Scribd Logo
Загрузить

Добро пожаловать в Scribd!

  • Estetica 1

    Загружено:

    aidin
    4 просмотров9 страниц
    ESTETICA

    Авторское право

    © © All Rights Reserved

    Доступные форматы

    PDF или читайте онлайн в Scribd

    Этот документ был вам полезен?

    Это неприемлемый материал?

    Пожаловаться на этот документ
    ESTETICA

    Авторское право:

    © All Rights Reserved
    Скачайте в формате PDF или читайте онлайн в Scribd
    Отметить как неприемлемый контент
    4 просмотров9 страниц

    Estetica 1

    Загружено:

    aidin
    ESTETICA

    Авторское право:

    © All Rights Reserved
    Скачайте в формате PDF или читайте онлайн в Scribd
    Отметить как неприемлемый контент
    из 9
    DESCRIEREA CIP 4 BIBLIOTECH NATIONALE a ROMANIE| GRIGORESCU, DAN Povestea arielor surori: relatile dintre literatura. viguale / Dan Grigorescu, ~ Bucuresti: Atos, 2001 ISBN 973-99496-7- artele 82.09:7 CAteva Limurii in ima cu douazeci si cova de ahi, redactorulgef al ‘editurit Meridiane de pe atunci, regretatul meu prieten Modest Morariu, mia propus =8 pregitese 0 carte In care s8 schitez ‘cadrul general al problemelor puse de iconologle, disciplina aflata pe atunc, in Romania, fa inceput, Privits de multi colesi de-ai mei, comparatisti, eu o neascunsh neincredere (ci sooteau ca ieanologia depageste cadrul wasat cu tot mai mult fermitate de reputat teoreticien ai literaturit comparate din acea vreme), fet se bucura, in schimb, de un foarte mare interes din partes studenflor. Recunose cd nici cu nu mam asteptat a, li seminarile speciale organizate de Catedra de Literatura Compara 2 Facultatit~ pe atunci, de Filologie ~a Universitit bucurestene, "se inscrieatitia studenti din ultimul an de studi sca ef si se dedice eu adevarata fervoare lecturii canjilor de. specialitate (desta de putin in bibliotecile unversitare, aun ~ de altminter, 2 91 acum); un succes, de asemenea, neasteptat a avut Cereul de studii de literatura comparata, la care veneau my pumai ‘student filologi, ei gi din-alte facultati (de la istori, filosofie, dar $i de la allele unde preocuparile erau foarte indepartate de ‘le noastre — matematied sau fiziea), far referatele stirneau discuit de o incurajatoare matuitate. Mai ales pentru ci, am seris_atunei us prim volum, Constelayia gemenilor, care a apiut im 1979; el stiruia asupra temei fundamentale a iconologiet — raportul ditre seranul verbal sical vizual,Felul in care sensuriletextuluiliterar sunt preluate $i Comentate de opera de arti plastici. Cartea a avut sansa unei prime lecturi, atente si califieale @ unui excelent redactor, ‘Gheorghe Szekely. La seurt timp dupi accea, am seris 0 a dou ‘carte, Aventura imaginii, publicaté in 1982, aceasta consacratl, ‘unui subiectintrucatva specializat: modificarile imaginit vizuale produse sub presiunea schimbarilor de perspectiva ale epocilor, a IX. Brancusi Misterul prefacerii in metafizic a formei materiale se Implineste la Bréncusi sub veghea Tnalti a Mdiasirei sale: lumina care topeste conturul obiectelor i le uneste miraclos eu acrul umple si trupul pail acesteia care coboara din folclorul rominese: pastrea devine aproape transparent. Am sub ochi {Otografie din 1911 (anul probabil al realzici primei Maiasire brincusiene): in gridina din marginea Parisului a fotografului Edward Steichen, pasirea fermecati se inalti pe un stilp lasemindtor celor pe care, in adolescenta, Brincusi i cioplise pentru prispele caselor din Hobita. Frunzigul gridinii se reflect In trupul de bronz spare c, impreund cu soarele care isi lunecd lumina de-a lungul aripilor strinse, invadeaza intregul spatiu Stilpul se proiecteazA clar pe fundalul intunecat al frunzelor, in vreme ce trupul pasirii € abia conturat de luming, ca © linie delicaa plutind peste crengile arborier. Privita de-aprospe, ‘Méiasira pare un uleior umptut eu lumin8. Prelungirea arpilor si picioarelor pisirii alcdtuieste 0 ‘baza ingusta pe care se sprijina trupal cu pieptul rotund, gatul $1 ceapul au ceva de zburitoare din vremurile de-inceput ale piméntului, ceva din fascinanta infiigare a unui sarpe vrajit ori ‘unui balaur a cdrui privire poate ucide sau da vial. Cam aga rata pisarile in stlizaile de pe uncle scoarte romanesti. Cam ‘asa arata gi in basmele ce vin din mari vechimi. Maiastra nue 0 ppasire in general": ca este o amume pasire, aceea circia folelorul romanese i-a dat puterifermecate. Parca pentru a pune {i mai bine tn evidents aceasta idenitate romineasc& a pasiri, jn dou variante ce dateaza din 1915, Brincusi a agezat sculptura pe niste socluri ce reiau jocul de romburi al stalpilor de cerdac din satele de sub munie. In aceste doud bronzuri, proportile pisirii sunt ujor modificate, sculptura e mai inaltS ‘cu vreo 6 centimetri decit aceea din colectia lui, Steichen. Avipile i picioarele sunt alungite,capul si gitul au rimas inst rneschimbate, coca ce-i di pAsirii o infitigare si mai strani: ciocul tntredeschis scoate, parca, un fipat ce Vine dint-o lume 31 ‘mai indepirtata ~ aceca a basmelor de demult. ‘Artistul se afla dinaintea nei teme asupra cireia va medita intraga via: puterea materiel inerte, bronz sau pte, de a sugera ideea, de a cuprinde esenja insigi a lumi orgenice, Veli. Cine e, de fapt, Mlasira? Din ce poveste anume, auziti pesemne in copilirie ¢-a oprit zborul pe stilpul eu sugestic de slp romdnese? Intr-un comentari al temei, lon Pogorilovschi releva caracterul de arherip al Miiastrei care ,controleazi ‘arietatea miriicelor pasar ale folelorului nostru®. Comentatorul adaugi stiutelor ,rituri de trecere™ (practic de initiere in evenimentele nasil, ckstoriei si mort" care au determinat ccindva yaderenja colectiva la 0 inchegats viziune ori lumii", un injeles ce deriva din observatia soclulat din prima versiune a seulpeuri Pogorilovschi bagi dé seams cf aici Adastra privegheazd tutelar asupra unui cuplu, dus trupuri speriate, strinse unl Intraltul, ele apar pe soctu la adipostul imaginit dominatoare a pisiri"." $i pune, cu drept cuvint, aceastt imprejurare in Tegiturd cu © relatare a lui Peter’ Neagoe care, in baz amintrilor din prietenia lui eu Brineusi", agears geneza acestor sculpturi sub semnul ,eredinjelor rominesti intr-o pasire a ddunului, zburdtoare miraculoasi ce scoate indrigosttii din Intunecimea pidurii eaiulu, a lumins”. Comentatorul propune © ispititoare interpretare a simbolului Maiastrei, care ar fi eopotriva ,cAlduzitoarea jubitilor spre un tacim al realizArii Jor” (nuntay gi fing Care vegheazd asupra »Marii treceri in lumea albi a moriloe”. El-extinde semnifiea supra tuturor pisirilor brdcusiene, observind e& modelarile ulterioare ale Maiaserei conduc, prin siliziti repetate, la formele avanate ale Pasar! In vezduh, atingind, ta ur’, Ceca an ce el numeste ,Maiastra a nunfii postume”. (Nu elipsit, desizur, ‘Se importants Faptul ed, fntr-o variant, probabil din 1912 ~ azi la Muzeul de arta moderna din New York ~, cele dua siluete se esprind din pisted gi schifeazA gestul tradiional al sustinerit fmaiei de deasupra, in exegeza bréneusiand ele sunt, de altminteri, cunoscute sub numele de Cariatide), "Nur au in cc masurl s-ar putea accepta explicatia pot ccarcia ,motivul braneusian al pAstrii miraculoase facuse corp Comun cu motivul cuplutui (eprezentat pe soclu)", avind deci darul s8 ne conducl la concluzia c& ambele motive, .desi sau {gnorat unul pe altul, .. probeaza un remarcabil paralelism”. Mi Se pare foarte grev si se dovedcascd existenta unui atare parslelism, iar datele biografiei artstice a lui Bréncust releva, foarte limpede imprejurarea c& Sdrutul nu sea ivit sub semnul ‘misterului originar al Maiastrei si e8 prima lui variant este cu ‘cel putin patra ani mai veche deedt sculptura pe care o precede: {ntilnirea celor dows motive nu destainuie o unitate genetic8. $i, mprejurarea.pomeniti de lon Pogorilovschi, ¢& una dintre Varlantele Sdrutului a ajuns — cum bine se stie ~ monument fRinerar. in cimitinul Montpamasse, nu demonstreaz3, cred, heaparat, c& Brancust ar celebra ,unirea nupfala in. moarte” (Orieit de seducitoare ar fio asemenea interpretare metaforic8, se cuvine si nu neglijim evidenta faptelor din care culezem informatia-e& monumental © agezat_pe _morméntul unei fdolescente care se sinucisese din pricina unei premature dceamigiri amoroase, El are, mai curind, seopul de a aminti cenuza tragicului eveniment care retezase viata fetei. Oricum, hhu-mi pot aminti nici un alt exemplu in care Sdrutul s8 fi tvoluat spre celebrarea .nuntrii in moarte”; dimpotriva, el va Const tema unei Coloane a sdrutului (menfionats de Barbu Brezidmu), menita sb glorifice implinirea in vil a iubiei. $i se va desivirgi in imagines triumfali a Porfif care ascazi $i emeiurile unei interpretiri rationale, a unei geometrit purficatoare a motivului 2m Explicarea suecesiunii tematice de la Maiasira la celelalte ppisiri se cuvine ciutai in vorbele arisului insus. Am vrut— spunea Brancusi ~ ca Maiasira si-si ride capul fri a exprima prin aceasta miseare mindrie, orgoliu sau provocare. A fost problema cea mai grea si doar dup un lung efort am ajuns si redau aceasti migcare integrath in fagniea zborulul". Pasarea de la Muzeul din Philadelphia, sculptati probabil tn 1912, ImarcheazA trecetea de la staticul monumental al M@aiastrei la dinamismul zhorului, Trupul s-a alungit, gitul continu acum inia arpilor, ciocul e indreptat spre cer; agezata pe un socks cilindrie, Pasdrea sugereazi 0 tynire verticals a masei in 1915, conturuile vor devehi si striveche; ‘marmura, Colorat int-un gr-albastrui, se sprijnd di soclu construit din trunchiuri de piramida, unite cele doud baze. Sculptura si soctul ei con ce se decupeaza in spat; mai clar decit Maiastra, operele care au derivat ~ morfologie si ideologic ~din pasirea miraculoasa ‘apartin acrului. Soclurile sunt astfel proicctate init si accentueze sugestia miscariverticale; Imprejurarea 8, in comparatie eu piedestalurile Maiasir din 1912 (cea aflata in colectia John Cowles din Minneapolis gi cea de la Fundatia Pexey Guggenheim de la Venetia), soclul Pasar din 1915 introduce 0 geometric mai severa a poliedreloralungite, nu ni se pare lipsts de semnificatic: cu eapul ridicat spre cer, Maiasira se pregateste de zbor. ‘Nu lucrez psir, ci zboruri, spunea Brincusi Corespondenfele Pasirii Maiastre din povestile noastre eu alte zone ale mitologiilor sunt ~ seria Victor Kernbach inal siu Dictionar de mitologie generala ~ fara identtate precisa” avind .,vagi tangente fie cu Phoonix, fie cu Garuda”. (In Imitologia vedied, pasirea miraculoasa numits Garuda ~ despre care se vorbeste si in Ramayana ~ ,are dimensiuni gigantice, locuieste in Rakmapura, «Cetatea de’ Aum, sie reprezentat 273 trup omenese, auriu, cu cap mixt ~ fath umand alba si cioe vulturese —aripi rosit de’ vultur gi picioare terminate':ew gheare”). Ceea ce dovedeste ef, int-adevar, tangenfele sale cu Maiastra sunt ,vagi” si probabil cf ele ar lipsi eu totul dack pasirea indian’ nu ar fi inzestrat gi ea eu insusiri de a uri rl, iruia | se opune, Ins, ,devorind gerpii vatémstori i Fapturil. pplestoase”,int-un chip incomparabil mai coneret si, -arspune, ‘mai imediat functional decét pasdrea miraculoasi a mitologiei est. In culegeres, devenitt clasica, a lui $aineanu ~ pe care, foarte probabil, Brincugi 0 cunostea ~ sunt ineluse mai multe povesti despre Malastra, foarte putin asemanatoare in detali, dar Unite prin aceeagi deserieve a penajului strilucter, luminos ca soarele, S-au identificat pasiri asemandtoare in folclorul rsese. sau ceh — Pasirea de foc, in amindoua —, in cel maghiar, german, italian, france, nord-european, iar Athena T. Spear semnaleaza aparitia temei in folelorul colonistilr francezi din Missouri si Canada. (Culegerile din care a preluat aceste ultime informatii sunt cele ale Ibi JM, Carriere, Fables from the French Folklore of Missouri, 1937, si CM. Barbeau, ,Contes populaires canadiennes", in Journal of American Folk-lore, 1916). Ea adaugi exemple din mitologia egipteant, chines, hindus, araba gi, freste, pe eel al-Phoenixului greco-roman. Concluzia cercetitoare’ americane deschide 0° perspectiva, comparatist al cirei sens esenfal'e cel ce decurge din faptul’c& nMiiastra este fird Indoiald 0 descendent a pasirilor solare Antice si cuprinde intreaga bogatie a. fondului aperceptiv de simboluririsipitin diversele versiuni ale basmului”, (Interesant 4, gi in mitologile care s-au constituit, evident, izolat de cele ale Lumii Vechi europene i asiatce, pastrea e pust tn relaie cu ideea de lumink: Valu — ,Cavaleri valtur — azteci erau ‘8 ce Tuptau in numele soarelui", la locutoriiInsulei Pastelui {$a descoperit un ,cult al Pair” at cdrui initia eraw fi ai Soarelui", maorii din Nowa’ Zéelanda inaltd zmee tn form’ de 274 pasire ca si alunge norii si si Tacd sA straluceasca din now lumina Soaretui Abundenta iconografiei poate fi si primejdioast: ca Ingaduie uneori comparatii nu indeajuns verficate inte realitii care nu au nici un fel de legituri intre ele. Poate 8, totug, un amanunt aflat de la comentatoriiculturiéceltice (de exemplu de la Alwyn gi Brinley Rees) are darul de a sugera vechimea pe ppimdnt european 2 mitului Pasirit-care-trece-de-pe-un tarim- pe-celilalt: ,Sunt uncle zeitii care iau uneori inftisare de pasire... gi Sunt pastri miraculoase, figurind in aproape toate povestirle despre Fericitul Tarim de Dincolo... In sipaturile ecente sau gisit adesea reliefuri de bronz sau sculptate in piatrd ce prezintd un grup de tre plsiri care insotese imaginea Zeului Belemis, numit gi «Apolo al celilor» (bel insemind, upi cum se pare, stalucire) gi faptul e8, dup contactul cu ‘in primul rand gai ~ lau asimilat eu Apoto dovedeste cd era 0 zeitate solara” Un dolmen de la Kilelooney, pe coasta apuscand a Irlandei, © acoperit eu o lespede in forma de pasire, ceea ce ar putea sugera prezenta unui mit intemeiat pe implicarea pst ca element al unei existente eteme despre care, insé, .se pot vans numai supozitii” si nici macar nu e sigur e8, aga cum firma un specialist in mitologia celtic, Proinsas MacCana, ‘forma dolmenului nu ar fi rezultatul eapigilorforfeloreoliene ‘care au lovit, dea lungul a peste dou milenii, promontorial tunde std piatra”. La Muzeul Borély din Marsilia, in schimb, se fli un portc in alveolele caruia yerau plasate capete de oameni Uiate”. Pe Tintou, spune Guido Mansuelli, care fumizeazi informatis, ,deasupra stilpului central este agezatt 0 pasare”; aflam c8 intregul ansamblu (euprinzand si dou’. divinitai Jmbrieate cu un fel de patrafi™ si stind ,asezate In «pozitia budicin”) © o reconstruct a portcului de la Roquepertuse, din ‘sudul Frantei (300-100 i. Chr); dar nu e clarificath sermnificayia Psirii si legitura ei cu divinittile (ceea ee, de altminter, ar fi 215 fost cu neputints, pentru c& nici rostul acestora nu a fost identifica) ‘Reprodusf si in cartes mai sus mentionat lui MacCana, jimaginea portalului celto-ligurc dela Roquepertuse i priljuieste ‘tnoprafulul irlandez un comentariu tm care se previzeazs spractica pistririt eapetelor dusmanilor wegi ¢ confirmatl de Teimeroase povestiri ale literaturit celtice insulare, cum ar fi uses a Porculul lui Mac Da Ths". Inclusa intro excelent ntologic, publicaté acum jaizeci de ani, de vechi povestiri idlandaze, povestirea la care trimite MacCana adaugi' un famnunt detoc lipst de insomnatate pentru subiectul in discuie in inctperea uriaga in care a intrat Mac Da Thé erau sapte Cavane qi in ficcare din ele fierbeau ete un pore si un bow fatiey, far algturi de cazan era eAte © pasire care veahea ca Grumeti_ajungi aici sa se bucure, Prk si-i supere cineva, de Caldura focula gi de hrand si s8 ajungd nestingheriti in lumen plind de lumind ce se deschidea dincolo de cele sapte port ale Tncaperi®™ Din comentariul autorilor antologici, T-P. Cross si CH Slaver, rezalté eh aceste Incaperi reprezinta ultimul popas {Sl sufletului in deumut lui spre Tarimul de dincolo 5 8 pisile Grea, 10, mitologia cel, infelesul de ,strgjeri ai ritului freceri”. Aga se i explicd prezenfa pisirit in ansamblul unui portal aflat att de departe de Irlanda, in delta Ronulu., dar tot pe teritoril culturi celtie. Toerucdtva derutant, Athena T, Spear introduce in discutie ‘exemple ale unor lucriri ere infitigeaza past alegindu-te din teritori foarte diverse de civilizatie cum sunt talia medievala (Gan vultur de marmara montat pe strana unei biserii), 0 picturt ‘oe facturi Art Nouveau” din Franja, soclul unui monument falc coregie din Grecia secolului al ll-leat, Chr., un mozaic ‘din Antiohia (secolul al V-lea al eel noastre), o pasire sculptat fn tomn din Coasta de Fildes. in privinta acestuiultim exempli, therits 58 evoctm o analiza (apartinand unui specialist In itoria tinel afficane, Paul Verge, int-o carte publicata la Dakar in 276 1954) intreprinsa asupra unei piese foarte aseinandtoare, aflats la Muscum fir Votkerkunde din Minchen (cea din cartes ‘Athenei R. Spear ¢ la Museum of Primitive Art din New York) acest exemplu vorbeste despre posibilitatea ca .figurile s8 fi ficut parte dintrun cult al stramogilor practicat de populatia ‘Semufo din Coasta de Fildes”. Frese, ar putea adauga alte nelimitate seri de imagini ale pasarlor din arta lumii. Dar cit de relevant ar fi compararea lor cu Maiastrd? Ce concluzie ar pputea formula din asemdnarile sau neasemdnarile dintre ele, in absenta unui canon? ‘Cain cau celogcltova pomenie de exegei americans analogile formelor, ale ieilor sau chiar postbitatn peslor tial vechi sau alle zeroitore sutt foarte apronimative, Ceor ips cx tot, Atona T. Spear Inet preczear, de pil ck pastes din sanctarl greece — singh care pesith Shee legturt morflogloe eu celia lai Brine! ~ poate faa isu orke tela 4 atarel eu ell dons israel din secolu af en ind de-a deepal imposPis. Cit despre sculptra din Costa de Fildes, flim ot dein Athena T. Spear ch ,ptabile Senufo au aphrt pe pia arte mura! tii ao mula nceptl sol ppt af Ie indomna it Bréncf in ace reme'> Even ree Imagine asterioarh yar putes fo sur petro operd de at traurea formelor sau implicate narative yar pata”

    Вам также может понравиться