1.Filosofia ca conceptie despre lume si modalitate de gindire.

Corelatia dintre filosofie si alte forme de
cultura: mitologia, religia, stiinta. Filosofia si stiinta economica.
Filosofia este un tip de conceptie despre lume,aceasta din urma fiind un ansamblu de viziuni ,evaluari,norme ce
determina atitudinea omului fata de lumea i nconjuratoare ,si intr-o masura oarecare reglementeaza comportamentul
acestuia.Filosofia,apare ca o conceptie depre lume ce incearca sa explice tot ce exista.Conceptia filosofica despre
lume are un caracter teoretic,ea nu numai ca proclama principii,dar le demonstreaza ,le deduce in mod logic.Filosofia
este o conceptie despre lume formulata in termeni conceptuali si organizati intr-un sistem,potrivit unor reguli
metodologice.
Religia-tip de comportament uman ,credinte,ritualuri,referitor la fiinte,forte si puteri supranaturale .
Stiinta este suma tuturor cunostintelor acumulate in urma unei cercetari.Stiinta furnizeaza cunostinte exacte si
universale valabile.Cunostintele stiintifice include 2 scopuri specifice:unul teoretic si altul practic.Scopul teoretic
este de a explica si de a dobindi noi cunostinte ,iar cel practic de a le verifica.
In timp ce in stiinta e vorba despre lucruri chiar si cind se vorbeste despre om,in filosofie este vorba despre om,chiar
atunci cind se vorbeste despre lucruri.(Constatin Noica)
4.Obiectul de studiu si problema fundamentala a filosofiei.
Filosofia studiaza concepte generale precum existenta,bunatatea,cunoasterea sau frumusetea.Pune intrebari
precum”Ce este existenta?”,”Este posibila cunoasterea?”.Filosofia este studiul critic ,speculativ,sau analitic al
exteriorului si interiorului in plus fata de studiul reflectiv asupra metodei de studiere a unor asemenea subiecte.
Problema fundamentala a filosofiei are 2 laturi:latura ontologica/existentiala(consta in raspunsul la intrebarea:ce
este primar:materia sau spiritul?);latura gnoseologica care tine de cognosibilitatea lumii.Tine de cautarea rs.lai
ntrebarea :este oare posibila cunoasterea?mai ales a esentei lucrurilor?
11.Domeniile principale ale reflectiei filosofice.Functiile si metodele de cunoastere a filosofiei.
Ontologia-teoria generala a existentei;
Gnosiologia-teoria generala a cunoasterii;
Antropologia-stiinta despre om;
Metodologia-stiinta despre metodele de obtinere a cunostintelor;
Logica-stiinta despre formele gindirii si legile gindirii corecte;
Axiologia-stiinta despre valori;
Etica-stiinta despre morala;
Estetica-stiinta despre arta si frumos.
Functiile:
Functia teoretica-ii permite filosofiei sa explice legitatile universale ale dezvoltarii naturii,societatii si cunoasterii
in baza acestei functii filosofia este definita ca forma superioara a creatiei spiritului uman
Functia ontologica-originea si esenta lumii
Functia gnoseologica-abordeaza probleme ale cunoasterii lumii
Functia axiologica-principalele orientari valorice
Functia praxiologica-investigarea actiunilor umane de pe pozitiile eficacitatii lor
Functia hermeneuca-reflectia asupra simbolurilor religioase,motivelor si expresiilor umane
Functia metodologica-sistematizeaza cunostintele filosofice.metoda generala-dialectica
Functia umanista-problemele cotidiene ale individului
Functia conceptuala,sintetica etc.
Metoda în filosofie
Prin metodă se înţelege în general, un drum, o cale sau un procedeu de înfăptuire a unei acţiuni, de atingere a unui
scop. Însăşi etimologia termenului vine din grecescul methodos care înseamnă drum, cale. În domeniul filosofiei,
metoda este cale pe calea pe care o urmează gândirea în perpetua sa mişcare spre adevăr. În istoria filosofiei au fost
propuse metode multiple şi diferite. Acestea pot fi însă grupate în metode dialectice şi metafizice. Cele dialectice
propun înţelegerea realităţii ca fiind într-o continuă devenire, mişcare. Devenirea este determinată de însăşi tensiunile
interioare ale realităţii. Prin metoda dialectică mişcarea este de fapt o automişcare şi nu o forţă imprimată din
transcendent, din afara realităţii. Metafizica dimpotrivă propune înţelegerea realităţii într-un mod static, fragmentar,
lipsit de posibilitatea aflării sursei mişcării în interiorul realităţii. Dialectica şi metafizica sunt două metode raţionale.
Aceasta este şi trăsătura ce defineşte filosofia spre deosebire de religie. Religia ca şi filosofia se ambiţionează să ofere
o imagine asupra realităţii. Metodele lor sunt însă diferite. În timp ce religia face apel la credinţă (afectivitate),
filosofia se construieşte pe cale raţională.

56.Buddhismul apare în sec. VI –V î.e.n. şi era orientat contra brahmanismului, sacerdoţilor. Ideile
principale sînt sistematizate în “Tripitaca” (trei corzine). Buddhismul este răspîndit în India, China, Birma,
Ceylon, Tibet, Japonia. Buddhismul este religia supuşeniei. Conţinutul ei sînt patru adevăruri sfinte. Existenţa

aur. spirit). a nu fura.angrenate intr-o miscare haotica. care se deosebesc între ei doar prin formă.Caracteristica generala a filosofiei lui Aristotel .directa care elucideaza esenta conducerii oamenilor. ci viaţa actuală.Epicur. cât şi gândirea sunt explicate prin anumite prefaceri ale corpului 6. – amestecate în proporţii diferite în fiecare lucru. sânge etc. o abţinere de la totul lumesc ce se atinge prin meditare.la fiecare categorie el da o intrebare:1. problema esenţei lumii de catre reprezentanţii Thales.dar exista si un intellect active.sasi descifreze potentialul propriului suflet. 34.dar un animal rational.va afla ce stie si ce nu stie. Impulsul mişcării.Aristotel: In ceea ce priveste stiinta omului Aristotel defineste in cartea sa “Despre suflet”.afirma el. Temelia lumii ei o concepeau ca un anumit principiu material. elementele principale ale lumii.Anume filosofia il indeamna si il ajuta pe om sa se cunoasca pe sine.astrii sunt asemenea pamintului Temeiul despre care vorbeste Democrit nu este altceva decit legea mecanica-matematica ce dirijeaza atomii in miscarea lor cu o necesitate inexorabila.Este necesar. Pentru prima dată se pune problema elementelor primordiale a întregii existente.Problema temeiului ultim in filosofia cosmologica a Greciei Antice.stoicii s.Numai omul care si-a supus analizei propriile sale actiuni isi poate cunoaste adevarata esenta.El a negat existenta zeilor.Intorcindu-si fiecare privirile asupra lui insusi. "foarte mobili şi foarte subtili" alcătuiesc "sufletul" omului.care poate fi atinsa cu ajutorul filosofiei. Morala buddhistă predică compasiunea şi asceza.sufletul ca o “entelechie”(act) al corpului. Universul este alcatuit din mici particule eterne. Viaţa dreaptă costă în respectarea moralităţii. intenţiile drepte.In dialogul “Omul de stat”Platon precizeaza ca politica-arta regala-este o stiinta teoretica.Oamenii.Aristotel. viaţa dreaptă.Aristotel destingea existenta a 10 categorii. atenţia dreaptă şi meditaţia dreaptă. Aristotel stabileste in fata cunoasterii denumirile de baza ale existentei si notiunile logice principale .Lumea sensibila este accesibila experientei. a nu dăuna fiinţelor vii.Platon: Considera ca omul se afirma ca o fiinta deosebita de celelalte vietuitoare cunoscind 2 lumi:cea sensibila sic ea inteligibila.acesta este nemuritor.pot fi condusi atit prin convingere cit si prin violenta.notiunile stiintifice despre cele mai supreme genuri de existenta.rezervata omului. că lumea este alcătuită din acele "seminţe" (părticele sasu corpusculi de pământ.2. Cauza suferinţelor este că omul are prea multe dorinţe.precum si ce trebuie sa faca.Caci mai de prêt decit natura era pentru el omul. In 335 Aristotel fondeaza la Atena o scoala pe care o numeste “Licheon”(liceu).hr)se naste pe malul Marii Egee. considera soarele ca o masa de metal incandescent.a). Anaximandros – apeironul.Aristotel studiaza categoriile .La baza cunoasterii Platon plaseaza principiul lui Socrate .si in fine cea rationala.este parte ape care o avem comuna cu zeii. a se reţine de la contactele sexsuale interzise. 15.”Cunoastete pe tine insuti”Celebra maxima de pe frontispiciul de la Delphi. Lichidarea suferinţelor trebuie să fie în lichidarea dorinţelor. singurul capabil să dea viaţă trupului. 13. ireductibile. 5.Socrate: Socrate muta cerul de gravitate al cercetailor filosofice di lumea externa in cea interna. Anaximene – aerul. foc. a fost denumit de Anaxagora nous (raţiune.afirma el.Anaxagoras este şi iniţiatorul viziunii atomiste prin formularea ideii.de a te scufunda in lumea spiritual proprie si de a te determina in gindurile tale. Scopul cunoaşterii – de a elibera omul de suferinţe nu iî viaţa de apoi. efortul drept.esenta(ce?).Sufletul are regiuni deosebite:cea inferioara-este cea vegetative(comuna plantelor si animalelor). -----Anaxagora a fost preocupat de originea lucrurilor şi de geneza universului.care sint legate de denumirile existentei.vesnic. guvernate de sansara şi karma. Pentru Democrit (460-370 î. în urma căruia a luat naştere universul.Spiritul uman se naste ca o tabula rasa in care se imprima experienta cistigata.Problema omului in filosofia antica greaca(sofistii. 14. – denumite ulterior homoiomerii). a nu folosi băuturi alcoolice.ci sa tinda spre intelepciune.cunoasterii prin simturi. Nirvana pune capăt lanţului de veşnice reîncarnări. carne.devenise si maxima lui Socrate.n.calitatea(de . Atât senzaţiile. pasivitatea şi neîmpotrivirea la rău. Ei încercau de pe poziţiile materialismului să explice lumea şi fenomenele ei.) din Abdera.Platon.de la cosmos la om. Aristotel (384-322 i.”Cunoastete pe tine insuti”.In discursurile sale Socrate invata ca omul nu trebuie sa tinda sa acumuleze un anumit volum de cunostinte.e.cercetinduse pe sine.acest intelect este deci pasiv. Anaximandros şi Anaximene .ce poate si ce nu poate.Invatatura despre materie si forma. Întreruperea şi lichidarea suferinţelor se numeşte nirvana – o linişte netulbutată. Există două ramuri ale buddhismului – hinayana şi mahayana. Calea spre lichidarea suferinţelor trece prin cele opt căi nobile – ideile drepte.Omul este un animal. aşa orientare poate fi caracterizată ca naturfilozofie.iar lumea inteligibila poate fi studiata doar de ratiune. principiul motor care a ordonat toate aceste particule printr-un proces centrifug. necompuse şi deci de nedescompus. ordine şi poziţie.adica. cuvîntul drept.omului este legată de suferinţe.In viziunea sa aceste elemente primordiale se aflau la inceput in neorinduiala. Aşa principiu Thales socotea apa. acţiunea dreaptă.Socrate. Cei de formă sferică. sunt atomii.

opera si conceptia părintilor Bisericii In filozofia medievala apare: -patristica adica lucrarile asa numitor parinti ai bisericii in care se apara bazele filozofice ale crestinismului. Raţiunea limitată se apropie de infinit.materiei trebuie sa’i fie imprimata forma corespunzatoare. Parte a teologiei care are ca scop apărarea religiei crestine. Telezio neagă apelul la autorităţi şi socoate că concluziile ştiinţifice şi filozofice trebuie să se bazeze pe perceperea nemijlocită şi experienţă. Problema naturfilozofică în epoca Renaşterei avea un caravter panteist. În sens îngust umanism înseamnă o mişcare ideologică conţinutul cărei este studierea şi popularizarea limbilor. la ceea ce există în ele ca posibilitate (potentă) şi care se transformă în realitate (în act) sub acţiunea formei (esenţă). Principala problemă în filozofia medievală a fost raportul dintre credinţă şi raţiune. ci şi creatorul de sine însăşi şi stăpîn asupra întregii naturi. totalitatea însuşirilor de structură şi funcţionale. Fiecare lucru. Credinţa el o pune mai sus decît raţiunea. nici infinit.Ceea ce omul nu poate înţelege cu raţiunea sa el atinge prin credinţă. literaturii. Ea s-a rezolvat foarte original – prin formularea teoriei adevărului dublu: sunt adevăruri ale raţiunii. filozofie şi teologie. Umanism – este concepţia coform cărei omul este valoarea supremă şi trebuie de creat condiţii umane pentru dezvoltarea multilaterală şi armonioasă a fiecărei personalităţi. Dupa Aristotel anume forma confera lucrurilor particularitati specifice si poate fi considerata esenta primara. adevărurile credinţei erau mai presus. Pt ca materia sa se transforme in realitate. El îl apropie pe Dumnezeu cu natura. esenţa. În spaţiul european. evul mediu filosofic este pregătit. Se dezvolta si -scolastica prezinta filozofia care se preda in scoli iar mai tirziu in universitati. -glosnicismul adica credinta in existenta lui dumnezeu si caile de cunoastere a lumii. referitor la substratul comun tuturor lucrurilor. dacă iniţial religia persecuta şi ignora ştiinţa.7. navigaţiei maritime. unicul şi multiplul. pe raţiunea proprie. religiei. B. Raţiunea se orientează prin credinţă. 18. Ştiinţa se ocupă cu mărunţişuri. Cunoaşterea lumii se realizează pe fonul incognoscibilităţii lui Dumnezeu. noile descoperiri geografice. pe cînd religia se ocupă cu valori veşnice.apartinerea(are?). cu infinitatea. completând Biblia si studiind viata. Amândouă legitimează şi sistematizează în mod doctrinar creştinismul. posibilitate şi realitate. Lucrurile finite trebuiesc privite ca legate cu întregul.4. Forma are acelaşi înţeles de concept. ca un microcosm. artei şi culturii antice. filosofie şi morală. Contopirea divinului şi umanului se realizează în Christos. religie şi ştiinţă. ce conferă specificitate obiectului sau clasei din care acesta face parte.creativ. sacre. iar lumea. De la credinţă se începe orice înţelegere. APOLOGÉTIC Sistem(adesea neîntemeiat) de apărare sau de justificare a unei idei. Scopul filizofiei.locul(unde?)6.3. o rezoşvă original.suferinta(pateste? Dupa Aristotel materia e pasiva. ce exprimă generalul. centrul şi periferia.cantitatea(cit?). N. Crearea unui nou tablou al lumii şi studierea naturii erau în strînsă legătură cu dezvoltarea modului de producţie. Dar deşi se recunoştea existenţa adevărurilor raţiunii.Cuzanus ca problema credinţei şi raţiunii.9.relatia(la ce ?)5. se przintă ca conţinînd în sine o lume în mod restrîns. atunci cu acumularea cunoştinţelor religia a fost nevoită să o recunoască.contine posibilitatea aparitiei varietatii reale a lucrurilor. cu lucruri trecătoare. începând cu secolele IV-V. de două mari momente. menită să-i asigure superioritatea deplină ca religie. este un concept. Problema cunoaşterii lumii se concretizează le N. PATRISTICA Doctrină teologică-filozofică prin care s-au pus bazele dogmaticii si cultului crestin.Telezio deschide în Neapole academia studierii experimentale a naturii. iar credinţa .8. chiar dacă numai în parte. Dumnezeu este un maximum infinit.Caracteristica generala a filosofiei medievale:etapele dezvoltarii si problemele principale.Cuzanus fundamentează noţiunea de metodă ştiinţifică. N. 19. împăcare între religie şi ştiinţă. El formulează noţiunea de ignoranţă conştientă (docta ignoranţia). concepîndul ca unitatea contrariilor. abordează problema creaţiei. De aceea universul nu poate fi considerat nici finit.situatia(stam sau sedi ?). era creat de el după chipul şi înfăţişarea lui. Dacă în epoca medievală omul se asemăna cu Dumnezeu. Omul este nu numai ofiinţă naturală. maximal se apropie de Dumnezeu după activitatea sa creatoare.actiunea(facem?).Cuzanus formulează un şir de idei dialectice în înţelegerea naturii – unitatea contrariilor. consideră el. ceea ce este adevărat în una poate fi neadevăr în alta şi invers. În teoria cunoaşterii N.10.care?). Este factorul activ. Anume forma confera lucrurilor particularitati specifice si poate fi considerate esenta primara.filosofia social-politica. Asta a fost un fel de compromis. Dumnezeu i-a dat omului libertatea voinţei iar mai departe el singur îşi rezolvă soarta sa. posibilităţile nelimitate a omului. ci cercetarea naturii reale. atribuindui naturii calităţile divine. care este conştientizarea disproporţiei între raţiunea umană limitată şi infinitatea in care omul este inclus şi spre care tinde. natura – maximum limitat. inclusiv şi omul. finit şi infinit.Cuzanus este preocupat de problema tradiţională pentru acea vreme a raportului lui Dumnezeu şi lumea.filosofia naturii. cu puternică coloratură teologică: Apologetica şi Patristica. constă nu în cunoaşterea lui Dumnezeu. filozofiei şi adevăruri ale credinţei. atunci in filozofia Renaşterei omul este zeificat.Filosofia renanscentista:umanismul. În Dumnezeu coincid finitul şi infinitul. printr-o argumentare. de Dumnezeu. doctrine etc.timpul(cind?).

educatie. Un reprezentant de baza al curentului empirism este F. in acea perioada se produc schimbari importante economice si politice.Un reprezentant de baza al sensualismului este J.Machiavelli despre statul centralizat.Descartes considera ca primul pas in a cunoaste este de a pune la indoiala toate cunoastintele noastre.La fel ca si Bacon.de dispozitie. începe să fie pus sub semnul întrebării tot ceea ce era specific epocii feudale.societatea.ce considera ca principala metoda a cunoasterii este metoda inductiva punind accent mare pe experiment.filosof frabcez.El considera ca in afara simturilor noastre nu exista cunostinte veridice.rationalismul- principalele curente gnosiologice. pentru a-l face obiectul propriei sale activităţi: prin muncă şi cultură.observatia si experimentului.idolii teatrului-bacon considera ca in acest caz oamenii se bazeaza pe autoritatea cuiva si pt a demonstra ceva nu apeleaza la argumente ci la operele altor savanti faara a se controla.pluralismul.Pt a determina adevarul si obiectivitatea cunostintelor stiintifice trebuie sa le supunem indoielilor.Filosofia moderna.rationalismul.considera ca Bacon de 4 fantome sau idoli.de aici si mazima ”ma indoiesc deci cuget. Monarhul este unica şi absoluta sursă a dreptului.care are o privire mecanicista asupra producerii fenomenelor naturii. El ajunge la concluzia că pentru a atinge scopurile politice toate mijloacele sunt bune. 34.Machiavelli se ocupă şi cu problemele politice şi relaţiilor politice. Cunoasterea empirica presupune obtinerea cunoastintelor in procesul activitatii practice a omului.apar relatii capitaliste.in cadrul caruia se pune accent pe ratiune ca mijloc principal de obtinerea a cunostintelor. pentru a se defini specificul unei epoci în care s-a pus accentul pe dezvoltare şi răspândirea cunoştinţelor culturale.ratiunea.4. Treptat. Interesele statului el le pune mai presus decît religia şi biserica. cu multiple consecinţe pe plan politic.se dezvolta si se internationalizeaza comertul. de burghezie în primul rând.ereditate. Monism. In istorie a existat monism materialst si idealist ( obiectiv si subiectiv). omul este perfectibil.si omul deseori interpreteaza antromorfic lucrurile.incep sa dispara monarhiile absolute. ca şi societatea pe care el o construieşte.de intelectul .2.Invatatura lui Descartes despre cunoastere este o invatatura rationalista deoarece toate cunostintele stiintifice considera el ca sint de origine teoretica.iar stiinta experimentala nu poate sa raspunda la toate intrebarile noastre. doua inceputuri in explicaea lumii – materiala si spirituala. Încă din 1688. În multe ţări europene. Ideea unui stat puternic este dezvoltată şi de Jean Bodin. 20. Filosofia moderna isi are inceputurile in sec. politică şi relaţii politice.El inainteaza urmatoarea idee:”in ratiune nu exista nimic ce n’ar fi existat initial in simturi”.3.idolii pesterii/speciei –sint prejudecatile legate de partikularitatile individuale.Unul dintre reprezentatii acestui curent:R. să formeze o concepţie juridică la oameni.conceptie care recunoaste ca temelie a existentului o substanta unica fie ea materiala ori spirituala. în cadrul Revoluţiei burgheze din Anglia.teorie ce admite o multitudine de inceputuri ori tipuri de existenta.filozof englez.cuget deci exist”. că scopul scuză mijloacele. Fiindcă forţele motrice a activităţii oamenilor sunt egoismul şi interesele materiale reese că numai un stat puternic şi centralizat poate să facă regulă în societate.idolii tribului-acest idol tine de erorile simtului . De aceea. Anaxagora.Studierea lumii insa este impiedicata.se desfăşoară prin raţiune.empirismul.iar ratiunea poate doar sa sistematizeze cunostintele. R. secolul al XVIII-lea a fost numit secolul luminilor. stat si formele de guvernare.Printre ideile sociologice merită un interes deosebit concepţia lui N. Reprezentantii: Platon.Locke. Iluminismul sau luminismul este un curent de gândire. Înlocuind concepţia statică despre om cu una dinamică.sensualismul.el considera ca in afara simturilor cunostintele nu exista.Bacon. Bacon considera ca oamenii trebuie sa descopere prin metoda inductiva cauzele fenomenelor folosind analiza. N. iluminismul e susţinut de ideologii claselor dinamice ale societăţii.metodele cunoasterii in cadrul filosofiei se dezvolta 3 curente si anume:1. Empedocle.monismul. Dualism-conceptie ce afirma 2 substante egale. Biserica a destabilizat temelia statului încercînd de a lua în mîinile sale puterea laică şi spirituală. Descartes. Pluralism.Descartes. se cristalizează o ideologie iluministă care va pregăti Marea Revoluţie Franceză din 1789. istoric si artistic. Ex: conceptiile lui Democrit.idolii pietii-este o neconcordanta a limbajului cu viata reala.Problema substantei in filosofia moderna-dualismul. El neagă concepţia religioasă conform cărei statul depinde de biserică ca puterea supremă pe pămînt. Rationalismul este un curent filosofic.care sint:1.3. menţine inegalitatea patrimonială ce apare pe baza proprietăţii private. Sensualismul. interacţiunea politicii şi moralei.comparatia. 17 in Europa .Problema metodei cunoasterii stiintifice. Lupta de emancipare a acestei clase revoluţionare s-a sprijinit pe un număr de idei orientate în întregime pe o direcţie antifeudală. Filosofia din sec. care tinde sa emancipeze omul din poziţia rigidă în care îl fixase filozofia tradiţională. Statul rezolvă problemele familiei. Problema sociologică se referă la crearea teoriilor despre societate şi relaţii sociale.2.17-lea are un sporit caracter gnosiologic in legatura cu posibilitatile cunoasterii.empirismul. Filosofia iluminista europeana:omul.Sensualismul. a apărut în ţările în care burghezia a apărut mai repede ( Anglia şi Franţa ) şi s-a configurat mai târziu acolo unde forţele feudale erau mai puternice ( de ex. în S-E-ul Europei ).Astfel . . pe ideea „luminării maselor”.

pe care pot să nu-l mai accepte dacă nu este un om „luminat”. cel mai original. sintetizand. Performanta nepieritoare a lui Kant. de suveranitate a poporului. . Marx şi F. ci au început să fie depreciate raţional ( şi luate în derâdere). mai trebuie admisa o cauzalitate prin libertatea celui care gandeste. conform cărora oamenii se nasc cu aceste drepturi şi trăiesc pe baza unei înţelegeri cu monarhul. Declinul autorităţii ecleziastice asupra vieţii publice nu a atras şi revalorificarea mentalităţii magice. iar problemele culturii şi ale ştiinţei au început să se separe de cele ale religiei. Filosofia clasică germană a fost ca o teorie germană a revoluţiei franceze. literatura preocupată de problemele sociale şi morale. Dacă să fim obiectivi. cel mai important dupa Aristotel si probabil. la fel ca şi în Franţa veacului XVIII.Engels era interpretată ca ceva sinestătător. Potrivit conceptiei kantiene.  Formularea dialecticii ca concepţie integrală.încurajează tratarea problemelor sociale in literatură. Fichte. . şcoala. aceste principii raman intr-o pozitie transcendenta fata de fenomene. trecerea de la cultul omului abstract la oameni reali consideraţi în acţiunea lor istorică. materialist şi laic. a judecarii dupa principii. teme şi motive literare promovate de literatura iluministă: « monarhul luminat ».militează pentru emanciparea poporului prin cultură. ci ca un şarlatan abuzând de credulitatea publicului. Pentru ea este caracteristic:  Generalizarea tuturor ideilor filosofice precedente. « contractul social ». . Kant s-a dovedit un mare filosof al moralitatii. intelectul uneste fenomenele prin reguli iar ratiunea raporteaza aceste reguli la propriile ei principii. conceptele rationale pure ale ratiunii devin Ideile.generează o literatură cu caracter moralist. Principala problemă este problema omului.  Înţelegerea filosofiei ca un sistem de discipline.  Se studiază nu numai istoria umană. anticlerical.24.Feuerbach. Dupa cum categoriile sunt concepte originare pure ale intelectului. Însă din punct de vedere teoretic ea este culmea dezvoltării gîndirii filosifice din acea perioadă. XVIII lichidînd rămînerea în urmă economică şi politică. emanciparea poporului prin cultură. care este mărginită cu anii 80 a sec XVIII dintr-o parte şi anul 1831 (anul morţii lui Hegel ) din altă parte. cauzalitatea dupa legile naturii nu este singura cauzalitate a fenomenelor.  Divizarea existenţei în lumea naturii şi lumea omului. combătând fanatismul şi misticismul. În calitate de curent ideologic şi cultural. justiţia.Descoperirea si elaborarea metodei dialectice de gindire in filosofia clasica germana(de la Kant. biserica. obiectul ratiunii sunt cunostintele intelectului.Filosofia clasica germana-teoria cunoasterii ca expresie a activitatii constiintei. fenomenele vieţii au cunoscut o interpretare materialistă. antireligios. Reprezentanţii filosofiei clasice germane au fost Kant. L. 23. Dialectica transcendentala delimiteaza aceste Idei si sistemul lor. epic ( povestire. în Germania din veacul XIX revoluţia filosofică a precedat revoluţiei politice. Magul nu mai este văzut ca un pactant cu diavolul. Hegel. Gânditorii iluminişti cer anularea privilegiilor feudale.spiritul raţionalist. Toate instituţiile feudale erau supuse unei critici severe: monarhia absolută. In cadrul dialecticii transcendentale. cel moral. combaterea fanatismului şi a dogmelor. Practicile oculte nu au mai fost satanizate ( şi condamnate juridic ). caracter laic. iluminismul se defineşte prin: promovarea raţionalismului. roman ). bazată pe ideea dreptului divin. Germania se apropia de revoluţia burgheză. echivalenta cu o rasturnare revolutionara a stiintei despre demnitatea umana. pînă nu demult în filosofia sovietică concepţia lui K. categorii şi idei. De la descoperirea libertatii ca definitorie pentru om si umanitate putem data adevaratul inceput al constiintei umane de sine.Hegel). pe care le-au presupus ca obiecte reale ─ deci cognoscibile: "psihologia rationala". Genuri şi specii: liric.  Se subliniază rolul filosofiei în rezolvarea problemei umanismului. ca o etapă calitativ nouă în dezvoltarea gîndirii filosofice. dramatic ( tragedie. Fillosofia clasică germană ocupă o perioadă relativ scurtă. În secolul XVIII s-a afirmat raţiunea. daca obiectul intelectului este sensibilitatea. pe ideea dreptului natural şi a contractului social. dar şi esenţa omului. răspândirea culturii în popor. Rezolvarea antinomiei dintre cele doua cauzalitati este posibila prin distinctia dintre fenomen si noumen: intrarea in lumea libertatii obliga la eliberarea de sub legile sensibilitatii din fenomenalitatea . nuvelă. La sfîrşitul sec. Argumentele pentru justificarea acestor revendicări se bazau pe principiile de egalitate si libertate. "cosmologia rationala" si "teologia rationala".caracter antifeudal si antidespotic. Iluminismul a avut câteva trăsături specifice: . . Schelling. comedie ) 21. Ratiunea este asadar o facultate a principiilor. supunand unei critici erorile disciplinelor care se ocupasera de aceste Idei. limitarea puterii monarhului şi acordarea de libertăţi sociale şi politice întregului popor. ideile filosifice a acestor mari gînditori întocmai se înscriu în tradiţia filosifiei clasice germane şi nu-s altceva decît finalizarea ei. Apare astfel al doilea sens al libertatii. fata de real. consta in centrarea acesteia pe libertate si pe deducerea ei din libertate.

27.Blavatscaia. C.D. I. Criza spiritualităţii şi normelor şi principiilor morale. Moldova în această perioadă era un stat feudal în care domina gospodăria naturală. Secolul XIX în Moldova este secolul iluminismului. E. Filosofia occidentală contemporană are următoarele trăsături:  A înregistrat o “cotitură lingvistică” în urma căreia domeniul comunicării. Letopiseţele sau cronografia moldovenească include totalitatea cronicilor scrise în Moldova. ci gandit si regandit.I.empirica in favoarea unei lumi inteligibile.Dialectica proclama dezvoltarea generala si la baza ei se afla idea ca sursa oricarei dezvoltari este autodezvoltarea notiunii. XIX a constituit o premisă obiectivă a studierii bogăţiilor naturale ale ţării.  Tendinţa către misticism şi iraţionalism. Reprezentanţii lui luptau pentru instaurarea lumii raţionale. Personalism – curent religios în filosofia contemporană care recunoaşte personalitatea şi valorile ei spirituale sensul suprem al civilizaţiei. înţelepciunea populară reprezenta vechea noastră filozofie.inconstient. cronicile bisericeşti şi letopiseţele au devenit purtătorii concepţiei despre lume din epoca feudalismului.XVII şi este reprezentată de letopiseţele lui G. duc la răspîndirea curentelor mistice şi iraţionaliste. XV – XVI. libertatea politică drepturilor civile.Negruzzi. Hocking.adica dezvoltarea are natura spirituala . 26. politice şi culturale. Din iluminişti fac parte Gh.iluminare. societăţii bazate pe egalitate.  Abordează finitudinea existenţei umane ca un reper fundamental al existenţei şi caută să reconstruiască întregul tablou al lumii pornind de la acest reper.Ureche şi M Costin. Gîndirea progresivă a Moldovei din această perioadă era dominată de ideea generală de luptă împotriva Porţii şi fărădelegilor feudalilor locali. A apărut în SUA la sfîrşitul sec.Renouvier.Legea negarii negatiei-care presupune ca teza devine antiteza si pe urma are loc propriu-zic sinteza. În sec.P Haşdeu ş.Keyserling. Prima etapă este cronografia moldo-slavonă din sec. cît şi “limba religioasă”.XX au căpătat o largă răspîndire teoria psihotransmutaţiei a lui G. Noumenul nu poate fi cunoscut.  Abordează sensul cunoştinţelor şi acţiunilor ca o problemă cheie a cunoaşterei şi activităţii.  Logica şi teoria ştiinţei se află în centrul meditaţiei filosofice. Alecsandri. care luptau împotriva feudalismului . 29.2. B. Kogălnicianu. În perioada iniţială de dezvoltare gîndirea filosofică din Moldova purta un caracter mitologico-religios şi nu prezenta un tot întreg. Gîndirea filosofică din Moldova cunoaşte o cale lungă de dezvoltare – de la primele elemente ale realităţii generalizate conştient pînă în zilele noastre.Mounier.conform caruia ratiunea nu este singurul mijloc de descoperire a adevarului ci adevarul poate fi cunoscut si prin intuitie. În evoluţia cronografiei se deosebesc trei etape. Invatatura lui Hegel constituie un sistem filosofic. dezvoltării ştiinţei şi învăţămîntului. Veacuri de-a rîndul în Moldova în lipsa unei filosofii teoretice. M Eminescu. Asachi.dialectica notiunilor . Dezvoltarea economică a Moldovei din sec. În operele sale ei criticau neajunsurile societăţii existente. A Hîjdeu. Filosofia lui Hegel are ca unul dintre fundamentele sale dialectica.Merejcovschi.XIX.xx. XVII – XVIII depinde de condiţiile social-economice.Teilhard de Chardin.Principalele curente filosofice contemporane. in intentia apropierii de absolutul pe care nu-l va putea atinge vreodata. A treie etapă se referă la sec. Neotomism – curent în filosofia contemporană care reînvie doctrina scolastică a lui. La baza dezvoltarii in opinia lui Hegel se afla niste legi:1. V.Legea interdependentei dintre transformarile cantitative si calitative si invers.Filosofia sec. Flewelling.reprezentanti:Milescu-Spataru Nicolaie. M. Brightman. a pregătirii specialiştilor din diferite domenii şi mai ales pentru industrie şi agricultură.a.M Domenach. cunoaşterei şi acţiunii. Caracteristica principala a filosofiei moderne o constituie faptul ca ea are un caracter neclasic dar mai ales ca filosofii nu incearca crearea unui sistem ci cerceteaza doar anumite probleme.acceptind dialectica ca metoda . Literatura. reprezentanţii sunt Bowne. care periodic au loc în societate.  Scientism şi antiscientism.XVIII şi este reprezentată de letopiseţele lui I. neocreştinismul lui D.dar recunoscind natura ca o lume incremenita si moarta. A Donici. misticismul cosmic a E.Aparitia si dezvoltarea gindirii filosofice in Md.Cantemir.Pe baza reflexivităţii tinde să devină metafilosofie şi să se concentreze devalorizarea asupra condiţiilor formale ale raţionalităţii cunoştinţelor şi acţiunilor. În Franţa personalismul a fost dezvoltat de Ch.Neculce. Dezvoltarea gîndirii social-filosofice din sec. C. Evoluţionismul creştin (teilhardism) – curent filosofico-religios fondat de P. Un loc deosebit ocupă A Russo. care considera că la baza concepţiei despre lume trebuie să fie evoluţionismul filosofico-religios.  Abordează tehnica ca un domeniu important al vieţii (cultul raţiunii tehnico-ştiinţifice).Filosofia contemporana este deseori dominata de irationalism.determina dialectica lucrurilor. renaşterea spirituală a lui H.el fiind idealist.Stamati. al limbii este abordat ca un mediu fundamental al existenţei.Ghiurdjiev. Etapa a doua ţine de sec. a legiferarilor practice ale ratiunii. Criteriul principal al filosofiei medievale îl constituie atît categoriile religioase.

a fenomenelor realitatii. natură. MATERIA este un termen general pt toate elementele care ne inconjoara si din care sintem alcatuiti.-structura.In centru atentiei ontologiei se afla atit notiunea de existenta cit si cea de nonexistenta.Timpul în mecanica clasică este omogen. o apropiere fata de un anumit obiectiv. nu este influentat de obiectele sau fenomenele ce au loc si este independent de spatiu.Obiectivitatea materiei si obiectivitatea spiritului.Ea presupune intelegerea asimetriei dintre trecut si viitor. după Heraclit.un ansamblu de coordonate sau de repere care constituie un sistem mobil de reactii. -durata.materia este tot ceea ce ne inconjoara. Timpul are un sir de proprietati generale si specifice: -ireversibilitate.Miscarea si formele ei.Spatiul si timpul. reperele lui.Intindere. regresulare un character relative. Ontologia este o parte componenta a filosofiei care are ca obiect trasaturile existentei. Reversibilitate.Caracteristicile principale ale materiei:- masa.Ea se intilneste in asa stari de agregare ca:lichida. la fel ca si progresul.de elemente puse la baza lumii se disting:ontologii moniste.a.spatiul este neomogen. Miscarea este o categorie filosofica care inglobeaza toate schimbarile si procesele care au loc in Univers.Din perspectiva fizicii. iar lupta dintre contrarii este cauza dezvoltării. se incearca de a elucida corelatia dintre norme sociale in societate la etapa actuala si se demonstreaza ca un imperative al timpului ce consta in utilizarea mai frecventa a traditiilor si normelor. chimica. dialegomai .Una dintre problemele majore ale timpului este problema “trecerii”.noţiune filosofică. de la deplasari mecanice pina la procesele de gindire.formele lor.Aceasta asimetrie se numeste cite odata sageata timpului. spatiul este multidimensional. deoarece totul curge şi se transformă necontenit.Se studiaza fundamentele existentei. exprims forma. fizica. Progresul presupune o imbogatire a caracteristicilor. Socrate privea dialectica ca măiestria de afla adevărul prin ciocnirea părerilor contrare. Spatiul este modul de existenta a materiei ce exprima proprietatea obiectelor si fenomenelor de a avea intindere. disput) . Ontologiile se clasifica dupa mai multe criterii:dupa nr. un process de inoire continua.spre deosebire de timp.structura interna si energia termica.Timpul are o singura dimensiune si se scurge intr’o singura directie. Lumea. spatiul are caracter reversibil.indiferent de faptul cine este purtatorul acestei forme.întreţin o conversaţie. Existenta este tot ceea ce exista .Existenta reprezinta insasi faptul de a fi. un atribut esential al acesteia si consta in totalitatea schimbarilor.Notiunea de existenta si materie .Notiunea de progres si regres.şi exploatării naţionale.Ontologiile dualiste pun la baza lumii 2 principii:material si spiritual. E bine cunoscută maxima lui “Panta rei” (“totul curge”). Progresul este o dezvoltare ascendenta.-volum.indiferent de forma pe care o are:materiala sau ideala. obiceiurilor de convietuire sociala. -unidimensionalitatea.Timpul este una dintre dimensiunile universului care ordoneaza evenimentele intr-o succesiune ireversibila si este corelata cu notiunea de eveniment. gînduri despre om.Universalitate- spatiul are un caracter general. măiestria de a ajunge la adevăr prin discuţie.Ontologiile moniste sint sau materialiste sau idealiste. prin descoperirea contrazicerilor în raţionamentul oponentului.necesarul de spatiu. Dialectica filosofilor greci din acea perioadă purta caracter spontan. In calitate de categorie filosofica presupune examinarea diferitor schimbari.spatiul are o suprafata. avind 3 dimensiuni. modul de a duce o discuţie ştiinţifică.trasaturile sale definitorii fiind:masa.nivelurile si formele acesteia.interna a materiei. despre religie şi proceduri juridice ş. 11.Esenta dialecticii si legile ei. Cel mai mare dialectician al Greciei antice Heraclit afirma că totul există şi concomutent nu există.spre deosebire de timp. Lucrările lor conţin idei social-politice şi filosofice. si timpul. diferit in dependenta de intindere.fie spiritul. structuralitate si interactiue.Termenul de ontologie provine de la “ontos”-fiinta. sistemelor materiale care constituie universul.dualiste si pluraliste. locul şi rolul lor în viaţa societăţii. Multidimensionalitate. este constituită din contrarii. de la inferior spre superior.de a avea o realitate obiectiva. Particularitatea unor norme. Regresul este sensul descendent al dezvoltarii sistemelor si obiectelor.Timpul si spatiul social. pozitia si distanta obiectelor coexistente in lumea reala.tot ceea ce este. -omogenitate.din perspectiva filosofica. o succesiune de schimb calitativ.Ontologia ca parte componenta a filosofiei. Platon numea . biologica. 32. despre monarhie şi formele guvernării statale. sociala. Miscarea este un mod fundamental de existenta a materiei. universal. Dialectica (grec. apare şi dispare. Neomogenitate.solubila si gazoasa. 35. Are un caracter multidimensional. “logos”-stiinta. Obiectivitate. atunci putem concluziona ca simbolistica unui spatiu este o rezultanta directa si nemijlocita a felului in care stim sa modelam caracteristicile lui: coordonatele lui. care la origine în antichitate înseamna arta dialogului. dimensiuni.materia apare sub forma de substanta sau energie. proceselor. 36.Ontologiile moniste pun la baza lumei un singur principiu fie materia. In dependenta de modul de organizare a materiei se deosebesc urmatoarele tipuri de miscare: mecanica.

culturala . Societatea constituie o realitate complexa cu multiple dimensiuni.Obiectul cunoasterii este contrapus subiectului epistemic . 40.corelatia lor.juridica.este sursa activitatii de cunoastere. psihicului. Subiectul si obiectul cunoasterii. etc. de a capata cunostinte noi si de a le folosi in diferite conditii. raurilor si padurile.In epoca renasterii Printre conceptiile filosofiei ce se refera la problemele ecologice poate fi evidentiata conceptia russoista sau neorussoista.Societatea ca obiect de studiu al filosofiei. forma cea mai inalta a activitatii creierului.Relatia dintre actiuni si structuri ne face sa intelegem ca sociatatile sunt dinamice adika au o viata a lor . este un autocontrol a personalitatii. care poate fi abordata din perspective diferite. iar de aici si problema cunoasterii stiintifice a naturii. intinderile nemarginite ale oceanelor.valori. 39. ele unesc situatia exterioara cu necesitatile omului.Notiunea de constiinta.In prim planul acestei definitii se afla indivizii considerati ca grupuri sau ansambluri de indivizi.Problema constiintei in filosofie si psihologie.Gandirea antica concepea natura ca pe un tot intreg ce se schimba iar omul era interpretat ca o parte a ei. ea se exprima prin notiuni. Dialectica în această perioadă este încă foarte primitivă şi simplistă. Cunoasterea este procesul de dezvaluire a esentei obietului si fenomenelor de insusire. Gindirea umana are un caracter abstract. In structura constiintei se deosebesc elementele cognitive (gindirea). fără de care este imposibilă cunoaşterea profundă şi multilaterală a lor. Emotiile si sentimentele sunt reflectari apreciative a realitatii.spre el este orientata actiunea subiectului si in calitate de obiect epistemic pot fi natura.biosfera si noosfera.Structura constiintei. obiectul.De exemplu intr-o definitie uzuala putem intalni urmatoarea descriere a societatii:ansamblul organizat de indivizi uniti intre ei prin relatii de interdependenta.Cunoasterea este reflectarea realitatii obiective in cunostinta oamenilor si e unul dintre procesele definitorii ale spiritului uman.Definitia nu este incorecta pt ca evident nu pot exista societati fara indivizi. Ei nu ajunseseră la descompunerea obiec-telor şi fenomenelor naturii în părţile componente şi la analiza lor. subiectul.deoarece filosofii greci antici mai mult atrăgeau atenţia asupra mişcării şi a legăturilor dintre lucruri. structura şi mecanismul acesteia. Obiectul gnoseologiei – cunoasterea umana.teoretica a omului. adika un ansamblul al institutiilor care constituie fundalul dat pe care se cladesc actiunile sociale. se transformă şi se leagă. Aceasta ne da informatie si cunostinte despre lumea obiectiva. Gnoseologia se preocupă de esenţa procesului de cunoaştere.Dar mai inainte de a fi un obiect de cunoscut societatea este pentru fiecare dintre noi o realitate traita.Societatea si natura. In procesul cunoasterii tot timpul exista un subiect cunoscator sau sau epistemic. Cunostintele sint rezultatul cunoasterii in care se fixeaza experienta umana si care constituie planul ideal al activitatii. norme. decît asupra a ceea ce se mişcă. dar la un nivel mai inferior decat omul care a fost inzestrat cu scanteia dumnezeiasca-sufletul. La animale si copii mici nu exista vointa.activitatile care o sustin de natura economica.Acesta este purtatorul activitatii practice. emotional (emotii si sentimente) si volitiv (vointa).dialectica metodă logică care cu ajutorul analizei şi sintezei duce la cunoaşterea adevăratului existent – ideilor. ea este inlocuita de cerinte ca motive de activitate.O alta interpretare a naturii s-a cristalizat in cultura crestina a epocii medievale cand natura se considera creata de Dumnezeu. elementele si mecanismele acesteia. Provine de la cuvintele latine cum-cu si scientia-stiinta.procese numite mai tehnic ‘’reproducerea’’ si respectiv ‘’producerea sociala’’.Adeptii ei propaga ideea intoarcerii inapoi spre natura. Gnoseologia este teoria cunoasterii in general. in principiu ei pornsc de la idee justa a unitatii . ingloband si lucrurile din natura-lumina stelelor indepartate. 11.institutii. 37. Gindirea este capacitatea de analiza si sinteza. universul si este identica in acest sens cu notiunea de materie. Aristotel înţelegea dialectica ca măiestria demonstrării şi respingerii Lui Aristotel îi aparţine meritul de a defini şi cerceta formele esenţiale ale gîndirii dialectice.Subiect epistemic poate sa fie un individual cit si un grup de oameni.Viata ideala era considerata cea traita in armonie cu natura.Societatea in ansamblul ei poate fi privita ca o structura sociala. Constiinta.reproducere mentala a realitatii obiective de catre subiectul cunoscator. Notiunea de natura este una dintre cele mai largi. generalizat.Cunoasterea este o activitate individuala.forma de reflectare a realitatii proprie oamenilor.Gnoseologia ca teorie a cunoasterii.Probleme ecologice contemporane. Societatea cuprinde pe langa indivizi si relatiile lor.societatea.Structura societatii.Dar la fel de imporatante in caracterizarea societatii sunt relatiile dintre indivizi care au un carater determinat de realitatea existentei impreuna sunt numite generic relatii sociale iar protagonistii lor actori sociali. transformarile reciproce ale particulilor elimentare.elementele ei.omul si desigur ca gindirea umana.politica. Vointa esteun mecanism deosebit de reglemantare a activitatii propriu numai omului. iar expresia ‘’viata sociala’’ poate sa desemneze intre altele ansamblul proceselor ce asigura mentinerea si dezvoltarea societatilor. Adica tot ce exista. legile si genurile cunoasterii.

sunt cele legate de activitatea utila a omului. transformare si stapinirea naturii si societatii. dar ele privesc viata fiecarui om in parte. sau tehnologice in cazul reziduurilor industriale . morale si etice. Înveliş al Pământului în care se defăşoară viaţa.Pe langa aceste conceptii pesimiste. gasirea unor alternative lemnului in diverse scopuri economice. viata insasi este prima de valori si cea mai semnificativa. precum şi a apei oceanelor.omului si naturii dar absolutizand aceasta teza ei ignoreaza faptul ca omul devine si ramane om nu prin acomodarea pasiva la natura dar prin transformarea ei activa. Un prim aspect in abordarea sensului vietii umane este acela de a pune problema in centrul constiintei. valorile materiale sunt tocmai obiectele care servesc drept mijloace pentru satisfacerea trebuintelor omului ca fiinta biologica (ca parte a naturii). Cultura spirituala cuprinde valori spirituale ce exprima raporturi sociale functionale si care au ca principal rol satisfacerea trebuintelor omului ca fiinta sociala. ele suporta semnifcatii. Sensul vietii este cel pe care i-l atribuim. adica de a medita asupra ei. Inveliş al Pământului suprapus biosferei. Trebuie sa mentionam ca intrebarile sus. Sensul autentic al vietii este un fenomen etico-social. Totodata. de natura sociala. apelor. conform dorintelor valorice. criterii si numai in raport cu acestea. ne referim la capacitatea individului de a trai viata in chip uman. afective. intentionalitatii sale si judecatii ca fapt de cunoastere. în apă şi în partea inferioară a atmosferei. Exprimind raporturi soviale existentiale. cunoastere si valorizare specifice fiintei umane. intentie. “merita ea sa fie traita?” etc. un produs social si numai in societate poate oferi sens vietii sale. Solutii: impadurirea versantilor. intrucit individul insusi este on primul rind. Vom gasi atita sens in lume. oprirea defrişărilor iraţionale de pădure etc. Cultura şi societatea. In problema sensului vietii este necesar sa evitam limitatrea analizei numai la nivel spiritual. Albert Camus afirma ca “sensul vietii este cea mai presanta dintre chestiuni”.Din această cauză pretutindeni unde trăiesc oameni ei crează cultură neexistînd după cum remarcă culturologul R. motivare si finalitate – la domeniul spiritului si al intelectului. aerului Solutii: solutii de ansamblu edilitare in problema salubritatii urbane . cit si motivare sociala. exprimind justificarea si finalitatea ei. Încălzirea globală este creşterea continuă a temperaturilor medii înregistrate ale atmosferei în imediata apropiere a solului. educatia cetateneasca in favoarea protectiei mediului Noosfera este ansamblul al sistemelor de informatie. care are atit o motivare psihologica. Probleme ecologice 1. in ratiune si fortele lui creatoare. repere. Pentru un om viata nu este numai un proces biologic. proces ce evidentiaza in mod clar progresul lui in cunoasterea. daca dobindeste un sens. Pentru a concepe cultura nu este suficient de a o analiza pe ea numai în raport cu natura ci şi în legătură cu societatea deoarece toată viaţa socială este dominată de cultură.Fenomenul alienarii. gresite exista si conceptii optimiste conform carora problema ecologica poate fi solutionata tinandu-se cont de faptul ca radacinile ei se trag din interactiunea dintre societate si natura. Viata are valoare daca e traita in conditii umane. ci un fenomen cu mult mai complex. daca e luminata de constiinta de sine a omului. contracultura Cultura reprezinta totalitatea valorilor materiale si spirituale create de om in dramaticul proces de afirmare a sa ca fiinta sociala. De aceea sensul vietii umane are o origine.puse se refera la viata in genere.Sensul si scopul vietii omului. 3.cind vorbim de sensul vietii. cu multiple valente rationale. Daca este constitutiv constiinta. ca parte a caracterului lor intentional.Orice societate are o cultură oricît de simplă ar fi ea. 2. fiind rezultatul interactiunii structurilor constituante si constitutive ale constiintei. Sensul vietii este produs social. Referitor la problemele care il framinta pe om. subcultura. asupra urmatoarelor chestiuni: “are valoare viata?”. actele si operele limitate – ca geneza. dar viata poate dobindi un sens numai prin activitate umana. Solutii: diminuarea emisiilor de gaze care cauzează efectul de seră. Cultura spiritula include in sfera ei atitudinile. Sensul se constitue in interioritatea umana. constatată în ultimele decenii. 46. recum si institutiile necesare crearii si comunicarii acestor valori. ale dublei relatii cu lumea si cu sine. 58x. pentru a produce cit mai bine si pentru a avea un confort mai bun. cit vom pune noi insine prin calitatea noastra de subiect creator.Concluziile lor sunt negative deoarece sunt patrunse de neincredere in om. Defrisarile de padure in masa.Linton”societăţi aculturale şi nici măcar indivizi lipsiţi de cultură. Problema sensului vietii omului este esentiala pentru filosofie. eforturile de individualizare capata sens. desemnând omenirea întrucât este alcătuită din fiinţe inteligente. O prima idee ce a aparut din meditatia dintodeauna asupra vietii este cea de respect si pretuire pentru toate fiintele vii. pentru oamenii care isi suporta destinul cu demnitate si curaj chiar in situatii dificile. Poluarea solurilor. Valorile dau sens vietii umane. Valorile materiale constituie cultura materiala. existenta vietii umane este un element indispensabil al genezei si afirmarii valorilor. indreptata spre usurarea muncii sale. Sensul este constitutiv constiintei si cunostintei noastre.şi fiecare fiinţă umană este culturală în sensul că participă . BIOSFÉRĂ Totalitatea fiinţelor care trăiesc pe pământ. sensul porneste de la constiinta spre lume. Cultura ca obiect de studiu al filosofiei. o structura si o modalitate de manifestare sociala.

Cultura si natura Reliefarea culturii ca unitate structurala rezultata in urma unor acte de cunoastere. Acestea tind să omogenizeze şi să schematizeze cultura pentru a o face accesibilă şi gustată de publicul larg. „Adepţii unei contraculturi resping unele sau majoritatea standardelor şi modelelor comportamentale ale societăţii înglobante.Fiecărui tip istoricde societate îi este propriu un anumit tip de cultură.de aceea consideră că interesele subiective trebuie înălţate pînă la conceperea de către individ a cerinţelor universalului . se umnaizeaza pe sine. ele traiesc prin oameni. o transforma intr-o lume a sa. este mod de a cugeta si de a actiona. o subcultură este un grup de oameni cu o cultură (distinctă.Structura moralei.absolutului adică a ideii pînă la conceperea raţionalului.Notiunea de morala. .o artă pe gustul omului mediocru. sau obscură) care îi deosebeşte faţă de cultura mai mare.De aceea lupta împotriva culturii de masă a devenit în prezent una din sarcinile importante ale forţelor democratice progresiste din lume. antropologie şi studii culturale. necesitati etc. omul umanizeaza acest cadrul natural. Fr. chiar si in cazul cind sunt produsele unor generatii trecute. ca prezultat al progresului repurtat de om impotriva necesitatii oarbe a fortelor spontane. toate obiective) in timp ce dominiul culturii se situaeaza la polul opus fiind supus determinismului social. de care aparţin.Cultura de masa si cultura de elita. Actionid asupra naturii.” Cultura este un atribut esential al omului nu ca fiinta bilogica. Este sentimentul coeziunii oricarei comunitati umane evoluate. in interiorul raporturilor dintre acestia. fie o cultură a grupurilor şi subgrupurilor sociale dintr-o comunitate etnică În sociologie. in afara si independent de constiinta.------------ 59.este cultura ce caracterizează societatea de masă. Cultura de masă devine un fenomen global.cultura se integrează alături de celelalte sfere ale vieţii sociale determinismului social. De aceea. dar nici în contradicţie faţă de acestea. in cadrul culturii domina creatia originala. Nietzsche spune “Cultura este viata.la o anumită cultură. -natura este supusa in intregul ei determinismului obiectiv (unor cauze. pe masura propriei sale existente.Specificul normelor morale. ea poate fi descrisă ca fiind o contracultură.Cultura si globalizarea. se acumuleaza si se transmite experineta generatiilor. 50.Ca fenomen social.) generalizarea modului industrial de producere a bunurilor culturale b. valori şi moduri de viaţă neidentice cu cele ale culturii dominante într-o societate. Prin subcultură se înţelege fie o tendinţă de manifestare subiacentă a unei culturi elementare. denumită şimainstream. raportul omului cu sine si cu lumea. ci adiţionate lor ---. adica ea fiinteaza in sinte. cultura este existenta constientizata sau constiinta finalizata in existenta. legi. ci ca fiinta sociala. Prin cultura omul supune treptat lumea exterioara. CULTURA DE MASĂ. creatie si valorizare umana difera de unitatile structurale apartinind naturii.) cresterea distanŃei sociale între creatorii de bunuri culturale si publicul respectiv d. in acelasi timp. deci unicitatea si irepetabilitatea. dominantă. Prin cultura omul umanizeaza natura. S-a facut o distinctie intre cultura si natura care dezvaluie o serie de particularitati: -daca natura este existenta obiectiva.) înlocuirea criteriilor estetice de valorizare prin criterii economice e.şi este totodată legată de dezvoltarea mijloacelor de comunicare de masă. Dacă o anumită subcultură este caracterizată de o opoziţie sistematică faţă de cultura dominantă.Kitch-ul este „modul estetic al vieţii de toate zilele”. dar nu resping toate normele şi valorile culturii dominante” O subcultură propune un ansamblu de simboluri. -in timp ce obiectele si procele din natura fiinteaza si se manifesta numai spontan. -In cadrul proceselor naturale predomina repetabilitatea.) simplificarea continuturilor si eliminarea dimensiunii intelectuale în favoarea atributelor afective etc. norme. fiind definită tot în mod negativ si globalizator fiind caracterizată prin: a. -realitatile culturale nu exista ca cte in sine. Orice act de cultura implica o componenta spirituala. Cultura de masă este produsul societăţii industriale care e şi o societate de masă atît pe plan economic cît şi politic. principaka distinctie a culturii in raport cu natura este umanizarea. realitatiile domeniului cultural presupun cu necesitate prezenta factorului constient. Hegel presupune că individul bogat vede în cultură”un mijloc de satisfacere a necesităţilor şi a capriciilor subiective.) standardizare produselor c. apare ca o expresie a libertatii umane.E necesar de a lărgi schimbul reciproc de experienţă între popoare în domeniul păstrării moştenirii culturale de a propaga originalitatea culturilor moderne de a depune eforturi comune în asigurarea dezvoltării limbilor şi culturilor naţionale a metodelor creaţiei artistice din trecut şi prezent. In cultura se constituie. in care el traieste si.El înţelege că aceasta duce la degradare morală.O foarmă degradată a culturii de masă este şi Kitch-ul în artă.

sînt incluse şi concepţii despre ceea ce este moral/imoral. grup. cât si a spiritului ei. este subminata. Pe lîngă acestea există şi sisteme m. din acest punct de vedere. deoarece fara un acord comun asupra principiilor etice. rationamentele si judecatile etice mature nu sunt totdeauna usor de facut. după cum şi sisteme de valori şi norme care reglementează diferitele sfere ale vieţii: m. c. pentru cei mai multi oameni de afaceri. sînt respectate de către o persoană. si fie ceva subiectiv. Sistemele m. Dar sunt câteva principii calauzitoare de bun simt care pot ajuta managerii în considerarea implicatiilor etice ale deciziilor si comportamentele manageriale:1. exclusiva. Într- adevar. M. conceptiile si metodele care dau capacitatea individului de a efectua decizii morale. Exprimă sub formă de norme de comportare condiţiile de funcţionare ale diferitelor sisteme sociale. Cercetări asupra dinamicii valorilor. ci una umană orientînd relaţiile interpersona-le în aşa fel încît ele să constituie un mediu favorabil pentru persoana umană.). normelor m.). C. Sa se arate respect . ca ansamblu de norme şi valori recunoscute şi impuse de către societate. În această ipostază m. etica furnizeaza instrumentele pentru a elabora judecati morale. În m..3. ca grad de respectare a acestor norme în cadrul unei colectivităţi. c. O teza a responsabilitatii sociale si a eticii manageriale e supunerea fata de lege. Moravurile reprezintă un concept cu o tentă mai generală. corectitudine. Aceasta lipsa de încredere în etica este. Putem desprinde următoarele mari teme de preocupare a sociologiei m. justitie. el referindu-se la m. Astfel. generală care reglementează comportamentele şi relaţiile dintre oameni în toate sferele de viaţă. Pentru o asemenea din urmă situaţie putem da ca exemplu „bacşişul". în aceasta situatie. Factorii sociali responsabili de gradul de respectare a normelor m. apare ca înţelepciune de viaţă. Faptele reale ale situatiei nu sunt totdeauna limpezi. astazi numai o mica minoritate din absolventii colegiilor si facultatilor au urmat un curs de etica. b. adesea ele fiind chiar opuse normelor şi valorilor formal şi general acceptate. colectivitate. Desigur. politică. un fapt nefericit. larg împărtăşite în cadrul unei colectivităţi.Etica in afaceri:esenta si principiile fundamentale. realizare umană. Moralitatea se referă la gradul în care normele m. ca fenomen social. inclusiv ale comportamentului. evoluţia m. Sunt chiar putini care cunosc limbajul etic si conceptele pe care le contine acesta. fundate pe valorile de bine/rău. drepturi sau bun simt. 48. bine. care reglementează activităţile profesionale specificate.2. ♦ Sociologia m. are trei funcţii distincte: a. relaţiilor dintre sexe. strategii de acţiune umană care să ducă la împlinire. rău. desemnate de regulă prin termenul de deontologie: m. m. medicală. renunţării. Exprimă sub formă de norme de comportare condiţiile necesare funcţionării şi dezvoltării personalităţii umane: sînt multe norme şi valori m. de preferat atât în privin_a literei. reprezintă exprimarea în limbajul comportamentului individual a cerinţelor organizării sociale. multi universitari (americani) considera ca etica a cazut inexplicabil din pozitia sa înalta. a profesorului. moral/imoral. „corupţia". ♦ M. precum utilitarism. desigur. a familiei etc. a omului de ştiinţă. amorf. m. etica ramâne a fiecaruia pentru el însusi si încrederea. Ea cuprinde limbajul. la moralitate. nici folositor. la fericire. reprezinta un sistem de principii morale si de metode pentru aplicarea acestora.. de ex. reprezintă o preocupare sistematică de analiză a m. caracterizate printr-un grad ridicat de interiorizare şi impuse atît de către propria conştiinţă (conştiinţa m. nici macar al specialistilor. în cosecinta. Etica. reprezintă un sistem stratificat de norme şi valori: există o m. responsabilitate. cît şi la o serie de practici. m. cu resurse limitate. cît şi de presiunea atitudinilor celorlalţi (opinia publică). familiei. Supunerea în fata legii. cinste. caracterizată prin prezenţa unor puternici factori adverşi pentru viaţa umană) sau a diferitelor grupuri şi clase sociale (morala burgheză. b. care nu exprimă o exigenţă socială. ale moravurilor. ca un produs tipic al unei societăţi stagnante. dar sînt rar practicate. din programele de învatamânt ale colegiilor si universitatilor. principiile sau criteriile etice ce trebuie folosite nu întrunesc totdeauna acordul sau consensul. de ex. ca produse ale drferrtelor tipuri de societăţi (ex. De aici etica pare. sinceritate. muncii. Astazi. moduri de comportare specifice respectivei comunităţi şi care sînt mai mult sau mai puţin formulate explicit ca norme m. m. Formulează proiecte de organizare a vieţii. Ansamblu de norme de reglementare a comportamentului.Z. care este baza tuturor afacerilor. Spunerea adevsrului e importants în constituirea încrederii în interesa_ii relevan_i. Ss se spuns adevsrul.: a. (starea de moralitate). rau definit si.

morala formeaza responsabilitatea savantilor pentru inventiile sale..constientizarea de catre indivizi a propriilor valori in raport cu valorile altora.Scopul acestor curente este de a demonstra necesitatea existentei religiei si utilitatea ei.Sistem de credințe (dogme) și de practici (rituri) privind sentimentul divinității și care îi unește. Totdeauna s_ ac_ionezi când ai responsabilitate.ci filozofie cu totalitate de principia ontologice.5. 53. creatoare și guvernatoare a cosmosului și prin oficierea unui cult.actiunea ei benefica asupra omului.5 millioane=0.. Înainte de orice s_ nu p_gube_ti pe cineva. Studii din domeniul social şi cel al ştiinţelor comportamentale de la jumătatea secolului trecut încoace a zdruncinat concepţia clasică în care religia era văzută ca fiind cea care naşte ori coordonează comportamentul moral.Judaism 15 millioane=0.. Tratarea cu respect al oamenilor are adânci radacini în studiul eticii.faptul de a fi foarte constiincios. mai mult decât deciderea a ceea ce este mai bine pentru ei.6.. sau oricând cei apropia_i sunt în nevoie _i managerul este singurul care poate oferi ajutor. Orice religie se bazeaza pe credinta. care se aplică în mod prescriptiv realităţii sociale. soarta. care trebuie să fie conştientizat de către orice fiinţă raţională. Morala si stiinta.stiintei si religiei.5 millioane=0. Morala reprezinta un set de norme si de reguli de comportament de care se conduc oamenii in activitatea lor vitala. pe de o parte. Atât regulile morale cât şi cele juridice sunt reguli normative.Jainism(India) 4. Utilizarea si respectarea „Regulii de aur”. este cea care determină specificitatea acestor două ştiinţe în raport cu celelalte ştiinţe sociale: normativitatea etică şi juridică. Vietnam. religia era legată de moralitate. pe toți cei care aderă la acest sistem.57.teologiei si stiintei. într-o ființă supranaturală.pacat mintuire. Coreea.Sikhism(a luat nastere in secolul 16 in Nordul Indiei) 25 millioane=0.3 miliarde=20.1%. Morala si jurisprudenta. Chiar daca nu sint strins legate. Normele morale şi cele juridice nu sunt rezultatul unor simple constatări factuale ci.8 millioane=0.idealul. Aceste reguli au un caracter necesar şi constrângător. în mod logic. Relaţia dintre religie şi dezvoltarea morală este o problemă spinoasă dezbătută de-a lungul timpului.Filozofia religioasa nu-I religie. Japonia) 6. în aceeași comunitate spirituală și morală.56.stiinta. totusi . În mod tradiţional.gnosiologice si antropologice denspre existent.Islam 1.Hinduism 851 milioane=13. argumente fiind aduse atât de cei care susţin rolul pozitiv al religiei cât şi de cei care consideră că religia limitează sau chiar împiedică dezvoltarea morală.Lumea supranaturala ori divina dirijaza cu dezvoltarea naturii.unitatea si deosebirea dintre ele. aceast_ regul_ înseamn_ tratarea indivizilor corect _i cinstit. Crestinism 2..Religiile mondiale:particularitati.de aceea ca religia dezvolta in om asa valori ca binele. credință. Tradus a în condi_iile lumii afacerilor.55...prin rolul determinat al teologiei.iar pe de alta parte. Morala este strins legata cu alte sfere sociale.Dumnezeu .Buddhism 375 millioane=5.vietii umane. a_a cum managerii ar dori s_ fie tratat_ afacerea dac_ aceasta ar fi un individ.Specific pentru credinta religioasa este nu numai admiterea existentei dar si atribuirea ei unui sens deosebit:ca lumea supranaturala este adevarata lume. din acestea..9%.Ea cuprinde o multime de curente si orientari ce se refera la problema corelatiei credintei si ratiunii.3%...jurisprudenta.Credinta religioasa poate fi inteleasa si ca retragerea personalitatii de la problemele de toate zilele. Religia ca fenomen social si cultural .principiile morale pot sa influenteze activitatea profesionala a savantilor... binele şi răul fiind înţelese conform definiţiilor date de însăşi Persoana Divină.1 miliarde=33...7. Morala si religia.La baza moralei.0%. Filozofia religioasa este un comportament al filozofiei ce are drept obiect analiza si interpretarea notiunilor principale a religiei:credinta religioasa.. Participarea activ_ f_r_ paternalism.4%. Specificul moralei consta in faptul ca ea nu este localizata doar intro singura sfera de activitate a omului si se manifesta in toate domeniile.4. s_ nu faci r_u. Acest principiu – în realitate prima regul_ a eticii medicale – este considerat de unii cercet_tori americani a fi linia de baz_ a oric_rei consider_ri etice _i totodat_ una u_or de aplicat în afaceri. Confucianism(adepti majoritatea în China. Managerii au responsabilitatea de a ini_ia o ac_iune sau de a lua o decizie de câte ori au capacitatea sau resursele de a proceda a_a. confesiune.Toate fenomenele si procesele realitatii erau explicate de pe pozitiile acestei conceptii.1%.2%. fie sunt deduse.1% . Acest principiu _intit la înv__area privind nevoile interesa_ilor relevan_i.in aspect spiritual se afla constiinta de sine. fie sunt imperative categorice (pe care raţiunea şi-le prescrie singură).Shintoism(religia vechilor japonezi)2.este atitudinea emotional personala catre lume prin care cunostintele denspre ea se accepta de catre individ fara demonstrarea lor.0% .ca ea este primordial si determina lumea naturala si sociala. 3.54. Religia. totalitatea instituțiilor și organizațiilor corespunzătoare.Credinta este convingerea denspre existenta lui Dumnezeu.. Raportul dintre morala si alte forme ale culturii:religia.cunoastere si aprecierea lumii... Cea mai importantă trăsătură comună dreptului şi moralei.1%. formă a conștiinței sociale caracterizată prin credința într-o divinitate.pentru oameni.Baha'ism( religie monoteistă fondată în secolul al XIX-lea in Persia)7. Morala este in corelatie strinsa cu religia.4 millioane=0.

sa se reîntoarca tot la el. fapta dreapta. Brahma. care nu este altceva decât o abstractie. gândire dreapta.Preotii brahmani au creat un zeu unic. Principiile fundamentale ale acestei gândiri sunt: supunere si respect fata de superiori si parinti. Nucleul acestei religii este credinţa într-o singură divinitate. trebuie urmat drumul cu opt ramuri. 3. invatând oamenii sa traisca in armonie unii cu altii. umilinta. care a pus la baza invataturii sale relatiile despre oameni atit in familie cit si in societatea. Cartea sfântă a religiei islamice este Coranul.4. precum si a mântuirii omenirii. Sa nu fi imoral. iar prin purificare si spiritualizare. în faţa căruia toţi oamenii sunt egali. un neant. Hinduismul. loialitate fate de prieteni. Taoismul este religia despre calea cooperarii dintre om si tendinta. ritmuri care sunt ulterior întiparite sau reproduse în cele din piatra si lemn si. indiferent de rasa sau religie. Principiile acestei tendinte pot fi descoperite în ritmurile regulate ale apei. Durerea poate fi vindecata prin domolirea acestei sete. 4. Dumnezeu. viata zeilor si propovaduiesc rugaciunile si ritualurile. Hindusul il priveste pe om ca fiind o manifestare a impersonalului Brahma. Într-o perspectiva si mai larga.2. si monismul panteist. Dumnezeu este unic şi este numit Allah. La baza invataturii lui Buddha stau cele patru adevaruri sfinte:1. Setea de placere este originea suferintei. în multe dintre formele artei. efort drept. Cele cinci percepte sunt: 1. mai târziu. gazelor si focului. cartile sacre ale brahmanismului. Crestinismul insa. adica modul lui de manifestare. care reprezinta o sinteza de a rationaliza lumea. Sa nu consumi droguri sau bauturi alcoolice. până la modul corect în care trebuie să fie făcut comerţul sau la probleme spirituale importante. despre care musulmanii cred că reprezintă cuvântul lui Dumnezeu. Din acest neant.Scripturile hinduse cunoscute sub numele de Veda (intelepciune/cunoastere) povestesc originile lumii. denumit Nobila Carare Octupla. datorie fata de familie. brahmanismul face sa se nasca totul. Sa nu minti. Este in amestec între politeismul naturalist al Vedelor. . prin anihilarea totala a dorintei. Iudaismul este religia poporului evreu si poate fi considerat ca cea mai veche dintre religiile monoteiste. Nu exista despre Dumnezeu o idee unica. Sa nu furi. mijloace de existenta drepte. cuvânt drept. sinceritate si politete. confuciansmul este adeseori confundat cu taoismul. invata ca omul a fost facut in imaginea lui Dumnezeu având personalitate si capacitatea de a primi si de a oferi dragoste. pe cand taoismul se ingrijeste de cel esoteric si ceresc. Astazi. ca fiu si mesager al lui Dumnezeu nascut din Fecioara Maria. care inseamna: intelegere dreapta. trimis pe pamânt în vederea rascumpararii omenirii din captivitatea pacatului original al cuplului Adam si Eva.2. tao este legea Cerului. Crestinismul este o religie universala. Cartea sfântă cuprinde soluţii pentru toate problemele omului : de la căsătorie şi rezolvarea problemelor de familie. lipsit de valoare individuala sau personala.Tao semnifica ideea de iscusinta. Islamul este religia musulmanilor in concepţia carora. Coranul cuprinde credinţa în unicitatea lui Dumnezeu. concentrare dreapta. Viata este suferinta. talent pentru ceva anume. în el.3. Brahmanismul. şi negarea existenţei oricărui alt zeu. construita pe temeiul credintei în Iisus Christos. Pentru a indeparta dorinta. Buddismul respecta dreptul omului de a cerceta si de a alege singur. Portiunea de incheiere a scrierilor Veda este numita Upanishads.5. Confucianismul se ocupa de aspectul practic si pamântesc. Confucianismul este o religie fondata de filozoful chinez Confucius. Sa nu omori. sau cursul lumii naturale.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful