAire, de STAMPING= ing, s. 1 batere
gAngvire. din picior, dare din picioare, f.
STAMMERINGLY = li, adv. 2 timbrare, f.
g'ngvind. 1 to STANCH= stants (Fr. lan-
to STAMP= stamp (O. slam- cher), va. 1 a opri curgerea
pen), va. 1 a da cu piciorul, a gelui). 2 a lega, a obloji, a pansa
lovi. 2 a pisa (nzinereul). 3 (rdnile). 3 fig. : a domoli, a 11-
(on, In, pe) a imprima, a marca, nisti, a potoli. 4 * a stinge.
a tipari ; a da In stamp. 4 2 to STANCH, vn. a se opri.
fig. (on, In, PC): a grava, a In- STANCH, adj. 1 bun, puternic,
tipri. 5 fig. : a desAvIrsi (un solid, trainic. 2 fig. : credin-
lucru). 6 a bate (bani). 7a cios, sigur.
stampila. 8 a controla (aurzzl, STANCHION= stan'-cli'm, s. arht.:
argintul), a stampa. 9 a da proptea, f.
curs la. STANCHLESS=stants'-les, adj.
2 to STAMP, vn. 1 (with) a bate 1 care nu se poate opri. 2 fig.
din picior. 2 a da din picioare. nepotolit, nestins.
II Loc. To stamp on (upon), a elca STANCHNESS= nes, s. 1 so-
In picioare. liditate, trainicie, f. 2 fig. :t-
STAMP, s. I batere din picior, putere, f. zel, n.
f. 2 monedcl : tipar (de 0(d1), n. 1 to STAND = stand (S. standan),
stampa, f. 3 semn, tipar, n. pe- vn. fperf. i ptr. Stood] 1 a sta In
cete, f. 4 fig.: caracter, gen, n. picioare, In sus. 2 p. : a sta
ordine, f. 5 fig. : fire, teap, f. I. : a se ridica. 3 a se tine In
caracter, calibru, n. 6 icoani, picioare. 4 a fi, a s afla. 5
imagine, medalie, f. medalion, n. a se opri. 6 a fi oprit ; apa : a
7 gravar, stampii, f. 8 admin. fi stttoare, stagnant. 7a
timbru, n. 9 control (de aur, exista, a tine. 8 coloare : a nu
de argint), n. 10 com. : stam- iesi. 9 a rm'ne. 10 a sub-
pilk f. 11 metal. : piu5. (de mi- sista. 11 (against, contra) a se
nereii), f. II Loc. 1 With a stamp, ridica ; a se impotrivi; (for, pen-
btnd din picior. 3 To bear the tru) a combate, a se lupta. 12
stamp (of), a avea pecetea... To a se apiira, a tine piept ; fig. : a
set the stamp to, a desvirsi... 6 persista, a persevera, a strui.
A golden stamp, o medalie de aur. 13 a sta, a fi ornduit sad aseslat.
8 Stamp-act, legea timbrului. Pen- 14 (for) a tine loc de, a Inloeui.
ny stamp, mama postal de 10 15 a fi valabil. 16 (in, In) a
bard'. V. Postage. 10 Stamp-note, consta, a sta. 17 a se asea, a
stampila se pune, a se tine. 18 a se pre-

www.dacoromanica.ro
 - 525 -
STA STA

senta (ca candidat). - 19 mar. : a To stand in hand, 1. a fi avan-

se indruma, a merge citre (spre). tagios; 2. a fi trebuincios; 3. a
- 20 la ccirti : a se opri. -21 a psa. To Stand off, 1. a se lude-
fi pe cale de (sa). - 22 lege : a se 'Arta; 2. a sta la o parte; 3. a
infatisa. II Loc. 2 rn stand here, o refusa; 4. t. de arid: a relesi. To
s stail alci. His hair stood, 11 se stand off and on, 1. mar.: a na-
Mau prul maciudt. 3 He could viga contra vtIntului ; 2. fig. : a
hardly stand, abia se linea pe nu sci la ce sil se hotreasci. To
picioare. To stand or fall, 1. a Stand on, 1. a sta In (pe) ; 2. a
invinge sad a fi invins ; 2. a fine insista asupra ; 3. a stirui, a
piept sail a fi invins; 3. a teal sail merge inainte; 4. mar.: a's1 urma
a pieri ; 4. a fi osandit sail achi- drumul, a inainta. To Stand out,
tat.-4 I stand corrected, mrturi- 1. a iesi; 2. a relesi ; 3. a fine,
sesc ca n'am dreptate. 12 Tile a resista, a se impotrivi. To Stand
enemy will not stand, dusmanul over, 1. a sta aplecat peste ; 2.
nu va fine piept. 13 To stand first, fig. : a sta In asteptare. To Stand.
a avea sail- a fi la rangul to, 1. a strui In, a sustine ; 2.
15 To stand good, 1. a fi valabil ; a sprijini, a ajuta, a apra ; a
a se adeveri. 17 Stand there, r'mne credincios (la, cuiva); 3.
fine-te acolo. II To Stand away, a a arata ; 4. a se mulfumi Cu; 5.
se indeprta, a se da sail a sta la a se supune la ; 6. a se indrepta
o parte. To Stand against, 1. a se (indruma) spre; 7. a lucra la; 8.
fine contra ; 2. a fine piept, a se a pune mana pe sad a sta gata sub
impotrivi. To Stand alone, 1. a fi (arme). To Stand under, 1.a fi saii a
singur ; 2. a fi unic de felul sii. sta sub ; 2. a Indura, a Inghifi, a
To Stand back, a se fine inapol, rilbda, a trage. To Stand up, a
a da inapol. To Stand by, 1. a fi se scula sag a sta In picioare. To
Janga, a fi de fati, a se afla (in- stand up for, 1. a apara; 2. a
tr'un loo); 2. a fi inlaturat, a fi justifica. To stand up with, 1.
pus la o parte ; 3. a susfine, a a rmane Janga; 2. a d'Anfui
sprijini, a apara; 4. a se mulfumi cu, a juca cu. To Stand upon,
cu, a se incredinta In; 5. mar.: a 1. a sta pe, a fi pe; V. to Stand
fi gata. To Stand by one's self, 1. a on; 2. a fi In interesul cuiva, a
sta la o parte; 2. a fi singur. To psa cuiva; 3. a se lauda cu, a fi
Stand for, 1. a fine loe de ; 2. a mandru de; 4. a insista (a starui)
insemna ; 3. a apara, a sustine, asupra. To Stand with, 1. a fi con-.
a sprijini; 4. a se presenta (ca form (potrivit) cu fjudecata 1; 2.
candidat) la, a aspira (la o fine- a atirna de, a depinde de; 3. a
; 5. mar. : a se Indruma se certa, a se lupta pentru; 4.
catre (spre). To stand for every a !Asa cuiva, a fi in interesul
thing, a tine loc de toate. To Stand cuiva.
forth isaii forward), 1. a se baga 2 to STAND = stand, va. [per,.
(a se pune) Inainte ; 2. a Inainta; ptr. Stood] 1 a ase0a In sus, a
a se presenta, a se propune. pune In sus. - 2 a fine piept, a
To Stand in, 1. a fi In; 2. a fi expus se Impofrivi la (un alac); a's1
Ja; 3. a starui in; 4. a costa; 5 menfine (posiliunea).- 3 a se im-
mar.: a se indruma. How much potrivi, a se opune (la).-4 a In-
does it stand you in ? cat te costa? dura, a rada. - 5 a se supune

www.dacoromanica.ro
 526
STA STA
hi. 6 a resista la, a tine. 7 a tipul sal modelul gustulu. To
Incerca (norocul). 8 a avea (no- raise the standard of, a ridica
roc). 9 fam. : a plti. II Loc. 1 idealul...
To stand a cask on end, a aseda 2 STANDARD, adj. 1 greutdfi
un butoid In sus. 6 To stand the pi msuri : etalon, care servesce
test, a resista la Incercare. 9 To ca etalon, ca tip. 2 fig. : care
stand a bottle, a pliti o stic/. servesce de model, tip regulator.
STAND, s. 1 loc, n. positiune, 3 autor, carte : clasic. 4
f. 2 haltii, oprire, paus, f. po- monedii : ea titlul.., 5 pre(
pas, n. 3 Incetare, Intrerupere, regulator. 6 greid. : expus vn-
f.; stagnatiune (a comercialui), f. tulul de toate partite. ll Loc. 1
4 ImpotrIvire, resistenta, f. Standard chronometer, cronome-
5 punct de oprire, n. 6 ane- tro etalon.
vointa, diflcultate, greutate, f.; po- STANDER= r, s. 1 care sta
sitie Incurcata, f. 7 mask (prop- In picioare. 2 pom btrin, m.
lea), f. 8 picior, n. proptea, f. JI Loc. 1 Slander-by, spectator,
port-... 9 cantor (de bazar), n. asistent. Slander up (for, la, al),
10 tribuna (la alergdrl, etc.), f. luptator, partas.
11 loc, n. statiune, f. fpentru STAND-FAST = fast, s. 1 po-
birje, etc.). 12 armament, n. sitie (luatii), f. 2 carierii (a-
13 garnitura, f.-14 semincer, n. leasei), f.-3 ocupatiunl, trebl, pl.
ii Loc. 1 To take one's stand upon, 1 STANDING = ing, adj. 1
a'si lua locul pe. 2 To be at a gria, etc. : nesecerat. 2 In pi-
stand, 1. a se opri; 2. a fi oprit; cioare, cu picior. 3 flx, nemig-
3. a fi la punctul culminant; 4. cat. 4 fig. : permanent. 5
a se afla Inteo Incurcaturfi. To neclintit, neschimpat, invariabil.
come to a stand, a se opri. V. 6 de fundatie. 7 obiclnuit.
Stand-still. To make a stand, a 8 coloare, fald : trainia, care
se opri, a face popas. 6 To put tine. 9 apei, lac: lin, stttor.
io a stand, a baga Inteo Incur- II Loc. 2 In a standing posture,
eiturit. 12 Stand of arms, pusca In picioare. Standing -glass, pa-
si accesoriele el ; armele (unul liar cu picior. 4 Standing mea-
soldat). A stand of colours, un sure, mesuri tip. Standing army,
steag. armata permanentii. The stand-
1 STANDARD= stand'-ard, s. 1 ing orders, regulamentul. 5 Stand-
drapel, steag, stindard, n. ba- ing rules, regule invariabile. 7
Meat, f. 2 * p.: stegar, m. Standing joke, glumi obicInuiti.
3 etalon, tip (de greuldll, de me"- 2 STANDING, s. 1 actiune de a
surl, etc.), n. 4 fig. : model, sta In picioare, f.-2 posa, atitu-
n. mesura, regula, f.; valoare, f. dine (a une persoane in picioare),
5 regulator, n. 6 titlu (de f. 3 loc, n. positiune, f. 4
aur, de argint), n. 7 arbore putere de a sta In picioare, f. ;
expus ventului de toste pirtile, stabilitate, putere, f. 6 fig.: si-
m. 8 proptea (dreaptei), f, tuatie, f. rang, n. vag, f. 6
9 constr., mar. : curbil, f. 10 fig. : durat, data', f. 7 stagid
t. de mine : curs al arameI. II Loc. (de advocat), n. 8 pravilie (de
1 Standard-bearer, stegar. 3 V. negustor de bilchl), f. ; etalagiil,
Compass. 4 The standard of taste, galantar, n. 9 rezboid (de

www.dacoromanica.ro
 527
STA STA

Iesitor) la parter, n. II Loc. 1 fir (de land), n. 10 matase (de

Standing-still, inactiune, nelu- bumbac), f.; fibra, f. fir, n. 11
crare. 4 The standing is slippery, materie prima, materie bruti, f.
terenul e alunecos. To keep one's 12 mine: pu t (inferior) de ae-
standing, a tine piept. 5 A man risire, n.
of high standing, un om cu multi 2 STAPLE, adj. 1 de Intreposit,
vada In profesiunea sa. 6 They de tIrg. 2 stabilit, regulat.
are of the same standing, aft de- 3 de comercia. 4 principal. II

butat Impreun (in meseria lor). Loc. 2 Staple trade, comercia' re-
STANDISH= iq, s. &Omar, n. gulat. 4 Staple commodity, marfft
&Alin-ail, pl. principala (de consumatiune).
STAND-POINT = poInt, s. lc); STAPLER = pi& , s. negus-
n. positie, priveliste, f. tor, m. II Loc. Wool-stapler, lanar.
STAND-STILL = stil, s. oprire, STAR= star (S. steora), s. 1 inf.
f. II Loc. To be at a stand-still, a gen.: stea, f. 2 astru, n. 3 t
sta, a rmane, a se opri, a r- stea polara, f. 4 p.: astru, n.
mane cu gura eftscat. To bring lo 5 stea, decoratiune, f. 6 impr.:
a stand-still, a Incolti, a lnfunda asterisc, n. stea, steluta. f. 7
(pe cineva). To come to a stand- astrl.: astru, n. stea, f. Loc. II

still, a se opri. Trade is at a stand- 1 The morning star, steaua di-

still, comerciul e In stagnatiune. mineta, steaua porculta, steaua
STAND-UP= gp, adj. suitor, ciobanultd, luceafrul dimineteL
creator. luceafrul de OWL Star-blasting,
STANE= st6n, s. pentru Stone. s. astre rufckoare. Star -be-
STANG=stang (S. sien g), s. 1 spangled, -bestudded, presarat
prajinii, f. 2 masurc I : prajinii cu stele, instelat. Star-blind, a-
(5m. 0291), f. proape orb. Starlborn, ceresc.
STANHOPE = stan'-htip, s. ca- Star-bright, stralucitor ca ste-
briolet, n. lele. Star-chamber (ist. Anglia),
STANK =stone, perf. de la to Camel% Instelatil lar fi mal co-
Stink. reel: Camera Actelor, din cuvintul
STANNARY = stanf-na-ri (L. stan- eoreesc starrs, obligallunel. Star-
num), s. baie (mina) de cositor, f. fish, stea de mare, asterie. Star-
STANNEL = stan'-61, STANIEL, gazer, 1. astrolog ; 2. astronom.
STANYEL =stanf-161, s. oim bit- Star-gazing, 1. astrologie ; 2. as-
linos, coroiii, &am., m. tronomie ; 3. adj. care se nit&
STANZA= stan'-zi (It.), s. stant, la stele. Star-hawk, berbecel,
strof, f. uliii mic, codalbitii. Star-light, V.
1 STAPLE = ste-p'l (S. stapel), Starlight. Star-like, 1. ca o stea ;
s. 1 belciug, carlig (de fler), n. 2. Instelat; 3. radios, striilucitor.
2 scoaba (de broasal), f. 3 Star-monger, astrolog. Star-paued,
Intreposit, tIrg, n. 4 articole - spangled, - spotted, presii-
coloniale, pi.-5 productiune prin- rat cu stele. The star-spangled
cipal& (a unei WI, undi judet,etc.), banner, the stars and stripes, ban-
f. 6 fig. : obiect principal, su- diera Instelatft (a Statelor-Unite
biect, n. materie, f.-7, fig., p.: din Americc1). Star-stone, asterie,
floare, f. rege, m. 8 calitate, stea de mare. Star-thistle, bot. :
proprietate (a paMintului), f.-9 scald draculd. Star-wort, bot. :

www.dacoromanica.ro
 528
STA STA

1. ochiul boulul; 2. limba vrbiei, sbIrlit. 3 coloare ; aprins, bi-

minteut, scnteiut-rosie. ttoare la chi, cu desen mare.
to STAR= star, va. 1 a presra 4 s. ochl mari, m. pl. ; privire
cu stele. 2 fig. (with, Cu) : a fix sail atintit, f. II Loc. 2 With
presra, a semna. 3 on. a ra- staring eyes, cu ochri Inspimn-
dia, a strluci. tap. 3 With staring hair, cu Oral
STARBOARD = str'-bord (S. sbIrlit.
steor-bord), 1 s. tribord, n. 2 1 STARK= stare (S. stearc), adj.
adj. de tribord. 1* Intepenit. 2* viguros, sdra-
STARCH=strts (S. stearc), s. 1 vn, teapn ; mare, gros. 3*
scrobeal, f. amil, amidon, n. complet, adevrat,
2 cleiii de scrobeal, n. 3 fig.: curat.
ifos, n. maniere intepate, pl. dIrjie. 2 STARK, adv. de tot, cu totul,
to STARCH, va: a scrobi. deplin, desvIrsit.
STARCHED =strtst, adj. 1 scro- * STARKLY = stre-li, adv. cu
bit. 2 fig. : cu ifos, Intepat. putere.
STARCHEDNESS strts'-ed-nes, STARLESS= strr-les, adj. fr
s. 1 ifos, n. maniere intepate, pl. stele.
dkjie, f. i STARLIGHT = laIt, s. lu-
STARCHER = gr, s. care scro- mina stelelor, f.
besce. 2 STARLIGHT, adj . Instelat, lu-
STARCHLY=li, adv. Cu ifos, minat de stele.
In mod Intepat. STARLING= ling (S. stare), s.
STARCHNESS = nes, S. V. lpasere graur, m.-2 tehn : mu-
Starchedness. che iesit mult (a stilpilor until
STARCHY= i, adj. de (Cu) pod, la laturea ce vine in contra
scrobeal. curentului), f.
1 to STARE= st6r (S. starian), STARRED= strd (star), adj. 1
vn. [at, on] 1 a atinti, a se uita Instelat, Impodobit cu o stea, pre-
fix la, a indrepta vederea spre.-2 srat cu stele. 2 fig. : nscut
a se uita cu nerusinare, cu Inteo zodie (rea).
nicie. 3 a deschide ochl marl, STARRY= star'-ri, adj. 1 ste-
a se uita Incremenit, cu mirare lelor. 2 instelat, presrat en.
mare. 4 a privi. 5 * a se stele. 3 strlucitor.
sbIrli. 1. to START = start (O. storten),
2 to STARE, va. 1 a privi fix. vn. 1 [with, de] a tresri, a face
2 I. : a se inftisa, a sta (in o miscare neasteptat (de spainul,
fata). II Loc. To stare a person in etc.) ; a se mira. 2 (into, la) a
the face, a privi fix pe cineva, a se repe4i. 3 (from, de pe, din)
se uita cu obrznicie la cineva. a se scula repede. 4 fig., I. : a
STARE, s. 1 privire fix sari se nasce, a se isca, a se ivi. 5

nit,f.
atintitd, f. 2 privire Increme- a se da la o parte, a se Indeprta.
3 privire obraznic sari
nerusinat, f.
6 (from, din, de la) a pleca, a
porni. 7 (with, Cu) a debuta,
STARER= ster'-gr, s. care pri- a Incepe. (8 against, contra
vesce. for, la) a se presenta [ca can-
STARING = adj. 1 fix, didat]
ing, 9 (from, out of, d'e la,
alintit. 2 incremenit. 3 pgr din) a iesi. 10 [from, din) a

www.dacoromanica.ro
 529
STA STA

sri din somn, a se trezi din soma, By starts, dup cum Il sad o a-
a se destepta. 11 cuiele : a sari; pnea toanele. 4 A queer start, a
lemnul : a se rorogi, a se pleca, a idee ciudatft (nostima). To have
se strImba ; scandurile : a se des- sail get the start of, a intrece, a
face, a se ha ; butoaiele : a curge. lua sad a apnea inainte.
H Loc. 1 You made me start, m aI STARTER = strtrt'-'r, s. V. to
speriat. 3 To start lo one's feet, a Start. 1 fricos, fricoasi, pleack-
se scula sad a se ridica In pi- fugfi.-2 om nestatornic, in.; care
cioare. II To Start after, 1. a pleca dk Ind 3 autor, inventator,
dup, a porni dup ; 2. a porni nscocitor, m. ; care ridica (obiec-
In urmrirea... To Start away, a paid). 4 vindloare : btkias, go-
pleca saii a porni repede. To Start naciii, hitas, m.; prepelicar, m.
back, a se da Ind *rt (repede). To 5 t. de alergeiri: starter, per-
Start forth, To Start out, a se re- soana Insrcinat cu darea semna-
peOi afar ; a porni sail a iesi In lulul de pornire.
pripfi. To Start off, a pleca sad a STARTING= ing, s. 1 tresi-
porni In prip. To Start up, V. rire, miscare neasteptat, f. 2
3, 4 si 9. fig. (from, de la, din) : Indepr-
2 to START, va. 1 a speria. tare, rtficire, f. 3 plecare,
2 a Ingrija, a nelinisti. 3 a pornire, f. 4 Iesire, f. 5
scorni, a goni (vinatul). 4 a butoaiele : curgere, f. 6 fig. :
porni (ceva saii pe cineva).-5 t. de Inceput, n. 7 punere In mis-
alergri : a da semnalul pornireI. care, pornire une ma fini)f f.
6 a pune (ceva) In misAre, a II Loc. 2 Siariing-hole, chichite,
porni (moara, etc.). 7 a nfiscoci minciuni, tertipuri.
(un proiect, o intreprindere, o idee); STARTINGLY= li, adv. dupk
a ridica (o cestiune, o piedicei). cum II sad o apuck toanele.
8 fig.: a descoperi, a inventa. 1 to STARTLE = strte-t'l, vn.
9 a da nascere la. 10 a evoca (at, de) 1 a tresri. 2 a se In-
(un spirit). 11 a scrinti (un os); flora.
a desface (sceindury. 12 mar.: 2 to STARTLE, va. 1 a speria.
a desfunda (un butoiii). 13 2 a Infiora. 3 a incremeni, a
mar. : a bate cu baierl (cu o uimi.
frAnghiutil scurt). STARTLE, s. 1 tresrire, f.
START, s. 1 tresiirire, miscare 2 flor, in. 3 Incremenire,
neasteptat (subitk), sritur, f. mire, f.
2 Indemn, stimulent. n. 3 STARTLING = tling, adj. 1
toan, nostimadk, f. 4 fig. : a- Inspilimfintator, uimitor. 2 mi-
Witt, n. pornire, f. 5 plecare, nunat. 3 fig.: care trsnesce.
pornire, f. 6 fig. : Inveput, n. STARTUP = shirt' - p, 1 s.
7 drum fficut Inainte, n. 8 ciocoiil, parvenit, m. 2 adj.,
despfigubire, indemnitate (de cd- fig.: noil.
kitorie), f. 9 agric. : corn (de STARVATION = star-vE.'-san (S.
plug), n. 10 pl. coarne (de steorfan), s. foame, inanitiune, f.;
cerb), pl. H Loc. 1 To give a start nevoie (mare), f. II Loc. To die of
of joy, a sill de bucurie. A start- starvation, a lihni sad a muri de
up, V. Startup. 2 To give a start foame.
again to, a Indemna din nod. 3 to STARVE= starv, vn. a lihni
H. L. Lolliot. Die t. Eng.-Rom., vol. II. 34
www.dacoromanica.ro
 - 530
STA STA

sail a muri de foame. 2 (with, sonier de Stat. Stale-room, 1. sala

for, de) a muri, a pieri. 3 * a de ceremonie ; 2. sala tronului ;
pieri. 4 fig. (for): a don. 11 Loc. 3. mar. : sal de consiliu; 4. mar.:
1 To starve to death, a muri de salon. The States-general, Statele
foame. A starving man, un fla- generale. State-trial, proces po-
mind. litic.
2 to STARVE, va. 1 a infometa. to STATE, va. 1 a stabili. 2
2 fig.: a omorL-3 a inghie.ta. a fixa, a regula. 3 in(. gen.: a
STARVELING= starv'-ling, 1 s. expune, a declara, a spune, a con-
flamind, m. 2 adj. Harland, stata. 4 a ineunosciinta.
lihnit sa lesinat de foame. STATED = stiit'-ed, adj. fi ptr.
STARVING= ing, 1 adj. lih- fix, regulat.
nind saii murind de foame ; RA- STATELILY 1i-li, adv. maies-
mindit, lihnit de foame. 2 s. tuos,
moarte prin inanipune, STATELINESS = li-nes, s. 1
dire, inaniliune, f. maiestate, f. 2 aspect impune-
1 STATE = stEt (L. statum), s. tor, n. Inflisare impuntoare, f.
1 stare, eonditie, f. 2 Stat, n. 3 demnitate, mrelie, f. 4
3 stat, ordin (corp politic saa fal, pompa, f. alaiti, aparat, n.
representativ), n. 4 stare (in 1 STATELY= li, adj. 1 maies-
lume), conditie, f. rang, n. 5 tuos ; int. red : falnic, mandru,
maiestate, porn* mare ceremo- trufas. 2 impuntor. 3 mare,
nie, f. alaiil, aparat, n.-6 curte, mare!, superb. 4 falnic, pom-
f. 7 demnitate, marire, f. 8 pos. 6 demn.
tron, loe de onoare, n.-9 uranisc, 2 STATELY, adv. maiestuos,
n. 10 mare demnitar sail per- 'Whet.
sonagia, boier, nobil, m. 11 * STATEMENT = mglit, s. 1 ex-
punct stationar n. 12 * pose- punere, f. 2 dare-de-seamil, f.
siune f.-13 pentru Estate : avere, raport, n. 3 declaratie, poves-
mosie, f. 11 Loc. 1 What a state tire, f. 4 extras, n. copie, f.
you are in ! In ce stare estI 1 In 5 contabilitate : situatiune, f.
a state of (lo), In stare de (sii). STATESMAN st6V-man, s. om
Robes of state, costume (imbriica- de Stat, politic, m. II Loc. States-
minte) de mare ceremonie. man-like, 1. de om de Stat ; 2. ea
2 STATE, adj. 1 de Stat, poli- un om de Stat. A would be states-
tic. 2 in comp., V. Loc. II Loc. man, un politician, un asa slis
1 State affairs, State matters, afa- (pretins) om de Stat.
ceri de Stat. 2 State-apartments, STATESMANLY = II, adj. de
marl apartamente State-barge, om de Stat.
barci de onoare. Slate-cabin, sa- STATESMANSHIP = sip, s. po-
lonul eel mare. State-carriage, tea- litica, f.
sari de ceremonie. State-closet, STATIC, STATICAL =stat'-ic-fil
sari de consiliti. Slate-craft, int. (Gr. stalike), adj. staticel, static.
red : diplomatie, politick'. Slate- 2 pentru eantrit.
criminal, criminal de Stat. State- STATICS = les, s. pl. sta-
house, palatul guvernuluI. Stale- tica, f. s.
monger, politician. State-papers, STATING= stiit'-ing, s. V. Sta-
hartil de Stat. State-prisoner, pri- tement.

www.dacoromanica.ro
 531
STA STA
STATION= stii'-gn (L. slalom), STATUTABLE = sta-tni' -ta-b'l
s.. 1 int. gen.: statiune, f. 2 loe, (L. stattio), adj. conform statu-
n.-3 post, n.-4 conditie, posi- telor, conform legel.
soartA, 1.-5 atitudine, pos- STATUTABLY= bli, adv. in
tur, f. ; imobilitate, nemiscare, mod conform statutelor, legei
f. 6 dr. de fier : stalk, gar, f. codului.
debarcader, n. Loc. 1 7'rading
II STATUTE = statf-rut, s. 1 sta-
station, com. mar.: schelA. 2 To tut, n. lege, f.
2 statut, regu-
lake one's station, a'sI loa locul. lament, n. 3 * garantie, f. act
3 Police-station,station-house, post de garantie, n. 4 deelaratiune
militar, corp de garda. 4 The (de faliment), f. 5 lege de pres-
middle station of life, clasa mijlocie, cripliune), f. 6 pl. : tirg de slug,
burgesimea. 6. Station-master, , n. I Loc. 1 Under statute, dupA (po-
sef de garA. trivit eu) lege. Statute-book, cod.
to STATION=stV-sen , va. 1 a Statute-labour (-work), claca, dare,
.ase0a, a pune. 2 mil.: a posta. dajdie. Statutes-merchant, ipotec,
STATIONAL =-61, adj. de sta- garantie.
tiune. STATUTORY= Iu-to-ri, adj.
STATIONARY = ii-ri, adj. 1. stabilit de lege.
fix, nemiscat. 2 stationar. STAUNCH straits, adj. V. Stanch.
STATIONER = 6r, s. 1* librar, STAVE=stav (staff), s. 1 doaga,
zn. 2 papetier, nz, f. -- 2 stantii, strofa, f. verset (de
STATIONERY= s. pape- psalm), n. 3 mos. portativ,
tcrie, f. n. 4 pentru Staff.
STATIST = sti.1!-tist, s. statisti- 1 to STAVE, va. 1 a desfunda
cian, ni. 2 * om de Stat, po- (un boloiii) ; a sparge. 2 a 'Asa
/Hie, ni. s curgA. 3 a garnisi cu doage.
STATISTIC, STATISTICAL =st- II Loc. To stave in, a desfunda, a
tis'-tic-al, adj. statistic, de sta- sparge. To stave off, 1. a goni cu
tistica. loviturI de baston ; 2. fig. : a res-
STATISTICIAN = sta'-tis-ti"-siin, pinge ; 3. a intlirdia ; 4. a impie-
s. statistician, in. dica, a opri. 7'o stave and tail, a
STATISTICS = st-tie-tics, s. pl. desprti (edinr).
statistica, f. 2 * to STAVE, vn. a se bate cu
STATUARY = stat'-lu-A-ri (L. bastoane.
statuo), s. 1 sculptura, arta sta- stEvz, pl. de la Staff.
STAVES
tuarit, f. 2 statui, f. pl. 3 p. : 1 to STAYsti3 (Fr. layer), vn.
statuar, m. fi ptr. Staid sall Stayed] 1
STATUE= stat'-iu, * ST ATUA = a rmne, a sta. 2 (for) a as-
ii, s. 1 statue, statuft, f. 2 * tepta. 3 a se opri. 4 (on,
icoanii, f. table', n. Loc. 1 tzpon, pe) a se propti, a se r-
II

Small statue, statuet. zema, a se sprijini, 5 (on, upon)

to STATUE, va. a aseda, a pune a se incredinta (in), a se lsa (pe
sail a forma ca o statue. cineva). 11 Loc. 1 To slay away, a
STATURE = 16r, s. statark nu vcni, a rmne sail a sta la
talle, f. stat, n. o parte, a se absenta. To stay in,
STATUS QUO = stEf-ts-cilo (L. a nu iesi din cash'. To stay out,
statu quo), s. statu-quoi n. a nu 'eni acas. To stay up, a

www.dacoromanica.ro
 532
STA STE
nu se culca, a veghia. 2 Stay a STEADFAST=stedf-flist, adj. 1
moment, asteapt putin. What are stabil, nemiscat. 2 fig. : neclin-
you staying for ce asteptl? tit, statornic. 3 viteaz, far-de-
2 to STAY, va. [per f. fi team, intrepid.
Stayed] 1 a infrina, a opri, a sti- STEADFASTLY = 11, adv. ca
pani. 2 a retitle, a nu liisa sii trie, neclintit.
mearg, a intrdia ; I. de lege : STEADFASTNESS = nes, s. I
a amana, a pasui. 4 a propti, stabilitate, soliditate, f. 2 fig. :
a protapi, a intepeni. 5 iehn.: trie, statornicie, f.
a asigura, a lega. 6 a potoli STEADILY = sted'-i-li, adv. 1
(foamea). 7 a astepta, a sta la. fail a sovai; cu un pas ferm, ho-
II Loc. 7 To stay my coming, a tara. 2 fig. : neclintit, cu sta-
mdastepta pana la venirea mea. tornicie. 3 cu putere. 4 cu
To stay dinner, a sta la cilia. intelepciune. 5 Cu struinta.
I STAY, s. 1 sedere, oprire, f. STEADINESS-- i-nes, s. 1 pas
2 dificultate, piedicii, f. obstacol, ferm, hotrit, ni. 2 struint,
n. 3 bfigare de seam, pru- f. 3 fig. : trie, statornicie, f.
dent, f. 4 permanenth, stabi- 4 purtare acata, inteleapt
litate, f.-5 putere, vigoare, f.- sail prudent, f.
6 proptea, f. protap, sprijin, n. 1 STEADY=i. adj. 1 ferm,
7 lege : amanare, psuiala, f. hotrit, sigur. 2 regulat, st-
8 V. Stays. Loc. 4 In one ruitor, constant. 3 fig. : ere-
II

stay, in aceiasI stare. 8 A slay dincios, statornic. 4 struitor.

of execution, o amanare. 5 asedat, cuminte, intelept,
2 STAY..., adj. de corset. Ij Loc. serios.
Stay-busk, busc de corset. Slay- 2 STEADY, adv. 1 cu un pas
lace, siret de corset. Stay-maker, ferm sad hotarit.
corsetar, corsetreasa. to STEADY, va. 1 a asigura,
STAYED -stal, 1 V. Staid. 2 Intari, a mentine.-2 a face maI
perf. ci ptr. de la to Stay, Da. cuminte.
STAYER= sta'-ar, s. 1 sprijin, STEAK=stEc (S. sticce), s. 1 bu-
n. 2 care asteapti. cat (de carne), f. 2 biftec,
STAYING= ing, 1 s. seder; 3 costit, f. cotlet, n.
f. V. Stay. 2 adj. viguros, to STEAL= strl (S. stelan), va.
sdravan, t eapn. I Loc. 2 A horse [perf. Stole ; ptr. Stolen] 1 in.
with good staying powers, un cal gen. (from, de la cineva) : a fura,
de resistent. a sterpeli, a Ina (prin hofie). 2
fig. : a lua. 3 fig. : a amagi, a
STAYS = staz, s. pl. 1 corset, n.
2 mar. : radii, f. 3 mar. : seduce. 4 a face (ceva) pe as-
proptea, f. protap, n. cuns, pe furls. 5 a ochi (pe as-
STEAD =sted (S. stede), s. floc, cuns).
n. 2 fig.: folos, n. 3 ajutor, 2 to STEAL, vn. [perf. Stole ;
n. 4 pat de lemn, n. H Loc. 1 ptr. Stolen] 1 a fura, a lua, a hop.
In my stead, in locul meti. 2 To a sterpeli, a sfeterisi. 2 (from),
stand in great stead to, a II de a o sterge, a se furisa (afarcI) : a
mare folos cuiva (la). merge, a ven!, a pleca sail a iesi
* to STEAD, va. 1 a ajuta. pe furls (pe ascuns sad fr sgo-
2 a lnlocui. mot). II Loc. 2 To steal after, a se-

www.dacoromanica.ro
 - 533
STE STE
furia dui* a urma frt sgomot. launch, barc (luntre) cu aburl
To steal along, a se strecura snit Steam-packet, pachebot cu aburi.
n inainta ffir sgomot. To steal Steam-power, putere de aburl.
away, to steal off, a pleca, a se Steam-press, presii Cu aburi. Steam-
retrage, a se indeprta pe furls pump, pomp ca aburi. Steam-
(pe ascuns). To steal back, a se ship, steam-vessel, corabie sari
Intoarce pe furls (pe ascuns saii bastiment cu aburl. V. Steamer.
fr sgomot). To steal in, a infra, Sleam-lug, remorcor cu. ahurl.
a se strecura sail a se furia pe Steam-whistle, fluer.
ascuns (fea' sgomot). To steal out, 1 to STEAM, vn. 1 a face aburi
1. a iesi pe furiF, a se strecura saii vapori. 2 a face fum. 3 a
afar fr sgomot ; 3. lacrimi : se evapora.-4 a naviga cu aburI.
a curge incet. To steal over, a se 2 to STEAM, va. 1 a transforma
face stpti pe un lucru pe nesim- In aburi. 2 a expune la aburi.
iite. To steal up, a se strecura sus, 3 a gati cu aburi.
a se iui fr sgomot. To steal upon, STEAMER stIm'-r, s. coral) ie
1. a se apropia incet de; a prinde, sa bastiment cu aburI ; vapor, n.
a surprinde ; 2. a se face stpiln pe; STEAMY= i, adj. plin de a-
3. a patrunde in, a lovi Meet. umed cu aburi.
STEALER = stil'-r, s. hot, m. STEARIC= sti-ar'-ic (Gr. stear),
hoat, f. adj. stearic.
STEALING = ing, 1 s. furt, n. STEARINE stii--rin, s. stea-
hope, sterpelire, sfeterisire, f.-2 rink f.
adj. V. to Steal. STEATITE str--taIt (Gr. stea-
STEALINGLY li, adv. 1 prin tites), s. steatita, f.
hotie. 2 pe ascuas, pe furis. STED, STEDFAST, V. Stead.
STEALTH stel , s. 1 furt, n. STEED stid (S. steda), s. cur-
hotie, f. 2 secret, n. tainii, as- sier, fugar, m.
cuns, n. Loc. 2 By stealth, in
I 1 STEEL stIl (S. style), s. 1 otel,
secret, in tainfi, tainic, pe ascuas, n. 2 fig. : fier, n. sabie, spada,
pe fulls, pe nev lute, tiptil. f. 8 fig. : fier, otel, hronz, n.
STEALTHILY stel '-i-li, adv. 4 am nar (Nei de secipeirat), n.
V. Stealth Loc. 2. 5 amnar (Nei de asculitl, arcer
STEALTHY i, adj. ascuns, (piatrel de ascutil), n. 6 med.:
furl% secret, tainic. Loc. I ith fcruginoase, n. pl. II Loc. 1 Blistered
I

stealthy step (pace), tiptil aumbla). sail carbonized steel, otel de ce-
1 STEAM stIm (S. stem), s. 1 mentatiune. Cast st eel, otel tur-
abur, vapor, ni. 2 fam.: fum, n. nat. Shear steel, ot el ratinat. 2
2 STEAM..., adj., in comp.: cu 11 ith cold steel, 1. mil. : cu bajo-
aburi. Loc. Steanz-boat, vapor. neta ; 2. cu spada, cu sabia.
II

Steam-boiler, , cazan cu aburI. 2 STEEL-..., adj., in comp.: de

Steam-car (-carriage), trasur Cu otel. II Loc. Steel-pen, penita me-
aburI. Steam-dome, dom de ma- talic. Steel-plated, cuirasat. Steel-
sink*. Steam-dredger, , draga cu frigate, fregata de otel. Steel-wire,
aburi. Steam-engine, 1. mainh cu sirma de otel. Steel-works, fabrica
aburl; 2.1ocomotiva. Steam-gauge, de otel.
manometru, epruveta. Steam-gun, to STEEL, va. 1 a cli, a tell.
tun sail pu,ca cu aburI. Stearn- 2 fig. : a ascuti. 3 fig. : a cali
www.dacoromanica.ro
 534
STE STE
a intri, a impietri. 4 fig. (with ): va. a ciirmui, a guverna, a in-
a arma, a intri (cu). II Loc. 3 To drepta, a indruma.
steel one's heart, a'si impietri 2 to STEER, vn. 1 marina (to-
mima. wards, ciitre, spre) a naviga, a se
STEELINESS=stir-i-nes, s. th- indruma. 2 a tine carma. 3
rie, f. fig.: a se indrepta, a se indruma.
STEELY-- I, adj. 1 de otel ; 4 a se purta. II Loc. 1 To steer
clit, otelit. 2 fig. : tare, de clear of, a se feri de.
tier, de otel. 3 fig. : ineptinat, STEERAGE= stir'-idj, s. 1 mar.:
indiratnicit. cfirmuire, f. 2 cartierul pasa-
STEELYARD --lard, s. balanti, gerilor de clasa a doua, n. par-
f. chntar, n. tea anterioara a corabief, f. 3
1 STEEP = stip (S. steap), adj lig.: ciirmuire, directiune, f.
1 mluros, prphstios, ripos. purtare, f.
2 mar. : drept in jos, ca pere- STEERER = ar, s. chrmaciu,
tele. pilot, nz.
2 STEEP, s. mal, n. prpastie, STEERING= ing, s. cfirmuire,
00, f. f. mod de a chrmui, r I Loc.
to STEEP = stip (Ger. stippen), Steering-wheel, roata carmei.
va. 1 a muja (intr'un STEERSMAN = stirz'-man,
2 a opfiri (ceaiti, etc.). 3 fig. STEERSMATE = mat, s. car-
(with, in, de, Cu) a coplesi, a maciu, pilot, nr.
arnri, a sclda. 4 (in, in) a STELA = sti'-la (Gr. stelj),s.
cufunda, a haga, a inneca. I Loc. stela, f.
3 Steeped in tears, sciildat in STELLAR STELLARY
lacrirni. la-ri (L. stella), ad j. stelar,
STEEPING stip'-ing, s. 1 cufun- astral.
dare, imersiune, muiare, f. 2 STELLATE, STELLATED lat-
arte si nieserii : muiare a hrtiei ed, adj. 1 ca o stea. 2 bot.
pentru tipar, f. radiat.
STEEPLE sti'-p'l (S. stypel), s. * STELLED= ed, adj. 1 V.
clopotnit, tuna, f. II Loc. Steeple- Starry. 2 fig. : fixat, intepenit.
chase, steeple-chase (= -ciEs), STELLION ster-ion (L. stellio),
alergare de-a calarele peste crimp. s. opirla, f.
Steeple-house, hiserich. STELLIOSATE = at, s. yin-
STEEPLED= p'ld, adj. cu o (Are saii dare de ipoteca fraudu-
clopotnith, cu o turlfi. loasil, f.
STEEPLY stip'-li (V. i Steep), STEM = stem (S. stemn), s. 1
adv. ca un mal, ca o rip, ca stipa, tulpinh (de planter, de floare),
pere tele. f. 2 trunchin, n. buturugh, f.
STEEPNESS nes, s. natur (de arbore). 3 coada (de (mete,
mhluroash, ripoash sa praphs- de frunza, de floare), f. 4 fig.:
tioash, f. neam, n. stirpe, vita, f. 5 fig.:
STEEPY i, adj. milluros, lstar, ni. oclrasl, f. 6 prora,
priipastios, epos. f. pise, n. (de corabie). 7 mus.:
STEER stir (S. steor), s. bon- codith de not, f. 8 picior (de
sor, taurel, ni. pahar), n.
1 to STEER = stir (S. steoran), 1 to STEM, va. 1 mar.: a opri.
www.dacoromanica.ro
 - 535
STE STE

(curen tul). 2 a se lupta contra, daughter, fata vitrig. Step-father,

a se Impotrivi. 3 a opri. Wit vitrig. Slep-molher, --dame,
2 to STEM, an. a naviga contra mann. vitrig. Step-son, fiu vitrig.
curentuliff. 1 to STEP (V. 1 Step), an. 1 a
STEMLESS= stem'-les, adj. bol.: face un pas.-2 a umbla, a merge,
fr trunchiu. a se duce ; a urma ; a veni ; a se
STEMPLE := stem'-p'/, s. tra- sui, etc. 3 fig. : a sosi, a veni.
vers, f. 4 fig.: a se Intoaree cu mintea,
STENCH= stents (S. stenc), s. a se duce cu gndul. Loc. 1 Step
I

ruins ura, n. duhoare, putoare, f. this wag, vino Incoace. Just step
STENCHY= stente'-i, adj. fetid, to mg house, 1. du-te acas la
imputit, puturos. mine; 2. vino acas la mine. To
STENCIL = stenf-sil (?), s. izvod, step as far as, a se duce Odd la ;
model, tipar, n. a da pe la, a trece pe la. 7'o
to STENCIL, va. a vopsi cu un step upon, a calca peste. To Step
tipar. along, a umbla, a Inainta. To
STENOGRAPHER st8-nogr-ri- step after, a urma ; a alerga dupa.
fer, STENOGRAPHIST = fist (Gr. To Step apart, a se duce, a veni
stenos, grapluV, s. stenograf, m. sail a se retrage la o parte. To Step
STENOGRAPHIC, STENOGRAPH- aside, 1. a se da la o parte ; 2. a se
ICAL sten'-o-graf"-ic-l, adj. ste- Indeprta cu un pas. To Step back,
nografic. a se da Inapol (Cu un pas); 2.
STENOGRAPHY= sf-nog'-rfi-fi, a se intoarce indrat ; 3. (into,
s. stenografie, f. V. Shorthand. In) a se Intoaree ; 4. fig. (into,
STENTOR sten'-tor (Stentor), la, in) a se Intoarce cu mintea,
s. stentor, ni. a se duce cu gndul. To Step down,
STENTORIAN sten-t5'-ri-n, a coborI, a se scobori. To Step
adj. de stentor. II Loc. A stentorian forth, 1. a Innainta ; 2. (from,
voice, o voce de stentor. din, de la) a ieei. To Step for-
1 STEP step (S. staep), s. 1 ward, 1. a face un pas sail efill-va
in f gen.: pas, 2 treapt (de pael Inainte. To Step in, 1. a Intra;
sedrif, f. fustel, in.; scar (de trd- a se sui in trasur ; 3. fig. : a
surd), f. prag (de usd), n.-3 pas, veni, a sosi ; 4. fig. (to, ca sii) a
fliers, umblet, n. 4 pas f de do rip, interveni, a mijloci. To Step into,
5 pas, demers, n. 6 fig.: a Intro In, a veni sal a se duce,
pas, m. progres, n. Indrumare, f. a merge In ; 2. a se sui In (Ira-
7 piedestal (de nia)sind), f. I surd, etc.) ; 3. fig. : a infra lii po-
Loc. 1 By step, incetisor. At a slow sesie ; a cetiga, a dobandi (lard
step, la pas. To lake a step, a face trudii). To Step out, 1. a iesi ; 2.
un pas. A few steps hence, la dol a iuti pasul. To Step out of, 1. a
pasi de aid. 5 To take an impor- ieei din, de la ; 2. a se da jos din
tant step, a face un demers im- (trdsurei) ; 3. a se abate din, de la ;
portant. 6 It's a great step to- a se Indepiirta, a se da la o parte
wards, este un mare progres etre. din, de la. To Step over, 1. asan;;
2 STEP- ... (S. steop), in comp. (to) a se duce .(la), a se duce
II Loc. Step-brother, -sister, frate dup. To Step short, a umbla mal
vitrig, sor vitrig. Step-child, Meet. To Step up, 1. a se sui, a
copil vitrig, copil vitrigi. Step- se duce sag a ven! sus ; 2. (to) a

www.dacoromanica.ro
 - 536
STE STE
Inainta catre (spre), a se apro- ling), adj. 1 monedei : sterlinga.
pia (de). 2 fig.: adevgrat, carat, veri-
2 to STEP, va. 1 a pane (picio- tabil.
rut). 2 mar. : a ridica (un ea- I STERN = stall (S. styrne), 1
iarg). aspru, sever, strasnie ; neplieut.
STEPPE = step step-pi' (I. ru- 2 de neInduplecat, inflexibil.
seaseei), s. step, f. 2 STERN= st6rn (S. steor-ern),
STEPPER= step'-pr (V. 1 s. 1 mar.: pupa, partea de dinapoI
Step), s. cal stepper, ni. a corabief, f. 2 fig. : canna, f.
STEPPING= ping, s. pas, 3 partea de dinapoi (a unui
II Loc. Stepping-in, intrare. Step- Meru), f.
ping-stone, treapt (de piatrei). * STERN AGE = s t5rn'-idj, s. V.
STERCORAGEOUS str-co-rE'- Steerage.
s'e's (L. stereus), adj. gunoios. STERNED st 'rnd, adj. cu pupa...
STERE = stIr (Gr. stereos), s. STERNLY stern'-li (V. I Stern),
ster, ni. adv. asp ru, Cu severitate soft stras-
STEREOGRAPHY= nicie.
(Gr. stereos, graph5), s. stereo- STERNMOST m5st (V. 2
grafie, f. Stern), adj. 1 col (cea) din urma.
STEREOMETER = om' - t'e'r 2 de dinapol.
Gr. , metron), s. stereometru, n. STERN \MSS nes( I Stern),
STEREOMETRY= tri, s. ste- s. asprime, rigoare, severitate,
reometrie, f. strsnicie, f.
STEREOSCOPE ster'-i-o-scap STERNUM str'-n m (L.), STER-
(Gr. , skope5), s. stereoscop, n. NON = non, s. anal.: sternum,
STEREOTOMY = osul pieptului, n.
(Gr. , torn), s. stereotomie, f. STERNUTATION = -
I STEREOTYPE = ster'-i-o-talp sen (L. slernuto), s. stranut, n.
(Gr. , typos), s. 1 stereotipie, f. stranutare, f.
eliseil, n. 2 clisagiu, n. STERNUTATIVE
2 STEREOTYPE, adj. 1 stereo- STERNUTATORY to-ri,
tip. 2 clisat. g Loc. Stereotype adj. pi s. care te face s'a stra-
printing, stereotipia. The stereo- natl.
type plates, cliseurile. E'TETHOSCOPE ste6'-'6-se6p (Gr.
to STEREOTYPE, va. 1 a ste- stelhos, skope6), s. stetoscop,
reotipa, a clia. 2 fig. : a ste- STEVEDOR = stev'-6-dor (?), s.
reotipa. marinar care aseaga Incarcatura
STEREOTYPER= e'r, s. 'aera- mid corabiel, ni.
tor de cliseurl, m. STEW = stla (Fr. alive), s. 1
STERILE= ster'-il (L. s(erilis), baie de aburI, etuva, f. 2 fel
adj. neroditor, sterp, steril. de burato inuabusitc, la capac
STERILITY= s. ne- tocana, mancare cu sos, f. 3
rodnicie, sterilitate, f. compot, n. 4 fig. : confusiune,
to STERILIZE = ster'-il-aIz, va. Incureatura, f. 5 c1ete, n.
a face sterp. pescuina, f. 6 * pl. : casa de
STERLET = st5e-let(1. ruseasca: prostitutie, f. I Loc. 2 Stew-pan,
strelet), s. nisetru, tingire. Mutton-stew, tocan de
STERLING str'-ling (easier- carne de berbec. 4 To be in a

www.dacoromanica.ro
 537
STE STI

stew, a ptimi mult (trupesce sad a aduga. 6 (with, Cu) a gar-

sufletesce). nisi, a arma (cu ceva ascunt).
I to STEW, va. 1 a gati prin 7 fidicel. : a junghia, a taia o
lierbere innabusit, a face o to- vita. 8 biked. : a impana.
can, o mancare Cu sos. 2 a Loc. 4 To slick up, 1. a lipi ; 2.
face un compot de. II Loc. 1 Stewed a afisa ; 3. a posta, a ase0a sus.
carp, crap OM cu un sos de 5 To stick in something, a adauga
vin. 2 Stewed prunes, compot ceva la ceva.
de prune oprite (uscate). 2 to STICK, vn. [pert'. ptr.
2 to STEW, vn. 1 a fierbe Stuck] 1 lo, de) a se lipi, a tine,
2 fig. : a fierbe sangele in a fi lipit. 2 (in, in) a rmane, a
eineva. sta, a se opri.-3 a se incurca, a
STEWARD = stia'-fird (S. stiw- fi bagat sah virit.-4 a se infibe.
ard), s. 1 majordom, m. 2 in- 6 fig. (with, cuiva) : a se Intl-
tendent, administrator, ni. 3 pri in memoria.-6 fig.: a se opri,
senesal, ofiter de Stat, ni. 4 a fi incurcat. 7 fig. (lo, sa) : a
econom (de coa 167, m. 5 co- esita, a PVAI 8 a straluci.
misar (de bat, de banchel), ni. To Stick at, a se opri in fata...,
Co mar. : comisar, econom, ni. a esita in fata..., a da inapol in
7 vapoare : restaurator, ni. 8 fata..., a sovai s. To Stick by, a
fig. : dispensator, m. se tine de, a ribnane credincios
STEWARDRY = ri, STEWARD- la, a sustine, a nu prasi. To
SHIP= sip, s. 1 loc de major- Stick close, 1. a se lipi, a tine
dom, n. 2 intendenta, f. ; loe bine ; 2. pers. : a se tine bine; 3.
In.) sail slujba (f.) de intendent. (lo, de) a se lipi, a fi lipit ; 4.
3 economat (de scoald), n. (lo, la) a munci dintr'una ; 5. (to)
STEWING stia'-ing, s. coacere a nu parasi. To Stick fast, 1. a fi
-sad fierbere innabusita, f. V. Stew. lipit, a tine bine ; 2. a se opri;
STIBIAL stib'-i-ill, STIBIATED 3. a se fixa, a fi inflpt; 4. a se in-
Et-ed (L. stibium), adj. cu curca, a se opri Cu totul, a fi
antimoniu, cu stibitt. prins. To Stick on sad upon, a se
STICK = stic (S. sticca), s. 1 lipi de, a line de. To Stick out,
b't, toiag, n. -- 2 nuia, vargii, 1. a iesi in afara, a reiesi, a trece
vergea, f. 3 craca (tumid), peste; 2. a patrunde, a razbi; 3.
surcea, f. 4 baston, n. 5 fig.: a persista, a starui, a sus-
stipa, tulpina, f. 6 arcus, n. tine (ca); 4. fig. : a se impotrivi,
7 in comp. : varga de..., coada a resista. To Stick to, 1. V. in;.
de..., mailer de... 8 rana, lo- 1; 2. a starui in, a fi ca sirgu-
vaned (cu un instrument meant), MIA pentru; 3. a sustine ; 4. a se
f. I Loc. 3 Slicks (pl.), surcele. 4 incapatina, a se indaratnici (in),
Give me my hat and stick, da-mi a starui (in), a ri.imane credin-
palaria si bastonul. cios la.
I to STICK stic (S. stkian), STICKER = stie-gr, s. care li-
va. (pert'. $i plr. Stuck] 1 a lovi, pesce, afisor, ni. V. to Stick.
a intepa, a strapunge. 2 a in- STICKINESS --i-nes, s. 1 vis-
fige. 3 a lega (cu un ac cu ga- cositate, f. 2 cerbicie, tenaci-
mine, etc.). 4 a lipi. 5 (on, tate, f.
pe) a fixa, a pune ; a alipi (de) STICKING ing, adj. care
www.dacoromanica.ro
 - 538
STI ST I

fixeazii, lipesce, etc. I Loc. Stick- dere, Incordare, f. 2 impie-

ing-place, pullet de oprire. Stick- trire, f. 3 proptea, f. sprijin, n.
ing-plaster, plastur. STIFFLYstir-1i, adv, cu ifos,
to STICKLE c'1, on. 1 (for) cu intepare. f.
a lua parten, a fi In parten (cuiva), STIFFNESS= nes, s. 1 Inte-
a interveni (In favoarea cuiva). penire, Inclestare,' rigiditate, f.
2 a esita, a sovi, a se codi. 3 2 ametealfi, toropeal, f. 3 fig.
a lupta pentru, a disputa. ifos, n. Intepare, f.
STICKLEBACK = bac, s. pesce : to STIFLE star-fl (?), va. si zz.
nisiparit, f. sbors, zn. I (with, de) a Innabusi, a Innfi-
STICKLER stie- le'r (V. Stick), dusi, a se inneca, a sufoca. 2
s. 1* martor, nz. 2 arbitru, ju- fig. : a stpfini. 3 a stinge, a
dector al luptei, m. 3 (for, al, opri (lumina, etc. II Loc. A sti-
a) prtas, partisan, m. fi Loc. 3 A fling heat, o cldur Innbusitoare.
stickler for old customs, un par- STIGMA stig'-mii (Gr.), s. 1.
tas al datinelor. stigmat, semn de infamie, n. 2 fig.:
STICKY= stie-i, adj. cleios, li- stigmat, n. Infierare, vestjire, f.
picios. V. Stickiness. 3 bol., entonz. : stigmat, n.
1 STIFF = stif (S. stif), adj. [with, 1 STIGMATIC, STIGMATICAL =
cu] rigid, teapan ; tare. 2 li- stig-mat'-ic-al, adj. 1 stigmatisat,
chid, aluat : tare. 3 iute, tare. Infierat, vestejit. 2 care stigma-
4 fig. : Incptinat, indrtni- tiseaz, Innereaz, vestejesce.
ell, IndIrjit. 5 fig. : Intepat, 3 bot. : eu stigmate.
rece. 6 fig. : neplcut, aspru. 2 STIGMATIC= stig'-mat-ic, s
7 mar., corabie : care se tine bine infam, om stigmatisat, etc.
pe ap ; vent : foarte puternie._ to STIGMATIZE = va.
8 in comp., V. Loc. II Loc. 1 To a stigmatisa, a Infiera, a ve teji.
feel stiff with cold, a se Intepeni STILAR star-lar (L. stjlus),
de frig. He has got a stiff neck, adj. aculta.
i-s'a Inclestat (Intepenit) &flit . STILE stall, s. 1 Wrier , f.
To grow (lo gel) stiff, 1. a se In- 2 ac, n. I Loc. 7'o help over the
tepeni ; 2. fig. : a se Incptina, a stile, 1. a ajuta a Sara peste ha-
se Indirji ; 3. fig. : a se rugini. 6 ; 2. a ajt a sa ias dintr'o
.Stiff news, vesti neplcute. 8 Stiff- Incurctura, d'i tr'o belea.
lzearted, -- necked, Incaptinat, STILETTO "ti-let'-to (It.), s. 1
Indirjit, Impietrit. Stiff-neckedness, stilet, n. 2 stiletel, n.
Incapatinare, Indirjire, Impietrire. to STILL stil (S. stille), va. 1 a
Stiff-starched, 1. scrobit; 2. fig. : calma, a dornoli, a linisti, a po-
pedant, cu ifos, Intepat. toli. 2 a usura. 3 a Inchide
2 STIFF, adv. 1 de o dat, la gura cuiva. I Loc. 3 To still into
moment. 2 fara subtilitate. silence, a inchide gura (cuiva).
1 to STIFFEN stir-rn, va. 1 1 STILL, adj. 1 tacut, Huh' sgo-
a Intinde, a Incorda 2 a In- mot. 2 bland, dulce, lin. 3
tri. 3 * a amorti. imobil, nemiscat. 4 lin, linistit,
2 to STIFFEN, vn. 1 a se in- neclintit. b mort. 6 * cons-
tepeni, a se Inclesta. -- 2 a se in- tant, dontinuft. II Loc. 1 Keep still,
tri. nu vorbi. 2 Still. music, musicii
STIFFENING ing, s. 1 Intin- dulce. 3 Keep still, st

www.dacoromanica.ro
 539
STI STI

Stand still, nu te misca. Sit still, s) a apta, a excita, a imboldi,

rmal saii re'manell asedat. 4 Still a stimula, a da ghies.
water, ap lina. 5 Sli11-life, na- STIMULATION = IE"-s6n, s. 1
tura moarta. Slill-borrz, nfiscut- impulsiune, miscare, f. mobil,
mort. indemn, n. 2 atitare, excitare,
2 STILL, adv. 1 Inca, merea, incurajare, indemnare ,
neincetat. 2 chiar astadl. 3 dire,
cu toate acestea, totug. 4 fig.: STIMULATIVE = 1E-tiv, adj.
i. II Loc. 1 She is still here, e Inca V. Stimulant.
aid. Still and anon, din cand in STIMULUS=stim'4u-les, s. sti-
cand, cate-o-data. 4 Still more, mulent, n.
more still, ai mal mult. to STING = sting (S. stingan),
3 STILL, s. 1 liniste, tacere, f. va. [perf. Stung, * Stang ; plr.
2 povirnis, n. Stung] 1 a intepa, a musca.
4 STILL stil (L. slillo), s. 1 2 loviturcl co un biciii, o bichipeci:
alambic, n. 2 distilerie, f. !I Loc. a arde. 3 fig. : a necji, a ma-
To still-burn, a arde. Still-house, nia, a supara, a atinge, a lovi.
distilerie. Still-room, 1. labora- 4 a mahni din cale afarfi.
toritt ; 2. camar. 6 (with, Cu) a chinui ; V. Re-
to STILL, va. ci n. a distila. morse.
STILLED stild, adj. 1 lin, li- STING, s. 1 intepatura, musca-
nistit, tacut. 2 him. : distilat. tura, f. 2 ac (de albinei,
V. to Still (S. stille). 3 fig.: indemn, n.;
viespe), n.
STILLER stil'-er, s. care cal- miscare, f.
4 fig.: inlepare, f.
meaza, domolesce, etc. STINGER sting'-er, s. 1 care
STILLNESS-- nes, s. 1 liniste, in!eapa, lovesce, etc. 2 lovi-
odihna, pace, f. 2 tacere, f- turii care arde, f.
3 fig. : cumpatare, discrepe, taci- STING LYstin'-gi-li (S. sting
turnitate, f. adv. calicesce, pe sponciu, ca un
STILLY-- li, 1 adv. incetisor, sgarie-branza.
linistit. 2 * adj. linistit. STINGINESS = nes, s. cali-
STILT stilt (O. stell), s. 1 ea- cie, sgarcenie, meschinerie, pLa-
tfiliga, f. piciorong, n.-2 prajma nie, f.
lunba (pentru seirit), f.-3 pasere: STINGING = sting'-ing (V. to
picioroanga. 4 sarampau, n. Sting), adj. 1 intepator, argetor.
Loc. 3 Stilt-bird, -plover, pa- 2 fig. : muscator. 3 lovi-
sere picioroanga. turd : care arde.
to STILT, to STILTIFYstilt'- STINGLESS= les, adj. 1 fara
i-fal, va. 1 a se urca, a se sui ac. 2 fig. : far ironic, inocent.
pe picioroange. 2 fig. : a inalla, STINGO --o, s. bere vechie, f.
a riclica. STINGY= stin'-gi (V. Stingily),
STILTY i, adj. suit sail ur- adj. calk, meschin, sgarcit, scrnav.
cat pe picioroange. to STINK stinc (S. stenc), vn.
STIMULANT = stim'-lu-lnt (L. [perf. Stunk, * Stank ; plr. Stunk]
stimulus), 1 adj. aptator. exci- a mirosi urit, a pup ; (of) a mi-
tant, imbolditor, stimulent. 2 rosi a..., a pup a...
S. stimulent, n. STINK, s. putoare, duhoare, f.
to STIMULATE= hit, va. (to, miros fetid, neplacut saS urit, n.

www.dacoromanica.ro
 540
STI STI
STINKARD = stifle-A*1.d, s. om scotocesce focul. To Stir up, 1. a
puturos, m. agita, a mica; 2. V. inf. 4, 5, 6.
STINKINGLY = ing-li, adv. cu 2 to STIR, vn. 1 a se misca, a se
un miros urit. pune in miscare. 2 a se agita,
1 to STINT = stint (S. stinian), a se cratina. 3 a se scula (di-
va. 1 a limita, a Impiedica, a mineata), a fi in picioare. 4 fig.:
mrgini, a micsora, a restringe. a se agita, a se presenta. II Loc. 1
2 a opri, a face sil inceteze. To stir abroad, a iesi de acasa.
3 a reduce, a Gila, a mal lua STIR, s. 1 miscare, f.-- 2 agi-
din. 4 a sta la chibzuirI. b a tatiune, giilAgie, larma, turbu-
da (o sarcinci). rare, f. sgomot, tilmblau, n.
2 to STINT, vn. a se opri, a 3 fig.: agitatiune, grijA, neliniste,
inceta. turburare (a spiritulifi, etc.), f.
STINT, s. 1 restrictiune, f.; H- STIRABOUT = sterf-A-baut, s.
ull* margine, f. 2 cantitate, pap, f. colares, n.
portiune, f. 3 lucra (de facia), STIRLESS= les, adj. 'mobil,
n. sarcini (de indeplinit), f. 4 nemiscat, neclintit.
.ciociirlie (de mare), f. STIRRER = r6r, s. 1 alitAtor,
STINTING = stintf-ing, s. res- indemnator, m.-2 care se scoala.
trictiune, f. I Loc. 1 A stirrer up of, un ati-
STIPE= staip (L. slipes),s. stipA,f. tfitor la. 2 An early stirrer, Sir,
STIPEND stalr-pend (L. stipen- v sculati de dimineatii, Domnule.
dium), s. salariii, stipendi, n. STIRRING= ring, ppr., adj. si
leafA, platA, simbrie, f. s. 1 adj. neastimparat.-2 caldu-
* to STIPEND, va. a da o leafA, ros, miscator.-3 s. miscare, f.
plAti, a salaria, a stipendia. 4 atitare, impulsiune, miscare, f.
STIPENDIARY stai-penf-di-a-ri, indemn, n. Loc. 2 Spirit-stir-
I

adj. 1 cu leafa, platit, salariat. ring words, cm lute (vorbe) cal-

2 s. salariat, inf. reel: stipen- duroase.
diat, in. STIRRUP ste-rgp (S. slirap),
to STIPPLE stipf-p'1, va. a s. scarA (de la pea), f. I Loc. The
grava in puncte. stirrup-cup, paharul de la botul
STIPPLING= piing, s. puncta- calului. Stirrup-iron, scara. Stir-
turA, gra vu rA executata in puncte, f. rup-strap, tea etoare. St'rriu -oil
to STIPULATE= stip'-iti-lEt (L. (fig.), bataie. To let go th stirrups,
slipulor), va. a stipuia. a cadea de pe cal.
STIPULATION --le '-s'n, s. sti- 1 to STITCH stits (S slice), va.
pulatiune, f. 1 a da tighel, a tigheli, a coase.
STIPULE stip'-hil (L. stipula), 2 a broa (cdrii), a coase la un
bol.: stipula, f. loe (Toile une carfl). I Loc. 1 To
1 to STIR= stZir (S. styran), va. stitch away, a ascunde sub cusa-
1 a mica.-2 a agita, a clatina, turf. To stitch together, a coase
scutura. 3 a discuta, a agita impreunii. To stitch up, a coa e.
fo cestiune). 4 fig. (to, sa); a 2 Stitched book, carte brosata,
atita, a excita; a neciiji, a mA- brosurA.
nia, a supAra. 5 fig.: a mica, 2 to STITCH, an. a coase.
a indupleca. 6 fig.: a destepta, Loc. To stitch away, 1. a se pune
a reinsufleti. I Loc. 2 Stir the fire, pe cusut; a coase inteuna.

www.dacoromanica.ro
 541
STI STO

STITCH, s. 1 Impunsaturi (Cu sandra, floare de vioarA, f. 20

acul), ochia (de impletire), n. 2 butucul rota, m. 21 tehn.
Impunsiituri, f. junghia, n. 3 ciocan, n. 22 impr. fontii, f.
sdreanta, f. 4 agric.: spinarea II Loc. 11 Our stock in hand, 1.
artiturel, brazd, f.-5 distanta, capitalul nostru disponibil ; 2.
f. IILoc. 2 I have a stitch in my marfurile noastre in pravalie.
side, am un junghia. To laugh Stock in trade, 1. mrfurile in
one's self into stitches, a se umfla prvalie ; 2. fig. : capital. 12 si
de ris, a se strica de ris, a se 13 To stell stocks, a vinde rente
prapiidi de ris. de Stat, fondurI publice, a realisa.
* STIT CHERY = stitsf- - ri , s. Stocks are rising, fondurile se urea.
cusiiturii, f. Stocks have fallen, fondurile au sca-
STITCHING= ing, s. 1 tighe- Out. 14 A stock of cash, banI gata,
lire, f. ; cusut, n.-2 brosurA, f. ; num6rtoare. 15 si 16 Working
brosat, n. stock, farming stock, material, mo-
STITCHWORT= uirt s. bot. : biller de exploa tare.
musatel, m. romanit, f. 2 STOCK-..., adj. In comp. II Loc.
STITH- sti5 (S.), s. nicoval, f. Stock-book, catastif de privalie.
STITHY=stiri'-i, s. 1 Murarie, Stock-broker, agent de schimb,
flerarie, f. 2 nicovala, f. zaraf. . Stock-dove, gugusciuca.
to STITHY, va. a fauri. Stock-exchange, 1. Bursa ; 2. So-
STOAT = st6t (?), s. cacom, er- cietate a agentilor de schimb.
melin, m. Stock-fish, batog sarat. Stock-
STOCK- stoc (S. stoc), s. V. gilly-flower, micsandra, floare de
Stocks. 1 trunchhl, n. buturug, vioara. Stock-gold, aur adunat.
f. bustean, ni. 2 crac, stipa, Stock-holder, 1. actionar ; 2. ren-
tulpina, f. ; grad. : pom altoit, m. tier. Stock-jobber, 1. samsar ; 2.
altoiii, n. 3 fig. : neam, n. speculant pe efecte publice. Stock-
stirpe, vita, f. 4 bloc, n. bu- jobbing, agiotagiii. Stock-list, cur-
cath mare, f. (de lenin), butuc, sul Bursa Stock-znarket, 1. Bursa ;
m. 5 fig. : bustean, prost, m. 2. tirg de vite. Stock-plece, pies
vita incaltata, f. 6 coada, f. a repertoriului. Stock-soup, bulion,
cotor, mner, n. plasele, f. pl. zeama de carne. Stock-still, imo-
(de instrument) ; toporiste, f. 7 bil, neclintit, nemiscat. Stock-tak-
montura, f. ; pat (de puFcei), n. ing, inventar.
8 * scrim, : impunsiltura, f. to STOCK, va. 1 (with, cu) a
9 guler, n. 10 * ciorap, m.-11 popula. 2 a prasi pesce (intr'o.
capital (al unul negustor), n. apei). 3 (with, cu) a aprovisiona,
marfurile In pavane, pl. asorti- a prevedea, a inzestra. 4 com.
ment, n. 12 s. sail pl. : fondurl a asorta, a aprovisiona (cu mar-
publice, rente de Stat, pl. 13 furl). 5 a aduna, a stringe.
capital, n. acliunl (ale une So- 6 a pune la stilpul infamiei.
cieleiri, etc.), pl. 14 fondurI, (up) a smulge, a desradacina.
provisiuni% pl. cantitate, reservi, 8 t. de scrimei : a lovi. 9 agric.
f. -- 15 industrie : material, n. (with, cu) : a popula (o znofie) ;
16 agric. : mobiller, n. 17 con- pamint : a fi seinfinat. II Loc. 3 si
fab. : capital, n. 18 mar.: lem- 4 Well stocked, 1. bine aprovi-
nul ancorel, n. 19 bol.: sionat ; 2. bine asortat.

www.dacoromanica.ro
 512
STO STO

STOCKADE= Ed', s. 1 ulna, adj. grog la cap, dobitoc, prost,

pl. gard de ulna, zplaz, n. 2 stupid, timpit.
zagaz de pad, n. STOLIDITY sto-lid'-i-ti, s. do-
to STOCKADE, va. a imprejmui bitocie, prostie, stupiditate, f.
cu ulna. STOMACH = st6in'-fic (Gr. sto-
STOCKING = stoe-ing, s. ciorap, machos), s, 1 stomach, n. 2
nz. ll Loc. Tall stockings, ciorapi poft de mancare, f. 3 gust,
foarte fungi. n. aplecare, iuclinatiune, f. 4
STOCKISH is, s. bestie, brut, ramie, f. 5 incptinare,
vit, f. rfitnicie, f. 6* pica, zachsie,
STOCKS= stocs, s. pl. 1 stilpul f. 7 * mandrie, trufle, f. 8
infamia, n. garlit, f. 2 mar. : curaj, n. inim, vitejie, f. II Loc.
aantier, n. 3 caramida rosie ai 1 On an empty stomach, pe ne-
cenuaie, f. 4 V. Stock 13 si 14. mancate. To have the stomach-
Loc. 1 To set (lo stand) in the ache, 1. a'l durea mima; 2. a
stock, a expune (a fi) la stilpul in- avea colice. Stomach-pump, apa-
famier. 2 To be on the stocks, a fi ratul luI Marsh. To be stonzach-
pe santier. gualmed, a avea ticturi (carceie)
STOCKY =i, adj. bondoc, dop la stomach. To le on the stomach,
de saca, fonduc, scund, trupes. a Inearca stomachul. To turn
STOIC = st6'-ic (Gr. sloa), s. one's slonzach, a face greata. 3
stoic, stoician, It went against his stonzaclz, 1.
STOIC, STOICAL= Al, adj. ii era scarb ; 2. nu dorea.
stoic. to STOMACH, va. 1 a se mania
STOICALLY= li, adv. in mod pe, a se suptira din pricina. 2
stoic. a digera, a mistui.
STOICALNESS nes, STOI- STOMACHER = r, s. 1 corsa-
CISM st6'-i-siz'm, s. stoicism, n. giii, n. 2 p.: care inghite (o
to STOKE= st6k (?), va. a roai.
STOKEHOLD= st6c'-hald, s. ca- STOMACHFUL ful, adj. 1 In-
mera maainci, f. cptinat, indartnic. 2 bo-
STOKE-HOLE =h61, s. camera zumflat, posac, posomorit. ursuz.
de IncalOire, f. 1 STOMACHIC, STOMACHICAL =
STOKER = Er, s. 1 p.: fochist, sto-mac'-ic41, adj. stomachal.
2 1.: vtrai, n. 2 STOMACHIC, s. stoma chicim , n.
1 STOLE = st61 (L. stola), s. 1 STOMACHING = stom' - a c-ing,
epitrafil, epitrahir, patrafir, n. s. pica, zacfisie, f.
2 * hain regeasa, f. STOMACHLESS= les, adj. fill
2 STOLE = st61, per f. de la to poft de mancare.
Steal. 1 STONE = stOn (S. start), s. 1
STOLEN= st6'-l'n, ptr. de la to piatr, f. 2 piatrit de caldarim,
Steal. II Loc. Stolen-march, 1. mars f. 3 cute, toeil, f. ; piatr de
ascans ; 2. fig.: folos castigat a- morti, f. 4 piatri scump (ne-
supra cuiva (fcIrcl scirea sa). Sto- stimati), f. pietre scumpe (nesti-
len marriage, casatorie clandes- mate), f. pl. 5 piatr (tumularei),
tina (ascuns). Stolen goods, lu- f. monument (funebru),
crud furate.
n. 6
cristal (de oglindc1), n. 7 med.:
STOLID = stor-id (L. stolidus), 'Antra, f. calcul, n. 8 anal.:

www.dacoromanica.ro
 543
STO STO

testicul, n. boasa, A 9 simbur(e), lucrurilor grele. Stone-work, zi-

ni. ; semint (de strugurl), f.-10 drie (de piatrei).
fig. : pieta, f. 11 greutate : to STONE= st5n, va. 1 a lapida,
estones (greutate legalcl : 6 chit. a omoris cu pietre.-2 fig.: a im-
49; de carne : 3 chi. 628; de pietri. 3 a scoate pietre din.
stick' : 2 chi. 227). 12 * bloc, 4 a scoate simburfi din.-5 * fig.:
bolovan, D. massii, f. y Loc. 1 a molesi.-6 a Imbraca cu o zida-
Stone's cast (throw), 1. (la o) rie de piatrft.-7 a pune pietre
aruncatura de pint% ; 2. fig. : pietris (pe o sosea), a pietrui.
cal-va pasi. To leave no stone STONINESS = st5n'-i-nes, s. 1
unturned, a alerga (a umbla) la natura pietroas, f. 2 fig.: as-
toll sfintii pentru a isbuti. Bris- prime, severitate, strsnicie, f.
tol stone, cuart. Pebble stone, STONING= --Mg, s. 1 lapidare,
pietricia. Rough stone, piatra f. 2 pietruire (de drum), f. pie-.
de constructie. 2 Off the stones, truit, n.
iesit din Londra, extra-muros. 10 STONY = i, adj. 1 de piatra,
Heart of stone, inima de pieta. A cu piatra. 2 pietros. 3 fig. :
gaze of stone, o privire ptrunda- de piatra, Impietrit, nemilos, ne-
toare. Induplecat. II Loc. 3 Stony hearted,
2 STONE, adj. 1 de (cu) mima Impietrita, inim de piatr.
-- 2 de (Cu) gresie sail lut. 3 STOOD = stild, perf. si plr. de la
in comp., V. Loc. I Loc. 1 Stone to Stand.
wall, zid de piatra. 2 Stone jug, STOOL =still (S. stol), s. 1 scan-
oala de lut. 3 Stone-blind, orb de nas, n. 2 scaun, n. masa
tot. Slone-blue, scrobeali albastra. tejghea (de timplar), f. 3 med.:
Slone-borer (-eater)molusc litofag. scaun (iesire (tiara), n. 4 grad.:
Stone-bow, balist. Stone-break, planta de reproductiune, f. 5
bol.:laptelestAncei,saxifragh, rupe- lstar, m.
piatrii. Slone-butter, alun, piatra 1 to STOOP =st5p (S. slupian),
*era. Stone-chat (- chatter), mark- vn. 1 a se pleca. 2 a se apleca.
cinar. Slone-coal, antracit. Slone- 3 a se garbovi. 4 (to) a se
colour, care bate'n cenusiii. Slone- supune.-5 fig.: a face dupa placul
crop, bol.: iarba ciutel, olois, altuia, a condescinde.-6 (to, pana)
boasa coliteI. Slone-curlew (-plo- a se Injosi, a se umili. 7 pciseri
ver), (Illicit', fluerar, snep. Stone- de pradei (at, asupra): a se npusti;
-cutler, pietrar. Stone-dead, mort peiseri, albine: a se aseda. 8a
pe loc. Stone-fern, bot. : amid pa- cidea.
seresc. Slone-fruit, fruct cu sim- 2 to STOOP, va. 1 a inclina, a
bur(e). Stone-hammer, ciocan de pleca.-2 a preda, a supune.
spart pietre. Slone-hearted, cu STOOP, s. 1 inclinatiune (a cor-
jalma de piatr, nesimptor. Stone- puldi), f. 2 fig.: Injosire, f.-3
horse, armasar. Stone-mason, zi- npustire. f. atac, n.-4 (S. stoppa)
dar. Stone-pit (- quarry), carier calla (de vin, etc), f. V. Stoup.
(de piatrci). Stone-pitch, smoalii 5 peron, n. 6 * stilp, n.
tleas si tare. Slone-still, imobil, 1 to STOP = stop (O. stoppen),
neclintit, nemiscat. Stone-ware, va. 1 int. gen.: a opa-2 (from,
olarie de lut (de gresie). Stone- s) a Impiedica, a opri. 3a
cartita pentru transportul tia (respiratiunea). 4 a intre-

www.dacoromanica.ro
 544
STO STO

rupe, a suspenda, a face s In- f. 6 retinere (pe lefuri), f. ;

ceteze ; a inceta 5 oposilie la plat, f. Loc. 6 Te
II

mus.: a apilsa (pe o coardei). 6 put a stoppage on, a face opositie

a astupa, a inchide. 7 a'sI as- la plat...
tupa urechile. 8 mar., vapoare: STOPPER = pgr, s. 1 care o-
a opri (pe loc). 9 mar.: a opri presce, astupi, etc. 2 dop (de
cu odgoane. 10 a face o retinere carafil, de sticicl, etc.), n. 3
[pe lefuri). 11 a face opositiune astuptoare, f. astupus, n.
mar.: brbet, bot, n.
(la plata unor efecte furate sa 5 pier-
dute). 12 a plumbui (un clink); to STOPPER, va. 1 astupa.
a aurifica (un dinte). II Loc. 2 To mar.: a bola.
stop the wag, 1. a inchide drumul; STOPPING= ping, s. 1 oprire,
2. a incurca circulaliunea. 8 Slop astupare, etc., f. 2 impiedieare,
her! oprescel obstructiune, f.-3 industrie: lipsfi
2 to STOP, vn. 1 Inf, gen.: a (de maned), f. 4 mine: lucrare
se opri, a sta. 2 a inceta (s). cu tirnAcopul, f.
3 (for, pe) a astepta. 4 a r5miine, STOPPLE= p'1, s. dop, n. V.
a sta, a sedea, a locui. 5 a se Stopper.
opri la. 6 a'sI suspenda pltile. to STOPPLE, va. a astupa.
7 mar.: a se opri pe loc). 8 STORAGE =st5e-idj (S. stor), s.
industrie: a nu lucra. II Loc. 1 My inmagazinare, f.
watch'hasstopped, ceasornicul meu STORAX st5'-racs (L. styrax),
a stat (s'a oprit). 3 Stop for us, a- s. bot. : storax, n.
tepfati-ne. 5 Let us stop there, s 1 STORE= st5r (V. Storage), s.
ne oprim 1 provisiune, abundent, f. bel-
STOP, s. 1 oprire, f.-2 popas, sug, n. 2 reserv, pstrare, f.
n. odihnfi, paus, f.-3 obstacol, f. 3 fig. : fond, n. 4 milit.:
n. piedick f. 4 intrerupere, so- material (de-raboiii), n. munitiunI,
vire, f. 5 punct (semn de punc- f. pl. 5 milit. i mar. : merinde,
tuafie), n.; pl. puncte si virgule, pl. provisiuni, pl. 6 adm. ; mate-
punctuatiune, f.-- 6 mar.: oprire, rial, n. 7 magazie, f. intrepo-
f. II Loc. 1 si 2 To bring to a stop, sit, n. 8 fig. : prat, cas, n. I

a opri. To make a stop, a se opri. Loc. 1 It is all my store, e tot

Stop-gap, inlocuitor. A stop-gap ce am. To lay in a store of, a
government, un minister de tran- se aprovisiona Cu. 3 A store of
sitie, un minister de vacant. 5 science, un fond de sciint. 4 7
'ro put the stops rightly, a punc- Store-keeper, 1. magazinier ; 2. di-
tua bine. A full stop, un punct. rector al materialulul ; 3. negus-
STOPLESS = stop'-les, adj. ire- tor. Store-room, 1. magazie, de-
sistibil, chruia nu te por! impo- posit ; 2. cmar, reserv. 8 To
trivi. set store by, a pune pret pe, a
STOPPAGE= pidj, s. 1 oprire, face cas de.
f. 2 inchidere, astupare, astu- 2 STORE, adj. 1 * adunat, steins.
pitur, f.-3 Incurcitur, 2 agric. : de ingrsat.
mdire (de trdsuri, etc.), f.; statio-to STORE, va. (with, cu) 1 a
nare (pe strade), f.-4 fig.: popas, aprovisiona ; a prevedea, a in-
n. Intrerupere, odihn, opri re, zestra (cu). 2 a prsi (pesce in-
paus, f. 5 lips (de maned), tr'un helesteli). 3 electr. : a acu-

www.dacoromanica.ro
 546
STO STO

mula. 4 fig. : a Imbogli, a STORMY = i, adj. 1 de fur-

Infrumuseta. II Loc. To store up, a tuna, a furtuneI, furtunos. 2
stringe, a aduna ; a pune de o fig.: furtunatic, fui-tunos, iute.
parte. 1 STORY = st5'-ri (Gr. historia),
STOREY= st5'-ri, s. 1 cat, eta-. s. 1 inf. gen.: istorisire, poves-
giii, n. 2 V. Story. tire, f. 3 istorie, poveste, f.
STORIED = st5'-rid (Gr. histo- 3 istorioar, f. 4 minciun,
Ha), adj. 1 istorisit. 2 Impo- scorneal, scornituri, gogoasa, f.
dobit cu Octuri saii gravurI isto- 6 fig.: sgomot, n. veste, f.
rice. 3 cu... caturl. Il 6 * istoria (sciinfa), f. ii Loc. 2
Loc. 2
Storied urn, urna sculptat. Sto- Story - book, carte de povesti.
ried windows, ferestre cu vitraliI. Story-teller, povestitor. 3 Little
3 Four storelouse, cask' cu patru story, istorioar. 4 To tell a story,
caturl. a spune o minciun. Story-teller,
STORING= ring, adj., elec- mincinos. Story-telling, minciunl.
tric. : acumulator. . 2 STORY = sti5f-ri (V. Storey),
STORK = store (S. store), s. barz, s. cat, etagiu, n.
f. cocostirc, m. II Loc. Stork's bill, to STORY, va. a istorisi, a po-
stork's bill hemlock, bot. : sin- vesti ; poet. : a cnta.
gele-voiniculul, andrisel. STOT = stot (?), s. 1 * cal, m.
STORM= storm (S.), s. 1 fur- 2 boulean, bousor, nz.
tunii, vijelie, f. 2 mil. : asalt, * STOUND staiind (L. tono),
n. nvali, f. 3 fig. : furtun, s. 1 durere, f. 2 neliniste su-
f. II Loc. 1 Storm-bell, tocsin, clo- fleteasc, f. 3 sgomot, n. 4
pot de alarm. 2 To carry, to take mirare, f. 5 can, f. 6 mo-
by storm, a lua cu asalt (cu n- ment, n. clip, f.
vala). STOUP = stup (?), s. 1 can, f.
1 to STORM, va. 1 a da asalt 2 aiasmar, aghiasmtar, n.
(nvalii) la. 2 a lua cu asalt 1 STOUT = stailt (O.), s. here
(nval). tare, f. stout.
2 to STORM, vn. 1 a pricinui 2 STOUT, adj. 1 puternic, sdra-
o furtun. 2 v. nep. .1 fi fur- vn, tare, leapiin, viguros ; solid.
tuna. 3 fig.: a trsni si a pufni, 2 hotrit. 3 bray, curagios,
a face gurii. viteaz. 4 inapktinat, indrt-
STORMFUL = stormf-ful, adj. nicit. 5 trufas. 6 inversunat.
furtunos. 7 p.: gros, corpulent; I.: mare.
STORMFULLY= li, adv. ma- STOUTLY stautf-li, adv.1sdra-
niat, furtunatic. vn, teapn ; cu soliditate. 2 cu
STORMFULNESS nes, STORM- inim, vitejesce, voinicesce. 3
INESS-- i-nes, s. stare furtu- cu trie, cu hotrire, cu mndrie.
noas, f. 4 cu Incapitinare, cu indart-
STORMING = storm'-ing, s. 1 nicie.
asalt, ri. nval, f. 2 luare cu STOUTNESS = nes, s .1 putere,
asalt (nval), f. 3 fig.: furie, vigoare, f. ; soliditate, f.-2 bra-
gur, f. II Loc. 1 Storming-party, vura, vitejie, intrepiditate, f.-3
trupe inskrcinate sa dea asaltul. trie, hotarke, (-4 Incptinare,
STORMLESS = les, adj. far indratnicie, f. inversunare, f.
furtunI. 4 corpulent, f.
H. L. Lolliot. Dicf. Eng.-Rom., vol. II. 35
www.dacoromanica.ro
 546
STO STR

STOVE = stev (S. stofa), s. 1 haimanale. 4 riticit. Loc. 2

II

in;. gen. : sal* f. 2 masinti de A straggling house, o cask isolat.

bucate, f.-3 griitar, n.-4 3 A straggling party, 1. o ceati
floriirie, ser, f.5 etuvii, f. de haimanale; 2. o ceatft de raz-
Loc. 1 Hot air stove, calorifer. e , 3. o trup
Stove-builder, sobar. STRAGGLINGLY = 1i, adv. sin-
2 STOVE= stev, perf. i ptr, de guratic.
la to Stave. STRAIGHT = stret (S. streccan),
to STOVE, va. a adj. 1 drept. 2 direct.-3 cinstit,
STOVER = stfi'-ver (Fr. &offer), drept, echitabil.-4 ingust, strimt.
s. furagiii, nutref, n. 5 steins, strimt; V, Strait.
to STOW= stii (S.), va. 1 a asesla Loc. 1 Straight as an arrow, drept
saii a pune la loc, a stringe, a ca o luminare. To make straight,
orindui. 2 a ingrmdi. 3 a 1. a pune drept ; 2. fig. : a po-
pune ; fanz. : a biga. 4 a as- trivi, a impfica.
cunde, a depune. 2 STRAIGHT, adv. fi in comp.:
STOWAGE = s. 1 aye- 1 drept, de a dreptul, direct.
4;lare la loe, f. 2 loe, spatiii, n. 2 indat, pe loe. 3 in comp., V.
3 incarciturft (de corabie), f. Loc. II, Loc. 1 Go straight before
Ii Loc. 1 To have in safe stowage, you, as straight as you can go,
a avea in loe de siguranIA. 2 Good du-te drept inainte, du-te de a
stowage, mult loc. dreptul. 2 After him, straight !
STRABISM = stre'-biz'm (Gr. urmeazi-1, Indatft
strabos), s.strabism, n. to STRAIGHTEN= stret'-n, va.
to STRADDLE = strad'-d'I (S. 1 a pune drept.-- 2 a indrepta.
straede), on. 1 a sta crAciinat. 3 V. to Straiten. 4 a ingropa
2 a se cracAna, a umbla creek-- (un corp).
nat. 3 a se pune cilare. II Loc. STRAIGHTFORTH= for13, adv.
To straddle over sag to, va. a indat, pe loc.
trece peste ; 2. a inaleca. STRAIGHTFORWARD = for-
to STRAGGLE =, strag'-gl (S. lard, adj. 1 drept, direct. 2 fig.,
straegan), vn. 1 [from, de la, din] p.: cinstit, drept. 3 fig.: sincer.
a se despirti, a se indeplirta, a STRAIGHTFORWARDLY --.:
se abate, a se rfizleti. 2 a fi STRAIGHTFORWARDS =
desprtit, indeprtat, separat, iso- --fiardz, adv. 1 drept, de a drep-
lat. 3 a Inainta prea mult tul. 2 fig. : cu sinceritate, cins-
neregulat ; a fi resfirat. 4 a ea- tit, ffitis. 3 pe drept, fAr ocol.
-rich II Loc. 3 The village straggled STRAIGHTFORWARDNESS =
up the hill, casele satului emit' nes, s. 1 directie Inlinia dreapta,f.
resfirate pe coasta dealulul. 2 fig.: dreptate, cinste, f. 3
STRAGGLER = s. 1 (from, sinceritate, f.
de la, din) persoani care se des- STRAIGHTLY= stretf-li, adv. 1
parte, etc. 2 haimana, f. 3 in unja dreapta. 2 V. Straitly.
mil. : rzlef, m. 5 mar. : de- STRAIGHTNESS =nes, s. lean-
sertor, m. tate de a fi drept, f. 2 V.
STRAGGLING= gling, adj. 1 Straitness.
desprfit, impretiat, STRAIGHTWAY, STRAIGHT WAYS
isolat, resfirat, singuratic. 3 de fie; adv. indatk, pe loc.

www.dacoromanica.ro
 - 547
STR STR
to STRAIN= strEn (L. stringo), torat, de strhntorare. 5 fig.
va. 1 a intinde (o frdnghie, mus- calle, sgfircit. 6 * importun,
.chii, etc.) ; a'i incorda (mintea). suprAcios. II Loc. 1 Strail-jacket
2 a stringe (legatury. 3a (- waistcoat), camisol de forti.
-scrinti, scrinti. 4 a sili, a Strait-laced, 1. shins legat cu
obosi. 5 fig.: a exagera. 6 a rete ; 2. pedant, cu ifos ; 3. afee-
stringe in b rate.-7 a curge, a filtra. tat, intepat. 5 Strait-handed, calle,
II Loc. 4 To strain one's epes, a's1 sgArcit. Strait-handedness, calicie,
obosi vederea (ochit). To strain sgfircenie.
one's invention, a face o sfortare 2 STRAIT, s. 1 pl., geog.,: strtm-
de imaginatie. To strain one's self, toare, f. canal, n. 2 drum in-
.a se obosi, a se opinti ; a face cat gust, defiled, pas, n. strimtoare,
mat bine. To strain one's efforts, trectoare, f. 3 strtmtorare, f. ;
.a se opinti din rgsputert. 5 To Incurchturii, greutate, dificul tate, f.
strain the law, a suci legea. to STRAIT, va. a Incurca, a
2 to STRAIN, vn. 1 a se opinti, infunda.
a face sfortArt marl' (ca sec' facei to STRAITEN=strEt'-n, va. 1
.ceva). 2 fig. : a merge prea de- a Ingusta, a strimta, a stringe.
parte. 3 a se filtra. 4 riti, 2 a incurca, a impiedica, a re-
.etc. : a curge. stringe. 3 a intinde tare (o fain-
STRAIN, s. 1 tensiune, Incor- ghie, etc.), a Incorda. 4 fig.: a
dare, f. 2 scrinteal, scrinti- strimtora (de bani).
Jura', f. V. Sprain. 3 accente, STRAITENED = nd, plr. In-
acordurl, n. pl. cAntec, n. 4 curcat, strimtorat. i Loc. In strait-
.eintec (poema), n. 5 caracter, ened circumstances, hi strtmtora re.
stil, ton, n. 6 ton (mod de a STRAITLY= li, adv. 1 shins.
se exprima), n. 7 sbor, n. 8 2 fig. : intim. 3 in mod ri
neam, n. familie, gintA, sernintie, guros, strict.
spit, vita' , f. 9 * dificultate, STRAITNESS = nes, s. 1 In-
greutate, f. 10 * caracter, gustime, strtmtoare, f. 2 fig.
n. dispositiune fireascii, aple- intimitate, f.-3 asprime, rigoare,
care, f. 11 * fel, soiS, n. clasA, strA5nicie, f. 4 Incurcaturii,
spetie, f. strimtorare, f. 5 lipsA, f.
STRAINABLE=str6nr-i-b'l, adj. STRAKE=strEc (?), s. 1 cArare,
1 de intins, etc. V. to Strain. dungA, linie, f. 2 uviti, f.
2 eThstic. 3 mine : cup, f.
STRAINER= gr, s. 1 care si- STRAND= strand (S.), s. 1 mar-
lesce, care se opintesce. 2 stre- gine, f. mal, tgrm, n. 2 uviti, f.
curtoare de pAnzA, f. filtru, n. to STRAND, va. fi n. 1 a da feu
3 strecurAtoare, f. 4 ciucur, n. corabia, cu vaporuy de fund, de
STRAINING= ing, s. 1 ten- o stincA ; a Innomoli in nisip.
siune, Incordare, f. 2 opintirf, 2 a sfArAma. 3 a desuci, a des-
sfortfirt, pl. 3 exageratiune, f. pleti (o frdnghie, o fuvigi).
4 filtrare, strecurare, f. STRANGE = strEndj (I,. extra),
1 STRAIT = strEt (L. strictum), adj. 1 (to, de), ciudat,
adj. 1 Ingust, strtmt. 2 fig. 2 fig. (to, cuiva, pentru): strAin,
intim, steins. 3 fig.: rigid, ri- necunoscut.-3 strAin (dintr'o all
guros, strict. 4 tncurcat, strtm- lard). 4 mimmat. 5 * silicios,

www.dacoromanica.ro
 - 548 -
STR STR
timid.- 6*mirat. II Loc. 1 Strange ted, adj. galuit, steins de gat,
lo say, - to relate, lucru ciudat, sugru mat.
lucru straniii de dis. 2 A strange STRANGULATION = -
gentleman, un necunoscut. 3 In a s. V. Strangling.
strange land. inteo tara strain. STRAP = strap (S. stropp), s. 1
STRANGELY = strEndy-li, adv. curea, f. cab's, n. - 2 piele (de-
1 ciudat, strania. - 2 dintr'o tara asciztit bricele), f. - 3 dulgherie
strain.- 3 minunat de. - 4 rece, scoalia, f. - 4 mil : epolet, f.
ca un strain. jugulari (de coif, etc.), f. Loc. 4
STRANGENESS= -nes, s. 1 ciu- Chin-strap, jugular.
dtenie, ciudtic, f.- 2 apucaturI to STRAP, va. 1 a hate (ca trd-
ciudate, pl.- 3 noutate, f.- 4 fire gC"loarea), a pedepsi. - 2 a lega
strait* f. caracter strain, n. (din- cu o curca. - 3 brice: a ascuti
h o all fard). - 5 raceal, cum- pe pide.
p gtare, reserv, f. -6 sfial, timi- STRAPPADO p6'-do, s. cazna,f.,
ditate, f. - 7 ur, f. to STRAPPADO, va. a cazni, a.
1 STRANGER= strEn'-grr, s. 1 chinui.
strain, m. strin, f. - 2 (to, STRAPPER = - par, s. pop. .-
cuiva, pentru) strain (a), necu- dop de saca.
noscut (). - 3 (to, de, la) strain STRAPPING, STRAPPIN' -ping,
(a) [care nu cunoasce, nu sciel - -pin, adj. (om) bine legat; gros,
4 strain () [care nzz face parte hurtos, scund.
din familie] ; prieten () ; oaspete, STRASS = stras (Strass, invcnta-
musafir, ni. - 5 fig. (to, de) torul), s. stras imit nd
strain (i). ii Loc. 2 You are quite diamantulJ, n.
a stranger now, te facI rar de tot STRATA= strEl-t, s. pl. de la
acuma. 4 A room for strangers, Stratum.
o odaie pentru prietenl. Stran- STRATAGEM strat'-ii-giem (Gr.
ger's gallery, polit. tribuna pu- stratagema), s. 1 inseltorie, stra-
blicii. tagem, f. siretlic, tertip, n. -
2 STRANGER, adj. strain (). 2 * desastru, n. nenorocire, f.
*to STRANGER, va. a instrina. STRATEGETICS = strat'-i. gIet"-
to STRANGLE - stran'- g'l (L. ics (Gr. stratos, ag5), s. strategie, f.
strarzgalo), va. 1 a gatui, a stringe STRATEGIC, STRATEGICAL =
de gat, a sugruma. - 2 fig. : a stra-tedy-ic-al, adj. strategic.
innfibusi, a inneca. - 3 a uita STRATEGIST strat'-i-gist,
(reg alele de buncl-euviiniti). II Loc. strategist, m.
Strangle-tare, bot.: bobusor, ma- STRATEGY= -gi, s. strategic, f.
zriche. Strangle-weed, bot.: ho- STRATH= stra6 (Gal. srath), s.
rangic. vlcea, f.
STRANGLER = - gl'r, s. care STRATIFICATION - strat'-i-fi-
gatuiesce, stringe de gat, etc. chE"-sn (L. stralunz), s. stratifi-
STRANGLES = - g'lz, s. pl. gu- catiune, f.
turaiii (la cal), n. troahna, f. to STRATIFY =- faI, va. a stra-
STRANGLING - gling, s. ga- tifica.
tuial, gatuire, stringere de gat, STRATUM= strE'-t'rn, s. strat, n.
sugrumare, f. STRAW= stro (S. streow), s.
STRANGULATED = 1 paie, f. pain, n. - 2 asternut,

www.dacoromanica.ro
 549
STR STR
stroh (micas de vile), n. 3 fig.: STREAK stric (S. strica), s. 1
lucru de nimic, fleac, nimic, n. carare, dunga, linie, vargatura,
Loc. 1 A bit of straw, un fir de f. 2 dirk ffiie, f.; suvitii (de
paie. To put straw bottoms to, a luminei), f. 3 pestritatura, f.
pane paie, a ample ea pale. Man Loc. The silver streak (fdisia ar-
of straw, om de paie. 2 In the gintie), strimtoarea Manecei.
straw,l. anim.: in ternut (stroh); 1 to STREAK, va. 1 a face dung,
2. p. : in pat (leiuzei). 3 We don't a viirga. 2 a blta. 3 fig. : a
care a straw for it, nu ne pasa nicl brazda.
cat negra sub unghie. 2 to STREAK, vn. a se presenta
2 STRAW-..., adj. si in comp. Cu colori amestecate.
de (Cu) paie. ii Loc. Straw-bonnet, STREAKED = strict, STREAKY=
- hat, palfirie de paie. Straw- stric'-i, adj. 1 dungat, vrgat.
bail, contract fictiv (lark valoare) 2 carne, etc.: implinat.
de inchiriere. Straw-bed, saltea de STREAM = strim (S.), s.1 curent,
paie. Straw-bottomed, cu fund de fluviii, rill, riulet, n. 2 curs al
pale. Straw-chair, scaun de paie. apei, n. 3 aruncituri, asvirli-
Straw-plat, rogojina. Straw-plat- tura, tisnitura, f.; curent (de aer,
ter, rogojinar. Straw-stuffed,1. um- de gaz, etc.), n.; valuri, pl. torent
plat cu pale ; 2. anim. : Impaiat. (de lacriml, de lamine i, de &Inge,
* to STRAW= stro, va. V. to etc.], n.; curs (al lumei, al yield,
Strew. al secolelor, etc.), n. 4 curent
STRAWBERRY = strof-ber-ri (S. (al opiniund), n. 5 fig. : izvor,
streow, beria), s. 1 cap5unii, frag, n. II Loc. 2 The main stream, al-
f. 2 &Awn, fragar, m. II Loc. bia (matca) riulul. 3 A streanz of
1 Alpine strawberry, wild , fraga ice, stream-ice, o banca de ghie-
de picture. Strawberry bush, toiuri. Stream-tin, cositor de alu-
plant, capsun, frgar. Strawberry- viune.
_tree (bot.), frfigar sebatic. Pine-ap- 1 to STREAM, vn. 1 a curge.
ple strawberries, capsuni ananas. 2 (with) a irui. 3 a curge eu
STRAWY = I, adj. 1 de paie. siroaie de.-4 fig. : a straluci.
2 ca paia. 6 (into) a intra cu valuri (in), a
1 to STRAY= stra (S. straegan), inunda, a ptrunde (in). 6 p.:
vn. 1 a rataci. 2 fam. : a bate a intra cu duiumul (in gloata.
lela, a umbla guril-casa.-3 a se cu gramada). 7 a se urma. 8
rataci. 4 (from, de la) a se abate, a faltai. II Loc. 2 Streaming with
a se indeparta. blood, iruind cu sange. 3 With
2 to STRAY, va. a pierde, a streaming eyes, plangnd cu si-
ratilci. roaie de liicrimi. 5 With streaming
1 STRAY, s. 1 ratacire, f.-2 p.: locks, cu prul flfaitor.
razlet, m.-3 vitei: razleati. II Loc. 2 to STREAM, va. 1 a versa.
1 To make a stray, a se indeparta. 2 a varga. --3 mar. : a asea o
3 A stray of bullocks, o turm de amarca in curent. 4 mar. : a
hoi rzleti. impodobi cu steagurl, a pavoasa
2 STRAY, adj. 1 ratacit, plerdut. (neo!.).
2 fig. : intimplator. STREAMER= strim'-r, s. 1 ban-
STRAYING = stra'-ing, s. rata- derola, f. 2 bandierft, banier,
cire, f. f. drapel, steag, stindard, n. ;

www.dacoromanica.ro
 550
STR STR
mar. : fiamura, f. 3 licarire, STRESS=stres (distress), s. 1 *-
zare, f. strimtorare, f. 2 putere,.
STREAMFUL = ful, adj. bogat violenti, f. 3 sfortare, ten-
In fiurI, In rinlete. siune, f. 4 importantfi, Insem-
STREAMLET = let, s. 'inlet, natate, f. 5 elide* putere, f.
rlusor, n. 6 gram.: apAsare a vocel, f..
STREAMY= i, adj. 1 Intre- accent tonic, n.
-Mat de riulete, de riururl. 2 1 to STRETCH=stret., (S. strec-
strfilucitor, orbitor. can), va. 1 a Intinde (o fr6nghte).
to STREEK = stile (?), a Ingropa. 2 a Intinde, a desfasura.
STREET =strIt (S. straei), s. stra- a lungi. 4 a Ifirgi (mcinufl,
di, f. Loc. High street, strada haine, etc.). 5 a incorda (min-
II

mare. Street-door, poarta. Street- tea, muschii, etc.). 6 a silui, a

sweeper, , maturfitor de strade . violenta. II Loc. 2 To stretch one's
Street-walker, lele, prostituati. legs, a'si desmorti picioarele. To
STRENGTH = streng5 (S.), s.1 inf. stretch our eye, a deschide ochii.
gen. : putere, f. 2 puterI, pl. To Strech forth, 1. a Intinde ; 2.
vigoare, f. 8 fig. : energie, pu- a tlesfsura. To Stretch out, 1.
tere, f.-4 influentfi, f. 5 mil.: V. inf. 1, 2, 3 si 4; 2. fig. : a
forte, trupe, pl. 6 cetfituie, ce- prelungi, a MI-44'11i ; 3. a In-
tate, fortreatfi, f. Loc. 1 By gropa, a Intinde (un corp mort).
II

strength of, prin, cu puterea. 2 2 to STRETCH, vn. 1 a se In-

Above my strength, peste puterile tinde. 2 a se lrgi. 3 p. : a
mele. The strength of limit, suma se lungi. 4 fig.: a se lti.
de puterl cerut. 4 On the strength a exagera. 6 a taia la palavre,
of the argument, sub influenta ar- a tia si verdl i uscate.
gumentuluL STRETCH, s. 1 sfortare, tensiune,
1 to STRENGTHEN- strengrif-n, f. 2 intindere, desfasurare, f.
va. 1 a intiri, a fortifica. 2a 3 fig.: (dintOodata, (dintr')una,
rcori. (dinte)un suflet, (pe) nersuflate.
2 to STRENGTHEN, vn. a se In- 4 geol.: directiune (a unei vine),.
tar', a se fortifica. f. 5 mar.: mers (al unei cord-
STRENGTHENER = biei cu bate piinzele desfciprate),
Er, s. 1
care da puterl, Intresce, fortifica; n. II Loc. To put upon (sad on) the
Intritura, f. ajutor, n. 2 med.: stretch, 1. a'sI incorda (mintea,
fortificant, n. etc.) ; 2. a silui, a violenta.-3 At
STRENGTHENING= ing,1 adj. a stretch, dinteodati, etc. V.inf. 3.
intritor. 2 s. Intarire, f. STRETCHER - strets'-r, s. 1
STRENGTHLESS = les, adj. care Intinde, lrgesce, latesce, etc.
far putere, debil, slab. 2 zidcirie: placa de crmida, de
STRENUOUS = stren'-lu-e's (L. faianta, etc., f. 3 targa, pata-
strenuus), adj. 1 energic, viguros. ram, f. 4 balenii (de umbrelii),
2 mimos, voinic. 3 zelos. f. 5 bat lung, n.
STRENUOUSLY=li, adv. 1 cu to STREW= strii (S. strewian),
energie, cu vigoare. 2 cu va. [perf. Strewed ; ptr. Strewn
cu voinicie. 3 cul zel. saii Strewed] 1 (with, cu) a pre-
STRENUOUSNESS= nes, s. 1 Sara, a semana, a rspandi.
energie, vigoare, f. 2 zel, n. a arunca. 3 a acopen.

www.dacoromanica.ro
 - 551
STR STR

STREWING straf-ing, s. 1 intelegerl) domestice, lupte in-

presarare, semiinare, rapandire, testine.
f. 2 pl. : Dori, etc. (de presei- to STRIKE= straIc (S. astri-
rat), pl. can), va. [per!. Struck; ptr. Struck,
* STREWMENT= malt, s. V. * Stricken] 1 int. gen. (with, cu) :
Strewing 2. a lovi. 2 a bate. 3 a ciocni,
STRIA= strar-a (L.), s. dunga, a izbi. 4 a bate (bani, medalii).
f. Plural : Strise= stralf-. 5 a tranti (printr'o loviturei).
STRIATE, STRIATED= Et-ed, 6 a trage (o loviturd leapeinei). 7
adj. dungat, viirgat. a bate (toba), a canta (din harpa),
STRICKEN= strie-c'n, Mr. de la etc.). 9 a suna (ceasul). 10
to Strike. 1 lovit, rnit. 2 in- a amuti, a orbi. 11 a crea, a
tristat, mahnit, suprat. 3 Ina- face, a produce. 12 a cuprinde
intat (in virstei), imbfitranit. (de spaimei, etc.); a inspimanta.
STRICT strict (L. strictum), adj. 13 a veni (in minte); a parea
1 steins ; intins. 2 exact, strict. (cuiva ea). 14 a sosi la (un loc).
3 aspru, rigid, strasnic, strict. 15 fig.: a gsi, a nemeri. 16
4. mrginit. a bate palma Cu; a incheia (un
STRICTLY = strict'-li, adv. 1 armisticiii). 17 a stabili (o ba-
steins. 2 (in mod) strict, ri- lan(ei, un bilan(). 18 mar.: a
guros ; strasnic. !I Loc. What is stringe (pd nzele); a cobori (un
strictly necessary, strictul necesar. catarg, etc.). 19 mar. mil.: a
STRICTNESS= nes, s. V. Strict. cobori (steagul). 20 a stringe,
1 tensiune, f. ; strimtoare, f. a ridica (corturile) ; a ridica (la-
2 exactitate riguroasa, precisiune, geirul, tabeira). 21 a recusa (un
f. 3 asprime, rigoare, severi- jurat). 22 a da cep (la un bu-
tate, strsnicie, f. toia de vin). II Loc. 3 To strike
STRICTURE= stricf-cigr, s. 1 in- one's head against, a da cu capul
tiparire, marca, trasfitur, f. semn, de. 10 To strike dead, a lovi de
n. 2 censura, critica, f. 3 moarte. 11 To strike terror through,
med. : sgarcire, f. sgarcia, n. a respandi spaima In (printre). 13
STRIDE= strald (S. straede), s. As it strikes me, dupa mine, dup
pas mare, m. II Loc. 117/// hasty cum mi se pare. 15 In Roumania,
(sail rapid) strides, cu pasl marl. the first flowing wells of petroleum
To take at a stride, a sari (a trece) oil were struck in 1880, in Roma-
peste. nia, descoperit cele d'antaie
to STRIDE, vn. [pert. Strode, puturI de petrol in anul 1880. 16
Strid ; ptr. Stridden, Strid] 1 a um- To strike hands with, abate palma
bla sad a inainta cu pasi mari. cu, a face tirg cu, a se ajunge Cu
2 a se cracana, a sta crcfinat. tirgul cu. To Strike down, a tranti.
2 to STRIDE, va. [per f. Strode ; To Strike off, 1. a da jos; 2. a lua,
Mr. Stridden] 1 a sari sad a trece a scade; 3. a Mk/ ; 4. a sterge (de
peste. 2 a incileca. 3 a in- pe o listd, etc.) ; 6. impr. a tipiiri
trece (limitele). (un num6r de). To Strike out, 1.
STRIFE = strait* (O. streeven), s. a produce (printr'o loviturd); a
1 luptfi, f. 2 ceart, galceava, lest (scemteie); 2. a da la lumina,
f. 3 neintelegere. opositie, f. a crea, a inchipui, a produce; a
Loc. 3 Domestic strife, certurl (ne- face (o observaliune, etc.) ; 3. a

www.dacoromanica.ro
 552
STR STR

sterge. To Strike through, 1. a care sare in ochI. 2 Insemnat,

strilbate; 2. a guri; 3. a sterge. minunat.
To Strike up, 1. a bate (toba, etc.); STRIKINGLY = 11, adv. 1 In
a intona (un catec, un imn); mod izbitor. 2 minunat, de ase-
a canta (o arie). Strike up the mnare perfect, f. 3 caracter
drums, bateli tobele. insemnat, n.
2 to STRIKE = strak, vn. [perf. STRIKINGNESS= nes, s. 1
fi ptr. Struck] 1 a lovi. 2 (de, natura' izbitoare, f.
against) a da, a se izbi, a se lovi. STRING = string (S. streng), s.
3 (into, In) a intra, a ptrunde. sfoar, f.; frnghie, f. streang,
4 a pleca, a se indrepta, a se n.-2 siret, n-3 pang/kit, f.
indruma. 5 ora, ceasornicul: a 4 mus.. strun, f.-5 coard (de
suna. 6 (through, prin) a res- arc), f. 6 nerv, n. fibr, f. 7
bate, a rzbi (in). 7 Ton, din) a ata (limbeI), f. 8 bot.: fibr, f.
cinta; tobd: a bate. 8 mar.: filament, n. 9 sir sad sireag (de
a da de fund. 9 mar. : a co- margdritare), n. funie (de ceapft).
hod steagul, a se precla. 10 10 fig. : ir, ireag, n. 11
fig. (to, cuiva, in &la) a se su- mine: via mica, f. 12 arhit.:
pune, a se umili.-11 a izbucni. yang, n.; ciubuc, n. II Loc. 8 String-
12 industrie: a inceta cu lucrul, beans, fasole verde. 10 In a string,
a face grev. 13 a se rscula. unul dupi altul, in sir. 12 String-
14 * a Whirl ii To Strike at, 1. board, yang. String-course, du-
a lovi; 2. a tinti ; 3. a ataca, a buc (de casa).
se ataca. To Strike across, a lua to STRING, va. [per f. Strung ;
prin fo ard, etc.). To Strike in, ptr. Strung; Stringed] 1 a gar-
1. a intra fr veste, a sosi; 2. nisi Cu sfori, etc. 2 mus. : a
fig.: a se baga, a interveni; 3. a acorda (o harpd, etc.).-3 a insira
Intra, a se infige. To Strike in (mrgeiritare, etc.). 4 a intinde
with, 1. a se invoi cu, a cdea (nervii). 5 a scoate nervii.
la invoial Cu; 2. a intrerupe STRINGED =stringd, adj. 1 cu
4icnd. To Strike off, 1. a pleca, sforl. 2 de instrumente cu
a porni ; 2. a se Indrepta, a se strune.
Indruma. To Strike out, 1. a r- STRINGENT = strin'-grnt (L.
tiici, a da tarcoale ; 2. a se abate, stringo), adj. 1 intins, strins.-2
a se indeprta; 3. a innota en pu- fig. : aspru, sever, strasnic, strict.
tere ; 4. (into, in) a se repegi, a STRINGER string'-r(V.String),
se arunca. To Strike up, 1. a cnta; s. 1 mar. : cingRoare, f. 2 tini-
Loki : a bate ; 2. fam.: a Incepe chea pentru jghiab, f.
sft sbiere. STRINGLESS = les, adj. far
STRIKE, s. 1 lovitura, f. 2 sforl, etc.
grev (de lucrdlorl), f. 3 rgscoal, STRINGY= i, adj. 1 fibros,
f. 4 mine: direcliune, f. filamentos, nervos. 2 atos.
patru banite. 6 rftsltoare (de 3 viscos.
me:surd), f. 7 * banit, f. 8 1 to STRIP = strip (Ger. streifen),
drug (de gratie), m. va. 1 [from, de la] a lua, a scoate.
STRIKER = strafe-6"r, s. 1 care 2 a desbrca ; (of, cuiva) a
lovesce. 2 * talhar, m. smulge. 3 fig. (of, de) : a des-
STRIKING= ing, adj.1 izbitor, puia. 4 a jfui, a prda. 5a

www.dacoromanica.ro
 553
STR STR

mulge (o uacc1). 6 a coji, a des- trisaturi subtire. Thick stroke,

coji (un pom) ; a melita (clinepal. down stroke, tisturi groasa. 6
7 mar. : a lua tot tacamul At one sail at a single stroke, 1.
(panzele, funiile, etc.) and corbiL dintr'o singura lovitura; 2. pe ne-
2 to STRIP, un. a se desbraca. rauflate.
STRIP, s. bucati, fsie, ruptur, to STROKE = str6c (S. stracan),
f. petec, n. va. L a trece mana pe. 2a
to STRIPE = strap, va. 1 a desmierda, a mangaia (Cu mana).
vrga ; a impestrita. 2 a biciui. 3 a lauda, a lingusi, a mfiguli.
STRIPE, s. 1 banda, dungi,linie, 4 a nete0i.
trsatura, suvita, f. 2 semn, n. STROKER= str6cr-6r, s. 1 care
urma, f. (de louituri). 3 lovi- trece mana pe.-2 care desmiarda,
tut* f. 4 pl. : mil.: galoane (de mangaie. 3 cicriniciii, sarlatan, m.
sergent, etc.), pl. STROKING =- ing, s. desmier-
STRIPED =stralpd, adj. dungat, mangaierI, pl.
vargat. to STROLL =stria (S.), on. a se
STRIPLING= strip'-ling, s. ado- plimba, a bate lela, a umbla gura-
lescent, baietan, biletandru, fla- cased sari haimana. 2 a da tar-
june, flair, m. coale. j Loc. To stroll about, 1.
to STRIVE= stray (O. streeuen), a umbla ici i colee; 2. a umbla
'in. [pert: Strove ; .ptr. Striven, gull-cased (pe strode, etc.); 3. a
Strived] 1 (lo, s) a incerca, a se da trcoale. U Loc. To stroll out,
sili, a voi. 2 (against, with) a se a iesi la plimbare.
lupta (contra) ; a combate, a se STROLL, s. (mica) plimbare, f.
lupta (pentru). 3 (with, cu) a se STROLLER -=str5F-6r, s. gurift-
Intrece.-4 a fi comparat (cu). casci, pierde-vara, soarbe-zeama,
STRIVER= straIW-6r, s. 1 care tarie-brift.-2 haimana, f. vaga-
incearca, etc. 2 (for) care in- bond, m.-3 comediant ambit/ant,
cearcil s obtinfi. pehlivan, cabotin, m.
STRIVING = ing. s. 1 acer- 1 STROLLING= ing, adj.1 de
care, sfortare, f. 2 lupt, f. gura-casca, etc. 2 vagabond.
STRODE =strid, perf. ptr. de 3 ambulant. u Loc. 3 Strolling-
la to Stride. player, comediant ambulant, peh-
STROKE = strie, perf. de la to livan ; in ris : cabotin.
Strike. 2 STROLLING, s. 1 plimbare, f.
STROKE= stria (V. to Strike), s. tarcol, n. 2 vagabondagii, n.
1 int. gen. : lovitura, f. 2 fig. : 1 STRONG= strong (S. strang),
lovitur, f. 3 sunet, n. adj. 1 int, gen. tare. 2 pater-
trisituri (de condeie, etc.), f.-5 nic, robust, sdravn, tenpin, vigu-
vorbi (de spirit, de duh). 6 data, ros. 3 energic, puternic ;
4 mare, impetuos, violent.
f. ori, pl. II Loc. 1 With sail at one 5
stroke, dintr'o singur lovitur. zelos. 6 yin, etc. tare, bat-
To do a good stroke of business, ios ; iute. 7 mare. 8 lumincl,
a face daraveri bune. 2 The stroke miros, etc. : tare. 9 unt : ran-
of death, lovitura mortal. Stroke ced. 10 hotarlt. 11* cu-de-a-
of fate, lovituri a soartel. 3 On sila. II Loc. 1 To muster strong, a fi
he stroke of twelve, la ora douri- numerosi, a fi In stare de a ataca
spre-gece. 4 Thin stroke, up stroke, saa de a se apara. 2 By the strong

www.dacoromanica.ro
 554
STR STU

hand, Cu sila. 3 Strong at sea, STRUCTURE = stacr- dal* (L..

puternic pe mare. To be strong structura), s. 1 in. gen. : struc-L-
against, a resista la. 4 Strong turk f. 2 bina, cldire, cons.
wind, vnt mare. 6 Strong wine, tructiune, f. edificiii, monument, n..
vin bAtAios. Strong beer, bere to STRUGGLE= strAgf-g'l (?), vn.
tare. 7 Strong likeness, asenig- 1 [with, cu, contra ; for, to, ca,.
nare mare. pentru] a lupta, a se lupta. 2
2 STRONG, adv. puternic, prea. (to, ca) a se sbate.-3 a face marl
II Loc. That's coming too strong, sfortArI.
prea e prea, e prea de tot. If he STRUGGLE, STRUGGLING =
comes it too strong, dacA merge gling, s. 1 luptA, f. 2 fig.: sfor-
prea departe. tare violentA, f. agitatiune, f.
3 STRONG-...,fn comp.: puternic, 3 agonie (a morlei), f. II Loc. 1
sdravin, teapin. II Loc. Strong- The struggle for life, lupta pentru
based, solid, cu basa solidi. Strong- traiti.
bodied, robust, sdravAn, viguros. STRUGGLER = gl'r, s. care
Strong-box, cassA de fier. Strong- se luptA, care se abate.
hand, silA. Strong-minded, 1. ho- to STRUM = strm(?), vn. (on,
tArlt ; 2. cu mare bun simt. din) a ante.
Strong-scented, mirositor, Cu mi- STRUMPET = strAm'-pet(?), 1 s.
ros tare. eurtesank lele, prostituat, f.
STRONGHOLD =strong'-h81d, s. 2 adj., fig.: ImelAtor. 3 schim-
cetate, fortAreat, f. bAcios.
STRONGLY = 1i, adv, cu pu- STRUNG = strAng, per f. f i ptr.
tere ; mult. de la to String.
STROP = strop (S. siropp), s. 1 to STRUT =stra (Ger. strotzen),
pide (de briciti ), f. 2 mar. : vn. 1 a se pituni, a se fuduli, a
funie cu doui ochiuri, laturl se furlandisi, a se fandosi, a se-
balturI (care servesce spre a duce rktoi.-2 a se umfla In pene, a se
greuteift in corabie), f. IngAinfa, a'sI da ifos.
to STROP, va. a da pe piele STRUT, STRUTTING = stra'-
(brichz1). ing, s. IngAmfare, f. mers fudul
STROPHE = strW- (Gr.), s. sail m'Andru, los, n. 2 constr.
strofa, f. proptea. f.
STROSSERS=strosf-arz (?), s. pl. STRUTTINGLY =li, adv. eu
Ismene, pantalonY, pl. fudulle, cu mAndrie, cu ifos.
to STROUT = strait, v. V. STRYCHNIA = (Gr.
to Strut. struchnos), s. strichnink f.
STROVE = str5v, perf. de la to STUB sta (S. steb), s. 1 bus-
Strive. tean, butuc, in. boantA, butu-
to STROW -= str'd, va. V. to rugA, f.-2 bloc, n. grunt, in.-
Strew. 3 cap& (de n.
STROWN =strn, ptr. de la to STUBBED = stbd, ptr. 1 ciuntit,
Strew. trunchiat. 2 pipernicit, sgIrcit.
'STROYED = strold, pentru De- 3 bondoc, dop de saca, scund,
stroyed. indesat. 4 grosolan. 5 bontit,
STRUCK= strAc, perf. i pir. de tocit.
la to Strike. STUBBLE = st6W-b'l (Ger. stop-

www.dacoromanica.ro
 - 555
STU STU

pel),s. pals, n. II Loc. Stubble- tat, studiat. 2 (in, in) cunosc-

goose, gasert de toamna. Stubble- tor. priceput, meter.-3 afectat,
land, camp bine secerat. 4 invelat dinainte. 5 * ca
STUBBORN= stl'-brn (?), adj. apleari... II Loc. 3 A studied neat-
incaptinat, inclaratnic, indirjit. ness, o simplicitate afectata.
2 statornic. 3 fig. : aspru, STUDIER= 1-r, s. (of) care
inflexibil, neinduplecat, strasnic. studiaz.
4 netagaduit, positiv.-5 him.: STUDIO = s. atelier
refractar. (de artist), n.
STUBBORNLY =-1i, adv. 1 cu STUDIOUS = 6s, adj. 1 stu-
incilptinare, cu indaratnicie, cu dios (care iubesce studiuV. 2 (to)
indirjire.-2 cu statornicie. sirguitor, silitor, harnic. 3 (of)
STUBBORNNESS= nes, s. 1 in- atent, ingrijitor. 4 (of) amator
f.
capainare, indratnicie, indirjire, (de), dedat la studiu/
statornicie, f. 3 inflexibi- STUDIOUSLY= li, adv. 1 cu
litate, neinduplecare, f. 2 cu ingrijire. 3 cu
STUBBY= stbf-bi, adj. plin de
busteni, etc. V. Stub. STUDIOUSNESS= nes, s. 1 iu-
STUCCO = ste-co (It.), 1 s. birea studiului, f. 2 rivni, f.
stuc, n. 2 adj. de stue. 3 bagare de seamii, ingrijire, f.
to STUCCO, va. a tencui cu stuc ; STUDY= std'-i, s. 1 in(. gen.:
fig. : a tapita. studid, n. 2 meditatie, gin-
STUCK= st6c, perf. i ph% de dire, f. 3 bagare de seami,
la to Stick. ingrijiri, pl. 4 biuroil, cabinet
2* STUCK, s. scrimd : lovitur, f. (inceipere pentru lucru), n. Eo.

STUD = see'd (S. studu), s. 1 sea de studiii (de meditatie), f.

constr. : proptea, f. usor (de u*, 6 bele-arte : studhl, n. II Loc.
n. 2 cuiu (podoalni), n. 3 2 In a brown study, dus pe gan-
nasture, ni. 4 (S. stod) her- duri. 3 To make it one's study to, a
ghelie, f. ; caii, m. pl. ii Loc. 3 cauta sa, a incerca sfi, a se sili sa.
Shirt studs, nasturi de camasii. 4 1. to STUDY, va. a studia,
Stud-book, astud-booka (genealo- invaa.
giq cailor). Stud-horse, amber. 2 to STUDY, vn. 1 a studia, a
to STUD, va. [perf. i ptr. Stud- munci. 2 a medita (asupra) ;
ded] (with, cu) 1 a garnisi, a im- a se gandi, a se indeletnici, a se
podobi.-2 a irnpriistia, a presara, incerca.
a semna. 3 a garnisi en cuie. STUDYING= ing, s. studiare,
STUDDIE st&I'-di, s. nicovala, f. invtare, f. ; studie, pl.
STUDDING-SAIL= ding-sa, s. STUFF= sta (Ger. stoff), s. 1 Inf.
mar. : aril* f. gen. : stof, f; material, n. ma-
STUDENT = stia'-dnt (L. sta- terie, f. 2 mobilier, n. mobile,
dium), s. 1 student, ni. 2 lave- efecte, pl. 3 doctorie, droga,
tat, savant, m. 3 persoan mun- potiune, f. 4 stoffi, tesaura,
citoare (silitoare, harnie), f. I! f. 5 fig. : lucru prost, lucru
Loc. 1 Law student, student in rai, n. ; lit. : talmes-balmes de
drept. Medical student, student in idel, de vorbe, n. boroboate, flea-
medicina. curi, gogosi, gogleze, mofturI, se-
STUDIED =std'-id, Mr. 1 luye- Mari, vorbe goale, pl. - 6 mar. :

www.dacoromanica.ro
 556
STU TU
amesteaturi de pucioas, STUMP = stmp (Dan.), s. 1
eticl pisatil i untur de chit [spre boa*, buturug, f. butuc, bus-
apcira cordbiile de viermi). 7 * tean, m. 2 cpatiiii, crimpeiti,
-parte esentialii, f. II Loc. 1 This is n. 'mean, f. 3 ciunttur, f.
he right stuff, Asta e bun. Bread ciung, n. 4 pl., fam.: picioare,
kstuff, merinde. 6 Stuff and non- pl. 6 cocean, m. cioelil, n.
sense ! astea toate 's vorbe I 6 bele-arte : .estompi, f. 7 la
1 to STUFF, va. I (with, cu) a jocut de cricket : bal, a. II Loc.
umple. 2 fig. : a ample, a Im- 3 Stump-bedstead, pat portativ
?ilia. 3 bucdt.: a ample (o cured, Cu chingi. Slump-fool, olog; pi-
o gdscd, etc.). 4 a Impala. cior sucit. 4 Stir your stumps,
5 a bga. 6 a Ingrimdi, a miscati-ve. To be put to one's
stringe. 7 a face s se umfle slumps, fig. fi fam. : a nu sci
anceircand, umplnd). 8 a as- unde da cu capul, a fi la stem-
ftupa. II Loc. 9 I am stuffed, I can- torare sati la ananghe.
not smell, mi s'a astupat nasal, 1 to STUMP, va. 1 a t ia. 2
ziu pot s miros. a intinde creionul (sad pastelul)
2 to STUFF, vn. a se Indopa. cu estompa pe un desea. 3a
STUFFING =stV-ing, s. 1 um- desfide, a sfida. 4 a pane cu
plere, f. 2 clp, pl. 3 buceit.: botti pe labe. i Loc. To stump it,
-umpluturi, f. a line la discursurl, a rosti dis-
STUFFY= i, adj. 1 hotidt. cursad publice. To stump out (la
2 minios, suprcios. focal de cricket): a da jos be-
to STULTIFY = st6V-ti-fal (L. tele. 4 To be stumped out (I. de
stultus, facio), va. a dobitoci, a fcoald): a l refusat sail respius
muci, a tImpi. (la un examen).
STUM=stim (?), s. 1 must, n.- 2 to STUMP, un. 1 a se luda.
2 vin dres cu struguri nol. 2 a umbla sontic-sontic sad
to STUM, va. 1 a drege (vinul)
-cu strugurl nol. 2 a afuma un STUMPY st6mp'-i, adj. 1 plin
baton Cu pucioasii. de buten!, etc. 2 bondoc, dop
1 to STUMBLE = (le. de saca, scund. 3 fig.: usat.
stumra), un. 1 a se Impiedica to STUN= still (S. stunian), ya.
umblind, a poticni. 2 fig. : a [with, cu, de, printe] 1 a ameti,
gresi. 3 (on. de) a se lovi, a a buimci (en lovituri). 2 fig.:
se izbi. II Loc. 1 A horse that ne- a nuci, a zApAci, a asur0i.
.ver stumbles, un cal care nu po- STUNG = stng, per f. pi ptr. de
ticnesce niel o dat. la to Sting.
2 to STUMBLE, va. 1 a Incurca, STUNK = stnc, perf. fi ptr. de
impiedica, a face s poticneasc. la to Stink.
2 fig.: a ineurca. to STUNT =stint (S. stintan), va.
STUMBLE, s. poticnire, f. 1 a opri In crescerea sa.-2 a se
STUMBLER = s. care pipernici. II Loc. 2 To be, to grow
po ticnesce. stunted, a se pipernici.
STUMBLING = bling, 1 s. V. STUPE = stifip (L. Ova), s. I
Stumble. 2 adj. care poticnesce. &OP, pl.-2 flanelk, f.-3 gogo-
STUMBLINGLY = li, adv. po- man, ntflet, ntiril, neghiob,
Alcnind. nerod, prost, tontliii, m.

www.dacoromanica.ro
 557
STU SUB

to STUPE, va. a fomenta, a STUTTERER =--r, s. gAngav,

urzi. blbAit, bAlbAilk,
STUPEFACTION = STUTTERING = ing, adj. gin-
sn (L. stupor, lacio), s. stupefac- gay, blb5it.
thine, Incremenire, inmArmurire , STUTTERINGLY=
nucire, uimire, f. bAlbAind.
to STUPEFY = faI, va. 1 a STY, STYE = stal (S. stige), s.
incremeni, a inmiirmuri, a nkuci, 1 cocinii, f. cotet de porci, n.-2`
a uimi. 2 fig.: a adormi, a amorti. fig. : cocinA, cocioabA, f. 3 ur-
STUPEFYING= ing, adj. care cior (la ochii), n.
te incremenesce, telmnrmuresce; to STY, va. a inchide
uimitor.
STUPENDOUS =-- stlu-pen'-dous, STYLE = stall (L. stylus), s. 1
adj. minunat, prodigios, uimitor. inf, gen. stil, n. 2 fe!, gen,
STUPENDOUSLY = li, adv. mod, ton, stil, n. 3 titlu, n.
minunat. 4 Sir.: stilet, n. -- 5 etichet
STUPENDOUSNESS = nes, s. (a curfel), f. II Loc. 1 New style,
caracter minunat, n. old style, stil f05, stil
STUPID = stiTe-pid (L. stupidus), to STYLE, va. 1 a chiema.
adj. prost, stupid. 2 a numi, a da (cuiva) ti-
STUPIDITY= stlu-pid'-i-ti, STU- tlul de.
PIDNESS = stIre-pid-nes, s. pros- STYLET = stai'-let, s. stilet,
tie, stupiditate, f. pumnal, n.
STUPIDLY = adv. STYLISH = lis, adj. elegant,
prostesce, In mod stupid. distins, strlucitor.
STUPOR= pr (L.), s. Mere- STYPTIC = stip'-tic (Gr. stupti-
menire, inlemnire, Inmrmurire, cos), adj. fi s. astringent, n.
uimire, f. SUASION= silE'-jn (L. suasum),
STURDILY str'- di -li (Ger. s. convingere, persuasiune, f.
storrigli adv. 1 In mod hotArIt. SUAVITY= stiavr-i-ti (L. suavisj,
2 in mod neclintit, cu trie. 3 s. suavitate, f.
cu indrAsneal. SUB = sa (L. sub), prefix In-
STURDINESS =-- di-nes, s. 1 comp.: 1 sub.- 2 aproape, cam.
hotarire, f. ; IndrAsnealA, f. 2 [Pentra pronun fare, a se vedecr
tArie, f. 3 statornicie,' f. 4 cuvintul principal].
putere, vigoare, f. SUBAGENT , s. agent subal-
STURDY = di, adj. 1 hotiifit; tern, m.
indrAsnet. 2 neclintit. 3 sta- SUBALTERN = sb-al'-trn (L.
tornic. 4 puternic, viguros. sub, alter), adj. fi s. subaltern,
2 STURDY, s. veter.: cfipie, f. SUBALTERNATE =
rsfug, n. adj. 1 care alterneazA. 2 fig.:
STURGEON = str'-gln (Fr. es- subaltern.
turgeon), s. morun, nisetru, m. SUBALTERNATION=al'-trn-
to STITT, to STUTTER - stt'- C"-sn, s. conditie subalternA, f.
ter (Ger. stottern), va. i n. a SUBAQUATIC, SUBAQUEOUS, adj..
gangAvi , a giingAni, a bAlbAi. sub apA, innecat.
STUTTER, STUTTERING, s. gin- SUBAUDITION, s. lucru subln-
gvie, balbAire, f, teles, n.

www.dacoromanica.ro
 558
SUB SUB

SUBCOMMITTEE, s. sub-comi- a robi. 3 (lo) a expune (la).

tet, n. 4 fig. (to, la): a expune. 5 a
to SUBCONTRACT, vn. a lua o pune (in serviciul cuiva).
intreprindere de la adjudicatar.1 SUBJECT =sb'-glect, adj. 1
SUBDELEGATE,s.sub-delegat, n. aee0at saii situat dedesubt, infe-
to SUBDIVIDE, va. a subdivide, rior. 2 (to) supus, robit, eerbit.
-a subimpArli ; vn. a se subdi- 3 (to) expus (la).
vide, a se subimpArti. 2 SUBJECT, s. 1 supus, m. su-
SUBDIVISION, subdivisiune, pus, f. ; pr. ext. : poporul.
s. 2
subimpArtire, f. inf. gen. : subiect, n. 3 per-
SUBDOMINANT, s. sub- domi- soanii, f. 1nel, pl. individ, ni.
.nantil, f. SUBJECTION= seb-giec'-e6n, n.
SUBDUABLE = seb-dIril-A-b'l (L. 1 supunere, eerbire, robire, f.
-sub, do), adj. care poate fi im- 2 fig. : roble, f.
blino;lit, invins, stilpanit. SUBJECTIVE = tiv, adj. su-
SUBDUAL = Al, s. supunere, blectiv.
plecare, f. SUBJECTIVELY = li, adv. in
to SUBDUCE=s6b-dlOs', to SUB- mod subiectiv.
DUCT = d'ct' (L. sub, duco), va. SUBJECTIVENESS= nes, SUB-
1 a lua, a rApi, a retrage, a scoate. JECTIVITY = s.
2 aril. : a scade. subiectivitate, f.
SUBDUCTION= d'c'-egn, s. 1 to SUBJOIN, va. a adAuga, a
luare, rApire, retragere, scoatere, alOtura, a anexa.
f. 2 arit. : scAdere, f. to SUBJUGATE = sa'-glu-ghEt
to SUBDUE= sb-draf (V. Sub- (L. sub, jugum), va. a subjuga.
duable), va. 1 a subjuga, a supune, SUBJUGATOR= gliE-tr, s. care
-a imblAnOi, a stApAni, a invinge. subjugA, biruitor, inving6tor, m.
2 a infrina, a reprima. 3 a SUBJUNCTION, s. adugire, f.
vorbi mal Meet. SUBJUNCTIVE= sl-grdnc'-tiv
SUBDUED = adj. fi ptr. (L. sub, fungo), adj. 1 [to, la]
1 subjugat, supus, etc. 2 infri- a dfiugat, alAturat, anexat. 2
nat, etc. 3 Indulcit. !I Loc. 3 In gram. : subjonctiv.
a subdued voice, indulcind vocea. 2 SUBJUNCTIVE, s. subjonctiv,
SUBDUING = dIa'-ing, adj. conjunctiv, modul subjonctiv (sail
impun tor. conjunctiv), n.
* SUBDUEMENT = mnt, s. SUBLATION = se.) -IF -e'en (L.
biruire, cucerire, f. sub, latum), s. luare, scoatere, f.
SUBDUER = 6r, s. biruitor, SUBLEASE, s. sub-Inchiriere, f.
-cuceritor, invingtor, m. to SUBLET, va. [perf. fi ptr.
SUBGOVERNOR, s. sub-guverna- Sublet] a sub-inchiria.
tor, in, SUBLIBRARIAN, s. sub-biblio-
STJBINDICATION, s. indiciii, n. tecar, m.
SUBJACENT = s'b-ge'-snt (L. SUBLIEUTENANT, s. sub-loco-
-sub, jaceo), adj. situat dedesubt. tenent, in.
to SUBJECT = s'b-gIect' (L. to SUBLIMATE= salf-li-mEt (L.
-sub, jactum), va. 1 a aee4;la sublimis), va. 1 him : a sublima.
a pune dedesubt ; a pune sub 2 fig. : a exalta, a ridica in slava
2(10) a supune, a Invinge, a verbi, ceruluI.

www.dacoromanica.ro
 559
SUB SUB

SUBLIMATE, 1 s. sublimat, n. SUBMISSIVENESS ---t .nes, s. as-

2 adj. sublimat. cultare, etc., f.
SUBLIMATION = mF-s'n, s. 1 1 to SUBMIT = sb-mit', va. (to)
him. : sublimatiune, f. 2 fig. : a supune.
exaltatiune, ridicare In slava ce- 2 to SUBMIT, vn. (to) a se su-
ruluI, rafinare, f. pune. 2 1.: a fi supus. 3 a
1 SUBLIME = s6b-lainV, adj. 1 se resigna, a se supune. 4 a
Inalt, ridicat In slava cerului, su- consimti.
Ilim. 2 incantat, ripit. SUBMULTIPLE, s. sub-multiplu.
2 SUBLIME, s. 1 sublimitate, f.- SUBORDINACY=s6b-orf-di-n-si
2 sublim, n. (L. sub, ordo), s. [to, la] subor-
to SUBLIME, va. 1 a inlta, a ri- dinatiune, f. II Loc. In subordinacy
.dica In slava cerului.-2 him.: a su- lo, 1. subordonat la ; 2. fig.: con-
Ilima. 3 on., him. : a se sublima. form cu, potrivit cu.
SUBLIMELY= li, adv. 1 In 1 SUBORDINATE = nEt, adj.
mod sublim. 2 maiestos, mret. subordonat, inferior, subaltern.
SUBLIMENESS = nes, SUBLIM- 2 SUBORDINATE, s. subaltern, m.
ITY = sa-lim'-i-ti, s. 1 sublimi- SUBORDINATELY= li, adv, in
tate, f. 2 sublim, n. mod subordonat.
SUBLINGUAL sb-ling'-al, adj. SUBORDINATION = sl'-or-di-
sublingual. na"-sn, s. 1 subordinatiune, f.
SUBLUNARY = sgb -lid' -nr-i, 2 grad (de inferioritate), n.
SUBLUNAR, adj.sublunar, pi- SUBORDINATIVE = ni-tiv, adj.
mintese. sub or do nat.
SUBMARINE, 1 adj. sub-marin. to SUBORN= sub-ornf (L. sub,
2 s. plant'a sub-marinft, f. orno), va. a conrupe, a mitui.
to SUBMERGE= sb-mrdr, to SUBORNATION= seb-or-nEf -On,
SUBMERSE = nArs' (L. sub, s. conrupere, mituire, f.
mergo), va. a inneca, a cufunda SUBPCENA= s'b-pi'-ni (L. sub,
In ap. pcena), s. eitatiune, somatiune (de
SUBMERGENCE= m6e-gins, a se infillifa sub pedeapsci de a-
SUBMERSION= 'n, s. submer- mencl), f.
siune, cufundare in ap, f. to SUBPCENA, va. a cita, a soma
to SUBMINISTER, on. a sluji la, (de a se infd lifa, etc.).
a servi la. SUBPRIOR, s. sub-egumen, sub-
SUBMISSION = sl-mi'-n (L. stare!, m.
sub, millo), s. 1 int. gen. : ascul- SUBRECTOR, s. vice-rector, m.
tare, plecare, supunere, f. 2 de- SUBREPTION=s6b-repf-sn (L.
ferent, f. respect, n. ; in. ral : sub, raptum), s. surprindere, f.
slugrie, slugiirnicie, f.-3 aint, V. Surrepticious.
f. 4 fig. (lo, la): resignatiune, SUBROGATION, s. subrogatiune, f.
supunere, f. II Loc. 2 With all due 1 to SUBSCRIBE = sgb -serail'
submission, cu tot respectul. (L. sub, scribo), va. 1 a iscali, a
SUBMISSIVE= s6b-mis'-siv, adj. subscrie. 2 a subscrie pentru
ascultritor, plecat, supus, resignat. (cutare sa A cutare mural). 3
SUBMISSIVELY= li, adv. cu fig.: a subscrie la, a consimti In.
ascultare, etc. ; cu un ton sail un 4 * a abdica, a renunta (la).
aer agcultitor, etc. 2 to SUBSCRIBE, vn. 1 (to, la)

www.dacoromanica.ro
 560
SUB SUB

a subscrie, a consimti ; a admite; SUBSIDIARY =s6b-sid'-i-ii-ri (L.

a se supune (la). 2 a subscrie subsidium), adj. 1 subsidiar. 2"
(pentru cutare surnd, pentru un de subsidie.
numgr de). 3 (lo, la) a se a- to SUBSIDIZE= s'elf-si-daIz, va.
bona; a lua un abonament, a fi a plti subsidie cuiva.
abonat. SUBSIDY = di, s. subsiditi,
SUBSCRIBER= 6r, s. 1 'sea- credit, n.
litor, subscris, subsemnat, m. to SUBSIST = sb-sist! (L. sub,
2 subscriptor (pentru bard, etc ), sisto), vn. 1 a subsista, a exista.
m. 3 abonat, m. II Loc. 3 To 2 a ramne. 3 (on) a trAi,
be a subscriber to, a fi abonat la. subsista. 4 va. (on) a Intretine,
SUBSCRIPTION= sa-scripf-sn, a tine.
s. 1 subscriere, iscAliturA, f. SUBSISTENCE= sb-sis'-fns, s.
2 int. gen. : subscriptiune, f. 1 existentA, f. 2 subsistentA,
3 (to, la) abonament, n. 4 * intretinere, f. mijloace de traiu,
ascultare, supunere, f. pl. V. Livelihood, Living. 3 sub-
SUBSECTION, s. subdivisiune, f. stantA, f.
SUBSEQUENT =s6W-si-cilnt (L. SUBSISTENT = tnt, adj. 1
sub, seqtzor), adj. 1 urmAtor.-2 care existA. 2 (in) inerent.
(lo, la) posterior. SUBSOIL = sb'-soll (L. sub,
SUBSEQUENTLY= li, adv. pe solum), s. [pAmint de] subsol, n.
urm, dupIt acea. SUBSTANCE= sAbf-stAns (L. sub,
to SUBSERVE= sb-s'rvf (L. sub, sto), s. 1 int. gen. : substant, f.
servio), v. 1 va. a favorisa. 2 - 2 avere, stare, f. II Loc. 2 Mart
vn. a asculta, a se supune ; a ofsubstance, om cu avere (Cu stare).
servi (a sluji) ca subaltern. SUBSTANTIAL =
SUBSERVIENCY s'r'-vi-n-si, adj. 1 substantial.-2 p.: cu a vere,
s. 1 dependent, subordinatiune, cu stare, cu vadA. 3 fam , p.
f. 2 folos, n. mare. IILoc. 3 Some substantial
SUBSERVIENT = grit, adj. 1 merchant, veun mare comerciant.
inferior, secundar. 2 (to, la) SUBSTANTIALITY =
folositor. s. 1 existentA realA, f. 2 mate-
SUBSERVIENTLY= li, adv. 1 rialitate, f.
ca subaltern. 2 in mod folo- SUBSTANTIALLY= sAl-li, adv.
sitor. substantial, in substantA.
to SUBSIDE= sb-said' (L. sub, SUBSTANTIALNESS = 01-nes,
sido), vn. 1 a se aseda pe fund s. 1 existentA realA, f. 2 fig. .-
(al until vas). 2 apa, etc. : a putere, trAinicie, f.
scade. 3 piimintul : a se rasa. SUBSTANTIALS = sAlz, s. pl.
4 furtuna, etc. : a se potoli. lucrurile esentiale, pl.
5 fig. : a so domoli, a se liniti, to SUBSTANTIATE= si-Et, va.
a se potoli ; (into, in) a se pre- 1 a face ca sA existe. 2 fig.: a
face. proba, a stabili.
SUBSIDENCE = sb'- si- dgns , SUBSTANTIVE= saf-stan-tiv, s.
SITBSIDENCY = i, s. 1 asedare substantiv, n.
pe fund unul vas), f. 2 lii- SUBSTANTIVELY= 1i, adv. ca
sare, f. 3 fig.: domolire, substantiv.
tire, potolire, f. to SUBSTITUTE =

www.dacoromanica.ro
 561
SUB SUB
(L. sub, statuo), va. 1 /for] a sub- SUBTILE = sebr-til (L. subtilis),
stitui. 2 (for) a inlocui. adj. 1 subtil, mrunt. 2 durere:
SUBSTITUTE, s. 1 p. (for): aeut, ptrungtoare. 3 fin, is-
substitut, m. 2 1. [for) cusit, siret. 4 judecald,
cea-ce inlocuiesce. 3 delegat, subtil. V. Subtle.
mandatar, m. 4 representant, SUBTILELY =-1i, adv. cu mare
ni. II Loc. 1 To serve as a substitute finet, cu multi dibcie, cu sub-
for, a inlocui pe. tilitate.
SUBSTITUTION= cifi"-sen, s. SUBTILENESS =nes, SUBTIL-
1 substitutiune, f. 2 inlocuire, ITY = i-ti, s. subtilitate, f.
f. 3 lege: substitutie, f. to SUBTILIZE = aiz, va. a
to SUBSTRACT, etc. V. to Sub- subtilisa, a face subtil. V. Subtlety.
tract, etc. SUBTLE= set'-t'l, adj. 1 subtil,
SUBSTRACTOR = seb-stract'-iir, fin, iscusit, siret, viclean.-2 fig.:
s. birfitor, clevetitor, defiimtor, fin, ptrungetor, subtil. 3*
hulitor, trncnitor, m. drum, etc. : ves.
to SUBSTRATE seb-stree(L.sub, SUBTLENESS = nes, SUB-
stratum), va. a intinde dedesubt. TLETY = ti, s. 1 subtilitate,
SUBSTRATUM = stre'-tem, s. iscusinta, siretenie, viclenie,
1 strat inferior, sub-sol, n. 2 f. 2 fig. : finetii exagerat, f.
fig.: substrat, n. SUBTLY = adj. V. Sub-
SUBSTRUCTION= seb-stree'-sen titely.
(L. sub, structura), s. temelie, f. to SUBTRACT = seb-tract' (L.
SUBSTRUCTURE = cler, s. 1 sub, fractuni), va. 1 [from, din,
fundatiune, f. 2 bas, f. de la] a scade, a senate, a defalca.
* StIBSULTIVE = seb -ser - tiv, 2 art.: a scade.
SUBSULTORY = te-ri (L. sub, SUBTRACTION = tracf-sen, s.
sallum), adj. pe srite. 1 art. : scidere, f. 2 scidere,
to SUBSUME= seb-simi (L. sub, scoatere, defalcare, f.
sumo!, va. 1 a presupune. 2 a SUBTRACTIVE = tiv, adj. 1
adiuga. care scade, etc. 2 algebrd : pre-
SUBSUMPTION = semp'-sen, ces de semnul .
s. presupunere, f. SUBURB = erb (L sub, urbs),
SUBTANGENT, s. sub-tangent, f. s. 1 mahala, suburbie, f. 2 pl.,
SUBTARTAREAN, adj. infernal. imprejurimI (ale uniti oras). pl.
SUBTENANT, s. sub-locatar, 3 exterior, n. limit, margine, f.
to SUBTEND= seb-tend' (L. sub, SUBURBAN= seb-erb'-n, adj. 1
tendo), va. a intinde dedesubt. de mahala. 2 suburban, din su-
SUBTENSE= tens', s. coardfi, burbie ; in imprejurimi.
frfinghie, sfoar, strut* f. to SUBVENE=seb-vin' (L. sub,
SUBTERFUGE = selif-ter-fifidj venio), vn. a veni in ajutor.
(L. subter, fugio), s. subterfughl, SUBVENTION= ven'-en, s. 1
clenciii, n. chichip, f. ajutor, n. subventiune, f. 2 *
SUBTERRANEAN = sell-ter-ref- in terpunere, f
ni-n (L. sub, terra), 1 adj. su- SUBVERSION= seb-ver'-sen (L.
teran. 2 s. suteran, f. sub, verfo), s. rsturnare, f.
SUBTERRANEOUS = es, adj. SUBVERSIVE = siv, adj. sub-
suteran. versiv.
H. L. Lorne.. Die t. Eng.-Rom., vol. II 36

www.dacoromanica.ro
 562
SUB SUC

to SUBVERT =s6b-vgrt', va. 1 SUCCESSFULNESS = nes, s.

a rsturna. 2 a strica, a per- succes, n. reusit, f.
Nerd. SUCCESSIOA = sc-ses'-en, s. 1
SUBVERTER= gr, s. distru- succesiune, urmare, f. sir, n.
&tor, m. 2 succesiune (moptenire), f. 3
SUBWAY= sb'-tie (L. sub ; S. suire (la iron, etc.), f. 4 ordin
weg), s. suteran, f. sari drept de succesiune, n. 5
SUCCADES= sc-chEdz' (?), s. pl. succesorl, urmasl, m. pl.
conserve, pl. SUCCESSIVE= ses-siv, adj. 1
SUCCEDANEOUS = succesiv, necurmat, In sir, con-
es (L. succedaneum), adj. succe- secutiv. 2 rand pe rand. 3
danea, care inlocuiesce. * ereditar.
SUCCEDANEUM = gm (L.). s. SUCCESSIVELY=-11, adv. 1 In
succedaneil, n. Loc. To be an mod succesiv, etc. 2 dupa or-
II

excellent succedaneum for, a In- dinul de succesiune.

locui perfect. SUCCESSIVENESS = nes, s. ar-
1 to SUCCEED = sgc-sIdf (L. sub, mare, f. ir, n.
cedo), on. [lo, cuiva] a succede; SUCCESSLESS=s6c-sesf-les, adj.
a urma (dupa cineva satz ceva). nenorocit, fr succes.
2 a se succede, a se urma, a SUCCESSLESSLY = II, adv.
veni. 3 (in, s) a isbuti, a reusi. fr succes.
4* a se retrage. SUCCESSLESSNESS = nes, s.
2 to SUCCEED, va. 1 a succede neisbnd, neisprav, f.
cuiva. 2 a urma dupa. 3 a SUCCESSOR -= sc-sesf-s6r, s. (of,
face si isbuteasca. 4 a asculta to) succesor, urmas, m.
sati a Implini o rugficiune. SUCCINCT = sk-sinct' (L. sub,
SUCCEEDER = 'r, s. succesor, cinctum), adj. succinct, scurt.
urmas, m. SUCCINCTLY = 1i, adv. scurt,
1 SUCCEEDING= ing, adj. 1 In (cu) putine vorbe.
urmator.-2 viitor. 3 succesiv. SUCCINCTNESS = nes, s. con-
2 SUCCEEDING, s. 1 isbutire, cisiune, scurtime, f.
reusit, f. succes, n. 2 succe- to SUCCOUR s'ci-chgr (L. sub,
dere, f. 3 suire (la iron, etc.), curro), va. a ajuta.
f. 4 * consecint, urmare, f. SUCCOUR, s. ajutor, n.
SUCCESS = sc-ses', s. 1 succes, SUCCOURLESS = les, adj. Ma
n. isbutire, reulit, f.-2 con- ajutor.
secint, urmare, f. SUCCORY = sc'-ch6-ri (L. cicho-
SUCCESSFUL= ful, adj. feri- reum), s. bol.: cicoard, f.
cit, norocos, cu noroc. ii Loc. To SUCCULENCE = sge-chlu-rns,
be successful, 1. a isbuti, a reusi; SUCCULENCY = i (L. succus), s.
2. a aves succes. To be successful natura suculenta, f. gust sucu-
a fi fericit (norocos) ; a is- lent, n. ; suc, n.
buti sail a reusi s (facd ceva). To SUCCULENT = Mat, adj. su-
come off successful, a lesi trium- culent.
%tor. to SUCCUMB = sc-ch'mb' (L.
SUCCESSFULLY = li, adv. 1 sub, cumbo), vn. 1 a sucomba.
cu noroc ; In mod fericit. 2 cu 2 (to) a se supune.
succes. SUCCITSSION = sgc-cligs'-an (L.

www.dacoromanica.ro
 663
SUC SUE

sub, quassum), s. scuturtur, sug'tor. 2 aspirant. 3 fig. fi

sdruncinfitur, sgudnitur, f. fam.: viitor, care cresce. u Loc.
1 SUCH= sks (S. swilc), adj. fi 1 Sucking-bottle, biberon. Slick-
pron. 1 asemenea, atare, cutare, ing cub, (animal) sugaciii, sugarel,
ast-fel de, asa. 2 ce!, cele ; aceia, sugkor; fig :(copit)sugtor, prune.
acelea. 3 adv. asa de. II Loc. 1 Sucking-pig, purcel, purcelus. 2
Such a service deserves..., un ase- Sucking-pump, pomp aspirant.
menea serviciii merit... Such to SUCKLE = sCW-c'1, va. a alapta,
conduct, o atare purtare. Mr Such a da lira.
a one, ll-nul Cutare. Such words, SUCKLING = ling, s. 1 alp-
ast-fel de cuvinte. No such thing, tare, f.-2 prunc, m.
mimic asa (de felul acesta). In such SUCTION =sn, s. 1 sugtur,
a way, 1. in asa mod ; 2. (that) sugere, f.-2 aspiratiune, f. II Loc.
asa (6) ; 3. (as, to) asa (in cat). 2 Suction-pipe, teav de aspira-
2 SUCH AS, adj. si pron. 1 ca, pane. Suction-pump, pomp aspi-
ap cum. 2 asemcnea, la fe! (cu). ranta. Suction-power, fig. fi fa ma
3 acel, acele ; aceia, acelea faeultate d e a bsorptiu ne, de sugere.
cele... (earl"). 4 asa de... 1 SUDDEN= s'd'-d'n (S. soden I,
ca.Il Loc. 1 Such a one as he is, adj. 1 nprasnic, neastepta t, subit,
un om ca el. Painters such as. , farii veste. 2 fig.: iute, repede.
pictori ca... I give it you such as 3 violent.
it is, dait asa cum e. 3 To 2 SUDDEN, s. lucru nprasnic,
such as it may concern, acelora etc., n. Loc. On a sudden, upon
pe earl' (lucrul) iT privesce. 4 Such a sudden, all of a sudden, de
an honest man as he is, un om nilprasn, pe neasteptate, fr
asa de cinstit ca el. veste, de-o-data.
to SUCK= s'c (S. sucan), va. 1 SUDDENLY = li, adv. V. 2
inf, gen.: a suge.-2 a suge (10). Sudden.
3 fig., fam. : a auge, a bea. 4 a SUDDENNESS= nes, s. 1 insu-
aspira, a sorbi (aerul). 5 (from, sirea luerului naprasnic, etc. 2
out of) a seoate, a trage (din). iuteal, repediciune, f.
6 a atrage. II Loc. To suck down, SUDORIFIC = slii-do-rir-ic (L.
1. a till ; 2. a Uri In prapastie. sudo), adj. sudorific.
To suck in, 1. a sugc ; 2. a as- SUDS =s6dz (S. seothan?), s. pl.
pira, a sorbi ; 3. a pompa. To ap de spun, f. Loc. To be in
II

suck up, 1. a suge ; 2. a absorb, the suds, 1. a 6 la splat; 2. fig.

a bea ; 3. a aspira, a pompa. a fi (a se afla) in strimtorare.
2 to SUCK, vn. 1 a suge 2 &yip suds, apa de spun.
prune, etc.: a suge.-3 a aspira, 1 to SUE=s1Ti (L. sequor), va.
a pompa. a da saii a trage in judecat, a
SUCK, s. 1 sugere, f. 2 lapte chiema la jndecat, a deschide
(al mama), n. 3 sug6tur, as- actiune, a intenta proces. II Loc.
piratiune, f. II Loc. 2 To give suck 7'o sue out, a obtine, a castiga.
lo. /I alapla, a da tit. 2 to SUB, vn. 1 (for) a solicita,
SUCKER=scr-r, s. 1 sugaciii, a implora. 2 lege (for) : V.
sugar, m. 2 piston (de pontpei), to Sue.
n. 3 teav de aspiratiune, f. SUET =sifi'-et (Gal. swyed), s.
SUCKING= ing, adj.1 grasime de vac, f. sail de vacn, n.

www.dacoromanica.ro
 564
SUF SUG

1 to SUFFER=s6r-fr (L. sub, SUFFIX= sf'-fics (L. sub, fixus),

fero), va. 1 a suferi (de), a Incerea, s. sufix, n.
a rbda. 2 a pap. 3 a rasa, to SUFFIX, va. a adiluga.
a permite, a tolera. II Loc. 1 To to SUFFOCATE= sa'-fo-chEt (L.
suffer pain, hunger, pun- sub, faux), va. 1 a innkbusi,
ishment, a suferi de o dureie, sufoca. -- 2 a asfixia. 3 fig.: a
de foame, o pedeaps. 3 He innabusi, a mueca.
suffered it to be done, a permis sa SUFFOCATING= ing, adj. In-
se faca. nlmsitor, sufocant.
2 to SUFFER, vn. 1 (for, from, SUFFOCATION=s6r-fo-che"-sn,
with) a ptimi, a suferi, a trage. s. 1 innbusire, sufocare, f. 2
2 (for, pentru) a pti ; a fi pe- asfixie, f.
depsit cu moartea. SUFFOCATIVE = ch-tiv, adj.
SUFFERABLE = a-bl, adj. de innbusitor.
rabdat, de suferit, suportabil. SUFFRAGAN = saf-fril-gn (L.
SUFFERABLENESS = b'l-nes, suffragium), adj. pi s. sufragant,
s. natur suportabila, f. fridj, s. 1 sufra-
SUFFRAGE=
SUFFERABLY = bli, adv. In -2rugaciune, rug-
mod suportabil. minte, f. 3 ajutor, n. II Loc.
SUFFERANCE = sf'-re'r-ns. s. 1 1 Universal suffrage, sufragiul
durere, suferint, f. 2 rbdare, universal.
f. 3 ingicluint, tolerant, f. to SUFFUSE = sf-flaz' (L. sub,
4jurispr.: Ingaduiala, f.-5 varnd: fusum), va. 1 livith, cu'l a aco-
autorisatiune de imbarcare, f. peri. 2 a Imprstia, a intinde,
SUFFERER = r, s. 1 suferind, a rspandi.
pacient, ni. 2 victim, f mar- SUFFUSION = fIfif-j6n, s. 1
tir, m. 3 condamnat, osandit, acopenre, f. 2 roseat, f. 3
m. 4 persoan ingduitoare, f. fig. : vl, n. 4 med. : ave'r-
SUFFERING = ing, s. 1 du- sare (de sit' nge, etc.), f.
rere, suferinta, f. 2 permisiune, SUG =- sg (L. suyo), s. vierme
tolerant, voie, f. de carne stricat, m.
I. to SUFFICE= sl-fale (L. sub, 1 SUGAR = s'-gar (Fr. sucre),
facto), vn. [for, to] a ajunge. s. zahr, n. Loc. Cane sugar,
II

2 to SUFFICE, va. 1 a ajunge colon'al sugar, zahfir de trestie.

sa, a fi de-ajuns ca (s), a sa- Brown sugar, moist sugar, zahr
tisface. rafinat o singura dat, zahar
SUFFICIENCY = s, brut. Raw sugar, zahr brut.
1 Indestulare, cantitate indestu- 2 SUGAR, adj. de zahar, cu
ltoare, suficienta, f. 2 dare de zahr. II Loc. Sugar almond, pra-
mat* f. 3 aplecare, f. talent, lin, migdal zaharisit. Sugar-
n.-4*suficient, presumptiune, f. baker, rafinor de zahr. Sugar-
ifos, n. basin, zaharnit. Sugar-beet, sfe-
SUFFICIENT = snt, adj. 1 in- cIA de zahr. Sugar-candy, cau-
destul tor, de-ajuns ; destul. 2 dal. Sugar-cane, trestie de zahr.
p. : destul de sigur (bun platnic). Sagar-house, fabrica de zahar.
3 In stare, capabil. To play Miss Sugar-lips, a face pe
SUFFICIENTLY= li, adv, de- mironosit, a se izmeni, a se fa-
ajuns, destul, cu Indestulare. soli, a face nazurl. Sugar-plums,

www.dacoromanica.ro
 565
SUG SUL
cofeturi. Sugar-refiner, rafinor de ces, n. actiune, urmrire, f. 9
zahr. Sugar-refinery, rafinArie lege feod. : ajutor, n. clack f.
(de zahr) Sugar-tongs, cleste 10 avere (a unui serb), f. H Loc. 3
pentru zahAr. Sugar-tree, bot. A suit of clothes, un rand de haine.
acer, artar. Suit of mournings, haine de do-
to SUGAR, va. 1 a zaharisi. lid. A change of suits, haine de
2 fig. : a Indulei. II Loc. 2 Sugared schimb. Dress-suil, haine de bal.
speeches,vorbe duld son mie- 5 To make a suit lo, a cere cu
roase ; inf. red : vorbire dulceag. stAruintii, a solicita ; a corta pe.
SUGARLESS = les, adj. fail 8 Suit at law, preces, urmArire.
zahAr. To bring (in) a suit, a intenta un
SUGARY = i, adj. zaharisit. proces cuiva ; a da sail a trage
to SUGGEST= sd-grest' (L. sub, In judecatA.
gestum), va. 1 a sugera, a inspira, 1 to SUIT= sifit, va. 1 (lo, cu)
a insufla, a insinua. 2 a atrage, a potrivi. 2 (to, cu) a impiica.
a seduce, a ispiti. 3 a informa 3 a cuveni sail a place cuiva ; a
fpe furis), a insciinfa. 4 (from) sdea cuiva, a se potrivi cu (ceva).
a indemna s prsease. 4 a multumi (co dat.), a satis-
SUGGESTER= r, s. care su- face. 5* a imbrAca. II Loc. 3 As
gerii , etc. ; inspirator, ni. best suits you, cum poftiti. 4 I can
SUGGESTION= ln (fant. sd- suit you, am cea-ce v trebue.
gTesti-sn), s. 1 sugestiune, in- 2 to SUIT, vn. (with) a se po-
spiratiune, f. 2 instigatiune, f. trivi (co), a sedea (cuiva), a
indemn, sfat, n. 3 stratagem, merge cu.
chichilk f. iretlic, n. 4 idee, SUITABLE = siCit'-A-13'1, adj. 1
(insinualc1), f. 5 ispitk ispitire, (lo, cu) potrivit, adaptat (la), care
f. 6 lege : adnotatiune (ca des- cuvine. 2 convenabil, ce se cu-
lusire), f. vine. 3 (to) potrivit (se (lice
SUGGESTIVE= iv, adj. 1 care despre discitorie). II Loc. 2 A suit-
suger, inspirA, etc. able reward, o rsplat cinstit.
SUICIDAL=s1V-i-said-Al (L. se, 3 A suitable match, o cAstorie
caedo), adj. de sinucidere. potrivit,
SUICIDE= said, s. sinueidere, SUITABLENESS = nos, s. po-
f. suicid, n. II Loc. To commit sui- trivire, comoditate, f.
cide, a se sinucide, a'sI face seama, SUITABLY= adv. 1 in
loa viata. A suicide, 1. o si- mod convenabil, potrivit, cum se
nucidere, un suicid ; 2. p. : un cuvine. 2 (to, Cu) potrivit.
sinucis, un sinucigas. SUITE= silit, s. sir, n. II Loc. A
SUING= slii/-ing (V. to Sue), s. suite of rooms, 1. un Or de dal ;
1 rugiiciune, rugrninte, f. 2 2. un apartament.
muiare, SUITOR= sitit'-r, sm. 1 solici-
SUIT =grit, s. 1 sir, n. urmare, tator, ni. 2 (to, cuiva) preten-
f. 2 asortiment, n. colectiune dent la mana une femel, amant,
completk f. 3 rand (de haine), amorez, ni. 3 lege parte, f.
n. 4 coloare (la dirri), f. 5 SUITRESS = res, sf. solicita-
cerere, rughciune, rugAminte, f. toare, f.
6 cerere (in diseitorie), r. - 7 * SULCATE, SULCATED
cortegiii, n. 8 lege : pro- ed (L. sulcus), adj. brAzdat.

www.dacoromanica.ro
 566
SUL SUM

to SULK =sac (S. solcen), an. a SULPHUR = f6r, s. sulf, sul-

bufni, a se bufni, a se imbufna, fur, n. pucioasfi, f.
a lasa buze. to SULPHURATE=fiu-rEt, va.
SULKILY= adv. cu un a mula In pucioas.
aer saii un ton bufnos satz im- SULPHURATE, adj. sulfurat.
bu fn a t. SULPHURATION= 1.8"-s6n, s.
SULKINESS = nes, s. 1 buf- muiare in pucioas, sulfurare, f.
nire, imbufnare, f. 2 fire im- SULPHUREOUS =
bufnat, f. 3 posomorire, po- SULPHUROUS = s'lf-flu-rs, SUL-
siicie, f. PHURY = ri, adj. sulfuros.
SULKS = sles, s. pl. bufnire, SULPHUREOUSAESS= nes, s.
imbufnare, f. II Loc. To be in the natura sulfuroas, f.
sulks. a (se) bufni, a se Imbufna. SULPHURET = slf-flu-ret, s.
SULKY = slef-i, adj. 1 bufnos, sulfura, f.
imbufnat. 2 posomorit, posac. SULPHURETTED = ted, adj.
II Loc. 1 To be sulk!, with, a arta sulfurat.
sail a face mutre cuiva. SULPHURIC = slf-flu-rie, adj.
2 SULKY, s. egoist, sulfuric.
SULLEN=s6F-1'n (?), adj. 1 po- SULTAN = sa'-tn (Tu.), sm.
sae. posomorlt, mhnit, suprat. sultan, ni. H Loc. Sul/an-flower,
2 bufnos, imbufnat, r dispus. fierea pamintului, eintaura,
3 fig. : Intunecos, posomorit. taurA, tintorie.
4 fig. : jalnic, lugubru, trist. SULTANA = sf. sul-
5 Incapafinat, indratnic, in- tana, f.
dirjit. 6 funest, nenorocit. SULTRINESS = (S.
SULLENLY = Ii, adv. 1 ca un swolalli), s. caldura innbusi-
aer posac seta posomorlt. 2 ca toare, f.
un ton posac, posomorit satz ril SULTRY = tri, adj. 1 inna-
dispus. 3 cu rutate, cu rea- buaitor. 2 arsliitor.
voint. SUM = srn (L. summal, s. 1
SUILENNESS = nes, s. 1 aer sumil, mass, f. total, n. 2
posac satz posomorit, n. fire po- suma (de bout], f. 3 resumat,
sac satz posomorIta, f. 2 po- n. scurtare, substanta, f. fund,
scie, posomorlre, f. 3 naturi n. la arma urmei 4 fig.: culme,
jalnicii satz lugubra, f. 4 Inca- f. 5 ant. : regula, problema,
patinare, indrtnicic, f. II Loc. 1 Your sum of p irIs, toate
f. 5 rea-vointii, rutate, f. talentele d-tale Impreuna. 2 In
SULLENS=s6T-1'nz, s. pl. fire sum, pe scurt, la arma urmel.
posaca saii posomorita, f. to SUM, va. 1 a calcula, a so-
to SULLY slf-li (Fr. souiller), coti; a aduna, a face (socoleala
V. 1 va. a Intina, a mnji, a pta. cuiva). 2 fig.: a resuma. 3 a
2 vn. a se mnji, a se murdri. se Impana.
SULLY, s. pata, intiniciune, SUMACH = sItlf-mac (pop. ilf-
mfinjitur, f.
SULPHATE = sef-fEt (L. sul-
mac), s. bol.: scumpie,
tar, n.
f. *-
phur), s. sulfat, n. SUMLESS = stni-les ( V. Sum),
SULPHIDE= faid,s.sulfur, f. adj. 1 nenumrat. 2 incalcu-
SULPHITE= fait, s. sullit, n. labil. 3 fig.: nepretnit.

www.dacoromanica.ro
 567
SUM SUN

SUMMARILY = ma-H-1i, adv. 3 a chiema la judecata. 4 a'sr

in mod sumar, pe scurt. relua (curagiul). 5 mil. (lo, si):
i SUMMARY = ri, adj. su- a soma. 6 fig. (to, s) : a soma
mar, scurt. (set facet' ceva). 7 a excita, a
2 SUMMARY, s. sumar, resu- indemna.
mat, extras, n preseurtare, f. SUMMONER = r, s. 1 per-
1 SUMMER = sm'-mr (S. su- soana care chiam, convoaca.
mer), s. vara, f. II Loc. In the middle portrel, m.
of summer, in toiul verel. A sum- SUMMONS sm'-mnz, s. 1
mer's story, o poveste vesela. chiemare, convocare, f. 2 lege :
2 SUMMER, adj. de var, viiratic. citatiune , f. mandat de com-
II Loc. The summer noon, mijlo- paritiune, n. 3 apel, n. su-
cul unei gile de vara. The summer nare, f.
season, sesonul de vara. The sum- SUMP = smp (?), s. 1 mine : put
mer holidays, vacanta mare. Sum- de secare, n. 2 reservoriil (de
mer news, vesti ferieite. In their lacuri seirate), n. 3 bltoc,
summer beauty, in toath strluci- seam, n. baltoac, mlastink, f.
rea frumuseteilor. Summer-fallow, SUMPTER= smp'-fr (Fr. som-
pamint lsat intelenit in timpul ve- mier), s. fi adj. vita de povara,
rei. Summer-house, 1. pavilion de f. cal sail catir de povara, m.
chiosc; 2. cas la tara, villa. SUMPTUARY = smp'-clu-a-ri (L.
Summer-tree [Fr. sommierl , dul- sumptus), adj. sumptuar.
gherie urs, meter-grinda. Sum- SUMPTUOUS = s, adj. sump-
mer-wheat, griii tuos, mret.
to SUMMER, v. 1 vn. a petreee SUMPTUOUSLY= li, adv. in
vara.-2 va. a ingriji, a tine (pe mod somptuos, mare!.
cineva) in timpul verei. SUMPTUOUSNESS = nes, s.
SUMMERSAULT = sumptuositate, mretie, f.
SUMMERSET= set (L. super, sal- SUN= sn (S. sunne), s. soare,
tam], s. salt mortal, n. II Loc. To m. II Loc. The sun shines, 1. soa-
throw a summersault, a se da rele stralucesce ; 2. bate soarele.
peste cap, a se da de-a tumba, The sun shines bright, bate soarele.
a face saltul mortal. V. So- Under the sun, la soare. Sun-bird
merset. (un fel de) colibritt Sun-dart, rag
SUMMING srn'-ming (V. Sum), de soare. Sun-dial, cadran solar.
s. adunare, socoteala, f. calcul, n. Sun-down, apusul soarelul. San-
II Loc. Summing up, 1. adunare; dried, uscat la soare. Sun-fish
2. prescurtare, resumat ; 3. mat.: (pesce), sorean. Sun-flower, floa-
facerea sumei (adunarel). rea soarelui, soarea soarelui (bot.).
SUMMIT = sm'-mit(L. summus), Sun-gilt, aurit de soare. Sun-light,
s. 1 crestet, pise, vrf, n. coarn, luinina soarelui. Sun-like, ca soa-
creastk, culme, sprinceana, f. rele. Sun-scorched, V. Sunburnt.
2 fig.: culme, f. Sun-stroke, soare-sec, insolatie.
SUMMITY= mi-ti, s. 1 Sum- Sun-tip, rsiiritul soarelui.
mit 1. 2 somitate, f. to SUN, va. 1 a expune la soare.
to SUMMON = sem'-mn (L. sub, 2 a se incalgi la soare.
moneo), va. 1 [lo, la, sal a chiema, SUNBEAM= siin'-bYm, s. raga de
a convoca. 2 lege : a cita. soare, f.

www.dacoromanica.ro
 568
SUN SUP

SUNBURNING = sn-bgrn'-ing, s. 2 rskrit, n. soare-resare,

arsur de soare. If Loc.1At sunrise, la rakritid soa-
SUNBURNT = s'nf-b'rnt, SUN- relui. From sunrise lo sunset, de la
BURNED= Vrnd, adj. ars de rafirit pink la sfinfit de soare.
soare, prlit. SUNSET = set, SUNSETTING
SUNDAY = se'n'-dii (S. sunne, = ting, s. 1 apusul sa sfintitul
daeg), s. Duminick. f. II Loc. On soarelui, n. 2 apus, n. soare-
Sunday, Duminica. To put on one's apune, m.
Sunday clothes, a's1 pune hainele SUNSHINE= sail', s. 1 soare,
de stirbtori, a se linbrica de m. lumina soarelui, f. 2 fig. :
srhtorl. lile fericite, pl. 3 fig. : splen-
1 to SUNDER =sn'-diir (S.), va. doare, strlucire, f. 4 fig.: fe-
1 a desprti, a indeprta. 2 a ricire, f. II Loc. I. In sunshine, 1. la
tia In dou. 3 a rupe. soare ; 2. &And bate soarcle, cnd
2 to SUNDER, un. a se despArti. e vremea frumoas ; 3. fig. : in
SUNDER, s. dou pri. timpul (vremea) de prosperitate.
V.
Asuniler. In the sunshine, la soare.
SUNDRIES = s'n'-driz, s. pl. 1 SUNSHINY = adj.1 de soare,
diferite lucruri, pl. 2 alte lu- frumos. 2 radios, strlucitor.
erne diferite ; restul. 3 chel- to SUP = stip (S. supon), va. 1
tuieli mrunte, pl. 4 confab. : a bea ca incetul, a sorbi. 2 a
felurite. degusta. 3 a da (cuiva) cina.
SUNDRY= dri, adj. diferit. 4 Dn. a lua cina sad supeul.
SUNG= sng, perf. pir. de la SUP, s. inghifiturk f. pic, n.
to Sing. picAturick, f. V. Sip.
SUNK= s'nc, perf. i ph-. de la SUPER = sid'-p'r (L.), prefix,
to Sink. peste, pe de asupra. ['lentil' pro-
SUNKEN=s6ne-n, plr. fi adj. nunfare, V. radicaltd].
1 * plr. de la to Sink. 2 infipt. SUPERABLE adj. de
3 infundat. 4 adanc, scobit. invins, care poate fi Invins.
5 ascuns. II Loc. Sunken eyes, to SUPERABOUND, un. (ain,
chi infunday. Sunken-cheeks, Cu) a prisosi, a fi mai mult ca
obraji scoflciti. 4 Sunken-rock, imbelsugat.
stnek ascuns. SUPERABOUNDING, SUPERABUN-
SUNLESS= s'n'-lcs (V. Sun), adj. DANT, adj. care prisosesce, mal
Sri soare. mult ca imbelsugat, supra-abun-
SUNNINESS= ni-nes, s. expu- dent.
nere la soare, f. SUPERABUNDANCE, s. belsug
SUNNITE= nail, s. sunit, mu- mare, prisos, n. prisosintli, supra-
sulman ortodox, abundentA, f.
SUNNY = ni, adj . 1 expus la SUPERABUNDANTLY, ado. Cu
mare belsug, cu prisos, cu pri-
soare, luminat sob' incaldit de soare.
2 soarelui. 3 radios, strlu- sosint.
citor. 4 fig. de aur, aurit. to SUPERADD, va. a aduga
5 fig. : fericit, plcut, vesel. Il Loc. peste.
3 A sunny smile, un surfs radios. SUPERADDITION, s. 1 adaos, n.
SUARIS = raiz, SUNRISING crescere, sporire, f. 2 cea-ce
= ing, s. 1 re'sritul soarelui, n. este adkugat peste.

www.dacoromanica.ro
 569
SUP SUP

to SUPERANNUATE = SITPEREXCELLENCE, s. preemi-

an"-nifi-Et (L. , annus), va. 1 neap, f.
a imbfitrni. 2 a face Willi. SUPEREXCELLENT, adj . m
a scoate la pensie. nunat.
SUPERANNUATED= ed, adj. SUPERFETATION = f-tE"-s'n
1 I.: in;echit.-- 2 imbtranit. (L., fetus), s. superfetatiune,
3 fig.: scos la pensie ; emerit. SUPERFICIAL= fi"-1 (L.,
Loc. 2 Superannuated coquette, facies), adj. superficial.
cochetA emeritA. SUPERFICIALIST = ist, s. om
SUPERANNUATION= E'"-n, superficial, m.
s. pensie, f. SUPERFICIALLY= Ii, adv. in
SUPERB = siu-prb' (L. super- mod superficial.
bus), adj. superb. SUPERFICIALNESS= nes, s. 1
SUPERBLY=li, adv. In mod naturA superficialii, superficiali-
superb. tate, f. 2 cunoscinte superfi-
SUPERBNESS= nes, s. splen- ciale, pl.
doare, f. SUPERFICIES = fi"-si-iz (L.), s.
SUPERCARGO = siTV-pr-car"-go supra NO, f.
(L. carrus?), s. mar.: impu- SUPERFINE = fain" (L.; Fr.
ternicit (pentru inceircare), m. fin), adj. superfin.
SUPERCILIOUS sil"-Ts (L., SUPERFLUITY = flifi"-i-ti,
cilium), adj. 1 arogant, falnic, SUPERFLUOUSNESS =
imperios, mndru, superb, tru- *s-nes (L., Iluo), s. 1 super-
fas. 2 dispretuitor, de dispret. nuitate, f. 2 lucru supernal,
SUPERCILIOUSLY = li, adv. 1 prisas, n. prisosintA, f.
In mod arogaut, etc. 2 cu dis- SUPERFLUOUS, adj. 1 supernal.
pref. 2 care are cu prisas.
SUPERCILIOUSNESS= nes, s. SUPERFLUOUSLY, adv. cu su-
arogantA, falA, ffilnicie, man- pernuitate, in mod supernal, cu
drie, trufie, f. 2 dispret, n. prisas, cu mare belsug.
SUPERDAINTY = dEn'-ti (L. SUPERFLUX, s. lucru superfluil,
, dens?), adj. prea delicat. prisos, n. prisosintA, f.
SUPEREMINENCE, s. preemi- to SUPERHEAT = hit" (L. ;
superioritate de rang, f. S. haelu), va. a incb;li peste m6-
SUPEREMINENT, adj. preemi- sued.
nent, superior in rang ; supra- SUPERHUMAN, adj. supra-orne-
eminent. nesc, supra-uman, dumneOeesc.
SUPEREMINENTLY, adv. in mod to SUPERIMPOSE, va. a supra-
supra-eminent. pune, a superpune.
SUPEREROGATION = er-o- SUPERINCUMBENT, adj. supra-
ghE."-s6n (L., e, rogo), s. fapa pus, superpus.
bunA (gimlet' peste datoria sa), f. to SUPERINDUCE, va. a adauga.
SUPEREROGATORY = SUPERINDUCTION, s. adAugare, f.
adj. pe de-asupra. to SUPERINTEND, va. a supra-
to SUPEREXALT, va. a ridica veghia ; a dirige, a conduce.
In slava cerulul. SUPERINTENDENCE, SUPERIN-
SUPEREXALTATION, s. ridicare TENDENCY = in - ten" - ans
in slava cerului, f. (L. , in, tendo), s. 1 suprave-

www.dacoromanica.ro
 570
SUP SUP
ghiere, f. ; directiune, conducere, 2 SUPERNUMERARY, adj. su-
f. 2 supra-intendent, f. pra-numerar.
SUPERINTENDENT = (Milt, s. to SUPERPOSE= p6z, va. a
1 supraveghietor, ni.-2 inspector, superpune, a suprapune.
m. 3 director, ni. 4 supra-in- SUPERPOSITION, s. superpunere,
tendent, m. 5 .se( de statie, m. suprapunere, f.
1 SUPERIOR=s1u-pi'-ri-iir (L.), to SUPERPRAISE, va. a luda
adj. 1 inf, gen.: superior. 2 (to, peste m'sur.
de) mat presus. 3 de superio- SUPERROYAL, adj. (hartie) for-
ritate. mat Jesus [format mare].
2 SUPERIOR, s. 1 cap, sef, su- to SUPERSCRIBE, va. 1 (to,
perior, 2 ecles.: egumen, sta- cuiva, la) a adresa ; a pune o
rit, ni. adresfi. 2 a pune o inscripti-
SUPERIORITY = s. une la.
superioritate, f. SUPERSCRIPTION, * SUPER-
SUPERIORLY= 6r-/i, adv. in SCRIPT, s. 1 adres, f. 2 in-
mod superior, me presas de toate, scriptiune, f. 3 legend (de me-
minunat, desvirsit. dalie, de monedei), f.
SUPERLATIVE = slu-per'-lfi-tiv to SUPERSEDE= sid' (L. ,
(L. ,lalum), adj. 1 suprem. sedeo), va. 1 a anula, a intirma,
2 gram., adj. si s. superlativ, n. a 'MIA tura, a suprima. 2 a in-
II Loc. 2 In the superlative, la locui. 3 * a anfana, a psui la.
superlativ. SUPERSTITION= -- sti"-s6n (L.
SUPERLATIVELY = Ii, adv. sto), s. superstitiune, f.
extrem, excesiv, in gradul cel mal SUPERSTITIOUS = se's, adj. 1
Malt. superstitios, plin de eresuri.
SUPERLATIVENESS= nes, s. (1o) idolatru.
gradul cel mai inalt, n. SUPERSTITIOUSLY= li, adv.
SUPERLUNARY, adj. ceresc. superstitios, Cu superstitii, en ere-
SUPERMUNDANE, adj. ceresc. suri.
SUPERNACULUM = nac"- iu- SUPERSTITIOUSNESS = nes, s.
Min, adv. pesin, pe singea si pe fire superstitioas, superstitie, f.
ipingea, ca popa. eres, n.
SUPERNAL = - pe'r'-nl (L. to SUPERVENE= yin" (L. ,
super), adj. 1 superior. -- 2 ce- venio), un. 1 a se aduga. 2a
resc, dumnedeesc. se intimpla, a se ISCR, a veni pe
SUPERNATANT = sidf-Or-n6"- neasteptate.
tfint (L., nato), adj. care plu- SUPERVENIENT = vi"-ni-nt,
tesce. adj. 1 care se adaug. 2 care
SUPERNATURAL, adj. supra- urmeaz5., urmtor.
natural. SUPERVISAL = vaiz"-1 (L.,
SUPERNATURALLY, adv. in mod visum), s. inspectiune, suprave-
supra-natural. ghiere, f. examen, n. cercetare, f.
SUPERNATURALNESS, s. carac- to SUPERVISE= vaiz", va. 1
ter supra-natural, n. a supraveghia, a dirige, a con-
1 SUPERNUMERARY, s. 1 supra- duce. 2 a citi, a cerceta, a exa-
numerar, m. 2 teat. : compars, mina.
figurant, statist, m. SUPERVISE, SUPERVISION=

www.dacoromanica.ro
 571
SUP SUP

vi"-jn, s. 1 supraveghiere, in- SUPPLEMENT = s'pf-rel-mnt

spectiune, f. control, n. ; (a fi) (L. sub, pleo), s. adaos, suple-
mare .51 tare. 2 cercetare, f. ment, n.
examen, n. SUPPLEMENTAL=
SUPERVISOR= valz"-tir, s. 1 SUPPLEMENTARY = -ri, adj.
inspector, supraveghietor, ni. suplementar.
2 revisor, m. 3 * spectator, m. SUPPLENESS = spf-pl-nes, s.
SUPINE = siu-pain' (L. supi- mldiosie.
nus), adj. 1 culcat pe spate, in- SUPPLETIV=sp'-pl-tiv, SUP-
tins. 2 povirnit. 3 lig. : in- PLETORY= ( V. Supplement)
dolent, moale, negligent, negrijit. adj supletiv.
2 SUPINE, s. gram. supin, n. * SUPPLIAL, SUPPLIANCE, s. V.
SUPINELY = li, adv. 1 culcat Supply.
pe spate. 2 fig. : a-lene. SUPPLIANT = spf-pli-iint, SUP-
SUPINENESS = nes, s. 1 stare PLICANT = ant (L. sub, plico),
de a fi culcat pe spate, f.-2 fig.: 1 adj. rugAtor, de rugrninte.
indolent-A, lene, molesire, negli- 2 s. suplicant, m. care im-
gent, negrijire, f. plor.
SUPPER=sp'-pr (V. Sup), s. SUPPLIANTLY = li, adv. ca
1 cin, f. supeti, n. 2 Cina, f. un suplicant.
II Loc. 1 At supper time, la ora to SUPPLICATE = spf-pli-cht,
cinel. 2 The Last Supper, the va. ii n. a implora, a ruga fler-
Lord's Supper, Cina de taini, Cina binte, a suplica.
Domnului. SUPPLICATING= ing, adj. ru-
to SUPPER (on, Cu). va. a cina, a gtor, de rugminte.
supa meinca la cind sail supefi SUPPLICATINGLY = 1i, adv.
SUPPERLESS = les, adj. fr ca un suplicant ; cu un ton set
cin, fr supeil. cu un aer rugfitor.
SUPPING=sp'-ping, s. 1 cin, SUPPLICATION = chg-sn, s.
f. supa, n. 2 actiunea de a rugminte flerbinte, f.
bea cu incetul, sorbire, sorbitur, SUPPLICATORY c-t-ri, adj.
f. 3 * potiune, f. rugator.
to SUPPLANT = sp-plant' (L. SUPPLIER= s'p-plar-r (L. sub,
sub, planta), va. 1 a da jos, a pleo), s. furnisor, m.
trftnti. 2 fig. : a inltura ; a to SUPPLY = va. 1 (with,
deposeda. 3 fig. : a lua locul Cu) a furnisa, a aprovisiona ; a
cuiva. furnisa (cuiva ceva) ; a alimenta
SUPPLANTATION = sp'-plan- (o mafind Cu). 2 a da, a fur-
t"-sen, s. inlturare, f. nisa, a procura, a servi. 3
SUPPLANTER sp-plant'-Sr, s. com.: a furnisa, a fi furnisorul.
care inltur. 4 a ingriji, a purta grij (de).
SUPPLE sp'-p'l (Fr. souple), 5 a inlocui (ceca-ce lipsesce).
adj. 1 flexibil, mladios. 2 fig.: 6 a suplini, a inlocui. 7 a in-
flexibil, mldios, supus, usor de drepta uitare). Loc. II 1.Well sup-
induplecat. II Loc. Supple-jack, plied with, bine furnisat cu. Offi-
baston de lemn de vit de vie. ces supplied (t. de com.), furni-
to SUPPLE, 1 va. a nadia. turl de biuroii. 4 To supply the
2 vn. a se mladia. wants of, a ingriji de nevoile

www.dacoromanica.ro
 572
SUP SUP

cuiva. 6 To supply the place of, SUPPORTABLY= adv.

a suplini pe. In mod suportabil.
SUPPLY, s. 1 aprovisionare, a- * SUPPORTANCE = Ans, SUP-
merindare, f. 2 provisiune, f. PORTATION = sp-por-tEi-s6n, s.
3 fig.: haul', fonduri, pl. 4 ajutor, sprijin, n.
resurse, pl. 5 pl., finank : fon- SUPPORTER = 6r, s. 1 1.:
duri (votate), veniturI, subsidie, proptea, f. reazim, sprijin, n.
pl. 6 t. de burse : capital flo- 2 p. ajutor, m. sprijin, n. 3
taut, n. Loc. 1 Demand and prtas, partisan, m. 4 uneltitor,
II

supply, oferta si cererea. 2 To urzitor (de rEscoald, etc.), m.

lay in a supply of, a se aprovi- SUPPORTLESS= les, adj. lark
siona ca. The supply of coals, sprijin.
provisiunea de carbunl. A supply SUPPOSABLE = s'p-p5e4 -b'l
of food, provisiunl de ale gurei, (L. sub, positum), adj. de pre-
de ale mallard. 5 Bill of sup- supus.
plies, legea finantelor, legea sub.. SUPPOSAL = Al, s. 1 presu-
sidielor. Commillee of supplies, punere, supositiune, f. 2 * idee,
comisiunea Budgetulul Nenituri). opiniune, rarere, f.
* SUPPLYANT = 'Ant, adj. a- 1 to SUPPOSE sp-p5e, va. a
jutor, auxiliar. presupune, a suposa. II Loc. It is
* SUPPLYMENT = mnt, s. not to be supposed that, 1. nu e
ajutor, n. de presupus 6..4 2. nu trebue
to SUPPORT = siip-p6rt' (L. sub, s vA Inchipuitl ca... That being
porto), va. 1 a propti, a rfizema, supposed, presupunnd ca ; daca;
a sprijini, a purta, a sustine. de ar fi asa. Suppose he were to
2 fig.: a sprijini, a sustine. 3 come, presupunnd ci ar veni ;
fig.: a indura, a rabda, a trage. daca ar veni.
4 a Ingriji, a purta de grij 2 to SUPPOSE, vn. a'si Inchipui.
(de). 5 a tine, a Intretine (pe * SUPPOSE, s. presupunere, f.
cineva). 6 mil. : a se Impotrivi SUPPOSED = adj. pre-
la. II Loc. 5 To support one's self, supunnd ; presupus.
a's1 castiga SUPPOSITION= sp'-po-zis"-6n,
SUPPORT, s. 1 proptire, raze- s. presupunere, supositiune, f.
mare, sprijinire, f. 2 proptea, SUPPOSITIONAL = Al, adj.
f. reazam, sprij in, n. 3 fig.: rea- ipotetic, Indoielnic.
zilm, sprijin, n. 4 Intretinere, SUPPOSITITIOUS = s'p-poe-i-
subsistentA, f. train', n. II Loc. 3 To tis"-s, adj. presupus ((Mica': fals).
ask support sail the support of, a SUPPOSITITIOUSNESS n es, s,
cere ajutor sad ajutorul cuiva. In caracter presupus (fals), n. falsi-
support of, 1. In consideratiune, tate, f.
de hatirul...; 2. In sprijinul... SUPPOSITIVE=s6p-poz'-i-tiv, 1
SUPPORTABLE = A-bl, adj. adj. presupus. 2 s. cuvint care
1 care poate fi proptit, etc. 2 implicit' o presupunere, n.
fig. : de Indurat, de rbdat, su- to SUPPRESS = s'p-pres' (L. sub,
portabil. 3 fig. : de sustinut, pressum), va. 1 a InnAbusi, a re-
care poate fi sustinut. prima. 2 a Innabusi (risul, etc.);
SUPPORTABLENESS = nes, S. a lAsa (vocea). 3 a stApani.
natura suportabil, f. 4 a desfiinta, a suprima to slujbd,

www.dacoromanica.ro
 573
SUP SUR

o editiune, etc.). 5 a anula, a SURBATING=ing, s. inter.: ba-

omite, a scoate, a suprima, a tide. taie la copit. f.
6 a ascunde. 7 a face sii dis- to SURCEASE = s'e-sis (L. su-
park a suprima. 11 Loc. 2 In a per, cessum), v. 1 vn. a inceta.
suppressed voice, (cu o voce) Meet. 2 va. a pune capt.
SUPPRESSION = s'p-pres'- en, s. SURCEASE, s. incetare, f. capl,
V. to Suppress. 1 innabusire (de sfirsit, n.
rscoalcl, de abusuri, etc.), f.; dis- to SURCHARGE= sr-ciardf (Fr.
trugere, f. 2 innfibu,sire (de ris, sur, charger), va. a impovara, a
de vcliteirl, etc.), f. 3 stapanire inearca prea mult.
(de pasiunl, etc.), f. 4 int. gen.: SURCINGLE- (L. su-
supresiune, per, cingo), s. 1 ching, f.
SUPPRESSIVE= preil-siv, adj. ecles.: cingtoare, f.
1 represiv, de represiune, f. 2 SURCOAT = see-cat (Fr. sur,
supresiv. cone), s. surtuc, n.
SUPPRESSOR = stir, s. 1 care 1 SURD= srd (L. surdus), adj.
innbusesce, reprima; distrug(i- 1 * surd. 2 * neinsufletit.
tor, 3 mal.: incomensurabil.
to SUPPURATE- s6p'-piu-rilt(L. 2 SURD, s. cantitate incomen-
sub, pus), v. 1 vn. abces, bubc1, surabila, f.
etc.: a se coace, a da puroia. 1 SURE= ear (L. securus), adj.
2 va. a face sa se coaca. 1 sigur, asigurat, infailibil. 2
SUPPURATION = re"-s'n, s. (of, de ; to, s) sigur. 3 sigur,
coacere, supuratie, f. demn de incredere. 4 sigur, in
SUPPURATIVE= re-tiv, adj. siguranta. 11 Loc. 1 Sure means,
care inlesnesee coacerea (de ab- mijloacele sigure. 2 Sure of vic-
ces, etc.). tory, sigur de biruinta. To be sure,
to SUPPUTE- (L. sub, 1. a fi sigur ; 2. a baga de seamit;
puto), va. a calcula, a socoti. 3. a nu lipsi sa; 4. interj. ne-
SUPREMACY siu-prem'-i-si (L. gresit, de sigur, cu sigurant; 5.
super), s. suprematie, zeal To make sure of, 1. a se asi-
SUPREME= prim', adj. 1 su- gura de; 2. a se crede sigur de.
prem, suveran. 2 cel mai 3 A sure memory, o memorie si-
cel mai mare, cel mai insemnat. gura. 4 Here ive are surc,
SUPREMELY= 1 in seintern in siguranta.
li, adv.
gradul cel mai inalt. 2 in mod 2 SURE, adv. cu siguranta, de
suprem, suveran. sigur, negresit.
* SURADDITION, s. porecla, f. SURELY = adv. 1 V. 2
ponos, n. Sure. 2 in siguranta.
'SURANCE, s. prescurt. pentru SURENESS= nes, s. siguranta,
Assurance. certitudine, f.
SURBASE = sar'-b's (L. super, SURETY= ti, s. 1 uniste, sea-
basis), s. cornif, f. brail, n. pare, sigurant, f. 2 certitu-
SURBASED = bEsd, adj. care dine, sigurant, f. lucru sigur, n.
are o cornisa. 3 reazam, sprijin, n. bas, f.
to SURBATE=sgr-ba' (Fr. sol- 4 mrturisire, f. 5 chezfisie,
batu), ea. a viniitari, a strivi (pi- garantie. f.-61ege: chezas, garant,
cioarele) ; a obosi. m. cautiune, f. 11 Loc. 1 V. Safety.

www.dacoromanica.ro
 674
SUR SUR
4 To call to surety, a lua de mar- SURGICAL = gi-cOl, adj. chi-
tor. 6 To be a surety for, a se rurgical, de chirurgie.
imme chezas pentru ; a rspunde SURGY= se-gi (V. Surge), adj.
de (ceva) ; a rspunde pentru agitat, turburat.
(cineva), a garanta pentru. SURLILY = (S. sur), adj.
to SURETY, va. a garanta, a 1 cu un ton iute si posac, poso-
rspunde, a chezhlui pentru. morIt, morocanos.-2 rat' dispus.
SURETYSHIP = ip, s. calita te SURLINESS= nes, s. 1 posh-
de chezas, garant saii cautiune, f. cie, posomorire, f. 2 rea dis-
SURF= s'rf (?), s. talaz, val (iz- positie, f.
bindu-se de mal), n. SURLOIN s. V. Sirloin.
SURFACE = s6rf-fEs (L. super, SURLY = se-li (V. Surlily),
facies), s. suprafat, f. adj. 1 posad, posomorit, moro-
1 to SURFEIT = si.lri-fit (L. su- canos. 2 coltos, coltat,
per, factum), va. 1 [with, cu] a ursuz.
situra, a Indopa, a ghiftui. 2 to SURMISE= s'r-maYz' (L. su-
fig. (with) : a stura (cu) ; a plic- per, missum), y. 1 va. a bnui, a
tisi (cu) ; a desgusta (de). conjectura, inchipui, a presu-
2 to SURFEIT, vn. 1 a fi stu- pune. 2 vn. a da de inteles, de
rat (siitul). 2 (on, with, cul a priceput ; a lsa s se inteleag.
,se indopa, a se stura ; a se in- SURMISE, s. bnuial, conjec-
tura, inchipuire, presupunere, f.
SURFEIT, s. 1 siturare, f. 2 II Loc. You are right in your sur-
exces (de mdricare sail de Nuturd), mise, al ghicit.
n. aplecare, indigestie, f. 3 fig.: SURMISING= ing, s. V. Sur-
desgust, n. sturare, f. 4 ex- mise.
ces, n. 5 oboselile (rsboiuhd), to SURMOUNT = ar-matintf (L.
pl. il Loc. 3 To have a sur feit of, super, mons), va. 1 a trece peste,
a fi stul de. a se ridica deasupra. 2 a bi-
SURFEITER= r, s. om man- rui, a invinge, a stpfini. 3a
ciicios, lacom, glupav, m. intrece.
SURFEITING = ing, s. V. Surfeit. SURMOUNTABLE = adj.
SURGE= serdj (L. surgo), s. ta- peste care poli trece, care poate
luz, val, n. fi invins.
to SURGE, vn. marea : a se tur- SURMULOT sar-mlfif-lot (Fr.),
bura, a se agita. s. chitcan, clotan, gusgan,
SURGEFUL= srdy-ful, adj. agi- SURNAME= srf-nEm (L. super ;
tat, turburat, cu talazuri marl% S. flama), s. 1 nume de familie,
SURGELESS= les, adj. linistit. n. 2 porecl, f. ponos, supra-
SURGEON = (chirur- nume, n.
geon), s. chirurg, m. II Loc. Army- to SURNAME, va. a porecli, a
surgeon, chirurg militar. Navy-sur- ponosi, a supranumi.
geon, chirurg de marinft. Surgeon- to SURPASS = sr-pkis' (L. super,
dentist, chirurg-dentist. Surgeon's passim), va. a intrece.
Hall, coala de Medicin (la Lon- SURPASSING= ing, adj. desi-
dra). virsit, eminent, rar.
SURGERY= g-ri, s. 1 chirur- SURPASSINGLY = li, adv. de-
gie, f. 2 cabinet, laboratorifi, n. svirsit, neascmuit.

www.dacoromanica.ro
 575
SUR SUR

SURPLICE se-plis (L. super, SURREPTION = sr-rep'-sn (L.

penis), s. polistavrion, stihar, n. sub, raptiun), s. surprindere, f.
SURPLICED= plist, adj. Im- SURREPTICIOUS = se- rep -tie,-
brAcat cu polistavrionul sa sti- s, adj. subrepticiii, pe furls $i
harul. ilicit.
SURPLUS = srf-pls (L. super, SURREPTICIOUSLY= li, adv.
plus), s. excedent, n. rmAsira, f. In mod subrepticiii, pe ascuns.
SURPLUSAGE = idj, s. 1 V. SURROGATE = se-ro-ght (L.
Surplus. 2 prisos, n. sub, Togo), s. delegat,
SURPRISAL =sr-praiz'41 (Fr. to SURROUND= siir-raiind' (Fr.
sur, pris), s. surprindere, f. sur, rond), va. 1 inf. gen. (with,
SURPRISE= praIz', s. 1 sur- by, Cu]: a Imprejura, a Incon-
prindere, f. 2 mirare, sur- jura. 2 a Imprejmui, a Impre-
prisA, f. 3 mil.: nvlire prin jura, a Inconjura, a IngrAdi (eu
surprindere, f. atac neasteptat, n. garduri, ziduri, etc.). 3 mil. :
to SURPRISE, va. 1 a suprinde. a impresura.
2 (at, de, cA) a mira, a sur- SURROUNDINGS= ingz, s. pl.
prinde. II Loc. 1 He wishes to sur- 1 p. : acel carI Inconjoaril [earl
prise you, vrea sA-11 faci o sur- alccituiesc societalea cuiva), pl.1m-
prisA. 2 To be saii to feel sur- prejurimea, f. 2 I. cea-ce In-
prised al, a fi mirat de, a se conjoari (ceva, pe cineva) ; preaj-
mira de. mA, f. 3 loc : Imprejurime,
SURPRISER= r, s. cel care preajmA, f.
surprinde. SURTOUT = sr-tri' (Fr.), s. 1
SURPRISING= ing, adj. sur- redingoth, f. gheroc, n. 2 par-
prinOtor, de mirare. surtuc, n.
SURPRISINGLY = II, adv. In to SURVEY = sr-v! (L. super,
mod surprinOtor, minunat, de video), va. a contempla, a exa-
mirare. mina, a privi. 2 a vedea. 3
SURPRISINGNESS = nes, s. a cerceta. 4 a ridica planul.
naturii surprinOtoare, f. 5 a msura (un teren, ele.). 6
I to SURRENDER= sr-ren'-dr a inspecta, a supraveghia, a visita.
(L. super, re, do), va. 1 ml.: a SURVEY, s. 1 privire, f. 2
preda. 2 fig.: a 'Asa, a aban- cercetare, inspectiune, f. 3 ri-
dona. 3 a renunta la. 11 Loc. To dicare de planuri, f. 4 hoar-
surrender one's self, 1. p., oras, nicie, f -- 5 studil topografice,
armatcl, etc. (to, up to, cu dativ): pl. 6 cadastru, n. II Loc. 1 To
a se preda ; p. : a se constitui lake a survey of, a contempla, a
prisonier ; 2. fig. (to, up to, cu examina, a privi. 3 To take a
dativ): a se lsa, a se abandona; survey of, a ridica planul... Coast
3. a se pune la dispositia cuiva. survey, , 1. hartA a coastelor
2 to SURRENDER, vn. a se 2. ofiterI al tarter coastelor. 6
preda. II Loc. To surrender upon Board of survey, government sur-
ierms, a se preda en conditiunI. vey of lands, Cadastrul.
SURRENDER, s. 1 mil. : Mehl- SURVEYING = ing, s. I cerce-
mare, predare, supunere, f. 2 tare, inspectiune, supraveghiere,
fig.: lAsare, f 3 lege renun- f. 2 hotiirnicia. 2 ridicarea
Iare, f. 4 Inmanare, predare, f. planurilor. II Loc. 1 Surveying-

www.dacoromanica.ro
 576
SUR SUS

wheel, contor. 3 Surveying-party, to SUSPEND = sgs-pendf (L.

inginerfi ocupay Cu ridicarea muff sub, pendeo), va. 1 [from, la] a
plan, inginerl-hotarnicl. acAta, a atirna. 2 fig. (on, de
SURVEYOR= r,s.1 inspector, la, din) : a face sa atrne (o
m. 2 supraveghietor, 3 pr. geiduialei, etc.). 3 a's1 suspenda
ext. : pAzitor, m. 4 inginer ho- (alegerea, judecata, etc.). 4a
tarnic, m. 5 conductor (de po- Inceta plAtile.
duri i posele), in. ; geometru, m. SUSPENDER= gr, s. 1 care
6 impiegat al cadastruluL m. acar, atirnA. 2 pl. : bretele,
7 director general (al veimilor), cozondraci, pacestI, pl. 3 chir.
m. II Loc. 1 Surveyor-general, ins- suspensoritl, n.
pector general. 1 SUSPENSE= ss-pensf, s. 1 In-
SURVEYORSHIP = sip, s. ins- doial, nehotArire, nesigurantk, f.
pectorat, n. 2 amAnare, Incetare, Intrern-
SURVIVAL = s5r-valv'-Al, SUR- per; suspensiune, f. 3 inter-
VIVANCE = Ails (L. super, vivo), dicere momentank suspensiune,
s. supravietuire, f. f. 4 acatare atArnare, f. II Loc.
to SURVIVE= va. si n. 1 To be in suspense, 1. p. : a sta
a supravietui. la Indoiala ; 2. 1.: a fi nehotirIt.
SURVIVOR= 6r, s.. cel, cea 2 SUSPENSE, adj. 1 amanat, In-
care supravietuiesce. treru pt, suspendat. 2 nehotrlt,
SURVIVORSHIP= sip, s. su- nesigur.
pravietuire, f. SUSPENSIBLE =
SUSCEPTIBILITY = sgs'-sep-ti- adj. care poste fi suspendat.
bil"-i-ti, Susceptibleness b'l-n es, SUSPENSION= sn, s. suspen-
Susceptiveness = sgs-sep'-tiv-nes, siune, f. II Loc. Suspension-bridge,
Susceptivity=s5e-sep-tiv"-i-ti (L. pod suspenclat. Suspension o f arnis,
sub, capio), s. susceptibilitate, f. suspensiune de arme, armistitiii.
SUSCEPTIBLE= ti-b'!, Suscep- SUSPENSORY = s5-ri, 1 adj.
tive = tiv, adj. 1 (of, de) suc- suspendat. 2 anal. : (muschiii)
ceptibil, care poate primi schim- suspensor. 3 s. suspensoriii, n.
- 2 (of, la) simtitor. ji Loc. 3 Suspensory bandage, sus-
1 to SUSPECT = ss-pect! (L. pensoriii.
sub, specio), va. 1 a bAnui, a'sI SUSPICION s's-pis'-n (L. sub,
Inchipui. 2 (of, de) a bAnui (pe specio), s. bAnuial, Winuire, f.
cineva). 3 a prepune, a Until, prepus, n.
a nu se Increde, a se feri de, a SUSPICIOUS= 5s, adj. 1 de
se teme. 4 a se Indoi de. bAnuit, suspect, In dot pee. 2
2 to SUSPECT, vn. a ayes un binuitor, prepuelnic. 11 Loc. 1 Sus-
prepus, o bAnuialA. (cu) o Infatisare
* SUSPECT, 1 adj. de bfinuit, suspecti. To look upon as suspi-
prepus, suspect.-2 s. banuiell, pl. cious, a privi ca suspect. 2 Sus-
SUSPECTEDLY= ed-li, adv. In picious spirit, caracter sari spirit
mod suspect, In doI perI. bAnuitor (neIncred'tor). To be sus-
SUSPECTEDNESS = nes, s. na- picions of, a nu se Increde In.
turA f. SUSPICIOUSLY= li, adv. 1 In
SUSPECTER ss-pect'-5r, s. bi- mod suspect. 2 cu o InfAtisare
nuitor, m. suspectil 3 cu neIncredere.

www.dacoromanica.ro
 577
SUS SWA

SUSPICIOUSNESS= nes, s. 1 3 fig. : marinar, m. 4 fig.;

natur suspect, f. 2 fire b- epolet, f.
nuitoare, prepuelnic, f. to SWAB, va. a curkti, a mil-
SUSPIRAL=ss-palf-ral (L. sub, tura.
spiro), s. rsufltoare (la pipaita), f. SWABBER = silob'-br, s. 1
SUSPIRATION = ss'-pi-re"-sn, mar.: miturfitor de pod, m. 2
s. oftat, suspin, n. oftare, suspi- fig.: marinar, in.
nare, f. to SWADDLE = d'l (S.
to SUSPIRE ss-par-r, va. 1 suaethil), va. 1 a inffisa. 2
a ofta, a suspina. 2 a respira. a bate ; a biciui.
to SUSTAIN = ss-tn' (L. sub, SWADDLE, s. fas, f. scutee, n.
lenco), va. 1 in. gen.: 'a propti, a SWADDLING -= dling, s. V.
purta, a sprijini, a sustine. 2 a Swaddle. 11 Loc. Swaddling-band
hrni, a Intretine, a tine. 3 a ( - cloth, - clothes, -clout),
Indura, a incerca, a rbda, a fase; scutec.
trage. to SWAG= stiag (S. sigan?), vn.
SUSTAINABLE= adj. 1 1 a se rasa, a se prbusi, a se
de sustinut, care se poate sustine. surpa. 2 a atrna.
2 de indurat, de rbdat. SWAG, s. 1 legnare, f. 2
SUSTAINER = r, s. ajutor, mica re greoaie, f..-3 mers greoiii,
sustiitor, m. sprijin, n. n. 4 bagaj, calabalic, n. povar,
SSTENANCE = ss'-t-nns, s. f. II Loc. 1 Swag-bellied, burtos,
1 sprijin, n. Intretinere, f. 2 burdufos, burduhnos, pintecos.
hran, mincare, f. to 'SWAGE = sfiEdj, va. V. to
SUSTENTATION = Assuage.
sn, s. 1 sprijinire, f. 2 hran, 1 to SWAGGER= sng'-ghr (S.
mneare, f. 3 intretinere, f. swegan), vn. 1 a face pe laud-
SUTHRON = sn'-rn, s. V. rosul, pe fanfaronul, pe grozavul.
Southron. 2 a'si da acre seal ifos, a se fu-
SUTILE = sIfif-til (L. suo), adj. duli, a se puni, a se rtoi.
lucrat Cu acul. 2 to SWAGGER, va. a Infricosa,
SUTLER stf-lr (O. zoetelaar), a intimida, a speria.
s. cantinier, m. vivandier, f. SWAGGER, SWAGGERING =
SUTTLE = (?), s. fi adj. ing, s. 1 fanfaronad, ludrosie,
(greutate) neta. f. 2 aer sad inftisare de lu-
SUTURE-=s1fi'-tfr (L. suo), s. dros, de sperie-vnt. 3 aer sari
1 anal sutur, f. 2 chir. : cu- Inftisare grozav(); grozfivie, f.
sturii, f. SWAGGERER=-6r, s. fanfaron,
SUTURED tird, adj. im- sperie-vnt, m.
preunat printr'o custur. SWAGGERING = ing, 1 adj.
SUZERAIN = sId'-z-rn (Fr.), s. fanfaron, grozav, ludi:tros, de
suzeran, sperie-vnt. 2 s. grozvie, f.
SUZERAINTY= ti, s. suzera- SWAGGY=silag'-ghi ( V. Swag),
nitate, f. adj. 1 care atrni. 2 enorm.
SWAB = siiob (S. swebban), s. SWAIN = siin (L. swan), s. 1
1 carpi de splat dusumeaua (sail tinr, bietan, biiietandru ; ma-
pardoseala), f. 2 mar. : mtur Cu seama : sAtean tinr, m . ; pl.:
(facutei din funil destramate), f. tined, pl. 2 cioban, stean,
H. L. Lolliot. Die(. Eng.-Rom., vol. U. 37
www.dacoromanica.ro
 578
SWA SWA

ran, taranoiii, in. 3 amant, SWARE=siler, perf. de la to

amorez, amorezat, &apt, Swear.
bit, m. SWARF=stiorf (?), s. dohot, n.
to SWALE= (S. swelan), vn. unsoarA, f.
a curge, a se topi. SWARM = siiorm (S. swearm),
SWALE =stiEl (?), s. 1 umbra, s. 1 roi, n. 2 fig. : multime,
f. 2 vlcea, f. 3 gawk f. f. roi, n.
4 lac sad helesteil uscat, n. to SWARM, vn. 1 albine: a roi,
ISWALLOW=stioli-16 (S. swale- a se aduna in rolan. 2 fig.: a
we), s. randunea, randunick f. II se aduna. 3 (with) a foi, a
Loc. Swallow-tail, 1. frac ; 2. bot.: furnica, a misina, a misuna, a fi
salcie. plin Cu. 4 fig. (in, in) a fi bo-
2 SWALLOW stiol'-lb (S. swel- gat. 5 a se aeta pe (un pom).
gan), s. 1 gatlej, gatlan, n. gatita, 6 va. a umple.
inghititoare, f. 2 inghititur, 1 SWART = suort, SWARTH =
imbucatura, f. 3 fig. : lcomie siior5 (S. sweart), adj . 1 V.
(de md ncare), f.-4 prpastie, f. Swarthy. 2 fig. : intunecat,
to SWALLOW, va. 1 a inghiti. posomorit. II Loc. The swart(hy)-
2 a da pe gat. 3 a infulica. star , canicula ; astrn : Sirius.
4 fig. : a crede prostesce, a In- Swart(hy)-complexioned, arapira.
ghiti toate. 5 fig. : a acapara, 2 SWARTH, s. 1 gazon, n.
a absorbi. 6 fig. : a retracta. brazd de iarba, f.; pajiste, f.
. SWALLOWER 6r, s. om la- 2 V. Swart. 3 aparitiune, f. I

com, manciicios, papa-tot, m. Loc. 1 Grassy swarth, covor de

SWAM = sfiam, per,. de la to verdeata.
Swim. SWARTHILY= adv.
SWAMP = stiomp (S. swam), s. ca un al-4ll.
balt, mlastin, f. mare, n. SWARTHINESS = i-nes, s. 1
Loc. Rice-swamp, camp de orez. coloare neagra, f. 2 negru la
to SWAMP, va. 1 a inneca, a fat ca un arpilii.
acopen i cu ap. 2 a inghiti. SWARTHY= i, adj. 1 negra.
3 a cufunda, a umple Cu apa, 2 aripil. 3 cu fata
a rsturna (o corabie). SWASH silos (O. zwetsen), s. 1
SWAMPY= silomp'-i, adj. Hl- galagie, larm, f. sgomot, n.-2
tos, mlstinos. fanfaron, grozav, sperie-vnt, in.
SWAN= siion (S.), s. lebild, f. 3 sgomot de Ewa cdtoare, n.
1*to SWAP =siiop (S. swapan), 4 jghiab, n. 5 splicitur, f.
vn. a adea. lturi, pl. II Loc. 2 Smash-buckler,
2 to SWAP, va. 1 a lovi. 2 fa nfaron. sperie-vnt.
a schimba, a trmplui. 5 Smash-bucket,1. gleat de buc-
I SWAP, s. 1 lovitur, f. 2 farie ; 2. randasoaicii la bucatarie.
schimb, n. trampi, f. to SWASH, un. 1 V. to Swagger.
2 SWAP, adv. 1 indata, fari 2 a pleosci.
intardiere. 2 cu putere. SWASHER = os'-r, s. fa nfaron,
SWARD =siiord (S. sweard), s. grozav,spalii-varza,sperie-vnt,m.
1 gazon, n. brazdii de iarb, f. SWASHING= ing, adj. fanfa-
2 pajiste, f. 3 turba (un fel ron, grozav, laudaros; de spali-
de cdrbune), f. varza, etc.

www.dacoromanica.ro
 579
SWA SW E

'SWASHY = i, adj. moale. on. [per!. Swore, * Sware ; ptr.

SWATH=siloe (S. swathe), s. 1 Sworn] 1 a se jura. 2 fig. (to):
linie, f. r, n. [de grid sag de a jura, a figAdui cu jurAmint.
iarbd secerat(d)] , postat, f. 2 3 a se jura, a blestema, a huli
V. Swathe. II Loc. 2 From our first de cele sfinte. 4 lege : a face,
swathe, din leaginul nostru. a depune jurmint. 5 a depune
SWATHE= (S. sizaethil), s. (ca jureimint). Ji Loc. 1 Swear not
fw (de prone), pl. ; fasA, fAsie, at all, nu te jura. 3 To swear
f. scutec, n. like a trooper, a injura ca la usa
to SWATHE, va. 1 a infAsa, a cortului. 4 To swear false, a jura
Infsura. 2 a lega 3 a In- strimb. V. Oath.
chide, a inconjura, a Imprejura. 2 to SWEAR, va. [per!. Swore,
4 mar. : a garnisi (un odgon, * Sware ; ptr. Sworn] 1 a jura, a
un ',Weimar). I! Loc. 1 Swathing- se jura. 2 a jura, a fagAdui
clothes, fae. To swathe up, a infisa, sail a promite cu juriimint. 3
a infsura. (to, sii) a jura (pe cineva). 4a
1 to SWAY= sii6 (O. zwaajen), depune (cu jurdniint). 6 a lua
va.1 a agita, a bAlabAni, a legfina. de martor (cerul, etc.). II Loc. 1
2 a milnui, a mania (spade, etc.). To swear an oath, 1. a se jura;
3 a tine, a purta (sceptrul); a 2. a apune o injurAturA. 4 Swear
Invirti in mAn (o armei). 4 him, pune-1 sii jure, dA-1 jurA-
(from, din) a bate. 5 a cArmui, mint. I was sworn in, am depus
a conduce, a dirige, a guverna. jurAmint.
6 a influenta. 7 a inAlta, a SWEARER = siler'-r, s. 1 cel,
ridica. cea care jurA, care depune jurii-
2 to SWAY, on. 1 a se apleca. mint. 2 blasfemator, m.
2 a se baTaliani, a se legAna. SWEARING= ing, s. 1 jurare,
3 fig.: a avea o mare influent. f. 2 lege : depunere sad pres-
4 a domni, a guverna. ii Loc. 2 tatiune de jurmint, f. 3 in-
To sway on, a inainta (cu top. juriituri, pl. blasfem, n. 5 mA-
To sway oil, a se indepArta (le- riiialA (a pisicei suprate), f.
gdnd ndu-se). SWEAT = stlet (S. swat), s. 1
SWAY, s. 1 miscare (in curbei), asudat, n. nAdusealA, transpira-
curbA descris (de o armd de foc, tiune, f. 2 fig. : obosell, pl.
de bral), f. ; loviturA puternicA, trudA, f. ; grabi, rivnA, f. 3
f. 2 bAlabilnit, n. leganare, f. umedeal, egrasie, f. 4 boald :
(de trdsurei, etc.). 3 gloat, mul- suet (febrei eruptivet cu o nefdu-
time in miscare, f. 4 cfintar, n. fealei abundentd), f.
balant, greutate, preponderant, 1. to SWEAT, on. [per!. ci ptr.
f. 5 soartA (a MOM, a luptei), Sweat, Swet saii Sweated] 1 p.: a
f. 6 autoritate, putere, f.; seep- asuda, a ndusi, a transpira ;
trul, n. II Loc. 6 To hold, to bear a asuda. 2 fig. : a se obosi,
sway, 1. a cArmui, a domni, a gu- a'sit da o mare osteneal, a munci
verna ; 2. a parta sceptrul. greti.
to SWEAL=siM (S. swelan), v. 2 to SWEAT, va. [per! ptr.
1 va. a 'Aril p6rul (unui pore). Sweat sad Sweated] 1 a asuda, a
2 on. V. to Swale. nAdusi. 2 a face sii nAduseasci
1 to SWEAR= sfier (S. iwerianl, (un bolnan, etc.). 3 a lAsa

www.dacoromanica.ro
 580
SWE SWE

curgi. II Loc. 1 To sweat blood SWEEPER=siiIp'-gr, s. 1 mitu-

and water, a trece nidueelile, rtor, m. 2 cow, m.
da o mare osteneali. 1 SWEEPING= ing, adj. 1 a-
SWEATER= siiet'-'r, s. care ni- trgelor, care trage toate dupii
dueesee sail 'face si nfidueeasci. sine, impetuos, iresistibil. - 2
SWEATING= ing, s. actiune complet, Intins, vast. 3 fig. :
de a face si nlidueeasci, f. 2 general, fiat exceptie. Ii Loc. 3
asudare, nfidueeal, nfidueire, su- Sweeping assertion, asertiune prea
doare, f. 3 umelealii, sudoare generali.
(a lutunulul, a finului, etc.) f. II 2 SWEEPING, s. 1 miturare, f.
Loc. Sweating-bath, baie de aburi. 2 miturare (de coeurI), f.
Sweating-house, asuditoare. Sweat- 3 ridicare, f. 4 pl.: mituri-
ing-room, 1. asuditoare ; 2. loe turI, pl.
uncle se pune ceva la uscat. Sweat- SWEEPSTAKES = Wes, s. 1
ing-sickness, suet. V. Sweat 4. Tam. : jucitor care efietigi tot,
SWEATY = i, adj. 1 asudat, m. 2 I. de alergari : premiii
nidueit. 2 de asudare, de (formal din toate mizele), n. a
dueeal. 3 fig. dureros, t. de lolerie : loterie compusi din-
1 to SWEEP=silIp (S. swapan), tr'un singur lot, f.
va. [per f. ptr. Swept] 1 inf. gen.: SWEEPY = i, adj. 1 repede
a mitura. 2 a mitura (C0f1I- ei cuprindnd un spatiii Intins.
rile). 3 fig. : a curti, a cu- 2 undulat, undulatorii ; MUM-
treera mpia, etc.).-4 fig. : ator. 3 desfieurat ; pr. ext. :
aduce, a trago dup sine. 5 la superb.
joc. fam. : a wane (mizele). 6 1 SWEET= sfill (S. swey, adj.
a trage In mod maiestuos. 7 a 1 inf. gen. : dulce. 2 dulce,
acopen, a se lasa pe. 8 a bi- duios, frumos, plicut, suav. a
titori, a cutreera, a stribate (in& fig. : drgut. 4 dulce (nescirat,
rile, etc.). 9 a atinge usor (jig.). de izvor, de ri). 5 in comp.,
10 a cuprinde, a imbrtisa (cu V. Loc. II Loc. 1 Sweet as honey,
privirea, cu un telescop, etc.). dulce ea mierea. Sweet insipid,
2 to SWEEP, vn. [pert. i ptr. dulceag, dulcieor. To have a sweet
Swept] 1 a trece repede. 2 a tooth, a fi gustret ; ram. : a-r
alerga, a se repeli. 3 a atirna, place zaharicalele. 2 Sweet smell,
a se pleca, a se cohort. 4 a miros frumos. Sweet gloves, mit-
trece cu pompi. 6 a percurge n4i parfumate. To smell sweet,
cu ochil ; privirea : a se intinde, a mirosi frumos. 3 A sweei child,
a nemeri. un copil drgut. To be sweet upon,
SWEEP, s. 1. p. : mituritor, a mince cu ochiI, a sorbi cu (din}
m. 2 cow, m. 3 miturare, ochil. Sweet and twenty, drguta
f. 4 miecare. trecere, f. - 5 di- mea. A sweet place, un loc pli-
tituri, f. 6 intindere, f. drum, cut. 4 Sweet waters, ape dula
mers, n. ; fig. : sbor, n. 7 eurbk 5 Sweet-bay (bot.), dafin. Sweet-
descrisi, f. 8 ridicare, distru- briar (bot.), riisu r mirositor. Sweet-
gere, f. 9 deschidere (a unel broom (bot.), dricilii mirositoare.
bol(i), f. 10 plimbare, alee plan- Sweet-calabash, pepene verde.
tat& (a unui castey, f. 11 mar.: Sweet-corn (bot.), porumb. Sweet-
lopati, visl, f. john's wort (bot.), garoafi. Sweet-

www.dacoromanica.ro
 581
SWE SWE

oil, unt-de-lemn. Sweel-pea (bol.), SWEETNESS =nes, s. V. Sweet.

mzrick de grdin. Sweet-root 1 dulceat, dulcime, f. 2 dul-
bol.), lonn dulce, miambal ; can- ceatii, f. gust dulce, n. 3 dul-
le] negru pentru tuse. Sweet- ceal, suavitate la sunetelor, a
scented,-smelling, parfumat. Sweet- mirosului), f. ; melodie, f. parfum
sluff, , zaharicale. Sweet- sultan dulce, n. 4 fig. : dulcear, f.
(bol.), fierea pmintului. Sweet- 5 fig. : plac, farmec, n.
william, garoaf. Sweet - wood, 1 to SWELL =siiel (S. swellan),
dafin. an. [pelf. Swelled ; ptr. Swelled,
2 SWEET = silit, s.1 lucru dulca, Swollen] 1 inf. gen. : a se umfla;
n. dulceat, dulcime, f. 2 mo- a se bobosa. 2 apa: a se umfla.
ment plAcut, dulce, n. 3 miros 3 (to) a se ridica ; a se Malta,
plcut, dulce, n. 4 p. : drgut, a se milli. 4 /1g.: a se umfla.
iubit, m. drilgura, iubit, f. 4 5 a se umfla In pene. 6 lit..
pl. : zaharicale, pl. 5 pl. : vi- stil : a fi umflat, ingAmfat. 7
nuri dulci, pl. poesie, mus. : a rsuna, a vibra.
SWEETBREAD = silIt'-bred, s. 8 med., pemtece: a fi umflat.
limy, pl. momit, f. II Loc. 1 A swelled face, o umfl-
1 to SWEETEN=si1V-t'n, va. 1 turh, o fluxiune. 2 The river
indulci. 2 a indulei, a zaha- swells, 11111 se umfl. 3 To swell
risi. 3 a imblsma, a miresmi, to a large sum, a se ridica la o
a parfuma. 4 a desinfecta, a sum mare. The swelling scene,
purifica. 511g. : a da un farmec privelistea care se mresce. 6
dulce. 6 fig. : a usura. 7 a Swelling words, discursurl um-
Improspilta. 8 a fertilisa, a face flate (ingiimfate).
rodnic, a rorinici. 2 to SWELL, va. [Perf. Swelled;
2 to SWEETEN, vn. a se in- ptr. Swelled, Swollen, Swoln] 1
dulci. 1 (with, Cu) a umfla. 2 (with,
SWEETENER = siir-t'n-gr, s. by, cu, prin) a mri. 3 a 'Wail
care indulcesce ; farmec, n. 4 (into, In) a preface, a schimba.
SWEETENING = ing, s. 1 In- 5 fig. (with, cu, de) a umple.
dulcire, f. 2 farmec, n. 6 a face s re'sune, s vibreze.
SWEETHEART siiIt'-hart, s. II Loc. To swell out, lo swell up,
amorez, drgut, iubit, mndru, 1. a umfla, a umple ; 2. a mri.
in. drgut, iubit, mndr, mn- SWELL, s. V. to Swell. 1 um-
drulit. flturh, f. umflat, n. 2 talas,
SWEETING = ing, s. 1 inr val, n. 3 ridictur (de pei-
dulce, n. 2 V. Sweetheart. mint), f. 4 mus. vibraliune,
SWEETiSH = 4, adj. destul f. 5 fig. : voce sonorA, f. ; su-
de dulce, dulceag. net, sgomot, n. 6 fam. : co-
SWEETISHNESS = nes, s. gust conas. fudulache.
dulce, n. 1 SWELLING silel-ing. s. 1
SWEETLY=suIt'-li, adv. 1 bi- umflturit, f. umflat, n. 2 um-
nisor, incetisor. 2 melodies. flare, f. 3 miwire, f. 4 fig. :
3 fig. : (in mod) plcut. umflare. f.
SWEETMEAT -- mil, s. bom- 2 SWELLING, ppr. pi adj. V.
boan (parfumalei), f. 2 fruct to Swell.
zaharisit, n. 3 dulce, n. to SWELTER =stiel'-t6r (S. swel-

www.dacoromanica.ro
 582
SWE SWI

fan), vn. a innbusi de caldur. 7 fig. (with): a urma, a se rasa

2 a se inniidusi. dus de.
SWEPT =stlept, per f. ci ptr. de 2 to SWIM, va. [perf. Swam,
la to Sweep. Swum; plr. Swum] 1 a trece innot
to SWERVE = sarv (0.ztverven), (dincolo de). 2 a despica (inno-
un. 1 [from, de la, din] a se lewd). 3 a da afund.
abate, a se indeprta. 2 cal. : SWIM, s. 1 innotare, f. innotat,
a sari de o parte. 3 a se r- n. 2 fig. miscare inceata, f.
- 4 a se supune, a se pleca, II Loc. 1 To take (sail to have) a
a fi induplecat de. 5 a so acata. swim, a se sclda, a innota.
SWERVING = silrv'-ing, s. 1 a- SWIMMER silim'-r, s. i inno-
batere, departare, deviatiune, f. ttor, m. 2 pasere : innotil-
2 ratacire, f. toare, f.
SWET =06'1, perf. plr. de la I SWIMMING= ing, s. 1 inno-
to Sweat. tat, n. ; a innota. 2 innotare,
I SWIFT =silift (S.), adj. 1 iute, t. 3 ameteal, f. rsfug, n. II
repede, grabnic, gata. 2 fig. :
Loc. 1 Swimming-girdle, clugaoare
violil. de inuotat. Swimming -school,
2 SWIFT, s. 1 curent, n. scoalA de innotat . Swimming-
2
mosor, n. 3 sopirl cenusie, f. master, profesor de innotat. Swim-
4 randunea de ploaie sail de ming-bird, pasere innotatoare. 3
rnaluri, f. Stvimming in the head, a avea
to SWIFT, va. mar. : a lega, a am
stringe. 2 SWIMMING, adj. innotiitor.
SWIFTLY= II, adv, lute, re- SWIMMINGLY = li, adv. mi-
pede, in grab. flutist, de minune.
SWIFTNESS = nes, s. 1 graba., SWIMMINGNESS= nes, s. mis-
luteal, repet;leal, f. care ineeata (placuta), f.
to SWIG=stlig (lc. swiga), va. to SWINDLE = suin'-d'I (O. swen-
n. a bea, a sorbi. delen), va. a escroca, a fura, a
SWIG, s. nghiitur, sorbitur, f. pungsi, a sfeterisi, a steipeli.
I to SWILL =sail (L. swilian), SWINDLE, s. cotcfirie, escroche-
va. 1 a turna in gat, pe gat. rie, hope, pung'ie, sfeteriseal,
2 a imbta. 3 a muia. sfeterisire, sterpelire, f. furt, n.
2 to SWILL, un. a sorbi, a bea SWINDLER= dler, s. bun de
dinteo sorbitura, d'a dusea. man, coscar, escroc, hot, pot-
SWILL., s. 1 inghititurk sorbi- logar, punga', rn.
tur, duse, f. 2 exces de bu- SWINDLING = dling, SWIN-
tur, n. 3 spalacitur, f. l- DLERY = dlr-i, s. V. Swindle.
turi, pl. 4 cos de trestle, n. SWINE=silain (S. swift), s., s.
SWILLER=iiil'-r, s. belly, su- fi pl. pore, m. II Loc. A herd of
gaciti, suge-bute, m. swine, o turm de porcI. To east
I to SWIM=silim (S. swimman), pearls befone swihe, a pune belciug
un. [per f.Swam, Swum; ptr. Swum] d'aur la ritul porcului, a da orz
1 a innota. 2 a pluti. 3 a pe gasee. Swine drunk, topit de
naviga. 3 fig., l. : a flfai. beat, beat flint, beat turti, tun
4 a se invirti. 5 a fi innecat. de beat, beat mort, turtit. Swine-
6 a fi, a se desfita fin bucitrie, etc.). herd, porcar. Swine-pipe, eiocarlan

www.dacoromanica.ro
 583
SWI SWO
motat, ciocarlie cucuiata. Swine- to SWITCH, va. 1 V. to Swinge.
pox, varicel, vrsat de vnt. 2 dr. de Ter (off) : a schimba
to SWING= siling (S. swengan), acul dup nevoie. 3 a curati
va. [per f. Swung, * Swang ; pin pomil de cracile nefolositoare.
Swung] 1 a legana. 2 a mica. SWIVEL = siliv'-v1 (S. swifan),
3 a blabani. 4 a scutura. s. 1 techn.: InvIrtitoare, f. cicric,
5 a Invirti (o armcl). turnichet, n. 2 mil. : tun cu
2 to SWING, vn. [perf. Swung, bold (care se poate invirti), n.
* Swang ; ptr. Swung] 1 a se le- to SWOB= stlob, vn. V. to Swab.
gana. 2 a oscila. 3 a fi span- SWOBBER = silobr-b6r, s. V.
zurat. Swabber.
SWING, s. 1 leginare, f. 2 SWOLLEN, SWOLN=stielln, adj.
oscilatiune, vibratiune, f. 3 lea- ptr. de la to Swell.
n. 4 curs, n. 6 putere * SWOM= suom, per[. de la to
de impulsiune, f. sbor, n. btaie, Swim.
f. 6 aplecare, f. II Loc. 1 Swing- to SWOON= stliin (S. astvunan),
bar, rscruce (a une trdsuri), or- vn. a lesina, a se simti raj, a-I
sic. Swing-tree, crucea d'inaintea veni lesin. II Loc. To swoon away,
oistel. V. int. verbultil.
to SWINGE = siiindj (S. swing), SWOON, s. lesin, n. sincopi,
va. a bate, a hrtapali, a scarmana sfirsealfi, f.
SWINGEING- saindjf-ing, adj. SWOONING= siianf-ing, s. lesi-
enorm, cogeamite, coscogea, ca nare, f.
toate dilele de mare. to SWOOP =. silfip (S. swapan),
SWINGEINGLY= Ii,adv. mon- va. 1 a se napusti, a se repesli
struos. (asupra). 2 a se repeqi asupra
1 SWINGER= suing'-'6r, s. 1 care si a rapi. 0 Loc. To swoop it in,
leagna. 2 care se leagan. V. a inghiti. To swoop up, a ripi.
to Swing. SWOOP, s. npustire, repedire,
2 SWINGER = silindy-r, s. 1 f. atac, n. II Loc. At one fell swoop,
gogoasa, gogonata minciuna, f. dintr'o singura i grozavi lovi-
2 lucru enorm, cogeamite, n. tura.
to SWINGLE = (V. to SWOOPSTAXE=sillipf-stiic, adv.
Swing), va. 1 a melita (inul). 2 dintr'o data. V. Sweepstakes.
* vn. a se legana. to SWOP = siiop (?), va. a face
SWINISH= suaInf-is (V. Swine), trampa, a trmpalui.
adj. 1 porcesc, bestial, dobito- SWOP, s. tramp, treampa, f.
case. 2 brutal, grosolan, mo.jic. SWORD = sbrd (S. swurd), s.
SWINISHNESS = nes, S. fire 1 spada, sabie, f. 2 tier, n.
bestiala snit dobitoceasca, f. 3 fig. : putere, f. drept. n.
SWIPES = stialps(?), s. pl., pop.: 4 in comp., V. Loc. ii Lac.
here proasta sag usoara, f. 1 Sword thrust, cut with a sword,
to SWIRL = sil'rl(?), V. to Whirl. lovitura de spada. 3 The sword of
SWITCH = stilts (Su. swege), s. justice, puterea (dreptul) legilor. 4
1 biciusea, nuia, smicea, f. bi- Sword-arm, brat drept. Sword-belt,
tisor, ni. - 2 dr. de fer.: ac, n. centuron. Sword-blade, lamii de
limba, sinii mobili, f. j Loc. 2 spadi(de sabie). Sword-ctznel-stickl,
Switchman, acar. baston cu spada. Sword-cutler, ar-

www.dacoromanica.ro
 - 684
SWO SYM

murier. Sword-grass (bol.), scan- labgc-al (Gr. sullab6), adj. si-.

tefut rosie. Sword-hand, manii /abic.
dreapta. Sword-hilt, mfinuchill SYLLABICALLY= 1i, adv. si-
mailer de spada (de sabie). Sword- la IA cu
play, asalt de arme. Sword-player, SYLLABICATION = sil-lab'-i-
trAg6tor, om mester la scrim. ehrt"-s6n, s. Imprtire in silabe,
Sword-sweep, eurba descris de silabisire, f.
spada. SYLLABLE = sir-lii-131, s. si-.
SWORDED s6rd'-ed, adj. In- laba, f.
cins Cu o spada. to SYLLABLE, va. a silabisi.
SWORDSMAN = sarde-man, s. SYLLABUB, s. V. Sillabub.
trgtor, om meter la scrim, SYLLABUS = sil'-la-b6s (L.), s.
SWORDSMANSHIP = sip, s. In- silabus, n.
demanare la scrimi, f. SYLLEPSIS = sil-lep'-sis (Gr.),
SWORE su6r, per f. de la to s. silepsa, f.
Swear. SYLLOGISM = sil'-lo-giz'm (Gr.
SWORN = sii6rn, ptr. de la to sun, logos), s. silogism, n.
Swear. 1 V. to Swear. 2 care a SYLLOGISTIC SYLLOGISTICAL
depus juramInt. 11 Loc. Sworn bro- = gis"-tic-M, adj. silogistic.
thers, tovar6sI de resboiii. Sivorn SYLLOGISTICALLY = li, adv.
friends, prieten1 eredinciosI. Sworn In forma de silogism.
foes, dusmanl Inversunati. to SYLLOGIZE=sir-lo-gIdiz, un.
* to SWOUND= suaund, un. V. a rations prin silogism.
to Swoon. SYLPH, SYLPHID silf'-id (Gr.
SWUM= siim, perf. si plr. de la silph), s. silf, ni. silficla, f.
to Swim. 1 SYLVAN sil'-van (L. silva),
SWUNG= sUng, per f. ptr. de adj. padurilor, cmpenese, rustic.
la to Swing. 2 SYLVAN, s. 1 ded al padu-
SYBARITE sib'-a-rait (Sybaris), rilor, silvan, satir, m. 2 ba-
s. sibarit, daran, om grosolan, mmligar,
SYBARITIC, SYBARITICAL = mocofan, trnoiii,
rit adj. de sibarit, afeme- SYMBOL = simf-b61 (Gr, sumbo-
iat, molesit. ion), s. 1 simbol, n. emblema, f.
SYCAMORE= sic'-i-m6r, SYCA- 2 a trilmt, n. 3 algebrd : semn, n.
MINE = min (Gr. sukon, moron), SYMBOLIC, SYMBOLICAL =sim-
s. bol. : sicomor, bol'-ic-al, adj. simbolie.
SYCOPHANCY = sie-o-fan-si (Gr. SYMBOLICALLY= li, adu. In
phain5), s. lingusirc, f. mod simbolic.
SYCOPHANT= fant, s. 1 lin- SYMBOLIZATION al-z6"-s6n,
gusitor, m. 2 parasit, m. 3 s. simbolisare, f.
* sicofant, pintor, m. to SYMBOLIZE sim'-b61-arz, v.
SYCOPHANTIC, SYCOPHANTICAL 1 va. a simbolisa. 2 a privi
= fant"-ic-al, adj. 1 de lingu- ca un simbol. 3 un. a avea o
sitor. 2 de parasit. 3 bol. analogic Cu.
parasit. 4 * de sicofant. SYMMETRIAN sim-met'-
to SYCOPHANTIZE= fant-aTz, SYMMETRIST sim'-me-trist (Gr.
un. a face pe lingusitorul, n. sum, melron), s. amator sa ob-
SYLLABIC, SYLLABICAL = sil- servator al simetriel, m.

www.dacoromanica.ro
 585
SYM SYN

SYMMETRICAL= ri-cal, adj. to SYNCOPATE sin'-co-pet (Gr.

simetric, ase0at cu simetrie. sun, koplO), va. 1 gram. : a sin-
SYMMETRICALLY = li, adv. copa, a face o sincop (o elisitme),
In mod simetric, cu simetrie. 2 taus. : a sincopa, a produce
to SYMMETRIZE = simf-met-ralz, o sincopa.
va, a face simetrie. SYNCOPATION= pe"-sen, s.
SYMMETRY= sim'-mi-tri, s. si- sincopare, f.
metric, f. SYNCOPE=sin'-co-pi, s. 1 inf.
SYMPATHETIC, SYMPATHET - gen. : sincopa, f. 2 fig.: sus-
ICAL=sim'-pa-Pet"-ic-Al (Gr. sun, pensiune, oprire, f.
.palhos), adj. simpatic. SYNDIC =sin'-dic (Gr. sun, dike),
SYMPATHETICALLY= adv. s. sindic,
In mod simpatic. cu simpatie. SYNDICATE= di-chet, s. sin-
to SYMPATHIZE dicat, n.
vn. (with) a simpatisa (Cu), a avea to SYNDICATE, va. a judeca, a
simpatie (pentru); a compatimi. censura.
SYMPATHY = s. simpa- SYNECDOCHE = sin-ee- do- chi
tie, f. (Gr. sun, ek, dechomai), s. since-
SYMPHONIOUS = dock, f.
(Gr. sun, phone), adj. 1 Impreuna, SYNOD= sin'-tid Gr. sun,hodos),
de acord. - 2 fig. : armonios, s. 1 Sinod, sobor, con-
melodios. junctiune a corpurilor cerescl, f.
SYMPHONY= sim'46-ni, s. sim- SYNODAL, SYNODIC, SYNODICAL
fonie, f. = sin'-o-dal, sin-od'-ic, Al, adj.
SYMPOSIAC = sim-p6'-ji-ac (L. sinodal, sinodicesc, sobornicesc.
symposium), adj. privitor la mese SYNODICALLY = l, adv. In
marl, la banchete. sinod, In sobor; sobornicesce.
SYMPOSIUM = ji-ern, s. ban- SYNONYME sin'-o-nim (Gr. sun,
chet, n. desfatare, masa mare, f. onoma), s. sinonim,
SYMPTOM= shn'-tom (Gr. sun, SYNONYMIST = ist, s. sinoni-
ploma), s. simptoma, f. mist, m.
SYMPTOMATIC, SYMPTOMAT- to SYNONYMIZE sin-on'-i-malz,
ICAL to-mat' -ic-AL adj. simp- va. a exprima printeun sinonim.
toms tic. SYNONYMOUS = mes, adj. si-
SYNERESIS = sin-l'- ri-sis (Gr. nonim.
sun, aireo), s. sineresa, f. SYNONYMOUSLY =
SYNAGOGUE = sin'- A-gog (Gr. adv. in mod sinonim.
sun, ag5), s. sinagoga, havra, f. SYNONYMY = i-mi, s. sino'.
SYNALLAGDIATIC sin'41-lag- nimie, f.
mat-ic (Gr. sunallagma), adj. si- SYNOPSIS sin- op -sis (Gr.
nalagmatic. sun, opsis), s. tabloii sinoptic, su-
SYNALEPHA=sin'-ii-IF-fii (Gr. mar, n.
sun, aleiph5), s. sinalefa', f. SYNOPTIC, SYNOPTICAL =
SYNCHRONICAL sin-cron'-ic-AL tic-Al. adj. sinoptic.
SYNCHRONAL = sin'-cro-nAl (Gr. SYNOPTICALLY = li, adv. pe
sun, chronos), adj. sincronic. scurt.
SYNCHRONISM = sin'-cro-niz'm, SYNTACTIC, SYNTACTICAL =
4. sincronism, rt. sin-tac'-tic-al (Gr. sun, -taxis), adj.

www.dacoromanica.ro
 586
SYN TAB

1 sintactic. 2 aaeOat in ordine, SYRUP =sir'-'p (Ar. sharaba),

oranduit. s. sirop, n.
SYNTACTICALLY = Ji, adv. SYSTEM= sis'-t'm (Gr. sun, his-
potrivit cu (dup) legile sintaxeI. temi), s. sistemft, f. sistem, n.
SYNTAX= sin'-tacs, s. sintax, SYSTEMATIC, SYSTEMATICAL
f. II Loc. Dr. Syntax. Invtatorul. t-mat"-ic-fil, adj. 1 sistematic.
SYNTHESIS = sin' - - sis (Gr. 2 Cu sisteme.
sun, thesis), s. sintes. f. SYSTEMATICALLY= II, adv.
SYNTHETIC, SYNTHETICAL = In mod sistematic.
sin-' etl-ic-fil, adj. sintetic. SYSTEMATIST =
SYNTHETICALLY = li, adv. in s. 1 autor al uneI sisteme, m.-
mod sintetic. 2 partisan al unel sisteme, m.
SYRINGA = si-rin'-ga (L. sy- to SYSTEMATIZE= tez, va.
rinx), s. bot.: brostean, a sistematisa.
SYRINGE= sir'-indj (Gr. surinx), SYSTEMATIZER = r, s. autor
s. seringh, f. clistir, n. al une sisteme, m.
to SYRINGE, va. a injecta (un SYSTOLE= sis'-to-li(Gr. stistol),
lichid) cu scringa. s. med. : sistola, f.
SYRINCS = sir'-incs (L.), s. mus- SYTHE= se, s. V. Scythe.
cal, nai, n. SYZIGY, SYZYGY= siz'-i-gi (Gr.
SYRT = s'rt, SYRTIS = s'e-tis sun, zuyos), s. astrn. : conjunc-
(L.), s. sirte, f. pl.; baltoc, n. ro- tiune sa6 opositiune a mid pla-
vin, f. nate Cu soarele, f.

T.
T=ti, s. 1 : T, t, m. to TABBY, va. a ondula, a face
2 prescurt. pentru teologie. 3 ape (la o stofd) ; a impestrita, a
mus. : tenor, m. II Loc. To a T, 1. varga.
perfect (adv.); 2. chiar, leit, leit po- TABEFACTION = tab'-i-fac"-an
leit, bucatia rupti din. To lit to (L. tabes), s. slbire, istovire, f.
a T, a sedea sail a se potrivi mi- TABERNACLE= tab"-r-nac'-c'l
nunat de bine. (L. tabernaculum), s. 1 taberna-
'T, prescurt. pentru It. col, cort portativ (in care se afla
TABARD = tab'-ard (Gal. ta- chivotul legel, la Ebrei), n. 2
bar), s. 1 cazaca, tunici, f. 2 tabernacol, corcul marturieI, chi-
vot de agile!, n. 3 loc dint,
zale, pl.
1 TABBY = tab'-bi (Fr. tabis), s. templu, n.
1 tea cu ape, f. 2 pisici, pi- to TABERNACLE, vn. a locui, a
sica impestritata, f. aedea , a sta.
2 TABBY, adj. 1 ondulat. 2 TABID = tab'-id, adj. istovit.
impestritat; vrgat. II Loc. 2 Tabby Tabefaction.
cat, pisicit pestritat. rThe tabby TABINET = tab'-i-net, s. taftit.
cat este cdtztat in Anglia lot atilt cu ape, f. V. 1 Tabby 1.
ca pisica angora In Frantal. TABLATTJRE = tab'-la-tIur (L.

www.dacoromanica.ro
 587
TAB TAC

tabula), s. 1 pict. : fresc, n. pie- TABLER = blgr, s. pensio-

turk mural, f. 2 mus. tabla- nar,
tut* f. TABLET = taW-let, s. tblit, f.
TABLE= tE'-b'l, s. 1 tabl, placiTABLING= tE'-bling, s. 1 pen-
(de marmurci saii de piatrd), f. siune, f. 2 mar.: tablier,
2 mask, f. 3 fig. : mask (per- dulgherie : Imbucare, f.-4 joe
soane, bucate, etc.), f. 4 tblite, de table, n.
notite, pl. 6 *tablo, n. TABOO= t-bre (Polinesia), s. 1
6 tabelii, tabl de materril, f. n. 2 fig. : carantina, in-
7 astrn. : catalog, n. 8 tabl terdictiune, f.
(de greu(d(i, de msurt, etc.), f. to TABOO, va. 1 fig.: a pune in
tabloii sinoptic, n. 10 pl. Ljoc) : carantinfi, a interstice. 2 fig.
table, dame, f. pl. 11 palmil a huidui ; a indeprta, a Inlturap
(a mdineif, mnii, f. 12 mat., a da la o parte.
fis., anal. : tablfi, f. 13 arht.: TABOUR, TABOR= tE'-beir (Fr.
tiiblit, f. 14 in comp., V. tambour), s. daira, f.
Loc. ii Loc. 1 The Twelve Tables, to TABOUR, vn. 1 a bate din
Cele 12 Table. 2 Pembroke table, daira. 2 fig : abate (upon, din).
mash In form de potcoavii. 7'o TABOURER= 6r, s. cel care
lay out a table, a pane masa. bate din daira.
The Lord's table, altariul de cu- TABOURINE = tab'-r-Tn", s.
minecAtur, grijania. 3 7'o drink to daira, f.
the wholetable, a bea in sntatea TABRET= tab'-ret, TABOURET
tuturor. To order a document to = r-et, s. daira mie, f.
be laid on the table (la parla- TABULAR = tab'-lu-lr (L. ta-
ment), a da act de. To lay a bill bula), adj. 1 plan, In formi de
on the table, a presenta o lege mash. 2 asedat In tablourr, si-
(la Camera). 9 Table of prices, noptic. 3 asedat In patrate.
tarif al preturilor. 10 To play at to TABULATE=lt, va. 1 a
tables, a juca table. To turn the aseda in table (tabele) ; a cata-
tables on (fig.), a bate pe cineva loga. 3 a tia (un diamant).
Cu armele sale proprie. 7'he tables TACHOMETER = ta-com'-i-tr
being thus turned (fig.), rolurile (Gr. tachus, metron), s. tachime-
fiind astfel resturnata. 14 Table- tru, n.
beer, bare de mas. Table-cloth, TACHYGRAPHY = ta-chig'-rii-fi
- cover, fatii de mash. Table- (Gr. tachus, graph), s. tachigrafie,
land, platoil. Table-linen, albi- stenogratie, f.
turf de mask. Table-man, pion, TACHYMETRY tac'-i-met-ri( V.
(lama. Table-spar, silicat de var. Tachometer), s. tachimetrie, f.
Table-spoon, linguri pentru supfi. TACIT =tas'-it (L. laceo), adj.
1 to TABLE vn. 1 a tacit, mut, implicit, subInteles.
sta In gazda (la cineva). 2 a TACITLY = li, adv. In mod
a manca (Cu). tacit, subinteles.
2 to TABLE, va. 1 a face tabla TACITURN= Vrn, adj. taci-
de, catalogul de. 2 fig.: a in- turn, tficut.
ftisa, a descrie ; a scrie. 3 a TACITURNITY = s.
hrni, a da de mfineare. 4 taciturnitate, f.
mar., constr.: a imbuca. TACK= tac (Fr. allacher), s. 1

www.dacoromanica.ro
 588
TAC TAL

unta, f. cuisor, ghintulet, n.-2 TAFFEREL, TAFFRAIL= tar-rl

fig. : adunare, f. 3 mar.: &An- (O. (alerce!), s. mar.: pill* f.
ghie (de la catar g), f. TAFFETA= tar-ta (Fr. taffetas),
to TACK, va. 1 a lega. 2 t. s. tank, f.
de mull. : a insila. 3 fig. (on, TAFFY = taf-fi (?), s. caramel.
la): a adfiuga. 4 a bate in cuie. V. Hardbake.
5 mar. : a Intoaree, a schimba TAFIA =tar-i- (Antile), s. tafia,
directiunea. f. rachi, n.
TACKET= tacf-et, s. V. Tack 1. TAG= tag (le.), s. 1 virf de (Ter,
TACKING= ing, s. 1 legare, de metal (al unei eghilete, al until
1. 2 Insilare, f. 3 mar.: In- sirel), n. 2 vulg. : ceati, click,
toarcere, schimbare de directiune, f. 3 teat. : replick, f. II Loc. 2
f. 4 fig. : a lua o cale piedis, Tag-rag and bob-tail, toati sleahta.
pe de laturI. The lag-rag people, poporimea.
TACKLE= tac'-c'l (Ger. take!), to TAG, (mt. 1 a fereca (un siret,
s. 1 scripete, m. 2 arme, pl. etc.). 2 (with, la) a adauga.
3 cele trebuincioase, unelte, 3 un. a urma de aproape.
instrumente, pl. 4 mar. : frfin- TAGGER= tag'-ghr, s. virf, n.
ghil, Dina, pl. ; crivac, n. ma- V. Tag I.
cara, f. 5 agr. : hamurl, pl. TAIL = tEl (S. taegel), s. 1 in(.
to TACKLE, va. (with, eu) a gen. : coadfi, f. 2 fig. : coad,
garnisi, a Inzestra. 2 a lega urm, f. sfirsit, n. 3 pajuri (a
(frii nghil). unei monede), f. revers, n.-4 bot.:
TACKLING= ling, s. 1 mar.: fu- coad, f. 5 poal, pulpank, f.;
niile i pAnzele, pl. 2 V. Tackle 3. coach"' (de rochie), f. 6 coadii
TACT= tact (L. (aclum), s. 1 (de !fir, de perucd), f. 7 tuig
n. 2 fig.: cumpht, tact, n. (de pasd), n. 3 1. de dr.: sub-
TACTIC, TACTICAL= tac'-tic-ill stitutie, f. II Loc. 1 To turn tail,
(Gr. tass5), adj. de tacticii. a o sterge, a o loa la picioare
TACTICIAN= tac-tis'-n, s. tac- sag la sntoash sag la talpi ; a
tician, m. spla sag a a terge putina. 3 Head
TACTICS= tac'-tics, s. p1.1 tac- or tail. scris or pajurk ; tura.
tick f. 2 evolutiunf, pl. to TAIL, va. a trage de coadi.
TACTILE = tac'-til (V. Tact), ... TAILED tad, adj. cu coada...,
adj. tactil. Cu...co01 sag coade).
TACTILITY = tac-til'-i-ti, s. 1 TAILLESS = tEr-les, adj. fr
fisl. : tactilitate, f. 2 didact. coad.
tangibilitate, f. TAILOR=tE.'-16r (Fr. tallier), s.
TACTION=tac'-sn, s. 1 pipfiit, croitor, m.
n. 2 geom. : tangenth, f. TAILORING= ing, s. meserie
TACTLESS tactf-less, adj. fr de croitor, croitorie, f.; lucru (n.)
tact. sail lucrare (f.) de croitor.
TADPOLE= tad'-p5/ (S. lade), s. 1 to TAINT = Wait (L. Linchan),
zool. : mormoloc, m. va. 1 a corupe, a infecta, a mo-
TA'EN = tin, prescurt. pentru lipsi, a strica .-2 aIntina, a pata.
Taken. 3 a acusa, a Invinovti, a invinui.
TENIA=W-ni-A (L.), s. tenia, 2 to TAINT, un. (with, cu) a fi
panglicii, f. molipsit,

www.dacoromanica.ro
 - 589 -
TAI TAK

TAINT, s. 1 coruptiune, infec- a prinde o vulpe. To take a di-

tiune, f. - 2 depravatiune, f. - sease, a capata o boala. 8 To.
3 Intinaciune, pat, f. pleat, n.- lake the public, a atrage publi-
4 insectd cpusil, mierlritii, f. cul. 9 Did I take you right v'ani
cArcel, m. II Loc.4 Taint free, curat. priceput bine ? 11 You were taken
TAINTLESS tEntges, adj. eurat. for another, al(al) fost luat drept
TAINTURE=tEn'-cfr, s. pata, f. alt-cineva. What o'clock do you
to TAKE= tEe (S. taecan), va. take it to be ce orft cresiI ca.
[pert. Took ; plr. Taken] 1 inf. este ? As I take it, dupa mine,
gen. : a lua. - 2 a primi. - 3 a dupa parerea mea. 21 II takes
apuca. - 4 a se face stpan pe three feet to make a yard, trebue
(un lucru), a'si nsui. - b (Irom, trel picioare ca si se fac un
din, de la) a lua, a rpi; a scade. yard. 23 De we take him with
- 6 a prinde ; a efipta. 7 a us? 11 Warn cu nol ? Take this
prinde, a face prisonier ; a lua (un book to your leacher, du aceasta
oras, o corabie). - 8 fig. : a ade- carte profesorului d-tale. 24 Take
meni, a atrage, a captiva, a fer- him over the costard, dati-1 la
meca, a place. - 9 a Intelege, a cap. 25 This, I take it, is the
pricepe. - 10 a o lua (in bine motive, cred e aceasta e pricina.
saii in rid1). - 11 (for) a lua (pen- II To Take again, 1. a lua Ina-
tru), a crede (ea), a privi (ca).- poi ; 2. a Insoti Inapol. To Take
12 (out of, of, din, dela) a trage.- along, 1. a lua ca, a conduce ; 2.
13 a cere sad a lua (limp).- 14 a duce. To Take away, 1. a duce;
a lua (o holdrire), a lua (parlea). - 2. a lua, a scoate ; 3. a strInge
15 a adopta (o peirere), a urma (lactimurile) la mask ; 4. a su-
(dupel) ; urma (drunnil, etc.); prima ; 5. a Indeprta, a 'MI&
a duce (o via(ei de destrid, etc.). - tura ; 6. a porni ; 7. a lisa, a
16 a descrie, a imita. - 17 a sustrage; 8. a lipsi (pe cineva)
in.telege de (glumei). - 18 a se de, a priva. To Take back, 1. a
adaposti (pe un copac, etc.) ; a lua Inapoi ; 2. a duce Inapoi; 3.
sin i (peste). - 19 a lua, a litchi- a conduce sad a Insoti Inapoi ;
ria (o easel). - 20 a prinde, a sur- 4. a face si mearg InapoI,
prinde (pe cineva feleend ceva). retrogradeze. To Take down, 1.
- 21 a trebui, a fi nevoie de. a cobori ; 2. fig. : a Injosi, a
- 22 a lua de (martor), a in- smeri, a umili ndria) ; 3. a
voca. - 23 (to, la) a lua (pe ci- lua, a scoate ; 4. a inghiti, a
neva) ca; a duce (ceva). - 24 a lua ; 5. a duce, a conduce ; 6.
lovi, a da. - 25 a crede. II Loc. 1 a da jos, a dkrama ; 7. a lua
When taken to be well shaken, a nota, a serie; 8. a Intrece
se scutura (sticla) inainte de a se alt-cineva in clascil . To Take
Intrebuinta. To lake food and in, 1. a bfiga Infiuntru ; 2. a ad-.
drink, a manca qi a bea. Take mite, a primi ; 3. a adposti ; 4.
the gentleman's hal from him, a inefirca, a lua o incircaturi
ia plria Domnultg. Take all, de ; 5. a cuprinde; 6. a Ingrdi,
totul sail nimic. 3 He was taken a Imprejmui ; 7. a stringe (pan-
with a fever, Yak apucat frigurile. zele) ; a scurta (ceva) ; 8. a lua,
5 Take four from ten, scade pa- a's1 face provisiunea de ; 9. a li
tru din ece. 6 To take a fox, abonat la, a primi ; 10. fam. :

www.dacoromanica.ro
 - 590 -
TAK TAK

trage pe sfoar, a pcli, a bu- a se duce (la), a se adposti (in).

zeri ; 11. a birui, a Invinge, a
supine ; a lua (un oras). To Take
off, 1. a scoate ; 2. a lua, a rpi;
a Indeparta, a Inltura ; 4. a
tia, a scade ; 5. a face (pe cineva)
neatent ; 6. a bea, a Inghiti ; 7.
cumpAra ; 8. a contraface, a
- 3 (to) a se deda (la), a se pune
(la) ; a se nrvi. - 4 (to) a se
Imprieteni (cu). - 5 (tol a avea
aplecare (pentru), a-1 place.-6 a
reusi; a place. - 7 roc : a se a-
prinde ; altoll, vaccin : a prinde.
- 8 a fermeca. Loc. 2 To take
i

-copia, a imita ; 9. a ocupa ; 10. to one's bed, a se pune In pat. 3

a duce (ca prisonier). To take To take to evil courses, a se deda
one's self off, a o sterge, a o lua la o viat de desfriii. To take to
la tlpl. To take off from, a mic- business, a face comerciul. 5 To
aora. To Take on one's self, a se take to civilization, a se civilisa.
Insrcina Cu. V. To Take on, un. 6 The play will not take, piesa
To Take out, 1. a trage ; a re- nu va avea succes, nu va reusi.
trage ; 2. a scoate (un dinte, o 8 No fairy takes, zina e nepu-
raisea) ; 3. a scoate (o paid) ; 4. tincioas. To Take after, 1. a
a duce ; 5. a lua la plimbare (in- copia, a imita ; 2. a se lua dup ;
teo li de srbeiloare) ; 6. a lua, 3. a semna. To Take in with, a
a obtine. To Take up, 1. a lua ; recurge la, a se line de. To Take
2. a ridica ; 3 a aduna, a stringe ; off, fam.: a se scoate. To Take
a sui (ceva), a ridica ; 5. a on, 1. a geme; 2. (for, de) a se
cumpra, a se Imprumuta (de la mhni ; (for) a pune la inim ; 3.
cineva), a'sl procura ; 6. a In- a se mania, a se Infuria; 4. a se
-cepe ; 7. chir. : a lega, a face o preface. Don't take on so, nu te
ligatur ; 8. a absorbi, a lua ; 9. Intrista asa, nu te mani asa. To
a's1 cuta (linistea) ; 10. a aresta, take on sail upon, 1. a se da de;
a Inchide, a trimite la Inchisoare; a se purta ca, a vorbi ca ; 2. a
11. a primi, a adopta ; 12. a do- se purta. To Take up, 1. a se
jeni, a mustra ; 13. a (se) apuca opri; 2. a se Indrepta, a se purta
din noii, a urma ; 14. a ocupa ; malt' bine. To Take up with, 1. a
15. a Imbrtisa (o ceartal ; a po- se multumi cu, a se Impca cu ;
toli (o ceartei), a Impca ; 16. a a se hotri la (ceva); 2. a fre-
se Insrcina cu ; 17. a cuprinde, quenta, a trid cu.
a fine (un timp de) ; 18. a adopta TAKE- tac, s. pascele prins (ins-
(un obiceiii), a imbrtisa (o me- cult), m.
serie); 19. a percepe (imposite, TAKE-IN= tac'-in, s. 1 tragere
laxe, etc.) ; * a cumpra (mar furl) pe sfoar, piklealk InselAciune,
pe datorie. To take a person up f. - 2 p.: inselator, pacal, m.
to, a, Insoti pe cineva la. To Take Inseliitoare, f.
upon one's self (lo, s), a se In- TAKEN = taf-c'n, ptr de la to
trcina, a lua asupra sa. To Take Take.
(compl.) with, 1. a lua (compl.) TAKE-OFF = tac'-of, s. imitatie,
-en ; 2. fig. : a lsa (compl.) s caricatur, f.
urmeze. TAKER= - gr, s. care primesce.
2 to TARE = tac, vn. [perf. i TAKING= - ing, adj. 1 ade-
Took ; ptr . Taken] 1 a se in.- menitor, atrfig6tor, ispititor, se-
-drepta (spre un loc).-2 a merge, ductor.- 2 contagios, molipsitor.

www.dacoromanica.ro
 591
TAK TAL

3 astru, etc.: funest, nenorocit, TALES = tE'-lTz (L.), s. juratl

rai. II Loc. 2 Is the disease taking ? suplinitorl, m. pl.
e contagioas boala ? TALION=t6'-li-n (L. taus), s.
2 TAKING = ing, s. 1 luare, talion. n.
apucare, etc. V. to Take. 2 TALIS1VIAN = (Ar,
captur, f. 3 mnie, suprare, talism), s. talisman, n.
f. 4 Incurctur. f. 5 * TALISMANIC= man"-ic, adj.
contagiune, f. 6 fermecto- fermector, referitor la talisman.
rie, vrjitorie, f. II Loc. After the 1 to TALK toe (S. talian), on.
taking of Plevna and Grivitza, 1 (with, cu] a vorbi, a avea o con-
dup Juarez' Plevne si a Gri- vorbire. 2 (of, about, despre ;
viler. to, Cu) a vorbi. 3 fam. : a trn-
TAKINGLY= li, adv. In mod cni. I Loc. 2 II was much talked
ademenitor, etc. of, s'a vorbit mult despre aceasta.
TAKINGNESS = nes, s. far- To talk away sail on, a vorbi Ina-
mee, n. inte (sail mereii). To talk bensibly,
TALC, TALK= talc (Ger. talk), a vorbi cu judecat. To talk Lo
s. min. : talc, n. the purpose, a vorbi drept.
TALCOSE= tale-6z, TALCOUS= 2 to TALK, va. 1 a vorbi (en-
s, adj. talcos. glezesce, romeinesce, etc.). 2a
TALE- tEl (S.), s. 1 basm, n. vorbi. 3 a spune. 4 a vorbi
istorioar, poveste, f. 2 nuvel, despre. II Loc. 2 To talk down, a
f. 3 istorisire, povestire, f. inchide gura cuiva To talk into,
4 fabul, inventiune, minciun, a indupleca s fac ceva ; 2. a
scornitur, f. 5 spus, n. de- produce un efect (oarc-care) prin
nunlare, pirire, f. 6 num'r, n. euvintarea sa. To talk over, 1. a
adunare, socoteal, f. Loc. 1 vorbi de (despre), a discuta ; 2.
Fairy tales, basme. Idle ales, 1. a apune, a povesti ; 3. a convinge,
parascovenii ; 2. fleacuri, mofturi. a indupleca. To talk up, 1. a atila ;
To tell idle tales, a apune despre a mguli, a ademeni. a intor-
mosf piirosi. To tell a tale, a tochia l'o talk one's self hoarse,
spune o poveste. 2 Tale-teller, 1. a rgusi vorbind prea mult. 3. V.
povestitor ; 2. int. rii : care te Nonsense.
spune, pintor. 4 Tale-bearer, pi- TALK, s. 1 conversatiune, con-
ritor, care te spune ; gur. rea. vorbire, vorb, f. taifas, n. 2
Tale-beaning. 1. s. spttse, n. pl., subiect de convorbire, n. 3
pirlre; 2. adj. pintor. Tale-maker, sgomot, svon, n. veste, f. II Loc.
bulitor, defaimtor. There is a talk of, se svonesce
TALEFUL - tEl'-ful, adj. bogat despre.
In istorioare. T ALKATIVE = to c'--tiv, adj. 1
TALENT = tal'-nt (Gr. talan- guraliv, limbut. 2 vorbret.
ton), s. 1 nionedei : talent (5560 TALKATIVENESS= nes, s. lim-
lei), n. 2 talent, n. facultate, Untie, trAncneala, f.-2 aplecare
f. 3 * tendent, f. 4* ghiark a vorbi, f. 3 laf, n.
(de peiseri reipiloare), f. 5 * me- TALKER= toe'-r, s. 1 vorbitor,
dalion (cu per), n. m. 2 farfar, f. tlaii, toack-
TALENTED =-- ed, adj. talen- m.
tat, care are talent. 1 TALKING= ing, s. 1 vor-

www.dacoromanica.ro
 592
TAL TAM

bire, f. 2 vorbe, taifasurl, pl. TALMUD tal'-m6c1 (Chaldeia),

3 V. Talk 1. 4 trAnciinire, f. s. Talmud, n.
II Loc. 1 It is of no use talking, TALMUDICAL =
vorbifi (vorbescI) de geabA. 2 A adj. talmudic.
truce to talking, destule vorbe. TALON= tal'-511 (Fr.), s. ghiarA
After much talking, dupft multe (de pdseri rdpitoare), f.
vorbe. TALUS= te1-16's (Fr.), s. 1 anat.:
2 TALKING, adj. vorbArer. astragal, arsic, n.-2 geol.: mal,
TALKY = talcl-i (V. Talc), adj. 1 povirnis, n.
talcos. 2 ca talcuL TAMABLE= tEm'--b'l (S. tam),
TALL =tol (Gal. tal), adj. 1 p. : adj. de imblAndit.
Snail, mare, rsrit (la stat). 2 TADIABLENESS= nes, s. insu-
I. : Malt. 3* cutezfitor, indrAz- sire de ImblAnOire, f.
net. 4* puternic, sdravAn, tare, TAMARIN, TAMARIND tarrif-A-
teapfin, viguros. U Loc. 1 A tall rin(d) [Sp. tamarindo] , s. fructul
stout man, un om mare si sdravn. tamarindulul. II Loc. Tamarind-
TALLER = gr, TALLEST = tree, tamarind.
est, comp, fi superl, de la Tall. TAMARISK =tamf-ii-rise (L. fa-
TALLIER= talf-li-r (Fr. faille), marix), s. arbust: tamarisc, m.
s. care are talla, statura. tAmAriscA, f.
TALLNESS = tol'-nes, s. 1 tale, TAMBAC=tam'-bac (?), s. lemn
staturA, f. stat, n. 2 inAltime, f. de aloid (aloe, odagaciti, sabur), n.
TALLOW= talf-lo (Ger. talg), s. TAMBOUR = tami-b6r (Fr.), s.
1 sea, n. 2 grAsime, unturA, 1 daira, f. 2 arid.: antre ex-
osiinzA, f. II Loc. 1 Tallow-candle, terior, n. 3 ciur, gherghef ro-
luminare de sal. Tallow-chan- tund, tambur, n.
dler, fabricant saii negustor de TAMBOURINE= in", s. 1 tam-
lurninrI de sell. burinA, f. -- 2 daira, f.
to TALLOW, va. a unge cu TAME -= tEm (V. Tamable), adj.
Cu grAsime, etc. 1 domesticit, Imblniit. 2 do-
TALLOWY= i, adj. de sea, mestic. 3 fig. : mblnit, su-
unsuros. pus. 4 fig. : 'male, slab, fill
TALLY =.-- tal'-/i (Fr. tallier), s. energie, fii r foc. 5 fig. : inco-
[pl. Tallies] 1 bat cu rAboaje (de lor, nesrat, palid, searbd.
brutar, de liiptar, etc.), n. 2 ineficace. II Loc. 1 To grow tame,
riiboj, rAbus, n. crestAtur, tAie- a se imblndi. 4 Tame-spirited,
turi, f. 3 (for) perechie, f. moale, fr energie, slab.
Loc. Tally-man , negustor care to TAME, va. 1 a domestici, a
vinde pe datorie cu s'ptfimAna. ImblAndi. 2 fig. : a imblAndi, a
Tally-shop, prvlie unde se poate supune. 3 a injosi, a umill
cumpAra pe datorie cu sptA- TAMEABLE= tem'--bl, adj. de
mAna. domesticit, de ImblanOit.
to TALLY, va. 1 a Insemna TAMELESS = les, adj. de ne-
cu rAboaje. 2 a potrivi. II Loc. ImblAndit.
2 Tallied for each other, oameni TAMELY=li, adv. 1 binisor,
potrivilL incetisor, cu supunere, fit% Im-
2 to TALLY, vn. a corespunde, potrivire. 2 fig.: slugArnicesce.
a se potrivi. TAMENESS = nes, s. 1 stare

www.dacoromanica.ro
 593
TAM TAN

de a fi domesticit sal imblanOit, f. ; n. 2 tandem (bicicletd

domesticitate, f. 2 bland*, as- ca 2 tocan, unul dupd cel-all), n.
cultare, f. 3 aplecare, supu- TANG= tang (Gr. tangos), s. 1
nere, f. 4 moliciune, f. 5 slu- gust, n. 2 fig : atingere, musca-
garnicie, f. ; platitudine (de stil, tut* f.-3 sunet ascutit sag pa-
etc.). f. trunddtor, n. 4 bat, n. coada,
TAMER= gr, s. Imblanqitor, f. (de steag, etc.). 5 V. Tangle ;
domesticitor, m. iarbi marina, f.
TAMING= ing, s. Imblangire, to TANG, va. 1 a face &A rsune,
f. V. Shrew. a debita, a spune. 2 a chiema
TAMINE= tam'-in (L. stamen), (albincle).
s. 1 stamina, m. 2 sit, f. TANGENCY = (L.
TAMINY = i-ni, TAMMY, s. tango), s. tangent, f. contact, n.
stolci: etamin, f. 1 TANGENT = gInt, s. tan-
TAMKIN = tarn'- chin, s. V. gent, f.
Tampion. 2 TANGENT = tan'-grnt, TAN-
to TAMP= tamp (Sp. tapar), va. GENTIAL = tn-glen'-s1, adj. tan-
a astupa cu un astupu5. gent.
to TAMPER = tamf-pr, vn. 1 TANGIBILITY= tan'-gi-bil"-i-ti,
/with) a se amesteca, a se b5ga TANGIBLENESS= b'l-nes, s. tan-
(in); a se atinge (de), a se ocupa gibilitate, f.
(cu). 2 (with) a face experiente TANGIBLE= b'l, adj. 1 tan-.
mice (Cu), a experimenta. 3 gibil, palpahil. 2 care se poate
(with) a corupe, a da mita, a Indeplini.
mitui. Loc. 3 To tamper with
II TANGLE= tan'-g'l (Su. tang), s.
witnesses, a mitui martorl. 1 nod, n. 2 arababur, incur-
TAMPERING= ing, s. 1 expe- catura, f. talm-balmes, n. 3
riente, f. pl. ; lucrare, Incercare bot.: cucuta de mare, f. V. Tang 5.
(ea cava), f. 2 (with) intrigl, to TANGLE, va. 1 a Incurca, a
uneltiri, pl. mituire de (mar- 2 fig.: a incurca. 3
torf), f. fig.: a prinde (intr'o curad). II Loc.
TAMPING= tam'-ping, s. 1 asta- Deep-tangled, Impaslit, Incurcat
pare, f. 2 umplere ca caltl, f. de tot. Tangled brush-wood, tu-
3 fultuiala, f. caltl, pl. fisurI siabatice. Tangled stream,
TAMPION= pi-n, s. astupl- 1. riulet IncolAcit; 2. tittle/ plin
toare, f. astupus, rt. de ierburl.
TAN = tan (Fr. tan), s. ar- TANGLY = gli. adj. 1 Incurcat.
gseal, coara de stejar pentru -- 2 acoperit cu ierburI marine-
argasit, f. j Loc. Tan-house, ar- TANK = tanc (Fr. tang), s. cis-
gsarie,tabacarie. Tan-pit,--vat, terna, hazna, f. basin, reservo-
putha cu argseala. Tan-yard, n.
argsarie, tabcrie. TANKARD =tancf-Ard (Gal. tan-
to TAN, va. 1 a argsi, a a- card), s. cana, (tali (de bere, de
baci, a dubi. 2 fig.: a 'Aril (de vin, etc.), f. 2 adj. de ospl, de
soare). mask mare.
TANDEM = tan'-dem (L.?), s. 1 TANLING= tan'-ling, s. arapila,
tandem fircIsurcl ca 2 cal inhd- ni. V. Tan.
map unul in ulube i cel-all TANNATE=tan'-nEt, s. tanat, n.
H. L. Lolliot. Dief. Eng.-Rom., vol. II. 33*
www.dacoromanica.ro
 594
TAN TAR

TANNER= n6r, s. argasitor, trage (din butoili). 4 a cresta

tbficar, m. (un poni). 5 a carpi (ghete).
TANNERY=n'r-i, s. argsire, 6 a astupa (Cu un cep, Cu o panel).
tabacarie, f. 7 mecan. : a ghiventui. u Loc. 1
TANNIC= nic, adj. tanic. To tap for the dropsy, a face punc-
TANNIN= nin, s. tanin, n. tiunea.
TANNING ning, s. argasire, TAPEU.1p (S. taeppe), s. pan-
tabacire, argaseal, tabficeal, f. glici de ata, f. 11 Loc. Tape-worm,
argasit, fabacit, n. tenia, panglia. Red tape, biuro-
TANSY= tan'-zi (Fr. tanaisie), s. cratie. Tape-line, metru (de in-
hot. : ferece, vetrice, giner-hotarnic).
TANTALISM tanf-ta-liz'm (Tan- 1 TAPER= fe-p'r (S.), s. 1 lu-
talus), s. supliciul luI Tantal, n. minare de ceara, radio, f. 2
TANTALIZATION = laI-ziI"- luminare de spermantet, f. 3
s6n, s. supliciul lui Tantal, n. is- sfe,nic, n. 4 vIrf ascutit (al until
pita, tentatiune, f. calarg), n.
to TANTALIZE = laIz, va. a 2 TAPER, adj. 1 re'srit. 2
chinui. a atita dorintele, a ispiti. conic, In forma' de piramida.
TANTALIZER = r, s. ispiti- 3 subtire. I Loc. 3 Taper fingers,
tor, in. degete
TANTAMOUNT = tan'-til-maiint 1 to TAPER, on. a se termina
(L. tanius, ad, mons), adj. echi- ascutit. II Loc. The tapering spire,
valent, egal. II Loc. That is tanta- vIrful clopotnitei.
mount to saying, este ca si cum 2 to TAPER, va. 1 a face un
s'ar dice. virf la (ceva). 2 a lumina cu
TANTIVY tan-tiv'-i (?), 1 adv. lumInarl de ceara.
In goana mare. 2 s. alergare In TAPERING = ing, V. Taper 7i
goana mare sari maneand pmln- to Taper.
tul, f. 3 venal. : fanfar, f. TAPERNESS-- nes, s. forma
* TANTLING = tant'-ling, s. 1 rlisarit, f.
Inselat de sperantele sale. 2 V. TAPESTRY tap'-es-tri (L. ta-
Tanling. pes), s. tapiterie, f. tapet, n.
TANTRUMS tanf-trmz (?), s. Loc. To hang with tapestry, a
pl. apuciiturl de manic., toane, pl. tapeta.
1 TAP = tap (Fr. tape), s. 1 lo- to TAPESTRY, va. a tapeta.
vitura, f. 2 palma, plmu, f. TAPIOCA tap'-i-45-ca (Brasilia:
II Loc. 1 To give a tap al the door, tipiocal, s. tapioca, f.
a bate 'Meet la usa. TAPIR = tE'-pr (Amer.), s. ta-
2 TAP = tap (S. taeppanl, s. 1 pir, in.
cana, f. robinet, n. I] Loc. 2 Tap- TAPISM = ta'-piz'm, TAPIST =
house, tap-room, the tap, car- pist, s. V. Red si Tape.
ciumii. Tap-lash, bare proasta. TAPPING.= tapf-ping ( V. to Tap),
Tap-root, radacinii pivotant. Tap- s. 1 chir.punctiune, f. 2 ac-
rooted, cu o radficina pivotanta. tiunea de a da cep (la un butoiti).
1 to TAP, va. 1 abate, a lovi TAPSTER= ste'r, s. 1 Mat
Incet sa mor. de carcium, m. 2 carciumar, m.
2 to TAP, va. 1 a gauri. 2 TAR = Un- (S. tare), s. 1 pacura,
a da cep (la un butoiii). 3 a f. catran, n. 2 marinar, ma-

www.dacoromanica.ro
 595
TAR TAR

telot, m. ff Loc. 1 Mineral lar, bi- s. [V. Tar] 1 pnz cOtrnit, f.-
tume. 2 Old weather-beaten tar, 2 arar, m. i n. ceahol, n. 3
marinar batran. pfilrie de piinz'a ceruit, f. 4
to TAR, va. 1 a cfitrni. 2 musama, f. 5 p. : marinar,
atila, a IntArita. TARRAGON = tar'-ea-gliOn (Sp.
VARANTULA=Va-ran'-cIu-Ifi (It. taragona), s. bot. tarhon,
Taranto), s. tarantulh, f. to TARRE (ON)=tair, va. V. to
TARDIGRADE=tile-di-gred (L. Tar 2.
tardigradus', adj. pis., zool. : tar- TARRIANCE = tar'-ri-ns (Gal.
digrade, pl. tariaw), s. 1 sedere, f. 2 In-
TARDILY = li (L. tardusl, adv. trOiere, f.
1 'Meet, cu Ineetineal.-2 In mod TARRIER = er, s. 1 bol-
lenes. 3 tOrdiii. dei, cotei, ni. 2 p.: IntrOiat,
TARDINESS-- nes, s. 1 Ince- m. 3 persoanA care st, care
tineal, f. 2 lenevie, lene, f. sade.
3 intardiere, f. 4 rea-voint, f. TARRING the-ring (V. Tar), s.
TARDY= thr'-di, adj. 1 Incet. mar. : chtrnire, f.
2 moale, tembel. 3 IntaNiat, TARROCR=tarf-roc (?), s. pa-
.cu Intrdiere. sere : muet, f. pescrel, ni.
to TARDY, va. a InthrOia, a 1 to TARRY = tar'-ri (V. Tar-
zbovi. riance), vn. 1 a se opri, a sta, a
1 TAREter (?), s. bol.: 1 ne- sedea. 2 a amfina, a Intrdia.
ghinfi, f.2 bobuFor, m. 3 a astepta.
2 TARE = ter (Fr.), s. darh, 2 to TARRY, va. a astepta.
tarit, f. TARRY, s. 1 sedere, f. 2
3 TARE= ter, perf. de la to amnare, f. 3 asteptare, f.
Tear. TARRY = thr'-ri (V. Tar), adj.
TARGE=tiirdj (S. targ), s. pa- 1 cAtriinit. 2 ca catranul.
-vaz, f. scut, n. TARSAL the-sl (Gr. tarsos),
TARGET thr'-ghet, s. 1 V. adj. tarsian, care privesce tarsul.
Targe. 2 la tir. !int, f. 3 TARSUS = ses, s. anal.
fig. : tint, f. tars, n.
TARIFF = tar'-if (Fr. tarif) s. TARSEL =the-sel (It. terzuolo),
turd, n. tarn*, f. s. barblel, brbritus (la pitserile
to TARIFF, va. a tarifa. rdpiloare), m.
TARIN tar'-in (Fr.), s. scatiii, 1 TART = thrt (S. lean), adj. 1
ni. acid, acru. 2 fig. : acerb, as-
TARLATANN tar'-lii-tan (Fr. pru, Insprit, mucator, Intep-
larlatane), s. tarlatan, n. tor. 3 artegos. II Loc. 2 A iart
TARN= thrn (Ic. horn), s. 1 lac, reply, un rspuns acerb (Intepa-
n. 2 balt, mla5tinfi, f. tor). A tart rebuke, o rfuial, un
to TARNISH trie-nis (Fr. ter- perdaf.
nir), va.1 a scoate lustrul, 2 TART= thrt (Fr. ferric), s. pl-
-sterge. 2 fig. : a atinge, a In- cint sad prjitur (ca fructe,
tina, a mnji. 3 on. se sterge, ca dulcenic7, cu creme,?, f.
a'sl pierde lustrul. TARTAN tfie-tn(Fr.tiretaine),
TARNISH, s. lips a lustruluI, f. s. stofd : tartan, n.
TARPAULIN(G) = tar-po'-lin(g), TARTANE trie-tn(It. tartana),

www.dacoromanica.ro
 596
TAR TAS

s. mar. : tartani, f. Se scrie f i TASSEL = tasf-s'l (Fr. tasse), s.

Tartan. 1 canaf, ciucur, mot (de mdtasol,
TARTAR =tarf-tar (Fr. tartre), de aur, etc.), n. 2 arht.: stin-
s. 1 tartru, n. 2 fig.: persoana ghie, f. 3 bol.: scaia voinicesc,
artiigoasa, coltoasa, manioasa, su- m. 4 brbtel, barbatus la pd-
prcioasii ; tartorita, f. serile rclpiloare).-5 soim, erete, m.
TARTAREOUS = tar - te'- ri - es, TASSELED= s'Id, adj. Impo-
adj., chin]. : tartric, tartaros. dobit cu canafurl, etc.
TARTARIC = ta'-ric, adj., TASTABLE =test'-a-b'l (Fr. ti-
chim. : tartric. ter), adj. gustos.
i to TASTE = test, va. 1 a
to TARTARIZE = tar'-ta-ralz, va.
chim. : a Impregna cu tartru. gusta. 2 fig.: a gusta, a sirup.
TARTAROUS = res, adj. V. 3 * a Incerca. o Loc. 1 I made
Tartareous. him taste it, I gave it him to taste,
TARTISH= tart'-is (V. i Tart), i-l'am dat de gustat (sii guste).
adj. acrisor. 2 to TASTE, vn. 1 (of, a, de)
TARTLET = tart'-let (V. 2 Tart), a avea gust. 2 (of, din, la) a
s. placintioark f. gusta. 3 fig.: a gusta, a seie.
TARTLY = li, adv. 1 cu acri- 4 (of) a sirup. 5 (of) a se-
me, In mod Intepat, cu reutate. mana Cu. 6 (of, din, de) a se
2 verde, hotarit. 3 In mod bucura, a profita.
artgos, neprietenos. TASTE, s. 1 gustul, n. 2 gust,
TARTNESS= nes, s. 1 acreala, n. 3 (for, pentru) gust Idorintet,
acrime, f. 2 fig. : acrime, f. aplecare, poftcY, etc.], n. 4 fig.:
3 fire artagoas, f. bunul gust, n. 5 plac, n. plii-
TASK = tase (Fr. id che), s. 1 cere, f. 6 (of) sentiment, n.-7
munch', sarcini, f. lucru, n. 2 pupil, pic. n. picatura, picaturica,
lucrare (de ,colar,), f. 3 ocupa- f.-8 * pentru Test : Incereare, f.
tiune, treab, f. V Loc. 3 Task- 9 panglica (pen(ru chenar), f. il
master, stapan. Task-work, munch Loc. 2 A very good taste, un gust
cu ruptul. -- To take to task, a foarte plcut. 3 He has no taste
certa, a mustra; a lua la rfuiala, for any thing, n'are gust pentrn
a trage o rafuiali, un perclaf. nimic. 4 Taste is every thing,
to TASK, va. 1 a da sad a im- gustul e legea suprema. Of great
pune o mina, o sarcina (cuiva). taste, Cu mult gust. In good taste,
2 a fi In sarcina (czziva). 3 de gust bun ; in bad taste, de
fig. : a ocupa, a se (a'sI) fr- gust prost. Quite out of taste, of
mInta (in creen, cu firea), a In- no taste, without any taste, fara
trebuinta, a face apel (la energia niciun gust, de un gust foarte prost.
sa, etc.). 4 a cere. 5 a pune 5 There is no accounting for tastes,
la Incercare. 6 (with, de) a In- gusturile nu se discut. Is it te
vinovAti, a invinui. 7 (with) a your taste? e dupft placul d-tale?
imputa, a reprosa cuiva. 8 * 7 Just a taste, numal pentru In-
a desilde, a sfida. 9 * a taxa, cercare ; foartc putin ; un pie. lit
a Impovra cu birurI, (tali, taxe. some taste, oaresl-cum.
TASKER = tasc'-er, s. stapan, ...- TASTED= test'-ed, in comp.:
m.; cel care impune o sarcina. cu un gust... ii Loc. Bitter-tasted,
TASKING= ing, s. sfidare, f. cu un gust amar.

www.dacoromanica.ro
 597
TAS TAV

TASTEFUL -- ful, adj. 1 p1A- tout), s. 1 mil. : retragerea, f.

cut la gust, gustos. 2 cu gust 2 sgomotul tad, n. 3
bun. II Loc. 2 Highly tasteful, cu n. i Loc. 2 To beat a tattoo,
un gust deosebit. a bate toba.
TASTEFULLY= li, adu. cu to TATTOO, va. a tatuit.
gust. TATTOOING= ing, s. (actiune)
TASTEFULNESS = nes, s. tatuagiii, n.
gust, n. 1 TAUGHT tot (?), adj., mar.:
TASTELESS tat'-les, adj., pr. intins tare (frei zighie, etc.). II Loc.
si fig. : 1 farii gust, anost, fad, in- To haul taught, a intinde tare.
sipid, nesarat, sarbd. 2 TAUGHT = tot, perf. i ptr.
TASTELESSNESS= nes, s. 1 de la to Teach.
nesrtur, sarbedeal, f. 2 fig.: 1 TAUNT tout i tiint (Fr. lan-
lipsk de gust, anostie, f. cer), s. 1 dojan, mustrare, f.-2
TASTER = tEst'-'r, s. 1 degus- batjocurA, btaie de joc, zeflemea,
tAtor, -- 2 ceasch (pentru de- f. sarcasm, n. 3 insultA, ocarA,
gustarea beuturilor), f. 3 buca- f. ultragiii, n.
tic& de ineercare (de bra. nzei), f. 2 TAUNT= tnt (?), adj., mar. :
TASTILY-- i-li, adv. cu gust. 1 inalt. 2 foarte lung.
TASTING= ing, s. 1 gustare, to TAUNT, va. 1 a certa, a
f. 2 degustare, f. dojeni, a mustra. 2 (with) a
TASTY= i, adj. de gust plcut. imputa, a reprosa. 3 a batjo-
TATTER = tat'-tr (S. toleran), cori, a'si bate joc de, a ride de,
s. sdreant, fleandur, buleandr, a lua peste picior, a lua fu ze-
f. II Loc. All in tatters, sdrenteros, flernea, a face de batjocuri. 4
In sdrente. a insulta, a 0611, a ultragia.
to TATTER, va. a rupe sdrente. TAUNTER = tont'-r, s. zefle-
TATTERDEMALION de-mat"- mist, in.
Mu, s. deseult, golan, om Imbrfi- TAUNTING ing, s. V. 1 Taunt.
cat in sdrenle, TAUIN TINGLY = li, adv. 1 in
TATTERED = trd, adj. 1 zetlemea, In rIs. 2 cu un ton
sdrenteros, In sdrente. 2 * pen- insulttor.
fru Tottered saii Tottering. TAURUS=to'-r's (L.), s. asir.:
TATTING = tat'-ting (?), s. bro- taur, zn.
derie : frivolitate, f. TAUT = tot, adj., mar. : V.
TATTLE tat'-t'l (O. tateren), s. Taught, adj.
flecArie, trancfincal, f. birfeli, TAUTED=tot'-ed, TAUTIE=
palavre, vorbe goale, taifasuri, pl. adj. ineureat.
V. Tittle-Tattle. TAUTOLOGIC, TAUTOLOGICAL
to TATTLE, un. 1 a birfl, a fle- to'-to-lodr-ie-Al (Gr. kudos, lo-
dui, a trancni. 2 a tAla la gos), adj. tautologic.
lavre si la palavre. TAUTOLOGIST to-tol'-o-gist,
TATTLER = tier, s.1 birtitor, s. did. . tautologist,
flecar, palavragiu, m. 2 indis- to TAUTOLOGIZE= gIalz, an.
cret, in. 3 pintor, m. a se repeta.
TATTLING= tling, adj. indis- TAUTOLOGY= gi, s. tautolo-
cret ; s. V. Tattle. gie, f.
TATTOO = tat-tii' (Fr. tapoter, TAVERN= tav'-rn (L. taberna),

www.dacoromanica.ro
 598
TAW TEA
s. ercium, taverna, f. han, n. &LI, M-1 s ias din pepeni (sail
0 Loc. Tavern-keeper, , - man, din rbus) afar. To tax as false,
cArciumar, hangi. Tavern-haunt- a arta, a dovedi falsitatea.
er, tavern-nian, om care nu mal TAXABLE = tacs'--bl, adj. 1
iese din careiumh. care poate saG trebue s fie taxat.
to TAW= to (S. tawian), va. 2 supus une taxe. 3 lege
techn. a lucra piel subtle, a (to, cuiva) : pe seama.
argsi. TAXATION = tacs-'-siin, s. 1
TAW= to (?), s. 1 bilk f. 2 impunere a une taxe, f. 2 drI,
joc de hile, n. imposite, taxe, pl. 3 taxare,
TAWDRILY= tor-dri-li (St. Au- f. 4 acusatiune, Invinuire, f.;
drey), adv. batator la ociii i farii invective, ochrl, f. pl. ; satira,
gust. TAXER = 6r, s. 1 cel care
TAWDRINESS = nes, s. 1 g- impune o tax. 2 taxator, m.
teal fr gust, f. 2 gust prost 3 inspector al greutatilor
pretentios, n. msurilor, m.
TAWDRY tor-dri, adj. 1 pre- TAXIDERMIST = taxr-i-d6r-mist
tentios. 2 liatator la ochl, de (Gr. taxis, derma), s. Impietor,m.
gust prost. TAXIDERMY= mi, s. Imp-
TAWER (V. to Taw), s. iere, f.
argsitor, TAXING tacs'-ing, s. V. Taxation.
TAWERY-- i, s. argsrie, f. II Loc. The taxing-master, veriti-
TAWING=tor-ing, s. argsire, f. oatorul cheltuielilor, expertul.
TAWNY = tor-ni (Fr. tanner), TAXLESS = les, adj. fara im-
adj. ctrnit, galben Intunecat, posite.
prlit de soare, rosatic. TEA= ti (cuvint chinez: tcha),
TAWNINESS = nes, s. coloare s. 1 ceaiu, n. 2 ceaiu, n. tisana, f.
rosatich, f. I Loc. 1 To take tea, a bea ceaiu.
TAX= tacs (L. laxo), s. 1 im- Tea-party, ceaiu (socielatea, sin-
posit, n. contributie, taxa, f. dro fia). Tea-service, - set,- things,
2 fig. : tribut, n. 3 exigent, servici pentru cealii. Tea-pot,
opintire, sfortare, f. 4 dojana, ceainic. Tea-table, mas pentru
mustrare, f. Loc. 1 Additional
II ceaiii ; ceaitt (societatea, sindrofia).
tax, tax aditionala. To pay one's 2 Mallow tea, ceaiii de nalbii. Beef
taxes, plti contributille. Tax- tea, bulion.
gatherer, perceptor de contributii. I to TEACH = tYts (S. Lacean),
Tax-free, scutit de imposite. Tax- va. fperf. i plr. Taught] 1 a In-
payer, contribuabil. viita, a instrui (pe cineva). 2a
to TAX, .va. 1 a taxa, a im- preda, a Inv6ta. 3 a inviita, a
pune dan. 2 lege : a taxa. obicInui(cuceva). ',Loci To teach
3 fig. : a cere de la saii cuiva. 4 the nations, a instrui natiunile. 2
(with) a invinui, a Invinovti ; a Theg are taught English, French,
imputa (ceva) cuiva. j Loc. 2 The German arid Rouznanian, li se
taxed costs, cheltuielile dup ve- predii englezesce , frantuzesce ,
rificare 3 It was taxing him too nemtesce i romnesce.
much, prea mult se cerca de la 2 to TEACH, tin. [Pell. pi ph..
dnsul. 4 Tax him home, spune-I Taught] a fi profesor, a da lee-
verde (curat)... ; scoate-1 din rb- WM%

www.dacoromanica.ro
 599
TEA TEA

TEACHABLE= titsf--bl, adj. 1 smuls dintre eel ce iubesc. To tear

p. ; asculttor, aplecat la invt- one's self from, a se smulge de la,
tur. 2 1. : care se poate preda din. To tear one's hair, a'f smulge
(invela). perul din cap. II To Tear asunder,
TEACHABLENESS= nes, s. as- 1. a rupe in doua ; 2. a imparti in
cultare, aplecare, f. doua. To Tear away (from, de la)
TEACHER = tits'-er, s. dascal, a smulge ; a se desprti (de). To
institutor, profesor, in.; dasca- Tear down, a smulge. To Tear out,
lita, institutoare, profesoare, f. II a scoate. Site would tear my eyes
Loc. 1 Teacher of English, profesor out, mi-ar scoate ochii. To Tear
de englezesce ; teacher of Rouma- ifp, 1. a rupe, a rupe in bucall,
nian, profesor de romanesce. The a sfasia ; 2. a scoate, a smulge ;
profession of a toacher, cariera 3. a ara, a lucra pmintul; 4. a
invetamintulul, cariera profeso- desrdcina, a scoate din rada-
raid. V. Staff. cilia sad cu raclacina cu tot, a
TEACHING-- ing, s. invetil- stirpi.
mint, n. instructiune, f. ; lectiu-nl, 2 to TEAR, mt. [pert-. Tore ; ptr,
prelegeri, pl. I) Loc. The teaching Torn] 1 a sfasia.-2 a alerga, a fugi,
staff, corpul profesoral, corpul a umbla repede. ii Loc. 1 A tearing
didactic. groan, un gemt sfasietor. To Tear
TEACHY titsf-i, adj. V. Tetchy. at the door, a bate 'Meet la usa.
TEAK, TEEK= tic (India), s. 1 To Tear about the country, a str-
lemn de telt, n. 2 copac: telt, m. bate tara. To Tear along, a alerga
TEAL = ti! (O. taling), s. lisita, In goana mare, a fugi mancand
sarce, f. pamintul. To Tear away, to Tear
TEAM = Thu (S.), s. 1 atelagig, off, a porni in goana mare, a'sf
n. 2 cal Inhmati la o trasura. ascuti picioarele. To Tear down, to
pl. 3 sir, n. ; turm, f. 4 fig. : come tearing down, 1. a se co-
trup, companie, f. ii Loc. 1 A bori In goana mare; 2. a se re-
beautiful team, un frumos atela- pegi. To Tear in and out, a intra
giii, cal frumoFI. si a iesi In pripa. To Tear up and
to TEAM, va. a inhiima cal (la down, 1. a se sui si a se cobori In
o trcisurci). pripa; 2. a se sbate.
TEAMSTER = titn'-ster, s. con- TEARER = tEr'-er, s. cel care
ductor, vizitiii, in. rupe, care sfasie.
1 TEAR= tit- (S.), s. 1 lacrima, TEARFUL =tre-ful (V. 1 Tear),
f. plansete, pl. 2 fig. : lacriml, adj. plin de lacrimi, Cu lacrimile
pl. 3 * cantee (de jale), n. In ochl.
Loc. 1. To drop tears, a versa la- TEARLESS= les, adj. fill la-
eriml. All in tears, cu lacrimile In crimi, fAr pic de lacritra.
ochl. All drowned in tears, cu la- to TEASE = tiz (S. taesan), va,
crimile in ochl cat pumnul. 1 a drci, a pieptena, a scar-
2 TEAR= ter (S. teran), s. rup- mana. 2 fig.; a hartui, a ne-
tura, f. cji, a plictisi, a supra, a sicai,
to TEAR= ter, va. [perf. Tore ; a da ca sic.
ptr. Torn] 1 a rupe, a sfasia. 2 TEASEL = ti'-z'l (S. taesel), s.
(from, din, de la) a rpi, a smulge. bot.: scaiii voinicesc, in.
II Loc. 2 Torn from all I love, to TEASEL, va. V. to Teazle.

www.dacoromanica.ro
 600.
TEA TEE
TEASER = tie-gr, s. care hr- TEDIOUS = -di-s (L. taedium),
tuiesce, etc. V. to Tease 2. adj. 1 anost, plicticos, plictisitor.
TEASING= ing, s. 1 drcire, 2 greil, obositor. 3 Incet.
sciirm odre, f. pieptnat, scr- TEDIOUSLY-= li, adv, in mod
mnat, n. 2 hrtuire, necjire, anost sad plicticos. 2 In mod
plictisire, suprare, f. obositor.
TEAT= tit (S. fi), s. 1 tita, f. TEDIOUSNESS= nes, s. 1 a-
2 uger, n. nostie, plictiseal, f. urit, n.
to TEAZLE= ti'-z'l, va. a pena 2 oboseala, f. 3 natur obosi-
sail a netedi postavul (cu scaiul toare, f. 4 * prolixitate, f.
voinicesc). TEDIUM tif-di-dm (L.), s. V.
TECHILY=tets'-i-l1 (V. Techy), Tediousness.
adv. r dispus, Cu mnie. to TEEM = tim (S. tyman),
TECHINESS = nes, s. toane, vn. 1 [with, in] a fi bogat ; a da
pl. chef de ceart, n. 3Na dispo- nascere... , a produce, 2a
side, f. cresce. 3 (with, de, co) a fur-
'TECHNIC, TECHNICAL = tec'- nica, a foi, a misuna ; a fi plin de.
nic-fil (Gr. techn), adj. technic. 2 to TEEM, va. 1 a iscodi, a
TECH IIICALITY al"-i-ti, s. 1 produce. 2 a nasce.
amnunt sail detaliil technic, n. TEEMFUL tim'-ful, TEEMING
2 natur technici, f. 3 cuvint = ing, adj. 1 bogat, fecund,
technic, n. fertil, roditor. 2 cu belsug, a-
TECHNICALLY = dl-li, adj. in bundent.
mod technic. TEEMLESS-z--- les, adj. 1 sterp.
TECHNICS tee-nics, s. pl. tech- 9 neroditor, sterp.
nice, f. * TEEN = tin (?), s. mhnire,
TECHNOLOGICAL tec'-no-lodr- suprare, f. necaz, n.
ic-ki, adj. technologic. TEEN= tin ((en), 1 sufixul in-
TECHNOLOGY = tec-nol'-o-gi, s. trebizinfat pentru formarea nume-
technologie, f. ralelor cardinale de la 13 plat
TECHY = tet,'-i (touchy), adj. la 19, d. ex. : thirteen, fourteen,
1 coltos, manios, suparcios. 2 etc. 2 pl. : virsta de la 13 la
rd dispus, cu toane. 19. Loc. Miss is in her teens, e
TECTONIC= tec-ton'-ic (Gr. tek- deja o fat mare ; pop. iese la
Um), s. architectonic. joc. A beauty in her teens, o fru-
to TED ted (?), va. a afina, a musete in primvara el. He was
intoarce (fin). II Loc. Tedded grass, just entered in his teens, impli-
iarb cosit de curnd. nise de curnd 13 anl.
TEDDER ted'-dr (Gal. lid), s. TEETH Ur), s. pl. de la Tooth.
1 friinghie, leghtur, f. curmeiii, to TEETH, vn. despre copii : a-I
streang, n. 2 fig. : servitute,
supunere, dependent, f. II Loc. 2 TEETHED = tiOd, adj. strins (ca
Within our tedder, , in limitele dintii). IILoc. Teethed together,
cari ni s'all fixat. V. Tether. strin5I impreun.
to TEDDER, va. 1 a lega. 2 TEETHING = tiV-ing, s. denti-
fig. : a fixa ; a supune. tiune, f.
TEDDING= = ding, s. afinare, TEETOTAL = (lee, li-
intoarcere a finuluI, f. V. to Ted. tera T, prescurtare pentru tem-

www.dacoromanica.ro
 601
TEE TEL
perance=temperance, total), adj. a destainui, a revela. 8 a
I complet, desvlrit, intreg. proclama, a publica. 9 a nu-
2 de temperanta (de cumpitare). mira. 10 (from, de) a deo-
TEETOTALER = ir, s. mem- sebi ; fam : a recunoasce ( pe
bru al societalei de tempera*, cineva). 11 orolo gi: a suna.
Mutor de ap, m. I! Loc. 1 Be are told that, ni se
TEETOTALISM = iz'm, s. ab- dice cii, ni se spune eh'. Now, I'll
stinenl desavirsita de spirtoase, f. tell you 'what, acuma, aseultati-
TEGULARteg'-lu-lr (L. ego), mi bine. 2 How can I tell, 1. cum
adj. 1 de olan. 2 ist. nat. : exprim ; 2. wig ea I 3 He
imbricat. told me his misfortune, mi-a isto-
TEGUMENT = mint, s. Inve14, risit nenorocirea sa. 4 I was told
tegum ent, n. it by, am aflat-o de la. I will tell
TE-HEE l= ti-hi, interj. da! da! you how to, o sail era cum si.
to TE-HEE, vn. a ride in mod 5 He told me of it, mi-a vorbit
obraznic, a chicoti, a ranji ; a despre aceasta. 9 To tell the stars,
se hlizi. a numira stelele. To tell down
TEIL = ta (L. Vila), s. bot. (off, out, over), a numira.
tei6, m. 2 to TELL, vn. [per!. siptr. Told]
TEINT= tint (L. lingo), adum- 1 a spune. 2 (of) a dice, a vorbi
brealfi, nuant, f. V. Tint. (despre). 3 a nemeri, a atinge,
TELEGRAM = tel'-i-gram (Gr. a 4 (upon, asupra) a face, a
tel, gramma), s. telegrama, f. produce efectul se-6, a avea efect.
TELEGRAPH = graf (Gr. , 5 a se vede. I Loc. 3 Every shot
graph6), s. telegraf, n. II Loc. Elec- told, fle-care (Mature nemeri. 4
tric, electro - magnetic telegraph, That tells well in the world, aceasta
telegraf electric. produce un bun efect in lume.
TELLER telf-ir, s. 1 care spune.
to TELEGRAPH, va. a telegrafla.
TELEGRAPHIC =graf"-ic, adj. 2 narator, povestitor, ni. 3
telegrafie easier, contabil, m.-4 parlament
TELEGRAPHY = tel-eg'-ea-fi, s. engl. : scrutator, verificator (al
telegrafie, f. volurilor), m.
TELEPHON = tel'-i-fin (Gr. , 1 TELLING= ing, s. 1 dicere,
plu3n), s telefon, n. spunere, spus, dis, f. dis, spus,
to TELEPHON, va. i n. a te- n. vorbire despre, f. 2 istori-
lefona. sire, povestire, f.-3 socotearel, f.
TELEPHONIC = fon"-ic, adj. 2 TELLING, adj. care atinge,
telefonic. lovesce, nenteresce, care produce
TELESCOPE telf-i-scip (Gr., efectul sin.
skope5), s. telescop, n. 1 TELLTALE= ti. s. fi adj.
TELESCOPIC, TELESCOPICAL = 1 care te spune. 2 farfara, gu-
tel'-i-scop"-ic-fil, adj. telescopic. raliv, limbut, toacfi-guri. 3
1 to TELL = tel (S. tellan), va. mar. : axiometru, n. 3 mafi-
[perf. ii plr. Told] 1 a dice, a nrie : contor, n.
spune. 2 a exprima. 3 a 2 TELLTALE, adj. 1 V. 1 Tell-
istorisi, a povesti. 4 a afla. tale. 2 fig. : indiscret. II Loc. 2
L a vorbi despre. - 6 a martu- Telltale blushes, roseata care te
risi, a aduce la cunoseinta. 7 di pe fati, te teadeazI.

www.dacoromanica.ro
 602 --
TEL TEN!

TELLURIC= (L. tel- TEMPERATE= Et, adj. 1 tem-

lurium), adj. 1 terestru, pmin- perat, moderat, cumpEtat. 2
tesc. 2 Odin. teluric. temperant2 sobru, cumpEtat. 3
TELLURIUM= ii-m (L.), s. calm, linistit, rabdfitor.
teluriu, n. TEMPERATURE = tem'-pEr-a-
TEMERARIOUS= tem-i-r'-ri-Es ciEr, s. 1 t. de fis. : temperaturft,
(L. temere), adj. 1 Indedznet, se- f. 2 constitutie, f. tempera-
met, temerar. 2 imprudent, ment, n. 3 * cumpEtare, f.
nesocotit. TEMPERED= tem'-prd, adj. fi
TEMERARIOUSLY= li, adv. plr. 1 in comp. : de fire..., de ca-
cu indrazneal, etc. racter... 2 ofel: clit. 3 mus.:
TEMERITY ti-mer'-i-ti, s. In- moderat. II Loc. 1A good-tempered
drzneala, semetie, temeritate, f. fellow, un baiat de o fire Mina.
TEMPER= temf-pr (L. tempero), He is so good-tempered, e asa de
s. 1 amestec, n. combinatie, f. bun, asa de amabil.
2 constitutiune, f. temperament, TEMPEST tem'-pest (L. tannin),
n. 3 caracter, n. dispositie, fire, s. furtunh, vijelie, f. uragan, n.
f. 4 cumpEt, n. cumptare, mo- TEMPESTUOUS tem;pestf-Iu-Es,
deratiune, reservi, f. 5 milnie, adj. furtunos.
suprare, f. 6 elealii (a *- TEMPESTUOTJSLY = li, adv.
Mid), f. 7 mijloc de impitcare, Cu mare putere saii violent..
n. II Loc. 3-5 To lose one's temper, TEMPESTUOUSNESS = nes, s.
a'si pierde cumptul, a iesi din fire, stare furtunoas, agitatie,
a se mnia, a se supra. To be out care, turburare, f.
of temper, a fi ea' dispus, a se mo- TEMPLAR = tem'-plOr (L. tern-
hori. To keep one's temper, a nu plum), s. 1 templier, ni. 2 stu-
se supra, a's1 pOstra cumpEtul. dent in drept, m.
I to TEMPER, va. 1 (with, cu) I TEMPLE= p'1, s. 1 templu,
a tempera. 2 a amesteca, a n. 2 Temple (coala de drept
combina. 3 a compune, a face la Londra).
(otrdal, etc.). 4 fig. (lo, dupa): 2 TEMPLE= tem'-p'l (L. tern-
a potrivi, a proportiona, a mE- pus), s. anal. : timpla, f.
sura 5 a alina, a linisti, a po- I TEMPORAL po-rl (L. tem-
toli. 6 a can (ofetal). 7 a pus), adj. temporal, peritor, vre-
fasonn, a forma. 8 fig. : a im- melnic ; lumesc, mirean.
brbita, a incuraja, a indemna, 2 TEMPORAL, adj., anal.: tem-
a da ghies. 9 a armui, a con- poral.
duce, a guverna. TEMPORALITIES= ral"-i-tiz,
2 to TEMPER, un. (with, Cu) a TEMPORALS terrif-po-rfilz, s. pl.
se potrivi. veniturT temporale, pl.
TEMPERA PAINTING= tem'-p- TEMPORALLY = ral-li, adv.
ri-pE,nt'-ing, s. picturi dupft an- pentru un timp, vremelnicesce.
ti* f. TEMPORARILY= adv.
TEMPERAMENT = ri-mnt, s. momentan, provisorifi, temporar,
temperament, n. vremelnicesce.
TEMPERANCE= rns, s. 1 TEMPORARINESS = nes, s.
temperant, cump'tare, f. 2 stare temporark provisorie
ribdare, f. vremelniceasci, f.

www.dacoromanica.ro
 603
TEA! TEN
TEMPORARY - rh-ri, adj. TENACIOUSLY-- li, adv. 1 Cu
momentan, provisori, temporar, tenacitate, in mod tenace. 2 cu
vremelnicese. indratnicie, Cu incaptinare.
TEMPORMITION = rai-zE."- TENACIOUSNESS = nes, TE-
s'n, s. ingduire, temporisare, NACITY = t-nas'-i-ti, s. tenaci-
zAbovire, f. tate, f.
to TEMPORIZE = raiz, an. 1 TENANCY = ten'-hn-si, s. 1 a-
a temporisa, 2 a se supune renda, chirie, f. 2 cash cu
(imprejureirilor), a transige (cu) ; a chirie, f.
lua o cale pieOis, 'pe de laturi. TENANT= lint, s. 1 arendas,
3 (with, cu) a se Invoi ; a con- chiria5, ni. 2 fig.: locuitor, m.
simti (la). to TENANT, va. 1 a arcada, a
TEMPORIZER= r, s. 1 tem- inchiria ; a da cu arena, cu chi-
porisator, m. 2 fig. : om ne- rie. 2 a locui, a sedea, a sta
statornic. (in); a ocupa.
TEMPORIZING-- ing. s. 1 V. TENANTABLE = fi-bl, adj. de
Temporisation. 2 versa tilita te, f. locuit, etc.
to TEMPT - temt (L. lento), va. TENANTLESS= les, adj. ne-
1 a ispiti, a tenta. 2 a incerca. locuit, farh locuitori.
3 (lo, sa) a atita, a indemna, TENANTRY = ri, s. 1 aren-
a sfatui. 4 a ademeni, a invita, dasi, in. pl. 2 * arendh, f.
a pofti. 5 a se baga (In) ; a TENCH = tents (L. tinca), s.
explora. pesce : lin,
TEMPTABLE = tem-t-bl, adj. 1 to TEND tend (L. tendo), va.
supus ispitel. 1 a pazi. 2 a ingriji de (un co-
TEMPTATION = tem-t'-sn, s. pil). 3 fig.: a mnsoi. 4 a fi
ispith, tentatiune, f. atent la, a asculta.
TEMPTER- ter, sm. TEMP- 2 to TEND, vn. 1 a merge, a
TRESS - tres, sf. ispititor,se duce, a veni, a se indrepta
ispititoare, f. (spre). 2 (to, la) a tinde. 3
TEMPTING-- ting, adj. ispi- (lo, la) a contribui, a isbuti.
titor ; amagitor, seduator. 4 (upon, on) a insoti, a urma.
TEMPTINGLY = li, adv. in 5 (lo, la) a baga de seami. 6 *
mod ispititor. a astepta. n Loc. 2 To tend to the
1 TEN= ten (S. tyn), adj. Oece. same end, a tinde la acelas scop.
II Loc. A ten-pounder, 1. de dece TENDANCE - ten d'-ans, s. 1
livre ; 2. p.: care platesce 10 livre asteptare, f. 2 suiti, f. ; curte-
(pentru chirie, etc.). sanl, ni. pl.
2 TEN, s. 1 qece. 2 Oecime, TENDENCY = ten'-dgn-si, s. 1
f. II Loc, 1 The ten of spades, gece (to, catre) tendent, f. 2 re-
de pia (de verde). 2 By tens, cu sultat, n.
to TENDER = (Mr, va. 1 a
TENABLE- ti.'n'--b1 (L. leneo), oferi, a propune. 2 lege : a de-
adj. 1 mil.: de aprat, care se feri (jureimintul). 3 fig. : a face
poate aphra. 2 fig.: de susti- cas de, a pretui, a stima. 4
nut, care se ponte sustine, fig.: a ingriji; a iubi. 5 admin.
TENACIOUS t-ni.;'-ss, adj. (for): a face o sumisiune.
tenace, inrildheinat. 1 TENDER, s. 1 slugh, f. ser-

www.dacoromanica.ro
 61'4
TEN TEN
vitor, m 2 tender (de locomo- (arendatd), f. Loc. Tenement
II

n. 3 oferta, propunere, house, case' data cu

f. 4 oferti de plata, f. 5 TENET = ten'-et (L. lenco), s.
sumisiune (pentru o adjudica fie), doctrina, dogma, prere, f. prin-
f. 6 mar.: gabar, f. 7 de- cipiii,
ferire de juramint, f. TENFOLD = ten'-fld (ten, fold),
2 TENDER ten'-dr (L. tener), adj. indecit.
adj. 1 fraged, moale. 2 fig. TENNIS= ten'-nis (L. lenco 9), s.
drigastos, duios, Ingaduitor, in- gtennisb, joc de-a-mingea, n. II Loc.
dulgent. 3 fig.: comptimitor, To play at terpnis, a se juca de-a-
bland. 4 simtitor. 5 delicat, mingea. Lawn-tennis, alawn-ten-
tima, plpand, slab. 6 fig.: nis, jocul de-a-mingea (intr'o
-scrupulos. -- 7 (of) respectuos. curte, intr'o greidinei).
.8 (of) gelos. 9 (lo) scump. TENON = ten'-an (L. teneo), s.
10 delicat, grea. II Loc. 10 A ten- cep, in.
tler subject, un subiect delicat. to TENON, va. a imbina, a Im-
Tender-hearted, comptimitor. buca, a Impreuna. II Loc. Tenoned,
TENDERLING= ling, s. 1 dr- imbinat, imbucat, cu cep.
,gutul mama, puiul mamel, ni. TENOR ten'-r (L. lenco), s. 1
2 corn (cel d'euilditz) de cerb, n. mus. : tenor, n.-2 instr.: alto, n.
TENDERLY = li, adv. 1 cu TENOUR= ten'-ar, s. 1 cuprin-
duiosie. 2 cu Ingaduire, cu in- dere, tendenl, f. 2 curs (al
dulgenth. 3 moale, cu delica- viefei), n. 3 inteles, spirit, n.
teta. 4 Cu Mandel; cu com- 4 cuprins, continut (al unui
ptimire. act, etc.), n.
TENDERNESS = nes, s. 1 fra- TENPENNY = tenf-pen-i, adj. de
geOime, f. 2 sensibilitate, f. 10 pence.
fig.: dragoste, f. 4 slabiciune, 1 TENSE .,--- tens (L. tempus), s.
f. 5 blandete, f. 6 (of, de) timp (de verb), n.
grijh, f. 7 delicater (de con- 2 TENSE tens (L. tensum), adj.
sciin(d), f. 8 lit. : patetic, n. incordat, Intins.
duiosie, f. TENSENESS= tens'-nes,s. incor-
TENDING = tend'-ing, s. ten- dare, intindere, tensiune, f.
denre, f. V. Tendency 1. TENSIBILITY= ten'-si-bil"-i-ti,
TENDON = ten'-dn (L. ten do), TENSILITY= ten-sil'-i-ti, s. Insu-
s. tendon, sgarciu, n. sire de incordare, etc., f.
TENDRIL ten'-dril (L. (eneo), TENSIBLE .= TENSILE
s. bot. : 1 acartor, in. acatele, = sil, adj. de incordare, etc.
f. pl. dirceiu, n.; poet. : vita de TENSION = sn, TENSITY =
vie, ramur, f. 2 lstar, m. si-ti, s. Incordare, Intindere,
inldit, f. 3 adj. Beata tor. tensiune, f.
* TENEBRIOUS = TENT tent (L. tendo), s. 1 cort,
TENEBROUS -= ten ' -I -br's n.
(L. 2 chir. fitil de scam, n.
ienebrae), adj. Intunecos, tene- scamil, f. 3 atentiune, bagare
bros. de seami, grij, f. 4 * vin de
TENEMENT = ten'-i-mnt (L. Malaga, n. II Loc. 1 Tent-cloth,
Lama), s. 1 cask locuinta, f.-2 dril. 3 To take tent, a avea grij,
apartment, local, n. 3 mosie a baga de seama.
www.dacoromanica.ro
 605
TEN TER
1 to TENT, vn. 1 a aseda la- to TEREBRATE= ter'-i-brEt (L.
gA rul, a Mbar!. 2 fig.: a locui. terebro), va. a guri, a sfredeli.
2 to TENT, va. 1 a sonda. 2 TEREBRATION= br"-sn,
chir. : a pune un fitil de scami gaurire, sfredelire, f.
intr' (o rand). 3 fig. : a baga to TERGIVERSATE = tee- gi-
de seama la. vr"-st (L. ter gum, versum), un.
TENTACLE= tent-tii-e'l (L. ten- a umbla cu soalda, a se codi, a
taculum), s. tentacul, n. tergiversa.
TENTATIVE = 1 s. TERGIVERSATION= vr-si?-
Incereare, tentativa, f. 2 adj. sn, s. codeala, f.
experimental, de Incereare. TERM = frm (L. terminus), s.
TENTED = tent'-ed (tent), adj. 1 termen, capt, sfirsit, n. li-
acoperit cu corturl. mith, f. 2 spatiu de timp,
TENTER = gr, s. 1 arac, 7n. timp, n. durata, f. 3 t. de
2 eft' rlig, n. Loc. 2 Tenter- univ. : semcstru, an scolar, n.
hook, cui cu carlig. To be on 4 sesiune. a tribunalclor, f.
tenters sail on tenter-hoolcs, a fi termen, ni. expresiune, f. cuvInt
sail a sta pe ghimpl. technic, n. 6 pl. : invoial, f.
to TENTER, v.1 va. a arci. conditiunI, pl. 7 pl. : termenl,
2 vn. a se Intinde. relatiunI, pl. 8 log. : termen,
TENTH ten5 (ten), adj. fi S. m. 9 mat. : termen, m. expre-
(al) decelea, (a) decca. 2 dece. siune, f. 10 lege : casti, soroc,
3 ecles.: dijmil, f. II Loc. 1 One termen (de plaid), n. Loc. 1 To
tenth, a slecea parte. 2 On the tenth put a term to, a pune capt la.
of May, la dece Mehl 2 For the term of his life, pe
TENTHLY=tenV-li, adv. al de- viat. 3 At next term, la vacanta
celea. viitoare. 4 During term-time, In,
TENUITY ta-nICV-i-ti(L. tennis), timpul sesiuneL To keep one's
s. 1 subtirime, f.-2 *simplitate, f. terms, a's1 face stagiul. Hilarg
TENUOUS = ten'-iu-es, adj. 1 term, sesiunea din lanuarie. 5 In
marunt, sub/ire. 2 rar, subtil. terms, 'impede, deslusit. In set
TENURE tenf-Ir (L. tuna), s. terms, In termeni alesi. 6 7'o
1 de atarnarea i Intindcrea unulbring to terms, a Impica. To come
feud ; arend, f.-2 dajdie, f 3to terms, a se Impaca, a se invoi.
posesiune, f. drept, n. sail du-Upon terms, 1. cu oare-carI con-
ratit, f. (de posesiune). ditiunf ; 2. pe un picior de dus-
TEPIPACTION = tep-i-facf-sn manie. Not upon any terms, pen-
(L. lepeo), s. rcire, f. tru nimic In lume. 7 I am on
to TEPIFY= fad, u. 1 un. a good (the very best) terms with,
se mg rci, a deveni caldicel. stint In (eel mal) bunl termen1 cu.
2 rm. a red. to TERM= trm, va. a chiema,
TEPID = tep'-id, adj caldicel, a dice, a numi.
caldisor, 1 TERMAGANT = te-ma-gfint,
TERCE = trs, adj. V. Tierce. (S. tir, magan), adj. 1 galagios,
TEREBINTH = ter'-i-bin5 (Gr. neastimprat, sgomotos. 2 ar-
lerebinthos), s. bol.: terebint, m. lgos, cartitor, coltos, manios, su-
TEREBINTHINE = pracios.
adj. de terebentina. 2 TERMAGANT, s. 1 p. : aspida,

www.dacoromanica.ro
 66
TER TER
durna, meger, scorpie, sgripto- TERNATE = nt, adj. cate treI,
roaica, f. 2 * om neastimpa- tus-tre.
rat, m. TERRACE = ter'-rEs (L. terra),
TERMINABLE = s. ter*, f.
.(V. Term), adj. amortisabil. II Loc. to TERRACE, va. a zidi o te-
Terminable annuities, 1. renta 3"10 rata.
amortisabila ; 2. rente viagere. TERRASSED = rEst, adj. cu
TERMINAL= nal, adj. u Loc. terate.
Terminal statue, statue a deului TERRA-COTTA= ter'-ra-coti-ti
Terminus. (It.), s. teracotil, f.
1 to TERMINATE, va. 1 a is- TERRENE ter-rInf (L. terra),
pravi, a sfirsi, a termina. 2 a adj. pamintos. 2 pamintesc,
pane cap& la. terestru. 3 s. glob terestru,
2 to TERMINATE, vn, a se is- n.
prvi, a se sfiri. TERRESTRIAL --= tr-res'-tri-al.
TERMINATION= n"- On, s. 1 adj. piimintesc, terestru. 2
1 limitare, f. 2 hotar, n. li-
s. locuitor al globului terestru, m.
mit. margine, f.-3 capgt, sfirsit,
TERRESTRIALLY = ii, adv.
termen, n. 4 scop final, n. --dupa obiceiul pamintesc.
5 gram. : desinenp, terminatiune,TERRIBLE = (L. ter-
f. 6 * cuvint, n. expresiune, f.
ribilis), adj. 1 grozav, teribil.
TERMINATIONAL = al, TER-
2 groaznic, ingrozitor, inspaiman-
MINATIVE= 1A-tiv, adj. termi- ttor.
nati v. TERRIBLENESS= nes, s. na-
TERMINATIVELY = 1i, adv. ca tura ingrozitoare, f.
totul, de tot, in mod absolut, TERRIER= ter'-ri4r (L. terra),
fara restrictie, cu desavirsire. s. 1 cd ine : coteiii, boldeiu, m.
TERMINATOR = nE-tor, s. 1 2 catastif soei registru de mo0I, n.
.care ispravesce, etc. 2 astrn. TERRIFIC = (L. terreo),
cerc de iluminapune, n. adj. groaznic, ingrozitor, inspai-
TERMINER= n'r, s. sentint, f. mantator.
TERMINOLOGY = trf-min-ol"- TERRIFICALLY = adv.
.o-gi, s. terminologie, f. in mod groaznic, etc,
TERMINUS = (L.), s. 1 to TERRIFY = ter'-ri-faI, va.
semn de hotar, n. 2 lege : ter- (by, with) a ingrozi, a inspi-
men, n. 3 gal% (principald), manta .
f.; debareader, imbareader, n. TERRITORIAL =
TERMITE = tOrf-mait (L. ter- (L. terra), adj teritorial.
mes), s. furnica alba, f. termit, ni.
TERRITORIALLY = li, adv.
TERMLESS trmf-les(V. Term), privitor la teritoria.
adj. 1 nemarginit. 2 * fara cu- TERRITORY= tui-ri, s. teri-
vinte, de nespus. toriu, n.
TERMLY = 1i, adj. i adv. (din) TERROR= ter'-rir (L. terreo), s.
fie-care sesione. groaza, spaima, teroare, f.
TERN = trn (?), s. randunica- TERRORISM= rii-riem, s. te-
Domnulul, riindunea de mare, f. rorism, n.
TERNARY = tOrf-na-ri (L. ter- TERRORIST = rist, s. tero-
nus), adj. temor. rist, m.

www.dacoromanica.ro
 607
TER TES

TERSE tErs (L. tersum), adj. 1 TESTACEOUS= *Es, adj. tes-

clar, deslusit, elegant, limpede. taceti.
2 * politicos. TESTAMENT =tes'-t-mnt (L.
TERSELY= tErs'-li, adv. eu ele- testamentum), s. 1 testament, n.
gant. V. Will. 2 in(. rel. : Testament,
TERSENESS = nes, s. ele- n. II Loc. 2 The Old Testament, Ve-
gant, f. chinl-Testament. The New Testa-
TERTIAN= tr'-sn (L. tenias), ment, Noul-Testament.
adj. care revine din 3 in 3 dile. TESTAMEATARY ment"-ii-ri,
TERTIARY= sl-ri, adj. ter- adj. testamentar.
tian TESTATE= tes'-tet, adj. care a
to TERTIATE= si-Et, va. 1 a testat, care a lsat prin testament.
face pentru a 3-a oar. 2 a in- TESTATOR tes-tE'-f6r, sm. tes-
cerca deshnea sati grosimea... tator, m.
to TESSELLATE tes'-sE1-1Et (L. TESTATRIX= tries, sf.
tessella), va. a lucra In marche- toa re, f.
terie. TESTER test'-Er (Fr. Me), s.
TESSELLATED = ed, adj. si 1 baldachin, polog, uranisc, n.
plr. 1 luerat in marcheterie. 2 monedd : sixpence. Ii Loc. 1
2 in mosaic. 3 imprtit in ph- Tester-bed, pat cu polog.
trate. to TESTERN ern, va. a da
TESSELLATION = 1"-En, s. un sixpence.
mosaic, n. TESTIFICATION tes'-ti-fi-chE"-
1 TEST test (L. testa), s. 1 sEn (V. 1 Test), s. mrturie, f.
incercare, f. 2 probii, f. 3 TESTIFIER = fal-er, s. (on
model, tip, n. 4 deosebire, martor, ni. care depune marturie
5 chim. reactiv, n. 6 cu- (despre).
pel, epruvet, f. 7 mirturie, 1 to TESTIFY = fal, vn. a de-
f 8 martor, ni. II Loc. 1 To pune mrturie (despre).
put lo the test, a pune la 'Meer- 2 to TESTIFY = va. 1 a rrifir-
care. 2 To give a test of, a da o turisi ch. 2 a afirma, a atesta,
prob de. 4 To make a test belrveen, a declare.
a face o deosebire intre. 4 Test- TESTILY test'-i-li (Fr. idle),
object, lucru examinat cn mtcro- adv. cu asprime, cu iuteal.
scopul. Test-paper, 1. hrtie re- 1 TESTIMONIAL = tes'-ti-m6"-
activ ; 2. dovadh scris. Test- ni iti (L. te lis), adj. testimonial.
tube, epruveta. 2 TESTIMONIAL, s. 1 dovad,
2 TESTtest (L. testis), s. ist. mrturie, f. 2 atestat, certifi-
Angliei : jurAmint si declaratiune cat, testimonih, n. 3 note (de
prin earl functionarii negail tran- fcoalcI), pl.
substantiarea i renuntaii la cul- TESTIMONIED= ptr.
tul Stintei Fecioare si al Sfinti- 1 veOut. 2 incercat, pus la in-
lor ei. cerca
to TEST, va. 1 a incerca, a TESTIMONY m'd-ni, s. 1
proba, a pune la incereare. 2 dovad, mrturie, f. 2 afirma-
chim. : a topi in cupel. thine, derlaratiune, f. 3 Scrii-
TESTACEA tes-re-si-h (L. testa), turd : Legea, cartea Legel, f.
s. pl. testacee, pl. Evanghelie, f. fi Loc.1 To bear tes-

www.dacoromanica.ro
 608
TES THA

timony of, 1 a depune mrturie TEXT = tecst (L. textum), s. 1

despre ; 2. a atesta. In testimony int. gen.: text, n. 2 text (pa-
of, ca dovadii de. sagi din Sfinta Scripturti), n.
TESTINESS= test'-i-nes (V. Tes- 3 scriere, f. 4 impr.: caracter,
tily), s. toaue, pl. manic, asprime, tip, n. II Loc. 1 Text-book, carte
suprare, iuteal, f. de scoal, manual.
TESTUDO = tes-tifi'-do, s. V. 1 TEXTILE= tecs'-til, adj. textil.
Tortoise. 2 TEXTILE, s. materie textilk.f.
TESTY = i, adj. iute, m- TEXTORIAL = tecs-W-ri-ill, adj.
nios, suprcios. tesutultd.
TETANUS tet'-ii-ns (Gr. eta- TEXTUAL = tees-6W- l, adj.
nos), s. tetanos, n. textual.
TETCHY = tets'-i, adj. V. TEXTUALLY=li, adv. in mod
Techy si Testy. textual. 2 In corpul luerrei.
TETHER te'-r, s. V. Tedder. TEXTURE= tecs'-cir, s. 1 * te-
TETRACHORD = tet'-a-c5rd (Gr. sut, n. 2 testur, pan* f.
tetra, chorde), s. tetracord, n. 3 fig.: testur, f. 4 fig. : con-
TETRAGON = ghon (Gr., textur, f.
gofio), s. tetragon, n. TH', prescurt. pentru The.
TETRAHEDRON = hIf-drn THAN= Can (S. thanne), conj.
(Gr., edra), s. tetraedru, n. 1 ca, de ea. 2 de. II Loc. 1
TETRAMETER = t-tram'-i-tr More than ten, mai multi (mai
(Gr., metron), s. (vers) tetra- multe) de dece.
metru, n. THANE=6En (S. thegen), s. ba-
TETRARCH = teti-rarc (Gr., ron, conte, thanes, ni.
arch), s. tetrarch, guvernator. m, THANEDOM = OEn'-dm, s. ba-
TETRARCHY = i, s. tetrar- ronie, f. comitat, n.
chic, f. to THANK= rianc (S.), va. [for,
TETRASTICH t-tras'-tic(Gr. de, pentru] a multumi. II Loc.
stichos), s. quatrin, n. Thank God ! multumesc lui Dum-
TETTER = tet'-tr (S. teter), s. nedeii ! Thank heaven ! multu-
med.: pecingine, f. mit lui Dumnedeu I cu ajuto-
to TETTER, va. a infecta Cu rul lui Dumnedeii ! din fericire
pecinginea. Say, thank you, spune: v multu-
TETTERED= trd, ptr. pi adj. mesc.
pecinginos. THANKFUL =Oanc'-ful, adj. (for,
TEUTONIC = tin-ton'-ic (Tea- de, pentru) recunosator. II Loc.
tones), adj. germanic, teutonic. shall be very thankful to you (for
TEW= WI (S. tawian), s.1 ma- it), o s v 65 foarte recunosa-
teriale, pl. 2 lant de tras la tor (pentru aceasta).
edec, n. THANKFULLY= li, adv. cu
to TEW, va. 1 a molesi, a muja, recunoscint.
a vlgui. 2 mar.: a trage. 3 THANKFULNESS= es, s. (to,
a melita (canepa). 4 fig.: a me- ctre ; for, de, pentru) recunos-
lita, a bate, a trage o btaie. cint, f.
5 fig.: a hrtui, a necji, a chinui.
THANKING = bane-ing, s. V.
TEWEL= tiCV-61 (Fr. tuyau), s. Thanks.
burlan, n. teav, f. THANKLESS= les, adj. 1 in-

www.dacoromanica.ro
 609
THA THE
grat, nerecunoscAtor. 2 uitat. (Gr. thauma, ergon), s. tauma-
3 fig., p. : ingrat, sterp. turg, ficaor de minuni, m.
THANKLESSLY= li, adv. (In THAUMATURGY = tAr-gi, s.
mod) ingrat, cu nerecunoscintA. facere de minuni, f.
THANKLESSNESS = nes, s. in- THAW = Co (S. thawan), s. des-
gratitudine, nerecunoscinth, f. ghiet, n.
THANKS= eancs, s. pl. multu- to TRAW, va. 1 a desghieta,
mid, f. pl. Ii Loc. Many thanks a topi (ghiafa). 2 fig. : a In-
(for, pentru), v" multumesc foarte duiosa, a misca.
mult ; multumirile mele ; multu- 2 to THAW, vn. 1 a se desghieta,
mim (tie) d-tale. Thanks be to a se topi. 2 fig. : a se Induiosa.
God, multumit. Jul Dumnedeii. THAWING = 6o/-ing, s. des-
Thanks-day, di de arbAtoare. ghiet, n.
THANKWORTHY= CIanc-Arks-ti, THE = i i (S.), art. def. 1
adj. de laudA, vrednic de mul- s. 1(lii), ul, le, a, ua, oa; pl. I,
tumire. le ; s. ce!, cea ; pl. cel, cele.
1 THAT = tat (S. Mad), adj. 2 s. acest, aceasta ; pl. acesti,
dem. [pl. Those] acel, acela ; acea, aceste. 3 inaintea unui compa-
aceea. II Loc. That man, acel om, ratio cu atit. II Loc. The father,
omul acela ; that woman, femeia tati-I ; the man, om-ul ; the bro-
aceea. On that very day, Intea- ther, frate-le; the priest, pop-a; the
cea di. mother, mam-a; the plane, rindea-
2 THAT, pron. dem. [pl. Those] oa ; the friends, prieteni-I; the wo-
acela, aceea. ii Loc. That is, adich, meu, femei-le. 2 The man is crazy,
va sit dick. That is something acest om (omul acesta) e nebun.
new, iatA ceva noil. That which, 3 You will be all the warmer for
cel ce, cea ce. That one, acela, it, 41 va fi cu ark mai cald.
aceea. For all that, cu toate V. More. [Arlicolul definit se pro-
acestea, totusl. nunid i inaintea unel vocale
3 THAT, conj. 1 ca 2 unui h mut, iar C inaintea unel
pentru cA, II Loc. In order that, consoane sai unui h aspirat].
ca sA, pentru ca s. So that, ca s. THEATRE= OV-A-tr (Gr. thea-
4 THAT, pron. rel. 1 care, carI. iron), s. 1 teatru, spectacol, n.
2 * ce. comedie, f. 2 amfiteatru, n.
THATCH = Oats (S. that), s. pals, 3 fig.: teatru, n. scene, f.-4 chir. :
paiu, n. ; acoperis de paie, n. amfiteatru, n. II Loc. 1 The an-
to THATCH, va. 1 a acopen cu cient theatre, teatrul antic. T'o go
pAis. 2 fig. : a acopen, a Im- to the theatre, a se duce la teatru.
podobi, a Infrumuseta, a orna. 3 The theatre of the war, teatrul
Loc. 1 Thatched cottage, bordeiu, asboiului.
colibA (nvelit-A) cu pis. THEATRIC=Oi-at'-rie, THEAT-
THATCHER= Oats'-r, s. Inca- RICAL = Al, adj. de tea tru, tea-
tor care Invelesce cu pais, m. tral, scenic. 2 de actor. 3
THATCHING = ing, s. 1 hive- fig. : teatral. II Loc. 1 Theatric(al)
lire cu phi. f. 2 acoperis, In- powers, talent pentru teatru.
veils cu pis, n. 3 pis, n. THEATRICALLY= Al-li, adv.
THAUMATURGIST = mA - In mod teatral.
tr' -gist, THAUMATURGE trdj THEATRICALS = Alz, s. pl. 1
H. L. Laid. Dicf. Eng.-Rom.,vol. 39"
www.dacoromanica.ro
 610
THE THE
representaliunl de teatru, pl. 1 de acolo. 2 din momentul
2 teatrele, spectacolele, pl. II Loc. acesta, de atuncl. 8 de aicl, din
1 Private theatricals, comedie de pricina aceasta. II Loc. 1 I come
salon. thence sail from thence, viii de
THEAVE = OW, THAVE = OEv (?), acolo. 3 Thence arose his dread,
s. oit (oaie micd), f. de aid spaima se,
THEE =CI, pron. pers. sin g. te, THENCEFORTH = Ceus -for 9,
lie, pe fine, Ill. fi Loc. To thee-thou, THENCEFORWARD = Cens - for -
a tutui. ard, adv, de atuncI, din momen-
THEEING= Cr-ing, s. tutuialk tul acesta.
tutuire, f. THEOCRACY = Oi-oc'-ril-si (Gr.
THEFT= Oeft (S. theof), s. 1 furt, theos, kralos), s. teocralie, f.
furtieag, n. holie, sfeteriseal, f. THEOCRATIC, THEOCRATICAL =
THEIR = Cer (S. heora), adj. Oi'-o-crat"-ic-fil, adv. teocratic.
pos. lor. THEODICY= Oi-od'-i-si (Gr. ,
THEIRS= Cerz, pr. pos. al lor, a dilc6), s. teodicee, f.
lor ; al lor, ale lor. THEODOLITE= Oi-od'-o-lalt (Gr.
THEISM= Oi'-iz'm (Gr. iheos), s. theaomai, dolichos), s. teodulit, n.
teism, n. THEOGONY = Oi - og'-o-ni (Gr.
THEIST = ist, s. teist, m. theos, gon), s. teogonie, f.
THEISTIC= Oi-ist'-ic, THEISTIC- THEOLOGIAN =
AL = 'al, adj. teismului, teie- (Gr. , logos), s. teolog, 7n.
film% THEOLOGIC, THEOLOGICAL
THEM =:em, pr. pers., casul adj. 1 teologic, de teo-
acus. al lul They : II, le. logie. 2 (virtute) teologal, f.
THEME= Oim (Gr. thema), s. 1 THEOLOGICALLY = li, adv.
tem'a, f. subiect, text, n. materie, teologicesce.
f. 2 t. de scoald : disertaliune, THEOLOGIST = Oi-ol'--gist, s.
f. 8 gram. : radical, n. teolog,
einh, f. (de verb) ; f. 4 i to THEOLOGIZE = graIz, va.
mus. : arie, ten* f. b instru- a face teologie.
ment, mijloc, n. 2 to THEOLOGIZE, vn. 1 a forma
THEMSELVES=Cem'-selvz, pron. un sistem tcologic. 2 a judeca,
re/i. plur. lei, el-, se, Insuel. a rationa ca un teolog.
1 THEN= Cen (S. thanne), adv. TBEOLOGY= gi, s. teologie, f.
1 atund, in timpul aceIa.t 2 apol, THEORBO= Oi-6e-bo (It. tiorba),
dup'a acea, pe urmA, in urma. s. teorb, n.
3 Rea dar, prin urmare, din mo- THEOREM= Or-a-rem (Gr. the5-
mentul acesta. II Loc. 1 Then and rjma), s. teorem, f.
ihere, 1. ffir intrerupere ; 2. in- THEORETIC, THEORETICAL =
(lath' . Ever since then, chiar de a- Or-o-ret"-ic-1 (Gr. the5ree,), adj.
tunci, din momentul a cesta . Now..., teoretic.
then, cAnd..., cand... 3 What THEORETICALLY = li, adv.
ihen ? ei apol ? In mod teoretic, In teorie.
2 THEN, adj. de atund. II Loc. THEORIC=Oi-or'-ic, s. 1 teorie,
In his then situation, in situaliu- f. 2 speculaliune, f.
nea sa de atuncI. THEORIST= fii'-o-rist, s. teori-
THENCE= ,:ens (S. thanon), adv. cian, m.

www.dacoromanica.ro
 611
THE THE

to THEORIZE = rez, un. a THEREON= on', adv. de-a-

lace teorie ; a face o teorie ; a supra.
face teoril. THEREOUT = writ, adv, din
THEORY = ri, s. teorie, f. II aceasta.
Loc. As a theory, in teorie. THERETO = tu', THEREUNTO.
THERAPEUTIC= = n-tu', adv, la aceasta.
THERAPEUTICAL = l (Gr. the- THEREUPON = 6p-on', adv.
rapeu5), adj. terapeutic. atuncl, acuma, dupi aceasta.
THERAPEUTICS= tics, S. pl. THEREWHILE= =nail', adv. In
terapeutica, f. timpul acesta.
THERE=(er (S. timer), adz). 1 THEREWITH= AD', adv. cn
de loe: acolo. 2 iac, iat. aceasta.
3 inaintea unui verb nepers.: Sc. * THEREWITHAL = ol, adv.
4 in privinta aceasta. II Loc. 1 1 cu aceasta, i mai mult.
He is there, e acolo. 2 There he THERIAC THERIACA
is, iat-1. There we are, iat-ne. = Oi-ral'--ei (Gr. theriak6), s.
3 There happened..., s'a intim- med. : teriac, n.
plat. There is, there are, este, THERIACAL i-ral'-c-Al, adj.
-Mint. There being a great crowd, medicinal.
de oare-ce era o mare mullime. THERMAL = 06e-ml (L. ther-
There mnst be some mistalce, tre- mae), adj. termal.
Ime s fie o gresal oare-care. 4 THERMOMETER
There you are mistaken, In pri- ter (Gr. therme, metron), s. ter-
vinta acensla v inselatl. mometru, n. II Loc. Self-registering
THEREABOUT = Cer' - , thermometer, termometru a ma-
THEREABOUTS ban adv. 1 xima si a minima.
aproape de acolo. 2 vr'o, a- THERMOMETRICAL OW-mo-
proape. met"-ric-al, adj. termometric.
THEREAFTER Cer-fir-tilr, adv. THERMOMETRICALLY =
1 in consecintil, conform, potrivit. adv. cu ajutorul termometrului.
2 pe urm, dupa aeea. THERMOSCOPE = Ve-mo-sciip
THEREAT at', adv. 1 pe (Gr. herni, skope6), s. termo-
acolo, In locul a cesta. 2 in pri- scop, n.
vinta aceasta. THESE= Ciz [pl. de la This], adj.
THEREBY bar, adv. 1 in si pr. dem. acestY, aceste ; acestia,
modul acesta, cu mijlocul acesta. acestea.
2 aproape de acolo. THESIS= Or-sis (Gr.), s. tes, f.
THEREFORE Pee-for, adv. fi THEURGIC=Oi-r'-gie, THEUR-
conj. 1 de acea, deal, asa dar, prin GICAL Al (Gr. theos, ergon),
urmare.-2 in schimb, ca rsplat. adj. tPurgic.
THEREFROM = Cer-fromf, adv. THEURGY = 6I'-r-gi, s. teur-
de acolo. gie, f.
THEREIN= in', adv. In a- THEWS.-rlfiz (S. theoh), s. pl.
ceasta, acolo. 1 moravurY, obiceiurY, pl. 2
THEREINTO = in' - tu, adv. muschr, pl. putere musculark f.
Infiuntru. 3 fig. vigoare, f.
THEREOF= or, adv. despre THEY=E, pr. pers., pl. de la
aceasta. He. 1 el, ele. 2 ceI, cele. 3

www.dacoromanica.ro
 - 612
THI THI
se. II Loc. 2 They who, ceI sail skin, - skinned, adj. Thick-sown,
cele carI. 3 They tell me, mi se des semnat. Thick-sprung, stufos.
spune. 1 to THICKEN= Oici-c'n, va. 1
1 THIGH = eic (S. thic), adj. 1 a Indesa, a 1ngrosa. 2 a indoi.
des, gros. -- 2 gros, tare. 3 3 a stringe. 4 # a confirma, a
lapte, supd, etc.: gros, gras ; vin, veni in sprijinul....
bere, etc.: turbure. 4 des, nu- 2 to THICKEN, vn. 1 a se In-
m6ros, str1ns. 5 * greii. 6 desa, a se Ingrosa. 2 a se intu-
cuvintare, vorbire : greoei,e, Incur- neca. 3 a lua consistent. 4
cafe'. 7 vedere : turbure, slab. (lo, la) a alerga In gloat, a se
8 au(1 : tare (de urechie). 9 imbulzi, a se himulti. 5 a se
fig. : gros, grosolan, mojic, prost, mri. 6 a se anima, a se In-
stupid. 10 fam. : intim. Il Loc. cfilOi, a se aprinde, a se insufleti.
1 A thick board, o scandur groas. II Loc. 3 To thicken into, a se face
2 Thick paper, Wertie groasi. 4 (a deveni) putin cite putin. 4 The
Thick crowds, multime compactii plot thickens, afacerea se incurc.
(numeroasii). 5* Thick sleep, somn THICKENING = ing, s. lingro-
greii. 8 Thick of hearing, tare de sere, f. 2 ceea-ee ingroas.
urechie. 10 To be as thick as thieves, 2 Ingrosare, legare (a sosurilor), f.
a se tine de brill ea, a se intelege THICKET = lie- et, s. bunget,
de minune. crang, desis, seal, tuns, n.
2 THICri, R. 1 pulpi, parte e'er- THICKISH= 4, adj. cam des,
noas, f. 2 mijlocul. 3 tohl, cam gros.
n. 4 t tuf1, n. II Loc. 1 The thick THICKLY = li, adv. 1 des,
of the leg, pulpa piciorultii. 3 In str1ns. 2 in num'r mare, Cu
the thick of the battle, In toiul lup- gloata. 3 adinc.
tel. To go through thick and (him, THICKNESS = nes, s. 1 de-
a umbla prin noroiii si praf ; sime, grosime, f. 2 consistentii,
fig. : a 1nvinge toate piedicile. f. 3 stare turbure (a berei, a
3 THICK, adv. 1 repede, iute, vinului, etc.), f. 4 adncime,
mult, des, steins. 2 in num'r f. 5 trie (de urechie), f. 6
mare, cu grimada, in gloati, cu vorbire incurcata, f. ; greutate
duiumul. 3 adinc. 4 (a vorbi) (de respirafie). f. 7 rhliali, f.
rirlit. 5 cu greil. 6 in comp., II Loc. V. Thick.
V. Loc ii Loc. 1 To fall thick, a THIEF =OH (S. theof), s. [pl.
&idea des My heart beats thicker Thieves] 1 hot m. hoet, f. pun-
than yours, mima mea bate me ga, m. 2 muc (care arde cede-
repede ea a d-tale. Why do you o-datii id ngei OM lumindrei), n.
send so thick? de ce trimet1 atilt? II Loc. 1 Slop thief l hop ! Thief-
2 They came thick and threefold, catcher, * thief-leader, thief-taker,
venir la gloat. Thick set with, agent politienesc.
garnisit cu, umplut Cu. 4 To speak to THIEVE=0Iv, va. a fura, a
thick, 1. a avea limba Incrcata ; hoti, a pungfisi.
2. a vorbi repede ; 3. a ririi.-5 THIEVERY =0Iv'- 6-ri, s. furt,
Breathing thick, respirfind cu greii. furtisag, n. hotie, pungsie, f.
6 Thick-head, thick-skull, cap tare, 2 pungsire, f. 3 mil.: tali--
bustean, butuc, ntril, prost ; He, f.
thick-headed, thick-skulled, thick- THIEVISH= is, adj. 1 hotese,.

www.dacoromanica.ro
 613
TI-II THI
talharesc. 2 dedat hotiel sail usor. Thin faced, slab. Thin-skin-
pungsieL 3 fig. : fugar, fugitiv. ned, 1. cu pie:e subtire; 2. sim-
II Loc. 2 Thievish tribe, neam de titor, suparacios.
Wharf. to THIN, va. 1 a subtia. 2
THIEVISHLY = Ji, adv. 1 ca a earl, a micsora, a reduce, a
un hot, ca un punga. 2 prin scade. 3 a rarefia. 4 a rid
hope. (rangurile, pant', etc.). 11 Loc. To
THIEVISHNESS nes, s. 1 thin out, geol. : a se -reduce la
aplecare pen tru hotie, f. 2 na- nimic.
ravul hotiei, n. THINE= tarn (S. thin),1 pr. pos.
THIGH= Oal (S. theoh), s. coapsa, al teti , a ta ; al *1, ale tale. 2
f. II Loc. Thigh-bone, osul coapscl, adj. pos. ten, ta ; Vl, tale.
femur. THING =ling (S.), s. 1 inf. gen..
THILL=Cil (S. m), s. ulubi, lucru, n. 2 pl. : lucrurI, pl. ;
f. criocI. pl. II Loc. Thill-horse, fam.: calabalic, n. 3 fam. : lu-
cal de ulube. crare, scriere, f. 4 fam. : crea-
THILLER = r, s. cal de tut* fiinta, f. ; micut, m. wimp,
ulube, m. f. :I Loc. 1 All things, 1. toate lu-
THIMBLE = Eim'-b'l (thumb, crurile ; 2. orii-ce lucru ; 3. toate,
bell ?), s. 1 degetar, n. 2 pahar orl-ce. To do a thing, a face un
(de scamator), n. lucru, a face ceva. To be a thing
THIMBLEFUL = ful, s. un de- that has been, to be but a thing
getar plin, n. of the past, a nu tl de cat o amin-
1 THIN = fin (S. thyn), adj. tire. Things as they are, 1. lucru-
'comp. Thinner; superl. Thinnest] rile asa cum sfmt ; 2. polit
subtire. 2 lichid : ciar, curat, constitutiune existent. Not to be
!impede. 3 aer, gaz : rarit, qu'te the thing, 1. a nu fi tocmal
subtil. 4 iarbd MICA, seacii. cea-ce trebue ; 2. a nu fi tocmal
rrit, rar sernanat, putini la politicos.-3 Put awa y your things,
numr. 6 p. : slab ; trap, sta- stringetl lucrurile voastre. 4 47tat
t(urcl), tale: subtire. 7 voce, things you are! ce fiinte ticaloase
sunet : ascutit si slab, subtire. suntell I You naughty thing ! mica
8 stofd, subtire, usor.-9 rutacioas !
neindestultor, sarcacios. II Loc. V-to'11-1rNIC= fine (S. thencan),
1 Thin paper, hartie subtire. To vn. [perf. pin Thought] 1 inf.
grow thin, a se sublia. To make gen. (of, la): a se gandi, a cu-
thin, a subtia. 2 Thin blood, sange geta. 2 a crede, a giindi, a'sr
srcit. 5 His hair is getting thin, inchipui, a-I prea. 3 a judeca.
prul lui se raresce. The rooms 4 (Lo, sa) a avea de gand. 5
became thinner, saloanele se ra (about, of, on, sit) a se gandi.
6 To grow thin, a slab'. 9 Seven 6 (on, of, s) a Inchipui, a Oa
hin ears, sapte spice sed. de cuviinta. 7 (of, de, despre) a
2 THIN, adv. In numr mic, In face cas, a avea o prere bunk
cantitate mica. II Loc. Roumania is sad rea). 8 a don i sii. 9 a se
thin sown of people, Romania e Intrista. i Loc. 1 What are you
putin populat. Thin-bodied, 1. thinking of ? la ce te gandescl ?
p. : slab ; 2. sublire la trup ; 3. My way of thinking, parerea mea.
yin : slab. Thin-clad, Imbrficat 2 1 think you are right, cred

www.dacoromanica.ro
 614
THI THI
ai dreptate. I think so, cred c num. ord. 1 al trefiea, a treia.
da, asa cred. I think not, nu 2 trei. II Loc. Third class, clasa
cred. I think I hear, mi se pare a treia.
c aud. 3 Do as you think best 2 THIRD s. 1 treime, f. 2
(sail good), f cum vei crede de terra, f. II Loc. 1 Two thirds, don&
cuviint. 6 That is not ill thozzght treimi.
of, nu e r'u hichipuit. 7 He thought to THIRD, va. a da sail a arl ta
better of it, s'a resgndit. a treia parte (din valoare).
2 to THINK, va. [perf. ci plr. THIRDLY= adv. in rfin-
Thought] 1 int. gen.: a se gncli dul al treilea.
la, it('si) Inchipui, g imagina. 2 to THIRL=1.6r1 (S. thirlian), va.
a crede, a judcca, a privi. u Loc. a guri (eu un bizrghitz), a sfredeli.
2 Do you think him an honest THIRLINGS= Url'-ingz, s. pl.
many crec,i1 cal e un om ciustit ? santier de exploatare, n.
He is thought an iones! man, trece THIRST = Wrst (S. thurst), s. 1
de om cinstit. He is thought to be sete, f. 2 fig. (after, of, for,
rich, Il crede iumea bogat. What dup) dor, n. sete, f.
do you think of it? cum i se to THIRST, vn. 1 a-i fi sete, a
pare ? To think scorn to, a des- Inseta. 2 fig. (for, rifler, dup0
pretui. To think it much (to, sift) a don, a-i fi dor sail sete, a fi
a crede ch e mare lucru. To think insetat. 3 * a bea.
much of, nothing of, a face mare THIRSTER = re'rst'-'r, s. cruia
cas de, a nu face cas de. You think II e sete, setos, in.
yourself witty, clever, te cre0 des- THIRSTILY = adv. cu l-
tept, dibaciu. comie.
THINKER = (line-6r, s. cuget- THIRSTINESS= nes, s. sete, f.
tor, ni. THIRSTING= ing, s. sete, f.
I THINKING ing, adj. chib- THIRSTY = i, adj. 1 cAruia
zuit, cugetat, gndit, giinditor. e sete, insetat, setos. 2 fig. :
2 THINKING, s. 1 cugetare, insetat. 3 arid, insetat, uscat.
dire, f. gnd, n. 2 judecatfi, p- THIRTEEN = (three, ten),
rere, f. II Loc. 2 To my thinking, adj. num. card. trel-spre-dece.
dupii prerea mea. THIRTEENTH tin adjazum.
( V. Thin), adv. ord. 1 al trei-spre-decclea, a trel-
1 srchcios, subtire. 2 putin, spre-decea. 2 trei-spre-Oece.
rar. 3 la Intervale mari. u Loc. THIRTIETH= ti-e0, adj. num.
2 Thinlg peopled, putin populat. ord. al treI-Oecelea, a treI-Oecea.
THINNER = n'r, 1 s. cea-ce 2 trel-deci.
sul4ia2, slbesce, etc. 2 comp. THIRTY= ti, adj. num, card.
de la Thin. trei-decl.
THINNESS = nes, s. 1 lips de THIS = is (S.), adj. si pron. dem.
desime, de grosime, f. 2 sub- [pl. These =4Iz] 1 aces_t, aceaft ;
prime, subtircnie, rarefactiune, acesta, ac-easta. 2 laci. 3 ca
f. 3 lips'a de consistent, flui- un nunze de tinzp : de. !I Loc. 1 This
ditate, f. 4 slabiciune, f. 5 or that friend, cutare sau cutare
lipsfi, f. numr mic, n. 6 dis- pricten. This way, pe aid'. This way
persiune, imprstiere, f. and that, icisi colea. By this time,
1 THIRD =(..rd (S. thridcht), adj. acum. For this one, pentru acesta.

www.dacoromanica.ro
 615
THI THO

2 This is the man, iaca omul. 3 3 Oda 'n panzele albe, peste m6-
I have not smoked for a year, de sura. 4 dintr'o parte In cea-
un an n'am mai fumat. rani. 5 in comp., V. Loc.
THISTLE=Ois'-s'l (S. thistel), s. Loc. 2 To think a thing thorough,
scaiete, scaia, m. U Loc. Thistle- a studia un lucru In intregimea
finch, pasere : sticlete, hundrel, sa. 5 Thorough-bass, mus.: 1 ar-
coconitii, domnisor. monia ; 2. has. Thorough-bred, 1
THISTLY = li, adj. 1 sdietos, p. : fax% cusur ; 2. cal : get-beget.
sciios. 2 fig.: arOtor, ascutit, Thorough-going, hotrit.
pisctor. 3 * THOROUGH, prep. V.
THITHER = (S. thider), Through.
adv. acolo (ca mipcare). 4 THOROUGH, s. 1 brazd, f.
THITH.ERT0= tu, adv. pink 2 gurie, f.
acolo. THOROTJGHFARE = nr, s. 1
THITHERWARD=ilard, adv. strad, cele, f. 2 drum, pasa-
pe acolo. giii, n. trecere, f. Loc. 1 The
II

THO' = CO, conj., presc. pentru leading sail principal thorough-

Though. fares , stradele principale . 1\o
THONG = Oong (S. thwang), s. thoroughfare, 1. drum oprit ; 2.
curea, f. &Allis, n. chingi, f. circulatiune interOisii (opritii).
THORACIC = 0o-ras'-ic (S. tho- THOROUGHLY-- li, adv. 1 cu
rax). adj. pi s. toracic. totul, de tot, complet, deshvirsit.
THORAX = Otir'-acs, s. anat. 2 In intregime, In fundul lu-
torace, in. piept, n. crului.
THORN= born (S.), s. 1 ghimpe, THOROUGHNESS = nes, s. 1
spin, m. spinis, spinet, n. arbo- stare perfect& sal complet, f.
ras (sal arburel) spinos sag ghim- 2 sinceritate, f.
pos, in. 2 ghimge, spin, tep, THORP=Oorp (S. thorpe), s. ca-
n?. 3 fig. : ghimpe, m. II Loc. tun, stisor, siitulet, n.
Thorn-bush, spinet, spinis. Black- THOSE= Coz, adj. 0 pr. dem.,
thorn, pear-thorn, porumbar, po- pl. de la That.
rumbel (pom). Buck-thorn, gla- THOU= s.ail (S. Mu), pr. pers. tu.
dis, prul ciutei. While-thorn, spi- to THOU, va. a tutui, a trata
nisor, gorun. 3 To be on thorns, In mod familiar. Loc. To thou
II

a sta pe ghimpi. A thorn in one's thee, a tutui. To thee and thou, a

foot, un ghimpe la picior. se linge pe hot cu cineva.
THORNY= Oorn'-i, adj. 1 ghim- THOUGH= CO (S. theah), 1 conj.
pos, spinos. 2 fig. : spinos. cu toate ca, de i, macar ca.
THORO' = Oar'-o, presc. pentru 2 chiar cnd. 3 si cum. 4
Thorough. adv. ea toate acestea, totusi.
I THOROUGH= 66e-o (S. thurh), Loc. 3 As though, ca 0 cum. 4
adj. 1 adevrat, complet, des- Did he, though? inteadevr, a
virsit, perfect ; consciincios ; int. Mont iista ?
TM: de frunte, grozav, prima. I. THOUGHT = 6ot, perf. pi ptr.
2 * care strahate. de la to Think.
2 THOROUGH, adv. 1 complet, 2 THOUGHT, s. 1 inf, gen.: cu-
deplin, desvirs,it. 2 radical, in getare, gAndire, f. ghnd, n. 2
intregime, In fundul lucrului. idee, inchipuire, f. gand, n.

www.dacoromanica.ro
 616
THO THR
3 judecare, meditatiune, refle- nepsare, InesocotintA, nechib-
xiune, f. 4 judecat, prere. zuire, negligent, zApAcealii, f.
f. 5 gnd, n. intentiune, f. 6 THOU'RT=Cail'rt, presc. pentru
ingrijare, neliniste, f. ; mhnire, Thou art, Thou wert.
tristet, f. 7 fam. : idee, f. pic, 1 THOUSAND = Oati'-znd (S.
n. ceva. 8 asteptare, ndejde, thusend), s. mie, f. Loc. By II

f. Il Lac. 1 Upon a thought, repede thousands, cu miile.

ca gndul. High thoughts, gfin- 2 THOUSAND, adj. num, card.
duri 'nalte. It came then into my mie. j Loc. A thousand-fold, de o
thoughts, iml veni atone! In, gnd. mie de orI atta. A thousand
Thought-executing, sburnd re- millions, un bilion, un miliard.
pede ca gndul. Thought-reading In the year one thousand nine
(neol.), citire a gndurilor. 3 To hundred, In anul o mie noug
fall into deep thought, a fi dus cu sute.
gndurile. 3 Want of thought, lips THOUSANDTH = zndO, adj.
de reflexiune. 7 I am a thought num. ord. al o mielea, a o mica.
better, merg ceva mai bine. THRALDOM = Orol'- dm (S.
THOUGHTFUL = Oot'-ful, adj. 1 ihrael), s. robie, sclavie, servi-
contemplativ, meditativ. 2 On- tute, f. ; poet. : lanturl; pl.
ditor. 3 (of) atent, cu bgare THRALL, - Orol s 1 rob, sclav,
de seam (la) ; gelos (de). 4 li- m. 2 serb, serv, m. 3 *
nistit, priincios meditatiunel. robie, sclavie, f. 4 captivitate
Loc. 1 A thoughtful mind, un spi- f. 5 * adj. captiv, prisonier.
rit meditativ. 2 In thoughtful to THRALL, va. a robi, a serbi.
mood, dus pe gndurI. 3 Thought- THRAPPLE=Orap'-P'l (?), s. be-
ful of gain, lacom de cstig. 4 regata, f. giltlej, larinx, n.
Thoughtful walks, aleiurI (plim- 1 to THRASH= Ora* (S. therscan),
brI) linistite. va. 1 a treera (griul). 2 fig.
THOUGHTFULLY=li, adv. 1 a bate, a lua la btaie, a trage
cu reflexiune. 2 gnditor, cuun pith"' de btaie, a snopi in b-
taie, a croi, a chelfani. a tesAla.
un aer gfinditor. 3 cu ingrijire,
Cu grijA. ii Loc. To thrash out, 1. a treera
THOUGHTFULNESS=nes, s. 1 bine (griul) ; 2. fig. : a sfirsi Cu,
cugetare, gndire, meditatiune, a discuta (o chestiune) ; 3. fig. : a
f. 2 fire gnditoare, f. 3 (for, scoate sad a smulge cu btaie.
de) grij, f. 4 ingrijare, neli- 2 to THRASH, vn. 1 a treera
niste, f. 2 a lucra, a muuci.
THOUGHTLESS = Oot'-les, adj. 1 THRASHER=Oras'-r, s. 1 tree-
nepAstor, nesocotit, nechibzuit, rtor, m. 2 ichtiologie rechin,
negligent. 2 neastfimprat, zp- m. 3 pasere: cocosar, gogotar,
cit. 3 neasculttor, neatent. sturz, m.
4 timpit, stupid. THRASHING = ing, s. 1 tree-
THOUGHTLESSLY = li, adv. rat, n.
2 fig. : bataie, chelf-
1 cu nepsare, fr reflexiune, neal, snopeal, f. ii Loc.1 Thrash-
cu zApAcealA, cu usurinf. 2 ing-floor, arie, &tar. Thrashing-
cu neastmpr. - 3 In mod stu- machine, treertoare (masind). 2
pid, ca un timpit. To give a thrashing to, a trage
THOUGHTLESSNESS= es, s. cuiva un puill de bataie.

www.dacoromanica.ro
 617
THR THR
THRASONICAL = Ore-son'-ic-1 Three-foot (- footed,- legged), cu
(Thraso), adj. fanfaron, ludfiros. trel picioare. Three-headed, cu
* THRAVE, THREAVE = 0rEv, trel capete . The three- nooked
OrIv (S. threaf), s. 1 * ciread, world, cele trel prri ale lumei.
turn* f. 2 numr mare, n. 3 Three-suited, imbrficat gratis (care
dou-decl i patru snopI de grid*. primesce tref retnduri de haine
THREAD = Ored (S. thraed), s. 1 pe an).
ala, f. fir, n. 2 bot. : filament, THREEFOLD = Orr-fdld, adj. in-
n. 3 fig. : ir (al unut discurs), treit, triplu.
n. ; curs (al n. 4 ascu- THREEPENCE = pens, s. de
tale (al until briciii), n. ii Loc. treI-ded de banl.
1 Thread-paper, fig., p. : lungan. THREEPENNY= pen-ni, adj.
to THREAD, va. 1 a baga in ae, 1 de trei-decl de bard'. 2 fig.
infira, a insira. 2 a urma de nimic, prost, mirsav.
fun drum), a trece (pe). II Loc. 2 THREESCORE scdr, adj . num.
As he threaded his way through card. aase-decl, saldecI. i Loc.
he crowded streets, cum IsI fficea Threescore and ten, sapte-decl.
drumul prin stradele imbulzite THRENE=OrIn (Gr. threnos), s.
de lume. cfmtec de jale, n.
THREADBARE= Ored'-bEr, adj. to THRESH, THRESHER, V. to
1 jerpelit, ros. 2 fig. : repetat, Thrash, etc. p Loc. To thresh out,
r6s-repetat. H Loc. 1 The coat is a cerceta cu deaminuntul.
threadbare, haina e jerpelit, roas. THRESHOLD= Orea'-old (S. ther-
THREADBARENESS = bEr-nes, scold), s. 1 prag, n. 2 fig.
s. stare de a fi jerpelit, ros, f. debut, n. II Loc. To lay a sin at
THREADEN= d'n, adj. de eta. another's threshold, a arunca vine
THREADY = i, adj. 1 fibros. In spinarea altuia.
2 plin de flre. THREW = Ord, perf. de la to
THREAT =Oret (S.), s. [of, to, Throw.
de a, sa] amenintare, f. THRICE =Orals (three), adv, de
to THHEAV, va. V to Threaten. trei orl.
to THREATEN= Oret'-t'n, vn. 1 to THRID=Orid, V. to Thread.
(with, cu ; lo, s) a ameninta. THRIFT = Orift (V. to Thrive),
2 fig. : a ameninta, a insciinta. s. 1 economie, cumpgtare, f.
THREATENER= ar, s. care a- 2 noroc, n. prosperitate, f. 3
inenint. folos, profit, n. 4 cres-
THAATENING = ing, 1 s. cere (a une plante), f. 5 bot.:
amenintrI, pl. 2 adj. amenin- brazd, f. gazon, n. 11 Loc. 1 Thrift-
rtor, de amenintare. potile, pusculit.
THREATENINGLY = li, adv.
THRIFTILY = Orift'-i-li, adv. 1
Cu un ser ameninttor, Cu un cu economie. -- 2 Cu succes.
ton de amenintare. THRIFTINESS = i-nes, s. 1
THREE = Oa (S. thrg), adj. num. economie, f. 2 cumpetare, fru-
card. 1 tref. 2 in com., V. Loc. galitate, f.
II Loc. 1 The rule of three, regula THRIFTLESS = les, adj. 1
de trei, regula de proportiunI. 2 cheltuitor, darnic, extravagant.
Three-cornered, cu trel coarne. 2 nefolositor, netrebnic, zAdarnic.
Three-fingered, cu treI degete. II Loc. 2 What thriftless waste of

www.dacoromanica.ro
 618
THR THR

time t ce risip de vremel Thriftless toare, f. pas, n. II Loc. 1 The

ambition, a mbitiune nestioas. throat-flap, omusor. Throat-pipe,
THRIFTLESSLY = les-li, adv. trachee-arter. To seize by the
ca un risipitor, fr economie. throat, a lua de gat.
THRIFTY= i, adj. 1 camp& THROATWORT (r6t'-iiiirt, s.
tat, econom, frugal. 2 bogat, cu bot. : clopotel, mrgfiritiirel, m.
dare de manfi, cu stare.-3plank THROB= Orob (Gr. thorube5), s.
viguroasfi. 4 economisit, shins. 1 bataie, palpitatiune, pulsatiune,
THRILL =Ertl (S. thirlian), s. 1 f. 2 fig. : avnt, sbor, n. 3
burghia, sfredel, n.-2 ciripeal, junghia, n. svicneala, f.
f. ciripit, n.-3 asufltoare, f. to THROB, un. 1 a bate; a pal-
4 cutremur, n. cutremurare, f. pita. 2 clopot : a vibra. 3 a
(de fric), Inflorare, f.; tresrire svicni.
(de bucurie), f. 1 THROBBING= (rob'-bing, adj.
1 to THRILL, va. 1 a guri 1 palpitant, svicnitor. 3 agitat.
(Cu un burghi), a sfredeli. 2 a 3 vibrant. II Loc. 1 A throbbing
ptrunde, a r6sbate, a razbi. 3 pain, o durere svicnitoare.
a face &A se cutremure (de fric), 2 THROBBING, s. btaie, palpi-
s tresara (de bucurie). tatiune, pulsatiune, svicneala, f.
2 to THRILL, un. 1 a patrunde, THROE= Cr6 (S. throwian), s. 1
a r'sbate, a rizbi.2 a face sa durere, neliniste sufleteasca, f.
se cutremure, s tresar. 3 2 duren l ale facerel, pl. 3 fig.:
(with, de) a tremura, a tresari. convulsiune, f.
1 THRILLING= Orilf-ing, adj. 1 1 to THROE, vn. 1 a fi In du-
ptrundtor, care rabate ; ascu- rerile facereI. 2 a fi in agonie.
tit . 2 fig.: miscator.-3 palpi- 2 to THROE, uct. a face sa sufere.
tand, tremurand, tresrind. THRONE = Or6n (L. thronus), s.
2 THRILLING, s. V. Thrill. tron, n.
to THRIVE=OraIv (Dan. rives), to THRONE, va. 1 a aseda pe
vn. [pell. Throve,* Thrivetl ; ptr. tron ; a ridica la tron.
Thriven] 1 a se imbrigati, a face THRONELESS = Or6nf-les, adj.
avere.-2 a merge bine, a pros- fr tron.
pera, a reusi. 3 copil, THRONG =6rong (S. thrang), s.
etc.: a cresce (bine). 1 gloata, gramad, imbulzeala,
1 THRIVING = OraIV-ing, adj. multime, f. duium, n. 2 toiul
1 p.: care se imboglesce, face batalid, n.
avere sa reusesce; caruia II merg 1 to THRONG, mt. a se grmdi,
bine afacerile. 2 copil, a se imbulzi.
etc.: viguros. 3 I.: infloritor, 2 to THRONG, va. a apsa, a
prosper. asupri,
2 THRIVING, s. 1 inflorire, pros- THROSTLE= Oros'-s'l(S. throsle),
peritate, f. 2 crescere, desvol- s. 1 pasere : cocosar, gogotar,
tare, f. sturz, m. 2 mecan. rsboiii
THRIVINGLY= 1i, adv, cu suc- de tors lana, n.
ces, in mod fericit. THROSTLING = Orostf-ling (S.
THROAT =Or5t (S. throte), s. 1 throte?), s. umflare a gatultif, f.
int. gen. : gat, gatlej, n. beregatii, THROTTLE= Orot!-V1 (S. throte),
f. 2 fig. : Intrare, cheie, trec- s. trachee-arter, f.

www.dacoromanica.ro
 619
THR THR
1 to THROTTLE, on. a se Inneca, THROVE= Cr6v, perf. de la to
a sufoca. Thrive.
2 to THROTTLE. va. 1 a inneca, 1 to THROW= rJr6 (S. thrawan),
a innbusi. 2 fig. : a innfibusi va. [per! Threw ; plr. Thrown] 1
(vocea). int. gen. (into, in, in ; on, over,
1 THROUGH = Cru (S. thurh ), de-asupra, peste) ; a arunca, a
prep. 1 prin, printre, prin mij- asvirli. 2 (at, lo, la, cuiva) a
locul. 2 in, pe, prin. 3 mul- arunca. 3 a pune, e bga.
tumit, prin, In urma, din pri- 4 farpe a'si lepda (pielea). 5.
cina. 1 Loc. 1 Through the body, a arunca (viril), a risca (la viri).
prin tot trupul. 2 T6 walk through 6 a triinti la plimint (la luplcil.
the streets, a se plimba pe strade. 7 techn. : a da la strung.
To walk in dry places, a umbla in techn.: a toarce. fi Loc. 1 To throw
locurile uscate. 3 It was through one's self, a se arunca. 3 To
him I obtained it, am cpt-o throw into disorder, a bga neo-
umit lui (sari prin influenta lu). rnduial (in). To throw one's
Through ambition, de ambitiune. self upon, a se pune din nou la,
2 THROUGH, adv. 1 dintr'o parte a se pune sub ocrotirea..., a se
In cea-Falt. -- 2 direct. 3 pana adresa la, a face apel la. 11 To
la capet, pima la sfirsit, cu totul, Throw about, a arunca ici si colea.
desvirsit. 11 Loc. 1 Wet through, To Throw away, 1. a arunca ; 2.
ud leoarc, udat pan la piele (la a pierde, a risipi ; 3. a respinge.
oase). Through and through, din To Throw back, 1. a respinge
scoart in scoart. 2 Luggage 2. a arunca inapol ; 3. a res-
looked through to, bagagiii hire- fringe. To Throw by, a Inltura,
gistrat direct pan la. To drop a da la o parte. To Throw down,
through, fig. : a cdea in mink. 1. a arunca jos, a tranti la p-
To fall through, fig. : a nu isbuti, mint ; 2. a dfirima ; 3. a distruge,
a nu reusi, a efidea. a nimici. To Throw in, 1. a a-
3 THROUGH, adj., in comp. II Loc. runca in, a bga In; 2. a adiluga,
To through-light, a incerca (ou)in a pune ; 3. a baga, a intercala ;
zare. Through-passage, c ltoria 4. a amesteca ; b. a da pe de-a-
intreagii. Through-ticket, bilet supra. To Throw off, 1. a res-
pentru drumul intreg (ca de la pinge ; 2. a arunca, a scoate;
Bucuresci la Paris). Through- 3. a renunta la, a plerde, a le-
train, tren direct. pida (un
(un obicieift, etc.). To Throw
THROUGHFARE = Oru'-f6r, s. out, 1. a da sail a arunca afara,
THROUGHLY= li, adv. V. Tho- a asvirli ; 2. a alunga, a goni, a
roughfare, Thoroughly. exclude ; 3. a intrebuinta (loatel
1 THROUGHOUT Cru-aiit', prep. puterea sa) ; 4. a eclipsa, a in-
pretutindeni In, In tot... , in trece ; 5. a scoate (strigeite) ; 6.
toat...; tottimpul. ii Loc. Through- a emite fin convorbire), a arunca
out Roumania, pretutindeni in (un sarcasm, o insinuatiune, etc.) ;
Romania. Throughout his life, in 7. a respinge (o lege). To Throw
tot timpul yield sale. over, 1. a arunca peste, de-asupra;
2 THROUGHOUT, adv. dintr'o 2. a resturna ; 3. a priisi, a re-
parte la cea-l'alt, din scoart in nunta la ; a neglija, a negriji. To
scoart, cu totul, desvirsit. Throw together, a aduna, a pune

www.dacoromanica.ro
 620
THR THU

Impreuna. 'To Throw up, 1. a a- To Thrust down, 1. a impinge

runca in aer ; 2. mil. : a ridica ; jos ; 2. a imbrnci ; 3. a 'Aga,
3. a vgrsa (a vomita); 4. a ridica a infige. To Thrust in, 1. a baga
icerceveaua une ferestre), a des- in, a introduce ; 2. a Inflge ; 3.
chide (ridiat nd cerceveaua) ; 5. a a trece (capul) ; 4. a'sf spune
parsi, a renunta la ; 6. a's1 da (cuvin tul). To Thrust on, a atita,
demisiunea. a excita, a intfirita. To Thrust
2 to THROW, vn. [per!. Threw; off, 1. a inltura, a respinge; 2.
ph.. Thrown] 1 a arunca. 2 a a goni. To Thrust out, 1. a im-
arunca zrii. I] Loc. To Throw a- branci ; a expulsa, a goni;
bout, 1. (for) a cauta pretutin- 2. a scoate (linzba). To Thrust
deni ; 2. a'si incerca norocul. through, a strpunge dinteo parte
THROW, s. 1 aruncare, asvir- la cea-l'alt. To Thrust up, a
f. 2 aruncare a ziirilor, f. arta.
3 fig.: dtfitura, f. debut, n. 2 to THRUST, vn. [pert. i ptr.
4 aruncatur, asvirlituri, f. Thrust] 1 (at, asupra) a se arunca,
asvirlita, f. a se repedi ; a ataca. 2 a se
THROWER= Or6f-r, s. 1 care baga, a se introduce. 3 a alerga
arunek asvirla. 2 judtor, m. eu duiumul, cu gloata. II Loc. To
THROWN= Oran, ptr. de la to Thrust on, a inainta repede.
Throw. Loc. Thrown-silk, ibrisim. THRUST, s. 1 lovitur, f. atar,
THROWSTER= st6r, s. lucra- n. 2 imbrancire, inghiesuiala,
tor care toarce mtasea, m. f. ghies, n. II Loc. To gige a thrust,
THRUM= Or'm (1c. thraum), s. 1. a da o lovituri ; 2. a imbranci.
bucalele de alai, pl. 2 ata Home thrust, 1. lovitura sdra-
groasa, f. 3 bot. : stamina, pl. veal ; 2. fig. : atac direct, by!-
4 sgomot (al rodanului, al vir- tur la piept.
!angel), n. 5 flu% vijiit, n. THRUSTLE = Crs'- s'1, s. V.
to THRUM, va. 1 a tese. Throstle.
2 (V. Drum) a drngani din. THUMB=C6m (S. thuma), s. de-
2 to THRUM, vn. a canta prost getul cel gros, n. II Loc. To lave
(la, din). under one's tluzmb, a tine sub
THRUSH = Or's (S. Lhasa, s. 1 stpanirea sa. To bile one's thumb,
pasere cocosar, gogotar, sturz, musea degetul Ce! gros ; al)
m. 2 med.: acrum, n. 3 vet.: a infrunta cu obrznicie, a'si bate
rapan, n. joc de Thumb-band, legatura, fasii.
I to THRUST =Prat (L. trusum), Thumb-stall, degetar pentru de-
va. [Perf. i plr. Thrust] 1 a baga, getul cel gros.
a impinge, a binge, a introduce. i to +THUMB, va. 1 a manui cu
2 fig. (upon, cuiva) a impune, stangacie. 2 a murdari, a usa.
sili sa primeasca. 3 a strft- I Loc. To thumb over, a frun-
punge. IILoc. 1 To thrust one's zri.
hands in one's pockets, a'sl baga 2 to THUMB, un. a bate toba (fig.).
mainile in buzunare. To thrust THUMBED = land', adj., in
one's self into, a se 'Aga in. II comp. : cu degetele cele groase...
To Thrust aside, a da la o parte, THUMKIN=(eIn'-chin, s. citusf
a inltura. To Thrust away, a cart se prindeaft fi se stringeart
respinge, a inlatura cu violenta. and-data degetele cele grouse), pl.

www.dacoromanica.ro
 621
THU TIB

THUMP =C'mp (It. thombo), s. f. II Loc. Thursday before Easter,

1 lovituri, f. 2 ghiont, n. Jol-marI, Joia-mare.
to THUMP, v. 1 va. a bate, a THUS=Cs (S.), adv. asa, ast-
lovi, a ghionti. 2 vn. a bate. fel, In modul acesta. II Loc. Thus
THUMPER = rigmp'-r, s. 1 care for, pn'aci, pn'acolo. Thus much,
bate, care lovesce. 2 ceva mare. 1. atta, pn'acolo ; 2. e destul,
THUMPING= ing, adj. 1 greti. ajunge ; 3. iat.
2 gros, mare. THWACK = Oilac (S. thaccian), s.
THUNDER= Onf-dr (S. thuner), lovitur sdraven, f.
s. tunet, trisnet, n. 11 Loc. Thun- to THWACK, va. a bate, a lovi.
der-blasted, trisnit. Thunder-bolt, 1 THWART =Wort (S. thweor),
1. trfisnet ; 2. cineva foarte mare. adj. 1 transversal, asedat de-a
Thunder - burst (- claps,- crack ,- curmezisul, crucis, piedis. 2'
stroke), lovitur de trsnet. Thun- fig. : pervers, stricat. 3 supi-
der-cloud, nor furtunos. Thunder- rAtor.
rod, conductor. Thunder-shower, 2 THWART, s. bana de lop-
ploaie repede cu trsnet. Thunder- tail, f.
storm, furtun cu trsnet... Thun- 3 THWART, adv. crucis, cur-
der-stone, 1. aerolit; 2. lovitur meOis (de-a, in), piedis.
de trsnet. to THWART, va. 1 a raja, a
1 to THUNDER, vn. 1 a tuna. trece prin. 2 fig. : a pune pie-.
2 fig.: a trasni, a tuna. dicl, a se impotrivi.
2 to THUNDER, va. 1 a ame- THWARTING= F fiort'-ing, s. 1m-
ninta, a fulgera, a trsni. 2 a piedicare, piedicA, suprare, f.
face s rsune. !I Loc. To thunder necaz, n.
out, a striga cii o voce tun- THWARTINGLY ing-1i, ado.
toare. 1 de-a (in) curmezis, crucis, pie-
THUNDERER= r, s. tuntor, - 2 ca o piedic.
m. II Loc. Jupiter the Thunderer, THWARTNESS= = nes, s. per-
Jupiter Tuntorul. versitate, f.
I THUNDERING= ing, adj. 1 THY = Cal, adese-or1=Ci (S. thin)
tuntor. 2, gromv, rsuntor. adj. si pron. pos. t, ta ; tl, tale.
2 THUNDERING, s. 1 tunet, n. THYME= talm (Gr. thumos), s.
2 fig.: loviturI marl, pl. 3 bot. : cimbru, m.
sgomot al tunetuluI, n. THYMY=tahn'-i, adj. Oa de
to THUNDERSTRIKE= stralc, (Cu) cimbru, parfumat.
va. [per!. Thunderstruck ; ptr. THYRSE=0rs, THYRS1TS = OW-
Thunderstruck,*Thunderstricken] ss (L.), s. 1 mit. : tirs, n.
1 a trsni 2 a Inmrmuri, a bot. tirs, n.
Insplmnta. THYSELF = Cali-self (V. Thy),
THUNDERSTRUCK = strc, pr. refl. tu Insu-t.
adj. 1 trsnit. 2 fig. : 1nmr- TIAR=tal'-iir, TIARA = tal-E'-r
murit, Inspimntat, trisnit. (Gr. tiara), s. tiar, f.
THURIFERO US = - - r-s TIB= tib (?), s., p. : carpi, pa-
(L. thus, fero), adj. purtfind ciaur, f.
delnita. TIBIA tibf.i4 (L.), s. anat. :
THURSDAY = r rz'-d (Dan. tors- tibia, f. fluerul piciorulul, fur-
dag ; literal : Thor's day), s. Jol, n.

www.dacoromanica.ro
 622
TIB TID

TIBIAL = al, adj. privitor 2 (with, de) a tresri. II Loc. 1 The

flueruluI piciorultd. tickling pleasure, fig. :
to 'TICE = tals, va. pentru to 3 Tickled o'ihe sere, astmatic,
Entice. cu stenosul.
1 TICK = tic (ticket), s. credit, TICKLE, adj. slab, care se cla-
n. datorie, f. i Loc. To buy upon tin. II Loc. Tickle-brain,l. smintit;
lick, to go on tick, a cumpra pe 2. licoare Imbttoare.
datorie. TICKLER = tic'-lr, adj. gadi-
2 TICK = tic (Fr. 'kite), s. in- ltor, mgulitor.
sectd capusit, ciircoabi, f. car- TICKLING= ling, s. gidilare,
-eel, m. gadifittura, f.
3 TICK= tic (O. ticken), s. tic- TICKLISH= lis, adj. 1 gdi-
tac Isgomot), n. Delos. 2 clatinandu-se, 1.64 ase-
4 TICK = tic (O. leek), s. dril, dat. 3 caruia II sare usor tan-
n. panz (pentru saltele, etc.), f. dira, suprcios, Pfnos. 4 deli-
1 to TICK, vn. 1 a lua pe da- cat, greii, primejdios, scabros. II
torie, a da pe datorie.-2 a avea Loc. 4 Tickling times, vremurI
Incredere (in). 2 a face tic-tac ; grele. Tickling - subject, subiect
a umbla (despre ceasornice). sea bros.
2 to TICK, va. 1 a arta (mi- TICKLISHNESS= nes, s. 1 sen-
nutele). 2 a suna. sibilitate, f. 2 instabilitate, f.
TICKEN=tic'-c'n, s. V. 4 Tick. 3 stare critica, greutate, f. ; na-
TICKET tic'-chet (Fr. liquelte), tura scabroasi, f. 4 suscepti-
s. 1 inf. gen. : bilet, n. 2 bilet bilitate, f.
(de mirare), tickets, n. 3 (for) TICK-TACK (V. 3 Tick), s. 1
bon, n. 4 chitanpi (de amanet, tic-tac, n. 2 pentru Tric-Trac :
a muntelul-de-pietate), f. - 5 eti- trictrac, n. table, pl. II Loc. 1 To
ehet, f. 9 medalie, plac, f. go tick-tack, a face tic-tac.
numr, n. 7 * afis, n. 8 * TIDAL= taI'-dia (S. li(i), adj. 1
facturi (de negustor), f. II Loc. 1 de flux, de reflux. 2 fig. : re-
Ticket of leave, bilet de permi- gulat, periodic. 11 Loc. 1 Tidal-har-
siune (de voie). Return ticket, bilet bour, port in care nu se poate
de dus i Intors. 2 Free ticket, bilet intra de cat o data cu fluxul.
de favoare. 3 Ticket for soup, bon TIDBIT =tid'-bit (S. tyddr, bita),
de sulfa. 6 Ticket-porter, comisio- s. bucatil aleas (delicat), f.
nar. Thai's the ticket, fie, pe s- TIDE= taid (S. tid), s. 1 * ano-
ntate, e vedI asa. 7 Ticket-day, timp,, seson, timp, n. epoc, vreme,
L. de bursei : ajun de lichidatiune. f. 2 flux, reflux, n. 3 pr. ext.:
to TICKET, va.1 a pune etichete, curent, r, pl. 4 fig. : valurl,
a numerota. 2 fam. : a Imprp pl. potop, torent, n. ; curent (al
biletele. opiniunel); n. ; curs, decurs, n.
TICKING = tic'-ching, s. 1 tic- 5 mine : rand (al un lit lucralor) de
tac, n. 2 dril, n. panza (pentru a munci timp de 12 ceasua
saltele), f. V. 3 fi 4 Tick. Loc. 1 Evening tide, seara. High
1 to TICKLE= tic'-c'l (L. titulo ?), tides, dile mad. 2 The tide was
va. la gadila. 2 fig. : a gadila, up, era In timpul fluxuluI ; the
a mAgali, a Manta. tide was down, era In timpul re-
2 to TICKLE, vn. 1 a &Ma. fluxuluI. 4 To go with the tide, a

www.dacoromanica.ro
 623
TID TIG
lirma curentul. In the tide of life, voturf, f. 9 la joc : partida, f.
In decursul Ii Loc. 3 The ties obblood and na-
1 to TIDE, va. a Uri. II Loc. To ture, legiturile de snge si ale
be tided back, a fi UAL 'fo tide naturel.
over, a trece peste, a Invinge, a TIER= tir (S.), s. 1 rang, rand,
stpani vr'o diflcultate. ir, n. 2 mar.: baterie, f. sir
2 to TIDE, an. a merge cu fluxul, (de tunuri), n. ; sir (de cabluri,
refluxul. de odgoane), n. I Loc. 1 Tier of
TIDELESS = taId'-les, adj. Era boxes, sir de loje.
flux si reflux. TIERCE= tIrs (Fr. tiers), s. 1
TIDILY = adv. curat. nisurcl de 189 litri. 2 terf, f.
TIDINESS = i-nes, s. curatenie, TIERCET = tie-set, s. versif.
oranduiala, f. n.
TIDINGS = tar-dingz, s. pl. 1 TIFF= tif (?), s. 1 pic, n. pica-
monatate, f. vestl, pl. 2 avis, tur, f. (de licoare); Inghititurii,
n. insciintare, f. f. 2 bere, f. 3 cearta, gl-
TIDY= di, adj. 1 curat, bine ceava, pica, f. Loc. 3 To have
lngrijit sad oranduit. 2 grijulia, a ti/I, a se certa, a se ciocrani,
cu grij. 3 curat imbrcat. a se ciondani.
4 snkos ; durdulia, grasulia. 1 to TIFF, vn. 1 a se certa, a
to TIDY, va. a asela, a orandui. se galcevi. 2 (al) a certa...; a
to TIE= tal (S. tian), va. 1 (lo, se mania (pe).
la, de) a lega. 2 fig. : a lega, 2 to TIFF = tif (Fr. attifer
uni. 3 a Innoda, a face (un (litre), va. a dichisi, a gati, a im-
nod), a stringe. 4 fig. : (to, popotona.
la, sa) a sil, a constringe. 5 TIFFANY= tiff-fi-ni, s. gaz de
a opri. 11 Loc. 1 Come and tie matase, borangic, n.
me, please, vino de'ml incheI ro- TIFFIN = tiff-fin (?), s. gustare
chia, te rog. Tie ;lour shoes, lea- (mancare de chindie), f.
g -41 siretele de la pantofl. To TIGER = taif-ghar (L. tigris), s. 1
tie one's cravat, a'si lega cravata. tigru, in 2 fig.: tigru, m.-3 fe-
'lied with a string, legat cu o cior, grooms, ni. II Loc. 1 Ameri-
sfoara. Tie this knot for me, fa-mi can tiger, cuguar. Tiger-spotted,
nodul acesta. Il To Tie down, 1. a pestritat, viirgat.
lega ; 2. (lo, la) a sili, a con- TIGERISH= is, adj. de tigru.
stringe. To Tie up, 1. a lega, a 1 TIGHT= tail (Ger. dicta), adj.
Innoda ; 2. a bandaja, a lega; 3. [comp. Tighter; superl. Tightest]
a Infsura, a Infasa ; 4. fig. : a 1 bine Inchis, astupat; imper-
Indatora, a lega. meabil. 2 haine, etc. strimt.
TIE, s. 1 legiltura, f. 2 nod, 3 lath's, Incordat. 4 fig. : cu-
n. 3 fig. : legatura, f. 4 mot rtel, bine imbracat, &tit, di-
(de per), n. funda, f. ; coada, co- chisit. 5 bine facut, trupes ;
dita, pleat, f. 5 cravatii, lega- activ, ager, sprinten, viola ; In-
turii de gat, f. 6 siret (de pan- dernanatic. 6 calle, sgareit.
n. 7 arht. legatura, sink 7 aspru, sever, strasnic. 8 fam.:
fler sad sirma care lea& bun de tot. 9 in comp., V.
doug zidurl ale and Loc. II Loc. 2 To tie tight, a stringe.
case), f. 8 polit. : paritate de Tight trousers, pantaloni strimti.

www.dacoromanica.ro
 - 624
TIG TIL
3 Tight rope, coardi Intinsii. To kiln, olirie, fabrici de olane, de
keep a tight hand over, a tine pe tigle. Tile-maker, olar, fabricant
cineva de scurt. 9 Tight-fisted, de olane, de tigle.
calic, sgfircit. Tight-laced, 1. le- to TILE, va. 1 a acopen i sail a
gat, steins; 2. pedant, infumurat. Inveli cu olane, cu tigle. 25a
Tight-lacing, piedicl. pardosi cu pliel de carmidi, etc.
2 TIGHT, adv. bine, tare. Loc. TILER = tall'-r, s. acoperitor
Hold tight tine bine! (de case), m.
3 * TIGHT, perf. de la to Tie. TILING= ing, s. 1 acoperire
to TIGHT, to TIGHTEN taltf-t'n, saii invelire (de case) cu olane,
va. 1 a stringe. 2 a Incorda, f. 2 olane, tigle, pl. 3 aco-
a intinde. II Loc. Tight him, tine-1 peri, n. Invelitoare (de case) cu
bine. olane, Cu tigle, f.
TIGHTLY=li, adv. 1 tare. 1 TILL= tu l (S. ill?), s. 1 cantor,
2 strimt. 3 bine. 4 cum se n. tejghea, casi, f. 2 cutie, f.
cade. 4 cu dibcie, cu indemi- 3 pmInt tare, n. 4 geol.:
nare, Cu iscusint. deposit (de noroiii , lut
TIGHTNESS = nes, s. 1 stare amestecate cu fra' nturl de stand), n.
a lucrulul bine lnchis, bine as- 2 TILL = till (S. tio, prep. pfin.
tupat, f.; impermeabilitate, f. Loc. Till now, pan' st411. 7 ill then,
2 strimt, shins, n. 3 Incordare, pn'atuncI. It was not I'll then that
intindere, f. 4 fig.: Imbfack- I understood, numal atunciam pri-
minte curat, f. 5 fig.: activi- ceput. Till't, pentru to it.
tate, agerime, sprintenie, vioi- 3 TILL, conj. 1 pn si. 2
ciune, f. ; dibcie, indeminare, inainte de ; pini ce.
f.-6 fig.: calicie, sgircenie, f. to TILL = til (S. titian), va. a
7 t. de bursci: raritate (de bani), ara, a cultiva, a lucra, a plu-
f. 8 junghiii, n. II Loc. A tight- gri.
ness (of) the bowels, constipatie, TILLABLE= adj. ara-
Incuiare. bil, artor.
TIGHTS = tail, s. pl. pantaloni TILLAGE= idj, s. 1 arat, plu-
strimp, pl. grit, n artur, plugrie, f.
TIGRESS = tar-gres (V. Tiger), 2 culturi, agriculturk f.
sf. tigroaici, f. TILLER= 6r, s. 1 artor, agri-
TIKE = talc (Celtic), s. 1 ciline, cultor, cultivator, plugar, m.-2
dulii, m. 2 p.: bdiiran, om fus (al ceirmel), n. 3 cutie, f.
grosolan, mimiligar, mociirtan, cas, tejghea (de cantor), f. 4-
mocofan, trnoiti, topirlan, w.- seminter, m. lstar, m. ml-
3 V. 2 Tick. ditii, f.
TILBURY = Ur-1A - ri (numele TILLING = ing, s. V. Tillage.
fabricantului), s. a tilburyn, n. TILLY-VALLEY I TILLY-FALLY1
cabriolet foarte uwari, f. interj. as I ha I aid-de I
TILE= tail (S. tigel), s. 1 olan, 1 TILT= tilt (S. tad), s. 1 arar,
n. igl, f.-2 plac de crmidi, ceahol, coviltir, poclit, n.
de faiantii, etc. (pcntru pardosit), mar. : cortipr, cortut, n.
f.-3 pop.: plrie, f. 4 capac 2 TILT = tilt (S. tealtian), s. 1
(de creusel). n. II Loc. 1 Tile-earth, sulifa), f.
(Culovitur 2 lupti
lut, pmint pentru crmig Tile- cu sulita (ccilare), f. turnir, n.

www.dacoromanica.ro
 625
TIL 11M

8 metal. : ciocan (de usind), n. f. secol, rt. lume, f.-4 ceas, n.

4 clin, inclinatiune, f. orii, f.-5 dat, f. orl, f. pl. 6
1 to TILT, va. a acopen i cu un timp, n. mesur, f. 7
arar, etc., sail cu un cort. gram.: timp, n. 8 mil: pas,
2 to TILT, va. 1 a indrepta (o 9 in comp., V. Loc. II Loc.
sulitd) ; a lovi (Cu sun:a). 2 a 1 After _a. time, 1. mai pe urrni;
ciocini, a fiuri. 3 a apleca 2. dupi atva timp. Out of time,
Inainte. lira vreme, Inainte de vreme ;
3 to TILT, vn. 1 a lupta cu nepotrivit, care nu e la vre-
lita (edlare). 2 fig . (at, la): a se mea lur. In time, 1. la timp, la
repedi. 3 a blbni. 4 a vreme ; 2. cu timpul. In no time,
aplecat, a inclina, a cdea. (at au), fide cup, cit al bate
TILTER=tilt'-r, s. 1 luptiltor, in palm, cum al clipi cu ochil,
m. 2 duelghl, m. 3 furar cat te-al freca la ocht, cum al'
(luerdtor), m. stringe ochit, eta ai da In amnar.
TILTH = Ulf) /V. to Till), s. 1 In good time, apropo, la momentul
culturA, f. prnint cultivat, n. rremerit. 411 in good time, toate
11 Loc. 2 Land in filth, pimInt stint la vremea lor. By this time,
bine arat. Out of tilth, intelenit. atunci. 2 To take one's lime, a nu
TILTING = tilt'-ing, s. 1 V. 2 se gribi. She was near her time,
Tilt 2. 2 lupti, f.-3 aplecare, (ea) era aproape de facere. For
inclinare, f. time, cu termen. For a time, chtva
TIMBER = tim'-ber (S.), s. 1 timp. For the time, In timpul a-
cherestea, f. 2 trunchiti, n. ; cesta. For the time being, 1. pen-
colectiv : copad de codru, m. pl. tru moment, acum; 2. print, rege,
3 birna, grind, f. 4 grin- etc.: actual, domnitor. Between
dis, n. 5 fig. si in batjocurd limes, din cind in cind, din vreme
stofti, f. 6 picior (de lemn), n. In vrerne. Up to the present time,
7 V. Timbre. II Loc. 1 Timber- ptin'acuma. In the time when...,
merchant, cherestegiii. Timber- pe vremea Some time or
work, grindis. Timber-yard, che- other, Intr'o di sau intealta. 3
restegie. 6 Shiver my limbers if..., As times go,, pe vremea de ad!.
sh me ja dracu These are hard times, vremu-
1 to TIMBER, va. 1 a face un rile stint grele. In the old gaod
grindis.-2 a clildi (cu lemndrie). times, in vremurile trecute. Ti-
2 to TIMBER, vn. a se cocota, mes to come, vremea de tipo!. The
a se incuiba. scorns of time, disprefurile lumei.
1 TIMBRE, TIMBER = tim'-ber 4 What time is it? ce orii e? 5
(L. tympanum), s. timbru, n. Three limes, four times, de trel
2 TIMBRE, TIMBER = timf-ber orl, de patru ori. Five at a time,
(Ger. Zimmer), s. paehet (de piel), n. cincI de o dat. Al times, 1. cite
TIMBREL timf-brel (Sp. tam- o dat; 2. and... Al times..., at
boril), s. barabani, tobi lung, f. other times..., and..., cind... How
TIMBRELLED = brld, adj. many times! de cite oft 1 9 Time-
cintat cu barabana. bargain, tirg cu termen. Time-
TIME= talm (S. tima), s. 1 timp, bill, time-jable, indicator. Time-,
n. vreme, f.-2 epoci, ocasiune, keeper, cronometru, eeasornic (de
f. moment, rigaz, n. 3 vreme, buzunar). Time-piece, ceasornic
H. L. Lolliot. Diet. Eag.-Rom., vol. 11. 40
www.dacoromanica.ro
 626
TIM TIN
(de perele), pendul. Time-vleaser TIMOROUSLY= li, adv, sfii-
(-server), lingusitor ; Tnf. bun. cios, cu sfial, cu timiditate.
oportunist. 7'ime-seraipg, 1. adj. TIMOROUSNESS = nes, s. 1
slugarnic ; 2. s. slugarnicie. fire fricoasa, temtoare, f. 2
to TIME, va. 1 a face (ceva) timiditate, f.
apropo, la momentul nemerit ; a TIMOTHY-GRASS tim'-o-Oi-griis
nemeri momentul de a face (ceva). (Timothy, grass), s. bot. : iarba
2 a regula, a msura. 3 a luI Timoteii, f.
fixa (cuba) un fillip anurnit (ca 1 TIN= tin (S.), s. 1 inf, gen.:
sei facet ceva). cositor, stanitip n. 2 tinichea,
TIMED = talmd, adj. si ptr. de f. 3 forma (tipar) de tinichea,
la to Time. II Loc. Well-timed, 1. f. 4 pop. : argint, n.
oportun, fcut apropo, la limp, 2 TIN, adj. 1 de cositor. 2
bine calculat ; 2. regulat. de tinichea. 3 in comp., V. Loc.
inoportun, tam nesam, rat' cal- II Loc. 1, 2 Tin spoon, lingur de
culat. cositor. Tin saucepan, tingire de
TIMELESS = talm'-les, adj. 1 tinichea. 3 Tin-canister, cutie de
inoportun, flea vreme, lark cu- tinichea. Tin-foil, spoituri cu co-
vint, tam nesam. 2 prematur, sitor (pentru ogliNti). Tin-mine,
timpuriti.11 bale sad mina de cositor. Tin-
TIMELESSLY= li, adv. Mil plate, 1. tinichea ; 2. staniol ; 3.
vreme, fr cuvInt, tam nesam. pl. tabl cositorit. Tin-smith,
TIMELIER = taIm'-li-r, comp. tinichigiti. Tin-stone(-stufn, oxid
de la Timely. de staniti, minereil de cositor.
TIMELINESS nes, s. apropo, n. Tin-wares, tinichea, lucrurl de
1 TIMELY-- li, adj .1 oportun, tinichea.
fcut apropo, la timp. 2 de to TIN, va. a cositori.
vreme ; timpuriii. * TINCT = tinct (V. to Tinge), s.
2 TIMELY, adv. 1 de vreme, coloare, far, tinctur, f.
timpuri. 2 apropo, la timp. TINCTORIAL = tine- t'-ri-1,
TIMEOUS i4s, adj. oportun. adj. tin ctorial.
TIMEOUSLY = li, adv. apropo, TINCTURE = tine-cIr, s. 1 co-
la timp. loare, fat, tinctur, f. 2 clam.,
TIMID tim'-id (L. fimidus), adj. med. : tinctur, f. extract, n.
silicios, Ojos, timid. 3 gust, n. 4 fig. : nuant, f.
TIMIDITY =tim-id'-i-ti, TIMID- 5 fig. : spoialfi, tinctura (cunos-
NESS=tim'-id-nes, s. sfiala, timi- cinfd superficiald), f. 6 aplecare,
dilate, f. dispositiune, tendent, f.
TIMIDLY = tim'-id-li, adv. sfii- to TINCTURE, va. 1 a boi.
cios, cu sfial, eu timiditate. 2 a impregna. 3 fig. : (with,
TIMING= talm'-ing, s. 1 facere Cu) a impregna ; a bga (in cap).
(a fund Meru) la timp, apropo. TINDER = tin'-dr (S. fendan), s.
2 hotrire (a plecdrilor), f. V. ins* f.
I Loc. German finder,
Time. iasci. Tinder-box, cutioara cu.
TIMOROUS = tim'-r-s, TIMOR- iascil ; amnar. Tinder-like, infla-
SOME = sm (L. timor), adj. 1 mabil, care s'aprinde usor.
fricos, temtor. 2 silicios, sfiios, 1 * to TINE, va. 1 a aprinde.
timid. 2 a inchide.

www.dacoromanica.ro
 627
TIN TIP
2 * to TINE, vn. 1 a D maniat, 2 TINSEL, adj. batiitor la o/d,
furios. 2 a coace. fal*.
TINE = tain (S. lindas), s. 1 to TINSEL, va. 1 a Impodobi
ilinte de graph', m. 2 fig.: cu gateal fal* 2 fig. : a da
strimtorare, f. o strlucire
to TINGE=tindj (L. lingo), va. TINT = tint (L. lingo), s. co-
1 [wilh, Cu, In] a boi, a colora, loare, fat, nuant, f.
nuanta. 2 a da un gust. to TINT, va. a da o coloare, o
S fig.: a impregna. fat, a nuanta.
TINGE, s. 1 coloare, fata, nu- TINY = tar-ni (S. thyn ?), adj.
anti, tinctura, f. 2 gust, n.- micu*or, mien!.
-3 fig.: nuant, spoial, tinctura, f. TIP =tip (O.), s. 1 capat,
to TINGLE = tin'-g'l (Gal. Un- n. extremitate, f. 2 fam. : ca-
cial), un. 1 [with, cul a tiui ; a doll, dar (in bani, gicut unul
darni, a yip, a zngni. 2 a polar), n. fi Loc. 3 My uncle gave
furnica, a produce o manciirime. me a Up, unchiul meii mi-a fa:cut
3 a te minca, a avea franca- un cadoa.
rime. 4 a tremura, a tresri. 1 to TIP, va. 1 a pune un yid'
0 Loc. 1 My ears Lingle, 'ml tiuesc la. 2 a garnisi virful, a aco-
-urechile. peri virful. 3 a atinge u*or.
TINGLING tin'-gling, s. 1 !ilia, 4 a arunca, a asvirli. 5 a face
n. liuitur, f.-2 furnicare, man- un cadoa (cuiva) ; a &Arid, a da.
crime, f. 3 tremurare, tre- II Loc. 3 He tipped me by the el-
srire, f. bow, mi-a impins cotul. 4 To tip
to TINK tinc, un. V. to Tingle 1. a wink lo, 1. a se uita cu coada
TINKER= tinc'-gr (Gal, Uncial), ochiului la, a arunca o privire la ;
s. caldrar ambulant, spoitor, m. 2. a face un semn cu ochiul.
to TINKER, va. a drege 2 to TIP, un. la cdea. 2
rile), a spoi. a se rsturna. U Loc. 1 To tip off,
TINKERING --ing, s. meserie fam. : a rnuri.
aldrar, f. ; spoire (de Un- TIPPED, TIPT=tip'd, tipt, adj.
viri), f. garnisit (cu), cu un yid (de).
to TINKLE = tin'-c9I, vn. V. to Loc. Silver lipped, ea un virf de
Tingle 1. argint.
TINKLING = tinc'-ling, 1 adj. TIPPET = tip'-pet (S. tcreppel),
rgsunator, sonor. 2 s. drnitit, s. pelcrin, iaca, palatina, f.
..zanganit, n. Loc. To turn tippet, a'*1 schimba
TINDIAN=tin'-man (tin, man), purtarca.
s. tinichighl, in. to TIPPLE=tip'-p'l (?), va. pi n.
TINNER= n'e'r, s. lucrtor la a bea, a suge, a se imbata.
baie (mina) de cositor, in. TIPPLE, s. Mutur, f.
TINNING= fling, s. spoire (de TIPPLED = p'ld, adj. ametit,
iingiri), f. afumat, beat, &alit, cherchelit,
1 TINSEL = tin'-sal (Fr. elin- imbitat, intepat la limbi.
celle), s. 1 stofa cu aur sa ar- TIPPLER = pler, s. butor,
gint fal*, f.; fluture, flutura*, M. betiv, m.
gabara, f. 2 brocatel, n. 2 TIPPLING = pling, s. betie,
fig.: sdrente aurite, pl. f. ii Loc. Tippling-hozzse, carcium.

www.dacoromanica.ro
 628
TIP TIT
to TIPSIFY=tip'-si-fal, va. 1 a 2 to TIRE, vn. 1 a obosi, a os-
Imbita pe jumaate ; a ameti. teni. 2 (of, de) a se plictisi.
2 fig. : a asfixia. 3 * fig. (on, Cu) a se situra.
TIPSILY =-11, adv. ca un betiv. TIRED= tal'-rd, adj. 1 obosit,.
TIPSTAFF=tip'-staf (tip, staff), ostenit. 2 plictisit.
s. 1 aconstablus, gardist, vardist, TIREDNESS= nes, s. oboseal,
sergent de politie (in Anglia), ni. osteneal, f.
2 portirel, ni. 3 baston de TIRESOME= ta17-a-siim, adj. 1
constablu, n. obositor, ostenitor. 2 fig. : plic-
TIPSTER = tip'-sta, s., t. de tisitor, plicticos.
alerqclri: care di prognosticurI, m. TIRESOMENESS= nes, s.1 na-
T1PSY=tip'-si, adj. beat, &Alit, turi obositoare (ostenitoare), f.
cherchelit, Imbatat. il Loc. 7'o gel f. 2 na turii plictisitoare (plic-
tipsy, a se Imbita, a se call. To ticoasi), f. 2 oboseal, oste-
make tipsy, a Imbita, a ameti. A neali, f. 3 plictiseali, f.
tipsy fellow, un betiv. V. Tippled. TIRING-HOUSE= tal'-ring-hais,
TIPTOE= tip'-t6 flip, loe), s. 1 TIRING-ROOM= rm (V. Tire),
vIrful picioruluI, n. 2 fig. : s. loji de actor, f.
calme, f. i Loc. 1 To be (lo stand) TIRRIT = tir-rit (L. terror), s.
tiptoe, on tiptoe, a sta (a se tine) groazi, spaimi, f.
In virful picioarelor, In vIrful TIRWIT = ter'-ilit (?), s. pasere.-
degetelor. bibic, nagit, ni. ciovlici, f.
TIPTOP= tip'-top (tip, top), s. 'T1S= tiz, contract. pentru It is.
1 Art', n. culme, extremitate, f. TISIC, TISICAL, V. Phthisic, etc.
2 fig.: calme, f. gradul cel maI TISSUE= (Fr. tissu), s. 1
inalt, n. tesaura, f. 2 brocat, n.
2 TIPTOP, adj. 1 superior. fig.: tes'tur, urzeali, f. II Loc. 3.
2 cel mai bun, excelent, perfect, A tissue of forgeries, o tesetur
suprem. II Loc. 2 In tiptop spirits, de minciunI.
In cea maI bunk dispositiune. to TISSUE, va. a broda, a tese.
TIRADE = ti-red' (Fr.), s. ti- TIT= tit (?), s. 1 gloabi,
rad', f. toagi, f. cal de saca, m.-2 fig.:
TIRAILLEUR = ti-ra'-'16r (Fr.), femeie, f. 3 pasere :
s. tiralior, m. tiglean, m. II Loc. To give lit for
TIRE= tal'-'r (S. tier), s. 1 rind, tat, fig. : a rsplti (pe cineva), a.
sir, n. 2 fig. : fali, pomp., f. Intoarce Cu aceiasi msuri.
3 piepteniturii, f. 4 giteali, po- TITBIT = tit'-bit, s. V. Tidbit.
doabii, f. zbrzoane, f. pl.-4 garni- T1THABLE tal,'-i-b1( V. Tithe),
turii de pat, f. fi Loc. 4 Tirewoman, adj. supus dijmeI.
1. slujnicuti, subretii ; 2. modistii. TITHE = tan (S. teotha), s. 1
1 to TIRE= tar-a (S. tirian), va. dijmi, f. 2 de dece orl. u Loc.
1 a dichisi, a giiti, a impopotona ; 1 Tithe-free, scutit de dijrnii. Tithe-
a Imbrica. V. to Attire. 2 (with, collector, perceptorul dijmeI.
cu) a obosi, a osteni. 3 fig.: a to TITHE, va. a dijmui, a lua
plictisi, a scoate din ribdirI. dijma.
4 fig. : a situra. fi Loc. 1 To tire TITHER= ta1:1-a, s. percepto-
out, 1. a obosi peste mgsurii ; 2. rul dijmelor, m.
fig. : a plictisi. TITHING = ing, s. 1 (Wink

www.dacoromanica.ro
 629 --
TIT TOA

f. 2 ist. : cornpanie de cate Oece TITTY = tit'-ti (Fr. Jelin), 4.

-calif de familie, f. 3 canton, n. fam.: a, f.
to TITILLATE = tit'-il-lEt (L. TITULAR = tit'4u-Iiir (L. litu-
va. a gadila, a ciupi (la lus), adj. si s. titular.
TITULARLY =-1i, adv. in mod
TITILLATION = 1V-sn, 's. nominal.
furnicatura usoara, f. TIVY=tiv'-i (?), adv. iute, re-
TITLARK = tit'-lare (tit, lark), pede.
s. ciocarlia de camp, f. fluerar, m. TO= tu (S.), prep. 1 la ; in.
TITLE= tar-VI (L. titulas), s. 1 2 &Aire, spre ; pe. 3 pana (la).
inf. gen. : titlu, n 2 jizrispr. 4 in. 5 semnul Presintelui
ilin, n. 3 titlu (demnitate), n. In finitivului : a; ca sA (ca Subj.).
boierie, f. 4 nume, n. 5 fig.: 6 ca, ca s. 7 la, In plus,
drept, titlu, n. 6 act, document, ca adaos. 8 in (in Tap). 9
hrisov, titlu, n. hfirtie, f. II Loc. 1 In comparatiune cu..., langa, cu.
Tille-leaf,tille-page, titlu (de carte). 10 dupa, pe, potrivit cu.
_Half btle, titlu fals. 3 To give a 11 contra, impotriv. 12 pref.
title, a da un titlu, a boieri. augmentativ cu totul, Cu tot.
to TITLE, va. 1 a intitula.-2 13 interj. : aho ais I haisli Loc.
a numi. - 3 a da un titlu. 1 To go to London, a merge la
TITLED = t'ld, adj. titrat. Londra. To and again, icI si co-
TITLELESS= t'l-les, adj. farii lea. Away to horse, repede ci-
itlu. lare. To you, mg dear friend, in
TITMOUSE UV-mails (tit,mouse), sntatea d-tale, seumpul mea
s. pasere : piigoiu, iglean, m. prieten. 2 To the north was...,
TITTER = UV-Mr, TITTERING spre nord era... 3 Even to, 'Anil
ing (?), s. chicot ; ris (as- la. To twenty, Oda la dou6-0ecl.
n. 4 To go over to England, a trece
to TITTER, vn. a ride pe sub in Anglia. From house lo house,
inustata ; a chicoti ; pop.: a'sIbeli din casil tn cash. 5 To be or not
fasolea. lo be, a fi sail a nu fi. I come to
to TITTIVATE = tit'-ti-vEt (?), tell yott, vin sil ye spun. 8 To his
vn. a se dichisi, a se gati. face, in fata. Face to face, fat
TITTLE= till-t'l (?), s. cat negru in fath. 9 No life lo ours, nicI
sub unghie, punct, pic, nimic, n. o viata nu poate fi comparati
iota, f. Loc. Exact to a titile, cu a noastr. 10 Is it to your
Intocmal. Not to care for a tittle mind e pe placul d-tale ? 11
for, a nu-i pasa de loc. Two lo one, douI in contra unuia.
TITTLEBAT = tit'-t'l-bat (titile, TOAD = t5d (S. lade), s. broasca
bat), s. mormorloc, m. riToas, bombinft, f. Loc. Toad-I

TITTLE-TATTLE tit'-el-tat'-t'l eater, taler cu doug fete iinge-

V. Tattle), TITTLING-TATTLING taler, dalcauc, lingusitor,
= tit'-ling-tat'-ling, s. 1 birfell, parasit, caine de usi multe. Toad-
palavre, vorbc, pl. trancancal, flax, bot. : buruian de in.
f. 2 p.: flecar, guraliv, palavra- TOADISH = tfid'-i, adj. ca o
gia, teach-gull, m. farfara, f. broasca rrioas, veamos.
to TITTLE-TATTLE, vn. a birfi, TOADSPIT = spit, s. bale de
a flecri, a-i toca gura. broascil riloasa, pl.

www.dacoromanica.ro
 630
TOA TOI
TOADSTOOL = stab s. bot.: TODDY= todf-di(?), s. 1 yin de
blbisk f. palmier, n. 2 licoare spirloasei:
TOADY = i, adj. 1 lineal, lin- arak, n. 3 grog cald, toddy, rt.
gusitor, taler cu dou fete, m. ; TO-DO = tu-duf (to, do), s. 1
slug prea plecatk f.-2 in batj.: sgomot, tmbl, n. larm, zarvk
darn de companie, f. f. -- 2 bucluc, n. belea, Incurcit-
to TOADY, va. a lingri; a se turfi, f.
gudura. TOE= t6 (S. ta), s. i deget de
TOADYISM = iz'm, s. ling- la picior, n. 2 via (de pantof,
rire, gudurare, f. etc.), n. 3 virf (al copitel,
to TOAST = t6st (L. tostum), va. potcoavey, n. ['Loc. 1 Big toe, de-
1 a prji. 2 a purta un toast, getul mare de la picior.
a Inchina un toast. TO-FALL = tu-folf (to, faly, s.
TOAST, s. 1 felie de pAine pea- isprvit, sfirsit, n.
jit, f.-2 toast, n. 3 frumusete TOFFEE= tor-i(?), s. caramel, n.
(ceireia Ii se inchinei toastury, f. * TOFORE = tu-f6rf (to, fore),.
II Loc. 1 Dipped toast, (fella de) adv. fi prep. 1 alt-dat,
phine prjit cu unt. Toasts and 2 inainte.
butter, fig.: Oink' plouatil. 2 To TOFT = toft (Fr. touffu ?), s. bos-
give, lo propose a toast, a purta, chat, tufis, n. dumbrav, pdu-
a inchina un toast. rice, f.
TOBACCO = to-bac'-co (Insula TOGATED=W-ghe-ted, TOGED
Tabago), s. bot.: tutun, n. II Loc. =t6'-gIed (L. toga), adj. togat,
Leaf-tobacco, tutun In fol. To- Imbrcat cu toga.
bacco-box, cutie pentru tutun. To- TOGE= t6dj, s. toga, f.
bacco-man, tutungifi. Tobacco-pipe, TOGETHER = tu-ge."/-'r (S. to-
lulea. Tobacco-pipe fish, ipar de gaedere), adv. 1 Impreunk
mare. Tobacco-pouch, pung pen- In unire cu. 3 In acelas timp.
tru tutun. 4 Intreg, In ir, necurmat. II
TOBACCONIST= ch6-nist, s. i Loc. 1 Together with, 1. cu ; 2.
tutungifi, m. 2 * fumtor, m. in acelas timp cu, ca i. To join.
TOCSIN = toe-sin (Fr.), s. clo- together, a uni. To come together,
pot de alarmil sail de zarv, toc- 1. a veni Impreun ; 2. a se in-
sin, n. Mini. 4 For hours, days, month&
TOD = tod (?), s. 1 m'surd: 12'/2 together, ceasurl Intregl, dile in-
kilograme de link 2 * tufis, n. tregI, fun! intregi.
3 vulpe, f. TOGGERY=togf-ghd-ri, s. TOGS.
to TOD, va. a da (ateta) lank =togz (?), s. pl. I costutn, dichis,
a cntri. n. ImbfacAminte, f. haine, f. pl.
TO-DAY = tu-de' (S. to, daeg), 2 zorzoane, f. pl.
s. fi adv. adI, astdI Loc. To- 1 TOIL = toll (L. tela), s. lab.
day's papers, Oiarele de ad!. From n. mreaj-, retea, f.
to-day, cu incepere de adr. A 2 TOIL = toll (S. titian), s. lucru,
week to-day, 1. de adi Intr. s6p- n. ; munck oboseal, osteneal,
tinfa'n'a ; 2. acum opt dile. trud, f.
to TODDLE = tod'-d1(?), vn. a 1 to TOIL, vn. a lucra, a munci,
sovili, a umbla sovind ; a umbla a se obosi, a se osteni, a se trudi.
Incetisor. 2 to TOIL, va. 1 * (with, Cu)

www.dacoromanica.ro
 631
TOI TOM

coplesi, a Impoviira, a strivi. In mod de rbdat, de suferit, to-

2 a lucra la (ceva). lerabil. 2 fig. : binisor.
TOILER= tollf-Er, s. lucrtor, TOLERANCE= ins, s. 1 rb-
muncitor, m. dare, f. 2 indulgentA, IngAdu-
TOILET =tor-let (Fr.), s. toa- ialA, toleranti, f.
letil, f. TOLERANT = Ant, adj. 1 rAb-
TOILING= tollf-ing (V. 2 Toil), diltor. 2 (lo) indulgent, MO-
s. lucru, n. muna, f. ; oboseali, duitor, tolerant.
ostenealii, trudA, f. to TOLERATE= Et, va. a
TOILLESS = les, adj. fiei rhda, a suferi, a tolera.
oboseal (ostenealA). TOLERATION= E"-sn, s. to-
TOILSOME= stim, adj. greii, lerantA, f.
obositor, ostenitor. 1 TOLL = t61 (S.), s. 1 podArit,
TOILSOMELY = li, adu. cu vAdArit, n. 2 bir, imposit, n.
greil. task f. 3 olem, uIum, n.
TOILSOMENESS = nes, s. mun- 2 TOLL= t61 (Gal, toy, s. sunet
cA, obosealA, ostenealA, trud, f. (de etopol), bringit, n.
TOILSTRUNG= tollf-strEng 1 to TOLL, va. 1 jurispr. : a su-
strung). ad). intArit prin muncA. prima. 2 a atrage. 3 a trage
TOILWORN tirn (toil, worn), (clopotele de moarte), a bilAngfti.
adj. trudit. 4 a percepe o taxii asupra.
TOKEN= t6i-c'n (S. tacen), s. 1 2 to TOLL, un. 1 a pliti podii-
amintire, f. suvenir, n. 2 semn, ritul, vAdAritul. 2 a impune o
n. dovadA, probi, f. 3 med. : taxi; a impune olemul (ulumul).
path*, urmA, f. semn, n. (de ciumei). 3 a suna, a bfilAngfii.
4 monedd : jeton, n.-5 tipogr TOLLBOOTH = t6F-bu; (toll,
Oece testele (de ha' Hie). II Loc. 2 booth), s. biurod de podArit, n.
As a token of, ca cloyed& de. TOLLER = Er, s. 1 podar, 117
to TOKEN, v. 1 yet. a arAta. dar, nz. 2 clopotar, nz.
2 un. a se arAta. TOLLING =ing, s. Min-
TOLD= ttild, perf. pi pir. de la n.
to Tell. TOM...-, in comp. II Loc. Tom-
to TOLE = t61 (?), va. a atrage, boy, tom-rig, 1. gilAgioas5., neas-
a ademeni, a amfigi. timpEratA,strengAroaicA ; V. Romp
TOLERABLE = (L. I; 2. desfrinat, lele, prostituatA.
tollo), adj. 1 de rAbdat, de su- Tom-cal, cotoid. Tom-fool, tom-
ferit, tolerabil. 2 bunicel, des- noddy, cAsciund, la-m6-mam,
tul de. Loc. 2 With tolerable ease, neghiob, papA-lapte, pros-
destul de usor. At a tolerable dis- Ulnae. Tom-foolery, 1. neghiobie,
tance, 1. de destul de departe ; neroqie ; 2. fig. : glumA. Tom-lit,
2. destul de departe de acolo. A pifigoiii, liglean. Tom-tom, tam-
tolerable number of, un numEr tam. Tom-poker, pricolichl.
destul de mare de. TOMATO to-rnEf -to (Sp . tomate),
TOLERABLENESS = nes, s. 1 s. patlgea rosie, f. paradais, n.
naturi de ritbdat (de suferit, to- TOMB tum (Gr. tumbos), s. mor-
lerabili), f. 2 fig. : naturi buni- mint, n. II Loc. Tomb-stone, pieta
celA, medlocritate, f. tumularii.
TOLERABLY= A-Ni, adv. 1 to TOMB, va. V. to Entomb.

www.dacoromanica.ro
 632
TOM TOO

TOMBLESS= tum'-les, adj. fr 7 geog. : limbA (de pdmint), f.

mormInt. II Loc. 1 Do you like tonguet ve"
TOME= Min (Gr. tomos), s. tom, place limbo? I have a tongue in
volum, n. my head, am o limb. Keep a civil
TO-MORROW = tu-mor'-ro (lo, tongue, a good tongue in your head,
morrow), s. pi adv. V. Morrow. vorbesce politicos. To hold one's
TOMPION=tom'-pln (Fr. tam- longue, a tcea. Hold your ton-
pon), s. tampon, bot, cocolos, n. gue, will you, tad' din gur, te
1 TON= ton (S. tunne), s. 1 ma- rog. Tongue-tie, ata limbeI. 2
surd butoiii (1 metru cubic, 132 Much tongue and Wile judgment,
680), n. 2 greutate : total (1015 vorb mult si judecatii putingt.
chilograme), f. 3 toni (de aim : What a tongue ! ce limbi I
100,000 fiorin in Olanda sail la- 1 to TONGUE = tng, va. 1 a
Jeri in Germania), f. V. Burden, certa, a dojeni, a mustra. 2
Tonnage. a infiera In public. 3 a spune.
2 TON= ton (Fr.), s. tonul, bu- 2 to TONGUE, vn. a bArfi, a Re-
nul ton, moda, Loc. People of ad, a turui.
II

ion, lumea mare. ... TONGUED = tiingd, adj. in

TONE=tn (L. forms), s. 1 ton, comp. 1 Cu limbo... 2 Cu lim-
sunet, n. ; timbru de voce, n. burusul..., cu limbo...
2 accent, ton, n. 3 intonatiune TONGUELESS= tiing'-les, adj. 1
afectatii, f. 4 fig. : ton (carac- frA limbh. 2 mut.
ter, fire), n. 5 med., mus., pic- 1 TONIC, TONICAL = ton'-ic-Al
turd : ton, n. II Loc. 1 In a low (L. tonus), adj. tonic.
tone, in a loud tone, cu glas Incet, 2 TONIC, s. 1 med.: tonic, n.
cu glas tare. 2 Tone-syllable, si- 2 mus. : tonicA, f.
labet accentuat. TO-NIGHT= tu-nalt', s. pi adj.
to TONE= t6n, va. 1 a da to- V. Night.
nul... 2 a acorda (un instru- TONING = tn'-ing (L. tonusl,
ment). 3 a pronunta cu afec- s. fotografie : viragi, n.
tatiune. Loc. 1 To tone dorvn,
II TONNAGE= tn'-idj (V. 1 Ton),
1. a Indulci ; 2. a alina, a potoli. s. mar. : tonaghl, n. capacitate
...TONED = tand, adj., in comp.: (a unei coreibii), f.
Cu un ton, cu un sunet, Cu ac- TONSILS= ton'-silz (L. tonsilae),
cente. s. pl. amigdale, f. pl. ; pop. mu-
TONELESS = tOn'-les, adj. 1 rein gAtului, pl.
fAr armonie. 2. cu un ton TONSORIAL = ton-s6e-i-Al (L.
slab tonsura), adj. de bfirbier.
TONGS= tongz (S. tang), s. pl. TONSURE = ton sr, s. ton-
elestl, pl. sur, f.
TONGUE= trmg (S. lunge), s. 1 TONTINE = ton-tin' (Tonti), s.
inf. gen. : limbA, f. 2 limbA, tontin, f.
vorb, vorbire, f. cuvint, grairt, TONY t6'-ni (Tony), adj., fig.:
n. 3 t. de tread. ltrat, n. V. Tom-fool.
4 turuial de gurA, f. 5 TOO tu (S. lo), adv. 1 prea,
limb, f. limbagiii, n. 6 (S. prea mult. 2 de asemenea.
tang) tech. : limburus, n.; limb Loc. 1 Too nurch (sing.), too many
(de clopot, de catarama, etc.), f. (plur.), prea mult(A), prea

www.dacoromanica.ro
 633
TOO TOP

inn multe. He was loo much for TOOTHPICK= pic, s. 1 scobi-

me, el era prea tare pentru mine. toare, f. 2 pl., fig. ?; fam.
TOOK = tuc, perf. de la to eghilete (epolete), pl.
'Take. TOOTHSOME = sam, adj .
TooL=tql (s. toy, s., pr. pi fig. gustos.
s., unelta, f. instrument, n. 2 TOOTHSOMENESS = nes, s.
fam.: spalii-varzt, f. gust placut, n.
to TOOL, va. a fasona Cu o 1 TOP =top (S.), s. 1 crestet,
unelt. sus, virf, n. coam. culme, f.
TOON = (?), s. bot.: cedru, 2 inltime, suprafath, f. 3 cap
1 to TOOT= tam, vn. la &Cute, (al clase!, al mese!, etc.), n.-4
-a pandi, a spiona. 2 V. to Tout. fig. : culme (a ambitiunel, etc.), f.
3 a rauna. 4 a ante, a suna 5 putere, f. 6 cap, n. 7 pe-
(cornul). ml din cap, n. ; mot, n. *uvit.
2 .to TOOT, va. a canta, a suna f. 8 virf (de copad, n. 9
.(din corn). sfirleaz, f. titirez, n. 10 Ihri
TOOTER= tfit'-6r, s. 1 cel care drcit, f. II Loc. 1 At the top of,
cant din corn. 2 spion, m. in susul... From top to bottom,
TOOTH =tti (S. loth), s. 'pl. de sus pani jos. The top of his
f. 2 fig. : gust, n. 3 dinte (de
Teeth = tirl] 1 dinte, in. msea,
pieptene, de ferestrell, etc.), m. II
speed, cu cea mal mare iutealti.
At the top of his lungs, din toata
puterea plamanilor sl. 6 From top
Loc. 1 First teeth, ding de lapte. to toe, din talpi Walla In crestet,
Wisdom teeth, mselele mintil. Ar- de la cap pana in picioare.
tificial teeth, ding falsi. The arti- 2 TOP, adj. de sus. I Loc. The
ficial tooth system, proteza den- top stones, pietrele de sus. The top
tara. Tooth-ache, durere de masele. set of rooms, odfiile de sus. The
Tooth-brush, perie de ding. Tooth- top boy, cel d'inthi din clash.
drawing, scoatere de ding. Tooth- Top-coat, pardesiii. Top-dressing,
edge,strepeklealii. Tooth-curer, sco- strat de gunoiste. Top-knot, con-
bitoare. Tooth-powder, prafurl de ciii. Top-lantern, top-light, felinar
ding. Tooth and nail, 1. cu cea mal de catarg.
mare violenta; 2. din toath inima ; 1 to TOP, vn. 1 a se Malta.
3. prin toate mijloacele. To be at 2 a domina. 3 a intrece pe ce!-
tooth and nail, a ajunge treaba la
bataie. Full in his teeth, to his teeth, 2 to TOP, va. 1 (with, Cu) a aco-
fatil in fata, in fata, in ochl. I peri. 2 a se malta de-asupra,
told him to his teeth, II am spus a domina, a incorona. 3 a in-
pe fat, verde, in ochI. In spite of trece, a fi mal mare ca. 4a
his teeth, in potriva vointer sale. tunde (pomi), a tala capul... 5
3 Tooth and pinion, math dintath, a urca (un deal, un munte).
math en msele. 6 a's1 jucc bine (roluV.
TOOTHED =tar d, adj.lin comp.: TOPAZ = tfi'-paz (Gr. topazion),
Cu ding... 2 dintat. s. topaz, n.
TOOTHING turif-ing, adj., zi- to TOPE= tiip (Fr. toper), vn.
dclrie : piatra de legaturi, f. a bea, a suge, a trage la msea.
TOOTHLESS= les, adj. fhril TOPER= tap'-gr, s. betty, bal-
stirb. tor, suge-bute, m.

www.dacoromanica.ro
 634
TOP TOR

TOPET= W-pet (?), s. pitigoiil TOPSY-TURVY = top'- si-terr-vir

cu creast, pitigoi cucuiat, m. adv, dale peste grAmadii, una
TOPFUL = top'-ful (lop, full), peste alta.
adj. plin ras, plin och, pliu cu TOR= tor (?), s. 1 turn, n.
plin pink In gur, plin de munte, in. 3 pisc (de muffle), n.
d i afadt, plin de nu mal In- TORCH = torts (Fr. torche), s.
cape, plin Indesat, plin de crapft, faclO, masala, torti, f. Loc. II
virfuit. Torch-bearer, 1. p. : fAclas ; 2 *-
TOPHET =t5'-fet (Ev.), s. iad, 1. : lampadar.
infern, n. TORCHER torts'-er, s. fficlas, m.
I TOPIC = top'-ic (Gr. topos!, s. TORE= ter, per f. de la to Tear.
1 materie, f. subiect, n. -- 2 pl., TORMENT = tor'-inent (L. tor-
retor. topice, pl. 3 judecat, menturn), s. cazni, durere, tor-
f. rationament, n. 4 med. : turli, f. chin, supliciii, turment, n.
topic, n. to TORMENT, va. 1 (with) a
2 TOPIC, TOPICAL = fil, adj. cfizni, a chinui, a tortura, a tur-
/ med. : topic. 2 general, topic. menta. 2 fam. : a necji, a su-
TOPLESS = top'-les (top, less), pera ; a despera. 3 fam. :
adj. suprem. cicli, a slci.
TOPMAN= man (top, man)t TORMENTIL= toe-men-HI (Fr.
s. matelot la servicial pAnzelor, tormentille), s. bot. : sclipet,
TOPMOST = mtist (top, most), TORMENTING = tor-ment'-ing,
adj. sus de tot. (V. Torment), adj. 1 crud, crunt,
TOPOGRAPHER = to-pog'-rii-fer cumplit.-2 Intristiitor, mihnitor.
(Gr. logos, graph5), s. topograf, m. supritor. - 3 cialitor.
TOPOGRAPkIIC, TOPOGRAPHICAL TORMENTOR= 6r, s. 1 cilzni-
= top,- o-grar-ic-il, adj. topo- tor, chinuitor, cfilii, Ode, schin-
grafie. giuitor, ni. 2 agric. : grap, f.
TOPOGRAPHICALLY = li, adv. TORN= tern, ptr. de la to Tear.
In mod topografic. TORNADO = tor-ne'-do (Sp.), s.
TOPOGRAPHY = to-pog'-r-fi, s. ciclon, uragan, n. furtun, tromb,
topografie, f. vntoaici, volbur, f.
TOPPED, TOPT= topt (V. Top), TORPEDO =tor-LW-do (L.), s. /1
adj. 1 cu vIrful, etc. 2 (with, ist. nat. : torpilfi, f. 2 mil. :
cu, de) acoperit, Incoronat. 3 torpil, f. II Loc. 2 Self-acting tor-
fig. Intrecut. 4 pom. : tuns. pedo, fish torpedo, torpil auto-
II Loc. 1 Sharp topped ((opt), as- mobilA, auto-mntrice. Spar tor-
cutit. pedo-boat, torpilor.
TOPPING = top'-ping, adj. 1 TORPESCENT=tor-pes'-sent
superior, de calitatea Ontfiia, de torpeo), adj. care amortesce.
prima calitate ; cocotat, frumos, TORPID = tor'-pid, adj. 1 amor--
motat. 2 mAndru, trufas. tit, inert. 2 fig. : apatic, inert,
1 to TOPPLE= top'-p'l (S. top), far energie, frii
vn. a ciidea, a se cliaina, a se TORPIDITY= tor-pid'-i-ti, TOR-
prilbusi. II Loc. To topple over, a PIDNESS= tor'-pid-nes, TORPOR_
se pleca si a se prbusi. =p6r, TORPITUDE=pi-tlud,
2 to TOPPLE, va. a dobori, a s. amortire, toropeali, f.-2
resturna. amortire sufleteasci, apatie, f.
www.dacoromanica.ro
 635
TOR TOT
to TORPIFY = toe-pi-fa, va. a TORTURINGLY = ing-li, adv..
amorti. ca sk czneaseti, etc. V. to Torture,
TORREFACTION = tor'-ri-facu-
an (L. torreo), s 1 prkiire,
2 shim.: calcinaliune, f.
f. TORUS = toe-6s (L.), s. 1 archit.:
ciubuc rotund, n.
ceptacul, n.
2 bol.: re-
to TORREFY = faI, va. 1 a TORY = t6'-ri (Irlandez : Toreet
prji ; a usca (la foc). 2 chim.: clii'ml l), s. si adj. tory.
a calcina. TORIYSM= iz'm,s. toryism, n.
1 TORRENT = toe-ant (L. tor- to TOSS = tos (Gal. losiaw),
rens), s. torent, pohoi, n. va. 1 [lo, la, In] a arunca, a
2 TORRENT, adj. impetuos. asvIrli, a trimite. 2 a agita,
TORRID= tor'-rid (L. torridus), a InvIrti. 3 a bilblini. 4 st
adj. 1 ars, 'Aria, useat. 2 ar- arunca In sus (pe cineva).
Otor, fierbinte, torid. Loc. 2 2 to TOSS, on. 1 a se miaca.
II

Torrid zone, zon torid. 2 a da din cap. 3 a fi

TORRIDNESS = n es, s. cfilduri II Loc. Let us toss up for it, sill
nibuaitoare. juem scris orI pajurft ; riadt ;
TORSE = tors, TORSEL= torr-s'l tura.
(L. tortun?), s. tors, n. TOSS, s. 1 aruncare, asvIrlire,
TORSION = tor'-aan, s. sucire, f. 2 sguduiturii, f. 3 mia-
rsucire, f. care, dare din cap, f. 4 la joc :
TORSK= torso (?), s. pesce: ba- dattur, f. II Loc. 4 It's all a toss
tog, eabeliati, up, e curat noroc.
TORSO = tor'-so (It.), s. torso, TOSSER = tos'-r, s. cel caw
trunehiii, n. amuck etc. II Loc. Tosser-pot, be-
TORTIVE = tori-tiv, adj. rsu- ti", suge-bute.
cit, sueit, tors. 1 TOSSING= ing, adj. 1 agi-
TORTOISE = tor'-tiz (L. pop.: tat. 2 ballibnit.
tortuca), s. broasei testoask, f. 2 TOSSING, s. 1 agitatiune, f.
II Loc. Tortoise-shell, 1. teast de 2 bltiblinit, n. sguduiturI, pl.
broasci testoas ; 2. pisice Nr- 3 dare din cap, f. 4 joc scrie
gat. or pajur ; Had( ; tura, f.
TORTUOUS = tor'-tIu-s (L. tor- TOST= tost, perf. pi plr. de la
tam), adj. Incolticit, intortochiat. to Toss.
TORTUOUSLY = li, adv. In 1 TOTAL t6'-tfi1 (L. lotus),
mod sucit, strimb, Intortochiat. adj. total, Intreg, comp/et.
TORTUOUSNESS= nes, s. In- 2 TOTAL, s. total, n. stunk f.
tortochietur, sucituril, f. TOTALITY = to-tal'-i-ti, s. to-
TORTURE= tor'-ciir (L. tortu- talitate, f. tot, n.
ra), 8.1 cazn, durere, torturii, f. TOTALLY= t6'-tfil-li, adv. ea
chin, suplieiti, n. 2 schingiti, totul, de tot, cu destivirsire, pe-
n. II Loc. 2 To put lo the torture, deplin.
a schingiui. T'OTHER=t6'-.:r, pentru The
to TORTURE, va. 1 a czni, a other.
chinui, a tortura. 2 a schin- to TOTTER = tot'-tr (T. tou-
- 3 * a tine Intins. teren), vn. 1 a aovai (umbliind),
TORTURER= r, s. V. Tor- a umbla aovind. 2 a se
mentor. Una. 3 fig : a fi gata de a se

www.dacoromanica.ro
 - 636
TOT TOU

surpa, a se clatina. II Loc. 1 To dalitate, f. mod, n.-8 trisitura

totter out froin, a lest fontic-qontic (a fe fe!), f. 9 fig.: fapt, n. &OA,
sa tirig-grapis. To totter to one's f. 10 4nus. : acord, accent, n.
feel, a se scula In picioare soviiind. 11 fig.; impresiune, sensatiune,
To totter towards, a se indrepta f. 12 fig. : emotiune, migeare,
sovaind spre. f. sentiment, n. 13 mobil, mo-
TOTTERED = tot'-t6rd, ptr. 1 V. lly, scop, n. 14 pie, n. canti-
to Totter. 2 pentru Tottering. tate mica, f. 15 acces, atac
TOTTERING = tr-ing, adj. (de ve'o boald), n. 16 euvint,
sovilitor, tremurtor. n. alusiune, 1. 17 t. de librcirie :
TOTTERINGLY= 11, advt so- coali, brosura, f. 18 (toward)
vind. vorbi spusi despre (alt-cineva),
to TOUV= tdts (Fr. toucher), f. II Loc. 1 By the touch, to the
va. 1 a atinge, a pune maim touch, la pipait. 12 A touch more
2 a se atinge de. 3 a ajunge rare, un sentiment mal vi. 14
panela. 4 mar. ; a aborda la. With a touch of, cu un pie de.
5 fig. : a atinge, a Induiosa, a A touch of the brogue, un mic ac-
mica, a face o impresiune. 6 accent irlandez. 18 To keep touch,
roade. 7 a privi, a interesa. a se tine de cuvint (vorb).tn
8 a schita. 9 fig. : a incerca. comp. : Touch-hole, lamina tunu-
10 fig. : a lovi. 11 a a tinge 7'ouch-me-not, bot.: noli me
un subiect, etc.). 12* a blama. tangere (num'atinge I), balsamina,
II Loc. 1 Don't touch me, mi pune canale, cinalute. 7'ouch-stone, 1.
intina pe mine. To touch off, 1. a piatr de cercat aurul, mehenghlti;
(lesciirca (un tun) ; 2. a schita re- 2. incercare, prob. Touch-wood,
pede ; 3. a ispriivi, a eorecta, a
Indrepta ; 4. a regula lee cineual T OUCHILY = adv. 1 rgil
a spune verde in chi. To touch dispus, cu un aer posomorit. 2
up, 1. a corecta, a indrepta ; 2. cu suseeptibilitate.
a da mai multi strlucire ; 3. a TOUCHINESS = i-nes, s. irita-
aminti, a aduce aminte, a Im- bilitate, susceptibilitate, f.
prospata (memoria) ; 4. a activa, TOUCHING= ing, adj. 1 atin-
a grgibi, a destepta ; 5. a Inviora. gelor, miscator, patetic.-2 s. atin-
2 Don't touch those papers, nu te gere, pipaire, f.-3 prep. privitor,
atinge de aceste hartil. 3 Tall In privinta. II Loc. 2 A iouching of
-enough Lo touch the ceiling, destul hats, inehinciuni, plecficiuni.
de Malt ca saajungii liana la tavan. TOUCHINGLY =-1i, adv. In mod
6 A file will not touch it, pila nu'l ating6tor, misciltor.
(nu-o) ronde. TOUCHY = tdts'-i, adj. minios,
2 to TOUCH, on. 1 a se atinge. supracios, caruia II sare usor tan-
2 mar. : a se opri. darn, tifnos.
TOUCH, s. 1 pipit, tact, n. TOUGH = t6f (S. Loh). adj. 1
2 contact, n. Iegtur, f, 3 a- Mr. gen.: tare. -- 2 mladios. 3
tingere, pipaire, f. 4 metale : solid, sdravn, tenpin, viguros.
cercare, proba, f. ; mehenghi, n. 4 TISCOS. 6 fig.: dirj, stras-
piatrit de cercat aurul, f.-5 fig.: nic. 6 IncapatInat, indartitnie,
incercare, f. 6 merit incercat, Indirjit. 7 problemci, cesliune :
n. 7 lit. Fi pict. : maniera, mo- grea, spinoas.
www.dacoromanica.ro
 637
TO U TOW
to TOUGHEN = tef'-f'n, va. a to TOW, va. a remorca, a trage
intri, a Intinde, a incorda. la edec.
TOUGHISH= is, adj. 1 destul TOWAGE= t6'-idj, s. remorcare,
de tare. 2 destul de solid. 3 tragere la edec, f.
destul de intins, de incordat. 1 TOWARD = teilf-ard, TOW-
4 destul de grail. ARDS= ardz (S.), prep. 1 catre,
TOUGHLY= 11, adv. 1 cu tii- spre. 2 catre, in privinta, ca
rie. 2 cu vigoare. 3 cu dirjie, s. 3 pe la!
cu strsnicie.-4 cu inaptinare. 2 TOWARD, TOWARDS, adv. 1
TOUGHNESS = nes, s. 1 trie, langa, aproape de. - 2 gata.
f.-- 2 viscositate, f. 3 fig.: dir- 3 care se pregatesce ; care se
jie, strasnieie, f. petrece.
TOUPEE= tu-pi', TOUPET= tu- 3 TOWARD, TOWARDLY=
pet' (Fr. toupet), s. mot, smoc, ni. adj. 1 asculttor. 2 destept.
TOUR = tilr (Fr.), s. altorie, TOWARDNESS = nes, TOW-
raita, f. turna ocol, n. II Loc. To ARDLINESS = li-nes, s. 1 ascul-
be on the grand tour, a altori tare, f. 2 desteptaciune, f
pe continent. To be on, lo go on TOWEL = taie-el (Fr. touaille),
one's tour of inspection, a fi in s. prosop, stergar, n.
inspectie, a face un turneil de in- TOWER= tailf-er (S. tor), s. 1
spectie. To make the tour of, a turn, n. 2 fig.: inltime, f.
face ocolul... 3 turn (la fah), n. II Loc. 1 The
TOURIST= tfir'-ist, s. turist, m. 7'ower of London, Turnul Lon-
TOURMALIN = tar'-m-lin (Fr. drel.
tourmaline), s. turmalinfi', f. to TOWER, vn. 1 a se Malta,
TOURNAMENT = ter'-na-ment, a se ridica, a se sui. 2 a do-
TOURNEY - ter'-ni (Fr. tourner), mina, a plana.
s. turnir, n. TOWERED = erd, TOWERY=
to TOURNEY, vn. a se lupta er-i, adj. aprat de tumuli.
turnire. TOWERING = er-ing, adj. 1
to TOUSE= tailz, to TOUSLE= foarte sus, sublim. . 2 falnic,
tailz'l (Ger. zauzen). va. 1 a halal, mandru, trufas. 3 furios, gro-
a trage in toate prtile. - 2 a zav, violent. II Loc. 1 His towering
rupe. 3 a hirtill, a hrtpfili, a flight, sborul sea sublim. 3 In a
sarmana. 4 a mototoli. towering passion , inteo mink
to TOUT = tut(?), vn. a alerga saii grozav (turbatii).
a umbla dupa clienti (musterii). 1 TOWN = twin (S. tun), s. 1
TOUT = taat (?), s. sunet (al cor- oras, n. 2 Londra, capitala, f.
nulul), n. fanfarri, f. !I Loc. 1 The whole town, rap/
TOUTER= tutf-er (V. to Tout), intreg. 2 In town, in oras, la Lon-
s. comisionar de hotel, m. dra. A man of the town, on town,
1 TOW= t6 (S.), s. 1 calif, pl. about town, berbant, craia, om
canepi daricit, f.
2 TOW = t6 (S. teon), s. re- 2 TOWN= ten', TOWNS= taiinz,
mora, f. Il Loc. Tow-boat, re- adj. in comp. Il Loc. Town-clerk,
morcor. - rope, edec, grefier comunal (municipal), se-
odgon, remora. Tow-path, drum cretar al consiliulul comunal (mu-
de edec. nicipal). Town-crier, striglitor pu-

www.dacoromanica.ro
 638
TOW TRA
blic, telal. Town-hall, primrie. to TRACE, va. 1 a trage
Town-house, L primarie; 2. cask a Insernna. 2 a se line dupi
de oras. Townspeople, townsfolk, urma..., a lua dira... 3 a calca,
locuitorl al orasulul, oraseni. a copia exact. 4 a gasi, a des-
TOWNLESS=taan'-les, adj. fail coperi ; a se trage de la, din.
orase. 5 a cutreera, a se plimba prin.
TOWNSHIP = sip, s. 1 terito- TRACEABLE = tra'-a-bl, adj.
riti al until oras, n. ; oras, n. dupi urma caruia se poate tine
2 jurisdictiune a orasului, f. cineva.
TOWNSMAN= tatinz'-man, s. 1 TRACER = r, s. 1 cel care
hurghez, in.; locuitor al orasuluI, trage liniV, care insemn6aza. 2
orasean, m. 2 consilier comu- care se tine dupa urma... 3
nal (municipal), m. 3 conce- care gsesce, descoperitor,
Wean, m. TRACERY=-1, s. arid.: orna-
'TOWY=t5'-i, adj. de caneprt manta gotice, pl.
daracitii. V. 1 Tow. TRACHEA = (L.), s.
TOXICAL=tocs'-ic-al (Gr. tom& trachee-arter, f.
Icon), adj. toxic. TRACHEOTOMY = ot"-o-mi, s.
TOXICOLOGY = ol"-o-gi, s. tracheotomie, f.
toxicologie, f. TRACING = tres'-ing (V. Trace),
TOY =tof (O. Moil, s. 1 jucArie, s. 1 tragere de liniI, insemnare,
f. 2 bagatela, f. fleac, moft, ni- actiune de a se line dupa urma...,
mic, n. 3 fig. : fleac, moft, n. etc. V. to Trace.-2 cale, f. drum,
-secatura, f. 4 fig. : glint* f. n.; carare, poteca, f. 3 t. de
5 poveste, f. 6 pl. : vestr, pl. desen : cale, n. Loc. Tracing-
i

7 toan, f. 8 * lucru ciudat, line, mar. : fungi.

si. II Loc. 1 A tog fan, un evan- TRACK = trac, s. 1 urm, f.
taliii mic. 4 To take toy, a incepe semn, n. 2 dir, urna, f. pas,
si sari. m. 3 drum, n. carare, poteca, f.
to TOY, vn. a glumi, a se juca, 4 cale (feratei), f. 5 geog.: re-
a face nebunil. giune, f. district, judet, tinut, n.
TOYER= toi-gr, s. glumet, m. 6 fig.: cale, f. 7 astru.: curs,
TOYISH= 4, adj. glumet, ne- n. orbit, f. II Loc. 1 A track of
bunatec, sglobia. wheels, o urma de roate ; fgas.
TOYISHNESS=nes, s. glum, f. To be on the track, a da de urma.
TOYMAN= man, s. negustor 3 Carl track, drum pentru ei-
jucaril, ni. rule. Track-road, poteca de tras
TOYSHOP = sop, TOYSTORE= la edec.
stor, s. pravalie de jucaril, f. to TRACK, va. 1 a se tine dupa
to TOZE=t6z (V. to rouse), va. urma..., a lua dira... 2 a gasi,
a trage, a scoate, a smulge. a descoperi. 3 a trage la edec.
TRABEATION = TRACKAGE = trac'-idj, s. tra-
(L. trabs), s. arht. intabula- gere la edec, f.
ment, n. TRACKER= 6r, s. care se tine
TRACE=trEs (L. tractum), s. 1 dupa urma..., care la dira...; vi-
rmsitii, dir, f. vestighl, nfitor,
2 sleail, n.; ham, n. 3 TRACKLESS = les, adj. 1 unde
fort., mal.: traseii, n. nu e niel o urm. 2 fail drum
www.dacoromanica.ro
 639
TRA TRA
bttorit, fr crare, fra po- TRADED = trEd'-ed, adj., fig. :
-tea, neelcat. 3 impracticabil. dibaciii, iscusit, We!, meter.
TRACKLESSLY = li, adv. fr TRADER= gr, s. comerciant,
airme. negustor, traficant, m.
TRACT = tract (L. traclum), s. TRADESMAN= man, [pl. Tra-
1 durata, f. spatiii, *n.-2 geog.: desmen, Tradesfolk, Tradespeople]
Aistrict, judel, thud, n. regiune, sm. comerciant, negustor, prv-
"lark f. 3 tractat, n. brosurii, lias, ni. 2 furnisor, m.
f. 4 dirk urmli, f. II Loc. 1 Tract TRADESWOMAN = ilu-man,
.of time, spatiii de timp. sf. negustorit, f.
TRACTABILITY = trac'-t-bil"- i TRADING= trOd'-ing, adj. de
i-ti, TRACTABLENESS = tracti-a- comerciil, comercial, negustorese.
11-nes, s. ascultare, blandele, fire II Loc. Trading society, societate
bland, f. comercial. Trading town, oras
TRACTABLE = adj. 1 comercial.
ascultator, bland. 2 lesne de 2 TRADING, s. comerciii, negol,
Intrebuintat. trafIc, n. negustorie, f.
TRACTABLY = adv. eu TRADITION = tra -dike -n (L.
ascultare, cu blandee. trans, do), s. datini, traditiune, f.
TRACTATE=tEt,s. tractat, n. TRADITIONAL = l, TRADI-
TRACTILE= tu, adj. ductil. TIONARY = -ri, adj. tradi-
TRACTILITY = trac-tilf-i-ti, s. tional.
Auctilitate, f. TRADITIONALLY= adv.
TRACTION= trac'-sn, s. 1 trac- In mod tradiponal.
liune, tensiune, f. 2 contraci- TRADITIONER = Or, TRADIT-
Vune, f. 3 atragiune, f. IONIST = ist, s. aderent la tra-
TRADE= tad (L. tractum), s. 1 diliuni, ni.
comerciu, negof, trafic, n. 2 TRADITIVE= trad'-i-tiv, adj. de
meserie, ocupaliune, profesiune, datine, de tradiliune.
f. 3 afacere, daravere, treabii, to TRADUCE = tra-clitis'(L. trans,
f. 4 instrumente, unelte, pl. duco), va. 1 a condamna, a osandi.
5 lucru obicinuit, n. 6 ne- 2 a Warfl. a calomnia, a de-
gustorimea, f. comerciantil, ne- fima, a huli, a ponegri, a vorbi
gustorii, pl. 7 libraria, f. 8 de rOil. 3 a lap, a rspandi.
pl.: breslele, pl. 9 cale, crare, * a expune.
potec, f. drum, n. 10 pl. : TRADUCEMENT mnt, s. bar-
vnturI alizee, pl. 11 in comp.,feala, catomnie, defhnare, hul,
V. Loc. Loc. 1 Articles of trade, ponegrire, vorbire de ru, f.
marfurl. 2 A jeweller by trade, TRADUCEIT=tra-didf-snt, adj.
giuvaergiii de meserie. 3 To have barfitor, calomniator, deflmtor,
trade with, a avea treabit Cu. 11 hulitor.
Trade-allowance, scont. Trade- TRADTJCER = s'r, s. bar&
mark, marc. Trade-price, pre!. tor, calomniator, defimtor, hu-
Trade-sale, vinslare public. litor nz
to TRADE, v. 1 on. (in, de ; TRADUCING= sing, 1 s. V.
with, cu) a face trafic, a face ne- Traducement. 2 adj. calomnios.
go!. 2 va. a trafica de, a pre- * TRADUCTION = trii-dCV-sn,
cupeti. s. 1 filigiune, propaggiune, f.

www.dacoromanica.ro
 640
TRA TRA

2 transport, n. 3 transmisiune, a se tine dupii urma... 2a

f. 4 datink traditiune, f. 6 3 a lua in zeflemea.
transitiune, f. 2 to TRAIL, vn. 1 a atirna,
TRADUCTIVE= tiv, adj. care se tilt 2 a MIL
se poate deduce. TRAILER = trEF-Ar, s. vinAtor, m..
TRAFFIC = trar-fic (L. trans, TRAILING = ing, adj. 1 Uri-
facio), s. 1 (in, de) trafic, comer- tor. 2 flfAitor. II Loc. 1 Trail-
elk negot, n. 2 miirfuri, pl. ing-plant, plantii tiritoare. 2
3 transport, camionagiii, n. 4 Trailing smoke, dirk de fum.
dr. de fer miseare, f. ; incasfirl, Trailing wheel, roatA d'indrt.
Pl. 11 Loc. 4 Traffic-return, soco- 1 to TRAIN= tra. (Fr. trainer),
teala incasArilor. va. 1 a trage dupii, a tilt 2
to TRAFFIC, un. 1 (for, in, de) (from, de M) a distrage ; a face
a face comerciA, negot, trafic. neatent. 3 (lo, la) a atrage.
2 inf. WI: a trafica. -- 3 va. a 4 a cresce, a instrui, a invela.
vinde, a schimba. ((o, la, s) a dresa, a exercita,
TRAFFICKER = (in, a fasona, a forma, a disciplina..
Ar, s.
de) comerciant, negustor, trafi- 6 a dresa (un cal); a an-
cant, in. trena (un cal de alergare).
TRAFFICKING = ing, S. co- 7 greid.: a pune pe laturi (via,
merciii, negot, trafic, n. arborii fructiferi); a acka (plante,).
TRAFFICLESS = les, adj. aril' 8 mar. : a indrepta (un tun)
comeroiii, etc. spre o tintii. 9 mine : a.urma
TRAGEDIAN= tra-gr-di-An (Gr. (un filon). Loc. To train up, 1.
tragos, ode), s. 1 poet tragic, m. a cresce, a instrui ; 2. a forma
2 tragedian, actor tragic, m. 3. a dresa.
TRAGEDY = tradr-i-di, s. tra- 2 to TRAIN, vn. a face exer-
gedie, f. citiul.
TRAGIC= ic, TRAGICAL = TRAIN, s. 1 dirii, urmA (de foe,
Al, adj. tragic. etc.), f. 2 alaiii, cortegik n. sunk
TRAGICALLY = Ii, adv. In f. 3 coad (de pasere, de ro-
mod tragic. chie), trenk f. slep, n. 4 fig.:
TRAGICALNESS = nes, s. tra- n. serie, succesiune, f. 5
gic, n. naturft tragick f. cale, f. curs, n. 6 metodk f.
TRAGI-COMEDY= tradr-i-com'- 7 dirA de praf de puscA, f.
i-di (Gr. tragos, komos), s. tragi- 8 1. de vindloare: lat, n. 9
comedic, f. tren, convoift (de dr. de fier), n.
TRAGI-COMIC = ic, TRAGI- 10 tren (de arlilerie), echipaj,
COMICAL = Al, adj. tragi-comic. n. 11 * artificiii, clinci, i-
TRAIL= trEl (O. trefilen), s. retlic, n. inselAciune, strategem,
1 dirii, f. 3 ciirare, poteck f. viclenie, f. I Loc. 3 7'rain-bearer,
drum, n.-4 zeflemea, f.-6 mil- paj. 9 Fast train, tren accelerat.
runtaie (de pasere), pl. ti Loc. 1 Slow-train, tren de persoane.
Trail of sand, dill de nisip. Trail- Goods train, luggage-train, tren
net, nAvod, voloc. 2 To follow the de marra. Parlianientary train,
rail of..., a lua dira..., a se fine tren cu preturl reduse. Passenger
dupA urma... train, tren de cAlAtori. Stopping-
1 to TRAIL, va. 1 a lua dira..., train, tren care se opresce la toate-

www.dacoromanica.ro
 641
TRA TRA
staple. Train-road, cale ferattt. TRAJECTION = gIec'-sen, s.
10 Battering train, siege train, emisiune, f.
echipaj de asediti. Field train, TRAJECTORY = t6-ri, s. tra-
tren de echipaje. jectorie, f.
TRAINBAND = tren'-hand, s. TRAM= tram (L. trama), s. car
companie a militia burgheze, f.; pentru carbune de pamInt, n.
pl. :militie burgheza, f. 2 mtase cu done ate (pentru bet"-
TRAINED = trend, ptr. 1 V. to teiturcl), f. II Loc. 1 Tram-way,
Train. 2 rochie : Cu coad, cu tram-road, tramways, tramvaiu.
slep, cu tren. II Loc. 1Well trained, TRAMMEL= tram'-mel (Fr. tra-
bine dresat, bine Invetat. mail), s. 1 navod cu matita, n.
TRAINER= trenf-er, s. 1 hive- 2 plasi, retea, f. 3 piedie
tator, m. 2 cel care dreseazi. (la cal), opreal, f. 5 :
3 antrenor (de cal de perghel, n.
m. to TRAMMEL, va. a impiedica,
TRAINING= ing, s. 1 crescere, a Incurca, a pune piedick ; fam.:
Invetfitura, instructiune, f. 2 a Incurca.
dresagiii (de animate), n. 3 cul- TRAMONTANE tram"-on-ten'
tura (de plante), f. 4 antrenare (L. trans, mons), s. 1 strain, n.
(pentrzz alergrl), f. 5 mil. 2 vent din spre termul nordic
exereititi, n. II Loc. 1 Training- al Mediteranel, n.
school, scoala normala primara. 2 TRAMONTANE, adj. dincolo
TRAIN-OIL I= trEnf-on, s. untura de munti, ultramontan (dincolo
de balena. (chit), f. de Alpi).
TRAINY= i, adj. uleios, un- to TRAMP= tramp (Su. tram-
SUMS. pa), va. a calca.
to TRAIPSE = treps (?), un. a 2 to TRAMP, un. 1 a cfilatori
umbla haimana, lela, pe jos, a umbla pe jos. 2a
TRAIT = tre (Fr.), s. trasatur, umbla haimana, lela, tellaii.
linie, f. 3 a cutreera, a strbate tara. 11

TRAITOR= tre'-tr (L. traditor), Loc. To tramp out, a o tuli, a o

sin. fi adj. trdator. II Loc. Like a sterge, a terge putina, a o lua la
saii as a traitor, ca un trditor. talpT.
To play the traitor, a se purta ca TRAMP, s. 1 pas greoiii, in. mers
un traclator, a trda. sarz umblet greoitt, n. 2 galop
TRAITORLY 1i, TRAITOROUS sa tropot greoiu (al calului), n.
= es, adj. dosnic, perfid, 3 derbedeii, nemernic,
credinta, de trdare. vagabond, in. haimana, lichea,
TRAITOROUSLY= li, adv. cu puslama, secatur, f. 4 cerse-
&Hare, cu neeredintii. tor, in. 5 lueriitor sail mun-
TRAITOROUSNESS = nes, s. citor care calatoresce pe jos, m.
tradare, necredinta, perfidie, f. TRAMPER = tramp'-er, s. V.
TRAITRESS = tre'-tres, sf. Tramp 3.
toa re, f. TRAMPLE= tramf-pl, s. 1 pas,
TRAJECT= tradjf-ect (L. trajec- m. 2 calcare In picioare, f.
tus), s. 1 dubas, n.-2 trecere, f. to TRAMPLE, va. 1 a calca
to TRAJECT = tr-glect', va. a In picioare. 2 fig. : a despre-
face sa treack a proiecta (prin). tui. II Loc. To trample under foot,
H. L. Laid. Dicf. Eng.-Rom., vol. II. 41.
www.dacoromanica.ro
 642
TRA TRA
Lo trample down, a clca In pi- ale sedigelor, pl. 8 jurispr.,
cioare. diplom., etc. : transactiune, f.
2 to TRAMPLE, vn. 1 (on, pe) TRANSACTOR= act'-r, s. 1
a ciilca cu_disnret. 2 a umbla administrator, girant, 2 ne-
gveolu. ii Loc. 2 Trampling feet, gociator, m.
pasl greol. TRANSALPINE = ar-pin (L. ,
TRAMPLER= plr, s. Alpes), adj. transalpin.
ator, TRANSATLANTIC at-lan'-tic
TRAMPLING= piing, 1 adj. (L. ; Gr. Atlas), adj. transatlantic.
V. to Trample, un. 2 s. sgo- to TRANSCEND= tran-send' (L.
mot de pasi, n. , scando), va. 1 a se ridica
TRANCE= trans (L. trans, itum), peste. 2 a Intrece.
s. 1 extas, n. riipire, f. 2 le- TRANSCENDENCE-=ns, TRAN-
targie, f. 3 med. : catalepsie, f. SCENDENCY = n-si, s. 1 supe-
TRANCED = transd, adj. In extas, rioritate Insemnat, f. merit tran-
rpit. scendent, n. 2 exagergiune, f.
TRANNEL=tran'-nel (?), s. ac TRANSCENDENT = &it, adj.
cu .gmlie (parle ascufil), n. transcendent, covirsitor.
TRANQUIL =trang'-cuil (L. tran- TRANSCENDENTAL = Al, adj.
quillus), adj. calm, linistit. transcendental.
TRANQUILLIZATION= 1-zE"- TRANSCENDENTALLY=
2 potolire, f. adv. in mod transcendental.
s. 1 liniste, f.
to TRANQUILLIZE = lalz, va. TRANSCENDENTBY= li, adv.
a linisti, a potoli. In mod transcendent, covIrsitor.
TRANQUILLITY = trang-ciliF-Ii- TRANSCENDENTNESS = nes,
ti, s. liniste, pace, f. calm, n. s. V. Transcendence.
TRANQUILLY = to TRANSCRIBE= scraib' (L.
adv. linistit. , scribo), va. a transcrie, a
TRANQUILNESS= nes, s. li- la.
niste, pace, f. TRANSCRIBER = r, s. co-
1 to TRANSACT =trans-act' (L. pist, m.
trans, actum), va. a face, a Im- TRANSCRIPT = tranf-script, s.
plini, a negocia, a trate. II Loc. To transcriptiune, copie, f. dupli-
transact business, 1. a face afa- cat, n.
earl ; 2. a avea daraveri (cu). To TRANSCRIPTION = tran-scrip'-
be transcrcled, to be transacting, On, s. transcriere, f.
1. a se face ; 2. a se IntImpla, a TRANOEPT = tran'-sept (L. ,
se petrece. septum), s. arht. : transept, n.
2 to TRANSACT, vn. 1 a con- to TRANSFER trans-fee(L.,
duce afacerile. 2 a transige. fero), va. 1 a transfera, a trans-
TRANSACTION = ae-sn, s. 1 porta. 2 a ceda, a transfera.
Indep1inir4 (a afacerilor), f. 2 3 I. de justifie : a traduce.
negociatiune, f. 3 conducere, TRANSFER = trane-fer, s. 1
gestiune (a afacerilor), f. 4 afa- transport, n. transferare, f. 2
cere, daravere, f. 5 fapt, n. In- transferare, transigiune (de avere,
tImplare, f. 6 pl. : transagiune, etc.), f. 3 bele-arte : copie, f.
f. ; lucrrl (ale societcifilor inv6- II Loc. 3 Transfer paper, hrtie
fate), pl. 7 pl. : procese-verbale pentru cale.
www.dacoromanica.ro
 643
TRA TRA

TRANSFERABLE = trans-fr'-i- calcare, f. 2 gresala, villa, f.

bl, adj. 1 transportabil. 2 care n.
se poate transfera, transmite. TRANSGRESSIONAL= al, adj.
TRANSFERREE = fr-ri', s. vinovat, calcfitor.
cesionar, m. TRANSGRESSIVE = trans-gres'-
TRANSFERRER= frf-re'r, s. iv, adj. vinovat, calcator.
cedant, TRANSGRESSOR = or, s. trans-
TRANSFIGURATION= fig'-l'u- gresor. calcitor, m.
re"-sn (L. , figura), s. trans& TRANSIENT = tran'-s'nt (L.,
guratiune, f. eo), adj. 1 efemer, fugitiv, tre-
to TRANSFIGURE= r, va. a cetor, vremelnic. 2 repede.
transfigura, a transforma. 3 transitoriu.
to TRANSFIX = flee (L. , TRANSIENTLY= li, adv. 1 in
&um), va. a strpunge. treaFat. 2 In graba, in pripa,
1 to TRANSFORM = form' cu zor.
L., forma), va. 1 [into, In] a TRANSIENTNESS = nes, s. 1
shimba, a transforma, a meta- natur efemerA, treceloare, etc.
Inorfosa. 2 alchimie : a face f. 2 repediciune, f.
transmutatiunea. TRANSIT = tran'-sit, s. 1 7. de
2 to TRINSFORM, vn. (into, to, vainci: transit, n.-2 astru: tre-
In) a se schimba, a se transforma. cere, f. I Loc. 1 Transit-dutg, taxi
TRANSFORMATION= trans'-for- de transit. In transit, In transit.
me"-sn, s. 1 (into, in) schim- 2 Transit instrument, luneta me-
bare, transformatiune, metamor- ridiana.
fosa, f. 2 alch.: transmutatiune, to TRANSIT, vn. astru.: a trece.
f. 3 teol. transsubstantiare, f. TRANSITION = tran-zisf-6n, s.
TRANSFORMING = trans-formf- transitiune, f. ii Loc. Transition
ing. adj . de transformatiune, rocks, roce de transitiune.
schimbator. TRANSITIONAL = Al, adj. de
TRANSFUGE = trane-fifidj (L., trausitiune.
fugo), s. transfug, in. TRiNSITIVE=tran'-si-tiv, adj.
to TRANSFUSE = trans -fiftz' 1 care poate trece. 2 gram.:
L., fundo), va. 1 a transfusa. transitiv, activ.
2 fig. : a comunica, a trans- TRANSITIVELY= tiv-li, adv.
mite. In inteles transitiv.
TRANSFUSIBLE = TRANSITORILY =
adj. 1 care se poate transfusa. adv. in trea cat, pentru putintimp;
2 transmisibil. in mod transitoria; trecetor.
TRANSFUSION = j6n, s. trans- TRANSITORINESS= ri-nes, s.
lusiune, f. natura transitorie, treatoare, f.
1 to TRANSGRESS = gres' TRANSITORY = ri, adj. V.
L., gressum), va. 1 a intrece. Transient.
2 fig. : a transgresa, a calca, TRANSLATABLE = -
a Infringe. ii-b'l (L., latum), adj. traduc-
2 to TRANSGRESS, on. a con- tibil, ce poate fi tradus.
traveni, a gresi. to TRANSLATE = va. 1
TRANSGRESSION = gres'-n, transfera, a transporta, a trece.
s. 1 transgresiune, infractiune, 2 * (into, In) a preface, a

www.dacoromanica.ro
 644
TRA TRA

schimba. 3 (from, din ; into, care transmite. 2 fis. : conduc-

In) a traduce. tor, n. ; telegraf: transmitetor, n.
TRANSLATION= l'-en, s. 1 3 fig. : strbun, strmos, m.
transferare, trecere, f. 2 trans- TRANSMUTABLE = trans-mifi'-
latiune, f. 3 versiune, f.; (from, ta-b'l (L., muto), adj. care poate
din ; into, in) traductiune, tra- fi schimbat, prefacut.
ducere, f. TRANSMUTATION= mIu-te"-
TRANSLATOR = ter, s. tra- sea, s. 1 alchim. : transmutatiune,
ducetor, translator, m. f. 2 mal. . conversiune, trans-
TRANSLATORSHIP= sip, s. 1 formatiune, f.
traductiune, traducere, f. 2 to TRANSMUTE= trffee, va.
post de translator, n. 1 a preface, a schimba (metalele).
TRANSLOCATION = trans 2 fig. : a converti, a transforma.
sen (L., locus), s. mu- TRANSOM = tran'-sm (L. trans),
tare, f. s. 1 stinghie, traversa, f.-2 arht.:
TRANSLUCENCE = trans -lifi'- grinda (d'asupra wei), f.
sens, TRANSLUCENCY = sen.si TRANSPARENCE trans-WY-fens
(L., lux), s. 1 fis.: translucidi- (L., pareo), s. transparent, f.
tate, f. 2 transparent, f. TRANSPARENCY = s.
TRANSLUCENT = sent, TRANS- 1 diafaneitate, transparenti, f.
LUCID = sid, adj. 1 fis.: trans- 2 pichzrei transparent, n.
lucid. 2 ciar, limpede, transpa- TRANSPARENT = rent, adj..
rent. 1 diafan, strvePI, transparent.
TRANSMARINE = ma - rIn' 2 fesluni deschisa.
(L., mare), adj. din colo de li, adv.
TRANSPARENTLY =
mare. 1 au transparenta. 2 fig. :
to TRANSMIGRATE = trans'-mi- mod transparent ; ciar, deslusit,
grEt (L. , migro), vn. 1*a li w pede.
emigra, a transmigra. 2 a trece TRANSPARENTNESS = nes, s..
dintr'un corp intealtul. transparenta, f
TRANSMIGRATION= gre"-sen, TRANSPICUOUS= tran-spie-Iu-
s. 1 emigratiune, transmigra- es (L. , specio), adj. strave0iti,.
thine, f.-2 metempsichosa, trans- transparent.
migratiune, f. to TRANSPIERCE = trans-prre
TRANSMISSIBILITY= misl-si- (L. ; Fr. percer), va. 1 a sta.
bil"-i-ti (L., millo), s. insusire punge. 2 fig. : a patrunde.
de a fi transmisibil, f. TRANSPIRABLE = tran-spalf-
TRANSMISSIBLE= ri-b1 (L. , spiro), adj. care
adj. transmisibil. poate fi eliminat prin asudare
TRANSMISSION = s. (naduseala).
transmisiune, transmitere, f. TRANSPIRATION = spi-re"-
TRANSMISSIVE mis'-siv, adj. s. asudare, naduseala, trans-
transmis. piratiune, f.
to TRANSMIT = mit', va. 1 a 1 to TRANSPIRE = spaF-er,
transmite. 2 fis. : a conduce. .vn. 1 a se exala. 2 fig. : a
TRANSMITTAL = til, s. trans- transpira, a se respandi, a se lap.
misiune, transmitere, f. 3 a avea loe, a se intimpla, a
TRANSMITTER= ter, s. 1 cel se petrece.

www.dacoromanica.ro
 645
TRA TRA
2 to TRANSPIRE, va. a exala. TRANSPORTING= lag, adj.
to TRANSPLACE=plEV(L.; /1g.: ripitor.
Fr. place), va. a muta. TRANSPOSAL = trans- p6e- Al
to TRANSPLANT plant'(L. (L., posilum), s. transpositiune, f.
planta), va. 1 a transplanta, a to TRANSPOSE= p6e, va. 1
resdi. 2 a transporta. a transpune. 2 * a strimuta, a
TRANSPLANTATION = plan- transporta.
tE"-s'n, s. 1 transplantare, re- TRANSPOSITION = trans'-po-
sidire, f. 2 molipsire (prin zis"-'n, s. 1 transpositiune, f.
boalei). 2 inversiune, f. 3 * strimu-
TRANSPLANTER= ta re, f.
s. 1 eel care planteazi, ni. 2 TRANSPOSITIVE = trans-poe-i-
irnasini de transplantat, f. tiv, adj. 1 transpositiv. 2 de
TRANSPLENDEh CY tran-splen'- inversiune, de transpositiune.
den-si (L. , splendeo), s. splen- to TRANSSHAPE = E p (L. ;
(loare orbitoare, strilucire, f. S. scgppan), va. a transforma, a
TRANSPLENDENT = dnt, adj. preface.
strAlucitor. to TRANSSHIP= sip (L. ;
TRANSPORT = trans'-p6rt (L. scip), va. a transborda.
, porlo), s. 1 strimutare, trans- TRANSSHIPMENT = mnt, s.
portare, f. 2 mar. : transport, transbordare, f.
vas de transport, n. 3 fig. to TRANSSUBSTANTIATE =
transport, n. riipire, f. 4 trans- s6b-stan"-si-Et (L. , sub, do),
port, aeces, n. 5 deportat, va. (into, in] a preface.
transportat, m. TRANSSUBSTANTIATION =
to TRANSPORT = trans-p6rt', s. transsubstantiare, f.
va. 1 a strimuta, a transporta. TRANSUDATION= tran'-siu-d6"-
2 a aduce. 3 a deporta. 4 s6n (L. , sudo), s. asudare, f.
osindi la deportare. 5 fig. : to TRANSUDE = tran-shid', vn.
a transporta (de bucurie, de nul- a asuda (a trece prinporil until vas).
nie) a rpi (de bucurie). 6* TRANSVERSAL= trans-v6e-sil,
a trimite In lumea cea-l'alt. TRANSVERSE= v6rs' (L. , ver-
TRANSPORTABLE = A-131, adj. sum), adj. transversal, piez.
1 transportabil.-2 lege crim.: su- TRANSVERSALLY= li, TRANS-
pus deportrel, transportatiunel. VERSELY li, adv. In mod trans-
* TRANSPORTANCE= ins, s, versal, piezis, d'a (in) curmesis.
striimutare, f. transport, n. TRAP= trap (S. Ireppe), s. 1
TRANSPORTATION= tranil-p6r- curs, capang, cipcani, f. 2
tz"-a, s. 1 transport, n. -- 2 fig. : mush', cipeank f. 3
transmisiune, f. 3 lege crim. retlic, tertip, viclesug, n. 4 joc :
-deportare, transportatiune, f. tic, n. d'a-calda ; bit sag lema
-4 fig. : transport, n. (de aruncat sai de bitut mingea),
TRANSPORTEDLY= trans-p6rt'- n. 5 pl. : catrafuse, pl. 6
ed-li, adv. cu transport. scar (mobil) de apartamelit, f.
TRANSPORTEDNESS = ed-nes, 7 fam. teamed, f. 8 stand
S. transport, n. rpire, f. In formi de coloani, pl. II Loc. 1
TRANSPORTER= 6r, s. cel Trap-door, chepeng, tarabi, trzpi.
care strimuti, transporti. 4 Trap-ball, minge. Trap-bal,

www.dacoromanica.ro
 646
TRA TRA

trap-stick, bit, lemn. 5 Pack up TRASHY= tras'-i, adj. fina va-

your traps, ia-ti catrafusele. 8 loare, nefolositor, mirsav.
Trap-rock, trap-tuff, hornblendh, to TRAVAIL = travf-el (Fr. tra-
amflbol negru. vailler), vn. 1 a lucra, a munci.
1 to TRAP, va. a prinde In 2 med.: a se trudi de facere. 3
cursi. * va. a obosi, a osteni.
2 to TRAP, vn. a intinde o TRAVAIL, s. 1 lucru, n. munch',
f.-2 muncile faceril, pl.
3 to TRAP =trap (Fr. drap), va. TRAVE= trey (Fr. entraves), s.
1 a decora, a dichisi, a ghti, a rizboiii (de potcovari, n.
impodobi, a impopotona, a orna. 1 to TRAVEL travf-el, on. (from,
2 a pune harnasamentul, a de la; lo, pink la) 1 a cilitori.
pune tacimul de hamuri. 2 a fi pe drum. 3 a se duce, a
to TRAPAN= tri-pan' (S. trepPqy merge, a se indruma.-4 fig. : a
va. 1 a prinde In cursi. 2 a trece. II Lac. To travel round the
atrage Inteo cursi. world, a face ocolul lamer.
TRAPAN, s. cipcani. cursi, f. 2 to TRAVEL, va. 1 a cutreera,
TRAPANNER = nir, s. cel a stribate.-2 a urma. 3 a face
care intinde curse, (un drum).
* to TRAPE=trip (traipse), vn. TRAVEL, s. 1 (from, de la ; to,
a alerga, a fugi. pink la) cilatorie, f. 2 pl.
TRAPEZIUM= tri-pr-zi-im (L.), cirti de efilitorii, pl. 3
s. trapez, n. indemnitate saii despfigubire de
.TRAPEZOID=trap-I-zold', s. 1 drum, f.-4 lucru, n. munch, f.
trapezoid, n. 2 trapez, n. 5 muncile facerfl, pl.
TRAPPINGS=trap'-pingz (V. 3 TRAVELLED = eld, adj. 1
to Trap), s. pl. 1 harnasament, p.: cilitorit. -- 2 tarcl, etc.: ex-
ham, tacim, n. 2 giteal, f. plorat.
zorzoane, pl. 3 fig. : livrea, f. TRAVELLER = s. 1 eh-
TRAPPIST =trapf-pist (trap), s. drumet, m. 2 com.: cfilitor
trapist, m. de comerchl, m. II Loc. Traveller's
TRAPPEAN=trapf-pi-in, TRAP- jog, bot.: clocotel.
POUS = pis, TRAPPY = pi, I TRAVELLING-- ling, s. ci-
adj. de hornblendi, de amfibol litoriile, a cilatori.
negru. 2 TRAVELLING, adj. 1 de ci-
TRASH= tras (?), s. 1 bagateli, litorie, de drum. 2 cilitor.
f. fleac, moft, nimic, n. 2 brae, Loc. 1 Travelling expenses, chel-
lucru de brae, n. 3 p. : efts- tuieli de drum. In travelling trim,
chund, 00'4, neghiob, soarbe- In costum de ciilitorie. 2 Trav-
zearni, m. ; nenorociti, f. 4 elling clerk, clitor de comerciii.
porciriI (fructe ver 11. etc.), f. pl. TRAVERSABLE= trav'-irs-ii-b'l
5 crici, crane (tcliate), p/. II (L. trans, versum), adj. 1 pe unde
Loc. 3 I do suspect this trash, se poate trece; (by) practicabil.
bnuTesc pe nenorocita aceasta. 2 aserfiune contestabili.
to TRASH, va. 1 a =ill pomii 1 TRAVERSE = irs, 1 adv.
de cricile nefolositoare. 2a d'a (in) curmezis, In lat. 2 prep.
scoate frunzele. 3 * a umili. prin, prin mijloc.
4 * a impiedica, a opri. 2 TRAVERSE, adj. oblic, piez,

www.dacoromanica.ro
 60
TRA TRE
transversal; asedat d'a curmezis, TREACHEROUSLY = adv.
in lat. In mod necredincios, neleal ; Cu
3 TRAVERSE, s. 1 travers, stin- perfidie, ea un trdittor.
ghie, f. 2 fortif.: metcrez, n. TREACHERY = --i, s. necredint,
3 fig.: piedic, f. bete in roate, nelealitate, perfidie, trdare, f. II

pl. 4 * chichit, f. clinci, sub- Loc. A piece of treachery, o tr-

terfugiu, n. 5 mar.: drum oblic, n. dare.
6 jurispr. : tgduire, f. 7 TREACLE trii-c'l (Gr. therialc),
artil. : actiune de a face s se in- s. 1 melas, f. 2 med. : teriac,
virteasc imprejurul boldulul, f. tiriac, n. II Loc.2 Treacle-wormseed,
1 to TRAVERSE, va. 1 a incru- bot.: brbusoar-micsandr. Trea-
cisa. 2 a contraria, a impiedica, cle-mustard, brbusoar.
a se pune in contra. 3 a trece 1 to TREAD = tred (S. iredan),
dincolo, a trece prin. 4 a cer- vn. [per f. Trod ; plr. Trod, Trod-
ceta cu amnunt, a ptrunde. den] a cAlca, a umbla, a merge,
5 artil. : a aseda (un tun)n contra. a pAsi inainte, a inainta. Loc.
II

6 jurispr. : a tAgAdui, a face To tread in he steps of, a aka.

opositie la. pe urmele cuiva. 7'o tread on sail
2 to TRAVERSE, vn. 1 scrindi upon, a cAlca In picioare.
a para. 2 a se Invirti. 8 ma- 2 to TREAD, va. [pert. Trod ;
negiii : a umbla oldi. 4 a um- ptr. Trod, Trodden] 1 a clca.
bla (in cadenfet). 2 a cutreera, a strbate. 3 fig.:
TRAVESTIED = tray es-tid, a clca in picioare. 4 pasere :
TRAVESTY =ti (L. trans, vestis), a elca, a cocosi. II Loc. 1 The path
adj. parodiat, strvestit. I tread, poteca unde umbl. To
TRAVESTY, s. parodie, tradu- tread out wine, a clca struguril.
cere burlescA, f. To tread out grain, a despica griul.
to TRAVESTY, va. a parodia. To tread down, a &aka in pi-
TRAVIS= trav'-is, s. V. Trave. cloare.
TRAWL = trol (?), s. 1 nvod, TREAD, s. 1 pas, m. mars, um-
voloc, n. 2 undit, f. I! Loc. blet, n. 2 * drum, n. crare,
Trawl-net, plas, retea, potec, f.
voloc. TREAPER-= tred'-r, s. clcii-
TRAY= tra (L. trua), s. 1 tav tor, m.
(pentru servil cafea, ceaiii, dul- TREADING =ing, s. V. Tread 1.
ceal, etc.), f. 2 compartiment TREADLE=4 d'1, s. 1 vatale,
(de cufgr), n. 3 adAptoare, f. cleAtorI (de razboiii, de strung),
hArdhil, n. pl. 2 pedal, f.
TRAY-TRIP tr-trip (tray, trip), TREADMILL mil (tread, mill),
s. 1 joc de chili, n. 2 joc de s. cas de corectiune, f.
ziiri, n. TREASON = tri'-z'n (Fr. trahi-
* TREACHER = trets'-r, son), s. trdare, f. ji Loc. High
TREACHETOUR--6-tr,*TREACH- treason, Malik trdare, les-ma-
OUR = r (Fr. tricheur), s. tr- iestate.
dtor, TREASONABLE= adj. 1
TREACHEROUS= s, adj. ne- de triidare. 2 de les-maiest: te.
credincios, neleal, perfid, de tr- TREASONABLENESS = A-bl-
dare. nes, s. trAdare, f.

www.dacoromanica.ro
 648
TRE TRE
TREASONABLY = e-bli, adv. TREATMENT = ment, s. tra-
prin trdare. tament, n. Loc. To meet with
i

TREASONOUS = es, adj. de good treatment, a fi bine tratat.

trdare.
TREASURE= trer-er (Gr. the-
sauros), s. 1 comoark f. tesaur,
n. 2 fig. : comoark, f. 3 bel-
sug, n. I Loc. Treasure-house, te-
Treatment to be followed, trata-
ment de urmat.
TREATY= i, s. 1 tratat, trac-
tat, n. 2 negociatiune, f. 3
* rugiciune, f. Loc. 2 Upon a
II

saur public, cassa Statului, * treaty of, ocupall cu negociarea...

visterie. Treasure-trove, comoari 1 TREBLE = trel.V-b'l (L. tres,
gsit. plico), adj. 1 triplu, Intreit. 2
to TREASURE, va. 1 a strInge voce : aseutit. 3 mus. : de sus.
(bani, comori). 2 fig. : a pfistra 2 TREBLE, s. 1 Intreit, n. 2
cu mare grij. mus. : sus. Loc. Half treble,
II

TREASURER= er, sm. casier, mezzo soprano. Shrill treble, voce

tesaurar, * vistier, vistiernic, m. de falset.
II Loc. Lord High Treasurer, Minis- to TREBLE, va. i n. a Intrei,
tru de Finante, * Mamie Vistier. a tripla.
TREASURERSHIP er-sip, s. te- TREBLENESS=nes, s. 1 stare
saur public, n. * visterie, f. de a fi Intreit, f. 2 mur.: su-
TREASURESS= es, sf. casie- net ascutit, n.
riti, f. TREBLY =tre1V-11, adv. In mod
TREASURY= i, s. 1 tesaur Intreit, de trel orI.
public, n. cassa StatuluI, f. ; -finan- TREE = tri (S. treow), s. 1 ar-
pie, pl. 2 * comoartt, f. II Loc. bore, copac, pom, m. 2 fig.
1 Board of treasury, minister de arbore (genealogic), m. 3 Evan-
finante. ghelie : cruce, f. 4 * lemn, n.
1 to TREAT = 'tat (L. tractum), II Loc. 1 Tree-frog, tree-toad, bro-
va. 1 a trata, a se purta Cu. tac, brotoc, ricfinel. Tree-moss,
2 fig. : a trata (un subiect, etc.); muschiti. 4 Tree-nail, cep sail
a vorbi despre. 3 (to, cu) a pan de lemn.
cinsti. 4 * a negocia (pacea). to TREE, v. 1 -va. a acfita de
5 a trata, a c4uta (pe un un arbore, etc. 2 vn. a se as-
bolnavl. cunde, a se refugia, a se oplosi
2 to TREAT, vn. 1 (with, des- pe un arbore.
pre ; about, for) a trata (despre), TREELESS= ter-les, adj. fill
a negocia. 2 (on) a trata, a point.
trata (de). 3 a cinsti. TREELESSNESS = nes, s. lips
TREAT, s. 1 (to, pentru) des- deskfirsitft de pomT, f.
Mtare, f. 2 fig. : placer; des- TREFOIL = trr-foll (L. tres, fo-
fatare. f. 3 cadoil, dar, n. Hum), s. bot. : trifoi, m. I Loc.
TREATER= trit'-er, s. 1 nego- Spanish trefoil, luterna, papanasi.
ciator, m. 2 amfitrion, oaspete, TRELLIS = * TREIL-
in. gazd, f. LAGE= lidj (Fr. treillis, treil-
TREATISE= trTt'-iz, s. Ion, de) lage), s. 1 zfibrele, pl. Impletiturii,
tratat, tractat, n. II Loc. To write lea* f. pleture, pl. 2 jaluzea,
a treatise on, a serie un trac- f. Il Loc. 1 Treillis-bridge, pod de
tat de. lemn american.

www.dacoromanica.ro
 649
TRE TRE
to TRELLIS, va. a pune z- n. 3 cicatrice, crestatur (pe
brele, a Ingrdi cu zhrele. obraz), f.
TRELLISED = lisd, adj. 1 cu 1 to TRENCH, va. 1 a sal:a o
zabrele. 2 fereastrcl; cu jalu- ierugii, a face un sant. 2 mil.
zele. a face transele, a ridica retran-
TREMBLE trem'-b'l (Gr. tremi5), samente, metereze. 3 a tija, a
s. tremur, tremurat, n. tremu- sipa. 4 a face crestaturi (pe
ratur, f. flor, m. tremuricifi, n. obraz).
to TREMBLE, vn. 1 (vilk de) a 2. to TRENCE, vn. 1 (on) a
tremura. fig. : a tremura, a clca, a usurpa. 2 a tinde (la).
se tem-e, a-i fi fricA, a se Infiora. TRENCHANT = trents'-ant, adj.
3 a vibri. ascutit, tios.
TREMBLER= blfir, s. tremu- TRENCHER = 6r, s. 1 p.: slu-
rator, fricos, m. ger, m. 2 farfurie, f.-3 mash,
1 TREMBLING = bling, adj. f. bucate, mancarl, pl. 4 fig.:
tremurator. n Loc. Trembling-pop- placerile mesel, pl. ii Loc.3 Trench-
lar, bot. pinta. er-fly (-friend,-knight), chine de
2 TREMBLING, s. tremurare, f. usi multe, dalcauc, lingail, linge-
TREMBLINGLY = II, adv. tre- taler, parasit. Trencher-man, 1.
murand. burta de pop ; 2. buchtar. Trench-
TREMENDOUS = er-mate, tovarg de mash.
adj. 1 groaznic, Ingrozitor, In- TREND = trend (?), s. 1 direc-
spiimantator. 2 furios, violent. tiune, f.-2 lan daricia, f.
3 extraordinar, grozav, nebun, to TREND, vn. a se Indrepta, a
nepomenit, prodigios. 4 exce- se Indruma, a psi.
siv, enorm. H Loc. 3 Tremendous TRENDLE = tren'-d'I, s. rotita,
success, succes nebun. f. V. Trundle 1.
TREMENDOUSLY = li, adv. TRENTAL = trent' -al (pentru
groaznic, In mod Insplmantator. Trigintal, L. trigintc1), s. 1 liturg.:
TREMENDOUSNESS = nes, s. 30 slujbe pentru un mort. 2
1 natura groaznic, f. 2 furie, lit. si mus.: elegie, f. requiem, n.
violenti grozava, f. 3 enor- TREPAN = tri-pan' (Gr. trupa-
mitate, f. non), s. 1 chir.: trepan, n. 2
TREMOUR= tremi-gr, s. 1 tre- V. to Trapan.
mur, tremurat, tremurici, n. to TREPAN, va. 1 chir.: a tre-
2 med. : fiori, r'cori, pl. pana. 2 V. Trapan.
TREMULOUS= trem'-iu-16s, adj. TREPANNER = nr, s.1 chir.:
tremuritor, tremurand. 2 cel ce face trepanatia. 2 cel c,are
fig. : fricos, sflicios, timid, In- Intinde o curs. V. Trapan.
spimantat, cuprins de fric. TREPH/NE = fin', s. trepan
TREMULOUSLY = adv. 1 (perfectionat), n.
tremurand. 2 fig. : cu sfial, to TREPHINE, va. a trepana.
sfiicios. TREPIDATION = trep'-i-d6"-sn
TREMULOUSNESS = nes, s. (L. trepido), s. 1 tremurare, vi-
tremurare, f. bratiune, f.-2 fig.: tremuriciu,
TRENCH= trents (Fr. trancher), n. flor, m. frich, groaza, spaimft,
.s. 1 ierugii, f. sant, n. 2 mil.: teama, f. 3 astru., med.: trepi-
transea, f. retransament, meterez, dare, tremurare, f.

www.dacoromanica.ro
 650
TRE THI
to TRESPASS = tres'-ps (L. incercare. I found on trial that,
trans, passurn), un. 1 (upon) a mi-am dat seamii, dupi incereare,
ciilca; a abusa (de). 2 (upon) ... 4 Trial by jury, judecata
a se introduce sail a infra (in- cu juratf. Famous trials, causele
Wan loc) fr drept. 3 a cram, sa procesele celebre. To bring lo
a contraveni, a infringe, a trans- trial, to put upon his trial, a trage
gresa. 4 (against) a ofensa. In judecat. He is on his trial, e
TRESPASS, s. 1 gresal, infrac- tras in judecat.
tiune, ofensii, transgresiune, f. TRIANGLE = trar -a n-g'l (L. tres,
2 lege : calcare, contraventiune, angtzlus), s. triunghifi, n.
f. delict, n. 3 lege : atac, ul- TRIANGULAR ghiu-lr, adj.
tragift, n. 4 clcare de mosie, triunghiular, in trel coltur!.
prdciune, f. TRIANGULARLY = li, adv. in
TRESPASSER= er, s. 1 vino- mod triunghiular, de form tri-
vat, m. 2 (upon) clcitor, in. unghiular.
3 jfipcan, vagabond, m. V. TRIANGULATION= le"-sen, s.
Beware. triangulatiune, f.
TRESPASSING = ing, s. V. TRIBE = trail) (L. tribus), s. 1
Trespass. trib, n. semintie, f. ; band, ceata,
TRESS= tres (Fr. tresse), s. 1 laie, f. 2 fig. neam, n. II Loc.
coadft, codit, pleat, tres (de 1 The tribes of Israel, semintiile
IA.), f. 2 eirliont, n. bucli, f. lui Israel.
3 pl. : plete, pl. per, n. piep- TRIBLET= tribf-let (Fr. tribou-
tenturi, f. let), s. unelt pentru fabricarea
TRESSED = tresd (sari tres'-sed), inelelor, f,
adj. 1 impletit. 2 cu plete. TRIBULATION= trib'411-16"-sen
TRESTLE, TRESSEL = tres'-el (L. tribulatiol, s. mihnire adinci,
(Fr. trteau), s. 1 capr, f. scaun, tribulatiune, 1.
n. 2 traverse de pod, pl. TRIDUNAL= tri-birtf-nl (L. tri-
TRET = tret (L. triturn), s. ra- bunus), s. 1 tribunal, n. 2 tri-
bat, scidemint (field de angro- bunk f.
sifti), n. TRIBUNE = trib'-lun, s. 1 p. :
TREWS = triz (trowsers?), s. pl. tribun, ni. 2 i.. tribunii, f.
pantaloni scurf!, pl. TRIBUNESHIP = sip, s. tri-
TREY= tee (L. tres), s. un trel bunat, n.
la &fill!. TRIBUNITIAL = i"-sl, adj.
TRIABLE= trar-li-b1 (Fr. trier), tribunitian ; tribunilor.
adj. 1 care se poate incerca, de 1 TRIBUTARY trib'-iu-ti-ri
incercat. 2 lege (by) : de re- (L. tributam), adj. 1 tributar ;
sortul... care pltesce tribut. 2 fig. in-
TRIAD= trar-ad (Gr. trias), s.- chinat ea omagi, ca prinos. II Loc.
triacia, f. 1 Tributary streams, riurf tri-
TRIAL =trar-1 (Fr. trier), s. 1 butare.
incercare, probi, f. 2 experi- 2 TRIBUTARY, s. care plitesce
ent, f. 3 fig. : incercare, f. tribut,
4 lege : judecat, f. proces, n. tra- TRIBUTE= rut, s. 1 tribut,
gere in judecatii, f. II Loc. 1 To n. 2 mine : tribut, n. fi Loc. 1.
take on trial, a lua cu dreptul de To pay a tribal to, a pliti tribut...

www.dacoromanica.ro
 - 651
TRI TRI
2 Tribute-pitch, mini exploatat ciune, ppuserie, smecherie, f..
de un lucrtor tributar. V. pisicherlic, n. 2 dichisire,
Tributer. tire, f. 3 gatell, zorzoane, pl.
TRIBUTER= 6r, s. mine : lu- TRICKISH= i, 1 adj. iret ;
editor (care exploateauf) pa sea- 2 s. pisicher, ni. 3 InselAtor,
ma sa, m. smecher, m.
TRICE = trigs (?), s. clipil, cli- TRICKISHNESS= nes, s. V.
peal, f. II Loc. In a trice, !rite Trickery 1.
clip, cum aI clipi cu chili clipis. to TRICKLE=tric'-c'l (Gr. ire-
In this trice of time, In clipita eh() ?), vii. 1 a pica. 2 a curge,
aceasta. a sirui.
TRICK - tric (L. tricor), s. 1 ar- TRICKLING= ling, s. picare,.
tificiii, clinciii, siretfic, subterfu- siruire, f.
giii, n. chichit, stratagem, vi- TRICKSTER = tricf-str, s. V.
clenie, f. 2 scamatorie, f. 3 Tricker.
fars, fest, glum, pozn, f. po- TRICKSY= si, adj. 1 drgut,
cinog, renghi, n. 4 ohiceiii, vioiii. 2 siret, viclean. 3.
n. ; tic, n. apucaturfi caraghioas, afectat, cu ifos.
f. ; pop. : fasoleala, f. izmenituri, TRICKTRACK = trie-trac (Fr.
mofterl, pl. 5 accent (al vocei), trictrac), s. trictrac, n. table, pl.
n. ; trstur (a fetal, f. 6 dar, TRICKY = tric'-chi, adj. V.
talent, n. 7 juchrie, marioneta, Tricksy 2.
f. 8 levatil (la dir(1), f. Loc.
II TRICLINIUM = clin'
2 Our Andrezv's tricks, scamato- (L.), s. tricliniti, n.
riile noastre. 3 To be as full of TRICOLOUR = trai'-chiS1-6r (L.
tricks as a monkey, 5iret ca o tres, color), s. drapel sad steag
maimutil ; a fura closca de Re one" tricolor, n.
fAr s cArie. rou are full of tricks, TRICOLOURED = rd, adj. tri-
Dracu a dis si te-di facut. To put color.
a trick on, a juca cuiva o festi. TRIDACTYLOUS =
to TRICK, va. 1 a insela, a trage 16s (L. tres ; Gr. daktulos), adj.
pe sfoar ; a umbla cu soalda (la zool. : cu trel degete.
joc). 2 a juca cuiva o far* o TRIDENT = traV-d'nt (L. tres,.
festii, etc. 3 a dichisi, a gati, dens), s. trident, n.
a Impopolona ; a !Lehi-ilea. 4 1. TRIDENT, TRIDENTED = ed,
de blason : a picta ; fig. (with, cu): TRIDENTATE=Et, adj. cu fret"
a mazgli. 5 vn. a umbla cu dintr.
smecheril. II Loc. 1 To trick one's TRIED = trard, perf., ptr. fi adj.
self into a belief, a se Insela pini 1 V. to Try. 2 Incercat, u Loc.
a crede. To trick a person into a 2 A tried friend, un prieten In-
mess, a Incurca pe cineva cu in- cercat.
selaciunI. 3 To trick up (sail out), TRIENNIAL = traI-en'-ni-fil (L.
a dichisi, a Imbraca. tres, annus), adj. 1 trienal.
TRICKER- tric'-6r, s. 1 Insela- de trel anI.
tor, papugiii, ppusar, sarlatan, TRIENNIALLY= li, adv, dira
siret, m. 2 care umbl cu soalda trel in trel anI, la treI ani.
(la joc), m. 3 V. Trigger 1. TRIER= tral'-r (V. to Try), s.
TRICKERY= = Or-i, s. 1 Inseli- 1 examinator, in. 2 expert,

www.dacoromanica.ro
 652
TRI TRI
3 cerctor, m. 4 expe- (L. tres, latus), adj. cu treI la-
rimentator, m. 5 judeciitor, m. turl.
6 fig. : incercare, prob, f. TRILINGUAL = lin'-gfal (L.,
TRIPLE = traF-fl. (O. trgfelen), lingua), adj. trilinguil, In trel
s. 1 bagatel, chitibus, fleac, moft, limbi.
2 fig. : fleac, moft, nimic, TRILL= tril (It. trillo), s. tril,
3 glum, f. 4 pie, n. ; n. cadent, f.
putin. 5 alvit cu migdale, f. 1 to TRILL, va. 1 a enta In
1 to TRIPLE, vn. a glumi, a cadenti, a cadenta. 2 a face
petrece, a spune fleacuri, etc. s r6sune.
11 3 a face si vibreze.
Loc. To trifle away, a risipi. To 2 to TRILL, vn. 1 mus. : a face
rifle with, 1. a'sf ride de, a giumi 2 a vibra. 3 a curge,
cu ; 2. a petrece. a pica, a pirui.
2 to TRIFLE, va. a reduce la TRILLION=trir-In (L. tres), s.
nimic. trilion, n.
TRIFLER = traP-flr, s. 1 glu- TRILOBATE = tral'-lo-bitt (Gr.
met, m. 2 persoan upurel, treis, lobos), adj. trilobat.
f. 3 flecar, palavragiii, pierde- TRILOGY= tril'--gi (Gr. treis,
var, m. logos), $. trilogie, f.
1 TRIFLING = fling, adj. 1 1 TRIM = trim (S. trymian), adj.
upurel. 2 fail important, ne- 1 bine filcut, In bun stare. 2
Insemnat. drgut, curfitcl, cochet, diehisit,
2 TRIFLING, s. 1 deperfciune, gtit. 3 bray, viteaz. !I Loc. 3
f. fleac, moft, n. 2 glurral, f A trim exploit, o isprav Indriis-
TRIFLINGLY = 1i, adv. de sad nea t.
In glum. 2 TRIM, s. 1 oranduialh, ordine,
TRIFLINGNESS = nes, s. 1 f. 2 ghteal, ImbrcAminte, f.
moft, n. 2 neInsemntate. costum, n. 3 stare bunk (a unel
to TRIG = trig (Dan. trekker), cordbii), f. 4 mar. : directiune,
va. a opri, a pune piedici. inclinatiune (a catargurilor), f. ;
TRIG, s. opritoare, piedici, f. orientare (a pd nzelor), f. ; ape-
TRIGGER= trig'-gh6r, s. 1 pie- i;lare (a inceirditurel), f. II Loc. 2
clici (de armd de foc), f. trga- In travelling trim, in costum de
chi, n. 2 opritoare, piedic, f. cltorie. 4 In ballast trim, cu lest.
TRIGLYPH = trig'-lif i trar- to TRIM, va. 1 a ape0a, a orn-
glif (Gr. treis, gluph5), s. tri- dui, a pune la loc. 2 a dichipi,
glif, f. a gti, a impodobi, a impopotona,
* TRIGON=trar-gh5n (Gr. , a Imbriica. 3 a garnisi. 4 a
gonia), s. triunghiil, n. tia, a tunde (parul) ; a rade
TRIGONOMETRICAL = trig' -o- (barba). 5 a tia, a tunde (pomi).
no-met"-ric-1 (Gr., gonia, ma- 6 a ajusta, a potrivi. 7 Mil-
tron), adj. trigonometric. gherie ; a da la rindea. 8 mar.;
TRIGONOMETRICALLY = a ape0a (inceircdtura). 9 mar.:
adv, conform regulelor trigono- a orienta (pd nzele). 10 a certa,
metrieL a dojeni, a mustra. II Loc. 1 To
TRIGONOMETRY = nom"-i- trim up, a apeda ; a gti. To trim
tri, s. trigonometric,. f. the lamp, a face lampa. To trim
TRILATERAL = traI - Iat'- 6r-1 the fire, a atila focul. To trim

www.dacoromanica.ro
 653
TRI TRI
one's course, a'sT indrepta drumul. (strimb), a poticni. 2 fig. : a
3 Trimmed with lace, 1. cheat- face o gresalk a gresi ; a fi de
ruit cu dantele ; 2. Inzorzonat. 3 a spune o vorbi pen-
7 To trim in, a potrivi. tru altii. 4 a umbla, a alerga,
TRINIESTRIAL=trai-mee-tri-al a fugi iute. 5 a se repedi, a
(L. trimestris), adj. trimestrial. sari. 6 a face o excursiune,
TRIMLY = trim'-li (V. Trim), altorie.
adv. curat. 2 to TRIP, va. 1 p. : a trAnti,
TRIMMER= trim'-m8r, s. 1 lu- a pune piedia (la treintei) ; 1.:
criitoare de ciueuri, f. -- 2 fig. : a face s poticnease.. 2 a dansa,
care aseadA. 3 polit. dreaptii a dntui, a juca usor. 3 fig. :
cumpnk f. ; inf. rez : om nesta- a suplanta, a inlatura, a lua locut
tornic, m. (alluia). 4 a da (pe cineva) de
TRIMMING = wing, s. 1 gar- gol, a demasca. 5 mar. : a ri-
niturii, f. chenar, n. 2 ceartfi, dica (ancora). j Loc. 1 To trip up
dojank, mustrare, f. ; pedeapsk the heels (of), 1. a pune (cuiva)
f. 3 pl., buceit. : garniturk f. piedici (la treintei) ; 2. fig. : a tia
TRIMNESS= nes, s. 1 curb"- (cuiva) apa de la moark
tenie, bunk stare, f. 2 genti- TRIPARTITE = trip'-fir-taft (L.
letk cochetrie, f. tres, pars), adj. 1 tripartit. 2
TRINGLE = trin'-g'l (Fr.), s. fig. : intreit, triplu. Loc. 2 The
i

vergea, stinghie, f. tripartite alliance, tripla aliantk

TRINITARIAN = TRIPE = trafp s. 1 mate, pl. ;
(L. tres, unus), adj. fi s. trinitar. prapurl, pl. burt, f. 2 fam.
TRINITY = ti, s. Treime, Tri- burt, f.
nitate, Troith, f. il Loc. Trinity TRIPERSONAL= traf-p6e-sein-/
Sunday, Duminica d'intaie dup (L. tres, persona), adj. In trel
Rusalif. persoane.
TRINKET = tring'-chet (?), s. 1 TRIPHTHONG = trip'-fiong (Gr.
sculii de mich valoare, f. breloc, treis, phlhongos), s. triftong, n.
n. 2 bagatel, chitibus, Ileac, TRIPLE = trip'-p'l (L. tres,plico),
moft, n. adj. 1 Intreit, tripla, de trel orI.
TRINOMIAL= traf-nr:/-mi-fil (L. 3 al treilea, a treia. Loc. 1
II

tres, nomen), s. fi adj. trinom. Triple-headed , cu trel capete.

TRIO= tral'-o (It. trio), s. trio, n. Triple-turned, de trel orT.
TRIOR = traf'-r (V. Trier), s. to TRIPLE, va. a Intrei, a tripla
verificator, m. vn. a se Intrei, a se tripla.
TRIP = trip (O. trippen), s. 1 TRIPLET = let, s. 1 trek' de
piedia (la treintd), f. 2 clilci- acelas fel. 2 tertink f.
tura rea, strambi; poticnealk f. TRIPLICATE = 1V-el-ILA, adj.
3 fig. : gresala, f. 4 excur- Intreit, triplu.
siune, (mie) caltorie, f.-5 mar.: TRIPOD = traV-pod (Gr. treis,
drum, n. altorie, f. 6 agric.: pous), s. triped, n.
ciread, turrn, f. 7 eird, n. TRIPOLI= trip'-o-11 (Tripoli), s.
ceatk f. (de animate). Loc. 1 min. : tripoli, n.
II

To make a trip, a eilea strImb TRIPOS = tre-pos (V. Tripod),

(raj) ; fig.: a gresi. s. 1 triped, n. 2 autor de ver-
1 to TRIP, vn. 1 a el-ilea 1.6'5 surf latine, m. II Loc. 2 Tripos

www.dacoromanica.ro
 654
TRI TR 0

per, lista candidatilor admisl la TRIUMPHAL = tral-dm'-fl, 1

onorurile universitare. adj. triumfal, de triumf. 2 s.
TRIPPER = trip'-pr (V. Trip), trofen, n. Loc. 1 Triumphal car,
s. 1 care pune piedicii (la treintd). car triumfal. Triumphal arch, arc
2 care umbla bine ; care dan- de triumf.
_sea* pack bine. 3 excursionist, TRIUMPHANT = fnt, adj. 1
m. ii Loc. 3 A tripper's day, o di triumftor. 2 de triumf, tri-
de excursiuni. umfal.
TRIPPING = ping, s. 1 pie- TRIUMPHANTLY =-11, TRIUM-
-dici (la triinlci), f. 2 alaturA PHINGLY = flng-li, adv. 1 In
strimbh, potieneal, f. 3 pas triumf, In mod triumfal. 2 In
osor, m. 4 dan, joc usor, n. mod triumftor ; cu un aer de
S ridicarea ancore!, f. triumf.
2 TRIPPING, adj. usor, iute, TRIUMPHER = traV-6m-re'r, s.
repede. V. to Trip. triumfAtor, m.
TRIPPINGLY = li, adv, cu un TRIUMVIR = tral- - v6r (L.
pas iute, repede, usor. virl, s. triumvir, m.
TRIREME = trar-rim (L. tres, TRIUMVIRATE = vi-r6t, *
remus), s. trirem, f. TRIUMVIRY = ri, s. triumvi-
to TRISECT = tral'-sect (L. tri, rat, n.
sedum), va. a impArti In trel. TRIUNE traV-Ifin' (L. tres,unus),
TRISECTION = sec'-sn, s. im- adj. in trel persoane.
prtire in trel, f. TRIVET = triv'-et (Fr. trepied),
TRIST = trist (L. iristis), adj. s. 1 triped, n. 2 pirostril, f. pl.
.mhnit, posomorit, trist. II Loc. Right as a trivet, perfect,
TRISTFUL = tris L'-fui, adj. mAh- des'avirsit.
nit, etc. TRIVIAL = triv'-i-1 (L. tres, via),
TRISYLLABLE = tri -sil' - l - b'l adj. trivial.
(Gr. treis, sul(ab6), s. trisilabA, f. TRIVIALITY= al"-i-ti, s. 1
TRITE trait (L. triturn), adj.ba- trivialitate, f. 2 trivialul. 3
nal, comun, trivial, usat, vulgar. chitibus, fleac, moft, n. 4 ne-
TRITELY= trait'-li, adv. In mod InsemnAtate, f.
banal. to TROAT = trflt (?), an. a boncAl.
TRITENESS= nes, s. bana- TROCHAIC = TRO-
litate, f. CHAICAL = Al (L. trochaeus),
TRITON traV-t6n (Gr. tritonos). adj. trochaic.
s. triton, m. TROCHEE = tr6'-chi, s. tro-
to TRITURATE= trit'-iu-rEt (L. cheii, n.
Iriturare), va. a nfacina, a pisa, TROCHIL, TROCHILUS = troc'-
a frima. il-e's (Gr. trochilos), s. 1 colibri,
TRITURATION = re"-gn, s. fa- ni. pasere musc, f. 2 cio-
rimare, mcinare, pisare, f. clejel, m.
TRIUMPH= traV-6mf (L. (Hum- TROD, TRODDEN= trod'-d'n, V.
,phus), s. 1 int. gen.: triumf, n. to Tread.
2 bucurie, veselie, f. * 3 ser- TROGLODYTE = trog'-lo -daft
bare, f. (Gr. trgl, dizii), s. troglodit, ni.
to TRIUMPH, vn. (over, de, asu- to TROLL = tr61 (Ger. trollen),
era) a triumfa. va. 1 a invirti, a intoarce, a ros-

www.dacoromanica.ro
 655
TRO TRO

togoli. 2 a misca, a-i merge a umbla pe jos. Loc. Trotting

flimba). 3 a canta. 4 a ade- along, la trap, inteun trap. To
meni, a atrage, a momi. 5 a trop off, a pleca, a porni in trap.
pescui (Cu undita). I! Loc. 3 To TROT, s. 1 trap, trapat, treap,
iroll off, a canta. treap8d, n. 2 fig., fanz.: drum,
2 to TROLL, vn, 1 a se invirti, n. bucata de drum, f.-3 baba,
a se rostogoli. 2 a merge (cu f. II Loc. 1 Al a trot, la trap. At
irdsura). 3 a canta (fie-care full trot, at a jog trot, la trap
par/ea sa). 4 a pescui cu undita. (treap6d) mare. To fall into a trot,
TROLL =tral (?), s. gnom, pi- a lua trapul, a se pune la trap.
tic, m. TROTH= troe (S. treowth), 1 s.
TROLLOP =trol'-lop (Ger. trolle), adevr, n. 2 credinta, f. 3
1 s. femeie imbracat fAr ingri- adj. sigur; credincios.
jire, f. 2 fig. : carp, f. TROTTER = trot'-t6r ( V, to Trot),
TROMBQNE = trom'-b6n (Fr.), s. 1 cal care merge la trap, in.
s. trombon, 2 picior de berbec, n.
TROOP = trap (Fr. troupe), s. 1 TROTTING= ting, 1 s. mersul
Int. gen. : banda, multime, trupa, in trap, trapul, treap 2
f. 2 pl., mil. : trupe, pl. ar- adj. care merge la trap. il Loc.
math' , f. 3 scadron (de dragord), Trotting match, alergare la trap.
n. 4 mtzs. : mars militar, n. to TROUBLE = tea' -b'l (Fr.
Loc. 3 Heavy troops, cavalerie grea troubler), va. 1 a agita, a in-
sail de reserva. Light troops, ca- curca, a turbura. 2 (about, for,
valerle usoara. despre, in privinta) a ingrija, a
to TROOP, vn. 1 a se aduna ; nelinisti, a mahni. 3 a necaji, a
(to, la) a alerga, a veni saii a plictisi, a supra. 4 for) a cere,
merge in gloat. 2 a umbla in a ruga sk dea, sA treaca (ceva).
trupi. II Loc. 2 To troop along, a 5 (with, Cu) a incarca, a incurca,
umbla in trapi. To troop forth, a insircina. I Loc. 2 Don't trouble
inainta satz a iei in trupe. your head (sail yourself) about,
TROOPER= trap'-'6r, s. calaras, nu v ingrijall in privinta..., nu
elret, m. v6 ocupati de... 3 Don't trouble
TROPE = trap (Gr. trop), s. yourself, 1 beg, nu-II da oste-
trop, m. neala (nu te deranja), te rog. 4
TROPHIED = tra'- fid (L. tro- 1 will trouble you for a glass of...,
phaeunz), adj. impodobit cu tro- v' as ruga si'mi dap' un pahar cu...
feu rl. 5 May 1 trouble you with this par-
TROPHY = fi, s. trofea, n. cel ? pot &A v rog sA v insarci-
TROPIC= trop'-ic (Gr. tropikos), nay ca acest pachet ?
s. tropic, n. TROUBLE, s. 1 osteneala (pe care
TROPIC, TROPICAL = Al, adj. dd cineva), truda, greutate,
1 tropical. 2 lit. : figurat. f.-2 grij, incurcaturfi, mahnire,
TROPICALLY = li, adv. in neliniste, su parare, f. necaz, n.
mod figurativ. 3 pertubatiune, turburare, f.
* TROSSERS = trosr-clrz, s. pl. 4 turburri (intr'un Slat), pl.
V. Trowsers. Loc. 1 To give one's self (sau to
to TROT =trot (Fr. trotter), vn. take) the trouble to, a's1 da oste-
la merge la trap. 2 fig., fam.: neala sti. To be al some trouble

www.dacoromanica.ro
 - 656
TRO TRU
to, lo have some trouble to, a face Orat nisce pantalonI. My trowsers
Cu greutate, Cu greil. days, slilele copilrief mele.
TROUBLED =tr6W-bld, adj. 1 TROY tra (Fr. Troyes), s. (greu-
agitat, Incurcat, turburat. 2 late englezd intrebuinfaid pentriz
ape i turbure. 3 Ingrijat, In- ceinteiritul metalelor prelioase, dia-
tristat, mahnit, nelinietit, miscat. mantele, etc.) atroys. Loc. A pound
4 necjit, suprat. troy, 0 chilogr. 373,238.
TROUBLER= bl6r, s. pertur- 1 TRUANT =tru,-ant (Fr. tru-
bator, m. and), s. 1 elev care trage la fit
TROUBLESOME= adj. lectia, care umbl la ecoalk hucia-
1 fmportun, obositor, suprcios, marginea, m. 2 derbedea, lene,
plicticos, pictisitor. 2 grea, pe- etrengar, m. haimana, puelama,
nibil. II Loc. 1 How troublesome! ce secatur, f.
plictiseal 1 2 A troublesome task, 2 TRUANT, adj. 1 vagabond.
o lucrare (munch') grea. 2 lene. 3 flueturatic.
TROUBLESOMELY= li, adv. 1 to TRUANT, vn. 1 a face pe
In mod plicticos. 2 cu impor- etrengarul, a trage la fit. 2 fig.
tunitate. (with) a fi credincios.
TROUBLESOMENESS = nes, s. TRUCE = trfis (Fr. trve), s. I
1 natura plicticoasa, armistitia, n. Incetare (momen-
f. 2 importunitate, f. tanei) de ostilitatl, f. 2 fig. (to,
TROUBLOUS=tra'-16s, adj. 1 with, cu) : rgaz, n. amanare,
pr. si fig. agitat, furtunos. 2 psuialfi, f. 3 (lo, de) odihn,
Ingrijitor, care inspira grija. f. repaos, n. II Loc. 2 A truce to,
TROUGH = trof (S. trog), s. 1 co- destul Cu. A truce to jesting, a-
pale, covat, troach, f. jghiab, n. jung-ff de glum (de eagfi); des-
2 albie, f. 3 metal. : creuset, tula glumi.
n. 4 coadit (de sfredeloiii), f. 1 to TRUCK= trc (Fr. troguer),
I Loc. 1 Horse-trough, adapa- vn. [with, cu ; for, de] a face
toare. trafic ; a face traficul.
to TROUL = tr51, va. n. V. 2 to TRUCK, va. a face trampa ;
to Troll. a tramplui.
to TROUNCE= traans (Fr. iron- 3 to TRUCK= trc (Gr. trochos),
on ?), va. a biciui, a scarmana, va. a transporta, a trage.
a tesla. TRUCK, s. 1 rotita, f. 2 ca-
TROUSERS, s. pl. V. Trowsers. rota (trasei de om), f. 3 ca-
TROUT = trailt (S. trilby, s. ps- mion, n.-4 dr. de fier : vagou In
trv, m. pstrugii, f. H Loc. Trout- formfi de plat-forma, n. 5 aria.:
coloured, pleat, ptat, pestrit. roata de afet, f. II Loc. Garden-
to TROW = trii (S. treowian), vn. truck, legume, zarzavaturf.
1 a crede, a gandi. 2 a se in- to TRUCKLE = tre-c'1, vn. 1
crede In. (lo, Inaintea) a se pleca, a se In-
TROW ! interj. m mir I josi. 2 (lo) a linguel cu marea-
TROWEL = (L. trulla), vie. 3 a se Uri, a se umili.
s. mistrie, f. Loc. 3 To truckle to (under), a
TROWSERS traii'-zrz(Ir. trius), se supune (la).
s. pl. pantalonI, m. pl. II Loc. I have TRUCKLE, s. rotit, f. Loa
II

bought a pair of trowsers, am cum- Truckle-bed, pat cu rotite.

www.dacoromanica.ro
 657
TRU TRU
TRUCKMAN = man, s. con- 1 adevarat, Inteadevgr. 2 Cu
ductor de camion, m. adevrat, cu sinceritate, cu cinste.
TRUCULENCE = tr&-chlu-lans 3 intocmal, exact. II Loc. 1 The
(L. trux), s. cruslime, ferocitate, truly great, eel Inteadevr marl.
f.; setea de a ucide, f. The truly wise, adevaratil
TRUCULENT=--l'nt, adj. crud,
crunt, cumplit, feroce. 1 TRUMP = trgrnp (triumph), s.,
to TRUDGE = tr'dj (?), vn. a la ceirfi : attl, coz, tromf, n.
merge sail a umbla pe jos, a eh- 2 TRUMP = tramp (It. rumba))
ltori apostolesce. II Loc. To trud- s. 1 trompa, trambita, f. 2 fig.:
ge along, a calfitori pe jos Cu om de Mimi, ni. II Loc. 2 Like a
greu(tate). To trudge away (sag trump, ea un om de inim.
off), a se duce, a piece, a o lua 1 to TRUMP, va., L. de joc: a tia.
la drum, a o sterge, a o tuli. To 2 to TRUMP, vn. a juca
irudge home (homeward), a se in- 3 to TRUMP = trmp (Fr. [rom-
toarce acas. per), va. i a Insela, a trage pe
TRUE = tra (S. treowe), adj. 1 sfoar, a'sI bate joc de.-2 (upon,
adevrat, veritabil. 2 veridic. cuiva) a impune. II Loc. 2 To trump
3 (lo, catre) sincer, leal, cre- up, a inventa, a nscoci.
dincios. 4 cinstit, integru. 5 1 TRUMPERY = tramp'-r-i, s.
exact ; (lo, Cu) conform, potrivit. 1 luerurI de brae, vechiturf, pl.
6 techn. : direct, drept. 7 in 2 sdrente, pl. 3 fleacurI,
comp., V. Loc. II Loc. 6 Out of mofturI, palavre, seaturf, pl.
true, strimbat, fncovoiat. 7 True- 2 TRUMPERY, adj. fail valoare,
blue, 1. adevrat, leal ; 2. s. cre- prost.
dincios, viteaz. True-born, ade- ' TRUMPET = (V. 2
vrat, veritabil ; in. ref : de Trump), s. 1 trambit, tromp,
frunte, prima. True-hearied, cu f. 2 cornet acustic, n. 3
Mima sincera. True-hearledness, mil., p.: trambitas, ni. 4 fig.:
sinceritate. True-love, s. 1. prea- crainic, erold, pristav, strigator
iubit() ; 2. bot, boaba vulpef, public, telal, ni. 5 in comp., V.
bobita tapulul ; 3. adj. sincer, Loc. II Loc. 5 Trumpet-fly, stre-
credincios. True-penny, 1. om cum chie. Trumpet-tongued, cu glas de
se cade, om cinstit ; 2. mine : in- trmbita.
diciii (de minereii). to TRUMPET, va. pr. fi fig. : a
TRUENESS=trii'-nes, s. 1 ade- trmbita.
vex., n. sinceritate, credint, f. - TRUMPETER= Sr, s. tram-
2 autenticitate, f.-3 puritate, f. hips,
TRUFFLE= trf'-fl (Fr. iruffe), to TRUNCATE = tr'n'-chin (L.
s. truf, f. truncus), va. a trunchia.
TRUFFLED rid, adj. cu trufe. TRUNCATE, adj. trunchiat.
TRUISM = (V. True), TRUNCHEON = triin'-crn (Fr.
s. truism, n. trongon), s. 1 bat, baston, cio-
TRULL =tee (Ger. trulle), s. 1 mag, n. 2 baston de coman-
femeie rea, bahornitii, desfrinat, dament, n.
floart, lele, sgarl, f. 2 tii- to TRUNCHEON, va. a cioniagi.
toare, f. TRUNDLE =- trgn'-d'I (S. trendel),
TRULY= tril'-li (V. True), adv. s. 1 rotil, rotit, f. 2 camion,
www.dacoromanica.ro
H. L. Lolliot. Dicf. Eng.-Rom., vol. II. 42.
 658
TRU TRU
n. n Loc. Trundle-bed, pat cu ro- cuiva . 3 The trust of silence,
tile. Trundle-tail, Caine cu coada confidenta. To observe one's trust,
sfredel, cu coada birligatil. a'si implini datoria. To desert
1. to TRUNDLE, vn. a se roti, one's trust, a nu'si Implini da-
a se rostogoli. I! Loc. To trundle toria. 4, 5 To have in trust, to hold
up, a se sui In pripi. To trundle in trust, 1. a avea In deposit ; 2.
down, a se cobori In pripfi. a avea In pstrarea sa. To be in
2 to TRUNDLE, va. 1 a roti, a trust of public money, a avea in-
rostogoli. 2 a se juca (cu cercul). siircinarea banilor publici. A place
TRUNK = trenc (L. truncus), s. of public trust, un post de lucre-
1 inf. gen. : trunchiti, n. 2 fig.: dere In guvern. 6 Upon trust, din
trunchifi, corp, n. -- 3 bele-arte: sail pe auOite. 7 To buy sail to
torso, n. 4 trompi (de elefant, sell on trust, a cumpera sag a
etc.), f. 5 cufr, n. ladii, f. vinde pe datorie, pe credit. To
7 sarbacan, f. II Loc. 1 Trunk- run into trust, a se incurca In da-
line, linie principalft. Trunk- toril. We give no trust here, cre-
work, lucru ficut in tainft. ditul se refusft aici. 8 In trust, 1.
TRUNKFUL = trenc'-ful, s. o prin fideicomis; 2. fiduciar. Trust-
ladi plink un cufr plin. deed, act fiduciar.
TRUNNION = tren'-ni-n (Fr. 1 to TRUST, va. 1 a se incre-
tourillon), s. fus (de afet), n. dinta In. 2 a crede, a avea In-
TRUSION=tra'-jen (L. trusuml, credere In. 3 (with) a Incredinta
s. aruncare, a svIrlire, impingere, f. (ceva cuiva). 4 (with, cuiva) a
TRUSS= tres (Fr. trousse), s. 1 Incredinta, a da In seama ; a In-
legitur (de fin, etc.), n. [Un sircina (cu). 5 a lasa s piece,
truss are de la 28 la 30 chilogr. s. se Indepfirteze. 6 com. : a
de fin, si 8 chilogr. de paie]. 2 face credit. II Loc. 1 Unworthy io
pachet, n. legturft, f. 3 chir.: be trusted, nedemn de Incredere.
bandagiti herniar, n. 3 Trust your purse with me, in-
to TRUSS, va. 1 a ImpAcheta, credintati-ml punga voastr. 5
a lega. 2 a face legituri (de Don't trust hirn out of sight, nu'l
fin, etc.). 3 a tine. 4 a atirna ; plerdeti din vedere.
a Italia, a ridica. II Loc. 4 To truss 2 to TRUST, vn. 1 (in, on, to,
up, a malta, a ridica. In) a avea Incredere, a se increde.
TRUSSING= tres'-ing, s. archt. 2 (to) a ndjdui, a spera. I

nav. armaturk f. tabanurl, pl. Loc. I. Never to trust, a nu avea

TRUST = trest (S. trywsian), s. nici o data Incredere, a nu se
1 Incredere, f. 2 asteptare, n- Increde in nimeni. 2 I trust you
dejde, sperantA, f. S datorie, are well, sper ch esti bine. I trust
sarcinft, f. 4 deposit, n. 5 to see you, sper &A o si te ved.
Ingrijire, pstrare, seamil, f. 6 TRUSTEE = tres-ti', s. 1 depo-
auOitele. sitar, pfizitor, m. 2 adminis-
7 com.: credit, n. da-
torie, f. 8 lege : fideicomis, n. trator, ni. 3 comisar, m. 4
9 fundatiune de binefacere, f. inspector al cilor de comunicatie,
ii Loc. 1 To put one's trust in, a se m. 5 lege : fideicomisar, ni. ii

incredinta cuiva. To repose trust Loc. 2 Board of trustees, consilitt

in, a avea Incredere In. To break de administratiune.
the trust of, a trAda increderea TRUSTEESHIP = sip, s. 1 ca-

www.dacoromanica.ro
 659
TRU TUB

litate de depositar, etc.-2 func- fals, minemos. 2 necredincios,

Valli de administrator, etc. nestatornic, perfid.
TRUSTER= trest'-er, s. 1 depo- 1 to TRY= tral (Fr. trier), vn.
sitar, m. 2 (in) care are There- 1 [to, sal a cauta, a incerca, a
dere (in), care crede. voi. 2 a se sill (set faul ceva).
TRUSTFUL = ful, adj. 1 in- 3 a avea sail a fi in judecata,
credetor. 2 cinstit. 3 cre- a se judeca. Loc. 1 I can try,
II

dincios. pot sa incerc. To try alter (for),

TRUSTFULLY = li, adv. cu a incerca sA chile. 3 The cause
incredere. was then truing, procesul atuncI
TRUSTFULNESS = nes, s. 1 se judeca.
fire increOtoare, incredere, f. 2 to TRY, va. 1 inf. gen. : a
2 cinste, f. incerca ; a face proba. 2a
TRUSTILY trest'-i-li, adv. cre- obosi (vederea). 3 lege : a ju-
dincios. deca. 4 fig. (by, dui*: a ju-
TRUSTINESS= i-nes, s. 1 cre- deca. 5 a rafina (metale). 6
dinta, f. 2 ciaste, f. a topi Loc. 1 Try it, fi
TRUSTINGLY = ing-li, adv. incerearea. To try on, a incerca
Cu incredere. (haine, etc.).
TRUSTLESS = les, adj. inse- TRY= tral, s. 1 Incercare, f.
ltor, necredincios, perfid. 2 proba, f.
TRUSTWORTHINESS trest-ii'c'e- TRYING= traF-ing, s. 1 de in-
Ci-nes, s. ciaste, credinta, f. cercare. 2 fig. : critic, greii,
TRUSTWORTHY-- Ci, TRUSTY penibil. 3 obositor, ostenitor.
trst'-i, adj. 1 credincios.-2 cins- 4 fig. : plicticos, plictisitor.
tit, demn da incredere. TRYST =trist (?), s. intelnire, f.
TRUTH= tra0 ( V. True), s. 1 ade- II Loc. To bide tryst, a veni la o
n. 2 veracitate, f. 3 intelnire ; a astepta pe cineva
credinta, cinste, lealitate. stator- care a tagaduit a vine. To break
nicie, f. 4 exactitate, f. II Loc. tryst, a lipsi de la o intelnire.
Of a (in) truth, cu (in, intl.') ade- TRYSTING=trist'-ing, s. Intel-
ver, cu adeverat. To speak sail nire, f. II Loc. Trysting-day, (ji de
io tell the truth, a spune adeverul. intelnire. Trysting-place, loe de
To tell truth, a spune drept, a intelnire.
spune adeverul. To say the truth, TUB= teb (O. tobbe), s. 1 War-
Ca sa spun drept, drept vorbind. daa, ciubiir, lin, n. cadA, toci-
Truth-teller, persoan veridie, toare, f. 2 hutch'', n. 3 pu-
om veridic. Una, f. i Loc. Tub-fast, doctoriI.
TRUTHFUL = tra6'-ful, adj. 1 to TUB, va. 1 a ghizdui. 2 a
adeverat, veridic. 2 sincer. pune (o planta) in ladii.
3 credincios, statornic. TUBBISH = teW-bis, adj. gros,
TRUTHFULLY = li, adv. 1 burtos, dop de saca.
In mod veridic. 2 cu sinceri- TUBE= flab (L. tubus), s. 1 tub,
ta te. n. teava, f. 2 burlan, n. tea.*
TRUTHFULNESS = nes, s. 1 f. 3 anat., bot. : tub, canal, n.
adever, n. veracitate, f. 2 sin- TUBERCLE = TU-.
oeritate, f. 3 credint, f. chiul (L. tubercu-
BERCULE =
TRUTHLESS = traV-les, adj. 1 lum), s. tuberculi, f.
www.dacoromanica.ro
 660
TUB TUM-

TUBERCLED= c'ld, adj. tu-. tufele de stejail earl Impodobesc

berculos. muntil.
TUBEROSE= tiTV-ber-ez (L. tu- TUFTED= teftf-ed, TUFTY=
ber), s. bot. tiparoas, f. i, adj. 1 tufos, cu tufe. 2 mo-
TUBEROUS= es, adj. tuberos. tet. 3 cu egrete. 4 cu tu-
TUBULAR= thi!-blu-lar, TUBU- fisurf.
LATED = let-ed (V. Tube), adj. 1 to TUG= teg (S. teogan), va.
tubular. II Loc. Tubular bridge, 1 [out of, from, afar, din] a trage.
punte tubularii. 2 a hrtiii, a trage In toate
TUCK = tee (Gal. twca), s. 1 prtile. 3 (from, din) a smulge,
spadi lung, f. 2 plas, retea, a smuci.
f. 3 hAthial, f. 4 loviturii, 2 to TUG, vn. 1 a trage. 2
f. branciii, ni. 5 cut, (at, la) a lucra, a munci. 3 (lo)
incretitur, f. II Loc. Tuck- a se sill (s), a se lupta (pentru).
out, chef, petrecere. The tuck TUG, s. 1 tragere, f. 2 liar-
shop, cofetaria. plea, sguduitur, sdruncintur,
to TUCK, va. 1 a ridica (rochia, f. 3 Incercare, opintire, sfor-
etc.). 2 a aduna, a ingramdi. tare, lupt, f. 4 remorcor, n.-
n Loc. To tuck in, 1. a bga Ink- 5 car pentru cherestea, n. 6
untru ; 2. pop.: a Inghiti. To tuck curca, f. lant, n. franghie, f. (pen-
up, 1. a ridica ; 2. a bga Ina- tru ; eiliusurI, pl. 7 t. de
untru. To tuck into, a malice cu Foetid : elev bursier (care fi-a f-
licomie. To tuck under, a bga, ligat bursa la concurs), m. II Loc.
a pune (ceva) sub. 1 To give a tug, a trage tare. 6
TUCKER = tee-cher, s. carn- Tug or tow, curea sa franghie.
sulk semisetti, f. TUITION= thi-P-sen (L. tuitum).
TUCKET= tec'-chet (It. toccato), s. 1 instruetiune, invetatura, cres-
s. fanfar, f. cere, educallune, f. 2 lectiunI,
TUESDAY = thie-de (S. tiwes- prelegerf, pl. invelmint, n. 3
daeg Oiva lu Twisco, Martele pret al scoalel, n. 4 epitropie,
saxon), s. Mari, f. tutela, f. ; ocrotire, protec.tiune, f.
TUFA = tIV-fa, TUFF = fa' (L. TULIP = tIfi'-lip (Fr. Wipe), s.
tofus), s. tuf, n. bot. tulipan, n. laica, f.
TUFT =tat (Fr. touffe), s. i in. TULLE= tul (Fr.), s. tul, n.
gen. : chita, uvit, yip, f. smoc, 1 to TUMBLE= temf-b'l (S. tum-
n.; tufA, f.-2 mot, n.-3 egretil, bian), vn. 1 a fi htnat. 2a
f. 4 tufis, n. 5 fulg, ni. Coach, se InvIrti, a se mica. 3 a &i-
f. (de kind). 6 mil.: pompon, dea ; fam. : a se rostogoli, a cadea
n. 7 bot. tuf, f. Loc. 2 A d'a berbeleac, a se prbusi.
II 4
lizfl of hair, o suvita (un smoc) de a se surpa. 5 a se repedi.
per ; un mot. 3 Tuft of feathers, 6 fig. (upon) a curge, a ploua.
egret. Tuft-hunter, lingati, lin- 7 a face scamatoril. II Loc. 2 To
ge-taler, ciline de 1.10 multe, pa- tumble and toss, a se tvli.
resit, curtesan. To tunible in, a intra repede. To
to TUFT, va. 1 a face chite, tumble out, a iesi repede. To tum-
suvite (de pgr), smocurI. 2 a ble up, a se sui repede. To tumble
acopen i sail a Impodobi cu tufe. head over heels, a cadea d'a ber-
!I Loc. 2 Oaks that tuft the nzounts, beleac, de-a tumba.

www.dacoromanica.ro
 - 661
TUM TUN
2 to TUMBLE, va. 1 a invirti. tus), s. 1 tumult, sgomot,
2 a arunca, a asvirli, a repedi. n. larm, f. 2 neliniste,
3 a deranja, a rsturna tot. 4 turhurare, f. tumult, n. 3 agi-
a mototoli. II Loc. 2 To tumble tape, f. transport, n.
down, a da jos, a trfinti. To tum- TUMULTUARY tiu-ml'-tIu-
ble in, a arunea (taimes-ba/mes). O-ri, TUMULTUOUS = s, adj.
To tumble into, a arunca in. 7'o sgomotos, tumultuos.
tumble out, a arunca afari, a im- TUMULTUOUSLY= li, adv. cu
brinci afar. To tunible over, a sgomot, in tumult.
ghionti, a imbrinci ; a face TUMULTUOUSNESS = ves, s.
cad. 3 To tumble a bed, a tvli naturii sgomotoas, f. tumult, n.
un pat. TUMULUS= (L.), s.
TUMBLE =frn'-h'i, s. 1 cdere, tumulus, n.
eklturA, prhuseal, f. rostogol, TUN= tn (S. tunne), s. 1 ton,
11.-2 capr pentru lacheii(fecior), hutie, f. butoi, n. (11 ectolitri
f. II Loc. 1 Tumble-down, adj. di- 44 litri). 2 fig. : torent, n.
rfipfinat. Tumble-dung, crhus, 3 fig.: betiv, suge-bute, M. - 4
V. Ton. II Loc. 1 Tan-bellied, bur-
TUMBLER = bre, s. 1 sal- tos, pfintecos. Tun-dish, palnie.
timbanc, scamator, pehlivan, m. to TUN, va. a turna in hutoiti.
2 farm: pehlivan, sarlatan, in. TUNABLE tiOn'-h-h'i (L. /onus),
3 pahar mare, n. 4 holdehl, adj. 1 care se poate acorda. 2
m.-5 limbi (la o incuie- armonios, musical.
ioare de (ier), f. TUNE= tlin, s. 1 arie (de mu-
TUMBLING = Wing, s. caciere, sicci), f. 2 acord, ton, n. 3
f. II Loc. Tumbling-trick, scama- fig. : armonie, concordie, huni-
torie. inielegere, f.-4 dispositie, verv,
TUMBREL = frn'-hrel (Fr. tom- f. 5 fire. f. 6 fam. : sum,
bereau), s. 1 crutil, f. 2 mil.: f. Loc. 2 7'o sing in tune, a
II

furgon, n. cinta cu tact. Out of tune, fals,

TUMEFACTION = tril'-mi-fac"- discordant. 6 To the tune of...,
sn (L. tumor, facere), s. tume- pentru suma de...
factiune, umilhtur, f. 1 to TUNE, va. 1 a acorda.
to TUMEFY= fai, v. 1 va. a 2 a cinta. 3 a pregfiti.
pricinui umflturfi. 2 vn. a se 2 to TUNE, vn. 1 (Lo, cu) a se
um fla. acorda. 2 a forma acorduri.-
TUMID (L. tumeo), 3 a fredona. II Loc. To tune up,
adj. 1 umflat. 2 iesit in afarA, a incepe F &lute.
ridicat. 3 lit.: incrcat, preten- TUNEFUL =tiOnf-ful, adj. 1 ar-
tios, umflat. monios, melodios. 2 cu accente
TUMIDITY = tifi-micif-i-ti, TU- armonios se.
MIDNESS = tire-mid-nes, umfl- TUNEFULLY = li, adv. (in
tur, f. mo(i) armonios, melodios.
TUMOUR = miir (L. tu- TUNELESS = les, adj. fals,
mor), s. tumoare, umtltur, f. discordant.
TUMULAR=tlif-miu-lr (L. tu- TUNER= 6r, s. acordor, m.
mulus), adj. tumular. TUNHOOF tn'-hif (tun, hoof),
TUMULT = fife-met (L. tumul- s. bol.: ieder de pmint, f.
www.dacoromanica.ro
 662
TUN TUR
TUNIC= th-e-nic (L. tunica), s. cu sgomot, In mod neastimparat.
tunicii, f. 2 cu violenta.
TUNING = thinf-ing (V. Tune), TURCISM = te'r'-siz'm, s. reli-
s. 1 chntec, n. 2 acordare, f. giunea Turcilor, f. mahometa-
II Loc. Tuning- fork, diapason. nism, n.
Tuning-hammer, tuning-key, a- TURD = trd (?), s. balig, f.
cordiltoare. TUREEN= thi-rhe (Fr. terrine),
TUNNEL = tn'-nl (S. tunne), s. castron de ciorba, ciorbalie, n.
s. 1 * burlan de cos, n. 2 castron de supfi, n. supiera, f.
palnie, f. 3 la t de prins potAr- TURF= t'rf (S.), s. 1 gazon, n.
nichl, n. 4 tunel, n. iarba verde, ierbulita, f. 2
to TUNNEL, va. 1 a prinde In turba, f. 3 t. de alergcYri :
2 a face un tunel. (turf, n. ; camp de alergare, n.;
TUNNELING = ing, s. cons- alergrile, pl. 'I Loc. 2 Turf-moss
tructiune de tunelurI, f. (-pit), turbarie.
TUNNY = tn'-ni (L. thynnus), to TURF, va. a Imbrfica cu ga-
s. lacherda, f. zon, etc.
TUP= tp (?), s. berbec, m. TURFING= trr-ing, s. Imbra-
to TUP, v. 1 vn. a da din cap. care cu gazon, f.
2 anim.: a bate. 3 fig. : a TURFY= i, adj. 1 acoperit
necinsti. Cu gazon, verde. 2 de gazon.
TURBAN= te-ban (Ar ), s. tur- TURGENT=t6rf-gInt, adj. V.
ban, n. cealma, f. Turgid.
TURBID = t'de-bid (L. turba), TURGESCENCE, TURGESCENCY
adj. 1 namolos, noroios, turbure. =te'r-gies'-ns-i (L. turgeo), s.
2 agitat. umflatura, f.
TURBIDLY= Ii, adv. 1 tur- TURGESCENT = grit, adj. um-
bure. 2 cu mandrie, cu trufle.
TURBIDNESS= nes, s. stare TURGID = tgr'-gid, adj. 1 um-
turbure snit noroioasa, f. flat. 2 lit.. pretentios, umflat.
TURBINATE, TURBINATED = TURGIDITY= tr-gid'-i-ti, TUR-
t6e-bi-nEt-ed (L. turbo), adj. 1 GIDNESS= tr'-gid-nes, s. V. Tur-
sucit, tors. 2 de rotatiuue. gescence.
TURBINE = bin, s. turbina, TURKEY= Me-chi (Turkey), s.
f. II Loc. Turbine-wheel, turbina curcan, ni. curca, f. II Loc. Turkey-
(roata idraulica). cock, curca n. Turkey-hen, cured.
TURBOT = te'rf -Mt (Fr.), s. Turkey-poult, cureana. Turkey-
pesce (turbot, stone, cute.
TURBULENCE= hIrf-bIu-l'ns (L. TURKISH = t're'-i, adj. turc,
turbulentia), s. 1 neastimpar, n. turcesc. II Loc. The Turkish longue,
2 agitatiune, confusiune, tur- limba turca, turceasca; turcesce.
burare, f. sgomot, tumult, n. In the Turkish fashion, turcesce.
TURBULENT = Nut, adj. 1 A Turkish woman, o turcoaicii.
neastimparat, turbulent. 2 a- TURKOIS= tr'- chTz (Fr. tut:-
gitat, sgomotos, tumultuos. II Loc. qizoise), s. perozea, turcoaza, f.
I Turbulent liquor, lAutura hu- TURMERIC = te-rf-m-ric (?), s.
batatoare. bot.: curcum, f. saran din In-
TURBULENTLY = li, adv. 1 dia, n.

www.dacoromanica.ro
 - 663 -
TUR Tua
TURMOIL = tge-moil(?), s. 1 sgo- Turn back, 1. a intoarce ; 2. fig. :
mot, tambilAil, tumult, n. larmk a respinge ; 3. fig.: a intoarce
zarvk f. ; arababurk neorfindu- (argumente); 4. a inapoia, a res-
lark turburare, f. - 2 obosealk titu. To Turn back again, 1. V.
ostenealk munek trucik f. to Turn back ; 2. (into, In) a tra-
to TURMOIL, u. 1 va. a chinui, duce din noti. To Turn down, 1.
a Yaqui, a munci. - 2 un. a se a intoarce ; 2. a indoi (o paginen,
misea, a se nelinisti, a se ingrija, a insemna ; 3. a indoi (un guler,
a se munci. etc.) ; 4. a desface (paint). To
I. to TURN = trn (S. tyrnan), Turn forth, 1. a da afark a goni,
va. 1 a invirti, a intbarce.- 2 a a isgoni ; 2. a arta, a desfsura.
indrepta. - 3 a intoarce. - 4 a To Turn in, 1. a intoarce Mann-
schimba. 5 a da la strung; fig.: tru ; 2. a 'Aga inauntru. To Turn
a face. - 6 (into, In) a traduce.- off, 1. a da afark a da drum, a
8 (to, la) a muta, a transfera. - goni ; 2. a repudia (pe sofia sa);
9 a aduce greatk - 10 fig.: a a renunta la ; 4. a distrage ;
sminti, a zpaci.- 11 fig. (to, on, 5. a inchide (un robinen, a da
catre, spre) a indrepta.- 12 fig.: drum, a 'Asa s curg ; 6. a face
a alcatui, a medita, a plinui. - (traducern ; 7. a arunca in spatiil
13 fig. (to, la, pentru) a intre- (pe un spinzural). To Turn on, a
buinta. - 14 fig.: a revoca (o ho- deschide (robinetul), a da drum.
teirire, o sententen.- 15 a pune in To Turn out, 1. a Intoarce in Ida*
circulatie (bani) ; a chstiga. -16 2. a arata ; 3. a da afark a da
(for) a face (pentru), a obicinui drum, a goni, a isgoni, a expulsa;
(cu). -17 a acri (laptele, etc.). il a face din (cineua), a schimba
Loc. 2 To turn one's eyes towards, in ; 5. I. de vineit. : a goni
indrepta ochri (privirile) c- natul), a da drum (cezinilor). To
tre (spre). He was turned of Turn over, 1. a intoarce ; 2. a
forty, trecuse de patru-deci de chibzui, a se gindi la; 3. a muta,
ani. 3 To turn a card, a intoarce a transfera ; 4. a trimite, a referi;
o earth'. This coat must be turned, a frunzitri (o carte), a intoarce
aceastii hajn trebue intoarsil. 4 (paginile); 6. a arunca in vecinicie
To turn the tide of battle, a schimba (pe un spinzurat). To Turn over
soarta btlier. 6 To turn into and over, a examina si a rs-exa-
gold, a schimba In aur. 7 To turn mina, a intoarce In toatesensurile.
into English, a traduce in engle- To Turn up, 1. a intoarce (in sus);
zesce. 10 It has turned his brain, 2. a ridica ; 3. mar. : a chiema
aceasta l'a smintit. 11 My thoughts sail a trimite (Maki lumea) pe
are turned to..., gAndirile mele punte. A turned up nose, un nas
sfint Indreptate spre... 16 Well birligat. To turn up one's nose at
turned for trade, aplecat spre co- a despretui.
merciiI, ea fAcut pentru comerciil. 2 to TURN= te'rn, vn. 1 a se in-
II To Turn about, a intoarce in virti. - 2 p. : a se intoarce ; fig.
toate sensurile. To Turn away (to) : a se intoarce (chtre, spre),
(from, de la, din), 1. a abate ; 2. a alerga (la), a avea recurs (la);
a da Mark': a goni, a isgoni ; 3. a se adresa (la). - 3 (upon, de)
fig. : a indepfirta, a alunga. To a fi vorbk a se ocupa. - 4 a se
Turn aside, a da la o parte. To schimba. - 5 (into, In) a se pre-

www.dacoromanica.ro
 - 661 -
TUR TUR
face. - 6 a se face. - 7 a se cat. tisare, fata, f. aspect, n. - 5 di-
f. - 6 noroc, n. - 7
-Maple, etc.: a se acri, a se strica. rectiune,
- 9 a face de (rusine), a se in- imprejurare, ocasiune, f. - 8 iz-
toarce (ra), a isbuti. - 10 (on, bitur, lovitura, &fa, spaimii, f.
upon, de) a atIrna. 11 Loc. 1 To - 9 festa, farsa, glumi, pozna,
turn lo every wind, a'sf schimba f. renghiti, n. - 10 serviciti, n.
des prerea, dupa cum sutra vn- - 11 aplecare, apucatur, ten-
tul. 2 Why do you all turn upon denta, f. - 12 ultimul pas (ina-,
him de ce vg intoareell cu totif inte de a fi spinzurat), - 13
In contra MI? 3 The conversation plan, proiect, scop, n. tinta,
turned upon, a fost vorba de. 4 - 14 fe!, gen (de spirit), gust, n.
The wind had turned, vntul se aplecare, fire, f-
15 forma, In-
achimbase. To turn while, 1. a torsatua, f. - 16 miscare (a di n-
albi ; 2. a Ingalbeni. 9 To turn tarului), f. - 17 med. declin (al
to the shame of, a face de rusine n. - 18 mar. : invirtitura
pe. 11 To Turn about, 1. a se in- (de cablu), f. - 19 mine : put (de
toarce ; 2. a se invirti, a se mica. galerie), n. - 20 lege : turneii (de
n. -
To Turn back, 1. a se intoarce ;
2. a se intoarce indrt. To Turn
in, 1. a se intoarce ; 2. a se In-
-Turns
ferif), 21 illus.
22 in comp., V.
triolet, n.
Loc. f Loc. 1
and windings, ocolurl
doi, a se Incovoia ; 3. a se opri ; cotiturf. The road makes a turn
4. a se culca. To Turn off, 1. a here, drumul face o cotitura
se abate, a'sf schimba dramal. To 2 Give the wheel another turn,
Turn on (upon), 1. a se intoarce invirtesce roata Inca o data. 3
catre (spre), a se ,arunca asupra ; l'o take a turn in..., a face o
2. a replica, a riposta, a r'spunde; plimbare fn... By turns, turns
4. a reveni la. To Turn out, 1. a about, in turn, and pe rind,
Intoarce in afara ; 2. a se abate, unul dupa altul. When il came
a devia ; 3. a iesi ; 4. garda : a to my turn, and veni randul
lua armele ; 5. a se scula (din pat) ; melt 4 The turns of chance, schim-
a se Intoarce (bine, ra), a (nu) barite soarteT. 7 At every turn,
isbuti, a (nu) reusi, a se intimpla la fie-care moment, Inteuna, me-
p.: a se face, a se arata ; 8. a red, cu orf-ce ocasiune. 8 It gave
parea, a se Intimpla. To Turn over, me such a turn m'am spe-
1. a se intoarce ; 2. a se invirti ; riat ! 17 The turn of life, declinul
3. a se rsturna ; 4. a trece la yield. 22 Turn-back fugar. Turn-
alt partid ; 5. a intoarce pagina. bench, mecan. : strung de tier.
To Turn to, a lucra, a munci. To Turn-serving, egoism. Turn-plate
Turn up, 1. a Intoarce (sus), a se (-table), placa invirtitoare.*
Intoarce ; 2. a se ridica ; 3. a fi tippet, desertor. Turn-up, s. 1. la
ridicat ; 4. la carp a intoarce ; (carta intoarscl ca) ata; 2.
5. a sosi, a se Inftisa, a se pre- fig. : noroc ; 3. adj. ridicat ; fig.:
.senta ; 6. a se intimpla, a fi ; 7. drespretuitor ; 4. pat : care se
a se arata din nog. stringe.
TURAl=t6rn, s. 1 Inconjur, ocol, TURNCOAT = frn'- crit (turn,
n. cotitua, f. - 2 invirtitua, re- coal), s desertor, renegat, tea-
volutiune, f. - 3 plimbare scurta, dator (al partidului sea), ni.
f. rind, n. - 4 schimbare, Infi- TURNER= - 6r, s. strungar, ni.

www.dacoromanica.ro
 665
TUR TUT
1 TURNING= ing, s. 1 Intoar- TURQUOISE = t6r-ciiaz (Fr.), s.
cere, f. 2 Inconjur, ocol, n. turcoazA, perozea, f.
3 schimbare, f. 4 deviatiune, TURRET =tile-ret (L. turris), s.
f. 5 strungArie, f. foisor, turnulet, n.
2 TURNING, adj. Invirtitor. TURTLE= tr'-el (S.), s. 1 tur-
Loc. Turning-lathe, strung. Turn- turel, m. turturea, turturick f.
ing-point, 1. cotiturA ; 2. moment 2 broascii testoask f. ['Loc. 1
critic. Turtle-dove, turtle-pigeon, turtu-
TURNIP =Me-nip (S. naepe), s. rel, turturea, turturick 2 Turtle-
nap, m. II Loc. Turnip -cabbage, shell, test sail teast de broasei
gulie. teastoask Turtle-soup, supi de
TURNKEY= Vrn'-chi (turn,key), broasch testoasA.
s. temnicer, m. TUSCAN=tus'-cfin (Tuscang), s.
TURNOUT = atit ( out), s. arid. : ordin toscan, n.
1 dr. de f. linie de asteptare, f. 1 TUSH = t's (S. tux), s. colt,
2 industrie : grevfi, f. 3 produs m. V. Tusk.
net, n. 4 echipagia, n. trAsurk 2 TUSH! interj. as I ha 1 pftif !
f. 5 fam. : chef, n. mask f. rusine !
TURNOVER= 6-var (, over), TUSK = tsc (V. 1 Tush), s. 1
s. 1 rsturnare (de triisurei), f. colt (de elefant, de mistref, etc.),
trAsurA raturnat, f. 2 masA 2 fam.: colt, dinte, m.
care se stringe, f. TUSKED = tse'-ed, TUSKY I,
TURNPIKE = pale (. pike), s. adj. coitos, cu
1 barierk f. 2 Invirtitoare, f. TUSKER= 6r, s. elefant col-
turnichet, n. 3 drumul mare, n. tos (cerleirel), ni.
sosea, 1. II Loc. 1 Turnpike-keeper, TUSSLE= ts'-s'l (Ger. zanzen),
guard-barierk 3 ' Turnpike-trust, s. bAtaie, ceartk luptA, f.
agenti al podurilor i oselelor. 1 TUT I = tt, interj. as I ha!
TURNSCREW sera ( , screw), pful ! rusine I destul 1 ajunge I
s. surupelnit, f. checiii, n. 2 TUT =Fa (?) s. ghioturk ri-
TURNSICK = sic (, sick), adj. dicatk f. toptan, adv. Il Loc. Tut-
1 care are ametealk 2 ame.- bargain, tirguialA cu ghiotura.
titor, vertiginos. Tut-man, tut-workman, lucritor
TURNSOLE= sed ( ; L. sol), (muncitor) cut ridicata.
s. 1 bot. : floarea sail soarea soa- TUTELAGE= tiee-tg-lidj (L. tu-
relul. f. 2 chim. : turnesol, n. tela), s. 1 epitropie, tutel'A, f.
TURNSPIT = spit (, spit), s. 2 ocrotire, protectiune, f.
masinft de 11114'i-tit frigarea, fri- TUTELAR= lar, adj. ocroti-
gitoarea, f. tor, tutelar.
TURNSTILE = stall (, stile), TUTOR= tla'-tr (L. tutor), sm.
s. Invirtitoare, f. turnichet, n. 1 lege epitrop, tutor, in. V.
TURPENTINE= te-pen-tdin (L. Guardian. 2 guvernor, precep-
terebenthina), s. terebentink f. II tor, ni. 3 institutor, ni. 4
Loc. Oil of turpentine, esentA de univ. engl.: meditator, repetitor,
terebentinA. zn. II Loc. 2 A private tutor, pre-
TURPITUDE = fr'-pi-cIud (L. ceptor (!rileo familie).
turpitudo), s. mirsiivie, turpitu- TUTORESS = es, sf. institu-
dine, f. toark f.

www.dacoromanica.ro
 666
TUT TINT'

TUTORSHIP= ip, s. precep- to TWEEDLE=MV-d'I (?), va. 1

torat, n. a ademeni, a mglisi. 2 a se
TWADDLE = tilodf-d'l (twattle), juca cu, a mica. II Loc. Twee-
s. 1 flechrie, trinchneal, dledutn and tweedledee, nu e nicf
retie, f. 2 fleacuri; mofturI, pa- o deosebire, e tot una.
lavre, sechturl, pl. 'TWEEN = thin, presc. pentru
to TWADDLE un. a flechri, a Between.
triinchni ; va. a spune. TWEEZE - tiiTz(?), s.liir.: trusi, f.
TWADDLER= dlr, balamut, TWEEZERS = tiiie-6rz, s. pl.
flecar, limbut, palavragi, m. ir.: pense (clestI) mici, pl. ii Loc.
baccea, f. Ttveezers-case, toc, trush.
TWADDLING= dling, 1 s. V. TWELFTH = thelf1 (S. tweln,
Twaddle. 2 adj. guraliv, lim-. adj. num. ord. al dou-spre-dece-
but, vorbret. lea, a douii-spre-decea. Loc. 1 II

TWAIN= WEI' (S. twegen), s. fi Twelfth cake, plficinta de. la Bo-

adj. 1 dor, done'. 2 perechie, boteazi (la colonel). Twelfth-day
f. II Loc. In twain, In don '6. (- night, - tide), Boboteazi (la ca-
T WAITE = tiit (?), s. 1 pesce : tolici).
chep, f. costres spinos, ni. 2 TWELVE=tilelv, adj. num. card.
lege : pdure destelenitii, f. fi s. douii-spre-dece.
to TWANG Wang (onomatopee), TWELVEMONTH =
on. 1 a r'suna ; a scoate un sunet s. an, rn. I Loc. On this day twelve-
ascutit. 2 uct. a face sh rsune. month, de adi intr'un an.
it Loc. 1 Twanging horn, sunetul TWENTIETH = then' - ti-69 (S.
cornului, cornul rsuntor. twentig), adj. num. ord. al done"-
TWANG, s. 1 sunet (ascutit), deci-lea, a dou'-decea.
sgomot, n. 2 frnire, f. Mr- TWENTY ti, adj. num card.
n. 3 accent (ciji nd vor- s. dou-decI. V. Fold.
besce cineva), n. 4 gust neplhcut TWIBILL = Waif-hi' (S.), s. si-
(rmas In gurcl), n. plugh, f.
TWANGLING=tiiang'-ling, adj. TWICE= trial's (S. twegen), adj.
1 sgomotos. 2 guraliv, limbut, de douti ori. 0 Loc. Twice-told, 1.
vorbret. istorisit, povestit sail spus de doll&
to TWANK = thane, u. V. to orl ; 2. numrat de dou' orl.
Twang. to TWIDDLE = tuidf-d'1, v. V.
'TWAS tiloz, abr. pentru Itwas. to Twirl.
TWATTLE= thotf-t'l (tattle), s. TWIG = thig (S.), s. 1 craci,
V. Twaddle. creangh f. 2 nuia, f.
TWAYBLADE = thaf-bled (S. to TWIG, va. 1 a prinde (pet-
(wegen, blaed), s. bot. : orchidee seri). 2 a bfiga de seami. 3
cu dou' frunze (listera ovata), f. pop. : a Intelege, a pricepe.
TWEAGUE = tilIg (S. tweogan), TWIGGEN = tiligf-g'n, adj. de
s. pop. : belea, incurciturk f. (Cu) richit.
to TWEAK= tilic (S. twiccian), 1 TWILIGHT = thaV-lait (S.
va. a stringe intre degete; a ciupi. tweo,leohl), s. amurg, crepuscul, n.
II Loc. To tweak by the nose, a 2 TWILIGHT, adj. 1 intunecat,
lua de nas. obscur, neluminat. 2 p3 amur-
TWEAK, s. V. Tweague. gite, la amurgit.

www.dacoromanica.ro
 667
TWI TWI
to TWILL =tail (?), va. a im- 3 a ride, a rinji, a se ghlon-
pleti. ghioni, a se marghioli.
I TWIN= Min (S. getwinne), s. to TWIRL = tugrl (O. dwarlen),
1 gemen, m. gemen, f. 2 fig. : va. f i n. a (se) Invirti cu repe-
frate, m. sori, f. 3 pl., astru.: Oiciune.
Gemenii, pl. TWIRL, s. 1 invirtitura, revo-
2 TWIN, adj. 1 gemen. 2 lutiune, f.-2 pirueta, f. 3 in-
bot. : geminate, dou cate don. colicire, f.
ii Loc. 1 Twin-born children, copii 1 to TWIST=taist (O. twister:),
gemenl, copiI de a gemenea. va. 1 a sud, a r6suci, a tese.
to TWIN, vn. 1 a se nasce ge- 2 a indoi, a incovoia. 3 a inco-
menI (gemene), de a gemenea. laci. 4 fig.: a unelti, a urzi.
2 a face sail a nasce dol gemeni, 5 a impleti, a Impletici. 6a
done' gemene. 3 fig. : a se im- Insomoltici. II Loc. 6 To twist one's
perechia. self into, fig.: a se strccura in, a
I to TWINE= Main (S. twinan), se furisa In.
va. 1 a sud, -a_r6suci. 2 a tese. 2 to TWIST, vn. 1 a se inco-
3 a incinge, inconjura. 4 lad. 2 p.: a se svircoli. 3 I.:
a incolaci. 5 * a amesteca, a a se sud.
uni. 6 * a intoarce. TWIST, s. 1 incoliieiturii, f.
2 to TWINE, vn. 1 a se Inco- 2 contorsiune, f.; svircolire, f.
lac" 2 a serpui. 2 a se in- 3 coad, codit, pleat, tresa, f.
covoia, a se mldia. 4 sfoar, f.-5 siret, snur, n.
TWINE, s. 1 sfoara, f. 2 6 industrie : sucire, sucitura,
mar. : ata pentru panze, f. 3 f.-7 inconjur, ocol, n. 8 sdrun-
incolficitura, f. 4 imbrtisare, f. cinatura, sguduitur, f.; tragere,
to TWINGE= taindj (O. dwin- f. 9 fig.: intImplare neplacuta,
gen), va. 1 a chinui. -- 2 a trage. neplacere, f.-10 pofta, f.
3 vn. a avea un jungbiti. TWISTER = tilist'-'r, s. 1 p.:
TWINGE, s. 1 junghiu, n. 2 care sucesce, raucesce. 2 1.:
tragere, f. 3 fig. : mustrare. sucitoare, f.
rtnucare (de cugcl), f. II Loc. 2 TWISTING = ing, s. 1 sucire,
To give twinges by the ears, a riisucire, f. 2 industrie : sucire,
trage de urechI. suciturA, f. 3 Incolficire, f.
TWINK Wine (S. tivinclian), 4 svircolire, f.
s. clip, clipeala, f. sclipit, n. to TWIT= Wit (S. edwitan), va.
to TWINKLE = vn. 1 [With, for] a imputa, a reprosa
a licfiri, a luei, a scanteia, a sclipi, (ceva ctziva), a invinui, a Invi-
a strluci. 2 p : a clipi. novati. a phi (pc cineva).
TWINKLE, TWINKLING = 1 to TWITCH Wit, (S. twiccian),
cling, s. 1 licarire, selipeala, f. va. 1 a trage in mod brine. 2
2 clipire, f. sclipit, n. 3 cli- a apnea. 3 a scoate, a smulge.
pitur, f. 4 fig.: clipi, elipealii, II Loc. 1 To twitch off, a scoate, a
clipit, f. smulge. 2 To twitch up, a apnea
TWINNED = Wind (V. Twin), repede.
adj. gemen, gemena. 2 to TWITCH, vn. a se con-
to TWIRE=teiall-e'r (?), an. 1 * tracta, a se sgarci.
a ciripi. 2 V. to Twinkle 1. TWITCH, TWITCHING = &IRV-

www.dacoromanica.ro
 668
TWI TYR
Ing, s. 1 tragere, f. 2 miscare TYING tar-ing, ppr. delato Tie.
Cu mana, f. 3 contraetiune, f. TYMBAL = timf-bt (Fr. tim-
sgarciii, spasm, n. 4 junghill, bale), s. timbal, pane& f.
n. 5 mustrare, rmuseare (de TYMPAN = tim'-pn, TYMPA-
cuget), f. NUM= p-nm (L.), s. 1* tim-
TWITCH-GRASS gr5s, s. bot.: pane, f. pl. 2 timpan, n.
pir, m. iarba cinelui, f. to TYMPANIZE=p-naIz, v. 1
to TWITTER= tilit'-r (O. kwel- un. a bate toba. 2 va. a intinde.
(eren), vn. 1 a ciripi. 2 a fi agi- to TYNE =tarn Oh va. a pierde.
tat ; puis, inimd : a bate. 3a TYNE = ten (?), s. corn (de
ride pe sub ascuns. cerb), n.
TWITTER, s. 1 ciripit, n. note TYPE = tali) (Gr. limos), s. 1
tremurtoare, f pl. 2 agita- tip, n. 2 fig. : semn distinctiv,
tiune, miscare, &kit, spaim, spe- n. emblem, f. 3 tipogr. : tip,
rictura, f. 3 xis innabusit, n. caractcr (tipografic), n. II Loc.
TWITTERING = ing, s. note Type-founder, turnfitor de carac-
tremurtoare, f. pl. tere (lipografice). 7'ype-foundery,
TWITTINGLY=tilit'-ting-li (V. turnfitorie de caractere (lipogra-
to Twit), adv. cu un ton de do- Tice). Type-writer, pres de co-
jan. de mustrare, de repros. piat, masin de scris.
TWITTLE-TWATTLE=tilit'-t'l- TYPHOID = tai-f5'-id (Gr. tu-
tiiot'-t'l (tattle), s. V. Twaddle 1. phos), adj. tifoid.
'TWIXT = Wiest, presc. pentru TYPHOON = tal-fan' (Chinez: tal,
Betwixt. fong), s. 1 tifon, vnt turbat, n.
TWO =tu (S. trim', adj. num. tromb, f. vntoase, f. pl. 2
card. si s. 1 doL don& 2 in ciite o dahl : simun, n.
comp. : cu doL cu dou. II Loc. 1 TYPHUS = tar-Ms (V. Typhoid)
In two, in doui.i. Two and two, s. tifos, n. lungoare, f. II Loc. The
iwo by two, in twos, doI cilte doI, typhus fever, tifosul, frigurile ti-
di:mg cte done'. 2 Two-bladed, cu foide.
cloud limbl. Two-handed, 1. cu TYPIC, TYPICAL =tip'-ic-1 (V.
done' ; 2. fig. : voinic. l'p Type), adj. tipic, simbolic, ale-
Iwo pair (of stairs), la catul (eta- goric.
giul) al doilea. TYPICALLY= 11, adv. in mod
1 TWOFOLD = tu'451d, adj. du- simbolic.
blu, indoit. to TYPIFY = tip'-i-faI, va. a
2 TWOFOLD, adv. de don or!. infatisa sad a representa in mod
TWOPENCE=tp'-pens tuf- simbolic, a figura.
pens, s. pl. (11 pence (20 bard). TYPOGRAPHER= tal-pog'-rfi-fr
TWOPENNY rpf-pen-i, adj cu (Gr. hipos, graph5), s. tipograf, m.
sad pentru pretul de doi apence. TYPOGRAPHIC, TYPOGRAPHIC-
II Loc. Twopenny ale, twopenny, AL = tip'-o-graP-ic-1, adj. 1
bere bun Cu doi pence ocaua. tipografic. 2 simbolic.
TYE, to TYE = tal, u. Tie, TYPOGRAPHY = tai-pog'-r-fi,
to Tie. s. 1 tipografie, f. - 2 *simbole, pl.
TYKE= talc (C. tiak), s. 1 caine, TYRANNIC, TYRANNICAL = taI-
2 derbedert, nemernic, li- ran'-nic-Al (Gr. turannos), adj.
chea, puslama, secfituri, f. tiranic.

www.dacoromanica.ro
 669
TYR ULT
TYRANNOUS= tir'-fin-ngs, adj. TYRANNY= ni, s. tiranie, f.
arbitrar, crud, despotic. TYRANT = tar-rant, s. tiran, m..
TYRANNICALLY = TYRO= tar-ro (L.), s. incepelor,
adv. In mod tiranic, ca un elev, scolar, m.
tiran. TYSDAY=tie-dE. (V. Tuesday),
TYRANNICID= ni-said, s. ti- s. Mart, f.
ranicid, TZAR= zar (Rusesce : tsar), sm.
to TYRANNIZE tie-lin-nalz, v. Tar, m.
1 on. a face pe tiranul. 2 va. TZARINA = za-rit-n, sf. Ta-
a tiranisi. rink, f.

U.
s. I. I, u, m. ULCERATION= "-en, s. ut-
UBEROUS=Iir-bEr-Es (L. uber), ceratiune, f.
adj. 1 fecund, productiv, roditor, ULCEROUS = es, adj. ulcerat.
rodnic. 2 copios, prea imbel- ULEMA=111-1V-mk (Ar. oulenul ),
sugat. s. ulernk, f. imam, muftiii, m.
UBERTY= ti, s. fecunditate, ULLAGE=Elf-lidj (L. uligo), s.
productiune, rodnicie, f. belug, n. lips (la un butoiii), f. buloitl, vas
UBIQUITARY = lu-bicf-iii-tk-ri, inceput, n.
UBIQUITOUS= te's (L. ubique), ULT., Eli, abrev. pentru Ultimo.
adj. omnipresent. ULTERIOR = (L. ul-
UBIQUITY ti, s. ubiquitate, f. tra), adj. 1 ulterior, din urmk.
UDDER Edf-dEr (S. uder), s. 1 2 de din colo, de peste.
mamela, pia, f. sin, n. 2 uger, n. ULTERIORLY = li, adv. in
UDOMETER=Iu-dom'-i-tEr (Gr. urm, mal tarpl, mal la urmk.
hudor, metron), s. pluviometru, ULTIMATE = r-ti-mEt, adj. 1
udometru, n. din iambi, ultim. 2 definitiv.
UGLINESS= Eg'-li-nes (S. oga), 3 final. 4 chim.: elementar.
s. uriciune, f. ULTIMATELY = li, adv. in
UGLY li, adj. [comp. Uglier; fine, la urm, in sfirit, la urma
super!. the Ugliest] urit, slut. urmel.
I

Loc. As ugly as sin, mai urit ca ULTIMATUM = CV- ti- mE - tErn

dracul, urit ca moartea, ca mama (L.), ULTIMATION = mE"-sEn,
pdurel; slut, milnia pmintulul ; s. ultimatum, n.
o uriciune de om. She is most ULTIMO = mo, ULT.= ER (L.)
frightfully ugly, e urit foc, e o s. luna trecut, f. Loc. On the II

adevratii pocitur. 10 th ult., la 10 luna trecut.

UHLAN, ULAN = Ifif-ran (Ger. ULTRA = r-tr (L.), s. ultra
uhlan), s. ulan, lneier, sulitag, m. prep. 1 ultra, dineolo, peste. 2 exa-
ULCER= Elf-sEr (L. uleizs), s. ul- gerat. II Loc. 1 Ultra-marine, 1 adj.
cer, n. rank care roade, f. de peste mfirl; 2. s. ultramarin, n..
to ULCERATE= Et, v. 1 vn. Ultra-tropical, 1. din colo de tro-
a se ulcera. 2 va. a ulcera. pice ; 2. mal cald ca la tropice&

www.dacoromanica.ro
 670
ULT UNA

ULTRAMONTANE= mon'-t6n UNABETTED, adj. firii ajutor.

(L. ultra, mons), adj. fi s. ultra- UNABLE = 6n - 6' - b'l (S. un,
montan. abal), adj. 1 (lo, s) incapabil,
ULTRAMUNDANE= mn'-cl6n neputnd. 2 (to, si) care nu
(L. ultra, mundus), adj. din colo poate, nu e In stare. 3 impo-
de lumea noastri. tent, neputincios.
ULULATION =Iit'-fiu-16"-s6n (L. UNABOLISHED, adj. nedesflintat.
&illy). s. urlet, n. UNABRIDGED, adj. neprescurtat.
UMBEL = 6m'-bel (L. umbella), UNABSOLVED, adj. 1 neiertat.
s. bot.: umbel, f. 2 neachitat.
UMBELLIFEROUS= UNABSORBABLE, adj. de nail-
adj. (fiori dispuse) in umbele, ghitit.
umbelifer. UNACCENTED, adj. neaccentuat,
UMBER = 6mf-b6r (Umbria), s. fri accent.
prnint negricios intrebuintat la UNACCEPTABLE, adj. 1 inac-
vopsit, n. ceptabil. 2 neplicut.
to UMBER, va. a vopsi inchis, UNACCEPTED, adj. care nu se
a da o culoare inchisi. primesce.
UMBILIC, UMBILICAL = 6m-bu'- UNACCOMMODATED, adj. 1 ne-
le-! (L. umbilicus), adj. deprimat prev6dut, neinzestrat (cu). 2
la via, ea buricul. lipsit, scipitat de tot. 3 (to,
UMBILICUS = i-ehs, s. buric, n. cu) nepotrivit.
UMBRAGE = 6mf-bridj (L. um- UNACCOMMODATING, adj. 1 care
bra), s. 1 umbra, T.-2 binuial, nu e de ispravi. 2 insociabil.
f. prepus, n. 3 nelndatoritor, neplacut.
UMBRAGEOUS = 6m -brE'- gI6s, UNACCOMPANIED, adj. singur,
adj. 1 umbros. 2 fig.: bnui- neinsolit (de), fill tovar6s.
tor, prepuielnic. UNACCOMPLISHED, adj . neis-
UMBRAGEOUSNESS = nes, s. prvit, incomplet. 2 MIA
umbr, f. talente.
UMBRELLA= 6m-brel'-li, s. um- UNACCOUNTABLE, adj. (lo, pen-
breli, f. tru), inexplicabil, de neinteles.
UMPH 6mf, interj. him! uf ! UNACCOUNTABLY, adv. in mod
UMPIRAGE = Cm'-pi-ridj (L. im- neinteles, bizar, ciudat.
par 9), s. arbitragia, n. UNACCOUNTED, adj. (for) des-
UMPIRE = pal-6r, s. arbi- pre care nu s'a field o dare de
tru, ni. sea m.
UMPIRESHIP = sip, s. arbi- UNACCREDITED, adj. neacredi-
tragiii, n. tat ; far pulen.
UN= Zin (S. un), prefix ardlii nd UNACCUSED, adj. fill si fie in-
lipsa, negapiznea. 1 in, ne. 2 vinovtit, invinuit.
de, des... pentru pronunlare, V. UNACCUSTOMED, adj. 1 neobi-
radicalul J. cfnuit.-2 mil. 3* necuviincios.
UNABASED, adj. neInjosit. UNACHIEVED, adj. neisprvit.
UNABASHED, adj. 1 neturburat. UNACHING, adj fr durere.
2 nerusinat. UNACKNOWLEDGED, adj. 1 ne-
UNABATED, adj. niel de cum recunoscut. 2 nemirturisit.-3
micsorat. remas(a) fr respuns. 4 nepre-

www.dacoromanica.ro
 671
UNA UNA

nesocotit. 5 polit. nea- UNADVISEDNESS, s. 1 nechib-

creditat. zuire, nesocotinta, lipsa de intelep-
UNACQUAINTANCE, s. (with, de) ciune, f. 2 natal% nechibzuit, f.
ignorantii, nesciint, f. UNAFFECTED, adj. 1 sincer,
UNACQUAINTED, adj. 1 (with) adevaat. 2 farit afectatiune,
care nu cunoasce, nu scie ; In firesc, natural, simplu. 3 far*
nesciinta. 2 (with) neobicinuit. emotiune ; nemiscat, neclintit, im-
II Loc. Not unacquainted with, cu- pasibil.
noscnd, sciind. UNAFFECTEDL Y, adv. i cu ade-
UNACQTJAINTEDNESS, s. igno- v'rat. 2 fAr afectatiune, in
rantit, nesetinta, f. mod firesc, etc.
UNACQUIRABLE, adj. care nu UNAFFECTEDNESS, s. 1 since-
s'ar putea dobandi. ritate, f. 2 lipsa de afectatiune,
UNACQUIRED, adj. nedobandit ; simplitate, f. natural, n. 3
Bresc, natural. lipsi de emotiune, impasibilitate,
UNACQUITTED, adj. neiertat. rcealfi, f.
UNACTED, adj. 1 nefacut. 2 UNAFFECTIONATE, adj. 1 fig. :
care nu se joacii. rece. 2 Tara afectiune.
UNACTUATED, adj.1 care n'are UNAFFIANCED, adj. nelogodit.
motiv, pricina. 2 fall si fie UNAFFRIGHTED, UNAFRAID, adj.
atitat, imboldit sali stimulat. fit% frie, MI% spaim. V.
IINADAPTED, adj. (to, Cu) ne- Fearless.
potrivit. UNAGREEABLE, adj. 1 nepliicut.
UNADDRESSED, adj. fall adresk. 2 (to) nepotrivit (cu).
UNADJUDGED, adj. 1 neadjude- TJNAIDABLE, adj., fig.: desperat.
cat. 2 nehotrit. UNAIDED, adj. fall ajutor.
ITNADMIRED, adj. Ma sa fie UNAILING, adj. sntos.
admirat. UNAIMING, adj. fra scop, tinta
UNADMITTED, adj. respins, re- sail tel.
fusat. UNAIRED, adj. 1 fax% ser; rat
TJNADMONISHED, adj. 1 Mr% in- aerisit saii ventilat. 2 umed.
sciintare. 2 Uri sfat. 3 fall 3 fig. : necunoscut publicului.
znustrare. UNALARMED, adj. linistit.
UNADOPTED, adj. neadoptat. UNALIENABLE, etc.V. Inalienable.
UNADORNED, adj. fra gatealfi, UNALIENATED, adj. nealienat,
fr podoaba. neinstrinat, neschimbat.
UNADULTERATE, UNADULTER- UNALLEYED, adj. 1 nelinistit,
ATED, adj. curat, nefalsificat. agitat, nealinat. 2 curat.
UNADVENTUROUS, adj. sfiicios, UNALLIABLE, adj. cart' nu se
timid. pot alia ; antipatic.
liNADVISABLE, adj. nechibzuit, UNALLIED, adj. 1 flea sit fie
nesocotit, imprudent. aliat. 2 fail aliatl. 3 lipsit de
UNADVISED, adj. 1 fr sa fie orT-ce simpatie.
sfatuit. 2 nechibzuit, nesocotit, UNALLOWABLE, adj. 1 inadmi-
imprudent. sibil. 2 ilicit, care nu se poate
UNADVISEDLY, adv. 1 fr sfat. permite.
2 in mod nechibzuit, etc. 3 TJNALLOWED, adj. .1 respins,
In pripa. refusat. 2 ilicit, nepermis.

www.dacoromanica.ro
 672
UNA UNA

UNALLOYED, adj. 1 fat% UNAPPEASABLE, adj. implaca-

G fig. : fat% amesteciturA. bil, care nu poate fi potolit.
3 curat, complet ; (by) care UNAPPEASED, adj. neimpa.cat.
nu se altereazi. UNAPPLIED, adj. WA Infra-
UNALTERABLE, adj. 1 inalte- buinta re.
rabil , invariabil. 2 care nu se UgAPPREHENDED, adj. 1 liber.
poate schimba. 3 imutabil, ne- 2 neinteles.
stramutat. UNAPPRISED, adj. nernsciintat.
UNALTERABILITY, UNALTER- UNAPPROACHABLE, adj. inabor-
ABLENESS, s. 1 natura inaltera- dabil, inaccesibil.
bil, f. 2 imutabilitate, f. UNAPPROPRIATE, adj. 1 nepo-
UNALTERABLY, adv. 1 in mod trivit. 2 neaplicat.
invariabil, Dirk alteratiune.
2 UNAPPROVED, adj. neaprobat.
In mod hnutabil. UNAPPROVING, adj. de desa-
UNALTERED, adj. fat% schim- probare.
bare ; neschimbat. UNAPT, adj. 1 (for) nedibacia,
UNAMBIGUOUS, adj. ciar, lim- neIndemanatic.-2 (to) Dirk aple-
pede, sigur. care. 3 (to, Cu, pentru) nepo-
TJNAMBITIOUS, adj. 1 fail am- trivit. 4 incet.
bitiune, care nu e ambitios. 2 UNAPTLY, adv. 1 rat 2 fat%
fig.: fara pretentiune. apropo.
UNAMENDABLE, adj. 1 incori- UNAPTNESS, s. 1 nedibacie, ne-
gibil, de neIndreptat.2 irepa- Indemanare, f.-- 2 lipsii de aple-
ra b care, f 3 lipsii de apropo, f.;
UNANIMATED, adj. nelnsufletit. nepotrivire, f.
UNANIMITY = la'-na-nimo-i-ti UNARGUED, adj. nediscutat.
(L. unus, animas), s. unanimi- to UNARM, v. 1 va. a desarma.
tate, f. 2 vn. a se desarma.
UNANIMOUS = lu-nan'-i-m6s, UNARMED, adj. 1 desarmat.
adj. unanim. 2 fari arme.
UNANIMOUSLY= li, adv. cu UNARMOURED, adj. fa'ra cuirasa
unanimitate. sail platosa.
UNANSWERABLE, adj. 1 fra UNARRAYED, adj. 1 neoranduit.
replica. 2 incontestabil. 2 fr gatcala, fAr podoabi.
UNANSWERABLENESS, s. na- 3 fail imbrcaminte.
turi irefutabila, f. UNARTFUL, adj. nemestesugit.
UNANSWERABLY, adj. In mod UNARTICULATED, adj. nearti-
irefutabil. culat.
UNANSWERED, adj. 1 Ma re's- UNASCERTAINED, adj. mewl-
puns. 2 fig.: neimpartasit ; ne- statat, nestabilit, necunoscut.
pretnit, nesocotit. UNASKED, adj. 1 necerut. 2
UNANXIOUS, adj. 1 linistit. 2 nepoftit.-3 spontancil.
of, de) nepsator. UNASPIRING, adj. fail ambi-
UNAPPALLED, adj. fitr sa se tiune.
apene, faril fricfi, etc. UNASSAILABLE, adj. inatacabiL.
UNAPPARELLED, adj. 1 far UNASSAILED, UNASSAULTED ,
aparat. 2 desbracat, rarA Im- adj. 1 neatacat. 2 intact.
brAcilminte. UNASSAYED, adj. neincercat.

www.dacoromanica.ro
 673
UNA UNB

UNASSISTED, adj. Farii ajutor. UNAVOIDABLY, adu. In mod

UNASSORTED, adj. nempere- inevitabil.
chiat, neales. UNAVOIDED, adj. 1 neInlturat.
UNASSUMED, adj. adevrat , 2 * inevitabil.
sincer. UNAVOUCHED, adj. neatestat.
UNASSUMING, adj. modest, sim- UNA WAKED, UNA WAKENED, adj.
plu, fr pretentiunI. nedesteptat, adormit.
UNASSURED, adj. 1 neasigurat. UNAWARE, adj. 1 neinsciintat,
2 * nesigur. neineunosefintat. 2 neatent.
UNATONABLE, adj. 1 impla- Loc. 1 I was not unaware that,
cabil. 2 neimpficat. 3 gre- sciam bine cc
said, crime i inexpiabil, de ne- UNAWARES = in--iierzf, adv.
iertat. 1 pe neasteptate. 2 de-o-dat,
UNATTACHED, adj. 1 nelegat. pe negndite. 3 pe nesciute,
2 mil.: din suitii. fr voie, din nebgare de seami.
UNATTAINTED, adj. 1 neosn- UNA WED, adj. (by) fr teamk (de).
dit. -- 2 nevestejit. 3 neptat. UNBACKED, adj. 1 cal : neine-
UNATTEMPTED, adj. neincercat. lecat Inch' 2 care n'a fost mutat
UNATTENDED, adj. 1 singur, (dat) Indrt. 3 fig. : nespri-
neinsotit, fr. suit. 2 1. (by, jinit, fat*" sprijin.
de) : fr s fie urmat. 3 Ma UNBAKED, adj. necopt (pezine, etc.).
grijk, fr ingrijire. 4 nein- UNBALANCED, adj. 1 care a pier-
grijit. 5 nefrecuentat. dut echilibrul. 2 com.: care nu
UNATTENDING, adj. neatent. e cantrit.
UNATTESTED, adj. neatestat. UNBALLASTED, adj. 1 fr ba-
UNATTIRED, adj. 1 Fark imbrh- last (lest). 2 fig. : frivol, usurel.
cminte. 2 negfitit, fir po- UNBANDED, adj. nelegat, des-
doabA. lega t.
UNAU=Iu-no' (Fr.), s. animal : UNBAPTISED, adj. nebotezat.
lenes, m. to UNBAR, va. a ridica, a scoate
UNAUTHENTIC, adj. 1 apocrif, drugul...
fals. 2 fr autenticitate. to UNBARK, va. a cop.
UNAUTHORIZE,D, adj. 1 neau- UNBASHFUL, adj. indrznet, ne-
torisat, nesanctionat. 2 ilicit. rusinat, obraznic.
I Loc. 2 Unauthorized by law, UNBATED, adj. 1 neInfrInat.
ilegal, nelegiuit. 2 * ascutit, tajos.
UNAVAILABLE, adj. 1 nefolo- UNBATTERED, adj. nevramat,
sitor. 2 nevalabil. intact.
UNAVAILABLENESS, s. nefolo- UNBEARABLE, adj. insuporta-
sint, f. bil, nesuferit.
UNAVAILING, adj. ineficace, ne- UNBEARABLY, adv. In mod ne-
folositor, zdarnic. suferit.
UNAVENGED, adj. 1 fr re's- UNBEARING, adj. infecund, ste-
bunare. 2 nepedepsit. ril, sterp.
UNAVOIDABLE, adj. inevitabil, UNBEATEN, adj. 1 nebtut.
neinlturabil. 2 neclcat.
UNAVOIDABLENESS, s. naturil UNBEAUTIFIED, adj. care n'a
inevitabil, f. fost Infrumuselat, impodobit.
H. L. Lolliot. Dicf. Eng.-Rom.,vol. II. 43-

www.dacoromanica.ro
 674
UNB UNB

UNBECLOUDED, adj. 1 fr non, a da drumul, a slobodi, a slbi

Hrnpede. 2 pe care nimic nu-I (ceva intins). 3 fig. : a odihni
Intuneck. (mintea). 4 a descreti (fruntea),
UNBECOMING, adj. 1 necuviin- a inveseli. 5 a slAbi, a pierde
cios, care nu sade red (cuiva). 2 (curagiul). 6 mar.: a deslega (o
disgratios, care sade bine. u Loc. funie, un odgon, etc.).
1 It would be unbecoming in me 2 to UNBEND, vn. [perf. ptr.
lo, mi-ar sade red s. 2 Not at Unbent] 1 a se indrepta, a se des-
all unbecoming, foarte distinscovoia. 2 a se descreti, a se
care sade foarte bine. inveseli.
UNBECOMINGLY, adv. 1 In mod UNBENDING = ing, adj. 1 care
necuviincios. 2 (Ara grape. se indrepteazii, se descovoaie.
UNBECOMINGNESS, s. 1 necu- 2 fig.: inflexibil, inexorabil, ne-
viint, f. 2 lips de grape, f. milos. 3 de rgaz.
to IJNBED, va. a scula din pat. UNBENEFICIAL, adj. 1 care nu
UNBEFITTING, adj. V. Unbe- face niel un bine, care nu e sa-
coming. inter. 2 Uri ctig, fr folos,
' UNBEFRIENDED,adj.1 fr prie- nefolositor.
tea 2 care nu e ajutat de, UNBENEFITED, adj. fib% folos.
fr ajutor din parten. UNBENIGN, adj. reil-voitor.
to UNBEGET, va. a omori, a UNBENT, perf. ptr. de la to
ucide. Unbend.
UNBEGOT, UNBEGOTTEN, adj. to UNBESEEM, va. a desminti.
1 neconceput, care nu s'a nfiscut. UNBESEEMING, adj. (in, cuiva)
2 teol. necreat. care sade reu ; necuviincios.
to UNBEGUILE, va. a desilusiona, UNBESEEMINGLY, adv. In mod
a desamAgi. necuviincios.
UNBEHELD, adj. nezrit. UNBESOUGHT, adj. necerut.
UNBEKNOWN, adj. (lo) 1 necu- UNBESPOKEN, adj. 1 necoman-
noscut. 2 fail scirea... dat dinainte. 2 nerctinut.
UNBELIEF, s. 1 necredint, f. UNBESTOWED, adj. i nedat.
2 rel. : incredulitate, neciedintfi, 2 p. : neinsurat, nemrit'atii.
f. scepticism, n. UNBETRAYED, adj. netrdat.
UNBELIEVER, s. 1 necredincios, UNBETROTHED, adj. nelogodit.
m. 2 rel. : incredul, infidel, ne- UNBEWAILED, adj. ffir regrete,
credincios, sceptic, W cinf, fr lacrimi.
UNBELIEVING, adj. 1 necredin- to UNBEWITCH, va. a desfer-
cios. 2 rel. incredul, etc. meca, a desvrji.
UNBELOVED, adj. care nu e to UNBIAS, va. a inltura sad a
iubit. nimici prejudeatile.
UNBELTED, adj. 1 fir UNBIASSED, plr. si adj. 1 ptr.
cingetoare. 2 scos din brit'', etc. (by) care nu ascult, care nu e
Il Loc. 2 Their unbelted brands, influentat (de), pe care nu'l influ-
palosele saii spadele lor scoase. enteaz. 2 adj. fitr prejudeati,
UNBEMOANED, adj. fr lacrimI. neprtinitor.
1 to UNBEND = en-bend' (S. un, UNBIASSEDLY, adv. fr pre-
bendan), va. [pel. 5i ptr. Unbent] ventiune.
1 a indrepta, a descovoia. 2 UNBIASSEDNESS, s. neprtinire, f.

www.dacoromanica.ro
 675
UNB UNB

TJNBID, UNBIDDEN, adj. 1 ne- ITNBLOWN, adj. 1 /Mare : ne-

poftit, neasteptat. 2 Ma po- deschisa Inca. 2 care nu r6-
runch. 3 spontaneii. suna, mut. 3 stins.
TINBIGOTED, adj. liberal, care UNBLUNTED, adj. ascutit, talcs.
nu e fanatic (de, dupe). UNBLUSHING, adj. care nu ro-
to UNBIND=n-baind' (S. un, sesce, neobrazat, nerusinat.
bindan), va. [perf. i ph% Unbound] UNBLUSHINGLY, adv. in mod
a deslega, a desfsura. neobrzat, nerusinat.
UNBIT, UNBITTEN, adj. fail sa UNBOASTED, adj. nelaudat, Tara
fie mwat, filr muscturii. s lie laudat.
to UNBIT, va. a scoate zabala. UNBOASTFUL, adj. care nu se
UNBITTED, adj. 1 Tara zabal, lauda (pe sine insuF1), modest,
fr frig. 2 fig. : neinfrinat. sfilos, sfiicios.
UNBLACKED, adj. neinnegrit ; UNBODIED, adj. Tara corp, in-
nevacsuit, murdar. corporal.
UNBLAMABLE, etc. V. Blame- UNBOILED, adj. nefiert cu apa.
less, etc. to UNBOLT, va. a trage
UNBLAMED, adj. neblamat. a deschide.
UNBLEACHED, adj. nealbit. UNBOLTED, adj. 1 neinehis cu
UNBLEACHING, adj. 1 care nu zavorul, deschis. 2 griti : ne-
albesce. 2 fig. : nesters, adanc. cernut. 3 fig. : gros, murdar.
UNBLEMISHABLE, adj. care nu UNBONED, adj. din care s'a scos
poste fi vestejit. oasele.
UNBLEMISHED, adj. neptat, to UNBONNET, va. a'si lua pi-
curat. lfiria.
UNBLENCHED, adj, limpede, ne- UNBONNETED, adj. 1 capul gol,
Intunecat ; curat. Tara pfilrie. 2 fig.: capul sus.
UNBLENCHING, adj. mandru, UNBOOKISH, adj. 1 nesilitor.
intrepid. 2 fig. : orb, ignorant, ne-
UNBLENDED, adj. neamestecat. sciutor.
UNBLESSED, UNBLEST, adj. 1 to UNBOOT, va. a descalta.
care nu e binecuvintat ; afurisit, TJNBORN, adj. care nu nas-
blestemat. 2 fig. : nefericit, ne- cut inca; viitor. II Loc. Ages un-
norocit. born, secole viitoare.
UNBLESSEDNESS, s. nefericire, UNBORROWED, adj. neimpru-
nenoroeire, stare afurisit, f. mutat ; natural, original.
UNBLIGHTED, adj. 1 nemalurit. to UNBOSOM, va. (lo, cuiva) a
2 fig. (by) : nevestejit (de); incredinia ; a'si versa focul,
proaspdt,sfinatos. II Loc. Happiness deschide inima
unblighled, o fericire fr non. UNBOTTOMED, adj. Tara fund.
UNBLOODIED, adj. neptat cu UNBOTJGHT, adj. 1 fr sii fie
siinge. cumprat, fax% cumpratorI. 2
UNBLOODY, adj. 1 curat de de geaba, pentru nimic.
siinge. 2 neinsetat de sange. UNBOUND, ptr. Fi adj. 1 desle-
3 neinsangerat. gat, deslantuit. V. to Unbind.
UNBLOTTED, adj. 1 flea patil 2 par despletit, falfaitor. 3 fig.:
de cerneala, /ark porc. 2 fig.: Tiber. 4 carte: nelegatii.
nepatat, curat. UNBOUNDED, adj. 11111 marginlp

www.dacoromanica.ro
 676
UNB UNC

nemArginit, neprmurit. 2 fig.: la care nu s'a dat cep. 2 fig. :

nemrginit, necuprins. neinceput.
UNBOUNDEDNESS, s. nemiirgi- UNBROKE, UNBROKEN, adj. 1
nire, imensitate, f. nespart. 2 fig. : neintrerupt,
UNBOUNTEOUS, adj. avar, sgarcit. continua. 3 neincetat. 4 ne-
UNBOWED = n-baild' (S. un, imblnOit. 4 care tine bine,
bugan), adj. 1 drept. 2 nemlft- Intreg. 5 cuvint, fgeiduialtl,
dios. 3 fig. : neplecat. lege, etc. : necalcat. 7 cal, etc.:
to UNBOWEL, va. 1 a spinteca. nectresat, neinvelat.
2 (from) a scoate (cam din) UNBROOKABLE, adj. insupor-
matele... tabil, nesuferit.
UNBOWING, adj. 1 nemliidios. UNBROTHERLIKE , UNBROTH-
2 fig. : neplecat. ERLY, ad. nedemn de un frate.
to UNBRACE, va. 1 a lisa, a UNBRUISED, adj. 1 nevfitimat,
slibi, a da drum. 2 a descheia intact. 2 sinhtos.
(hainele). UNBRUSHED, adj. neperiat.
to ITNBRAID, va. a deslipi pie- to UNBUCKLE, va. a desface
tele cuiva. II Loc. Unbraided wares, catarama saii cataramele.
marflt proaspath. to UNBUILD = n-bildf (S. un,
UNBRAINED, adj. 1 descreerat, buldan), va. [per!. i plr. 'Inbuilt'
desmetic, hop-de-o-parte, smintit, a dranna. a da jos.
ticnit, zpacit. 2 cu capul ne- UNBUILT, ptr. care nu e c15.-
atins. dit Inc, de cldit.
UNBRANCHING, adj. care nu se to ITNBUNG, va. a scoate vrana...
ramificA. to UNBURDEN, va. 1 a desciirca.
UNBREAKABLE, adj. incasabil. 2 a despov5ra.
UINBREATHED, adj. 1 care nu UNBURDENSOME, adj. usor.
se respir. -- 2 care nu se pro- UNBURIED, adj. 1 neingropat.
nunta. 3 fig. : neexcrcitat, ne- L. 2 desgropat.
deprins. UNBURNED , UNBURNT , adj.
UNBREATHING, adj. fall viard, n ea rs.
insensibil, nesimtitor. to UNBURY, va. a desgropa.
UNBRED, adj. 1 1.61 crescut. 2 UNBUSINESSLIKE, adj. 1. care
(lo, pentru) care n'a fost crescut. nu este practic sal serios.
UNBREECHED, ptr. 1 fr pan- care nu e prea regulat. 3 care
talonl, far n'adragT. 2 tun nu e om de treab.
fiiri culatfi. to UNBUTTON, va. a descheia.
ITNBRIBABLE, adj. incoruptibil, to UNCAGE, va. a da drum din
care nu se poate mitui. colivie.
ITNBRIBED, adj. nemituit; Tiber. UNCALCULATING, adj. care nu
UNBRIDGED, adj. fall pod, flea calculeazi ; darnic, nesocotit, ri-
punte. sipitor.
to UNBRIDLE, va. 1 a scoate UNCALLED, adj. nechiemat. II
2 fig. : a deslantui. Loc. Uncalled for,l. nechiemat; 2.
UNBRIDLED, adj. 1 ptr. necerut ; 3. gratuit, neintemelat.
Md. 2 adj., p. : aprig, aprins, UNCALM, adj. nelinistit.
focos ; I. : deslantuit. to UNCAMP, va. a sili s ridice-
UNBROACHED, .adj. 1 butoii lagrul, a goni.

www.dacoromanica.ro
 - 677
UNC UNC

UNCANCELLED, adj. neanulat. guran/A. 2 In indoiali, in ne-

UNCANDID , adj. care nu e sigurant.
sincer, prefficut. UNCERTAINTY, s. 1 indoial,
UNCANDIDLY, adv. fir& sin- nesiguranti, f. 2 eventualitate, f.
ceritate. UNCERTIFIED, adj. neadeverit,
UNCANNY, adj. 1 imprudent, ncatestat.
nesocotit, periculos, primejdios. to UNCHAIN, va. 1 a des/antui,
2 nebun. 3 impropriu. a desatena, a desatusa. 2 fig.:
UNCANONICAL, adj. nepotrivit a scipa (pe cineva).
cu canoanele Bisericei. UNCHALLENGED, adj. 1 nepro-
UNCANOPIED, adj. 1 firi ura- vocat. 2 mil. : far a fie oprit
nisc. 2 neacoperit. 3 neadi- de sentinelii).-3 jurat: nerecusat.
postit. UNCHANGEABLE, adj. neclintit,
to UNCAP, va. a ridica (ccrciula, neschimbat, nestrilmutat , imu-
capacuy. tabil.
UNCAPABLE, adj. incapabil. UNCHANGEABLENESS, s. imuta-
to UNCAPE, va. fi n. 1 a da bilitate, f.
drum vulpel 2 a spa culeusul, UNCHANGED, adj. nesehimbat.
vizuina. 3 a da drum chinilor ; UNCHANGING, adj. care nu se
a incepe vinitoarea. sehimbi, statornic.
UNCARED, adj. (for) lisat in UNCHANGINGLY, adv. in mod
pirfisire, oropsit. nestrmutat, neclinta.
UNCARPETED, adj. fri covor. UNCHARACTERIZED, adj. neca-
to UNCASE, va. 1 a scoate din- racterisat.
tr'o cutie, dintr'un toc. 2 a to UNCHARGE, va. 1 a desvi-
ridica capacul, a arfita 8 a noviti, a disculpa. 2 a desarca.
desbaca. 4 a despuia. 5a 3 a scoate.
desfsura (drapeluy. UNCHARGED, adj. 1 neincircat.
1TNCATECHISED, adj. nelnvqat. 2 neatacat.
UNCAUGHT, adj. fri si fie to UNCHARIOT (S.
prins. un ; L. carrus), va. a atunca jos
UNCAUSED, adj. nepricinuit (de); de pe car.
fr pricinii. UNCHARITABLE, adj. neindu-
UNCAUTIOUS, etc. V. Incautious. nemilostiv.
UNCEASING, adj. neincetat, care UNCHARITABLENESS, s. 1 ne-
sine mat. indurare, nemilostivire, f. 2
UNCEASINGLY, adv. neincetat. r'dutate. f.
UNCELEBRATED, adj. fila si UNCHARITABLY, adv. in mod
fie celebrat. nemilostiv.
UNCEREMONIOUS, adj. brusc, to UNCHARM, va. a desfermeca.
Sri ceremonie, UNCHARMING, adj. Ma farmec.
UNCERTAIN, adj. 1 indoios, ne- to UNCHARNEL, va. a desgropa.
sigur, nestatornic. 2 p. neho- UNCHARTERED, adj. 1 firik hri-
tarn. 3 mers, pas : sovitor. sov ; fr privilegiii. 2 liber.
Loc. 1 .11h coming is uncertain, 3 corabie, vas : neinchiriat.
nu e sigur a o sh vie. 2 To UNCHARY = (S. un,
stand uncertain, a sta la indoiali. cearig), adj. 1 nechibzuit. neso-
UNCERTAINLY, adv. 1 fill si- cotit. 2 fig. : darnic, liberal. II

www.dacoromanica.ro
 678
UNC UNC

Loc. 2 Too unchary, Cu prea multi UNCIRCUMCISED , adj . necir-

drnicie. cumcis.
UNCHASTE, adj. neobrfizat, ne- UNCIRCUMSCRIBED, adj.1 necir-
rusinat, impudic. cumscris. 2 nemirginit.
UNCHASTENED, adj. 1 neincer- UNCIRCTJMSTANCIAL, adj. nea-
cat. 2 nepedepsit. mnuntit.
UNCHASTISABLE, adj. 1 Mead- UNCIVIL, adj. nepoliticos. H Loc.
gibil. 2 care nu poate fi pedepsit. Not uncivil, destul de politicos.
UNCHASTISED, adj. fr pe- UNCIVILIZATION, s. barbarie,
deapsh, nepedepsit. grosolimie, mojicie, necioplire, f.
UNCHASTITY, s. desfrinare, neo- UNCIVILLY, adv. in mod ne-
briizare, nerusinare, f. politicos, cu o lips de politet.
UNCHEATED, adj. neinselat. II Loc. Not uncivilly, cu o oare-
UNCHECKED, adj. 1 neinfrinat, care politet.
nelnnbusit. 2 desfrInat, fr UNCLAD, adj. fr imbrc-
3 neoprit. 4 nedojenit, minte, desbrcat, gol.
neblamat, nemustrat. UNCLAIMED, adj. nereclamat.
UNCHECKERED, adj. 1 mono- to UNCLASP, va. 1 a descheia
ton, uniform. 2 (by, prin) fr (incuietoarea), a deschide. 2a
sA varieze. descheia. 3 a deslega, a des-
UNCHEERED, adj. neinveselit. clesta. 4 fis. : a deschide. 5
UNCHEERFUL, adj. trist, poso- fig. : a destinui, a descoperi.
morit, mhnit. UNCLASSED, adj. deadut, de-
UNCHEERFULNESS, s. tristeti, f. clasat.
UNCHEERY, adj. posomorit. UNCLASSIC, TJNCL ASSICAL, adj.
UNCHEWED, adj. 1 nemestecat. 1 care nu e clasic. 2 care nu
2 fig. : nerumegat. cunoasce operile clasice.
UNCHIDDEN, UNCHID- UNCLE= 6ng'-c'l (L. avunculus),
DED, adj. nedojenit, nemustrat. s. unchii, m. I Loc. Uncle-in-law,
to UNCHILD, va. a lua (de la unchiii prin Inrudire. Great-uncle,
cineval pe copill se, a ilia (cuiva) unchiti mare. At my uncle's, 1. la
copiiI unchiul meii ; 2. farn. : la mun-
UNCHILLED, adj. 1 desghietat. tele-de-pietate. Uncle Sam, unchiul
2 fig. (by) fAr s se r &eased. Sam (numele familiar dat Statelor-
UNCHOSEN, adj. neales. Unite, din U. S., prescurt. pentru
to ITNCHRISTEN, va. a nu bo- United States).
teza. UNCLEAN, adj. 1 necurat, mur-
UNCHRISTENED, adj. nebotezat. dar. 2 int. rel. : necurat, spur-
UNCHRISTIAN, adj. 1 contrar cat. 3 pc tos, desfrinat.
doctrinelor crestine, anticrestin. UNCLEANLINESS, s. 1 necurte-
3 infidel, necredincios, care nie, murdrie, f. 2 spuraciune,f.
nu e crestin. UNCLEANLY, adj. 1 necurat,
UNCHRISTIANLIKE , adj . ne- murdar. 2 spurcat.
demn de un crestin. UNCLEANNESS,s. V.Uncleanliness
UNCHRISTIANLY, adv, in mod UNCLEANSED, adj. necurfitit.
nedemn de un crestin. UNCLEAR, adj. intunecos.
to UNCHURCH, va. a isgoni din to UNCLENCH, va. a deschide
snul Bisericei. mina.

www.dacoromanica.ro
 679
UNC UNC

UNCLERKLIKE, adj. fr (sci- to UNCOLT, va. a trnti de

int de) carte. pe sea.
to UNCLEW, va. 1 a desfsura. UNCOMBED, adj. nepieptenat.
2 a desface, a deslega. 3 fig. : UNCOMEATABLE = n'-chm-
a ruina. at"-i-b'l (S. un, cuman, at, abal),
to UNCLINCH, va. V. to Unclench. adj. 1 inaccesibil.-2 care nu se
to UNCLING, vn. a se deslipi. poate gsi.
UNCLIPPED, adj. 1 netiat. UNCOMELINESS, s. 1 lips de
2 netuns, lung. 3 nedesfigurat. gratie, inftisare disgratioas,
to UNCLOAK, v. 1 va. a scoate ciune, f. 2 fig.: cea-ce nu sade
mantaua cuiva. 2 vn. a'sI scoate bine.
mantaua. UNCOMELY, adj.1 lipsit de gra-
to UNCLOG, va. a desbra, a tie, disgratios, urt. 2 fig.: ne-
descurca. cuviincios, care nu sade bine.
to UNCLOSE, va. a deschide. UNCOMFORTABLE, adj. 1 lipsit
to UNCLOTHE, va. a desbrica. de confort, incomod. -2 jenat.
UNCLOTHED, adj. 1 desbrcat, 3 neplcut, nu prea milnghietor
gol. 2 fig. : despuiat. sou mfigulitor. 4 nefericit, nano-
UNCLOTHEDLY, adv. fr haine. rocit. II Loc. 2 To feel uncomfort-
UNCLOTHING, s. desbrcare, f. able, a fi saii a se simti jenat. 3 Not
to UNCLOUD, va. a desveli, a uncomfortable, destul de plficut.
lumina. UNCOMFORTABLENESS, s. 1 in-
UNCLOUDED, adj . frrt non, comoditate, neplcere, f.-2 jenfi,
senin. f. 3 necaz, n. neliniste, f.
UNCLOUDEDNESS; s. seninAtate. UNCOMFORTABLY, adv. in mod
to UNCLUTCH, va. 1 a deslega, neplcut, jenat. 2 flea confort.
a slobosii., 2 a da drum, a des- 3 cu neliniste, nefericit, nenorocit.
chide. UNCOMFORTED, adj.1 fril mn-
UNCOATED, adj. fr hain. &ere. 2 nerningaiat, inconso-
to UNCOCK, va. 1 a desarma. labil.
(o plucei, etc.). 2 a desface c- UNCOMMANDED, adj. 1 nepo-
pitele de fin. runcit. 2 fill ofiteri. 3 ne-
UNCOFFINED, adj. fr cosciug. prescris.
UNCOGENT, adj. slab. UNCOMMANDERLIKE, adj. ne-
UN COHESIVE, adj. fr coesiune. demn de un general saii de un sef.
to UNCOIF, va. a trage aciula UNCOMMEMORATED, adj. neco-
sari plria (cuiva). memorat.
to UNCOIL, va. a desfsura. UNCOMMENDABLE, adj. nelu-
UNCOINED, adj., metal.: neb- dabil.
tut ; fig.: adevrat, curat. UNCOM1VIENDED, adj. nelfiudat.
UNCOLLECTED, adj. 1 neadu- UNCOMMISSIONED, adj. 1 ne-
nat. 2 neperceput. 3 fig.: a- comisionat ; V. to Commission.
gitat. 2 neautorisat.
UNCOLLECTEDNESS, s. agitatie, f. UNCOMMON, adj. 1 exceptional,
UNCOLONIZED, adj. necolonisat. extraordinar, rar, straniil, care
UNCOLOURED, adj. 1 incolor, nu e comun sad obicinuit. 2
fr coloare. 2 neboit, nevopsit. rar, care nu se intimpli des. II
3 fig.: limpede, curat. Loc. 1 No uncommon thing, lucru

www.dacoromanica.ro
 680
UNC UNC
destul de obicinuit. 2 11 is !to UNCONCERNEDLY, adv. cu indi-
uncommon case, casul nu e rar; ferent, nepsare ; in mod indi-
aceasta se intimpla adesea. ferent, nepasator.
UNCOMMONLY, adv. 1 In mod UNCONCERNEDNESS, s. V. Un-
exceptional, extraordinar, etc. concern.
2 arare-orl. UNCONDENSED,adj.necondensat.
UNCOMMONNESS, s. 1 raritate, UNCONDEMNED, adj. 1 necon-
f. 2 natura exceptionalii, extra- damnat, neosandit. 2 admis.
ordinark etc., f. UNCONDITIONAL, adj. necondi-
'INCOMMUNICABLE, adj. neco- pur si simplu.
municabil. UNCONDITIONALLY, adv. fr
UNCOMMUNICATIVE, adj . nu conditiuni.
prca comunicativ. UNCOINDITIONED, adj. 1 necon-
'INCOMMUNICATIVENESS, s. cum- ditionat. 2 metafis. : (lucru) de
Otare, reservii. f. neconceput.
UNCOMPANIONABLE, adj. neso- UNCONDUCING, adj. care nu con-
ciabil. tribu esce.
UNCOMPASSIONATE, adj . crud, UNCONFESSED, adj. 1 nemrtu-
nemilos. risit. 2 ncrecunoscut.
UNCOMPLAINING, adj. care nu UNCONFINABLE, adj. 1 care nu
se plange, resignat. poate fi inchis. 2 nemrginit.
UNCOMPLAISANT, adj. neInda- UNCONFINED, adj. 1 liber, in
toritor. libertate. 2 (bg, de) neimpiedi-
UNCOMPLETED, adj. incomplet, cat. 3 nemarginit.
neisprfivit. UNCONFINEDLY, adv. 1 de bunk'
'INCOMPLIANT, adj. 1 inflexibil, voie. 2 nemrginit.
nemldios. 2 neindatoritor. UNCONFINING, adj. nemrginit.
UNCOMPLYING, adj. 1 neascul- UNCONFIRMED, adj. 1 necon-
tator, nesupus. 2 nemldios. firmat. 2 fig. : neexperimentat.
UNCOMPOUNDED, adj. simplu, UNCONFORM, adj. deosebit, ne-
necom pus. potrivit, neasem&lat.
UNCOMPREHENSIVE, adj. 1 ne- UNCONFORMABLE, adj. (to, cu)
priceput. 2* incomprehensibil, care nu e la fe!; nepotrivit; con-
neinteles, misterios. trar (en dot.).
UNCOMPRESSED, adj . necom- UNCONFUSED, adj. lira confu-
primat. siune, bine oranduit, In buni
ITNCOMPROMISED, adj. 1 ne- ordine.
compromis. 2 ilea invoialii. UNCONFUSEDLY, adv. fail con-
UNCOMPROMISING, adj. inexo- fusiune.
rabil, inflexibil, nemldios, nein- UNCONFUTABLE, adj. irefutabil.
duplecat. II Loc. An uncompromis- UNCONFUTED, adj. nerefutat.
ing truth, un adevr sincer. UNCONGEALED, adj. 1 neinghie-
neascuns, tat, 4ichid. 2 poet. : arOtor.
UNCONCEALED, adj.
pe fata. UNCONGENIAL, adj. 1 (to, de)
UNCONCERN, s. indiferenta, ne- In mod deosebit. 2 (to) contrar
psare, f. geniului (ca dat.), incompatibil
UNCONCERNED, adj. indiferent, (cu). 3(10) antipatic. 4 /. (to,
nepsiitor. cu) Hai analogie.

www.dacoromanica.ro
 681
UNC UNC

UNCONGENIALITY, s. lipsi de care nu e sacrat. 4 sfint : ne-

raport, f. canonisat.
UNCONNECTED, adj. 1 fr ra- UNCONSENTING, adj. care nu
port (cu), strin (de). 2 fiir consimte.
legitur (Cu). 3 fill ir, dei- UNCONSIDERED, adj. 1 fit% exa-
rat (stil). men, frii reflexiune. 2* O'er-
UNCONNECTEDLY, adv. fri ra- dut din vedere. 3 neingrijit,
port. lisat de o parte, prsit.
UNCONNED, adj. care nu se UNCONSOLED, adj. nemingiliat.
111v atA UNCONSPICUOUS, adj. neinsem-
UNCONNIVING, adj . neindu- nat intunecos. grefi de vNut.
plecat UNCONSTANT, adj. V. Inconstant.
UNCONQUERABLE, adj. 1 UNCONSTITUTIONAL, adj. in-
; de neinvins, de nebiruit. constitutional.
UNCONQUERABLY, adv. in mod UNCONSTITUTIONALITY, s. in-
invincibil. constitutionalitate, f.
UNCONQUERED, adj. 1 nebiruit, UNCONSTITUTIONALLY, adv, in
neinvins. 2 invincibil. mod inconstitutional.
UNCONSCIENTIOUS, adj. nu prea UNCONSTRAINABLE, adj. 1 care
.consciincios, care n'are consciinti. nu se poate sili.-2 invincibil, de
UNCONSCIONABLE, adj. 1 lip;it neinvins.
de judecati. 2 firi consciint. UNCONSTRAINED, adj. 1 nesilit,
3 foarte mare, enorm. liber, spontaneil, voluntar. 2
UNCONSCIONABLENESS, s. I ne- fig.: firesc, natural, fir& jeni.
bunie, f. 2 inconscientii. f. 3 adv, in voie.
UNCONSCIONABLY, adj. fill ju- UNCONSTRAINEDLY, adv. 1 ne-
decati. silit. 2 in vole. 3 de buni-
UNCONSCIOUS, adj. 1 (of, de) in- vole.
-conseient. 2 (of) ignorant, ne- UNCONSTRAINT, s. libertate,
sciutor. 3 care nu'i di semi voie, f.
(de). 4 fr simtire, UNCONSULTED, adj. ncconsultat.
5 inocent, nevinovat. 6 fit. UNCONSULTMG, adj. nesbuit,
care n'are consciint de sine1. nechibzuit, nesocotit; imprudent.
Loc. I, 2 I am not unconscious of UN CONSUMED, UNCONSUMMATE,
your kindness, sunt adnc miscat adj. neconsumat nerisipit.
-de bunitatea d-voastre. 3 He was UNCONTAMINATE, UN CONTAMI-
unconscious of his mistake. nu'1 NATED, adj. 1 neminjit. 2 (by)
tledea seam de gresala luf. neintinat, neprihnit.
UNCONSCIOUSLY, adv. 1 fill UNCONTEMPLATED, adj. nepre-
scirea sa, din gre:pl, din neb- vNut.
gare de seami. 2 firi sIt'st dea UNCONTEMNED, adj. nedespre-
seami. tuit.
UNCONSCIOUSNESS, s. 1 igno- UNCONTESTED, adj. necontestat
rant, nesciint, f. 2 insensi- UNCONTRADICTED, adj. necon-
bilitate, nesimtire, f. 3 lipsi tradis.
-de perceptiune mental, f. UNCONTRADICTEDLY, adv, rara
UNCONSECRATED, adj. 1 necon- contradictiune.
sacrat. 2 nesfintit. 3 rege, etc. : UNCONIRITE, adj. nepociit.

www.dacoromanica.ro
 682
UNC UNC

UNCONTRIVED, adj. nepreme- UNCOUPLED, adj. singur, unut

ditat. cate unul.
UNCONTROLLABLE, adj. 1 ne- UNCOURTEOUS, adj. necurteni-
stapinit. 2 iresistibil. 3 * de tor, nepoliticos.
necon testat. UNCOURTEOUSLY, adv. in mod
UNCONTROLLABLY, adv. in mod necurtenitor, nepoliticos.
iresistibil. UNCOURTEOUSNESS , UNCOUR-
UNCONTROLLED, adj. 1 p.: ffiri TESY, s. necurtenie, f.
control, far& frill; Tiber. 2 (by, UNCOURTLINESS, s. 1 grosolil-
din panca) fri porunca de pri- nie, necioplire, stangacie, f. 2
ma. 3 stapan absolut.-4 * ne- mojicie, impolitela, f.
contestat. UN COURTLY, adj. 1 neobicinuit
UNCONTROVERTED, adj. necon- cu moravurile curplor. 2 gro-
testat, admis Mil contestatiune. solan, necioplit, stangaciii. -- 3
V. Incontrovertible. nemangaietor, nemagulitor. 4
UNCONVERSABLE, adj. V. In- mojic, nepoliticos.
conversable. UNCOUTH= en-curif (S. uncuth),
UNCONVERSANT, adj. (with) ne- adj. 1 * neobicinuit. 2 int.
priceput (in), fri experieni. gen.: ciudat, fistichia, strania.
UNCONVERTED, adj. neconvertit. 3 stangacia. II Loc. 2 Clad in an
UNCONVICTED, adj. 1 neconvins. uncouth garb, imbrcat (a) fis-
2 necondamnat, neosandit. tichiu.
UNCONVINCED, adj. neconvins. UNCOUTHLY = li, adv, cu
UNCONVINCING, adj. neconvin- ciudipe, in mod straniii ; fisti-
getor. chili (adv.).
UNCOOKED, adj. necopt, ne- UNCOUTHNESS = nes, s. 1
fie rt, negatit. ciudfilie, f. 2 stangacie, f.
to UNCORD, va. a deslega fran- UNCOVENANTED, adj. 1 nein-
ghia. voit, nestipulat. 2 admin.: de
to UNCORK, va. a destupa. reserva.
UNCORRECTED, adj. necorectat. i to UNCOVER, va. 1 int, gen.:
UNCORROBORATED, adj. neco- a descoperi. 2 a ridica capa-
roborat, nesprijinit. cul... 3 a desveli (a ridica in-
UNCORRUPTED, adj. 1 neco- velisul), a descoperi. 4 a des-
rupt. 2 cinstit, incoruptibil, brca. 5 a expune, a desco-
integru. peri, a desveli (a scoate la Weald).
UNCORRTJPTEDNESS, s. cinste, 6 a da pe fata. II Loc. 3 To stand
uncovered to, a sta cu capul gol
incoruptibilitate, integritate, f.
UNCORRUPTLY, adv. cu cinste. In fata...
ITNCOUNSELLED, adj. nesiatuit. 2 to UNCOVER, vn. a'si lua pi-
UNCOUNTED, adj. 1 fail a nu- liria.
mera. 2 nenumerat. to UNCOWL, v. 1 va. a scoate
UNCOUNTENANCE, adj. neincu- gluga .. . 2 vn. a ' sI scoate
rajat, neindemnat, neimbarbfitat. gluga.
UNCOUNTERFEITED, adj. ne- UNCOWLED, adj. fail glugi.
prefacut, nesimulat, adevirat. UNCRAMPED, adj. V. Uncon-
to UNCOUPLE, va. a da drumul strained.
cainilor (legal 2 cede 2). UNCREATE, adj. necreat.

www.dacoromanica.ro
 683
UNC UND

to UNCREATE, va. a distruge, 2 a desface buclele, carliontiL

a nimici. 3 a lsa s flfeasc.
UNCREATED, adj. 1 necreat. 2 to UNCURL, un. 1 a se des-
2 necreat inc, viitor. fsura. 2 a se desface.
UN CRESTED, adj. fr creastft. UNCURSED, adj. neafurisit, ne-
UNCRIPPLED, adj. care nu e blestemat.
schilod. 2 ager, sprinten, to UNCURTAIN, yet. a scoate
UNCRITICAL, adj. 1 cruia nu-I perdelele... II Loc. Uncurtained bed,
prea place s'a critice. 2 fr pat fr perdele.
pricepere. UNCURRENT, adj. 1 care n'are
UNCRITICIZED, adj. 1 necriticat. curs. 2 fig. ilicit, nepermis.
2 fr s critice. . 3 exagerat.
UNCROPPED, adj. necules, ne- UNCUSTOMARY, adj. neobici-
recoltat, nesecerat. nuit.
to UNCROSS, va. a descrucisa, a UNCUSTOMABLE, UNCUSTOMED,
deschide. adj. nesupus drepturilor(de varnd).
UNCROSSED, adj. 1 nesters (cu UNCUT, adj. netAiat.
treiseiturl de condeiii, de creion). to UNDAM, Ira. a deschide iezii-
2 Mil a fi necjit, suprat. II Loc. tura, zgazul ; a da drumul (apei).
1 To keep the book uncrossed, a UNDAMAGED, adj. intact, in
nu voi s'si steargft (pletteascd) bun stare, nevAtmat.
datoria. UNDAMPED, adj. (by, din pri-
UNCROWDED, adj. fr imbul- cina) fr a fi descurajat.
zeal, inghesuial. UNDANGEROUS, adj. nu prea
to UNCROWN, va. IT. to Discrown. periculos, primejdios.
UNCRUSHED, adj. neinfriint, ne- UNDARKENED, adj. nelntunecat.
sdrobit. UNDATED,. adj. fr dat,
UNCTION finge-s'n (L. uncturn), lent.
s. 1 unctiune, ungere, f. 2 UNDAUNTED = n-dontf-ad (S.
alifie, unsoare, f. unguent, n. un ; L. domito ?), adj.1 intrepid.
S fig., inf. rel. : miruial, f. 2 (by, din pricina) fill a fi des-
UNCTUOUS = tru-gs, adj. ule- curajat saO intimidat. II Loc. 1 Un-
ios, unsuros. daunted courage, curagifi neclintit.
UNCTUOUSNESS = nes, s. unc- UNDAUNTEDLY, adv. fart team.
tuositate, f. UNDAUNTEDNESS, s. intrepidi-
UNCUCKOLDED, adj. fri coarne. tate, f.
UNCULLED, adj. necules. UND AWNING, adj. unde nu str-
UNCULTIVATED, UNCULTURED, bat zorile.
adj. incult, necultivat. UNDAllLED, adj. (by, de, prin)
UNCULTURE, s. lips de cul- fr a fi orbit,
turii, f. to UNDEAF, va. 1 a vindeca
UNCUMBERED, adj. (with, cu) de surdime. 2 a vindeca de
neincarcat, neincurcat. tfiria de (urechie).
UNCURABLE, adj. V. Incurable. UNDEALT, adj. 1 nefficut. 2
UNCURBABLE, adj. de nelm- neimprtit.
blndit. UNDEBARRED, adj. neimpiedicat.
UNCURED, adj. nevindecat. UNDEBASED, adj. 1 neinjosit.
to UNCURL, va. 1 a desfsura. 2 nefalsificat.

www.dacoromanica.ro
 681
UND UND

TJNDEBATED, adj. nediseutat. UNDEEDED, adj. 1 fara a fi dat

UNDEBAUCHED, adj. nestricat. vr'o lovitur. 2 fail nicl o
UNDEBILITATED, adj. neslabit; isprav.
tare. UNDEFACEABLE, adj. 1 inde-
UNDECAGON = n-decf-fi-ghn lebil, de nesters. 2 indestruc-
(L. undecim ; Gr. gonia), s. en- tibil.
decagon, n. UNDEFACED, adj. 1 care nu e
UNDECAYED, adj. 1 nestricat. destigurat. 2 nesters.
2 intact, Intreg, snlitos. 3 UNDEFENDED, adj. farii apa-
nesIfibit, teapn. rare, neaprat.
UNDECAYING, adj. neperitor, UNDEFERRED, adj. neintlirdiat.
inalterabil. UNDEFILED, adj. curat, nein-
UNDECEITFUL, adj. neinseltor, tinat, nemfinjit, nepatat.
adeve'rat, sincer. UNDEFINABLE, adj. 1 de nein-
UNDECEIVABLE, adj. infailibil. teles ; care nu se ponte deflni.
to UNDECEIVE, va. a desamgi, 2 nehotarIt.
a scoate din gresala. UNDEFINED, adj. 1 neInteles.
UNDECENT, adj. V. Indecent. 2 indefinit, nemrginit. 3 V.
UNDECIDED, adj. 1 p. : neho- Undefinable 1.
tarit. 2 1. : nehotfirlt, Indoiel- UNDEFLOWERED, adj. nede-
nie, indoios. florat.
UNDECIPHERABLE, adj. indes- UNDEFRAYED, adj. neplatit.
cifrabil. UNDEFORMED, adj. nedeformat.
UNDECISIVE, adj. 1 indoios, ne- UNDEGRADED, adj. neinjosit.
hotfirit, indoielnic, nesigur. 2 UNDEIFIED, adj. nedeificat, ne-
nehotaritor. divinisat, neindumnedeit.
to UNDECK, va. a despida. UNDEJECTED, adj. neabli tut.
TJNDECKED, adj. 1 fail orna- UNDELAYED, adj facut satz In-
mente, far& podoalie ; deskuiat. deplinit faril Intardiere.
gram. : auk' punte. UNDELECTABLE, adj. neplacut.
UNbECLARED, adj. nedeclarat. UND.ELIBERATENESS, s. graba,
UNDECLINABLE, adj. 1 care nu prip, f.
se ponte refusa. 2 inevitabil, UNDELIVERED, adj. neInmanat,
de nelnlaturat. 3 gram. : in- nepreclat.
declinabil. UNDELUDED, adj. 1 pe care
UNDECLINED, adj. 1 nerefusat. nu'l poate insela cineva ; infaili-
2 care nu se abate, care nu bil. 2 ciesamagit.
&via* care nu se indeparteaza. UNDELUGED, adj. neinundat.
3 mar. : nedeclinat. UNDELUSIVE, adj. neim,iclator.
UNDECLINING, adj. 1 care nu UNDEMANDED, adj. 1 necurat.
se lasa, ferm, solid. 2 care nu 2 neintrebat, nepoftit.
deviaza. UNDEMONSTRABLE, adj. care
UNDECORATED, adj. nedecorat. nu se ponte demonstra.
UNDECREED, adj. nedecretat. UNDEAIABLE, adj. incontesta-
UNDEDICATED, adj.1 nededicat, bil, de necontestat, de netagaduit.
nelnehinat, neconsacrat, necon- UNDENIABLY, adv. In mod in-
sflntit. 2 lit.: fra dedicatitme contestabil, etc.
saii Inchinare. UNDENOMINATIONAL, adj., fcoa-

www.dacoromanica.ro
 685
UND UND

/c1: laich (deschisd elevilor al tu- Underchaps, Wei -hire-

furor religiunitor). Underclerk, impiegat su-
UNDEPENDING, adj. (on, de) baltern. Undercook, ajutor de bu-
independent. chtar. To Undercrest, a sprijini.
UNDEPRAVED, adj. care nu e Undercrof t, cripth. Under-current,
corupt, depravat, pervers sad stri- s. 1. curent submarin ; 2. curent
cat ; snhtos. inferior. Underdealing, uneltiri.
UNDEPRIVED, adj. nedespuiat. Under-dose, dosi micii. Under-
1 UNDER= n'-dr (L.), prep. 1 dressed, care nu e destul de bine
inf. gen. : sub, subt. 2 dede- Imbrcat. Under-foot, adv. 1. sub.
subt ; maI putin de. 3 supus picioare ; 2. adj. abject, netreb-
(Cu dat.), sub. 4 fr. b cu nic. Under-gardener, ajutor de
ajutorul... 6 cu. 7 In. 8 grdina r . Under - graduate , stu-
cu. 9 dupii. II Loc. 1 Under the dent. Under-ground, 1. s. sute-
table, sub mask. Under my hand rani ; 2. adj. suteran ; 3. adv.
and seal, ischlit i pecetluit de sub phmint. Under-growth, s. mi-
mine. 2 Under fifly (years old), ricini. Under-jaw, Nick' inferioari.
mal putin de duel-Oct:I de ani. 3 Under-kind, adj. inferior. To Un-
A child is under tutors and go- derlay, va. a sprijini, a propti.
vernors, un copil e sub puterea Under-lay , clinii, inclinatiune.
epitropilor si a guvernorilor Under-layer, 1. proptea, sprijin ;
Under authority, supus autorith/il. 2. pu t perpendicular. To Under-
6 Under a sense of his inferiority, let, va. 1. a sublitchiria ; 2. a In-
ca simtimIntul inferiorithtil sale. chirla pe nimic. To Under-line,
7 Under ordinary circumstances, va. 1. a sublinia ; 2. a influenta
In nisce Imprejurhrl obicInuite. 8 In secret (In tain). Underlip, buzh
Under the date of this day, Cu data inferioar. Under-master, peda gog.
de a0I. 9 Yotz alone, under God, Under-meal, s. 1. gustare ; 2. dupi
can save hint, d-ta singur, duph prAnz ; 3. siest, (un) plat de
Dumne0eil, poy scapI. somn. Under-officer, s. sub-ofiter.
2 UNDER, adv. 1 dedesubt. Under-part, s. 1. dcdesubtul ; 2.
2 fig. : supus. 3 ea mal pupa. lucru acccsoriii, edec ; 3. teatru .;
3 UNDER, adj. i in comp. 1 de rol secundar. To Underpraise, a
desubt, inferior. 2 fig. : sub-
lauda prea pupil. To Underprize,
... ajutor de..., inferior, su- a pretui prea pupil, a depretia.
baltern. 3 fig.: neinsemnat, To Under-prop, va. 1. a propti, a
slab II Loc. The under part, the sus/hie ; 2.a pro pipi. Under-roarer,
under side, dedesubtul. The under s. om sad bhiat glhgios ; zurba-
fiends, dimonir iadulul. Under- . Under-secretary, su b-sec re tar.
agent, agent subaltern. Under-ac- To Underscore, a sublinia, a trage
tor, I. agent subaltern ; 2. leatrtz . o linie sub. To Undersell [perf.
adublurAs (actor care Inlocuiesce pit% Undersold] a vinde mal ieftin
pc titular). To Underbear, va. [per f. ca. Under-sheriff, s. sub-serif.
Underbore ; ptr. Underbornel 1 a Undersong, s. refren. Under-spur-
purta, a duce ; 2. a Indura ; 3. a leather, , s. inferior, subaltern.
chptusi, a garnisi. To Underbid, Under-stocked, rat aprovisionat,
va. a ofen mai pupa ca. Under- rat asortat. Under-stratum, strat
bred, rat creseut. Underbrnsh, inferior. To Understroke, va. V.

www.dacoromanica.ro
 686
UND UND

lo Underscore. Under-taxed, taxat maest), adj. (cel) maI jos, inferior,

prea putin. Under-tenant, s. sub- (cel) din urma.
locatar. Undertow, s. curent sub- UNDERNEATH = WA' (S. ,
marin. Undertreated, tratat ngthan), 1 adv. dedesubt, pe de-
respectul cuvenit. Under-wings, desubt. 2 prep. sub, subt, de-
aripe inferioare. Underworld, s. 1. desubtul...
lume sublunari ; 2. mojicime, to UNDER-PIN = pin' (S. ;
prostime, vulg. Gal. pin), va. a propti, a pro-
to UNDERDO n-dr-da' (S. lpi, a rzma, a sprijini.
under, don), va. [perf. Underdid ; UNDERPLOT, s. 1 teatru : in-
pr. Underdone] 1 a rmne mal triga secundar, f. 2 fig. : rna-
pre jos de sinesl. 2 a nu face noperfi, f.
att &at ar trebui. to UNDERRATE, va. 1 a pretui
UNDERDONE = [Ma', 1. adj. prea putin, a depretia, a nu face
care nu e destul copt, fript sad destul cas de. 2 a cere prea
priijit. 2 plr. de la to Underdo. putin.
to UNDERGO = Of (S., gan), UNDERRATE, s. pretuire prea
va. [perf. Underwent ; ptr. Un- mica, f.
dergone] 1 inf. gen. : a da, a trece. to UNDERSELL, va. a vinde maI
2 a incerca, a indura. 3 a ieftin ca.
fi expus la. . 4 a'si indeplini (o to UNDERSET, va. [per f. i pin
sarcind). 5 * a Incerca, a In- Underset] 1 a pune dedesubt.
treprinde. 6 * a trece sub. II 2 a propti, a prorpi, a rzrna,
Loc. 1 -4To undergo an examina- a sprijini.
tion, a trece un examen. 3 An UNDERSET, s. curent sub-ma-
undergoing stomach, un curaghl rin, n.
neclintit. UNDERSETTER= set'-r, UN-
UNDERGROWTH, s. tu4 n. DERSETTING= ing, s. proptea,
fcinI, pl. f. protap, reazm, sprijin, n.
1 UNDERHAND, adj. 1 ascuns, UNDERSHOT = ot', adj. pus
clandestin, secret, tainic. 2 pre- In miscare de apft pe dedesubt.
fcut, viclean. to UNDERSIGN, va. a iscAli, a
2 UNDERHAND, adv. 1 pe sub subscrie, a subsemna. ii Loc. The
mama, In mod ascuns sad clan- undersigned , subsemnatul, sub-
clestin ; tainic. 2 vulpesce. semnatil ; subscrisul, subscrisil.
UNDERHANDED, adj. V. 1 Un- 1 to UNDERSTAND = stand'
derhand. (S. , standan), va. [pert'. fi ptr.
UNDERHUNG, adj. care atirnii. Understood] 1 a intelege, a pricepe.
UNDERIVED, adj. independent. 2 a cunoasce, a sci. 3 a se
UNDERLING= an'-dr-ling (S., pricepe in, la. 4 a subintelege ;
leng), s. inferior, subaltern, m. a ascunde. 5 a afla, a fi in-
to UNDERMINE = n-dr-main' sciintat, a fi informat. ti Loc. 1 I
(S. ; Fr. mine), va. 1 a mina don't understand at all, nu pri-
(a sdpa o mind). 2 fig. : a mina, cep nimic. Hard tu be understood,
a unelti, a urzi, a ruina. greil de inteles. I understood him
UNDERMINER= r, s. ciocnas, to mean, am *Myles c voia s
miner, m. Underskiod relations, isto-
UNDERMOST = mast' (S., risirl (povestirI) secrete. 3 I don't

www.dacoromanica.ro
 687
UND UND

understand..., nu me pricep la ... 2 (for, pentru) a garanta, a

4 Something understood, ceva sub- rspunde. 3 * a se expune, a
Inteles. War, open or understood, se risca.
rsboiul, pe fa!A saii pe ascuns. UNDERTAKER= tEe'-r, s. 1
5 I understand from him that, afiu cAruia i place intreprinderile,
de la dinsul ... care intreprinde ; care se Insr-
2 to UNDERSTAND, vn. [perf. fi cineazi cu afacerile altora. 2
ptr. Understood] 1 a concepe. industrie : antreprenor, intreprin-
2 a sci. 3 (of) a aila... , a fi dtor, sumisionar, m. 3 mai Cu
informat sail insciintat (6). II Loc. seamci : antreprenor de pompe
2 You must understand that I was... funebre, m. II Loc. 1 Let me be
trebue s scitI cA cram... his undertaker, dii'mi voie s m
UNDERSTANDING = standf- insrcinez cu el. 3 The under-
lug, s. 1 desteptAciune (facultate), taker's men, cioclii.
Intelegere, pricepere, f. 2 ju- UNDERTAKING = ing, s. in-
decatA, minte, f. bun simt, cap, n. treprindere, f.
3 cunoseintA, inteligentA, pri- UNDERTOOK= perf. de
cepere (a afacerilor, etc., etc.), f. la to Undertake.
4 acord, n. intelegere, invoial, UNDERVALUATION=val"-lu-
f. b legAturi, relatiuni, pl. Em-sn (S. ; L. valeo), s. pre-
Loc. 4 To come to an understand- tuire inferioarA valorel reale, f.
ing with, a se invoi cu. On he to ITADERVALUE=Iu, va .1 a
understanding that, se intelege ca, pretui prea putin. 2 -fig.: a
cu conditiunea ea (de a). face prea pupil cas de, a nu a-
UNDERSTANDINGLY =-1i, adv. pretia 3 fig. : a despretui.
1 in cunoscintA de caus, en 4 com.: a sub-evalua.
cu dinadinsul. 2 in UNDERVALTJE, s. pret inferior, n.
mod inteligibil. 3 cu destep- UNDERVALUER = r, s. cel
faciune, cu inteligentA, cu pri- care deprepazii, m.
cepere. UNDERWENT =6n-dar-tientf, V.
to UNDERSTATE = n-dr-stet' to Undergo.
(S. ; L. statum), va. 1 a nu UNDERWOOD = And', s. tu-
spune destul. 2 a depretia, a fi, seciti, n.
micsora. UNDERWORK = s.
UNDERSTOOD = stfid', per f. crare secundar, f.
ptr. de la to Understand. to UNDERWORK, va. fi n. [perf.
I to UNDERTAKE = trte (S., f i ptr. Underwrought sail Under-
laecan), va. [perf. Undertook; ptr. worked] 1 a mina, a spa, a su-
Undertaken] 1 int. gen. (lo, sA) : planta, a rsturna pe ascuns ; a
a intreprinde, a incerca. 2 a incerca s ruineze. 2 a lucra cu
se insreina s (cu), a lua in un pret mai jos ca. 3 a lucra
mAn. 3 a ajunge a se lua de prea putin.
pr ; a ataca. 4 * a fi insAr- UNDERWORKER=-6r, UNDER-
cinat sh. 5 * a lua, a se im- WORKMAN = man, s. lucritor
prumuta. subaltern, M.
2 to UNDERTAKE, vn. (perf. to UNDERWRITE = rart', va.
Undertook ; plr. . Undertaken] 1 [per f. Underwrote ; ptr. Under-
int. gen. (lo, s) a lua asupr-si. written] 1 a scrie sub, mai jos.

www.dacoromanica.ro
 688
UND UND

2 a isciili in josul..., a sub- UNDETAILED, adj. nedetaliat.

scrie, a subsemna. 3 fig.: a sub- UNDETECTED, adj. nedescoperit.
la, a se supune la. 4 com.
serie la, UNDETERMINED, adj. 1 p. : ne-
mar.: va. pi n. a asigura. Loc. 2 hotirit, nesigur. 3 L inde-
The underwritten, subscriri, sub- finit, nedeterminat.
semnatil. UNDETERRED, adj. fri si se
UNDERWRITER = gr, s. asi- sperie.
guriitor, m. UNDEVIATED, adj. firi si de-
UNDERWRITING= ing, s. asi- vieze.
gurare, f. UNDEVIATING, UNDEVIOUS, adj.
UNDERWROUGHT = rot', V. care nu deviaz, care nu se a-
to Underwork. bate, care nu (se) riticesce, di-
UNDESCRIBABLE, adj. indes- rect, ferm, statornic, merell acelaq.
criptibil, de nedescris. II Loc. The undeviating sun, soa-
UNDESERVED, adj. nemeritat. rele care nici-o-dat nu se abate
UNDESERVED, adv. fri a fi me- de la drumul sii.
ritat. UNDEVIATINGLY, UNDEVIOUS-
UNDESERVEDNESS, s. nemeritos, LY, adv. fri si devieze, etc. ;
lipsii de merit, f. cu statornicie.
UNDESERVER, s. om fill merit, UNDEVOUT, adj. necucernic, ne-
m.; om care n'a mcritat nimic, cuvios, neevlavios.
UNDESERVING, adj. i prep.: 1 UNDID, perf, de la to Undo.
/.: care nu e meritoriil. 2 p. Fi UNDIGEST, adj. indigest, grea
I.: nedemn de, care nu merit:a, de mistuit.
nemeritos, fail merit. 3 * ne- UNDIGESTED, adj. nedigerat,
meritat. nemisf nit.
UNDESERVINGLY, adv. farii s * to UNDIGHT=6n-daltf (S. un,
fie meritat. dihtan), va. [per,. ii plr. Undightl
UNDESIGNED, adj. neintentionat, a lua, a retrage, a scoate.
involuntar. UNDIGNIFIED, adj. fill demni-
UNDESIGNEDLY, adv, rara in- tate ;fAr cresccre. fi Loc. Not un-
tentinne, fri s vrea. dignified, avnd (saii cu) o care-
ITNDESIGNEDNESS, s. lipsi de care demnitate ; demn.
preineditatiune, de intentiune, f. UNDILIGENTLY, adj. fill grab,
UNDERSIGNING, adj. 1 care cu ncetineal. II Loc. Not undili-
n'are intentiunea (sa, de a). 2 gently, (destul de) iute.
fig. : inocent, nevinovat, sincer, UNDILUTED, adj. 1 fit% ap, cu-
de buni credint. rat. 2 fig.: curat, neaol.
UNDESIRABLE, adj. nu prea de UNDIMINISHED, adj. niel de cum
dorit. mimn.at, fit% miqorare.
UNDESIRED, adj. firi a fi dorit... UNDIMMED, adj. neintunecat,
UNDESIROUS, adj. nu prea do- strlucitor.
ritor. UNDINE=n'-clin (L. unda), s.
UNDESPAIRING, adj. care nu undini, f.
desniajduesce, nu desperi ; in- UNDINJ'ED, adj. firi si fie
trepid. tirbit, care nu e qtirbit, intact.
UNDESTROYED, adj. intact, ne- UNDIPLOMATIC, adj. nu prea
distrus. diplomatic.

www.dacoromanica.ro
 689
UND UND

UNDIRECTED, adj. 1 necaluzit, s'a dispus sal care nu s'a intre-

tiedirijat, neindreptat. 2 liber. buintat.
3 pachel, etc.: Met adresa. UNDISPUTABLE, adj. incontes-
UNDISCERNED, adj . nevgdut, tabil.
nezrit. UNDISPUTED, adj. necontestat.
UNDISCERNIBLE, adj. imper- UNDISPUTEDLY, adv. in mod
ceptibil. incontestabil.
UNDISCERNING, adj. I care nu UNDISQUIETED, adj. neingrijat.
vede. 2 Mt% pricepere, nepri- UNDISSEMBLED, adj. nefiltr-
ceput. 3 s. nepricepere, f. nicesc, neprefacut, nesimulat
UNDISCHARGED, adj. 1 nedes- sincer.
carcat. 2 prisonier neliberat. UNDISSOLVABLE, adj. 1 inso-
3 datorie : neplAtitii. lubil. 2 fig.: indisolubil.
UNDISCIPLINABLE, adj. indisci- UNDISSOLVED, adj. netopit.
plinabil. UNDISSOLVING, adj. care nu
UNDISCIPLINED, adj. 1 indisci- topesce.
plinat. 2 fig. : far regulii. UNDISTINGUISHABLE, adj.1 in-
UNDISCORDANT, adj. dulce, distinct, ce nu se poate distinge
placut. sag deosebi. 2 ce nu se poate
UNDISCORDING, adj. armonios, intelege sag cunoasce.
in unison. UNDISTINGUISHABLY, adv. in
UNDISCOURAGED, adj. nedescu- mod indistinct.
rajat, neclintit. UNDISTINGUISHED, adj. 1 con-
UNDISCOVERABLE, adj. de ne- fus, indistinct. 2 incurcat.
gsit. 3 fig. : fara atentiune sal ba-
UNDISCOVERED, adj. nedesco- gare de seam, fr consideratie.
perit, ascuns, nezrit, nevOut, 4 lig. : fra a iesi la iveala,
secret, tainic. amestecat cu alti, plerdut (in
UNDISCRIMINATING, adj. Ara multime).
sal lipsit de pricepere; nepri- UNDISTINGUISHING, adj. nepri-
ceput. ceput ; lipsit de sagacitate, de
UNDISCREET, adj. V. Indiscreet. perspicacitate.
UNDISGUISABLE, adj. care nu UNDISTRACTED, adj. nedistras.
se* poate deghisa, stravesti. UNDISTURBED, adj. 1 (by, with,
UNDISGUISED, adj. 1 nedeghi- de) fall a & deranjat, ingrijat
sat, nestravestit. 2 adevgrat, sal turburat. 2 calm, linistit,
sincer. 3 firesc, natural, simplu. pacInic. II Loc. Leave my papers
UNDISHEARTENED, adj. V. Un- undisturbed, nu punefi mana pe
discouraged. hartiile mele.
UNDISMAYED, adj. nedescura- UNDISTURBEDLY, adv. in mod
jat, neclintit; fara frica, groaza, pacinic.
spaim sag teamii. * UNDIVIDABLE, adj. indivisibil.
UNDISPARAGED, adj. nedepre- UNDIVIDED, adj. neimprtit ,
fat. intreg.
UNDISPERSED, adj. nelnipr5s- UNDIVORCED, adj. nedespartit,
tint. nedivortat.
!INDISPOSED, adj. V. Indisposed. to UNDO=6n-da! (S. un, donl,
Loc. Undisposed of, de care nu va. [Perf. Undid ; plr. Undone] 1
H. L. Lolliot. Dicf. Eng.-Rom., vol. 11. 44
www.dacoromanica.ro
 690
UND UND

inf.gen. : a desface. 2 a des- UNDREADED, adj. netemut (de).

lega, a deschide. 3 fig. : a a- UNDREAMED, UNDREAMT, adj.
nula, a distruge, a sterge. 4 (of) nevisat ; (lucru) care nu l-a
fig. : a pierde, a ruina ; s'a ispra- visat (cineva) nici-o-data.
vit cu. Loc. 1 She undid the
II 1 to UNDRESS = gn-dres' (S. un ;
whole work, ea desfacu tot lu- Fr. dresser), va. 1 a desbraca.
crul saii toat lucrarea. He is 2 a despuia de ornamentele sale.
always doing and undoing, me- II Loc. To undress one's self, a se
reil face si desface. What is done desbraca.
can't be undone, ce e facut e bun 2 to UNDRESS, vn. a se desbrica.
fcut. To come undone, a se des- UNDRESS, s. 1 /mina de dimi-
face. To leave undone, a nu face. neat, f. aneglijefi, n. 2 mil.,
2 To undo a knot, a deslega etc. : mica tinut, f.
un nod. 4 I am undone, s'a is- UNDRESSED, adj. si ptr. 1 des-
prvit cu mine, sunt pierdut brcat. 2 In /mina de dimi-
sunt ruina t. An undone man, un near. 3 nepieptenat. 4 FL%
om pierdut. ornamente, far podoabil. 5
to UNDOCK, va. a scoate din bucate, etc. : negatit. 6 indus-
dock. trie: brut, nelucrat. 7 greid.
1 UNDOING=n-da'-ing, s. cel netiat.
care desface, etc. Il Loc. My un- UNDREW = 6n- dra', perf. de la
doing, acel care m'a pierdut. to Undraw.
2 UNDOING, s. 1 desfacere, etc. UNDRIED, adj. neuscat, umed.
V. to Undo. 2 fig.: plerdere, UNDROOPING, adj. robust, sdra-
mink, f. yen, viguros.
UNDONE = gn-dan', ptr. de la UNDUE= an-dirif (S. un ; L. de-
to Undo. beo), adj. 1 nedatorit. 2 care
UNDOOMED, adj. 1 ceasul caruia nu e Inca de platit. 3 nedrept,
n'a venit Inca. 2 necondamnat ilegal. 4 excesiv.
sad neosandit Inca. to UNDULATE = (L.
UNDOUBTED, adj. 1 cert, incon- unda), vn. 1 a undula, a undui.
testabil, sigur. 2 necontestat. 2 a fan'. 3 va. a face si
UNDOUBTEDLY, adv. fill In- und uleze.
doial, In mod incontestabil. UNDULATE, adj. 1 undulat. 2
UNDOUBTFUL, adj. sigur, nein- unduios.
dolelnic, neindoios, netgaduit. UNDULATING = ing, adj. 1
UNDOUBTING, adj. 1 convins, unduios. 2 falfaitor. 3 pei-
sigur. 2 care nu admite In- mint, teren : undulos, undos. 4
; unde nu incape indoiala. dr. de fier : cu cine si rampe.
UNDOWERED, adj. fari zestre. UNDULATION= 16"-s&r, s. un-
to UNDRAW = do-dro' (S. un, dulatiune, f.
dragan), va. [perf. Undrew ; ptr. UliDULATORY=-1e-ta-ri, adj.
Undrawn] a trage (pentru a des- 1 undulator.-2 fis.: undulatoria.
chide). UNDULY= 6U-dia'-li (V. Undue),
UNDRAWN = dron', ptr. de adv. 1 in mod neregulat, impo-
la to Undraw. 1 rara sa fie tras; trivi regule!. 2 pe nedrept,
inchis. 2 fig. : fail a fi atras, fr dreptate. 3 prea mult, la
ademenit sad ispitit. exces.

www.dacoromanica.ro
 691
UND UNE
UNDITTEOUS, UNDUTIFUL = UNEDUCATED, adj. fill cres-
ti-as ( ti-ful), adj. neasculttor, cere, ignorant.
nesupus ; necuviincios. UNEFFECTUAL, adj. V. Inef-
UNDUTIFULLY, adv. in chip ne- fectual.
cuviincios, firli respect ; cu ne- UNELABORATED, adj. care nu e
supunere. lucrat in de ajuns.
UNDUTIFULNESS, s. neascultare, UNELATED, adj. 1 care nu e en-
nesupunere, f. tusiasmat sa rpit. 2 care nu
UNDYED, adj. nehoit, nevopsit. se mndresce.
UNDYING, adj. nemuritor, ne- UNELBOWED, adj. care e cu )o-
peritor. tul fiber ; neimpiedicat.
UNEARED = an-Trdf, adj. 1 (S. UNELECTED, adj. neales.
un, ear), griii, etc. : frk' spicuri. UNEMANCIPATED, adj. neeman-
'2 (S. un, eare), p. i anim. : fr cipat.
urechr. UNEMBARRASSED, adj. 1 (with,
UNEARNED, adj. nedoh5nd it prin de) neimpiedicat, far impiedicare.
anunck nemeritat. 2 comerciii, etc. : Tiber ; avere,
to UNEARTH, va. 1 a desgropa. easel, etc. : neipotecat.
2 a scoate pamintul din. 3 UNEMBELLISKED, adj. neinfru-
a sgorni (o vulpe) din vizuin. musetat.
UNEARTHLY, UNEARTHY, adj. UNMBITTERED, adj . 1 fr.
care nu e din aceast lume, in care amrciune. 2 neemrit.
sail unde nu e nimic pmintese (te- UNEMBODIED, adj. fail corp
restru); supranatural, supra-uman. UNEMBOWERED, adj. neincon-
UNEASILY, adv. 1 care nu e jurat de pomi..
bine, eau dispus. 3 Cu UNEMPHATIC, adj. 1 fra em-
Cu ingrijare ; Cu un aer in- fas, simplu. 2 neinsemnat.
xrijat. 3 fig. : cu greu. UNEP/IPLOYED, adj. 1 p.: neo-
UNEASINESS, s. 1 jen, f.-2 in- cupat, fr slujb. 2 1.: nett-
grijare, neliniste, f. 3 necaz, trebuintat. 3 inactiv, indolent,
n. mhnire, suprare, f. tembel, trndav. 3 ord : de
UNEASY, adj. 1 (about, in pri- liniste, de odihnii, de rgaz, de
vinta) ingrijat, nelinistit ; de ne- repaos.
caz, de suparare. 2 p. : jenat ; UNEMPOWERED, adj. neauto-
/. incomod. 3 fig. : afectat, risat.
silit. 4 p. to, pentru) incomod, UNEMPTIED, adj. 1 feat a fi
neplacut. 5 * greu. Loc. 5 Not golit. 2 incarcat cu ploaie.
_uneasy, destul de usor. 3 de nesleit, de nesecat
UNEATABLE, adj. de nemiincat. UNENCHANTED, adj. neincAntat.
UNEATEN, adj. nemiincat. UNENCUMBERED, adj. neimpie-
UNEATH ani-Th(S. un ; ease, Fr. dicat, neineurcat.
.aise), adv. 1 abia, cu gre. 2 UNENDANGERED, adj. la acre--
(beneath, dedesubt. postal pericolului (primejdiei).
UNECHOING, adj. fAra ecoil. UNENDED, adj. neisprivit, ne-
UNECLIPSED, adj. In teeth strk- sfirsit.
lueirea sa. UNENDING, adj. frii stir*.
UNEDIFYING, adj. nu prea edi- UNENDORSED, adj. fail ando-
Beaton sere, gir sail ordin.

www.dacoromanica.ro
 692
UNE UNE

UNENDOWED, adj. neinzestrat. UNEQUIVOCALNESS, s. caracter

UNENDURABLE, adj. de nesu- neindoielnic, etc., n.
ferit. UNERRING, adj. infailibil, sigur.
UNENGAGED, adj. liber, neo- UNERRINGLY, adv. 1 aria gresi..
cupat. V. to Disengage. 2 sigur. 3 in mod infailibil.
UNENGAGING, adj. nu prea a- UNESSAYED, adj . neincercat,
demenitor, atrgtor. nep robe t.
UN-ENGLISH, adj. care nu e 1 UNESSENTIAL, adj. 1 care nu e
englezesc. fi Loc. An un-English esential, accesoriii. 2 imaterial.
expression, o expresiune nu prea 2 UNESSENTIAL, s. lucru acce-
englezeasc. sori, n.
UNENJOYED, adj. (lncru) de UNEVEN= tin-r-v'n (S. un, efen),.
care DU s'a bucurat (cineva). adj. 1 inegal, neegal, care nu e-
UNENLARGE,D, adj. 1 nemrit. plan, noduros. 2 fig. : inegal,
2 mrginit. schimbcios, variabil. 3 nere-
UNENLIGHTENED, adj. 1 nclu- gulat. 4 numgr fiir sot.
minat. 2 fig. : ignorant, nein- UNEVENLY -= li, adv. in mod
vtat, nesciutor. inegat neegal.
UNENSLAVED , adj . nerobit, UNEVENNESS= nes, s. 1 ine-
liber. galitate, neegalitate, f. asperitfiti,
UNENTERTAINING, adj. plic ti- f. pl. - 2 lips de uniformitate.
cos, plictisitor. UNEVENTFUL , adj. linistit ,
UNENTHRALLED, adj. V. Unen- pacInic.
slaved. UNEXACTED, adj. necerut, ne-
UNENTOMBED, adj. neingropat, pretins.
neinmormintat. UNEXAGGERATED, adj. niel de-
UNENVIABLE, adj. 1 p. : de mm exagerat.
neinvidiat. 2 I.: de nedorit. UNEXAMINED, adj. necercetat,
UNEQUABLE, adj. inegal, nee- neexaminat.
gal, nercgulat. UNEXAMPLED, adj. fr exemplu.
UNEQUABLENESS , s. inegali- UNEXCELLED, adj. nentrecut.
tate, f. UNEXCEPTIONABLE, adj. 1 de-
UNEQUAL, adj. 1 inegal, nee- svirsit, ireprosabil. 2 irecu-
gal. 2 (to) inferior (ca dal.). sabil.
3 (to, cu) disproportionat, nepo- UNEXCEPTIONABLY, adv. 1 in
trivit. 4 (lo, pentru) neindes- mod ireprosabil. 2 in mod ire-
tultor. 5 (to, de a, s) inca- cusabil.
pabil ; (care) nu e la UNEXECUTED, adj. neexecutat ;
6 nedrept. nefcut.
UNEQUALABLE, adj. de neega la t. UNEXEMPLIFIED, adj. Mil ex e m-
UNEQUALLED, adj. de n'are pe- pin,
rechie, fr percchie, fAr seamn. UNEXEMPT, adj. nescutit.
UNEQUALLY, adj. in mod inegal. UNEXERCISED, adj. nedeprins,
1TNEQUALNESS, s. inegalitate, f. neexcrcitat.
UNEQUIVOCAL, adj. neechivoc, UNEXERTED, adj. nedesfsurat ;
neindoielnic, neindoios. inactiv, inert.
UNEQUIVOCALLY, adv. fr in- UNEXHAUSTED, adj. nesleit; ne-
doialii, cu desvirsire. cheltuit.

www.dacoromanica.ro
 - 693
UNE UNF

-IJNEXHIBITED, adj. neexpus. tejesce ; nemuritnr, neperitor.

UNEXISTING, adj. care nu exista. Loc. Unfading light, lumina ne-
UNEXPECTED, adj. neasteptat, peritoare.
neprev6dut. UNFAILING, adj. 1 nesecat, ne-
UNEXPECTEDLY, adv. in mod sleit. 2 infailibil, nelipsit, sigur.
neasteptat, neprevdut ; pe ne- II Loc. Unfailing witness, martor
asteptate. irecusabil.
UNEXPECTEDNESS, s. natura ne- UNFAILINGLY, adv. in mod in-
asteptata, etc., f. failibil.
UNEXPEDIENT, adj. V. Inex- UNFAILINGNESS, s. siguranta, f.
pedient. UNFAIR, adj. (towards, Cu). ne-
UNEXPENSIVE, adj. nu prea drept ; neleal, de rea credinta.
scump. UNFAIRLY, adv. 1 pe nedrept.
UNEXPERIENCED, * UNEXPERI- 2 In mod neleal, cu rea cre-
.ENT, adj. 1 fr experienta. 2 dinta.
neexperimentat, nelndernanatic. INFAIRNESS, s. 1 nedreptate,
UNEXPERT, adj. neindemanatic. f; prtinire, f. 2 rea credint, f.
UNEXPIRED, adj. neisprvit. UNFAITHFUL, elc V. Faithless, etc.
UNEXPLAINABLE, adj. de neex- UNFALLEN, adj. care n'a *hit,
plicat. in picioare.
UNEXPLAINED, adj. neexplicat. UNFALLOWED, adj. care nu rg-
UNEXPLORED, adj. 1 neexplo- mane intelenit.
rat. 2 necunoscut. UNFALTERING, adj. 1 care nu
UNEXPLOSIVE, adj. neexplosibil. st la indoiala, fiira. sovire. 2
UNEXPOUNDED, adj. nedeslusit, ferm, hotarlt.
neexplicat, nelamurit. * UNFAMED, adj. fira
UNEXPRESSED, adj. neexprimat; Bra renume.
,care nu se spune. UNFAMILIAR, adj. 1 p. (with)
UNEXPRESSIBLE, adj. V. Inex- nu prea familiar (cu) sal fami-
pressible. liarisat (eu); fat% experientii...
UNEXPRESSIVE, adj. 1 MI% ex- 2 I.: nu prea cunoscut, familiar
presiune. 2 nespus. sal obielnuit.
UNEXTENDED, adj. 1 neintins. UNFANCIED, adj. neinchipuit.
2 nu prea mare. UNFANNED, adj. nergeorit. V.
UNEXTENUATED, adj . neate- to Fan.
nuat, nemicsorat. UNFASHIONABLE, adj. 1 I.: care
UNEXTINCT, adj. nestins. nu e la mod, iesit din moda.-
UNEXTINGUISHABLE, adj. ne- 2 p. : care nu se Imbraci dupa
potolit, nestins. ultima moda, care nu e muchelef.
UNEXTINGUISHED, adj. nestins, 3 r6ii fasonat ; ciudat de vklut.
-care arde Inca. UNFASHIONABLENESS, s. call-
UNEXTORTED, adj. oferit de tate de a nu fi Imbeacat dupa
bunk voie. moda, ciudatie, f.
UNEYED, adj. 1 nezarit. 2 UNFASHIONABLY, adv, care nu
neobservat, nebgat in seami. e la modal.
UNFADED, adj. In toati strain- UNFASHIONED, adj. ail fasonat,
cirea sa, nevestejit. inform.
TJNFADING, adj. care nu se ves- UNFAST, adj. red legat.

www.dacoromanica.ro
 694
UNF UNF

to UNFASTEN = 6'n-fas'-s'n (S. UNFENCED, adj. fill Ingrdire.

un, faest), va. 1 a desface, a des- UNFERMENTED, adj.neferm en tat_
chide. 3 a da drum, a lsa. UNFERTILE, adj. infecund, steril.
UNFATHERED, adj. V. Fatherless. s terp.
UNFATHERLY, adj. nedemn de to UNFETTER, va. a scoate fia-
un printe, de un tata. rele .., a sfrma lanturile...,
UNFATHOMABLE, adj. 1 inson- scpa.
dabil, fr fund. 2 fig.: inson-UNFETTERED, adj. liber.
dabil, de neptruns. UNFIGURED, adj. Ma figurl.
UNFATHOMABLY, adv. 1 in mod UNFILED, adj. 1 nepilit. 2*
insondabil. 2 in mod impene- curat.
trabil. 11 Loc. Unfathomably deep, UNFILIAL, adj. nedemn de ua
de o adfincime insondabil. fi, de o fiie.
UNFATHOMED, adj. 1 nesondat. UNFILLED, adj. 1 care nu e um-
2 insondabil, far fund. 3 plut. 2 neocupat, vacant.
impenetrabil. nes5turat.
UNFAULTY, adj. nevinovat. UNFINISHED, adj. incomplet, ne-
UNFAVOURABLE, adj. dcfavora- complet, neisprvit.
bil, nefavorabil, nepriincios, con- UNFIRED, adj. 1 crxruia (var.)
trar. nu-I s'a dat foc. 2 armd, etc.
UNFAVOURABLENESS, s. naturii nedescrcat.
nefavorabil, etc., f. UNFIRM, adj. infirm, slab.
UNFAVOURABLY, adv. in moa UNFIRMNESS, s. 1 infirmitate,
nefavorabil, etc. slbiciune, f. 2 lips de trie, f.
UNFAVOURED, adj. nefavorisat. UNFIT, adj. 1 (for, pentru) im-
UNFEARFUL, adj. V. Fearless, etc. propri, nepotrivit ; (lo) incapa-
UNFEASIBLE, adj. impracticabil. bil (de a, set). 2 (to) care nu e
UNFEATHERED, adj. fr pene. la loe; (for) care nu se cuvine.
UNFEATURED, adj. diform, urit, to UNFIT, va. (for) a face im-
slut. propriu, nepotrivit ; a pune
UNFED, adj. 1 nehrnit, ne- stare de incapacitate (de a, s).
mncat. 2 nealimentat, nein- UNIFTLY, adv. 1 rat', In mod
tretinut. impropriti, nepotrivit. 2 pe ne-
VNFEED, adj. care n'a primit drept.
Mel un onorar ; nepltit. UNFITNESS, s. 1 (for) incapaci-
UNFEELINGLY, adv. cu cru- tate (de a, s), inaptitudine (pen-
dime, fri mil. tru), f. 2 natura improprie (a
UNFEELINGNESS, s. crudime, fund Meru), f. 3 inoportuni-
nesimtire, f. tate, necuviint, f. 4 nepotri-
UNFEIGNED, adj. neprcfacut, a- vire, f.
devrat, sincer. UNFITTING, adj. V. Unfit.
UNFEIGNEDLY, adv. 1 fr pre- to UNFIX, va. 1 a desface, a
facere, cu adevr. 2 cu desprinde, a da drum. 2 a topi.
mima deschis, pe sleaii. UNFLAGGING, adj. neodihnit,
UNFEIGNEDNESS, s. sin ceritate, f. neobosit.
UNFELT, adj. nesimtit. UNFLATTERED, adj. care nu e
to UNFENCE, va. 1 a darima ludat.
2 a scoate Ingradirea... UNFLATTERING, adj. care nu.

www.dacoromanica.ro
 695
UNF UNF

face lauda..., nemanghietor, ne- n.-7 desfsurare (de trupe), f.

mfigulitor. 8 scoatere (a oilor) din tare, f.
UNFLATTERINGLY, adv. Mil UNFOLLOWED, adj. neurmat.
laudfi. to UNFOOL, va. a face in cit
UNFLEDGED, adj. 1 Mil pene ; sfi nu mal fie cineva privit ca
de curiind iesit din ghioace. 2 un nebun.
fig. : de tinerete. 3 tin'r, no- ITNFORBEARING, adj. 1 nerb-
vice, inexperimentat. II Loc. 2 Un- - 2 nu prea indulgent
fledged days, lile de tinerete. saii ingaduitor. 3 intolerant.
UNFZESHED, adj. 1 care nu e UNFORBID, UNFORBIDDEN, adj.
inck indirjit, intfiritat, inversunat. 1 nesilit, liber ; de bun voie.
2 fig. : omenesc, utnan. 2 firesc, natural ; care nn simte
UNFLINCHING, adj. care nu se nicl o jenfi. 3 iute, repede,
dti indrk ; frk s ingfilbeneascfi; spontaneil.
ferm, hotfirit, intrepid. UNFORDABLE, adj. adfinc,
UNFOILED, adj. care n'a c4ut, vad, care nu e vfidos.
care a isbutit. UNFORESEEABLE, adj. de ne-
to UNFOLD =n-ftildf (S. un, prevNut.
fealdar), va. 1 a deschide. 2 UNFORESEEING, adj. 1 care nu
a desface.-3 a desvolta.--4 fig.: a prevede, 2 imprudent, nepre-
descoperi, a destfiinui, a desveli, vdkor, nechibzuit, nesocotit.
a spune ; a denunta, a piri ; a UNFORESEEN, adj. neprevNut.
trda. 5 a expune, a desvolta UNFOREWARNED, neincunosci-
lo cugetare, o doctrumi, etc.) ; a intat, neinsciintat.
spune, a declara. 6 a arAta, a UNFORGETFUL, adj. (of) care nu
desffisura. 7 a desfsura (trupe). uit, care nu'sI aduce aminte (de).
8 a scoate (of) din lam II Loc. UNFORGIVEN, adj. neiertat.
1 To unfold the doors, a des- UNFORGIVING, ad j. care nu
chide usile. To unfold one's arms, iartii, implacabil, nemilos.
a'si deschide bratele. 3 To unfold UNFORGOT, UNFORGOTTEN, adj.
the mind of a child, a desvolta neuitat; fig : neperitor.
inteligenti unui copil. 4 Stand UNFORMED, adj. neformat.
and unfold yourself, stai i spune UNFORSAKEN, adj. neprsit.
cine esci. UNFORTIFIED, adj. 1 mil.: ne-
2 to UNFOLD, vn. 1 a se des- 'Mara. 2 fig.: farfi apfirare.
volta. 2 fig. : a se arta. II Loc. UNFORTUNATE, adj. nefericit,
1 The unfolding morn, revr- nenorocit.
satul zorilor, alba dileT, goana UNFORTUNATELY, adv. din ne-
fericire, din nenorocire; in mod
UNFOLDING ing, s. V. to nefericit, in mod nenorocit.
Unfold. 1 deschidere, f. 2 des- UNFORTUNATENESS, s. neferi-
lacere, f. 3 desvoltare, f. 4 are, nenorocire, f.
comunicatiune, destinuire, des- UNFOUGHT, adj. baidlie,
velire, f. 5 expunere, desvol- neda tA.if Loc. Unfought for, ffir
tare (a und cugeldri, a unel doc- luptfi.
1 inch f.; deslusire, explicatiune, UNFOULED, adj. neintinat, ne-
f.; pr. ext.: istorisire, povestire, mfinjit, neptat ; cura t.
f. 6 desfsurare, f. etalagiii, UNFOUND, adj. negfisit.

www.dacoromanica.ro
 696
UNF UNG

UNFOUNDED, adj. 1 ,necldit, to UNFURNISH, va. 1 (of) a des-

nezidit. 2 fig.: neintemeiat, fa t. pula (de). 2 a scoate mobila.
to UNFRAME, va. 1 a scoate UNFURNISHED, adj. 1 nemobi-
rama... 2 a distruge, a distruge lat.-2 fig. (with), Cu) neprevNut ;
forma... lipsit (de).
UNFRAMED, adj. fril ram. UNFURROWED, adj.lnebrazdat,
to UNFRANCHISE, V. to Disfran- frA brazde. 2 fig. : nebrizdat.
chise. UNGAINED, adj. necstigat.
UNFRANKED, adj. nefrancat. UNGAINFUL, adj. nespornic.
TINFRAUGHT, adj. neincfircat. UNGAINLINESS n-ghEie-li-nes
UNFREED, adj. neinminat, ne- (S. ungaegne), s. 1 stngacie, f.
predat. 2 aer desantat, n.
UNFREIGHTED, adj. fax% !near- UNGAINLY= li, adj. 1 stin-
efitur. gaci, neindemAnatic. 2 desan-
UNFREQUENT, adj. rar. II Loc. tat, soldit. Ii Loc. 2 An all ungainly
Not unfrequent, destul de obicl- man, un gligan de om desantat,
nuit, destul de ordinar. o gosgogea soldit.
UNFREQUENTED, adj. nu prea UNGAINSAID, adj. necontestat.
frequentat satt visitat, retras, sin- UNGALLANT = n-gal-lant' (S.
guratic. un ; Fr. galant), adj. nu prea
UNFREQUENTLY, adv. arare-orI. galant, necurtenitor, nepoliticos.
IILoc. Not unfrequently, destul UNGALLED, adj. 1 necojit. 2
de des. fig. : intact, nepAtat.
UNFRIENDED, adj. V. Friendless. UNGARBLED, adj. netrunchiat,
UNFRIENDLINESS, s. 1 rgceali, exact.
f. 2 neprietenie, rea-voiniii, UNGARNISHED, adj. care nu e
vrajbfi, naturi neprieteneascii, f. garnisit, fr garnitura.
UNFRIENDLY, adj. 1 nepriete- UNGARRISONED, adj. fill gar-
nesc, rece.-2 rai-voitor, dusm- nisoan.
nesc, ostil. II Loc. To be unfriendly UNGARTERED, adj. fr jare-
to, a se purta in mod nepriete- tiere, deslegat.
nesc sail dusmnos cfitre (Cu). LINGATHERED, adj. necules.
UNFRIENDSHIP, s. neprietenie, UNGAUGED = n-ghikijd', adj.
ostilitate, vrajbi, f. necotit, nemsurat.
to UNFROCK, va. a despopi, a to UNGEAR= e'n-gTrf, va. a des-
rgspopi. halm.
UNFROZE, UNFROZEN, adj. ne- UNGENERATIVE, adj. infecund,
fnghietat. steril, sterp.
UNFRUITFUL, adj. infecund, ne- UNGENEROUS, nu prea darnic
roditor, steril, sterp. (generos), far drnicie (genero-
UNFRUITFULNESS, s. infecun- sitate) ; lipsit de generositate.
ditate, nerodnicie, sterilitate, ster- UNGENEROUSLY, adv. In mod
piciune, f. nu prea darnic (generos) ; Mat
UNFULFILLED, adj. neimplinit, generositate.
neindeplinit. UNGENIAL, adj. 1 neroditor.
UNFUMED, adj. neafumat. 2 aspru, riguros. 3 nenatural.
to UNFURL, va. 1 a desfilsura. 4 posac, trist, ursuz. 5 nu
2 a deschide. prea darnic satz generos.

www.dacoromanica.ro
 697
UNG UNG

UNGENITURED, adj. neputincios. UNGLORIFIED, adj. necantat,

ITNGENTEEL, adj. 1 nepoliticos, neeelebrat, neglorificat, nelftudat,
rai creseut. 2 Mil distinetiune, neslivit.
tare nu e cum se eade sail ele- to UNGLOVE, 1 va. a scoate
gant, de un gust prost. mnusile. 2 vn. scoate mft-
UNGENTEELLY, adv. nu prea nusile. II Loc. Ungloved, fr m-
cum se eade. nusI.
ITNGENTLE, adj. 1 ispru, sever, to UNGLUE, va. 1 a deseleia, a
strasnie, 2 neplcut, nepoliticos, deslipi. 2 a deschide (ochil).
ursuz. 3 crud. UNGLUTTED, adj. nesturat,
UNGENTLEMANLIKE, UNGEN- nestios.
TLEMANLY, adj. 1 nedemn de un UNGODLINESS, s. impietate, ne-
.om cum se cade saii bine crescut; legiuire, f.
eomun, grosolan, nepolitieos, vul- UNGODLY, adj. nelegiuit.
gar. 2 WI ereseut. 3 nedemn UNGORED, adj. 1 fill rani.
de un om cinstit. 2 intact.
UNGENTLEMANLINESS, 8.1 lips UNGORGED, adj. V. Unglutted.
de distinepune, f. 2 lips de UNGOT, UNGOTTEN, adj. nedo-
bun-ereseere, f. bfindit.
UNGENTLENESS, s. asprime, UNGOVERNABLE, adj. 1 indis-
brusehel, grosolnie, strsnicie, eiplinabil. 2 fig.: de nestpanit,
lipsk de blind*, f. neinfrinat. 3 iresistibil.
UNGENTLY, adv. 1 cu asprime, UNGOVERNABLENESS, s. 1 fire
etc. 2 In mod bruse. indisciplinabili, I. 2 fire de-
UNGEOMETRICAL, adj. care nu sordonat, f.
e geom etric. UNGOVERNABLY, adv. 1 In mod
UNGHOSTLY, adj. care nu tine indiseiplinabil. 2 Ma
de spectru, de stafie ; real. UNGOVERNED, adj. 1 near-
UNGIFTED, adj. 1 nelnzestrat. muit, fAr guvern. 2 fig.: de-
2 fr darurI. sordona t, neInfrInat.
UNGILDED, adj. neaurit. to UNGOWN, va. a scoate ro-
to UNGIRD, va. perf. i ptr. chia...
Ungirded sad Ungirt1 1 a scoate UNGOWNED, adj. Ma rochie.
brIul, eingtoarea... 2 a des- UNGRACED, adj. 1 nebnpodobit,
.chinga. 3 a deslega. neInfrumusetat, neornat. 2 fig.:
UNGIRT, adj. flea eingiltoare, (by): eliruia (var.) nu-I face o-
deslegat. ji Loc. Ungir!, eu eing- noarea (....).
toarea deslegat. UNGRACEFUL, adj. Mil (lipsit
UNGIVING, adj. nu prea darnie de) grape, nu prea gratios, dis-
saG generos. grapos. II Loc. Not ungraceful, cu
UNGLADDENED, adj. neInveselit. o oare-eare grape.
UNGLAZED, adj. 1 Ma gea- UNGRACEFULLY, adv, flea gra-
murI ; far geamlie. 2 olcirie, tie. i Loc. Not ungracefully, cu o
etc. : nesmfiltuit. 3 hrtic, ma- oare-care grape.
nusl, festurcl, etc. : nelustruit, UNGRACIOUS, adj. I nu prea
fAr lustru. gratios; aspru, r6ii-voitor. 2 ne-
UNGLEANED, adj. nepoblreit, pliieut, odios, supfiritor. II Loc. Not
nespieuit. ungracious, destul de gratios.

www.dacoromanica.ro
 - 698
UNG UNH

UNGRACIOUSLY, adv. in mod nu guentuni), s. alifie, unsoare, f. un-

prea gratios; cu asprime, cu rea- guent, n.
vointa. Loc. Not ungracefully,
II UNGUESSED, adj. neghicit.
cu destulii bunii-vointA. UNGUIDED, adj. necAlauzit, MIA
UNGRACIOUSNESS, s. 1 lipsa de cAlauz.
gratie, disgratie, f. 2 asprime, UNGUILTY, adj. nevinovat.
rea-voinl, f. UNHABITUATED, adj. neobicr-
UNGRAMMATICAL, adj. nu prea nuit.
gramatical, incorect, necorect. UNHACKED, adj. nestirbit, in-
UNGRAMMATICALLY, adj. in tact.
mod incorect. UNHACKNEYED, adj. 1 proaspet
UNGRANTED, adj. neacordat, re- care nu e banal. 2 neobicinuit
fusat, respins. (Cu), novice (in).
UN GRATEFUL, adj. 1 (lo, cat re ; to UNHAIR, va. a smulge perut
for, de ; sa, de a) ingrat, ne- (cuiva).
multumitor, nerecunosator. 2 UNHAIRED, adj. 1 ark per.
I. : ingrat, neproducetor, steril. 2 fig.: imberb, sp An.
3 I. ; nemultumitor, neplAcut. to UNHALLOW, va. a pangAri,
UNGRATEFULLY, adv. 1 Cu in- a profana.
gratitudiue (nerecunoscinta), ca UNHALLOWED, adj. nelegiuit,
un ingrat. 2 in mod neplAcut. profan.
UNGRATEFULNESS, s. 1 (lo, eh- UNHALVED, adj. neimphrtit.
tre, pentru ; for, de, pentru) in- UNHAMMERED, adj. neciocanit.
gratitudine, nerecunoscinta, f. UNHAMPERED, adj. neincurcat.
2 naturA neplcut, f. to UNHAND, va. a da drum, a
UNGRATIFIED, adj. nemultumit. rasa.
II Loc. Ungratified wishes, dorinte UNHANDINESS, s. neindemAnare,
cari nu se indeplinesc. stfingacie, f.
UNGRAVELY, adv, nu prea se- UNHANDLED, adj. 1 trA coadA,
rios. fail mailer. 2 neatins. 3 fig.;
UNGROUND, adj. nenacinat, ne- neimblandit, nestapanit (de om).
pisat. UNHANDSOME, adj. 1 urit.
UNGRUDGED, adj. dat cu mima (of, din partea) urit, meschin, nu,
bunii. prea gencros. 3 neleal.
UNGRUDGINGLY, adv. cu inim UNHANDSOlYIELY, adv. cu mes-
bunk' ; bucuros, de bunk voie. chinerie, cu micime (sufleteascA),
UNGUARDED, adj. 1 rat pAzit, fr generositate.
fra pazA, farA aparare. 2 fig. UNHANDSOMENESS, s. lips de.
imprudent, nechibzuit, nesocotit. generositate, micime (sufleteasea),
3 indiscret. 4 de imprudenta, meschinerie, f.
de nechibzuire, de nesocotint, de UNHANDY, adj. 1 neindema-
nebagare de seamA. natic, stangaciii. 2 greil de in-A-
UNGUARDEDLY, adv. fall so- nna. 3 incomod, jenant.
cotinta, orbesce. to UNHANG, va. [pelf. i ptr.
UNGUARDEDNESS, s.imprudenp, Unhanged, Unhung] 1 a scoate ceva
indiscretiune, nechibzuire, neso- care e actatsa atIrnat ; a 'Asa
cotintA, f. in jos; a lua din spAnzurAtoare.
UNGUENT = eng'-iient (L. un- 2 a demonstra. 3 a scoate dint

www.dacoromanica.ro
 699
UNH UNH

tillne.-4 a scoate draperiile (ale to UNHEART, va. a descuraja.

unel sc111, etc.). UNHEATED, adj. 1 neincAldit.
UNHANGED, adj. 1 neatirnat. 2 calm, (lomo!, linistit.
2 nespinzurat. UNHEAVENLY, adj. care nu este
UNHAPPIED, adj. nenorocit (de ceresc; infernal.
atre). UNHEDGED, adj. neingrAdit cu.
UNHAPPILY, adv. 1 din neferi- gardurl.
cire satz nenorocire. 2 fig. : cu UNHEEDED, adj. nebAgat
ruta te. seam, neglijat, despretuit.
UNHAPPINESS, s. 1 nefericire, UNHEEDFUL, adj.V. Heedless, etc.
nenorocire, f. 2 * rtitate, f.UNHEEDEDLY, adv. 1 cu zApi-
UNHAPPY, adj. [comp. Unhap- ceala. 2 pe nebAgat in seam.
pier ; sup. Unhappiest] 1 nefericit, UNHEEDING, adj. 1 indiferent,
nenorocit. 2 1. : fatal, funest. nepAsAtor.-2 nebAgA tor de sea rra.
3 fig. : aplecat sag pornit spre to UNHELM, to UNHELMET, va.
ra, r'utficios, pervers. a scoate coiful... II Loc. Unhelmet-
UNHARBOURED, adj. fail port ed, frA coif.
sad liman; fArA adfipost sad asil. UNHELPED, adj. neajutat (de),
UNHARDENED, adj. neintArit. frul ajutor.
UNHARDY, adj. care nu e cu- UNHELPFUL, adj. nefolositor.
tezator sail indrfiznet. UNHESITATING, adj. 1 care nu
UNHARMED, adj. 1 Mil rani ; OA la indoialii, nu sovAiesce,
teafar. 2 1.: nevAtAmat, frA 2 ferm, hotArit, In-
stricAciune. drAsnet.
UNHARMONIOUS, adj. discor- UNHESITATINGLY, adv. Ma so-
dant, lipsit de armonie. vAire.
to UNHARNESS, va. 1 a deshAma. UNHEWN, adj. netiiiat, brut.
2 a scoate armura, a desarma. UNHIDEBOUND, adj. Intins, vast.
UNHASTY, adj. Meet, zAbovitor. V. Hide-bound.
UNHATCHED, adj. 1 care n'a iesit UNHINDERED, adj. neimpiedicat.
Inca din ghioacA. 2 fig. : as- to UNHINGE, va. 1 a scoate din
cuns. titine; a desprinde (din cuiii, etc.
UNHAZARDED, adj. neincercat. 2 (from, de la, din) a smulge.
UNHAZARDOUS, adj. nehazar- 3 fig.: a amesteca toate, a de-
dat, neprimejdios. ranja, a ri.isturna, a face neo-
UNHEALED, adj. nevindecat. rAnduial.
UNHEALTHFUL, UNHEALTHY, UNHIRED, adj. 1 neinchiriat.
adj. 1 insalubru, nesAnatos. 2 2 fig.: liber, ne-mercenar, care
p. : bolnAvicios. nu e venal.
UNHEALTHFULNESS, UNHEALTH to UNHITCH, va. a desprinde.
INESS, s. 1 insalubritate, f. 2 to UNHOARD, va. 1 a fura, a
stare bolnfivicioas, f. lua. 2 a ImprAstia.
UNHEALTHILY, adv. 1 In mod UNHOLILY, adv. In mod nele-
insalubru. 2 fall snitate. giuit.
UNHEARD, adj. neaudit. II Loc. UNHOLINESS, s. impietate, ne-
1 Unheard of, 1. 1.: neaudit ; 2. legiuire, f.
p. : necunoscut. An unheard of UNHOLY, adj. 1 profan. 2
thing, un lucru sad ceva neaudit. nelegiuit.

www.dacoromanica.ro
 700
UNH UNI

UNHONOURED, adj. fri sen (L. unus, facere), s. uni-

despretuit, neligat in seam. ficare, f.
to UNHOOK, va. 1 a desprinde 1 UNIFORM = ifi'-ni-form (L.
(din cilia, etc.). 2 a descheia, unas, forma), adj. uniform.
a desface (o haind). 2 UNIFORM, s. uniformil, f.
to UNHOOP, va. a scoate cer- UNIFORMITY= form"-i-ti, s.
-curile... uniformitate,
UNHOPED (for), adj. neasteptat, UNIFORMLY= form-li, adv.
nevisat. In mod uniform.
UNHOPEFUL, etc.V. Hopeless, etc. to UNIFY luf-ni-fa!, va. a u-
to UNHORSE, va. a trnti de nifica.
pe cal. UNILLUMINED, ITNILLUMED, UN-
UNHOSED, adj. fail ciorapI. ILLUMINATED, adj. 1 neluminat.
UNHOUSED, adj. 1 Ma adpost, 2 neiluminat. 3 far sta.-
frii asil. 2 fig. : rteitor, lucire, stins.
legAturr (cu). UNIMAGINABLE, adj. de nein-
UNHOUSELED= (S. chipuit.
un, huslian), adj. f511 grijanie UNIMAGINABLY, adv. in mod
sa sfinta cuminecAtur. de neinchipuit.
UNHUMANIZED, adj. slbatic. UNIMAGINATIVE, adj. lipsit de
UNHUMBLED, adj. neumilit. imaginatiune.
UNHUMILIATING, adj. neumi- UNIMBITTERED, adj. V. Unem-
Mon bittered.
UNHUNG, adj. V. to 17nhang. UNIMBRUED, adj. neboit, ne-
UNHURT, adj. fail rank', intact, vopsit.
teafr. II Loc. To escape unhurt, a UNIMPAIRED, adj. intact, In-
sc pa tea r r. treg, in toatii puterea sa ; (by,
UNHURTFUL, adj. inofensiv, ne- de) neslbit.
vntator. UNIMPARTED, adj. 1 necomu-
UNEURTFULLY, adv. fail vfi- nicat. 2 ascuns.
tiimare, in mod inofensiv, etc. UNIMPASSIONED, adj. calm, li-
UNHURTFULNESS, s. nistit, fr pasiune.
mare, f. UNIMPEACHABLE, adj. 1 fr
UNHUSHED, adj. 1 nemultumit, cusur, gresali sail vin ; irepro-
nesupus, rebel. 2 agitat, neli- sabil. 2 irecusabil. 3 incon-
nistit, nepotolit. testabil.
to UNHUSK, va. a desfca, a UNIMPEACHED, adj. 1 neinvi-
clesghioca (fasolea,porumbul, etc.). nuit, neinvinovAtit. 2 necon-
1 UNICORN =Ifli-ni-corn (L. unas, testat.
cornu), s. 1 unicorn, rinocer Cu UNIMPEDED, adj. nelmpiedicat.
un corn, m. 2 narval, m. II UNIMPLORED, adj. necerut.
Loc. 2 Unicorn fish, sea unicorn, UNIMPORTANCE, 's. neinsem-
narval. atate, f.
2 UNICORN, ITNICORNOUS, adj. UNIMPORTANT, adj. 1 neTn-
en un corn. semnat. 2 fila pretentiune. II
UNIDEAL an-al-di'-1 (S. ; Loc. 1 It is unimportant whether,
Gr. idea), adj. positiv, real. putin (nu) importrt daci. To look
UNIFICATION = upon a thing as unimportant, a

www.dacoromanica.ro
 701
UNI UNI

nu da nicI o importantli unuI UNINHABITED, adj. nelocuit.

lucru. UNINITIATED, aaj. neinitiat.
TJNIMPOSED, adj. care nu e UNINJURED, adj. V. Unharmed.
impus ; liber, slobod. UNINJURIOUS, adj. nevAtAmAtor.
UNIMPOSING, adj. nelinpungtor. UNINQUISITIVE, adj. care nu e-
UNIMPREGNABLE, adj. care po ate curios.
fi luat (cu asalt, etc.). UNINSCRIBED, adj. 1 neInscris.
UNIMPRESSED, adj. 1 neinti- 2 frill inscriptiune.
OHL 2 fig. : nemiscat, ne- UNINSPIRED, adj. neinspirat.
patruns. UNINSTRUCTED, adj. 1 Mil ins-
ITNIMPRISONED, adj. liber, ne- tructiune, Mil carte, ignorant.
Intemnitat. 2 (in, de) strin. 3 Fail instruc-
UNIMPROVABLE, adj. care nu tiunl.
se poate ameliora saii ImbunAtti. UNINSTRUCTIVE, adj. care Mk
UNIMPROVED, adj. 1 neimbu- e instructiv.
nttit. 2 ignorant, nelnvlat. UNINSURED, adj. neasigurat.
3 de care nu se trage ve un UNINTELLIGENT, adj. neprice-
folos, de care nu profit& cineva. put, lipsit de pricepere.
4 incult. 5 orb. UNINTELLIGIBLE, adj. de ne-
UNIMPROVING, adj. 1 care nu priceput, de neInteles.
imbunttesce. 2 care nu pro- UNINTELLIGIBLY, adv. In mod
h% nu trage fotos. nepriceput, de neinteles.
UNIMPUGNED, adj. necontestat. UNINTENDED, UNINTENTIONAL,
UNIMPUTABLE, adj. care nu se adj. neintentional, care nu e facut
poate imputa. Inteadins.
UNIMPUTED, adj. neimputat. UNINTENTIONALLY, adv. fail
UNINCENSED, adj. farA a se voie, pe nevrute.
mAnia. UNINTERESTING, adj. care nu
UNINCLOSED, adj . neingridit e prea interesant.
(Cu garduri, ziduri, etc.). UNINTERMITTED , UNINTER -
UNINCUMBERED, adj. Tiber, ne- MITTING, adj. neincetat, neintre-
incurcat (cu...). rupt, continua.
UNINDEMNIFIED, adj. fril dem- UNINTERRUPTED, adj. neIntre-
nitate. rupt.
UNINFLUENCED, adj. 1 (by, de) UNINTERRUPTEDLY, adv. frA
neinfluentat -- 2 liber. Intrerupere.
UNINFLUENTIAL, adj. Sri in- UNINTRENCHED, adj. neIntarit,
fluent. fr metereze.
UNINFORMED, adj. 1 (of, de) UNINURED, adj. neobicinuit.
ignorant satt nesciutor. 2 Mil UNINVENTIVE, adj. nu prea in-
anima/nine. ventiv.
UNINFRINGED, adj. necAlcat. UNINVITED, adj. 1 nepoftit, FLA
UNINGENIOUS, adj. nu prea in- invitatitine. 2 importun, plic-
genios. ticos, sup 'racios.
UNINGENUOUS, adj. F. Disin- UNINVITING, adj. neatrg'tor.
genuous. UNION --=lii'-ni-eon (L. s.
UNINHABITABLE, adj. de ne- 1 asocialiune, unire, f. 2 mar.:
locuit. drapel, pavilion, steag, n. 3

www.dacoromanica.ro
 702
UNI UNIC

inrgritar, n. fi Loc. 1 Trades' cat un singur inteles ; regulat,

unions, asociatiuni de muncitori. sigur.
2 Union jack, un ion flag, pavi- UNJAUNDICED , adj . n eparti-
lion englez. nitor.
UNIONIST = ist, s. unionist, m. to UNJOIN, to UNJOINT, etc. V.
UNIPERSONAL = lu-ni- per f- to Disjoin, etc.
siin-1 (L. unos, persona), adj. 1 UNJOYFUL,UNJOYOUS, adj. trist.
impersonal. 2 gram. : neper- UNJUDGED, adj. nejudecat.
sonal, unipersonal. UNJUST = en-glestf (S. un ; L.
UNIQUE = iu-nic' (Fr.), adj. unic. juslus), adj. f i
S. J. nedrept.
UNISON = laf-ni-ziin (L. unus, 2 necinstit.
sono), s. 1 acord, n. armonie, f. UNJUSTIFIABLE, adj. 1 ce nu
2 mus. . unison, n. 3 adj. poate fi justificat sa scusat.
la unison. II Loc. 2 In unison, la 2 vinovat.
unison. UNJUSTIFIED, adv. nejustificat.
UNIT = iii'-nit (L. unitas), s. UNJUSTLY, adv. in mod (sail
unitate, f. pe) nedrept.
UNITARIkN=111'-ni-te"-ri-An, 1 to UNKENNEL, va. 1 a goni sag
adj. unitar. 2 s. unitar, anti- a scoate (un ccline) dinteo cal-
trinitar, socinian, m. narie. 2 a goni din (snit a a-
UNITARIANISM = iz'm, s. fuma in) vizuina sa (o vulpe, etc.).
doctrina unitara sag antitrinitari 3 fig : a descoperi, a gsi (ceva);
a lui Sochi, f. socinianism, n. a urmari in toate locurile pe, a
1 to UNITE = Iaf-naTt, va. (with, se tine de (cineva). II Loc. To un-
cu) a impreuna, a lega, a uni. kennel itself, 1. a fugi din vi-
2 to UNITE= iu-naltf, vn. a se zuina sa ; 2. a se da de gol.
Impreuna, a se lega, a se uni. UNKEPT, adj. 1 nepiizit. 2
UNITY s. 1 unitate, nepstrat. 3 necelebrat.
f. 2 fig.: acord, n. armonie, cileat, infrant, violat.
unire, f. UNKERCHIEFED, adj. fail bro-
ITNIVALVULAR, adj. univalva. boad, gol.
1 UNIVERSAL = UNKIND en-caind' (S. un, cyn),
(L. unos, versum), adj. universal. adj. 1 (to, Cu) nu prea bine-voi-
2 UNIVERSAL, s. universal, n.; tor. 2 (to, cu, catre) neplacut,
pl., fit. universalele. 2* uni- neindatoritor. 3 (to, Cu) crud.
versul. UNKINDLED =en-chini-d'ld, adj.
UNIVERSALITY = v6r-salu-i- neaprins.
ti, s. universalitate, f. UNKINDLINESS = en- caindf-li-
UNIVERSALLY = nes, s. rea-voint, f.
adv. in toata lumea. 1 UNKINDLY= li, adj. 1 ne-
UNIVERSE vers, s. univers, n. natural. 2 fig. : ra-voitor.
UNIVERSITY= ver"-si-ti (L. 2 UNKINDLY, adv. 1 Orb bunii-
aniversitas), s. universitate, f. voint. 2 in chip neplacut.
Loc. University-man, member of 3 Cu asprime, cu eruOime.
ihe University, 1. universitar, mem- UNKINDNESS, s. 1 lips de bunk-
bru al Univertitatil ; 2. student. voint, rea-vointa, t. 2 lipsa de
UNIVOCAL = iu-niv'-o- cal (L. amabilitate, f. 3 asprime, cru-
anus, vox), adj. care n'are de slime, f.

www.dacoromanica.ro
 703
UNK UNL

to UNKING, va. a de(s)trona, a to UNLADE, va. [per f. ITnladed;

gdepune (un rege). ptr. Unladed, Unladen] a descrca.
UNKINGLIKE, UNKINGLY, adj. UNLADING, s. descrcare, f.
nedemn de un rege. UNLADYLIKE, adj. nedemn de
to UNKISS, va. a deslega cu o o doamn, nu prea cum se cade.
srutare. UNLAID, adj. 1 neasedat. 2
UNKISSED, adj. nesrutat, nedomolit, nelinistit, nepotolit.
srutare. 3 rtcitor. 4 neingropat.
UNKNIGHTLY, adj. nedemn de UNLAMENTED, adj. (by) nere-
un cavaler ; neleal. gretat, nejeluit saii neplins (de).
to UNKNIT, va. [pert', si pit. UNLARDED, adj. (with, cu) ne-
Unknit, Unknitted] 1 a desface, a Impnat; neamestecat, curet.
deslega, a desnoda. 2 a des- to UNLASH, va. a deslega (fu-
creti, a inveseli, a linisti, a potoli. niile, etc.).
UNKNIT, adj. nelegat sati in- to UNLATCH, va. a deschide, a
nodat Inca. trage ivrul (sail Incuietoarea).
to UNKNOT, va. 1 a desface, UNLAURELLED, adj. fr laurI,
&siege, a desnoda. 2 a WEI fr glorie.
nodurile... UNLAVISH, adj. nu prea dar-
UNKNOWABLE, adj. ce nu se nic ; cumptat.
voate cunoasce sa sci. UNLAVISHED, adj. nerisipit.
UNKNOWING, adj. (on ignorant, UNLAWFUL, adj. 1 ilegal, ilicit,
nesciutor ; care nu cunoasce, nu nelegiuit, oprit de lege. 2 ile-
scie. gitim.
UNKNOWINGLY, adv. din ne- UNLAWFULLY, adv. In mod ile-
scire. gal, etc.-2 in mod ilegitim.
UNKNOWN, adj. 1 (to) necu- UNLAWFULNESS, s. i ilegali-
noscut, nesciut. 2 inapreciabil. tate, nelegiuire, naturfi ilicit, f.
3 (to, de) strin, nu prea fa- 2 ilegitimitate, f.
miliar (cuiva). 4 (to) In nescire, ITNLAWLIKE, adj. contra legel.
ye nesciute. II Loc. 1 The unknown to UNLAY, va., mar.: a desuci,
quantity (I. de sciinte), necunos- a destoarce.
cute. Some persons unknown, eh- to UNLEARN, va. a desvqa.
te-va persoane necunoscute. The UNLEARNED, adj. 1 ignorant,
_unknown, the great unknown, ne- fr (sciint de) carte. 2 nesciut.
cunoscutul, marele necunoscut. 4 UNLEARNEDLY, adv. cu igno-
Unknown to me, In nescirea mea. rant, ca nesciint.
UNLABOURED, adj. 1 produs UNLEAVENED, adj. 1 fra aluat,
fr munc. 2 incult, neculti- drojdie sad plamdeal. 2 fig.:
vat. -- 3 fig. : firesc, natural, neatenuat, nedomolit, nepotolit.
spontaneil. 4 usor. UNLED, adj. necilauzit ; fr
UNLABORIOUS, adj. care nu e chluz
greil ; usor. UNLESS n-les' (S onlesan),
to UNLACE, va. 1 a desface, a conj. 1 afar saii numal dac... 2
deslega, a desnoda. 2 a scoate presupun6nd c nu..., clack nu...
garnitura, podoabele. 3 a scoate UNLESSENED, adj. nemicsorat
dantela sa Firetul... UNLESSONED, adj. far (sciint
UNLACKEYED, adj. fr lacheti. de) carte, ignorant.

www.dacoromanica.ro
 704
UNL UNL

UNLETTERED, adj. V. Unles- UNLIVED, adj. lipsit de vial.

soned. U,NLIVELINESS,s. mAhnire, tris-
UNLEVELLED, adj. nenivelat. tef, f.
UNLIBIDINOUS, adj. cast, carat, ITNLIVELY, adj. greohl, far&
vioiciune.
UNLICENSED, adj. 1 ilicit. 2 to UNLOAD, va. 1 a descArca.
neautorisat, filed autorisatie. 3 2 fig. : a'si descArca (mima, su-
com.: nepatentat; samsar : ne- pararea, mania).
autorisat. 4 impr.: nebrevetat; UNLOADING, s. descArcare, f.
curte: tipfiritA fr privilegith UNLOCATED, adj. 1 neasedat.
UNLICKED, adj. bdran, mo- 2 term : neconcedat.
cofan, topirlan, in. to UNLOCK, va. a descuia, a
UNLIFTED, adj. 1 neridicat ; deschide. Loc. The door was un-
culcat la pAnfint. 2 mil.: In locked, usa era deicuia tA.
repaos. UNLOOKED-FOR, adj. neastep-
UNLIGHTED, adj. neaprins; In- tat ; neprevdut ; adv. pe neas-
tunecos, obscur. teptate.
UNLIGHTSOME, adj. fr lu- UNLOOPED, adj. nelegat ; ne-
mink ele. ridicat.
UNLIKE = n-lafc' (S. un, lic), to UNLOOSE, va. 1 a desface, a
adj. 1 neasemnat (cu), deosebit deslega, a desnoda. 2 a des-
(de), neasemuit. 2 * improbabil. MI-Ifni. II Loc. 7'o unloose one's
UNLIKELIHOOD, UNLIKELINESS, hold, a da drum.
8. improbabilitate, f. UNLOOSENED, pir. pi adj. ne-
UNLIKELY, adj. improbabil. desffieut.
2 UNLIKELY, adv. In mod im- UNLOOSENING, s. 1 desfacere,
probabil. etc., f. 2 pr. pi fig. deslAn-
UNLIKENESS, s. deosebire, nea- f.
semnare, f. UNLORDLY, adj. 1 nedemn de
UNLIMBER, adj. nemldios, un lord. 2 afabil.
teapn. to UNLOVE, va. a Inceta de
to UNLIMBER, va. artil. : a a iubi.
scoate avan-trenul ; a aseda in UNLOVED, adj. care nu e iubit.
baterie. UNLOVING, adj. care nu iu-
UNLIMITED, adj. nemrginit. besce.
UNLIMITEDLY,adv. nemrginit, UNLOVELY, adj. neplAcut, dis-
rara marginf. gra tios.
UNLIMITEDNESS, s. imensitate, UNLUCKILY, adv, din neferi-
nemrginire, f. cire, din nenorocire.
UNLINEAL, adj. indirect. UNLUCKINESS, s. 1 nefericire,
to UNLINK, va. 1 a desface me- nenorocire, f. 2 piazA rea, f.
/ele... 2 a desface, a deslega, a pricaz, n.
desnoda. UNLUCKY, adj. 1 nefericit, ne-
UNLIQUEFIED, adj. neliquefiat. norocit ; p.: nenorocos, pricjit.
UNLIQUIDATED, adj. nelichidat. - 2 care aduce nenorocire, care
UNLIQUORED, adj., fig.: care nu e piazi rea. 3 buclucas.
e beat; cumptat, sobru. UNLUSTROUS, adj. Intunecos,
UNLISTENING,adj.neasculttor. obscur ; fArA strAlucire.

www.dacoromanica.ro
 705
UNL UNM

to UNLUTE, va., chim.: a scoate grosolan, mojic, necioplit, riii

chitul saii lutul (Cu carea fost astu- crescut. 2 I. : prost.
pat un vas). 2 UNMANNERLY, adv. grosolii-
UNMADE, 1 per f. i ptr. de la nesce, mojicesce.
to Unmake. 2 adj. nefficut. to UNMANTLE, va. 1 a scoate
3 neconfectionat. 4 fig.: lisat mantaua... 2 fig. : a descreti,
omis, uitat. a inveseli.
UNMAIDENLY, adj. nedemn de TJNMANURED, adj. firi gunoiste,
fat, lipsiti de modestie.
UNMAIMED , adj. nemutilat , UNMARKED, adj. 1 nemarcat,
neschilodit, intact, teafr. 2 (by, de) nebigat in seami,
to UNMAKE, va. [pert ptr. nezrit, nevdut.
Unmade] a desface. UNMARRIED, adj. neinsurat, ne-
UNMALICIOUS, adj. fill ru- maritati ; becher, flc. II Loc.
tate, Wit viclenie. An unznarried man, un becher,
UNMALLEABLE, adj. nemalea- un Meiji. An unmarried woman,
bil, nemldios. o fati mare, o domnisoari.
to UNMAN, va. 1 a degrada, a UNMASCULINE, adj. afcmeiat.
dobitoci, a injosi. 2 a afemeia, 1 to UNMASK, va. 1 a scoate
a molesi. 3 fig.: a descuraja. masca... 2 fig. : a demasca, a
4 a desarma, a lua o parte da pe fari ; a destinui, a des-
din oamenii sa din garnisoana sa. veli. 3 mil.: a demasca.
UNMANACLED, adj. descitusat, 2 to TJNMASK, vn. a se de-
desatenat. masca.
UNMANAGEABLE, adj. 1 indocil, UNMASKED, adj. 1 flea masci.
neascultitor, nesupus, de neindu- 2 pe fat, ffitis.
plecat. 2 nu prea usor de mi.- , UNMASTERED, adj. 1 neimblin-
nuit. dit, nestipinit. 2 neinfrinat.
UNMANFUL, UNMANLIKE, UN- UNMATCHABLE, UNMATCHED.
MANLY, adj. 1 nedemn de un adj. neasemuit, fr seamin, fir'
om. 2 afemeiat, moale, mola- de perechie, incomparabil.
tic, mirsav, miel. 3 abject, UNMEANING, adj. 1 neinsem-
ignobil, josnic. nat, fr inteles. 2 fig. : ne-
UNMANFULLY, adv. 1 in mod bun, prost.
nedemn de un om. 2 cu mi- UNMEANINGNESS, s. neinsem-
selie. nitate, f.
UNMANLINESS, s. 1 lips de UNMEANT, adj. care nu e limit
tirie (sail slibiciune) de caracter, inteadins, involuntar.
f. _ 2 miselie, f. UNMEASURABLE, etc. V. In-
UNMANNED, adj. 1 enervat, mo- measurable.
- 2 fig.: abitut, descurajat. UNMEASURED, adj. 1 ne-me-
3 lipsit de oameni. 4 fig. surat. 2 nemrginit.
neimblindit. UNMEDDLED (WITH), adj. ne-
UNMANNERED, adj. grosolan, atins. II Loc. Let it be unmeddied
mojic, necioplit, rki crescut. (with), nimenT si nu punk' mina.
UNMANNERLINESS, s. grosoli- UNMEDDLING, adj. care nu se
nie, mojicie, f. amesteci ma nu se bagi ; discret.
1 UNMANNERLY, adj. 1 p. UNMEET, adj. 1 (for) nepotri-
H. L. Lolliot. Dic. .Eng.-Rom., vol. II. 45.
www.dacoromanica.ro
 706
UNM UNN

vit (cu, pentru), nedemn (de). UNMISTRUSTING, adj . lucre-

2 riii pregitit (pentru). dlor.
UNMEETLY, adv. In mod necu- UNMITIGABLE, adj. de nepo-
viincios. tolit, implaeabil, nemilos.
UNMEETNESS, s. necuviinti, f. UNMITIGATED, adj. nemicsorat.
UNMELLOWED, adj. necopt. II Loc. An unmitigated fool, un
UNMELODIOUS, adj. discordant. prost de frunte. Most unmitigated
UNBELTED, adj. 1 netopit. insanity, o nebunie curat.
2 fig. : neinduiosat, neinduplecat. UNMIXED, adj. curat, neames-
UNMENACED, adj. neamenintat. tecat.
UNMENTIONABLE, adj. despre UNMOANED, adj. nejeluit, ne-
care nu se poate vorbi. II Loc. His regretat.
unmentionables, pantalonil UNMODIFIED, adj. nemodificat,
UNMENTIONED, adj. despre care neschimbat.
nu se vorbesce. II Loc. To leave un- UNMOLESTED, adj. nemaltratat;
mentioned, a nu pomeni, a nu In pace.
vorbi despre. UNMOLLIFIED, adj. neInduple-
UNMERCHANTABLE, adj. ce nu cat, intlexibil.
se poste vinde. UNMOMENTOUS, adj. neinsemnat.
UNMERCIFUL, adj. 1 crunt, ne- to UNMOOR, va. a deslega
omenesc, nemilos. 2 afari din Mile, etc.), a ridica ancora.
cale, exorbitant. UNMORTGAGED, adj. neipotecat.
UNMERCIFULLY, adv. Mil mili. UNMOTHERED, adj. fill man&
11 Loc. To beat most unmercifully, UNMOTHERLY, adj. nedemn de
a snopi in btaie, a cira la pumni, o marni.
(pop.) a muja oasele, a da pe foI. UNMOURNED, adj. nejeluit, ne-
UNMERCIFULNESS, s. barbarie, plins,
crudime, f. UNMOVED, adj. 1 fix, imobil,
* UNMERITABLE, adj . fit% nemiscat. 2 ferm, hotiirit, ne-
merit. clintit, neinduplecat. 3 inexo-
UNMERITED, adj. nemeritat. rabil, inflexibil. 4 impasibil, ne-
UNMINDED, adj. 1 nebigat in Indu iosat, nemiscat.
seam, la care nu se gindesce UNMOVEDLY, adv. linistit, fir
cineva. 2 nezirit, nevdut. emotiune.
UNMINDFUL, adj. (of) neatent UNMOVING, adj. 1 imobii, ne-
(la), care nu Ingrijesce (de).miscat. 2 fig. : neatingtor, ne-
UNMINDFULLY, adv. fiat In-. misciitor.
grijire. to UNMUFFLE, va. 1 a ridica
UNMINDFULNESS, s. negligenti, capacul sad Invelisul. 2 a scoate
negrijire, uitare, f. legitura de pe fata...
to UNMINGLE, va. a descurca, UNMUSICAL, adj. 1 p. : care
a desprti. n'are urechia musical. 2 1. :
UNMINGLED, adj. 1 descurcat. discordant.
2 Meal amestee, curat. UNMUTILATED, adj. nemutilat,
UNMISSED, adj . lima cruia intact.
(var.) nu se simte. to UNMUZZLE, va. a scoate bot-
UNMISTAKEABLE, adj. ciar, des-
lusit, limurit, limpede. UNNAMED, adj. nenumit, nepo-

www.dacoromanica.ro
 707
UNN UNO

menit. II Loc. A person who shall UNOBSCITRED, adj. neintunecat,

go unnamed, o persoana numele in tonta strlueirea sa.
careia nu'l voia spune. UNOBSERVABLE, adj. imper-
UNNATIVE, adj. nepmintean, ceptibil.
strain. UNOBSERVANCE, s. nebgare de
UNNATURAL, adj. 11.: nefiresc, seamfi, inatentiune, f.
nenatural. 2 p., parlare, etc. : UNOBSERVANT, UNOBSERVING,
3 lit.: fortat, sucit. adj . 1 neatent, nebagator de
denaturat.
UNNATURALLY, adv, in mod seam, negligent. -- 2 care nu
nenatural. observa.
UNNAVIGABLE, adj. V. Innavi- UNOBSERVED, adj. V. Unnoticed.
gable. UNOBSERVEDLY, adv. frit a fi
UNNECESSARILY, adv. fr ne- bagat in seama.
voie. UNOBSTRUCTED, adj. 1 neas-
UNNECESSARINESS, s. inutilitate, tupat, neinfundat.
2 neimpie-
nefolosint, netrebnicie, f. dicat.
UbiNECESSARY, adj. inutil, ne- UNOBTAINABLE, adj. care nu
folositor, netrebnic, netrebuitor. se poate obtine.
UNNEEDED, adj. de care n'are UNOBTAINED, adj. neobtinut.
nevoie cineva. UNOBTRUDING, UNOBTRUSIVE,
UNNEEDFUL, adj.V. Unnecessary. adj. discret, modest ; care nu e
UNNEIGHBOURED, adj. Mai ve- importun sa suparicios.
cm, singuratic. UNOBTRUSIVELY, adv. cu dis-
UNNEIGHBOURLY, adj. si adv. 1 cretiune, cu modestie.
care nu se cuvine din partea unui UNOCCUPIED, adj.1 neocupat.
bun vecin. 2 ca un vecin ar- 2 disponibil, de rgaz. 3 loc :
rgos. neocupat, vacant.
to UNNERVE, va. 1 a enerva, a UNOFFENDING, adj. inofensiv,
slbi. 2 a descuraja. nevtamiltor.
UNNOTED, adj. 1 nebagat In UNOFFERED, adj. neoferit, ne-
seamfi, neobservat. 2 &Hi ono- propus.
ruri. UNOFFICIAL, adj. care nu e ofi-
UNNOTICED, adj. 1 V. Unnoted cial; oficios.
1. 2 trecut sub tacere. 3 UNOFFICIOUS, adj. nu prea gat-
lasat la o parte, tratat fr con- bit sag zelos.
sideratiune. II Loc. 7'o leave sail to UNOILED, adj. fail uleiii.
pass unnoticed, a trece sub tcere. UNOPENED, adj. nedeschis, in-
UNNUMBERED, adj. nenumrat. chis inch.
UNNURTURED, adj. 1 nehrnit. UNOPPOSED, adj. fail opositiune
2 necrescut. sad impotrivire.
UNNUTRITIOUS, adj. nehrnitor. UNOPPRESSIVE, adj. bland, ne-
ITNOBEYED, adj. neascultat. asupritor.
UNOBEYING, adj. neascultator, UNORIGINAL, adj. care nu e de
rebel, edsvrtit. loc original.
UNOBJECTIONABLE, adj. 1 ire- UNORNAMENTAL, adj. simplu.
cusabil. 2 excelent, desvirsit. UNORNAMENTED, adj. fail or-
UNOBNOXIOUS, adj. (Lo) 1 pia- nament, podoalfa, elc.
cut. 2 neexpus. UNOSTENTATIOUS, adj., I. : farii

www.dacoromanica.ro
 708
UNO UNP

fast, fala sa ostentatiune ; sim- UNPAWNED, adj. neamanetat,

plu ; p. : modest. nezalogit.
UNOSTENTATIOUSNESS, s. sim- * to IENPAY, va. a ruina.
plicitate, modestie, f. UNPEACEFUL , adj. certfiret,
UNOWED, adj. 1 nedatorit. 2 certator, glcevitor.
* care n'are stal.an. to UNPEG, va. a scoate cepul
UNOWNED, adj. 1 fail stapan, sail pana; a destintui ; a deschide.
nereclamat. 2 nerecunoscut. to UNPEN, va. a scoate din
UNPACIFIED, adj. neimpficat. obor sat/ din tarc ; a da drum.
to UNPACK, va. 1 a desfacey a UNPENSIONED, adj. fill pen-
despacheta. 2 * a descirca. siune.
UNPAID, adj. nepltit. to UNPEOPLE, va. a despopora,
UNPAINFUL, adj. nedureros , a despopula.
Mr% durere. ji Loc. Not unpainful, UNPERCEIVED, adj. nevNut,
destul de dureros. nezarit.
UNPAIRED, adj. desperechiat. UNPERFECT, adj. V. Imperfect.
UNPALATABLE, adj. 1 nepla- UNPERFECTNESS, s. imperfec-
cut la gust. 2 fig.: nepfacut, tiune, f.
care nu e dupii gustul... UNPERFORMED, adj. 1 neezecu-
to UNPARADISE, va. a rpi fe- tat. 2 nelmplinit, neindeplinit.
ricirea (cuiva). UNPERISHING, adj. nemuritor,
UNPARAGONED, adj. neasemuit, neperitor.
rara seaman, tar' de perechie, UNPERMITTED, adj. nepermis,
incomparabil. far voie.
UNPARALLELED, adj. 1 V. Un- UNPERPLEXED, adj. care nu e
paraqoned. 2 fail precedent. incurcat, care nu sta la indoial.
UNPARDONABLE, adj. de ne- ITNPERSUADABLE, adj. care nu
iertat. poate fi convins.
UNPARDONABLY, adv. In chip UNPERUSED, adj. necitit.
de neiertat. UNPHILOSOPHICAL, adj. anti&
UNPARDONED, adj. neieriat. losofic.
UNPARED, adj. netaiat. UNPICKED, adj. 1 necules.
UNPARLIAMENTARY, adj. anti- 2 fig.: neales.
parlamentar. UNPIERCED, adj. 1 negurit.
UNPASSIONATE, UNPASSIONED, 2 nepatruns.
etc. V. Dispassionate. UNPILLAGED, adj. nejfuit, ne-
UNPATHED , UNPATHWAYED , prdat.
adj. 1 fail drum batut, fAr po- UNPILLOWED, adj. fitr
tea'. 2 necalcat. UNPILOTED, adj. farii pilot.
UNPATRIOTIC, adj . antipa- to UNPIN, va. a scoate acele
triotic. cu gmlie, a desface.
UNPATRONIZED, adj. fail ocro- UNPINKED, adj. descusut.
titor sail protector ; fAr ocro- UNPITIED, adj. 1 neplans. 2
tire sail protectiune. * crud, crunt, implacabil, ne-
UNPAVED, adj. 1 nepavat. 2 milos.
* castrat, scopit. UNPITIFUL, adj. implacabil, ne-
UNPAVILIONED, adj. fail pa- milos.
vilion. UNPITIFULLY, adv. fill milk.

www.dacoromanica.ro
 769
UNP UNP

UNPITYING, adj. V. Unpitiful. UNPOSSESSED, adj. 1 fr stA-

UNPLACED, adj. 1 neasqlat. pAn, neocupat. 2 (of) care nu
2 frfi loc. posed...
UNPLAGUED, adj. nechinuit (de) UNPOSSESSING, adj. ffirri avere.
to UNPLAIT, va. a despleti. UNPOWDERED, adj. 1 neredus
UNPLAITED, adj. despletit, ne- In praf 2 pr : nepudrat.
impletit. UNPRACTISED, ad;. 1 neexpe-
UNPLANTED, adj. neplantat. rimentat, novice. 2 (lo, in) ne-
UNPLAUSIVE, adj. desaprobator. obicinuit, neindemAnatic.
UNPLEADED, adj. 1 nepledat. UNPRAISED, adj. farli laude.
2 fr5 advocat. UNPRECARIOTJS, adj. sigur, stabil.
UNPLEASANT, UNPLEASING, adj. UNPRECEDENTED, adj. frAexem-
neplcut. plu, frA precedent.
UNPLEASANTLY, UNPLEASING- TJNPRECISE, adj. indoielnie, e-
LY, adv. In mod neplcut. chivoc.
UNPLEASANTNESS, s. naturA UNPREGNANT , adj. 1 stern,
neplcut, neplAcere, f. sterp; fr duh, fr1i spirit. 2
UNPLEASANTRY, s. fire art- (of) nesimtitor.
goasii, r UNPREJUDICED, adj. impartial,
UNPLEASURABLE, adj. neplcut. neprtinitor, fr prejuderatit
UNPLEDGED, adj. neamanetat, prejudiciti.
neziilogit. UNPREMEDITATED, adj. 1 ne-
UNPLIANT, adj. nemldios. premeditat, spontaneil. 2 lit.:
UNPLIGHTED, adj. nefAgAduit. improvisat.
UNPLOUGHED, adj. nearat, ne- UNPREMEDITATEDLY, adj. frA
lucrat ; incult. p rem ed ita liune.
UNPLUNDERED, adj. nejfuit, UNPREOCCUPIED, adj. nepreo-
neprdat. cupa t.
UNPOETIC, UNPOETICAL, adj. UNPREPARED, adj. nepregtit.
nepoetic. UNPREPOSSESSED, adj. nepre-
UNPOETICALLY, adv. in mod venit, frii preventiuni.
nepoetic. UNPREPOSSESSING, adj. nepre-
UNPOINTED, adj. Mil virf, bont. venitor, disgratios, neplcut.
UNPOISED, adj. neechilibrat. UNPRESCRIBED, adj. neprescris.
UNPOLICIED, adj. necioplit, ne- UNPRESENTABLE, adj. care nu
civilisat, slbatic ; prost. e presentabil.
UNPOLISHED, adj. 1 mat, ne- UNPRESSED, adj. 1 neapAsat,
lustruit. 2 fig. : grosolan, mo- nepresat. 2 1. : asupra cAruia
jic, neeioplit. nu se insistA ; nepoftit, nerugat.
UNPOLITE, adj. V. Impolite. UNPRESUMING, UNPRESUMP -
UNPOLLED, adj. 1 neinregistrat, TUOUS, adj. modest.
ne-numrat. 2 care n'a votat. UNPRETENDING, adj. modest,
UNPOLLUTED, adj. neintinat, fAr pretentiuni.
nemAnjit, curat. UNPREVAILING, adj. V. Un-
UNPOPULAR, adj. impopular. availing.
TJNPOPULARITY, s. impopula- UNPREVALENT, adj. rar.
ritate, f. UNPREVENTED, adj. 1 neimpie-
UNPORTIONED, adj. Ma zestre. dicat. 2 fr precedent.

www.dacoromanica.ro
 710
UNP UN P

UNPRIESTLY, adj. nedemn de UNPROPITIOUS, adj.contrar, de-

un preot. favorabil, dusmAnesc, neprielnic.
UNPRINCELY, adj. nedcmn de UNPROPITIOUSLY, adv. in mod
un print. contra r. etc.
UNPRINCIPLED, adj. fiirA prin. UNPROPITIOUSNESS, s. natural
cipil, imoral, necinstit. neprielnicA, f.
UNPRINTED, adj. in manuscris, UNPROPORTIONED, adj. 1 dis-
neimprimat, netipArit. proportionat. 2 nechibzuit, ne-
UNPRIZABLE, adj. 1 frfi va- socotit.
loare, de care nu se face niel un UNPROPPED, adj. neproptit, ne-
cas. 2 nepretuit. sprijinit. nesustinut.
UNPRIZED, adj. ncapretuit. UNPROSECUTED,adj. neurmArit.
UNPROCLAIMED, adj. nepro - UNPROSPEROUS, adj. nefiricit,
clamat. nenorocit.
UNPRODUCTIVE, adj. impro- IINPROSPEROUSLY, adv. Mil is-
ductiv, steril, sterp. bAndA, flk succes.
UNPROFANED, adj. nepangarit, UNPROTECTED, adj. 1 (from)
neprofanat. filr apArare (contra); III% acre-
UNPROFICIENCY, s. lips de im- post (contra). 2 p. : fArft pro-
bunitiltire, de progres, de fami- tectiunc, fArii sprijin.
liaritate (cu), nesciintA, f. UNPROTESTED,adj. neproteststt.
UNPROFESSIONAL, adj. care nu to UNPRO VIDE, va. 1 a 'Asa Mr&
e de meserie. sad lipsit (de). 2 fig.: a de-
UNPROFITABLE, adj. care nu sa rm a.
aduce nimic, niel un cAstig, UNPROVIDED, adj. 1 (with) fill,
un folos ; inutil, nefolositor, zi- lipsit (de). 2 luat pe neastep-
darnic. tate. 3 (for, pentru) care nu e
UNPROFITABLENESS, s. inutili- pregAtit.
tate, nefolosint, f. UNPROVOKED, adj. 1 MI% pro-
UNPROFITABLY, adv. fail folos, vocatiune, nedrept, nemeritat.
In mod inutil, etc. 2 fArA a se mnia, calm.
UNPROFITED, adj. fail castig UNPROVOKEDLY, adv. ffirA pro-
sati folos. vocatiune.
UNPROGRESSIVE, adj. stationer. UNPRUDENTIAL, adj. 1m prudent,
UNPROHIBITED, adj. neprohibit, nesocotit.
autorisat, licit, permis. UNPRUNED, adj. netAiat.
UNPROMISING, adj. 1 care nu UNPUBLISHED, adj. 1 nepubli-
promite. 2 care se anunt cat ; inedit. 2 nedestinuit, ne-
3 ingrat. cunoscut, secret.
TJNPROMPTED, adj.1 neindem- UNPUNCTUAL, adj. care nu e
net (de); spontaneil, de la sine. punctual, neexact.
2 tealru: fArA a evea nevoie de UNPUNCTUALITY, s. lips de
suflor. punctualitate, neexactitate, f.
UNPRONOUNCED, adj. nepro- UNPUNISHED, adj. nepedepsit.
nuntat. II Loc. To go unpunished, a ra-
URPROPER, etc. 1 V. Improper. mne nepedepsit.
2 * comun, apartinnd tutu- UNPITRCHASABLE, adj. care nu
rora. se poate cumpgra.

www.dacoromanica.ro
 711
UNP UNR

UNPURCHASED, adj . necum- UNRANSOMED, adj. care n'a fost

p6rat. r6scump6rat.
UNPURGED, adj. necurat, impur. to UNTIA,VEL, va. 1 a descurca,
UNPURIFIED, adj. nepurificat. a desiusi. * a incurca.
UNPURSUED, adj. neurmfirit. UNRAVELLING, s. deslusire, f.
UNPUTREFIED, adj. necorupt, desnodmnt. n.
neputredit, sfinfitos. UNRAZORED, adj. imberb, spfin.
UNQUALIFIED, adj. 1 (for, lo) UNREACHED, adj. neatins.
incapabil, care nu e in stare ; UNREAD = 6n-red', adj. 1 I.:
care n'are calittile cerute. 2 necitit. 2 p.: ignorant, necitit,
care n'are dreptul de (s). 3 ark (sciinta de) carte. II Loc. To
complet, desvirsit, formal, intreg, leave unread, a nu citi.
fr nier o restrictiune. i Loc. 3 UNREADABLE, adj. de necitit,
An unqualified assent (safi refusal),
un consimtimnt(sarefus)formal. UNREADILY, adv. 1 Meet.
to UNQUALIFY, va. V. to Dis- Cu prea putin rIvn sal bun-
qualify. voint.
to UNQUEEN, va. a lua (calva) UllREADINESS, s. 1 incetineal,
demnitatea de reginfi. f.-2 lips de rivni, f.-3 neho-
UNQUELLED, adj. 1 neinnfibu- tfirire, f. 4 lips de preg-
sit, nereprimat. 2 neimblandit. tire, f.
3 nedomolit, nelinistit, nepo- UNREADY = 6n-red'-i, adj. 1
tolit. 4 furios. care nu e gata. 2 r6ii pregatit.
UNQUENCHABLE, adj. de ne- 3 incet, lipsit de rivn. 4 in-
potolit. dolent, moale, nehothrit. 5 ne-
UNQUENCHED, adj. 1 nestins. indernfinatic, stangaciil. 6 * ne-
2 sete: nepotoliti. 3 de ne- imbrfica t.
potolit. UNREAL, adj. 1 nereal; prefficut.
UNQUESTIONABLE, adj. 1 in- 2 fig.: ideal; inchipuit, hime-
contestabil, de necontestat. 2 ric. 3 imaterial.
care vorbesce putin. UNREALITY, s. lipsi de reali-
UNQUESTIONABLY, adv. de si- tate, f.
gur, ffirfi indoialii, negresit, nu-i UNREALISABLE, adj. irealisabil.
vorbfi. UNREALIZED, adj. neimplinit.
UNQUESTIONED, adj. 1 neln- UNREAPED, adj. nesecerat.
trebat. 2 necontestat. 3 in- UNREASON, s. lips de jude-
contestabil, de necontestat. cat, f.
UNQUIET, adj. 1 nelinistit, in- UNREASONABLE, adj. 1 iratio-
grijat. 2 agitat, neastimp6rat. nal, lipsit de judecat. 2 fig.:
UNQUIETLY, adv. ca neliniste, absurd, extravagant, necumpfitat.
Cu ingrijare. UNREASONABLENESS, s. 1 (of)
UNQUIETNESS, s. 1 neliniste, lips de judecat, f.-2 absurdi-
ingrijare, f. 2 agitatiune, f. tate, extravagant, necump6tare.
neastimpr. UNREASONABLY, adv. 1 fr ju-
UNRACKED, adj., vin, etc. : ne- decatii.-2 la exces, fr cump6t.
pritocit. UNREASONED, adj. ffir s ju-
UNRAKED, adj. nemiscat; aco- dece.
perit (ea centue). UNREASONING, adj. 1 frfi ja-

www.dacoromanica.ro
 712
UNR UNR
decat, lipsit de judecat. 2 care UNREFORMED, adj. V. Unrec-
nu judec. tified.
IJNREBUKABLE, adj. ireprosabil. UNREFRACTED, adj, nerefracta t.
UNRECALLABLE,adj. irevocabil. UNREFRESHED, adj. 1 nercorit.
TJNRECKONED, adj. ne-numrat, 2 neodihnit ; obosit, ostenit.
ne-socotit. UNREFRESHING, adj. care nu
UNRECLAIMED, adj.1 necorec- odihnesce.
tat, neindreptat. 2 neimblnOit, ITNREFUNDED, adj. neachitat,
nestpAnit. V. to Reclaim. nepltit.
UNRECOGNIZABLE, adj. de ne- UNREGARDED, adj. despretuit,
recunoscut. nebgat in seam.
UNRECOGNIZED, adj. 1 nerecu- UNREGARDFUL, TJNREGARDING,
noseut. 2 neapretiat, nepretuit. adj. negligent, negrijit. -

UNRECOMMENDED, fr reco- UNREGISTERED, adj. 1 neinre-

mandatiune. nerecomandat. gistrat; scrisoare: n ereeom andat.
UNRECOMPENSED, adj. fr res- 2 li7. uitat.
plat. UNREGRETTED, adj. neregretat.
IJNRECONCILABLE, adj. V. Irre- UNREGULATED, adj.neoranduit.
concilable. UNREHEARSED, adj. nerepetat.
UNRECONCILED, adj. (lo, Cu) UNREJOICED, adj. care nu e ve-
neimpcat. sel. II Loc. Not unrejoiced io, ve-
UNRECORDED, adj. 1 nelnregis- sel de.
trat. 2 neistorisit, nepovestit, IJNREJOICING, adj. neinveseli-
ce nu se spune. 3 uitat, lsat tor, trist.
in uitare. UNRELATED, adj. 1 neistorisit,
UNRECOUNTED, adj. neistorisit, nepovestit. 2 neinrudit (cu).
nepovestit. UNRELATIVE, adj. (to) strilin
UNRECOVERED, adj. 1 negsit, (eu dat.).
ce nu se mal giisesee. 2 neres- UNRELAXED, adj. necurmat, ne-
tabilit. incetat.
UNRECTIFIED, adj. neindreptat, UNRELAXING, adj. V. Unrelaxed.
nerectificat. UNRELENTED, adj. implacabil.
UIRECUMBENT, adj. drept, In UNRELENTING, adj. inexorabil,
picioare, neculcat. inflexibil, implacabil, Inversunat.
UNRECURING, adj. incurabil, UNRELENTINGLY, adv. In mod
de nevindecat. inexorabil, etc.
UNREDEEMABLE, adj. V. re- TJNRELIABLE, adj. in care nu
deemable. poate cineva avea Incredere.
UNREDEEMED, adj. nerscum- TJNRELIEVABLE, adj. care nu
prat. poate fi ajutat.
UNREDUCED, adj. neredus. UNRELIEVED, adj. Mil ajutor.
UNREDUCIBLE, adj. ireductibil. UNRELIGIOUS, adj. ireligios.
to IJNREEVE, va. [per f. fi UNRELINQUISHED, adj. nepi-
Unrove] 1 mar. : a intrece. 2 rrt sit.
fig.fi fam. : a'I urma drumul. UNRELISHED, adj. insipid, ne-
UNREFINED, adj. 1 brut, ne- srat.
ralinat. 2 fig. : grosolan, ne- UNRELIJCTANT, adj. care nu st
cioplit. la indoial ; cu rivni.

www.dacoromanica.ro
 713
UNR UNR

UNRELUCTANTLY, adv, frk so- UNREPRESSED,adj.neinnfibusit,

viiire ; Cu rivni. nereprimat.
UNREMARHED, adj. nebagat In UNREPRIEVABLE, adj. care nu
seam'a. se poate intardia ; efiruia (var.)
UNREMEDIED adj. nevindecat. nu se poate acorda o amanare,
UNREMEMBERED, adj. uitat, de o psuial. un soroc.
care nu'sl aduce cineva aminte. UNREPRIE VED, adj. e ruja (var.)
UNREMEMBERING, adj. care nu's1 nu se acorda o amanare, etc.
aduce aminte. farii rgaz.
UNREMITTED, adj. 1 gresalcY, UNREPRIMANDED, adj. UNRE-
pcicat: neiertat.-2 necaz, maned, PROACHED, adj. necertat, nedo-
etc. : necurmat, neincetat. jenit, nemustrat.
UNREMITTING, adj. 1 necurmat, UNREPROVED, adj. 1 fill a fi
neincetat. 2 constant, statornic; blamat. 2 nevinovat.
neobositor. UNREQUESTED, adj. necerut,
UNREMITTINGLY, adv. far in- nerugat.
cetare, necurmat, nelncetat. TJNREQTJIRED, adj. neexijat, ne-
UNREMOVABLE, adj. V. Irre- reclamat ; necerut ; netrebuincios.
movable, etc. UNREQUITED, adj. fr re'splata;
UNREMOVED, adj. 1 neindepar- neapretiat, nepretuit.
tat, nelnlfiturat, neschimbat, ne- UNRESENTED, adj. 1 care nu
striimutat. 2 neclintit. atitii (sail desteapta) mania ; de
UNREMUNERATIVE, adj. care nu care nu se sup'ra cineva. 2
e remunerator, care nu re'splatesce. fara r6sbunare.
UNRENEWED, UNRENOVATED, UNRESENTFUL, UNRESENTING,
adj. nereinnoit. adj. ingaduitor, rbdator ; care
UNRENOWNED, adj. fr fain* nu se supra, nu se fe'sbuna.
glorie saii renume ; obscur. UNRESERVE, s. 1 lipsa de re-
UNREPAID, adj. 1 neachitat, ne- serv', f. - 2 sinceritate, f.
platit. 2 neinapoiat. 3 ne- TJNRESERVED, adj. 1 fail res-
rsbunat. trictiune. 2 sincer.
UNREPAIRED, adj. fara repara- UNRESERVEDLY, adv, firii res-
une. trictiune
UNREPEALABLE, adj. care nu UNRESERVEDNESS, s. 1 natura
se poate abroga; irevocabil. nemrginita, f. 2 fig. : since-
UNREPEALED, adj. neabrogat. ritate, f.
UNREPENTANT, UNREPENTING, UNRESIGNED, adj. 1 (lo, la)
adj. impenitent ; care nu se ca- nesupus. 2 loe, post : din care
iesce (de). nu 'si-a dat cineva demisiunea.
TJNREPENTED, adj. de care nu UNRESISTED, adj. lark impo-
se ciesce cineva. trivire sail resistent ; iresistibil.
UNREPINING, adj. UNREPINING- UNRESISTING, adj. care nu se
LY, adv. fall a se plange ; ark' impotrivesce saii nu resista.
a criicni. UNRESISTINGLY, adj. fra
UNREPLENISHED, adj. ne-um- potrivire, etc.
plut. UNRESOLVED, adj. 1 nehotarIt.
UNREPRESENTED, adj. ne-re- 2 neresolvat.
presentat, fr representant. UNRESOLVING, adj. nehotrit.

www.dacoromanica.ro
 714
UNR UNR

UNRESPECTED, adj. nerespec- UNRHYMED, adj. Ma rima, In

tat, nebAgat In seami.
* UNRESPECTIVE, adj. 1 nu to UNRIDDLE, va. a explica, a
prea respectuos. 2 imprudent, deslusi, a dcslega, a resolva.
neascultAtor, nechibzuiti nesoco- UNRIFLED, adj. nejAfuit, ne-
tit. 3 de despretuit. pradat.
UNRESPIRABLE, adj. de neres- to TJNRIG, va. a lua tot tack-
pirat. mul unei corAbil.
UNRESPITED, adj. cAruia (var.) UNRIGHTEOUS, adj. 1 inic, ne-
nu-i se acord amanare, pAsuia- drept. 2 nelegiuit, rutAcios.
la, elc. ; cAruia (var.) 1111-i se dA UNRIGHTEOUSNESS, s. inichi-
rAgaz. tate, nedreptate, f.
UNRESPONSIVE, adj. care nu UNRIGHTFUL, adj. 1 nedrept.
rspuncle. 2 ilegitim, nelegiuit.
UNREST, s. 1 soma agitat, UNRINSED, adj. nceltit.
n. insomnie, f. 2 a- to UNRIP, va. V. to Rip.
gitatiune, neliniste, . UNRIPE, adj. 1 necopt. 2 fig.:
UNRESTORED, adj. 1 (lo) neina- precoce, prematur.
poiat. 2 fig.: nelnsaniitosit, ne- UNRIPENED, adj. necopt.
intrema t, nevindecat. UNRIPENESS, s. lipsa de matu-
UNRESTRAINED, adj. 1 neim- ritate, f.
piedicat, neretinut. 2 fig. : ne- UNRIVALLED, adj. 1 fir% rival.
InfrInat, fAri frill. 3 Mil con- 2 neasemuit, fr seaman, fir'
strangere, nemArginit. 4 abso- de perechie.
lut, dessvirsit. UNROASTED, adj. 1 neprajit.
UNRESTRICTED, adj. absolut, 2 necalcinat.
fr restrietiunl. to UNROBE, 1 va. a scoate ro-
UNRETRACTED, adj. neretractat. chia... 2 vn. a se desbrAca, a'sr
UNRETURNED, adj. 1 ne-Intors. scoate rochia.
2 adj. neapretiat, nepretuit. to UNROLL, va. a desfasura.
UNRETURNING, adj. care nu UNROMANTIC, adj. 1 care nu e
se Intoarce. romanesc.-2 care nu e romantic.
UNREVEALED, adj. nedestAinuit. to UNROOF, va. a scoate aco-
UNREVENGED, adj. nersbunat. perisul, invelisul (easel).
UNREVENGEFUL, adj. nergsbu- to UNROOST, va. a goni din cull}
ntor. sad de pe plimbi.
UNREVEREND, adj. necuviin- to UNROOT, va. a desrdacina.
cios, nedemn. UNROUGH, adj. 1 neted. 2
UNREVERSED, adj. 1 nerstur- imberb, span.
nat. 2 nerevocat. UNROUSED, adj. nedesteptat.
UNREVERTED, adj. neinter- UNROUTED, adj. cvlire: neln-
vertit, neschimbat. frant.
UNREVIEWED, UNREVISED, adj. to TJNRUFFLE, va. a calma, a
1 nerevNut. 2 care n'a fost domoli, a linisti, a potoli.
trecut In revist. UNRULINESS, s. neastampr, n.
UNREVOKED, adj. nerevocat. UNRULY, adj. 1 neastamprat.
UNREWARDED, adj.1 fArA res- 2 neinfrInat. 3 cal: focos,.
platii. 2 nerspltit, neapreliat. iute.

www.dacoromanica.ro
 715
UNS UNS

to UNSADDLE, va. 1 a scoate UNSCARED, adj. nenspimntat.

seaua. 2 a trnti de pe cal. UNSCARRED, adj. 1 fix% cica-
UNSAFE, adj. nesigur, periculos, trice. 2 la arlpost.
primejdios. UNSCATHED, adj. fill rnI,
UNSAFELY, adv. In nesigurant. tearer.
UNSAID, adj. si plr. de la to UNSCHOLARLY, 1TNSCHOLASTIC,
Unsay : nespus. ii Loc. I wish my UNSCHOOLED, adj. fr (sciintii de)
words unsaid, ImI pare red ed am carte, ignorant, necitit, neInvetat.
spus oare-carl cuvinte. To leave UNSCORCHED, adj. nears.
unsaid, a nu spune, a tace (ceva). UNSCORNED, adj. nedespretuit.
UNSALEABLE, adj. care nu se UNSCOURED, adj. necuratit.
poate vinde. to UNSCREW, va. a dessurupa,
UNSALTED, adj. nesrat. a dessurubui sag a dessurupi.
UNSALUTARY, adj. vtmiltor. UNSCRIPTURAL, adj. nepotri-
UNSANCTIFIED, adj. 1 neconsa- vit ca Sf. ScripturI.
crat, neconsfintit. 2 nelegiuit, UNSCRUPULOUS, adj. lipsit de
profa n. scrupul.
UNSANCTIONED, adj. nesanc- UNSCRUPULOUSLY, adv. Ma
tionat. scrupul.
UNSATED, UNSATIATED, adj. ne- UNSCRUPULOUSNESS, s. lipsi
stura t. de scrupul, f.
UNSATISFACTORILY, adv. in to UNSEAL, va. 1 a despecetlui,
mod nemultumitor. a deschide. 2 fig. : a deschide
UNSATISFACTORINESS, s. ne- ochil.
multumire, f. UNSEALED, adj. 1 fill pecete
UNSATISFACTORY, adj. 1 ne- (ne-sancfional). 2 despecetluit,
multumitor. 2 neconvingetor. deschis.
II Loc. 1 To be very unsatisfactory,to UNSEAM, va. 1 a descoase.
a 'Asa mult de dorit. A very un- 2 a spinteca.
satisfactory answer, un respuns UNSEARCHABLE, adj. impene-
care las mult de dorit. trabil, inscrutabil, insondabil.
UNSATISFIABLE, adj. care nu UNSEASONABLE, adj. 1 inopor-
poate fi multumit set satisfcut. tun, fficut la un moment nepo-
UNSATISFIED, adj. 1 (with, cu) trivit. 2 (to, ca) neobicinuit.
nesiiturat. 2 nemultumit. 3 3 neregulat. 4 nesrat. 5
neconvins. 4 neachitat. V. nod, novice. 6 neuscat.
Dissatisfied. to UNSEAT, va. 1 a resturna.
UNSATISFYING, adj. neindestu- a trAnti de pe cal. 3 fig. : a
ltor, nemultumitor. anula alegerea until membra al
UNSAVOURILY, adv. 1 fr sa- ParlamentuluI ; a resturna (pe un
voare. 2 In mod neplAcut. ministru).
UNSAVOURY, adj. 1 insipid, fr UhSEAWORTHY, adj., corabie,
savoare. 2 neplcut. vas : care nu e In stare de a
to UNSAY, va. Merl. si ptr. Un- naviga
said] a se desdice, a retracta. UNSECONDED, adj. 1 neajutat.
to UNSCALE, va. a curiiti, a 2 nesprijinit.
rade solzil. UNSECRET, adj. necredincios.
UNSCALY, adj. fr UNSECURED, adj. red asigurat.

www.dacoromanica.ro
 716
UNS UNS

UNSEDUCED, adj. neademenit, to UNSEW, va. [perf. Unsewed ;

n ea mgit, ncsedus. Unsewn] a descoase.
UNSEEDED, adj. nesemnat. to UNSEX, va. a schimba sexul...,
UNSEEING, adj. care si-a pier- a transforma.
dut vdul. UNSEXED, adj. care si-a renun-
* to UNSEEM, vn. a nu prea. tat la sexul s66.
UNSEEMLINESS, s. necuviint, f. to UNSHACKLE, va. la deslntui,
UNSEEMLY, 1 adj. necuviincios. a desctena.-2 a libera, a scpa.
2 adv. In mod necuviincios. UNSHADED, UNSHADOWED, adj.
UNSEEN, adj. 1 nezrit, nev- 1 neumbrit. 2 neintunecat.
Out. 2 invisibil. 3 neascuns. 4 neadpostit.
UNSEIZED, adj. 1 nesechestrat. 6 pichirei : neumbrit.
2 care nu posed. UNSHADY, adj neumbrit:
UNSELFISH, adj. desinteresat. UNSHAKEN, * UNSHAKED, adj.
UNSEMINARED, adj. neputincios. 1 nesdruncinat ; teapn.-2 fig. :
UNSENT, adj. netrimis. 11 Loc. neclintit, imuabil. 3 fig. (hg) :
Unsent for, dup care nu s'a trimis. care nu admite. II Loc. 2 Unshaken
UNSENTENCED, adj. judecath faith, credintA neclintit. To remain
cruia (var.) nu s'a pronuntat. unshaken, a nu se desminti nici-
* UNSEPARABLE, adj. V. In- o-data.
separable. ITNSHAKINGLY, adv. in mod
UNSEPARATED, adj. nedesprtit. neclintit.
UNSERVICEABLE, adj. nefolosi- UNSHAMED, adj. fr rusine.
tor, bun de nimic, prost. UNSHAMEFACED, adj. neobr-
to UNSETTLE, va. 1 a deranja, zat, nerusinat.
a turbura. 2 fig. : a sminti to UNSHAPE, va. n deforma.
(mintea, etc.) ; a agita, a turbura UNSHAPED, adj. inform, fill
(ideile, etc.), a zpaci. 3 vn. a form.
se deranja. UNSHAPELY, adv. In chip in-
UNSETTLED, adj. si ptr. 1 de- form.
ranjat. 2 agitat, turburat ; ne- UNSHAPEN, adj. V. Unshaped.
hotrit, nesigur. 3 smintit. UNSHARED, ad). neimprtit.
4 vreme, etc.: nesigur, schimbtor, UNSHAVEN, adj. neras.
variabil. 5 fr domiciliii. 6 to UNSHEATHE, to UNSHEATH,
lichid : turbure. 7 peimint, teri- va. a scoate sad a trage sabia saii
torii locuitori asedatl, ne- spada din teach'.
locuit. to UNSHELL, va. a desfca, a
UNSETTLEDNESS, s. 1 instabili- desghioca.
tate, nestatornicie, f. 3 agita- UNSHELTERED, adj. (from, con-
tiune, turburare, f. 3 fig. : In- tra) fr adpost.
doial, nehotarlre, nesigurant, f. UNSHELTERING, adj. care nu
4 deranjament, n. 5 limp, adpostesce.
vreme schimbare, stare schim- UNSHIELDED, adj. (from, con-
bcioas sad variabil, f. tra) fr ocrotire, far& protec-
UNSETTLING, adj. care deran- tiune, ne-aprat.
jeaz, care turbur. to UNSHIP, va. 1 a debarca.
UNSEVERED, adj. nedespirtit ; 2 a aseda lopeple sad vislele
netiat. iniuntru.

www.dacoromanica.ro
 717
UNS UNS

UNSHOCKED, adj. 1 neindignat. 2 inexplorat. 11 Loc. 1 He came

2 impasibil, nemiscat, rece. unsouqht, veni de la sine.
UNSHOD, adj. 1 neincAltat ; des- UNgOUND, adj. 1 nesAnAtos ;
cult. 2 cal., etc.: despotcovit ;
corupt, putred, stricat ; netrainic,
nepotcovit. slab. 2 infirm ; bolnAvicios ;
UNSHOOK, adj. V. Unshaken. scimilate, etc. : prost, ad. 3
UNSHORN, adj. netAiat; intreg;fig., doctrincl, etc.: defectuos, ete-
lung. rodox, vitios. 4 necinstit. 5
UNSHOT, adj. 1 neatins.-2 ne- desert, gol, fArA realitate.
descArcat, netras. fals, gresit. 7 somn : agitat,
to UNSHOT, va. a scoate ghiu- turburat. 8 judecatcl,
lele din... minte : nesAnAtoasii. 9 nu prea
to UNSHOTJT, va. a retracta sari sincer, in care nu se poate in-
a revoca prin strigfitele sale. crede cineva. 10 pahar,
UNSHOWERED, adj. pistosit, se- crApat, dogit. 11 cal: nesAnA-
cat, uscat. tos. V. Sound.
UNSHOWN, adj. neariitat. UNSOUNDABLE, adj. insondabil,
UNSHRINED, adj. fArA altar. impenetrabil.
UNSHRINKING, adj. neinspAi- UNSOUADED, adj.1 nesondat. 2
rnAntat. fig.: necAutat, neptruns, nesondat.
UNSHRINKINGLY, adv. faril spa i- UNSOUNDNESS, s. V. Unsound.
mil, fail a se da indrt. 1 stare nesAnAtoasA, f. ; stare
UNSOLD, adj. nevindut. proast sad rea, f. 2 netrAi-
UNSOLDIERLIKE, UNSOLDIERLY, nicie, slAbiciune, f. 3 eroare,
adj. 1 nedemn de un soldat. 2 etorodoxie, falsitate, gresal, f.
nu prea martial, nersboinic. 4 defect, nArav, yip (la cal), n.
UNSOLICITED, adj. necerut, ne- UNSOUNDLY, adv. 1 in mod
solicitat. nesAnitos. 2 in mod netrainic.
UNSOLICITOUS, adj. 1 nedori- 3 in mod contrar principiilor
tor. 2 fari ingrijarc. 3 ne- sAnAtosT ; fals. 4 a dormi : un
grijitor. somn agitat, nelinistit.
UNSOLID, adj. 1 care nu e so- UNSOURED, adj. neacrit.
lid; fluid. 2 fArA consistentA, UNSOWED, UNSOWN, adj. nese-
Sri temeiii. mnat.
UNSOLVED, adj. 1 nedeslegat, UNSPARED, adj. necrutat.
neresolvat. 2 insolubil. II Loc. UNSPARING, adj. 1 darnic, li-
To leave unsolved, a nu deslega, beral, risipitor. 2 crud, crunt,
a nu resolva. nemilos.
UNSOPHISTICATE, UNSOPHISTI- UNSPARINGLY, adv. 1 cu
CATED, adj. 1 nefalsificat. 2 nicicie, liberalitate, prodigalitate
fig.: adevrat, curat, sincer. 3 satz profusiune.
fig., caracter, etc. naiv. UNSPARINGNESS, s. &Amide,
II Loc. 3 An unsophisticate girl, o liberalitate, profusiune, risipii, f.
ingenui. to UNSPEAK, va. [per,. Unspoke;
UNSORTED, adj. 1 neales, nea- ptr. Unspoken] a se des/ice, a se
sortat ; in neorAnduialii. 2 ne- retracta. V. Unspoken.
potrivit (cu). UNSPEAKABLE, adj. 1 nespus.
UNSOUGHT, adj. 1 necAutat. 2 inexprimabil.

www.dacoromanica.ro
 718
UNS UNS

UNSPEAKABLY, adv. in mod ne- UNSTAMPED, adj. 1 nemarcat.

spus. 2 adm. : netimbrat ; nesupus
UNSPEAKING, adj. care nu vor- timbruluI.
besce, mut. UNSTANCH, adj. nesigur.
UNSPECIFIED, adj. nespecificat. UNSTAUNCHED, adj. 1 seingele,
UNSPECKED, adj. neptat ; ne- etc.: neoblojit, neoprit. 2 ne-
pestrilat ; pur, curat. potolit. fi Loc.2Unsictunched thirst,
UNSPELT, adj. nesilabisit. sete An unstaunched
UNSPENT, adj. nesecat, nesleit. wench, o dcsfrinat, o femeie des-
to UNSPHERE, va. a scoate din mtat sa destrblat.
sfera sa. UNSTARCHED, adj. nescrobit.
UNSPIED, adj. 1 nezrit, nev- to UNSTATE, va. 1 a despuia
Out. 2 inexplorat. de demnitatea sa. 2 fig. : a
UNSPILT, adj. I. nevrsat, ne- nimici.
respndit. 2 nersturnat. UNSTATESMANLIKE, adj. ne-
UNSPIRITUAL, adj. material ; demn de un om de Stat.
sensual. UNSTATUTABLE, adj. contrar
UNSPLIT, adj. nedespitat. sta tutelor.
UNSPOILED, UNSPOILT, adj. 1 UNSTAYED, adj. fr sprijin.
intact, nestricat. 2 nep fait, ne- UNSTEADFAST, adj. 1 instabil,
prdat. 3 nedespuiat. neintepenit. 2 fig. : nestatornic,
UNSPOKEN, adj. fi ptr. 1 V. to nehotrit.
Unspeak. 2 negrit, nerostit, UNSTEADFASTNESS, s. instabi-
nespus. 3 necitat, despre care litate, nestatornicie, f.
nu s'a pomenit sa vorbit ; uitat. UNSTEADIED, adj. neproptit,
UNSPONTANEOUS, adj. forlat, nesprijinit.
silit. UNSTEADILY, adv. 1 fr fixi-
UNSPORTSMANLIKE, adj. care tate, miscAndu-se. 2 eltinndu-
nu e demn de un vintor, de un se. 3 fig. : in mod nesigur, cu
&sportsman n. usurinti. 4 in diferite feluri
UNSPOTTED, adj. V. Spotless. sa chipuri, in mod neregulat.
UNSPRINKLED, adj. nestropit. UNSTEADINESS, s. 1 instabili-
UNSQUARED, adj. 1 lemn ne- tate, lips de fixitate, f. 2 mo-
tiat in muchie. 2 inform, ne- bilitate, f. ; cltinturi, f. 3
regulat. 3 fig. : exagerat. nesigurant, tremurare, f.: emo-
UNSQUEEZED, adj. nestrns. pane, f. 4 nestatornicie, f.
UNSTABLE= n-stV-b'1 (si n'- 5 neregularitate, f.
stii-b'1), adj. 1 instabil, nestator- UNSTEADY, adj. 1 instabil, care
nic. 2 fig. : nestatornic, schim- nu e fix. 2 mobild: mereii
bcios, schimbtor. neincetat In miscare. 3 nesi-
UNSTABLENESS, s. instabilitate, gur, care tremur ; cltinndu-se.
nestatornicie, f. 4 nestatornic, schimbcios ,
fiNSTAID, adj. nestatornic, ugu- schimbtor, variabil. 5 nere-
rel ; imprudent, nechibzuit, ne- gulat.
socotit. UNSTEEPED, adj. care nu e
UNSTAINED, adj. 1 neptat. minat.
2 fil.: curat, nepitat. 3 hiirtie, UNSTIMULATED, adj. care nu
sticl: albi. 4 nevopsit. e stimulat.

www.dacoromanica.ro
 719
UNS UNS

UNSTINTED, adj. 1 carula (var.) UNSTUNTED, adj. care nu e ji-

nu-i se refus nimic. 2 nemr- Ora, pipernicit sari sgircit (chir-
ginit, nerastrans. cit) ; teapan.
UNSTINTING, adj. V. Unsparing. UNSUBDUED, adj. 1 nesubjugat,
UNSTIRRED, adj. nemiscat. nesupus. 2 de neimblnOit.
UNSTIRRING, adj. imobil, ne- UNSUBJECT, adj. (to) nesupus
miscat. (cu dal.).
to UNSTITCH, va. a descoase. UNSUBMISSIVE, neascultitor,
UNST 0 C KED, adj. Ma provisiune nesupus.
UNSTOCKINGED, adj. frft UNSUBMITTING, adj. infiexibil,
neinduplecat.
UNSTOOPING, adj. 1 drept. 2 UNSUBSCRIBED, adj. nesubscris.
fig. : inflexibil, neinduplecat. UNSUBSTANTIAL, adj. 1 ima-
to UNSTOP, va. 1 a nu opri. terial, MIA corp. 2 fig. : chi-
2 a destupa. meric, ideal, imaginar, Inchipuit.
UNSTORMED, adj. ne-luat cu 3 aparent.
asalt. UNSUBSTANTIATED, adj. ne-
UNSTRAIGHTENED, adj. 1 ne- probat.
Indreptat. 2 ne-descovoiat. UNSUBVERTED,adj.nersturnat.
3 corp: neIngropat. UNSUCCEEDED, adj. aril succe-
UNSTRAINED, adj. 1 nefortat, sor, fa' ri urmas.
nesilit, firesc, natural. 2 flan- UNSUCCESSFUL, adj., p. fi I. :
tins, neincordat. 3 nefiltrat. care n'a isbutit, reusit ; nefericit,
UNSTRAITENED, adj. ne-Intrat, nenorocit, nenorocos ; I.: z'adar-
ne-strImtat. nic, nefolositor, nespornic. II Loc.
to UNSTRAP, va. a descfitrma. To render unsuccessful, a Imple-
UNSTRENGTHENED, adj. ne-In- dica s isbuteasci, a zdarnici.
tiirit. To be unsuccessful, a nu isbuti.
UNSTREWED, UNSTREWN, ptr. UNSUCCESSFULLY , adv. Met*
nepresrat, nesem6nat. succes.
to UNSTRING, va. [per f. fi ptr. UNSUCCESSFULNESS, s. neis-
Unstrung, Unstringed] 1 a da dru- prav, neislAnd, neisbutire, f.
mul (la cera Intins). 2 a desira UNSUCCOURED, adj. fail ajutor.
(meirgele). 4 mus. : a scoate UNSUCKED, adj. ne-supt.
coardele..., strunele... II Loc. 4 Un- UNSUCKLED, adj. ne-aliptat.
stringed sail unstrung, care nu mal UNSUFFERABLE, etc. V. Insuf-
vibreaz. ferable.
UNSTRUCK, adj. 1 nelovit. UNSUFFERING, adj. fiir du-
2 neinduiosat, nemiscat. rere.
UNSTUDIED, adj. I firesc, natu- UNSUGARED, adj. Ma zahr.
ral. 2 improvisat, nepremedi- UNSUGGESTIVE, adj. nesugestiv.
tat. 3 care n'a Invdtat (studiat). UNSUITABLE, adj .1 (for, cuiva)
UNSTUDIOUS, adj. nesilitor, ne- care nu se cuvine, nu vade. 2
slrguitor. (to, for, cu) nepotrivit. 3 care
UNSTUFFED, adj. 1 fotoliii, nu e la loc, necuviincios. 4 (with,
scaun, etc. : ne-umplut. 2 fig. : Cu) incompatibil, nepotrivit.
usurel. 3 anim. : UNSUITABLENESS, s. nepotri-
4 neumplut. vire, f.

www.dacoromanica.ro
 720
UNS UNT
UNSUITABLY, adv. In mod ne- UNSUSPECTEDLY, adv. fArA a
potri v it. destepta bnuielile; peneasteptate.
UNSUITED, adj. (to) care nu se UNSUSPECTING, UNSUSPICIOUS,
cuvine, nu vade (cu dat.). V. Un- adj. 1 frA bnuiell, nehAnuitor.
suitable. 2 incred'tor, sincer.
UNSUITING, adv. care nu se UNSUSPECTINGLY, adv. frii bi-
cuvine, nu ade. nuial.
UNSULLIED, adj. neintinat, ne- UNSUSPENDED, adj. neatArnat.
mfinjit, neptat, curat. UNSUSTAINED, etc. V. Unsup-
UNSUMMED, adj. neadunat. ported.
UNSUMMONED, adj. nechiemat. UNSWALLOWED, adj. neinghitit.
UNSUNG, adj. necAntat. Loc. to UNSWATHE, va. a desfsa.
To leave unsung, a nu cAnta. UNSWAYABLE, adj. de "necAr-
UNSUNNED, adj. 1 nebAtut, ne- muit, de neguvernat, de nesub-
strbtut de soare ; care nu vede jugat.
soarele ; ascuns, la umbra. 2 to UNSWEAR, va. fi n. [pert.
nepArlit de soare. Unswore ; ptr. Unsworn] a abjura,
UNSUPERFLUOUS, adj. care nu a se lepda de, a renega, a re-
e de prisos. tracta, a renunta Ia.
UNSUPPLIED, adj. (with, Cu) to UNSWEAT, va. a odihni.
neaprovisionat. UNSWEETENED, adj. neindulcit.
UNSUPPORTABLE, etc. V. Insup- UNSWEPT, adj., inf, gen.: ne-
portable. mturat.
UNSUPPORTED, adj.1 fr prop- UNSWERVING, adj. 1 care nu
tea, frii reazam, fr sprijin. se IndepArteazA. 2 ferm, ho-
2 (by) neproptit, nesprijinit, ne- neclintit.
sustinut (de). 3 netolerat. 4 UNSWORN, plr. pi adj. 1 V. to
nehrni t. Unswear. 2 adj. care n'a de-
UNSUPPRESSED, adj. 1 neInni- pus jurmnt.
busit, nereprimat. -- 2 fig.: care UNSWUNG, adj. neatirnat.
nu se ascunde. UNSYMMETRICAL, adj. ark* si-
UNSURE, adj. nesigur. metrie.
UNSURED, adj. neasigurat. UNSYMPATHIZING, adj. care nu
UNSURMISED, adj. nepresupus. simpatiseaz, indiferent, nepAs-
UNSURMOUNTABLE, adj. de ne- tor, rece.
UNSYSTEMATIC, UNSYSTEMAT-
UNSURMOUNTED, adj. neinvins. ICAL, adj. nu prea sistematic ;
UNSURPASSED, adj. nentrecut. fr sistem(ii).
UNSURRENDERED,adj.nepredat. UNSYSTEMATICALLY, adv, fArli
UNSURROUNDED, adj. neincon- sistem(A).
jurat ; singur. to UNTACK, va. a desface, a
UNSURVEYED, adj. 1 neinspec- deslega, a deslipi.
tat. 2 nesupraveghiat. 3 al UNTAINTED, adj. 1 proaspl.
(var.) chror planurl nu s'aCt ri- 2 neintinat, nernfinjit, neprt-
dicat. tat ; (with) curat. 3 neacusat,
UNSURVEYABLE, adj. eat vede ne-invinovtit.
ochiul. UNTAKEN, adj. ne-luat. fi Loc.
UNSUSPECTED, adj. nebnuit. Untaken up, neocupat, vacant.

www.dacoromanica.ro
 721
UNT UNT

UNTALENTED, adj. fill talente. UNTENDER, adj.1 aspru, nesim-

UNTALKED (OF), adj. despre !nor, nemilos. 2 * sinistru.
care nu pomenesce nimenI, nu UNTENDERED, adj. neoferit.
vorbesce nimeni. UNTENDERLY, adv. cu asprime.
UNTAMEABLE, adj. de neim- to UNTENT, va. a scoate din
blinit. cortul sea.
UNTAMED, adj. neimblindit. ITNTENTED, adj. 1 neoblojit,
to UNTANGLE, va. V. to Dis- nepansat. 2 de nevindecat.
entangle. 3 V. to Untent.
UNTARNISHED, adj. 1 lustrul : UNTERRIFIED , adj,
nesters. 2 fig.: nepatat. mantat, nesperiat.
UNTASTED, adj. ne - gustat , UNTESTED, adj. nencercat, ne-
neatins. aprobat.
UNTASTEFUL, adj. 1 fr gust. UNTETHERED, adj. liber, nelm-
2 fig. : de gust prost, nepl- piedicat.
cut (cuiva). UNTHANKED, adj. 1 MA a primi
UNTASTING, adj. fat% a gusta, vr'o mullumire. 2 neapretiat.
fr a cunoasce sari a sci. UNTHANKFUL, adj. 1 (to, ctre)
UNTAUGHT, adj. 1 gto) nesciu- ingrat, nerecunosator. 2 (for,
tor (de), ciiruia (var.) nu-i s'a de) care nu e recunosator.
Invtat (s), nedibaciii saii ne- UNTHANKFITLLY, adv. aril re-
Indemanatic (la). 2 care nu s'a cunoscintii.
hive-tat. 3 fig. : grosolan, im- UNTHANKFULNESS, s. ingrati-
pertinent, moje, nesuptiat, obraz- tudine, nerecunoscintii, f.
nic, red crescut. U Loc. 0 thou UNTRATCHED, adj. neacoperit
untaught ! mojicule crescut satz neinvelit cu pis (paie).
ce WI 1 UNTHAWED, adj. nedesghietat,
UNTAXED, adj. 1 scutit de im- Inghietat (in*.
posite, far imposite. 2 (zvith, to UNTHINK, va.a goni din gan-
de) neacusat, neinvinovtit. 3 dul s'u.
lege : ne-taxat. UNTHINKING, adj. nechibzuit,
UNTEACHABLE, adj. cAruia (var.) nesocotit, usurel, zipiicit.
nu-i se poate invta nimic, neas- UNTHINKINGLY, adv. far chib-
cultator, nesupus. zuial, reflexiune sad socotint;
UNTEEMING, adj. steril, sterp. usor, usurel.
UNTEMPERED, adj. 1 V. to Tem- UNTHINKINGNESS, s. nechib-
per. 2 neamestecat. zuire, nesocotint, f.
UNTEMPTED, adj. neincercat. to UNTHIRL, va. a deshiima.
UNTEMPTING, adj. ne-ispititor. UNTHOUGHT , adj. negandit ;
UNTENABLE, adj.1 de ne-ap- nepresupus. Ii Loc. Unthought of,
rat. 2 fig.: care nu e de sus- 1. la care nu s'a gandit cineva ;
thud. uitat ; 2. 1.: neasteptat, nepre-
UNTENANTABLE, adj. de nelo- vNut.
cuit. UNTHOUGHTFUL, adj. V. Un-
UNTENANTED, adj. nelocuit, fr thinking.
locuitorl. to UNTHREAD, va. 1 a scoate
UATENDED, adj. 1 nepstrat. apt din ac, a desira (nuirgele).
2 neingrijit. 2 a desface, a deslega, a desprinde.
H. L. Lorna. Dicf. Eng.-Rom., vol. 11. 46.
www.dacoromanica.ro
 722
UNT UNT

UNTHREATENED, adj. neame- 1 inoportun, tam nesam,

nintat. vreme, Sri cuvint. 2 pre-
TATHRIFT, 1 adj. cheltuitor, matur ; precoce,
darnic, risipitor. 2 s. dArnicie, 2 UNTIMELY, UNTIMEOUSLY,
prodigalitate, risipA, f. adv. 1 inainte de vreme. 2 de
UNTHRIFTLY, adv. cu &Amide, vreme. 3 V. i Intimely 1.
etc. fArA economie. UNTINCTURED, UNTINGED, adj.
UNTHRIFTNESS, s. V. Unthrift. 1 (with, Cu) care nu e boit satz
UNTHRIFTY, adj. 1 V. Unthrift vopsit. 2 (with, cu) care nu e
1. 2 care nu isbutesce, nu reu- impregnat.
sesce. 3 care nu vine bine. UNTIRABLE, adj. V. Untiring.
UNTHRIVING, adj. 1 care nu UNTIRED, adj. neobosit.
prospereazA, cAruia (var.) nu-i UNTIRING, adj. (in)neobosit (la).
merge bine, care nu se imbogi- UNTITLED, adj. (lo, pentru)
Iesce. 2 I. : nepriincios. titlu.
to UNTHRONE, va. a de(s)trona, UNTO= n'-tu (S. on, to), prep.
* a mazili. la. V. To.
UNTICKLED, adj. 1 negAdilat. UNTOILING, adj. fArA a lucra
2 fig. (by) nemAgulit. sad a munci.
UNTIDILY, adv. fArA bAgare de UNTOLD, adj. 1 neistorisit, nepo-
seamA, Ark grijA, In neorinduiali. vestit. 2 despre care nu se vor-
UNTIDINESS, s. 1 nebAgare de besce ; care se ascunde ; nedes-
seamA, negrij, neornduialA, f. thinuit. 3 ne-numArat. II Loc. 2
2 necurtenie, murdArie, f. It were better left untold, e maf
UNTIDY, adj. 1 negrijit, neo- bine sii nu se spun. 3 I would
rnduit. 2 necurat, murdar. have trusted him with untold gold,
to UNTIE, va. 1 a deslega, a if as fi incredintat averea mea in-
desface. 2 fig. : a deslega ; a treagA.
isprAvi. 3 fig. : a deslusi, a UNTOLERATED, adj. neingcluit,
explica, a lAinuri, a limpedi. neriibdat, netolerat.
UNTIED, adj. 1 nelegat, desle- to UNTOMB, va. a desgropa.
gat, desfAcut. 2 IA- : despletit. to UNTOOTH, va. a scoate din-
3 fig.: liber, nelegat. mselele.
to UNTIGHTEN, va. a da drum UNTOSSED, UNTOST, adj. neh-
a desface, a deslega, a slobodi. lAbinit.
I UNTIL = (S. un, til), UNTOUCHED, adj. neatins.
conj. pAn ce, inaintea... V. Till. UNTOWARD, UNTOWARDLY =
2 UNTIL, prep. 1 para. 2 An-tfiii'-Ard-li, adj. 1 neascultAtor,
inainte. II Loc. 1 Until some time neastampArat, nesupus, pervers,
as, pan& cAnd. V. Till. rgutAcios, rsvriltit. -- 2 artAgos,
to UNTILE, va. 1 a scoate ola- inAsprit. 3 l. : suprtor. 4
nele, figiele. 2 a despardosi, a disgralios, stAngachi. 5 Imo-
scoate lespedile. mod, greil de mAnuit. II Loc. An
UNTILLED, adj. nearat, nelu- untowardily) event, o intimplare
crat, inielenit. suprtoare.
UNTIMEABLE, adj. care nu e UNTOWARDLY, adv. 1 cu ne-
la timp. supunere. 2 in mod supiriitor.
1 UNTIMELY, UNTIMEOUS, adj. 3 In mod disgratios.

www.dacoromanica.ro
 - 723
UNT UNT

UNTOWARDNESS, s. perversi- clcat sub picioare. 2 nebtut,

tate, rutate, f. neclcat; necunoscut, singuratic.
UNTO WERED, adj. fat% turnuri. UNTROLLED, adj. nefacut sul,
UNTRACEABLE, adj. V. to Trace. nevAluit. V. tO Tr011.
UNTRACKED, adj.1 neurmat. UNTROUBLED, adj. 1 linistit,
2 nebatut, neclcat. nemi5cat. 2 lichid: limpede.
UNTRACTABILITY, UNTRACTA- UNTRUE, adj. I neadev6rat,
BLENESk s. nesupunere, fire de fals. 2 inexact, neexact. 3
neinduplecat, f. fig.: necredincios. 4 neleal,
UNTRADED, adj. 1 nefrequentat. care nu e sincer. II Loc. 3 To be
2 fig.: ne-obicinuit. untrue to, a trda.
UNTRADING, adj. care nu prea UNTRULY, adj. 1 fals ; in chip
face comercik contrar adev'rului. 2 in mod
UNTRAINED, adj. 1 nedresat; inexact (neexact). 3 in mod ne-
(to, la) neindeminatic. 2 indis- credincios, cu necredintii. 4 cu
ciplinat. trdare.
UNTRAMMELLED, adj. fail pie- UNTRUSTED, adj. perfid, vi-
dici; (by, de) neimpiedicat. clean. i Loc. Cntrusted by all, in
UNTRAMPLED, adj. nebtut, ne- care nimeni n'are incredere.
&Meat. UNTRUSTINESS, s. perfidie, vi-
UNTRANSLATEABLE, adj. de ne- clenie, f.
tradus. UNTRUSTWORTHY, adj. care
UNTRANSLATED, adj. netradus. nu merit niel o incredere, ne-
UNTRANSPIRED, adj. care n'a demn de incredere.
asudat. UNTRUSTY, adj. necredincios,
UNTRAVELLED, adj. 1 farcl, neleal.
drum, etc.: inexplorat. 2 p.: UNTRUTH, s. 1 minciunii, f.
care n'a cltorit. neadevr, n. 2 falsitate, per-
to UNTREAD, va. [per!. Untrod; fidie, viclenie, trfidare, f.
ptr. Untrodden] a merge sad a se UNTRUTHFUL, adj. 1 fals, min-
duce indr't. V. Untrodden. cinos. 2 care nu spune ade-
UNTREASTJRED, adj. despoiat. vrul, neleal.
UNTREMBLING, adj. intrepid, UNTUCKERED, adj. Milt alma-
care nu tremur. aura, fr semisetii.
UNTREMBLINGLY, adv. fr a to UNTUNE, va. a bga cearta
tremura. (desbinare, discordia) in.
UNTRESSED, adj. neimpletit; in UNTUNED, adj. 1 discordant,
neornduialii. neplAcut. 2 instr.: desacordat.
UNTRIED, adj. 1 neincercat. UNTUNEFUL, adj. lipsit de ar-
2 pr. ext.: fr a znal vorbi des- monie.
pre. 3 t. de alergdri: care n'a UNTUTORED, adj. 1 ignorant,
alergat Inc. 4 lege: care n'a necitit, neinvtat, fr (sciinti
fost judecat inch. de) carte sail instructiune ; bar-
UNTRIMMED, adj. 1 fill gar- bar. 2 (in) neindemnatic, ne-
nitur, negarnisit. 2 fail po- dibaciii, inexperimentat (in). 3
doab. 3 neornduit.-- 4 mar., nedisciplinat.
pdnzd : neorientatk to UNTWINE, to UNTWIST, va.
UNTROD, UNTRODDEN, adj. 1 ne- a dessuci.

www.dacoromanica.ro
 724
UNU UNW

UNURGED, adj. 1 nelndemnat, UNVIEWED, adj. nevNut, ne-

spontaneii. 2 neInaintat. ii Loc. zrit.
2 To leave no argument unurged, UNVIOLATED, adj. 1 lege, po-
a nu uita nicI un argument. runcd, etc. : necAleat. 2 carat,
UNUSED, adj. 1 neintrebuintat. intact, neatins.
2 care n'a servit (slujit) IncA. UNVIRTUOUS, adj. fill% virtute.
3 (to, cu, la) neobicfnuit ; strain. UNVISITED, adj. 1 nefrequentat,
UNUSEFUL, adj. nefolositor. nevisitat, singuratic, solitar.
UNUSUAL, adj. extraordinar, UNVITIATED, adj. necorupt, ne-
insolit, neobicInuit, rar. stricat.
UNUSUALLY, adv. 1 arare-orI. to UNVOTE, va. a anula.
3 In mod extraordinar, etc. UNVOUCHED, adj. ne-atestat.
TJNUSUALNESS, s. raritate, f. UNWAKED, UNWAKENED, adj.
naturli extraordinar, etc. adormit, nedesteptat.
UNUTTERABLE, adj. nespus. UNWAKEFULNESS, s. poftft de
UNVACILLATING, adj. ferm, a dorm, f. somn, n.
neclintit. UNWARLIKE, adj. neri.lsboinic;
UNVALUED, adj. 1 de care nu afemeiat.
se face cas, despretuit. 2 ne- UNWARMED, adj. nelnciiklit.
stimat, fri pret. i Loc. 1 Unva- UNWARNED, adj. neinsciintat ;
lued jewels, scule (giuvaericale) In lips de insciintare.
nestimate. to UNWARP, va. a Indrepta.
UNVANQUISHED, adj. neinvins. UNWARPED, adj. 1 nestrimbat.
UNVANTAGED, adj. fr folos. 2 fig.: drept.
UNVARIED, adj. invariabil, ne- UNWARRANTABLE, adj. de ne-
schimbat, nevariat, uniform. justificat, inexcusabil.
UNVARNISHED, adj. 1 nelus- UNWARRANTABLY, adv. In mod
truit. 2 fig. : fr podoab, de nejustificat.
simplu. UNWARRANTED, adj. 1 nega-
UNVARYING, adj. nevariabil, rantat. 2 nesigur. 3 neauto-
neschimbtor, statornic. risat, fr motive, de nejusti-
to UNVEIL, va. 1 a scoate sal ficat.
a ridica v'lul, a desveli. 2 fig.: UNWARY, adj. 1 imprudent,
a descoperi, a desveli, a scoate nechibzuit, neprevd'tor, ncso-
la iveal. cotit. 2 zpcit. 3 incredtor,
UNVEILEDLY, adv. rara vl. naiv, simplu. 4 * nea5teptat.
UNVENERABLE, adj. 1 nedemn UNWASHED, UNWASHEN, adj.
de veneratiune. 2 desonorant. nesplat. II Loc. The unwashed,
UNVENIAL, adj. de neiertat. gloata, mojicimea, prostimea. Do
UNVENTILATED, adj. neventilat, it with unwashed hands, f-1 sal
1.66 aerisit, unde aerul nu e re- f aceasta nelntiirOiat (adicei:
innoit. a lua mcar timpul ca s te spell
UNVERDANT, adj.fr verdeat, la maid') ; sal poate : f-1
UNVERSED, adj. (in, in) nepri- a te retractezl.
ceput. UNWASTEFULLY, adj. cu cum-
UNVINDICATED, adj.1 nejusti- pgtare, cu frugalitate.
ficat. 2 nerabunat. 3 ne- UNWASTING, adj. de nesecat,
aprat. de nesleit.

www.dacoromanica.ro
 725
UNW UNW
UNWATCHED, adj. nesuprave- UNWELL, adj. indispus, red dis-
ghiat. pus, care nu se simte prea bine,
UNWATERED, adj nestropit, bolnav.
fail al* arid, steril. UNWHOLESOME, adj. 1 insalu-
UNWAVERING, adj. 1 hot:grit, bru, nesanatos. 2 corupt, stri-
neclintit. 2 statornic. cat, vitiat. 3 mar., corabie :
UNWAVERINGLY, adv. Ora so- periculoas.
vaire. UNWHOLESOMENESS, s. insalu-
UNWEANED, adj. neintrcat. britate, f.
UNWEARIED, adj. neobosit. UNWIELDILY, adv. greii, greoiii.
UNWEARYING, adj. care nu se UNWIELDINESS, s. greutate, f.
obosesce nicl-o-data, neobosit. UNWIELDY, adj. 1 greii de ma-
to UNWEAVE, va. [pert'. Unwove; nuit, greil, greoi. 2 enorm,
Unwoven] 1 a desface (o fe- corpulent, trupes.
sturcl), a destrama. 2 a des- UNWILLED, adj. care nu e voit,
fira. 3 a despleti. 4 fig. : a nevrut.
descurca. UNWILLING, adj. 1 care nu
UNWEBBED, adj. ne-palmat. vrea, care nu e dispus. 2 red
UNWED, UNWEDDED, adj. 1 p.: dispus.
nectisfitorit, necununat. 2 I. : UNWILLINGLY, adv. cu prere
neconsacrat prin castorie. de 1.6(1 ; de nevoie, far bunft-vo-
UNWED GEABLE, adj. (lucru) care inta ; cu neplficere, cu scarb.
icul saii pana nu 'I-ar putea despica. UNWILLINGNESS, s. neplicere,
UNWEEDED, adj. acoperit cu bu- rea-vointa, scarbfi, f.
ruiene ; neplivit. 1 to UNWIND, va. [pert. i ptr.
UNWEETING, etc. V. Unwitting. Unwound] 1 a depana (aid). 2
UN WEIGHED, adj. 1 neciIntrit. a desfsura. 3 fig. : a descurca.
2 fig. : care n'a fost cant:grit 2 to UNWIND, vn. [perf. i plr.
sad ehibzuit. 3 cuvint, purtare: Unwound] a se desfsura.
nesocotit. Loc. 2 To leave un-
!I UNWINKING, adj. cara nu cli-
weighed, a nu eantari. pesce, fix.
UNWEIGHING, adj. nechibzuit, UNWIPED, adj. nesters.
nesocotit, zapacit. UNWISE, adj. imprudent, ne-
UNWELCOME, adj. 1p.: rea ve- chibzuit, nesocotit ; lipsit de cu-
nit, visita chruia (var.) nu e de mintie, de intelepciune.
loc dorit ; neplicut. 2 I. (lo) UNWISELY, adv. In mod neso-
neplacut, importun. ii Loc. 1 I saw cotit, etc.
I was unwelcome, v6duiii c nu to UNWISH, va. 1 a dpri a nu
eram de loc bine venit. 2 An un- fi. 2 a nu mal voi de.
welcome visit, o visiti neplacutii 1TNWISHED (POR), adj. nedorit.
sad importuna. to UNWIT, va. a lua saa a rapi
UNWELCOMED, adj. care nu e judecata (mintea).
bine primit. UNWITFIDRAWING, adj. liberal.
UNWELCOMENESS, s. 1 rea pri- UNWITHERED, adj. nevestejit.
mire, f. 2 natura neplacuta ; UNWITHERING, adj. V. Unfading.
importunitate, f. UNWITHHELD, adj. 1 neretinut.
UNWELDED, adj., t. de iinichi- 2 fara reserva.
genie : ne-lipit. UNWITHSTOOD, adj.caruia (var.)

www.dacoromanica.ro
 726
UNW UP
nu te poi! Impotrivi, fir% impo- UNWOUNDED, adj. nelovit, frk
trivire. rana.
UNWITNESSED, adj. fr mar- UNWOVE, UNWOVEN, V. to Un-
tor, nevOut. II Loc. Unwitnessed weave.
to, despre care nimenl n'a adus to UNWRAP, va. 1 a scoate co-
mfirturie. perta sad plicul. 2 a desface
UNWITTILY, adv. fr duh, frd un pachey. 3 a scoate, a se
spirit, nesrat. lepAda de (mantaua sa, etc ).
UNWITTING, adv, care nu scie, UNWRENCHED, adj. nesucit ;
nesciutor. nesmuls.
UNWITTINGLY, adv. In sail din to UNWRINKLE, va. a descreti.
nescire, pe nesciute. to UNWRITE, va. [perf. Unwrote;
UNWOMANLY, adj. nedemn de Unwritten] a anula, a sterge.
o femeie, care nu ade une! fe-UNWRITTEN, adj. nescris ;
me! ; contrar firel femeiel. scris.
UNWONTED, adj. 1 ciudat, in- UNWRONGED, adj. care n'a fost
solit, neobicInuit, rar, nedrepttit.
2 nod. S (to, cu, la) neobicInuit. UNWROUGHT, adj. nelucrat.
UNWONTEDLY, adv. In mod ne- UNWRUNG, adj. 1 ne-sucit.
obicInuit, etc. 2 fig.: fail nelinite sufleteasci.
UNWONTEDNESS, s. raritate, f. UNYIELDED, adj. 1 care nu se
UNWOOED, adj. necutat. cedeaz. 2 care se impotrivesce,
UNWORDED, adj . neexprimat care nu cedeazt.
prin cuvinte. UNYIELDING, adj. ineflexibil, ne-
UNWORKING, adj . neocupat, clintit.
to UNYOKE, va. a desjuga; a
UNWORKMANLIKE, adj. 1 ne- deshma; pr. ext. : a Inceta lu-
indenfinatic, stangaciii. 2 red crul. 2 fig.: a desparti.
lucrat. 3 fig. ; nepractic, red UNYOKED, adj. 1 ne-injugat,
conceput. ne-Inhmat, deshfimat. -- 2 fig.:
UNWORLDLINESS, s. nepsare neInfrinat.
in privinta lumeI, simplicitate, f. UNZONED, adj. neincins.
UNWORLDLY, adj. care nu e 1 UP= ep (S.), adv. 1 sus. 2
om de lume; simplu. sculat, In picioare. 3 animat,
UNWORN, adj. neusat. excitat, iritat, miniat. suprat.
UNWORRIED, adj. nehrtuit. 4 expirat, isprivit, sfrit, termi-
UNWORSHIPPED, adj. ail ado- nat ; Inchis. 5 fig. : Infundat,
rator. isprvit, pIerdut, prpdit. 6
UNWORTHILY, adj. 1 In chip care scie. 7 cal : bine plasat
nedemn. 2 pe nedrept. 3 In la alergdri). 8 se unesce cu
chip mal pre jos de meritul... verbal pentru a areita ideea de :
UNWORTHINESS, s. nevredni- urca re, ridicare, adunare sad com-
cie, f. ; lipsd de merit, f. punere. Loc. 1 Up there, acolo
UNWORTHY, adj. 1 of, de) ne- sus. From my youth up. de copil.
demn, nevrednic. 2 ffird sail Up and down, 1. sus i jos ; 2.
lipsit de merit. In lung ai lat ; serta-ferta ; Ina-
UNWOUND, per f. i ptr. de la inte i Inderet ; 3. pretutindenl,
to Unwind. ici i colea ; 4. cu totul, Intoc-

www.dacoromanica.ro
 727
UPB UPH
mai ; 5. s. V. Ups. I hear a noise to UPBRAID = gp-brEdf (S. up-
up and down, aud pretutindeni. gebredan), va. 1 (with, of) a im-
Up to, prep. 1. pink ; 2. care se puta, a reproga (ceva cuiva); a
trage din ; 3. potrivit cu, con- mustra (pe cineva in privinia...).
form cu, dupft. To be up to, 1. 2 a condamna, a osAndi.
a fi in stare de a (si), a fi la UPBRAIDER, s. censor, m.
inltimea ; 2. a fi in curent cu ; UPBRAIDING, s. imputiirI, re-
3. a voi s ajungA, a avea de proguri, pl.
gind ; 4. a vedea unde vrea ci- TJPBRAIDINGLY, adv. 1 cu un
neva sit ajungi, a ghici. Up lo ton de imputare, de reprog. 2
the chin, pink' la blirbie. I had ca o ponegrire.
him up lo the house, l'am chie- to TJPBREAK, vn. V. to Break up.
mat acas. To live up to one's to UPCAST =8p-cast', va. [pert.
revenue, a'gi cheltui tot venitul. pi pir. Upcast] 1 a arunca sus, In
What is the fellow up to now:, aer. 2 a ridica.
unde vrea Sd ajungii acuma ? Up UPCAST, adj. ridicat. Ii Loc.
with, pe acelag picior ca ; ling. With upcast eyes, cu ochil
To be up with, to come up with,
a atinge, a nemeri. 2 I was up 2 TJPCAST, s. 1 (Matta% (la
early, eram sculat de vreme: The joc), f. 2 put ventilator, n.
whole country was up in arms, UPCAUGHT= p'-cot (up,calch),
tara intreagi era rgsculatii. 3 adj. apucat, tinut sus, in aer.
lis blood is up, e mniat. His to UPCHEER =p-cTr', va. a in-
blood was up in an instant, s'a curaja, a indemna.
infocat (s'a ffteut sag s'a suprat to UPCOIL, va. a intagura.
foc) inteun moment. 4 Time is up, * to UPFILL, va. a umple.
a trecut ceasul. When my time Lo UPGAZE, vn. a privi saii a
was up, dupft ce am isprvit ser- se uita sus, in aer.
viciul men', etc. The game's up, UPHAND, adj. care se ridick cu
partida s'a isprivit. 5 It is all
up with him, e un om pierdut, UPHEAVAL = gp- WV- al (up,
etc. ; s'a isprivit cu el. 6 He was heave), s. ridicare, f.
not well up in, nu scia bine.... to UPHEAVE, va. a ridica.
2 TJP !=gp, interj. sus I sculati I UPHELD, perf. pi plr. de la to
II Loc. Up, bogs, and arem ! sus! Uphold.
copiilor, gi pe el I Up with... ! UPHILL, adj. 1 suindu-se, in
1. sculay ! 2. ridicati 1 sus I 3. sus. 2 fig. : gre, obositor, os-
suiti-vg ! 4. mar. : trageti I 5. tenitor. 3 s. coastii, f. deal,
inainte I To be up with the lark, suig, n.
a se scula des de dimineati. Up to UPHOARD, va. a aduna, a
with you, sir domnule ! ingrimldi, a stringe.
3 UP ='p, prep. 1 in susul..., to UPHQLD, va. [per f. ptr.
suindu-se. 2 pe. 3 adj. inalt, Upheld ; Upholden] 1 a malta, a
ridicat. II Loc. Up the river, in ridica (sus, in aer). 2 a spri-
susul riului. jini, a sustine ; a apira. 3a
to UPBEAR, va. [pert. Upbore ; tine pe, a intretine.
ptr. Upborne] 1 a propti, a spri- UPHOLDER= gp-h6ld'-r, s. 1
jini, a sustine. 2 a ridica. sprijin, n. sustiitor, m. ;

www.dacoromanica.ro
 728
UPH UPR
tor, m. 2 intreprindtor de spune tot ce-i trece cuiva prin
pompe funebre, m. cap. Put this uppermost, pune a-
UPHOLSTERER p-h51'-str-r eeasta de-asupra (sus).
(up, hold), s. tapiter, m. ; ne- UPPISH= p'-pis, adj.1 man dru.
gustor de mobile, m. 2 manios, supAricios, care se
UPHOLSTERY i, s. mobile, pl. sbIrlesce usor.
1 UPLAND, s. munte, ni. pla- to UPRAISE, va. a Mille, a ri-
toii, n. dica.
2 UPLAND, adj . 1 muntos; malu- to UPREAR, va. a Millie, a ri-
ros, ripos. 2 care locuesce pe dice ; a sbirli. I! Loc. His hair up-
platouri. 3 * incult. II Loc. The reared, 'I se sbIrli prul mi-
upland lawn, platoul Inverdit. eiuck
to UPLEAD, va. [pert: fi plr. Up- UPRIDGED, adj. Malt, ridicat.
led] a conduce sail a insoti sus. II 1 UPRIGHT = p-rait' (S. up,
Loc. Upled by you, aliluzit de d-ta. riht), adj. 1 drept, teapiin. 2
to UPLIFT, va. 1 a IWO, a ri- sculat, In picioare. 3 perpen-
dica. 2 fig. : a transporta. dicular, vertical; adv. drept, sus.
* to UPLOCK, va. a incuia, a -- 4 fig. : drept, nepfirtinitor. II

Inchide. Loc. 1 Upright he reared, stiltu

UPMOST, adj. sus de tot, (cel, drept (teapn). To stand upright,
var.) mai sus. V. Uppermost. a se tine drept (teapn) saii a sta
UPON= p-on' (S. up, on), prep. In picioare. 4 Upright man, om
pe ; la, etc. [V. prep. On] Ii Loc. cu mima dreaptk om ciustit.
Upon our coming in, la Intrarea 2 UPRIGHT, s. 1 linie perpen-
noastrk and am intrat. diculari sati vertical), f. 2
UPPER = p'-pr, adj., comp. de usor (de ufei), n.
la Up. 1 superior, de sus ; partea UPRIGHTLY = li, * Upright-
de sus. 2 geog. : de sus. 3 eously = is-li, adv. 1 drept ; in
fig. : Malt, superior. II Loc. 1 The picioare.-2 fig. : drept, cu drep-
upper stories, caturile (etajurile) tate, ca cinste.
de sus superioare). The upper part, UPRIGHTNESS = nes, s. 1 In-
1. parten de sus ; 2. susul. The susirea luerului perpendiculark f.
upper-hand, finfaietatea, superio- 2 fig. : cinste, dreptate, lute-
ritatea, avantagiul. The upper end, gritate, f.
capul. Upper-crust, 1. coaja d'a- to UPRISE, vn. [per. Uprose,
supra ; 2. pop.: bogatasii. The upper ptr. Uprisen] a se scula. V. to Rise.
ten, the upper ten-thousand, aris- UPRISE, UPRISING, s. 1 sculare,
tocratia, boierimea ; bogatii. 2 f. sculat, n. 2 scularea de la
Upper Egypt, Egiptul de sus. 3 mask f.
The Upper House, Camera Lor- 1TPROAR p'-r6r (D. oproer), s.
dilor. V. Class. glgie, larma, zarvi, f. sgomot,
UPPERMOST = mtist, adj., tmlfaMii, n.
superl, de la 11p. 1 (cel, var.) mai UPROARIOUS = i-es, adj. ga-
Inalt; (cel, var.) mai inalt saii mar Ifigios, sgomotos.
ridicat ; de asupra. 2 fig. (cel, to UPROLL, va. a Infsura, a
var.) ma puternic, care ; face sul.
care biruiesce, Invinge. II Loc. 1 To to UPROOT, va. a desridcina,
say whatever comes uppermost, a a stirpi.

www.dacoromanica.ro
 - 729
UP R UPW
UPROOTING, s. desrdAcinare, sprang ; ptr. Upsprung]. V. to
stirpire, f. Spring up.
to UPROITSE, va. a atita, a ex-UPSPRING = - spring ( up,
cita, a indemna, a stimula. spring), s. ciocoifi, parvenit,
to UPRUN, va. [perf. Upran ; UPSTAIRS = 6p'-stErz, adv. V.
plr. Uprun] a sui alergfind. Stairs.
UPS =6"ps (up), s. pl. Loc. The to UPSTAND, vn. [per f. pi pir.
ups and downs of life, bucuriile Upstood) a se scula, a se ridica.
necazurile vietel sarz fericirile UPSTARING, adj., per : cruia-i
ei nenorocirile yield ; nestator- s'a sbirlit prul mAciucA.
nicia norocului. to UPSTART, mi. a se scula sati
to UPSEND, va. [per f. i pir. a se ridica repede ; a se repedi.
Upsent] a trimite sus ; a arunca 1 UPSTART = p'-stArt, s. 1
sus sail in aer. ciocoiii, parvenit, ni. 2 fan-
1 to UPSET, mi. [pert% i ptr. faron, ludiros, palavragi, m.
Upset] 1 a rsturna ; a pune claie 3 care se intimpl pe ne-ae-
peste grAmadA sail una peste alta. teptate, de-o-dat.
2 a nelinieti, a turbura. 3 2 UPSTART, adj. 1 imbogitit
fig. : a rstura (o treisurci, o lun- de curAnd.-2 neaeteptat. II Loc. 1
tre). II Loc. 2 I was quite upset by Upstart family, familie de ciocol
it, eram foarte nelinietit sail in- (de parvenit1).
grijat. to UPSTAY, mi. a propti, a ra-
2 to UPSET, vn. [per f. pi ptr. zema, a sprijini, a tine.
Upset] a se re'sturna. to UPSWARM, u. 1 mi. a as-
1 UPSET, UPSETTING, s. 1 res- muti ; a aduna, a ingrAmAdi, a
turnare, f. 2 turburare, f. stringe. 2 un. a se imbulzi.
2 UPSET, adj. II Loc. Upset-price, to UPSWELL, vn. a se umfla.
pretuire. to UPTEAR, va. [per f. Uptore ;
to ITPSHOOT, un. a cresce. ptr. Uptorn] a smulge.
UPSHOT, s. conclusiune, f. ca- to UPTHROW, va. [perf. Up-
pat, fine, isprAvit, sfireit, n. threw ; ptr, Upthrown] a arunca
Loc. 1 To the upshot, pAnA la sus sail in aer.
capAt. In the upshot, la urma UPTRIMMED, adj. decorat,
unineT, la urma urmelor, in cele impodobit, ornat.
maI de pe urmA. The upshot of to UPTURN, mi. 1 a intoarce.
the matter is, 1. conclusiunea e 2 a ridica .
; 2. la urma urmel adev- UPWAFTED, adj. dus de adiere,
rul e cA. de vnt.
UPSIDE, s. sus, n. fi Loo. To turn 1 UPWARD p'-ilArd(up, ward),
upside down, a r 'dsturna, a pune adj. 1 care se inaltA, se ridicA.
claie paste grAmadA, una peste alta. 2 ridicat (spre cer). 3 * s.
to UPSOAR, un. a'eI lua sborul, sus, n.
a se Inlta, a se ridica. 2 UPWARD, UPWARDS, adv. 1
to UPSPEAK, vn. a vorbi. V. sus; * s. creetetul, virful. 2 cli-
to Speak. tre (spre) cer. 3 in partea su-
to UPSPEAR, un. a se repedi perioarA. 4 fig. : de cAnd ;
drept... avndoriginea, care dateazA de la.
to UPSPRING, vn. [perf. Up- 5 (of, de) maI bine, maI mult.

www.dacoromanica.ro
 - 730
UPW USA

II Loc. 1 To look upward(s), a ri- tore. 8 What plea can you urge ?
dica oehil. Bottom upwards, 1. ce scus poll s dal?
claie peste griimad, una peste 2 to URGE, vn. 1 a se grbi.
alta ; 2. resturnat. From the ex- 2 (of, de, despre) a vorbi.
tremes( upward(s) of the head, din URGENCY=er'-glen-si, s. 1 =-
crestet. 4 From my youth up- vole grabnica (urgenta), f. 2
wards, din copilria mea, de cnd graba, urgenta, f.-3 staruint,f.
eram copil. 5 Forty gears and URGENT = gint, adj. 1 1.:
uprvards, mai bine (mult) de 40 grabnic, urgent. 2 p.: care sta.-
anl. Upwards of a thousand, mal ruiesce, care insista. ii Loc. 2 To
bine (mult) de o mie. be urgent upon sail for a person
to UPWHIRL, va. a face sa se (to, s) a grbi.
Invirteascii. URGENTLY, adv. in mod grab-
to TJPWIND, V. to Wind up. nic, cu struint. 2 cu grabii.
ITRANOGRAPHY = Iiii-rn-og"- URIC=1111-rie (Gr. maw:), adj.
ra-fi (Gr. ouranos, graph), s. ura- (acid) uric.
nografie, f. URINAL = ri-nl, s. 1 urinal,
URBAN= r'-ban (L. urbs), adj. n. 2 pisfitoare (publica), f.
urban. URINARY = adj. urinar.
URBANE= r-ben', adj. afabil, URINE =rin, s. urina, f. ud, n.
curtenitor, politicos, plin de ur- to URINE, va. a urina; a scoate
banitate. urina, a face udul.
URBANITY= er-ban'-i-ti, s. afa- IJRN=ern (L urna), s. 1 urna,
bilitate, curtenie, politeta, urba- f. V. Tea. 2 * mormint, n.
nitate, f. URSINE= r'-sin (L. ursus), adj.
URCHIN= er'-cin (L. erinaceusi, de urs.
s. 1 anim.: arici, m. 2 copi- TERUS=W-res (L.), s. bour, m.
las, piciii, m. broasci, f. US = es (S.), pr. pers. ne, (pe)
URETHRA = In-ri'-Orii (L.), s. noI; nouii. II Loc. Do not leave
uretru, n. us, sa nu ne parsitl. For us,
to URGE=erdj (L. urgeo), va. pentru nol. To us, ne, notai.
1 [lo, a, sal a atita. a excita, a Give us, da(dati)-ne. With us, cu
indemna.-2 a grabi, a zori. 3 noi. Is he one of us? e d'ai
a urma de aproape, a urma re- nostri ?
pede dupa (impingend Inaintea sa). U. S., presc. pentru United Sta-
4 a intarita, a provoca.-5 (to, tes. V. Uncle.
sa) a ruga. 6 (to) a indemna USAGE = Iti'-zidj (L. usuml, s.
(s), a stftrui pe langii (cineva si). 1 purtare, tratare, f. 2 obiceiil,
7 a fnainta sad a presenta (o us, n. 3 * bunii-crescere, f. II
jalbd, o petifiune) ; a face cu sta- Loc. 1 To have good usage, a fi
ruinta to cerere). 8 a insista bine tratat. To find sail to meet
asupra, a pretexta, a da (ca scusei with hard usage, a fi maltratat
saii argument). 9 a vorbi de sad tratat
sad* despre. II Loc. 3 Heir urges USANCE = zns, s. 1 flare-
heir, un mostenitor urmeazti dui:A buintare, f. 2 com.: termen,
altul. 4 Urge not his anger, nu (de n. 3 dobandii, f.
atitatl mania sa. 6 He urged my interes, n. Loc. 1 Treble usance,
return, me indemna s me in- Cu trel termene.

www.dacoromanica.ro
 731
USE UTE
USE= iiis, s. 1 intrebuintare, f. to USHER, va. 1 (into, in) a pofti
2 cistig, folos. n. 3 nevoie, iniluntru, a introduce.-2 a merge
ocasiune, f. 4 obiceiii, us, n. ; inaintea..., a preceda. Loc. To
II
pl.: datine, pl. 5 donna, f. usher in, 1. a introduce ; 2. a pre-
interes, n. 6 lege : usufruct, n. ceda ; 2. a aduce, a servi. To usher
II Loc. 2 It is no use trying, (it out, a insoti pin' afar.
is) no use to try, incercatl de USQUEBAUGH = (Ir.
geaba. To turn lo good use, a se uisge, bagh), s. whisky (rachi
folosi de. 3 To lave no further de orz), n.
use of, a nu mal avea nevoie de. USUAL = (L. usum),
4 To be beyond all use, a fi iesit adj. 1 obicinuit, ordinar, usual ;
din moravurI. 6 But my full heart de obicei. 2 des, frequent.
remains in use with you (fig.), 3 intrebuintat. II Loc. 1 As usual,
iar mima mea rmine Cu totul ca de obicei.
cu tine. USUALLY= 1i, adv. de obiceiii.
1 to USE = luz, va. 1 a Intre- USUFRUCT = -ju -frct (L.
buinta, a se folosi sag sluji de, warn, fructus), s. usufruct, n.
a face us de. 2 (lo, Cu) a o- USURER= Itl'-j&-rr (V. Usury),
bicInui. 3 a trata, a se purta s. amitar, usurar, m.
cu. 4 (to, citre) a practica. USURIOUS= lu-zIa'-ri-gs, adj. 1
5 v. ref. : a se purta. H Loc. To p. : care cimillresce.-2 usurar.
use up, 1. a intrebuinta totul, a USURIOUSLY= 1i, adv. in mod
consuma ; 2. a seca, a slei ; 3. a usurar.
obosi, a osteni. 2 R is nothing USURIOUSNESS= nes, s. na-
when you are used to it, nu e turit usurari, f.
nimic cilnd escl obicinuit cu ceva to USURP =Iu-zgrp' (L. usurpo),
asa. 4 To use hospitality, a prac- va. 1 a pune mina pe (In mod
tica ospita lita tea. viclean). a usurpa, a'si insui.
2 to USE, vn. 1 (to, s, de a) a 2 a cotropi.
avea obiceiul, a fi obicInuit. 2 USURPATION Ii'-zgr-pe"-s6n,
a fi lucru obicInuit. 3 (within) s. usurpatiune, f.
a locui, a sedea, a sta. USURPER= iu-ze'rp'-r, s. usur-
USEFUL = adj. ( for, pator, m.
pentru ; to, cuiva ; to, s, de a) USURPINGLY = ing-li, adv.
folositor. II Loc. Useful knowledge, prin usurpatiune.
cunoscinte folositoare. USURY= lif-j6-ri (L. usura!, s.
USEFULLY = li, adv. in mod 1 ceimitii, usurii, f. 2 * dobindi,
folositor, cu fotos. f. interes, n. 11 Loc. To lend upon
USEFULNESS = nes, s. fotos, n. sal to practise usury, a cmitiri.
USELESS = Ifis'-les, adj. nefolo- UT ='t (L.), s. mus.: do, n.
sitor, inutil. UTAS=Ii'-tis (L. ocio), serbi-
USELESSLY = li, adv. In mod toare, f.
nefolositor, fr fotos. UTENSIL =lu-ten'-sil [L. (pop.)
USELESSNESS= nes, s. inuti- ustensilia], s. 1 sculi, unealt, f.
litate, nefolosintii, f. instrument, n. 2 oali, f. il Loc.
USHER = '-ir (Fr. huissier), s. Kitchen utensils, vase de bucitirie.
1 usier, m. 2 meditator, repe- UTERIN=Ii'-tr-in (V. Uterus).
titor, m. adj. uterin.

www.dacoromanica.ro
 732
UTE UXO

UTERUS = as (L.), S. ute- 5 a emite, a pune in circulatiune.

rus, n. 6 a da gall, a goni. 7 * a
UTILITARIANiu-til'-i-ta"-ri-an intinde.
(L. utilis), adj. pi s. utilitar. UTTERABLE= a-bl, adj. ce
UTILITY= i-ti, s. utilitate, f. se poate pronunta sad spune.
folos, n. UTTERANCE ins, s. 1 arti-
to UTILIZE=Iilf-til-aiz, va. a culatiune, grire, pronuntare, f.;
Intrebuinta, a se folosi de. emisiune (a vocei, a sunetelor), f.
UTIS=Ifif-tis (L. ocho), s. a opta 2 cuvintare, expresiune, f.
1;11 (dupd o serbdtoare). II Loc. Here 3 elocutiune, eloquent, f. 4
will be old utis, o a fie o gluma debit, n. vinOare, f. - 5 * ex-
huna. trem, n. i Loc. 1 To give utterance
1 UTMOST= atf-m6st (S. uter, to, 1. a pronunta, a spune ; 2.
maest), adj., superl. de la Out. 1 a exprima. 2 To have a good
cumplit, extrem, mai mare, din utterance, a se exprima bine, a
urma. 2 (cel, var.) mai inde- vorbi bine. Emotion choked his
prtat ; V. Uttermost. II Loc. 1 Ut- utterance, emotiunea l'a amutit.
most distress, sracie Jude, grea 5 To the utterance, /Ana 'n pn-
saracie. zele albe, peste mesura.
2 UTMOST, s. 1 tot ce e Cu pu- * UTTERLESS= - les, adj. ne-
tinta. 2 (ce!) mult. i Loc. 1 To spus.
do one's utmost, a face ceea ce UTTERLY = li, adv. 1 cu
este cu totul, de tot. 2 in mod ab-
UTOPIA= lu-t6'-pl-5. (Gr. ou, to- solut.
pos), s. chimera, utopie, f. 1 UTTERMOST= mast (utter,
UTOPIAN = an, Utopical = most), adj., superl. 1 extrem, (cel,
fu-top'-i-cal, adj. chimeric, u- var.) mai mare. 2 (ce!, var.)
topic. mar indeprtat. V. Utmost.
UTOPIST =16'-to-pist, s. uto- 2 UTTERMOST, s. 1 extremi-
pist, in. tall, f. pl. ; partea cea mai in-
UTRICLE=16'-tri-el (L. utri- departata, f. 2 tot ce e cu pu-
culus), s. utricul, f. Until ; gradul cel mai Malt. 3
UTTER=at'-tr (S. uter), adj., * extrem, n. ; V. Utterance 5.
co mpar . de la Out. 1 exterior, (care UVEOUS = idf-vi-as (L. uva),
este) pe din afari. 2 (cel, var.) adj. ca un strugure sad ca o
mai mare, .cumplit, extrem. 3 ciorchina de struguri.
complet, desavircit. 4 absolut, UVULA=Iii'-viu-la (L. uva), s.
formal. if Loc. 2 In utter misery, anal. : omusor, m.
bite sracie lucie. UXORIOUS = 64- z6r' -i-as (L.
to UTTER= at'-tr (S. uter), va. uxor), adj. rob al nevestei sale.
1 a articula, a grai, a pronunta, UXORIOUSLY = li, adv. cu
a rosti, a spune. 2 a scoate (un prea multi buna-vointa catre ne-
strigeit, etc.). 3 a destainui, a vasta sa.
divulga. 4 a debita, a vinde cu UXORIOUSNESS = nes, s. dra-
mrunticul ; a pune in vigare. goste excesiva pentru nevasta sa, f.

www.dacoromanica.ro
 733
VAC VAG

V.
V=vi, s. 1 literei : V, v, m. VACILLATION = vas'41-16"-sn
2 cincI. 3 contra. (L. vacillo), s. 1 clittinare, flue-
VACANCY = vi'-cfin-si (L. va- tuatiune, sovaituri, f. -- 2 fig.
care), s. 1 golul, spatial (gol), n.; fluctuatiune, nehotrire, nesigu-
lis.: vidul, n. 2 lacunk f. 3 rant, sovaire, f. 3 nestator-
vacanta (de slujbei, etc.), f.; va- nicie, usurint, f.
catiune, f. 4 odihn, f. riigaz, to VACILLATE= lEt, vn. 1 a
repaos, n.; incetare, intrerupere se cratina, a sovAi; luminei : a tre-
(de muncei, etc.), f. 5 stare de mura. 2 fig.: a sta la Indoialk
nelucrare, f. a soviii. 3 a fi nestatornic
VACANT =vE'-clint, adj. 1 gol, usurel.
vid. 2 slujbei, etc.: vacant. VACILLATING= 1E-ting, adj.
3 (from, de) descArcat, seutit. 1 care se clatinii, sovitor. 2
4 p.: liber, neocupat, I.: de rA- fig. : (in) nehotrit, sovitor.
gaz. 5 privire, spirit, etc.: indi- 3 nestatornic.
ferent, nepsAtor ; distras ; VACILLATINGLY= li, adv. 1
expresiune. 6 fis.: vid (de aer). clitinandu-se, sovitind. 2 In
7 lege : vacant. II Loc. 4 To fill mod nehotirIt. 3 frii stator-
up the vacant hours, a ocupa cea- nicie.
surile de lene. 5 With his vacant VACUITY= va-chTflf-i-ti (L. va-
eyes, Cu ochfi sAT Mr' de expre- cuilatem), s. 1 gol, n. 2 spatift
siune. Gaping in vacant admira- gol, n. 3 desertciune, vani-
tion, minunindu-se si easchnd tate, f. neant, n.
ochil. VACTJOUS = vac' - lu- Es, adj.
VACANTLY= li, adv, a-lene; gol, vid.
eu indiferent, ca nepsare; cu VACUOUSNESS= nes, s. golul,
un aer distras. vidul.
to VACATE = ve-chEt', va. 1 a VACUUM= Am (L.), s. vidul.
goli, a pksi. 2 a invalida. I; Loc. To weigh in vacuum, a
3 * a face sft nu reuseascii. eantftri in vid. Vacuum pipe, pawl
VACATION = vg-che'-sn, s. 1 a tmosfericA.
tribunal : vacatiuue, f.-2 fcoale * to VADE= vEd, vn. pentru to
vacantii, f. 3 rAgaz, n. Fade.
slujbei, etc.: vacanti, f. 5 * VADE-MECUM=v8'-di-mi'-chEm
anulare, incetare, f. (L.), s. vade-mecum, n. ; ma-
to VACCINATE = vae-si-nEt (L. nual, n.
vacca), va. a vaccina, a altoi (de VAGABOND = vg'-ii-btind (Fr.),
vrsat). adj. si s. cioflingar, derbedell,
VACCINATION = n8"-s'n, s. haidamae, vagabond, m. hai-
vaccinare, altoire (de versal), f. mana, puslama, f.
VACCINATOR = ne-tr, Vac- VAGARY= vii-ghE'-ri (L. vagor),
cinist = nist, s. vaccinator, m. s. 1 ciudkie, toani, f. 2 chi-
VACCINNE = vae'-saln, adj. de mark f. vis, n. 3 disertatiune
vacii. II Loc. Vaccine matter, vac- Mt% isprvit, f. 4 pl. cotiturI,
cin, altoiii (de versal). sinuositti, pl.

www.dacoromanica.ro
 - 734
VAG VAL

VAGINA = NI-ear-11a (L.), s. cea, vale, f. 2 jghiab, uluc, n.

bot. : pastaie, pfistare, tea* f. 3 pl. : V. Vail 2.
VAGRANCY = va'-gran-si, s. 1 VALEDICTION = val'-i-dic"-ean
viad rilticitoare, f. 2 vaga- (L. vale, dictum), s. luare de sliva
bondagill, n. 3 cereetorie, f. buni.
VAGRANT = grant, adj. 1 VALEDICTORY= ta-ri, adj.
rtacitor, mergnd intio doari. de adio.
2 vagabond. VALERIAN= vii-lr-ri-n (L. va-
2 VAGRANT, s. 1 V. Vagabond. lere), s. bot. valeriana, f.
2 cereetor, m. odolean. m.
VAGUE= vag, adj. vag. VALET = valf-et (Fr.), s. fecior,
VAGUELY = adv. in m. sluga, f.
mod vag. VALETUDINARIAN = val "-
VAIL = val (V. Veil), s. 1 val, n. di-na'"-ri-n, VALETUDINARY =
2 bot. caciulit, f. 3 pl. ne-ri (L. valeo), adj. d s. boina-
caetig, n. ; gratificatiune, f. baceie, vicios.
n. 4 chilipir, n. pleaeci, f. VALIANT= valf-lant (L. valeo).
b * apus, sfintit, scapatat (al adj. 1 barbat, bray, eroic, ini-
soarelui), n. mos, viteaz. 2 sdravan, vigu-
i to VAIL= val (Fr. avaler). va. ros, voinic.
1 a ascunde, a Inveli. 2*a VALIANTLY = li, adv. cu
rasa In jos. mima, cu vitejie, voinicesce.
2 to VAIL, vn. (to, before) a se VALIANTNESS = nes, s. bkr-
inchina (inaintea), a ceda, a lasa. balie, inimi, vitejie, voinicie, f.
VAIN=van (L. vanus), adj. 1 VALID= val'-id (L. valeo), adj.
inutil, nefolositor, zadarnic. 2 1 dr : valid, valabil. 2 fig.
frivol, ueurel. 3 amgitor, In- puternic, sdrava'n, voinic.
eelator. 4 filos, Ingamfat, or- to VALIDATE= i-dat, va. a
golios, trufa, vanitos ; mandru valida.
(of, de). II Loc. 1 In vain, In za- VALIDITY= va-lid'-i-ti, s. 1 dr.:
dar, de geaba.... 4 Vain-glorious, validitate, f. 2 fig. : valoare, f.
orgolios, trufas, vanitos. Vain- 3 justeta, f. Loc. 2 Of poor
II

gloriously, cu Ingamfare, cu or- validity, de mica valoare.

cu trufle. Vain-glory, in- VALIDLY= li, adv. 1 in mod
gamfare, gloriolk, glorie deeearti. valid, valabil 2 in mod efica-
VAINLY= vnf-li, adv. 1 In za- cill. 3 in mod doveditor.
dar, de geaba. 2 cu ingamfare ; VALIDNESS n es, s. V. Validity.
din ostentatiune. VALINCH = va $nte (?) s. mat, n.
VAINNESS= nes, s. deeertit- teava de scos vin, etc.. f. sifon, n.
ciune, ingamfare, vanitate, f. VALISE = (Fr.), s. gea-
VAIVODE=va'-vad, VAIWODE= mantan, n.
AM (L. romana : voievod), s. VALLANCY = val - IA n -si (va-
voievod, m. lance), s. peruca, f.
VALANCE= val'-iins (Valencia), VALLEY val'-li (vale), s. 1 vale,
s. draperie, f. vlcea, f. 2 constr. :
to VALANCE, va. 1 a decora Cu o jghiab, uluc, n.
draperie. 2 a orna cu ciucurl. VALOROUS val'-ir-s (L. valeol,
VALE=val (L. vallis), s. 1 vid- adj. barbat, bray, inimos, viteaz

www.dacoromanica.ro
 735
VAL VAN

VALOROUSLY = l, adv. cu = val'-viul, s. valvA micA, val-

bArbtie, etc.; voinicesce. vulA, f.
VAI,OUR = val'-'r, s. 1 bArbAtie, VAL VULAR = val'-viu-lr, adj.
bravurk inimA, vitejie, f. 2 * cu valvule.
pret, n. valoare, f. VAMP = vamp (?), s. cAputA, f.
VALUABLE= adj. to VAMP, va. 1 a (in)cAputa.
1 de mare pret, pretios. 2 im- 2 a carpi.
portant, insemnat.-3 stimabil. VAMPIRE = vam'-pal'-6r (Ger.
VALUABLENESS = nes, s. 1 vampyr), s. strigoiti, vampir, m.
pret, n. valoare, f. 2 impor- VAMPIRISM= p*dr-iz'm, s. 1
tantii, insemniitate, f. stare de strigoiti, f. 2 credinti
VALUATION = "-5n, s. 1 In strigol, f. 3 fig.: exactiune, f.
pretuire, f. 2 pret, n. va- VAN = van (Fr. avant), s. 1
loare, f. front, n. prima linie (de armatd,
VALUE = s. 1 valoare, de (lipid), f.; avan-gardk f. 2
f. pret, n. ; curs, n. 2 fig. : (L. mamas) ciur sad cos de yen-
apretiare, consideratiune, stirnA, turat, n. vinturAtoare, f. 3
f. ; cas, n. 3 important, insem- wine : curAtitul minereulul, n.
niitate, putere, f. ; merit, n. -- 4 4 aripA, f. 5 furgon, n. * (h)a-
gram., fil. : valoare, f. inteles raba, f. ; camion de mutare, n. R
propriii, n. acceptiune, f. II Loc. 1 Loc. 1 In the van-guard, la avan-
To be of value, a avea valoare gard.
(prel). Value in account, in cash, * to VAN, va. 1 a vntura.
valori In deposit, in numerar. 2 2 a curAti.
To know the value of, a sci sA 1 VANDAL =van'-dAl (Vandal),
apretieze (pretuiascA). To set great s. vandal, m.
value on, 1. a face mare cas de, a 2 VANDAL= van'-d'al, VANDAL-
avea o foarte hula pArere despre ; IC= vn-dal'-ic, adj. de vandal.
2. a tine la. VANDALISM = van'-dAl-iz'm, s.
to VALUE, va. 1 int. gen. : a vandalism, n.
apretia, a pretui, a stima. 2 VANE= vEn (O. vaan), s. 1 stir-
tech.(al): a pretui, a fixa pretul. leazA de vnt, f. 2 arip (de
3 fig. : a face cas de. 4 a nward), f.
respecta. 5 a lua in conside- VANILLA =vA-nir-Iii (Sp. vai-
ratiune, a tine searn (de). 6 nilla), s. vanilla, f. II Loc. Va-
* a ridica pretul... 7 * a face nilla-tree, vanilier.
aves un pret). 8 com. (on, to VANISH= vanr-is (L. vanus),
asupra) a trage (o politA). vn. 1 a dispare, a peri, a se ri-
VALUELESS les, adj. Ma sipi, a trece.-2 p. (from) a dis-
valoare. pare, a o sterge, a o tuli. 3
VALUER=-6r, s. 1. apretiator, (from, din) a fugi.
2 pretuitor, m. VANITY= van'-i-ti, s. 1 deser-
VALVE =valv (L. vulvae), s. 1 faciune, desertare, vanitate, f.
mec. : supapA, f. 2 scoicd : 2 inaninate, irefolosintA, f. 3
valvA, f. 3 anal.: valvul, f. frivolitate, f. 4 arragire, decep-
4 canat (de usd), n. tiune, greal, ilusiune, f. 5 in-
VALVED= valvd, adj. cu valve. gAmfare, trufie, vanitate, f. R Loc.
VALVLET= valvi-let, VALVULE 1 Vanity of vanities, all is vanity,

www.dacoromanica.ro
 736
VAN VAR
vanitatea vanittilor, totul e va- (vaporr). 2 fig.: desert, chime-
nitate ; desertarea desertrilor ric, van. 3 fisl.: care produce
toate skint desarte. gaze (vntur1); care bate la cap.
to VANQUISH = vngf-cdis (L. VAPOUR, VAPOR= v6f-pdr, s.
vinco), va. 1 a birui, a Infringe, abur, vapor, m. 2 umedeal,
a Invinge. 2 a stpAni. 3 a f. 3 ceat, f. fum, n. nor, m.
refuta. - 4 fist.: pufaid, n. 5 fig. :
VANQUISHABLE= ft-b'!, adj. nor, m. 6 chimer, f. 7 pl.,
care poate fi Invins. med. : nevricale, pl. ipocondrie,
VANQUISHER= er, s. biruitor, f. II Loc. 1 Vapor-bath, baie de
invingetor, m. aburI.
VANTAGE = van'-tidj (advan- to VAPOUR, vn. 1 a se eva-
tage), s. 1 superioritate, f. 2 pora; a se vaporisa. 2 a aburi.
cstig, folos, profit, n. 3 oca- 3 fig.: a face pe grozavul.
siune, f. 2 to VAPOUR, va. 1 a vaporisa,
VANTBRACE= vantl-bres, Vant- a transforma In aburl. 2 fig.:
brass = bras (Fr. avant, bras), a se luda de.
s. armuril pentru brat, f. VAPOURED = v'ef-pdrd, adj. 1
VAP= vap (L. vapidus), s. parte aburit. 2 posac ; care are ne-
resuilat, f. vricale.
VAPID = vapf-id, adj. 1 insipid, VAPOURER= pkr-er, s. M-
nesrat, searb6d. 2 slab. 3 yin: aros, ventur-iume, m.
resuflat. VAPOURING= ing, adj. lu-
VAPIDNESS = nes, VAPIDITY= dros.
v-pidf-i-ti, s. 1 lucru insipid,
VARECH= varf-ec (L. pop. zva-
nesrat, searbed, n. 2 fig.: plic- rescum), s. varech, n. sodk, f.
tisealk, f. VARIABLE= v6f-ri--b'l (L. va-
VAPORABLE= vapi-o-r-13'1, adj. rius), adj. 1 schimb.tor, variabil.
V. Vaporizable. 2 nestatornic, schimbcios, ver-
VAPORATION = vapf-o-r6"-sen satil. 3 mat. : variabil. 4 s.
(L. vapor), s. evaporatiune, f. mat. : variabilk f.
VAPORIFIC= vf-per-if"-ic, adj. VARIABLENESS = b'l-nes, VA-
care vaporiseaz. RIABILITY = bil"-i-ti, s. 1 va-
VAPORINGLY = ing-li, adv. riabilitate, f. 2 nestatornicie,
Mead pe grozavul. schimbciosie, versatilitate, f.
VAPORISH= VAPORY= i, 3 usurinti, f.
adj. 1 aburos, umed, vaporas, VARIABLY = bli, adv. 1 In
plin de aburI (vapori). 2 fig mod schimbtor. 2 Cu nesta-
ipocondriac ; posac. 3 med.: fe- tornicie. 3 cu usurinti.
meie) cu nevricale. VARIANCE= v6f-ri-iins, s. i al-.
VAPORIZABLE = vap -o - raz - ternatiune, schimbare, f. 2 ne-
adj. care poate fi vaporisat. intelegere, f. ; ceart, contesta-
VAPORIZATION = ri-z6"-s6n, thine, f. 3 lege : variatiune, f.
s. vaporisatiune, f. VARIANT= nt, adj. diferit,
to VAPORIZE= ralz, v. 1 va. deosebit.
a vaporisa. 2 an. a se vaporisa. to VARIATE = Et, va. 1 a
VAPOROUS = ve'-per-es, adj. 1 altera, a schimba. 2 a varia.
aburos, vaporos, plin cu aburI VARIATION= "-en, s. 1 int.

www.dacoromanica.ro
 737
VAR VAS

gen.: schimbare, variatiune, f. * VARLET= vie-let (Fr.), s. 1

2 deosebire, f. 3 vicisitudine, fecior, in. slugi, f. 2 lichea,
f. 4 gram. : variatiune, schim- puslama, seatua, f.
bare, f. 5 deviatiune, f. 6 VARNISH= var'-nis (Fr. ver-
astrn. varialiune la lunel), f. nis), s. 1 lac, lustru, n. ; small,
7 navig. : declinatiune (a acului n. 2 fig.; lustru, n. spoiali, f.
magnetat), f. 8 mus. : varia- II Loc. 1 Varnish-tree, bot. : le-
tiune, f. 9 mat. : variatiunI, pl. tar, scumpie.
VARICELL A.= var-i-self-i (L. va- to VARNISH, va. 1 a da cu lac,
rix), s. varicel, f. versat de vent, n. cu lustru ; a smltui (oleirie).
VARICOSE= ces, VARICOUS 2 fig. : a spoi.
- ches, adj. varicos. VARNISHER = r, s. 1 luca-
VARIED= ve'-rid (L. varius), tor care di cu lac, cu lustru, m.
adj. fi ph% de la to Vary. 1 schim- 2 fig. : papugii, siret.
bat, care a variat. 2 schimbi- VARNISHING = ing, s. lus-
cios, schimbitor. truire, smltuire,
to VARIEGATE = ver-ri-i-ghet, 1 to VARY ve'-ri (L. variush
va. 1 a diversifica, a varia. 2 va. 1 int. gen. : a varia. 2 a face
a 'Alta, a impestrita, a vrga. schimbirl la (ceva) ; a schimba.
3 fig.: a nuanta, a smlta, a smil- 3 fig. : a diversifica, a varia.
tui. II Loc. Variegated marble, mar- 4 a bilta, a impestrita, a vrga ;
mua polichrom, brocatel. a nuanta.
VARIEGATION= ghe"-sen, s. 2 to VARY, vn. 1 int. gen.: a
1 diversitate (de culoare, de formc7), schimba, a varia. 2 a fi nesta-
impestrilare, f. 2 actiunea de a tornic, a fi schimbitor (variabil).
diversifica, f. 3 a fi deosebit, a nu semena
VARIETY= v-ra17-i-ti, s. 1 In(. (cu) ; a fi schimbicios. 4 a se
gen. : varietate, f. 2 diversi- urma. 5 a nu fi de aceiasI pi-
tate, deosebire, f. 3 schimbarc, rare; a nu fi de acord. 6 (from,
variatiune, f. 4 ist. nat. : de la) a devia, a se abate. 7
rietate, f. acul magnetat : a varia.
VARIOLA= v-raI'-o-l (L. pop. * VARY, s. schimbare, f.
variola), s. varioli, f. versat, n. VARYING ve'-ri-ing, adj. schim-
VARIOLOID = ve'-ri-o-loId (L. bitor, care variazil, diferit, fe-
pop. variola ; Gr. eidos), s. va- lurit.
rioloidi, f. VASCULAR = vas'-chlu-lir (L.
VARIOLOUS=vii-rar-o-les, adj. vasculum), adj. vascular.
1 variolic. 2 om, fa : ciupit(i) VASE = vez (L. vas), s. 1 inf.
de versat. gen. : vas, n.-2 bot. : calice, in.
VARIOUS= ve'-ri-es, adj. 1 pl. : potir, n.
diferite, felurite. 2 nesigur, ne- VASSAL = vas'-s1 (Fr.), s. 1
statornic, schimbicios, schimbi- vasal, m. 2 fig. : servitor, m.
tor. 3 diferit, neasemenat. slug, f. '3 rob, sclav, serb, m.
4 diversificat, variat. to VASSAL, va. a robi, a serbi.
VARIOUSLY= ii, adv, de sail VASSALAGE= idj, s. 1 vasa-
In feluri diferite, de diferite felurI. litate, f. 2 robie, sclavie, ser-
VARIX= vef-rics (L.), s. [pl. Va- bie, f.
rices= ve-ri-siz] varice, f. VAST= vast (L. vastus), adj. 1
H. L. Lorna. Dior. Eng.-Rom., vol. II. 47
www.dacoromanica.ro
 738
VAS VEH

foarte 'Mans, vast. 2 puternic. VAUNTFUL = ful, adj. faufa-

3 * s. imensitate, f. ron, ludros.
VASTATION = vas- te -On (L. VAUNTING= ing, s. laudrie,
vasto), s. devastare, pustiire, f. ludaro5ie, f.
VASTLY = adv. 1 ne- VAUNTINGLY = li, adv. lu-
marginit, nerasurat, netrmurit. dindu-se.
2 ea toate slilele de mare. 3 VEAL = vil (L. vitellus), s. vitel
ca putere. V. Vast. (carne de). II Loc. Veal cutlet, cos-
VASTNESS = nes, s. 1 Intin- Ufa' sa cotlet de vitel.
dere mare, imensitate, f. 2 nu- VEDETTE= ve-det' (Fr.), s. mil.:
me'r imens, n. 3 putere, f. vedeta, f.
* VASTY= i, adj. foarte In- to VEER vTr (Fr. virer), vn.
tins, imens. 1 mar.: a se intoarce. 2 vent:
VAT = vat (S. fad), s. 1 lin, n. a se schimba. Loc. To veer and
tocitoare, f. 2 groapa, f. haul, a trage la edec. To veer
VATICIDE = vat'-i-saId (L. va- about, a se invirti.
les), s. omoritor al unuI pro- 1 VEGETABLE = vedf-i-ta-b1
fet (proroc), (L. vigeo), s. 1 vegetal, n. plant,
to VATICINATE = f. 2 'mica: leguma, f. zarza-
vn. a profetisa, a proroci. vat, n.
VATICINATION= ni1"-sn, s. 2 VEGETABLE, adj. 1 int. gen.:
profetie, preslicere, prorocie, f. vegetal. 2 vegetabil. II Loc. 1 Ve-
VAUDEVILLE= v6-di'-vil (Fr.), getable-marrow, dovleac. 7'o live
s. vodevil, n. on vegetable diet, a se hrani cu
VAULT =volt (L. voltdum), s. 1 zarzavaturl.
Int. gen. : bolt, f. 2 &Amara, VEGETAL= MI, s. vegetal, n.
f. celar, n. ; pivni, f.-3 cavoil, VEGETARIAN = ti.i"-ri-n, s.
n gropnit, f. 4 caverna, pes- vegetarian, m.
ter, vgaun, f. 5 manegiii : to VEGETATE tt (L. vege-
voltigia, n. 6 joc (pe fra' nghie), n. tare), vn. a vegeta.
to VAULT, va. 1 a bolti. 2 a VEGETATION = tE"-sn, s.
arcui. vegetatiune. f.
2 to VAULT, vn. a sari. VEGETATIVE = te-tiv, adj.
VAULTAGE = volt'-idj, s. celar vegetativ.
boltit, n. pivnitii boltita, f. VEGETATIVENESS = nes, s.
VAULTER = gr, s. acrobat, m. putere vegetativii, f.
* VAULTY = i, adj. VEHEMENCE= vi'-hi-m6ns, VE-
to VAUNT = vont (Fr. vanter), HEMENCY = mn-si (L. vehe-
un. [of, de] a se lauda; va. a mens), s. 1 vehementa, impetuo-
luda, a se fali de. sitate, f. 2 violenta, f.
1 VAUNT, s. (of) ludrie, Mu- VEHEMENT = malt, adj. 1
darosie, f. vehement, impetuos. 2 violent.
2 VAUNT= vont (Fr. avant), s. VEHEMENTLY = li, adv. cu
partea d'inainte, f. ii Loc. Vaunt- vehementa ; ea Mile.
courier, Tnainte-mergetor. VEHICLE= vi'-hi-c'l (L. vehicu-
VAUNTER = vont r (V. to lum), s. 1 vehicul, n. ; trsuri
Vaunt), s. ludaros, 'auditor, pa- (in genere), f. 2 fig. : vehi-
lavragia, tale-baba, m. cul, n,

www.dacoromanica.ro
 739
VEH VEN
VERICLED = eld, adj. 1 trans- Loc. Cotton velvet, catifea de bum-
portat. 2 fig.: transmis. bac. Velvet-flower, bot.: amarant,
VEIL vEl (L. velum), s. 1 vl, merisor.
n. 2 perdea, f. 3 fig. : apa- 2 VELVET, VELVETED ed,
rentA, infatiare, f. ve!, n. VELVETY i, adj. de catifea ;
to VEIL, va. 1 a acopen i cu un catifelat.
vl, a invtilui. 2 (in, de, Cu) a VELVETEEN = ver-v6-tIn", s.
Inconjura. 3 fig. : a ascunde, a catifea de bumbac, f.
masca. 4 a intuneca. 1 VENAL = vi'-nAl (V. Vein),
VEIN = vEn (L. vena), s. 1 anat.: adj., fisl. : vinos. II Loc. Venal
vinA, f. 2 bol. : vas, n. ; tesg- blood, sAngele vinos.
turti vascular, f. ; nervurA (de 2 VENAL vi'-nAl (L. veneo),
frunzei), f. 3 geol.: villa', f. adj. 1 pref, valoare : venal, de
Ilion, n. 4 villa (in lemn, in vindare. 2 fig. : venal, miter-
marmurci), f. 5 cavitate, ca- nic, mercenar.
p:Aura, f. 6 fig. : disposipune, VENALITY= vi-nalf-i-ti, s. ve-
f.-7 noroc, n. ; curs, mers nalitate, f.
(al lucrurilor), n. Loc. 3 Vein-
II VENATION vi-n-6.1-s'n (L. ve-
stone, gang (de mineraill). nor), s. vinAtoare, f.
to VEIN, va. (with, in) a face to VEND vend (L. vendo), va.
vine (en vopsele). a vinde.
VEINED Wind, adj. 1 lemn, VEND, s. 1 vinslare, f. 2 pro-
marmurei ; cu vine. 2 fisl. : ductiune anima a uneI mine de
vinos ; frimze cu nervure. cArbunl de piatrA, f.
VEINLESS = vEnges, adj. fAr VENDEE = ven-di', s. cumpg-
vase. rAtor,
VEINY= i, adj., marmure : VENDER, VENDOR= vend'-'dr, s.
.cu vine vind6tor, m.
VELLEITY vel-li'-i-ti (L. velle), VENDIBILITY = ven'-di-bil"-i-ti,
s. veleitate, f. VENDIBLENESS = b'l -nes , s.
VELLET =vel'-let, VELLITTE= stare a lucrului care poate fi yin-
lut, S. fi adj. V. Velvet. dut ; cali late bunk f.
to VELLICATE vel'-li-chEt (L. VENDIBLE=. b'l, 1 adj. de
vello), va. 1 a btAi, a trage in vindut, care se poate vinde.
toate Wine. 2 a intepa. 3 2 s. martA, f.
fig.: a a.tita, a imboldi, a stimula. VENDUE=ven-diV, s. virulare
VELLICATION=chE"-sn, s. 1 la mezat, f. II Loc. Vendue-master,
hatAiala, f. 2 intepare, f. comisar-pretuitor.
VELLUM= vet' -tern (Fr. vain). to VENEER = ve"-nirl (Ger. fur-
s. velin, n. I Loc. Printed on vel- flier), va. a placa (lenin, me-
lum paper, tipArit pe hArtie ve- tale).
linA. VENERABLE= ven'-6r--b'l (L.
VELOCIPEDE vi-los'-i-pid (L. veneror), adj. 1 venerabil. 2
velox, pes), s. velociped, rel. : stint.
VELOCITY= i-ti, s. 1 iulealA, VENERABLENESS = b'l-nes,
repediciune, f.-5 'nee.; vile* f. * VENERABILITY = bil"-i-ti, s.
1 VELVET= ver-vet, *Velure= caracter venerabil sa stint, n.
velf-Ir (L. villus), s. catifea, f. VENERABLY= bli, adv. Asa

www.dacoromanica.ro
 740
VEN VEN
in cat sari ca atraga venera- gen.: veninos. 2 fig.: periculos,
tiunea. primejdios, r, veninos. 3 ve-
to VENERATE= ven'-r-et, va. getal: otrilvitor.
a venera, a avea veneratione. VENOMOUSLY= li, adv. 1 in-
VENERATION= -On, s. ve-. veninand. 2 fig. : cu venin, cu
neratiune, f. reutate.
VNERATOR= e-ter, s. 1 (cel) VENOTJS= vi'-ns (V. Vein), adj.
care venereazi. 2 adorator, m. 1 vinos. 2 bot. : vascular ;
VENEREAL = vi-ni'-ri-al (L. Ve- frunzei : cu nervure.
nus), adj. 1 sensual, voluptos. VENT= vent (L. ventus), 1 int.
2 med. : venerian. 3 spiterie : gen.: aer, vent (printr'o deschid-
afrodisiac. 4 * de aramii. turd), n. 2 pr. ext.: deschi-
VENEREOTJS= es, adj. des- sletura (pen(ru trecerea aerului),
frinat, lasciv. gawk, f. 3 resuflatoare, f.
VENERY=ven'-er-i (L. venor), lumina (de armei de foc), f. 5
s. vinatoare, f. fi g.: drum, n. iesire, f.; curs, n.
VENESECTION = ven'-i-sec"-sen cariera, voie, f. 6 destinuire,
(L. vena, sedum), s. lsare de lumina, f.; descoperire, f. 7
singe, f. svon, n. veste, f. auOitele.
VENETIAN-CHALK= ve-ni'-sn- enuntare, expresiune, manifesta-
cioc, s. talc grafic, n. tiune, f. 9 com.: vinlare, f.
to VENGE vendj (L. vindex), 10 afacere, daravere, tread* f.;
va. a resbuna. comanda, f. 11 * han, n. 12
VENGEANCE= vendj'-ns, s. 1 loc de halta, de popas, n. II Loc.
resbunare, f. 2 manie, f. 3 1 Vent-hole, deschidturii. Vent-
* fee, n. Ii Loc. 1 V. to Revenge. 2 peg, cep. To give vent to, 1. a
To do with a vengeance, a se in- gaud ; 2. a da drum la ; 8. a da
furia, a se mania ; a se face sail a pe fat saii de gol ; a destainui;
se supre foc. What a vengeance ! a fi darnic de. To take vent, a se
ce dracul With a vengeance, pop. imprastia, a se Iiiti (o scire), a se
1. la exces, cu prisos ; 2. intea- svoni.
dever. to VENT, va. 1 a da drum (prin-
VENGEFUL = ful, adj. 1 vin- teo micei deschidaturei). 2 a scepa,
dicativ. 2 resbunator. a rasa s fuga. 3 a da la lumin'A
VENIAL= vi'-ni-fil (L. venia), sail de gol, a divulga, a destinui.
adj. 1 de iertat. 2 legruit, licit, 4 a spune. 5 a descares, a'sr
permis. 3 rel. (picot) : mic. versa (necazul). 6 * a vinde,
VENIALLY = li, adv. usor. * VENTAGE= vent'-idj, s. giiu-
VENIALNESS= nes, s. carac- rich', guriee, f.
ter usor, n. VENTIDUCT = i-dect, s. con-
VENISON= ven'-i-z'n, pop. ven'- duct de aer, n,
z'n (Fr. venaison), s. vinat, n. to VENTILATE = venf-ti-let (L.
VENOM= ven'-'6m (L. veiwnum), ventus), va. 1 aerisi, a ventila.
s. otravi, f. venin, n. [I Loc. To be 2 a ventura (grnele).-3 fig.: a
venom-mouthed, a avea gura rea cerceta, a deslusi, a elucida, a
sa veninoasa, a D o aspicii. examina.
to VENOM, va. a invenina. VENTILATION= 16"-sen, a, 1
VENOMOUS = es, adj. 1 int. aerisire, ventilatiune, f.-- 2 agr.:

www.dacoromanica.ro
 741
VEN VER
vnturat, n. 3 fig.: cercetare, 2 to VENTURE, va. 1 a hasarda,
deslusire, examinare, f. a risca, a infrunta.-2 a expune,
VENTILATOR = le-tr, s. ven- a pune in perico! (primejdie). II
tilator, n. Loc. To venture one's whole hap-
VENTOSITY = ven-tost-i-ti, s. 1 piness (to, la ; in, In), a Mere-
pufaiii, n. 2 fig.: trufic, f. dinta toat fcricirea yield sale.
VENTRAL= ven'-teal (L. venter), VENTURER= er, s. care ha-
adj. privitor la phntece. zardeazi, rischeaz; indrfisnet, m.
VENTRICULE = tri-c'1, s. ven- VENTURESOME = sm, VEN-
triculii, f. TUROUS = es, adj. 1 p. : aven-
VENTRICOSE=ci5s, Ventricous turos, indrsnet, intreprindetor.
= ches, Ventriculous = ven- 2 I. : nesigur, periculos, pri-
trict-lu-les, adj. 1 hartos, pnte- mejdios, riscat. 3 p. f i 1. : ne-
cos. 2 umflat. chibzuit, nesocotit.
VENTRILOQUIAL vent- VENTURESOMELY = li, adv.
VENTRILOQUOUS = ven- 1 in mod nesigur, etc. 2 cu
trilt-o-ciies, adj. de ventriloc. indrsneal.
VENTRILOQUISM = ven- trilt-o- nes, s.
VENTURESOMENESS=
ciliz'm, VENTRILOQTJY = chi, s. fire aventuroas, f.
1 2 In-
inswirea de a vorbi ca ventri- drsneal, I.
locii, f. VENTURING = ing, s. 1 ac-
VENTRILOQUIST = el:list, s. tiune de a hasarda, de a risca,
ventriloc, m. f. 2 indrAsnealii, f.
VENTURE= ventt-ler,fam. vent- VENUE = vent-bu, VISNE = yin
cier (L. ventum), s. 1 aventurA, (L. vicinus), s. 1 vecinAtate, f.
incercare, intreprindere, f. 2 2 jurisdictiune, f.
Intitnplare neprevedut, f. noroc, VENUS = vit-nes (L.), s. 1 astrn.:
n. 3 risc, n. mish, f. ; com. Venus, f. Luceaferul de dimineatii,
speculatiune, f. 4 com. marl- de slink' sail de sea* ni. 2 *
tim : incrcituea, f. ; dobfind, f.chimie : aram, f. II Loc. Venus's
interes, n. U Loc. At a venture, 1. navel-wort, bot. : arittel. Venus's
la (inteun) noroc, la intimplare, fly-trap, bot. : lipicioas.
intr'o doar, In dorul lelel ; 2. in VERACIOUS= vi-rat-ses (L. ve-
pericol, in primejdie. To lose our rus), adj. 1 veridic.-2 adeverat.
ventures, a nu isbuti In intreprin- VERACITY= vi-ras'-i-ti, s. ve-
derea noastri. racitate, f.
to VENTURE, vn. 1 a se a- VERANDA= vi-rant-dii (L. sans-
ventura, a se expune, a hasarda, critei), s. verand, f.
a inainta, a infrunta, a se risca VERB = verb (L. verbum), s. 1
a indrsni, a se incumeta, gram. : verb, n. 2 * cuvint, n.
permite. 2 (lo) a fi la voia..., vorb, f. 3 t Cuvint.
a fi expus... 3 (at, on) a intre- VERBAL = vrt-bal, adj. 1
prinde. II Loc. 1 To venture upon, verbal ; oral. 2 care nu e sin-
a incerca, a lua asupra sa. To cer. 3 p. : care nu di Insem-
venture out of, a se hasarda a ntate de eat la vorbe.-4 literal,
iesi din. I venture to (say), imi cuvint cu cuvint, vorbi cu vorbi.
permit s (spun), me incumet s 5 fig. pentru Verbose.-6 gram.:
(spun). verbal.

www.dacoromanica.ro
 742
VER VER

2 VERBAL, s. nume verbal, n. (ale palatulid) f. pl.; jurisdictiune,

to VERBALIZE=alz, va. 1 a f. resort, n. 3 extremitate, li-
schimba In verb. 2 vri. a fi gu- mit, margine, f. 4 cumpiin
raliv, limbut. (a Umbel ceasorniculid), f. Loc. I

VERBALLY = li, adv. 1 din 2 On, upon sau to the verge of,
gura. 2 cuvint cu cuvint. 1. pe marginea... ; 2. fig. : a fi
VERBATIM = ver-bef-tim (L.), In ajun s'a, a fi gat &A, a fi eat
adv. cuvint Cu cuvint. pe aci s.
VERBENA - ver-bTf-n (L.), s. to VERGE= verdj (L. vergo), un.
bot. : verbinO, f. sporis, m. 1 (lo, ciitre, spre) a se aplcca, a
VERBERATION ve-be-re'l-sen se inclina, a se lasa. 2 ((lo, la).
(L. uerbero), s. 1 batere, f. ; b- a ajunge. 3 (into, on, a se a-
taie, f. loviturI, pl. 2 reverbe- propia.
ratiune, f. VERGER verdj'-er, s. 1 pl-
VERBIAGE- ver'-bi-idj (Fr.), s. mar, paracliser, tircovnic, ni. V.
sporovia15, vorbii de clack f. Verge 1.
VERBOSE - ver-bes' (V. .1 Ver- VERIER, VERIEST, comp. 0 su-
bal 5), adj. guraliv, limbut, pro- per!, de la Very.
lix, vorbret. VERIFICATION - ver'-i-fi-che."-
VERBOSELY = li, adv. ca pro- sen (L. verum, facerel, s. 1 veri-
lixitate. ficare, f. 2 probk f.
VERBOSITY= ver-bos'-i-ti, Ver- VERIFIER - s. persoani
boseness= ver-b6s'-nes, s. limbu- care arati adeverul sad evidenta
prolixitate, vorbfiretie, f. unul lucru, f.
VERDANCY- ver'-dan-si (L. vi- to VERIFY =fa!, va. 1 a ve-
2 a confirma, a proba ;
reo), s. 1 verde, n. culoare verde, rifica.
f. 2 verdeatk f. verOis, n. a arata adevrul sail evidenta
VERDANT -- ant, adj. 1 in- unui lucru. 3 a implini to
verdit, verde. 2 inflorit. 4 a incerca. Loc.
VERDICT = ver'-dict (L. venus, 1, 2 Easily verified, easy to verify,
dictum), s. 1 justitie : verdict, n. usor de verificat sarz de probat.
judecatk f. 2 opiniune, pfirere, VERILY - ver'-i-li, adv. ca a-
f. sfat, n. ; hotitrire, f. dcver, intr'adever, in realitate ;
VERDIGRIS - ver'-di-gris (Fr. adeverat.
vert-de-gris), s. coclealk f. ace- VERISIMILITUDE- si-mil"-i-
tat de cupru, n. crud, VERISIMILITY= ti (L. ve-
VERDITER ter (V. Verdancy), rum, similis), s. verosimilitate, f.
s. culoare ceadirie, f. verde des- VERITY - ver'-i-ti, s. ad e ver, n.
chis, n. VERJUICE=ver'-giii-is (Fr. ver-
VERDURE - ver'-gler s. 1 ver- jus), s. zeamii de aguridk f.
deat, culoare verde (a. vegeta- VERMICELLI - vet-- mi- li
thine), f. 2 vegetatiune, f. sari v6r-mi-sel'-li (It.), s. fidea, f.
VERDURED= glerd, VERDUR- VERMICULAR -
OUS= er-es, adj. 1 Inverdit, (L. vermis), adj. ca un vierme.
verde. .2 acoperit cu verdeata; VERMICULE = ve-mi-chiul, s.
de verNlig. viermulet, viermusor, m.
VERGE = verdj s. (L. virga), 1 VERMICULOSE= ver-mie-Iu-16s,
varg, f. 2 (L. vergo) limite Vermiculous--les, Vermiculate

www.dacoromanica.ro
 743
VER VER
list, adj.1 plin de viermi, vier- to VERSE, va. a spune sail a
miinos. 2 ca un vierme. cAnta in versurI; a serie in ver-
VERMIFORM= viie-mi-form, adj. suri.
viermiform. VERSED = v6rst, adj. (in, In) ex-
VERMIFUGE= fiudj, s. vermi- perimentat, priceput, care se cu-
fug, n. noasce sail se pricepe.
VERMILION = vgr-mil'-ion (It. VERSICLE= verf-si-e'l, s. vers
vermiglione), 1 s. vermilion, n. mic, n.
2 vermeliii, n. 3 adj. de ver- VERSICOLOUR =
milion. VERSICOLOURED = 6.rd (L. ver-
VERMIN= vrf-min (L. vermis), sum, color), adj. 1 de diferite cu-
s. vermin, f. condratel, zn. lori. 2 care sclipesce i schimbii
VERMINOUS= mi:n6s, adj. 1 fata dup
plin de condrteI, de vermida. VERSIFICATION vr f-si-fi-
2 care atrage condrilteiL cha"-sn, s. versificatiunc, f. V.
VERNACULAR = v6r-nacf-iu-lr Verse.
(L. verna), adj. 1 national. 2 VERSIFIER= fal-'r, s. versi-
bstinas, indigen. I Loc. 1 Our ficator, m.
vernacular tongue, limba noastr to VERSIFY= fai, y. 1 vn. a
national. face versuri, a versifica. 2 va.
VERNACULARLY = li, adv. a pune in versurI, a versifica.
dup moda /Ara VERSION= v'rf-s'n (L. versum),
VERNAL= vile-ail (L. ver), adj. s. 1 traducere, versiune, f. 2
1 primiviratic, de primivari. * schimbare, f. 3 * ocol, n.
2 fig.: juvenil, tiner, tineretei. VERST= vrst (Rusesce: versta),
Loc. 2 Vernal youth, prinfavara s. versa Pnsura itinerara :1km.
vieteL C671], f.
VERNANT = niint, V. Vernal. VERSUS = (L.), prep.
VERONICA= vi-ron'-i-c (Vero- contra.
nica), s. bot.: blabornifa, vintri- VERSUTE=v6r-sifit', adj.
Rea, veronica', f. viclean.
VERSAL = v6e-sfi1 (L. vermin), VERT vrt(L. vireo), s. verde, n.
adj. universal. VERTEBRA= vrf-ti-br, VER-
VERSANT = vi.ie-sint, adj. V. TEBRE= b'e'r (L. vertebra), s.
Conversant. [pl. Vertebrffl], s. vertebrA, f.
VERSATILE= v6rf-sfi-til (L. ver- VERTEBRAL= bra], adj. 1
sum), adj. 1 care se intoarce usor. anal. : vertebral. 2 ist. nat.:
2 fig.: nestatornic, schimba- vertcbrat.
cios, versatil. VERTEBRATE; VERTEBRATED=
VERSATILITY = til"-i-ti, Ver- brEt-ed, adj.. vertebrat.
satileness= til-nes, s. schimbi- VERTEX= ve-tecs (L.), s. [pl.
ciosie, versatilitate, f. Vertices= 1 crestet (al
VERSE = vrs (L. versus), s. 1 capului), n. 2 coarn, creastii,
vers, n. 2 poesie, versificatiune, culme, muche, sprinceani, f. cres-
f.-- 3 bucat de versuri, f. 4 * tet, pise, virf, n. 3 astrn. :
verset, n. 5 antifon, n. II Loc. zenit, n.
1 Verse-man, - maker, -mon- VERTICAL = ti-cal, adj. 1 ver-
ger, 1. versificator; 2. poetastru. tical. 2 la zenit.

www.dacoromanica.ro
 744
VER VES

VERTICALLY= II, adv. ver- VESICATORY = ve - sic'-.- tr-i

tical. (L. vesica), s. vesicAtoare, f.
VERTICALNESS= nes, * Ver- VESICULE= ves'-i-c'1, s. bsi-
ticality= cal"-i-ti, s. positiune cut, vesicul, f.
vertical, f. VESPERS = ves'-prz (L. vesper),
VERTICITY= v6"r-tisi-i-ti, s. ro- s. vecernie, f.
tatiune, f. VESPERTINE= per-taln, adj.
VERTIGINOUS = sera, de sear.
adj. 1 cu o miscare circulari. VESSEL= ves'-sn (L. vas), s. 1
2 ametitor, vertiginos. vas, butohl, n. 2 anal.: vas,
VERTIGINOUSLY= li, adv. 1 n. 3 corabie, f. vas, n.
invirtindu-se. 2 eu ametear. VEST vest (L. vestis), s. 1
VERTIGINOUSNESS = vest, f. ; gilete, f.
nes, s. 2 tunie,
1 miscare rotatorie, invirtire, f.f. ; rochie, f. 3 frac, n.
2 ametealii, f. 3 nebunie, 1 to VEST, va. 1 int. gen. : (in,
smintire, zfipceal, f. with, Cu) a imbrca. 2 manta,
VERTIGO= vr-ti'-go (L.), s. a- toga: a drapa. 3 a impodobi,
metealfi, f. a orna. 4 jarispr. : a pune in
VERVAIN = ve-viin (L. ver- posesiune, a investi. 11 Loc. To vest
bena), s. bol.: verbin, f. spo- with, 1. a se Imbrca cu ; 2. a
ils, m. investi cu (o slajba"). To vest in,
I. VERY=ver'-i (L. vertu), adj. 1. a pune in posesiunea..., a in-
1 aratand asemnarea sati iden- vesti cu ; 2. a preface (trans-
titalea : acelas, adevrat. 2 In forma) In; 3. a plasa, a da cu
persoan, chiar. 3 int. : dobnd (bani).
afurisit, de frunte, grozav, In- 2 to VEST, vn. 1 a fi dat, cu-
drAcit, prima. 11 Loc. 1 In very venit sa cgut (cuiva).-2 a apar-
deed, inteadevr. These very birds, tine (cuiva). 3 a se fixa, a se
aceleasI pserI. On the very day, hotiri. 4 a'sI avea efectul.
in aceasl gi, chiar in OM.. In Loc. 1 Vested estates, avert' mos-
the very middle of, chiar in mij- tenite. Vested legacies, mostenirI
locul... The very man we want, cuvenite (cuiva). Vested rights,
tocmal omul de care avem ne- drepturi efistigate.
voie. 3 The veriest rogue, cel VESTA= ves'-ti (Vesta), s. chi-
afurisit ticiilos. V. Vdrier. brit de cear, n.
2 VERY, adv. 1 arata nd superl. VESTAL= tat (V'esta), s. ves-
absol. ; le-o-data e expletiv : tal, f. ; adj., fig.: de vestal, east,
foarte, prea, tare. 2 de tot, cu curat, virginal.
totul ; inteadev6r, cu adevrat... VESTIARY= vest'-i--ri (L. yes,.
11 Loc. 1 Very good, foarte bun Lis), s. vestiar, n.
prea bine. Very much (sing.), mult, VESTIBULE ves'-ti-biul (L.
multa; inaintea unlit participia vestibulam), s. tind, f. vestibul, n.
foarte. Very many (pl.), multi, VESTIGE = ves'-tidj (L. vesti-
multe ; un mare num'r de. He gium), s. urm, f. vestighl, n.
did so very soon, 11 Rica indatil. VESTING= vest'-ing, s. stof, f.
2 R is the very same, e inteade- V. to Vest.
vet. acelas. The very same thing VESTMENT = mnt, s. hain,
which, acelas lucru care. imbrileminte, f. V. State.

www.dacoromanica.ro
 745
VES VIB

VESTRY = ves'-tri, s. 1 sacris- VEXED vecst, adj. 1 contrariat,

f. 2 Anglia : adunare pa- nemultumit. 2 agitat, turburat.
rochialk (in sacristie), f. 3 3 bine discutat.
epitropie, f. VEXIL= vecs'-il, Vexillum= vec-
VESTURE= vest'-Ier, s. 1 /mini, sil'-lem (L.), s. drapel, steag, stin-
Imbrcruninte, manta, rochie, f. dard, n.
2 vestmint, n.; odAjdif, pl. VEXINGLY= vecsr-ing-li, adv. 1
VETCH= vets (L. vicia), s. bot.: ca s contraricze. 2 ca s
bobusor, m. floare de mazere, m- V. 1 to Vex.
ziriche. f. II Loc. Chick-vetch, bob VIA= vai'-ft (L.), 1 adv. prin,
de prink. via. 2 interj.: inainte ! aideti !
VETERAN= vet'-e-rin (L. vete- II Loc. Via Marseilles and Suez,
rama), s. veteran, m. prin sail via Marsilia si Suez.
VETERINARIAN= vet'-e"-ri-ne- VIABLE = val'-i-b'l (L. vita),
ri-n (L. veterinarius), s. veteri- adj. viabil.
nar, m. VIADUCT = val'--dect (L. via,
VETERINARY = ni-ri, adj. ductum), s. viaduct, n.
Neterinar. VIAL= var-1 (Gr. phial), s. stl-
VETO = vi'-to (L.), s. veto, n. clut, f.
to VEX = vecs (L. vexo), va. to VIAL, va. a pune Inteo sti-
1 a atita, a contraria, a Intdta, clut.
irita, a mfinia, a necji, a su- VIAND= vai'-nd (L. vivo), s. 1
pra. 2 a agita, a nelinisti, a pl. : bucate, pl. 2 carne, f.
turbura. 3 furtuna: a blbni. 3 (loe de) pfisune a cerbilor.
4 a obosi, a osteni. 6 a in- VIATIC = vai-at' -ic (L. viati-
trista, a mhni.-6 a persecuta. cum), adj. de drum.
7 a sicii. 8* a chinui, a tortura. VIATICUM= m (L.), s. 1 bani
2 to VEX, vn. (al, for, de) 1 a de drum, pl. 2 t grijanie (data
se intrista, a se mhni. 2 a se celor ra bolnavi), f.
supra, a's1 pierde rfibdarea. to VIBRATE = val'-bret (L.
VEXATION= vec-se'-sen, s. 1 ne- vibro), vn. a oscila, a se cltina.
multumire, suprare, vexatiune, 2 a vibra. 3 a resuna. 4a
f. necaz, n. 2 tachinerie, f. fi agitat.
3 opresiune, persecutiune, f. 2 to VIBRATE, va. 1 a agita o
4 agitatiune, neliniste, turbu- arm (Inainte de a lovi). 2 a clfi-
rare, f. 5 ciudi. nemultumire, tina, a face s oscileze. 3 a face
rninie, f. 6 lege: daun, f. sA vibreze. 4 a misca. 5 a
VEXATIOUS= ses, adj. 1 vexa- agita. 6 a mesura dup
tor. 2 suprtor. 3 mhnitor,
ingrijitor. 4 agitat, nelinistit. VIBRATILE = vai'-br-til, adj.
II Loc. 1 Vexatious measures, me- vibratil.
surr vexatoare. VIBRATION= val-bre'-sen, s. 1
VEXATIOUSLY= Ii, adv. In vibratiune, f. 2 mecan. : osci-
mod supfiditor ; ca s contrarieze. latiune, f. 3 freamt, n.
VEXATIOUSNESS= nes, s. 1 VIBRATIVE= vai'-br-tiv, adj.
natural suprtoare, f. necaz, n. 1 care vibreazi, vibrant. 2 de
2 natur vexatoare, f. 3 tachi- vibratiune. 3 oscilatoriii, de os-
nede, f. eilatiune.

www.dacoromanica.ro
 - 746 -
VIB VIC

VIBRATORY = - t6-ri, adj. 1 (vice, gerency), s. delegatiune, re-

oseilatoriii. - 2 care oseileazii.- presentatiun e, f.
3 vibratoriti, de vibratiune. - 4 VICEGERENT = -rnt, 1 s. de-.
vibrant. legat, representant, in. - 2 adj.
VICAR = vic'-'fir (L. vicarius), s. delegat.
1 in(. gen. : loctiitor, m. - 2 pa- VICEROY = vais'-ror (vice ; Fr.
roch, popfi, ministru (protestant), * roy), s. vice-rege, m.
vicar, in. VICEROYALTY = vals-roF41-ti,
VICARAGE= - idj, s. 1 enorie, VICEROYSHIP = vais'-roI-sip, s.
parohie, f. - 2 presbiteriu, n. vice-regalitate, f.
VICARIAL = vi-chF-ri-fil, adj. VICE VERSA - vals'- i-v6e-s'a
parochial. (L.), loc. adv, vice-versa, reci-
VICARIATE= - 1 adj. pa- proc.
rochial, de vicar. - 2 s. vicariat, to VICIATE vis'-i-Et (L. vitium
n. - 3 enorie, parochie, f. va. 1 a altera, a corupe, a strica,
VICARIOUS= - ri-es, adj. 1 de- a villa. - 2 a deprava, a per-
legat, de delegaliune. - 2 substi- verti, a strica.- 3 a desfrIna, a
tuit ; In locul altuia. 3 parochial. strica. - 4 jurispr. : a anula, a
VICARIOUSLY = - li, adv. 1 prin villa.
delegatiune. 2 prinsubstitutiunc. VICINAGE= vis'-in-idj, VICINI-
VICARSHIP= vic'-'r-sip, s. 1 vi- TY - vi-sin'-i-ti (L. vicinus), s.
cariat, n. - 2 enorie, parochie, f. proximitate, vecinfitate, f. I Loc.
1 VICE- yes (L. vitium), s. 1 In the vicinage (vicinity) of, lngil,
inf. gen. : vitiu, n. - 2 defect, aproape de.
n. imperfectiune, f. - 3 VICIOUS = (V. 1 Vice),
vet. : nrav, n. - arid dram. : adj. I. In(. gen. : vitios. - 2 de-
Viliul (personificare). fectuos, imperfect, vitios.- 3 co-
2 VICE- vais (Fr. vis), s. 1 in- rupt, strieat, viliat ; insalubru,
dustrie: menghinea, f. urs, m.- nesanfitos.- 4 Umbel- :
2 presk f. sari tease, n. (eu men- 5 animal: cu niiravuri, nravas.
ghinea). - 3 vIrtelnit (de geam- VICIOUSLY = - li, adv. 1 In
f. - 4 Inhtare, Insfficare, f. mod vitios. -2 In mod necorect.
3 VICE= vas (L. vicis), vorbd VICIOUSNESS= - nes, s. Insu-
invariabild care insemneazd cel ce sire vitioas. f.
tine locul, care suplinesce in anu- VICISSITUDE (L.
mite condifiuni. i Loc. A. vice B., vicissitude), s. 1 vicisitudine, schim-
A. In locul lui B., sad A. loctii- bare (a lucrurilor), f. - 2 revo-
torul (suplinitorul) lui B. lutiune, variatiune, f.
4 VICE-...= vas, prefix in comp. VICTIM- vic'-tim (L. viclima),.
vice-... II Loc. Vice-admiral, vice- s. victim, f.
amiral. Vice-chancellor, vice-can- to VICTIMIZE = - aiz, va. a
celar. . Vice-consul, vice-consul. jertfi, a face (din cineva) o vic-
Vice-president, vice-presedinte. tima'.
* to VICE = vals, va. a con- VICTOR = vic'-t6r (L. viclum),
strnge. a sili. sm. 1 biruitor, Invingtor, m.-
* VICED = vast, adj. corupt, 2 fig. : cel care astigA, ni. - 3.
stricat, vitios. distrug6tor, m.
VICEGERENCY = VICTORESS = - es, Victress =

www.dacoromanica.ro
 747
VIC VIG

vie-tres, Victrice = tris, sf. 1 a se lua la) prinsoare, a se prinde,.

(femeie) invingtoare, f. 2 aceca a paria. 2 a hasarda, a risen.
care castig. 3 a se intrece la. 4 a da.
VICTORIOUS= vic-t5'-ri-s, adj. to VIEW= via (L. video), va. 1
1 (over) biruitor, invingtor, vic- in. gen. : a se uita la, a privi.
torios. 2 de isbanda, de vic- 2 a vedea, a zari. 3 a con-
torie. sidera, a examina, a observe.
VICTORIOUSLY= 1i, adv. (in 4 fig. : a examina, a privi. 5
mod) victorios ; in triumf. fig. : a patrunde.
VICTORY = vic'-b5-ri (L. victo- VIEW, s. 1 in. gen. : privire,
ria), s. (over) biruinta, isband, vedere, f. 2 pr. ext. : ochii,
victorie, f. IILoc. The Goddess privirl, pl. 3 aspect, n. apa-
Victory, delta Victoriei. renta, inilitisare, f. 4 presenta,
to VICTUAL = vit'-t'l (L. vic- f. 5 uitatura, f. ; examinare,
iun?), va. a aprovisiona (cu me- inspectiune, f. 6 vedere, pri-
rinde). veliste, perspectiva, intindcre, f.
VICTUALLER= r, s. 1 fur- 7 arle : plan, n. representa-
nisor (de merinde), ni. 2 eco- tiune, f. 8 aratare, desfasurare,
nom, m.-3 carciumar, hangiu, in. expositiune, f. ; fig. : tabloii, f.
VICTUALLING= ing, s. 1 a- 9 cleidire: deschidetua,
provisionare, f. 2 merinde, pl. f. 10 fig. : proiect, scop, n. in-
Loc. Victualling-house, 1. hotel, tentiune, tinta, f. 11 ideie, ve-
pensiune ; 2. magazie pentru me- dere, f. 12 prere, f. 13-
rinde. punct de vedere, n. 14 consi-
VICTUALS - vit'-t'lz, s. pl. 1 deratiune, seam, f. Loc. 1 At
I

alimente, merinde, pl.; hrana, first view, 1. la prima uitatur ;

mancare, f. 2 d'ale mancaril. 2. mai antaiu.
VIDE - var-di (L.), v. vedl, VIEWER- vifi'-r, s. 1 cel care
ved vede, care privesce, etc. 2 spec-
VIDELICET - vai-del'-i-set (L.), tator, m. 3 inspector, m.
adv. adica, va a dia. V. Viz. lege: expert, in.
VIDUAGE - vid'-iu-idj (L. vi- VIEWLESt les, adj. invisibil.
dims), s. vduvie, f. VIGIL = vidj'-il (L.), s. 1 insom-
1 to VIE- val (S. wigan), vn. nie, veghie, f. 2 sdtoare, f.
1 I. (with, cu ; in, in] a rivalisa 3 t priveghere, f.
(Cu), a mtrece (in... pe), a se VIGILANCE - i-lns, s. luare-
lupta (cu). 2 p. : a rivalisa (Cu aminte, pea, f.
cineva), a se intrece (cu) ; a in- VIGILANT = rant, adj. care-
cerca s intreack (pe), a face saii pfizesce Cu luare aminte.
a se lupta care de care mai bine. VIGNETTE- vin'-iet (Fr.), s. vi-
3 a pune ca o mia. I Loc. niet, f.
1 To vie in beauty with, a rive- VIGOROUS= vig'-iir-s (L. vigor),
lisa de frumusete ca, a intrece adj. 1 viguros, robust, sdravn.
In frumusele pe. 2 Vying with 2 energic.
one another, luptandu-se care de VIGOROUSLY= li, adv. in mod
care mai bine. viguros, cu vigoare, cu putere.
2 to VIE, va. 1 a face (set a VIGOROUSNESS= nes, s. vi-
pune) un riimsag, a pune o (saii goare, putere, f.

www.dacoromanica.ro
 748
VIG VIN

VIGOUR sa VIGOR= vie-tir, 9.1 o lichee, etc. 2 Cu mrvie.

putere, vigoare, f. 2 energie, f. 3 grozav.
VILE= van (L. vilis), adj. 1 de VILLANY= s. 1 infa-
jos, de rend, inferior. 2 abject, mie, miselie, nemernicie,
josnic, mirsav, netrebnic, ticelos. f. 2 crime, f.
3 menjit ; criminal. 4 nesii- VILLATIC=vil-lat'-ic, adj. sii-
nitos, vtemiitor. 5 fr va- tenese, stesc.
loare, de nimic. I Loc. 1 Of vile VILLEIN = vil'-lin, s. * iobag,
birth, din nascere de rind. serb, vecin, m.
VILELY = vall'-li, adv. trite() VILLENAGE = 18-nidj, s. feud.:
conditiune inferioare, de rend. serbie, f.
2 in mod mirsav, cu ticalosie. VILLOSE= vil'-16z, Vinous.= vil'-
3 in mod rusinos. 4 cu miselie. les (L. villus), adj. 1 peros. 2
6 cu grosolnie ; In mod ne- catifelat.
precut. VIMINEOUS = vi-min'-i-es (L.
VILENESS = nes, s. 1 condi- vimen), adj. de rchiti.
tiune de rend, obscuritate, f. VINDICABLE= vin'-di-cii-1391 (L.
2 josnicie, mraiivie, netrebnicie, vindex), adj. ce poate fi aparat
ticelosie, f. 3 perversitate, reu- sa sustinut, justificabil.
tate, f. 4 nevrednicie, f. to VINDICATE= chet, va. 1
VILIFICATION = a apera, a justifica. 2 a apara
s. 1 injosire, f. 2 cleve- (Cu arme). 3 a afirma (un drept),
tire, defeimare, hulire, vorbire a reclama. 4 a pedepsi, a res-
de reii, f. buna.
VILIFIER= faI-er, s. eleve- VINDICATION = che"-sen, s.
titor, defiiimtor, hulitor, m. 1 aperare, justificare, f.; apolo-
to VILIFY = fal, va. 1 *a in- gie, f. 2 apirare (Cu arme), f.
josi. 2 a cleveti, a defhna, a 3 afirmatie, asertiune (a unui
huli, a vorbi de rel. drept), f.
VILLA = vil'-l (L.), s. vile, f. VINDICATIVE = che-tiv, adj.
VILLAGE = lidj, s. sat, n. 1 justificativ. 2 * vindicativ,
VILLAGER= r,is. skean, m.
VILLAIN = vil'-lin, s. 1 lichea, VINDICATOR = che-ter, s.
puslama, seceturi, f. miel, mi- apertor, m.
serabil, nemernic, netrebnic, VINDICTIVE= vin-die-tiv, adj.
m. 2 * V. Villein. vindicativ, zcas.
VILLAKIN = l-chin, s. efts- VINDICTIVELY = li, adv. din
cioarii, asul, f. (spirit de) resbunare, pentru a
VILLANAGE= nidj, s. V. Vil- se resbuna.
lany, Villenage. VINDICTIVENESS = nes, s. 1
to VILLANIZE = nah, va. a fire vindicative, zicasii, f. 2
Injosi. pick pizm, zecesealii, zeicesie, f.
VILLANOUS = nes, * Vil- VINE = vain (L. vinea), s. 1
lain = vil'-lin, adj. 1 de lichea, vita Manicif, f. 2 vie, f. 3
etc.; infam. 2 reil, reuticios. lestar (de plante aceildloare), m.
3 fig. pi fam.: punga, ticklos. 0 Loc. 1 Vine-branch, curpen,
4 vreme: posomorit, urit. m. Vine-dresser, vier. Vine-fret-
VILLANOUSLY = li, adv. 1 ca ter, grgrita vita. Vine-grub, o-

www.dacoromanica.ro
 749
VIN VIR

midi de vita. Vine-grower, pro- VIOLATOR = 1C-tr, s. 1 r-

prietar de vil, podgorean Vine- pitor, ni. 2 dilator, violator,
growing, vinicol. Vine-leaf, foaie m. 3 dusman,
de vita. Vine-plant, vine-stock, VIOLENCE = lns, s. 1 int.
butuc de vita. gen. : violenta, f.-2 deslntuire,
VINEGAR = vinf- i-gr (Fr. infuriere, manie, f. 3 aprare,
yin, aigre), s. otet, n. constrangere, op resiune, f.-4 acte
2 VINEGAR, adj. 1 de otet, de violenta, pl. II Loc. 1 To do vio-
pentru otet. 2 fig. : aseutit, lence to, a violenta. 2 To inveigh
aspru, *tit, rstit. II Loc. 1 Vi- with violence against, a Num.
negar-cruel, otetar, n. Vinegar- VIOLENT = lnt, adj. 1 inf.
maker, *tar, in. Vinegar-tree, gen. : violent. 2 fig. : deslan-
bot. : otetar, scumpie. tuft; infuriat. 3 vent: impetuos,
VINERY = val'-nr-i, s. sera violent. 4 constrans, siluit. 5
pentru vita de vie, f. extrem, puternic, sdravn, tare.
VINEYARD = lard, s. vie, f. 6 durere : acut, violenti. II
VINOSITY = vaI-nos'-i-ti, s. ca- Loc. 1 To die a violent death, a
litate vinoasii, f. muri de moarte violenti. To lay
VINOUS =nas, adj. vinos. violent hands on, 1. a'si Insusi
VINTAGE= vint'-idj, s. 1 cule- sila ; 2. a ataca ; 3. a maltrata.
sul strugurilor, n. 2 timpul VIOLENTLY = 11, adv.lin mod
culesului, n. violent, cu violentii. 2 cu putere.
VINTAGER= r, s. culegtor VIOLET = val'-o-let (L. viola),
(la m. s. 1 bol. : micsunca, f. toporaa,
VINTNER = vint'-nr, s. 1 ne- m. 2 coloare : violet, n. 3
gustor de vinurl, ni. 2 car- adj. violet. vioria, toporasiii.
ciumar, in. Loc. 1 Sweet violets, viorele.
VINTRY = vin'-tri, s. tirg de VIOLIN= val-o-lin' (It. violino),
vinuri, n. s. vioark vial* f. II Loc. Violin-
VINY= vai'-ni, adj. 1 de stru- player, violon ist.
pat 2 Ord, judef vinicol ; VIOLONCELLIST = var-o-16n-
acoperit cu vil, cu podgoril. cIel"-list (It. violoncello), s. vio-
VIOL= val'-l (Fr. viole), s. vio- loncelist, m.
VA, f. II Loc. Viol-de-gamboys,instr.: VIOLONCELLO= lo (It.), s. vio-
bas, n. V. 2 Base, 2 Bass. loncel, bas, n.
VIOLABLE = vaI'-o-l -b'l (L. VIPER= vali-pr (L. vipera), s.
violo), adj. care poate fi calcat, 1 vipera, nparci, f. 2 fig. :
violat. aspid, viper, f.
VIOLACEOUS= va!-o-16"-ss (L. VIPERINE in, adj . de viperii.
viola), adj. vioria, toporasht VIPEROUS = s, adj. de vi-
to VIOLATE = val' - o -1Et (L. peril, veninos.
violo), va. 1 a silui, a viola. 2 VIRAGO = (L.), s. 1
a cillca, a infringe, a intrerupe, femeie rsboinic, eroinii, f.
a viola. 3 a insulta. 2 fig.: caloian, scaloian, m. o-
VIOLATION = 16"-sn, s. 1 moaie, f.
lege : siluire, f. furt, rapt, viol, VIRESCENT = val-res'-snt (L.
n.-2 calcare, infractiune, infran- vireo), adj. care incepe sA Inver-
gere, intrerupere, violatiune, f. deascii ; verde deschis.
www.dacoromanica.ro
 750
VIR VIS

1 VIRGIN = vert-gin (L. virgo), inf. gen. : virtuos. -- 2 fig. : efi-

-s. 1 fecioara, virgin, f.-2 astru.. cace. 3 * puternic, sdravan,
Fecioara. II Loc. 1 The Holy Virgin, tare.-4 grabnic, mare.-5 * doc-
Sfinta Fecioara. Virgin's bower, torie, remediii: activ. 6 salutar.
bot.: curpcn. VIRTUOUSLY = li, adv. (in
2 VIRGIN, adj. i p. (raid): mod) virtuos.
mare. 2 l.: curat, neatins. 3 VIRTUOUSNESS-- nes, s. vir-
fig.: virginal, de virgina ; mo- tute, f.
<testa. 4 casta, curat. VIRULENCE, VIRULENCY= vie-
VIRGINAL = Al, adj. fecioresc, lu-lens-i (L. virus), s. 1 virulenta,
virginal. f. 2 amaraciune, violent, f.
VIRGINITY ver-gin'-i-ti, s. fe- VIRTJLENT= lent, adj. 1 vi-
done, virginitate, f. rulent. 2 fieros, violent.
VIRGO= ver'-go (L.), s. astrn. : VIRULENTLY-- li, adv. 1 cu
Fecioara, f. virulenta. 2 ca arnaraciune, ca
VIRIDITY= vai-rid'-i-ti (L, vi- violenta.
ridis), s. verdeata, f. verOis, n. VIRUS= ve-res (L.), s. virus, n.
VIRILE = vir'-il (L. vir), adj. VISA= vIi-za (L.), s. visa, f. I

brbatesc, viril. Loc. To put one's visa, a pune

VIRILITY vi-ril'-i-ti, s. 1 bar- visa.
virilitate, f. 2 fig.: bar- VISAED = sud, adj. cu visa,
balie, putere, voinicie, f. visat.
VIRTU= vir-tit' (It.), s. gust ar- VISAGE= viz'-idj (L. visum), s.
tistic, sentimentul artel, n. Loc. 1 fata, f. 2 aer, n. aparenta,
i

Articles of virtu, lucruri (obiecte) aratare, inflisare, f.

de arta. VISAGED = idjd, adj. cu o
VIRTUAL = ver'-tiu-al (L. vir- fata, cu un aer, cu o aparent,
tus), adj. virtual. Loc. Virtual cu o inflisare.
I

-velocity, vitesit VIS-A-VIS = vI-za-vi' (Fr.), s.

VIR;TUALLY = li, adv. 1 de avis--vis (trsura In care done
fapt, in mod virtual. 2 in mod persoane stat fala in fat), n.
eficace. VISCERA= vis'-r-a (L.), s. pl.
VIRTUE = ver'-tiu, fam.: ver'- viscere, mate, pl.
da, s. 1 inf, gen.: virtute, f. VISCERAL = ser-al, adj. vis-
2 putere, vigoare (a sufletuldt, ceral.
etc.), f.; esent, f. 3 curaj, n. VISCID= vis'-sid (L. viscus), adj.
vitejie, f. 4 merit, n. valoare, cleios, lipicos, viscos.
f. 5 insusire, proprietate, vir- VISCIDITY = vis-sid'-i-ti, VIS-
tute, f. 6 pl.: Virtutile, pl. COSITY= cos'-i-ti, s. 1 cleitura,
Loc. 1 By saa in virtue of, in natura lipicioas sa viscoas, f.
virtutea... 2 concretiune viscoas, f.
VIRTUELESS = les, adj. 1 fall VISCOUNT =var-cafint (L. vicis,
virtute. 2 ineficace. comes), sm. viconte, m.
VIRTUOSO = ver-fiu-'-so (It.), VISCOUNTESS= es, sf. vicon-
s. (Pl. Virtuosi = sil virtuos, tesa, f.
m.; amator, ctmoscetor (de mu- VISCOUNTSHIP = vip, VIS-
sicd), m. COUNTY = s. demnitate a
i,

VIRTUOUS= v614-flu-es, adj. 1 unui viconte, f.

www.dacoromanica.ro
 751
VIS VIT
VISCOUS = vis'-ch6s, adj.-- V. (hicru uisitat), f.-4 Cercetarea
-Viscid. Maicel Preciste, f. 5 mar. : vi-
VISE= vals (Fr. vis), s. men- siti (a und corabii), f. Loc. 1 !I
ghinea, f. urs, m. Died by the visitation of God, in-
VISEED= vi-zEd' (L. visa), adj. cetat subit din lard. 5 The right
N

-cu visa, visat. of visitation, dreptul de visitii.

VISIBILITY = viz'-i-bil"-i-ti, s. VISITATORIAL --til-tti"-ri-51,
visibilitate, f. VISITORIAL = t5"-ri-Al, adj. de
VISIBLE = b'l, adj. 1 inf. visit, de inspectiune ; de ins-
gen. (to) visibil. 2 (to) sensibil. pector.
VISIBLY = bli, adv, in mod VISITING= vie-it-ing, s. 1 vi-
visibil. sitare, visita, f.-- 2 inspectiune,
VISION= vij'-6'n, s. 1 in!. gen.: f. II Loc. 1 Visiting cards, carp de
visiune, f. 2 vedere, f. 3
fig. : aparitiune, fantom, daluca, VISITOR, VISITER= r, s. 1
vedenie, visiune, f. 4 fig.: chi- visitator, ni. 2 inspector, m.
mera, visiune, f. VISOR = viz'-or (Fr. * vis, fatal),
1 VISIONARY = ii-ri, adj. 1 s. 1 cozoroc, n. visier, f. 2
visionar. 2 chimeric, fantastic, mascA, f. o Loc. 2 Visor-like, ca
imaginar. 3 ideal. 4 divin, o masca. Se mal serie i : Visar,
..dumneOeesc. Visard, Vizard.
2 VISIONARY, s. visionar, ni. VISORED = 6rd, adj. 1 Cu co-
1 to VISIT= vie-it (L. visitare). zorocul lsat. 2 fig. : mascat.
va. 1 a visita (pe un amic, pe VISTA visf-ta (It.), s. 1 pers-
un, bolnav); a face o visita (cui- pectiv, priveliste, vedere, f.
-va). 2 a frequenta. 3 a ins- 2 aleiti (ca copad, etc.), n. 3
pecta, a visita. 4 justifie: a fig. : perspectiva, f.
face o perchisitie la.. 5 marina', VISUAL= viy-u-al (V. Vision),
vanui : a chuta, a visita. 6 a adj. visual. II Loc. Visual rag, fis.:
pedepsi ; a incerca. 7 (upon, rad visuala.
.cuiva) a atribui, a reprosa. 8 VITAL = var-tl (L. vita), adj.
* (with, de) a duce (cuiva) un 1 int. gen. : vital. 2 viu. 3
-dar (de). II Loc. 6 To visit with fig. : de capetenie, foarte impor-
the same penally, a pcdepsi cu tant, vital.
Aceasi pedeapsa. VITALITY= val-tal'-i-ti, s. vita-
.
2 to VISIT, vn. a face sail Ina- litate, f.
poia visite. VITALLY-=var-tal-li, adv. 1 in
VISIT, s. 1 inf, gen.: visith', f. mod vital. 2 in mod esential.
2 cercetare, inspectiune, f. -- VITALS = tlz, s. pl. 1 or-
3 perchisitie, f. ; descindere (de ganele esentiale vietel, pl. 2
justifie), f. inim, f.
VISITABLE=i-bl, adj. supus to VITIATE= etc. V.
la visita; care se poate visita. to Viciate.
VISITANT = ant, s. visita- VITREOUS = vit'-ri-gs (L. vi-
tor, m. tram), adj. 1 sticlos, vitros, stins.
VISITATION= vie-i-ti"-sn, s. 2 anat. fi fisl. sticlos.
1 visit, visitare, f. 2 inspec- VITREOUSNESS= nos, s. naturii
Iiune, f. turne, n. 3 visitil vitroasi, f.

www.dacoromanica.ro
 - 752
V IT VOC

VITRESCENCE=v1-tres'-sEus, s. rium), s. 1 hclesteil, n. pescuinfi.

naturA vitrificabilii, f. f. 2 pare, n. reservii, f.
VITRESCENT= snt, adj. de VIVES = vaIvz (Fr. avives), s.
o naturi vitroasii sad vitrifica- pl., ve!. : inflamatiune a glandelor
bilii. parotide (la cal), f. ; glandele pa-
VITRESCIBLE= adj. vi- rotide, pl.
trificabil VIVID = viv'- id (L. vivo), adj. 1
VITRIFICATION= vit'-ri-fl-ch6"- fig. : bAtAtor la chi, vioiii. 2"
Vitrifaction= fac"-sn, s. lumincl : strillucitoare. 3 viii,
vitrificatiune, f. insufletit, fide'. 4 impresiune,
VITRMABLE=.-- faiw-A-bl, adj. etc. : adne, mare.
vitrificabil. VIVIDLY= li, adv. ca
to VITRIFY= fai, * to Vitrif- cu putere.
icate = v. 1 va. a VIVIDNESS= nes, s. vioiciune,
vitrifica. 2 vn. a se vitrifica. vivacitate, f.
VITRIOL = vir-ri-(11 (L. vitrio- VIVIFIC= VIVIFICAL
lum), s. vitriol, n. II Loc. Blue vi- = Al (L. vivificare), adj. insu-
triol, vitriol albastru, sulfat de fletitor, inviorAtor.
cupru. Green vitriol, vitriol verde, VIVIFICATION =
sulfat de fler. White vitriol, vitriol s. 1 insufietire, inviorare, f.
alb, sulfat de zinc. 2 reinnoire, renascere, f.
to VITRIOLATE= o-lEt, va. a to VIVIFY= fall', va. fi n. a
transforma in vitriol sag sulfat. Insufleti, a Inviora, a vivifica.
VITRIOLIC = ol"-ic, adj. de VIVIPAROUS= val-vip'-il-rEs(L.
vitriol, sulfuric. II Loc. Vitriolic oil, vivus, pario), adj. vivipar.
uleiii de vitriol, acid sulfuric con- to VIVISECT =viv'-i-sect (L. vi-
centrat. vas, sectio), vn. a face vivisectiunf.
to VITUPERATE= vi-tia'-pr-Et VIVISECTION = sec"-sn, s.
(L. vitupero), va. a blama, a cen- vivisectiune, f.
sura, a dojeni, a mustra, a re- VIVISECTOR= see-tiir, s. vi-
prosa. visector, m.
VITUPERATION= E"-sn, s. VIXEN= vier-s'n (S. fixen), s. 1
blam, reprog, n. censuri, dojan, vulpoaicA, vulpisoarA, f. 2 fig.:-
mustrare, f. femeie artfigoas, aspidii, cium,
VITUPERATIVE= adj. scorpie, sgriptoroaicA, f.
de blam, etc. ; care blameaz, etc. VLICENISII= 4, adj. artAgos,
VIVACIOUS = val- ve-ss (L. rat, rutficios.
vivo), adj. 1 vivace. 2 fig. : VIZ = viz (sag Namely = nem'-!i),.
sprinten, vioiii. contract. pentru Videlicet.
VIVACIOUSNESS = nes, VI- VIZARD=viz'-Ard (L. visum), s.
VACITY = vi-vas'-i-ti, s. 1 inf. mascA, f. V. Visor 2.
gen. : vioiciune, vivacitate, f.-2 to VIZARD, va. a masca.
caracter vivace (de durald), n. VIZIER = viz'-fer (Ar. wazara),
3 indelungi vietuire, longevitate, s. vizir, in.
f. 4 naturA vivace, f. VIZIERATE= Et, s. vizirat, n.
VIVACIOUSLY = li, adv, cu VOCABLE= vfi'-eii-b'l (L. voca-
vioiciune. cu vivacitate. bulum), s. cuvint, nume, n. ter-
VIVARY = var-vA-ri (L. viva- men, m. vorli, f.

www.dacoromanica.ro
 753
VOC VOL
VOCABULARY vo-cab'-lu-la-ri, to VOICE, va. 1 a proclama, a
s. vocabular, n. publica. 2 musicei : a da tonul,
VOCAL= v6'-cal (L. vox), adj. a acorda. 3 a numi (printr'un
1 vocal. 2 care are o voce. vol), a alege. 4 a exprima.
3 armonios. II Loc. 1 Vocal music, 5 * a striga.
musica vocala. VOICED = voisd, adj. 1 Cu vo-
VOCALIST= ist, s. cintaret, cea..., care are o voce. 2 ptr.
cantiltor, m. acordat.
VOCALIZATION= i-ze"-sen, s. VOICELESS = vots'-les, adj. 1
vocalisatiune, f. amutit, fAr voce, mut. 2 care
to VOCALIZE = aTz, va. 1 a nu voteaza ; pentru care niment
da un sunet... 2 a modifica su- n'a votat.
netul. 3 va. i n. a voealisa. VOICING= ing, s. mus. : a-
VOCALLY = li, adv. 1 prin cordare, f.
glas, prin voce. 2 prin graiii 1 VOID= vo'id (L. viduus), adj.
vorbind. 1 int. gen. : gol. 2 loc,
VOCATION = vo-chef-sen, s. 1 etc. : desert, pustiii, nelocuit
IN. gen. : vocatiune, f. 2 aple- unde este loe liber. 3 fis.: vid.
care, inclinatiune, f. gust, n. 4 anulat, fit% efect, nul. 5
3 meserie, profesiune, f. meste- fig. (of, de) scutit ; curat.-6 (of,
sug, n. 4 destinatiune, f. 7 post, slujbe neo-
de) lipsit.
VOCATIVE= vocf-h-tiv, adj. si cupat, vacant. 8 chimeric, de-
s. vocativ. Loc. Vocative case,
11 sert, imaginar, inchipuit, van.
casul vocativ. Loc. 3 A void space, un vid. 4 To
to VOCIFERATE = vo-sir--ret make void, 1. a calca, a infrange,
(L. vociferare), v. 1 vn. a vocifera, a transgresa ; 2. a anula.
a face gura mare. 2 va. a striga 2 VOID, s. vid, rt.
in gura mare sail eat i ja gura. 1 to VOID, va. 1 * a deserta, a
VOCIFERATION =-re"-n, s. gol!, a parsi. 2 a deserta, a
vociferare, f. goli (un pahar, un vas, etc.).
VOCIFEROUS= res, adj. sgo- 3 a 'Asa vacant, a's da demisiu-
motos. nea... 4 a versa, a scoate (prin
VOCIFEROUSLY = 1i, adv. fi- yard). - 5 a anula, a invalida.
cend gura mare. 2 to VOID, viz. a se deserta, a
VOCIFEROUSlaSS = nes, s. se golf.
gura mare, voce tare, f. VOIDANCE= vold'-ns, s. 1 de-
VOGUE = veg (Fr.), s. favoare sertare, golire, f. 2 versare, f.
publica, faim, cantare, f. re- 3 vacant:a, f. 4 clincitt, sub-
nume, n. terfugiii, n.
VOICE= yob (L. vox), s. 1 in(. VOIDER =er, s. 1 cutie pentru
gen. : glas, n. voce, f. 2 su- gunoiti, f. 2 cos, paner, n.-3
net (de voce, de instrument), ton, p. care prasesce, lash' vacant ;
n. 3 animate cintec, stright, care anuleaza.
n. 4 fig. : expresiune, limba, VOIDING= ing, adj. de iesire.
voce, vorb, f. 6 sufragiii, vot, II Loc. Voiding-lobby, galerie.
n. 6 apel, cuvint, sfat, n. opi- VOIDNESS = nes, s. 1 vid, n.
niune, parere, voce, f. gram.: 2 nulitate, f.
voce, f. VOLANT=v6'-lant (Fr.), adj. 1
R. L. Lolliot. Dict. Eng.-Rom., vol. II. 48.
www.dacoromanica.ro
 - 754
VOL VOL

sburAtor, Inaripat. 2 fig.: sprin- cArcat. II Loc. The volleyed thun-

ten, usor. der, bubuitura tunetului.
VOLATILE= vol'-A-til (L. vola- I: VOLT= volt (L. volulus), s.
tilis); adj. 1 sburAtor, Inaripat. voltA, f.
2 chimie: volatil. 3 fig. : nebu- 2 VOLT= volt (Volta), s., elec-
natic, sprinten, vesel, vioiti. 4 tricitale : volt, n.
nestatornic, usurel. II Loc. 2 Vola- VOLTAIC= vol-tV-ic, adj. vol-
tile alkali sail volalkali, alcali vo- taici (pil).
latil, amoniac, fiperig (spirt de). VOLTAMETER = yo/-tarni-i-t6r
VOLATILENESS= nes, Vola- (Volta ; Gr. metron), s. electro-
tility= til"-i-ti, s. 1 volatilitate, metru (al lul Volta), n.
f. 2 nesocotint, zpceal, f. VOLUBILATE = vo - Et,
3 nestatornicie, f. VOLUBILE=vol'-Iu-bil (L. volvo),
VOLATILIZATION= i-z8"-qn, adj., bot. volubil.
s. volatilisare, f. VOLUBILITY = vol'-lu-bil"-i-ti,
to VOLATILIZE= alz, va. 1 a s. 1 volubilitate, rotatiune, f.
volatilisa. 2 a vaporisa. 2 fig.: volubilitate (de vorbire), f.
VOLCANIC = vol-can'-ic (vol- 3 mutabilitate, instabilitate, f.
cano), adj. 1 vulcanic. 2 vul- VOLUBLE= b'l, adj. 1 volu-
canisat. bil, usor de miscat. 2 care se
V OL C ANIZED = vol' - can- alzd, invIrtesce ca repe4iciune. 3
adj. vulcanisat. bun de gurA ; slit: curgAtor, usor;
VOLCANO= vol-chEl-no (It.), s. p. : vorbArel.
vulcan, n. VOLUBLY= bli, adv. cu vo-
VOLE = v61 (Fr.), s. voll (la lubilitate.
cdr10, f. Il Loc. To win a vole, a VOLUME = vol'-lum (L. volu-
face vola. men), s. 1 inf. gen. : volum, n.
VOLERY=W-16r-i sarz volt-At-4 dimensiunl, pl. 2 mass, f. vo-
(L. volo), s. 1 Card, sbor, stol lurn, n. 3 gnt. : sul (manizscris),
(de peiseri), n. 2 colivie mare, f. n. 4 incoliicituri (de farpe),
VOLITION= vo-lis'-An (L. volo), f. 5 tom, volum (lipclrit
s. 1 fisl.: volitiune, f.-2 voinfA, f. manuscris), n. 6 volum, n. In-
VOLITIVE = vol'-i-tiv, adj. 1 tindere (a vocei), f.
vointel. 2 care exprimil VOLUMED= lumd, adj. !Iwo-
VOLLEY= vol'-li, s. [pl. Volleys] Ificit. Ii Loc. Volumed smoke, nonI
1 desciirchturft, salv (de arme de fum.
de foc, etc.), f. 2 busea/A, chel- VOLUMINOUS =
fineal, ploaie (de lovituri), f. adj. 1 gros, voluminos. 2 Inca-
3 salv (de aplause, etc.), f. ; to- Melt. 3 lucrare : voluminoas. ;
rent, potop, diluvi (de cuvinte),n. autor : fecund. 4 difus, prolix.
1 to VOLLEY, va. 1 a trage o VOLUMINOUSLY= li, adv. 1
salvii. 2 a repeta un refren In In- multe volume. 2 fig. : lung.
mod sgomotos. VOLUMINOUSNESS= nes, s. 1
2 to VOLLEY, vn. 1 a se des- grosime, naturk voluminoas, f.
circa. 2 fig.: a traversa (Cu 2 Intindere, f.
grAmada). VOLUNTARILY= vol'-n-t-ri-li
VOLLEYED, VOLLIED = /id, (L. voluntarius), adv, bu euros, in
adj. care a Merit explosie, des- mod spontaner sa voluntar.

www.dacoromanica.ro
 755
VOL VOT

VOLUNTARINESS= nes, s. na- VOMITORY = vom'-i-t5-ri

turii voluntar, spontaneitate, f. vomitorium), s. 1 anal. : iesire, f.
VOLUNTARY= ri, adj. 1 p.: 2 vomitiv, n.
Tiber. 2 de bun-voie, volun- 2 VOMITORY, adj. vomitiv.
tar. 3 incptinat. 4 I. VORACIOUS = vo-ref-ses (L. vo-
Tiber, spontaneil, voluntar; fcut rax), adj. vorace.
41e bun-voie. 5 fcut din (in VORACIOUSLY= Ji, adv. Cu
sad inte)adins. 6 anal. : care voracitate.
.atfirnit de voint. VORACIOUSNESS= nes, VO-
2 VOLUNTARY, s. 1 om RACITY= vo-rasf-i-ti, s. voraci-
ptinat sari voluntar, ni.-2 mus.: tate, f.
n. ; improvisatiune, f. VORAGINOTJS = vo-rady-i-nes,
VOLUNTEER = vol'-en-tTr", 1 adj. 1 plin de prpastil. 2 fig. :
s., armald: voluntar, m. 2 adj. funest.
prin inrolare voluntar. VORTEX= vor'-tecs (L.), s. [pl.
to VOLUNTEER, v. 1 va. a da Vortices= ti-siz, Vortexes =
sad a oferi in mod voluntar. tec-siz] virtej, n. volbur, f.
2 on. a se inrola ca voluntar. VORTICAL= ti-cl, adj. vol-
3 (to, ca) a se oferi, a se presenta. buros.
VOLUPTUARY= vo-l'pf-tlu-l-ri VOTARESS=v6f-t-res (L. vo-
(L. voluptas), s. voluptos, epi- tum), s. adoratoare, sectatoare,
curean, in. f. ; preoteas, f.
VOLUPTUOUS es, adj. vo- VOTARIST = rist, s. 1 per-
.1uptos. soan care e legat prin o fagA-
VOLUPTUOUSLY = 1i, adv. In duint (fcicattei lui Dumne(led), f.
tmod voluptos, cu voluptate ; In 2 clugr, m. ; clugrit, f.
voluptate. 3 * vestal, f.
VOLUPTUOUSNESS = nes, s. VOTARY= ri, s. 1 (of, ioJ
voluptate, natural voluptoas, f. adorator, sectator, m. 2 fig.
VOLUTE = vo-116 t' (L. volutunil, credincios (in religie), ; calugir,
s., arht. volut, f. m. ; calugrit, f.
VOLUTED =ed, adj. cu volute. 2 VOTARY, adj. votiv.
VOMICA=vomf-i-ck (L.), s. ab- VOTE= v6t (L. votum), s. 1 inf.
ces in plmini, n. gen. : vot, n. 2 * fgriduintii
VOMIC-NUT = ic-net, s. nuci public, f. II Loc. 1 To come, to
vomic, f. put to the vote, a merge, a pune
to VOMIT=vom'-it (L. vomo), la vot. To pass a vote of, a vota
-va. si n. a versa, a vomita. un sad o... To have a vote, a vota.
VOMIT, s. 1 materie versat, f. Open vote, 1. vot prin apel no-
2 vomitiv, n. j Loc. 1 The black minal; 2. vot Tiber (nu e vorbd
vomit, frigurile galbene. de cestiune ministeriald).
VOMITING= log, s. 1 versat, to VOTE, v. 1 vn. a vota, a's1
n. versare, verstur, f. 2 fig. : da votul, a merge la vot. 2 va.
cruptiune, f. a vota (ceva) ; a vota pentru (ci-
VOMITIVE= i-tiv, adj. vo- neon). 3 a alege, a numi. 4
snitiv. a declara, a proclama. 6* (to,
VOMITO=vo-mi'-to, s.V. cu dal.) a inchina.
Loc. 1. VOTER=v6'-ter, s. votant, m.

www.dacoromanica.ro
 756
VOT VUL

VOTING= ting, s. votare, f. VOWELED = 61d, adj. cm

vot, n. multe vocale.
VOTIVE = tiv, adj. 1 votiv. VOWER= vate-gr (V. Vow), s-
2 consacrat, consfintit, inchi- care a fcut o fgaduinta.
nat ; sfint. 3 amintitor, come- * VOX = vocs (L.), s. vocea, f.
morativ, spre amintire. II Loc. 1 VOYAGE= vol'-idj (Fr.), s. 1 ck-
Votive-offering, ex-voto. 3 Votive Ftorie (pe pa), f. 2 istorisire,.
medal, medalie comemorativ (a- povestire : cltorie, f. 3 * in-.
mintitoare). treprindere, f.
1 to VOUCH = vaiits (L. voco), to VOYAGE, v.1 vn. a cltori (pe-
va 1 a atesta, a lua de martor. apci), a naviga. 2 va. a strbate.
2 a afirma, a asigura, a atesta, VOYAGER= vor-e-grgr, s. 1 na-
a certifica, a garanta. 3 a men- vigator, zn.-2 cltor, pasager,
tine, a sustine.-4 lege : a chiema VULCANIAN =
In garantie. (Vulcan), adj., geol.: vulcanic.
2 to VOUCH, vn.1 a depune mkt.- to VULCANIZE =
Ulric. 2 (for) a afirma, a atesta, va. a vulcanisa.
a certifica. 3 (for) a garanta..., VULGAR = v6F-gr (L. vulgus),.
a re'spunde (pentrul. 4 a proba. adj. 1 int, gen.: comun, general,
VOUCH, s. miirturie, f. popular, vulgar. 2 comun, gro-
VOUCHEE=vatits-V, s. persoanfi solan, vulgar. 3 josnic, trivial.
chiemat.' in garantie, f. chezas, 4 svon, peste obstesc. S (oa-
garant, m. meni) de jos, de rnd. 6 Umbel:.
VOUCHER = vaiits'-r, s. 1 p. : vulgar. 7 fracpune : ordinar.
chezas, garant, m. ; martor, m. II Loc. 2 Vulgar people, oamenif
2 I. [for): chezsie. garantie, vulgari. 4 Most sure and vulgar,
f. 3 fig. (for): autoritate, f.-4 e lueru cert, se duce vestea pre-
pies justificativ, pies'a dovedi- tutindeni.
toare, f. titlu, n.-5 chitanta, f. VULGARISM= iz'm, s. 1 vul-
to VOUCHSAFE va t-stif' (vouch, garitate, f. 2 sill: expresiune-
safe), va. 1 a da vole saii a per- vulgark f.
mite (s4^1 faca ceva). 2 a acorda, VULGARITY = i-ti, Vulgar-
a da ; a trimite. 3 vn. (lo, a, ness = nes, s. 1 natur vul-
s) a bine-voi. gar, vulgaritate, f.-2 grosolnie,
VOW= vail (L. voveo), s. 1 inf. vulgaritate, f. aer vulgar, n. 3
gen. : fgduint (feiculd lui Dum- gust prost, n.
nqleti), f. 2 danie, f. prinos, n. to VULGARIZE= aiz, va. 1 a
3 juramint, n. vulgarisa. 2 a injosi.
to VOW, v. 1 va. a consacra, a VULGARLY = 1i, adv. 1 obs-
Inchina flu Dumne0e6). 2 a tesce. 2 grosolanesce. 3 Cu un
jura ; a face o frigkluint. 3 gust prost.
vn. (for, pentru, s ; to, cu dat.) VULNERABLENESS --
a fagdui. 4 a asigura. n Loc. 2 VULNERABILITY= veT-nr-A-bil"-
He vowed vengeance, jura a se i-ti (L. vulnerabilis), s. natur
va rsbuna. vulnerabil, f.
1 VOWEL= (L. vocaltsJ, VULNERABLE= b'l, adj. vul-
s. vocal, f. nerabil.
2 VOWEL, adj. de vocal. VULNERARY=

www.dacoromanica.ro
 757
VUL WAG

vulnus, unineris), 1 s. bol.: arnica, vali-dar (L. vultur), s. vultur, m.

spojarnit, rotunjoare, suntoare, VULTURINE= cier-in, Vultur-
f.-2 adj. vulnerar. ish= Vulturous = as, adj.
VULPINE= val'-pain (L. vulpesl, 1 vulturesc. 2 fig.: rapace.
.adj. vulpesc; siret. VYING = ppr. de la
VULTURE = vl' -tlar ; fam. : to Vie.

W.
W=de-bl-tu, s. W, w, m. WADER ilaf-dr, s. 1 p. : care
to WABBLE= ilobf-b'l (Gal. gwi- trece prin vad. 2 [through, In,
hiaw), un. 1 a se apleca, a se in- prin) care umbl. 3 ist. nat.
.clina, a nu merge drept, a merge pasere picioroanga, f.
piedis. 2 a se clatina. WAFER= ua'-far (O. wafel), s.
WABBLING= bling, s. mers 1 preijiturci : minciuni, f. 2
umblet neregulat, n. prescura, f. agile!, n. 3 bulin
WAD= ilod (Ger. walle), s. 1 bot (de lipit), n.
(de paie), n. 2 smoc, n. tufa, to WAFER, va. 1 a pecetlui feu
f. 3 chill (umplizturci de arme bulintiri) o scrisoare. 2 (on, pe)
de foc), pl. 4 oxid de manga- a lipi cu bulinurf.
ales al baltilor, n. 1 to WAFT = uaft i loft (waue9)),
to WAD, va. 1 a umple (o armci). va. 1 a duce, a transporta fin
2 a vtui (o stofci). aer sail peste ape). 2 a Indrepta,
WADDING=ilod'-dIng, s. 1 &Mg, a Intoarce 3 a face
pl. 2 vata, f. semn cuiva, a chiema Iprintr'un
1 to WADDLE= ilodf-d'I (S. wa- semnl. fl Loc. 3 A flag wafting us
dan), un. 1 a umbla legnandu-se, back again, un steag care ne
umbla ca o rala sa desalat, a cea semn s ne Intoarcem.
tri picioarele. V. to Toddle. 2 to WAFT, un. a pluti.
2 fig. : a se incurca ; a cauta un WAFT, s. 1 adiere, suflare, f.
.cuvint. 2 semn (Cu ajutorul tinul eleag),
2 to WADDLE, va. a calca (iarba). n. 3 semn, n. 4 lovitura, f.
WADDLER = Mar, s. care um- II Loc. 2 To hoist the ensign in a
leganandu-se, etc. waft, a stringe pavilionul (ca
1 to WADE = (S. wadan), un. semn de doliii sail de primejdie).
1 foyer] a trece prin vad. 2 WAFTAGE = tioftf-idj, s. trans-
(through) a umbla (in), a inainta port, n.
greil (In, prin) ; a ajunge (la WAFTURE = lar, s. gest,
-ceva (prin). 3 a umbla In apil. semn, n.
4 fig. (through): a cerceta sail a 1 to WAG = tiag (S. wagian),
examina cu amanunt. 5 fig. va. a mica; a clatina (din cap).
(through) a prididi (sa), a reusi 2 to WAG, un. 1 a se mica.-
)(sa), a scoate la capet, a da de 2 a umbla. 3 fam. : a pleca,
cfi pa ULM . a se arabni, a o sterge, a o tuli.
2 to WADE, va. a trece prin vad. Il Loc. 2 Her tongue is always
www.dacoromanica.ro
 758
WAG WAI

wagging, (er) 11 merge limba ca WAGGLING =- gling, s. mis-

o moarA de Wilt. 3 Shall we care, f.
wag ? o stergem ? WAGGON,* WAGON= flag' -gh6n
WAG, s. 1 p. ; caraghios, glu- (S. waegen), s. 1 &amp, f. car,
met, mucalit, m. 2 clAtinAturrt furgon, n. 2 mil.: furgon, n.;
(din cap), f. cheson, n. 3 dr. de f. : triisurk
1 to WAGE= iEdj (Ger. wagen), f. vagon, n. II Loc. 2 Ammunition
va. 1 a hasarda, a risca. 2 a waggon , cheson, furgon. 3,
face. 3* a incerca. 4 (at, upon) Waggon-master, , conductor de
a purta (rsboiut). tren de marfii.
2 to WAGE = AEdj (Fr. gage), WAGGONER= 6r, s. 1 cArutas,
va. 1 a se prinde, a se lua la m. 2 farm : vfziti, m. 3
sag a pune o prinsoare, a pune astrn Carul.
rgmlisag, a paria. 2 a tocmi WAGGONFUL ful, s. vagort
cu leafa..., a OW o trsurA) plin(A).
4 lege : a da garantil. Loc. 4 WAGTAIL = (wag, tail),
To wage law, a deferi jurAmintul s. 1 codobaturft, rAndunica-Dom-
pArter adverse. nulur, f. prundar, m. 2 bi-
3 to WAGE, vn. 1 a se angaja. titoare, f.
2 a se lupta. 3 a purta re's- WAIF= aliif (wave), s. (lucru) de
boiul. 3 (with, Cu) a se potrivi. pripas, n. II Loc. Waifs and crocks,
WAGEL=i1E'-ghl (C. gwelan), herbed* pripsitl sr or batrine. A
s. pasere : goeland, pescar, m. poor waif, o biatfi finta pripsitrt.
WAGER = '-grar, s. prinsoare, to WAIL= 01 (lc. vaela), v. 1.
f. will, r'mAsag, n. V. 2 to va. a jeli, a jelui, a plange.
Wage 1. 2 an. a geme.
to WAGER, va. ci n. V. 2 to WAIL, WAILING = s.
Wage 1. 1 jale, jelire, jeluire, lamentatiune,
WAGERER= Ar, s. cel care f. gemt, n. 2 gem't, orlicilit
se prinde, etc. (de n.
WAGES= ilE'-grz (Fr. gages), s. WAILING= Ing, WAILFUL =
pl. 1 leaf , simbrie (a slugilor), f. ful, adj. jalnie, jelitor, gemAtor.
2 platk, f. salaria, n. 3 mar. : WAILINGLY = ii, adv. jalnic.
soldil, f. WAIN = liEn, s: V. Waggon. II
WAGGERY= (wag), Loc. Wain-rope, odgon. V. Char-
s. 1 glumA, f. 2 caraghioslic, les's Wain.
n. fars, f. ii Loc 2 Waggery of WAINSCOT =iiiin'-scot (O. wa-
expression, expresiune comicra. genschot), s. lemnrie (la perefil
WAGGISH= ghis, adj. cara- une midi), f.
ghios, comic, glumet. II Loc. Wag- to WAINSCOT, va. (with) a 1m-
gish trick, farsA sad glum cara- brilea Deretil] cu lemn de.
ghioasil. WAIST =uE,st (Gal. gwd sg), s. 1
WAGGISHLY = li, adu. In mijloc, n. tale, f. 2 fig. : mij-
mod caraghios sad glumet. loc, n.
WAGGISHNESS= nes, s. glumh, WAISTBAND= fulst'-band (waist,
f. caraghioslic, n. band), s. brill, n. cingeloare, f.
to WAGGLE = va. V. WAISTCOAT = iles'-ceot i liEst'-
to Waddle. at (waist, coat), s. giletcA, f.
www.dacoromanica.ro
 759
WAI WAK

to WAIT = ilEt (Fr. guetter), starui asupra, a nu insista asu-

vn. 1 a aetepta, a sta.-2 a amana, pra, a nu vorbi de. II Loc. To waive
a Intiirdia. 3 a servi, a sluji. II aside, a da la o parte.
Loc. 1 To Wait for, a aetepta (va.). to WAKE= ilEc (S. wacian), va.
14'ait till I come, aeteaptIt 'Ana ptr. Waked, Woke] 1 a
via. 2 It is no time to wait, nu e nu dormi, a veghia. 2 a se
momentul de a amana. 3 To wait deetepta, a se scula, a se trezi.
al table, a servi la masa. To Wait 3 a petrece.noaptea, a veghia.
on (upon), 1. a se presenta la (ci- 4 fig., I. : a se deetepta, a se re-
neva) ; V. to Venture ; a trece pe Insufleti. II Loc. 2 To wake up, a
la (cineva), a se duce la (cineva) se deetepta.
a arata (cuiva) respectele sale ; 2. 2 to WAKE= ii6c, va. [perf.
a servi (pe cineva); fig.: a asculta ptr. Waked, Woke] 1 inf. gen. : a
(pe cineva); 3. a Ingriji de (cineva); deetepta, a scula, a trezi. 2
4. a observa, a privi '(pe) ; 5. I.: fig. : a deetepta, a trezi. 3a
a fi reservat (pentru); 6. a lust*, reInsufleti. 4 a pzi, a prive-
a urma; 7. com. (with) : a adresa, ghia (pe un mort). II Loc. 1 To wake
a Inmana, a trimite (cuiva). Wait up, a deetepta.
till I come, in batj. : aeteapta-m WAKE, s. 1 insomnie, veghie,
ea via. f. 2 eeoptoare, f. 3 serbei-
2 to WAIT, va. 1 a aetepta. toare : hram, n. 4 piizire, pri-
2 a urma, a asista la. 3 fig., veghiere (a until mort), f. ; pr.
1.: a fi reservat la. ext. : inmormintare, f. 5 mar.
WAIT, s. 1 curs, panda, f. dirk (ce Iasi o corabie pe apa),
2 * p. : pandar, m. II Loc. 1 To f. ; apele (ale unel cordbil), pl.
lay wait for, a intinde cuiva o 6 fig. : urmil, f. ii Loc. 5 To be sail
curs (sail ca). In wait, la panda. to keep in the wake of, a fi sad a
To lie in wait, a fi sad a sta la a urma In apele... To follow in
panda. They lay in wait for him, the wait of, fig.: a calca pe ur-
II asteptara la panda. mele cuiva. 6 In the wait of his
WAITER= ilEtf-6r, s. 1 chelner. master, In urma (sail dupfi) st-
m. ; fecior, m. slugii, f.-2 tav, panului
f. 3 fig. (on, de): solicitator, m. WAKEFUL = ilEcf-ful, adj. 1 dee-
WAITING= ing, s. 1 care ae- teptat, sculat, trezit. 2 de ve-
teapta. 2 care servesce, care ghie. 3 ciruia (var.) nu-i e
slujesce. 3 de aeteptare. II Loc. somn. 4 care alung somnul.
2 Waiting-maid, - woman, ca- 5 fig. : care pzesce cu luare
merist, fata In casii. 3 Wailing- aminte ; cu ochil deschieI.
room, sala de aeteptare. WAKEFULNESS= - - nes, s. 1 in-
WAITRESS= ilF-tres, si. 1 chel- somnie, veghie, f. 2 lipsii de
nerit, f. 2 fatii In casa, f. somn, f. 3 fig. : luare aminte,
WAITS = tiet (Ger. wahts), s. pazii, s.
pl. musicanil nocturni (la Crcl- to WAKEN= v.V. to
ciun), pl. Wake.
to WAIVE= ilEv (S. waeg), va. WAKENER= gr, s. care dee-
1 a prsi, a renunta la, a se rasa teaptii.
de, a se desista de. 2 a Inl- I WAKING= adj.1 d e-
turn, a da la o parte. 3 a nu teptat, sculat, trezit. 2 de veghie.

www.dacoromanica.ro
 760
WAK WAL

2 WAKING, s. i desteptare, scu- 2 We can walk it, putem

lare, trezire, f.2 veghie, f. facem (drumuy pe jos. 7'o walk
WALE = 81(?), s. 1 semn, n. a great distance, a face un lung
urma, f. (de loviturcl ca biciul, drum pe jos.
etc.) 2 dungil (de postav), f. 3 WALK ABLE= iioc'-a-b1, adj. 1
mar. : brig (imprejurul corcibiei, placut pentru o plimbare
care deosebesce caturi(e), n. pentru plimlAri. 2 care se poate
4 to WALK = floc (S. wealcan), face pe jos.
va.. 1 [from, de la ; lo, (lAnii) la] WALKER = 6'r, s. 1 cel ce se
a merge sait a umbla pe jos. 2 plimIA pe jos. 2 pkiurar, m.
a se plimba. 3 a merge sal a I WALKING = ing, s. 1 drum
umbla la pas. 4 a pleca, a se pe jos, n. 2 plimbare pe jos, f.
duce. b limba : a-I merge. 6 2 WALKING = ing., adj. de
(in, la) a lua parte. 6 spiritul : drum sail de plimbare pe jos. 11
a se Intoarce. ii Loc. To Walk a- Loc. Walking-cane, - slick, 1.
broad, a iesi. To Walk about, 1. baston ; 2. fig.: sprijin. Walking-
a se plimba ; 2. va. a strbate. fer n, bot.: bonceag. Walking-staff,
To Walk after, a urma. To Walk ciomag,
along, a Inainta, a umbla. To Walk I WALL = dol (L. vallum), s.
away, a pleca, a se duce. To Walk 1 zid, n. 2 perete (interior),
back, a se intoarce pe jos. To Walk nz. 3 fig. : proptea, f. reazAm,
by,1. a trece; 2. va. a trece Main- sprijin, n. Loc. 1 Within the
II

tea... To Walk down, a se cobori, a walls, In oras. Without the walls,

scobori, ase dejos. To Walk forth, a afarii din oras. A dead wall, un
iesi, a Inainta. To Walk in, a intra. zid mare (gird deschiOlurd).
To Walk into, a Intra Inhuntru. 2 WALL, adj. de zid. ii Loc. Wall-
To Walk off, a pleca, a se duce, creeper, bot.: scortarel. Wall-eye,
a se IndelArta. To Walk on, 1. ceaclr. Wall-eyed, 1. ceacir ; 2.
(to, cbtre, spre) a Inainta ; 2. a fig.: chior ; 3. fig. : cu privirea
umbla Inainte. To Walk out, 1. a s'lbaticil. Wall-flower, 1. micsan-
leli; 2. a se duce la plimbare, a dea ; 2. p.: care nu e invitat la
se plimba. They are out walking, dant (la joc). Wall-fruit, fruct de
dus la plimbare. To Walk up, pom ale cror ramurI sunt pe la-
a sui, a se sui, a urca. To Walk turI Mari pe lap). Wall-louse, zool.:
up and down, 1. a se plimba In lung camele-babel, earcAiac, carliac,
lat wit de-a latul si de a-lun- mita-popii. Wall-moss, bot.: mus-
gul ; 2. va. a strfibate In toate chiil acattor. Wall-pepper, bot.:
prtile. iarba bail, boasa colitel. Wall-
2 to WALK=fioc, va. 1 a stra- piece, tun de Intarituri (de 'me-
bate, a umbla In, a cAlca, a se terez). ca peretele,
plimba In. 2 a face (un drum perpendicular.
pe jos). 3 a plimba (pe jos). to WALL, va. 1 a imprejmui
4 a'sl pone (calul) la pas. II Loc. sa a Inconjura cu zidurI, a ri-
1 To walk off sail away, a schpa dica un zid Imprejurul... 2 a
de (o durere, etc.), umblnd pe astupa, a Inchide, a zidi (o fe-
jos. To zvalk over the ground, 1. reastrei, o zqd, etc.) 3 a Intfiri
a strabate locul; 2. t. de alergari:
(cu zidurI). I Loc. 1 To zvall from,
a alerga singur (Tetra coneurenty. a desprti ca printeun zid. To

www.dacoromanica.ro
 761
WAL WAN

wall in, a Inconjura Cu zidurI. WAN= fion (S.), adj. 1 glbe-

To wall up, a zidi, a astupa, a gios, galben, palid ; jigrit, tras
Inchide. To wall one's self up, a la fat. 2 lingav.
-se Inchide. 3 Walled cities, orase to WAN, vn. 1 a Inglbeni.
Intrite. 2 a lingvi.
WALLER=ilol'-r, s. 1 zidar, WAND =- tiond (O. vaand), s.
2 hamal (de port), m. nuia, vergut, f. vergel, n.
WALLET = fiol'-let (S. weallianl, I to WANDER = tion'-dr (S. wan-
s. 1 geamantan, n. geantli, van* drian), vn.1 inf. gen. [in, about]
f. 2 ranit, traist, f. 3 de- a (se) rtci (prin). 2 (from) a
sag (de cerfetor, etc.), m. 4 fig.: se abate sail a se Indephrta (din),
.buzunar, n. sac, m. a prsi. 3 privirile : a se rii-
to WALLOP = (?), 1 va. tci. 4 fig., spiritul, etc. : a r-
a chelfni, a crol, a pisgi, a fad ; p.: a aiuri, a vorbi aiurea.
snopi (in &Rafe), a tesla. 2 2 to WANDER, va. a colinda, a
-vn. a fierbe In clocote, a clocoti. cutreera.
WALLOP, s. lovituri sdravn. WANDERER= r, s. 1 cel ce
' WALLOPING= ing, s. chelf- (se) rtcesce, etc. 2 haimana,
pisfigeal, snopealfi, f. f. vagabond, m. 3 cltor, m.
I to WALLOW = (S. weal- II Loc. A wanderer from lime fold,
wian), vn. 1 in. gen. (in, In) a O oaie rtcit din turm. 3 I have
se tvli. 2 a se rostogoli. been a wanderer in foreign lands,
3 a clca gre, a's1 tiri picioarele. am cltorit mult In tarile strine.
2 to WALLOW, va. a Invirti, a I WANDERING= ing, s. 1 r-
Tostogoli. fcire, f. 2 cltorie, f. 3
WALLOW, s. umblet greoi', n. (from, din) abatere, Indeprtare,
WALLOWER= r, s. 1 care f. 4 fig. : rtricire, f. ; nebgare
se rostogolesce. 2 mec. : Ian- de seamii, f. 5 fig. : divagatiune
tern , f. (in discurs), f. 6 eroare, gresal,
WALNUT = [am. : rtcire, f. 7 aiurire, f.
nt (S. wahl, hnut), s. 1 nuca, 2 WANDERING, adj. 1 inf. gen.;
f. 2 lemn de nue, n. 3 pop.: rtcitor. 2 vagabond. 3 de
puscii, f. II Loc. Walnut-tree, nuc. cltorie; clatoriilor.-4 rticit.
Walnut-wood, lemn de nue. 5 fig. vag. 6 fig. : distras.
WALRUS uor-rs (?), s. cal de WANDERINGLY = li, adv. 1
mare, mors, rn. rtcind. 2 fig.: intr'aiurea.
WALTY=tial'-ti (?), adj.1 gelos. to WANE uln (S. tvanian), an.
2 flusturatee, fluturatee, ne- 1 luna, etc. : a declina, a des-
-statornic, usuratec. cresce. 2 Oiva, noaptea, etc. : a
WALTZ= ilolt (Ger. walzen), s. trece. 3 a se micsora, a des-
1 vals, n. 2 mus.: vals (arie de). cresce. 4 fig. : a pieri, a slbi.
to WALTZ, vn. a valsa, a juca 5 a dispare.
am vals. WANE, s. declin, n.
WALTZER= r, s. valsator, m. WANLY= uon'-li, adv. 1 slab.
WALTZING= ing, s. valsul. 2 palid. V. Wan.
to WAMBLE= iiom'-b'l (O. we- WANNED=fiond, adj. V. Wan.
melon), vn. 1 a-I veni great. WANNESS= uon'-nes, s. glbe-
2 V. to Waddle. neal, paloare, f.

www.dacoromanica.ro
 762
WAN WAR

WANNISH= ni, adj. glbe- destrimat, lasciv, libertin.

gios, galben, palid. 11 Loc. A wan- neinfrInat, mnios, orb, volun-
nish glare, o lierire tar. 5 Malt de bunk voie ; In
WANT =fiont (S. wanian), s. 1 (din sari inte)adins.-6 exuberant,
inf. gen. [of, de] : nevoie, tre- Imbelsugat. Loc. 2 A wanton
II

buint, f. 2 (of, de) lipsii, f. nymph, o fati nebunatic. Little

3 numfir mic, n 4 nevoie, tre- wanton boys, bajel! ziipicifi. 4
buint, f. 5 lipsi, miserie, ne- Your temper is wanton, ai o fire
voie, strimtorare, f. 6 dorint mnioasii. 6 Wanton malice,
(Meru dorit), f. II Loc. 1 To stand mischief, rfiutate fcut inteadins.
in want of, a avea nevoie de 2 2 WANTON, s. 1 craidon, des-
For want of, In lipsi de. Not &Mat, destrmat, * zamparaghl,.
from want of, nu c II lipsesce m. ; curtesani, femeie desfrinat,
sa lipsea... To be in want of, a f. 2 gluing, m. 3 fam. : co-
duce nevoie de. 4 The ripe wants pil, m. 4 om afemeiat, m. 11
of my brother, nevoile grabnice Loc. 3 A wanton's bird, paserea
ale fratelui mefi. He coniplains of unul copil capritios.
want of...., se plinge ca ii lip- to WANTON, vn. 1 a MM.
sesce... 5 To be in want, a fi strim- 2 a se juca.
torat, a se afla in strimtorare. WANTONLY= Ii, adv. 1 ju-
1 to WANT, va. 1 a-i lipsi ( eindu-se. 2 in (din sail inte)a-
a nu avea. 2 a avea nevoie e, dins, tam-nesam. 3 ca un crai-
a cere, a trebui (cuiva). 3 (to) don, etc.
a voi, a dori. II Loc. 1 The un- WANTONNESS-- nes, s. 1 sbur-
happy never wants enemies, neno- dlnicie, fire nebunatici, f.
rocitilor nu le lipsesc dusmanl desfriu, n. desfrinare, destrb-
nicI-o-dat. 2 To want mending, lare, f. 3 capritig, n.
a avea nevoie de sail a cere re- WANTWIT = (want,
paratiunl. You sadly want a coat, wil), s. gfigut, ntidlet, nt'ark
vg trebuie neaprat o haini. 3 neghiob, prost, m. ggut, ne-
What wants my son? ce vrea fiul ghioab, proast, f.
met.' ? He wants me to believe him, WAPPIN-SCHAW = fiopf-pin-so-
vrea ca s'l cred. (?),s. inspectiune militar, re-
2 to WANT =fiont, vn. 1 (in) visa, f.
a-i lipsi (ceva). 2 a lipsi (la WAR=Cior (S. waer), s. 1 [on,
ceva). 11 Loc. 1 To be wanting in, upon, against] resbel, rfisboiu, n.
a-i lipsi... To want for, a-i lipsi... 2 armati, f. 3* arme, f. pl.
2 Nothing is wanting lo his hap- II Loc. 1 The war office, ministe-
piness, nimic nu lipsesce feridireI rul de rfisboifi. War-department,
luI. There wanted five francs, lip- minister de rsboifi. W'ar-sunk,
seat/ cinc! ler. infrAnt, invins.
WANTING = fiont'-ing, adj. 1 to WAR, vn. 1 (against) a purta
lipsind, absent ; care lipsesce. rfisboiii (cu) ; a se bate, a se lupta
2 fig. : prea usurel. (Cu). 2 fig. (with) : a combate.
1 WANTON = tion'-tn (Gal. 1 to WARBLE- ilorf-131 (Ger.
gwanian), adj. 1 flfitor, liber, wirbein), va. 1 a anta, a modula.
usor. 2 nebunatic, vese!; z- 2 a face si rsune.
picit. 3 desfrinat, destriblat, 2 to WARBLE, vn. 1 a cnta,

www.dacoromanica.ro
 763
WAR WAR
a ciripi. 2 riulef, etc. : a mur- WARDSHIP = sip, s. epitropier
mura. 3 a rsuna (armonios). tutel'a, f.
WARBLE, s. ciripit, n. WARDSMAN = tiorde -man, s.
WARBLER = bl'r, s. 1 p. : pzitor, ingrijitor, m.
antaret, canttor, 2 pa- I * WARE = nat., per,. de la
sere : pitulice, f. 3 carte: cule- to Wear.
gere de cfmtece, f. 2 WARE= ilEr (S.), s. marf, f.
I WARBLING= bling, adj. 1 II Loc. Small wares, ceapriiziirie;
melodios. 2 Haig, etc. : care maruntisurl.
murmur. 3 * WARE= tir, adj. V. A-
2 WARBLING, s. 1 cantec, ci- ware, Wary.
ripit, n. 2 accente, acordurl, * to WARE= iiEr, va. V. to-
pl. 3 riulet, etc : murmur, n. Beware.
I to WARD = fiord (S. weardian), WAREHOUSE = fiErf-hatis (V.
va. 1 inf. gen. (from): a pazi (de), Ware si house), s. 1 prvlie, f,
a ocroti sail a protegia (contra). magazin, n. 2 dock, intrepo-
2 a para, a inltura (o lovilura). sit, n. magazie, f. II Loc. 1 Ware-
3 fig. : a indeprta, a infatura. house-rent, 1. magazinagiti ; 2.
2 to WARD, un. 1 a plizi. 2 taxil de intreposit. 2 Warehouse-
a para, a se apfira de... keeper, magaziner.
WARD, s. 1 apirare, f. 2 t. to WAREHOUSE = hatiz, va.
de scr.: gardi, f. 3 fig.: MCA- 1 a inmagazina, a pune in ma-
riturl, pl. apratoare, f. 4 lege : gazie. 2 a depune (mar furl) in
epitropie, tutela', f. 5 lege: pu- intreposit.
pil, m. pupilA, f. 6 oras: car- WAREHOUSEMAN = haus-man.
eer, ocol, n. circumscriptiune, s. 1 magaziner, m. ; bilat de pr-
coloare, f. 7 sahl de medita- vlie, ni. 2 panzar (angrosist),
tiune (de studiti), f. 8 sala (de m. II Loc. Italian warehouseman,
inchisoare, de spital, etc.), f.; pr. bacan.
ext. : dui* inchisoare, temniti, WAREHOTJSING = hatiz-ing
f. gros, n. II Loc. 4 To be in ward, s. 1 inmagazinare, f. 2 depu-
a fi sub epitropie. nere in intreposit, f.
WARDEN- ilor'-d'n, s. 1 pzi- WARFARE= ilor'-fer(war,fare),
tor, m. 2 ingrijitor, guverna- s. 1 resbel, rsboiti, n. 2 fig. :.
tor, 3 retor (de universitate), lupt, f.
m. 4 egumen, starer, m. ; di- WARFARER = gr, s. ostas,
rector (de inchisoare), in. 5 soldat, m.
par iernatica, f. WARILY = (S. ware),
WARDENRY = ri, WARDEN- adv. cu bagare de seam, en cir-
SHIP = sip, s. functiuni de p- cumspectiune, cu prudenta.
zitor, etc., pl. WARINESS= nes, s. "Apra-
WARDER = tiord'-ar, s. 1 ingri- & seam, etc., f.V. Wary.
jitor, pazitor, m. 2 baston de WARLIKE= ilor'-lalc (war,like),
comandament, n adj. 1 martial, rsboinic. 2 res-
WARDROOM = ram (ward, belului, rsboiului. 3 infeilisare,
room), s. 1 odaie mare, f. 2 etc. : martial.
refectoriul sa sufrageria ofiterilor WARLIKENESS= nes, s. ca-
de marina, n. racter militar, n.

www.dacoromanica.ro
 764
WAR WAR

WARLOCK= tior'-loc (lc. yard- (de, contra), a lua riAsurl de apa-

lokr), s. fermeator, vrjitor, m. rare (contra).-4* (to) a cherna.
WARM = dorm (S. wearm), 5 a inlatura, a respinge. II Loc.
.adj. 1 inf. gen.: cald, calduros ; 1 He warned us of it, ne a Insciintat
-caldicel. caldusor. 2 fig. : cal- de aceasta. He warned him away
.duros, focos, infocat, zelos. 3 (off), l'a Insciintat c trebue s se
fig. : arOtor, cald, generos. 4 retraga.
fig.: lute, violent. 5 fig.: grea. 1 WARNING = iiorn'-ing, s. 1
6 p., fig. i [am.: bogat, cu Insciintare, f. ; apel, n.-2 exem-
alare de mn. fi Loc.1 I am warm, plu, n. lectiune, f. 3 concedia
mi-e cald ; it is warm here, e (dat de un chirias, de un proprie-
.cald aici. To get warm, a se In- tar, etc.), n. Loc. 1 I give you
II

caldi. To grow warm, a se In- warning that, ye Insciintez ca. At

-ea4 i. 2 A warm love, o iubire a minute's sati without previous
calda. 3 A warm heart, o inim warning, Ewa insciintare preala-
generoas. Warm-hearled, gene- bil. 2 Let this be a. warning lo
ros, foarte bun. Warm-hearted- you, sa-11 serveasca de lectie. Take
ness, buntate mare. 4 A warm warning by, aflatI c, sa self' ca.
-temper, un caracter iute. 5 We 3 I have given cook her warning,
shall have warm work, o sa fie am concediat pe bucatreas. You
lucru must give warning three months
2 WARM, s. IncWit, n. inca"- before, trebue s dap' concedia cu
tire, f. ii Loc. Come and have a trei lunl Inainte.
warm, vino si te IncalOescl putin. 2 WARNING, adj. care lnsciin-
1 to WARM, va. a mnclli. i Loc. tea* de Insciintare, de avertis-
To warm one's self, a se Incalsli. men t.
To warni up, a Incalsli. WARP =ilorp (S. wearp), s. fir,
2 to WARM, un. 1 a se Ineakli. n. batatura, it, f. (de pcinzd) ;
2 lig. (lo, towards, catre) a se urzeal, f. 2 mar.: tragere la
imti ateas; a iubi. II Loc. 1 It edec, f. 3 mar.: funisoara, f.
begins lo warm, Incepe s se in-. 1 to WARP, an. 1 a se corogi,
.cakleasca". a se Incovoia, a se pleca, a se
WARMER =ilorm!-6r, s. care In- strimba, 2 fig.: a devia, a se
-cii1Oesce. abate, a se Indeprta. 3 mar.:
WARMING= ing, 1 adj. Inal- contra vn tulul.
tlitor. 2s. Incaklit, n. IncalOire, 2 to WARP, va. 1 a face s se
f..11 Loc. 1 Warming-apparatus, corogeasc, etc.-2 a Incovoia.
calorifer. 3 fig. (from, de la, din) a face
WARMLY = li, adv. eu caldurii. sA devieze, a indeprta. 4 fig.:
WARMTH= aormr , * Warmness a denatura, a pervert'. 5 a in-
s. 1 caldurii, f. fluenta pe nedrept, a face parti-
2 fig. ardoare, caldura, rivn, nitor. 6 agr.: a inunda. 7
..zel, n. mar.: a trap la edec. 8 a urzi
to WARN=1.1orn (S. warnian), (firele de pcnzd).
-va. 1 14. gen..: (of, de, despre ; WARPER = Ciorp'-er, s. 1 urzi-
to, s) a Insciinta, a preveni. 2 tor, m.-2 care face s se coro-
Ineunoscinta, a aduce la cunos- geasc, etc.. 3 fig.: care dena-
cintil. 3 (of, against) a feri tureaz, etc.

www.dacoromanica.ro
 765
WAR WAS
WARPING = ing, s. 1 inco- WARRENER= 6r, s. pdu-
voiare ; lemn : actitme de a se rar, m.
corogi, f. 2 fig.: influent rea WARRIOR = (war), s.
f.; coruptiune, perversiune, f. militar, ostas, soldat, m.
3 urzire, f. urzit, n. 4 mar. : WART =uort (S. weart), s. neg,
tragere la edec, f. ; deviatiune, f. ni. ii Loc. Wart-wort, bot. : aior.
5 agr.: irigatiune cu ape mo- WARTY = adj. negos.
cirloase. Loc. 3 Warping-mill,
II WARY= iiE'-ri (S. ware), adj.
urzitor, n. bfigitor de seam, circumspect,
to WARRANT = ilor'-rnt (Fr. prudent. 2 cumpkat, discret,..
garantt, va. 1 int. gen.: a chezsi ; reservat.
a garanta; a edspunde, a da garan- 17VAS=fioz, perf. de la to Be..
tie (pentru). 2 (from) a garanta, 1 to WASH iios (S. wacsani,
a afirma, a certifica. 3 a apra, va. 1 int. gen. : a spla. 2 a'si
a ocroti, a proteja (contra).-4 spla (nulinile, etc.). 3a se spfila.
a autorisa. 5 a justifica. 6 lege: 4 a spla (rufe), a spla la riu.
a garanta. II Loc. 1 To warrant a 5 a uda, a umedi, a da rave-
watch, a garanta un ceasornic. nealfi (la rufe). 6 a sclda, a
WARRANT, s. 1 autorisatiune, uda (o tar& rrmari, e(c.). 7 a.
justificatiune, scus, f. 2 int. spla (mineraiii). 8 t. de desen :
gen.: garantie, f.-3 mandat, or- a desena cu vopsele de ap. 9,
din, n.; mandat de arestare, n. tech. : a acopen i (with, Cu). II Loc.
4 com., neol.: warrant, n. 5 1 To have anything washed, a da.
garantie, f. ; mrturie, f. 6 mar.: ceva de splat. 2 They wash their
brevet (de sub-o fifer), n.-7 le- hands and face, el' se spala pe
galitate, f. I Loc. 1 Warrant of at- min si pe fat (pc obraz). I wash
torney, procuratiune. 7 Out of my hands of it, m spal pe mini
warrant, ilegal, nelegiuit. de aceasta. 4 We wash our linen,
WARRANTABLE= -b191, adj. ne spalAm saii splam rufele noas-
1 care se poste garanta. 2 auto- tre. 8 Washed in, desenat cu vop-
risat. 3 justificabil. sele de mail II To Wash away, 1. a
WARRANTED-- ed, adj. ga- spla, a sterge, a se spala de; 2.
rantat. a duce, a trage ; 3. a curkti.
WARRANTEE= I", s. persoank To Wash down, 1. a face sis se-
careia i se d o garantie, f. coboare ; 2. a duce, a tiri. To
WARRANTER= 6r, s. chezas, Wash off, V. To Wash away. To
garant, in. Wast out, a spla, a sterge, a se
WARRANTIZE= ah, s. che- spla de. Washed out, 1. sters
zsie, garantie, f. 2. iesit, spilliicit (despre colori).
WARRANTY- i, s. 1 chezsie, A washed out woman, fig. : o
garantie, f. 2 * autorisatiune, femeie far putere, sail o femeie
t. drept, n. 1 Loc. I. Express war- nesiirat. To Wash over, a inun-
ranty, garanti special. Implied da. To Wash overboard, a (hi in
Warranty, garantie de drept. mare. To Wash up, 1. a arunca
WARREN = uor'-fn (Fr. ga- nou Tap); 2. a spla (vasele,
renne), s. 1 loc plantat de tinut etc.). To wash up a lile, prov. si fig.
lepuril de cas, n. 2 pare (de (L. laterem lavare): a lucra
pawl, tie stridii), m. a se trudi de geab, fari folos.

www.dacoromanica.ro
 766
WAS WAS

2 to WASH, vn. 1 a se spla. WASPISHNESS = nes, s. fire

2 a spAla, a spla cu minioasi, f.
Ipune in lesie. II Loc. 2 The people WASSAIL = (S. waes,
.she washed* for, persoanele hael), s. 1 inchinare (pe ceind bea
-earl ea le spAla. It will not wash, cineva), f. 2 wassail Ilicoare
aceasta etc.) nu iese la feicutei cu bere, zaheir i mere] .
spAlat. 3 serbare, f. 4 chef, n.
WASH=fios, s. 1 drcnagiii, n. petrecere, orgie, f. 5 can-
2 balta, miastini, mocirli, f.; tee, n.
n. 3 firm, n. 4 cos- to WASSAIL, vn. 1 a bea. 2
metic, n. lotiune, f. 5 spii1A- a chefui, a face chef, a petrece.
-citurA, f. ; here slabA, spAirt- WASSAILER = dr, s. 1 bgutor,
tura de plosci, f. 6 spAlare, M. 2 betiv, sugaci, m.
spilat, n.; rufe (date la speilat), 1 to WASTE= ii6st (S. westan),
pl. 7 tencuial, unsoare, f. 8 va. 1 a consuma, a risipi, a slbi,
lama, f. sail strat, n. (de metal). a slei. 2 a pierde, a risipi.-3
9 lat (de lopal), n. 10 de- a petrece (vremea). 4 a devasta,
sen, n. sari picturA, f. (cu vop- a pustii (o lard). 5 lege : a de-
sele de cilia). Loc. 6 To send to teriora, a strica. II Loc. 2 To waste
ihe wash, a trimite la spAlat. one's time, a'g pierde vremea.
Wash-ball, bucati de siipun (ro- 2 to WASTE, to WASTE AWAY,
lundei). Wash-bowl,lighean. Wash- an. 1 a se consuma, a se Mai.
house, spilitorie. Wash-leather, 2 a se istovi. 3 a se pierde,
-spfilAtoa re. Wash - pot , lighean. a se risipi.
Wash- hand -stand, wash - stand , 1 WASTE, adj. 1 devastat, pus-
lavuar. Wash-hand-basin. lighean. tiit. 2 desert, incult,
Wash-tub, hirdAti, 3 nefolositor, de prisos. 4 frA
WASHER= ioe-gr, s. spAlAtor, valoare, de brae. 5 masine: de
m. spfilAtoreasi, f. iesire. II Loc.1 To lay waste, a de-
WASKERMAN= man, sm. spa- vasta, a pustii. 4 Waste-book,
lator, m. milni-curentA, strati, strazzi. 5
WASHERWOMAN = Waste-weir, scoc.
spaltoreasa, f. 2 WASTE, s. 1 pierdere, risip,
WASHING= ilos'-ing, s. spAlare, f. 2 cheltuial nefolositoare,
f.. splat, n. consumatiune, f. 3 devastare,
WASHY= i, adj. 1 umed. f. ruine, pl. 4 pAmint incult,
-2 fig. : slab. 3 fig. : insipid, n. ; desert, pustii, n. pustietate,
nesirat. f. 5 imensitate, intindere, f.
WASP ilosp (S. waeps),s. viespe, n. 6 com. : pierdere,
f. II Loc. Wasp's nest, viespar, vies- seildere, f. 7 brac, n.-8 lege :
parie, cuib de viespe. pagubA, stricAciune, f.-9 mijloc,
WASPISH= tiosp'-is, adj. 1 ma- n. 10 mine : lueriri vechie, pl.
nios, supiirkcios. 2 cu o tale 11 prisos, n. II Loc. 1 The night
loarte subtire. II Loc. 1 Waspish- grows to waste, a amurgit deja.
headed, Dios : aruia II sare 3 To go sail lo run lo waste, 1. I. :
tandAra. a &idea in ruine ; 2. greidind, etc.:
WASPISHLY= 1i, adv. mAniat, a se acopen i cu buruieni ; 3. fig.,
upirat. p. a's neglija persoana i afa-.

www.dacoromanica.ro
 - 767
W AS WAT
.cerile ; 4. fig., I. : a se pierde, a praveghia de aproape. 5 To use
se risipi. careful watch, a face pazi bunk.
WASTEFUL = iii3st'-fu1, adj. 1 6 Hold you the watch to-night
.devastator, pustiitor. 2 risi- esci de garda di-seara. 9 The
pitor. 3 ruinator, care chel- officer of the watch, ofiterul . de
tuiesce nebunesce. 4 nefolosi- serviciii.
tor, fcut de geabi sail fAr folos. 2 WATCH=fiots, s. ceas. cea-
5 fig. : desert, nelocuit,sornic, n. II Loc. My watch has
6 imens, foarte intins. Ii Loc. 2
stopped, a stat ceasul meu.
* A wasteful cock, un robinet 3 WATCH, adj. fi in comp. V.
vecInic deschis. Watch, s. Loc. Watch-barrel, ci-
WASTEFULLY= li, adv. 1 cu lindru de ceasornic. Wath-bell,
prodigalltate, ca un risipitor. mar.: clopot (peniru arittareaorei).
2 de geabi, fAr folos. Watch-box, gheret. Watch-case,
WASTEFULNESS = nes, s. 1 cutie de ceasornic. Watch-coat,
prodigalitate, risip, f. 2 pier- capot. Watch-dog, dulail. Watch-
dere, f. glass, sticla de ceasornic. Watch-
WASTER = Ust'-ar, s. 1 risi- fire, foe de bivuac. 'Watch-guard,
pitor, m. 2 bata, f. ciomag, n. 'ant (de sigurantc1) de ceasornic.
WASTETHRIFT --=Orift (waste, Watch-gun, 1. tun (semnal de)
thrift), s. risipitor, m. de retragere ; 2. semnal de scu-
1 WASTING = ing, adj.1 care lare. Watch-house, 1. corp de
consuma, etc. V. to Waste. II Loc. gard, post militar; 2. fam: dui*
A wasting disease, anemie, con- gros, Inchisoare. Watch-key, cheie
sumptiune. A wasting lamp, o de ceasornic. Watch-light, can-
lampi care se stinge. dela, veghlezii. Watch-maker, cea-
2 WASTING, s. 1 anemie, con- sornicar. Watch-tozver, foisor (de
sumptiune, f. -- 2 pierdere, risi- foc, elc.). Watch-word, lozinci,
p ire, f. parola ; consigniu.
WAT = aot (Wat, n. pr.), s. 1 to WATCH, vn. a veghia. 2
fam.: iepure, m. a fi de garda sail de factione.
1 WATCH=fiots (S. wacian), s. 3 fig. : a avea grija, a Ingriji (de).
I atenhune, bagare de seami, 4 a astepta, a pandi, a sta la
luare aminte, f. 2 veghie, f. ; panda. b a observa. 6 mar.,
veghiere, f. 3 panda, f. 4 armarce : a pluti. II Loc. 1 The
supraveghiere, f. b paz, f. ; all-watched night, noaptea petre-
post, n. 6 garda, f. ; gardistl, cuti fAr somn. To watch by a
m. pl. 7 sentinela, f. 8 fac- sick person, a pazi pe un bolnav.
hone, f. 9 mar.: serviciil (rand 3 To watch over, a avea grija de,
de), n. 10 matelot de senti- a ingriji de. 4 To watch for, a as-
pea, m. II Loc. 1 With more ad- tepta, a pandi.
vised watch, cu mat mare luare 2 to WATCH, va. 1 a pzi, a
-aminte. 2 To keep watch all night, priveghia. 2 a supraveghia.
veghia toata noaptea. 3 To 3 a astepta, a pandi. 4 a cer-
keep watch, a pandi. To be on ceta, a examina, a observa. II Loc.
the watch, a sta la panda. To be 3 I watched him out sail off, am
on the watch for, a pandi... 4 pandit iesirea sa, plecarea sa ; am
_To keep close watch upon, a su- asteptat s lash*, sa piece. 4 To

www.dacoromanica.ro
 768
WAT WAT
watch narrowly, a observa de Water-avens, bol.: cuisorit. Tlze-
aproape. water-bearer, astrn. Vrsatorui,
WATCHFUL = iiots'-ful, adj. 1 Cana. Water-bird, water-fowl, s.,
atent, bagator de seamii, cu luare sing., si pl. pasere aquaticA.
aminte, cu ochii deschisI. 2 Water-break, rhilet. Water-butt,
(against, de) care se pazesce. putinii pentru apa de ploaie
3 care veghiazi, care nu doarme. cisterna, hazna. Water-carriage,
!I Loc. 1 Be watchful of, bagatI transport pe apa. Water-carrier,
bine de seamii. sacagiii. Water-cart, saca. Water-
WATCHFULLY = li, adv: cu cement, ciment idraulic. Water-
bagare de seamii, cu grija, cu circled, Inconjurat cu apa. Water-
luare aminte. clock , clepsidru . Wa fer - closet ,
WATCHFULNESS = nes, s. 1 water-closet, closet, privat,
(over) bfigare de seama, grip, luare retirada. Water-cock, 1. robinet
aminte, f. 2 observatiune, su- pentru apa ; 2. robinet (de foc, de-
praveghiere, f.-3 insomnie, ve- incendiii).Water-colour, -colours,
ghie, f. vopsele de a pa. 1Vater-colour paint-
WATCHING = ilots'-ing, s. 1 aquarela. Water-colO urist,
ing ,
panda, f.-2 observatiune, f. 3 - colour - painter, aquarelist.
pazii, supraveghiere, f. 4 V. Water-course, 1. rhi ; 2. canal,
Watchfulness 1. 5 insomnie, ve- conduct (pentru scurgerea apelor);
ghie, f. 6 pzire (a unul bol- cdere de apa ; 4. canal de
nao, etc.), f. moark cae. Water-craft, bard.
WATCHMAN= man, s. 1 pa- Water-cress, bot. : aisor, cardama
zitor, m. 2 pazitor de noapte, de isvoare, caprilem, hrenitii.
*culucci, m. Wtzter-crowfoot, bol.: broschit,
1 WATER = fio'-t6r (S. wader), floarea broasceasca, ginusa gal-
s. 1 in(. gen.: al* f. 2 pl.: beta. Water - cure, idroterapie-
ape, pl. 3 pisat, ud, n. urina, Water-drain, canal de scurgere,
f. 4 flux si reflux, n. 6 apehazna. Water-drainage, drenagiu.
(de giuvaericale), pl.-7 fig.: me-
Water-dropwort, bot. : chimion
rit, n. rang, n. teal* f. II Loc. 1
de apa. Water-engine, 1. pompa.
Sall water, api sarat, apa de de foc (de incendid); 2. masind
mare. Cologne water, apa de Co- idraulica. Water-flag, bot. : floa-
lonia. Ditch water. aph statutit. rea vinat. Water-flood, inunda-
By waltz, pe :TX: To be in hot tiune. Water-fox, crap. Water-
water, fig.: a se afla Inteo Incur- furrow, jghiab, uluc, piscoaie.
catur mare. To be for all waters, Water-gauge, - gage, I. sonda;
a fi bun la toate, a sci de toate, 2. pinta; 3. stavil, zgaz. Wa-
a se pricepe la toate. To take in ter-gale, stavilar. Water-german-
(fresh) water, mar.: a face pro., der, bot. iarba usturoas. Water-
visiunea de apii. 2 Strong waters, goddess, naiadd. Water-gruel, phi-
spirtoasele. 3 To make water, a ne facuta cu bulgur de grid.
face satz a se pune de ud, a urina, Water-hemlock, bol. mat-di-as.
a se pisa. Water-hen, gainusa de apa. Wafer--
2 WATER, adj. fi in comp. 1 level, nivel de apa.
de ap, cu ap, In apa, pe ap. bol.: nuffir. Water-lily of the-
2 aquatic. 3 idraulic. II Loc. Nile , bot. : lotus. Water-man,

www.dacoromanica.ro
 769
WAT WAT
luntras. Water-mark, 1. nivel al bait. 5 a adfipa. 6 a face
apelor ; 2 scilderea (cea mal mare) ape (la o stof Ci). II Loc. 1 To water
a apelor until rig. Water-melon, the flowers, a stropi florile.
pepene, pepene verde. Water- 2 to WATER, on. 1 a plnge.
mill, moar de apa. Water-mint, 2 a se muia, a se uda.
bot. brosceasca. Water-nymph, 3 mar. : a face provisiunea de
naiad. Water-plant, plantfi a- ap. 4 a se umple cu apfi. II
quatic. Water-poise, idrometru. Loc. 4 The mouth waters, Iasi
Water-pot, calla de (pentru) apfi. gura apt
Water-power, , putere idraulica. WATERAGE = idj, s. trans-
Water-pressure, presiune de apa. port pe apfi, n.
1,l'ater-proof, impermeabil. Water- WATERER= r, s. care stro-
proof coat, impermeabil, awater- pesce.
proof s, manta impermeabil WATERFALL = fol, s. i c-
Water-rail, gainus. Water-ram, dere de ap, cascad, f.
mec. berbec idraulic. To water- WATERINESS = i-nes, WA-
ret, lo water-rot, a topi inul. TERISHNESS = is-nes, s. 1 ume-
Water-rug, cainis. 'Water-screw, Oealfi, f. 2 natura apoasfi, f.
mec. elice. Water-screw, gurluia. 3 med. : serositate, f.
Water-shed, geog. : coastii, po- WATERING= ing, s. 1 stro-
virnis. Water-shrew, , chitoran pire, udare, f. stropit, udat, n. ;
Water-side, mfirgine (de apa). Wa- irigatiune (a peimznturilor), f.
fer-sport,. 1. gurluiu; 2. jghiab, 2 muiare, udare, udaturii, f.
uluc ; 3. tromba (de apc1), tifon. 3 distribuire a apelor, f. 4
Water-standing, plin de lacriml, adapare (a animalelor), f. 5
lacrimtor. The water-supply (of, facere de ape (a stofelor), f. ; cu
in), distributiunea apelor. Water- ape. II Loc. Watering-engine, pompa
tunic, cisterna, reservoriu. Water- pentru stropitul stradelor saii pen-
tap, robinet. Water-thief, pirat. tru irigatiune. Watering-place, 1.
TVs/ter-tight, impermeabil. Water- oras babear; 2. oras pe prmul
tightness, impermeabilitate,lIa- mud ; bal de mare ; 3. adApa-
batilloare, codoba- toare ; 4. mar. : loc unde se face
turii, futivnt, rndunica-Dom- provisiunea de ap dulce. Water-
nului. Wafer-waited, incon)urat ing-pot, stropitoare.
de apfi. Water-way, 1, riu; 2. WATERISH= 4, adj. 1 apos.
jghiab, uluc. Water-wheel, 1. roata 2 umed.
de moara ; 2. math idraulica. WATERLESS = les, adj.
Wafer willow, , bot. : lozie, rfichita. fari a p
Water-works, 1. masin idraulica; WATERY= I, adj. 1 de apfi,
reservoriu principal, instala- lichid. 2 apos. 3 umed, ud.
tiune pentru distributiunea a pelor; 4 marin, apelor. II Loc. 1 The
s. pi turil cu vopsele de apa. watery world, lumen apelor. 4
Water-worn, mancat de ape saii Watery god, le marin.
de valurl. WATTLE= uotf-t'l (S. wallet),
I. to WATER = kV-Mr, va. 1 inf. s. 1 impletitura (de lozie, de nuiele,
gen. : a stropi, a uda. 2 (with. etc.), lojniffi, f. 2 ramurea, ri-
cu) a stropi, a uda. 3 a pune murica, smicea, f. ; nuia, vergea,
sari a turna ap in. 4 a da de f. 3 barbie (la cocog), f. ari-
H. L. Lolliot. Dicf. Eng.-Rom., vol. II. 49.
www.dacoromanica.ro
 770
WAT WAY

pioare (la pesci), pl. ; anal.: ca- 2 WAVERING, adv. in mod ne-
ronculi, f. hotrit, sovitor.
to WATTLE, va. 1 a lega (Cu WAVERINGNESS = nes, s. ne-
lozie, co rcichitc1). 2 a impleti hotirire, sovire, f.
(ea lozie). 3 a fabrica cu ri- 1 WAVING = ilev'-ing, s. mis-
murele. care, f. ; agitare, flfire, f.
WATTLING= tling, s. 1 loj- 2 WAVING, adj. 1 undos, un-
niti, f. 2 rogojin, f. duios, undulos. 2 fig. : agitat
to WAUL= (?), vn. a miauna. (ca valurile), valuros.
WAVE= tiEv (S. waeg), s. 1 ta- WAVY = i, adj. 1 valuros
laz, val, n. ; poet. : undi, f. 2 de valuzi. 2 undos, unduios, un-
undulatiune (de teren), f. 8 dulos ; undulat 3 flfitor.
gest, n. miscare, f. (Cu mana).- to WAWL dol (?), on. a miauna.
4 filfiire (de steag, de batistd, 1 WAX = uacs (S. weaxan), s.
etc.), f. 5 fis.: undulatiune, f. 1 cear (de albine), f. 2 ceari
6 ape (de stofel), pl. II Loc. 3 With (de pecelluit), f.-3 med.: urdoare,
a wave of the hand, cu un gest ceara urechilor, f. cerumen, n.
din mini. 5 Waves of sound, II Loc. 1 Of wax, de cear. A man
undele sonore. of wax, un om foarte bine Scut,
1 to WAVE, vn . 1 a MUM, a un om frumos.
undula. 2 a se agita, a se mica. 2 WAX, adj. pi in comp. : de
3 (lo) a face semn. 4 fig.: ceari', cu cear . II Loc. Wax-candle,
a sovfil, a sta la indoiali. wax-light, wax-taper, luminare de
2 to WAVE, va. 1 a face si cearft. Wax-chandler, fabricant de
falfieasea. 2 a mica (nzema, luminiri de ceari. Wax-cloth, mu-
o balistcl, un steag). 3 a face sama. Wax-painting, encaustic,
semn (ca mina, de adio, de ple- lac de ceruit. Wax-work, de (Cu)
care, etc.). 4 (from, de la, din) ceari. Wax-worker, fabricant de
a indepirta. 5 (lo, cu) a chiema, obiecte de ceari; cerar.
a pofti, a face semn s vie. 6 1 to WAX, va. a cerui.
V. to Waive. ii Loc. 3 To wave on, 2 to WAX, wt. 1 a cresce. 2
back, a face semn sit inainteze, a deveni, a se face. Loc. 1 To i

si nu inainteze. 4 To wave aside tvax and wane, a cresce si a des-

(from), a indeprta, a respinge. cresce. 2 To wax protzd, a se
WAVELESS = iiev'-les, adj. 1 face mindru, a se mindri. To
firi talazuri, fr valuri, wax old, a imbitrini. 2b wax
2 fig. : impasibil, rece. pale for rage, a ingilbeni de mink.
WAVELET = let, s. val mic, WAXEN = dacf-s'n, adj. 1 de
n. incretituri, f. ceari, ca ceara. 2 fig. : moale.
to WAVER = gr, vn. la se WAXY= i, adj. 1 ca ceara ;
agita, a MM. 2 fig. : a esita, moale. 2 viscos. Loc. Waxy II

a ovai, a sta la indoialii, a II ne- potatoes, cartofi aposi: I,Vaxy yel-

sigur. 3 fig. : a se cliitina. low, galben ca galbena cearft.
WAVERER = gr-ar, s. spirit WAY= fir., (S. weg), s. 1 drum,
nehotritor, soviitor, n. pasagiii (trecere sat' voia de a trece),
1 WAVERING= ing, a. 1 care n. 2 (lo, citre, spre) drum, n.
se misci, flfiitor. 2 nehotirit, cale, f.; poteci, f. 3 distanti,
soviitor. 3 care se clatinft. cursi, f. drum, n. 4 parte, di-

www.dacoromanica.ro
 771
WAY WAY
rectiune, f. 5 fig.: deed de ob- pe drum, mergend pe drum. To
servatiune, f. 6 fig. : drum be out of he way, 1. a fi departe
pro gres in via(d), n. 7 fig : di- de drum ; 2. a nu fi de fatii. He
rectiune, parte, tendent, f. curs, is always out of the way when...,
n. ; sens, n. 8 pl., fig. (to): sco- nu e de fat nici-o-dat cfind...
purl', pl. ; obiceiuri, pl. 9 idee, Get out of my way, ieF,d din dru-
voint, f. cap. gust, mod de a mul med. To get a person out of
vedea, n. 10 mijloc, n. 11 the way, a indepfirta pe cineva.
metoci, f. chip, mod, n. 12 fig. To get out of one's way, 1. a se
cale, f. drum, n. 13 chip satz abate din calea sa ; 2. a se de-
mod obicinuit, n. 14 stare, f. ; ranja, a se jena. Don't go sail
belea, incurciiturii, f. 15 mar. don't put yourself out of your way
miscare, f. mers, n. 16 mar.: for me, nu te deranja, nu te jena
scheld de constructiune (de-a lun- pentru mine. To go the same way,
gut cdreia lunecd corabia ca a urma acelaa drum. It went down
Mire In apd), f. 17 anat., chim. the wrong way, a inghitit red
cale, f. canal, conduct, n. D Loc. (strimb). To find one's way into,
1 Right of way, drept de trecere. a se furia sad a se stecura in.
Come your ways, venitl, aideti. Go Way in, intrare; way out, ieaire ;
your ways, &eel inainte, urmea- way up, drum sus ; way down,
drumul. To give way, 1. (to) drum jos. 3 During the whole wag,
a face loc (la, cuiva) ; 2. a se pleca. tot timpul drumului. I saw him
To make way, 1. (for) a face drum a good way off, II veduid ve-
(cuiva, pentru ceva), a l'a'sa sii nind de departe. To go a little
treacii ; 2. a face un drum. To way, 1. a face un drum scurt ;
make one's way (through, prin, 2. fig. : a nu avea mult efect
printre), a'ai face drum. To make sad multi influentd, a nu fi prea
but little way, a nu prea inainta, folositor. To go a great way,
a face putin progres. V. Loc. 6. a face un drum lung ; 2. fig. : a
To find a way into, 1. a Os' mij- merge departe, a avea mult efect
locul de a intra In; 2. fig. : a se sad multi influent, a fi foarte fo-
strecura In. 2 To be on one's way lositor. 4 To look thousand ways,
to, a fi pe drum spre. By the way, a se uita In toate prtile. Every
pe drum, mergend pe drum ; way, in toate prtile. Which way
fig. : In treact, fie dis in trea- must I go ? incotro trebue s nie
eat. By the way of..., treand duc ? Over the way, dincolo de
prin... In the way, pe drum. To drum, peste drum. 6 To make
be in the way, 1. a fi pe drum ; 2. one's way, 1. a'al face drumul ;
p. : a ti sad a sta foarte aproape; 3. fig.: a ajunge, a reuai. 7 Lel
i.. a fi la indemiln ; 4. a incurca, the things take their own way, M-
a jena. Am I in your way? ve ull lucrurile In voia lor. 8 The
jenez ? To be in the way with, a ways of God, scopurile lui Dum-
fi cu, a fi in societatea cuiva. To neded. The ways of man, obice-
throw in the uyay of, 1. a face s iurile oamenilor. 9 To have one's
se Intlneascii .;` 2. a presenta. To own way, a face dupft cheful sed,
throw one's self in the way of, a cumil taie capul, dupi placul
fi, a se afla sail se pune in dru- He is not of the same way of think-
mul cuiva. On saii upon the way, ing as, nu e de aceiaai, prere ca.

www.dacoromanica.ro
 772
WAY WEA

10 Ways and means, mijloacele ; WAYWARDLY= 11, adv. 1 cut

bugetul veniturilor. Committee of cu
ways and means, comisiunea huge- 2 cu nesupunere. 3 cu per-
tuluI (al venilurilor). 11 In some versitate. 4 in mod capritios
other way, Inteun alt chip arc- WAYWODE = fiF-66d (L. ro-
care. No way, no ways, niel-de- mfina : voietwd), s. voievoi, m..
cum, in nicl un chip. What way WE= hi (S.), pr. p. noi.
shall set about it ? cum o sA fac? WEAK = die (S. wac), adj. 1
By way of, ca, In loc de, pentru. 12 inf. gen.: slab. 2 (in, de) slab,
We are quite mil of the way, gre- debil (de constilutie, de co-p, de-
sim, ne Inselm. 14 He was in mina-late, etc.). 3 fig. : slab (in).
such a way about it, era asa de 4 moale, slab. 5 in comp. :-
mniat (supiirat). 15 To be under II Loc. 1 A weak bond, o slaba
way, a 1ncepe sa meargft. To get- legaturft. A weak voice, o voce
under way, a porni. To have way, slab. The weak side, pr. st
a merge bine. To gather way, a's1 partea cea slabA. To feel zveak,
marl iuteala. To lose way, a'si mic- a se simii slab. The weaker vessel,
sofa iuteala. 16 Sliding ways, V.16. fig.: sexul slab. To grow weak,
2 WAY-...=Cal, in comp. I! Loc. a slbi. 2 Weak health, s'anatate-
Way-bent, bot. orzul soareeeluI. slab. We tk steps, peg debill. 3
Way-bill, bilet sag foaie de drum. Ola weak intellect, slab de minte.
M'ay-bread, bot.: patlaginfi. Way- His weak parents, pfirintil sl slabt
going, de plecare. Way-maker, de lager. 5 Weak-eyed, cLre are
precursor, premergiltor. Way - vedcrea slabi. Weak-handed, 1.
mark, stilp arititor. Way-station, slab la balamale (pop.); 2. nu prea
statitine intermediar5. Way-wise, numerosi. Weak-headed, slab de
care cunoasce drumul. Way-worn, min te. Weak-hearted, moale, slab /a
obosit de drum. inger. Weak-minded,slab de minte.
WAYFARER = (way, Weak-sighted, care are vederea
fare), s. cilletor, nz. slaba. Weak-sightedness, vedere
WAYFARING= ing, 1 s. ch16- slab. Weak-spirited, moale, slalr
torie, f. 2 care cAlatoresce, de la inger.
cilltorie. II Loc. Wayfaring-tree, to WEAKEN- n , va. a slbi.
bot.: cilia. WEAKENER= Cr, s. care sla-
to WAYLAY= (way, lay), besce,
va. 1 a Intinde o cursa (cuiva). WEAKENING = ing, 1 adj.
2 a pandi la trecere... 3 fig.: enervant, care slbesce.-2 s. sl-
a surprinde. hire, f.
WAYLAYER = Cr, s. (of, cuiva) WEAKLING = ttl'e-ling, adj. 1
care Inunde o curs. slab 2 persoanft slabi, f.
WAYLESS = les, adj. far 1 WEAKLY= 11, adv. cu sift-
drum. biciune, slab.
WAYWARD = 6Ard, adj. 1 2 WEAKLY, adj. debil, slab.
Indartnic. 2 neas- WEAKNESS = nes, s. 1 inf-
cultator, nesupus. 3 pervers, gen.: slabiciune, f. 2 debilitate,
r6utacios 4 capritios, cu toane. slabiciune, f. 3 fig.: infirmi-
II Loc. 3 The wayivard Sisters, Ur- tate, slbiciune, f.-4 fig.: moll-
sitoarele. ciune, f.

www.dacoromanica.ro
 773
WEA WEA
1 WEAL = 6T1 (S. wela), s. 1 la, Cu) a obicInui ; a da cu Mee-
n. fericire, prosperitate, f. tul (gustul..., etc.). 7 a face (un
2 falos, n. II Loc. The common, drum). 8 mar. : a Intoarce.
general sail public weal, binele 9 * pentru to Weary: a obosi, a
obstesc, public. In weal, In feri- osteni. II Loc. 3 Steps worn by...,
cire, child cineva e fericit. trepte usate de. To Wear away, 1.
2 WEAL = flit (wale), s. dirk a usa ; 2. a distruge, a nimici, a
marcA, f. semn, n. sterge. To Wear off, a sterge ; V.
to WEAL, va. a lfisa urme de To Wear off, va. To Wear out, 1.
"bled% de baston). a usa ; 2. a consuma, a slei ; 3.
WEALD = uTld (S. wild), s. pA- a petrece (vremea) cu greil. Worn
Aure, f. judet piduratic sad pi- out clothes, haine vechie. Worn
duros, n. out phraes, frase r's-repetate.
WEALSMAN = iiTle-man (V. 1 2 to WEAR = r, an. [perf.
Weal gi ntazz), s. om de Stat, m. Wore ; ptr. Worn] 1 a se purta,
WEALTH= ile10 (S. welly), s. 1 a se usa. 2 a se usa, a se con-
prosperitate, fericire, f.-2 bo- suma. 3 vremea : a trece cu
ggle, opulentA, f. ; avere, f. 3 4 a deveni, a se face. II
pentru Weal. II Loc. 1 The public Loc. 1 To wear well, a 6 trainic,
wealth, 1. averea obsteascA, purtret. 2, 3 To Wear away, 1. a
; 2. tesaurul public (cassa se consuma, a se usa ; 2. a sesterge,
StatuluI). a dispare ; 3. vremea : a trece. To
WEALTHILY tiellY-1-11, adv. in Wear off, a se sterge, a dispare.
mod bogat ; cu belsug. To Wear on, a trece. To Wear
WEALTHINESS= i-nes, s. bo- out, 1. a se usa, a se invechi ;
gape, opulent, f. 2. a se consuma, a se usa, a
WEALTHY adj. [comp. pieri ; 3. vremea : a trece.
Wealthier ; saperl. Wealthiest] bo- 1 WEAR, s. 1 serviciii, us, n.
gat, opulent. it Loc. The wealthy, Tntrebuintare, f. 2 deteriorare,
eel bogati. stricare (prin intrebuinfare), f. II

to WEAN Ain (S. wenan), va. Loc. 2 Much the worse for wear,
1 a intarca. 2 fig. (frotn, de) foarte deteriorat (stricat) prin in-
a departa. trebuintare, foarte vechi sail in-
WEANING iiTn'-ing, s. Infar- vechit. Btzt little the worse for
,care. f. intiitcat, n. wear, foarte putin usat, aproape
WEANLING ling, s. 1 copil noii. 2 Wear and tear, 1. intre-
la intircare, m. 2 miel (etc.) la buintare; deteriorare, stricare ; 2.
intfircare, m. obosell, trude. So much per annum
WEAPON= (S. waepenl, for the wear and tear, Oat pe
s. arm, f. an pentru Intretinerea ma teria-
WEAPONED =And, adj. armat. A stuff able to stand wear
1 to WEAR ur S. werian), and tear, o stofi foarte purt-
.va. [pert. Wore ; ptr. Worn] 1 a reat, foarte traInich.
purta, a Imbraca, a avea (haine, 2 WEAR = Car (S. waer), s. 1
plrie, un had, o spadd, etc.). iezturA, stavilii, f. zAgaz, n.
2 fig. : a arAta. 3 a usa; (to, 2 leash', virsii, f.
rani) a roade. 4 a sterge. 5 WEARABLE uEr'-ft-b91(toWear),
petrece (vremea). 6 fig. (into, adj. care se poate purta, purtAret.

www.dacoromanica.ro
 774
WEA WEB
WEARER = ar, s. care poartii. make fair weather to, a ademeni,
WEARIED = ili'-rid (S. werig), a lingusi, a maglisi.
adj. obosit, ostenit. 2 WEATHER, adj. 1 din, In
WEARILESS= ri-les, adj. neo- partea vntulul. 2 in comp. :
bositor. vremel, de vreme. II Loc. 2 ll'eath-
WEARILY = 1i, adv. 1 Cu o er-glass, weather-house, baro-
Inflisare obosit. 2 Cu metru. Weather-warnings, sem-
cu mare ce. 3 In mod plicticos. nale meteorologicc. Weather-wise,
WEARINESS= nes, s. 1 obo- care scie s prevag vremea.
seala, osteneal, f. 2 fig.: des- to WEATHER, va. 1 a aerisi, a
gust, n. plictisealii, f. scoate la aer curat. 2 mar.
WEARING=fiEr'-ing (to Wear), a troce dincolo de (o corabie, un
adj. de corp, care se poartii, pur- cap). 3 a resista la, a suporta;
tret. a se lupia contra. II Loc. 2 To
2 WEARING, s. 1 Intrebuintare, weather a point, 1. a Inainta in-
f. 2 deteriorare, stricare, f. cet contra v'ntuluI ; 2. fig. : a
3 * haine, imbriicaminte, pl. reusi Cu toata opositiunea f-
WEARISOME= ilF-ri-sm (mea- cut.
red), adj. 1 grea, obositor, oste- WEATHERCOCK = coc (wea-
nitor. 2 fig. : plicticos, plic- ther, cock), s. sfirleaza de vnt, f.
tisitor. to WEAVE=itiv (S. wefan), va.
WEARISOMELY= 1i, adv. 1 In [Per f. Wove, Weaved ; ptr. Woven,
mod obositor, ostenitor ; cu greil, * Weaved] 1 in(. gen., va. si n. : a
cu mare ce. 2 fig. : In mod tese. 2 a impleti (paral, o ghir-
plieticos. landet). 3 a Impletici. 4 fig.
WEARISOMENESS = nes, s. 1 (with, into): a Incurca.
oboseala, osteneali, f. 2 fig. WEAVER = r, s. 1 tesaor, rn.
plictiseala, f. 2 fig. : urzitor, m.
WEARY= ta'-ri, adj. 1 obositor, WEAVING= ing, s. tesut, n.
ostenitor. 2 fig. : plicticos, plic- II Loc. The power-loom weaving,
tisitor. tesutul mecanic.
to WEARY, va. a obosi, a os- WEAZEN--,-tir-z'n, adj. jigirit,
teni. II Loc. To weary for, a don. pipernicit, sfrijit ; slab.
WEASAND=t1V-znd (S. wae- WEB= fieb (S.), s. 1 ata, cask
send), s. 1 trachee-artera, f. 2 panzi (de pdiaien), f. 2 tes-
fam.: gatlej, n. gti, beregata, f. tura, f. 3 panza, bucatii de
WEASEL = (S. wesleh s. pan* f. 4 fig. : testuril, ur-
nevstuick f. zeal, f. 5 albeati (la ochiii), f.
WEATHER='e;f4r (S. we- 6 materie, substantd, f. 7 lama,
der), s. 1 timp, n. vreme, f. panzi (de sabie, de spadd), f.
[stare a almosfereil. 2 tempera- 8 ist. nat. : membrani, f. 9 lat
tur, f. 3 fig. pi poet. : furtun, (al unei budip de tier), n. II Loc. 5
f. II Loc. 1 How is the weather ? Pin and web, albeatii, cataract.
ce vreme e pe afarii ? It is good 7 Web of a coulter, taisul tierulul
weather, e timp frumos, vremea e (cel) lung (al plugului). 8 It'eb-
frumoasii. E is bad weather, e footed, palmiped, Cu picioarele pal-
timp urt, vremea e rea. Mid mate. Web-foot, picior palmat.
weather, vreme furtunoas. To WEBBED =ilebd, adj. palmat.

www.dacoromanica.ro
 775
WEB WEE
WEBBY= tiebf-bi, adj. palmat, se acopen i cu blArii, cu buruieni;
membranos. 3. fig., p.: a pierde din valoarea
WEBSTER= iiebf-stgr, s. tesg- sa moral.
toare, f. 2 WEED = flid (S. waed), s. 1
to WED= fled (S.), va.1 a lua hair* imbrAcminte, f. costum,
In cAsAtorie (pe). 2 (lo, Cu) a ea- n. 2 pl.: haine de doliu, pl.;
sAtori, a cununa, a insura, a m- n. 3 fig.: vAduvie, f.
rita. 3 fig. : a imbrAtisa (causa, 4 pl.: sdrente, pl. Loc. 1 In
1

etc.). 4 fig. (lo, cu) : a lega. hunter's weeds, in costum de vi-

2 to WED, an. a se cAsAtori, a se nAtoare.
cununa, a se insura, a se mArita. to WEED = Tid (V.1 Weed), va. 1
WEDDED = fiedf-ded. adj. 1 cA- a plivi. 2 fig.: a scoate, a stirpi.
sAtoresc, conjugal. 2 legitim. 3 (of, de) a curAti, a scApa.
3 efisAtorit, cununat, insurat; m- 4 a purifica.
ritatA. WEEDER = IlTd'-r, s. I.. plivitor,
1 WEDDING= ding, s. cAsAto- in. 2 fig.: distrugtor, ni.
rie, cununie, insurAtoare, nuntA, WEEDERY = i, s. 1 Wirt'',
mAritare, f. mritat, mAritis, nun- buruieni, pl. 2 gam% ande se
tit. n. arunci blArille.
2 WEDDING, adj. de cAstorie, WEEDING= ing, s. 1 plivit,
etc. ; nuntitor, nuptial. n. 2 fig.: alegere, f. 11 Loc. 1
WEDGE= iiedj (S. waecg), s. 1 Weeding-fork, - hook, - iron,
ic, n. panA, f. 2 fig. : bucath - tool, plivitoare. 2 A weeding
(de bra' nzei, etc.), n. 3 drug (de out, o distrugere, o stirpire.
metal topit), m. ; bucatA de metal, WEEDLESS = les, adj. ilea
f. lingoil, n. I Loc. Wedge-shaped, buruieni.
-like, 1. in forma de ic, de WEEDY = i, adj. 1 de bAlAril,
Nat ; 2. caracter : cuneiform, de buruieni. 2 plin cu
to WEDGE, va. 1* a despica (ca lArii, etc.
un ic, o pandj. 2 a infi(n)ge. WEEK = tiTc (S. weoc), s. sep..
3 a stringe. 4 a intepeni. 5 a fmAnA, f. II Loc. So much a week,
fixa, a lega. 6 a's1 face (drum). atilt pe sptemfin. By the week,
WEDGEWOOD- WARE = tiedj cu spt6mAna. A week ago, aeum
(wedge, wood, ware), s. s'ptman. Too late a week, cu
mienta englez. f. mult prea tfirdiii sa prea tfirditt
WEDLOCK tied'-loc(med, locic), cu o apt'mAnA. Week in, week
s. V. 1 Wedding. 1 Loc. Born in out ; front week's end lo rveek's
lawful wedlock, (copil) legitim. end, de la inceputul s'pt'mAnel
WEDNESDAY ilenz'-dE, (S. wod- phn la sfirsit. In a week's time,
nes-daeg : diva Id Wotan, Mer- bite() s'pt'mAn. Week-day, di de
curiii), s. Aliercuri, f. lucru.
WEE = ui (Ger. wenig), adj. 1 WEEKLY = adj. 1
micut. 2 ebdomadar, &Ord-
1 WEED = tiTd (S. iveod), s. 1 miinal.
bklArie, buruianA, iarbA, f. 2 2 WEEKLY, adv. in fie-care sp-
lucru de brae, n. 3 pop.: tutun, temAnk din opt in opt dile.
n. 11 Loc. 1 To run lo weeds, 1. to WEEN= hin (S. wenan), an.
plan (: a deveni sabatici ; 2. a inchipui, a se gindi, a crede;

www.dacoromanica.ro
 776
WEE WEI
a pfirea (v. imp). Loc. I ween, mult ca ; 2. fig.: a coplesi, a in-
II

imi inchipuiese, mi se pare. trista ; 3. a impovara ; 4. a in-

1 to WEEP = flip (S. wepan), vn. greuna. To weigh out, 1. a cantari
(per!. i ptr. Wept] 1 inf, gen.: a (in cantileill mice); 2. * pentru to
plange, a versa lacrimi.-2 (over, Outweigh.
for) a plange (ceva sail pe cineva). 2 to WEIGH, vn. 1 inf. gen. :
3 a fi egrasios. 4 a curge. II a cfintri, a trage greil. 2 fig.
Loc. 1 To weep on, a plnge. To with, pentru) : a avea impor-
weep for one's sins, a'si plange tantii, insemnatate.-3 fig. (upon):
pacatele sale. To weep for joy, a a sta pe spinarea (cuiva), a co-
plange de bucurie. 2 To weep for plesi, a intrista. 4 a ridica an-
the death of, a plfinge moartea cora. i Loc. 1 To weigh against,
cuiva. a Intrece. To weigh down (ciin-
2 to WEEP, va. [perf. i ptr. taml), a trage.
Wept] 1 a plange. a jeli. 2 a WEIGH, s. 1 greutate, f. 2
ersa. II Loc. To weep away, a pe- V. Wey. 3 mar., V. Way.
trece (vremea) plangnd. Loc. TVeigh-bridge, pod cu bas-
WEEPER=ilip'-r, s. persoan culfi (eu cumpfina); basculfi, cum-
care plange, care e mahnit, f. pfin.
1 WEEPING= ing, adj. jelitor, WEIGHED=fiEd, 1 adj. experi-
plangetor.i Loc. A weeping mother, mentat, priceput (in). 2 ptr.
mama innecatfi in lacrimi. The V. to Weigh.
weeping philosopher, filosoful me- WEIGHER= s. cntara-
lancolic (Heraclit). Weeping-wil- giii, m.
low, bot. : salcie pletoas. WEIGHING= ing, s. 1 cantfi-
2 WEEPING, s. 1 lacrimi, rit, n. cantareal, f. 2 fig.
plnset, n. 2 mar. : canal de cercetare, consideratiune. exami-
scurgere (sub punte), n. nare, f. 3 cantitate cant-Arita,
to WEET nit (S. witan), vn. f. II Loc. 1 Weighing-house, Ma-
[perf. Wot sad Wote] a sci ; a re- roul cantfiritului. 1Veighing-ma-
cunoasce. chine, cantar, bascula, cumpan.
WEEVER=i1V-ver (?), s. jipar Weighing-room, I. de alergeirI :
de mare, m. incintil reservata pentru cantfiri-
WEEVIL = (S. wifel), s. tul jocheurilor.
curculez, m. gargfirit, f. WEIGHT = iret, s. 1 inf. gen. :
WEEVILLED = vild, adj. man- greutate, f. 2 fig. : greutate,
cat de curculezi, de gargfirite. povarfi, sarcinfi, f. 3 fig. : in-
WEFT =fieft (S.), festorie: bfi- curcaturfi, ingreunare, f.-4 fig. :
Work f. greutate, importanta, insenin-
1 to WEIGH= fit (S. waege), va. tate, vad'fi, valoare: f. 5 mec.:
lint. gen. : a canteri.-2 a ridica greutate. f. 6 med.: Incarcare,
(ancora, un catarg). 3 fig. : a f. II Loc. 1 A heavy weight, o greu-
cantri, a examine, a judeca, a tate mare. He carries weight, I.
prelui. 4 fig. (with, Cu) a com- de alergri : are o supra-incfir-
para. -- 5 fig. : a face cas de. II care. What is its weight? cat can-
Loc. 1 To weigh one's self, a se ffiresce ? By weight, cu greutatea.
cfintfiri. n weigh down, 1. a in- To be weight, a avea greutatea
trece in greutate, a cantari ma! legalfi. Specificweight, greutate spe-
www.dacoromanica.ro
 777
WEI WEL
cifia. 3 To be a dead weight upon, d-tale. He told me I was welcome
a fi o ingreunare pentru. 4 A man to it, mi-a spus &A pot s'O'l iau
of weight, un in cu greutate, to WELCOME, va. 1 a ura cuiva
.eu val. 6 A weight in the sto- buna-venire. 2 a salute. 3
mach, stomaehul incArcat. a primi bine sal in mod afabil.
to WEIGHT, va. 1 a lega o WELCOMENESS nes, s. na-
greutate de, a adAuga o greu- turA plAeutil, f.
tate. 2 a plumbui (un baston). WELCOMER = Ar, s. care
WEIGHTILY = adv. 1 ureazi cuiva buns-venire, care
gre6. 2 fig.: cu putere. salut5, ca re primesce bine; gazdi,f;
WEIGHTINESS = i-nes, s. 1 WELCOMING= ing. 1 s. pri-
greutate, f. 2 fig. : greutate, mire bunk, buni-venire.-2 adj.
importanIA, Insemnatate, putere, de bunii-venire.
valoare, f. 3 fig. : gravitate, f. 1 WELD = ueld (Su. valla), s.
WEIGHTLESS= les, adj. fall tinichigerie lipire (a metalelor), f.
greutate. 2 WELD= field (S. wold), s. bot.:
WEIGHTY = i, adj. 1 greil. brobini, f.
2 fig.: ea greutate, gray, impor- to WELD, va. tinichigerie : a Jipi
tant. 3 /ig. sever, riguros. (metale), a Imbina
. WEIR ilTr, s. V. 2 Wear. WELDER = ueldf-gr, s. 1 care
I WEIRD =11Trd (S. wyrd), adj. Imbina topind. 2 * director, in.
1 fatal. 2 ce tine de magie, WELDING= ing, s. 1 imbi-
magic. 3 fantastic, straniii. flare topind (metate), f.
4 Ingrozitor, inspilminttor, si- WELFARE= OW-Mr (S. wel, fa-
nistru. II Loc. 4 14'ith weird effect, ran ), s. fericire, prosperitate, f.
-ea un erect ingrozitor. traiu-bun. n.
2 WEIRD, s. 1 destin, n. menire, WELKE]) = ilelct (S. welc), adj.
soartA, ursit, f.-2 farmec, n. 1 sucit. 2 brazdat.
pregicere, prorocire, f. 4 fa pt, WELKIN= uelf-chin (S. wolcen),
n. faptA, f. Loc. 1 The weird s. bolth cereasci, f. cer, n. II Loc.
I

Sisters, Ursitoarele. Welkin-eye, ochiii albastru.

WELAWAY I (S. wa, 1 WELL = (S. wyl), s. 1 in 1.
wa), interj. val ! vai ! gen. : put, n. 2 poet. : isvor,
1 WELCOME= tleli-ehOm (S. wel, n. 3 fig. : fontinA, f. isvor, n.
oilman), s. 1 bunA venire, f. 4 pl. : ape minerale, pl. 5
2 bunA primire, f. mar. : reservoriii, n. 6 archt. :
2 WELCOME! interj. bine spai (destinal scdrei"), n. 7
venit ! II Loc. Welcome home! bine ladi (de trdsurd), f. Loc. 1 Well-
I

al venit sal al sosit la nol ! borer, well-sinker, pillar. Well-

3 WELCOME, adj. 1 bine-venit. drain, pu t de scurgere. Well-wa-
2 plicut. 3 liber de a se ter, apil de put. 2, 41 Well-head,
servi de (ceva). II Loc. 1 You are isvor, fontinii. Well-spring, isvor.
welcome to my house, RI bine 4 Well-room, 1. salii ande bol-
venit sail bine al venit In casa mea navil beail apele minerale ; 2.
sail la mine. 2 A most welcome mar. : reservoriu.
gift, un dar din cele mal plicute. 2 WELL = ftel (S. well, adv. 1
3 You are heartily welcome lo it, bine. 2 foarte, prea. II Loc. Well
11-1 da bucuros ; la disposilia enough, destul de bine. Well nigh,

www.dacoromanica.ro
 778
WEL WES

aproape, lngA. Well and good, e ineercat. Well-willer, well-wisher

bine. / like well, imi place mult. of, prieten al, prtas al. care do-
To speak well of, a vorbi in bine resce succesul (cuiva). Well-wish,
de (despre). As well, 1. tot asa de urare de fericire.
bine ; 2. att. As well as, 1. tot to WELL, un. a curge, a isvori,
asa de bine ca ; 2. ca si; 3. atilt- a tisni. II Loc. To well up front, a
As well as may be, medio- isvori din, a tisni din. To well
cru. All's well, V. 3 All. down upon, a curge de-a-lungul.
3 WELL l interj. 1 ei bine WELL-A-DAY! WELL-A-NEAR I
2 fie ! II Loc. Well 1 I'll do it, fie ! interj. veil
s'l fac. WELLINGTONS =
4 WELL, adj. 1 bine, siinatos. (Wellington), s. pl. cisme (dupi
2 (with) bine, bun, fericit, vesel. moda MI Wellington), pl.
3 folositor. 4 (with, Cu) bine, WELT = tielt (S.), s. 1 margine,
In termenf ; (with, de) bine f. chenar, n. 2 pingea, f.
privit, bine v Nut. i Loc. 1 To be to WELTER 6W-ter (S. wael-
well, a fi sag a se afla sfiniltos. tan), on. 1 a se rostogoli. 2 a
To get well again, lo gel well, a se sealda. 3 a se tivli. II Loc.
se insiiniitosi, a se Intrema. To 1 The weltering sea, marea do-
be well off, a sta bine, a fi cu dare cotiud. To welter dozvn, n se pre-,
de mn. To be well to do in the linge. 2 Weltering in his blood,
world, a fi bogat ; a fi om cu scaldat In sAngele sg.
greutate sag cu vadii in lume. WEN=iien (S. ween), s. 1 pa-
lupare, f.
5 WELL-..., in comp. II Loc. Well- iologie : 2 gush', f.
aday ! Well-appointed, bine WENCH=ilents (S. wencle), s. 1
echipat: bineInzestrat.Well-being, fatil, f. 2 int. MI: des-
traiu-bun. Well-bred, bine crescut. frinat, lepfidfiturii, palatondr, f.
Well-doing, binefacerl. Well-fa- to WEND = uend (S. wendan).
voured, cu o infalisare buna, fru- on. si a. IPerf. Fi ptr. Wended
moas. Well-fated, instruit, In- sail Went] 1 a merge, a se duce.
vtat. Well-formed, bine facut. 2 a se Invirti. Loc. 1 To
II

1411-found, recunoseut ca foarte wend one's wag, a'si urma dru-

bun. Well-founded, temeinic. Well- mul, a Indrepta pasil 8'61 (dare).
liking, gras, in bunit conditie. Weil- To wend on one's zvag, a se duce,
meaner, om cu giind bull. Well- a piece. To wend a course, mar.:
meant, Omit eu gaud bun. Well- a urma neineetat acelas drum.
minded, bine dispus. Weil-na lured, WENT fient, perf. de la to Go.
cu fire bun& ; bine dispus. Well- WEPT =ilept, per f. Fi plr. de la
night, aproape, cam tot att, to Weep.
Weii-ordered, bine ornduit. Well- WERDiler, perf. pl. al id.,
said ! bine ! bine dis. Well-set, 1. Fi imp. subj. de la to Be.
bine asedat ; 2. bine ficut. Well- WERE-WOLF = file-5W (S.
sped, fericit, care a reusit. Well- were, willf), s. pricoliciu, m.
spent, bine intrebuinlat. Well- WERE-GILD = ghild (S., gil-
spoken, 1. care vorbesce bine; 2. dan),s. sumil plfitit pentru moar-
bine spus ; 3. cu vorbe frumoase. tea unul om, f.
Well-thought, bine gndit. Well- WERST =urst, s. V. Verst.
took, bine reusit. Well-tried, bine WESAND, s. V. Weasand.

www.dacoromanica.ro
 '279
WES WHA
1 WEST =iiest (S.), s. vest, a- WETHER=ile;f-r (S.), s, ber-
pus, occident, n. Loc. In the bec btut,
II

west, on the west, to the west, la WETNESS = ilet'-nes (wet), s.

vest. V. East. umedeal, f.
2 WEST, adj. 1 de apus, de WETSHOD = sod (wet, shod),
vest. 2 occidental. II Loc. The adj. care are picioarele In ap.
IVesl-end, West- end (earlier WETTER = te'r, s. impr. :
aristocratic din Londra). omul care moaie hrtia in ap.
3 WEST, adv. spre vest (apus), WETTING = ting, s. 1 impr.
la vest (apus). majare in ap, f. 2 a fi ud, udat.
WESTERING= iiest'-r-ing, adj. II Loc. 2 I caught such a wetting,
treend la vest. am fost udat piin la pide (la
1 WESTERLY= 1i, adj. 1 din oase).
spre vest (apus), occidental. WETTISH= tis, adj. putin Ud,
2 WESTERLY, adv. dare vest udat, scldat, murat.
(aPus). II Loc. Westerly wind, vat WEZAND, s V. Weasand.
de apus. to WHACK = Mac, etc. V. to
WESTERN iiest'-grn, adj. 1 a- Thwack.
pusean, occidental, de apus (vest). WHALE= hfiEl (S. humid), s. ha-
2 /a apus (vest), catre apus lei* f. chit, In. II Loc. While whale,
(vest). ,I Loc. 1 The western world, casalot. Young sail cub of a whale,
ladle apusene. The western sun, purd de balen (chit). Whale-bone,
apusal sal asfintitul saii scp- 1. s. (os de) balenli ; 2. adj. ea
tatul soarelui, soarele-apune. (oase de) balene; 3.* tildes. Whale-
WESTING = ing, s. 1 drum fin, fanon. Whale-fishery, - fish-
spre apus, n. 2 distant ci- ing, pescuitul balenei. The zvhale
tre apus. f tribe, cetaceurile.
WESTWARD, WESTWARDLY = WHALER= hurtlf-r, s.1 p. : ha-
iird-11, adv. ctre apus (vest). lenar, pescar de balene, m. 2
1 WET = uet (S. wad), adj. 1 I.: balenier, f.
ud. 2 umed. 3 de ploaie, WHALING = ing, adj. baienel.
ploios. 4 udat, stropit. I! Loc. II Loc. Whaling voyage, clatorie
1 To be- quite wet through sat' pentru pescuitul balenel.
wet to the skin, a fi ud lioara to WHAP= hoop (S. whop), va.
(leorcA), a fi scaldat saii murat. To a bate, a chelfni, a croi, a da
gel wet, a se uda. Wet- nurse, o tranteal, a pisgi, a snopi in
doicil. 3 A wet dag, o di ploioas. htaie. a tesla, a trage o chel-
Wet-weather, vreme ploioas. fanealA, a trage un pub' de IA-
2 WET, s. 1 umedeala, f. 2 taie, a trage o scuturturi.
Plimie, f. II Loc. Heavy wet, here WHAPPING= htiop'-ping, 1 s.
tare. btaie, chelfneal, trntealL f.
to WET, va. Merl. i plr. Wet 2 adj. enorm, ea toate dilele de
sail Wetted] 1 inf. gen. : a uda. mare. V. Whopper.
2 a sclda, a mula. 3 impr. a WHARF= huorf (S. hweorf), s.
muia (liartia). 4 fig. si fam. [pl. Wharfs] 1 eheii (pentru mar-
a da aldmas, a face cinste. II Loc. fury, n. 2 cheu, debarcader,
1 To wet one's whistle, a's1 uda imbarcacler, n. 3 intreposit, n.
gkul, a trage la msea. WHARFAGE= hilorf'-idj, s. taxi

www.dacoromanica.ro
 780
WHA WHE
pentru dreptul de a depune mkr- WHATSOEVER = so-ev"-Or
furl pe cheii, f. (what, so, ever), pr. V. What-
WHARFINGER = in-glr, s. ever.
proprietar de intreposit, m. WHEAL = htill (2 Weal), s. bub,
WHAT =hfiot IS. liwael), 1 pr. pustul, f.
rel. ce. 2 adj. ce. 3 pr. inter.: WHEAT = Min (S. hwaelel, s.
ce? adj. inter.: care ? 4 ce s'ar griii, n. 11 Loc. Wheal-bird, been-
intimpla ? 6 exclam.: cel 6 !jail', sitar. Wheat-ear, 1. spic de
orl-ce (ar fi). 7 adj. nedef. ceva, griii ; 2. becatinii, sitar. Wheat-
un lucru. 8 acel, acca. 9 atat... sheaf, snop de grid. Wheat-sheaf
at... ; atat... in cht. 10 interj.: jet, coloan de awl format din
cum I ce fell II Loc. 1 What you mal multe sprituri.
say is true, cea-ce spui e adev- to WHEEDLE = hir'-d'I (?), va.
rat. What pleases me is..., ce-mi si n. 1 a desmierda, a giugiuli,
place, e ck... You don't know a mglisi. 2 a ademeni.
what it isl nu sell ce este! I don't WHEEDLER = dl'r, s. per-
know what lo say, nu scill ce sk soank desmierditoare, f. infigli-
spun. To know what's what, a fi sitar, m.
pisicher sail airet. 2 I know what WHEEDLING = tiling, s. des-
book it is, sciti ce carte e. 3 What mierdare, giugiuleala, mglisire,
do you want 9 ce vrei? What is f. gitigiulit, n.
that? ce e fista? What? what did WHEEL= hill' (S. hweol), s. 1
you soy? 50(11 cum? ce ? ce spill? in. gen. : roat, f. 2 rodan,
Did you see what's his name r al rotan, rotap, n. depntoare, vir-
vdut pe cutare ? 4 What if, clack, telnitii, f. 3 rodan (instrument
s presupunem, presupune, s pre- de supliciii), n. 4 revoluliune
supuneil. An what if we-e true, (miscare circulard), f. 5 cerc,
ai dach ar fi adevgrat. 5 What an rotocol, n. 6 artificid : soare,
honest man ! ce om cinstitl What m. 7 * rcfren (de ccIntec), n.
is he for a fool I ce prost mal e I 8 in comp. : cu math, cu roate.
Do, say what we will, ori-ce am ll Loc. 1 The wheel of Fortune,
face sad am apune. 7 I tell you roata NoroculuI. 3 To break on
what, my dear, o si-fi spun ceva, the wheel, a pune pe rodan (pe
dragul meil sail draga mea. roala de supliciti). 8 Wheel-barom-
WHATE'ER= hiiot-er', preseurt. eter, barometru cu roat. Wheel-
pentru Whatever. boat, vas cu roate. Wheel-horse,
WHATEVER = ev'-r (what, cal ro tas . 'WO eel- /rack, f gas .
ever), pr. 1 tot ce. 2 ori-ce. Wheel-worn, usat de roate.
3 oare-care.-4 orl-care (ar fi). H I to WHEEL =Mill, un. 1 a se
Loc. 1 Whatever is new..., tot ce roti. 2 a se intoarce. 3 a se
e nog... 2 Whalever / do, o 1-ce invirti, a se invirteji. 4 mil.
as faze. 3 / Izad no share what- a face o conversiune. !I Loc. 4
ever in..., n'arn luat niel o parte Right, wheel, la dreapta, conver-
oare-care in (la). 4 Whatever your siune. Left, wheel into line, la
opinion may be, orl-care ar fi p- stAnga, in linie de btlie.
rerea d-tale. 2 to WHEEL, va. 1 a 'roll. 2
WHATNOT = hi:jar-not (what, a invirti. 3 a cara sad a duce
not), s. etajerii, f. cu roaba sea cu trsura.

www.dacoromanica.ro
 781
WHE WHE
WHEELBARROW = 3 fiind, can(' stint, etc. II Loc. 1
(rvheel, barrow), s. roaba, f. Till when, 1. Wank cand ? 2. pan&
WHEELED = haTld, adj. cu roate. ce. When will you comer cand o
II Loc. A four wheeled-carriage, o s vii ? On the eve of the day
trasura cu patru roatc. Wheeled when..., in ajunul dilel *
seal, tron mobil. When as, atuncl cand. I had but
WHEELER = huIl'-'r. s. cal ro- just gone out when he came in,
tas, m. il Loc. Four-wheeler, trii- abia iesisem cand el Intra. 2 He
sued cu galerie. did not move till I carne in, when
1 WHEELING = ing, s. 1 rotire, he turned out, nu se miscii pan la
invirtire, f. 2 carat cu roaba, Intrarea mea, si atuncI se intoarse.
n. 3 caliitorie (Cu treisurd), f. Since when, de atuncl. 3 When
4 transport, n. 5 Intoareere at church, fiind la biserich. When
repede cu fata spre, miscare de dining, fiind la mas, &and sant
rotatiune, f. 6 mil. : conver- (eand esti, etc.) Ja mas.
siune, f. ii Loc. 5 Wheeling about, WHENCE huens (S. hwanan),
intoarcere (a corpului). adv, de unde. ii Loc. From whence,
2 * WHEELING, adj. nomad. de unde. Th, problem of the whence
WHEELWRIGHT = (wheel, and whither, gres problema, de
wright), s. rotar, unde venim si Ineotro ne ducem.
to WHEEZE= huTz (S. hweoson), WHENCESOEVER= so-ev"-r,
vn. a gfai, a respira cu adv. 1 de orl-unde. 2 din orI-
WHEEZING huTz'-ing,WHEEZY ce pricinfi.
= i, adj. astmatic, gfaitor. WHENEVER = huen - ev - 6r,
2 WHEEZING, s. satire astma- WHENSOEVER = so- ev"-r, 1
tick gafaial, f. ori-de cate orI, and, orI-si cand.
WHELK huelc (?), s. 1 dir, 2 la orl-si ce moment and.
dunga, mama, virsta, f. semn, n. WHE'R = Mier, contr. pentru
2 buba, pustula, f. Whether.
WHELKED ttelet, adj. V. Welked. WHERE-116er (S. hwaer), adv.
WHELKY huelc'-i, adj. 1 care 1 unde. 2 acolo uncle. 3 si
rsare, cucuiat, esit, protuberant. acolo. 4* pe cand. II Loc. 1
2 en dune, cu unii, vargat, What matter where ce importi
vIrstat. (ce pasa) locul ? * Where That,
to WHELM huelm (S. ahrvol- pe cand. 2 See where the..., uit-
fan ?), va. 1 a cufunda, a Inneca. te acolo unde...
2 a acopen. 3 a Ingropa, a WHEREABOUT = -baiit',
Inmorminta. 4 (in, In) a adnci, WHEREABOUTS = adv.
a bga. 1 mide. 2 In privinta &Arabi.
WHELP haelp (O. well)), s. 1 II Loc. 1 I did not know your
ale!, catelus. ni. 2 pubt de whereabouts, nu sciam unde lo-
fiara, ni. 3 leusor, ni. -- 4 ur- cuiescI (stal), uncle eral.
sulet, ni. 5 fig. : fiu, ni. 5 WHEREAS = az', conj. 1 pe
lichea. pusluma, secaturi, f. cand. 2 admin.: fiind cA, fiind
to WilELP, va. a fata. dat eh', de oare-ce. 3 * unde.
1 WHEN= Hen (S. hwaenne), WHEREAT= atf, adv, la care,
adv. 1 14. gen. : eand ; cu intre- de care, despre care.
bare : cand? 2 si alunez, atunci. WHEREBY= bal', adv. 1 pe

www.dacoromanica.ro
 782
WHE WHI
prin care. 2 intrebare : WHEY= VIE (S. hwaeg), s. ser,
cum ? cu ce mijloace ? n. : serum, n. Ij Loc. Whey-faced,
WHEREFORE = hiler'-for, con). pierit la faf.
si adv. 1 de aceea, deci, prin WHEYISH=hi1-61-is, adj. seros.
urmare. 2 adv. infra). : de ce? WHEYISHNESS= nes, s. na-
pentru ce ? tur f.
WHEREIN = adv. 1 WHICH= baits (S. hwylc), pr,
uncle, In care, etc. 2 intrek rel. 1 ce, care,..e.a.r1.....=_Lcea-
In ce? in (cu) ce haine ? 3 intreb. : care ? earl 4 acest,
WHEREOF = of'. adv. i des- aceastA, acesti, aceste. I! Loc. 1 Of
pre care. 2 intreb.: despre ce? which, despre care, despre earl ;
WHEREON= on', adv. 1 asu- de care, de earl. 3 Which of the
pra cruia (etc.). 2 acum. two says so, care din ei doI o
intreb.: pe ce? spune? 4 For which reason, pentru
WHERESOEVER = so-evo-6r, acest motiv.
V. Wherever. WHICHEVER= ev'-6r,WHICH-
WHERETO= tu', Whereunto SOEVER= so-ev'-r, pron. 1 orl-
= 6n-tu', adv, la ce, lucrul la ct de... 2 unul sail altul, acela.
.care, unde, cruia, etc. WHIFF= hiiif (Gal. cwif), s. 1
WHEREUPON = 6p-on', V. un fum de tun, n. 2 privire,
Whereon. ochire, f.
WHEREVER = evf-6r, adv. to WHIFF, va. i n. a scoate
pretutindeni, In ori-ce furn din gur.
lo e ar fi. to WHIFFLE= htlif'41, vn. 1 a'sI
WHEREWITH= WHERE- schimba des parerea. 2 a OM.
WITHAL = ili'-o1", adv. 1 cu WHIFFLER = Ur, s. 1 om ne-
are, cu ce. 2 de care,. despre statornic, m. 2 om flecar, gu-
.care. 3 intreb. cu ce ? raliv, limbut, m.; m.
WHERRY= hiler'-ri (?), s. barcil, 3 aunar, m.
dui* luntre, f. dubas, n. WIEFFLINGS= flingz, s. schim-
to WHET = Inlet (S. hwettan), bare. f.
va. 1 a da la tocil, a ascuti. WHIG = hilig (S. hwaeg), s.
2 fig. : a ascuti. 3 a atita, a awhign, partisan al regimuluI li-
excite, a imboldi, a indemna. beral in Anglia, m. II Loc. A whig
Loc. 3 To whet on, to whet for- ministry, un minister liberal, whig.
ward, a atita, etc. WHIGGERY =
WHET,s. 1 ascutire, ascutitur, f. WHIGGISM= ghiz'm, s. libera-
2 fig.: imboldire, f. stimulcnt, n. lism, n.
WHETHER= hae:/-6r (S. hwae- WHIGGISH= ghis, adj. libe-
!herb 1 conj. daci. 2 fie cA... ralilor ; liberal.
; sad... sail, fie... fie... 1 WHILE = /150 (S. hwil), 6.
* pron. : care din do!. moment, spatiii. de timp, timp,
WHETSTONE = hiietf-stan, n. II Loc. Pausing a while, oprin-
WHETSLATE = sin (whet, stone, du-se putin. One while, Intr'un
slate), s. 1 ascutitoare, cute, f. moment. All the while, 1. tot tim-
2 fig. : stimulent, f. pul; 2. In acelas timp. It is not
WHETTER= t6r, s. 1 ascu- worth while (sail worth your while)
litor, m. 2 fig. : stimulent, n. telling him, nu face ca si-I spuI.

www.dacoromanica.ro
 783
WHI WHI
He was a great while, a little while WHIN = hilin (Gal. cwyn), s.
gone, a fost mult timp sa putin 1 bot. : bobirnaci, dricil, gro-
timp plecat. A long while ago, de zami, f.
mult de atund. to WHINE= Mien (S. wanian),
2 WHILE, conj. 1 pe cind. vn. 1 a striga, a tipa. 2 a
2 cAt timp. 3 in acelas timp ca. a geme, a miorlii ; a se
4 * pini ce. sclifosi.
WHILE-ERE = hiiallf-a, adv. WHINE, s. 1 strigAt, tipAt, n.
alti-dati, odinioari. 2 gema, gemut, n. 3 mior-
WHILES = hiiallz, WHILST = Fait, n.
hailst, adv. V. 2 While. WHINING= hiialnf-ing, 1 s. V.
WHILOM=hiiall'-im, adv. alti- Whine. 2 adj. chelilaind. 3
dati, odinioari. jelitor.
WHIM= hilim (Ic. hwima), s. 1 WHINNY= hilin'-ni (whin), adj.
caprinil, n. lubie, toa* f. 2 plinl de bobOrnace, etc.
cabestan (de mine), n. II Loc. To to WHINNY= hilin'-ni (?), vn. a
take a whim in one's hand, a'sl nechezi, a renchezi.
bAga in cap. *WHINYARD hilin'-rard (whin,
to WHIM, vn. a avea toane, a yard), s. spali-varzii, m.
fi cu tonne. to WHIP = huip (S. hweop), va.
WHIMBREL = hilimf-brel (?), s. n. 1 a bieini, a da calva lovi-
neP, m. turf de biciii, a bate cu biciul.
to WHIMPER = hiiimf-pa (Ger. .2 a da cu nuiaua. 3 fig. : a
wimniern), v. 1 vn. a miorlAi ; a biciui, a hfirti. 4 a bate, a
se sclifosi. 2 va. a spune mior- infringe ante 5a
:hind. bate (grauntii). 6 a bate (on'le,
WHIMPERER = a, s. care etc.). 7 t. de cuscitorie: a insiiia.
miorlAiesce, se sclifosesce. 8 a lua repede. 9 a se mica
WHIMPERING= ing, 1 s. mior- repede. i Loc. 1 To whip away, a
lit, pranset, n. 2 adj. care mior- goni ea loviturl de Meiji. To whip
liliesce, se selifosesee. about sail round, 1. a biciui jur
WHIMSEY = huim'-zi, s. [pl. imprejur ; 2. a pune repede im-
Whimseys, Whimsies], V. Whim. prejur. To whip the cat, fig. : a
WHIMSICAL = zi-cil, adj. bi- fi sgircit la mineare. Whip behind!
zar, capritios, ciudat, fantastic ; ardel! 8 si 9 To whip open, a des-
care are sail e cu toane. chide repede. To whip from, a
WHIMSICALITY = cal"-i-ti, s. lua repede. To whip into, a trece
bizarerie, ciudtenie, f. saii a face si intre repede. To
WHIMSICALLY = cAl-li, adv. whip out, 1. a iesi repede ; 2.
In mod bizar, ciudat, etc. a scoate (a trage) repede sabia
WHIMSICALNESS= nes, s. na- sai spada din teaci. To whip in,
turi bizari, etc. ; bizarerie, ciu- 1. a /Aga cu loviturl de
dAtenie, f. bici; 2. a aduna (votanti); 3. a
WHIMSIED=hiiim'-zid, adj. bi- intra repede. To whip up, 1. a
zar, ciudat, etc. lua repede ; 2. a se sui repede
WHIMWHAM=hilom, s. 1 ba- pe. To whip back (to), a goni 'M-
gatel, fleac, moft, n. 2 caprinii, ara cu loviturI de WHO. To
n. toank f. whip down, a cohort repede. 7o

www.dacoromanica.ro
 784
WHI. WHI
whip on, a face sa Inainteze cu 2 a sbura cu sgomot. 3 a fasli,
loviturl de biciii. To whip off, 1. a frearnata.
a goni, a indeparta cu loviturI 2 to WHIR, va. a grbi, a pripi.
de biciti ; 2. a lua repede ; 3. to WHIRL= hilrl, un. 1 a se
(to, la) a piece sail a porni re- InvIrti repede. 2 (through, prin):
pede. a trece repede (trcIsizrile). II Loc.
WHIP, s. 1 Mehl, n. 2 fam. To whirl. about, a se Invirti. To
vizitiii, birjar, m. 3 lungime whirl away, 1. a fugi sari a se
(de aripei de moarcl), f. 4 V. indeprta repede; 2. a se Invirti ;
Whipper-in, II Loc. 1 A long whip, 3 p. : a se grabi s fug. To whirl
un arapnic. Whip and spur, In past, a trece repede. To whirl
goana mare, mancand pfunIntul. round, a se Invirti.
Whip-cord, hied. To whip-graft, 2 to WHIRL, va. a face s se In-
a altoi dupa sistemul englezesc. virteasa. II Loc. The coach again
Whip-hand (of, asupra) antaietate, whirled on its way, trasura din
superioritate. Whip-handle, coada nog 1st reluii drumul. My thoughts
de biciii. Whip-lash, sfire de biciti, are whirled, gaudirile mele
pleasn. Whip-saw, ferestr (pen- framinta mintile.
tru doui tclielori). Whip-snake, WHIRL, s. i virtej, n. 2 In-
arpe. Whip-stick, -stock, coad virtire, invirtitur, f. 3 fig. :
de biciti ; pr. ext. : biciu. Whip- virtej, n. 4 bot : verticil, n.
stitch, 1. batj. : croitor ; 2. lucru II Loc. 1 Whirl-blast, vIrtej. 3 In
fault In pripi. Whip-tongue, bol.: a whirl of amazement, cuprins de
coriatel, scai mrunt. mirare.
WHIPPED= hiiipt, perf. i plr. WHIRLABOUT = huarl'-a-batit,
de la to Whip. i Loc. 147zipped eggs, s. sfirleaza, f. V. Whirligig.
ou batute, lapte de pasere. WHIRLBAT= bat, s. 1 cest (de
WHIPPER - huip'-par, s. 1 care n. 2 arma care se in-
biciuesee. 2 carbunar, m. I Loc. vIrtbsce (inainte de a da loui-
1 Whipper-in, 1. 1. de vin. : pi- tura), f.
cher ; 2. parlam. englez : cel care WHIRLBONE= ban, s. rotul,
aduni votantil unui partid. Whip- schfarlia genunchiulul, f. ; oul ge-
per-snapper, lichee, puslama, se- nunchiulul, n.
ctur, WHIRLER= r, s. 1 care se
WHIPPING = ping, s. biciuire, invirtesce. 2 care face sh. se
biciuiala, f. ii Loc. Whipping-cheer, InvIrteasca.
regimul biciuirel. Whipping-post, WHIRLIGIG= i-ghig, s. 1 stir-
stilpul osanditilor la biciuire. leaza, f. 2 fig. : invirtitura
WHIPPLE-TREE = tr'an picior), f. 3 cal de lemn,
(whip, tree), s. rascruce, f. II Loc. &Ousel, ; dulap, n. 4 puree&
Whipple-tree chains, lanturi de In- aquatic, m.
lamare. WHIRLING=--ing, s. Invir-
WHIPSTER= star, s. frantur tire, Invirtitura, f.
de om, f. sfrijit, m. 2 WHIRLING, adj.1 Invirtitor.
WHIPT = huipt, per f. si ptr. de 2 fig.: ametitor. II Loc. 1 Whirl-
la to Whip. ing-table, masin planetara.
1 toeWHIR= hilar (Ic. whirla), WHIRLPOOL = pal, s. vIrtej,
un. 1 a se InvIrti cu sgomot. n. volbur, f. (de (10).

www.dacoromanica.ro
 785
WHI WH I
WHIRLWIND = iiind, s. vIrtej, ear of, a sopti o vorbii la urechia
n. volburk f. (de ant). cuiva.
I WHIRRING= hile-ring, s. 1 WHISPER, s. 1 soptit, murmur,
IOU, fosnit, freamt, n. 2 2 fig. : dulce murmur,:sus-
n.
blzit, n. 2 falfitur, f. pin, n. 3 fig.: gura lumel, veste,
2 WHIRRING, adj. care rasa- f. svon, n. 4 fasit, fosnit, frea-
esce, etc.: flfaitor. mt (al frunzelor), n. Loc. 1 In
WHISHT != hist (S.), interj. stl a whisper, incet. In a pig's whis-
tcere I per, ?rite clip, cat ai bate In
WHISK= hiiisc (Ger. wisch), s. palm, cat aI da In amnar, cat
1 miscare repede, lovitur, f. te-al freca la chi, cum al' clipi
2 rafal, vntoatc, volbur de cu ochii, cum al stringe ochfi.
vnt, f. 3 pene de haine, f.- WHISPERER= II ir, s. 1 care
4 pelerin, f. 5 broasc sail soptesce. 2 inf. ra sopti-
rindea (de dogar), f. tor, m.
to WHISK, va. 1 a sterge pra- 1 WHISPERING= ing, adj. 1
ful, a matura. 2 a mica re- soptitor, soptos. 2. int.
pede. 3 a bate (mia, etc.). soptitor. 3 cu ecoS. 0 Loc. 1
4 un. (by, lang) a trece repede. Whispering lovers, soptitul amore-
WHISKERS = hiiise-rz, s. pl. zatilor. Hollow-whispering breeze,
1 favorite (barbei), n. pl. 2 adiere soptitoare. 3 'Whispering
mustll (de pisicet), f. pl. gallery, dome, place, emir'',
WHISKERED rd, adj. cu bolt acustic.
favorite. 2 WHISPERING, s. 1 soptire, f.
WHISKET = et (?), s. 1 cos, n. soptit, n. 2 murmur, faskit,
cosnit, f. 2 gleatii, f. fosnit, freamt, n. 3 svon, n.
to WHISKET, va. a biciui. veste, f. 4 inf. : clevetire,
WHISKEY, WHISKY = hiiis'-chi hulire, vorbire de ra, f.
(Ir. wisge), s. 1 whisky, rachiii WHISPERINGLY= li, adv. 1
de orz, n. 2 cabriolet, n. soptind. 2 fig. : cu un dulce
WHISKING hiiisc' -ing (to Whisk), murmur, Incet.
adj. 1 repede. 2 mare. II Lac. 1 WHIST 1 = hilist (S.), interj.
Whisking-beard, mustll de pisicA. tcere !
1 to WHISPER = htlis'-pr (S. 2 WHIST, adj. (with, de) mut.
hwisprian), un. 1 (in, to) a spune 3 WHIST, s. joc : whist, n.
!met (cuiva), a *opti la urechie to WHIST, u. 1 va. a face s
(cuiva). 2 a sopi, a sopoi, a tack'. 2 vn. a tace.
susui. II Loc. 1 To whisper against, 1 to WHISTLE = hiiis'-s'l (S.
a vorbi Incet contra. To whisper hwistlan), on. a fluera, a suera.
to each other, a sopti impreun. II Loc. To whistle after sail for, 1.
2 to WHISPER, va. 1 a vorbi a fluera ; 2. a alerga sail a fugi
'Meet Cu (cineua). 2 a spune M- duph. To whistle to, a fluera.
eet, a sopti la urechie. 3 a vorbi 2 to WHISTLE, va. 1 a fluera
In secret Cu, a Insciinta In secret. (o arie). 2 a chiema (fluereind),
II Loc. 1 7'o whisper each other, a a iluera.
sopti impreuna. 2 That is whis- WHISTLE, s. 1 flue!, n. 2
pered about, asa se svonesce In fluerat, n. 3 fluerare (a yen-
secret. To whisper a word in the haul, etc.), f. 4 pop : gat, n.
H. L. Lolliot. Diet. Eng.-Rom., vol. 50
www.dacoromanica.ro
 - 786
WHI WHI

WHISTLER = lr, s. care nun, cufundariii. White-rot, bot.:

fluerii. buricul apel. White-smith, tinichi-
WHISTLING--ling, s. fluerare, giii. White-squall, rafal, vntoaica,
f. fluerat, n. IILoc. Whistling- volburi de vnt. White-staff, post
shop, cantina (de inchisoare). al marelul visternic. White-tail,
WHIT = bait (S. wiht), s. flr, becatink, sitar. While-thorn, bot.
pic, puuct, putin, n. iota, f. I! goruii. White-vitriol, vitriol alb,
Loc. Not a whit, de fel, de loc. sulfat de zinc. White-winged, cu
Every whit, de a Intregul, Cu aripe albe. White-wood, bot.: lalea,
(In) toate. tupilan.
1 WHITE= hilalt (S. hwit), s. to WHITE, va. a albi.
1 in(. gen. : alb, n. coloare saii * WHITELY= adj. alb.
fara all* f. 2 suliman alb, n. to WHITEN= n, v. 1 va. a
3 albul (ochiului), m. albueul albi. 2 vn. a (se) albi.
(ochiuluI), n. ; albue (de oh), n. WHITENESS = nes, s. 1 al-
4 tinta, f. 5 bot.: albet, al- beata, f. 2 glbeneala, f. 3
bulet, m. 6 pl. : oamen1 albl, fat:a (coloare) palid, f. 4 fig.
m. pl. 7 pl.: floare de Mat, f. curtie, f.
2 WHITE, adj. 1 alb. 2 gal- WHITENING= ning, s. 1 creta
ben, palid, alb galben. 3 alb, friabil, f. 2 albire, Inalbire, f.
carunt (de beitreinete). 4 fig. WHITEWASH= iloe, s. 1 cos-
alba loare; curat, nevinovat. metic, n. aria de toaleta, f. 2
6 in comp. II Loc. 1 As white as *ma. (sag lapte) de var, vopsea de
snow, alb ca zpada. To grow al* f. II Loc. 2 To give a coat of
while, a albi. 2 To turn white whitewash, a spoi cu lapte de var.
with fear, a se inglbeni de fri- to WHITEWASH, va. a spoi, a
ca. 5 147tite ant, furnica alba, da cu var.
termit. The while-bait dinner, , WHITEWASHER= r, s. spoi-
pranzul ministerial. While-beam- tor, m. ; spoitoreas, chivuta, f.
tree, while-bearn, bot. : sorb alb. WHITEWASHING= -ing, s. spo-
White-boy, 1. * dragut, m.; 2. In iala cu lapte de var, f.
Irlandd rsvrtit , m. White- WHITHER= hili:/-Ar (S. hwy-
boyism, insurectiune din 1762. der), adv. 1 unde, incotro. 2
White-cap, vrabia muntilor. White orI-ande. II Loc. 1 Whither away
cedar, bot. : cedru alb. White- so fast Incotro mere asa iute ?
copper, mail eeort, metal alb. White- WHITHERSOEVER= so-ev"-r,
ear, becatina, sitar. 1Vhite-faced, adv. orl-unde, In orr-ce loc.
cu fata galben. While-foot, (cal) WHITHERWARD = ilord, adv.
pintenog. While-herring, scrum- unde, Incotro.
bie proaspta. White-iron, tabl 1 WHITING= hilaIt'-ing (white),
de fler spoit. White-lead, cam* s. creta friabil, f.
carbonat de plumb. White-legged, 2 WHITING, s timpul albireI,
cu picioare albe. While-lime, var n. V. Bleaching.
a/b. While-limed, spoit ca var a/b. WHITISH = 4, adj. albicios,
White line, impr. : spatiii alb. albiu, alburiii, albior, albieor.
While-livered, 1. invidios, pizmae; WHITISHNESS = nes, s. co-
2. fricas. White-meat, 1. carne loare albicioas, etc. f.
alba; lpturI, frupt alb. While- WHITLEATHER = bait' - le: - r

www.dacoromanica.ro
 - 787
WHI WHO
(white, leather), s. 1 piele besce tot-d'auna in zadar. Let
cu piatrik act* f. 2 t. de ma- who will take the other, sA la
celdrie : vina, f. cine vrea pe cea-l'alta.
WHITLOW= lo (white, low), WHOEVER= hu-ev'-er, pron. 1
s. sugiti, in. II Loc. Whitlow-grass, orl-cine, orl-si cine ; orI-(si) care
bot. 1. saxifrag tridactila ; 2. ar fi. 2 cel care (var.). II Loc.
buricul Venerei ; 3. rupe-piatra. 1 'Whoever it may be, ori-cine ar fi.
WHITSTER= stet. (while ; S. I WHOLE= h61 (S. hal), adj. 1
ster), s. splktor, m. intreg, tot. 2 sanatos. 3 in-
WHITSUN= sen (white, Sun- tremat, restabilit, vindecat. II Loc.
day), adj. Rusfiliilor. 1 A whole apple, un met- intreg.
WHITSUNDAY = de, s. Dumi- A whole hour. o ora intreaga.
nica Rusliilor, f. The whole world, lumea intreag.
WHITSUNTIDE= tide), Our whole hope, toata nadejdea
s. Husalil, f. pl. noastr. A whole number, un nu-
WHITTEN = hilit'-t'n (whiten), m'e'r intreg. 3 To be made,whole,
s. bot. teiti cu frunze mice, m. a fi vindecat.
WHITTLE= huit'-t'l (S. hwitel), 2 WHOLE, s. 1 tot, n. suma,
s. 1 manta de lank', f. 2 cutit totalitate, f. 3 total, n. sumi, f.
(de buzunar), n. 4 intreg, n. ii Loc. 1 The whole
to WHITTLE, v. 1 va. a ascuti. of religion, toata religiunea. To
2 a Uhl. 3 a coji sail a jupui make a whole, a forma un tot. 2
de coaj. (nuiele). 4 fig. : a as- On the whole, in definitiv, in stir-
cull. 5 vn. a ciocarti, a cioprti, la urma urmeI, pe scurt. 4
a erfimpoti ; a taia o bucata de Whole-coloured horse, cal negra
lemn. sadea sari murg sadea, cal care
WHITY-BROWN nu are niel un fir de per alb. Whole
(white, brown), adj. 1 cenusia. hearted, (din) tooth mima. Whole-
2 de ambalagiu. hoofed, soliped. Whole-length, de
to WHIZ huiz (S.), vn.1 a fluera, lungime naturala.
a suera. 2 a LAW. I Loc. To WHOLENESS= h6F-nes, s. 1 in-
whiz along, to whiz past sag by, tregime, f. 2 tot, n. 3 fig.
a trece fluerfind. mima, f. curaj, n.
WHIZ, s. 1 sgomot, Ruerat, n. WHOLESALE= sel, s. 1 yin-
2 bikzait, n. dare ca toptanul, ea ridicata. --
WHO = (S. pron 1 rel. 2 gros, n. 'lass* f. Loc. 1 By
I

ce, cine, care, earl. 2 intreb. wholesale, cu toptanul, cu ridicata.

eine ? 3 cine... acel care (var.). 2 WHOLESALE, adj. 0 adv. cu
4 acest din urm, aceasta din toptanul, ca ridicata.
urm. 5 * pentru Whoever, ori- WHOLESOME =s6m, adj.1
cine. n Loc. 1, 2 Who is the person gen. : sanatos, salubru. 2 fig.
who has a right to.. ? Cine e per- sanatos, salutar. 3 mar., co-
soana care are dreptul s...? As rabie : Mina si sigurfi.
who should say, ca si cum cine-va WHOLESOMELY = 1i. adv. in
ar Oice. Ti'ho did it ? cine a fa- mod sanatos sah salutar.
cut-o? Who says so? cine o spune? WHOLESOMENESS= nes, s. 1
Who talks much nuts( always talk salubritate, naturik sanatoasa, f.
in vain, cine vorbesce mult vor- 2 fig. : natura salutara, f.

www.dacoromanica.ro
 788
WHO WIC
WHOLLY= h6V-li, adv. Cu totul, craidon, desfrinat, om destrabalat,
de tot, cu desavIrsire. ii Loc. Wholly om stricat, m.
blind, orb de tot. WHOREMASTERLY = li, adj.
WHOM= ham, pron., compl. de desfrinat, destrabalat, stricat.
la Who : pe care, pe earl ; (des- WHORESON= sn, s. bastard,
pre, cu, etc.), care, cad. II Loc. The copil din fiorI, fecior de lele, m.
people whom, oamenil pe earl ; the WHORL= hi.lorl (whirl), s. bot.:
people of whom, oamenfl despre verticil, n.
earl ; the people to whom, oamenil WHORLER= htiorlf-r, s. roata
cu earl; etc., etc. (de strungar), f.
WHOMSOEVER = so-ev"-r, WHORT = h66rt, WHORTLE-
pron., compl. de la Whoever. BERRY = har"-t'l-berf-ri, s. bot.:
* WHOOBUB = hfif-bel, s. V. afin, f.
Hubbub. WHOSE = haz, pr. rel., casul pos.
WHOOP = hap (Gal. wopyan), s. de la Who. 1 caruia (var.). 2 pe
1 strigat, tipt, n. 2 chiot, rt. care (var. urmat de un poses).
huiduire, f. 3 pasere : pupa* f. 3 care. 4 intreb.: al cul (var.)?
to WHOOP, v. 1 vn. a scoate II Loc. 1 Philosophy, whose end is
un strigat, un tipt sail strigate, to instruct us, filosofia, scopul ci-
tipete. 2 a chioti ; a huidui. reia e de a ne instrui. 2 They
3 va. a huidui. II Loc. 2 To whoop whose riches make them proud,
at, a huidui; a scoate strigate. To aceia pe earl' bogatiile lor II fac
whoop after, a urmri cu hui- mandrl. 3 Remember whose hand
duirl. 3 To whoop out, a goni cu it is inflicts the blow, adull aminte
huiduirt care e mana care lovesce. 4 Whose
WHOOPING= hapf-ing, s. 1 stri- castle is this? al cal e acest castel ?
gat, tipt, n. ; chiot, n. ; huiduire, WHOSESOEVER= haz'-so-ev"-&-,
f. 2 strigat (al cucuvele1), n. pron. orl-cul (var).
Loc. 1 Whooping-cough, tuse m- * WHOSO = ha'-so, pron. orI-
greasca. V. Hooping-cough. cine.
to WHOP = haop, va. V. to Whap. WHOSOEVER= evil-6r, pr. V.
WHOPPER = hilop'-pgr, s. 1 Whoever.
care bate, etc. 2 lucru enorm, WHUR= lai6r (whir), s. 1 ha-
ca toate iplele de mare. 3 go- zit, n. 2 sunetul literel R, n.
minciun cu coarne, min- to WHUR, an. a 4c1tvi.
china cat toate Oilele de mare, f. 1 WHY= Hai (S. hwi), adv. 1
WHORE = h6r (S. hure), s. ba- de ce ? pentru ce ?-2 pentru care,
hornit, femeie desfrinat, des- pentru ce. 11 Loc. 1 Why not ? de
trbfilata sag de strada ; lele, ce nu ? For why ? i de ce 2 2 The
prostituat, Vida, f. reason why, motivul pentru ce,
to WHORE, v. 1 va. desfrina. pricina pentru care.
2 an. a se desfrina, a se destra- 2 WHY! interj. dar ; el bine!
bila, a se prostitui. 3 a fi des- WICK= (S. weoc), s. 1 fitil,
&Mat, destrblat. n. fetilfi, f. 2 sat cu tirg, n. ;
WHOREDOM= harf-d6m, s. des- jurisdietiune, f.
n. desfrInare, destrabalare, f. WICKED-- iiicf-ed (S. wicce), adj.
WHOREMASTER = mas-tr, 1 int. gen. : 1.66, r6utacios, pack-
WHOREMONGER = m6n-ghgr, s. tos. 2 * vatiimator.

www.dacoromanica.ro
 789
WIC WIF
WICKEDLY= li, adv. In mod care se Intinde in deprtare ;
r6utcios, Cu r6utate. mare ; 2. pom : mare, stufos.
WICKEDNESS = nes, s. 1 r6u- WIDELY= adv. 1 de-
tate, f. 2 r6u1, n. crima, f. parte, in deprtare, la o dis-
WICKER=iiic'-6r (Dan. vigre), tant mare. 2 foarte, mult,
s. lozie, rchit, f. prea. n Loc. 2 So widely different,
WICKERED= 6rd, adj. lucrat asa de deosebit.
cu lozie, cu rchith ; acoperit cu to WIDEN= fiald'-6n, v. 1 va.
lozie, cu rchit. a lrgi, a hip, a marl. 2a
WICKET =uic'-et (Fr. guichet), dilata, a umfla (ndrile). 3 an.
s. 1 ghiset, n. 2 pari [la joc de nrile : a se dilata, a se umfla.
acricketul, ni. pl. WIDENESS = nes, s. 1 lr-
1 WIDE= iiald (S. wid), adj. 1 gime, ltime, f. 2 intidere, f.
Intins, mare, vast. 2 lat, larg ; WIDENING= ning, s. lrgire,
de (in) lrgime sa ltime. 3 ltire, f.
fig.: insemnat, mare. 4 (of, WIDGEON = (?), s. gii-
de, din, de la) departe, Inde- n de ap', liliha, sarce, f.
prtat. II Loc. 3 A wide diffe- WIDOW = (S. wuduwe),
rence, o deosebire mare. 4 Rather s. vkluv, f. II Loc. A young wid-
wide of the mark, departe de ow, o vduvir.
adevr. Wide of nature, contra to WIDOW, va. 1 a face v-
natureI. duv. 2 fig. : a despoia.
2 WIDE, adv. 1 departe, In de- WIDOWED = 6d, adj. 1 vti-
pArtare. V. Far. 2 bine des- duv, vAduv. 2 singuratic. II
bine deschis. 3 cu totul, Loc. A widowed woman, o NI-
de tot, cu desavirsire. 4 de- dui& A young widowed woman,
parte de Adevr, impotriv ade- o vduvit.
vrulul. 5 contra, impotriv ; WIDOWER = 6-6r, s. viduv,
departe de. 6 in comp. V. Loc. m.
II Loc. 1 Wide apart, foarte In- WIDOWHOOD = Mid, s. 1 v-
deprtat. 2 Wide open, 1. des- duvie, f. 2* zestre de vduv, f.
chis ; 2. ochil : beliti, cseati. 5 WIDOWLY= li, adj. de v-
14'ide of his own respect, impo- duv ; ca o viduv ; care sade
triv respectulul care si-1 dato- unc vfiduve.
resce el insusl. Wide of the bow- WIDTH ilide (wide), s. lrgime,
hand, proa mult la stnga. 6 llime, f.
Wide-awake, 1. adj. treaz, trezit; to WIELD=iiild (S. wealdan),
2. s. plrie de pisl cu laturI va. 1 a mhnui, a se folosi de, a
marl. The wide-awakes, trezii. se servi de, a se sluji de. 2 a
Wide-branched , cu ramuri in- dirige, a indrepta.-3 a tine (seep-
tinse . Wide- chopped , cu gura trul, etc.).
mare. Wide-gauge, Ifitime (Ifir- WIERY=- a r-6-ri, adj. V. Wiry.
gime) mare. Wide-mouthed, 1. cu WIFE = flail (S. wif), s. [pl.
gura mare ; 2. cu gura cfiscati. Wives= tialvz] 1 femeie, nevast,
Wide-reaching, intins, foarte in- sotie, f. 2 * femeie (in genere), f.
tins. Wide-spread, bitins, vast. WIFEHOOD = ilair-hfid, s. cs-
Wide-spread licentiousness, un des- torie, f.
frig universal. Wide-spreading, 1. WIFELESS = les, adj. 1 frk

www.dacoromanica.ro
 790
WIF WIL
femeie, nevast sail sotie. 2 To run wild, 1. p. : a se desfrina,
vduv. a se destrbla, a se strica ; 2.
WIFELY = li, adj. 1 esto- pasiunile, ventul : a se deslantui.
resc, conjugal. 2 de femeie, Wild child, copil neastimprat,
etc. ; vrednic de o femeie. etc. sburdalnic ; drac gol. 10 So wild
WIG= ilig (periwig), s. peruc, in their attire, ImbrAcall aea de
f. II Loc. Wig-maker, wig-weaver, ciudat. 11 Wild project, proiect
peruchier. chimeric. 12 Wild with mirth, de
WIGEON s.V. Wid- o veselie nebunii. 13 A wild look,
geon. o privire speriat. 15 The wild
WIGGED= fiigd, WIGGY = ftig'- farewell, desprtirea sfsietoare.
ghi, adj. cu o peruc, care poartfi 16 Wild-cof, pisica s'lbatic. Wild-
o peruc. eyed, Cu ochil speriatf. Wild-fowl,
WIGGING= ilig'-ghing, s. fam.: pserf slhatice. Wild-goose, gse
frecue, perdaf, zabrac, n. dojan, slbatic. Wild-goose chase, 1. vi-
mustrare, rfuial, f. ntoare de gsce s'lbatice; 2. fig.:
1 WIGHT =Ilan (S. wiht), s. 1 intreprindere nebun. To lead ang
* fiint, f. 2 om, m. ; batj. one a wild-goose chase, a rtci
ine, individ, biet om, m. ii Loc. pe cineva, a abate pe cineva de
The highland wiglat, munteanul. la drum. Wild-land, pmint inte-
2 WIGHT, adj. 1 agil, sprinten, knit ; pdure. To sou) one's wild
2 trainic. oats, a'si scoatefocul tinereter. Wild-
WIGHTLY= li, adv. cu agi- thundering, trsnind, tunAnd.
Mate, cu vioiciune. 2 WILD ilad, s. desert, pus-
WILD (S.), adj. 1 int. n. singuratate, f
gen. : slbatic. 2 incult. 3 to WILDER=uil'-dr, va. V. to
desert, nelocuit, pustiii. 4 bar- Bewilder.
bar, ne-civilisat ; agrest. 5 ne- WILDERNESS= nes, s. 1 de-
ornduit. 6 furtunos. 7 fu- sert, pustiii, n. singurtate, f.
rios, foarte violent. 8 fig. : 2 loe intins, n. intindere de p-
desfrinat, destrbalat ; deslantuit, mint, f. 3 * stare selbatic, f.
neastimprat, sburdalnic. 9 ca- 4 * desfrifi, n. destrhalare, f.
pritios, cu toane; nestatornic.-10 WILDFIRE = uand"-fal'-er, s.
ciudat, straniu. 11 chimeric, fan- foc grecesc, n. II Loc. A ball of
tastic, romanesc.-12 nebun ; lip- wildlire, un meteor.
sit de judecat ; cuteztor, indrz- WILDING= ualld'-ing, s. 1 mr
net. 13 speriat. 14 iucoerent. mistret, mr pduret, n. 2 pii-
15 sffteietor, trist.-16 in comp., duret, ni. 3 adj. slbatic.
V. Loc. I Loc. 1 Wild beasts, ani- WILDLY = li, adv. V. Wild. 1
male slbatice, fiare. 2 Wild spot Sri cultur. 2 In starea
safi scene. loe slbatie sad agrest. 3 cu un aer (sad o inf-
Wild stock, pfiduret, m. 4 The wild tieare) slbatic(a). 4 cu un aer
inhabitants, locuitorif selbaticf. 5 (saii o infatieare) speriat ). 5
In so wild a tumult, in aea mare eu furie. 6 nebunesce. 7 in
neornduial. 6 IVild night, noapte mod capritios. 8 in mod ne-
furtunoas. 7 The wild blast sail ornduit ; in desfrifi, In destr-
wind, vntul furios. Wild rage, Ware. 9 In mod incoerent.
deslantuire (a vnturitor, etc.). 8 WILDNESS = nes, s. V. Wild.

www.dacoromanica.ro
 791 --
WIL WIL
1 stare s'lbaticii, f. 2 natura vointi ; 2. bacsis, mit ; 3. com.:
slbaticii sea incult, f. ; natura clientel, musteril. Ill will, rea-
agrest, f. 3 natur slbatica, voint. 2 At one's will, de Mina
ferocitate, f. 4 furie, impetuo- voie. 4 What's your will ? ce do-
sitate, violentfi, f. ; deslantuire, rescl ? ce poftesci ? To have one's
f. 5 neastimpr, n. sburdalni- will, 1. a avea cele dorite ; 2. a
cie, f. ; tumult, n. 6 foc (al ti- face de capul stl. 6 My last will
nerefv, desfriu, n. destrabalare, and testament, ultima mea voint.
f.. 7 speriat, n. sperieturk, smin- To make one's will, a'si face tes-
tealii, f. 8 nebunie, f. 9 bi- tamentul.
zarerie, ciudtie, f. II Loc. 6 The to WILL, va. fi n., regulat
wildness of youth, focul tineretel. [Pelf. fi ptr. Willed = uild] 1 a
WILE gall (S.), s. artificiu, clin- voi. 2 a voi (ea); a ordona, a
ciu, siretlic, n. Inselciune, stra- porunai. 3 a dispune de (ceva)
tegema, viclenie, f. chichite, pl. prin testament. Ii Loc. 1 You have
* to 'WILE, va. a Insela, a trage hut to will, n'al de cat s vrel.
pe sfoara. V. to While. 2 God has willed it so, Dumne-
WILFUL uil'-ful (S. willa, full), dea a voit ca s fie asa. 3 He
adj. 1 Incapatinat, Indratnic. has willed all his fortune, a dis-
2 premeditat, voluntar ; facut cu pus de toat averea sa.
premeditatiune, Inteadins, dina- 2 WILL, v. ajuldlor fl defect.
dins. fperf. fi cond. Would = and] 1
WILFULLY = ii, adv. 1 cu In- semnul viitorului: la p. I-a arat
captinare, ca Inclartnicie. 2 vointa, o fagaduinta sail o ame-
In mod voluntar ; Inteadins, dina- nintare ; la p. 2-a fi 3-a, o sim-
dios. 3 lege : cu premeditatiune. pla afirmatiune. 2 vn. a voi.
4 de buna vole. 3 fie. 4 art:Wind obiceiul :
WILFULNESS= nes, s. 1 in- se traduce prin pres. fi itnperfectul
capatInare, lndaratnicie, f. 2 indicat. Loc. 1 And I will see
II

perversitate, f. your master, fi vreau s ved pe

WILILY uali-li-li (wile), adj. stpanul tat Go on, and I will
cu siretenie, cu viclenie. follow you, mergi inainte, si te
WILINESS= void urma. I will tell you, Ill
nes, s. fireteuie,
viclenie, f. void spune. Will he come? o sa
WILL ail (S. willa), s. 1 int. vie? Do as you will, fa cum vel
gen. : vointa, f. 2 voie, f. bu- voi saTz cum vrel. Will have, 1. a
nul plac, n. 3 gand, n. inten- voi ca; 2. a voi. / will not (saa /
riune, f. 4 dor, n. dorint, f. won't) have it, nu vreatt. I will
5 (of, asupra) autoritate, f. not have yotz go out, nu wea ca
6 testament, n. ultima vointa, f. s iei afar. As luck would have
II Loc. 1 Al will, dupa plac, dupii it, din Intimplare; cum a dat no-
voingt. With a will, 1. din (Cu) rocul. Will ye, nill ye, vrnd ne-
toata inima ; 2. aidem 1 Now, vrnd, cu voiefar voie, de nevoie.
boys, to it with a will I acum, 3 Be that as it will, fie cum o fi l
baietilor, aidem I He has a will cum o fi si fie I 4 He will sea he
of his own, el face sah el merge would spend whole hours..., pe-
de capul lVill-worship, cult trece sa petrecea ceasurl Intregl...
voluntar. Good will, 1. bunk- WILLER = uil'-r, s. (orn) voi-

www.dacoromanica.ro
 792
WIL WIN
tor. II Loc. A good wilier, un om WIMPLE= (Fr. guimpe),
care are o vointa puternica. s. 1 lasmalut, broboada, semi-
WILLESS = es, adj. 1 fara seta, f. tulpan de gat, n. 2 dra-
vointa, care n'are voint.-2 in- pel, steag, n.
volunta r. to WIMPLE, u. 1 va. a trage.
WILLING = ing, adj. 1 int. 2 un. a erpui. 3 va. a imbro-
gen. (to, s) care bine-voiesce, bodi ; a Infasura, a Invlui, a In-
bine dispus, gata, doritor. 2 veli ; a lega ochri cuiva.
bine-voitor. 3 voluntar; spon- 1 to WIN uin (S. nfinzian), va.
taneti. 4 bucuros, de buna-voie. tperf. si ph% Won= ila] 1 int. gen.
II Loc. 1 To be willing to..., a (by, la): a castiga. 2 a castiga
bine-voi sa... I am willing, vreati (o beitcllie, un prezniii, etc.) ; a do-
cu plcere, bucuros. Ever willing Yana 3 a lua. 4 fig. : a c4-
to oblige, veclnic gata sa. Indato- tiga (afecOunea, mima, etc.), a
reze. 4 To serve willing, a servi atrage, a ademeni, a convinge, a
de bunk voie. Willing-hearted, indemna, a seduce. II Loc. 1 To
bine dispus. win at play, a castiga la joc. 2 To
WILLINGLY = li, adv. bucu- win the town, a lua orasul. 4 To
ros, de bunk voie, In mod vo- win the confidence (of), a castiga
lun tar, cu pliicere, cu rivna. increderea (cuiva). To win the at-
WILLINGNESS = nes, s. 1 (lo, tention, a atrage atenliunea.
sa) Mina voint, Mina disposi- 2 to WIN, un. [perf. i ptr. Won]
tiune, graba, rival, f. 2 con- 1 a castiga. 2 a castiga victoria,
simtimInt, n.-3 condescendenti, a birui. 3 a castiga la aler-
complesentfi, f. OW). 4 (on, upon) a calca.
WILLOCK = ilil'-loc (?), s. mueta, 5 a Inainta, a progresa.
f. pesearel, m. to WINCE= uins (Fr. guincher),
WILLOW = iiilf-16 (S. well g), s. un. 1 a tremura, a treskri, a face
bot.: salcie, f. II Loc. Weeping wil- o miscare (de durere, de nelinifte) ;
low, salcie pletoasil. Willow-tree, a se striwba. 2 fig. : a esita, a
salcie. Willow-weed, iarbi de lin- sovi. 3 a se daind6rt, inapol.
goare. Willow-tufted, plantat cu 4 a azvirli, a zvirli. II Loc. 1
Without wincing, fra sa clipeascli
WILLOWED = 16d, WILLOWY macar, stand nepasator.
= 16-i, adj. plantat cu salciI.
WINCE Cans (S.), WINCHING-
WILL-O'THE-WISP = MACHINE, s. V. Winch.
iiisp, WILL-WITH -THE-WISP= WINCH= flints, s. 1 Invirtitoare,
6i1'-ili:-C6-ilisp, s. fliciraie, f. fo- macara, manivela, f. scripete, m.
-curele, n. pl. licuriciti, crivac, virtej, n. 2 azvirliturkf.
WILT =gilt, p. 2-a sing. de la to WINCH, un. V. to Wince.
WINCO-PIPE = ilin'-c6-palp, s.
to WILT = ailt (?), u. 1 un. se bot. : scanteiut-rosie, f.
vesteji. 2 va. a vesteji. WIND =iiind (S.), s. 1 vat, n.
WILY= (wile), adj. iret, 2 respiratiune, suflare, f. 3
viclean. pr. Fi fig. : aer, n. 4 fig. : vat,
WIMBLE=iiimf-b'l (Gal. guim- n. urna, f. 6 med. gaze, va-
pill), s. draibar, sfredeloia, spi- turi, pl. pufaiii, n. 6 adj., si
!eye, n. in comp. V. Loc. II Loc. 1 A high

www.dacoromanica.ro
 793
WIN WIN

wind, un vnt tare. To gel wind, to II To Wind off, a depiina, a des-

take wind, fig. : a se lti vestea, fsura. To Wind out, a retrage. To
a se svoni. No wind of blame, Wind up, 1. a ghemui, a Infsura ;
ilia un blam. What's in the wind a depina; 2. a Intoarce (un cea-
now ce se urzesce acuma ? 4 sornic, etc.) ; 3. fig. (to, la) a ri-
To snuf the wind, a loa urma, dica ; (to, la) a atila, a Impinge ;
a mirosi, a musina (cdinil de vi- 4. fig.: a aseda, a dispune, a ()ran-
neit.). To gel the wind of, a afla dui, a pregAti ; 5. t. de lil. : a
ceva. To go down the wind, a fi deslega (o intrigd) ; 6. fig. (with)
aproape ruinat. To raise the wind, a ispravi, a sfirsi, a termina ; 7.
1. a fi redus la expediente ; 2. a com. : a lichida. I was wound up
gsi bani. 6 Wind-instruments, ins- to a fit of desperation, ajunsesem
trurnente de vent. Wind-broken, la o stare de surexcitatiune. He
cu tecnefes (nliduf). Wind-chan- wound us up to be mere machines,
ging, nestatornic sad sehimbcios fcu din nol niste simple masine.
ca vntul. Wind-dried, uscat (la 4 to WIND = iialnd, un. [pert.
vent. Wind-flower, bot. : anemonli, sipfr. Wound,* Winded] 1 (round,
dedeteI. Wind-gauge, anemometru. about, Imprejur) a se hicolaci.
Wind-mill, moari de vent. 1Vind- 3 drum, rill, etc. : a serpui, a face
plant, bot. dedeleI. Wind-pump, cotiturli. 3 p. : a face cotituri,
agrie.: pomp cu vent. 117nd-sail, a urma cotiturile. II Loc. 1 To wind
aripl de moari. Wind-swifl, re- along, il'i urma drumul. To wind
pede ca ventul. Wind-tight, bine down, a se coborl fAcend cotiturl.
astupat (fereasta sad us). To wind out of, a iesi din, a se
1 to WIND=ind, va. i* a retrage din. To wind up, a con-
aerisi. 2 a obosi tare (un cal). chide, a termina.
3 a rgsufla. 4 fig : a Oa, a WINDAGE= uind'-idj (wind), s.
mirosi. 5 mar. : a Intoarce artil. diferenta sati spatiii Intre
prora (corlibiel). 6 * a suna din diametrul unul tun (sail al unel
(corn). puscl) i acela al ghiulelel (sail al
2 to WIND= fiend (S. windan), glontuluI).
va. [per/'i pit. Wound= iiailnd] WINDED= ed, adj. cu vent,
a suna din. fi Loc. To wind the Cu suflare.
horn, a suna din corn. To wind WINDER = s. 1 p. :
a call, mar. : a fluera. depntor, m. 2 l. : depinAtor,
3 to WIND = fialnd va. [perr. si n. depinAtoare, f. 3 plant& aca-
ptr. Wound] 1 a invIrti. 2 a sui. ttoare, f. 4 arht. : seara In
3 a face sul, a vlui ; (from) a spiral, f.
depna. 4 a lua In, a stringe WINDFALL = iiind'-fol (wind,
In ; a Ineolci. 5 fig. : a di- fall), s. 1 fruct &Out, n.-2 co-
rige, a minui. 6 fig. : a insi- pac resturnat de vent, ni. 3
nua ; a strecura. 7 a urma, a drumul virtejulul indicat (artat)
urma cotiturile (unui drum). 8 prin copacif r6sturnatI, n.-4 fig.:
* a schimba. fi Loc. 4 I will wind chilipir, bun ghelir.
thee in my arms, te voiii strInge WINDFALLEN = fol'n, adj.
In bratele mele. 7 To wind its rsturnat de vent.
way through, a serpui prin. To WINDGALL = gol (wind,gall),
wind one's way, a'si urma drumul. s. fig.: sgrieturA, f.

www.dacoromanica.ro
 794
WIN WIN

WINDINESS= i-nes, s. 1 timp geam. Window-sash, cercevea (de

vntos, n. 2 pufaifi, n. fereastrei). Window-shutter, oblon
WINDING = ilaInd'-ing, s. 1 (de fereastea).
cotitur, ocolire, eerpuiturA, si- to WINDOW, va. 1 a garnisi,
nuositate, f. inconjur, meandru, a impodobi cu ferestre. 2a
ocol, n. 2 cot (de drum), n. pune (sea a expune) la o fereas-
3 depinare, f. depinat, n. 4 tea' 3 fig. : a gaud.
sunet (al cornului), n. fluerare, WINDOWLESS = les, adj. Ma
f. fluerat, n. 5 inflexiune (a vo- ferestre.
eel), f. WINDOWY= i, adj. 1 cu fe-
2 WINDING, adj. 1 cot4, cotit, restre. 2 fig. : cu deschit;leturI.
eerpuitor, sinuos. 2 mar.: stan- WINDPIPE = ilindf-palp (wind,
gaciu. I Loc. 1 Many winding, cu pipe), s. 1 trachee-arterk f. 2
mil de cotiturl, eerpuitor, sinuos. ram.: gfit, n.
Winding-stairs, seari In spiral.. WINDROW= rfi (, row) s.
Winding-engine, cilindru. V. Winch 1 linie de iarbi cosit'a, f. 2
1. Winding-machine, depinator, margine de eilmp arat, f.
n. depntoare. Winding - sheet, to WINDROW, va. a grebla (fin).
giulgiti. Winding-tackle, V. Winch WINDSOR-CHAIR= uinf-zor-cler
1. 2 To take out of winding, a ( Windsor , chair ), s. scaun de
face mal indeminatic, a ciopli. lemn, n.
WINDINGLY = li, adv. 1 in WINDWARD fiindf-fird (wind,
mod intortochiat. 2 eerpuind. ward), adv. fi adj. 1 vntuluI.
WINDLASS, * 2 s. vntul, partea de unde bate
s. 1 V. Winch 1. 2 fig.: i- vntul.
retenie, viclenie, f. ; uneltire, ur- WINDY = i, adj.1 de
zire, f. vntos, furtunos. 2 vntulul.
WINDLE (V.3 to Wind), 3 fig. : gol. 4 med. : care pro-
s. fus, n. II Loc. Windle-straw, fir duce gaze, vnturI.
de iarbi uscat. WINE= fialn (S. win), s. 1 vin,
WINDLESS = aind'-les, adj. 1 n. 2 betie, f. II Loc. 1 Heavy
rari vait. 2 p., cal: gatit. wine, via tare. To drink wine, a
WINDMILL = iiind'-mil (wind, bea yin. White wine, vin alb.
mill), s. mogul de Writ, f. Red wine, vin negra (roeiti). Wine-
WINDOW = (Dan. vin- bag, burduf pentru vin. Wine-
due), s. 1 fereastra, f. 2 gea- bibber, , betiv, , butor, sugaciii.
mud, ochiurl, pl. 3 geamlic (de Wine-cask, butoiu pentru yin.
bisericei), n. 4 gratie (de fe- Wine-cellar, pivniti (de yin). Wine-
reastrei), f. zfibrelea4/.-5 deschi- cooler, r'citoare pentru yin. Wine-
Oturi, f.-6 galantar, n. country, tare vinicol. Wine-co-
n. vitrinil, f. H Loc. 1 Window- loured, vinos. Wine-glass, pahar
blind, 1. stor, transparent; 2. ja- pentru yin. Wine-grower, pro-
luzea. Window-bars, zibrele. Win- prietar de vi'i, vier, podgorean.
dow-curtain, perdea de fereastr. Wine-merchant, 1. negustor de
Window-fastening, clantk de fe- vinuri ; 2. cArciumar. Wine-partg,
reastrii. IVindow-frame, cercevea serat (petrecere) de studentl. Wine-
de fereastr. Window-glass, gea- press, lin, tease. Wine-producing,
mud de fereastrii. Window-pane, vinicol. Wine-stone, tartru (de yin).

www.dacoromanica.ro
 795
WIN WIN

Althewine-shop,la cfircium. Wine- WINKER = iiincf-r, s. 1 care

vaults, 1. pivnite; 2. earcium. clipesce din ochi. 2 obrazi
WINELESS= fiainf-les, adj. fit- (ochelari pentru cal), f.
r vin. WINKING ing, 1 s. clipire,
WING= iling (Su. vinge), s. 1 int clipitur, f. 2 adj care clipesce.
gen.: arip, f. ; sbor, n. 2 fig. : WINNER= iiin'-nr (S. winnan),
avnt, sbor, n. 3 vnturtoare, s. care cfistig.
f. 4 la leal. culis, f. Loc. 1
I I WINNING= ning, adj. 1
Flap with its wing, flfaitur. 7'o care cstiga. 2 sigur ; sigur de
take wing, a'sI lua sborul. On the isbnd, de succes. 3 fig.: atr-
wing, in sbor. Wing-case, - shell, gtor, fermecator, seduc'tor.
elitru. 2 With a bolder wing, cu 2 WINNING, s. 1 actiune de a
un avnt mal indrfiznel. castiga, f. 2 fig., pl. : cstig
to WING, va. 1 a da aripi, a in- (la joc), n.
zestra cu aripl. 2 a duce (sbu- WINNOCK = iiin'-noc (?), s. fe-
ra' nd). 3 a adoga o arip saii reastril, f.
aripit la (o cicIdire). 4 mil. (with, to WINNOW= (S. wind-
prin, cu) : a apra. 51. de vi- wian), v. 1 va. n. a vntura
nclt. : a rni la ariph (ell o arnicl (griul, elc.). - 2 a se mica.
de foc) ; fig. : a atinge, a lovi. II 3 fig. : a cerceta, a examina.
Loc. 2 To wing one's flight, a'si 4 fig. (from, de) : a desprti.
lua sborul. I will wing me lo, voiu WINNOWER= r, s. vntu-
sbura spre. To wing away the year, rAtor,
a petrece anul mergnd de la o WINNOWING= ing, s. 1 vn-
clim la o alta. To wing over, a turat, n. 2 fig. : cercetare, exa-
strbate In sbor. 5 I have winged minare, f. 3 curtire, f.
him, fig : l'am lovit. WINSEY=fiinf-zi (?), s. stofcl :
WINGLESS= les, adj. fr tartan, n.
aripi. WINSOME = ilinf-siim (win,
WINGLET= let, s. aripioar, f. some), adj. 1 vesel. 2 plcut.
WINGY i, adj. aripat, in- 3 Iiiudat.
aripat ; repede. WINTER ilin'-tr (S.), s. lama,
to WINK = uinc (S. zvincian), f. ; adj. de iamb., iernatec. Ii Loc.
vn. 1 (al, upon, la ; lo, cuiva) a One winter's dog, o qi de iarn.
clip! (din ochi), a face semn cu During the winter season, in tim-
ochiul. 2 a clipi. 3 a inchide pul jeme!; iarna. Winter-bloom,
ochil. 4 (al) a se uita cu coada bol. : alun. Winter-cress, bol.
ochiului. 5 fig. (al): a inchide brbusoarii. Winter-fallowing, ier-
ochil, a face musama. nat, n. 7'o winter-fallow, a era.
WINK, s. 1 clipit, n. 2 clipfi, 7'o winter-ground, a acopen i (in
clipeal, clipit, f.; privire, ochire, limpid kiwi), a adposti.
f. ; ochiada, f. I! Loc. 1 I could not gull, goeland, pescrel. Winter-
gel a wink of sleep, n'am putut harbour, iernat, n. To winter-kill,
s inchid ochil. 2 IV/Lb a wink, a face s piar de frig. Winter-mew,
with a knowing wink, clipind din muet, pescarel. Winter-pear, par
chi; cu o privire sireat. 7'o give iernatecii. Winter-proud, prea tim-
a wink lo, lo iip the wink, a face puriu. Winter-weed, bol. ventri-
semn cuiva cu ochiul. lici cu frunz de ederil.

www.dacoromanica.ro
 796
WIN WIS
to WINTER, v. 1 un. a ierna, to WIREDRAW = Aar' - -dro
petrece iarna. 2 va. a hrAni (wire, draw), va. 1 a trage fier,
In timpul jeme!. argint, aur, etc. pentru a face
WINTERLY= li, adj. de iarnA, sirmA. - 2 a intinde, a lungi.
iernatec ; brumos. 3 fig. : a suci (intelesul).
WINTRY = adj. 1 de WIRY= adj. 1 de sirmA.
iernatec, frig. 2 brumos. 2 desfirat. 8 slab. 4 nervos.
II Loc. 1 Wintry wind, vnt rece * to WIS .= Sis (S. witanl, va.
iarnA. 2 Wintry slcy, cer brumos. n. [per. i plr. Wist] 1 a (se)
WINY iial'-ni (wine), adj. gAndi, inchipui. 2 a sci.
vinos, de vin. WISDOM= iiiz'-dm (S. wis), s.
WINZE=fiinz (?). s. putulet de Intelepciune, f. II Loc. Wisdom
aerisire, n. tooth, mAsea de minte.
to WIPE= ilalp (S. wipian), va. 1 WISE = fiaiz, adj. [comp.
1 int. gen. : a aterge. 2 a cu- Wiser; superl. Wisest] 1 intelept.
rkti. II Loc. 1 To wipe one's eyes, 2 sciutor, care scie ; indemh-
a't,1 sterge ochii. To wipe one's natic, In stare. 3 intelept, pru-
nose, 1. a's1 sterge nasul; 2. * a dent. 4 gray. II Loc. 1 All-wise,
Insela, a trage pe sfoarA. To wipe foarte intelept. The wise man, 1.
dry, a usca. To wipe away, off inteleptul ; 2. ghicitor, vrkjitor ;
safi out, a qterge. 3 batj. cscAund, 0'04 la-
WIPE, s. 1 stergere, f. 2 pop.: m-mamA, neghiob. l'he seven
batistii, f. 3 pop.: bean* lo- ivise men of Greece, eel sapte
viturA, f. ghiont, n. brnci, in. Intelepti al Greciel. The wise
4 fig.: batjoeurA, zeflemea, f. men of the East, cel trel InteleptI
5 bible, nagit, ni. pupzii, f. din Orient sail Grail de la rsiirit.
6 * semn, stigmat, n. A wise gentleman, 1. un om in-
WIPER = s. 1 care telept ; 2. batj. : un gfigAut. Wise-
sterge. 2 stergaoare, cArpA de woman, 1. femeie inteleapt ; 2.
sters, f. 3 burete, m. vrkjitoare. Wise-hearted, Intelept.
WIRE = ila17-6r (Su. vir), s. 1 2 You'll be none sail never the
sIrmi (fir de argint, de aim, de wiser for it, nu vel sei mai mult.
fier, etc), f.; fir de fier, n. 2 A wise look, 1. o infatisare des-
mus.: strun, f. 3 vergea (de teapt ; 2. un aer gray.
metal), f. 4 lat (cursd), n. 2 WISE= ilalz (S.), s. chip, fel,
Loc. 1 Wire-grate, gratie de fier, mod, n. U Loc. In this wise, in chi-
zAbrele de fier. Wire-heel, veler. pul acesta. In no wise, not in any
crApliturA la copita caluld. Wire- wise, de fel, nicl de cum.
pullers, conduckorl politiel(batj.). WISEACRE= fialz'-E-chgr, s. as-
Wire-niark, filigran (in desimea cAund, ggAut, la-m6-marni, ne-
hartiet). 1+7re-rope, cabin de sir- ghiob, soarbe-zeami, m.
mi. Wire-worker, sirmar. WISELY= li, adv. Intelep-
to WIRE, va. 1 a ase4 pe tesee, in mod Intelept.
a pune pe sad a lega cu sirmA. to WISH= (S. wiscan), va. fi
2 a inchide cu o gratie sad n. 1 a don, a pofti, a voi. 2a
cu ziibrele (de sirmA). 3 a prinde cere. 3* (to, ceva) a ura cuiva.
cu latul. 4 va. i n. a telegra- II Loc. 1 To wish aivay, a doni
fia. * un. a erpui. plecarea... , disparitiunea... To

www.dacoromanica.ro
 797
WIS WIT
wish for, a don. The long wished WISTFTJL=iiist'-ful (lo Wis), 1
for day, Ohm atfit de dorit. I wish gAnditor. 2 atent, serios.
to, doresc s, a voi sA... To make de dor, de dorint, doritor, ar-
a person wish (to, sii), a face cuiva dent, Infocat. --4 de regret, de
pofta... It is much lo be wished, piirere de r65.
ar fi foarte mult de dorit. To wish WISTFULLY=-1i, WISTLY=
lo part, a don i sA se duck. How I adv. 1 cu un aer gndi-
wish I was a king I (a queen I) de tor. 2 cu atentiune, tintis. a
as fi rege 1 (reginii I). To wish well cu dor, cu ardoare. 4 cu regret,
lo, a voi binele cuiva, a fi bine cu prere de rat
dispus pentru. To wish ill lo, a * to WIT = flit (S.), vn. 1 a sci.
cAsuna pe cineva, a avea pica pe 2 a cunoasce.
cineva ; a fi rtl dispus pentru. WIT, s. 1 inf. gen. : duh, spirit,
WISH, s. [pl. Wishes] 1 dor, n. n. 2 p. : om cu duh, istetime,
dorinfa, f. ; poftA, f. 2 cerere, f. om de spirit, m. femeie cu duh,
f. 3 lucru dorit, n. II Loc. 1 To femeie de spirit, f. 3 destepti-
form a wish, a arAta sail a exprima ciune, inteligent, pricepere, f.
o dorinti. A wish to please, un dor 4 geni, n. ; p. : geniu, m.
de a place. You have your wish, cdte-o-datd : autor, m. 6 * bun
dorinta ti s'a implinit. Wish-bone, simt, n. 7 pl. : judecatii, re-
wishing-bone, iades (de gaind). tinue, f. II Loc. 1 To write wit, a
WISHER= fiis'-'r, s. eare do- scrie Cu duh, cu spirit. Wit-crack-
resce, poftesce, vrea. V. Well. er, on' glumet. Wit-snapper, glu-
WISHFUL = ful, adj. 1 de dor, met, m. 7 To be at one's wits'
de dorintA, doritor, avid, lacom. end (sail ivit's end), a nu mal sci
2 de regret, de prere de 1.611. ce e de fcut, a nu mal sci ce sft
3 de dorit. H Loc. 1 A wishful eye, facA. To live by one's wits, a trAi
o privire de dor. din expediente. To have lost one's
WISHFULLY = Ii, adv. 1 cu wits, to be out of one's wits, a'sr
dor, cu pasiune, cu aviditate. fi pierdut mintile. I was frightened
2 * cu bunAtate. out of my wits, Iml pierdusem
WISHFULNESS= nes, s. dor, mintile de fricii. To have one's-
R. dorint, f. wits about one, a'sI pstra cum-
WISHING- uis'-ing, s. urArile, ptul sa toatA presenta de spirit.
pl. ; urare (actione), f. The five wits, 1. cele cinci sim-
WISHY-WASHY = turf ; 2. cele chid facultAII (inle-
adj. fi s. (Milord, etc.): insipid, lectuale).
searb&i, slab. WITCH = (tits (S. wicce), s. 1
to WISH= uisc (Ger. wisch), va. vrjitoare, f. ; * vrjitor, m. 2
a bate (oug, etc.). V. to Whisk. * trm serpuitor, n. I Loc. Witch-
WISP = aisp (Su.), s. 1 somoiog elm, bot. : carpin. Witch-hazel,
de pale, n. mnuchi,n. sail mAnA, witch-tree, bot.: alun.
f. (de fin, de paie, etc.), smoc, n. to WITCH, va. a fermeca, a o-
2 tufA, f. 3 mittur, f. broci, a solomoni, a vrAji.
* WIST =iiist, perf. fi gr. de WITCHCRAFT =iiits'-crdft, s. 1
la to Wis. fermeciitorie, magie, solomonie,
WISTARIA = (?), s. vrajA, vrAjitorie, f. 2 deochiii,
bot. : glicin, f. n. 3 putere magic, f.

www.dacoromanica.ro
 798
WIT WIT

WITCHERY = 6-ri, s. 1 V. gen. : retragere, f. 2 plecare,

Witchraft 1.-2 farmec, n. vraj, f. 3 retragere (a une legi), f.
f. 3 fig.: farmec, n. WITHDRAWING-ROOM= ing-
WITCHING= ing, adj. 1 pro- rfim, s. salon, n.
pice (favorabil) fermeatoriei, etc. WITHE=fiaiC (S. withig), s. 1
2 magic. 3 fig.: fermcator, lozie, richiti, f. 2 legaturii de
tnagic, seduc'tor. lozie, de richit, f. 3 fig. : le-
1 WITH = i (8.), prep. 1 int. gturii, f. II Loc. 3 To cut the withes,
gen.: cu, impreuni. 2 cu, de. a tfiia legAturile.
3 la, printre. 4 pe lngi. 5 to WITHE, va. a lega cu lozie,
ea i. 6 Cu tot, cu toati. n Loc. cu richit.
1 1Vith me, cu mine. 2 Filled 1 to WITHER= (S. ge-
with, plin cu (de), umplut cu. To wytherod), vn. 1 a se usca. 2
fight with swords, a se bate cu a se vesteji. 3 a pieri, a se
spada. 3 With men it is so, asa istovi.
-este la (printre) oamenI. 4 He 2 to WITHER, va. 1 a usca.
pleaded his cause with the king, 2 a vesteji. 3 a lovi. II Loc. 1
i aprft causa pe lfingh rege. 5 To wither up, a usca, a vesteji.
The same with that I saw, acelaa 2 His withered cheek, obrazul s6u
ea i acela pe care'l am v6dut. 6 vestejit. 3 To wither like light-
With all this thrift they thrive not, ning, a lovi ca trsnetul. To
eu toati economia aceastft el nu wither with a look, a trisni cu
reusesc. o titfitur.
2 WITH= s. V. Withe. WITHER, s. in comp. V. Withers.
WITHAL = (with, all), II Loc. Wither-band, oblinc. With-
1 adv. ai mar, pe deasupr, d'alt- er-wrung, lovit la greben.
mintrelea, de asemenea, in acelas WITHEREDNESS= grd-nes, s.
timp.-2 prep. cu. Ii Loc. 2 To bait 1 uscare, f. 2 aparent snit In-
the fish withal, ca s serveasci de fkisare veatejiti, f.
momeal pentru prinderea pes- WITHERING = 6r-ing, adj. pi
cilor. ppr. 1 care se vestejesce. 2 care
1 to WITHDRAW= dro' (with, usucii, vestejesce. 3 mortal,
draw), va. [pert. Withdrew= care trsnesce. 4 despretuitor.
drfe ; ptr. Withdrawn= dron] WITHERINGLY = li, adv. 1
1 inf. gen. (from, de la, din) : a vestejindu-se. 2 fig.: ca o lo-
retrage, a scoate. 2 a chiema viturA de trsnet.
Inapoi. 3 a lua, a indeprta. WITHERS = grz, s. pl. gre-
4 fig.: a lua inapol (cuvintul, fcl- ben, n.
geiduinfa, increderea, etc.). Loc. 1 1 WITHHOLD =i14-h5.1(1' (with,
To withdraw one's self (from), a hold), va. [per,. i ptr. Withheld;
se retrage (de la, din). * Withholden] 1 int. gen. (from,
2 to WITHDRAW, vn. [pert. de la, din) : a reline, a scade.
Withdrew ; ptr. Withdrawn] 1 2 (from, &A) a impiedica, a opri.
(from, de la, din) a se retrage. --3 a opri. 4 a apfisa. 5
2 (from) a se indeprta (din, (from) a refusa. 6 (from, de la,
de la), a pleca (de la, din), a p- din) a indepirta. 7 a retrage.
rftsi. 8 (from, cuiva) a ascunde, a
WITHDRAWAL = l, s. 1 int. tinui (adevrul).

www.dacoromanica.ro
 799
WIT WIT
WITHHOLDER = r, s. 1 care 3 WITHOUT, conj. afara daca,
1 detentor, m. numal dac, flea ca sa.
1 WITHIN = (with, in), to WITHSTAND= stand' (,
prep. 1 in, inauntru. 2 dincoace, stand), va. [pert. iptr. Withstood]
In limitele... 3 (care stil) in a combate, a se impotrivi, a resista.
puterea..., la indeman. 4 mai WITHSTANDER 6r, s. (of) 1
putin de (cu), Ja; inainte, in mai care se impotrivesce. 2 adver-
putin de. 5 acum, de. 6 In sar, antagonist, m.
mima (cuiva). Il Loc. 1 Within the WITHSTOOD = stfid, V. to
house, in cash'. Within doors, a- Withstand.
casa (In casfi). Speak within door, 1 WITHY-5i'-i (withe), s. 1
fig.: vorbesce mal incet. 2 Within lozie, richit, f. 2 legatura de
the frontier, dincoace de granitii. lozie, de richit. f.
3 Within our comprehension, (care) 2 WITHY, adj. 1 de lozie, de
sti in puterea priceperel noastre, richit. 2 flexibil, mladios.
aproape de mintea noastra. WITLESS (wit, less), adj .
It is within ten minutes of the imbecil, neghiob, nerod, netot,
hour, maI stint Oece minute pilna prost, stupid, timpit.
Ja ora. Within a short distance, WITLESSLY= Ji, adv. pros-
la o mica distant. Within a few tesee.
hours, peste cAte-va ceasuri. It IVITLESSNESS = nes, s. Imbe-
was within four days of my de- cilitate, neghiobie, neroOie, prostie,
parture, era cu patru cille inain- stupiditate, timpenie, f.
tea plecfireI mele. WITLING = ling, s. om glu-
2 WITHIN, adv. 1 in interior, met, m.
Inauntru. 2 acas (In cas) 3 WITNESS= ilit'-nes (S. witnes),
fig. : In inim, in suflet. 11 Loc. 1 s. 1 dovada, marturie, f. 2 p.
From within, din Inauntru. 2 Is martor, m. I Loc. 1 To bear witness
he within ? e acasii ? to, 1. a aduce sag a veni spre mar-
yTITHOUT aiit' (with,otzt), turie, a atesta ; 2. (that, eh) a fi
prep. 1 afar& (de sad din), la ex- martor. False wilness,1. marturie
terior. 2 din colo de, departe mincinoasi ; 2. martor mincinos.
de. 3 inf. gen.: fara. 4 Ma- In witness thereof, spre mfirturie...
intea unui ppr. : Sea sa..., 2 To call safi to itzke to witness,
ca 5 afara daca, numaI 1. a lua de martor, a atesta ; 2.
clack fra. II Loc. 1 1,17thout doors, a chiema ca martor. To take as
antra (din casa). 2 Without our a witness, a lua de martor. To be
reach, departe de (sad din colo a witness of, ivitnesses of, a fi mar-
de) atingerea noastr. 3 Without torul..., martoril... The witness-
fear, farii frich. 4 Without drink- box, banca martorilor. Witness for
ing, rara slt bea. Without my know- the prosecution, crown witness,
ing it, Sri ca s acid, fr scirea martor impovarator. Witness for
mea. 5 Without being mad, gall the prisoner, martor al aprarcr.
dacii e nebun(a).1Vithotzt the separa- 1 to WITNESS, va. 1 a mrtu-
tion of, numai daca s'ar desparti. risi despre, a depune marturie
2 WITHOUT, adv, din afark despre, a atesta. 2 a iscali (un
la exterior. n Loc. Prom without, act) ca martor ; a atesta. 3a
de din afar. fi martor, a asista la.

www.dacoromanica.ro
 800
WIT WOM

2 to WITNESS, vn. a mirturisi, nespusi. 3 Woe be to gou 1 vaI de

a depune miirturie. tine I Woe is me 1 nenorocitul de
WITTED =iiit'-ted (wit), adj. cu mine!
spiritul..., cu inteligenta... WOEFUL, WOFUL=fir:/-ful, adj.
WITTICISM= ti-siz'in, s. vorbi 1 mahnit, nefericit, nenorocit,
de spirit, cuvint de duh, trist. 2 I. : de pIans. 3 1. :
WITTILY=-1i, adv. 1 cu duh, dureros. 4 p. : rd, ruticios ;
cu spirit.-2 in mod ingenios. de plans.
WITTINESS = nes, s. duh, WOEFULLY = li, adv. 1 cu
spirit, n. sare, f. durere, cu intristare, cu mahnire.
WITTINGLY= 11, adv, dina- 2 in mod de plans. 3 fam.:
dins, inteadins, cu dinadinsul, cu grozav.
sciint. WOEFULNESS= nes, s. 1 du-
WITTOL=iiir-ttil, s. 1 imbecil, rere, intristare, .mahnire, f. 2
neghiob, prost, ni. 2 birbat cu uefericire, nenorocire, f.-3 stare
coarne, m. de plAns, f.
WITTOLY =i, adj. Cu coarne. WOLD =fiiild (S.), s. 1 pdure,
WITTY = ti, adj. 1 de(cu) duh, f. 2 ample (cu ridiceituri de
de (Cu) spirit, spiritual. 2 care term), f. 3 trmul mrei, n.
are duh, spirit. 3 destept, cu WOLF = fluff (S. uzulf), s. [pl.
minte. 4 * ingenios. Wo/ves=ilulvz] lup, m. fl Loc. A
WITWAL (?), s. pasere: he-wolf, un lup, un lupoiit A
1 grangur, pisci 'n (loare, m. she-wolf, o lupoaici, o lupoaie.
2 ghionoaie, f. Wolf's cub, puiii de lup. Wolf-
to WIVE= ilalv (wife), v. 1 vn. dog, dulii. 147olf-fish, lup de
a se insura. 2 va. (to, Cu) a mare (pesce). Wolr s bane, bot. :-
insura. 3 a lua de nevasti. omeag Wolrs clazv , licopod.
WIVERN=fial'-vrn (?), s. ar- Wolf's peach, pitligea rosie.
balaur, dragon, m. WOLFISH= adj. 1 lu-
WIVES= ilaIvz, s. pi. de la Wife. pesc. 2 fig. : lupesc, avid, ra-
WIVING=fidiv'-ing, s. insuri- pace, rpitor. 3 fig. : crud,
toare, f. crunt.
1 WIZARD =ilie-ird (S. wis), s. WOLFISHLY= li, adv. 1 ca
ermecitor, vrjitor, m. un lup, lupesce. 2 cu rutate.
2 WIZARD, adj. 1 frecuentat WOLVERENE = s.
sail locuit de vrkjitori. 2 fig. mancicios, papi-tot, puhav, m.
fermecitor, magic. WOLVISH= is, adj. V. Wolfish.
WOAD= field (S. wad), s. bot. : WOMAN = ilum'-iin [S. wamb
glast, n. (V. Womb) si man ; pl. Women, S.
WOE, WO=iI5 (S. wa), s. 1 du- zvif (V. Wife), si man] 1 int. gen. :
rere, mahnire, nefericire, neno- femeie, f.-2 femeie, fati in casi,
rocire, supirare. f. necaz, n. f. II Loc. 1 ll'oman-cook, buchti-
2 adj. pentru. Woful. 3 interj. reasi. Homan-hater, misogin, cel
(to, de) vaI. ii Loc. 1 Woe-begone, ce uresce femeile. Woman-queller,
1. intristat, mahnit, nemangaiat ; ucigas de femel. Woman-tired, dus
nefericit, nenorocit ; 2. de plans, de nas de nevasta sa.
coplesit de durere. The deep unut- to WOMAN, va. 1 a insura.
terable woe, durerea adanci si 2 a moles', a afemeia.

www.dacoromanica.ro
 801
WOM WOO
WOMANHOOD hud, s. 1 virsti niel nu e de mirat. 2 I wonder
de femeie, virstnicie, f. 2 con- whether he will come, ag voi (ag
ditiune sea calitate de femeie, f. don) s'A sciii dacft o si vie. I
WOMANISH = ig, adj. 1 de wonder how. ., sfint curios si
femeie, femeiesc. 2 inf. red : self' cum... Who can he be? I
afemeiat, femeietic, molatic, mo- wonder, (mg intreb) cine dracu
legit. 3 de femeie, slab. poate s fie ?
WOMANKIND = caind, s. fe- WONDERER = gr, s. care se
meiet, n. femeile, f. pl. semi, n. mirk etc.; om uimit, m. femeie
WOMANLIKE = laic, adj. de f.
femeie, femeiesc, ca o femeie. WONDERFUL= ful, adj. mi-
WOMANLINESS = 11-nes, s. fire nunat, uimitor, de mirare, pro-
de femeie, f. digios. n Loc. There is nothing
1 WOMANLY =-1i, adj. 1 de fe- wonderful in..., nu e nimic de
meie, femeiesc, vrednic de o fe- mirare In... The wonderful Lamp,
meie. 2 virstei : de femeie, nu- Lampa fermecati.
- 3 afemeiat, femeiesc, slab. WONDERFULLY= li, adv. mi-
2 WOMANLY, adj. femeiesce. nunat, de minune. II Loc. Won-
WOMB =fium (S. warnb), s. 1 derfully well, minunat de bine.
inf. gen. : sin, n. pantecele (ma- WONDERFULNESS = nes, s.
mei), pl. 2 fig.: sin, centru, n. natur minunatA, minunatie, f.
II Loc. 1 lis mother's womb, sf- WONDERING = der -ing,
nul adj. mirat, minunat, uimit.
to WOMB, va. 1 a purta In WONDERINGLY = ing-li, adv.
sinul Wt.2 fig. : a unelti, a cu mirare ; eu un aer sail o in-
urzi. fatiare mirat(A); mieandu-se, mi-
WOIYIBY= adj. IncAp6- nunAndu-se.
tor, intins, vast. WONDERMENT = m6nt, s. mi-
WOMENIfiim'-en, s. pl. de la rare, minunare, uimire, f.
Woman. WONDROUS= tln'-dr6s, 1 adj.
WON = n, perf. plr. de la minunat, uimitor. 2 adv. mi-
to Win. nunat, de minune.
to WON=ii6n (S. wunian), vn. WONDROUSLY = Ii, adv. mi-
a locui, a gedea, a sta. fi Loc. We nunat, de minune.
won, locuim, gedem, Warn. to WONT= Mint (V. Won), un.
WONDER uon'-d6r (S. wundor), defect. [per!. Wont ; plr. Wont,
s. 1 [at, la] mirare, surprindere, Wonted] a ti obicfnuit (sii), a avea
uimire, f. 2 admiratiune, f.-- obiceiul (sA). II Loc. As wont, ca
3 lucru minunat, n. minune, f. de obicelii.
4 curiositate, f. II Loc. 1 Wonder- 1 WONT, s. obiceitl, n.
strizcic, uimit, minunat, mirat. 3 2 WONT, ptr. V. to Wont.
7'o do sail work wonders, a face WON'T =u6nt, pentru Will not.
sail a svirgi minuni. WONTED = ii6nt'-ed, adj. o-
to WONDER, vn. 1 (al, after, bicinuit.
de) a se mira, a se minuna. 2 1 to WOO= fiti (S. wogan), va.
a voi saii a don i sit scie, a fi cu- 1 a curta, a curteni, a face curte
rios sA scie, a se intreba. II Loc. cuiva. 2 a peti. 3 a cagtiga
1 Nor is it to be wondered al, Mima cuiva. 4 a chiema, a pofti.
H. L. Lolliot. Diet. Eng.-Ram., vol. II. 51
www.dacoromanica.ro
 802
WOO WOO
2 to WOO, vn. 1 a face curte. 1 to WOOD, va. a furnisa cu
2 a se curta. II Loc. 1 In my lemne.
wooing days, In timpul and III 2 to WOOD, un. a se aprovisiona
fliceam curte. V. Wooing. cu lemne.
1 WOOD =tifid (S. =du), s. 1 WOODBINE= iiild'-bain, WOOD-
pdure, f. 2 lemn, n. 3 adj. BIND = baInd, s. bot., 1 copra-
pfidurilor; de lemn. II Loc. 2 Ebouy foiii, caprifoiti, m. 2 rochita
wood, lemn de abanos. 3 Wood- rfindunelel, volbur; f.
anemone, bot. dedetel. WOODCHAT= erg, s. pasere :
furnia rosie. Wood-ashes, berbecel, uli mic, m.
eenuse de lemne. Wood-coal, cr- WOODCHUCK= clAc, s. bur-
bune vegetal. Wood-craft, 1. eu- suc de munte, hirciog, pint, m.
noscint despre tot ce privesce WOODCOCK= coc, s. 1 pa-
pdurl ; 2. vinAtoarea . Wood- sere : becat, bicat, sitar, m. 2
culver, , wood-dove, guguseina. fig.: matracuc (femeie proastc1), f.
Wood-cut, gravur (sfipatii )in lemn, WOODED= ed, adj. cu arborI,
vinietA. Wood-cutter, tAietor de ImpAdurit, pfiduratic, pduros.
lemne din pfidure. Wood-duck, rata WOODEN= d'n, adj. 1 delemn.
slbatia. Wood-engraver, gravor 2 fig. : stngaciii ; ciudat, ne-
In lemn. Wood-engraving, gravur potrivit. II Loc. 1 Wooden house,
In lemn. Wood-fretter, car, m. pas de lemn. Wooden shoes, nice.
liTood-god, deti al pfidurilor. Wood- WOODINESS= i-nes, s. natur
hen, brAdisoar, ginus rosie, ie- pduraticA, f.
runcfi. Wood-hole, wood-house, 1 WOODLAND= land, s. 1 tail
pivnit de lemne. Wood-lark, cio- paduraticA, f. 2 pdurl, pl.
arlia pidurilor. liTood-layer, re- 3 phmint format din nisip i sub-
sad de stejar. Wood-lock, mar. stante vegetale, n.
cheie de arm. Wood-louse, efii- 2 WOODLAND, adj. j de pdurl,
nele-babei, araiac, crliac, mi- impAdurit, pduratic, pduros.
riapod. muschiti de 2 fig. : agrest, cfimpenesc, rustic,
copac. Wood-mouse, soarece de trnesc.
amp. Wood-note, arie sail me- WOODMAN man, WOODSMAN
lodie ampeneascii. Wood-nymph, = iifidz'-man, s. 1 pdurar, ni.-
nimfi de pfidure, driad. 2 fig. : vinAtor, ni. 3 tiiietor de
Wood-oil, balsam de copaiii Wood- lemne din pdure, m.
pigeon, gugusciucii. IVood-rock, WOODPECKER, WOODPECK =
amiant, asbest. Wood-sage, Lot. pec-chr, s. ghionoaie, f. Loc. i

ja1e Jnos. 1Vood-seller, lemnar, Green-woodpecker , ciocnitoarea

virKlAtor de lemne ; cherestegiii. verde.
Wood-spirit, spirit piroxilic, spi- WOODROOF= rfif, WOODRUFF
rit de lemn. Wood-spile, ghionoaie. = rff, s. bot. : lipitoare, f.
Wood-stamp, lemn (grauat). TVood- WOODSTACK= stac, s. gr-
stone, lemn pietrificat. Wood-wax, mad de lemne, f.
- waxen, bot. : grozam mic. WOODY = i, adj. 1 acoperit
Wood-work, lemnrie (a and case). eu piidurl, Impfidurit, phduratic,
Wood-yard, cherestegie. pduros. 2 de lemn, lemnos.
2 WOOD= ufid, adj. nebun. V. 3 pdurilor, agrest.
1 Raging. WOOER = uil'-'r (V. to Woo), s.

www.dacoromanica.ro
 803
WOO WOR
amant, amorez, dragut, iubit, pre- 5 cuvInt, n. fagiduinti, paroli,
tendent, m. f. 6 lozincii, paroli, f.; semnal,
WOOF= ilaf (S. weft), s. 1 fese- n. 7 noutate, veste, f. svon, n.
turd : bitatura, urzeala, f. 2 8 dicetoare, f. proverb, n.
teseturi, stora, f. 3 esarp, f. 9 devis, emblem, f. II Loc. 1 A
4 fig.: uneltire, urzire, f. word with you, sir, numal un cu-
WOOING= (V. to Woo), Vint, domnule I Not to say a word,
s. curte, f. a nu Oice nici arc. Compound
WOOINLY=l, adv. cu dra- words, cuvinte compuse. Word for
goste, f. word, 1. aidoma; 2. euvInt cu cu-
WOOL .fira (s. wull), s. 1 lan, vint, vorbi cu vorbk. To take a
f. 2 lanarie, f. 3 per (de person at one's word, a prinde pe
stop, n. 4 bot. per, n. 5 cineva cu vorba. Word-book, vo-
per cret, n. H Loc. 1 All wool, rani cabular. Full of words, vorbret.
curata, rani In 'Anil. Back-wool, A man of few words, un om cum-
lan Iigaie. Woo/-comber, (Via- petat la vorbe. Don't drop a word
citor de lana. Wool-combing, di- (of that), nu crilcni nimic (des-
riche sali pieptenat de rani. Wool- pre aceasta). By word of mouth,
combing machine, masin de da- prin graia via, vorbind. 3 To
emit sail de pieptenat lana. Wool- have (high) words, a se lua de
driver, - stapler, lanar, negustor guri sail la cearta. High words,
de lana. Wool-gathering, 1. fel de vorbe proaste. 4 You may take
fel de visurl ; 2. Intreprindere my word for it, poi! s me credi
proasti ; chimera. His wits were pe euvInt. 5 He is a man of his
(gone) a wool-gathering, stetea pe word, e om de cuvInt. Upon my
gandurI sa era dus pe gandurl. word, pe cuvIntul metl. To break,
Wool-grower, creseetor de ol. Wool- lo keep one's word, a nu se line,
hall, - staple, tArg de MIA. Wool- a se tine de cuvint. 6 Give the
pack, - sack, sac de MIA. Long- word, day lozinca. 7 To bring
wooled, cu perul lung. word (lo), 1. a insciinta (pe); 2.
WOOLEN= adj. si s. 1 a aduce vestea, Insciintarea.
de ln. 2 Cu Yana. 3 s. pl. to WORD, va. 1 a enunta, a
lanaril, pl. II Loc. 1 'Woolen-cloth, exprima, a expune, a gri, a
postav. Woolen-goods, - stuffs, rosti. 2 a asterne In scris, a
1. stofe de Yana, lanriI ; 2. drape- redija. 3 vn. a se certa, a se
rie. Woolen-draper, lanar, negus- galcevi. II Loc. 2 It was thus word-
tor de lank'. 2 Woolen-vassals, oI. ed,asa se exprima scrisoarea.
WOOLLY= li, adj. 1 lfmos, cu 3 To word it, 1. a se lua de gull
Rat. 2 acoperit cu sad imbri- sail la cearti ; 2. a Injura.
.cat In rani. 3 fig. : peros ; per: WORDILY = adv. cu
.cret. 4 bol.: peros. II Loc. 3 limbutie, cu vorbretie.
Woolly-head, cap cu perul cret. WORDINESS= i-nes, s limbu-
WOO'T = fiat, pentru Wilt thou. lie, vorbaretie, f.
WORD= a-6rd (S.), s. 1 cuvint, WORDING= ing, s. 1 expre-
.n. vorbil, f. ; graiii, n. 2 Sf. siune, enuntare, f. mod de a ex-
Scrip. : Cuvint, m. 3 pl. vorbe prima, de a vorbi, n. 2 ter-
aspre, f. pl. discutiune, galceav, men, m. 3 termenii enuntrel
f. 4 cuvint, n. afirmatiune, f. (a unel probleme), ni. pl.

www.dacoromanica.ro
 804
WOR WOR
WORDLESS = les, adj. Ma aritm.: a face (o regulei, un
cuvinte. 7 a face si functioneze, si
WORDY = i, adj. limbut, meargi, a pune In miscare (o ma-
vorbret. find, un sistem, etc.). 8 a mica,
WORE = ii6r, per f. de la to a scutura. 9 mar. : a manevra
Wear. (un bastiment). 10 fig.: a in-
1 to WORK = fire (S. weorc), cerca, a pune In miscare. 11
vn. [perf. i ptr. Worked sail a influenta,; (to, s) a allta, a
Wrought = rot] 1 inf. gen. :a lu- indemna. 12 a lucra la ; a face,
cra, a munci. 2 mec. : a func- a indeplini, a opera. 13 a broda,
tiona, a lucra, a merge. 3 a a chindisi. 14 a tilia (pietre
se misca. 4 a produce un efect, scumpe). 15 impr. : a trage.
a lucra, a opera. 5 a se fed- 16 a face sh fermenteze (un
minta. 6 mare : a se agita. a chid). 17 a sgirci (treisaturile
se turbura. 7 mar. : a naviga retel). I] Loc. 1 To work a horse,
cu greti. 8 lemnul : a se strim- a obosi un cal. To work one's
ba, a se corogi. II Loc. 1 To work passage (sad way) home, a munci
hard, a munci din greii. 2 The ca sles1 plateasa cAltoria de In-
system works well, sistemul func- tors acasii. 2 To work iron, a
tioneazii bine, merge bine. 4 The lucra fierul. V. Wrought. 3 To
charm works, farmecul lucreazA. begin to work a mine, a pune o
7 To work to windward, a na- mink in exploatare, a incepe si
viga contra vntului. II To Work exploateze o mini. 4 To work
against, a se impotrivi, a impiedica, any effect, a produce un efect. 5
a pune beteIn roate. ToWork about, To work one's way, 1. (up to,
a se agita, a se sbuciuma. To Work pan'd la) a's1 face drum ; 2. fig.
at, a lucra la, a se ocupa Cu. (into, In) : a se strecura. To work
To Work down, a cobori. To one's self a fortune, a'si face sin-
Work into, 1. a infra in, a se gur o avere. 10 Work every nerve,
strecura in ; 2. mec. : a imbuca. fi toate sforlrile posibile saii fi
To work into each other, a se tot ce'ti sti In putint. 11 To work
imbuca. To Work out, a iesi pupil a person to do..., a aduce (a con-
cite putin. To Work round, a vinge) pe cine-va si faci... 12 To
intoarce incet. To Work through, work the ruin of, a lucra la saii a
a se ridica cu grei sail prin sivirsi ruina cuiva ; a scoate pe
munca sa. To Work upon, 1. a cineva la covrigi. II To Work down,
lucra la ; 2. a influenta ; 3. a a reduce. To Work in saii into, 1. a
atila, a excita, a indemna ; 4. a face si intre; 2. a tese in; 3. a im-
ajuta, a mica. pleti In; 4. a broda, a chindisi; 5.
2 to WORK, va. [perf. i ptr. fig.: a insinua ; 6. a da. ToWork off,
Worked sail Wrought] 1 inf, gen.: 1. a indeprta, a scipa de... prin
a lucra, a face sii lucreze, a munci. munch ; 2. a se achita (de o da-
2 a fasona, a lucra. 3 in- torte) muncind ; 3. a Intrebuinta;
dustrie: a exploata (o mind, un 4. a isprvi ; 5. impr. : a trage ;.
un dr. de f., un brevet). 4 a 6. a inlAtura (prin fermentatiune).
produce, a da nascere la. To Work out, 1. a lucra la, a in-'
a's1 face (un drum) ; a's1 face, deplini; a svirsi ; 2. a sterge; 3.
a'si crea (o situaliune, etc.). 6 a OW cu munca sa ; 4. a seca,.

www.dacoromanica.ro
 805
WOR WOR
a slei (o mind) ; 5. a'sI ispravi Work-bag, sficulet pentru lueru
(limpid); 6. a deslega (o problemei). de man. Work-box, cutie pen-
To Work up, 1. a fasona, a lucra ; tru lucru de manit ; necesar.
2. a Intrebuinta (materiale) ; 3. a Work-fellow, colaborator, tova-
consuma, a seca, a slei, a usa ; 4. res de lucru. The work-people,
mar.: a face s lucreze; 5. mar.: - folk, lueriltoril, muncitoril.
a desfira Ifunfi vechi) : 6. a sui cu Work-woman, 1. cusatoreasa ; 2.
greil ; 7. fig. (lo, s) : a atita, a lucrtoare.
indemna. V. To Work upon, va. WORK-DAY = 1 s. di
The engines work up their way, de lucru, f. 2 adj. de lucru.
locomotivele urea cu greil dealul. WORKER= 61., s. 1 lucrtor,
WORK=afirc, s. 1 lucru, n. muncitor, in. lueriltoare, f. 2
lucrare, munck f. 2 lucrare, factor (de minuni, etc.), in. 3
opera, productiune, f. 3 filos. albind : lucriltoare, f.
hermeticd : piatra filosofalk f.-4 WORKHOUSE= hails, s. 1 ate-
faptuire, fapt, f. faft, n.-5 bro- lier, n. 2 int. gen. : asil (pentru
derie, f. lucru de man, n. 6 seiraci), n. 3 ospiciil, n. 4
efect, n. treabil, f. 7 mod de a penitenciar, n.
face, de a lucra, n. 8 de obiceid 1 WORKING = ing, s. 1 (lu-
la piar., fortif. mil. : lucrrI, pl. crare) muna, f. 2 exploatare
9 pi.: fabrick manufactur', (de dr. de fier, de mind, etc.), f.
usink f, 10 pl., t. decline : ex- 3 lucrare, opera, f. -- 4 mm.:
ploatare, f. 11 pl., inec. : meca- joc, n. functionare, miscare, f.
nism, n. cherestea (de ceasornic), 5 miscare, operatiune, f.; mar.:
f. II Loc. 1 Public works, lucranl manevrk f. 6 joc, n. miscare,
publice. The board of public works, f. (de ochf, etc.) ; contractiune,
ministerul luerarilor publice ; sgiireire (a irdscIturilor fefelj, f.
consiliul general. The Metropo- 7 fig. : miscare. f. aspiratiunI,
litan Board of works, Directiunea emotiuni (ale sufletului, etc.), f..
lucrfirilor capitalel. Relief works, 8 actiune, inspiratiune, f.-9 fer-
lucrri publice intreprinse ea s mentatiune (a lichidelor), f. 10
se dea de lucru lucratorilor. A impr. tiragiti, n.
piece of work, 1. o lucrare ; 2. 2 WORKING, adj. 1 muncitor.
fam. : o capodoperk o cap-d'o- 2 de lucru. 3 de exploatare.
peril ; 3. lam. : glgie. Of all 4 mapind : care funetioneaza,
work, bun() la toate. V. Maid. in miscare.-5 fig.: animat, vioiil;
To have hard work of, a-I veni puls: care bate. II Loc.1 The work-
grell (sii). To take in work, a lua ing classes, clasele muncitoare. 2
lucru (de facut) acasa. When no Working-day, Oi de lucru. Work-
work is to be had, and lucrul lip- ing-drawings, plan. Working-house,
sesce. 2 Have you read this work 9 atelier. 3 Working-place, amp de
al citit lucrarea aceasta ? 3 The exploatare. TI orking-stock, ma-
great work, piatra filosofalk 4 terial de exploatare. Working-
Good works, faptele bune. 7 How wheels, roate motrice.
did you go (sail set) to work ? cum WORKMAN = man, s. 1 lu-
al' fcut? 9...- works, usinii de... crator, muncitor, in. 2 artist,
Gas-works, usink de gaz. in. 3 autor, in. n Loc. Work-
2 WORK-..., adj. de lucru. II Loc. man-like, V. Workmanly.

www.dacoromanica.ro
 806
WOR WOR
WORKMANLY= H, adj. 1 in- 1 WORLDLY= li, adj. 1 dill
demanatic, abil. 2 bine facia, aceastii lume, lumei, de pe acest
bine locrat. 3 adv. cu pfinfint, lumesc, omenesc , pa-
manare, ca un artist. mintese, terestru. 2 de lume,
WORKMANSHIP = sip, s. 1 lu- lumesc. 3 egoist. 4 frivol,
cru, n. lucrare, opera, f. 2 usurel. Loc. 1 Worldly suits, afa-
fason, n. 3 indeminare, f. cere temporal. 2 Worldly plea-
inf. bun : mestesugire, f. II Loc. 1 sures, placed lumeseI.
A clumsy piece of workmanship, 2 WORLDLY, adv. lumesce, dupii
o lucrare prost fficutii. obiceiurile lumei. II Loc. Worldly
WORKS = Wires, S. pl. V. Work. minded, cu fire lumeasc.
WORKSHOP = ii6re-sop, s. ate- WatlId=i18rm (S. wyrm), s. 1
lier, n. int. gen. : vierme, m. 2 rim,
WORKY-DAY = i-de, s. V. f. viermulet, viermusor, viermule
Workday. m. 3 larva, f. 4 * sarpe, in.-
WORLD=filirld (S. woruld), s. 5 fig. : vierme la inima. 6 fig.,
1 inf. gen.: lume, f. 2 univers, p.: vierme, m. 7 mec.: ghiven-
n. 3 fig.: lume (societatea), f. tuitor, n. 8 distilerie: serpentin,
4 viala, afacerile. 5 lume, n. 9 artil. : destupatoare (de
multime, f. 6 * minune, f. tun), f. 10 S. II Loc. 1 1Vorm-
7,* secol, veac, n. 8 in comp., eaten, milneat de vierml, gargii-
V. Loc. i Loc. 1 The next world, ritos. Worm-fence, ingradire in
lumea cea-l'alta, ceea lume, viala zigzag. Worm-grass, bot.: iarba ra-
de apol. All the world, 1. lumea iulul. 1Vorm-like, 1. ca un vierme ;
intreaga ; 2. toatii lumea. For 2. in spirala ; 3. anal.: vermi-
all the world, fam. : neapftrat.form. Worm-oil, (uleiii) vermifug
What in the world ! ce draeu I Wornz-seed, serninta de corasan.
World without end, in veciI ve- Worm-shaped, vermiform. Worm-
cilor. A world without end hour, lea, (ceaiii) vermifug. 9 1Vorm-
un ceas indelungat. 3 A man of screw, destupitoare (de tun). 1Ch
the world, 1. un om din lumea In form of a worm, in forma de S.
mare ; 2. un om dibaci, iscusit ; 1 to WORM, vn. 1 a se tilt
3. un pisicher. A woman of the 2 fig. : a se furia, a se insinua,
world, o femeie maritEitii. To go a se strecura. 3 a lucra 'Meet
to the world, a se miirita. 4 It's si pe furls.
the way of the world, asa e lu- 2 to WORM, va. 1 a mina.
mea. To begin the world, a de- 2 a insinua. i Loc. To worm one's
buta In lume. 8 'World-revolving, self (into), a se insinua (in), a se
- sharer, unul din fericilif al strecura (in). To worm out, i. (of,
lumeL World-wide, cat toate di- din) a expulsa (pe ascuns), a in-
lele de mare, vast ; universal. depirta ; 2. a scoate (o vorbd, un
WORLDLINESS = secret). I'll worm it out of him, o
s. caracter lumesc, n. naturii lu- sal deseos.
mens* frivolitate, f. 2 natura WORMLING = ling, s. vier-
positivii, f. 3 circumspectiune, mulet, viermusor, viermut, m.
prudentft (lumeasca.), f. WORMWOOD = iid, s. bot.:-
WORLDLING= ling, s. om de absint, pelin, m. pelinita, f.
lume, in. femeie de lume, f. WORMY= i, adj. 1 de vierme.

www.dacoromanica.ro
 807
MI OR WOR
2 viermAnos. 3 fig.: pmln- efistigat nimic cu aceasta. Are
tesc, terestru, vil. you any the worse for it te
WORN = dorn, plr. de la to sling mal red ? sail ai pierdut
Wear. ceva cut aceasta? Worse and worse,
to WORRET tiiirf-ret, va. i n., din ce In ce mal red, mal prost,
fam. V. to Worry. mai bolnav, mal reutAcios.
WORRIER = ri-er, s. fiinti ar- To think the worse of, a avea o
tgoash, cicilitoare, gfilcevitoare, pfirere mal proasti de (despre).
hrtuitoare, f. cialitor, For the worse, lo the worse, In
tor, m. red. What is worse, ce e mal red.
to WORRY= ri (S. werig), For better and ivorse, fie cum o
va. 1 a hArtui, a lua in respOr; fi, ce o fi si fie. Worse off, 1.
fam.: a sicAL 2 a neap, a plic- mai nenorocit ; 2. mai pupa bo-
tisi. 3 a musca, a stWa. II Loc. gat, nu asa de bogat.
2 I had a worried time of it, eram 2 WORSE, adv., comp. de la
foarte necjit i obosit. Don't go Badly : mal red, mal prost. Ii Loc.
and worry yourself, nu te Ingrija. So much the worse, atIta pagubi I
To -worry lo death, to worry out atita red! Worse and worse, din
of one's life, a neckji sail a chi- ce In ce maI red. Worse-timed,
nui ffirti indurare. To worry into, facut (sari Ois) la timp, nu se
a ()Mine prin obsesiuni (ca cineva poate mai nepotrivit.
sit faci ceva). To worry out, 1. a 3 WORSE, s. 1 tot ce e mai
necji, a obseda, a plictisi; 2. (of) red. 2 fig. : inferioritate, f.
a obtine prin sicane ca cineva Loc. 2 He was put to the worse,
se lase de Ad peirdseascd) ceva. At fu Invins, fu bfitut.
length, quite worried out. I con- * to WORSE, * to WORSEN =
sented, la urma urmel, desgustat ilde-s'n (Milton), va. 1 a lovi, a
amrlt, am consimtit. a vtma. 2 a bate, a Invinge,
to WORItY, vn. a se necji, a Infringe. V. to Worst.
a se plfinge. I Loc. To worry over, * WORSER=iiiie-ser, adj. mal
a se neckji. red, etc.
WORRY, s. 1 sicanfi, f.-2 agi- WORSHIP = iltirf-sip (S. weorth-
tatiune, miscare, f.-3 necaz, n. scipe), s. 1 demnitate, eminent,
obosealfi, plictisealii, f.-4 p.: om onoare, f. 2 !Wu : Eminentii,
anost, importun, plicticos, sup- Luminfitie, Nark, Slavh, f. 3
rtor, m. adoratitme, f. 4 cult, n. 5
1 WORSE=fifirs (S. wyrse), adj. fig.: adoratiune, f. .cult, n. 6
[comp. de la Bad, Evil, Ill] 1 mal * respect, n. II Loc. 1 A man of
red, mai prost. 2 mai bolnav, worship, un om cu mare vfuli,
mal red. 3 mal red', mal reu- un om eminent.
tiicios. Loc. To be worse than to WORSHIP, va. 1 a adora,
useless, a fi mar mult ca nefolo- a 2 fig. : a onora, a res-
sitor. To be ihe (sag all the) worse pecta.
for,a pretui mal putin. He is 2 to WORSHIP, wt, a adora sail
(much) the worse for liquor, bee; a srivi pe Dumne0eil ; a se In-
e beat, Fad batut ciirbunil la china.
cap. 1Vorse for drink, beat. You WORSHIPFUL = ful, adj..ono-
are none the worse for that, n'al rabil. Loc. The worshipful mayor,

www.dacoromanica.ro
 808
WOR WOU
onorabilul domn primar ; ma'i 1. I. : a avea un pret ; 2. p. : a
fam. : domnul primar. avea bank'. It is worth any money,
WORSHIPFULLY= Ii, adv. cu nepretuit. What is he worth?
tot respectul. ce avere are? 2 Worth notice,
WORSHIPFULNESS -= nes, s. demn de atentiune. 3 // is not
natur onorabilk vas% f. carac- worth mentioning, nu face ca s'a
ter respectabil, n. Loc. A man of vorbim despre.
worshipfulness, un om cu mare WORTHIER, WORTHIEST, V.
Worthy.
WORSHIPPER = per, s. adora- WORTHILY = adv. 1
tor, inchinitor, m. In mod demn, cu demnitate. 2
1 WORST =fi6rst, adj. (superl. pe drept, cu drept cuvint.
de la Bad, Evil, Ill] 1 (ce!) mal fed. WORTHINESS nes, s. merit, n.
2 (cel) mal bolnav. 3 (ce!) WORTHLESS= adj. 1
mal reutcios. Dill pre!, frii valoare. 2 fig.:
2 WORST, adv, mal mult frA merit, fr valoare, nedemn,
3 WORST, s. 1 tot ce mai red. de despretuit. ii Loc. 1 A worthless
2 casul cel maI red. 3 in- fellow, un derbedeil, un nemernic,
ferioritate, f. i Loc. 1, 2 If the lichea, o puslama, o secAtur.
worst come lo the worst, suppose WORTHLESSNESS= nes, s. 1
the worst, at the worst, in the lips de pret, de valoare, f. 2
event of the worst, in casul cel mal fig.: lips de merit, f.; mirs'avie, f.
rel. Do your worst, fft cum vrel. 1 WORTHY tu5r'-.i, adj. [comp.
3 To have the worst (of iv, a fi Worthier; superl. Worthiest] 1 inf.
mai pre jos ; a fi batut, invins. gen. (of, to, de, s) : demn ; care
to WORST, va. a bate, a in- merit. 2 demn, de merit.
vinge, a infrnge. 3 bogat, preios, scump. II Loc. 1
WORSTED= fifirst'-ed (?), 1 s. All-worihy, , de cea mai mare
Mat (toarsii saii pentru broderie), valoare, de cel mal mare me-
f.-2 adj. de Mat. II Loc. 2 Worst- rit. To be worthy of, a fi demn
ed stockings, ciorapi de Mr& de, a merita. 2 A thousand wor-
Worsted yarn, fir de Yan piep- thier, o mie mal meritosI (ca dn-
tenat. sul). The worthiest of blood, t. de
WORT= firt (S. wyrt), s. 1 in lege ceI de semintie bfirbatease,
comp. : iarba... 2 varz, f. urmasil din partea bilrbteascii.
to WORTH= ii5r0 (S. weorthan), 3 A worthy feeding, piisunat bogat.
va. a se Intimpla cuiva. V. Woe. 2 WORTHY, s. [pl. Worthies]
WORTH= 1161'6 (S. weorth), s. eroil, om mare, ni.; pl., fam.
1 pre!, n. valoare, f. 2 fig. : somitktr, pl. elitft, f.
merit, pret, n. valoare, f. II Loc. * to WORTHY, va. a face demn,
2 I know his worth, self!' cat face, a innobili.
ct prefuiesce. WO'T =iiot, V. Woo't
2 WORTH, adj. 1 care pretu- * to. WOT =fiot (S. witan), va.
iesce. 2 fig.: care pretuiesce ; n. 1 a sci. 2 perf. ii plr. de
care este demn, vrednic. 3 care la to Weet.
face (s). II Loc. 1 To be worth, a WOULD =fld, v. ajuteitor fi de-
pretui. To be worth nothing, a nu fect. 1 semnul condifionalului ;
pretui nimic. To be worth money, ca' le-o-datei al stzbjunctivului.-2

www.dacoromanica.ro
 - 809
WOU WRE
perf. i cond. de la Will : a voi. ttor, galcevitor, m. 2 t. de
3 exclamafiune : de-ar da...! II Univ. : unul din eel treI d'intiiI
loc. 1 He would pay it now, if ie5ifi la examenul de materna-
he could, ar pliiti-o acum, daci tice.
.ar putea. 2 He would not do it, to WRAP= rap sad rop (S.), va.
nu voi faci. Would have, V. [Perf. ptr. Wrapped, * Wrapt]
to Have. 3 Would to God...! de-ar 1 a InfA5ura, a inviilui, a Inveli.
da Dumnedeil.. ! 2 sig.: a confine, a cuprinde,
WOULD-BE adj. pre- a inconjura. 3 (in, in) a haga.
tins, a5a Or. 4 a transporta, a rpi. H Loc.1
I WOUND= fiaiind, perf. ptr. To wrap one's cloak closely about
de la to Wind. one, a se inf5ura bine la man-
2 WOUND = (land (S. wand), s. taua sa. 3 Wrapped in thoughts,
1 rani, plag, f.-2 fig. (io, upon): adancit in sail dus pe gandurl.
lovitur, f. WRAPPER =rap'-pr, rop'-pr,
to WOUND, va. 1 (in, la) a rni. s. 1 p. : care infivar.-2 hartie,
2 fig.: a lovi. 3 fig.: a ofensa. panz (de infasurat), f.-3 coperti
II Loc. 1 The wounded, rnifil. 2 (invelitoare de brosurd), f. ; cii-
To wound his falsehood, a da de ma5 (pentru Hirai), f. 4 halat,
gol minciuna sa. capot, n.-5 baider, baidir, n.
WUNDER = ilind'-r, s. (of) WRAPRASCAL=rap-ris'-cal, s.
care rnesce, lovesce. pardesiii, n.
WOUNDILY = adv. WRATH= r59, ro0 (S.), s. furie,
pop.: ca toate dilele de mare. manie, supfirare, f.
WOUNDLESS = adj. 2 WRATH, WRATHFUL = riV-
-Sri rani, teafr. ful, adj. 1 furios, Infuriat, maniat,
WOUNDY = adj. pop.: suprat. 2 minios, supiricios.
enorm, ca toate Oilele de mare. t Loc. To grow wrathful, a se in-
WOVE, WOVEN = fu7ov'n, V. to furia, a se mania.
Weave. - WRATHFULLY = li, adv. cu
WRACK = rac (O. wrak), s. 1 furie, etc.
naufragiu, n. 2 fig.: naufragiii, WRATHLESS= les, adj. firi
n. nimicire, ruin, f. 3 High', f. supira re.
varech, n. II Loc. 3 Wrack-grass, to WREAK =rTc (S. zvrecan), va.
alge marine. V. Wreck. Wreaked,*Wroke,ptr. Wrea-
WRAITH = rE0 (Su. wraeth), s. ked, * Wroken] t a desvir5i, a
fantom, umbra, f. spirit, spec- executa, a Indeplini. 2 a mul-
tru, n. fumi, a satisface. 3 a pedepsi,
to WRANGLE = rang '- g'l (S. a rsbuna. II Loc. To wreak one's
wringan), an. 1 [on, about, for, resentment (on), a se rsbuna (pe).
asupra, despre, in privinfa] a * WREAK, s. 1 rsbunare, f.
se certa, a se ciocmni, a se cion- 2 furie, minie, supirare, f. II Loc.
(rani, a se galcevi, a se lua de To take wreak MTh a se rsbuna
gull. 2 * a discuta. (pe). A heart of wreak, o inimi
WRANGLE, WRANGLING = rsbuntoare.
gling, s. ceart, ciondineal, gal- WREAKFUL=ric'-ful, adj. lrs-
ceavi, f. bunitor. 2 furios, infuriat, mi-
WRANGLER= glr, s. 1 cer- nios, suprat.

www.dacoromanica.ro
 810
WRE WRE
WREAKLESS= les, adj. fricos, to WRENCH= rents (S. wringan),
las, miel. va, 1 [from] a smulge, a smuci.
WREATH = 11: (S. wraeth), s. 2 a suci, a scrinti ; scrinti
[pl. Wreaths= ri:z] 1 ghirlanci, (piciorul). 3 fig. : a suci
f. 2 coroani, cununii, f. 3 uorbal. II Loc. 1 Wrenching
pima, tres, f. 4 spiral, f. ; iron, cange sail carlig de tier.
nor (de funi, etc.), m. WRENCH, s. 1 sfortare violenta,
1 to WREATHE = rn, va. 1 a scuturiiturft violent , smucire,.
Impleti. 2 a Incolfici. 3 a Im- smulgere, f. 2 scrintituri, f.
podobi cu ghirlande. 4 (with, 3 mec. : cheie englezeasc, f.
Cu) a imprejura, a inconjura. Il Loc. 2 To catch a wrench, a'si
6 a Incorona, a incununa (capul, scrinti piciorul.
fruntea, o cupd). 6*a se svir- to WREST =rest (S. wraestan),
con (de durere). va. 1 [from, din, de la] a scoate,
2 to WREATHE, un. a seIncolfici. a smuci, a smulge. 2 fig. : a
WREATHED = rT:d, riV-ed, adj. descoase (pe cineva spre a afla un
incolacit. II Loc. Wreathed smiles, secret, o marturisire), a smulge.
zimbete dulci. (un secret, o mrturisire). 3 fig.:
WREATHLESS = r1'-les, adj. a Intortochia, a suci fintelesul,
fr ghirlande. vorba, textul
WREATHY = i, adj. im podo- WREST, s. 1 sucire, sucitur,
bit cu ghirlande ; Incolacit ; In intortochiare, f. 2 V. Wrench_
spirali. 1. 3 fig.: sucire, f. 4 cheie
WRECK = rec (O. wrak), s. 1 de acordor, f.
inf. gen. : naufragiii, n. 2 co- to WRESTLE= res'-s'l (S. wrax-
rabie care a &cut naufragiii, f. lian), un. 1 [with, Cu, contra] a
3 sframtura, f. 4 fig. : se lupta. 2 fig. (with): a lupta,
nimicire, pierdere, ruina, f. II Loc. a combate ; (for) a se lupte
1 To suffer wreck, a face nau- (pentru).
fragiil. 2 The wreck had drifted WRESTLER = l'r, s. atlet,
about, corabia se balabilnise cu luptator, m.
valurile a pelor. The survivors from WRESTLING= ling, s. lupt,
the wreck, naufragiatil. To escape f. Loc. Wrestling-match, luptii,
from the wreck, a parasi corabia. asalt.
4 To go to wreck, a se pierde, a WRETCH= rets (S. wraecca), s.
se ruina. 1 nenorocit, ni. nenorocit, f.
to WRECK, v. 1 un. a face 2 biet pficatos, saracilcios, m.
naufragiii, a naufragia. 2 fig.: 3 int. r : miserabil, ticalos, m.
a pierde, a ruina. 3 * Tr. to 4 * creaturii, Sinth, f. II Loc. 4.
Wreak. II Loc. 1 To be wrecked, The pretty wretch, fetita dragut.
a naufragia, a face naufragiii. WRETCHED= rets'-ed, adj. 1 ne-
WRECKAGE = ree-chidj, s. nau- norocit. 2 srac. 3 bolnivi-
fragiii, n. cios. 4 de ris, ridicol. 6 odios,
WRECKER = char, s. jafuitor scirbos. 6 fig. : prost. II Loc.
pe mare, m. 6 Wretched paper, hartie foarte-
WREN= ren (S. wrenna), s. pa- proast.
sere : cioclejel, ochiul-boulul, sfre- WRETCHEDLY = li, adv. 1 in_
delus, in. chip nenorocit. 2 In mod sit-.

www.dacoromanica.ro
 811
WRE WRI
stiracesce. 3 foarte cere, f. actiunea de a'el frange
prost, foarte 1.66. II Loc. 3 Wretch- (mdinile), f. 2 mustrare, re-
edly fed. foarte prost hrnit. muecare (de cuget), f. 3 adj.
WRETCHEDNESS= nes, s. 1 lacom, rapace.
nenorocire, f. relele, pl. 2 mi- WRINGING-WET = fiet, adj.
serie, srficie, f. 3 josnicie, mes- ud de stors.
chinerie, mirevie, f. WRINKLE ring'-c'l (S. wrinkle),
to WRIGGLE= rigf-g'l (O. wrig- s. 1 sbirciturfi, f 2 cut,
gelen), va. 1 a se svircoli. 2a cretitura, f. 3 fam. far* fest,
se mica, a nu avea astimp6r. glum, pozna, emeeherie, f. ren-
3 a (se) fitii. 4 dr. de :a ghig. eiretlic, n. ; chichife, pl. II
deralia. Loc. 3 He knows all the wrinkles,
2 to WRIGGLE, va. 1 a mica. scie toste chichitele.
2 (into, in) a baga, a insinua, a 1 to WRINKLE, un. a se sbirei,
strecura. II Loc. 2 To wriggle one's a se increti (sprinceana). 3a
self into, a se insinua in, a se stre- aee0a in cute, a plisa ; a mototoli.
cura in. Loc. 1 His wrinkled brow, frun-
WRIGGLER = glar, s. care se tea-I sbircit.
svircolesce, se fitiesce, se mica, 2 to WRINKLE, vn. a se sbirci,
caro nu are astimpr. a se increti.
WRIGGLING= gling, s. 1 svir- WRIST =rist (S.), s. incheietura
colire, f. 2 miscare continua, (a mclinel), f.
f. neastimpr, n. 3 fitiire, f. WRISTBAND = rist' -band , s.
4 oscilatiune, f. manset, ma niec, band, banta, f.
WRIGHT =raft (S. wyrhla), s. 1 WRIT =rit (S. writan), s. 1
In comp. : hicrator, m. scriptur, f. ; lucrare, opera, scri-
1 to WRING =ring (S. wringan), ere, f. 2 lege: ordonant, f.
mi. [perl: i ptr. Wrung] 1 a sud ; mandat, n. 3 chiemare (in ju-
frange 2 (out of) decatd, de infeifiFare), f. 4 ares-
a stoarce, a face sa ias. (apdseind tare, f. 5 part. engl. scrisoare
sad stringnd). 3 a stringe de convocare, f. II Loc. 1 Holy
(mina, etc.).-4 a ciupi, a rani. Writ. Sfnta Scriptura, Cuvintul
5 (from) a scoate, a smulge, a luI DumneOdi. 2, 3 To serve a
smuci. 6 a chinui, a tortura. writ upon, lo serve with a writ,
7 a intortochia, a suci (Infelesul, a chiema in judecatii.
vorba), a altera, a schimba. 8 2 * WRIT = rit, perf. i ptr. de
a strimba. II Loc. 1 To wring off, la to Write.
a smuci sad a smulge (sucind). To WRITATITE = raft'--tiv, adj.
wring one's hands in despair, a'ei dispus sad gata sa serie.
frange mainile de desperare. 1 to WRITE=rait, va. [pert:
2 to WRING, un. [per!. Fi Wrote ; ptr. Written, * Writ] 1
Wrung] 1 a suferi. 2 a se suci. int. gen. (lo, cuiva; in): a serie,
WRINGBOLT =ring'-blt, s. cep, a pune In scris. 2 fig., a grava.
pana sucitoare, f. (de pres). 3 a face, a compune, a serie (o
WRINGER = ar, s. 1 care su- lucrare). 4 Wei (pee, a'ei spune.
cesce. 2 fig. : autor de stoar- II Loc. 1 olle wrote lo him that,
cerI, serse ca. To write a good hand,
WRINGING= ing, s. 1 stoar- a avea o scriere frumoasa. To

www.dacoromanica.ro
 - 812
Will WHO

aurite back, a respunde. To write ligralie. Writing-paper, hrtie de

down, 1. a scrie, a pune In scris ; scris. Wriling-table, biuroii, mask'
-a lua noti de ; 2. a proclama, a de serfs.
se dice; 3. a face sA tacit', a sdrobi WRITTEN= rit'-t'n, ptr. i adj.
printr-o scriere. To write one's 1 V. to Write. 2 adj. scris, In
self down, 1. a se dice, a se pro- serfs. II Loc. 2 Written law, lege
clama; 2. a se injosi prin scrierile scrisA. Written promise, fAgAdu-
sale. To write off, a serie repede. intft (promisiune) In scris.
To write out, 1. a serie d'a in- 1 WRONG = rong (S. wrang),
tregul, pe d'intreg ; 2. a copia, a adj. 1 nedrept, red. 2 alt, cel
transcrie din nod. saii Cca care nu trebuia ; impro-
2 to WRITE, un. [pert. Wrote ; prig. 3 fals, gresit, ineorect,
pir. Written] 1 inf. gen. : a serie. inexact. 4 care n'are dreptate.
2 a's1 face corespondenta II Loc. 1 To make wrong right,
curierul. II Loc. 1 To write small ; a schimba reul in bine. The
large, a serie subtire ; gros. To wrong-doer, omul nedrept. Wrong-
write for, 1. a Insciinta prin scris; doing, reul, nedreptatea. 2 The
a porunci si vie ; 2. a serie in wrong door, volume, usa sail
locul (altuia)saii In favoarea (cuiva). volumul care nu trebuia; o alt
7b write off to, a serie IndatA cuiva. 'We, un alt volum. The wrong
To write on, a serie inainte. To side, dosul. The wrong side out,
write up to, a se ridica multumit pe dos, dandoasele. A wrong ex-
scrierilor sale pin. pression, o expresiune improprie.
WRITER =ral'-tr, s.1 in f. gen.: 3 Wrong ideas, idei gresite. The
scriitor, ni. 2 grefler, in. 3 wrong meaning, un Inteles ine-
sutor, scriitor, ni. 4 Impiegat xact (grqill. 4 To be wrong, a
Ja serviciul contabilitAtel, nu avea dreptate, a gresi. I was
1 to WRITHE rel.: (S. writhan), not wrong lo believe, aveam drep-
va. [pert% Writhed; plr. Writhen]. tul si cred. To set wrong, 1. a
1 a sud, a serci. 2 fig. : a in- gresi (o dald) ; 2. a insela ; 3.
tortochia, a suci. 3 a strInge. a bAga neintelegere Intre.
2 to WRITHE, un. [per f. Wri- 2 WRONG, s. 1 red, n. 2
thed ; plr. Writhen] 1 (with, de) a injustitie, nedreptate, f. 3 dau-
se svIrcoli. 2 a suferi grozav. WA, pagubA, f. prejudieni, n. 4
injurie, lovituri, f.
WRITING = ra l'-tin g, s. 1 scriere, 5 gresal,
scriituri, f.-2 document, Inscris, eroare, f. II Loc. 2 Th' oppressor's
-scris, n.-3 lucrare, operA, scriere, wrong, nedreptatea asupritorulul.
f. 4 stil, n. 5 l* : act, do- To do wrong to, 1. a fi nedrept
cument, n. 6 inscriptiune, f. II cu ; 2. a insulta, a ofensa, a ul-
Loc. 1 The invention of writing, in- tragia ; 3. a pricinui o pagubi
-ventiunea scrierel. 2 To put sail' cuiva ; a lovi in ; 4. a nu avea
lo set down in writing, a pune In dreptate sii. o To be in the wrong,
scris. V. Writ. 1. a gresi ; 2. a nu avea dreptate.
2 WRITING, adj. de seriere ; 3 WRONG, adv. red ; pe ne-
-de sail pentru scris. II Loc. Writing- drept. 11 Loc. You would do wrong
book, caiet de caligratie. Writing- (to), red al face (A). To censure
desk , 1. pupitru ; 2. biurod . wrong, a blame pe nedrept.
Writing-master, maestru de ca- to WRONG, va. 1 a jigni, a pi-

www.dacoromanica.ro
 813
WRO XYS

gubi (pe allay, a aduce paguba, furios, Infuriat, mniat, supirat.

a face r&i, a vatiima. 2 a fi ne- II Loc. To be wroth, to wax wroth,
drept cu. 3 a insulta, a ofensa, a fi maniat, etc.; a se mania, etc.
a ultragia. V. Wrath, Wrathful.
WRONGER = rong'-r, s. 1 per- WROUGHT= rot, perf. i ptr. de-
soani care jignesce, etc. 2 api- la to Work. 1 V. to Work.
sitor, asupritor, opresor, m. fasonat, lucrat. 3 ciselat, dal-
WRONGFUL = ful, adj. 1 in- tuit.-4 Mira, lucrat cu ciocanul.
just, inic, nedrept. 2 neleal. V. Iron.
3 pfigubitor, vtmtor. WRUNG= r6ng, V. to Wring.
WRONGFULLY = Ii, adv. In WRY= ral (S. writhan), adj. 1
mod injust, inic, pe nedrept, cu oblic, schimonosit, strimb, sucit.
strimbul. Intr'un pes. 2 fig.: intortochiat,
WRONGFULNESS = nes, s. in- sucit. 3 alterat, fals, schimbat.
justitie, nedreptate, f. II Loc. 1 To have a wry neck, a
WRONGHEAD =rong'-hed, s. om, avea gatul sucit. A wry mouth,
finta inapktinat a), Indartnic(). o gur strImba. To make a wry
WRONGHEAD , WRONGHEADED face, faces, a se strimba, a se
= ed, adj. 1 incpagnat, in- schimonosi. 3 To put a wry sense
daratnic. 2 care are mintea su- (on), a altera sail a schimba In-
- 3 pervers, stricat.
WRONGHEADEDNESS = nes, s. tu WRY, vn.1 a se strimba, a
1 incapatinare, indrtnicie, f. se suci. 2 fig. : a se indepirta.
3 perversitate, f. WRYNECK = rar-nec, s. 1 gat
WRONGLY = rong'-li, adv. strimb sad sucit, n. 2 incles-
2 pe nedrept. V. Wrong, adv. tare, intepenire sad sucire a ga-
WRONGNESS-- nes, s. 1 rai, tului, f. 3 pasere: virtecap, m.
n.-2 injustitie, nedreptate, WRYNECKED = nect, adj. en
f. 3 eroare, falsitate, gresala, gatul strimb sad sucit.
inexactitate, f. WYCH-ELM= uits-elm, s. V.
WROTE = r6t, perf. de la to Witch-Elm.
Write. WYND=ilaInd (S. wind), s. alea,
WROTH = rof) (S. wroth), adj. alee, f. aleiti, n.

X.
X=ecs, s. 1 X, x, m. 2 li- XYLOGRAPHY zal-log'-ra-fi (Gr.
terec numerald : X, Oece. xulon, graph5), xilografie, f.
XANTIPPE = zan-tip'-pi (Xan- XYPHIAS=zif'-i-as (Xyphias),
tippe), sf., fig.: femeie artgoasi si pesce : spacla de mare, f.
riuticioas, aspida, ciuma, megeri, XYST, XYSTOS= csist'-os, s. 1
scorpie, sgriptoroaica, xantip, f. * gymnasia, n. 2 galerie, f.
XEBECK = zi'-bec (Port. xaveco), XYSTER= csis'-t6r sad zis'-t6r,
s. sebec, n. sebeci, f. s. chir. : rugini, f.
XMAS= cris'-mas, presc. pentru XYSTUS= zisi-te's, s. V. Xyst.
Christmas.

www.dacoromanica.ro
 814
YAC YEA

Y.
Y=iltaI, s. Y, y, m. basme lungI ; fam. : a spune cu-
YACHT lot (Ger. Jacht), s. rat basmul cu cocosul ro.
ayacht, n. YARROW= lar'-r6 (?), s. bot. :
YACHTER=Iot'-r, s. 1 cpitan iarbi de urechl, coada goarece-
sad proprietar al unul ayacht, Jul, f.
2 calfitor (pe bordul unui YATHA GAN =Iat'-ii-gan (Tur.), s.
ayacht), m. iatagan, n.
YACHTING= ing, s. 1 excur- YAWL = Iol (?), s. Iola (lizntre
siune sad dilatorie pe bordul unul ufoarei cu piinze i cu loperi), f.
yacht, f. 2 adj. de ayacht. to. YAWN=Ion (S. gynian), vn.
YAK = lac (Amer.), s. zool. 1 a &ism 2 a se casca, a se
iac, bo grohitor, m. deschide, a se Intredeschide. 3
YAM = lam (?), s. bot. : dios- (after, at) a sta cu gura caseati
corea, f. (dui* la).
to YAP =lap (onomatopee), vn. YAWN=Ion, s. 1 cascare, cas-
a blehai, a hamii, a ltra. caturii, f. ca'scat, n.-2 cascitur,
YARD = lard (S. geard), s. 1 deschid'tura, f. fi Loc. 1 To give
ayard (metrul englez. i amer. a yawn, a casca.
m.914), n. 2 mar. : antena, YAWNING= lon'-ing, adj. 1 care
prjina catargului (care sprijind casch.-2 cascat.-3 s. caseate, pl.
piinza tritinghiulard), f.-3 astrn.: YAWNINGLY = li, adv. 1 cis-
Fata cu donitele, f. 4 birna, &and. 2 cascat de tot.
grind, f. 5 int. gen. : curte, YAW lo (A frical,s.bot.: smeur, ni.
f. 6 cherestegic, f. santier, n. YAWS =loz s. pl., med. : fram-
7 arsenal, n. j Loc. 1 Square bcesia, f.
yard, a yard patrat (0^ 8363), YCLAD=i-clad', pentru Clad: adj.
inetru pitrat englez. Yard-slick, (in, with, in) imbracat.
metru (mesura), * cot. 5 Castle- YCLEPED, YCLEPT = i-clept' (S.
yard, curtea casteluld, curte de copan), adj. chiemat, lis, numit,
onoare. poreclit.
YARDWAND=lard'-iiond (yard, YE =II (S. ge), pron. p. voI,
wand), s. cot, metru (msura), m. dumneata, dumneavoastra.
1 YARE=1Er (S. gearu), adj. 1 2 YE, art. vechiii pentru The.
iute, sprinten, vioiii. -- 2 gata. YEA=16 (S. gea), adv. 1 int.
2 YARE, adv. gen. : da. 2* inteadevr;
iute. asa I II Loc. 1 Yea-for sooth, 1. ha
YARN = larn (S. gearn), s. 1 ata, le ; 2. adj. adevrat. Yea...,
f. 2 mar. : frfinghie din doua, nay..., nu numal..., dar...
f. 3 mar. fi pop. : basin, n. 2 YEA, s. 1 da. 2* siguranf,
istorisire, poveste, povestire, f. f. II Loc. 1 The yeas and nays, da
IILoc. 1 Bay yarn, bumbicel. 0 ha. To call for the yeas and
2 Rope yarn, sfoar din care se nays, a face apelul nominal.
face funja. Spun yarn, franghie to YEAN=Iin (S. eanian), vn. a
din doua. 3 To spin a long yarn, fata (despre 01).
long yarns, a spune un basm lung, YEANLING = lie-ling, s. miel,

www.dacoromanica.ro
 815
YEA YEO

m. miea, mielut, mie- YELLING=Tel'-ing, s. sbierare,

lusea, f. strigare, tipitur, f.
YEAR=Irr (S. gear), s. an, m. YELLOW= leF-15 (S. gealew), 1
II Loc. Year-book, anuar. A year, adj. galben ; poet. : aurel, aurit,
1. un an ; 2. pe an. By the year, auriii ; blan, blond, glbior.
ca anul. Year in ; year out; from 2 s. galbenul, n. I! Loc. 1 Light
year's end lo year's end, an in- yellow colour, galben descbis,
cheiat, de la inceputul anulul pfin To colour yellow, a ingl-
la sfirsit. To be in years, a fi bi- beni (a se face galben). Yellow har-
tran de anI. Of late years, de vests. secerisurile aurite. Yellow
anl. His years but young, ringlets, per auri, per blond, co-
mic de anf. site glbioare, plete aurif. Yellow-
YEARLING= lie-ling, s. fi adj. bird, scatiti, tintizoiti. Yellow-
(manz. miel, vitel, etc.) de un an. blossomed, cu florf galbene. Yel-
1 YEARLY= li, adj. anual, low-boy, galben, glbior (monelci
.care line un an, care revine in de aur). Yellow-breasted, cu ga-
totl anil. tul galben. Yellow-hammer sat
YEARLY, adv, anual, pe fie- - muzzier, domnisor, gangur,
care an. grangur, pisc-'n floare. Yellow-
1 to YEARN =fern (S. geornian), earth, brociii, lutisor galben, ocru.
on. towards] 1 a se induiosa (pen- Yellow-fever, frigurl galbene. Yel-
tru). 2 a se simti otras (atre). low-golds, bot. gfilbinele, bul-
3 a suspina (dup), a don. bucei, &Mini* fllimic. Yellow-
2 to YEARN, va. 1 a miihni. haired, eu per auriti, blond sail
2 a Intrista, a supra. glbior. Yellow-leaved, cu frunze
YEARNING = lern'-ing, s. 1 emo- galbene. Yellow-pate, V. Yellow-
-limieTifiduiosare, f. 2 comp- bird. Yellow-root, bot. : creasta-
timire, f. 3 fig. (after, de dup) : cocosuluT, lupit. Yellow-throat,
dor, n. 4 prere de red, f. re- pitulice din Maryland, Yellow-
gret, n. 5 lucru, n. munc, f; wort, bot. : gilbinit.
incercare, sfortare, f. to YELLOW, va. ii n. a in-
YEAST =list (S. gist), s. 1 droj- gralbeni.
die, f. ferment, n. 2 spum (de YELLOWISH = leV-15-i, adj.
mare), f. galbenatec, glbinicios, galbiniii.
YEASTY =Iist'-i, adj.1 care fer- YELLOWISHNESS= is-nes, s.
menteaz. 2 spumegnd, spu- galben, n. galbeneal, glbinime,f.
megator, spumegos, spumos. YELLOWNESS= ues, s. 1 V.
* YELH= fele (S. gcalezv), s. gl- Yellowishness. 2 * gelosie, in-
benus de oti, n. vidie, pizm, f.
to YELL =Tel (S. gyllan), v. 1 YELLOWPLUSH= ples (yellow,
mt. a sbiera, a striga, a tipa, a plush), s. fecior, lachet, in. slug,
urla. 2 va. a spune sbierfind. f. V. Flunkey 1.
Loc. 2 To yell out sad forth, a face YELLOWS =Iel'-15z, s. pl., med.:
gm* a vocifera. glbinare, f.
YELL, s. sbiert, strigt, to YELP = Yelp (?), vn. a ltra.
urlet, n. vociferare, f. II Loc. To YELP, YELPING = Telp'-ing, s.
give sad lo utter a lond yell, a ltrat, n. ltrare, latrAtur, f.
scoate un sbiert, etc. to YEO-HEAVE=IEV-hiv (yeo ! to

www.dacoromanica.ro
 816
YE() YIE
heave), vn. mar. : a chnta trgnd 1 YET=Iet (S. gyt), conj. 1 ca.
la edec sal Intorcnd corabia. toate acestea, totu,l; toate ca
YEOMAN = 16'-man (S. gemae- toate. 2 Inch.
me ? ), IP1. Yeomen = lo'-men] 1 2 YET, adv. 1 14 gen.: Inch.
mosier sal proprietar mic, mo- 2 Intr'adev6r. 3 chiar. IlLoc.
oinao, monean; fermier (proprie- 1 Not yel, Inca nu. As yet, pAn'
lar), tn. 2 moje, m. 3 /A- acum, pan' astAdl. Not as yet, Inch
ran, ni. 4 * arca, soldat, m. nu. 2 If yet they be..., clack' Intea-
5 viteaz, m. 6 ofiter (suba/- deve'r ant... 3 Nor yet when...,
tern) din casa regeluI, m. 7 nicl chiar
soldat din garda regeluI (sail re- to YEUK =Mc (?), vn. a te manca,
ginel) EnglitereI, In. ; V. Beef- a avea mfinerime.
Eater. 8 mar. : magaziner, m. YEW = lu (S. iw), s. 1 arbore:
Ii Loc. 5 Yeoman-like, ca un vi- tis, f.-2 lemn de tied, n. II Loc.
teaz, vitejesce. 7 The yeomen of 1 Yew-tree, tish.
lite guard, garda regeasch. YEWEN = 10f-n, adj. de (ea)
YEOMANLY = li, adv. 1 de lema de tisii.
mooier mic, etc. 2 fig.: viteaz, YEX = lees (S. geocsa), s. ou-
vitejesc. 3 adv. vitejesce. ght!, n.
YEOMANRY = ri, s. mosieriI 1 to YIELD = Ind (S. gyldan),
miel, etc., pl. 1 yeomanry va. 1 a aduce, a da, a produce.
(cavalerie compusd de niofieri 2 a da, a oferi, a presenta.
un fel de gardd nalionald 3 a da, a degaja, a exala, a scoate
In judele), n. (un miros). 4 a ceda, a lasa;
1 to YERK=Irc (?), va. 1 a as- a renunta la. 5 a face, a rasa
vIrli, a arunca. 2 cal.: a as- (un drum). 6 (lo, cuiva) a in-
viril (cu copilele). 3 a lovi.-4* mna, a preda. 7 a acorda, a
a arde (Cu biciul), a s a admite ; a primi ca, a recu-
2 to YERK, vn. 1 cal: a asvirli noasce ca. 8 a's1 da (sullelull.
cu copitele. 2 mar., corabie : 9 a Inapoia (a resiiini). 10
a se leghna (in sensul lungimei). a recompensa, a resplati. II Loc.
YERK, s. 1 scuturtur, sgu- 2 To yield assistance, a da ajutor,
duituri, f.-2 cal! asvIrlitur, f. a veni In ajutor. 6 Now, yield
YES=les (S. gese), adv. 1 da. hice, acuma, predh-te. 7 I yield
2 ha da, ha de. 38. da. II Loc. it just, II primesc ca drept, nth' r-
1 To say yes, a spune da. She turisesc ch e drept. To yield up,
has looked yes, chit el ad spus a ceda, a rasa, a renunta la
da. Yes, in deed, 1. da, Intr'ade- a se Incredinta In (cineva); 3.
ver ; 2. ha da, ba ded. niilit.: a preda ; 4. a'sl da (su-
YEST = lest sail fist, s. V. fletul). 10 God yield you, Dum-
Yeast. nedeil sh-ti r6splteasch.
YESTER = Iesf-Ve'r (S. gyrstan), 2 to YIELD, vn. 1 a se preda.
adj. de ierl. Loc. Yester eve, a- 2 I. (to, cuiva) : a ceda. 3
searii. Yester-night, 1. s. noaptea fig. (to): a ceda, a supune ; a
trecutii ; 2. adj. de a-searii, (de) consimti, a se Indupleca. 4 (lo,
noaptea trecut. Yester-noon, ierI de) a asculta, i Loc. '4 To yield
la amiadl. to a suggestion, a asculta de o
YESTY =iest'-i, adj. V. Yeasty. sugestiune.

www.dacoromanica.ro
 817
YIE YOU

YIELD, s. recolt, f. cules, se- YORE=Ir (S. geara), adv. alti-

ceris, n. dat, odinioar. 11 Loc. In times of
YIELDER=Iild'-er, s. 1 cel care yore, in days of yore, in vremea
se pred. 2 cel care cedeaz de altii-dat, de odinioar.
sa las. toate. YOU=lu (S. eow), pron. p. 1 voi,
1 YIELDING = ing, s. 1 su- dumneata, dumneavoastr. 2
punere, f. 2 mil. : predare, f. tu. 3 te, tie ; ye. 4 lume, se.
3 consimtimint, n. II Loc. 1 You have, you are, aveti,
2 YIELDING, adj. 1 asculttor, suntell ; ai, escl. You lave the
docil, supus. 2 de consimtimint, pen, dumneata sail dumneavostr
de complesent, de condescen- al (aveti) condeiul. 2 You are too
dentii ; care consimte. j Loc. 1 A good (tu) esci prea bun(). 3 I see
yielding temper, o fire asculttoare. you, te saii vd ved. 4 You would
YIELDINGLY = 1i, adv. ca o think that..., s'ar crede c.
persoan care cedeazi sali las ; YOU'D= Ind, pentru You had,
consimtind ; cu complesent, cu You would.
condescendentA. 1 YOUNG=leng (S. geong), adj.
YIELDINGNESS = nes, s. fire [comp. Younger; superl. Youngest]
asculttoare, etc., f. 1 in(. gen. : tnr. 2 mic.
YIELDLESS = lild'-les, adj. in- 3 noti venit. novice. 4 de
flexibil, de neinduplecat. vreme. II Loc. 1 Young in years,
YOKE= Mc (S. geoc), s. 1 int. finer, mic de ani. In my young-
gen. : jug, n. 2 perechie (de boi), er days, In tineretea mea. A
f. 3 fig. : jug, n. robie, sclavie, young man, un june, un tiller.
f. II Loc. 1 Yoke-elm, bot. : carpen. V. Lady. The young, young folks,
Yoke-fellow, - mate, 1. tova- young people, eel' tineri, tinerii,
re', tovaresa ; 2. sot, sotie. tineretul, tinerimea. My younger
1 to YOKE, va. 1 (with, cu) a brother, fratele meil mai mic.
injuga, a uni. 3 a robi, a verbi. My youngest sister, sora mea cea
4 a lega. mal micA, sali cea mezin. To
2 to YOKE, vn., fig.: a se invoi. grow young again, a intineri. To
11 Loc. Ill-yoking couple, soli earl' look quite young, a arta finer
nu se invoiesc. de tot. It makes you look quite
YOKEL =15'-chel, s. bdran, young, te intineresce. 2 The young
moje, ni. ones, ce! mid. Young-eyed, cu
YOLK Mc (S. gealew), s. gl- ochil strlucind de finer*.
benus (de oil), n. 2 YOUNG, s. pl. 1 tineri, m.
YON=Ion, YOND=Iond, YON- pl. 2 pill (de animate, de pci-
DER =lon'-der (S. geond, 1 adj. serf), m. pl.
acel, acea ; acei, acele ; acesta, YOUNGISH ieng'-i, adj. des tul
aceasta; acestia, acestea. 2 adv. de finer, tinerel.
colo, de colo ; sus. II Loc. 1 Yon YOUNGLING= ling, s. 1 june,
mountain, acel munte, muntele finer, ni. ; fetit, tiner, f. 2
acesta sail de colo. Yonder men, animal tiller, n.
acel oameni, oamenii acestia. 2 YOUNGLY = li, adv. fiind fi-
Yonder is not he, nu e el acolo. ner de tot.
YONKER=ln'- cher, s. V. YOUNGSTER = ster, YOUN-
Younker. KER =16n-el:ter, s. 1 bkietandru,
H. L. Lolliot. Diet. Eng.-Rom., vol. 11 52'
www.dacoromanica.ro
 818
YOU ZEA
june, tnr, m. ; un amorez sari fur-self' (your, self), pron. re-
drigut tinr, 711. 2 In batj. : flex. [pl. Yourselves] 1 sing.. tine
m.; flaimuc, gigiut, la- Insu-tl, d-tale Insu-fi; te, pe tine,
me-mam, nitiflet, m. etc.; piar.: vof-insi-ve, d-voastrii
YOUR = Tor, re'r si fur (S. eow), Insi-ve. Loc. 1 You love only
II

adj. pos. 1 vostru, voastri ; vos- yourself sa yourselves, nu fu-

trI, voastre. 2 tal, ta ; besel de eit pe tine Insu-IT sal
tale. 3 te... mi artic. ; ve... ca nu iubig de ca pe voi Insi-ve.
artil. 4 ficut de tine sati de 2 Dress yoursel f, Imbraci - te.
dumneata, de dumneavoastri; etc. Dress yourselves, Imbricati-ve.
II Loc. 1 Lend me your penknife, YOUTH = ITO) (S. geogutla), s. 1
please, te sarz v rog, imprumuti tinerete, adolescent, f. 2 ado-
( tati)-ml briceagu/ t6i lescent, Maui, june, tinr, m.
tale, domniel-voastre). 2 Wash 3 nume colectiv: tineretul, tine-
your hands, spali-ti miinile, rimea ; cel tinerf, tinerif. Ii Loc. 1
miinile. In my early youth, In tineretea
YOU'RE = fur, pentru You are, mea. A brow of youth, o frunte
You were.
YOURS=furz (your), pron. pos. YOUTHFUL= fie'-ful, adj. 1 U-
al vostru (dumnitale, etc.), af nir, de tinerete; tinerilor. 2
vostri ; a voastr, ale voastre ; sprinten, viguros,
al tll, a ta ; al Ve, ale tale. II YOUTHFULLY= 1i, adv. ca un
Loc. Is this boy yours? e al vos- liar, ca un fliciti ; ea o tinril,
tru biiatul acesta ? You have my ca o fati.
horse, I have yours, al calul mei, YOUTHFULNESS = nes, s. ti-
si am pe al CM. Most truly yours, nerete, f.
al tal din inimi ; al dumitale YISUTHHOOD=IfiV-hfid, s. tine-
(domniel-voastre) prea devotat. rete, f.
Yours uery faithfully, al Val foarte YULE=Iill (S. geoy, s. Criciun,
sincer, al d-tale (domnief-voastre) m. V. Christmas.
foarte sincer sad prea credincios. YUX = M'es (S. gensa), s. su-
YOURSELF = for-self', fgr-sele ghit, n. V. Yea.

z.
Z= zed, s. Z, z, m. ZANYISW1=iz'm, s. bufonerie,
ZAIN= zEn (Fr.), s. cal negru f. caraghioslic, n.
sadea scul murg sadea, cal care ZARNICH=zar'-nic (Gr. arsdn,
nu are niel un fir de pir alb, m. s. sulfuri de arsenic, f.
ZAMBO =zam'-bo (Span.), s. me- ZEAL=z11 (Gr. zelos), s. 1 [for,
tis, m. metisi, f. pentru] ardoare, Infocare, Ovni,
ZANY=z6'-ni (It. zanui), s. 1 f. entusiasm, zel, n. 2 evlavie,
bufon, caraghios, ghidus, masca- pietate, f. zel evlavios sal pis, n.
neid, ni. 2 fig. flaimuc, ZEALOT = zel'-it, * Zealant =
nitiflet, m. int, * Zealotist= ---t-ist, s. 1 ze-

www.dacoromanica.ro
 819
ZEA ZYNI

lator, m. ; Inf. : fanatic, m. ; ZINCOGRAPHY = fi, s. zinco-

habotnic m. 2 fig. (for, grafie, f.
al, a) prtas, partisan, m. ZINCKY zinc'-chi, adj. ca zincul.
ZEALOTICAL = zel-or-ic-al, adj. ZOCLE = z61-c'l (It. zoccolo), s.
foarte zelos. soclu, n.
ZEALOTRY = zer-6t-ri, s. fana- ZODIAC z6'-di-ac(Gr. zikliacos],
tism, n. s. 1 zodiac, n. 2 * pentru an, m.
ZEALOUS zer-6s, adj. zelos. II ZODIACAL = zo-dar-ac-al, adj.
Loc. Not over zealous, nu prea zodiacal.
zelos. Zealous for nothing, care ZOILISM = z6'-il-iz'm (Gr. z5i-
nu se pasioneazi pentru nimic. los), s. critic ignorant sigeloasa,f.
ZEALOUSLY =-1i, adv. Cu zel. ZOLLVEREIN zor-ver-ifin (Ger.),
ZEALOUSNESS= nes, s. zel, n. s. zolverein, n.
ZEBRA = (mobil etiopi- ZONE = z6n (Gr. zon), s. 1 zoni,
an), a. zebru, m. f. 2 fig. : bri, n. cing6toare,
ZEBU = zr-blu (euvint indian), circumferenta, zonil, f.
s. boil cu una sail doui cocoase ZONED = z6nd, adj. Mains.
(pe gti rbitc1) zebu, ZONELESS = z6n'-les, adj. fra
ZECHIN, ZECCHIN = zec'-chin (It. cing6toare, nestrins.
zecchino), s. sechin, n7. * ZONIC = zon'-ic, s. district,
ZEDzed, s. Z, z, ni. judet. tinut, n. zon, f.
ZENANA = z6-nfil-n (Tur.), S. ZOOGENY = zo- odj i -ni (Gr.
harem, n. zewn, genna5), s. zoogenie, f.
ZEND = zend (cuirint parsian), s. ZOO GRAPHER = zo - og - r -f6r,
zend, n. ZOOGRAPHIST= fist (Gr. z5on,
ZENITH= e'-nirl pi (Ar.), graph5), s. zoograf, m.
s. zenit, n. ZOOGRAPHY= fi, s. zoografie, f.
ZEPHYR= zer-6r (Gr. zephuros), ZOOKS I =ziics, interj. dracu !
s. zefir, m. ZOOLITE =z61-o-lalt (Gr. z5on,
ZEPHYRUS= i-r6s, s. zefirii, pl. lithos), s. zoolit, n.
ZERO zr-ro (It.), s. zero, n. nul, f. ZOOLOGICAL =Iodr-ic-al (Gr.
ZEST = zest (P. zistan), s. 1 coajil , logos), adj. zoologic.
exterioara galbena a familial (a ZOOLOGIST = zo-or-o-gist, s.
portocaleI, a chitrei), f. 2 fig.: zoning, ni.
gust, n. savoare, f. ZOOPHYTE = z6'-o-fait (Gr.,
to ZEST, va. a da un gust la. phuton), s. zoofit, n.
ZEUGMA zifie-ina (Gr.), s. ret.: ZOOTOMY =zo-or-o-mi (Gr. ,
adjunctiune, f. tomj), s. zootomie, f.
ZIGZAG zig'-zag (Ger.Zickzack), ZOUNDS! zaiindz (pentru God's
s. zigzag, n. ; adj. st adv. in zigzag. wounds), interj. pentru numele
to ZIGZAG, v. 1 va. a desena luI Dumne0eil
sait a trage linil in zigzag. 2 ZYGOMA = zar-go-m (Gr. zzi-
an. a umbla facnd zigzaguri, a gonial, s. zidoma, f. osul falci-
face zigzagurI. lor, n.
ZINC zinc(Ger. Zink),s. zinc, n. ZYGOMATIC = mat"-ic, adj.
Loc. Zink-worker, lucrtor in zinc. anal. : zigomatic.
ZINCOGRAPHER zing-cog'-ra-f6r ZYMOLOGY = zai-mor-o-gi (Gr.
(zinc; Gr. graph5), s. zincograf, mime, logos), s. zimologie, f.

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
 APENDICE
CU

NUMELE PROPRIL GEOGRAFICE ., I ISTORICE

A.
AARGAU= e-art-go, ARGOVIA ACESTES = e-sest-ta, sm. A-
ar-got-vi-ft, s. geog. Argovia, f. ceste, m.
AARON = at-rn, sm. Aron, in. ACHAIA -= A -car -IA, s. geog.
ABDERA = ab-di'-rA, s. geog. Achaia, f.
Abdera, f. ACHATES e-chat-tiz, sm. A-
ABDERITE=abt-da-ralt, sm. Ab- cate. M.
deritan, m. ACHEAN = A-chi'-fm, s. 0 adj.
ABIGAIL = ab'-i-ghal, sf. Abi- Acheian.
gail, f. ACHERON (THE) = act-i-rn, s.
ABDOLONYMUS= ab-tcl-lon"-i- Acheron, n.
ma's, sm. Abdolonim, m. ACHILLES = e-chilt-lTz, sm. A-
ABRUZZI (THE)=A-brutt-zi, sm. ch ile, m.
pl. Abruzzi, pl. ACRE= at-char, s. geog. St. loan
ABSALOM= abt-a-ltim, sm. Ab- d'Acra, ni. * Ptolemaida, f.
salom, m. ACTEON = ac-ti'-n, sm. Ac-
ABYSSINIA = ab'-is-sin"-i-A, s. teon, in.
geog. Abisinia, f. ADAH, ADA= El-dA, sr Ada, f.
ABYSSINIAN= An, s. 0 adj. ADAM= adt-Am, sm. Adam, m.
Abisinian. ADELAIDE= adt-6-lad, sf. Ade-
ACADEME= act-A-di-mi, sm.Aca- laida, f.
dem, m. ADMETUS = ad-mi'-Ms, sm. Ad-
ACADIA = A-chat-di-A, s. geog. met, in.
Acadia, f. ADOLPHUS = a - dol ' - fas , sm.
ACARNANIA=ac-ar-nat-ni-ii, s. Adolf, ni.
geog. Acarnania, f. ADONIS ft-d5'-nis,sm.Adonis, in.

www.dacoromanica.ro
 822
ADR ANA

ADRIAN = ad'-ri- n , sm. A- ALEXANDER = al'- ex-rtn"- dr,

drian, ni. snz. Alexandru, m.
lEACUS=V-ii-chs, sm. Ea c, m. ALEXANDRIA = dri-, s. geog.
/EGEUS = i-gr-6s, sm. Egeii, in. Alexandria, f.
1EGEAN SEA (THE)= ALGARVA= al-gar'-vi, a. geog.
s. geog. Egea, f. ; alf: Archipe-. Algarve, f. pl.
lag, n. ALGERIA = al-e-ri-A, s. geog.
Algeria, f.
JEGISTUS T-gis'-ts, sm. Egist, m.
/ENEAS =T-ni'-as, sm. Enea, m. ALGERIAN = An, ALGERINE
./EOLUS =r-o-Fe's, am. Eol, m. = al'-gie--rTn, s. ft adj. Algerian.
RS CHINES = Is'-ehi-nTz, am. Es.. ALGIERS = al-gire, s. geog. Al-
chine, m. ger, n.
ESCHYLUS = Ts' - chi- Ns, am. ALICANT = al'-i-cant, s. geog.
Eschil, m. Alicanta, f.
ESCULAPIUS ALLAH= al'-15, am. Alah, m.
sm. Esculap, tn. ALSACE = al'-sEs, ALSATIA = al-
/ESOP = 11-sop, sin. Esop, m. se'-si-, s. geog. Alsatia, f.
AFRICA = af'-ric-A, AFRIC= ALSATIAN = An, s. pi adj.
ric, s. geog. Africa, f. Alsatian .
AFRICAN= n, s. fi adj. A- ALWIN = al'-iiin, sm. Alcuin, m.
frican . AMALEK= am'-i-lec, sm. Ama-
AGATHA = sf. Agatia, f. lek, m.
AGATHOCLES = agr- - Irz, AMALEKITE= A-mar-i-caft, am.
am. Agatocle, m. Amalecit, n7.
AGESILAUS = ii-gIes'-i-16-gs, sm. AMALTHEA = am'-1-0T"-A, sf.
Agesilaii, m. Amalteia, f.
AGNES = agr-nTz, sf. AgnitA, f. AMAZON (The) =- am'-ii-zn, s.
AGRIGENTUM= ag-ri-glen'-tm, geog. Amazon (Fluvial), n.
s. geog. Agrigent, n. AMAZON, sf. Amazon, f.
AGRIPPINA= ag-rip-paT'-n, AMAZONIA = vr-ni-A, s. geog.
Agripina, f. lara AmazoneIor (Asia-Micaj, f.
AHASUERUS = 6f-has-Yu-i"-ea, AMEDEUSr.--am-i-dr-s, am. A-
sm. Assueru, Ahasveru, ni. medeu, m.
ALBA =ali-ba, s. geog. Alba, f. AMELIA = sf. Ame-
ALBAN = bin, s. i adj. Alban. lia, f.
ALBANESE= al'-bi-niz, S. fi adj. AMERICA = a-mer'-ic-A, s. geog.
Al han es. Am erica, f.
ALBANIA.= al-bU-ni-A, s. geog. AMERICAN = n, S. fi adj.
Albania, f. American.
ALBANIAN= n, V. Albanese. AMERICUS VESPUCIUS =
ALBIGENSES = al -bi-gIen' -siz, yes-OW-0-6s, sm. Ame-
sm. pl. AlbigcnsT, m. pl. rico Vespucci, m.
ALCIBIADES = AMMIANUS = am-mi-&-ns, am.
am. Alcibiade, ni. Amian,
ALCORAN= al-cAr'-iin, s. Alco- AMURATH = am-Ifi'-ra0, sm.
ran, Coran, n. Amurat,
ALEPPO = -lep'-po, s. geog. ANASTASIUS = an-as-W-0-6s,
Alep, n. sm. Anastasiu, Anastase,

www.dacoromanica.ro
 823
ANA. ARE

ANATOLIA = an - - tel I - li- , s. ANTWERP= anf-titrp, s. geog.

geog. Anatolia, f. Anvers, n.
ANAXAGORAS an-ac-sag'--rils, AONIAN MOUNT (THE)= E'--ni-
sm. Anaxagora, m. iin-maiint, s. geog. Muntele.Parnas.
ANCHISES= an-car-sIz, sin. An- APELLES = a -per -liz, sm. A-
chise, m. pelle, m.
ANCONA = an-c5'-n, s. geog. APENNINES (THE) ap'-en-naInz,
Ancona, f. s. geog. Apeninil, m. pl.
ANDALUSIA = an-a-Itlf-ji-A, s. APHRODITE = ar-ro- di t, sf.Afro-
geog. Andalusia, f. dita , f.
ANDORRA (The valley of)= an- APOLLO =fi-por-lo. sm. Apol-
doe-ra, s. geog. Andora, f. Ion, ni. Apollo Belvidere, Apol-
ANDREW = an'-dru, sm. An- Ion din Belvedere.
dreiti, Andrea5, m. APOLLODORUS = F-pol-lo-dtiff-
ANDROMACHE an-drom'-a-chT, res, sin. Apollodor, m.
sf. Andromacha, f. APOLLYON=-por-16n, sm. Lu-
ANDROMEDA= an - drom' - i - di, cifer, Satana, Al-Mal-Rai, Bole-
sf. Andromeda, f. rul Lumel, Intunecatul, m.
ANGELO = an'-glg-lo, sm. An- APULEIUS = a-plu-li'-s, sm. A-
ghel, m. puleiii, ni.
ANGLESEY= an'-gl-si, s. geog. APULIA = A-plir-li-, s. geog.
(insula) Anglesey, f. Apulia, f.
ANN= an, Anna= an'-'4, Anne= AQUARIUS ii-ctIV-ri-s, s. astrn.
an, sf. Ana, f. Wrstor, m. Cana, f.
ANNO DOMINI = an'-no-d6'-mi- AQUILEIA = ac- iii-W-11, s. geog.
nal, loc, lat.: anul mkntuireI, anul Aquilea, f. ,
luI Isus Christos. AQUITAINE = ac-iii-ten', s. geog.
ANTEUS an-ti'-gs, sm. An- Aquitania, f.
te, tn. ARABIA = -rE'-bi-4, Araby --r--
ANTHONY, ANTONY= an'-to-ni, ar'-ab-i, s. geog. Arabia, f.
sm. Antonin, Anton, Antonie, m. Arabia Deserta, Arabia Pustie.
ANTIGONE = an-tig'-o-ni, sf. An- Arabia Felix sail the Blest, Ara-
tigona , f. bia Fericith. Arabia Petrcea, Stony
ANTIGONUS = ns, sin. Anti- Arabia, Arabia Pietroas.
gon, m. ARABIAN = -r6f-bi-in, s. fi adj.
ANTIGUA = an-ti'-gii, s. geog. Arab.
Antigoa, f. ARBELA=ar-br-la, s. geog. Ar-
ANTILLES (THE) = an-tile, s. bella, f.
geog. (insulele) Antile, f. pl. ARCADIA= ar-che'-di-, s. geog.
ANTIOCH = anf-ti-oc, s. geog. Arcadia, f.
Antiochia, f. ARCADIAN --= n, s. pi adj.
ANTIOCHUS = an-tar -5-chs, sm. Arcadian.
Antioch, m. ARCHIMEDES = ar-chi-mi'-diz,
ANTISTHENES = an-tis-011-nTz, sm. Archimede, ni.
sm. Antistene, m. ARCHIPELAGO (THE) = ar'-chi-
ANTONINUS an-to-nar-n6s,sm. pel"-i-go, s. geog. Archipelag, n.
Antonin, m.Antoninus the Pious, ARETHUSA = a-ri-rifiV-zi, sf.
Antonin Piul. Aretusa, f.

www.dacoromanica.ro
 824
ARG AUG

ARGOLIS = art-go-lis, s. geog. ASMODCEUS=as-mo-dIt-a, sm.

Argolida, f. Asijodeii, m.
ARGONAUTA = no"-tii, sm.ASOPH= azt-of, s. geog. Azov,
Argonaut, 771. n. The sea of Asoph, Marea de
ARGONAUTS (THE)= not, sm. Azov.
pl. Argonantil, ni. pl. ASPASIA=as-pEt-ji-ii, sf. As-
ARGUS=art-gh6s, sm. Argus, m. pasia, f.
ARIADNE = e-ri-a d'-ni, sf. Ari- ASSYRIA=as-si'-ri-A, S. geog.
adna, Ariana, f. Asiria, f.
ARIAN = et-ri-n, s. pi adj. ASSYRIAN= An, s. fi adj.
Arian. Asirian.
ARIES =Et-ri-Tz, s. astrn. Arete, ASTRCEA=as-trit-A, sf. Astrea, f.
Herbece, ni. ASTURIAS (THE)=as-thit-ri-az,
ARIOSTO = a-ri-os'-to, sm. A- s. geog. Asturil, f. pl.
riost, ni. ASTYAGES = as-talt-i-giz, sm.
ARIOVISTUS = a'-ri-o-vis"-tus, Astiage, ni.
sm. Ariovist, ATALANTA = at--lant-tft, sf.
ARISTARCHITS=a-ris-tart-chs, Atalanta, f.
sin. Aristarch, m. ATHALIAH = a5-ft -lalt -A, sf.
ARISTIDES = a-ris-taIt-drz, sm. Atalia, f.
Aristide, m. Aristides the Just, ATHANASIUS = a- -n'-si-s ,
Aristide cel Drept. sm. Atanasie, m.
ARIST(EUS = a-ris-ti'-gs, sm. ATHENIAN = a-eit-ni-n, s. in
Aristeii, M. adj. Atenian.
ARISTOPHANES a-ris-toft-A-niz, ATHENS = a'-enz, s. geog.
sm. Aristofane, m. Atena, f.
ARISTOTLE= a-ris-tott-el, sm. ATHOS=a0'-os, s. geog. Athos
Aristotele, m. (muntele), M.
ARMENIA= ar-mi'-ni-A, s. geog. ATLANTIC (THE) sal The Atlan-
Armenia, f. tic Ocean=at-lan'-tic-'-sn, s. fi
ARMENIAN= An, s. fi adj. adj. grog. Atlanticul, Oceanul
Armean. Atlantic
ARMORICA = ar-mor'-i-cA, s. ATLANTIS= at-lant-tis, s. geog.
geog. Armorica, f. Atlantida, f.
ARSACES= ar-sEt-siz, sm. Ar- ATLAS att-Ifts, s. geog. Atlas, in.
sace, ATREUS = Et - tri -us, sm. A-
ARTAXERXES trt-tAcs-6rcs"-iz, fret, m.
sm. Artaxerxe, m. ATRIDES (THE) = E-tralt-da,
ARTEMISIA=ar-ti-mit-ji-A, sf. sm. pl. Atridfi, m. pl.
Artemisia, f. ATTICA = att-ti-cA, s. grog. A-
ARTESIAN-WELL = ar-tit-ziAn- tics, f
iiel, s. pu t artesian, n. AUGEAS= Augias = o-
ASCANIUS = as-chat-ni-gs, sm. gTaIt-as, sm. Augias, m.
Ascaniii, m. AITGITSTAN = o-ghsr-An, s.
ASIA=ati, s. grog. Asia, Confesiunea din Augsburg, f.
Asia Minor, Asia Mick*, f. AUGUSTINE= o-ghst-tin, Aus-
ASIATIC= 'ii-at"-ic, s. fi adj. tin = ost-tin, sm. Augustin, m.
Asiatic. Saint Augustin, Sf. Augustin.

www.dacoromanica.ro
 825
AUG BAR

AUGUSTUS = o-ghs'-t's, sm. AUSTRIA = os'-tri-, s. geog.

August, m. Austria, f.
AULIS = o'-lis, s. geog. Au- AUSTRIAN = n, s. fi adj.
lida, f. Austriac.
AULUS GELLIUS = o'-l's-grel'- AUSTRO-HUNGARIA = os'-tro-
li-es, sm. Aulu-Gelle, m. h'n-ghi.?-ri-, s. geog. Austro-
AURELIA = o-n'-li-, sr Au- Ungaria, f.
relia, f. AUSTRO-HUNGARIAN= An, s.
AURELIAN = sm. fi adj. Austro-Ungar.
Aurelian, in. AVE, AVE-MARY= W-vi-mV-ri,
AURELIUS= o-rr-li-es, sm. Au- Ave-Maria = e'-vi-m-ral'-A, s.
reliu , m. Marcus Aurelius, ave-Maria (salutare, Mario !), sa-
Marcu-Aureliu. lutare angelic sa buna vestire,
AURORA = o-ror'-, sf. Au- f. (rugciciune ceitre Maica Domnu-
rora, f. lul la catolici).
AUSTRALIA = os-triY-li-, s. AVENTINE (THE HILL)= av'-en-
geog. Australia, f. ten, s. geog. Aventin (muntele), m.
AUSTRALIAN = in, s. Fi adj. AVERNUS (THE) = k-vr'-ns,
Australian. Averno= no, s. geog. Avern, n.
AUSTRASIA = os-tiVii-, s. AZORES (THE) = a-zorz', s. pl.
grog. Austrasia, f. geog. Azore (insulele).

B.
BABEL =b6'-bel, s. Babel, n. i-ar'-ic-alf-lndz, s. geog. Insulele
The tower of Babel, turnul Babel. Baleare, f. pl.
BABYLON= bab'-i-ln, s. geog. BALTIC SEA (The)=bol'-tic-sT,
Babilon, n. s. geog. Marea Baltich', f.
BABYLONIAN = lb"-ni-n, s. BAPTIST (St John the) = bapf-
fi adj. Babilonian. tist, stn. Sf. loan Boteziitorul.
BACTRIA = bac'-tri-, s. geog. BARBADOES = bar-b6'-daz, s.
Bactria, f. geog. Barbada, f.
BACTRIAN = n, s. fi adj. BARBARA= bfir'-b-r, sf. Ba r-
Bactrian. bura, Varvara, f.
BACTRIANA= an"-, s. geog. BARBAROSSA = bar-b-ros'-si,
Bactriana, f. sm. Barbarossa, m.
BADEN = bre-d'n, s. geog. Ba- BARBARY= bfir'-b-ri, s. geog.
den, n. Barbria, f. The Stales of Bar-
BAFFIN'S BAY= bar-finz-bg, s. bary, Statele BarbarescI.
geog. Marea de Baffin, f. BARCELONA= bar-se-I5'-n, s.
BAJAZETH = brt-gbe-el, sm. geog. Barcelona, f.
Baiazit, m. BARNABY =bfir'-nii-bi, sm. Bar-
BALDWIN= bold'-fiin, sm. Bal- nabeii, m.
duin, m. BARTHOLOMEW = bar-11o1'-o-
BALEARIC ISLANDS (The)=bal,- mlu, sm. Barthelemy, Vartolo-

www.dacoromanica.ro
 826
BAS BR1

m. Saint Bartholomew's BERNARDINE bee-niir-din, sm.

day, tide, Sf. Vartolomeiii, Saint Bernardin, m.
Barthelemy. BERTHA = sf. Berta, f.
BASIL = bV-sil, sm. Vasile, m. BERTRAM br'-tram, sm. Ber-
BATAVfA=bii-ta'-vi-ii, s. geog. trand, m.
Batavia, f. BESSARABIA =
BATAVIAN = fin, s. si adj. s. geog. Basarabia, Besarabia, f.
Batav. BETHANY = beV--ni, s. geog.
BEATRICE = sf. Bea- Betania, f.
trice, f. BETHLEEM = bee'-li-am, s. geog.
BEDE= bid, sm. Beda (Venera- Betleem, n.
bilul), m. BETH-SHEBA = be0-si'-bi, sf.
BELGIAN=hel'-gi-n, s. fi adj. Betsahee, f.
Belgian. BESS = bes, Bessie = bes'-i, sf.
BELGIUM 6m, s.geog.Belgia,f. fam. pentru Elizabeth, Veta, f.
BELISARIUS=bel-i-sa'-ri-s,sm. BETICA br- ti- c, s. geog.
Belisar, m. Betiea, f.
BELLA = bel'-la, sf. Isabela, f. BIDDY = bid'-di, sf. Brigita, f.
BELLONA= sf. Bel- BIGHT OF BENIN = baIt' -ov -
lona, f. ben-in, s. geog. Golf de Benin, n.
BEN =ben, sm. fam. Beniamin, BIRMAN EMPIRE (THE) = barr-
Veniamin, m. man, s. geog. Birmania, f.
BENEDICT = ben'-i-dict, sm. Be- BIRMINGHAM = be-ming-hm,
nedict, m. To become a Bene- s. geog. Birmingam, n. V. Brum-
dict, a se insura. magem.
BENEVENTO = ben'-i-ven'-ta, s. BISCAY= bis'-cha, s. geog. Bis-
geog. Benevent, n. eaya, f. Bag of Biscay, Golf de
BENGAL =hen-gol',s. geog. Ben- Biscaya sail de Gasconia.
gal, n. BISCAYAN = ln, S. f i adj.
= BENGALEE = ga-lr', Bengalese Base.
galez.
s. fi adj. Bengal, Ben- BITHYNIA=bi-fli'-ni-, s. geog.
Bitinia, f.
BENGALI= ben'-g-li, s. limba BLANCH = blants, Bianca = bi-
bengal, f. an'-efi, sf. Blasa, f.
BENJAMIN= ben'-gIa-min, sm. BOHEMIA .= bo-hr-mi-i, s. geog.
Beniamin, Veniamin, m. V. Ben. Boemia, f.
BEOTIA=bi-'i, s. geog. Beo- BOHEMIAN = n, s. si adj.
iia, f. Boem, Ceh, m.
BEOTIAN = sn, s. fi adj.
BOSNIA =. boz'-ni A, s. geog.
Beotian. Bosnia, f.
BRENICE'S-HAIR = ber'-e-ne- BOSNIAN = an, s. pi adj.
siz-harl, s. astrn. Pleteie-Vere- Bosniac.
nica, f. pl. BRAZIL = bra-zir, s. geog. Bra-
*BERMOOTHES (THE) bar-mfiC, silia, f.
s. pl. geog. Bermude (insulele). BRAZILIAN= i-n, s. fi adj.
BERMUDA = bar-mi-e-dil, s. fi Brasilian.
adj. geog. The Bermuda Islands, BRINDISI=brin-di'-si, s. geog.
the Bermudas, insulele Bermude. Brindisi, n.

www.dacoromanica.ro
 827
BRI CAM

BRITAIN = britf-t'n, s. geog. BUCHAREST, BUKAREST bfilf-

Britania, f. Great Britain, Ma- di rest, s. geog. Bucurescf, pl.
rea Britania. New Britain, Nona BUGHARIA = biu-che'-ri-, s.
Britania. geog. Bucharia, f.
BRITANNIA = bri-tan'-ni, s. BUDA = biTV-d, s. geog. Buda, f .
geog. Bretania, f. BULGARIA = bl-gh6'-ri-, s.
BRITON = brit'-t'n, s. si adj. geog. Bulgaria, f.
Breton. BULGARIAN = fin, s. si adj.
BRITTANY= britf-ta-ni, s. geog. Bulgar.
Bretania (in Fran fa), f. BURGUNDIAN br - ghn '-
BRUMNAGEM=brem/-m-gfem, di-n, s. si adj. locuitor din Bur-
adj. pop. din Birmingam.Brum- gundia.
magem buttons, 1. jetoane; 2. BURGUNDY = br'-ghn-di, s.
ban' ra geoq. Bourgogne Burgundia.
BRUNEGHILD = bru'-ni-cild, sf. BURMAN= be-min, V. Birman.
Brunechilda, f. BURSA be'r'-s, s. geog. 13 rusa,!.
BRUSSELS = beds'-s'lz, s. geog. BUSHMAN= bus'-mn, s. (geog.)
Bruxela, f. Bosiman, in.
BUCENTAUR=b1u-sen'-tor, sin. BIZANTINE = baf-zan'-tin, adj.
Bucentaur, m. bizantin.
BUGEPHALUS .--- bIu - ser- -16s, BYZANTIUM= sI6m, s. geog.
sin. Bucefal, Ducipal, in. Bizantiu, n.

C.
CABUL = c'a-bul', s. geog. Ca- GALABRIAN= fin, s. fi adj.
bul, n. Calabres.
CADIZ = cli-diz', s. geog. Ca- CALEDONIA = cal-i-d6'-ni-, s.
dix, n. geog. Caledonia, f. New Cale-
CESAR = sr-z4r, sm. Cesar, m. donia, Noua Caledonia.
Julius Caesar, Min Cesar. Oc- GALEDONIAN= n, s. si adj.
tavius Caesar, Octaviu Cesar. Cae- Caledonian.
sar's penny, mar. : prim de re- CALIFORNIA= cal-i-for'-ni-, s.
crutare. geog. California, f. Upper Ca-
CIESAREA=si-zi-er-i, s. geog. lifornia, California de sus. Lower
Cesarea, f. California, California de jos New
GAFFER= car-fe'r, s. (geog.) Ca- California, Nona California. Old
fru, in. California, Vechia California. The
CAFFRARIA = caf-frE'-ri-, s. Gulf of California, Golful de Ca-
geog. Cafreria, f. lifornia.
CAIAPHAS=caff-ii-fas, sm. Ca- CALLICRATES := cal-lic'-rfi-tiz,
iafa, in. sm. Calicrate, m.
CAIN chEri, sin. Cain, ni. CAMBODIA cam-b6'-di-, Gam-
CAIRO cal'-ro, s. geog. Cairo, n. boge b6dj', s. geog Camboge, n.
CALABRIA= ch-16'-bri-i, s. geog. CAMPANIA = cam-pe-ni-, s.
Calabria, f. geog. Campania, f.

www.dacoromanica.ro
 828
CAN CEL
CANAAN = che-nE'-an, s. geog. CARTESIAN = car-ti'-zi-n, s. fi
Canaan (Tara lui), f. adj. Cartesian.
CANAANITE = A-net, s. fi adj. CARTHAGE = carf-Oiclj, s. geog.
Cananeen. Cartagine, f.
CANADA = can'-5.-d, s. geog. CARTHAGINIAN =
Canada, f. An, s. fi adj. Cartagines.
CANADIAN= di-lin, s. pi adj. CARTHUSIAN = s.
Canadian. pi adj. Cartusian.
CANARY ..r= c-nE'-ri, s. geog. CASHMERE= cas'-nfir, s. geog.
Canar, n. The Canaries, Cana- CaMir, n. A Cashmere shawl,
rele. The Canary Islands, Insulele un qal de Casmir.
Canare. CASPIAN SEA (THE) =
CAN DIA = di-A, s. geog. s. geog. Marea CaspicA, f.
Candia, f. CASSANDER= cas-san'-clr,
CANEA= c-ni'-A, s. geog. Canea, Cassandru, m.
Candia (ora), f. CASSANDRA. = drA, sf. Cas-
CANN/E can'-i, s. geog. Cane,p/. sandra, f.
CANTERBURY = can'-tr-Zer-ri, CASTILE= cas'-til, s. geog. Cas-
s. geog. Cantorbery, n. tilla, f. New Castile, Castilla
CAPE = chEp, s. geog. Cap, n. Nouh. Old Castile, Castilla Ve-
Cape Colony, Colonia Capulul. chie.
Cape Town, Cape-Town (ora- CASTILIAN = cas-til'-i-n, s. fi
sul Cap). adj. Castilian.
CAPERNAUM= ca-pgr'-nE-6m, s. CASTOR AND POLLUX = cas'-
geog. Cafarnaum, Capernaum, n. tor-end-pol'-16cs, sm. Castor si
CAPITOL = cap'-i-U61, s. Capi- Pollux, m,
toliu, n. CATALONIA= cat'-i-h3-ni-A, s.
CAPITOLINUS cap'-i-to-/0"- geog. Catalonia, f.
ns, cm. Muntelo Capitolin, m. CATALONIAN = An, s. fi adj.
CAPPADOCIA= cap'-pA-d5"-si-A, Catalan.
s. geog. Capadocia, f. CATHERINE= caV-rin, sf. Eca-
CAP UA = cap' - - A, s. terina, Caterina, Catrina, f.
geog.
Capua, f. CATO = chE'-to, sm. Catone,
CARIA chErf-i-A, s.geog.Caria, f. Cato the Elder, Catone
CARIBBEAN = car'- ib -bi"- fin, Censorul. Cato of
CARIBBEE =-- hi, adj. caraib. Utica, Catone din Utica.
The Caribbean (Caribbee) Islands, CATULLUS = cA tr-16s, sm.
Insulele caraibe. Catul, m.
CARINTHIA = A, s. CAUCASUS co'-cii-ss, s. geog.
geog. Carintia, f. Caucas, m. Mount Caucasus,
CARLOVINGIAN = car- lo-vin'- Muntele Caucas.
gi-An, s. fi adj. Car/ovingian. CAUCASIAN = co'-chE-jn, s. fi
CAROLINE= car'-o-lain, sf. Ca- adj Caucasian.
rolina, f. CECILIA = si-sil'-i-A, Cecily
CAROLINA = earl- o-le-n, s. sesf-i-li, cf. Cecilia, f. Saint Ce-
geog. Carolina, f. North Ca- cilia's (Cecily's) day, ogua Sf. Ce-
rolina, Carolina de Nord. South
Carolina, Carolina de Sud. CELESTINE = se/'-gs- tin, cm.

www.dacoromanica.ro
 829
CEL CLE
Celestin, ni. ; sf. Celestina, f. CHARYBDIS cii-rib'-dis, s. geog.
A celestine, un celestin (ccilugar). Charybde, f.
CELSUS = sel'-ses, SIll . Celsiu, ni. CHERSONELTS = cher'-so-ni-es, s.
CELT = selt, sm. Celt, m. geog. Chersones, n. Chersonezis
CELTIBERIA= sel-ti-bi'-ri-A, s. Cimbrica, Chersonesul Cimbric.
geog. Celtiberia, f. Chersoneus Taurica, Chersonesul
CELTIBERIAN = iin, s. 0 adj. Tauric.
Celtiber. CHILI= cilf-i, s. geog. Chili, n.
CELTIC = selt'-ic, adj. celtic. CHRISTIAN = cris ' - ti-n, sm.
CEPHALONIA= ser--le-ni-e., s. Cristian, ni.
geog. Cefalonia, f. CHRISTINA = cris- ti ' -net, sf.
CEPHALUS = les, sm. Ce- Cristina, f.
fal, m. CHRISTMAS = cris'-ms, s. Cra-
CERBERUS = see-be - fa, sm. ciun n.
Cerber, m. CHRISTOPHER = cris'-te-fer, sm.
CEBES = si'-rTz, sf. Ceres, De- Cristofor, m.
metre, f. CICELY = sis'-i-li, sf. V. Ce-
CEYLON sr-len, s. geog. Cey- cilia.
lan, n. Insula Ceylan, f. CICERO si' - se -ro, sm. Cice-
CHERONEA = chi-ro-ni'-, s. rone, m.
geog. Cheronea, f. CILICIA = sal-lif-si-, s. geog.
CHALCEDONIA= cal-si-do'-ni-, Cilicia, f.
s. geog. Chalcedonia, f. CIMBRI sim'-bral, sin. pl. Cim-
CHALDAIC = cal-def-ic, adj. cal- bri, ni. pl.
daic ; s. Chaldeian. CINDERELLA = sin'-der-el-Iii, sf.
CHALDEA = di'-, s. geog. Cenusreas, f.
Chaldeia, f. CIRCASSIA= ser-ca'-i-, s. geog.
CHALDEAN = fin, s. 0 adj. Circa sia, f.
Chald elan. CIRCASSIAN = iin, s. 0 adj.
CHAMPAGNE sam-pen', s. geog. Circasian.
Chem pagne, f. CIRCE= serf-si, sf. Circe, f.
CHARLEMAGNE = sae-le-men, CIRCEAN = ser-si'-n, adj. Cir-
sm. Carol Magnu, ni. eel, magic.
CHARLES = ciarlz, sm. Carol, CISALPIN=sis-al'-pin, adj. cis-
Scarlet, ni. Charles the First, alpin.
King of Rozzmania, Carol I, Re- CITH/ERON= si-OF-ren, s. geog.
gele RominieT. Charles the Bald, Citeron, n.
Carol Plesuvul. Charles the Bold, CLARA= clel-ri, sf. Clara, f.
Carol Temerarul. Charles the Fair, CLARISSA= cla-ris'-sii, sf. Cla-
Carol cel Frumos. Charles the Fat, risa, f.
Carol cel Gros. Charles the Fifth, CLAUD = clod, sm. Claudiu. M.
Carol-Quintul. Charles the Ham- CLAUDIUS = clo'- di-es, sm. Clan-
merer, Carol Martel. Charles the diu, ni.
Simple, Carol cel Simplu. CLELIA= cli'-li-ii, sf. Clelia, f.
CHARLEY = ciar'-li, sm. fam. CLEMENTINA = clem-en-tar-n,
Carol, ni. sf. Clementine, f.
CHARNECO = ciar'-ni-co, s. vin CLEOPATRA= cli-o-pe'-tr, sf.
de Portugal, n. Cleopatra, t.

www.dacoromanica.ro
 830
CLO CZE

CLOTILDA= clo-tir-d, sf. Cl- CORINTHIAN = chti-rinf- 6i - n,

tilda, f. s. f i adj. Corintian.
CLYTEMNESTRA= clit-em-nes'- CORIOLANUS = co-ral-ti-b!'-ns
tr, sf. Clitemnestra, f. sari cor-i-o-W- ns, sm. Corio-
COCHIN-CHINA cri'-cin-clar-n, Ian, ni.
s. geog. Cochinchina, f. CORNELIA= cor-ni'-li-, sf. Cor-
COCHIN-CHINESE = -- na, s. pi nelia, f.
adj. Cochinchines. CORSICA = cor'-si-ci, s. geog.
COCYTUS (THE)= co-sar-ts, s. Corsica, f.
geog., mil.: Cocit, m. CORSICAN = cn, s. pi adj.
COIMBRA= co-im'-bri, s. geog. Corsican.
Coimbra, f. CORYBANT = corr-i-bnt, sm.
COLCHIS = cor-cis, s. geog. Col- Coribant, m.
chida, f. CRACOW= cra'-c6, s. geog. Cra-
COLISEUM= col-is-r-dm, s. Co- covia, f.
nseil, n. CREMONA= cri-m(7-n, s. geog.
COLLATINUS = col -1-tar '-n "es, Cremona, f.
sin. Colatin, m. CRETAN = crr-tn, s. pi adj.
COLUMBIA = co - lemf-bi-i, s. Cretan, Candiot, m.
geog. Columbia, f. CRETE = crIt, s. geog. Creta,
COLUMBUS (CHRISTOPHER)= co- Candis, f.
l'rn'-b6s, sin. Cristofor Columb, m. CRIMEA (THE) = craI-mi'-fi, s.
COMMODUS = com'-mo-d 's, sm. geog. Crimea, f.
Comod, m. CRIMEAN= n,adj. de Crimea.
COMNENA= com-nr-n, s. npr. CRISPIAN = cris'-pi-n, Crispin
Comnen, ni. = crisf-pin, sm. Sf. Crispin, ni.
CRCESUS = crr-ss, sm. Cresu.
CONGO con'-go,s. peo g. Congo, ri.
CONSTANTINE = con'-stan-taln, m. To be a Crcesus, a fi putred
sm. Constandin, Constantin, Cos- de bogat.
tea, m. CUM/E = chlfe-mi, s. pl. geog.
CONSTANTIUS= con-stan'-si-e's, Cume, f. pl.
sm. Constantin, m. CURIATIUS = chIu- ri- 6'- si- gs,
COPENHAGEN = cO' - pen -10! - sm. Curiatiu. The three Curiatii,
ghn, s. geog. Copenhaga, f. eel' trel CuriatiI.
COPERNICAN = co-p6e-nic-n, CYAXARES = sal-ae-si-rIz, sm.
adj. luI Copernic, m, Ciaxare, ni.
COPERNICUS = gs, sm. Co- CYBELA = sibf-i-l' , Cybele =
pernic, m. sil)'-i-II, sf. Cibela, f.
CORDELIA= cor-di'-li-, sf. Cor- CYPRIAN = sip'-ri-n, sin. Ci-
delis, f. prian, m.
CORDILLERAS (THE) = cor-dir- CYPRUS = self-pas, s. geog. Ci-
le-raz sag cor-dil-IF-ris, s. geog. pru, in.
Muntil CordilierI, m. pl. CYRENAICA = si-ri-nEf-i-c, s.
COREA = co-rr-, s. peo g. Co- peo g. Cirenaica, f.
rea, f. CYRUS = sar-rs, sm. Ciru, ni.
CORINNA co-rin'-, sf.Corina, f. CYTHERA -= si-Or-r, s. geog.
CORINTH = cor'-un, s. geog. Citera, f. (aOl Cerigo).
Corint, n. CZECH= tec, s. .pi adj. Ceh.

www.dacoromanica.ro
 831
DAC DUN

D.
DACIA = s.geog. Dacia, f. DICTYNNA = dic-tinf-n, sf.
DACIAN = s. si adj. Dac. Diana, f.
DEDALUS= di'-d-ls, sin. De- DIDO = dal'-do, sf. Didona, f.
dal, DIOCLETIAN = o- cli'-
DALMATIA= dal-m'-s, s. geog. sin. Diocletian, m.
Dalmatia, f. DIODORUS = daI-od-or'-s, sm.
DALMATIAN= On, s. fi adj. Diodor, 111.
Dalmat. DIO GENES = daI-od'-gi-nIz, sin.
DAMASCUS = da-mas'-chs, s. Diogen, in.
geog. Damasc, n. DIOMEDES = dal-om"-i-dIz, sm.
DAMIETTA = dam-i- et'-ta, s. Diomede, m.
geog. Damietta, f. DIONYSIUS = daI-o-nifis, sm.
DAN = dan, sm. fam. pentru Dionisiu, m.
Daniel, Daniil, m. DOLL = dol, fam. pentrzz Do-
DANAIDS, V. Dictionarul. rothea, Dorothy, Dorrit, Dorotea, f.
DANE = dal, s. Danez, m. DOLLY= dolf-li, V. Doll.
DANIEL = dan'-lel, sm. Daniil, m. DOMINICA = do- min'-ic -a, s.
DANISH = dan'-i, adj. danez. geoq. P epublica Dominicana, f.
DAVIS'S STRAITS = d'-vis-iz- DOMINICAN = do-minf-i-can, s.
sti Et, s. pl. geog. Strinitoarea lul Dominican (ccIlugclr), m.
Davis, f. DORIAN = dor'-i-in, s. fi adj.
DEBORAH = sf. De- Donan.
bora, f. DORIC dor'-ic, adj. doric,
DEJANIRA sf. DORIS = dor'-is, s. geog. Dorida, f.
Dejanira, f. DOROTHEA= dor-o-Oi'-, DOR-
DELPHI = del'-fa!, Delphos = OTHY dor'-o-Oi, Dorotea, f.
fos, s. geog. Delfi, pl. DOTT = dot, sf. fazn. pentru
DEMOCRITUS = d-moc'-ri-ts, Dorothea.
sm. Democrit, ni. DOVER, * DOVOR do'-vr, s.
DEMOSTHENES dg-mos'-16-niz, geog. Duvru, The Dover
n.
sin. Deniostene, in. Straits, Pasul (de) Calais. Dover-
DENMARK= den'-marc, s. geog. Court, Tirgul lui Cremene, Cur-
Danemarca, f. tea lui Papura. Voda.
DERBY = dr'-bi sail dtie-bi. s. DRACO = drti'-c6, sm. Dracon, in.
1 geog. (comital i oras in An- DRACONIAN = dre- cti'- ni- an,
gla): Derby. 2 t. de alergetri : adj. draconian, lui Dracon.
Derby (alergclri anuale la Epsom). The Draconian laws, legile Jul
The Derby stakes, premiul Dra con. A draconian law, fig. :
Derby. o lege cruda.
DIANA dal-an'-, Dian= &W- DRESDEN= drez'-din, s. geog.
in, sf. Diana, f. Dresda, f.
DICK, DICKY= die-chi, sm. [am. DUNCIAD = dn'-si-d, s. Dun-
pentru Richard, Richard, m. clan (poenul satiricci de Pope), f.
DICKON dic'-n, sm. [am. V. DUNKIRK= dn-chrc', s. geog.
Dick. Dunkerque, n.

www.dacoromanica.ro
 832
EAC EST

E.
EACUS, EGEAN, EGISTHUS, V. EMPYREAL = em-pir'-i-iil, Em-
Eacus, Egean, etc. pyrean= ill, adj. Empireului.
EASTER= is'-ter, V. Diclionarul. EMPYREAN = iin, s. Empi-
EBRO (THE) = i'-bro s. geog. red, n.
Ebrul, in. ENEID = 1-ni'-id, s. Eneida, f.
ECBATANA= cc- bii - LI' - n, s. EPHESIAN=i-fi'-ji-n, s. si adj.
geog. Ecbatana, f.;adi: Hamadan, n. Efesian. An Ephesian. fig.; un
ECCLESIASTES = ec-cli-si-as'-tIz, om de chef, de petrecere.
s. Eclesiastul, n. EPHESUS = er-i-ses, s. geog.
EDDYSTONE, V. Dictionarul. Efes, n.
EDEN= V-den, s. Edenul, n. EPICTETUS = ep-ic-ti'-tes, sm.
EDINBURGH ed'-in-ber-ro, ee- Epictet, m.
in-berg, Edinbro = ed'-in-bro, s. EPICURUS = ep'-i-chin-res, sm.
geog. Edimburg, n. Epicur, ni.
EDMUND = ed'-inend, sm. Ed- EPIGONI (THE) = i-pig' - o-naI,
mond, in. sm. Epirronii, m. pl.
EDWARD = ed'-iird, sm. E- EPIMENIDES = ep-i-men'-i-dTz,
duard, m. sm. Epimenide, m.
EGERIA= i-e-ri-, sf. Egeria, f. EPIPHANY = i-pir-ii-ni, s. Bobo-
EGEUS =I-gi'-es, sin. Egeii, m. tea* f.
ELBA= elf-bi, s. geog. (insula) EPIROT ep'-i-r6t, sm. Epirot, m.
Elba, f. EPIRUS = i-pal'-res, s. geog.
ELEANOR = el'-i-n6r, sf. Eleo- Epir, n.
nora , f. EPSOM = ep'-s6m, s. geog. Ep-
ELECTRA =-7-lec'-tr, sf. Elec- som, n. The Epsom races, aler-
tra. f. girlie de la Epsom.
ELIJAH =1-laI'-gr, sin. Ilie, m. EQUATOR (THE REPUBLIC OF
ELIS = l'-lis, s. geog. Elida, f. THE)= i-cile-t6r, s. geog. Repu-
ELISHA T-10-0, stn. Elise', ni. blica Equator, f.
ELIZA = T-lair-zi, sf. Elisa, f. ERASMUS = i- ras'- mes, sm.
ELIZABETH = i-liz'-i-ber), sf. Erasm, in.
Elisabeta, Elisafta, Elisabeta, f. ERATOSTHENES = er--tos'-ee-
Queen Elizabeth, Regina Elisaveta. niz, sm. Eratostene, m.
ELIZABETHAN = i-liz-h-bi'-(an, ERCLES = er'-clrz, sm. Hercule,
adj. din timpul Elisabetel. The Heracle, m.
writers of the Elizabethan age, EREBUS er'-i-bes, sm. Ereb, In.
scriitorii din timpul Elisabetei. ERIN = r-rin, s. geog Irlanda,
ELOISA el-o-i'-zi, sf. Eloisa, f. f. Erin go bragh l trifasei Ir-
ELSIN ORE = el'-si-nor, s. geog. lands 1
Elseneur, n. ESCULAPIAN =es-chin-IV-pi-An,
ELYSIAN FIELDS (THE)= i-IV- adj. lul Esculap.
ji-n-fildz, s. pl., mit.: ampiile ESCULAPIS = es, sin. Escu-
Elisee. lap, ni.
ELYSIUM= em, s. Eliseii, n. ESOP =V-sop, sm. Esop, m.
EMILY = em'-i-li, sf. Emilia, f. ESTHER = es'-ter, sf. Estera, f.

www.dacoromanica.ro
 833
ETH FLO
ETHIOP = i'-r.i-op, s., m. fi f. EUM/EUS = Iu-mi'-s, sm. Eu-
Etiopian(A). m.
ETHIOPIA = 6"-pi-A, s. geog. EUMENES= la'-mg-nIz, sm. Eu-
Etiopia, f. mene, m.
ETHIOPIAN= fin, s. fi adj. EUPHRATES (THE)=111-frAf-trz,
Etiopian. s. geog. Eufratul, m.
ETNA= s. geog. Etna, f. EURIPIDES = iu-rip'-i-cliz, sm.
ETRURIA= i-trfl'-ri-, s. geog. Euripide, m.
E truria, f. EUROPA = sf. Eu-
ETRURIAN= An, Etruscan= ropa, f.
i-trs'-can, s. fi adj. Etrusc. EUROPE= Ifi'-rp, s. geog. Eu-
EUMEA =Iu-bi'-, s. geog. Eu- ropa, f.
bea, f. EUROPEAN = Iu-rti-pi'-n, s. pi
EUCHARIST =Ift'-c-rist, s. Eu- adj. European.
caristia (CumineccItura la cede,- EURYALUS = lu-riP-ii-16s, sm.
f. Eurial,
EUCLID = ItV-clid, sm. Euclid, EURYSTHEUS = Iu - ris' - Oi- 6s,
m. To study Euclid, a Invqa sm. Euristeil, m.
matematicele. EUSEBIUS= sm. Eu-
EUDOXIA=Tu-docr-si-, sf. Eu- sebiu,
doxia, f. EUKINE (THE)=Ifie-sin, s. geog.
EUGENE = lu-gin', Eugenius = Marea-Neagri, f. Pontus- Euxi-
lu-e-ni-e's, sm. Eugeniu, nus, n.
EUGENIA = Iu-gi'-ni-, sf. Eu- EZEKIEL =i-zIf-chi-61, sm. Eze-
genia, f. chiel, m.

F.
FABIAN = fe'-bi-n, sm. Fa- geog . capul Finister (in Spa-
bian, m. niel), n.
FAEROE, FAROE = fe-r5'-i FINLAND = flif-land, s. geog.
fii'-ro, s. geog. insulele Feroe, f. pl. Finlanda, f.
FANNY= fan'-ni, fam. Fan= fan, FINLAND, FINLANDER = land-
sf. Fanny, f, 6r, s. fi adj. Fines.
FAUSTINA=fos-tV-n, sf. Fans- FLANDERS= flfin'-dgrz, s. geog.
tina, f. Flandra, f.
FAUSTUS fost'-s, sm.Faust, m. FLEMINGflem'-ing, s. Flamand.
FELICIA = s f. Felicia, f. FLEMISH= 4, adj. flamand.
FERRARA.= fer-W-ra, s. geog. The Flemish, Flamansiii.
Ferara, f. FLIBBERTIGIBBET flibf-bgr-ti-
FERRO = fee-ro, s. geog. insula gib-bet, sm. Flibbertigibbet [mime
de FIer, f. de drac), m.
FEZ, FEZZAN= fez, fez-san', s. FLORA= sf. mil. Flora, f.
geog. Fez, n. FLORAL GAMES (THE) = fleV-rftl-
FINISTERR A = fln-is-ter'-ri, s. ghEmz, pl. Jocurile florale, pl.
H. L. Leaflet. Dicf. Eng.-Rom., vol. II. 53
www.dacoromanica.ro
 834
FLO GER

FLORENCE = flor'-ns, s. geog. FRANCONIA = fran-c6'-ni-, s.

Florenta, f. geog. Franconia, f.
FLOPEENTINE = en-taln, s. fi FRANK = franc, s. 1 popor :
adj. Florentin. Franc, in.-2 npr. Francisc, m.
FLORIDA = flor'-i-d, s. geog. FRANKFORT = franc'-ftirt, s.
Florida, f. geog. Francfort, n. Frankfort
FLUSHING = 116e-ing, s. geog. on (the) Mein, Francfort pe Mein
Flesing, n. Frankfort on (the) Oder, Franc-
FORMOSA= for-mf3'-zi, s. geog. fort pe Oder.
Formosa, f. FRED = fred, Freddy = fred'adi,
FORTH= forO, s. -geog. Forth, n. sm. lam. pentru Frederic, Frideric.
FORTUNATE ISLANDS (THE) = FREDERIC = fred - - ric, sm.
for"-clu-nEt-aff-landz, s. pl. geog. Frideric,
Insulele Fortunate, f. pl. FREYBURG, FRIBOURG = frar-
FRANCE &Ems, s.geog.Franta,f. bgrg, s. geog. Friburg, n.
FRANCES = frAin'-sTz, sf. Fran- FRIESLAND = frTz'-land, s. geog.
cisca, Fanny, f. Frisa, f.
FRANCIS = sis, sm. Fran- FRIULI fri-lugi,s.geog.Friul, n.
cisc, m. FULHAM, FULLAM = ful'-hiim,
FRANCISCAN= fran-sis'-an, sm. ful'-lfim, s. geog. Fulham (sat
Franciscan, m. ldngcl Londra), n.

G.
GAEL ghE.'-el, s. Gal, Celt, ni. GASCONY = i, s. geog. Gas-
GAELIC = i-lic, adj. galic, cofia, f.
celtic. GAUL =gol, s. geog. Galia, f.
GALATHEA= sf. Ga- GAUL, 1 s. Gal, In. 2 adj.
latea, f. galic. The Gauls, Gala.
GALATIA = 0-1U-0, s. geog. GAUNT =gont, s. geog. Gand, n.
Galatia, f. GENEVA = s. geog.
GALATIAN = sin, s. Galat. Geneva, f.
GALICIA = s. geog. GENOA.= gIen'-o-, s. geog. Ge-
Galicia, f. nua, f.
GALILEE= ga-li-lir, s. geog. Ga- GENOESE= Iz, s. si adj. Ge-
lilea, f. noves. The Genoese, Genovesil.
A. GALILEO = sm. Ga- GEOFFREY = gIef'-ri, sm. a Geof-
ined, m. froy, m.
GALLIC= gal'-ic, adj. galic. GEORGE = gIordj, sm. Gheor-
GANGES (The) = gan'-glz, s. geog. ghe, m.
Gangele, m. GEORGIA = gIor'-gi-, s. geog.
GARTER (The order of the) = Georgia, f,
gar'-tr, s. Ordinul JaretiereL GEORGIAN = in, s. Fi adj.
GASCON = gas'-chiM, s. Gas- Georgian.
con, m. GERMAN = glr'-mn, s. 1 Ger-

www.dacoromanica.ro
 835
GER HAL

man, Nearnt, m. 2 adj. ger- GOTHIC = go5'-le, adj. gotic.

man, nemtesc. To talk German, GOTTINGEN = ghet'-in-gin, s.
a vorbi nemtesce. The German geog. Goettingen, n.
Ocean, Marea de Nord. German- GRACCHUS = grac chEs , am.
silver, maillechort (aliagiii de zinc, Grachus, ni. The Gracchi, Grac-
swami si nickel). German tinder, chiL
GRADUS = gra'-d5s, s. Gradus
GERMANY= i, s. geog. Ger- (ad Parnassum), n.
mania, f. GRAIL (THE HOLY)=grEl, s. SI.
GHENT =ghent, s. geog. Gand, n. Graal, n.
geog. Ga- GRANADA= gran'--d, s. geog.
baon, n. Grenada, f. New Granada, Noua
GIDEON = ghid'-I-5n, am. Ge- Grenad ; a01: Statele-Unite ale
deon, m. Columbia.
GILEAD =ghil'-i-d, s. geog. Ga- GRANICUS (THE) =
laad, n. s. geog. Granicul, n.
GILES = gTailz, sm. Gilles, m. GRECIAN= grr-sn, s. fi adj.
GLASGOW = glas'-g5, s. geog. Grec. A Grecian, fig.: un elenist.
Glasgow. n. GREECE = gris, s. geog. Gre-
GLASWEGIAN = cia, f.
s. locuitor din Glasgow. GREEK= grTc, s. Fi adj. Grec.
GLOSTER= glosf-tr, presc. pen- GREENLAND = grin '-land , s.
iru Gloucester (aceiafl pron.). geog. Groenlanda, f.
GOLCONDA.= gol-con'-d, s. geog. GREENLANDER= 5r, s. Groen-
Golconda, f. lander.
GOLD-COAST (THE)=g51c1'-c5st, GREGORY= gree-5-ri, sm. Gri-
s. geog. Coasta-de-Aur, f. gorie,
GOMORRAH = go-mor'-r5, s. geog. GUADALUPE = go'- -lup, s.
Gomora, f. geog. Guadelupa, f.
GORDIAN= gor'-di-in, adj. gor- GUERNSEY= ghrn'-zi, s. geog.
dian. The Gordian knot, nodul (insula) Guernsey.
gordian. GUIANA = ghi-an'-, s. geog.
GORGON= gor'-glAn, s. 1 Gor- Guiana, f.
gona, f. 2 cap de Medusa, n. GUINEA = ghin'-i, s. geog. Gui-
GOTH = go9, s. Got, ni. The nea, f. New Guinea, Noua Gui-
Goths, GotiL nea sal Papuasia.

H.
HAGAR = sf. Agar, f. HALICARNASSUS = hl- 1-car-
HAGUE (THE) = h5g, s. geog. nasf-ss, s. geog. Halicarnas, n. ;
paga, f. Budrun, n.
HAL = hal, am. fam. pentru HALIDOM= har-i-d5m, s. Maica
Henry, Henric, m. Bluff king Domnului, f.
Hal, viteazul rege Henric . HALLOWEEN= haP-lo-In, s. a-

www.dacoromanica.ro
 836
HAL HOL

junul dilei Tuturor Sfintilor (la HELLAS = her-lis, s. peo g. He-

catolici), n. lada, f.
HALLOWMAS = mas, s. diva HELLENS (THE) = lenz, sm.
Tuturor Sfintilor (1 Novembrie), f. pl. EleniT, m. pl.
HAM= ham, sm. Cham, m. HELVETIA= hel-vrii-ii, s. geog.
HAMBURGH ham'-brg, s. geog. Elvelia, f.
Hamburg, n. HELVETIAN = in, S. fi adj.
HAMILCAR = ham'-il-car, sm. Elvelian.
Amilcar, m. HENRIETTA= hen-ri-etf-tii, sf.
HANNIBAL = han'-ni-biil, sm. A- Henrieta, f.
nibal, ni. HENRY = hen'-ri, sm. Henric, ni.
HANOVER= han'-o-vir, s. geog. HERACLEA= hi-rae-Ir -ii, sf. Re-
Hanovra, f. raclea , f.
HANOVERIAN= vi"-ri-in, s. HERCULANEUM = Mr-eh/II-Mi-
fi adj. Hanoveran. ni-6m, s. geog. Herculanum, n.
HAPSBURGH = haps' - birg, s. HERCULES = he-chhi-lTz, sm.
Habsburg, n. Hercule, m. Hercules' Pillars,
HARLEQUIN= har'-16-cilin, sm. Coloanele lul Hercule.
Arlechin, m. Harlequin's trick, HERODOTUS = hi-rod'-o-tis, sm.
ariechinadi, caraghioslic. Herodot, m.
HAROUN AL RASCHID = ha-run- HESIOD hr-ai-d, sm. Hesiod, m.
al-raa'-id, sm. Harun-al-Raaid. HESPERIA= hes-pi'-ri-, s. peo g.
HARRIET = hae-ri-et, sf. Hen- Hesperia, f.
rietta, f. HESPERIDES = hes-per'-i-dTz, s.
HARRY= hae-ri, sm. fam. pen- pl. gridina Hesperidelor, f.
tru Henry, Henric. HETTY = het'-ti, sf. fam. pentru
HASTINGS = hs'-tingz, s. pl. Esther, Estera, f.
geog. Hastings, n. HEZEKIA = hez-i-car-ii, sm. E-
HAVANNAH= hi-van'-a, s. geog. zechia, m.
Havana, f. Havannah cigar, HIBERNIA = haI- her ' -ni-i, s.
havani, tigari de Ilavana. geog. Hibernia, f.
HAYTI= hEl-taI, s. peo g. Haiti, n. HIERO = har-i-ro, sm. Hieron, ni.
HEBE= hr-bi, sf. mil.: Hebe, f. HILARY = hir-i-ri, sm. Ilariii,m.
HEBRIDES (THE) = heb'-ri-dIz, s. HINDOO hin-da', s. # adj. In-
pl. geog. Insulele Hebride, f. pl. dian. A Hindoo woman, o In-
HECATE= hee-Et, sf. Hecate, f. dian. The Hindoos, IndianiI.
HECTOR hee-tr,sm.Hector, ni. HINDOSTAN = hin-d-stan', s.
HECUBA = hee-Iu-bi, sf. He- geog. llindustan, Industan, n.
cuba, f. HINDOSTANEE = I, s. limba
HEGESIPPUS = hee-ghi-sip-pis, indiani, f.
sm. Hegesip, m. HIPPOCRATES = hip-poe-ri-tiz,
HELEN= hel'-en, Helena= her- sm. Hipocrate, m.
i-ni, sr Elena, f. ; fam. Leanca, HIPPOLYTUS = hip - por-i- ts,
Lina, Uinta, f. sm. Hipolit, m.
HELIODORUS = her-i-o-dor"-is, HIPPOMENES = hip-pom'-i-na,
sm. Heliodor, m. sm. Hipomen, m.
HELIOGABALUS= gab"-i-lis, HOLLAND = hor-land, s. geog.
sm. Heliogabal, m. Olanda, f.

www.dacoromanica.ro
 837
HONI IRA

HOMBURGH = hom'- b 'drg , s. HUGH= hlu, sm. sHughess, m.

geog. Homburg, n. HUGUENOT = hlul-gh-not, sin.
HOMER =116'-mr, sin. Homer, Hugh enot,
Omer, ni. HUNGARIAN = h6n-ghE/-ri-n, a.
HOMERIC= ho-mer'-ic, adj. ho- Ungur ; adj. unguresc.
merle. HUNGARY= Un'-gi-ri, s. geog.
HORACE = sin. Hora- Ungaria, f.
tin, ni. HUSS (John) hs, sm. loan Hu ss, m
110RATIUS = sin. HYACINTHUS = hal'-ii-
Horatia, m. Horatius Coces, sin. Hiacint, m.
Horatiu Coces. The three Horatii, HYADES= haV-fi-dTz, Hiads=
ce! trel Horatii. sf. pl. mit. Hiade, f. pl.
HORTENSIA = sf. HYRCANIA = h-r-chEl-ni-, s.
Hortensia, f. geog. Hircania, f.
HUDSON'S BAY = HYRCANIAN = fin, HYRCAN=
s. geog. Golful luI Hudson, f. h'e'r'-can, s. fi adj. Hircanian.

I.
IBERIA = al-bV-ri-, s. geog. din colo de Gange, India Trans-
Iberia, f. gangeticA. V. Indies.
ICARIA = al-chEf-ri-, s. grog. INDIAN = in'-di-n, s. si adj.
Icaria f.; aqi: Nicaria, f. Indian. The Indians, Indianii.
ICARUS = sin. Isar, m. The Indian Ocean, Oceanul Indian.
ICELAND = als'-land, s. grog. INDIES (THE) = in'-diz, s. pl.
Islanda, f. grog. Indiile, f. p1.The East In-
ICELANDER= 'r, s. Islandes. dies, Incliile Orientale. The West In-
IDOMENEUS = dies, Indiile Occidentalc. V.India.
sin. Idomeneii, in. INDO-CHINA= in'-do-clal'-n, s.
IDUMEA= id-lu-mr-, s. geog. geog. Indo-China, f.
Idumca, f. INDO-EUROPEAN= Iti-ro-pif-
IGNATIUS = ig-nE'-si-s, sm. Ig- 'An, adj. indo-curopean. aric.
nat, Ignatie, Ignatiu, m. Saint INDO-GERMANIC=
Ignatius, Sf. Ignatic. adj. indo-germanic. .
ILIAD = ilf-i-Ad, s. lijada, f. INDUS (THE)= inf-dC's, s. geog.
ILION = Ilium= aV-Ii- 1 *Indu, m. 2 a91: Sindu, m.
Zin, s. grog. Ilion, n. Troia, f. IONIA= al-d'-ni-, s. grog. Io-
ILLYRIA = Illyricum nia, f.
= ri-ch6m, s. geog. Iliria, f. IONIAN= an, s. Ionian ; adj.
ILLYRIAN= ri-hn s. si adj. ionic. The Ionian Islands, In-
Ilirian. sulele Ionise.
INDIA= m'-dl-, s. geog. India, IPHIGENIA = sf.
f. Indiile, f. pl. British India, Ifigenia, f.
India Englez. India beyond the IRAN= ar-rn, s. geog. Iran, n.
Ganges, Farther India, India de Persia, f.

www.dacoromanica.ro
 838
IRA JOA

IRANIAN = ni- An, adj. ISOCRATES= sm.

iranic. Isocrate, m.
IRELAND = aV-r-land, s. geog. ISRAEL = sin. Israel, in.
Irlanda, f. ISRAELITE = Walt, 's. si adj.
IRIS = ar-ris, sf. mit. Iris, f. Israelit, Ebreii,
IRISH = ar-ris, s. f i adj. Ir-
landes. ISRAELITISH= i, Israelitic=
ISABEL = iz'-fi-bel, Isabella = lit"-ic, adj. israelit, ebraic,
lz--bel'-l, sf. Isabela, f. evreesc,
ISAIAH= af-zaV-a, stn. Isaia, m.
ISHMAEL = sm. Is- ISTRIA = is'-tri-A, s. geog. Is-
mael, m. tria, f.
ISHMAELITE = aft, s. fi adj. ITALIAN= i-tal'-i-ftn, s. pi adj.
Ismaelit. Italian.
ISLAM = ie-lnt, s. Islam, n. ITALY = s. geog. Italia, f.
ISLE OF FRANCE (THE)= ail ov ITHACA = s. geog.ltaca f.
frans, s. geog. Insula de Franta, f.; IVORY COAST (THE)=af'-v6-ri-
Insula Mandela. V. Mauritius. r6st, s. geog. Coasta Ivoriului, f.

J..
JACK = gIac, sm. loan, Iancu, JENNY = gIen'-i, sf. fam. pentru
lenache, Ienachit, Ionascu,IonicA, Jane, Ioana, f.
IonitA, Ivan, m. JEPHTHA =gler-fiA, sm. Iefta, in.
JAH=g1A, sm. Iehova, m. JEREMIAH= gIe-re-mal'-, sm.
JAMAICA = gr-m6'-cA, s. geog. Ieremia, m.
Jamaica, f. JERUSALEM = gi6-rIfif-sii-lem, s.
JAMES= gI6mz, sm. Iacob, zn. geog. Ierusalim, n.
JANE = gl6n, sf. loana, f. JERSEY = g16e-zi, s. geog. (in-
JANET =gTan'-et, sf. Ivanca, f. sum) Jersey.
JAPAN= gli-pan', s. geog. Ja- JEW= gla, sm. Jidov, Jidan,
ponia, f. Ebreii, Evre6, Ovrefil, m.
JAPANESE = giapf-A-nTz, s. fi JEWESS =06f-es, sf. JidoavcA,
adj. Japones. Jidanca, Evreick OvreicA, f.
JEWISH= is, adj. jidovesc, ji-
JAVANESE= gl'avf-A-nTz, s. lava- dAnesc, evreesc, ovreesc.
nes, m. JEWISHLY 11, adv. jidovesce,
JEHOSHAPHAT = gi-hos'-A-fat, jidiinesce, evreesce, ovreescc.
Iosafat. JEWRY =gid'-ri, s. 1 geog. lu-
JEHOVA = gi-h6'-va , sm. le- den, f. 2 fig. : mahala jido-
hova, m. yeas* f. firgul pfiduchilor, n.
JEM = gfem, sin. fam. pentru JEZEBEL =gfee-i-bel, s/'. 1 Ie-
James, lacob, m. sabel, f. 2 fig. aspidA, ciumA,
JEMMY = gTemf-i, V. Jem. megerA, scorpie, sgriptoroaicii, f.
JENA = gr-nft satz IE/-nA, s. geog. JOAN= gi6n, sf. loana, Jana, f.
Iena, f. Joan of Arc, Jana d'Arc.

www.dacoromanica.ro
 839
JOC LAP
JOCASTA glo-casf-VA,s. Iocasta. JOSUA= gIos'-Iu-A, sm. Iosua, in.
JOE, JOEY = gi6'-i, sm. fam. JOSIAH= gio-sa17-fi, sm. Iosias, m.
pentru Joseph, losif, in. JOVE= gi6v, sm. Jupiter, m.
JOHN = gion, fam. : Johnnie = JOVIALL= s. astrn. :
gion'-i, am. loan, m.; fam. lancu, sistem planetar al lui Jupiter, n.
lenache, lenachila, lonascu, Io- JUDAH glIV-da, sin. luda, in.
nica, lonila, m. John Lackland, JUDAS ISCARIOT = ere-as-is-
Ioan fiirft pmint. John Bull, Ia- ca'-ri-6t, sm. luda Iscarioteanul.
nache burtk-verde. JUDEA gIu-di'.6,s.geog. Judea, f.
JONAH = gl1V-na, Jonas = g16'- JULIA= sf. Julia, f.
nao, sin. lona, m. JULIAN= An, sm. Iulian, ni.
JONATHAN = gion'-i-fln, am. JULIET = et, sf. Iulieta, f.
Ionatan, m. Cousin Jonathan, s, sm. Iuliu, m.
JULIUS =
Vrul Ionatan (porecld dald Ame- JUNO = sf. Junona, f.
ricanilor din Statele-Cnite). JUPITER= gIti'-pi-tgr, sm. Ju-
JORDAN (THE) = gior'-dlin, s. piter, m.
geog. lordanul. in. JUSTINIAN= gl-s-tin'-i-An, sm.
JOSEPH= gi6'-sef, sm. losif, ni. Justinian, m.
JOSEPHUS= gIo-si'-fs, sm. lo- JUVENAL = glavf-6-nkl, sin. Ju-
sephus, in. venal, m.

K.
KABYL = ch6'-bil, s. Kabil, in. KATE= chEt, Katie = char-ti, sf.
KAMTSCHATKA= camt-scat'-ci, fam. pentru Catherina, Ecaterina,
s. geog. Kamceatka, f. Catarina, Catrina, f. ; fam. Ca-
KANSAS = can'-sAs, s. geog. tinca, Catincuta, f.
Kansa, f.

LABRADOR = lab - rk - doe, s. LADRONES (THE)=Iad-rtine, s.

geog. Labrador, n.
LACED/EMON=las-i-di'-m6n, s.
geog. Lacedemona, f.
LACED/EMONIAN = di-
s. fi adj. Lacedemon!an.
LACONIA= le-c6'-ni-A, s. geog.
Laconia, f.
LACTANTIUS =
sm. Lactantiu, ni.
LADISLAW=lad'-is-lo, sm. La-
disba, ni.
geog. pl. Insulele-Mariane, f. pl.
LA MANCHA = la-m5nf-da, g.
geog. La Manche, f.
LAMPSACUS=lamp'-s-chs, s.
geog. Lampsac, n.
LANCASTER = cas -ter ,
s. geog. Lancaster, n. The
House of Lancaster, Casa de Lan-
caster.
LAPITH/E (THE) = am.
pl. Lapitil.

www.dacoromanica.ro
 840
LAP LON

LAPLAND = lap'-land, s. geog. geog. Levant, n. -- The Ports of

Laponia, f. the Levant, Schelele LevantuluI.
LAP, LARLANDER = er, s. Native of the Levan 1, Levantin.
Lapon, n. 2 LEVANT, adj. 1 LevantuluI.
LATIAN=IV-siin, adj. din La- 2 Orientulul. 3 p.: levantin.
tin, latin. LEVANTINE = am, adj. V.
LATIUM= Om, s. geog. 2 Levant.
n. LEVI=II'-val, am Levi, m.
LATONA = sf. mit. LEVITICUS=Ii-vit'-ic-es, s. Le-
Latona, f. viticul. n.
LAURA=I6e-, sr Laura, f. LEWIS = sm. Ludovic,
LAURENCE = lor'-ens,. sm. V. m. V. Louis.
1 Lawrence. LEYDEN =1F-d'n,s. geog. Leyda,
LAVINIA = sf. La- f. Leyden jar, Butelia de Leyda.
vinia, f. LIBYA= lib'-i , s. geog. Libia, f.,
1 LAWRENCE = lor'-ens, sm. LIBYAN= n, 1 s. Libian, m.
Laurentiu. m. 2 adj. libic.
2 LAWRENCE (The Saint), s. LIGURIA=Ii-ghrre-ri-, s. geog.
geog. Sf. Laurenfin (fluvitz). Liguria, f.
LAZAR=laz'-iir, sin. Lazr, m. LIGURIAN= n, adj. ligurian.
LAZARUS = -rs, V. Lazar. LILIPUTIAN=Iil-i-plEV-siin, s. fi
LEANDER = sm. Lean- adj. Liliputan.
dru, m. LINN/EAN = lin-ni'-n, adj. lul
LEBANON=leb'-ii-nen, s. geog. Lincii.
Liban. n. LINN/EUS = es, sm. Lined, m.
LEGHORN = leg`-gh6rn, s. geog. LISBON = lie-ben, s. geog. Li-
Livorno, n. sabona, f.
LEONIDAS = o n'- I- da s, sin. LITHUANIA = s.
Leonida. geog. Lituania, f.
LEPANTO=16-pan'-to, s. geog. LITHUANIAN = n, s. pi adj.
Lepante, n. Lituanian.
LEPIDUS = SIM Le- LIVIA liv'-i-, sr Livia, f.
pid, m. LIVONIA=li-vti'-ni-, s. geog.
LERNA=16e-n. s. geog. mil. Livonia, f.
Lerna, f. The Lerneean hydra, LIVY (TITTJS) = tarf-tes-liv'-i,
balaurul sail hidra de la Lerna. sm. Titu-Liviu, m.
LESSER ASIA = les'-er-el-s, s. LIZZIE, LIZZY= sf. fam.
geog. Asia MicA. f. pentru Eliza, Elizabeth, Elisa, Eli-
LESTRYGONES = les'-tri-genz, sabeta, f. ; fam.! Lisa, Lisica, f.
sm. pl. (geog.) mil. LestrigonI, LOCRIS =loe-ris, s. geog. Lo-
m. pl. crida, f.
LETHE = 1V-0i, s. geog. mit. LOMBARD = lrn'-brd, s.ft adj.
Lethe. n. Lombard.
LETHEAN=H-6r-An, Letheed= LOMBARDY= i, s. geog. Lom-
IV-Tird, adj. Leta', uitfirel. bardia, f.
LEUCTRA = Irec'-trii, s. geog. LONDON= lnf-den, s. geog. Lon-
Leuctra, f. dra, f.
1 LEVANT (The)=16-vant% s. LONDONER er,s.Londones,m.

www.dacoromanica.ro
 841
LON MAG

LONGINUS = lon-gIar-n6s, sin. LUSITANIA = s.

Longin, 777. geog. Lusitania, f. ; a01: Portu-
LORETO = lo-rct'-o, s. geog. Lo- galut, f.
reta, f. LUSITANIAN= in, s. si adj.
LOTHARIUS = Lo- Lusitanian ; : Portughes.
thario= o, sm. Lothar, ni. LUTHER = INV -06r, sm. Lu-
LOUIS = lie-is, sm. Ludovic, ni. ther.
LOUISA = lu-I'-zi, Tam. Loo = lu, LYCIA=1P-si-fi, s. geog. Licia, f.
sf. Luisa, f. LYCURGUS=lai-ch6e-gh6s, sm.
LOUISIANA = s. Licurg, ni.
geog. Luisiana, f. LYDIA = s. geog. Li-
LUCAN=Ilfe-cn, sm. Lucan, ni. dia, f.
LUCERN=11U-s6rn, s. geog. Lu- LYDIAN= n, s pi adj. Lidian.
cerna, f. LYNCH= lints, sm. Lynch, n.
LUCIAN = sin. Lu- LYONS =laP-6nz, s.geog. Lyon, n.
cian, m. LYONESE= laP-6n-Tz, s. fi adj.
LUCRETIA= sf. Lu- Liones.
.crelia, f. LYSANDER = lar-san-dr, sm.
LUCRETIUS= 6s, sm. Lu- Lisandru,
.crepu, ni. LYSIMACHUS
LUCY=11V-si, sr Lucia, f. sin. Lisimach, m.
LUKE=1Ific, sin. Luca, m. LYSIPPUS=lai-sip'-p6s, sm. Li-
Sainl-Lulee, SE Luca. sip, in.

M.
MAB = mab, sf. Mab, f. MADGE = madj, sf. fam. pentru
Queen Mal', Regina Mab (regina Margaret,Nlargareta,Margarita, f.
dinelor). Queen Ilfadge, Regina Margareta.
MABEL = sf. Mabel, MADONNA= ma-don'-i, sf. Ma-
Iubita, f. dona, Maica Domnulul, f.
MACEDON = mas'-i-d6n, Mace- MAELSTROM (THE)=mal'-str6m,
donia= s. geog. Ma- s. geog. Maelstromul.
cedonia, f. MEONIA = mi-6'-ni-i, s. geog.
MACEDONIAN= An, s. fi adj. Meonia, f. The Maeonian bard,
Macedonian. Bardul din Meonia (Homer).
MACHABEES (THE) = mac-ii-bIz, MAGDALEN = magf- di - len,
sm. pl. Macabeii, m. pl. mod'-lin, sr Magdalena, f.
MACHABEUS= bif-a, sin. Ma- MAGELLAN STRAITS (THE) =
cabeti, m. mi-ghelf-in, s. Strimtoarea Ma-
MACHIAVEL = mac' - vel", gellan, f.
sm. Machiaveli, m. MAGI= m6'-graI, sm. pl. Magi,
MADEIRA= s. 1 geog. m. pl.
-(Insula) Madera, f. 2 (viu de) MAGIAN = gi-in, 1 s. Mag,
Madera, n. ni. 2 adj. Magilor.

www.dacoromanica.ro
 842
MAG MED

MAGNA CHARTA MARMARA (THE SEA OF) = mar'-

Ca, s. Magna Charta (1215) f. ma-ra, s. geog. Marmara (Ma-
MAHOMEDAN= rea de), f.
Mahometan = Gin, s. fi adj. Ma- MARO= mE'-ro, s. npr. Virgiliu,
hometan, Musulman. Young Maro, Virgiliu in ti-
MAHOMET = et, Mahomed = neretea sa.
ed, sm. Mahomet, Mohamet, MARQUESAS ISLANDS (THE) =
MAHOMETANISM = mar'-che-sfiz, s. pl. geog. Mar-
s. mahometanism, Isla- chise (Insulele), f. pl.
mism, n. MARS marz, sm. mil. Marte, m.
MAHOUND mii'-haiind, Mahoun MARSEILELS=mar-sele,s.geog.
= s. 1 Mahomet, Mo- Marsilia, f. The inhabitants of
hamet, w. 2 fig. : Satana, m. Marseilles, Marsiliesii.
MAHU=ma-lifil, sm. Satana, MARTHA mar'-, sf. Mar-
MAJORCA= mi-gTor'-cA, s. geog. tha, f.
Majorca, f. MARTINICO = mar-ti-ni'-co, s.
MALAGA= mal'-a-gfi, s. 1 geog. geog. Martinica, f.
Malaga, f. 2 (vin de) Malaga. MARTINMAS, MARTLEMAS =
MALAGASY = am. mar'-t'l-mas, s. Sf. Martin, M.
Malgag, MARY= sf. Maria, Masa,
MALAY = -M', s. Malae- Masinca, Marghioala, Marghiolita,
sian, ni. Marioara, Manila, Mariuca, Mi-
MALAYA= Fa, Malaysia= nna, f.
ji-a, s. geog. Malaesia, f. MATHILDA= mA-tir-d, sf. Ma-
MALTA mor-t, s.geog.Malta, f. tilda, f.
MALTESE= mol-tTz', s. fi adj. MATTHEW = marf-lu, fani. Mat,
Maltes. The Maltese, Maltesil. sm. Matelii, m.
MAMMON= mam'-mn, sm. Ma- MAUD = mod, sf. 1 Matilda, f.
mon, m. 2 Magdalena, Magdalina, f.
MANASSEH = mil-nas'-se, sm. MAURITIUS= mo-ni'-ss, s. geog.
Manasse, Insula Mauriciii, f.
MANILLA = mi-niV-IA, s. geog. MAUSOLUS = mo'-so-16's , sm .
Manila, f. Mausol, m.
MANTINEA = man-ti-ni' - s. MAXIMIAN= mac-sim'-i-fin, sm.
geog. Mantinea, f. Maximian, m.
MANTUA =man'-cTu-fi, s. geog.
Mantua, f. sm. Maximilian,
MANX = manes, s. geog. Man MEANDER = s. geog.
(insula), n. Meandru, n.
MARCUS-AURELIUS mar'-chs- MECENAS = mi-si'-nas, sm. Me-
or-r-li4s, am. Marcu-Aurcliu, M. cena,
MARGARET = mar'-gi-ret, MECCA = mec'-c, s. geog.
Margareta, Margarita, f. Meca, f.
MARIAN = sf. Ma- MECHLIN mec'-lin,s. geog. Ma-
riana, f. lina, f.
MARIANA ISLANDS (THE) mar'- MEDE= mTd, s. Med, ni. The-
i-11-na-ar-lndz, s. pl. geog. In- Medes, Media'. Of the Medes, me-
salde Mariane, f. pl. dic, MeOilor.

www.dacoromanica.ro
 843
MED MOR

MEDEA= mi-dr-, sf. mit. Me- MEXICO = mec'-si-co, s. geog.

dea, f. Mexic, n.
MEDIA= mi'-di-, s. geog. Mi- MICHAEL = mal'-chl, sm. Mi-
dia, f. haiii, Alihail, in. The archangel'
MEDINA= mg-dal'-nii, s. geog. Michael, Sf. Alihail Arhangelul.
Medina, f. Michael Angelo, Michel-Angelo.
MEDITERRANEAN (The)= MICHAELMAS = mic'-el-mas, s.
n, s. geog.Mediterana,f. slitut de Sf. Alihail.
MEDUSA = sf. ni!. MIKE= male, sin. fam. pentru
Medusa, f. Michael, [am.: Mihil, Mihalache,
MEG= meg, sf. [am. pentru Mar- Mihalake, Alisu, m.
garet, Margareta, f. MILAN = mi-lan', s. geog. Mi-
MEGARA=mi-ghel-r, s. geog. lano, n.
Alegara, f. MILANESE= mil-n-nTz', s. fi adj.
MELCHIZEDECH,/= mel - chiz'-i- Milanes.
dec, sm. Melchifedec, in. MILETUS = mal-1F-tes, s. geog.
MELPOMENE = mel-pom'-i-ni, Milet, n.
sf. Melpomena, f. MINERVA = sf. Mi-
MENELAUS = men-i-W-es, sm. nerva, f.
m. MINORCA= mi-nor'-cii, s. geog.
MENTOR = men'-tor, sm. mit. Minorca, f.
Mentor, m. MINOTAUR = min'-o-tor, sm.
MEPHISTOPHELES= mi'-fis-tof" mil. Minotaur, m.
i-lTz, Mephostophelus= les, sm. MITHRIDATES =
Melistofele, in. sin. Mitridate, m.
MERCURY = mer'-chIu-ri, sm. MODENA = miii-cle-ni, s. geog.
mit. Alercuriu, in. Modena, f.
MERLIN = mer'-lin, sm. (ur& MfESIA = mi'-ji-, s. geog. Me-
poi.) Merlin, sia, f.
MESOPOTAMIA = mes-o-po-tilf- MOGUL =mo-gh61, sm. Mogol, m.
mi-ii, s. geog. Mesopotamia, f. MOLDAVIA= mol-de'-vi-ks. Mol-
MESSALINA= sf. dova, f.
Alessalina, f. MOLDAVIAN = an, s. Moldo-
MESSENIA= mes-j'-ni-, s. geog. vean ; adj. moldovenesc.
Messenia, f. MOLUCCAS (THE)=
MESSIAD = mes-ai'-ftd, s. Mes- s. geog. The Moluccas. the Mo-
siada, f. lucca islands, lnsulele Moluce.
MESSIAH = mes-ar-ii, sm. Mes- MORAVIA= mo-re'-vi-i, s. geog.
sia, in. Moravia, f.
MESSINA = mes-V-n, s. geog. MORAVIAN = An, s. fi adj.
Messina, f. Alorav. The Moravian brothers,
METASTASIO = Fratii Moravi.
sm. Metastasiu, in. MOREA (THE) = mo-rr-, s.
METHUSELAH, METHESULEM= geog. Morea, f.
( -zii-lem), sin. Ma- MOROCCO= mo-roc'-co, s. geog.
tusalem, m. Maroc, n.
MEXICAN = mee-si-en, s. fi MORPHEUS= mor'-flus, sm. Mor-
adj. Mexican. feil,

www.dacoromanica.ro
 Sii
MOS NUM

MOSCOW= mos'-c5, s. geog. Mos- MY CENAS = mal-si'-nas, s. geog.

cow', f. Mi cen a, f.
MOSES = m6,-zez, sm. Moise, in. MYSIA = mi'-ji-, s. geog. Mi-
MOSUL mo'-sl,s. geog.Mosul, n. sia, f.
MURCIA = Ingr S. geog. MYSORE = mal-sor', s. geog.
Murcia, f. Maissur, n.

N.
NAN = nan', 'am. Nanny, sf. NERO = nr-ro, sm. Nerone, m.
aNanD, f. NETHERLANDS (The) = neri'-'r-
NANCY = nan'-si, sf. Nancy, f. landz, s. pl. geog. Neerlanda, f.
NAPOLEON = sin. prile-de-Jos, f. pl.
Napoleon, M. NEWFOUNDLAND =
NARCISSUS = nar-sis'-sa, sin. land , s. geog. Tara-Noia, f.
Narcis, m. , NICENE = nal-sin', adj. din Nicea.
NATAL m7.'-tAl, s. geog.Natal, n. NICHOLAS = sin. Ni-
NATHANIEL = fam. colaie, Nicolai, Niculaiii, m.
Nat,Natty = nat'-i, sm. Nataniel, m. NICODEMUS =nic-o-dir-mgs,
NATOLIA = s. geog. Nicotlim. 771.
Anatolia, f. NILE (THE) nail, s. geog.Nilul,
NAUPLIA = no'-pli-, s. geog. NINEVEH = nin'-i-v, s. geog.
Nauplia. f. Niniva f.
NAVARINO = nav - fi-rr- no, s. NIOBE=nai'-o-bi,sf. mil. Niobe, f.
geog. Navarin, n. NOAH= sm. Noe, M.
NAZARITE = naz'-li-rait, Naza- NOLL = nol, sin. fa m . pentru
rene = sin. Nazarinean, m. Oliver. Old Noll, Bitranul Noll
NEBUCHADNEZZAR neb-lu-cad- (Crom well).
nez'-zfir, sm. Nabuchodonosor, ni. NORMAN= nor'-man, s. pi adj.
NED, NEDDY= ned'-i, am. fam. Normand.
pentru Edward, Eduard, m. NORMANDY= di, s. geog. Nor-
NEGROLAND = ni'-gro-land, s. mandia, f.
geog. Nigritia, f. Sudan, n. NORWAY = nor'418, s. geog. Nor-
NEGUS= ni'-ghs, sm. Negus, ni. vegia , f.
NELL = nel, Nelly= nel'-li, sf. NORWEGIAN = nor-iii'-gi-n, s.
fam. pen tru Eleonor, Eleonora, f. pi adj. Norvegian.
NEMEA= ni-mi'-, s. geog. Ne- NOVA ZEMBLA = na'-vi-zem'-
mea, f. bl, s. geog. Nova-Zemlia, f.
NEMEAN= nr-mi-n, adj. din NUBIA = niai-bi-, s. geog. Nu-
Nemea, nemeic. The Nemean bia, f.
games, Jocurile nemeice. NUBIAN = iin , s. pi adj .
NEOPTOLEMUS = ni- op-tol'- I- Nubian.
ans, sin. Neoptolem, m. NUMANTIA = s.
NEPTUNE = nep'-ciun, am. Nep- geog. Numantia, f.
tun, m. NUMIDIA = niu-mid'-i-, s. geog.
NEREUS = ni'-ri-gs, sm. Nereil, m. Numidia, f.

www.dacoromanica.ro
 815
OBA OWH

o.
OBADIAH ob'-i-dal"-A, sm. Ab- OPHELIA= o-fi'-li-A, sf. Ofelia, f.
dias, ni. OPHIUCHPS = off-i-10-che's, s.
OCEAN '-sAn, s. geog. Ocean, n. astro. : Sarpele, in.
OCEANIA= 6-si-V-ni-A, s. geog. OPORTO = o-por'-to, s. geog.
Oceania, f. Porto, n.
OCEANMES= an'-i-diz, sf. pl. ORESTES = o-res'-trz, sm. 0-
Oceanide, f. pl. reste, m.
OCEANUS = o - sr -A -Os, sm. ORIGEN = or'-i-gien, sm. Ori-
Ocean, n. gene, m.
OCTAVIA= oc-tE'-vi-A, si". Oc- ORINOCO (THE) = or-i-n6"-co, s.
tAvia, f. geog. Orenoc, ni.
OCTAVINNITS= 6"-ne's; sm. ORION = o-ral'-.5n, s. astrn. :
Octavian, m. Orion, ni.
OCTAVIUS= gs, sm. Octa- ORKNEY = orcr-ni, s. si adj.
viii, ni. geog. 7'he Orkneys, the Orkney
ODIN= EV-din, sm. Odin, m. Islands, Orcadele, f. pl.
ODOACER = 6-do-E'-s'r, sm. 0- ORLEANS = or-lr-Anz, s. geog.
doacru, m. Orleans, n. New Orleans, NMI-
CEDIPUS= if-di-p's, sm. Edip, m. Orleans.
OLIVER=or-i-vr, sm. Olivier, ORPHEAN = or-fi'-fin, Orphic =
m. Oliver Cromwell, Olivier or'-fic, adj. 1 lui Orfeti. 2 orfic.
Cromwell, V. Noll, Rowland. ORPHEUS or'-flus, sm. Orfeu, m.
OLIVIA = o - liv'- i - A, sf. Oli- OSTEND = os-tend', s. geog. Os-
via, f. tenda, f.
OLYMPIA= o-lim'-pi-A, sf. Olim- OTAHEITE = o-ti-haP-ti, s. geog.
Pia, f. Taiti, n.
OLYMPIAD= . Ad, sf. Olim- OTHO = 6'4o, snz. Oton, m.
piad, f. OTRANTO = o-tran'-to, s. geog.
OLYMPUS= o-limf-p6s, s. geog. Otranto (canalul), n.
Olimp, n. Mount Olympus, Mun- OTTOMAN= ot'-to-infin, s. si adj.
tele Olimp. Otoman, m.
OLYNTHUS= o-lin'-Otis, s. geog. OTTOMITE= malt, sm. Oto-
Olint, n. man, ni.
OLYNTHIAN= 01-An, s. Olin- OURAL = IV-rill, s. si adj. V. Ural.
tian. The Olynthians, Olin- OVM = ov'-id, snz. Ovidiii, m.
tienele. OWHYEE = 6-ilal-hi', s. grog. In-
ONESIMUS = o-nes'-i-mt",,s, sm. sulele Hawai sail Insulele Sand-
Onesim, m. wich, f. pl.

www.dacoromanica.ro
 846
PAC PER

P.
PACIFIC = pk-sir-ic, s. 7i adj. PARNASSUS =nas'-s, s. geog.
geog. The Pacific, the Pacific Parnas, n.
Ocean, Oceanul Pacific. PARTHIANS (THE)= par'-51-Anz,
PACTOLUS (THE)=pae-to-16s, s. sin. pl. Partir, in. pl.
geog. Pactolul. m. PASSOVER = plis'-o-var, s. Pas-
PADDY = pad'-di, sm. fam. pen- ce, f. pl.
tru Patrick, Patriciu, m. ; fam. : PATAGONIA = pat-ii-e-ni-, s.
Irlandes, m. geog. Patagonia, f.
PADUA =pad'-ra-A, s. geog. Pa- PATAGONIAN = An, sin. Pa-
dua, f. tagon, in.
PALIEOLOGITS=pal-i-or-o-ghas, PATRICK = pat'-ric, sm. Patri-
sm. Paleolog, m. ciu, m. Saint Patrick's day, 4;liva
PALATINATE (THE) = pA-lat'-i- Sf. Patriciu (patronal Mandel).
nEt, s. geog. Palatinatul, n. PATROCLUS = pi-trfi'-elAs, sm.
PALATINE= pal'-ii-tin, s. 7i adj. Patroclu, m.
Palatin. - PATTY = pat'-ti, sf. fam. pen-
PALERMO=pA-16e-mo, s. geog. tru Martha, Martha, f.
Palermo, n. PAUL =pol, sm. Pavel, Paul, zti.
PALMYRA=pal-mar-rA, s. 1 geog. PAULUS IEMILIUS = pol'-&-I-
Palmira, f. 2 npr. Palmira, f. mil'-i-As, sm. Paul-Emiliu, m.
PAMPAS = pam'-pAz, s. pl. Pam- PAUSILIPPO = po-si-lip'-po, s.
pas, n. geog. Pausilipul, m.
PAMPHYLIA = pam-fir-i-A, s. PAVIA = pe'-vi-, s. geog. Pa-
geog. Pamfilia, f. via, f.
PANDARUS = pan'-di-rgs, sm. PEGASUS= peg'--s5s, sm. mil.
Pandar, m. Pegas, m.
PANDEAN = pan-dr'-n, adj. PELASGI (THE) = pg-laz'-grar,
lur Pan. Pelasgians The --,--gi-Anz, sm. pl.
PANDORA= pan-dfir'-, sf. Pan- Pelasgil, m. pl.
dora, f. Pandora's box, cutia PELEUS=pigrus, sm. .mit. Pe-
Pandorer. leii, m.
PANNONIA pan-nfi'-ni-5,s. geog. PELOPONNESUS = pel-o-pn-V-
Panonia, f. sAs, s. geog. Pelopones, n.
PAPHLAGONIA= paf-lh-geor-ni-A, PENELOPE= pg-ner-o-pr, sf. Pe-
s. geog. Paflagonia, f. nelopa, f.
PAPUA= pap'-ru-A, s. geog. Pa- PENSYLVANIA pen-sil-vF-ni-A,
puasia, f. s. geog. Pensilvania, f.
PARIAN=p6'-ri-fin, adj. din in- PENTECOST = pen'-ti-cost, s. Hu-
sala Paros. saln, f. pl. PenticostA, f.
PARIS = pargs, s. geog. Pa- PERGAMUS = Or' - gi - mAs, s.
ris, n. geog. Pergam, n.
PARISIAN = pii-ri'-jn, s. 71 adj. PERICLES =per'-i-cliz, sm. Pe-
Parisian. ricle, m.
PARNASSIAN =par-na'-siin, adj. PERSEUS = p5e-srus, sm. mit.
parnasian. Perseil, in.

www.dacoromanica.ro
 847
PER POL
PERSIA=p6e-s, s. geog. Persia, f. PHCENICIAN = An, s. fi adj.
PERSIAN = fin, s. 1 ist. an- Fenician.
: Pers, m. 2 ist. modernd PHRYGIA = fridf-i-, s. geog.
Persan, Persian, m. Frigia, f.
PERIJ-=p6-rii', s. geog. Peru, n. PHRYGIAN = fin, s. si adj.
PERUVIAN = vi-fin, s. fi adj. Frigian. The Phrygian cap, bo-
Peruvian. netul frigian.
PETER = pi'-te'r, sm. Petru, PICT = pict, sm., ist. : Pict, In.
Petre, m. The Picts and Scots, PictiI
PETERSBURG= pi'-trz-brg, s. Scotif.
geog. Petersburg (San), n. PICTISH = pictgs, adj. Pictilor.
PETRARCH=pif-trarc, sm. Pe- PIEDMONT =pid'-mnt, s. geog.
trarca, m. Piemont, n.
PETRONIUS --= Sm. PIEDMONTESE = mfin-tIz, s.
Petroniu, m. fi adj. Piemontes.
PREDRA=f1f-drfi, sf. mit. Fe- PIERIAN= pai-V-ri-fin, adj. Pie-.
dra, f. ridelor; muntelul Pierus.
PHIEDRUS=f1'-drs, sm. Fedru, PINDAR = pin'-dfir, sin. Pin-
m. Phaedrus's Fables, Fabu- dar, m.
lele lul Fedru. PINDUS = pin '- crs, s. geog.
sm. mil. Pindu,
PHAETON = fP.1-1-tiin,
Faeton, Phaeton, m. PIREUS = paI-n'-es, s. geog.
PHARAOH fe'-ro,sm.Faraon,m. Pirea, n.
PHARSALIA = PISA = pr-z, s. geog. Pisa, f.
Farsa!, n. PISISTRATUS = pal-sis-trF-tfis,
PHILADELPHIA = fil-a-del'-fi-, sm. Pisistrat, in.
s. geog. Filadelfia, f. PIUS= par4s, sm. Piu, in.
PHILIP =fil'-ip, sm. Filip, M. Pius the Ninth, Piu IX.
PHILIPPI = fi-lip'-pi, s. geog. Fi- PLATEA=ple-tif-ii, s. geog. Pla-
m. pl. tea, f.
PHILIPPINE = fil'- ip- paln, s. PLATO = p1F-to, sm. Platon, in.
fi adj. geog. The Philippine Is- PLAUTUS ploi-t6s, sm. Pla ut, m.
lands, the Philippines, Insulele Fi- PLINY = plin'-i, sm. Pliniu, m.
lipine, f. pl. Pliny the Elder, Plinifi cel BA-
PHILISTINES (The)= filf-is-taInz, trAn. Pliny the Younger, Pliniii
sm. pl. 1 Filistenii, m. pl. 2 cel TInr.
fig. : burghezii, m. pl. PLUTARCH= plar-tarc, sm. Plu-
PHILOCTETES= fi!-oc-W-tiz, sin. tarch, M. - Plutarch's Lives,
Filoctet, in. Vietile brbatilor ilu$ri,, de
PHOCEA=fo-si'-, s. geog. Fo- Plutarch.
cea, f. PLUTO= pldr-to, sm. Pluton, m.
PHOCEAN= fin, s. Focean. POLACK= pfif-lac, Polander =-
PHOCIDE =f6'-sid, s. geog. Fo- p6'-land-6r, sm. Leah, Leh,
cida, f. Les, Polon(es), in.
PHCEBUS = fi'-bgs, sm. Febus, POLAND = land, s. geog. Po-
Phcebus, m. Ionia, f.
PHCENICIA=fi-ni'-1-fi, s. geog. POLE= 01, s. Polones.
Fenicia, f. POLISH =pfir-i, adj. polones.

www.dacoromanica.ro
 - 80
POL PYT
POLL, POLLY= polf-li, sf. fam. iris, s. pl. geog. MuntiI Ural,
pentru Mary, Maria, Masa, Ma- m. pl.
sinca, f. ; fam. : Marghioala, Mar- PRAXITELES=prac-sitf-i-liz, sin.
Marioara, Manila, Ma- Praxitel, ni.
riuca, Milruca, f. PRIAMUS = prai'- ft-mgs, sm.
POLLUX = polf-l'cs, sm. mit. Priam, m.
Pollux, m. PRIAPUS = praF--ps, am. mil.
POLYBIUS= po-libf-i-s, sm. Po- Priap, m.
zn. PROCOPIUS= pro-c5'-pi-s, sm.
POLYCRATES = po -lief Procopiu, m.
sm. Policrate, m. PROMOTHEUS=pro-mi'-Olus, sm.
POLYDORUS = poi-I-doe-as, sm. mil. Prometat, m.
Polidor, m. PROPERTIUS pro-prr-si-s, sm.
POLYMNIA=po-lim'-ni-A, sf. mil. Propertiu, m.
Polimnia, f. PROPONTIS pro-pon'-tis,s. geog.
POLYNESIA = , s. Propontida, f.
geog. Polinesia, f. PROTEUS= pr6'-fius, sm. mit.
POLYPHEMUS pol-i-fi'-m6s, sm. Proteii,
mil. Polifem, m. PRUSSIA= pre-s, s. geog. Pru-
POLYXENA = sf. sia, f.
,
Polixena , f. PRUSSIAN = sail, s. fi adj.
POMERANIA= pom-i-r&-ni-, s.
Prusian.
PSYCHE = psai - chi, sf. mit.
geog. Pomerania, f. Psiche, f.
POMONA = po-m(Y-nA, sf. mil. PTOLEMY= tol'-i-mi, am. Ptole-
Pomona, f. meii, in.
POMPEII = pom-pi'al, s. geog. PULCHERIA = sf.
Pompei, m. pl. Pulheria, f.
POMPEY = pomf-pi, sm. Pom- PYLADES = sm. Pi-
peiil, m. lade,
PONTINE= pon'-ta'in, adj. The PYRAMUS= pi'-r-m's, sm. Pi-
Pontine Marshes, Mlistinile Pon- ram, m.
tine, f. pl. PYRENEAN MOUNTAINS (THE)=
PONTIUSPILATE pon'l 6s-par- pi-ni-ni'-fin, sm. geog. Muntil Pi-
Let, sm. Pontiu Pilat, m. rend, m. pl.
PORCIA, PORTIA= por'-si-, sf. PYRENEES (THE) = s.
Porcia, f. pl. geog. Pireneil, m. pl.
PORTUGALpor'-ciu-gl, s.geog. PYTHAGORAS piliag'-o-ras, sm.
Portugal, n. Pitagora, m.
PORTUGUESE= ghTz, s. pi adj. PYTHAGOREAN pi-Oag-o-ilf-in,
Portughes. s. fi adj. pitagorician, pitagoric,
POYAS MOUNTAINS (THE)= piTV- lui Pitagora.

www.dacoromanica.ro
 849
QUA SAB

Q.
QUASIMODO = cilas-i-m6'-do, s. QUINTUS CURTIUS cilinr-t6s-
Duminica Tomei, f. ch6r1-0-6s, sm. Quintu-Curtiu, m.
QUINQUAGESIMA = - QUIRITES = ciii-raif-tiz, sm.
gies'-i-mil, s. Duminica lsatului pl. Romani, m. pl.; popor ro-
de sec, f. man, n.
QUINTILIAN= sm. QUIXOTE (DON) =
Quintilian, m. sm. Don Quijote, m.

R.
RAGUSA = ra-ghlilf-z, s. geog. ROMAGNA = ro-minga, s. geog.
Ragusa, f. Romnia (cap. Ravena), f.
RALPH=ralf, sm. Raul, m. ROMAIC=ro-m6'-ic, adj. romaic.
RAPHAEL = r'46-el, sm. Ra- ROMAN= r6'-mn, s. pi adj. Ro-
fael, Rafail, man. The Romans, Romanii.
RATISBON=rat'-is-bon, s. geog. ROME= r6m, * rdm, s. geog.
Ratisbona, f. Regensburg, n. Roma, f.
RAVENNA = ra-ven'-nA, s. geog. ROMULUS = rom'- sm.
Ravena, f. Romul, m.
REMUS = rif-m6s, sm. Remu, m. ROSETTA = ro-zetf-t, s. geog.
REUBEN = b6n, sm. Ru- Rosetta, f.
ben, m. ROUMAN=raf-min, s. Ronfin.
RHADAMANTHUS = rad-i-man'- 2 adj. romn, ronfinesc.
06s, sm. Radamante, m. ROUMANIA = ru-m6'-ni-A, s.
RHEA =rif-ii, sf. Rea, f. geog. Ronfinia, f.
RHENISH = ren'-is, s. vin de ROUMANIAN = in, V. Rouman.
Rin. n. Rhenish wine, via ROUMELIA =ru-migi-it, s. geog.
de Rin. Rumelia, f.
RHETIA=W-si-ii, s. geog. Re- ROUNDHEAD = raiind'-hed, s.
tia, f. Cap-rotund, n.
RICHARD= rits'-ird, sin. Ri- RUSSIA= re-si, s. geog. Rusia, f.
chard, m. RUSSIAN= sin, 1 a. Rus.
RODOLPH = r6f-dolf, sm. Ru- 2 adj. rus, rusesc.
dolf, m. RUTH =r69, sf. Rut, f.

s.
SABA = s6f-bi, s. geog. Saba, SABINE = sabf-in, s. pi adj. Sa-
f. ; ail: Sheba-Mareb. bin. The Rape of the Sabines,
SABINA = sa-W-n, 1 sf. Sa- Ripirea Sabinelor.
bina, f. 2 geog. Sabin, n.
H. L. Lolliot. Dicf. Eng.-Rom., vol. 11. 54

www.dacoromanica.ro
 850
SAG SEJ
SAGITTARY = sadjf-it-tii-ri, s. SARAGOSSA = sar--gosf-sii, s.
astrn Sgetitor, pz. geog. Saragossa, f.
SAGUNTUM = s-ghnf-tm, s. SARDANAPALUS = sae- di -ni-
geog. Sagunt, n. pell-ls, sm. Sardanapal, m.
SAHARA (THE) = siif-hi-ra, s. SARDINIA= sar-din'-i-i, s. geog.
geog. Sahara, f. Sardinia, f.
SAL, SALLY=sal'-li, sf. fam. SARDIS= sarf-dis, s. geog. Sar-
pentru Sara(h), Sara, f. de, pl.
SALAMIS = sal'-i-mis, s. geog. SARMATIA = sar-m'-si-, s.
Salamina, f. geog. Sarmatia, f.
SALENTUM sa-len'-tgm, s. geog. SARMATIAN= in, s. fi adj.
talenta, f. Sarmat.
SALERNUM = sa -18rf-ngm, s. SATAN = sEf-tin i satf-iin, sm.
Salerna, f. Satana,
SALLUST = sal'-16st, am. Sa- SATURN= satf-6rn, sm. mit. Sa-
luStiu, turn, m.
SALLY, V. Sal. SAUL = sol, sm. Saul,
SALONIKI sa -10 - chi, s. SAVOY = SA-ye, s. geog. Sa-
geog. Salonic, n. voia, f.
SALOP= sal'-ip, s. geog. Shrop- SAXON = sacf-s8n, s. pi adj.
shire)) fin Anglia). Saxon.
SAM = sam, am. fam. pentru SAXONY= i, s. geog. Saxo-
Samuel, Samuel, Samoil, ni. V. nia f.
Uncle. iCAMANDER= sci-manf-dr, s.
SAMARIA= si-m8f-ri-, s. geog. geog. Scamandru,
Samaria, f. SCANDINAVIA scan-di-n'-vi-,
SAMARITAN= si-mar'-i-tin, s. s. geog. Scandinavia, f.
Samaritan, m. SCANDINAVIAN = fin, 4. fi
SAMINGO = sa-minf-go, presc. adj. Scandinav.
pentru San Domingo (refren de ctin- SCIPIO = sip'-i-o, am. Scipione.
tee bachic). SCOT = scot, am. * Scot, ni.;
SAMOTIMAKI sam-o-Ora'-cal, ali: Scotian, m. The Scots,
s. geog. Samotrace, f. Scotii ; Scotianil.
SAMOYEDES =-sa-moV-Ydz, sm. SCOTCH = scot', s. Scotian.
pl. Samoiedi, m. pl. The Scotch, Scotianil.
SAMPSON, SAMSON = sain'-s6n, SCOTCHMAN = scotsr-man, sm.
sm. Samson, in. Scotian, m.
SAN DOMINGO san-do-min'-go, SCOTIA s. geog. Seo-
s. grog. San Domingo saii Haiti, n. tia, f Nova Scotia, Noua-Scotia.
SANDWICH ISLANDS (THE) = SCOTLAND = scot'-land, s. geog.
sand'-ilits, s. pl. geog. Insulele Scotia, f.
aSandwichs. SCOTTISH= ti, adj. scotian.
SANHEDRIM = san'-hg-drim, s. SCYTHIA = s. geog.
Sanhedrin, n. Scitia, f.
SAPPHO = saff-fo, sf. Sapho, f. SCYTHIAN= in, 1 s. Scit, m.
SARA, SARAH= sEr'-i, sf. Sara, f. 2 adj. scitic ;
SARACEN= sar'-i-sn, s. fi adj. SEJANUS = si-gl8f-n6s, sm. Se-
Saracen, Sarasin. jan, m.

www.dacoromanica.ro
 851
SEN STE

SENECA = seu'- i-c, sm. Se- S/LVESTER = sil'-ves-ter, sm.

neca, m. Silivestru, Silvestru,
SENEGAMBIA= sen-i-gam'-bi-, SIMONIDES = sal- mon'-i-cliz,
s. geog. Senegambia, f. sin. Simonide, m.
SEPTIMUS = sep'-ti-mes, sm. SIND (THE) = sind, s. geog.
Septimiu, ni. Septimus Seve- Sindu sa Indu, m.
ras, Septimiu-Sever. SINGHALESE = , s.
SERVIA= ser'-vi-, s. geog. Ser- Cingales, locuitor din Ceylan.
bia, f. SISYPHUS = sis'-i-fes, sm. Si-
SERVIAN= an, 1 s. Serb. sif,
2 adj. serbese, srb. SLAV, SLAVONIC = slay, slit.-
SEVASTOPOL = se-vas'-to-pol, s. von'-ic, 1 s. Slay. 2 adj. slay,
geog. Sevastopol, n. slavon, slavonesc.
SEVERN (THE) = sevf-ern, s. SMYRNA smie-n, s. geog.
geog. Severn (Hui). Smirna, f.
SEVILLA = s-vil'-l, s. geog. SOCRATES =soc'-ril-tIz, sm. So-
Sevila, f. crate, m.
SEXTUS=secs'-tes, sm. Sixt, m. SODOM = sod'-rn, s. geog. So-
SFORZA = sfor'-fii, s. geog. Sfor- doma, f.
za, f. SOLOMON= sol'-o-mon, sin. So-
SHEBA = s. geog. Saba, lomon, in.
f. The Queen of Sheba, Regina SOLYMA s. geog.
din Saba. poet. : lerusalim, n.
SHEM sem, sm. Sem, m. SOPHIAso-far-6', fam. Sophy
SHIRAZ sr-ralz, s. vin de so'-fi, sf. Sofia, f.
ras, n. SOPHOCLES = sor-o-cliz, sm. So-
SIAMESE= saI'--miz, s. si adj. foele, m.
Siames. The Siamese, Siamesil. SOUDAN (THE) sfi'-dn, s. geog.
The Siamese twins, &sill sia- Sudanul, n. Nigritia, f.
med. SPAIN= spell, s. geog. Spania, f.
SIBERIA saI-br-ri-, s. geog. SPANIARD span'-ird, sin. Spa-
Siberia, f. niol. m.
SIBERIAN= n, s. fi adj. Si- SPARTA spar'-t, s. geog.
berian. Sparta, Laccdemona, f.
SICILIAN= si-sil'-i-n, s. fi adj. SPARTAN = tan, s. fi adj.
Sicilian. Spartan.
SICILY = sis'-i-li, s. geog. Si- SPITZBERGEN spit-ber-ghen,
cilia, f. s. geog. Spitzberg, n.
SIENNA = si-en'-n, s. geog. Sie- ST AGYRA = sti-gi'-r, s. geog.
na, f. Stagira, f.
SIERRA = si-er'-r, s. geog. Si- STAGYRITE = stadj'-i-raIt, sm.
erra, f. Stagirit, intelept din Sta gira (Arts-
SIGISMUND=sidj'-iz-mend, sin. totele),
Sigismund, m. STATIUS = ste/-si-es, sm. Sta-
SILENUS=sait-W-nes, sm. mil. lin, m.
Silen , ni. STEENIE= sm. fam. pen-
SILESIA = sal-1i'-ji-, s. geog. tru Stephen, Stefan, m. ; fam.
Silesia, f. Fani, Fanic, Fnut, Nunuta,

www.dacoromanica.ro
 852
STE TER
Nurit, Stan, Stancu, Stanica, Ste- STJSA=sIfi'-zi, s. geog. Sosa, f.
fanache, Stefanake, Stefinici, m. SUSANIfil'-zan, Susannah slu-
STEPHEN sti'-v'n,sm. Stefan, m. san'-fi, sf. Suzana, f.
STRABO = straf-ho, sm. Stra- SWART STAR (THE)= silort star,
bon, ni. s. astrn. Sirius, m.
STRASBURG = strae-barg, s. SWEDE= said, s. Suedez. The
geog. Strasburg, n. Suedese, Suedezii.
STUTTGARD=sta'-gard,s.geog. SWEDEN = sitif-clan, s. geog.
Stuttgard, n. Suedia, f.
STIRYA=stir-ri-, s. geog. Sti- SWEDISH= diq, adj. suedez.
ria, f. SWISS = sills, s. Fi adj. Elvelian.
SUABIA = stte-bi-, s. geog. Sua- SWITZERLAND =
bia, f. s. geog. Elvelia, f.
SUE=si, sf. fam. pentru Susan, SYLVIA = sf. Silvia, f.
Susana, f. SYRACUSA = si-ra-chiCe-za, s.
SUETONIUS = sfii-W-ni-as, sm. geog. Siracusa, f.
Suetoniu, m. SYRACUSAN= zn, s. fi adj.
SUKEY=siac'-i, sf. fam. V. Sue. Siracusan.
SUNDA ISLES (THE) = SYRIA =si'-ri-a, s. geog. Siria, f.
s. geog. Sonda (archipelag), f. SYRIAN= in, s. si adj. Sirian.

T.
TABRIZ= tab'-riz, s. geog. Tau- TARTARUS= tar'-tft-ras, s. mit.
rida, f. Tartar, n.
TACITUS = tasr-i-tas, sm. Ta- TARTARY = tar'-tft-ri, s. geog.
cit. in. Tartana, f.
TAGUS (THE)=Ve-ghas, s. geog. TASMANIA = taz-ma'-ni- , s.
Tagul, m. geog. Tasmania, f. V. Van Dieman's
TAHITI = ta -hi' -ti, s. geog. Land.
Taiti, n. TASSO = tas'-so, am. Tasso, in.
TAMERLANE= tam'-gr-lan, sin. TAURIS = tar'-is, s. geog. Tau-
TamerIan, Timur-Lenk, m. rida, f.
TANGIERS = tan-gire, s. geog. TAURUS = tor'-gs, s. 1 astrn.:
Tanger, n. Taur, m. 2 geog. Taurus, in.
T INTALUS = tan'-ta-las, am. TCZECH=fek, s. si adj. Ceh.
Tanta], m. TE DEUM = ti-di-dm, s. Te-
TARENTUM = ta-renf-tam, s. deum, n.
geog. Tarent, n. TELEMACHUS -=
TARPEIAN = tar-pr-ran, adj. am. mil. Telemach, m.
Tarpeian. The Tarpeian Rock, TERM= trm, Terminus= tarmf-
Stanca Tarpeian. i-ngs, sin. mit. Terminus,
TARTAR= tarf-tar, s. 1 popor TERRA DEL FUEGO= ter'-ra-del-
Tatar, in. 2* rid, mil.: Tartar, n. fu-e'-go, s. geog. Tara-de-Foc, f.
TARTARIC = tar-ta'-ric, adj. TERTULLIAN = tar-t6F-Ilin, sm.
Varese. Tertulian, ni.

www.dacoromanica.ro
 853
THA TUS
THAMES (THE)= tEmz, s. geog. TITUS= tar-t6s, sm. Titu, m.
Tamisa, f. Titus Livius, Titu-Liviu.
THEBAIS = ei-W-is, s. geog. TOBIAS = to-bar-is, sm. To-
Tebaida, f. bie, m.
THEBAN = 0V-bfin, s. fi adj. TOBY = t(3'-bi, sm. Toble, m.
Teban. TOKAY = t(3'-ch, s. vin de
THEBES= eTbz, s. geog. Teba, f. Tokay, n.
THEMISTOCLES= ei-mis'-to-cliz, TOLEDO = to-IV-do, s. geog.
sm. Temistocle, m. Toledo, n.
THEOCRITUS= ei-oc'-ri-ts, sm. TONY = t13'-ni, sm. fam. pen-
Teocrit, m. tru Anthony, Antony, Anton, An-
THEODOSIUS 9i-o-di:V-si4s, sm. tonie, m.; fam. : Toni, m.
Teodosiu, m. TRANSYLVANIA tran-sil-vE'-
THEOPHILUS = 01-or-i-les, sm. ni-11, s. geog. Transilvania, f.
Teofil, m. TRANSYLVANIAN= in, s. pi
THEOPRASTUS = Oi-o-fras'-tes, adj. Transilviinean.
sm. Teofrast, m. TR ASIMENUStras'-i-mT-n6s, s.
THERESA = ei-ri'-zii, sf. Te- geog. (lacul) Trasimene.
resa, f. TREBIA = tri'- bi- ft, s. geog.
THERMOPYL/E = eir-mop'-1-11, Trebia, f.
s. geog. Termopile, f. pl. TREBISOND = treb'-i-zond, s.
THERSITES = er-sal'-tTz, sm. geog. Trebizonda, f.
Tersite, in. TRIBONIAN= tri-b5'-ni-n, sm.
THESEUS = 0V-srus, sm. mit. Tribonian, m.
Teseii, m. TRINIDAD= trin'-i-dad, s. geog.
THESSALIAN= les-s8'-li-iln, s. pi Insula Trinitate, f.
adj. Tesalian. TRINITY = trin'-i-ti, s. Trini-
THESSALONICA ees-ii-Ion'-ic-, tatea, Troitii, Sfinta-Treime, f.
s. geog. Tesalonic, n. TRIPTOLEMUS= trip-tor-i-m6s,
THESSALY = ees'--li, s. geog. sin. Triptolem, ni.
Tesalia, f. TROAS tr5f-as,s.geog.Troada,f.
THETIS = 0i'-tis, sf. mil. Te- TROY= troI, s. geog. Troia, f.
tis, f. TULLIA= teT-Ii-, sf. Tullia, f.
THOMAS tom'-As, sm. Toma, m. TULLY = fl'-li, sin. Cicerone, f.
THUCYDIDES = 0Iu-sid'-i- diz, TURK= trc, s. 1 p.: Turc, m.
sm. Tucidide, ni. 2 limbc i : limba turcii, tur-
THURINGIA = Oru-rie-gi-A, s. cesce.
geog. Turingia, f. TURKESTAN = tgre-es-tan, s.
TIBER (THE)= tar-bgr, s. geog. geog. Turkestan, n.
Tibrul, in. TURKEY = t6rc'-i, s. geog. Tur-
TIBERIUS = taI-br-ri-gs, sm. cia, f. Turkey in Asia, Asiatic
Tiberiu, m. Turkey, Turcia de Asia. Turkey
TIGRIS (THE) = taI'-gris, s. geog. in Europe, European Turkey, Tur-
Tigrul, m. cia de Europa.
TIMOTHY = timf-o-ei, sm. Ti- TURKISH= 4, adj. turc, tura
mofteiii, m. cese.
TITIAN tis '-i- An, sm. Ti- TUSCAN = Hs'-ciln, s. pi adj.
tian, m. Toscan.

www.dacoromanica.ro
 854
TUS VIR
TUSCANY = ca-ni, s. geog. TYRIAN ti'.ri-n, s. si adj.
Toscana, f. Tirian.
TYNDARUS =-- tint- da-res, sm. TIRTJEUS=ta-tit-a, sm. Tir-
Tindar, m. teil, ni.
TYRE tait-a, s. geog. Tir, n.

U.
ULYSSES = In-lis'-7z, sm. U- URANUSRV-a-as, s. mit. fi
lise, m. astrn. : Uranus, m.
UMBRIA = 'mt-bri-, s. geog. URSA= at-sa, s. astrn.: Ursa, f.
Umbria, f. Ursa major, Ursa mare. Ursa
UNITED STATES (THE)=Iu-nalt- niinor, Ursa mica.
ted stet, pl. geog. Statele-Unite, pl. URSULA = at-siu-l, sf. Ur-
TJRAL MOUNTAINS (THE) re- sula, f.
al, pl. geog. Muntii Urall, in. pl. URSULINE at-sIu-lin, sf. Ur-
URANIA= hi-rat-pi-A , sf. mil. sulina' (clugclrilei), f.
Urania, f. UTICA Iiit-ti-cii, s. geog. Utica, f.

V.
VALENTINE= val'-En-taln, sm. Venera, Venus, f. 2 astrn. :
i. sf. Valentin, ni. Valentina, f. Venus, f. Lucearaul de dimi-
VALENTINIAN = val-en-tint-i-. neafa.
an, sm. Valentinian, m. VERB= v'ab, sm. Cuvintul.
VALERIA=va-lit-ri-a, sf. Va- VERONA= v&rot-na , s. geog.
leria, f. Verona, f.
VALERIAN= an, sm. Vale- VERONICA= va-ron'-i-ci, sf. Ve-
rian, m. ronica, f.
VALERIUS= a, sm. Vale- VESTA= vest.ta, sf. mit. Vesta, f.
riu, m. VESUVIUS .-- ve-siat -vi-s, s.
VAN DIEMAN'S LAND = van- geog. Vesuviu, n.
dr-manz-land, s. geog. Tasma- VIENNA= vi-ent- sail vaIt.en-a,
nia, f. s. geog. Viena, f.
VARRO = vat.' -ro, sm. Var- VIENNESE= vait-en-iz, s. fi adj.
ron, m. Vienes.
VENETIA= v'-n'it-si-, s. geog. VIRGIL = va'-gil, sm. Virgi-
Venetia, f. liu, m.
VENETIAN= an, s. fi adj. Ve- VIRGILIAN=va-gilt-i-an, adj.
netian. virgilian.
VENISE= vent-is, s. geog. Ve- VIRGINIA = v&-gin'-i., s. 1
netia, f. geog. Virginia, f. 2 npr. Vir-
VENUS = vi'-na, sf. 1 mit. ginia, f.
www.dacoromanica.ro
 855
VIS YUL

VISTULA (THE)=vist-cIu-IA, s. 1 VOLSCIAN siin, adj. Volscilor.

geog. Vistula, f. I VULCAN = vlt-cin, sm. mit.
VIVIAN=vivt-i-n, sm. i sf. m.
Vivian, m. Viviana, f. VULGATE= vl'-ghet, s. Vul-
gata, f.
VOLSCI volt-sal, s. pi.VolscI, pl. IVulcan,

W ALES = lz, s. geog. trWalesn WESTMINSTER ilest - min-

(provincie la V. de Britania Mare). sta., s. geog. Westminster (mo-
The Prince of Wales, Princip ele ndstire, catedralei 0 earlier din
de Wales (mostenitorul coroanel). Londra).
WALLACHIA = AM-re-el-A, s. WESTPHALIA= I-lest-f&-11-A, s.
geog. Muntenia, Valachia, f. geog. Westfalia, f.
WALLACHIAN= An, s. si adj. WILHELMINA=
Muntean ; muntenesc. sf. Wilhelmina, f.
WALTER= fiolt-tr, sm. Wal- WILLIAM = iiilt-ram, sm. Wil-
ter, m. helm, Gulielm, Guilom, m. Wil-
WARSAW= ilor'-so, s. geog. Var- liam the Conqueror, Gulielm Cu-
sovia, f. ceritorul.
WAT = ilot, Watty= i, sm. WILL =ilil, WILLY= tiilt-li, sm.
fam. pentru Walter. fanz. pentru William.
WELSH= tiels, s. pi adj. din pro- WINDSOR = ilindt-z6r, s. geog.
vincia Wales. Windsor, n.
WESTERN ISLANDS (THE) = WURTEMBERG=iirt-tem-b&g,
ilestt-6rn-aIt-landz, s. pl. geog. In- s. geog. Wiirtemberg, n.
sulele Hebride, f. pl.

X.
XANTIPPE = zan-tip'- pi, sf. XERES= hr-res, s. geog. Xeres,
Xantipa, f. n. V. Sherry.
XENOCRATES = zg-noct-rii-tTz, XERXES zgrct-sa, sm. Xerxe, m.
sin. Xenocrate, in. XMAS= cris'-mis, presc. pentru
XENOPHON = zent- o-ftin, am. Christmas, CrAciun, m.
Xenofon, zn.

Y.
YANKEE=langt-chi, am. Ame- Afird, sm. fam. pentru Edward.
rican, m. YULE = s. CrAciun, n. V.
YEAD = Ied, YEDWARD = Iedt- Christmas.

www.dacoromanica.ro
 866
ZAC Z UR

z.
ZACARIAH = zac--rali-a, sm. ZEPHYRUS = zer-i-rgs, sm. mil.
Zaharia, m. Zefir, in.
ZEALAND = zil-land, s. geog. Ze- ZEUXIS = zhic' -sis, sm. Zeu-
landa, f. New Zealand, Noua xis, m.
Zelandfi. ZION = zalf-fin, s. geog. Sion, n.
ZEND-AVESTA = zendf--ves'-ta, ZOILUS = zd'-i-lfis, sm. Zoil, m.
s. Zend-Avesta, f. ZOROASTER = zor'-o-as-tfir, snt.
ZENO = z7f-no, sm. Zenon, m. Zoroastru, m.
ZENOBIA = zi-nfif-bi-, sf. Ze- ZURICH = tu'-ric, s. geog. Zu-
nobia, f. rich, n.

www.dacoromanica.ro
 PRONUNTAREA
cator-va mime propril, istorice i geografice cart nu se op
in
-
omit Dictionarulul,
tn

A-
ABBOT, ab'-b6t. ALBANY, ol'-bil-ni.
ABERGAVENNY, ab'-gr-gheng. ALNWICK, an'-ic.
ADDINGTON, ad'-ding-tn. ALTHORP,
ADDISON, ANDERSON, an'-der-sem.
AINSWORTH, Ene-ftr0. ATWOOD, at'Add.
ALBANS (SAINT), olf-banz. AUCKLAND, oc'-lind.

B.
BACON, b'-chn. BOSWORTH, boz'-tUrt).
BALFOUR, bol'-fr. BOTHWELL,' b6V-1161.
BANQUO, BRABAZON, brab'--z6n.
BARLOWE, bele-16. BRADLAUGH, brad'-lo.
BARROW, bar'-ro. BRADWARDIN, brad-tlor'-din.
BATH, BRIGHTON, braIt'-6n.
BAYLE, BROOKA brfic.
BEACONSFIELD, br-cnz-fild. BROOKLYN,
BEAUCHAMP, BROUGH, beef.
BEAUMARIS, BROUGHAM, br6'-im, brum.
BENTLEY, bent'-li. BROUGHTON, braii'-t6n.
BERWICK, bee-ric. BROWN,BROWNE brafm.
BIRMINGHAM, b6e-ming-Am. BROWNISG,
BMW, blaI. BRUCE, bras.
BOLINGBROKE, BUCCLEUGH,
BOSCAWEN, bos-c6'-in. BUCKINGHAM, bge-ching-fun.

www.dacoromanica.ro
 858
B UC DAR

BUCKL AND, bc'-lnd. BURTON, bge-t6n.

BUCKLE, BURY,
BULWER, 6r. BUTE, Mat.
BURGOYNE, bgr-go'in' BUTLER, bt'-lr.
BURKE, ham. BUXTON, bcs'46n.
BURNET, 'Are-et. BYNG, bing.
BURNS, brnz. BYRON, bar -r6n.

C.
CAERMARTHEN, car-m.114-06n. CLARENDON, clar'-en-d 6n.
CAERNARVON, car-n 5e-v6n. CLARKE, clEirc.
CAITHNESS, chee'-nes. CLARKSON, clAre-s6n.
CAL CUT TA, cal-ch6V-t. CLOUGH, clf.
CALNE, can. COBDEN, cob'-den.
CAMBRIDGE, chEm'-bridj. COCHRANE, cocf-rEn.
CAMDEN, cam'-d6n. COLERIDGE, c6f-16-ridj.
CAMPBELL, camf-bel. COLHOUN, col'-hun.
CANNING, can'-ning. COLQUHOUN, c6'-hun.
CARLISLE, car-la fr. CONGRE VE, con'-griv.
CARLYLE, car-laW. CONNAUGHT, con'-ot.
CARTWRIGHT, cRrt'-raIt. CO OK, cfic.
CASTLEREAGH, COWPER, cre-pgr,
CAXTON, cacs'-t6n CORNWALL, cornt-tiol.
CHALMERS, COWES, cailz.
CHAMBERLAIN, &fa m'-bgr-lEn. COWLEY,
CHATHAM, cIa CRANMER, cra gr.
CHATTERT ON, clat'-tr-tem. CRANSTOUN, cran'-st6n.
CHAUCER, cio'-s6r. CRASHAW,
CHESHIRE, cIe'-r. CRICHTON, crar-t6n.
CHESTER, clesf-te'r. CROMWELL,
CHESTERFIELD, ciesf-tr-fild. CRIJIKSRANK, crtic'-anc.
CHICAGO, i-crt'-go. CUDWORTH, 61.0.
CHISWTCH, ciz'-ic. CULLODEN, chl-16'-cln.
CHOLMELEY, ci6m'-li. CIJIYIBERL AND, chan'-b6r-land.
CHOLMONDELEY, clm'-li. CUNNINGHAM, ch'nf- ning-hm.
CHURCHILL, CUPAR, cfe-pr.
CIRENCESTER, sis'-es-fr. CURZON, ch6e-z6n.
CLARENCE, clar'4ns.

D.
DALHOUSIE, DARNLEY, drum! -1i.
DALTON, dolf-t6n. DARTMOUTH, cifirt'-m65.
DARIUS, DARWIN,

www.dacoromanica.ro
 859
DAV GUY

DAVIS, de'-vis. DRYDEN, draff-den.

DAVY; de'-vi. DUBLIN, db'-lin.
DAY, de. DUDLEY, dedf-li.
DE F01, de f6'. DULWICH, d'l'-it.
DEPTFORD, det'-frd. DUNDALK, den-doe.
DERBY, derf-bl, derf-bi. DUNDAS, den-des'.
DETROIT, di-trolt'. DUNDEE, den-di'.
DICKENS, dic'-chenz. DUNS SCOT, denz scot.
D'ISRAELI, diz-ril-li. DUNSTAN, den'-stin.
DRAKE, drec. DURBAN, der'-bn.
DROGHEDA, dro-hr-de. DURHAM, der'-em.
DRUMMOND, dreinf-mend.

E.
EARLE, ed. ELY, TI-Ii.
EASTLAKE, Istf-lec. ENFIELD, en'-fild.
EASTWICK, Ist'-ilic. EVESHAM, TV-sfim.
EDGEWORTH, edjf-tler6. EXETER, ecf-si-ter.
EDISON, i'-di-sn. EXMOUTH, ecsl-m0.
ELGIN, el'-ghin. EYRE, Cr.

F.
FAIRFAX, fer'-facs. FAWCETT, fo'-set.
FALCONET, fal'-chn-et. FAWKES, focs.
FALKIRK, fol'-chrc. FERMANAGH, fr-infin'-i.
FALKL AND, foc'-lnd. FOLKESTONE, f6c'-stn.
FALSTAFF, folf-stef. FROUDE, fred.
FARADAY, far'--de. FULTON, fal'-tn.
FAREWELL, fer'-iiel.

G.
GAINSBOROUH, ghene-be-re. GLOUCESTER, glos'-ter.
GALLOWAY, gal'-o-iie. GODWIN, god'-iiin.
GALT, golt. GOLDSMITH, geldf-smi9.
GALWAY, gol'-. GOUGH, ghf.
GARRICK, gar'-ric. GRAY, gre.
GIBBES, ghibz. GREENWICH, grTn'-its.
GIBBON, ghib'-bn. GRETNA-GREEN, gret'-nii-grIn.
GILBERT, ghil'-bert. GROSVENOR, grevf-ner.
GLADSTONE, glad'-stn. GROTE, grin.
GLASTONBURY, glas'-s'n-be-ri. GUY, gaI.
GLENDOWER, glen-dair-er.

www.dacoromanica.ro
 860
HAL KNO

H.
HALIFAX, ha'-h-facs. HOBBES, hobz.
HALLAM, HOGARTH, ho'-gar9.
HAMILTON, ha'- mil-tn. HOLINSHED, hol'-ins-ed.
HAMLET, ham'-let. HOLYFIEAD, hol'-i-hed.
HAMPDEN, ham'-cin. HOLYROOD,
HAMPTON-COURT ham'-tn-crt. HOOD, hfid.
HARRISON, har'-ri-sn. HCIDICE, htic.
HARVEY-, HOWAR.D., h'-fard.
HARWICH, har'-its. HOWE,
HAWKINS, boci-inz. HOWITT, haft'-it.
HAWES, hoz. HUGH, HUGUES, hblz.
HAWICK, ho'-ic. HUXLEY,
HEREFORD, her'-i-frd. HYPERION, hi-p!'-ri-n, hi-
HERVEY, pi-rai'-n.
HIGHLANDS, haF-landz.

I.
IAGO, i-V-go. IPSWICH, ips'-its.
ICOLMKILL, ic-m-chil'. IRETON, ar-ar-tn.
IMO GEN, imf-o-gIen. IRVING, ge-ving.
IONA, aI-5f-n. ISIS,
IOWA, ar-o-Oa. IVANHOE,
IPHIGENIA, i-6-gi-nar-i.

J.
JACKSON, JOHNSON, gIon'-sn.
JEDBURGH, gIed'-brg. JONES, glnz.
JEFF_ERSON, glef'-fr-sn. JUAN,
JEFFREYS, glef'-frEz. JUNIUS,
JESSE, gies'-i.

K.
KAVANAGH,' cA-van'-i. KEW, chid.
KEAN, chin. KIRCALDY,
BEATS, chit. KIRKCUDBRIGHT, chr-cfe-bri.
KEITH, KNOLLES, nolz.
KENILWORTH, cherV-11-iir0. KNOWLES, nlz.
KESWICK, chee-ic. KNOX, nocs.

www.dacoromanica.ro
 861
LAN MYS

L.
LAND'S END, landz'-end. LEWISHAM, la'-is-tn.
LATHAM, le-eam. LINCOLN, ling'-chan.
LAUD, lod. LINGARD, ling'-iird.
LAUDERDALE, lo'-dar-dal. LINLITHGOW, un-lih'-go.
LAUNCELOT, lans'-lt. LIVERPOOL, liv'-ar-pal.
LAUNCESTON, lan'-stn. LIVINGSTONE, liv'-ing-st6n.
LAYARD, la'-lard. LONG WOOD, long'-aad.
LEAMINGTON, lem'-ing-tn. LOUGHBOROUGH, lr-ba-r.
LEAR, ITr. LOITGHBRICK, lar-bric.
LEE, IT. LOUGH NEAGH, loc-ne.
LEEDS, lIdz. LOWESTOFF, les'-tof.
LEICESTER, les'-fr. LOWESWATER, iaz'-fio-tar.
LEIGH, IT. LUBBOCK, 161V-b6c.
LEIGHTON, Ir-tan. LYALL, lar -el.
LEINSTER, lenf-star,lin'-star. LYELL, 10-el.
LEITH, ITO. LYONS, lar-nz.
LEIMINSTER, lem'-in-s tar. LYTTON, 1W-tan.
LEWES, la'-is.

MACAULAY, ma-co'-le. MERSEY, marf-si.

MACBETH, macf-be. MICHIGAN, mis'-i-gan.
MACLEAN, mac-lIn'. MIDDLESE3L-' micr-d'I-secs.
MACLEOD, mac-lad'. MILTON, mil'-tn.
MAC LAUGHLIN, mac-lacf-lin. MISSOURI, mis-at-ri.
MAC MAHON, mac-mri-han'. MONAGHAN, mon'-e-ghan.
MALCOLM, mar-chain. MONMOUTH, mon'-mah.
MALDEN, mor-dan. MONTCALM, mong-cane.
MALMESBURY, mame-b-ri. MONTGOMERY, mon-gaf-ma-ri.
MALVERN, mor-varn. MONTREAL, mon-tri-ol'.
MARLBOROUGH, marr-bra. MOORE, mar, mar.
MARLOWE, mar'-16. MUDIE, mfr-di.
MARSH, mar. MUIR, mar.
MARY:LE-BONE, maf-rl-btin. MULLER, mr-lar.
MASSACHUSETTS mas--c1V-set. MUNSTER, mare-star.
MAUD, mod. MURRAY, mar'-ra.
MAYNE-REID, man-rid. MYSORE, mal-sor'
MELBOURNE, mer-brn.

www.dacoromanica.ro
 862
NAA QUI

N.
NAAS, nEs. NEW YORK, niE-Torc.
NAIRN, nErn. NIAGARA, nal'-ag'--ra.
NAPIER, ne-pi-6r. NICHOLSON, nic'-ol-sn.
NASEBY, n&'-bi. NORTHAMPTON, nor0-am'-tn.
NEWARK, nifil-firc. NORTHCOTE, norfi-ct'.
NEWCASTLE, nIfi-ciis'-el. NORTHUMBER- nor0-hin'-br-
NEW A VEN, nifi-hE'-vn. LAND, land.
NEWMARKET, niTi-mar'-chet. NORWICH, nor'-its.
NEWTON, niCe-tn. NOTTINGHAM, not'-ting-hAm.

o.
OBERON, ob'--rn. I OT WAY, 0V-fa-I.
OHIO/ o-hal''-o. I OUSE, us.
O'MEARA, o-mie-E. 1 OWEN, 6'-iien.
OSSIAN, os'-i-An. OXFORD, ocs'-frd.
OSWALD. oil-iiiild,

PAGET, pad'-gret. POE, PE.

PAISLEY, pEe-li. POPE, Pop.
PALGRAVE, pol'-grEv. PORTSMOUTH, por'-mn.
PALMERSTON, pilm'-'r-stn. POTOMACK, po-t6f-mac.
PAYN, pEn. POWIS, POWYS, pail'-is.
PEEL, pi'. PRIAM, prar-im.
PELE W, pi-116' PTOLEMY, tolf-i-mi.
PERTH, 1)&6. PRIESTLEY, prIst'-Ji.
PIERS, pirz. PRIOR, prall-Er.
PITT, pit. PYLADES, pall-li-dTz.
PLYMOUTH, plim'49.

QUEBEC, ciii-bee. QUENTIN DUR- dienf-tin-dr-

QUEENSLAND, cilinz'-land. WARD, Ward.
QUINCEY (DE), ci eilin'-si.

www.dacoromanica.ro
 863
RAD TEN

R
RADCLIFFE, rad'-clif. ROB ROY, rob-rol.
RALEIGH, ro'-li. ROOKE, rac.
RAWLINGTON, ro'-ling-t6n. ROSEBERRY, r6e-ber-ri.
READING, red'-ing. ROWE, r6,
RHODE ISLAND, r6d al'-land. ROWLEY, r6'-li.
RICHARDSON, 114'41rd-still. ROXBURGH, rocs'-berg.
RICHMOND, rits'-rand. RUSSELL,
ROBERTSON, rob'-ert-s6n. RUTHVEN, ru0'-vn.
ROBIN HOOD, rob'-in-hfid.

S
SACKVILLE, sae-vb. -SMILES, smarlz.
SALISBURY, sole-be-H. SMITH, smith
SALOP, se'-lop. SMITHFIELD,
SANDHURST, sand'-herst. SOMERSET, sem'-er-set.
SANDWICH, SOUTHAMPTON, satiO-am'-t6n.
SAUMAREZ, so'-m-rez. SOUTHEY,
SAUNDERS, sfinf-derz. SPENCER, spen'-ser.
SAUNDERSON, SPENSER, spen'-ser.
SCHUYLKILL, scul'-chil. SPITHEAD, tpit'-hed.
SCILLY, sil'-li. STANHOPE, tan'-h6p.
SEELEY, si'-li. STANLEY, stan'-li.
SELKIRK, ser-cherc. STEELE, strl.
SEYMOUR, si'-mer. STEPHENSON, stri2v'n-s6n.
SHAFTESBURY, sflfi'-be-ri. STERNE, stern.
SHAKESPEARE, STOURBRIDGE, stue-bridj.
SHAKSPEARE, STUART, strk-Art.
SHAKSPERE, seo'-spir. STEWART, stife-firt.
SHAW, so. SUFFOLK, sal-foe.
SHEFFIELD, ser-frld. SUNDERLAND, s'en'Aer-land.
SHELLEY, sel'-li. SURREY., see-a
SHERIDAN, ser'-i-dn. SUTHERLAND, se:'-hr-land.
SHREWSBURY, srfie-be-ri. SWANSEA, shan't-sr.
SHYLOCK, sal'-loc. SWIFT, shift.
SIDNEY, sidf-ni. SYDNEY,
SLOUGH, shut

T.
TAHITI, ta-hif-ti. TAYLOR,
TALBOT, tor-b6t. TEMPLE, tesn'-p'1.
TAUNTON, tfin'-t6n, ton'-tn TENNYSON, ten'-ni-s6n.

www.dacoromanica.ro
 864
TEW YOL

TEWKESBURY, tliics'-bO-ri. TROLLOPE, tror-16p.

THACKERAY, Oac'-ehd-r. TUAM, c1V-Am.
THAMES, Una. TYNE, taln.
THOMSON, tom'-sOn. TYRONE, tOr-On'
THORNTON, born'-tOn.

UTAH, Iir-tO, lu-to'.

VANBRUGH, van-brug'. I VAVASOUR, va-vas'r.

VAUGHAN, von. I VIRGIL, vOr'-gil.

W.
WAKEFIELD, iZie-fild. WIGAN, iiig'-iin.
WALLACE, ilor-llts. WIGHT, 'gait.
WALSINGHAM, ilor -sing-km. WILKES, iiilcs.
WALTER SCOTT, ilor-tOr-scot. WILKINSON, iiir-chin-siln.
WALWORTH, flor-firti. WILLOUGHBY, ilir-lo-bi.
WARWICK, tior'-ic. WINCHESTER, ilin'-ces-tOr.
WASHINGTON, tio'-oing-tein. WINDLESHAM, iiin'-d'I-sam.
WATERB if RY, ilo'-tgr-ba-ri. WISEMAN, tiale-man.
WATT, WATTS, Clot, fiot. WOLFE, Mill.
WAT TYLER, jot tal'-lgr. WOLSELEY, ilfilz'-li.
WAVERLEY, fia'-vr-li. WOLSEY, iliir -s.
WEBSTER, ieW-stOr. WOLVERHAMP-
WELLESLEY, ilelz'-li. TON, iiur -var-am-ttin.
WELLINGTON, 11er-ling-On. WOOLWICH, fifir -its.
WEMYSS, Or -mis. WORCESTER, fifirs'-tgr.
WESTMORELAND iest-m6e-land. WORDSWORH, ilOrdz'-ilgre.
WHATELY, iletf-li. WYCLIFFE, ill'-clif.
WICKHAM, ilic'-him. WYOMING, fuei-o'-ming.

Y.
YARMOUTH, Ifir'-mOO. I YOUNG, long.
YEO VIL, ITV-vil. I YOUGHAL, 101.

Tipografia GUTENBERG, Joseph Gal. Bucuresei.

www.dacoromanica.ro
 De ace* autor:
0 float metoda pentru a Invbla limbs, franceza (1883).
Epuisatei.

Gramatica practica a limbei engleze (1885).

Limba franceza fara profesor (1888). Epuisakt

Limba engleza fra profesor (1889).Epuitaki.

.. -..-e-

www.dacoromanica.ro