Despre Razboi

GMEORGHE LiVIATIANC
Pte 4A-te. a
6.a
.jr rt.
1
E21
:04N
kt., t
A; -4"
11
r
www.dacoromanica.ro
FErIT t - ILTURA II. 2
FILE RUPTE
DIN CARTEA RAZBOIULUI
www.dacoromanica.ro
Tip. Cartea de Aur", Smirdan ,
www.dacoromanica.ro
GHEORGHE I. BRATIANU
FILE RUPTE
DIN CARTEA
RAZBOIULUI
BUCURESTI
EDITURA CULTURA NATIONALA"
2, Pasajul Macca, 2
www.dacoromanica.ro
S'AU TRAS DIN ACEASTA CARTE, PE HARTIE
DE JAPONIA, CINCIZECI DE EXEMPLARE NUME-
ROTATE DELA A LA Z SI DELA 1 LA 24. EXEM-
PLARELE DE LUX CUPRIND UN PORTRET INE-
DIT AL AUTORULUI, LITOGRAFIE ORIGINAL&
DE JEAN AL. STERIADI.
www.dacoromanica.ro
CUVANT INAINTE
Aceste pagini au fost scrise de mult,
la vdrsta obisnuitei a incerceirilor lite-
rare* .Sunt peicatele tineretelor", de cari
nimeni nu scapii. Dacei totuqi, m'am ho-
tdrit se i. le public, ascultdnd de an in-
'demn prietenesc, e pentru cunoaqterea
vremii in care au fost scrise.
Timpul preface total; oamenii rdzbo-
iulai se duc tot mai repede i faptde lor
apar in altd lumina- in ochii armaqilor, cdci
acestora le lipseqte acest imponderabil
al istoriei: atmosfera. Chiar qi aceste e-
venimente, 'Inca atdt de apropiate, ei le
zdresc prin prizma deformatd a unei
conceptii exclusive: ei cautd in amintirile
razboiului, dupd simpatii i prejudeceiti,
ori nota de revoltii umanitard ori acea
I V. si Neamul Romiinesc, 31 Mai O. 1 Noembrie 1918.
9 Martie 1919.
www.dacoromanica.ro
6 FILE RUPTE DIN CARTEL RAZBOIULUI
de exaltare militarist& Ei nu mai pot

concepe acest amestec ciudat de contra-
ziceri, de tragic i de comic, de abnega-
tiune i de egoism, de fried i de vi-
tejie, din care se alceituieqte, prea ade-
sea in fiinta aceloraqi oameni, marea
dramd a realitf ii. Ei nu pot infelege cei
sentimentele qi credintele ademci n'au
nevoie de fdtiirnicia vorbelor rdsund-
toare i c ironia insi e adesea numai
masca ce le acopere.
lar dupd dnii, istoricii ce vor veni
vor privi trecutul nostru, aqa cum pri-
vim qi noi pe acela care ne-a precedat,
prin ochelarii conqUincloqi ai ratiunei
0iintifice. Vor vedea faptele, vor dis-
tinge amiinunte, liniile geografice ale
perspectivei vor fi de .o riguroasil exac-
titate, vor putea deosebi, in proportiuni
precise, jocul soarelui qi al umbrelor in
desfdqurarea destinelor omeneyti. Ii vor
da frith seamei c timpul intunecd mereu
sticlele prin cari privesc? Ceici este ceva
care reimeine dincolo de geamurile ine-
grite: e acel albastru nedefinit al lumi-
nii actuale, fdrei de care eel mai des&
veirqit desen riimeine totuqi o naturd
moartd.
Indriiznesc a nddiljdui cd in aceste
insemndri, ce oglindesc veirsta celor noud-
www.dacoromanica.ro
CIIVANT INAINTE 7
sprezece ani ale voluntarului de atunci,

in cari cititorul ar ccluta zeiclarnic fapte
0 imprejurdri deosebite, va fi reimas
ceva din atmosfera unor vremuri de
luptii 0 de jertfii, o meirturie sinceret la'
judecata viitorului.
G. I. B.
www.dacoromanica.ro
FAPTA 1 POVESTE
www.dacoromanica.ro
Il crolt, comma une brute, a la
ralit des choses".
G. Flaubert.
14, Sf. Nicolae, 1919.
Fapth sau poveste? S fie in cartea

amintirii, care intregete carnetul laco-
nic al zilelor de lupta, numai pagini
'de strict i riguros adevr?
In cartea amintirilor noastre, oameni
i. fapte lasa schite fugare, mai terse
sau mai vii, adesea numai linii uscate
i. mrunte, fara unitate sau.perspectiva.
De ce atunci, can,d e vorba s le po-
vestim, alcatuim in atelierele mintii u-
riae i. marete tablouri, lucrate cu cele
mai vii colon ale inchipuirii? De ce in.-
locuim icoana realittii, aa cum ni s'a
pastrat, prin zugrveli adesea potrivite
dupa placul i. dorinta altora? Cand se
www.dacoromanica.ro
12 FILE RUPTE DIN CARTEA RAZBOIULUI
face poveste, fapta ce a fost se imbrac

par'ch in haine de sdrbatoare; dar ast-
fel impodobit, mai seaman:a' cu cea pe
care memoria noastr a inregistrat-o?
Prea adesea, dintr'un adevr sfiicios, s'a
prefacut intr'o minciund ingamfatd, dar
totui aceast mincinn e acea care rd-
mane i se raspan;dete. Istoria o pri-
mete, o masoard gray i tiinific, o in-
tdrete cu pecetea ei oficiald i o inalta
chiar ca pild generatiilor ce vor sd vie.
Dar dacd povestea noastr de ieri nu
are drept la mai mult crezare, nu sunt
oare la fel acele de alaltaieri, de eds.-
toate acele cari se resfird de-
alungul veacurilor in depArtdrile vre-
mii? Trecutul insui s nu fie mai mult
decat un basm prefcut, gloria nepie-
ritoare a stramoilor care ne-a incan-
tat copildria, minciund?
Desigur, pornirea mir4ii omeneti este
greit, de-a Malta trecutul nostru sau
al altora, la culmile cele mai inalte pp
cari inchipuirea le poate atinge. Dar nu
e tot att de greit cufundarea lui in
mlatina pdcatelor zilnice? Cnd ne a-
Ram in mijlocul umii nor, nu vedem de-
ck picdturi mrunte de ploaie furian-
du-se prin negura deas. Ace lai nor,
privit de departe, in bdtaia soarelui, pe
www.dacoromanica.ro
FAPTA $1 POVESTE 13
fundul albastru al nemarginirilor ce-

reti, cladete cetati uriae pe piscuri
de ghiata.
Care este insa imaginea cea adeva-
rata: ceata nepatrunsa care infdoara
vremea in care traim, prin care curg,
marunte ca stropii de ploaie, evenimente
a caror valoare i. ale caror urmari nu
le putem deosebi, sau minunile din po-
veti ale departarilor trecute?
Iar dacd trebuie sh dam cu tavalugul
mediocritdtii peste tot ce rasare, maret
frumos poate neexact, dar totui
viu din vremurile cari s'au dus, ne
vom simti oare mai bine in campia ne-
teda i urata a realismului practic i
egoist? Fi-vom mai aproape chiar de a-
devar, stingand tot ce e luminos, pen-
tru a pdstra, printrrb ciudata rdsturnare
a selectiunii, numai ce este inttmecat i
ters? Este greu sa-i inchipuie stralu-
cirea flacrii, acel care nu vede decat
eenuile ramase In vatra. Daca e gre-
it de-a face din faptd, poveste, nu tiu
eine ar mai putea preface povestea in
faptd. Nimic nu ne-ar mai indemna la
venica intrecere, la lupta fara sfarit
a unei urmariri adesea inelatoare,spre
norii aurii cari rasar i trec in zarile
mai departate ale vietii. i de-aceea este
www.dacoromanica.ro
14 FILE RUPTE DIN OARTEA RAZBOIULUI
bine i este adevdrat, ca peste nemerni-

cia surd a faptelor, pe cari le framantd
in umbrd amintirile, povestea sd-i a-
runce razele ei luminoase de soare i
de vrajd.
www.dacoromanica.ro
8 AUGUST 1916
www.dacoromanica.ro
Era in ziva de 8 August 1916, o sap-
tmand inainte de inceputul razboiului.
Plecasem dimineata dela Florica in au-
tomobil, cu tatl meu, i ne intorceam
la Bucuresti. Ultimele ceasuri fuseserd
pline de griji; linistea apdskoare a zi-
lelor de yard prevestea furt-una. Prin-
sesem cateva vorbe razlete, pline de
intelesuri: sd nu ajungem ca Gre-
cla, totul e de preferat acestiii lucru..."
Era oare atat de aproape ceasul both,-
ririi, lupta pentru intregirea sau chiar
pentru viata neamului nostril?
Automobilul fugea tot mai repede prin-
tre norii de praif ai oselii, cerul cenusiu
si Val-1dt arata .a ploaie; intile picdturi
incepuserd s cadd. Tata meu se uita lung
la dealurile de lang5. Florica, la via care
se pierdea in zarea prfuit i ploioas;
in privirea lui trist i intunecat se
intrezarea limpede o mare si dureroas
2
www.dacoromanica.ro
intrebare. Pe sufletul acestui om, care

pleca s declare razboiul, apasau greu
raspunderile hotririi, poate i teama
nedesluita a nenorocirilor viitoare. Ta-
cerea devenise nesuferit; imi adusei a-
minte ca-i dadusem s citeascd, vre-o
'cloud zile inainte, un mic studiu despre
politica externa a ddmnilor romani. In
aceastd incercare, fusese vorba i 'de
Mihai Viteazul, in care nu mai vedeatn
simbolul tmirii, aa cum 11 zugrdvise
Balcescu; generatia noud dorea Ardea-
lul, nu pe temeiul unor drepturi istorice,
nu pentruca un mare Voivod roman
carmuise doi ani in Alba Julia, ci pen-
truca, timp de zece veacuri,staruise, sub
jugul strain, o populatie romaneasca a-
suprit. Amintindu-mi aceste impreju-
rani, il intrebai ce parere avea asupra
celor citite; i iata conversatia noastra,
aa cum mi s'a intiparit in minte, a-
proape neschimbatd:
In partea din urma a lucrarii tale,
ai combatut politica lui Mihai Viteazut
Admit ca nu exista atunci la noi sentimen-
tul national, dup cum nu exista nici in
alte tari, dar valoarea lui Mihai Vitea-
zul, ca simbol al intregirii neamului, rd-
mane intreaga. De cate ori ne gandim
la Ardeal, ne gandim la dansul, el e,
www.dacoromanica.ro
8 AUGUST 1916 19
de fapt, intaia confirmare reald a drep-

turilor noastre asupra acestei ri. Vezi,
tu ai dat preferintd politicii de conser-
vare i de oportunism a lui 5tefan cel
Mare i a altor Voivozi. Desigur cd a-
cest oportunism e bun la timpul sdu,
dar adu-ti aminte c nu trebuie s con-
funzi mijloacele cu scopul. Oportunis-
mul in politica e de multe oH un mijloc
foarte bun, nu e ins decat un mijloc.
Peste oscilatiile unei politici oportuniste,
trebuie sa mai fie Inca ceva, mai inalt, mai
nobil, trebuie un scop, un ideal. Nu tre-
buie s exageram nici intr'un sens, nici
in altul. Nu uita vorba lui Talleyrand:
...Surtout, pas de zele ..."
repet, raspunsei, ca n'am vor-
bit despre oportunism in general. Am
spus numai Ca a fost folositor lui ste-
fan cel Mare, in vremea lui, i ea pa-
rasirea lui de catre Mihai a ad.us poate
dezastrul acestuia..."
TAM meu ma intrerupse: Ai con-
damnat pe Mihai Viteazul, pentrca n'a
reuit. Crezi c o actiune trebuie ju-
decat numai dupa rezultatele ei ime-
diate? Uite, revolutia dela '48 s'a sfar-
it printr'o catastrofd, i. totui, dupa
cativa ani, tata i cu tovaraii si s'au
intors invingatori i ideile lor au trium-
www.dacoromanica.ro
20 FILE RUPTE DIN CARTF4A RAZBOIULUI
fat.. i s nu crezi c micarea lor 'de

atunci a fost fdr folos sau fard ur-
mri: a pregdtit i a deteptat tara.
Prusia, inainte de fazboaiele dela 66 i
TO a trecut prin multe nenorociri; ina-
inte de Sadowa i de Sedan, au fost
Iena i Olmtz. Dar Italia e un exemplu
i. mai potrivit; adu-ti aminte c5. Pie-
montul in '48-9 a fost zdrobit la No-
vara, cd revolutia din Italia a fost In-
buit.
Dar toate aceste infrangeri au pregdtit
renaterea Italiei dela '59, a Italiei lui
Victor Emanuel i a lui Cavour. Dar
nu e nevoie s ne ducem aa de departe:
in rdzboiul de astdzi, clacd inving A-
liatii adicd nu, cand vor invinge Alia-
caci aceasta e sigur situatia Ser-
biei care a fost zdrobitd, va fi mult mai
bund decat a Greciei care a rmas neu-
tr. Noi putem spune c Mihai ne-a des-
chis calea, cd a lost im premergtor i
un pregkitor al zilelor de astsazi.._. De-
altfel, e o reguld aproape general in
natuid, ca." acel ce lucreazd la ceva e
un inconitient. Ii d totdeauna seama
lucrtorul de pietre scumpe, de frumu-
setea giuvaerului pe care-1 cioplete ?
Regii Frantei de altdat nu tiau ca,
adunand moii i petece de phmant sub
www.dacoromanica.ro
8 AUGUST 1916 21
stpanirea lor, formau natia francezd

de astdzi.
pe urmd zici ea' erau In politica
noastr cloud curente: unul de smerenie
altul de ridicare. Aceasta este drept:
pand i Vodd Bibescu spunea la '48:
Soarta acestei tdri e de-a fi in veci sme-
rita". Dar cu astfel de idei, n'am fi a-
juns acolo uncle suntem acum; era.ne-
voie de revolutia dela '48 ca s le
schimbe. De ce pilda i chipul lui Mi,-
hai Viteazul sunt mult mai vii astdzi
in poporul nostru, cleat chiar figura lui
Stefan cel Mare? Fiindcd a dat o -formd
reald aspiratiilor noastre. Si noi ne pu-
tem gdsi in astfel de imprejurdri: nu
tiu cum se va desfura razboiul, pu-
tem sh fim invingdtori putem avea
soarta Serbiei, dar vom Ii confirmat, in
mod imprescriptibil, drepturile noastre
asupra pmntului nostru".
Atunci...
Vezi, momentul de fat e hotd-
ritor. Dach se incheie pacea fdrd noi.,
vom fi zdrobiti intre o Ungarie mare
i o Bulgarie mare. Trebuie s vaz
lumea ce voim i pentru ce voim..."
Ploaia incepuse s cadd mai repede.
Simioane, zise tatdl meu, oprete ma-
.ina i da jos acoyeritoarea". Conver-
www.dacoromanica.ro
ZZ FILE RUPTE DIN CARTEA RAZBOIULUI
satia se intrerupse tot aat de neatep-

tat cum incepuse.
Cu acest indreptar am intrat in razboi.
www.dacoromanica.ro
SOARTA SERBIEI
www.dacoromanica.ro
12 Septembrie 1916.
Eu soldatul Neculai I. Urde

din. Reg. 74 comp. 10 Declar pe
cand eram In linia de trdgdtori..
am vdzut la Turtucaia pe cand
pdmantul era -ddramat pe sol-
datii notri in tranjie de obuzu-
rile Inamicului au fost sur.prini
de inamic i lundui in bainete
pe Soldatii notri ridicandu-i in
sus i in jos, la alti le scoteau
ochi le tdiau urechile, le tdiau
nasu. eu am scdpat cu fuga i
mam retras mai la Stanza de
unde peste cateva minute ma
rdnit la picior, de unde mam re-
tras spre turtucaia, aceasta a
lost pe ziva de 24 August
seara".
Spitalele din Iai sunt pline de ra-
www.dacoromanica.ro
26 FILE RIIPTE DIN CARTEA RAZBOIULIII
niti: in multe locuri ate doi intr'un pat,

ba i pe jos. Trenuri intregi curg fard
incetare. Au trecut i Rui, i Sarbi de
pe frontul din Dobrogea, soldati din
natere, croiti anume pentru primejdii i
rzboaie. Stan de vorbh cu rnitii notri
i gsesc la toti aceeai impresie: supe-
rioritatea artileriei i a mitralierelor
germane i bulgare Ii copleete. Dintre
comandanti, au o incredere nestramutat
in generalul Averescu, dela care ateapt
mntuirea i respingerea vrjmaului.
Sunt trimis la spitalul de langa Semi-
narul Veniamin, care addpostete pe cei
zguduiti de explozii i cari n'au putut
saii vie in fire. E o privelite pe care
n'o poti uita uor. Inteun colt, un om e
culcat, cu mnile incletate de ptura
care-I invelete: nu mich, nu scoate
nici un sunet. Ochii numai, holbati, cu-
prini de o groazd pe care nimic nu o
poate opri, se rotesc, la intervale, dela
dreapta spre stanga, urmrind pe tavan
traiectorii imaginare de obuze, al cdror
vajait i-a ramas in urechi. In altd odaie,
unul vorbete: de dimineata a inceput
gi gura nu i s'a mai opiit. Ascult o
clipd vorbele frd ir.
Ai! Domnu Maior, va s zica la
dreapta artilerie ruseascg, la stnga ar-
www.dacoromanica.ro
SOARTA SERBIEI 27
tilerie ruseasca, la mijloc noi. Foarte

bine. Numai sa-mi trimiteti toate ordi-
nele in scris, pentruca eu sunt inzestrat
din copilarie cu neauzul... De, D-lor au
facut coala pregatitoare de ofiteri !"
Rstit: *terge ghetele, tine-mi pele-
rina, o s va imptic pe cei ce nu vor
merge la lupta! *i cand la lupta... hm!
noi inainte cu sergentii i caporalii, iar
D-lui, sublocotenent invattor, pas aler-
gator inapoi! Ei, i la atac, mare gre-
ala. Doud batalioane contra dou bri-
gdzi, fard mitraliere, fard tunuri fara
nimic". Se ridica i se reazema cle pat,
privind atent spre fereastr: Ehei,
da D-ta, Domnule Maior, pe dupa urd!
Aa stau comandantii de batalion? A-
colo stau caii i cdrutele, nu oamenii".
Ma uit la doctorul care a intrat de
cateva minute, i ascult i. el: ,Ne-
bun, nu-i ap?" Desigur. Trebuie
sa fii nebun ca s poti spune astazi a-
semenea adevaruri".
.
Ma duc la prefectura de politie, cu

nu mai tiu ce cereri ale Crucii Roii.
Intru in biroul prefectului, in fata caruia
un comisar & raportul. Imi face semn
sa agept, pricina nu s'a ispravit. Donr
www.dacoromanica.ro
nule prefect, 1-am adus pe negustorul

Strul Bercovici din Sararie. Vecinii de-
clara cd a spus ieri in gura mare, citind
comunicatul: O s avem soarta Ser-
biei". Ce trebuie s fac?".
Prefectul a fdcut semn & intre. Ua se
deschide: 5tru1 Bercovici, congestionat,
e impins inainte, far prea multe me-
najamente. Domnule Prefect ..." Dar
prefectul are un prilej minunat pentru
o cuvantare i un rechizitoriu, audito-
riul e restrans, dar ocazia nu va fi pier-
dutd. Va sd zica" Dumneta ai spus
ieri, citind comunicatul Marelui Cartier
General, c vom avea soarta Serbiei?
Dumneta!" Degetul se indreaptd, ame-
nintator, spre Strul Bercovici, care se
cutremurd.
In acesti momenti, cand natiunea
intreaga ii incordeazd sfortarile pen-
tru sacrificiul suprem, Dumneta te in-
doieti, dumneta strecori cuvinte de
descurajare i de pesimism! (Cuvantul
defetism n'a ajuns Inca pe frontul de
Rsarit). Dumneta, in loc s impartd-
eti entuziasmul i. elanul inaltator al
concetatenilor pentru lupta hotaritoare,
in loc ca inima Dumitale s se inalte in
credinta nestramutata a victoriei, Dum-
neta insinuezi, prin comentarii perfide,
www.dacoromanica.ro
SOARTA SERBIEI 29
c vom avea soarta Serbiei? Dumneta

eti insensibil la aest spectacol gran-
dios, al natiunii care se ridich pentru a-i
revendica drepturile ei milenare? Dum-
neta ..."
Perioadele curg, manuite tot mai am-
plu de orator, incantat acum de armo-
nia propriului sau discurs. Strivit sub
aceste acuzatii formidabile, *trul Ber-
covici e nevoit sa." se sprijine de mas ;
pentru peroratie, cu siguranth va lesina.
Caz gray, cuvinte seditioase, soarta
inculpatului se va pecetlui, trul Ber-
covici va infunda pucdria. Dar un glad
luminos, un gaud mntuitor Ii ridicd de-
odatd. Domnule prifect, strigd din
rdsputeri, domnule .prifect, cum s v
dovedesc cd este o infamd calumnie?
V a rog sa cercetati, Domnule prifect:
chiar in ziva declaratiei de rdzboiu,
toat lumea a pavoazat la fireastrd, toat
strada a pavoazat la vitrind, dar eu,
Domnule prifect, am pavoazat i la fi-
reastr i la ue ! Puteti s controlati,
sa intrebati, sd intrebati pe Dl. Comi-
sar. i ue, 1 fireastr, Domnule Prifect!
and am ardtat aa un patriotism, pot
eu sa fi spus c vom avea soarta Ser-
biei?"
Prefectul e nedumerit i zmbete o
www.dacoromanica.ro
30 FILE RUPTE DIN CARTEA RIZBOIULUI
clipd sub musteat. Evident, Dum-

neta imi arti o stare di fapt... Vorrt
ereta cazul... S mi se fach un ra-
port".
.
Soarta Serbiei ! Amenintare de de-

zastru, sau, cum a spus acel care poart
raspunderea, sacrificiul care deschide
drumul biruintii?
www.dacoromanica.ro
DEFILARE
www.dacoromanica.ro
28 Martie 1917.
0 dimineat senind dar Inca rdco-

roas. Zdpada flu s'a topit de tot
pe dealul *orogarilor. Aliniati cu grije,
incolonati, ateptdm defilarea care in-
cheie perioada de instructie a colii de
artilerie. Un capitol s'a sfarit; intoar-
cern foaia.
Maine ne vom imprdtia, impartiti prin
atatea regimente. Cine tie unde i cand
ne vom regdsi? Ciudat tovdrdie a ase
luni de pregdtire militart: numai rdz-
boiul a putut aduna laolaltd, in ran-
durile aceleeai baterii, elemente atat de
deosebite, prin varst i prin viatd. La
un capdt sunt oameni formati, amanati
pentru stuclii, doctori, profesori, scrii-
tori, avocati, chiar i cativa vechi chef-
lii bucurehteni, trecuti prin ciurul tutu-
ror experientelor : la celalalt, noi, copii
3
www.dacoromanica.ro
proaspt ieiti de pe bancile colii, vo-

luntarii. Cu totii am trait insa aceeai
viatd, am purtat aceeai haind, ant in-
ghetat pe acelai camp, am ascultat a-
celeai porunci; am impartdit aceeai
admiratie pentru plutonierul inflexibil,
copil de o varst cu noi, dar imbtranit
de contiinta autoritatii, acelai respect,
temperat de uoard ironie, fata de pro-
fesorul topograf, ascet in haind militara;
aceeai supdrare impotriva absurditati-
lor unui comandant de baterie de coald
prea veche, aceeai revoltd, adesea, im-
potriva apasdrii nivelatoare i stupide
a regulamentului care nu cunoate ex-
ceptii. In ateptarea tminrilor cari nu
mai soseau, am pierdut impreund, cloud
luni de grije i de framantare, inconju-
rati de prabuirile i dezastrele retra-
gerii, batand tlpile pe podiul dela Co-
pou. Am urcat in iarn, prin intunerec,
spre cazdrmi, am ieit calari, in pri-
mdvard, pe campiile din preajma ora-
ului, semanate de starvuri de cai pe
cari le rupeau cainii flmanzi. Tifosul
exantematic a intins pustiul in jurul no-
stru, fard totui s ne atingd: tot ne-au
folosit la ceva asprele msuri sanitare,
tunsul radical i nemilos impotriva cd-
ruia protestau unii camarazi mai in
www.dacoromanica.ro
DEFILARE 35
vrasta, cari sufereau In prestigiul kr

'de barbati insurati. Ace leai injuraturi
inerente vieii ostdeti, aceleai glume
late de cazarma, aceleai nemult-mniri
impotriva mancarii de asediu a unei ierni
de mizerie fasole, cartofi, harpaca,
fasole aceeai oboseala a zilelor
de lucru neintrerupte, fard duminici in
primele saptamani ne-au plamdit to-
tui un suflet i o contiinta. comund. Va
ramanea ca o pecete in viata roasted de
mai tarziu, aceasta perioadd de instruc-
tie fortatd, de as,pra pregdtire razboi-
nica. Va ramanea i amintirea scenelor
tragice pe cari le-am trait: saniile go-
nind dela spitale spre cimitire, incar-
cate cu trupuri despre cari nu se tia
dac mai micau dinteo ramdit de su-
flare, sau din zmuncitura drumului des-
furklat. Inteo dimineat mohorit de
iarna, degradarea generalului Socec, pe
frontul trupelor pe cari le comandase, iar
in alt zi,pe povarniul plin de gunoi din
spatele cazarmii, legarea de stalp i im-
pucarea, in fata noastrd, a unui necu-
noscut despre care nici acum nu sunt
lmurit dacd a fost inteadevar un spion
primejdios sau rrumai un escroc cute-
zator.
Muzica a pornit, defilarea incepe. In
www.dacoromanica.ro
36 FILE RUPTE DIN CARTEA RAZBOILTLUI
pas cadentat, bateriile pornesc. Sune-

tele almurilor i bataia tobei sunt a-
coperite de cntecul care izbucnete bi-
ruitor, din sute de piepturi tinere. In-
conjurat de toti generalii i ofiterii Ma-
relui Cartier, Regele Ferdinand .i Re-
gina ne ateaptd. Langa ei, in tunicd
cerulie, un uria pe care de-abia il cu-
prinde cordonul albastru care-1 incinge:
e generalul Berthelot, capul misiunii
franceze. Cu sabia lipit de umdr, cu
ochii tint la Rege, care ne zmbete
binevoitor, cu piciorul ridicat in ritmul
mecanic al pasului de defilare, trecem
cantnd spre noile noastre destine. Din
greutdtile unei ierni de cumplit restrite,
se desface in aerul primverii o suflare
noud i proaspdt de ndejde. Simtim
in aceastd clipa cd soarta ni s'a hotdrit.
Ne va fi dat sd rdzbundm i s biruim.
www.dacoromanica.ro
1917
SPRE LUPTA
www.dacoromanica.ro
10 lulie 1917.
Ordin de plecare. Seara se las in-

cet peste vai *i. pdduri, intinzandu-i li-
nitea rdcoroas i. umedd peste forfo-
teala oamenilor i a cailor ce se pregd-
tesc de drum. Ceasul obinuit al odih-
nei va fi pentru noi micare pornirea
mult ateptat spre btlie. Ne vom a-
\Tanta in zdrile necunoscute, de uncle nu
patrundea 'And la noi decat bubuitul
indbuit de neintrerupt al tunurilor. Din
ascunzdtorile stufoase unde 1-a tupilat
grija aeroplanelor, regimentul se pune
in micare. Prin frunziul des, se za-
resc acum coifuri i roti de trsuri; caii
trec i vin pentru inhamare. Oamenii
strani in curele, inarcati de saci i
bidoane, arat fete noud sub umbra cdti-
lor albastre-cenuii. Uzi le se incarcd,
movile, in cdrutele grupului, ordonantele
www.dacoromanica.ro
aleargd grbite, ofiterii se incing cu

luare aminte. La ora 20, plecarea bate-
riilor ; ne vom incolona pe oseaua cea
mare a Tecuciului. Aproape fdr voie,
privirile se opresc asupra coltului in
care am poposit trei zile, pierdut in tufe
frd nume, care ne-a addpostit ncIej-
dile i grijile cdldtoriei rdzboinice. Iarba
calcata in picioare, singurd mai arat lo-
cul cortului, strns de un ceas. Langa
izvorul ce ne-a addpat setea, numai no-
roiul ne arat urmele, iar printre cren-
gile huceagului doar cateva hrtii rupte
ne vor pdstra amintirea, pand ce vantul
le va risipi. Nimic nu ne leagd de acest
loc frd casd i. fdrd vatr, din care
viata pleacd odat cu tunurile noastre
rtcitoare, i totui gandul se desparte
oarecum anevoie de sdlaul zilelor de
ateptare, chiar acum cand se apropie
implinirea dorintelor, ce ne mnd spre
luptd. Melancolia ne este insd repede ri-
sipit de zgomotul care se tidied din-
tre tufe: glasuri supdrate izbucnesc de-
avalma, crengile trosnesc, toate ordo-
nantele noastre dau ndvald prin frunzi.
Si injurdturile curg, zdravene, pe cnd co-
mandantul nostru se plimbd nerdbdtor,
in ateptarea calului i a gdinii scdpate.
In sfarit, iat sosete tine-calul cu cel
www.dacoromanica.ro
1917 - SPRE LUPTA 41
dintai, iar bucatarul rdsare, mandru, cu

cea de-a doua. Incdlecarea! Pe cardri
stramte, printre copaci, ne indreptdm
spre rapa ce tine loc de drum pada' in
osea. Drumul e plin de oameni i de
cai; bateria a doua trece spre incolo-
nare. Caii bine-hraniti i vanjoi trag
puternic tunurile i chesoanele cari dis-
par sub munti de furaj, oamenii imping
la roate, carul de baterie, greoi cat o ca-
mp rsturnata, astupd drumul ingust.
In hainele lor ruseti, cenuii-verzui, sol-
datii se fac una cu pdmantul pe care-1
intunecd umbrele serii. In scartait de
roate i uruit de tunuri, in ciocniri i
tropot de copite, cu imbranceli i su-
ddlmi, bateria a trecut; la randul lor,
caii notri ii gsesc calea pe urmele ei.
De-odatd, tufele se dau la o parte.
Drumul de care, dard neagrd ce se stre-
coard din desiul zavoiului, & in o-
seaua mare care ii intinde la poalele
dealurilor panglica nesfarit de praf.
Cat poti cuprinde cu ochiul, se inir
in lumina scazutd a asfintitului senin,
trasuri langa trdsuri, perechi de cai dupd
perechi de cai. Prin norii uori de praf
albicios, coloanele ii ingramdesc in
ordine irurile indelung repetate de oa-
meni, cai, trdsuri i tunuri. Falnic, de-a-
www.dacoromanica.ro
lungul bateriilor, trece la trap statul-

major al regimentului patru, colonelul
ha frunte pe un cal negru i zburdalnic.
Cure le, binocluri, hrti i. revolvere a-
rat apropierea frontului. Iar coiful, cu
deosebire, deteaptd amintirea unor vre-
nuri de mult ingropate i acluce in ta-
bloul modern al tunurilor o not arhaicA.
Cu fetele lor arse de soare i de \rant,
otelite de un an de rdzboi, tunarii no-
tri aduc aminte de legiunile strAmo-
eti ale Romei. Tesacul lor pare a se
lungi in gladiu, iar din uruitul surd al
sutelor de roti, caH frmnt praful
'And in fundul zdrii, se desluete ca o
amintire din poveti, ca un vers desprins
dintr'o inscriptie:
Vuetul surd de tropdit al legiunilor
in mare *).
S'a fdcut intunerec. Inaintdm la pas,

in aerul rece al noptii. De-abia de se
mai zresc, la cati-va pai, calaretii. Din
noaptea neagrd ce ne invdluie, zgomo-
tul monoton al copitelor de cai se ames-
tech' en zdngdnitul greoi al chesoane-
1 Le pitinement sourd des legions en marche (Heredia,

Trophes).
www.dacoromanica.ro
1917 - SPRE LUPTA 43
lor. Din cand In cand, o sgeata de lu-

mina despica intunecimea, facand sa ra-
sara din umbra, ca stafii, chipuri de oa-
meni i. cai. Iar peste cateva clipe, ri-
clicand talazuri de praf, trece, urland ca
o fiara, un camion hicarcat pana 'n varf.
Trebuie sa fim mai aproape de front.

Lumini trec, fugare, prin deprtarea in-
tunecoasa, o raza de proiector ratacete
o clip printre stele. Iar prin rsunetul
adormitor al marului se aud acum, la
intervale, bufnituri scurte i. grele, ca i
cum, in intunerec, ar tui undeva un
uria.
Am mers la pas toat noaptea. In la-

tratul canilor, am strabatut Tecuciul a-
dormit. Imprejurul nostru, lumea din
neagr se face surd, lucrurile incep a se
deslui. Suntem o ceata de strigoi. Fe-
tele trase, obosite, ochii biruiti de somn;
peste oameni i cai praful i-a aternut
valul cenuiu. Obrajii palizi, ingalbeniti,
ne dau inftiarea unei coloane de morti.
Din ce in ce, lumina crete, cerul spre
rasdrit se face galben. La trap! Ca stri-
goii din basme, fugim de zorii zilei. Pa-
www.dacoromanica.ro
rsim oseaua, ne infimdam printre mo-

vile nisipoase, cari ii atern i ele pra-
ful peste noi. Ne indreptdm spre pa-
dure, care trebuie s ne ascund, s lie
fereascd i aci de iscoadele vdzduhului.
Inainte, tot mai repede. In zarea aurie
a rdsdrit un punct negru aeroplanul.
De-odat un nor negricios pdteazd cerul,
pe urm altul i iar altul. Bubuituri re-
pezi, aduse de vnt, arat cd tunurile
de apdrare 1-au tintit i i-au inchis dru-
mul. Iar noi ne furidm printre copaci,
la marginea padurii ocrotitoare, pe cnd
in zare, fumul rapnelelor plutete lin
in adierea diminetii. Par'cd degetele
mortii, jucndu-se, ar stropi Rdsdritul cu
pete de cerneald.
www.dacoromanica.ro
IN TRANEE
www.dacoromanica.ro
21 lulie.
In valea stramt a Oituzului, vara

aruncd o cldurd de cuptor. Pddurile
dogorite stau In nemicare, nu tremurd
nici o frunzd. Peste satul Herstru prin
care trece oseaua, apasd indoita tAcere
a cldurii i a pustiului. Au rmas ca-
sele goale, unele numai cu peretii ciu-
peste cari s'a prdbuit acoperiul.
Peste ele a suflat prpdul obuzelor, in
luptele mari de ast iarnd; i acum, pe
alocuri se cunosc gropile adnci, lsate
de spargeri. Viata a pierit : a rdmas doar
scheletul satului, casele sale vdruite, albe
ca oasele mortilor.
0 punte ingust i uoard se intinde
peste ap. Oituzul curge, limpede ca un
pardu de munte, pietricelele se desfac,
amanuntit, sub valurile strvezii. Din-
colo, dealurile pdcluroase se ridicd spre
www.dacoromanica.ro
48 PILE RUPTE DIN CARTEA RAZBOIULUI
munti. Am inceput s' urc, incet, pe

drumul rusesc croit prin coclrii neum-
blati. Una din bateriile noastre e pitit
in apropiere, intalnesc tunari i cai ce
se duc la ap. Nici un sunet: linitea e
desvdrit i rdzboiul insui pare acum
vre-o ndlucire deprtat a unui vis. Ar-
*ita se revarsd, in valuri grele, peste
frunziul nemicat.
. . .
0 poiand. In fund, printre trunchii

copacilor se incoldcete sarmd ghimpat.
La mijloc se ridicd", risipite prin iarba
i buruieni, cruci albe de mesteacdn. E
cimitirul Ruilor. Nimeni nu ne spune
eine doarme sub ele somnul de veci al
mortii i crucile strAjuiesc, fdrd nume,
cenua amintirii i a trupurilor moarte.
Trec inainte, i umbra copacilor ma in-
ghite din nou.
Ca o 'brazdd de intunerec, santul iji
deschide groapa la picioarele noastre,
printre copacii dei. Este aa de ingust
i de putin adnc ca." nu se poate sta
in piciove, trebuie s mergem incovo-
iati. Reteaua de sdrma". i. tufiul ne as-
cund capetele. Nuiele rdu irnpletite urn-
ple fundul trameei; clcdm anevoie prin
noroi i murdrii. Incdrckoare, granate,
www.dacoromanica.ro
IN TRANSEE 49
mdti in cutii de tabl verzui zac risi-

pite prin glod i balega: peste tot, to-
varaii pe cari i-am inlocuit .i-au lsat
amintirea murddriei i a indiferentii lor
obosite. Din loc In loc, soldatii notri
stau strajd, neclintii, cu putile pregd-
tite. Traneea cotete printre tufe; nu
se vdd dect razele soarelui, cari strd-
bat pe alocuri acoperiul des al crengi-
lor. Dintr'o groapd ce se deschide in pe-
retele antului, iat c rsare, bdrbos si
murdar, prietenul pe care-1 cdutam. Ob-
servator, el nu vede din locul lui cleat
retele de sdrind ce se incurcd in tufi.
Vorbim incet, dumanul e aproape.Spre
dreapta, cdteva focuri de arme rup td-
cerea.
Cu .neputint de a mai rmnea in
sant. -Ieim, ascunzandu-ne dupd trun-
chii de fagi. Suntem la marginea unei
poieni; dincolo, aa de aproape, soarele
se joacd pe alte retele de sarmd. Ca-
mei murdare atarnd de crengi ; ieri,
vrjmaul i-a spalat rufele. Ad, inainte
de venirea noastrd, intre Rui i Nemti,
rdzboiul, de fapt, incetase. Se schim-
bau sziare, provizii, se fceau vizite...
Acum, in ant, e micare: o patruld se
pregdtete de ieire. Oamenii se tardsc
cu bgare de seamd spre lumini, cu
4
www.dacoromanica.ro
granatele strnse in mani. Au ieit; tree

incete clipele de ateptare frmntat.
Doud bufnituri infundate, unde-va in de-
siul nepdtruns al codrului, ne vestesc
atingerea tintei. Indat se trezesc i
putile, acoperite de rdpaitul metalic al
mitralierii. Gloante se ciocnesc de lem-
nul copacilor, zgomote de bubuituri i
spargeri rgsar din taina pdurii ce se
deteapt. Dar nu se arat nici coif,
nici macar vdrf de baionet.
Printre crdci se zgrete o bucat de

cer albastru. Sus, pe bolt, plutete se-
nin un aeroplan, sub care Lana glbuie
a rapnelelor se destram pe cer. Ne
gandim la omul care zboard in indlti-
mile vdzduhului, de-asupra anturilor in-
guste i a pdurilor oarbe. Este adeva-
rata cavalerie a vremilor noatre : zbu-
rtorul Ii cautd vrjmaul pentru luptd
dreaptd, in cmpiile albastre de dincolo
de nori.
Altddatd, pedestraul nu era desprtit
de cdraret decat de grebnul calului.
Acum unul s'a ingropat In tarand, ca
fiarele codrilor ce fug de lumina zilei,
pe cnd celalalt, ridicfindu-se spre vAz-
duh, plutete printre stele. Iar de va
www.dacoromanica.ro
IN TRAN$EE 51
cadea, va cobori ca vulturul lovit in

zbor, pe cand moartea secerd prin pe-
destrime ca ucigau1 pddurii, pAndind
pe la spate din ascunsul tufelor tradd-
toare, in cari se va pierde, necunoscut,
pand i gemetul cel de pe urmg.
www.dacoromanica.ro
BATALIA N EVAZUTA
www.dacoromanica.ro
26 lulie.
Din greul noptii a inceput furtuna

i valea linitit clocotete de zgomot.
In bubuitul neincetat de tunuri ascunse,
se incrucieaza prin aer vajaitul i ur-
letul obuzelor. Cu bazait ameninttor de
viespi aprige, suparate, avioanele nem-
teti se rotesc de-asupra noastra. 0 pa-
sare de pracld zboard chiar acum peste
vale; soarele ii presard cu aur aripele
pe cari se intiparete crucea neagra cu
capete ldtite crucea de fer i de
moarte. La noi, nimeni nu naica, fiecare
cautd umbra de tufi; tim doar ca in
urma porumbeilor " zbarnaitori, vor
roi peste dealuri norii albi sau fumurii,
din al caror fulger stropete ploaia grea
a gloantelor. lath', dumanul s'a depr-
tat, a pierit ca un punct galben in zare
i acum numai urechea mai prinde ve-
www.dacoromanica.ro
tile luptei. Vijelia nevdzutd ne zguduie

puternic. In vzduh vajdie i tipa sal-
batec glasuri din alt lume. Explozii cu-
tremurd aerul, rupand, la intervale, ur-
letul prelung al obuzelor; din cnd in
cnd, o tuf de fum negru sau rocat
rdsare printre copaci sau un stalp de
tarand i praf tanete langd oseaua
Slanicului. Dar vntul le risipete nu-
mai decdt, i taina bdtdliei nevdzute care
framnt pustiul cu furtuna ei de zgo-
mote, se lash' din nou pe suflet.
Lang noi, telefonul zbdrndie; firele
lui subtiri sunt nervii btdliei, pe cari
tiri i ordine aleargd, pripite de pH-
mejdie. Adesea se rup, cnd schijele rd-
tdcite le izbesc, iar intervalul de tdcere
e plin de griji i de indoieli. Glasurile
se incrucieazd, grdbite: sa tragd grupul
doi, ba sd indeseascd al nostru lovitu-
rile, ate cinci de tun. A cdzut o bombd
la Targul Ocna, lngd divizie: ce tra-
gedie! Observatori inebuniti de bombar-
dament intrerup pe eful de Stat major,
care zbiard supdrat. Deodat un glas
a rostit: inamicul inainteazd! Da, a raz-
bit spre stnga, la Oituz, un kilometru
in adncime. La noi de-asemenea se pre-
gdtete de atac. In vale, ca furnicile in
departare, se strecoard prin pduri, de-
www.dacoromanica.ro
BATALIA. diEVAZUTA. 57
asupra oselii, rezervele de infanterie

cari merg spre lupt. Tunetul neintre-
rupt al artileriei sporete mereu, ure-
chile ne tiuie, obosite.
Trecand peste munti, cu pai de uria,

batdlia s'a apropiat. Noaptea a potolit
vijelia tunurilor, dar, In schimb, putile
trosnesc peste vale. Prin intunerec se
inalta o ramura tremuratoare de lumina,
racheta vrajmad ,ce prinde a licdri, o
chi* pe coama nedesluit a unui deal.
Cu pistoalele in mani, pandim in um-
bra, cu urechea atintit la zgomotele
noptii, in care tacanitul mitralierii in-
locuiete dantecul de yard al grierilor.
www.dacoromanica.ro
27 lulie.
S'a isprvit, ne retragem. Sub po-

topul de obuze, a4uri1e s'au fcut mor-
minte, pamntul i-a inghitit aprtorii.
Tot mai aproape se ridich pe creste,
copaci uriai de fum, loviturile dumane.
Coborim, cu caii la 'nand, prin rapa pa-
rdului care se prdbuete in vale. Peste
un ceas dealul acesta va fi al vrjmau-
lui, Inca o bucat de pamant rupt din
trupul tdrii. Am pierdut-o noi, noi...
Pe osea, lngd SJltnic, bateriile noastre
se scurg repede, uruind, in trapul cailor,
in bubuiturile de trdsnet al obuzelor
grele ce spintecd valea. Unul a cdzut
in aph; talazuri se ridicA, stropind, din
rdul lovit. Iar noi coborim in asfintit,
spre umbrele vii, sa ne ascundem du-
rerea infrangerii. Suntem invini, cine
tie unde se va putea opri retragerea?
www.dacoromanica.ro
60 FILE RUPTE DIN CARTEA RAZBOIIILIII
In urma noastr, rascolind pietriul, o-

buzul nemtesc azvfirle, ca o batjocura,
bolovani peste fugari risipiti...
www.dacoromanica.ro
PE CONA
www.dacoromanica.ro
28 tulle.
In ar0.ta amiezii ne c'autam drumul

printre tufe, venicul tufi ce ne inghite
deopotriv suferinta i avntul. Drumul
strategic erpuiete prin pddure, spre
creasta Conei ce se Tidied drept turn
in cetatea de dealuri pe care o apgram.
Acum ne-am varit inteo poteca ingusta,
poticnind peste raddcini. Vuiet de _gla-
suri rzbate pand la noi, ne ridicam in-
cet spre coama dealului. Iata-ne iardi
in drum, orbiti o clip de lumina. In
jurul nostru este invalmaeald i zgo-
mot. Infanteriti zapciti aleargsa fard
rost de colo 'And colo. Unde-i coman-
dantul Brigdzii? Ii mort, nu tiu, ne-o
prdpdit!" Dar colonelul dela arti-
lerie?" Prizonier, vai, nu tiu, ne-o
dat gata". Bluzele ofilite de soare, al-
bite de praf au culoarea nisipului, fetele
www.dacoromanica.ro
sunt obosite qi speriate. Un om vine

alergand prin multime: capul ii este in-
fdurat in carpe ptate de sange, ma-
nile cat spre cer. Fratilor, urld cat
il tine gura, m'a ucis Ne-emtii!" In ti-
ptul lui de durere se amestecd plans
de copil. Simtim cum in jurul nostru ii
intinde aripele nevazute panica, spaima
fdr nume a otilor, oarbd i tampit,
fr rost sau inteles.
Dar glasuri noud,poruncitoare, strbat
gaidgia. Capitanul francez, scurt, uscat
i negricios a ieit par'cd din pmant.
Tipa, rstit, amestecand in romaneasca
lui stricatal suduieli strdine: Taq din
gur, magar, idiot, tcq din gur! ll va
tout chambarder, ce cretin!" Un calaret
rdsare la trap din cotitura drumului:
un capitan roman. Fard a se opri se
repede spre fanitul care urld in netire
i-1 izbete in plin, s'albatec. Cu un ge-
met infundat, omul tace.
Uluiti, soldatii se ingrmdesc in ran-
duH. Poruncile rsun'a, scurte, energice,
oamenii treziti din nlucire ii apucd
putile i pornesc, tdcuti i ascultdtori,
spre creast. Iar in lumina amiezii ce-i
aprinde barba tepoasa i rocat, cd-
pitanul triumfalor ii infige pintenii in
www.dacoromanica.ro
PE CONA 65
pantecele calului., secernd prin aer cu

biciul disciplinei biruitoare.
Am ajuns pe coasta cealalt. In mij-

locul drumului, cu binoclul la ochi, co-
mandantul brigzii de infanterie i co-
lonelul nostru urmresc lupta. State le
majoare s'au intrunit, petlite negre i. ro-
ii stau amestecate. Dealul se las in
jos, spre ra.pile prdpdstioase ale vdii Lu-
pului i creasta Candei pe care drumul
rusesc se incolcete prin tufe, astupat,
inteun loc, de starvuri de cai. Mai de-
parte, sub cerul senin, tinutul se des-
fdoard ca o hartd. In fat, poienile pre-
sdrate de arbori rani ale Muncelului, l-
sand sd se ridice in fund profilul pa-
duros al Ungureanului. Dincolo de Iordo-
gatu, dealurile se suie spre muntii vi-
neti, cari inchid zarea cu umbre uoare,
albdstrii. Spre stnga, pddurile se lasd
in valuri verzi spre valea strmtd a Oi-
tuzului, pe care se inir Grozetii i
Herstrdul. Iar departe de tot, privirea
ptrunde 'Ana la oseaua ce cotete
spre hotar, lang casa cea dintal a Harjei
instrdinate. In sfarit, putem pricepe
ceva din micdrile de balaur ale bdtdliei.
hi vale, nori albi de rapnele se agat
5
www.dacoromanica.ro
de varful copacilor; in fata puncte mici,

negre, rasar prin poiana: unul Cate unul,
pedestraii dumanului se strecoard din
marginea padurii. Nemti, Austriaci, Un-
gun, Turci? Cine tie ce uniform im-
brac aceste furnici, langd can obuzele
noastre ridica, bufnind, valuri de Wand,
inalte cat copacii rzleti. Mai aproape,
la picioarele Conei, mitraliere i puti
ascunse paraie intr'una.
Alaturi de noi, la telefon, comandele
pornesc spre baterii. Distantele se
schimbd mereu: o adevarata burs a
inaltatoarelor. Trei mii cinci sute, trei
mii trei sute, trei mii, cloud mii opt sute,
scddere amenintdtoare.
In spatele nostru, coboard tropaind de
pe creste un batalion. Stint oamenii de
adineauri. Cu revolverul In 'nand, ma-
iorul s'a oprit. Colonelul Colon, batran,
garbovit, cu mustetile albe, s'a ridicat
de-odatd; bratul lui intins arata spre
vale. Pe ei, biei, i-am respins, Ii prd-
padim. S mi-i luati la goana!" Cu stri-
gate i urale indbuite irurile se reped
in jos: ochii crunti i hotriti privesc
tint inainte. Puhoiul trece langa noi,
cu puti i mitraliere purtate in spinare,
cu arme ciocnite in fuga de cati i bi-
doane. Ofiterii incearca sa-5i desparta
www.dacoromanica.ro
PE COSNA 67
unittile; un cdpitan nou-venit schiteazd

un gest eroic, pe care i-1 desmint picioa-
rele tremurande. Viteji i fricoi, au pie-
rit de-avalma in tufiu1 dedesubt, in
care se invarte fara incetare morica
ucigae a tragerii repezi.
Soarele coboard incet spre Apus, seal-

dand crestele in sange. Pe Cona s'a
deslantuit vijelia. Din toate unghiurile
zarii, tunuri de toate calibrele bat (lea-
lul ce se clatind, sub prabuirea gra-
mezilor de ote1. Lipiti de pamant, de-
abia mai ridicam ochii spre cer. In u-
ieraturi amenintdtoare, rapnele crapa
deasupra noastra, luminand fetele trase
de spaimd cu fulgerul spargerii. Cu ro-
pot de grindind, gloantele starnesc pra-
ful i crengile rupte. Adesea, dupd ce
trasnete peste noi, capul proiectilului
coboard vajaind i mucd, spdrgandu-se,
prin tufi. Nici im aclapost, nici un ant:
colbul ridicat de explozii p1utete ca o
negurd. Vartejuri fumurii arunca pietre
i bulgari, izbucnind in sus, spre norii
negri i grei ai obuzelor brizante. Sun-
tern zguduiti 'Ana in adancul firii, de-
abia de putem, pe furi, s mai rasuf1ara
fumul acru i prafuit. Singur, colonelul
www.dacoromanica.ro
Hentzescu, nemicat i linitit, ii a-

prinde pe rand, igri1e. Automobilul!"
a strigat cineva. Din fundul zdrii un
grohait uria se apropie i crete, as-
cutindu-se in uieratura infricoatd. Un
muget ingrozitor se pravgete pe noi,
ne-am fdcut una cu painantul, ne lipim
strans de tdrana aspra. Cu un urlet de
locomotiv vajaie peste noi ceva fard
margini, fard nume; vantul ne-a pdlmuit,
ne apas o suflare de vijelie. A trecut,
trdsnetul spargerii cutremurd dealul. In
spatele nostru, cerul s'a intunecat : o
perdea de praf galbui i cenuiu se in-
nalt in vazduh. Un pumn m'a izbit cu
putere, trantinclu-ma din nou la pamant.
Bulgari i bolovani ne ploud pe cap,
imi destup anevoie urechea plind de ta-
rand. Treziti din viforul rnortii, ne de-
teptam cu greu la simtire, la viata, pe
cand noaptea desfaoar incet, peste var-
ful frdmantat, mantia ei ocrotitoare de
intunerec.
www.dacoromanica.ro
29 Julie.
Din Rdsdrit, faptul zilei inroete

culmile albdstrii. Ne inghite groapa an-
tului acoperit, prin care ne strecurdm
sub pmnt, ca prin mdruntaiele dea-
lului. 0 dunga de lumina' ne cdlduzete,
in strmtoarea neagrd a traneei strd-
bate adierea inviordtoare a diminetii :
am ajuns in creastd, la observatorul
blindat. Ingust ca postul de comand al
unei cordbii de rAzboi, ne cleschide, prin-
tre barne, o fereastr largd asupra zd-
rilor dumane. In lumina crescand a
zilei, privelitea de ieri ni se intinde
iardi inainte, dar cu umbre i colori
schimbate. Este ceva mai Canal. i mai
proaspdt in razele ndscnde ce satern
polei de aur ro peste abureala vdilor
de-abia deteptate din somn. La inter-
vale rani, focuri de pucd plesnesc ta-
www.dacoromanica.ro
cerea. Departe, pe osea, lang Harja,

o (lard intunecoas se tardte in praf:
e o coloan vrjma6. Aldturi, pe un
(Iamb, vedem acum i pete albicioase
ninse peste noapte laugh' drum, corturi
fard indoiald. De am avea i noi tunurile
lor grele, balauri a edror suflare sd
treacd muntii marul linitit de din-
colo s'ar preface in risip sangeroas.
Iar urld furtuna peste antul nostru.

Barnele tremurd, zguduite, pamntul
geme. Sub ploaia de bolovani i. schije,
acoperiul se clatind. Vrtejuri de praf
intunecd vederea, tergand muntii i ce-
rul din ochii notri. Jur imprejur se pr-
buesc loviturile, uierand adesea ate
patru de-odat. Cele prea lungi rad
creasta, fonind, parc'ar trece prin iarb
coasa fdr margini a mortii. Vom mai
trdi s vedem bolta albastr i tihna zi-
lelor calde de yard?
Necontenit, telefonul se rupe, ca un

fir de paianjen in vdltoarea vijeliei. Li-
nitit, ca la o plimbare, telefonistul iese
din ant i. leagd la loc capetele des-
facute, in haosul de nimicire ce ne in-
www.dacoromanica.ro
PE 00E3NA 71
yaluie. Dela 77 la 305, nu lipsete nici

o nota in uriaa simfonie a prapadului.
Nervii tremura, obositi de supraincor-
dare; pana i colonelul incepe a-i ra-
suci mai repede, plictisit, nelipsitele ti-
gari. In invalmaeala gandurilor m'am,
apucat sa scriu o scrisoare, pe care n'o
voi ispravi rasare o amintire: in tim-
pul iernii, langa Iai, de pe dealul So-
rogarilor, am luat parte la o tragere a
colii de artilerie. Tinta era un steag
ro ci-ca observator inamic. Vre-o
cloud ceasuri ne siliseram sd-1 dam jos.
Zadarnic; carpa falfaia, sfidatoare, o-
braznica, de neatins. Avea-vom i noi
norocul acestei papui?
Firul s'a rupt din nou. Cele din urma

cuvinte, ce ne-au ajuns, ne indeamna sa
ieim; infanteria se retrage peste noi,
nu-i chip de ramas pe loc. Pornim, cu
telefoanele de gat, cu mantalele stranse
In brate. La cativa pai, ant-ul e as-
tupat; un obuz i-a prabuit peretii. Prin
gaura din acoperi, ne cataram de barne
sfaramate, tragandu-ne spre lumina. Sub
obuze ce trosnesc, inegrind cerul, ne la-
sam la vale. Iarai dam inapoi, a tre-
bui sa ma simt zdrobit, desnadjduit de
www.dacoromanica.ro
incercdrile noastre zdarnice, de silin-

tele aprdrii infrnte. Si totui faptul
singur de-a fi in micare, de-a umbla,
ma umple de o bucurie nebdnuit. Simt
& in mine sufletul in fierbere s'a ealit.
Scdpata, din innec, viata ii cere, brutal,
dreptul la srbtoare. Ieit o clipd din
atingerea apdstoare a primejdiei, sunt
un om nou, dornic de luptg, gata de asalt,
pentru care obuze i gloante nu mai in-
seamnd decat umbra unei inchipuiri.
Alergnd printre tufe, am ajuns pe
podiul strmt din spatele Conei. Ba-
tranul comandant al Brigdzii ne intam-
pind, infuriat; 1-a prsit artileria. Co-
mandantul grupului, sfarindu-i muni-
tiile, i-a retras bateriile mai la vale,
spre Trotu. Colonelul pornete naval-
nic, intr'acolo. Suntem martorii, fArd
voie, a unei certe furioase intre cele cloud
cdpetenii, care ajunge la scoaterea pisto-
lului. Excesul insui de mnie readuce
sangele rece i linitea. Acum s'a ispr-
vit, au plecat fiecare intr'o parte, zgd-
riind pdmntul cu pintenii. Aghiotantul
regimentului, ganditor i diplomat, imi
spune : penibild scend".
Ca s sprijinim mai de aproape apa-
www.dacoromanica.ro
PE COSNA 73
rarea crestelor, un tun a fost urcat in

cotitura drumului, la sui. Trage, desco-
perit, la desnddejde. Tuburile de alamd
inegrite se aruncd gramadd, cu scufiile
de cositor ale rapnelelor roii. Dar iatd
cd se inird pe drum un lung alai de sdr-
bdtoare. Urcdnd in lumina soarelui spre
tunuri, satul intreg ne card proiectile;
un ir nesfdrit de copii, de fete, de ne-
veste tinere i bdtrdne, de bdietai se
indreaptd spre noi. Spinarea bardnelor
se incovoaie sub povara obuzelor, ne-
vestele le strdng in brave ca pe nite
copii, mdnutele slabe ale bdietilor se in-
cleteazd pe alama sclipitoare. Un no-
rod de cdmei albe i de tulpane viu
colorate a inflorit, ca prin farmec, In
pustietatea ucigdtoare a cdmpului de
bdtdlie.
Am pornit din nou spre creasta pd-

duroasd. Colonelul Keminger chldrete
inainte. Descdlecdm, putile pocnesc in
apropiere ; prin drum, tiuie sinistru
gloante rdtdcite. Intrdm In tufi, ocolind
linia primejdiei. Ne-am iiicurcat, nu mai
este chip sd ne indreptam prin desiul de
nepdtruns. Am pornit spre drum, sa gd-
www.dacoromanica.ro
sesc postul de comanda al Brigazii de

infanterie.
Alerg de-alungul lantului de tragatori.
Culcati pe povarni, oamenii trag, cam
in netire. Printre crengi rsare, o
varful apropiat al Conei, acum
dumane. Intre cloud tufe, un om zace
intepenit, cu maim pe pucd, 1-a do-
dorit oboseala sau somnul cel venic.
N'am vreme sa ma opresc. M'am plicti-
sit de atata indoire .i ascundere, alerg
in drum spre pomii rari caH ii Inal
gardul de-asupra tufelor. A vrea s fiu
peste tot, sa ma fac sute de luptatori,
sa imbratiez intreaga _intindere a ba-
taliei. Goarne rasuna prin larma; cred
cd la noi au ramas cele din urmd, In
rzboiul de astazi. Un obuz zvarle tros-
nind, la cativa pai, radacini, bulgri a-
mestecati cu crengi. Privesc cum van-
tul impratie printre copaci fumul in-
tunecat. Nu-mi mai pas, ma impinge
inainte ceva de-asupra puterilor mele,
o nebunie. Alerg, orbit de razele soa-
relui i de stralucirea aprinsd a focu-
lui lduntric.
Am pardsit postul de comandd. In-

teo gaura, la radacina unui copac, co-
www.dacoromanica.ro
PE $00$NA 75
inandantul brigdzii de infanterie i-a in-

stalat cancelaria. In zgomotul salvelor
cari se trag in apropiere, bdtranul dic-
teazd, impert-urbabil: V rog, scriti.
Ziva de astzi, ora care este, locul unde
simtem". Trdgand cu coada ochiului spre
creste, aghiotantul scrie din zor.
Acum ne intoarcem prin rapi, la vale.
Asfintitul ii apazd trandafirii palizi pe
varful copacilor. Langa noi, Uri paean de
munte ii optete cntarea, srind peste
stanci. Fragi de pdure ii arath cape-
tele mici, roi.i, prin iarbd: gustul lor a-
crior rcorete setea ce ne stoarce. Ne-
pdstoare, senind, viata padurii se des-
volta mai departe. Iar incletarea dis-
perat in care se framnt soarta unei
tari, care aruncd in zarul ursitei tot
trecutul i intregul viitor, va trece prin
umbra neschimbald a crengilor, ca cearta
necunoscut a cloud muuroaie de fur-
nici invrjbite ...
www.dacoromanica.ro
30 lulie.
Drumul ce se indoaie pe povarni

mi se pare nesfarit. Tardsc picioare de
plumb, apdsat de chldura arzatoare, is-
tovit de oboseald i de sete. Merg inteo
aiureala netiutoare, indiferened; numai
vointa de-a ma mica ma mai tine in
picioare. .
Printre tufe, rniti se las ingrijiti de

sanitari; vata i carpe sangeroase mur-
daresc frunziul. Mai sus, tot mai sus.
Prin aer optete, ca prin vis sgeata
subtire a gloan lat un sOldat. Un-
htelor.
de-i domnul capitan? Nu tiu, 1-am:

vazut pe acolo". Unde?" Nu tiu".
Cum nu tii ? Nu tiu, vai, 1-0 fi
prins". Nu-i acolo la dreapta, spre
creased?" Nu tiu, nu v duceti, dom-
nule sublocotenent, vin Nemtii"; i a-
dauga, plangator: ne-o prapdit cu mi-
www.dacoromanica.ro
traliera". Iari pe la fleancuri" ca i

altddat; Ii injur sdlbatec, de nu mi-a
fi uitat pistolul, nu tiu nici eu ce a
face. Din fericire, se arat un plutonier,
osta vechiu, care ma indreaptd. Am a-
juns. Cdpitanul st nehotdrit in cdrare,
alturi de el, observatorul nostru, cu
revolverul in mand, amenintator, incrun-
tat. Ii dau plicul cu care fusesem tri-
mis. II citete, uimit: Cum, sd contra-
atac cu treisute de oameni pe cari Ii
am aci? Dar uit-te i D-ta, nici trei-
zeci flu mi-au rdmas. Spune-mi, ce pot
s fac?"
Cativa soldati, prin tufe, impucd in
vant, fdrd socoteald. E o adtmdturd de
unitati amestecate : din regirnentul de
mar, din divizia noastra, din alte ' re-
gimente aduse in ajutor; vrtejul
i-a imprdtiat ca pe frunzele
moarte, adunnd la un loc rtaciti din
toate pdrtile. 0 ceat rdsare din po-
tech', patru oameni due intre ei o foaie
de cort, pe care zace o gramadd de haine
rupte i came sangeroas. Mai este
viata, in aceste ramaite zdrentuite
de om?
Pardind, trosnete o salvd, cu ciocniri
irt4buite gIoantele se infig in pdmnt.
Un strigdt se ridicd din stanga: yin Nem-
www.dacoromanica.ro
PE COSNA 79
tii! Un fugar trece, nebun, in fata noa-

str. Cei patru s'au oprit. Ca la po-
runcd, au scdpat colturile foii i s'au
fdcut nevAzuti. Ca o pard coapt ca-
zand de pe cracd, ranitul s'a prdbuit la
pdmnt, cu un gemet surd. Sangele ro
se prelinge pe carpe. Zgomotul crete
cu invd1m4eala. Pistolul ofiterului se
plimbd in toate directiile, ca acul unei
busole rdtdcite.
Am ajuns la limita din urm a pute-

rilor. Trntit la pgmnt, rdsunetul lup-
tei rdzbate de departe de tot, ca un vis,
prin toropeala grea ce m'a doborit. E-
xaltarea de ieri s'a imprdtiat ca fumul,
n'a mai ramas decat o zdrobitoare o-
boseald, ce inneacd toate ca intr'un vl
cenuiu. Imprejurul nostru duduie pa-
mntul de tunetul artileriei. Sus pe
creastd, in marginea pomilor rari, obu-
zele noastre tdnesc, ddrmand padurea.
Barajul ii intinde perdeaua de foc i.
de moarte; opri-va oare aceast stavild
de otel valurile sure ale nvlitorilor?
www.dacoromanica.ro
CONTRA - ATACUL
www.dacoromanica.ro
31 lulie.
Dumnezeu ne-a ascultat; ieri sear/

Vandtorii de Munte au rdzbit la Cire-
oaia. Vrjmaul se retrage. Soarele bi-
ruintii a rsarit peste noi. Bateria In-
tdia sd schimbe de pozitie, sus, la
creast! Telefonul zbdrndie de nerfib-
dare. Inainte! In aerul viu al diminetii
plutete par'cd duhul izbandei inaripate
ce ne 'nand spre culmi. Caii trag puternic
tunuri i chesoane inhmate in pripa".
Mai sus, fiecare pas recucerete o palmd
de pmnt stramoesc, terge urmele
pfingririi vrjmae. Langd noi, un plu-
ton se desfdoard in trgtori, vantul
arduce vuiet de goarne i de urale. In
fatd, pAdurea tace ; crestele s'au golit
de dumani. CAteva impucaturi se mai
ratacesc prin tufi. Tot mai aproape,
lang varful Conei, rsund imbttoare,
www.dacoromanica.ro
84 FILE RUPTE DIN CARTEA. RIZBOIULUI
poruncitoare, goarnele asalt-ului. Uitate

noptile nedormite, oboseala, grijile co-
varitoare ale zilelor trecute, urcdm, in-
tr'o bucurie fard margini, spre inaltimile
recucerite. led vechile pozitii: poteca
e plind de incarcatoare, de mdti, de
arme. Din loc in loc, pete de sange s'au
inchegat in lutul galben. Hrtii, epci
rotunde, mantale, zac, rupte, printre
crengi. De-a curmeziul drumului, cu
fata de ceard, intaiul mort ni se intinde
la picioare : un bavarez cenuiu. Fa0a
unui fanion galben .i ro a-Lama de
crengi. Calcam peste baionete, peste coi-
furi greoaie, ocolind granatele de mand
risipite in graba fugii. Prin sapaturi, lo-
peti i tarncoape au rdmas pe urmele
fugarilor, iar petele roii tot mai dese
i-au scris povestea. Copaci rupti i tras-
niti s'au pravdlit pe cdrare; obuzele noa-
stre n'au fost trase in zadar. Ne mira
numarul de mati impotriva gazelor cari
stau impratiate; pe cat tiu, noi n'am
tras cu gaze, dar se vede c i-a ine-
bunit bombardamentul.
Aproape de noi, o goarnd incepe can-
tecul Inairitrii. Prin tufie, un lant de
tragatori impucd in vale. Am ieit intr'o
poiand, plini de avant razbunator ; de pe
dealul Candei, din fata, ne primesc fo-
www.dacoromanica.ro
CONTRA-ATACUL 85
curi de pucd. Tiuind, cateva gloante

se pierd printre crengi; ce ne pas? lath'
In sfarit un tun, tras anevoie de patru
cai, impins de tunari can 11 aeaz6 intre
tufe. Obuzele tree din mnd in 'nand,
Intia Ioviturd bubuie prin vale. Ochit
de-adreptul, s'a spart pe creasta din
fata, rscolind copacii. Glasul biruitor al
goarnei se ridicd, aa cum va fi sunat la
Grivita, acum patruzeci de ani; cu stri-
gate de indemn, pedestrimea se avntd
in \Tsai. La simfonia goarnelor i a ura-
lelor, tunul ii adauga basul adnc. Este
In ceasul acesta ceva care rscumpdra
zile intregi de infrangere i desn6dejde.
Si acum, prin colbul subtire al aminti-
rilor, aceast clipd de izband pdtrund,
vie i luminoas, ca o razd de soare
glorioasd i aurie.
,
Am regsit locul vechiului post de co-

comand. In rap, cartuele trase sau
asvarlite presar iarba. Iat .i ulcio-
rul cu lapte, rmas intreg, aa cum 1-am
p6rAsit; bucuria nevestei din sat, care
se plangea ieri seard c i 1-am pierdut,
Oa la aceasta i-a bdtut joc de baraj, de
trgatori, de mitraliere, de obuze grele;
ne-a ateptat cu credint intoarcerea.
www.dacoromanica.ro
Md opresc in drum, langd mort. A

fost rdnit intai la cap; nite carpe Ii
infdoard fruntea albd, ca de var. Bu-
zele vinete s'au deslipit; e inch' tandr,
nici barbd, nici musteti. Trdskurile fe-
tii sunt regulate i subtiri. Langd el, in
sange, un album de muzicd: Schubert.
La cativa pai, o scrisoare dintr'un o-
rde1 german, un scris subtire, de femeie.
Mama, logodnic, eine tie? Citesc, ca
o amar ironie, aceastd frazd: Imi pare
aa de bine cd eti acum intr'un loc mai
linitit ..."
Mi se strange ceva in gat. Da, qtiu,
e un duman, un ndvdlitor, tara mea e
incdlcatd, pe acest necunoscut in haine
sure 1-a rdpus apdrarea unui neam co-
tropit de el i de ai sdi. Dar nu pot opri
valul de mild i de induioare care ma
cuprinde ndvalnic. Acest om a trait, a
simtit, a gandit, a cantat, cum aratd fi-
lele rupte qi prfuite cari 1-au insotit
In adancimile tainice ale mortii. Acestui
necunoscut i se deschideau zArile largi
ale tineretii i ale viitorului; purta In
el o energie, o simtire, o minte frumoasd,
poate. Iar schija nebund care a crutat
ciobul de alaturi, a sframat cantecul
acestei vieti, sparcuind nemiloasd i ne-
tiutoare. Uit cd este imbrdcat in hai-
www.dacoromanica.ro
CONTRA-ATACUL 87
nele vrajmaului i nu mai vd decal

omul, un frate de suferint i de jertfa.
5i a vrea, la cdptaiul tineretli secerate,
s scriu In praful sangeros vechile ver-
suri, sdpate unde-va in slova de mor-
mant, ca o recunoatere i o mangaiere:
QVI ANTE DIEM PERIIT,
SED MILES, SED PRO PATRIA.
Pret-utindeni, trupuri nedesluite s'au

prdbuit. In aerul cald al amiezii, se
ridich mirosul greu al leurilor. Cati vor
fi pierit In coltd acesta blestemat, de-
ai notri i de-ai lor? Multi i-au sdpat
singuri groapa In addpostul antului, iar
addpostul ii s'a fcut mormant. Sangele
devine o obsesiime: calci in el la fie-
care pas. Pe hartiile risipite, vulturi ne-
gri, hrpareti, cruci de fer stau calcate
in praful infrangerii. Ridic o gazet mo-
totolit, o deschid. Das deutsthe Volk...
Poporul german trebuie sa-i intind de-
parte peste hotare semnele puterii sale.
Neamurile celelalte se vor pleca in cu-
rand triei noastre nebiruite". Iat i o
scrisoare, cdzuth. alturi: Viata.e grea,
Sfiszstoff ist giftstdff gewoeden, dulcele
www.dacoromanica.ro
s'a facut otrava. Toate se ispravesc, nu-

mai rdzboiul, nu".
Gazeta scrie, imperioasa : Viitorul no-
stru e sigur, mergem la izbandd clesd-
varitd, belugul e cu noi". Scrisoarea
ingana, dureros : Ma uit cu jale la norii
ce pornesc spre voi, lasand soarele s
ne arda holdele. Ce vom manca la
iarna?" Venica i. neschimbata poveste.
Minciuna oficiala a tiparului indbue, cu
pumn de fer, strigatul de grije i de du-
rere al filelor razlete.
. . . .
Ma intorc, trecdnd cu bagare de seama

peste mortii cari astupd cararea. lad
i cel de adineauri. L-am lasat imbracat
i. incaltat, acum picioarele i s'au des-
golit. La cdtiva pai, unul din tunarii
notri imi iese inainte, rdzand. Ma uit cu
mirare la pantalonii nol, de culoare surd,
captuiti cu piele la genunchi, la bocan-
cii grei i ferecati cari mi se par in a-
celai timp noi i cunoscuti. Am inteles,
1-a despoiat pe mort. Ceeace mi s'ar fi
prut o impietate, a-fost pentru el drep-
tul firesc al razboiului. Si la urma urmei,
de ce nu? Badea Ghita are i el dreptate.
Badea Ghit nu e, ca mine, un nou-venit
pe cdmpul de luptd: a vazut mortii no-
www.dacoromanica.ro
CONTRA-ATACUL 89
tri semnati prin valle Ardealului, a

vdzut drumurile retragerii presdrate cu
trupuri romaneti. Ce-i pas lui de
Neamtul sta, un hoit ca toate hoitu-
rile de Neamt pariv! Bine i-a
fcut. Pdmnt a vrut, pamnt a gsit.
S se invete minte, de lifte, s
mai umble cu chimicale i mitaluri frd
lege. Ce-a Cautat in tara noastr? far
Badea Ghit, injurnd satisfa.cut prin-
tre dinti, i-a insuit hainele cele noud,
in locul zdrentelor sale din refacere.
Da! Badea Ghit are dreptate : este in-
vingdtor .i teafar, cellalt e invins i mort.
S nu ne incurcam in pa'injeniul subtire
al simtirilor gingae de acas. In lupta
suflarea energiei brutale isimple,
a vointii mhrginite dar limpezi va bi-
rui intotdeauna.
De pe Inltimile recucerite, ne arun-

cam privirile inapoi, spre valea in care
ieri ne impingea urgia, din care astzi
ne-a rsdrit biruinta. In lumina neps-
toare a verii, intreaga vale a Trotuului
se desfdoard inaintea noastr, cum se
va fi ardtat ieri, ca o vedenie de izbanda
i de pradd, ochilor lacomi ale vrjma-
ilor. Ca un bra.0 sclipitor de argint,
www.dacoromanica.ro
90 FILE RUPTE DIN CARTEA RIZBOIULUI
raul erpuiete spre departrile in cari

muntii se pierd In dealuri albastrii: tara
Moldovii intreagd, ca un covor bogat, ni
se intinde la picioare.
Sub noi, Targul Ocnei pare o jucdrie,
casele mdrunte, stranse grdmadd intre
rau i saline, lsand ici-colo s rdsard
vre-un turn de bisericd. In deprtare,
pete nedesluite arat Targul Trotuului
0i Onetii, de-asupra cdrora se invarte
in zare un aeroplan. Toate aceste le-au
privit acum cateva ceasuri, cu poftd de
cucerire, nvlitorii. Maine trebuiau sd
porneascd urmdrirea prin strdzile One--
tilor, iar cel mai tarziu peste cloud sdp-
Omani, la un an dela intrarea noastr
In rdzboi, erau s calce biruitori peste
Iaii robiti. Inca un ir de dealuri 0i
eram mdturati din cel din urmd colt al
pamantului nostru, visurile noastre cele
mai scumpe risipindu-se in fumul rap-
nelelor. Dacd treceau ieri de perdeaua
de schije a barajului, dacd un singur
regiment rdzbea pand in apa Trotutu-
Inteadevdr, sunt clipe cari atarnd
deosebit de greu in cumpdna nestator-
nicd a vremii.
Pe drumul ce urea spre noi, dela Pa-
raul Boghii, e micare i viatd. In lung
alai, femei i copii ne card sus proiectile
www.dacoromanica.ro
CONTRA :ATACUL 91
i.focoase lucitoare, intorcndu-se la

vale cu tuburile trase i inegrite. Ur-
land, obuzul nemtesc se repede peste
creast, i crapd de ciudd, rscolind pa-
mantul. Fete le se scoald, rdzand de z-
phceala mdtuii speriate. Cateva gloante
rtdcite mai bazdie prin aer, dar nimic
nu oprete buna-vointa skencelor. Nici
nu-i dau seama cd indeplinesc vre-un
lucru deosebit, vre-o fapta vitejeascd.
Cum se duceau seara la fntan, cu do-
nitele pe umeri, tot astfel ne aduc i
acum hrana gurilor flamnde de otel.
E in vitejia lor ceva atat de simplu, de
obinuit, ca i cum ar fi dela sine inteles
ca i femeile sd infrunte primejdiile rdz-
boiului. Si totmi, prin iadul de foc i
fum, rdzand de urletele ameninttoare
ale ghiulelelor, ele torc firul ce ne leaga
tot mai strns de tard. Ca o noud frizd
a Panateneelor, irul lor ridicd, de-asu-
pra slbiciunilor trecdtoare i a ovdie-
lilor omeneti, intruchiparea Patriei ve-
nice, sApat in trupuri i in suflete, in
tArand i in vzduh, mai trainic deck
chiar in stnca sldvit a Acropolei.
- In ochii tuturor, ele sunt icoana vie
a Neamului in primejdie, amintindu-ne
in fiecare chi* de mai era nevoie, cd
un popor intreg, dela Vlk lied la opincfi,
www.dacoromanica.ro
lupta, pe viata i pe moarte, pentru lege

i moie, pentru vetrele incalcate, pentru
trana sfintita de moatele trecutului.
Nu ne aduc numai plumb i fer, ne inalta
i. sufletele prin pilda lor intdritoare.
Cad ce semn mai frumos, ce simbol mai
inalt al apardrii hidarjite yoate fi, de-
cat acest sat care se ridica intreg, lup,-
tand, spre creste i spre slava stramo-
ilor ?
www.dacoromanica.ro
IN BATERIE
www.dacoromanica.ro
1 August.
S'a hotfirit: la ceasurile 15 va incepe

pregdtirea atacului pe coasta Can:dei,
care ne st in piept i ne oprete inain-
tarea. Prin tufiul des, oamenii aeazA
proiectile lngd tunuri, uitandu-se pe fu-
ri, printre crengi, la creasta vrjmae
din fatd. Jos hi vale, prin rapi, pedestri-
mea ateapt semnalul. Cldura amiezii
se lasd greu peste otile gata de luptd.
De-ddatd, langd noi, o flacdrd roie
se repede din frunzi i o detun'atur
groaznicd ne astupd urechile, cutremu-
rand pmantul. Cu un urlet salbatec,
obuzul strpunge vzduhul, zburndspre
ingltimile dumane. hitdiul tun a tras.
Cu bubuituri asurzitoare., celelalte trei
intr i ele in hora. ,Loviturile, la inter-
vale regulate, ne ciocdnesc auzul, zgu-
duind temeliile dealului. Auzim cum se
www.dacoromanica.ro
aruncd obuzele noastre peste coama Can-

dei, spre vile ascunse.
Dar nici rdspunsul nu intarzie mult.
Cu suierturi aprige, cele nemtesti se in-
fig in pdmnt, rdscolind bulgrli si pie-
trele. Cu zumzet par'cd de albine, schi-
jele roiesc prin aer, lovind glia vrtoasd
cu o ciocnire scurt si uscatd. S'au de--
teptat pe Cndea si mitralierele : urechea
prinde, printre bubuituri si tunetul spar-
gerilor, zgomotul lor de tabl scuturat
de vnt. Mai rar, sinistru si inft.mdat,
dusmanul tine tactul. Ca niste muste su-
pdrate, gloantele lui ascutite zboard
printre tufe. Pe varful Cosnei, cu izbi-
turi de cutremur, balaurul de 305 ridicd
in vdzduh un aclevrat vulcan de fum si
de trand. La cativa pasi, tunul nostru
ne sparge urechile de sase oH pe minut.
Suntem in lad, in iadul zgomotului, str-
batut de flacdrile rosii ale tragerii i
infdsurat in praf fumuriu de explozii.
Ca sa nu lipseascd nimic din orchestra
uriase a bdtaliei, din vale se 'idled su-
netul ascutit si monoton al goarnelor
cari imping la asalt, pe cnd pe creastd
se joacd focul de artificiu al rachetelor.
In albastrul boltii ceresti, prin vat al-
bicioas de srapnele, cloud aeroplane
vrjmase incruciseazd, ca ulii, peste dea-
www.dacoromanica.ro
IN BATERIE 97
luri. Acum la paraitul putelor i la

trasnetul artileriei, din vale granatele
de mand ii adauga bufniturile surde i
grele. In jurul nostru este o deslantuire
covaritoare a puterilor de dramare i
de moarte. Simti cum te apas, cum te
zdrobete roata oarb a ursitei; eti o
jucarie, o frunz veteda purtat de van-
tul mortii. Ne lipete de pamant ceva
care intrece frica: e mai mult, e o su-
punere fard margini Atotputerniciei ce
ne strange viata, cu tot trecutul i vii-
torul ei, in clipa de groazd a prapdului
ce se prbuete pe noi. 'Avdcfkl. Nici-
odat n'am simtit mai puternic de ce
spaima sfanta a nscut intai pe zei.
Ma uit ins la oamenii ce ne incon-
joard. Cu micdri mecanice, de automat,
tunarii Incarca, ochesc, trag, incarcd din
nou. Locotenentul, linitit, privete, ma-
soard, socotete, poruncete. Sub-locote-
nentul, mic i tandr, alearga prin bate-
rie, tipand ordinele, incercand s se faca
auzit prin tunetul asurzitor i neintre-
rupt. Un singur gand Ii tine pe toti: nici
o clipa sd nu inceteze micarea. I-a im-
batat i i-a scos in acelai timp de sub
cotropirea primejdiei. Numai micarea
poate infrunta urgiile ce ne intrec pute-
7
www.dacoromanica.ro
rile, numai astfel poate birui gandul

zdrobitoarea apasare a primejdiei ce ne
aterne in praful nimicirii.
www.dacoromanica.ro
2 August.
Asaltul de ieri a dat gre. Zddar-

nicd a fost silinta pedestrimii sd urce
zidul stncos al Candei. Mitraliere as-
cunse au secerat, i aripile avntului s'au
frnt, ldsdnd doar mortii prin rdpi. To-
tui ce lesne va fi fost, pe hartd, de-a
se lua dealul ... Cu dor aprig de rdzbu-
nare s'a cdutat loch de unde au pornit
loviturile. Din frunziul uncle se add-
postete bateria se zresc pe creasta din
fa-V bordeie pdrsite, sdpate in iarnd
de Rui. Nu vor fi acestea acum vizui-
nele vrjmaului? Intrebare, pe care tu-
nul numai o poate deslega.
Un ofiter a plecat pe linia de trgdtori,
insotit de un tunar, ca s ne arte la ce
indltime se indoaie printre tufe linia
noastr. Soldatul i-a scos cdmaa i a
atarnat-o ca un steag de varful unei
www.dacoromanica.ro
1 00 FILE RUPTE DIN CARTEA RAZBOIULUI
crci, ca sd se vadd mai lamurit. In-

teadevr, aceastd carpd murdard e un
steag, semnul vitejiei necunoscute, care
va pieri in taina pdurii, fdr nume,
laudd sau rdsplatd.
Acum ochirea s'a ispravit. Fddind,
rapnelul a ieit din bubuitura tunului
i un nor de fum alb se aeazd pe crengi,
ca un fulg de zpadd. Prea sus. Cu glas
domol, locotenentul indreapta socotelile :
atat la unghiul terenului, atat la distantd.
Noud sute! Cu o trosniturd uscat de
fdlci infometate, inchizdtorul a inghitit
proiectilul. Trage! Prin zguduirea bu-
buiturii i aburii cenuii ai fumului, teava
se repede inddrdt, lunecnd pe urmd la
loc, ca un arpe uria, negricios i lu-
citor. Nici nu e nevoie de binoclu; 111'0-
timea e bund. Obuze franceze! Se in-
urubeazd in pripd dopurile negre i
albe ale focoaselor. E o dimineat caldd
i 1initit de August. Dintre tufe, de-
abia de pocnete din cnd in and o
pucd. In fatd, pe povarniul prpdstios
care a vdzut moartea atator oarneni, nu
micd nimic. Se vdd deschiderile pdrd-
site 1 mute ale bordeielor banuite.
Spintecnd valea de-a curmeziul, in-
tdiul obuz rsare dincolo, ca o pand nea-
gra de fum tremurnd in adierea di-
www.dacoromanica.ro
IN BATERIE 101
minetii. Tunul de langa noi ii varsd

focul mereu, ridicand praful In jurul a-
dposturilor. Din ce In ce mai aproape,
pipaincl ca degetul ciclopului orbit, pra-
padul le apas. Aproape indat dupa
ivirea vartejului de fum, ne izbete au-
zul sunetul de rupere i de sfdramare
al spargerii.
Dupd norul exploziei unui obuz, un
brad inalt de fum crete i se ridica de-
parte in vazduh, peste creast, insotit
de un tunet prelungit de spargeri. Bu-
Cali de barne i de scanduri zboard pe
culme, presdrind zarea cu petele lor in-
ttmecoase. Drept in tint. A sarit in aer
vre-un depozit de granate.
0 noud loviturd se indreaptd, care as-
tupd cu praf deschiderea unui borclei
vecin. Inca una: trage! Ce s'a fdcut o-
buzul? 0 clipa de indoiald. Iata insa
c norul de fum rsare drept pe locul
addpostului, zvarlind In aer ramaite de
lemnrie. Dar bucata mai mare, negri-
cioas, saltata de explozie, ce poate fi?
E un om! I-am vdzut bratele i picioa-
rele zvarlite in saritura mortii.
Bucurie printre tunari. Ochitorul spune
multumit: Aiasta o intrat la ei in cas,
&a:4intrebe di sndtati". Rad de plcere,
aceti plugari blajini, c i-au facut praf
www.dacoromanica.ro
pe oamenii de dincolo. Nu fara drep-

tate, ins. Tot aa vor fi ras ieri cei
sfartecati de obuzele noastre, secerand,
din ascunziul lor de pandari, atacul in-
fanteriei noastre din valea Lupului. Azi
e randul kr. Trebuie s inteleg acest
adevr atat de banal: nici dragoste fara
patimd, nici rdzboi fara urd.
. . . . . .
www.dacoromanica.ro
3 August.
M'am intors de pe Cona, cu un o-

fiter francez. Am mers pand la drumul
care desparte sectorul infanteriei de acel
al cavaleriei descdlecate. Pe dreapta, pe-
destrimea i-a fcut anturi adnci, in
cari se poate sta h-i picioare. Dincolo de
drum, ins, intr'o nepdsare sfiddtoare,
cdldretii au zgariat numai pamantul, a-
d'apostindu-se in prea vestitele m6ti
individuale". Cum se vor impotrivi ur-
giei calibrelor grele, pe care noi am in-
cercat-o?
Ziva cdlduroas, prea cald, a trecut
destul de linitit. Cdldura apasd tot
mai greu, sub cerul care, din alb-glbui,
incepe a se inchide in cenujiu. Linitea
vdilor e tulburatd, arare, de impucdturi
rzlete. Din ce in ce mai mult, apusul
se intunecd. Nori grei, de cerneal, se
www.dacoromanica.ro
ingramadesc, zidind in zdri uriae i

negre clddiri. Alungat pan acum de
vijelia de pe pdmnt, furtuna inainteazd
in golul lsat de tunurile mute. Peste
varfurile depdrtate, se joacd licdriri de
fulgere. Cu uruit surd de roti greoaie,
tunetul se apropie. Lumea s'a intunecat,
vntul se ridicd, urland, aternnd tu-
fele in rug smerit inaintea urgiei de
sus. In bubuituri nprsnice de tunuri,
fulgerele alearg5 pe creste. Pichturi de
ploaie, mari i grele, cad ca gloante de
rapnel. Potopul de ploaie inneac vAile
intr'un uvoi nvalnic, prin ceata trAs-
netele se prAbuesc, ddrmnd. Acum,
prin bufniturile tunetelor se ridicd de-
odat, sinistru, tdcdnitul mitralierii. Tu-
nurile de jos, trezite din amortire, ii
amestecd glasul in cntecul adnc al fur-
tunii; granate de mnd ciocanesc valea.
Incetul cu incetul, ins, urgia se poto-
lete i ploaia singur se lasd pe dea-
luri, plangand, cu lacrimi subtiri i reci,
nebunia nimicirii omeneti.
www.dacoromanica.ro
SANGE 1 CERNEALA
www.dacoromanica.ro
9 August.
0 groapd in povarniul repede al

dealului, cu o foaie de cort intins de-
asupra, de bine de rdu, iat addpostul"
comandantului de sector, langd Nico-
reti. Din satul vecin s'au adus scaune
i mese, iar intr'o incurcaturd fard capdt
de mosoare i de fire s'au ingramddit
aparatele i telefonitii. Aldturi, in altd
groapd simetrica, fiinteaza biroul", cu
secretarii i copitii sai. Unde sunt sta-
tele majoare falnice ale bataliilor de o-
dinioard, cari indreptau, de pe varful
unui deal aezat ca din intamplare in
primul plan, micdrile geometrice ale li-
niilor de bdtaie ? Ce tablou ar putea
zugrdvi privelitea putin esteticd pe care
o infatidm? Jumdtate din addpost Ii
umple comandantul Brigzii, colonelul
Obogeanu, om cu greutate; de-asupra
www.dacoromanica.ro
108 PIM RUPTE DIN CARTEA RAZBOIULCI
fetei bine-hrgnite, moturile unei capele

soldAteti se ridicd tuguiate i peste ma"-
surd de lungi, ca urechi de iepure. Mai
chipe ar fi poate colonelul Olteanu,
din cavalerie, care st alaturi de el
dar cl'aret fr cal, ingrAmdit cu bar-
bia pe genunchi intr'un colt intunecos,
nici el nu amintete vre-o zugrveala
eroicd. Jur imprejur stain noi, aghio-
tanti, ofiteri de legkurd, telefoniti, a-
genti infanterie, roiori, grdniceri, tu-
nari din patru regimente deosebite, in-
tr'o amesteaturd de picioare, genunchi
i coturi in care e greu s te descurci.
Anturi, la mas, un locotenent face sta-
tisticd: Pe ziva de ieri s'au dat in sec-
tor aptesprezece atacuri... Pierderi
ofiteri numele, gradul; elevi plu-
tonieri raniti, 18; grade inferioare,
soldati Domnule, ti-am spus s nu
treci pe elevi la un loc cu ofiterii, pune-i
in coloana de alaturi, odat pentru tot-
deauna! Allo! Telefonul. Da ... numrul
loviturilor pe ziva de ieri...3507 scrie
omule mai repede, ce dracul! Da, dar
ati uitat numdrul de ordine al comuni-
carii". Un glas plictisit rAspunde pe fir :
)3 Zi-i 44 i gata".
Un copist se repede, disperat : Unde-i
creioilul albastru, Ii aveam i nu tiu
www.dacoromanica.ro
SANGE EI CERNEALA 109
ce s'a fcut". Al lo! iar telefonul. Dom-

nul General cere situatia mai repede, o
ateapta. nu tie de &rid. Emotie. S'a
gdsit, din fericire, creionul albastru. Dar
uncle se va fi ascuns acum cel ro? Te-
ribil intrebare.
0 uierdtur sdlbatecd intrerupe cer-
cetarea. Un vajdit greoi culcd toat lu-
mea la pamnt ordonanta imi dispare
sub masd inainte de a-mi fi dat seama
ce se intampl. 0 izbiturd puternicd,
trsnetul exploziei, lumina i cerul au
pierit in fum i praf. Un miros acru
ne curm suflarea; cineva a strigat: E
asfixiant!" Firete, nimeni n'are mascd.
Din fericire, vntul imprdtie ceata in-
tunecoas nu erau decat gazele spar-
gerii prea apropiate. Ateptdm s cadd
bulgarii i schijele incetul cu incetul
fiecare se aeazd fa loc. In fata ado-
postului s'au schimbat imprejurimile; in
groapa sdpat de obuz, copacul care se
ridica aldturi s'a prbuit de-a lungul,
zmuls din rddcini, ca de suflarea fur-
tunei.
Intdia intrebare : nu-i nimeni lovit ?
Ca prin minune, am scdpat cu totii teferi.
Numai bucdtarul, de afard, se plange
c i-a spart o farfurie. El inO, a ramas
intreg: Dacd are omul zile..." Apara-
www.dacoromanica.ro
tele, ale caror fire se inoadd la loc, zbdr-

ndie iardi, cglimar, penite, creioane,
hartii rsar din toate pArtile, i soco-
telile reincep, cu toate chitibuurile i
amnuntele formaliste ale contabilitatii
rzboinice.
www.dacoromanica.ro
11 August.
Dimineata incepe in linite. Cu rdb-

dare metodicd, se lucreazd la hdrti 0
crochiuri pentru luptele de ieri i actiu-
nile de maine. Cu un locotenent dela
artileria cdldreatd ne-am apucat sd ju-
cdm ah i ne cufundam in chibzuieli
de inaltd strategie. lath' muzicuta rdgu-
itd a telefonului care incepe. La apa-
rat! Inamicul se pregdtete de atac, ba-
teriile sd facd baraj spre Poiana lui Bo-
boc. Nti. trece mult i cu zborul repede al
aripelor lor nevAzute obuzele ii des-
pied drumul prin vdzduh. Dumanul rds-
punde la noi in vale, i privim cum se
ridicd stalpii negri de fum printre co-
paci. Un om vine alergand, incheindu-se
in pripd. A fugit de fried sau de ru-
ine?
Bucurie! Iota' mdnearea. Ne repezim
www.dacoromanica.ro
la mamaliga cu lapte ca nite cani fra-

manzi. Dar pranzul nu e numai brand,
indestularea foamei thinuitoare, e i o-
dihna. Inseamna o clipd de slabire a
tensiunei nervoase ce ne intinde de trei
saptamani coarda vieii intr'o neincetata
framantare. A manca, a dormi, ce pl-
cere, ce desfatare nebanuita!
Iar in zgomotul necontenit de bubui-
turi .i de spargeri, in caraitul uricios
a zece telefoane, creioane i penile a-
learga grabite pe hartie i scriu, scriu,
scriu, fara oprire, fara sfarit.
S'a facut noapte. La flacara tremu-

randa a lumandrii, cancelaria Ii ur-
meazd lucrul. Adorm, deteptat la in-
tervale de vre-o explozie prea apropiata
sau de telefonul care nu se mai saturd
de baraj. Din nou, toropeala ma do-
board, din nou ma detept i scartaitul
penitelor pe hartie tot n'a incetat. Se
ingramadesc mereu rapoarte, situatii, ce-
reri, propuneri, desenuri, harti ... nu mai
pot sa le numar, casc, atipesc din nou.
Iar prin somnul nesigur care-mi inchide
pleoapele, vad inteun vis bolnavicios
cum uvoaiele de sange ale rzboiului
www.dacoromanica.ro
RANGE I CERNEALA 113
se revari inteun lac adanc i tulbure

de cerneala, ingropand jertfa i avan-
tul sub greutatea tot mai deash a har-
tiei inegrite...
www.dacoromanica.ro
QUO VADIS
www.dacoromanica.ro
13 August.
Schimbam de pozitie. Am plecat in

noapte, pe jos, cu telefonitii dupd mine.
Trebuie s ajungem la Boghii, peste Par-
gareti. A plouat, ne call-tam anevoie
drumul prin noroi i intunerec. Am a-
juns pe coama unui deal; ce inseamnh
lumina ro0.e care aprinde valea? Nu
pot fi zorii zilei, caci de-abia a inoptat.
Ma ldmurqte sergentul: Arde Targul
Ocnei". Cu licariri de jratec, focul pre-
face noaptea in sange. Oraul pare un
rug uria, a cdrui jertfa lumineaza, cu
strdluciri de arama, dealuri i paduri.
Cu cat ne apropiem, lucrurile se deslu-
esc mai bine; gara pare a fi o singurd
flacara.
Neputand sd-1 cucereasca, 1-au aprins,
sa facd macar atata rdu. Bietul targ.
Ruii Ii tdiasera gradinile i dumbra-
www.dacoromanica.ro
vile, ii murdarisera strzile, ii pangari-

sera casutele curate, gospodariile aye-
zate de orael cuminte i harnic. Acum
Nemtii il prefac in cenue, iar lumina
pojarului se ridica spre cerul negru i
mut ca o chemare de desnadejde.
Ma uit indarat, din cand in cand in-
tunerecul e despicat de dunga albastrie
a rachetelor. Departe, la spatele fron-
tului, lumini tainice se plimbd pe dea-
luri. Am auzit-o i. in zilele din urma:
am fi intr'o retea de tradare, iscoade
ascunse in haine ruseti ne-ar vinde vraj-
maului. Nu numai ne parsesc, ne lash'
sh ne zvarcolim singuri in lupt cu pu-
teri mult mai mari, ci mai adauga tea"-
clarea i vicleugul la prsire?
Din nou, luminile au pierit i noaptea,
la spate, ii inchide mai strans capa-
cul de umbra i ploaie. Mergem ina-
inte, spre valea inroit de foc.
De cate ori, in copildrie, cand citeam
isprvile naprasnice ale vitejilor din
basme, n'am visat cetati in flacari _peste
cari cdlcau oti imbdtate de biruint i
de prada? Cand vedeam in Letopisete
oraele aprinse de Tdtari, cand imi in-
chipuiam valurile de foc incingand zi-
durile palatelor i mandstirelor impre-
surate, ma lsam ametit de frumusetea
www.dacoromanica.ro
QUO VADIS 119
descrierii. 0 pagind a lui Sienkiewicz,

vazutd mai de curand, imi rasare in
minte. and citeam ca Vinicius alerga
in goana calului spre zarile sangeroase
ale Romei aprinse, aceast inchipuire mi
se prea in acelai timp mareata i. mi-
nunata.
Dar iat cd pe pamantul tdrii, pe un
drum romanesc, imi este dat sa-mi caut
drumul la lumina flacarilor aprinse de
vrajma. Privelitea, in loc s ma in-
fioare, sa ma zguduie de groaza i sd
ma copleeasch prin maretia ei salba-
tech, imi deteaptd in suflet durere i
jale. Maine se va implini anul de cand
vijelia rdzboiului ne-a cuprins, de cand
au rdsdrit, din mormantul veacurilor a-
puse, vremurile de prapdd i de macel
ale stramoilor. Pada uncle, pand cand?
*tiu mai bine &cat altii cum am intrat in
razboi.i pentru ce luptam, dar din adan-
cimi nebnuite, din ploaia subtire ce se
preface in glod, din intunerecul ce apasa
pe \Tsai, din zarile can l. ard, gramddind
taciune in cuptorul negru al noptii, se
ridica o intrebare dureroas, aceeai, ce
nu mai e literaturd, ci cu adevarat sfaie
in cedsul acesta de restrite, sufletul i
trupul Orli rastignite: Quo vadis, quo
vadis, Domine?
www.dacoromanica.ro
CENUE
www.dacoromanica.ro
17 August.
Am pornit la vale cu rsdritul soa-

relui, ca sa aducem nite hArti dela Bri-
gada. Raze le roii aprind frunz4ul pa-
durii, strbdtnd i. risipind ceata care
plutete ca un tesut uor i strdveziu
peste apa Trotuului. E rece: se simte
inceputul toamnei, in aer ca i in lu-
mind.
Ce schimbare de trei zile! De cnd am
ieit din iadul Conei i din preajma
Oituzului, uncle s'au mistuit attea ba-
talioane, e par'cd o inviere. Bdtdlia in-
tinsese perdeaua ei de fer inaintea o-
chilor obositi: nu mai puteam vedea cle-
at bulgdri zvarliti in vdzcluh, explozii
prvdlind copacii i ddrmand dealurile.
Imi rdmdsese in urechi vajditul obuzelor
i bazditul schijelor, ce ne urmdreau i
prin somn, intinzand struna nervilor
www.dacoromanica.ro
pana ce sunetul cel mai slab nu mai pu-

tea fi decat zgomot de lupta.
Aci, in padurile Doftanei, ne invatam
din nou cu linitea, cu odihna. Fericire
adanca de-a dormi, fie i pe aternut
de cetini, dar lard cisme, lard hamul
curelelor i al armelor. Ma izbete, ca
o noutate, frumusetea de toamnd a pa-
durii ; pot privi din nou crengi i frunze,
pot auzi ciripitul pasarilor. Am inviat,
iar odata cu mine i lumea. In valurile
repezi ale Trotuului au pierit nalucirile
pustiului 0 ale mortii.
Am ajuns in sat, la Bogata, ne ateaptd
caii. Pe drumul pietruit, trapul nostru ri-
died un vl straveziu de praf albicios.
Soarele urea spre amiaza, incalzind va-
lea ce se stramteaza intre stanci prd-
pastioase, ca sa se deschida apoi din
nou, largindu-se, adapostind pe coaste
satele inirate pe dealuri. Ne apropiem
de Targul Ocnei. Trotuul cotete, lasdm
la o parte reteaua alba a podului caii
ferate. Spre stanga, inchisoarea ocnelor
ii Inal zidurile de piatra surd, se zd-
resc dealurile raioase, fara paduri, ale
salinelor. Spre dreapta, Mdgura ridica
spre cer cetatea ei nebiruit de stanca,
pe zidul cdreia paraclisul ii agata bi-
sericuta varuita, de-asupra cioturilor de
www.dacoromanica.ro
CENU*E 125
copaci, taiati in iarnd de Rui. Trecem

la trap peste un podet i copitele cailor
izbesc pietriul strzii, am intrat in ora.
E pustiu. Nici un glas, nici un sunet,
trapul cailor rsund in gol. 0 clddire
mare alaturi ne arat rnduri de gea-
muri sframate: e sinagoga. Ici-colo un
obuz i-a shpat groapa in stradd, zg-
riind peretii cu ghiarele schijelor. Oare
n'a mai ramas un om in targul pustiit?
Strada cotete. Drept In fata noastrd,
un colt de zid inegrit de fum se ridicd
spre cer, ca un stalp uria. De-abia aci
incepe partea ddramatd. Case intregi
s'au prbuit, lumina soarelui scoate la
iveal, frd crutare, din dardmaturi, col-
turi de viata luntricd, ascuns. Aci s'a
prvalit in praf peretele din spre stradd.
Odi le par atarnate in aer, vdzute in
tdieturd, ca la teatru, cu mobilele in-
tregi, unele peste altele. Dincolo, din
toat cldirea, numai coul se mai inalt,
negru i singuratic. Barnele rupte ii
incrucieazd capetele peste movile de
cardmizi i ziddrie sfdrmatd. Un miros
copleitor de lucruri arse mai plutete
i acum, dupa trei zile. Caii calcd rar,
peste lemndrie i ziduri drmate. Aci
era strada cea mare, strada prvaliilor;
ici colo se mai cunosc, pe tabla indoit
www.dacoromanica.ro
de foc, urmele literelor inegrite. Dar in

locul targovetilor grabiti, de-abia de se
strecoard langa peretii gauriti vre-o fe-
mee speriata, purtand in spinare eine
tie ce ramait de gospoddrie, sau
vre-un Rus ratacit trece alene, cu man-
taua desfacutd atarnand de umeri, mes-
tecandu-i nepasator semintele i taran-
duii obosit cizmele de iuft prin praful
strzii.
De-altfel, aceasta stradd in care pra-
valii i birturi se tineau lant, prin care
trecea drumul zgomotos al negotului, nu
mai e acum decat un lung ir de pereti
inegriti, in care spdrturile vrjmae au
deschis ui i ferestre noua, inalte uneori
cat casele insei. Colturi de linite i
fericire cinstit i sfiicioasa s'au mistuit
intr'o noapte in flacara rdzboiului. Pri-
vim peste ramditele inegrite ale tar-
gului mort, spre culmile din zare; in
departare, varful pleuv al Conei rd-
sare peste pdduri, de unde ochitorii du--
mani au indreptat tragerea de dramare
a oraului. Prin aerul linitit al dimi-
netii un vajait prea cunoscut strdbate
tacerea, urmat undeva, in ruine, de o
spargere. Nu-i de-ajuns c au ucis ce-
tatea, trebuie sa-i sfaie trupul inegrit
de flacari, sa-i frmante temeliile insei.
www.dacoromanica.ro
CENII$E 127
Ca im blestem al lucrurilor moarte, Ii

supdrd poate i surpdtura peretilor ce
se mai ridich spre vdzdub, strigdt de
rdzyrdtire al pdmantului sprcuit spre
bolta nepdsdtoare i senind a cerului de
sfdrit de yard. Dar zddarnic vor in-
cerca s teargd 'And i urma pustiirii:
va veni i pentru ei ziva rdzbundtoare,
in care, din trufia lor de nvlitori frd
mild, nu le va ramanea cleat ce au l-
sat din tdrgul ddrmat: praf i cenue.
www.dacoromanica.ro
IN PADURE
www.dacoromanica.ro
21 August.
Lupta s'a intepenit in tranee si

sArme ghimpate. Chiar in valceaua Iii
care ne-am oprit, laugh' Vrnceanu, se
poate urmri prefacerea care va schimba
incierarea repede a btdliei in asediu
lung i incet. Addpostul nostru va fi
intai o groap peste care se intinde o
foaie de cort, addpost neindestuldtor
impotriva ploii. Pe urm straturi de
bdrne incrucisate n.e vor acoperi, ca sa.".
ale fereasca de gloante i de schije. Nu
va trece mult i se vor aeza peretii
'de scanduri, cu ui i ferestre scoase
din drdmturile oraului. Sub apAra-
rea barnelor, peste cari se vor ingram4di
straturi groase de pmant btut, cor-
tul pribegiei noastre militare va deveni
o cas, in care vom sta, chiriai fdr
termen, pada la implinirea ursitelor
www.dacoromanica.ro
132 FILE RUPTE DIN CAIITEA RAZBOIULUI
noastre pe aceste meleaguri. Incetul cu

incetul, locuinta se va mobila: ziare ilus-
trate, franceze i engleze, aduse dela
Iai, vor impodobi peretii. Langa patul
de scanduri i cetini telefonul ne va sta
la capatai, numai sarmele agdtate de
tavan, de care vom atarna untut za-
hrul i alte bunatati; i firma de pe
ue, cu desenul potrivit, lamurind c aci
se afl mai mult decat trei obolani",
vor ardta cd nu s'a putut atinge desd-
varirea confortului.
Vom avea langd noi alea Reginei Maria,
pentru a aminti vizita Ei, intr'o zi de
ceatd, pAnd in prima linie de tranee,
insotita de generalul Vditoianu, 'And la
pdzitorul nemicat, cu puca atintit la
antul nemtesc, de care nu-I despart de-
cat cativa pai. Astfel, modestele noa-
stre adaposturi vor intra In istorie.
Inspectie in sector, prin pdure. Ne

strecurdm prin rapi i valcele, pe poteci
inguste in spatele traneelor. Am ajuns
la Rui. Chipuri strdine ne inconjoard.
Aci un uria, ca ochii albatri i parul
aproape albicios, colo un pitic cu
ochii lungi, trai spre tample, cu obrajii
ieii i pielea cafenie figura clasica-
www.dacoromanica.ro
IN PADURE 133
a omenirii din centrul Asiei sau din ex-

tremul Rasdrit. Ii strigam in glumd :
Kitaiski? Wade i Ii arata dintii ascu-
titi, de slbatec.
Sunt Inca bine imbrdcati: bluzele in-
tregi, comode, curele noud, cizme inalte
mldioase. Au coifuri ca ale noastre,
dar in locul.pajurei imparateti, pe care
a zmuls-o viforul Revolutiei, o mand
stangace le-a zugrdvit pe frimte un cap
de mort i cloud fluere incrucipte.
Vecinii notri fac parte dintr'un ba-
talion al mortii, unitate aleasa din mul-
timile zapacite de marea prefacere, pen-
tru a se jertfi, ca pilda, la nastuplenie,
in asaltul apropiat impotriva liniilor du--
mane. Ne uitdm la ei cu luare aminte,
nu fard indoiala. In acest detaament
de sacrificiu, nu mai e nici o unitate,
nici o urm a spiritului comun de luptd
i de abnegatiune care face tria unei
ostiri. Artileria i-a mai pdstrat, ca pre-
tutindeni, cadrele: va lupta pand la ca-
pat. Dar infanteria, primenit de atatea
ori de focul rdzboiului?
Ca i rassele i limbile deosebite, tot
astfel trebuie sa-i despartd pe aceti lup-
tatori, pe cari o intamplare ciudata i-a
adunat laolalt, ganduri i aspiratiuni
protivnice, amintiri deosebite ale trecu-
www.dacoromanica.ro
tului, nazuinte deosebite ale viitorului.

Cat i-a tinut impreuna cheagul puter-
nic al stapanirii imparateti, au mers
in randuri, orbete, la porunca celor de
sus. Acum Imperiul s'a prabwit: stanca
uriae ce acoperea i indbuea in acelai
timp, viata noroadelor supuse a fost data
la o parte. Intocmai dupd cum, rosto-
golindu-se stanca, vietatile mrunte ale
pddurii ii cauta alte adaposturi i ros-
turi noud In trana descoperit i proas-
pdta, tot astfel i popoarele uriaei ar-
mate ruseti, zmulse de sub aphsarea de
veacuri a impardtiei, ii cauta menirea.
Iata ofiterii: doi baieti tineri, cdrora
urgia egalitara nu le-a zmuls Inca in-
signele cusute pe umeri. Vorbesc o frau-
tuzeasca stricatd, pe care o mai ames-
teed cu vre-un cuvant nemtesc. *i la
ei aceeai oboseala, aceeai nedumerire
a rdzboiului pe care nu-1 mai inteleg.
Noi ne apdram pamantul, saracia, ne-
voile, chemarea insdi a neamului; ei
stau alaturi de noi, fra sa tie pentru
ce au pornit, pe eine slujesc, pentru ce
sa se mai jertfeasca. Unul din ei, mai
sincer, destdinuiete fard nici o ruine
unui camarad al nostru ce tovaraie il
leag de subordonatul sau: Hier, lui
homme, moi femme. Demain..."
www.dacoromanica.ro
IN PADITRE 135
Iar ca un semn al vremii, ni se arata

la o cotiturd, printre brazi, cu barba
rocat sub cozorocul dpcii mototolite,
gradatul evreu, purttorul de cuvant al
comitetului atotputernic, al sovietului,
care hotarete soarta armatei i caldu-
zete paii Revolutiei.
Suntem lmuriti. Frontul nostru nu
se poate rezema pe experiente politice
i sociale. Ce vor face maim, In ceasul
greu, oameni desbinati pe cari nici o
putere i nici o convingere nu-i vor mai
tinea impreuna, in bataia ucigatoare a
armelor?
La intoarcere, o privelite neateptata

ne intepenete intr'o poiand. De-asupra
noastr incrucipaza in vzduh Un aero-
plan. Plutete falnic, zbarnaitor., peste
fumul catorva rapnele ce se risipete
zdarnic. De-odatd, ca doi ulii rasariti
din pddure, cloud aparate germane, cu
crucea de fer, se reped spre el, zburand
din cloud clirectii opuse: rapaitul mitra-
lierelor sfaie cerul albastru. Ce va face
pilotul prieten, pe biplanul sdu greoi, im-
potriva pasdrilor de prada cari 11 urma-
resc? In incordarea noastra a tuturor,
iata-1 ca se 'idled mai sus, drept spre
www.dacoromanica.ro
soarele ale crui raze ne-au izbit. De-o-

data, printr'o micare indrdzneat, fu-
garul s'a intors aproape in loc, iar acum,
cu soarele in spate, primete pe cei doi
nvalitori cu focuri repezi i precise.
Lovitura dumanilor a dat gre. Orbiti
de lumind, tedgand in netire, i ei OA
bdtlia pierdutd i nu se incapatineaza
s'o prelungeascd. In cateva clipe, au pie-
nit dupd munti, mai jute decat se ivi-
seed. Iar noi, can aplauddm din vale,
vitejia din vzduh, vedem in aceast in-
tamplare o chemare i un simbol. On-
ce s'ar intampla, soarele nddejdilor noa-
stre nu va ldsa in cele din urmd urgia
dumand sd ne rApund i s'a" ne prabu-
easca.
www.dacoromanica.ro
TREN SANITAR
www.dacoromanica.ro
29 August.
Dela ambulanta Diviziei I-a, lngh

Mosoare, uncle un cunoscut ziarist, care
i-a adus aminte c mai e i doctor,
mi-a innoit pansamentul, am mers mai
'departe cu o camionet sanitard. Drum
greu, in lumina asfintitului, prin ruinele
Tdrgului Ocnei, cu teama ochitorului
vrdjma de pe Cona, care poate oricnd
sd ne tinteascd, cu gemdtul neintrerupt
al unui greu rdnit, intins pe targd in-
luntrul camionetei i scuturat fdrd mil
de hopurile oselii stricate. In gard, la
Oneti, triajul a sute de rdniti cari se
ingramadesc mereu; un elev plutonier,
cu piciorul sfrdmat, reclamd cu dispe-
rare sa fie aezat cu dTierii. Norocul
ma indreapta spre trenul sanitar care
va porni chiar astdseard.
Iatd-md aezat, cu altii mai uor fa-
www.dacoromanica.ro
niti, in vagonul incdpator, cu paturi pre-

gdtite i curate. Infirmiere elegante i
grabite trec lang noi. Trenul pornete
incet: prin Adjudul bombardat de ae-
roplane, ii va trebui doudzeci i patru
de ore sh ajungd dela Oneti la Bac Au.
Tara s'a micorat, dar drumurile s'au
lungit.
Am regdsit cativa prieteni. Se schimb
impresii i amintiri. Una din ele ma iz-
bete prin tragedia nemrturisit ce o
cuprinde. Iat povestirea, aa cum am
aflat-o i eu, in uruitul rotilor spitalului
nostru rdtdcitor.
Ultimul asalt, la Cireoaia, a lost ex-
trem de greu i de sangeros. Prin desi-
ul nepdtruns al pildurii, pregdtirea ar-
tileriei nu s'a putut face indeajtws, iar
cnd infanteria a pornit la ora hotarita,
retelele de sArmd erau intregi i mitra-
lierele dumane neatinse. Pe frontul re-
gimentului din Bacdu, una din ele, cu
deosebire, secera cumplit. In jurul ei
cativa honvezi bine addpostiti i indd-
rknici opreau in loc inaintarea. Zeci
de oameni, ofiteri din cei mai viteji, au
cazut prada tragerii ucigdtoare a acestei
maini infernale. In sfdrit, un grup mai
norocos, &aid-Liza de un sergent hotarit,
intoarce pozitia; sub loviturile lor, a-
www.dacoromanica.ro
REN SANITAR 141
paratorii se prabuesc peste mitraliera

intepenit. A mai rdmas totui unul: ri-
died manile spre cer i striga prin larma
care ii inconjoard: Nu dati, fratilor,
ca i eu mi-s Roman". Sergentul insa
nu-i mai stdpanete furia : Acu ti-ai
adus aminte c eti Roman!" Ii raspunde
cu o injurdtura zdravand. Si granata a-
runcat cu sete sfaramd in bucati mi-
traliera i pe apdratorul ei. Dintre toate
tragediile uriaei incdierari, nu este oare
aceasta cea mai sfaietoare?
www.dacoromanica.ro
ARMISTITIU
www.dacoromanica.ro
Decembrie 1917.
De cdteva sdptmani, tunurile au a-

mutit. In urma Ruilor, i noi am in-
cheiat armistitiul : perioadd de recule-
gere i de ateptare a unor ursite necu-
noscute. Linite era i. in timpul din
urm, in acest sector al frontului, lu-
crdrile noastre nu prea erau tulburate
de tragerea vrjmaului; i totui, td-
cerea totald a acestei pdci provizorii
tulburd ca ceva necunoscut i tainic.
Poti trece acum in amiaza mare, cu ca-
rute incete i scartditoare, pe drumul
care ne leaga de bateriile acoperite de
pe Magura; poti s te plimbi in voie,
alturi de ant, pan in liniile cele mai
inaintate. De-altfel, ca niciodat, s'au in-
tetit de chteva zile vizite i inspectii;
altele i mai insemnate, ni se vestesc.
Curioasd rasturnare de situatii: in vreme
10
www.dacoromanica.ro
de armistitiu, cei cari au stat la urma

yin pe front; poate i cei de pe front
vor putea merge pe acas.
Ofiterul de vandtori, vecinul meu de
bordei, ma invita s-1 insotesc la noapte
in prima lithe: se face schimbul de ga-
zete cu inamicul. Dupd ce s'a lasat intu-
nerecul, imbracam mantale i capele sol-
dteti, i ne strecuram pand in traneea
de pe Cirepaia. Un semnal, cdruia altul
Ii rdspunde, la cativa pai. In lumina
nesigurd a ltmei care rdzbate prin co-
drul uscat de iarnd, ne ridicam din ant
prin retelele dese de sarm ghimpatd.
Incerc o senzatie ciudata; iata-ne intea-
devar strabatand panic, linititi i si-
guH, aceti cativa pai, cari au costat
la sfaritul verii viata atator oameni.
La dreapta i la stanga, sarmele uciga-
toare se pierd in taina padurii; ici-colo
vre-o razd ratacit de lund lucete prin-
tre crengi pe nodurile lor. La dreapta
i la stanga, ele alearga astfel peste Arai
i peste munti, de-alungul raurilor, la
margine de mlatini, in desiu1 codrilor
i prin brazda campiei, dela Balticd la
Dun Are si la Marea Neagr. Hotarul care
desparte omenirea, in Ildsdrit ca i in
Apus, granita ndyMirii care ne despicA
tara in cloud, ldsand de-o parte si de alta,
www.dacoromanica.ro
ARMISTITIU 147
copii i parinti, frati i surori, barbati

i sotii, fara veti de ai lor, par'ca n'ar
mai trai pe acelai pamant. Zidul cel
puternic al imparatilor Chinei, cu tur-
nurile sale inalte, cu portile sale grele,
despartit-a vre-odata mai cumplit i mai
temeinic noroade i stdpaniri cleat a-
ceast retea ubreda i erpuitoare de
sarm spionasa?
0 umbra a rdsdrit, ca i noi, la cativa
pai, din antul apropiat. Cu gulerul ri-
dicat pada' la apca apasata pe ochi,
ofiterul austriac se apropie. Strangem
maim care ni se intinde: e un Roman, un
Ardelean. Schimbam, dupa ritul pre-
scris, gazetele: ii dam Romania i Nea-
mul Romemesc i primim... Lumina i Ga-
zette des Ardennes. Cel putin aici, zia-
rele tiparite sub ocupatie vor rdmane In
arhiva statului major i otrava propa-
gandei lor nu va pdtrunde mai departe.
Schimbam cateva impresii; adversarul
nostru de acelai sange a luptat pand
mai daundzi pe frontul italian. A fost
greu pe Carso, obuzele sframau stand
i rdscoleau pietre, inzecind astfel raza
lor ucigatoare. Ofiterul nostru informa-
tor Ii d cateva scrisori pentru cei din
tara, cu veti dela rude i pdrinti; pro-
mite cd le va expedia la destinatie. Un
www.dacoromanica.ro
148 FILE RUPTE DIN CARTEA. RAZBOIULUI
schimb de tigari, i ne-am despartit, a-

lungati de frigul noptii care ne patrunde
pand in oase. Am aruncat repede gaze-
tele lor, dar ce va fi in sufletul osta-
ului de dincolo, i cum va fi citind el
cuvantul nostru, chernarea din restrite
a Romaniei libere?
De ziva sfant-ului Nicolae, ziva maio-
rului nostru, mare petrecere in addpostul
sau. Dei e armistitiu, dei n'a mai cal-
cat pe acas din prima zi a mobilizdrii,
rnaiorul Dascalescu a rdmas pe front.
Cat timp un singur soldat de sub co-
manda lui nu va fi putut pleca in per-
misie la ai sal, el nu intelege sd-i pa-
raseasca unitatea. Ca i capitanul unui
vas, pe timp de furtund. De fapt, fa-
milia lui suntem noi. Razboiul, aceast
grozava incercare, spulberd toate fatar-
niciile i arata firea adevarat a fieca-
ruia. Dupd atatea deceptii, nu e o mare
bucurie s descoperi ca el nu vddete
numai slabiciuni i ticaloii, dar i vir-
tuti? Rare-ori un simt mai inalt al da-
toriei i al dreptdtii s'a imperechiat cu
o mai desavarit simplicitate, cu o mai
prieteneasca modestie. Astfel de carac-
tere iti mai redau incredere in armata
www.dacoromanica.ro
ARMISTITIII 149
*i in omenire. Nu-i de mirare cd in jurul

lui se va strange astdzi tot sectorul.
Caldrim pe oseaua Doftanei, In frigul
diminefd. Ici, colo, Cate un Rus, fard
arme, cu insemnele rupte de pe dpci i
mantale. Ne privesc dumanoi, dar i
temtori. La un cot al oselii, cativa
soldati austriaci s'au intepenit in salu-
tul reglementar. Mirat, unul din noi in-
terpeleazd pe primul Rus care ii iese
in cale: aa v pdziti prizonierii ?"
Niet prizonier, ni se rdspunde cu in-
dignare, na pravizit, na Doftana!" Aa
dar, D-lor au venit in voie, dupd cum-
paraturi! Starr' bine, in ce privete si-
guranta frontului.
Iatd, in drum, un grup mai numeros
de soldati rui destrabalati, puhoi fard
reguld, cu mantale desfacute i cdciuli
turtite pe ceafd. Fara voie, gandul se
intoarce la intrarea lor in tars, iarna
trecutd, la irurile lor masive cari zgu-
duiau strdzile Iailor in marul lor Ca-
dentat, la cantecul de inaintare al co-
loanelor nesfarite cari curgeau pe toate
vaile Moldovei: Russkii-haro0i soldat!,
la privirile dispretuitoare cu cari ofite-
rii mandri ai tarului mdsurau pe ostaii
notri bdtuti de toate vanturile .i aspri-
mile retragerii. Astazi, au aruncat to-
www.dacoromanica.ro
150 FILE RUPTE DIN CARTEA ILIZBOICLUI
tul la rdspAntii: puti, tunuri, mitraliere,

mdti, grknezi de obuze i. de cartue
netrase. Nu numai armamentul i im-
brdcAmintea, nu numai hrana indestu-
ltoare fac tria unei otiri: odat ce
sufletul lipsete, cea mai puternicd ar-
mat cu cel mai covaritor material, se
risipete ca o turm lipsit de pdstori.
lath", din desfdurarea insdi a revolu-
tiei, intdia concluzie protivnicd filozofiei
marxiste a materialismului!
. . .
Acas, de srbdtorile Crciunului. Am

fost poftit la un ceai, cu. lume multd,
doamne, domnipare, ofiteri cu pieptul
plin de decoraSii, din serviciile nu-
meroase ale Marelui Cartier. Oddile
calde, lumin, zgomot, veselie : iat
intr'adevr cd lumea trdiete mai de-
parte, c nu se las oprit de urgiile
rzboiului. 0 domnipard binevoitoare,
zdrindu-md stingher inteun colt, ma in-
treabd din viata frontului. Altele s'au
apropiat, curioase; subiectul e acum "din
cale afard de banal, ce s le mai spun?
Nu tiu ce duh ru ma indeamnd i iat
cd le povestesc ultima ndscocire a iste-
tului meu camarad, prietenul Iancu dela
bateria III-a. Omul practic i-a instalat
un fir special, dela patul lui pana la a-
www.dacoromanica.ro
ARMISTITIU 151
ddpostul sectiei sale ; cand, aproape in fie-

care noapte, comandamentul il detepta
cu un ordin de tragere, un baraj la o cot
de mult cunoscutd, el transmitea echipei
de noapte porunca, fard a-i mai parasi
culcuul, impdcand astfel confortul cu
indeplinirea obligatiunilor sale i ne-
voile zilnice ale sectorului.
Vai, eine m'a pus sd desprind prea
de-a dreptul, din realitatea crudd, ase-
menea impresii pentru asculttoarele
mele! Cea mai mare dintre domnioare
m'a fulgerat cu o privire incarcata i
de dispret i de mustrare. Auzi, sa
comande tragerea din pat! Pe cand sol-
datii stau laugh' tunuri! Dacd eu a fi
fost acolo, niciodat n'a fi ingaduit aa
ruine!"
0 privesc, consternat, masor, cu luare
aminte i pdrere de rail, tocurile inalte,
matasa lucitoare a rochiei, mijlocul sub-
tire, surprins de parfumul inddratnic
care ma invaluie. Duduie dragd, daca
ai fi fost inteadevar acolo ... Dar D-ta
te-ai supdrat i la urma urmei nu poti
pricepe. Nu poti intelege cd nu e vorba
de o actiune de aparare sau de atac, ci
de rutina obinuit a vietii de tranee,
de lovituri caH se trageau zilnic, regulat,
aproape la acelai ceas. Ca era vorba
www.dacoromanica.ro
de rezistenta i de durai, de ateptare,

in care eroismul zgomotos nu-i mai
avea locul. Dar nu, eu sunt un prost i
un necioplit: de pe peretele din feta,
ma privete un tablou care infatieazd
intr'un avant eroic, arja stralucit a
cavaleriei lui Lassa lle, cu sabii ridicate,
dolmane fluturate in vant, cai infasurati
de spume. Aceasta e imaginea rdzboiu-
lui pentru lumea de aci, nu truda fard
slava a traneelor din pdure. Am in-
trat in salonul elegant cu cizmele pline
de noroiul din anturile Cireoaiei.N'am
respectat conventiunea, nu mi-am inteles
rostul.
De geaba ma minunam daunazi de
desprtirea pe care o hotarnicete o re-
tea de sarm de-asupra unui ant : iat
alta, de se poate, i mai adancd. Fara
tranee, fard sarma ghimpata, razboiul
ne-a desprtit de cei ramai la vatra,
a sapat intre noi o prapastie pe care
ma intreb dacd anii vor putea s'o umple.
Mi-au cerut poveste i le-am dat fapta.
S. poate nepotrivire mai izbitoare?
www.dacoromanica.ro
SUCEAVA
www.dacoromanica.ro
lanuarie 1918.
De cateva zile mergem intins spre

Miazd-Noapte, pe urmele Ru01or cari
se impratie dupa luptele din tinutul
Falticenilor. Revolutia a ajuns in faza
hotaritoare qi armatele lor se destrama.
In locul lor, vom ocupa coltul de Miaza-
zi al Bucovinei, pe care armistitiul 1-a
gasit inca de partea noastra a frontului.
Ce schimbare complecta de decor, de
cateva zile! Caii istoviti 0 infometati,
dupd atatea saptamani de crengi i
frunze uscate, incep sa mai prinda n-
dejde. Noi in0ne, sco0. din vgaunele
muntilor 0 ale codrilor, trecem nedu-
meriti prin oraqele din valea Siretului,
privind o lume care continua saii tea-
iasca rosturile 0 viata de totdeauna,*M-
.fruntand, cum poate, asprimea vremu-
rilor 0 greutatile razboiului. Multi din-
www.dacoromanica.ro
tre noi, cari n'au trecut prin spitale i

n'au mai fost pe acas, au privit cu
mirare aceste lucruri pentru ei de mult
dispdrute : lumina electricd, asfaltul, pr-
vdliile, femeile alte deck skencele
de pe valea Trotuului.
Acum insd ne-am oprit din nou In
sate, pe drumul care ne duce de-a curme-
ziul spre Suceava. Suntem la Rddeni.
In timpul popasului, strbatem gospo-
driile frumoase i bogate ale acestui
vechiu i mare sat moldovenesc, incon-
jurat de livezi. Casele sunt incilpdtoare,
ograzile cuprinse. In casa unde ne-am
oprit s ne incalzim, peretii sunt plini
de icoane, de tablouri ieftine, de calen-
dare. lath, drept de-asupra mesei, un
calendar mare, cu chipuri zugrvite pen-
tru fiecare lun. Ma uit mai de aproape:
are i insemndri. Este una, in litere
groase i stngace, chiar in dreptul zi-
lei de 15 August 1916. Ce document in-
teresant! S'a deteptat in mine curiozi-
tatea studentului, proaspdt inscris in
registrele Faculttii. Insemnarea unui
satean in ziva declaratiei razboiului! Ce
document nepretuit pentru cunoaterea
psihologiei populare, ce subiect pentru
un seminar de sociologie. SS-1 citim cu.
luare aminte: are valoarea izvorului di-
www.dacoromanica.ro
SUCEAVA 157
rect, nealterat de nici o interpretare, de

nici un comentar. Dar s nu mai pre-
lungesc ateptarea cititorului; iat ce a
scris gospodarul din Raddeni :
15 August 1916. 0 fdtat vaca.
Am trecut prin Buneti, tacuti, fdr

trmbite i muzicd, fdr alai de cuce-
ritori. Coloana lungd erpuiete printre
casele pustiite de nebunia bolevicd, sub
cerul mohorit i ploios, in uruitul surd al
tunurilor .i al chesoanelor, in noroiul
improcat de copitele cailor ji de mer-
sul greoi al pedestrimii. Cu coifuri ru-
ginite, cu mantale terse de ploaie, arse
de foc, cu fetele aspre, aprinse de bd-
taia crivtului, soldatii romni inain-
teazd spre oraul de Scaun al vechii Mol-
dove. Iat insd asfintitul rdsdrind o clipd
dintre norii cei grei de ploaie i de lapo-
vita, care lumineazd, ca un semn de bun
sosit, turlele inalte ale bisericilor dom-
neti. Razele .roii s'au oprit in creasta
dealului, pe strdvechile ziduri de pia-
tr ale cetatii lui Stefan Vodd, acele
de cari s'a spart, in alt veac, trufia lui
Albert Craiul. Iar noi, cari pkrundem,
cei dintai, in aceast Suceava" unde fie-
care piatril ne pomenete de rnarirea
www.dacoromanica.ro
stramoilor i de slava lor nepieritoare,

noi mergem tacuti i nesiguri; dupd a-
ttea luni de aphrare disperat, nu ne
vine s credem c trecem o .granit, c
am trecut dincolo de stalpii negri i
galbeni, cd suntem stdpani pe pajurele
hrgparete, semnele stdpnirii austriace
rdmase neatinse chiar In timpul lungei
ocupatii ruseti.
Au trecut repede intile zile ; carti-
ruire, aprovizionare. Trdim in atmos-
fera de desfacere a puternicei armate
ruseti, care se risipete fr luptd, in
dorinta ei aprigd de pdmnt i de pace.
In gara Itcanilor, tunurile pArsite zac
grmadd, printre movile de puti i de
obuze. Ia cine vrea, ce vrea. Fiecare
din bateriile noastre are acum i o mi-
traliera, cu toate muniile trebuincioase.
Inteo zi, o trupd in haine ruseti strd-
bate oraul, pstrand, in sunetul asur-
zitor al unei muzici zgomotoase, o apa-
rent vag6 de incolonare. Aproape la
fiecare ir de soldati fluturd i ate un.
steag: sunt culorile albastre i galbene
ale Ucrainei independente.
Pe strdzi, populatie amestecat i in-
diferent. La comenduire yin tgranii ple-
toi din imprejurimi, Moldoveni neaoi,
al cdror grai sfdtos Ii asculti cu bucurie.
www.dacoromanica.ro
SIICEAVA 159
Dar afard, pe Franz Josephs Strasse,

Nemtii, Leii, Rutenii, Evreii ne privesc
cu neincredere i cu dumanie. Am rd-
sarit doar fara veste de peste granita,
in locul trupelor imperiale i craieti
pe cari le ateptau dupa plecarea Ru-
ilor.
De-abia peste cateva zile am patruns
in locuintele Romanilor. Nu le e greu
sa ne lamureasca pentru ce ii ascund
cu atata grije bucuria. Stapanirea noa-
stra e prea nesigura, prea vremelnica:
la fiecare pas ii pandesc vecinii i slu-
gile. 0 pornire imprudenta a inimii .i
vor cadea prada inchisorii i spanzura-
torilor imparateti. Si totui, ce adanca, ce
puternicd poate fi credinta unui neam a-
suprit! Am cunoscut 'Ana atunci numai
din carti sau din spusele altora povestea
Romanilor de sub stdpanirile straine. A-i
vedea in casele lor primitoare, a vorbi cu
ei, fratete, de grijile i de nddejdile
viitorului, e pentru mine o revelatie, ui-
mitoare i dureroas in acelai timp.
Si totui, impotriva realitatii, impo-
triva semnelor neindoelnice cari ne ves-
teau zdrobirea unei pad de umilinta i
de asuprire, incepuse s incolteasca in
mintea noastra credinta cal macar acest
colt al Bucovinei ne va ramane. Nebu-
www.dacoromanica.ro
160 FILE BUTE DIN CARTEA. RAZBOILTLIII
nie, vis plcut, cel din urm ramas din

prdbuirea attor maH sperante, vede-
nie ineldtoare, repede risipit.
. . . . .
www.dacoromanica.ro
Februarie 1918.
Frmntare i zbucium. Armistitiul

a incetat. Tunurile au tras din nou pe
valea Trotuului. Odihna a fost dulce,
dar scurtd. Toat lumea e alarmatd, ba-
teriile gata de plecare, patrulele briga-
zii pe oselele ce duc spre front. Ce
poate fi dincolo? Unii spun cd in fata
noastra ar fi vre-o cinci sau apte di-
vizii austriace. Ce se va alege de noi?
Am auzit de triunghiul morii, un nou
Rdzboieni, in care vom pieri pand la
urmd pe glia insangerat a Moldovii, sau
de un drum eroic prin nemarginita Ru-
sie, spre tinte indepartate i problema-
tice. Perspectiva aceasta nu incanta pe
nimeni. Cat timp apram pamantul t-
rii, tragem din el izvoare nebdnuite de
energie i de rezistenta. Dar pribegia
prin framantarile revolutiei ruseti, pen-
11
www.dacoromanica.ro
tru a mai trage cateva divizii germane

de pe frontul apusean amenintat, la-
sand vetrele noastre incalcate de du-
mani i tara asuprita de ei, ne pare tu-
turor o jertfa fara rost. i Sarbii, acum
doi ani, erau mai aproape de tara lor. De
ne-ar auzi frumoasele conite cari, Inca-
drand pe invalizii din spitale, au cerut
daundzi, pe strazile Iwilui, razboiul
pand la capat, pana'n Mesopotamia, pa-
na'n Siberia ... Bunul simt romanesc,
care a vazut ceasul hotaririi O. a inteles
nevoia superioara a sacrificiului pentru
a catiga dreptul la intregire, nu se im-
pacd cu gandul de-a lsa, la masa verde
a pacii, pe altii sa ne culeaga rarri4itele
de pe harta Europei.
Oricum ins, datoria trebuie indepli-
nita i pamantul tdrii va fi aparat cu
dintii, cu mania sfanta a desnadejdii.
Cine spunea cd singura mantuire a in-
vinilor e de-a nu mai spera mantuire?
Stain in drum, langa comandantul cli-
vizionului. Caii sunt pregdtiti, tunurile
inhamate. Cu infrigurare crescandd, a--
teptam ordinele care ne vor azvarli in
zdrile mohorite i amenintatoare. Cu zgo-
mot de mitraliera in plina tragere, un
motociclist se opre0e langa noi: tin pile
dela divizie pentru comandantul briga-
www.dacoromanica.ro
SUCEAVA 163
care atea0t i el la cativa pai.

Ne repezini cu totii s aflam hotrirea.
Emotie. Colonelul citete, incruntat, co-
board filiera ierarhicd: Mare le Cartier
General cu ordinul No. cdtre Corpul de
Armatd, Divizie, Brigadd... Cu un zam-
bet sarcastic pe buze, ne intinde acurn
slova oficial, iar noi citim, uimi#: A-
vand in vedere cd se apropie perioada
in care oile urrneazd sd fete, binevoiti a
intocmi de indat tablouri cu numdrul
acestor animale ce se and in sectorul
ocupat de trupele de sub comanda
D-voastre i a le inainta Marelui Car-
tier General pada' la data de ..."
Arrnistitiul s'a prelungit, dar cercul

vrjmaului se strange tot mai aspru
i mai apstor in jurul nostru. Pe noi,
la marginea Bucovinei, ne izbete or-
dinul brutal de retragere, de evacuare.
Ultimele ceasuri sunt sfaietoare. In casa
in care locuiesc, Romanca vrednicd de a
cgrei primire ne-am bucurat, plange des-
nddjduit, cu fiicele ei. Mi se strecoard
in !nand scrisorile primite din Ord, pen-
tru ca s nu cadd in manile vrjmailor.
La spital, doctorul Teofil Lupu imi in-
credinteaza un teanc de bancnote ru-
www.dacoromanica.ro
I
164 FILE RUPTE DIN CARTE& RAZBOIULUI
seti i romaneti i ma roaga sa le

dau, in lard, oricarui aezamant de bine-
facere a crede de cuviint, spre a fo-
losi cauzei comune macar cu atat, acum
cand zidul de despartire al hotarului
nedrept se ridica din nou, cine tie pen-
tru cat timp. Vom cunoate multi prie-
teni in ceasul izbandei; s nu uitam Irish'
pe acei cari in ziva visurilor sfaramate,
a ndejdilor infrante, i-au aratat, cu
vorba i cu fapta, credinta neitramu-
tata in dreptate i au uitat nenorocirea
lor, atat de mare, pentru a se gandi la
alinarea suferintelor noastre.
0, amaracitmea frd margini a acestei
plecari! Am trecut, muti, incruntati, cu-
fundati intr'o cumplit i zdrobitoare
durere, sub privirile triumfatoare ale
strainilor cari se indeseau acum pe
strzi, ranjind i aratandu-ne cu dege-
tul, optindu-i vestea cea mare, bucuria
intrarii apropiate a cdtanelor impara-
teti, ale cdror strji s'au 1 ardtat la
marginea oraului. Ne-am dus spre valea
Siretului, spre Burdujeni, pierzandu-ne
in ceata ce se lasa de pe cerul de
plumb in vdluri tot mai groase, fard a se
putea desface in lacrimi de ploaie ...
Morile lui Dumnezeu, zice vechea zi-
catoare, macind incet, dar sigur. De-ar
www.dacoromanica.ro
SUCEAVA 165
putea grabi mdciniu1 lor, pentru a

zdrobi cu un ceas mai de vreme trufia
nesuferit a invingdtorului vremelnic i
a razbuna, prin biruinta dreptdtii, dure-
rile i necazurile acestei clipe cari au
pus \Taxi suferintelor i nzuintelor de
veacuri! Cnd m'am desprtit de gaz-
dele atat de prietenoase, le-am spus, mai
mult ca o mngdiere in care nici eu
nu mai aveam increfiere, ca peste ase
luni ostaii notri se vor intoarce in Su-
ceava desrobit. Si dacd totui a li
fost, macar de rndul acesta, prooroc
in tara mea?
www.dacoromanica.ro
STEAGURILE
www.dacoromanica.ro
lafi, 26 Mai 1918.
Ziva Ina ltarii Domnului. Va fi de

acum inainte ziva de pomenire a vite-
jilor cazuti in razboi. De dimineata, in
sunetul muzicei i al gorn4tilor, deta-
amentele cu steagurile lor ii fac intra-
rea in curtea Mitropoliei. In fruntea a-
laiului, cei cari i in zile grele au fost
mereu in frunte, cei ale caror drapele
acum ciuruite au fluturat, cele dintal, in
vntul rece al mortii granicerii i va-
natorii. Iar dupa ei, ceath dupa ceata,
steag dupd steag, pajurele infanteriei.
Unul duph altul, se desprind din randu-
rile garzilor de onoare, i se inira in
fata treptelor intrrii, stegari lnga ste-
gari, vulturi lang vulturi, regimentele
dela Dragoslave i Predeal alaturi de
cele din Dobrogea, cele dela Oituz langd
cele dela Maraeti. Steagul regimen-
www.dacoromanica.ro
170 PILE RUPTE DIN CARTEA RAZBOIULUI
tuhii 13 infanterie e purtat de un doro-

bant batran, veteran al altui rzboi, cu
vechea lui caciula peste care se mai
inaltd, mandra, pana de curcan. Plevna
invie astfel In mijlocul coifurilor noastre
de otel. Iat acum stindardele, grele de
cusaturi aurii, ale cavaleriei, drapelele
numeroase ale artileriei i, in sfarit,
dupd uniformele sure ale armatei de
uscat, albastrul inchis al marinarilor.
Un general, cu glas rasunator, striga
numele regimentelor decorate: 3 i 10
vandtori, 32 Mircea, ai carui ostai s'au
avantat In camdi asupra mitralierelor
vrajmae, 36 infanterie, al carui stegar
a trecut Dull:area innot, ca s nu-i r-
mn drapelul In ruinele Turtucaiei, i
atatea allele ...Toat povestea rdzboiu-
lui e tesutd in matasa mucata de
gloante.
Rand pe rand, insotite de comandantii
cari le-au dus la lupta, steagurile pa-
trund in biserica. i se ingramddesc in
iruri stranse in fata catapetesmei: o
padure deas, cu frunziul ei matasos,
de-asupra careia vulturii .purtatori de
cruce ii desfdoara aripele aurite. Tince-
tul cu incetul, Mitropolia se umple de
lame; generalii s'au aezat in stanga,
langa strana Reginei; comandantii de ar-
www.dacoromanica.ro
STEAGURILE 171
armate ii poarta cordoanele roii. 0

singura uniforma straind: e figura ciu-
data a colonelului canadian Boyle, fa"-
mas, nu mai tie nici el cu ce scop, pe
meleagurile noastre. Mai in fund, spre
dreapta, chipuri de femei cu valuri ne-
gre, pdrintii i rudele celor cari vor fi
pomeniti. In fata steagurilor, o masa de
brad cu mari coroane verzi, printre cari
se desluete, in litere negre pe coliva
alba, inscriptia: Eroilor morti pentru Pa-
trie, 1916-18.
Clopotele sund. Sosesc Regele i Re-
gina, intamp5n4i de Mitropolitul Mol-
dovei, cu crucea in mana. Regina ,i. Prin-
cipeseles au imbracat haina alba a suro-
rilor de caritate, 'Regele i Principele
motenitor sunt in tinutd de campanie.
Parastasul incepe. Peste tabloul de a-
poteozh al steagurilor, rasund acum, jal-
nica, Venica Pomenire. Gandul se in-
toarce, far voie, la crucile albe din fun-
dul padurilor, la trupuri ciuntite, aga-
tate i p'utrezite in imbrtiarea ucigae
a retelelor de sarma, la toti cei rapui de
bolile viclene, departe de zgomotul lup-
telor. Regina plange i putini sunt cei
ai caror ochi nu sunt umezi.
In mijlocul tdcerii, un glas puternic
citete acum numele ofiterilor morti in
www.dacoromanica.ro
FILE RUPTE DIN CARTEA RAZBOIULUI
razboi. 0 armat intreaga se inira in

acest lung pomelnic cu generalii ei, Dra-
galina, Praporgescu, cu coloneli i ma-
iori, capitani i locotenenti. Au cazut
pentru intregirea neamului, pentru apd-
rarea Orli. Apelul la care nimeni nu
mai rdspuncle s'a ispravit. In cantecul
corului, clopotele rdsung, grave.
Afard, pe strada care poart numele
lui Stefan cel Mare, multimea se in-
deas sa priveasca defilarea. In fund,
sub chipul turnat in bronz al Voevo-
dului biruitor, trupele se aeaza in co-
loane. Aldturi de Mitropolit, Regele se
indreapta spre estrada ce i s'a pregatit
in marginea strzii. Iargi rsund tram-
bite i muzici; in capul coloanei, ce ina-
inteaza darz, calarete Principe le Carol,
cu sabia in mana. Dupa el, in fruntea
pdrazii, grupul stralucitor al generalilor,
urmati, pentru intaiai data, de ofiterii
decorati cu Mihai Viteazul". Toate pri-
virile s'au atintit asupra crucilor alba-
stre, cu panglicele de culoarea sangelui
inchegat. Si iata acum steagurile, cate
trei In rand, cu detapmentele i coman-
dantii lor. Toata lumea se descopere.
Gloria unui neam intreg trece in pasul
apsat de defilare al ostailor raz-
boiului.
www.dacoromanica.ro
STEAGURILE 173
Cerul e acoperit de noH de ploaie;

i. in sufletul nostru., nenorocirea .i-a in-
tins negrul zhbranic peste stealucirea zi-
lelor de biruinld i de nklejde. Dar in
urma steagurilor invie ceva din avntul
inceputului. Imi aduc aminte de cuvin-
tele unui capitan sarb, fanit pentru a
treia oard in bdtliile din Dobrogea, pri-
beag rdmas fard nici o tire dela ai sai,
care-mi spunea in spitalul din Iai, cu
nestrknutat convingere : Din attea
suferinte, trebuie s' ias i zile marl".
Si acum, and trece inaintea noastr,
in falfditul tuturor stindardelor tarii, a-
mintirea attor jertfe i. a-Ca-tor lupte vi-
tejeti, pe caH i dumanii le-au recu-
noscut, slvindu-le, o spunem cu tot mai
mult incredere, ca o prevestire a unor
intamplari apropiate: nu se poate ca a-
tdta vitejie, i. vitejie dreapt, sa fi fost
in zdar.
www.dacoromanica.ro
INTOARCERE
www.dacoromanica.ro
August 192 ...
Zi caldd de yard. De-asupra Tar-

gului-Ocnei, pe Mgurd, alai de sarbd-
toare. Biserica schitului e neincaptoare.
Ea nu mai cuprinde pe credincioii, ye-
niti din toate vdile vecine .i chiar din
alte judete ale Moldovei. Un sobor de
preoti in odajdii s'a strans in jurul E-
piscopului, care a venit anume s sfin-
teased lacaul de rugaciune, zidit din
nou i impddobit intru slava bisericii
i a slujitorilor ei. Slujba a inceput de
dimineata i tine, ceasuri in ir, dup'd
obiceiul pravoslavnic de tdrnosire. Dru-
meti, am nimerit aceast zi de sfintire a
bisericii, pentru a improspdta amintirile
ce ne leagd de acest colt de tara i cari
simt Inca pentru noi atdt de vii. Cuprini
de oboseald, oaspetii nepoftiti s'au ae-
zat pe un dmb din curtea schitului, de
12
www.dacoromanica.ro
pe care vederea lor cuprinde campul in-

treg, ce 1-a ingsurat de-attea ori, chtiva
ani In urma, in alte imprejurri poate
mai insemnate, dei mai putin srba-
toreti.
Cu aceleai sclipiri de sabie lucitoare,
apa Trotuplui ii taie drumul printre
stanci, spre valea largd ce se pierde
in decorul albastriu al dealurilor inalte
din tinutul Bacdului. Pe toate potecile
muntelui, printre tufele i mladele ti-
nere, ce au apucat s creasca din nou
peste pustiul nimicirilor din rdzboi, i-
ruH lungi de tdrani in camdi albe, de
neveste i fete impodobite urea spre
schit, de unde rsund peste vale cn-
trile cucernice ale preotilor i isonul
diaconilor. Nu era ata.t de uoard ur-
carea Magurei, In vara anului 17...
Slujba s'a incheiat. Clapotele rdsun
puternic peste vai i pduri, chemnd no-
rodul la predicd. Cuvinte inalte purced
peste multime: i se vorbete de filozo-
fie, de morald, de legile venice ale cre-
dintei i de dogmele neschimbate ale bi-
sericii. Suntem oare inainte sau dupd
rdzboi? Lupta grozavd care nimicise o-
raul i satele invecinate, care a drd-
mat imparatii i h rscolit popoare, a
www.dacoromanica.ro
INTOARCERE 179
fost numai visul imei inchipuiri bolna-

vicioase?
Acum i predica a luat sfarit. Prea
Sfintitul, inconjurat de arhimandriti i.
stavrofori, s'a aezat la umbra, s po-
poseasca, inainte de masa ce s'a pre-
gatit pentru cuvioii oaspeti. i autorita-
tile judetului cari au venit inde-
plineasca datoria la aceasta serbare.
Sfioi, drumetii tineri s'au apropiat de
grupul impunator al oficialitacii. Bine-
voitor, pastorul eparhiei Ii intreaba cu
ce prilej s'au oprit la sfintirea schitului
Mgurii. 'I se raspiMde ca am venit sa
ne revedem sectoarele de lupta. Pre la-
tul se mird: Aci ati luptat in alegerile
din anul trecut? Nu tiam cd aveti sector
politic in acest.judet". N'avem, mar-
turisim cu evidenta confuzie, aci ne-a
fost doar sectorul de front, din timpul
razboiului".
A, da, razboiul Adevarat,ingana
cu mirare urmaul lui Melhisedec, pe
aci a fost razboiul Timpul, dragii
mei, timpul trece atat de iate ..." Pe
aci, sa traiti, Prea Sfintite, se repede
un comisar sclivisit, cu mustatile in-
toarse i vacsuite cu grije, incins cu o
sabie uriae. Pe aci s'au coborit Nemtii.
Cat pe ce s patrunda in Targul Ocnei.
www.dacoromanica.ro
Era un bombardament teribil. Eu ma

aflam chiar Ia marginea oraului, am
luat atunci toate mdsurile. Eu am eva-
cuat populatia civil, am oprit trupele
s se retraga peste Trotu, pana ce au
venit Vanatorii de Munte... Am lost
de-altfel decorat". hi scoate pieptul ina-
inte ca la parada, pentru ca toad lumea
sa-i poata admira bdrbdtia i credinta".
E totui o mangaiere: amintirea cruntei
incdierari in care atati viteji au pierit,
far nume i fara rasplata, nu s'a stins
cu desavarire. Comisarul din Targul-
Ocnei a fost decorat.
Anii au trecut repede. Iarba a crescut
peste anturile daramate, adaposturile
cari au infruntat urgia obuzelor nu s'au
putut impotrivi surparii mai incete a
timpului. Cand rdscolim amintirea unor
tragice realitti, cuvantul ratacete in
pustiu, ca suflarea vantului de toamna
care adund i imprtie frunzele vetede,
troienindu-le la raspantii. Revarsarea ne-
miloas a -timpului se intinde peste fap-
tele i nazuintele noastre, aternand
peste ele prefacere i uitare, in straturi
tot mai groase cu zpada fiecarii ierni.
Dar totui, cand ne cufundm in a-
ceste adancimi ale amintirii, cand cu-
legem din nou aceste fire marunte, din
www.dacoromanica.ro
INTOARCERE 181
cari s'a tesut, cu sute i mii de alte fire,

istoria neamului i desvoltarea trii, nu
facem o ratacire zhdarnicd. De sub nin-
soarea tot mai deas a vremii, suferin-
tele, luptele, jertfele trecutului, mai a-
propiat 0 mai departat, vor prinde rd-
ddcind In ogorul romanesc, i vor rodi
cndva, in anii sau in veacurile ce vor
sd vie, primvara mai fericit a vremu-
rilor viitoare. Cdci praful casei dup
maturat, ne spune intelepciunea bdtra-
neasc, des se ridicd 0 in razele soa-
relui gioacA, insd nici razele soarelui
a nu lovi oprete, nici pa0i celui ce prin
cas umbl contenete".
www.dacoromanica.ro
TABLA DE MATERIE
Cuvnt inainte 5
Fapta si poveste 11
8 August 1916 17
Soarta Serbiei 25
Defilare 33
Spre lupt 39
In transee 47
Bf Ilia nevAzut 55
Pe Cosna 63
Contra - atacul 83
In Baterie 95
Sfinge 0 cerneal 107
Quo Vadis 117
Cenuse , 123
In Pdure 131
Tren sanitar 139
Armistitiu 145
Suceava , 155
Steagurile , 166
Intoarcere 177
www.dacoromanica.ro
EDITURA CULTURA NATIONALA"
BIBLIOTECA POBTATIVA"
Au aparut:
ION BARBU Toe secund (nerouri) Opera premiata
de Soc. Scriitorilor Romani Lei 80
ION MINULESCU Celiti-le noaptea Lei 90
1. IACOBESCII Quasi (poesii) Lei 80
PRINCIPESA M. BIBESCU Doud portrete (Ferdinand al Ro-
maniei i Anatole France) Lei 70
A. A. PHILIPPIDE Stand fulgeiate (Poeme) Lei 75
OCTAVIAN GOGA Precursori Lei 100
D. I. SUCHIANU Puncte de vedere Lei 80

ION MINULESOU Strafe pentru toald lutnea Lei 80
B. FUNDOIANU Privelisti (poeme) Lei 75
G. IBRAILEANU Privind via(a Lei 60
31. RALEA. Allemouiul Note do drum din Spania) Lei 80
TEODOR SCORTESCU Popi (1922) Lei 70
I. VINEA Paradisul suspinelor Lei 80
HENR. YVONNE STAHL Mulusa Matilda Premiul Femi la 1932 Lei 80
N. D. COM. Vinul de via(il lungd eclitia a II-a Lei 40
T. ARGHEZI Flori de mucigai (versuri) Lei 80
MARIE VORONC a 1 I:UW(0 i (pocme) Opera premiatd de

Soc. Scriitorilor Rontani Lei 80
CAMIL PETRESOU Transcendentalia (poetne)

(tiraj redue la 100 exemplare numerotate) Lei 250
PrPESSICIUS Itinerar sentimental (versuri) Lei 60

CAMIL BALTAZAR Intoarcerea poetului la uneltele sale Lmi 40
(poeme)
Romane. StudH
Au apirut:
LEON DONIOI Noul seminar
cis a prefata do Adrian Maniu Lei 100
Ultima noapte de drugoste 2 volume
CAMIL PETRESCU Intdia noaple de reizboiu epuizat
editia a II-a
Opera premiata de Soc. Scriitorilor Romani
T. ARGHEZI Poarta Neagrii Lei 120
2 volume
EUGEN GOGA Cartea Facerii
GEORGE M. ZAIIFIRESCU www.dacoromanica.ro
Madona cu trandafiri Lei 160
Opera premi ita de Soc. Scriitorilor Romani Lei 60
Romane. Studii
T. ARGHEZI Cartea cu juarii cu 64 desene in Lei 160
negru si 4 planse in culori
G. CALINESCU V ia(a lui Mihai Emineseueditia a II-a Lei 100
C. FANTANERU Interior Lei 60
C. ANTONIADE Machiavelli vol. I editia a II-a . Lei 80
N D. COCEA Fecior de stage(' editia a III-a Lei 100
IRCEA ELIADE Maitregi editia a III-a Lei 60
Premiul Soc. Tekirghiol-Eforia 1933 ,
GALA GALACTION Doctoral Taifun Lei 60

VICTOR ION POPA Velerim si V eler Doamne editia a II-a Lei 80
2 volume
j.PELTZ Calea Veiceire$ti
Lei 120
ANTONIADE Machiavelli vol. II Lei 100
:ERGIU DAN Arsenic Dental Soc. Tekirghiol-Eforia 1934 - Lei 60
G. CALINESCU Opera lui Mihai Eminescu Lei 60
SANDU TELEAJEN Drumul dragostei Lei 80
G. I. BRATIANU File rupte din cartea thzboiului Lei 60
Sub tipar:
MIHAIL SEBASTIAN Cain am devenit huligan
CAMIL PETRESCU Romdnii e destepli
SERBAN CIOCULESCU Tudor Arglzezi
TUDOR VIANU Ion Barba
SERGIU DAN Surorile V eniamin
Au aprut:
Traduceri
FRANZ WERFEL Cazul ludeatorului Sebastian Lei 60
Traducere din limbo germand de
r C. Baltazar
CH. BAUDELAIRE Les Fleurs du mal Lei 60
Traducere din limba francezd de
, A. A. Philippide
Editille definitive ale scriitorilor clasici romfini
I. L. CAR kGIALE Opere editie ingrijitii, de Paul Zarifopol
Premiul Soc. Scriit. Romani pentru ed. critice
Au aprut: Tomul I N uvele .$i Schile Lei 750, 400 i 200
Tomul II Nuvele si Schile Lei 800, 450 i 200
- Tomul III Reminiscen(e si Notife Critice
Lei 600, 350 *i 150
Sub tipar: Tomul IV Reminisce* $i Notite Critice
In preparatie: Tomul V Teatru
Au apfirut:
M. EMINESOU Poesiieditie ingrijit6, de C. Botez Lei 250
In preparatie:
ION CREANGA Opere editie ingrijita de G. T. Kirileanu 1
Car (ile noastre se gdsesc de vanzare in principalele Obi-aril

din Card; ele se trimit franco la d o mic iii a In fora (ara.
EDITURA CULTUR
2, Pasajul Macca, 2
A NATIONALA"
'incur esti (I) Telefon Nr. 307-78.
it -t
Lei 60. t
www.dacoromanica.ro
Li

Despre Razboi

Загружено:

Сведения о документе

Авторское право

Доступные форматы

Поделиться этим документом

Поделиться или встроить документ

Параметры публикации

Этот документ был вам полезен?

Это неприемлемый материал?

Авторское право:

Доступные форматы

Despre Razboi

Загружено:

Авторское право:

Доступные форматы

GMEORGHE LiVIATIANC

de exaltare militarist& Ei nu mai pot

sprezece ani ale voluntarului de atunci,

14, Sf. Nicolae, 1919.

Fapth sau poveste? S fie in cartea

face poveste, fapta ce a fost se imbrac

fundul albastru al nemarginirilor ce-

bine i este adevdrat, ca peste nemerni-

intrebare. Pe sufletul acestui om, care

de fapt, intaia confirmare reald a drep-

fat.. i s nu crezi c micarea lor 'de

stpanirea lor, formau natia francezd

satia se intrerupse tot aat de neatep-

Eu soldatul Neculai I. Urde

niti: in multe locuri ate doi intr'un pat,

tilerie ruseasca, la mijloc noi. Foarte

Ma duc la prefectura de politie, cu

nule prefect, 1-am adus pe negustorul

c vom avea soarta Serbiei? Dumneta

clipd sub musteat. Evident, Dum-

Soarta Serbiei ! Amenintare de de-

0 dimineat senind dar Inca rdco-

proaspt ieiti de pe bancile colii, vo-

vrasta, cari sufereau In prestigiul kr

pas cadentat, bateriile pornesc. Sune-

Ordin de plecare. Seara se las in-

aleargd grbite, ofiterii se incing cu

dintai, iar bucatarul rdsare, mandru, cu

lungul bateriilor, trece la trap statul-

S'a fdcut intunerec. Inaintdm la pas,

1 Le pitinement sourd des legions en marche (Heredia,

lor. Din cand In cand, o sgeata de lu-

Trebuie sa fim mai aproape de front.

Am mers la pas toat noaptea. In la-

rsim oseaua, ne infimdam printre mo-

In valea stramt a Oituzului, vara

munti. Am inceput s' urc, incet, pe

0 poiand. In fund, printre trunchii

mdti in cutii de tabl verzui zac risi-

granatele strnse in mani. Au ieit; tree

Printre crdci se zgrete o bucat de

cadea, va cobori ca vulturul lovit in

Din greul noptii a inceput furtuna

tile luptei. Vijelia nevdzutd ne zguduie

asupra oselii, rezervele de infanterie

Trecand peste munti, cu pai de uria,

S'a isprvit, ne retragem. Sub po-

In urma noastr, rascolind pietriul, o-

In ar0.ta amiezii ne c'autam drumul

sunt obosite qi speriate. Un om vine

pantecele calului., secernd prin aer cu

Am ajuns pe coasta cealalt. In mij-

de varful copacilor; in fata puncte mici,

unittile; un cdpitan nou-venit schiteazd

Soarele coboard incet spre Apus, seal-

Hentzescu, nemicat i linitit, ii a-

Din Rdsdrit, faptul zilei inroete

cerea. Departe, pe osea, lang Harja,

Iar urld furtuna peste antul nostru.

Necontenit, telefonul se rupe, ca un

yaluie. Dela 77 la 305, nu lipsete nici

Firul s'a rupt din nou. Cele din urma

incercdrile noastre zdarnice, de silin-

Ca s sprijinim mai de aproape apa-