Вы находитесь на странице: 1из 10
CURENTE $I SINTEZE DAN GRIGORESCU 23 CONSTELATIA GEMENILOR Arta gi literatura in perspectivii comparatista EDITURA MERIDIANE Prozontarea groficé stil JOANA DRAGOMIRESCU-MARDARE Bucuresti, 1979 Toote dreptuil sint rezervate EDITURI MERIDIANE Introducere De aproape o jumatate de socol, cuvintul compara- tism apare tot mai frecvent in teritorii diverse ole istoriet culturii, Creat — cum se stie ~ in critica lite- rard, el s-o extins treptat in domenille altor stiinte umaniste, definind o metoda de cercetare sau, cite- odaté, 0 discipliné de sine stétdtoare care aspira s8-si_desévirgeascd Instrumente proprii de lucru. E foarte simptomaticd imprejurarea, semnalaté in mai multe rinduri, o 1a uneltele comporatiste au recurs chiar si unii savanti care pareau s6 ignore existenta tunel asemenea discipline. E insa tot atit de adevarat c& mult vreme s-0 accep- tat un sens intrucitva rudimentar al termenului, acela mparatie intre dou’ sou mai multe fapte ale (si, dota fiind obirsia so, se infelegea pri creatie mai ales faptul litera). S-2 crezut uneori c& operatia de comparare a doud opere inseamna intro- ducerea_unor criterii comparatiste. O alté discutie, id la fel de pagubitor perspectiva cercetai, limita intreaga problema la detectarea unor posibile influenfe sau la completarea constiincioasé a unor repertorii de teme, de personaje cuprinse intr-un sis tem numit ,circulatie motivelor”. Cind repertorile ‘au devenit indegjuns de incépatoare, cind dictiona- rele de personaje, de pildS, au consemnat nu numai Ctopele ‘wanafomari uno el ce” dow inate nel Steag! opsre, el existenta unor personaje episodic, Sa Tconstatet c&problemele comparatismulul sini parte do 0. firezolate, co, ‘de fopt, comparatia Dlcs_o realifate mult moi complexd decit cr 1630 Si'ge infeleaga lturarea unor opere, a unor perso- Rojo sou chigy o-unor inregi curente’ ale cultri G Gimnau Linsntan fm prime ind le erat, eu Intonfia deo le descoper! elementele comune 31 pe tale tare. le deosebese. Cindvo, Benedetto Croce {eee 0 ebseratie, relinutd dupd aceea, sub o forma Meoreta de comporatig: De fapt, erica vertabil ‘ete, ste norafuned istered senind a Tuer for core sau pelrecu, # storia e singura $i adevi- tote erica ce Se poate exercha in legaturé cu foptele Uimane, aeesteo reputind #8 flo non-everimente, de rome ce sceu petrecut 1 neputind 38 fie dominate de Spin citfel dee prin intermedtul inteligentet. 1, tot She cum crea de ort8 ni 3-0 orStot co nu pocie f seGorets de-elte ert, fot aya nu se va putea des- Serie seen pent rajiuni do odin Tterar — istoria Padi de istorla complete chillzaifel umane, in codrul CBreta e 'gt urmeard propre leg, acclea ale ar Ser de'ta ore primeste, impulsl storie, epatinind

Вам также может понравиться