1.Filosofia ca conceptie despre lume si modalitate de gindire.

Corelatia dintre filosofie si alte forme de
cultura: mitologia, religia, stiinta. Filosofia si stiinta economica.
Filosofia este un tip de conceptie despre lume,aceasta din urma fiind un ansamblu de viziuni ,evaluari,norme ce
determina atitudinea omului fata de lumea i nconjuratoare ,si intr-o masura oarecare reglementeaza comportamentul
acestuia.Filosofia,apare ca o conceptie depre lume ce incearca sa explice tot ce exista.Conceptia filosofica despre
lume are un caracter teoretic,ea nu numai ca proclama principii,dar le demonstreaza ,le deduce in mod logic.Filosofia
este o conceptie despre lume formulata in termeni conceptuali si organizati intr-un sistem,potrivit unor reguli
metodologice.
Religia-tip de comportament uman ,credinte,ritualuri,referitor la fiinte,forte si puteri supranaturale .
Stiinta este suma tuturor cunostintelor acumulate in urma unei cercetari.Stiinta furnizeaza cunostinte exacte si
universale valabile.Cunostintele stiintifice include 2 scopuri specifice:unul teoretic si altul practic.Scopul teoretic
este de a explica si de a dobindi noi cunostinte ,iar cel practic de a le verifica.
In timp ce in stiinta e vorba despre lucruri chiar si cind se vorbeste despre om,in filosofie este vorba despre om,chiar
atunci cind se vorbeste despre lucruri.(Constatin Noica)
4.Obiectul de studiu si problema fundamentala a filosofiei.
Filosofia studiaza concepte generale precum existenta,bunatatea,cunoasterea sau frumusetea.Pune intrebari
precum”Ce este existenta?”,”Este posibila cunoasterea?”.Filosofia este studiul critic ,speculativ,sau analitic al
exteriorului si interiorului in plus fata de studiul reflectiv asupra metodei de studiere a unor asemenea subiecte.
Problema fundamentala a filosofiei are 2 laturi:latura ontologica/existentiala(consta in raspunsul la intrebarea:ce
este primar:materia sau spiritul?);latura gnoseologica care tine de cognosibilitatea lumii.Tine de cautarea rs.lai
ntrebarea :este oare posibila cunoasterea?mai ales a esentei lucrurilor?
11.Domeniile principale ale reflectiei filosofice.Functiile si metodele de cunoastere a filosofiei.
Ontologia-teoria generala a existentei;
Gnosiologia-teoria generala a cunoasterii;
Antropologia-stiinta despre om;
Metodologia-stiinta despre metodele de obtinere a cunostintelor;
Logica-stiinta despre formele gindirii si legile gindirii corecte;
Axiologia-stiinta despre valori;
Etica-stiinta despre morala;
Estetica-stiinta despre arta si frumos.
Functiile:
Functia teoretica-ii permite filosofiei sa explice legitatile universale ale dezvoltarii naturii,societatii si cunoasterii
in baza acestei functii filosofia este definita ca forma superioara a creatiei spiritului uman
Functia ontologica-originea si esenta lumii
Functia gnoseologica-abordeaza probleme ale cunoasterii lumii
Functia axiologica-principalele orientari valorice
Functia praxiologica-investigarea actiunilor umane de pe pozitiile eficacitatii lor
Functia hermeneuca-reflectia asupra simbolurilor religioase,motivelor si expresiilor umane
Functia metodologica-sistematizeaza cunostintele filosofice.metoda generala-dialectica
Functia umanista-problemele cotidiene ale individului
Functia conceptuala,sintetica etc.
Metoda în filosofie
Prin metodă se înţelege în general, un drum, o cale sau un procedeu de înfăptuire a unei acţiuni, de atingere a unui
scop. Însăşi etimologia termenului vine din grecescul methodos care înseamnă drum, cale. În domeniul filosofiei,
metoda este cale pe calea pe care o urmează gândirea în perpetua sa mişcare spre adevăr. În istoria filosofiei au fost
propuse metode multiple şi diferite. Acestea pot fi însă grupate în metode dialectice şi metafizice. Cele dialectice
propun înţelegerea realităţii ca fiind într-o continuă devenire, mişcare. Devenirea este determinată de însăşi tensiunile
interioare ale realităţii. Prin metoda dialectică mişcarea este de fapt o automişcare şi nu o forţă imprimată din
transcendent, din afara realităţii. Metafizica dimpotrivă propune înţelegerea realităţii într-un mod static, fragmentar,
lipsit de posibilitatea aflării sursei mişcării în interiorul realităţii. Dialectica şi metafizica sunt două metode raţionale.
Aceasta este şi trăsătura ce defineşte filosofia spre deosebire de religie. Religia ca şi filosofia se ambiţionează să ofere
o imagine asupra realităţii. Metodele lor sunt însă diferite. În timp ce religia face apel la credinţă (afectivitate),
filosofia se construieşte pe cale raţională.

56.Buddhismul apare în sec. VI –V î.e.n. şi era orientat contra brahmanismului, sacerdoţilor. Ideile
principale sînt sistematizate în “Tripitaca” (trei corzine). Buddhismul este răspîndit în India, China, Birma,
Ceylon, Tibet, Japonia. Buddhismul este religia supuşeniei. Conţinutul ei sînt patru adevăruri sfinte. Existenţa

13. Pentru Democrit (460-370 î.acest intelect este deci pasiv. singurul capabil să dea viaţă trupului.dar exista si un intellect active.Omul este un animal.Aristotel studiaza categoriile . aur. că lumea este alcătuită din acele "seminţe" (părticele sasu corpusculi de pământ.e. – denumite ulterior homoiomerii). Ei încercau de pe poziţiile materialismului să explice lumea şi fenomenele ei.”Cunoastete pe tine insuti”. atenţia dreaptă şi meditaţia dreaptă. Pentru prima dată se pune problema elementelor primordiale a întregii existente. 5. Impulsul mişcării. ordine şi poziţie.Platon. Cauza suferinţelor este că omul are prea multe dorinţe. elementele principale ale lumii. Scopul cunoaşterii – de a elibera omul de suferinţe nu iî viaţa de apoi. Există două ramuri ale buddhismului – hinayana şi mahayana.) din Abdera. spirit). a fost denumit de Anaxagora nous (raţiune.Caracteristica generala a filosofiei lui Aristotel .a).Este necesar.Numai omul care si-a supus analizei propriile sale actiuni isi poate cunoaste adevarata esenta.iar lumea inteligibila poate fi studiata doar de ratiune.este parte ape care o avem comuna cu zeii.afirma el. problema esenţei lumii de catre reprezentanţii Thales.Spiritul uman se naste ca o tabula rasa in care se imprima experienta cistigata. Calea spre lichidarea suferinţelor trece prin cele opt căi nobile – ideile drepte. In 335 Aristotel fondeaza la Atena o scoala pe care o numeste “Licheon”(liceu). Cei de formă sferică.Aristotel destingea existenta a 10 categorii. a nu folosi băuturi alcoolice.hr)se naste pe malul Marii Egee.dar un animal rational. Aristotel stabileste in fata cunoasterii denumirile de baza ale existentei si notiunile logice principale . pasivitatea şi neîmpotrivirea la rău.”Cunoastete pe tine insuti”Celebra maxima de pe frontispiciul de la Delphi. Morala buddhistă predică compasiunea şi asceza.care sint legate de denumirile existentei. Temelia lumii ei o concepeau ca un anumit principiu material. Lichidarea suferinţelor trebuie să fie în lichidarea dorinţelor.astrii sunt asemenea pamintului Temeiul despre care vorbeste Democrit nu este altceva decit legea mecanica-matematica ce dirijeaza atomii in miscarea lor cu o necesitate inexorabila.notiunile stiintifice despre cele mai supreme genuri de existenta.In dialogul “Omul de stat”Platon precizeaza ca politica-arta regala-este o stiinta teoretica.In viziunea sa aceste elemente primordiale se aflau la inceput in neorinduiala. care se deosebesc între ei doar prin formă.de a te scufunda in lumea spiritual proprie si de a te determina in gindurile tale. Nirvana pune capăt lanţului de veşnice reîncarnări.Intorcindu-si fiecare privirile asupra lui insusi.afirma el.Platon: Considera ca omul se afirma ca o fiinta deosebita de celelalte vietuitoare cunoscind 2 lumi:cea sensibila sic ea inteligibila. – amestecate în proporţii diferite în fiecare lucru. cât şi gândirea sunt explicate prin anumite prefaceri ale corpului 6.Sufletul are regiuni deosebite:cea inferioara-este cea vegetative(comuna plantelor si animalelor). cuvîntul drept. considera soarele ca o masa de metal incandescent. sânge etc.El a negat existenta zeilor.sufletul ca o “entelechie”(act) al corpului.pot fi condusi atit prin convingere cit si prin violenta. aşa orientare poate fi caracterizată ca naturfilozofie. acţiunea dreaptă. guvernate de sansara şi karma.Oamenii. necompuse şi deci de nedescompus.adica.care poate fi atinsa cu ajutorul filosofiei.stoicii s.Socrate: Socrate muta cerul de gravitate al cercetailor filosofice di lumea externa in cea interna. 15.sasi descifreze potentialul propriului suflet. Întreruperea şi lichidarea suferinţelor se numeşte nirvana – o linişte netulbutată.La baza cunoasterii Platon plaseaza principiul lui Socrate . Aristotel (384-322 i.precum si ce trebuie sa faca.Anaxagoras este şi iniţiatorul viziunii atomiste prin formularea ideii.de la cosmos la om.Aristotel.cercetinduse pe sine. a nu dăuna fiinţelor vii. ci viaţa actuală. efortul drept.Aristotel: In ceea ce priveste stiinta omului Aristotel defineste in cartea sa “Despre suflet”.omului este legată de suferinţe.cunoasterii prin simturi. a nu fura.la fiecare categorie el da o intrebare:1. sunt atomii. Viaţa dreaptă costă în respectarea moralităţii.Epicur. Aşa principiu Thales socotea apa.n.Anume filosofia il indeamna si il ajuta pe om sa se cunoasca pe sine.vesnic. o abţinere de la totul lumesc ce se atinge prin meditare.va afla ce stie si ce nu stie.Socrate. ireductibile.directa care elucideaza esenta conducerii oamenilor. carne.Problema temeiului ultim in filosofia cosmologica a Greciei Antice.Invatatura despre materie si forma. 34. Universul este alcatuit din mici particule eterne.ci sa tinda spre intelepciune. Anaximene – aerul.Problema omului in filosofia antica greaca(sofistii.In discursurile sale Socrate invata ca omul nu trebuie sa tinda sa acumuleze un anumit volum de cunostinte.Caci mai de prêt decit natura era pentru el omul.ce poate si ce nu poate.devenise si maxima lui Socrate. 14.Lumea sensibila este accesibila experientei. principiul motor care a ordonat toate aceste particule printr-un proces centrifug. "foarte mobili şi foarte subtili" alcătuiesc "sufletul" omului. -----Anaxagora a fost preocupat de originea lucrurilor şi de geneza universului.rezervata omului. în urma căruia a luat naştere universul.si in fine cea rationala.acesta este nemuritor. Atât senzaţiile.esenta(ce?). foc. intenţiile drepte.2. viaţa dreaptă.calitatea(de . a se reţine de la contactele sexsuale interzise. Anaximandros şi Anaximene .angrenate intr-o miscare haotica. Anaximandros – apeironul.

religie şi ştiinţă. Fiecare lucru. Contopirea divinului şi umanului se realizează în Christos. chiar dacă numai în parte. atribuindui naturii calităţile divine. ci şi creatorul de sine însăşi şi stăpîn asupra întregii naturi. opera si conceptia părintilor Bisericii In filozofia medievala apare: -patristica adica lucrarile asa numitor parinti ai bisericii in care se apara bazele filozofice ale crestinismului.7. era creat de el după chipul şi înfăţişarea lui. -glosnicismul adica credinta in existenta lui dumnezeu si caile de cunoastere a lumii. cu infinitatea.Filosofia renanscentista:umanismul. dacă iniţial religia persecuta şi ignora ştiinţa. constă nu în cunoaşterea lui Dumnezeu. iar lumea. referitor la substratul comun tuturor lucrurilor.materiei trebuie sa’i fie imprimata forma corespunzatoare. În sens îngust umanism înseamnă o mişcare ideologică conţinutul cărei este studierea şi popularizarea limbilor. ce exprimă generalul.contine posibilitatea aparitiei varietatii reale a lucrurilor. esenţa. atunci cu acumularea cunoştinţelor religia a fost nevoită să o recunoască.situatia(stam sau sedi ?). N. Anume forma confera lucrurilor particularitati specifice si poate fi considerate esenta primara. Principala problemă în filozofia medievală a fost raportul dintre credinţă şi raţiune. ceea ce este adevărat în una poate fi neadevăr în alta şi invers. Asta a fost un fel de compromis.actiunea(facem?). APOLOGÉTIC Sistem(adesea neîntemeiat) de apărare sau de justificare a unei idei. Cunoaşterea lumii se realizează pe fonul incognoscibilităţii lui Dumnezeu. printr-o argumentare. El formulează noţiunea de ignoranţă conştientă (docta ignoranţia).Cuzanus fundamentează noţiunea de metodă ştiinţifică. completând Biblia si studiind viata. 19. abordează problema creaţiei. artei şi culturii antice. El îl apropie pe Dumnezeu cu natura.8. Ea s-a rezolvat foarte original – prin formularea teoriei adevărului dublu: sunt adevăruri ale raţiunii. Problema cunoaşterii lumii se concretizează le N. 18.timpul(cind?). Credinţa el o pune mai sus decît raţiunea. Forma are acelaşi înţeles de concept. începând cu secolele IV-V. de Dumnezeu. Problema naturfilozofică în epoca Renaşterei avea un caravter panteist. natura – maximum limitat. adevărurile credinţei erau mai presus. filozofiei şi adevăruri ale credinţei. Telezio neagă apelul la autorităţi şi socoate că concluziile ştiinţifice şi filozofice trebuie să se bazeze pe perceperea nemijlocită şi experienţă. împăcare între religie şi ştiinţă. Pt ca materia sa se transforme in realitate. cu lucruri trecătoare. Amândouă legitimează şi sistematizează în mod doctrinar creştinismul. filosofie şi morală. totalitatea însuşirilor de structură şi funcţionale. Crearea unui nou tablou al lumii şi studierea naturii erau în strînsă legătură cu dezvoltarea modului de producţie. Lucrurile finite trebuiesc privite ca legate cu întregul. Raţiunea limitată se apropie de infinit. finit şi infinit. Umanism – este concepţia coform cărei omul este valoarea supremă şi trebuie de creat condiţii umane pentru dezvoltarea multilaterală şi armonioasă a fiecărei personalităţi.9. De aceea universul nu poate fi considerat nici finit. posibilitate şi realitate. Dar deşi se recunoştea existenţa adevărurilor raţiunii. de două mari momente. este un concept. Ştiinţa se ocupă cu mărunţişuri. Este factorul activ. pe raţiunea proprie. În teoria cunoaşterii N.creativ. maximal se apropie de Dumnezeu după activitatea sa creatoare.cantitatea(cit?).Cuzanus formulează un şir de idei dialectice în înţelegerea naturii – unitatea contrariilor. posibilităţile nelimitate a omului. sacre.relatia(la ce ?)5. nici infinit. centrul şi periferia. În spaţiul european. la ceea ce există în ele ca posibilitate (potentă) şi care se transformă în realitate (în act) sub acţiunea formei (esenţă). concepîndul ca unitatea contrariilor. Dacă în epoca medievală omul se asemăna cu Dumnezeu. o rezoşvă original.Cuzanus este preocupat de problema tradiţională pentru acea vreme a raportului lui Dumnezeu şi lumea. atunci in filozofia Renaşterei omul este zeificat. N. PATRISTICA Doctrină teologică-filozofică prin care s-au pus bazele dogmaticii si cultului crestin. Se dezvolta si -scolastica prezinta filozofia care se preda in scoli iar mai tirziu in universitati.Ceea ce omul nu poate înţelege cu raţiunea sa el atinge prin credinţă.3. ce conferă specificitate obiectului sau clasei din care acesta face parte. care este conştientizarea disproporţiei între raţiunea umană limitată şi infinitatea in care omul este inclus şi spre care tinde. filozofie şi teologie. Scopul filizofiei. se przintă ca conţinînd în sine o lume în mod restrîns. ci cercetarea naturii reale.filosofia naturii.10. noile descoperiri geografice. navigaţiei maritime. B. Dupa Aristotel anume forma confera lucrurilor particularitati specifice si poate fi considerata esenta primara.Cuzanus ca problema credinţei şi raţiunii.locul(unde?)6. religiei. menită să-i asigure superioritatea deplină ca religie.Telezio deschide în Neapole academia studierii experimentale a naturii. În Dumnezeu coincid finitul şi infinitul.suferinta(pateste? Dupa Aristotel materia e pasiva. pe cînd religia se ocupă cu valori veşnice. evul mediu filosofic este pregătit. ca un microcosm. Parte a teologiei care are ca scop apărarea religiei crestine. Omul este nu numai ofiinţă naturală. cu puternică coloratură teologică: Apologetica şi Patristica.care?).4. inclusiv şi omul. literaturii. De la credinţă se începe orice înţelegere.filosofia social-politica. consideră el. Raţiunea se orientează prin credinţă. doctrine etc.Caracteristica generala a filosofiei medievale:etapele dezvoltarii si problemele principale. unicul şi multiplul. iar credinţa .apartinerea(are?). Dumnezeu este un maximum infinit. Dumnezeu i-a dat omului libertatea voinţei iar mai departe el singur îşi rezolvă soarta sa.

se desfăşoară prin raţiune.3.Machiavelli despre statul centralizat. în S-E-ul Europei ).teorie ce admite o multitudine de inceputuri ori tipuri de existenta.pluralismul. 20. istoric si artistic.empirismul. doua inceputuri in explicaea lumii – materiala si spirituala. Rationalismul este un curent filosofic. a apărut în ţările în care burghezia a apărut mai repede ( Anglia şi Franţa ) şi s-a configurat mai târziu acolo unde forţele feudale erau mai puternice ( de ex.Un reprezentant de baza al sensualismului este J. Bacon considera ca oamenii trebuie sa descopere prin metoda inductiva cauzele fenomenelor folosind analiza. N.sensualismul.ce considera ca principala metoda a cunoasterii este metoda inductiva punind accent mare pe experiment.Problema metodei cunoasterii stiintifice. Monism. Ideea unui stat puternic este dezvoltată şi de Jean Bodin.2. pe ideea „luminării maselor”. Filosofia moderna isi are inceputurile in sec.Problema substantei in filosofia moderna-dualismul. Biserica a destabilizat temelia statului încercînd de a lua în mîinile sale puterea laică şi spirituală.Descartes. pentru a-l face obiectul propriei sale activităţi: prin muncă şi cultură.iar ratiunea poate doar sa sistematizeze cunostintele.idolii pietii-este o neconcordanta a limbajului cu viata reala.comparatia. Ex: conceptiile lui Democrit.de intelectul .2. Filosofia iluminista europeana:omul.incep sa dispara monarhiile absolute.4. De aceea.societatea.empirismul. de burghezie în primul rând. Reprezentantii: Platon.El inainteaza urmatoarea idee:”in ratiune nu exista nimic ce n’ar fi existat initial in simturi”.se dezvolta si se internationalizeaza comertul. Pluralism.Bacon.conceptie care recunoaste ca temelie a existentului o substanta unica fie ea materiala ori spirituala. El ajunge la concluzia că pentru a atinge scopurile politice toate mijloacele sunt bune. menţine inegalitatea patrimonială ce apare pe baza proprietăţii private. Lupta de emancipare a acestei clase revoluţionare s-a sprijinit pe un număr de idei orientate în întregime pe o direcţie antifeudală.idolii pesterii/speciei –sint prejudecatile legate de partikularitatile individuale. stat si formele de guvernare. R. Descartes.metodele cunoasterii in cadrul filosofiei se dezvolta 3 curente si anume:1.in cadrul caruia se pune accent pe ratiune ca mijloc principal de obtinerea a cunostintelor.3. Problema sociologică se referă la crearea teoriilor despre societate şi relaţii sociale. Monarhul este unica şi absoluta sursă a dreptului.Descartes considera ca primul pas in a cunoaste este de a pune la indoiala toate cunoastintele noastre. politică şi relaţii politice. Încă din 1688. Interesele statului el le pune mai presus decît religia şi biserica. Un reprezentant de baza al curentului empirism este F.filozof englez.rationalismul. Treptat. 17 in Europa . ca şi societatea pe care el o construieşte. Înlocuind concepţia statică despre om cu una dinamică.Machiavelli se ocupă şi cu problemele politice şi relaţiilor politice. In istorie a existat monism materialst si idealist ( obiectiv si subiectiv). Anaxagora.Sensualismul.El considera ca in afara simturilor noastre nu exista cunostinte veridice. Statul rezolvă problemele familiei. Filosofia din sec.de dispozitie. in acea perioada se produc schimbari importante economice si politice. secolul al XVIII-lea a fost numit secolul luminilor. în cadrul Revoluţiei burgheze din Anglia. Dualism-conceptie ce afirma 2 substante egale.iar stiinta experimentala nu poate sa raspunda la toate intrebarile noastre.idolii teatrului-bacon considera ca in acest caz oamenii se bazeaza pe autoritatea cuiva si pt a demonstra ceva nu apeleaza la argumente ci la operele altor savanti faara a se controla.apar relatii capitaliste.idolii tribului-acest idol tine de erorile simtului .de aici si mazima ”ma indoiesc deci cuget. se cristalizează o ideologie iluministă care va pregăti Marea Revoluţie Franceză din 1789.Locke.Invatatura lui Descartes despre cunoastere este o invatatura rationalista deoarece toate cunostintele stiintifice considera el ca sint de origine teoretica. Fiindcă forţele motrice a activităţii oamenilor sunt egoismul şi interesele materiale reese că numai un stat puternic şi centralizat poate să facă regulă în societate. 34. El neagă concepţia religioasă conform cărei statul depinde de biserică ca puterea supremă pe pămînt. pentru a se defini specificul unei epoci în care s-a pus accentul pe dezvoltare şi răspândirea cunoştinţelor culturale. În multe ţări europene.rationalismul- principalele curente gnosiologice. .Filosofia moderna.monismul. iluminismul e susţinut de ideologii claselor dinamice ale societăţii. care tinde sa emancipeze omul din poziţia rigidă în care îl fixase filozofia tradiţională. Sensualismul. cu multiple consecinţe pe plan politic.Pt a determina adevarul si obiectivitatea cunostintelor stiintifice trebuie sa le supunem indoielilor. Iluminismul sau luminismul este un curent de gândire.Studierea lumii insa este impiedicata. Cunoasterea empirica presupune obtinerea cunoastintelor in procesul activitatii practice a omului. începe să fie pus sub semnul întrebării tot ceea ce era specific epocii feudale.care sint:1.considera ca Bacon de 4 fantome sau idoli.si omul deseori interpreteaza antromorfic lucrurile.ereditate.cuget deci exist”.Astfel . omul este perfectibil. interacţiunea politicii şi moralei.Printre ideile sociologice merită un interes deosebit concepţia lui N.educatie.Unul dintre reprezentatii acestui curent:R. că scopul scuză mijloacele.La fel ca si Bacon. Empedocle.observatia si experimentului.ratiunea.17-lea are un sporit caracter gnosiologic in legatura cu posibilitatile cunoasterii. să formeze o concepţie juridică la oameni.el considera ca in afara simturilor cunostintele nu exista.care are o privire mecanicista asupra producerii fenomenelor naturii.filosof frabcez.

Magul nu mai este văzut ca un pactant cu diavolul. pe ideea dreptului natural şi a contractului social. trecerea de la cultul omului abstract la oameni reali consideraţi în acţiunea lor istorică. ci ca un şarlatan abuzând de credulitatea publicului.militează pentru emanciparea poporului prin cultură. echivalenta cu o rasturnare revolutionara a stiintei despre demnitatea umana. fenomenele vieţii au cunoscut o interpretare materialistă. antireligios. Dialectica transcendentala delimiteaza aceste Idei si sistemul lor. dramatic ( tragedie. Filosofia clasică germană a fost ca o teorie germană a revoluţiei franceze. pînă nu demult în filosofia sovietică concepţia lui K. Dacă să fim obiectivi. consta in centrarea acesteia pe libertate si pe deducerea ei din libertate. daca obiectul intelectului este sensibilitatea. teme şi motive literare promovate de literatura iluministă: « monarhul luminat ». şcoala. L. De la descoperirea libertatii ca definitorie pentru om si umanitate putem data adevaratul inceput al constiintei umane de sine. mai trebuie admisa o cauzalitate prin libertatea celui care gandeste.  Se subliniază rolul filosofiei în rezolvarea problemei umanismului.  Divizarea existenţei în lumea naturii şi lumea omului. ideile filosifice a acestor mari gînditori întocmai se înscriu în tradiţia filosifiei clasice germane şi nu-s altceva decît finalizarea ei. . de suveranitate a poporului. La sfîrşitul sec. Fillosofia clasică germană ocupă o perioadă relativ scurtă.24.Hegel). XVIII lichidînd rămînerea în urmă economică şi politică. bazată pe ideea dreptului divin. . conform cărora oamenii se nasc cu aceste drepturi şi trăiesc pe baza unei înţelegeri cu monarhul. iluminismul se defineşte prin: promovarea raţionalismului. În calitate de curent ideologic şi cultural. a judecarii dupa principii. conceptele rationale pure ale ratiunii devin Ideile. Fichte. Gânditorii iluminişti cer anularea privilegiilor feudale. care este mărginită cu anii 80 a sec XVIII dintr-o parte şi anul 1831 (anul morţii lui Hegel ) din altă parte. « contractul social ». pe care pot să nu-l mai accepte dacă nu este un om „luminat”. supunand unei critici erorile disciplinelor care se ocupasera de aceste Idei. cel mai important dupa Aristotel si probabil. Declinul autorităţii ecleziastice asupra vieţii publice nu a atras şi revalorificarea mentalităţii magice.spiritul raţionalist. comedie ) 21. intelectul uneste fenomenele prin reguli iar ratiunea raporteaza aceste reguli la propriile ei principii.caracter antifeudal si antidespotic. roman ). ci au început să fie depreciate raţional ( şi luate în derâdere). limitarea puterii monarhului şi acordarea de libertăţi sociale şi politice întregului popor.Descoperirea si elaborarea metodei dialectice de gindire in filosofia clasica germana(de la Kant. Argumentele pentru justificarea acestor revendicări se bazau pe principiile de egalitate si libertate. Ratiunea este asadar o facultate a principiilor. Potrivit conceptiei kantiene. iar problemele culturii şi ale ştiinţei au început să se separe de cele ale religiei.  Formularea dialecticii ca concepţie integrală. cel mai original. Practicile oculte nu au mai fost satanizate ( şi condamnate juridic ). în Germania din veacul XIX revoluţia filosofică a precedat revoluţiei politice. Germania se apropia de revoluţia burgheză. materialist şi laic. dar şi esenţa omului. Kant s-a dovedit un mare filosof al moralitatii. categorii şi idei. cauzalitatea dupa legile naturii nu este singura cauzalitate a fenomenelor. "cosmologia rationala" si "teologia rationala". Dupa cum categoriile sunt concepte originare pure ale intelectului. Iluminismul a avut câteva trăsături specifice: . Marx şi F. Genuri şi specii: liric. Principala problemă este problema omului. fata de real.Engels era interpretată ca ceva sinestătător. Pentru ea este caracteristic:  Generalizarea tuturor ideilor filosofice precedente. Apare astfel al doilea sens al libertatii. sintetizand. justiţia. 23. aceste principii raman intr-o pozitie transcendenta fata de fenomene. combaterea fanatismului şi a dogmelor. Reprezentanţii filosofiei clasice germane au fost Kant.  Se studiază nu numai istoria umană. combătând fanatismul şi misticismul. biserica.generează o literatură cu caracter moralist. In cadrul dialecticii transcendentale. nuvelă. caracter laic.  Înţelegerea filosofiei ca un sistem de discipline. Însă din punct de vedere teoretic ea este culmea dezvoltării gîndirii filosifice din acea perioadă. cel moral. literatura preocupată de problemele sociale şi morale. . În secolul XVIII s-a afirmat raţiunea. epic ( povestire. . emanciparea poporului prin cultură. anticlerical. pe care le-au presupus ca obiecte reale ─ deci cognoscibile: "psihologia rationala". la fel ca şi în Franţa veacului XVIII. Toate instituţiile feudale erau supuse unei critici severe: monarhia absolută.Feuerbach. Hegel. ca o etapă calitativ nouă în dezvoltarea gîndirii filosofice. Rezolvarea antinomiei dintre cele doua cauzalitati este posibila prin distinctia dintre fenomen si noumen: intrarea in lumea libertatii obliga la eliberarea de sub legile sensibilitatii din fenomenalitatea . obiectul ratiunii sunt cunostintele intelectului.Filosofia clasica germana-teoria cunoasterii ca expresie a activitatii constiintei. Performanta nepieritoare a lui Kant. Schelling. răspândirea culturii în popor.încurajează tratarea problemelor sociale in literatură.

dar recunoscind natura ca o lume incremenita si moarta.  Abordează finitudinea existenţei umane ca un reper fundamental al existenţei şi caută să reconstruiască întregul tablou al lumii pornind de la acest reper.empirica in favoarea unei lumi inteligibile.Blavatscaia. C. Invatatura lui Hegel constituie un sistem filosofic. societăţii bazate pe egalitate.Teilhard de Chardin. I. XIX a constituit o premisă obiectivă a studierii bogăţiilor naturale ale ţării. B.XVII şi este reprezentată de letopiseţele lui G. A treie etapă se referă la sec.P Haşdeu ş.M Domenach. cronicile bisericeşti şi letopiseţele au devenit purtătorii concepţiei despre lume din epoca feudalismului. Filosofia lui Hegel are ca unul dintre fundamentele sale dialectica.Filosofia contemporana este deseori dominata de irationalism. C.Dialectica proclama dezvoltarea generala si la baza ei se afla idea ca sursa oricarei dezvoltari este autodezvoltarea notiunii.Pe baza reflexivităţii tinde să devină metafilosofie şi să se concentreze devalorizarea asupra condiţiilor formale ale raţionalităţii cunoştinţelor şi acţiunilor. 29. Reprezentanţii lui luptau pentru instaurarea lumii raţionale. libertatea politică drepturilor civile. Hocking.XX au căpătat o largă răspîndire teoria psihotransmutaţiei a lui G. Caracteristica principala a filosofiei moderne o constituie faptul ca ea are un caracter neclasic dar mai ales ca filosofii nu incearca crearea unui sistem ci cerceteaza doar anumite probleme.Keyserling.inconstient. renaşterea spirituală a lui H.Aparitia si dezvoltarea gindirii filosofice in Md.acceptind dialectica ca metoda .Cantemir.  Logica şi teoria ştiinţei se află în centrul meditaţiei filosofice. politice şi culturale. a legiferarilor practice ale ratiunii. misticismul cosmic a E.Neculce.reprezentanti:Milescu-Spataru Nicolaie. Un loc deosebit ocupă A Russo.xx.XIX.I.adica dezvoltarea are natura spirituala .Legea negarii negatiei-care presupune ca teza devine antiteza si pe urma are loc propriu-zic sinteza. În operele sale ei criticau neajunsurile societăţii existente. În perioada iniţială de dezvoltare gîndirea filosofică din Moldova purta un caracter mitologico-religios şi nu prezenta un tot întreg. Brightman.Mounier. La baza dezvoltarii in opinia lui Hegel se afla niste legi:1.  Abordează tehnica ca un domeniu important al vieţii (cultul raţiunii tehnico-ştiinţifice). care periodic au loc în societate.Ghiurdjiev. În Franţa personalismul a fost dezvoltat de Ch. Moldova în această perioadă era un stat feudal în care domina gospodăria naturală. neocreştinismul lui D.27. E.XVIII şi este reprezentată de letopiseţele lui I. Asachi. ci gandit si regandit. înţelepciunea populară reprezenta vechea noastră filozofie.Ureche şi M Costin. care considera că la baza concepţiei despre lume trebuie să fie evoluţionismul filosofico-religios. M Eminescu.  Scientism şi antiscientism.Legea interdependentei dintre transformarile cantitative si calitative si invers.a. M.  Abordează sensul cunoştinţelor şi acţiunilor ca o problemă cheie a cunoaşterei şi activităţii.Stamati. Neotomism – curent în filosofia contemporană care reînvie doctrina scolastică a lui. reprezentanţii sunt Bowne. Gîndirea progresivă a Moldovei din această perioadă era dominată de ideea generală de luptă împotriva Porţii şi fărădelegilor feudalilor locali. Kogălnicianu. a pregătirii specialiştilor din diferite domenii şi mai ales pentru industrie şi agricultură. A Donici. Etapa a doua ţine de sec. duc la răspîndirea curentelor mistice şi iraţionaliste. Criza spiritualităţii şi normelor şi principiilor morale. V. in intentia apropierii de absolutul pe care nu-l va putea atinge vreodata. Letopiseţele sau cronografia moldovenească include totalitatea cronicilor scrise în Moldova.dialectica notiunilor .el fiind idealist. XVII – XVIII depinde de condiţiile social-economice.determina dialectica lucrurilor.iluminare. Prima etapă este cronografia moldo-slavonă din sec. Gîndirea filosofică din Moldova cunoaşte o cale lungă de dezvoltare – de la primele elemente ale realităţii generalizate conştient pînă în zilele noastre. cît şi “limba religioasă”. Noumenul nu poate fi cunoscut. 26. Alecsandri. Literatura. Din iluminişti fac parte Gh. al limbii este abordat ca un mediu fundamental al existenţei. XV – XVI. Veacuri de-a rîndul în Moldova în lipsa unei filosofii teoretice. Secolul XIX în Moldova este secolul iluminismului.Renouvier. Personalism – curent religios în filosofia contemporană care recunoaşte personalitatea şi valorile ei spirituale sensul suprem al civilizaţiei.conform caruia ratiunea nu este singurul mijloc de descoperire a adevarului ci adevarul poate fi cunoscut si prin intuitie.Principalele curente filosofice contemporane. cunoaşterei şi acţiunii. A Hîjdeu.  Tendinţa către misticism şi iraţionalism. Dezvoltarea gîndirii social-filosofice din sec. Filosofia occidentală contemporană are următoarele trăsături:  A înregistrat o “cotitură lingvistică” în urma căreia domeniul comunicării. În sec. A apărut în SUA la sfîrşitul sec.D. Flewelling. dezvoltării ştiinţei şi învăţămîntului. Evoluţionismul creştin (teilhardism) – curent filosofico-religios fondat de P. În evoluţia cronografiei se deosebesc trei etape. care luptau împotriva feudalismului . Dezvoltarea economică a Moldovei din sec.Filosofia sec.Merejcovschi. Criteriul principal al filosofiei medievale îl constituie atît categoriile religioase.2.Negruzzi.

Esenta dialecticii si legile ei.a.din perspectiva filosofica. Ontologiile se clasifica dupa mai multe criterii:dupa nr.Timpul în mecanica clasică este omogen. o succesiune de schimb calitativ.Existenta reprezinta insasi faptul de a fi.Ontologiile dualiste pun la baza lumii 2 principii:material si spiritual. Existenta este tot ceea ce exista . sociala. dimensiuni. proceselor.Timpul si spatiul social.Caracteristicile principale ale materiei:- masa.un ansamblu de coordonate sau de repere care constituie un sistem mobil de reactii. Dialectica filosofilor greci din acea perioadă purta caracter spontan. -unidimensionalitatea. regresulare un character relative. Neomogenitate.Notiunea de progres si regres. un process de inoire continua.spre deosebire de timp.formele lor.Universalitate- spatiul are un caracter general.Miscarea si formele ei. fizica.Obiectivitatea materiei si obiectivitatea spiritului. Obiectivitate. -omogenitate. Timpul are un sir de proprietati generale si specifice: -ireversibilitate. pozitia si distanta obiectelor coexistente in lumea reala. deoarece totul curge şi se transformă necontenit.Ontologia ca parte componenta a filosofiei.Aceasta asimetrie se numeste cite odata sageata timpului. Reversibilitate.Timpul este una dintre dimensiunile universului care ordoneaza evenimentele intr-o succesiune ireversibila si este corelata cu notiunea de eveniment. locul şi rolul lor în viaţa societăţii.necesarul de spatiu. chimica.de elemente puse la baza lumii se disting:ontologii moniste. Miscarea este un mod fundamental de existenta a materiei. In calitate de categorie filosofica presupune examinarea diferitor schimbari.nivelurile si formele acesteia. prin descoperirea contrazicerilor în raţionamentul oponentului. despre monarhie şi formele guvernării statale. sistemelor materiale care constituie universul. se incearca de a elucida corelatia dintre norme sociale in societate la etapa actuala si se demonstreaza ca un imperative al timpului ce consta in utilizarea mai frecventa a traditiilor si normelor.Spatiul si timpul. a fenomenelor realitatii. la fel ca si progresul.dualiste si pluraliste.materia apare sub forma de substanta sau energie.-structura. si timpul.Termenul de ontologie provine de la “ontos”-fiinta.Una dintre problemele majore ale timpului este problema “trecerii”. “logos”-stiinta. MATERIA este un termen general pt toate elementele care ne inconjoara si din care sintem alcatuiti.In centru atentiei ontologiei se afla atit notiunea de existenta cit si cea de nonexistenta.noţiune filosofică.Se studiaza fundamentele existentei.Timpul are o singura dimensiune si se scurge intr’o singura directie. Cel mai mare dialectician al Greciei antice Heraclit afirma că totul există şi concomutent nu există.fie spiritul. nu este influentat de obiectele sau fenomenele ce au loc si este independent de spatiu. atunci putem concluziona ca simbolistica unui spatiu este o rezultanta directa si nemijlocita a felului in care stim sa modelam caracteristicile lui: coordonatele lui.Ontologiile moniste sint sau materialiste sau idealiste.interna a materiei. disput) . E bine cunoscută maxima lui “Panta rei” (“totul curge”). 36. după Heraclit. 11. de la deplasari mecanice pina la procesele de gindire. Lumea. modul de a duce o discuţie ştiinţifică. măiestria de a ajunge la adevăr prin discuţie. un atribut esential al acesteia si consta in totalitatea schimbarilor. Ontologia este o parte componenta a filosofiei care are ca obiect trasaturile existentei. biologica. diferit in dependenta de intindere. spatiul este multidimensional. 35. este constituită din contrarii. dialegomai . Spatiul este modul de existenta a materiei ce exprima proprietatea obiectelor si fenomenelor de a avea intindere. apare şi dispare. spatiul are caracter reversibil. Particularitatea unor norme. Progresul presupune o imbogatire a caracteristicilor.tot ceea ce este. In dependenta de modul de organizare a materiei se deosebesc urmatoarele tipuri de miscare: mecanica.Ontologiile moniste pun la baza lumei un singur principiu fie materia. o apropiere fata de un anumit obiectiv.de a avea o realitate obiectiva. natură.solubila si gazoasa.materia este tot ceea ce ne inconjoara. iar lupta dintre contrarii este cauza dezvoltării. Multidimensionalitate.Ea presupune intelegerea asimetriei dintre trecut si viitor.Din perspectiva fizicii. Are un caracter multidimensional. Socrate privea dialectica ca măiestria de afla adevărul prin ciocnirea părerilor contrare. care la origine în antichitate înseamna arta dialogului.Notiunea de existenta si materie . universal. Regresul este sensul descendent al dezvoltarii sistemelor si obiectelor.structura interna si energia termica. Progresul este o dezvoltare ascendenta. 32. avind 3 dimensiuni. gînduri despre om. de la inferior spre superior. -durata. exprims forma. despre religie şi proceduri juridice ş.spre deosebire de timp. obiceiurilor de convietuire sociala.şi exploatării naţionale. Platon numea .indiferent de faptul cine este purtatorul acestei forme. Dialectica (grec. reperele lui.Ea se intilneste in asa stari de agregare ca:lichida.Intindere.spatiul are o suprafata. Lucrările lor conţin idei social-politice şi filosofice.întreţin o conversaţie.-volum.trasaturile sale definitorii fiind:masa. structuralitate si interactiue. Miscarea este o categorie filosofica care inglobeaza toate schimbarile si procesele care au loc in Univers.indiferent de forma pe care o are:materiala sau ideala.spatiul este neomogen.

dialectica metodă logică care cu ajutorul analizei şi sintezei duce la cunoaşterea adevăratului existent – ideilor. Cunostintele sint rezultatul cunoasterii in care se fixeaza experienta umana si care constituie planul ideal al activitatii. Adica tot ce exista. In structura constiintei se deosebesc elementele cognitive (gindirea). In procesul cunoasterii tot timpul exista un subiect cunoscator sau sau epistemic. Gindirea este capacitatea de analiza si sinteza.forma de reflectare a realitatii proprie oamenilor. generalizat. Constiinta.juridica. legile si genurile cunoasterii. ele unesc situatia exterioara cu necesitatile omului.Problema constiintei in filosofie si psihologie.Subiect epistemic poate sa fie un individual cit si un grup de oameni. dar la un nivel mai inferior decat omul care a fost inzestrat cu scanteia dumnezeiasca-sufletul. structura şi mecanismul acesteia.politica. Emotiile si sentimentele sunt reflectari apreciative a realitatii. subiectul. Ei nu ajunseseră la descompunerea obiec-telor şi fenomenelor naturii în părţile componente şi la analiza lor. iar expresia ‘’viata sociala’’ poate sa desemneze intre altele ansamblul proceselor ce asigura mentinerea si dezvoltarea societatilor.biosfera si noosfera.Societatea ca obiect de studiu al filosofiei. fără de care este imposibilă cunoaşterea profundă şi multilaterală a lor.culturala . decît asupra a ceea ce se mişcă. etc.teoretica a omului.O alta interpretare a naturii s-a cristalizat in cultura crestina a epocii medievale cand natura se considera creata de Dumnezeu.este sursa activitatii de cunoastere. emotional (emotii si sentimente) si volitiv (vointa). 11.Acesta este purtatorul activitatii practice.omul si desigur ca gindirea umana.De exemplu intr-o definitie uzuala putem intalni urmatoarea descriere a societatii:ansamblul organizat de indivizi uniti intre ei prin relatii de interdependenta.elementele ei. este un autocontrol a personalitatii.Gnoseologia ca teorie a cunoasterii. Obiectul gnoseologiei – cunoasterea umana.Adeptii ei propaga ideea intoarcerii inapoi spre natura.Obiectul cunoasterii este contrapus subiectului epistemic .Dar la fel de imporatante in caracterizarea societatii sunt relatiile dintre indivizi care au un carater determinat de realitatea existentei impreuna sunt numite generic relatii sociale iar protagonistii lor actori sociali. Gnoseologia este teoria cunoasterii in general. Aristotel înţelegea dialectica ca măiestria demonstrării şi respingerii Lui Aristotel îi aparţine meritul de a defini şi cerceta formele esenţiale ale gîndirii dialectice.reproducere mentala a realitatii obiective de catre subiectul cunoscator. adika un ansamblul al institutiilor care constituie fundalul dat pe care se cladesc actiunile sociale.In epoca renasterii Printre conceptiile filosofiei ce se refera la problemele ecologice poate fi evidentiata conceptia russoista sau neorussoista. 39. obiectul.Structura constiintei. 40. ea este inlocuita de cerinte ca motive de activitate.societatea. intinderile nemarginite ale oceanelor. in principiu ei pornsc de la idee justa a unitatii .In prim planul acestei definitii se afla indivizii considerati ca grupuri sau ansambluri de indivizi. norme.spre el este orientata actiunea subiectului si in calitate de obiect epistemic pot fi natura.activitatile care o sustin de natura economica.Definitia nu este incorecta pt ca evident nu pot exista societati fara indivizi. iar de aici si problema cunoasterii stiintifice a naturii.Probleme ecologice contemporane.Societatea si natura. Cunoasterea este procesul de dezvaluire a esentei obietului si fenomenelor de insusire. Notiunea de natura este una dintre cele mai largi.Cunoasterea este o activitate individuala.Dar mai inainte de a fi un obiect de cunoscut societatea este pentru fiecare dintre noi o realitate traita. Gindirea umana are un caracter abstract.corelatia lor. de a capata cunostinte noi si de a le folosi in diferite conditii.deoarece filosofii greci antici mai mult atrăgeau atenţia asupra mişcării şi a legăturilor dintre lucruri.valori. Subiectul si obiectul cunoasterii. La animale si copii mici nu exista vointa. Provine de la cuvintele latine cum-cu si scientia-stiinta. 37. care poate fi abordata din perspective diferite. universul si este identica in acest sens cu notiunea de materie. ingloband si lucrurile din natura-lumina stelelor indepartate. raurilor si padurile. se transformă şi se leagă. forma cea mai inalta a activitatii creierului.procese numite mai tehnic ‘’reproducerea’’ si respectiv ‘’producerea sociala’’. elementele si mecanismele acesteia. ea se exprima prin notiuni. transformarile reciproce ale particulilor elimentare. Societatea constituie o realitate complexa cu multiple dimensiuni.Viata ideala era considerata cea traita in armonie cu natura. psihicului. Dialectica în această perioadă este încă foarte primitivă şi simplistă.Relatia dintre actiuni si structuri ne face sa intelegem ca sociatatile sunt dinamice adika au o viata a lor . Aceasta ne da informatie si cunostinte despre lumea obiectiva. Societatea cuprinde pe langa indivizi si relatiile lor.Structura societatii.institutii.Cunoasterea este reflectarea realitatii obiective in cunostinta oamenilor si e unul dintre procesele definitorii ale spiritului uman.Gandirea antica concepea natura ca pe un tot intreg ce se schimba iar omul era interpretat ca o parte a ei. Vointa esteun mecanism deosebit de reglemantare a activitatii propriu numai omului.Notiunea de constiinta.Societatea in ansamblul ei poate fi privita ca o structura sociala. Gnoseologia se preocupă de esenţa procesului de cunoaştere.

transformare si stapinirea naturii si societatii. ca parte a caracterului lor intentional.Din această cauză pretutindeni unde trăiesc oameni ei crează cultură neexistînd după cum remarcă culturologul R. oprirea defrişărilor iraţionale de pădure etc. viata insasi este prima de valori si cea mai semnificativa. indreptata spre usurarea muncii sale. “merita ea sa fie traita?” etc. asupra urmatoarelor chestiuni: “are valoare viata?”. intentie. Trebuie sa mentionam ca intrebarile sus. 2. pentru a produce cit mai bine si pentru a avea un confort mai bun. Inveliş al Pământului suprapus biosferei.cind vorbim de sensul vietii. Cultura şi societatea. ele suporta semnifcatii. adica de a medita asupra ei. BIOSFÉRĂ Totalitatea fiinţelor care trăiesc pe pământ. gasirea unor alternative lemnului in diverse scopuri economice.Pe langa aceste conceptii pesimiste. ale dublei relatii cu lumea si cu sine. Valorile materiale constituie cultura materiala. subcultura. sensul porneste de la constiinta spre lume. In problema sensului vietii este necesar sa evitam limitatrea analizei numai la nivel spiritual. constatată în ultimele decenii. actele si operele limitate – ca geneza. contracultura Cultura reprezinta totalitatea valorilor materiale si spirituale create de om in dramaticul proces de afirmare a sa ca fiinta sociala. Sensul vietii este cel pe care i-l atribuim. fiind rezultatul interactiunii structurilor constituante si constitutive ale constiintei. Referitor la problemele care il framinta pe om. Sensul autentic al vietii este un fenomen etico-social. o structura si o modalitate de manifestare sociala. conform dorintelor valorice. Cultura spirituala cuprinde valori spirituale ce exprima raporturi sociale functionale si care au ca principal rol satisfacerea trebuintelor omului ca fiinta sociala. recum si institutiile necesare crearii si comunicarii acestor valori. sunt cele legate de activitatea utila a omului. valorile materiale sunt tocmai obiectele care servesc drept mijloace pentru satisfacerea trebuintelor omului ca fiinta biologica (ca parte a naturii). in ratiune si fortele lui creatoare. afective. Solutii: impadurirea versantilor. repere. daca e luminata de constiinta de sine a omului. exprimind justificarea si finalitatea ei. apelor. 46. sau tehnologice in cazul reziduurilor industriale . dar ele privesc viata fiecarui om in parte. Înveliş al Pământului în care se defăşoară viaţa. 58x.omului si naturii dar absolutizand aceasta teza ei ignoreaza faptul ca omul devine si ramane om nu prin acomodarea pasiva la natura dar prin transformarea ei activa.puse se refera la viata in genere. Un prim aspect in abordarea sensului vietii umane este acela de a pune problema in centrul constiintei. Sensul este constitutiv constiintei si cunostintei noastre. Sensul vietii este produs social.Orice societate are o cultură oricît de simplă ar fi ea. De aceea sensul vietii umane are o origine. Albert Camus afirma ca “sensul vietii este cea mai presanta dintre chestiuni”. Vom gasi atita sens in lume. pentru oamenii care isi suporta destinul cu demnitate si curaj chiar in situatii dificile. precum şi a apei oceanelor. dar viata poate dobindi un sens numai prin activitate umana. Poluarea solurilor. Problema sensului vietii omului este esentiala pentru filosofie. Exprimind raporturi soviale existentiale. educatia cetateneasca in favoarea protectiei mediului Noosfera este ansamblul al sistemelor de informatie. daca dobindeste un sens. Cultura ca obiect de studiu al filosofiei. existenta vietii umane este un element indispensabil al genezei si afirmarii valorilor.Concluziile lor sunt negative deoarece sunt patrunse de neincredere in om. ne referim la capacitatea individului de a trai viata in chip uman. 3. cu multiple valente rationale.Fenomenul alienarii. Daca este constitutiv constiinta. cunoastere si valorizare specifice fiintei umane. Viata are valoare daca e traita in conditii umane. cit si motivare sociala.şi fiecare fiinţă umană este culturală în sensul că participă . eforturile de individualizare capata sens. O prima idee ce a aparut din meditatia dintodeauna asupra vietii este cea de respect si pretuire pentru toate fiintele vii. Totodata.Sensul si scopul vietii omului. motivare si finalitate – la domeniul spiritului si al intelectului. Solutii: diminuarea emisiilor de gaze care cauzează efectul de seră. Probleme ecologice 1. în apă şi în partea inferioară a atmosferei. proces ce evidentiaza in mod clar progresul lui in cunoasterea. Sensul se constitue in interioritatea umana. criterii si numai in raport cu acestea. cit vom pune noi insine prin calitatea noastra de subiect creator. de natura sociala. Pentru a concepe cultura nu este suficient de a o analiza pe ea numai în raport cu natura ci şi în legătură cu societatea deoarece toată viaţa socială este dominată de cultură. aerului Solutii: solutii de ansamblu edilitare in problema salubritatii urbane . Încălzirea globală este creşterea continuă a temperaturilor medii înregistrate ale atmosferei în imediata apropiere a solului. Cultura spiritula include in sfera ei atitudinile. Pentru un om viata nu este numai un proces biologic. gresite exista si conceptii optimiste conform carora problema ecologica poate fi solutionata tinandu-se cont de faptul ca radacinile ei se trag din interactiunea dintre societate si natura. intrucit individul insusi este on primul rind. un produs social si numai in societate poate oferi sens vietii sale. intentionalitatii sale si judecatii ca fapt de cunoastere. Valorile dau sens vietii umane. morale si etice. ci un fenomen cu mult mai complex. Defrisarile de padure in masa.Linton”societăţi aculturale şi nici măcar indivizi lipsiţi de cultură. desemnând omenirea întrucât este alcătuită din fiinţe inteligente. care are atit o motivare psihologica.

o artă pe gustul omului mediocru. dar nu resping toate normele şi valorile culturii dominante” O subcultură propune un ansamblu de simboluri.Structura moralei. antropologie şi studii culturale. in acelasi timp. omul umanizeaza acest cadrul natural.Kitch-ul este „modul estetic al vieţii de toate zilele”. ea poate fi descrisă ca fiind o contracultură.şi este totodată legată de dezvoltarea mijloacelor de comunicare de masă. fiind definită tot în mod negativ si globalizator fiind caracterizată prin: a. raportul omului cu sine si cu lumea.) înlocuirea criteriilor estetice de valorizare prin criterii economice e. cultura este existenta constientizata sau constiinta finalizata in existenta.) cresterea distanŃei sociale între creatorii de bunuri culturale si publicul respectiv d. Hegel presupune că individul bogat vede în cultură”un mijloc de satisfacere a necesităţilor şi a capriciilor subiective. Cultura de masă este produsul societăţii industriale care e şi o societate de masă atît pe plan economic cît şi politic. Fr.De aceea lupta împotriva culturii de masă a devenit în prezent una din sarcinile importante ale forţelor democratice progresiste din lume.de aceea consideră că interesele subiective trebuie înălţate pînă la conceperea de către individ a cerinţelor universalului .Cultura de masa si cultura de elita. sau obscură) care îi deosebeşte faţă de cultura mai mare. chiar si in cazul cind sunt produsele unor generatii trecute. In cultura se constituie. Cultura de masă devine un fenomen global.) simplificarea continuturilor si eliminarea dimensiunii intelectuale în favoarea atributelor afective etc. o transforma intr-o lume a sa.) standardizare produselor c.” Cultura este un atribut esential al omului nu ca fiinta bilogica.O foarmă degradată a culturii de masă este şi Kitch-ul în artă. de care aparţin. Actionid asupra naturii. Orice act de cultura implica o componenta spirituala.cultura se integrează alături de celelalte sfere ale vieţii sociale determinismului social. principaka distinctie a culturii in raport cu natura este umanizarea. pe masura propriei sale existente. Prin subcultură se înţelege fie o tendinţă de manifestare subiacentă a unei culturi elementare.Ca fenomen social. CULTURA DE MASĂ. creatie si valorizare umana difera de unitatile structurale apartinind naturii. denumită şimainstream. Este sentimentul coeziunii oricarei comunitati umane evoluate. fie o cultură a grupurilor şi subgrupurilor sociale dintr-o comunitate etnică În sociologie.El înţelege că aceasta duce la degradare morală. valori şi moduri de viaţă neidentice cu cele ale culturii dominante într-o societate. 50. toate obiective) in timp ce dominiul culturii se situaeaza la polul opus fiind supus determinismului social. in interiorul raporturilor dintre acestia. . Acestea tind să omogenizeze şi să schematizeze cultura pentru a o face accesibilă şi gustată de publicul larg. apare ca o expresie a libertatii umane.Specificul normelor morale. -In cadrul proceselor naturale predomina repetabilitatea. se acumuleaza si se transmite experineta generatiilor. realitatiile domeniului cultural presupun cu necesitate prezenta factorului constient. dominantă. dar nici în contradicţie faţă de acestea.) generalizarea modului industrial de producere a bunurilor culturale b. S-a facut o distinctie intre cultura si natura care dezvaluie o serie de particularitati: -daca natura este existenta obiectiva. Dacă o anumită subcultură este caracterizată de o opoziţie sistematică faţă de cultura dominantă.Fiecărui tip istoricde societate îi este propriu un anumit tip de cultură. se umnaizeaza pe sine. -realitatile culturale nu exista ca cte in sine.Notiunea de morala. Prin cultura omul supune treptat lumea exterioara. De aceea. deci unicitatea si irepetabilitatea. -natura este supusa in intregul ei determinismului obiectiv (unor cauze.este cultura ce caracterizează societatea de masă.Cultura si globalizarea. ci ca fiinta sociala. „Adepţii unei contraculturi resping unele sau majoritatea standardelor şi modelelor comportamentale ale societăţii înglobante. adica ea fiinteaza in sinte. in afara si independent de constiinta. este mod de a cugeta si de a actiona.absolutului adică a ideii pînă la conceperea raţionalului. ca prezultat al progresului repurtat de om impotriva necesitatii oarbe a fortelor spontane. ele traiesc prin oameni. -in timp ce obiectele si procele din natura fiinteaza si se manifesta numai spontan. necesitati etc. in cadrul culturii domina creatia originala. Nietzsche spune “Cultura este viata. in care el traieste si.E necesar de a lărgi schimbul reciproc de experienţă între popoare în domeniul păstrării moştenirii culturale de a propaga originalitatea culturilor moderne de a depune eforturi comune în asigurarea dezvoltării limbilor şi culturilor naţionale a metodelor creaţiei artistice din trecut şi prezent. Prin cultura omul umanizeaza natura. norme.la o anumită cultură.Cultura si natura Reliefarea culturii ca unitate structurala rezultata in urma unor acte de cunoastere.------------ 59. ci adiţionate lor ---. o subcultură este un grup de oameni cu o cultură (distinctă. legi.

rău. Aceasta lipsa de încredere în etica este. Dar sunt câteva principii calauzitoare de bun simt care pot ajuta managerii în considerarea implicatiilor etice ale deciziilor si comportamentele manageriale:1. politică.. (starea de moralitate). Spunerea adevsrului e importants în constituirea încrederii în interesa_ii relevan_i. medicală. m. cu resurse limitate. amorf. el referindu-se la m. Sa se arate respect . 48. Exprimă sub formă de norme de comportare condiţiile necesare funcţionării şi dezvoltării personalităţii umane: sînt multe norme şi valori m. Pe lîngă acestea există şi sisteme m. Formulează proiecte de organizare a vieţii. care nu exprimă o exigenţă socială. moral/imoral. rationamentele si judecatile etice mature nu sunt totdeauna usor de facut. pentru cei mai multi oameni de afaceri. Sistemele m.2.Etica in afaceri:esenta si principiile fundamentale. în cosecinta. fundate pe valorile de bine/rău. m. familiei. Sunt chiar putini care cunosc limbajul etic si conceptele pe care le contine acesta. care reglementează activităţile profesionale specificate. la moralitate. desemnate de regulă prin termenul de deontologie: m. exclusiva. strategii de acţiune umană care să ducă la împlinire. b. Exprimă sub formă de norme de comportare condiţiile de funcţionare ale diferitelor sisteme sociale. are trei funcţii distincte: a. nici macar al specialistilor. cât si a spiritului ei. c. Moralitatea se referă la gradul în care normele m. Supunerea în fata legii. conceptiile si metodele care dau capacitatea individului de a efectua decizii morale. renunţării. O teza a responsabilitatii sociale si a eticii manageriale e supunerea fata de lege. c. dar sînt rar practicate. de ex. În m. de preferat atât în privin_a literei.: a.). de ex. „corupţia". C. Faptele reale ale situatiei nu sunt totdeauna limpezi. evoluţia m. colectivitate. m. si fie ceva subiectiv. sînt respectate de către o persoană. ca un produs tipic al unei societăţi stagnante. reprezintă un sistem stratificat de norme şi valori: există o m. cinste. Factorii sociali responsabili de gradul de respectare a normelor m. cît şi la o serie de practici. Ea cuprinde limbajul. caracterizate printr-un grad ridicat de interiorizare şi impuse atît de către propria conştiinţă (conştiinţa m. m. larg împărtăşite în cadrul unei colectivităţi. normelor m. Moravurile reprezintă un concept cu o tentă mai generală. din programele de învatamânt ale colegiilor si universitatilor. drepturi sau bun simt. a familiei etc. la fericire. ♦ M.Z. ci una umană orientînd relaţiile interpersona-le în aşa fel încît ele să constituie un mediu favorabil pentru persoana umană. reprezintă exprimarea în limbajul comportamentului individual a cerinţelor organizării sociale. Etica. sînt incluse şi concepţii despre ceea ce este moral/imoral. desigur. din acest punct de vedere. responsabilitate. ♦ Sociologia m. un fapt nefericit. Ansamblu de norme de reglementare a comportamentului. rau definit si. generală care reglementează comportamentele şi relaţiile dintre oameni în toate sferele de viaţă. Cercetări asupra dinamicii valorilor. adesea ele fiind chiar opuse normelor şi valorilor formal şi general acceptate. M. sinceritate. relaţiilor dintre sexe. grup. Într- adevar. realizare umană. În această ipostază m.). etica ramâne a fiecaruia pentru el însusi si încrederea. ca fenomen social. inclusiv ale comportamentului. De aici etica pare. caracterizată prin prezenţa unor puternici factori adverşi pentru viaţa umană) sau a diferitelor grupuri şi clase sociale (morala burgheză. principiile sau criteriile etice ce trebuie folosite nu întrunesc totdeauna acordul sau consensul. Desigur. b. muncii. este subminata.3. etica furnizeaza instrumentele pentru a elabora judecati morale. deoarece fara un acord comun asupra principiilor etice. reprezinta un sistem de principii morale si de metode pentru aplicarea acestora. astazi numai o mica minoritate din absolventii colegiilor si facultatilor au urmat un curs de etica. a omului de ştiinţă. Putem desprinde următoarele mari teme de preocupare a sociologiei m. apare ca înţelepciune de viaţă. corectitudine.. nici folositor. Astazi. a profesorului. multi universitari (americani) considera ca etica a cazut inexplicabil din pozitia sa înalta. Pentru o asemenea din urmă situaţie putem da ca exemplu „bacşişul". moduri de comportare specifice respectivei comunităţi şi care sînt mai mult sau mai puţin formulate explicit ca norme m. bine. Astfel. care este baza tuturor afacerilor. ca produse ale drferrtelor tipuri de societăţi (ex. ca ansamblu de norme şi valori recunoscute şi impuse de către societate. precum utilitarism. după cum şi sisteme de valori şi norme care reglementează diferitele sfere ale vieţii: m. reprezintă o preocupare sistematică de analiză a m. Ss se spuns adevsrul. în aceasta situatie. ca grad de respectare a acestor norme în cadrul unei colectivităţi. ale moravurilor. cît şi de presiunea atitudinilor celorlalţi (opinia publică). justitie.

Religiile mondiale:particularitati.57.56. a_a cum managerii ar dori s_ fie tratat_ afacerea dac_ aceasta ar fi un individ. Vietnam. În mod tradiţional..Baha'ism( religie monoteistă fondată în secolul al XIX-lea in Persia)7. 53.Lumea supranaturala ori divina dirijaza cu dezvoltarea naturii. într-o ființă supranaturală.5. Morala si stiinta.Specific pentru credinta religioasa este nu numai admiterea existentei dar si atribuirea ei unui sens deosebit:ca lumea supranaturala este adevarata lume.54. credință.1% .1%.constientizarea de catre indivizi a propriilor valori in raport cu valorile altora. Înainte de orice s_ nu p_gube_ti pe cineva. Chiar daca nu sint strins legate.. religia era legată de moralitate.Shintoism(religia vechilor japonezi)2. Morala este in corelatie strinsa cu religia.8 millioane=0. Religia ca fenomen social si cultural .. sau oricând cei apropia_i sunt în nevoie _i managerul este singurul care poate oferi ajutor.Credinta religioasa poate fi inteleasa si ca retragerea personalitatii de la problemele de toate zilele. Studii din domeniul social şi cel al ştiinţelor comportamentale de la jumătatea secolului trecut încoace a zdruncinat concepţia clasică în care religia era văzută ca fiind cea care naşte ori coordonează comportamentul moral.Islam 1. este cea care determină specificitatea acestor două ştiinţe în raport cu celelalte ştiinţe sociale: normativitatea etică şi juridică.3%. Religia...stiinta.4 millioane=0. totusi . argumente fiind aduse atât de cei care susţin rolul pozitiv al religiei cât şi de cei care consideră că religia limitează sau chiar împiedică dezvoltarea morală.1%.1%.. Managerii au responsabilitatea de a ini_ia o ac_iune sau de a lua o decizie de câte ori au capacitatea sau resursele de a proceda a_a.. totalitatea instituțiilor și organizațiilor corespunzătoare.Filozofia religioasa nu-I religie.5 millioane=0.Toate fenomenele si procesele realitatii erau explicate de pe pozitiile acestei conceptii.6. din acestea. Tradus a în condi_iile lumii afacerilor.iar pe de alta parte.La baza moralei.. s_ nu faci r_u. Normele morale şi cele juridice nu sunt rezultatul unor simple constatări factuale ci. pe toți cei care aderă la acest sistem. binele şi răul fiind înţelese conform definiţiilor date de însăşi Persoana Divină.vietii umane.pacat mintuire.pentru oameni. Confucianism(adepti majoritatea în China.Scopul acestor curente este de a demonstra necesitatea existentei religiei si utilitatea ei.Dumnezeu . soarta..principiile morale pot sa influenteze activitatea profesionala a savantilor.Sistem de credințe (dogme) și de practici (rituri) privind sentimentul divinității și care îi unește. Specificul moralei consta in faptul ca ea nu este localizata doar intro singura sfera de activitate a omului si se manifesta in toate domeniile.4%. Utilizarea si respectarea „Regulii de aur”. Morala reprezinta un set de norme si de reguli de comportament de care se conduc oamenii in activitatea lor vitala. Aceste reguli au un caracter necesar şi constrângător. Totdeauna s_ ac_ionezi când ai responsabilitate. confesiune.0% .unitatea si deosebirea dintre ele.Judaism 15 millioane=0. care se aplică în mod prescriptiv realităţii sociale. aceast_ regul_ înseamn_ tratarea indivizilor corect _i cinstit. pe de o parte. fie sunt deduse.Ea cuprinde o multime de curente si orientari ce se refera la problema corelatiei credintei si ratiunii. Japonia) 6. în aceeași comunitate spirituală și morală. Morala si religia.55.jurisprudenta.actiunea ei benefica asupra omului.este atitudinea emotional personala catre lume prin care cunostintele denspre ea se accepta de catre individ fara demonstrarea lor. Participarea activ_ f_r_ paternalism.. Orice religie se bazeaza pe credinta.Buddhism 375 millioane=5. 3. formă a conștiinței sociale caracterizată prin credința într-o divinitate. fie sunt imperative categorice (pe care raţiunea şi-le prescrie singură). Filozofia religioasa este un comportament al filozofiei ce are drept obiect analiza si interpretarea notiunilor principale a religiei:credinta religioasa.faptul de a fi foarte constiincios. Relaţia dintre religie şi dezvoltarea morală este o problemă spinoasă dezbătută de-a lungul timpului.. morala formeaza responsabilitatea savantilor pentru inventiile sale.prin rolul determinat al teologiei..teologiei si stiintei. mai mult decât deciderea a ceea ce este mai bine pentru ei. Crestinism 2. Cea mai importantă trăsătură comună dreptului şi moralei. Acest principiu _intit la înv__area privind nevoile interesa_ilor relevan_i.cunoastere si aprecierea lumii.7..3 miliarde=20. care trebuie să fie conştientizat de către orice fiinţă raţională.9%.5 millioane=0.ca ea este primordial si determina lumea naturala si sociala.in aspect spiritual se afla constiinta de sine.stiintei si religiei..ci filozofie cu totalitate de principia ontologice. creatoare și guvernatoare a cosmosului și prin oficierea unui cult..1 miliarde=33.Hinduism 851 milioane=13. Raportul dintre morala si alte forme ale culturii:religia. Atât regulile morale cât şi cele juridice sunt reguli normative. în mod logic.idealul..Credinta este convingerea denspre existenta lui Dumnezeu.de aceea ca religia dezvolta in om asa valori ca binele. Coreea. Tratarea cu respect al oamenilor are adânci radacini în studiul eticii..gnosiologice si antropologice denspre existent. Morala si jurisprudenta.0%.2%.4.Jainism(India) 4. Morala este strins legata cu alte sfere sociale..Sikhism(a luat nastere in secolul 16 in Nordul Indiei) 25 millioane=0. Acest principiu – în realitate prima regul_ a eticii medicale – este considerat de unii cercet_tori americani a fi linia de baz_ a oric_rei consider_ri etice _i totodat_ una u_or de aplicat în afaceri.

3. Iudaismul este religia poporului evreu si poate fi considerat ca cea mai veche dintre religiile monoteiste. Hinduismul. Viata este suferinta. viata zeilor si propovaduiesc rugaciunile si ritualurile. care a pus la baza invataturii sale relatiile despre oameni atit in familie cit si in societatea. care inseamna: intelegere dreapta. brahmanismul face sa se nasca totul. Crestinismul insa. si monismul panteist. Taoismul este religia despre calea cooperarii dintre om si tendinta. Este in amestec între politeismul naturalist al Vedelor. cuvânt drept. mijloace de existenta drepte. Cartea sfântă a religiei islamice este Coranul. tao este legea Cerului. Cele cinci percepte sunt: 1. Nu exista despre Dumnezeu o idee unica. în el. Din acest neant. Dumnezeu este unic şi este numit Allah. talent pentru ceva anume. Brahmanismul. Pentru a indeparta dorinta. sinceritate si politete. Hindusul il priveste pe om ca fiind o manifestare a impersonalului Brahma. care nu este altceva decât o abstractie. Astazi. Sa nu omori. loialitate fate de prieteni. . mai târziu. ca fiu si mesager al lui Dumnezeu nascut din Fecioara Maria. invatând oamenii sa traisca in armonie unii cu altii. Principiile acestei tendinte pot fi descoperite în ritmurile regulate ale apei. Crestinismul este o religie universala. Sa nu consumi droguri sau bauturi alcoolice. ritmuri care sunt ulterior întiparite sau reproduse în cele din piatra si lemn si. Sa nu minti. despre care musulmanii cred că reprezintă cuvântul lui Dumnezeu.2. cartile sacre ale brahmanismului. Confucianismul se ocupa de aspectul practic si pamântesc.5. prin anihilarea totala a dorintei. Buddismul respecta dreptul omului de a cerceta si de a alege singur. Principiile fundamentale ale acestei gândiri sunt: supunere si respect fata de superiori si parinti. Nucleul acestei religii este credinţa într-o singură divinitate. denumit Nobila Carare Octupla. în multe dintre formele artei. confuciansmul este adeseori confundat cu taoismul. gândire dreapta.Scripturile hinduse cunoscute sub numele de Veda (intelepciune/cunoastere) povestesc originile lumii. Cartea sfântă cuprinde soluţii pentru toate problemele omului : de la căsătorie şi rezolvarea problemelor de familie.2. sa se reîntoarca tot la el. datorie fata de familie. Sa nu furi. gazelor si focului. concentrare dreapta. Brahma. Coranul cuprinde credinţa în unicitatea lui Dumnezeu. adica modul lui de manifestare. 3. Sa nu fi imoral. lipsit de valoare individuala sau personala. un neant. La baza invataturii lui Buddha stau cele patru adevaruri sfinte:1. Durerea poate fi vindecata prin domolirea acestei sete. invata ca omul a fost facut in imaginea lui Dumnezeu având personalitate si capacitatea de a primi si de a oferi dragoste. efort drept. trebuie urmat drumul cu opt ramuri.4. Într-o perspectiva si mai larga. pe cand taoismul se ingrijeste de cel esoteric si ceresc. 4. care reprezinta o sinteza de a rationaliza lumea. iar prin purificare si spiritualizare. în faţa căruia toţi oamenii sunt egali. Islamul este religia musulmanilor in concepţia carora. Portiunea de incheiere a scrierilor Veda este numita Upanishads.Tao semnifica ideea de iscusinta. Setea de placere este originea suferintei. fapta dreapta. sau cursul lumii naturale. până la modul corect în care trebuie să fie făcut comerţul sau la probleme spirituale importante. trimis pe pamânt în vederea rascumpararii omenirii din captivitatea pacatului original al cuplului Adam si Eva. Confucianismul este o religie fondata de filozoful chinez Confucius. Dumnezeu. indiferent de rasa sau religie. precum si a mântuirii omenirii. şi negarea existenţei oricărui alt zeu. construita pe temeiul credintei în Iisus Christos.Preotii brahmani au creat un zeu unic. umilinta.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful