You are on page 1of 157

Universitatea MARITIM Constana

Departamentul ID-IFR
Facultatea de Electromecanica navala

...

Caiet de Studiu Individual


Specializarea Electromecanica
Anul de studii I
Semestrul II

Titular disciplin:
Lect.univ.dr.Ana OLTEANU

2015
Bazele economiei

CUPRINS

Unitat Titlul Pagin


e a
de INTRODUCERE
nva
re
Obiectivele Unitii de nvare Nr. 1.............................................................6
1.1 Nevoia umana..........................................................................................7
1.2 Resursele si factorii de productie .......................................................8
1.3 Raritatea i alegerea............................................................................... 10
Lucrare de verificare Unitate de nvare Nr. 111
Rspunsuri i comentarii la testele de autoevaluare.........13
Bibliografie Unitate de nvare Nr. 1..14

Obiectivele Unitii de nvare Nr. 2...........................................................16


2.1 Teoria consumatorului...........................................................................16
2.2 Teoria economic a productorului........................................................18
Lucrare de verificare Unitate de nvare Nr. 221
Rspunsuri i comentarii la testele de autoevaluare.........26
Bibliografie Unitate de nvare Nr. 2......27

Obiectivele Unitii de nvare Nr. 3...........................................................29


3.1 Costuri de producie..............................................................................29
3.2 Cererea ..................................................................................................31
1.3 Oferta.............................................................................................. 33
1.4 Echilibrul pietei...34
Lucrare de verificare Unitate de nvare Nr. 337
Rspunsuri i comentarii la testele de autoevaluare.................46
Bibliografie Unitate de nvare Nr. 3..46

Obiectivele Unitii de nvare Nr. 4...........................................................48


4.1 Obiective macroeconomice...................................................................48
4.2 Cererea agregata ................................................................................49
4.3 Oferta agregata...................................................................................... 51
4.4 Echilibrul macroeconomic..............................51
4.5 Politica economica ..............................................................................52
Lucrare de verificare Unitate de nvare Nr. 452
Rspunsuri i comentarii la testele de autoevaluare........55
Bibliografie Unitate de nvare Nr. 4.57

Obiectivele Unitii de nvare Nr. 5...........................................................59


5.1 Cresterea economica...............................................................................59
5.2 Indicatorii rezultatelor macroeconomice................................................63
5.3 Dezvoltarea economica..67
Lucrare de verificare Unitate de nvare Nr. 570
Rspunsuri i comentarii la testele de autoevaluare.........83
Bibliografie Unitate de nvare Nr. 5..83

Obiectivele Unitii de nvare Nr. 6...........................................................84


6.1 Venitul...................................................................................................85
6.2 Consumul................................................................................................85
6.3 Economiile..
87
6.4Investiiile............................................................................................... 87
Lucrare de verificare Unitate de nvare Nr. 6....91
Rspunsuri i comentarii la testele de autoevaluare...........106
Bibliografie Unitate de nvare Nr. 6....106

Obiectivele Unitii de nvare Nr. 7.........................................................109


7.1 Circuitul economic de ansamblu .........................................................109
7.2 Echilibrul si stabilitatea........................................................................111
7.3 Dezechilibrul economic...................................................................... 116
Lucrare de verificare Unitate de nvare Nr. 7..125
Rspunsuri i comentarii la testele de autoevaluare...........156
Bibliografie Unitate de nvare Nr. 7....156
Bazele economiei

INTRODUCERE

Lucrarea de fata este destinata incepatorilor, avand ca obiectiv oferirea


informatiilor de baza in domeniul Microeconomiei si Macroeconomiei
studentilor din anul intai ai Universitatii Maritime din Constanta,
Facultatea de Electromecanica navala Specializarea Electromecanica.

Unitatile de invatare din aceasta lucrare sunt impartite in subcapitole,


avand obiectiv formativ, didactic si instructiv, iar testele de evaluare si
autoevaluare au ca scop aprofundarea cunostintelor fundamentale ale
obiectului si metodei de cercetare a microeconomiei si macroeconomiei
Unitate de nvare Nr. 1

Notiuni introductive

Cuprins Pagina

Obiectivele Unitii de nvare Nr. 1.................................................................................8


1.1 Nevoia umana..............................................................................................................9
1.2 Resursele si factorii de productie ..........................................................................10
1.3 Raritatea i alegerea................................................................................................... 12
Lucrare de verificare Unitate de nvare Nr. 113
Rspunsuri i comentarii la testele de autoevaluare.............................15
Bibliografie Unitate de nvare Nr. 1..16
OBIECTIVELE Unitii de nvare Nr. 1

Principalele obiective ale Unitii de nvare Nr. 1 sunt:


Intelegerea notiunilor microeconomie si macroeconomie
precum si diferentele existente intre acestea
Studierea nevoilor umane i resurse economice
Studierea raritati si a costului de oportunitate

Economia reprezint mecanismul dinamic de organizare in vederea folosirii


resurselor limitate (munca, pamant, capital) cu scopul satisfacerii nevoilor
nelimitate.
Obiectul de studiu al economiei il constituie fenomenele, procesele i
relaiile generate de comportamentul agenilor economici n procesul complex
de alocarea resurselor rare n vederea satisfacerii nevoilor societii.
Microeconomia studiaza fenomenele si procesele economice manifestate la
nivelul agentilor economici individuali (populatie, firme, administratii),
precum si structurile si comportamentul acestora, interrelatiile in cadrul
productiei, distributiei si consumului.
Macroeconomia studiaza activitatea economiei nationale in ansamblu si
interactiunile acesteia cu alte economii studiind factorii determinanti ai
productiei, nivelului general al pretului, a ocuparii fortei de munca,
consumului, economisirii importului, exportului, cererea si oferta de moneda
etc.

Macroeconomia
- este o ramur a tiinei economiei care studiaz relaiile economice la
nivelul ansamblului economiei naionale
- este partea economiei, care studiaz procesele i fenomenele
economice (de ex. inflaia, omajul, creterea economic etc), ce
rezult din corelarea activitilor economice la nivelul economiei
naionale.
- se ocupa cu studiul comportamentului economic n ansamblu
Economia naional reprezinta ansamblul activitilor economice i sociale
care se desfoar in cadrul naional al unui stat.
Microeconomia VS Macroeconomia
Microeconomia Macroeconomia
Este alctuit din procese, fapte, Este alctuit din procese, fapte
aciuni manifestate la nivel aciuni manifestate sub forma
individual, la fluxurile economice ( agregat, ca o rezultant a acelor
gospodrii, firme, instituii, etc.) reflectate de microeconomie la
nivelul economiei naionale.
Este componenta tiinei economice Este componenta tiinei economice
care se ocup cu studiul proceselor care se ocup cu studiul structurii,
faptelor comportamentelor funcionalitii i comportamentului
individuale din economie, privite ca de ansamblu al economiei ca sistem
entiti de sine stttoare i aflate in
interaciune
Este alctuit din elemente Este alctuit din elemente
referitoare la entiti economice conceptuale, obinute ca mrimi
concrete, reale, care pot fi agregate din elemente preluate de la
individualizate i identificate n entitile macroeconomiei
cadrul sistemului economiei
naionale
Ca tiin, se bazeaz n special pe Ca tiin se bazeaz n special pe
microanaliz macroanaliz
Se ocup de probleme mici Se refer la probleme de dimensiuni
mari
Vizeaza activitatea individuala a Vizeaza economia n general si se
agentilor economici, studiind preturi, ocupa de
cantitati si piete individuale comportamentul agentilor economici
agregati

1.1 Nevoia umana

Nevoile umane apar sub forma a ceea ce oamenii consider ca fiindu-le


necesar pentru existen, reprezentand o constanta a naturii umane, omul fiind
purttorul unor trebuine motenite, imuabile, care pot fi determinate,
clasificate i ierarhizate, n esen, concretizandu-se in nevoia de bunuri i
servicii.

Clasificarea nevoii Tip


umane
In functie de Nevoi de biologico-materiale (nevoia de hran,
complexitate baza adpost i mbrcminte), ce asigura
supravieuirea fiinei umane
Nevoi de (de educaie, de informare, de
ordin respect, de afeciune, de moral, de
psihologic petrecere a timpului liber etc).
Nevoile sunt satisfcute n ordinea
urgenei lor. Nevoile de baz sunt
mai urgente dect cele de natur
psihologic. Dintre nevoile de baz,
cele mai urgente sunt nevoile de
hran.
n funcie de nevoi solvabile
existena resurselor nevoi insolvabile
necesare satisfacerii
lor
Din punct de vedere nevoi prezente
al momentului nevoi de viitor
satisfacerii lor

Nevoia umana este in dezvoltare cantitativa si structurala continua si practic


nelimitata, datorita repetitivitatii nevoilor de baza, cresterea continua a
nevoilor psihologice, precum si aparitia unora noi datorita progresului
economico-social. Astfel gradul de satisfacere al nevoilor depinde foarte mult
de nivelul de dezvoltare al economiei

1.2 Resursele si factorii de productie

Obtinerea de bunuri si servicii necesare satisfacerii de nevoi este conditionata


de existenta resurselor.
Astfel resursele constituie mijloacele necesare pentru satisfacerea nevoilor
umane de bunuri i servicii.
Nevoile umane nu sunt satisfacute in mod direct prin resurse ci acestea trebuie
prelucrare prin procese de productie pentru a se obtine bunurile si serviciile
necsare satisfacerii trebuintelor umane. Astfel resursele atrase n procesul de
producie, reprezint factori de producie.
Producia reprezint procesul de transformare a factorilor de producie (intrri,
inputuri), n bunuri i servicii (rezultat, ieire, output).

Principalii factori de
productie
Natura - reprezinta resursele privite ca daruri gratuite ale
naturii i folosite pentru producerea bunurilor i
serviciilor
- include resursele:
de teren (suprafeele agricole i de construcie),
sol i subsol (mineralele, resursele forestiere,
lacurile naturale, rurile i animalele slbatice
etc.)
mediul fizic n care ne aflm, aerul pe care l
respirm sau apa pe care o bem
Fora de munc - reprezinta factorul de productie primar care const
n exercitarea unei actiuni de transformare asupra
factorilor materiali ai productiei, n scopul
obtinerii unor efecte economice utile (bunuri
corporale, necorporale, servicii, lucrri, operatii,
etc.)
- reprezinta efortul fizic i intelectual depus pentru a
produce bunuri i servicii. Astfel acest factor de
productie implica 2 laturi: fizic, intelectual.
- reprezint resursele umane, inclusiv pregtirea
profesional (totalitatea cunotinelor teoretice i
practice, deprinderile i abilitile care asigur
participanilor la un proces economic competena
profesional).
Capitalul Capitalul comport dou accepiuni: capitalul tehnic
i capitalul bnesc.
- capitalul tehnic reprezint tot ceea ce este produs
de oameni i se afl la baza obinerii altor bunuri
sau servicii, reprezentand bunurile realizate in
procesele de productie anterioare si utilizate ca
inputuri in alte procese de productie. Bunurile de
capital nu sunt destinate satisfacerii nevoilor umane,
ci ele trebuiesc prelucrate prin procesele productive,
iar rezultatele pot fi bunuri de consum
Capitalul tehnic cuprinde dou componente:
capitalul tehnic fix i capitalul tehnic circulant.
Capitalul tehnic fix (cldirile, echipamentele,
mainile, utilajele, instalaiile etc.) este utilizat la
mai multe procese de productie fiind incorporat
treptat in rezultatul productiei. Durata de folosinta a
acestuia este destul de mare, in general fiind inlocuit
datorita deprecierii fizice si/sau morale.
Deprecierea morala este determinat de apariia
unor echipamente noi, cu performane superioare
celor existente.
Capitalul tehnic circulant particip la un singur
proces de producie, fiind ncorporat imediat n
produsul finit, incluzand materii prime, materiale,
combustibil, energie, piesele de schimb i
emifabricatele.
Capitalul bnesc reprezint orice sum de bani care
este utilizat pentru achizitia de factori de productie
n scopul obinerii de ctiguri.
Abilitatea Abilitatea ntreprinztorului vzut ca abilitate
ntreprinztorului managerial sau organizatoric este indispensabil
meninerii i succesului unei afaceri, constand in
capacitatea de organizare a produciei, de decizie, de
asumare a riscurilor i de inovare.
Intreprinzatorul realizeaza combinarea resurselor de
munc, natur sau capital, incercand in continuu sa
inoveze, adoptnd tehnici de producie i metode de
comercializare mai performante, introducnd n
fabricaie noi produse, cautand in permanenta piee
noi de aprovizionare i de desfacere.
Asumarea riscului nu reprezint dect o premis i
nu o garanie a profitului.

Avand in vedere caracterul limitat al resurselor si diversificare si sporirea


nevoilor, oamenii au inceput sa produca, astfel sa desfasoare actiuni
economice.
Activitatea economica reprezinta lupta impotriva raritatii ca proces complex ce
include fapte, acte, comportamente si decizii ale oamenilor pentru atragerea si
utilizarea resurselor economice n vederea producerii, circulatiei, repartitiei si
consumului de bunuri, n functie de interesele economice.
Caracterul limitat al resurselor impune efectuarea alegerilor ntre nevoile ce
pot fi satisfcute n limitele resurselor de care dispun.

1.3 Raritatea i alegerea

Raritatea i alegerea pot fi puse n eviden cu ajutorul curbei posibilitilor de


producie ce reprezint un model simplu care surprinde relaia dintre producia
de bunuri, servicii i utilizarea resurselor disponibile pentru o anumit
perioad de analiz.
Ipoteze ale modelului:
a) perioada luata in calcul un an
b) cantitatea i calitatea resurselor disponibile este fixat pentru ntreaga
perioad de analiz, limitand dimensiunea pn la care nevoile pot fi
satisfcute;
c) tehnologia este dat i nu nregistreaz progrese n cursul anului
respectiv productivitatea input-urilor ramanad constanta.
d) Se considera o economie ipotetica in care exista doar nevoia de hrana si
imbracaminte pentru simplificare, reprezentare in spatiu bidimensional
si obtinerea de concluzii cu caracter general.
e) unele input-uri sunt mai bine adaptate produciei unui bun dect
celuilalt.
Curba posibilitilor de producie indica cantitatea maxim ce poate fi produs
dintr-un bun n cursul unei perioade de timp cu resursele economice
disponibile dat fiind cantitatea din bunul alternativ.
Costul de oportunitate desemneaz cea mai avantajoas alternativ la care se
renun.aratand la cate unitati dintr-un bun se renunta pentru a mari cantitatea
din celalat bun cu o unitate.
n general, costul de oportunitate este cresctor, pe masura cresterii productiei
dintr-un bun cu o unitate se renunta la productia din ce in ce mai mare pentru
celalalt bun. Curba posibilitilor de producie, care este concav nspre
origine, relev legea creterii costului de oportunitate. Din punct de vedere
matematic, costul de oportunitate reprezint panta curbei posibilitilor de
producie. Motivaia economic a creterii costului de oportunitate rezid n
existena input-urilor specializate, mai productive pentru o anumit destinaie
dect pentru alta sau altele.
Costul de oportunitate al unui bun este evideniat prin sacrificiul celuilalt bun.
Resursele pot ns avea mai multe utilizri alternative, astfel c, n asemenea
cazuri, costul de oportunitate al alegerii utilizrii unor resurse pentru un scop
dat reprezint sacrificiul celei mai bune alternative de utilizare a acestor
resurse i este msurat n termenii acestei alternative.
Curba posibilitilor de producie se poate deplasa spre dreapta (economia
produce o cantitate mai mare de bunuri si servicii) sau spre stanga (diminuarea
cantitatii de bunuri si servicii produse) ca urmare a influenei unor factori
precum:
a) modificarea ofertei de resurse economice modificarea volumului factorilor
de productie duce la modificarea posibilitatilor de productie. Factorul cu
actiunea cea mai evidenta este capitalul ce potenteaza factorul natural si uman,
efectul constand in cresterea productivitatii i mai departe n creterea
bunstrii indivizilor.
b) ameliorarea calitativ a resurselor economice - Pierderea n outputul curent
ar putea fi mai mare sau mai mic dect ctigul viitor dup cum
productivitatea resursei vizate este inferioar sau nu ateptrilor
c) progresul tehnologic - Dezvoltarea i promovarea de noi tehnologii se
constituie, n condiiile limitrii resurselor, ntr-un factor extrem de important
pentru creterea produciei naionale.

Test de autoevaluare
2. Care este diferenta intre microeconomie si macroeconomie
3. Ce reprezinta Costul de oportunitate
4. Enumerati principalii factori de productie

Lucrare de verificare Unitate de nvare Nr. 1

1. Mecanismul prin care resursele sunt organizate pentru a fi folosite n


vederea satisfacerii nevoilor societii este cunoscut sub numele de:
a) guvern;
b) societate comercial;
c) ntreprindere public;
d) administraie privat;
e) economie.
2. Indicai rspunsul corect privind resursele economice:
a) nu pot fi folosite simultan pentru mai multe destinaii;
b) societatea trebuie s aleag ntre destinaiile alternative de folosire a
acestora;
c) modul cum societile aleg s le utilizeze se rsfrnge asupra performanei
macroeconomice;
d) au un caracter dinamic;
e) toate cele de mai sus.
3. Factorii de producie reprezint:
a) parte a capitalului tehnic;
b) parte a capitalului bnesc;
c) parte a resurselor economice atrase n procesul economic;
d) numai obiect al proprietii publice;
e) numai obiect al proprietii private.
4. Capitalul ca factor de producie derivat reprezint:
a) bunurile economice care fac obiectul tranzaciilor pe pia;
b) bunurile produse i destinate producerii altor bunuri i servicii;
c) capitalul bnesc investit n cursul unei perioade pentru achiziionarea de noi
echipamente;
d) sumele mprumutate de la bnci pentru finanarea proiectelor investiionale;
e) echipamentele a cror valoare a fost recuperat de-a lungul timpului.
5. Care dintre urmtoarele resurse nu constituie factori de producie ?:
a) capitalul tehnic;
b) populaia apt de munc, dar neocupat;
c) materiile prime, materialele i combustibilul;
d) populaia ocupat;
e) construciile speciale ale societilor comerciale.
6. Care dintre urmtoarele bunuri aparinnd unei societi comerciale au
caracter de capital fix:
a) materiile prime i materialele;
b) combustibilii;
c) produsele finite;
d) calculatoarele;
e) semifabricatele achiziionate de la furnizori.
7. Conceptul de raritate a resurselor semnific faptul c:
a) resursele sunt disponibile n schimbul unui pre;
b) oferta de resurse este finit;
c) alegerile individuale sunt inutile;
d) importul este inevitabil;
e) resursele sunt insuficiente n raport cu volumul i structura nevoilor.
8. Forma curbei posibilitilor de producie reflect:
a) legea cererii;
b) legea ofertei;
c) legea descreterii randamentelor;
d) legea creterii costului de oportunitate;
e) legea scderii costului de oportunitate.
9. Creterea produciei de bunuri realizate n cursul unei perioade de timp
la nivelul unei economii naionale ar putea fi provocat de:
a) creterea numrului omerilor;
b) creterea nivelului general al preurilor;
c) schimbarea preferinelor de consum ale populaiei;
d) utilizarea unor tehnologii mai eficiente;
e) reducerea volumului de resurse disponibile.
10. Care dintre urmtoarele afirmaii exprim cel mai bine scopul
economiei ca tiin:
a) studiul utilizrii resurselor n vederea obinerii de bunuri i servicii pentru
propria folosin i pentru
schimb;
b) studiul utilizrii banilor n cadrul unei economii;
c) distribuia venitului ntre membrii societii;
d) studiul utilizrii resurselor rare, cu ntrebuinri alternative, pentru
satisfacerea nevoilor nelimitate;
e) studiul cererii de bunuri i servicii din partea menajelor.
11. Microeconomia se ocup cu studiul:
a) agregatelor macroeconomice;
b) populaiilor;
c) aciunilor agenilor economici individuali;
d) politicilor de combatere a omajului;
e) politicilor de combatere a inflaiei.
12. Microeconomia se ocup cu studiul:
a) politicilor de stabilire a preurilor;
b) deciziilor ntreprinztorilor de optimizare a produciei;
c) alocrii optime a resurselor;
d) politicilor antitrust;
e) toate cele de mai sus.
13. Macroeconomia se ocup cu studiul:
a) aciunilor economice ale populaiei unei regiuni;
b) deciziilor ntreprinderilor de mari dimensiuni;
c) preurilor i produciei ntreprinderilor aparinnd unei ramuri industriale;
d) comportamentul economiei privit ca un ntreg;
e) alocrii resurselor economice la nivelul productorului individual.

Rspunsurile i comentariile la testele de autoevaluare

1. Raspunsul la pagina 7
2. Raspunsul la pagina 10
3. Raspunsul la pagina 8
Bibliografie Unitate de nvare Nr. 1

Griffiths Allan, Wall Stuart, Intermediate Microeconomics, Theory and Applications,


Longman, 1996
Campbell R., McConnel, Brue Stanley, Economics, principles, problems and politics,
McGraw Hill, Inc, 1996,
Edwin G. Dolan, David E. Lindsay, Economics, Sixth Edition, The Dryden Press,
Hyman David, Economics, Irwin, Homewood, 1989
Huidumac C., Rogojanu A., Introducere n studiul economiei de pia, Ed. ALL
Laidler D., Estrin S., Introduction to Microeconomics, Third Edition, Cambridge University
Press, Cambridge, 1989
Richard G. Lipsey, Alec K. Chrystal, Economia pozitiv, Ed. Economic, Bucureti, 1999
G. S. Maddala, Ellen Miller Microeconomics, Theory and Applications, McGraw-Hill, 1989,
Willis L. Peterson, Principles of Economics - Micro, Seventh Edition, Irwin, 1989
Jacques Genereux Economie Politic - Microeconomie Ed. All-Beck, Bucureti 2000
Michael Parkin, David King, economics, Second Edition, Addison-Wesley Publishing
Company Inc., 1995, p. 240-278 Nicholson Walter, Intemediate Microeconomics and its
application, Seventh Edition, The Dryden Press, 1997,
Paul Samuelson, William Nordhaus, Economie politica, Editura Teora, Bucuresti,
Campbell R., McConnel, Brue Stanley, Economics, principles, problems and politics,
McGraw Hill, Inc, 1996,
Wonnacott P., Wonnacott R, Economics, Third Edition, McGraw-Hill, Inc, 1986,
http://www.scribd.com/doc/73532357/53618646-economie
Economie, Manualul Catedrei de Economie i Politici Economice, A. S. E., Ed. Economic,
2000,
Unitate de nvare Nr. 2

Teoria economic a consumatorului si a productorului

Cuprins Pagina

Obiectivele Unitii de nvare Nr. 2...............................................................................18


2.1 Teoria consumatorului...............................................................................................18
2.2 Teoria economic a productorului............................................................................20
Lucrare de verificare Unitate de nvare Nr. 223
Rspunsuri i comentarii la testele de autoevaluare.............................28
Bibliografie Unitate de nvare Nr. 2..29
OBIECTIVELE Unitii de nvare Nr. 2

Principalele obiective ale Unitii de nvare Nr. 2 sunt:


Studierea constrangerilor suferite de catre consumator
Studierea legaturii dintre preferinte si utilitate
Alegerea facuta de catre consumator in momentul consumului
pentru obtinerea utilitatii maxime
Ce efecte va avea variatia pretului si venitului asupra alegerii
consumatorului
Functia de productie si rolul acesteia
Productivitatea
Modificarea productiei in urma variatiei factorilor de productie

2.1 Teoria consumatorului


Teoria economica a consumatorului evidentiaza deciziile consumatorului
legate de obtinerea de avantaje maxime (utilitate sau satisfacie) in conditii
de constrngere (resurse date, venit disponibil, preuri ale bunurilor i
serviciilor). Astfel caracterul limitat al resurselor impune consumatorului
o alegere care trebuie s se dovedeasc cea mai bun dintre alternativele
posibile.

Constrangerea bugetara
Fiecare consumator alege cat si ce anume achizitioneaza astfel incat
interesul acestuia sa fie cat mai bine realizat, in conditiile date de venit
limitat si de preturile fiecarui bun pe care acesta vrea sa-l procure. Astfel:
- ansamblul bunurilor i cantitilor este reprezentat de vectorul Z =
(x1, x2,...,xn )
- coul de bunuri vectorul X = (x1, x2 ),
- venitul consumatorului m este cunoscut si poate proveni din:
salarii, dividende, dobnzi etc.
- preturile bunurilor achizitionate au preturile p1, p2,
- achizitia bunurilor presupun cheltuirea sumei: p1x1 + p2x2+
- suma cheltuita pentru bunurile procurate nu trebuie sa depaseasca
venitul consumatorului - aceasta reprezinta constrngerea bugetar:
p1x1 + p2x2+< m
Dreapta de buget reprezinta ansamblul combinaiilor (x1, x2) al cror
cost dep1
achiziiem este chiar m =>
x2= - x1
p2 p2
Consumatorul doreste sa obtina o cantitate cat mai ridicata dintr-un bun in
conditiile nemodificarii bugetului alocat insa acesta trebuie sa-si reduca
cantitatea procurata din celalt bun. Astfel panta dreptei bugetului ne indica
rata de substituire a unui bun cu celalt in conditiile aceluiasi buget si a
acelorasi preturi ale bunurilor.
Astfel daca se doreste o crestere a cantitatii consumate din bunul x,
inevitabil cantitatea consumata din celalalt bun se va micsora:
p1(x1 + x1) + p2(x2 + x2) = m (2)
Daca din Ecuatia initiala p1x1 + p2x2 = m (1) scadem cea de-a doua
obtinem:
p1 x1 + p2x2= 0 sau p1/p2= x2/x1
Deci panta liniei de buget ne indica substituirea bunului 2 cu 1, sau
msoar costul de oportunitate al consumului unui bun prin cellalt.

Preferinta consumatorului
Se considera doua cosuri de bunuri:
X = (x1, x2)
Y = (y1, y2)
Astfel intre acestea pot exista relatiile:
- X strict preferat lui Y: (x1, x2) > ( y1, y2)
- Indiferenta: (x1, x2) (y1, y2)
- X Preferat sau indiferent: (x1, x2) (y1, y2)

Utilitatea
Reprezinta satisfactia sau placerea rezultata in urma consumului unei
cantitati de bunuri sau servicii
Masurarea utililitatii se realizeaza cu ajutorul a doua teorii:
- Cardinala presupune utilitatea masurabila, consumatorul
detinand cunostinte exacte legate de numarul unitatilor de utilitate
aferente consumului unei cantitati dintr-un bun
- Ordinala - presupune ordonarea raional a preferinelor ce permite
clasificarea combinaiilor posibile, apelnd la o funcie de utilitate.
Funcia de utilitate este data de relatia U = U (x1, x2 , . . . , xn). Astfel
relatiile dintre doua cosuri de bunui X si Y se prezinta astfel:
- X strict preferat lui Y daca si numai daca U(x1,x2) > U(y1,y2)
- Indiferenta: (x1, x2)<->y1, y2) dac i numai dac U (x1, x2) = U
(y1, y2)
- X Preferat sau indiferent dac i numai dacU (x1, x2) U(y1, y2)

Curba de indiferen sau de izoutilitate reprezinta totalitatea combinatiilor


posibile intre bunuri care ofera aceeasi satisfactie sau utilitate.

Harta curbelor de indiferenta reprezinta ansamblul curbelor de indiferenta


reprezentate intr-un sistem bidimensional

In functie de forma curbelor de indiferenta bunurile pot fi:


- Substituibile imperfect renuntarea la cantitati egale dintr-un bun
presupune o cantitate suplimentara si in crestere din celalalt bun in
cazul in care utilitatea ramane aceeasi
- Substituibile perfect cantitatea dintr-un bun necesar pentru a
compensa renunarea la o unitate din cellalt bun este constant.
- perfect complementare ambele bunuri sunt consumate n
proporii fixe, nu sunt substituibile. Astfel utilitatea nu este afectata
de consumul suplimentar dintr-un bun fara modificarea cantitatii
consumate din celalalt bun

Utilitatea marginal reprezint sporul de utilitate obtinut in urma


consumului unei unitati suplimentare dintr-un bun, cantitatea din celalalt
bun ramanad aceeasi.
Se considera functia de utilitate U(x1, x2)
U U(x1 x1, x2) - U(x1, x2)
Um1
Utilitatea marginal pentru bunul x1: x1 x1 si
U U(x1, x2 x2) - U(x1, x2)
Utilitatea marginal pentru bunul x2: Um2
x2

x2
In cazul in care funcia de utilitate este continu i derivabil utilitatea
marginal apare drept derivata parial a funciei U
de utilitate:
Utilitatea marginal pentru bunul x1: Um1 x1 U x1
U
Um2 U x2
x2
Rata marginal de substituie (RMS) ntre dou bunuri reprezint
cantitatea dintr-un bun necesar compensrii pierderii de utilitate ce ar
surveni prin scderea cu o unitate a celuilalt bun sau RMS exprim
cantitatea suplimentar dintr-un bun necesar pentru substituirea unei
uniti din cellalt bun astfel nct nivelul de utilitate s rmn constant.
In cazul scaderii cantitatii din bunul x1 cu x1 este necesara cresterea
cantitatii din bunul x2 cu x2 pentru a ne afla pe aceeasi curba de
indiferenta.
Daca se cunosc relaiile dU = Ux1dx1 i dU = Ux2 dx2
dU = Ux1dx1+ Ux2 dx2=0 => U x1 dx2
-
U x2 dx1
Optimul sau echilibrul consumatorului se obtine pentru un anumit
consuma daca se maximizeaza utilitatea n condiii de constrngere
bugetar. Astfel analiza echilibrului consumatorului se poate realiza
- Grafic presupune reprezentarea ntr-un spaiu bidimensional i
alegerea ntre dou bunuri, adica confruntarea dreptei bugetului cu
ansamblul curbelor de izoutilitate. Punctul optim atingandu-se in
punctul de tangen dintre linia bugetului i curba de indiferen,
raportul dintre utilitile marginale este egal cu raportul preurilor
U x1 p1 U x1 dx2 dx2 p1
, iar RMS sau -
U x2 p2 U x2 dx1 dx1 p2
- Analitic - permite generalizarea consumului format din n bunuri
Considera doua bunuri x1 si x2 a caror functie de utilitate este U (x1, x2),
p1 m
iar dreapta bugetului este data de relatia: m=p1x1+p2x2=> x2 - x1
p2 p2
Astfel functia de utilitate U[x1,x2(x1)] trebui maximizata:
dU dU dx2
0 U x1 U x2 0 si
dx1 dx1 dx1
dx2 p1 p1 U x1 p1
- U x1 U x2(- ) 0
dx1 p2 p2 U x2 p2
Consumatorii si producatorii sunt considerate rationali, urmarind
maximizarea avantajelor functia obiectiv (satisfactie, utilitate respectiv
profit) in conditiile constrangerilor (venit si pretul bunurilor, respective
buget si pretul factorilor de productie, client, concurenti).

2.2 Teoria economic a productorului

Producia reprezint procesul de folosire i combinare al factorilor de


producie cu scopul obinerii de bunuri i servicii utile, a carui nivel este
influentat de cantitatea si calitatea acestor factori.
Avand in vedere caracterul limitat al resurselor sunt retinute numai
combinatiile de factori de productie, care genereaza maximul de productie
tinand cont bineinteles de posibilitatea tehnologica

Funcia de producie indica relatia dintre cantitatea maxima produsa dintr-


un bun si cantitatile de factori de productie utilizati pentru crearea
acestuia, in conditiile unei tehnologii disponibile.

Se considera functia de productie Q = f (L,K), unde L=factorul de


productie munca si K factorul de productie capital.

Productivitatea medie sau produsul mediu a unui factor de producie


reprezinta cantitatea de output obtinut pe unitatea de factor de productie.
WmL=Q/L WmK=Q/K

Productivitatea marginala sau produsul mediu sau randamentul factorial a


unui factor de productie reprezinta sporul de productie obtinut in urma
cresterii cu o unuitate a unui factor de productie restul ramanand
neschimbati
In cazul in care unul din factorii de productie se modifica produsul sau
productivitatea fizica marginala a muncii/capitalului va fi:
Q f (L L, K) - f (L, K) Q
sau WmgL f L
L L L
Q f (L, K K) - f (L, K) Q
sau WmgK f K
K K K
Producia are o elasticitate parial ce masoara modificarea procentuala a
acestuia la modificarea cu un procent a unui factor de productie. Astfel
Q
Q %Q %Q Q WmgL
eL dar WmgL si WmL eL
L %L %L L WmL
L
Q
Q %Q %Q Q WmgK
eK dar WmgK si WmK eK
K %K %K K WmK
K
Elasticitatea poate fi:

- eFP>1 cresterea productiei este mai mare decat a factorului de


productie
- eFP=1 cresterea productiei este egala cu cea a factorului de
productie
- eFP<1 cresterea productiei este mai mica decat a factorului de
productie

Legea randamentelor descresctoare afirma ca productivitatea marginala


a fiecarei unitati suplimentare a factorului de productie va scadea
progresiv, ceilalti factori nemodificandu-se si in conditiile unei tehnologii
date sau cresterea productie este mai lenta cu cat se inregistreaza o crestere
a unui factor de productie.

Curba de izoprodus sau izocuanta reprezinta o analiza grafica a


combinatiilor de inputuri (factori de productie) ce ofera acelasi output
(volum de productie)

Harta izocuantelor reprezinta ansambul curbelor de izoprodus ce


corespund diferitelor niveluri de productie in conditiile unei tehnologii
date.

Rata marginal de substituie (RMS) reprezinta rata de substituire a unui


factor de productie prin altul in conditiile obtinerii aceleasi productii sau
cantitatea suplimentara a unui factor de productie necesara obtinerii
aceleasi productii in conditiile diminuarii celuilalt factor de productie.
Daca se modifica munca cu L trebuie modificat si capitalul cu K pentru
ca productia sa ramana la acelasi nivel.
Astfel Rata marginal de substituie se prezinta: RMS= K/L
K
RMS
L
f f
dQ dL dK WmgLdL WmgKdK
L K
WmgL dK
dar pe aceeasi izocuanta dQ 0 - RMS
WmgK dL
Randamentele de scara pot fi:
- crescatoare f(mL,mK)>mf(L,K) productia creste mai mult decat
se majoreaza factorii de productie, costurile unitare scad
concomitant cu cresterea productiei
- constante f(mL,mK)=mf(L,K) - productia creste in aceeasi
proportie cu majorarea factorilor de productie
- descrescatoare f(mL,mK)<mf(L,K) dezeconomii de scara
Echilibrul productorului
Presupunem bugetul limitat si preturile factorilor de productie pL si pk.
Costrangerea bugetara B=LpL+KpK=> pL 1 -
dreapta de buget sau a K -L B
pK pK

izocostului=ansamblul combinatiilor posibile de factori de productie


achizitionati astfel incat sa se utilizeze bugetul integral.

Alegerea optim a productorului presupune selectarea celei mai bune


combinatii de factori de productie pentru obtinerea unui bun tinand cont
de constrangeri.
Se considera functia de productie Q=f(L,K) alegerea optima a
producatorului presupune determinarea nivelului celor doi factori de
productie necesari pentru producerea cantitatii de bunuri cu un nivel al
costului cat mai scazut.
Min C=LPL+KPK pentru Q0=f(L,K) - minimizarea costului sub
constrangere bugetara
MaxQ=f(L,K) pentru C0= LPL+KPK maximizarea cantitatii sub
constrangerea costului
Obiectivul ambelor ecuatii este de maximizare a profitului

Panta dreptei bugetului dK/dL=-PL/PK, iar panta izocuantei este RMS


egala cu inversul productivitatilor marginale. Deci dK/dL=-
WmgL/WmgK, iar conditia de optim este WmgL/WmgK= PL/PK =RMS

Test de autoevaluare

1. Ce intelegeti prin Teoria economica a consumatorului? Dar prin


cea a producatorului?
2. Ce este utilitatea? Dar curba de indiferenta?
3. Ce intelegeti prin RMS luand in considerarea cele doua teorii
invatate anterior
4. Ce este productivitatea?
5. Ce ne indica Legea randamentelor descresctoare?
Lucrare de verificare Unitate de nvare Nr. 2

1. Pentru a construi dreapta bugetului este necesar i suficient s se


cunoasc:
a) preul unui singur bun;
b) preurile celor dou bunuri;
c) preferinele consumatorului fa de aceste bunuri;
d) preurile acestor bunuri i venitul consumatorului;
e) venitul consumatorului.
2. Pentru a construi harta curbelor de indiferen ale unui
consumator, care are de ales ntre cele dou bunuri, este necesar i
suficient s se cunoasc:
a) preurile celor dou bunuri;
b) preferinele consumatorului fa de aceste bunuri;
c) preurile acestor bunuri i venitul consumatorului;
d) venitul consumatorului.
3. Ceteris paribus, o cretere a venitului consumatorului, ar putea
avea ntotdeauna drept efect:
a) creterea ansamblului posibilitilor de consum;
b) scderea raportului dintre preurile bunurilor;
c) scderea ansamblului posibilitilor de consum;
d) creterea raportului dintre preurile bunurilor.
4. Pentru un consumator raional a se situa pe o curb de indiferen
la un nivel mai ridicat dect altul, semnific:
a) o diminuare a satisfaciei nevoilor sale;
b) un nivel de satisfacie identic precedentului, ca urmare a alegerii un nou
co de bunuri coninnd mai mult dintr-un bun i mai puin din altul;
c) un nivel inferior al satisfaciei ca urmare a alegerii unui co de bunuri
coninnd mai puin din cele dou bunuri;
d) creterea nivelului su de satisfacie.
5. Pentru a construi dreapta bugetului unui consumator care alege
ntre dou bunuri este necesar i suficient s se cunoasc:
a) preurile acestor bunuri i venitul consumatorului;
b) preferinele consumatorului fa de aceste bunuri;
c) preurile acestor bunuri;
d) venitul consumatorului.
6. Dac preul unitar al bunului A este 200 u.m./u.c. i cel al bunului B
este 400 u.m./u.c, pentru orice nivel al venitului panta dreptei bugetului
unui consumator care alege ntre aceste bunuri (B pe ordonat, i A pe
abscis) este:
a) mereu egal cu - 2;
b) mereu egal cu - 1 / 2;
c) mereu egal cu + 2;
d) imposibil de determinat.
. Un consumator i consacr venitul su pentru a cumpra dou
bunuri A i B. Preul unitar al bunului B este 1500 u.m.. tiind c
venitul su i permite s cumpere maxim 30 uniti din bunul A sau 40
din bunul B, atunci:
a) venitul su este 45000 u.m. i preul unitar al bunului A este 1000 u.m.
/u.c.
b) venitul su este 60000 u.m. i preul unitar al bunului A este 2000
u.m./u.c
c) venitul su este 45000 u.m. i preul unitar al bunului A este 1500
u.m./u.c
d) venitul su este 60000 u.m. i preul unitar al bunului A este 1500
u.m./u.c
8. Echilibrul consumatorului raional este corect definit astfel:
a) cantitile bunurilor care cost mai ieftin;
b) cantitile bunurilor care i maximizeaz satisfacia;
c) venitul care-i permite satisfacerea preferinelor;
d) cantitile bunurilor care-i maximizeaz satisfacia innd cont de
constrngerea bugetului su.
9. Un consumator alege ntre dou bunuri A i B i dispune de un
buget de 100000 u.m. Preul unitar al bunului A este 5000 u.m./u.c, iar
cel al bunului B este de 10000 u.m./u.c. n situaia de echilibru al
consumatorului, rata marginal de substituire a bunului A prin bunul
B este egal cu:
a) - 1000;
b) 2;
c) 1/2;
d) 150.
10. Un consumator raional a fcut o alegere ntre dou bunuri de
consum curent. Dac preurile acestor bunuri se dubleaz i se
dubleaz i venitul, atunci:
a) panta contrngerii bugetare se modific;
b) preferinele fa de cele dou bunuri se modific;
c) ansamblul su de consum se modific;
d) ansamblul su de consum nu se modific.
11. Pentru a construi curba cererii unui consumator pentru fiecare
bun, este necesar i suficient s se cunoasc:
a) preurile bunurilor;
b) preferinele sale pentru aceste bunuri;
c) venitul su;
d) preferinele sale pentru aceste bunuri, preurile bunurilor i venitul su.
12. Dac pentru un consumator, A i B sunt bunuri substituibile i
dac preul lui A crete, atunci:
a) cantitatea cerut din A va scade i cea cerut din B va crete;
b) cantitile cerute din cele dou bunuri vor crete;
c) cantitatea cerut din A va crete i cantitatea cerut din B se va
diminua;
d) preul bunului B se va reduce.
13. Dac pentru un consumator A i B sunt bunuri complementare i
dac preul lui B va crete atunci:
a) cantitatea cerut din A va crete i cantitatea cerut din B se va
diminua;
b) preul bunului A va crete;
c) cantitatea cerut din A se va diminua i cantitatea cerut din B va
crete;
d) cantitile cerute din cele dou bunuri vor scdea.
14. Cantitatea cerut dintr-un bun de ctre un consumator nu
depinde de unul din factorii urmtori:
a) preul bunului;
b) preurile altor bunuri;
c) elasticitatea ofertei bunului;
d) gusturile consumatorului.
1. Raportul dintre creterea produciei i creterea cu o unitate a unui
factor de producie, n condiiile n care ceilali rmn nemodificai
reprezint:
a) producia total;
b) productivitatea marginal;
c) productivitatea medie global;
d) productivitatea medie factorial;
e) randamente de scar.
2. Care din urmtoarele afirmaii sunt corecte:
a) funcia de producie pune n eviden relaiile dintre factorii de
producie;
b) funcia de producie descrie relaia dintre cantitatea produs dintr-un
bun i cantitatea dintr-un factor de producie folosit la producerea acestuia;
c) funcia de producie descrie relaia dintre cantitatea maxim produs
dintr-un bun i cantitile utilizate din factori de producie diferii necesari
fabricrii sale;
d) funcia de producie este o expresie matematic a fenomenelor tehnice.
3.Caracteristicile de mai jos nu pot fi atribuite muncii in calitate de
factor de productie
a) Factor activ si determinant
b) Activitate constienta
c) Resursa productiva conservabila si recuperabila
d) Consum concomitent de effort fizic si intelectual
4. Rata marginal de substituire ntre factorii de producie exprim:
a) modificarea volumului produciei la creterea cu o unitate a unui factor
de producie;
b) modificarea unui factor de producie, atunci cnd un altul se diminueaz
cu o unitate, volumul produciei meninndu-se constant;
c) productivitatea marginal a factorului substituit raportat la
productivitatea marginal a factorului de substituire;
d) productivitatea marginal a factorului de substituire raportat la
productivitatea marginal a factorului substituit.
5. Dac toi factorii de producie dintr-o combinaie productiv
sporesc cu 100%, iar producia nregistreaz o cretere cu 125%,
atunci:
a) randamentele de scar sunt descresctoare;
b) randamentele de scar sunt cresctoare;
c) randamentele de scar sunt constante;
d) productivitile marginale cresc;
e) productivitile marginale cresc.
6. Afirmatiile de mai jos referitoare la pamant nu sunt corecte:
a) Factor de productie limitat
b) Factor de productie primar
c) Principalul mijloc de productie in agricultura
d) Factor de productie neregenerabil
e) Factor de productie originar
7. Capitalul ca factor de productie se refera la:
a) Bunuri reproductibile in general
b) Bunuri produse si destinate producerii altor bunuri
c) Bunuri economice care fac obiectul tranzactiilor pe piata
d) Banii investiti in afacerile unei firme
8. Componentele capitalului productiv se clasifica in capital fix si
capital circulant dupa:
a) Modul cum participa la activitatea economica, se consuma si se
inlocuiesc
b) Forma materiala a bunurilor
c) Durata de existenta fizica a acestor bunuri
d) Mobilitatea lor in spatiu
9. Combinarea factorilor de productie se prezinta grafic prin:
a) isocost
b) Curba posibilitatilor de productie
c) Curba de indiferenta
d) isocuanta
10. In cazul unui randament crescator al utilizarii factorilor de
productie, dublarea volumului productiei presupune:
a) O crestere proportionala a consumului de factori
b) O reducere a cantitatii de factori
c) O crestere mai putin decat proportionala a consumului de factori
11. Productivitatea globala a factorilor d eproductie este definita ca:
a) Produsul total obtinut
b) Productia obtinuta ca urmare a folosirii unui factor de productie
c) Eficacitatea combinarii si consumarii ansamblului factorilor de
productie
d) Performanta factorilor de productie
12. Productivitatea marginala a unui factor de productie exprima:
a) Suplimentul de productie obtinut cu ultima unitate utilizata dintr-un
fcator de productie, ceilalti ramanand constanti
b) Raportul dintre productie si factorul de productie consumat
c) Cresterea productiei in conditiile utilizarii aceluiasi volum de factori de
productie.

Rspunsurile i comentariile la testele de autoevaluare

1. Raspunsul la pagina 16, 19


2. Raspunsul la pagina 17
3. Raspunsul la pagina 18, 20
4. Raspunsul la pagina 19
5. Raspunsul la pagina 20
Bibliografie Unitate de nvare Nr. 2

Griffiths Allan, Wall Stuart, Intermediate Microeconomics, Theory and Applications,


Longman, 1996
Campbell R., McConnel, Brue Stanley, Economics, principles, problems and politics,
McGraw Hill, Inc, 1996,
Edwin G. Dolan, David E. Lindsay, Economics, Sixth Edition, The Dryden Press,
Hyman David, Economics, Irwin, Homewood, 1989
Huidumac C., Rogojanu A., Introducere n studiul economiei de pia, Ed. ALL
Laidler D., Estrin S., Introduction to Microeconomics, Third Edition, Cambridge University
Press, Cambridge, 1989
Richard G. Lipsey, Alec K. Chrystal, Economia pozitiv, Ed. Economic, Bucureti, 1999
G. S. Maddala, Ellen Miller Microeconomics, Theory and Applications, McGraw-Hill, 1989,
Willis L. Peterson, Principles of Economics - Micro, Seventh Edition, Irwin, 1989
Jacques Genereux Economie Politic - Microeconomie Ed. All-Beck, Bucureti 2000
Michael Parkin, David King, economics, Second Edition, Addison-Wesley Publishing
Company Inc., 1995, p. 240-278 Nicholson Walter, Intemediate Microeconomics and its
application, Seventh Edition, The Dryden Press, 1997,
Paul Samuelson, William Nordhaus, Economie politica, Editura Teora, Bucuresti,
Campbell R., McConnel, Brue Stanley, Economics, principles, problems and politics,
McGraw Hill, Inc, 1996,
Wonnacott P., Wonnacott R, Economics, Third Edition, McGraw-Hill, Inc, 1986,
http://www.scribd.com/doc/73532357/53618646-economie
Economie, Manualul Catedrei de Economie i Politici Economice, A. S. E., Ed. Economic,2000
Unitate de nvare Nr. 3

Costuri de producie, cerere, oferta, concurenta

Cuprins Pagina

Obiectivele Unitii de nvare Nr. 3...............................................................................31


3.1 Costuri de producie..................................................................................................31
3.2 Cererea ......................................................................................................................33
3.3 Oferta......................................................................................................................... 35
3.4 Echilibrul pietei......36
Lucrare de verificare Unitate de nvare Nr. 339
Rspunsuri i comentarii la testele de autoevaluare.............................48
Bibliografie Unitate de nvare Nr. 3..48
OBIECTIVELE Unitii de nvare Nr. 3

Principalele obiective ale Unitii de nvare Nr. 3 sunt:


Semnificatia economica a costurilor
Modul de formare a cererii si ofertei
Factorii determinant ai cererii si ofertei
Elasticitatea cererii si a ofertei
Cerintele necesare pentru existenta pietei cu concurenta
perfecta
Conditiile de maximizare a profitului si a echilibrului
producatorului
Trasaturile, obiectivele monopolului, oligopolului si a pietei cu
concurenta monopolistica precum si diferentele acestora fata
de piata cu concurenta perfecta

3.4 Costuri de producie

Principalul obiectiv al oricarei firme este de maximizare a profitului, tinta


dependenta de constrangeri precum costul de productie, bugetul de care
dispune precum si cererea consumatorilor pentru produsele realizate de
aceasta.
Astfel pentru orice producator este esentiala cunoasterea costului de
productie cu ajutorul caruia se pot determina indicatorii de eficienta si se
pot lua decizii importante cu privire la activitatea desfasurata de acesta.

In functie de sursa factorilor de productie sunt cunoscute costuri:


- Explicite reprezentate de platile efectuate de producatori pentru
utilizarea factorilor de productie ce provin din afara intreprinderii,
ce includ: salariile anagajatilor, platile aferente materiilor prime,
material, servicii financiare, de transport, comisioane, amortizari
etc
- Implicite de exemplu: cladirile proprii, capitalul banesc, munca
proprietarului etc.

Profitul reprezinta diferenta pozitiva intre incasarile obtinute de firma si


costul total inregistrat.

Costurile fixe (CF) sau de regie corespund factorilor de productie oferiti in


cantitate fixa, ce nu depind de volumul productiei printre care putem
aminti: cheltuieli generale ale intreprinderii, salarii fixe, ale managerilor,
dobanzi la credite, asigurari, rente, amortizari ale cladirilor sau
echipamentelor etc.
Costurile variabile (CV) depind de volumul productiei realizate evoluand
in acelasi sens cu aceasta, incluzand: cheltuielile cu materii prime,
material, energie, combustibil, salarii directe etc.

Costul total (CT) reprezinta insumarea costurilor fixe si variabile, practice


totalitatea cheltuielilor generate de factorii de productie implicate in
activitatea economica a firmei. Astfel acesta depinde de nivelul productiei,
avand in vedere ca include costul variabil.
CT = CF + CV

De asemenea sunt importante si informatiile legate de costurile medii


pentru o analiza a productiei. Astfel:
- Costul fix mediu (CFM) este costul fix pe unitatea de bun
economic produs: CFM = CF / Q, fiind reprezentat graphic sub
forma unei curbe descrescatoare
- Costul variabil mediu (CVM) reprezint costul variabil pe unitatea
de produs: CVM = CV / Q
- Costul total mediu (CTM) reprezint costul fiecrei uniti de
produs, fiind suma costului fix mediu i a celui variabil mediu:
CTM = CT / Q sau CTM = CFM + CVM

Costul marginal (Cm) reprezint costul producerii unei uniti


suplimentare determinandu-se ca raport intre modificarea costului total si
cea a productiei: Cm = CT / Q sau Cm = CV / Q
Pragul de rentabilitate al unei firme reprezinta nivelul minim al productiei
ce permite acoperirea costului total. In concluzie corespunde punctului in
care nici nu se pierdere nici nu se castiga.
Pf=0 => PQ=CT => P=CT/Q=CTM
PQ=CF+CVM*Q => Q=CF/(P-CVM)

Pentru atingerea obiectivelor agentii economici desfasoara trei categorii de


operatiuni, ce constituie premisa tranzactiilor economice:

- Operatiuni asupra bunurilor si serviciilor ce urmaresc crearea,


transformarea, circulatia si utilizarea acestora
- Operatiuni de repartitie ce privesc formarea si circulatia veniturilor
- Operatiuni financiare privesc crearea si circulatia mijloacelor de
plata

Cea mai mare pondere detinuta operatiunile de repartitie este data de


transferurile curente rezultate din obtinerea de profituri, salarii, dobanzi,
impozite directe, indirecte, contributii etc.

Indicatori:

- Indicele salariului real: ISR=(ISN/IP)*100


ISN=indicele salariului nominal
IP= indicele preturilor
- Profitul: Pf=CA-CT
CA= cifra de afaceri
CT=cost total
Rata profitului: RPf/CA=(Pf/CA)*100
RPf/CT=(Pf/CT)*100
RPf/K=(Pf/K)*100
K=capital
- Dobanda: D=Sf-S0=S0(1+d)n-S0
Sf=Suma finala
S0=Suma initiala
- Renta: Rt=Vtotal-(Cproductie+Pf)
Ppamant=Rt/Rata medie de dobanda

3.5 Cererea

In cadrul economiei de piata transferul de bunuri si servicii se realizeaza


prin intemediul pietei care asigura intalnirea si comunicarea intre
purtatorii cererii (cumparatorii) si ofertei (vanzatorii).Astfel analiza ofertei
si a cererii explica modul de stabilire a preturilor si cum acestea
influenteaza cantitatea tranzactionata.

Cererea reprezinta cantitatea de bunuri si servicii pe care un consummator


este capabil si dispus sa o achizitioneze la diferite niveluri de prt.

Legea cererii afirma ca intre prt si cantitatea ceruta se stabileste o relatie


de inversa proportionalitate.
Relatia dintre pretul unui bun si cantitatea ceruta din acel bun de catre
consummator poate fi reprezentata grafic cu ajutorul curbei cererii, care
este descrescatoare si a carei panta este negative

Deplasarea curbei cererii spre dreapta seminifica o crestere a cererii, in


schimb deplasarea acesteia spre stanga seminifica o diminuare a cererii.
Factorii care determina o modificare a cererii in afara pretului
preurile altor Pentru bunuri substituibile modificarea pretului unui
bunuri bun determina modificarea in acelasi sens a cererii
celuilat bun
Pentru bunuri complementare - modificarea preului
unui bun va conduce la modificarea n sens opus a
cererii celuilalt bun.
Pentru bunuri neutre - modificarea preului unui bun
nu afecteaz cererea din cellalt bun.
Venitul Pentru bunuri normale cresterea venitului antreneaza
consumatorilor cresterea cantitatii achizitionate
Pentru bunuri inferioare - creterea venitului este
nsoit de reducerea cantitii achiziionate dintr-un
bun
Modificarea In cazul preconizarii majorarii pretului se va inregistra
ateptrilor o crestere a ratei de achizitionare inaintea majorarii
pretului.
modificarea Oamenii detin preferinte diferite care se modifica mai
gusturilor rapid sau character de permanenta in unele cazuri.
consumatorilor
numrul Cantitatea ceruta depinde de structura si numarul
consumatorilor consumatorilor.

factorii Cererea evolueaza adesea si in cursul unui an. De


sezonieri exemplu, cererea dengheat crete n timpul verii, iar
cererea de umbrele n anotimpul ploios.

Elasticitatea cererii reprezinta modificarea cantitatii cerute aparute


datorita modificarii pretului sau a altei variabile.
Coeficientul elasticitatii cererii se determina raportand modificarea
relative a cantitatii cerute la modificarea relativa a variabile de influenta.
Coeficientul elasticitatii cererii n funcie de pret
eCP=(Q/Q)/ (P/P)
Astfel cererea poate fi:

- Inelastica -1<eCP<0 cresterea pretului determina scaderea


cumparaturilor in mica masura (de ex bunuri alimentare)
- Elastica unitara eCP=1 pretul si cantitatea ceruta evolueaza in
sens invers dar proportional
- Elastica eCP<-1 - modificarea pretului genereaza un effect relative
mare asupra cantitatii cumparate. (de ex: bunurile de lux precum
cltoriile cu vaporul sau hainele de blan natural)
- Perfect inelastica eCP=0 modificarea pretului nu este insotita de
nici o variatie a cantitatii cerute
- Perfect elastica eCP=> modificarea pretului este insotita de o
modificare infinita a cantitatii cerute

Coeficientul elasticitatii cererii n funcie de venit


eCV=(Q/Q)/ (V/V)
In functie de valoarea indicatorului vom avea

- Bunuri normale eCV>0 cresterea venitului determina cresterea


cererii
- Bunuri inferioare eCV<0 cresterea venitului determina scaderea
cererii
3.3 Oferta

Oferta reprezinta cantitatea de bunuri oferite de furnizor pe piata la


diferite niveluri de prt.
Legea ofertei ne indica faptul ca intre prt si cantitatea oferita exista o
relatie de directa proportionalitate
Curba ofertei pieei pentru un bun/serviciu reprezinta cantitile diferite
din bun/serviciu pe care vnztorii
n ansamblul lor pot i sunt dispui s le vnd de pia la niveluri diferite
de pre.

Factorii care determina o modificare a ofertei in afara pretului

noile descoperiri De petrol sau gaze naturale determina


majorarea ofereti si implicit deplasarea
aceasteia catre dreapta.
noile tehnologii Cresc eficienta si astfel conduc la cresterea
ofertei de produse si implicit deplasarea curbei
spre dreapta
modificarea preurilor Conduce la modificarea costurilor de productie
factorilor de producie si implicit la modificarea ofertei de produse.
Astfel majorarea preturi va genera o crestere a
costurilor
modificri ale ofertei Modificarea ofertei materiilor prime,
de de inputuri materialelor etc va genera o modificare a
ofertei de produse finite
modificri n preurile Modificarea preurilor altor bunuri, ce se pot
bunurilor alternative realiza cu
aceleai resurse, modifica curba ofertei unui
bun.
modificarea Raportul dintre pretul din prezent si cel viitor
atetrilor poate genera effect asupra ofertei unui bun.
numrul vnztorilor Modificarea numarului de producatori
afecteaza in mod direct si volumul ofertei de
bunuri/servicii de pe piata.
politica Afecteaza in sens invers oferta de pe piata.
guvernamental
condiiile social- Activitatea econo mica este influentata atat de
politice i naturale. conditii social-politice, juridice cat si natural.

Elasticitatea ofertei ne indica modificarea cantitatii oferite generate de


modificarea variabilei de influenta.
Astfel elasticitatea ofertei in functie de prt se poate determina cu ajutorul
coeficientului elasticitatii ofertei :
eOP=(Q/Q)/ (P/P)
Avand in vedre ca intre cantitatea oferita si pretul bunurilor exista o relatie
de directa proportionalitate intotdeauna acest coefficient va fi pozitiv.
In functie de marimea coeficientului oferta poate fi:

- Inelastica daca eOP (0;1)


- Elastica unitara eOP=1
- Elastica eOP>1
- Perfect inelastica eOP=0
- Perfect elastic eOP

3.4 Echilibrul pietei

Piata bunului/ serviciului reprezinta suma tuturor cumpararilor si


vanzarilor acelui bun.
Echilibrul pietei se stabileste la intersectia dintre curba cererii si a ofertei
pentru acel bun/serviciu, iar punctual generat reprezinta pretul de
echilibru, respectiv cantitatea de echilibru. Astfel corespunzator pretului
de echilibru ii revine situatia in care cantitatea achizitionata dintr-un bun
coincide cantitatii vandute din acel bun, astfel incat toti participantii sunt
satisfacuti.
In cazul in care pretul pieteti depaseste pretul de echilibru exista un
surplus pe piata sau un exces de oferta, ceea ce va nesatisface vanzatorii
care vor diminua preturile pentru a-si majora vanzarile pana cand piata
ajunge in echilibru. In sens opus, pretul pietei sub pretul de echilibru
corespunde situatiei de penurie pe piata sau exces de cerere, ceea ce va
nesatisface cumparatorii, astfel vanzatorii pot majora preturile fara
afectarea vanzarilor pana cand se atinge punctual de echilibru.
In ambele situatii prezentate anterior cand pretul pietei este diferit de
pretul de echilibru spunem ca piata este in dezechilibru.
In cazul in care:

- Se inregistreaza o majorare a cererii, pretul si cantitatea de


echilibru se majoreaza, si invers
- Se inregistreaza o majorare a ofertei, pretul de echilibru se
micsoreaza si cantitatea de echilibru se creste

Piata cu concurenta perfecta are doar o abordare teoretica, nefiind


intalnita in practica deoarece trebuie indeplinite in acelasi timp o serie de
cerinte:

- Atomicitatea presupune existent unui numar sufficient de


ofertanti si cumparartori pentru un bun sau serviciu astfel incat
niciunul dintre acestia sa nu poata influenta in vreun fel pretul sau
cantitatea ce se tranzactioneaza
- Omogenitatea produsele oferite pe piata sunt identice, aparand ca
substituibile sau echivalente, astfel ca cel care achizitioneaza
produsul va fi indifferent in privinta cumpararii.
- Intrarea si iesirea din ramura este libera nu exista bariere care sa
ingradeasca accesul la o anumita piata.
- Transparent perfecta a pietei participantii la piata detin aceleasi
informatii legate de natura pretul calitatea produsului respective
- Mobilitatea perfecta a factorilor de productie se vor utiliza numai
in domeniile in care recompense va fi maxima. De ex: resursa
umana se indreapta catre angajatorii care ofera salariu maxim.

Echilibrul producatorului in cazul concurentei perfecte: Incasarile


marginale (PQ/ Q)=P
Producatorul isi va desfasura activitatea daca P>CVM si isi inceteaza
activitatea daca P<CVM

Monopolul
Corespunde situtaie in care exist ape piata un singur vanzator pentru un
serviciu sau bun, concurenta existand doar in privinta bunurilor
substituibile. Accesul pe o astfel de piata este dificil datorita restrictiilor de
natura legala etc
Monopolul nu reprezinta neaparat dominatia absoluta asupra pietei. In
realitatea este foarte greu de atins conditia de monopol pus avand in
vedere ca oricare dintre bunurile oferite prezinta alterantive substituibile.
Spredeosebire de cazul concurentei perfecte in care producatorii preiau
pretul pieteti in cazul monopolului producatorul este cel care stabileste
acest indicator.
Echilibrul producatorului:
Obiectivul monopolistului este de maximizare a profitului in conditiile
constragerilor date de cost si de cererea pietei, astfel: dPf/dQ=dPQ/dQ-
dCT/dQ=0, dar dPQ/dQ= ncasarea marginal si dCT/dQ=costul
marginal, de unde rezulta egalitatea dintre acestea.
Diferente intre
Concurenta perfecta monopol
Cmg=Img=P P>Cmg
Cmg=Img la echilibru
Output concurenta Pmonopol>Pconcurenta
perfecta>Outputmonopol perfecta
Consumatorii platesc mai
mult pentru produse mai
putine
Poate genera mai multe
inovatii
Libera intrare pe piata duce la majorarea P>CTM => sunt asigurate
ofertei si diminuarea pretului pietei si profituri de durata
implicit asigura profituri mai mici.
Intre aceste doua tipuri de piete extreme se pot intalni concurena
monopolistic i oligopolul
Concurena monopolistic
Corespunde pietei ce se caracterizeaza prin numar ridicat de producatori
ce ofera produse similare insa diferentiate ce ofera cel mai inalt grad de
satisfactie pentru consumator
Conditia de maximizare a profitului: ncasarea marginal=costul marginal.

Oligopolul
Corespunde pietei ce se caracterizeaza prin numar scazut de producatori ce
domina productia si vanzarea unui produs.
Tendinte majore ale acestei piete:
Tendinte de Cazuri Caracteristici
Confruntare - mprirea pieei i maximizarea profitului
individual
- Confruntare prin preuri sau prin difereniere de
produse

cooperare productorii stabilesc mpreun preul, outputul


individual i total, mpart piaa
Firma - Exista un leader care va fi urmat si
dominant/ de restul firmelor in ceaa ce priveste
barometru deciziile legate de pret ( de ex: sect
bancar atunci cd leader este o
bancare ia decizii privind rata
dobanzii de referinta pt alte banci )

nelegere - Cateva firme se intelg tacit,


secreta renuntand la concurenta, stabilindu-
si piata pe care activeaza precum si
pretul practicat

Cartel - Reprezinta un grup de firme


producatoare de bunuri similare care
convin impreuna la o majorarea de
pret si la o limitare a outputului

Test de autoevaluare

1. Prezentati tipurile de costuri cunoascute


2. Care sunt cele trei tipuri de operatiuni desfasurate de
agentii economici
3. Care sunt principalii factorii care determina o modificare a
cererii
4. In functie de coeficientul elasticitatii cererii n funcie de
prt cerearea poate fi .
5. Care sunt principalii factorii care determina o modificare a
ofertei
6. In functie de coeficientul elasticitatii ofertei n funcie de
prt oferta poate fi .
7. Care sunt ceritele pietei cu concurenta perfecta

Lucrare de verificare Unitate de nvare Nr. 3

1. Dobnda pltit de un productor bncii n contul unui credit reprezint:


a) cost explicit;
b) cost implicit;
c) cost variabil;
d) cost de oportunitate.
2. Selectai din lista urmtoare factorii ce influeneaz oferta firmei:
a) randamentul capitalului;
b) preul inputurilor variabili;
c) numrul de firme existente pe pia;
d) tehnologia;
e) productivitatea firmelor concurente.
3. Costul..............este dependent de volumul produciei realizate:
a) implicit;
b) marginal;
c) variabil;
d) fix.
4. Costul marginal reprezint:
a) variaia costului total;
b) sporul produciei ca urmare a creterii cheltuielilor
c) raportul dintre variaia costului total i cea a produciei;
d) modificarea costului variabil ca urmare a creterii produciei cu o
unitate;
5. ntr-o economie de pia, sunt ageni economici financiari:
a) societile comerciale industriale;
b) menajele;
c) partidele politice;
d) bncile;
e) fundaiile
6. Sunt ageni economici non-financiari:
a) bncile;
b) instituiile financiare specializate;
c) menajele;
d) bursele de valori;
e) administraiile publice.
7. n cadrul operaiunilor asupra bunurilor i servicilor sunt cuprinse:
a) producerea bunurilor i serviciilor;
b) consumul de bunuri;
c) formarea de capital;
d) importurile i exporturile;
e) toate cele de mai sus.
8. n cadrul operaiunilor de repartiie sunt incluse:
a) remunerarea salariailor;
b) impozitele legate de producie i de import;
c) subveniile de exploatare;
d) veniturile proprietii i ale ntreprinderii;
e) toate cele de mai sus.
9. Nu sunt operaiuni financiare:
a) realizarea de profituri;
b) tranzaciile la bursa de valori;
c) acordarea de credite;
d) consumul de bunuri i servicii.
10. Instrumentele legate de operaiunile financiare sunt:
a) instrumentele de plat;
b) instrumentele de plasament;
c) instrumentele de finanare;
d) toate cele de mai sus.
11. n cadrul fluxului circular al venitului ntr-o economie, menajele
furnizeaz..........i primesc............care atunci cnd
sunt................devin...........pentru ntreprinderi:
a) bunuri/bani/economisite/capital;
b) bunuri/obligaiuni/folosite/ncasri;
c) resurse de munc/salarii/ cheltuite/ncasri;
d) venituri monetare/bunuri/consumate/capial;
e) capital/dobnzi/cheltuite/ncasri.
12. In situatia in care pretul de vanzare al unei marfi creste, profitul
obtinut de producator se mareste atunci cand:
a) Costul de productie mediu ramane constant
b) Costul de productie mediu se micsoreaza
c) Costul de productie mediu se mareste in aceeasi proportie in care pretul
creste
d) Sporeste exportul de marfuri
e) Au loc reglementari din partea statului, care interzic vanzarea sub
costuri
13. In conditiile in care productia s-a dublat, iar costurile totale au crescut
cu 200% :
a) Costul fix mediu ramane constant
b) Costul variabil mediu se reduce
c) Costul variabil mediu creste
d) Costul total mediu scade
e) Costul total mediu creste
14. Cand costul variabil creste mai repede decat volumul productiei, costul
marginal
a) Scade
b) Nu se modifica
c) Creste cand sporurile absolute ale costului variabil global sunt
crescatoare, iar sporul absolute al productiei este constant sau se
reduce
d) Scade daca atat costurile totale, cat si volumul productieicresc in
progresie aritmetica
15. Costul de productie mediu creste atunci cand:
a) Creste consumul tehnologic, iar preturile de achizitionare a
factorilor de productie nu se modifica
b) Se reduce consumul tehnologic, iar preturile de achizitionare a
factorilor de productie se micsoreaza
c) Se reduce consumul tehnologic, iar preturile de achizitionare a
factorilor de productie nu se modifica
d) Se incheie acorduri intre vanzatorii concurenti pentru mentinerea
preturilor
e) Politicile guvernului sunt ajustate potrivit dorintei producatorului
16. Costul total este egal cu produsul dintre cantitatea bunului obtinut si
costul marginal atunci cand :
a) Cantitatea de produse creste mai accentuat decat costurile variabile
b) Costul mediu este mai mic decat costul marginal
c) Costul marginal este egal cu costul mediu
d) Costul marginal este descrescator
e) Costul fix mediu este constant.
17. Decizia de sporire a volumului productiei este avantajoasa atunci cand:
a) Cresterea costului marginal este mai mare decat cresterea venitului
marginal
b) Preturile de achizitionare a factorilor de productie materiali se
maresc mai accentuat decat cresc consumurile tehnologice
c) Sporirea volumului productiei este insotita de o crestere mai
accentuata a venitului suplimentar fata de cresterea costului
suplimentar
18. Care dintre caracteristicile de mai jos sunt specifice : Costurilor fixe;
Costurilor variabile; Costului de productie ?
a) Participa la mai multe cicluri de productie, consumandu-se treptat
b) Reflecta consumurile de factori de productie care raman relativ
neschimbate, indiferent de cresterea sau descresterea volumului
productiei
c) Se consuma integral in cadrul unui singur ciclu de productie
d) Constituie unul dintre termenii formulei de calcul al ratei profitului
e) Include consumurile de fatori de productie care se modifica in
acelasi sens cu evolutia volumului productiei
19. Pragul de rentabilitate reflecta situatia in care :
a) Costurile de productie nu sunt acoperite integral de incasarile
totale
b) Incasarile totale depasesc costurile de productie
c) Profitul este nul
d) Pretul este mai mic decat minimul costului total mediu
e) Pretul este mai mic decat minimul costului variabil mediu
20. Atunci cand volumul productiei se schimba, costul fix :
a) Afecteaza costul marginal
b) Nu afecteaza nivelul costului total
c) Nu afecteaza nivelul costului marginal
d) Afecteaza variati costului total
21. Pragul de rentabilitate al unei firme reprezinta :
a) Nivelul optim al productiei care genereaza profit
b) Nivelul minim de rata a rentabilitatii care permite reinvestirea unei
parti din profit pentru dezvoltare
c) Volumul critic al productiei ce permite numai acoperirea integrala
a costului total
d) Situatia in care costul meiu este inferior pretului de echilibru al
pietei.
1. Care dintre urmtoarele afirmaii corespund conceptului de cerere:
a) cantitile dintr-un bun achiziionate de un segment majoritar de clieni;
b) cantitile dintr-un bun solicitate de ansamblul cumprtorilor;
c) cantitile de bunuri oferite de firmele care acioneaz pe pia;
d) cantitile dintr-un bun pe care consumatorii pot i sunt dispui s le
achiziioneze la niveluri diferite de pre;
e) nici una dintre alternativele de mai sus.
2. Conform legii ofertei i clauzei ceteris paribus:
a) ntre pre i ncasrile productorilor exist o relaie invers;
b) preul i cantitatea cerut sunt invers corelate;
c) relaia dintre pre i cantitatea oferit este direct;
d) ncasrile vnztorilor i cheltuielile cumprtorilor sunt n relaie
direct;
e) orice relaie ntre pre i cantitatea oferit poate fi posibil.
3. Curba ofertei unui produs este afectat n mod direct de:
a) preurile factorilor de producie;
b) tehnologia folosit;
c) numrul de ofertani;
d) impozitarea vnzrilor;
e) toate cele de mai sus.
4. Dac preul unui bun crete:
a) cantitatea cerut se reduce;
b) cantitatea cerut crete;
c) cererea se reduce;
d) cantitatea oferit se reduce;
e) oferta crete.
5. Cererea unui bun X nregistreaz o cretere:
a) oricnd cresc veniturile consumatorilor;
b) cnd crete numrul consumatorilor;
c) cnd scade preul unui alt bun aflat n relaie de substituie cu bunul X;
d) cnd crete preul unui alt bun aflat n relaie de complementaritate cu
bunul X;
e) cnd scade preul bunului X.
6. Elasticitatea cererii pentru un bun n raport cu preul su este de -0,4. O
reducere a preului cu 20%
conduce la:
a) reducererea cantitii cerute cu 5%;
b) creterea cantitii cerute cu 5%;
c) creterea cantitii cerute cu 8%;
d) reducererea cantitii cerute cu 8%;
e) meninerea nivelului cantitii cerute.
7. Cererea pentru bunuri alimentare este inelastic. Care dintre
urmtoarele afirmaii este adevrat n condiiile reducerii preului acestor
bunuri:
a) determin creterea ncasrilor productorilor de bunuri alimentare;
b) determin reducerea ncasrilor productorilor de bunuri alimentare;
c) determin creterea cheltuielilor cumprtorilor;
d) nu afecteaz puterea de cumprare a consumatorilor;
e) nu are nici-un efect asupra ncasrilor productorilor de bunuri
alimentare.
8. Presupunem c bunurile X i Y sunt substituibile, iar preul bunului X
scade. n aceste condiii:
a) cantitatea cerut din X scade, iar cererea bunului Y crete;
b) cantitatea cerut din X i cererea bunului Y scad;
c) cantitatea cerut din X crete, iar cererea bunului Y scade;
d) cantitatea cerut din X i cererea bunului Y cresc;
e) nu se poate preciza evoluia cantitii cerute din X sau a cererii bunului
Y.
9. Dac coeficientul elasticitii cererii n funcie de pre este n valoare
absolut superior lui 1 atunci cererea este:
a) inelastic;
b) elastic;
c) cu elasticitate unitar;
d) perfect inelastic;
e) perfect inelastic.
10. Se consider un bun normal. Creterea veniturilor consumatorilor are
ca efect pe piaa acestui bun:
a) creterea preului i a cantitii de echilibru;
b) creterea preului i reducerea cantitii de echilibru;
c) reducerea preului i a cantitii de echilibru;
d) reducerea preului i creterea cantitii de echilibru;
e) nici-un efect.
11. Creterea ofertei unui bun i reducerea cererii aceluiai bun va
determina.preului i.cantitii tranzacionate:
a) creterea/reducerea;
b) reducerea/reducerea;
c) reducerea/efectul este nedeterminat;
d) creterea/ creterea;
e) meninerea constant/meninerea constant.
12. Creterea semnificativ a preului benzinei ar putea determina
.preului autoturismelor i .numrului de
autoturisme vndute pe pia:
a) creterea/reducerea;
b) reducerea/reducerea;
c) reducerea/efectul este nedeterminat;
d) creterea/ creterea;
e) meninerea constant/meninerea constant.
13. Care dintre consecinele urmtoare este adevrat n condiiile unui
pre mai mic dect cel de echilibru:
a) vnztorii nu pot vinde ct doresc;
b) cumprtorii pot achiziiona ct doresc;
c) vnztorii pot vinde att ct doresc;
d) cumprtorii vor cere guvernului s intervin pentru a crete preul;
e) att vnztorii ct i cumprtorii vor renuna s vnd sau s cumpere
ct timp preul nu este la nivelul de echilibru.
14. Pe piaa unui bun X, cererea i oferta sunt date de urmtoarele relaii :
Q = 1000 - 150P, respectiv Q = 100 + 75 P, unde Q este cantitatea, iar P
este preul. Dac guvernul impune un pre de 5 uniti monetare, atunci pe
piaa bunului X apare:
a) un deficit de 150 uniti de cantitate;
b) un deficit de 225 uniti de cantitate;
c) un surplus de 75 uniti de cantitate;
d) un surplus de 225 uniti de cantitate;
e) o diferen de 2 uniti monetare ntre preul de echilibru i preul impus
de guvern
15. Dac preul grului este de 2000 u.m./ unitatea de cantitate, atunci
cantitatea oferit este mai mare dect cantitatea cerut. Dac preul grului
este 1400 u.m./unitatea de cantitate, atunci cantitatea cerut este mai mare
dect cantitatea oferit. n aceste condiii, preul de echilibru este:
a) 1400 u.m/unitatea de cantitate;
b) 2000 u.m./unitatea de cantitate;
c) mai mic de 1400 u.m./unitatea de cantitate;
d) ntre 1400 i 2000 u.m./ cantitatea de unitate;
e) mai mare dect 2000 u.m./ unitatea de cantitate.
28. Ceteris paribus, producia oferit de o firm, va ...... dac factori
precum preul inputurilor variabile vor ......... :
a) crete/crete;
b) crete/scade;
c) scade/scade;
d) scade/crete.
29. ntr-o ramur perfect concurenial, curba ofertei unei firme este dat
de:
a) curba costului marginal;
b) segmentul curbei costului marginal aflat desupra minimului costului
variabil mediu;
c) curba ofertei pieei;
d) curba costului mediu total;
e) curba costului fix.
30. Identificai rspunsul corect:
a) pe termen scurt n cazul concurenei perfecte pot exista supraprofituri;
b) pe termen lung n cazul concurenei perfecte nu pot exista
supraprofituri;
c) pe termen lung n cazul concurenei perfecte singurele profituri obinute
sunt cele normale;
d) pe termen scurt n cazul concurenei perfecte o firm nu poate nici intra
i nici iei pe/de pe pia;
e) toate cele de mai sus.
43. Oligopolul se deosebete de alte forme de pia prin:
a) dimensiunea pieei;
b) dimensiunea medie a ofertanilor;
c) caracteristici speciale ale produselor oferite;
d) numrul ofertanilor;
e) natura produsului;
44. Piaa cu structur de oligopol difer de cea cu concuren perfect prin
cel puin urmtoarele caracteristici:
a) numrul firmelor pe pia;
b) accesul la informaie;
c) posibilitatea nelegerii ntre firme;
d) nivelul ridicat de independen n luarea deciziilor privind cantitatea
oferit i alegerea preurilor de vnzare.
e) bariere de intrare n ramur.
45. Presupunem dou ntreprinderi care produc bunuri perfect substituibile
i furnizeaz ntreaga producie pe pia. Declanarea unui rzboi al
preurilor presupune:
a) competiia prin preuri i diferenierea produselor;
b) anticiparea cu certitudine a ctigtorului;
c) pierderi pe termen lung pentru ambele ntreprinderi;
d) intervenia statului ca arbitru al unei asemenea situaii;
e) reducerea succesiv a preurilor de ctre cei doi rivali n vederea
ctigrii
supremaiei pe pia.
46. Riscurile ce decurg dintr-un eventual rzboi al preurilor determin
firmele dintr-o ramur cu
structur oligopolist s prefere varianta nelegerii. Acel acord prin care
outputul este restricionat, piaa mparit, iar preul practicat de firme
acelai, reprezint:
a) monopol pur;
b) firma barometru;
c) cartel.
47. Selectai din lista de mai jos, condiiile necesare constituirii i
funcionrii cartelurilor:
a) bariere la intrare;
b) acord privind nivelul total al produciei;
c) acceptarea de catre firmele participante a unei cote din producia total,
determinat dup anumite
criterii economice;
d) acordul privind cota de producie pentru fiecare firm se justific doar
pe termen scurt, iar pe termen lung
poate fi evitat;
e) abilitatea de a conduce i menine acest acord.
48. Preul pieei n cazul oligopolului este comparativ cu cel al pieei cu
concuren perfect sau cel de pe o piaa monopolistic:
a) mai mare;
b) mai mic;
c) egal;
d) nu se poate realiza o astfel de comparaie.
49. Principalele diferene ntre oligopol i concurena monopolistic
constau n:
a) intrarea de noi firme n ramur;
b) natura produsului;
c) dimensiunea firmelor;
d) numrul firmelor;
e) efectul aciunilor unei firme asupra concurenilor.

Rspunsurile i comentariile la testele de autoevaluare

1. Raspunsul la pagina 29
2. Raspunsul la pagina 30
3. Raspunsul la pagina 31
4. Raspunsul la pagina 32
5. Raspunsul la pagina 33
6. Raspunsul la pagina 34
7. Raspunsul la pagina 34
Bibliografie Unitate de nvare Nr. 3

Griffiths Allan, Wall Stuart, Intermediate Microeconomics, Theory and Applications,


Longman, 1996
Campbell R., McConnel, Brue Stanley, Economics, principles, problems and politics,
McGraw Hill, Inc, 1996,
Edwin G. Dolan, David E. Lindsay, Economics, Sixth Edition, The Dryden Press,
Hyman David, Economics, Irwin, Homewood, 1989
Huidumac C., Rogojanu A., Introducere n studiul economiei de pia, Ed. ALL
Laidler D., Estrin S., Introduction to Microeconomics, Third Edition, Cambridge University
Press, Cambridge, 1989
Richard G. Lipsey, Alec K. Chrystal, Economia pozitiv, Ed. Economic, Bucureti, 1999
G. S. Maddala, Ellen Miller Microeconomics, Theory and Applications, McGraw-Hill, 1989,
Willis L. Peterson, Principles of Economics - Micro, Seventh Edition, Irwin, 1989
Jacques Genereux Economie Politic - Microeconomie Ed. All-Beck, Bucureti 2000
Michael Parkin, David King, economics, Second Edition, Addison-Wesley Publishing
Company Inc., 1995, p. 240-278 Nicholson Walter, Intemediate Microeconomics and its
application, Seventh Edition, The Dryden Press, 1997,
Paul Samuelson, William Nordhaus, Economie politica, Editura Teora, Bucuresti,
Campbell R., McConnel, Brue Stanley, Economics, principles, problems and politics,
McGraw Hill, Inc, 1996,
Wonnacott P., Wonnacott R, Economics, Third Edition, McGraw-Hill, Inc, 1986,
http://www.scribd.com/doc/73532357/53618646-economie
Economie, Manualul Catedrei de Economie i Politici Economice, A. S. E., Ed. Economic,2000
Unitate de nvare Nr. 4

Cererea si oferta agregata

Cuprins Pagina

Obiectivele Unitii de nvare Nr. 4...............................................................................50


4.1 Obiective macroeconomice.......................................................................................50
4.2 Cererea agregata ....................................................................................................51
4.3 Oferta agregata.......................................................................................................... 53
4.4 Echilibrul macroeconomic......................................53
4.5 Politica economica ..................................................................................................54
Lucrare de verificare Unitate de nvare Nr. 4...54
Rspunsuri i comentarii la testele de autoevaluare............................57
Bibliografie Unitate de nvare Nr. 4.59
OBIECTIVELE Unitii de nvare Nr. 4

Principalele obiective ale Unitii de nvare Nr. 4 sunt:


Care sunt obiectivele macroeconomice
Componentele cererii si ofertei aggregate
Impactul modificrii cererii agregate/ofertei agregate
Informatii legate de politica economica

4.1 Obiective macroeconomice


Macroeconomia studiaz comportamentul in ansamblu a celor patru
sectoare ale unei economii naionale:
Sector Functie Venituri Cheltuieli
nregistrate nregistrate
Gospodrii/menaje Consum, Salariu, Consum
productie rent,
nefinanciara doband
Firme sau Productie Profit Investiii interne
productori nefinanciara brute
destinata pieei
Public sau Redistribuirea Taxe i Cheltuieli
guvernamental veniturilor si impozite Guvernamentale
bogiei percepute
naionale
Restul Export, Export net
lumii/legtura cu import
strintatea

Obiective macroeconomice
- Angajri totale orice persoan pregtit, doritoare i capabil s lucreze
s aib un serviciu stabil.
- Creterea economic dezvoltarea produciei de bunuri i servicii ar
putea imbunti nivelul de trai al populaiei.
- Stabilitatea preurilor exist perioade cnd preurile cresc/descresc in
general intr-un ritm foarte rapid (perioade de inflaie/deflaie), crend
dificulti in multe sectoare ale economiei
- Securitatea economic ajutarea persoanelor aflate in imposibiltatea de
asi purta singuri de grija (btrni, persoanele cu handicap, persoanele
aflate in imposibilitatea de ai ctiga existena)
- Echitate asigurarea sanselor egale a tuturor cetatenilor pentru realizarea
scopurilor de catre sistemul economic al unei economii naionale
- Eficien productie maxima utilizand resursele existente. Ca obiectiv
naional eficiena se refer la intreaga capacitate a economiei de a produce
la maxim, folosind resursele disponibile.
Cererea si oferta global sunt analizate n legturile lor multiple cu
indicele general al preturilor (IGP)

IGP CA OA
valoarea real a salariul nominal (suma de bani
banilor puterea de primit de salariat pentru munca
cumprarecantitatea de depus) nu creste imediat (nu n
bunuri/servicii aceeai proporie cu majorarea
cumparateCA in preurilor) => salariul real (puterea
termeni reali de cumparare a salariului
Pretul bunurilor/serviciilor nominal)=> costul firmelor (CTM
interne > Pretul celor nu imediat (nu n aceeai proporie
strinecerinta cu
consumatorii interni pentru preurilor)=>profitul=>Q=>OA
bunuri/servicii
interneIM&EX
preul bunurilor finale
realizate intern
=> cantitatea cerut la
export => cantitatea
agregata cerut
=> Importurile devin mai
ieftine (cantitatea
importat ) => cantitatea
cerut din producia
intern
Factorii care explica panta Factorii care explica panta pozitiva a
negativa a CA OA

4.2 Cererea agregata

Cererea agregat reprezinta totalitatea cheltuielilor efectuate ntr-o


economie pentru achizitionarea de bunuri si servicii indiferent de
destinatia acestora (consum, investitii, export etc).
Componente :
- cererea pentru consum personal (C) = Cheltuielile necesare
achizitionrii bunurilor si serviciilor de ctre consumatorii finali
(populatie, menaje, gospodarii)
- Achizitiile guvernamentale (administratii publice locale si centrale)
(G) = cheltuieli aferente consumului public si a investitiilor publice
- Cererea pentru investitii (I)=cheltuielile firmelor pentru investitii
brute (formare bruta de capital fix si cresterea stocurilor)
- Exporturi nete (EN)=diferenta dintre exporturi si importuri
(EN=EX-IM) reflectand influenta comertului exterior asupra
cererii agregate.
CA=C+G+I+EN
Factorii care determin /cererii agregate
Consumul d(la creditele de consum)(politica C=>CA
monetar expansionist)
t (politic fiscal expansionist)
gradul de ncredere n evoluia
economiei
d(la creditele de consum)(politica C=>CA
monetar restrictiv)
t (politic fiscal restrictiv)
gradul de ncredere n evoluia
economiei
Investitiile d(la creditele de investitii)(politica I=>CA
monetar expansionist)
t (politic fiscal expansionist)
gradul de ncredere n evoluia
economiei
d(la creditele de investitii)(politica I=>CA
monetar restrictiv)
t (politic fiscal restrictiv)
gradul de ncredere n evoluia
economiei
Cheltuielile G=>CA
guvernamentale G=>CA
exportul Venitul extern=>cererea pentru EX=>CA
produsele obinute n
tara=>EX=>EN=>CA
Venitul extern=>cererea pentru EX=>
produsele obinute n CA
tara=>EX=>EN=>CA
Moneda nationala de depreciaz => EX=>CA
EX se ieftinesc n moneda strin
Moneda nationala se apreciaz => EX EX=>
se scumpesc n moneda strin CA
importul Venitul intern => IM IM=>CA
Venitul intern => IM IM=>CA
Moneda nationala se IM=>CA
depreciaz=>IM=>CA
Moneda nationala se IM=>CA
apreciaza=>IM=>CA
Dac Moneda nationala se depreciaz EX& IM=>EN=>deficitul
comercial
Dac Moneda nationala se apreciaz EX&IM=>EN=>deficitul
comercial
4.3 Oferta agregata

Oferta globala/agregat reprezinta productia interna bruta adusa si


oferita pe piata de catre agentii economici producatori. (productia totala
interna de bunuri economice+IM)

Factorii care determin /ofertei agregate


Evoluia preurilor PFP(de ex : combustibil, munca, materie
factorilor de producie prima) => costul de producie=>cantitatea
(PFP) produs de ctre firmele interne=>OA
PFP=>costul de producie=>cantitatea
produs de catre firmele interne=> OA
Raportul dintre salarii S >WL =>costurile medii de
(S) i productivitate producie=>OA
(W) la nivel naional S <WL =>costurile medii de
producie=>OA
Condiiile naturale din condiii nefavorabile=>OA
economie condiii favorabile=>OA
Nivelul fiscalitii fiscalitatea, =>Costul firmelor =>OA
suportate de ctre taxele=>Costul firmelor=>OA
firmele interne

4.4 Echilibrul macroeconomic


Sistemul economic se afl in echilibru atunci cand CA=OA

Impactul modificrii cererii agregate/ofertei agregate

Efecte CA OA
Q=>veniturile=>rata Q=>rata
deplasare omajului;Rata inflatiei omajului(omajul=
ctre (cerere inflationista = dezechilibru al pieei
dreapta CA in urma promovrii muncii caracterizat prin
politicii macroeconomice existena unei oferte de
expansioniste (de ex : munca superioare cererii de
ofertei de moned). munca); Ri
Q=>rata Q=>rata omajului=>Ri
deplasare omajului=>Ri(are loc (oferta inflationista=OA
ctre stanga reducerea ritmului de determinata de costurilor
cretere a preurilor = de producie, a salariilor >
Dezinflaie). productivitatea, a
fiscalitii)
Variatie relaie invers ntre Ri i relaie direct ntre Ri i
rata rata
omajului omajului
Spirala Apare cand ocurile negative pe latura ofertei (care
inflaionist determin OA sunt acomodate monetar=>CA
De ex: P materiilor prime=>C de producie=>P
bunurilor finale=>puterea de cumprare=>veniturilor
salariale=>cererea salariatilor=>inflatiei.
Dacsalariale nu au fost susinute deW=>C
produciei=>inflatiei => se intr ntr-o spiral
inflaionist.

4.5 Politica economica


Politica economic reprezint actiunea constient, concertat democratic,
a puterii publice care presupune definirea obiectivelor economice si
sociale ale statului, punerea n aplicare a acestor obiective, folosindu-se
mijloace si tehnici adecvate.
Elaborarea politicii economice se bazeaz pe ntelegerea si
constientizarea intereselor generale ale unei natiuni elaborate n functie
de: epoca istoric, necesittile economice ale populatiei, conjunctura
politic si economic international, materiile prime si resursele energetice
ale trii, etc.
Politica economic a unui stat depinde si este influentat de obiectivele
majore ale politicilor economice nationale, regionale si mondiale.

Termen Scopul politicii economice


Scurt Extinderea cererii agregate
Echilibrarea balantei de plati
Reducerea deficitului bugetar
Lung Asigurarea cresterii economice stabile
Stabilitatea preturilor
Reducerea somajului

Dupa Clasificare politici


domeniile n care economice -dezvoltrii economice,
trebuie s se sociale -dezvoltrii sociale,
aplice -dezvoltrii durabile,
-eliminarea somajului,
-politica
antiinflationist,
-politici de dezvoltare a
categoriilor sociale
defavorizate.
durat -conjuncturale,
-pe termen scurt sau mediu,
-structurale,
-de restructurare, etc.
modul de -politici restrictioniste,
influentare a -politici de incitare,
participantilor la -politici de stimulare,
viata economic -politici de concertare a actiunilor pe un anumit
domeniu.
amploarea Politici globale -protectia mediului,
obiectului -politici bugetare,
politicii -programarea
economice macroeconomic.
Politici sectoriale n domenii diferite:
-piata muncii,
-transporturile,
-infrastructura
doctrinei -liberal,
-neoliberal,
-a ofertei globale,
-a cererii,
-keynesianist,
-neodirijist.
Test de autoevaluare
1. Care sunt cele patru sectoare studiate de catre macroeconomie
2. Care sunt componentele cererii agregate
3. Care sunt factorii care influeteaza cerearea/oferta agregata
4. Cand este o economie in echilibru?

Lucrare de verificare Unitate de nvare Nr. 4

1. Produc bunuri i servicii destinate pieei:


a) administraiile private;
b) administraiile publice;
c) menajele;
d) intreprinderile;
e) toate cele de mai sus.
2. Achiziiile de bunuri finale i servicii de ctre populaie sunt cunoscute
sub numele de:
a) investiii;
b) consum public;
c) consum privat;
d) export net ;
e) nici una dintre cele de mai sus.
3. Instituiile financiare i de credit au ca funcie principal:
a) consumul de bunuri i servicii;
b) finanarea activitilor economice;
c) tranzacionarea bunurilor i serviciilor;
d) emisiunea de moned;
e) producia de bunuri i servicii destinate pieei.
4. Conceptul de cerere agregat utilizat in analiza macroeconomic i cel
al cererii utilizat in microeconomie sunt noiuni:
a) identice;
b) complementare;
c) substituibile;
d) nici un rspuns corect.
5. Prin cererea agregat se ineleg cheltuielile:
a) planificate;
b) efective;
c) curente;
d) viitoare;
e) posibile;
f) necesare;
g) nici o variant corect.
6. Spre deosebire de microeconomie macroeconomia:
a) include teoria banilor;
b) nu face abuz de ipoteze;
c) utilizeaz in special noiuni de agregare;
d) folosete termeni ai echilibrului economic.
7. Component al cererii agregate nu sunt:
a) achiziiile publice;
b) cheltuielile investiionale brute;
c) cheltuielile de consum;
d) impozitele;
e) exportul net.
8. Care din urmtorii factori va provoca, in perioada lung, o deplasare a
curbei cererii agregate spre dreapta :
a) o cretere a nivelului general al preurilor;
b) o reducere a ofertei de moned;
c) cretere a cheltuielilor publice.
9. La micorarea ofertei monetare curba cererii agregate se deplaseaz:
a) in stanga;
b) in dreapta.
10. Dac in economie nivelul produciei depete cererea agregat atunci:
a) apare investiia nedorit in stocuri;
b) dispare investiia in stocuri;
c) investiia in stocuri rmane constant.
11. Totalitatea cheltuielilor statului pentru realizarea serviciilor i
produselor finale reprezint
..
12. Factorii ce duc la deplasarea curbei cererii aggregate
a)cresterea cantitatii de moneda in circulatie
b)majorarea cheltuielilor guvernamentale
c)majorarea deficitului bugetar
d)cresterea exportului net
13. Factorii ce duc la deplasarea curbei ofertei agregate
a)cresterea salariului nominal care nu e insotita de cresterea productivitatii
muncii
b)majorarea preturilor de la materiile prime
c)majorarea impozitelor
14. Plile din partea statului, care nu presupun un flux invers de bunuri i
servicii sunt ..
15. Exportul de bunuri i servicii minus importul de bunuri i servicii este
.
16. n cadrul macroeconomiei este studiat comportamentul:
a) a doi ageni macroeconomici;
b) a trei ageni macroeconomici;
c) a patru ageni macroeconomici;
d) a cinci ageni macroeconomici
17. Economia care interacioneaz cu economiile altor state se numete:
a) economie cu balan comercial echilibrat;
b) economie bazat pe export;
c) economie bazat pe import;
d) economie nchis;
e) economie deschis.
18. Creterea cheltuielilor guvernamentale are ca efect direct:
a) reducerea consumului;
b) creterea economiilor;
c) creterea inclinaiei marginale spre consum;
d) reducerea cererii agregate;
e) creterea cererii agregate.
19. Primria unui ora reprezint un exemplu de sector instituional de
tipul:
a) administraiei private;
b) administraiei publice;
c) gospodriei;
d) intreprinderii de asigurri;
e) instituiei de credit.
20. Ca parte a stiintei economice,macroeconomia studiaza:
a. intreaga economie nationala ,modul in care poate fi marit venitul
national si repartizat cat mai bine;
b. modul cum se comporta economia in ansamblul sau ,fara a se opri
asupra nenumaratelor sale detalii;
c. comportamentul firmelor individuale;
d. comportamentul consumatorilor;
e. influenta activitatilor productive asupra celor neproductive.
21. In functie de obiectivele finale sau domeniile de aplicare ,politicile
economice ale statului pot fi:
a. conjuncturale;
b. care se bazeaza pe legislatia economica;
c. de crestere si dezvoltare;
d. de ocupare a fortei de munca;
e. de incitare a subiectilor economici.
22. Oferta globala consta din:
a. totalitatea bunurilor economice obtinute intr-o economie;
b. productia anumitor agenti economici supusa schimbului pe piata;
c. productia agentilor economici nationali din industrie si agricultura;
d. productia agentilor economici straini adusa pe piata;
e. productia marfara oferita de toti agentii economici dintr-o tara.
23. Preveziunile optimiste privind evoluia venitului determin indivizii:
a. s sporeasc economiile;
b. s creasc valoarea imprumuturilor destinate consumului;
c. s sporeasc consumul;
d. s scad consumul;
e. s scad economiile.
24. Nu reprezint un mobil ce determin indivizii s reduc cheltuielile
curente pentru consum?
a) reducerea veniturilor;
b) creterea preurilor;
c) spiritul de prevedere, generat de incertitudinea veniturilor viitoare;
d) preferina pentru lichiditate;
e)dorina de a economisi pentru generaiile viitoare.
25 Orice cretere a ratei impozitelor duce la o scdere a posibilitilor de
consum.A/F
26 Modificrile cheltuielilor guvernamentale (G) nu pot afecta nici cum
starea bugetului public. A/F
27. Macroeconomia se deosebete de microeconomie prin faptul c ea:
a) utilizeaz principiul ceteris paribus;
b) opereaz cu noiuni agregate;
c) opereaz cu noiuni de echilibru;
d) utilizeaz ipoteza comportamentului raional al agenilor economici.

Rspunsurile i comentariile la testele de autoevaluare

1. Raspunsul la pagina 48
2. Raspunsul la pagina 49, 51
3. Raspunsul la pagina 51

Bibliografie Unitate de nvare Nr. 4


Campbell R., McConnel, Brue Stanley, Economics, principles, problems and politics,
McGraw Hill, Inc, 1996,
Edwin G. Dolan, David E. Lindsay, Economics, Sixth Edition, The Dryden Press,
Hyman David, Economics, Irwin, Homewood, 1989
Huidumac C., Rogojanu A., Introducere n studiul economiei de pia, Ed. ALL
Richard G. Lipsey, Alec K. Chrystal, Economia pozitiv, Ed. Economic, Bucureti, 1999
Marius-Corneliu Marina, Mihaela-Hrisanta Mosora, Macroeconomie Suport de curs,
Academia De Studii Economice Facultatea De Economie Departamentul De Economie i
Politici Economice, Bucuresti 2012
Paul Samuelson, William Nordhaus, Economie politica, Editura Teora, Bucuresti,
Campbell R., McConnel, Brue Stanley, Economics, principles, problems and politics,
McGraw Hill, Inc, 1996,
Wonnacott P., Wonnacott R, Economics, Third Edition, McGraw-Hill, Inc, 1986,
http://www.scribd.com/doc/73532357/ 55111808-economie
http://www.scribd.com/doc//94021442-Aplicatii-Macro
http://www.scribd.com/doc/ 61755016-macroeconomie-1
http://www.scribd.com/doc/48036763/macroeconomie-sem-nr-1
http://www.scribd.com/doc/73532357/ 33121432-Macroeconomie-grile
http://www.scribd.com/doc/31071365/Test-de-Autoevaluare-La-Macroeconomie
http://www.scribd.com/doc/51229710/Aplicatii-Macroeconomie
http://www.scribd.com/doc// 61596318-Macroeconomie
http://www.scribd.com/doc/33060093/grile-macroeconomie
http://www.scribd.com/doc/73532357/53618646-economie
Economie, Manualul Catedrei de Economie i Politici Economice, A. S. E., Ed. Economic,2000
Unitate de nvare Nr. 5

Cresterea si dezvoltarea economica

Cuprins Pagina

Obiectivele Unitii de nvare Nr. 5...............................................................................61


5.1 Cresterea economica...................................................................................................61
5.2 Indicatorii rezultatelor macroeconomice....................................................................65
5.3 Dezvoltarea economica..69
Lucrare de verificare Unitate de nvare Nr. 572
Rspunsuri i comentarii la testele de autoevaluare.............................85
Bibliografie Unitate de nvare Nr. 5..85
OBIECTIVELE Unitii de nvare Nr. 5

Principalele obiective ale Unitii de nvare Nr. 5 sunt:


Informatii legate de cresterea economica si factorii
determinanti ai acesteia
Tipuri de crestere economica si beneficiile acesteia
Indicatorii macroeconomici ca masura a rezultatelor economiei
de ansamblu
Informatii in legatura cu dezvoltarea economica si indicatori
de masurare

5.1 Notiuni introductive


Economiile lumii se afla ntr-o continua stare de miscare, n vederea
atingerii obiectivelor lor de dezvoltare si progres, a caror evolutie este
evaluata n principal pe baza cresterii economice.
Cresterea economica arata rezultatele pe care le nregistreaza o economie,
ntro anumita perioada de timp. Cresterea economica poate fi definita ca o
majorare a capacitatii de productie a unei tari, identificata prin sporul
produsului national real n decursul mai multor ani. Ea este nteleasa ca un
proces de sporire a capacitatii unei economii nationale de a furniza n
masura crescnda diferite bunuri si servicii de productie si consum.
Astfel procesul cresterii economice, in sens larg, reprezinta un ansamblu
de modificari (pozitive sau negative) ce au loc n dimensiunile rezultatelor
macroeconomice ntr-o anumita perioada de timp (de obicei un an) si ntr-
un spatiu dat (interiorul economiei nationale). n sens restrns, cresterea
semnifica sporirea cantitativa a activitatilor si rezultatelor acestora, pe
ansamblul economiei si pe diferitele ei subsisteme.
Dezvoltarea economica, este considerata o crestere economica pe termen
lung si reprezinta practic o trecerea de la o stare existentiala a
macroeconomiei la o situatie superioara, fiind definita ca ansamblul
transformarilor cantitative, structurale si calitative ce survin att n
procesele economice ct si n mecanismele de functionare a economiei si
n modul de gndire al societatii.
Relatia ntre cresterea economica si dezvoltarea economica este una ca de
la parte la ntreg.
Progresul economic reprezinta un efect n timp al cresterii si dezvoltarii
economice, ce evidentiaza sensul si specificul dezvoltarii din fiecare etapa,
n raport cu etapele anterioare.
Cresterea economica aduce progres prin prisma sporirii resurselor
disponibile procesului de inovare si ameliorare a proceselor economice.
Invers, progresul economic n general si cel tehnic n particular, reprezinta
un factor al cresterii economice. Att cresterea ct si progresul favorizeaza
dupa cum vom vedea dezvoltarea economica si primesc suportul acesteia.
Putem afirma ca reprezinta latura cantitativa si calitativa a acesteia. Un
stat dezvoltat asigura conditiile unei cresteri economice sustenabile si mai
ales a progresului economic.
Factorii determinanti ai cresterii economice

Categorii de factori Factor Descriere


directi munca ofertei de munca->Q bunuri si
arata latura servicii ->mbunatatirea rezultatelor
cantitativa a activitatii economice.
cresterii Sporul de forta de munca depinde de:
influentnd sporul natural demografic, migratia,
procesul pe termen rata de ocupare sau productivitatea
lung muncii (factori indirecti ai cresterii).
rata de ocupare - arata potentialul
productiv al fortei de munca dar si
productivitatea muncii.
Tarile dezvoltate, care nu se bucura
de un spor natural demografic ridicat,
controleaza fenomenul migrationist si
n acelasi timp suplinesc latura
cantitativa a muncii printr-o
productivitate ridicata, ceea ce arata
ca rezultatele economice raportat la
efortul depus (populatia ocupata) sunt
ridicate.
Sporul populatiei > productivitatea
marginala a muncii pentru o crestere
sustenabila.
natura Cresterea economica poate fi aratata
prin abundenta
resurselor naturale, ale solului si
subsolului Actiune strict
restrictiva datorita caracterului limitat
- pe termen scurt se manifesta ca o
constanta contributia lor la cresterea
economica este conditionata de
elemente precum progresul tehnic,
posibilitatea de exploatare a
resurselor naturale, etc
Capital Contribuie direct la procesul cresterii
economice datorita
caracterului sau productiv, amplificat
de un randament ridicat, reprezentand
consecinta investitiilor nete care sunt
la rndul lor un efect al economisirii
(logica teoriei keyneseiste). Legatura
dintre stocul de capital si cresterea
(economica) este evidenta, ele fiind
direct proportionale.
Dimensiunea cantitativa a capitalului
(factorului material) =volumul de
capital real n exploatare,
dimensiunea
calitativa=productivitatea capitalului
real.
Eficienta marginala a capitalului -
venitul sau produsul suplimentar
anual ce se obtine de pe urma
surplusului stocului de capital.
neofactori Factorul informational-tehnologic si
procesul de inovare.
Procesul de inovare arata potentialul
de a introduce progres si eficienta n
actul economic. Cnd tehnica se
mbunatateste, tehnologiile se
perfectioneaza iar combinarea
factorilor traditionali de productie
este optima, cu acelasi
consum de factori de productie
clasici se obtine o productie mai mare
(sau aceeasi productie se obtine cu
factori mai putini) -> progresul
tehnic, rezultat al procesului de
inovare, asigura o mai nalta
valorificare a resurselor materiale si
umane date si el este nsusi un factor
de crestere economica sustinuta.
Progresul economic indus prin
inovare determina efecte multiple:
- contribuie la ameliorarea
randamentului sistemelor de
productie;
- contribuie la obtinerea economiilor
de scara prin reducerea costurilor
medii de productie;
- limiteaza costurile ecologice si
sociale ale cresterii economice;
- determina restructurarea pe sectoare
si ramuri a economiilor nationale.
Potentialul de inovare este
conditionat de importanta acordata
activitatii de cercetare.
indirecti cererea agregata
latura/dimensiunea rata economiilor si a investitiilor
calitativa a productivitate
cresterii, climatul de afaceri international
influentnd-o n migratia fortei de munca
special pe termen proprietatea privata
scurt (efecte liberalizarea economica
temporare asupra stabilitatea monetara si financiara etc
cresterii)

Tipuri de crestere economica

Ne arata modul n care se combina factorii de productie.


Tip de crestere economica
extensiv Contributie preponderenta a laturilor cantitative a
factorilor (directi) la cresterea economica.
Caracterizeaza tarile care nu au putut sau nu pot sa-si
valorifice la un nivel superior potentialul lor economic.
intensiv cea mai mare parte a sporului de rezultate
macroeconomice se datoreaza laturilor calitative ale
factorilor de crestere, folosind resurse putine si obtinand
rezultate mari (le valorifica superior).
Este specific tarilor avansate, ce au capacitatea de a
genera si absorbi progresul tehnologic.
In fazele de nceput ale procesului de dezvoltare economica a statelor
predomina tipul de crestere extensiva, urmnd ca factorii calitativi, ce
caracterizeaza tipul intensiv de crestere, sa cstige progresiv n
importanta
intermediar Se afla la granita celorlalte si presupune contributii
aproximativ egale ale celor doua categorii de laturi ale
factorilor determinanti ai cresterii.

Beneficiile cresterii economice


- cresterea nivelului bunastarii si cu dezvoltarea economica
- genereaza noi locuri de munca contribuind la reducerea saraciei.
- sporirea capitalului investitional, ceea ce contribuie la progresul tehnic,
suport al
cresterii viitoare.

Ritmurile galopante de crestere pot avea repercusiuni negative:


-procesul poate deveni nesustenabil fiind generat nu de cresterea
productivitatii si de progres tehnic ci de cresterea gradului de ndatorare si
de fenomene speculative, conditii n care corectiile sub forma crizelor
economice ct si presiunile inflationiste devin importante.
- beneficiile asociate cresterii nu sunt distribuite n mod echitabil tuturor
participantilor la obtinerea sa ; cresterea sustinuta este asociata cu
reducerea pe masura a volumului resurselor disponibile si cu externalitati
negative de genul dezastrelor ecologice.
Modele de crestere economica
Beneficiile asociate cresterii economice au determinat cercetatorii sa
construiasca modele de crestere care sa explice acest fenomen.
Modelele de crestere economica reprezinta o constructie logico-
matematica corespunzatoare structurii logice a teoriei cresterii economice,
care evidentiaza ansamblul de factori care concura la cresterea productiei
nationale pe ansamblu sau pe locuitor.
Cteva dintre aceste modele sunt:
- Modelul Kalecki: asociaza ritmul de crestere a venitului national cu rata
investitiilor;
- Modelul Harrod: rata garantata (decizii individuale agregate), rata
naturala (fundamente economice), rata de facto (nregistrata);
- Modelul Solow: rolul progresului tehnic.

5.2 Indicatorii rezultatelor macroeconomice


Rezultatele macroeconomice reprezinta iesirile asociate activitatii
agentilor economici agregati, utilizand un sistem de indicatori sintetici
(indicatori macroeconomici), iar ca metoda principala se utilizeaza
sistemul conturilor nationale (SCN).

Indicatorii rezultatelor macroeconomice pot fi:


globali, finali (brut net),
interni sau naionali
nominali sau reali

Masurarea economica a rezultatelor macroeconomice se face folosind


indicatorii:
- produsul intern brut (PIB);
- produsul intern net (PIN);
- produsul national brut (PNB);
- produsul national net (PNN);
- venitul national (VN);
- produsul global brut (PGB).

PIB (Produsul intern brut) este cel mai important indicator, reprezentnd
indicatorul de referinta pentru masurarea rezultatelor economice, ce sta la
baza estimarii cresterii economice, exprimand marimea valorii adaugate
brute a bunurilor economice ajunse n ultimul stadiu al circuitului
economic, care au fost produse n interiorul tarii de catre agentii
economici autohtoni si straini, ntr-o anumita perioada de calcul (un an).
Poate fi definit de asemenea ca valoarea tuturor bunurilor si serviciilor
finale, de piata, realizate cu ajutorul factorilor de productie din interiorul
unei tari, ntr-o perioada de timp determinata. PIB poate fi exprimat n
preturile factorilor de productie sau n preturile pietei
PNB (Produsul national brut) reflecta rezultatele agentilor economici
autohtoni care functioneaza n interiorul tarii sau n afara acesteia, obtinute
n perioada de calcul data. Cantitativ este dat de marimea PIB, la preturile
pietei, corectat cu soldul valorilor adaugate brute a agentilor economici
nationali din strainatate si cea obtinuta de agentii economici straini din
interiorul tarii,
exprimat tot n preturile pietei. Acest sold poate fi pozitiv sau negativ n
functie de ordinea de marime n care s-au obtinut rezultatele. Astfel PNB
este mai mare dect PIB-ul cnd agentii economici autohtoni aduc mai
multa valoare adaugata din exterior (soldul este pozitiv) si mai mic, daca
agentii economici straini obtin n interior, comparativ, o valoare adaugata
mai mare (soldul este negativ). PNB-ul reflecta, prin urmare, activitatea
agentilor economici nationali desfasurata att n interiorul tarii ct si n
afara ei si ajustata cu productia obtinuta de firme detinute de rezidenti din
strainatate.
Si n cazul PNB, se face distinctie ntre PNB nominal si PNB real. n
prima situatie, calculul se face n preturi curente (ale perioadei), iar n cel
de al doilea caz, calculul indicatorului se face n preturi constante (ale unui
an dat, considerate neschimbate). Raportul dintre PNB nominal si PNB
real este numit deflatorul PNB, putin utilizat n practica.

Ageni economici interni Ageni economici naionali


PIB Firme naionale (care
acioneaz intern)
Firme strine (care
acioneaz intern)
PNB Firme naionale (care acioneaz
intern)
Firme naionale (care acioneaz
extern)

PNB = PIB + (Veniturile obinute de ctre firmele naionale pe plan extern


Veniturile obinute de ctre firmele strine pe plan intern)=PIB+ SVS
(SVS=soldul veniturilor cu strintatea)

PNN (Produsul naional net) reprezinta marimea valorii adaugate nete a


bunurilor si serviciilor finale obtinute de agentii economici nationali n
interiorul tarii si n exterior. Marimea sa este data de diferenta dintre PNB
si deprecierea capitalului fix (A), adica: PNN=PNB-A

PIN (produsul intern net) - reprezinta marimea valorii adaugate nete a


bunurilor si serviciilor destinate consumului final, care au fost produse n
tara de catre agentii economici autohtoni si straini, n perioada de calcul
determinata. PIN = PIB A

Venitul national (VN) exprima valoarea totala a tuturor veniturilor (sau


preturilor) realizate de factorii de productie pe parcursul unui an.
Indicatorul este un alt mod de calcul al valorii productiei totale, adica prin
nsumarea veniturilor factorilor (salarii, rente, dobnzi, profituri),
indiferent daca rezultatul sunt bunuri economice finale ori intermediare.
Daca venitul national se exprima n pretul pietei este similar PNN: VNpp
= PNBpp - A
n cazul n care se exprima n pretul factorilor (sunt excluse influentele
taxelor indirecte din preturile pietei), venitul national reprezinta PNB, si el
exprimat n aceleasi preturi ale factorilor, fiind denumit venit national
brut.
VNpf = VNpp - Tind

PGB (Produsul global brut) reflecta valoarea totala a bunurilor materiale si


a serviciilor, cu caracter marfar si nemarfar, obtinute ntr-o perioada de
timp, de regula un an, n cadrul subsistemelor economiei nationale.
Indicatorul cuprinde nregistrari repetate ceea ce duce la ncarcarea valorii
totale, la denaturarea ei prin supraestimare. Cantitativ, PGB este egal cu:
PGB = PIB + Ci=1 =1 +1
unde: PGi este produsul global realizat de fiecare sector de activitate, PFi
reprezinta produsul final realizat n fiecare sector de activitate, Ci este
consumul intermediar din fiecare sector de activitate iar i este numarul
sectoarelor economice.
PGB = PIB + CI
PIB = PGB CI
PIB poate fi obinut adunnd valorile adaugate. (Se determin ca diferen
ntre ncasrile firmelor i consumul intermediar).

Indicatorii macroeconomici exprimai n preurile pieei (pp) i n


preurile factorilor de producie (pf).
PP = PF + Taxe indirecte (TVA, accize, taxe vamale)
PP = PF + Ti
Indicatorii macroeconomici prezentati anterior se vor scrie n preurile
pieei, astfel:
PIBPP = PIBPF + Ti
PNBPP = PNBPF + Ti
PINPP = PINPF + Ti
PNNPP = PNNPF + Ti

PIB se poate determina prin 3 metode:


a) Metoda produciei
PIB poate fi definit ca marimea valorii adaugate brute agregate a bunurilor
economice ajunse n ultimul stadiu al circuitului economic, care au fost
produse de agentii economici autohtoni si straini. Valoarea adaugata
reprezinta contributia ntreprinderii la productia nationala. Cantitativ este
diferenta dintre pretul produsului finit si consumurile intermediare.
VAb = p*Q-Ci
unde: VAb este valoarea adaugata bruta; p*Q, reprezinta valoarea
productiei; Ci sunt costurile cu materii prime (consumurile intermediare),
adica consumul de factori materiali ntr-un proces de productie, n vederea
crearii de bunuri si servicii.
Daca din VAb se deduce valoarea amortizarii capitalului fix (A) se ajunge
la valoarea adaugata neta.
VAn = VAb A

b) Metoda veniturilor
Consta n nsumarea veniturilor ce reprezinta remunerarea factorilor de
productie (salarii, rente, dobnzi, profituri, s.a.) cu alocarile pentru
consumul de capital fix. Nu sunt incluse si venituri care rezulta din
transferuri (pensii, alocatii ajutoare).
Marimea obtinuta prin nsumarea veniturilor care remuneareaza factorii de
productie (Vf) cu consumul de capital fix sau amortizarea (A) reprezinta
PIBpf (exprimat n costul factorilor). Pentru a ajunge la PIBpp (exprimat
n preturile pietei), trebuie adunate impozitele indirecte si scazute
subventiile de exploatare.
PIBpf = Vf + A
PIBpp = Vf + A + Iind - Sexp
VABpf = A + VN
VANpf = VN
PIBpp = VANpf + A + Tind
PIBpp = VN + A + Tind

c) Metoda cheltuielilor
Este cea mai des utilizata metoda si presupune agregarea cheltuielilor
pentru achizitionarea bunurilor care alcatuiesc productia finala. PIB
nsumeaza cheltuielile pentru: consumul final privat si public (CF),
formarea bruta a capitalului fix (FBCF) si variatia stocurilor (VS) la care
se adauga exportul net de bunuri (EN), ca diferenta ntre exporturi (EX) si
importuri (IM).
PIBpp = CF + FBCF + VS + (EX IM)
Se observa ca indicatorul macroeconomic PIB evalueaza activitatea
agentilor economici nationali si straini numai de pe teritoriul tarii, nu si a
celei desfasurate peste granita. Din acest motiv, produsul total este intern.
n acest caz, PIB reflect totalitatea cheltuielilor effectuate n vederea
achiziiei de bunuri finale.
Cine achizitioneaz producia de bunuri finale?
Consumatorii (gospodriile) -> C (cheltuieli de consum)
Firmele -> Ib (investitii brute)
Statul -> G (cheltuieli guvernamentale)
Agenii economici strini -> Exp (exporturi)
PIB = C + IB + G + Exp Imp = C + IB + G + Expnet

Indicatori derivati ai PIB:


- PIB nominal - masoara valoarea bunurilor finale n preturile curente ale
perioadei de calcul
- PIB real - reflecta modificarea productiei fizice n economie, prin
exprimarea tuturor bunurilor finale produse n preturile unui an de
referinta, numite preturi constante.
- Deflatorul PIB este raportul dintre PIB nominal si PIB real (pentru
acelasi an). El reprezinta o alternativa pentru indicele preturilor de consum
(IPC), utilizat n estimarea inflatiei.
Deflator PIB = PIB nominal / PIB real

Asa cum am precizat, cresterea economica se masoara prin evolutia PIB


real (variatia relativa - %). Acest indicator arata rata de crestere
economica: g=PIB(%)

Poate fi determinat de asemenea volumul viitor al PIB-ului real, cu


ajutorul formulei: PIBn=(1+g)nPIB0 unde:
PIBn = volumul PIB real dupa n ani, n conditiile n care PIBt0 este
volumul PIB n perioada de referinta
g = rata de crestere economica pentru cei n ani (se considera constanta sau
medie).
Pentru a estima n cti ani PIB si va dubla volumul, poate fi aplicata
regula lui 72. Aceasta regula este utilizata de obicei pentru estimarea
timpului n care investitiile si dubleaza volumul, dar poate fi utilizata si n
cazul PIB. Astfel: n = 72/g
unde: n este numarul de ani n care PIB-ul si dubleaza volumul, iar g este
rata anuala de crestere economica.
Pentru estimarea evolutiei PIB dar si pentru a vedea daca factorii de
productie au fost folositi la capacitatea maxima, se utilizeaza notiunile de
PIB potential (estimat cu ajutorul filtrului Hodrick-Prescott sau pe baza
productivitatii totale a factorilor TFP1) si de gap-ul PIB-lui (ecartul PIB-
ului ntregistrat vis-a-vis de PIB-ul potential).

5.3 Dezvoltarea economica


Una din dimensiunile care caracterizeaza desfasurarea vietii economice
este dezvoltarea economica, care reprezinta o stare a economiei ca ntreg,
fiind diferita de cresterea economica sau de progresul economic, dar
mpreuna cu acestea reflecta dinamica economiei n ansamblu. Dinamica
economiei ilustreza evolutia n timp a acesteia, reliefnd faptul ca
perioadele de crestere, dezvoltare si progres alterneaza cu cele de
decadere.

Pilonii dezvoltarii
Dezvoltarea economica implica n sine cresterea economica, cresterea
rezultatelor macroeconomice pe termen lung, conducnd la transformarea
ireversibila a configuratiei economiei. n acest context, toti factorii care
conduc la cresterea economica (resursele umane, resursele naturale,
formarea capitalului, progresul tehnic si inovatia) reprezinta piloni ai
dezvoltarii economice.
Spre deosebire de cresterea economica care pune accent pe latura
cantitativa a dezvoltarii economice (productia de bunuri si servicii),
dezvoltarea economica surprinde simultan aspecte cantitative, calitative si
structurale ale evolutiei economice, corelate cu transformarea pe care
schimbarile economice o genereaza asupra modului si nivelului de trai si
comportament al oamenilor, ct si asupra raportului fata de mediul
nconjurator.
n cadrul dinamicii economice, o crestere a productiei totale sau pe cap de
locuitor care este nsotita de schimbari structurale majore si ireversibile ale
economiei, ale modului de trai si ale calitatii vietii populatiei se transforma
n proces de dezvoltare economica. Dezvoltarea economica nseamna n
esenta procesul de trecere a economiei de la o forma anume a evolutiei
sale la o alta, calitativ superioara, caracterizata prin noile raporturi
tehnico-economice si economico-sociale ce apar n procesul de crestere.

Indicatori ai dezvoltarii economice


Dezvoltarea economica acopera dimensiunea:
- cantitativa cresterea economica
- calitativa schimbarea structurilor economiei nationale care este
indusa de cresterea economica.
Cei mai folositi indicatori de apreciere a dezvoltarii economice sunt:
- rata medie anuala de crestere a PIB-ului pe cap de locuitor;
- nivelul PIB-ului per capita;
- rata medie anuala de crestere demografica;
- rata investitiilor;
- raportul dintre capital si munca;
- ponderea sectorului serviciilor n PIB;
- infrastructura si servicii sociale;
- resursele de hrana;
- serviciul datoriei externe.
Tarile dezvoltate economic sunt acele tari care realizeaza indicatori de
nivel si de calitate mai nalte, in timp ce tarile a caror dezvoltare
economica este slaba inregistreza indicatori de nivel si calitate
scazuta.Conform acestui criteriu referitor la nivelul de dezvoltare, este
considerata tara dezvoltata acea tara care are un PIB pe locuitor relativ
mare (peste 12.000 $), o structura economica avansata (serviciile depasind
50% din PIB) si care se caracterizeaza printr-un standard de viata nalt.
Aceste tari prezinta o crestere economica nalta n raport cu cresterea
populatie (raportul variind de la 3/1 la 8/1), o putere de cumparare ridicata
si o datorie externa de maxim 60% din PIB. Din contra, o tara slab
dezvoltata (sau subdezvoltata) are un PIB per capita redus (sub 1000 $),
un nivel de trai scazut, o rata de crestere demografica ridicata, superioara
ratei de crestere economica care este relativ mica, investitii reduse si
infrastructura deficitara.
Caile dezvoltarii economice prin:
- sporirea capitalul (investitii) concomitent cu cresterea eficientei sale
(trebuie motivat capitalul national prin acumularea economiilor si
transformarea lor n investitii);
- perfectionarea managementului organizational (deciziilor managerilor au
la baza un mare volum de informatii de variate tipuri iar pentru a fi viabile
trebuie sa fie prompte);
- reducerea disparitatilor economice (vezi cazul UE);
- promovarea pluralitatii formelor de proprietate viabile, si liberalizarea
pietelor (gestiune eficienta, competitie);
- ncurajarea activitatilor autohtone, selectiv, pentru folosirea capacitatilor
de productie interne (mobilizarea ntregului potential economic pe acele
activitati pentru care tara respectiva dispune de prioritati si avantaje
relative);
- ncurajarea exporturilor.

Dezvoltarea economica durabila


Dezvoltarea durabila economico-sociala este o modalitate dinamica
structurala ascendenta a economiei care sa sustina progresul uman nu
numai la nivel national si pentru ctiva ani, ci pentru ntreaga planeta si
pentru o lunga durata de timp.
Principii la nivel international:
- principiul asigurarii egalitatii sanselor generatiilor viitoare;
- principiul politicii inegalitatii economico-sociale;
- principiul diversitatii vietii biologice si spiritual culturale;
- principiul suveranitatii populatiei;
- principiul responsabilitatii reciproce.
Dezvoltarea economica durabila este caracterizata de urmatoarele
elemente:
- compatibilitatea permanenta a mediului creat de om cu mediul natural;
- egalitatea sanselor generatiilor care coexista si se succed;
- interpretarea prezentului prin prisma viitoarului;
- accentul pe ecologie si geoeconomie atunci cnd se analizeaza problema
bunastarii generale;
- gestionarea unor elemente precum controlul poluarii, al ncalzirii
globale, a sistemului educational si a sistemului de indicatori specifici
dupa care se apreciaza calitatea dezvoltarii si vietii oamenilor.

Test de autoevaluare
1. Care sunt factorii determinanti ai cresterii economice
2. Ce intelegeti prin dezvoltarea economica durabila
Lucrare de verificare Unitate de nvare Nr. 5

1.Produsul intern brut se calculeaza:


a. prin insumarea consumului final, formarii brute a capitalului fix si
variatiei stocurilor;
b. ca diferenta intre produsul global si consumul intermediar;
c. ca suma intre produsul global si consumul intermediar;
d. ca diferenta intre produsul intern net si amortizare;
e. ca diferenta intre exporturi si importuri.
2.Venitul national exprimat in preturile pietei (VNpp) reprezinta:
a. produsul intern brut (PIB);
b. produsul intern net (PIN);
c. produsul global brut (PGB);
d. produsul national net (PNN);
e. produsul national brut (PNB).
3.Venitul national exprimat in preturile factorilor de productie (VNfp)
exprima:
a. produsul intern net evaluat in preturile factorilor de productie (PINfp);
b. produsul national brut evaluat in preturile factorilor de productie
(PNBfp);
c. produsul intern brut evaluat in preturile factorilor de productie (PIBfp);
d. produsul national net evaluat in preturile factorilor de productie
(PNNfp);
e. produsul global brut evaluat in preturile factorilor de productie
(PGBfp);
4.Produsul national brut real (PNBreal) se exprima:
a. ca suma intre indicele general al preturilor (IGP) si produsul national
brut nominal (PNBnominal);
b. ca raport intre indicele general al preturilor (IGP) si produsul national
brut nominal (PNBnominal);
c. ca diferenta intre indicele general al preturilor (IGP) si produsul national
brut nominal (PNBnominal);
d. ca raport intre produsul national brut nominal (PNBnominal) si indicele
general al preturilor (IGP);
e. ca diferenta intre produsul national brut nominal (PNBnominal) si
indicele general al preturilor (IGP).
5.Produsul global brut (PGB) se poate calcula:
A. ca diferenta intre consumul intermediar si valoarea productiei finale;
B. prin insumarea consumului intermediar cu elemente ce reprezinta
remunerarea factorilor de productie,
amortizarea capitalului fix si impozitele indirecte;
C. ca diferenta intre consumul intermediar si valoarea consumului final
exprimat prin cheltuielile facute detoti agentii economici pentru consumul
final si pentru formarea bruta a capitalului;
D. prin insumarea consumului intermediar cu valoarea productiei finale;
E. prin insumarea consumului intermediar cu valoarea consumului final si
pentru formarea bruta a capitalului.
a. A+B+D;
b. B+C+D;
c. A+D+E;
d. B+D+E;
e. B+C+E.
6.Venitul national exprimat in preturile factorilor de productie:
A. reprezinta produsul national net evaluat in preturile factorilor de
productie (PNNfp);
B. reprezinta produsul national brut evaluat in preturile factorilor de
productie (PNBfp);
C. este egal cu diferenta dintre venitul national exprimat in preturile pietei
(VNpp) si impozitele indirecte nete (Iin) (fara subventii de exploatare);
D. este egal cu diferenta dintre produsul national brut (PNB) si amortizare
(A);
E. este egal cu diferenta dintre venitul national exprimat in preturile pietei
(VNpp) si impozitele indirecte nete (Iin). Care este combinatia incorecta?
a. A+B+C;
b. E;
c. A+E;
d. B+C;
e. B+E.
7.In produsul intern brut (PIB) nu intra:
a. investitiile brute (Ib);
b. produsul global (PG);
c. consumul intermediar (Ci);
d. amortizarea capitalului fix (A);
e. variatia stocurilor (VS).
8.Deflatorul PNB se exprima:
a. ca diferenta intre PNBreal si PNBnominal;
b. ca diferenta intre PNB nominal si PNBreal;
c. ca suma intre PNBreal si PNBnominal;
d. ca raport intre PNBnominal si PNBreal;
e. ca raport intre PNBreal si PNBnominal;
9.Venitul national brut (VNB) se calculeaza:
a. ca suma intre produsul intern brut (PIB) si amortizarea capitalului fix
(A);
b. ca diferenta intre produsul global brut (PGB) si amortizarea capitalului
fix (A);
c. ca diferenta intre produsul national brut (PNB) si amortizarea
capitalului fix (A);
d. ca diferenta intre venitul national exprimat in preturile pietei (VNpp) si
impozitele indirecte
nete (In) (fara subventii de exploatare);
e. ca diferenta intre venitul national exprimat in preturile factorilor de
productie (VNfp) si
impozitele indirecte nete (In).
10. Daca PGB este 6.000 um si este de 1,2 ori mai mare decat PIB, iar
consumul de capital fix este egal cu valoarea investitiilor nete, consumul
intermediar (Ci) este de:
a. 5.000 um;
b. 500 um;
c. 12.000 um;
d. 1.000 um;
e. 1.200 um.
11.In situatia in care PGB este 20.000.000 um, consumul intermediar (Ci)
reprezinta 25% din PGB, iar consumul de capital fix este cu 50% mai
mare decat consumul intermediar, valoarea PIN este de:
a. 5.000.000 um;
b. 15.000.000 um;
c. 500.000 um;
d. 75.000.000 um;
e. 7.500.000 um.
12. Curba ofertei agregate exprim raportul dintre:
a) nivelul preurilor i volumul consumat al PIB;
b) nivelul preurilor i volumul produs al PIB;
c) nivelul preurilor i volumul planificat al PIB
13. Venitul national brut:
a. reprezinta venitul national exprimat in preturile pietei;
b. este egal cu produsul national net (PNN);
c. este produsul national brut (PNB) evaluat in preturile factorilor de
productie;
d. se determina prin scaderea din produsul national brut (PNB) a
amortizarii capitalului fix (A).
e. se determina ca raport intre produsul national brut nominal
(PNBnominal) si indicele general
al preturilor (IGP)
14.La calcularea produsului national brut (PNB):
A. trebuie sa se aiba in vedere ca bunurile sa fie produse in acelasi an si sa
fie calculate o singura data;
B. se iau in calcul operatiunile intermediare;
C. se ia in calcul valoarea de piata (pretul) doar a produselor finale,
adaugandu-se operatiunile intermediare;
D. se ia in calcul valoarea de piata (pretul) doar a produselor finale,
eliminandu-se operatiunile
intermediare;
E. se exclud bunurile cumparate pentru a fi revandute sau refacute.
a. A+B+C;
b. C+D+E;
c. A+B+E;
d. A+D+E;
e. A+C+E.
15.Dupa stadiile miscarii produsului national net (PNN) productie,
repartitie si consum se utilizeaza urmatoarele modalitati de calcul:
A. insumarea valorii nete a bunurilor si serviciilor produse intr-un an;
B. metoda valorii adaugate;
C. insumarea veniturilor obtinute de proprietarii factorilor de productie;
D. metoda de productie;
E. insumarea cheltuielilor facute pentru consum, investitii si cresterea
stocurilor.
a. B+D;
b. A+C+D;
c. C+D+E;
d. A+C+E.
e. B+D+E.
16. ntr-un an se produc ntr-o economie bunuri i servicii n valoare de
800 miliarde u.m., din care 35% sunt destinate producerii de noi bunuri i
servicii, iar 10% nlocuirii capitalului fix scos din funciune. S se
calculeze mrimea produsului intern net.
17. Se dau urmatoarele date : Consum final public = 1000; Consum final
privat = 10000; Cheltuieli de investitii (FBKF) =3000 ; Variatia stocurilor
= 100 ; Exporturi = 2500 ; Importuri = 3000 PIBpp= ?
18. Care dintre relatiile urmatoare sunt adevarate?
a. PIB = PGB +A;
b. PIN = PIB + A;
c. PNN = PNB A;
d. PGB = PNN A;
e. PIB = PNB + A.
19.Care dintre relatiile urmatoare sunt adevarate?
a. PIB = PGB Ci;
b. PIB = PIN A;
c. PNB = PNN A;
d. PIN = PNB + A;
e. PGB = PIN + Ci.
20. Care dintre elementele de mai jos nu constituie o destinaie a bunurilor
i serviciilor luate n calculul PIN?
a) consumul privat;
b) exportul net;
c) investiiile brute;
d) consumul guvernamental;
e) investiiile nete.
21. PIB-ul reprezint:
a) o parte din valoarea total a bunurilor i serviciilor produse ntr-o
anumit perioad;
b) o parte din venitul naional;
c) valoarea produciei vndute i ncasate pe o perioad;
d) o parte din consumul intermediar;
e) valoarea produciei pe un an la preurile pieei.
22. Se cunosc urmtoarele date:
PIB (in preul factorilor de producie)...........................43250u.m.
Venitul naional din strintate........................................1254u.m.
Amortizarea......................................................................4252u.m. S se
calculeze PNN.

23. Cnd consumul intermediar crete mai repede dect produsul intern
brut, eficiena economiei

respective:
a) crete;
b) scade;
c) crete i apoi scade;
d) evolueaz n spiral;
e) este constant.
24. n calculul indicatorilor macroeconomici, preurile pieei sunt
superioare preurilor factorilor de producie deoarece:
a) includ accizele i alte sume ce revin bugetului de stat, dar nu i celelalte
forme de impozit
indirect;
b) includ consumul intermediar;
c) includ numai anumite componente ale consumului intermediar;
d) includ toate formele de impozit indirect;
e) nu include impozitele indirecte.
25. Care dintre relaiile de mai jos este adevrat?
a) PIB=PIN-CCF
b) PNB=PNN-CCF
c) PIN=PGB-CI
d) PNN=PIN+CCF
e) PIN=PIB-CCF.
26. Care dintre urmtoarele relaii este greit:
a) PNB=PIBproducia final brut a agenilor naionali ce i desfoar
activitatea n strintate;
b) PIN=PIB-CCF
c) PNN=PNB-CCF
d) PNB=PNN+CCF
e) VN=PNN n preurile factorilor
27. Indicatorii macroeconomici de rezultate se calculeaz:
a) numai n expresie valoric;
b) nu se calculeaz;
c) numai n expresie fizic;
d) n expresie fizic i valoric;
e) numai n form brut.
28. Veniturile realizate de ctre cei peste 50.000 de romni care lucreaz
n Israel sunt incluse n:
a) PNB al Romniei i PIB al Israelului;
b) PIN al Romniei i PNN al Israelului;
c) numai n PIB al Romniei;
d) PIB al Romniei i PNB al Israelului;
e) toi indicatorii de mai sus.
30. Produsul intern brut reprezint:
a) valoarea de pia a tuturor bunurilor finale i serviciilor produse in
interiorul unei ri intr-o anumit perioad de timp;
b) venitul de care dispune populaia dup plata impozitelor pe venit i care
poate fi utilizat pentru consum i economii;
c) valoarea bunurilor i serviciilor cumprate de administraiile publice
centrale i locale intr-un an;
d) valoarea de pia a bunurilor finale i serviciilor produse de cetenii
unei ri intr-o anumit perioad, indiferent de locul unde ii desfoar
activitatea;
e) valoarea de pia a bunurilor produse in exterior i consumate de
menaje.
31. Produsul naional net reprezint Produsul naional brut minus:
a) impozite;
b)transferuri la bugetul statului;
c) deprecierea capitalului;
d) profitul nedistribuit;
e) investiii.
32 Produsul naional brut nu include:
a) valoarea produciei finale a agenilor naionali care ii desfoar
activitatea in strintate;
b) amortizarea;
c) valoarea produciei finale a agenilor strini care ii desfoar
activitatea in ara de referin;
d) valoarea produciei finale a agenilor naionali ce ii desfoar
activitatea in interiorul rii de referin;
e) a + c.
33.Achiziiile de bunuri finale i servicii de ctre populaie sunt cunoscute
sub numele de:
a) investiii;
b) consum public;
c) consum privat;
d) export net ;
e) nici una dintrecele de mai sus.
34. In formarea brut de capital fix (FBCF) nu se include:
a) amortizarea;
b) investiia de inlocuire a capitalului fix;
c) formarea net de capital fix;
d) variaia stocurilor;
e) a i d.
35. In msurarea PIB sunt ignorate aspecte precum:
a) timpul liber;
b) gradul de poluare a mediului inconjurtor;
c) inegalitatea veniturilor gospodriilor ;
d) toate cele de mai sus;
e) a i c.
36. Pentru a observa dac o economie inregistreaz cretere economic,
vom apela la PIB
real i nu la PIB nominal, deoarece:
a) exporturile sunt sczute din PIB real, acesta din urm fiind mai puin
complicat decat PIB nominal;
b) PIB real include i importul, fiind deci mai reprezentativ decat PIB
nominal;
c) PIB nominal nu include plile de transfer, in timp ce PIB real le
include;
d) PIB nominal reflect modificri atat in nivelul preurilor cat i in nivelul
produciei, in timp ce PIB real are in vedere doar schimbri in nivelul
produciei;
e) PIB nominal reflect doar modificri in nivelul preurilor.
37.Dac are loc o cretere a PIB nominal, atunci putem considera c:
a) au crescut preurile bunurilor i serviciilor produse in economie;
b) a crescut cantitatea de bunuri i servicii produs in interiorul economiei
respective;
c) sunt posibile ambele variante de mai sus;
d) economia inregistreaz in mod cert cretere economic;
e)retragerile din fluxul circular al venitului sunt superioare injeciilor.
38. Bunurile i serviciile care servesc la calculul indicatorilor
macroeconomici sunt evaluate in:
a) preurile factorilor care includ impozitele indirecte i preurile pieei
care nu includ impozitele indirecte;
b) preurile factorilor care nu includ impozitele indirecte i preurile pieei
care includ impozitele indirecte.
c) preurile factorilor i preurile pieei care sunt identice.
39. PIB se deosebete de PIN prin faptul c:
a) PIN poate fi determinat prin corectarea PIB cu veniturile naionale
primite de la restul lumii;
b) primul include amortizarea capitalului fix, iar al doilea nu;
c) primul este intotdeauna mai mare decit al doilea;
d) primul se calculeaz pe baza tuturor bunurilor produse intr-o ar, iar al
doilea se refer doar la bunurile finale.
40. Dac PNB nominal este de 1500 u.m. iar PNB real este de 1250 u.m.,
atunci indicele general al preurilor:
a) crete cu 25%;
b) crete cu 20%;
c) scade cu 20%.
Argumentai rspunsul.
41. Instituiile financiare i de credit au ca funcie principal:
a) consumul de bunuri i servicii;
b) finanarea activitilor economice;
c) tranzacionarea bunurilor i serviciilor;
d) emisiunea de moned;
e) producia de bunuri i servicii destinate pieei.
42. Produsul naional brut reprezint:
d) ansamblul bunurilor i serviciilor produse in decursul unui an de agenii
economici autohtoni i strini;
e) diferena intre produsul global brut i consumul intermediar;
f)ansamblul bunurilor materiale produse pe teritoriul rii in decurs de un
an i destinate exportului;
g) ansamblul bunurilor i serviciilor finale produse de agenii economici
naionali atat in interiorul cat i in exteriorul unui stat timp de un an.
43.Dac un cetean roman este angajat la o firm din Italia, atunci venitul
pe care acesta il catig este inclus in:
a) P.N.N. Romania i P.I.N. Italia;
b) P.I.B. Romania i P.I.B. Italia;
c) P.N.B. Romania i P.N.B. Italia;
d) P.I.B. Romania i P.N.B. Italia;
e)oricare din cei doi indicatori.
44. Produsul Intern Brut constituie:
a) totalitatea bunurilor i serviciilor finale produse intro ar timp de 1 an;
b) valoarea bunurilor i serviciilor finale produse intr-o ar timp de 1 an;
c) valoarea activelor de care dispune ara la un moment dat;
d) veniturile obinute in economie.
45. Ce nu se include in PIB-ul pe anul 0:
a) munca efectuata in gospodria privat de o persoan pltit;
b) cheltuielile guvernului pentru reparaia colilor in anul 0;
c) cheltuielile intreprinderii Lapte SA pentru laptele achiziionat de la
menaje;
d) procurarea unui pix in schimbul celui pierdut.
46. Care din urmtoarele nu se includ in PIB:
a) baciul pltit oferilor de taxi;
b) salariile profesorilor;
c) munca fcut in gospodria proprie de o casnic;
d) cheltuielile menajelor pentru servicii de transport.
47. Transferurile sunt:
a) incluse in PIB, deoarece reprezint venituri;
b) nu sunt incluse in PIB, deoarece nu reprezint contravaloarea unor
bunuri sau servicii;
c) sunt incluse in PIB, deoarece reprezint o parte a procesului de
redistribuire a veniturilor;
d) sunt incluse in PIB, deoarece reprezint plata unor produse vindute sau
servicii efectuate.
48. Produsul Intern Net se deosebete de Produsul Intern Brut prin
mrimea:
a) exportului net;
b) plilor de transfer i impozitelor indirecte;
c) investiiilor nete;
d) amortizrii.
49. Venitul Naional Brut constituie:
a) totalitatea bunurilor i serviciilor finale produse i a amortizrii pltite
timp de 1 an;
b) valoarea bunurilor i serviciilor finale care pot fi produse pe teritoriul
rii timp de 1 an;
c) veniturile obinute de agenii naionali in interiorul i exteriorul rii pe
parcursul unui an.
50. Evaluarea produsului naional net poate fi efectuat in felul urmtor:
a) PNB plus amortizarea;
b) VN plus impozitele indirecte;
c) Consumul plus investiiile;
d) PNB minus amortizarea.
51. Evaluarea venitului naional poate fi efectuat in felul urmtor:
a) PNB la preul factorilor minus amortizarea;
b) PNN la preurile pieei plus amortizarea;
c) suma cheltuielilor pentru cumprarea de bunuri i pentru economisire;
d) suma veniturilor factorilor de producie angajai in producerea bunurilor
i serviciilor.
52. Venitul naional nu poate depi:
a) PIB la preul pieei;
b) PNB la preul pieei;
c) PIB la preul costului de producie;
d) PNB la preul costului de producie.
53. Cunoscind c PIN = 750 u.m., amortizarea = 150 u.m., venitul naional
din strintate = -200 u.m., atunci valoarea PNB este de:
a) 700 u.m
b) 765 u.m.;
c) 785 u.m..
Argumentai rspunsul.
54. Venitul Personal al menajelor reprezint:
a) venit obinut din motenire;
b) venitul obinut de menaje din activitate i transferuri;
c) venitul destinat consumului;
d) economiile menajelor.
55. Venitul personal include:
a) profiturile societilor neindustriale;
b) impozite pe asigurri sociale;
c) dobanzi nete pltite de Guvern i consumatori;
d) transferuri de la Guvern i de la intreprinderi.
56. Venitul Personal Disponibil al menajelor reprezint:
a) venitul personal rmas dup pltirea impozitelor directe i a taxelor;
b) suma salariilor, rentei i a dobanzii;
c) venitul naional dup pltirea amortizrilor;
d) transferurile sociale.
57. VPD include:
a) venitul personal;
b) impozite personale;
c) consumul personal;
d) plata dobanzii.
58. Influena plilor de transfer asupra venitului disponibil este
a) negativ;
b) egal cu zero
c) pozitiv.
59. Care din mrimile de mai jos nu se includ in PNB calculat dup
metoda cheltuielilor:
a) investiii brute;
b) achiziii guvernamentale;
c) consum;
d) exportul net de mrfuri i servicii;
e) salariile.
60. PIB nominal reprezint valoarea bunurilor i serviciilor calculat :
a) la preuri curente;
b) la preurile unui an de referin;
c) la preurile pieei.
61. PIB real se va calcula ca:
a) raportul dintre PIB nominal i deflator; PNBr=PNBn/Ipnb
b) raportul dintre indicele preurilor i PIB nominal;
c) raportul dintre PIB nominal i indicele preurilor;
d) raportul dintre PIB nominal i cheltuielile pentru amortizare.
62. Deflatorul reprezint raportul dintre:
a) PNN i PNB;
b) PNB nominal i PNB real;
c) PNB i PNN;
d) PNB i rata inflaiei.
63. Presupunem c PNB nominal a crescut de la 500 la 600; ml. lei, iar
deflatorul PNB a crescut de la125 la 150. In aa caz PNB real:
a) va crete;
b) se va micora;
c) va rmane neschimbat
d) nu poate fi calculat;
e) nu este corect nici un rspuns.
64. P.I.B. potenial este definit prin:
a) valoarea produciei finite calculat la preuri curente;
b) valoarea produciei finite in cazul utilizrii depline a resurselor
economice disponibile;
c) valoarea produciei finite, eliberat de influena inflaiei.
65. Produsul global brut exprim:
a) valoarea brut de pia a bunurilor economice finale;
b) valoarea adugat brut de pia a bunurilor economice create de
agenii economici naionali;
c) valoarea total a bunurilor economice obinute intr-o anumit perioad;
d) valoarea brut de pia a bunurilor economice finale obinute de agentii
economici in interiorul unei ri
66. Produsul intern brut exprim
a) valoarea adugat brut de pia a bunurilor economice finale produse
in interiorul unei ri intr-o anumit perioad de agenii economici
naionali i strini;
b) valoarea brut de pia a bunurilor economice obinute intr-o anumit
perioad;
c) valoarea adugat brut a bunurilor economice finale obinute de agenii
economici naionali;
67. Bunurile i serviciile finale exprimate valoric prin produsul intern brut
pot fi destinate:
a) consumului personal;
b) consumului intermediar;
c) formrii brute a capitalului;
d) numai consumului public
68. Produsul naional brut se determin :
a) ca sum intre produsul naional net i amortizare;
b) ca sum intre produsul naional net i consumul final;
c) ca sum intre produsul naional net i consumul de capital fix;
d) ca diferen dintre produsul global brut i consumul intermediar
69. Consumul privat de bunuri i servicii finale este egal cu 8000 uniti
monetare (u.m.), consumul public este egal cu 1000, formarea brut a
capitalului este de 2000, exportul este egal cu 3000, produsul global brut
este de 30000, consumul intermediar reprezint 60 % din PGB, veniturile
vrsate restului lumii sunt in sum de 7000,iar cele primite din restul lumii
sunt egale cu 5000. In aceste condiii:
a) importul este egal cu 2000;
b) produsul naional brut este egal cu 14000;
c) cosumul intermediar este egal cu 18000;
d) produsul naional brut este egal cu 10000.
70. PIB fa de PIN include n plus :
a) Soldul veniturilor din strintate;
b) Bunurile finale;
c) Amortizarea.
83. Analizai dependenele dintre produs i venit, completand datele
1. PNB 5000,0
2. Amortizarea 523,6
3. PNN
4. Impozite indirecte 410,2
5. Pli de transfer 28,3
6. Dotaii (subvenii) 2,5
7. Venitul naional
8. Veniturile corporaiilor 273,2
9. Plile nete pentru dividende 450,2
10. Pli pentru asigurarea social 481,9
11. Transferuri de la Guvern 437,5
12. Venit personal In form de doband 610,7
13. Dividende 112,3
14. Venit personal
15. Impozite pe venit personal i pli neimpozabile 614,5
16. Venit personal disponibil
84. Analizai datele
1. Procente incasate pentru credite V 17
2. Investiii private brute C 70
3. Salariile V 290
4. Profiturile corporaiilor V 131
5. Impozite indirecte, pli de transfer, pli neimpozabile 34
6. Renta pltit proprietarilor bunurilor arendate V 27
7. Exportul net C 12
8. Achiziii guvernamentale C 98
9. Investiii nete private C 52
10. Venituri pe proprietate V 32
11. Dotaii intreprinderilor de stat 4
12. Transferuri ctre populaie 25
13. Cheltuieli de consum C 288
Calculai :
1) PIB dup metoda veniturilor i metoda cheltuielilor.
2) Produsul Naional Net.
3) Venitul naional
85. Analizai datele
1. Salarii 800
2. Asigurarea social pltit de intreprinderi 240
3. Asigurarea social pltit de lucrtori 32
4. Transferuri pe venit 24
5. Impozite pe venitul persoanelor fizice 40
6. Dividende nete 160
7. Beneficii nedistribuite 40
8. Subvenii 4
9. Amortizarea 20
10. Impozite indirecte 80
Calculai:
1) Produsul Naional Brut.
2) Venitul naional.
3) Venitul Personal Disponibil.
86. Analizai datele
- PNB 6200
- investiiile brute 750
- investiiile nete 680 .
- dobanzi 210
- chirii 170
- salarii 4800
- dividende 610
- cheltuieli publice 1500
- transferuri publice 140
- exporturi nete 110
- impozite indirecte 330
- impozite pe veniturile persoanelor fizice 490
- subvenii 60
Calculai:
1) Produsul Naional NET
2) Venitul naional
3) Venitul Personal Disponibil.
87. Intr-o economie a fost creat un PNB in valoare de 8000 u.m.,
cheltuielile de consum au constituit 2600 u.m., cheltuielile
guvernamentale -1500 u.m., exportul net - 125 u.m., exportul - 570 u.m.,
amortizarea - 370 u.m. Determinai:
1) Produsul Naional Net;
2) Mrimea investiiilor;
3) Volumul importului.
88. In economia naional a fost creat un PIB in valoare de 6000 u.m..
Cheltuielile de consum au constituit 2800 u.m., cheltuielile
guvernamentale 800 u.m., exportul net -80 u.m., exportul 260 u.m.,
amortizarea 170 u.m. Determinai:
1. PIN;
2. Volumul importului;
3. Investiiile nete;
4. Investiiile brute.
89. Intr-o economie a fost creat un PIB in valoare de 9000 u.m..
Cheltuielile de consum au constituit 4600 u.m., cheltuielile
guvernamentale 2100 u.m., exportul net 125 u.m., exportul 570 u.m.,
amortizarea 270 u.m. Determinai:
1. Mrimea investiiilor.
2. Volumul importului.
3. PIN.
90. In economie a fost creat un PNB in valoare de 5000 u.m.. Cheltuielile
de consum au alctuit 3000 u.m., cheltuielile guvernamentale 960 u.m.,
investiiile brute 1000 u.m., investiiile nete 800 u.m., excedentul bugetar
30 u.m. Determinai:
1. PNN.
2. Exportul net.
3. Amortizarea.
4. Venitul disponibil al menajelor.
5. Economiile menajelor.
Rspunsurile i comentariile la testele de autoevaluare

1. Raspunsul la pagina 60
2. Raspunsul la pagina 69

Bibliografie Unitate de nvare Nr. 5

Campbell R., McConnel, Brue Stanley, Economics, principles, problems and politics,
McGraw Hill, Inc, 1996,
Edwin G. Dolan, David E. Lindsay, Economics, Sixth Edition, The Dryden Press,
Hyman David, Economics, Irwin, Homewood, 1989
Huidumac C., Rogojanu A., Introducere n studiul economiei de pia, Ed. ALL
Richard G. Lipsey, Alec K. Chrystal, Economia pozitiv, Ed. Economic, Bucureti, 1999
Marius-Corneliu Marina, Mihaela-Hrisanta Mosora, Macroeconomie Suport de curs,
Academia De Studii Economice Facultatea De Economie Departamentul De Economie i
Politici Economice, Bucuresti 2012
Michael Parkin, David King, economics, Second Edition, Addison-Wesley Publishing
Paul Samuelson, William Nordhaus, Economie politica, Editura Teora, Bucuresti,
Campbell R., McConnel, Brue Stanley, Economics, principles, problems and politics,
McGraw Hill, Inc, 1996,
Wonnacott P., Wonnacott R, Economics, Third Edition, McGraw-Hill, Inc, 1986,
http://www.scribd.com/doc/73532357/ 55111808-economie
http://www.scribd.com/doc//94021442-Aplicatii-Macro
http://www.scribd.com/doc/ 61755016-macroeconomie-1
http://www.scribd.com/doc/48036763/macroeconomie-sem-nr-1
http://www.scribd.com/doc/73532357/ 33121432-Macroeconomie-grile
http://www.scribd.com/doc/31071365/Test-de-Autoevaluare-La-Macroeconomie
http://www.scribd.com/doc/51229710/Aplicatii-Macroeconomie
http://www.scribd.com/doc// 61596318-Macroeconomie
http://www.scribd.com/doc/33060093/grile-macroeconomie
http://www.scribd.com/doc/73532357/53618646-economie
Economie, Manualul Catedrei de Economie i Politici Economice, A. S. E., Ed. Economic,2000
Unitate de nvare Nr. 6

Venitul, Consumul, Economiile Si Investitiile

Cuprins Pagina

Obiectivele Unitii de nvare Nr. 6...............................................................................86


6.1 Venitul.......................................................................................................................87
6.4 Consumul....................................................................................................................87
6.5 Economiile..89
6.4 Investiiile.................................................................................................................. 89
Lucrare de verificare Unitate de nvare Nr. 693
Rspunsuri i comentarii la testele de autoevaluare...........................108
Bibliografie Unitate de nvare Nr. 6108
OBIECTIVELE Unitii de nvare Nr. 6

Principalele obiective ale Unitii de nvare Nr. 6 sunt:

Informatii legate de principiul multiplicatorului si acceleratorului


Ce sunt venitul, consumul, economiile si investitiile si care sunt factorii
determinanti, precum si relatiile dintre acestea

6.1 Venitul
Venitul national sau produsul national (Y) reprezinta suma dintre consumul
final (C) si investitii (I) (utilizarile). Y = C + I

6.2 Consumul

Consumul reprezinta partea din venit utilizata pentru achizitionarea de bunuri


si servicii destinate satisfacerii directe a nevoilor generale ale societatii.
Inclinatia spre consum reprezinta raportul procentual dintre consum si venit,
ce poate fi prezentat sub doua forme:
- nclinatia medie spre consum (c) - arata cte unitati de consum se pot
satisface cu o unitate de venit
- nclinatia marginala spre consum (c) - arata efectul modificarii cu o unitate a
venitului, asupra consumului
Factorii care influeneaz consumul

C = f (averea; d (rata dobnzii la creditele de consum); t (rata fiscalitii


aplicat veniturilor); Ria (rata anticipat a inflaiei); gradul de ncredere n
evoluia economiei)

Factor
Averea ( active C C
reale i financiare
ale populatiei)
d Creditele => C Creditele => C
Politic monetar Politic monetar
restrictiv expansionist
t venitul disponibil venitul disponibil
populatiei=> populatiei => C
C(politica fiscala (politica fiscala
restrictiva) expansionista)
Ria C (prezent) C (prezent)
Gradul de - Optimism => C
ncredere n - Pesimism => C
evoluia economic
Teorii de analiz a consumului

6.2.1 Teoria Keynesist - consumul este influenat n mod decisiv de venitul


disponibil curent.
C = f(Yd); Yd = venitul disponibil
Yd = Y (Venit Naional) - T directe (impozitul pe venituri + CAS + CASS) +
TR (Transferuri)
Venitul disponibil al unei gospodrii se aloc pentru consum i pentru
economisire. Yd = C + S (economii)
c inclinaia medie spre consum arat partea din venitul disponibil alocat
consumului
s inclinaia medie spre economisire arat partea din venitul disponibil
alocat economisirii
c+s=1

Legea psihologic a lui Keynes


La modificarea venitului disponibil, consumatorii reacioneaza modificnd
consumul ntr-o
proporie mai mic i economisirea ntr-o proporie mai mare (consumul i
economisirea se
modific n acelai sens cu venitul).
a) Yd => C (crete mai puin) => c = => c
Yd => S (crete mai mult) => s = => s

La creterea venitului, consumatorii i vor mri inclinaia ctre economisire i


i vor reduce inclinaia ctre consum
b) Yd => C (mai puin) => c = => c
Yd => S (mai mult) => s = => s
La scderea venitului, consumatorii i vor mri nclinaia ctre consum i vor
scdea nclinaia ctre economisire
Yd = C + S c + s = 1
c - reprezint nclinaia marginal spre consum= C/ Yd
s reprezint nclinaia marginal spre economisire= S/ Yd

6.2.2. Teoria venitului permanent (Milton Friedman)


Ipoteze :
- consumul nu depinde de venitul disponibil curent, ci de venitul
permanent.
C = f(Ypermanent)
Ydisponibil = Ypermanent + Ytemporar
- indivizii economisesc cnd Yd > Ypermanent i utilizeaza economii
cand Yd < Ypermanent.

6.3 Economiile
Economiile reprezinta surplusul de venit (Y) peste cheltuielile de consum sau
reprezinta partea din venitul disponibil care este economisita.
S = Y C si Y = S + C
Acestea se afla ntr-un raport functional cu venitul: la o anumita modificare a
lui Y are loc o modificare a lui S, fie liniara si constanta, fie curbilinie si
crescatoare cnd venitul creste.
Relatia dintre venit si economii arata:
- care este raportul dintre economii si venit nclinatia medie spre economii
s=S/Y
- cu ct sporesc economiile la o crestere cu o unitate a sporului de venituri
nclinatia marginala spre economii (s). s= S/ Y
Din relatia de calcul a nclinatiei marginale spre economii (s) si a nclinatiei
marginale spre consum (c), rezulta: s + c=1.

Functia consumului i funcia economisirii


C = Ca + cYd - funcia consumului
Ca = consum autonom (nivelul consumului care nu depinde de venitul
disponibil curent)
Consumul autonom se poate face fie pe baza economisirii anterioare, fie pe
baza mprumuturilor.
T0: C0 = Ca + cYd0
T1: C1 = Ca +cYd1
C = cYd => c = C/ Yd
C + S = Yd => S = Yd C = Yd Ca cYd = Yd cYd Ca = -Ca + sYd
S = -Ca + sYd - funcia economisirii

6.4 Investiiile
Investiiile reprezint fluxul de cheltuieli destinate creterii sau meninerii
stocului de capital real, sau fluxul de cheltuieli menite proiectelor de producere
a bunurilor care nu sunt destinate unui consum imediat, cunoscandu-se
categoriile de investiii:
- Investiii de nlocuire/Investiii brute (Ib) (de reproducie) - se refer la
nlocuirea obiectivelor uzate i meninerea stocului de capital fix (utilaje,
instalaii, cldiri etc), sursa de acoperire o constituie amortizarea reprezentand
formarea brut a capitalului fix i creterea volumului stocurilor materiale;
Ib=S+A
- Investiii nete (In) (de dezvoltare) - mresc capitalul fix existent i asigur
sporirea capacitii productive a crei surs o constituie venitul economisit
fiind dat de partea din venit cheltuit pentru formarea factorului de producie
capital, adic pentru creterea volumului capitalului fix i a stocurilor.
Achiziiile de elemente de capital fix (utilaje, instalaii, cldiri etc) + stocuri
=investiia net de dezvoltare (In) Investiia net se concretizeaz in
acumularea net de capital. In=S
n economia de piata economiile se transforma n investitii, in functie de
anumiti factori precum dorinta de organizare rationala a cheltuielilor n timp,
dorinta de mbogatire, preferinta pentru lichiditate, etc.
Nu ntotdeauna nsa economiile se transforma integral n investitii caci o parte
se tezaurizeaza (T), astfel I = S T (investitie neta), putandu-se considera si
investitie bruta, care include si amortizarea capitalului fix.
De asemenea este posibila si situatia S > I cnd acumulari anterioare sunt
transformate n bunuri de capital.
Funcia investiiilor poate fi scris in felul urmtor: I = d*i ,unde:
investiiile autonome (care nu depind de rata dobanzii); i rata dobanzii; d
coeficientul de sensibilitate a investiiilor fa de rata dobinzii.
n sens economic, investiiile reprezint ansamblul cheltuielilor orientate spre
achiziionarea bunurilor capital, n vederea sporirii avuiei societii. Spre
deosebire de bunurile de consum, bunurile capital nu satisfac n mod direct
nevoile umane, dar contribuie la crearea de noi bunuri, fie de consum final, fie
tot de investiii, i care vor genera indirect, pe termen lung, o satisfacere
superioar a trebuinelor colective. Dei, n mod obinuit, n sfera investiiilor
sunt incluse i investiiile financiare (achiziionarea de titluri de valoare),
acestea nu au ca rezultat sporirea capitalului i a avuiei societii, ci doar o
schimbare a dreptului de proprietate.
Astfel, ntr-o accepiune larg, investiia reprezint orice decizie de cheltuire
care conduce la dobndirea unui activ (real sau financiar), n vederea obinerii
ulterior a unui flux de lichiditi.
Factorii care influenteaza decizia de a investi.
- nivelul profitului - legatura ar fi direct proportionala.
- cererea agregata
- politica statului n domeniul investitiilor
- starea generala a economiei.
In procesul de efectuare a investiiilor este necesar de comparat rata dobanzii
curent cu rata ateptat a profitului. Dac rata dobinzii este mai mare decat
rata ateptat a profitului, atunci
nu este rentabil de a apela la credit pentru a efectua investiii
La baza deciziei de a investi sta calculul unor indicatori de eficienta economica
precum:
- Rata rentabilitatii investitiei: Sn=S0 (1+i)n unde: S0 suma de bani
investita initial; Sn suma de bani dupa n ani de viata a investitiei; i rata
de actualizare (rata dobnzii).
Investiia se dovedete oportun dac: Sn>S0
- Randamentul intern (actualizat) al investitiei - exprim cu ce efort
investiional actual
se obine un anumit venit peste n ani, reprezentand rata de actualizare care
permite egalarea valorilor actuale ale cheltuielilor de investitii cu cstigurile
nete cumulate (se foloseste tehnica VAN valoarea actualizata neta)
S0=Sk/(1+i)k, unde S0 suma de bani investita initial; Sk suma de bani dupa
k ani de viata a investitiei; i rata de actualizare (rata dobnzii).
- Perioada de rambursare a investitiei (termenul de recuperare), reprezinta
perioada de timp n care efortul investiional se recupereaz din venitul
generat, mai precis din profit n urma
punerii n funciune a investiiei, determinandu-se prin raportarea volumului
investitiilor la profitul anual (Pa). Tr = I / Pa
- Coeficientul de eficien economic a investiiei exprim profitul anual ce
se obine la o unitate monetar investit.
Factorii care influeneaz investiiile

Investiiile, ca premis a creterii unei economii naionale sunt influenate de


mai muli factori:
- volumul economiilor - partea din venit care nu este consumat. Fara
acumulare (amanarea consumului in vederea obinerii unei producii viitoare
suplimentare i deci aunor venituri viitoare) nu pot exista investiii
- costul creditului cu cat este mai ridicat cu atat investiiile sunt mai reduse,
deoarece acestea trebuie s genereze venituri mai mari pentru acoperirea
costurilor creditului;
- rata dobanzii pentru un nivel scazut creditul este ieftin i se creeaz premise
favorabile investirii, insa trebuie trebuie corelat cu rata profitului (i eficiena
capitalului), deoarece investitorul este constrans s plteasc dobanda din
rezultatele procesului productiv. Insa daca randamentul plasamentelor (rata
dobanzii) este mare, investitorul este descurajat s-i asume riscul unei afaceri.
Atunci cand rata profitului este mai mare in raport cu rata dobanzii economiile
agenilor economici vor fi investite.
- evoluia cererii de bunuri i servicii arat randamentul viitor al investiiei
prezente. Valorificarea mai bun a bunurilor i serviciilor obinute in urma
investiiilor determin venituri mai mari ca urmare a eforturilor investiionale
i deci reprezint un stimulent pentru a investi;
- increderea in viitor (ateptrile agenilor economici cu privire la cea ce se va
intampla in viitor); perspective favorabile intr-un sector determin
concentrarea resurselor de investit ctre ramura sau sectorul respectiv.

I = f(d(rata dobnzii la creditele pentru investiii); t (rata fiscalitii impus


firmelor); Y; gradul de ncredere n evoluia economiei)
Factor
d creditele pentru investiii creditele pentru investiii
=> I (politica => I (politica monetar
monetar restrictiv) expansionist)
t costurile firmelor => I costurile firmelor => I
(politica fiscal (politica fiscal
restrictiv) expansionist)
PIB sau venitul veniturile din economie=>cererea=>firmele trebuie s
naional producia pentru a face fa cererii =>
investiiile/stocul de capital (firmele trebuie s
achiziioneze noi elemente de capital fix)
Gradul de Optimism => I
ncredere n Pesimism => I
evoluia
economiei
Principiul multiplicatorului si acceleratorului

Acceleratorul (a) indic efectul creterii venitului asupra investiiilor,


exprimand raportul dintre cresterea investitiilor si cresterea cererii de bunuri de
consum, a=I/C
Principiul acceleratorului consider creterea cererii de mrfuri ca variabil
independent ce influeneaz mrimea investiiilor. Legtura dintre
modificarea venitului i modificarea stocului de capital reprezint principiul
acceleratorului. a = K/Y => K=aY
Daca principiul acceleratorului se aplica si la determinarea nivelului
investitiilor nete n functie de modificarile venitului, relatie functionala este:
a=It/(Yt-Yt-1)
Dupa efectuare investitiei aceasta genereaza cresterea productiei (ofertei),
venitului, care, la rndul ei, duce la cresterea consumului, care la randul sau
genereaza o crestere a venitului ntr-o masura superioara celei anterioare, care,
mai departe, va determina cresterea consumului; efectele investitiilor se
propaga n valuri, se repeta si se multiplica.
Influenta investitiilor asupra venitului se masoara cu ajutorul multiplicatorului
(k) care reflecta de cte ori sporul de investitii (I) se cuprinde n sporul de
venit (Y) : k=Y/I, aratand practic ca venitul creste cu o marime de k ori
mai mare dect sporul investitiilor.
Daca Y=I+C=> k=Y/(Y-C) => k=1/s
Multiplicatorul investiiilor ia valori mai mari decat 1 (intrucat c i s iau
valori intre 0 i 1), aratand c, cu cat este mai mare inclinaia marginal spre
consum cu atat efectul investiiilor este mai mare. Ins, in aceste condiii,
partea economisit va fi redus, reducanduse astfel posibilitatea ca in viitor
investiiile s aib un nivel satisfctor.
Pe de alt parte, o inclinaie spre consum redus este echivalent cu economii
mai mari i transformarea acestora in investiii, dar creterea venitului ca
urmare a investiiilor efectuate va fi insuficient. Aadar, intr-o economie
naional trebuie s existe un echilibru intre consum i
economisire.
n concluzie, att multiplicatorul, ct i acceleratorul reprezint dou concepte
care acioneaz combinat i interdependent. Astfel, dac multiplicatorul
exprim influena investiiilor asupra veniturilor, acceleratorul pune n
eviden influena invers, respectiv a veniturilor asupra investiiilor (ambele
procese, la nivel macroeconomic). n ambele cazuri influena se realizeaz,
direct sau indirect, prin intermediul consumului, astfel c dependena
produciei de consum este o realitate economic de care trebuie s se in
seama ntotdeauna.

Test de autoevaluare
1. Care sunt factorii de influen a investiiilor
2. Care sunt factorii de influen a consumului
3. Ce indica principiul multiplicatorului? Dar al acceleratorului?
Lucrare de verificare Unitate de nvare Nr. 6

1.Investiiile brute minus amortizarea reprezint __ ___________


2. Cu reducerea inclinaiei marginale spre consum crete nivelul de echilibru al
venitului.
3. Consumul de bunuri i servicii este in funcie doar de mrimea venitului.
4.Cheltuielile de consum reprezint:
a) partea venitului disponibil utilizat pentru cumprarea bunurilor i serviciilor
in perioada
curent;
b) partea venitului disponibil destinat cumprrii bunurilor i serviciilor in
perioada viitoare;
c) partea venitului ce se acumuleaz pe conturile bancare;
d) toate rspunsurile sunt corecte.
5. Consumul este condiionat de creterea:
a) venitului brut;
b) venitul disponibil;
c) inclinaiei marginale spre consum;
d) achiziiile guvernamentale.
6. Inclinaia marginal spre consum semnific:
a) raportul dintre sporul consumului i sporul economiilor;
b) raportul dintre volumul consumului i volumul venitului disponibil;
c) sporul consumului la o unitate de spor a venitului disponibil;
d) toate rspunsurile sunt greite.
7. La o cretere a venitului disponibil, in abordare keynesist:
a) consumul va crete direct proporional cu venitul;
b) economiile vor crete direct proporional cu venitul;
c) consumul va crete intr-o proporie mai mic, iar economiile intr-o proporie
mai mare in raport
cu venitul disponibil.
8. Funcia de consum C=0,68Y s-a modificat peste o perioad de timp si a devenit
C=0,42Y, ca rezultat a avut loc:
a) micorarea economiilor populaiei;
b) creterea economiilor populaiei;
c) consumul a rmas la acelai nivel;
d) consumul a crescut;
e) nici una din cele anterioare.
9. Consumul autonom este cel care:
a) depinde de preurile bunurilor de consum;
b) rezult din preferinele individuale ale consumatorului de a cheltui venitul
pentru diferite bunuri;
c) nu depinde de venitul disponibil al menajelor.
10. Economiile, in sens macroeconomic, semnific:
a) depozitele populaiei in bncile comerciale;
b) suma tuturor activelor familiale;
c) venitul disponibil neutilizat pentru consum intr-o perioad determinat de timp;
11. Micorarea economiilor ne arat c scade:
a) cererea pentru resursele de credit;
b) oferta pentru resursele de credit.
12. Inclinaia marginal spre economisire este:MPSeste de obicei o marime
pozitiva si subunitara si de obicei este mai mica ca inclinatia marginala spre
consum, suma lor fiind intotdeauna egal cu 1
a) pozitiv;
b) negativ;
c) constant;
d) nici o variant corect.
13. Economia rii se caracterizeaz prin urmtoarele: venitul efectiv Y = 3500
u.m.; inclinaia marginal spre consum 0,8; venitul de echilibru Y* = 3700 u.m..
1. Cum trebuie s se modifice cheltuielile guvernamentale (celelalte condiii
rmanand constante) pentru ca economia s ating starea de echilibru (Y* =
3700)?
2. Cum trebuie s se modifice incasrile impozitare (celelalte condiii rmanand
constante), pentru ca economia s ating starea de echilibru?
14. Investiiile globale brute sunt:
a) cheltuielile legate de inlocuirea capitalului uzat;
b) cheltuielile legate de inlocuirea capitalului uzat i sporul de capital;
c) cheltuielile legate de cumprarea bunurilor de consum.
15. Investiiile nete includ:
a) construcia depozitului pentru producia final;
b) procurarea unui automobil in gospodria particular;
c) inlocuirea utilajului defectat cu un utilaj nou;
d) achiziionarea unui lot de pmant de ctre o firm.
16. Micorarea ratei dobanzii duce la:
a) creterea investiiilor;
b) diminuarea investiiilor;
c) creterea economiilor naionale;
d) micorarea economiilor naionale.
17. Presupunem c volumul economiilor este constant, iar majorarea cererii
investiionale mrete rata dobanzii. Ce se intampl cu volumul investiiilor?
a) se va micora;
b) se va mri ;
c) nu se va schimba.
18. Care din urmtoarele este cel mai puin probabil s stimuleze o cretere a
investiiilor:
a) o scdere in rata dobinzii;
b) o cretere in cheltuielile de consum;
c) o lichidare a stocurilor;
d) o cretere a importului;
e) progresele tehnologice.
19. O cretere a impozitelor presupune:
a) o deplasare in jos a funciei de consum;
b) o reducere a cererii aggregate;
c) o reducere a venitului de echilibru.
20. Micorarea impozitelor duce la o cretere a:
a) investiiilor;
b) economiilor private;
c) economiilor publice;
d) economiilor naionale.
21. In perioada lung o descretere in taxe duce la:
a) creterea nivelului preului i venitului real;
b) creterea nivelului preului, ins nu afecteaz venitul real;
c) creterea venitului real, ins nu afecteaz nivelul preului;
d) nu afecteaz nici nivelul preului, nici venitul real.
22. Urmtoarele date caracterizeaz o economie: C = 1 000 + 0,9Yd; G =
600u.m.; I = 390u.m.; T = 400 u.m. Determinai:
1. PIB de echilibru;
2. Multiplicatorul cheltuielilor guvernamentale;
3. Influena asupra PIB a majorrii cheltuielilor guvernamentale cu 1 mil. lei.
23. O schimbare in cheltuielile publice:
a) nu afecteaz curba cererii agregate;
b) schimb inclinaia curbei cererii agregate;
c) deplaseaz curba ofertei agregate;
d) deplaseaz curba cererii agregate.
24. Sunt cunoscute urmtoarele date: =0,8(Y -), volumul investiiilor 184,5
u.m., achiziiile guvernamentale 307,5 u.m., taxa impozitelor pe venit 0,25. Piaa
bunurilor i serviciilor se afla in echilibru, ins capacitatea de producie permite
majorarea venitului naional de 1,2 ori. Cum statul trebuie s schimbe valoarea
achiziiilor guvernamentale i taxa impozitului pe venit ca s asigure utilizarea
deplin a capacitilor de producie, utilizand metoda bugetului echilibrat?
25.La o inclinatie marginala spre consum (c) de 0,6:
A. inclinatia marginala spre economii (s) este 0,4;
B. inclinatia marginala spre economii (s) este 4/10;
C. multiplicatorul investitiilor (K) este 4;
D. multiplicatorul investitiilor (K) este 2,5;
E. multiplicatorul investitiilor (K) este 0,25.
a. A+B+C;
b. A+B+D;
c. A+C;
d. B+E;
e. C+E.
26.La o inclinatie marginala spre consum (c) de 0,4:
A. inclinatia marginala spre economii (s) este 0,6;
B. inclinatia marginala spre economii (s) este 6/10;
C. multiplicatorul investitiilor (K) este 1;
D. multiplicatorul investitiilor (K) este 1,66;
E. multiplicatorul investitiilor (K) este 0,16.
a. A+B+C;
b. A+B+D;
c. A+C;
d. B+E;
e. A+E.
27.O dublare a venitului, de la 1.000 u.m. la 2.000 u.m., corelata cu crestere a
ratei consumului de la 70% la 80%, va face ca economiile:
A. sa creasca cu 200 u.m.;
B. sa scada cu 100 u.m.;
C. sa creasca la 100 u.m.;
D. sa creasca cu 100 u.m.;
E. sa creasca la 400 u.m.
a. A+C;
b. B;
c. B+E;
d. D+E;
e. A+E.
28.Daca inclinatia marginala spre economii (s) este 0,4, iar sporul consumului
(C) este 1.200 u.m., sporul economiilor (S) este:
a. 400 u.m.;
b. 600 u.m.;
c. 800 u.m.;
d. 1.200 u.m.;
e. 2.000 u.m.
29.Daca inclinatia marginala spre economii (s) este 0,4, iar sporul consumului
(C) este 1.200 u.m., sporul venitului (Y) este:
a. 400 u.m.;
b. 600 u.m.;
c. 800 u.m.;
d. 1.200 u.m.;
e. 2.000 u.m.
30Se cunosc urmatoarele date: V0 = 4.000 u.m.; C = 4.000 u.m., s = 0,2. Atunci
V1 va fi:
a. 800 u.m.;
b. 5.000 u.m.;
c. 9.000 u.m.;
d. 1.000 u.m.;
e. 8.000 u.m.
31 Intr-o economie, funcia de consum este C = 500 + 0,75 (YT); investiiile
constituie 1500 u.m.; cheltuielile publice 1000 u.m., bugetul de stat este
echilibrat.
Determinai:
Venitul de echilibru;
2. Dac venitul de echilibru devine egal cu 10000 u.m., cu cat ar trebui s creasc
cheltuielile
publice, dac acestea vor fi finanate in totalitate din datoria public.
32Intre multiplicatorul investitiilor (K) si inclinatia marginala spre consum (c):
A. exista o relatie direct proportionala;
B. exista o relatie invers proportionala;
C. exista o relatie de egalitate;
D. nu exista nici o relatie;
E. exista o relatie prin care se pune in evidenta impulsul stimulativ al consumului
asupra relatiei dintre venit si investitii.
a. B+E;
b. D;
c. A+E;
d. C+E;
e. D+E.
33.Marimea venitului national se poate determina in mai multe moduri, astfel:
A. in procesul de creare, valoare adaugata neta se evidentiaza in preturile
bunurilor si serviciilor;
B. scazand consumul de capital fix (amortizarea) din PIB evidentiat in preturile
factorilor de productie;
C. prin insumarea veniturilor realizate de posesorii factorilor de productie
participanti la activitatea
economica;
D. adaugand consumul de capital fix (amortizarea) la PNB evidentiat in preturile
factorilor de productie;
E. scazand consumul de capital fix (amortizarea) din PNB evidentiat in preturile
factorilor de productie.
a. A+C;
b. C+D;
c. B+C;
d. A+E;
e. C+E.
34.Inclinatia marginala spre consum (c) exprima legatura functionala dintre:
a. cheltuielile efectuate pentru consum (C) si un anumit venit (Y);
b. un anumit venit (Y) si cheltuielile efectuate pentru consum (C);
c. sporul de cheltuieli (C) si sporul de economii (S);
d. sporul de venit (Y) si sporul de cheltuieli (C);
e. sporul de cheltuieli (C) si sporul de venit (Y).
35Printre factorii subiectivi care determina marimea cheltuielilor de consum se
inscriu:
A.modificarea marimii salariului si a venitului;
B.modificarea marimii profitului si a dobanzii;
C.sentimentul de siguranta si senzatia de independenta pe care o genereaza
economiile banesti;
D.modificarea marimii capitalului si a acumularii;
E. dorinta de a beneficia de dobanzi sau alte avantaje in viitor pentru munca
economisita.
a. A+B;
b. A+B+D;
c. C+D;
d. D+E;
e. C+E.
36.Potrivit legii psihologice fundamentale formulate de J. M. Keynes, o data cu
cresterea venitului, oamenii tind:
a. sa mareasca consumul, dar intr-o proportie mai mare;
b. sa reduca consumul;
c. sa aiba acelasi consum;
d. sa mareasca consumul, dar intr-o proportie mai mica;
e. sa fie insensibili la modificarea acestuia.
37.Inclinatia marginala spre economii (s) reprezinta:
a. raportul procentual dintre economii si consum;
b. raportul procentual dintre economii si investitii;
c. raportul dintre venit si economii;
d. raportul dintre economii si venit;
e. raportul dintre cresterea economiilor si cresterea venitului.
38.Principiul multiplicatorului releva influenta:
a. investitiilor asupra consumului;
b. economiilor asupra venitului;
c. investitiilor asupra venitului;
d. venitului asupra consumului;
e. venitului asupra investitiilor.
39.Multiplicatorul investitiilor (K) se gaseste in raport:
A.invers proportional cu inclinatia marginala spre consum (c);
B. direct proportional cu inclinatia marginala spre consum (c);
C.invers proportional cu inclinatia marginala spre economii (s);
D.direct proportional cu inclinatia marginala spre economii (s);
E. invers proportional cu inclinatia spre consum.
a. A+D;
b. A+C;
c. B+C;
d. B+E;
e. C+E.
40.Preturile pietei sunt mai mari decat preturile factorilor pentru ca includ si:
a. impozitul pe profit;
b. cheltuielile salariale datorate personalului muncitor;
c. consumul de capital fix;
d. obligatiile fiscale platite de cumparatori sub forma impozitelor indirecte
incluse in preturile pietei;
e. consumul de capital tehnic.
41.Daca inclinatia marginala spre consum (c) este 0,8 atunci sporul de venit
national la un spor al investitiilor (I) de 200 mil. u.m., va fi:
a. 400 mil. u.m.;
b. 700 mil. u.m.;
c. 1.000 mil. u.m.;
d. 1.200 mil. u.m.;
e. 1.500 mil. u.m.
42.Care dintre urmatorii factori nu influenteaza in mod subiectiv inclinatia spre
consum?
a. obiceiurile indivizilor si inclinatiile psihologice ale acestora privind prevederea
de a avea o rezerva baneasca;
b. sentimentul de siguranta si senzatia de independenta pe care o genereaza
economiile banesti;
c. dorinta de a putea beneficia de dobanzi sau alte avantaje in viitor pentru munca
economisita;
d. dorinta de ridicare a standardului de viata;
e. modificarea marimii salariului si a venitului, in general.
43.Care dintre urmatorii factori nu influenteaza in mod obiectiv inclinatia spre
consum?
a. modificarea politicii fiscale;
b. modificarea marimii salariului si a venitului, in general;
c. dorinta de ridicare a standardului de viata;
d. modificarea marimii profitului si a dobanzii;
e. modificarea marimii capitalului si a acumularii.
44.Principiul acceleratorului:
A.exprima si masoara efectul scaderii venitului asupra economiilor;
B. exprima si masoara efectul cresterii venitului asupra investitiilor sub impulsul
efectului stimulativ al cererii de consum;
C.actioneaza in faza de expansiune economica;
D.actioneaza in faza de recesiune economica;
a. A+C;
b. B+C;
c. B+D;
d. E;
e. A+E.
45.Inclinatia marginala spre consum (c):
A. este o marime negativa;
B. este o marime pozitiva, dar subunitara;
C. exprima cresterea consumului la o crestere unitara a venitului;
D. se calculeaza ca raport intre cresterea consumului (C) si cresterea venitului
(Y);
E. se calculeaza ca raport intre marimea venitului (Y) si marimea consumului (C).
a. A+C;
b. A+D;
c. B+E;
d. A+C+E;
e. B+C+D.
46.Inclinatia marginala spre economii (s):
A. arata cu cat sporesc economiile (S) la o crestere cu o unitate a venitului (Y);
B. este in relatie invers proportionala cu multiplicatorul investitiilor (K);
C. este in relatie direct proportionala cu multiplicatorul investitiilor (K);
D. se calculeaza ca raport intre cresterea venitului (Y) si cresterea economiilor
(S);
E. se calculeaza ca raport intre cresterea economiilor (S) si cresterea venitului
(Y).
a. A+C;
b. A+D;
c. A+B+E;
d. A+C+E;
e. C+D.
R: C
47.Care dintre urmatoarele formule sunt adevarate?
A.K = 1/c;
B.K = 1/s;
C.a = It /(C + I);
D.K = Y/I;
E.C/Y + S/Y = 1.
Unde: K multiplicatorul investitiilor; c inclinatia marginala spre consum; s
inclinatia marginala spre economii; a acceleratorul investitiilor; Y sporul
venitului; I sporul investitiilor; S sporul economiilor.
a. A+C;
b. B+C+D;
c. A+D+E;
d. B+D+E;
e. C+E.
48.Care dintre urmatoarele formule sunt adevarate?
A. K = 1/(1-c);
B. K = 1/(1-s);
C. a = It /(C + I);
D. K = I /Y;
E. C/Y + S/Y = 1.
Unde: K multiplicatorul investitiilor; c inclinatia marginala spre consum; s
inclinatia marginala spre economii; a acceleratorul investitiilor; Y sporul
venitului; I sporul investitiilor; S sporul economiilor.
a. B+C+E;
b. A+C+E;
c. B+D;
d. A+C+D;
e. B+D.
49. Modelul agregat Keynesist se refer la egalitatea dintre :
________________________________
50. Pentru mai buna cunoatere a aspectelor consumului i economiilor, a
dependenei lor de venit i ali factori, precum i a consecinelor asupra
produciei, este necesar s analizm
______________________________________________
51. Pe termen scurt, nclinaia spre consum i economii __________.
52. Factorii obiectivi la care nclinaia spre consum i spre economii se modific
i la un venit constant
sunt______________________________________________________________
_
53. Factorii subiectivi numii i mobiluri subiective i sociale, ce influeneaz
nclinaia spre consum i economii sunt :
______________________________________________________________
54. Investiiile reprezint partea din venit cheltuit pentru creterea __________
i a stocurilor de
capital circulant, avnd drept consecin formarea net de capital .
55. Investiiile au rol hotrtor n : ____________________________
56. Multiplicatorul real al investiiilor se poate abate mai mult ori mai puin, n
plus ori minus, de la cel teoretic, n aceast direcie acionnd mai multe cauze,
dintre care menionm :
____________________________
57) In anul t0, venitul disponibil este de 100 u.m., iar economiile sunt de 40
u.m. Dac, in anul urmtor, venitul disponibil crete cu 50%, iar inclinaia
marginal spre consum este de 0,8, atunci economiile i multiplicatorul
investiiilor vor fi, respectiv, de:
a)100 u.m. i 4;
b) 40 u.m. i 5;
c) 100 mld u.m. i 5;
d) 40.u.m. i 4;
e) 50 u.m. i 5.
58) Fie funcia consumului C = 150 + cVd (unde Vd = venitul disponibil).
Venitul
personal este 1000 u.m., taxele sunt 100 u.m. iar consumul personal este 600 u.m.
In
aceste condiii multiplicatorul investiiilor este:
a) K = 0,5;
b) K = 5;
c) K = 0,2;
d) K= 2;
e) K = 1,9.
59) Creterea venitului disponibil cu 200 u.m. este insoit de o cretere a
consumului cu
50 u.m. Inclinaia marginal spre economii este:
a) 0,25;
b) 0,5;
c) 0,75;
d) 0,8;
e) 1.
60) Inclinaia marginal spre consum este 0,75. Care va fi creterea veniturilor
determinat de sporul investiiilor cu 100 mld. u.m.?
a) V = 2500 mld. u.m.;
b) V= 250 mld. u.m.;
c) V = 400 mld. u.m.;
d) V = 100 mld. u.m.;
e) V = 125 mld.u.m.
61) Principiul acceleratorului scoate in eviden relaia dintre:
a) creterea venitului i investiiile nete;
b) creterea investiiilor i creterea venitului;
c) creterea venitului i creterea consumului;
d) creterea economiilor i creterea investiiilor.
62) Inclinaia marginal spre consum este c = 0,6, acceleratorul are valoarea a =
0,7 iar veniturile au sporit cu 100 u.m. Pe baza acestor date valoarea investiiilor
este:
a) 60 u.m.;
b) 50 u.m.;
c) 0,7 u.m.;
d) 70 u.m.;
e) 0,6 u.m.
63 Intr-o economie, capitalul fix este la inceputul unui an de 120 miliarde uniti
monetare, urmand ca la sfaritul aceluiai an s creasc cu 25%. Consumul de
capital fix este de 20 miliarde uniti monetare. In aceste condiii, investiia brut
i net sunt (in miliarde uniti monetare):
a) 20; 30;
b) 30; 20;
c) 30; 50;
c) 50; 20;
d) 50; 30.
64)Dac funcia consumului este: C = 30 + 0,7VD, atunci funcia economiilor
este:
a) E= 30 + 0,7VD;
b) E = 30 + 0,3VD;
c) E = -30 + 0,7VD;
d) E = 30 - 0,7VD
e) E =-30 + 0,3VD
65) In perioada t0 t1, venitul crete cu 500 u.m.. Dac inclinaia marginal spre
consum
este de 0,8, atunci economiile:
a) vor crete cu 400 u.m.;
b) vor scdea cu 400 u.m.;
c) vor crete cu 100 u.m
d) vor scdea cu 100 u.m.;
e) vor crete cu 500 u.m.
66)Dac investiiile de inlocuire sunt in valoare de 50 u.m., iar investiiile brute
de 200
u.m., atunci investiiile nete sunt:
a) 50 u.m.;
b) 150 u.m.;
c) 200 u.m.;
d) 250 u.m.;
e)0 u.m.
67) Intr-o economie in care inclinaia marginal spre consum este de 0,6 cu cat
trebuie s
creasc investiiile pentru ca veniturile s sporeasc cu 500 u.m?
a) cu 500 u.m.;
b) 300 u.m.;
c) 200 u.m.;
d) 1250 u.m.
e) 833,3.
68) Funcia de consum este C = 100 + 0,8Y. Datele cu referin la venitul
disponibil sunt date in tabel:
0 1
600 580
Determinai:
1. Cheltuielile de consum;
2. Economiile;
3. Inclinaia marginal spre economii.
69) Care va fi creterea venitului rezultat dintr-un spor investiional de 5.250
mld. u.m.,
tiind c inclinaia marginal spre consum a fost de 0.80?:
a) 10.500 mld. u.m.;
b) 15.750 mld. u.m.;
c) 21.000 mld. u.m.;
d) 26.250 mld. u.m.;
e) 23.520 mld. u.m.
70) Se cunosc urmtoarele date: = 225 + 0,7(Y -); I=245 mil. lei; G=420 mil.
lei, impozitele =200 mil. lei. Calculai venitul naional.
71) Pentru ca principiul acceleratorului s funcioneze la nivelul unei economii
este necesar ca:
a) c' = 1;
b) toate capacitile de producie existente s fie utilizate integral;
c) investiia net s fie mai mare decat investiia brut;
d) multiplicatorul investiiilor s fie constant;
e) intre investiie i rata real a dobanzii s fie o relaie pozitiv.
72) Potrivit legii psihologice fundamentale a lui Keynes, atunci cand venitul
crete:
a) inclinaia marginal spre consum este constant;
b) consumul crete, dar mai incet;
c) inclinaia marginal spre economisire este un numr pozitiv i supraunitar;
d) suma dintre inclinaia marginal spre consum i inclinaia marginal spre
economisire este
mai mare decat 1;
e) oamenii inclin s economiseasc tot sporul de venit.
73) Economitii anticipeaz c peste un an situaia economic in ar se va
caracteriz prin urmtorii parametri: C = 10 + 0,8Y ; I = 60 mld. u.m.; G = 100
mld. u.m..S se calculeze PIN anticipat pentru anul viitor.
74 Economitii presupun c dependena cheltuielilor de consum i a investiiilor
de mrimea PIB se reflect in urmtoarele ecuaii (mlrd.u.m.) C = 8 + 0,5Y; I =
0,2Y. Conform prognozelor, cheltuielile guvernamentale in anul viitor vor alctui
50 mld. u.m., iar exportul net 5 mld. u.m. Determinai PIB prognozat pentru anul
viitor.
75) Care din afirmaiile de mai jos sunt corecte?
a) in virtutea acceleratorului, in perioadele de recesiune poate s apar
dezinvestirea net;
b) cand inclinaia marginal spre consum scade, multiplicatorul investiiei scade;
c) potrivit lui Keynes, inclinaia marginal spre consum este constant, pe
parcursul intregii viei;
d) investiia de dezvoltare are ca surs venitul net economisit;
e) cand venitul disponibil este zero, consumul de baz poate antrena
dezeconomisirea.
76. Dac venitul disponibil crete cu 80000 lei, din care creterea consumului
reprezint 80%, atunci nclinaia marginal spre economisire este:
a) unitar;
b) 0,8;
c) 0,4;
d) 0,2
e) nul.
77. La o nclinaie marginal spre consum de 0,8:
a) multiplicatorul investiiilor este 5;
b) nclinaia marginal spre economii este 5;
c) multiplicatorul banilor de cont este 0,2;
d) creterea venitului naional genereaz o cretere cu 0,8% a consumului;
e) consumul reprezint 80% din venitul naional.
78. Funcia de consum ntr-o economie este descris prin urmtoarea ecuaie
C=100+0,5Y. Dac
investiiile sunt I=50, nivelul de echilibru al venitului este:
a) 300;
b) 100;
c) 133,33;
d) 75;
e) 50.
79. Dac consumul excede venitul personal disponibil, atunci:
a) economisirea personal este pozitiv;
b) economisirea personal este zero;
c) economisirea personal este negativ;
d) economisirea personal scade;
e) economisirea personal crete.
80.Funcia economiilor reprezent S = 0,25Yd - 20. Volumul investiiilor este
egal cu 30 u.m.
Determinai:
1. Venitul naional de echilibru;
2. Cu cat va fi egal venitul naional dac, ateptand o micorare a veniturilor,
gospodriile vor
majora economiile cu 20 u.m.?
81 Intr-o economie inchis funcia de economisire este S = 0,3(YT)300,
bugetul de stat este echilibrat, cheltuielile guvernamentale constituie 300 u.m., iar
investiiile 600 u.m. Determinai:
1. Funcia de consum;
2. Venitul de echilibru;
3. Venitul disponibil;
4. Noul venit de echilibru dac investiiile cresc cu 100 u.m.
82) Care dintre urmtoarele afirmaii este corect, te termen scurt:
a) inclinaia marginal spre consum este constant;
b) inclinaia medie spre consum este cresctoare;
c) inclinaia medie spre consum este mai mic decat inclinaia marginal spre
consum;
d) inclinaia marginal spre consum este descresctoare;
e) inclinaia marginal spre economii este descresctoare.
83) Pragul de ruptur reprezint:
a)acel nivel al venitului pentru care consumul este nul;
b)acel nivel al venitului la care consumul se realizeaz pe baza sumelor
economisite anterior;
c)acel nivel al consumului necesar asigurrii unui trai decent;
d)acel nivel al consumului pentru care se manifest procesul de dezeconomisire;
e) acel nivel al venitului la care economiile sunt 0;
84) In anul trecut PNB a constituit 1000 u.m., G = 100 u.m.. Majorand
cheltuielile cu 60 u.m. guvernul a reuit s mreasc PNB cu 200 u.m., deficitul
bugetului constituind 0. Determinai inclinaia marginal spre consum.
85) Cunoatem c venitul naional este de 600 mld. u.m. soldul transferurilor
curente in raport cu strintatea este de 15 mld. u.m., transferurile sunt 50
mld.u.m. iar, impozitele i taxele pltite de populaie sunt 40 mld. u.m. Venitul
naional disponibil (VND) , venitul personal al menajelor (VPM) i venitul
disponibil al menajelor (VDM) sunt, in ordine:
a) 485; 535; 495;
b) 615; 665; 625;
c)485; 435; 395;
d) 485; 535; 575;
e) nici un rspuns corect.
86) Care dintre urmtoarele enunuri sunt adevrate:
a) pe termen lung, inclinaia medie spre consum este egal cu inclinaia marginal
spre consum;
b) dac inclinaia medie spre consum este mai mic decat 1, avem un proces de
dezeconomisire;
c) transferurile sunt incluse in venitul naional disponibil (VND)
d) profitul nedistribuit este inclus in VPP;
e) VPP conine impozite i taxe pltite de populaie.
87) Cunoatem c VDM este de 500 mld. u.m., impozite i taxe pltite de
populaie50 mld. u.m., transferurile sunt 65 mld. u.m., iar soldul transferurilor
curente cu strintatea este -25 mld. u.m. VPP, VND, VN sunt, in ordine:
a)550; 485; 510;
b) 450; 500; 475;
c) 450; 400; 375; d) 550; 600; 575;
e) nici un rspuns corect.
88) Economia se afl in stare de echilibru. Inclinaia marginal spre consum
alctuiete 0,8, iar inclinaia marginal spre import 0. Cum se modific PIB de
echilibru, dac statul majoreaz cheltuielile guvernamentale cu 2 mld. u.m., in
timp ce incasrile impozitare rman neschimbate?
89) Funcia de consum intr-o economie ar putea fi descris prin urmtoarea
ecuaie
C=100+0.7Y i investiiile I=50. Nivelul de echilibru al venitului este:
a) 100;
b) 50;
c) 500;
d) 150;
e) 0.
90)Dac venitul crete, atunci:
a) ponderea consumului in venit crete;
b) ponderea consumului in venit se reduce;
c) creterea absolut a economiilor este mai mare decat creterea absolut a
venitului;
d) creterea absolut a consumului este mai mare decat creterea absolut a
venitului;
e) consumul absoarbe integral creterea venitului.
91) In perioada T0 T1 venitul crete cu 4000 miliarde u.m. Dac inclinaia
marginal
spre consum este 0,8, atunci economiile:
a) se reduc cu 3200 miliarde u.m.;
b) se reduc cu 800 miliarde u.m.;
c) cresc cu 3200 miliarde u.m.;
d) cresc cu 800 miliarde u.m.;
e) nu se modific.
92) Investiiile scad atunci cand:
a) se reduce rata dobanzii;
b) se reduc impozitele;
c) se accelereaz amortizarea capitalului tehnic fix;
d) se anticipeaz reducerea profiturilor viitoare;
e) crete cererea de consum.
93) Dac multiplicatorul investiiilor este 10, iar sporul venitului viitor de 100
uniti
monetare, atunci sporul investiiilor i inclinaia marginal spre economii sunt:
a)90; 0,9;
b)90; 0,1;
c)10; 0,9;
d) 10; 0,1;
e) imposibil de determinat.
94) Multiplicatorul investiiilor este egal cu 2. Care este modificarea investiiilor
ce a
determinat o cretere a venitului cu 100 miliarde uniti monetare?
a)50 miliarde uniti monetare
b) 100 miliarde uniti monetare;
c) 200 miliarde uniti monetare;
d) 150 miliarde uniti monetare;
e) nu se poate determina pe baza datelor oferite.
95) Fie modelul macroeconomic: Y = C + I + G, unde C = 100 + 0,8 VD, TBS =
50, T =
250, I = 200, G = 150 (Y = venitul naional, C = consumul, VD = venitul
disponibil,
I = investiii, G = cheltuieli guvernamentale, TBS = transferuri de la bugetul
statului,
T = taxe i impozite). Venitul naional de echilibru este:
a) 1450;
b) 2250;
c) 1500,
d) 1200;
e) nu poate fi calculat.
96) consumul scade cu 90 milioane uniti monetare cand venitul disponibil
inregistreaz o scdere cu 100 milioane uniti monetare, atunci inclinaia
marginal spre consum este:
a) 1,1;
b) 0,9;
c) 0,1;
d) 0,9;
e) 0,1.
97) Inclinaia marginal spre consum corespunde:
a) interseciei funciei de consum cu axa OY;
b) pantei funciei de consum;
c) raportului dintre nivelul consumului i cel al venitului;
d) raportului dintre nivelul venitului i cel al consumului;
e) raportului dintre variaia venitului i cea a consumului.
98) Dac inclinaia marginal spre economii este 0,25, atunci multiplicatorul
investiiilor este:
a) 1/4;
b) 2;
c) 4/3;
d) 3;
e) 4.
99) Dac pentru 100 milioane uniti monetare venit disponibil suplimentar
cheltuielile de consum cresc cu 65 milioane uniti monetare, atunci inclinaiile
marginale spre consum i spre economisire sunt:
a) 35; 0,65;
b) 0,65; 0,35;
c) 0,65; 0,65;
d) 0,35; 0,35;
e) imposibil de determinat pe baza datelor oferite.
100) Dac consumul excede venitul personal disponibil, atunci:
a) economisirea personal este pozitiv;
b) economisirea personal este zero;
c) economisirea personal este negativ;
d) economisirea personal scade;
e) economisirea personal crete.

Rspunsurile i comentariile la testele de autoevaluare

1. Raspunsul la pagina 88
2. Raspunsul la pagina 85
3. Raspunsul la pagina 90

Bibliografie Unitate de nvare Nr. 6

Griffiths Allan, Wall Stuart, Intermediate Microeconomics, Theory and Applications,


Longman, 1996
Campbell R., McConnel, Brue Stanley, Economics, principles, problems and politics,
McGraw Hill, Inc, 1996,
Edwin G. Dolan, David E. Lindsay, Economics, Sixth Edition, The Dryden Press,
Hyman David, Economics, Irwin, Homewood, 1989
Huidumac C., Rogojanu A., Introducere n studiul economiei de pia, Ed. ALL
Laidler D., Estrin S., Introduction to Microeconomics, Third Edition, Cambridge University
Press, Cambridge, 1989
Richard G. Lipsey, Alec K. Chrystal, Economia pozitiv, Ed. Economic, Bucureti, 1999
G. S. Maddala, Ellen Miller Microeconomics, Theory and Applications, McGraw-Hill, 1989,
Willis L. Peterson, Principles of Economics - Micro, Seventh Edition, Irwin, 1989
Jacques Genereux Economie Politic - Microeconomie Ed. All-Beck, Bucureti 2000
Marius-Corneliu Marina, Mihaela-Hrisanta Mosora, Macroeconomie Suport de curs,
Academia De Studii Economice Facultatea De Economie Departamentul De Economie i
Politici Economice, Bucuresti 2012
Michael Parkin, David King, economics, Second Edition, Addison-Wesley Publishing
Company Inc., 1995, p. 240-278 Nicholson Walter, Intemediate Microeconomics and its
application, Seventh Edition, The Dryden Press, 1997,
Paul Samuelson, William Nordhaus, Economie politica, Editura Teora, Bucuresti,
Campbell R., McConnel, Brue Stanley, Economics, principles, problems and politics,
McGraw Hill, Inc, 1996,
Wonnacott P., Wonnacott R, Economics, Third Edition, McGraw-Hill, Inc, 1986,
http://www.scribd.com/doc/73532357/ 55111808-economie
http://www.scribd.com/doc//94021442-Aplicatii-Macro
http://www.scribd.com/doc/ 61755016-macroeconomie-1
http://www.scribd.com/doc/48036763/macroeconomie-sem-nr-1
http://www.scribd.com/doc/73532357/ 33121432-Macroeconomie-grile
http://www.scribd.com/doc/31071365/Test-de-Autoevaluare-La-Macroeconomie
http://www.scribd.com/doc/51229710/Aplicatii-Macroeconomie
http://www.scribd.com/doc// 61596318-Macroeconomie
http://www.scribd.com/doc/33060093/grile-macroeconomie
http://www.scribd.com/doc/73532357/53618646-economie
Economie, Manualul Catedrei de Economie i Politici Economice, A. S. E., Ed. Economic,2000
Unitate de nvare Nr. 7

Echilibrul si dezechilibrul macroeconomic

Cuprins Pagina

Obiectivele Unitii de nvare Nr. 7.............................................................................111


7.1 Circuitul economic de ansamblu .............................................................................111
7.2 Echilibrul si stabilitatea............................................................................................113
7.3 Dezechilibrul economic........................................................................................... 118
Lucrare de verificare Unitate de nvare Nr. 7..127
Rspunsuri i comentarii la testele de autoevaluare...........................158
Bibliografie Unitate de nvare Nr. 7158
OBIECTIVELE Unitii de nvare Nr. 7

Principalele obiective ale Unitii de nvare Nr. 7 sunt:


Dobandirea informatiilor legate de circuitul economic in
ansamblu si fluxurile economice
Comparatii intre sistemele economice contemporane
Intelegerea fenomenului de echilibru macroeconomic precum
si prezentarea unor modele
Dobandirea informatiilor legate de stabilitatea economica si
financiara
Determinarea echilibrului macroeconomic
Intelegerea fenomenului de dezechilibru economic
Somajul forme si masuri de diminuare
Inflatia modalitati de masurare, efecte si procedee de
micsorarea
Relaia dintre piaa monetar i piaa bunurilor. Modelul IS
LM

7.1 Circuitul economic de ansamblu

Circuitul economic descrie fluxurile reale si monetare care au loc n cadrul economiei.
Activitatile economice cuprind:
- operatiuni asupra bunurilor si serviciilor (productie, consum si investitii);
- operatiuni de repartitie (salarii, profit, dobnzi, renta, impozite, subventii, transferuri, etc.);
- operatiuni financiare (crearea, colectarea si folosirea mijloacelor de finantare necesare
economiei).
Fluxurile (sau legaturile) economice pot fi:
- reale (bunuri, servicii si factori de productie);
- monetare (circuitul veniturilor si cheltuielilor).
Intre agenii economici se stabilesc relaii complexe, de natur real (bunuri i servicii) sau
monetar, numite fluxuri economice
Sisteme economice contemporane

Sistemele economice sunt ansambluri de activitati economice interlegate, evolund spre


satisfacerea nevoilor concrete si nelimitate ale consumatorilor, prin alocarea resurselor
disponibile.
La nivel international, in cadrul economiei de schimb, sunt evidentiate doua sisteme
economice contemporane:
Sisteme Caracteristici
economice
sistemul - agentii economici, independenti juridic n fata legii, si exercita liberi
economiei atributele dreptului de proprietate;
de piata - firmele trebuie sa decida ce, cum si pentru cine sa produca;
- resursele sunt alocate trebuintelor concurente, prin intermediul
mecanismelor pietei care se bazeaza pe proprietatea privata;
- principalii participantii la activitatea economica sunt ntreprinzatorii
(urmaresc maximizarea profitului) si angajatii (urmaresc cresterea
veniturilor salariale);
- concurenta reprezinta o competitie ntre ntreprinzatori pentru a obtine
conditii ct mai favorabile de a produce (mna invizibila a economiei- A.
Smith);
- sistemul a evoluat de la o competitie libera (concurenta perfecta), la o
competitie tot mai restrictiva sau ngradita, dominata de monopol si
oligopol (concurenta imperfecta);
- este cel mai performant sistem economic dintre cele cunoscute;
- reprezinta o economie partial dirijata, n care statul intervine doar pentru
ca fortele economice sa ramna libere;
- dupa gradul de manifestare al liberalismului economic, respectiv gradul de
interventie al statului, se poate face distinctia ntre: (i) economie clasica si
neoclasica (libertatea economica este practic nelimitata); (ii) economie
dirijata partial (modelul keynesian) si (iii) piata cu liberalism restrns
(interventionism sever face trecerea spre economia de comanda).
Avantaje :
- este un sistem flexibil de producere a bogatiei, n care oamenii traiesc mai
bine dect n orice alt sistem economic cunoscut n istorie;
- modul de alocare a resurselor, sistemul financiar dezvoltat, concurenta si
libera initiativa reprezinta factori interni pentru cresterea eficientei
economice;
- proprietatea privata reprezinta fundamentul acestui sistem si totodata
creaza premise favorabile pentru stimularea inovatiei si asumarea riscurilor
(spiritul antreprenorial);
- sistemul i elimina de pe piata pe cei ineficienti, prevenind situatiile de
folosire irationala, pentru o perioada ndelungata a resurselor.
Imperfectiuni :
- asociate cu complexitatea sistemului,
- asimetria informationala,
- comportamentul agentilor economici
- coruptia
Limite :
- persistenta unor dezechilibre economice de genul inflatiei si somajului.
sistemul - resursele sunt alocate de stat, care are loc de planificare (prin intermediul
economiei institutiilor sale);
centralizate - deciziile provind productia si distributia sunt luate de catre o autoritate
centrala;
- reglarea economiei nu este realizata de piata, ci de stat; nevoile sunt
satisfacute astfel incomplet.
Avantaje:
- angajarea deplina a fortei de munca (planificata), chiar daca nu se obtine
profitabilitate; astfel, oficial, nu exista somaj;
- rata scazuta a inflatiei, pentru ca preturile se stabilesc administrat (fiind
totusi influentate de piata externa); nu urmaresc un profit maxim;
- minimizarea efectelor negative (externalitati negative poluare, de
exemplu), prin controlul statului ;
- o mai mare echitate sociala, pentru ca discrepantele n ceea ce priveste
venitul si averea sunt reduse (discutabil).
Dezavantajele:
- costurile informatiilor sunt extrem de ridicate (birocratie);
- estimarea cererii este dificila (preturile nu se formeaza pe piata);
- planurile de productie sunt nerealiste (raportare gresita);
- initiativa lipseste;
- nivelul de trai este limitat (limitarea consumului);
Niciunul dintre aceste sisteme nu se regaseste ntr-o forma pura, oricare, mprumutand din
caracteristicile economiei de piata si din cele ale economiei centralizate, fiecare avnd un
numar important de avantaje si dezavantaje.
n concluzie, principalele caracteristici ale economiei de piata concurentiala sunt pluralismul
formelor de proprietate, descentralizarea, libertatea de actiune si rolul important pe care l
joaca concurenta n reglarea activitatii economice.
Economiile foste socialiste nu pot fi considerate economii pure de comanda (n cadrul
acestora lipsesc banii si preturile, iar trebuintele sunt satisfacute prin centre de distributie
nu exista dect n teorie).
Tranzitia de la o economie centralizata la una de piata (sau mixta), presupune:
- crearea conditiilor implementarii treptate a sistemului (legi, institutii, piete), cu ajutorul
reformelor (reforma gradualista versus reforma radicala) dupa 1999, n cazul Romniei
reformele au fost impuse de aderarea la UE;
- instaurarea liberalismului economic (liberalizarea preturilor, importanta mediului de
afaceri);
- privatizarea economiei;
- restructurarea activitatii economice si rentabilizarea acesteia;
- dezvoltarea sistemelor fiscale si bugetare;
- asigurarea unor costuri sociale ale tranzitiei suportabile de catre piata.
7.2 Echilibrul si stabilitatea

Notiunile de echilibru si stabilitate economica sunt nrudite, atestand o situatie economica


favorabila, n care componentele sistemului economic se afla n armonie. Spre deosebire de
echilibrul macroeconomic (egalitatea ntre cererea si oferta de pe toate pietele, iar preturile
se afla peste tot la nivelul de echilibru) care reprezinta un concept teoretic (economia se
regaseste ntmplator n aceasta situatie), stabilitatea este starea care caracterizeaza parcursul
economiei.
Echilibrul general reprezint situatia economiei n care proportiile indicatorilor globali
permit o ajustare armonioas a fluxurilor reale si monetare, iar functionarea da satisfactie
subiectilor economici.
Echilibrul economic din conceptie
static sum de variabile legate ntre ele pentru a face imposibil orice instabilitate
dinamic etap a schimbrii economiei determinat de factori perturbatori si la care
sistemul poate reveni dup ce au fost adoptate si implementate anumite
msuri de ajustare.
Principalele echilibre spre care tinde un stat sunt:
-cresterea economic pozitiv,
-ocupare fortei de munc,
-stabilitatea nivelului general al preturilor,
-repartitia adecvat a veniturilor,
-echilibrul soldului balantei de plti externe pe termen mediu.
Dar echilibrul economic n realitate este relativ, deoarece vizeaz fluxuri si agregate globale,
indicatori care au n structura lor aspecte relative ale echilibrelor partiale.
Modele de echilibru general :
a) Model neoclassic (Leon Walras) - realizarea echilibrului economic general are loc
concomitent pe cele trei piete:
Piata Oferta Cererea
muncii functie crescatoare a functie descrescatoare a salariului real ( egalizarea
salariului real dintre productivitatea marginala a unei unitati de
(raportul dintre munca si costul marginal al acestei unitati)
salariul nominal si
nivelul preturilor)
bunurilor Oferta de economii Cererea de investitii depinde de ceea ce se
si (functie crescatoare a (functie ntmpla pe piata financiara
serviciilor ratei dobnzii) descrescatoare a rata - productia este
dobnzii) consumatoare de capital, iar
ntreprinzatorul nu se va
mprumuta dect n urma
unei comparatii ntre
productivitatea marginala a
capitalului si rata dobnzii
monetara Oferta de =cantitatea Cererea de moneda moneda ocupa un rol
de moneda pe care devine (Irving important intermediaza
sistemul Fisher): schimbul
bancar o pune la M x V =P xT
dispozitia economiei unde: M = cererea de
moneda, V = viteza
de rotatie a banilor, P
= nivelul preturilor, T
= volumul
tranzactiilor n
expresie fizica.
b) Modelul Keynesian se bazeaza pe doua conditii de echilibru :
- cererea globala (D) este egala cu oferta globala (Y)
- marimea economiilor (S) este egala cu volumul investitiilor (I).
Rezulta o noua egalitate de forma: Y+S+M+T=D+I+X+G
unde: S = economiile, M = importurile, T = taxe si impozite, I = investitiile, X = exporturile,
G = cheltuielile publice.
Situatia de echilibru poate fi afectata negativ de doua procese importante:
- iesirile/pierderile de moneda n exteriorul circuitului=parti de venit global creat de
ntreprinderi si care nu sunt recuperate de ele (S, M, T);
- intrarile/ injectiile de moneda care nu provin de la ntreprinderi sub forma remunerarii
factorilor de productie (I, X, G).
Iesirile si intrari de moneda n sistemul economic sunt influentate de trei variabile
fundamentale n teoria lui Keynes: nclinatia spre consum, eficienta marginala a capitalului
(Wmgk= Y/ K) si rata dobnzii.

Stabilitatea economica si financiara


Stabilitatea economica (sau macroeconomica) se refera la o stare a economiei asociata cu o
rata a inflatiei si a somajului scazute, cu o fluctuatie redusa a preturilor activelor si a cursului
de schimb, care ncurajeaza investitiile prin diminuarea incertitudinii si contribuie la
cresterea economica si cresterea nivelului de trai.
Stabilitatea financiara este caracteristica unui sistem care se ndreapta ntotdeauna catre o
stare de echilibru dupa ce a fost afectat de socuri interne si externe, fiind capabil sa-si
exercite functiile obisnuite de alocare eficienta a economiilor, de stabilire corecta a preturilor
si de asigurare a unui sistem de plati si decontari adecvat, functii care contribuie la cresterea
economica si asigurarea bunastarii.
Crize economice si financiare
Crizele financiare reprezinta o caracteristica a sistemului economic capitalist.
Davis (2001) defineste o criza ca fiind un colaps major si contagios al sistemului financiar
care determina incapacitatea de furnizare a serviciilor de plati sau alocarea fondurilor catre
institutii
Factorii declansatori ai crizelor financiare
generali asimetria informatiilor,
lipsa de coordonare a deponentilor,
ineficientele pietei,
lipsa constientizarii riscului de credit de catre institutiile financiare,
cresterea ratelor dobnzii,
cresterea nesigurantei n piata,
efectele pietei activelor asupra bilanturilor
slabiciunile institutionale si lacunele din structura pietelor financiare
internationale
specifici dezechilibrul balantei de plati,
deteriorarea variabilelor fundamentale din economie,
utilizarea regimurilor de curs fix,
prezenta masiva a capitalurilor straine,
schimbari in structura sistemului

Determinarea echilibrului macroeconomic


Ipoteze:
a) Intrrile n fluxul circular al venitului sunt considerate autonome: intrri = I + G +Exp
b) PIB-ul se consider a fi egal cu VN: PIB = VN = Y
c) Preurile sunt considerate a fi constante: P=ct => Ri = 0; n acest caz orice cretere a
cererii se va reflecta n totalitate ntr-o cretere a produciei: cererii =venitului =
produciei.

a) Cazul economiei simple (exist doar sector privat format din: Firme interne, Gospodrii
(populaia apt de munc), Sistem financiar bancar)
Retragerile din fluxul circular al venitului sunt reprezentate de economii (S)
Dac economiile cresc (S)=>cheltuielile de consum scad(C)=>ncasrile firmelor=> PIB

Solutia de stimulare a activitii economice=reducerea economisirii (stimularea consumului -


Keynes).
Dezvoltarea unei economii poate avea loc numai prin stimularea economisirii, care
constituie baza creterii investiiilor private i dezvoltrii sustenabile. (liberalism economic)
Intrrile n fluxul circular al venitului sunt reprezentate de investiiile private (I)
Daca I => PIB (relaie direct)
Condiia de echilibru pentru o economie simpl: retragerile = intrrile (S=I)

Condiii de echilibru:
a) S = I
b) Cag = Y (tot ceea ce se cere = tot ceea ce se produce)
Cag - reprezint cererea agregat (total) la nivelul unei economii, fiind egal cu PIB
calculat prin metoda cheltuielilor : Cag = C + I + G + Expnet
Cag = C + I (ntr-o economie simpl) => Y = C + I ;
Yd = Y Tdir + TR (ntr-o economie simpl nu exist taxe directe i transferuri) => Yd = Y
Yd = Y = C + I
C = Ca + cYd
Yd = Ca + cYd + I => Yd(1-c) = Ca + I
Presupunem c se modific investiiile => Yd0(1-c) = Ca + I0
Yd1(1-c) = Ca + I1
Yd(1-c) = I => Yd/I = 1/(1-c)
Raportul dintre modificarea absolut a venitului i modificarea absolut a investiiilor =
multiplicator al investiiilor. Mi= Yd/I = 1/(1-c)
b) Cazul unei economii mixte (exist sector privat i sector guvernamental)
Retragerile = S + Tnete
Daca Tnete (impozitul pe salariu) => venitul disponibil al gospodariilor => C =>
incasarile firmelor => PIB => omajul creste
Intrarile = I + G
Daca G (statul achiziioneaza mai multe bunuri i servicii produse de ctre firmele interne)
=> PIB => producia firmelor interne => omajul scade
Condiia de echlibru pentru o economie mixt: S + Tnete = I + G sau Tnete G = I S
sau G - Tnete = S I (adic relaia dintre soldul sectorului public i soldul sectorului
privat)
Cu cat guvernul nregistreaz un deficit bugetar mai mare, cu att bncile vor folosi mai
multe disponibiliti pentru a finana deficitul bugetar i nu investiiile private => creditele
acordate ctre agentii economici privai vor fi mai mici (Efectul de crowding out).
Condiii de echilibru:
a) S + Tn = I + G Sau
b) Cag = Y => C + I + G = Y
Determinarea multiplicatorilor ntr-o economie mixt:
Cag = Y
Cag = C + I + G = Cag + cYd + I + G = Y
Yd = Y T + TR = Y - Tn
T = Ta + tY
Ta = taxe autonome (taxe care nu depind de venit; ex: impozitul pe terenuri, cldiri, maini
etc)
t = rata marginal a fiscalitii (arat ct din modificarea venitului este preluat sub form de
impozite i taxe)
t = t/Y
Demonstraie multiplicatori :
Ca + c(Y T + TR) + I + G = Y
i T = Ta + tY =>
Ca + c(Y Ta tY + TR) + I + G = Y
Ca - cTa + cTR + I + G ctY + cY = Y
Ca - cTa + cTR + I + G = Y cY + ctY
Ca - cTa + cTR + I + G = Y(1-c(1-t))
- Presupunem ca variaz investiiile (I)
Ca0 cTa0 + cTR0 + I0 + G0 = Y0 (1-c(1-t))
Ca0 cTa0 + cTR0 + I1 + G0 = Y1 (1-c(1-t))
I = Y(1-c(1-t))
Mi = Y / I=1/(1-c(1-t))
c => Mi
t => Mi
- Presupunem c variaz cheltuielile guvernamentale (G)
G = Y(1-c(1-t)) => MG == Y / G=1/(1-c(1-t)) = -> Multiplicatorul cheltuielilor
guvernamentale -> arata cu ct se modific venitul naional (Y) ca urmare a variaiei
cheltuielilor guvernamentale.
Mi = MG
- Presupunem c variaz taxele autonome (Ta)
-c Ta = Y(1-c(1-t))
MF == Y / Ta =-c/(1-c(1-t)) = -> multiplicatorul fiscal-> arat cu ct se modific
venitul naional ca urmare a variaiei taxelor autonome.
MF = -cMG = -cMi
- Presupunem c variaz transferurile (TR)
cTR = Y(1-c(1-t))
MTR == Y / TR =c/(1-c(1-t)) = -> multiplicatorul transferurilor
MTR = cMi = cMG = -MF

c) Cazul unei economii deschise (cazul economiei naionale - exist sector privat, sector
public i sector extern)
Retragerile = S + Tnete + Importuri
Importurile = retrageri din fluxul circular al venitului, deoarece creterea acestora determin
reducerea ncasrilor firmelor interne i a produciei acestora Imp => PIB
Intrarile = I + G + Exporturi
Exp => PIB
Condiia de echilibru pentru o economie deschis: S + Tnete + Imp = I + G + Exp
Sau S I + Tnete G = Exp Imp
Soldul sectorului privat public extern
Economisirea privat (S) + soldul sectorului public (Tnete-G) = economisirea naional
Economisirea naional I = Exp-Imp = Export net
Economisirea naional I = Export net
Condiii de echilibru:
a) S + Tn + Imp = I + G +Exp
b) Cag = Y => C + I + G +Exp Imp = Y

7.3 Dezechilibrul economic


Dezechilibrul economic general reprezint starea economic marcat de dereglarea dintre
cererea global si oferta global, dereglare nsotit de decalaje importante ale agregatelor
economice fat de punctul lor de echilibru.
Situatia real a economiei unei tri poate s duca la dezechilibrele permanante, unele
acceptate, dar cele mai multe nedorite. Cele mai importante dezechilibre fiind:
-stagnarea economiei,
-somajul,
-inflatia,
-decalajele mari dintre persoane, etc.
Formele fundamentale ale dezechilibrului economiei de piat
Presiune dezechilibru normal, caracterizat printr-un exces de ofert ( a cumprtorilor)
Absorbtie dezechilibru anormal, caracterizat prin penurie de ofert, existnd un exces de
cerere ( a vanztorilor)

Cele mai mari dezechilibre economice generat de


Exces de ofert pe piata -productie fr -cresterea concomitent a preturilor si a
bunurilor economice si pe desfacere, salariilor,
piata muncii -oameni fr -inflatia n crestere,
locuri de -incertitudinile de pe piat,
munc -formarea surplusului de capacitate.
Exces de cerere pe piata -penurie de produse sau ofert insuficient,
bunurilor economice si de -somaj.
ofert pe piata muncii
Exces de cerere pe piata -hiperinflatie,
bunurilor economice, a -somaj cronic,
monedei si pe piata muncii -nruttirea conditiilor de viat,
-disparitia clasei de mijloc.
Teoretic echilibrul economic se poate obtine prin:
-limitarea nevoilor,
-cresterea resurselor,
-folosirea eficient a tuturor resurselor,
-folosirea mecanismului oscilatiilor preturilor.
La nivelul macroeconomic echilibrul poate fi:
- partial const n concordanta calitativ dintre dou laturi ale economiei, dintre doi
parametrii ai acesteia (productie si consum, capacitatea de cumprare si masa de mrfuri,
veniturile si cheltuielile bugetului de stat) sau
- general concordanta sau dezvoltarea tuturor elementelor sistemului economic.

Piata muncii

Cererea i oferta de munc


a) Cererea de munc provine din partea firmelor (care ofer locuri de munc celor api de
munc). Se msoar prin numrul de locuri de munc existente la nivelul unei economii.
b) Oferta de munc provine din partea populaiei active (fora de munc).
Populaia total a unei ri = populaia activ + populaia inactiv (peste 15 ani) + populaia
sub 15 ani
Populaia activ = populaia ocupat + omeri
Populaia ocupat = salariai + alte categorii (lucrtori pe cont propriu, lucrtori n
agricultur etc)
c) Echilibrul pieei muncii
Observaie: n realitate nu exist o pia a muncii unitar la nivelul unei economii, ci una
puternic segmentat n funcie de calificri i profesii.
Preul care se formeaza pe piaa muncii este salariul real (SR=SN/P), care reflect puterea de
cumprare a salariului nominal (SN, adic suma de bani cu care este remunerat un angajat).
ISR=ISN/IP
Dac salariul real este superior SRE, atunci apare omajul.
omajul reprezint un dezechilibru al pieei muncii determinat de existena unei oferte de
munc superioare cererii de munc.

Identificarea numrului de omeri


n Romnia se aplic 2 metodologii:
1. Metoda BIM (Biroul Internaional al Muncii): o persoan este considerat a fi omer dac
indeplinete cumulativ urmtoarele condiii:
- are ntre 15-74 ani i nu are loc de munc;
- s-a aflat n ultimele 4 sptmani n cutarea unui loc de munc;
- este disponibil s ocupe un job n urmtoarele 2 sptmni.
2. Metoda ANOFM: omerii sunt doar acele persoane care primesc indemnizaie de omaj
sau sunt nregistrai la ageniile de ocupare a forei de munc (dupa ce nceteaz plata
indemnizaiei).

Rata omajului se calculeaz ca raport procentual ntre numrul de omeri i populaia activ
(fora de munc). Rs=nr someri/populatie activa
omajul surplus de ofert de munc
Locuri de munc vacante - surplus de cerere de munca
Instrumentul care evideniaz relaia dintre R i rata locurilor de munc vacante se numeste
curba BEVERIDGE. Conform acesteia, exist o relaie invers ntre cele dou variabile.
n perioadele de expansiune, rata omajului se reduce i rata locurilor de munca vacante
crete. omerii pot cuta i pot gsi mai uor locuri de munc mai bine pltite. i permii s
refuzi un anumit job.
n perioadele de recesiune, rata omajului crete i rata locurilor de munc vacante se reduce.
O parte dintre omeri vor ocupa i locuri de munc mai prost pltite. Job-ul oferit nu se
refuz.

Formele omajului
Ciclic/ cauzat de reducerea cererii n economie ca urmare a recesiunii economice
conjunctural (decalajul recesionist).
sezonier determinat de activitile sezoniere: construcii, servicii hoteliere etc.
fricional rezultatul friciunilor de pe piaa muncii (n care exist att someri ct i
locuri de munc vacante). Aceti omeri sunt n tranziie ntre 2 job-uri,
cutndu-i un loc de munc mai bine pltit ntr-un domeniu n care exist
locuri de munc vacante
structural rezultatul dezechilibrului dintre structura cererii i structura ofertei de
munc (diferene ntre competenele lucrtorilor, oferite i cerute pe piaa
muncii). Acesta se elimin cel mai greu deoarece omerii trebuie s se
recalifice (n condiiile n care profesiile deinute anterior nu mai sunt
cerute pe piaa muncii).
Politicile macroeconomice expansioniste n perioada de recesiune conduc
la scderea somajului ciclic. Politicile de stimulare a ofertei agregate (noi
investiii, creterea nivelului de educaie/a calificrilor forei de munc
determin scderea omajului structural.
natural Exist n condiiile n care economia produce la nivelul su potenial.
Este format din omaj fricional + omaj structural.
NAIRU rata natural a omajului=rata omajului care exist atunci cnd
economia produce la nivelul su potenial.

Piata monetara

Agregatele monetare reprezint activele ce ndeplinesc functiile banilor i care circul la


nivelul unei economii.
Clasificarea agregatelor monetare dup gradul de lichiditate
M1 (masa monetar n sens Numerar n circulatie + Depozite overnight (conturi
restrns) curente, depozite la vedere)
M2 (masa monetar intermediar) M1 + Depozite cu durata initiala de pna la doi ani
inclusiv (sunt incluse si depozitele rambursabile
dupa notificare la cel mult trei luni inclusiv;
depozite la termen cu durata iniial de 2 ani)
M3 (masa monetar n sens larg) M2 + alte instrumente financiare (mprumuturi din
operatiuni repo, actiuni/unitati ale fondurilor de
piata monetara, titluri de valoare negociabile cu
maturitatea de pna la doi ani inclusiv)

Oferta de moned
Este creat de ctre banca central prin emisiune monetar i de ctre bncile comerciale
prin acordarea de credite.
Rolul bancii centrale este de a supraveghe i reglementa sistemul financiar bancar,
respectiv de a elabora politica monetar (influenarea ofertei de bani n funcie de nevoile
economiei).
Instrumentele politicii monetare
Rata dobnzii rata dobnzii platita de BC d(pm)=>depozitele atrase de BC =>
de politic pentru depozitele pe o resursele disponibile ale bncilor
monetar (pm) sptmn atrase de la bncile comerciale pentru acordarea de credite
comerciale. => oferta de moneda
d(pm)=>depozitele pe care le fac
bncile comerciale la BC=>resursele
disponibile pentru acordarea de
credite=> creditele acordate=>oferta
de moned
Operaiuni BC cumpr de la bncile Rata dobnzii repo > rata dobanzii
repo comerciale active eligibile reverse repo, deoarece operaiunile repo
(titluri de stat), pentru a sunt cele prin care BC acord credite
injecta lichiditate n sistemul bncilor comerciale, iar operaiunile
reverse repo bancar. reverse repo sunt acelea prin care
BC vinde obligaiuni bncilor bncile comerciale constituie depozite la
comerciale pe care le BC
rscumpra la scaden,
absorbind excesul de
lichiditate de pe piaa
Operaiuni pe Dac BC cumpr valutofer moneda nationala=>oferta de moned
piaa valutar Dac BC vinde valut cumpra moneda nationala =>oferta de
moned
Faciliti BC atrage surplusul de resurse al Rolul lor este de a regla
permanente de bncilor comerciale, rata dobnzii la funcionarea pieei monetare
depozit / facilitatea de depozit = rata dobnzii de pe termen foarte scurt,
politic overnight.
creditare monetar nivel plafon %
oferite de BC BC ofer credite overnight bncilor
bncilor comerciale pentru a acoperi deficitul
comerciale temporar al acestora. Rata dobnzii la
facilitatea de creditare = rata dobnzii
de politic monetar + nivel plafon % .
Rezerve sunt disponibiliti ale bncilor RRMO=>resursele
minime comerciale disponibile pentru acordarea
obligatorii la BC i se calculeaz in funcie de de credite de ctre bncile
(RMO) RRMO (rata RMO) care se aplic comerciale=>dla
depozitelor n lei credite=>oferta de moned
i valut. RRMO =>resursele
disponibile pentru acordarea
de credite de ctre bncile
comerciale=>d la
credite=>oferta de moned

Politica monetar
expansionist (oferta de moned ) restrictiv (oferta de moned )
dde politic monetar dde politic monetar
BC cumpra titluri de stat (operaiuni BC vinde titluri de stat (operaiuni reverse
repo) repo)
RRMO RRMO
BC cumpr valut BC vinde valut

Cererea de moned
Reprezint cantitatea de active pe care populaia dorete s o dein sub form de bani.
Mobilurile (motivele) cererii de moned
tranzacional (deinere de relaie direct ntre volumul tranzaciilor relaie direct ntre
bani pentru tranzacii) i Yi L (cererea de
deinerile de bani. moned), ca
Y=> tranzaciile=>L (cererea de urmare a
moned) mobilurilor
Prudenial/precauional Y=> tranzaciile=>sumele pe care tranzacional i
(constituire rezerve pentr indivizii trebuie s le pstreze sub form prudenial.
cheltuieli neprevzute) de rezerve => L(n scop prudenial)
speculativ pastrarea unei sume de bani sub form de numerar pentru
compensarea pierderilor posibile generate de fluctuaia
cursurilor titlurilor financiare deinute (obligaiuni, aciuni)
Dac d n sistemul bancar=>rentabilitatea deinerii de numerar (deoarece se pot obine
ctiguri mai mari din plasarea banilor n depozite)=>cererea de moned
Dac d n sistemul bancar=>rentabilitatea deinerii de numerar=>L
Cererea de moned se afl ntr-o relaie direct cu Y i ntr-o relaie invers cu rata dobnzii
(d) => L = f(+Y;-d)
Echilibrul pieei monetare
Se realizeaz atunci cnd cererea de moned este egal cu oferta de moneda.
Ipoteze ale echilibrului pieei monetare:
a) Oferta de moned este influenat de ctre banca central i nu depinde de rata dobnzii;
b) Cererea de moned este influenat n sens invers de rata dobnzii;
c) Agenii economici dein numerar i obligaiuni.

- Daca d>dE=>surplus de ofert de moned care va fi plasat pe piaa financiar=>cererea


de obligaiuni=>cursul obligaiunii=>d pn la dE.
- Dac d<dE=>deficit de ofert de moned, care va fi compensat prin vnzarea unor
obligaiuni pe piaa financiar =>oferta de obligaiuni=>cursul obligaiunilor=>d pn
la dE.
Determinarea n acest fel a ratei dobanzii de echilibru, poart denumirea de teoria preferinei
pentru lichiditate (Keynes).

Factorii care influeneaz modificarea echilibrului pieei monetare


rata RMO => oferta de moned (scade creditarea)
PIB => L (mobilul tranzacional i prudenial)
Operaiunile repo BC efectueaz operaiuni repo=>injecteaz
lichiditate=>oferta de moned
Operaiunile reverse repo BC efectueaz operaiuni reverse repo=>atrage
lichiditate=>oferta de moned

Canalele de transmisie ale politicii monetare


Canalul
ratei d practicat de ctre BC (de politic monetar)=>d la credite (dup un
dobnzii timp)=> creditele pentru consum,investiii=>cheltuielile pentru
investiii=>CAg =>Y&Ri
cursului d practicat de ctre BC (de politic monetar)=>d din sistemul bancar=>
de randamentele n moneda nationala (ale speculatorilor valutari) devin mai
schimb nerentabile=>o parte din valuta speculatorilor va pleca din ar =>oferta de
valut (speculatorii vor cuta randamente mai bune n alte ri)=>moneda
nationala se va deprecia=>EN=>CAg =>Y
d practicat de ctre BC (de politic monetar)=>d din sistemul bancar =>
depozitele n lei devin mai atractive, inclusiv pentru speculatorii strini=>vor
intra capitaluri n ar=>oferta de valuta=> moneda nationala se va
aprecia=>EN=>Y.
Exist o relaie direct ntre rata dobnzii i cursul de schimb (moneda
nationala se apreciaza cnd rata dobnzii i se depreciaz atunci cnd rata
dobnzii ).

Teoria cantitativ a banilor


a) Teoria clasic - masa monetar se afl ntr-o relaie direct cu PIB-ul nominal i ntr-
o relaie invers cu viteza de circulaie a banilor (se msoar prin numrul de
tranzacii la care este folosit o unitate monetar).
M=PY/v PIBreal=PIBnom/IGP
PY=PIB nom
M = masa monetar
Y = PIBreal
V = viteza de circulaie a banilor
Variantele teoriei Formula Explicare termeni
clasice
tranzacional (ecuaia M = P x T/V T=volumul tranzaciilor
lui Fischer PxT=valoarea tranzaciilor
V=viteza de tranzacie
venitului (ecuaia M=PxY/V=>M=KxPxY K=inversul vitezei de circulaie a
Cambridge) banilor proporia din PIBnominal pe
care agenii economici o dein sub
form de moneda.
PxY=PIBnominal

b) Teoria monetarist - majorarea masei monetare determin o cretere a produciei


numai pe termen scurt. Pe termen lung, economia produce la nivelul su potenial, iar
moneda este neutr.
Explicaie. Se promoveaz o politic monetar expansionist (M), economia fiind la nivelul
su potenial=>economia intr ntr-un decalaj inflaionist=>resursele din economie devin
suprautilizate=>preul resurselor=>costurile de producie=>oferta agregat pe termen
scurt =>Y la nivelul su potenial=>preurile.

Inflaia
Inflaia presupune creterea generalizat a preurilor i scderea puterii de cumprare a
banilor.
M = P x Y/V => P =MV/Y
Creterea preurilor este rezultatul creterii raportului mv/y, care evideniaz existena unui
dezechilibru ntre cantitatea de bani aflat n circulaie i cantitatea de bunuri produse.
PCB = cantitatea de bunuri ce poate fi achiziionat cu o unitate monetar.
Rata inflaiei constituie procentul de modificare a preurilor = %P = Ip 100%
Dezinflaia = reprezint procesul de scdere a ratei inflaiei (care se menine pozitiv).
Deflaia = procesul de scdere a preurilor
Daca P => Ip < 100% => %/P < 0 => Rinflaiei < 0

Rata nominal a dobnzii reprezint rata dobnzii care apare n contractele de depozit/credit
(cea afiat de ctre bnci).
Rata real a dobnzii ia n considerare i evoluia inflaiei. Evideniaz ctigul/pierderea
real a deponentului (adic n funcie de putera de cumprare).
S1(nominal) = S0(1+dn)
Pentru a calcula puterea de cumprare a sumei nominale, aceasta trebuie raportat la indicele
preurilor.
S1reala =Snom/P
S1reala =Snom/IP
Dac dr> 0, atunci deponenii ctig n termeni reali (ncurajat economisirea).
Dac dr< 0, atunci deponenii pierd n termeni reali (ncurajat consumul).
Relaia dintre piaa monetar i piaa bunurilor. Modelul IS LM
influena unei politici
fiscale expansioniste (T;TR;G)=>CAg=>Y(Piaa
asupra pieei bunurilor bunurilor)=>L=>d=>costul creditelor(Piaa monetar)=>C
i asupra pieei i I => CAg => Y(Piaa bunurilor)
monetare
monetare oferta de moned => d => costul creditelor (Piaa
expansioniste monetar) =>CAg(Piaa bunurilor)=> Y => L => d(Piaa
monetar)
d coreleaz piaa monetar cu piaa bunurilor
Y coreleaz piaa bunurilor cu piaa monetar

Modelul IS LM
Permite evidenierea relaiilor dintre echilibrul pieei monetare i echilibrul pieei bunurilor.
a) Dreapta IS corespunde echilibrului de pe piaa bunurilor (presupunem o economie mixta
i nchis)
CAg = Y => C + I + G = Y
S + Tn = I + G => S + Tn G = I
SPrivate + Spublice = S naionale
CAg = Y => C + I + G = Y => Ca +cYd + Ia bd + G = Y
I = Ia bd = functia investitiilor
Ia = investitiile influenate de ali factori, n afar de rata dobnzii (d)
b = elasticitatea investiiilor n funcie de rata dobnzii
Ca + c(Y Ta tY + TR) + Ia bd + G = Y
Ca cTa + cTR + cY ctY + Ia bd + G = Y
Ca cTa + cTR + Ia + G bd = Y cY + ctY => A bd= Y [1-c(1-t)]
Y = (A bd)/ [1-c(1-t)]= (A bd)Mi
Mi= multiplicatorul investiiilor ntr-o economie mixt
Atunci cnd se modific rata dobnzii (d), are loc deplasarea pe aceeai dreapt IS.
n A (elemente autonome) exist i instrumentele politicii fiscale (transferuri, taxe
autonome, cheltuieli guvernamentale)
A = cTR - cTa + G + Ca + Ia
politic fiscal IS Explicatie
expansionist creste A => Y
restrictiv scade A => Y

b) Dreapta LM corespunde echilibrului de pe piaa monetar :cererea de moned = oferta


de moned
L=M/P
L = Y (y;d)
L = hY Kd
h = reacia cererii de moned n funcie de modificarea Y
K = reacia cererii de moned n funcie de modificare d
La echilibru: hY Kd = M/P => hY = Kd+M/P => Kd = hY M/P => relaie pozitiv
ntre Y i d(dac Y=>L=>d)
politic monetar LM Explicatie
restrictiv deplaseaz ctre stnga M/P => Y
expansionista se deplaseaz ctre M/P => Y la aceeai rat a dobnzii
dreapta (d)

c) Reprezentarea grafic a modelului IS LM


Punctul E reprezint un nivel de echilibru simultan pe piaa monetar i pe piaa bunurilor.
Conform modelului IS LM, echilibrul se modific prin promovarea politicilor fiscale i
monetare.
Grafic:

Analiza economiei deschise

Cursul nominal de schimb


Cursul nominal de schimb CNS reprezint cursul valutar/de schimb - determinat n
funcie de cererea i oferta de valut
CNS: valuta/moneda nationala
Dac se mrete cererea de valuta => CNS => moneda nationala se depreciaz
Dac se mrete cererea de valuta => CNS => moneda nationala se apreciaz

Cursul real de schimb


CRS reprezint cursul la care pot fi schimbate bunuri produse n ri diferite.
La nivelul unei economii, cursul real de schimb se va determina pe baza preului mediu
extern i a preului mediu intern CRS =CNS P*/P
CNS CRS(depreciere moneda nationala se depreciaz n termeni
n termeni reali) nominali=>CRS=> moneda nationala se depreciaz i n
=> EN termeni reali.
P*/P bunurile produse intern devin mai ieftine relativ la bunurile
externe=>Exp;Imp=> EN
CNS CRS(apreciere moneda nationala se apreciaz=>Exp i Imp
n termeni reali) =>EN(Deficitul comercial;surplusul comercial)
P*/P => EN bunurile produse intern devin mai scumpe=> Exp; Imp;
EN (depreciere in termeni reali).

Balana de pli externe (BPE) curpinde totalitatea plilor i ncasrilor de valuta ale
rezidenilor n relaia cu agenii economici strini.
Activ Pasiv
ncasrile de valut Plile de valut

Conturile balanei de pli externe


Contul curent Contul balanei comerciale
o Exporturi (ncasri de valut)
Soldul contului curent o Importuri (pli de valut)
= soldul balanei Contul balanei veniturilor
comerciale + soldul o ncasrile de valut sunt veniturile deinute de romni n
balanei veniturilor + strinatate i transferate n Romnia (profituri, dobnzi, salarii
soldul balanei ale lucratorilor cu contract mai mic de 1 an)
transferurilor o Plile de valut (profituri, dobnzi, salarii obinute de strini
n Romnia i transferate n strintate)
Contul balanei transferurilor
o ncasrile de valut de pe urma transferurilor n Romnia.
o Sumele nerambursabile pe care le ofer UE Romniei
o Plile de valut (ieirile de transferuri din Romnia).
Contul de capital i Balana investiiilor directe
financiar - ncasri de valut: investiii strine directe n Romnia
- Ieiri de valut: investiii directe ale romnilor n strintate
Balana investiiilor de portofoliu (n titluri financiare; investiii
speculative)
- Intrri: achiziii de titluri financiare realizate de strini n
Romnia
- Ieiri: achiziii de titluri realizate de romni n strintate
Balana creditelor externe
- Intrri: creditele pe care le primete Romnia (acordate
Romniei)
- Ieiri: rambursarea creditelor

n vorbirea curent se pune adesea semnul de egalitate ntre contul curent i balana
comercial. De asemenea este posibil ca deficitul balanei veniturilor s fie compensat de
excedentul balanei transferurilor, astfel c soldul contului curent = soldul balanei
comerciale.

Dac balana de cont curent nregistreaz deficit, atunci contul de capital i financiar
va
inregistra surplus, astfel nct balana de pli externe s se echilibreze.
Ideal, deficitul de cont curent ar trebui finanat n cea mai mare parte prin investiii
strine directe i nu prin credite externe (astfel nu crete datoria extern).
Dac deficitul de cont curent<surplusul contului de capital i financiar=> rezervele
valutare.
Dac deficitul de cont curent>surplusul contului de capital i financiar=> rezervele
valutare.

Test de autoevaluare
1. Ce este un flux economic
2. Ce este somajul si care sunt tipurile eacstuia
3. Ce este inflatia
4. Ce studiaza modelul IS-LM
Lucrare de verificare Unitate de nvare Nr. 7

1.Echilibrul economic general reprezinta pe termen lung:


A.o tendinta spre egalizarea ofertei si cererii pe toate pietele;
B. o conditie pentru o economie eficienta;
C.un raport intre consum si investitii;
D.o egalitate intre cererea si oferta bunurilor economice;
E. o constanta a economiilor moderne.
a. A+B+C;
b. C+D+E;
c. B+D+E;
d. A+D+E;
e. B+C+D.
2.Echilibrul economic dinamic consta in:
A.modificarea starii economiei sub actiunea contradictorie a factorilor
cresterii si dezvoltarii economice;
B.modificarea raportului dintre resurse si nevoi, dintre cererea globala si
oferta globala, dintre subsistemele
economiei nationale;
C.starea neschimbata a economiei nationale de la o perioada la alta;
D.existenta in permanenta a unor abateri considerabile ale economiei de la
trendul dezvoltarii, care nu pot sa
fie solutionate;
E. toate subsistemele economiei nationale evolueaza in aceeasi directie si
cu aceeasi intensitate.
a. B+C;
b. D+E;
c. A+B;
d. A+E;
e. B+E.
3.Prin dezechilibru economic se intelege:
a. starea economiei nationale sau a unei componente a acesteia de a nu fi
in echilibru;
b. starea vremelnica si intamplatoare a economiei in cadrul careia fortele
contrarii sunt egale;
c. permanent ca o stare de dezorganizare a structurilor sistemului
economic;
d. permanent ca o stare in care componentele economiei nu se modifica;
e. o stare de miscare a economiei in care exista numai surplus de cerere
agregata.
4.Dezechilibrele economice imbraca mai multe forme, dintre care cele mai
semnificative sunt:
A.excesul de oferta agregata pe piata bunurilor si pe piata muncii;
B. excesul de cerere agregata simultan pe piata bunurilor economice, a
monedei si pe piata muncii;
C.excesul de cerere agregata pe piata bunurilor combinat cu excesul de
oferta agregata pe piata muncii;
D.cresterea somajului combinat cu diminuarea productiei, adica
inrautatirea conditiilor de viata ale consumatorilor;
E. egalizarea cererii agregate cu oferta agregata.
a. A+D+E;
b. C+D+E;
c. B+C+D+E;
d. A+C+D+E;
e. A+B+C+D.
5.Presiunea este generata de mai multe cauze, printre care:
A. disproportiile intre ramurile de productie;
B. satisfacerea insuficienta a aspiratiilor consumatorilor;
C. cresterea concomitenta a salariilor si a preturilor, inflatia avand un rol
precumpanitor;
D. cresterea volumului investitiilor din economia nationala si formarea
unui surplus de capacitati de productie;
E. dominatia incertitudinii pe piata.
a. A+B+D;
b. A+B+C;
c. C+D+E;
d. B+C+D;
e. B+D+E.
6.Dintre cele doua forme fundamentale de dezechilibru presiunea si
absorbtia avantajele cele mai mari le aduce presiunea, daca prin politica
economica generala se realizeaza cateva conditii:
A. intensitatea aspiratiei de vanzare sa fie suficient de puternica, incat
producatorii sa fie in mare masura interesati de reusita vanzarii;
B. existenta unei tensiuni moderate intre aspiratia de vanzare si vanzare
efectiva;
C. dominatia incertitudinii pe piata;
D. cresterea volumului investitiilor din economia nationala si formarea
unui surplus de capacitati de productie;
E. sa existe suficiente forte si procese ale pietei care sa neutralizeze sau cel
putin sa atenueze efectele negative ale presiunii.
a. A+B+C;
b. B+C+D;
c. D+E;
d. A+C+D;
e. A+B+E.
7.Presiunea este generata de mai multe cauze. Dintre acestea nu fac parte:
A. disproportiile intre ramurile de productie;
B. satisfacerea insuficienta a aspiratiilor consumatorilor;
C. cresterea concomitenta a salariilor si a preturilor, inflatia avand un rol
precumpanitor;
D. cresterea volumului investitiilor din economia nationala si formarea
unui surplus de capacitati de productie;
E. dominatia incertitudinii pe piata.
a. A+B;
b. A+B+C;
c. C+D+E;
d. B+C+D;
e. B+D+E.
8.Care din conditiile de echilibru de mai jos nu sunt corecte?
A. D = C+I;
B. Y = C+S;
C. C+ S = C+I;
D. D>C+I;
E. Y>C+S.
Unde: D cererea globala; Y oferta globala; C cererea pentru bunuri
de consum;
I cererea pentru bunuri investitionale; S economiile.
a. A+E;
b. B+D;
c. D+E;
d. A+B+C;
e. B+C+D.
9. In perioada de absorbtie:
A. indiferent daca se manifesta pe termen lung sau scurt, povara
nesigurantei (incertitudinii) este suportata de vanzator;
B. cumparatorul gaseste pe piata tot ceea ce doreste si nu se simte in
nesiguranta;
C. vanzatorul se simte in siguranta;
D. povara incertitudinii este suportata de cumparator, care cumpara
bunurile dorite numai atunci cand le gaseste pe piata si nu in momentul in
care si-a manifestat intentia de a cumpara;
E. selectia bunurilor o face cumparatorul, si are ca rezultat la producatori
diversificarea (diferentierea) si imbunatatirea calitatii bunurilor.
a. A+B+E;
b. B+C+D;
c. C+D;
d. C+D+E;
e. A+B+C.
10.Presiunea:
A. desemneaza dezechilibrele economice anormale;
B. desemneaza dezechilibrele economice normale;
C. aduce avantaje mai mari decat absorbtia asupra pietei;
D. aduce avantaje mai mici decat absorbtia asupra pietei;
E. nu aduce niciodata avantaje asupra pietei
a. A+C;
b. B+C;
c. A+E;
d. B+E;
e. B+D.
11.Absorbtia:
A. desemneaza dezechilibrele economice normale;
B. desemneaza dezechilibrele economice anormale;
C. aduce avantaje mai mici decat presiunea asupra pietei;
D. aduce avantaje mai mari decat presiunea asupra pietei;
E. nu aduce niciodata avantaje asupra pietei.
a. A+C;
b. B+C;
c. A+E;
d. B+E;
e. B+D.
12.Printre adeptii teoriei echilibrului economic general se numara:
A. Joseph Schumpeter;
B. Francois Perroux;
C. Henry Guitton;
D. Leon Walras;
E. J. M. Keynes.
a. A+B+D;
b. A+C+E;
c. B+C+D+E;
d. A+B+C;
e. D+E.
13. Care este relaia condiiei de echilibru economic :
14. Care dintre urmtoarele mrimi constituie un exemplu de injecie in
fluxul circular al venitului:
a) economiile;
b)investiiile;
c) taxele i impozitele;
d) importurile;
e) deficitul bugetar.
15) Care dintre variantele de mai jos cuprinde componentele ce formeaz
injeciile in fluxul circular al venitului:
a) investitii, cheltuieli guvernamentale, economii, exporturi;
b) exporturi, investitii, cheltuieli guvernamentale, importuri;
c) importuri, economii, taxe, investiii;
d) exporturi, investiii, cheltuieli guvernamentale;
e) economii, investiii, exporturi.
16. Dac statul ar avea un deficit bugetar de 100 u.m. i investitiile
firmelor sunt de 300 u.m., aflai S (n condiii de echlibru macroeconomic)
17. Y 100 u.m. t = 0,16 T = ?
18. I cu 20 u.m., c = 0,8, t = 0,25. Y =?
19. n ara A: cA = 0,8, iar tA = 0,2. n ara B: cB = 0,6, iar tB = 0,25.
Dac Invstiiile cresc
cu aceeai sum n rile A i B, n care dintre ri venitul se va majora
mai mult?
20. C = 100 + 0,8Yd
T = 10 + 0,25Y
TR = 30
G = 14
I = 70
Determinati
a) Nivelul de echilibru al venitului naional (Y).
b) Nivelul de echilibru al VN dac Ta = 10.
c) Nivelul de echilibru al VN dac G = 80.
21 Economiile sunt 500, investiiile 400, iar deficitul bugetar 50. Aflai
surplusul/deficitul comercial (n condiii de echilibru macroeconomic).
22) S=I=500, deficitul comercial = 50, iar G = 300. Aflai taxele nete i
soldul bugetar (n condiii de echilibru macroeconomic).
23) Deficitul comercial n t0 a fost de 12% din PIB, iar deficitul bugetar
de 5,5% din PIB, S fiind de 15% PIB. Aflai ponderea investiiilor n PIB
n anul t0 (n condiii de echilibru macroeconomic).
24) Deficitul comercial n t0 a fost de 5,5%PIB, iar deficitul bugetar de
6,5% PIB. S = 17%PIB. Aflai ponderea investiiilor n PIB n anul t0 (n
condiii de echilibru macroeconomic).
25 ) C = 100 + 0,7Yd si I = 150 Calculai:
a. Nivelul venitului disponibil (Yd) n condiii de echilibru
macroeconomic.
b. Aflai noul nivel de echilibru al venitului, dac investiiile cresc cu
50 u.m.
26) nclinaia marginal spre consum (c) n ara A este de 0,9, iar c n
ara B este de 0,6.
Dac investiiile cresc cu acelai nivel n fiecare dintre cele 2 ri, n care
din ele venitul se
va modifica mai mult?

1. Rata omajului in condiiile lipsei omajului ciclic reprezint _____


2. omajul , aprut ca rezultat al neconcordanei abilitilor profesionale a
forei de munc i
structurii economiei este _____ _________
3. omajul fricional apare in rezultatul ____
4. Se presupun urmtoarele corelaii intre indicatorii monetari i
variabilele independente:
Cererea de moned pentru motivul tranzacional i precauional: L1 =
0,4Y + 100, unde Y = venitul naional, Cererea de moned pentru motivul
speculaiei: L2 = 200 2r, unde r este rata dobanzii exprimat in procente,
Oferta de moned este perfect inelastic in raport cu rata dobanzii la
nivelul de 500 u.m. S se determine:
- nivelul ratei dobanzii care asigur echilibrul pieei monetare cand Y =
1000 u.m.,
- noua rat a dobanzii in condiiile creterii cu 25% a venitului naional,
- Expresia pentru curba LM, oferta de moned fiind cea din ipotez,
- Expresia pentru curba IS, tiind c: C = 190 + 0,6 (Y T), T = 150, G =
400, I = 100 6r,
- Nivelurile de echilibru pentru Y i r.
a) 80%, 100%, Y = 100 + 2r; Y = 100 15r, 700 i 20%;
b) 100%, 150%, Y = 500 + 5r; Y = 200 12r, 520 i 25%;
c) 100%, 150%, Y = 500 + 5r; Y = 1500 15r, 750 i 50%;
d) 50%, 150%, Y = 400 + 4r; Y = 2000 25r, 800 i 30%;
e) 100%, 150%, Y = 500 + 2r; Y = 1500 10r, 750 i 70%.
5. Creterea general i rata durabil a preurilor este _ _____________
6. Reducerea nivelului general al preului este ____ __________
7. Nivelul inflaiei se calculeaz ___ __
8. Inflaia prin cerere apare in rezultatul ______________
9. Inflaia prin costuri apare in rezultatul _________
10. Cum poate Banca Naional prin politica monetar s modifice oferta
de bani?
11. Guvernul majoreaz impozitele pentru a reduce deficitul bugetului de
stat. Aplicand modelul ISLM ce msuri va intreprinde Banca Central
pentru a menine neschimbat:
- nivelul venitului
- rata dobanzii.
12.Ce politici ar trebui s aplice Guvernul pentru a reduce inflaia cauzat
de creterea costurilor?
13. Ce politici ar trebui s aplice Guvernul pentru a reduce inflaia cauzat
de creterea cererii
agregate?
14. Explicati sensul economic al ecuatiei ofertei agregate in perioada
scurt
15. Biroul Internaional al Muncii defineste omerul ca fiind persoana care
ndeplinete urmtoarele condiii :
16. omajul involuntar se manifest sub diferite forme :
17. Estimarea sau msurarea omajului, ntr-o perioad sau alta, presupune
luarea n considerare a
18 Termenul economisire este abordat identic de ctre persoana fizic i
antreprenor.
19 Punctele de pe dreapta IS reflect combinaiile ratei dobanzii i
venitului pentru care piaa mrfurilor este echilibrat.
20 Curba IS reflect corelaia dintre economiile interne i investiiile
externe.
21 In cadrul economiei comunicarea i dimensiunea valoric a activitii
economice se realizeaz prin intermediul banilor
22 Pentru a controla baza monetar Banca Naional poate finana
deficitele bugetare.
23 Bncile se deosebesc de alte instituii financiare prin faptul c au
posibilitatea de a crea bani.
24 In cazul in care curba LM este verticala atunci cererea de bani nu
depinde de nivelul ratei
dobanzii. i de nivelul venitului.
25 De-a lungul curbei LM oferta de bani este constant.
26. Balana contului curent reflect exclusiv relaiile de import i export de
bunuri i servicii
27 Exportul de capital din ar va influena pozitiv balana de pli.
28 Daca inclinaia marginal pentru import este mic, atunci
multiplicatorul fiscal crete.
29 Excedentul balanei de pli este egal cu excedentul contului curent
plus excedentul contului de capital.
30 Scderea preurilor la mrfurile strine comparativ cu preurile
mrfurilor autohtone va deplasa cererea spre produsele de import
31 Orice operaie pe piaa valutar va influena direct baza monetar.
32. In perioada scurt, cu creterea preurilor ocuparea va crete in caz
dac:
a) preurile cresc mai repede decat salariul nominal;
b) crete salariul real;
c) productivitatea muncii crete mai repede decat salariul real;
d) toate rspunsurile sunt corecte.
33. Dac Guvernul stabilete un salariu minim ridicat, ce urmri va avea
aceast decizie:
a) vor beneficia omerii;
b) vor suferi indivizii care muncesc;
c) va scdea cantitatea cerut de munc;
d) nu se vor produce schimbri.
34. omajul este rezultatul:
a) pierderii locurilor de munc;
b) creterii ofertei de munc;
c) reducerii cererii de munc.
35. Rata omajului efectiv reprezint:
a) raportul numrului celor neocupai la cei ocupai;
b) raportul numrului celor neocupai la populaia activ;
c) raportul numrului omerilor la populaia total;
d) raportul numrului omerilor la populaia activ
36. omajul fricional are loc in cazul cand:
a) in economie se petrec schimbri tehnologice;
b) firmele disponibilizeaz lucrtorii in condiiile recesiunii economice;
c) lucrtorul se disponibilizeaz pentru a cuta un nou loc de munc mai
favorabil;
d) rspunsul corect lipsete.
37. Modificrile in cererea consumatorilor i retehnologizrile majoreaz:
a) omajul fricional;
b) omajul structural;
c) omajul ciclic.
38. Cei care au pierdut locul de munc in urma recesiunii economice se
includ in categoria omerilor:
a) fricionali;
b) ciclici;
c) structurali;
d) voluntari.
39. Ocuparea deplin a forei de munc presupune:
a) lipsa total a omajului;
b) existena omajului ciclic;
c) existena omajului natural.
40. Rata natural a omajului caracterizeaz situaia cand:
a) exist omaj ciclic;
b) lipsete omajul fricional;
c) omajul natural este constant; somajul structuratl si frictional
caracterizeaza somajul natural si
determina rata naturata a somajului care nu este constanta
d) omajul structural este de scurt durat;
e) nici o variant corect.
41. Somajul tranzitoriu sau frictional:
a. desemneaza starea specifica persoanelor neocupate care, desi dispuse sa
lucreze pentru un
salariu real mai mic, nu gasesc locuri de munca disponibile;
b. cuprinde pe aceia care beneficiaza de indemnizatia de somaj, dar care
presteaza concomitent o activitate remunerata, de obicei, in domeniul
serviciilor de consum sau al comertului;
c. este datorat refuzului sau imposibilitatii pentru purtatorul fortei de
munca de a accepta o retributie corespunzatoare salariului de echilibru;
d. specific acelor economii in care forta de munca manifesta o mare
inclinatie spre schimbarea locului de munca in vederea ameliorarii
conditiilor de viata;
e. este cauzat de crizele economice care au loc, de crizele partiale sau de
alte crize specifice unei conjuncturi.
42. Somajul intermitent:
A. este determinat de inlocuirea vechilor tehnici si tehnologii cu altele noi,
precum si de centralizarea unor capitaluri si unitati economice care impun
restrangerea locurilor de munca;
B. afecteaza in mod deosebit femeile si este cauzat de intreruperea
activitatii din motive familiale sau de maternitate;
C. apare ca rezultat al practicarii contractelor de angajare pe durate scurte
din cauza incertitudinii afacerilor;
D. este determinat de tendintele de restructurare economica, geografica,
sociala, etc. care au loc in diferite tari, mai ales, sub incidenta revolutiei
tehnico-stiintifice;
E. incepe la expirarea angajarii si se incheie la reinnoirea contractului sau
realizarea unei noi angajari la o alta unitate.
a. A+C;
b. B+C;
c. C+D;
d. A+D;
e. C+E.
43 Care din msurile de politic economic pot servi direct la combaterea
omajului structural:
a) imbuntirea condiiilor de munc;
b) mrirea transparenei pieii muncii;
c) recalificarea forei de munc pentru noile necesiti ale economiei;
d) creterea mrimii indemnizaiei de omaj.
44. In situaia in care, intr-o ar, exist un omaj ciclic considerabil,
guvernul acestei ri poate adopta una din urmtoarele msuri de politic
economic pentru reducerea lui:
a) majorarea impozitelor i reducerea cheltuielilor publice;
b) reducerea impozitelor i majorarea cheltuielilor publice;
c) stimularea creterii importurilor;
d) stimularea creterii ratei dobanzii.
45. In care din situaiile de mai jos se manifest inflaia?
a) cand sporesc preurile la unele bunuri alimentare;
b) cand cresc preurile bunurilor mai calitative;
c) cand cresc preurile la resursele energetice;
d) cand are loc o cretere generalizat a preurilor.
46. Indicatorul ratei inflaiei reprezint:
a)nivelul general al preurilor anului curent raportat la nivelul general al
preurilor anului precedent;
b) diferena dintre nivelul general al preurilor anului curent i nivelul
general al preurilor anului
precedent;
c)diferena dintre nivelul general al preurilor anului curent i ale anului
precedent raportat la nivelul general al preurilor anului precedent;
d) diferena dintre nivelul general al preurilor anului curent i ale anului
precedent raportat la nivelul general al preurilor anului curent.
47. Care din urmtoarele cauze ale inflaiei se datoreaz cererii agregate i
care se datoreaz ofertei agregate:
a) o cretere a cheltuielilor guvernamentale pentru bunuri i servicii
finanate prin emisiune
monetara
b) o cretere a preului petrolului;
c) o reducere a impozitului pe venitul personal;
d) o descretere in inclinaia marginal spre economisire a manajelor.
48. Stagflaia este situaia:
a) creterii preurilor i creterii volumului de producie;
b) creterii preurilor i stagnrii/reducerii volumului de producie;
c) reducerii preurilor i a volumului de producie.
49. In corespundere cu efectul Fischer, un ritm mai inalt al inflaiei
determin creterea:
a) stocurilor monetare ale populaiei;
b) ratei nominale a dobanzii;
c) ratei reale a dobanzii.
50. Nivelul anual al inflaiei este de 20%, banca acord credite i
incaseaz 30%. Cu ce va fi egal rata
real a dobanzii?
a) 10%;
b) 20%;
c) 30% .
51. Un student dispune de 1000 u.m. i trebuie s decid: s-i consume sau
s fac economii. Dac i-ar
depune la banc, peste un an ar primi 1120 u.m. Rata inflaiei constituie
14% anual.
Ce sfat ii vei da studentului?
a)s cheltuie mijloacele de care dispune;
b) s fac economii.
52. Ce sfat ii vei da studentului (vezi sarcina precedent), dac banca va
achita la depuneri o dobind in mrime de 20% anual, iar rata inflaiei va
rminea neschimbat?
a)s cheltuie mijloacele de care dispune;
b) s le depun la banc.
53. Care din urmtoarele afirmaii referitoare la procesul inflaionist este
fals:
a) afecteaz in mod negativ pe cei care dispun de venituri fixe;
b) afecteaz in mod negativ pe cei care economisesc;
c) afecteaz in mod negativ sectorul public, ducand la creterea datoriei
publice;
d) afecteaz in mod negativ proprietarii de bunuri imobiliare.
54. Gradul de indatorare a unei tari se evidentiaza prin:
a. soldul anual al balantei de plati;
b. raportul dintre marimea datoriei publice si PIB;
c. raportul dintre PIB si marimea datoriei publice;
d. ponderea imprumuturilor externe in acoperirea deficitului bugetar;
e. serviciul datoriei publice.
55.Impozitele indirecte:
A. sunt insusite de catre producatori;
B. contin elemente de inechitate sociala;
C. sunt suportate de catre consumatori;
D. sunt suportate de catre producatori;
E. nu sunt suportate de catre consumatori.
a. A+E;
b. B+C;
c. D+E;
d. B+E;
e. A+C.
56. Rata optima de presiune fiscala este:
a. acel prag de impunere fiscala ce multumeste pe toti agentii economici;
b. o constructie teoretica, imposibil de atins in practica;
c. stabilita de catre guvern;
d. acel prag de impunere care asigura maximul incasarilor fiscale;
e. acel prag de impunere care asigura minimul incasarilor fiscale.
57. Deficitul bugetului de stat se formeaz in cazul cand:
a) suma cheltuielilor publice devanseaz suma veniturilor publice;
b) cheltuielile publice cresc;
c) veniturile publice scad;
d) toate rspunsurile sunt corecte.
58. Datoria public reprezint suma anterioarelor:
a) cheltuieli publice;
b) deficite publice;
c) cheltuieli pentru aprarea naional.
59. Scaderea nivelului de impunere fiscala are efecte pozitive atunci cand:
a. asigura cresterea accentuata a veniturilor impozabile;
b. conduce la deficite bugetare;
c. stimuleaza disponibilizarile;
d. duce la o scadere a cheltuielilor publice pentru obiective sociale;
e. asigura scaderea veniturilor impozabile.
60. Nu reprezint instrument al politicii fiscale:
a) modificarea achiziiilor publice;
b) reglementarea ratei dobanzii;
c) reglementarea transferurilor;
d) modificarea cotelor impozitare.
61. Politica fiscal stimulatoare presupune:
a) majorarea achiziiilor publice i a impozitelor;
b) reducerea achiziiilor publice i a impozitelor;
c) majorarea achiziiilor publice i reducerea impozitelor;
d) reducerea achiziiilor publice i majorarea impozitelor.
62. Politica fiscal stimulativ este indreptat spre:
a) majorarea volumului de producie i nivelului angajrii in economie;
b) micorarea ritmului inflaiei;
c) stabilizarea ratei de schimb;
d) echilibrului dintre veniturile i cheltuielile bugetului de stat.
63. La msurile stimulative ale politicii fiscale se refer:
a) vanzarea de ctre Banca Central a obligaiunilor pe piaa deschis;
b) procurarea de ctre Banca Central a obligaiunilor pe piaa deschis;
c) nici un rspuns nu este corect.
64. Politica fiscal restrictiv presupune:
a) majorarea achiziiilor publice i a impozitelor;
b) reducerea achiziiilor publice i a impozitelor;
c) majorarea achiziiilor publice i reducerea impozitelor;
d) reducerea achiziiilor publice i majorarea impozitelor.
65. Politica bugetar - fiscal restrictiv se realizeaz:
a) in condiiile unei situaii economice stabile;
b) cu scopul micorrii inflaiei;
c) pentru stimularea activitii de antreprenoriat;
d) toate rspunsurile sunt incorecte.
66. Moneda reprezint:
a) activ financiar utilizat pentru efectuarea tranzaciilor;
b) mijloc de plat oficializat in ara dat;
c) msur de eviden, mijloc de circulaie i plat;
d) toate rspunsurile sunt corecte.
67. Prin cerere monetar se inelege:
a) dorina persoanelor individuale de a fi mai bogate;
b) cererea de active financiare sub form monetar;
c) un mijloc de control al ofertei monetare;
d) nici unul din rspunsurile de mai sus.
68. In condiiile creterii venitului naional, cererea monetar:
a) crete din motive de tranzacie i precauie
b) scade din motive de speculaie;
c) scade din motive de tranzacie i speculaie.
69. Cererea monetar crete cand:
a) PIB-ul real crete;
b) PIB-ul real scade;
c) rata nominal a dobanzii crete;
d) rata nominal a dobanzii scade.
70. Oferta monetar dintr-o economie este realizat de:
a) Ministerul finanelor;
b) Banca Central i bncile comerciale;
C) Instituiile publice.
71. Oferta monetar depinde de:
a) rata dobanzii la credite bancare;
b) emiterea banilor in numerar i a banilor scripturali;
c) dorinele populaiei de a pstra banii sub form lichid.
72. Principalele instrumente ale politicii monetare sunt:
a) cheltuielile publice, impozitele i rata rezervelor obligatorii;
b) oferta monetar, achiziiile publice i impozitele;
c) rezervele bancare i rata dobanzii;
d) operaiunile pe piaa deschis, rata rezervelor obligatorii i taxa
rescontului.
73. Oferta de bani va crete dac:
a) BC va mri rata rezervelor obligatorii;
b) BC va reduce rata rezervelor obligatorii;
c) statul va emite obligaiuni;
d) statul rscumpr obligaiunile sale de pe pia.
74. Majorarea de ctre Banca Central a taxei rescontului determin:
a) extinderea capacitilor de creditare ale bncilor comerciale;
b) restrangerea capacitilor de creditare ale bncilor comerciale;
c) creterea multiplicatorului bancar;
d) reducerea multiplicatorului bancar.
75. Creterea ratei de refinanare duce la:
a) creterea preurilor la aciuni i obligaiuni;
b) creterea preurilor la aciuni i micorarea preurilor la obligaiuni;
c) micorarea preului la aciuni i obligaiuni.
76. La msurile stimulative ale politicii monetare se refer:
a) vanzarea de ctre Banca Central a obligaiunilor pe piaa deschis;
b) procurarea de ctre Banca Central a obligaiunilor pe piaa deschis;
c) creterea ratei dobinzii;
d) reducerea ratei dobinzii.
77. Creterea masei monetare in economie este rezultatul:
a) majorrii bazei monetare; baza monetara este numerarul inafara
sistemului bancar si rezervele
bancilor comerciale
b) micorrii ratei rezervelor obligatorii;
c) micorrii rezervelor excedentare a bncilor comerciale;
d) toate cele enumerate mai sus.
78. Masa monetar se va reduce, dac Banca Central:
a) reduce rata rezervei obligatorii;
b) ridic taxa rescontului;
c) toate rspunsurile sunt corecte;
d) sunt corecte rspunsurile a i b.
79. Politica monetar-creditar restrictiv se realizeaz :
a) in condiiile unei situaii economice stabile;
b) cu scopul micorrii inflaiei;
c) pentru stimularea activitii de antreprenoriat;
d) toate rspunsurile sunt incorecte.
80. Panta curbei LM devine abrupt cand:
a) politica monetar este eficient;
b) politica monetar este ineficient;
c) politica fiscal este eficient;
d) politica fiscal este ineficient.
81. Creterea ofertei monetare va determina:
a) deplasarea curbei IS la stanga i reducerea ratei dobanzii i a nivelului
venitului;
b) deplasarea curbei LM la dreapta i creterea ratei dobanzii i a nivelului
venitului;
c) deplasarea curbei IS la dreapta, creterea nivelului venitului, dar
reducerea ratei dobanzii;
d) deplasarea curbei LM la dreapta, creterea nivelului venitului, dar
reducerea ratei dobanzii.
82. Creterea cheltuielilor publice va determina:
a) deplasarea curbei IS la stanga i reducerea ratei dobanzii i a nivelului
venitului;
b) deplasarea curbei IS la dreapta i creterea ratei dobanzii i a nivelului
venitului;
c) deplasarea curbei IS la dreapta, creterea nivelului venitului, dar
reducerea ratei dobanzii;
d) deplasarea curbei LM la dreapta, creterea nivelului venitului, dar
reducerea ratei dobanzii.
83. Majorarea impozitelor va determina:
a) deplasarea curbei IS la stanga i reducerea ratei dobanzii i a nivelului
venitului;
b) deplasarea curbei IS la dreapta i creterea ratei dobanzii i a nivelului
venitului;
c) deplasarea curbei IS la dreapta, creterea nivelului venitului, dar
reducerea ratei dobanzii;
d) deplasarea curbei LM la dreapta, creterea nivelului venitului, dar
reducerea ratei dobanzii.
84. Mica economie deschis semnific:
a) un teritoriu mic dup suprafa;
b) o pondere mic a importului-exportului in PIB;
c) economia care nu poate influena deplasrile internaionale de capital i
rata dobanzii mondiale;
d) o populaie cu un grad inalt de emigrare.
85. Totalitatea cheltuielilor efectuate de populaie pentru cumprarea
bunurilor strine minus
cheltuielile agenilor strini pentru cumprarea bunurilor rii date
reprezint:
a) consum naional;
b) export net;
c) export;
d) import.
86. Care din cele de mai jos nu reprezint rezultatul unei creteri in
exportul net :
a) deprecierea monedei naionale;
b) stimularea activitii principalilor parteneri comerciali;
c) deprecierea monedei strine;
d) partenerii comerciali strini ridic bariere tarifare.
87. Balana comercial reprezint:
a) toate tranzaciile rezidenilor rii date cu exteriorul;
b) exportul i importul de bunuri i servicii;
c) cumprarea-vanzarea activelor financiare din exteriorul rii;
d) diferena dintre valoarea exportului i a importului.
88. Balana comercial a rii este deficitar, dac:
a) cheltuielile publice depesc veniturile publice;
b) capitalul exportat este mai mare decat cel importat;
c) ara cumpr in strintate bunuri cu valoare mai mare decat vinde in
strintate;
d) ara vinde peste hotare bunuri cu valoare mai mare decat cumpr de
acolo.
89. Creterea deficitului balanei de pli:
a) majoreaz rezervele valutare ale Bncii Centrale;
b) reduce rezervele valutare ale Bncii Centrale;
c) nu influeneaz mrimea rezervelor valutare ale Bncii Centrale.
90. Aprecierea ratei de schimb valutar contribuie la:
a) scumpirea relativ a bunurilor de import;
b) scumpirea relativ a bunurilor autohtone;
c) creterea exportului net.
91. Fie c o economie produce numai 4 bunuri. In tabel sunt prezentate
cantitatea i preul fiecruia din ele pentru 2 perioade de timp:
Bun An 0 An 1
Q P Q P
A 15 1 20 1
B 5 1 8 2
C 10 2 11 4
D 1 10 2 10
Determinai:
1. PIB nominal pentru ambele perioade.
2. PIB real pentru anul 1.
3. Indicele de deflaie
92 Completai tabelul:
An PNB nominal PNB real Indice deflatie
1 6720 6200
2 5634 1.0835
3 2200 1.691
4 4000 1.667
5 4200 1.1476
6 5281 4600
93. Populaia in varst de munc a unei ri este de 15 mil. ceteni, din
care 8 mil. sunt api de munc.
Populaia ocupat reprezint 6 mil. persoane. Din populaia neocupat 3/4
caut un loc de munc i sunt dispui s se angajeze imediat.
Determinai:
1. Gradul de ocupare a forei de munc
2. Rata omajului efectiv
94. Urmtoarele date caracterizeaz situaia de pe piaa muncii (mii
persoane):
0 1
Forta de munca 84889 95453
Angajati 80796 87524
Someri
Rata somajului
Cerinte:
1. Completati tabelul
2. Cum poate fi explicat creterea simultan a numrului celor angajai i
omerilor?
3. Se poate de afirmat, c anul 1 se caracterizeaz printr-o ocupare deplin
a forei de munc?
95. Lunar sunt concediai 2% i reangajai 4% din fora de munc.
calculai rata omajului.
96. Iniial numrul celor ocupai constituia 90 mil. persoane, iar numrul
omerilor 10 mil. persoane. Dup o lun, din numrul celor ocupai 0,5
mil. persoane au fost eliberate, iar 1mil omeri inregistrai au incetat s
caute un loc de munc.
Determinai:
1. Rata omajului pentru condiiile iniiale;
2. Numrul celor angajai rmai peste 1lun;
3. Numrul omerilor peste 1 lun
4. Rata omajului dup schimbrile intervenite pe piaa muncii.
97. Impozitul este o prelevare:
A. obligatorie;
B. fara contrapartida;
C. presupune o contraprestatie;
D. nu este obligatoriu;
E. nu presupune o contraprestatie.
a. A+C;
b. B+D+E;
c. C+D;
d. A+B+E;
e. B+D.
98. Care dintre afirmatiile urmatoare reprezinta functii importante ale
impozitelor?
A. fiscala;
B. sociala si regulatorie;
C. monetara;
D. de realizare a echilibrului economic;
E. de stimulare a progresului tehnic.
a. A+B;
b. A+C;
c. C+D+E;
d. A+C+D;
e. B+D.
99. Nivelul omajului natural a alctuit, in anul curent , 6 % iar nivelul
omajului efectiv 10%.
Determinai:
1. Mrimea decalajului dintre PIB efectiv i cel potenial, dac coeficientul
de sensibilitate a PIB
fa de omajul ciclic este 2;
2. Care vor fi pierderile provocate de omajul ciclic, dac PIB efectiv a
constituit 600 mil.u.m.?
100.Prin politica monetara se urmareste:
A. organizarea profesiunii bancare;
B. realizarea cu competenta a schimburilor banesti;
C. pastrarea in conditii de siguranta maxima obligatorie a disponibilitatilor
banesti ale populatiei;
D. ca volumul masei monetare si conditiile crearii ei sa contribuie la
realizarea obiectivelor economice
fundamentale;
E. fluidizarea maxima a circulatiei banesti.
a. B+C+E;
b. A+D;
c. B+C;
d. A+B+C;
e. A+D+E.
R: B
101.Pe plan extern, politica monetara urmareste:
a. incurajarea intrarilor si iesirilor de capitaluri pentru echilibrarea balantei
de plati si
descurajarea intrarilor de capital speculativ;
b. incurajarea intrarilor de capital speculativ;
c. reglarea cererii de moneda de plati;
d. achizitionarea de valuta straina.
e. reglarea cererii de moneda de schimb.
102.In totalul veniturilor bugetare ale statului, cea mai mare pondere o au:
a. cotizatiile pentru asigurari sociale;
b. varsamintele din beneficiul intreprinderilor de stat;
c. incasarile din impozite si taxe;
d. cotizatiile pentru indemnizatia de somaj;
e. imprumuturile de la organismele financiare internationale.
103.Imprumuturile facute pentru acoperirea deficitului bugetar reprezinta:
a. datoria interna;
b. datoria externa;
c. datoria publica;
d. serviciul datoriei externe;
e. emisiune de obligatiuni de stat.
104. Cererea de moned pe motiv tranzacional alctuiete 400 mlrd.u.m.
Calculai cererea monetar total in baza datelor tabelului.
Rata anuala a dobanzii 14 13 12 11 10 9 8
Cerere moneda pe 30 50 70 90 110 130 150
motiv speculativ
Cerere monetara totala
Oferta monetar alctuiete 510 mlrd.u.m. Determinai rata dobanzii de
echilibru. Determinai rata dobanzii de echilibru pentru condiiile cand
oferta monetar crete pan la 530 mlrd.u.m., se reduce pan la 450
mlrd.u.m.
105. In economie s-a stabilit echilibrul simultan pe piaa bunurilor i
serviciilor i pe pieele financiare. Completai tabelul indicand
consecinele apariiei in economie a urmtoarelor evenimente:
Eveniment Ce piata Ce curba Cum Cum
este este evolueaza evolueaza
influentata influentata venitul rata de
national dobanda
cererea pentru Piata LM
bani ca avere monetara
scade
impozitul pe Piata LM
venit crete monetara
exportul rii Piata IS
crete bun&serv
reducerea Piata IS
inclinaiei bun&serv
marginale spre
economii
viteza de rotaie Piata LM
a banilor scade monetara
oferta de bani Piata LM
crete monetara
106. Multiplicatorul fiscal presupune:
a. marirea cheltuielilor publice fara modificarea volumului impozitului;
b. diminuarea impozitelor, totalul cheltuielilor ramanand nemodificat;
c. marirea in proportie egala si simultana atat a veniturilor, cat si a
cheltuielilor statului;
d. cresterea intr-o proportie mai mare a impozitelor decat a cheltuielilor;
e. cresterea cheltuielilor intr-o proportie mai mare decat a veniturilor
statului.
107. Economia unei ri este caracterizat prin urmtoarele date: exportul
de bunuri : 19650 u.m., importul de bunuri : 21758 u.m., venituri obinute
din investiiile efectuate in exterior: 3621 u.m., venituri pltite
investitorilor strini : 1394 u.m., cheltuielile efectuate pentru turism in alte
ri : 1919 u.m., veniturile rii din turism :1750 u.m., transferuri
unilaterale in exterior : 2388 u.m., ieirea de capital din ar : 4174 u.m.,
intrarea de capital in ar : 6612 u.m..
Determinai:
1. Soldul contului curent
2. Soldul contului de capital i financiar
3. Soldul balanei de pli
108. Datoria publica exprima acele imprumuturi interne si externe pe care
le face statul atunci cand:
a. tara se confrunta cu dificultati economice pe care printr-o concentrare a
eforturilor le poate
b. dificultatile economice necesita investitii de capital, iar statul le
finanteaza recurgand la imprumuturi;
c. apar dificultati datorita unor greseli de guvernare;
d. urmareste ridicarea standardului de viata al populatiei in perioada
preelectorala;
e. toate afirmatiile sunt corecte.
109.Indatorarea externa poate fi rezultatul:
A. deficitului bugetar;
B. deficitului comercial;
C. gestionarii gresite a banilor publici;
D. conceptiei gresite cu privire la echilibrul bugetar;
E. nici una dintre afirmatii nu este corecta.
a. C+D;
b. E;
c. A+B;
d. A+B+C;
e. A+B+C+D.
110.Elaborarea politicii fiscale este un act de decizie pe baza caruia se
afla:
A. criteriul de eficienta;
B. interesele guvernantilor;
C. asigurarea unui venit cat mai mare care sa ramana la dispozitia
agentilor economici;
D. mobilizarea unor venituri publice cat mai mari in conditiile incurajarii
afacerilor economice, a investitiilor, concomitent cu promovarea echitatii
in contributia fiecaruia la venituri, cu asigurarea protectiei sociale;
E. asigurarea bunastarii unor grupuri defavorizate ale societatii.
a. A+D;
b. B+C;
c. C+D;
d. C+E;
e. B+E.
111.Indicatorii utilizati la calcularea indicelui dezvoltarii umane (IDU)
sunt:
A. speranta de viata;
B. PIB pe locuitor, ca masura a standardului de viata;
C. gradul de alfabetizare si gradul de cuprindere in invatamant;
D. rata profitului;
E. rata dobanzii.
a. A+B+D;
b. A+B+E;
c. A+B+C;
d. C+D+E;
e. B+D+E.
112.Aparitia si accentuarea somajului au o multitudine de cauze obiective,
dar si subiective:
A. nivelul ratei profiturilor dintr-o economie;
B. nivelul dobanzilor;
C. criza economica;
D. nivelul de pregatire profesionala, in discordanta cu cererea de munca;
E. ritmul de crestere economica.
a. A+B;
b. B+C+D+E;
c. A+C+D;
d. C+D+E;
e. B+D+E.
113. Inflatia monetar-baneasca s-a manifestat:
A. sub forma devalorizarii mascate a monedelor din metale pretioase;
B. prin punerea in circulatie a unor monede false, cu o greutate mai mica
sau cu un continut in aur mai redus decat cele oficiale;
C. in perioada trecerii de la feudalism la capitalism;
D. prin deprecierea banilor de hartie si a banilor de credit care se exprima
in cresterea preturilor si in lipsa de incredere a agentilor economici in
moneda existenta;
E. printr-un dezechilibru intre banii depreciati si circulatia bunurilor
economice.
a. A+B;
b. C+D;
c. A+E;
d. B+D;
e. C+E.
114.Inflatia banilor de hartie neconvertibili in aur s-a manifestat:
A. sub forma devalorizarii mascate a monedelor din metale pretioase;
B. prin punerea in circulatie a unor monede false, cu o greutate mai mica
sau cu un continut in aur mai
redus decat cele oficiale;
C. in perioada trecerii de la feudalism la capitalism;
D. prin deprecierea banilor de hartie si a banilor de credit care se exprima
in cresterea preturilor si in lipsa de incredere a agentilor economici in
moneda existenta;
E. printr-un dezechilibru intre banii depreciati si circulatia bunurilor
economice.
a. A+B;
b. D+E;
c. A+E;
d. B+D;
e. C+E.
115.In esenta, dezechilibrul de ansamblu al economiei datorat inflatiei este
evidentiat de trei tendinte
majore:
A. scaderea preturilor;
B. cresterea preturilor;
C. cresterea mai rapida a cantitatii de moneda comparativ cu cresterea
altor variabile ale economiei, in
primul rand productia;
D. scaderea mai rapida a cantitatii de moneda comparativ cu scaderea altor
variabile ale economiei, in primul rand productia;
E. scaderea puterii de cumparare a banilor.
a. A+C+E;
b. B+C+E;
c. A+D+E;
d. B+D+E;
e. B+C+D.
116.Somajul tehnologic:
a. este determinat de inlocuirea vechilor tehnici si tehnologii cu altele noi,
precum si de centralizarea unor capitaluri si unitati economice care impun
restrangerea locurilor de munca;
b. afecteaza in mod deosebit femeile si este cauzat de intreruperea
activitatii din motive familiale sau de maternitate;
c. apare ca rezultat al practicarii contractelor de angajare pe durate scurte
din cauza incertitudinii afacerilor;
d. este determinat de tendintele de restructurare economica, geografica,
sociala, etc. care au loc in diferite tari, mai ales, sub incidenta revolutiei
tehnico-stiintifice;
e. incepe la expirarea angajarii si se incheie la reinnoirea contractului sau
realizarea unei noi
angajari la o alta unitate.
117. Somajul de discontinuitate:
a. este determinat de inlocuirea vechilor tehnici si tehnologii cu altele noi,
precum si de centralizarea unor capitaluri si unitati economice care impun
restrangerea locurilor de munca;
b. afecteaza in mod deosebit femeile si este cauzat de intreruperea
activitatii din motive familiale sau de maternitate;
c. apare ca rezultat al practicarii contractelor de angajare pe durate scurte
din cauza incertitudinii afacerilor;
d. este determinat de tendintele de restructurare economica, geografica,
sociala, etc. care au loc in diferite tari, mai ales, sub incidenta revolutiei
tehnico-stiintifice;
e. incepe la expirarea angajarii si se incheie la reinnoirea contractului sau
realizarea unei noi angajari la o alta unitate.
118. Somajul structural:
a. este determinat de inlocuirea vechilor tehnici si tehnologii cu altele noi,
precum si de centralizarea unor capitaluri si unitati economice care impun
restrangerea locurilor de munca;
b. afecteaza in mod deosebit femeile si este cauzat de intreruperea
activitatii din motive familiale sau de maternitate;
c. apare ca rezultat al practicarii contractelor de angajare pe durate scurte
din cauza incertitudinii afacerilor;
d. este determinat de tendintele de restructurare economica, geografica,
sociala, etc. care au loc in diferite tari, mai ales, sub incidenta revolutiei
tehnico-stiintifice;
e. incepe la expirarea angajarii si se incheie la reinnoirea contractului sau
realizarea unei noi angajari la o alta unitate.
119. Somajul involuntar:
a. persoanelor neocupate care, desi dispuse sa lucreze pentru un salariu
real mai mic, nu gasesc locuri de munca disponibile;
b. cuprinde pe aceia care beneficiaza de indemnizatia de somaj, dar care
presteaza concomitent o activitate remunerata, de obicei, in domeniul
serviciilor de consum sau al comertului;
c. este datorat refuzului sau imposibilitatii pentru purtatorul fortei de
munca de a accepta o retributie corespunzatoare salariului de echilibru;
d. specific acelor economii in care forta de munca manifesta o mare
inclinatie spre schimbarea locului de munca in vederea ameliorarii
conditiilor de viata;
e. este cauzat de crizele economice care au loc, de crizele partiale sau de
alte crize specifice unei conjuncturi.
120.Somajul la negru:
a. desemneaza starea specifica persoanelor neocupate care, desi dispuse sa
lucreze pentru un salariu real mai mic, nu gasesc locuri de munca
disponibile;
b. cuprinde pe aceia care beneficiaza de indemnizatia de somaj, dar care
presteaza concomitent o activitate remunerata, de obicei, in domeniul
serviciilor de consum sau al comertului;
c. este datorat refuzului sau imposibilitatii pentru purtatorul fortei de
munca de a accepta o retributie corespunzatoare salariului de echilibru;
d. specific acelor economii in care forta de munca manifesta o mare
inclinatie spre schimbarea locului de munca in vederea ameliorarii
conditiilor de viata;
e. este cauzat de crizele economice care au loc, de crizele partiale sau de
alte crize specifice unei conjuncturi.
121.Somajul voluntar:
a. desemneaza starea specifica persoanelor neocupate care, desi dispuse sa
lucreze pentru un salariu real mai mic, nu gasesc locuri de munca
disponibile;
b. cuprinde pe aceia care beneficiaza de indemnizatia de somaj, dar care
presteaza concomitent o activitate remunerata, de obicei, in domeniul
serviciilor de consum sau al comertului;
c. este datorat refuzului sau imposibilitatii pentru purtatorul fortei de
munca de a accepta o retributie corespunzatoare salariului de echilibru;
d. specific acelor economii in care forta de munca manifesta o mare
inclinatie spre schimbarea locului de munca in vederea ameliorarii
conditiilor de viata;
e. este cauzat de crizele economice care au loc, de crizele partiale sau de
alte crize specifice unei conjuncturi.
122.Somajul ciclic sau conjunctural:
a. desemneaza starea specifica persoanelor neocupate care, desi dispuse sa
lucreze pentru un salariu real mai mic, nu gasesc locuri de munca
disponibile;
b. cuprinde pe aceia care beneficiaza de indemnizatia de somaj, dar care
presteaza concomitent o activitate remunerata, de obicei, in domeniul
serviciilor de consum sau al comertului;
c. este datorat refuzului sau imposibilitatii pentru purtatorul fortei de
munca de a accepta o retributie corespunzatoare salariului de echilibru;
d. specific acelor economii in care forta de munca manifesta o mare
inclinatie spre schimbarea locului de munca in vederea ameliorarii
conditiilor de viata;
e. este cauzat de crizele economice care au loc, de crizele partiale sau de
alte crize specifice unei conjuncturi.
123.Care dintre urmatoarele procese contribuie direct la aparitia sau
extinderea somajului?
A. pierderea locurilor de munca de catre o parte a populatiei ocupate;
B. inflatia;
C. emigrarea populatiei autohtone;
D. cresterea ofertei de munca prin realizarea de catre noile generatii a
varstei legale pentru a se putea angaja;
E. scaderea ofertei de munca.
a. A+C;
b. B+E;
c. B+D;
d. A+E;
e. A+D.
124.Care dintre urmatoarele afirmatii cu privire la indemnizatia sau
ajutorul de somaj sunt corecte?
A. este primita de catre orice persoana care nu lucreaza;
B. se plateste numai celor care indeplinesc toate conditiile pentru a fi
somer si realizarea unui anumit venit sub un anumit nivel;
C. este acordata pe perioade stabilite prin acord intre someri si
intreprinderi;
D. se acorda pe o perioada limitata;
E. este primita de catre orice persoana care nu lucreaza ca salariat.
a. A+B+C;
b. B+D;
c. C+E;
d. A+B+E;
e. C+D.
125.Criteriile care definesc continutul si sfera de cuprindere a resurselor
de munca sunt:
A. varsta de munca stabilita prin legislatia muncii;
B. gradul de pregatire a populatiei;
C. gradul de disponibilitate a persoanelor pentru activitati economico-
sociale;
D. cresterea ofertei de munca;
E. diminuarea cererii de munca.
a. A+B+C;
b. C+D;
c. A+C+E;
d. A+C;
e. A+B+C+D.
126.Precizati care dintre actiunile enumerate mai jos, referitoare la somaj,
se incadreaza in masurile ce privesc populatia ocupata:
A. crearea de noi locuri de munca;
B. masuri intreprinse pentru indepartarea imigrantilor si repatrierea lor la
tarile de origine;
C. angajarea somerilor cu contracte pe durata scurta;
D. acordarea echitabila a ajutorului de somaj;
E. indemnizatia de somaj sa acopere in intregime salariul avut.
a. A+C+D;
b. A+B;
c. C+D+E;
d. A+B+D;
e. B+C.
127.Precizati care dintre actiunile enumerate mai jos, referitoare la somaj,
se incadreaza in masurile ce ii privesc pe someri?
A. prevenirea cresterii somajului prin pregatirea si calificarea la locul de
munca a persoanelor care lucreaza efectiv;
B. garantarea locurilor de munca pentru cei care lucreaza;
C. angajarea pe timp partial sau cu orar redus, anagajarea provizorie cu
contract de munca pe perioada
determinata;
D. facilitatile acordate de stat pentru crearea de noi intreprinderi;
E. reducerea impozitelor si taxelor.
a. A+B;
b. C+D;
c. A+B+E;
d. B+C+D;
e. A+B+C+D.
128.Gradul de ocupare se determina astfel:
a. prin raportarea procentuala a populatiei ocupate la populatia activa
disponibila;
b. ponderea somerilor in total populatie activa;
c. ponderea emigrantilor in total populatie activa;
d. prin rate brute de ocupare a populatiei;
e. ponderea somerilor in populatia totala.
129.In care dintre situatiile de mai jos o persoana poate fi considerata
somer?
A. nu are loc de munca si vrea sa lucreze ca salariat;
B. a primit preaviz;
C. intrerupe lucrul, din motive de sanatate;
D. lucreaza la o unitate cu activitate sezoniera;
E. persoanele ce nu au loc de munca, cauta un loc de munca, si pot incepe
lucrul imediat.
a. A+B+E;
b. A+B+C;
c. A+E;
d. B+C;
e. B+C+D.
130.In ansamblul masurilor de diminuare a somajului un rol deosebit il au:
A. cresterea volumului investitiilor;
B. recalificarea somerilor;
C. sporirea ajutorului de somaj;
D. cresterea duratei de acordare a ajutorului de somaj;
E. intensificarea actiunilor greviste si revendicative.
a. C+D;
b. C+D+E;
c. A+B;
d. A+B+C;
e. B+C+D.
131.In ce faza a ciclului economic somajul atinge cote ridicate?
a. expansiune;
b. punctul de relansare;
c. criza;
d. boom;
e. crestere economica.
132.Somajul se poate reduce, dar nu elimina, in conditii de:
a. boom;
b. recesiune;
c. criza;
d. conjunctura economica interna si internationala nefavorabila;
e. nici unul dintre raspunsuri nu este corect.
133.Rata somajului se determina ca raport intre:
a. populatia totala si populatia ocupata;
b. numarul somerilor si populatia totala;
c. numarul somerilor si populatia activa disponibila;
d. numarul somerilor si populatia ocupata;
e. populatia activa disponibila si numarul somerilor.
134.Diminuarea somajului este consecinta:
A. calificarii, recalificarii fortei de munca;
B. cresterii investitiilor la nivel de economie nationala;
C. sporirii numarului de falimente;
D. cresterii numarului celor care emigreaza in scopul de a gasi un loc de
munca;
E. boom-ului economic.
a. A+B+C;
b. B+C+D;
c. C+D+E;
d. A+B+D+E;
e. B+C+D+E.
135. Un ritm mediu anual de pana la 3% corespunde:
a. inflatiei moderate;
b. inflatiei taratoare;
c. inflatiei galopante;
d. inflatiei deschise;
e. hiperinflatiei.
136.Existenta unui deficit bugetar, cresterea cantitatii de moneda emisa si
deteriorarea valorii monedei in raport cu valutele straine, sunt
caracteristici ale:
a. inflatiei latente;
b. inflatiei moderate;
c. inflatiei taratoare;
d. hiperinflatiei;
e. inflatiei deschise.
137.Lupta impotriva inflatiei comporta, in general, trei categorii de
politici:
A. blocajul monedei;
B. blocajul productiei;
C. blocajul cheltuielilor publice;
D. blocajul veniturilor;
E. blocajul ofertei de bunuri si servicii.
a. A+B+C;
b. C+D+E;
c. A+C+D;
d. D+E;
e. A+E.
138.Metodele de control asupra preturilor si veniturilor au ca obiective
principale:
A. restrangerea influentei monopoliste asupra cresterii preturilor si a
veniturilor (vizeaza actiunile patronatului);
B. cresterea influentei monopoliste asupra cresterii preturilor si a
veniturilor;
C. restrangerea presiunilor privind cresterea salariilor (vizeaza presiunile
sindicale);
D. ingreunarea fuziunilor de firme (formarea de oligopoluri), care pot lua
decizii in sensul cresterii preturilor;
E. stimularea fuziunilor de firme.
a. A+C+E;
b. B+C+D;
c. A+C+D;
d. B+C+E;
e. A+C+E.
139.Populatia apta de munca este de 60 milioane, iar populatia ocupata
este de 25 milioane. Persoanele aflate in cautarea unui loc de munca sunt
in numar de 3 milioane. Gradul de ocupare al populatiei apte de munca
este de:
a. 4,16 milioane;
b. 41,6%;
c. 4,16%;
d. 9,6%;
e. 9,6 milioane.
140.Populatia apta de munca este de 60 milioane, iar populatia ocupata
este de 25 milioane. Persoanele aflate in cautarea unui loc de munca sunt
in numar de 3 milioane. Rata somajului este de:
a. 4,16 milioane;
b. 41,6%;
c. 4,16%;
d. 9,4%;
e. 9,4 milioane.
141.Elementele definitorii ale inflatiei monetar-banesti au fost:
A. deprecierea banilor de hartie si a banilor de credit;
B. inmultirea nemasurata a sumelor monetare fara a se tine seama de
cantitatea de marfuri sau servicii aflate in circulatie;
C. continutul real in aur al monedei metalice a fost mai mic decat
continutul nominal, deci s-a separate continutul nominal de cel real al
monedei;
D. scaderea volumului marfurilor ce urmau sa se realizeze pe piata sau
scaderea vitezei de circulatie a monedei, concomitent cu manifestarea
excedentului de bani de hartie, deci cu discreditarea semnelor valorii si
scaderea puterii de cumparare pe fondul general al cresterii preturilor;
E. transformarea existentei aur a monedei in aparenta aur.
a. A+B;
b. C+E;
c. B+D;
d. A+B+D;
e. C+D+E.
142.Care dintre enunturile urmatoare nu constituie forme istorice ale
inflatiei, in corelatie cu formele banilor cunoscute de-a lungul secolelor?
A. inflatia banilor convertibili in aur;
B. inflatia banilor de hartie neconvertibili in aur;
C. deflatia;
D. inflatia monetar-baneasca;
E. inflatia prin cerere.
a. A+B+E;
b. A+B+C;
c. A+B+D;
d. D+E;
e. C+E.
143.Fenomenul inflationist poate fi pus in evidenta si prin dezechilibrul
dintre masa monetara si PIB a carui circulatie si realizare trebuie sa se
efectueze prin intermediul monedei, putand aparea in urmatoarele situatii:
A. scaderea vitezei de rotatie a banilor;
B. scaderea masei monetare sau a diferitelor ei componente in ritm mai
rapid decat scaderea PIB;
C. scaderea PIB fara o scadere corespunzatoare a masei monetare sau in
conditiile scaderii mai lente a acesteia;
D. cand cantitatea de bani ramane aceeasi, desi se reduce considerabil
cantitatea de bunuri economice oferite pietei;
E. cresterea masei monetare sau a diferitelor ei componente in ritm mai
rapid decat cresterea PIB.
a. C+E;
b. A+C+E;
c. A+B;
d. D+E;
e. A+C+D.
144.Hiperinflatia pune in evidenta o serie de caracteristici esentiale ale
oricarei inflatii, si anume:
A. existenta unui excedent bugetar;
B. cresterea cantitatii de moneda emisa;
C. aprecierea monedei nationale in raport cu valutele straine;
D. deprecierea monedei nationale in raport cu valutele straine;
E. cresterea anuala a preturilor se incadreaza intre 3 si 6%.
a. A+B+D+E;
b. B+D;
c. D+E;
d. A+B;
e. A+C+E.
145.Pentru masurarea inflatiei se folosesc instrumentele:
a. indicele de schimb valutar;
b. indicele salariului nominal;
c. indicele productivitatii muncii;
d. indicele sintetic al preturilor;
e. indicele puterii de cumparare a banilor.
146.Inflatia contemporana se caracterizeaza prin urmatoarele:
A. este un proces permanent si continuu;
B. este un proces material si monetar deoarece fluxurile materiale sunt
dublate de fluxuri monetare, acestea stimulandu-se reciproc;
C. este un proces de crestere durabila a tuturor preturilor;
D. este un proces inevitabil;
E. este o situatie de functionare normala a economiei.
a. A+D;
b. A+E;
c. A+D+E;
d. B+C;
e. A+B+C.
147.Care dintre formele inflatiei enumerate mai jos sunt corecte, in functie
de cauzele care le genereaza?
A. inflatia prin cerere determinata de emisiunea excesiva de semne
banesti;
B. inflatia prin credit rezulta prin cresterea substantiala a creditului;
C. inflatia prin costuri generate de cresterea costurilor;
D. inflatia prin moneda generata de excesul de cerere globala;
E. inflatia prin oferta determinata de abundenta productiei.
a. A+B+C;
b. B+C;
c. B+C+D;
d. A+B+C+D;
e. A+E.
148.Ce exprima slumpflatia?
A. o crestere economica neinflationista;
B. o crestere economica inflationista;
C. declinul economic combinat cu o inflatie rapida sau chiar galopanta;
D. acea situatia din economie in cadrul careia are loc, pe de o parte o
scadere a productiei nationale, iar pe de alta parte, o crestere rapida a
inflatiei;
E. cresterea inflatiei in aceeasi proportie cu cresterea productiei nationale.
a. B+C+D;
b. C+D;
c. C+D+E;
d. A+C+D;
e. B+E.
149.In functie de evolutia indicelui general al preturilor cu amanuntul la
bunurile de consum si de durata de timp, inflatia este:
A. un fenomen microeconomic;
B. galopanta (hiperinflatie);
C. latenta sau taratoare;
D. continua si permanenta;
E. structurala.
a. B+C;
b. A+D;
c. D+E;
d. B+C+D;
e. B+C+E.
150.Masurarea inflatiei din punct de vedere absolut reprezinta:
A. raportul dintre marimea absoluta (excedentul de masa monetara) si
oferta reala de bunuri;
B. marimea puterii de cumparare a banilor pe piata;
C. indicele general al preturilor;
D. diferenta dintre cererea solvabila nominala si cantitatea reala de bunuri
economice pe care agentii economici o pot pune in circulatie;
E. masa monetara care nu are acoperire.
a. A+B+C;
b. C+D+E;
c. B+C;
d. A+C+E;
e. D+E.
151.Masurarea inflatie se realizeaza prin:
A. cunoasterea puterii de cumparare a populatiei (cantitatea de marfuri ce
poate fi obtinuta cu o unitate monetara);
B. intermediul unor indici de preturi care sintetizeaza modificarile
preturilor marfurilor corporale ce compun indicatorii sintetici;
C. cunoasterea ofertei agregate de bunuri si servicii;
D. intermediul cunoasterii costurilor sociale;
E. cunoasterea emisiunilor monetare.
a. A+B;
b. A+B+C;
c. C+D+E;
d. B+D;
e. A+D.
152.Care dintre urmatoarele enunturi reprezinta efecte ale inflatiei
contemporane?
A. creeaza o stabilitate economica;
B. redistribuirea veniturilor si a avutiei de la persoanele cu venituri fixe si
pozitii slabe spre cele care detin putere economica;
C. creeaza o stare de incertitudine;
D. contribuie la imbunatatirea relatiilor economice externe;
E. avantajeaza creditul pe termen lung.
a. A+B;
b. D+E;
c. B+C+D+E;
d. A+C;
e. B+C.
153.Politicile de combatere a inflatiei vizeaza:
A. controlul cererii agregate in sensul reducerii ei;
B. controlul ofertei agregate in sensul sporirii ei;
C. controlul preturilor produselor de consum;
D. controlul costului vietii;
E. controlul cursului de schimb valutar.
a. C+D;
b. C+D+E;
c. A+B;
d. A+B+C;
e. A+B+D.
154.Emisiunea excesiva de moneda peste oferta reala de bunuri si servicii,
constituie o cauza a:
a. inflatiei prin cerere;
b. inflatiei prin costuri;
c. inflatiei prin moneda;
d. inflatiei prin structuri;
e. hiperinflatiei.
155.Cresterea cheltuielilor de productie, independent de cererea agregata,
constituie o cauza a:
a. inflatiei prin cerere;
b. inflatiei prin costuri;
c. inflatiei prin moneda;
d. inflatiei prin structuri;
e. hiperinflatiei.
156. Analizand relatia dintre inflatie si somaj, putem observa ca:
A. inflatia prin cerere este insotita, intr-o anumita proportie, de cresterea
gradului de ocupare a fortei de munca;
B. inflatia prin cerere duce la scaderea gradului de ocupare a fortei de
munca;
C. nu exista nici o legatura intre inflatia prin cerere si gradul de ocupare al
fortei de munca;
D. cu cat rata somajului este mai mare, cu atat rata inflatiei este mai
redusa;
E. exista o relatie de compensatie intre inflatie si somaj.
a. C+E;
b. A+B;
c. A+D+E;
d. A+C+D;
e. B+D+E.
157.Un ritm mediu anual de crestere a preturilor care se apropie de 10%
corespunde:
a. inflatiei taratoare;
b. inflatiei moderate;
c. inflatiei rapide;
d. inflatiei galopante;
e. hiperinflatiei.
158. omajul, prin dimensiuni, durat prelungit i consecine, ridic n
faa guvernelor i forelor socialeresponsabilitatea de a elabora politici al
cror obiectiv l constituie reducerea porporiilor acesteia, asigurarea

159. Venitul asigurat omerului se numete n Romnia ..
160. Inflaia reprezint acea stare de dezechilibru economic n care masa
monetar existent n economie depete necesarul real de moned,
ducnd la creterea general a . i la scderea puterii de
cumprare a banilor.

Rspunsurile i comentariile la testele de autoevaluare

1. Raspunsul la pagina 109


2. Raspunsul la pagina 118
3. Raspunsul la pagina 122
4. Raspunsul la pagina 123

Bibliografie Unitate de nvare Nr. 7


Griffiths Allan, Wall Stuart, Intermediate Microeconomics, Theory and Applications,
Longman, 1996
Campbell R., McConnel, Brue Stanley, Economics, principles, problems and politics,
McGraw Hill, Inc, 1996,
Edwin G. Dolan, David E. Lindsay, Economics, Sixth Edition, The Dryden Press,
Hyman David, Economics, Irwin, Homewood, 1989
Huidumac C., Rogojanu A., Introducere n studiul economiei de pia, Ed. ALL
Laidler D., Estrin S., Introduction to Microeconomics, Third Edition, Cambridge University
Press, Cambridge, 1989
Richard G. Lipsey, Alec K. Chrystal, Economia pozitiv, Ed. Economic, Bucureti, 1999
G. S. Maddala, Ellen Miller Microeconomics, Theory and Applications, McGraw-Hill, 1989,
Willis L. Peterson, Principles of Economics - Micro, Seventh Edition, Irwin, 1989
Jacques Genereux Economie Politic - Microeconomie Ed. All-Beck, Bucureti 2000
Marius-Corneliu Marina, Mihaela-Hrisanta Mosora, Macroeconomie Suport de curs,
Academia De Studii Economice Facultatea De Economie Departamentul De Economie i
Politici Economice, Bucuresti 2012
Michael Parkin, David King, economics, Second Edition, Addison-Wesley Publishing
Company Inc., 1995, p. 240-278 Nicholson Walter, Intemediate Microeconomics and its
application, Seventh Edition, The Dryden Press, 1997,
Paul Samuelson, William Nordhaus, Economie politica, Editura Teora, Bucuresti,
Campbell R., McConnel, Brue Stanley, Economics, principles, problems and politics,
McGraw Hill, Inc, 1996,
Wonnacott P., Wonnacott R, Economics, Third Edition, McGraw-Hill, Inc, 1986,
http://www.scribd.com/doc/73532357/53618646-economie
http://www.scribd.com/doc/73532357/ 55111808-economie
http://www.scribd.com/doc//94021442-Aplicatii-Macro
http://www.scribd.com/doc/ 61755016-macroeconomie-1
http://www.scribd.com/doc/48036763/macroeconomie-sem-nr-1
http://www.scribd.com/doc/73532357/ 33121432-Macroeconomie-grile
http://www.scribd.com/doc/31071365/Test-de-Autoevaluare-La-Macroeconomie
http://www.scribd.com/doc/51229710/Aplicatii-Macroeconomie
http://www.scribd.com/doc// 61596318-Macroeconomie
http://www.scribd.com/doc/33060093/grile-macroeconomie
Economie, Manualul Catedrei de Economie i Politici Economice, A. S. E., Ed. Economic,2000