Ministerul Educației din Republica Moldova

Universitatea de Stat ,,Alecu Russo” din Bălți
Facultatea ,,Știinte Reale,Economice și ale Mediului”
Specialitate:Contabilitate

Referat la tema:
,,Rolul FMI in economia mondiala.
Relațiile cu FMI”

Elaborat de: Oleineac Cristina
Butnari Ana
Gr.CT11Z
Verificat de: N.Branașco,lector universitar

..................................................................................................................................................................................................... 9 Bibliogrăfie................................................................... 4 Sprijinul ăcordăt ţăă rilor postconflictuăle........................................... 6 Relaţiile RM cu FMI....................................... 4 Activităă ţi legăte de criză din Asiă................................................................................................................................................................................................ 11 2 ................................................................................................................................................................. 3 Rolul FMI in economia mondială.......................................................................................... Balți 2015 Cuprins: Scurt istoric al apariţiei FMI .....................................

care a condus la o devalorizare a francului cu patru cincimi. În anul 1928 şi Franţa s-a întors la etalonul-aur prin stabilizarea monetară. Aceasta pune punctul de începere a devalorizării în lanţ de către ţările pentru a căştiga părţi din piata. 3 . Necesitatea apariţiei unei organizaţii ca FMI a devenit evidentă după Marea Depresiune la începutul anului 1930. Conferinţa a eşuat din cauza egoizmelor naţionale ţărilor participante. iar mai mult de 10 mil. În anul 1933 a fost organizată la Londra o conferinţă. Una dintre primele ţări care s-a întors la etalonul aur a fost Germania. Marca nou creată era garantată cu 40% prin resursele de devise si aur ale băncii centrale. de mărci germane. Toate ţările legate din punct de vedere comercial cu Anglia şi-au devalorizat monedele nationale. costurile producţiei agricole au fost mai mari decât preţul produselor finite. Au apărut variaţii mari între nivelurile inflatiei. disperate în problema să găsească cumpărător străin pentru producţia sa agricolă.2 mlrd. În anul 1931 lira sterlină este devalorizată cu 30%. Unele guverne au introdus restricţii pentru schimbul monedei naţionale folosind operaţiile de barter ( de exemplu o locomotivă pentru 100 tone de cafea ) şi astfel eliminând folosirea monedei naţionale. Scopul desfăşurării acestei conferinţe a fost oprirea prăbuşirii monedei naţionale. producţia a fost ţinută în stoc fără să poată fi valorificată. de oameni ereau în căutare de muncă pe care n-o aveau şansa să găsească. iar volumul comerţului mondial a scăzut cu peste 60%. scăderea ratelor dobânzilor. au început să vândă la preţuri sub costul producţiei pentru a face faţa concurenţei străine. Emisiile de bilete în cantităti mari de către băncile centrale ceea ce a provocat o inflaţie puternică. În această perioadă preţurile mărfurilor au scăzut cu 48% . Multe bănci au dat faliment. Hiperinflatia din anul 1923 a condus la prăbuşirea monedei. între mecanismele de formare a preţurilor si a veniturilor.CAPITOLUL 1 : Scurt istoric al apariţiei FMI După primul război mondial statele europene au întâmpinat mari greutăţi la trecerea de la un sistem monetar în regim de război la unul de pace. Alte guverne . un dolar a ajuns la 4. care a pătruns în toate formele de viaţa economică. eliminarea barierelor tarifare .

1. Au fost intensificate consultaţiile cu celelalte ţări membre pentru a fi luate măsuri.aranjănd programe pentru reforme economice. Rusia şi alte ţări din fosta Uniune Sovietică pentru înlesnirea trecerii lor dificile din economia planificată la economia de piaţă. Acest ajutor avea scopul să stsbilizeze situatia financiară şi să oprească ieşirile masive de capital din Mexic.02. Coreea si Tailanda . Cel mai mult afectate au fost Indonesia. FMI a ajutat cele trei ţări cel mai mult afectate . Acestea au fost legate de procesul de integrare a pieţelor de mărfuri. CAPITOLUL 2: Rolul FMI în economia mondială 2. Coreea si Tailanda. Franţa si SUA au semnat un acord care avea scopul principal să restabilizeze relaţiile economice internaţionale. Printre cauzele principale pentru această criză putem să considerăm împrumuturile externe făcute de aceste ţări în exces. care ar treebui să ajute refacerii situaţiei financiare. Criza financiară din Asia din anul 1998 a fost evenimentul financiar a anului. cu scădente scurte. O parte importantă în activitatea FMI deţine acordarea împrumuturilor în domeniul bancar şi supravegherea sistemului monetar internaţional. În anul 1936 Anglia.8 billion. dar după criza din anul 1938 si al doilea război mondial acest acord numai a avut nici-o putere. Au fost aplicate proceduri accelerate organizate sub numele de Mecanism Urgent de Finanţare. O parte importantă în activitatea FMI ocupă colaborarea strînsă cu Banca Mondială în vederea sprijinirii celor mai sărace ţări din lume. Întărzierea semnificativă în adaptării măsurilor corespunzătoare în rezolvarea acestor dificultăţi a aprofundat criza financiară şi a afectat şi alte ţări din această regiune.1995 cel mai mare pachet financiar pentru o ţară membră a FMI în valoare de $17. Între ţările care au beneficiat de ajutorul financiar al FMI în anii '90 au fost ţările din Europa Centrală şi regiunea Baltică. foarte importante pentru funcţionarea economiei de piaţă.0 billion. Astfel FMI a elaborat programe. servicii şi capital.Indonesia. Multe eforturi au fost depuse în formarea structurilor financiare şi economice. care să nu mai permit în viitor afectarea altor ţări din această regiune.Activităă ţi legăte de criză din Asiă În anul 1990 au fost efectuate cele mai semnificative schimbări în istoria FMI. În această privintă s-a registrat o mică readresare în anul 1937. În criza financiară la mijlocul acestei decade în Mexico FMI a aprobat pe data de 1. Coreea a beneficiat de ajutor financiar la valoare totală de $ 11.2 billion şi Tailanda $ 4. care au 4 . Pe de altă parte regurile bancare inadecvate şi intervenţia sa nereuşita n-au putut să contribuie la stabilizarea situaţiei economice.

care va avea drept scop să suplimenteze cele $ 9. afectând şi ţările în traziţie.2 billion. De asemenea a fost creată facilitatea de Rezerve suplimentare pentru a ajuta ţările afectate prin acordarea împrumuturilor pe termen scurt. Principalele concluzii făcute de funcţionării FMI sunt patru şi se referă la necesitatea punerii la dispoziţie la FMI a unei informaţii. care să aibă ca scop reducerea instabilităţii ratei de schimb şi eventual trecerea la un sistem mult mai flexibil. Mai mult decât aceasta. de către ţările membre. În luna iulie 1998. multe ţări membre n-au avut aces la fluxurile de capital privat. mai ales în perioade de dificultăţi economice şi numărul acestor ţări a crescut mult. Rusia a primit un împrumut de $11. Directorul acestui office este Kunio Saito.fost adăugate la programele deja existente şi care au avut drept scop să adapteze FMI către cerinţele acestei perioade. Folosirea largă a ratelor de schimb flexibile a dezavantajat tările industriale si ele au beneficiat mult mai putinde ajutor financiar din partea FMI. necesare pentru recuperarea încrederii pierdute a investitorilor. care se aplică pentru ieşirea din criză. Între scopurile principale sunt păstrarea unui dialog permanent cu politicienii din Asia si supravegherea pieţei financiare în această regiune. Schimbările în mediu economic international impun într-un fel si reevaluare a rolului FMI si eventual efectuarea unor schimbări în rolul său în economia mondială. Aceste ţări se bazează pe asistenţa financiară din partea FMI în resolvarea problemelor financiare legate de balanţa de plăţi. Nu pe ultimul loc ca importanţă este faptul că ţările membre trebuie să binevoiască să ia în considerare sfaturile politice de la FMI. A 50-a anivarsare a FMI în anul 1994 a creat ocazia pentru efectuarea unui număr mare de întălniri si discutii privind activitatea fondului în viitor. 5 . aşa cum a fost prevăzut în Bretton Woods. Un rol crucial joacă existenţa unei transparenţe în privinţa programelor. De aceea va fi necesară o reevaluare a rolului FMI privind supravegherea şi finanţarea ţărilor membre.2 billion primite în luna martie 1996. Pentru a colabora mai străns cu ţările afectate de criza din Asia şi din cauza rolului important. după dificultăţiile financiare serioase. Pe de altă parte cu o mai mare atenţie trebuie să fie analizate rezultatele macroeconomice ale ţărilor pe termen scurt. În viitor descentralizarea în sistemul valutar al ţărilor industrializate va continua. Comisia din Bretton Woods a propus FMI să preia de la Grupul Celor 7 responsabilitatea de a efectua politica de coordonare. FMI a colaborat cu alte instituţii internaţionale financiare. de exemplu cu Banca Mondială şi Banca da Dezvoltare din Asia pentru a mări suportul financiar pentru programele de reforme economice. pe care aceste ţări îl au în economia mondială FMI a deschis un nou office pentru Asia şi Pacific în Tokyo. De exemplu a fost făcută o propunere în sensul că valutele mai puternice să fie legate şi fixate întru-n sistem. cât se poate mai concrete.

Albania. şi rolul pe care îl joaca FMI în catalizarea sprijinului de alte surse 6 . FMI lucrează în colaborare cu alte organizaţii internaţionale şi creditori bilaterali . În anul 1995. trebuie sa se stabilezeze o balanţă de urgentă a plăţilor necesare pentru a ajuta refacerea rezervei şi întâlni plăţile curente. Haiti. Ruanda. FMI a ajutat un numar mare de ţări postconflictuale - cum ar fi Bangladesh. Pentru a sprjini preîntămpinarea intr-un moment iniţial necesităţiile speciale în astfel de ţări. 2. şi Nicaragua- printr-o varietate mare de facilităţi acordate de FMI. şase ţări. şi Tajikistan au beneficiat de această asistenţă. Din această cauză. În momentul în care FMI va acţiona ca o agenţie de evaluare. în scopul de a facilita o tranziţie lina în faza de rehabilitare a crizei. În prezent rolul FMI este de a facilita relaţiile dintre debitor si creditor. Pentru a întări aceste eforturi. El Salvador. Cambodgia. în anul 1995 FMI a întărit politica sa financiară prin întroducerea Asistenţei de Urgenţă pentru ţările postconflictuale. convulsii sociale sau conflicte armate internaţionale. Bosnia şi Herzegovina. Cu totul altă direcţie a fost propusă de la ceilalţi funcţionari FMI să abandoneze rolul său în domeniul financiar şi să concentreze activitatea sa asupra disciplinei comerciale. şi pentru coordonarea activităţii de cooperare mai efectiva cu creditorii. Mai mult decât aceasta a fost propus în acest context FMI să joace un rol central în coordonarea restructurării datoriilor statelor. Astfel FMI poate să devină un fel de agenţie de evaluare pentru politiciile economice de stat ale ţărilor membre. în luna octombrie 1995 Bordul Executiv a stabilit ca atat timp căt sunt disponibile instrumentele financiare ale FMI şi sunt adecvate pentru a face faţă situaţiilor postconflictuale. pe plan mondial s-a manifestat în creştere numarul ţărilor în care există instabilitate politica. Pentru a primi asistenţă postconflictuală. scopul fiind corectarea neadaptibilităţii bilanţelor de plăţi ale ţărilor membre.2. În procesul de intrajutoare al acestor ţări pentru restabilirea stabilităţii macroeconomice.Sprijinul ăcordăt tţăărilor postconflictuăle În anii recenţi. exercitată de fluxurile de capital privat. care se vor efectua nu mai vor fi cu rolul financiar. Toate aceste propuneri deocamdată n-au găsit o acceptare mai largă. la întalnirea la Halifax. Probabil schimbările. Jordan. ca un fel de curte de faliment. Sierra Leone. sprijinul FMi se poate dovedi benefic. În anii ‘70. Etiopia. şi începutul anilor ’90. atunci relaţiile între FMI şi ţările membre se vor schimba substanţial. pe care l-are FMI şi în natura politicii de supraveghere a Sistemului Monetar International. aplicate în funcţie de necesităţiile de resurse. Chad. Georgia. Republica Congo. reprezentanţilor grupului celor 7 au invitat instituţiile înfiinţate în Bretton Woods şi Organizaţia Naţiunilor Unite să stabileasca procedurile de coordonare. ’80. inclusiv serviciul datoriei catre instituţiile multilaterale.

Totuşi acolo unde există capacitatea suficienta pentru planificarea şi implementarea politicii. Uniunea Europeana. Astfel de asistenta mai poate fi acordată şi de alte instituţii cum ar fi UNDP. înfiinţarea şi reorganizarea instituţiilor monetare şi de shimb valutar pentru a putea ţara respectiva să efectueze rambursările legate de creditele luate şi operaţiunile de schimb valutar străine şi să asigure întrebuinţarea efectiva a resurselor existente ţării respective. şi se demonstrează angajament ferm de catre autoritaţile care vor garanta că resursele FMI vor fi protejate şi folosite adecvat. Sfaturile politice date de către FMI acopera toata gama ale politicii macroeconomice şi de asemenea asigura şi necesarul de măsuri structurale. Banca Mondiala. quantificare a cadrului macroeconomic.care pănă la acest moment a fost acordată pentru a acoperi numai calamităţile naturale . Rolul cheie al FMI în ţările postconflictuale este sa ajute restabilirea stabilităţii macroeconomice. şi donatori bilaterali şi multilaterali . FMI intervine pentru a sprjini preîntâmpinarea necesităţiilor speciale ale ţărilor postconflictuale şi aceasta este ca o parte din efortul coordonat internaţional depus de diferite agenţi multilaterali şi donatori bilaterali luând rolul principal în coordonarea şi mobilizarea asistenţei. Consiliul Executiv a hotarat să extindă politica sa existentă asupra asistenţei de urgenţă . Elementele necesare pentru întrebuinţare a asistenţei de urgenţă includ o declarare clară a situaţiei economice. Ca urmare. Odata ce situaţia economică a fost stabilizata. timpul necesar pentru mobilizarea sprijinul donorilor şi dacă e important. aprecierea datoriilor către instituţiile multilaterale.oficiale. pozitia autorităţilor şi intenţia lor de a apela căt mai repede la forma tradiţionala de finanţare a FMI (cum ar fi a acordurile stand-by sau ESAF aranjament). 7 . cum ar fi cât de repede este clarificata situaţia politică. De asemenea este important să se determine capacitatea administrativa şi instituţionala a statului care a fost întrerupta la punctul în care ţările membre sunt momental incapabile să se dezvolte şi să implementeze un program economic multilateral care poate fi sprijinit sub aranjamentului FMI. Aceasta este realizat în faza iniţiala prin intermediul asistenţei tehnice şi sfaturile politice pentru ajutarea refacerii administrative şi instituţionale şi pentru a crea capacitatea necesara pentru a pune un program economic multilateral corespunzător. FMI poate face disponibila asistenta financiară care joaca deseori rolul cheie în catalizarea sprijinului de alţi creditori şi donatori. Asistenţa tehnică a FMI se focalizeaza pe capacitatea de reconstruire -de exemplu. Acordarea asistenţei financiare depinde de factorii specifici ai statelor. capacitatea membrilor să formuleze şi să implementeaze programele economice.

1997 7. refacerea ale infrastructurii. pentru a putea fi redresate veniturile care. Acest ajutor a fost acordat din cauza imposibilităţii Băncii Nationale ale Ruandei de a efectua funcţiile sale principale şi pentru consolidarea bugetului şi veniturile administrative. Asistenţa postconflictuala de urgenţă a devenit disponibila în anul 1995 şi astfel şase ţări au fost alese pentru a primi acest ajutor..0 Bosnia si Herzegovina Dec. care a fost acordată. 1998 7. a reuşit să pună deficitul budgetului pe cale stabilă. Reformele structurale includ măsuri pentru a opri activitatea companiilor piramidale. Asistenţa de urgenţă acordată pentru Tajikistan este în jur de $20 milioane şi a fost folosita pentru sprijinirea programei economice a guvernului pentru anii 1997-98.0 Dec.5 În Albania.5 Aprilie. Asistenţa Postconflictuala de urgenţă Cantitate Suma aprobata Ţara Data (milioăne de (% din cotă) DST) Albania Nov. Asistenţa tehnica a fost acordată de câtre donatori multilaterali inclusiv FMI. cu asistenţa de urgenţă a fost sprijinita programa guvernului cu $12 milioane pentru a putea fi redusă inflaţia severă şi restartarea creşterii economice.6 15.9 15. la stabilizarea ratei de 8 . Asistenta de urgenţă pentru Rwanda.0 Ruanda Dec.5 Tajikistan Martie.0 Rep.5 12.0 10. 1998 11. a fost in jur de $20 milioane pentru sprijinirea programului economic al guvernului pentru anul 1997 şi al programului de asistenţa tehnică coordonat de FMI. 1997 6.. 1995 30. La acelasi zi. Pe 20 decembrie 1995.8 25. împreunã cu măsurile de revenire puternice. 1997 8.3 25.5 12. şi crearea noilor structuri economice pentru trecerea la economiei de piaţă. Bosnia şi Herzegovina care au moştenit calitatea de membru ale fostei Republice Socialiste Federale Yugoslaviei au intrat în FMI. 1998 7. Congo Iulie..0 Sierra Leone Nov. restructurarea băncilor de stat şi de a dezvolta mai bine administraţia publică.. Din această cauza policile fiscale şi monetare au început să lucreze semnificativ. ducând la reducerea inflaţiei.2 12. 1997 8. Asistenţa a fost folosita pentru restaurarea autoritaţilor administrative civile.. a fost acordată suma de $45 millioane pentru redresarea politica şi reintegrarea economica.

Poziţia de guvernator al Republicii Moldova în cadrul Consiliului de Guvernatori FMI este deţinută de către guvernatorul BNM. 1107 din 28 iulie 1992. dolari SUA. Republica Moldova a acceptat Statutul FMI prin Hotărîrea Parlamentului nr.05 la sută din capitalul FMI. care are ca scop accelerarea creşterii economice. refacerea capacităţii instituţiilor şi recuperarea sigutanţei sociale.2 mil. în calitatea sa de agenţie fiscală a Republicii Moldova în cadrul FMI. iar cea de guvernator supleant de către prim-viceguvernatorul Băncii Naţionale a Moldovei. Luxemburg. Consiliul de Guvernatori al FMI a aprobat majorarea capitalului FMI şi realinierea cotelor ţărilor- membre prin Rezoluţia nr. 109 din 11 mai 2012 cu privire la majorarea sumei de 9 . Asistenţa de urgenţă la valoare de $10 milioane a fost folosita în Republica Congo pentru sprijinirea programei economice a guvernului pentru anul 1998 cu scop de a recupera condiţiilor normale economice ducînd la stabilitatea macroeconomica. este împuternicită să efectueze. Georgia.schimb valutar.Relăţiile RM cu FMI Fondul Monetar Internaţional (FMI) este o organizaţie internaţională care are obiectivul de a promova cooperarea monetară internaţională. Cipru. iar la 12 august 1992 a devenit membru al FMI. Belgia. Olanda. În acest sens. Republica Moldova face parte din grupa de ţări (constituenţă) care include: Armenia. Muntenegru. toate operaţiunile şi tranzacţiile autorizate conform Statutului FMI. Bulgaria. de a înlesni expansiunea şi creşterea echilibrată a comerţului internaţional. reorganizarea administraţiei centrale. Siguranţa socială a început să fie mult mai puternică şi au fost facute paşi importante pentru iniţierea reformei sistemului bancar.7 mil. Drepturi Speciale de Tragere (DST) sau circa 189. precum şi de a promova stabilitatea valutară. cota Republicii Moldova la FMI constituie 123. ceea ce reprezintă 0. În contextul celei de-a Paisprezecea Revizuiri Generale a Cotelor şi Reformei Consiliului Executiv. Republica Moldova şi-a exprimat susţinerea pentru reformele respective din cadrul FMI prin aprobarea Legii nr. Republica Macedonia. Actualmente. În cadrul FMI.3. refacerea infrastructurii capitalei Brazzaville. 66-2 cu privire la cea de-a Paisprezecea Revizuire Generală a Cotelor şi Reforma Consiliului Executiv din 15 decembrie 2010. Asistenţa de urgenţă pentru Sierra Leone la valoare de $16 milioane a fost folosita pentru sprijinirea programei economice a guvernului pentru anii 1998/99 . reducînd problemele financiare şi normalizînd relaţiile cu creditorii externi . 2. Israel. în numele Republicii Moldova. România şi Ucraina. BNM. Bosnia şi Herţegovina.

FMI a extins proiectul cu privire la indicatorii financiari de stabilitate Financial Soundness Indicators (FSI). printre care şi Republicii Moldova. conform prevederilor Articolului IV al Statutului Fondului Monetar Internaţional. Pe 30 iunie 1995 Moldova a acceptat prevederile Articolului VIII al Statutului Fondului Monetar Internaţional. Anual FMI acordă Republicii Moldova consultări în domeniul politicii economice şi financiare. Prin aceasta. care este numită cotă de participare. Republica Moldova a beneficiat de următoarele acorduri cu FMI pentru susţinerea programelor de ajustare economică ale autorităţilor şi anume: Mecanismul de finanţare compensatorie şi excepţională (CCFF).subscripţie a Republicii Moldova la Fondul Monetar Internaţional şi a Legii nr. Urmare consecinţelor crizei financiare. sistemului de raportare monetară. Acordurile Stand-by (SBA). Mecanismul finanţării reformelor structurale (STF). Din momentul aderării la FMI. FMI a acordat Republicii Moldova asistenţă tehnică într-un şir de sectoare. A fost fondat prin vărsarea unei anumite sume de bani de către ţările fondatore şi activează-n baza gestionării resurselor vărsate de fiecare ţară membru.2 mil. CONCLUZII: Fondul Monetar Internaţional este unul din organismele ce a fost creat ca răspuns la necesitatea modificării sistemului monetar internaţional.5 mil. Republica Moldova urmează să-şi majoreze cota de subscriere la FMI de la valoarea actuală de 123. Odată cu intrarea în vigoare a reformelor iniţiate. Banca Naţională a Moldovei a fost desemnată instituţia responsabilă de compilarea informaţiei aferente FSI şi transmiterea acesteia FMI. DST pînă la 172. care reglementează relaţiile de cooperare dintre ţările membre şi FMI. lansînd invitaţia de participare la proiectul nominalizat mai multor ţări. care sunt stipulate în 10 . activează în baza unor principii bine determinate. 118 din 24 mai 2012 pentru acceptarea Amendamentului la Statutul Fondului Monetar Internaţional privind reforma Consiliului Executiv. DST. Obiectivul de bază al FSI este de a promova analiza macroprudenţială şi de a evalua punctele forte şi vulnerabilităţile sistemelor financiare. inclusiv în cel al politicii monetare/organizării băncii centrale. Astfel. supravegherii bancare etc. Mecanismele de finanţare extinsă (EFF) şi Mecanismele de reducere a sărăciei şi creştere economică (PRGF) .din 2009 numite Mecanisme de creditare lărgită (ECF). FMI a fost creat pentru a acoperi deficitul balanţelor de plăţi a ţărilor membre. Republica Moldova se angajează să nu recurgă la introducerea de restricţii cu privire la efectuarea plăţilor şi transferurilor pentru tranzacţii internaţionale curente şi să nu participe la aranjamente valutare discriminatorii sau practici valutare multiple. fără aprobarea / consultarea FMI.

la moment Director al fondului este Rodrigo de Rado. Bal. internătionăl-fmi# Disponibil: www.. 11 . 2004. 1.htm 6. Bibliografie: Dumitrescu. Consiliul Guvernatorilor şi Director Fondului. 3. Brown. Economie Mondiăăă .ro (The Eăst Asiăn Mirăcle: Economic Growth ănd Public Policy). 5. iar sediul lui se află la Washington. Directorul Fondului este un european. Gestionarea Fondului se face de către Consiliul Administratorilor. Ana. L.org/ro/content/relătiă-republicii-moldovă-cu-fondul-monetăr- 4. Editură Tehnicăă . Sistemul economiei mondiăle. editţiă ă II-ă. Sterian. 2. Editură Economicăă .bnm. Chiţiba.regulamentul său.worldbănk. Disponibil: http://www. Bucuresţ ti. Disponibil: http://www. Bucuresţ ti. 2002. 2002. Bucuresti. Constanţa.ro/sferă/ărhivă/nr59ă/ărticole/ărticol11text. Stăreă lumii 1999. Editură UCDC.dntb.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful