1.Filosofia ca conceptie despre lume si modalitate de gindire.

Corelatia dintre filosofie si alte forme de
cultura: mitologia, religia, stiinta. Filosofia si stiinta economica.
Filosofia este un tip de conceptie despre lume,aceasta din urma fiind un ansamblu de viziuni ,evaluari,norme ce
determina atitudinea omului fata de lumea i nconjuratoare ,si intr-o masura oarecare reglementeaza comportamentul
acestuia.Filosofia,apare ca o conceptie depre lume ce incearca sa explice tot ce exista.Conceptia filosofica despre
lume are un caracter teoretic,ea nu numai ca proclama principii,dar le demonstreaza ,le deduce in mod logic.Filosofia
este o conceptie despre lume formulata in termeni conceptuali si organizati intr-un sistem,potrivit unor reguli
metodologice.
Religia-tip de comportament uman ,credinte,ritualuri,referitor la fiinte,forte si puteri supranaturale .
Stiinta este suma tuturor cunostintelor acumulate in urma unei cercetari.Stiinta furnizeaza cunostinte exacte si
universale valabile.Cunostintele stiintifice include 2 scopuri specifice:unul teoretic si altul practic.Scopul teoretic
este de a explica si de a dobindi noi cunostinte ,iar cel practic de a le verifica.
In timp ce in stiinta e vorba despre lucruri chiar si cind se vorbeste despre om,in filosofie este vorba despre om,chiar
atunci cind se vorbeste despre lucruri.(Constatin Noica)
4.Obiectul de studiu si problema fundamentala a filosofiei.
Filosofia studiaza concepte generale precum existenta,bunatatea,cunoasterea sau frumusetea.Pune intrebari
precum”Ce este existenta?”,”Este posibila cunoasterea?”.Filosofia este studiul critic ,speculativ,sau analitic al
exteriorului si interiorului in plus fata de studiul reflectiv asupra metodei de studiere a unor asemenea subiecte.
Problema fundamentala a filosofiei are 2 laturi:latura ontologica/existentiala(consta in raspunsul la intrebarea:ce
este primar:materia sau spiritul?);latura gnoseologica care tine de cognosibilitatea lumii.Tine de cautarea rs.lai
ntrebarea :este oare posibila cunoasterea?mai ales a esentei lucrurilor?
11.Domeniile principale ale reflectiei filosofice.Functiile si metodele de cunoastere a filosofiei.
Ontologia-teoria generala a existentei;
Gnosiologia-teoria generala a cunoasterii;
Antropologia-stiinta despre om;
Metodologia-stiinta despre metodele de obtinere a cunostintelor;
Logica-stiinta despre formele gindirii si legile gindirii corecte;
Axiologia-stiinta despre valori;
Etica-stiinta despre morala;
Estetica-stiinta despre arta si frumos.
Functiile:
Functia teoretica-ii permite filosofiei sa explice legitatile universale ale dezvoltarii naturii,societatii si cunoasterii
in baza acestei functii filosofia este definita ca forma superioara a creatiei spiritului uman
Functia ontologica-originea si esenta lumii
Functia gnoseologica-abordeaza probleme ale cunoasterii lumii
Functia axiologica-principalele orientari valorice
Functia praxiologica-investigarea actiunilor umane de pe pozitiile eficacitatii lor
Functia hermeneuca-reflectia asupra simbolurilor religioase,motivelor si expresiilor umane
Functia metodologica-sistematizeaza cunostintele filosofice.metoda generala-dialectica
Functia umanista-problemele cotidiene ale individului
Functia conceptuala,sintetica etc.
Metoda în filosofie
Prin metodă se înţelege în general, un drum, o cale sau un procedeu de înfăptuire a unei acţiuni, de atingere a unui
scop. Însăşi etimologia termenului vine din grecescul methodos care înseamnă drum, cale. În domeniul filosofiei,
metoda este cale pe calea pe care o urmează gândirea în perpetua sa mişcare spre adevăr. În istoria filosofiei au fost
propuse metode multiple şi diferite. Acestea pot fi însă grupate în metode dialectice şi metafizice. Cele dialectice
propun înţelegerea realităţii ca fiind într-o continuă devenire, mişcare. Devenirea este determinată de însăşi tensiunile
interioare ale realităţii. Prin metoda dialectică mişcarea este de fapt o automişcare şi nu o forţă imprimată din
transcendent, din afara realităţii. Metafizica dimpotrivă propune înţelegerea realităţii într-un mod static, fragmentar,
lipsit de posibilitatea aflării sursei mişcării în interiorul realităţii. Dialectica şi metafizica sunt două metode raţionale.
Aceasta este şi trăsătura ce defineşte filosofia spre deosebire de religie. Religia ca şi filosofia se ambiţionează să ofere
o imagine asupra realităţii. Metodele lor sunt însă diferite. În timp ce religia face apel la credinţă (afectivitate),
filosofia se construieşte pe cale raţională.

56.Buddhismul apare în sec. VI –V î.e.n. şi era orientat contra brahmanismului, sacerdoţilor. Ideile
principale sînt sistematizate în “Tripitaca” (trei corzine). Buddhismul este răspîndit în India, China, Birma,
Ceylon, Tibet, Japonia. Buddhismul este religia supuşeniei. Conţinutul ei sînt patru adevăruri sfinte. Existenţa

a se reţine de la contactele sexsuale interzise. Aşa principiu Thales socotea apa.astrii sunt asemenea pamintului Temeiul despre care vorbeste Democrit nu este altceva decit legea mecanica-matematica ce dirijeaza atomii in miscarea lor cu o necesitate inexorabila.la fiecare categorie el da o intrebare:1. singurul capabil să dea viaţă trupului. elementele principale ale lumii.Caracteristica generala a filosofiei lui Aristotel . a fost denumit de Anaxagora nous (raţiune. o abţinere de la totul lumesc ce se atinge prin meditare.Sufletul are regiuni deosebite:cea inferioara-este cea vegetative(comuna plantelor si animalelor).acesta este nemuritor.Caci mai de prêt decit natura era pentru el omul. carne.Intorcindu-si fiecare privirile asupra lui insusi. sânge etc.Platon: Considera ca omul se afirma ca o fiinta deosebita de celelalte vietuitoare cunoscind 2 lumi:cea sensibila sic ea inteligibila. Nirvana pune capăt lanţului de veşnice reîncarnări. a nu folosi băuturi alcoolice.sufletul ca o “entelechie”(act) al corpului.devenise si maxima lui Socrate.rezervata omului. 13. în urma căruia a luat naştere universul. aur.precum si ce trebuie sa faca.Numai omul care si-a supus analizei propriile sale actiuni isi poate cunoaste adevarata esenta.In viziunea sa aceste elemente primordiale se aflau la inceput in neorinduiala. ireductibile. efortul drept.cunoasterii prin simturi.omului este legată de suferinţe.Platon. sunt atomii. ci viaţa actuală.de a te scufunda in lumea spiritual proprie si de a te determina in gindurile tale.Spiritul uman se naste ca o tabula rasa in care se imprima experienta cistigata.hr)se naste pe malul Marii Egee. spirit).adica. – denumite ulterior homoiomerii). In 335 Aristotel fondeaza la Atena o scoala pe care o numeste “Licheon”(liceu). guvernate de sansara şi karma. 14.vesnic. Anaximandros – apeironul. Impulsul mişcării. Calea spre lichidarea suferinţelor trece prin cele opt căi nobile – ideile drepte. Aristotel (384-322 i. necompuse şi deci de nedescompus. -----Anaxagora a fost preocupat de originea lucrurilor şi de geneza universului. considera soarele ca o masa de metal incandescent.directa care elucideaza esenta conducerii oamenilor. viaţa dreaptă.notiunile stiintifice despre cele mai supreme genuri de existenta.pot fi condusi atit prin convingere cit si prin violenta.stoicii s. acţiunea dreaptă.Aristotel studiaza categoriile . aşa orientare poate fi caracterizată ca naturfilozofie. principiul motor care a ordonat toate aceste particule printr-un proces centrifug.este parte ape care o avem comuna cu zeii.Anaxagoras este şi iniţiatorul viziunii atomiste prin formularea ideii.sasi descifreze potentialul propriului suflet. Anaximandros şi Anaximene . pasivitatea şi neîmpotrivirea la rău. a nu fura. "foarte mobili şi foarte subtili" alcătuiesc "sufletul" omului.va afla ce stie si ce nu stie.ce poate si ce nu poate.care sint legate de denumirile existentei.dar exista si un intellect active. Cei de formă sferică.Invatatura despre materie si forma.Socrate: Socrate muta cerul de gravitate al cercetailor filosofice di lumea externa in cea interna. Cauza suferinţelor este că omul are prea multe dorinţe.a). cât şi gândirea sunt explicate prin anumite prefaceri ale corpului 6. foc.In dialogul “Omul de stat”Platon precizeaza ca politica-arta regala-este o stiinta teoretica. Temelia lumii ei o concepeau ca un anumit principiu material. că lumea este alcătuită din acele "seminţe" (părticele sasu corpusculi de pământ. 15. Universul este alcatuit din mici particule eterne.n.2. Pentru Democrit (460-370 î. 5.La baza cunoasterii Platon plaseaza principiul lui Socrate .afirma el.calitatea(de .”Cunoastete pe tine insuti”Celebra maxima de pe frontispiciul de la Delphi. problema esenţei lumii de catre reprezentanţii Thales.Socrate.In discursurile sale Socrate invata ca omul nu trebuie sa tinda sa acumuleze un anumit volum de cunostinte.Epicur.Problema omului in filosofia antica greaca(sofistii. Scopul cunoaşterii – de a elibera omul de suferinţe nu iî viaţa de apoi. care se deosebesc între ei doar prin formă. Întreruperea şi lichidarea suferinţelor se numeşte nirvana – o linişte netulbutată. Viaţa dreaptă costă în respectarea moralităţii.e. a nu dăuna fiinţelor vii.Aristotel.dar un animal rational.Problema temeiului ultim in filosofia cosmologica a Greciei Antice.Este necesar.angrenate intr-o miscare haotica.Aristotel: In ceea ce priveste stiinta omului Aristotel defineste in cartea sa “Despre suflet”.Aristotel destingea existenta a 10 categorii. Lichidarea suferinţelor trebuie să fie în lichidarea dorinţelor.El a negat existenta zeilor. ordine şi poziţie.Lumea sensibila este accesibila experientei.care poate fi atinsa cu ajutorul filosofiei. atenţia dreaptă şi meditaţia dreaptă. 34. Atât senzaţiile. cuvîntul drept. Pentru prima dată se pune problema elementelor primordiale a întregii existente.Oamenii. Ei încercau de pe poziţiile materialismului să explice lumea şi fenomenele ei. – amestecate în proporţii diferite în fiecare lucru.cercetinduse pe sine.afirma el.de la cosmos la om.si in fine cea rationala. Anaximene – aerul.acest intelect este deci pasiv.iar lumea inteligibila poate fi studiata doar de ratiune.Anume filosofia il indeamna si il ajuta pe om sa se cunoasca pe sine. Există două ramuri ale buddhismului – hinayana şi mahayana. intenţiile drepte.) din Abdera.ci sa tinda spre intelepciune. Aristotel stabileste in fata cunoasterii denumirile de baza ale existentei si notiunile logice principale .Omul este un animal. Morala buddhistă predică compasiunea şi asceza.”Cunoastete pe tine insuti”.esenta(ce?).

suferinta(pateste? Dupa Aristotel materia e pasiva. filosofie şi morală.Cuzanus este preocupat de problema tradiţională pentru acea vreme a raportului lui Dumnezeu şi lumea.contine posibilitatea aparitiei varietatii reale a lucrurilor. doctrine etc. N. În Dumnezeu coincid finitul şi infinitul.situatia(stam sau sedi ?). opera si conceptia părintilor Bisericii In filozofia medievala apare: -patristica adica lucrarile asa numitor parinti ai bisericii in care se apara bazele filozofice ale crestinismului.Caracteristica generala a filosofiei medievale:etapele dezvoltarii si problemele principale. noile descoperiri geografice. Se dezvolta si -scolastica prezinta filozofia care se preda in scoli iar mai tirziu in universitati. ceea ce este adevărat în una poate fi neadevăr în alta şi invers. care este conştientizarea disproporţiei între raţiunea umană limitată şi infinitatea in care omul este inclus şi spre care tinde. Amândouă legitimează şi sistematizează în mod doctrinar creştinismul. cu puternică coloratură teologică: Apologetica şi Patristica. Raţiunea limitată se apropie de infinit. maximal se apropie de Dumnezeu după activitatea sa creatoare. finit şi infinit. de Dumnezeu. Lucrurile finite trebuiesc privite ca legate cu întregul. o rezoşvă original.4. Anume forma confera lucrurilor particularitati specifice si poate fi considerate esenta primara. Dupa Aristotel anume forma confera lucrurilor particularitati specifice si poate fi considerata esenta primara. Raţiunea se orientează prin credinţă. iar lumea.cantitatea(cit?).3. începând cu secolele IV-V. dacă iniţial religia persecuta şi ignora ştiinţa. 19.8. ci şi creatorul de sine însăşi şi stăpîn asupra întregii naturi.Cuzanus fundamentează noţiunea de metodă ştiinţifică. posibilitate şi realitate. centrul şi periferia. Crearea unui nou tablou al lumii şi studierea naturii erau în strînsă legătură cu dezvoltarea modului de producţie. menită să-i asigure superioritatea deplină ca religie. Forma are acelaşi înţeles de concept. Credinţa el o pune mai sus decît raţiunea. împăcare între religie şi ştiinţă.10.care?). PATRISTICA Doctrină teologică-filozofică prin care s-au pus bazele dogmaticii si cultului crestin. ci cercetarea naturii reale.Cuzanus ca problema credinţei şi raţiunii. pe raţiunea proprie. -glosnicismul adica credinta in existenta lui dumnezeu si caile de cunoastere a lumii. referitor la substratul comun tuturor lucrurilor. cu infinitatea.relatia(la ce ?)5. adevărurile credinţei erau mai presus. De aceea universul nu poate fi considerat nici finit. era creat de el după chipul şi înfăţişarea lui. literaturii. constă nu în cunoaşterea lui Dumnezeu.apartinerea(are?). Contopirea divinului şi umanului se realizează în Christos. Principala problemă în filozofia medievală a fost raportul dintre credinţă şi raţiune. În spaţiul european. cu lucruri trecătoare. Parte a teologiei care are ca scop apărarea religiei crestine. consideră el. totalitatea însuşirilor de structură şi funcţionale. El îl apropie pe Dumnezeu cu natura. El formulează noţiunea de ignoranţă conştientă (docta ignoranţia).actiunea(facem?). filozofiei şi adevăruri ale credinţei.filosofia naturii. 18. sacre. Ea s-a rezolvat foarte original – prin formularea teoriei adevărului dublu: sunt adevăruri ale raţiunii. religie şi ştiinţă. Este factorul activ. ce exprimă generalul. Dacă în epoca medievală omul se asemăna cu Dumnezeu. ce conferă specificitate obiectului sau clasei din care acesta face parte. chiar dacă numai în parte.Cuzanus formulează un şir de idei dialectice în înţelegerea naturii – unitatea contrariilor. navigaţiei maritime. Ştiinţa se ocupă cu mărunţişuri. artei şi culturii antice.Telezio deschide în Neapole academia studierii experimentale a naturii. Scopul filizofiei. B. unicul şi multiplul. Omul este nu numai ofiinţă naturală. printr-o argumentare. de două mari momente. Cunoaşterea lumii se realizează pe fonul incognoscibilităţii lui Dumnezeu. N.timpul(cind?). Telezio neagă apelul la autorităţi şi socoate că concluziile ştiinţifice şi filozofice trebuie să se bazeze pe perceperea nemijlocită şi experienţă. De la credinţă se începe orice înţelegere. APOLOGÉTIC Sistem(adesea neîntemeiat) de apărare sau de justificare a unei idei. Pt ca materia sa se transforme in realitate.Ceea ce omul nu poate înţelege cu raţiunea sa el atinge prin credinţă. abordează problema creaţiei. pe cînd religia se ocupă cu valori veşnice.materiei trebuie sa’i fie imprimata forma corespunzatoare. În teoria cunoaşterii N. Umanism – este concepţia coform cărei omul este valoarea supremă şi trebuie de creat condiţii umane pentru dezvoltarea multilaterală şi armonioasă a fiecărei personalităţi. concepîndul ca unitatea contrariilor. Dumnezeu i-a dat omului libertatea voinţei iar mai departe el singur îşi rezolvă soarta sa. completând Biblia si studiind viata. ca un microcosm. În sens îngust umanism înseamnă o mişcare ideologică conţinutul cărei este studierea şi popularizarea limbilor. se przintă ca conţinînd în sine o lume în mod restrîns. atunci in filozofia Renaşterei omul este zeificat. Problema naturfilozofică în epoca Renaşterei avea un caravter panteist. religiei.creativ. atunci cu acumularea cunoştinţelor religia a fost nevoită să o recunoască. nici infinit. Dumnezeu este un maximum infinit.7.locul(unde?)6. Asta a fost un fel de compromis. natura – maximum limitat. inclusiv şi omul. la ceea ce există în ele ca posibilitate (potentă) şi care se transformă în realitate (în act) sub acţiunea formei (esenţă). Fiecare lucru. este un concept. iar credinţa . Problema cunoaşterii lumii se concretizează le N. Dar deşi se recunoştea existenţa adevărurilor raţiunii. filozofie şi teologie. atribuindui naturii calităţile divine.Filosofia renanscentista:umanismul.9. evul mediu filosofic este pregătit. posibilităţile nelimitate a omului.filosofia social-politica. esenţa.

Descartes. pe ideea „luminării maselor”. Un reprezentant de baza al curentului empirism este F.sensualismul. Iluminismul sau luminismul este un curent de gândire.rationalismul- principalele curente gnosiologice.Problema substantei in filosofia moderna-dualismul. istoric si artistic.Studierea lumii insa este impiedicata. R.idolii teatrului-bacon considera ca in acest caz oamenii se bazeaza pe autoritatea cuiva si pt a demonstra ceva nu apeleaza la argumente ci la operele altor savanti faara a se controla.observatia si experimentului. Sensualismul. ca şi societatea pe care el o construieşte. omul este perfectibil. cu multiple consecinţe pe plan politic. în S-E-ul Europei ).pluralismul.Descartes considera ca primul pas in a cunoaste este de a pune la indoiala toate cunoastintele noastre.2.idolii pietii-este o neconcordanta a limbajului cu viata reala. N. se cristalizează o ideologie iluministă care va pregăti Marea Revoluţie Franceză din 1789. doua inceputuri in explicaea lumii – materiala si spirituala.considera ca Bacon de 4 fantome sau idoli.iar stiinta experimentala nu poate sa raspunda la toate intrebarile noastre.Un reprezentant de baza al sensualismului este J. care tinde sa emancipeze omul din poziţia rigidă în care îl fixase filozofia tradiţională. începe să fie pus sub semnul întrebării tot ceea ce era specific epocii feudale.Printre ideile sociologice merită un interes deosebit concepţia lui N.Locke.rationalismul.teorie ce admite o multitudine de inceputuri ori tipuri de existenta.El inainteaza urmatoarea idee:”in ratiune nu exista nimic ce n’ar fi existat initial in simturi”. Înlocuind concepţia statică despre om cu una dinamică. stat si formele de guvernare. secolul al XVIII-lea a fost numit secolul luminilor. pentru a-l face obiectul propriei sale activităţi: prin muncă şi cultură.ereditate. Fiindcă forţele motrice a activităţii oamenilor sunt egoismul şi interesele materiale reese că numai un stat puternic şi centralizat poate să facă regulă în societate. Filosofia iluminista europeana:omul.Machiavelli se ocupă şi cu problemele politice şi relaţiilor politice. Lupta de emancipare a acestei clase revoluţionare s-a sprijinit pe un număr de idei orientate în întregime pe o direcţie antifeudală.de aici si mazima ”ma indoiesc deci cuget. 17 in Europa .ratiunea. Interesele statului el le pune mai presus decît religia şi biserica. Reprezentantii: Platon.se dezvolta si se internationalizeaza comertul. să formeze o concepţie juridică la oameni.ce considera ca principala metoda a cunoasterii este metoda inductiva punind accent mare pe experiment.de intelectul . a apărut în ţările în care burghezia a apărut mai repede ( Anglia şi Franţa ) şi s-a configurat mai târziu acolo unde forţele feudale erau mai puternice ( de ex. Filosofia din sec.empirismul. De aceea. El ajunge la concluzia că pentru a atinge scopurile politice toate mijloacele sunt bune. Încă din 1688.Bacon.metodele cunoasterii in cadrul filosofiei se dezvolta 3 curente si anume:1.Filosofia moderna. 34. Statul rezolvă problemele familiei.Sensualismul. Dualism-conceptie ce afirma 2 substante egale.cuget deci exist”. În multe ţări europene. Filosofia moderna isi are inceputurile in sec.17-lea are un sporit caracter gnosiologic in legatura cu posibilitatile cunoasterii.monismul. Bacon considera ca oamenii trebuie sa descopere prin metoda inductiva cauzele fenomenelor folosind analiza.3. Empedocle.se desfăşoară prin raţiune.filosof frabcez. că scopul scuză mijloacele. Monarhul este unica şi absoluta sursă a dreptului. Rationalismul este un curent filosofic.idolii pesterii/speciei –sint prejudecatile legate de partikularitatile individuale.Invatatura lui Descartes despre cunoastere este o invatatura rationalista deoarece toate cunostintele stiintifice considera el ca sint de origine teoretica. Treptat. iluminismul e susţinut de ideologii claselor dinamice ale societăţii. Biserica a destabilizat temelia statului încercînd de a lua în mîinile sale puterea laică şi spirituală.de dispozitie.Astfel . 20.La fel ca si Bacon.conceptie care recunoaste ca temelie a existentului o substanta unica fie ea materiala ori spirituala. interacţiunea politicii şi moralei. menţine inegalitatea patrimonială ce apare pe baza proprietăţii private. .Problema metodei cunoasterii stiintifice.el considera ca in afara simturilor cunostintele nu exista. Ex: conceptiile lui Democrit. Monism.3.idolii tribului-acest idol tine de erorile simtului .apar relatii capitaliste. El neagă concepţia religioasă conform cărei statul depinde de biserică ca puterea supremă pe pămînt.Unul dintre reprezentatii acestui curent:R.iar ratiunea poate doar sa sistematizeze cunostintele.educatie. de burghezie în primul rând.Pt a determina adevarul si obiectivitatea cunostintelor stiintifice trebuie sa le supunem indoielilor.filozof englez.in cadrul caruia se pune accent pe ratiune ca mijloc principal de obtinerea a cunostintelor.2.4.si omul deseori interpreteaza antromorfic lucrurile.empirismul. în cadrul Revoluţiei burgheze din Anglia.comparatia.care are o privire mecanicista asupra producerii fenomenelor naturii.Machiavelli despre statul centralizat. in acea perioada se produc schimbari importante economice si politice.care sint:1. Cunoasterea empirica presupune obtinerea cunoastintelor in procesul activitatii practice a omului.El considera ca in afara simturilor noastre nu exista cunostinte veridice. Descartes.societatea. Ideea unui stat puternic este dezvoltată şi de Jean Bodin. In istorie a existat monism materialst si idealist ( obiectiv si subiectiv). pentru a se defini specificul unei epoci în care s-a pus accentul pe dezvoltare şi răspândirea cunoştinţelor culturale. politică şi relaţii politice. Anaxagora. Problema sociologică se referă la crearea teoriilor despre societate şi relaţii sociale.incep sa dispara monarhiile absolute. Pluralism.

Fichte. a judecarii dupa principii. caracter laic. comedie ) 21. pe care pot să nu-l mai accepte dacă nu este un om „luminat”. dar şi esenţa omului.încurajează tratarea problemelor sociale in literatură. fata de real.  Se subliniază rolul filosofiei în rezolvarea problemei umanismului. Apare astfel al doilea sens al libertatii. Filosofia clasică germană a fost ca o teorie germană a revoluţiei franceze. . XVIII lichidînd rămînerea în urmă economică şi politică. aceste principii raman intr-o pozitie transcendenta fata de fenomene. justiţia. iluminismul se defineşte prin: promovarea raţionalismului. echivalenta cu o rasturnare revolutionara a stiintei despre demnitatea umana. In cadrul dialecticii transcendentale. bazată pe ideea dreptului divin. consta in centrarea acesteia pe libertate si pe deducerea ei din libertate. Schelling. « contractul social ». emanciparea poporului prin cultură. Kant s-a dovedit un mare filosof al moralitatii. teme şi motive literare promovate de literatura iluministă: « monarhul luminat ». Dialectica transcendentala delimiteaza aceste Idei si sistemul lor.spiritul raţionalist. anticlerical. În secolul XVIII s-a afirmat raţiunea. Germania se apropia de revoluţia burgheză. în Germania din veacul XIX revoluţia filosofică a precedat revoluţiei politice. iar problemele culturii şi ale ştiinţei au început să se separe de cele ale religiei. Dupa cum categoriile sunt concepte originare pure ale intelectului. pe ideea dreptului natural şi a contractului social.Engels era interpretată ca ceva sinestătător. Declinul autorităţii ecleziastice asupra vieţii publice nu a atras şi revalorificarea mentalităţii magice. cel moral. Iluminismul a avut câteva trăsături specifice: .  Formularea dialecticii ca concepţie integrală. sintetizand. conceptele rationale pure ale ratiunii devin Ideile.Filosofia clasica germana-teoria cunoasterii ca expresie a activitatii constiintei. materialist şi laic. Hegel. ci ca un şarlatan abuzând de credulitatea publicului.Feuerbach. care este mărginită cu anii 80 a sec XVIII dintr-o parte şi anul 1831 (anul morţii lui Hegel ) din altă parte. Practicile oculte nu au mai fost satanizate ( şi condamnate juridic ). cel mai original. biserica. Toate instituţiile feudale erau supuse unei critici severe: monarhia absolută. antireligios. intelectul uneste fenomenele prin reguli iar ratiunea raporteaza aceste reguli la propriile ei principii. . pe care le-au presupus ca obiecte reale ─ deci cognoscibile: "psihologia rationala". Ratiunea este asadar o facultate a principiilor. Principala problemă este problema omului. daca obiectul intelectului este sensibilitatea. ci au început să fie depreciate raţional ( şi luate în derâdere). Reprezentanţii filosofiei clasice germane au fost Kant. de suveranitate a poporului.  Înţelegerea filosofiei ca un sistem de discipline. Gânditorii iluminişti cer anularea privilegiilor feudale.generează o literatură cu caracter moralist. "cosmologia rationala" si "teologia rationala". roman ). De la descoperirea libertatii ca definitorie pentru om si umanitate putem data adevaratul inceput al constiintei umane de sine.Hegel).militează pentru emanciparea poporului prin cultură. obiectul ratiunii sunt cunostintele intelectului. cauzalitatea dupa legile naturii nu este singura cauzalitate a fenomenelor.24.  Divizarea existenţei în lumea naturii şi lumea omului. Argumentele pentru justificarea acestor revendicări se bazau pe principiile de egalitate si libertate. Genuri şi specii: liric. mai trebuie admisa o cauzalitate prin libertatea celui care gandeste. fenomenele vieţii au cunoscut o interpretare materialistă. Performanta nepieritoare a lui Kant. categorii şi idei. la fel ca şi în Franţa veacului XVIII. În calitate de curent ideologic şi cultural. Fillosofia clasică germană ocupă o perioadă relativ scurtă. supunand unei critici erorile disciplinelor care se ocupasera de aceste Idei. combătând fanatismul şi misticismul. şcoala.caracter antifeudal si antidespotic. răspândirea culturii în popor. L.Descoperirea si elaborarea metodei dialectice de gindire in filosofia clasica germana(de la Kant. dramatic ( tragedie. cel mai important dupa Aristotel si probabil. . Magul nu mai este văzut ca un pactant cu diavolul. conform cărora oamenii se nasc cu aceste drepturi şi trăiesc pe baza unei înţelegeri cu monarhul. nuvelă. combaterea fanatismului şi a dogmelor. ideile filosifice a acestor mari gînditori întocmai se înscriu în tradiţia filosifiei clasice germane şi nu-s altceva decît finalizarea ei. literatura preocupată de problemele sociale şi morale. Potrivit conceptiei kantiene. epic ( povestire. Dacă să fim obiectivi. Marx şi F. 23. trecerea de la cultul omului abstract la oameni reali consideraţi în acţiunea lor istorică. pînă nu demult în filosofia sovietică concepţia lui K. Rezolvarea antinomiei dintre cele doua cauzalitati este posibila prin distinctia dintre fenomen si noumen: intrarea in lumea libertatii obliga la eliberarea de sub legile sensibilitatii din fenomenalitatea . La sfîrşitul sec.  Se studiază nu numai istoria umană. Însă din punct de vedere teoretic ea este culmea dezvoltării gîndirii filosifice din acea perioadă. . Pentru ea este caracteristic:  Generalizarea tuturor ideilor filosofice precedente. limitarea puterii monarhului şi acordarea de libertăţi sociale şi politice întregului popor. ca o etapă calitativ nouă în dezvoltarea gîndirii filosofice.

Reprezentanţii lui luptau pentru instaurarea lumii raţionale.Aparitia si dezvoltarea gindirii filosofice in Md.Filosofia contemporana este deseori dominata de irationalism. Neotomism – curent în filosofia contemporană care reînvie doctrina scolastică a lui. 26. A Hîjdeu. A treie etapă se referă la sec. Literatura.  Abordează tehnica ca un domeniu important al vieţii (cultul raţiunii tehnico-ştiinţifice).Dialectica proclama dezvoltarea generala si la baza ei se afla idea ca sursa oricarei dezvoltari este autodezvoltarea notiunii. XVII – XVIII depinde de condiţiile social-economice.iluminare. M Eminescu. in intentia apropierii de absolutul pe care nu-l va putea atinge vreodata. Hocking.Renouvier.xx.el fiind idealist. Kogălnicianu. Filosofia lui Hegel are ca unul dintre fundamentele sale dialectica. În evoluţia cronografiei se deosebesc trei etape. C. misticismul cosmic a E.Stamati. Filosofia occidentală contemporană are următoarele trăsături:  A înregistrat o “cotitură lingvistică” în urma căreia domeniul comunicării. Gîndirea progresivă a Moldovei din această perioadă era dominată de ideea generală de luptă împotriva Porţii şi fărădelegilor feudalilor locali.I.Filosofia sec. Invatatura lui Hegel constituie un sistem filosofic. Dezvoltarea economică a Moldovei din sec.2.reprezentanti:Milescu-Spataru Nicolaie.conform caruia ratiunea nu este singurul mijloc de descoperire a adevarului ci adevarul poate fi cunoscut si prin intuitie.Merejcovschi. Flewelling.XVIII şi este reprezentată de letopiseţele lui I.Ghiurdjiev. care considera că la baza concepţiei despre lume trebuie să fie evoluţionismul filosofico-religios. societăţii bazate pe egalitate. La baza dezvoltarii in opinia lui Hegel se afla niste legi:1. Din iluminişti fac parte Gh.Blavatscaia. renaşterea spirituală a lui H. Noumenul nu poate fi cunoscut. Prima etapă este cronografia moldo-slavonă din sec.XIX.Cantemir. libertatea politică drepturilor civile.dar recunoscind natura ca o lume incremenita si moarta. cît şi “limba religioasă”. Secolul XIX în Moldova este secolul iluminismului.  Scientism şi antiscientism. înţelepciunea populară reprezenta vechea noastră filozofie. politice şi culturale.P Haşdeu ş. Moldova în această perioadă era un stat feudal în care domina gospodăria naturală.XVII şi este reprezentată de letopiseţele lui G. A apărut în SUA la sfîrşitul sec. I. Evoluţionismul creştin (teilhardism) – curent filosofico-religios fondat de P.Teilhard de Chardin. al limbii este abordat ca un mediu fundamental al existenţei.determina dialectica lucrurilor. Etapa a doua ţine de sec. care periodic au loc în societate. care luptau împotriva feudalismului . C. Letopiseţele sau cronografia moldovenească include totalitatea cronicilor scrise în Moldova. dezvoltării ştiinţei şi învăţămîntului.Keyserling. XV – XVI. În sec.Ureche şi M Costin. Brightman.Legea negarii negatiei-care presupune ca teza devine antiteza si pe urma are loc propriu-zic sinteza. duc la răspîndirea curentelor mistice şi iraţionaliste.  Abordează finitudinea existenţei umane ca un reper fundamental al existenţei şi caută să reconstruiască întregul tablou al lumii pornind de la acest reper. În perioada iniţială de dezvoltare gîndirea filosofică din Moldova purta un caracter mitologico-religios şi nu prezenta un tot întreg. E. Criza spiritualităţii şi normelor şi principiilor morale.dialectica notiunilor . 29.Legea interdependentei dintre transformarile cantitative si calitative si invers.  Logica şi teoria ştiinţei se află în centrul meditaţiei filosofice. Alecsandri. neocreştinismul lui D. cunoaşterei şi acţiunii.27.empirica in favoarea unei lumi inteligibile. A Donici.acceptind dialectica ca metoda . Asachi.M Domenach. V. Veacuri de-a rîndul în Moldova în lipsa unei filosofii teoretice. În operele sale ei criticau neajunsurile societăţii existente.Negruzzi.adica dezvoltarea are natura spirituala . Gîndirea filosofică din Moldova cunoaşte o cale lungă de dezvoltare – de la primele elemente ale realităţii generalizate conştient pînă în zilele noastre. reprezentanţii sunt Bowne. Caracteristica principala a filosofiei moderne o constituie faptul ca ea are un caracter neclasic dar mai ales ca filosofii nu incearca crearea unui sistem ci cerceteaza doar anumite probleme.Pe baza reflexivităţii tinde să devină metafilosofie şi să se concentreze devalorizarea asupra condiţiilor formale ale raţionalităţii cunoştinţelor şi acţiunilor. M.a. B. a legiferarilor practice ale ratiunii. În Franţa personalismul a fost dezvoltat de Ch.Mounier.  Abordează sensul cunoştinţelor şi acţiunilor ca o problemă cheie a cunoaşterei şi activităţii. a pregătirii specialiştilor din diferite domenii şi mai ales pentru industrie şi agricultură. cronicile bisericeşti şi letopiseţele au devenit purtătorii concepţiei despre lume din epoca feudalismului. XIX a constituit o premisă obiectivă a studierii bogăţiilor naturale ale ţării.Principalele curente filosofice contemporane. Personalism – curent religios în filosofia contemporană care recunoaşte personalitatea şi valorile ei spirituale sensul suprem al civilizaţiei. ci gandit si regandit. Dezvoltarea gîndirii social-filosofice din sec. Un loc deosebit ocupă A Russo.Neculce.XX au căpătat o largă răspîndire teoria psihotransmutaţiei a lui G.inconstient. Criteriul principal al filosofiei medievale îl constituie atît categoriile religioase.D.  Tendinţa către misticism şi iraţionalism.

-volum.tot ceea ce este. MATERIA este un termen general pt toate elementele care ne inconjoara si din care sintem alcatuiti.din perspectiva filosofica. exprims forma. disput) . Dialectica filosofilor greci din acea perioadă purta caracter spontan.fie spiritul. spatiul este multidimensional. este constituită din contrarii.Ea se intilneste in asa stari de agregare ca:lichida.de elemente puse la baza lumii se disting:ontologii moniste. despre religie şi proceduri juridice ş. Regresul este sensul descendent al dezvoltarii sistemelor si obiectelor. Progresul presupune o imbogatire a caracteristicilor. nu este influentat de obiectele sau fenomenele ce au loc si este independent de spatiu. de la deplasari mecanice pina la procesele de gindire. 11. Progresul este o dezvoltare ascendenta. Particularitatea unor norme. o succesiune de schimb calitativ. prin descoperirea contrazicerilor în raţionamentul oponentului. natură.Notiunea de existenta si materie . 36.Notiunea de progres si regres. locul şi rolul lor în viaţa societăţii.indiferent de faptul cine este purtatorul acestei forme.Ontologiile moniste sint sau materialiste sau idealiste.Obiectivitatea materiei si obiectivitatea spiritului. In dependenta de modul de organizare a materiei se deosebesc urmatoarele tipuri de miscare: mecanica. 32. si timpul. Timpul are un sir de proprietati generale si specifice: -ireversibilitate.Existenta reprezinta insasi faptul de a fi. 35.Ontologia ca parte componenta a filosofiei.structura interna si energia termica. -durata.solubila si gazoasa. după Heraclit. atunci putem concluziona ca simbolistica unui spatiu este o rezultanta directa si nemijlocita a felului in care stim sa modelam caracteristicile lui: coordonatele lui.dualiste si pluraliste. Dialectica (grec.şi exploatării naţionale.Esenta dialecticii si legile ei. dialegomai . -omogenitate.trasaturile sale definitorii fiind:masa. la fel ca si progresul. Socrate privea dialectica ca măiestria de afla adevărul prin ciocnirea părerilor contrare. Multidimensionalitate.Intindere.spatiul este neomogen. Cel mai mare dialectician al Greciei antice Heraclit afirma că totul există şi concomutent nu există.Se studiaza fundamentele existentei. E bine cunoscută maxima lui “Panta rei” (“totul curge”). regresulare un character relative.Timpul si spatiul social. chimica.Ontologiile moniste pun la baza lumei un singur principiu fie materia.un ansamblu de coordonate sau de repere care constituie un sistem mobil de reactii.Timpul în mecanica clasică este omogen. universal.Din perspectiva fizicii.spatiul are o suprafata. sistemelor materiale care constituie universul. Existenta este tot ceea ce exista . structuralitate si interactiue.spre deosebire de timp.Universalitate- spatiul are un caracter general. dimensiuni.materia este tot ceea ce ne inconjoara.indiferent de forma pe care o are:materiala sau ideala.Aceasta asimetrie se numeste cite odata sageata timpului. Obiectivitate. obiceiurilor de convietuire sociala. In calitate de categorie filosofica presupune examinarea diferitor schimbari.Timpul este una dintre dimensiunile universului care ordoneaza evenimentele intr-o succesiune ireversibila si este corelata cu notiunea de eveniment. “logos”-stiinta.In centru atentiei ontologiei se afla atit notiunea de existenta cit si cea de nonexistenta. modul de a duce o discuţie ştiinţifică.Caracteristicile principale ale materiei:- masa. Ontologiile se clasifica dupa mai multe criterii:dupa nr. Platon numea . de la inferior spre superior. Spatiul este modul de existenta a materiei ce exprima proprietatea obiectelor si fenomenelor de a avea intindere.Miscarea si formele ei. gînduri despre om. Miscarea este o categorie filosofica care inglobeaza toate schimbarile si procesele care au loc in Univers. măiestria de a ajunge la adevăr prin discuţie. proceselor. Are un caracter multidimensional. despre monarhie şi formele guvernării statale. o apropiere fata de un anumit obiectiv. -unidimensionalitatea. deoarece totul curge şi se transformă necontenit. pozitia si distanta obiectelor coexistente in lumea reala.necesarul de spatiu. iar lupta dintre contrarii este cauza dezvoltării.spre deosebire de timp. Lucrările lor conţin idei social-politice şi filosofice. a fenomenelor realitatii.Termenul de ontologie provine de la “ontos”-fiinta.Timpul are o singura dimensiune si se scurge intr’o singura directie.interna a materiei. diferit in dependenta de intindere.noţiune filosofică. un atribut esential al acesteia si consta in totalitatea schimbarilor.nivelurile si formele acesteia.Una dintre problemele majore ale timpului este problema “trecerii”.formele lor. reperele lui.Ea presupune intelegerea asimetriei dintre trecut si viitor.a. Miscarea este un mod fundamental de existenta a materiei. biologica.-structura. un process de inoire continua.de a avea o realitate obiectiva.Spatiul si timpul.materia apare sub forma de substanta sau energie. Ontologia este o parte componenta a filosofiei care are ca obiect trasaturile existentei. sociala. Reversibilitate. se incearca de a elucida corelatia dintre norme sociale in societate la etapa actuala si se demonstreaza ca un imperative al timpului ce consta in utilizarea mai frecventa a traditiilor si normelor. fizica. Lumea. care la origine în antichitate înseamna arta dialogului. apare şi dispare. spatiul are caracter reversibil. avind 3 dimensiuni. Neomogenitate.Ontologiile dualiste pun la baza lumii 2 principii:material si spiritual.întreţin o conversaţie.

Emotiile si sentimentele sunt reflectari apreciative a realitatii. Cunostintele sint rezultatul cunoasterii in care se fixeaza experienta umana si care constituie planul ideal al activitatii. obiectul. Aceasta ne da informatie si cunostinte despre lumea obiectiva. Adica tot ce exista.Structura constiintei.deoarece filosofii greci antici mai mult atrăgeau atenţia asupra mişcării şi a legăturilor dintre lucruri.juridica. Constiinta.forma de reflectare a realitatii proprie oamenilor. Societatea constituie o realitate complexa cu multiple dimensiuni. decît asupra a ceea ce se mişcă. psihicului. Aristotel înţelegea dialectica ca măiestria demonstrării şi respingerii Lui Aristotel îi aparţine meritul de a defini şi cerceta formele esenţiale ale gîndirii dialectice.activitatile care o sustin de natura economica.O alta interpretare a naturii s-a cristalizat in cultura crestina a epocii medievale cand natura se considera creata de Dumnezeu. adika un ansamblul al institutiilor care constituie fundalul dat pe care se cladesc actiunile sociale.culturala .politica. universul si este identica in acest sens cu notiunea de materie. legile si genurile cunoasterii.Problema constiintei in filosofie si psihologie. Gindirea umana are un caracter abstract. ingloband si lucrurile din natura-lumina stelelor indepartate.Gnoseologia ca teorie a cunoasterii. de a capata cunostinte noi si de a le folosi in diferite conditii. Ei nu ajunseseră la descompunerea obiec-telor şi fenomenelor naturii în părţile componente şi la analiza lor. forma cea mai inalta a activitatii creierului. Provine de la cuvintele latine cum-cu si scientia-stiinta. Societatea cuprinde pe langa indivizi si relatiile lor. intinderile nemarginite ale oceanelor.Societatea in ansamblul ei poate fi privita ca o structura sociala.Notiunea de constiinta. raurilor si padurile. Dialectica în această perioadă este încă foarte primitivă şi simplistă. Cunoasterea este procesul de dezvaluire a esentei obietului si fenomenelor de insusire.elementele ei. Gnoseologia se preocupă de esenţa procesului de cunoaştere. 37.este sursa activitatii de cunoastere. iar expresia ‘’viata sociala’’ poate sa desemneze intre altele ansamblul proceselor ce asigura mentinerea si dezvoltarea societatilor.societatea. In structura constiintei se deosebesc elementele cognitive (gindirea). Gindirea este capacitatea de analiza si sinteza. se transformă şi se leagă.Cunoasterea este reflectarea realitatii obiective in cunostinta oamenilor si e unul dintre procesele definitorii ale spiritului uman.De exemplu intr-o definitie uzuala putem intalni urmatoarea descriere a societatii:ansamblul organizat de indivizi uniti intre ei prin relatii de interdependenta. elementele si mecanismele acesteia.Viata ideala era considerata cea traita in armonie cu natura.teoretica a omului.Subiect epistemic poate sa fie un individual cit si un grup de oameni. norme.Gandirea antica concepea natura ca pe un tot intreg ce se schimba iar omul era interpretat ca o parte a ei.spre el este orientata actiunea subiectului si in calitate de obiect epistemic pot fi natura.Cunoasterea este o activitate individuala. La animale si copii mici nu exista vointa.procese numite mai tehnic ‘’reproducerea’’ si respectiv ‘’producerea sociala’’.In prim planul acestei definitii se afla indivizii considerati ca grupuri sau ansambluri de indivizi. este un autocontrol a personalitatii. etc. In procesul cunoasterii tot timpul exista un subiect cunoscator sau sau epistemic. structura şi mecanismul acesteia. care poate fi abordata din perspective diferite. Vointa esteun mecanism deosebit de reglemantare a activitatii propriu numai omului.Probleme ecologice contemporane.Societatea si natura.omul si desigur ca gindirea umana.dialectica metodă logică care cu ajutorul analizei şi sintezei duce la cunoaşterea adevăratului existent – ideilor. transformarile reciproce ale particulilor elimentare.In epoca renasterii Printre conceptiile filosofiei ce se refera la problemele ecologice poate fi evidentiata conceptia russoista sau neorussoista.biosfera si noosfera. iar de aici si problema cunoasterii stiintifice a naturii. ele unesc situatia exterioara cu necesitatile omului.Definitia nu este incorecta pt ca evident nu pot exista societati fara indivizi. fără de care este imposibilă cunoaşterea profundă şi multilaterală a lor. Obiectul gnoseologiei – cunoasterea umana. 11. subiectul. ea este inlocuita de cerinte ca motive de activitate. 40. dar la un nivel mai inferior decat omul care a fost inzestrat cu scanteia dumnezeiasca-sufletul. emotional (emotii si sentimente) si volitiv (vointa).Obiectul cunoasterii este contrapus subiectului epistemic .Dar la fel de imporatante in caracterizarea societatii sunt relatiile dintre indivizi care au un carater determinat de realitatea existentei impreuna sunt numite generic relatii sociale iar protagonistii lor actori sociali. Notiunea de natura este una dintre cele mai largi.reproducere mentala a realitatii obiective de catre subiectul cunoscator. generalizat.corelatia lor. ea se exprima prin notiuni.Adeptii ei propaga ideea intoarcerii inapoi spre natura. 39.valori.institutii. Gnoseologia este teoria cunoasterii in general.Acesta este purtatorul activitatii practice.Societatea ca obiect de studiu al filosofiei.Relatia dintre actiuni si structuri ne face sa intelegem ca sociatatile sunt dinamice adika au o viata a lor .Dar mai inainte de a fi un obiect de cunoscut societatea este pentru fiecare dintre noi o realitate traita. in principiu ei pornsc de la idee justa a unitatii . Subiectul si obiectul cunoasterii.Structura societatii.

un produs social si numai in societate poate oferi sens vietii sale. care are atit o motivare psihologica.cind vorbim de sensul vietii. oprirea defrişărilor iraţionale de pădure etc. Exprimind raporturi soviale existentiale. criterii si numai in raport cu acestea. intrucit individul insusi este on primul rind. Vom gasi atita sens in lume. morale si etice.Linton”societăţi aculturale şi nici măcar indivizi lipsiţi de cultură. proces ce evidentiaza in mod clar progresul lui in cunoasterea. O prima idee ce a aparut din meditatia dintodeauna asupra vietii este cea de respect si pretuire pentru toate fiintele vii. Referitor la problemele care il framinta pe om.omului si naturii dar absolutizand aceasta teza ei ignoreaza faptul ca omul devine si ramane om nu prin acomodarea pasiva la natura dar prin transformarea ei activa. daca dobindeste un sens. Sensul se constitue in interioritatea umana. Viata are valoare daca e traita in conditii umane. Sensul este constitutiv constiintei si cunostintei noastre. contracultura Cultura reprezinta totalitatea valorilor materiale si spirituale create de om in dramaticul proces de afirmare a sa ca fiinta sociala. Solutii: diminuarea emisiilor de gaze care cauzează efectul de seră. cit si motivare sociala. Pentru a concepe cultura nu este suficient de a o analiza pe ea numai în raport cu natura ci şi în legătură cu societatea deoarece toată viaţa socială este dominată de cultură. Solutii: impadurirea versantilor.Din această cauză pretutindeni unde trăiesc oameni ei crează cultură neexistînd după cum remarcă culturologul R. ale dublei relatii cu lumea si cu sine. 3. constatată în ultimele decenii. exprimind justificarea si finalitatea ei.şi fiecare fiinţă umană este culturală în sensul că participă . asupra urmatoarelor chestiuni: “are valoare viata?”. în apă şi în partea inferioară a atmosferei. desemnând omenirea întrucât este alcătuită din fiinţe inteligente. sau tehnologice in cazul reziduurilor industriale . Cultura ca obiect de studiu al filosofiei.Sensul si scopul vietii omului. sensul porneste de la constiinta spre lume. daca e luminata de constiinta de sine a omului. Sensul vietii este cel pe care i-l atribuim. intentionalitatii sale si judecatii ca fapt de cunoastere. indreptata spre usurarea muncii sale. in ratiune si fortele lui creatoare. repere. actele si operele limitate – ca geneza. Sensul vietii este produs social. Trebuie sa mentionam ca intrebarile sus. 58x. Un prim aspect in abordarea sensului vietii umane este acela de a pune problema in centrul constiintei. transformare si stapinirea naturii si societatii. BIOSFÉRĂ Totalitatea fiinţelor care trăiesc pe pământ. recum si institutiile necesare crearii si comunicarii acestor valori. Daca este constitutiv constiinta. cu multiple valente rationale. De aceea sensul vietii umane are o origine. ci un fenomen cu mult mai complex. aerului Solutii: solutii de ansamblu edilitare in problema salubritatii urbane . gasirea unor alternative lemnului in diverse scopuri economice. Inveliş al Pământului suprapus biosferei. eforturile de individualizare capata sens. gresite exista si conceptii optimiste conform carora problema ecologica poate fi solutionata tinandu-se cont de faptul ca radacinile ei se trag din interactiunea dintre societate si natura. fiind rezultatul interactiunii structurilor constituante si constitutive ale constiintei. o structura si o modalitate de manifestare sociala. existenta vietii umane este un element indispensabil al genezei si afirmarii valorilor. ne referim la capacitatea individului de a trai viata in chip uman. Valorile dau sens vietii umane. cunoastere si valorizare specifice fiintei umane. apelor. viata insasi este prima de valori si cea mai semnificativa. 2. educatia cetateneasca in favoarea protectiei mediului Noosfera este ansamblul al sistemelor de informatie. “merita ea sa fie traita?” etc. Cultura spiritula include in sfera ei atitudinile. Sensul autentic al vietii este un fenomen etico-social. cit vom pune noi insine prin calitatea noastra de subiect creator. Pentru un om viata nu este numai un proces biologic. Albert Camus afirma ca “sensul vietii este cea mai presanta dintre chestiuni”.Orice societate are o cultură oricît de simplă ar fi ea. de natura sociala. ele suporta semnifcatii. dar viata poate dobindi un sens numai prin activitate umana. adica de a medita asupra ei. pentru oamenii care isi suporta destinul cu demnitate si curaj chiar in situatii dificile. Probleme ecologice 1. conform dorintelor valorice. sunt cele legate de activitatea utila a omului. 46. ca parte a caracterului lor intentional. motivare si finalitate – la domeniul spiritului si al intelectului. Defrisarile de padure in masa. Cultura spirituala cuprinde valori spirituale ce exprima raporturi sociale functionale si care au ca principal rol satisfacerea trebuintelor omului ca fiinta sociala. intentie.Fenomenul alienarii. Înveliş al Pământului în care se defăşoară viaţa. valorile materiale sunt tocmai obiectele care servesc drept mijloace pentru satisfacerea trebuintelor omului ca fiinta biologica (ca parte a naturii). precum şi a apei oceanelor.Pe langa aceste conceptii pesimiste. Încălzirea globală este creşterea continuă a temperaturilor medii înregistrate ale atmosferei în imediata apropiere a solului. Cultura şi societatea.Concluziile lor sunt negative deoarece sunt patrunse de neincredere in om. In problema sensului vietii este necesar sa evitam limitatrea analizei numai la nivel spiritual. dar ele privesc viata fiecarui om in parte. Valorile materiale constituie cultura materiala. Poluarea solurilor. Totodata.puse se refera la viata in genere. pentru a produce cit mai bine si pentru a avea un confort mai bun. Problema sensului vietii omului este esentiala pentru filosofie. afective. subcultura.

este mod de a cugeta si de a actiona. ca prezultat al progresului repurtat de om impotriva necesitatii oarbe a fortelor spontane. in cadrul culturii domina creatia originala. denumită şimainstream. se umnaizeaza pe sine. creatie si valorizare umana difera de unitatile structurale apartinind naturii.Notiunea de morala. ci ca fiinta sociala. CULTURA DE MASĂ.absolutului adică a ideii pînă la conceperea raţionalului. fie o cultură a grupurilor şi subgrupurilor sociale dintr-o comunitate etnică În sociologie. Nietzsche spune “Cultura este viata. dominantă.E necesar de a lărgi schimbul reciproc de experienţă între popoare în domeniul păstrării moştenirii culturale de a propaga originalitatea culturilor moderne de a depune eforturi comune în asigurarea dezvoltării limbilor şi culturilor naţionale a metodelor creaţiei artistice din trecut şi prezent. raportul omului cu sine si cu lumea. omul umanizeaza acest cadrul natural. adica ea fiinteaza in sinte. Fr. cultura este existenta constientizata sau constiinta finalizata in existenta.Cultura de masa si cultura de elita.cultura se integrează alături de celelalte sfere ale vieţii sociale determinismului social. toate obiective) in timp ce dominiul culturii se situaeaza la polul opus fiind supus determinismului social.) cresterea distanŃei sociale între creatorii de bunuri culturale si publicul respectiv d. se acumuleaza si se transmite experineta generatiilor. pe masura propriei sale existente. valori şi moduri de viaţă neidentice cu cele ale culturii dominante într-o societate. ci adiţionate lor ---. sau obscură) care îi deosebeşte faţă de cultura mai mare.Cultura si globalizarea.Kitch-ul este „modul estetic al vieţii de toate zilele”. dar nici în contradicţie faţă de acestea.o artă pe gustul omului mediocru. Acestea tind să omogenizeze şi să schematizeze cultura pentru a o face accesibilă şi gustată de publicul larg.şi este totodată legată de dezvoltarea mijloacelor de comunicare de masă. apare ca o expresie a libertatii umane. Cultura de masă este produsul societăţii industriale care e şi o societate de masă atît pe plan economic cît şi politic.) simplificarea continuturilor si eliminarea dimensiunii intelectuale în favoarea atributelor afective etc. .Specificul normelor morale. o subcultură este un grup de oameni cu o cultură (distinctă. Prin subcultură se înţelege fie o tendinţă de manifestare subiacentă a unei culturi elementare. necesitati etc. norme. fiind definită tot în mod negativ si globalizator fiind caracterizată prin: a.El înţelege că aceasta duce la degradare morală.De aceea lupta împotriva culturii de masă a devenit în prezent una din sarcinile importante ale forţelor democratice progresiste din lume. in care el traieste si. Hegel presupune că individul bogat vede în cultură”un mijloc de satisfacere a necesităţilor şi a capriciilor subiective. legi. deci unicitatea si irepetabilitatea.O foarmă degradată a culturii de masă este şi Kitch-ul în artă. principaka distinctie a culturii in raport cu natura este umanizarea. 50. ea poate fi descrisă ca fiind o contracultură. Este sentimentul coeziunii oricarei comunitati umane evoluate. Orice act de cultura implica o componenta spirituala. in afara si independent de constiinta. dar nu resping toate normele şi valorile culturii dominante” O subcultură propune un ansamblu de simboluri. in interiorul raporturilor dintre acestia. -in timp ce obiectele si procele din natura fiinteaza si se manifesta numai spontan.de aceea consideră că interesele subiective trebuie înălţate pînă la conceperea de către individ a cerinţelor universalului .” Cultura este un atribut esential al omului nu ca fiinta bilogica.Fiecărui tip istoricde societate îi este propriu un anumit tip de cultură. o transforma intr-o lume a sa. In cultura se constituie. -natura este supusa in intregul ei determinismului obiectiv (unor cauze.este cultura ce caracterizează societatea de masă.) generalizarea modului industrial de producere a bunurilor culturale b. de care aparţin. chiar si in cazul cind sunt produsele unor generatii trecute.) standardizare produselor c. Prin cultura omul supune treptat lumea exterioara. De aceea. -realitatile culturale nu exista ca cte in sine. -In cadrul proceselor naturale predomina repetabilitatea.Ca fenomen social. S-a facut o distinctie intre cultura si natura care dezvaluie o serie de particularitati: -daca natura este existenta obiectiva.) înlocuirea criteriilor estetice de valorizare prin criterii economice e. in acelasi timp.Structura moralei. Dacă o anumită subcultură este caracterizată de o opoziţie sistematică faţă de cultura dominantă. Prin cultura omul umanizeaza natura. ele traiesc prin oameni. antropologie şi studii culturale.Cultura si natura Reliefarea culturii ca unitate structurala rezultata in urma unor acte de cunoastere.la o anumită cultură. „Adepţii unei contraculturi resping unele sau majoritatea standardelor şi modelelor comportamentale ale societăţii înglobante. Cultura de masă devine un fenomen global. Actionid asupra naturii. realitatiile domeniului cultural presupun cu necesitate prezenta factorului constient.------------ 59.

cât si a spiritului ei. inclusiv ale comportamentului. m. reprezinta un sistem de principii morale si de metode pentru aplicarea acestora. ca grad de respectare a acestor norme în cadrul unei colectivităţi. Factorii sociali responsabili de gradul de respectare a normelor m. M. drepturi sau bun simt. larg împărtăşite în cadrul unei colectivităţi. Dar sunt câteva principii calauzitoare de bun simt care pot ajuta managerii în considerarea implicatiilor etice ale deciziilor si comportamentele manageriale:1. cinste. si fie ceva subiectiv. În această ipostază m. ♦ M. c. sinceritate. Desigur.. în cosecinta. reprezintă o preocupare sistematică de analiză a m. astazi numai o mica minoritate din absolventii colegiilor si facultatilor au urmat un curs de etica. m.). generală care reglementează comportamentele şi relaţiile dintre oameni în toate sferele de viaţă.Etica in afaceri:esenta si principiile fundamentale.Z. cu resurse limitate. este subminata. de ex. caracterizată prin prezenţa unor puternici factori adverşi pentru viaţa umană) sau a diferitelor grupuri şi clase sociale (morala burgheză. Cercetări asupra dinamicii valorilor. b. Ansamblu de norme de reglementare a comportamentului. normelor m. are trei funcţii distincte: a. m. rationamentele si judecatile etice mature nu sunt totdeauna usor de facut. Putem desprinde următoarele mari teme de preocupare a sociologiei m. (starea de moralitate). pentru cei mai multi oameni de afaceri. corectitudine. fundate pe valorile de bine/rău. la fericire. m. Moralitatea se referă la gradul în care normele m. cît şi la o serie de practici. Faptele reale ale situatiei nu sunt totdeauna limpezi. Etica. ci una umană orientînd relaţiile interpersona-le în aşa fel încît ele să constituie un mediu favorabil pentru persoana umană. multi universitari (americani) considera ca etica a cazut inexplicabil din pozitia sa înalta. desigur. principiile sau criteriile etice ce trebuie folosite nu întrunesc totdeauna acordul sau consensul. nici macar al specialistilor. bine. Sistemele m. moduri de comportare specifice respectivei comunităţi şi care sînt mai mult sau mai puţin formulate explicit ca norme m. în aceasta situatie. 48. la moralitate..2. a familiei etc. Astazi. muncii.: a. O teza a responsabilitatii sociale si a eticii manageriale e supunerea fata de lege. cît şi de presiunea atitudinilor celorlalţi (opinia publică). ca un produs tipic al unei societăţi stagnante. de preferat atât în privin_a literei. În m. Sunt chiar putini care cunosc limbajul etic si conceptele pe care le contine acesta. Spunerea adevsrului e importants în constituirea încrederii în interesa_ii relevan_i. Exprimă sub formă de norme de comportare condiţiile de funcţionare ale diferitelor sisteme sociale. dar sînt rar practicate. ♦ Sociologia m. moral/imoral. b. rău. reprezintă un sistem stratificat de norme şi valori: există o m. sînt respectate de către o persoană. Ea cuprinde limbajul. ca ansamblu de norme şi valori recunoscute şi impuse de către societate. Aceasta lipsa de încredere în etica este. reprezintă exprimarea în limbajul comportamentului individual a cerinţelor organizării sociale. amorf. renunţării. din acest punct de vedere. deoarece fara un acord comun asupra principiilor etice. care este baza tuturor afacerilor. evoluţia m. responsabilitate.). C. colectivitate. ca fenomen social. medicală. după cum şi sisteme de valori şi norme care reglementează diferitele sfere ale vieţii: m. Astfel. un fapt nefericit. care nu exprimă o exigenţă socială. adesea ele fiind chiar opuse normelor şi valorilor formal şi general acceptate. caracterizate printr-un grad ridicat de interiorizare şi impuse atît de către propria conştiinţă (conştiinţa m. conceptiile si metodele care dau capacitatea individului de a efectua decizii morale. din programele de învatamânt ale colegiilor si universitatilor. nici folositor. exclusiva. realizare umană. Ss se spuns adevsrul. strategii de acţiune umană care să ducă la împlinire. a profesorului. el referindu-se la m. Exprimă sub formă de norme de comportare condiţiile necesare funcţionării şi dezvoltării personalităţii umane: sînt multe norme şi valori m. Supunerea în fata legii.3. Moravurile reprezintă un concept cu o tentă mai generală. apare ca înţelepciune de viaţă. Sa se arate respect . De aici etica pare. „corupţia". desemnate de regulă prin termenul de deontologie: m. justitie. Formulează proiecte de organizare a vieţii. familiei. sînt incluse şi concepţii despre ceea ce este moral/imoral. relaţiilor dintre sexe. precum utilitarism. rau definit si. c. Pentru o asemenea din urmă situaţie putem da ca exemplu „bacşişul". Pe lîngă acestea există şi sisteme m. politică. etica ramâne a fiecaruia pentru el însusi si încrederea. grup. etica furnizeaza instrumentele pentru a elabora judecati morale. a omului de ştiinţă. ale moravurilor. Într- adevar. care reglementează activităţile profesionale specificate. de ex. ca produse ale drferrtelor tipuri de societăţi (ex.

stiinta. sau oricând cei apropia_i sunt în nevoie _i managerul este singurul care poate oferi ajutor. Orice religie se bazeaza pe credinta. Morala si stiinta. Specificul moralei consta in faptul ca ea nu este localizata doar intro singura sfera de activitate a omului si se manifesta in toate domeniile.7.9%. s_ nu faci r_u.Buddhism 375 millioane=5.6.ca ea este primordial si determina lumea naturala si sociala. soarta. Aceste reguli au un caracter necesar şi constrângător. formă a conștiinței sociale caracterizată prin credința într-o divinitate. confesiune.0% . Tratarea cu respect al oamenilor are adânci radacini în studiul eticii. Studii din domeniul social şi cel al ştiinţelor comportamentale de la jumătatea secolului trecut încoace a zdruncinat concepţia clasică în care religia era văzută ca fiind cea care naşte ori coordonează comportamentul moral. din acestea.principiile morale pot sa influenteze activitatea profesionala a savantilor.Specific pentru credinta religioasa este nu numai admiterea existentei dar si atribuirea ei unui sens deosebit:ca lumea supranaturala este adevarata lume.Shintoism(religia vechilor japonezi)2.3 miliarde=20.Baha'ism( religie monoteistă fondată în secolul al XIX-lea in Persia)7..unitatea si deosebirea dintre ele.Religiile mondiale:particularitati.5 millioane=0.este atitudinea emotional personala catre lume prin care cunostintele denspre ea se accepta de catre individ fara demonstrarea lor. Raportul dintre morala si alte forme ale culturii:religia.. a_a cum managerii ar dori s_ fie tratat_ afacerea dac_ aceasta ar fi un individ.Judaism 15 millioane=0.. Acest principiu – în realitate prima regul_ a eticii medicale – este considerat de unii cercet_tori americani a fi linia de baz_ a oric_rei consider_ri etice _i totodat_ una u_or de aplicat în afaceri.Hinduism 851 milioane=13.La baza moralei.Sikhism(a luat nastere in secolul 16 in Nordul Indiei) 25 millioane=0. Morala este strins legata cu alte sfere sociale.1 miliarde=33. Morala si jurisprudenta. Crestinism 2. Morala si religia.Credinta este convingerea denspre existenta lui Dumnezeu.Scopul acestor curente este de a demonstra necesitatea existentei religiei si utilitatea ei. mai mult decât deciderea a ceea ce este mai bine pentru ei. 3. într-o ființă supranaturală.actiunea ei benefica asupra omului.Jainism(India) 4.3%.Islam 1.55. care trebuie să fie conştientizat de către orice fiinţă raţională. fie sunt deduse. Normele morale şi cele juridice nu sunt rezultatul unor simple constatări factuale ci.de aceea ca religia dezvolta in om asa valori ca binele. în aceeași comunitate spirituală și morală.1%.5 millioane=0. pe toți cei care aderă la acest sistem.in aspect spiritual se afla constiinta de sine..constientizarea de catre indivizi a propriilor valori in raport cu valorile altora.teologiei si stiintei.Lumea supranaturala ori divina dirijaza cu dezvoltarea naturii. fie sunt imperative categorice (pe care raţiunea şi-le prescrie singură). religia era legată de moralitate. Morala reprezinta un set de norme si de reguli de comportament de care se conduc oamenii in activitatea lor vitala. Cea mai importantă trăsătură comună dreptului şi moralei. este cea care determină specificitatea acestor două ştiinţe în raport cu celelalte ştiinţe sociale: normativitatea etică şi juridică..1%.prin rolul determinat al teologiei.4.0%. Participarea activ_ f_r_ paternalism.cunoastere si aprecierea lumii. Religia ca fenomen social si cultural . morala formeaza responsabilitatea savantilor pentru inventiile sale. 53. Filozofia religioasa este un comportament al filozofiei ce are drept obiect analiza si interpretarea notiunilor principale a religiei:credinta religioasa..gnosiologice si antropologice denspre existent. În mod tradiţional. aceast_ regul_ înseamn_ tratarea indivizilor corect _i cinstit.idealul.56. Managerii au responsabilitatea de a ini_ia o ac_iune sau de a lua o decizie de câte ori au capacitatea sau resursele de a proceda a_a.jurisprudenta..faptul de a fi foarte constiincios. Relaţia dintre religie şi dezvoltarea morală este o problemă spinoasă dezbătută de-a lungul timpului.57.8 millioane=0.vietii umane. credință.pentru oameni...Filozofia religioasa nu-I religie.4%.stiintei si religiei. Acest principiu _intit la înv__area privind nevoile interesa_ilor relevan_i. creatoare și guvernatoare a cosmosului și prin oficierea unui cult.54. Vietnam. argumente fiind aduse atât de cei care susţin rolul pozitiv al religiei cât şi de cei care consideră că religia limitează sau chiar împiedică dezvoltarea morală.Dumnezeu .2%.Credinta religioasa poate fi inteleasa si ca retragerea personalitatii de la problemele de toate zilele. Confucianism(adepti majoritatea în China. Înainte de orice s_ nu p_gube_ti pe cineva.Toate fenomenele si procesele realitatii erau explicate de pe pozitiile acestei conceptii.ci filozofie cu totalitate de principia ontologice. Utilizarea si respectarea „Regulii de aur”.5...iar pe de alta parte. Coreea..Sistem de credințe (dogme) și de practici (rituri) privind sentimentul divinității și care îi unește.1%. totusi . Chiar daca nu sint strins legate. Totdeauna s_ ac_ionezi când ai responsabilitate.pacat mintuire. care se aplică în mod prescriptiv realităţii sociale. pe de o parte. Atât regulile morale cât şi cele juridice sunt reguli normative. în mod logic.4 millioane=0.Ea cuprinde o multime de curente si orientari ce se refera la problema corelatiei credintei si ratiunii..... Japonia) 6. Morala este in corelatie strinsa cu religia. totalitatea instituțiilor și organizațiilor corespunzătoare.. Tradus a în condi_iile lumii afacerilor..1% . Religia. binele şi răul fiind înţelese conform definiţiilor date de însăşi Persoana Divină.

Sa nu minti. Din acest neant.2. Portiunea de incheiere a scrierilor Veda este numita Upanishads. sinceritate si politete. tao este legea Cerului. care inseamna: intelegere dreapta. Cele cinci percepte sunt: 1. si monismul panteist. invatând oamenii sa traisca in armonie unii cu altii.3. trebuie urmat drumul cu opt ramuri. care reprezinta o sinteza de a rationaliza lumea. cuvânt drept. ritmuri care sunt ulterior întiparite sau reproduse în cele din piatra si lemn si. Cartea sfântă a religiei islamice este Coranul. Pentru a indeparta dorinta. La baza invataturii lui Buddha stau cele patru adevaruri sfinte:1. fapta dreapta. prin anihilarea totala a dorintei. Buddismul respecta dreptul omului de a cerceta si de a alege singur. Într-o perspectiva si mai larga. mijloace de existenta drepte. datorie fata de familie. construita pe temeiul credintei în Iisus Christos. Crestinismul insa. Taoismul este religia despre calea cooperarii dintre om si tendinta. adica modul lui de manifestare. iar prin purificare si spiritualizare. care a pus la baza invataturii sale relatiile despre oameni atit in familie cit si in societatea. Dumnezeu este unic şi este numit Allah.Scripturile hinduse cunoscute sub numele de Veda (intelepciune/cunoastere) povestesc originile lumii. lipsit de valoare individuala sau personala.4. brahmanismul face sa se nasca totul. Confucianismul se ocupa de aspectul practic si pamântesc. Islamul este religia musulmanilor in concepţia carora. confuciansmul este adeseori confundat cu taoismul.5. Iudaismul este religia poporului evreu si poate fi considerat ca cea mai veche dintre religiile monoteiste. viata zeilor si propovaduiesc rugaciunile si ritualurile. talent pentru ceva anume. Durerea poate fi vindecata prin domolirea acestei sete. ca fiu si mesager al lui Dumnezeu nascut din Fecioara Maria. Brahma.Tao semnifica ideea de iscusinta. gândire dreapta. Este in amestec între politeismul naturalist al Vedelor. cartile sacre ale brahmanismului. Sa nu furi.2. 4. precum si a mântuirii omenirii. concentrare dreapta.Preotii brahmani au creat un zeu unic. în el. denumit Nobila Carare Octupla. Astazi. Nucleul acestei religii este credinţa într-o singură divinitate. Sa nu omori. . şi negarea existenţei oricărui alt zeu. Principiile fundamentale ale acestei gândiri sunt: supunere si respect fata de superiori si parinti. efort drept. loialitate fate de prieteni. invata ca omul a fost facut in imaginea lui Dumnezeu având personalitate si capacitatea de a primi si de a oferi dragoste. Setea de placere este originea suferintei. Dumnezeu. gazelor si focului. umilinta. Principiile acestei tendinte pot fi descoperite în ritmurile regulate ale apei. Nu exista despre Dumnezeu o idee unica. Sa nu fi imoral. trimis pe pamânt în vederea rascumpararii omenirii din captivitatea pacatului original al cuplului Adam si Eva. Hindusul il priveste pe om ca fiind o manifestare a impersonalului Brahma. despre care musulmanii cred că reprezintă cuvântul lui Dumnezeu. mai târziu. sa se reîntoarca tot la el. Hinduismul. Crestinismul este o religie universala. până la modul corect în care trebuie să fie făcut comerţul sau la probleme spirituale importante. în multe dintre formele artei. Sa nu consumi droguri sau bauturi alcoolice. Confucianismul este o religie fondata de filozoful chinez Confucius. Viata este suferinta. Brahmanismul. în faţa căruia toţi oamenii sunt egali. indiferent de rasa sau religie. care nu este altceva decât o abstractie. Coranul cuprinde credinţa în unicitatea lui Dumnezeu. 3. un neant. pe cand taoismul se ingrijeste de cel esoteric si ceresc. Cartea sfântă cuprinde soluţii pentru toate problemele omului : de la căsătorie şi rezolvarea problemelor de familie. sau cursul lumii naturale.