Obiectul, funcţiile şi rolul contabilitaă ţii de gestiune

Capitolul 1. Obiectul, funcţiile şi rolul contabilităţii de
gestiune

Obiectul contabilităţii de gestiune.

Probabil, nu este necesar de demonstrat că informaţia şi cunoştinţele reprezintă cele mai
importante resurse economice ale businessului contemporan. Pentru a gestiona trebuie de
controlat, pentru a controla trebuie de evaluat informaţia economică.
Contabilitatea asigură reprezentarea internă şi externă a unei entităţi cu informaţii din
interiorul şi exteriorul acesteia. Necesitatea unei astfel de reprezentări justifică existenţa în
sistemul informaţional al entităţii a două circuite: unul care redă imaginea entităţii în exterior -
contabilitatea financiară, considerată „faţă externă” a entităţii şi altul care descrie procesele
interne ale entităţii, denumită contabilitatea managerială, considerată „faţă internă” a entităţii.
Din punct de vedere istoric, apariţia contabilităţii manageriale a fost condiţionată de necesitatea
păstrării tainei comerciale. Nu întâmplător cercetătorii contabilităţii, în special R. de Ruver, au
demonstrat că începând cu secolele XIV-XV comercianţii vienezi, pe lângă cărţile contabile întocmite
de servitori, deseori întocmeau cărţi contabile secrete, în care erau reflectate cele mai confidenţiale
informaţii, precum: mişcarea capitalului, mărirea profitului, etc. La sfârşitul sec. XIX şi începutul sec.
XX, când statul şi sindicatele muncitorilor au început activ aşi manifesta interesul faţă de mărimea
profitului întreprinzătorilor şi a cere publicarea rapoartelor financiare, întreprinzătorii, bazându-se pe
ideile lucrătorilor socotitori, au creat procedee metodologice speciale, ceea ce a condus la conturarea a
două tipuri de contabilitate: deschisă - pentru toţi utilizatori şi închisă (secretă) - destinată numai
întreprinzătorului.
Contabilitatea managerială a provenit de la contabilitatea costurilor sau, cum mai este
denumită, contabilitatea de producţie. În literatura economică aceste noţiuni deseori sunt
confundate, ceea ce este incorect. Contabilitatea de producţie, presupune o reflectare clară şi
detaliată a tuturor proceselor legate de producţie la entităţi şi reprezintă doar o parte a sistemului
informaţional al contabilităţii manageriale ce satisface cerinţele utilizatorului, dar nu sistemul
propriu - zis. Aceasta este „baza” contabilităţii manageriale.
În ceea ce priveşte evidenţa costurilor, contabilitatea managerială are tangenţe cu contabilitatea
financiară, diferenţa constă doar în metodele de evidenţă a costurilor. Astfel, în primul caz se ţine
cont de evidenţa analitică, iar în al doilea caz – de evidenţa sintetică.
Contabilitatea managerială pe plan mondial a cunoscut următoarele etape de
evoluţie:
Etapa I - până în anul 1940. În această perioadă lipsea noţiunea „contabilitate
managerială”, aplicându-se termenul „contabilitatea de producţie”, care avea ca
obiectiv – evidenţa costurilor şi calculaţia costului efectiv de producţie după
finisarea procesului tehnologic.
Etapă II - anii 1940 – 1950. Pe lângă calculaţia costului efectiv de producţie o atenţie
sporită se acordă şi evidenţei costurilor în vederea determinării profitului şi
executării controlului. Se utilizau diverse metode de calculaţie şi bugetare: în
această perioadă apare noţiunea „contabilitate de gestiune” sau „contabilitate
managerială”, care se deosebeşte de „contabilitatea de producţie” prin faptul că,
pe lângă calculaţia costului de producţie, se ocupa şi cu bugetarea, controlul,
analiza şi luarea deciziilor.
Etapă III - anii 1950 – 1965. Contabilitatea managerială era orientată la pregătirea
informaţiilor necesare luării deciziilor şi exercitării controlului după o metoda
nouă: evidenţa pe centre de responsabilitate. Este pe larg utilizată metoda
"Direct-cost".
Etapa IV -anii 1965 – 1985. Au fost elaborate şi aplicate proceduri noi privind evidenţa
utilizării resurselor în activitatea entităţii, analiza eficienţei activităţii economice.

Asist. univ. Munteanu Rodica Pagina 1

cît şi cu lucrările de planificare. 1187 din 24. Astfel. În perioada economiei administrative şi planificării centralizate a avut loc separarea treptată din serviciul contabil a secţiei de planificare şi a celei financiare cu transmiterea unei părţi a împuternicirilor aferente contabilităţii manageriale.cost” al contabilităţii manageriale evoluate. Ar fi greşit să percepem contabilitatea managerială ca ceva absolut nou în economia naţională. activitatea contabilului. Autogestiunea internă. Ulterior.12. În această perioadă se dezvoltă contabilitatea managerială strategică.  studierea. precum şi experienţa aplicării diferitor metode de planificare. odată cu renunţarea la sistemul economiei administrative şi stabilirea relaţiilor de piaţă. în studiile şi cercetările efectuate de către specialiştii din domeniu sunt atinse şi tehnologiile contabilităţii manageriale corespunzătoare etapei 4 şi 5. 113-XVI din 27. metoda costului-ţintă. acumulate la aplicarea metodei normative a calculaţiei costului producţiei. Contabilul acelor timpuri se ocupa atât cu evidenţa. În rezultatul acestor schimbări. neîntemeiat a fost neglijat rolul planificării şi. Munteanu Rodica Pagina 2 . XX funcţiile contabilităţii manageriale au fost mult mai largi şi mai complexe. metodă foarte apropiată de sistemul „standard . acestea nu au condus la rezultatele aşteptate. Şi. Actualmente.04.1997. precum şi în Legea Contabilităţii nr. de adaptare a lor în practica entităţilor autohtone. Are loc perfecţionarea în continuare a tehnicilor şi metodelor contabilităţii manageriale. aplicat pe larg în trecut. cum ar fi: metoda ABC. care au adus utilizatorilor succesul în afaceri. Obiectul. iar entitatea nu a acţionat în calitate de proprietar cointeresat în soluţionarea coordonată a problemelor manageriale. Acest an a marcat divizarea oficială a contabilităţii în contabilitatea financiară şi contabilitatea managerială. cercetarea şi aplicarea a tehnicilor şi metodelor evoluate ale teoriei şi practicii de gestiune. funcţiile şi rolul contabilitaă ţii de gestiune Apariţia contabilităţii manageriale. Un pas important în vederea formării şi dezvoltării contabilităţii manageriale a fost separarea ei de serviciul contabil al entităţii. deşi. ca punct de plecare în constituirea contabilităţii manageriale trebuie examinată contabilitatea de producţie. univ. de fapt. Astfel. în Republica Moldova se desfăşoară etapa a III-a de dezvoltare a contabilităţii manageriale. în anii '20-'30 ai sec. la baza căreia stă informaţia privind calculaţia costurilor. parţial. Generalizarea etapelor de evoluţie a contabilităţii manageriale. analiza costurilor ascunse. Etapa V din anul 1985 şi până în prezent. evidenţa şi control permite relevarea direcţiilor principale de dezvoltare a contabilităţii manageriale în Republica Moldova:  adaptarea tehnicilor şi metodelor testate şi aplicate în practica internaţională. poate fi considerată ca prototip al uneia dintre concepţiile contabilităţii manageriale – gestionarea pe centre de responsabilitate. implementată odinioară în condiţiile economiei administrative. aprobată prin Hotărârea guvernului Republicii Moldova Nr. bugetarea în contabilitatea managerială se aseamănă mult cu sistemul de elaborare al planului tehnico-financiar al entităţii. În Republica Moldova contabilitatea managerială a fost acceptată oficial prin intermediul Concepţiei reformei contabilităţii. făcându-se încercări timide. ca urmare. ca disciplină economică aparte. al planului tehnico-financiar al entităţii. Problemele ce ţin de calculaţie sunt bine cunoscute economiştilor şi constituie o mărturie a experienţei teoretice şi practice.IASC). în scopul pregătirii şi întocmirii rapoartelor. în sfârşit. În acest act normativ. Deşi unele procedee şi metode ale contabilităţii manageriale au fost utilizate în economia administrativă. deoarece nu a fost asigurată respectarea cerinţelor de bază ale contabilităţii manageriale.2007 contabilitatea managerială se întâlneşte sub denumirea de „contabilitate de gestiune”. s-a redus la înregistrarea operaţiunilor economice din activitatea entităţii. este legată de recunoaşterea contabilităţii manageriale în anul 1972 de către Comitetul Internaţional de Standardizare Contabilă (International Accounting Standard Comitet . Asist.

metoda „Standard-cost” poate fi considerată ca o continuare şi ca un punct de reper al blocului 1. precum şi ca o parte componentă al blocului 2. investiţiile în capital social. care fac parte din blocul 1.  control intern. Obiectivele şi funcţiile contabilităţii manageriale formează concepţia acesteia.1. care la rândul lor se împart în alte bugete.problema specifică a blocului 3. funcţiile şi rolul contabilitaă ţii de gestiune Astfel. la rândul său.  calculaţia costului (2). dar mai des ele au relaţii de reciprocitate. Ţinând cont de acestea. Operaţiunile cu caracter exclusiv financiar (operaţiunile cu hârtii de valoare. părţile componente ale contabilităţii manageriale pot fi prezentate din următoarele blocuri (figura 1. Obiectul. numite centre de responsabilitate. la rândul său. Blocurile nominalizate pot funcţiona separat. fiecare subsistem al contabilităţii (managerială şi financiară) are scopurile. univ. Munteanu Rodica Pagina 3 . etc.  pregătirea informaţiei necesare pentru luarea deciziilor (3). 1. De exemplu. dar fără ea este dificil de optimizat bugetul vânzărilor şi cel a producţiei. pot fi evidenţiate bugetul operaţional şi financiar. control şi analiza executării bugetelor în scopul pregătirii rapoartelor interne pentru luarea deciziilor manageriale. În aspect general. poate fi formată şi componenţa birourilor contabilităţii manageriale la entitate. operaţiunile de arendă. Particularităţile contabilităţii manageriale examinate mai sus ne permit să formulăm scopurile principale ale acesteia:  acordarea asistenţei informaţionale managerilor la luarea deciziilor operative. etc. calculaţie. Asist. prezentată în figura 1. putem determina subiectul. blocul 2 trebuie să includă şi metoda de calculaţie „Direct-cost”. În afară de această. Analiza rentabilităţii . scopurile şi obiectele contabilităţii manageriale. Părţile componente ale contabilităţii de gestiune Fiecare din elemente (blocuri).  bugetarea şi controlul executării bugetelor (1). metodele şi funcţiile proprii. prelucrarea şi transmiterea informaţiei pentru planificare (bugetare). Contabilitatea de gestiune reprezintă un domeniu distinct în cadrul contabilităţii care oferă informaţii privind gestiunea internă a entităţii. blocul „Calculaţia costului” cuprinde totalitatea metodelor de calculaţie a costurilor. În corespundere cu structura contabilităţii manageriale. Acest proces include măsurarea. subiectul contabilităţii manageriale îl constituie activitatea economică a entităţii şi a subdiviziunilor structurale ale acesteia. Astfel.1). (4). Aşadar. În blocul „Bugetarea şi controlul executării bugetelor”.) se află în afara subiectului contabilităţii manageriale. colectarea.1. poate fi subdivizat în alte componente. dacă informaţia referitoare la costurile şi cheltuielile constante şi variabile este necesară permanent. care. determină structura contabilităţii manageriale. Contabilitatea managerială Bugetarea şi Calculaţia Pregătirea Control controlul costului informaţiei necesare intern executării (2) pentru luarea (4) bugetelor (1) deciziilor (1) (3) Fig.

În acest scop vom caracteriza criteriile de comparare ale acestor subsisteme (tabelul 1. Metoda contabilităţii de gestiune cuprinde totalitatea procedeelor şi mijloacelor prin intermediul cărora obiectele contabilităţii manageriale sunt reflectate în sistemul informaţional al entităţii. Obiectul. statistica.1). cum sunt: activitatea de aprovizionare. funcţiile şi rolul contabilitaă ţii de gestiune  controlul.). Contabilitatea de gestiune şi contabilitatea financiară: deosebiri şi asemănări Pentru o prezentare mai clară a esenţei contabilităţii manageriale se impune evidenţierea deosebirilor şi asemănărilor dintre contabilitatea managerială şi cea financiară.  procedeele analizei economice (analiza factorială). Munteanu Rodica Pagina 4 . precum şi trăsăturile distinctive ale fiecărui subsistem contabil. alege de sine stătător metodele şi necesită respectarea obligatorie a principiile de funcţionare principiilor şi normelor general acceptate în contabilitate 3. Elementele metodei contabilităţii manageriale sunt destul de variate. planificarea şi pronosticarea eficienţei economice a activităţii entităţii şi a centrelor de responsabilitate ale acesteia. pronosticarea. entitatea îşi Este reglementată la nivel naţional.  alegerea celor mai eficiente direcţii de dezvoltare a entităţii. organizării contabilităţii determinată de cerinţele interne ale Fiind impusă de legislaţie în vigoare entităţii 2. precum şi rezultatele activităţii atât a entităţii în întregime. Obiectele contabilităţii manageriale cuprind astfel de activităţi. ele cuprind resursele economice de care dispune entitatea.  asigurarea bazei informaţionale necesare pentru formarea preţurilor. o parte din activitatea de investiţii.etc. ele permit dezvăluirea mai amplă a subiectului contabilităţii manageriale. de producţie.).  planificarea (bugetarea). Scopul contabilităţii Asigurarea cu informaţii a Întocmirea rapoartelor financiare utilizatorilor interni în scopul pentru utilizatorii externi Asist.  metodele statisticii (metoda indicilor). cât şi a subdiviziunilor structurale separate. fiind Organizare obligatorie. procesele economice (inclusiv relaţiile reciproce dintre subiecţii gestionării). de organizare. financiară şi de desfacere. univ. arbore de decizie etc. dintre care menţionăm următoarele:  elementele de bază ale metodei contabilităţii (documentare. Fiecare din elementele contabilităţii manageriale are o funcţie bine definită.conturi şi dubla înregistrare. evaluare. Tabelul 1.1 Criteriile de comparare a contabilităţii manageriale şi contabilităţii financiare Criterii de Contabilitatea de gestiune Contabilitatea financiară comparare 1. metodele economico- matematice. planificarea. Gradul de reglementare Nu este reglementată. doar fiind unite. Contabilitatea managerială aplică realizările unor astfel de domenii ale ştiinţei şi practicii cum sunt: analiza economică.  metodele economico-matematice (programarea liniară.Obligativitatea Organizare facultativă. controlul. însă. programarea extrapolării. Cât priveşte obiectele contabilităţii de gestiune.

uneori. norme metodologice. alte acte emise de organele competente (Ministerul Finanţelor. de muncă 12. indiferent de forma de proprietate şi forma de organizare. toate entităţile. Adoptarea celui mai adecvat sistem al contabilităţii manageriale. anual prezentării rapoartelor de gestiune – mai des săptămânal. Etaloane de evidenţă Orice etalon de evidenţă potrivit: Numai etalonul valoric utilizate valoric. funcţiile şi rolul contabilitaă ţii de gestiune planificării şi gestionării 4. univ. care. Gradul de exactitate a Multe evaluări aproximative pot Abateri nesemnificative în informaţiei avea. Datorită acestui fapt. poate fi folosit orice sistem potrivit 9. iar rapoartele financiare. centrele de Entitatea în ansamblu analizei responsabilitate din structura organizatorică a entităţii 6. decadal. Restricţiile informaţiei Aplică date „istorice” şi cele Aplică date „istorice” (timpul după timp previzionale. instrucţiuni. Gradul de reglementare În procesul de organizare şi funcţionare a contabilităţii financiare trebuie respectate. Termenele prezentării Pe parcursul perioadei de gestiune După expirarea perioadei de rapoartelor gestiune 14. Obiectul. Prin legislaţie se stabilesc cerinţe faţă de rapoartele financiare care trebuie prezentate organelor respective. Utilizatorii externi trebuie să fie convinşi că documentele contabile sunt întocmite în conformitate cu regulile unice de ţinere a contabilităţii. Publicitatea Informaţii confidenţiale Informaţii publice pentru utilizatori informaţiilor 15. poate renunţa la organizarea contabilităţii manageriale. Asist. Utilizatorii informaţiei Utilizatorii interni: managerii de Utilizatorii externi şi utilizatorii diferite niveluri de gestiune a entităţii interni 5. natural. principiile general acceptate şi normele stabilite prin Legea contabilităţii. Totuşi. Standardele Naţionale de Contabilitate. trebuie să se respecte condiţia. Ţinerea contabilităţii manageriale nu este obligatorie. etc. Inspectoratul Fiscal. în caz de necesitate. Conducerea unei întreprinderi mici. Clasificarea costurilor Pe articole de calculaţie Pe elemente economice 7. conform specificului fiecărei entităţi. Structura de bază a Nu are o ecuaţie fundamentală Se bazează pe ecuaţia bilanţieră contabilităţii fundamentală: Active = capital propriu + datorii 8. sunt obligate să ţină contabilitatea financiară. pentru o perioadă concretă în concretă din trecut şi pentru o perioadă trecut concretă din viitor 10. creează posibilitatea controlului responsabilităţilor. potrivit căreia efectul economic din utilizarea informaţiei trebuie să fie mai mare decât costurile suportate pentru culegerea şi prelucrarea acesteia. în mod obligatoriu. lunar 13. precum şi de nivelul pregătirii profesionale a conducerii acesteia. natural – convenţional. Periodicitatea determinată de sarcinile sistemului Semestrial. ea este veridică în mod suficient. indiferent de faptul dacă conducerea entităţii consideră aceste rapoarte utile sau nu. un caracter subiectiv rapoartele financiare destinate utilizatorilor externi. pentru o perioadă trecut). ea fiind determinată de obiectivele şi sarcinile care stau în faţa entităţii. de exemplu. pot fi confirmate de auditori. Obiectul evidenţei şi Subdiviziunile. Gradul de Răspundere disciplinară Răspundere administrativă şi penală responsabilitate Obligativitatea organizării contabilităţii Conform Legii contabilităţii. Sistemul contabil Nu este limitată de sistemul dublei Sistemul dublei înregistrări utilizat înregistrări. în mod obligatoriu. Munteanu Rodica Pagina 5 . altfel ar deveni inoperant.). caracter obiectiv 11.

Aceasta se explică prin faptul că organizarea contabilităţii de producţie. Scopul contabilităţii manageriale constă în asigurarea managerilor cu informaţii necesare în procesul planificării. În contabilitatea managerială o atenţie deosebită se acordă subdiviziunilor separate. Clasificarea costurilor În contabilitatea financiară costurile sunt clasificate pe elemente economice. această informaţie fiind prezentată în „Raportul de profit şi pierdere”. Orice sistem al contabilităţii manageriale operează cu Asist. Scopul contabilităţii manageriale este continuu. dacă sistemul contabilităţii manageriale creat la entitate permite: asigurarea unei activităţi mai efective a acesteia. adică politica „internă”.) Conducătorii entităţii poartă răspundere pentru pregătirea rapoartelor financiare. dar folosesc aceste informaţii în măsură limitată. Obiectul. gestiunii şi controlului. luarea celei mai argumentate decizii economice şi determinarea strategiei corespunzătoare a entităţii pe piaţă. Informaţia contabilităţii manageriale permite stabilirea rentabilităţii diferitor tipuri de produse (lucrări. univ. Consiliul de directori sau alt organ de conducere superior. permanent şi pentru o perioadă scurtă de timp.  interes financiar indirect (furnizorii. Scopul contabilităţii Scopul contabilităţii financiare constă în prezentarea datelor necesare pentru întocmirea rapoartelor financiare destinate. clienţii. presa etc. acţionarii. cît şi celor interni.utilitatea informaţiei pentru luarea deciziilor manageriale. fără să ţină cont de cerinţele impuse prin regulile juridice sau fiscale. cum ar fi: managerii. Aici se aplică un singur criteriu . structura informaţiei depinde de cerinţele utilizatorilor acesteia. dacă rapoartele financiare sunt întocmite şi prezentate conform destinaţiei. În baza datelor contabilităţii financiare poate fi calculat rezultatul activităţii întregii entităţi. Această clasificare asigură răspunsul la întrebarea: care este mărimea unui tip de consum la nivelul entităţii în cursul perioadei de gestiune (indiferent unde ele au apărut şi în ce scopuri au fost efectuate)? În contabilitatea managerială costurile sunt grupate pe centre de costuri din punct de vedere al articolelor de calculaţie. în mare măsură. conducătorii subdiviziunilor. În contabilitatea managerială nu există o asemenea egalitate unică. Obiectul evidenţei şi analizei Contabilitatea financiară trebuie să prezinte informaţii privind entitatea în ansamblu. Ca urmare a diferenţierii în gruparea costurilor în contabilitatea financiară şi cea managerială informaţia privind mărimea profitului se acumulează în mod diferit. funcţiile şi rolul contabilitaă ţii de gestiune Contabilitatea managerială utilizează metode adoptate de entitate şi bazate pe criterii economice şi manageriale. organele administrative şi fiscale. analiştii. Acest tip de clasificare permite de a răspunde la întrebarea: pentru ce scopuri au fost consumate resursele şi unde? Componenţa articolelor de calculaţie este stabilită de către entitate de sine stătător. sunt numai utilizatorii interni. reprezintă politica entităţii în domeniul gestiunii costurilor. servicii). Utilizatorii informaţiei contabilităţii manageriale. Scopurile sunt considerate realizate. ca element al contabilităţii manageriale. utilizatorilor externi. auditorii. Prin element economic se subînţelege consumul omogen necesar pentru fabricarea producţiei. tipurilor de activităţi. Utilizatorii externi ai acestei informaţii pot avea:  interes financiar direct faţă de această entitate (investitorii. Munteanu Rodica Pagina 6 . Structura de bază a contabilităţii Contabilitatea financiară se bazează pe egalitatea bilanţieră fundamentală: Active = Capital propriu + Datorii. Scopul se consideră atins. sindicatele. creditorii). bursele mobiliare. spre deosebire de cea financiară. Utilizatorii informaţiei Utilizatorii ai informaţiei contabilităţii financiare sunt persoane fizice şi juridice care se află în anumite relaţii cu entitatea. contabilii. centrelor de responsabilitate etc.

funcţiile şi rolul contabilitaă ţii de gestiune următoarele categorii: active. Concomitent cu informaţiile „istorice” în sistemul contabilităţii manageriale se includ evaluările şi planurile de perspectivă – pronosticurile. Munteanu Rodica Pagina 7 . Principiul de bază este oportunitatea şi economicitatea acestora. borcane – convenţionale. deoarece ele se înregistrează în contabilitate numai după săvârşirea operaţiunilor economice. iar în unele cazuri şi semestriale. Periodicitatea prezentării rapoartelor Entităţile din Republica Moldova sunt obligate să întocmească şi să prezinte rapoarte financiare anuale. fiind preluate din documente primare întocmite. Termenele prezentării rapoartelor În contabilitatea financiară rapoartele financiare anuale se prezintă utilizatorilor externi până la data de 31 martie a anului ce urmează după perioada de gestiune. etc. tone. din această cauză informaţiile au un caracter probabil şi subiectiv. venituri.despre viitor şi ceea ce o să se întâmple. univ. iar contabilitatea managerială . maşini-ore. În contabilitatea managerială rapoartele se întocmesc atât periodic – zilnic. metri. Contabilitatea managerială solicită prezentarea operativă a datelor. Publicitatea informaţiilor Informaţiile contabilităţii financiare sunt accesibile tuturor categoriilor de utilizatori prin publicarea lor sub forma rapoartelor financiare. Restricţiile informaţiei după timp Contabilitatea financiară reflectă operaţiile economice care au avut loc în cadrul entităţii. Majoritatea informaţiilor contabilităţii manageriale reprezintă un secret comercial. motiv pentru care ele se întocmesc şi se prezintă utilizatorilor în decurs de câteva zile după expirarea lunii de gestiune sau la începutul următoarei zile. Altfel spus. Tot în lei sunt reflectate operaţiunile economice în conturi contabile şi întocmite rapoartele financiare. Obiectul. de obicei. Contabilitatea managerială operează cu etaloane de evidenţă valorice şi nevalorice – în dependenţă de utilitatea lor. Datorită acestui fapt. În general. după natura lor. săptămânal. cuprind informaţii care impun luarea unor măsuri urgente.). deoarece luarea multor decizii nu poate fi amânată până la furnizarea informaţiilor complete. lunar. cheltuieli. contabilitatea financiară arată „cum a fost”. datele contabilităţii financiare. ca om-ore. Divulgarea acestor informaţii Asist. etc. natural-convenţionale (cai-putere. costuri şi aplică setul propriu de structuri de bază. cum ar fi: dubla înregistrare. îmbinând planificarea şi luarea deciziilor. litri. Administraţia entităţii de sine stătător determină conţinutul. documentarea şi inventarierea. Deseori sunt utilizate unităţi de măsură naturale (bucăţi. capătă un caracter „istoric”. în mare măsură vizează perioadele viitoare. în mod obligatoriu. cât şi la cerere. trebuie să se bazeze pe procedeele contabile. contabilitatea financiară ne informează despre trecut şi ceea ce s-a întâmplat. important este – utilitatea şi comoditatea utilizării acestora. La înregistrarea informaţiilor nu se respectă în mod obligatoriu principiul dublei înregistrări. Argumentul care justifică aplicarea acestor structuri este utilitatea informaţiei furnizate. Contabilitatea managerială nu întotdeauna utilizează astfel de procedee. termenele şi periodicitatea prezentării rapoartelor interne. trimestrial. Contabilitatea managerială. Exactitatea informaţiei Informaţiile contabilităţii financiare sunt exacte.). Sistemul contabil utilizat Contabilitatea financiară. Rapoartele contabilităţii manageriale. iar pentru evidenţa timpului de lucru se folosesc unităţile de muncă. întrucât reflectă tactica şi strategia entităţii în condiţiile economiei de piaţă. iar contabilitatea managerială – „cum trebuie să fie” la entitate. Etaloane de evidenţă Contabilitatea financiară îşi ţine evidenţa în moneda naţională – lei moldoveneşti. etc.

lucrărilor executate) în contabilitatea financiară. după cum s-a menţionat mai sus. cât şi penală. este responsabil managerul. conducătorii entităţilor poartă atât răspundere administrativă.  procedeele contabilităţii financiare se utilizează şi în contabilitatea managerială. Obiectul. că pedeapsa disciplinară se aplică managerilor pentru anumite încălcări şi nu pentru denaturarea datelor contabilităţii manageriale.) se utilizează în acelaşi timp şi în contabilitatea managerială. acumularea informaţiilor primare trebuie efectuată în conformitate cu cerinţele ambelor subsisteme ale contabilităţii. nu sunt întocmite în conformitate cu anumite norme şi reguli şi nu sunt destinate cercului larg de utilizatori. 3. lucrărilor executate). datele contabilităţii financiare sunt utilizate de către investitori pentru a evalua potenţialul şi perspectivele entităţii. De exemplu. în cadrul căruia contabilitatea managerială constituie elementul de legătură între sistemul contabil şi procesul managerial. raţionalitatea investirii. datele privind elementele contabile reflectate în contabilitatea financiară (materia primă şi materialele. controlul şi analiza. funcţia previzională. dar şi pentru întocmirea documentelor financiare. motiv pentru care sunt considerate confidenţiale. Aceasta se datorează faptului că majoritatea elementelor contabilităţii financiare se regăsesc şi în contabilitatea managerială:  în ambele subsisteme de contabilitate sunt examinate unele şi aceleaşi operaţiuni economice. De aceea. Funcţiile şi rolul contabilităţiide gestiune Cunoaşterea esenţei contabilităţii manageriale şi a subiectului acesteia permite formularea funcţiilor contabilităţii manageriale. prelucrarea şi transmiterea informaţiei financiare şi nonfinanciare. Asigurarea bazei informaţionale presupune colectarea. luarea deciziilor manageriale. De exemplu. Principalele dintre acestea sunt: 1. etc. funcţiile şi rolul contabilitaă ţii de gestiune ar putea să imprime concurenţei pe piaţă un caracter necinstit.  informaţia operativă se utilizează nu numai în contabilitatea managerială. 4. prezentate mai sus. contabilitatea financiară şi contabilitatea managerială au şi unele trăsături comune. asigurarea bazei informaţionale. iar datele contabilităţii manageriale sunt utilizate de către manageri pentru soluţionarea unui cerc larg de probleme legate de gestiunea entităţii. controlul activităţii subdiviziunilor încredinţate lor şi evaluarea Asist. Rapoartele în contabilitatea managerială.  în baza costului efectiv al produselor fabricate (serviciilor prestate. Gradul de responsabilitate Pentru ţinerea incorectă a contabilităţii financiare. însă din diferite puncte de vedere. Indiferent de trăsăturile distinctive. retribuirea muncii. uzura. Prin urmare. utilizate de către conducătorii de diferit nivel pentru planificare (bugetare). se determină valoarea de bilanţ a produselor finite vândute (serviciilor prestate. ajungându-se uneori până la privaţiunea de libertate a acestora. Organele fiscale aplică amenzi pentru încălcarea regulilor stabilite privind ţinerea contabilităţii financiare. Dar trebuie de menţionat. 2. pentru deciziile pe care administraţia entităţii le consideră incorecte. univ. Munteanu Rodica Pagina 8 .  informaţiile ambelor subsisteme de contabilitate sunt utilizate în procesul luării deciziilor. pentru a evita dublarea culegerii a informaţiilor primare. Trăsăturile comune caracteristice pentru contabilitatea financiară şi cea managerială denotă integritatea sistemului informaţional al entităţii. calculat în contabilitatea managerială.

În procesul bugetării o atenţie deosebită se acordă stabilirii normelor şi normativelor optime. Această informaţie se deosebeşte prin permanenţa sa. care nu este cuprinsă în controlul scopurilor şi resurselor. prin modificarea planurilor. Întocmirea bugetului constă în determinarea indicatorilor tehnico . La toate etapele acestui proces contabilul implicat în contabilitatea managerială trebuie să-şi imagineze clar alternativele financiare disponibile. funcţiile şi rolul contabilitaă ţii de gestiune rezultatelor obţinute. univ. la elaborarea căruia ia parte şi contabilul – manager. iar datele evidenţei curente .2. dacă planul pe termen lung va fi realizat. Controlul scopurilor activităţii constă în controlul metodelor de atingere a scopurilor şi modificarea strategiilor. simplitatea formei şi percepţiei. atunci este necesar de introdus modificări în bugete şi devize.  controlul abaterilor efective de la sarcinile planificate. semestru. de a lua măsuri ce ţin de modificarea scopurilor şi obligaţiilor în vederea evitării pierderilor în viitor. dacă se constată că ele nu mai pot fi realizate. Datele contabile ale perioadelor precedente servesc drept bază pentru planificare. perioada optimă de efectuare. însemnătatea unor etape de planificare.drept mijloc de control asupra îndeplinirii indicatorilor de plan şi bază pentru corectarea sarcinilor de plan. fiind controlate pe întreaga perioadă de planificare. 1. La unele întreprinderi sunt elaborate Asist. invers. an. Controlul oferă posibilitatea de a prognoza. corespunderea lor cu sarcinile propuse. oportunitatea. Controlul de gestiune Controlul Controlul Controlul Controlul Controlul divergenţilor scopurilor planurilor activităţii utilizării obţinute activităţii (bugetelor) curente resurselor Fig. Controlul planurilor se realizează din două etape independente:  transformarea strategiilor definite în sarcini planificate. orientate spre asigurarea utilizării eficiente a tuturor tipurilor de resurse. în scopul determinării abaterilor şi corectării acestora. lună. suficienţa.economici planificaţi pentru entitate şi subdiviziunile ei pentru o perioadă curentă: decadă. Concepţia bugetării în acest sens presupune întocmirea unui plan pe termen scurt în care relaţiile reciproce dintre operaţiuni separate sunt coordonate la toate nivelurile manageriale ale entităţii în ansamblu. de a depista problemele potenţiale. Funcţia previzională reprezintă un proces ciclic continuu orientat spre aducerea posibilităţilor entităţii în concordanţă cu condiţiile pieţei. O astfel de corelare poate să se manifeste prin aducerea rezultatelor efective în concordanţă cu cele planificate sau. Controlul activităţii curente este asigurat de importanţa privind activitatea curentă. Elementele controlului de gestiune Unul din cele mai slabe elemente în sistemul manageriale este controlul divergenţilor. Controlul şi analiza presupune compararea rezultatelor efective cu cele planificate. controlului este supusă justeţea planurilor întocmite.2. Planificarea (bugetarea) asigură stabilirea ordinii de acţionare în viitor. La prima etapă. Obiectul. Dacă ele nu s-au confirmat. Un instrument important al planificării îl constituie bugetul. Sub aspect structural controlul de gestiune are la bază cinci elemente principale prezentate în figura 1. dacă ele nu au perspectivă de realizare. Divergenţele (permisiunile) trebuie formulate clar şi exact. Munteanu Rodica Pagina 9 .

evidenţa tendinţelor în dezvoltarea acestor centre. Astfel. scăderea producerii. Asist. ceea ce presupune selectarea unor acţiuni din câteva alternative speciale. în diferită conjunctură economică (ritmul înalt al inflaţiei.financiari. Rolul contabilităţii de gestiune constă în organizarea asigurării informaţionale a procesului managerial pentru luarea deciziilor privind aprecierea activităţii centrelor de responsabilitate. funcţiile şi rolul contabilitaă ţii de gestiune „normativele lucrului efectiv” acestea fiind controlate prin „metoda eliminării” abaterilor de la normative. În dependenţă de perioadă pentru care sunt luate deciziile manageriale. Obiectul. Luarea deciziilor manageriale curente se bazează pe situaţia economică curentă şi evaluarea utilizării resurselor materiale.  întocmirea rapoartelor interne şi externe. intensificarea concurenţei. Concomitent cu deciziile strategice (pe termen lung) administraţia entităţii ia decizii manageriale care nu atrag resursele pe o perioadă îndelungată. Controlul utilizării resurselor prevede întocmirea devizelor utilizării resurselor şi evidenţa utilizării efective a acestora. reflectate în rapoartele operative. (strategice). reprezintă o parte componentă a informaţiei economice. se împart în:  decizii manageriale pe termen lung. deciziile manageriale depind de capacitatea entităţii de a previziona ritmul creşterii diferitor indicatori economico . Aceasta îi permite conducătorului să-şi concentreze atenţia asupra proceselor negative şi să depisteze problemele care necesită soluţionare. Măsurarea.) Deciziile manageriale pe termen lung au o influenţă majoră asupra perspectivelor entităţii şi. Informaţia contabilităţii manageriale se formează în procesul de supraveghere neîntreruptă a situaţiei obiectelor gestionate şi de totalizare a datelor corespunzătoare. umane şi financiare de care dispune entitatea la momentul dat.  decizii manageriale curente (operative). în baza rezultatelor obţinute. Controlul efectuat prin „metoda eliminării” este considerat cel mai eficient. Sistemul informaţional contabil cuprinde:  măsurarea. Munteanu Rodica Pagina 10 . O altă funcţie a contabilităţii manageriale este luarea deciziilor manageriale. Alegerea strategiei determină perspectiva dezvoltării entităţii şi. exactitatea informaţiei privind posibilităţile entităţii şi mediul ei economic este foarte semnificativă.  pregătirea informaţiei centralizate şi efectuarea calculelor în evidenţa analitică şi sintetică. afluxul mijloacelor băneşti pentru fiecare variantă alternativă etc. Astfel. aceasta informaţie este destul de variată şi într-o mare măsură se foloseşte în formă iniţială fără a se recurge la o selectare şi grupare suplimentară. prin controlul efectuat managerii stabilesc dacă resursele sunt obţinute şi utilizate cu eficienţă şi eficacitate. Astfel de decizii se consideră curente sau operative şi. colectarea. posibilitatea de a-şi menţine piaţa. a neajunsurilor şi aspectelor pozitive în activitatea lor. sunt în prerogativa managerilor la nivelul inferior. univ. înregistrarea şi transmiterea datelor primare pentru gestionarea operativă. De aceea adoptarea deciziilor strategice trebuie să fie o prerogativă a managerilor superiori. ca urmare. se i-au decizii de a sancţiona activitatea nefavorabilă şi de a stimula rezultatele pozitive. Informaţia pregătită pentru managerii diferitor niveluri de gestiune diferă de informaţia destinată utilizatorilor externi. de obicei.  acumularea şi gruparea datelor primare după fluxuri şi alte criterii. Prin conţinutul său. din aceste considerente. precum şi acumularea şi gruparea acestora se bazează pe informaţia pregătită pentru managerii diferitor niveluri de gestiune. colectarea. înregistrarea şi transmiterea datelor primare. etc.

La etapa întocmirii preliminare a bugetelor se foloseşte un astfel de element al sistemului informaţional. desenele tehnice. deoarece în formă finită ele lipsesc în sistemul datelor contabile. structura organizatorică a unităţii economice. planurile de viitor – pronosticurile. managerilor tuturor nivelurilor ierarhice ale entităţii şi.juridică. aprobarea etc. tehnologia şi organizarea producţiei. Aceste criterii stau la baza bugetării. în subdiviziuni separate şi locuri de muncă. rezultatele activităţilor tehnico . nomenclatorul şi complexitatea articolelor produse. reflectă echilibrul lor şi permite pronosticarea situaţiei viitoare. Componenţa informaţiei normative este determinată de tipul producţiei. în afară de informaţia indicată. forma de proprietate. Spre deosebire de rapoartele financiare. concordarea. Informaţia tehnică este obţinută din elaborările de perspectivă ale tehnologiilor şi proiectanţilor. cum este informaţia tehnică. în al doilea rând. modul întocmirii şi prezentării rapoartelor manageriale nu este reglementat şi constituie o chestiune internă a entităţii. cronometrării sau calculelor suplimentare.organizatorice. apartenenţa ramurală. documentate sunt utilizate şi evaluările. Conţinutul de bază al informaţiei de acest tip este determinat de etapele întocmirii bugetului: întocmirea preliminară. poate fi utilizată şi informaţia necantitativă (rezultatele sondajelor sociologice). detaliere şi concretizare a indicatorilor bugetelor pentru perioade scurte de timp (de la o lună până la o oră) pe entitate în ansamblu. etc. rapoartele manageriale sunt destinate utilizatorilor interni ai informaţiei. Principiul justificării documentare a informaţiei în contabilitatea managerială poate fi ignorat. Rapoartele interne. nivelul de dezvoltare a relaţiilor economice interne. Informaţia normativă reprezintă veriga de legătură între tipurile principale ale informaţiei economice. La etapa aprobării bugetelor şi exercitării controlului asupra executării lor informaţia de plan se caracterizează prin precizare. Obiectul.) care determină nivelul tehnic şi tehnologic al producţiei. Rapoartele manageriale nu au o structură bine determinată. cerinţele specifice înaintate faţă de rapoartele interne pot fi următoarele: Asist. Este vorba despre informaţia contabilităţii manageriale care se subdivizează în: normativă şi de plan. în primul rând. Munteanu Rodica Pagina 11 . diviziunea muncii în cadrul producţiei. O particularitate distinctivă a bugetării la etapa finală a întregului sistem de planificare constă în faptul că ea îmbină elaborarea detaliată a planului cu normativele economice ale entităţii. datele privind produsele similare autohtone şi străine. alegerii metodelor de evidenţă a costurilor şi de calculaţie a costului producţiei. De asemenea. funcţiile şi rolul contabilitaă ţii de gestiune Pentru pronosticarea şi alegerea variantei optime de decizie. utilizează informaţia exprimată valoric. ca etapă finală a procesului managerial. mărimea unităţii economice. metoda de evidenţă a costurilor. sunt necesare şi date care se obţin prin intermediul observaţiilor speciale. Cerinţele înaintate rapoartelor interne trebuie formulate de managerii centrelor de responsabilitate şi personalul administrativ cointeresat de aceasta. calitatea producţiei. Principiile organizării activităţii de administrare a rapoartelor interne sunt determinate de specificul activităţii unităţii economice (forma organizatorico . Ea cuprinde datele din documentaţia tehnică şi tehnologică (paşapoartele maşinilor şi utilajului.) şi de particularităţile funcţionării subdiviziunilor concrete. personalului entităţii. etc. De regulă. conţin un complex întreg de date despre activitatea entităţii în general şi a subdiviziunilor acesteia. De aceea faţă de rapoartele contabilităţii manageriale sunt înaintate alte cerinţe. în formă naturală sau cantitativ convenţională. brevete. specificaţiile. univ. deoarece pe lângă datele reale. tehnologia şi organizarea producţiei. elaborate în baza datelor contabilităţii financiare şi orientate spre utilizatorii externi ai informaţiei. Informaţia de plan conţine date necesare pentru alegerea acţiunilor care pot fi realizate în viitor. Astfel. Din această cauză informaţiile din contabilitatea managerială pot avea un caracter probabil şi subiectiv.

de obicei.  claritatea.  periodicitatea prezentării rapoartelor interne. Rapoarte analitice se întocmesc numai la cerinţa managerilor şi conţin informaţii care dezvăluie cauzele şi rezultatele aferente unor aspecte nedorite ale activităţii (cauzele care influenţează supraconsumul resurselor.curente. Rapoarte interne pot fi anuale. trimestru.operative. Obiectul.3). rapoartele interne ale contabilităţii manageriale se împart în:  general-complexe. pentru o lună. Astfel. Rapoartele general-complexe se întocmesc. Munteanu Rodica Pagina 12 . constatarea cauzelor modificării rentabilităţii. dacă în baza lor nu este posibilă luarea deciziilor manageriale.).3 Clasificarea rapoartelor interne După conţinutul informaţiei pe care le conţin. semestru. zilnice sau în cazul apariţiei divergenţilor. trimestriale. rapoartele manageriale se împart în: . . 1. Nu este necesar de mărit frecvenţa prezentării rapoartelor. Rapoarte interne rapoarte centralizatoare După conţinutul Conform nivelului După volumul rapoarte general- general-complexe centralizatoare informaţiei de gestiune informaţiei generalizatoare operative analitice tematice curente situaţii Fig. lunare. Să analizăm mai amănunţit fiecare tip de rapoarte interne după anumite criterii de clasificare (figura 1.generalizatoare. etc.  analitice.).  corespunderea cu principiul „gestiunea prin devieri”.  tematice. funcţiile şi rolul contabilitaă ţii de gestiune  structura relativ stabilă a rapoartelor. etc. Unul din principiile întocmirii rapoartelor interne este şi principiul „ierarhic”. conform nivelului de gestiune. graficul fabricării producţiei. Asist. . univ. an şi conţin informaţii despre îndeplinirea planului şi utilizarea resurselor pentru perioada indicată. pierderi din rebut. adică rapoartele contabilităţii manageriale trebuie să conţină informaţia (unde este posibil) despre abaterile indicatorilor efectivi de la cei planificaţi. Rapoartele tematice se întocmesc pe măsura apariţiei abaterilor la cei mai principali indicatori (volumul vânzărilor.

Rapoarte centralizatoare se întocmesc pentru o lună sau o altă perioadă şi generalizează informaţia despre indicatorii care sunt controlaţi de centrul de responsabilitate respectiv. Aceste rapoarte se întocmesc cu o periodicitate de la o lună la trimestru (semestru). secţiei financiare.  la următoarele niveluri are loc integrarea şi pregătirea informaţiilor centralizatoare în rapoarte curente la nivelul secţiilor funcţionale manageriale ale entităţii (centru de profit. rapoartele interne se împart în: . deoarece îngreunează însuşirea informaţiei prezentate. În baza datelor evidenţei primare. denumit şi operativ. Cum s-a mai menţionat. precum şi abaterile dintre ele. funcţiile şi rolul contabilitaă ţii de gestiune Acest principiu presupune micşorarea detalierii rapoartelor interne pe măsura creşterii rangului managerului la care ele sunt prezentate. Situaţii cuprind informaţia aferentă activităţii unor subdiviziuni concrete. Informaţia financiar . univ. se împart în tabelare. conform formei de prezentare. centru de investiţii). Relaţii reciproce existente pot fi urmărite în modul următor:  la nivelul zero apare informaţia contabilă în documentele primare şi rapoartele de producţie. încât aceştia devin un sistem de comunicaţii în interiorul entităţii. Pentru comparare. de obicei la această formă. Forma textuală de prezentare a informaţiei se utilizează în cazul când informaţia cifrică e neînsemnată. Această formă de prezentare a rapoartelor este destinată controlului utilizării efective a resurselor de către centrele de responsabilitate şi centrele de costuri. . etc.contabile. Aceste rapoarte se întocmesc zilnic şi lunar. iar informaţia aferentă analizei economice constituie 40- 50%.  la primul nivel. După volumul informaţiei. menţionăm.rapoarte centralizatoare. că în contabilitatea financiară raportul este altul: 50-60% din totalul informaţiei îi revine informaţiei financiar . Obiectul. dar e necesar amănunţit de explicat interconexiunea şi importanţa informaţiei prezentate. dar în acelaşi timp nu trebuie să fie supraîncărcată cu informaţia cifrică. depozitelor. stă principiul „costurilor controlabile”. Pentru dezvăluirea informaţiei aferente indicatorilor principali. Forma grafică ca şi cea tabelară e uşor de perceput vizual.rapoarte general-centralizatoare. fapt ce permite depistarea responsabililor pentru efectuarea cheltuielilor suplimentare. Rapoarte general-centralizatoare cuprind informaţia aferentă activităţii întregii întreprinderi. trebuie reflectate numai pentru costuri şi cheltuieli asupra cărora managerul centrului de responsabilitate poate să exercite vre-o influenţă. Ca regulă. furnizate de subdiviziunile structurale şi transferarea lor în rapoarte finale.situaţii. se anexează notă explicativă. această formă deseori se utilizează ca supliment la rapoartele sub formă grafică şi tabelară.contabilă constituie 20-30% din sistemului informaţional al contabilităţii manageriale. Asist. iar analizei economice îi revine 70-80%. se întocmesc rapoarte operative (situaţii) ale subdiviziunilor entităţii (secţiei de aprovizionare.  la nivelul superior (strategic) are loc generalizarea tuturor informaţiilor sintetizate. care presupune că în raportul subdiviziunii entităţii datele planificate şi efective. În baza întocmirii rapoartelor interne la diferite nivele manageriale.) care conţin informaţia detaliată necesară pentru luarea deciziilor curente. secţiei desfacere. informaţia contabilităţii manageriale poartă un caracter confidenţial şi necesită protecţie. Forma tabelară este considerată o formă tradiţională de întocmire a rapoartelor. grafice şi textuale. Rapoartele interne. . informaţia de gestiune formează indicatorii rapoartelor interne astfel. subdiviziunilor de producţie. Munteanu Rodica Pagina 13 .

controlului şi gestionării acestora. Centrul de venituri reprezintă un centru de responsabilitate. a informaţiilor relevante care să le ajută conducerea unei entităţi în luarea deciziilor şi soluţionarea problemelor cu care se confruntă. Principiile întocmirii. după cum investiţiile fac legătura intre minimizarea Asist. subdiviziunile de producţie şi servicii din entităţile prelucrătoare sunt exemple clasice ale acestui tip de centru de responsabilitate. Centrul de investiţii reprezintă un centru de responsabilitate. În general. brigadă). Centrul de costuri reprezintă o subdiviziune structurală separată sau un anumit domeniu de activitate al entităţii în care există posibilitatea de a organiza planificarea.  exercitarea controlului asupra activităţii curente a entităţii. managerul căruia este responsabil de obţinerea veniturilor. Acestea sunt tocmai centrele de profit. trebuie de evidenţiat diferenţa dintre centrul de profit. dar nu poartă răspundere pentru costurile subdiviziunii încredinţate. constituind o parte componentă a procesului managerial. Fabrici întregi (filiale de producţie). Astfel. ci după domenii de afaceri. Ca exemplu al centrului de venituri poate servi secţia de marketing. în cadrul căruia conducătorul controlează costurile (cheltuielile). Centrul de responsabilitate reprezintă un domeniu (sector) de activitate al entităţii. rolul contabilităţii manageriale constă în furnizarea managerilor de diferite nivele. cheltuielile – o expresie bănească a resurselor utilizate. Munteanu Rodica Pagina 14 . la anumite intervale de timp. considerate drept centre de cost. Aceasta se caracterizează prin faptul că primele nivele ierarhice nu sunt modelate după aceleaşi activităţi (ca în cazul organizării clasice pe criteriul funcţional). sarcinile căreia constă în atragerea clienţilor noi şi creşterea volumului vânzărilor. putem conchide că contabilitatea managerială. centrul de costuri şi centru de investiţii.  optimizarea utilizării resurselor. Astfel. respectiv centrele de costuri. Centrul de profit reprezintă o varietate a centrelor de responsabilitate. iar profitul – diferenţa dintre venit şi cheltuieli. Componenţa centrelor de costuri este determinată de specificul producţiei şi scopurile gestiunii.  evaluarea eficienţei activităţii. în cadrul căruia este determinată responsabilitatea personală a managerului pentru activitatea centrului şi indicatorii controlabili de către el. Organizarea contabilităţii de gestiune Contabilitatea managerială constituie elementul de legătură între sistemul contabil şi procesul managerial. centrele de profit au responsabilitate asupra profitului. noi clienţi sau noi pieţe de desfacere. Avantajele formei divizionare de organizare constau în capacitatea de adaptare la noi produse. veniturile. Gestiunea pe centre de profit permite descentralizarea responsabilităţii pentru profit la entităţi mari. tipurile şi formele rapoartelor trebuie să fie elaborate de entitate în dependenţă de particularităţile activităţii ei şi funcţiile îndeplinite de anumite subdiviziuni în sistemul gestiunii. funcţiile şi rolul contabilitaă ţii de gestiune Generalizând cele menţionate mai sus. În timp ce centrele de cost sunt responsabile numai de încadrarea în costuri. Organigrama entităţii structurate pe centre de profit îmbracă de cele mai multe ori forma organizării divizionare. asigură informaţia utilă pentru:  determinarea strategiei şi planificarea operaţiunilor viitoare ale entităţii. Obiectul. secţii şi ateliere de producţie pot fi. univ. în care venitul este o expresie bănească a producţiei fabricate. bugetarea şi contabilitatea costurilor în scopul supravegherii. fiind constituite dintr-o mulţime de alte centre de costuri mai mici (sector.  luarea deciziilor manageriale. şi urmăreşte eficienţa investiţiilor. La entităţile care activează în condiţiile relaţiilor de piaţă s-a conturat modalitatea de abordare a organizării contabilităţii manageriale pe centre de responsabilitate. la rândul lor.

După tipul de conexiune între contabilitatea managerială şi cea financiară în teoria şi practica modernă a contabilităţii manageriale. Această concepţie poate fi practicată cu succes de către unităţile economice specializate în comerţ şi turism. Un astfel de subsistem este aplicat în ţările cu o reglementare strictă a contabilităţii din partea statului (Franţa. Marea Britanie. unde nu se pune cu predilecţie problema costului de producţie. realizându-se un singur circuit informaţional contabil - numită concepţia monistă (integralistă. care au o structură opusă şi se reflectă „ca într-o oglindă”. care în urma unor fuziuni / achiziţii au devenit parte dintr-un conglomerat. de mecanismul de conducere a acesteia. precum şi firme independente. etc. ci doar determinarea rezultatelor economico-financiare pe grupe de mărfuri şi servicii. Avantajul: reducerea volumului de muncă al contabililor. Din cele expuse mai sus. Obiectul. precum şi de necesităţile acestora în informaţii manageriale. România. se poate concluziona faptul că în prezent Asist. de competenţa administratorilor.financiare a entităţilor din Republica Moldova. lucrări executate şi servicii prestate). în realitate. tipuri de produse şi centre de responsabilitate se efectuează prin organizarea corespunzătoare a evidenţei analitice în cadrul conturilor contabilităţii manageriale şi a celei financiare. univ. de asemenea. utilizând conturi-perechi cu aceeaşi denumire. unicerculară). Dezavantajul: scurgerea informaţiilor considerate confidenţiale. a cheltuielilor de deservire a departamentului „Contabilitate”. independent faţă de contabilitatea financiară . pentru cele ale contabilităţii financiare. veridicitatea rapoartelor financiare ale entităţii şi cât de mult îi ajută informaţiile contabile la luarea celor mai adecvate decizii gestionare. Avantajul: asigură o confidenţialitate maximală a informaţiilor contabile. în contabilitatea financiară costurile sunt grupate pe elemente economice. funcţiile şi rolul contabilitaă ţii de gestiune costurilor şi maximizarea profitului. integrat cu contabilitatea financiară. etc. cheltuielilor şi veniturilor în cazul aplicării Planului de conturi contabile a activităţii economico . Centre de investiţii pot fi considerate supermarket-urile. Calcularea impozitelor. Sistemul de contabilitate existent este orientat. Subsistemul contabilităţii manageriale organizat în aşa mod constituie. Diversitatea formelor concrete de organizare a contabilităţii manageriale este determinată de structura organizatorică a entităţii. producţie. filialele de bănci şi magazinele dintr-un lanţ de magazine. se confruntă două concepţii de organizare a contabilităţii manageriale: a) Concepţia organizării contabilităţii manageriale într-un sistem conectat. spre calcularea impozitelor. sector. foarte puţini dintre ei sunt îngrijoraţi de autenticitatea. b) Concepţia organizării contabilităţii manageriale într-un circuit complet autonom. datorită faptului că documentele primare se prelucrează dublu. iar în contabilitatea managerială costurile. Prima concepţie prevede realizarea unei legături prin combinarea funcţionalităţii conturilor specifice contabilităţii manageriale cu funcţionarea conturilor de control. brigadă) şi obiecte de calculaţie (produse finite. o bază importantă pentru contabilitatea costurilor. respectiv. Astfel. Dezavantajul:. Dar. cum sunt conturile de cheltuieli şi venituri ale contabilităţii financiare. Belgia. cheltuielile şi veniturile sunt urmărite după natura lor economică. Gruparea datelor pe tipuri de costuri. Munteanu Rodica Pagina 15 . Un astfel de subsistem este aplicat la majoritatea entităţilor industriale din SUA.). Canada. cheltuielile şi veniturile sunt grupate pe centre de costuri (entitate. închisă). Cea de-a doua concepţie satisface cerinţele producţiei şi este orientată spre perfecţionarea calculaţiei şi a controlului asupra costurilor. majorează volumul de muncă contabilă şi. ce este una dintre funcţiile contabilităţii financiare. hală. o dată pentru necesităţile contabilităţii manageriale şi a doua oară.numită concepţia dualistă (autonomă. Ea prevede folosirea unor conturi ale contabilităţii manageriale independente de cele ale contabilităţii financiare. în principal. întocmirea declaraţiilor fiscale şi a rapoartelor financiare reprezintă unele dintre direcţiile de bază spre care se orientează contabilii.

însă ea trebuie schimbată din rădăcină. Cu toate acestea. Practica ne demonstrează. univ. regulamentele. o funcţie nouă şi anume „funcţia de contabil gestionar” sau „contabil manager”. faptul că cea mai mare parte a contabililor. adică să pună în prim-plan nevoile interne ale entităţii. În vederea soluţionării acestei probleme este necesar de a stabili. ajută managerii centrelor de responsabilitate la planificarea şi determinarea rezultatelor lucrărilor. Una dintre problemele majore care trebuie rezolvate în prezent se referă la organizarea şi implementarea contabilităţii manageriale la entităţile autohtone. întărite de practica zi de zi. la 1 iunie 1983 un set de standarde de comportament etic pentru contabilii manageri în care se menţionează aşa calităţi etice cum ar fi: competenţa. Activitatea contabilului manager este baza pentru sporirea eficienţii gestiunii entităţii. la entităţi se desfăşoară perfecţionarea schimbului de informaţie şi a rapoartelor între diferite subdiviziuni. dar rar şi în mărimi nesemnificative. ei sunt obişnuiţi să i-a decizii de cele mai multe ori după intuiţie sau aşa cum le spune cel de-al „şaselea simţ”. normele tehnice care se referă la atribuţiile lor. analiză şi luarea deciziilor. Datorită activităţii profesionale a contabilului manager. managerii fac cunoştinţă cu planurile elaborate. în al doilea rând. ci faptul că altfel ei nu pot să gândească. Poate că se consultă doar în unele aspecte fiscale. în primul rând. Contabilii care activează azi ştiu foarte bine să se descurce cu legislaţia fiscală şi alte acte normative existente. să participe la programe de perfecţionare profesională. În caz contrar. Asist. integritatea şi obiectivitatea. Obiectul. Nu este pentru nimeni taină. dar şi atunci nu întotdeauna. că directorii generali şi alţi conducători ai entităţii ignoră aproape în totalitate informaţiile contabile sau apelează. precum şi rapoartele financiare. Acest fapt este motivat prin următoarele: • existenţa unor stereotipuri psihologice. contabilii manageri nu trebuie să utilizeze informaţiile confidenţiale direct sau prin intermediul unor terţe persoane în interes personal sau pentru a dăuna entităţii. • lipsa abilităţilor şi cunoştinţelor necesare pentru implementarea contabilităţii manageriale. De regulă. Lor le este foarte greu să-şi restructureze gândirea. Confidenţialitatea prevede ca informaţiile considerate confidenţiale şi încredinţate contabililor manageri nu trebuie comunicate nici unei persoane din interiorul sau din afara entităţii care nu este autorizată să le obţină. adică să înţeleagă şi să respecte toate legile. mai întâi de toate. cu excepţia cazurilor când acest lucru este impus prin lege. De asemenea. cum ar fi. în primul rând. el poartă responsabilitate faţă de conducători pentru obiectivitatea rapoartelor contabile a subdiviziunilor. • existenţa unor stereotipuri în mentalitatea conducătorilor entităţilor referitoare la contabili şi contabilitate. care activează astăzi se orientează în primul rând spre întocmirea declaraţiilor fiscale şi a rapoartelor financiare. confidenţialitatea. control. Şi important este nu că aceste obligaţii le sunt întărite. sarcinile stabilite faţă de ei. aptitudinile şi cunoştinţele unui profesionist se pot uza foarte repede. Competenţa prevede ca contabilii manageri să fie. de exemplu. să creeze ceva nou în munca lor şi să adapteze unele metode evoluate la specificul entităţilor în care activează. ştiu foarte bine cum să întocmească declaraţiile fiscale. Munteanu Rodica Pagina 16 . O asemenea situaţie este pe deplin înţeleasă. Astfel. de asemenea. plecând de la premisa potrivit căreia credibilitatea este esenţială pentru profesia contabilă şi impune contabililor să respecte anumite standarde stricte de comportament. utilizarea informaţiilor contabile în procesul de planificare. ei nu privesc contabilii ca pe nişte specialişti cu care să se consulte în luarea unor decizii importante. Institutul Contabililor Manageri (Institute of Management Accountants) a adoptat. funcţiile şi rolul contabilitaă ţii de gestiune cea mai mare importanţă este acordată contabilităţii financiare şi apoi contabilităţii manageriale. competenţi. în mod oficial. foarte puţini dintre ei deţin cunoştinţe de alt gen. pentru a gândi altfel. Dar. Astfel.

rapoartele furnizate de contabilul manager trebuie să fie exacte şi reale. entităţile din Republica Moldova practică o contabilitate integrată. managerii gestionând propria bază de date în funcţie de interesul decizional. Nu trebuie să accepte cadouri. Munteanu Rodica Pagina 17 . care la rândul lor se vor baza pe ele în procesul decizional. Obiectul. explozia informaticii şi diversificarea structurilor de tip baze de date orientează organizarea contabilităţii firmei către modelul contabilităţii integrate. servicii sau ospitalitate exagerată din partea unor persoane fizice sau juridice. care trebuie să evite orice conflict de interese efectiv sau potenţial. Trebuie de menţionat că la momentul actual. univ. De altfel. indiferent de faptul dacă datele acestora au impact pozitiv sau negativ asupra entităţii. Obiectivitatea constă în faptul că contabilul manager este obligat să raporteze informaţii obiective. El este responsabil pentru toate rapoartele financiare şi nefinanciare furnizate managerilor. precum şi relaţiile cu persoanele fizice sau juridice care ar putea genera conflicte. De asemenea. cel mai frecvent. Asist. sub formă de situaţii de calcule şi rapoarte. În acest caz. funcţiile şi rolul contabilitaă ţii de gestiune Integritatea include imparţialitatea contabilului manager. informaţiile contabilităţii manageriale sunt preluate.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful