CURENTE $I SINTEZE DAN GRIGORESCU
23 CONSTELATIA
GEMENILOR
Arta gi literatura in
perspectivii comparatista
EDITURA MERIDIANE
Prozontarea groficé stil
JOANA DRAGOMIRESCU-MARDARE Bucuresti, 1979Toote dreptuil sint rezervate EDITURI MERIDIANE
Introducere
De aproape o jumatate de socol, cuvintul compara-
tism apare tot mai frecvent in teritorii diverse ole
istoriet culturii, Creat — cum se stie ~ in critica lite-
rard, el s-o extins treptat in domenille altor stiinte
umaniste, definind o metoda de cercetare sau, cite-
odaté, 0 discipliné de sine stétdtoare care aspira
s8-si_desévirgeascd Instrumente proprii de lucru. E
foarte simptomaticd imprejurarea, semnalaté in mai
multe rinduri, o 1a uneltele comporatiste au recurs
chiar si unii savanti care pareau s6 ignore existenta
tunel asemenea discipline.
E insa tot atit de adevarat c& mult vreme s-0 accep-
tat un sens intrucitva rudimentar al termenului, acela
mparatie intre dou’ sou mai multe fapte ale
(si, dota fiind obirsia so, se infelegea pri
creatie mai ales faptul litera). S-2 crezut uneori c&
operatia de comparare a doud opere inseamna intro-
ducerea_unor criterii comparatiste. O alté discutie,
id la fel de pagubitor perspectiva cercetai,
limita intreaga problema la detectarea unor posibile
influenfe sau la completarea constiincioasé a unor
repertorii de teme, de personaje cuprinse intr-un sis
tem numit ,circulatie motivelor”. Cind repertorile
‘au devenit indegjuns de incépatoare, cind dictiona-rele de personaje, de pildS, au consemnat nu numai
Ctopele ‘wanafomari uno el ce” dow inate nel
Steag! opsre, el existenta unor personaje episodic,
Sa Tconstatet c&problemele comparatismulul sini
parte do 0. firezolate, co, ‘de fopt, comparatia
Dlcs_o realifate mult moi complexd decit cr 1630
Si'ge infeleaga lturarea unor opere, a unor perso-
Rojo sou chigy o-unor inregi curente’ ale cultri G
Gimnau Linsntan fm prime ind le erat, eu
Intonfia deo le descoper! elementele comune 31 pe
tale tare. le deosebese. Cindvo, Benedetto Croce
{eee 0 ebseratie, relinutd dupd aceea, sub o forma
Meoreta de comporatig: De fapt, erica vertabil
‘ete, ste norafuned istered senind a Tuer
for core sau pelrecu, # storia e singura $i adevi-
tote erica ce Se poate exercha in legaturé cu foptele
Uimane, aeesteo reputind #8 flo non-everimente, de
rome ce sceu petrecut 1 neputind 38 fie dominate de
Spin citfel dee prin intermedtul inteligentet. 1, tot
She cum crea de ort8 ni 3-0 orStot co nu pocie f
seGorets de-elte ert, fot aya nu se va putea des-
Serie seen pent rajiuni do odin Tterar — istoria
Padi de istorla complete chillzaifel umane, in codrul
CBreta e 'gt urmeard propre leg, acclea ale ar
Ser de'ta ore primeste, impulsl storie, epatinind