Ministerul Educației din Republica Moldova

Universitatea de Stat ,,Alecu Russo” din Bălți
Facultatea ,,Știinte Reale,Economice și ale Mediului”
Specialitate:Contabilitate

Referat la tema:
,,Rolul FMI in economia mondiala.
Relațiile cu FMI”

Elaborat de: Oleineac Cristina
Butnari Ana
Gr.CT11Z
Verificat de: N.Branașco,lector universitar

............................................ 11 2 ............ 6 Relaţiile RM cu FMI................................ 9 Bibliogrăfie.................................................................................................. Balți 2015 Cuprins: Scurt istoric al apariţiei FMI ....................................................................................................................................................................................................................................... 4 Sprijinul ăcordăt ţăă rilor postconflictuăle....................... 3 Rolul FMI in economia mondială.................................. 4 Activităă ţi legăte de criză din Asiă................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................

iar volumul comerţului mondial a scăzut cu peste 60%. Marca nou creată era garantată cu 40% prin resursele de devise si aur ale băncii centrale. În anul 1928 şi Franţa s-a întors la etalonul-aur prin stabilizarea monetară. de oameni ereau în căutare de muncă pe care n-o aveau şansa să găsească. Au apărut variaţii mari între nivelurile inflatiei. Emisiile de bilete în cantităti mari de către băncile centrale ceea ce a provocat o inflaţie puternică. un dolar a ajuns la 4. eliminarea barierelor tarifare . În această perioadă preţurile mărfurilor au scăzut cu 48% . scăderea ratelor dobânzilor. Necesitatea apariţiei unei organizaţii ca FMI a devenit evidentă după Marea Depresiune la începutul anului 1930. între mecanismele de formare a preţurilor si a veniturilor. producţia a fost ţinută în stoc fără să poată fi valorificată. de mărci germane. Aceasta pune punctul de începere a devalorizării în lanţ de către ţările pentru a căştiga părţi din piata. Toate ţările legate din punct de vedere comercial cu Anglia şi-au devalorizat monedele nationale.2 mlrd. În anul 1931 lira sterlină este devalorizată cu 30%.CAPITOLUL 1 : Scurt istoric al apariţiei FMI După primul război mondial statele europene au întâmpinat mari greutăţi la trecerea de la un sistem monetar în regim de război la unul de pace. au început să vândă la preţuri sub costul producţiei pentru a face faţa concurenţei străine. Conferinţa a eşuat din cauza egoizmelor naţionale ţărilor participante. Unele guverne au introdus restricţii pentru schimbul monedei naţionale folosind operaţiile de barter ( de exemplu o locomotivă pentru 100 tone de cafea ) şi astfel eliminând folosirea monedei naţionale. 3 . Scopul desfăşurării acestei conferinţe a fost oprirea prăbuşirii monedei naţionale. care a condus la o devalorizare a francului cu patru cincimi. Alte guverne . Hiperinflatia din anul 1923 a condus la prăbuşirea monedei. care a pătruns în toate formele de viaţa economică. Multe bănci au dat faliment. costurile producţiei agricole au fost mai mari decât preţul produselor finite. disperate în problema să găsească cumpărător străin pentru producţia sa agricolă. Una dintre primele ţări care s-a întors la etalonul aur a fost Germania. În anul 1933 a fost organizată la Londra o conferinţă. iar mai mult de 10 mil.

aranjănd programe pentru reforme economice. O parte importantă în activitatea FMI ocupă colaborarea strînsă cu Banca Mondială în vederea sprijinirii celor mai sărace ţări din lume. Coreea si Tailanda. Întărzierea semnificativă în adaptării măsurilor corespunzătoare în rezolvarea acestor dificultăţi a aprofundat criza financiară şi a afectat şi alte ţări din această regiune. Franţa si SUA au semnat un acord care avea scopul principal să restabilizeze relaţiile economice internaţionale.1995 cel mai mare pachet financiar pentru o ţară membră a FMI în valoare de $17. cu scădente scurte. Cel mai mult afectate au fost Indonesia. Printre cauzele principale pentru această criză putem să considerăm împrumuturile externe făcute de aceste ţări în exces. În anul 1936 Anglia. Acestea au fost legate de procesul de integrare a pieţelor de mărfuri.0 billion. CAPITOLUL 2: Rolul FMI în economia mondială 2. care au 4 . Criza financiară din Asia din anul 1998 a fost evenimentul financiar a anului. În această privintă s-a registrat o mică readresare în anul 1937. FMI a ajutat cele trei ţări cel mai mult afectate . care ar treebui să ajute refacerii situaţiei financiare. Între ţările care au beneficiat de ajutorul financiar al FMI în anii '90 au fost ţările din Europa Centrală şi regiunea Baltică. Multe eforturi au fost depuse în formarea structurilor financiare şi economice.Indonesia.2 billion şi Tailanda $ 4.Activităă ţi legăte de criză din Asiă În anul 1990 au fost efectuate cele mai semnificative schimbări în istoria FMI. servicii şi capital.1. Acest ajutor avea scopul să stsbilizeze situatia financiară şi să oprească ieşirile masive de capital din Mexic. dar după criza din anul 1938 si al doilea război mondial acest acord numai a avut nici-o putere. Pe de altă parte regurile bancare inadecvate şi intervenţia sa nereuşita n-au putut să contribuie la stabilizarea situaţiei economice. care să nu mai permit în viitor afectarea altor ţări din această regiune. Coreea si Tailanda . Au fost aplicate proceduri accelerate organizate sub numele de Mecanism Urgent de Finanţare. Au fost intensificate consultaţiile cu celelalte ţări membre pentru a fi luate măsuri.02. Rusia şi alte ţări din fosta Uniune Sovietică pentru înlesnirea trecerii lor dificile din economia planificată la economia de piaţă. Coreea a beneficiat de ajutor financiar la valoare totală de $ 11. Astfel FMI a elaborat programe. foarte importante pentru funcţionarea economiei de piaţă.8 billion. În criza financiară la mijlocul acestei decade în Mexico FMI a aprobat pe data de 1. O parte importantă în activitatea FMI deţine acordarea împrumuturilor în domeniul bancar şi supravegherea sistemului monetar internaţional.

mai ales în perioade de dificultăţi economice şi numărul acestor ţări a crescut mult.fost adăugate la programele deja existente şi care au avut drept scop să adapteze FMI către cerinţele acestei perioade. Rusia a primit un împrumut de $11. necesare pentru recuperarea încrederii pierdute a investitorilor. care va avea drept scop să suplimenteze cele $ 9. Directorul acestui office este Kunio Saito. multe ţări membre n-au avut aces la fluxurile de capital privat. 5 . De aceea va fi necesară o reevaluare a rolului FMI privind supravegherea şi finanţarea ţărilor membre. Pentru a colabora mai străns cu ţările afectate de criza din Asia şi din cauza rolului important. De asemenea a fost creată facilitatea de Rezerve suplimentare pentru a ajuta ţările afectate prin acordarea împrumuturilor pe termen scurt. care se aplică pentru ieşirea din criză. A 50-a anivarsare a FMI în anul 1994 a creat ocazia pentru efectuarea unui număr mare de întălniri si discutii privind activitatea fondului în viitor. Între scopurile principale sunt păstrarea unui dialog permanent cu politicienii din Asia si supravegherea pieţei financiare în această regiune. după dificultăţiile financiare serioase. care să aibă ca scop reducerea instabilităţii ratei de schimb şi eventual trecerea la un sistem mult mai flexibil. Schimbările în mediu economic international impun într-un fel si reevaluare a rolului FMI si eventual efectuarea unor schimbări în rolul său în economia mondială. Pe de altă parte cu o mai mare atenţie trebuie să fie analizate rezultatele macroeconomice ale ţărilor pe termen scurt. cât se poate mai concrete. de către ţările membre.2 billion primite în luna martie 1996. Comisia din Bretton Woods a propus FMI să preia de la Grupul Celor 7 responsabilitatea de a efectua politica de coordonare. De exemplu a fost făcută o propunere în sensul că valutele mai puternice să fie legate şi fixate întru-n sistem. aşa cum a fost prevăzut în Bretton Woods. Un rol crucial joacă existenţa unei transparenţe în privinţa programelor. pe care aceste ţări îl au în economia mondială FMI a deschis un nou office pentru Asia şi Pacific în Tokyo. Nu pe ultimul loc ca importanţă este faptul că ţările membre trebuie să binevoiască să ia în considerare sfaturile politice de la FMI. afectând şi ţările în traziţie. În viitor descentralizarea în sistemul valutar al ţărilor industrializate va continua. Folosirea largă a ratelor de schimb flexibile a dezavantajat tările industriale si ele au beneficiat mult mai putinde ajutor financiar din partea FMI. Mai mult decât aceasta. Principalele concluzii făcute de funcţionării FMI sunt patru şi se referă la necesitatea punerii la dispoziţie la FMI a unei informaţii. FMI a colaborat cu alte instituţii internaţionale financiare. Aceste ţări se bazează pe asistenţa financiară din partea FMI în resolvarea problemelor financiare legate de balanţa de plăţi. În luna iulie 1998.2 billion. de exemplu cu Banca Mondială şi Banca da Dezvoltare din Asia pentru a mări suportul financiar pentru programele de reforme economice.

Pentru a întări aceste eforturi. la întalnirea la Halifax. Mai mult decât aceasta a fost propus în acest context FMI să joace un rol central în coordonarea restructurării datoriilor statelor. În momentul în care FMI va acţiona ca o agenţie de evaluare.Sprijinul ăcordăt tţăărilor postconflictuăle În anii recenţi. Pentru a primi asistenţă postconflictuală. ca un fel de curte de faliment. Din această cauză. pe care l-are FMI şi în natura politicii de supraveghere a Sistemului Monetar International. şi rolul pe care îl joaca FMI în catalizarea sprijinului de alte surse 6 . Sierra Leone. În anul 1995. inclusiv serviciul datoriei catre instituţiile multilaterale. aplicate în funcţie de necesităţiile de resurse. FMI a ajutat un numar mare de ţări postconflictuale - cum ar fi Bangladesh. şi pentru coordonarea activităţii de cooperare mai efectiva cu creditorii. Chad. în anul 1995 FMI a întărit politica sa financiară prin întroducerea Asistenţei de Urgenţă pentru ţările postconflictuale. Probabil schimbările. ’80. reprezentanţilor grupului celor 7 au invitat instituţiile înfiinţate în Bretton Woods şi Organizaţia Naţiunilor Unite să stabileasca procedurile de coordonare. pe plan mondial s-a manifestat în creştere numarul ţărilor în care există instabilitate politica. în scopul de a facilita o tranziţie lina în faza de rehabilitare a crizei. Ruanda. în luna octombrie 1995 Bordul Executiv a stabilit ca atat timp căt sunt disponibile instrumentele financiare ale FMI şi sunt adecvate pentru a face faţă situaţiilor postconflictuale. Jordan. convulsii sociale sau conflicte armate internaţionale. şi începutul anilor ’90. care se vor efectua nu mai vor fi cu rolul financiar. exercitată de fluxurile de capital privat. atunci relaţiile între FMI şi ţările membre se vor schimba substanţial. Pentru a sprjini preîntămpinarea intr-un moment iniţial necesităţiile speciale în astfel de ţări. Cambodgia. şase ţări. Bosnia şi Herzegovina. În procesul de intrajutoare al acestor ţări pentru restabilirea stabilităţii macroeconomice. În anii ‘70. trebuie sa se stabilezeze o balanţă de urgentă a plăţilor necesare pentru a ajuta refacerea rezervei şi întâlni plăţile curente. Cu totul altă direcţie a fost propusă de la ceilalţi funcţionari FMI să abandoneze rolul său în domeniul financiar şi să concentreze activitatea sa asupra disciplinei comerciale. Etiopia. 2. Haiti. În prezent rolul FMI este de a facilita relaţiile dintre debitor si creditor. FMI lucrează în colaborare cu alte organizaţii internaţionale şi creditori bilaterali . scopul fiind corectarea neadaptibilităţii bilanţelor de plăţi ale ţărilor membre.2. Republica Congo. El Salvador. sprijinul FMi se poate dovedi benefic. şi Nicaragua- printr-o varietate mare de facilităţi acordate de FMI. Georgia. Toate aceste propuneri deocamdată n-au găsit o acceptare mai largă. şi Tajikistan au beneficiat de această asistenţă.Albania. Astfel FMI poate să devină un fel de agenţie de evaluare pentru politiciile economice de stat ale ţărilor membre.

Uniunea Europeana. Asistenţa tehnică a FMI se focalizeaza pe capacitatea de reconstruire -de exemplu. Banca Mondiala. Elementele necesare pentru întrebuinţare a asistenţei de urgenţă includ o declarare clară a situaţiei economice. capacitatea membrilor să formuleze şi să implementeaze programele economice. pozitia autorităţilor şi intenţia lor de a apela căt mai repede la forma tradiţionala de finanţare a FMI (cum ar fi a acordurile stand-by sau ESAF aranjament). Aceasta este realizat în faza iniţiala prin intermediul asistenţei tehnice şi sfaturile politice pentru ajutarea refacerii administrative şi instituţionale şi pentru a crea capacitatea necesara pentru a pune un program economic multilateral corespunzător. şi se demonstrează angajament ferm de catre autoritaţile care vor garanta că resursele FMI vor fi protejate şi folosite adecvat. Astfel de asistenta mai poate fi acordată şi de alte instituţii cum ar fi UNDP.oficiale. Rolul cheie al FMI în ţările postconflictuale este sa ajute restabilirea stabilităţii macroeconomice. 7 . Totuşi acolo unde există capacitatea suficienta pentru planificarea şi implementarea politicii. Sfaturile politice date de către FMI acopera toata gama ale politicii macroeconomice şi de asemenea asigura şi necesarul de măsuri structurale. timpul necesar pentru mobilizarea sprijinul donorilor şi dacă e important. cum ar fi cât de repede este clarificata situaţia politică. Consiliul Executiv a hotarat să extindă politica sa existentă asupra asistenţei de urgenţă . FMI intervine pentru a sprjini preîntâmpinarea necesităţiilor speciale ale ţărilor postconflictuale şi aceasta este ca o parte din efortul coordonat internaţional depus de diferite agenţi multilaterali şi donatori bilaterali luând rolul principal în coordonarea şi mobilizarea asistenţei. înfiinţarea şi reorganizarea instituţiilor monetare şi de shimb valutar pentru a putea ţara respectiva să efectueze rambursările legate de creditele luate şi operaţiunile de schimb valutar străine şi să asigure întrebuinţarea efectiva a resurselor existente ţării respective. quantificare a cadrului macroeconomic.care pănă la acest moment a fost acordată pentru a acoperi numai calamităţile naturale . De asemenea este important să se determine capacitatea administrativa şi instituţionala a statului care a fost întrerupta la punctul în care ţările membre sunt momental incapabile să se dezvolte şi să implementeze un program economic multilateral care poate fi sprijinit sub aranjamentului FMI. şi donatori bilaterali şi multilaterali . Acordarea asistenţei financiare depinde de factorii specifici ai statelor. Ca urmare. aprecierea datoriilor către instituţiile multilaterale. Odata ce situaţia economică a fost stabilizata. FMI poate face disponibila asistenta financiară care joaca deseori rolul cheie în catalizarea sprijinului de alţi creditori şi donatori.

Asistenta de urgenţă pentru Rwanda.0 10. Acest ajutor a fost acordat din cauza imposibilităţii Băncii Nationale ale Ruandei de a efectua funcţiile sale principale şi pentru consolidarea bugetului şi veniturile administrative. Reformele structurale includ măsuri pentru a opri activitatea companiilor piramidale.8 25. Pe 20 decembrie 1995.. 1997 7..0 Sierra Leone Nov. Asistenţa a fost folosita pentru restaurarea autoritaţilor administrative civile. pentru a putea fi redresate veniturile care. Asistenţa tehnica a fost acordată de câtre donatori multilaterali inclusiv FMI.0 Ruanda Dec. Congo Iulie.2 12. la stabilizarea ratei de 8 . ducând la reducerea inflaţiei.5 12.5 Aprilie. restructurarea băncilor de stat şi de a dezvolta mai bine administraţia publică. 1998 7.0 Rep. Asistenţa Postconflictuala de urgenţă Cantitate Suma aprobata Ţara Data (milioăne de (% din cotă) DST) Albania Nov..5 Tajikistan Martie.5 12. 1998 7. Asistenţa de urgenţă acordată pentru Tajikistan este în jur de $20 milioane şi a fost folosita pentru sprijinirea programei economice a guvernului pentru anii 1997-98. cu asistenţa de urgenţă a fost sprijinita programa guvernului cu $12 milioane pentru a putea fi redusă inflaţia severă şi restartarea creşterii economice. Bosnia şi Herzegovina care au moştenit calitatea de membru ale fostei Republice Socialiste Federale Yugoslaviei au intrat în FMI. care a fost acordată.9 15.. împreunã cu măsurile de revenire puternice. Asistenţa postconflictuala de urgenţă a devenit disponibila în anul 1995 şi astfel şase ţări au fost alese pentru a primi acest ajutor. refacerea ale infrastructurii. La acelasi zi.5 În Albania. a reuşit să pună deficitul budgetului pe cale stabilă.0 Dec. 1997 6. 1995 30. 1997 8. 1998 11.6 15. şi crearea noilor structuri economice pentru trecerea la economiei de piaţă. a fost acordată suma de $45 millioane pentru redresarea politica şi reintegrarea economica.3 25.0 Bosnia si Herzegovina Dec. Din această cauza policile fiscale şi monetare au început să lucreze semnificativ.. 1997 8. a fost in jur de $20 milioane pentru sprijinirea programului economic al guvernului pentru anul 1997 şi al programului de asistenţa tehnică coordonat de FMI.

În contextul celei de-a Paisprezecea Revizuiri Generale a Cotelor şi Reformei Consiliului Executiv. BNM. Republica Moldova face parte din grupa de ţări (constituenţă) care include: Armenia. Republica Moldova a acceptat Statutul FMI prin Hotărîrea Parlamentului nr. Belgia. refacerea capacităţii instituţiilor şi recuperarea sigutanţei sociale. Republica Macedonia. este împuternicită să efectueze. 1107 din 28 iulie 1992.2 mil. Siguranţa socială a început să fie mult mai puternică şi au fost facute paşi importante pentru iniţierea reformei sistemului bancar.Relăţiile RM cu FMI Fondul Monetar Internaţional (FMI) este o organizaţie internaţională care are obiectivul de a promova cooperarea monetară internaţională. România şi Ucraina. toate operaţiunile şi tranzacţiile autorizate conform Statutului FMI. reorganizarea administraţiei centrale. de a înlesni expansiunea şi creşterea echilibrată a comerţului internaţional. ceea ce reprezintă 0. reducînd problemele financiare şi normalizînd relaţiile cu creditorii externi .7 mil. Olanda. Bosnia şi Herţegovina. 2. 66-2 cu privire la cea de-a Paisprezecea Revizuire Generală a Cotelor şi Reforma Consiliului Executiv din 15 decembrie 2010. 109 din 11 mai 2012 cu privire la majorarea sumei de 9 . Poziţia de guvernator al Republicii Moldova în cadrul Consiliului de Guvernatori FMI este deţinută de către guvernatorul BNM. În acest sens. dolari SUA. Actualmente. Asistenţa de urgenţă la valoare de $10 milioane a fost folosita în Republica Congo pentru sprijinirea programei economice a guvernului pentru anul 1998 cu scop de a recupera condiţiilor normale economice ducînd la stabilitatea macroeconomica. Israel. Luxemburg. cota Republicii Moldova la FMI constituie 123. în calitatea sa de agenţie fiscală a Republicii Moldova în cadrul FMI.3. Bulgaria. Consiliul de Guvernatori al FMI a aprobat majorarea capitalului FMI şi realinierea cotelor ţărilor- membre prin Rezoluţia nr. refacerea infrastructurii capitalei Brazzaville. care are ca scop accelerarea creşterii economice. Drepturi Speciale de Tragere (DST) sau circa 189. în numele Republicii Moldova. precum şi de a promova stabilitatea valutară. Georgia. Cipru. iar la 12 august 1992 a devenit membru al FMI.05 la sută din capitalul FMI. Republica Moldova şi-a exprimat susţinerea pentru reformele respective din cadrul FMI prin aprobarea Legii nr. În cadrul FMI. iar cea de guvernator supleant de către prim-viceguvernatorul Băncii Naţionale a Moldovei. Muntenegru.schimb valutar. Asistenţa de urgenţă pentru Sierra Leone la valoare de $16 milioane a fost folosita pentru sprijinirea programei economice a guvernului pentru anii 1998/99 .

supravegherii bancare etc. Republica Moldova urmează să-şi majoreze cota de subscriere la FMI de la valoarea actuală de 123.din 2009 numite Mecanisme de creditare lărgită (ECF). Astfel. Pe 30 iunie 1995 Moldova a acceptat prevederile Articolului VIII al Statutului Fondului Monetar Internaţional. Republica Moldova se angajează să nu recurgă la introducerea de restricţii cu privire la efectuarea plăţilor şi transferurilor pentru tranzacţii internaţionale curente şi să nu participe la aranjamente valutare discriminatorii sau practici valutare multiple. inclusiv în cel al politicii monetare/organizării băncii centrale. Urmare consecinţelor crizei financiare. fără aprobarea / consultarea FMI. A fost fondat prin vărsarea unei anumite sume de bani de către ţările fondatore şi activează-n baza gestionării resurselor vărsate de fiecare ţară membru. lansînd invitaţia de participare la proiectul nominalizat mai multor ţări. care este numită cotă de participare. Mecanismul finanţării reformelor structurale (STF). CONCLUZII: Fondul Monetar Internaţional este unul din organismele ce a fost creat ca răspuns la necesitatea modificării sistemului monetar internaţional. FMI a fost creat pentru a acoperi deficitul balanţelor de plăţi a ţărilor membre. DST pînă la 172.subscripţie a Republicii Moldova la Fondul Monetar Internaţional şi a Legii nr.5 mil. Mecanismele de finanţare extinsă (EFF) şi Mecanismele de reducere a sărăciei şi creştere economică (PRGF) . conform prevederilor Articolului IV al Statutului Fondului Monetar Internaţional. care reglementează relaţiile de cooperare dintre ţările membre şi FMI. FMI a acordat Republicii Moldova asistenţă tehnică într-un şir de sectoare.2 mil. care sunt stipulate în 10 . Odată cu intrarea în vigoare a reformelor iniţiate. activează în baza unor principii bine determinate. sistemului de raportare monetară. DST. 118 din 24 mai 2012 pentru acceptarea Amendamentului la Statutul Fondului Monetar Internaţional privind reforma Consiliului Executiv. FMI a extins proiectul cu privire la indicatorii financiari de stabilitate Financial Soundness Indicators (FSI). Obiectivul de bază al FSI este de a promova analiza macroprudenţială şi de a evalua punctele forte şi vulnerabilităţile sistemelor financiare. Acordurile Stand-by (SBA). Republica Moldova a beneficiat de următoarele acorduri cu FMI pentru susţinerea programelor de ajustare economică ale autorităţilor şi anume: Mecanismul de finanţare compensatorie şi excepţională (CCFF). Prin aceasta. Banca Naţională a Moldovei a fost desemnată instituţia responsabilă de compilarea informaţiei aferente FSI şi transmiterea acesteia FMI. Din momentul aderării la FMI. printre care şi Republicii Moldova. Anual FMI acordă Republicii Moldova consultări în domeniul politicii economice şi financiare.

Ana. internătionăl-fmi# Disponibil: www.htm 6. Disponibil: http://www. Bucuresţ ti. iar sediul lui se află la Washington. Constanţa. Editură Tehnicăă . Editură UCDC. 11 . Bucuresţ ti. Economie Mondiăăă . Bucuresti. 3. Consiliul Guvernatorilor şi Director Fondului. Bal. la moment Director al fondului este Rodrigo de Rado. Sistemul economiei mondiăle.bnm.dntb. Stăreă lumii 1999.org/ro/content/relătiă-republicii-moldovă-cu-fondul-monetăr- 4.worldbănk. Bibliografie: Dumitrescu. Chiţiba. 2004. 2002. Gestionarea Fondului se face de către Consiliul Administratorilor. Editură Economicăă . 1.regulamentul său. Brown. 2.. Directorul Fondului este un european. editţiă ă II-ă. Disponibil: http://www. L.ro (The Eăst Asiăn Mirăcle: Economic Growth ănd Public Policy). 2002.ro/sferă/ărhivă/nr59ă/ărticole/ărticol11text. 5. Sterian.