1.Filosofia ca conceptie despre lume si modalitate de gindire.

Corelatia dintre filosofie si alte forme de
cultura: mitologia, religia, stiinta. Filosofia si stiinta economica.
Filosofia este un tip de conceptie despre lume,aceasta din urma fiind un ansamblu de viziuni ,evaluari,norme ce
determina atitudinea omului fata de lumea i nconjuratoare ,si intr-o masura oarecare reglementeaza comportamentul
acestuia.Filosofia,apare ca o conceptie depre lume ce incearca sa explice tot ce exista.Conceptia filosofica despre
lume are un caracter teoretic,ea nu numai ca proclama principii,dar le demonstreaza ,le deduce in mod logic.Filosofia
este o conceptie despre lume formulata in termeni conceptuali si organizati intr-un sistem,potrivit unor reguli
metodologice.
Religia-tip de comportament uman ,credinte,ritualuri,referitor la fiinte,forte si puteri supranaturale .
Stiinta este suma tuturor cunostintelor acumulate in urma unei cercetari.Stiinta furnizeaza cunostinte exacte si
universale valabile.Cunostintele stiintifice include 2 scopuri specifice:unul teoretic si altul practic.Scopul teoretic
este de a explica si de a dobindi noi cunostinte ,iar cel practic de a le verifica.
In timp ce in stiinta e vorba despre lucruri chiar si cind se vorbeste despre om,in filosofie este vorba despre om,chiar
atunci cind se vorbeste despre lucruri.(Constatin Noica)
4.Obiectul de studiu si problema fundamentala a filosofiei.
Filosofia studiaza concepte generale precum existenta,bunatatea,cunoasterea sau frumusetea.Pune intrebari
precum”Ce este existenta?”,”Este posibila cunoasterea?”.Filosofia este studiul critic ,speculativ,sau analitic al
exteriorului si interiorului in plus fata de studiul reflectiv asupra metodei de studiere a unor asemenea subiecte.
Problema fundamentala a filosofiei are 2 laturi:latura ontologica/existentiala(consta in raspunsul la intrebarea:ce
este primar:materia sau spiritul?);latura gnoseologica care tine de cognosibilitatea lumii.Tine de cautarea rs.lai
ntrebarea :este oare posibila cunoasterea?mai ales a esentei lucrurilor?
11.Domeniile principale ale reflectiei filosofice.Functiile si metodele de cunoastere a filosofiei.
Ontologia-teoria generala a existentei;
Gnosiologia-teoria generala a cunoasterii;
Antropologia-stiinta despre om;
Metodologia-stiinta despre metodele de obtinere a cunostintelor;
Logica-stiinta despre formele gindirii si legile gindirii corecte;
Axiologia-stiinta despre valori;
Etica-stiinta despre morala;
Estetica-stiinta despre arta si frumos.
Functiile:
Functia teoretica-ii permite filosofiei sa explice legitatile universale ale dezvoltarii naturii,societatii si cunoasterii
in baza acestei functii filosofia este definita ca forma superioara a creatiei spiritului uman
Functia ontologica-originea si esenta lumii
Functia gnoseologica-abordeaza probleme ale cunoasterii lumii
Functia axiologica-principalele orientari valorice
Functia praxiologica-investigarea actiunilor umane de pe pozitiile eficacitatii lor
Functia hermeneuca-reflectia asupra simbolurilor religioase,motivelor si expresiilor umane
Functia metodologica-sistematizeaza cunostintele filosofice.metoda generala-dialectica
Functia umanista-problemele cotidiene ale individului
Functia conceptuala,sintetica etc.
Metoda în filosofie
Prin metodă se înţelege în general, un drum, o cale sau un procedeu de înfăptuire a unei acţiuni, de atingere a unui
scop. Însăşi etimologia termenului vine din grecescul methodos care înseamnă drum, cale. În domeniul filosofiei,
metoda este cale pe calea pe care o urmează gândirea în perpetua sa mişcare spre adevăr. În istoria filosofiei au fost
propuse metode multiple şi diferite. Acestea pot fi însă grupate în metode dialectice şi metafizice. Cele dialectice
propun înţelegerea realităţii ca fiind într-o continuă devenire, mişcare. Devenirea este determinată de însăşi tensiunile
interioare ale realităţii. Prin metoda dialectică mişcarea este de fapt o automişcare şi nu o forţă imprimată din
transcendent, din afara realităţii. Metafizica dimpotrivă propune înţelegerea realităţii într-un mod static, fragmentar,
lipsit de posibilitatea aflării sursei mişcării în interiorul realităţii. Dialectica şi metafizica sunt două metode raţionale.
Aceasta este şi trăsătura ce defineşte filosofia spre deosebire de religie. Religia ca şi filosofia se ambiţionează să ofere
o imagine asupra realităţii. Metodele lor sunt însă diferite. În timp ce religia face apel la credinţă (afectivitate),
filosofia se construieşte pe cale raţională.

56.Buddhismul apare în sec. VI –V î.e.n. şi era orientat contra brahmanismului, sacerdoţilor. Ideile
principale sînt sistematizate în “Tripitaca” (trei corzine). Buddhismul este răspîndit în India, China, Birma,
Ceylon, Tibet, Japonia. Buddhismul este religia supuşeniei. Conţinutul ei sînt patru adevăruri sfinte. Existenţa

Nirvana pune capăt lanţului de veşnice reîncarnări.sufletul ca o “entelechie”(act) al corpului.Aristotel.dar un animal rational. 5.Sufletul are regiuni deosebite:cea inferioara-este cea vegetative(comuna plantelor si animalelor).de a te scufunda in lumea spiritual proprie si de a te determina in gindurile tale. Atât senzaţiile. sunt atomii.rezervata omului.sasi descifreze potentialul propriului suflet.2.Epicur. o abţinere de la totul lumesc ce se atinge prin meditare.Spiritul uman se naste ca o tabula rasa in care se imprima experienta cistigata. ci viaţa actuală. Cei de formă sferică. Universul este alcatuit din mici particule eterne.iar lumea inteligibila poate fi studiata doar de ratiune.acesta este nemuritor.angrenate intr-o miscare haotica. – amestecate în proporţii diferite în fiecare lucru. cât şi gândirea sunt explicate prin anumite prefaceri ale corpului 6. spirit).notiunile stiintifice despre cele mai supreme genuri de existenta. Întreruperea şi lichidarea suferinţelor se numeşte nirvana – o linişte netulbutată. viaţa dreaptă.n. acţiunea dreaptă.si in fine cea rationala.Oamenii. care se deosebesc între ei doar prin formă. Lichidarea suferinţelor trebuie să fie în lichidarea dorinţelor. necompuse şi deci de nedescompus. problema esenţei lumii de catre reprezentanţii Thales.Este necesar. singurul capabil să dea viaţă trupului. guvernate de sansara şi karma. a se reţine de la contactele sexsuale interzise. pasivitatea şi neîmpotrivirea la rău. sânge etc. că lumea este alcătuită din acele "seminţe" (părticele sasu corpusculi de pământ.Socrate.directa care elucideaza esenta conducerii oamenilor.adica. Morala buddhistă predică compasiunea şi asceza.Aristotel destingea existenta a 10 categorii.Problema omului in filosofia antica greaca(sofistii.”Cunoastete pe tine insuti”. 34. Calea spre lichidarea suferinţelor trece prin cele opt căi nobile – ideile drepte.Aristotel studiaza categoriile .astrii sunt asemenea pamintului Temeiul despre care vorbeste Democrit nu este altceva decit legea mecanica-matematica ce dirijeaza atomii in miscarea lor cu o necesitate inexorabila. elementele principale ale lumii.”Cunoastete pe tine insuti”Celebra maxima de pe frontispiciul de la Delphi. Scopul cunoaşterii – de a elibera omul de suferinţe nu iî viaţa de apoi. Anaximandros – apeironul.El a negat existenta zeilor.este parte ape care o avem comuna cu zeii.va afla ce stie si ce nu stie.cunoasterii prin simturi. 13. 14.cercetinduse pe sine. efortul drept. -----Anaxagora a fost preocupat de originea lucrurilor şi de geneza universului.Anaxagoras este şi iniţiatorul viziunii atomiste prin formularea ideii.Anume filosofia il indeamna si il ajuta pe om sa se cunoasca pe sine. carne.La baza cunoasterii Platon plaseaza principiul lui Socrate . a nu fura. Impulsul mişcării.Socrate: Socrate muta cerul de gravitate al cercetailor filosofice di lumea externa in cea interna. Aristotel stabileste in fata cunoasterii denumirile de baza ale existentei si notiunile logice principale . principiul motor care a ordonat toate aceste particule printr-un proces centrifug.pot fi condusi atit prin convingere cit si prin violenta.care poate fi atinsa cu ajutorul filosofiei. foc. Pentru Democrit (460-370 î. atenţia dreaptă şi meditaţia dreaptă. intenţiile drepte.acest intelect este deci pasiv.Intorcindu-si fiecare privirile asupra lui insusi. considera soarele ca o masa de metal incandescent. Cauza suferinţelor este că omul are prea multe dorinţe. Există două ramuri ale buddhismului – hinayana şi mahayana. In 335 Aristotel fondeaza la Atena o scoala pe care o numeste “Licheon”(liceu). 15.Platon: Considera ca omul se afirma ca o fiinta deosebita de celelalte vietuitoare cunoscind 2 lumi:cea sensibila sic ea inteligibila.In discursurile sale Socrate invata ca omul nu trebuie sa tinda sa acumuleze un anumit volum de cunostinte.) din Abdera. ireductibile. Aşa principiu Thales socotea apa.In viziunea sa aceste elemente primordiale se aflau la inceput in neorinduiala. Temelia lumii ei o concepeau ca un anumit principiu material.ci sa tinda spre intelepciune.Platon. Anaximandros şi Anaximene .e.omului este legată de suferinţe. "foarte mobili şi foarte subtili" alcătuiesc "sufletul" omului. Pentru prima dată se pune problema elementelor primordiale a întregii existente.calitatea(de . ordine şi poziţie.Problema temeiului ultim in filosofia cosmologica a Greciei Antice.ce poate si ce nu poate.Caracteristica generala a filosofiei lui Aristotel . aşa orientare poate fi caracterizată ca naturfilozofie. Aristotel (384-322 i.afirma el. în urma căruia a luat naştere universul.precum si ce trebuie sa faca. Anaximene – aerul.a).Invatatura despre materie si forma.de la cosmos la om. a nu dăuna fiinţelor vii.devenise si maxima lui Socrate. Ei încercau de pe poziţiile materialismului să explice lumea şi fenomenele ei.Lumea sensibila este accesibila experientei.stoicii s.la fiecare categorie el da o intrebare:1. – denumite ulterior homoiomerii).In dialogul “Omul de stat”Platon precizeaza ca politica-arta regala-este o stiinta teoretica.Numai omul care si-a supus analizei propriile sale actiuni isi poate cunoaste adevarata esenta.dar exista si un intellect active.Aristotel: In ceea ce priveste stiinta omului Aristotel defineste in cartea sa “Despre suflet”. a nu folosi băuturi alcoolice.afirma el.care sint legate de denumirile existentei. cuvîntul drept. Viaţa dreaptă costă în respectarea moralităţii. a fost denumit de Anaxagora nous (raţiune.Caci mai de prêt decit natura era pentru el omul.Omul este un animal. aur.vesnic.hr)se naste pe malul Marii Egee.esenta(ce?).

completând Biblia si studiind viata. 19. În spaţiul european. Problema naturfilozofică în epoca Renaşterei avea un caravter panteist. artei şi culturii antice. Amândouă legitimează şi sistematizează în mod doctrinar creştinismul. Cunoaşterea lumii se realizează pe fonul incognoscibilităţii lui Dumnezeu. Dar deşi se recunoştea existenţa adevărurilor raţiunii. În sens îngust umanism înseamnă o mişcare ideologică conţinutul cărei este studierea şi popularizarea limbilor. abordează problema creaţiei. cu infinitatea. este un concept. ce exprimă generalul. maximal se apropie de Dumnezeu după activitatea sa creatoare. Omul este nu numai ofiinţă naturală. Forma are acelaşi înţeles de concept. Dumnezeu este un maximum infinit.10.3. evul mediu filosofic este pregătit. cu puternică coloratură teologică: Apologetica şi Patristica.Cuzanus formulează un şir de idei dialectice în înţelegerea naturii – unitatea contrariilor. referitor la substratul comun tuturor lucrurilor. Dacă în epoca medievală omul se asemăna cu Dumnezeu. Ea s-a rezolvat foarte original – prin formularea teoriei adevărului dublu: sunt adevăruri ale raţiunii. ca un microcosm. filozofiei şi adevăruri ale credinţei. De la credinţă se începe orice înţelegere. se przintă ca conţinînd în sine o lume în mod restrîns. Dupa Aristotel anume forma confera lucrurilor particularitati specifice si poate fi considerata esenta primara.timpul(cind?). El îl apropie pe Dumnezeu cu natura. Telezio neagă apelul la autorităţi şi socoate că concluziile ştiinţifice şi filozofice trebuie să se bazeze pe perceperea nemijlocită şi experienţă. B.creativ. filosofie şi morală. pe raţiunea proprie. Raţiunea limitată se apropie de infinit. Problema cunoaşterii lumii se concretizează le N.7. Dumnezeu i-a dat omului libertatea voinţei iar mai departe el singur îşi rezolvă soarta sa.suferinta(pateste? Dupa Aristotel materia e pasiva. adevărurile credinţei erau mai presus. ci şi creatorul de sine însăşi şi stăpîn asupra întregii naturi. navigaţiei maritime. Principala problemă în filozofia medievală a fost raportul dintre credinţă şi raţiune.4.locul(unde?)6. de Dumnezeu. sacre.contine posibilitatea aparitiei varietatii reale a lucrurilor.Cuzanus fundamentează noţiunea de metodă ştiinţifică.Cuzanus este preocupat de problema tradiţională pentru acea vreme a raportului lui Dumnezeu şi lumea.8.cantitatea(cit?). pe cînd religia se ocupă cu valori veşnice.apartinerea(are?).situatia(stam sau sedi ?). APOLOGÉTIC Sistem(adesea neîntemeiat) de apărare sau de justificare a unei idei. centrul şi periferia. ce conferă specificitate obiectului sau clasei din care acesta face parte. religie şi ştiinţă. filozofie şi teologie. esenţa.relatia(la ce ?)5. concepîndul ca unitatea contrariilor. începând cu secolele IV-V. religiei. literaturii. era creat de el după chipul şi înfăţişarea lui. Contopirea divinului şi umanului se realizează în Christos. Anume forma confera lucrurilor particularitati specifice si poate fi considerate esenta primara. iar lumea. Asta a fost un fel de compromis. El formulează noţiunea de ignoranţă conştientă (docta ignoranţia). cu lucruri trecătoare. Raţiunea se orientează prin credinţă.Caracteristica generala a filosofiei medievale:etapele dezvoltarii si problemele principale. ci cercetarea naturii reale. de două mari momente. Scopul filizofiei. împăcare între religie şi ştiinţă. Credinţa el o pune mai sus decît raţiunea. ceea ce este adevărat în una poate fi neadevăr în alta şi invers. iar credinţa . N. nici infinit. unicul şi multiplul. Fiecare lucru. În Dumnezeu coincid finitul şi infinitul. o rezoşvă original. atribuindui naturii calităţile divine.actiunea(facem?).Cuzanus ca problema credinţei şi raţiunii. posibilitate şi realitate. Ştiinţa se ocupă cu mărunţişuri. Umanism – este concepţia coform cărei omul este valoarea supremă şi trebuie de creat condiţii umane pentru dezvoltarea multilaterală şi armonioasă a fiecărei personalităţi.materiei trebuie sa’i fie imprimata forma corespunzatoare. natura – maximum limitat. consideră el. printr-o argumentare. -glosnicismul adica credinta in existenta lui dumnezeu si caile de cunoastere a lumii. Se dezvolta si -scolastica prezinta filozofia care se preda in scoli iar mai tirziu in universitati.care?). atunci cu acumularea cunoştinţelor religia a fost nevoită să o recunoască. care este conştientizarea disproporţiei între raţiunea umană limitată şi infinitatea in care omul este inclus şi spre care tinde. Crearea unui nou tablou al lumii şi studierea naturii erau în strînsă legătură cu dezvoltarea modului de producţie.9. opera si conceptia părintilor Bisericii In filozofia medievala apare: -patristica adica lucrarile asa numitor parinti ai bisericii in care se apara bazele filozofice ale crestinismului.filosofia naturii. posibilităţile nelimitate a omului.Filosofia renanscentista:umanismul.filosofia social-politica. chiar dacă numai în parte. constă nu în cunoaşterea lui Dumnezeu. menită să-i asigure superioritatea deplină ca religie. dacă iniţial religia persecuta şi ignora ştiinţa. doctrine etc. totalitatea însuşirilor de structură şi funcţionale. PATRISTICA Doctrină teologică-filozofică prin care s-au pus bazele dogmaticii si cultului crestin. Pt ca materia sa se transforme in realitate. inclusiv şi omul. Este factorul activ. Parte a teologiei care are ca scop apărarea religiei crestine. atunci in filozofia Renaşterei omul este zeificat. finit şi infinit.Telezio deschide în Neapole academia studierii experimentale a naturii. noile descoperiri geografice. De aceea universul nu poate fi considerat nici finit. Lucrurile finite trebuiesc privite ca legate cu întregul. În teoria cunoaşterii N. 18. N.Ceea ce omul nu poate înţelege cu raţiunea sa el atinge prin credinţă. la ceea ce există în ele ca posibilitate (potentă) şi care se transformă în realitate (în act) sub acţiunea formei (esenţă).

conceptie care recunoaste ca temelie a existentului o substanta unica fie ea materiala ori spirituala.iar ratiunea poate doar sa sistematizeze cunostintele. Problema sociologică se referă la crearea teoriilor despre societate şi relaţii sociale. El neagă concepţia religioasă conform cărei statul depinde de biserică ca puterea supremă pe pămînt. Filosofia moderna isi are inceputurile in sec. a apărut în ţările în care burghezia a apărut mai repede ( Anglia şi Franţa ) şi s-a configurat mai târziu acolo unde forţele feudale erau mai puternice ( de ex. Dualism-conceptie ce afirma 2 substante egale. 20. Reprezentantii: Platon. iluminismul e susţinut de ideologii claselor dinamice ale societăţii. In istorie a existat monism materialst si idealist ( obiectiv si subiectiv). Înlocuind concepţia statică despre om cu una dinamică. că scopul scuză mijloacele.Printre ideile sociologice merită un interes deosebit concepţia lui N. El ajunge la concluzia că pentru a atinge scopurile politice toate mijloacele sunt bune.empirismul.apar relatii capitaliste. În multe ţări europene. istoric si artistic.pluralismul. menţine inegalitatea patrimonială ce apare pe baza proprietăţii private.empirismul. pentru a-l face obiectul propriei sale activităţi: prin muncă şi cultură.iar stiinta experimentala nu poate sa raspunda la toate intrebarile noastre.filosof frabcez. omul este perfectibil. Fiindcă forţele motrice a activităţii oamenilor sunt egoismul şi interesele materiale reese că numai un stat puternic şi centralizat poate să facă regulă în societate.comparatia. doua inceputuri in explicaea lumii – materiala si spirituala. începe să fie pus sub semnul întrebării tot ceea ce era specific epocii feudale.Unul dintre reprezentatii acestui curent:R. Filosofia iluminista europeana:omul.Bacon.3.El inainteaza urmatoarea idee:”in ratiune nu exista nimic ce n’ar fi existat initial in simturi”. Anaxagora. in acea perioada se produc schimbari importante economice si politice. 17 in Europa .idolii pesterii/speciei –sint prejudecatile legate de partikularitatile individuale.in cadrul caruia se pune accent pe ratiune ca mijloc principal de obtinerea a cunostintelor.considera ca Bacon de 4 fantome sau idoli.4. R.de intelectul .Invatatura lui Descartes despre cunoastere este o invatatura rationalista deoarece toate cunostintele stiintifice considera el ca sint de origine teoretica.monismul. Rationalismul este un curent filosofic.Astfel . Cunoasterea empirica presupune obtinerea cunoastintelor in procesul activitatii practice a omului.sensualismul.care are o privire mecanicista asupra producerii fenomenelor naturii. Statul rezolvă problemele familiei. Descartes. secolul al XVIII-lea a fost numit secolul luminilor. Ex: conceptiile lui Democrit. Monarhul este unica şi absoluta sursă a dreptului. Pluralism. Ideea unui stat puternic este dezvoltată şi de Jean Bodin. N.cuget deci exist”.observatia si experimentului.el considera ca in afara simturilor cunostintele nu exista.se dezvolta si se internationalizeaza comertul.idolii pietii-este o neconcordanta a limbajului cu viata reala.Un reprezentant de baza al sensualismului este J.de dispozitie. Empedocle.3.educatie.Locke. cu multiple consecinţe pe plan politic. ca şi societatea pe care el o construieşte.incep sa dispara monarhiile absolute.societatea.rationalismul.17-lea are un sporit caracter gnosiologic in legatura cu posibilitatile cunoasterii. De aceea.Studierea lumii insa este impiedicata.Sensualismul.El considera ca in afara simturilor noastre nu exista cunostinte veridice.si omul deseori interpreteaza antromorfic lucrurile. Interesele statului el le pune mai presus decît religia şi biserica. pe ideea „luminării maselor”. .care sint:1. Bacon considera ca oamenii trebuie sa descopere prin metoda inductiva cauzele fenomenelor folosind analiza. de burghezie în primul rând.Pt a determina adevarul si obiectivitatea cunostintelor stiintifice trebuie sa le supunem indoielilor.teorie ce admite o multitudine de inceputuri ori tipuri de existenta. politică şi relaţii politice. care tinde sa emancipeze omul din poziţia rigidă în care îl fixase filozofia tradiţională.Descartes. în cadrul Revoluţiei burgheze din Anglia.ratiunea. Încă din 1688.Machiavelli se ocupă şi cu problemele politice şi relaţiilor politice. Iluminismul sau luminismul este un curent de gândire.idolii teatrului-bacon considera ca in acest caz oamenii se bazeaza pe autoritatea cuiva si pt a demonstra ceva nu apeleaza la argumente ci la operele altor savanti faara a se controla.metodele cunoasterii in cadrul filosofiei se dezvolta 3 curente si anume:1.rationalismul- principalele curente gnosiologice. pentru a se defini specificul unei epoci în care s-a pus accentul pe dezvoltare şi răspândirea cunoştinţelor culturale. se cristalizează o ideologie iluministă care va pregăti Marea Revoluţie Franceză din 1789.ce considera ca principala metoda a cunoasterii este metoda inductiva punind accent mare pe experiment.filozof englez. Biserica a destabilizat temelia statului încercînd de a lua în mîinile sale puterea laică şi spirituală.La fel ca si Bacon.Machiavelli despre statul centralizat. în S-E-ul Europei ). Un reprezentant de baza al curentului empirism este F. să formeze o concepţie juridică la oameni.2.2.ereditate.Descartes considera ca primul pas in a cunoaste este de a pune la indoiala toate cunoastintele noastre.Problema substantei in filosofia moderna-dualismul.idolii tribului-acest idol tine de erorile simtului .de aici si mazima ”ma indoiesc deci cuget.Filosofia moderna. Sensualismul. Filosofia din sec. 34. stat si formele de guvernare.Problema metodei cunoasterii stiintifice. Lupta de emancipare a acestei clase revoluţionare s-a sprijinit pe un număr de idei orientate în întregime pe o direcţie antifeudală. Monism. interacţiunea politicii şi moralei.se desfăşoară prin raţiune. Treptat.

pe care pot să nu-l mai accepte dacă nu este un om „luminat”. L. ideile filosifice a acestor mari gînditori întocmai se înscriu în tradiţia filosifiei clasice germane şi nu-s altceva decît finalizarea ei. a judecarii dupa principii. . În secolul XVIII s-a afirmat raţiunea. în Germania din veacul XIX revoluţia filosofică a precedat revoluţiei politice. Dacă să fim obiectivi. Reprezentanţii filosofiei clasice germane au fost Kant. categorii şi idei.Hegel).caracter antifeudal si antidespotic. Genuri şi specii: liric. În calitate de curent ideologic şi cultural. conceptele rationale pure ale ratiunii devin Ideile. daca obiectul intelectului este sensibilitatea. fata de real. caracter laic. echivalenta cu o rasturnare revolutionara a stiintei despre demnitatea umana. « contractul social ».spiritul raţionalist.Feuerbach. Kant s-a dovedit un mare filosof al moralitatii. comedie ) 21. care este mărginită cu anii 80 a sec XVIII dintr-o parte şi anul 1831 (anul morţii lui Hegel ) din altă parte. . Practicile oculte nu au mai fost satanizate ( şi condamnate juridic ). Iluminismul a avut câteva trăsături specifice: . biserica. Rezolvarea antinomiei dintre cele doua cauzalitati este posibila prin distinctia dintre fenomen si noumen: intrarea in lumea libertatii obliga la eliberarea de sub legile sensibilitatii din fenomenalitatea . Performanta nepieritoare a lui Kant. la fel ca şi în Franţa veacului XVIII. Pentru ea este caracteristic:  Generalizarea tuturor ideilor filosofice precedente. intelectul uneste fenomenele prin reguli iar ratiunea raporteaza aceste reguli la propriile ei principii. de suveranitate a poporului. Marx şi F. Schelling. XVIII lichidînd rămînerea în urmă economică şi politică. In cadrul dialecticii transcendentale.  Divizarea existenţei în lumea naturii şi lumea omului. fenomenele vieţii au cunoscut o interpretare materialistă. pînă nu demult în filosofia sovietică concepţia lui K. emanciparea poporului prin cultură. Argumentele pentru justificarea acestor revendicări se bazau pe principiile de egalitate si libertate. Toate instituţiile feudale erau supuse unei critici severe: monarhia absolută.încurajează tratarea problemelor sociale in literatură. Însă din punct de vedere teoretic ea este culmea dezvoltării gîndirii filosifice din acea perioadă. mai trebuie admisa o cauzalitate prin libertatea celui care gandeste. cel mai original.  Înţelegerea filosofiei ca un sistem de discipline.24. cel mai important dupa Aristotel si probabil. Hegel. răspândirea culturii în popor. nuvelă. antireligios. cel moral. Magul nu mai este văzut ca un pactant cu diavolul. cauzalitatea dupa legile naturii nu este singura cauzalitate a fenomenelor. roman ). ci au început să fie depreciate raţional ( şi luate în derâdere). Dupa cum categoriile sunt concepte originare pure ale intelectului. dramatic ( tragedie. Ratiunea este asadar o facultate a principiilor. pe care le-au presupus ca obiecte reale ─ deci cognoscibile: "psihologia rationala". 23. literatura preocupată de problemele sociale şi morale. ca o etapă calitativ nouă în dezvoltarea gîndirii filosofice. consta in centrarea acesteia pe libertate si pe deducerea ei din libertate.  Se studiază nu numai istoria umană. Fichte. dar şi esenţa omului. combaterea fanatismului şi a dogmelor. sintetizand. Declinul autorităţii ecleziastice asupra vieţii publice nu a atras şi revalorificarea mentalităţii magice. iar problemele culturii şi ale ştiinţei au început să se separe de cele ale religiei.  Formularea dialecticii ca concepţie integrală. aceste principii raman intr-o pozitie transcendenta fata de fenomene. materialist şi laic. justiţia. iluminismul se defineşte prin: promovarea raţionalismului. La sfîrşitul sec. "cosmologia rationala" si "teologia rationala". obiectul ratiunii sunt cunostintele intelectului. Filosofia clasică germană a fost ca o teorie germană a revoluţiei franceze. conform cărora oamenii se nasc cu aceste drepturi şi trăiesc pe baza unei înţelegeri cu monarhul. teme şi motive literare promovate de literatura iluministă: « monarhul luminat ». Principala problemă este problema omului.Filosofia clasica germana-teoria cunoasterii ca expresie a activitatii constiintei. Dialectica transcendentala delimiteaza aceste Idei si sistemul lor. Germania se apropia de revoluţia burgheză. pe ideea dreptului natural şi a contractului social. Gânditorii iluminişti cer anularea privilegiilor feudale.  Se subliniază rolul filosofiei în rezolvarea problemei umanismului. De la descoperirea libertatii ca definitorie pentru om si umanitate putem data adevaratul inceput al constiintei umane de sine. bazată pe ideea dreptului divin. Apare astfel al doilea sens al libertatii. Potrivit conceptiei kantiene. combătând fanatismul şi misticismul. anticlerical.Engels era interpretată ca ceva sinestătător. supunand unei critici erorile disciplinelor care se ocupasera de aceste Idei. epic ( povestire. trecerea de la cultul omului abstract la oameni reali consideraţi în acţiunea lor istorică.Descoperirea si elaborarea metodei dialectice de gindire in filosofia clasica germana(de la Kant. . . Fillosofia clasică germană ocupă o perioadă relativ scurtă.militează pentru emanciparea poporului prin cultură. şcoala.generează o literatură cu caracter moralist. limitarea puterii monarhului şi acordarea de libertăţi sociale şi politice întregului popor. ci ca un şarlatan abuzând de credulitatea publicului.

Kogălnicianu.Filosofia contemporana este deseori dominata de irationalism. Gîndirea progresivă a Moldovei din această perioadă era dominată de ideea generală de luptă împotriva Porţii şi fărădelegilor feudalilor locali. renaşterea spirituală a lui H.dar recunoscind natura ca o lume incremenita si moarta.XIX. Filosofia lui Hegel are ca unul dintre fundamentele sale dialectica. societăţii bazate pe egalitate. În sec.  Tendinţa către misticism şi iraţionalism. Moldova în această perioadă era un stat feudal în care domina gospodăria naturală. Asachi. neocreştinismul lui D. XV – XVI. a pregătirii specialiştilor din diferite domenii şi mai ales pentru industrie şi agricultură.Principalele curente filosofice contemporane.Aparitia si dezvoltarea gindirii filosofice in Md.adica dezvoltarea are natura spirituala .Neculce.Ureche şi M Costin. În evoluţia cronografiei se deosebesc trei etape. reprezentanţii sunt Bowne.Merejcovschi.I. libertatea politică drepturilor civile.Dialectica proclama dezvoltarea generala si la baza ei se afla idea ca sursa oricarei dezvoltari este autodezvoltarea notiunii. Veacuri de-a rîndul în Moldova în lipsa unei filosofii teoretice.Mounier. Reprezentanţii lui luptau pentru instaurarea lumii raţionale.a. Din iluminişti fac parte Gh. Literatura. Brightman. cunoaşterei şi acţiunii.inconstient. M. Hocking. E. al limbii este abordat ca un mediu fundamental al existenţei.conform caruia ratiunea nu este singurul mijloc de descoperire a adevarului ci adevarul poate fi cunoscut si prin intuitie. A Hîjdeu.Stamati.Keyserling. Evoluţionismul creştin (teilhardism) – curent filosofico-religios fondat de P.xx. Invatatura lui Hegel constituie un sistem filosofic.iluminare.Negruzzi. misticismul cosmic a E.  Scientism şi antiscientism. Prima etapă este cronografia moldo-slavonă din sec. Dezvoltarea gîndirii social-filosofice din sec. Flewelling.reprezentanti:Milescu-Spataru Nicolaie. ci gandit si regandit. XIX a constituit o premisă obiectivă a studierii bogăţiilor naturale ale ţării.dialectica notiunilor . Dezvoltarea economică a Moldovei din sec. C. duc la răspîndirea curentelor mistice şi iraţionaliste. C. Filosofia occidentală contemporană are următoarele trăsături:  A înregistrat o “cotitură lingvistică” în urma căreia domeniul comunicării.Teilhard de Chardin. care luptau împotriva feudalismului .27. politice şi culturale. M Eminescu. V.el fiind idealist. 26.empirica in favoarea unei lumi inteligibile. Caracteristica principala a filosofiei moderne o constituie faptul ca ea are un caracter neclasic dar mai ales ca filosofii nu incearca crearea unui sistem ci cerceteaza doar anumite probleme.2.P Haşdeu ş. in intentia apropierii de absolutul pe care nu-l va putea atinge vreodata.Legea interdependentei dintre transformarile cantitative si calitative si invers.XVII şi este reprezentată de letopiseţele lui G.  Logica şi teoria ştiinţei se află în centrul meditaţiei filosofice.acceptind dialectica ca metoda .XVIII şi este reprezentată de letopiseţele lui I. Personalism – curent religios în filosofia contemporană care recunoaşte personalitatea şi valorile ei spirituale sensul suprem al civilizaţiei.Ghiurdjiev. În operele sale ei criticau neajunsurile societăţii existente.Filosofia sec. Un loc deosebit ocupă A Russo. cronicile bisericeşti şi letopiseţele au devenit purtătorii concepţiei despre lume din epoca feudalismului. dezvoltării ştiinţei şi învăţămîntului.Pe baza reflexivităţii tinde să devină metafilosofie şi să se concentreze devalorizarea asupra condiţiilor formale ale raţionalităţii cunoştinţelor şi acţiunilor. înţelepciunea populară reprezenta vechea noastră filozofie.  Abordează sensul cunoştinţelor şi acţiunilor ca o problemă cheie a cunoaşterei şi activităţii. cît şi “limba religioasă”.D. I. Alecsandri. La baza dezvoltarii in opinia lui Hegel se afla niste legi:1. Letopiseţele sau cronografia moldovenească include totalitatea cronicilor scrise în Moldova.determina dialectica lucrurilor. Noumenul nu poate fi cunoscut.M Domenach.  Abordează finitudinea existenţei umane ca un reper fundamental al existenţei şi caută să reconstruiască întregul tablou al lumii pornind de la acest reper. A treie etapă se referă la sec. În perioada iniţială de dezvoltare gîndirea filosofică din Moldova purta un caracter mitologico-religios şi nu prezenta un tot întreg. A apărut în SUA la sfîrşitul sec. Secolul XIX în Moldova este secolul iluminismului. A Donici.Legea negarii negatiei-care presupune ca teza devine antiteza si pe urma are loc propriu-zic sinteza. Neotomism – curent în filosofia contemporană care reînvie doctrina scolastică a lui.Blavatscaia.Renouvier.XX au căpătat o largă răspîndire teoria psihotransmutaţiei a lui G. care considera că la baza concepţiei despre lume trebuie să fie evoluţionismul filosofico-religios. care periodic au loc în societate. Criza spiritualităţii şi normelor şi principiilor morale.  Abordează tehnica ca un domeniu important al vieţii (cultul raţiunii tehnico-ştiinţifice). 29. XVII – XVIII depinde de condiţiile social-economice. Criteriul principal al filosofiei medievale îl constituie atît categoriile religioase. B. a legiferarilor practice ale ratiunii. Gîndirea filosofică din Moldova cunoaşte o cale lungă de dezvoltare – de la primele elemente ale realităţii generalizate conştient pînă în zilele noastre. Etapa a doua ţine de sec.Cantemir. În Franţa personalismul a fost dezvoltat de Ch.

Ea presupune intelegerea asimetriei dintre trecut si viitor.întreţin o conversaţie. diferit in dependenta de intindere.Miscarea si formele ei.Se studiaza fundamentele existentei. Regresul este sensul descendent al dezvoltarii sistemelor si obiectelor. de la deplasari mecanice pina la procesele de gindire.Obiectivitatea materiei si obiectivitatea spiritului. sociala. Dialectica (grec. Miscarea este un mod fundamental de existenta a materiei.Timpul în mecanica clasică este omogen. spatiul are caracter reversibil. dimensiuni. prin descoperirea contrazicerilor în raţionamentul oponentului.noţiune filosofică. Are un caracter multidimensional. biologica. pozitia si distanta obiectelor coexistente in lumea reala. avind 3 dimensiuni.Caracteristicile principale ale materiei:- masa.din perspectiva filosofica. structuralitate si interactiue.Timpul este una dintre dimensiunile universului care ordoneaza evenimentele intr-o succesiune ireversibila si este corelata cu notiunea de eveniment. atunci putem concluziona ca simbolistica unui spatiu este o rezultanta directa si nemijlocita a felului in care stim sa modelam caracteristicile lui: coordonatele lui. MATERIA este un termen general pt toate elementele care ne inconjoara si din care sintem alcatuiti.Notiunea de existenta si materie . apare şi dispare. a fenomenelor realitatii. Neomogenitate. Ontologiile se clasifica dupa mai multe criterii:dupa nr. In calitate de categorie filosofica presupune examinarea diferitor schimbari. -durata.Ontologia ca parte componenta a filosofiei.indiferent de faptul cine este purtatorul acestei forme. un atribut esential al acesteia si consta in totalitatea schimbarilor.materia este tot ceea ce ne inconjoara.Ea se intilneste in asa stari de agregare ca:lichida. despre monarhie şi formele guvernării statale. este constituită din contrarii. disput) . deoarece totul curge şi se transformă necontenit.Existenta reprezinta insasi faptul de a fi. Ontologia este o parte componenta a filosofiei care are ca obiect trasaturile existentei. Dialectica filosofilor greci din acea perioadă purta caracter spontan.trasaturile sale definitorii fiind:masa. “logos”-stiinta. de la inferior spre superior. un process de inoire continua. dialegomai . -unidimensionalitatea. care la origine în antichitate înseamna arta dialogului.nivelurile si formele acesteia. măiestria de a ajunge la adevăr prin discuţie. Lumea. universal. Cel mai mare dialectician al Greciei antice Heraclit afirma că totul există şi concomutent nu există.Termenul de ontologie provine de la “ontos”-fiinta.Timpul si spatiul social. Multidimensionalitate.spre deosebire de timp. o apropiere fata de un anumit obiectiv. după Heraclit. o succesiune de schimb calitativ. E bine cunoscută maxima lui “Panta rei” (“totul curge”). Timpul are un sir de proprietati generale si specifice: -ireversibilitate.-volum. Reversibilitate.indiferent de forma pe care o are:materiala sau ideala.Timpul are o singura dimensiune si se scurge intr’o singura directie.spre deosebire de timp.de a avea o realitate obiectiva. iar lupta dintre contrarii este cauza dezvoltării.In centru atentiei ontologiei se afla atit notiunea de existenta cit si cea de nonexistenta.Spatiul si timpul. gînduri despre om.de elemente puse la baza lumii se disting:ontologii moniste. 11.tot ceea ce este.Ontologiile moniste pun la baza lumei un singur principiu fie materia. despre religie şi proceduri juridice ş. obiceiurilor de convietuire sociala.structura interna si energia termica.necesarul de spatiu.Intindere.interna a materiei.-structura.fie spiritul. Miscarea este o categorie filosofica care inglobeaza toate schimbarile si procesele care au loc in Univers. chimica. fizica.a.dualiste si pluraliste.Notiunea de progres si regres. la fel ca si progresul. regresulare un character relative. 32. 35. se incearca de a elucida corelatia dintre norme sociale in societate la etapa actuala si se demonstreaza ca un imperative al timpului ce consta in utilizarea mai frecventa a traditiilor si normelor. Existenta este tot ceea ce exista . locul şi rolul lor în viaţa societăţii. Particularitatea unor norme. Socrate privea dialectica ca măiestria de afla adevărul prin ciocnirea părerilor contrare. Progresul presupune o imbogatire a caracteristicilor.solubila si gazoasa.Universalitate- spatiul are un caracter general.materia apare sub forma de substanta sau energie. Platon numea . 36. natură. Lucrările lor conţin idei social-politice şi filosofice. si timpul.spatiul este neomogen. In dependenta de modul de organizare a materiei se deosebesc urmatoarele tipuri de miscare: mecanica. Progresul este o dezvoltare ascendenta. exprims forma. nu este influentat de obiectele sau fenomenele ce au loc si este independent de spatiu. spatiul este multidimensional.Din perspectiva fizicii. -omogenitate.Aceasta asimetrie se numeste cite odata sageata timpului. modul de a duce o discuţie ştiinţifică.Esenta dialecticii si legile ei.Una dintre problemele majore ale timpului este problema “trecerii”. Spatiul este modul de existenta a materiei ce exprima proprietatea obiectelor si fenomenelor de a avea intindere.Ontologiile dualiste pun la baza lumii 2 principii:material si spiritual.spatiul are o suprafata. reperele lui.Ontologiile moniste sint sau materialiste sau idealiste. sistemelor materiale care constituie universul.un ansamblu de coordonate sau de repere care constituie un sistem mobil de reactii.formele lor.şi exploatării naţionale. Obiectivitate. proceselor.

Notiunea de constiinta. forma cea mai inalta a activitatii creierului.Adeptii ei propaga ideea intoarcerii inapoi spre natura. ele unesc situatia exterioara cu necesitatile omului. Gnoseologia se preocupă de esenţa procesului de cunoaştere. universul si este identica in acest sens cu notiunea de materie.societatea.Dar mai inainte de a fi un obiect de cunoscut societatea este pentru fiecare dintre noi o realitate traita.Problema constiintei in filosofie si psihologie. Provine de la cuvintele latine cum-cu si scientia-stiinta.omul si desigur ca gindirea umana. etc. iar expresia ‘’viata sociala’’ poate sa desemneze intre altele ansamblul proceselor ce asigura mentinerea si dezvoltarea societatilor.Obiectul cunoasterii este contrapus subiectului epistemic .biosfera si noosfera. subiectul. care poate fi abordata din perspective diferite. Societatea constituie o realitate complexa cu multiple dimensiuni.dialectica metodă logică care cu ajutorul analizei şi sintezei duce la cunoaşterea adevăratului existent – ideilor. Notiunea de natura este una dintre cele mai largi. Cunoasterea este procesul de dezvaluire a esentei obietului si fenomenelor de insusire. ea se exprima prin notiuni.culturala . adika un ansamblul al institutiilor care constituie fundalul dat pe care se cladesc actiunile sociale.activitatile care o sustin de natura economica.Gnoseologia ca teorie a cunoasterii. psihicului.reproducere mentala a realitatii obiective de catre subiectul cunoscator. se transformă şi se leagă. 39. dar la un nivel mai inferior decat omul care a fost inzestrat cu scanteia dumnezeiasca-sufletul. iar de aici si problema cunoasterii stiintifice a naturii. In structura constiintei se deosebesc elementele cognitive (gindirea).O alta interpretare a naturii s-a cristalizat in cultura crestina a epocii medievale cand natura se considera creata de Dumnezeu. Ei nu ajunseseră la descompunerea obiec-telor şi fenomenelor naturii în părţile componente şi la analiza lor.Cunoasterea este o activitate individuala. Emotiile si sentimentele sunt reflectari apreciative a realitatii. fără de care este imposibilă cunoaşterea profundă şi multilaterală a lor.institutii.forma de reflectare a realitatii proprie oamenilor. Aceasta ne da informatie si cunostinte despre lumea obiectiva.Structura societatii. decît asupra a ceea ce se mişcă.Acesta este purtatorul activitatii practice. ingloband si lucrurile din natura-lumina stelelor indepartate.politica.De exemplu intr-o definitie uzuala putem intalni urmatoarea descriere a societatii:ansamblul organizat de indivizi uniti intre ei prin relatii de interdependenta. Societatea cuprinde pe langa indivizi si relatiile lor. Aristotel înţelegea dialectica ca măiestria demonstrării şi respingerii Lui Aristotel îi aparţine meritul de a defini şi cerceta formele esenţiale ale gîndirii dialectice. este un autocontrol a personalitatii. 11.Dar la fel de imporatante in caracterizarea societatii sunt relatiile dintre indivizi care au un carater determinat de realitatea existentei impreuna sunt numite generic relatii sociale iar protagonistii lor actori sociali.Subiect epistemic poate sa fie un individual cit si un grup de oameni.spre el este orientata actiunea subiectului si in calitate de obiect epistemic pot fi natura.deoarece filosofii greci antici mai mult atrăgeau atenţia asupra mişcării şi a legăturilor dintre lucruri. Constiinta. elementele si mecanismele acesteia.valori. Obiectul gnoseologiei – cunoasterea umana. Gindirea este capacitatea de analiza si sinteza. generalizat.teoretica a omului. ea este inlocuita de cerinte ca motive de activitate. raurilor si padurile.In epoca renasterii Printre conceptiile filosofiei ce se refera la problemele ecologice poate fi evidentiata conceptia russoista sau neorussoista. norme.juridica.este sursa activitatii de cunoastere.Gandirea antica concepea natura ca pe un tot intreg ce se schimba iar omul era interpretat ca o parte a ei. Gindirea umana are un caracter abstract. Gnoseologia este teoria cunoasterii in general. Cunostintele sint rezultatul cunoasterii in care se fixeaza experienta umana si care constituie planul ideal al activitatii. In procesul cunoasterii tot timpul exista un subiect cunoscator sau sau epistemic. Subiectul si obiectul cunoasterii. 40.Cunoasterea este reflectarea realitatii obiective in cunostinta oamenilor si e unul dintre procesele definitorii ale spiritului uman. legile si genurile cunoasterii.Structura constiintei. in principiu ei pornsc de la idee justa a unitatii . Adica tot ce exista. La animale si copii mici nu exista vointa.Societatea si natura. de a capata cunostinte noi si de a le folosi in diferite conditii.Societatea ca obiect de studiu al filosofiei.procese numite mai tehnic ‘’reproducerea’’ si respectiv ‘’producerea sociala’’.Relatia dintre actiuni si structuri ne face sa intelegem ca sociatatile sunt dinamice adika au o viata a lor . Vointa esteun mecanism deosebit de reglemantare a activitatii propriu numai omului. structura şi mecanismul acesteia. emotional (emotii si sentimente) si volitiv (vointa). transformarile reciproce ale particulilor elimentare.elementele ei.corelatia lor.Probleme ecologice contemporane. intinderile nemarginite ale oceanelor.Definitia nu este incorecta pt ca evident nu pot exista societati fara indivizi.Viata ideala era considerata cea traita in armonie cu natura. 37.Societatea in ansamblul ei poate fi privita ca o structura sociala. obiectul.In prim planul acestei definitii se afla indivizii considerati ca grupuri sau ansambluri de indivizi. Dialectica în această perioadă este încă foarte primitivă şi simplistă.

care are atit o motivare psihologica. O prima idee ce a aparut din meditatia dintodeauna asupra vietii este cea de respect si pretuire pentru toate fiintele vii. De aceea sensul vietii umane are o origine. actele si operele limitate – ca geneza. Cultura spiritula include in sfera ei atitudinile. Sensul vietii este cel pe care i-l atribuim. Cultura şi societatea. daca dobindeste un sens. In problema sensului vietii este necesar sa evitam limitatrea analizei numai la nivel spiritual. Totodata. daca e luminata de constiinta de sine a omului. Vom gasi atita sens in lume. Defrisarile de padure in masa.Orice societate are o cultură oricît de simplă ar fi ea. Un prim aspect in abordarea sensului vietii umane este acela de a pune problema in centrul constiintei. 3. Sensul este constitutiv constiintei si cunostintei noastre.Pe langa aceste conceptii pesimiste. Exprimind raporturi soviale existentiale. motivare si finalitate – la domeniul spiritului si al intelectului. cunoastere si valorizare specifice fiintei umane. Solutii: diminuarea emisiilor de gaze care cauzează efectul de seră. ale dublei relatii cu lumea si cu sine.Sensul si scopul vietii omului. 58x. intentie. exprimind justificarea si finalitatea ei. Referitor la problemele care il framinta pe om. de natura sociala. precum şi a apei oceanelor. Daca este constitutiv constiinta. desemnând omenirea întrucât este alcătuită din fiinţe inteligente.Din această cauză pretutindeni unde trăiesc oameni ei crează cultură neexistînd după cum remarcă culturologul R. Trebuie sa mentionam ca intrebarile sus. intentionalitatii sale si judecatii ca fapt de cunoastere. fiind rezultatul interactiunii structurilor constituante si constitutive ale constiintei. 2. ne referim la capacitatea individului de a trai viata in chip uman.puse se refera la viata in genere. Solutii: impadurirea versantilor. Pentru un om viata nu este numai un proces biologic.Linton”societăţi aculturale şi nici măcar indivizi lipsiţi de cultură. viata insasi este prima de valori si cea mai semnificativa. transformare si stapinirea naturii si societatii. Sensul autentic al vietii este un fenomen etico-social. cit vom pune noi insine prin calitatea noastra de subiect creator. sunt cele legate de activitatea utila a omului. in ratiune si fortele lui creatoare. constatată în ultimele decenii. cu multiple valente rationale. afective. Valorile dau sens vietii umane.şi fiecare fiinţă umană este culturală în sensul că participă . Albert Camus afirma ca “sensul vietii este cea mai presanta dintre chestiuni”. dar ele privesc viata fiecarui om in parte. Pentru a concepe cultura nu este suficient de a o analiza pe ea numai în raport cu natura ci şi în legătură cu societatea deoarece toată viaţa socială este dominată de cultură. dar viata poate dobindi un sens numai prin activitate umana. Poluarea solurilor. subcultura. în apă şi în partea inferioară a atmosferei. recum si institutiile necesare crearii si comunicarii acestor valori. ci un fenomen cu mult mai complex. “merita ea sa fie traita?” etc. gresite exista si conceptii optimiste conform carora problema ecologica poate fi solutionata tinandu-se cont de faptul ca radacinile ei se trag din interactiunea dintre societate si natura.Concluziile lor sunt negative deoarece sunt patrunse de neincredere in om. valorile materiale sunt tocmai obiectele care servesc drept mijloace pentru satisfacerea trebuintelor omului ca fiinta biologica (ca parte a naturii). BIOSFÉRĂ Totalitatea fiinţelor care trăiesc pe pământ. pentru a produce cit mai bine si pentru a avea un confort mai bun.cind vorbim de sensul vietii. un produs social si numai in societate poate oferi sens vietii sale. indreptata spre usurarea muncii sale. aerului Solutii: solutii de ansamblu edilitare in problema salubritatii urbane . ele suporta semnifcatii. Probleme ecologice 1. eforturile de individualizare capata sens. oprirea defrişărilor iraţionale de pădure etc. criterii si numai in raport cu acestea. Sensul vietii este produs social. cit si motivare sociala. educatia cetateneasca in favoarea protectiei mediului Noosfera este ansamblul al sistemelor de informatie. Problema sensului vietii omului este esentiala pentru filosofie. adica de a medita asupra ei. 46. gasirea unor alternative lemnului in diverse scopuri economice. morale si etice. asupra urmatoarelor chestiuni: “are valoare viata?”. sau tehnologice in cazul reziduurilor industriale . Viata are valoare daca e traita in conditii umane. o structura si o modalitate de manifestare sociala. proces ce evidentiaza in mod clar progresul lui in cunoasterea. pentru oamenii care isi suporta destinul cu demnitate si curaj chiar in situatii dificile.Fenomenul alienarii. intrucit individul insusi este on primul rind. Cultura spirituala cuprinde valori spirituale ce exprima raporturi sociale functionale si care au ca principal rol satisfacerea trebuintelor omului ca fiinta sociala. repere. Valorile materiale constituie cultura materiala. Înveliş al Pământului în care se defăşoară viaţa. sensul porneste de la constiinta spre lume. Inveliş al Pământului suprapus biosferei. conform dorintelor valorice. existenta vietii umane este un element indispensabil al genezei si afirmarii valorilor. Încălzirea globală este creşterea continuă a temperaturilor medii înregistrate ale atmosferei în imediata apropiere a solului. Sensul se constitue in interioritatea umana. contracultura Cultura reprezinta totalitatea valorilor materiale si spirituale create de om in dramaticul proces de afirmare a sa ca fiinta sociala.omului si naturii dar absolutizand aceasta teza ei ignoreaza faptul ca omul devine si ramane om nu prin acomodarea pasiva la natura dar prin transformarea ei activa. Cultura ca obiect de studiu al filosofiei. apelor. ca parte a caracterului lor intentional.

se acumuleaza si se transmite experineta generatiilor. -realitatile culturale nu exista ca cte in sine.Specificul normelor morale. Prin subcultură se înţelege fie o tendinţă de manifestare subiacentă a unei culturi elementare. CULTURA DE MASĂ.” Cultura este un atribut esential al omului nu ca fiinta bilogica. fie o cultură a grupurilor şi subgrupurilor sociale dintr-o comunitate etnică În sociologie. de care aparţin. valori şi moduri de viaţă neidentice cu cele ale culturii dominante într-o societate.o artă pe gustul omului mediocru. Prin cultura omul supune treptat lumea exterioara. Actionid asupra naturii. cultura este existenta constientizata sau constiinta finalizata in existenta. Este sentimentul coeziunii oricarei comunitati umane evoluate. ele traiesc prin oameni. dominantă. chiar si in cazul cind sunt produsele unor generatii trecute.Cultura de masa si cultura de elita. Acestea tind să omogenizeze şi să schematizeze cultura pentru a o face accesibilă şi gustată de publicul larg. Dacă o anumită subcultură este caracterizată de o opoziţie sistematică faţă de cultura dominantă.) înlocuirea criteriilor estetice de valorizare prin criterii economice e. Fr.Fiecărui tip istoricde societate îi este propriu un anumit tip de cultură. realitatiile domeniului cultural presupun cu necesitate prezenta factorului constient. ca prezultat al progresului repurtat de om impotriva necesitatii oarbe a fortelor spontane. este mod de a cugeta si de a actiona. toate obiective) in timp ce dominiul culturii se situaeaza la polul opus fiind supus determinismului social.) cresterea distanŃei sociale între creatorii de bunuri culturale si publicul respectiv d.) standardizare produselor c.Notiunea de morala. legi. in afara si independent de constiinta. -In cadrul proceselor naturale predomina repetabilitatea. principaka distinctie a culturii in raport cu natura este umanizarea. deci unicitatea si irepetabilitatea. ea poate fi descrisă ca fiind o contracultură. in cadrul culturii domina creatia originala. adica ea fiinteaza in sinte.) generalizarea modului industrial de producere a bunurilor culturale b. Cultura de masă devine un fenomen global.E necesar de a lărgi schimbul reciproc de experienţă între popoare în domeniul păstrării moştenirii culturale de a propaga originalitatea culturilor moderne de a depune eforturi comune în asigurarea dezvoltării limbilor şi culturilor naţionale a metodelor creaţiei artistice din trecut şi prezent.------------ 59. De aceea. in interiorul raporturilor dintre acestia.El înţelege că aceasta duce la degradare morală. ci adiţionate lor ---.De aceea lupta împotriva culturii de masă a devenit în prezent una din sarcinile importante ale forţelor democratice progresiste din lume.este cultura ce caracterizează societatea de masă. creatie si valorizare umana difera de unitatile structurale apartinind naturii. o transforma intr-o lume a sa. raportul omului cu sine si cu lumea.Cultura si globalizarea. „Adepţii unei contraculturi resping unele sau majoritatea standardelor şi modelelor comportamentale ale societăţii înglobante.şi este totodată legată de dezvoltarea mijloacelor de comunicare de masă. Orice act de cultura implica o componenta spirituala.O foarmă degradată a culturii de masă este şi Kitch-ul în artă. omul umanizeaza acest cadrul natural.Kitch-ul este „modul estetic al vieţii de toate zilele”. Prin cultura omul umanizeaza natura. fiind definită tot în mod negativ si globalizator fiind caracterizată prin: a. -natura este supusa in intregul ei determinismului obiectiv (unor cauze. apare ca o expresie a libertatii umane. -in timp ce obiectele si procele din natura fiinteaza si se manifesta numai spontan. denumită şimainstream.absolutului adică a ideii pînă la conceperea raţionalului. ci ca fiinta sociala. se umnaizeaza pe sine. norme.Cultura si natura Reliefarea culturii ca unitate structurala rezultata in urma unor acte de cunoastere.cultura se integrează alături de celelalte sfere ale vieţii sociale determinismului social. dar nu resping toate normele şi valorile culturii dominante” O subcultură propune un ansamblu de simboluri. In cultura se constituie.) simplificarea continuturilor si eliminarea dimensiunii intelectuale în favoarea atributelor afective etc. dar nici în contradicţie faţă de acestea.la o anumită cultură. antropologie şi studii culturale. o subcultură este un grup de oameni cu o cultură (distinctă. . Nietzsche spune “Cultura este viata. 50. pe masura propriei sale existente. Cultura de masă este produsul societăţii industriale care e şi o societate de masă atît pe plan economic cît şi politic. sau obscură) care îi deosebeşte faţă de cultura mai mare. S-a facut o distinctie intre cultura si natura care dezvaluie o serie de particularitati: -daca natura este existenta obiectiva.Ca fenomen social. in care el traieste si.Structura moralei.de aceea consideră că interesele subiective trebuie înălţate pînă la conceperea de către individ a cerinţelor universalului . necesitati etc. Hegel presupune că individul bogat vede în cultură”un mijloc de satisfacere a necesităţilor şi a capriciilor subiective. in acelasi timp.

politică. sinceritate. Factorii sociali responsabili de gradul de respectare a normelor m. ale moravurilor. Ansamblu de norme de reglementare a comportamentului. drepturi sau bun simt. caracterizate printr-un grad ridicat de interiorizare şi impuse atît de către propria conştiinţă (conştiinţa m. Aceasta lipsa de încredere în etica este. din programele de învatamânt ale colegiilor si universitatilor. Într- adevar. C. Moravurile reprezintă un concept cu o tentă mai generală. bine. sînt incluse şi concepţii despre ceea ce este moral/imoral. din acest punct de vedere. reprezintă o preocupare sistematică de analiză a m.. strategii de acţiune umană care să ducă la împlinire.Etica in afaceri:esenta si principiile fundamentale. nici macar al specialistilor. cât si a spiritului ei. caracterizată prin prezenţa unor puternici factori adverşi pentru viaţa umană) sau a diferitelor grupuri şi clase sociale (morala burgheză. după cum şi sisteme de valori şi norme care reglementează diferitele sfere ale vieţii: m.2. Etica. ca fenomen social. are trei funcţii distincte: a. responsabilitate. familiei. a familiei etc. cît şi de presiunea atitudinilor celorlalţi (opinia publică). În această ipostază m. Pentru o asemenea din urmă situaţie putem da ca exemplu „bacşişul". b. cu resurse limitate. moral/imoral. Supunerea în fata legii. a omului de ştiinţă. c. Sistemele m. desemnate de regulă prin termenul de deontologie: m. Spunerea adevsrului e importants în constituirea încrederii în interesa_ii relevan_i. ca produse ale drferrtelor tipuri de societăţi (ex. Astfel. rau definit si. M. exclusiva. Exprimă sub formă de norme de comportare condiţiile de funcţionare ale diferitelor sisteme sociale. rău. Pe lîngă acestea există şi sisteme m.). de ex. reprezintă exprimarea în limbajul comportamentului individual a cerinţelor organizării sociale. m. fundate pe valorile de bine/rău. „corupţia". care nu exprimă o exigenţă socială. grup. dar sînt rar practicate. moduri de comportare specifice respectivei comunităţi şi care sînt mai mult sau mai puţin formulate explicit ca norme m. Ss se spuns adevsrul. multi universitari (americani) considera ca etica a cazut inexplicabil din pozitia sa înalta. relaţiilor dintre sexe. cinste. ca ansamblu de norme şi valori recunoscute şi impuse de către societate. Sunt chiar putini care cunosc limbajul etic si conceptele pe care le contine acesta. renunţării. nici folositor. el referindu-se la m. în cosecinta. Moralitatea se referă la gradul în care normele m. etica ramâne a fiecaruia pentru el însusi si încrederea. (starea de moralitate). astazi numai o mica minoritate din absolventii colegiilor si facultatilor au urmat un curs de etica. În m. corectitudine. apare ca înţelepciune de viaţă. c. muncii.. realizare umană. medicală. Ea cuprinde limbajul. desigur. la moralitate. ca un produs tipic al unei societăţi stagnante. Faptele reale ale situatiei nu sunt totdeauna limpezi. a profesorului. inclusiv ale comportamentului. justitie. amorf. Sa se arate respect . De aici etica pare. în aceasta situatie. m. Exprimă sub formă de norme de comportare condiţiile necesare funcţionării şi dezvoltării personalităţii umane: sînt multe norme şi valori m. ♦ Sociologia m. Astazi. Dar sunt câteva principii calauzitoare de bun simt care pot ajuta managerii în considerarea implicatiilor etice ale deciziilor si comportamentele manageriale:1. evoluţia m. cît şi la o serie de practici. m. rationamentele si judecatile etice mature nu sunt totdeauna usor de facut. 48. ca grad de respectare a acestor norme în cadrul unei colectivităţi. generală care reglementează comportamentele şi relaţiile dintre oameni în toate sferele de viaţă. pentru cei mai multi oameni de afaceri. O teza a responsabilitatii sociale si a eticii manageriale e supunerea fata de lege. Cercetări asupra dinamicii valorilor. de preferat atât în privin_a literei. Formulează proiecte de organizare a vieţii. m. deoarece fara un acord comun asupra principiilor etice. este subminata. la fericire. reprezintă un sistem stratificat de norme şi valori: există o m.). normelor m.3. care reglementează activităţile profesionale specificate. conceptiile si metodele care dau capacitatea individului de a efectua decizii morale.: a. de ex. si fie ceva subiectiv. colectivitate. ♦ M. etica furnizeaza instrumentele pentru a elabora judecati morale. reprezinta un sistem de principii morale si de metode pentru aplicarea acestora. ci una umană orientînd relaţiile interpersona-le în aşa fel încît ele să constituie un mediu favorabil pentru persoana umană. Putem desprinde următoarele mari teme de preocupare a sociologiei m. b. adesea ele fiind chiar opuse normelor şi valorilor formal şi general acceptate. sînt respectate de către o persoană. care este baza tuturor afacerilor. precum utilitarism. un fapt nefericit. larg împărtăşite în cadrul unei colectivităţi.Z. Desigur. principiile sau criteriile etice ce trebuie folosite nu întrunesc totdeauna acordul sau consensul.

4 millioane=0. Managerii au responsabilitatea de a ini_ia o ac_iune sau de a lua o decizie de câte ori au capacitatea sau resursele de a proceda a_a. Înainte de orice s_ nu p_gube_ti pe cineva. Vietnam.jurisprudenta. a_a cum managerii ar dori s_ fie tratat_ afacerea dac_ aceasta ar fi un individ.. fie sunt imperative categorice (pe care raţiunea şi-le prescrie singură).7.vietii umane. Tradus a în condi_iile lumii afacerilor.Hinduism 851 milioane=13. Morala este strins legata cu alte sfere sociale.5 millioane=0.1%.ca ea este primordial si determina lumea naturala si sociala.constientizarea de catre indivizi a propriilor valori in raport cu valorile altora.. binele şi răul fiind înţelese conform definiţiilor date de însăşi Persoana Divină. 3. care se aplică în mod prescriptiv realităţii sociale.stiintei si religiei. Chiar daca nu sint strins legate. Crestinism 2..57.8 millioane=0.Ea cuprinde o multime de curente si orientari ce se refera la problema corelatiei credintei si ratiunii. Totdeauna s_ ac_ionezi când ai responsabilitate. morala formeaza responsabilitatea savantilor pentru inventiile sale.ci filozofie cu totalitate de principia ontologice. formă a conștiinței sociale caracterizată prin credința într-o divinitate..Toate fenomenele si procesele realitatii erau explicate de pe pozitiile acestei conceptii. din acestea.in aspect spiritual se afla constiinta de sine. Specificul moralei consta in faptul ca ea nu este localizata doar intro singura sfera de activitate a omului si se manifesta in toate domeniile..gnosiologice si antropologice denspre existent. În mod tradiţional.1%. aceast_ regul_ înseamn_ tratarea indivizilor corect _i cinstit. Normele morale şi cele juridice nu sunt rezultatul unor simple constatări factuale ci. credință..Buddhism 375 millioane=5. în aceeași comunitate spirituală și morală.Credinta este convingerea denspre existenta lui Dumnezeu. Tratarea cu respect al oamenilor are adânci radacini în studiul eticii.Shintoism(religia vechilor japonezi)2.pacat mintuire..actiunea ei benefica asupra omului.Lumea supranaturala ori divina dirijaza cu dezvoltarea naturii. Relaţia dintre religie şi dezvoltarea morală este o problemă spinoasă dezbătută de-a lungul timpului. pe de o parte.0% .Baha'ism( religie monoteistă fondată în secolul al XIX-lea in Persia)7.4.. s_ nu faci r_u. fie sunt deduse. Morala si jurisprudenta. totusi . Acest principiu – în realitate prima regul_ a eticii medicale – este considerat de unii cercet_tori americani a fi linia de baz_ a oric_rei consider_ri etice _i totodat_ una u_or de aplicat în afaceri.9%.. Morala reprezinta un set de norme si de reguli de comportament de care se conduc oamenii in activitatea lor vitala. 53.56.La baza moralei. Aceste reguli au un caracter necesar şi constrângător.Jainism(India) 4.55. Studii din domeniul social şi cel al ştiinţelor comportamentale de la jumătatea secolului trecut încoace a zdruncinat concepţia clasică în care religia era văzută ca fiind cea care naşte ori coordonează comportamentul moral. Religia..1 miliarde=33.54. într-o ființă supranaturală.Filozofia religioasa nu-I religie. Atât regulile morale cât şi cele juridice sunt reguli normative.6. care trebuie să fie conştientizat de către orice fiinţă raţională... Utilizarea si respectarea „Regulii de aur”.principiile morale pot sa influenteze activitatea profesionala a savantilor. creatoare și guvernatoare a cosmosului și prin oficierea unui cult. Religia ca fenomen social si cultural . mai mult decât deciderea a ceea ce este mai bine pentru ei.Specific pentru credinta religioasa este nu numai admiterea existentei dar si atribuirea ei unui sens deosebit:ca lumea supranaturala este adevarata lume.0%. Morala si stiinta. totalitatea instituțiilor și organizațiilor corespunzătoare.teologiei si stiintei.1% . soarta.unitatea si deosebirea dintre ele.prin rolul determinat al teologiei.4%..idealul. confesiune.5 millioane=0. Orice religie se bazeaza pe credinta. Japonia) 6.5..iar pe de alta parte. Acest principiu _intit la înv__area privind nevoile interesa_ilor relevan_i. Confucianism(adepti majoritatea în China. Coreea.Scopul acestor curente este de a demonstra necesitatea existentei religiei si utilitatea ei. sau oricând cei apropia_i sunt în nevoie _i managerul este singurul care poate oferi ajutor. Raportul dintre morala si alte forme ale culturii:religia.3 miliarde=20..1%. Filozofia religioasa este un comportament al filozofiei ce are drept obiect analiza si interpretarea notiunilor principale a religiei:credinta religioasa. Morala este in corelatie strinsa cu religia.Sikhism(a luat nastere in secolul 16 in Nordul Indiei) 25 millioane=0.stiinta.Religiile mondiale:particularitati.este atitudinea emotional personala catre lume prin care cunostintele denspre ea se accepta de catre individ fara demonstrarea lor. Morala si religia.faptul de a fi foarte constiincios.Dumnezeu .. este cea care determină specificitatea acestor două ştiinţe în raport cu celelalte ştiinţe sociale: normativitatea etică şi juridică. pe toți cei care aderă la acest sistem. Cea mai importantă trăsătură comună dreptului şi moralei.Judaism 15 millioane=0. Participarea activ_ f_r_ paternalism.Credinta religioasa poate fi inteleasa si ca retragerea personalitatii de la problemele de toate zilele. în mod logic.cunoastere si aprecierea lumii.pentru oameni..2%.. argumente fiind aduse atât de cei care susţin rolul pozitiv al religiei cât şi de cei care consideră că religia limitează sau chiar împiedică dezvoltarea morală.de aceea ca religia dezvolta in om asa valori ca binele.3%.Islam 1.Sistem de credințe (dogme) și de practici (rituri) privind sentimentul divinității și care îi unește. religia era legată de moralitate.

invata ca omul a fost facut in imaginea lui Dumnezeu având personalitate si capacitatea de a primi si de a oferi dragoste. brahmanismul face sa se nasca totul. Coranul cuprinde credinţa în unicitatea lui Dumnezeu. Dumnezeu este unic şi este numit Allah. Viata este suferinta. invatând oamenii sa traisca in armonie unii cu altii. până la modul corect în care trebuie să fie făcut comerţul sau la probleme spirituale importante. denumit Nobila Carare Octupla. 4. Brahma. trimis pe pamânt în vederea rascumpararii omenirii din captivitatea pacatului original al cuplului Adam si Eva. Cartea sfântă cuprinde soluţii pentru toate problemele omului : de la căsătorie şi rezolvarea problemelor de familie. Islamul este religia musulmanilor in concepţia carora. Nucleul acestei religii este credinţa într-o singură divinitate. Pentru a indeparta dorinta.2. Taoismul este religia despre calea cooperarii dintre om si tendinta. tao este legea Cerului. Principiile fundamentale ale acestei gândiri sunt: supunere si respect fata de superiori si parinti. cartile sacre ale brahmanismului. care a pus la baza invataturii sale relatiile despre oameni atit in familie cit si in societatea. La baza invataturii lui Buddha stau cele patru adevaruri sfinte:1. Iudaismul este religia poporului evreu si poate fi considerat ca cea mai veche dintre religiile monoteiste.5. . viata zeilor si propovaduiesc rugaciunile si ritualurile. si monismul panteist. prin anihilarea totala a dorintei. sau cursul lumii naturale. Sa nu consumi droguri sau bauturi alcoolice. mijloace de existenta drepte. Durerea poate fi vindecata prin domolirea acestei sete. în multe dintre formele artei. Principiile acestei tendinte pot fi descoperite în ritmurile regulate ale apei.3. Dumnezeu. adica modul lui de manifestare. Confucianismul este o religie fondata de filozoful chinez Confucius. lipsit de valoare individuala sau personala. Hinduismul. 3. trebuie urmat drumul cu opt ramuri. Într-o perspectiva si mai larga.Tao semnifica ideea de iscusinta. Crestinismul insa. Cartea sfântă a religiei islamice este Coranul. un neant. precum si a mântuirii omenirii. Din acest neant. despre care musulmanii cred că reprezintă cuvântul lui Dumnezeu. în faţa căruia toţi oamenii sunt egali. Confucianismul se ocupa de aspectul practic si pamântesc. Cele cinci percepte sunt: 1. Sa nu minti.4. şi negarea existenţei oricărui alt zeu. Astazi. Portiunea de incheiere a scrierilor Veda este numita Upanishads. Sa nu furi. construita pe temeiul credintei în Iisus Christos. care nu este altceva decât o abstractie. talent pentru ceva anume. Crestinismul este o religie universala. care inseamna: intelegere dreapta. ritmuri care sunt ulterior întiparite sau reproduse în cele din piatra si lemn si. în el. pe cand taoismul se ingrijeste de cel esoteric si ceresc. ca fiu si mesager al lui Dumnezeu nascut din Fecioara Maria. Brahmanismul. Buddismul respecta dreptul omului de a cerceta si de a alege singur. fapta dreapta. Sa nu fi imoral. sinceritate si politete. mai târziu. concentrare dreapta. Este in amestec între politeismul naturalist al Vedelor. sa se reîntoarca tot la el. datorie fata de familie. Hindusul il priveste pe om ca fiind o manifestare a impersonalului Brahma. umilinta. care reprezinta o sinteza de a rationaliza lumea. loialitate fate de prieteni. confuciansmul este adeseori confundat cu taoismul.2. efort drept.Scripturile hinduse cunoscute sub numele de Veda (intelepciune/cunoastere) povestesc originile lumii. Setea de placere este originea suferintei. Nu exista despre Dumnezeu o idee unica. gândire dreapta. iar prin purificare si spiritualizare.Preotii brahmani au creat un zeu unic. cuvânt drept. indiferent de rasa sau religie. Sa nu omori. gazelor si focului.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful