39174394-Rolul-FMI-in-Economia-Mondiala.doc

Ministerul Educației din Republica Moldova

Universitatea de Stat ,,Alecu Russo” din Bălți
Facultatea ,,Știinte Reale,Economice și ale Mediului”
Specialitate:Contabilitate

Referat la tema:
,,Rolul FMI in economia mondiala.
Relațiile cu FMI”

Elaborat de: Oleineac Cristina
Butnari Ana
Gr.CT11Z
Verificat de: N.Branașco,lector universitar

..................................................................................................................................................................................................................... Balți 2015 Cuprins: Scurt istoric al apariţiei FMI ............................................................................................... 9 Bibliogrăfie........... 3 Rolul FMI in economia mondială............................................................................................................................................. 4 Sprijinul ăcordăt ţăă rilor postconflictuăle.............. 6 Relaţiile RM cu FMI............................................................................................................................................ 11 2 ........................................................................................................................ 4 Activităă ţi legăte de criză din Asiă............................................................................................

2 mlrd. Emisiile de bilete în cantităti mari de către băncile centrale ceea ce a provocat o inflaţie puternică. Hiperinflatia din anul 1923 a condus la prăbuşirea monedei. Aceasta pune punctul de începere a devalorizării în lanţ de către ţările pentru a căştiga părţi din piata. iar mai mult de 10 mil. Toate ţările legate din punct de vedere comercial cu Anglia şi-au devalorizat monedele nationale. disperate în problema să găsească cumpărător străin pentru producţia sa agricolă. au început să vândă la preţuri sub costul producţiei pentru a face faţa concurenţei străine. Una dintre primele ţări care s-a întors la etalonul aur a fost Germania. care a pătruns în toate formele de viaţa economică. În anul 1931 lira sterlină este devalorizată cu 30%. Au apărut variaţii mari între nivelurile inflatiei. care a condus la o devalorizare a francului cu patru cincimi. eliminarea barierelor tarifare . Marca nou creată era garantată cu 40% prin resursele de devise si aur ale băncii centrale. În această perioadă preţurile mărfurilor au scăzut cu 48% . un dolar a ajuns la 4. 3 . Scopul desfăşurării acestei conferinţe a fost oprirea prăbuşirii monedei naţionale.CAPITOLUL 1 : Scurt istoric al apariţiei FMI După primul război mondial statele europene au întâmpinat mari greutăţi la trecerea de la un sistem monetar în regim de război la unul de pace. Conferinţa a eşuat din cauza egoizmelor naţionale ţărilor participante. iar volumul comerţului mondial a scăzut cu peste 60%. scăderea ratelor dobânzilor. Multe bănci au dat faliment. Alte guverne . Necesitatea apariţiei unei organizaţii ca FMI a devenit evidentă după Marea Depresiune la începutul anului 1930. În anul 1933 a fost organizată la Londra o conferinţă. de oameni ereau în căutare de muncă pe care n-o aveau şansa să găsească. producţia a fost ţinută în stoc fără să poată fi valorificată. între mecanismele de formare a preţurilor si a veniturilor. de mărci germane. costurile producţiei agricole au fost mai mari decât preţul produselor finite. În anul 1928 şi Franţa s-a întors la etalonul-aur prin stabilizarea monetară. Unele guverne au introdus restricţii pentru schimbul monedei naţionale folosind operaţiile de barter ( de exemplu o locomotivă pentru 100 tone de cafea ) şi astfel eliminând folosirea monedei naţionale.

În criza financiară la mijlocul acestei decade în Mexico FMI a aprobat pe data de 1. care să nu mai permit în viitor afectarea altor ţări din această regiune. Au fost intensificate consultaţiile cu celelalte ţări membre pentru a fi luate măsuri.Activităă ţi legăte de criză din Asiă În anul 1990 au fost efectuate cele mai semnificative schimbări în istoria FMI. Acest ajutor avea scopul să stsbilizeze situatia financiară şi să oprească ieşirile masive de capital din Mexic. Criza financiară din Asia din anul 1998 a fost evenimentul financiar a anului. FMI a ajutat cele trei ţări cel mai mult afectate . care au 4 . foarte importante pentru funcţionarea economiei de piaţă.0 billion. care ar treebui să ajute refacerii situaţiei financiare. dar după criza din anul 1938 si al doilea război mondial acest acord numai a avut nici-o putere. Astfel FMI a elaborat programe. Între ţările care au beneficiat de ajutorul financiar al FMI în anii '90 au fost ţările din Europa Centrală şi regiunea Baltică. Întărzierea semnificativă în adaptării măsurilor corespunzătoare în rezolvarea acestor dificultăţi a aprofundat criza financiară şi a afectat şi alte ţări din această regiune. Multe eforturi au fost depuse în formarea structurilor financiare şi economice.8 billion. Pe de altă parte regurile bancare inadecvate şi intervenţia sa nereuşita n-au putut să contribuie la stabilizarea situaţiei economice. În anul 1936 Anglia. Franţa si SUA au semnat un acord care avea scopul principal să restabilizeze relaţiile economice internaţionale. Printre cauzele principale pentru această criză putem să considerăm împrumuturile externe făcute de aceste ţări în exces. În această privintă s-a registrat o mică readresare în anul 1937. Cel mai mult afectate au fost Indonesia. Coreea a beneficiat de ajutor financiar la valoare totală de $ 11. cu scădente scurte. O parte importantă în activitatea FMI ocupă colaborarea strînsă cu Banca Mondială în vederea sprijinirii celor mai sărace ţări din lume. Au fost aplicate proceduri accelerate organizate sub numele de Mecanism Urgent de Finanţare. CAPITOLUL 2: Rolul FMI în economia mondială 2.02.Indonesia.1995 cel mai mare pachet financiar pentru o ţară membră a FMI în valoare de $17. O parte importantă în activitatea FMI deţine acordarea împrumuturilor în domeniul bancar şi supravegherea sistemului monetar internaţional. Rusia şi alte ţări din fosta Uniune Sovietică pentru înlesnirea trecerii lor dificile din economia planificată la economia de piaţă. Coreea si Tailanda. Acestea au fost legate de procesul de integrare a pieţelor de mărfuri. servicii şi capital. Coreea si Tailanda .1.aranjănd programe pentru reforme economice.2 billion şi Tailanda $ 4.

FMI a colaborat cu alte instituţii internaţionale financiare.fost adăugate la programele deja existente şi care au avut drept scop să adapteze FMI către cerinţele acestei perioade. de către ţările membre. 5 . În viitor descentralizarea în sistemul valutar al ţărilor industrializate va continua. De exemplu a fost făcută o propunere în sensul că valutele mai puternice să fie legate şi fixate întru-n sistem.2 billion primite în luna martie 1996. Între scopurile principale sunt păstrarea unui dialog permanent cu politicienii din Asia si supravegherea pieţei financiare în această regiune. De aceea va fi necesară o reevaluare a rolului FMI privind supravegherea şi finanţarea ţărilor membre. cât se poate mai concrete. A 50-a anivarsare a FMI în anul 1994 a creat ocazia pentru efectuarea unui număr mare de întălniri si discutii privind activitatea fondului în viitor. mai ales în perioade de dificultăţi economice şi numărul acestor ţări a crescut mult. În luna iulie 1998.2 billion. Schimbările în mediu economic international impun într-un fel si reevaluare a rolului FMI si eventual efectuarea unor schimbări în rolul său în economia mondială. De asemenea a fost creată facilitatea de Rezerve suplimentare pentru a ajuta ţările afectate prin acordarea împrumuturilor pe termen scurt. care va avea drept scop să suplimenteze cele $ 9. Nu pe ultimul loc ca importanţă este faptul că ţările membre trebuie să binevoiască să ia în considerare sfaturile politice de la FMI. necesare pentru recuperarea încrederii pierdute a investitorilor. Principalele concluzii făcute de funcţionării FMI sunt patru şi se referă la necesitatea punerii la dispoziţie la FMI a unei informaţii. multe ţări membre n-au avut aces la fluxurile de capital privat. care se aplică pentru ieşirea din criză. Directorul acestui office este Kunio Saito. după dificultăţiile financiare serioase. Aceste ţări se bazează pe asistenţa financiară din partea FMI în resolvarea problemelor financiare legate de balanţa de plăţi. Folosirea largă a ratelor de schimb flexibile a dezavantajat tările industriale si ele au beneficiat mult mai putinde ajutor financiar din partea FMI. care să aibă ca scop reducerea instabilităţii ratei de schimb şi eventual trecerea la un sistem mult mai flexibil. afectând şi ţările în traziţie. Un rol crucial joacă existenţa unei transparenţe în privinţa programelor. aşa cum a fost prevăzut în Bretton Woods. de exemplu cu Banca Mondială şi Banca da Dezvoltare din Asia pentru a mări suportul financiar pentru programele de reforme economice. Comisia din Bretton Woods a propus FMI să preia de la Grupul Celor 7 responsabilitatea de a efectua politica de coordonare. pe care aceste ţări îl au în economia mondială FMI a deschis un nou office pentru Asia şi Pacific în Tokyo. Rusia a primit un împrumut de $11. Mai mult decât aceasta. Pentru a colabora mai străns cu ţările afectate de criza din Asia şi din cauza rolului important. Pe de altă parte cu o mai mare atenţie trebuie să fie analizate rezultatele macroeconomice ale ţărilor pe termen scurt.

şi începutul anilor ’90. exercitată de fluxurile de capital privat. 2. Etiopia. şase ţări.2. în anul 1995 FMI a întărit politica sa financiară prin întroducerea Asistenţei de Urgenţă pentru ţările postconflictuale. Toate aceste propuneri deocamdată n-au găsit o acceptare mai largă. Bosnia şi Herzegovina. Din această cauză. în luna octombrie 1995 Bordul Executiv a stabilit ca atat timp căt sunt disponibile instrumentele financiare ale FMI şi sunt adecvate pentru a face faţă situaţiilor postconflictuale. FMI lucrează în colaborare cu alte organizaţii internaţionale şi creditori bilaterali . Jordan.Sprijinul ăcordăt tţăărilor postconflictuăle În anii recenţi. Haiti. Pentru a primi asistenţă postconflictuală. ’80. pe care l-are FMI şi în natura politicii de supraveghere a Sistemului Monetar International. Mai mult decât aceasta a fost propus în acest context FMI să joace un rol central în coordonarea restructurării datoriilor statelor. aplicate în funcţie de necesităţiile de resurse. În procesul de intrajutoare al acestor ţări pentru restabilirea stabilităţii macroeconomice. Georgia. Pentru a întări aceste eforturi. atunci relaţiile între FMI şi ţările membre se vor schimba substanţial. În anul 1995. şi rolul pe care îl joaca FMI în catalizarea sprijinului de alte surse 6 . Sierra Leone. convulsii sociale sau conflicte armate internaţionale. Pentru a sprjini preîntămpinarea intr-un moment iniţial necesităţiile speciale în astfel de ţări. Chad. Ruanda. reprezentanţilor grupului celor 7 au invitat instituţiile înfiinţate în Bretton Woods şi Organizaţia Naţiunilor Unite să stabileasca procedurile de coordonare. pe plan mondial s-a manifestat în creştere numarul ţărilor în care există instabilitate politica. care se vor efectua nu mai vor fi cu rolul financiar. El Salvador. în scopul de a facilita o tranziţie lina în faza de rehabilitare a crizei. În prezent rolul FMI este de a facilita relaţiile dintre debitor si creditor. Cambodgia. inclusiv serviciul datoriei catre instituţiile multilaterale. Republica Congo. la întalnirea la Halifax. FMI a ajutat un numar mare de ţări postconflictuale - cum ar fi Bangladesh. Astfel FMI poate să devină un fel de agenţie de evaluare pentru politiciile economice de stat ale ţărilor membre. trebuie sa se stabilezeze o balanţă de urgentă a plăţilor necesare pentru a ajuta refacerea rezervei şi întâlni plăţile curente. şi Tajikistan au beneficiat de această asistenţă. şi pentru coordonarea activităţii de cooperare mai efectiva cu creditorii.Albania. sprijinul FMi se poate dovedi benefic. În anii ‘70. Cu totul altă direcţie a fost propusă de la ceilalţi funcţionari FMI să abandoneze rolul său în domeniul financiar şi să concentreze activitatea sa asupra disciplinei comerciale. În momentul în care FMI va acţiona ca o agenţie de evaluare. şi Nicaragua- printr-o varietate mare de facilităţi acordate de FMI. Probabil schimbările. scopul fiind corectarea neadaptibilităţii bilanţelor de plăţi ale ţărilor membre. ca un fel de curte de faliment.

înfiinţarea şi reorganizarea instituţiilor monetare şi de shimb valutar pentru a putea ţara respectiva să efectueze rambursările legate de creditele luate şi operaţiunile de schimb valutar străine şi să asigure întrebuinţarea efectiva a resurselor existente ţării respective. FMI intervine pentru a sprjini preîntâmpinarea necesităţiilor speciale ale ţărilor postconflictuale şi aceasta este ca o parte din efortul coordonat internaţional depus de diferite agenţi multilaterali şi donatori bilaterali luând rolul principal în coordonarea şi mobilizarea asistenţei. Odata ce situaţia economică a fost stabilizata. Sfaturile politice date de către FMI acopera toata gama ale politicii macroeconomice şi de asemenea asigura şi necesarul de măsuri structurale. Rolul cheie al FMI în ţările postconflictuale este sa ajute restabilirea stabilităţii macroeconomice.oficiale. capacitatea membrilor să formuleze şi să implementeaze programele economice. Totuşi acolo unde există capacitatea suficienta pentru planificarea şi implementarea politicii. Uniunea Europeana.care pănă la acest moment a fost acordată pentru a acoperi numai calamităţile naturale . timpul necesar pentru mobilizarea sprijinul donorilor şi dacă e important. Banca Mondiala. De asemenea este important să se determine capacitatea administrativa şi instituţionala a statului care a fost întrerupta la punctul în care ţările membre sunt momental incapabile să se dezvolte şi să implementeze un program economic multilateral care poate fi sprijinit sub aranjamentului FMI. aprecierea datoriilor către instituţiile multilaterale. pozitia autorităţilor şi intenţia lor de a apela căt mai repede la forma tradiţionala de finanţare a FMI (cum ar fi a acordurile stand-by sau ESAF aranjament). Astfel de asistenta mai poate fi acordată şi de alte instituţii cum ar fi UNDP. şi donatori bilaterali şi multilaterali . şi se demonstrează angajament ferm de catre autoritaţile care vor garanta că resursele FMI vor fi protejate şi folosite adecvat. Consiliul Executiv a hotarat să extindă politica sa existentă asupra asistenţei de urgenţă . 7 . quantificare a cadrului macroeconomic. Ca urmare. Elementele necesare pentru întrebuinţare a asistenţei de urgenţă includ o declarare clară a situaţiei economice. Aceasta este realizat în faza iniţiala prin intermediul asistenţei tehnice şi sfaturile politice pentru ajutarea refacerii administrative şi instituţionale şi pentru a crea capacitatea necesara pentru a pune un program economic multilateral corespunzător. Acordarea asistenţei financiare depinde de factorii specifici ai statelor. FMI poate face disponibila asistenta financiară care joaca deseori rolul cheie în catalizarea sprijinului de alţi creditori şi donatori. cum ar fi cât de repede este clarificata situaţia politică. Asistenţa tehnică a FMI se focalizeaza pe capacitatea de reconstruire -de exemplu.

1998 11. Asistenţa Postconflictuala de urgenţă Cantitate Suma aprobata Ţara Data (milioăne de (% din cotă) DST) Albania Nov.2 12. şi crearea noilor structuri economice pentru trecerea la economiei de piaţă.9 15. 1997 8. 1998 7. cu asistenţa de urgenţă a fost sprijinita programa guvernului cu $12 milioane pentru a putea fi redusă inflaţia severă şi restartarea creşterii economice.. restructurarea băncilor de stat şi de a dezvolta mai bine administraţia publică.0 Bosnia si Herzegovina Dec.5 Aprilie.8 25. Reformele structurale includ măsuri pentru a opri activitatea companiilor piramidale.5 Tajikistan Martie.. Asistenta de urgenţă pentru Rwanda.0 Sierra Leone Nov.0 Ruanda Dec.0 10. a fost acordată suma de $45 millioane pentru redresarea politica şi reintegrarea economica. care a fost acordată. împreunã cu măsurile de revenire puternice.3 25.0 Rep. 1997 7.5 12.. Asistenţa de urgenţă acordată pentru Tajikistan este în jur de $20 milioane şi a fost folosita pentru sprijinirea programei economice a guvernului pentru anii 1997-98. Congo Iulie. 1997 6. 1998 7.. la stabilizarea ratei de 8 . Pe 20 decembrie 1995. Asistenţa tehnica a fost acordată de câtre donatori multilaterali inclusiv FMI. 1997 8.. Din această cauza policile fiscale şi monetare au început să lucreze semnificativ. La acelasi zi. ducând la reducerea inflaţiei.5 În Albania. pentru a putea fi redresate veniturile care.6 15.5 12. Bosnia şi Herzegovina care au moştenit calitatea de membru ale fostei Republice Socialiste Federale Yugoslaviei au intrat în FMI. refacerea ale infrastructurii.0 Dec. a reuşit să pună deficitul budgetului pe cale stabilă. Acest ajutor a fost acordat din cauza imposibilităţii Băncii Nationale ale Ruandei de a efectua funcţiile sale principale şi pentru consolidarea bugetului şi veniturile administrative. Asistenţa a fost folosita pentru restaurarea autoritaţilor administrative civile. a fost in jur de $20 milioane pentru sprijinirea programului economic al guvernului pentru anul 1997 şi al programului de asistenţa tehnică coordonat de FMI. Asistenţa postconflictuala de urgenţă a devenit disponibila în anul 1995 şi astfel şase ţări au fost alese pentru a primi acest ajutor. 1995 30.

România şi Ucraina. în calitatea sa de agenţie fiscală a Republicii Moldova în cadrul FMI. Poziţia de guvernator al Republicii Moldova în cadrul Consiliului de Guvernatori FMI este deţinută de către guvernatorul BNM. 109 din 11 mai 2012 cu privire la majorarea sumei de 9 . Cipru.schimb valutar. Drepturi Speciale de Tragere (DST) sau circa 189. Republica Macedonia.3. reducînd problemele financiare şi normalizînd relaţiile cu creditorii externi .7 mil. refacerea infrastructurii capitalei Brazzaville. Actualmente. 66-2 cu privire la cea de-a Paisprezecea Revizuire Generală a Cotelor şi Reforma Consiliului Executiv din 15 decembrie 2010. Republica Moldova face parte din grupa de ţări (constituenţă) care include: Armenia. în numele Republicii Moldova. În contextul celei de-a Paisprezecea Revizuiri Generale a Cotelor şi Reformei Consiliului Executiv. Republica Moldova şi-a exprimat susţinerea pentru reformele respective din cadrul FMI prin aprobarea Legii nr. Muntenegru. Olanda. refacerea capacităţii instituţiilor şi recuperarea sigutanţei sociale. iar cea de guvernator supleant de către prim-viceguvernatorul Băncii Naţionale a Moldovei. iar la 12 august 1992 a devenit membru al FMI. BNM.2 mil. Bulgaria. 1107 din 28 iulie 1992. Bosnia şi Herţegovina. Republica Moldova a acceptat Statutul FMI prin Hotărîrea Parlamentului nr.Relăţiile RM cu FMI Fondul Monetar Internaţional (FMI) este o organizaţie internaţională care are obiectivul de a promova cooperarea monetară internaţională.05 la sută din capitalul FMI. care are ca scop accelerarea creşterii economice. Asistenţa de urgenţă la valoare de $10 milioane a fost folosita în Republica Congo pentru sprijinirea programei economice a guvernului pentru anul 1998 cu scop de a recupera condiţiilor normale economice ducînd la stabilitatea macroeconomica. Asistenţa de urgenţă pentru Sierra Leone la valoare de $16 milioane a fost folosita pentru sprijinirea programei economice a guvernului pentru anii 1998/99 . În acest sens. precum şi de a promova stabilitatea valutară. este împuternicită să efectueze. Georgia. Siguranţa socială a început să fie mult mai puternică şi au fost facute paşi importante pentru iniţierea reformei sistemului bancar. ceea ce reprezintă 0. Consiliul de Guvernatori al FMI a aprobat majorarea capitalului FMI şi realinierea cotelor ţărilor- membre prin Rezoluţia nr. În cadrul FMI. Belgia. dolari SUA. reorganizarea administraţiei centrale. Luxemburg. toate operaţiunile şi tranzacţiile autorizate conform Statutului FMI. cota Republicii Moldova la FMI constituie 123. de a înlesni expansiunea şi creşterea echilibrată a comerţului internaţional. 2. Israel.

2 mil. Banca Naţională a Moldovei a fost desemnată instituţia responsabilă de compilarea informaţiei aferente FSI şi transmiterea acesteia FMI. Pe 30 iunie 1995 Moldova a acceptat prevederile Articolului VIII al Statutului Fondului Monetar Internaţional. CONCLUZII: Fondul Monetar Internaţional este unul din organismele ce a fost creat ca răspuns la necesitatea modificării sistemului monetar internaţional. DST pînă la 172. 118 din 24 mai 2012 pentru acceptarea Amendamentului la Statutul Fondului Monetar Internaţional privind reforma Consiliului Executiv. activează în baza unor principii bine determinate. sistemului de raportare monetară. Acordurile Stand-by (SBA).5 mil. Prin aceasta. Republica Moldova a beneficiat de următoarele acorduri cu FMI pentru susţinerea programelor de ajustare economică ale autorităţilor şi anume: Mecanismul de finanţare compensatorie şi excepţională (CCFF). Odată cu intrarea în vigoare a reformelor iniţiate. care este numită cotă de participare. printre care şi Republicii Moldova. Din momentul aderării la FMI. FMI a extins proiectul cu privire la indicatorii financiari de stabilitate Financial Soundness Indicators (FSI). DST. care reglementează relaţiile de cooperare dintre ţările membre şi FMI. A fost fondat prin vărsarea unei anumite sume de bani de către ţările fondatore şi activează-n baza gestionării resurselor vărsate de fiecare ţară membru.din 2009 numite Mecanisme de creditare lărgită (ECF). Republica Moldova urmează să-şi majoreze cota de subscriere la FMI de la valoarea actuală de 123. Mecanismele de finanţare extinsă (EFF) şi Mecanismele de reducere a sărăciei şi creştere economică (PRGF) . Mecanismul finanţării reformelor structurale (STF). lansînd invitaţia de participare la proiectul nominalizat mai multor ţări. FMI a acordat Republicii Moldova asistenţă tehnică într-un şir de sectoare. Astfel. inclusiv în cel al politicii monetare/organizării băncii centrale. conform prevederilor Articolului IV al Statutului Fondului Monetar Internaţional. fără aprobarea / consultarea FMI. Urmare consecinţelor crizei financiare. Republica Moldova se angajează să nu recurgă la introducerea de restricţii cu privire la efectuarea plăţilor şi transferurilor pentru tranzacţii internaţionale curente şi să nu participe la aranjamente valutare discriminatorii sau practici valutare multiple. supravegherii bancare etc. Anual FMI acordă Republicii Moldova consultări în domeniul politicii economice şi financiare.subscripţie a Republicii Moldova la Fondul Monetar Internaţional şi a Legii nr. FMI a fost creat pentru a acoperi deficitul balanţelor de plăţi a ţărilor membre. Obiectivul de bază al FSI este de a promova analiza macroprudenţială şi de a evalua punctele forte şi vulnerabilităţile sistemelor financiare. care sunt stipulate în 10 .

Brown. Bal. Bucuresţ ti. Editură UCDC. Editură Tehnicăă . Bucuresţ ti..bnm.htm 6. 2004. Economie Mondiăăă .ro/sferă/ărhivă/nr59ă/ărticole/ărticol11text. Ana. Chiţiba.regulamentul său. L. Constanţa. 3. 5. Consiliul Guvernatorilor şi Director Fondului. Bucuresti. 2002. Sistemul economiei mondiăle. internătionăl-fmi# Disponibil: www.worldbănk. Directorul Fondului este un european. Bibliografie: Dumitrescu. 2002. Sterian. Editură Economicăă .dntb.ro (The Eăst Asiăn Mirăcle: Economic Growth ănd Public Policy). Disponibil: http://www.org/ro/content/relătiă-republicii-moldovă-cu-fondul-monetăr- 4. Disponibil: http://www. iar sediul lui se află la Washington. 1. Stăreă lumii 1999. la moment Director al fondului este Rodrigo de Rado. Gestionarea Fondului se face de către Consiliul Administratorilor. 11 . 2. editţiă ă II-ă.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful