Scribd Logo
Загрузить

Добро пожаловать в Scribd!

  • Berdiaev Nikolai Sensul Creatiei PDF

    Загружено:

    Gurin Gabriel
    37 просмотров171 страница

    Оригинальное название

    Berdiaev-Nikolai-Sensul-Creatiei.pdf

    Авторское право

    © © All Rights Reserved

    Доступные форматы

    PDF или читайте онлайн в Scribd

    Этот документ был вам полезен?

    Это неприемлемый материал?

    Пожаловаться на этот документ

    Авторское право:

    © All Rights Reserved
    Скачайте в формате PDF или читайте онлайн в Scribd
    Отметить как неприемлемый контент
    37 просмотров171 страница

    Berdiaev Nikolai Sensul Creatiei PDF

    Загружено:

    Gurin Gabriel

    Авторское право:

    © All Rights Reserved
    Скачайте в формате PDF или читайте онлайн в Scribd
    Отметить как неприемлемый контент
    из 171
    NIKOLAI BERDIAEV _ _Sensul creatiei Incercare de indreptatire a omului Traducerea de ANCA OROVEANU, Prefait, cronologie si bibliografie de ‘ANDREI PLESU. HU Bucurei 1992 Cope cole IOANA DRAGOMIRESCU MARDARE Pecopent VAZIMIR MALEVICI Tabou supremaust, a loa? ‘© HUMANTTAS, 1992, pena pretens vesaneromdneased ISBN 973.28-0351 Nikolai Berdiaev: Un liber cugetitor credincios* Pind nu demult,divolul acest veae a vorbit sess. Ceea ce s declangat, in storia lumi, dats cu revelus din 1917 a Tos, Pentru sute de milioans de oameni,« coborire in infers. 0 abis reversibill experenji a desfigutii Europa de Et fect Jocit de trauma acest’ experienc, event laboraora prepara ‘unui Terusalim risturat, fn care laniicarea Iuat haul pronii divin, omul statistic Iuat local stinfilr, iar pola sect — locul lui Duranezeu. nt-attne-am deprins — infoxica de itoria iesprbi I care am fst conarmayi— sk vedem fn maea puter de Ta ristitsursatuturor roel, ipostaza supremé a Adversarw lui, init ne-amy init nok ingine i am vitat de cea Rusio Rusia asirafilorcolosle, «patosului duhovncese, a une incon fundabil,stibale.ereaivitif. Accast Ruse nea inet nici 0 clip si exist, inte propile i hotae sau in afaa lor. Nu ne ‘Amine deci si o redescoperim, liber nsf, de distersiones conjunctrior si de puzdeva de resentimente acumulte nevital in limole deceni, Nuc vorba deci de Rusia mesianismului cats {ofa pe care am cunoscuto prea bine. nici de Rusia, caecum exotic erect mondcnd lava’ apuseae de pe vromea bal telor ruses ci de Rusia misicd,acea Rusie care acu seam in eva mai ex, a provocat ga intepiaut cea mai vie, mai Fnmoitare gi mai consistent reflex ceqtind a secollu nos. E —ponru a nu pomeni doc viduri — Rusa Tui Pavel Florensk ia Tl aminese de wn feel — sicwseresisie— disets anise lu Pete Ten! Nau ce clu fn Eup nite stil care asi nu ait nae Bing de Tae, dar Dots obec cinva bil y sues, pea, pave nema y's dcr sear Era nam" O incre Sopra de atop every fe pn dia shu de ari 6 SSENSUL CREATIEL ui Serghei Bulgakov, Rusia lui Evdokimov gi a lui estov, Rusia Tui Dies Merejkovski, a lui Vladimir Losski gi a iui Nikola Alexandroviei Berdiaev, Prin efortul acestor oameni, sprit sku a resttuit, cu 0 mind generoasd, Jumil ecca ce ideologin slavij ase cu coalalt. Prin ei, discursul rusese al diavolului ¢ in curs de iscumplrae sees Uh romantic rus de la inceputul secofului al XX-ea Ini 1890 si 1910, Rusia tree print-o premonitiv ,schimbare [a fa", Coi mari au dispeut Soloview, ultimul persona) de anver- ‘ural secolulu al XIX-lea, moare,simbolic. la 1900, ca unul care Progitise terenul pentru o nou mentlitate, i tndra generate Iriogtefnu-un amestec de dezorientare si speranftpie penta perioudee de tranzitie. Atmosfera general ar putea {i defini drept Adeeadenta, dac in aera pluto juvenili pois de a face stor ‘dea experiment tou, de a dinamita tradivionala.stagnare" rust, priniaun furor fir precedent al creaivitii, $i impurile gi came isnt contraditort: mnisticd pravoslavnic® $l oculism, esttism si angajare socials, simbolism $i marxism, antirajionalism §1 po ‘ism, anistorism gi revolute — iat antinomiile momenta, Inns chipateint-0 gonerayi pling, la rindul ei, de inzestiriantinomice: {de la solicitatealilologicd a prinjlor Teubejkoi la esestica cropus ‘cular aprospe sectantis — a li Dnitei Merojkovski, de ls inca sabia Rocsnov pink la sistematica de alur patristic a lui Serghei Bulgakov, dela vechi-tstamentarul $estov pin la agit profeticd 8 1ui Andrei Beli, in sfrgit, dela rafinamentul difuz, amoral, al lui Viaceslav Ivanov pint la militantisml ete al Iui Berdisev, toate culorle spisttlui par prezente in ,se(eta" lumii ruse anterioare tevenimentolor din octombrie 1917. Dac’ un asemenea spectacol are (© not unificatoare, aceasta nu poate fi decit romantismul. ie Berdiaey are drepiate s¥ se recomande, chiar st in anil sii trai, ‘rept wun romantic rus de la incepulul secolului al XX-lea™ Romantic va fi apiru. destin hui Berdiaev inch din prima sa tinoree,cind aristecratul (provenit din marea nobitime militar) se nga ferm ints-o migeare revolujionarh antiaristocraticl. Pin gi infigarea si era cl8did pe un contrast, dup cum rezula din portretul po care i: face Pleere Pascal: Un Barbat de tale supe PREFATA 7 vat cele mili, perfect lett, cu fruntea amps, supra deo ugoara cali, cu un barbigon ascufit io musa boga, pe Scurt un chip impunite,incadat de dowd aplomeries de par negra {ai tai prizona), destul de Tung, dat peste cap. 5 sor onda ‘inuta frokdeauna core, chiar ingriit. Bustl foarte drt. O {ramos prstan, un biehat frmos. Tipu perfect, tot mai prow de inn al rus din socitatea inal Alsi de Cote acesten, un tue ingtoztor: din cind in cind, la stervale desta de apropat, deschidea larg gua i sctes, veme de un mis, oHnba inten abil" Personal avea de ce s8 ontariezs, nu nuns dati desta ie. Era impulsiv, toi, animat simultan de un fel de Figoare cazonl side latente inclinafit anarhiste. i recunoyea Singur un ete Starroguine,sedaedtoe 9 impenetabi, proven Fits propuna o strani atmosfer de emolai $a cenvaral ‘oath via east dimensiune,nedorind SA tea dept un inspi- ‘a0, sau deep un ,macstry spinal Lucrle sae i prez 2 aut toy, un ecou enor. Olivier Clement ii amiteste deo smswcrisine a prio Jean Dawilou: marele Leo recunostes 3 «lack mu Lat ntiit pe Bendhaev gi, pin el, lleva texte patistce eseniale — ale hui Grigorie de Nyssa mai eu seami — arf ‘imu een! Tar Henry Corbin, la un colocvu piu de ave Satea a0 uth de ani de ln naslrea Ii Berdiuews nu eta fac o declvaie ca aceasta: Numa dato unorginditor eigisi ca Nikolai Berdisev si Alexei Homiakoy — care nu rau teolog clsiali — un anunit nun dinse no, cei din Apus, am dev constinti de ceea ce era specific gi wde vitor» in eregtinismal "stritean.” O-asemenea fois de iraiere nu putea ven We la un ‘netfiician de up academie, dela un conabil de ids. Era nevoie ‘do personaitate cu total neconvenional, pink de inijatva i de ‘ar Or. una din elite cele mai impezante ale lui Berdiaey est ural; in problemele spitut, el poate avea idosinceavi, dar neil prejadeeS cea auton pear universiaie h sacotse Suspect, devine pecs personal acolo unde ar cee 8 fie ,canonic si eglijeazasuveran exigenfelelilosoties de seals”. Brdiace nu &, poprizis, un filosof, cto natu ilosied: Nimic sistema 3 ~ 7A fost tu, sti peo east ii, al alsin mea ano son cca ce occas sim hip Bunt sesponsebd Into als pint 9 {ele din Austin iil M snuck” S's ceeut Oba ‘apundl pros: Nu visinxide Unmeszasersoue ® SENSUL CREATIEL nimictivrexe in uel sale", Stil shu afrisic si epetitiv temaica sa are crculariateaunei obsesi.S-a vomit de jumalis: tml sh de factrd poetic (O. Clement, de yietntismal Su. ( Stepun. El nsuiicunosea caren arhitctone inconse— venjele, abuzul de wtemperament- Gindrea nue rezultatl “lsorin, Ease conse In capitol nor ridin cater iluminiri, revel as un pata dfintors din Avtobiograte aimplt vara, la moyie Steam ints pe pa, ere imi ea inteaga mea ina fost cutemrath de lan eestor: © Tuminaputericd na nut, Parcrsesem drial de a oprimaen fin pat la inljarea prin crea" Into ssemenea sae, fore Tosca de ate fost concept cata pe ere oprezent st tor rom (oar din periods Sturm und Dra a vit mele Ao wa mums atic, atoal Penta prep te propunem, in cele ce umeaad,o api vente a malt texe care fac Substana gin ui Berne. Esecul acestei lumi si libertatea increatt Pentru Berdiaev,lumea dati, .lumea aceasta", ¢ 0 sub-ume Aga cum o experimentim in imediatl ei, ea au pare reflexul ordi- nit divine, ci mai curind al dezordiniiintroduse in perimetrl fine prin pcatul origina. F deci. o lume ,acosmiet" rd alts consis- lend decit aceea a unei strict, inobitoare, necesitii Dack e si o raportim la un ,creator", atunci Ahriman e mai usor de invecat decit Dumnezcu, (Aceasta ¢ latura gnosticl a gindri lui Berdiae, Ssemnalati — cu insaisfacie — de filosfi ca gi de teologi.) Dar aca aceasta Tume" ¢ un fenomen degenerescent, 0 variant ‘morbid a ordinii universle, care este lumea ,cealalt, cosmostl Adevirului,polul plus al Fiinfe!? Berdiaev acceptt cd profeseazi ,un dualism aproape maniheist. Cate e, aunei, celia tetmen at ‘onstrutici sale filosofie? Sar spune c& Dumnezeu. Dar duals: ‘mul ginditorului rus se dovedeste, la acest capitol, cu totullipsit de radicalitale, Durnnezeu pate si ait 0 autonomie relaticd. Mai cexict, Ele unie, fir’ fi singuratic, Dumnezeu se distribuie gi se repsese pe Sine in inna triniti Sale, apot in iecare fbr lumi Toles sn sures principal indi mele PATA % cxet ima ales, a aren Sa oper care e ome, Pe mele i ‘Angelis Silests 91 ale Mapistslu Estar, Berdaeysocoeie Fel ince Durnezeu som ea find mal importants dec para fhtarhie dvins. Durneze poate exis on, penta ch Cel Careibete mu poate exist fra cliubit.§dach Dumnesu © inl el al aol, rl eta Findlay gna co fat inal al lj Dunmcrew.Beriaey nu face nici teclogi, ne Entropologe, canola Discus ise open metabo Hist waar al nui taper raponul inte Crestor een Les wcll” (suerons) me niiodst to transcendent tui aces, ft ce epmintesce cee sie experi tis uspend ain porn dinte arent anceoden Gate canine, famca date rcoperail,.Pindoalism eo cts Inonsial divi" acest este set pe cae atest gel asime Berd, Deva Tungu acest trate, ensues. ings hes aceasta hme —ra bund so etompen, cea ce inst ine incontadi cx cries ini a eli manatee fano- Itc sri spl, Cum pete fuses acest sian Corp de demons impregnate Dumntey? Bodine mus ste i contador o ecuoaste far era adagind orice contin eis (el ete oaemenca cong) pin tse anno Astana ses pe conta tol perme ea pot de pid, s emit fr cena, ec cate seexclud Dar cae sculth de ambi uel mobil sist matic, deci s lustre pint I sthzofeie pin trl telus Exist nteauna oa treia solu, Vom veda cae este cess soljic din put de vedere allt Bercy, Dsoeamat, eniru a comple imagines su despre, Darnezc, tebe 3 (hnervn ch mu stoma divine descr ela in dependent de om) 1 sipemafa divin, Dumneeu ms ¢ Feasts ad svn i proved nun amiss dete tint: hittea a de Moca, Dumnersu eo ait pe tind ca § Fina to gence. Liberatca aceasta sue totin co Heat caren (ce care over in mint cind spun lib tate socal, sau slteretes oie", chese mate pits ‘sea ominey vig), trl et Eo Uertate dein Primordial rerio a 3 ot ea Geese Gi cu ale, spe Existential (beans) de nea Se Fin Liber 0 SENSUL CREATIEL tea aceasta meonicd (de Ia gr. me on = non-fnj2)aminteyte de Ungrund-a lui Jacob Bohme. E increas echivaent cu neantu din cares nscut tou, supra-dumnezeiasc in acelasi sens in care, la Bohne, die Gouheitedeasupra lui Got In asemenea misurdlibertateaoriginarS¢ conceptl suprem al lui Berdiae, init putem spune ef ceea cela ali ginditor este onl lagi, acl este clevherlogie, doting a liberi. Trai fosotied fn care se insre acest tip de discus, ntuciva, minodtars, Numa Fichte 5 Schelling acon att de mult, in exercfl lor speculaiv analizeiconceptuale a ibertii,inelast ca un absolut atojustiica tor. De ascmenea, pentru Heidegger entra Sartre) liberttea est o determinareontlopit fundamental Fiji (Dasein) i 0 simpli caitate a sufletului sau a acfuni mene .Elewhsrologia" ave int, la Berdiaev, un ton inconfundabil © vorba, la el, de © Imisticd aliberi, de un adevar care mu are aspectl adevSeuli objinut prin reflesie, i pe acca al adevieu evel .Liketatea in este fnnBscut,¢ un 2 prion al vei mele" — mitrisesefilosof in autobiograia sa. Stem confruntai, prin urmase eu un dat nede- smonstrabil gi — moralmente — neclaifeail LibetateaincreatS in diect legtur cu misterl rl ese, fn aelasi inp sincura tem, sngunl suport al infringe lumii cute (nea aceasta") Nesumeasch prin defini, liberatea nu se manifest depin ect a nivel spiritlus. Numi spritul are intuifia $b experiena autentich a liberi. fn economia Sfintei Treim, iberiatea este cxpresia Dubului Sint, Berdiacv vorbest adesea despre pnevino- enmrismul si se inlinal sh accepte ca pauzbile cele tei ma ciclri ale istriei propuse de Toachim de Flora i seamintt secolulal XIXdea, de Franz von Baader: cell Vechialus Tesia- -dominat de Dumnezeu-Talll care se pasteazA mereu in afara lumi, cictul Noutui Testament, al Ful, in care Dumaezeul-Om cobosri in lume si, in stiri, cilul Sfinclui Dubin cuprinsu itv marea evclaje © oni gata 88 de rispuns lui Dumnezeu, pe misura dopa sale eandres Inv rispunsulaessta — cae ‘a deveni tema obssiva esata indi lui Beriaev — e cre tvitatea Creaivitaeae liberate i a ell dea fal ibe In cafora ci eicace tebuie culathacea ya tei Soli” prin care Berdiacv depsgeste conical dine miro ut al lumi” (vez Autobiggratia)§1 vecinitatea ei cu Dumnezeu. Creafa ete prin PREFATA, n cesenja ei soluje". Ea singurh poate garanta ,.libertatea fayh de lume", agezindu- pe om mai curind de partea Creatorulu, det de partea universului crest. Sensul creatiei * Cind Berdiaev vorbeste despre cteaje, el nu are in vedere sensul curent, preponderent cultural, al termenului. Nu se pune problema, asada, de a justia, print argumentaie nobil (dar foarte la fademin) subimitateacreativiii de tp attic, chiar ack aceasth specie a creativitit iusteaz8, in modul cel. mai direc, esena actlut creator. Berdiev nu defineste creafia smaniera emotvd, adolescentini, a unui Camus (Cider c'est vivre deus fos), des s-au gist exegeti (Bodo Zelinsky de pid) care si perceapsnalgi inte unul satu. Creaia — asa cum o iaflepe Berdiaey —estecomportamentul uman pin excelenf: « adaparea ‘omului a Durnezeu, prin emancipare fa d= ,lumea aceasta Lumen accata* provoaci, in gener, lcuiteilr ei 0 reacfe de “comodare, dict de supunere. Ea un conglomerat de eg, care trebuie eunosete, accepts nes! mai bun ea, utiliza fn pers pectva nei mai bune integrin ejeaua reality date E ceeace face gina, care nu e decit 0 descriere abrevail, economicd, a -saulu, vind ca scoporentarea pragmatic .vital-neresai" in impul huis Lume e tnuvehiparea pefect a necesiii, si toate rarile rbvici ale activitiii omenesi siatexpresia unui efort de adecvare la necesitate: tina, 0 bank parte filsofei Cea cae, de Ia Arisotl pint la neokantanism si fenemenlogic, vrea si fie _sinied), cultura insti care, nu-o dat © un mod rafiat de a onsimti lumii Or, problema este a rezista la presiunea lumi la Figoarea impersonal a necesitii. Ciei orice spor de adcevaee la lume e o sport inadecvare Ia Dumnezcu aid la sera ibe ‘Omul insie, prin natura Iu, mai aproape de Durmnezeu decit de Jume. In rapt cu lumea el nu poate dep statutl de individ, de fragment absorbit int-un angrenaj sein. Numai in raport cu Dumnezeu onl erealizeazi ca persoand cainregsuveran, lite rade lime. Tar comperamentl opti l elite de lume e reat vitatea. Creatviatescosmicizeazi lumea si actualieazd liberates: 2 SENSUL CREATEEL ea transcende binomul ,aic-dincolo", aducind cu sine ,o ath cali (ate a existenei”, un aici” irk balastl contingenei gi un din colo" fk volailiata fcjuni. ‘Onl se justified prin creaje (gi de aceea cartea pe care 0 prefajim ¢ 0 antropodicee), pentru cX prin creaie fyi manifest Drestigil ,asemintri* cu Dumnezeu. Dumnezeu , inainte d toate, Creatoul. $i dact sintem aleStuigi dup modelul su, atunc ‘Yom semana cu aft mai mult, cu eit vor fi noi ingine mai creator Dumnezeu — spune Berdisey — asteapt actu creator al omului ca pe un rispuns ia propriul su act creator." Fires, omul se afl, spre deosebire de Dumnezeu, int-o situajie tragic: of are de objinut Iibertatea in contextul liitativ al ,acesti lumi, ceea ce echiva- TeazK cu a objine zborul prin infringerea apasirit gravitationale. Creajia omenease’ ¢ ,victorie asupra greutit lumii". Creafia divink e pluire mai mult decit zbor, valorificarea optim a unei rmaxime libertaji. Pentru a se menjine in proximitatea lui Dumnezeu, omul trebuie sisi reatizeze cu exten’ intensitate tean- ‘wopia,si-iineleagi, in consecinf,creativtatea ca pe o feurgie, ca pe o faptl in care jucrarea Iui se fntepitrunde cu lucrarea lui ‘Dumnezeu. Omul nu imit, prin ereaje, lumea creat, ci o ampli- ficd, De asemenea, el nul imith pe Creator, cil face prezent, part cipind la demiurgia lui, Arta omeneasca e un act ontologic: adaug’ Fiinjei lumii inh noua gi celorgapte zie ale Faceri o perpetu’ 2\ a opta. Afi om, in chip deplin, tri fp extazul celei de-a optazile, 4 redeschide mereu cilul primordial pe care Dumnezeu I-a pecet- uit eu odihna Sa, "A.Opera™ lui Dumnezeu a putt fi coruptt prin plat, ,Opere ‘omenesti fi revine datoria de a restaura, impotriva picatului, ori- ‘ontul minwirii. De aceea, actu creator al omului se caracterizeaz3, ‘a tot ce omenese — prin orientarea sa esharologicl: el se dest sour in perspectiva judecdji finale, ca un efor constant de a ach 2ijiona pentru fiecafe si pentru inircaga specie — legitimitat indreptire, Creativitatea e un mod de a astepta ofensivsfirgiul veacurilor, un mod de a intimpina contribuiv mila hui Dumnezeu. "Tema cfealci minuitoare este foarte aproape de tema frum set minwitoate a lui Dostoievski. Cu precizareac& nu frumusejea cpidermic’, omamentalé (krasivost) ¢ vizats aici, ei Frumusejea categoria, ens realissimus (krasola, supraosdonaté inclu, care REFATA s ne dect o manifestare ac. (Se sme, fn stetismal* superior a scese disnei,inftena Ii Kenstanin Leoniev; monograia pe Care Berdiav i-0 va dedi se pate cit cao continuare ts Sensi! ‘reaiei). Deoscbiren dite krasvos gi krasotse ora cu dense biteadintre desviyten fn care e performania spcifiek a ane clasice) 5 dschiderea spe infin (beskonecinost?) a tturor romaniismelr. Erol tiie al transenderi frmelor finite este enol El reprein, ltr e fit, model insu al cretvi tlieratoare. .Genaitates” — spune Berdiaev — st finer. indrinelit” Ea presupine saci de sine rep cle de ralizare 4 uneioperesuprapersonl; finns, In inde ee prebcrare Sine, ona cre depindata persoanet. Puykin pe deo pars, Serafim de Saro pe de ali. Cel dint temera i autodestractiv, cel deal dole smert, mere in stare de vege de o cuminjeie Ingereasck. Dar amindo a fel de Indrepti =X ntrochipeze, Ia jcata de apoi, noms wmaniii, nomalitate ei, Arindo as treazdo teak ea inl foarte indznetl, pe care Bedi prefer Solas in penumbra subinelsulls¢ ceva ce am nui teandia Dahl Sit Nise sogereer, in defn, Ia ita eezs, cm ‘uma in Ful se fninese cele dou nar (a fui Dmnezeu ga ml), in Dut. In sera creativiti, Dub pare ase defn x emaind simultane Ia Tall gi de la om: o ineoith aned ln Aisputa Flioqu go promisiune de mn, prin symergia reat, ‘inept umn. Multe din afirmatile lui Berdiaev sint suficient de ,neorto-

    Вам также может понравиться