NNUL V Apri lie-Mai tt 1928 No.

4-5

MONITORUL
Uniunei OT din Romhia
Organ Oficial al Asociatiei Comunelor Urbane
Apare lunar sub conducerea Biuroului Central al Uniunei Oraselor
-ISIRIMCDZIL1121.13 117111-.

REDACTIA SI ADMINISTRATIA
ABONAMENTUL la Secretariatul General al Pri- ABONAMENTUL
mariei Capita lei, Palatul Sutu Pe an: 240 Lei
Pe an: 240 Lei Plata Bratianu Bucure0i

SUMARUL:
1. Ordinea de zi a adunarii generale a Uniunii
Oraelor din Romania, ce va avea loc in
zilele de 1, 2 i 3 Septembrie 1928.
2. Memoriul Municipiului Sibiu.
3. Darea de seama a Soc. Comunale pentru ali-
mentarea Cu lapte a Capitalei.
4. Alimentarea cu apa a oraplor (urmare)
de Inginer Emil Eneseu
5. Care membrii Uniunii.
Si 111111111EM

D-sale
D-lui Primar al Orasului

LIN

BUCURE$Ti
tiodEAFtA.. ibi\T C_ -CTA_CATISCT.T STai_ t_T1:1I 4
1928
www.dacoromanica.ro
Liber pentru reclame
..11t-
POW

COSTUL RECLAMELOR

1 pagina Lei 3000 anual

1
2 pp fl 2000 PP

4 Pf fl 1500 If

1
f ff 1000 ff

ap=101Y.,

ING1NER EMIL ENESCU

5EFUL BIUROULUI TECHNIC AL UNIUNII ORASELOR
STUDII 51 PROECTE DE ALIMENTARI CU APA
Strada PO: cu apa rece No. 5. Ducureoti

www.dacoromanica.ro
 O1DINEA DE ZI
a adunarii generale a Uniunii Ora lor din Romania, ce
va avea loc in zilele de I, 2 i 3 Septembrie 1928
la (localitatea se va comunica ulterior)

1. Darea de seamlt a mersului Uniunei pe pentru executarea planului cadastral $i de siste-

exercitiul incheiet ; aprobarea gestiunei pe anul matizare.
1927-1928 ti bugetul pe anul 1928-1929. Propuneri pentru urgentarea lucrArilor.
2. Proectele de regulamente pentru organizarea 5. ComunicAri ul propuneri referitoare la :
serviciilor comunale: Aplicarea legii administrative si propuneri de
a) Bucuresti, modificari,
b) Municipii, Asistenta socialA,
c) Capitale de judet, Higiena socialA,
d) Celelalte orase. Imprumuturi pentru lucrari edilitare,
Proectele vor cuprinde pentru fiecare categorie Activitatea culturalA,
de mai sus : Situatia economics i financiar5.
Organizarea serviciului financiar, 6. Clasificarea si precizarea chestiunei cotiza-
technic, tiilor, asupra cArei same bugetare se plgtetste cota
a administrativ, de 25%.
uzinelor comunale.
7. Complectarea Qi modificarea statutelor Uni-
3. Rezultatele obtinute cu aplicarea motiunii unei:
votatA de Adunarea generall dela Constants pen-
8. Diverse.
tru asigurarea bunurilor oragelor la Uniune.
Domnii membri Bunt rugati a ue trimite din
Propuneri pentru viitor. Limp comunicArile ce au de fAcut asupra acestor
4. MAsurile luate papa in prezent de orate chestiuni, pentru a fi publicate In Monitor.

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
 MEMORIUL MUNICIPIULUI SIBIU
REFERITOR LA. REVIZUIREA. PARCELARILOR FAcurE IN URMA REFORMEI AGRARE

Prin Reforma Agrarg s'au distribuit pe hotarul fort situate mai favorabil, ca BA corstruisseg pe
municipiului Sibiu 2011 loturi de case de eke loturile primite, intruelt au avut putinta materials,
900-100 metri pAtrati in 9 grupuri in jurul insa diva scurt timp s'a putut constata o stag-
orasului. natiune, care este motivata si prin cri7a ger melt
Suprafata totals a terenului parcelat este circa econom'eg de azi. DacA cereetAm lista improprie-
250 ha. adios in relatie cu orasul intern (orasul tAritilor, afigat cA cei mai multi se ggsese lute
de sus si de jos), care are o suprafata de 100 ha di; situatie materials restransg, asa ca luand In vedere
21/2 on mai mare. oi imposibilitatea unui imprumut convenabil uu
Acest teren s'a impartit in asa mod, ca au rezultat se poate spera, ca multi ea fie hi stare de a construi
192 ha (334 jug.) locuri de case . . . 78 6 /s in viitorul apropiat. Adios trebue sA presuputem
46 (80 ) strAzi i piete. . . 18,9% cA dintre cei 2011 improprietgriti nu vor construi
8 (10 ) parcuri, etc.. . . . 2,5% dealt cam putini in anii proximi.
(penrru parcuri s'au destinat numai terenurile, Din aceasta reiese clar, ca este atat in interesul
general, car, i fa interesul particular al impro-
earl nu pot fi folosite pentru constructii, Burl:qt.
turi, etc. prietAritilor, ca constructiunile putine, ce se vor
Lungimea totals a strgzilor nou proiectate este ridica, sA fie aduse cat mai apropiate la am si
de 38.155 m. Afars de aceasta, parcelarea folo- dupg, posibilitate una 14nga alta si nu risipite pe
seste ilia 11.420 m. strazi existence, cari trebu!e intregul teritoriu parcelat.
modificate in parte. Acesta este primul motiv imperativ, care face
ConEtructia caselor pe loturile Reformei Agrare necmara o reviz.iire a parcelArilor fgeute in urrea
a inceput in anul 1925; pAns la finele anului Reformei Agrare.
1927 s'au ridicat constructii numai pe 329 lo- Intentiunea Reformei Agrare, de a face un bine
turi; dintre aceste constructii aunt insa tuturor, cari au simtit dorinta de a un cgmin
propriu, aceasta intentiune nobila s'a schimbat
44 vile i case solide, definite prin executarea nesocotitA intr'un dar de o va-
112 locuinte mici (tip tarAnesc) loare problematica.
27 case cu o singura camera Z31u1 autoritAtilor de a executa improprietgrirea
46 constructiuni provizorii, din lemn, si altele i bucuria celor inaproprietariti pentru loturile
neserioase. primite a orbit pe toatA lumea si nu a socotit
In primele luni dupg improprietgrire, criza de nimenea sercinele enorme, cari rezulta din deschi-
locuinte a indemnat o parte a improprietAritilor, derea atator terenuri not pentru constructii, si la
cari nu au avut locuinte, sau a caror loturi au desordinea, ce inseamnA aceasta pentru adminis-

www.dacoromanica.ro
 6 MONITORUL UNIUNEI ORASELOR DIN ROMANIA
tratia i finantele comunei. Primaria a obsorvat rilor o configuratiune mai bunA oi o situatie mai
cu grije evolutia ehestiunei, fog nu a foot fn stare igienica tnspre soare. Acesta este al doilea motiv
de a o tmpiedeca; nici propunerile sale pentru o temeinic pentru o revizuire a parcelarilor.
mai buns impartire a loturilor, nu s'a luat in Land In considerare aceste motive puternice,
considerare. principiile pentru revizuirea parcelarilor vor fi
Ar fi fost foarte uoor de a preveni inconve- urmatoarele:
nientele mentionate, data Comisia Agrara nu i-ar 1. A &luta o cale dreapta fi oonvenabilA pentru
fi dat un lot anumit fiecarui Improprietitrit, ei a grupa loturile acelora dintre improprietariti, sari
numai un aviz un drept la un lot, cu dispo- au vointa gi Bunt i In stare de a censtrui In cu-
zitia, ca predarea lotului se face numai atunci, rand, in cateva cartiere apropiate de ores (de e.
cand cel in drept incepe cu constructia; prin la fiecare grupft de Reforma Agrara, eke o strada)
aceasta ar fi fost asigurata o extensiune kAndtoasli 2. A micpora cheltuelile pentru lucrdrile edi-
treptati a oraoului oi ar fi fost posibill executarea litare fi prin urmare fi cotizatiunile fnl pro-
lucrarilor edilitare (constructia strazilor, apeductu- prietdrifilor la sume suportabile.
lui, canalului) deodata cu constructia caselor! 3. A elimina greeelile planurilor existente ei a
Afars de tole putine loturi, can se game la elute de a corige traseul strazilor Qi configure-
strazi:construite cea mai mare parte a loturi- Oulu* of situatiunea loturilor nefavorabile.
lor se OA inteadevar pe camp,. RUA strada, fara
ape, fara lumina, fara protectiune politieneasca
Executarea lucrarilor edilitare pentru fntregul te-
ren de 2011 loturi ar cere sume enorme. Starea aceasta a chestiunei este cunoscutlt of
Ministerului de Interne, care prin ordonanta No.
Dupa o calculare aproximativit: 5893 C din 18 Aprilie 1927 a oprit eliberarea
1. pentru constructia straziior 463.319 m. patrati autorizatiunilor de constructii pe loturile parcelate
cu eke 400 lei m. p. circa 180 milioane lei. de consilieratele agricole, panA tend se va gaol o
2. pentru apaduct circa 50.000 in. cu cite 800 solutie rationale a chestiunei.
lei, . 40 milioane lei. Ministerul motiveaza ordonanta en urmatoarele
3. pentru canalizare circa 50.000 m. cu ditto 1200 cuvinte, bazindu-se pe opiniunea Consiliului tehnic
lei = 60 milioane lei, superior, adica a forului cel mai fnalt i ccl mai
adeca pe fiecare lot 140.000 lei. competent in aceasta privinta:
Consiliul tehnic superior de pe langa Ministe-
Aceste sume an le poate suporta deodata, nici rul Lueririlor Publice, a observat, en ocazia exa-
obotea improprietaritilor, nici municipiul. Ina nu minarii planurilor de sistematizare ale diferitelor
este insuportabila same respective pentru o strada, comune urbane din Transilvania, ca in timpul din
clad toate loturile acestei strazi sunt deja cons- urmA s'a impus ()raptor o extindere dezerdonatei
truite 9i locuite $i ineompatibild eu nevoile /or, prin parcelarea
Chiar i in acest caz cotizatiunile, cari trebue terenurilor rezultate din exproprieri'e execulaie
sa le presteze fmproptietaritii, vor fi Inca consi- de consilieratele agricole In baza legii pentru re-
derabile. Ele se pot micoora Ina data Se revizu- forma agrara din Transiivania din 30 Julie 1921.
eote parcelarea In acel sons, ea euprafata strazilor Aceasti stare de lucruri a determinat Consiliul
(lungimea Qi latimea lor) BA fie redusa la o ma- tehnie superior sit opineze prin jurnalul No. 305
sure strict necesara. din sedinta dela 28 Iulie, intre altele ca:
Cu acest prilej ar fi posibil de-a corige of di- a) Este absolut necesar ea fiecare oro ed fi
rectiunile (traseul) strazilor In conformitate cu limiteze perimetrul sau, sau supra fala destined
ondulatiunile terenului. (Dupa. planul Reformei eld dirilor In conformitate cu rezultatele studiilor,
Agrare exist& strazi gm de repezi ca circulatia ce se vor face In acest scop, avandu-se In vedere
pe ele ar fi imposibill, i construetia for ar cere densitatea populatiei, etc.
cheltueli enorme fara rost). Mai departe ar fi b) Este indispensabil ea fiecare ora sd in-
posibil of a da 14111.1i IMMO c91:15iderabil al lotu- tocmeascd edt de eureind planul de sistematizare

www.dacoromanica.ro
 MONITORUL UNIUNEI ORA$ELOR DIN ROMANIA 7

i extensinne, In cadrul cdruia sei se efectueze ce suut necesare de multe on pentru a forma
orice parceldri sau cicidiri. zone plantate de oprire a extinderii orafelor
c) Eete necesar a se face din partea adminis. teraauri ce se parceleazi de Ministerul de Agri-
tratiilor comunale, un control riguros gi a se cultura fari a tine seami de interesele oragelor
exercita o politie severs cu privire la ingrgdirile arora li se impune astfel o extindere dezordo-
ce se executA, sau clAdirile ce se ridica fail auto- natA gi incompatibill cu nevoile for gi cu totul
rizatiunea organelor tehnice competente. neconforma cu vederile Consiliului tehnic superior
d) Ede indispensabil ca Ministerul de Interne organ de Scat anums infiintat pentru directivele
01 se puns de acord cu Ministerul de AgriculturA gi controlul tehnic al sistematizarii oragelor gi
asupra parcelArii terenurilor rezultate din expro- eomunelor urbane in general),
prieri, in imediita apropiere a oraplor, terenvri

CARTiCR. DE INDUSTitic

...,se:'''':
1.1C URTC

ARA Cl'
.

. .STADi Ole.

as,
41.
.
A3 'till.

CalT itP ! ruNctr API

s iii

et,
\ 41* 44
*.s
ACRODROM :

*,\
uu

\
'19

MP '%<194,
odes,\

. ....
c 0 M. UNA
IM BAR

CAI DE CiRCULATiE
...=....PROIECTATECISTENT E

SIBIU
40151,7A01E
PLANTATIUNI,PARCURI,TERENUR1 PT SPORT SI RECREATIr
TERENURI PARCELATE DE REFORMA AGRARA
100 0 000 101 X0 4/11 ION

ANTEPROIECT PENTRU PLAN DE1

SiSTEMATIZARE 1
r
1711
I
MO
sibiu LA 2417
'

9 2 7.
a
www.dacoromanica.ro
 8 MONITORUL UNIUNEI ORA$ELOR DIN ROMANIA

Pentru a ggii solutiunea rationale a chestiunei ficarea administrative este suficient dace o bung
prinagria municipiului Sibiu propune urmatmul parte a proprietarilor cad de acord, minoritatea
procedeu: fiind nevoitg de a urma hotgrirea majoritAtii. Pe
1. Primgria intocmeote pentru fiecare grupg de baza cererei, primgria va cerceta in conformitate
loturi de case, parcelate in urma Reformei Agrare, cu planul general de sistematizare, dacg terenul
un nou plan in conformitate cu planul general de din chestiune of strAzile propuse an o bung legg-
sistematizare al oraoului. Cu acest prilej se va tura en partile oraoului deja clAdite @t va calcula
respecta numgrul of suprafata parcelelor, adeca sumele necesare pentru executarea lucrArilor edi-
planul revizuit va argta un numAr egal de parcele litare pentru terenul respectiv cat of cotizatiunea
cu suprafete egale. Sistemul stiAzilor ineg se va pentru fiecare parcelg in parte. Dupg ce majori-
echimba in mod rational, aoa cg din punct de tatea proprietarilor respectivi va fi consimtit la
vedere economic se se reducg lungimea of lgtimea planul primgriei, se va executa revizuirea parce-
cgilor de circulatie la o mAsurA otriet necesarg lgrii in nature, (vezi punctul 1). Dacg va fi cazul
trasarea strgzilor se va face in mod rational in se va schimba traseul strazilor ei granitele rar-
conformitate cu principiile urbanismului i cu con- celelor, pgstrand fiecare proprietar suprafata Egalg.
siderare la ondulatiunile terenului. Acest plan nou Prinagria va lila in posesiune rcteaua strgzilor $i
va rAminea deocamdatA numai un proiect in ai hiva va ord)na execut trea lucrArilor edilitare, conform
municipiului. Proprietarii t i pgstreazg loturile intelegerei fixate cu ptoprietarii, aprobate de Con-
cari is sa se considerg ca pareele de camp, t; siliul comunal qi in misura achitgrii cotizatiunilor
can pot fi folosite ca grgdini sau pgoune, etc., pe de cAtre cei obligati.
cari se pot ridica eventual gherete provizorii, der $i cu acest prilej se va tinde inteacolo, ca lo-
constructia caselor pe ele este oprilA, (in confor- turile acelora dintre proprietarii terenului respec-
mitate cu ordonanta Ministerului de Interne No tiv, cal an vointa of putinta de a construi in
5883 C. din 18 Aprilie 1927, vezi sus). cargnd, sg fie grupati pe coat posibil langa
2. Pentru a face din acest teren de ccinuro olaltg. Dataliile se vor fixa de catre grupa pro-
un term bun pentru construito proprietarii unei prietarilor of primgpie din caz in caz. Consilul
pgrti a terenului (vecinii) se vor intelege intro comunal va apropa stipulatitmile, numai dacl Bunt
sine qi vor inainta primgriei o cerere pentru de- in conformitate cu planul general de sistematizare
clararea terenului respectiv de bun pentru construit ei cu principiile urbanistice moderne.
In conformitate cu art. 246 al legii pentru uni-

www.dacoromanica.ro
 SOCIETATEA COMUNALA PENTRU
ALIMENTAREA CU LAPTE A CAPITALEI
Darea de Seams a Consiliului de Administratie
catre Adunarea Genera la din 13 Martie 1928
Domnilor Actionari, de lapte pi apoi prin expropriere. Cr t pterea vitelor
devine costisitoare, iar ageicultorii din jurul -eapi-
Cu mutt fnainte de rAsboiul nostru de reintre- talei, gAsese mai rentabila cultura cercalelor, spa el
gire, am putea zice chiar dela 1908, lipsa unui terenurile de papune se reduc la minimum.
lapte bun, carat pi eftin se simtea foarte adanc. Din aceasta cauza laptele devine un aliment de
Pe clad In toatA Europa laptele costa Intre lux, este falpificat pe scars Intins5, procesele de
15-20 bani litru, In Bucurepti laptele se plAtea contraventiune se inmultkse, atingand cifra spal-
cu 30-50 litru; calitatea nici nu o discutarn, mantAtoard de 10462 In 1918. Penalitatile apli-
pentru el era sub mediocre. De sigur ea In restul cate an numai ca nu fndreapta luorurile, dar chiar
tare' eonditiunile pentru alimentarea cu lapte nu le farautatepte. Recidiviptii aunt din ce in ce mai
erau mai bune, dar laptele se obtinea putin mai numeropi, pedepsele aplicate unora dintre negustorii
thin. de lapte, eau repetat panA la 14 ori. Prin urmare,
In 1908 regretatul Dr. H. Botescu, fost ajutor vedem cat de intins este obiceiul falpificArei lap-
de primar, sub primariatul D-lui VintilA BrAtianu telui pi cat de putina influents moralizatoere ale
alarmat de aceasta periculoasa stare de lucruri ce toatA rigoarea legei.
se manifesta prin o mare mortalitate infantile, La aceasta stare de lucruri mai contribuie, in
ajutat de mai multi oameni de bine Intre care o masurA large pi marele numar de negustori de
pi de D-1 Primar actual Dr. I. Costinescu a lapte. In 1918 erau 3440, iar acum se ocupa cu
tafiintat 0 cooperative de laptarie cu o mica in- aceasta ramura de negustorie 5680 persoane.
etalatiune la BAneasa, Lisa necomplect Inzestrata. In Bucurepti abia 10% din laptele pus in con-
Principalul stop al acestei fncerettri era fmbur a- sumatie, este lapte nealterat, restul este lapte trap,
tatirea alimentArei copiilor, cu lapte absolut steril amest3cat cu ape pi cu alte substante.
Din motive diferite, dar mai ales lipsa de expo- Cantitatea de lapte ce intra In Bucurepti este,
rienta, a fAcut ca aceasta prima Incercare sa nu astAzi, de circa 140.000 litri pe zi.
dea foloasele sperate. AceastA stare precara de lucruri pi mortalitatea
Dna cum vedeti, tnca de acum 20 ani, oamenii foarte mare fntre copii mici 42,08% In 1919
noptri luminati an socotit ca alimentarea cu lapte a determinat administratia comunalA de sub pre-
a unui ()rap, este o chestiune socials, pi ape au pi pedentia D-lui Dr. Gh. Gheorghian sa is masuri
tratat-o. represive contra exploatatorilor pi profitorilor
In timpul rasboiului pi mai ales dupe rAsboi, nevoilor populatiunni Bucureptiului, nliscitt du-ke
alimentarea cu lapte a capitalei, devine foarte ideia municipalizarei alimentarei cu lapte.
precara; fatal prin diminuarea numarului vitelor In urma raportului serviciului medical veterinar

www.dacoromanica.ro
 10 MONITORUL UNIU NM ORA SELOR DIN ROMANIA

din 1923, asupra tuturor insuficientelor alimen- sumatori oi producAtori este de 16%. Prin
tArei cu lapte a oraoului, D-1 Primar Dr. Costi- aceasta s'a atins forma ideals a intreprinderei al
neacu, hotargote sa se studieze chestiunea mai de cArei caracter nu poate oi nu trebuie sa fie co-
aproape. mercial, ci umanitar. Alimentarea cu lapte este o
In studiul tntocmit Ise tine perfect seama de chestiune de inalta of cuminte politicA comunala,
toate cireumstantele locale of generale care in- intrunind in ea principii de economie, alimentarea
fluenteazg regulata alimentare a oraeului cu lapte, rationale si sAnAtatea socials.
bizuindu-ne, mai ales, pe munca oi realizgrile ma- Constructia si instalatiunile ce actualmente Bunt
rilor centre din apus, in special: Paris, Strassbutg. pe punctul de a fi terminate, aunt carabile de a
Berlin, Wiena, Manheim, Colonia, Barmen, Am- prclucia of pasteuriza 40.000 litri de lapte in
sterdam,F,Haaga oi mai ales marile organizatiuni timp de 8 ore de luciu, 10.000 kg. lapte mater-
Americane. Toate aceste braoe ne au pus la in- nizat i 10.000 kg. iaurt pe zi, apoi circa 200
demanA un imens material de studiu, aoa el toatA kg. ant of 200 kg. brAnzA albs precum of 2000
munca pregAtitoare s'a fAcut pe baze absolut kg. ghiata pe zi. Instalatiunea, cu patine amena-
sigure. jari, poate fi flcutg capabill de a dubla produc-
Dapl ter minarea tuturor lucarilor preliminare. tiunea sa, adica 80.000 litri de lapte ge zi.
D-1 Primar Dr. Costinescu, convoacA la 7 August Pentru transportul laptelui posedgm 5000 buc.
1924 prima adunare, la care aunt invitate si toate vase de transport a 30 kg. capacitate, cu care s'ar
institutiunile financiare din capita% precum oi putea transporta odatA circa 40 000 kg.
Centrala Cooperstivelor de Productiune i Direc- Mai posedgm doul statiuni de colectare bine
tiunea Zootechnics din Ministerul de Domenii gi inzestrate, care vor trebui complectate cu statiu-
Agricalturg. nile de frigorifere.
Au aspuns la acea tatrunire toate inst;tutiu- Munca noastrA acum se Indreaptl cltre orga-
nile invitate, aderilnd pe Joe cu sume importante nizarea producAtorilor, in special in regiunile po-
Ministerul Domeniilor Directiunea Zcotec h- trivite creoterei vitelor, mai ales transilvAnene.
nicl Banca Nationals, Centrala Cooperativelor Vom infiinta deocamdatA un centru la Homorod
Banca Franco-RomanA, Banca Viticolg, Dr. Gh capabil de a ne da circa 5000 litri pe zi Qi alt
Gh3orghian, Intreprinderile Bra gadirti, @i alte di- centru la Daneo pentru circa 3000 litri pe zi. In
verse persoane. judetul nostru sperm sA argajgm un centru la
In urma rezultatului pozitiv al acestei intruniii, Vidra. In general laptele ce vom putea obtine in
s'a fixat .ia o oedinta urnaltoare, statutele acestei jurul capitalei vor fi cu 1-15 lei mai scamp de
sonietAti comunale, fixAndu- se pentru moment ca- cat cel adus din regiuni depArtate.
pitalul social la 10.000.000 lei, din care : 3.000.000 Cu chestiunea transportului pe C.F.R. s'a sta-
lei se preiau de comung, 3.000.000 lei de catre bilit un regim special de favoare aoa el aducem
firma constructoare Breil of Martel of 4.000.000 multumirile noastre pe aceasta cale D lui Ministru
lei diver* actionari. al Comunicatiilor, onor. Consiliului de Adminis-
Comuna luttnd asupra sa constructia localului tratia oi Directiunei Generale a C.F.R.
centralei, achizitionarea terenului necesar centralei, Din cauza el consiliul Municipal a acceptat ca
bateria caldarilor de vapori Qi o maoinA de fortA tot capitalul investit pang, acum de comunA ea
de 90 Hp. Pentru toate acestea primAria se bucurl fie considerat ca capital social, iar nu dat in fo-
conform statutului de un procent calculat la ye- losintg, consiliul propane modificarea art. 6 of 8
nitul brut. ast fel :
Consiliul Municipal, apreciind imensa impor- Art. 6-- Capitalul social este de 50 000.000
tantl socials a acestei institutiuni, a statuat ca lei of anume:
intreg capitalul investit de comunA ea fie consi- 1.. Primaria Municipiului Bucureoti aduce ca
derat ca aport social oi ca atare capitalul social aport social suma de 42.000.000 lei, reprezentatl
prin teren, constructiune, bateria a doul cAldgri
initial de 10.000.000 lei, se majoreazA la 50.000.000
lei, din care partea comunei este de 42.000.000 de vapori, o maoinl de fortl de 90 Hp. instala-
lei, adicA 84%, iar capitalul actionarilor con- tiunile pentru prelucrarea laptelui.

www.dacoromanica.ro
 MONITORUL UNIUNEI ORASELOR DIN ROMANIA 11

2. 8.000.000 lei se aduc prin cooperatiune de
diverse autoritati, institute financiare, fabrici, pro-
ducatori gi c3nsumatori, dandu-se preferinta, mai
ales, producatorilor gi consumatorilor.
Art. 8. Capitalul social adus de primarie gi
de particularii romani sau straini, este 1132044, in
100.000 actiuni, nominative pentru romAni gi la
purtatori pentru straini, in valoarea nominala de
lei 500 fiecare. Actiunile capitalului strain sunt
numai la purtator.
Cu aceasta modificare statutul societAti pentru
alimentarea cu lapte a capitalei, a luat forma
definitive.
Dupe stadiul in care se gasesc actualmente lu-
cradle, speram ca pe la 1 Mai a. e., centra1a
pentru alimentarea cu lapte sa fie pug in func-
tiune.
Trebue sa aducem la cunogtinta adunarei ca
Municipiul pe a sa raspundere, i pentru a expe-
rimenta posibilitatea aducerei laptelui din rf giuni
mai indepartate, a Inceput Inca din iarna anului
1925 sa aduca lapte in mici cantitati din II giuni neschimbat.
Indepartate. Laptele ce se aduce din Transilvania
este de o calitate absolut superioara cu 3:2-40%o
unt, gust foarte placut, deci opera ce infaptuim
este sigura de mare succes pentru sAnAtatea i vi-
goarea populatiunei noastre.
Colectarea laptelui dela producAto:i se va face
prin mijlocirea a circa 20 statiuni frigorifere si
de curatire a laptelui, presArate la dist ante 400 600
km. de capitals. Cu mijloacele ce ne pune la in-
demina techuica moderns, suntem absolut siguri
ca laptele va sosi in stare bunk la Bueuregti.
Din cauza ca lucrArile incepute in toamna anu-
Jul 1925 nu vor putea fi terminate de At in lura
Mai a. c., nu suntem in pozitiune de a distribui
actionarilor nogtri riici un beneficin, speram Iasi
ca importanta colosala a operei insAgi este eel
mai mare clgtig realizat de cetatenii nogtri de la
risboi incoace; vor avea lapte special pentru co-
pilagi, lapte pasteurizat pentru adult', produce
sterile gi proaspete de lapte in fiecare zi, lath
opera realizata de D-voastrA.
Consiliul dmadministratie nu sufere nici o mo-
dificare, intrucat societatea Inca nu a lucrat pe
proprie raspundere, In consecinta va rugAm BA
reconfirmati alegerea pe Inca doi ani.
1)e asemenea gi comitetul cenzorilor ramble
Proedinte,
Dr. I. Costinescu
Administratot-Delegat, .
D. P. Niculescu-Ritz'

www.dacoromanica.ro
SOCIETATEA COMUNALA PENTRU
ALIMENTAREA CU LAPTE A CAPITALEI

SITUATIE GENERALA
la 31 Decembrie 1927
DEBIT CREDIT

ROMANIA DIN ORA$ELOR UNIUNEL MONITORUL

I LEI B. I LEI B.

Actiuni 192.500 Capital 10.000.000

Actionari 2 795.310 Prim Aria Municipinlui Bucuresti 30 697.639 45
Maeni i unelte 10 758.182 95 Subventii 125.000
Imobile 22 048.081 35 Furnizori 951.015 80
Mobilier 50.100 Venituri diverse 40.000
Ambalaj 89.913 60 DobAnzi 33.090
Centre de colecta-e 152.060
Vase de transport 4 390.348 15
I Diverse bAnci 364.440
Debitori 300.000
Cheltueli de emisiune 226.142
Salarii 383.790
Cheltueli generale 95.877 20
Total lei . . . . 41.846.745 25 Total lei . . . . 41.846.745 25

Administrator-Delegat, Director, Contabil,

D. P. Niculescu-Ritz M. Popovici I. N. Georgescu

www.dacoromanica.ro
 Raspunsuri la a treia chestiune:
Exproprierea pentru cauza de utilitate publica
(A se vedea intrebarile ce se vor dezbate la Congresul international
al oraselor din Sevila i publicate in .Monitorul Uniunei Oraselor., Nr. 1/928, pag. 19)
de C. I. Sfintescu

I. Nu confine nici o definitie a proprietatei; din legea franceza de expropriere din 1841,
declare numai ca proprietatea este garantata. De- Aceasta ultima lege a suferit mici modificari in
.

finitia proprietItei are sediul in art. 480 din codul 1900, 1913 si 1923; constitutia din 1866, art. 19
civil roman. azi abrogate; legea Casei Lucrarilor din 1894
Art. 17 din constitutia din 1923 spune ca (specials orasului Bucuresti); legea drumurilor din
nimeni nu poate fi expropriat de cat pentru cauza 1906 (inlocuind legea drumurilor din 1868 si
de utilitate publica si dupe o juste 1i prealabila modificarile ei), ca gi legea de organizare a comu-
despagubire stability de justitie. Pe large cauzele nelor rurale din 1904; constitutia tarei din 1923;
de utilitate publica relative la apararea nationals, legea de unificare administrative din 1925 (arti-
comunicatie, salubritate si interes militar, cultural colele referitoare la sistematizarea comunelor).
i interese directe ale statului si administratiilor Legile de expropriere in legaturit cu chestiunea
publice, constitutia din 1923 inoveaza in sensul ca agrarci aunt: legea pentru regularea proprietatei
prevede el pot fi creiate prin legi votate cu o rurale din 1864 (prima reforma agrara); constitutia
majoritate de 2/3 si alte cauze de utilitate publica. din 1866 art. 19 modificat In 1917; decretul-lege
IL La Omni, cari reprezinta imensa majoritate relativ la exproprierea proprietatilor rurale pentru
a populatiei, cari au devenit mai toti proprietari canza de utilitate nationals, din 15 Decembrie
in urma reformei agrare infaptuita dupa rAzboiul 1918; decretul-lege relativ la determinarea Oman-
mondial si cari aunt foarte atasati pamantului, tului cultivabil supus exproprierei si a conditiu-
ideia unui drept absolut de proprietate este domi- nilor acestei exproprieri din 16 Decembrie 1918
nants. In clasa burgheza i printre intelectuali, It si legea pentru reforma agrara din 17 Julie 1921.
in special in lumea juristilor, conceptiunea drer- Aceste ultime legi an constituit fundarnentul
tului de proprietate suferit o evoluare repede in legal pentru a doua reforma agrara.
sensul conceptiunei de functiune socialii. La acea- In ce priveste cane ferate, canalele gi alte mij-
sta din urma evolutie a contribuit 0i imprejurarile loace de comunicatie, se apnea legea de expropriere
postbelice, cari an impus legi cu atirgeri serioase din 1864, precum i legea asupra regimului apelor
ale dreptului de proprietate in interesul colectiv, din 1924. Pe langa acestea, in interesul exploatarei
precum: exproprierea pentru reforma agrai a, regi- ticamintelor miniere, legea minelor din 1924 pre-
mul prelungirei fortate ale contractelor de inchi- vede anumite masuri de expropriere, procedura insa
riere, legea de incurajare a constructiilor. ramanand tot cea din legea de expropriere din
Nu exists nici traditie, nici opinie in dezvoltarea 1864.
in sensul apropierei dreptului de proprietate de IV. Nu exists nici o codificare a legilor de
acela de uzufruct. expropriere. Se spera insa ca regimul exproprierilor
III. Regulamentul organic din 1832-1834 (care va fi organizat in mod complet prin viitoarea lege
fare a reglementa in mod explicit exproprierea, de expropriere care este cerute de art. 17 al con-
prevede drepturile autoritatei de a lua gratuit stitutiei din 1923.
terenul necesar pentru largirea strazilor) @i legea Procedura este aceias in toate cazurile de ex-
de expropriere din 1864, care reproduce principiile propriere conform legei din 1864, care poate fi

www.dacoromanica.ro
 14 MONITORUL UNIUNET ORA8ELOR DIN ROMANIA

socotitA ca constituind dreptul comun In materie 12, Nu exiatA exproprieri pentru a forma re-
de expropriere. zerve de terenuri pentru orao.
Prin legile agrare, legea apelor fi legea minelor,
se prevad anumite mNsuri specials determinate de Chestiuni subsidiare.
conditiile proprii ale acestor materii.
V. Nu existA vre-o lege de expropriere care se a) ExistA o dispozitinee genera% (art, 76 din
deploeascl utilitatea publica. legea pentru unificarea administrative) care ter -
mite exproprierea pe zone, in vederea inlesnirei
B. lucrarilor edilitare of a transformArilor pe care
I. Legea speciall a Casei LucrArilor din 1894, buna stare a comunelor, salubritatea, s;guranta ii
aplicabilA numai in oraoul Bucureoti, prevede obli- infrumusetarea lor o cer. Limitele of conditiunile
gatia oraoului de all asigura un domeniu tutelar, in care se pot face aceste exproprieri pe zone, nu
cumpArAnd prin buns invoiall terenuri in limitele sunt arAtate is lege of aceasta fiind recenta, nici
unei sume minim (50.000 lei aur). Pentru cele- autoritatea, nici justitia nu an avut inel ocazia sa
lalte comune urbane nu existA nici o lege specialA. precizeze cimpul ei de aplicatiune.
II. Legea de expropriere nu prevede fiecare caz b) Am arAtat cA in cazurile prevAzute la punc-
In parte ci aratA numai in termeni generali cau- tele 6 of 7 nu este posibilA exproprierea.
zele de utilitate publica pentru cari se pot face c) S'a rAspuns la punctul 12.
exproprieri. Acestaa sunt in momentul de feta d) Conform art. 67 din legea de expropriere
urmatoarele: terenurile trebuesc restituite footilor proprietari
1. Cal de comunicatie; atunci cAnd autoritatea nu a utilizat nici o por-
2. Ca mAsurA de hygena publicA sau culturA tiune din terenul expropriat pentru lucrArile pro-
fizicA; ectate. AceastA renuntare de a execute loci mile
3. Pentru asanare (salubritate); trebuie sa rezulte in mod formal dintr'o deciziune
4. Da, pe baza planului de amenajare a oraoului; a autoritAtei. Retrocedarea se face in acest caz cu
5. Da, pentru motive de bygenA publicA ei acelao pret, in cazul ca nu an trecut doi ani dela
planul de amenajare al oraoului; data exproprierei; iar dace au trecut mai mult de
6. Pentru construirea de locuinte nu exist& doi ani, cu pretul fixat de justitie dupA aceiao
expropriere; totuoi de oarece prin art. 69 din legea procedure In care se fixeazA pretul i In caz de
de unificare administrativa se prevede el in planul expropriere.
de sistematizare al oraoelor se poate avea in ve- III. Planul de amenajare constitue un program
dere of creiarea de locuinte eftine, chestiunea ex- al exproprierilor viitoare dar nu inlocueote decla-
proprierei in acest scop va fi cu siguranta rezol- rarea de utilitate publica oi indeplinirea celorlalte
vatA prin legea non& de expropriere anuntatA prin forme ale exproprierei. Faptul ca planul de ame-
constitutie; najare prevede o lucrare nu este un motiv de
7. Nu existA expropriere pentru industrii parti- expropriere de cat in cazul dud aceasta lucrare
culare; lard in cazurile de utilitate publicA care legiti-
8. Nu exists exproprieri pentru grAdini de meaza exproprierea.
familii; IV. Exproprierea poate el fie cerutA pi pentru
9. Nu existA exproprieri Fentru bimburi; un alt organism de utilitate publics, dar nu in
10. ExistA in legea de Incurajare a construe- profitul unui antreprenor.
tiilor publicatA in Monitorul Oficial din 3 Mai V. Neceaitatea exproprierei terenurilor particu-
1927 prevelerea obligatiei de a construi tntr'un lare este decisA de cAtre autoritat( a administrative
termen dat (pAnA la 1 Ianuarie 1930) dar numai expropriantA (statul, judetul sau comuna). Pentru
pe terenurile mai mari ca 1000 m. p. of in oraoele comunl ,decide organul deliberativ, adicA Con siliul
en mai milt de 50.000 locuitori. In caz contrar Co munal.
se sparest impozitele cu 100/0 peste cele existente; Aceste deliberAri de exproprieri nu cer arra a-
11. Na existA mAsuri de expropriere In vederea rea unui organ superior.
comassarilor of redistribuirilor; Exproprierea este hotAratA de catre tribuualul

www.dacoromanica.ro
 NUMMI:UM tNIUNEI ORA FLOE IAN ROMANIA 15

local al situatiunei imobilului, printr'o decizie In contra deciziei comisiei de aibitrii, (are ju-
specials la fiecare caz in parte. deca in prima instaeta, este deschis apelul In fate
Sentinta tribunalului este fare apel, dar cu re- Cartel de Apel a situatiei imobilului pentru am-
curs in Casatie. Nu este neccsar a se face proba bele parti.
lipsei altor terenuri cari ar putea servi In scopul VIII. Indemnizatia tnbuie totdeauna platita in
pentr i care se face exproprierea. Ace 'coo principii numerar.
se aplica in tot felul de cartiere, fie (A sunt COL- IX. Faptul ca planul de amenajare prevede o
struite sau nu. utilizare definia a unor terenuri pentru utilitate
Am aratat ca nu exists ape), recursul Este des- publics implica evident pentru comuna obligatia
chis atat particularului cat oi autoritatei. de' expropriere sau cumparare prin buns invoiala,
VI. Cuantumul indemnizarii se fixeaza de dire fsre insa ca legea sa-i impung un termen faun-
o comisiune de 3 membrii care functioneeza pe trul caruia se Lea aceste achizitionari.
langa tribunalul local @i compusa din the un Realizarea planului nu se face cleat in masura
membru desemnat de fiecare dintre 010 tsi pre- mijloacelor comunei, totui data un proprietar
eedintele tribunalului ca pre edinte al comisiunei. cuprins in zona de expropriere voete a construi
Aceasta comisiune apreciaza valoarea luand drept el determine pe aceasta cale in mod ir direct auto-
norme constatarile personale pe care le face, va- ritatea sa-1 exproprieze.
loarea veniturilor imobilului, evaluarea fiscului i Exproprierea unei proprietati determinate in
once alte elemente cari poate sa-i feel convinge- executarea unui plan determinat, nu se poate face
rea. In orice caz indemnizatia pe care comisia o in etape, ci data pentru totdeauna.
poate fixa nu va putea fi mai mica de cat cut X. Orwil nu are nici un drept de preen.tiune
oferita de administratie, nici mai mare de cat cea in tranzactiile particulare in vederea realizarei
ceruta de proprietar ul expropriat. planului de amenajare. Chestiunea a fost studiata
Legea prevede o indemnizare completa. Prin insa nu a fost trecuta in lege.
art. 61 din legea de expropriere se prevede fuel XI. Exists pentru oratiul Bucuretiti dispozitia
facultatea de a scobori indemnizatia in cazul unei specials rezultand din legea pentru creiarea Case!
exproprieri partiale in masura plusvalutei pe care Lucrarilor Oraului din 1894 i modificarile ei.
o dobancLite restul imobilului rsmas neexpropriat, Aceste drepturi in plus consta in a expropria total
prin efectul executarii lucrarilor proectate de catre proprietatile atinse de o strada ce se deschide din
autoritate. nou sau dace se suprima o stradg.
Pentru a se evita speculatiunea, Lu au dreptul XII. revile null pot extinde drepturile for
la indemnizatie ameliorarile facute de catre pro- prin organele for deliberative.
prietar ulterior declararei de utilitate rublica. XIII. Utilizarea drepturilor de expropriere de
Nu exists norme de indemnizare specials pentru catre rap este ingreuiata de dificulatile i du-
anumite orate, cartiere, etc. rata procedurei de expropriere; tranzactiile nu Bunt
Comisiunea este suverana in aprecierea cuantu- facilitate prin drepturile oreelor de a executa
mului indemnizarii, legea neprevgzand clispozitiuni expoprieri, de oarece justitia acorda In general
restrictive la modul de calcul al ei. indemnizatii superioare preturilor din tranzactiile
VII. Dacizia privitoare la indemnizatie este libere.
data, dupe cum am aratat, de o comisie speciala Observam fug ca exproprierile de mica portiuni
i ulterior sentintei tribunalului care hotarkte de terenuri pentru alinierea strazilor se fac in
exproprierea. mare masura prin butte invoiala; din contra, la
In principiu imobilul expropriat nu poate fi exproprieri mai importante eau din cele totale,
ocupat de cat dupe plata integrals a irdemniza- calea de expropriere preferita de propriEtari este
tiei; f r mod exceptional, dud se expropriaza justitia.
terenuri virane yi se &dart urgenta, terenul poate Cu toate acestea oratiele uzeaza de aceaka cale
fi luat in posesie antefior platei pe baza unei de expropriere in mAsura prevederilor for buge-
cautiuni 'fixate de justitie, ramanand ca ulterior tare, de obicei mult mai limitate de cat nevoile
procedura ordinara ea-oi urmeze cursul. de amenajare a oratielor.

www.dacoromanica.ro
 16 MONITORUL UNIUNEI ORA$ELOR DIN ROMANIA.

XIV. In anul 1925 de exemplu, an fost in b) Stabilirea precisfi a mcdului de calculare a

Bacureeti 180 cazuri de expropriere complet ter- indemnizationilor in cazurile de expropriere
minate, din care 125 realizate prin bunt' invoiala admiterea pi plAtei in obligatiuni sau sehimburi In
oi 55 prin justitie. nature.
Pentru congresul cUniunei Internationale a c) Simplificarea procedurei de expropriere ci
Oraoelor tinut la Paris in 1925 s'a facut un recunoaoterea pentru planul de amenajare dreptul
raport la acel congres asupra proprietgtei funciare de a fi declarat exproprierea de indata ce planul
a comunelor oi se arata in acel raport ea in Ro- a fast adoptat cu formele legale.
mania oraoele in general an o proprietate funciara III. A existat un proect pentru cadastrarea ci
cu totul redusa. Astfel rap' Bucureoti, din o comassarea proprietatilor de pe cuprinsul Munici-
suprafata interioara oraoului de 6000 hectare, piului Bucureoti, propus data cu legea de orga-
avea in 1925 proprietate a comunei (afara de nizare a acestui Municipiu i Wand parte din
strazi i, piete) circa 193 hectare. La periferia ace's proect de lege. Acea parte a proectului Ina
oraoului mai are un teren mare destinat Parcului nu a fost admisa ci a fost amanat5.
National in suprafata de circa 580 hectare, afara IV. Exists Societatea urbaniftilor din Ro-
de terenurile mai sus aratate. mania* tnfiintata in Iunie 1927. Caracterul ace-
stei societati este tecnie, otiittific oi de propa-
0. ganda, iar nu Folitic.
V. S'a ocupat dupe 1920 panA in 1925 sand
I. Ligile in vigoare cari organizeaza dezvoltarea s'a votat legea pentru unificarea administration.
oraselor aunt legea pentru unificarea administra- Cu aceasta singura ocazie chestiunea planurilor de
tive aplicabila la toate oraoele din Romania, of amenajare a oraoelor a fost discutata in mod cu
legea pentru organizarea Municipiului Bucureoti, totul secundar. Luptele elrctorale nu au dat im-
numai pentru Capitalg. Aceste legi s'au pus in portanta acestei chestiuni.
aplicare dela 1 Ianuarie 1926 astfel ea acum se
experimenteazi of nu s'a putut inca ajunge la D. Citam:
cancluziuni.
IL. Schimbari de dorit jln legislatie sunt in Avinianu: Tratat de Expropriatiune.
special cele relative la legea de expropriere. Ne- C. Sfiatescuz Blocul i parcela in con stituirea
voile ce se resimt aunt de urmatoarele eategorii: oragelor. (Bulet. Soc. Politecnica, 1914).
a) A se inmulti numarul cazurilor de expro C. Sfinjescu: Exproprierea pe zone (Monitorul
priere legala of a se preciza restrictiunile in modul Uniunei Oraoelor, 1926).
da a cladi pe proprietate, cari nu dau naotere la C. Sfiniescu: Sistematizarea oraeelor of legea
despigubiri. de expropriere (revista Edilitatea, Martie 1928).

www.dacoromanica.ro
 Alimentarea cu apa a oras,elor
(urmare) Ing. EMIL ENESCU

De unde se poate obtine apa. stitii adicA spatii intre boaLele de nisip prin care
pAtrunde apa, prezentAnd deci o permeabilitate
Prime le aglomeratiuni s'au format in apropierea directA care este caracteristica acestor terenuri.
rAurilor asa cA apa de suprafata a constituit mij Asa dar din punct de vedere al naturii geolo-
locul cel mai la indemAnA pentru alimentarea lor. gice a terenurilor avem: terenurile de argill si
Ast Azi sa intrebuinteaza pentru alimeaarta marnA cari aunt terenuri impermeabile; calcarul
oraselor apa sublerand, apa de suprofald i apa i creta terenuri impermeabile, dar prezentAnd
de ploaie. fisuri can permit o pe-meabilitate indirectA, iar
In ce priveste apa de -mare ea se infrebuinteazA terenurile nisipoase prezir ta interstitii cari permit
numai pentru alimentarea vapoarelor cari fac o permibilitate indirectg. Vom vedea mai departe
curs lunga si nu se pot aproviziona in timpul importanta acestor caracteristice.
parcursului prin porturi. Ea se intrebuinteaza
distilatl sau in mArile polare din blocuri de ghiata
luate din mud si 'bate el se topeascA. Felul de patrundere a apei in aceste
terenuri.
Apa subteraml. In terenurile cu interstitii, dcci en permeabili-
tate direct& cum Bunt cele nisipoase apa de ploae
Caracterile apei subterane sunt determinate de pAtrunde imediat disrArAnd, este deci o pAtrundere
urmAtorii factori : imediat5.
1. Natura geologicA a terenorilo-. In terenurile cu fisuri, adicA cu o permeabili-
2. Felul de pAtrunderea apei in aceste terenuri. tate indirecta, cum aunt calcarul, creta etc., apa
3. Felul de propagare a apelor in interior. pAtrunde numai prin anumite locuri, acolo unde
4. Felul de esire in afar5. Bunt fisurile, formAnd in celelalte parti impermea-
5. R'gimul apelor subterane. bile niste sivoaie cari curg cAtre pArtile fisurate.
Astfel pAtrunderea inAuntru este, intArziatA.
In terenurile de argill gi marnA apa nu pItrunde,
Natura geologic a terenurilor. formAnd straturi de apA deasupra lor. Patrunderea
arAtatA mai sus nu e numai a apei de ploaie ci
In teorie orice stancA compacts trebue sa fie si apa isvoarelor i rAurilor trecand prin straturi
impermeabilA, adicA nu lass sA treaca de loc apa. de diferite naturi, poate patrunde imediat, fie In-
In p -acticA Lisa apa patrunde facet inteun timp tarziat si ajunge astfel din apa de suprafata sA
mai scurt sau mai lung, in cantitAti variabile qi se unease& cu stratul de apa subteran.
numai pAnA la o anumitl adAncime. Argila gi
marna formeazA straturi impermeable foarte im-
portante i adesea on continui. Celelalte stAnci Felul de propagare a apelor in interior.
ca granitu, bazaltu, calcaru, gresia, creta, etc., ar
trebui BA formeze si ele straturi impermeabile, In terenurile nisipoase cu permeabilitate directA
dar in general acestea se rup forrnAnd fisuri, prin i imediata intreaga masa a terenului se imbiba
care pAtrunde apa. Acest fenomen constitue o per- cu apa ca un burete. Aceasta apA sub influenta
meabilitate zisA indirecta. gravitAtei se lase in jos prang and ajunge la un
Terenurile nisipoase nu prezinta fisuri ci inter- teren impermeabil. Nivelul apei in stratul de nisip,

www.dacoromanica.ro
18 MONITORUL UNIUNII ORA ELOR DIN ROMANIA

numit nivel hidrostatic sau nivel piezometric, variaza punct mai jos cleat punctul de absorbire, se for-
dupe natura si pozitia stratului impermeabil. meaza aea zise, faleele izvoare, cari sunt supuse
Aceaeta naps de apa, cea mai apropiata de su- contamindrii in mod permanent sau cu intermi-
prafata pamantului, a fost numita de Daubr4e in tenta. Prin urmare apa iese eau sub forma de
Frage naps freatica, care corespunde cu Grund- isvoare adevArate tend ea trece prin terenurile
wasser in Germania, cu g ound water ei water- nisipoase cu permeabilitate directs ci sunt carac-
table in Anglia ei America. Ea a fost ei este Inca terizate prin puritate bacteriologica, temperature
uilizata pentru paturi. Alimentarea acestei nape constants, compozitie chimica ci mineralogica con-
se fees din lip/ de ploae locale, sau mai departata, stanta, variatie mica a debitu]ui; sau iese sub-
prin diferite isvoare absorbite ei prin scurgerea forma de falee izvoare, cand apa trece prin tere-
subterana a raurilor. nurile fisurate, caracterizate prin impuritate bac-
Prin alternarea straturilor de terenuri permea- teriologica, temporary sau permanents, debit, tem-
bile o impermeabile se formeaza diferite nape de peratura i compozitie variabile.
ape mai mult sau mai putin profunde.
Acute nape profunde se clasifica in doul cate-
gorii: nape static 3 care sunt aproape nemiecate Regimul apelor subterane.
Intro done straturi orizontale impermeabile; pre-
zentindu-se mai rar pi nape dinamice sau captive. Prin regimul apelor se intelege variatia sezo-
Acestea din urma an o miecare de translatie, intre nierA a volumului acestor ape: de ex. dupe ploile
straturile impermeabile cu viteza i direck va- mari volumul for create, car in timpurile secetoase
riabill dupe situatia acestor straturi. scade.
Napele dinamice pot fi i ele; nape curgatoare, Pentru napele de apa aceasta variatie de volum
earl se scurg afarl *indata ce an Intalnit in tale ei deci de nivel este foarte mica caci intinderea
o fisura oarecare, pi nape in presiune hidrostatica, in suprafata este mare, deci aceste nape de ape
atunci clad ocupa intervalul dintre don& straturi au un regim mai constant.
impermeabile cmcave. Acestea produe ceeace se Pentru apele de fisuri, variatia de nivel este
ch;.aml puturile arteziene, caci atunci cand se face mare cad canalele prin care trece apa sunt in-
un sondaj intr'un punct oarecare at coneavitatei, gusto gi deci aceste ape an un regim mai variabil.
apa, in virtutea principiului vaselor comunicante, In rezumat apele subterane se clasificA astfel:
cauta ea se ridica in sus la nivelul punctului de 1. Nape de interstitii.
absorbire. A. Nape freatice tole mai apropiate de supra-
In terenurile fisurate nu exists asemenea nape f eta pamiltului i chiar alimenteaza puturile
de apa, de oareca aceste terenuri in afar% de fisu- obis nuite.
rile ce prezintA, formeaza straturi compacte im- B. Nape profunde.
meabile. 1. Statice, in terenurile orizontale; alimenteaza
Nu trebue BA se confunde napele de apa sub- puturile profunde.
terana en curentii subterani. Ac?etia sunt curenti 2. Dinamice.
de apa in forma de fileuri lungi ei inguste cart a) Cirrgatoare (nisipuri mipcItoare).
circula printre stancile compacte in virtutea gra- b) Arteziene.
vitatei sau a presiunei hidrostatice, dar can nici II. Fisuri aquifere, in terenuri compacte braz-
'plata nu formeaza o naps de apa cu suprafata date de crApaturi.
continua, ci o retea discontinua. A. Dinamice (in terenuri Inclinate).
1. Rana subterane, in general aproape de su-
prafata parnantului.
Felul de ieire a apelor in afarii. 2. Isvoare termale i minerale, adesea la mari
adancimi.
Am vazut diferenta ce exista intro o naps de B. Statice, localizate in deschiderile dintre stand,
apa continua, formati prin permeabilitatea directs mai malt sau mai putin adanci.
ei intro curentii sau retelele diecontinui formate In ce priveete utilizarea pentru alimentare a
prin patrunderea i circulatia apelor prin fisuri. a?elor subterane se observe urmatoarele :
E3te bine constatat ca prin permeabilitatea Napele de interstit i sent bane fiind filtrate
directs apa se filtreazA ei se carAta, an numai de prin straturile de teren prin care tree. Ele au un
impuritatile fizice dar ei de tole organice cum debit mic aea ca pentru cantitati mai importante
sunt microbii. Urmeaza deci ea napele de apA trebue sa se capteze un numar mare.
f &rata in mod permanent pe cand fisurile nu. Apele din terenurile fisurate an un debit mai
Aceste nape formeaza adevaratele izvoare. mare, insa aunt totdeauna susceptibile de eonta-
Cad case apele abs)arbite prin fisuri ie4 inteun minare tip cs ele stint in general oprite a se

www.dacoromanica.ro
 MONITORUL UNIUNII ORASELO R DIN ROMANIA 19

iatrebuinta pentru alimentare, iar in caz ca nu def.cte Ca gi apa curgatoare. Ea poate fi foarte
exists alt mijloc trebue a fi impuse la o supra- curate in anumite puncte mai departe de mal kii
veghere continua oi la tratament special in caz la o adancime oare care, pe timp calm. Cai.d
de contaminare. ins/ e furtunit oi valurile rascolcsc namolul se
contamineaza iar. Apa de lac se purifica in mod
automat prin decontare oi prin actiunea solar&
Apa de suprafatii. Materiile organice Bunt in cantitati mai mici.
In general apele de lacuri Bunt susceptibile de
Apele de suprafata sunt curgatoare ca dud oi a fi contaminate or cand aoa, ca intrebuintarea
fluvii oi statatoare cum sunt lacurile. for pentru alimentare nu se recomanda decat dupe
epurare oi sterilizare sistematica.
Apele curgiitoare.
Apa de ploaie.
Primele aglomeratiuni dupa cum ziceam mai
sus s'au fo.mat in apropierea cursurilor de apa Inca din vechime oi chiar azi se intrebuinteaza
din care se alimentau fare nici o mitsura de pre- pentru aliment are apa de ploaie stransa pe o
cautie. Din momentul insa cand s'au putut con- suprafata intinsa oi adunata in anumite rezervoare.
stata producerea a o multime de boli de origins Acest sistem s'a intrebuintat in special in ore tiele
hidrica, s'a cautat fie a se recurge la apa subte- orientale ca Ierusalim, Cartagena, Constantinopol.
rane fie a se purifica oi sterilize apa de supra- Venetia deasemenea avea renumitele cisterne uncle
fata. se aduna apa de ploaie de pe o suprafata pavata
Apele curgatoare an in general o mineralizare gi uoor inclinata. In Italia oi azi se intrebuinteaza
slabs, in timp ce materiile organice Bunt mai to diferite localitati acest sistem; in Franta de
abundente oi in special tale de origins vegetal& asemenea se intrfbuintesza in uncle locuri. Apa
Analiza bacteriologica da rezultate nesatisfaca- de ploaie are calitatea de a fi putin mineralizata.
toare, numarul germenilor hind considerabil oi of de a confine o cantitate mica de germeni.
variind foarte mult dupa sezon, perioada de ploaie Cu anumite precautiuni spa de ploaie ar fi
sau seceta oi dupa punctul de unde se is apa bun/ pentru alimentare. Ea are insa defectul ca se
(dela suprafata, adancime, mal sau mijloc). In altereaza repede aoa ca dupit un timp scurt are un
afar/ de germenii banali se pot psi si germeni miros infect oi un numar considerabil de germeni,
patogeni de diferite specii, dar aproape totdeauna in special acei ai putrefactici.
se gaseote baccilul coli care depot/ prezenta ma-
teriilor fecale oi care aratit ca apa trebue urmarita
cu o deosebita atentiune. Criteriile ce condue la alegerea resurselor
Apa de suprafata mai poate fi contaminata prin de alimentare.
scurgerile dela diferite fabrici oi cart se pot re-
cunoaote de asemenea prin analize. Alegerea resursei pentru alimentarea cu apa
In aglomeratiunile can se alimenteaza cu apa depinde de situatia geologica oi topografic/ cart
fag a fi purificata mortalitatea in populatie este determine caracteristicele resursei de 90, precum
in medie de 17 /s IA ajunge pans la 30 0 (dupa oi de mijloacele disponibile ale aglomeratiunei ce
unele statistic. Totuoi dad se intrebuinteaza trebue alimentata.
diferitele metode, ce vom vedea, de epuratiune oi Inainte de orice trebue sa se fad un studiu
sterilizare se obtine o apa foarte bung care are topografic pi geologic al regiunei, se se fad son-
asupra apei subterane urmatoarele avantaje: mine- daje de studiu a napelor de apa subterane oi sit
ralizare slab& debit abundent, uourinta oi econo- se facI analiza chimica oi bacteriologica atat a
mie in distribuire. apelor subterane cat of a apelor de suprafata din
Ramane un singar inconvenient, acela al tem- acea regiune.
peraturei, care este prea ridicata vara gi prea Dace ezista o nape de apti subterane care sit
scazuta iarna of care nu se poate remedia decat indeplineasca toate calitatile apei potabile fail
In parte prin felul de constructie al rezervoare- defectele principale a acestei ape, ea o minerali-
ior of conductelor. zare prea pronuntata, peste gradul hidrometric
admis, sau o posibilitate de contaminare continua
Laeurile. sau temporarit prin infiltratiuni, atunci Be va alege
far/ indoiali ca resursa de alimentare apa subterane.
Apa de lac are proximativ aceleao calitati oi Dace aseasta apa prezintA defeetele arAtate mai

www.dacoromanica.ro
 20 MONITORUL UNIUNII ORASELOR DIN ROMANIA

sus, dar nu exists o altA resursA de suprafatA, Gaud debitul uneia din resurse nu este suficient
urmeazA ca fortamente va fi utilizatA pentru a- pentru satisfacerea canti A i-i de apl necesarg,
limentare, dar atunci se va cluta a ameliora atunci se poate intrebuinta in acela Limp apa
defectele prin tratarea apei i prin diferite mAsuri de suprafatA kii apa subteran A, dupA ce s'a luat
restrictive, spre a o feri t i orice caz de posibili- pentru fiecaie masurile nett care de tratare.
tatea contaminArii cu germeni patogcni. In cazul dud aunt donA resurse de calitAti
Dacl exists in apropiere o apa de suprafatA egale se prefers aceia al carei regim de functio-
atunci se va utiliza aceasta dupa ce va fi tratata nare este mai putin costisitor,
pentru a avea calitatile apei potabile

an.. ARTA,

www.dacoromanica.ro
 Catre membrii Uniunei

1. Urnalnd ca inteunul din numerile viitoare ale membrilor Uniunei, singura care poate da va-
Monitorului sa se publice numele si datele prin. loarea ce trebue sa aiba aceastA organizare.
cipale ale oraselor, membre ale Uniunei, rugam a 4. Se reamiuteete D-lor membrii ca Uniunea
ne trimite pang. la 1 Aprilie 1928 urmAtoarele organizAndu-si biroul sau temeinic este in manta
date : a aplica dezideratul exprimat incA in sedinta dela
Numele orasului; 17 Ianuarie 1926, adicA de a urmari la ministere
Populatia; i autoritAtile: superioare diferitele cheEtiuni ale
Intinderea in Ha.; oraselor, scutindu-le astfel de cheltuelile ce le-ar
Bugetul ultimului an (1928); face venind aici in acest scop.
Numele Primarului si a Consilierilor comunali; RugAm dar ca toti sA ne tina la curent cu
Numele informatorului pe lAnga Uniune. chestiunile ce au de rezolvat spre a le putea ur-
2. Domnii membri ai Uniunei sunt rugati a mari si urgenta rezolvarea.
se pune la curent cu plata cotizatiillor i cu plata 5. RugAm pe d-nii membrii a ne trimite copii
abonamentului la Monitor. - dupA diferitele proecte de lucrAri edilitare, fiindu-ne
3. Domnii informartori ai oraselor pe largA necesare pentru arhiva noastra.
Uniune, sunt rugati a ne onora cat mai des cu 6. RugAm de asemenea a ne trimite publicatiile
diferite note informative in toate domeniile edi- de licitatie pentru Monitor, care deacum ina-
litare. inte va avea o aparitie fosrte rigulata la 15 ale
Prin cunoasterea tuturor, dela unul la altul, fiecArei luni.
se va putea inchega acea puternicA coeziune a

www.dacoromanica.ro