DEpurAT iN penrnmENTut REpuBlrcrr MoLDovA

MD-2O73, Chiginiu, bd. gtefan cel Mare gi Sfrnt 105 www.parlament.md

o6 2017 nr

Biroul Permanent ul

P arl ament ului Rep ublicii M o ldov a

in conformitate cu prevederile art.73 din Constitulia Republicii Moldova gi art. 47

din Regulamentul Parlamentului, se inainteazd cu titlu de iniliativd legislativS proiectul
de lege cu privire la modificarea qi completarea Codului Audiovizualului al Republicii
Moldova nr.26012006.

sEcRETARrArur, pl,ir-artr ENTutul

Anex6:

- Proiectul legii
- Nota informativd
Deputa{ii:

t/I

/l/i /o(^

wcau
{,

%r'T d
t:
(,rn s+ *n l;n

1858
 Proiect
LEGE
cu privire la modificarea gi completarea
Codului Audiovizualului al Republicii Moldova nr. 26012006

Parlamentul adoptd prezenta lege organicd.

Articolul I. Republicii Moldova nr. 26012006

Codul Audiovizualului al
(Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 131-133 din 18 august 2006, art.679), cu
modificdrile Ei completdrile ulterioare, se modificd qi se completeazd dupd cum
urmeazd:

1. Articolul 2 se completeazd,la final, cu litera ,,25)" dupd cum urmeazS:

,,25) securitate informalionald ansamblu de mdsuri in vederea asigurdrii

protecfiei persoanelor, societdlii Ei statului de eventuale tentative de dezinformare qi/sau
de informare manipulatoare din exterior qi neadmiterii provocdrilor cu caractet
mediatic indreptate imp otriva Republ icii Mo ldova. "

2. La articolul 7 alineatul (1) dup6 cuvintul ,,social," se introduce sintagma

,,securitatea informalional5,"

3. Articolul 9 se completeazdau un alineat nou ,,(21)" dupb cum urmeaz6:

,,(2t) vederea asigurdrii securitdlii informalionale a statului, se permite

in
radiodifuzorilor transmisia programelor de televiziune gi radio cu continut informativ,
informativ-analitic, militar qi politic care sunt produse in statele membre ale Uniunii
Europene, SUA, Canada, precum gi in statele care au ratificat Convenlia Europeand cu
privire la televiziunea transfrontalierd."

4. La articolul2T

La alineatul (l) dup6 litera h) se introduce

litera ,,i)" dupd cum urmeaz6:
,,i) nerespectarea prevederilor art. 9 alin. (2t) din prezentul cod;
 5. Articolul 38
se completeazd cu un nou alineat,,(61)" dupd cum urmeazd;

,,(6') Se sanclioneazd cu amendd de la 40000 de lei la 70000 de lei radiodifuzorii

gi distribuitorii de servicii care au incdlcat prevederile art,9 alin. (21) din prezentul
cod. Pentru incdlcare repetatd a acestor prevederi amenda va constitui de la 70000 de
lei la 100000 de lei. Retragerea licenlei de emisie pentru incilcarea prevederilor art. 9
alin. (2t) din prezentul cod se aplicd doar dupd aplicarea graduald a sancfiunilor
prevdzute de prezentul alineat."

Se completeazd" cu un alineat nou ,,(121)" dupd cum urmeazS.

,,(I2\ in vederea neadmiterii prejudicierii securitdlii statului, instanla de judecatd

va examina litigiile care reies din incdlcarca art.9 alin. (2t) in termen de pind la 30 de
zile. Apelul sau recursul va fi depus in termen de 3 zile de la pronuntarea hotdririi qi se
va examina in termen de 10 zile."

6. Articolul 40 alineatul (l) se completeazd cu lit. dt) dupd cum urmeaz6:

,,dt) monitorizeazd Ei supravegheazd respectarea de cdtre radiodifuzorii Ei

distribuitorii de servicii a prevederilor prezentului cod privind asigurarea securitdlii
informafionale;"

Articolul II
(1) Prczenta lege intrd in vigoare in termen de 30 de zile din data publicdrii.
(2) Guvernul va asigura executarea prezentei legi.

PRE$EDINTELE PARLAMENTULUI
 NOTA INFORMATIVA
la proiectul de Lege cu privire la modificarea
gi completarea Codului Audiovizualului al Republicii Moldova nr. 26012006

Prin proiectul de lege inaintat se propun unele modificdri ;i completdri la Codul

Audiovizualului al Republicii Moldova. Chiar dacd ultimele modificdri ale Codului
Audiovizualului au avut loc recent, din pdcate nu s-a reuEit de a elimina toate
deficienlele Ei lacunele care continud sd pun[ in pericol implementarea adecvatd a
politicii satului in domeniul audiovizualului.
Suntem conqtienfi de faptul cd dezvoltarea pie{ei media, introducerea Ei utrlizarea
pe larg a tehnologiilor moderne precum qi evolufia permanentd a jurisprudenfei
europene in domeniul respectiv impune necesitatea de a veni cu un nou Cod al
Audiovizualului. Cu siguranfd aceasta se va intimpla in scurt timp. Dar existd subiecte
care nu pot aqtepta qi solicitd solulii imediate.
Astfel, prin acest proiect de lege se propune asigurarea securitdlii informalionale a
statului;
- Eficientizarea luptei impotriva pirateriei Ei asigurarea respectdrii drepturilor de
autor.

Statul nu este doar in drept, dar gi obligat sd asigure protejarea spaliului

informafional. Ultimele evenimente din regiune, sensibilitatea informaliilor care pot
avea un impact deosebit de negativ asupra respectdrii drepturilor omului, securitdlii
statului, consoliddrii statutului de stat suveran, independent Ei integru au generat
necesitatea promovdrii acestui proiect de lege.
De remarcat cd problema asigurdrii securitSlii informalionale a statului constituie un
obiectiv separat prevdzut in Strategia securitilii nalionale a Republicij Moldova,
aprobati prin hotdrirea Parlamentului nr. 153 din 15 iulie 20ll (pct.4.7). Incd in anul
20ll Parlamentul a identificat necesitatea solu{iondrii acestei probleme prin ajustarea
cadrului normativ relevant in vederea instituirii mecanismelor eficiente de monitorizare,
de control pentru a diminua discrepanfele Ei provocdrile existente, protejarea societdlii
de eventuale tentative de dezinformare gi/sau de informare manipulatoare din exterior.

Astfel, se propune de a introduce no{iunea de securitate informalionald care Ya

reprezenta un ansamblu de mdsuri in vederea asigurdrii protecfiei persoanelor, societdlii
gi statului de eventuale tentative de dezinformare qi/sau de informare manipulatoare din
exterior gi neadmiterii provocdrilor cu caracter mediatic indreptate impotriva Republicii
Moldova.

in acest context, vederea asigurdrii securitdlii informalionale a statului, se

in
permite radiodifuzorilor transmisia programelor de televiziune gi radio cu confinut
informativ, informativ-analitic, militar qi politic care sunt produse in statele membre
ale Uniunii Europene, SUA, Canada, precum gi in statele care au ratificat Conventia
Europeanb cu privire la televiziunea transfrontalierd.
Aceste condilionalitali sunt necesare pentru a asigura securitatea informafional[ a
statului prin impunerea anumitor limitdri pentru transmisia sau difuzarea emisiunilor
informativ-analitice Ei politice strdine, producerea cdrora nu se line cont de
la
standardele qi rigorile internafionale, prevdzute, in special, in Convenlia European[ cu
privire la televiziunea transfrontalierd.

Pentru a putea realiza mecanismul de securizare a spaliului informajional qi

executare eficientd a legii este necesar de a stabili unele sancliuni demotivante.
Totodatd, considerdm cd atunci cind este vorba de securitatea statului, orice litigiu
judiciar la acest subiect trebuie sI fie limitat in timp. in caz contrar acest mecanism nu
ar funcliona qi ar fi periclitat procesul de securizare informafionald. Din practica CCA
distingem zeci de cazvri cind pentru o simpld amendd, procesul de judecatd dureazd ani
de zile, iar in tot acest rdstimp nu poate fi aplicat principiul sancfiondrii graduale rnai
severe ori sancliunea se prescrie din cavza termenului expirat. In aceste circumstanle
unii radiodifuzori gi distribuitori continud sd incalce flagrant Codul Audiovizualului cu
toate consecinlele de rigoare atit pentru calitatea serviciilor media cit gi pentru protecfia
drepturilor consumatorilor finali.
TotodatS, pentru implementarea eficientd a prevederilor propuse este necesar de a
veni Ei cu unele precizdri ce line de competenla CCA la asigurarea securitdlii
informa!ionale.

Este necesar de menfionat cd subiectul luptei cu propaganda nu este o invenJie

autohtond. De mai mulfi ani deja atit la nivelul Consiliului Europei cit a Ei
Parlamentului European se discutd intens acest subiect Ei consecinfele negative care deja
sunt resimlite datoritd propagandei exteme masive, a dezinformdrii Ei manipulSrii. Doar
in anul 2016 au fost publicate citeva studii la acest subiect (Analiza Parlamentului
European Strategia de comunicare a UE cu o viziune pentru contracararea
propagandei; Studiul Consiliului Europei Libertatea de exprimare gi media
-
audiovizuald, luind act Ei de jurisprudenfa CEDO, aprilie 20t6).
$i in plan intern au avut loc mai multe conferin{e internafionale pe subiectul
contracardrii propagandei externe ca mijloc de asigurarea a securitdlii statului. Ultima
conferinfd a avut loc la ChiEindu sub egida Parlamentului RM in luna iulie 2016 cu
invitarea multor experfi internafionali din domeniu.
Tot in 2016, de cdtre societatea civild din domeniu, cu suslinerea partenerilor
externi, a fost realizat un studiu aprofundat pe subiectul securizdrii spaliului
informafional. Este oportun de a sublinia doar citeva din constatdrile exper{ilor din acest
studiu:

,,specialistii tn securitate aratd cd mass-media este instrumentul de bazd folosit tn desJdsurarea unor
acliuni de agresiune informafionald. Prin intermediul unor institulii de presd se creeozd Si se intreline
din exterior o imagine deformatd asupra politicii Si situaliei interne din statul vizat, opinia publicd
fiind astfel intoxicatd. Prin aceste acliuni se urmdreSte: destabilizarea internd, declanSarea unor
confruntdri interne pe motive diverse (religioase, etnice, economice, S.a.), care sd justifice o eventuald
intervenlie militard din exterior; stimularea acliunilor destabilizotoare ale unor grupdri extremiste
interne; demobilizarea cetdfenilor; diminuarea tncrederii cetdlenilor tn capacitatea instituliilor
statului de a rezolva problemele cu care se confruntd societatea.

Cdnd vorbim de securitatea spaliului mediatic, trebuie sd ne referim la doud tipuri de provocdri:
externd - cdnd securitatea spaliului mediatic este ameninlatd de alte fdri, prin intermediul tehnicilor
de propagandd agresivd, sau a aSa-numitului rdzboi-hibrid; ... internd - cdnd spaliul mediatic este
intenlionat intoxicat de cdtre instituliile media autohtone cu informalie incorectd Si neveridicd (tehnici
de manipularea ale opiniei publice).

in pofida multiplelor mdsuri, la nivel nalional Si internalional, mediile de informare au continuat sd

fie- tnregimefi;te in confruntdrile bilaterale sau multilaterale, produse tn deceniile
postbelice ca
instruminte ale rdzboiuiui informalional. ... rdzboiul informalional reprezintd acliunile adoptate
pentru a obyine superioritate informalionald tn spriiinul strategiei militare nalionale prin
compromiterea informaliilor inamicului Si sistemelor sale de informalii in acelasi timp cu asigurarea
Si apdrarea propriilor informalii Si sisteme.

nazboiul informalional, purtat de-a lungul anilor, a luat diferite forme: psihologic sau imagologic,
electronic sau web. Actialmente el devine parte a aSa numitului rdzboi hybrid. ... Rdzboiul hylirid,
potrivit
'lista lui Frank G. Hoffman Si James N. Mattis, teoreticienii acestui concept (2005), se tnscrie in
ameninldrilor g"ruiotoore de rdzboaie, aldturi de cele convenlionale Si neconvenlionale' Acest
concept Si, implicit, practica respectivd, tn analizele cercetdtorului roman Valericd Cruceru,
reprezintd o consecinsd a tehnologiilor informalionale (D Si a globalizdrii de care profitd diverSi
aitori statali Si substatali, pentru iputea sd-Si suslind interesele infala unor puteri, prin alte aborddri
de c dt c o nfrunt are a armat d cl as ic d.

Spoyiuj mediatic, inglobdnd pdrlite defectuoase invocate, devine un sol fertil pentru nltmeroase
ameninldri informalionale externe, articulate, cel pufin, in:
L instituirea controlului neautorizat asupra segmentelor squ a sistemelor informalionale sau de
comunicalii intregi Si atacuri cibernetice, inclusiv ce afecteazd mediile de informare de pe platformele
virtuale;
2. penetrarea in entitdlile media nalionale, preluarea controlului asupra politicilor lor editorialei
3. campanile de presd la comandd/atacul informalional pe subiectele sensibile politice, economice sau
sociali, altfel zii desfi;urarea propagandei prin dezinformare, semi-adevdr sau stabilirea unei agende
oculte;
false sau pretins adevdrate pentru a canaliza opinia public tn albia obiectivelor subversive
4. terorismul cultural care are drept scop distrugerea sistemului de valori al unui stat . Promovat prin
mass-media, acesta poate, de exemplu, luaforma menlinerii tensiunilor interetnice sau sociale in urma
aborddrii tenden{ioase a unor subiecte sensibile, sd zicem, de ordin lingvistic sau etnic, consetvarea
mentalitdyilor perimate sau nostalgice pentru vremurile Si sistemele sociale apuse, etc.
5. aJtuxul infurmalional asimetric extern prin intensificarea torentelor subversive de comunicare
inteinayionaid a unei ldri in raport cu altd lard, inclusiv prin instituirea antenelor locale ale mediilor
strdine sau coruperea in scopuri informalionale manipulatorii a mediilor locale;
6. agresiunea iiformayionaid ce ie manifestd prin acapararea structurilor principale ale sistemului
infoimayional intern, creqrea Si intrelinerea unei imagini deformate asupra politicii Si situaliei interne
din statul vizat prin intoxicarea irformalionald a opiniei publice interne .
7, practicile cittficate de cercetdtori drept manifestdri ale imperialismului m9dia, colonialismului
elictronic, tehnoapartheidului mondial sau/Si drept instrumente ale rdzboiului hibrid."

Promovarea acestui proiect de lege nu va impune cheltuieli de ordin financiar.

in condiliile in care manipularea opiniei publice, dezinformarea din exterior sint

utilizate in loc de arme, protejarea securitdfii informalionale a statului este la fel de
importantd ca gi asigurarea securitd{ii na}ionale, a suveranitdtii, independenfei qi a
integritalii teritoriale a Republicii Moldova - valori supreme garantate de Constitu{ie.

Deputa{ii in Parlament