Obiectul, funcţiile şi rolul contabilitaă ţii de gestiune

Capitolul 1. Obiectul, funcţiile şi rolul contabilităţii de
gestiune

Obiectul contabilităţii de gestiune.

Probabil, nu este necesar de demonstrat că informaţia şi cunoştinţele reprezintă cele mai
importante resurse economice ale businessului contemporan. Pentru a gestiona trebuie de
controlat, pentru a controla trebuie de evaluat informaţia economică.
Contabilitatea asigură reprezentarea internă şi externă a unei entităţi cu informaţii din
interiorul şi exteriorul acesteia. Necesitatea unei astfel de reprezentări justifică existenţa în
sistemul informaţional al entităţii a două circuite: unul care redă imaginea entităţii în exterior -
contabilitatea financiară, considerată „faţă externă” a entităţii şi altul care descrie procesele
interne ale entităţii, denumită contabilitatea managerială, considerată „faţă internă” a entităţii.
Din punct de vedere istoric, apariţia contabilităţii manageriale a fost condiţionată de necesitatea
păstrării tainei comerciale. Nu întâmplător cercetătorii contabilităţii, în special R. de Ruver, au
demonstrat că începând cu secolele XIV-XV comercianţii vienezi, pe lângă cărţile contabile întocmite
de servitori, deseori întocmeau cărţi contabile secrete, în care erau reflectate cele mai confidenţiale
informaţii, precum: mişcarea capitalului, mărirea profitului, etc. La sfârşitul sec. XIX şi începutul sec.
XX, când statul şi sindicatele muncitorilor au început activ aşi manifesta interesul faţă de mărimea
profitului întreprinzătorilor şi a cere publicarea rapoartelor financiare, întreprinzătorii, bazându-se pe
ideile lucrătorilor socotitori, au creat procedee metodologice speciale, ceea ce a condus la conturarea a
două tipuri de contabilitate: deschisă - pentru toţi utilizatori şi închisă (secretă) - destinată numai
întreprinzătorului.
Contabilitatea managerială a provenit de la contabilitatea costurilor sau, cum mai este
denumită, contabilitatea de producţie. În literatura economică aceste noţiuni deseori sunt
confundate, ceea ce este incorect. Contabilitatea de producţie, presupune o reflectare clară şi
detaliată a tuturor proceselor legate de producţie la entităţi şi reprezintă doar o parte a sistemului
informaţional al contabilităţii manageriale ce satisface cerinţele utilizatorului, dar nu sistemul
propriu - zis. Aceasta este „baza” contabilităţii manageriale.
În ceea ce priveşte evidenţa costurilor, contabilitatea managerială are tangenţe cu contabilitatea
financiară, diferenţa constă doar în metodele de evidenţă a costurilor. Astfel, în primul caz se ţine
cont de evidenţa analitică, iar în al doilea caz – de evidenţa sintetică.
Contabilitatea managerială pe plan mondial a cunoscut următoarele etape de
evoluţie:
Etapa I - până în anul 1940. În această perioadă lipsea noţiunea „contabilitate
managerială”, aplicându-se termenul „contabilitatea de producţie”, care avea ca
obiectiv – evidenţa costurilor şi calculaţia costului efectiv de producţie după
finisarea procesului tehnologic.
Etapă II - anii 1940 – 1950. Pe lângă calculaţia costului efectiv de producţie o atenţie
sporită se acordă şi evidenţei costurilor în vederea determinării profitului şi
executării controlului. Se utilizau diverse metode de calculaţie şi bugetare: în
această perioadă apare noţiunea „contabilitate de gestiune” sau „contabilitate
managerială”, care se deosebeşte de „contabilitatea de producţie” prin faptul că,
pe lângă calculaţia costului de producţie, se ocupa şi cu bugetarea, controlul,
analiza şi luarea deciziilor.
Etapă III - anii 1950 – 1965. Contabilitatea managerială era orientată la pregătirea
informaţiilor necesare luării deciziilor şi exercitării controlului după o metoda
nouă: evidenţa pe centre de responsabilitate. Este pe larg utilizată metoda
"Direct-cost".
Etapa IV -anii 1965 – 1985. Au fost elaborate şi aplicate proceduri noi privind evidenţa
utilizării resurselor în activitatea entităţii, analiza eficienţei activităţii economice.

Asist. univ. Munteanu Rodica Pagina 1

poate fi considerată ca prototip al uneia dintre concepţiile contabilităţii manageriale – gestionarea pe centre de responsabilitate. Are loc perfecţionarea în continuare a tehnicilor şi metodelor contabilităţii manageriale. Etapa V din anul 1985 şi până în prezent. Şi. în Republica Moldova se desfăşoară etapa a III-a de dezvoltare a contabilităţii manageriale. în sfârşit.1997. neîntemeiat a fost neglijat rolul planificării şi. de fapt.12. metoda costului-ţintă. metodă foarte apropiată de sistemul „standard . precum şi în Legea Contabilităţii nr. evidenţa şi control permite relevarea direcţiilor principale de dezvoltare a contabilităţii manageriale în Republica Moldova:  adaptarea tehnicilor şi metodelor testate şi aplicate în practica internaţională. este legată de recunoaşterea contabilităţii manageriale în anul 1972 de către Comitetul Internaţional de Standardizare Contabilă (International Accounting Standard Comitet . În această perioadă se dezvoltă contabilitatea managerială strategică. În rezultatul acestor schimbări. Generalizarea etapelor de evoluţie a contabilităţii manageriale. În Republica Moldova contabilitatea managerială a fost acceptată oficial prin intermediul Concepţiei reformei contabilităţii. ca punct de plecare în constituirea contabilităţii manageriale trebuie examinată contabilitatea de producţie. Asist. implementată odinioară în condiţiile economiei administrative. făcându-se încercări timide. al planului tehnico-financiar al entităţii. Deşi unele procedee şi metode ale contabilităţii manageriale au fost utilizate în economia administrativă. s-a redus la înregistrarea operaţiunilor economice din activitatea entităţii. deoarece nu a fost asigurată respectarea cerinţelor de bază ale contabilităţii manageriale. 113-XVI din 27. Ar fi greşit să percepem contabilitatea managerială ca ceva absolut nou în economia naţională. Actualmente. în studiile şi cercetările efectuate de către specialiştii din domeniu sunt atinse şi tehnologiile contabilităţii manageriale corespunzătoare etapei 4 şi 5. Contabilul acelor timpuri se ocupa atât cu evidenţa. deşi. Acest an a marcat divizarea oficială a contabilităţii în contabilitatea financiară şi contabilitatea managerială. acumulate la aplicarea metodei normative a calculaţiei costului producţiei. cum ar fi: metoda ABC. univ. bugetarea în contabilitatea managerială se aseamănă mult cu sistemul de elaborare al planului tehnico-financiar al entităţii. aprobată prin Hotărârea guvernului Republicii Moldova Nr. parţial. ca disciplină economică aparte.IASC). cît şi cu lucrările de planificare. Obiectul. XX funcţiile contabilităţii manageriale au fost mult mai largi şi mai complexe. Problemele ce ţin de calculaţie sunt bine cunoscute economiştilor şi constituie o mărturie a experienţei teoretice şi practice. activitatea contabilului. Astfel. care au adus utilizatorilor succesul în afaceri. Ulterior. Autogestiunea internă. iar entitatea nu a acţionat în calitate de proprietar cointeresat în soluţionarea coordonată a problemelor manageriale. funcţiile şi rolul contabilitaă ţii de gestiune Apariţia contabilităţii manageriale. în scopul pregătirii şi întocmirii rapoartelor. Astfel. Un pas important în vederea formării şi dezvoltării contabilităţii manageriale a fost separarea ei de serviciul contabil al entităţii.  studierea. Munteanu Rodica Pagina 2 .2007 contabilitatea managerială se întâlneşte sub denumirea de „contabilitate de gestiune”.04. aplicat pe larg în trecut. În perioada economiei administrative şi planificării centralizate a avut loc separarea treptată din serviciul contabil a secţiei de planificare şi a celei financiare cu transmiterea unei părţi a împuternicirilor aferente contabilităţii manageriale. 1187 din 24. de adaptare a lor în practica entităţilor autohtone. cercetarea şi aplicarea a tehnicilor şi metodelor evoluate ale teoriei şi practicii de gestiune. în anii '20-'30 ai sec. În acest act normativ. acestea nu au condus la rezultatele aşteptate. precum şi experienţa aplicării diferitor metode de planificare. la baza căreia stă informaţia privind calculaţia costurilor.cost” al contabilităţii manageriale evoluate. odată cu renunţarea la sistemul economiei administrative şi stabilirea relaţiilor de piaţă. ca urmare. analiza costurilor ascunse.

blocul „Calculaţia costului” cuprinde totalitatea metodelor de calculaţie a costurilor. Astfel. Obiectul. care. Analiza rentabilităţii . colectarea. funcţiile şi rolul contabilitaă ţii de gestiune Astfel. poate fi subdivizat în alte componente. Contabilitatea de gestiune reprezintă un domeniu distinct în cadrul contabilităţii care oferă informaţii privind gestiunea internă a entităţii. care fac parte din blocul 1. Aşadar. subiectul contabilităţii manageriale îl constituie activitatea economică a entităţii şi a subdiviziunilor structurale ale acesteia. În corespundere cu structura contabilităţii manageriale. În aspect general. etc. la rândul său. precum şi ca o parte componentă al blocului 2. numite centre de responsabilitate. poate fi formată şi componenţa birourilor contabilităţii manageriale la entitate. Contabilitatea managerială Bugetarea şi Calculaţia Pregătirea Control controlul costului informaţiei necesare intern executării (2) pentru luarea (4) bugetelor (1) deciziilor (1) (3) Fig. Operaţiunile cu caracter exclusiv financiar (operaţiunile cu hârtii de valoare. 1. investiţiile în capital social. Asist. dar mai des ele au relaţii de reciprocitate. putem determina subiectul. părţile componente ale contabilităţii manageriale pot fi prezentate din următoarele blocuri (figura 1. dar fără ea este dificil de optimizat bugetul vânzărilor şi cel a producţiei.) se află în afara subiectului contabilităţii manageriale. metodele şi funcţiile proprii. calculaţie. dacă informaţia referitoare la costurile şi cheltuielile constante şi variabile este necesară permanent. Particularităţile contabilităţii manageriale examinate mai sus ne permit să formulăm scopurile principale ale acesteia:  acordarea asistenţei informaţionale managerilor la luarea deciziilor operative. De exemplu. determină structura contabilităţii manageriale. prezentată în figura 1. control şi analiza executării bugetelor în scopul pregătirii rapoartelor interne pentru luarea deciziilor manageriale. pot fi evidenţiate bugetul operaţional şi financiar.  bugetarea şi controlul executării bugetelor (1). În blocul „Bugetarea şi controlul executării bugetelor”.problema specifică a blocului 3. Părţile componente ale contabilităţii de gestiune Fiecare din elemente (blocuri). la rândul său. Ţinând cont de acestea. etc. Blocurile nominalizate pot funcţiona separat.  pregătirea informaţiei necesare pentru luarea deciziilor (3). univ. În afară de această. Obiectivele şi funcţiile contabilităţii manageriale formează concepţia acesteia. fiecare subsistem al contabilităţii (managerială şi financiară) are scopurile. Acest proces include măsurarea. operaţiunile de arendă. care la rândul lor se împart în alte bugete.1.1).1. blocul 2 trebuie să includă şi metoda de calculaţie „Direct-cost”.  calculaţia costului (2). metoda „Standard-cost” poate fi considerată ca o continuare şi ca un punct de reper al blocului 1.  control intern. scopurile şi obiectele contabilităţii manageriale. (4). prelucrarea şi transmiterea informaţiei pentru planificare (bugetare). Munteanu Rodica Pagina 3 .

Gradul de reglementare Nu este reglementată. univ. Fiecare din elementele contabilităţii manageriale are o funcţie bine definită. evaluare.  procedeele analizei economice (analiza factorială).  planificarea (bugetarea). financiară şi de desfacere. pronosticarea. ele cuprind resursele economice de care dispune entitatea.). Obiectul. de organizare. dintre care menţionăm următoarele:  elementele de bază ale metodei contabilităţii (documentare. precum şi trăsăturile distinctive ale fiecărui subsistem contabil. fiind Organizare obligatorie. ele permit dezvăluirea mai amplă a subiectului contabilităţii manageriale. însă. planificarea şi pronosticarea eficienţei economice a activităţii entităţii şi a centrelor de responsabilitate ale acesteia. metodele economico- matematice. Contabilitatea managerială aplică realizările unor astfel de domenii ale ştiinţei şi practicii cum sunt: analiza economică.). Munteanu Rodica Pagina 4 .1).  metodele statisticii (metoda indicilor). entitatea îşi Este reglementată la nivel naţional. procesele economice (inclusiv relaţiile reciproce dintre subiecţii gestionării). o parte din activitatea de investiţii. Scopul contabilităţii Asigurarea cu informaţii a Întocmirea rapoartelor financiare utilizatorilor interni în scopul pentru utilizatorii externi Asist. Contabilitatea de gestiune şi contabilitatea financiară: deosebiri şi asemănări Pentru o prezentare mai clară a esenţei contabilităţii manageriale se impune evidenţierea deosebirilor şi asemănărilor dintre contabilitatea managerială şi cea financiară. de producţie. programarea extrapolării.conturi şi dubla înregistrare. statistica.  asigurarea bazei informaţionale necesare pentru formarea preţurilor.  alegerea celor mai eficiente direcţii de dezvoltare a entităţii. alege de sine stătător metodele şi necesită respectarea obligatorie a principiile de funcţionare principiilor şi normelor general acceptate în contabilitate 3.Obligativitatea Organizare facultativă. funcţiile şi rolul contabilitaă ţii de gestiune  controlul. Tabelul 1. Cât priveşte obiectele contabilităţii de gestiune.  metodele economico-matematice (programarea liniară. Obiectele contabilităţii manageriale cuprind astfel de activităţi. cât şi a subdiviziunilor structurale separate. În acest scop vom caracteriza criteriile de comparare ale acestor subsisteme (tabelul 1.1 Criteriile de comparare a contabilităţii manageriale şi contabilităţii financiare Criterii de Contabilitatea de gestiune Contabilitatea financiară comparare 1. precum şi rezultatele activităţii atât a entităţii în întregime. Metoda contabilităţii de gestiune cuprinde totalitatea procedeelor şi mijloacelor prin intermediul cărora obiectele contabilităţii manageriale sunt reflectate în sistemul informaţional al entităţii. organizării contabilităţii determinată de cerinţele interne ale Fiind impusă de legislaţie în vigoare entităţii 2. cum sunt: activitatea de aprovizionare. planificarea. doar fiind unite.etc. arbore de decizie etc. Elementele metodei contabilităţii manageriale sunt destul de variate. controlul.

Restricţiile informaţiei Aplică date „istorice” şi cele Aplică date „istorice” (timpul după timp previzionale. etc. un caracter subiectiv rapoartele financiare destinate utilizatorilor externi. altfel ar deveni inoperant. Periodicitatea determinată de sarcinile sistemului Semestrial. în mod obligatoriu. creează posibilitatea controlului responsabilităţilor. ea fiind determinată de obiectivele şi sarcinile care stau în faţa entităţii. poate fi folosit orice sistem potrivit 9. pentru o perioadă concretă în concretă din trecut şi pentru o perioadă trecut concretă din viitor 10. ea este veridică în mod suficient. caracter obiectiv 11. Gradul de Răspundere disciplinară Răspundere administrativă şi penală responsabilitate Obligativitatea organizării contabilităţii Conform Legii contabilităţii. Asist. Conducerea unei întreprinderi mici. Gradul de reglementare În procesul de organizare şi funcţionare a contabilităţii financiare trebuie respectate. Utilizatorii informaţiei Utilizatorii interni: managerii de Utilizatorii externi şi utilizatorii diferite niveluri de gestiune a entităţii interni 5. instrucţiuni. Standardele Naţionale de Contabilitate.). trebuie să se respecte condiţia. norme metodologice. decadal. principiile general acceptate şi normele stabilite prin Legea contabilităţii. iar rapoartele financiare. anual prezentării rapoartelor de gestiune – mai des săptămânal. pot fi confirmate de auditori. precum şi de nivelul pregătirii profesionale a conducerii acesteia. Clasificarea costurilor Pe articole de calculaţie Pe elemente economice 7. în mod obligatoriu. în caz de necesitate. toate entităţile. indiferent de faptul dacă conducerea entităţii consideră aceste rapoarte utile sau nu. care. pentru o perioadă trecut). natural – convenţional. univ. Ţinerea contabilităţii manageriale nu este obligatorie. natural. potrivit căreia efectul economic din utilizarea informaţiei trebuie să fie mai mare decât costurile suportate pentru culegerea şi prelucrarea acesteia. Gradul de exactitate a Multe evaluări aproximative pot Abateri nesemnificative în informaţiei avea. Utilizatorii externi trebuie să fie convinşi că documentele contabile sunt întocmite în conformitate cu regulile unice de ţinere a contabilităţii. Prin legislaţie se stabilesc cerinţe faţă de rapoartele financiare care trebuie prezentate organelor respective. de exemplu. funcţiile şi rolul contabilitaă ţii de gestiune planificării şi gestionării 4. indiferent de forma de proprietate şi forma de organizare. alte acte emise de organele competente (Ministerul Finanţelor. lunar 13. Obiectul. Structura de bază a Nu are o ecuaţie fundamentală Se bazează pe ecuaţia bilanţieră contabilităţii fundamentală: Active = capital propriu + datorii 8. Obiectul evidenţei şi Subdiviziunile. Totuşi. Adoptarea celui mai adecvat sistem al contabilităţii manageriale. Etaloane de evidenţă Orice etalon de evidenţă potrivit: Numai etalonul valoric utilizate valoric. poate renunţa la organizarea contabilităţii manageriale. Sistemul contabil Nu este limitată de sistemul dublei Sistemul dublei înregistrări utilizat înregistrări. centrele de Entitatea în ansamblu analizei responsabilitate din structura organizatorică a entităţii 6. sunt obligate să ţină contabilitatea financiară. uneori. conform specificului fiecărei entităţi. Inspectoratul Fiscal. Munteanu Rodica Pagina 5 . de muncă 12. Datorită acestui fapt. Publicitatea Informaţii confidenţiale Informaţii publice pentru utilizatori informaţiilor 15. Termenele prezentării Pe parcursul perioadei de gestiune După expirarea perioadei de rapoartelor gestiune 14.

presa etc. Consiliul de directori sau alt organ de conducere superior. în mare măsură. univ. Obiectul. În contabilitatea managerială nu există o asemenea egalitate unică.) Conducătorii entităţii poartă răspundere pentru pregătirea rapoartelor financiare. structura informaţiei depinde de cerinţele utilizatorilor acesteia. Orice sistem al contabilităţii manageriale operează cu Asist. dar folosesc aceste informaţii în măsură limitată. Scopul contabilităţii manageriale constă în asigurarea managerilor cu informaţii necesare în procesul planificării. Aceasta se explică prin faptul că organizarea contabilităţii de producţie.utilitatea informaţiei pentru luarea deciziilor manageriale. spre deosebire de cea financiară. creditorii). permanent şi pentru o perioadă scurtă de timp. Munteanu Rodica Pagina 6 . Acest tip de clasificare permite de a răspunde la întrebarea: pentru ce scopuri au fost consumate resursele şi unde? Componenţa articolelor de calculaţie este stabilită de către entitate de sine stătător. Utilizatorii informaţiei Utilizatorii ai informaţiei contabilităţii financiare sunt persoane fizice şi juridice care se află în anumite relaţii cu entitatea. servicii). fără să ţină cont de cerinţele impuse prin regulile juridice sau fiscale. cît şi celor interni. Ca urmare a diferenţierii în gruparea costurilor în contabilitatea financiară şi cea managerială informaţia privind mărimea profitului se acumulează în mod diferit. sindicatele. dacă sistemul contabilităţii manageriale creat la entitate permite: asigurarea unei activităţi mai efective a acesteia. sunt numai utilizatorii interni. Structura de bază a contabilităţii Contabilitatea financiară se bazează pe egalitatea bilanţieră fundamentală: Active = Capital propriu + Datorii. ca element al contabilităţii manageriale. Prin element economic se subînţelege consumul omogen necesar pentru fabricarea producţiei. tipurilor de activităţi. reprezintă politica entităţii în domeniul gestiunii costurilor. centrelor de responsabilitate etc. dacă rapoartele financiare sunt întocmite şi prezentate conform destinaţiei. cum ar fi: managerii. luarea celei mai argumentate decizii economice şi determinarea strategiei corespunzătoare a entităţii pe piaţă. auditorii. contabilii. utilizatorilor externi. analiştii. Aici se aplică un singur criteriu . Scopul contabilităţii Scopul contabilităţii financiare constă în prezentarea datelor necesare pentru întocmirea rapoartelor financiare destinate. conducătorii subdiviziunilor. Scopurile sunt considerate realizate. Obiectul evidenţei şi analizei Contabilitatea financiară trebuie să prezinte informaţii privind entitatea în ansamblu. funcţiile şi rolul contabilitaă ţii de gestiune Contabilitatea managerială utilizează metode adoptate de entitate şi bazate pe criterii economice şi manageriale. clienţii. Utilizatorii informaţiei contabilităţii manageriale. Scopul se consideră atins. Utilizatorii externi ai acestei informaţii pot avea:  interes financiar direct faţă de această entitate (investitorii. Informaţia contabilităţii manageriale permite stabilirea rentabilităţii diferitor tipuri de produse (lucrări. bursele mobiliare. În baza datelor contabilităţii financiare poate fi calculat rezultatul activităţii întregii entităţi. adică politica „internă”.  interes financiar indirect (furnizorii. acţionarii. Scopul contabilităţii manageriale este continuu. organele administrative şi fiscale. În contabilitatea managerială o atenţie deosebită se acordă subdiviziunilor separate. gestiunii şi controlului. această informaţie fiind prezentată în „Raportul de profit şi pierdere”. Această clasificare asigură răspunsul la întrebarea: care este mărimea unui tip de consum la nivelul entităţii în cursul perioadei de gestiune (indiferent unde ele au apărut şi în ce scopuri au fost efectuate)? În contabilitatea managerială costurile sunt grupate pe centre de costuri din punct de vedere al articolelor de calculaţie. Clasificarea costurilor În contabilitatea financiară costurile sunt clasificate pe elemente economice.

iar pentru evidenţa timpului de lucru se folosesc unităţile de muncă. Contabilitatea managerială operează cu etaloane de evidenţă valorice şi nevalorice – în dependenţă de utilitatea lor. În general. funcţiile şi rolul contabilitaă ţii de gestiune următoarele categorii: active. cum ar fi: dubla înregistrare. Contabilitatea managerială. trebuie să se bazeze pe procedeele contabile. ca om-ore. univ. lunar. Argumentul care justifică aplicarea acestor structuri este utilitatea informaţiei furnizate. Restricţiile informaţiei după timp Contabilitatea financiară reflectă operaţiile economice care au avut loc în cadrul entităţii. Obiectul. cât şi la cerere. săptămânal.despre viitor şi ceea ce o să se întâmple. important este – utilitatea şi comoditatea utilizării acestora. Tot în lei sunt reflectate operaţiunile economice în conturi contabile şi întocmite rapoartele financiare. Altfel spus. Majoritatea informaţiilor contabilităţii manageriale reprezintă un secret comercial. Datorită acestui fapt. termenele şi periodicitatea prezentării rapoartelor interne. întrucât reflectă tactica şi strategia entităţii în condiţiile economiei de piaţă. natural-convenţionale (cai-putere. capătă un caracter „istoric”. cheltuieli. motiv pentru care ele se întocmesc şi se prezintă utilizatorilor în decurs de câteva zile după expirarea lunii de gestiune sau la începutul următoarei zile. Termenele prezentării rapoartelor În contabilitatea financiară rapoartele financiare anuale se prezintă utilizatorilor externi până la data de 31 martie a anului ce urmează după perioada de gestiune. tone. în mod obligatoriu. cuprind informaţii care impun luarea unor măsuri urgente. costuri şi aplică setul propriu de structuri de bază. Exactitatea informaţiei Informaţiile contabilităţii financiare sunt exacte. În contabilitatea managerială rapoartele se întocmesc atât periodic – zilnic. contabilitatea financiară arată „cum a fost”. maşini-ore. iar contabilitatea managerială – „cum trebuie să fie” la entitate. Etaloane de evidenţă Contabilitatea financiară îşi ţine evidenţa în moneda naţională – lei moldoveneşti. La înregistrarea informaţiilor nu se respectă în mod obligatoriu principiul dublei înregistrări. fiind preluate din documente primare întocmite.).). Divulgarea acestor informaţii Asist. deoarece luarea multor decizii nu poate fi amânată până la furnizarea informaţiilor complete. Sistemul contabil utilizat Contabilitatea financiară. etc. de obicei. Rapoartele contabilităţii manageriale. Contabilitatea managerială nu întotdeauna utilizează astfel de procedee. în mare măsură vizează perioadele viitoare. Principiul de bază este oportunitatea şi economicitatea acestora. Administraţia entităţii de sine stătător determină conţinutul. trimestrial. venituri. metri. Periodicitatea prezentării rapoartelor Entităţile din Republica Moldova sunt obligate să întocmească şi să prezinte rapoarte financiare anuale. iar în unele cazuri şi semestriale. Publicitatea informaţiilor Informaţiile contabilităţii financiare sunt accesibile tuturor categoriilor de utilizatori prin publicarea lor sub forma rapoartelor financiare. Contabilitatea managerială solicită prezentarea operativă a datelor. etc. documentarea şi inventarierea. Deseori sunt utilizate unităţi de măsură naturale (bucăţi. din această cauză informaţiile au un caracter probabil şi subiectiv. deoarece ele se înregistrează în contabilitate numai după săvârşirea operaţiunilor economice. Munteanu Rodica Pagina 7 . iar contabilitatea managerială . borcane – convenţionale. datele contabilităţii financiare. Concomitent cu informaţiile „istorice” în sistemul contabilităţii manageriale se includ evaluările şi planurile de perspectivă – pronosticurile. după natura lor. contabilitatea financiară ne informează despre trecut şi ceea ce s-a întâmplat. litri. etc. îmbinând planificarea şi luarea deciziilor.

lucrărilor executate).  procedeele contabilităţii financiare se utilizează şi în contabilitatea managerială. însă din diferite puncte de vedere. contabilitatea financiară şi contabilitatea managerială au şi unele trăsături comune. controlul şi analiza. nu sunt întocmite în conformitate cu anumite norme şi reguli şi nu sunt destinate cercului larg de utilizatori. uzura. pentru deciziile pe care administraţia entităţii le consideră incorecte. prelucrarea şi transmiterea informaţiei financiare şi nonfinanciare. raţionalitatea investirii. datele contabilităţii financiare sunt utilizate de către investitori pentru a evalua potenţialul şi perspectivele entităţii. calculat în contabilitatea managerială. etc. se determină valoarea de bilanţ a produselor finite vândute (serviciilor prestate.) se utilizează în acelaşi timp şi în contabilitatea managerială. utilizate de către conducătorii de diferit nivel pentru planificare (bugetare). Munteanu Rodica Pagina 8 .  în baza costului efectiv al produselor fabricate (serviciilor prestate.  informaţiile ambelor subsisteme de contabilitate sunt utilizate în procesul luării deciziilor. acumularea informaţiilor primare trebuie efectuată în conformitate cu cerinţele ambelor subsisteme ale contabilităţii. Trăsăturile comune caracteristice pentru contabilitatea financiară şi cea managerială denotă integritatea sistemului informaţional al entităţii. Principalele dintre acestea sunt: 1. Indiferent de trăsăturile distinctive. că pedeapsa disciplinară se aplică managerilor pentru anumite încălcări şi nu pentru denaturarea datelor contabilităţii manageriale. Gradul de responsabilitate Pentru ţinerea incorectă a contabilităţii financiare. Obiectul. Aceasta se datorează faptului că majoritatea elementelor contabilităţii financiare se regăsesc şi în contabilitatea managerială:  în ambele subsisteme de contabilitate sunt examinate unele şi aceleaşi operaţiuni economice. cât şi penală. 2. lucrărilor executate) în contabilitatea financiară. conducătorii entităţilor poartă atât răspundere administrativă. asigurarea bazei informaţionale. ajungându-se uneori până la privaţiunea de libertate a acestora. univ. retribuirea muncii. De exemplu. Dar trebuie de menţionat. De aceea. în cadrul căruia contabilitatea managerială constituie elementul de legătură între sistemul contabil şi procesul managerial.  informaţia operativă se utilizează nu numai în contabilitatea managerială. dar şi pentru întocmirea documentelor financiare. motiv pentru care sunt considerate confidenţiale. funcţia previzională. prezentate mai sus. luarea deciziilor manageriale. pentru a evita dublarea culegerii a informaţiilor primare. Funcţiile şi rolul contabilităţiide gestiune Cunoaşterea esenţei contabilităţii manageriale şi a subiectului acesteia permite formularea funcţiilor contabilităţii manageriale. Prin urmare. datele privind elementele contabile reflectate în contabilitatea financiară (materia primă şi materialele. este responsabil managerul. Organele fiscale aplică amenzi pentru încălcarea regulilor stabilite privind ţinerea contabilităţii financiare. funcţiile şi rolul contabilitaă ţii de gestiune ar putea să imprime concurenţei pe piaţă un caracter necinstit. controlul activităţii subdiviziunilor încredinţate lor şi evaluarea Asist. 4. iar datele contabilităţii manageriale sunt utilizate de către manageri pentru soluţionarea unui cerc larg de probleme legate de gestiunea entităţii. 3. De exemplu. Asigurarea bazei informaţionale presupune colectarea. după cum s-a menţionat mai sus. Rapoartele în contabilitatea managerială.

de a lua măsuri ce ţin de modificarea scopurilor şi obligaţiilor în vederea evitării pierderilor în viitor. controlului este supusă justeţea planurilor întocmite. an. funcţiile şi rolul contabilitaă ţii de gestiune rezultatelor obţinute. Dacă ele nu s-au confirmat. La toate etapele acestui proces contabilul implicat în contabilitatea managerială trebuie să-şi imagineze clar alternativele financiare disponibile.drept mijloc de control asupra îndeplinirii indicatorilor de plan şi bază pentru corectarea sarcinilor de plan. în scopul determinării abaterilor şi corectării acestora. O astfel de corelare poate să se manifeste prin aducerea rezultatelor efective în concordanţă cu cele planificate sau. la elaborarea căruia ia parte şi contabilul – manager. Controlul scopurilor activităţii constă în controlul metodelor de atingere a scopurilor şi modificarea strategiilor. Munteanu Rodica Pagina 9 . suficienţa. 1. univ. Controlul şi analiza presupune compararea rezultatelor efective cu cele planificate. Planificarea (bugetarea) asigură stabilirea ordinii de acţionare în viitor. Controlul de gestiune Controlul Controlul Controlul Controlul Controlul divergenţilor scopurilor planurilor activităţii utilizării obţinute activităţii (bugetelor) curente resurselor Fig.economici planificaţi pentru entitate şi subdiviziunile ei pentru o perioadă curentă: decadă. Elementele controlului de gestiune Unul din cele mai slabe elemente în sistemul manageriale este controlul divergenţilor. Divergenţele (permisiunile) trebuie formulate clar şi exact. dacă se constată că ele nu mai pot fi realizate. Funcţia previzională reprezintă un proces ciclic continuu orientat spre aducerea posibilităţilor entităţii în concordanţă cu condiţiile pieţei. semestru.  controlul abaterilor efective de la sarcinile planificate. orientate spre asigurarea utilizării eficiente a tuturor tipurilor de resurse. Controlul oferă posibilitatea de a prognoza. Sub aspect structural controlul de gestiune are la bază cinci elemente principale prezentate în figura 1. invers. Controlul planurilor se realizează din două etape independente:  transformarea strategiilor definite în sarcini planificate. însemnătatea unor etape de planificare. La unele întreprinderi sunt elaborate Asist. lună. dacă planul pe termen lung va fi realizat. perioada optimă de efectuare. Controlul activităţii curente este asigurat de importanţa privind activitatea curentă. iar datele evidenţei curente . Un instrument important al planificării îl constituie bugetul. Obiectul. Concepţia bugetării în acest sens presupune întocmirea unui plan pe termen scurt în care relaţiile reciproce dintre operaţiuni separate sunt coordonate la toate nivelurile manageriale ale entităţii în ansamblu. simplitatea formei şi percepţiei. dacă ele nu au perspectivă de realizare. Această informaţie se deosebeşte prin permanenţa sa. atunci este necesar de introdus modificări în bugete şi devize. care nu este cuprinsă în controlul scopurilor şi resurselor. Întocmirea bugetului constă în determinarea indicatorilor tehnico . fiind controlate pe întreaga perioadă de planificare. Datele contabile ale perioadelor precedente servesc drept bază pentru planificare.2.2. de a depista problemele potenţiale. prin modificarea planurilor. La prima etapă. oportunitatea. corespunderea lor cu sarcinile propuse. În procesul bugetării o atenţie deosebită se acordă stabilirii normelor şi normativelor optime.

din aceste considerente. Informaţia contabilităţii manageriale se formează în procesul de supraveghere neîntreruptă a situaţiei obiectelor gestionate şi de totalizare a datelor corespunzătoare. de obicei. prin controlul efectuat managerii stabilesc dacă resursele sunt obţinute şi utilizate cu eficienţă şi eficacitate. înregistrarea şi transmiterea datelor primare. intensificarea concurenţei. ceea ce presupune selectarea unor acţiuni din câteva alternative speciale.  pregătirea informaţiei centralizate şi efectuarea calculelor în evidenţa analitică şi sintetică. evidenţa tendinţelor în dezvoltarea acestor centre. în baza rezultatelor obţinute. afluxul mijloacelor băneşti pentru fiecare variantă alternativă etc. Concomitent cu deciziile strategice (pe termen lung) administraţia entităţii ia decizii manageriale care nu atrag resursele pe o perioadă îndelungată. Controlul efectuat prin „metoda eliminării” este considerat cel mai eficient. aceasta informaţie este destul de variată şi într-o mare măsură se foloseşte în formă iniţială fără a se recurge la o selectare şi grupare suplimentară. Aceasta îi permite conducătorului să-şi concentreze atenţia asupra proceselor negative şi să depisteze problemele care necesită soluţionare. exactitatea informaţiei privind posibilităţile entităţii şi mediul ei economic este foarte semnificativă. Sistemul informaţional contabil cuprinde:  măsurarea. înregistrarea şi transmiterea datelor primare pentru gestionarea operativă.  întocmirea rapoartelor interne şi externe. scăderea producerii. se împart în:  decizii manageriale pe termen lung. sunt în prerogativa managerilor la nivelul inferior. umane şi financiare de care dispune entitatea la momentul dat. colectarea. Asist. Rolul contabilităţii de gestiune constă în organizarea asigurării informaţionale a procesului managerial pentru luarea deciziilor privind aprecierea activităţii centrelor de responsabilitate. Prin conţinutul său. a neajunsurilor şi aspectelor pozitive în activitatea lor. precum şi acumularea şi gruparea acestora se bazează pe informaţia pregătită pentru managerii diferitor niveluri de gestiune.) Deciziile manageriale pe termen lung au o influenţă majoră asupra perspectivelor entităţii şi.  decizii manageriale curente (operative).financiari. se i-au decizii de a sancţiona activitatea nefavorabilă şi de a stimula rezultatele pozitive. reflectate în rapoartele operative. Luarea deciziilor manageriale curente se bazează pe situaţia economică curentă şi evaluarea utilizării resurselor materiale. ca urmare. funcţiile şi rolul contabilitaă ţii de gestiune „normativele lucrului efectiv” acestea fiind controlate prin „metoda eliminării” abaterilor de la normative. etc. (strategice). Alegerea strategiei determină perspectiva dezvoltării entităţii şi. Controlul utilizării resurselor prevede întocmirea devizelor utilizării resurselor şi evidenţa utilizării efective a acestora. Obiectul. colectarea.  acumularea şi gruparea datelor primare după fluxuri şi alte criterii. Informaţia pregătită pentru managerii diferitor niveluri de gestiune diferă de informaţia destinată utilizatorilor externi. Astfel de decizii se consideră curente sau operative şi. Astfel. reprezintă o parte componentă a informaţiei economice. deciziile manageriale depind de capacitatea entităţii de a previziona ritmul creşterii diferitor indicatori economico . posibilitatea de a-şi menţine piaţa. univ. De aceea adoptarea deciziilor strategice trebuie să fie o prerogativă a managerilor superiori. Măsurarea. în diferită conjunctură economică (ritmul înalt al inflaţiei. O altă funcţie a contabilităţii manageriale este luarea deciziilor manageriale. În dependenţă de perioadă pentru care sunt luate deciziile manageriale. Astfel. Munteanu Rodica Pagina 10 .

deoarece pe lângă datele reale. cum este informaţia tehnică. etc. documentate sunt utilizate şi evaluările. metoda de evidenţă a costurilor. Aceste criterii stau la baza bugetării. Rapoartele interne. cronometrării sau calculelor suplimentare. tehnologia şi organizarea producţiei. cerinţele specifice înaintate faţă de rapoartele interne pot fi următoarele: Asist. Ea cuprinde datele din documentaţia tehnică şi tehnologică (paşapoartele maşinilor şi utilajului. Rapoartele manageriale nu au o structură bine determinată. Informaţia tehnică este obţinută din elaborările de perspectivă ale tehnologiilor şi proiectanţilor. rapoartele manageriale sunt destinate utilizatorilor interni ai informaţiei. aprobarea etc. calitatea producţiei. modul întocmirii şi prezentării rapoartelor manageriale nu este reglementat şi constituie o chestiune internă a entităţii. desenele tehnice. concordarea. De aceea faţă de rapoartele contabilităţii manageriale sunt înaintate alte cerinţe. Astfel. în primul rând. în afară de informaţia indicată. Informaţia normativă reprezintă veriga de legătură între tipurile principale ale informaţiei economice. etc. în al doilea rând. alegerii metodelor de evidenţă a costurilor şi de calculaţie a costului producţiei. Componenţa informaţiei normative este determinată de tipul producţiei.juridică. detaliere şi concretizare a indicatorilor bugetelor pentru perioade scurte de timp (de la o lună până la o oră) pe entitate în ansamblu. specificaţiile. Conţinutul de bază al informaţiei de acest tip este determinat de etapele întocmirii bugetului: întocmirea preliminară.organizatorice. personalului entităţii. Este vorba despre informaţia contabilităţii manageriale care se subdivizează în: normativă şi de plan. Cerinţele înaintate rapoartelor interne trebuie formulate de managerii centrelor de responsabilitate şi personalul administrativ cointeresat de aceasta. managerilor tuturor nivelurilor ierarhice ale entităţii şi. De regulă. datele privind produsele similare autohtone şi străine. diviziunea muncii în cadrul producţiei. univ. O particularitate distinctivă a bugetării la etapa finală a întregului sistem de planificare constă în faptul că ea îmbină elaborarea detaliată a planului cu normativele economice ale entităţii. forma de proprietate. Din această cauză informaţiile din contabilitatea managerială pot avea un caracter probabil şi subiectiv. Principiul justificării documentare a informaţiei în contabilitatea managerială poate fi ignorat. conţin un complex întreg de date despre activitatea entităţii în general şi a subdiviziunilor acesteia. ca etapă finală a procesului managerial.) care determină nivelul tehnic şi tehnologic al producţiei. Informaţia de plan conţine date necesare pentru alegerea acţiunilor care pot fi realizate în viitor. mărimea unităţii economice. planurile de viitor – pronosticurile. rezultatele activităţilor tehnico . La etapa aprobării bugetelor şi exercitării controlului asupra executării lor informaţia de plan se caracterizează prin precizare. brevete. nivelul de dezvoltare a relaţiilor economice interne. sunt necesare şi date care se obţin prin intermediul observaţiilor speciale. structura organizatorică a unităţii economice. reflectă echilibrul lor şi permite pronosticarea situaţiei viitoare. deoarece în formă finită ele lipsesc în sistemul datelor contabile. utilizează informaţia exprimată valoric. nomenclatorul şi complexitatea articolelor produse.) şi de particularităţile funcţionării subdiviziunilor concrete. De asemenea. poate fi utilizată şi informaţia necantitativă (rezultatele sondajelor sociologice). tehnologia şi organizarea producţiei. apartenenţa ramurală. Spre deosebire de rapoartele financiare. în formă naturală sau cantitativ convenţională. elaborate în baza datelor contabilităţii financiare şi orientate spre utilizatorii externi ai informaţiei. La etapa întocmirii preliminare a bugetelor se foloseşte un astfel de element al sistemului informaţional. Munteanu Rodica Pagina 11 . în subdiviziuni separate şi locuri de muncă. funcţiile şi rolul contabilitaă ţii de gestiune Pentru pronosticarea şi alegerea variantei optime de decizie. Obiectul. Principiile organizării activităţii de administrare a rapoartelor interne sunt determinate de specificul activităţii unităţii economice (forma organizatorico .

.3).  claritatea. pierderi din rebut. Rapoartele tematice se întocmesc pe măsura apariţiei abaterilor la cei mai principali indicatori (volumul vânzărilor. Obiectul. Rapoarte interne pot fi anuale.operative. . etc.  corespunderea cu principiul „gestiunea prin devieri”. Rapoarte analitice se întocmesc numai la cerinţa managerilor şi conţin informaţii care dezvăluie cauzele şi rezultatele aferente unor aspecte nedorite ale activităţii (cauzele care influenţează supraconsumul resurselor. 1. rapoartele manageriale se împart în: . an şi conţin informaţii despre îndeplinirea planului şi utilizarea resurselor pentru perioada indicată. rapoartele interne ale contabilităţii manageriale se împart în:  general-complexe. univ. Să analizăm mai amănunţit fiecare tip de rapoarte interne după anumite criterii de clasificare (figura 1. Munteanu Rodica Pagina 12 . Nu este necesar de mărit frecvenţa prezentării rapoartelor. etc. dacă în baza lor nu este posibilă luarea deciziilor manageriale. graficul fabricării producţiei.  periodicitatea prezentării rapoartelor interne. trimestru. Rapoartele general-complexe se întocmesc.curente. constatarea cauzelor modificării rentabilităţii. trimestriale. Unul din principiile întocmirii rapoartelor interne este şi principiul „ierarhic”. adică rapoartele contabilităţii manageriale trebuie să conţină informaţia (unde este posibil) despre abaterile indicatorilor efectivi de la cei planificaţi. Rapoarte interne rapoarte centralizatoare După conţinutul Conform nivelului După volumul rapoarte general- general-complexe centralizatoare informaţiei de gestiune informaţiei generalizatoare operative analitice tematice curente situaţii Fig. funcţiile şi rolul contabilitaă ţii de gestiune  structura relativ stabilă a rapoartelor. semestru. pentru o lună. lunare.generalizatoare. zilnice sau în cazul apariţiei divergenţilor. Asist. conform nivelului de gestiune. de obicei. Astfel.  analitice.).  tematice.3 Clasificarea rapoartelor interne După conţinutul informaţiei pe care le conţin.).

dar e necesar amănunţit de explicat interconexiunea şi importanţa informaţiei prezentate. deoarece îngreunează însuşirea informaţiei prezentate. Pentru comparare. Rapoarte centralizatoare se întocmesc pentru o lună sau o altă perioadă şi generalizează informaţia despre indicatorii care sunt controlaţi de centrul de responsabilitate respectiv. subdiviziunilor de producţie. încât aceştia devin un sistem de comunicaţii în interiorul entităţii. se împart în tabelare. . de obicei la această formă. Obiectul. În baza întocmirii rapoartelor interne la diferite nivele manageriale. etc.contabile. conform formei de prezentare. Relaţii reciproce existente pot fi urmărite în modul următor:  la nivelul zero apare informaţia contabilă în documentele primare şi rapoartele de producţie. Aceste rapoarte se întocmesc zilnic şi lunar. se întocmesc rapoarte operative (situaţii) ale subdiviziunilor entităţii (secţiei de aprovizionare. Pentru dezvăluirea informaţiei aferente indicatorilor principali. secţiei financiare. Informaţia financiar . Ca regulă. menţionăm. iar informaţia aferentă analizei economice constituie 40- 50%. Cum s-a mai menţionat.  la nivelul superior (strategic) are loc generalizarea tuturor informaţiilor sintetizate. denumit şi operativ.) care conţin informaţia detaliată necesară pentru luarea deciziilor curente. că în contabilitatea financiară raportul este altul: 50-60% din totalul informaţiei îi revine informaţiei financiar . care presupune că în raportul subdiviziunii entităţii datele planificate şi efective. După volumul informaţiei. grafice şi textuale.rapoarte general-centralizatoare. Aceste rapoarte se întocmesc cu o periodicitate de la o lună la trimestru (semestru). Forma textuală de prezentare a informaţiei se utilizează în cazul când informaţia cifrică e neînsemnată. funcţiile şi rolul contabilitaă ţii de gestiune Acest principiu presupune micşorarea detalierii rapoartelor interne pe măsura creşterii rangului managerului la care ele sunt prezentate.situaţii. fapt ce permite depistarea responsabililor pentru efectuarea cheltuielilor suplimentare. dar în acelaşi timp nu trebuie să fie supraîncărcată cu informaţia cifrică. univ. depozitelor. Această formă de prezentare a rapoartelor este destinată controlului utilizării efective a resurselor de către centrele de responsabilitate şi centrele de costuri. se anexează notă explicativă.contabilă constituie 20-30% din sistemului informaţional al contabilităţii manageriale. informaţia de gestiune formează indicatorii rapoartelor interne astfel. informaţia contabilităţii manageriale poartă un caracter confidenţial şi necesită protecţie. Situaţii cuprind informaţia aferentă activităţii unor subdiviziuni concrete. În baza datelor evidenţei primare. Rapoartele interne. stă principiul „costurilor controlabile”. trebuie reflectate numai pentru costuri şi cheltuieli asupra cărora managerul centrului de responsabilitate poate să exercite vre-o influenţă. rapoartele interne se împart în: . această formă deseori se utilizează ca supliment la rapoartele sub formă grafică şi tabelară. Munteanu Rodica Pagina 13 .rapoarte centralizatoare. precum şi abaterile dintre ele. Asist.  la primul nivel. Forma tabelară este considerată o formă tradiţională de întocmire a rapoartelor. centru de investiţii). iar analizei economice îi revine 70-80%. . furnizate de subdiviziunile structurale şi transferarea lor în rapoarte finale. Forma grafică ca şi cea tabelară e uşor de perceput vizual. Rapoarte general-centralizatoare cuprind informaţia aferentă activităţii întregii întreprinderi. secţiei desfacere.  la următoarele niveluri are loc integrarea şi pregătirea informaţiilor centralizatoare în rapoarte curente la nivelul secţiilor funcţionale manageriale ale entităţii (centru de profit.

Acestea sunt tocmai centrele de profit. după cum investiţiile fac legătura intre minimizarea Asist. sarcinile căreia constă în atragerea clienţilor noi şi creşterea volumului vânzărilor. Organigrama entităţii structurate pe centre de profit îmbracă de cele mai multe ori forma organizării divizionare. cheltuielile – o expresie bănească a resurselor utilizate. Ca exemplu al centrului de venituri poate servi secţia de marketing. bugetarea şi contabilitatea costurilor în scopul supravegherii. univ. tipurile şi formele rapoartelor trebuie să fie elaborate de entitate în dependenţă de particularităţile activităţii ei şi funcţiile îndeplinite de anumite subdiviziuni în sistemul gestiunii. Fabrici întregi (filiale de producţie). brigadă). în cadrul căruia este determinată responsabilitatea personală a managerului pentru activitatea centrului şi indicatorii controlabili de către el. Obiectul. veniturile. Astfel. Astfel. noi clienţi sau noi pieţe de desfacere. În timp ce centrele de cost sunt responsabile numai de încadrarea în costuri. considerate drept centre de cost.  exercitarea controlului asupra activităţii curente a entităţii. asigură informaţia utilă pentru:  determinarea strategiei şi planificarea operaţiunilor viitoare ale entităţii. dar nu poartă răspundere pentru costurile subdiviziunii încredinţate. Componenţa centrelor de costuri este determinată de specificul producţiei şi scopurile gestiunii. În general. subdiviziunile de producţie şi servicii din entităţile prelucrătoare sunt exemple clasice ale acestui tip de centru de responsabilitate. Centrul de venituri reprezintă un centru de responsabilitate. ci după domenii de afaceri. Centrul de profit reprezintă o varietate a centrelor de responsabilitate. Principiile întocmirii. Centrul de costuri reprezintă o subdiviziune structurală separată sau un anumit domeniu de activitate al entităţii în care există posibilitatea de a organiza planificarea. constituind o parte componentă a procesului managerial. secţii şi ateliere de producţie pot fi. Avantajele formei divizionare de organizare constau în capacitatea de adaptare la noi produse. în cadrul căruia conducătorul controlează costurile (cheltuielile). managerul căruia este responsabil de obţinerea veniturilor. la rândul lor. controlului şi gestionării acestora. Organizarea contabilităţii de gestiune Contabilitatea managerială constituie elementul de legătură între sistemul contabil şi procesul managerial. trebuie de evidenţiat diferenţa dintre centrul de profit. funcţiile şi rolul contabilitaă ţii de gestiune Generalizând cele menţionate mai sus. respectiv centrele de costuri. rolul contabilităţii manageriale constă în furnizarea managerilor de diferite nivele. centrele de profit au responsabilitate asupra profitului. La entităţile care activează în condiţiile relaţiilor de piaţă s-a conturat modalitatea de abordare a organizării contabilităţii manageriale pe centre de responsabilitate. la anumite intervale de timp. iar profitul – diferenţa dintre venit şi cheltuieli.  luarea deciziilor manageriale. fiind constituite dintr-o mulţime de alte centre de costuri mai mici (sector.  evaluarea eficienţei activităţii. Aceasta se caracterizează prin faptul că primele nivele ierarhice nu sunt modelate după aceleaşi activităţi (ca în cazul organizării clasice pe criteriul funcţional).  optimizarea utilizării resurselor. Munteanu Rodica Pagina 14 . Centrul de investiţii reprezintă un centru de responsabilitate. Centrul de responsabilitate reprezintă un domeniu (sector) de activitate al entităţii. Gestiunea pe centre de profit permite descentralizarea responsabilităţii pentru profit la entităţi mari. şi urmăreşte eficienţa investiţiilor. a informaţiilor relevante care să le ajută conducerea unei entităţi în luarea deciziilor şi soluţionarea problemelor cu care se confruntă. în care venitul este o expresie bănească a producţiei fabricate. putem conchide că contabilitatea managerială. centrul de costuri şi centru de investiţii.

cheltuielilor şi veniturilor în cazul aplicării Planului de conturi contabile a activităţii economico . Canada. precum şi de necesităţile acestora în informaţii manageriale. hală. Un astfel de subsistem este aplicat în ţările cu o reglementare strictă a contabilităţii din partea statului (Franţa.). Cea de-a doua concepţie satisface cerinţele producţiei şi este orientată spre perfecţionarea calculaţiei şi a controlului asupra costurilor. Dezavantajul:. tipuri de produse şi centre de responsabilitate se efectuează prin organizarea corespunzătoare a evidenţei analitice în cadrul conturilor contabilităţii manageriale şi a celei financiare. univ. Diversitatea formelor concrete de organizare a contabilităţii manageriale este determinată de structura organizatorică a entităţii. care au o structură opusă şi se reflectă „ca într-o oglindă”. realizându-se un singur circuit informaţional contabil - numită concepţia monistă (integralistă. cum sunt conturile de cheltuieli şi venituri ale contabilităţii financiare. Din cele expuse mai sus. Centre de investiţii pot fi considerate supermarket-urile. etc. cheltuielile şi veniturile sunt urmărite după natura lor economică. filialele de bănci şi magazinele dintr-un lanţ de magazine. producţie. de mecanismul de conducere a acesteia. pentru cele ale contabilităţii financiare. ci doar determinarea rezultatelor economico-financiare pe grupe de mărfuri şi servicii. Marea Britanie. brigadă) şi obiecte de calculaţie (produse finite. datorită faptului că documentele primare se prelucrează dublu. spre calcularea impozitelor. se poate concluziona faptul că în prezent Asist. foarte puţini dintre ei sunt îngrijoraţi de autenticitatea. Belgia. utilizând conturi-perechi cu aceeaşi denumire. ce este una dintre funcţiile contabilităţii financiare. Această concepţie poate fi practicată cu succes de către unităţile economice specializate în comerţ şi turism. Calcularea impozitelor. lucrări executate şi servicii prestate). precum şi firme independente. de competenţa administratorilor. Sistemul de contabilitate existent este orientat. sector. de asemenea. Astfel. Avantajul: asigură o confidenţialitate maximală a informaţiilor contabile. România. b) Concepţia organizării contabilităţii manageriale într-un circuit complet autonom. se confruntă două concepţii de organizare a contabilităţii manageriale: a) Concepţia organizării contabilităţii manageriale într-un sistem conectat. Un astfel de subsistem este aplicat la majoritatea entităţilor industriale din SUA. unde nu se pune cu predilecţie problema costului de producţie. După tipul de conexiune între contabilitatea managerială şi cea financiară în teoria şi practica modernă a contabilităţii manageriale. veridicitatea rapoartelor financiare ale entităţii şi cât de mult îi ajută informaţiile contabile la luarea celor mai adecvate decizii gestionare. cheltuielile şi veniturile sunt grupate pe centre de costuri (entitate. întocmirea declaraţiilor fiscale şi a rapoartelor financiare reprezintă unele dintre direcţiile de bază spre care se orientează contabilii. care în urma unor fuziuni / achiziţii au devenit parte dintr-un conglomerat. iar în contabilitatea managerială costurile. Avantajul: reducerea volumului de muncă al contabililor. Subsistemul contabilităţii manageriale organizat în aşa mod constituie. Prima concepţie prevede realizarea unei legături prin combinarea funcţionalităţii conturilor specifice contabilităţii manageriale cu funcţionarea conturilor de control. a cheltuielilor de deservire a departamentului „Contabilitate”. în realitate. în principal. Dezavantajul: scurgerea informaţiilor considerate confidenţiale. funcţiile şi rolul contabilitaă ţii de gestiune costurilor şi maximizarea profitului. etc.financiare a entităţilor din Republica Moldova. Obiectul. Munteanu Rodica Pagina 15 . Dar.numită concepţia dualistă (autonomă. în contabilitatea financiară costurile sunt grupate pe elemente economice. Gruparea datelor pe tipuri de costuri. integrat cu contabilitatea financiară. independent faţă de contabilitatea financiară . unicerculară). închisă). o bază importantă pentru contabilitatea costurilor. respectiv. o dată pentru necesităţile contabilităţii manageriale şi a doua oară. Ea prevede folosirea unor conturi ale contabilităţii manageriale independente de cele ale contabilităţii financiare. majorează volumul de muncă contabilă şi.

analiză şi luarea deciziilor. Institutul Contabililor Manageri (Institute of Management Accountants) a adoptat. la entităţi se desfăşoară perfecţionarea schimbului de informaţie şi a rapoartelor între diferite subdiviziuni. întărite de practica zi de zi. ştiu foarte bine cum să întocmească declaraţiile fiscale. O asemenea situaţie este pe deplin înţeleasă. funcţiile şi rolul contabilitaă ţii de gestiune cea mai mare importanţă este acordată contabilităţii financiare şi apoi contabilităţii manageriale. adică să înţeleagă şi să respecte toate legile. el poartă responsabilitate faţă de conducători pentru obiectivitatea rapoartelor contabile a subdiviziunilor. Datorită activităţii profesionale a contabilului manager. normele tehnice care se referă la atribuţiile lor. Şi important este nu că aceste obligaţii le sunt întărite. Confidenţialitatea prevede ca informaţiile considerate confidenţiale şi încredinţate contabililor manageri nu trebuie comunicate nici unei persoane din interiorul sau din afara entităţii care nu este autorizată să le obţină. Activitatea contabilului manager este baza pentru sporirea eficienţii gestiunii entităţii. în primul rând. • existenţa unor stereotipuri în mentalitatea conducătorilor entităţilor referitoare la contabili şi contabilitate. Astfel. Dar. să participe la programe de perfecţionare profesională. aptitudinile şi cunoştinţele unui profesionist se pot uza foarte repede. În caz contrar. pentru a gândi altfel. Astfel. Contabilii care activează azi ştiu foarte bine să se descurce cu legislaţia fiscală şi alte acte normative existente. control. faptul că cea mai mare parte a contabililor. precum şi rapoartele financiare. integritatea şi obiectivitatea. utilizarea informaţiilor contabile în procesul de planificare. care activează astăzi se orientează în primul rând spre întocmirea declaraţiilor fiscale şi a rapoartelor financiare. însă ea trebuie schimbată din rădăcină. ei nu privesc contabilii ca pe nişte specialişti cu care să se consulte în luarea unor decizii importante. Nu este pentru nimeni taină. în mod oficial. Poate că se consultă doar în unele aspecte fiscale. la 1 iunie 1983 un set de standarde de comportament etic pentru contabilii manageri în care se menţionează aşa calităţi etice cum ar fi: competenţa. • lipsa abilităţilor şi cunoştinţelor necesare pentru implementarea contabilităţii manageriale. în primul rând. Munteanu Rodica Pagina 16 . sarcinile stabilite faţă de ei. mai întâi de toate. dar rar şi în mărimi nesemnificative. univ. regulamentele. De asemenea. Asist. Acest fapt este motivat prin următoarele: • existenţa unor stereotipuri psihologice. competenţi. dar şi atunci nu întotdeauna. în al doilea rând. ci faptul că altfel ei nu pot să gândească. foarte puţini dintre ei deţin cunoştinţe de alt gen. contabilii manageri nu trebuie să utilizeze informaţiile confidenţiale direct sau prin intermediul unor terţe persoane în interes personal sau pentru a dăuna entităţii. Lor le este foarte greu să-şi restructureze gândirea. plecând de la premisa potrivit căreia credibilitatea este esenţială pentru profesia contabilă şi impune contabililor să respecte anumite standarde stricte de comportament. de exemplu. confidenţialitatea. cu excepţia cazurilor când acest lucru este impus prin lege. Una dintre problemele majore care trebuie rezolvate în prezent se referă la organizarea şi implementarea contabilităţii manageriale la entităţile autohtone. că directorii generali şi alţi conducători ai entităţii ignoră aproape în totalitate informaţiile contabile sau apelează. ajută managerii centrelor de responsabilitate la planificarea şi determinarea rezultatelor lucrărilor. adică să pună în prim-plan nevoile interne ale entităţii. Cu toate acestea. de asemenea. În vederea soluţionării acestei probleme este necesar de a stabili. cum ar fi. Practica ne demonstrează. Obiectul. să creeze ceva nou în munca lor şi să adapteze unele metode evoluate la specificul entităţilor în care activează. Competenţa prevede ca contabilii manageri să fie. o funcţie nouă şi anume „funcţia de contabil gestionar” sau „contabil manager”. De regulă. managerii fac cunoştinţă cu planurile elaborate. ei sunt obişnuiţi să i-a decizii de cele mai multe ori după intuiţie sau aşa cum le spune cel de-al „şaselea simţ”.

cel mai frecvent. care la rândul lor se vor baza pe ele în procesul decizional. De asemenea. sub formă de situaţii de calcule şi rapoarte. Asist. funcţiile şi rolul contabilitaă ţii de gestiune Integritatea include imparţialitatea contabilului manager. El este responsabil pentru toate rapoartele financiare şi nefinanciare furnizate managerilor. Nu trebuie să accepte cadouri. indiferent de faptul dacă datele acestora au impact pozitiv sau negativ asupra entităţii. rapoartele furnizate de contabilul manager trebuie să fie exacte şi reale. entităţile din Republica Moldova practică o contabilitate integrată. De altfel. În acest caz. managerii gestionând propria bază de date în funcţie de interesul decizional. Trebuie de menţionat că la momentul actual. explozia informaticii şi diversificarea structurilor de tip baze de date orientează organizarea contabilităţii firmei către modelul contabilităţii integrate. Obiectul. informaţiile contabilităţii manageriale sunt preluate. Munteanu Rodica Pagina 17 . precum şi relaţiile cu persoanele fizice sau juridice care ar putea genera conflicte. Obiectivitatea constă în faptul că contabilul manager este obligat să raporteze informaţii obiective. univ. care trebuie să evite orice conflict de interese efectiv sau potenţial. servicii sau ospitalitate exagerată din partea unor persoane fizice sau juridice.