1.

Esenţa şi funcţiile contabilităţi: Contabilitatea este un mijloc de culegere, sintetizare şi
prezentare a informaţiei privind activitatea întreprinderii şi rezultatele sale financiare.
Principalul motiv pentru studierea contabilităţii constă în obţinerea cunoştinţelor şiaptitudinilor
necesare pentru a participa la luarea unor decizii economice importante. Informaţiile furnizate
de contabilitate stau la baza procesului decizional atât în interiorul, cât şi în exteriorul
întreprinderii.Functiile ei sunt:
1. Funcţia de înregistrare şi prelucrare a datelor constă în consemnarea, potrivit unor principii şi
reguli proprii, a proceselor şi fenomenelor economice ce apar în cadrul întreprinderilor şi se pot
exprima valoric.
2. Funcţia de informare a contabilităţii rezidă în furnizarea informaţiilor privind structura şi
dinamica patrimoniului, a situaţiei financiare şi a rezultatelor obţinute în scopul fundamentării
deciziilor. Contabilitatea are o funcţie de informare internă (pentru conducerea unităţii) şi o funcţie
de informare externă (a terţilor). Perfecţionarea acestei funcţii este condiţionată de folosirea pe
scară largă a mijloacelor de culegere şi prelucrare a datelor în vederea obţinerii unor informaţii
operative, rapide şi de calitate la toate nivelurile organizatorice.
3. Funcţia de control este legată de funcţia de informare şi constă în verificarea cu ajutorul
informaţiilor contabile a modului de păstrare şi utilizare a valorilor materiale şi băneşti, de
gospodărire a resurselor, controlul respectării disciplinei financiare etc.
4. Funcţia juridică Datele din contabilitate şi documentele primare servesc ca mijloc de probă în
justiţie, pentru a dovedi realitatea unor operaţii economice, pentru stabilirea răspunderii
patrimoniale pentru pagubele produse la soluţionarea unor litigii.
5. Funcţia previzională Informaţiile furnizare de contabilitate sunt utilizate la stabilirea tendinţelor
viitoare ale fenomenelor şi proceselor economice.

2. Obiectul contabilităţii Ca orice disciplina stiintifica, contabilitatea reprezinta simultan o teorie
si o metoda. In calitatea sa de teorie stiintifica, contabilitatea reprezinta un sistem de principii si
cunostinte, care explica si informeaza, iar ca metoda sau tehnica, un ansamblu coerent de procedee
si instrumente prin care se observa si se inregistreaza resursele economice ale societatii, separate in
entitati patrimoniale.Obiectul de baza al contabilitatii il reprezinta patrimoniul.
PATRIMONIUL CA OBIECT AL CONTABILITATII Patrimoniul reprezinta totalitatea drepturilor
si obligatiilor cu valoare economica apartinand unei persoane fizice sau juridice, precum si bunurile
la care acestea se refera.Se cunosc 3 conceptii in definirea si analiza patrimoniului ca obiect al
contabilitatii:
-juridica;
-economica;
-economico-juridica.
In conceptia juridica patrimoniul reprezinta toate drepturile si obligatiile cu continut economic ale
unui subiect de drept. Potrivit conceptiei economice, patrimoniul este considerat ca totalitatea
bunurilor economice exprimabile in bani, inclusiv rezultatele folosirii lor, ce apartin unei persoane
fizice sau juridice. Prin asocierea celor 2 conceptii s-a ajuns la definirea economico-juridica a
patrimoniului, deci patrimoniul se poate defini ca totalitatea drepturilor si obligatiilor pe care le are
subiectul de patrimoniu si bunurile la care acesta se refera. Sistemul de contabilitate reprezinta
ansamblul de norme, reguli si instrumente care stau la baza functionarii contabilitatii. Normativele
care stau la baza sunt:
-Legea contabilitatii numarul 52;
-Regulamentul de aplicare a legii contabilitatii;
-Planul de conturi general si normele de utilizare aprobate de guvern in ’93.
In proiectarea si definitivarea noului sistem contabil a fost preluat si prelucrat modelul francez dupa
ce acestaa fost adaptat la economia noastra si tinandu-se seama de directivele cuprinse in Directiva
a IV-a a C.E.E.
3. Metoda contabilităţii şi elementele acesteia. Este reprezentata de o teorie care pune in
functiune principii generale de studii a obiectului contabilitatii. Aceasta teorie est
cunoscuta sub denumirea de teoria partidei duble. Teoria partidei duble are la baza
urmatoarele principii: a.Principiul gestionar; b.Principiul periodicitatii si continuitatii;
c.Principiul dublei reprezentari; d.Principiul inregistrarii cronologice si sistematice;

-sub aspectul surselor de provenienta pentru care contabilitatea utilizeaza notiunea de pasiv patrimonial. Cu ajutorul balantei de verificare se ofera conducerii fiecarei unitati posibilitatea de a cunoaste volumul modificarilor survenite in structura patrimoniului. cat si cumulat din perioadele precedente de gestiune. . 5. Deoarece bilantul cuprinde situatia patrimoniului unitatii la un momentdat. perioade urmarite distinct in contabilitate. necesar pentru verificarea exactitatii datelor inregistrate in conturi.Balanta de verificare este instrumentul utilitar de contabilitate pentru a controla respectarea dublei inregistrari a elementelor patrimoniale din cadrul unitatilor economice si sociale. separate patrimonial. atat pentru perioada curenta. Aceasta trasatura a contabilitatii face posibila cuprinderea cu ajutorul sistemului de conturi a intregului sau obiect de studiu si mentinerea unui echilibru permanent.Principiul inregistrarii sintetice si analitice. 3. -din punct de vedere al sursei de acoperire sau finantare. prin bilant se prezinta si rezultatele finale ale unitatii sub forma de profit sau pierdere. deci furnizeaza informatii generale privitoare la situatia economica si financiara a societatii si relatiile ei cu alte unitati. e. PROCEDEELE METODEI CONTABILITATIISunt: 1.Are in vedere faptul ca activitatea desfasurata in unitatea economica poate fi decupata pe perioade denumite exercitii financiare. Totalitatea conturilor utilizate de contabilitate in scopul realizarii obiectului sau formeaza sistemul conturilor. Contul furnizeaza informatii necesare pentru caracterizarea fiecarui bun economic. rezultat final. Inregistrarea sintetica are in vedere componentele centralizatoare in cadrul patrimoniului si in documentele financiar-contabile.Inregistrarea analitica presupune inregistrarea operatiunilor la nivelul felurilor.Evaluarea este procedeul metodei contabile potrivit caruia sunt comensurate in etalon monetar fenomenele si procesele economice. etc.e.Inregistrarea cronologica are in vedere inregistrarea fenomenelor si proceselor economice in ordinea stricta de desfasurare. cu ajutorul balantei de verificare se centralizeaza intreaga activitate economica a unitatii patrimoniale reflectata distinct in conturi pe parcursul intregii perioade de gestiune.Are in vedere faptul ca totalitatea bunurilor. proces economic. pozitiilor individuale ale elementelor patrimoniale. creand prin aceasta garantia exactitatii inregistrarilor efectuate in conturi. d.Calculatia este procedeul metodei contabile care comensureaza cheltuielile si veniturile ocazionate de activitatile desfasurate. Deasemenea. c. in vederea adoptarii deciziilor ce se impun pentru conducerea activitatii unitatii pe perioade viitoare. Cu ajutorul bilantului se prezinta la un momentdat in expresie valorica patrimoniul unitatii sub dublu aspect si anume: -sub aspectul destinatiei economice pentru care contabilitatea utilizeaza notiunea de activ patrimonial. In acelasi timp. el exprima in acelasi timp rezultatul utilizarii si valorificarii acestui patrimoniu in perioada data. sortimentelor. drepturilor si obligatiilor formeaza o entitate gestionara in cadrul unitatii economice. Contabilitatea dispune de un sistem de conturi in care reflectarea tuturor operatiunilor rezultate din miscarea si transformarea elementelor patrimoniale are la baza dubla inregistrare. 4. Inregistrarea sistematica presupune reflectarea tuturor operatiunilor (miscarilor) in pozitii distincte. precum si rezultatele obtinute. 2.Bilantul este procedeul metodei contabile prin care se infaptuieste dubla reprezentare a situatiei patrimoniului unitatii si a rezultatelor obtinute.Are la baza reprezentarea fiecarui element patrimodial din 2 puncte de vedere: -din punct de vedere al continutului economic. sursa de finantare. a. 6. Ele reprezinta de fapt suportul primar al informatiei financiar contabile.Documentele sunt acte justificative care atesta operatiunile economice derulate in cursul unei perioade de timp. b.Contul este un instrument utilizat in contabilitate prin care se inregistreaza cronologic si sistematic operatiuni care reflecta existenta si miscarea valorilor economice.

232 „Investiţii pe termen scurt în părţi legate ". crearea. Aceste active sunt perfectate în modul cuvenit cu documente care confirmă existenţa acestor active şi drepturile exclusive ale întreprinderii de folosire a acestora.Procurarea şi crearea activelor materiale pe termen lung este un proces mai complicat. 132 „Investiţii pe termen lung în părţi legate". însă această sumă nu se include în costul bunurilor achiziţionate şi se reflectă în contul 534 „ Datorii privind decontările cu bugetul". Metoda contabilităţii operaţiunilor economice de bază Activele nemateriale procurate de la terţi se reflectănemijlocit în contul 111 „Active nemateriale ". La crearea în cadrul întreprinderii a activelor nemateriale (de exemplu.. Astfel de operaţiuni se contabilizează în contul 227 „Creanţe pe termen scurt faţă de personal". care se utilizează ulterior pentru cumpărarea bunurilor.  Goodwill-ul (fond comercial) – depăşirea valorii de procurare a  întreprinderii în ansamblu asupra valorii de piaţă a tuturor activelor. întreprinderea cumpărătoare plăteşte taxa pe valoarea adăugată. Dacă întreprinderea cumpărătoare acordă un avans furnizorului. După conţinutul economic şi destinaţie activele nemateriale se clasifică în (şi conform paragrafului 5 din SNC 13):  Cheltuieli de organizare – cheltuielile aferente creării întreprinderii(pregătirea documentelor pentru înregistrare. 231 „Investiţii pe termen scurt în părţi nelegate". serviciilor unor persoane juridice şi fizice de mărfurile şi serviciile identice ale altor persoane juridice şi fizice. 5. inclusiv taxa pe valoarea adăugată.). nivelul înalt al eficienţei de produse. executarea ştampilelor. precum şi în scopuri administrative sau destinate predării în folosinţă (chiriei) persoanelor juridice şi fizice. 213„ Obiecte de mică valoare şi scurtă durată ". se reflectă în următoarele conturi: 521 „Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale" şi 522 „Datorii pe termen scurt faţă de părţile legate. montarea şi modernizarea acestora se reflectă în contul 121„Active materiale în curs de execuţie ". a programelor informatice) consumurile se acumulează mai întâi în contul 112 „Active nemateriale în curs de execuţie". pentru fabricarea unui fel de produse. utilizarea sau vânzarea unui produs specific(invenţii. Valoarea terenurilor şi resurselor naturale procurate de întreprindere se reflectă respectiv în conturile 122. lor li se acordă în prealabil un avans. situaţia de monopol al întreprinderii. noi soiuri de plante).La punerea în funcţiune a obiectelor de mijloace fixe. Aceasta permite a determina costul efectiv al fiecărui tip de stocuri procurate. protejate de stat. dacă acestea ar fi fost procurate separat.  Brevetele – drepturi exclusive garantate de stat pe o anumită perioadă. De aceea valoarea de cumpărare şi toate consumurile privind procurarea. a acţiunilor de reclamă etc. Este necesar de remarcat că în cazul procurării mijloacelor. iar în cazul punerii în funcţiune a acestora se trec în contul 111 „Active nemateriale". Terenuri" şi 125 „Resurse naturale". îndestularea cu produse. .Investiţiile. 217 „ Mărfuri".Pentru evidenţa procurării stocurilor de mărfuri şi materiale se utilizează următoarele conturi: 211 „Materiale ". taxele de stat. în funcţie de aceste criterii pentru evidenţa investiţiilor în planul de conturi sunt prevăzute conturile: 131 „Investiţii pe termen lung în părţi nelegate". recunoaşterea şi evaluarea activelor nemateriale Active nemateriale – active care nu îmbracă forma materială (fizică).Consumurile de transport- aprovizionare se reflectă în conturile în care se contabilizează valoarea de procurare a valorilor materiale procurate. cu drept exclusiv de utilizare a lor pentru identificarea mărfurilor. comercială şi alte activităţi. 4. plata serviciilor prestate de consultanţi. nivelul calificat înalt a cadrelor).  Emblemele comerciale şi mărcile de deservire – simboluri(denumiri) înregistrate. controlate de întreprindere şi utilizate mai mult de un an în activitatea de producţie. toate consumurile se trec din contul 121 „Active materiale în curs de execuţie" în contul 123„Mijloace fixe". Clasificarea. relaţii adecvate între membrii colectivului.Datoriile faţă de furnizori aferente procurării mijloacelor. În cazul procurării bunurilor materiale prin intermediul titularilor de avans. sunt pe termen lung şi pe termen scurt şi pot fi alocate în părţi nelegate şi legate. după cum se ştie. această sumă se reflectă în contul 224„Avansuri pe termen scurt acordate " şi se înregistrează la calculul definitiv. diminuată cu suma datoriilor (caracteristicile vânzării întreprinderilor la un preţ mai mare: prestigiul pe piaţa externă şi internă.

) de însăşi întreprindere în decursul unei perioade mai mare de un an. resurse naturale investite de fondator sub formă de aport în capitalul statutar al întreprinderii. iar în creditul contului – valoarea de bilanţ a activelor nemateriale ieşite şi casarea amortizării calculate la ieşirea activelor nemateriale. pentru evidenţa activelor nemateriale la unităţile economice este folosit contul 111 „Active nemateriale”. video şi de cinema.  Drepturile de utilizare a ativelor materiale pe termen lung – sunt drepturile de utilizare a terenurilor. Soldul contului este debitor şi reprezintă valoarea de intrare sau reevaluată a activelor nemateriale la sfârşitul perioadei de gestiune.  Drepturile care rezultă din brevete.  Licenţele – drepturi întocmite juridic pentru practicarea unui anumit gen de activitate. diverselor formule. mărcile. După gradul de finisare se deosebesc:  Active nemateriale finite care pot fi utilizate după destinaţie. care constituie secret comercial şi aduc avantaj economic.  achiziţionării prin schimb (licenţă reciprocă) etc. certificate şi alte titluri de protecţie – includ: brevetele. know-how-urile care aparţin posesorului de drepturi. precum şi complexul de programe pentru sisteme de prelucrare a informaţiei.  Nu se consideră active nemateriale: Licenţele. tehnologice. Componenţa activelor nemateriale. elaborărilor de tehnologii noi. 13 „Contabilitatea activelor nemateriale”. În debitul acestui cont – valoarea activelor nemateriale intrate. (extras bancar) Ct 243 „Cont valutar” – prin contul bancar în valută străină. vânzarea operelor literare.  Francizele – drepturi acordate de o întreprindere altei persoane juridice şi fizice pentru utilizarea unei anumite formule a produsului sau tehnologii a procesului de producţie pentru un comision stabilit. 6.C.  Active nemateriale în curs de execuţie – cheltuielile aferente creării activelor nemateriale (invenţiilor.  Know-how-urile – sunt cunoştinţe tehnico-ştiinţifice. organizaţionale. muzicale. comerciale.  creării nemijlocit la întreprindere (brevetul). precum şi a altor opere de artă pe întreaga durată prevăzută de legislaţie. elaborate în decursul unei perioade.  depunerii de către fondatori sub forma de aport în capitalul statutar (contract de constituire şi procesul de evaluare).  Copyright – drepturi de autor garantate de stat pentru publicarea.  Desenele şi mostrele industriale – un nou tip de articol înregistrat cu funcţie utilitară care acordă deţinătorului titlului de protecţie dreptul exclusiv de utilizare a articolului. În Planul de conturi. majorarea valorii activelor nemateriale. procurate pe o perioadă de până la un an şi programele informatice. mijloacelor fixe. financiare.  primirii cu titlu gratuit sau sub formă de subvenţii (contract de licenţă). înregistrarea plusurilor constatate la inventariere) Modul de reflectare în evidenţa contabilă a intrărilor de active nemateriale este prevăzut de S.  Programele informatice – set de documentaţie tehnică şi de exploatare. de management. editarea. Contabilitatea intrărilor de active nemateriale Evidenţa intrării activelor nemateriale e condiţionată de sursa de primire (intrare) a acestora:  procurării contra plată de la alte persoane fizice şi juridice (licenţa şi document de plată). (extras bancar în valută străină) Ct 521 „Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale” sau .N. Evidenţa analitică se ţine pe feluri şi surse de intrarea a activelor nemateriale. soluţiilor tehnice. La intrarea activelor nemateriale se întocmesc următoarele formule contabile: Dt 111 „Active nemateriale” – la valoarea activelor nemateriale intrate. copiate pentru vânzare in decursul a mai multe perioade de contabilizare în componenţa produselor în conformitate cu cerinţele SNC 2 „Stocuri de mărfuri şi materiale”. desenele şi mostrele industriale. fără TVA (cu excepţia cotei în capitalul statutar) Ct 242 „Cont curent în valută naţională” – prin contul bancar în valută naţională.  Altor operaţiuni şi evenimente (transferarea din proprietatea investişională şi cheltuieli anticipate. mostrelor industriale etc. biotehnice şi de altă natură cumulate de către întreprindere. modul de constatare şi evaluare a acestora sunt reglementate de prevederile SNC 13 „Contabilitatea activelor nemateriale”.

proces verbal de evaluare a aporturilor. În cazul în care unele activele procurate necesită cheltuieli de creare a acestora sau care sunt create de însăşi întreprindere iniţial sunt colectate la contul sintetic 112 „Active nemateriale în curs de execuţie” (elaborarea programelor informatice. Amortizarea = VI / DEU Metoda în raport cu volumul de produse (piese) fabricate. notă de contabilitate) Ct 227. facturi de expediţie. Operaţiile de intrare a activelor nemateriale se reflectă în registrele contabile respective reeşind din sursa de intrare sau în maşinograme (automatizat). 3. Conform acestei metode la utilizarea activelor se calculează mai întâi amortizarea pentru o unitate. factura de expediţie) Ct 622 „Venituri din activitatea financiară” . Contabilitatea consumurilor (cheltuielilor) ulterioare 8. 97000 unităţi. sau a volumului de servicii.Ct 313 „Capital nevărsat” – cotă în capitalul statutar. Conform acestei metode. Amortizarea /un. (act de constituire.primirea gratuită. proces verbal de primire predare) Ct 311 Capital statutar . 532. În conformitate cu această metodă. Ea planifică de a fabrica 500000 unităţi. Metoda soldului degresiv. Durata de exploatare utilă a unui activ sau a unui grup de active omogene constituie:  perioada pe parcursul căreia întreprinderea prevede utilizarea activului. valoarea de intrarea activului va fi decontată (repartizată) uniform pe parcursul duratei de exploatare utilă. (factura de expediţie. piese. 108000 unităţi. Suma amortizării nu depinde de intensitatea utilizării activului şi se determină prin raportul valorii de intrarea către durata de exploatare utilă. 2. = VI / CP Respectiv amortizarea pentru perioada curentă se va calcula: Amortizarea = Volumul de produse fabricat * Amortizarea /un Exemplu: Întreprinderea procură dreptul de fabricare a computerilor 48000 lei. facturi de expediţie. Amortizarea se calculă atît în scopuri financiare căt şi fiscale.  în raport cu volumul de produse (articole) fabricate (metoda de producţie). pentru o perioadă de 5 ani . 521 – cheltuielile de constituire achitate prin intermediul titularilor de avans sau urmeaza a fi achitate Ct 421 „Datorii de arendă pe termen lung” – primite în arendă. 105000 unităţi. conform cerinţelor acestei metode. 4. suma amortizării unor active se calculează în baza normei de amortizare prevăzută după metoda liniară. 94000 unităţi. La punerea în funcţiune a acestora. proiectelor). proces verbal de primire predare) Ct 423 „Finanţări şi încasări cu destinaţie specială” –primirea sub formă de subvenţii.Ct 539 „Alte datorii pe termen scurt” sau Ct 426 „Alte datorii pe termen lung calculate” – cu achitarea ulterioară a datoriei. (contractul privind acordarea subvenţiilor. etc. se determină ţinând cont numai de volumul de produse. facturi fiscale. majorată nu mai mult de . (factura fiscală. Pentru calcularea amortizării întreprinderea trebuie să determine de sinestătător durata de exploatare utilă. pe care întreprinderea prevede să le obţină din utilizarea acestuia. Din momentul utilizării activelor întreprinderea stabileşte şi metoda de calculare a amortizării. cheltuielile acumulate sunt decontate din creditul contului 112 „Active nemateriale în curs de execuţie” în contrapartidă cu contul 111 „ Active nemateriale”. 96000 unităţi. Contabilitatea amortizării activelor nemateriale Amortizarea constituie repartizarea sistematică a valorii de intrare a activelor pe parcursul duratei de exploatare utilă. Amortizarea calculată. 5. conform SNC 13 „Contabilitatea activelor nemateriale” întreprinderile pot utiliza următoarele metode de calculare a amortizării:  liniară. tehnologiilor noi. În contabilitatea financiară.  cantitatea de unităţi de producţie.  soldului degresiv. 7. Efectiv ea a fabricat: 1. articole. Metoda liniară.

4*1000=4000. Activele nemateriale pot fi scoase din utilizare sau din funcţiune odată cu expirarea termenului de utilizare a acestora. În creditul acestui cont se reflectă calcularea amortizării activelor nemateriale pe parcursul duratei de exploatare utilăa acestora.la suma amortizării calculate activelor nemateriale acordate în folosinţă temporară altor întreprinderi. Dt 714 “Alte cheltuieli operaţionale” .3=250. mărfurilor. două ori.cu suma amortizării calculate activelor nemateriale utilizate în scopurile subdiviziunilor de producţie. după care au fost scoase din utilizare.3. Metoda de calculare a amortizării – liniară. Norma de amortizare = 100% / DEU În scopuri fiscale:  se permite deducerea amortizării fiecării unităţi de ăroprietatew nematerială cu termen de exploatare limitat. 8. Pentru evidenţa amortizării activelor nemateriale se utilizează contul de pasiv 113 „Amortizarea activelor nemateriale”. se întocmeşte calculul respectiv (în mod manual sau automatizat) lunar.cu suma totală a amortizării calculate activelor nemateriale ale întreprinderii În debit contului 113 „Amortizarea activelor nemateriale” se reflectă casarea amortizării acumulate aferentă activelor nemateriale ieşite. respectiv la un preţ mai mare.la suma amortizării calculate activelor nemateriale utilizate în scopuri generale ale întreprinderii. 3*83. În ultimul an de utilizare se ia în considerare valoarea rămasă probabilă. Indiferent de metoda de calculare a amortizării activelor nemateriale. Ct 113 „Amortizarea activelor nemateriale” . Operaţiunea de vânzare a activelor nemateriale (de . 1000/12=83. casarea valorii de bilanţ şi venitul din vânzarea activelor. Contabilitatea ieşirii activelor nemateriale. Dt 813 “Consumuri indirecte de producţie” . calculînd perioada ei de exploatare prin aplicarea metodei liniare. Dt 713 “Cheltuieli generale şi administrative” . Casarea amortizării acumulate aferentă activelor nemateriale ieşite: Dt 113 „Amortizarea activelor nemateriale” Ct 111 „Active nemateriale” – 4250 lei (5000/5=1000. Durata de exploatare 5 ani. În acest caz se întocmeşte următoarea înregistrare contabilă:  casarea amortizării acumulate aferentă activelor nemateriale ieşite.4250 lei) Activele nemateriale pot fi vândute altor persoane juridice şi fizice fără păstrarea dreptului de proprietate. Dt 113 „Amortizarea activelor nemateriale” Ct 111 „Active nemateriale” – În cazul scoaterii din utilizare prematură a activelor nemateriale în afară de casarea amortizării se înregistrează şi casarea valorii de bilanţ: Dt 721 „Cheltuieli ale activităţii de investiţii” Ct 111 „Active nemateriale” Exemplu: Valoare de intrare a activelor nemateriale constituie 5000 lei. înmulţind –se în fiecare perioadă cu valoarea de bilanţ . suma amortizării calculate a activelor nemateriale se repartizează şi se include în consumuri sau cheltuieli în funcţie de destinaţia lor: Dt 712 “Cheltuieli comerciale” – cu suma amortizării calculate activelor nemateriale ce servesc la procesul de desfacere a produselor. Conform acestui calcul.  Durata de utilizare a activelor nemateriale se stabileşte în conformitate cu prevederile din Catalogul mijloacelor fixe şi activelor nemateriale. S –a utilizat activele 4 ani şi 3 luni. 4000+250=4250) Casarea valorii de bilanţ a activelor nemateriale: Dt 721 „Cheltuieli ale activităţii de investiţii” Ct 111 „Active nemateriale” – 750 lei (5000 lei . iar în debit – casarea amortizării acumulate aferentă activelor nemateriale ieşite. mai mic sau egal cu valoarea de bilanţ a activului nematerial vândut. Dt 113 „Amortizarea activelor nemateriale”Ct 111 „Active nemateriale”Aceaste formule contabile se reflectă în registre şi în jurnalule de evidenţă precum şi în maşinogramele respective privind contabilitatea cheltuielilor şi consumurilor. Soldul acestui cont este creditor şi reprezintă suma amortizării acumulate privind activele nemateriale la sfârşitul perioadei de gestiune. În cazul vânzării e necesar de reflectat în contabilitate: casarea amortizării acumulate.

Amortizarea acumulată – 3000 lei. respectiv cheltuielile şi veniturile vor fi reflectate la conturile contabile: 721 „Cheltuieli ale activităţii de investiţii” şi 621 „Venituri din activitatea de investiţii” Exemplu: Valoarea de intrare a activului nematerial constituie – 8000 lei. casarea valorii de bilanţ şi TVA aferentă activelor transmise: Dt 113 „Amortizarea activelor nemateriale” Ct 111 „Active nemateriale” Dt 721 „Cheltuieli ale activităţii de investiţii” Ct 111 „Active nemateriale” Dt 713 „Cheltuieli generale şi administrative” Ct 534 „Datorii privind decontările cu bugetul” . Preţul de vânzare (fără TVA) pe bază de facturi: 5000 lei 6200 lei 4500 lei Preţul de vânzare = Valoarea de bilanţ Casarea amortizării acumulate aferentă activelor nemateriale vândute: Dt 113 „Amortizarea activelor nemateriale” Ct 111 „Active nemateriale” – 3000 lei Casarea valorii de bilanţ a activelor nemateriale vândute: Dt 721 „Cheltuieli ale activităţii de investiţii” Ct 111 „Active nemateriale” – 5000 lei Constatarea venitului din vânzarea activelor nemateriale: Dt 229 „ Alte creanţe pe termen scurt” Ct 621 „Venituri din activitatea de investiţii” – 5000 lei TVA aferentă activelor vândute: Dt 229 „ Alte creanţe pe termen scurt” Ct 534 „Datorii privind decontările cu bugetul” – 1000 lei Preţul de vânzare > Valoarea de bilanţ Casarea amortizării acumulate aferentă activelor nemateriale vândute: Dt 113 „Amortizarea activelor nemateriale” Ct 111 „Active nemateriale” – 3000 lei Casarea valorii de bilanţ a activelor nemateriale vândute: Dt 721 „Cheltuieli ale activităţii de investiţii” Ct 111 „Active nemateriale” – 5000 lei Constatarea venitului din vânzarea activelor nemateriale: Dt 229 „ Alte creanţe pe termen scurt” Ct 621 „Venituri din activitatea de investiţii” – 6200 lei TVA aferentă activelor vândute: Dt 229 „ Alte creanţe pe termen scurt” Ct 534 „Datorii privind decontările cu bugetul” – 1240 lei Preţul de vânzare < Valoarea de bilanţ Casarea amortizării acumulate aferentă activelor nemateriale vândute: Dt 113 „Amortizarea activelor nemateriale” Ct 111 „Active nemateriale” – 3000 lei Casarea valorii de bilanţ a activelor nemateriale vândute: Dt 721 „Cheltuieli ale activităţii de investiţii” Ct 111 „Active nemateriale” – 5000 lei Constatarea venitului din vânzarea activelor nemateriale: Dt 229 „ Alte creanţe pe termen scurt” Ct 621 „Venituri din activitatea de investiţii” – 4500 lei TVA aferentă activelor vândute: Dt 229 „ Alte creanţe pe termen scurt” Ct 534 „Datorii privind decontările cu bugetul” – 900 lei În cazul transmiterii gratuite a activelor nemateriale se reflectă: casarea amortizării acumulate.ieşire) se consideră operaţiuni ale activităţii de investiţii.

Activele materiale în curs de execuţie reprezintă cheltuielile privind achiziţionarea şi crearea activelor la beneficiarul construcţiei în decursul unei perioade îndelungate (achiziţionarea utilajului ce necesită montaj. .  mijloace fixe.În funcţie de tipurile acestora activelor materiale în curs de execuţie poate fi divizate:  în lucrări de construcţie (extindere a clădirilor existente) a clădirilor.C. Dreptul la folosirea activele nemateriale pot fi vândute altor persoane juridice şi fizice cu păstrarea dreptului de proprietate. În acest caz e necesar de reflectat în contabilitate: casarea amortizării acumulate. recunoaşterea şi evaluarea activelor materiale pe termen lung Activele materiale pe termen lung reprezintă activele care îmbracă o formă fizică naturală.  resurse naturale. care pot fi utilizate în activitatea întreprinderii pentru a obţine un avantaj economic sau care se află în proces de creare şi nu sunt destinate vânzării.N.  terenuri. După componenţă şi omogenitate activele materiale pe termen lung se divizează în următoarele grupe:  active materiale în curs de execuţie. ci reprezintă vânzarea altor active : contul 612 „Alte venituri operaţionale”. Dt 713 „Cheltuieli generale şi administrative” Ct 534 „Datorii privind decontările cu bugetul” – 5000 lei În cazul transmiteri gratuite a dreptului la folosirea activelor nemateriale fără păstrarea dreptului patrimonial de câtre licenţiar (cel care predă) în afară de înregistrarea contabilă privind TVA de la suma dreptului transmis se mai reflectă şi casarea amortizării şi valorii de bilanţ: Dt 113 „Amortizarea activelor nemateriale” Ct 111 „Active nemateriale” Dt 721 „Cheltuieli ale activităţii de investiţii” Ct 111 „Active nemateriale” Dt 713 „Cheltuieli generale şi administrative” Ct 534 „Datorii privind decontările cu bugetul” Astfel de cazuri practic nu se produc. 10. construcţiilor speciale. construcţiilor speciale. cu durata de funcţionare utilă mai mare de un an.În cazul transmiteri gratuite a dreptului la folosirea activelor nemateriale cu păstrarea dreptului patrimonial de câtre licenţiar (cel care predă) se întocmeşte o singură înregistrare privind TVA de la suma dreptului transmis: Dt 713 „Cheltuieli generale şi administrative” Ct 534 „Datorii privind decontările cu bugetul” Exemplu: întreprinderea transmite gratuit unei persoane juridice dreptul la folosirea brevetului de invenţie pe o perioadă de 3 ani. Clasificarea. 16 “Contabilitatea activelor materiale pe termen lung”. În acest caz e necesar de reflectat în contabilitate: venitul din vânzarea activelor şi TVA aferentă: Dt 229 „ Alte creanţe pe termen scurt” Ct 612 „Alte venituri operaţionale” Ct 534 „Datorii privind decontările cu bugetul” Exemplu: Întreprinderea – licenţiar a vândut dreptul la folosirea unei tehnologii pe o perioadă de 5 ani la suma de 120000 lei (fără TVA) cu achitarea ulterioară. În rareori cazuri când licenţiarul va transmite dreptul pe deplin licenţiatului . Deoarece această operaţiune nu se consideră de ieşire. Deoarece această operaţiune se consideră de ieşire întreprinderea constată cheltuieli şi venituri ale activităţii de investiţii. construirea clădirilor. plantarea şi cultivarea plantaţiilor perene). Contabilizarea activelor materiale pe termen lung se ţine în conformitate cu S. cu o valoare de 25000 lei (fără TVA). casarea valorii de bilanţ şi venitul din vânzarea activelor. Dt 229 „ Alte creanţe pe termen scurt”.144000 lei Ct 612 „Alte venituri operaţionale” –120000 lei Ct 534 „Datorii privind decontările cu bugetul” – 24000 lei Dreptul la folosirea activele nemateriale pot fi vândute altor persoane juridice şi fizice fără păstrarea dreptului de proprietate. nici nu putem constata cheltuieli şi venituri ale activităţii de investiţii.

 alte lucrări capitale şi servicii (de proiectare-explorare). baraje. inclusiv cu dirijare programată.. îngrădituri etc.animalele de muncă (bovine şi alte animale de muncă). în prestarea serviciilor mai mult de un an. Mijloacele fixe . deoarece au o durată de utilizare nelimitată sau se află în proces de creare sunt numite active materiale pe termen lung neuzurabile. construcţii speciale). drumuri.  plantaţii perene .  animale de muncă . care are o durată de utilizare nelimitată în desfăşurarea activităţii întreprinderii sau poate fi destinat închirierii.). materialelor de a le transforma în produs: maşini şi utilaje.. containere. estacade. bidoane. se subîmpart în: a) maşini şi utilaje de forţă . câmpii etc. gaze naturale. Terenurile şi activele materiale în curs de execuţie. instrumentelor.. precum şi magistralele de asigurare cu gaze şi apă etc.  maşini şi utilaje. inventar de producţie şi gospodăresc şi alte tipuri de mijloace fixe .maşini şi utilaje care nu intră în grupele enunţate (utilajele staţiilor telefonice.. motoare cu ardere internă. mecanică. presiunii. apă. planificate pentru utilizare în activitatea de producţie. al căror preţ unitar depăşeşte plafonul stabilit de legislaţie (3000 lei).). executarea experienţelor. valorile muzeale. aer comprimat etc.  instalaţii de transmisie .ariile de livezi.fondurile de bibliotecă. În componenţa acestei categorii intră ariile de pământ de care dispune întreprinderea. aparate pentru încercarea materialelor.  construcţii speciale . mijloacele fixe se divizează în următoarele grupe:  clădiri .blocuri ale secţiilor de producţie. calculatoare şi dispozitive analogice. biroului întreprinderii şi altor subdiviziuni (serviciului medical.  terenuri cu zăcăminte naturale.). capacităţii.  în lucrări de montaj (asamblarea şi instalarea utilajului). maşinile de pompieri) etc. automate (utilaj de evidenţă a produselor fabricate. controlului calităţii.  terenuri ocupate cu construcţii (clădiri. turbine cu abur. butoaie. masei. aparate de multiplicat. de lovit.  terenuri arendate pe termen lung.  calculatoare. gaze.mobilierul. tractoare şi transformatoare de forţă etc. calculatoare numerice (calculatoare cu tastatură) etc. căii-ferate. vii. conductele cu toate dispoziţiile intermediare pentru transformarea energiei şi transmisia substanţelor lichide sau gazoase (abur. . calculatoare de comandă.obiecte cu destinaţie de a executa unele operaţii de producţie (ambalaj de păstrare a materialelor lichide.  unelte şi scule. d) tehnică de calcul . alte plantaţii perene fructifere sau decorative fără valoarea terenurilor ocupate cu acestea.. compensatoare sincronice). investiţiile. obiecte destinate transportării produselor în cadrul întreprinderii şi nu prezintă ambalaj). vitezei. timpului. investiţii ulterioare în mijloacele fixe arendate. analizelor etc. Terenurile prezintă un gen special de imobil. poduri. În raport cu componenţa natural-substanţială.activele materiale. maşini electrice (generatoare electrice. instalaţiile televiziunii industriale. inventarul gospodăresc . caselor de odihnă etc. aerian.transportul auto. motoare electrice. de îndesat. livezi. terenuri asfaltate ale întreprinderii.  în cheltuieli de achiziţionare a utilajelor. utilaje cu ajutorul cărora se acţionează pe calea chimică. exponatele lumii animale în menajerii. hidraulice. inventarului. navele (maritime şi fluviale). termică asupra materiei prime. sunt destinate închirierii sau în scopuri administrative. la rândul lor. c) aparate şi instalaţii de măsurare şi reglare şi utilaj de laborator . e) alte maşini şi utilaje . care. pentru executarea lucrărilor de montaj. suprafeţei. b) maşini şi utilaje de lucru .maşini şi aparate.  mijloace de transport .computere. comercială şi alte activităţi. diametrului. În funcţie de genul acestora grupa terenurilor cuprinde:  terenuri fără construcţii. de presat. produselor etc. transmisiile. unelte de tăiat.reţele electrice. vii.motoare cu abur.sonde de petrol. reactoare atomice.  alte mijloace fixe . ocupate sub clădirile şi edificiile ei. safeuri.aparate şi instalaţii destinate măsurării grosimii. fântâni arteziene şi alte feluri de fântâni.. pulverulente. inclusiv manuale şi mecanizate.

care are o formă naturală concretă de rezerve de petrol.În funcţie de apartenenţă. pe parcursul căreia se calculează uzura (epuizarea). piatră. Resursele naturale pot fi grupate după tipuri (genuri) de resurse:  petrol. în conformitate cu contractul de închiriere).  piatră de var. la rândul lor.  prundiş. curativă etc.  piatră de construcţie. distingem mijloace fixe proprii (care aparţin întreprinderii date ca patrimoniu) şi închiriate (ce aparţin altei persoane juridice sau fizice. gaze.  apă minerală.  nisip. Resurse naturale numim partea activelor materiale pe termen lung. dar temporar sunt folosite de întreprinderea dată. respectiv ele se consideră activele materiale pe termen lung uzurabile. Mijloacele fixe şi resursele naturale au o durată de utilizare (exploatare.  argilă. de material lemnos etc. pot fi extrase (explorate) în cursul unei perioadei îndelungate. . extracţie) limitată. şi care.  gaze naturale.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful