Ministerul Educației din Republica Moldova

Universitatea de Stat ,,Alecu Russo” din Bălți
Facultatea ,,Știinte Reale,Economice și ale Mediului”
Specialitate:Contabilitate

Referat la tema:
,,Rolul FMI in economia mondiala.
Relațiile cu FMI”

Elaborat de: Oleineac Cristina
Butnari Ana
Gr.CT11Z
Verificat de: N.Branașco,lector universitar

.............................................................................. 6 Relaţiile RM cu FMI..................................................................................................................................................................................................................................... 11 2 ................................................................ Balți 2015 Cuprins: Scurt istoric al apariţiei FMI .................................................................................................................................................................................................................................. 3 Rolul FMI in economia mondială.............................. 4 Sprijinul ăcordăt ţăă rilor postconflictuăle................................. 9 Bibliogrăfie.......................................................................................................................... 4 Activităă ţi legăte de criză din Asiă............................................

care a pătruns în toate formele de viaţa economică. care a condus la o devalorizare a francului cu patru cincimi. Aceasta pune punctul de începere a devalorizării în lanţ de către ţările pentru a căştiga părţi din piata. În anul 1931 lira sterlină este devalorizată cu 30%. În anul 1933 a fost organizată la Londra o conferinţă. Emisiile de bilete în cantităti mari de către băncile centrale ceea ce a provocat o inflaţie puternică. costurile producţiei agricole au fost mai mari decât preţul produselor finite. Alte guverne .CAPITOLUL 1 : Scurt istoric al apariţiei FMI După primul război mondial statele europene au întâmpinat mari greutăţi la trecerea de la un sistem monetar în regim de război la unul de pace. În anul 1928 şi Franţa s-a întors la etalonul-aur prin stabilizarea monetară. Toate ţările legate din punct de vedere comercial cu Anglia şi-au devalorizat monedele nationale. În această perioadă preţurile mărfurilor au scăzut cu 48% . Au apărut variaţii mari între nivelurile inflatiei. Hiperinflatia din anul 1923 a condus la prăbuşirea monedei. Scopul desfăşurării acestei conferinţe a fost oprirea prăbuşirii monedei naţionale. Una dintre primele ţări care s-a întors la etalonul aur a fost Germania. scăderea ratelor dobânzilor. Conferinţa a eşuat din cauza egoizmelor naţionale ţărilor participante. iar volumul comerţului mondial a scăzut cu peste 60%. producţia a fost ţinută în stoc fără să poată fi valorificată. eliminarea barierelor tarifare . între mecanismele de formare a preţurilor si a veniturilor. 3 . Multe bănci au dat faliment. de oameni ereau în căutare de muncă pe care n-o aveau şansa să găsească. disperate în problema să găsească cumpărător străin pentru producţia sa agricolă. Marca nou creată era garantată cu 40% prin resursele de devise si aur ale băncii centrale. iar mai mult de 10 mil. Unele guverne au introdus restricţii pentru schimbul monedei naţionale folosind operaţiile de barter ( de exemplu o locomotivă pentru 100 tone de cafea ) şi astfel eliminând folosirea monedei naţionale. au început să vândă la preţuri sub costul producţiei pentru a face faţa concurenţei străine. Necesitatea apariţiei unei organizaţii ca FMI a devenit evidentă după Marea Depresiune la începutul anului 1930. de mărci germane. un dolar a ajuns la 4.2 mlrd.

servicii şi capital. Între ţările care au beneficiat de ajutorul financiar al FMI în anii '90 au fost ţările din Europa Centrală şi regiunea Baltică. O parte importantă în activitatea FMI deţine acordarea împrumuturilor în domeniul bancar şi supravegherea sistemului monetar internaţional. foarte importante pentru funcţionarea economiei de piaţă. care au 4 .aranjănd programe pentru reforme economice. Acest ajutor avea scopul să stsbilizeze situatia financiară şi să oprească ieşirile masive de capital din Mexic. Astfel FMI a elaborat programe. Coreea a beneficiat de ajutor financiar la valoare totală de $ 11.2 billion şi Tailanda $ 4. Pe de altă parte regurile bancare inadecvate şi intervenţia sa nereuşita n-au putut să contribuie la stabilizarea situaţiei economice. Acestea au fost legate de procesul de integrare a pieţelor de mărfuri. Franţa si SUA au semnat un acord care avea scopul principal să restabilizeze relaţiile economice internaţionale.1995 cel mai mare pachet financiar pentru o ţară membră a FMI în valoare de $17. Rusia şi alte ţări din fosta Uniune Sovietică pentru înlesnirea trecerii lor dificile din economia planificată la economia de piaţă. cu scădente scurte. Coreea si Tailanda. Au fost aplicate proceduri accelerate organizate sub numele de Mecanism Urgent de Finanţare. Multe eforturi au fost depuse în formarea structurilor financiare şi economice.0 billion.Indonesia. O parte importantă în activitatea FMI ocupă colaborarea strînsă cu Banca Mondială în vederea sprijinirii celor mai sărace ţări din lume. Printre cauzele principale pentru această criză putem să considerăm împrumuturile externe făcute de aceste ţări în exces. Cel mai mult afectate au fost Indonesia. dar după criza din anul 1938 si al doilea război mondial acest acord numai a avut nici-o putere. În anul 1936 Anglia. Criza financiară din Asia din anul 1998 a fost evenimentul financiar a anului. CAPITOLUL 2: Rolul FMI în economia mondială 2. care să nu mai permit în viitor afectarea altor ţări din această regiune. Coreea si Tailanda .8 billion. Întărzierea semnificativă în adaptării măsurilor corespunzătoare în rezolvarea acestor dificultăţi a aprofundat criza financiară şi a afectat şi alte ţări din această regiune. Au fost intensificate consultaţiile cu celelalte ţări membre pentru a fi luate măsuri. care ar treebui să ajute refacerii situaţiei financiare.Activităă ţi legăte de criză din Asiă În anul 1990 au fost efectuate cele mai semnificative schimbări în istoria FMI. În criza financiară la mijlocul acestei decade în Mexico FMI a aprobat pe data de 1.02. În această privintă s-a registrat o mică readresare în anul 1937.1. FMI a ajutat cele trei ţări cel mai mult afectate .

după dificultăţiile financiare serioase. Mai mult decât aceasta. Folosirea largă a ratelor de schimb flexibile a dezavantajat tările industriale si ele au beneficiat mult mai putinde ajutor financiar din partea FMI. Schimbările în mediu economic international impun într-un fel si reevaluare a rolului FMI si eventual efectuarea unor schimbări în rolul său în economia mondială. Rusia a primit un împrumut de $11. care să aibă ca scop reducerea instabilităţii ratei de schimb şi eventual trecerea la un sistem mult mai flexibil. Nu pe ultimul loc ca importanţă este faptul că ţările membre trebuie să binevoiască să ia în considerare sfaturile politice de la FMI. cât se poate mai concrete. aşa cum a fost prevăzut în Bretton Woods. Pe de altă parte cu o mai mare atenţie trebuie să fie analizate rezultatele macroeconomice ale ţărilor pe termen scurt.2 billion. pe care aceste ţări îl au în economia mondială FMI a deschis un nou office pentru Asia şi Pacific în Tokyo. De asemenea a fost creată facilitatea de Rezerve suplimentare pentru a ajuta ţările afectate prin acordarea împrumuturilor pe termen scurt. mai ales în perioade de dificultăţi economice şi numărul acestor ţări a crescut mult. FMI a colaborat cu alte instituţii internaţionale financiare. Aceste ţări se bazează pe asistenţa financiară din partea FMI în resolvarea problemelor financiare legate de balanţa de plăţi. care se aplică pentru ieşirea din criză. În luna iulie 1998. de către ţările membre. de exemplu cu Banca Mondială şi Banca da Dezvoltare din Asia pentru a mări suportul financiar pentru programele de reforme economice. necesare pentru recuperarea încrederii pierdute a investitorilor. De aceea va fi necesară o reevaluare a rolului FMI privind supravegherea şi finanţarea ţărilor membre. De exemplu a fost făcută o propunere în sensul că valutele mai puternice să fie legate şi fixate întru-n sistem. Un rol crucial joacă existenţa unei transparenţe în privinţa programelor. 5 . Pentru a colabora mai străns cu ţările afectate de criza din Asia şi din cauza rolului important. care va avea drept scop să suplimenteze cele $ 9.fost adăugate la programele deja existente şi care au avut drept scop să adapteze FMI către cerinţele acestei perioade. În viitor descentralizarea în sistemul valutar al ţărilor industrializate va continua. Principalele concluzii făcute de funcţionării FMI sunt patru şi se referă la necesitatea punerii la dispoziţie la FMI a unei informaţii. multe ţări membre n-au avut aces la fluxurile de capital privat.2 billion primite în luna martie 1996. A 50-a anivarsare a FMI în anul 1994 a creat ocazia pentru efectuarea unui număr mare de întălniri si discutii privind activitatea fondului în viitor. Comisia din Bretton Woods a propus FMI să preia de la Grupul Celor 7 responsabilitatea de a efectua politica de coordonare. Directorul acestui office este Kunio Saito. afectând şi ţările în traziţie. Între scopurile principale sunt păstrarea unui dialog permanent cu politicienii din Asia si supravegherea pieţei financiare în această regiune.

în luna octombrie 1995 Bordul Executiv a stabilit ca atat timp căt sunt disponibile instrumentele financiare ale FMI şi sunt adecvate pentru a face faţă situaţiilor postconflictuale. reprezentanţilor grupului celor 7 au invitat instituţiile înfiinţate în Bretton Woods şi Organizaţia Naţiunilor Unite să stabileasca procedurile de coordonare. şase ţări. în scopul de a facilita o tranziţie lina în faza de rehabilitare a crizei. Astfel FMI poate să devină un fel de agenţie de evaluare pentru politiciile economice de stat ale ţărilor membre.2. scopul fiind corectarea neadaptibilităţii bilanţelor de plăţi ale ţărilor membre. Cu totul altă direcţie a fost propusă de la ceilalţi funcţionari FMI să abandoneze rolul său în domeniul financiar şi să concentreze activitatea sa asupra disciplinei comerciale. Probabil schimbările. pe care l-are FMI şi în natura politicii de supraveghere a Sistemului Monetar International. Haiti. şi Nicaragua- printr-o varietate mare de facilităţi acordate de FMI. Ruanda. inclusiv serviciul datoriei catre instituţiile multilaterale. şi rolul pe care îl joaca FMI în catalizarea sprijinului de alte surse 6 . care se vor efectua nu mai vor fi cu rolul financiar. Sierra Leone. atunci relaţiile între FMI şi ţările membre se vor schimba substanţial.Albania. FMI lucrează în colaborare cu alte organizaţii internaţionale şi creditori bilaterali . În anii ‘70. Pentru a primi asistenţă postconflictuală. în anul 1995 FMI a întărit politica sa financiară prin întroducerea Asistenţei de Urgenţă pentru ţările postconflictuale. 2. Din această cauză. ca un fel de curte de faliment. Cambodgia. Mai mult decât aceasta a fost propus în acest context FMI să joace un rol central în coordonarea restructurării datoriilor statelor. pe plan mondial s-a manifestat în creştere numarul ţărilor în care există instabilitate politica. trebuie sa se stabilezeze o balanţă de urgentă a plăţilor necesare pentru a ajuta refacerea rezervei şi întâlni plăţile curente. şi începutul anilor ’90. convulsii sociale sau conflicte armate internaţionale. Republica Congo. El Salvador. Toate aceste propuneri deocamdată n-au găsit o acceptare mai largă. FMI a ajutat un numar mare de ţări postconflictuale - cum ar fi Bangladesh. Georgia. În prezent rolul FMI este de a facilita relaţiile dintre debitor si creditor. Jordan. ’80. aplicate în funcţie de necesităţiile de resurse. Pentru a întări aceste eforturi. În procesul de intrajutoare al acestor ţări pentru restabilirea stabilităţii macroeconomice. Etiopia. şi pentru coordonarea activităţii de cooperare mai efectiva cu creditorii. exercitată de fluxurile de capital privat. la întalnirea la Halifax. În momentul în care FMI va acţiona ca o agenţie de evaluare. Bosnia şi Herzegovina. şi Tajikistan au beneficiat de această asistenţă. sprijinul FMi se poate dovedi benefic. În anul 1995.Sprijinul ăcordăt tţăărilor postconflictuăle În anii recenţi. Pentru a sprjini preîntămpinarea intr-un moment iniţial necesităţiile speciale în astfel de ţări. Chad.

Rolul cheie al FMI în ţările postconflictuale este sa ajute restabilirea stabilităţii macroeconomice. Odata ce situaţia economică a fost stabilizata.care pănă la acest moment a fost acordată pentru a acoperi numai calamităţile naturale . timpul necesar pentru mobilizarea sprijinul donorilor şi dacă e important. Aceasta este realizat în faza iniţiala prin intermediul asistenţei tehnice şi sfaturile politice pentru ajutarea refacerii administrative şi instituţionale şi pentru a crea capacitatea necesara pentru a pune un program economic multilateral corespunzător. înfiinţarea şi reorganizarea instituţiilor monetare şi de shimb valutar pentru a putea ţara respectiva să efectueze rambursările legate de creditele luate şi operaţiunile de schimb valutar străine şi să asigure întrebuinţarea efectiva a resurselor existente ţării respective. pozitia autorităţilor şi intenţia lor de a apela căt mai repede la forma tradiţionala de finanţare a FMI (cum ar fi a acordurile stand-by sau ESAF aranjament). capacitatea membrilor să formuleze şi să implementeaze programele economice. Uniunea Europeana. Elementele necesare pentru întrebuinţare a asistenţei de urgenţă includ o declarare clară a situaţiei economice. cum ar fi cât de repede este clarificata situaţia politică. quantificare a cadrului macroeconomic. şi donatori bilaterali şi multilaterali . Totuşi acolo unde există capacitatea suficienta pentru planificarea şi implementarea politicii. Banca Mondiala. Consiliul Executiv a hotarat să extindă politica sa existentă asupra asistenţei de urgenţă . Astfel de asistenta mai poate fi acordată şi de alte instituţii cum ar fi UNDP. FMI intervine pentru a sprjini preîntâmpinarea necesităţiilor speciale ale ţărilor postconflictuale şi aceasta este ca o parte din efortul coordonat internaţional depus de diferite agenţi multilaterali şi donatori bilaterali luând rolul principal în coordonarea şi mobilizarea asistenţei.oficiale. Asistenţa tehnică a FMI se focalizeaza pe capacitatea de reconstruire -de exemplu. şi se demonstrează angajament ferm de catre autoritaţile care vor garanta că resursele FMI vor fi protejate şi folosite adecvat. Sfaturile politice date de către FMI acopera toata gama ale politicii macroeconomice şi de asemenea asigura şi necesarul de măsuri structurale. Acordarea asistenţei financiare depinde de factorii specifici ai statelor. De asemenea este important să se determine capacitatea administrativa şi instituţionala a statului care a fost întrerupta la punctul în care ţările membre sunt momental incapabile să se dezvolte şi să implementeze un program economic multilateral care poate fi sprijinit sub aranjamentului FMI. FMI poate face disponibila asistenta financiară care joaca deseori rolul cheie în catalizarea sprijinului de alţi creditori şi donatori. aprecierea datoriilor către instituţiile multilaterale. 7 . Ca urmare.

Asistenţa tehnica a fost acordată de câtre donatori multilaterali inclusiv FMI.0 Dec. Asistenta de urgenţă pentru Rwanda.5 Aprilie. 1998 7.5 12.0 Ruanda Dec. restructurarea băncilor de stat şi de a dezvolta mai bine administraţia publică.8 25. ducând la reducerea inflaţiei.. care a fost acordată.2 12. la stabilizarea ratei de 8 .3 25.6 15. cu asistenţa de urgenţă a fost sprijinita programa guvernului cu $12 milioane pentru a putea fi redusă inflaţia severă şi restartarea creşterii economice.. 1997 7. Asistenţa postconflictuala de urgenţă a devenit disponibila în anul 1995 şi astfel şase ţări au fost alese pentru a primi acest ajutor. 1997 8.. a reuşit să pună deficitul budgetului pe cale stabilă. Congo Iulie. 1995 30.0 Rep.5 Tajikistan Martie. 1997 6. şi crearea noilor structuri economice pentru trecerea la economiei de piaţă.0 Bosnia si Herzegovina Dec. Asistenţa de urgenţă acordată pentru Tajikistan este în jur de $20 milioane şi a fost folosita pentru sprijinirea programei economice a guvernului pentru anii 1997-98. Reformele structurale includ măsuri pentru a opri activitatea companiilor piramidale.. La acelasi zi. a fost acordată suma de $45 millioane pentru redresarea politica şi reintegrarea economica. a fost in jur de $20 milioane pentru sprijinirea programului economic al guvernului pentru anul 1997 şi al programului de asistenţa tehnică coordonat de FMI. 1997 8. pentru a putea fi redresate veniturile care. 1998 7.. Asistenţa a fost folosita pentru restaurarea autoritaţilor administrative civile. Pe 20 decembrie 1995. Bosnia şi Herzegovina care au moştenit calitatea de membru ale fostei Republice Socialiste Federale Yugoslaviei au intrat în FMI. refacerea ale infrastructurii. 1998 11.9 15.5 12.0 Sierra Leone Nov.0 10. împreunã cu măsurile de revenire puternice. Din această cauza policile fiscale şi monetare au început să lucreze semnificativ. Asistenţa Postconflictuala de urgenţă Cantitate Suma aprobata Ţara Data (milioăne de (% din cotă) DST) Albania Nov.5 În Albania. Acest ajutor a fost acordat din cauza imposibilităţii Băncii Nationale ale Ruandei de a efectua funcţiile sale principale şi pentru consolidarea bugetului şi veniturile administrative.

cota Republicii Moldova la FMI constituie 123. Republica Moldova a acceptat Statutul FMI prin Hotărîrea Parlamentului nr.schimb valutar. Muntenegru. Georgia. Poziţia de guvernator al Republicii Moldova în cadrul Consiliului de Guvernatori FMI este deţinută de către guvernatorul BNM. Bulgaria. reducînd problemele financiare şi normalizînd relaţiile cu creditorii externi . BNM. Actualmente. 2. Siguranţa socială a început să fie mult mai puternică şi au fost facute paşi importante pentru iniţierea reformei sistemului bancar. în numele Republicii Moldova.2 mil. 66-2 cu privire la cea de-a Paisprezecea Revizuire Generală a Cotelor şi Reforma Consiliului Executiv din 15 decembrie 2010. toate operaţiunile şi tranzacţiile autorizate conform Statutului FMI.Relăţiile RM cu FMI Fondul Monetar Internaţional (FMI) este o organizaţie internaţională care are obiectivul de a promova cooperarea monetară internaţională. Bosnia şi Herţegovina. Republica Moldova şi-a exprimat susţinerea pentru reformele respective din cadrul FMI prin aprobarea Legii nr. Olanda. precum şi de a promova stabilitatea valutară. este împuternicită să efectueze. Israel.7 mil. 109 din 11 mai 2012 cu privire la majorarea sumei de 9 . Luxemburg. Republica Macedonia. Asistenţa de urgenţă pentru Sierra Leone la valoare de $16 milioane a fost folosita pentru sprijinirea programei economice a guvernului pentru anii 1998/99 . dolari SUA. în calitatea sa de agenţie fiscală a Republicii Moldova în cadrul FMI. reorganizarea administraţiei centrale. Drepturi Speciale de Tragere (DST) sau circa 189. România şi Ucraina. care are ca scop accelerarea creşterii economice. de a înlesni expansiunea şi creşterea echilibrată a comerţului internaţional. Consiliul de Guvernatori al FMI a aprobat majorarea capitalului FMI şi realinierea cotelor ţărilor- membre prin Rezoluţia nr. iar la 12 august 1992 a devenit membru al FMI. iar cea de guvernator supleant de către prim-viceguvernatorul Băncii Naţionale a Moldovei. refacerea capacităţii instituţiilor şi recuperarea sigutanţei sociale. În cadrul FMI.3. Asistenţa de urgenţă la valoare de $10 milioane a fost folosita în Republica Congo pentru sprijinirea programei economice a guvernului pentru anul 1998 cu scop de a recupera condiţiilor normale economice ducînd la stabilitatea macroeconomica. În acest sens. Republica Moldova face parte din grupa de ţări (constituenţă) care include: Armenia. În contextul celei de-a Paisprezecea Revizuiri Generale a Cotelor şi Reformei Consiliului Executiv. ceea ce reprezintă 0.05 la sută din capitalul FMI. 1107 din 28 iulie 1992. Belgia. Cipru. refacerea infrastructurii capitalei Brazzaville.

printre care şi Republicii Moldova. Republica Moldova urmează să-şi majoreze cota de subscriere la FMI de la valoarea actuală de 123. Odată cu intrarea în vigoare a reformelor iniţiate. activează în baza unor principii bine determinate.2 mil.subscripţie a Republicii Moldova la Fondul Monetar Internaţional şi a Legii nr. sistemului de raportare monetară. Anual FMI acordă Republicii Moldova consultări în domeniul politicii economice şi financiare. 118 din 24 mai 2012 pentru acceptarea Amendamentului la Statutul Fondului Monetar Internaţional privind reforma Consiliului Executiv. Pe 30 iunie 1995 Moldova a acceptat prevederile Articolului VIII al Statutului Fondului Monetar Internaţional. FMI a acordat Republicii Moldova asistenţă tehnică într-un şir de sectoare. conform prevederilor Articolului IV al Statutului Fondului Monetar Internaţional. care reglementează relaţiile de cooperare dintre ţările membre şi FMI. DST. Acordurile Stand-by (SBA). Astfel. FMI a fost creat pentru a acoperi deficitul balanţelor de plăţi a ţărilor membre. inclusiv în cel al politicii monetare/organizării băncii centrale. Republica Moldova a beneficiat de următoarele acorduri cu FMI pentru susţinerea programelor de ajustare economică ale autorităţilor şi anume: Mecanismul de finanţare compensatorie şi excepţională (CCFF). care este numită cotă de participare. Obiectivul de bază al FSI este de a promova analiza macroprudenţială şi de a evalua punctele forte şi vulnerabilităţile sistemelor financiare.din 2009 numite Mecanisme de creditare lărgită (ECF). Prin aceasta. Mecanismul finanţării reformelor structurale (STF). CONCLUZII: Fondul Monetar Internaţional este unul din organismele ce a fost creat ca răspuns la necesitatea modificării sistemului monetar internaţional. Banca Naţională a Moldovei a fost desemnată instituţia responsabilă de compilarea informaţiei aferente FSI şi transmiterea acesteia FMI. fără aprobarea / consultarea FMI. Din momentul aderării la FMI. lansînd invitaţia de participare la proiectul nominalizat mai multor ţări.5 mil. DST pînă la 172. supravegherii bancare etc. Republica Moldova se angajează să nu recurgă la introducerea de restricţii cu privire la efectuarea plăţilor şi transferurilor pentru tranzacţii internaţionale curente şi să nu participe la aranjamente valutare discriminatorii sau practici valutare multiple. A fost fondat prin vărsarea unei anumite sume de bani de către ţările fondatore şi activează-n baza gestionării resurselor vărsate de fiecare ţară membru. care sunt stipulate în 10 . FMI a extins proiectul cu privire la indicatorii financiari de stabilitate Financial Soundness Indicators (FSI). Mecanismele de finanţare extinsă (EFF) şi Mecanismele de reducere a sărăciei şi creştere economică (PRGF) . Urmare consecinţelor crizei financiare.

Bucuresţ ti. Bal. Sterian.ro (The Eăst Asiăn Mirăcle: Economic Growth ănd Public Policy). iar sediul lui se află la Washington.org/ro/content/relătiă-republicii-moldovă-cu-fondul-monetăr- 4. 3.regulamentul său.ro/sferă/ărhivă/nr59ă/ărticole/ărticol11text.bnm. Economie Mondiăăă . Editură Tehnicăă .. Directorul Fondului este un european. editţiă ă II-ă. internătionăl-fmi# Disponibil: www. Stăreă lumii 1999. L. Bucuresti. Disponibil: http://www. Sistemul economiei mondiăle. Ana. 2.worldbănk. 5. 11 . Chiţiba.htm 6. Gestionarea Fondului se face de către Consiliul Administratorilor. 2002. la moment Director al fondului este Rodrigo de Rado. 2004. 1. 2002. Bibliografie: Dumitrescu. Editură UCDC. Disponibil: http://www. Consiliul Guvernatorilor şi Director Fondului. Constanţa. Editură Economicăă .dntb. Bucuresţ ti. Brown.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful