N.

IORGA

0 o 0o
G0 ISTORIA 00

COMERTULUI R011UNESC

EPOCA MAI NOLA

BUCURESTI

Tipagrafia .T1PARLTL ROMANESC" Strada SArindar No. 22

1925
Cliseul, care mi s'a comunicat de foaia literarA a Sasilor,
represintA o scenA din iarmarocul de la Lipsca.
 ISTORIA
COMERTULUI ROMXNESC
EPOCA MAI NOUA
 CAPITOLUL I-iu
Comertul romAnesc In epoca expansiunii teritoriale
austriece
Directia comertului romnesc sufere schimbari Insemnate
In veacuI al XVill-lea, dar deocamdata schimbarea care se
pregatete e Inca nesimtita. Nu poate fi vorba de un sistem
edonomic i financiar fanariot opus celui de taxi. Dac ar fi
existat, I-ar fi Incercat i unii vechi Domni greci din secolul
al XVII-lea, cari veniau din acelai mediu constantinopolitan i
aceasta, cum se tie, nu s'a IntImplat. Mavrocordatii, Ghicu7
letii vor guverna intocmai ca i un Leon-Voda, un Ilia Ale-
xandru, ba chiar, fiind mai slabi fat de tara, cu i mai multa
dorima ca nimeni sa nu se poat One ca datina a lost
diem&
Cine tine sama Insi de felul absolut turcesc" cum Nico-
lae-Vocla Ii juded boierii In Moldova, cerInd pirerea Mi-.
tropolitului, ca Sultanul a muftiului, asupra vinovtiei lor poli-
tice, ori acela tot aa de tarigradean in care, ca Domn mun-
tean, face sa-i piar, supt sabie ori intr'ascuns, dumanii, va
bnui ca omul obinuit a vedea aa inteun domeniu, dupa
deprinderea lui de acasa, din tinereta, va fi adus si proce-
deze tot asffel i In alte direcjii, deci i In aceia a vietii negu-
storeti.
Dar teoria otoman se cunoate. Comerjul nu e liber
mai ales nu ramIne nesprijinit, neocrotit. Cei de casa trebuie
sa Intre In isnafurile-bresle ; strainii sint datori sa-i cear
prealabil un privilegiu, In puterea caruia ei ramln Inteun ra-
port special, bine precisat, cu haznaua stapInului.

Aceasta nu se simte deocamdati In negotul aa de vechiu

cu Braovul. In a doua parte a ISoinniei lui Brincoveanu. ace-
 4

leai vai muntene duc, cu cArAuii din Cimpulung, ori din

Prahova, pe la Vlenii-de-Munte la Brapv, unde Von' nu-i
mai avea acum depositul 1; se constata aceiai porci pe cari
boierii ii trimit peste munte acelai import tnamplator de
piei de bou5, de miere i ceara4. Din Rsaritul turcesc se
o.duc pentrit a se vinde in Ardeal sau a se trece pe acolo
bumbac, stofe, ca bogasiile colorate, muselinul, carmasinul
(cirmuziul), mohairul, mAtasurile, cingitori de par de dmil,
ata vApsit, chilimuri, alte covoare, cergi, cordovane i sAftiene,
ele, astari", tAnile i alte mirodenii, marfa amestecata de
Rumelia".
Deputatia ardeleana era de pArere In 1710 cd pentru aceste
obiecte nu trebuie sa se scoata bani buni din Ardeal, cum,
pe de alta parte, guvernul ardelean nu voia sA admit Infra-
rea banilor raj dela noi, zloti, adecA florini din Oldenburg.5,
tulti, aded jumatAti de zlot, poate chiar lei 6. Mai putin ra-
dicali altii, In Braov, credeau ca banul se poate capta prin-
teun spor la vamA, constind intfun florin de fiecare vas de
vin i aizeci de dinari de fiecare rimator 7. Din partea lui,
generalul Stainville socotia ca nici nu e nevoie sA se mai
aduca, de hatfruI cItorva persoane private", acest vin romA-
nesc, data* ce Ardealul are tot aa de bun i nu mai scump 8.
Se ispravi discutia admittndu-se a doua propunere, dar sea-
zindu-se la jumAtate sporul pentru porci : nici Ardelenii ae-
zati dincoace nu erau scutiti de aceastA nou contributie la fi-
nantele slbite ale provinciei5. lar, In ce privete moneda
curent In Tara-RomAneascA, i se admitea cursul, dar cu Fc5-

Hurmuzakl, XV2, pp. 1474, 1477, 1431. Pentru casa cumpgrata de

Brincoveanu In Schein, a lui Malts, ibid., pp. 1478-9, no. MMDCCXCVII;
Brafovul 1 Rondnii, pp. 279-80, no. 3. Pentru cele din Brasovul
Vechiu, Hurmuzaki, XVI, p. 1523, no. MMDCCCLXXW. Pentru ale lui
Dleterich, ibid., p. 1531 si urm.
2 Ibid., p. 1479, no. MMDCCXCIX.
bid., p. 1481, no. MMDCCXCIX.
4 Bragovul ft Romtnii, pp. 11-2, no. 10.
3 Hurmuzaki, XV', p. 1620, no. mmmxxn.
Ibid., pp. 1538, 1540-1; p. 1546, no. MMDCCCCXXV. Zloti ruml-
nestle si In BraFovul 1 Romtnii, pp. 350-1, no. 6.
Hurmuzaki, p. 1506, no. mrimccCxxV.
5 Ibid., pp. 1547-9, no. mmDcCccXxX.
Ibid.
 5

d ere 1. Crkrilor ronfini cari luaser obiceiul de a nu des-

carca la Braov, ci. de a merge mat departe, pe and chiu-
ilor ardeleni nu li se ingkluia a se cobort mai jos decit
Cimpulungul, li se interzise In acela an 1711 acest adaos 2.
Ardelenii nu mai vindeau dincoace mkfurile care li adu-
ceau elite citig la sfiritul evului mediu : postavuri 3, afar
de cel ostesc pentru Domnie, fabricat acolo, fierkii 1
altele. 0 socoteal de vamA privete numai pie!, 'Mire care
cele de sobol vindute cu coropca, apoi cele de vulpe i cu-
rioasele piei de cini albi 4. 0 adunare a efilor Sailor la
Sibiiu, In 1710, schit un plan de nou comert, pe care gu-
vernul nu-1 Mari decit patruzeci de ani mai tfrziu. Era vorba
de o societate general avind In fiecare ora o repre-
sintantA : compusd numai din Sai cari ar fi fcut trei
ani de practic, ea ar fi avut monopolul comercial, cu ex-
cluderea Evreilor, Armenilor, Sirbilor, RomInilor, Turcilor i
unora ca acestora", adunati numai la cele trei bilciuri, alti
negustori avind drept s ofere marf numai dora saptmini
In prvlie la aceiai epoc ; Greci, Unguri rtnIneau cu
dreptul Intreg de negot, dar nu pe stazi, nici pe piat 5.
Intre hrisovulitii", privilegiatii Domniei, Braovenii, adeci
Schell ocup intiiul rind. Am adtat In volumul I-iu conditiile In
care se Invoiserd ei la inceputul noului veac. Aveau dreptul de
a-i trece vinurile In Ardeal, dar numai ale lor, i de a-i pate
fr platd oile 1 vitele. Dar, sarcinile terii Ingreuindu-se, au
fost atini i ei de noile impuneri. Rfetul" cel vechiu fu
astfel crescut. In urma plingerii ce Inaintar, li se reduse ins
plata pentru o vit dela un ort la unsprezece bani, aded a
treia parte numai, concesie care se fAcu, de altfel, i. Sibiieni-
' Ibid., p. 1549, no. MMDCCCXXIX. Cf. ibid., p. 1509, no. mmDccmaxi:
Milfia florenorum annuatim exhinc transferantur", zic Ardelenii. Cf. I
ibid., pp. 1506-7. Pentru orti, ibid., p. 1508, no. mop..
a Ibid., p. 1556, no MMDCCCXXXI.
a Un Stoica postavariul In Braov, ibid., p. 1524. Pentru postav, 13-
1520 si urm.
4 Ibid., p. 1511, no. MMDCCCXLV. Cf. Cronica lut Fronlus, In Quellen
der Stadt Brassd, IV.
5 Jickell, Der Handel der siebenbiirger Sachsen in seiner geschich.
filcher: Enhvickelung, in Archly des Vereines far slebenbrgische
Landeskunde", N. F., XXXIX, 1, Sibiiu 1913, pp. 95-9.
lor, pentru ei i pentru supuii lor din Rinari 1 La urm
toate cererile vtafului din Bucureti, ale judetelor i gocima-
nilor din Piteti, unde aveau viile 2, nu putur birui grija pe
care o hrania Visteria de a satisface cererile turceti 2. Nu-
mrul bietilor chei" sczind la ase pravalii, rfetula
insui trebui sa fie redus dela o mie de talen i la abia dou
sute, in 1707-8'. Ei pastrau privilegiul de a vinde singuri
marfa braoveneasca- 5.
Despre vre-un Romin intrebuintat ca mijlocitor al acestui
negot In Ardeal nu se vorbete : doar daca se poate tinea in
sand acel Milea negutatorau1", a carui misiune pare Insa
a fi fost numai aceia de a ingriji de interesele Brincoveanului
la Brapv 6, alturi de acel agent, mult mai cunoscut i mai
puternic, care era Mano Apostolo 7.

Cit despre Moldova, de mult comertul ei pArsise directia

Ardealului pentru a se Indrepta exclusiv cAtre provinciile Po-
loniei, cu care de-alminterea atitea din tinuturile ei fusesera
lipite pina la pacea din Carlovat, in 1699. In materialul cu-
noscut vedem o singura data pe un negustor din Botoani,
Armean, dar fra a se bucura, In aceasta tara, care nu pri-
mise Inca sistemul turcesc, de un privilegiu de hrisovulit, avin-
dull cu Bistrita Ardealului 5.
Un dzboiu de doi ani izbucni apoi, fa cursul druia se
pare ca aceste relatii devenird Inca mai rare. Braovenil 5e
plingeau astfel ca li s'au lug de Turd peste 20.000 de oi
in amindoua tenle9. Pradciunea cea mare a Tatarilor adui,

7 ibid., 'pp. 1518-9, no. mmDcCCLXV, MmDCCCLXVII; pp. 1521-2, no.

MMDCCCXXI-II.
2 ?.entru vAtaf, ibid., p. 1516, no. mmoccuArl; pentru cellalti, ibid.,
p. 1558, no. mmDccctxxxni. ScutIrea, ibid., pp. 1508-9.
5 Ibid., p. 1514, no. MMDCCCL, an. 1707, p. 1518, no. MMDCCCLXIV
pp. 1517-8; p. 1524,,no. tonvincccuoux.
4 ibid., p. 1519, no. mmtocccLxiii ; p. 1524.
5 Ibid., p. 1518, no. MMDCCCLXIL
6 Ibid., p. 1523, no. MMDCCCLXXIV.
7 V. vol. L
Hurmuzaki, XVI, pp. 1512-3, no. mmocccla.ve.
Ibid., p. 1567.
 '7

spre rsbunare, de Donmul Moldovei, Mihai Racovit, arad

-pe mult timp tinutul Bistritei 1
Negustorii veniti din Imparitia turceasca, cei din Chiprovat,
,,ca si Armenii si Evreii dela Munteni, se Imprstiara; lar
end veni pacea, Incheiat la Pojarevac (Passarowitz) In 1718,
:in loc de o singura tara munteana, erau dota, judetele oltene
fiind legate pentru mai mult ca zece ani de Austria Invingi-
toare prin mintea lui Eugeniu de Savoia.

Fag de aceasta Valahie Austriaca", guvemul din Viena

.avea si intentii economice bine hotarite. Inca in vremea ho-
stilittilor, In August 1717, se luau masuri grabnice pentru a
se curati vechiul drum de comert pe la Turnul-Rosu si Cli-
neni 2. In curInd turme, cirezi, cal trecura pe aceasta sosea
pe care generalul Stainville, sipind in munte o inscriptie rivali
a celor lAsate de Traian, o intitulase latineste, dup numele
1mparatului su, Via Carolina. In instructiile date la 1720 co-
mandantilor dela granit se prevede si corabia Incarcati
plutind pe Olt" 3, si Inca din 1717 se ceruse generaiului
Stainville informatii asupra navigabiliatii riului.
Unul din administratorii imperiali, secretarul Deport", istetul
.si Intreprinzatorul Grec din Chios, Nicolae della Porta 4, cerea
s se fac si hanuri oficiale la drumul mare3, cela ce trezi
din partea boierilor olteni obiectia cd tara a suferit de foa-
mete si de revarsari de ape, judetele de dincoace simtind ca
.si cele ardelene oarecare neplcere fat de cheltuielile cerute
(le asemenea reforme costisitoare. Li se amintise boierilor si
aceia ca odinioar ei aveau datoria de a ingriji de poduri,
1 Ibid., p. 1568.
2 Mid., p. 1566, no. MMDCCCCLV; p. 1570, no. MMDCCCCEMI; pp.
1571-2, no. MMDCCCCLXUL Regimul ~fi dela Clineni In Giurescu, Ma-
terial pentru istorla Olteniel supt Austriaci, I, p. 131 si urm.
3 A navi per Alutam ascendere onerata; Hurmuzaki, XV', p. 1575.-Scaunul
Sibiiului se plngea ca grija drumului 11 e !Asad lui si celor din Til-
inaciu, cari erau Intrebuintati si pAng la Ramnic si Craiova; ibid., pp.
1587-8. V. si ibid., p. 1595 si urm.
4 Pentru moartea lui v. Studil fl documente, V, p. 142, no. 79. V.
li Giurescu, Material, pp. 214 si urm., 22, no. 201.
1 Studil ;1 documente, V, p. 138, no. 74 (Iunie 1719): domus diver-
sorias pro commoditate itinerantium`.
 8

de fintlni 1 de drumurile domneti" pe pAmIntul bar 1, pi-

zind 1 de hoy. Era vorba ca negustorii sA trebuiasca a fi
primiti In casele boiereti cela ce se refusA, firete, cu indignare 2.
O noua vaina se aeazA la Vflcan, i avem tariful ei din 1717,
care constata trecerea pe aici de grine, vite, porci, capre, oi,
vin, cearA, peti de Dunre, peti skati, piel de lup, de urs.,
de vulpe, de dihor, unt i ca', Una, scumpie, n'epa, cor-
dovane, In schimb venind unelte agricole de fier i argint viu 3.

Un mare proiect de comert cu acest Orient, invadat acum

1 prin Oltenia 1 prin Serbia-de-Nord, era In pregatire, 1 se
cerea parerea oraelor ardelene, arAtIndu-se intentia de a se
Intemeia fatrici nouA, manufacturi, cela ce 1nsemna pe atunci
fabrici de pInzeturi 1 de postavuri, i Braovenii iecomandau
cultura inului, plingtndu-se numai cA, de pe urma sarci-
nilor militare 1 a unei rele adminisbatii centraliste, contrar
vechilor deprinderi de mai libera viata locala, provincia e
prea sAraca, locuitorii prea miseri" ca sA poatA incepe o.
activitate cu spor In acest domeniu
Dar aceste intentii bit iute zAdIrnicite 1 din causa prin-
cipiului chiar de amestec nesAbuit al guvernului central, de
credinta ca prin hIrtilarit de cancelarie se poate face once
asupra unei materii necunoscute direct.
Vama mire Valahia" ocupatA i cea turceascA", \rama
din ce 'in ce mai strictA, era o pieded pentru negotul hure
cele dou maluri oltene ca 1 mire Ardeal l principatul lui
Nicolae Mavrocordat. Noii plAiei ImpArAteti 5 pAziau cu cea
mai mare asprime trecdtorile.

Ibid., no. 75: aut quivis dominorum terrestrlum pontes, fontes vias-
que regias in suo territorio restauret, insuper et sectnitatem publicara
procurer. Cf. Giurescu, o. c., p. 358. Pentru hoti, fosti husarl imperial!.
Studii fi documente, V, p. 136. Cf. Hurmuzakl, 11.% 2, p. 1535, no.
MMDCCCCVII ; p. 1543, no. MMDCCCOOC.
2 In pagis, non autem boiaronum domibus diverti; Studil fi docu-
mente, V, p. 138, no. 75.
8 Giurescu, o. c., pp. 136-7, no. 117. Cu acest prilej se presintA
notA), tariful lui Duca-VodA din 1676 si al lui BrAncoveanu din 1717..
Cf. vol. 1.
4 Hurmuzaki, X,, pp. 1613-4, no. MMMXIV.
5 Ibid., p. 1577.
 9

Din consideratiiie monetare cunoscute, ca si din dusmanie

Uta de Turci, ckora nu li se putuse smulge la pace tot te-
ritoriul muntean, se oprise prin taxe mari importul vinului din
Tara-RomneascA 1. Era vorba sa se faca acelasi lucru si cu
porcii, dar Brasovenii obiectau ca bielsugul de hrana In 'A-
dmite cu ghincla si jir, cu meri si peri salbateci, cari dan. In
fiecare an, Ingaduie s'a' se cumpere pe un pret mult rnai
mic In folosul provinciei; oprelistea Amase Insa pentru boi,
cai si oi 5.
In acelasi timp se interzicea trecerea In Orille turcesti" a
grInelor, a ffnului3. Se fixau preturile pe cale oficiala, ca pentru
miere, Inteo vi eme cInd se fcuse putina, cela ce nu se mai
Intimplase niciodata 4. Once produs, vin, porci, rodu1 stupilor,
tutunul lesesc si romanesc", era urmarit pentru strIngerea
precisa, inexorabila a darilor, si oamenii mergeau pina acolo
de-si ascundeau dobitoacele prin stuful baltilor. Un aspru
regim de tehiuri" stringea pe mestesugari, ale dror corpo-
ratii fuseser pina atunci mult mai libere 5. Masurile erau
impuse la o revisie, neadmitIndu-se decit obroace, ferdeale,
ocale si cintare" pecetluite de inspector 6 In afana de inci-
dente neprevzute, ca boala de vite care srki Oltenia, se
adaose o hotkire pripita, aceia luata In Octombre 1727 de
a Inlatura In termin de trei luni moneda cea rea, zloti un-
guresti", sustaci, orti, crivaci", ca si acei bani cari erau,
de mult si mai ales dela ocupatia lui Sobieski In Mol-
dova, de o Intrebuintare curent la noi7, Biasovenii desapro-
bara decisiunea, ei cari obisnuiser sali cIstige cumparInd cu
moneda de aceasta la Bucuresti solizi si acei galbeni de ()-
landa pe cari ai nostri ii cautau cu atita grija 8.

1 Ibid.
2 Ibid., pp. 1620-1, no. mmmxn.
3 Studii fi documente, V, p. 136.
6 Ibid., p. 141, no. 78.
5 Ibid., no. 7P.
6 Ibid., p. 151.
7 Cf. cu Studii fi documente, V, pp. 136-7, Hurmuzakl, X1, pp.
1620-1, no. mmmxxin.
5 Ibid., pp. 1613-14, no. mmmxiv. Pentru valoarea leultd gl a zlotu-
lui romAnesc v. Studil fi .documente, V, p. 145 *I nota I.
 lo

Dar Compania gi eceasca", al c5rii caracter strain se pierdea

tot mai mult (avem nume ca Ghelea, Bunea, Popacoveanu),
are legAturi cu negustorii romini din tara i din Ardeal chiar ;
erban Braoveanul scrie asffel pentru o afacere de bani,
la 1698 Inca, jupInului Gligorie din cetatea Sibiiu" ; Hriza
Frenti se adreseaza, cam pe atunci, marelui jupIn
cinstiti Companii Grecilor, anume naul Horvat Ghiorghi ot
Sibiiu"1 pentru partea ce i s'ar cuveni dila ramaita jupI-
nului baciul Coman Bcanul", a carui sotie continua afacerile.
Pater lano, cunoscut din luptele contra Unirii, chir Pateriul
.ot Sas-Sebeu", face negot de boi cu Uhiorghie Lambovici
ot Rimnic, fratele [lui] chir Lambovici 2" La Braov Hristea Va-
silie se face tovara, frate la tovaroie negutitoriei", cu Nicolae
Bcanul din TIrgul Mic al Sibiiului" 3. Compania aceasta de
Greci" se lntelege i cu Compania Armenilor, carii pre unde
s afla AzAtori", precum i cu altii carii sa afl la Fagara,
la Braov, la Vaarheai, Greci, neguttori aici In Ardeal"
mai sInt 1 altii la Cluj, la Hateg, la Zlatna, la Oratie, la
Alma, la Pitri In Banat, la Dobra, la Blaj, la RAinari, la
Lugoj; tot nume romaneti, la Deva, la Caransebe, la
Aiud, la Balgrad. Hagi Ghiurcu, negustor mare, e In legaturi
eu bogatul i Invtatul Stolnic Constantin Cantacuzino 5. Staico
Bengescu, din fruntaii boierimii oltene, supuse Austriecilor,
cauta gazda pentru fiul su lonit, care urma la paterii"
Sibiiu, In casa vre-unui negustor da ai notri". Popa Barbu
din Ricureti Ii dAdea copilul In slujba la jupfnul Gri-
gorie"6. Arhimandritul dela Hurezi cerea cafea i postav tot dela
jupinul Gligotie" 7. Un Oteteleanu vindea lin aceluiai,
stecIndu-se In afaceri i Buca, bogasierul din Giurgiu" 8.
Gelepii cari cumpar penttu Turci vite In Tara-Romneasca
Urmaul lui se cherna Baa Stamo Costa, lar dupl acesta vine un
Dima, un Hrisant.
2 Ibid., X11, p. 38, no. LXXIL
3 ibid., p. 3 1 urm.
4 Ibid., pp. 11, 17-8, no. mat.
5 bid.
5 id., pp. 24-5, no. XXXV.
bit, p. 29, no. xmr.
6 Ibid., p. 31, n-rele xixn-vm; pp. 33-4, no. 1..vm. Un Patti Giur-
giuveanul ibid., p. 55, no. cw. $i negustori dela Arvanitohori, ibid., p. 48.
 1f

i Moldova se all vi la Arad; numele lor ti arad SIrbi, dar

i Romini1.
Ba vedem pe asemenea negustori din tara Turcului", cari
-dau mai leasne", concurind pe negutatorii cari sint de pe
.Criv" vi ale cror nume urmeaza: Grec Toma din Baia-Mare,
Ion Fiat din RAculita, Toader Gabar din Bran, Danil, Luca
Avram Morariu, Ion dela HAlmagiu, un Teben vi altii 2.

Negustorii localnici fur intru Ova ingustati de privilegiile

nou vi mari ce se dAdurA Bulgarilor catolici, din Chiprovt,
ocrotiti i de vechiul regim, cu capitanul lor, dar mai ales
pretuiti de guvernul austriac in timpul rkboiului ei linu-
sera cu Nemtii8 supt indoitul raport al originii lor deose-
bite vi al religiei. Presenta lor In aceast situatie exceptio-
nala In Craiova, RImnic, Islaz, trezi dela Inceput, mari ne-
multamiri. .Cel mai bogat dintre Bulgari, Lilea, cApitanul"
companiei, stringea ling dinsul o multime de scutelnici ,
croitori, pielari, brbieri, gradinaria 4, o adevrati Curte";
1 se Infativa necuviincics Inainlea deputatiei boierevti Insr-
cinate cu administrarea terii, reclanfind ba pentru una, ba
pehtru alta", fr a binevoi macar s-vi descopere capul 5 1.
Ai novtri se temeau ca intruvii, can cAutau si-vi uneasca
i pe Bulgari rsdriteni, sA nu atragA vi pe Romtni In noua
lor companie vi s nu ajunga vi stfrpfni pe movii de
fapt ti vedem pe dumnealor Bulgarii", domini Bulgari, In-
tinzindu-se la pamint vi la pAduri 7. Daca la Rimnic jude-
tul" era Romln 2, la Brdiceni, centru Inca supt Domni, ga-
sim pe un Bulgaxiu" ce se chiama Alexandru sin Mateiu
Ibid., p. 19, no. xxv.
2 bid., pp. 27-8, no. XLI.
Giurescu, Material, p. 24.
a V. un Nicola cojocariul Chiprovicianul", Stair Fi omente, V,
p. 315, no. 82. Acolo ;i un act dela jupinul Lilea". in 1722; no. 83.
5 Mox pro hac, mox pro altera . , . , nec vult caput detegere coram
saepe memorata deputatione : ibid., pp. 138-9, no, 75.
6 lbid. Un Orstea Chiproviceaaul ficind tmprumuturi tnsemnate boieri-
lor ind din vremea lui Stefan-VocIA Cantacuzino, ibid., p. 139, no. 76. Cf.
numele popei Dobre Stanislavicl din Tirgu-Jilului, ibid., VI, pp. 497, 217.
7 &ad .FI documente, V, p. 147. Episcopul Stanislavici avea la Suteqt1
vil cu doisprezece vieri ; ibid., p. 150, no. 90.
!bid., p. 148, no. 86.
 12

Venetianul 1; la Rogova ei aveau un centru exclusiv al lor 2.

Se cerea 1 o aezare la Severin, una la sPresto18.
O ala Companie greceascd, In legattud cu cea din Ardeal,
ale dril privilegii fuseserd Inoite, Ii avea aezarea prin-
cipald la Tirgul-Jiului, cu trei sucursale dup 1730 4.
Tctui in aceste Imprejurdri aa de grele, negotul de tard
resist, i cel cu partea de dincolo de Olt i ce! cu Turcia.
Vedem astfel pe un Radul DrAgoiu aleescul de fapt
din Galeul ardelenesc, de litiga Stbiiu , aezat In Craiova,
care e In gilceavd cu cumnatu-su Pana Hagi-Cristea
Condoianu, nu Grec, ci Albanes, plecat, Impreun cu jupt-
nul-, Nedelcu, peste Olt, .la partea turceascd"; un Mihalachi,
nu Mihalce, un Damian, un Ienachi Popa Alexe sInt ames-
tecati In aceini afacere, ca 1 un fost vame dela Tfrgul-Oc-
nei din Moldova a.
Nedelcu era bumbicar", negustor de bumbac. Astfel de
importatori de mdrfuri turceti mergeau, nu numai de-a lun-
gul Dundrii, la cetdtile turceti de pe ambele maluri, Giur..
giul, Rusciucul, Nicopolul, Vidinul, Rahova, aducInd de a-
colo tutun i anumite conserve de carne, deci pastramd 6, 1
vin balcanic i ducInd miere, ca, unt, oi de brand pentru
Turci 7. lar de la Constantinopol boierii, cari nu se occiden-
talisaserd de loc In port, In podoabe, in mobile, In buckdtie,
In alte gusturi, aduceau lucruri pe care nu le puteau da
manufacturile" austriace. Se mai Inseamnd astfel, la 1727,
ca articole de import din acele- 041, coloniale : untdelemn,

2 Giurescu, Material, p. 400 1 urm. Cf. Hurmuzaki, V/, p. 331 ll

firmare.
2 Studil fi documente, V, p. 150, no. 90. Chiprovatll 15i pastrau, ala-
turi de Compania Craiovel, veche 11 noua, si la 1803, privilegille In
Rtmnic, Czaiova 11 Ocnele-Mari; Urechia, Istoria Romlnilor, XI, pp.
284-7, 2. 9-90, 349, 396. In 1754 un pater acolo; Studii fi documente,
I-11, p. 455, no. xnr yi urm.
8 Hurmuzaki, VI, p. 416 (an. 1731), 464 si urm.
4 Studii fi documente, V, pp. 149-50, no. 90.
6 Brafovul ft Rominii, pp. 328-9, 416-22.
e Salsamentaria esculenta; Studil fl documente, V, p. 141, no. 79.
1 Ibid., p. 141, no. 79; p. 145. Berbeci pentru cumpararea canora
vin Turcli la Izlaz cu patruzeci-cinclzeci de. pungl in zloti; ibid,
p. /47.
 13

cafea, migdale, stafide, orez, lmii, sipun de lux, ba chiar

caracatite pentru mesele mai rare ale zilelor de post, apoi
mtdsuri, pinzeturi, blnuri. Sarea munteand mergea i la
Banialuca
Acest schimb de produse Intrecea cu mult irimeterea la
Viena a unui numdr de boi bdtrIni", i la Venetia de unde,
pentru scumpete, nu se cumpta nimic a unei mici canti-
tti din marele rod de miere care, adesea, nevindut din
causa opririi banilor turceti 2, se strica. Astfel se spune
odat cd la Islaz se pierdea o mare cantitate de miere 1
de su, boj i bivoli de tras, vaci, pentni cd Turcii nu vo-
iau s'o cumpere, cu monedd austriad 6. Lipsia pith' i pa-
raua, moneda mica de schimb, de pe urma interzicerii unui
guvern cu conceptii stricte i mijloace de executie severe.
Acestea explic nemultmirea generald cu un nou regim
care, In ciuda cantelktilor" prezeilor" i altor nou fe-
luri de administratie, a operelor de utilitate public, precum
noile poduri, spiteria Impdrteascd din Craiova 4, sdrdcise o
tar, 1 nu numai pria Ingrmddirea pcontributionului", a re-
thisitillor, a lui donum gratuitum", a zidirii de ,,casarme",
a descretionului" de gnu i porumb i de fin pentru oaste 5,
a forpanuluia pentru transporturi gratuite, a contrabandu-
lui" pentru pro duse tdinuite, dar, fnainte de bate, prin Im-
piedecarea circulatiei comerciale. Lumea Incepea s nu-i
mai afle de lucru, 1 gsim Oheni cad se duc dupd cktig
pInd la Sclavonia" 6. Nu e de mirare deci ed. la inceperea
unui nou rdzboiu cu Turcii dodzeci i patru de familii tre-
curd spre munte, aa 'Mat guvernul putea spune cd a li-
mas singur 7.

Hurmuzakf, VI, pp. 354-5, 364-5.

2 IncA din 1717 boieril ceruserl pche la moneta d'or e d'argento che
si spende in Valachia non possa esser diminuita o accresciuta di prezzo
ma che passi come s'usa sin adessoa; Giurescu, Material, p. 162, no.
132. Cf. pp. 584, 588-9, 619 i urm., 623 si urm. PArerea generalului
Tige era a zlotul ronfinesc s'ar putea da ca leag militiei ; ibid., p. 174.
3 Studii fl documente, V, p. 146: Magnam mellis et saebl quanti-
tatem lacere absque quod eam Turcae emere velint".
Ibid., p. 148.
a Ibid, p. 151.
Hurmuzaki, XV", p. 1724.
7 Studii fi documente, V, p. 153, no. 92.Sate trecute la Turd, Giurescu,
o. 4 pp. 541, 379. Plingeri boierestl, Hurmuzaki, VI, pp. 428-9.
 14

AjunseserA aceste efecle ale administratiel austriece pentra

ca, In reclamatia lui din Octombre 1737, Constantin Mavro-
cordat sA ml trebuiascA a adaugi i aceste cuvinte de stra-
nicA amenintare: lar, de care cumva sa va amAgi cu &dui
a rAmInea tot dejbinati, supt stApInirea streinilor Nemti, vrAj-
mailor prea-puternicii ImpArAtii, sA titi cA, nu numai
veti jAful 1 vA veti prAda de bucatele i averile voastre, ci
i robiei vA veti da, 1 yeti trece 1 prin ascutiul sAbiei, i
pAcatul acela va fi In grumazii votri" '

In tot timpul stApinirii austriece peste Olt, Domnul turcesc",

loan, apoi Nicolae Mavrocordat, care fusese salutat la venirea
lui In Scaun de nemeii din Inidoara2 i care avuse IncA din
1716 o discutie cu Ardelenii pentru exportul de mArfuri tur-
ceti i de vin ipentru iernatul ciobanilor 3, pAstread o atitunine
cu totul deosebit. Nicolae-VodA IntArete Ind din 1719 (15
Novembre) privilegiile pAstorilor de peste munti cari tree pe la.
Breaza 1 Comarnic, Ingduie exportul de vin al Scheilor din
Cimpina, cu o vamA cle o suta de aspri la bute 1 zece la
sarcinA de cal, permite In conditiile de supt Serban-VodA
Cantacuzino (70 de bani pentru car, 7 pentru cal) ieirea pe-
telui In Ardeal Intr'un tIrziu, la 1733, generalul comandant.
In Ardeal, Wallis, trebui sa IngAduie i el acelormi Schel a
cumpAra vin la CImpina 5, i Ind din 1723 se aducea sar
dela Ocnele muntene, fiind mai ieftenA. La 1735 vedem pe
negustorul braovean CoandA pAscIndu-i oile pe plaiurile'.
muntene 6. Schell rugau pe Von, considerat ca un ctitor al
bisericii lor, sa* mai ..lrgeascA opreala cea foarte strfintA" in.
ce privete exportul de vin 7. In sfirit In hrisoavele domneti
ale lui Constantin Mavrocordat, din 28 Maiu 1732, lui Gri-
Studil fi documente, XVI, p. 6.
2 Giurescu, 1. c.
Ibid., p. 16, no. 21. Turcii opriserl negotui (ibid, p. 19, no. 27)-
Austriecil 11 acusl In manifestul lor, ibid., p. 50 si urrn,
4 Hurmuzaki, XV2, p. 1574, no. MMDCCCCLXVII.
5 bid., pp. 1644-5, no. MMMI.V.

Giurescu, o. a, p. 579. Pentru situatia ce se crea Ocnelor Mari;

ibid., p. 579 si urm. Pentru certele Austriecilor cu Turcii dela pescl-
ritul pe Dunlre si Olt, ibid., pp. 597 si urm; 613 si urm.
7 HurmUzaki, XV,, p. 1646, no. MMMLX.
 15

gore Ghica, din 13 lulie 1733, Intarit apoi de Scarlat Ghica

la 25 August 1760, se asigurau negustorilor aezati In Bucu-
reti, al cror numAr era de douheci i miuS, se pare, la ultima
data, pstrarea vechii taxe unice de trei sute de lei, cu pogo-;
liara cu tot I.
BIlciul dela eimpulung rminea vestit i pentru Austrieci2
Una ciobanilor din Arge trecea liberA In Ardea13. Exportul
de berbeci In Ardeal se facea, cu toate oprelitile Portii. Cutare
Evreu din Silistra, care cumpara 71.000 de oci de sare din
Slanic, avea raporturi i cu Ardealu14. In 1719 era vorba de
a se ingadui Imperialilor exportul de pota, pe care 1-ar fi
avut pana atunci Englesi i Batavi" 6.

Pe atunci Moldova are cu Ardealul numai neinsemnate

turi de granit. Armenii din Ciuc veniau la Iai, de unde adu-t
ceau tiri politice, la 17166. Ai notri ii treceau i fara vama
domneasca vitele la pune dincolo 7.
Un act al noului guvern austriac pomenete pe teranii de:
tina acest botar cari, Mil a cerceta birourile vmii Impara-
teti, trecind, cum se zice popular, pe la Vama Cucului, ajun--
geau peste Caliman pana la Toplita, pe alte drumuri pana,
la Reghinul Sdsesc, pana la Tfrgul Muraului i la Gher-.
ghiu, ducInd unt, brInza i alte produse ieftene ale gospodariel,
lor. Ba une ori ajungeau cu carle 1 pana la Deva a. Se ex,-,
porta fr a se .cere nimic afara de banul pIrcalabului de
BacOu, al vameilor i al strjerilor de Comaneti, de catre
oamenii domneti, vite, bol, vaci, cai", peti, vin i scumpie,
oamenii dela hotar, ca acei din Comaneti, cari mergeau, de
alffel, s-i caute marta, avind dreptul a Marca din nou cele

I Ibid., p. 1725. Cf. Studil fi documente, XII, p. 28, no. 'cm

2 Giurescu, l. c, p. 609; no. 385.
3 Studii fi documente, XII, p. 21, no. xxxi.
a 'bid., p. 25, no. xxxvn i p. 27, no. XL.
5 Hurmuzaki, VI, pp. 290-1, no. croan
Brafovul fi Romtnii, pp. 334-5, no. 15.
7 Ibid., pp. 167-8, no. XCV1; Giurescu, o. c., p. 17, no. 23. Cf.11
ibid., p. 18, no. 24.
Studii fi documente, VI, p. 209, no.
Hurmuzaki, XN2, p. 1577, no. MDCCXX.
 16

aduse pentru a le trece In Ardeal 1 Dar materialul de infor-

matie lipsete deocamdat aproape cu totul. Tot aa i acela
cu privire la activitatea lipscanilor, care se va arAta Inflori-
loare douzeci de ani mai tirziu.
Importanta comertului ssesc nu dispkuse, dar 11 gsim
rare ori pomenit Pela 1700 se aduceau dela Braov, ai cArui
argintari lucrau harnic pentru un Domn bogat ca Brincovea-
nu, 1 piuliti2.
Relatiile mai importante ale acestuilalt principal sint InsA cAtre
Polonia 1 Rusia. La 1701, Odobetii erau plini de negustori,
abageri i cazaclii, unii iscAlind grecete 8, cari acetia merg
la Cazaci", In Rusia apuseanA, dind 'vin pentru piei i alte
produse ruseti.
Pana 1 vechii arhorodeni, fAcInd comert cu adIncul Mos-
covei, se pistreazA In acest timp : la 1716 o mole e cum-
pkatl de Gheorghit negutitorul, zet NicAi arhorodeanul"4
In ce privete Polonia, dela Liov pe la 1700 se cumpkau
i hamuri 9.
Un nou comert Incepuse InsA a se Injgheba Inc de atunci.
Tariful lui BrIncoveanu, pe lIng alte articole, obinuite, de
provenientA orfental, pomenete povara de mrfuri vene-
tiene 1 vienese". Un negustor moldovean de la Inceputul se-
colului al XVIII-lea, Nhoreanul, vindea la Danzig 7, vite, I ex-
portul e cunoscut lui Dimitrie Cantemir, ca i unui anonim
turc de pe la 17408.
E nepretuiti In aceast privinta socotinta negustorilor din
Braov, datA ca rspuns la proiectul Infliat de guvernul im-
perial la 16 August 1726 9. Ei constata ca Lipsca e de mai
mult timp In legAturA cu Principatele, ca negustorii romIni
Studii 1 documente, VI, p. 209, nota.
2 bid., VII, p. 178 si urm.
Ibid., p. 62, no. 21.
4 UrIcadul, XI, p. 299.
6 Studil fi documente, VII, p. 178 pi urm.
Giurescu, o. c., p. 140, nota.
Studii dochmente, VI, o. 544.
Descriptio Moldaviae, p. 31; Revista Noua, III, pp. 20-1.
Hurmuzald, XVB, pp. 1613-4, no. mmmxrv. Cf, pentru relatine Ar-
dealului Cu aceste locuri, jickell, /. c., pp. 108-1.
 17

cerceteaza anual vestitul iarmaroc, ca se urmeaza drumul prin

tenle austriace, dar i prin provinciile prusiene i prin Polonia.
Arata ca importul din Lipsca e aa de Insemnat, Mal In acest
an numai negustorii bucureteni au adus opt cara cunoa-
tern pe unul din ei, la 1728, Istratie Liptcanul" 1, pe clnd
Braovenii n'au fost In stare s aduc decit doul Se cere
deci ca procurarea de marfa pentru piata muntean s se
poata face, nu numai la Viena i Gratz, ci 1 la Lipsca, fail
mijlocitor, la Breslau, In Silesia Inca austriaca. Adaugim ca
1 Ardelenii, ca Nica Vasile, merg la Lipsca, de unde aduc
i carp pentru cutare ,,olear" (colar), de dincoace de munti 2.
Compania oriental, format la Viena In 1719 pentru nego-
tul pe Dunare, se gata de activitate3.

Negotul intern pare sa fi fost foarte activ In tot acest timp.

La Bucureti el era represintat de vechii negustori din vremea
Brincoveanului, feciorii lui Tudori, lard, Mihul, Nica, Manu,
Mihai, etc.'. La Craiova, de pild, se tinea bilciu In tot
timpul dela Santa-Maria Mare pin la cea Mick i negutii-
torii tindeau pravlii ori cu ce fel de negoate", avind 1 han,
de la care lua venitul manastirea BrIncoveanului, Hurezul.
Vinuri se aduceau cu acest prilej, i de sigur ca partile ve-
cine se Imprtiau la schimbul ce se fAcea aid 5. Negut-
torai" se Intalnesc 1 prin oraele mici 6 Alaturi de Turci,
untari" romlni cutreierau salde 7. In Moldova, negustori ca
Gheorghe din lai, ca Proca, ori Dima bcanul se afla la
Inceputul secolului al XVIII-lea, fiind Imp urnuttori de bani
1 Brafovul si Rondnii, pp. 328-9.
2 Studii fi documente, XII. p. 30.
3 Jickeli, 1. c., p. 95.
4 FurnicA, Din istoria comertului, Bucuresti 1908, pp. XIX-XX, 6.
5 Studii fi documente, XIV, pp. XIII-IV. Jupinul Chiriac dela Craiova
fAcInd negot de bAtloage de horelcA" si berbeci, pe la 1720-30, ibid.,
p 39. Un Radul bAcanul, ibid. Un Stan bAcanul, bid., pp. 42-44, no.
XXXVI. Un lane Matuche, ibid.. p. 48, no. XL. In tirgusorul Hurezi
chiar, un Stoica cupe t ibid., p. 49, no. XLIV. La Ocne, unde loan NA-
sipeanu e judet, un Vlaicul bAcanul, ibid., p. 86, no. LXXXIV.
6 Asa vAduva lui Stoica, pomenit in nota precedentA; ibid., p. 55,
no. LI.
7 Ibid., p. 68. Tot volumul e plin de socotelile untului si mierli, une-
ori si ale caprelor si casului.
2
 18

1 moieri. Familii Ele negustori se continua'. Astfel acel lonitA

Arghirie, care-i lasa averea ginerelui, Teodor Pascul, cupetul 1.
Mai Inainte, la 1701, e vorba de giulinul Lupaco sil& Tu-
dori negutitoriu ot lai"2. La Birlad se Intilnesc nepotii lui
Nan negustorul, el Insui fiul lui lane, a cArui activitate e Inca
dela Inceputul secolului al XVII-lea 3. In negotul lui el futre-
buinta 1 agenti, feciori" 4.

I Ghiblnescu, Surete fi izvoade, VIII, p. 15, no. XIV; pp. 30-1, no.
XXVIII.
2 Studii fi documente, VII, p. 63, no. 35, an. 1754. Negustorul iesean
Lois, pomenit la anul 1712, tine si cirezi pe mosii boleresti (ibid., XIX,
p. 33). LIng6 el apare starostele de negutitori" ieseni, Saya, la 1701
(ibid., VII, p. 105, no. 11).
3 Ghiblnescu, 1. c., p. 424, no. 15.
d Ibid.
 CAPITOLUL II
De la pacea dela Belgrad (1739) pina la noua eri
de raporturi cu Apusul (1774)
Restabilindu-se unitatea politica a judetelor muntene, prin
infringerea Austriecilor de catre Turci 1 Inchelerea de catre
dinii a pacii de restitutie dela Belgrad, ra de experient
austriece In teritoriul romnesc se Incheie. i se poate spune
6 ea a disprut aproape fra urme.
Ca pe vremurile Domnilor de tara, Constantin-Voda Ma-
vrocordat, suit p3 tronul parintelui ski, are o companie ca
aceia din Sibliu, la Craiova 1, el chiama pe vechii pri eteni
braoveni la tovarAie de negot, In 1744, Insa arata ca basa
a noilor legaturi capitulatiile existente Intre impartia turceasca
i aceia a Habsburgilor2. La 1751-2, Grigore-VodA Ghica fi-
xeaz o singull plata pentru oi, cincisprezece bani vechi, iar
vacaritul 11 reduce la un singur termin, de un zlot vechiu,
scazind jumtate" 3.
Vinul munteafi trece din nou granita; marfuri turceti, filtre altele
tutun, cu care face negot In Ardeal 1 un Gheorghe Clucerul,
ptrund In aceasta tara:4. Din no u oile Barsani lor strabat valle noa-
stre bogate In puni, i Domnul fi apara' contra saigiilor tur-

1 Studii fi dtumente, XII, pp. 59-60.

2 Hurmuzaki, XV2, p. 1675, no. mmmxci.
3 Brafovul fi Romtnii, pp. 378-81. Cf. fi ibid., pp. 381-2, no. 16.
Cf. si scrisoarea din 1746 a lui Grigore Chica, Hurmuzaki, XV2, p. 1679,
no. mmmcn. Alta a lui Mavrocordat, iba., p. 1687, no. mmmcxvn. A lui
Matei Chica, ibid., pp. 1670-1. Cei opt bani de oaie ai lui Matei Chica,
p. 1691, no. mmmcxxx. Cerere ardeleana de 22 parale de vita (1762),
ibid., p. 1719, no. mmmccxxi.
4 Ibid., p. 1681, no. mmmcv.
 20

ceti cari li iau fati Indreptatire cele de prasit. El Indeamna

la aceste legaturi folositoare l pe altii. Scrisoarea lui adre-
sata va tuturor Rominilor i altor striini, Sai, Ungureni,
carele tacuil' 'in Tara Ardealului i treceti cu oile la paune
aice 'n tara Domnii Mete", raspinge vechea dare de nota
parale, din care numai cinci vechi, dar pretinde dela cei ce-i
iemeazA, pentru a face brInza i cacaval numai, vitele i
oile dela munte farsa a se cobort la. bala, sa dea i oieritul
ca i ceilalti l. M'Asura care, de alminterea, va trebui des--
fiintata de nepotul de fiu al lui Grigore-Voda, restabilindu-se
In folosul manastirii Sf. Spiridon din Bucureti vechiul venit
al ispravnicilor de o oaie la suta 2 In schimb, vor fi sosit
aceleai fabricate apusene, Intru cIt nu se aduceau dela izvor
chiar; ba ()data Grigore-Voda Ghica face sd cumpere In Ar-
deal 2.000 de oca de Mina pentru Curtea sa 3.
Nimic nu tulbura mult timp aceste bune relatii. Fiul lui
Grigore-Voda, Matei, iea din nou msuri contra abusurilor
facute de beglicgii, sau de saigii, desfiinteaza vechea taxa a
ierbaritului i cauta a atrage, cu fagaduiala de nou aeza-
mInt, i pe satenii din prtile Sibiiului 4. Putin dupa aceia
Insa oieritul era crescut dela 8 la 10 parale 6, dar staruintile
Braovenitor aduceau mentinerea vechiului tarif 6.
lata In ce termini de prietenie recunoscatoare se adre-
seazA, de alminterea, preotul braovean Dimitrie Duma catre
episcopul sau cu privire la situatia 13Irsanitor: SA avem
blagoslovenie unul din preoti a iei In tara la Bucuregi pen-
tru un milostiv hrisov ce avem [de] la milostivii Domni
pentrq scutirea a opt sute de oi iertate de oierit i, prin
moartea Mariei Sale Scarlat Grigorie Ghica Voevod, macar
ni s'au Innoit milostiv hrisov, facindu-ni i pecetluit, acum
nu ni s'au prins In sama. La care InnaltIndu-sa In Scaun
fiul sal], socotim, de ar mearge un preot, nu am fi pagubai

1 Studii fi documente, V, pp. 157-8, no. 105.

2 Ibid., pp. 160-1, no. 110.
a Hurmuzaki, XV2, p. 1681, no. mmmcw.
4 Cf. Brafovul fi Romtnii, pp. 385-6, no. 19.
5 Hurmuzaki, XV2, p. 1702, no. MMMCXLVII.
5 Ibid., p. 1703, no. mmmui.
 21

de acea mil. Ce ne rugim s avem blagoslovenie i dulce

raspuns pentru aceasta cerere 1."
Cind Braovenii struir sd se revie la taxele prevzute in fir-
man, noul Domn, Scarlat Ghica, fcu i mai -mari concesii,
i el adugi fagaduiala a nu va crete vama 1 a va face
sa se iea dela vasul de vin numai o suti de parale. Boierii
full mai putemici Ins declt vointa lui, 1 astfel, la moartea
tIndrului Domn, aceiai Braoveni cereau ca In timpul va-
cantei Scaunului Poarta Insi sa iea o hotrlre. Supt noul
stpfnitor Alexandru Ghica plingerile se adauserd, fiind vorba
acum 1 de atragerea Colibailor dela Bran ca sa sd aeze
In tara, i de o urcare a pogonritului, a ierbritului i vi-
nariciului. Se numi o comisiune de cercetare. i In 1767
se capat un termin contra abusurilor puse In sea ma Dom-
nului muntean 2.
Energia acestor reclamatii se Intelege uor daca se tine
sama de faptul a supuii Braovului din cele apte Sate
1 din RInov numrau in tad" nu mai putin de 4.685 de
capete de Ate i ca i 93.412 013.
Singuri cheii par fi rdmas multmiti. La 15 August 1760
li se pdstrase de Scarlat-Voda Ghica rafetul" de 300 de lei
cu scutire de vacarit, de pogonarit, de and vamd cleat tri-
cesima, de all taxa pe vin declt o suta de bani (nu zece
lei) de butoiu 1 zece bani de sarcind, precum i de once
zaherea In grill i altele 4.
Supt Constantin Racovitd se scutesc chiar de once taxe
Ardelenii cari-i coboard oile In muntii notri numai pentru a
face cacaval 1 se stabilete iardi oieritul a cincisprezece bani
vechi i vcaritul, and va fi la 66 bani pe cap 5. Vedem
dupd obiceiu munti Intregi arendati Birsanilor 6, ba une ori
se aduceau i alte vite afard de cei doi cai Ingdduiti la fiecare
turma, i chiar porci 7. Se lua masura de. a se Impiedeca

i Studii 0 documente, xm, p. 263, no. 140.

2 Ibid., VII, p. 39 i urm.
3 Hurmuzaki, XV2, pp. 1729-30, no. mmmcCxun.
4 Ibid., pp. 1734-5, no. mmmccLxviil.
5 Brafovut fi ROMillii, pp. 382-5.
' Hurmuzaki, XV2, p. 1695, no. mmmcxxvii.
7 Ibid., p. 1699, no. mmmcxu.
 22

acest abus i tot data cumpararea de sare i de hrica

opria la 1754 1 Colibaii dela Bran erau mai rill atini :
Vocla credea, prin astfel de hotrlri, de altfel rapede re-
trase, sa atraga statomic In tara la clInsul pe aceti oaspeti
trecatori 2 Ba cuta: e boieri impratiau la Bran zvonul ca acei
cari vor face altfel pot fi urcati 1 In spinzuratoare I Totui porcii
dela Fagara erau minati 1 dupa aceia la pascut pina in
muntii Muscelului 8. $i trecerea vinurilor era ingaduita 4.
Ciuma singur putuse sa aduca In 1757 o Intrerupere, de
altfel pentru ambele Principate. Luptele din Ardeal .pentru
legea veche", rascoalele taraneti contra Unirii adausera
In materie de vama numai data 30/o, In materie de taxe
opt aspri de o oaie, clotazeci i patru de vita.

De altfel acest negot nu mai era cu totul in mina Domnilor.

Turci i credeau sa aiba un drept la hotarIre i In aceasta
privinta, 1 astfel dota firmane din anul Hegirei 1177 (1763)
fixardintru ceitva 'conditiile paunatului i acelea ale exportului
marfuribr turceti in Ardea15. Domnul muntean trebui s a-
nunte prin publicatii la granita dreptul Atdelenilor de a
trece in tara lui potrivit cu vechea invoiala, de 1 e acusat
In 1764 ch. a ridicat taxele de mai sus, cu amenzi pe de-a-
supra, In proportie enorma : 133 pentru oi, 132 sau numai
60 6 pentru vaci, ca face a se plti pentru vin zece lei tur-
ceti de bute, un leu de sarcina de dotasprezece cofe bra-
oveneti, un leu, 90 de bani, daca sint numai struguri,
data scutiti, ca. adauge pogonritul. Apoi c s'a ridicat
rfetul" cheilor dela 300 de lei turceti la 1.300, lar, cfnd
negustorii bucureteni au refusat acest spor, li s'au inchis
pravaliile i oprit calfele. In sfirit ca, pe linga dui obiceiu
al boierilor de a-i lua adetul paunii In brinza cIntarita
dup placul lor, se adauge la intorsul turmelor o dare noua,

' Ibid., p. 1700, no. wilmCxLin.

5 Ibid., p. 1699 i urm.
3 Ibid., pp. 1702-3.
4 Ibid., p. 1703 i urm.
5 Ibid., p. 1722, no. mmmccxxxli.
Ibid., p. 1726.
5 Ibid., p. 1723 : urm.
 23

de ase parale de oaie i douazeci i dou de cal 1, ca s'a

cerut dela Rainreni arenda de 210 lei a muntelui Baiul, atunci
cInd pentru Intretinerea bisericii Sfintul Nicolae din Braov
se lsase libera paunea pentru o mie de vite 1 cal, de o
sut aptezeci i doi de ani 2; c s'a oprit vinzarea i tale-
rea pentru oi i capre 8. Vama fusese Indoit.
Cu acest prilej se da i lamurirea deplina a rostului be-
glicgiilor. Sirbi cretini unul se chiama Alexie , ei vin
la noi in April, cu scrisori dela Casap-baa, i eau dupa
plac ce e mai bun In turme, naruncinda bani". MI, dac
alti negustori pltesc un leu pentru oaia noatina (de un an),
ei nu dau mai mult declt jumtate ; altii dau pentru o oaie
mare fail miel 50 de parale, lar acetia numai 105 aspri,
adeca 35 de parale, deci cu 45 de aspri mai putin ; un
berbece mare sau i o oaie cu miel le platiau negustorii cu
doi lei, iar beglicgii numai un leu i trel parale. Se lua-
sera In aceste conditii, in ultimul timp, 8.643 de capete
pentru 6.658 talen i i 19 aspri 4.
Stefan-VodA Racovit se Indreptti prin propriile greutati
ale Domniei sale, prin cele motenite dela frate 1 hotrI, la
16 1unie 1765, ca. nu se va plati mai mult de oaie decit 16
parale i jumtate, deci mai inult ca de cloud oil suma
preveizutcl In firmanul dial dar i o oaie la zece , iar
de vita decIt aizeci i ase bani, pe cari deci ii mentine.
Ardelenii rmln Indatoriti a vinde beglicgiilor sau saigiilor
apte i nu treisprezece capete la suta, fari a se atinge ni-
meni de uneltele stInei sau de cIni. Cit privete pretul, ei
trebuie sa rrraie satisfcuti cum ca el se va imbunatati 5.
Privilegiul acordat in Ardeal, la Brapv i Sibiiu, Compa-
niei Grecilor (1758), apoi i acelei a Armenilor (1774) con-
tribui esential la intretinerea unor relatii mai strinse cu acele
No 6.
In Moldova i pentru aceasta epoca raporturile cu Ardealul
1 bid., p. 1726.
2 Ibid., p. 1728, n-rele mivimccxx-xi...
3 Ibid., p. 1726, no. mmmccxxxvi.
4 Ibid., p. 1730, no. MMMCCXLIII.
5 Ibid., pp. 1728-29, no. MMMCCXLL
6 Jickeli, 1. c., p. 103.
 24

sint mult mai rare, de 1 Constantin Racoviti are corespon-

denta cu Compania din Sibiiul, Exportul de vite continua, ca
i al petelui, pe care .acum navodarii" 11 ieau din Brater 2,
une ori pe sama unui Turc, arenda3. Pe la Cimpulung,
unde localnicii pretindeau ca sunt scutiti de vam, se tre-
ceau vjte 1 se aduceau mrfuri ungureti 4, luindu-se vama
pe Jara (pcivoara) un potronic pentru Domn, unul pentru
Vornicul local 6. Birsanii dela Cain, CAinenii, ca i Sove-
ienii, Ingraa la oi i pana la o mie de porci din Ardeal
Cind se inceard a li se lua un miel de perdea, ei refus 1.
data generalul din Sibiiu cumpra doi armsari, un Inceput
de remonta'', continuat de ofiteri francesi, cari la 1767 ex-
portau cal moldoveneti i tatreti 9. Avem o urma de ra-
porturi filtre Armenii din Moldova, ca un Toros, i cei din
Gherla ardeleana '0. Ba la Iai se afla In 1741 un Armean,
care cu doi feciori ungureani" i cu doi copii iar din Tara
Ungureasc", umbla cu negot de Braov" 1'. Braovenii
stau alaturi : la 17751i gsim i In Birlad 12.

In ce privete comertul cu Turcia, avem aceiai negustori

cari merg pina la Constantinopol, dar une ori Inainteaza mai
departe decit noul centru de comert bulgaresc care e la
Sliven, de unde aduc bumbac i zablaie- de postav prost,
probabil de aiac ".

Pentru aceasta epoca avem insa o suma de tiri despre

1 Studii documente, XII, pp. 57-9.
2 Ibid., VI, p. 231, no. 177.
3 !bid., no. 179.
4 !bid., p. 371, n-rele 1203, 1207.
5 !bid., p. 378, no. 1270. V. p ibid., p. 434, no. 1635.
e Ibid., p. 231, no. 190.
Ibid., pp. 333-4, no. 876., Cf. ibid., p. 334, no. 882. Pentru treisura
lor, ibid., p. 340, no. 936. CArAup, chirigir, la Galati pentru pepe,
tbid , p. 287, no. 561.
Ibid., p. 239, no. 249.
9 Hurmuzaki, Supl. I, 1, pp. 748, 762-5, 769
" Studil fl documente, VI, p. 280, no. 528.
11 Ibid., p. 329, no. 836.
Antonovici, Doc. BtricIdene, pp. 14-5, no. X.
13 Brafovul Romtnii, pp. 337-9.
 25

negustorii de tara, despre rosturile 1 prvliile sau dughe-

nile lor, despre realitatea modesta' a vietii lor.
Cum se Inftia piata Inteun firg moldovenesc se vede
din reglementatia dela 1761 privitoare la Suceava: de-o parte
Lipovenii, cildrarii, ciobotarii, opincarii, tlplarii, grafila,
de alta, olarii, steclarii, pscarii cu mara lor 1 pitiritle
cu pita", In ala lature carate cu Mina' sau cu alte legumi",
care si nu intre la fata firgului, In dugheni, nici de cum,
ce si stea cu rinduiala lor, la locul ce s'a socotit si dea
inclmtni adici la locul ce este slobod dechis"
Intilnim, ceva mai thziu, 1 o dughiani de scinduri p e roate
micAtoare" la Herta2. Once dughian era Indatorit la schim-
buri de spre neguttori", la darea cifre Agi (1 plimbarea"
lui), la plata fnarului", Inca din 1740 3.
Cum era o prvlie atunci se vede din procesul bisercii
ieene Sf. Nicolae cu un Evreu Mendel, ,Mindili" dInd
jalbi preutii Madi Sale lu Vocl cum ci este om gIlce-
vitor filtre mahalagii". Vornicii de Poarti afl la el, pe
Fine soba i cuptior", paturi i lavie" i doui dulapuri
i politile... 1 masa" 4.1 La dughenile Goliei se d china de
un leu pe lun 5.
Cutare alti dughiand In Tirgul-de-sus, pe podul Hagioai,
In rindul dughenilor de la vale, unde sA vinde petele cel
proaspit", cumprati de la un tipsier evreu, are pivnit, hrubi
cu gtrliciu de lemn, In care pivnit fi tin Jidovul cite un
poloboc doe de biuturA" ; apoi se face un cerdac cu ca-
cioari totul pe pret de 20 de lei. Procesul din 1741 al Evreu-
lui David din Chiinu cu negustorii de acolo, T'irme Hincu,
Ion Costrn, Dumitracu Budul, Pladi i Andronic Gratea,
ama ce se afla intr'o dughian de atunci : un poloboc de

1 Doc. Callimachi, I, p. 447. Se pomenesc dughenile lui Constantin

bAcanul, luI Ionit Fotf, lui Ivan Arman (ibid.), casele lui Piele Alfa
Armeanul (ibid., p. 448). E *1 Ulita datornicilora (ibid.).
2 Studii fi documente, V, p. 65, no. 295.
3 Ibid., VI, p. 441, no. 1660. Pentru mortaslpia din 1740-1, Furnia,
o. c., pp. 13-14, no. X.
Studii i documente, V, p. 109, no. 142. Cf.*i p. 110, no. 149.
5 Ibid., VI, p. 231, no. 176.
Ibid., p. 260, no. 415.
 26

holerci de 80 de lei i 1.100 oca tutun, 75 oc bumbac tare,

piel i orez de 120 de lei, frInghii de 70 de lei, un poloboc
de dohot de 32 de lei, 60 drobi de sare, 30 oca de aram,
30 prechi ciubote- i ceva oale 1.
Cit de importante erau, Insa une ori afacerile, se vede din
faptul c un singur negustor al Capanului, cunoscut de cala-
torul Boscovich, cumprase pentru Bairamul acelui an 60.000
de berbeci 2.
Regulamentul lui Grigore-Vodi Ghica pentru mortasipie ne
face si vedem carale stind cu poloboace de horilci i de
rachiu, cu pele srat 1 proaspat, cu fin, cu raci, cu
miere, ,ce vinde cu bani gata la Turci", In poloboace i
putini, cu perje 1 oloiu (uleiu) cu vin, cu cofe, cu sare, cu
despicturi de curechiu", cu harbuji i poame, cu brinz5, cu
coase, cu dohot, plus precupeata ce vinde In tIrg", negut-
toriul ce scoate negot la tarab de toat saptmlna 2 4. Inca
Inainte de 1778 aflm In Ini cafeneaua 4.
Numele negustorilor mal cunoscuti nu sInt rare. La Suceava
ei erau multi, la 14 juca un rol ,Matei Bant, neguti-
tortita 2, la Botoani, libe bogatul Manole, un Dimitri e G.
Un Iane Vinetianul" arat prin numele ski chiar, In 1754,
de unde vine 7. Un Stihi-i tinea la Botoani, contra vointii
orenilor, vite pe moia tIrgului 8.

De sigur ci numrul negustorilor de tara va fi continuat

Inca s fie Insemnat la Bucureti, unde Mihu negustorul,
proprietar de moii, dar silit a tri doi ani din banii luati
cu Imprumut frd dobInda dela Spatarul Mihai Cantacuzino,

3 Ibid., p. 265, no. 442.

I Ed. Uricariul, XXIV, p. 289. Acelasi socoate un export de boi In
Apus, cite zece ughi unul, unul de 10.000 de cal, cite 20-30, de 200-
300.000 de berbeci, de 300.000 chile de grIne (la Constantinopol) (ibid.).
3 Studii fi documente, VI, p. 449, no. 1700.
4 Ibid., p. 107, no. 163.
5 Ibid., p. 458, no. 103.
Doc. Callimachi, II, p. 9, no. 14; p. 11, no. 221 si urtn.; p. 19,
n-rele 41-2.
1 'bid, p. 17, no. 3; p. 19, no. 42; p. 23, no. 50.
8 bid. pp. 32 si urm. 73.
 27

se preface Inca supt Brincoveanu in augrul Misail 1. Ba

vedem pe Voda Insui puind inainte pe cite un om de cas
pentru a cpta nite prvlii In elari, ajunsa in minile unor
boierinai, In vederea unui schimb cu egumenul de Comana,
care avea pdmint ling Potlogii Brincoveanului2. Giuvaergiu
mai de frunte era In 1763 un Hagi Chiriac 3. Un Hagi Chircu
putea Imprumuta lui Ioan-Vod Mavrocordat, la 1717, 10.000
de lei, cu mai mult de zece la sut pe lunA.
La Craiova, un Pantazi, in legaturi de afaceri cu boierii
ocupatiei, pare a fi jucat un oarecare rol: era imprumutator
1 negustor de oi 4. Cunoatem pe cupetul Nica 1 pe fiul
sat! Caloian din BuzAu6, pe cutare abagii, bAcani din Ploeti
Ina din 1756 6. Negustorii localnici fAceau Imprumuturile
cu zece la. sut pe lunA 7. Onii Intreprinztori de-ai notri
mergeau pn in Tara Cziceasc 8
Avem 1 conditiile asociatiilor. Asffel Mire Dumitracu
i Lefter se face la 1720 Invoial. ca gall din capete s
fim frati, ori pe paguba au pe dobInda ; ce vom dtiga si
fie din doao 8.
Negustorimea romneasa se pstreaz mai puternicfi, In
Moldova decit la Munteni. IncA din epoca precedent, Toma
negustorul vinde lui Duca-Vod cel tindr nite negot
ce-au dat la Cmara", pentru care acesta-i 'Amine datar t0.
Bcanul Gheorghit al lui Ristodor, *erban Gindul, lacoma-
chi faceau negot ' la lai, Afendulea la Botoani 11. Cutare

1 Studii .F1 documente, V, p. 307, no. 57; p. 310, no. 769. Un lane
negustorul, nepotul lu Andrei, in 1695; ibid., p. 309, no. 64.
2 Ibid., p. 313, no. 76.
8 Ibid., p. 328, no. 120.
4 Giurescu, o. c., p. 182, no. 152.
5 Studii fi documente, V, p. 317, no. 86.
6 Ibid., pp. 546-9, n-rele 3-4.
2 Ibid., p. 499, no. 79.
8 Ibid., p. 329, no. 125.
9 Ibid, p. 499, no. 79.
19 Ibid., p. 491, no. 51.
" Ibid., p. 98, no. 92; p. 227, no. 63. Starostea de curAlari, un bacal
Panaiti, ibid.. p, 104, no. 116.
12 Furnicl, o. C. pp. XX-XXI
 28

boier e silit a-i da lui Toma o moie pentru datoria de trei sute
de lei 1. Mai tirziu un negustor din Ismail, din Smil", duce
marfA In Polonia, pe la Soroca la Movilau 2. Un Sandul Tu-
auri sau Panait e cupe t la ni, un Ion NitA Loizu, un Os-
machi, un Pan, mort in 1741, faceau negot tot la Ini, i un
Andronachi, un Nicolae, un Manole 4 la Botoani 3. Pe Una
chervasaria" oficiala, cu Turci, aflam pe a lui Macarie 5.

O mare parte din negustori era Insi de origine strin.

Armenil veniau I din Constantinopol, aezIndu-se In tar,
dar mai ales din Polonia cu cirezile de bol pe care le in-
graau pe esurile bogate In finte ale Moldovei 6. Scutiti
de olace i conace, ei aveau judecata numal la Domnie. Vitele
lor sInt aezate la Clinpulung i M'a' voia locuitorilor 7. Cfnd
beglicgili cauta' a-i fmpiedeca de a lua capre pentru saf-
tiene", Domnul intervine: tiu ca capre pentru treaba im-
parAtiei nu trebuie" 8. Exemplul Armenilor e i mitat apoi de
RomIni, cari cumpArA moii" pentru Ingraatul vitelor, -ca
Gheorghe Mere Acre la Hirlau 9. Unii din acetia se aeazA
in tara, i astfel cutare Armean din Roman facea comen t cu
Sniatynul lo.
Privilegiile lor au fost tiprite 1 In lucrarea agentului consular
austriac Raicevich n.
La 16 lunie 1734 se decreta iertarea lor de Malla 1 de
1 Studii O documente, V, p. b3, no. 65.
2 Ibid., VI, p. 213, no. 34.
8 Ibid., p. 264, no. 436.
4 Ibid., p. 221, no. 89; pp. 223-4, no. 119; p. 233, no. 199-201; p.
247, no. 329; p. 253, no. 381.
5 Un proces pentru miere, ibid., pp. 257-8, no. 397. Cf. ibid , p. 258,
no. 400.
6 V. . ibid., VI, pp. 234-51, no. 218; p. 236, no. 233; sp. 334, no. 880.
O incercare a Turcilor de a Impiedeca aceste relatii aduce interventia
lui loan Potocki, castelanul de Cracovia, la 1751; Hurmuzaki, VII,
p. 3. Scrisoarea lut Constantin-VocIA RacovitA, protestind de bunele fui
intentii In anul 1755; ibid., pp. 5-6. Cf. i ibid., p. 12.
7 Studii fi documente, VI, p. 233, no. 198.
8 Ibid., p. 349, no. 1022.
9 Ibid., V, p. 64, no. 292.
" !bid., VI, pp. 231, no. 184.
" bid., pp. 271-2, n-rele 486-7; Raicevich, Osservazioni, anexe.
 29

angarii", de once dare afar de vam, cornArit i cunit pe

cai 1. Supt Grigore Ghica, dup privilegiul din 1739, ei p15-
tiau cornritul de un leu la fiecare bou de negot, la vitele
1 hergheliile de iepe" din tar, patruzeci de bani cunita,
pe ling patronicul starostelui de CernAuti, leul de ciread
al vameilor dela otace" i patru bani grmticia, precum
i doi potronici de ciread cAlrailor dela hotar. Aveau
voie a lua 200 de stoguri de fin domnesc la Botoani, ca 2
lei vechi stogul, a-i linea ciobani unguri i moldoveni cu
bir special. Supt Constantin Mavrocordat, erau datori a da 40
de bani de via i cunit de ale cite 60 de flani i desea-
tina de stupi, de zece bucate un leu 2. In anume conditii
pltiau i caii tor 8.
Armeni sint asociati cu negustorii romini, nu numai In
Suceava, ci i in Roman 4, apoi la Chiirau 5. La 1741,
Grigore-Vod Ghica vorbete de oamenii rumini i armeni,
ttrgoveti de Roman" 6. Aceti Armeni din tirgul lui Romaco-
Voci sau Romacani aveau, de altfel, pravAlii i la Neamt,
la BacAu, la Tirgul-Frumos 7.
Un nou ir de Armeni, veniti de-a dreptul din Turcia, apar
Ind in acest timp. Ei se apazA in grupe la Botoani. Ju-
pnul loanes, negutitoriu arman din E", care cumpArA vie
la 1742, nu apartine, de sigur, vechilor neamuri cu nume
romaneti 9, ca i Hagi-Lelan din Botoani, totui sotul unei
Romince 9. La Jai stau alAturi Hagi-Mane cu starostele An-
dronic 19) apoi afiAm pe un Ion Mardaros11.

5 Cf. Studii fi documente, I-II, p. 438. Privilegiul din 15 Novetnbre

1759, Doc. Callimachi, 1, p. 417, no. IV; II, pp. 2-3, no. 248.
2 Studii fi documente, VI, p. 372, no. 1210. Cf. V ibid., pp. 378-9, no. 1277.
s /bid., p. 436, no. 1641.
4 Ibid., p. 341, no. 941.
5 Ibid., pp. 366-7, no. 1163.
6 Ibid., p. 210, no. 5; p. 214, no. 61; p. 239, no. 250. Armenii cari
vInd mAtas la Munteni, Furnick o. c., pp. 25-6.
7 Studii fi documente, 1V, pp. 564-5.
5 Ibid., V. p. 238, no. 97; Inscriptii, I, p. 219 i urm.; Istoria Romt-
nilor in chipuri fi icoane, ed. a 2-a Craiova, 1921, p. 171 gi urrn.
Studii fi documente, VI, p. 213, no. 45.
1 Ibid., p. 230, no. 167.
11 Ibid., p. 265, no. 443.
 30

Testamentul lui Nicolae Baot la 1721 i insemnarile pri-

vitoare la ginerele ski ii arata datori, nu numai cunoscutului
Toma i lui Gavril negustorul, lui Mica Armeanul pro-
portia se poate deslui din lista de datorii , dar i unor
Turci : Mahmud Dervi-oglu din Roman, Husein serda-
rul, Omer Turcul, Hagi-Ismail, Mehmed Murteza-oglu, Ha-
san-Aga i Hagi-Halil-oglu din Roman, Ali, fiul /ui Mahmud
din lai, un alt Turc din lai, ce-au fost chiza Costa Sfrbulu
Nita' i localitati mici, ca Agiudul, ii aveau, i dup 1774,
Turcul local, camatar 2.
In de obte ei apar In aceasta calitate de capitaliti. Daca
un Evreu de Tarigrad, lacob, fcea Imprumuturi Inca din
1598 3, la 1723 apare datoria la un negutitor turcu, ce-i zic
Cuciuc Murtaza" a unui boierina moldovean, capitanul de
darabani, Hincu 4. Negutitorii de bani", Turcii, cari practica
Imprumutul cu dobinda celor cu dajdi i nevoi" pentru a-i
astringe" pe urma, grit acum Intrati in obiceiul terii 5. Cite
un biet om la vreme de foamete fiindu lipsa mare de pinia
1 neavnd nicio putere i murind de foamea cu femeia lui
i cu copchii lui i o sor'a lui, i neavnd de ci sa sa
apuce", merge la un Hagi-Ismail, care d cu dobinda de zece
la suta pe tuna: din dzece lei, unspredzece lei p tuna". Nico-
lae Costin cronicarul are datorii la Hagi-Ismail i la Hagi-Emeneh
Turcul" 7. Tautuletii ramin datori vre-o zece ani lui Mahmut
Turcula, care, milos, li bra dobinda i o parte din capital 9.
Lupu Costachi cere dela Hagi-Ismail, i Hasan Chiurdoglu din
Constantinopol Imprumuta pe alti boieri 9. Si Domnii, cum e
casul cu Constantin-Voda-Duca, dator lui Hagi-Osman,negu-
titoritil de la Enichiiu" 19, n'au ce face i alearga la acelai
1 Ibid., XVI, p. 371 0 urm.
2 Ibid., VII, p. 331, no. 72.
a Uricariul, X, p. 113.
4 Studii i documente, V, p. 53, no. 242. Cf. ibid., no. 243.
5 Ibid., p. 51, no. 235.
6 Ibid., pp. 50-1, no. 234.
Ibid., p. 133, no. 65; VI, p. 545. Cf. ibid., V, p. 229, no. 72.
Ibid.
9 Ibid., p. 236, no. 88. Cf. ibid., VI, p. 40 0 urm. (an. 1720). Un Turc
are omul lui in Moldova, ibid., p. 96, no. 118; p. 242, no. 275; p. 254, no.
387; p. 297.
16 Ibid., V. p. 52, no. 240.
 3I

izvor de bani, Inteun timp cind Turcii Intrebuintau tot mai mult
pentru afaceri, i cu deosebire aici In Moldova, unde veniau
de la Bender, apoi i de la Hotin, puterea lor politid. Aceti
cmkari, cari tiau totdeauna s-i recapete banii, se aezau
1 prin tinuturi : la 1759 g5sim pe unul la Hui 1, la 1731
Inca pe Umir Turcul" i All Beleaga la Botoani, pe altii
la Agiud 2. Sracii se Indatorau a da o oaie, ori perje (prune),
nuci, In loc de bani Turcilor, cari pentru acest scop umblau
prin tara, unii cu pete skat, cu bcnii, fAcInduli dughene 3.

Chiar In negotul obinuit Ins, la negustorii de tard, la

Ardelenii care cuteaza a merge pan& la Constantinopol 4, Incep
a se adaugi strihi. Vedem la 1769 pe un Evreu, Avram, care
vine ca un capitalist, dispuind de pungi de bani i iea fin-
preuni cu Ardeleanul Oprea Floroiu .i cu tovarAii lui un
munte la Bran pentru a face dkii" Vor mai veni i altii,
Inainte de 1760 Turcii se Intindeau i la arenda de moii,
ca Suliman binbaa Diianul, din Diiu", i trebui un ordin
special al Portii ca sa lipseasc Turcii cu stdpinirea din pim5n-
tul pri-RomAneti, rscump5rndu-i boierii pmInturile 6.
Negustorii din Sitov aveau vii pe malul strng unde se ae-
zase 1 mutaveliul, mutaful" de acolo, precum aiurea su-
baa din Daia, voevodul" din DAieni 7. Un Hagi-Mustaf
Giurgiuveanul se Intelege cu un VIklescu pentru ca Turcul
s-i fad' moard pe vadul lui, dindu-i chiria vadului", ceia
ceinsnu Indeplinete 8, i g5sim i cretini acolo, ca Hagi Ta-
nase i tovaru1 lorga, cari fac o danie spitalului Pantelimon 9.

1 Ibid., p. 61, no. 278. Dar 0 cite un Wet tne0er turc ca , MustafA
Turcul potcovarul", a drui femeie se chiama MAghiu1a *i fiul Dimu
(ibid., p. 74, xlar). Cf. ibid., VI, p. 212, no. 25.
I Ibid., p. 242, no. 275; p. 297.
3 Ibid., p.210, no. 52; p. 214, no. 61.
4 Hurmuzaki, XV2, p. 1719, no. mmmccix.
5 Brafovul $1 ROMPlii, pp. 388-9,- n-rele 22-4.
6 Studii fi documente, V, pp. 326-7, n-rele 117-8. Episcopul de Silistra
era silit mai inainte sAli vindl mo0ile de pe malu1 sting; ibid., p.
328, nota.
7 Ibid., pp. 502, 504.
Ibid., p. 492, no. 56.
8 Ibid., p. 498, no. 73.
 32

Cit privete pe Grecii dintre Turci, negustorul Zaharia Do-

gagioglu, din Moreia, iea pe o Clod:Ala la 1754, fiind privi-
legiat cu iertarea de vinriciu, dijmdrit 1 vcrit 1

Negustori turci, cari nu fAceau nici camt, nici cretere

de vite, veniau pe ap, ori pe la Munteni, din Rumelia la
Iai, pltind i vama de ase lei vechi pe povard, dup
strdvechiul obicelu". Cinc! ei Incearca sd tread din Reni-
Tomarova, unde-i luau card, In Polonia, Domnia se opune :
cii, de om intelege", se spunea vamesului de Galati, c'au
trecut vr'unii niscarva care, s titi ca urgia lui Dumnedzu
va lua" 2 Aceti negustori venind pe la vama din Greceni,
ddeau apte lei vechi de aceiai povoar" 3.
Erau printre el i oameni panici. Un Hagi-Mustafa Sur-
dul e creditorul plin de rbdare al Calmului din Boto-
ani 4. De unii din aceti Turci se vorbete cu prietenie. Astfel
t Ahmet negutitorul din Bdrlad" face o cumparturd dela
o Vorniceasd 5. Cara-Hasan, care au trit Inteacl silktioard
ca la doudzeci i mai bine de ani", are ckla, zmnicele",
bucatele" : acel Turc de apurure le era fdator de bine,
de lua bani dela dInsul" 6.

0 noud categorie de Turci apar pe acest timp, negustorit

lazi, veniti din Asia-Micd pe Mare, facInd comed mai ales
cu vitele, pe care le cresc In odaile lor basarabene ; ei grit-
un element rdu i tulburdtor, zulumgii", alhari i ches-
gii", aa Melt une ori trebuiau pusi In fiare 7, de 1 unul din ei,
Cuciuc-Celebi-zacl, e prieten al lui Vodd 2. Se apazd deci la Ga-
lati un Serdar turc, cu ieniceri i Arnuti, ca s apere pe oame-

1 Ibid., no. 74.

2 Ibid., VI, p. 372, no. 1212.
3 Ibid., p. 374, no. 1228.
4 Doc. Callimachi, II, p. 21, no. 45. Cf. i ibid., p. 19, no. 42.
5 Furnicg, o. c., pp. 8-9 (an 1717).
Doc. Callimachi, I, p. 431, nota 1. Un Turc in 1728 (Uricariul, XXI,
pp. 383-4). Hagi-Mahmet la Roman In 1745 (Studii .F1 documente, VII,
p. 94, no. 20).
7 Ibid. VI, p. 212, no. 24. Se smomiau V oameni din Moldova in
miele; ibid., no. 26.
Ibid., pp. 342-3, no. 959.
 33

nii lcuitori de spre Turcii zulumgii", el este acela care pune In

fiare l. Unii poartd afaceri In BrAila, cu aceleai apucAturi 2
Altii Ii aveau sAlaul la Focani 3, unde 1i fAcuserd, ca i la
Odobeti, In care localitate aflm iamaci brileni, i corturi,
cafenele, mesernite pentru iarmaroc 4. Tara era plink mai ales
partea rsdriteand, de cflele lor 5, i se vorbia numai de aceti
Turci zulumgli", Ili" 6, pe cari Domnia trebuia sd-i izgo-
neasc. Se aprinser atunci i casele Chiurzilora, ale Curzi-
lor", asociati cu Lazii 7, oprindu-se once arendare de moie
la eV'. leirea Turcilor din orae nu mai fu permisA 9. Nu
mai vorbim de relatiile pe care Turcii din raialele Bende-
rului 1 Hotinului le aveau cu Evreii Polonilor din fatd ".
Totui i dupd mdsura izgonirii, adus la Indeplinire, cum
o arat 1 cronicile, cu cea mai mare asprime 11, de un Domn
disiaunInd de o aa de mare influent la PoartA ca Mavro-
cordat12, rmaserA In anumite conditii Turci, cu pAstori, ..bu-
cate", oddi" sau ,.cIle". Astfel acel prieten al Mrii Sale,
Cuciuc-Celebi-zadedm, cdruia Ii da vole sd-i intoared oame-
nii dela Vitoteti, unde se mutaserd pe vremea tulburArilor,
la locul d'intiu. Ce, cAnd si va rdica, de vor pricinui ceva

I Ibid., p. 222, no. 105; p. 230, no. 171; p. 243, no. 289; p. 244,
n-rele 293, 296; p. 287, no. 565; p. 405, no. 152'7. Un bairactar In
fiare, ibid., p. 223, no. 112. La Soroca, la Orheiu, ibid., p. 306, no. 655.
La Bender 0 ibid., no. 181. Cf. ibid., p. 330, no. 846. Un emir tatar
arestat, ibid., p. 236, no. 228. Ciobani de-ai Turcilor, ibid., p. 290, no. 576.
2 Ibid., p. 231, no. 187.
9 Ibid., p. 236, no. 224.
Ibid., p. 244, no. 300; p. 298, no. 619.
2 Ibid., p. 282, no. 536.
Ibid., p. 283, no. 513; p. 291, no. 580; p. 304, no. 644.
7 Ibid., p. 286, no. 555.
8 Ibid., p. 289, no. 574. Cf. 0 ibid., p. 290, no. 576.
Ibid., p. 291, no. 583-4. Mori tAtAre0i ame, ibid., p. 373, no. 1220.
1 Ibid., p. 243, no. 283.
11 Hurmuzaki, X, pp. xvm-xx.
11 Pentru Turcii oameni buni umblInd prin sate cu negutitoria", Stu-
dii fi documente, VI, p. 344, no. 972. El umplu 0 orwle de peste
Prut ; ibid., p. 348, no. 1008. Un Laz se face cre0in, Saya; ibid., no.
1016. Un Panait Lazul, Furnicg, o. c., pp. 15-8, n-rele XII-111.
3
 34

vr'unii din rAzei, sA nu le dea ascultare, de vreame ce dum-

nalui iaste om mare"1
La Vasluiu, tirgovetii ajunser a se plinge de slugile i ar-
gatii Turcilor", cari nu voiau s dea agiutor la mezil i la
.altele poronci dinpreun cu tArgovetii" 2. Tot aa i la Birlad 3.
La Tecuciu era odaia casabaii-agalar" 4. Pretutindeni se aflau
dughenile lor, dar in aceste privinti se mentinea vechiul prin-
cipiu Turcii casA i aedzare in Moldova n'au, ci, cind apucA
sa ad, sA caute neguttoria lui ; cA, neurmAndu poroncii, i s'a
triimete de l-a aduce aici (la lai) i sA va pedepsi cu urgie" r.
La Dorohoiu se ridica dughenile i se shied i cafeneaua ce
o fAcuserA 6.
Numkul Turcilor aezati in Iai era chiar destul de mare pentru
ca, la 1767, fiind vorba de deschiderea unei prAvAlii a Iesuitilor,
a Iazovitilor" din Iai, Aga s5 fie invitat a se intovArAi cu
doi, trei negustori turci 1 diva din rufetul bcalilor" 7. Aceti
Turci din lai erau i ei supui unui beleagA, i acesta avea
dreptul, pe care-1 intindea de multe ori i asupra Moldove-
nilor, de a lua cite un leu de butea de miere, nefiind asu-
pr-li altA sarcinA 8. AfarA de cei recunoscuti, erau insA i
multi altii, aa licit a trebuit sA se cheme pentru cei de la
Bosance adalli, precuin i pentru cei de la Botoani i Su-
ceava, un ceau impArtesc 9, pe un timp cind o astfel de
paza era necesar i la Baia, Suceava i Siretiu 10. La Piatra
Neamtului incepuse marele negot cu lemne, i la 1741 se afla
acolo ezind de vr'o douAzeci de ani" un anume Mahmet

Ibid., pp. 342-3, no. 959.

1 Ibid., p. 350, no. 1031.
8 Ibid., p. 366, no. 1155.
4 Ibid., pp. 363-4, no. 1130. Pentru Birlad, f Ibid., p. 289, no. 573; p.
372, no. 1213.
5 Ibid., p. 353, no. 1055.
6 bid., p. 357, no. 1081. Alti Turci la Vaslniu; p. 367, no. 1165. Tot
ap la Galati, ibid., pp. 350-1, no. 1033.
Ibid., I-11, p. 110, no. LX.
8Ibid, VI, p. 281, no. 530.
Ibid., pp. 281-2, no. 535; p. 303, no. 638. Turc la IaA bAcan,
nind un Grec, ibid., p. 290, no. 578. V. i no. 579.
10 Ibid., p. 303, no. 638. Cf. i ibid., no. 640.
" Ibid., p. 305, no. 649.
 35

13in-Eminl din Constantinopol avea grija acestui comert 1

lar cei din Hotin 2, uniti cu Armeni, apreau la iarmaroacele din
Suceava, Botoani i Roman pentru a lua vite, pe care le treceau
apoi pe la Cernuti, MohilAu i Soroca 3; ei aveau stupii i
oile lor 4. Cite un Turc din Tara TurceascP, precum e biv-
V3ivoda din 1736, incheie o conventie anume cu Vod5 pentru
paterea oilor lui
In sffrit Turcii din raia fceau adesea pe intermediarii,
.cump5rind pentru Poloni boi la Roman i la Botoani sau
aducind oi din Polonia 1. Un Hasanachi era aezat la Or-
heiu 8. O scrisoare din corespondenta lui Constantin-Vod
Mavrocordat arat. cA Turcii brileani3 i de pe aiurile i
Tlard mergu la acele prti de fac aliveri, cumprnd
vaci, oi, unt i altele" i ,.fac mult5, suprare lacuitorilor,
le iau fAn, ordzu cu sila i liad de bani, i altele mai fac loa.
Cei din Bender refusau vama crutelor i a petelui11. Alti
Benderlii p5teau vite supuse la cunit 12 i in sfirit negus-
lori dela Smil ii aveau rosturi de sare In Moldova ". G-
sim pinA i orne, cu Vornicul in frunte, care ImprumutA
dela Turci 14.
Viata acestor negustori ni e cunoscut5. Intrebat ce fac Turcii

Mid., p. 306, no. 652. In Orille Orheiului i Sorocli erau Turci cari
slAdeau bani pe miiare i pe hanos" i mai aveau stupi i oi; ibid.,
no. 655.
Pentru cunita neguttorilor iniceri dela Bender" (1731), ibid., p.
433, no. 1631.
3 Ibid., p. 376, no. 1249.
4 V. Pentru vitele lor cari le poartA odaia dupl oi"; ibid., p. 433.
-no. 1631.
s Ibid., pp. 435-6, no. 1638. Avea 2.500 de oi.
6 Ibid., p. 246, no. 321. Un Evreu din Bucure0i iea pe o EvreicA din
Botopni ; ibid., p. 254, no. 390.
7 Ibid., p. 374, no. 1226. Hotinceni cumpArInd vite, ibid., p. 326
no. 817.
8 Ibid., p. 406, no. 1533.
9 Ibid., p. 339, no. 926.
" Ibid., p. 305, no. 649.
" Ibid., pp. 307-8, no. 660. Turci betivi de horild, ibid., no. 662.
" Ciobanii lor, ibid., p. 324, no. 799.
13 Ibid., indicatie pierdutA.
14 Ibid., p. 312, no. 705.
 36

dela Galati, pIrcAlabul din 1741 rAspunde ca li s'a stricat cah-

veniaoa" de Hasan Salahor, ogiacul cafenelii", care au inchis
i cafeniaoa 1 feredeul". Giamii aice am cercat i n'au Turcii
fr cAt la Ramazan sd strngu la cafen, i acol sA Inchina'_
tiravl 1"
Dac multi Turci erau aezati provisoriuu ca negustori
prin oraele i tirgurile noastre,astfel pe la 1750 Hagi-Mus-
tafA din Botoani i omonimul din Roman 2-, se sirecurau i
cretini In cet5tile administrate de Turci, precum e Pand
neguttoriul dela Relic:1er 3". Codrenii Chigheciului aduceau vin
din Tara Turceasca" 4 i vite din Cauani, de la Tatar'. Ce-
rerea boierllor moldoveni In 1774 cuprinde Ins excluderea Tur-
cilor din lark ca case, ciftilicuri i tamazlicuri, Inltura rea
abusului de a se impar( bani inainte pe lucruri de negut-
torli", dorinta ca marfa lor s5, o vInzi cu deridicata 1 ce
ar avea de cumprat s. cumpere i sa se Intoarc la locul
lor, ca sA nu umble din loe In loe prin tara", contra firma-
nului 1 In ciuda bumbairilor. Niel slugi i slujnice romIni
sA nu tie Turcii, cari s piece din raza mol doveneasca a ser-
haturilor 6.
Dar importul din Turcia e in scAdere. Marfa apuseanA se
import tot mai mutt. Abia dac se aduc stofe ' .ori, din Ni-
culitelul Dobrogii, unde e un beleagA, vin 7. data Voevo-
dul polon al Rusiei car pe la noi vin dela Constantinopol 2.-
La Galati se descArcau cIteva bcnii 9, ca i la Brila, undv
se incrcau lemne pentru coribli 10 Tatarii aveau In schimb,
ceva legAturi de negot cu Moldova, unde ai lor cAutau

7 Ibid., p. 309, no. 669. Pentru cunifa turceasca string de Turci la Bo-
tosani si Birlad, ibid., p. 310, no. 684. Se lua de la Turci sl supusii turci,.
p. 311, no. 693.
2 kid., xm, p. 129.
Ibid., Jon, p. 366, no. 1162.
4 Ibid., p. 376, no. 1247. Cf. ibid., p. 444, no. 1676.
5 Uricariul, VI, p. 422.
Ghermesut ; Studii fi documente, VI, p. 247, no. 322.
7 Ibid., p. 244, no. 299,
5 Ibid., p. 245, no. 310.
5 Mid, p. 289, no. 572. Turci pirpirii" Cu scafe", ibid., p. 304,.
mo. 646.
20 Ibid., p. 311, no. 698; p. 329, no. 835.
 37

.uli i corui" pentru vInat1. Se exportau la noi cofe fabri-

cate de dinii 2, i se vedeau clienti tatari cari tocmiau cal
la iarmaroacele din Moldova3.

De Turci nu se putea apara nimeni decit In anume Impre-

jurri i cu anume sacrificii. Cel putin se Incercd apdrarea
de cdtre Greci i Slavi. Micarea se observa' mai ales In
Tara-Romneasc.
Creterea nurnrului meterilor (cojocari, croitori, zltari,
simigii, paceagii, pitad, casapi i altii"), dar i negustori,
ncei mai multi goniti din patria lor pentru multe feliuri de
lufti i blestdmtii ce fac acolo", aduse msura din 1764
a lui Stefan-Vod Racovita, Domnul muntean, care, gindind
c astfel cftigul i folosul ce ar putea sA aibd pdmintenii
11 apucd ei i se pricinuiete de obte rzvrtire i stricd-
ciune la toat patria", opri cdsatoriile, cu ei i cumprarea
de prvAlie din partea lor4.

La Botoani pe la jumtatea veacului, Armeni i Evrei au

Intilnire cu Gieci, ca Afenduli pe ulita Bdliilor" 5, unde
Cuciuc lene bacal, cu sora cdlugrit la Trapezunt 6, i
alti Greci bacali"7. Ba avem, la 1776, 1 un Stefan
chidonean" 5. Ei fac negot i peste hotare, pnd i cu Ji-
dovii ot Juravna", In Polonia 5.
Ce Greci se gsiau In Iai la 1741 putem ti. O Insem-
nare oficiala dd numele lor: la Sf. Saya vinde un bogasier
i unul din Trapezunt, cu negot de Tarigrad", pe Fina'
doi negustori de mtas, un bcan din Rodos, unul din
lar aitul cu mara' constantinopolitan la Sfinta Vi-
Ibid., p. 374, no. 1227.
2 !bid.; Peyssonel, Commerce de la Mer Noire.
3 Hurmuzaki, X, p. 18. Un cal costa 8-9 galbeni.
4 Uricariul, V, pp. 336-40; Bianu, In Revista nouti, III, p. 302 i urm.
5 Ibid, VII, p. 122, no. 6. In actele urmAtoare bogate nume de ne-
gustori: un Evreu DrAgan, altul Corbul; ibid., p. 125, no. 18; p. 129,
vio. 35. Un Lefticariu, ibid., p. 127, no. 25; p. 130, no. 38.
6 Ibid., p. 131, no. 42.
7 'bid, p. 126, no. 20; p. 128, n. 29-30.
8 Ibid., 126, no. 23.
9 Ibid., p. 136, no. 50.
 38

neri I, un Morait supt vam", la Barnovschi e un bogasier

trapezuntin. Si tot acolo aflArn ca ei nu erau definitiv ae-
zati, ei stAteau o lunA doh.", Attend cu tidicata2. La Boto-
ani pe aceiai vreme erau Greci tritori de mult vreme
acolo cu dugheni"3. a par a fi la 1774 Chiriac, Atana-
sie, Andrei Cazacliu, tinind cinci dugheni 4. Un Afenduli iv
spune in nume originea5. Nici Grecii" recent' nu sunt o a-
paritie rarA. Iani bacalul din Botoani, care se intimpin la
1761, se cherna Deli-lani, lani cel indrdznet.
Greci curati erau alde Ba-Coste Avram, care ddea Im-
prumut la 1765 nu mai putin ca 410 de lei nci 6. Ro-
mini din Balcani se aezau In ora pe aceiai vreme, In-
surindu-se cu localnice i trecind astfel rapede Intre indigeni
ca larga cupetul, insurat cu Ecaterina, Inca de pe acea vreme,
dar scriinduli numele grecete pe icoana de casd i trans-
m itind fiului, Manole, numit dupd negustotul care ajunsese
moier la PapAuti, i obiceiul de a-i scrie numele, une ori
In aceini limbA : Gheorghiu. De altfel i acesta-1 arata a
nu fi fost raiel se isclia Galeongiul, soldat pe galere7,
i numele se poate apropia de acela, tot ostAesc, al lui Deli
lani. i unul i altul, cari-i fAceau pravAlie din temelii, erats
bAcani.

La Inceput, pin la cprelitea din 17828, Ewell nu

joacA niciun rol ca negustori. Rostul lor e arenda cir-
ciumei din sat, a dteptului pe care-1 au boierii de a
vinde vinul i rachiul. Astfel la Focani aflAm la 1738
un Herul Jidovul, orindar, fiu al lui Lazor orindarul, i fata
Herului, Ana, care iea pe un Avram. Se vede InsA cum o-
rindarul se mutd ctrciumar la ora. Lazor insui fAcuse pe.

5 &add fi documente, VI, pp. 319-20, no. 775; pp. 329, no. 836.
2 Ibid., p. 320, no. 776. Ulita trepedzineascA' nu mai avea Trape-
zuntini; ibid., p. 344, no. 969.
3 Ibid., p. 326, no. 819. Ei treceau In cisla de bir a plmintenilor.
4 FurnicA, o. c., pp. 32-3, no. xxtv; pp. 36-7, no. xxvn.
5 Studii fi documente, VI, p. 263, no. 432.
6 Ibid., V, p. 543, no. 2.
7 Act pierdut in rAzboiu, In colectia mea.
UrechiA, Istoria Romtnilor, II, pp. 348-9.
 39

la 1670 casd i pivnitd" In Stoeti, unde se alctuise ttrgul

Focanilor1. Cumprtura lar se mentine, ca tot procesul ce
li se face, ei fiind recunoscuti moiani i stpAnitori locului
aceluea 2 In calitate de orindari i ai clerului innalt 3, fi ve-
dem facind rachiu, horitecd, dupd sistemul polon, supui fiind
numai la plat fata de cmnari 4 ori aducind butur din Polonia
pind la Cauani 0. Heleteie li sint date In sam 6. Trimet i
vinuri, ca acel Cerbul din Roman cate face negot cu Movi-
lnul. li gsim luind pe sama lor cdrii 7. Tot ei la granit
cumprd iarmaroacele dela boierii cari li aveau privilegiul 0,
podutile, vadurile acelorai 9. Une ori se asociazd cu cite un
negustor romin, ca Manoli din Botoani, ba chiar cu un
boier ca Sturza, pentru miere, Evrei din Sniatyn 10. In ce pri-
vete felul lor de viatd, la Roman se face. frtie" intre indi-
geni, scriind pe patru ferturi de hirtie, tot dinteo coed M.--
late" n. Numdrul Evreilor era aa de mare In Birlad 12, Theft la
1767 se poate vorbi de rindul dughenilor jidoveti", Intre
care a Cerbului Jidovului. i la Suceava In 1761, pome-
nindu-se pe ling un Chitescul, un Barblat, un Ivan, un Pide
Alb, Armenii, un Constantin Bacalul, un Fote, negustorii
evrei Solomon, starostele, 'i Aron, se dddea ordin a se

1 Ibid., V. p. 234 0 urm., no. 87.

2 Un Evreu Cu argat in satul Riureni; ibid., VI, P. 384, no. 1308. La
HirlAu, bid:, p. 385, no. 1320.
3 Ibid., p. 272, no. 490 (ai Mitropoliei).
4 bid., pp. 212-3, no. 31; p. 219, no. 71; p. 229, no. 158; p. 252, no. 378.

5 Ibid., P. 244, no. 292. Cf. incA de la 1663 vinul Armeanilor sau Jidovi-
lor", p. 543. Evrei din MovilAu 0 din Botopni cu horila ; ibid., p. 349,
no. 1023. Evrei la Cht0nAu ; ibid., p. 355; p. 359, no. 1096. Hotinceni trec
la BacAu; bid., p. 381, no. 1292. Organisare la Soroca, ibid., p. 426, no.
1622.
4 Ibid., pp. 252-3, no. 380.
7 Pentru brinzA, ibid., p. 545.
8 Ibid., p. 247-8, no. 333.
5 Ibid., p. 213, no. 35; p. 302, no. 635.
10 Mid., p. 249, no. 345; p. 268, no. 473.
11 Ibid., p. 262, no. 422.
15 Pentru Birlad, ibid., p. 437, no. 1648; Antonovici, o. c., I, p. 71,
no. III. Aiurea Sirbi, Anton, Staicu, 10 au prIvAliile, ibid., p. 77.
 40

stringe top trgovetii, atata Moldoveni, cAt i Armeni i JA-.

dovi" 1.
Din elementul bAtina i din cele astfel adause s'a. creat
Inteun singur loc din Moldova In Intfia jumatate a seco-
lului al XVIII-lea, de sigur In puterea unui privilegiu dom-
nesc, un nou tip de ora, acela al Botoanilor. Aici negus-
toril romIni, Intre cari Manole, cumpratorul de sate i ml-
nuitorul de bani, juca pe atunci un mare rol, sInt asociati
cu ceilalti, i astfel la 1741 Constantin-Vod Mavrocordat
vorbege de tIrgoveti i de Jidovi"2, lar aiurea de tfrgovetii
de Botoani, RomIni i Jidovi", ca marturi, ba chiar de ne-
gustori turci i moldoveni 1jidovia3. La 1745 loan-Vod, fiul lui
Constantin Mavrocordat, se putea adres tuturor t'irgo vetil or
moldoveni i armeni, jidovi i altii din trgul-de-sus din oraul
Botoanilor" 4.
Aici se face deci negot In ora. Evreii, cariii tineau
edintile In coal", havr, erau o breas1A, in frunte ca bar
starostele 1 starostele al doilea, alei fdrA drept de ames-
tec al boierilor5. Unii din ei veniser dela Hotin, dela So-
roca, din Polonia, dar se IntiThesc i bAtinai, ca starostele
Ursul, meteri ca Avram croitorul 6 Pe Miga ChiinAu,
numai la Cernuti se mai vdd, In 1751, cu prilejul unei re-
clamatii, alturi de oameni din Horecea, iforgoveti moldoveni
i jidovi" 7, de i la 1765 e vorba numai de negustorii din
CernAuti i alti oameni, din Horecea, toti proprietari ai pA-
mInturilor oraplui", cu nume i slave, dar numai cretine 8'
Evreii din Bucureti aveau In acest timp un staroste, un

1 Doc. Callimachi, I, p. 446. Despre Sqlomon starostele, ibid., pp. 180-1,

no. 39.
2 Studii fi documente, VI, p. 221, no. 89.
3 Ibid., p. 266, no. 447. Cf. s FurnicA, o. c., pp. 14-5.
4 Studii fi documente, VI, p. 237 si urm.
5 Ibid., pp. 224-5, no. 125.
6 Ibid. Cf. P. 240, no. 258; P. 248, no. 337.
7 Ibid., V, p. 415.
8 Ibid., p. 416. Totusi si la Iasi se interzice a se lua ceva peste
obiceiu, nici de la crestini, niel de la Armeni, nici dela Jidovi; ibid., VI,
p. 228, no. 145; p. 235, no. 230. Cf. la Birlad, p. 231, no. 182; p. 274, no.
500. La Orheiu, p. 294. La LApusna, p. 298. La Vijnifa, p. 303. V si pp. 294-5,
no. 597; p. 446, no. 1688.
 41

bahambaa, cu vechilul" lui, 1 se bucurau de scutiri In

schimb pentru ruptoarea" fixata. Ei tineau poverne ce le-au
avut fcute cu cheltuiala lor pe locul ce li s'a dat de Domni
i sinagoga lor" 1 La 1787 li se Ingduia din nou a-i face
casi de rugaciuni" 2.
Cum erau repartisate deosebitele specialitti i natii in lai
se vede dupa insemnarea din 1783 a posesiunilor bisericii
-catolice. De o parte hanul, cu 1.100 vedre de vin, msurate
cu cotul de la vam" i arendat, cu drojdii cu tot, care
revin omului ce vinde, dascalului Insui ; de alta, o dughian
de pitarie. la Ulita Mare, cloud pentru tutun (arenda 60 de lei
pe lun), o potcovrie ca un tigan (9 lei), cele cloud dugheni
ocupate de Evreul DaniiI (50 lei pe an), una de o vcluva
evreica (50 lei pe an), alta a lui Avram Evreul (tot aa).
Aproape sta un Giovanni Beltrami 3.
Oraele pstreazd mai mult din vechile lor privi'egii. laul
are Inca. la 1741 condica veche a trgului", a vechilor ol-
tuzi 4, In ce privete organizarea noua a negotului de tar,
Moldova, la Roman, In 1741 strainii puteau vinde cu de-
ridicata ", nu Ins cu oca de mina" 5, nici pete i
Domnia avea dreptul de a fixa Insa, ca la Botoani,
In ce loe se va vine pita", bcania, unde N a fi Tirgul Vi-
telor i Tirgul Finii6, sau, ca la Suceava, In ce loe se In-
tinde marta la tata Op pe denainte dughenilor, fietica-
rele la dughiana sa 7", i dreptul ca tIrgul sa fie la mijloc.
Ea admitea oameni strini" In tIrguri decazute, ca TIrgul-
Frumos In 17638. Daca se intimpla un abus din par-
-tea dmanarilor, ei erau rechemati, ca pentru Iai, la vechea
norma pentru ruptai, de cinsprezece ughi de pivnita pe an 9.
UrechiA, 1st. Rom., II, pp. 199-200.
2 Ibid., III, pp. 62-3.
3 Studii g documente, I-II, p. 124. Cf. ce se spune cu prilejul focului
din 1808, ibid., p. 343, no. xxi.
4 Studii fi documente, VI, p. 248, no. 339.
Ibid., p. 210, no. 5.
Ibid., pp. 237-8, no. 239; p. 350, no. 1029; pp. 446-7, no. 1690.
Doc. Callimachi, I, p. 444 si urm., no. 70.
8 Ibid., pp. 458-60, no. 107.
8 Ibid., p. 440.
 42

O msur general de organisare fu luatd, o constitutie se

ddu Moldovei de Constantin-Vod Mavrocordat, reforma-.
torul, la 1741. Pentru negot ea cuprinde scutire de ater-
nut, vase, blide la musafiri" In favorul caselor negutitore-
ti ori armeneti ori jidoveti", libertatea, volnicia tirgu-
rilor", plata In bani a zaherelelor", conacelor"podvo-
zilor", inlAturarea lidvei de vin sau oci de holercd de
cofa" pentru pIrclabi, a vedrei domneti de cram de la
Odobeti", oprirea copiilor de Moldovan" supt doudzeci de
ani de a sluji in prvliile 1 casete Turcilor, a fetelor supt
treizeci de a lucra la Evrei, repausul duminical, interzicerea
de a fi cIrciumrit" i pentru Moldovence" i pentru Ji-
doavce", de vreme c s'au cunoscut cd pricinuiesc multe
lucruri fr de cale, fiind inteadins femei i fete Hure 1"
In Tara-Romdneasc, cel mai caracteristic cas de respect
pentru trecut e acela din 1779 al Cimpulungului muntean,
rmas ora Inchis. Alexandru Ipsilanti confirma vechiul pri-
vilegiu spre a nu Infra streini s ddchiz privlie i s
faca neguttorie In ora, ci numai ei pmdnteni s tie pr-
vlii 1 s-i faca' aliveriul lor..., altii streini nu pot a d-
chide 1 a linea pravlie", daca' nu se waza cu oroanii p-
mInteni", dindu-li in chirle; trisa strein iaste oprit de a le
linea" 2. La Rimnicul-Vilcii pina tirziu negustorii catolici ri-
mili In posesiunea privilegiului lor, confirmat Incd In 1820 3.
Pe ling vechile drumuri In Polonia, la Muscali pina la
Nijna4, o oarecare initiativ se observ la negustorii 'moldo-
veni, Indatd ce rdzboaiele dintre Austria i Prusia fcur foarte
dorit pentru aceast din urm Putere importul de boj din
Moldova. In 1760 Imperialii izbutird sd pun mina pe trei
sute douzeci i patru de bol, pe cari lipscanii loan Nico-
laiovici, Pascal Nicolaiovici, Cazacliu, Teodosie, etc., voiau
sd-i strecoare In Silesia 5. Notiunea pastportului" era intro-
dus la noi pe la 1741, cInd unul se actea lui Dumitru Duca

1 Uricariul, IV, p. 396 si urm.

2 Studii fi documente, 1-11, pp. 312-13, no. LXXXV.
3 Ibid., p. 459, no. xlx.
3 Ibid., VI, p. 223, no. 113.
2 Hurmuzaki, VII, pp. 22-3, no. xxn; Doc. Callimachi, II, p.410 si urm.,
mai ales p. 439, no. 58; p. 639 si urm.
 43

1 lui Cristofor, mergnd la Liptca". Gasim i pe un chir

Dimitrie, pe un chir Postolachi liptcanii" 2. Un Evreu Avram
aducea la Ini mara de Olanda 3.
Din partea lor, Ardelenii se treziau la o noua activitate
comerciala. Cutare Braovean mergea pina la Tatari 4. Nicolae
Dumitru Archkol", Zaharia Nicolau i un Dumitru erau la
Turci cu firman, in anul Hegirei 1174e, i la 1763 Petru Luca
(Szigeb), ucis pe urma la noi, 1 Constantin Bub, uniti cu
Gheorghe Fagaraeanul, cumparau marfuri orientale la Con-
stantinopol, precum i ceara de la noi, bumbac, saftian, cear,
capdtind voia de a vinde produse austriece in capitula Im-
periului, pe catea Principatelor. Era i un comert cu lina i
trniie. Urmeaza privilegiul pentru loan, Mihail, Dimitrie
Costea, cumpartori de ceara 6 Daca nu se mai intimpina
colonia romino-greceascA din Polonia, infloritoare la sfiritul
veacului al XVI-lea, gasim pe un Grec Caraiane aezat la
Sniatyn, dar pstrind privilegii in Moidova 7.

Odata intemeiat, negotul cu Silesia urmeaza. E aceini con-

trabanda de razboiu, in folosul Prusiei fredericiene, in ciuda
Austriei. Nite negustori fiind opritt. in 1761, ei cer despgu-
bire de 35.000 de lei 8. De altfel, intre Bresslau 1 Talan i rela-
pe erau pe atunci dese. La 1763 gasim pe Anastase Lipscanul,
la 1768 pe giupnul Costantin Panaite Lipsicanula 1 Un Folie
Lipscanul fi face dugheni de piatra la lai inca din 176111.
La sfiritul secolului, Anastase i Constantin Pano, Dimi-
trie Costiva, Dimitrie Papa Anastasie se unir cu fratii Mar-

1 Studii fi documente, VI, p. 234, no. 206.

' Ibid., p. 263, n-le 34-5.
3 Ibid., p. 295, no. 604.
4 Hurmuzaki, VII, p. 22, no. XXL
5 Ibid., p. 18 *i urm., no. xxvu ; Doc. Callimachi, II, p. 455, no. 79.
9 Ibid., pp. 31-2, no. xxix.
7 Studii qi documente, VI, p. 366, no. 1160. Cf. i no. 1162.
4 Doc. Callimachl, I, p. 18, no. vi,
9 Ibid., pp. 19-20, no. vm.
13 Studii fi documente, VII, p. 222, no. 62; v. i ibid., p. 64, no. 43.
li Documentele Callimachi, I, p. 450.
 44

grit 1 Compania pentru negotul lipsdnesc 1. Avem paa-

portul lui Pan, Constandin Panul", care In August 1796, plead
din 1aicu sluga S3, Nicola Bostan", la Lipsia" pentru a
sa negutitorie" 2 La 1780 un Dimitrie Petrovici era amestecat
la Lipsca In tipdrirea cdrtii greceti Fluierul pAstoresc" de
un Procopie Peloponesianul 3.
E, de altfel, vremea clnd, pornind dela noi, vestitul predi-
cator grec Evghenie Bulgaris merge sd publice la Lipsca ope-
rile lui asupra tiintilor exacte 4. Era aici o Griechenhaus, In
care mergeau i al notri, cari pe cutare desemn sInt presin-
tati ca Greci, i bisericuta greceascd s'a pAstrat pand ddundzi
in oraul care pstra, cu toat mentinerea marii sale impor-
tante comerciale, aa de putin din clientela lui oriental, 1 in
special romneascA.
$i din locuri noud pentru relatile economice cu noi vin
negustori, ca acel Petru Hanczy din Danzig (Gdansk), care
vinde indrfuri bdtrinului Callimachi 5.
La comertul cu oile moldoveneti se ImpArtdesc i negu-
storii poloni, cari capdt un firman la 1760. Negustorii din
Stanislaw, Tysmienicza i Sniatyn deveniserd pe la . 1760
foarte activi, i iarmarocul din Mohilu folosia mult de pe
urma lcr 7. Lemne se exportau din Moldova In Polonia.
Polonii se coborau pn la Galati, Chilia, Smil 1 Isaccea 9,
dupd moruni i vin '.
Astfel Zalesczykul polon ajunse pe la 1760 la o mare In-
semntate. Zaleszczyk", se scria din Polonia, e pentru Mol-
dova ce e Varovia pentru vecinii ei : s'au comandat astfel

1 Hurmuzaki, X, p. 552, no. Vi.

2 Doc. Callimachi, I, p. 475, no. 156.
3 Urechi 1st. Rom., II, pp. 452-3. Cf. i ibid., p. 454.Asupra Lipscai
i Lipscanilor, asupra bumbacului adus de negustorii romini din Mace-
donia v. Gheron Netta, Die Handelsbeziehungen zwischeh Leipzig und
Ost- und Siidosteuropa bis zum Verfall der Warenmessen, Ztirich 1920.
4 Doc. Callimachi, II, p. 466, no. 87.
5 Ibid., p. 244, no. 20.
Ibid., p. 249, no. 41.
7 Ibid., p. 250, no. 42.
8 Ibid., no. 43.
9 Ibid., p. 251, no. 46.
10 Ibid., pp. 252-3, no. 49.
 45

de d. de Mille (starostele de Cerauti) canapele, tapete im-

primate" 1. Mille exportase mult timp In Polonia cai, cite 30-50
pe sOptdmira, totalul ajungind la 6.000 de capete 2. $i din
Imperiu vine in Oltenia un anume Knoblauch, schimbind, la
1761, fier pentru saftian 3. CumparAturile de mkuntipri la Liov
nu inceteazd 4.
Pe la 1750 apir 1 cele dintaiu marfuri englese. Astfel Gri-
ore-VodA Callimachi druiete caimacamului de Bugeac un
ceasornic de argint englezesc g, i la darurile Mane agilor
mad" se mai pomenesc perini englizAtia i macaturi en-
glizti", aternuturi englizti" intre atitea lucruri orientale g.
-Oglinzi, ciasornice 1 alte miruntipri" le aducea tot atunci
Bap Coste Avram, pomenit 1 mai sus, din Tara NemtascA" 7..
In sfirit un agent moldovean, Westerling, mergea la 1769 s
cumpere portelanuri i altelz.s" la Berlin s.

AceastA initiativA de comert cu Apusul ajunse a ingriji pe

Turci. In 1760 Marele Vizir amintete c s'a obipuit din
vechhne totdeauna ca toata mierea, ceara, untul, sail], man-
teca, lina, pieile, carnea sdratA, boil i alte vite pe care le
produce Tara-Romneasci 1 Moldova, cu prtile incunjurA-
toare, aded. tirgurile i satele de pe malurile Dunkii, pe cel
drept i pe cel sting, ca i in general pdminturile Rumeliei
i Oceacovului, si fie cumparate de acei negustori cari erau
obipuiti a-i duce la Strlucita Poart". Acum ing, unii pre-
cupeti greci, armeni i evrei" le vind In Polonia, Ungaria,
Germania, Venetia 1 Ragusa", chiar i cai, bol, vaci, tauri
1 oi". Peste douAzeci de negustori din Constantinopol, Ga-
lata i pstratorii da unt" se piing c grit ingustati astfel in
cumprturile lor 3.
7 Ibid., p. 339. Pentru vadul de acolo, ibid., pp. 357 0 urm., 371 0
urm., pp. 477, no. 99.
2 Ibid., pp. 477-8, no. 79.
a Ibid., p. 424, no. 49.
4 Furnicl, o. c., p. xxvt.
2 Doc. Callimaclzi, II, p. 111, i un ciasornic cialaru (ibid.).
Ibid., pp. 110-1.
7 Ibid., p. 125.
Ibid., p. 568, no. 18.
9 Ibid., pp. 413-4, no. 36.
 46

Domnia incurajeazd Insd aceste porniri. In interior se cre-

iazd noi iarmaroace, i anu me la tirgurile gospod", cercetate
de la un capdt al terii la altul 1, i iarmaroace polone la otace"
li corespund, ca la Horodenca 2 i Colacin, moia familiei Po-
tochi 3 ,iarmaroace ale bulciului" 4. Aici se intimpld une ori, ca
la Mohildu, btale in regula cu Turcii, supraveghiati de ceaui
speciali 6, cari imbld cu sdbille goale i cu cutitele, ingrozind
locuitorii" 6, 1 lovesc i in agentii imprdteti. leniceri, Tatari
ii au partea 7. Dreg5torilor cari jignesc pe negustorii strdini la
margine li se poruncete a nu sd supdra cineva afard din obiceiu,
macar i pana la un ou" 8. Se face pazd In vestitul codru al
Hertei, unde se ucideau negustorii strdini 9.
Dar Donmul lua une ori pe sama lui produsele de rechisitie
pentru a le vinde Turcilor. Astfel la 1741 untul gospod" era
vindut de Marele Vistier insui unui negustor turc, 1 anume
lamura", dupd ce se scosese daraua" de apte ocd la sutd 10
Mara de aceasta, adesea, ca la Birlad, Turcii negutitori" erau

i Cel din Argsorul- lasilor (Niculina) neputindu-se tinea se anuntA

prin carte a se ceti din tArgtt In tArgu pAn' la Focsani; Studii fi docu-
mente, VI, p. 221, no. 96. Cf. p. 234, no. 213; pp. 273-4, no. 500. Pen-
tru cel de la Budele, in fatA cu MohilAul, si Cu Evrei, ibid., p. 222, no.
103; p. 245, no. 319. Pentru al bisericilor din Botosani, ibid., pp. 241-2,
no. 273; p. 265, P. 442, no. 1664. Pentru cel din Birlad, ibid., p. 351,
no. 1038; p. 367, no 1169; p. 369, no. 1187. Pentru MohilAu, ibid., p. 367,
no. 1168. Pentru iarmarocul dela FAntAna", ibid., p. 367, no. 1174. Pentru
Tecuciu, p. 369, no. 1187. Pentru Flciiu, p, 229, no. 150; p. 411, no.
1577. Pentru cel din Botosani, ibid,, p. 234, no. 210. Pentru cel cerut
la Siretiu, ibid., p. 234, no. 216.
I Opt pe an de cite cincisprezece zile; ibid., I, pp. 239-40, n-le 230
254. Furnisori speciali poloni ai Domnilor, ibid., p. 240, no. 253.Se men,-
tioneazA privilegii incl de la Nicolae Mavrocordat Mosia era cantacu-
zineascl; ibid., p. 275, no. 506.
3 Ibid., p. 361, no. 1109.
4 Ibid., P. 259, no. 408.
9 Ibid., p. 288, no. 569.
6 Ibui., p. 298, no. 618.
7 lincl., p. 304, no. 644; p. 330, no. 842.
9 Ibid., p. 227, no. 137.
9 Ibid., p. 241, no. 263.
3 Ibid., p. 343, no. 960.VodA avea si varnitile lui; ibid., no 962
 47

siliti aji cintdri untul i ceara cu cintarul vamesilor I. Si

pentru ce se cldea la conacele Turcilor si altor oaspeti pretul
era fixat de Domnie 2.
La acest comert dela jurnitatea veacului al XVIII-lea erau
interesatf si boierii. Corespondenta dragomanului loan Calli-
machi, peste putin Domn al Moldovei, cu modestul sdu frate,
mosier in p54i1e Botosanilor, Dumitrascu Calmdsul, arat5 pe
cel d'intdiu amestecindu-se in ncumprdtura de oi impAr5-
testi" a lui Vasilachi Saigiul, gelepul lui Casab-basii" si bun
prieten al lui loan altd data intrebuinteaz pe un Chiot,
Anton Sacizliul, nnegustoras" si sp6culind asupra valorii
banilor. El se informeaz5 dad e drept cd boii de negot,
dad nu sed toad ama la iernatic, nu pot fi boj buni de
negot, nici negutitorul nu-i cumpdrd, i, de cumprd, Cu
scddeare i cu pagubd este negotul hoilor" 3. Se mai cumpdra
pe sama tlmaciului ImpdrAtesc i stupi. Un cumnat ii e Mare
Vames, iar fratele e trimis dregdtor la Suceava, si pentru negot,
aci ,,acolo cimpii si apele foarte dau mina si, fiind singur,
idea sotie (tovars) socotesc cd-ti va fi Indmin". La
neguttorie", spune fratele mai mare, sd-ti cauti oameni
putini si buni"4. loan el insusi i capda o odaie" de
vite, care purta numele de odaia Terzimanului" i, plin
de scrupule, dar mai rnult de sfiald, acest chibzuit terziman,
care cerea si crti de scuteald", adugia: Frate, nu face
sunet mare, ca s nu paie cd voiu sd rddic vr'o CIO s'oiu
face pagubd WM" 6. Nici negotul cu oile nu-1 uitd, si astfel
se f5cea tovars cu Ivan Silistrili, care venia cu ciobanii sal
si cu chehaialele", ca sA cumpere cu ajutorul lui Dumitrascu
.6.000 de oi bune, alease, hare de Stambol" ; ni-am dat acm
o mie de lei, au pus si el o mie de el ai sAi, sdrmeioa, sr
Ibid., p. 351, no. 1037. Dar de unt miere la Isaccea ; ibid., p
364, no. 1141.
2 1 ban oca de fin, 3 bani pinea, 2 oua la un ban, 11/21eu oaia, 1 par
oca de iaurt (igurt'), 2 parale oca de orz, 6 potronici carnea cea buna.
In 1741; ibid., p. 348, no. 1007. Gaina era 4 parale, curcanul 12; ibid.,
p. 357, no. 1084.
3 Ibid., XXI, p. 237.
4 Ibid., p. 239.
5 Ibid., p. 244.
6 Ibid., p. 244, no. V.
 48

ostenea la ce-a face, si fie parta la dobinda intocma Cu noi";

Domnul Insui era rugat s-1 Imprumute, la nevoie, cu alta
mie, i dragomanul se ardla gata a primi 1 dela alin bani
pe poli% t. i lar intervine teama de zvon Dumneata
trebuie scrii, iar el, precum va sluji trebuinta, si-mi
scrie; lusa sunet nu voiu sd se faca cu numele mieu, ci s
s numasca el cumpArtor 1 negutOtor turmelor"

In ce privete porturile, Galatii Incep a juca un rol mai

Insemnat. Un act din 1759 vorbete de schele", de magazi&
docuzluului", de cele dota mahalale din dosul magaziilor",
de Intinsul luc domnesc Coribiile Incircate de grill vin
necontenit acolo, supt ingrijirea pIrclabului 3.

$i in domeniul industriei se Incearc lnoiri, In legitur cu

posibilittile de comert. Un izvor trziu vorbete de Incercarea
lui Constantin Dudescu, mare boier muntean, de a cauta aur
cu ajutorul unui tehnician german4. Pe cInd Incercarea unei
fabrici de Kattun silesian In Ardeal cidea 5, fabricantil ger-
mani de postav din Zalesczyk, nemult4miti c nu pot avea
'in Polonia liberul exercitiu al rdigiei lor, trecura In Moldova
la 1759, i loan-Vodd Callimachi, apoi fiul stt Grigore, In
1761, ddeau privilegii faite largi pentru noua aezare dela.
Filipeni, care se prefcu supt Grigore Alexandru Ghica, la
1764, Inteo fabric nota la Chipereti, In jos de Iai, cari se
numira de acum inainte Filipenii Noi. Avem actul de fundatie.
din 1-iu Ianuarie 1776, care Incepe cu declaratia Domnului
a a socotit i aceasta ca s dechid i si faca o fabricA
de scos postaji, pentru cea mai multa eftindtate a lcuitorilor
tarii acetia, i si ramiia i un lucru de pomenire pmntului
acestuia", aducind, pe litiga toate anille cele de trebuintA pentru
lucrarea postavului, oameni streini dintealte 041 de locuri,

1 Ibid., p. 246.
2 Doc. Callimachi, I, p. 568, no. 5.
3 Ibid., 11, p. 341, no. 248. Pentru lemn exportat, ibid., p. 343, no. 252_
CumpArAtori acolo, FurnicA, o. c., pp. xxv-w.
4 Peyssonel, Commerce de la Mer Noire, II, pp. 190-1.
5 Jikeli, I. c., p. 102, nota 10. Maria Teresa visa legAturi Cu Fiume
ordona Valahilor ei opincile; ibid., p. 104.
 49

cu multA cheltuiald"; folosul trebuia sd fie al mnstirii-spital

Sf. Spiridon din Iai 1.
Cherhanaua dur, cu toat oposifia polon, pAnd la rAzboiul
din 1768, and cApitanul" Daniel Christiani trecu In Muntenia
la fabrica din Pociovalite, line Afumafi 2

Asupra acestui principat Insa ca 1 asupra celui muntean

apAsa Inca datoria fumiturilor cu pref fix catre PoartA. Oa-
menii lui Casap-baa, saigiii, sau i Slrbii 2, aezali i la Mo-
vilAu, cutreierau tara dupa vite i, mai mult, pascIndu-le la
noi. Cutare porunca ni area' ce strict se interzicea once yin-
zare de oi, de pilda, pn la satisfacerea ceretii suprinse In
firman 4, dar Ai Turci declt saigiii nici n'aveau voie a cum-
pAra 5. In 1741 nu iemau mai pufin de 5.500 de oi ImparA-
teti". Pateau la Vasluiu, la Tutova i la Tecuciu", fra grijA
de gotina 6. Constantin-Vod Mavrocordat trebui s ordone
a popri negof negultorii ce ar fi cumpAritori de pine", Or'
va plini dum. Vel Spatar toata pne ce iaste ordnduit s cum-
pere pentru triaba InpArAfii" 7; chila de Stambul era pentru
orz de 20 de bani, de 55 de bani pentru fina 8; alta data
se plAtete 4 lei chila de fdin de gnu, 114 pentru cea de
orz, pref al Domniei, Poarta fixtnd 31/2 lei la gnu i 50 de
parale la orz. Pentru serbtoarea ramazanului se cereau la
Constantinopol nu mai pufin ca 5.153 de ocA de miere 9. Untul
gospod" represintd alt rechisifie 1^, pe lingi a poloboacelor

1 Iorga, Acte fi fragmente, I, p. 380 i urm.; Studii fi documente, V,

pp. 62-3, no. 284.
2 Hurmuzaki, X, pp. xxxvi-vn; p. 347, no. 240; pp. 369-70, no. 347;
p. 382, no. 363; p. 475, no. 97.
5 Studii fi documente, VI, p. 372, no. 1211; p. 376, no. 1251.
4 Ibid., p. 353, no. 1054. Ciobani fugan, ibid., p. 370, no. 1197.
5 Ibid., p. 362, no. 1127.
' Ibid., p. 221, no. 91. Scutirea lor i la p. 225, no. 131. Oamenii lor
sint scutiti de bir ; ibid., p. 244, no. 294. Procese ale lor; ibid., p. 230,
no. 166. Ciobani ai lor; ibid., no. 170; pp. 233-1, no. 175.
7 Ibid., p. 325, no. 811.
5 Ibid., p. 327, no. 823; p. 332, no. 860. Apo' orzul ajunge 11/, lei.
Cf. ibid., p. 346. Pretul mAlaiului de rechisitie, ibid., p. 319, no. 763.
9 100 de eintare, ibid., p. 334, no. 884.
10 Ibid., p. 316, no. 738.

4
 50

de mere domneti" 1. Se luau de aceti Turci streini" i vite

pentru salhand 2.
De ce natur erau aceste fumituri se vede dupd un firman
din 1741 : grlu, orz, unt, miere, cear, su, pastram, cer-
cheziagA (sic), fasole, mdlaiu, brInza "3, nivacul In poloboace 4,
In afar de vitele supuse la cunit 3. Scindurile, catargele se
adAugiau la exportul silit 6.
Si adugim c 1 Austria fuera un fel de monopol,
oprind astfel, cu toate protestrile, trecerea cerii romdneti la
Venetia 7.
De alminteri aceiai conceptie de aprovisionare silnicd
trecea i asupra capitalei moldoveneti. Cerind lcuitorilor
sd aducd pdine de vAndut la lai: gru, orz, mlaiu, find",
tot Constantin Mavrocordat asigura, nu numai cd nu se vor
lua carle cu boj la beilicuri, ci i c pdine ce vor aduce,
Inca vor vinde-o cu pretul ei" 8. Scindurile se luau insd che
dou parale una.
De altfel 1 Domnia munteand obinuia sd. strIng prin
ispravnici miere, unt, sdu, pe care le trimeteau ispravnicii
la Bucureti, Impdrtindu-le pe la bcani, cu pretul fixat de
chmuire., d'II-Arad ca ei s-1 adauge fiindcd au i ei chel-
tuiald i pltesc dobInclA la bani e".

Toate aceste Imprejurdri sInt In parte comune celor dou

teri. Totui, ele n'au avut, Ola foarte thziu, un regim de
comert comun, fiecare pdstrInduli debueurile i drumul.
Schimbul de la Moldoveni la Munteni chiar nu se fcea fdrd
piedeci de veche rutina 1 de interese fiscale venic nota'.
Vmdei In legdturd cu cel dela Focani ateptau marta

1 Ibid., no. 739.

7 Ibid., p. 346, no. 988; p. 359, no. 1098; p. 369, no. 1136; p. 405,
no. 1530.
3 Ibid., p. 371, no. 1209.
4 Ibid., p. 405, no. 1531.
5 V. i ibid., p. 400, n-le 1475, 1483, 1484.
4 Ibid., p. 365, no. 1151.
7 Hurmuzaki, IX, pp. 685-9.
Studii fi documente, VI, p. 229, no. 1:9.
UrechiA, Ist. Rom., II, p. 203.
 51

pentre Siretiuri 1 la Soveja, la Putna 1 la Popeni, In 0-

-nutul Putneial.
Astfel nici sarea din Moldova nu trecea la Munteni, nici
vice versa, dupA obiceiul vechiu 2. Totui horilca, negutata
de Evrei, mergea slobod pe la Focani, Marcu din Brlad,.
Herul din Focani, alt Marcu din lai, fiind tovari 3.
se intilnesc Intelegeri Intre cutare om din Sove;a i un altul
dela Jelejin, la lzvoar", pentru oi i cacaval 4. ifirsanii
de la Soveja au relatii cu negustori munteni5. Corbieri greci
umblau In acelai timp timp la Galati i la Brila, avInd le-
AgAturi i cu clerul grecesc de la DunArea-de-jos 6.

i Studii fi documente, VI, p. 376, no. 1244.

2 Ibid., p. 245, no. 307.
3 Ibid., p. 246, no. 317.
4 Ibid., p. 248, no. 338.
5 Ibid., p. 369, no. 1188.
6 Ibid., p. 259, no. 407. Pentru o mArturie din Bucureti la un pro,
.ces din Mol dova, al lui Dimitrie Lipscanul, ibid., p. 263, no. 434.
 CAP ITOLUL III
Noul comert cu Apusul pana la rAzboaiele Revolutiet
francese (1774-1789)
Razboiul cel nou dintre Rui i Turci aduce dela inceput,
Inca din zilele stupaiului" i ale surprinderii Bucuretilor de
catre soldatii de aventurA ai maiorului Carazin, pagube insem-
nate comertului 1. 0 mare parte din negustorii munteni facura
ca i boierii, refugiindu-se pe teritoriul Imparatesc. Ardelenii
cari urmar a-i trece vitele i caii pe pmIntul principatului
muntean suferira de pe urma aminduror partilor In lupta 2
Trebui s se lea din partea comindantului Ardealului msura
expresa a opririi acestor vechi legaturi ceia ce se putea face
frig numai In parte, cum se vede din ordonanta de caran-
Huai data In 1772 Cu privire la oile muntene 4. Pe lIngi cium
se adauser ?ma 1 sporurile de laxe impuse de administra-
Va ruseasca 5.
Asupra starilor de lucru din Moldova n'avem lamuriri, dar
trebuie sa le credem fntru cltva corespunzatoare cu acestea.
Tratatul Ingheiat la Chiuciuc-Cainargi In 1774 nu e fr
fnsemnatate pentru negotul terilor noastre.
Clausele acestui act tind a inlatura abusurile sistemului de
zaherea, de aprovisionare de razboiu introdus de Turci in&
dela 1756 dup nimicirea aezarilor Lazilor 6. Negustorii mu-
V. Brafovul i Rominii, pp. 53-4, no. 2.
2 Hurm4zaki, XV, pp. 1736, n-rele mmmcct.xxvi, mmmccLxxvmo
MMMCCLXXXI.
3 Ibid., no. mmmcciacxxm.
4 Ibid., p. 1738, no. mmmcci-xxxv.
5 Ibid., p. 1739, no. mmmccxcm.
Ibid., X, pp. XIX-xx.
 53

-sulmani trebuita sa dispara cu totul ; nu mai erau de nevoie-

-ceaui i serdari pentru a impiedeca zulumurile" i a pune In
Mara' pe vinovati, cum se fcuse odinioar In Moldova.
Obiceiurile comerciale de pana atunci ale principatului mun-
tean trecura astipra aminduror terilor. Afacerile trebuiau s se
Incheie In porturi i negotul sa se faca de negustori cretini,
de gelepi" pentru oi, duna pretul curent. lar, pentru a supra-
veghia aducerea la indeplinire a. acestor puncte de intelegere,
care Insemnau in aceste regiuni o adevarat revolutie econo-
mica, Rusia ii reserva dreptul, pe care fati fotos fi capata-
sera Austriecii, de a numi cind va crede ea consuli, vice-
consuli, aganti, oriunde au alte Puteri, iar unde n'are inca
nimeni, dupa ce se va cere permisiunea de cuviint Portii a 1
Domnii cei noi, Insufletiti de dorinta reformelor in sens
apusean, Alexandru Ipsilanti pentru Tara-Romneasca i Co-
stachi Moruzi pentru Moldova, erau buni bucuroi, daca nu
s primeasca un control neplacut din partea acestor spioni
diplomatici, dar sa ajute la o desvoltare economid din care
aveau sa foloseasca aa de mult i Principatele Insei, i
-chiar Tesaurul domnesc. Indat dup pace locuitorii Terii-Ro-
mneti se Indreptar catre Poarta cu un Intreg program de
reforme. Se cerea Inlturarea casabaalicului", mai virtos
economia de oi pentru Tarigrad poate sa se faca i prin
neguttori gelepi 1 prin pmInteni cu mai multa Indestulare,
Impreuna cu a macaiorelei", Innoire recenta, al dril sens
nu-1 tiu, i cu venirea vitelor ogeacului", potei, da bostan-
gii spre vratec, de la Mangalia, la Jegalia, In tara".
Se mergea mai departe : reclamindu-se vechile moli de la
Dunre 2, se arata dorinta de a se face schel din vechiul
Tirg-de-floci la Ialomita, pentru lesnirea negotiei tdrii dup
vechime 3".
Din partea lor, Moldovenii pretindeau s'A nu mai umble prin

Art. 5.
Noi 1ncercAri turcesti de a le avea, UrechiA, Istoria Romtnilor, III,
pp. 66-7, no. 10.
3 Cf. Dionisie Eclesiarhul, la Papiu, Tesaur, II, p. 163 l urm.; cu
UrechiA, Istoria Romtnilor, I, p. 13 1 urm., In notA.
 54
..

tara negustorii turci, s nu cumpere de Innainte, &A nu tie ta-

mazticuri" i s nu fad 1 mai departe ciflicuri"1.
Misurile luate de de Poart pentru vInzarea provisiilor ca-
tre Turcii din Diiu-Vidin, artIndu-se toate abusutile din
trecut, arata c arzul nu rmsese fard efect 2. Turcii ser-
selii", cari alcau aceasti orInduiali, trebuiau si fie prini de
beleaga 1 de neferi, i se puneau paznici turci la toate fir-
gurile 3.
Dar In curInd o plIngere desperata dovedete ci Turcil nu
se tineau de faeduielile lor solemne 4. Exportul trebui oprit 5.
Grija lui Ipsilanti pentru negotul terii se vklete i prin a-
legerea chelelor la Dunre, la care schele s aib a s sco-
boil toatd marta ce ese din tara pentru aliveri[ul] cabanu-
lui", i anume inti la schela Oraului [de floci] din sud
Ialomita, unde pot veni i cordbii, cu leznire, al doilea schel
Zemnicile, In sud Teleorman, 1 Izlazu, In sud Romanati, pinla
carele umbl ici i bolozanuri" 6.
Un nou avint cuprinse de fapt ambele teri dupA restabili-
rea linitii, 1 Dionisie Eclesiarhul avea cuvInt s scrie ca. s'au
deschis toate chelele hotarelor Imprejur i de ate Turci nicio
suprare nu era : boierimea sporia Intru slujbele lor, ne-
guttorii se ltiau cu aliveriurile lor la cltig, meteugaretii
sporiau In lucrarea sa, tranii 1i lucrau p5mInturile lor ne-
supirati cu greutate de djdi ; tcti se bucurau 1 fad grijd
petreceau" 7.
Silinta Domnului Moldovei Costachi Moruzi de a impiedeca
luxul se vadete strlucit prin scrisoarea arhiepiscopala a Mi-
tropolitului Gavriil Callimachi, recomanctind Imbrcmintea
cea de msuri i smerit" 1 osindind despretul fatA de portul
modest al Curtii, patima pentru tfti cu fir i mai ales cumasuri
de Hindiia", pentru colburi i fumuri ce sint prin case iarna"-
Familii srace ddeau 200 de lei pentru o hain, cu care-

1 Uricarial, VI, pp. 422, 450 1 urm.

2 UrechiA, Istoria Romtnilor, 1, p. 11 i urm.
3 Ibid., pp. 118-9.
4 Ibid.,.pp. 274-8.
6 Ibid., p. 278, nota 3.
FurnicA, o. c., pp. 34-5.
7 Papiu, Tesaur, II, P. 166.
 55

bani putea s sd Imbrace cu cinste cu doo i trei rnduri

de haine, IncA i pe fiii casi aceia, care poate nu avea nici
cea trebuincioasi ImbrAcAminte". La nunta domnitelor lui Mo-
ruzi Ins Curtea a lepadat toate hainile ceale de mari preturi
1 de prisosit In dearte izvodituri" i au impodobit mi-
reasile cu cea strAlucit Intru msurA podoabd i nemIndrA cu
iconomie i fr'de mare cheltuial, ins nu doard cumva urItA
1 neImprtit de cuvioase iscusenie". Exemplul a fost ur-
mat, 1 fr scdere de frumuset, cci scumpetea se poate In-
locui prin ceale In multe feliuri flori, adecA renghiuri Infru-
mustate precum voiate". Numai cabanita domneasc rmIne
cu ceaprazuri"; nicio altd hainA nu poate, nici la Constan-
tinopol, sd aib tafta cu.-fir 1 cu petial ori cu sirm tesut
sau cusutA", iret cu fir sau cu petial sau cu strm", 1
la cap, exceptInd colanele pentru Incins ori cu fir,
ori cu tras ori cu sirmA cusute i tesute de once feali ar
fi", cumasurile de Hindiia, aded ceale ce si numesc a-
luri chesmerii, ghermesuturi cu flori i beldarii, ori de Hindiia
ori de Sam sau de Halep sau de Tarigrad i de tot locul
stof i tot feliul de cumasuri de Evropa, atit cu fir, petial,
sirm, tit i fAr'de aceasta, ori cusute, ori tesute In flori de
mAtas, osAbit de floare, adicA renghiul tftilor, cum ceale
cu flori perviile, atlgealile i altele asemenea afarA nu-
mai de alurile ce s numesc giaruri, pentru Incins 1 pen-
tru cap, care snt trebuitoare la rceale i trainice, asijde-
derea i alurile sadea, ce se numesc Amlod, lahuluri ar-
peti i enghiuri-all, 1 fietecare cumau sadea, cum gher-
mesutu fArA flori, dima, cetateale 1 totu fealiul de algeale
de Hindiia, de Tarigrad, de Sam, de Halepu, asemenea i
tot fealiul de cumasuri sadea de Evropa i algeale fr'de
flori, cum i tabinuri, hareale, canavaturi ce au In chip de
ape flori de fealiu i altele asemenea cumasuri ce lovesc In
doao flori, adicA renghiuri, iar nu stofe i cumasuri cu flori".
Se Ingaduie emenealile, testemelurile", peteala adic tri" de
la nunt, dupA vechiul obiceaiu", caftanele domneti. Se admit
lar juvaierele, lucsurile de aur 1 altile ca acestea lucruri care
nu sA stria". Un teribil blstam pecetluiete oprelitea" 1.

Furnicl, o. c., pp. 45-57.

 56

Comertul cu Turcia se presintd Inca In primul rind.

Sftuitorul unui Domn fanariot dupd Alexandru Ipsilanti, In
proiectul sdu de reforma, se ridica Impotriva gelepilor 1
giilor cari cumpArl, cu o treime din pretul obinuit, citigind
cu daruri pe ispravnici, 1 peste 70.000 de oi, in loc de
33.000, 1 trAiau pe sama satelor; ei sint adui macar la
observarea echittii In transactiile lor. El cerea ca aceiai s
nu se instpIneasc pe suhaturile cptate prin firman de la
proprietar pentru oile lor. Observa apoi cd un Ipsilanti redu-
sese darul de grdsime de caprO, de unt i de miere (120.000
oca din prima, 80.000 din al doilea, 12.000 din a treia) cAtre
capanul Vidinului, luindu-se intreiala de la negustorii olteni
1 dou orinduieli" pe an pentru unt, dar pe urmA s'a
cerut 1 la celelalte judete, dindu-se la 1803 grija acestei tri-
meteri la trei negustorl din Craiova 1.
Porcii erau cumprati de negustori sirbi din Turcia2.
La acel larg program muntean de refacere Turcii opuseserA
deci vechea lor rutina abusiva.
Dar, in Moldova, interventia ruseascd aduse inca din 1784
intdrirea vechilor mAsuri de a se opri nelegiuirile oamenilor
ri", aezarea la noi, pAunarea vitelor turceti, ocuparea de
pAminturi romAneti, Ingduindu-se numai trecerea din serha-
turi In Moldova a unui numr hotrit de negustori" cu scri-
sori In toat forma ; oile necesare pentru capitalA vor fi vin-
dute in bund intelegere numai gelepilor. In porturi se va des-
lace capanliilor veniti cu corbii din Constmtinopol, zahe-
reaua de grine cerutd de aprovisionarea Tarigradului. Plata
cherestelei i a salitrei se va lua din datoria bneascA a
terii. Chilla i Isaccea nu mai aveau s trimeat vamei la
Galati. Dar, mal ales, ca o vamA notl, se ingdduia negusto-
rilor romIni sd faca negot pe malul drept, fr a pldti alte
dri 3.
Totui abusul nu poate fi stOpinit, i astfel intilnim, la sfir-
itul veacului al XVIII-lea, casuri ca acestea : smeritul giu-

1 UrechiA, Istoria Romtnilor, 11, pp. 35, 36-7.

1 Studii fi documente, VIII, p. 8, no. 37.
Sturdza, Acte i documente, I; Hurmuzaki, VII, pp. 421-5.
 57

.decAtor Brilii Isac-zadea Dervi-Mustafh." vine la Iai sA

judece un proces, pentru nite oi, trimese In Rusia, ale lui
lordachi Deleanul Cantacuzino cu nite Turci
Oricum, Turcii cari veniau de acum Inainte pentru trebile
capanului nu mai furA Isati sA umble pe toate strAzile Bu-
curetilor I pe la toate hanurile, ci =mal la al Sfintei Eca-
terine, hotdt a li fi singurul conac, sau, la nevoie, 1 la
hanul Coltei, lng casete de beilic al mAnAstirii MArcutei"
Cahvenelele" la care ei se adunau nu erau libere, ci supuse
vel cafegiului domnesc 3

Cu provinciile austriece legAturile se fac InsA tot mai dese,

dat fiind mai ales faptul cA In aceti douAzeci de ani niciun
conflict al Imperiului cu Turcii nu veni s le Intrerupd.
Inca de la Inceputul Domniei lui Alexandru Ipsilanti o solie
din Braov sosi s'A-1 cerceteze pentru a cere restabilirea ve-
chilor relatii 4.
In ce fe! i-au ajuns i scopul se vede din privilegiul dela
22 April 1773 (probabil 1775), apoi la 6 Novembre 1775, in-
noit de Nicolae CarageA, i prin acel din urmA, dat In August
1782, Domnul din mita lui Dumnezeu i-a ImpAratuluia, do-
ritor ca nu numai supuii de aici, ci 1 strAinii sA poatA ca-
pAta supt cIrmuirea sa indurare i dreptate", acord celar
treizeci de case de Braoveni, cu optsprezece negustori, din
Bucureti, dreptul de a face negot cu mrfurile lor speciale
In toatd tara, scutiti fiind de once plat alta, t'Ara a escepta
vAcAritul i pogonritul, vama pe vinul lor, decit a celor
400 de lei turceti pe an, In douA termine.
Numai pentru vinul cumpArat sInt .datori a da vamA zece
lei turceti de fiecare bute. MArfurile lor nu se vor deschide
la granit dar se va da de fie-care povard un leu, ca i la
vadurile Dunrii. Exportul mrfurilor nevIndute li se admite
1 mai departe, Cu vama obinuiti de trei la sutd, fArA vama

Studii fi documente, XI, p. 83, no. 160.

UrechiA, Istoria Romtnilor, I, pp. 486-7, nota.
3 Ibid., IV, p. 266 i nota 1.
4 Hurmuzaki, XV2, pp. 1739-40.
 58

ageascaa 1 a chervsariei". In ce privete pe caraui, ne-

gustorii sint liberi alege i tinea ori Prahoveni ori Om-
pineni ori Comrniceni
Pritnindu-se ins de Schei plIngere ca administratia mun-
teneascA mai adauga o sut de lei pe an, se recurse la
guvernul ardelean cu interventia agentului de comet de
curind numit, al Austriei, Ignatiu Stefan Raicevich, 1 se
capata firmanul din 15 lulie 1783 2, 1 pentru Moldova.
De fapt se mentine aici; In Moldova, vechiul cornett, cu
trecerea pe la Grozavetii Bacaului, 1 Internuntiul capta
dela Poart numai oprirea sporirilor de vama pentru vin 1
alte produse3. Pastorii ardeleni 4, cari ddeau In Moldova
10 aspri, nu 12, ca la Munteni, erau aprati de impu-
nerile nelegale la Grozeti, la Flciiu, unde li se lua un miel
de turm, la Hui i In alte locuri unde erau supui la aceiai
dare 5.

Firmanul din 4 Decembre 1786 hotra pentru Tutuienii

Birsanii din Tara-Romaneasca6 un oierit de 10 aspri, nu
ierbrit pe bol i cai, o dare de perdea" de doi lei sau un
leu i un miel, scutind de varnd pieile, lina i Winn i anu-
lindu-se cele aizeci de parale la ieire pentru fiece turm,
fixat, nu, ca inainte, ori la ase sute ori la o mie de oi, ci
la apte sute, i !Astrid vornicia pentru vitele ratcite la buna
tntelegere 7.
Sai tratati bine s'int aratati la Bucureti In 1782 8. Cit

Urechig, Istoria Romtnitor, II, p. 181 i urm. (si privilegiul .staroste-

lui); traducere germanA In Hurmuzaki, XV, pp. 174-4.
2 Ibid., pp. 1745-6, n-rele mmmcccu-xv.
" Ibid., VII, pp. 390-2, n-rele CCXLI-II. Cf. ibid., p. 427.
Cari aduceau 50.000 de oi; ibid., XIX, p. 1493, no. CXXXVI.
6 Ibid., pp. 436, 445-6, no. ca.Xxxvn-vni.
6 Lui Moruzi din Moldova cetindu-i-se un privilegiu, el sfAtuia sl se.
cear firman; ibid., p. 63, no. LXX. - Opunere a Domnului mpntean
mai ales; ibid., p. 209 si urm. Recunoasterea de el a dreptului Birsa-
nilor, p. 217, no. occu. Cf. ibid., pp. 240-1.
Ibid., VII, pp. 519-21. Se vorbeste si de porumbul adus de Os-
torl de-acasA. Brasovenii se temuser In 1782 de cotArit i fumArit; ibid.,.
XIX, pp. 25-6, no. xxv; pp. 46-7; no. )(Lyn.
Ibid., p. 35, no. XXXVI; p. 40, no. xxxix; p. 178, no. ci.x.
 59

despre Moldova, Braovenii", negustori de link de piei

de caprk de ceard, de pete (moruni i crapi), de vin adus.
din Turcia 1, In lai i Focani cinci case, pe ling cei de
iarmaroace, cari, pe vremea Ruilor, nu platiserd decit-
vama pentru mrfurile lor vienese 1 venetiene, se plinserA c.
li se cere i suma de 5% pentni marfa de Braov, de 6 1
7% lei, chiar 10%, pentru cea de Viena 1 Gratz, darea pentru
amar1 17, plus 49 lei turceti pe an, fumAritul de 20, apoi
30 lei, crescindu-se i vechea contributie anuald i cerindu-li-se
i birul 2 Un firman de asigurare pe capital se publicA In vara
lui 1783e.
In Tara-RomAneasc Braovenii se mai plingeau cA li se
impun, in locul Prahovenilor, b5nuiti ca duc scrisori de trdare,
cardui din eimpina 4.
NemultAmirile pentru situatia pstorilor ardeleni urmeazI
bici i dup d'Atarea firmanului din 17865.
lar Braovenii 1 .,Nemtii" cari aduceau pete srat dela
Brila, suprati de mkjari" cu mjritul", negustorii ungureni",
cari vind sare mdrunt" la Bucureti, importatori, ca loan
din Braov, de bumbac i orez de peste DunAre, negustori
de piel de capfk ca Adam Ceatiri", suditul Nemtiei", care-i
avea agentii la Craiova, dau de lucru Agentiei 6

Armenii din Polonia dptau dela VodA Alexandru Mavro-

cordat un privilegiu intru toate asamndtor cu cele trecute,
oprindu-se creterile de arena, deposedrile in puterea 'drep-
tului de vecinkate, usurpArile pentru arturi sau paune.
D'hile rmineau : un leu i un potronic vechiu corn5ritul, un
leu 1 aizeci de parale la trecerea mrfii peste hotar, desetina
de stupi i porci, zece bani cunita de patruzeci de bani
pentru boii cari nu sint de negot i nici din cei luati la
bilciu i Ingdati dou6 luni, plus unul sau doi lei baci

2 Ibid., p. 88, no. Lxxiv.

2 Ibid., pp. 76-7, no. L'un ; p. 94, no. Lxxxi.
3 Ibid., XV', pp. 1745-61, mai ales, ibid., XIX, p. 105 si urm.
4 Ibid., pp. 84-5, no. Lxx; pp. 88-9, no. Lxxv.
5 Ibid., p. 266 si urm. In lama anului 1787, mil de oi Inghefau;
bid., p. 273.
UrechiA, Istoria Rominilor, 1, p. 473, nota; p. 476, nota.
 60

pentru gsirea vitelor razIeje ; caii de export erau scutiji de

vam, care rmlnea fixata pentru alte obiecte la 30/o. Pro-
cesele puteau fi aduse dela ispravnici la Divan, iar cele
criminale se vor judeca dupa tratate 1.

Starea Terii-Romnesti fusese cum In 1774 o descrie lp-

silanti : un pustiu, cu o capital In ruine, cea mai mare mi-
serie pretutindeni, lips& de locuitori" 2, si Moldova nu va
fi fost altfel. In aceste condijii, si cu toata extraordinara capa-
citate de refacere, adeverita de cronic, a unor regiuni a dror
activitate economic n'avea la jail o civilisajie gingas si
complicat, relajiile crora trebuia si li serveasck In curind,
singurul consulat cu caracter economic au trebuit s aib in-
ceputuri neaprat slabe.
Totusi Inca din 1775 Austriecii, apoi si supusi lor cei
noi din Galijia, tratau cu Turcii pentru un. comerj folositor,
pe Dunre, In Marea Neagr si in tenle turcesti" 3, luind si
Injelegere cu Rusii. Cea d'ntiu societate de navigajie, a ba-
ronului Fries, unit cu Zewerovich si aljii, In 1777, nu putu
sa lucreze; pupa isprav realis si Brighenti, care promitea
o diligenj" pe Dunre 4. In 1775, pentru acest scop se
trimesese pentru cercetri un agent de tain, cu o suit
de negustori, la Chilia Noud, apoi in Crimeia, asupra careia
plutia marea amintire a Caffei, In noile posesiuni rusesti",
si In sfirsit la Constantinopol 5. Trimisul, Nikolaus Kleemann,
si-a descris caldtoria la explorajie si In curind un Willes-
ho.en, un Dellazia, negustori din Viena, isi aveau contoarele

1 Ibid., VII, pp. 417-8, no. ccLx ;7ibid., XIX, p. 185, no. cLxv.
2 Hurmuzak, VII, p. 132, no. Lxxx.
3 Ein vortheilhaftes erblandisches Commercium mit der Pforte mid
Russland, besonders nach dem Schwarzen Meer ; ibid., p. 155. Pentru ex-
ploratiile lu Kleemann i activitatea Casei Willeshofen In 1781 (cat
tibliografie) v. mal ales In Docan, Exploratiuni austriece pe Duntire,
aAnalele Academie Rom1ne4, XXXVI.
4 Henrik Grossmann, Osterreichische Handelspolitik mit Bezug auf
Galizien in der Reformperiode (1772-1790, Viena 1914 (,Studien
zur sozialen Wirtschafts- und Verwaltungsgeschichte, hggb. von Dr. Karl
Cull nberg").
6 Ibid.
 61

la Dundrea-de-jos 1. Un firman special, basat pe noul seneci

acordat Internunciului, ingicluia trecerea negustorilor austrieci
In Marea Neagrd 2.
Inca din Mart 1782 Kaunitz credea cd Willeshofen, care-i
ceruse lnvoirea In anul trecut, poate Incepe s-i aducd pro-
iectul la Indeplinire 3, care tintia, ca i ale Franciei i Prusiei
In acelai timp, la legarea unor relatii economice cu Cherso-
nul i Crimeia, Intratd In stdpfnirea Imparatesei Ecaterina.
Viena stAtea la indoiald dacd depositele de mdrfuri luate ca
probd de Ia deosebitele firme trebuiau fcute tot la China
Noud ori la Galati.
Firmanul pentru represintantul lui Willeshofen, Olivieri, era
cdpdtat in Maiu urmdtor4. Si vasul plecd spre Galati, ducind
camelote, batiste, gaze, museline, pluuri, moltoane, barhet,
bumbacuri, pfnzeturi, mdtAsuri, tafte, atlazuri, alte postavuri.
ciorapi, panglici, palrii, mdnui, arme i unelte de fier, apoi
ace, galoane, portelanuri; oglinzi, sticlrie, galanterie, judrii,
ca i vinuri, zahr, rosolio, spun, colori. Pe cloud mici vase
aceast expeditie plutitoare se Indrept spre Brdila i Ga-
lati 8, unde trebuia s'o fntimpine un vas rusesc de la Cherson,
condus de cdpitanul frances Masse 6. Uimirea GAldtenilor i
intre ei, a celor Oliva negustori turci fu mare, vend acest
lucru Mil exemplu ca negustori i brci impdrAteti s se o-
preascd la aceast chele, cu atit mai putin avfnd pretentia
de a trece fnainte cu mrfurile. Se ceru lui Willeshofen sa
meargd la Iai ca s-i capete voia de trecere. La Sulina se
pretinserd abusiv patru lei de butea de vin 8 Brfnza cumprat,
la Galati fu opria acolo 9.

2 oiga, Studii istorice asupra Chiliei fi Ceteitii-Albe, p. 379.

2 Hurmuzakl, VII, p. 419. Cf. ibid., XIX, pp. 23-4, no. xxu.
Cf. Docan, In Analele Academiei Romlneg, XXXVI, p. 566 i urm. ;
Hurmuzaki, XIX, p. 1 i urm. Ina din 1779 fusese vorba de a se trimite
vinurl ungure$1 pe apl la Constantinopol ; ibid., p. 3, no. I. Willesho-
fen 1ncepuse aid.
4 Ibid., pp. 6-7, no. V. chestia mgrfurilor, ibid., P. 7 i urna., No. vi.
5 Ibid, p. 19, no. xvui; p. 24, no. XXIII i urm.
Ibid., p. 27, no. xxvii.
7 Ibid., p. 29.
9 Ibid., p. 34, no. xxxv.
9 Ibid., p. 52, no. mi.
 62

In toamn ins& acelai Willeshofen revenia prin Ovidio-

poi la Iai 1, ca si reinceapd la anu12. In lunie 1783 apoi
-sosiau cloud vase austriece la Galati ca sd descarce pentru
Cherson pe altele turceti 3. De acum i negustori vienesi
isolati veniau pe uscat, ca un Marini4. In 1785 Insd Com-
pania se disolvd i se cerea vinzarea la Bucureti a mdrfuti-
tor din Cherson5.
Cu aceasta nu fu pdrAsit Ind acest comert plin de viitor.
In lunie 1784 functiona la Viena o noud Companie de co-
Inert pentru Dundre i Mare" (Donau und Seehandlung),
a lui Bienenfeld. Vasul Danubio" mergea de la Constanti-
nopol la Galati pentru a lua mdrfurile depuse acolo i a le
indrepta iarAi spre Cherson. Se prevedea acum i o cd1A-
torie de Intoarcerea 6 0 altd Companie se interesa de nego-
tul cheresteleV. In sfIrit la 1785, contele Festetics i un a-
nume Gottfried Bozenhard, din Ardeal, incearcd o navigatie
clunreand cu centrul la Bucureti 8. Festetics conducea Insui
casa de aici, din Bucureti, 4n 1787, cfnd, izbucnind un foc,
Vodd-Mavrogheni Insui alergA sA-i scape zandrul i cafeaua,
mustrind pe cine-i zicea sd nu se riscd pentru nite Nemti"
.i spuind tare ca. de la dinii el are un mare cftig9. In ace-
lai an se intilnesc plingeri contra vameului turc din Si-
tov, care fAcea miserii negustorilor ce debarcau mArfurile a-
colo i.
se continuA mai departe pe aceastA cale. In 1787 un
Ratkowitz din Semlin trimetea un vas de la Constantinopol
la Galati. Tot odatd Incepea Intreprinderea, pomenit mai sus,

1 Ibid., p. 81, no. Lxvi.

2 Ibid., p. 97, no. Locxxiv.
5 Ibid., p. 101, no. XL; p. 103, no. xu.Un vas al lui si altul al ba-
ronului de Teufferer ; ibid., p. 120, no. cvi; p. 136, no. CX}Mi.
4 Ibid., pp. 107-8, p. 122, no. cm; p. 123, no. cxu; p. 151, no.
cxxxviu; p. 164, no. XLVI; p. 211, no. cLxxxviu.
5 Ibid., p. 235, no. ccvni.
6 Ibid., pp. 185-6, no. cLxvi.
7 Ibid., p. 186, no. a..xvu.
8 bid., p, 237, no. ccx ; p. 238, no. ccxl.
9 bid, p. 268.
0 Ibid., pp. 241, 244, no. ccxix.
 63

Brighenti i Dellazia. Cincisprezece vase mici duceau gnu ungu-

resc la Galati, mide trebuia s-1 iea corbii mari trimese din Tri-
este la Constantinopol, ceia ce fu apoya Ins de vremea real.
Se incercA apoi, dup memoriul unui anume Brilckenfeld,
-i o navigatie pe Olt 2, la care Domnul muntean se opunea,
pretextind cA s'ar supra Turcii, cari au mori la gura riului 3.
in toamna lui 1784 negustorul Piircher din Sibiiu cuta,
tovria baronului Buccow, s treaca pe Olt spre Du-
T'Are, iar de la Galati la Constantinopol 4.

Galatii ajunserd astfel un port Insemnat. In antiere, din

-cantittile imense de cherestea se construiau 1 vase de
rzboiu de aizeci de tunuri. Sed multi negustori turci, 1 In
cursul verii se adun un mare numr de vase ce Incard
mrfuri i zaherea pentru Constantinopol. Inteuna se cioc-
nesc marinarii turci. Vin multi negustori din Moldova, Polonia,
Bucovina i Ardeal. Cei din Bucovina cumpr pete sArat,
pltind cinci lei, apoi zece, de fiecare car, afard de leul 1
.patru parale de car la granit 5.

Se vorbia i de navigatia pe Prut, pe Nistru. Evreii HOrne

aveau In vedere pentru scurgerea produselor galitiene, i a
"tutunului. Ideia era reluat In 1782 i printul de Nassau-Sie-
-gen, credea s-i poaf trimete grIul 1 lemnul la Acherman.
Studii se faceau i de abatele Caspari la 1786. Un conte Dzia-
duzicki cerca un adevrat privilegiu pentru acest proiect,
-sperind s ajungd i In Mediterana
consulul prusian KOnig semnaleazd In 1784 un alt pro-
iect interesant : printul galitian August Sulkowski ar fi gindit
s fac un canal intre rlul Sane si Nistru, la Sambor, legind
astfel Polonia cu Marea Neagr 7.

1 Ibid., pp. 268-9, no. con.w.

2 Ibid., p. 205, no. cLxxxin ; p. 207.
2 Ibid., p. 207.
pp. 210-1.
Ibid., p. 101, no. xc. Un agent piAnuit acolo, ibid., VII, p. 59.
6 Henryk Goldmann, o. c.; Iorga, Studii istorice asupra Chiliei ;1 Ce-
etii-Albe, p. 379.
Hurmuzaki, X, p. 15, no. XIII.
 64

Ocu parea Bucovinei prin ruinosul tirg care se tie n

trebuia sd fie pentru Austria Mariei Teresei 1 lui losif al
II-lea numai stpInirea unui splendid teritoriu, ci i punctul
de plecare pentru o noud activitate comercian De aceia se
ajutd din toate puterile formarea, cu burghesie strdin 1, de
tirguri In mijlocul satelor moldoveneti. De aceia, 'Melad dup
incheierea conventiei de delimitare, se ceru de la Poarti,
dreptul de navigatie pe rIurile Moldovei pInd la Dundre 2
Indatd dupd aceasta, In vederea noului rizboiu ce se pre-.-
gitia cu Rusia, Curtea din Viena void sd se treac peste o-
prelitea exportului vitelor ca sd poat cumpra la Munteni
ca i la Moldoveni once numr de vite, i permisia se a-
cordA, cu nesfirite asigurri de prietenie, numai pentru Mol-
dova 5. In 1782 se doria o as.tfel de Ingduiald pentru cai de
remonfa, cumprati 1 de alte Puteri, ca Prusia, dar se
capAt numai oferta unui dar de o sutd de armdsari 4. Dom-
nul Moldovei se gindia s-i aducd din Tara-Romdneasc',
de la Craiova sau din Dobrogea 5.

Se mergea 1 mai departe In elaborarea de planuri. Asffet

in mintea unui Armean din Liov, Nikorowitz, rsri ideia de-
a Invia vechiul negot Intre Galitia 1 Moldova. El credea cA
Sniatynul ar putea fi punctul de plecare pentru o expansiune-
mergInd pInd la Dundre i cuprinzInd 1 Ucraina. Pentru a-
ceasta ar fi sd se ridice prdvlii, deposite i, dup obiceiul
oriental, i bdi", care s'ar da colonitilor. AmIndoua riturile
armeneti ar fi ingduite, i s'ar Intemeia coald 1 tipografie,
dar Evreii n'ar fi ingduiti decit de doud ori pe an, la iar-
maroace. Proiectul pdrInd prea vast, se ceru propuntorului
O caute localitAti de colonisare In Bucovina Insii, i, Infra,

I In invitarea la jurAmInt se vorbeste deosebit de Jidovii [cari] au.

a jura jurnInt Cu credin0 cAtrA noi, nu numai cei ce sInt sAzatori in.
firguri, ci si cei de prin sate" ; ibid. VII, p. 299.
2 Ibid., p. 285, no. mal: ,die freye Schiffarth auf den Fliissen in.
der Moldau%
3 Ibid., pp. 314-5, n-le CLXXIV-V.
4 Ibid., p. 357, no. Coa; pp. 358-9, no. ccxnr; pp. 361, no. ccxvm
pp. 363-4, no. coxal; pp. 374-5, no. m'oca ; XIX, pp. 5-6, no. nr..
5 Ibid., p. 31, no. xxxn; p. 47, no. xLvin ; pp. 40-50, no. L.
 65

Cernduti, Boian, Siretiu i Suceava, el alese pe cea din

urm, In care trAiau Inca rAmitile puternicii aezgri de o-
dinioarl Aici gOsi biserici Intregi, ori ware de reparat, e-
suri Intinse pentru punat, putinta de vinzare a vinului mol-
dovenesc, a rachiului i berii, cele cinci iarmaroace pe an.
Credea c s'ar putea exporta caii i boii In Silesia prusiana,
iar vacile 1 juncile In Ardeal, unde ar fi crescute. Dacd s'ar
face colonia, i s'ar acorda tot felul de scutiri. S'ar clAdi
coli armeneti, germane 1 latineti, bi, circiume, Evreii,
intru cIt ar fi tolerati, avInd numai dreptul Vinzgrii cu ma-
runtkul ; s'ar da voie de import pentru tabac ; s'ar face doud
iarmaroace noi, pentru tot felul de oameni i tot felul de
mrfuri, la Anul Nou i la Simpietru.
Un trimes al Patriarhului armenesc din Constantinopol fu
consultat asupra planului de colonisare. RmInea ca hotOrtz ea
s fie luat la Viena 1 Dar planul se opri acolo, Austria a-
rAtIndu-se incapabil de mari creatiuni noi, ca ale Prusiei,
cu care In lumea germanA se afla In concurent. Si la Con-
stantinopol, de altfel, Internuntiul se speriase de apelurile serse
Indreptate de Nikorowitz coreligionarilor sAi din ImparOtia
turceasc 2.
Armenii din Liov se multmir deci a stabili o Companie
pentru negotul de cai In Botoani 3. Proiectul oficial din
1786, tot aa de zddarnic, prevedea fabrici de postav i de
pieldrii 4.
Aceste mari planuri contrasteazd cu starea negotului in-
tern, servit de Armeni, Greci i Evrei In Bucovina, fOrA ca
negustorii germani s se simtd Indemnati a participa la el 6. Nici
cktigul cu boii nu-i atrOgea. Romlnii i Rusnecii, cei din-
tiu mai morali i cuviincioi", ceilalti mai dIrji (abgehar-
tetes) i mai vioi", se multAmiau s schimbe vitele cu marf.
Cind Evreii fur snip de guvem a munci la tali, din 714
familii la 1781, se pstrara In patru ani nulnai 175 6. De
2 bid, VII, pp. 315-8, no. CLXXVI.
2 Ibid., pp. 319-20, no. ci..xxvii.
3 Ibid., XIX, p. 759.
4 Ibid., VII, p. 473.
5 Ibid., p. 456.
5 Ibid., p. 457.
I
 66

altfel reunirea, la 1786, a Bucovinei cu Galitia 1 tdi toate

perspectivele de inaintare spre Sud.

In acest timp In Moldova negustorii armeni erau ocrotiti

contra proprietarilor de mosii, cari cautau sd-i despoaie, prin
actele domnesti din 1784 i 1785. Li se confirma cornritul
de un leu vechiu i un potronic de botil exportat, plus 1 leu,
60 de cireada trecut peste hotar. Aceste animate ale lor vor
da cunita de patruzeci de bani pe cap. Desetina de stupi r-
mInea de zece bani vechi2. Ordonanta care fixeazd deosebi-
tele categorii de plAtitori ai cunitii pentru cai Inseamnd deo-
sebit pe lcuitorii din raiaua Hotinului 1 a Ben derului, din
Sale*, din Ocraina", pe cei cu cai bIrsnesti din Tara
Ungureasc." i cu cai bIrsdnesti din Tara Munteneasc",
tine neguttorii din stapInirea austrieceascd, cari au cfslele
lor aicea in Moldova", lIngd Turculitstii ce se afld in stpfni-
rea austrieceasc, ca unii ce nu sin! din rinduiala celor ce pl-
tesc" 3.
Austria incerca pe acel timp i ramuri noi de comert. In
1785 ea avea la lai un magazin de bijuterii 4. De mult
ea se endia la un agent, care s apere aceste multiple in-
terese i s dea o bag sigurd proiectelor ce trebuiau.

Biruinta asupra temerilor Portii si asupra obisnuitei ei

politice de tergiversare o cdstigaserd Insd Rusii, cari, frd sa
aibd mrfuri de vinzare sau sd cum pere ceva In Principate,
scontau cfstigurile politice care s'ar putea trage din presenta
IMO Domnii romini a unui consul.
Sosirea acestuia, In Iunie 1780, se fcu WA' nicio Instiin-
tare prealabill El era acum In Constantinopol, cfnd ambasa-
dorul Tarinei crezu de cuviintd s fac Turcilor o simpl
notif care. Se obiectd, fireste, cd tratatul nu ddea voie s se
numeasc un agent intr'un loc unde niciun Stat n'avea re-
presintant, fr o formal intrebare a Portii si cd el nu poate

1 Ibid., pp. 474-5, no. ccLxiv. Cf. ibid., p. 477 i urm.

1

' Uricariul, 11, ed. a 2-a, p. 148 i urm.

3 Ibid., V, pp. 304-6 (1794) i VI, pp. 465-72 (an. 1809).
Hurmuzald, X, p. 16.
 67

avea niciun rost comercial, comeitul tristii mrgenindu-se

la singuiele calatorii in Rusia ale Cazacliilor, cari, de fapt,
Ii cliadiau pe atunci biserica anume la Odobeti 1. Ruii nu
se clintira Insa din loc, refusInd propunerea francesa a unui
eonsulat la Acherman sau acea turceasca de a se fixa ea
reedinta Silistra. In Februar 1782, Turcii cedan struintilor
necontenite ale noului represintant rusesc. Bulgacov, i con-
sulul se instala In dona case la Bucureti, cu patruzeci i
tinci de slujitori i aisprezece cai 2 In ce chip Intelegeau sa
apere comertul, i Intiul consul, Serghie Lacarev, i urma-
ul sAu, Severin 8, se poate vedea din urmtorul cas. Con-
sulul din lai are, In 1783, o neintelegere cu vameii. El li
trimete raspuns prin dragoman ca, daca mai fac aa, li va
aduce la el cu ieniceri 1 li va da doua sute de cnuturi 4.

Internuntiul crezuse cA Lacarev ar putea s serveasci i

interesele monarhiei austriace, care erau de multe feluri t spri-
jinire a unei importante emigratii de meteri, de agrononti,
de medici 1 spiteri, de arhitecti 1 constructori de vase, o-
erotirea Bisericii catolice, pe care Polonia n'o mai putea a-
para In Moldova i nimeni n'o avuse 'n grifa In Tara-Ro-
rraneasca, protectia Evreimii, tot mai numeroasa, care-1
cauta un patron. Inca dc prin 1779 ideia Agentului austriac
rasarise In Ardeai, care parea ca Incepe o nota vi* eco-
nomica, i la 1781 un fost auditor militar, Elvetianul Franz-
Joseph von Sulzer, Insurat cu o Sasoaick publica resultatul
experientelor sale de citiva ani In principatul muntean, unde
era preceptor i om de afaceri, In Istoria Daciei transalpine",
pe care, dupa jertfa tiparirii a trei volume, n'o putu con-
tinua.

Pinzele din Moscova si fierArlile din Tula au existat numai in ima-

ginatia candidatului austriac la consular, Sulzer (Geschichte des tratm-
alpinischen Daziens, 111, pp. 443-4).
2 Hurmuzaki, XIX, pp.. 27-9,
3 Ibid., p. 23, no. XXII.
4 Ibid., VII, an. 1782.
Ibid., XIX, p. 109.
 68

Dar alegerea nu cAzu asupra acestui om cu temperamentul

nAcAjicios i cu vorba amar, ci asupra agentului navigatiei
de prob a lui Willeshofen I, asupra unui Ragusan, cu pre-
tentii medicale 3, care Ikea comert cu boj, cu link cu miere
1 cearA, In acelai fimp chid pregtia In cunotinta trebilor
apusene pe copiii lui VodA-Ipsilanti. Mergind caute prin
Viena, In cursul rticirii lor aventuroase, el cApAtA locul
pe care-1 riVnise concurentul su bosniac", Inc din Mule
1782e, brevetul flindu-i expediat, fAr discutie, la 16 Octom-
bre 1783g.
Domnul muntean, Nicolae Caragek, care tia pe Raicevich
In legAturi eu predecesorul su Ipsilanti, se grAbise, primin-
du-1 ca pe un strain de distinctie", a-1 descrie ca om ru,
iret i intrigant", cu un caracter urit i turbulent", care fa-
cuse numai intrigi la Viena. Acest secretar", care-i pro-
punea sA cerceteze afacerile dunArene de la Semlin pAnA la
gura fluvlului, ii 'rea de nesuferit, cu toate complimentele
reciproce de la prima audientA 3. Cu Lacarev ImpreunA ar fi
doi oameni rAi", i VodA credea cA autorisatia nu se va
da celui de-al doilea6. Si fostul Domn Il privia ca pe urt
om iret" i ar fi dorit ca el s'a fie trimes la Neapole
Turcii 11 acusau c i-a insultat lute convorbire la lai 8, pe
cInd generalul ardelean se Intreba daca Raicevich nu tine
prea mult la tara adApostirii sale9.
CAci i In Moldova purtarea lu lrufaa indispusese. Ce-
ruse conac i i se Muse, dorise Intimpinare i o avuse,

1 Ibid., pp. 11-2, no. ix.

2 Consulul prusiac KOnig 11 socoate bArbier sau hirurg din Ragusa' ;
ibid., X, p. 22, no. XX.
3 In Mart se decisese trimiterea unui agent; ibid., p. 3, no. n. In bile
numirea imperialA; ibid., p. 14, no. xi.
4 Ibid., pp. 32-4. Pentru Raicevich ca preceptor al fiilor lui Ipsi-
lanti, ibid., VII, p. 332 si urm. Pentru numirea lui si ibid., p. 405 si urm.
6 Mi par", serle Agentul, nun uomo ragionevole e pi tosto timido
ed amico della pace", ibid, XIX, p. 22 si unn.
Ibid., VII, p. 365.
7 Ibid., pp. 369-70.
Ibid., pp. 378-9, no. CCXXXIII.
9 Sein Herz ftir das Land zur Zeit noch etwas zu gross sein
ibid., XIX, p. 13.
 Q9

dar Inca de la Focani orbise de puterea Monarhiei gata

s ocupe pall din Imperiul turcesc i de hotrirea sa de a
invata minte pe Voevod 1 Pe cind Internuntiul presinta scuse,
Agentul se plingea de reaua tratare a supuilor imptriali,
mire cari izgonitul hirurg Bartolozzi 2 1 indepirtatul medic
Andreas Wolff, de insulte(e ce i s'ar fi adus lui, i se de-
clara incapabil de a-i Indeplini astfel functiunile 3. Fusese
nemultmit i cu localul dat i pusese, Ma a Intreba pe ni-
meni, la poarta bisericii catolice un act de iertare a desetto-
rilor au strieci.
Din partea lui, Inca de la inceput Raicevich recomanda
continuarea negotului intre Viena i Galati, cu mrfuri ardelene.
0 Companie de comert en gros, cu un fond de 200.000 de
florini, ar putea inlocui pe Lipscanii greci, cari, cu un ca-
pital mic i imprumutat de la boieri 1 cu cara de transport,
aduc pe an 500 de bucati de postav, 500 de aluri (scialloni)
englese", made in Germany, postavuri de Verviers, cinci-
zeci de nmantini" de matas italian, pinze tiptite de Viena,.
hirtie de Venetia, coase 1 unelte din Stiria, zahar de Fiume,
marfuri de metal din Ntirnberg, cafea, drogherie, color', prin
negustori austrieci venind pe apa. Ar aduce stofe din Moravia
i Boemia, s'ar cumpara vite, cal, salita, piei de iepure. In
Tara-Romneasca, spune el, negustorii imbogatiti de razboiu
sint In decadenta, Domnul devenind creditorul lor, dar 'Ina
i ceara li dau totui citiguri mari. Harnic, amestecindu-se in
toate, mergind cu staruinta pana acolo, Inca apuc de mina
pe Caimacamul Brincoveanu, care nu voi sa recunoasc ori
sa asigure o datorie fata de un sudit, vorbaret ca un meridio-
nal in rapoartele sale, care ating toate punctele vietii ce-i
trecea supt ochi, Raicevich nu plea In 1786 4, i anume
pentru portul din Neapole, unde publica la 1788 Observa-
tile sale asupra Principatelor, traduse In limba germana la
1790, fara a fi vaztit inceputurile comertului mai mare pe

1 Ibid., VII, pp. 410-t, no. cci.vi.

2 Un Parmesan, ibid., VII, p. 429, no. CCLXVIII.
3 Ibid., p. 412 i urm. Instructiuni ca s se liniteascl, ibid., p. 926
oi urm. Mustr4ri, ibid., XIX, pp. 18-9, no. xvu; p. 151 I urm.
4 Ibid., passim. Pentru plecare, ibid., pp. 244-5, no. coa.
 70

eare-I dorise. Urmaul lui, baronul Metzburg, avea un ca-

racter mai mult politic, pentru a conirabalanta pe Rui 1_
Numai In 1790 Raicevich era s reaparA, in societatea lui
Thugut, care negociase dobindirea" Bucovinei 2

Lumea fanariotd se deprinse insd cu consulii. Cind nou

trimis prusian, von Diez, strAbtu Principatele In 1784, el
primi suggestil Cu privire la intemeiarea unui consulat mol-
dovenesc al regelui sAu. Agentul ar fi ocrotit un mic negot. de
portelanA, de postav de Breslau 3, ar fi pregatit o remonta In
cretere, a ofiterului Seydlitz, a Armeanului Baronti, i ar fi
apArat pe Germanii r.esupui monarhiei austriece, pe protes-
fantii fAr ajutor, fArA a mai pomeni cItiva Evrei fArA protectie.
Postul fu acordat unui Silesian, profesor de limbi, dar i bun
desemnator, care venise din Bucureti la lai, ca preceptor
al copiilor domneti, ca 1 Raicevich, Ernest-Frederic-Kbnig,
care-i capAtA beratul In April 1787. Acest original putin in-
grijit, despretuitor de conventii i iubitor de buturA, avea
planuri mari : voiA sA Ingrae cai tAtAreti de la iarmaroace
la Racov, avind moie de o parte i de alta a Nistrului, s5
atraga negotul de vite (albe In Silesia, s stabileascA la 14
un deposit de mdrfuri prusiene, sA Innainteze cu afacerile pAnd
in depArtatul Levant 4. Vestitul bancher al Curtii prusiene,
Ephraim, se gindia s trimeat in Moldova galoane i alta
marfA 5. Cind un German de pe moiile lui Poniatowski visa
de un comert care de la Copenhaga prin Zaleszczyk ar cu-
ceri Orientul, &duffle dascAlului nostru de frantuzete nu
trebuie sA mire. Batjocurit insA de toti, de Diez in primul
rind, el peri misterios la Inceperea noului rAzboiu 6, dupd ee

Internunflul califica asffel politica austriacl: Ma Cour, outre qu'elle

est timide, hautaine, frauduleuse, instable sa parole, babillarde et
disposde mettre la discorde, est aussi trs ambitieuse et trs Igno-
rante; on doit s'y faire craindre et estimer et s'y faire tat de traiter
toute chose avec ton et gravit; ibid., p. 261, no. CCXL.
572, no. CCCCLXV/.
3 Ibid., X, p. 35.
4 Cf. ibid., XIX, p. 235, no. ccvu.
6 Ibid., X, p. 23, no. xxn.
, Ibid., pp. xxxvm-xLm.
 71

la Bucureti, promisese lui Mavrogheni-Vodd ca-i va furnisa

praf de puca printr'un Evreu polon
Saxonia facea i ea cumpratur de cal In Moldova pe la
1781, i o Campanie Capetti sau CapeIli se Intemeia pentru
acest comert, care se oferi de aceiai initiatori 1 Prusiei 8.
Un agent saxon, Clement, muria la Bucureti pe la 1787 8, cInd
se incepeau din partea Grecului Stamaty stdruinrt in vedetea
stabilitii unui consulat frances.

Cel d'intaiu negustor frances, Honore Bonneau, apare la noi

Inca din 1718', cind dragomanul trances la Constantinopol
cumpra in Moldova 20.000 de oca de Una pentru a le ex-
porta In Polonia 6. Incercari de comert francese se facuser
i In 1753, dar se ivia temerea de gelosia ruseasca 6. Un
Frances de pe lIng5 Domnii notri, Linchoult, se gindia chiar
la un stabiliment frances" pentru un comert productiv Intre
Tara-Romneasca i natia frances"7. Cum ceara constituia In
adevr un important articol de export, Constantin-Voda Ra-
covit din Moldova oferia ca plata a unei datotii ce voi a sa
contrActeze, 15.000 de oc de ceara la Galati (i se cerea sa
nu fie mai scump dect 37 de parale oca). Si Casele Hilbsch
1 Cingria, Magy i Compania se interesau de ceara noastr 8.
Franta trimese in currnd la Mohilu un personagiu deose-
bit de vioiu i Intreprinzator, de la Roche, apoi agent In Mol-
dova ca i In Polonia, ca s van ce s'ar putea face In ma-

Mid , XIX, pp. 319-20, no. cCLxxvn; pp. 383-4.

2 Ibid., X, pp. 16-17, no. XVII.
3 Ibid., XIX. P. 313.
4 Ibid., p. 261, no. LXXVIL
5 Ibid., VI. pp. 346-7, no. CL1CCL
1. C Fiiitti, Leffres et extraits concernant les relations des princi-
pant& roumaines avec la France (1728-1810), Bucuresti 1915, pp. 63-6,
73-4, 83, 88-9. 91-2.
Ibid., pp. 99 l urm., 350. El se gindia sa ieie pe acocoana
Ancufa Sturdza'. Se stie rolul pe care 14 avut aici. V. Bulletin de l'Ins-
titut pour l'tude de l'Europe sud-orientale, II, p. 162 i urm.
Filitti, I. c., pp. 19-20, 24-5, 27 si urm., 44-5, 90, 210-7, 276, 279, 300,
304-6. Negot frances de Una In Moldova, ibid., pp. 25-27.Ofrteri pentru
remonta (1768), ibid., pp. 508-13.
 72

ferie comercial In Polonia i Rusia noul Un Andr Bilis-.

tein, din Lorena, care venia din Rusia, avea i el Inainte de
1782 proiectul lui de comert 1: acesta din urma se gIndia la
o Companie de exploatare a minelor, la o usina de fier, la
fabrici de sticl 2, de hirtie, 'la manufacturi Cu meteri fran-
cesi. O alta Companie, a Mari' Negre, ar ajuta comertul. Un
profesor de limba francesa la lai, Carra, propunea In ace-
lai an 1782 Intemeiarea consulatului pentru a se aduce In
Principate bijuterii, galoane, ceasornice, oglinzi, semi* de
flori, mobile, flori artificiale, rochii femeieti, hIrtie, postav,
gafa de cel albastru ca la Afumati 3, flori artificiale, pistoale,
cuie, fier in bare, portelane i faianta, butce, tablouri, tapete,
dril francese, greceti i latine", In sfirit tot ce ar ma-
guli un popor cu gustul format spre tot ce poate atila cu-
riositatea i mAguli vanitatea". Ba chiar vase trimese la Con-
stantinopol ar putea aduce de acolo 1 mrfuri orientale. lar
In Principate s'F.r lua miere i ceara, clnepa i in, lemne i
iarba galbena sau indigo 4. Petionarul era trimes la alte bi-
rouri, atatIndu-i-se d. negotul pe Marea Neagra necesar
dupa conventia de comert cu Rusia pare problematic-
Ministeriului de Externe 5.

Cu toata presenta consulilor Insa, Poarta nu Intelegea sa

trateze Principatele de fapt In alt chip decIt pana atunci. Astfel
filtre capetele de acusatie contra nenorocitului Domn moldo-
vean Grigore Ghica era i acela ea' n'a cumprat In Polonia,
cum i se poruncise, o cantitate de provisii, scusIndu-se ca
Rusia nu i-ar 1110'f:fui-o 6. Zaherele se cereau cu pret fix, ca
mai de mult, in 1782 i 17857. Dotnnul muntean era silit si

1 Hurmuzaki, XIX, pp. 63-4, no. Lx si urm.

2 Una ungureasca. in Moldova la 1741, Studii # documente, VI.
Presupusul postav frances venia din Prusia; Hurmuzaki, X, p. 16,
4 ibid., SupL P, p. 14 si urm., no. xxvn; Urechia, Istoria Romn,-
lor, 11, pp. 336-9.
5 Hurmuzaki, SupL P, pp. 18-9, no. XXXI. Un Laroche, recomandat
pentru consulatul din Durazzo, era la 1783 lingl Domnul muntean;
ibid., pp. 27-8; p. 40, no. Lxvi. Cf. p. 41, no. Lxvn.
Hurmuzald, VII, p. 311.
7 !bid., p. 448, no. ccLxxxvi; XIX, p. 23, no. XXII.
 73

cumpere gnu In Bulgaria, pe line sul, untul, brinza, mierea,

ceara din principat 1, j aceasta pe vreme de secet completd,
miserie general& Lui Moruzi, din Moldova, i se cerea
In griu un milion i jumdtate de chile de Constantinopol 2,
i el era dispus s cumpere pine din tenle austriace, dad
i s'ar aduce la Galati 8.
Un raport al lui Raicevich ne face sd vedem procedrile
turceti. In primdvard veniau gelepii ca sd string cele de ne-
voie Seraiului i ienicerilor, cu polite cAtre Domn, care le
transmitea, In sama birului, ispravnicilor unde se fceau cum-
praturile Numai exportul de porci din Oltenia, neceruti de
Turci, era Ingaduit i atunci cind, ca la 1783, se opria cu
strAnicie ieirea vitelor din tail, cu pedeapsd de viat" 8.

In Tara-Roindneascd relatiile cu malul turcesc al Dundrii

erau obinuite i se mergea curent la bilciurile de acolo, In
Oreava" (Prahova) i aiurea8.
Relatiile comerciale ale Ardealului mcar cu Moldova sInt
deci slabe. Dar la 1788 vedem pe loan lonovici Marcus
din Braov aducind de acolo ca vr'o 50 de cantare miere
bund alb", cu cofa, cite 80 de bani7.
De altfel liniile vechiului comert se ingustau tot mai mult.
Am vzut cd Moruzi In Moldova interzicea larga vinzare de
pdnd atunci a horilcdi polone 8, pentru c ea mineazd pe
teran, II face cu totul incapabil de lucru, Il adice a fi lene
i in sfirit calic", de i un nobil polon, tot acel Dziedu-
zicki pomenit mai sus, promitea s cumpere In schimb toad
sarea din magaziile Moldovei lo, ba chiar exportul boilor i cailor

1 Ibid., p. 44.
2 Ibid., p. 60.
3 Ibid., p. 62. Lista de cereri turcesti In 1783, ibid., p. 99, no. LXXXVII.
Cf. ibid., p. 123, no. oat.
4 Ibid., pp. 99-100, no. Lxxxvm. Cf. 0 ibid., p. 123, no. Cxn..
6 UrechiA, Istoria Romtnilor, I, p. 472. nota.
6 Studil l documente, XIV, p. 93, no. xclx.
7 Ibid., VIII, p. 83, no. 15.
8 Hurmuzaki, VII, p. 366, no. ccxxrv.
Filitti, o. c., pp. 229 si urm., 518 sI urm.
"UrechiA, Istoria Romtnilor, II, p.329 si urtn.
 74

peste hotarele din Est i Vest1. Domnul incerca a face negot

cu Constantinopolul pe sama lui i isprvia Abend Polonilor
din Brody 2. Supt urmaul silt, trebui ca grija intereselor polone
In ce privete horilca si fie incredintati consulului rus, ci-
ruia nimeni nu cuteza si-i stea ImpotrivA5. Se Incerd i la
Bucureti un monopol al tutunului4.
Aa de mult negotul cel nou ameninta pe cel din luntrui
terii, Incit in 1783 negustorii moldoveni arata printr'o cerere
cite Domn eft' strainii II concureazi cu un folos de doui-
zeci i cinci la sut In varnA 1 imposite", aa Inn sInt in
stare si-i distruga in curind. Ca resultat, Evreii galitieni full
impui la o dajdie mai mare, pe care nevroind a o plti,.
full poftiti si piece In zece zile.
Cel mai insemnat din negustorii moldoveni, unde tot ve-
niau aceti Evrei galitieni, era astfel In 1784 un Atanasie lanko-
vics din Cernuti, Ungur de origine, cAstorit cu o Rominci:
el avea de la Bileti arenda pe trei moii; i se putea ucide
un cal de cincisprezece galbeni, boj de o suti cinzeci5. Ne-
gustorii de tara se grbiau sill iea pinfint In Bucovina 1
si treaci drept suditi 6.
Rzboiul inceput la 1787 cu Rusia, Indati 1 cu Austria,
puse capt Insi ripedei InnaintAri a comertului apusean mai
ales prin Austrieci 7. Schimbarea totald a moravurilor, ince-
puti mai de mutt, dar desivIrit numai atunci, aducind
alte cereri de mrfuri i de mode, era si deje Ins dupi
Odle din Sitov i lai un i mai mare rol curentului nott
de comert.
Negotul intern continua In tot acest timp dupi vechile
datine, i Domnii fanariotismului filosofic fceau ce puteau ca
1 Ibid., XIX, p. 60.
2 Ibid., p. 74.
3 Ibid., p. 166.
4 Ibid., i pp. 196-7, 201-2, n-le cuocix-tacxx. Se exporta si sare,
cu contract oficial, In Polonia, ibid., p. 80, no. LXV.
5 Ibid., XIX, p. 189, no CLXX ; p. 220.
Ibid. Si un Gheorghe din Suceava.
7 Fuga din Bucuresti a negustorilor suditi, ibid., pp. 326-7.. Pentru
cei cftiva suditi rust din Bucuresti, ibid., p. 331. V. si ibid., pp. 344-5-
 75

si-1 sprijine. Dac nu se Intemeiaza bilciuri noia prin orae,

se da voie manastirilor a-i avea bficiu la culesul viilor In lo-
cul chiar unde fac vinul. Astfel pentru Hurezi In sud Mu-
cel, In dealul Pitetilor 1".
De la inceput, Alexandru Ipsilanti opria pe negustorii strini
de a vinde, la Bucureti 1 la Craiova, altfel decIt cu ridi-
cata. Se hotari cA aceti strini, cretini i Armenia, nu vor
vinde, cum fceau dup rizboiu, la Thgul-de-afara 1 la 'Fir-
gul-Cucului, cA mAtsarii pamInteni au singuri dreptul de a
desface matasa de la doudzeci de dramuri In jos ; dar se
opriau negustorii de postav de a face pagub croitorilor, fa-
briand haine 2 Vinurile, rachiurile, holerca straine ent
oprite3. Ompulungenilor li se Ingaduia a merge Mt tax
dupA pete pan la balt. Nimenea din terani sA fie volnic",
spune privilegiul din 1786, a Incrca once povarA din ora
pana nu vor Incarca Intaiu oraenii, atil peste toat vremea,
clt i la sborul SfIntului !lie prooroc" 4.
Trei din aceste bficiuri sunt descrise de calAtorul german
Hacquet, naturalist, la sfIritul veacului al XVIII-lea. La Mo-
hilau se vinde de Turci bumbac i cafea, ca i lulele; de
Tatari, vite schimbate cu postav i 'Ana La Botoani, cu
o mie de case, se desface i marfA din Anglia i Franta.
La 14 Grecil aduc stofe de Orient (din Alep, din Chios),
muselin, brocart, materie scumpa ; Ruii, blanuri, pe cInd
altii desfac produsele Occidentului 6.
La 1783 Alexandru Constantin Mavrocordat hotArate cisla
negustorilor panfinteni din Jai la un leu, 67 de bani, plus
rasura de 14 parale, cu voie a se cislui, luIndu-se unspre-
zece soroace: ,,ase pe cite o lunA 1 jumAtate, trei la aju-

1 Studii fi documente, XIV, pp. 103-4, no. cvn. Alte blIciuri si tIrguri
WW1, ibid., p. 162. no. cLxxi, si aiurea, mal tArziu. Privilegiul pentru
/Aoki! Sf. Ilie de la Cimpulung supt Alexandru Ipsilanti; UrechiA, Isto-
ria Romtnitor, I, p. 107, nota 2.
2 Ibid., pp. 97-9.
3 Ibid., p. 101 0 urm., nota.
' Ibid., III, P. 28 0 urm., nota.
6 lorga, Istorta Romtnilor prin caldtori, III, p. 24. Pentru Ia0 0
Polonul Ailkoscha, resumat ibid., p. 28.
 76

torinta de iarn", dou la ajutorul cheltuielilor Vistieriei ce

s ia vara" ; calfele i ficiori de negutitori neinsurati" nu
au a plat' nimic. Pentru desetin i alte dijme, sarcini nu
li se impun, nici dri speciale. Negustorii straini nu pot
vinde decit in termin, cu ridicata", iar nu cu cotul sau
cu cumpana", afar de ale mincria, i Inca pltind o
taxa celor indigeni, de jumtate de leu la suta : o cutie"
a negustorilor se hrnete din taxe. Abgerii, baibara-
carii, rachierii, bacalii 1 alte esnafuri" nu vor vinde de-.
cit mara lor, 1 nu cea suptire" a indigenilor. Desgarii",
cari ineal la vama, nu vor mai cutreiera, cercetind numai
iarmaroacele. Starostele are supravegherea i judecata cu
apel la Vistierie, avind a opri cotul sau cumpana vicleana".
Un negutitor de va zice cuvint de necinste asupra altui
negutitor, sa se globeasca, iar care va ridica mina, mai cu
mari pedepse, dupa cum va gsi cu cale i vor hotri frun-
taii". Pensia celor cuprini de nevoi i de saracie" se va
lua din suma gloabelor.
De altfel dreptul starostelui nu se oprete la breasla lui :
Fail tirea starostelui i a fruntailor nimeni sa nu fie vol-
nic a deschide dugaian, ca si negutitoreasca cu mara sup-
tire, care And negutatorii dughengii, nici din paminteni,
nici din Armeni, nici din Jidovi". Dumineca i la douspre-
zece praznice imparateti s nu fie volnic a deschide du-
ghenile i a vinde once fel de mara, ci numai lucru ce va
fi de mincare, nefiind opriti, s aib voie a vinde 1". Se poate
o prevedere mai de aproape 1 mai iubitoare ? 0 cutie" a
n egustorilor se hranete din taxe 2.
Msura Inchiderii prvliilor Dumineca i la hramuri, la
dodsprezece praznice imprateti", se iea i in Bucureti la
1783 3, pentru p toti negutitorii pravaliai, ori lipscani, tarigra-
deni, bogasieri, margelari, postavari, cavafi". Evreii i Ar-
menii aveau aceiai Indatorire, ins nu zicem pentru toate
serbatorile mici, in care cei lenei 1 netrebnici gasesc pri-
cini de serbtoare a nu-i face lucrul i aliveriul vietit lor

1 UrechiS, Istoria Roadnilor, 11, pp. 378-81.

2 Uricariul, I, pp. 3S-44.
3 Ibid., pp. 397-8.
 77

1 a petrece in bicisnicii, ci numai Duminecile i praznicele

cele mari ImpArAteti i ale Maicii Precistei", la celelalte, prA-
vAliile fiind inchise numai in timpul slujbei.
Trei ani dupd aceasta, Alexandru loan Mavrocordat fixd
in Moldova birul negustorilor de tara la 15 lei pe an, la Sf.
Gheorghe i Sf. Dumitru, plus rAsura, dughenile dind la aju-
torintd 25 de lei lipscAnia, 20 braovenia i bldnria, 15 bo-
gasieria, plus iarAi 1-Asura. Vama rmine 30/0. Se mai adauge
doar cotAritul, 60 de bani de dughiand 1
Avem i privilegiul din 1785 al lui Alexandru loan Mavro-
cordat i cel din 1795 dat de Alexandru loan-Vod Calli-
machi breslei negustorilor pminteni" de la lai. Se prevede
plata la Sf. Gheorghe 1 la Sf. Dumitru, de numai cinspre-
zece lei pe an, plus cinci parale la leu misura 1 ajutorinta,
de 25 de lei la lipscAnie" i 20 de lei la braovenie i
blAnArie", 15 la bogasierie", plus 14 parale la leu msura.
Vama rAmine trei la sutA dup adevrata fatua* cea vor
arta cAtrA vamer. Cotarilor li se dau 60 de bani de du-
ghian. Ctrciumele dau la ajutorintA trei lei de bute, 60 de
parale de poloboc. Vor fi apArati pe ling negustori feciorii,
calfele i cite un om strein adus de piste hotar". Once an-
garii sint oprite. La dijme, negustorii pot scuti 500 de stupi
1 o mie de vedre, pentru prisos dindu-se patru parale vechi
de stup i rAsur patru, ,,de cruce". Toat administratia se
face prin ceauul breslei 2.
Vre-o cinsprezece ani mai tdrziu, rupind contractul pentru
venitul podurilor cu negustorul Aposta' loanu, Scarlat-VodA,
fiul lui Alexandru, pomenete ce se va lua de la marfa
lipscAnie", marfa de Tarigrad i bAcAlii, cum i alta mari
ce va veni de piste Dunre", marfa de Braov sau rusasc",
marta terAneascA, precum i pcura i cdrtile de gioc"-
Comertul in orae rmine supus mai de aproape suprave-
gherii. Cei cari rAspindiau mara intiiu prin sate i o strecu-
rau pe urmA In orne, prin car cu Mina', cu gnu i attele",

1 Uricariul, II, pp. 45-9 (Cu indicarea confirmArilor pAnA la 1795).

I Doc. Callimachi, I, pp. 470-2, no. 145; UrechiA, 1st. Rom., II, pp.
382-4.
8
Uricariul, II, pp. 49-50.
 78

furA dati, in Tara-RomAneasc5, la 1783, pe mina mortasipi-

lor cari stringeau vama 1. In Botoani, bacalii cei mai de
frunte vindeau Innaintea celorlalti" 2.
Precupetia era strict reglementata. Matrapazii bucureteni,
cari iese afarA la cimp innaintea celor ce aduc bucate la t'ir-
gul de vinzare i taie pretul lor cu aceia ala, i apoi, dupA
ce le aduc In tirg, le scumpesc cu pret nedrept peste mAsurd",
ii vedeau, la 1783, matrapazlIcul" oprit. Nartul" se fixA
in Intelegere cu breslele 3. Se opriau, de frica focului, prA-
vAliaii de once fel de isnaf i celalt norod de oameni proti,
ca nimeni sA nu cuteze 4 mai edea prin prvlii cu ciubuce
aprinse i pe la ulite i drumuri s umble ca pipa" 4. Se opria
luarea In buti, burii mari i In saci aruncati pe ad, pe acolea
fieunde" a pucioasei, silitrei, fiicurilor", rachiului, ierbii
de pucA3. Se desinfectau prAvAliile unui mort de ofticA, pre-
cum a fost casul cu Costandicel Lipscanul, Arvanitohoritul,
din Craiova 6. Zborurile", tirgurile, aveau nevoie de Invoirea
Domniei 7, oprindu-se pungaii, calpuzanii, borfaii 1 furii
de cai" tigani 8, Iudetele din margenea dunArean n'aveau
drept la bilciu, pentru a se evita scandaluri cu TILICii 9.
La 1805 se fAcu o IntreagA reglementare a precupiei sau
precupetiei bucuregene. Opriti de a iei innaintea teranilor i
de a-i mAglisi", precupetii erau aezati In pravAlii, dup
cerere, din causa chiriilor scumpe, tot pe locul lor i con-
stituiti prin hrisov In isnaf" de patruzeci de oameni, alei
de Agd, ca oameni de credint 1 cu statornicie burla', patru
fiind pul la Tirgul Cucului, cite ase la cele patru poduri
mari" i doisprezece prin mahalale, unde se va socoti mij-
locuI locului". Dar vAtaful lor fi va cirmui sA vinza In t'ir-
guri teranii cu ocaua i cu paraua de dimineata pn seara

1 UrechiA, Istoria Romtnilor, I, pp. 470-1, nota.

7 Furnia, o. c., pp. 62-3, no. xxxv.
3 UrechiA, Istoria Romtnilor, I, pp. 478-9, nota; p. 480, nota.
Ibid., p, 487, nota.
5 Ibid., pp. 507-8, 518-9, nota.
6 Ibid., pp. 513-4, nota.
7 Ibid., p. 483 si urm., nota.
Ibid., pp. 484-5, nota.
Ibid., pp. 485-6, nota.
 79

i mai multe zile, i, cind teranii nu vor putea sa mai zbo-

veasca i vor vrea s Atiza cu ridicata ce li-a ramas, atunci
sA alba voie precupetii a cumpara rmaita". Altfel fi ma-
nfnca ocna. Dar vor putea, vor trebui s umble prin sate
dup lucruri de hrana, cci au raspunderea zaherelei, Ins cu
carti domneti 1
In Moldova, privilegiul dat de Mihai-Voda Sutu (1794)
negustorilor pamtnteni din Botoani prevede scutiri de de-
setin, de slujbe, de angrii, ocrotire la iarmaroace i la clle,
favoruri la arendarea de moii, in schimb pentru bir 1 aju-
torul" de 30 de bani de casa la tesaurul negustoresc a.
Vamile interioare ramineau cele vechi, foarte vechi. In Mol-
dova, la once apA mare: Dunarea, Nistrul, Prutul, Siretiul,
Moldova, Bistrita, Trotuul se lua brudina. Pentru oile
mumbaielei imprateti" se luau 3 lei, 80 de bani noi la
mie, 5 pentru oile negutatoreti" 3. Petele ce se aducea
din Dunre i din balti era un atft de important articol de
comett, pe la sfiritul veacului, Incil la 1795 se llanta o
dare special asupra lui, a mageriei". Cartea domneasca
privitoare la dinsa pomenete vinzarea petelui sarat i
proaspat care vine pe Dunre cu caicele la schelea Galatii i
petele care vine cu car din balta Bratiului i din balta
lalpugului, cum .i de la alte M'IV din Tara-TurceascA, la
schelea Galatilor ; aijderea i petele srat i proaspat ce se
va 'Marca prin cara 1, nevrind s vie la schelea Galatilor,
vor merge pe la alte tirguti, trecind prin Tinutul Covurluiu-
lui" 4. Se cunotea i sistemul opririi importului articolelor
produse in tara i astfel regimul de organisare economica
pe basa apuseana opri, tot in 1783, cu totul aducerea de
vin i rachiu de peste granit5.

In materie de industrie, in sfIrit, la 1786 continua fabrica

de sticla de la Hirlau, trecut de la un Evreu la Petre

2 !bid., XI, pp. 360-3.

2 &mili fi documente, VII, pp. 132-4, no. 47.
3 Uricariul, IV, pp. 204-5.
4 Ibid., pp. 70-2.
'3 UrechiA, Istoria Romtnilor, I, p. 462 i urm., nota.
 80

Mazi, Neamt, i apoi la Francezul Chabert 1 Se cAuta ca

aceste manufacturi sA nu se strmute In Principate. Asffel,
eind un Ceh, Simon Kohani, care-i avea In Ardeal fabrica
de sticld i de cristal, trecu In Tara-RomAneascd pentru a
face acolo o fabrick Kaunitz Insui interveni pentru ca aceasta
sd nu aduc o pagubd comertului cu acest fabricat 2.

Prin aceastd activitate a comertului la hotarul Intre dou nea-

muri o clasA nou de mari negustori se ridicd. Astfel Hagi Enu,
ctitor de bisericd, proprietar de moii 3, In Craiova, i ur-
maul sAu, Mico starostele 4, care nu-i uitase Compania, i,
prin Hagi Constantin Stoenescu din 1787, era in corespon-
dentA cu compatriotii din Sibiiu 5. Lui Marcu Iovepale (Eve-
palin") Chiproviceanul Ii succedaserd fiii, nepotii i alt semintie ;
succesorul lui lova e Dumitrachi lovoiul 5, 1 Nica Teianul
are ca fiu pe 13Alutd Ioannu 7. Inceputul acestui seco! pre-
sind Intre ctitorii de biserici oltene multi bcani, pboltai",
negustori 8, zaharagii", mdtsari.
In Moldova, afacerile lui Manole din Botoani sint conti-
nuate de unul dintre fiii si, Iordachi, moier, dar 1 cupet",
care-i pstreazd cele douA dugheni 0. Armeanul Hariton
Miculi, al cArui fiu va trece apoi la Iai, se Intilnete In
acelai Botoani 10. La 14, Ind la 1779 aflAm pe Ndstase
Negrul, cupet, sAn Toader Negrul" 11. Panaiti Fote era pe la

1 Studii ,Fi documente, XI, p. 84, no. 165; UrechiS, Istoria Romtnilor,
II, pp. 376-8. .

I Hurmuzaki, XIX, p. 203, no. ccxvin Se pare a fabrica rSmase:

agentul trimetea acolo pentru a cApAta Oki recente; ibid., p. 290. Sul-
zer scrie contra fibricilor din Principate; Doc. Callimachl, I, pp. 393-4.
3 Studii # documente, V, p. 333. no. 143.
4 $i un Ghip. Stoianescu, In 1843; Studii fi documente, XV, p. 71,
no. 196.
6 Ibid., XII, pp. 110-1, no. CCXV111; XV, p. 60, no. 161.
6 Ibid., XV, p. 311; p. 315, no. 891; p.317, no. 897; p. 318, no. 898.
7 Ibid., p. 312.
8 Ibid., p. 60, n-rele 159-60.
9 Ibid., V, pp. 423-4.
" Ibid., p. 426. Pentru familia lu mai departe, Docunzentele Callimachf,
II, p. 208, no. 161.
11 Ibid., p. 219, no. 30.
 81

1788 Liptcanul" In vazA 1. La 1795 un Manole, fiul lui Gri-

gore Braoveanul, avea legaturi cu abagerul oriental Tatu12.
Scrisorile lui Hagi Constantin Pop din Sibiiu ajut s
aflm cine fAcea negot de import la Bucureti In 1818-- 21,
deci, In parte, i mai Innainte. Pe find RomIni : M. Cornescu,
Statie Constantin, Triandatil, Iovipale, Cristu Papazoglu, Cu-
ciuchi, Cogeamu, Gheorghe Paapa, pe lIngd Grecii Calen-
deroglu, Gheorghe Sakhellario, Gheorghe Stavro, Stavri,
Apostol Gheorghiu, St. Moscho, Baltoridi, C. Piga, Papa-
dopol, Chiriac Hristodu o, pe lIng5 Armenii Mangiuc, Aratun
Dilanoglu, Aracagioglu, Uvanes Vartanoglu, Vartan Hagicov,
Garabet Melicovici, Buiuclioglu, Sarchis, Asadur Amedov,
pe find Slavii Cealicovici, Velea Pavlovici, Manovici, pe
IMO Francesii Marchand, veuve Bonin, pe line Germanii Galtz,
Schermelly i in sfIrit pe lIngd Evreii Ascher Lewi, Abraham
de Lion, Isaac Elias i Isaac Cohen, Moise Zisu, Efraim Nach-
mias, Sch. Friedmann, Moise Semo, Herschel Finkelstein 3.
Cunoatem, InsA, pe corespondentii chi ar din 1789-1820
ai hagiului" din Sibiiu. La Bucureti era cunoscutul Chiriac
Polizu, loan Eustatie Baltdretul, vestit prin bogAtia i influ-
enta lui 4, i Grecul Nicolae Eliad ; la Piteti Hagi Zeno Zu-
panioti, Russi, Mihail ; la Arge7 Lazarovlci, Nanu, Paraschiv
loanu ; la Craiova, Albulescu, Marco i lenachi, TuJoran
Mihail, Dumitrie Ccnstantin, Fitochi, Calaigl, Nicolae Ra-
dovici, Muth' loanu, Velie Pavlovici, Stamate MArgArit i un
Dimitrie Aman, apoi Iovepalii (i la Rimnic), pe lIngA Mavrodl i
Hagi Mladen Stoianovici ; la Rfmnicul-VIlcii : Popovici, Nicolachi
Mihail, Radovici, Mavrodoglu, Adam Ulrich, Sevanos ; la CaracAl,
Landescomisarul" Ion Moldovan, care-i avea la nloagAr" mA-
gAzia c mai mare' din ora; la CAlimAneti DrAgoiu Gheor-
ghiu. La Iai un Atanase Vasiliu, un Balasan ; la Roman un Stavru
Slugerul; la Botoani Hagi Chicor Buiucoglu ; la Braov un

I Studii $i documente, V, p. 542, no. 19.

Doc. Callimachl, I, p. 472, no. 146.
3 Studil fi documente, VIII, p. 88, no. 60; pp. 89-90, no. 70; p. 91,
no. 89. La 1820 1 la Craiova era datornic al lul Zenoble Pop Avram
Ovreiul (ibid., p. 89, no. 67).
Ibid., p. 83 i urm.; p. 85, no. 28; p. 86, n-le 34, 37, 40.
e
 82

Barbu Hagi-Arion ; la Oradea-Mare (Varadin") un Mihal

.Mihail ; la Nsaud Elena Machedon asociata cu o Ssoaica ;
la Balgrad un C. Carcalechi ; la Sighipara Vasilica Moise ; la
Ortie lene Maior; la Zlatna SAndrut Dobre 1 Ghit Tolea 1.
Intre figurile de negustori din acest timp se Intitieaza cu
un deosebit relief aceia a Turnavitului, care, invinuit- de le-
gturi cu Pasvandoglu rebelul, e atras la Constantinopol in
1788 i facut sa dispara 2, a acelui lenache BltAretul, poate
urma de Mecan, care In 1822 e zarafbaa al Paei de
Silistra, eful armatelor de ocupatie in Tara-Romneasca i,
vethiu lipscan, fAcu 1 drumul Berlinului 3. Un Meitani f-
ceau afaceri mai mult cu Turcia, pe linga zrfie 4. Ca al
doilea lntre suditi trecea bancherul Chiriac Polizu, fost can-
didat de consul prusian, care dadu in 1826 un faliment de
un milion i jumtate 5.
E cunoscut negustoiul lonacu din Slatina, care din avutul
su, in care 1 dou moii, fcu biseric5, spital i coal pentru
invtatura copiilor". intrind, la 1797, aceasta danie, vdduva
lui, Neaga, doria numai s se hrneasca, citvoiu avea viat",
cu o prvlioara ce se fcea din nou 6 Boierii epitropi, ins,
un Filipescu i chiar lordachi Golescu, lAsar la o parte spi-
talul 1 deter un caracter grecesc colii 7.

Originea acestor negustori nu e totdeauna cunoscutd. La

Rfmnicul \Pilch avem generatii intregi ca a lui Evepalin-lovepale.
La Tirgovite cupetul Bdica, mort in 1769, era fiul unui pro-
topop i sachelariu 8
Importanta acestei clase fu subliniata prin schimbarea, da-
torit lui Radu Golescu, care inlocui la Departamentul epi-
tropiei obtirilor pe cei patru vornici ai doilea cu patru
negustori . Se aleg la 1798 loan Scufa la mile, Spirea Cazoti

1 Ibid.
2 Doc. Callimachi, II, p. 602, no. 11 *I nota 1.
3 Hurmuzaki, X, p. 187, no. caav.
4 Ibid, pp. 314-5, no. cCciocxxiv.
5 Ibid., p. 370, no. ccccxLvin. Cf. 0 ibid., p. 396, no. cccCII/ocu
6 Studii 0 documente, XVI, pp. 79-81, no. 16-17.
7 Ibid., p. 82.
8 Ibid., XV, p. 358, no. 10_2.
9 Urechia, Istoria Romtnilor, VII, p. 177 i urm.
 83

la strAli, Mihai Chirit la coli, Petre Vasiliu la cimele i

.orfanotrofie 1

Ardealul, relkut economisete, era acolo ca ta dea Princi-

patelor 1 mai ales Terii-RomAneti, iar, din aceasta, in spe-
,cial Olteniei, cele de nevoie pentru, a se civilisa" in sensul
.apusean. Inca din 1791 vedem viind pe la Hateg un ceasornic,
,o butca de Viena, cu toate cele de nevoie 2 Un negustor
sibilan insurat cu o femeie din mica boierime diem* o MurgA-
lancA, PAuna, 1 de mult amestecat In vinzaree peutru pA-
une a muntilor dela noi 2, acel Hagi Constantin Pop, al
.carui chip se vede Ind* pe muamaua din biserica din
groapa dela Sibiiu, fAcutA de &rim!, asociat i cu boierul
1-lag' Stan jianu IncA din 1756 4, fu principalul agent al
acestui zilnic import. Ce nu se cuprinde In lista ce o putem
IformA dupA bogata lui corespondentA, din fericire desA-
virit pAstratA ? CarAte, butce vienese i englese, desagi
cu cdrti", hamuri 1 mArgAritare, blAnuti i seminti de le-
gume, horbote, basmale, fachiole, mkui, pantofi, cAciuli,
apA de obraz, apA de Spa", clopote dupA cele din Lipsca,
fenice, farfurii, pAhare, caranfile" 1 buteluri", arpaca,
presentin, orz italian, preparate de carne italiene, pinzA de
Eperjes i Linz, pistoale englezeti i de Viena, fete de masA
polone, servise de portelan", stofe, ceaiuri, candel, rozmarin,
unt de anason" i de scortiparA, cutite, linguri, piulite, far-
iurii, tipsioare de dulceturi"tesAli de piele" pentru vinat,
ceaprazuri, hirtie, ceasornice bune de purtat in sin", pomi
rari, colori, gazeturi", cAtei i cini de rasA, picoturi, rozol
de Breslau i frances, undelemn de Proventii" 1 de Lucca,
procovete de Braov, aufsati de zahar cu tot felul de figuri",

1 Ibid., pp. 178-9. Cf. si ibid., p. 471. Asupra raporturilor lui Golescu
cu Scufa, ibid., VIII, p. 127 si urm., nota.
2 Studii fl documente, V, p. 161, no. 113.
3 Ibid., p. 160, no. 110. V. si ibid., XIII, p. 179 si urm. Hagi Con-
stantin era fiul lui Hag! Petru Luca si al Stanei.
4 El film si bolt!" la Craiova; ibid., VIII, p. 17, no. 73. Lua trt
arena oLnele muntene, ibid., p. 83 si urm.
 84

pentru nunti, portioane de doftorii hiar de cAlcat rufele",

hiarA de copturi", crmatartar".
Pentru IntAia oarA prin amicul lor, hagiul de la Sibiiu, ha-
giau1", boierii olteni au, arturi de vechile lor sobe monu-
mentale, sobe de her, de cele supthi, oarbe, adecA dintealt
casA s sa IncAlzeasc5, adecA cu urloiu, sA iasA fumu Intealt-
co" 1 Pe preti pun pInzA de cea zugrAvit, ca o matelie"2_
Tot din acel izvor vin pentru aceia; scaune cu posLav fis-
tichiu" i canapele aijdet ea.
imbrcmintea cuprinde trimfi" i uh-pantofi". Se cer.
croazele", creditor cu vergi mruntele", umbrle, gherlan-
turi", vaperuri". Apele de toaletA se intilnesc In baloturi cu
sApun ce scriu gazetele c au eit pentru splat cocoanele-
pe obraz". Se doresc peruci de o spet anumit, pentru fe-
mei. Basmalele purtulan" sint preferate celorlalte.
La mese se bea ponciu", vutca frantozasc ce SA' cheam
rum" i SA face din drojdii de zahar" 3. Se gustA ananas.
ca din grAdina lui Bruckenthal la Sibiiu. Se mInIncA presentin
i salame ardeleneti, ;,pApule de zahr picat"pesmet-
de Braova. Bucitari i socAcite" lucrau pentru ospete
pAn i spltoarele" se cer a fi Netntoaice". Ciocolata"
a Intrat in moravuri.
Pentru plAcerea musicei se aduc minavete". Femeile, ma-
muzelele", se distreaz cu cIini mici de tot, cu pr mare, de
care au damele cele mari lIng dinsele". Ba gisim odat
biberoane, ploschite de sticlA din care sug copiii".
boierii erau hazlii In comenzile lor f cute unui prieten..,
Astfel In 1784 Stolnicul Briliu definete astfel butca do-
rit : nu vre-o coptur veaiche 1 suliminitA, ci sa fie tIari,_
frumoasA... i s nu fie grea, cit de ward de s'ar putea, i
bunk dar i mai ieftioarA"4.
Dar hagiul" e numai fruntaul unei Intregi societAti de
negustori bogaji, mIndri, luptindu-se de mult, ei i femeile-
lor, pentru bo 1 rang in biserick care i cine si stea la_

1 Ibid., p. 21, no. 95.

2 Ibid., p. 70, no. 468.
3 Ibid., p. 28, no. 137.
4 lbid., p. 10, no. 50.
 85

foisor sus i care s stea jos": Horvat, Gioan, Todoran,

Alexie, Mancate", Manicati, 1 sotia lui Mriuta, Zamfira, An-
dreitoaia, Fgarsanu, Zamfirachi, Dumitru Fug, Mavrodin,
Zamfir Chiriu, Nastica lui jupinul Gheorghe, Evuta lu ju-
pInul Mitre, Marca Cojocarul, Mriuta Admoaia, Crusca,
Cheorghe Arnutul, Vasile Bcanu , Pascale, Marianca, pe
IMO batrinele care stau jos" : mama jupInului Mitrea,
Op eana, Anula, Poplacenoaia, Ghetoaa, Calara, jupineasa Tc-
mei, Pipertoaia 1. Ca Hagi Constantin Pop, el Insusi urmasul
lui Manole Manicati Sofrone si al lui Coste Manole Cichir-
.dec 2, dat In conditii mai modeste, Ardealul cuprinde si alp re-
presintanti ai comertului rot,nnesc, avind legaturi ca Venetia,
Triestul, Viena, etc. : un Geanli, un Hagi Palm Luca, Vasile
Bcanul, un loan Cincu, jude al Companiei, un lenachi
Marcu, un lenachi Arpa; apoi Andras Dridefi, Toma Vilard,
Dumitru Cozma, ba chiar un Romin din Balcani, Gheor-
ghe Cutovlahul 3. Dup 1750 un Constantin Osmachi era
negustor la Sas-Sebes 4. Thziu de tot, negustorul un Vasila-
chi D. Vlad din Cluj Isi aducea aminte cum a cunoscut pe
hagiu" la fntorsul din lerusalim, pe la 1776-7, ca phagica"
tiara' stInd In Ulita Poplcii, In rindul bisericii" 5.
La 1807 se strIngea la Brasov o nott societate, In care,
alturi de Sasul Track, se afl Romlnii Apostol Gheorghe
si lonit Radovici Ghinoiu6. Cam In acelasi timp se Ingropa
la Fgras un Ioachim Badlache, druia i se d pe piatra de
mormInt titlul de ctitor7. Un loan Zamlir Isi avea, dou'azeci de
an dupd aceia, cripta In biserica ortodoxa de acolo 5 In ar-
hivele Inidoatei se gsesc de sigur urmasi din negustorii
ctitori ai vechii biserici de acolo In veacul XVII-lea 9.

1 Ibid., XII, pp. 64-5, no. CXVL V. $1 n-1. urnator.

1 Ibid., p. 62, no. ow; p. 69, no. Cxxnr.
3 Ibid., p. 78, no. on.; p. 104, no. cx0X.
4 Ibid., XIII, p 173, no. 596.
5 Ibid., VIII, p. 91, no. 87.
' Ibid., XII, p. 161, no. cccxxxnr.
7 ibid., XIII, p. 97, no. 276.
8 ibid., p. 98, no. 278.
9 ibid., p. 117 $1 urm.
 86

Si negustoria noti va filtra In legaturile celei vechi. Astfet

acel Theodori Mustat, care-i avea rosturile i In Moldova,.
fAcInd alijveriul ski cu neguttorie", In 1813, ca acel ce
aducea marfa din Austria, cu plata numai a vmii de 30/
dupA fAtura ce va arAta de cumprAtur 1 exportindr la
cal, mascuri de negot... ori
aceleai con dilli : wboi, vaci,
piste Dunke sau la Evropa". El avea i dou clle, doui
dugheni i douA cIrciume 1.

In Bucovina aceasta, cu oraele crescute i prefAcute, ele-

mentul romnesc nu se da bAtut 1 are represintantii si, cari
folosesc din noul comen. Astfel la 1782 apar la CernAuti, pe
Miga judele Nicolae Grecu, un loan 1 un Vasile Sasonte,
un Gavril Holuscu, un Atanase Costin, un loan Haidtt, un
loan Tilnic, un lenache Bilout2. Suceavali avea negustorii
mai vechi, ca Armeanul IsAcut, i mai noi, ca acel Constantin
Pantazi, venit din Grecia, Inca lnainte de 1775 3. Se mai
consulta la 1768 cadastrul cel de demult, allAtor in m'infle
cojocarilor i alcAtuit in Domnia rAposatului Vasile-Vod,
avInd toate stradele cu numele lor i InirInd pe toti pro-
plietarii de case 1 dugheni anume" 4. Nume ca Bulaiu, Barba-
latA, Chiorul, Zerie-brinzA, Iole se pAstrau Inca 5, precum
i un Radovici, un Manzuc, pe cfnd un Jakubenz, Armean,.
un Marcus Fallek, Evreu, fAceau pe la 1795, negot mai mara
cu Moldova 6.

Presenta de la un capt la altul al pArnintului romnesc,

In aa de mare numAr, i pn In cel mai mic centru orAe-
nesc, a acestor negustori, cari nu sint, In parte mAcar, rAsriti
din terani, ci apartin unei adevArate clase, e de cea mai mare
insemnatate. Se vede formIndu-se fArA plan, din necesitatea
InsAi a lucrurilor, o burghesie romAneascA, a cArii desvol-
tare a fost opritA apoi de anumite concurente 1 de anumite

3 Doc. Callimachi, II, pp. 207-8, no. 158.

2 Studil fi documente, V, pp. 421-2.
3 Doc. Callimachi, I, pp. 584-5, no. 29.
4 'bid., p. 585, no. 30.
5 lbid.
' Ibid., II, p. 508, n-le 155-6; p. 513, no. 162.
 87

impune'. Ceia ce intereseaza apoi tot aa de multe ea totf

aceti oaireni, din Caransebe, Lugoj 1 Dobra pana la
Focani, tai i Cernauti, de la Botoani 1 pana la Giurgiul
Brila Turcilor stau In continue legaturi romneti In
acelai tirnp cind scriu romnete, foarte bine romanete,
avind termini romneti pentru tot ce privete negotul lor i
invatind i Ungurii cu cari au afaceri a serie In timba noa-
-stra, fie i cu litere latine, Inteo ortografie ca a lor. In men-
-tinerea 1 desvoltarea unitatii romneti s'a vorbit de ciobanii
rticitori, de teranii stramutati, de boierii pribegi, dar nu s'a
observat rolul acestor oameni cu avere, initiativa 1
de carte, cari, in curind, ca Gheorghe Opran din Craiova;
au fost i sprijinitorii tiparului romanesc.

Negustorii incep a avea nume de familie, ca Teodor Pe-

trovici din 1802, la lai 2 Ei se pregatesc de un rol politic,
pe care-1 vom vedea. Deocamdat un fel de bursa a comer-
palta, macar pentru Moldova, se stabili In cafenele. Acte
publice furate se catitau astfel la 1814 In aceste publiche
botteghe di caff" din 1ai3.
Vrani erau negustori: astfel cei de la Baltteti, cari
Vind la firguri scaune, cergi, catrinte, linA, brlie, brinza, oi,
miel, vite i cai", dup obiceiu, ea i vinuri scutite de or-
tul Trotuplui" 1 pircalbie catind i in Ardeal de chiver-
nisala lor 1 pentru bir 4.

Lipoveni din Alba-Iulia (Migrad) i din Lipova Banatului, ibid., XIII,

p. 263, no. 136.
2 Ibid., VII, p. 335, no. 86.
3 lbscl., I-II, p. 188, no. oariux.
* A,utonovici, o. c., III, p. 299.
 CAPITOLUL 1V.
Vremea comertului determinat de transformirile
o ccidentale (1789-1804).
Rzboiul inceput la 1789 de Turci contra Ruilor i con-
tinuat prin interventia austriacd Impotriva celor d'intaiu fu
-deosebit de striator pentru tenle noastre. Ogoarele nu pu-
teau fi lucrate, de la inceput, In Moldova 1. Rosturile ifirsa-
nilor pe plaiurile aminduror terilor inceteazd 2 ; agentul austriac
era bucuros a a putut salva ncar averea lor, milionul 1
jumtate de oi, cele 80.000 de vite 3. Furia marelui general"
domnesc al Turcilor, Nicolae Mavrogheni, se Indrepta neciu-
rtoare contra negustorilor suditi, al caror rol fu nimicit pen-
tru totdeauna 4. Cunoscutul negustor bucuretean Hagi-Moscu,
care vindea sarea de la noi cea din Moldova fu luatd in
exploatare de o companie austriac. 3 - pe Dunre, la Turcii
i Bulgarii din toate oraele malului drept 6, fu cuprius i el
Intre suspectii de aderentd cu Nemlii.
In lai izbucnirea rzboiului aduse imprtierea Inspimin-
lata a negustorilor. Galatii fur ari de Rui In aa chip In-
cit numai dup ruinele bisericii principale se mai putea cu-
monte unde a foot oraul 7.

Hurmuzaki, XIX, p. 499, no. cco.,xxxiv.

bid., p. 507, no. ccccL.
3 Ibid., p. 587, no. ccccLxxxiv.
4 lbid., p. 514.
5 Ibid., p. 550, no. cccoam.
16 lbid., pp. 597-8, no. ccccxci. Cf. Studli fi documente, V, p. 331,
no. 136, moOile lui.
Hurmuzakl, XIIX, p. 544, no. CCCCLXXVIII. Cf. ibid., pp. 553-4, ns:
cCccu; p. 563 oi urm.; p. 625, no. Dxx.
 89

Ocupatia de cinci ani In Moldova, de trei ani In Tara-Ro-

mneasc fu, asffel, ruindtoare. Boiezii munteni purtard o grea
lupa cu generalul Enzenberg, oprindu-se de acesta exportul
vitelorl. Ea avu lusa asupra boierilor, dintre cari Moldovenii
doriserd pe Austrieci, iar Muntenii li arataserd simpatie, o
adInd influent. Balurile, soarelele, Infflnirile la cafenea,
visitele, chiar Incuscririle cu ofiterii armatelor de invasie-
de liberare" pentru unii ajunserd a InlAtura, Intiu la
femei, ludate pentru frumuseta 1 eleganta lor, apoi 1 la
brbati, alipirea la vechile datini de Imbrdcaminte. Rochia,
coafura, podoabele europene se impuserd, 1, dar cu ele,
Intreaga mobilare i ornamentare a casei, toate rosturile pe-
trecerii, de la masa de ospt pn la cadrul danturilor noud,
ata de uor Invdtate2. Aceasta va avea mari urmdri co-
merciale.

Cind la Sitov, In 1791, pentru' Austrieci, la 1792, la Ini,

pentru Rui, pacea se Incheie, supt presiunea Revolutiei fran-
cese care Innainta, se cutd, dad nu din partea Rusiei, mdcar
din a celorlalti, refacerea vechidui comert de basa, In con-
ditii cat mai bune.
E drept cd prin hatieriful cel nou din '1792 se hotra,
filtre altele, mentinIndu-se teoria cd tenle noastre au datoria
de a aprovisiona Tarigradul, fiini ca o magazte" a lui, cd
numai gelepii vor cumpra, mucaestwil disprInd: corbiile
capanului vor veni s ea cele cuvenite In porturi, ca 1 sa-
litra i lemnele dm Moldova. Isaccea i Chilia Turcilor nu
se vor amesteca In vama Galatilor 3. Dar alturi se putea
face un comert tot mai important, In legAturd Cu nevoile i
Intentirile care veniau din vecini.
Maiorul Cavallar cumprd din nou cal pentru Austria 4-.
Se cerea voia exoortului, Intdiu aspru interzis, de lInd, de
piei, de col dovane. Se luau mdsuri pentru ca oieritul i ier-
baritul sd nu fie crescute In dauna Birsanilor, Intori la locu-

2 UrechiA, Istoria Romtnilor, IV, pp. 511-2.

2 Cu Austriecii vine cutare Evreu polon la BucureVi, ibid., p. 172,
nota. Cf. ibid., p.503 si urm.
3 Cf. Uricariul, III, ed. a 2-a, pp. 137-51; Urechil, Istoria Romtallor,
IV, p. 426.
2 Hurmuzbki, XIX, p. 658.
 90

rile cftigului IndAtinat 1. Se IngrijirA noile Invoieli Cu gelepii,

cad porniau iardi prin tarA dupA hrana capitalei turceti
Ca i Innainte, primAvara Insemna In Ardeal vremea de
mug dA Venetia' 3. Alti Greci" mergeau la Gratz 4.
gelepi romni, ca loan Constantin Odobescu i cumnatul
Radu Stan cupetul, apAreau din nou in Ardeal, cumpA-
rind porci i vinzInd la Sibiiu, la Blaj. Negust ri ardeleni
luau porci In Oltenia i-i treceau prin pAdurile Vilcii 5.
Relatiile cu vInzatorii de linA, de la noi i de peste DunAre,
la Rahova, la Vidin i aiurea, erau reluate ". lar comisionari"
ardeleni se aezau, vnznd vApsele i coase, la Craiova, la
Slatina, la Piteti

Dar Austriecii nu uitau nici acel cornett nou care luase

avInt In epoca precedentA. Un Franz Fronton se lua la In-
trecere cu Germanul Richter, Indat dupA pace, pentru sta-
bilirea unor deposite dunrene8. In Intelegere cu Hagi-Moscu
din Bucureti se trecea peste DunAre sare, i anume In aa
de mare cantitate, sute de mii de ocA, Inca trebui sA se
tocmeasc la Sitov douAsprezece magazii 9. Un important ar-
ticol de export, In care erau interesati i Imperialii, era s.dul
i pastrama, care se cApAtau de la zalhanale, In numr de
douAzeci - treizeci In Tara-RomaneascA, In care, afarA de
capre, se tAiau 8-12.000 de vite ".
Se poate zice cA numai acum supui imperiali se asimi-
leazA, trecInd peste aa de vechile scutiri ale Braovenilor.
Astfel In 1783, la Munteni, se spune limpede, cu privire la

Ibid., pp. 620-3, no. nxv-vu. Cf. ibid., pp. 782-3, no. Dccix. Pen-
tru not abusuri In Moldova la 1796, ibid., p. 790 I urm., pp. 793-4,
no. DCCXL
2 Ibid., p. 599, no. ccccxcut p. 602.
3 Studii i documente, XII, pp. 123-4, no. CCLIX.
4 Ibid., p. 147, no. ccxclx; p. 151, no. cCcix.
5 Ibid., pp. 150-1, no. cccvu.
6 Ibid., p. 130, no. mum
7 Ibid., p. 153, no. cccxlv.
8 Hurmuzakl XIX, p. 627, no. moat.
9 Ibid., pp. 717-8, no. pcxxi; pp. 724-5, no. DCXXX.
1 Ibid., p. 738.
 91

exportul vinului de pe moiile din Ord ale cheilor, cA ocet

privileghiu al lor s'a schimbat 1 a rmas a fi 1 aceti Bra-
oveni urmAtori privileghiului al celorlalti sudifi ai Nemfiei",
fiind scutifi In alte domenii de vama a doua, de trecAtoare",.
de mjrit pentru pete ce ar rdica de la BrAlta 1
De altminterea 1 rAzboiul insui ajutase aceast expansiune-
a comerfului austriac. Prvalii cu marf austriacd se creaseta,
nu numai In Craiova i Rimnicul-Vilcii, dar i In Piteti, Clm-
pulung, TIrgovite, Ploieti, unde sudifii Ii fcuserA prvAlii,.
ca Radu Precup 2 In BuzAu 3 i Focani, i Braovenii mergeau
pe toatA linia Dunrii turceti, InaintInd pInA la Sliven 4. La
Roman, dac nu erau noi veniti, frafii Misir, cari fceau negot
cu vite i cal, luau protecfia austriaca 6.
Pe lIngA aceti negustori, trecuserd Ins i multi meteri,
cari prin activitatea lor In Principate fAceau fr folos impor-
tul de obiecte fabricate, ba incA 1 feranii din munfi, cari se
fcuser VinzAtori cu mrunliul ai produselor din tenle Im-
pArAteti 6. Se considera ca datorit acestor intrui ruina ca-
selor vechi, frafii Dan, frafii Vlad, Pricop . a. 7.
Activitatea Braovenilor merge une ori i mai departe decIt
ferile noastre 1 malul drept al Dunrii.
Un Samoil din Maierii Sibiului ajungea prin Focani In
Polonia, pia la Poznan, unde de alffel era o IntreagA colo-
nie de Macedoneni din Moscopolea distrus de Albanesi i
ande Constantin Ucuta, preot 1 dascal, alcAtula un manual
romAnesc pentru colarli lui 8, iar un Vlad din Braov did-
toria la Lipsca 9.

UrechiA, Istoria Romtnilor, I, p. 467 si urm., nota. Pentru privile-

giul Birsanilor supt Mavrogheni, ibid., III, p. 630 si urm.; IV, p. 276
si urm
' Hurmuzaki, XIX, pp. 787-8, no. DCCXCIV.
3 Pentru focul din blIclul de acolo in 1790, ibid., p. 784, no. DCCXCII.
4 Ibid., p. 665.
5 Ibid., p. 678, no. Dioaoui ; p. 688, no. max= ; p. 690, no. DIJOIXVIL.
Ibid., pp. 696-7.
7 Ibid., p. 763.
V. notele mele din Polonia, In pAnalele Academiei Romlne" pe
anul 1924.
Studii ;I documente, XIII, p. 244, no. 35.
 92

Pe Donal-a, Conipania Dellazia Ii reluase afacerile, i se

exportase la Constantinopol, nu numai gnu de la noi, ci 1
din Galitia, Casa Maxim Curtovici, avInd o mare Intreprin-
dare la Liov : odat, la 1793, aceti negustori Incearc a-i
face un deposit la Galati 1 Dellazia Insui era une ori aici 2,
i se gindia, fati de opunerea Domnului, s faca totui acest
stabiliment, schitIndu-i i planul, de a se. cobort pe plute i
lemnul din Bucovina, de a concura la Galati comertul cu
pete, pe care unii Ardeleni II faceau 1 la Isaccea, la Ismail 8.
Inca ain lunie 1794 agentul din Moldova, Timoni, credea
neaparat Intemeiarea unui nou consulat la Galati i din causa
BIrsanilor cari petreceau cu turmele lor citeva lutii din an"
in vecintatea oraului 4. Dela 1783 Innainte, de altfel, veniau
prin Sulina corbii dela Livorno, dela Fiume i treccau spre
Galati 6 Dellazia facea afaceri cu Voda-Moruzi, cedIndu-i
gnu din depositele lui, i In ajunul cderit acestuia 6, dar cel
dintfiu agent diplomatic din portul moldovenesc fu, In acelai
an 1796, al Rusiei 7. Oraul era aprat cu ingrijire de hotii
din Turcia 8. in end de aceasta campanie negustori iso-
lati fceau pe Dunare drumul Intre Viena i Galati, ca Grecul
Panaioti Conducll In 1798 9.
Turcii avura Intr'un tirziu gindul de a favorisa prin lucrri
tehnice aceasta navigatie. In 1818 un Anatolian, Cara-Osmanoglu,
venia la Sulina ca sa curate bratul i s aeze un far, i se
recurgea la parerile inginerulu i engles din Gibraltar care lu-
crase i la Prevesa 1 Satalieh 10.
Ignatz Ptitthner, un Elvetian aezat la Sibiiu, capt, In ve-
derea mai ales a importului de llna, un privilegiu Imparatesc

1 Hurmuzaki, XIX, p. 677.

Ibid., p. 679, no. 13/00CIII.
3 Ibid., p. 685. Manzoli, agentul lui Dellazia, nu se folosi Ing de
IngAduinta verbalA a lui VodA; ibid., p. 687, no. Dwoocm; pp. 697-8.
4 Ibid., p. 706.Un foc In Ualati nu atinge magazine austriece; bid,
p. 720, no. DCXXIII. - Pentru Galati si pescArii, ibid., p. 737,
5 Ibid., p. 738.
Ibid., p. 802.
bid., p. 806, no. DCCXXXIX
4 Ibid., p. 854.
9 Doc Callimachi, I, p. 122, no. wpm.
20 Jickeli, o. C, p. 108.
 93

Ind la 1785. Indata el ducea pe cele cloud luntri ale sale postav,
sticla, potcoave spre Dundre, apoi pIn la Galati, unde mr-
furile fur Imbarcate pentru Constarninopol. Si dup trecerea
luntrilor militare cu provisii pe Olt, se Incerc la incheie-
rea pAcii cItva timp exportul de wine pe aceast cale 1
Cu aceste nou mijloace de transport sau fr, i un co-
mert de librrie se facea din Viena, unde se aflau aezati
Macedonenii Marchide Puiu (Pullio), la Bucureti, primin-
du-se romane iritante, ca Stratagemele Satanei", Confiden-
tele unei femei tinere", Jurnalul unei roabe persiene", Mr-
turisirile unei galante temine", Venus In mnstire", alttui
cu scrieri despre diferitele revolutii, In 1796 2. Mai trziu, din
Pesta, unde avea un contract cu Tipografia Universittii, Za-
haria Carcalechi Incepea, nu numai vinzarea de tiprituri ro-
mneti cele religioase din Ardeal, oprite un timp, deve-
niau din nou libere , dar i editur 3.
Crti se aduceau 1 Innainte de 1795 din Ardeal. In acel
an se opresc Firi i obiceluri turceti" i gazeturile", dar
se ingaduie gheografii, fisick filosofi" precum 1 cele bi-
sericeti i teologice fr ex ori 4.
Importul crtilor pentru Invttura copiilor i alte trebu-
I*" fusese pus un moment la vam, dar negustorul arde-
lean Ene Scarlat se Om, 1 astfel la 1820 Domnul interve-
nia oprind once tax, ca unele ce sInt pentru Invttura co-
piilor 1 pentru luminarea oamenilot", dar s se vInd cu pret
cuviincios 5.
Viena ajunse chiar a-i stabili pe la 1806 agenti financian
In tenle noastre. Originea marii averi a bancherului Andrei
Pavlu din lai sta In legAturile sale de tovarie" cu Casa.
greceasca Betlis din capitala Imperiului 6

Ibid., pp. 289-90, 292, n-le ccxxviu, CCXXXV.

bid., pp. 814-6, no. ncuaxm; p. 821.
3 Doc. Callimachi, I, pp. 272-3, no. ccxvi; p. 299, no. ccxxxvii. Era
exclusA Psaltirea, pe care o vindea Mitropolia.
4 UrechiS, Istoria Romtnilor, V, p. 421.
5 UrechiA, Xlh pp. 86-7, nota. Pentru oprirea cArtilor unite din-
Ardeal, la 1793, v. ibid., seria I, V, pp. 16-7, nota.
Doc. Caltimachi, I, p. 131, no. LX.XXIV (un prim agent la Iasi, se
pare, Maxares); Ibid., p. 144.
 94

Dintre negustorii de tara, suditi, arare ori cite unul merge

pe sama lui la Viena, ca acel Dumitru Teodor SlAiineanu,
.care fu arestat la 1794 In Statele ImpArdteti 1, ori Teodor
Chiriac Ciocan din 17972.
Douzeci de ani mai tirziu, colonia greceascA din Viena,
-de negustori, pe 11110' cari i cite un boier aezat pentru o
Niat mai comodd, era carte numeroas, trdind pe line aceia
a Rominilor balcanici, important 1 in Pesta. Oamenii erau
tintreprinzAtori. Asffel la 1813 Petru Vasiliu, fratii Economu,
Lascar Lambru, vechiul Lipscan Anastase MdrgArit altul,
Teohari, In legdturi de afaceri cu acetia, se 1 stabilise la
Lipsca , se Intelegeau 1 cu firma Schwartz 1 Compania
pentru Intreprinderi In Moldova. Era vorba de o fabricA de
postav, de o mad de hirtie" la Deleni, in judetul Boto-
ani, de o tipografie, chiar cu lucrtori din Viena i Lipsca :
-deocamdat, trimitindu-se mainile i litera, se cdzuse la In-
voial cu un Bistritean, de mai mult timp aezat la Ini ca
4egAtor de crti, Johann Harts.
Vecintatea cu Bucovina crease 1 va crea InsA pentru
Moldova noi centre de comert influentate de Apus. Innainte
ca Mihai Sturdza s fundeze Mihdilenii sdi, Folticenii se ri-
dicau dinieun simplu sat, olddnetii, la rostul de'ora, avind un
iarmaroc de care nu se auzise innainte i care va ajunge sd fie
In curind cel mai insemnat din Moldova. Istoria lui s'ar
putea reconstitui, cred, dupd actele ce se vor mai fi pstrind
In Arhivele Primriei de acolo.

Intinderea suditilor provoacd, in Iulie 1795, chiar msuri con-

tra lor, in Tara-RomAneascd. Dupd plingerea celor cloud Com-
panii din Craiova, cea veche i cea noud, care semnalau c
ei cumpArd i vii la Suteti, ch. Old vinul cu oca i fac pine
de vinzare, cA practicd micul negot de Meanie, cd desfac
mar-furl Cu mAruntiul, Alexandru-Vod Moruzi ceru respec-
larea punctuald a tratatelor 4.

8 Hurmuzakl, XIX, p. 689, 110. DLXXXV.

2 Mid., p. 828 i urm.
8 Doc. Callimachl, I, pp. 181-3, no. CXXVII.
-4 Hurmuzakt, XIX, pp. 743-4, no. DCLIV.
 95

Braovenilor li se impuse a pldti pogondritul, de i, cum

observa agentul, ei nu vindeau vinurile In tarP. Pentru a nu
se lovi de asemenea Impotriviri, unii Armeni, renuntInd la
comertul de odinioard, se aeazd In Moldova. Astfel fratii
Pascalovici, cari, supui turceti pe vremuri, dar trecuti la
suditie, In timpul fzboiului din urna, 1i fac dugheni la
Botoani, ori Armeanul Manciuc, din aceini categorie: cu
toate struintile agentului imperial, Domnul ii supuse la fu-
rnrit, invocind ins soll, ca i, pentru marfa luaa 1 vmuit
la Turci, dacd ea se vinde In tara lui cu mdruntiul, vama
da consumatie 2.

O nota oanduire se ddu comertului austriac prin tariful

turcesc din 1818, dar negustorii din Statele Imprdteti se
plIngeau ca nu se pomenesc nici postavurile Austriei, Mora-
viei, Silesiei i Boemiei, nici manufactura de Viena", nici
pieile de miel i de iepure ce se exportau din Moldova 3.
In apropierea anului 1821, Ardealul fi luase i rolul de
fabricant al materiilor prime de la noi, care i se menise de
mult. Din bumbacul turcesc patru fabrici greceti", la Braov
i aiurea, ca la Hidveg, fceau postav de fote, rou i al-
bastru ; din link alt postav i nururi, precum i veminte te-
tineti ; din piele de vaca i capr, hamuri, curele, cizme. Se
mai exportau la noi fierdrie dar cea din Rusia era mai
ieften, sticlria de la Porumbac, Arge, CIrtioara, Biclad,
hIrtie din Sibiiu, Braov, Orlat, tot Cirtioara i Bogata, brao-
venii, lucruri de plumb, vase de lut, piepteni de corn, pe cind,
la import, afar de vechile articole, sint doar pomenite fu-.
niile de duela din Moldova i Polonia 4. Cum se vede, de-
cdderea Sailor nu era chiar aa de compleca cum se crede 6.
Pe Olt la 1819 mergeau luntrile lui Gheorghe Aron, de la
vama Turnului Rou 6. Plutirea acestui rtu fu reluatd, luntrile

1 Ibid , p. 782, no. DCCIX.

1 Doc. Callimachi, I, pp. 127-9, no. Lxxx.
3 Ibid., p. 233, no. ccxxix,
4 Studii li documente, XII, pp. 176-7, no. cccxxxu. Pentru vaina ma-
teriei Prime la 1817, Doc. Callimachi, I, p. 285, no. ccxxli.
6 Jickali, o. c., pp. 118-9.
6 Ibid., pp. 134-5.
 96

strdine fiind supuse la o treime de tax mai mult declt -cele

ale localnicilor 1. De altfel In Moldova, legat comercial cu
Galitia, se lucra pe la 1816 la navigabilisarea Prutului 2

Cu toate vechile propuneri i proiecte, Franta nu fu mult

mai harnid. TrecInd i peste planul lui Linchoult de a ex-
porta carne srat3, vechiul regim frances nu se putu hotri
sA Intemeieze consulatul, cerut de mult, lar cel nou, solicitat
din mai multe prti, era prea mult ocupat de laturea politid
a lucrului. La 1794 era Irisa' la Bucureti, pe litiga Turnavitu,
In calitate de factor al Caselor francese din Adrianopol",
afar de tineri ca Ruffray i cumnatul lui, fost tipograf la
Constantinopol, toti legati de Adrianopol, punctul de radiere.
Ruffray.fiind vice-consul acolo, agent la Enos i secretar
domnesc 4 --, un harnic negustor frances, Hortolan 2, asociat
al lui Pellet din Adrianopol, fcInd negot cu scumpie (Kreuz-
beeren) i cear, pe care le pltia mai bine ca Austriecii,
i oferind a pune In legaturi pe negustorii romIni 1 greci cu
firmele din Franta. Arta c In curtid va putea s fie numit
consul in Principate e. In Maiu 1795 el pled, factnd aceini
fAgAduial, la Constantinopol, 1 Armeanul Garabet Ii Ingrijia
afacerile 7.
Dar cel care veni, cu o imposanta suit, In Septembre, fu
un om politic din aceini tabArd a Iacobinilor, Emile Gaudin,
care-i fcu instalatia cu pomp i cheltuial 2, pentru a fi
iute revocat. Se credea d tovarAii sAi, Montalve 1 Tinville,
s'id destinati pentru Ini 9, unde, venit din Rusia, Ledoulx da
lectii de frantuzege lo.
Boierii fanarioti mai ales favorisau noul consulat. Veminac,
represintantul frances la Poart, fcea un mare plan de ne-

1 Hurmuzaki, X, p. 477, nl. DLXXXV.

2 Doc. Callimachi, II, p. 155.
3 Hurmuzaki, Supl. 12, p. 185.
4 Hurmuzaki, Supl. 12, p. 101, no. CLXXV.
5 Scrlsori ale lui ibid., p. 93 O urm.
6 Ibid., XIX, p. 710, Cf. ibid., p. 713, no. DCXV. - Cf. i ibiji., p. 734
no. DCXLITI.
7 Ibid., p. 739, no. Dmaxi.
6 Ibid., p. 751, no. DCLXV.
9 Ibid. Cf. ibid., p. 755, no. Do-xxi.
1 Ibid., Supl. II, p. 98, no. cuca.
 97

got pe Marea Neagra 1 Dar negustorii din lanina i Al-

bania, aezati la Bucureti, cari puteau avea Drepturile
Omului" In grecete i cereau cintece revolutionare pentru a
le traduce, oferiau o slab bas consulatului 2.
Grecul Stamaty, venit din Altona prin Polonia, care lua
locul lui Gaudin in 1796 3, nu fu mai puternic in comen;
el nu va fi, de alminterea, numit de Turci, i va face loc lui
Carra de St. Cyr, un general revolutionar.
Scopurile lui Stamaty, matte in memoriul din 1795, eran
curat politice, in legAtura cu revolutia polon 4. Comertul
Mari' Negre venia pentru el In al doilea sau al trellea rind 5.
Titlul care i se da, provisoriu, In acelai an e de agent se-
cret al Republic& 6, un citoyen Perraudier" fiindu-i adaus
pentru uneltiri 7. Ceand o calitate publica8, de frica unor
masuri contra persoanei sale, i se pregatia o catedr de gre-
cete la Collge de France 9. Ministeriul spunea limpede c
nu se poate un consul atIta timp eft nu exist' Ind un co -
mert Intre Franta i Moldova i Tara-Romaneasca 1G".
Gaudin fusese trimes mai mult pentru intrigi politice Mire
Ungtiri i Poloni 11. Cit privete pe Stamaty, el nu era sa fie

1 Doc. Callimachl, II, pp. 505-6, no. 150; p. 506, no. 151; p. 507,
nota 1.
2 Hurmuzaki, Supl. P, p. 94. V. si ibid., p. 185; ibid., 13, p. 411 (cf.
recomandatiile consulului din Crimeia, Peysonnel).
Ibid., 12, p. 100 si urm.
Ibid., p. 102 si urm., no. cuocpc. Cf. ibid., P, p. 406 si urm.
Cf. ibid., P, pp. 107-9, no, cLxxxi; p. 110 I urm., no. CLXXXIII.
Ibid., p. 114 si urm., n-le. clocmcw-v.
Perraudier cerea consulatul pentru Stamaty ; ibid., pp. 135, 138, no.
CCXIII. Un Cado de Lille, fost dascal de limba francesa, n voia pentru
el ; ibid., P, pp. 436-8, no. Lxxvit.
Ibid., P, p. 116 si urm., n-le CLXXXVI i urm. Un Frances Durosoy,
inteles cu Alexandru-Vocla Mavrocordat Firarul pentru revolta generala
a Grecilor, fusese arestat de Rust la Iasi (ibid., p. 117). Mavrocordat
era unit cu Patriarhul de Constantinopol, Evghenie, cu arhiepiscopul de
Pultava I cu fostul consul rus Lascarev (ibid., p. 134). Pentru abatele
Chevalier, scriitorui, fost In serviciul lui Alexandru-Vocla Ipsilanti, ibid.,
12, p. 428.
9 Ibid., 17, p. 119.
I Ibid., p. 120.
u Ibid., pp. 123, 130, no. CC. Totusi era presintat de unii ca un emi-
grat impenitent.
7
 98

agent MIA' indicatie a caracterului misiunii lui, ci apruse In

calitate de consul general al Republicii In provinciile oto-
mane de peste DunAre 1" Cit privete pe Carra de S. Cyr, el
era numai Insrcinat de afaceri" fr scop politic, pentru
buna armonie" 2 El ajunse a impune InsA la 1798, ca ade-
vArat consul, pe un Fifty i ca vice-consul pe Parrant3.
In ce privete, acum, Insei rosturile de comert, Gaudin se
multmise a cere scutirile de taxe, prevAzute pentru mrfu-
rile Levantului. 1 se admisese suspendarea vrnii a doua pen-
tru obiectele din tarif, pentru exportul celorlalte, Francesii
avInd a plti ca i indigenii4. Inteun raport fcut In grab
ca agent al ambasadei Republicei pe lIngi hospodarul Mol-
dovei", Parrant deschidea oarecare perspective de comert prin
navigabilitatea Mrii Negre 1 posibilitatea vaselor francese
de a ptrunde pnd la Galati. S'ar putea scoate de la noi
mai ales carne sratA i lemne din codrii 1ai1or, Hirlaului,
Neamtului i BIcului, vinendu-se postavuri de Elbeuf, Sedan
i Abbeville, In locul celor de Olanda, cumprate la Lipsca,
ca 1 mtasA de Lyon, museline, batiste, basmale, dantele,
tabac de Paris, totul fiind adus de-a dreptul din Marsilia la
Galati 5. Dar rzboiul Inceput de Bonaparte In 1798 contra
Turciei, aducind i arestarea celor doi agenti, puse capt
acestor proiecte 6
Dup pace, Chid, In 1801, Parrant, arestat i inchis, Ii va-
lorifica pretentiile de despgubire, i se propunea Franciei un
sub-comisariat comercial la Chilia, data fiind cantitatea
enormA de piel, de linA, de ceark de su, de unt, de pine
1 de lemne care coboarA Dunrea- 7. Se ajungea In anul ur-

I Ibid., p. 151; ibid., 18, p., 426 qi urm.

5 Ibid., p. 166, no. comm.
3 Ibid., p. 171 i urm. Si Stamaty In calitate de cancelariu (ibid., 1'.
pp. 464-5, no. xcv).
4 Ibid., 13, pp. 158-9; P, p. 396 1 urm., 413 i urm ; XVI, p. 649.
5 Ibid., Supl. I 2, pp. 177-88; 13, pp. 513-6. El IntrA In relatii cu unele
firme francese, ibid., XVI, p. 687, no. MDIJOEXIII.
6 Cu acest prilej e vorba i de un Dubois (Henry-St. Maurice), vice-
consul la Bucure01, ibid., P, p. 200, no. cr-xxx. Cf. 13, pp. 449-50,
no. loamy; p. 453, no. LXXXIX ; pp. 466-7.
3 Ibid., 1 5, p p. 216-7, no. cCCv; XVI, pp. 670-1, no. MDLXVI. Un me-
moriu din 1802 al lui Gaudin, ibid., Supl. I', pp. 231-2.
 gs

mator la numirea pentru lai a unui comisar general al re-

latiilor comerciale" In persoana unui Piossoco, care nu-i
ocupa postul I, fiind suplinit de Mchain, pe care-1 inlocui,
In 1803, un sub-comisar cancelar', Fornetty, care i ti-
mase 2, comisarul-general" fiind In 1804 Fitiry 8. La Bucu-
reti, Sainte-Luce era comisar al relatiilor comerciale ale
Republicii In Tara-Romaneasca" 4. Fltlry observa' de la Inceput
ca pe Marea Neagra s'ar putea aduce marfuri ca i mil mai
ieftene decit cele pe care, In valoare de un milion pe an, Mol-
{luvenii le ieau la Lipsca 5. Parrant II Iu locul In 1805.
Franta avea 1 dreptul de a ocroti pe lonieni,-ca Gheorghe
Jupaniotul, i poate in acest chip consulatul avea supt pro-
tectia sa pe Corradini, negustor frances" fatal poetului de
pe la 1850 , care fu izgonit in timpul rzboiului din 1808-12
ca ipoptos" (b5nuit) ca ar fi avut corespondenta prinfeas-
cuns cu Franta i cu Turcii in vreme de razboiu", pentru
care cere, la 1809, danispeze (danni-spese) interese". Adu-
-cind la judecata pe fostul Caimacam Constantin Varlaam,
acesta se Indreptatete ca ordinul dat de generalul Milora-
dovici 2.

Din partea ei, Prusia nu uita sA pomeneasca la negocia-

-Ole de la Sitov, unde, alaturi cu Olanda, figura ca medie-
loare, nevoia consulatului prusian in ambele capitale, avind
aceleai drepturi ca i ale Curtilor imperiale. Si data aceasta,
opinia publica de la noi era pentru o asemenea creatiune.
Dar nici ministeriul, care se gindia la dificultAtile de vama
-prin Polonia dumana, nici negustorii silesieni, cari doriau
numai pastrarea vamii de trei la sut i simplificarea proce-

1 Ibid., XVI, p. 651, n-le MDXLVM-IX.

Ibid., p. 653, no. MDLM.
3 Ibid., p. 654, no. MDLV.
4 Ibid., I1, p. 281 si urm.
5 Ibid., XVI, p. 663. Dar el releva ca negustorii francasi vind ceasor-
rice francese cu falsa indicatie de fabrica englesa; ibid., p. 670-1, no.
MDXCVL
Urechia, Istoria Rominilor, XI, pp. 768-9. La 1792 moare In Cra-
tova Francesul neguitor Claude Meignier ; Hurmuzaki, Supl. I 1, p. 307,
no. CCCCXX ; p. 310.
 100

durii In procese, nu arAtau aplecare pentru aceasta creatiune.

Propunerea secretarului de legatie din Constantinopol, prieten
al Fanariotilor, von Stein, de a functiona In calitate de con-
sul general pentru Lev5nt", avInd o mare Companie ling
el, nu izbuti, cum nici planul ministerial de a se geza la
lai, cu un titlu oficial, represintantul fabricilor de postav
Silesia. Raiale greci In legAturA cu Lipsca 1 cu Breslau, sau
negustori de cai, un Sandu Panaioti, un Chiriac Polizo, co-
respondent al marelui negustor ardelean Hagi Constantin Pop,.
nu putur fi numiti pentru ca un hatierif din 1791 nu In-
gduia supgilor turceti s imbrace uniforma consularA. To-
tui guvemul din Berlin trebui sa se opreasc asupra unuia
din aceigi categorie, Stall Pencovici, care exercita functiunile
de agent, cu titlul de bancher al Curtii, In 1795, ajungInd
InsA Indatd supus austriac 1 chiar dragoman al Agentiei
din Bucureti Totui la 1797 negustotii moldoveni urmau
a-i trimete vitele In Silesia 2, iar la 1806 negustorul turc"
Berbier venia pentru negot de 'Ina la Berlin 3. Un agent de
comert, In vederea acestei furnituri de ltn pentru uniforme,
era venit In 1805 In persoana cpitanului de Marquard 4.
Clnd se relu consulatul, data aceasta la Bucureti, Gu-
vemul prusian recurse iar5i la un supus al Portii, trecut
supt protectia austriac, bancherul Gheorghe Sakellario, care
era i medic, ba Ind i scriitor In micarea culturald care
prinsese In acea epoc pe ai lui. Dar, cu toatA noua lui ca-
litate de sudit, Turcii, cari-1 admiseserd la Inceput, nu voird
sA-1 IngAduie.

Un slab comert continua', i dup Imprtirea Poloniei,

locuitorii din Podolia, Ruii. Iarmarocul din MohilAu nu-i
pierde InsemnAtatea i continuA a fi frecventat de negustori
-din Moldova 5. Domnii cutau Impiedece 6. Ruii lucrau

1 Ibid., X, pp. XLIV-VIII. Cf. ibid., XIX, p. 763, no. DCLXXXIL

2 Ibid., p. 814, no. DCCXLVIL
5 Ibid., X. p. 3a..pc.
Ibid.
5 Ibid., XIX, p. 644, no. DXXXXIL
5 Ibid., p. 679, no. DLXXVIII,
 101

Ins ca sa capete suditi dintre negustorii greci, i astfel un

Anastase Mrgrit, fcInd comert cu Viena i avind acolo
centrul afacerilor sale, era supus acestuilalt consul Impard-
tesc 1. Cum remonta austriaca a lui Cavallar2, noua remonta
clanesa3 erau Ingaduite, se cuta a se cdpata pentru exportul
de cai In Polonia ruseasca un nou firman dupl. noile Impre-
jurari 4 In ce privete vitele, odat un aa de mare izvor
de bogatie pentru Moldova, negustorii armeni le cump-
rau la 1798 In Galitia, trecIndu-le numai prin tali, unde
se Intimpla s aib neplceri, cerIndu-li- se vama i ierbrit,
ca baronului Capri 1 altora 5. Vedem In 1799 Evrei din ace-
iai Galitie ducind marfa de 100.003 de florini pe la Ceta-
tea-Alba turceasca, pe la Acherman, la Odesa 6.
Comertul cu Turcia unneaza, i, Cit tine vechea moda, e
inc important. Tariful muntean, IncepInd din 1792 cuprinde
ca marfuri turceti abaua (i de Tuzluc, de Mara), de i este
i un export muntean de aba In Turcia, alagelele de bumbac,
astarul i arama de umla, blanurile de k,melia, albe
supti-; sau negre", bumbacul, ghiulsuift", tutunul tombechiu
i de Ianina, zeughilieri, adeca Ai turceti", albe ori alt-
fel, ghiudenul, pastrama de Cesareia i Tarigrad, anasonul,
cafeaua, chitrele, cracatita, curmalele, sapunul de Creta, ca-
tIrii, coaja de naranz i de portocale", licurinii de Tarigrad,
fisticurile, mslinele, piperul, petele proaspt, Ifna tigaie,
cizmele de Indirne i Rusciuc marfa de Rumelia adec
bogserie i altele ce Sint de bumbac", matasa, chiu-
crecurile", pielea de cal argsit, scumpia, sideful, fil-
deul, sacizul, talpile, filigenele, apoi ofranul de Rumele,
candelul, zahrul (i clq Egipt), smochinele, migdalele de
Chios, fideaua de Adrianopol, ceaiul sau badicam", csiri-
hiile de Midia", elele, caperele de Misir i de CrIm",
curmalele de Misir", stafidele de Iconia, smochinele de Mo-

1 Ibid., p. 675, no. DLXXIII.

2 Ibid., p. 754, no. DCLXIX.
3 Ibid., p. 780, no. DCC VI.
4 Ibid., p. 781.
5 Doc. Callimachi, I, pp. 117-8, no. Lxvn.
4 Ibid., p. 127, no. Lxxx.
 102

reia, migdalele, halvaua de Permez", cdmurile uscate de

Marea Neagr", pe lingd bldcdi, os de pete", in de
Misir", atd de bumbac ot Hindia" 1 Angora, borangicul
de Constantinopol, tulpanul, ibriimul, pinza de Riza ling&
Trapezunt, fetele de plapomd de Tocat, citul de acolo 1 de
Diarbechir, basmalele de Tarigrad, fotele de Brusa, Tari-
grad, Tesalonic i Misir", alurile de Magi-Apia (Magreb),
albe cu lustruri", i de Misir, fesurile de la Tocuz", cin-
gtorile de Tirnova sau de Odriiu", alurile de Angora, di-
bazele de Agee' (Persia), aclazul hataiA 1 tabilinita de
Chios, alageaua ghermesut de Constantinopol, cea de an
(Siria), de Alep i de Marussa (?), cutnia de Constantinopol, fe-
tele de pernd cu fir cu perzuri", de la Bilegic, hiriile de
Crimeia, potcali", pieile de capr i oaie din Angora, prslele
de Salonic, plapomele de Smirna, teletinul de Bulgaria, pinza
de la ostroave, citul de Tarigrad i Anadol, pInza alb i
basmaliticd de Tocat", ipingelele cerchezeti, saiachiul".
catifeaua i hamuhaua", beteniile altdnucum de Tarigrada,
musulurile (muselinele), spunul de Smirna, calacanul 1
Dar, tot odat, ca mdrfuri nemteti, carete, coase, postav,
felendre i bricle, de veche datin, ift de mod veche, de
Braov, piei, pinza de Braov, singepi, sfoatd, treanguri, ha-
muri, frine, piei, hIrii negre, ofran de Beciu", spirturi de
Ungaria, nmarf" de Graz, apd de melisa (mtciuld"),
vutcd de Triest, table mari de Beciu", ofran de Beciu
pinzd, anason. Ca alte mrfuri, sticldrie i postav din Polonia,
postav frantuzesc de Paris, de Olanda i de Londra", postav
englezesc, dill de joc, zahr de Venetia, materiile de Me-
sina sau Venetia cu fir sau sadea", postav venetian, zahr de
Venetia, berete sau scufii frinceti", hatal cu i Mil fir fan-
ceased", aclaz de Venetia 1 Florenta, tabl de sticl. vene-
tic, mrgildrie de Venetia", marf" i ceaiu din Lipsca,
abd de Rusia, samuri de acolo (mai proti din Polonia ru-
seasc), vulpi de la Rui i Cazaci, bldni ruseti de iepure,

I UrechiA, Istoria Romtnilor, IV, p, 233 i nrm., note. innoirea din

1803, ibid., XI, p. 206 I urm. Cf. i ibid., p. 305 *I urm., 311 I urm.,
323 i urm., 443-4, 592 i urm., 619 i urm.
 103

covoare ruseti, cuie din Rusia in de Rusia", pinza de Olanda

i Rusia, berbuti" ruseasc, cojocarie cazaceasca i polona.
Se exporta In Turcia bivoli, vin, gaitan, cacaval, cher-
mete de postav de tari", mere, plocaduri, 'Acura', miere In
putini, pastram, Mina, untur, unt, ceaiu, iamurlucuri" de
postav. In Ungaria (Ardeal), bivoli, bacanie, bumbac, brInza
(dar 1 de acolo), broate testoase, in, vite, larnii, una tigaie,
bogasierie, lipscanie, mtasa, meine, morun, alt pete, porci.
In Polonia, tot porci. La Cazaci, bogasierie, lucturi de Ve-
netia i Mesina, mtask meine. In ce privete comertul
dintre printipate, de la Munleni In Moldova se trece bad-
nie, gaitan, postav de tar, lipscanie, iamurlucuri".
Valo ,rea acestui comert e data la sfiritul veacului de mai
mutli caltori. Moldova export dupa liacquet de 72,000 de lei
miere i ceark plus cerviul de la 40.000 de vite. Dupa medicui
sas Andreas Wolf, ea strInge numai de la oi 3.000.000, iar
Tara-Romneasca un milion mai mult (dupa Colson, la 1840,
ambele ten i vind oi de cinci la ase milioane). Generalul rus
Langeron socoate 100.000 de oi care trec la Turci. Wilkinson
consulul engles, vorbete Insa de 250.000, plus 3.000 de cai.
Exportul de gene e, dupa acelai, pentru cele dou principate
de 1.500.000 de chile. In Apus, dupa calculul aceluiai, se
trimet 40.000 de chintale (de 44 oca) de lIn'a, 500.000 de
piei de iepure i ceva iarba galben. Toate acestea sInt Insa
numai cifre luate ici i colo pentru miele articole din calcu-
lele oficiale. Din afara, dupa acelai consul engles, vin 800.000
de oca de cafea pe an, 900.000 de zahr, 35.000 de piper,
af ira de bumbac i de stofele germane, a caror socoteala
nu se po3te da 1.

Marele fumar de articole din Turcia se explica, precum

-am spus, prin aceia ca vechile datine nu disprusera Insa.
Nartul lailor de pe la 1792 lamurete astfel unele obieck
de intrebuintare i mod. Gsim ciubotele de teletin, tzeri
mini' (calitti), cele roii i negre de sftian, condurik Gilt
cordele frunte 1 cu terlici", cei fad cordele, ciubotele gal-
bene femeieti": de frunte", de mijloc" 1 proaste"rnes-

1 lozga, Istoria Ron:tailor prin caliltorii, III, pp. 26-7, 36, 101,.1137.,
 104

tu" brbatesti 1, antereele dinteo alg cu matas, cu chel-

tuielile iarsi de matasa", cele de alag manite cu cheltuie-
lile de ata", cele femeiesti de aleg tnallite cu adaos de
astarlua, cele de alg cu matas" si de alg suptire",
salvarii de postav si de sucman", mantaua de abd radovici"
si de abd cevrica", pe Rua In alt domeniu, fierul mus-
chicesc sibir"1.
Dar Inca de atunci asa de mare era ld'comia boierimii mai
bogate pentru articolele de lux occidentale, incit la 1796
Alexandru-Voda Moruzi trebui sa Impiedice importul butce-
lor de Viena, care se cumparau pe an pentru suma de peste
30.000 de lei si cea mai de jos clash' a boierilor fiind mult
prinsa de acest lux" 2.
Cu vremea numai, comertul cu articolele de moda fu In-
susi scAzut prin aceia ca fabricarea unora din ele se muta
In lad. Asffel la 1822 suditul prusian Mathias Bouillon la-
cea trasuri pentru boierii nostri la Bucuresti S.
Moda veche pastreaza furnisorii ei numai pentru popor :
astfel gsim la 1810 Ind In Binad breasla negustorilor
abageri 4. Mumgiii 5, blnarii 6, conduragiii 7, licarii 8, cari fac
cusme lesesti", cu Iundul de postav, cusme lesesti cu
plisa", cusme mocanesti negre", cusme cu fundul de chele".
In legaturd si cu aceast schimbare de moda, Moldovali
creste necontenit populatia evreiasc. Dar In Bucuresti, la 1793,
se stria' o sinagoga centrald, fdcuta fari voie, Intr'un han
din mahalaua Razvanului, unde Evreii ieau pravaliffe majo-

1 Uricariul, IV, p. 131 si urm.

2 Weil auch die niedrigste Klasse der Bojaren auf diesen Luxus stark
gefallen war; Hurmuzaki, XIX, p. 771, no. DCXCVI; v. i ibid., pp. 774-5, no.
ucc.Hagi Moscu era atunci agent muntean la Viena ; ibid., p. 776, no.
DCCII. Tot atunci se opreste exportuI de linA si cearg. din Moldova ;
ibid., pp. 835-5, 839, 843-44, 849-51.
3 Ibid., X, p. 151.
4 Antonovici o. c., J. p. 192, no. n.
3 Ibid., p. 245, no. iv.
3 Cf. Analeie Academiei Romtne, XXXIV, no. 16.
7 Antonovici, o. c., I, pp. 91-2, no. WWII!.
43 Ibid., pp. 108-9, no. LXXIV.
 105

find preturile, dublind chiriile. .,Si pe preotul acei sfinte

biserici Rdzvanul I-au necinstit: incd au fddicat i mina de
au tras pe preot de barbd i de Or, btindu-i joc de cinul
preotiei Jui, cum i mai virtos chiar de sfinta bisericd." Se
stricaserd tot aa de pe la 1768 sinagoga de ,,lingd hanul
Sfintului Gheorghe Nou" 1 cea aezatd mai in sus de ca-
sete dumnealui rdposatu Pircoveanua. Vinovatii, Marcu, lancu
croitorul, Her croitorul i lancul Nebunul Ovreiul, furd pe-
depsiti cu btaie" i izgoniti Torin agentul imperial'. Intre
Evreii din acel timp era i un pecetar, Mihel, i fiica Evreu-
lui lancu se cherna romnete Sl&vuta2. Cutare Evreu era
meter in a fura la Bucureti argint din caragroi nemteti" 3,
altii treceau peste granit vechea monedd" mai bun4. CA-
anara domneascd avea Insa nevoie de ei, i la Focani ea
doria in 1798 sd se indemne i altii de a veni" 5. Acelai
Domn, Hangerli, li dddea i loc de poverne" in Bucu-
reti6. Urmd zarvaa provocatd de legenda omorului ritual
in 18017, chid ei sint goniti o zi intreaga ca iepurii" 8
In Moldova creterea numdrului populatiei evreeti care nu
ajutd la productie ingrijoreazd. La 1794 vedem cd Vornicul
Razu, cumparind un loc de la Rdmdneasa, e admis a plti
binalele", dughenile suditului austriac Hascal Haim 1 a-1 in-
ltura. Ca har", hatir, Evreul lea 200 de lei peste cei 700
pe cari-i dase 9. Tot aa procedeazd Razu 1 cu Moise Ji-
dovul ceasornicar" ca 1 cu M3ria UmflAtoaria19. La 1804
se luau chiar mdsuri formate contra invasiei evreieti. Un ra-

UrechiA, Istoria Romlnitor, V, pp. 42-3, nota.

2 lbid, p. 213 i ttrm., nota.
3 Ibid., p. 358, nota 1.
4 Ibid,. pp. 359-60. Terminul de monedP este.
Ibid., VII, p. 211; VIII, p. 614 i urm.
8 Ibid., VII, p. 212.
Ibid.., VIII, pp. 21-2. Erau EvreI fifiCCil i ciubucci i ; ibid., i caml-
ttari pentru minori, ibid., p. 22-3. Croitorl, ibid., p. 637. Inchirieri la ei
oprite, ibid., X, pp. 708-9, nota.
8 Studi fi documente, XII, pp. 139-40, no. ca.xxxv. Cf. ibid., p.19/ ,
no. CCIMOCIII.
Uricariul, XI, p. 3 i7.
Ibid., pp. 318-20.
 106

port catre Domn cere s li se sporeascd dajdea, fiindca

Jidovii din pricina hrisoavelor ce li s'au fcut de la o vreme
cu hotrit dare a birului lor sa adun multime din toate
*tile, care nimic alt nu folosesc dectt numai c. pricinu-
iesc In mare scumpete zahareaua, i acei sraci dintre dInii,
Insarcirand iarai pe a lor neam, s'au umplut toate tIrgurile
de Jidovi, fr a avea vre un folos de la dinii Domnia sau
tara" 1
Oprirea hotrIt la 1814 de a tinea moii :nu fAcu deck
s li creased rolul la orae 2. S'a Incercat socoteala c totui ei
erau atunci numai 2.340 la sate i nici 100 la orae 3.
Un izvod din Botoani ni arat proportia elementelor na-
tionale in acest ora la 1828. RomInii au paisprezece negus-
tori, doi bcani, un blanar, un fciier, un cazacliu, cinci
cojocari; Lipovenii un negustor; Armenii un negustor 4; Evreii
doi croitori, doi sticlari, doi pitan, un cumar i unsprezece
alti negustori5. lar la lai i se imputa Mitropolitului Venia-
min, care Inchiriase dughenile Scaunului sAu la Evrei, c
Acolo unde-au ezutu Theotoki i Evghene,
Astzi And Jidovii marf, fcindu-se tot dughene 6".

Altfel se infAtiau, in vdit progres economic, dar amenin-

tate de o desnationalisare pe acest teren, prin copleirea din
afar i infiltratia din luntru, tenle noastre la Inceputul vea-
cului al XIX-lea.
Cueva priviri, pe care ni le IngAduie prea putinele izvoare
ne pot lmuri asupra aspectului lor Innaintea unei noi i
im portante schimbri la hotare ca i In toat lumea, pref-
cutd de Revolutia frances i de regimul napoleonian.
\land la inceputul secolului de Wilkinson, Galatii apar

1 Ibid., I, p. 25.
2 Urechig, Istoria Romtnilor, XI, p. 17.
3 Ibid., p. 58.
2 Un Pavel Hagl Lohan Iacobenschi, Doc. Callimaclit, 11,1. 73, no. 163.
5 bid., pp. 67-8, no. 149.

6 Ibid., p. 72, no. 159. Abusuri vamale in dauna Evrellor I In

Moldova la 1749; Hurmuzaki, XIX, pp. 707-8, no. DCVII.
' Istoria Romtnilot prin cdlatori, 111, p. 88.
 107

ca un ordel de 7.000 de locuitorl aezati, i Greci, 1 Evrei,

cu doi pIrcalabi, avfnd un vast comert In toate directiile 1.
Ca ora interior, Botoanii se inflieazd limpede In acel in-
ceput al secolului al XIX-lea, dupd un document, cu dughenile
i pe de o parte de ulit i pe de altd parte, din Invechime
fdcute cu andramale pe dinnainte dughenilor, care andra-
male stilt facute i pentru folosul mrfurilor ce slut pe du-
gheni, cd nu sd stricd de arita soarelui i a vIntului i, la
vreme de ploi 1 de gloduri, pentru inlesnirea norodului, avfnd
loc de mers pe gios, pe supt acele ndrAmale, frd sd p-
timascd atfta supdrare 2
Un colt din Bucuretii negustoreti la 1793 era astfel al-
cAtuit : rind Bdrtia spaterilor catolici" erau soddile cu piv-
nip dedesupt, unde este 1 cfrciumd, ale rposatului Costan-
tin Clddrarul", salte odi ale unui Vartan Armeanul", iar
dincolo de cimitir, de ograda unde-i Ingroapd mortii lor",
hanul lui Dumitrache Papazoglu capanlful, aproape de care 05
prvAlie, cu so pereche de casd cu cIrciumd dedesupt, ale
Sfintei Mitropolii" 3.
Aspectul Bucuretilor In acest timp se poate reconstitui,
de altfel, i dup o descriere anonim a focului, sarsurii" din
1804. Pornit de la o spiterie din sus de cavafi, pre ulita cea
mare ce merge spre Hanul lui Serban-Vodd" se ajunge la
acest han, la cas.ele Vornicului Moruz, la casele lui Polizu,
iar in jos la Sf. Gheorghe cu hanul i prvliile, cum i
ulita unde se vinde oale, cu rachieriile i alte prAvAlii din
Tfrgul Cucului, 1 din Salvaragii au apucat focul pe ulita ce
merge spre hanul lui Hagi-Dimitrache Papazoglu, pdnd lIngd
acest han". Urmeazd ulita boiangiilor, dire BdrAtie i po-
dul cel mare al Tfrgului-de-afar", Pucdria, cu bisericuta
1 prvliile ce se fAcuse de curInd" In Curtea Domneascd
cea veche. Multi din Liptcani i alti negutdtori s'au stins
cu totul, cd, i pre unde unde aruncase din mArfuri prin
pivnite boltite, Intl-Ind fpcul, le-au ars 4. a

2 Ibid., p. 88.
2 Studii fi documente, VII, p. 143, no. 83.
3 Ibid., I-II, pp. 240-1, no. xix.
4 lorga, Manuscriptele mdastirii Cernica, Bucureti 1902 (din Bise-
rica ortodoxl"), pp. 20-1.
 108

Negustori sirbi, din aceasta tara' liberat, se Intilnesc la

Craiova filtre 1803 i dup 1823: Marcu Xenovici, Vasile
Pavlovici, asociat cu Aman, Gheorghe Castrici, Mihale Ale-
xievici, Mihalovici i alfil'.
Pretutindeni, negotul continua' a se desfura In jurul ha-
nurilor. Cele din Bucureti dau venituri fiecrii biserici mai
Insemnale. La lai aflrn In 1834 pe al lui Vangheli, care
mai exista dunzi, i al lui Coroiu 2.

Negustorimea de tar era cuminte i evlavioas. Chir Di-

mitrie", scrie ctre Aman agentul su, Gheorghe Mihalovici,
art dumitale c, de cind fac neguttorie, nu m'am ruinat
filtre neguttcri, i voiu sa nu m ruinez nici acum, cu aju-
torul lui Dumnezeu" 3. Viitorul negustor Incepea ca sluga",
ca ucenic" 1 ajungea de la o vreme comisioner" 4.
Negustorii strini de lege cretin aveau la Bucureti, are
sfIritul veacului, organisatie deosebit, cu un tribunal de
apte ca s judece, i numele aleilor de catre Domn la 1797
erau acestea : Hagi-Dumitrachi Papazoglu, Diamandi Pana-
ioti, Nicoli loan, Mihali Gheorghiu, Polihronie Alexiu, Greci,
plus Eustatie Petru i Teodose Toma, cari ar putea fi Ar-
deleni. Ei eran considerati ca o Companie5. loan Triandafil
fcea negot 1 cu Silesia ".

Lumea din Principate nu rat-ndsese deci nesimtitoare la

acest mare avint de creatiune i de schimb al epocei. Gre-
cul din Tirnova, mutat la Bucureti, Dumitrachi Turnavitul,
fntemeia o fabrica* de fidea", cu ergalii de &ama i de
lemn", care, cumpArat de un boier, ajunsese la 1798 a
Doamnei lui Hangeril 7.

' lorga, Coresporidenta lui Dimitrie Aman, pp. 10, no. 38; p. 73,
no. 168; p. 169, no. 16.
Studii fi documente, XIX, p. 41.
Corespondenta lui Dimitrie Aman, p. 4, no. 5.
4 Ibid., pp. 12-3, no. 43.
5 UrechiA, Istoria Ronitnitor, VII, pp 118-9.
4 FurnicA, o. c., p. vil, nota 2.
I Studii fi documente, V, p. 163, no. 117.
 los

Una olteand, stogod, tigaie, bfrsan, pfrnaie, luatd de la

tabaci" de unde se zice 1 lid de tdbAcie", era purtata
pe la 1804 de agenti de comertharnici 1, i vIndutd llnarilor 2.
Se aducea 1 din Bender, din Acherman, Chiindu 1 Balcani,
din Tara Thdreasc, cu firman 3. De a cest negot era legat al
pieilor de caprd 4. Se Incerca i trecerea lor la Evropie" 6.

Fatd de bogata productie, nu lipsete nici dorinta noilor

Domni de a reface aezmintele industtiale create de inna-
intaii 1 or.
La propunerea unui veterinar spaniol de a face o fabrica
de arme tot In Tara-Romneascd, Alexandru-Vodd Moruzi
rspunse, ce e drept, c propunerea n'are sens 6.
Dar privilegiul fabricii de postav muntene de la Pociovalite,
In 1784, aratA cit de mult fntrau Fanariotii, nite eurepenisatori,
In conceptia curent a manufacturilor, prin care, oprindu-se
exportul, retinfndu-se banul, se Imboatesc terile i Stetele.
Pomenindu-se toti sprijinitorii, de la Grigore Ghica Ale-
xandru Ghica" e o greald , se argumenteazd aa : De
vreme d. cea d'intiu Indestulare a unei teri este Inmultirea
negustoriei i, ales, i felurilor de meteuguri O lucran i de
mina, incit, nu numai cd n'are trebuing tara aceia de lucruri
ce vin din pArti strdine, sd. piarz affti bani, ci Tuca' sd cftige,
trimitind la alte prti acelea ce ar putea pune la stare ca sd
lucreze i s'a fac fntrInsa cu acest mijloc atft fndestularea
ei, i mijlocirea chiverniseniei multora. se fnmultete, cit i
slava numelui 1 lauda cftigda. Creatiunea Marelui Clucer
Radu Sltineanu are dreptul de a scutl pe preotul 1 atta-
retii bisericii, pe cei cinzeci de lucratori, pleptAndtori de
lIn, testori, vdpsitori, tunzdtori, lemnari, covaci i facdtori
de pive", pe cei o sutd, tot strdini, cari sint spre trebuinta
de tors", pe meteri, proprietarul avInd dreptul de a urmAri
pe lucrtorii fabricanti", cari, fmpotriva contractului, ar vrea

I Corespondenta lui Dimitrie Aman, tabla.

2 lbid., p. 6, no. 16.
3 Ibid, pp. 6-7, no. 17; p. 166, n-rele 6-7.
4 Ibid., p. 9, no. 32.
5 Ibid., p. 167, no. 8.
5 Hurmuzald, XIX, p. 707,
 110

sa piece. Se prevede aducerea de oi de altd rasd pentru im-

bundatirea celei din tall. Scutirile de taxi erau largi, i se
lixa dreptul de preemptiune al lInii fata de postvari. Pocio-
valitea devenia tIrg. Dar Domnia Ii pstra dreptul de a sta-
bill dimensiunile postavnlui i pretul 1
In 1793 incd, Moruzi, de la Bucureti, cduta instrumente,
,ergalii" pentru a reface fabrica de la Atumati, Pociovalite,
p2, care Rigas o insemna pe harta lui, dup schita lui Iosif
Mesiodax 2. In cIteva luni cherhanaua" era push' In lucrare,
i Austriecii se plingeau cd Von reservA o cantitate de lind
pentru Intreprinderea lu 3. Conductorii fabricii, Hagi Chiriac
Arbut i Teo dor Arcuda de unde numele unei localitati ac-
luale din Bucureti, erau In stare a prelucra Insd numai
40-50.000 de oca de link fatd de milionul pe care-I scotea
in vInzare anual Tara-Romneascd 4. Un German din Aachen,
chemat la 1796 pentru fabrica, nu se putu intelege 1 ceru voie
sd teach' In Ardeal 5.
La postav lucrau deci teranii, o aptdmIn din cloud, pu-
lind s-i trimit In loc i copiii, cari erau mai multi in numdr
decit oamenii mari. Lipsa ill inlocuire se pldtia doi lei pe
sptamIni. Abia se faceau, Insd spune epistatul, patrusprezece
ocale de postav pe an.
Locuitorii cereau sd poat plati o despgubire mai mica, i
ducrau o sAptamInd din trei. Medelnicerul Arbut, care conducea
acum singur fabrica, pare a fi un strain boierit, Hagi Chiriac. El
lace parte i dintre capanifi, cu Ienachi Rahtivan, Hristea Gheor-
ghiu, Manolachi Popa Filip, Nicolae loan 1 Costea Saigiu '.
0 adevdrad chestie muncitoreascd se deschidea astfel i
la noi. Cad la 1803 postvarii cereau a da suma de tort
orInduit lucratd pe la casele lor, iar nu la fabricd", cela ce
.Arbut refusa, obiectInd el in acest chip Il lucreazd gros i
prost, iarA, In fabricA lucrIndu-1, i care nu va ti invatd de

I V. UrechIA, Istoria Rondnilor, I, p. 454, nota. Un venit se reserva

orfanotrofiei.
a Hurmuzakl, XIX, p. 650, no. DXLW.
a Ibid., p. 698, no. DXCV.
4 Ibid., p. 704, no. Dom
6 Ibid., pp. 785-6, no. DCCXIV ; p. 801.
4 Urechia, Istoria Romtnilor, VIII, p. 143 nota.
 111

la ceilalti ce tiu i toarce suptire, precum trebuie ; unde i

nici Ii silete peste puterea lor, i numai aceia ce pot toarce
In sAptdintna care este de rind". Unii se rascumprd cu bani
pe tot anul. Zavistia" fu rdspinsd de Divan, care se ocupa
de aducerea unui soiu de oi ce stilt de Ispania, care fac
find bund, cu multd osebire decit lina oilor ce se afld In pd-
mIntul acesta", ca In Ungaria, dindu-se mandat secretarului
austriac Gaudy ca se aducd deocamdatd de acolo. Gaudy
era i acela care adusese meteugul de torsul bumbacului
dupd a Englesilor terlip" 1 La 1817 pe locul fabricii era spi-
talul de bolnavi strdini" 2.
Ingia fabricd munteand de Ifirtie e datoritd lui Scarlat-Vod
Ghica : harturghia" (pe unde : hardughie) functiona la Fun-
deni, moia lui Dumitracu Racovitd. Alexandru-Vodd Ipsi-
lanti fAcu a doua In satul Bativea din Prahova, pe apa Len-
tei, me0eug de fala terii 1 foarte trebuincios, alit politiei,
cu trebuinta scrisorilor, cif i Bisericii, cu tipdritul cdrtilor",
Intrebuintindu-se clrpiturile ce se afld pe la norod". Nicolae
i lane Lazan i aveau conducerea. 0 prAvAlie desfAcea la Bu-
cureti produsul 3.
0 fabricd de sticld functiona la 1791 In TIrgovite 4. 0 fa-
bricd de arpAca care din bogata zaherea ce, din dumne-
zeiasca putere, se aflA destuld Inteaceastd tara", fu Intemeiatd
la 1792 de boierul Scarlat Greceanu, cu cloud mori, la Ageti
In Ilfov i la Cometi In DImbovite: se prevedea i export,
peste Dundre i In Moldova 5. 0 fabricd de fidea, macaroane,
arpAca, rostrachia" 1 chiprioticd" era condusd de un Mus-
tacov pe la 18186.
Ceara albd se fabricd" Incd de la 1764 In episcopia Rim-
nicului 7. 0 altd creatiune a fost a fabricii mai mari, de lunii-

1 UrechiA, Istoria Romlnilor, XI, pp. 214-301.

2 Ibid., XI, p. 897.
3 Ibid., I, p. 95 i urm.
4 Ibid., IV, p. 469: a lui Savu i Coman. Alta (?) a lui Mina Cuiungial.
V, ibid., X 2, p. 225.
5 Mid., IV, p. 349, nota.
6 Ibid., X 2, p. 224.
2 Ibid., IV, p. 350; VII, p. 119 nota.
 112

nAri de ceard albd, Inlocuind pe cele de Venetia. Alexandrti

Ipsilanti ddea un privilegiu lui Alexandri strinul", de bun
samd un Venetian, care se Indatora a nu ridica pretul peste
acela, inferior Cu un taler bid de articolul importat. Sarturile"
acestea nu furd pstrate Insd, marfa romdneasc5, ce avea i su
in ea, IntrecInd cu trei parale bucata pe cea din Apus. Deci
privilegiul fu desfiintat, i, cum un Dnut lumInrarul fgduia
fad lumIndri fdrd sAu, mai ieftene cu un leu i cinci parale i s
mai dea i 300 de lei pe an la CAmar, se trecu asupra lui,
odatd cu monopolul, 1 mara lui Alexandri, care rnfinea a
fi despgubit cu prisos (1783). Dnut, fcind alturi fabricd
de lumIndri de su transmitind mirosul celorlalte, avu ace-
iai soartA. Domnii Intemeiaserd, de altfel, 1 o lumInrdrie
domneascd, pentru desfacere 1 La 1820 fabrica de lumIndri
de ceafd era a lui Riga Zisu, care ea 1 dreptul RImnicului,
fabricInd la Patruzeci de Sfinti In Bucureii 2.
Si dup 1800, aldturi cu dinsa, cum am vAzut, cu intrire
la 1808, contiuud fabrica de pestav i cea de la Mrcuta, a
lui Stnut, fiul lui Tudorachi TArigrdeanul, pentru testeme-
luri, producInd testemeluri, boccele, macaturi, perine, pla-
pome, brlie. Nite bAjenari slrbi" erau opriti de a-1 concura 3.
La 1810 StAnutd-i pstra fabrica, avInd i meteri strini.
itovlii, cari la 1812 Incercard, cu instrumenturi", sA facd
o fabricd noud la Herstriu i la Colentina Florescului. Ei furd
opriti, antreprenorii fiind liberi a se Invoi la StAnutd fabri-
cantul" cu 2.000 de lei pe an, plus rdscumprarea mrfii :
smomiser pe cAlfile basmagii" ale acestuia, Cincu, Hristea,
Bogoiu i LAboiu. La 1817 afacerea o continud StAnutd An-
gheli, asociinduli pe un Ziguri i pe un Manoli Culoglu,
neprevzut In privilegiu. Vod Alexandru Sutu o dd In sama
lui Manolachi Bleanu, care avea voie sd mute fabrica 1
aiurea, dad nu se va intelege cu mnstiree.

Ibid., I, p. 458 i urm.; VII, p. 119 I nota 1; X, pp. 139-40.Pentru

supu.gi venefieni I ibid., VII, p. 242, nota 1.
2 Ibid., XII, pp. 336-7, 405 i urm., nota.
Hurmuzaki, X, p. 299; Urechil, Istoria Rominilor, VIII, p. 87; IX,
p. 591; X2, p. 225.
4 Ibid., XII, p. 399 l urm., nota.
 113

Alte fabrici urmeaz4: Gaudy se asociaza cu loan Popa Pa-

lizoi la cea de tors bumbacul, iar Vistierul Filipescu capt
pe zece ani privilegiu pentru o fabricd de portelan, farfurii"
(1806)1.

Aceast desvoltare pe noi drumuri cerea 1 creatiuni de

Stat la care nimeni nu s'ar fi Wilda cu cItiva ani in urm.
La 23 Novembre 1793 se fcea i o mica flot de comert
romneasca pe Dundre, pentru transportul de provisii ; dar
nu trebuie s-i exageram importanta 2. Printr'o ingaduint
speciala a Portii, Tara-Romaneasca primia dreptul de a face
1 a avea bolozane, aici, caice i de toate vasele pe apa
Dunrii..., privileghiu", scrie de sigur lenachita Vacarescu, ce,
din vremile btrine, de multi ani 1-ar fi fost pierdut tara
aceasta, cu toate cd hotarele ei slut matca Dunrii". Dee-
camdat se face un vas pentru trebuinta fietecaruia judet
al tarii", particularii putInd face i ei vase romnetia pe
line cele domneti. Vor fi pe fiecare an: un cdpitan cretin,
Oicaii i ghimigli, dar i un reiz tUrc i un vetrar sau el-
chegiu". Portul unde vasele se vor adaposti la Novembre x a
fi Aida domneasca din balta de la CArnogi sud Ilfov". 3

Toad aceast Innaintare trebuia s se faca Ina alaturi de

rechisitiile turceti, pe care niciun tratat nu le putea suprima
de fapt. Astfel, la un an dupd Incheiarea pcii cu Rusia, In
Ianuar 1793, o cantitate mare de grine, luate cu poruncd de
la terani, se indrepta spre Galati, unde ateptau capanlIii,
pentru Constantinopol4. Indata dupa aceasta, un nou Domn
muntean cerea de la tala 10.000 de chile de Braila grIu i
30.000 de scara, Maud i statistica generala a depositelor
afltoare 5, cela ce se ceru cu cea mai mare asprime citeva

5 Ibid. VIII, p. 661. Pentru postav, si ibid., XI, pp. 294-301.

5 Ibid., V, p. 79.
5 Ibid., p. 96 si urm. Pentru seicari, ibid., VI, P. 323 si urm.
' Hurmuzaki, XIX, p, 631, no. Dxxvn ; p. 677.
5 Ibid., p. 635, no. DXXXI. Cererl de lemne pentru cetAti ; ibid., no.
Dxxxu ; p. 637, no. DXXXIII.- Se fac magazii la Silistra si Rusciuc, ibid.,
pp. 639, 642, no. DXXXVII; p. 643, no. DXXXVIII.
s
 114

luni mai pe urm, doi boten i mart cpAtind aceast misiune 1.

Alexandiu-Vod Moruzi ajungea sA fie despetat de aceste
necoi tenite cereri pe care nicio interventie diplomatic a Ru-
silor nu le opria 2j BIrsanii ardeleni erau supui la vInzri
defavorabile de ate begicciii 1 saigiii cari, ca 1 innainte,
strAbteau tedie noastre.
Moruzi, spirit luminat i Indrznet, doria comertul liber i
reccmanda s se Inceap prin permiterea exportului de grille
din Banat In Tara-Romneasc, pe vremuri grele, pentru a
cftiga pe Turci 8. Aceste pretentii necontenite, fAcute de un Stat
decPut, care credea c-i poate rsbuna, In haosul produs
de Revolutia frances, contra InvingAturilor si, aduceau lute
astfel de stare economic terile noastre, Inert consulul rusesc
putea propune, In Septembre 1794, ca o Companie anume
s se formeze pentru a cumpra grille In monarhia austriad
i provinciile p..lone ale Rusiei. Domnul ar fi dat 50.000 de
lei, toierii 13.000; fiecare din celelalte categorii partea lor.
un oarecare Furc plea In Polonia ruseasc, pregAtindu-se
a trimite geni i In provinciile austriece, de i exportul de
acolo eta oprit 4.
Pe and teranii munteni i olteni mergeau sli care hrana
din Moldova, ea Insi In lips, Vod-Moruzi Incerca sA ca-
pete restul pn la cele 80.000 de chile cerute de Turci, de
la Agentia Dellazia, care avea In acel moment patrusprezece
vase pe Dunre 5. Se vorbia de o Intelegere prin care Domnul
ar fi cptt pine din Polonia, vinend sare cu dou parale
oca 8. Se Incerc acelai lucru i din Ardeal, oferindu-se chiar
plata In bani 7.
In acest timp In Moldova se rechisitiona tot, i de la te-

Ibid., p. 710.
2 Ibid., p. 647, no. DXLII.
Ibid., p. 711, no. DCXII.
4 Ibid., p. 712, no. DCXIII. - Se iviser6 i riscoale terAne0i, la Do-
Tohoiu i aiurea (ibid.).
5 Ibid., p. 713, no. DCXV.
Ibid., p. 715.
7 Ibid., pp. 718-9, no. Dcxxi; pp. 722-3, no. DCXXVII; p. 727, no. ncxxxtu.
cerere de lemne, ibid. Pentru foamete, ibid., p. 734, no. Dcxun.
 115

rani, cari mincau pine de miserie, 1 de la clerici 1. S'ar fi

intrebuintat pretextul transportrii de hrard dintr'un tinut in-
tealtul pentru a multmi pe caparliii de la Galati 2 De fapt,
Moldova ajunsese s cumpere, prin negustorul grec Teodor
Mustat, provisii In Bucovina, la 1796 3. i, peste citeva luni,
boierii Bal i Depasta cercau s se faca din nou aceast
concesie 4, care fu acordad i in 1797 6. Poarta storcen de la
Moldoveni nu mai putin decil 15.000 de oi dintr'o data 6 ; alte
10.000 turd cerute pe urm 7.
Nu mai putem urmari o bucat de vreme starea acestor
rechisiiii : rapoartele consulare austriace n'au fost tiprite de-
cit pnd la 1798. Dar in 1814 se Mcea constatarea c, clad
in vederea unui nou rdzboiu cu Tarul, spre care indemna
.diplomatia napoleonian, se cerea cu asprime, de Turci, fur-
nitura de lemne pentru corbii, sczuse mult vInzarea de
vine, de su i de miere In Turcia" 8.

0 orinduire din 1801 arata raporturile dintre capanliii cre-

iini i ceilalti. Fiind vorba de a se rindui prin bun Intele-
gere intre ei eft unt i ce unt se va da la mutpah", cei ase
cretini rspund c cu Turcii nu se pot uni, nici singuri nu
pot scoate la cale, caci ei sint numai ase ini, iar capanliii
sint cu mult mai multi, din cari unii Impart banii de timpuriu
i cuprind pe untan, altii ce vin mai tirziu dau pret mai mult
cite patru i cinci lei la eintar, i aa mai toat suma untului
de capra ce ese din tara Turcii o ridicA. Nu fac putin stri-
c ciune 1 drutaii turci la judetele de pre margine, dind i
la pret pe oca pAnd in 25 parale, lard ei de abia string cite
cinci, ase burdue" 2. Negotul cu unIul, care se aducea i din
Tara Ttreasc, e, i In acest timp, pe la 1800, de mare in-

1 Ibid., pp. 721-2, no. DCXXV.

2 Ibid., p. 729, no. DOOM.
; Ibid., p. 765, no. Dmocxxv.
4 Ibid., p. 773, no. DCXCVIII.
5 Ibid., p. 854.
5 Doc. Callimachi, 1, p. 117, no. Lxvi i ibid., p. 120, no. Lx.x.
7 DacA nu s1nt ace1ea0; ibid., .p. 121, no. toocut.
Ibid., p. 199, no. cxLvt.
1) Urechig, Istoria Rominifor, V11I, pp. 143-5, nota.
 116

semntate. Datoria olteana de unt, miere, sari catre Vidin se

punea In sama cite unui negustor, care sa ridica astfel la
mare Insemntate, ca Dimitrie Aman sau Dimitrie Mihali Dinu
din Craiova 1. De altfel, untul Infra In negut3toria capanului
cu boi, vaci, capre i miere" Inca la 18242. Capanni se atlau
si mai thziu la Craiova 3.

De i influenta turceasc scazuse, alte datini de Constan-

tinopol Incapusera In viata noastra de la sfirsitul veacului.
Negustorii erau astfel datori sa aprovisioneze orasul de Scaun.
Aceasta se vede !impede din pitacul domnesc datat 4 Maiu
1792, care porunceste Agai sa faca pe bacani a Intelege-
datoria lor" ch., .,precum capanliii sint datori de Ingrijesc zahe-
reaua cea trebuincioasa de Indestularea Tarigraduiui, asa si
ei datori sint, ca unii ce tin pravlii aicea In Bucuresti si-si
fac alisverisul si negustoria lor, a Ingriji pentru cele trebuin-
cioase, untul si alt !Acne, a le avea totdeauna cu indes-
tulare, a nu fi lipsa In politie. Inca mai cu Indernina pot fi
bacanii a Ingriji aceast datorie cu Inlesnire de a strInge si
de a-si avea gata zahereaua cea trebuincioasa, fiind de aici
ai locului, cari pot iesi dintrInsii pe Mari In tara, ca s
cumpere de la locuitori unt si once, suma cea trebuincioas
pe sama politiei, crora li se va da si carti de la Vistieria
Dorm' ei Mele spre slobozenia si ajutorul lor. Si, In scurt, ca
niste bacani ai Bucurestilor, sInt datori, si de la dinsii ce-
rem hrana trebuincioasa politiei, si mai mult s nu auzim ca
e lips, ori de unt, ltfminri sau once alta trebuinta norodului i"..

Nu se poate spune In de ajuns si Insemnatatea schimbrii

pe care o produse asezarea Rusilor, cu Intinse planuri de,
comert, in regiunea de peste Nistru, Impoporata cu Sirbi si
cu Moldoveni.

1 Corespondenta lui Dimitrie Aman, passim ; Studii fi documente,.

XXII, p. 159 si urm.
1 Ibid., p. 167.
3 Ibid., p. 193.
4 Urechi5, Istoria Rominilor, IV, pp. 337-8, nota. Desfilnfarea breslei
precupefilor se face si in 1791; ibid., pp. 345-6, nota.
 117

Tinuturile acestea Inviar pentru comert. Un mare Imperiu

international 11 intrebuinta toate mijloacele, nestirite, i re-
curgea la toate bunvointile, la toate initiativele pentru a pune
In valoare aceast nott provincie, plinA de f5gaduieli aa de
frumoase. In locul pdatoasei chele turceti Hagibeiu rAsAri 0-
desa, unul din porturile cu nume vechi greceti menite s Invie
comertul, de multA vreme amortit, al Pontului. i Innainte ca
Francesul Richelieu sA fi fAcut din aceast aezare unul din
marile porturi ale lumii, se relua vechea cale medievalA, aa
de frecventat 1 de rentabil, care ducea la Caffa-Teodosia, Cu
aceasta deosebire ca pAn aici drumul era mai scurt, i legtura
ca Constantinopolul mult mai ward'. Frd a mai insista asupra
faptului cA pentru supuii austrieci imensele inunden i ale
Rusiei presintau In cantitate mult mai mare 1 frA atitea te-
met, din partea unei administratii mai bine orInduite i su-
praveghiate deeit cea fanariotA, mArfurile care odat se adu-
ceau din Moldova.
O er de mari schimbri de caracter revolutionar Incepuse
In Europa odatd cu tulburrile francese, i tenle noastre nu
puteau sA nu fie atinse de aceste noi legAturi Inteo hart a
lumii care nu mai era Intru toate cea din trecut.
Privilegii turceti, smulse de tot mai puternica diplomatie
a Ruilor, vor cAuta i ele a pune o alt basA negotului Prin-
cipatelor.

In 1813 furtuna distruge In portul Odesei nu mai putin de dougzeci

de vase IncArcate Cu mgriuri ; Doc. Callimachi, 1, p. 161.
 CAPITOLUL V

Revolutionarea comertului romAnesc (1804-1822).

Actul turcesc din 1802 aduse reducerea zaherelei, conditia
de a plti in bani, supunerea gelepilor la supravegherea de
catre Domni, instiintarea acestora chid va fi vorba de che-
restea si restituirea mosii lor usurpate. Niciun musulman al-
tul nu va putea calca pdmintul terii. Mucaieseaua" era des-
fiintat, provisiile aducIndu-se la porturi pentru capanlii.
Protestrile contra cererilor turcesti Indatinate Incep in-
data dui:a acest act. Astfel cind in 1803 se cere mutpacul"
de 90.000 de oc de unt la Silistra. Aceast tail", spune,
arzul muntean, din trecutele intimplate greutati ce au cercat
i din multimea tainaturilor ce au dat spre hrana ostirilor ce
au sezut In tara atila vreme, s'au desertat si de vite si de za-
herele s'au golit, de obiceiu rsipindu-se Incoace si Incolo in
vremea trecutei razvrtiria. Serhalliii" 1 trimeteau talicati,
adeca carutasi cu tescherele ale zabitilor serhaturilor", cari
adaugiau la greutatile tertipului" crescut si ale matrapa-
zilor" speculatori. Cu toate masurile de expulsare, toat pra
este puna de acesti carutasi". Din lipsa finului, multe dobi-
toace au perit. In ciuda pirilor interesate", tara se roaga a
se Ingidui cumpararea untului de negustorii pmInteni de
la raiale" si raspunderea lui dupd putint 2 De altfel,
tocmai atunci, pretextind lipsa de carne la Constantinopol, se
cereau 30.000 de oi In plus, pe care gelep-basa nu stia cum
s le afle.

i Urechik Istoria Rominilor, XI, pp. 477-80.

2 Ibid., p. 480.
 119

Napoleon crezu un moment ca s'ar putea face din Prin-

cipate un debuseu pentru comertul frances. Consulul Rein-
hard, Impodobit cu un titlu superior, n'a fost trimis numai
pentru a spiona si pentru a impune. Dar In curInd profectul
s'a prabusit 1. Poarta obiect contra titlului de resident In
toate provinciile turcesti de peste Dunare ce i se dadea 2,
Parrant avInd pe acela de comisar general al relatiilor co-
merciale la Iasi". Observatiile Portii fura tinute In sama,
Rainhard devenind un simplu consul general'.
Altfel, marele rdzboaie napoleoniene nu rAmasera fr influenta
asupra comertului romAnesc. Domnul muntean trimese atitea
prcvisii In Rusia, prin Galati, atilia boi, bid, sail, rachiu", In
Germania, 'Mat foametea Iucepea sa se iveasca i, data cu
aceasta, emigrarea teranilor peste Dunare 6. Un negustor de
vite, Stavrachi, din Moldova, oferia carne sarat pentru ar-
mata francesa, si se vorbia de 10-12.003 de vite 6. M-
ix. iul ruso-turc din 1816-12 aduse inchiderea granitilcr i la
Sud, catre Turci, ai caror negustori turd goniti, i la Nord,
dire Austrieci 7. Pe linia Dunarii chiar, In oraele turceti,
averea supusilor Portii fu pusa In vinzare, Bulgari asezIndu-se
la Zimnicea, devenita Noul-Sistov8. Francesi ca Nadeaud,
cart x eneau cu marfuri de la Adrianopol, pentru coi espondenta
Casei Belhom me, la Bucnreti, f ur opriti la Rusciuc, la un
loe cu Bulgarii i Armenii 9. *i. moneda, fartia straind fura
supuse la masuri restrictive 10.

Rzboiul acesta fu mai desastros pentru comert decit ori-

care altul. Ruii fura de o necrutare fra exemplu. Agentul
1 Un Claudin (Clodent"), negustor la Craiova, moare In 1804; ibid.
VIII, pp. 558-9, nota,
9 Hurmuzaki, Supl. I 9, p. 341 i urm.
a Ibid., XVI, p. 708, no. MDCV.
4 Ibid., p. 725, no. mDcx1x; Casa comisarului frarrtuzgsc`, la 1804,
In revista loan Neculce, I, p. 115.
5 Hurmuzaki, XVI, p. 705.
6 Ibid., p. 710, no. MDCXIL
7 Urechig, Istoria Rondnilor, IX, p. 574 i urm.
8 Ibid., p. 629.
9 Hurmuzaki, XVI, pp. 886-7, no. MDCCXCV. V. i pp. 892-
MDCCXCVIL
" Urechig, Istoria Romtnilor, IX, p. 581 i urm.
 120

frances presint la 1808 teranii torturati In butuci, femeia

ling brbat, cari vin sd pringa' la ua lui 1. lar, la pleca-
rea Ruilor, ara era in aa hal, incIt In 1813 un boier putea
scrie : De multa grijd a talharilor pe vremea verii, cum
1 alte multe pricini, siliii sintem a ni lsa casete de pe la
ard i a sta pe la tfrguri 2". In 1811 trebuia ca, pentru jude-
detele oltene, negustorul Hagi-Enu din Craiova s aducd
zaherea" din Tara NemeascA" 3. La Bucureti lipsa de
hran a duse o cumplia pAtimire de mare lips i distihie
nepomenit", atribuindu-se aceasta multor vdmi 1 rufeturi
ce dau la unii allii, dregAtori 1 zapcii". Cfmpulungul privi-
legiat oferia un exemplu de fndestulare, aducfndu-i-se pete
de Dundre i de balt, fiindcd acolo nici Agd, nici polcovnic
de thg, nici vtaf de pescad, nici vame nu este, nici is-
pravnicii nu se amestic". Altfel, Cfrmuirea, care este muma
norodulni", desfiinia, supt cele mai grele pedepse, aceste
stavili 4, nu tiu Mg cu ce folos. Experienta se duse i mai
departe i, supt cuvInt cd preturile fixe nu se observa, nar-
tul fu desfiinlat, afard de cel pentru pfne, carne i lumIndri 6.
Negustorii se risipird. Cutare din Craioveni aratA cd ai lui
-sInt unii la Piteti, allii la Cfmpulung, cu mrfurile", lar el
,,aici la Muiereni, i cind la Craiova, i la Preajba, i la
Almji" 6 ArnAuii lui Ipsilanti prdau i ei prAvAliile 7.

Nimic nu aratd mai bine ruina lerli decit actul din 1807, prin
care, pornindu-se de la consideralia cit este de slbatec
lucru a privi cinevai la cel lipsit i flAmInd i, avfnd mijloc
a-I mingfia cu hran, sA-1 treacd cu vederee, i inind samd
rA, Inteaceast vreme de lipsd i de foamete, cei mai
multi dintre lAcuitori se afld ptimind i chinuindu-se, nea-
vInd nici de ei fnsii agonisitd hran, nici a cumpAra neg-

2 Hurmuzald, XVI, p.8)4, no. MDCCXXX1II. V. i p. 838, no. MDCCLXXXVIII,

p. 849.
2 Antonovici, o. c.,I, p. 133, no. CV.
3 UrechiA, Istoria Romtnilor, XI, p. 645.
4 Ibid., p. 777 i urm.
5 Ibid., p. 781.
6 Studii fi documente, VIII, p. 123, no. 65; p. 124, no. 69.
7 Ibid., p. 124, no. 67.
 121

sind, din pricina unora i altora cari din vreme au cumpArat

indestulata suma de zaheiele i le tin tainuite, sau nu voiesc
a le vinde", se decide ca oricare din lacuitori va avea lipsa
de bucate pentru hrana vietii lui i va ti pe altcinevai, fie
macar olicine i de once treapta, ca are bucate de prisos
peste trebuinta casei sale, Oda' la bucatele cele nod, 1 peste
trebuincioasa samtnta, are voie de la Divan fierare sA mearga
la cel ce va avea prisos de bucate i sA ceara a-i vinde 1
lui pentru trebuincioasa hrana sa", pe pret fix, considerin-
du-se cine ar refusa ca un vrajma al omenirii 1. Mehe-
dintul i Gorjul ar fi rmas pe atunci Mai mult pustii 2. lu-
mea fugia peste munti i peste Dunare 3.

Negustorii de tai plecind care incotro, ocupatia ruseascA

aduse in schimb pe marchitanii cari furnisau pe la polcuri
celea trebuincioase lucruri i bauturi de la Rusia", i la 1808
Divanul, vorbind de o singurd tail, Moldova i Valahia",
ii scutia de once vam4.
Un nou negct cu Rusia incepe deci, in afara de o re-
monta substituit celei in Austria, Prusia i Saxonia, pe
vremea ocupatiei. Un Intreg grup de Bucureteni cu nume
semnificative pleac la Odesa in 1811: Hagi-Mihale Angheli,
Hagi-Pandele lanachi, Hagi-Aslanoglu, Hagi-Bali Partenie, Iva-
novici Murat, Hagi Iacume, In legatur ca Hagi Angheli, Hagi
Teodcrache Alexandru, lacomi Nicolau i lacomi Lirovici.
Duceau bani turceti i calagroi", dar i asignatii 6 pentru
a face cumparaturi. Vamerl din amder ii socoate oameni
rai" i-i trimete la Iai, unde stau mult timp la inchisoarea
politiei c.

Tratatul de pace din 1812 are i clause econom'ce, pre-

vazindu-se ca locuitorii sa nu fie suprati de Domni cu dari

i Ibid., pp. 925-6.Se trimet i cercetAtori, ibid., pp. 926-7.

2 Hurmuzaki, Supl. I 2, p. 625, no. DCCCXVII.
3 Ibid., p. 631, no. DCCCXXIII.
6 UrechiA, lstoria Romtnilor, XI p. 651.
6 ,Bangotidulele austriece, ca i noua monedA6 turceasz.5, InItmpinau
greutgi; ibid., p. 773 1 urm.
6 bid., pp. 766-8.
 122

nou5. Nu mai putea fi admis silnica aprovisionare a Con-

stantinopolului. O reglementare la tnceputul Domniei lui Ca-
ragea prevedea, nu numai aceast incetare a furititurilor pentru
Domnie, dar si a orinduielii carelor de sare" i ,,a orIndu-
ielii untului Tarigradului ce se Imp1iiia din sase judete din
aceste doudsprezece de dincoace de Olt" 1. Si totusi in 1817
Mocanii se plingeau c, de cite ori erau siliti a petrece vara
In Principate, li se luau dous )rezece olla sut pentru mum-
baiaua" imprateasc, pe un pret care abia ajungea une ori
sfertul celui curent2.

Dar din stabilirea noii granite, Intre Moldova rAmasd supt

Domni i Basarabiaa Rusilor, relatiile cu Austria sufr mult.
Boierii, cari-i puneau in valoare moiile, erau contra admi-
terii pstorilor ardeleni 3.
Din causa, vmilor rusesti. nu se mai exportau din Mol-
dova cei 100.000 de bol In valoare de 7.220.003 fr. si oile
de 600.000, ci abia peste 1.300.000 fr. pentru vite. Sdre se
exporta numai In Turcia, de 200.000 fr., nici jumtate ca
Innainte. Cele 1.500.000 de litre de vin In Rusia, pentru
1.100.000 de franci, dispruser, si abia 12.000 litri treceau
In Austria 4. Dar si dura luarea Basarabiei Mocanii urmeaz
vechile lor ci de rtAcire. In 1813 ii vedem In Dobrogea,
fngrijati de miscArile trupelor turcesti 5. cu atit mai mult, cu
cit administratia ruseascd-i supra In Basarabia, si ei erau si-
liti s tread. Prutul Innot, cu caii, la Vadul-lui-lsac 6.
Innainte de 1812 Ardelenii obisnuiau sa cumpere lemn de
cldire si de corbii in Moldova pentru a-1 cobort pe plute
pAn la Galati, ba chiar a duce pand la Constantinopol,
In tovrsia vre-unui Turc. Dup anexarea Basarabiei, Turcil
oprird complect exportul. Incercarea Ar telenilor de a se ames-
teca putin lemn bucovinean si ardelean cd s Inple asupra
originii intregului transport, nu izbuti, controlul ,fcIndu-se

' UechiA, Istoria Rondnilor, XI, p. 127, nota.

2 Doc. Callimachi, I, pp. 269-70, no. cowl.
3 Hurmuzaki, XVII, p. 331.
Ibid., p. 336.
' Doc. Callimachi, I, p. 194, no. mil.
a Ibid., p. 209, no, ci.w.
 123

foarte de aproape la Galati. Totui agentul din 1ai visa pu-.

nerea In valoare a padurilor din pnvinciile chesaro-craieti
vecine i un mare export pan la Venetia i Triest Si, pe
atunci, greuttile dup pierderea Basarabiei facusera sa se
recomande oficial de Domnul Moldovei cultura cartofilor, abia
cunoscut pn atunci dincoace de munti 2.
Luarea de Rui a Moldovei dintre Prut i Nistru avu ast-
fel urmari din cele mai importante. Regiunea cea mai potri-
vita i pentru grIne i pentru ingraarea vitelor i creterea
cailor era pierdut. Guvernul Tarului opri once import dire
Apus, In special acela al cailor 3. Msura care Impiedeca
pe boieri de a-i aduce produsele propriilor lor moii trebui,
dar numai o clipa, sa fie retrasa4. Dar contractul pentru fur-
nituri de sare Incheiat cu Domnul fu stricat s. Negustorii su-
diti se grbiau a-i aduce in Moldova turceasc" vitele, oile
i call 6. Mocanilor nu li se permitea scoate oile 7. Opre-
litea exportului de cai din Moldova, care era urmarea fi-
reasc a msurii ruseti, atingea comertul de remonta al Ar-
meanului din Tysmeniecza, Nicolae Agopevici, i trimiterea
callor moldoveneti In Bucovina 8. Pe cind o vita se vindea
In partea ruseasca 18-30 de lei, ea ajunse a costa la Mol-
dovenii liberi 40-60, ceia ce primejduia comertul 9. Daca
Moldova putea strecura In tenle Imparteti numai popuoiu,
pinea alb, neoprita, era cumprata de negustori ardeleni, ca
Schuster i Comp. i Apostol Rizoglu, dincolo de Prat '0.
In acest timp Tara-Romneasc putea s exporte, cu voia
Turcilor, i 50.000 de chile de porumb In tenle austriace
Ibid., pp. 236-7, no. ci..xxxv.
2 Ibid., p. 257.
3 Ibid., p. 165, no. CM.
4 Ibid., p. 175, no. cxxi; p. 178, no. cxxiv.
5 Hurmuzaki, X, p. 338.
6 Doc. Callimachi, 1, p. 176, no. CXXI ; '17, 228, no. 0..xxvi ; pp. 228-9,
no. cLxxxvi.
Ibid., II, p. 143.
Ibid., I, pp. 182-3, no. cxxviii. Export de fin pentru armata aus-
triaca prin contract oficial cu Domnul, ibid., pp. 186-7, no. cxxxur.
9 Ibid., p. 208.
1 bid., pp. 212-3, no. cLxi; pp. 215-6, no. CLXV: up. 216-8, no.
pp. 221-31, no. cci-xx.
u Ibid., p. 218, nota 1.
 124

pe chid exportul din Moldova rmTnea strict oprit afara de

2.000 de chile, ca 1 transitul grinelor basarabene prin Mol-
dova 1. i data aceasta Insa era posibil sa se tread putintel
araturi. Domnul insui declara ca tie despre trecerea pin
contraband, dar inchide ochii"2. In Octombre 1815 se
opria de la noi cu cea mai mare asprime, de catre Turci,
exportul de grine i acela al cailor, Domnul promitind a
favorisa singura remonta austriad 5. Mierea, ceara erau atinse
i ele de aceiai oprelite4. Boil singuri puteau iei, pltind
vama de un leu pe cap 5, dar numai pentru ca indata dupa
aceasta oprirea s fie reinnoit, aducindu-se acestei ramuri
de cornett o paguba pe care agentul din lai o socoate ca
echivalind cu 300.000 de galbeni 6, i apoi s se fixe7e un
nou procent pentru salhana, de 40/e, Hoc de 30% 7. Era
vorba ca din pieile de iepure sa se faca un monopol pentru
Domnie, i anume luindu-se da la arendai, Bucovinenii
Afanase Gane i Apostol loan Petrillo!), 20.000 de lei pe an
consulii se opuser cu folos acestui proiect5. Se discuta i
o nou cretere a taxei de ieire pe bol, ceia ce nu impie-
ded Lisa un export de 36.000 de capete de vita numai in
Austria la 1817 9. Totui in acelai an gsim antreprenori ai
acestui articol de comert i un imposit de 13 parale de f le-
care plebe pus asupra lor, In mijlocul protestarilor agentului lo.
Negustorii din Tysmeni-cza protestau energic contra acestui
bus i altor mdriri de vmi 11, luata In arena de negustori
locali.

In schimb valoarea economica a Basarabiei se ridica Indat

1 DIP Ardeal cumpArau la noi porumb Armenii Luca Copaciu 0 Grl-

gore Teranu; ibid., p. 222.
7 Ibid., p. 225, Cf. ibid., p. 226, no. CLXXIV.
3 Ibid., pp. 232-3, no. =xi.
4 Ibid., p. 238, no. cum.
5 Ibid., p. 240, cLxxxv111.
Ibid., p. 251. Preturile in acest moment ; ibid., pp. 253-4, 257-65.
7 kid., p. 265.
bid, p. 256.
9 Ibid., p. 288.
75 Ibid., p. 274 0 urm.
1' - Ibid., p. 276 si urm.
 125

i prin aezarea de coloniti apartinind unei civilisatii supe-

rioare. Inca din 1817 veniau pe Dundre, atingind Galatii, va-
sele care aduceau pe noii locuitori vabi ai provinciei 1; gu-
vernul rusesc fAcu din Ismail un port franc pe doudzeci 1
cinci de ani In 18282. Din Odesa chiar veniau negustori
strAini de se aezau la lai, ca acel Dimitrie Marinovschi,
care frita In rzboiu, pe la 1813, cu unul din membrii mi-
siunilor catolice din Moldova,2 Guvernul basarabean Ii da-
dea In acelai timp silinta de a apArea ca ocrotitor al popu-
latiei i supt raportul economic. El fgiduia, In luitie 1816,
i voia de export a vitelor i aceia a grInelor, aceasta
anume prescriptii 4.

Cu toate aceste neajunsuri, activitatea economia nu se In-

cetini. La 1814 se fAcea chiar constatarea interesant, provo-
cata de mdsura turceascA fixind neplAcut cursul galbenilor
strini, cd Moldova exporta In Austria de patru ori mai mult,
In vite 1 cai pentru remontd, (leen in parte din Statele aus-
triece 6. Un boier de pe la 1811 recomanda astfel vinurile
terii sale : dupd cercArile fcute In urmd de multi ani, vi-
nul de Moldova, Invechindu-se i IngrAIndu-se dupd felul
lai, este cel mai delicat pentru stomahurile evghenicoase i
suptiri decit toate vinatele din prtile evropienegi i a' Mrii
Albea 6.

Galatii luau dup 1812 un i ma imare avInt, gil concurenta

Brilei, Inca' un port turcesc cu mai putind InsemnAtate, nu-
mai pentru Turci, al cdror Pad stabilise acolo odatA un mo-
nopol de gane pentru el 7. La 18 Iunie 1831, agentul austriac
von Raab scrie : Galatii sint, In actualele Imprejurdri ale-
cAilor de comert, un loc important i, dad lumea politicA nu

1 Ibid., p. 272, no. rxxv.

2 Hurmuzaki, XVII, p. 373, mi.
8 Studii fi documente, I, p. 167, no. cxxix.
4 Doc. Callimachi, I, p. 246, nota I.
5 Mid., pp. 201-2, no. ci... Pentru schimbarea cursului monedelor,
ibid., p. 297, no. ccxxxv.
6 Uricariul, XIX, pp. 292-3.
7 Doc. Callimachi, I, p. 184, no. cxxx; p. 358, no. xx)u.
 126

se alcatuiete altfel, acest port va deveni din causa aezarii

sale unul din cele mai vrednice de luare-aminte. Numai pa-
cat ca e aa de rau cladit 1 stilt aa de multe case de lemn,
tina peste alta, aa !licit la un foc nu s'ar putea scapa nimic,
pentru ca nu sint magasii de piatri, ci bordeie 1 uri aco-
perite cu papurA... Negotul e peste msura de activ aici, cu
negustori austrieci, francesi, rui i turci. Francesii i Ruii
au consuli bine platiti i se bucura de prestigiu D. Evreii
(ull odata, la 1796, despoiati fine revolta2.
In toga Moldova, cererea de iarmaroace i tirguri e in-
data la ordinea zilei. Astfel in 1819 se ingduia dot adunri
{le iarmaroace" pe moia Radiana (Bacau), a RoseteOlor 5.

Se continua 1 cu Incercarile industriale. Si, in Muntenia,

chiar i boierii mari, ca Dumitrachi Ghica 1 altii, cereau
<1792) sa li se permita a face rachiu din o suma de bu-
cate stricate, din grill, porumb i meiu"14. Velnitile ajunse-
sera o primejdie, locuitorii Inii intemeindu-le i stricind
griul in snopi pentru a da materii de fabricat. Boierii faced
pe Constantin-Vod Moruzi sa distruga aceasta industrie,
afatind ca decit horilca e mai bun rachiul de frude, de tes-
,covina sau de vin5.
Privilegiu pentru o fabricA de fidea, macaroane, smigdale,
i crititorachisia i ostrachia i chipriotica", cu meteri din Adria-
nopol, se (15, cum vazuram, lui Nichifor Hagi loan Mustacov
la 1816, concurind fideaua fabricei din Galati 6. 0 fabrica de
-husc, afierosit Casei Doftorilor", se apazA in Moldova,
cercind fintinile cu slatina", pe moia manastirii Rica, Teo-
dorachi Ciurea representind compania intreprinzatorilor 7.

Autobiografia fiului de boier moldovean din Basarabia

'Teodor Vtrnav ni arata a era viata negustorimii noastre de
1 Ibid., pp. 179-81, no. CXXW.
2 Ibid., p. 525, nota.
3 Ibid., Indicatie pierdutA.
4 Urechig, lstoria Ronztnilor, INT,..pp. 350-1, nota. V. i pp. urmAtoare.
5 Arhiva Roma/teased, II, pp. 83-7.
4 Furnicg, o. c., pp. 287-91.
7 Uricariul, 1, pp. 226-8.
 127

la 18131a 1820. Trimes de un Grec, de la Ttranca ling Otace,

altui Grec de la lai, el trece, in virful unui car modnesc,
la Bucureti, unde era mare negustor lipscan Constantin Lada,
fratele patronei lui Virnav, Stulniceasa Leonardi. De la Hanul
Coltei, unde se opresc cardle, el e dus la Hanul Grecilor,
al bisericii cu acest nume, unde locuia noul ski stdpin. E
imbrcat nemtete la croitorul lohann Lada, umbla cu beni
de postav englezesc, floare strind", cu antiriu de suvaia
i de cutnie", incins cu val, i cu giubea de samur; pe cap
purta ilicul de pielcea de Crimeia brumdrie 1 foarte suptire
la pr" e i dat in sama unui gtamtic pentru a-1 inscrie la
la o coald greceasd". Lada insui, finar de vre-o treizeci
de ani, vorbind i limbile francesa, germana i italiana 1
care vindea marra austriaca* i saxon la hanul S erban-Voda,
incepea ziva cu cafea nemteasc sau ciocaladd". Trecea
pnd la amiazd In piala Lipscanilor" pentru afaceri : tinea,
ca 1 Aman, In arenda ocne, vami i pete". Dejuna cu
prieteni, gustind din apte-opt feluri 1 desert; in post minca
pete de Dimbovita, adus supt ochii lui, viu. Inteamurg se
plimba in calead, avind lachei in coadd, cu intimi, Tate
altii Agentul austriac, pe Podul Mogooaii. Sara, juca 1 el
cartile la consulul rus Chirico i fcea curte doamnei de casi.
Lada plead in taxid" peste granit la Viena i Lipsca. Dad
ucenicul n'ar fi mincat pe drum cofeturile 1 rahatul adus
pentru cadouri, 1-ar fi dus acolo la invtdturd. Pedeapsa lui
Virnav fu oprirea la Sibiiu, unde fu dat In guija cunoscutului
negustor comisionar" Nicolde Paciurea. Un dascAl Ti poart
grija, dar, cum, noaptea, dasclul e prin ora, buctreasa-i
spune copilului poveti i feliuri de anecdoturi romaniceti",
ba-1 invatd i a fura, ceia ce-i procura ca rasplatd o foarte
bund pApard", ba chiar 1 a o iubi.
In 1815, dupd notad luni, alt car mocnesc, cu coase In
paloboace, 11 readuce la Bucureti pe Virnav. E primit de
Lada, cu palme preliminare, incit mi se prea c toat casa
s'au umplut de scintei". Minia se potolete prin cdstoria
stpinului cu o Grecoaid tinr i frumoas". Invtcelul
intrA in grija dasclului corfiot Panaioti la Hanul lui Filaret,
indrepttor prin falangd i vid de bou, pe care elevii vreau
 128

sa-1 Innece In putina Cu apa. Ama, fura bani pentru covrigi

i placinte, din buzunarul gr5maticului.
Lada se IntImpl a muri In Mart 1816. In testamentul lui,
V1rnav e prevazut cu 10.000 de lei turceti. Acuma coala-i
pierde puterea. Epitropii fi Intreab pe motenitor, care nu-i
cunonte fericirea, ce alege : blnria, marchitAnria, boga-
siena sau lipscniaa.
Alese pe aceasta din urma i Infra la un fel de rud a
rposatului, Constantin Mazlim, unde malura i msurd cu
cotul, 1 sta de prete, pirotind, pentru ca seara sa ceteasca
prin crti istoricetia ori sa cerceteze la mahale o feiioar
anume Ecaterina", fosa -camardiner la cucoanaa lui Lada ori
la cucoana Arghira, dreia i se Inchina' multi lipscani tineri".
Trece la cunoscutul lipscan Petrea Canu, Kanusia, care,
ajuns mofluzi, falit, reIncepuse afacerile, dupa cinci ani.
Curt de paianjeni i de molii marfa prsit. Cu acest prilej
fur pentru iubita-i nimf" un tulpan, o pareche de cercei
de tumbac, dou prechi de bumachii i cIteva parechi de col-
tunia. PIrIt de colegi, e Inchis i judecat la lumina lumln-
rilor de vre-o trei lipscani 1 de tuspatru epitropii lui Lad.,
afar de eforuf lora. Se ispitete, de fricA, a spune ca a facut
aa 1 la fostul stapin, i scrie cu de-amAnuntul paguba. Dup
ce petrece o boal de peste, o luna, e scos din treapta lip-
scanilor" i trimis la pArinti, cu pierderea, scris i iscalit
de el In netire, a unei parti de motenire.
E adresat la un lipscan din Iai, Hristodor Ioannu, cu un
harabagiu jidov Cu o brica jidovasca cu patru cai, carele sa.
Inimise In acea zi sa duca la Iai trei Jidovi i o JidoavcP.
La 27 Iunie 1818, cu lacrmile pe obraza, placa de la hauul
lui Manuc cu ceilalti Jidani".
Cu anecdoturia, harabagiul 11 sfAtuiete pe Virnav a-i vedea
printii, cari sInt la Flored, In tinutul Tecuciului. Brica se
oprete In ora ca sa sabluiascaa, la gazd". Inteo b-
dile, i se vorbete tinrului de ai lui de ama. Cu chiu cu vai,
pleac la moia parinteasca, ducInd maica-sei de o rochie.
Aici Ins i se amestecar cArarile, 1 fostul lipscan ajunse func-
t'orar basarabean 1 moier Cu noroca 1.
1 Teodor VArnav, Istoria vietil mete, autobiografie din 1845, publicatA
de Artur Gorovei, RImnicul-SArat 1893; apoi In biblioteca Minerva".
 129

Avem .pentru aceiai vreme 1 Insemnarile unui negustor

moldovean. Viitorul casnic al lui Scarlat-Von Callimachi e un
Epirt, Tzigaras dup tat5, Comnen dupa mama. Tatal, ramas
MIA* parinti, vine In Vlahobogdania", la cei doi Tzigaras de
acolo, Gheorghe i batribul Constantin, care tinuse o Stur-
zoaie. Murind aceasta, al treilea Tzigaras se face negustor la
Moscova i Nijni-Novgorod. Apoi, cu o rud, Caracada, lea
vama Galatilor. Merge la lanina de se insoara 1 se apaza
ca negustor la lai.
Parasete locul sau de natere din Indemnul lui Anastase
Dimitriu, sluga noastra, care, cu vremea, a ajuns mare ne-
gustor In Moldova i a murit ca om foatte cinstit". Mama,
singura femeie care poate iei din Epir, dupa recomandatia
Marelui-Dragoman Gheorghe Moruzi, supt stranicul regim al
lui All-Paa, moare la lai In 1794, , de dorul terii sale, al
mamei i al fratilor".
Thal era la lai mai dinainte. El 1i castorete odrasla cu
fiica unui Grec de la Buiuc-der 'MO Constantinopol, in 1806.
Un unchiu are moie In Basarabia.
Familia era In legaturi cu bancherul Pavlu. Taal, rAmas
dator la Dimitriu, se Impuca, dupa ce Muse aisprezece
cafele pe rind" 1 moare cu ochii Inlacramati la caii lui ce
se duceau la apa", doi armsari perindu-i raprasnic supt ochi.
Creditorii V ieau averea 1 moia. Caracada murise la Galati.
Fiul de negustor se face boier i nazir al potilor, apoi ispravnic.
La 1873, dupa nenorocirea Callimachilor, era la Odesa, poate
revenit la negotul familiar 1.

Oraele capata un nou avint. In Bucureti la 1812 nu era

voie a se face pi-AN/A.11e In paiant decit cu un singur cat, i,
un preot cercInd sa calce masura, se ridica, din mahalaua Sf.
Gheorghe, vecinii, un negustor, un croitor, un cojocar, 1 preotul,
neavind cu ce face prvlia de zid cu cloud caturi, vecinii slut
pui sa-1 ajute 2. Scoaterea trbilor i streinilor de pe de a-
supra", ingustindu-se strada, era de asemenea oprit5. Tot aa

' Studii fi documente, XIX, pp. 120-7.

2 Urechia, Istoria Rondnilor, XI, pp. 933-4.
s
 130

la 1815 se reglementeaz In lai cldirea noilor. dughene,

numai de piatrd i crdmid" 1
Negustorii craioveni sint i darnici ctitori. Prin diata lui
Hagi Gheorghe se face biserica din Dud, rinduindu-se pentru
aceasta Zamfirachi, fiul testatorului, Pop de la Sibiiu, Chiriac
Seianul 1 un Logoft (1783). Negustorul Blutd lea pe fata
lui Zamfitachi i-i apard dreptul de ctitor 2.
Relake de aici mire negustori 1 calfele, copiii lor", se vdd
dintr'o scrisoare de pe la 1817 a unuia care plecase din Si-
biiu, de la Casa Hagi-Pop, i se avezase la Craiova. El
spune foastei sale stdpine cum conduce BM* loan pe cei In
legdturd cu dinsul la slujbele religioase : Rugciunile care
facem Maici prea-curatei Pecioarei la zile de serbtori, nop-
tile cu privigheri i ziva cu deosebite podoabe de eintdri
i cu doi cintdreti, desviriti psalti, Intre amindoud straile,
cum se face sar, vine chir Blutd loan i ne adund pe
toti din tirg, toti copiii, la toate serbtorile, i ne duce de
ascultdm la acest fel de podoab, ca pe nite clugdrie".

Breslele de negustori se pdstreaz In tot acest timp. Un

disc la S. Andrei din lai e dat de a precupetilor4. Curd-
!aril, talpAlarii de la lai Ii ridic biserica lor. Era un is-
naf" 1 de bacali in acela ora 5. Breslele bogasierilor i
abagerilor Imbrac o icoan la Precista din Galati 6
Asociatii cu un caracter mai larg incep a se form. Astfel
frgia, adelfatul" ieean din August 1815, care unja pe Greci
i pe komIni pentru ajutor mutual 7. Comertul devine astiel
pe la 182J o ocupatie cercetat i Incunjurat de conside-
ratie. Preotul craiovean lordachi crete, pedepsete" in limba
denied pe fiul su, pe care la cincisprezece ani dorete a-1

1-Ibid., X 1, p. 3b5.
2 Ibid., X, pp. 195-7.
3 Studii si documente, VIII, p. 170, no. 73.
4 Ibid., XV, p. 124. no. 332.
5 Ibid., p. 179, no. 485.
6 Ibid., p. 341, no. 979.
7 UrechiA, Istoria Romtnilor, X 2, p. 301, nota 1.
 131

face s intre pentru invdtarea acestei cariere la Casa Hagi-

Pop din Sibiiu 1

Starea negustoreascd dobindise, de fapt, i la noi, supt in-

fluenta ideilor apusene, un rost In toate. La crearea, in 1817,
a epitropiilor i curatelelor in Moldova, se alegeau la finare
Scaun episcopal dol boieri cei mai notabili", i doi negu-
ttori cei mai insemnati".
Clasa era capabild i de acte de resiste* Idtid. De mult
familia Moruzi rivnia posesiunea Ploietilor. Domnita Raluca
transmitind aceste drepturi lui Costachi Caraged, fati Dom-
nuiui In Scaun, neguttorii i neguttoraii de toat breasla
se ridicard"; indrznird cu o mare obrdznicie a-si inchide top
prvdliile". Vocld lucra Mil erutare, 1 pentru exemplu trei
ctintre atitatori i tulburdtori", Mihalachi brbierul, Vasile
Bidiviul i David Macelarul, fur trimii la ocna Telegi. Se
confirma stdpinirea beizadelei, afard de vechii burghesi co-
boiltori din trei neamuri de oameni, Roii, eldraii i c-
mrdeii", toti, nu numai vechile noudsprezece liude de pe
vremuri. Nu e fArd interes c Mavrogheni cel calomniat dd-
duse oraul propriilor si locuitori, fard deosebire de origine3.
Afacerea Ploietenilor fu continuat i supt ocupatia ru-
seased, sfdrimindu-se cepurile dughenilor, de soldati 4. eind,
In acest timp, la 1811, se cerur biruri noud, Bucuretenii
refusar. Ruii pecetluiid citeva prvlii, iar negustorii le in-
chiserd ase zile pe toate5. Opt sute de negustori merser
sd se ceite cu Vistierul. Trebui ca Ruii s Incarce In erutd
pe ase notabili, anuntind ea au luat drumul Siberiei, ceia ce
ca mijloe de intimidare reui o.
CInd, in Moldova, populatia ieand se ridie impotriva m-
-surilor prea aspre provocate de ivirea ciumei, negustorii jucar
un rol important In aceastd micare din 1818, i unul din ei,
,,lenachi Vasiliu bacal", tovar cu Iani Cotbaa, Insemna

' Studii $1 documente, VII, p. 89, no. 69 (an. 1820).

2 Uricariul, V, p. 27.
3 Urechi, Istoria RomMilor, X 2, p. 288 i urm.
4 !bid.
5 Hurmuzaki, Supl. 1 ', p. 621, no. DCCCXII.
'5 Ibid., p. 622.
 132

tot mersul zurbalicului mare", niel vina pe administrajia

cumplid : notele lui s'au aflat in invslitoarea Trei lerarhilor 1
In aceastA Moldova, In medii ca al Botoanilor, de veche-
autonomie, negustorimea Incepe a face polilla". Astfel,
trziu, la 1817, loan Sandu Sturza-Vodd se vede adus a de-
nunja Vornicului de Botoani pe fralii Manoleti, ce se po-
reclesc 1 Varlaam", cari ar fi rsuflind feluri de vorbe ne-
incuviinjate 1 bilfitoare mie i asupra stpinirii" i, oprind
aceste presrri de voroave neiertate i f5rd cuviind", adauge :
Veji face cunoscut negustorilor din acel tirg, arAtin du-
i poruncindu-li ca la niciuna din trebuinjile obteti a til-
gului, de vre-o epitropie sau altele asdmine, sA nu fie primiti,
nici ascultaji intru cit de putin de a s mai amesteca. Dar
nici de atta dumv. sa sa intrebuinjeze la ceva de asemene ;
cAci, intru inprotiva urmare, 1 dumv. i negujitorii urmeaz5
a fi invinovAjill" 2.

Concurenja strAin, cea nedorid, n'a incetat ins5. La *fue-

putul secolului al XIX-lea capanliii fceau i ei invoieli pen-
tru cacaval, odad 10.000 de oc5, cu 450 de lei mia
Cu stptnii indigeni ai c55rii1or, adaugind la plata frisa i
ameninjdri i bdi. Unul din ei facea negoj cu Odesa, unde-
ducea i unt 1 ciubuce, trecindu-le asociatului, Petrea Sir-
bul. Un tovarA romin, cel de la c5rie, aducea de acolo,..
de la Odesa, icre negre In poloboace 3. Se cumpArau la Con-
stantinopol merele moldoveneti4.
Casapii turci n'au disprut, dar la 1803 pentru Birlad g-
sim pe cei de jar5, cari tac stini cite 1.000 i 2.000 oi",
aduc cite uniii cite 50 1 cite 100 vite tamazlicul 5". In Tara-Ro-
mAneascA un Nicoli era la 1795 baul gelepilor pentru slujba
cucare se orinduiete la treaba oilor de trebuinja Tadgradului"

UrechiA, lstoria Rontinilor, X p. 448.

2 Studii fi documente, XXI, p. 279.
3 Uricariul, XIV, pp. 239-41.
4 Ibid., p. 244.
5 Antonovici, o. c., p. 206, no. LXXX.
6 Urechig, Istoria Romtnilor, V, p. 238, nota. Fixarea pretului untuluif
vindut lor, la 1793, ibid., pp. 331-3, nota.
 133

In ajunul anului 1821 beglicgiii i ciobanii lor umblau pritt

ttoatd Oltenia 1 Ostrovanii" de la Ada-Cal veniau dup po-
TUMb 2 Pnd i la rachiu se Imbulziau Turcii, prdindu-1 fr
bani In timpul revolutiei 3.
Abusurile la cumpratul gdnelor continua. Avem o martu-
Tisire din care se vede cum la Galati Turcii, cari n'aveau
voie a se concura filtre sine, treceau, cu injurii pe de-asupra,
,cel mai bun gnu arnut de la fiatul Intaiu" la fiatul al doilea".
Banita care se Intrebuinta, a Stambulului", era mai Indita-
toare decit cea de tara; banii cu care se ticea plata erau
cei scoi din us, i nu era voie, supt pedeapsd de btaie, s
ocrgi banul Sultanului" 4. Dar vechi capanlli anadam-ba-
badam" puteau fi la 1822 1 RomIni, ca Nicolae Rucreanu 5.
Grecilcr li rdmsese mai mult zara& Asffel la Birlad schimba
monede un Zanet zaraful 8 La Galati Ins aflm tot mai multi
Panaioti Mumgiul, Aleco Afenduli, boier, Grigore Carasava, ce-
lebiul Costachi Plagin la 1813 7.

Rolul Rominflor macedoneni e In necontenit cretere. Dintre

,ei face parte, de sigur, i acel mare negustor vienes de pe la
1800, loan Nicolide de Pindo, careli luase afacerile de la
Poschari, ili fcea cas neguttoreascd", supt firma Dimitrie
Poschari, la Craiova Inca din 1792 8. Are slugi" la noi pe
-fratii Pihta, agenti In Ardeal, relatii cu Hagi-Constantin Pop,
i la Bucureti lucreazd cu un Rutu, un Dimitriu, un Margula 9.
Un Goga, un Dumba fac negot In Craiova pe la 1827 10

Elementul evreiesc ptrunde i mai departe. Astfel, In 1819

1 lorga, Situatiu Olteniei, p. 66.

2 Ibid., p. 70, no. LXXVIU.
3 [bid., p. 81.
4 Uricariul, XIV, pp. 247-9.
5 Studii li documente, VII, pp. 45-6, n-le 59-61
6 Antonovici, o. c., I, p. 107.
7 Doc. Callimachi, 1, p. 501, no. 193.
6 Corespondenta lui Dimitrie Aman, pp. 12-3,
2 Ibid., p. 5, no. 9 O urm.
" lbid., p. 101 i urm. Cf. pentru un Macedonean la lagi revista
locuz Neculce, IV, p. 167.
 134

Birladul are o ulit a Jidovimii, unde fuseserd fotii blanari" 1.

La Roman aflam dughenile Bercului Jidov, ling ale Episco-
piei, daluite de Caramanliul Andronachi 2. La Herta, Evreii
vorbesc de stramoii lor" cari au lucrat moia Herta, Inca
de la Mihai-Vod Racovita i de la ginerele lui, Gheorghe
Ghica 3. Comertul ambulant e al lor in 1817 4.
In Tara-Romaneasc, intrindu-li-se privilegiile, li se da, in
1811, staroste i la Ploieti 6.. Un Bronstein, care tinea cartile
de joc i avea i decoratie ruseasca, se intimpina, evitind
plata taxelor, la 1810, In Bucureti.

Bilciurile 1i pstreazd importanta. La 1819 vedem venind

la Riureni pentru vite cumpartori de pretutindeni, multimea
de Turci" pentru cal. Poporul ternesc cumpara de la nego-
tatorii", boltaii i cojocarii craioveni. Casa Sakellario din Bu-
cureti trimite pentru vinzarea cu ridicata lipscgnie", Bam-
boli-ware" 7, Se observa in 1820 cd se ceruse, de 1 vinzarea
era slaba de tot", cafea : c aici oamenii sint cu gindul mai
mult la lux decit la ale mincarii" 7.

Din nou, boierimea iea parte la comert. Ea se ocupa de

fabricarea postavului inca innainte de 1800, lar pe urmA In-
trebuinteazd cerealele i pentru a hrgni multele velniti de ra-
chiu, care dadeau bautura adusa odinioara din Polonia. In
1798-9 Alexandru-Vod Callimachi se temea ca fabricantii de
pota s'a nu Ingusteze dreptul teranilor de a se aprovisiona
la paduri 8. In general, i s'ar fi prut ca fabricile nu-i aduc

/ Antonovici, o., c., I, pp. 32-3, no. xxlv. Tot acolo Iosp Jidovul, pe
'la 1760; ibid., p. 49. Mal erau blcani slrbi, ca Vilcul, la 1823; ibid., p.
52, no. vil. Mocani; ibid., no. VIII.
2 Doc. Callimachi, I, pp. 474-5, no. 155. V. i ibid., pp. 484-5, no. 176.
8 Ibid., pp. 498-9, no. 186.
4 Ibid., p. 282.
5 Urechi, Istoria Romtnilor, XI, pp. 793-4.
6 Ibid., p. 841.
7 Studii fi documente, VIII, pp. 88-9, n-rele 66, 68; p. 92, no. 97.
8 Doc. Callimachi, I, pp. 122-3, no. wouv. V. si ibid., p. 123, no. no
LXXV.
 135

folos In Vistierie ; de aceia puse o dare 1 o vam pe aceste

produse, precum, pe de alt parte, incerca monopolul rachiului '
Doudzeci de ani mai tfrziu, la 1818, velnitile functionau In
toate prtile ; daca In anul precedent se mai aduceau din Rusia
30.000 de cofe de rachiu i 6.000 din Statele austriece, pia-
tindu-sp ca vamd 1 alte drepturi, Cu 1/2 lei de cof, o per-
misie domneascd de a intrebuinta la velnit prisosul recoltei
timp de apte luni de zile opri introducerea alcoolului strin 2.
In acela timp Lincourt, care e i profesor de limbi, Inte-
meiaz, pe la 1830, o moard de oloiu" 3.

Cousulatele se 1nnoiesc i se intdresc In aceast atmosferd

de schimbri.
Dup 1812, actiunea consular a Franciei fu reluatd. La
fai, reedinta de odinioar a lui Reinhard, functiona consului
Fornetty, lar representanta pentru Bucureti era dat, lsIndu-se
la o parte muitimea de aventurieri cari vin aici sd-i cerce
norocul", negustorului frances, aezat de mai mult timp In
lard, Barbier 4. Rolul ambilor era foarte rest-Ins, i FornettY
putea scrie in 1814: comertul de import e putin tnsemnat
in aceast provincie. Acelea din produsele Franciei care s'ar
desface mai uor deocamdatd, dar in cantitate mid, ar fi md-
tdsriile, tabacul fabricat, unele articole de bijuterie 1 obiecte
de modd 5.
Se adugiau vinuri 6. In curfnd consulul putea spune ci la Lip-
sca mitfurile francese avuser, dupd mrturia clientilor moldo-
veni ai iarmarocului, un mare succes 7. Ba vasef rancese apareau

t Ibid., pp. 12)-6, no. LXXVIII.

2 Ibid., pp. 287-8, no. ccxxtv. Pentru velnitile muntene, Urechig,
Istoria Romtnilor, X', p. 143 si urm.
3 Hurmuzaki, X, pp. 559-60, no, xv. Lua In arendl de la Ionita Co-
dreanu, In lasi, trei dugheni In Muntenia.
4 Hurmuzaki, Supl. II; Doc. Callimachi, I, p. 341, no. xvm; p. 363,
no. xxxvn,
5 Hurmuzaki, I. c.; Doc. Callimachi. I, p. 360, nl. xxxlu.
6 Ibid., p. 362, no. xxxvt.
7 Ibid., p. 361, no. xxxv. Pentru supusii francesi; bid,., p. 371, no.
XLVII.
 136

la 1817 la Galati i pAnA la Ismail I. Dar guvernul frances

credea ca e inutil vice-consulatului din lai i mut, In De-
cembre 1817, pe Fornetty la Dardanele 2; lucrul trebuia si
fie tinut ilnsi secret, ba chiar admitindu-se ca noul consul bu-
curetean, Augrand, Indata inlocuit prin Pag, sd Intretie un
functionar fara plata In capitala Moldovei 2.
Dunirea era Inca austriaca, malurile ei turceti, exportul de
grine, nominal macar, oprit, cind Anglia 1i apazi un agent
consular la Bucureti. pe William Wilkinson, in toamna anului
1814. Agentul austriac observ ci noul ski coleg are putini
supui de ocrotit 4 i putea adiugi d i comertul engles era
pe vremea aceia foarte slab in ambele Principate. Delegati ai
acestui consulat erau sA functioneze i la MO, la Galati. Acelai
agent Intiinta frisk de la Inceput, c5. Anglia, dup5. tiri si-
gure, vrea sa aeze mai multe contoare de comert In aceste
provincii i astfel s le copleeasci cu manufacturile ei ief-
tene, spre cea mai mare paguba a celorlalte natii" 5.
In sfIrit Wilkinson veni la MO pentru a se presinta Dom-
nului i In acelai timp a stabili un loctiitor 6. Consulatul Insi
fu Intrerupt la 1819, pentru a fi reluat ca un fost secretar al
lui Alexandru-Vod Ipsilanti 1 al lui Alexandru-Vodi Sulu,
Cook, In 1822 7.
Dar, fata de creterea necontenit a negotului cu Apusul,
Prusia proceda Ind din primivara anului 1817 la crearea unui
nou consulat, pe care-I Incredinta unui Grec din Ardeal, ro-
manisat, ef al unei vechi case de comert, loan Marcu 8,
care Indeplinise functia de dragoman pe tingi consulatul en-
gles. El Ii ocup postul numai ceva mai firziu 9. In_Moldova
2 Ibid., pp. 373-4, no. xLix.
2 Ibid., pp. 375-6, no. Li.
2 Ibid., I, pp. 381-2, no. vi. Un agent I pentru Anglia, la Craiova,
Lorenzo Giacomelli Hurmuzaki, X, p. Liu.
'Doc. Callimachi, I, p. 214, no. CLXIV.
5 ibid., p. 235. no. cLxxxin.
Ibid., p. 361, no. xxxv.
7 Ibid., II, p. 62
2 Cf. Stuclii fi documente, XII, pp. 159-60, Cu Hurmuzaki, X, p. 83,
no. cx.
0 Pe lingl Hurmuzaki, X, Prefata I Doc. Callimachi, I, p. 301, no.
CCXL.
 137

se numi ca vice-consul un German de origine silesianA, pre-

ceptor in familia lui VodA-Callimachi, baronul de Kreuchely-
Schwerdtberg, a cArui carier aventuroas am schitat-o aiurea 1.
and, in Decembre 1819, Marcu muri, baronul rmase cu
.grija intereselar prusiene in ambele teri 2, pastorul Harte, un
Prusian, Insurat In Ardeal, Inlocuindu-1 la Ini B.

In ce privete Ins participarea RomInilor Insii la comert,

.schimbdrile petrecute In ultimele dou decenii sIlit din cele
mai Insemnate. Din ce In ce o mai mare parte din natie e
prins Tuteo activitate comerciald cireia, necresdnd productia
in msura ofertei, i se deschid cele mai mari avantagii. Ele
se noteazd astfel in raportul din I 814 al misiunii catolice din
Moldova : Acum aisprezece ani dbinuiau teranii a aduce
parohului ou, unt, miei, gini i altele ca acestea i-1 'filtre-
lineau care mai de care. Atunci lucrurile acestea nu pretuiau
decIt foarte putine parale, i birul celui mai bogat teran nu
se suia pe atunci la dodzeci de lei pe an : acuma trece de
dou sute. Se cumpra atunci un cal bun cu treizeci-patruzeci
{le lei; acuma face dou, trei sute. Se lua o preche de boj
cu patruzeci, cincizeci de lei, acum abia cu dota sute ; o vacA,
cu zece ori doisprezece lei, acuma cu aizeci 1 aptezeci;
.untul cu zece parale oca, gina cu patruzeci... Aa cA o sutA
de lei de atunci erau aproape ca o mie de azi. i in ce pri-
vete moneda, e o deosebire simtitoare, pentru c un galben
'Iacea atunci ase lei i jumtate i acuma a crescut pana la
patrusprezece i mai mult 4."

Nicio invasie n'a fost Insd mai stricAtoare pentru muncA

-i comer t decit haosul pe care-I provoad revolutia greceasc
.din 1821, micarea terneascd a lut Tudor, represiunea tur-

i Hurmuzaki, X, pp. u-n.

1 Ibid., pp. Lni-1V.
3 Ibid. p. i.w. Falsi starosti prusieni ; ibid., p. 153, no. CCW. Dionisie
Kephala, staroste la Focsani; ibid., p. 359, no. ccccxxxl. Agentul din
Galati, p. 456, no. DXXV.
' Studii # documente, 1-II, pp. 172-3.
 128

ceascd i mai indelungata ocupatie a terilor noastre de are

soldatii Paei din Silistra i celui din Brila.
Negustorii de tard fur tratati, ca Andreas Pavlu din lai,
silit s facd un Imprumut de un milion de lei compatriotilor
si'. RAmai fill' protectia consulilor, refugiati la Giurgiu, ne-
gustorii strini erau prAdati pe drumuri de zavergii. Impru-
muturile silnice furd practicate i de Tudor 2. Dar de la o
vreme Turcii restabilird ordinea i afaceiile furd reluate 3, im-
piedecate ins, firete, de nesfiritele 1 grelele lor rechisitii,
ca i de atacuri asupra crdusilor prahoveni 4. Ba la Iai Turcii
desbrcau lumea pe stradd 5. In Tara-RomAneascd se profita
de srdcia complect a teranului care nu arase pentru a-i lua
vitele pe nimic i a le trece peste Dunre. Pentru a pune mai
uor mina pe dinsele, se 'ordon de la Constantinopol tinere
de blIciuri 6.
Memoriul de la 1821 al boierilor munteni cuprinde un in-
treg program de reforme economice. Negotul", spun pribegii,
sd ni fie slobc;d, adecd din tot venitul ce, agonisim din p-
mntul nostru i din dotitoacele noastre i din alte mijloace
de lucruri ce ne-am putea indemna, sd nu fim popriti de
nimeni a scoate peste granite, in once parte vom putea gsi
f olosul aliveriplui nostru, ca cu acest mijloc sd sd poatd
ajutora patria noas r i a veni in stare bun, dup cum s:
urmeaz la toate tenle, de chivernisesc i sd folosesc prin
mijlocirea slobodului negot". Apoi : sd putem deschide tabrice
de once fel de meteug 1 s le neguttorim cu cele ce vor
ei dinlucrarea lor". Si, in sfirit : s deschidem cite me-
tale va da pmintul nostru, s. le lucrarn i s sd foloseascd

1 Hurmuzaki, X, p. 110. V. si pp. 111-2, no. CXLVIII ; p. 115, no. cu.

Cf. si Beldiman, Jalnica Tragodie, ed. Kogalniceanu, p. 341 si urm.
Preturile din Iasi la aceasta data, Hurmuzaki, X, p. 1t2.
2 Ibid., p. 127, no, CLXX.
3 Ibid., p. 135. Kreuchely face si un tablou al luxului si conruptiei
aduse de R4 ql Austrieci, ibid., p. 133 si urm.
4 Ibid., p. 143, no. CLXXXVIIL Cererile turcesti, ibid., pp. 48-9, no.
cxcw.
5 Ibid., p. 159; Doc. Callimachi, I, p. 530, no. 244. Pentrn Mosi, ibid.,
p. 163, no. ccxxit.
Ibid., pp. 162-3, no. ccxxr.
 139

tara prin negotul lor slobod i". In schimb, s nu se mai ad-

mit a trece vinul i rachiul de la Turci la noi. Vmile, cu
oameni de lard, sd aib ponturi" clare 2. Negustorii strini
vor trebuj sd se lege" la Compania neguttoreascd a prnin-
tenilor, pdzind intru toate obiceiurile i canoanele negutto-
reti, dupd cum slut Intocmite i legiuite ad, In pdmintul terii,
supuindu-se Imru toate la stdpinirea pmintului, Intocmai ca 1
pdmintenii, fr osebire 3".
Dar memoriile din 1822, care tind a da o formd constitu-
tionald Moldovei, se ocup, In tot felul de republici" i alte
alctuiri, de boierii, de velitii" sau cdrvunarii" decemvira-
telor i triumviratelor 4. De negustori Ins nu prea este vorba.
Totui silintile fcute In Moldova pentru refacerea terii slut
vrednice de toga' luarea aminte. Se incearcd a se aduce la
loe oamenii rzIdtiti de sate", a se distruge crcimele i
bordeile ci sdnt prin pdduri i prin locuri sAnguratice.", a se
face, supt supravegherea unor postelnicei muzilo-ruptai"
improvisati ca dregkori, ca nimeni sd nu rdmdi tdr smd-
ndturi cu Indestulare". Se ordond o catagrafie de at a s-
manat fiecare grup stesc, se rInduiete facerea i Inche-
iarea gardurilor la trani", se impune vinzarea de sdmInt
mire steni, pe pretul precum s va fi politicind In parte
aceia"; putIndu-se plti i cu pine In naturd, din pine
nog", cei cu pIuguri se vor uni" cu cei frd, dindu-li
s5mbrd", In sambriuluindu-s aa unii Cu altii". Suprave-
ghetorii ispravnici slut fdcuti responsabili pentru sporul, ne-
apArat, al productiei : Hind dum. tiut cu desvIritd incre-
dintare", zice porunca Domnului, c, nu numai pentru un
sat oarecarile de ale acelui tdnut, ce i pentru unul singur
dentre 15cuitori, care prin . nepriveghere i neIngrijire dumn.
a rdmn fdr Indestulare de arturi i sdmdndturi, aveti a v
Invinovti i a da greu rspuns" 5.

1 Siudii i documente, XI, p. 198.

Ibid., p. 200.
3 Ibid., p. 202.
4 V. i proiectul lu1 Dimitrie Sturza In Uricariul, IV, pp. 280-300.
5 Studii i documente, V, pp. 558-60.
 140

UrmA InsA, cu ocupatia turceascA, o perioadA In care co-

-mertul fu indreptat In cea mai mare parte cAtre tara ocupan-
Von Turcii din Silistra fAceau regulat negot cu Bucuretii
Beglicgiii din Constantinopol nu-i IncetaserA cAlAtoriile 6. In
Moldova, de alffel, fratii Omer Bairactar i Osman-Aga arvu-
liesc i culeg grin Inca din 1816 3. La 1824 se semnaleazA
negutAtori de la Machedoniia i Ipiros, de cumpArA vite mari
cu coarne i cer sA i i sAu de caprA". Ghighiftii", negus-
toril din Ghighiu, formau o breasl strIns unit. Cu Turcii
se bAteau pe strad, la 1826, Rui cari veniau mai numai sA
vIndA. ,,Vinde mArgele, cercei 1 cumpArA Or de porc, i pe
podul Craiovi numai gura lor sA wide: zbiarA 1 beu,
arfa au putind... Sint mai uniti cleat Ghighiftii de aici, cA
toti au o maifd, i umblA grAmadA. De cinstiti, skit oameni
cinstiti i nu furA, i, ce beau, plAtesc innainte 4."
Nite.table de vamA din 1825 ale BIrladulut ni aratA
multime de Turci, Cara-Hasan, cu cal, Omer-Aga IbrAilean,
tot aa ca i Mehemet-Aga Ibrailean, Ismail-Aga cu vaci de
salhanA, MulA-Mustaa cu bol de salhank Mehmet-Aga cu
astar prost", tiutiun turcesc", tiutiunu persaciu", piper
megru, m-Ngind la Hui, ca i Ibriian-Aga, cu cAvafie, Memat
Trapitanli (din Trapezunt), capanliu, care iea putini cu unt i
piel, Hagi-Manciuca Abeecletla, care trimite la Galati 170 ocA
gndaci de turbA, cAti 450 lei suta de ocA", Ibriian-Aga, care
duce la Iai astar. LingA ei, Armeni, cu bol sau mergind prin
:sate ca in 1 cu cinepA", Evrei, cu vulpi, scrumbii, calaican,
iarbA de puca, tutun, pete sArat, piper, piatrA acrA 1 VinAtA,
Una, nohot. Se adaug Strbi, cari ieau blni de oaie caplamA",
astare, gaitane, testele de ciorapi de linA"; Mocal)i cu mile
-i linA ; Greci, cu albii, funii, unt, tiutun prost"; Braoveni,
cu mite; Bulgari (ca Marinciu) cu piel de bou 1 sAftiene 6.
La 1822 se adAuseserA i alte articole turceti declt cele
obinuite. Astfel : ghiuderi de Hindia", cituri de Tarigrad
i Tocat, gisle de Tarigrad, aluri africane, bumbac tors, di-
1 Hurmuzaki, X, p. 289.
Ibid., pp. 314-5, no. ccuicxxiv ; p. 417, no.
3 Doc. Callimachi, II, p. 54, no. 122; p. 65, no. 142.
4 &mill 0 documente, VIII, p. 92, no. 96.
4 Anton Popescu, In Revista Istorica, VII, pp. 75-9.
 141

bari" de Persia, colanuri constantinopolitane, cdvafie turceasc,

pestemane de Salonic, de Constantinopol, Brasa sl Egipt, fete
de plapom de Cipru i Tocat, pinze de Trapezunt, htrsii de-
Bucara, citarii de Alep si Diarbechir, xerihii" de Midia, tiri-
plicuri de Hotin, citarii de India, cherement" de Konieh, sa-
lud speciale de Angora si Magreb (Maroc), alintar" de Persia,
alagle de Alep, Diarbechir si Magnesia, de Siria (lam), bas-
male albe de Tocat, brtne de Damasc i Caramgea", dibas"
de fir persan, covoare de Salonic, cusiuzum" de Moreia si
Konieh, piel de caprd de Angora. Apoi : hirlie greceascd si.
ca articole de hrand : rachiu, fisticuri, nuci de Hindia", vi-
nuri de Marea Alba (Mediteran), pstrvi de Marea Neagra,
smochine de Moreia. Din Crimeia, acum ruseasa vin alto
mrfuri orientale, precum pisTe cu flori.
Dar nu se putea impiedeca negotul, de mult Indrumat cdtie
Apus. Astfel, pe cInd Brasovul vinde numai atan, Austria da .-
scufe, alagle, cituri, basmale, cnvt" de Trieste, plrii
ae Trieste, geamuri de Viena, fluturi, pistoale, tinichele, foar-
fece, cutite, furculiti, brice i bricege, pe ling vutcd si scor-
tisoard de Trieste si spirturi unguresti. Comertul trances e mai
bine represintat, trimettnd safari, saiac", NImes In vrgi
si In flori", fesuri, care concureaz pe cele din Tunis, borangic,
z5branice, plrii, cituri, batist de fir, cuie, bdcan, unt de-
naft, farfurii, hIrtie, ceasoarnice, gresii, si apoi untdelemn, ra-
chiu, cafea, mdsline. Din Anglia vin cituri, postavuri, arnice,
tiriplic, tinichele, pe lIng sare" (?), nucsoar. Venetia fri-
mete scufe, camocat, perne de catifea cu fir, stubet", sticlrie
Florenta stofe, atlas, geamfer"; Genova, hirti e. Din Polonia,
cumpram barbutii", e ling obisnuitii samuri. Din Rusia
pinzi, postavuri, alagle, cituri, musamale, pr de cal, coade",
aceleasi barbutii" (si cerchezesti), blni de iepuri i vulpi,
milite i foarfece, cuie, su i cervis.. La 1808 Bucurestii erau
plini de postavuri belgiene Ba gsim si bcan rosu (cel al-
bastru e de S. Marco) din Portugalia i aluri din America...
In transit vin pe la noi i neguttori de la Bagdat, de la Casmir
si din alte locuri" 2.

Hurmuzaki, Supl. I 2, p. 512, no. DCLXVI.

Urechil, Istoria Romtnilor, mai ales XIII, p. 203 si urm.
 142

Cu toat aceasta in rumare spre ,,Evropa". Domnii pri-

mir din nou, duba conventia de la Achertnan, intiintare
c, daca negustorii turci n'au voie a-i face moli i cet-
felIcuri", nici ali pate vuele", cum n'are nici garnisoana
de la Mangalia, nici nimeni din prejurul Dundrii lcuitori i
tamaci", dad s'au lertat mumbaiaoa 1 de a se cumpra pe
fiecare an oi cu Irmalte porunci prin matafetul casap-baii
dupa vremi", Princ.patele sint datoare a vinde pentru hrana
Capitalei oile, cu pretul ce s politepsete", la neguttori i
gelepi". Mucaeseaua" provisiilor a disprut, dar grinel.: se
vor cobort la chele se admite aceia de la Floci pentru a
se cumpra de reizii corbiilor capanului". Binh-emini ps-
treaz dreptul deli procura cherestele de la noi 1. Se spune
acuma cd In It nie 1 22 imposite speciale se pun pe cei ce
tin boj i fac negot cu Germania", pe Armenii ce hidn,s-c
multi bol in Moldova 2" 12.000 de cai fuseser luati de- ocu-
panti la plecare.

Totui i In aceste 1m prejurdri comertul urmeaz 1, prin arti-

cole orientale de transit, chiar i cu tenle vecine. Un trgustor
din Sibiiu scrie In Decembre 1822: atita zahar, cafea, untdelemn
ce au venit alci i ce au trecut la Braov, de and este Ar-
dealul n'au venit atita suma de mrfuri ; s'au spriat i aid
la vam de atitea mrfuri ce au venit 1 vin. Incet-incet s va
vinde ; sntate s fie 3." In schimb Atmenii din Ch inu p-
trundeau In Moldova pacificat 4. Evreul Lippmann continua
sd stringa cal pentru armata prusian, avindu-i odaia" la
Avrmeni, in judelnl Botoani 5. Lipscanii din Bucureti erau
destul de puternici ca s impiedecer, in toamna aceluia i an
1822 stabilirea cursului constantinopolitan al monedelor 6.

1 Studii fi documente, XXI, p. 36 i urm.

2 Hurmuzaki, X, p. 165, no. cCxxv.
3 Studii $i documente, VIII, p. 152, no. 163.
4 Hurmuzaki, X, p. 165, no. cCxxm.
5 Ibid., p. 173, no. ccxxxiv.
3 Ibid., p. 194, no. CLXIII.
 143

Tara-Romneasca trimetea In acesti ani ri In Austria 40.000

+de porci pe an 1.
Dar, chiar dupd 1826 se constat usor cum vechile forme
de comert orientale si chiar occidentale decad. Hanul ungu-
resc din Iasi nu-si mai avea sensul de pe vremuri 2. Pe de
altd parte, In 1822 negustorii nu-si mai fac drumul la Lipsca 3.
Se intreste tot mai mult schimbul cu Apusul mai deprtat,
prin Bucovina, prin Ardeal, pe Dunare. Astfel In acest timp
Ghit Opran de la Rusava (Orsova) joaca un rol important
el facea la Viena un plan de Seminariu muntean 4 fr
a fi un Hagi Pop bantean, si mai tirziu Casa Popovici din
Hateg, orasel romanesc navlit de boierii munteni In timpul
revolutiei de la 1821, joaca acelasi ro15: arhivele ei, care se
pasha' macar acuma cltva timp, ar trebui c rcetate. Un Stan
Popovici a fost mult timp contin atorul hagiului", In vremea
cInd fiul acestuia, Zamfir, devenia, supt conducerea dasc-
1ului Lambru la Bucnresti, eruditul si aubrul Zen bie, astep-
tind s fie nob 1 austriac si cii ector de banc In Capitala
austriaca. Tot asa Brasovul are ca negustor romin pe GLe ighe
Hagi-Radu, cruia i se incred.nteaza pstrarea la 1821 odoa-
rele Mitropoliei d'n Bucuresti 6.
Drumul la Lipsca urmeaz deci. Vedem la 18 2 pe Mglr-
dici Buicliu din Botosani mergind de acolo prin Suceava la
vesiitul iarmaroc 7.

Dar noi acte constitutionale nu presideaz la desvoltarea aces-

till comert. Nu apar nici noi categorii de negustori. Intermediarii

i Ibid., p. 207, no. cct.xxx. Pentru monede falsificate ; ibid., pp. 266-7,
no. ccoaxt ; pp. 313-5, n-le CCCLXXXM-IV. Pentru rIndtfala de vAmi
moldoveneascd din 1826, si Uricariul, XXII, p. 292 si urm.
2 Hurmuzaki, X, p. 201, no. cuxxl.
3 Ibid., XVI, p. 1093, no. mmxt.t.
4 Hurmuzaki, SupL 1 5, p. 547. Fier vindut de dinsul, Corespondenta
lui Dimitrie Aman, pp. 17-8, no. 59. Avea relatii Cu N. Radovici din
Craiova ; ibid., p 21.
5 Studii ..si documente, VIII, p. 59, no. 367. Ecaterina SlAtineanu zice lui
Zenobie la 1832: cher ocenik de Domna Balacha" (ibid., p 77, no. 545).
Hurmuzaki, SupL 1 6, p. 323.
7 Studii fi documente, VIII, p. 91, no. 85. Cf si revista Ion Neculce,
V, p. 163.
 144

de capetenie stilt Evrei din tenle care fabrica sau transmit

articolele necesare unui alt fel de traiu 1 de lucru : Evreii
galitieni In primul rind, cari aveau i Inlesnirea de a Intre-
buinta un dialect al limbii germane. Ei scot pe Incetul din.
positiile cltigate de Greci, pe Armeni, pe Germani. Vechea
negustorime de tara, prins In alte obiceiuri, se lasA batuta.
Partea pe care o au Evreii in acest comert de moda se poate
vedea din cutare socoteala a unor cheltuieli de nunta : sto-
fele, de la hasa, horbote, atlaz, catifea husain i maim pana
la gaza", blondda, vapeluri petinet", se cer de la Leiba
Grosul i de la lancu Chiorul din lai ; de la o Jidoafca" se.
ieau cevrelele cu patial" i giuvaierele. Rochiile le face Avram
croitorul 1 In ce privete intreprinderile, la tara i aiurea, pe.
la 1830 un Lahman Botuaneanula Invirte afaceri importante
la lai 2.
Numarul Evreilor In Moldova e socotit de consulul Neige-
baur la 60.0C, dintre cari peste 30.000 in lai ; in celalalt prin-
cipat erau cel mult 6.000" 3. Sint !titre ei i cItiva din Silesia
prusiana i Posnania. Platesc pe strazile mari ale laului chirii
ca la Viena i Berlin" 4. De i opriti, prin orInduiala din
1848, ei tin mai ales cIrciumile 5.
Pe cind Armenii din Bucureti fac i mai departe afaceri
cu Ardealul, i un Kohen Ii aduce 1 el marfurile pe aceast
cale 6. Evreilor din Moldova nu li se dAdea voie s se aeze
acolo, invocindu-se principiul ca aa se face cu once strain
care nu lucreaza pmIntul 7. Cei din Muntenia fceau comertul
Braov-Bucureti In 1843, dar In Moldova ei trebuiser s
tread la Suceava i, cu toad banda 1 pajora nemteascd",
pravaliile li fuseserd spade cu topoarele 8.

1 Ibid., XXI, p. 200.

2 Ibid., p. 399 i urm.
3 Neugebaur, Die Donaufiirstentiimer, pp. 92-3. Li se fixaserA oficial
strhile in Iasi (ibid, pp. 93-9).
4 Ibid., p. 99.
5 Ibid., p. 100.
6 Hurmuzaki, X, p. 280. - Un Moise Schild, sudit, geamgiu, ibid., p. 307..
7 Ibid., pp. 427-8, no. DXV.
8 Studii # Documente, VIII, pp. 151-2, no. 162.
 CAPITOLUL V
Epoca de creatiuni economice (1840.1859).
Ocupatia ruseasca din 1828-9 las tenle noastre Intel) stare
idesperata. Totul se Inchidea In magaziile rt.seti. Pentru a
rechema la lucru pe teranii moldoveni Itigrcziti de Inhamarea
la carle cu provisii ale Rusilor trebui o interventie a Mitro-
politului 1. Nu se mai samana ; p Judie se tiau : In Tara-
Romneasca pe o singura mosie !Ana la 7.000 de copaci 2.
Darile maxi faceau s nu se creasca vite, sa nu se lucreze
viile 3. Trebui desfiintarea formal, In Octombre, a drilor pe
agricultur 4. Se credea ca vama se va muta de la diferitele
puncte de granita, far adapost pentru marf-tIli 5. Adaugindu-se
ciuma, situatia deveni grozava : negustorii cautau sa scape In
Austria sau In Turcia, dar erau Impiedecati de la aceasta 6;
Galati' full evacuati 7. La sfirsitul lui 1829 nu era nici pine,
nici caitofi la Bucuresti : lumea se hrania cu meiu 5.j holera
venise ca s culeag ce lsase ciuma.
Dar, indata dupa incheierea pcii si cu toad continuarea vio-
lentil a ciumei, navigatia pe Dunare reincepea ca i comertul in-
terior pe uscat. Inca In 1829 se semnalau la Galati vase ru-
seti i unul sard, aducind icre, lamli, tabac, . a., pentru sau,

1 Hurmuzaki, XVII, pp. 148-9, no. ccxxx Pentru adunarea finului

4ie catre Rui; ibid., p. 157.
2 Ibid., p. 175, no. co-xx.
3 Ibid., p. 29.
Ibid., p. 222, no. ccoux.
6 Ibid., p. 204.
Ibid., p.215.
7 Ibid., p. 216.
li Ibid., p. 236, no. ccuxvn.
1D
 146

miere, unt, brInzA" i ce se mai putea exporta dintr'o tarA aa

de hidelung i aa de crud prdatA 1. Prescriptiile tratatului
admiteau exportul tiber al cerealelor, care mergeau 1 In Italia,
1 pretul se suia Dana la de cinci ori ca mai Irma nte. Recolta
buna din 1831, la Munteni 30.045.498 oca de gnu, 28.696.378
de orz i 398.599.084 de porumb ajuta la un export total de
10.382.931 de fra.lci, plusul asupraimportului fiind de 4.017.597.-
Boierii erau sAraciti, i un transport de mama se reexputase la
Constantinopol. Se socotia ca din 16.709.000 lei, valoarea im-
portului, marfa de Lipsca 1 Viena represintA 5 872.000. Se
exportau vile In G_rmania: cai, oi, porci, la Turci de 6.062.700
de lei. Moldova avea un comen t de trei ori mai mic cleat
principatul vecin 2.

Pacea de la Adrianopol restitui Principatului muntean teri-

toriul raialelor, i IndatA vechile ziduri turceti furA rase. Se
procedA cu graba, incA din 1830, la zidirea BrAilei 1 Giur-
giului ca porturi moderne 8 In 1835 Alexandru-VocIA Ghica
inspecta i Braila 1 CAlaraii 4. La 19 Februar 1836 el anunta
cA Braila e portliranc 6. La 1837 se lucra i la Severin, pe
moia lui Voda 6, apoi la acea Alexandrie care-i poarta nu-
mele i In care full aezati multi Bulgari cu piivilegii.
Cei d'intai Braileni de nap noastra tint dregatorii, un Col-
tachi, un Zefcari, un Topliceanu, un Doicescu, un Calistrat;
ba gasim chiar i un advocat 7. Cu mIndrie Anuarul princi-
patului muntean se rostia astfel despre creatiunea lui Ghica-
Vocla : Braila a ajuns debueul de capetenie al negotului
muntean cu strainatatea. In timpul cel bun al anului, portul e
pliti de corAbii turceti, greceti, austriece, sIrbed, francese,
englese 1 ruseti, care vin sA Incarce tot felul de produse

3 Ibid., p. 228, no. cccix.

3 Ibid., p. 263 i urm. Se presintA aceste socotell pe an: 1831, import
6.365.000 fr., export 9.210.000; 1832: 9.800.000 i 11.550.00u; 1833
12.440.000 1 15.480.000; ibid., p. 342; cf. pp. 445-6, no. max.
3 Hurmuzaki, X, p. 451, no. DXLIV.
' Ibid., p. 471, no. DLXXVI.
3 Ibid., pp. 476-7, no. DLXXXIV.
3 Ibid., p. 488, no. Dcu.
7 Studii 41 documente, XV, p. 53.
 147

enuntene, pe care le transport& la Constantinopol, Genova,

LMarsiiia i alte porturi din Mediterana ; citeva incarcaturi s'au
.expediat chiar de-a dreptul In Anglia. E de observat insA ca
pavilioanele prusian, danes, suedes i hanseatic n'au aparut
rind la Braila." Si se vor nota la 1840 321 vase turceti, 197
Igreceti, 48 sarde, 39 ruseti, 32 austriace, 7 ionice, 7 romaneti,
5 napoletane, 3 englese, cite unul din din Franta i din Samos,
fluindu-se mai mult grine i porutrb, pe line care samint
4:le in, lina 1 salt Fdima Mile' era aa de mare, inert la
11836 locuitorii Silistrei, Bulgari, Greci, Romini ca Triful, se
,oferiau a trece la CA rai, care astfl se va face, daca nu
rcu mult mai mare decit Braila, cel putin cit dinsa"
Indata msuri analoage erau luate in Moldova. Aici noul
Fregim gasise In fiul lui Grigora Sturdza 1 al Marioarei
Mihai, ajuns Domn al Regulamentului Orga-
inic, un om de o energie extraordinar, lucrind prin once
anijloace pentru Inceperea unei ere noi, din care Intelegea sa
wrofite i personal. Lroi o osea de la Mihaileni, tirgul lui,
tIa Focani, care intrecea cu mult vechea Via Carolina; deschise,
iprea larg i prea fr aiegere, portile oricarii imigratii ; fa-
-vorisa din rAsputeri intemeierea de tirguri cu Fvrei pe mo-
iile boiereti 1 crea Galatii. In toamna lui 1836 el orInduia
-sa se lucreze acolo cheiuri, pltite 20.000 de lei din caseta lui
:i 10.000 din zestrea sotiei, fiica lui S elan Vogotidi, i se Mat
apel 1 la strinii ce se aezaser acolo 3 La 1840 se In-
itilnesc la Galati o multime de catolici, cari-i restabilesc bi-
serica : un Manzoli, un Garzoni, un Giurovich, i Francesi,
i H. Martin, Castaing, Girard 4. Galati (port-franc Ind
din Matt 1836) i Braila (din Februar) primesc, Inca din
1837, 37 de vase sarde, 25 austriece, 20 ruseti 5. Dar pe
%la 1840 Felix Colson socoate amanuntit ca in Brbila Infra 449
.de vase, In Galati 528 . Thouvenel aflase Galatii Ind frk

V. si Studii i documente, XI, pp. 6, 17, nota 1.

Ibid., p. 39 i urm.
3 Hurmuzaki, X, p. 479, no. Dcxxxix.
Studil i documente, 1-II, p. 214, nota L
6 Istoria Romtnilor prin cdhltori, III, pp. 182-3.
-" Ibid., p. 187.
 148

cheiuri, incepInd a se injgheba modern pe deal.: pentru anub

1832 el d o intrare de 400 de vase.
Galatii acetia, liberi de vam dupd cererea din 1834 a ne-
gustorilor 1, exportau in 1833 numai de 2.802.000 franci fatdr
de 8.000.000 ai Billlei, unde veniau 480 de vase, ateptin-
du-se In curtnd 600 2, i la Braila era numai formidabilul ex-
port de gefu, aproape frd import, cu vase 1nchiriate de
/a Turci, cari erau vre-o cloud sute, dar lacepeau a se face-
ale noastre 3. Aici, din 6C0 de case turceti in 1829 se ajun-
gea peste patru ad la 6000, populatia se 1nzecise, lar
Galatii aveau 18.000 de locuitori. SlAtineanu era considerat
ca adevratul creator al Brilei. Mai departe pe Dunre,
Giurgiul i Zimnicea serviau pentru comertul austro-turc
iar pe la Calafat venia i mart de Scutari i Ragusa In
transit.
La 1843 Braila acum avea cloud strdzi comerciale, consuli ai
Austriei, Angliei i Greciei, i 14.000 de iocuitori ; ea atrgea
i negustori din Galati 6. Un tribunal de eomert functiona, i
negustorii aduceau Inlturarea unui president necorect 8
cereau si fie recunoscuti ca un corp" Cu o deputatie..1 o
cas 7. Din partea lui, Mthai Sturdza Ii facu aparitia solemn
la Galati In Octombre 1836, In tovria minitrilor de Fi-
nante, Interne i Justitie 9, fr a cunoate prevestirea lui Wil-
kinson c portul ar putea rivalisa cu Odesa. Ispravnicul Cuza
fu Inlocuit cu Teodor Bal, se incepu construirea oselei
pott, a zagazului, a carantinei i csrmii, a strAzilor; se lucrr
eu consulul Austriei la regulamentut portului-franc 9. Galatii",
spune consulul trances, ieau chiar un aspect de port ma-
ritim, de cind se vd antierele lui acoperindu-se Cu con-

Filitti, Domniile rotntne supt Regulamentut Organic, p. 577.

Hurmuzaki, XVII, p. 377. Odesa primia numai t 29 (ibid.).
3 Ibid., p. 375 (Casa Argeniis din Braila era francesa ; ibid., p. 376)..,
4 Ibid., pp. 377-8.
5 Ibid., p. 951, no. DCCCXCIX.
Ibid., p. 967.
7 Filitti, Domniile, p. 222.
8 Hurmuzaki, XVII, p. 649, no. DCXLIX.
Ibid., pp. 651-t, no. DCLI.
 149

structii de vase de nmert, i aptesprezece Imbarcatii, mur

mici, au fust in anii 1839-40 date pe E p '." La 1843 Ga-
liath, avind consuli (pentru Sardinia, Castellinar) 1 vice-
consuli (Anglia, Franta, Austria, Rusia), cuprindeau, supt obl-
duirea lui Vasile Ghica, 25.000 de locuitoti 2. Populatia evre-
iasc era in cr:tere, i aceasta provoac violente micdri an-
4isemite la 1847 3. inca din 1843 se putea socoti la 25.000
populatia oralului 4, pe dril la 1821 fusese numai de 7.000 5.
Un port ca Braila era in functie de recolt, i astfel in 1834
exportul fu oprit din causa secetei 6. Inc din 1836 S. Marc
sGirardin scrie cd Galatii 1 Brlla i se par a trebuie sd
tfie, dupd deschiderea cataractelor, cele dou porti ale Ger-
maniei asupra Mari Negre 7".
O noud tar cretind se intemeiase in strindtate prin re-
volta incununat de succes a Serbiei. Cneazul Milo curtenia
pe Alexandru Ghica, noul Domn muntean, dar mentinind
la Dunre drepturile ce i se prea ca are. Trebui intreve-
,derea de la Poiana, cu presenta i a Paei din Vidin, pentru
o intelegere. Indat Guvernul muntean incheia o convente
pentru exportul de sare, promitind in doi ani 30 de milioane
=de oc, plAtite 18 lei suta de ocd; in 1837 Insd contractul
,era sa se strice de Sirbi, cari fuseser momiti de Austria 5.
Sporul comertului se urmase neintrerupt. La 1831 in Brdila
intr doud vase greceti supt steag frances, noudsprezece
anglo-ioniene, aptesprezece austriace, treizeci i unu'ruseti,
dreizeci i opt turceti, patru italiene 9. in Galati micarea era
aceasta : vase greceti supt steag frances i anglo-ionlene treizeci
i unul, austtiece treizeci, ruseti cincizeci i patru, turceti
Ibid., p. 796.
2 Ibid., pp. 950-971.
3 Ibid., XVIII, p. 44, no. m; p. 6.
4 Filitti, Domniile, p. 578.
6 La 1840, 18.096, In 2.882 case (N. Sutu, Notices, p. 144. Intre ei
4500 de catolici, 300 de Armeni, 800 de Evrei (ibid., p. 170).
Hurmuzaki, XVII, p. 408, V. i ibid., p. 417,
V. Doze, Un mois en Moldavie, Bruxelles, 1857, p. 50.
Ibid., X, p. 475, no. DLXXXI *I nota 7.
9 Hurmuzaki, XVI, p, 272.
 150

laizeci i trei, italiene palm 1, La 1833 &ilia primia 384 vase,

cu un tiraj de 45.0,0, Galatul 236 cu un tiraj de 28.060 2.
La 1836, pe lingA cinci vase anstriace, zece ruseti 1 nota
turceti, 11110 care se pstra unicul vas sard, gAsim acte
vase erigiese, plus unul ionian, douA romn, ti valahe" i
concurent nou, optsprezece ale Greciei, care-i organisase 1
consulatele 8. La Brila, unde primete boierul SlAtineanu,
sInt 300 de vase cu grill la 1837, fat de 700 la 1831. De
la 1838 vin 1 Englesi. Sardinia trimite 300 de vase pe
Dunre4. La 1837 Intrau de bate 449 de vase In Brila 8,
397 la 1838 (6 francese) 465 la 839, ceva mai putine la 1840 6.
Galatii primiau la 1840 11847 vase greceti : 353 i 205
turceti 146 1135, sarde 118 i 108, ruseti 113 1 86, aus-
triece 97 i 67, ioniene 40 114, din Samos 17 110, mun-
tene 11 I 20, englese 10 1 219, napoletlne 5 1 10, belgiene
2 1 2, romine 2 1 6, francese 1 1 42, suedese 0 i 4, nor-
vegiene 6 1 2, persane 0 1 1, genovese 0 i 2, danese 6 i
6, moldovene 0 1 8, germane 2 1 12 7. Dar la 1842 Brila
Intrecea Galatii la export 1 la 1848 avea de dou ori i
jumAtate mai mult 8.
Micarea vaselor a fost urmrit i dup aceasta. La
1844 intrau 289 vase greceti, 96 de vase turceti la Galati,
89 de vase ruseti, 88 sarde, 76 austriece, 20 englese i 38;
ionice, 13 din Samos, 5 din Neapole, cite trei din Franta,
Toscana 1 Serbia, 1 din Olanda, 4 din Mol iota Insi 9.

Aa incit raportul lui Chiselev pentru administratia lui cu,

pi inde la import pe 1831 21.721.700 lei, pe 1832: 49.665.847

I Ibid., p. 272.
2 Ibid., p. 516.
3 Ibid., pp. 638-9, no. Doan. Pe Dunke sase salupe cu tunur
aveau sS. pheascd siguranta (ibid., p. 1020).
4 Istoria Romtnilor prin alatori, 111, pp. 156-7.
5 Colson, De l'etat present et de l'avenir de la Valachie. Cf. Fililti,
Domniile, p. 216.
6 Vaillant, La Romanie, III, p. 62; intliu la Filitti, Domniile, p. 223,.
V. sl mai sus, p. 147.
7 N. Sutu, Notices, p. 146.
3 Ibid., p. 148.
3 FIlitti, Domniile, p. 580.
 151

pe 1833: 47.716.907, iar la export: 32.955.671, 60.813.585,

70.987.933 1 0 socoteala amanuntita pentru 1831 arata, pe
IMO marfuri de Lipsca 1 Viena, cam jumtate pentru aril-
colele de braovenie. Calatori bine informati dau pentru ex-
port la 1832 valoarea de: 33.630.291 piastri, pentru 1836:
41.384.318; importul e la 1832 de 27.273.000, la 1836 de
32.000.275. La balanta de comert, In 1833 principatul mol-
dovean lua 7.240.000 fr. din Austria i Lipsca, 2.760.000 din
Turcia i pe apa, 220.000 din Rusia, careia-i trimetea numai,
ca odat, vin pentru 141.000 fr.2.
In 1838 se exporta 2.000.000 de chilograme de samInt de
in Trieste lea 400.000 de chilograme de miere; In Turcia trec
10.( 00.000 de ocA de sare. Cifrele sint date de consulul en-
gles Cunningham. i Vaillant la, In La Roumante, aceasta
statistIca de comeit pentru 1840: 53.112.213 de piastri ex-
p3rtul muntean fag de 29.741.317 importul, iar In Moldova
cifrele stilt 42.503.692 i 23.376.251 3. Flix Colson pre-
sinta cifre une ori deosebite 4.

Comertul engles se interesa tot mai mult de Principate.

Consulul numit de curInd la Bucureti, Colquhoun, era un om
foarte activ In toate domeniile. Firma Bell din Londra incepea
o fabrica de doage la Bucureti, i represintantul ei, Anderson,
era In legatura cu Barbu tirbei 5.
La Galati se cumparau lemnele de constrtrctie, i casa aceasta
Bell i Andersen, care luase representanta intereselor englese a-
colo, anti* crearea unei banci englese 6. Englesii din Persia 1
din India reveniau acasa prin Galati 7. Valoarea importului en-
gles era la Galati in 1841 de 4.503.750 de lei, de 6.525,000 In

1 Uricariul, IX, p. 429.

2 Hurmuzaki, XVI, p. 343.
' Istorla Rondnilor prin cdhltori, III, p. 182.
4 Ibid., p. 187. $tirile mai Wall ale lui Thibault Le febvre. (La
Valachie au point de vue economique et diplomatique, Paris, 1858),
ibid., p. 205.
6 Hurmuzaki, XVII, p. 512.
6 Ibid., p. 652, no. DCLI.
' Ibid., X, p. 474; XVII, p. 665, no. DCLX.
 152

1842, de 7.533.750 In 1843. N. Sutu obseivA cA Galatii 1.

&M'a luau ir 1848 de 26.458.890 de lei manufacturi erigiese.
Pe Durare morunul se exporta in 1832-8 de 500.000 fr.1.
inca din 1836 Guvernul muntean ridica din nou problema
plutirii pe 0112.
Noua populatie strainA nu era din cele mai prieteneti MI
de localnici. In special IonieniiChefalonitii", supt* englesi,
bateau lumea cu saci de nisip, amenintau cu moartea, i odatA
mergeau aa de departe incit purtau razboin cu aruncarea de
cutite contra soldatilor, comandantul acestora trebuind sa faca
amena onorabilA la consulatul Angliei 9. Ccnflictul tutco-grec
din 1847 aduse cm dinul Pottii catre Dcmnii notri Le a des-
fiinta consulatele greceti i de a opri cabotagiul supt steag
grecesc pe DunAre 4. In Moldova, de altfel, Stur za, casAtorit
cu o Vogoridi, nu &t'u urmare acestei indrumri 5.

In curial' productia griului se indoi, la Munteni ogoarele

crescind cu o cincime G. Se citiga de proprietar la 1832-3
2!0/0 asupra recoltei 7. Vinurile represintau in 1833, 768.740
de hectolitri s. La Moldoveni o recolta slaba, in 1833, In-
semna o cretere de o treime fatA de 1831 9. Se exporta la
1835 din Muntenia numai cinepa de 10.000 d . galbeni lo, in de
13.000, plei de iepure de 15.000 /1, fasole de 5.00012.

In toate ramurile de activitate era acelai spor. 1.200 de

muncitori clAcleau in 1832 pentru Tara-RomAneasca 45.000.000

I Notices, p. 147 vi alurea.

Filittf, Domnille, p. 223.
3 Uricariul, XV, pp. 259-62.
4 Hurmuzaki, XVIII, pp. 32-3, no. xxv i urm.
5 Ibid., p 39, no. =a,
4 AM., XVII, p. 339.
I !bid.
Ibid.
9 Ibid., p. 364.
,4 Ibld., p. 511.
11 bid., p. 512.
" Ibid., p. 513.
 153

.chilograme de sare I. Mierea se culegea in Tara-Romfineasa

la 1833 de 750.000 kgr., valorind 715.000 de franci, iar
Moldc,va da in acelai an de la 300.G00 de stupi 552.000
de chilograme de cear 2. Lui Iacobson, un Finlandes, ca 1
lui Mihall Ghica, fratele lui Vocld, i invAtatului, apuseanului
boier Scarlat R ,setti li se datorete i societatea de agri-
cultur a Romniia, care functiona in Martie 18353. Aceleai
statistice arat cd Tara-Romneasc5. are In proportii mai
multe vite, cai, porci decit Franta, afard de of, a cdror tun-
soare d dea totui mcar un chilogram 1 jumhte de lin4.
In Moldova erau 660.0G0 de vite, 360.000 de cal, 1.800.000
de oi, de cloud ori cit dincolo, de trei ori proportional di
Franta. t trimesul Frances Bois-le-Comte poate serie, in
1833: fiecare familie de terani are de obiceiu patru, cinci
bol, doi-trei cai i patrusprezece-cincisprezece oi" 5.

Apusul se interesa tot mai mult de productia noastrA, gnu!

ajungind pnd la Corfa, Dalmatia, Trieste, Lisabona, sAul
pnd in Anglia. Totui agricultura rmine numai la fncepu-
lurile ei. Nu tiu dad fostul consul ptusian Neigebaur nu
exagereazd putin chid spune: Se poate admite cd numai a
noua parte din terenul arabil e lucrat: cea mai burl agri-
culturd las a patra parte pirloagd; multi lucreazd numai a
opta parte din ce ar putea. Sint moii de 3.000 de flci bun
Iteren arabil, din care fug numai 500 sint in lucru, 1 din
ele fled o ptrime rmine pfrioagd 7." In schimb, punile,
.pe care Prusianul le-a vdzut in pdttile de la Prut ale Doro-
'hoiului, line apele Sitnei, Miletinului i Volovtului slut strd-
lucite. Scriitorul le Infdtieazd ca nite pampas europene. El
,noteaz pdstrarea vechiului sistem de Ingrdare, dar cu fo-

I Hurmuzaki, XVII, pp. 338-341.

2 Ibid., p. 365.
3 lorga, Mdrturil istorice despre .Ftirbei-Vodd, p. 661, no. 'wax.
4 Hurmuzaki, XVII, p. 365. In 1835 se putea vorbi de 5 milli:pane de
oi; ibid., p. 510.
6 Ibid., p, 376.
e Ibid., XVI, p. 374.
7 Die Donauliirstentiimer, op. 43-9. El stie de birsane, de tigli, de
q31rnaie, de mistrugane, dar si de ,,Tschurgandzig, ttucane (p. 47).
 154

losirea vitelor la plug citiva ani Innainte de exportul prim

Ga!ilia In Germenia. InseamnA Inssi peirea lor pe vremeat
secetei de trei ani, chid carnea i sAul au fost trimese prin.
Galati pn la Londra. Abia pe la 1848 cultura Incepe
nou, dind vite de 10-15 galbeni una, nu se ca Innainte..
In sflrit IntreprimAtorul boier moldovean Bal de la Dum-
brveni inceard sA crteze o rasa de cal arabi i persani.
Oile Blisanilor merg-au si mai departe Pe la noi, si obser-
vatorul atent nu uita merimosii de la ZvorIste

0 industrie nouA prinde a se Injgheba. Cele dintiu sta-

tistice dupA rdzboiu dddeau pentru Tara-RomneascA 134 olrii,
131 &Aril, 70 de tbcrii, 70 de fabrici de spun, 9 de
fabrici de cordoane de lin" i de pisl i postav prost,
22 de teslemele, 18 de lumtnri de sit], 4 de pAlArii, plus
553 velnite 2.

Alexandru Ghica si Mihai Sturdza erau oameni Cu

sistem. De la Domnii din 1774 nu se mai Intilnise o ini-
tiativA asa de harnicd i IndrazneatA. Cel d'intdiu of eri la Con-
stantinopol un milion de lei mai mult la tribut pentru dreptul
de a arbora steagul terii i pentrn voia de a lua 3 % de la
mrfurile trimise in Turcia, ceia ee Insemna complectarea no--
tiunii de indepcndentA economicA 3. Un vas trebuia s facA
legAtura Galatilor cu Constantinopolul 4. IndatA Barbu Stirbei
si Vilara construir cele d'intaiu vase natfonale de transport 5:
In Moldova soseaua IncepIndu-se Intre hotarul Bucovinei si
Galati 6, se lucra pe an la 10.000 de toises de drum. Navi-
gatia pe Prut si pe Sirctiu era studiat de inginerul trances-.
venit din Rusia, Hommaire de Hell 7. De fapt o societate de-
fined boieri aducea In Mart 1844 la Sculeni pe notasprezece
luntri marfA de la Galati si fAcea sA se Incarce pe ele In

1 Hurmuzaki, XVII, p. 341.

Ibid., pp. 410-1.
3 Ibid., p. 419. Consulul engles nou numit acolo ; cf. p. 435, al Aus--
Wei, ibid., p. 436, no. Dxxxix.
6 Ibid., p. 513.
3 Ibid., p. 455.
Ibid., p. 799.
 155

Moldova-de-Sus gtIn i and mara. Era vorba ca aceiai so-

cietate s facd o Incercare pe Siretiu 1.
Domnul moliovean era o naturd cu totul deosebitd. Mi
carea, creatiunea erau pentru dinsul o imperioas nevoie in-
tentd. FArd emotii", scria el la 1824, eti nimicit moral...
MA simt murind dac'd m simt trAind fr actiune. Intfun cerc
prea strimt omul fncearcd mai mult sentimentul slAbiciunii sale...
Evenimentele mai par a reactiona (rejailar) asupra lui. Cu
cit arena pe care trebuie s'o strdbatA e mai vast, cu atit se-
arund mai puternic, cu atila faculttile sale tind s aproprieze
desvoltarea lor la dimensiunile ce gsesc. tiu c te poti uor
rtdci, cd poti sd i piei strdbAtInd ansele nesigurantei ; dlr
de aceia trebuie s nu te Incerci ? Ar fi sd ne punem Inteo-
situatie diametral opusd felulul de a till al tuturor fiintilor,.
al naturii Intregi. Sintem ltrunjurati (cerns), ca sA zie aa,..
din toate pdrtile de micare 2."
In tinereta lui el fi ardta aplecarea at e operele de reformA
practica a terii, studiind, nu numai vechile ei aezdminte, ci..
i cercetindu-i productia. El insemna astfel, la Suceava, nu,
numai cherestelele de brad", ci i tinutul de la Pacani,
vama de la Dumbrvita, la Neamt aceiai cherestea, mined
pe Bistrita, la Roman, destula sumA de in ce sc face mai.
ales la satele locuite de Unguri", la Bacdu iIntinile cu p-
curd", mina de crbuni de pmint In nelucrare la Comneti",
la Putna vinul, la Vrancea brinzurile", lfna oilor, sul de-
zalhanA"; la Tecuciu vinul de Nicoreti ; la Covurluiu, Galata
II par singura chele a terii, unde se face mare aliveris In
tot felul de marf5, zaherea i alte roduri de smAnAturi, che-
restea i marf ce se aduce pe Dundre" ; la Vasluiu pretuiete-
urcarea pAdurilor de teiu, la FAlciiu podgoriile, la Dorohoiu
negatkoria vitelor", la Hirldu viile de la Cotnati 3.
Ideia liberrii comertului nostru Ii apartine exclusiv. In pe-
titia opositiei moldoveneti cAtre Tar la 1825 el serie: opera.
fericitii publice se sprijind pe libertatea comertului. E chezdial

' Ibid., p. 1015.

2 Hurmuzaki, SupL P, p. 44, no. xxxn.
3 Ibid., pp. 15-7, no. w.
 156

,cea mai asigurdtoare a prosperittii. Dar aceasta libertate ni

era interzisa In ciuda transactiilor care ni asigurau folosinta
ei. De aceia nevoile noastre se Ingramdiau, averea proprie-
tarului scdea simtitor, locuitorii erau sarciti. Ar fi deci
stirit de tnlesnitor pentru Moldova, locuit de un popor de
plugari 1 pastori, daca liberul export a tot felul de glue, de
dobitoace, de lemn de dulgherie i de ciao:1M 1 in sfirit a
tuturor productiilor ei ar fi Ingaduit. De aceia n rugm foarte
umil ca portul Galati sa fie deschis tuturor celor ce ar vol
.sd fad negot acolo. Hid aceastd libertate, pn i ndejlea
unei bune slri e rapita poporului moldovean 1." Supt inspi-
ratia lui refugiatii din Bucovina cer, la tutors, tnlaturarea
odiosului monopol care ne mntnca pentru a aprovisiona Ca-
pitala Imperiului otoman 2. Galatii slut creatia lui exclusivA c.

Boierimea Insai era atras de noua viata economic, i se

vzu un boier, Ventura, stabiliudu-se la Galati i legind re-
latii cu Marstlia 4. Boierii trimeteau pe la 1846 porumb In
Anglia, 1 fiul cel mai mare a lui Vodd Sturza, Grigore, lua
parte la acest comert 5.
Exportul cetealelor Intrece once alta vInzare a Principa-
telor. N. Sutu socoate pentru Moldova ea' de la 1838 la 1849
s'a artat cu o treime ma' mult i In zece ani pretul s'a In-
doit aproape 6. 0 moara cu aburi fusese fundata la lai de nite
Francesi. Acelai Sulu Inseamn apoi vitele, sarea (708.000.000
oca), trecut i In Basarabia, ceva carbuni de la Comaneti,.
exportati prin Galati7. Ltna se exporta ca Innainte, 1 singuri
Moruzetii de la Zvortte vindeau o suta de chintale pe an
(Wilkinson socoate exportul Moldovei la 40-.000 de chintale
In 1821), de la cele 5.000 de oi merinos8. La tabacaria Can-

Ibid., p. 88.
2 Ibid., p. 90.
I-o spunea vSrul sAu Alexandra Sturdza: ibid., p. 258, no. CLXXXIII.
Hurmuzaki, XVII, p. 714, no. DCC.
FilItti, Domniile, p. 582.
Notices pp. 16 si 101.
7 Ibid., pp. 103-13.
Ibid., p. 115.
 157

tacuzinilor din Baia se lucrau 2.000 de piel de bol i 3.0000

de vitel. O companie englesa exporta din Galati pentru ma-
rina terii lor carnea a 4.000 de bol'. Pentru lemne Intreprin-
derea lui Condemine In 1842-6 pe moiile lui Stifbei d'actea
cele mai bune sperante, vInzIndu-se de 90.000 de galbeni pe
an lemne de fag (i se vIndusera pe ase ani 116.000). Cei.
patruzeci de lucrtori fusesera adui anume din Franta.
3.000.000 de doage vIndute la Marsilia aduser un cftig de-
250.000 de franci 2.
Pentru gsirea de mine npi, un geolog strain, Mihalik
Hodocin, care va face fabrica de hIrtie a lui Asachi, fu adus,
i el pretindea ea a gasit sare ling Piatra, cu avantagii mari-
de export, In Basarabia 1 Turcia, pe Bistrita3. Acelai
porta comisiei centrale de agronomie" ea se poate face la
fiecare judet o potaarie national", fiecare vatr, din cele-
120.000, dInd 36 de oca de cenua4.

Istoria companiei de comert austriace pe Dunare ar trebui.

scrisa. Moldovenii d'Atara dreptul de a-i tiimete i -ei sa-
rea In Serbia pe Dunare5. Privilegiul acordat de Austria unui
Engles, apoi unei companii vienese M'en s apara Inca(
In 1834 Intaiul vapor supt steag Imparatesc, Argos" 6. Casa,
Puthau-Geymtiller fcea sa circule In 1837 vase 'filtre Pojon
i Galati 7. La 1835 contele Szechnyi, care visa de o Du-
nare ungureasca, veni la Bucurett ca s se Inteleag Cu
Domnul asupra lucrarilor de fcut la Portile-de-fier. Cinci.
ani mai tarziu, Austria i Rusia se Intelegeau pentru libertatea
de plutire pe rIu, i Inca din 1838 exista o Intelegere anglo
austriaca. Casa de Banca Wodianer din Viena va avea apoi
navigatie dunareana, In 1853, i ea ajunse s reduc la ju-

' Ibid.
2 Neigebanr, o. c., p. 55. Cf. Album moldo-valaque, 1848.
Uricariul, VIII, p. 210 i urm.
4 Ibid., p. 215 i urm.
5 FilittI, Domniile, p. 569.
6 Hutmuzaki, XVII, p. 418.
FilittI, Domniile, p. 219 i urm.; cf. acelai, In Revista pantru istoricr
arheologie fi filolojiei, XI, p. 194 i urm.
 158

imtate timpul parcursului 1 Se transportau i Vine Cu pret

-schut pentru guvernul muntean 2.
Pe cInd un plan frances vizA Trapezuntul, Armenia, Persia,
din Viena venia acela al unui canal Isaccea-Chiustenge ; se
adtigia propunerea unei di ferate, din partea lui Hom-
maire de Hell 8. Szechnyi fAcu o fapd mare, nu numai
pentru Ungaria sa, ci pentru tot acest Sud-Est european. In-
ireprinderea navigatiei cu aburi nu rAmase frA concurend.
Anglia sin* InsemnAtatea acestor porturi dunArene ; Ind din
1853 eali organisase mersul vaselor sale 4. Ce valoare avea
noua linie se putu vedea IndatA, chid negustorii persani i
;georgieni, In loc sA se tntoarcA, vind, prin Pesta, la Lipsca
i Viena, Innapoi prin Constantinopol, mergeau de la Viena
drept la Galati 5. h ominii se gIndirA insA a Intrebuinta pentru
.ei fluviul lor. La 1814 Ghid Opran, negustorul din Orova,
aducea pe DunAre marfA din Viena 6. IncA din 1834 se ivete,
din partea unui boier muntean, ideia ca aceastA navigatie sA
-fie fAcutd cu un vas romAnesc. Rusia Incepea s sA priveascA
o asemenea desvoltare cu invi lie 1 avea intentia s'o suprave-
-gheze pentru a o Impiedeca, printeun consul anume 7. La
Sulina, care era ruseascA, ei luau 10-15 lei de once vas care
ieia din DunAre, i se taxau greu transporturile de lemn, In
ciuda vechilor tratate.

Construirea de cAi ferate fu precedad de crearea noilor

losele. In Muntenia se stabilirA la 1845 liniile : Virciorova-
I3ucureti, Bucureti-Focani, Bucureti-BrAila, Bucureti-Cii-

1 Corespondenta lui $tirbei-Vodd, I, pp. 150-1, n-le xu-n.

1 Ibid., p. 161, no. un.
1 Voyage. 1, p. 178.
4 Planul de navigatie pe Olt al lui Wolff se all expos 0 In Akten-
..mAssige Darstellung der Geschtchte der Altschiffahrt, Sibiiu 1886 0 In
..Die Altschifffahrt und ihre Bedeutung far Ungarn und Rumanien, 1893.
Von Rosenfeld rasare la 1837, co un plan de societate pentru a.est
.scop (50.001 de florini capital); Jikeli, o. c., p. 135.
3 Hurmuzaki, X, p. 470, no. Dimly.
8 Ibig., p. 474, no. DLXXX.
* lorga, Situatia agrard, cconomicd fl sociald a Olteniei in epoca luf
7udor Vladimirescu, 1915,.p. 62, no. CXV111.
 159

meni, Bucurevti-Bravov, linia gorjanA la Vilcan vi cea dImbo-

-viteanA la Bran 1. La 1848 Domnul putea sa anunte Adunarii
-ca s'a deschis calea la Clineni vi s'a facut marele pod pe Olt.
Am vurbit vi aiurea de lucrArile pentru navigabilitatea Pru-
-tului vi 3iretiului vi pentru coborfrea de lemne, poate vi car-
ibuni vi metale. Sturdza fncercA sA capete sprijinul financiar
al Bancli vienese Sina. Pe Vine Hommaire de Hell lucra vi
:germanul Kreuter. Li 1844 societatea moldoveneasca a lui
'Vasile Alecsandri avea privilegiul legaturii Stefanevti-G 1 ti2.
In schimb, se urmAria secarea Bahluiului, pe albia cAtuia
s'ar aveza colonit din Wiirttemberg 3, cum un Marcu Bissing
voia sa Inceapa pe o movie a lui Conachi acea cultura de
merinovi, pe care o gdsim apoi la Moruzevtii din Zvm-fte 4.

Aceste reforme furA vAzute Inlaiu cu antipatie i temere de

Austria, care-vi urmAria vechiul Old de absoluta aservire
'macar, dad ar fi ca anex-rea sa nu se poata face. Cniselev
43 vede bine fn epoca elaborarii Regulamentului Organic:
Austria e foarte departe de a aplauda binefacerea unei re-
forme care trebuia sa stabileasca la populatiile moldo-valahe
supuse dominatiei s ile comparatii foarte desavantagioase
-pentru administratia ei. Ea nu poate vi nu trebuie sa vada
cu indiferenta emanciparea comerciala vi Inlesnirile politice
ale unei natii ale aril relatii stilt ava de firevti, ava de in-
-time vi ava de continue cu provinciile ei de granit. Ea vede
-cA motivele care siiiau ()data pe teranul muntean sa caute
prin emigrare adapost i odihnA la vecini nu vor mai fiinta :
se teme chiar ca o mai mare suma de avantagii politice vi
,comerciale sa nu atragi In Muntenia vi in Moldova o parte
din locuiturii Ardealului vi Bucovinei 5." Ea nu putu Impiedeca
Insa un mare avfnt firesc, vi supuvii ei putura Insivi profita
de noile relatii i nevoi. Negotul din porturi il aveau in
1846 mai ales strAinii: Greci, ca Sechiari, Panas, Catacazzi,

Regne de Bibesco, 11, p. 168.

FilittI, Domniile, p. 583.
3 Ibid., p. 587.
Ibid., pp. 588-9.
Oh. 13Ibescu, Regne de Bibesco, I, pp. 26-7.
 160

Mihalopol, Dimopol, Macridachi, Evghenidi, Italieni ca Peretti,..

Germani, un Krauss 1.

La 1840 N. Sulu ddea aceste cifre pentru Moldova ; im-

portul cuprinde marta de lipscanie 16.5J0.000 de lei (leul =1/8,
de franc), de Viena, 4.875.000, de Braov 3.930.000, din Rusia
1.000.000, din Levant 18.416,674, bilciuri i colportaj 750.000.
Galatii a duceau marfa engles de 5.400.000, de Levant 8.700.000,
vinwi straine 360.00). Muntenia trimetea de 360.000, Franta
manufacturi de 900.000. Cali se aduceau de abia pentru 72.000-
Exportul la 1840 cuprindea mrla de 10.500.000, plus 2.000.000
sarea. Dar Sulu credea a media anuala a exportului cerea-
lelor de la 1838 la 1847 e de 28.380.003, a vitelor de 14.400.000.
Turcia iea lemne, piei, rachiu, su, sare, 70.000.000 de oca,.
cal, vite ; Austria porci, piel, piei de porc, lemne, vinuri, co-
loniale de transit, pota, &dad de turba, au, vite, cereale ;.
Rusia vinuri, pietre de moard, fructe, 2.530.000 de oca de
sare ; Tara-Romneasc numai rachiu 2.
La 1843 se importa in Moldova din Austria pentru 12.316.374,
din Rusia pentru 943.960, din Turcia pentru 7.659.112, din
Tara-Romaneasca pentru 309.807. Exportul in Austria era de
9.756.821, In Turcia Ina de 15.936.069, In Tara-Romaneascd
de 366.788 i numai de 347.880 In Rusia 3. La 1851, T. Co-
dreanu d aceste cifre pentru import : 9.447.200 din Germania
(i matask bijuterii, spiterii, iuft), din Anglia 6.750.047 (cituri,
materii de lin, pinzrii de bumbac, america, servicii de por--
tetan, fier i allele), mari de Lipsca (i mdtsarii, dibituri,
cituri, anghineturi, pinzeturi de ata, veibei i de bumbac"),
2.540.000 din Franta (matsarii pretioase", bijuterii, manu-
facturi de find i de ata"), 6.,94.680 din Turcia (aluri, ma-
terii de mtasa, tacimut i de chihlimbar, tutunuri i osebite..
articole de bacalii"), 1.279.242 din Rusia (fier, bronz, aram,
clopote, ceaune, ,ceti, frInghii, iuft, icre, cret, Mina piclit").
a exportul de 617.39.117, Turcia lua Inca de 41.020.845
(cherestea, sare, cereale, boj i cai), Austria de 19.124.374-
1 Filitti, Domniile, p. 582.
1 N. Sutu, Notices, p. 136 i urm.
3 A nalele Parlamentare, XII', pp. 449-50; al In A. A. Sturdza, /. Regnef
de Michel Sturdza, p. 413.
 161

(piei, link vin, untur, Or de porc, pAcurA, miere, botAA",

bAcAnie de transit, pietre de moarA, grine, vite, ca, oi, porci),
Rusia abia de 1.593.898 (bAcinie, pAcuri i mai ales saret
1.500.000 de oci 1.

In tot acest timp comertul frances continua crescInd, cu

aceleai articole de mod, a cAror consumatie se ridica data'
cu Intinderea modei 2 Chid se Inchei conventia franco-turci
din 1830, consulul din lai arid temerea ca nu cumva, neti-
nIndu-se In samA situatia din Principate, taxe nou si ruineze
comedul 8. Dar basa lipsia. IncercAri ca a lui Oelsner, prin
broura Quelques mots sur l'opportunit de l'accroissement
des relations commerciales de la France avec les Principauts
de Valachie et de Moldavie", de a Indruma acest comert,
cideau prin greita lor informatie. ldeia lui Billecocq de a
se face un deposit de mArfuri francese la Chiustenge nu fu
luat mcar In sarn 4. Celt cfteva vase care se riscaser. pAni
la 1840 nu mai reapruri, i consulul Viollier, pentru BrAila,
rimase MIA ocupatie 5.
Dar Genova Intretinea relatii cu Galatii care Intreceau ale
Marsiliei 6, 1 Anglia trimetea de-a dreptul la Galati marfA de
Manchester 7. La 1840 un Solomon Gurievici din Odesa voia
s fad la lai o casa pentru comertul cu Anglia 8.
Nu se poate exprima mai bine valoarea organisatiei comer-
ciale englese fatA de a Franciei, care-i repeta de mai multe
deFenii aceleai proiecte, decft o face consulul Cochelet la
1836: CitA vreme nu se va pretui folosul ce se poate scoate
din Principatele dunrene, Cu unele din produsele din care ne
aprovisionam In Rusia, nu vom avea mari interese In aceste
ten, Totul se va mrgeni la un export de pacofilles, supus
gusturilor, capriciilor i nesigurantelor unui comed de con-

1 Pp. 181-2.
2 Hurmuzaki, XVII, p. 677, no. DCLXIX.
s Ibid., pp. 735-7, no. DCCXIX.
4 Ibid., pp. 785-6.
5 Ibid., p. 786.
5 Ibid., pp. 715-6, no. DCC. V. i ibid., p. 726, no. DCCXL
7 Filifti, Domniile, p. 575.
5 Hurmuzaki, Supl. 1$, p. 227, no. CLLX.
11
 162

sumatie, restrins la citeva capitale unde se speculeaz asupra

luxului i modei. Acest comet fcut In mici pachete de mat--
furl felurite, ki va urma calea rutinar pe uscat. Numai chid
ne vom deda, cum au Inceput a face Englesii, la exportul
materiilor prime, pe care Tara-Romneasc i Moldova le
produc din belug i le vInd cu preturi foarte joase fat de
ce se cpat aiurea, numai atunci chestiile In legturd cu navi-
gatia Dunarii vor deveni pentru noi de cel mai Innalt interes 1."
Anglia era aa de geloas de once atingere ruseascd adusd
navigatiei, fncIt fdcea s se publice In ziare observatiile ei
fatA de anume pretentii ruseti. Se vorbia de o carantind la
Sulina 2. Dar la 1840 Rusia promitea sd curte gura Sulinii,
fra a incepe vre-o lucrare. La 1838 o societate se formeazd
pentru acest scop, din care fac parte consulii Huber i Cun-
ningham din Galati, negustorii Milanovich i Teodorovich din
BrAila 3.
Nici Austria nu rmlnea indifetentA fatd de carantinau ru-
seasc exercitat de apte vase pe DunArea basarabeand. Ea
indemna pe Sultan sA deschidd comertului gura Sf. Gheorghe 4.
Se vorbia i de o societate prusianl, In 1845 6.

Ind de la Inceput Alexandru Ghica i Mihai Sturdza ire-

buird sd dele o grea lupt cu Turcii ca sd li se admit sin-
gura vamd de 3 0/0 la intrare i ieire pentru once marfd,
afard de casuri prevdzute In tratatele Portii cu Puterile euro-
pene. Cind Imperiul, desfiintind multele taxe interioare, ceru
Angliei, la 1838, majorarea vdmii de 3 Ve la 50/0 import i
fix la 12 A pe cea de export, tenle noastre resistard eroic
la silinta de a le face sd Intre In acest sistem, adoptat i de

Ibid., XVII, pp. 600-1, no. DCXXVIII. Agentii consulare francese la

Botosani i Piatra ; ibid., p. 676.
2 Ibid., pp. 622-3, no. DCXXXIV. Cf. ibid., 13. 635 si urtn., 639 si urm.
3 Hurmuzaki, XVI, p. 772; lorga, ateva Ortme din corespondenta lui
Alexandra Mica, din An. Ac. Rom., XXIX, pp. 1-2; Filitti,
pp. 219, 221.
4 Hurmuzaki, XVII, pp. 657-8, no. Dcl..nr. Pentru carantina de la Su-
lina V si ibid., p. 660, no. DCLVL
3 Filitti, Domniile, p. 581.
 163

Franta, care ar fi distrus toatA prosperitatea noului lor comert.

<Mica se fnvoi la o .rnare cre,tere de tribut, care provoca in-
dignarea colegului su 1. Primejdia statea mai ales in aceia cii
pentru intia ara se incerca s se destiinteze autonomia noastr
vamala, facIndu-ne s Intram intr'o singur politica, strin de
nevoile noastre.
Si, cum Austriei nu-i convenia majorarea taxei tata de noi,
ta ne ajut esential, ficibdu-ne s rmtnem la vechea situatie 2.
Ceia ce nu Inseamna ca Turcii nu incercar, la cel d'intaiu
prilej, s ceara pentru ei vama datorit terilor noastre, impu-
nind-o vaselor ce plena inteacoace din Constantinopol. Un
"firman din 1256 anunta ambele Principate c marfa roma-
neasc va fi dusa fr varna la porturile turceti pentru a
plti intiu 9/o la sosire, apoi la plecare alti 3 Vo, vama ro-
maneasc avind numai favoarea de a verifica natura i can-
litatea produselor exportate. Marfa strin pltia o singura
.dat la plecarea din portul turcesc, 1 acolo se va putea lua,
daca se va crede de cuviint, 1 taxa aditionala (admis de
-Anglia) de 2 lo 3
Sturdza i Bibescu, din partea lor, pretindeau O. au dreptul,
potrivit cu tratatul din 1838, de a majora vama la 5 Vo,_ i cel
din urm i cdpata pentru aceasta un act impar-Mese, menit a
Tmtnea tara urmari 4 din causa lungii opuneri austriece 5.

Corespondenta schimbata de la 1843 intre Bibescu i Poarta

e o afirmatie energica a dreptului terilor noastre de a fi con-
siderate ca teritorii absolut neattrnate supt rapbrtul economic.
Succesul lui Bibescu, dup' o calatorie la Constantinopol,
Tutea fi anuntat, data ca primirea unui non firman, la 29 Oc-
tombre 1843, aratindu-se 6 5/o pentru export in Turcia 1

/ Hurmuzaki, Supl. I 2, p.104 si urm.

2 Documentele in -Rgne de Bibesco, I, p. 151 si urm. Pe larg in
'Filitti, Domnille, p. 189-95.
8 Rgne de Bibesco, I, p. 147 si urm. Cf. C. BAicoianu, Geschichte
.der rumiinischen Zollpolitik, Stuttgart 1896, p. 65 si urm.
4 Filitti, Domniile, pp. 567-9.
2 SupL P, pp. 113-4; Corespondenta lui $tirbei-Vodd, 1, p. 56, no. m,
pentru un zvon cl Sturdza bate monede la Viena.
 164

once import e de acum normal, transitul muntean fiind scutit

de taxi 'in Turcia 1.
Astfel ambele teri Ti afirmau dreptul de independenta eco-
nomic, publicInd In toamna anului 1848 noul tarif vamal 2
Supuii turceti continuau a plti vama la granit (3 Vo) pentru
marfurile exportate peste Dunre. Tot aa i ordonanta mol-
doveneasca prevedea casul cind s'ar fixa un tarif cu vre-o
Putere strin", de i Sturdza lmuria CA este vorba de Turcia,
care ar face o astfel de invoiala s.

Acest negot nou crea, se poate zice, o nota clasa. In noua

fasa european se pastreaza vechile firme, multe romaneti z
la Bucureti, un Nedelcovici i un Bacaloglu, la Piteti un
Toma Nicolae, un Nicolae Pop, la Braov un Nicolae Voinescu 4.
Ce era negotul bucuretean la 1835 ni spune un raport
frances. Importul il aveau treizeci de prvlii en gros, treizeci
cu mruntiu1; o Casa englesd fusese de curind fundat. La
export participau mai ales stefan Moscu, Sakellario, consul
prusian i nou consul grecesc, Hagi Bacaloglu, Zokini i
Mexisi, Margrit Ivanovici, Zelcovici, Califarov, Sofia Cristo-
dulo, Faro", Dedu Ciocaneli, Halepoglu, Calinderoglu . a.5.
La Braila se afl Dalmatini multi (Milanovich, Teodorovich ,
Mirovich, Stoicich); Greci (Castrino, Lichiardopulo, Petall,
Carapano); Italieni (Rubini); la Galati Greci (Catacatzulo,
Panaioti Pavlo, Inglesi, Pano, Sinet, Mihalopulo, Dimopulo,
Macridachi, Marcopoli, Evghenidi, Nioti); Italieni (Pedemonte
1 Paretti, Alessandro di Basilio, Gimba, Gili, Barbis); Ger-
mani (Bienwerth, Thall); Francesi (Argenti 1 Sichiari) 6 Un.
anume Ciocan era decorat de guvernul austriac cu ordinul
Franz-Joseph 7. El functiona ca antreprenor in 1848 al vdmi-

i Rgne de Bibesco, II, pp. 120-1.

Hurmuzaki, XVIII, p. 40 i urm.
3 Ibid., p. 45, no. xxxnr.
4 Studii fi documente, VIII, p. 93.
5 Hurmuzaki, XVII, p. 514-5.
!bid., p. 522.
7 Corespondent a lui $tirbei-Vodd, p. 150, no. XL.
 165

lor din ambele Principate 1. In Casino de la Galati negus-

'toril cuteaza a tinea piept bolerilor si-i silesc a pleca 2.

Importanta acestei clase era asa de mare In principatul

muntean, tuft se lauda In chip deosebit la 1848 In rspunsul
la mesagiu atitudinea lor In clou crise periculoase si li se
atribula, cu un sentiment de mIndrie nationala", salvarea cre-
ditului public. In cursul revolutiei de la 1848 negustorii
bucuresteni jucara un rol important. De fapt pe el s'a spri-
jinit toata miscarea republicana de trei luni. Un ziar special
fu creat si sustinut de dinsii, si redactorul lui recomanda sa
li se Incredinteze capitala lor. Un memoriu contra-revolutionar
pretindea sa se creeze un comitet si de boieri si de negus-
tori pentru Inlaturarea amintirilor revolutiei Invinse 8. Pe la
1854 un 1-1-ances care a stat la noi, Thibault-Lefebvre, scrie :
Se lauda manierele blinde si engageantes, precum si cinstea
megustorului de natie romneasca".
In legatur cu Innaintarile ce le-a facut (Tara-Romaneasca)
cu pas urieesc In anii cei din urma, sprijinit pa drepturile
ce le-au harzit pAmintenilor Regulamentul Organic", se ivi
la 1839 ideia unei Burse la Bucuresti i Brila. Intretinerea
cadea In sama negustorilor locali. Sase efori, cite unul pe zi,
ar conduce la Bucureti, lar, la Braila, deputatia negutto-
reascA". Samsarii erau datori sail anunte afacerile; pretul
mijlociu" resultat se va publica si In gazeta comercial. Se
adugia reglementatia agentilor trimei prin satedragomani a
sau scaunasi", datori a nu da bani mai multi peste
locuitorului", la oameni stiuti da neavuti". La Braila, pu'tinta

dragomanul" ca i negustorul nu poate iesi din ora In

calea teranilor cu lucruri de vInzare, Matrapazlicul", precu-
petia, se opreste. DragomanlIcul se fixeaza, pentru once ar-
licol, dupa cursul legiuit al galbenului, da lei 311/." 5.

1 McIrturii istorice despre Stirbei-Voclei, p. 506.

2 Hurmuzaki, XVII, p. 361.
3 Ibid., Supl. IS, p. 595.
4 O. c., p. 302.
3 McIrturii despre .Ffirbei-Vodei, p. 410 e urn.
 166

Fabrici nod nu se intilnesc In aceasta epocA, Mara doar,

pentru Moldova, de cele din Galati, de came srad, de ma-
caroane, de lumInari 1. In Moldova mai erau : fabrica de pos-
tav a lui Freywald, cea de sticl a Ghiculetilor de la Co-
maneti, a lui Sacchetti de unelte de plugarie, cea de por-
tetan de la Scoliilteni, a lui Levrat de lumildri de sperman-
tetA, a lui Teodor Ghica de stearid 2. Pe la 1848 Moldova mai
avea unele fabrici neinsemnate : pe tinga aceasta de luminiri de
stearinA a lui Teodor Ghica, menit a Inceta curfnd, cea de ceail
tare a lui Ledermann, cea de chibrituri a farmacistului Torenbuk
cea de hIrtie a lui Asachi la Piatra i cea de crmidA a lui
Ciliac 8. La Galati era o fabrid de pastrand, altele de spun,
de lutifinari bune i de macaroane 4.

Comertul vel vechiu trite ambele teri era servit de ara-

bagii de Focania, cn privilegiu muntean 5. CAile de comert
interioare erau legate de necontenite plti. Astfel se fAcea so-
coteala la 1822 ca pentru carle cu maid' se at:lea in 01-
tenia 10 parale la podul de la Bal, 40-50 la Jiblea pentru
trecutul Oltului", iar pentru al doilea trecut", la Ctineni
50-80, afar de plata vtafului : 2-4 parale de om 1 tot attta
de yid 6.
In tariful normal muntean de la 1834, tinIndu-se in sam5
vechea interdictie de admitere a produselor similare cu ale
terii, se opria aducerea vitelor i mijloacelor de traiu din Mol-
dova. Dar era evident d bariera, de altfel, in mare parte, nod,
mi putea s dureze. Ind din 1833 se ceruse de o comisie
mixt libertatea de trecere a stenilor pentru muncile ion agri-
cole, a vitelor de pAscut i de vinzare, a mijloacelor de hrand
pentru cei aproape de hotar, a linelor de btut in Tara-Ro-
mineascA. Numai la 8 Mlle 1835 rnsi se putu ajunge la con-
ventia pe apte ani care opria totui i mai departe trecerea vitelor

Filitti, Domniile, p. 578.

2 bid., p. 595.
3 N. Sutu, Notices, pp. 115-5. Cf. iraducerea Codrescu, p. 105.
4 Ibid., p. 144.
Din 1805. UrechiA, Isloria Rominilor, XI, p. 372 i urm.
6 Studii fi documente, VIII, p. 159, no. 184
 167

i saului, a rachiului (i de transit); grtnele i sarea moldo-

veneasca nu se puteau cobort la porturile muntene 2.

Dupa Intilnirile 1ntre Mihai Sturdza i Bibescu, cel d'intiu

ajutind pe vecin in afacerea neplacut a cAsAtoriei a doua a
acestuia, se ajunse la actul cel mai Insemnat din viata eco-
nomica a teriler noastre : In Februar 1847 vama dintre cele
douei ten tu suprimatel. Dupa exemplul, Intrecut, al zollverei-
nurilor germane, Indreptind catre refacerea Imperiului, se crea
teritortul comercial unic pentru viitorul Stat unitar Intre Car-
pati i Dunare. De la Inceput, consulul Franciei constata c
msura va avea, ca o consecinta imediat5, fusionarea intere-
selor comerciale, i o cretere de simpatie i cohesiune intre
populatiile moldo-valahe", i se credea ca Rusia Insai, cu alte
ginduri, firete, mAgulete tendintile a doua popoare, unite
1 pana' atunci prin comunitatea de origine, de limba i de
cult, de a nu forma decit o singurA i aceini natie 2".
In epoca Domniilor de la Balta-Liman, Moldova lui Grigore
Ghica Incerca a da o nott basa, potrivit cu autonomia citi-
gata, relatiilor de comert cu Austria. Memoriul redactat supt
acest Domn pentru a fi supus Po4ii enumera articolele de
export : vite mai ales. Austriecii interziceau Intrarea tutunului
i a buturilor, a sarii ; Moldovenii se gIndiau mai ales la o.
presiune asupra Austriei In vederea deschiderii granitii pentrtt
sare, chi altfel n'ar fi drept s'a' se admita trecerea sarii aus-
triece In Serbia; nici marile taxe ale monarhiei fat de 50/0
ai terilor noastre nu li se parean sa alba temeiu 3.
Si, cind ocupatia ruseasc, In timpul rzboiului Crimeii, sili
pe Stirbei sa plece din tara pentru citva timp, el 1i intrebuint
exilul de un an la Baden tina Viena ca sa adune informatil
despre agricultura, fabrica, instructii i legi," aa Ineit,
spune un ziar austriac, aducea cu dInsul o gramada de
caiete"4.

2 Filitti, Primele conventrz fiztre principa tele romtne, In Viata RomA-

neascP, an. 1908, p. 178 ai urm; Domniile, pp. 191, 195 al urm.
2 Hurmuzald, XVIII, pp. 4-5, no. iv.
Corespondenta lui ..Ftirbei-Vodii, I, pp. 55-9. Cf. ibid., pp. 59-61,
no. XLIIL
Marturii despre .Ftirbei-Vodd, pp. 245-6, no. vi.
 168

Pe Simo, calificat de ctre tirbei-Vodd. ca unul din cei

mai onorabili negustori i industriai", guvernul muntean TI
trimetea la 1851 in Germania i Italia ca sd pregdteascd o
fermd-model litiga Bucureti I. Era vorba pentru conducere de
un German, Infeld, de un Polon, Zdeborski 2. Boala de vite
Intinzindu-se in Tara-Romneascd, Vodd-Stirbei caut in str-
intate un veterinar pentru a o opri 3. Salinele erau incre-
clintate unui specialist strin 4. Se 1ncerca prin specialiti
rui o nou flotild pe Dunre8.
Linia telegrafic fu prelungit prin Austrieci in 1853 pind
la Galati i Brila 8. Stirbei favorisa Austria pentru comen-
-zile de Stat: de acolo, din fabrica bntean Rtickberg, lua
material de fierrie7.

Ideia callar ferate muntene se ventila Inca' de prin anii

18408. La 1856, supt ocupatia austriacd, Domnul, Inteles cu
comandantul chesaro-crdiesc Coronini, incheie o conventie
formald cu aghiotantul imperial contele Grtinne, lucrind pen-
tru Maximilian von Haber din Carlsbad8. Adunarea mun-
teand vota chiar legea privitoare la traseu i la exproprieri.
Unja ar fi venit din Orova prin Craiova spre Bucureti, iar
apoi la BrAila sau alt port dunrean, cu voie de a merge i
pina la Mare. Concesionarul cApta privilegii i pentru mi-
riele din cale, pantru pdurile mandstireti. Dobinda capitalu-
lui se fixa la 7 A.
Se struia pentru acea prelungire a liniei pina' la Ma-
rea NeagrA, i Domnul cerea sprijinul Guvernului otoman 18.

1 Corespondenta lui qfirbei-Voda, I, pp. 123-4, no. XII.

1 Ibid., pp. 124-5, no. xm
3 Ibid., pp. 127-8, no. xvm; pp. 129-30 no. 3CX ; p. 131; pp. 149-50,
'no. xxxoc.
4 kid., p. 128, no. xvm; p. 266
Ibid., pp. 423-4, no. LXI.
9 Ibid., pp. 85-6, no. Lxxu; p. 87, no. CXXIV
7 Ibid. p. 255, no. v.
1 Filitti, Domniile, passim.
9 Corespondenta lui qtirbei-Vodd, I, pp. 218-9.
10 kid., pp. 224-5, no. xu; pp. 603-4, no. cLxxrv ; A:6'1111dt despre
.tirbei-Vorld, pp. 407-9.
 169

Camera de comert din Braov mijlocia intre tirbei i acea

Companie din Viena care propunea linia Braov-Ploieti, prin
Slanic ori Telega, sau Braov-Buzu, iar de acolo la Bucu-
reti, pentru o dobind de numai 5 %. Se incepeau lucrrile,
i la 29 Maiu Domnul scria Marelui Vizir ca, nevAtind po-
sibilitatea unei mai bune oferte, se va vedea indemnat peste
putin a incheia cu aceti propunAtori 1

Ca un resultat Important al acestei politici economice tre-

buie s'a' se considere i proiectul de convente cu Austria. Ad-
mitindu-se d.' basa relatiilor de comert e totu4i in tratatele
cu Poarta, se adugia, in art. 5, ca aplicarea acestor dispo-
sititii la Tara-RomAneasca va avea a se face dupA directiile
de amnunt consemnate In anex5, directii care au fost fixate
impreund pentru mai multA sigurant i In scop de a uura
comertul, i pe care gnvernul princiar va avea grija de a le
face sa fie observate Intocmai". Comertul afar din prdvlie
era considerat ca fiind cu ridicata ; supuii austrieci practi-
cind micul negot plAtesc patenta, ca i localnicii, dar In miva
agentilor imperiali, i sint Inscrii de Agentie sau consuli la
bresle, cu mentiunea nationalittii lor. Dar Guvernul muntean
nu li va crete patenta i nu va pune fra Ingduirea Austriei
alte taxe. Birul nu se va plti de supuii imperiali. Pentru
uurinta negotului i muncii" locuitorii de la granitA pot trece
cu simple permisuri in cealalta.' tara. O alta intelegere se
pune In vedere pentru Mocani i pentru carantine. Important
e a Intelegerea se face filtre Guvernul Maiestatii Sale I. 1
R. A. i Guvernul Altetei Sale printului hospodar al Valahiei 2".

Exemplul lui tirbei e urmat i In Moldova. Aici un grup

de mari proprietari incearcd Intemeiarea unei societti de ciedit
agricol, oferind Imprumuturi cu 2 la sutA In locul celor 10
la suf ceruti de Evrei. Cea din Tara-Romneasca ar fi functi-
onat i ca banca' de comert, pentru a inlAtura vInzarea cu 50
la sutO sau 100 la sut spor a articolelor importate de peste
granit, sporire datorit nesigurantei plOtilor. Vechiul pro-

i Corespondenta lui ?tirbei-Vocla, pp. 614-5, no. Cxc.

2 bid., p. 309 i urm.
 170

iect din 1847 era sa fie realisat acuma de banca din Dessau,
de o cas din Lipsca &Ind afaceri cu Orientul, 1 cu spri-
jinul bogatului bancher romIn macedonean din Viena, SinA.
Era vorba de o adevArat Band National cu 20.000 de actiuni
de cite 150 de florini de hirtie. Se proiecta i o casa la Galati 1
O incercare interesant e apoi aceia pe care o fac In 1850
Prusienii Nuhlandt 1 Oelschlager de a funda o band de
emisiune la lai 1 chiar la Bucureti 2, Cum era vorba ca
ea s fie supusA singurei jurisdictii a consulatului Prusiei,
Guvernul moldovean n'o putu admite 3, 0 altA Incercare se
fcu de Stirbei-VodA la Viena fn 1856 4.

Se poate zice, de altfel, c aceasta e o epocA In care ele-

mentul german iea locul, In comert ca i In industrie, elementelor
orientale. Nicola e Sulu scrie la 1849 astfel cu privire la aceastil
infiltrare: rUn mare numr de Germani (Nemti), cea mai
mare parte o:iginari din Statele austriece, au format In Mol-
dova aezAminte industriale sau case prin orae. Inflorirea
Intreprinderilor lor, scutirea de tot felul de dad, Inlesnirea
traiului vietii i apropierea relatiilor comerciale cu Austria
contribuie a-i atrage In Moldova, unde se dedau comertului
1 meseriilor. Negustorii cei mai avuti 1 mai cotati Sint Nemti,
cei mai dibaci lAcAtui i stoleri stilt Nemti. O vorb destul
de rspIndit adeverete spusa noastrA: Ad la Neamt s
dreagA trAsura", rsA se cheme un Neamt s puje Incuietoa-
reas ori rsA facd o mobilA". Nemtii intrec pe meterii evrei
pentru ca fac lucrul mai cu bgare de sam; ei fug de spe-
cialitatile mici, pentru care Evreii au o mare aplecare, 1 In
genere ei nu locuiesc decit prin orae, afarA numai dad au
moii In posesie ori dad dirijeazA vre-o main. In daraverele
lor stilt cinstiti, i sInt vestiti In mai multe feluri de industrie 5. a

RAzboiul Crimeii, cu o ocupatie austriaca stiict regle-

mentat, cu nevoile de aprovisionare ale trupelor aliate, fu
Mrturii despre $tirbei-Vod, p. 361 si urm.
2 Corespondenta lui .Ftirbei-Vocid, p. 37.
3 Ibid., pp. 64-5, no. XLIX.
4 Ibid., pp. 242-3, no. XXV.
12 N. Sutu, trad. Teodor Codrescu, pp. 52-3.
 171

mai curInd o Incurajare a noului comert. Vasele care vin la

Brila pe vremea rzboiului se Impart ala: 514 turceti, 328
austriece, 239 englese, 31 sarde, 9 francese, 442 de alte
natii ; la 1847 foametea din Franta face sa vie 52 de vase
francese (36 la Galati) ; In 1851 veniau 59 (13 la Galati)1.
Si un trimes economic special, Thibault-Lefebvre, vorbete
de contractul Condemine, pentru 14.000 de stejari, i adauge
c Francesul Malleu a reuit la o asemenea Intreprindere In
Oltenia 2, doagele fiind coborIte pe Olt. Belgieni vin pe Du-
nre, unde un vas frances face curse de la Vidin la Sulina.
O Companie anglo-francesa Englesii fac conserve de carne
la Galati 1 la Calafat se gindete la canalul Cernavoda-
Chiustenge 3. Din BrAila trece spre Franta malla de 302.592
franci, i fertul importului muntean 1 piel de Bordeaux-
e la 1849 frances. Fabricantii de postav de la Verviers cum-
prA linA In principatul muntean. Se IncearcA i exportul de
mtas la Paris 4. La Drglani lucreazA via un Frances. In
timpul hostilitAtilor libertatea comertului muntean fu procla-
mata., 1 armatele aliate se aprovisionau la noi. Lipsind Iba
hrana terii, guvernul Mal Inc o statistic a grlului i-1 retinu 5.

Ocupatia din 1854-6 Insemna pentru Austria suprema sfor-

tare ca sA ating scopul de mult rivnit : dominatia la DunAre,
cea economicA In ultimul plan. Mari proiecte de naturA co-
mercial apar : bnci de credit, canal Cernavoda-Constanta,
etc. 6. Austria declarase de la Inceput cA Lea asupr-i paza
Dundrii 7.

In toate programele din epoca Unirii i In a lui Bibescu 5-

se prevede libertatea relatiilor de comert. Fostul Domn adauga
libertatea de navigatie pe Dunre 9.

I Thibault-Lefevre, In Istoria Romtnilor prin calcItori, III, p. 216.

2 Ibid, p. 213.
3 Ibid., p. 216.
4 Ibid., p. 215, nota 4,
5 Ibid., p. 214.
6 Marturii despre $tirbei-Vodd, XXXIV, 53.
7 Analele Academiei Romtne pe 1915.
8 Miirturil despre $tirbei-Voclei, pp. 265-6, no. xv.
9 Regne de Bibesco, II, p. 476.
 172

Mersul progresiv al comertului romIn nu-1 mai putea opri

de acum Innainte nimeni. De la 27.826.062 de lei media im-
portului Intre 1850 i 1854, In timpul razboiului Inceptor, se
ajunse pentru 1854-9, la 53.942.267, iar exportul, de 55.641.007
pentru Intaia perioada, se ridicA la 88.907.429 pentrua doua 1.
Doze, In vremea Unirii, afid 75.000 de locuitori la Galati,
care ar putea sa aiba 200.000: lauda vitalitatea i puterea",
admirabila situatie", rapedea desvoltare ca In poveti a ora-
ului", pe cale de a fi cetate comerciald de Intaiul ordin,
unul din cele mai bogate Intreposite ale Europei". Familia
Simond are un 1-16tel de Paris. Scriitorul sfatuiete pe fabri-
cantii francesi a-i cauta In Moldova materia prima 2. Irian-
desul O'Brien se aeaza aici. i Austriacul Ficquelmont pre-
vede ca Galatii vor concura Odesa. O Companie de Greci din
Constantinopol s'ar oferi a trece bara de la Sulina 3.
Vremea curat politica e Inchisa", spunea Inca din 1859
Domnul Principatelor Unite, i el anunta o era economica,
cu principiu liber-schimbist. Dar nici marfuri noua, nici un
Indemn spre creatiune, nici un impuls plin de initiativa nu vor
pleca de la Domn i de la prietenii i ajutorii sAi, simpli uce-
nici ai marii coli economice francese de supt al doilea Im-
perin. Toate vechile norme furd pastrate In practica, i aceasta
de teama de a nu ruina cu totul finantele absolut desorga-
nisate. Scutirea mainilor la Intrare, a fabricatelor la ieire
facea parte mai mult din furia progresista care, de la Inceput,
se afiase.
Ideia desfiintrii varnii de export era pentru liberali o simpla
atitudine de opositie: realisa ideia numai In proportii
foarte mici. Si, Indata ce Domnul avu puterea necesara, el
restabili, In August 1862. taxele desfiintate 4.
Griji marl i foarte fnsemnate in alte domenii atrAgeau
toata atentia i Intrebuintau toate silintile.

Elgicoianu, o. c., p. 99.

2 Un Mois en Moldavie, p. 247.
3 Cf. Istoria Romtnilor prin cdldtori, III, p. 248.
4 13Aicoianu, o. c., pp. 104-31. NI lipsesc lucrAri citate de Jikeli, Handel
and Aglikultur in der Walachei, 1845, Raportul din 1852 asupra comer-
tului mai ales In Principatele Unite'.
 CAPITOLUL VI
Epoca lipsei de initiative economice
Un punct de cea mai mare importanta fu cistigat prin tra-
tatele i conventiile care terminara razboiul Crimeii. Princi-
patele, ca si Serbia, capatau libertatea de comert, al aril
sens se putea interpreta In felul ccl mai larg. Pentru Serbia
Ins lucrul era spus cu mull mai explicit decit pentru terile
noastre.
In acest moment Austria continua sa domine comertul ro-
manesc. In 1859 negotul cu Lipsca era de 2.000.000 de ta-
led si se aducea din Viena marfa de 1.020.000 de florini.
Marfa de Brasov se vindea In o suta de pravlii (Galati, 2,
Focsani 8, Birlad 6, Vasluiu 4, Hui 6, Neamt 6)1.
Se puteau cauta drumuri noi? Se Ikea In noua Romnie
politica Franciei, dar nici Romtnii, nici Francesii nu erau dis-
pusi a trage consecinti economice din Infringerea Rusiei.
Cu toat stabilirea la gurile Dunarii, prin tratatul de la
Paris, a unei comisiuni europene pentru lucrar technice si
supraveghere, se lasa Rusiei invinse mina libera pentru a
distruge navigatia. Decderea se accentua asa de mult, in&
la 1862 se putea spune ca, taxa tonagiului vaselor la Sulina
fiind prea mare, speculantii, pentru a scapa de cheltuielile
enorme, se gramaciesc mai cu preferinta In porturile Odesei,
Simferopolei, etc., etc., parasind pe acelea ale Ismailului
si Galatilor" 2. In zadar se cerea navigabilitatea Prutului,
care ar fi legal prin osea cu lapis. Un alt act de ILvenire

Jikeli, o. c., p. 132.

Uricariul, XII, p. 340.
3 Ibid., p. 344.
 174

asupra ideii addugia i pe aceia de a se aduce prin Bahlniu

Siretiul In legaturd cu ac el riu de hotar 1.
Ind de la confetinta din 1866, care treduia sd ieie o ho-
/Afire cu privire la viitorul Principatelor Unite, Anglia art
dorinta de a se atribui Comisiunii Dunrene pentru no! lucrAri
i parcursul fluvial Intre Galati i Brila. Se considera, pe
de altA parte, aceastA comisiune ca trectoare, In ateptarea
celei riverane. ToatA Dundrea ar fi fost supus aceluini regim 9.
Prelungind pe cinci an! durata Comisiunii, ceilalti delegati nu
crezurd cd pot lua In discutie propunerea englesA 8.

In societatea InsAi, ImpArtit prin vehemente un i de partid

sau paralisatA printr'o rea administratie, nu se observd mult
avInt. Sericicultura, initiad supt tirbei, se desvoltA dear priu
ingrijirea negustorului bogasier Coemgiopol 4.

Noul regim din 1866, supt conducerea unui print plin de

initiativ, dar a cdrui energie flat-A se Incurcd In conflicte
de cabinet i parlamentare, nu fu mai spornicA. Drept singure
mdsuri la Inceputul noii Domnii se pot insemna : reducerea
-taxei de export pentru cereale (1 0/0 In 1868 fatd de 34 In
1866) i pregAtirea noului tarif, data aceasta curioasd con-
cesie! cu participarea delegatilor negustorilor strain'.
Intemeiarea de fabrici nu e mai deasA de la 1866 Innainte.
Cele de zahr, favoriste prin scutiri de taxe pe dotazeci de
ani, slut un reflex local al activitAtii industriale europene.
Fabricile de la Sascut i Chitila nu fAcurd InsA decIt sd ve-
geteze, ateptind iar privilegii pentru exportul pe pret scAzut
Fabricile de tutun ale Statului i chibrituri (i a lui Gol-
denthal la lai) nu meritA a fi puse In socoteal. Metalurgia
lucra numai la reparatia locomotivelor In atelierele Statului.
Fabrica de postav a colonelului Alcaz n'avu duratA. Mai mult
iolos aduserA morile cele mari, IncepInd cu ale cruparilor"
din Botoani.
Doar refacerea In stil occidental a locuintii trezi o Intreagd in-

1 bid., pp. 390-2.

2 D. A. Sturdza, Charles I-er, p. 53.
3 Ibid., p. 135.
4 Xenopol, Domnia lid Cuza-Vocld, pp. 208-9; Furnicg, o. c., apendice.
 175

dustrie de consumatie interioard. Rzboiul vamal muta apoi

pe valea Prahovei o febricd mare de sticl i una de birtie,
adaus la cea de Letea.
Dar In domeniul cdilor de comunicatie nu se putea z..
bovi. Capitalitii strini Intrebuintaserd pe oamenii politici,
pe amicii lui Vodd-Cuza pentru a-i Infdtia proiectele. Linia
Mihileni-Galati fu propus astfel In numele comertului Brassey-
Glyn-Sapieha, de Petru Mavrogheni i votatd Ind din 1862.
Vasile Alecsandri scrie altor capitaliti In acelai an pentru a
aduce Innainte unja Bucureti-Giurgiu cu o ramur spre Olte-
nita", prin o canalisare a DImbovitii i mai sus de CapitaId,
-ceia ce, dupd socotinta poetului, ar provoca o societate de na-
vigatie i reaparitia pe Dunre a steagului national. Grigore Ban-
coveanu, unul din fiii lui Vod-Bibescu, prima un proiect
-frances 1 mai larg 1 Se Incercd 1 o combinatie cu capitalul
engl es 2.
La 1863 un alt proiect apare, al lui Salamanca i Dele-
hante. AdAugindu-i pe Englesul Bath i pe influentul om
politic roMtn Petru Mavrogheni, propunerea reapare la
1868, dar supt numele lui Offenheim, lui Boschowski, lui
Giskra 1 a Englesilor Drake i Rate. E vorba de unja Su-
ceava-14-Roman. Prusienii, crezInd cA vor avea sprijinul
noului Domn, se presint i ei Cu un proiect Uieti-Ratibor,
care nu s'a executat 3.
Singurd linia Bucureti-Giurgiu, de mult Inceputd i ter-
minat la 1868, fu lucrat In afard de suspiciuni. O linie a
Oltului pnd la Rfmnicul-VIlcii era oferit de o deputatie din
Sibiiu Ind In Novembre 1872', precum odat. Braovul ofe-
rise a lua, prin Camera sa de comert, drumul Prahovei. Ea
nu fu adusd la lndeplinire ; altele nu erau gata nici In 1874.
Numai la 1872 se voteazd racordarea cu linia basarabean
la Ungheni, far cea cu liniile austriece In 1875-6. Liniile Titu-
Tirgovite 1 Focani-Mrdeti utmar. Liniile Virciorova i
Predeal erau Inca'n lucru la 1874. and totui se ajunse,
Xenopol, Cuza-Vodd, pp. 307-8.
2 Ibid., pp. 219-20.
3 Uricariul, XXII, p. 9 qi urm.
Aus dem Leben, 11, p. 289.
 176

prin antreprisa Offenheim, la unja ferata innaintata de la Su-

ceava pana la Roman, un fost ministru austriac declara In
plin Parlament vienes ca s'au adus astfel Statului austtiac
mari servicii prin Citigarea acestei linii eminamente stra-
tegice". Si, mai departe : In timpul concesiunii am primit din
partea d-lui ministru de Externe asigurarea cum ca, In curs
de douAzeci de ani, diplomatia n'a putut obtinea In Romania
resultate mai fericite decit concesia acestei linii i". Pentru
jonctiunea de la Predeal, Guvernul austro-ungar oferise la
1875-6 sa o faca el cu mijloacele sale, 1 legea nu trecu
fati aprinse discutii.
Inca de supt vechiul regim metternichian Guvernul din
Viena se aratase oispus la o Intelegere comercial cu Prin-
cipatele. Se discuta asupra ei cu Vod Bibescu, i cu afft
mai mult cu fratele su, Stirbei, devotat pattisan al spriji-
nirii pe Austrieci. Se va fi Incercat acelai lucru In Moldova,
unde opinia publica pretindea concesii corespunztoare. Supt
Cuza-Voda chestia nu innainta, Principatele fiind Ins formal
recunoscute prin tratatele de comert turceti din 1860 ca te-
ritoriu economic separat.

Noului Domn Carol l-iu i se impuse de Turci in 1866 s

renunte la asemenea veleitati, dar inca din 1867 el Ii tri-
metea emisari la Viena in vederea unei conventii care, pu-
tind trece ca oranjament local", s'ar strecura pe lInga clau-
sele lirmanului de investitura.
La 1871, dup cderea Franciei napoleoniene i indiferenta
pentru noi a biruitorului Bismark, urmrind brutal plata ac-
tionarilor germani ai falimentului Strousberg, Viena aprea ca
un refugiu. Acolo poruncia, In alt sens declt al rasei sale,
Andrssy. El 1i ddea sama cit de mult lin Rominii la re-
cunonterea dreptului lor de suveranitate In acest domeniu 1, ur-
marind politica de intelegere cu Prinoipatul, i pentru a sta-
vili iredentismul In dauna Monarhiei, el vorbi cu o franchet
aparenta care trezi recunotinta. Era vorba i de a dovedi
Sirbilor, recalcitranti i In chestia cilor ferate, ca altii sint
mai intelegatori i mai docili.
1 Uricariul, XXII, pp. 9-10.
 177

Opunerea vehementa a Turciei In 1873, a noii Turcii are-

formate", care tindea a ne Ingloba o simpla provincie a Im-
peziului unitar, nu fu bgata In sama. Romania rdspunse In-
tovdrind decretarea noului tarif din 1874 cu o adevarat
declaratie de independenta economica.
Rusia i Prusia ii recunoteau 1 ele acest drept. De i
Turcii vorbiau de un firman prohibitiv, chemarea unei con-
ferinti europene, pe care Puterile o refusard formal, conventia
fu Incheiata i, nu fra Impotrivirea opositiei romneti, vo-
tata In 1876.
Un succes politic era pldtit, bine inteles, cu cele mai grele
concesii economice 1.
Ca o consecinta, porturile-france e la Brila, Galati i Is-
mail fur desfiintate de la 1-iu lanuar 1876 Innainte. Se pltia
scump recunonterea dreptului de autonomie macar In acest
domeniu. Dupd Austro-Ungaria erau sa vie acum Rusia, Franta,
care reptesintaserk tata de discutia diplomatiei romaneti cu
Turcia, acelai punct de vedere.
De altfel un angajament formal, ca urmare a unui adevarat
tratat de aliant" cu Serbia, prevedea o Invoiala pentru a
regula", Inca din 1868, a uura 1 a Incuraja relatiile de
comert Intre locuitorii celor doua teri" 2.

Balanta comercial, necontenit cu prisos la export, se pre-

sinta de la 1859 pana la conventia cu Austro-Ungaria foarte
schimbatoare, prisosul coborIndu-se une ori supt 40.000.000
ca si se ridice In 1868 la peste 107.000.000. De la ceva mai
mult ca 60.000.000 In 1860 importul ajungea la 122.794.114
In 1874, iar exportul, IncepInd cu 116.000.000 In 1860, se suia
la aproape dublul In 1868 pentru a se coborf cu 50.000.000
la 1875, dupa capriciul anilor buni sau rai pentru agricultura 3.
Grful se exporta In valoare aproape de 50.400.000 In medie,

1 V. actele anexate la lucrarea adesea citatA a d-lui Blicoianu, Dis-

cursurile d-lui V. Boerescu qi cartea mea Politica externa a regelui Carol I,
precum i Correspondance politique roumaine sous je roi Charles 1-er
(1866-1880), Paris 1923.
2 Aus dem Leben, I, p. 241; Sturdza, Charles 1-er, p. 409.
8
BAicoianu, o. c., p. 151.
ia
 178

porumbul represinta ceva mai mult ca 30.000.000, alte cereale

vre-o 15.000.000.
Din anima'e, vitele cornute i porcii dau fiecare cam cite
4.000.00., oile i caprele foarte putin, dar exportul linii In-
trece 6.0,30.000 pentru acelai termen de cinci ani 1. Suprafata
cultivad a RomAniel se ridica Ind din 1870 la jundtate din
intregul teritoriu. RAzboiul vamal cu Austro-Ungaria nu atinse
exportul cerealel or, pe cind al vitelor, care era la 1879-85 cam
6 la sutA, scAdea la 4/e dupA conflict (de la 22.000.000 de lei
la 9.000.000) 2.
Innainte ca i dupA fzboiul vamal eram de fapt un domeniu
comercial austriac In marea micare a comertului mondial.
Pe cind Turcia se mentinea la import Intre 1861 11875 la
10-11.0,0.-0. 1 Rusia la 3-4100.000 de lei, Austro-Un-
gana se ridicase de la aproape 34100.0G0 la aproape 40.000.000.
Dintre Puterile maritime, Anglia (de la 11.600.000 aproape la
peste 23.000.000) 1 Franta (de la aproape 9.000.000 la peste
4.000.0.0) arad o InsemnatA cretere, dar In limitele lor mai
mid.
Abia se aratA;Italia i alte teri 1 De la 1871 insd Germania
se ridicA tot mai mult fArA a trimete Ind une ori atitea mAr-
furl di Rusia.
La export cele aproape 60.000.1 00 cerute de Monarhie In-
ftieazA aproape intreit eft In 1861, Franta oscileazA Mire c.
14.500.000 i c. 18.000.000, Italia cade de la aproape 6.000.000
la jumAtatea acestei sume, Anglia Indoiete cumpArArile ei (de
la c. 10.000.000 la aproape 18.000.000), pe cind Turcia se
Inscrie cu o scAdere la jumAtate din cele peste 56.009,000
din 1861 2.
Efectele conventiei se vAzurA, de altfel, IndatA In alte do-
menii : de la 1875 la 1885 Austria Ii crescu vinzarea la noi
de la 40 la 130 de milioane, concuratA, nu de Franta, care
rAminea la 15-24.000.000, ci tot de Anglia, care sAri de la
25 la 56.000.000, mai ales pentru stofe de bumbac. Din partea

1 BAicoianu, o. c., p. 160.

I Gesch. des rum. Volkes, II, pp. 398-0.
6 BAlcolanu, Zollpolitik, p. 163.
' DM, p. 166.
 179

ei, Germania Intrecu pe toti concurentii ei : de la cele 5.000.000

din 1875 ea ajunse i la peste 40 de milioane 1. Dar partea
Angliei la exportul Romaniei era de 38 Vo, pe cind a Austro-
Ungariei crete doar cu i6/; a Germaniei e de 20 V. Numai
dupa fzbolul vamal exportul de cereale romin trecu spre
Germania, Belgia, Olanda, Anglia, da rvInzarea germana la noi
.crescu de-odata liana la valoarea de 90 de milioane pe an .
La 1878 se opri importul de vile, dar la 1882 i se dadea
iar drumul 4.
Chiar suma Insemnata a importului austro-ungar din Ro-
Mania nu Inseamn decit Inca o dependenta mai mult. Marea
/ara vecina Inlocuiete pe a noastra In functiunea de a indus-
trialisa produsele romaneti, facial din grin Mina, din pieile
brute Incaltminte, din find postav i revInzIndu-ni-le cu un
spor important peste renta mainilor 1 valoarea salariilor.
Era un fe! de Inceata anexiune economicd exploatatoare
unor Tinuturi incapabile de a avea o economie nationala mai
complecta, pentru care Insa nu lipsia niciuna din conditiile
necesare.
Interesul purtat de Anglia comertului romanesc se vede i
(WO faptul cd, dintre vasele sosite la Dunarea-de-jos In 1879,
300 erau englese, 85 austriece, 42 francese, 25 ruseti, 8
italiene, abia 2 germane 5.

S'a vorbit nu odata de Dunk-ea romneasca. Un Kogalni-

ceanu a aprat-o cu talent i energie contra pretentiilor aus-
triece. Conventia de la Londra am reuit s'o anularn In
practica. Dar deschiderea Portilor-de-fier fu Incredintat in-
ginerilor unguri, cari facura o opera mediocr pentru a spri-
iini pe 'lima cele mai mari pretentii i a exercita In numele
ei un control de usurpatie In propriile noastre ape. In com-

1 D. A. Sturdza, Charles I-er, p, 901

1 Bdicolanu, Istoria politicei noastre vamale fi comerciale de la Regu-
lamentul Organic fi pad In present, 11, p. 198.,
s Ibid., p. 188.
' Gesch. des rumanischen Volkcs, II, pp. 433-5 (mal ales dupl Robin-
[Won, In Convorbirile literare, 1902-3).
6 Jikeli, o. c., pp. 136-7; cf. si pp. 144-150.
 180

sia european, lucrind, dupa marca opera a unui Hartley,.

creatorul canalului Sulinei, Incet 0 fall avInt, am fost numai
o gazda politicoasa pad la smerenie. Munca spornica a in-
ginerilor romini In toate porturile dunrene, munca In stare a]
da resultate aa de frumoase ca la Galati 0 Braila, nude
cheiurile dateaza din 1873, In crearea portului Giurgiu, nu
fu Intrebuintat pentru o afirmatie politic mai energica. Ve-,
chiul cabotagiu grecesc fu fneduit i mai departe, garret&
noastre fiind transmise pe lepuri straine. Trebui neaparata ne-.
voie a transporturilor de sare In Serbia pentru ca patriotismul
unui Grigore Manu sa creeze navigatia fluvial romlna, care,
In cutind Mar s apara steagul nostru comercial pe Marea
Neagra pana la Constantinopol, la Pireu, In Egipt 0 Asia-
Mica. Si Ind stralucitul succes care Iucunund aceast tenta-
tivi nu Indemna la o Intreaga noua politica de desfacere In.
legatura cu aceste mijloace de transport, mrgenite mai mult
la circulatia de pasageri strini In conditii de confort care-
Inlturau erice putinta de cltig pentru Stat macar.

Anexarea Dobrogii deschisese noi orizonturi. Vechea dele

a portului de mare la Jibrieni In Basarabia se ratase ne-
realisabila ;I In cItiva ani satul turcesc Chiustenge deveni
portul maritim european Constanta. Odesa era concurat din
non de RomIni. Nu lipsia decIt o legatura mai strIns cu
Bucuretii, linii de comunicatie In lungul provinciei catre
Galati 1 Braila pentru ca marea opera sa fie Indeplinit.

Prin Inca un capitol al productiei noastre dup aceia ale

cerealelor era s fim legati in curind de economia politic
mondiala. Preturile de !Acura Incepeau sa dea oarecare pri-
sos pentru export Inca la Inceputul Domniei lui Carol l-iu.
Innainte de 1875 chiar acest export Intrecea 2.000.000 de lei
pe an 2. La Marsilia se tam parafina din petrol romnesc t%

I Carol I-iu se &Wise la un port Carol I-iu, pe la Vticov; Aus dem

Leben, la data de 20 lunie 1867; Sturdza, Charles I-er, p. 383. Domnul
vorbi Cu Hartley si In 1875 In aceastA privintA (ibid., la 7/19 April 1875)-
2 BAicoianu, o. c., p. 160.
Correspondance diplomalique rournaine sous le rol Charles-ler, p,
227, no. 502.
 181

Crisa petrolului american indemna exploaiarea mai inten-

siva a preturilor noastre, care dadeau, 'Inca Innainte de 1880,
de marea micare pornita de un Alimaneteanu i Mrazek,
suma de 2.300.000 de lei la export: societatile straine
pura a lucra numai dupA 1895, i anul 1901 putu sa Insemne
un export de 76.000.000 de chilograme productie
mai mult ca Intreita. O politica a petrolului Irma, tinind sarna
de interesul terii de a participa larg la exploatarea boga-
tiilor ei i de necesittile economiei mondiale, nu s'a fixat
nid pAnA acum 1.

Toate acestea nu impiedecau Insd actiunea fireasca de he-

gemonie a asociatiei de interese materiale care era Monarhia
vecina. Acestei suprematii economice trebuiau sa i se opuna
doi factori, In afard de creterea comertului engles in aceste
pall, direct sau i prin mijlocirea belgiand.
Germania unificata tindea tot mai mult sa-i Intinda impe-
rialismul in domeniul productiei i circulatiei marfurilor.
tiinta teoretica fu pusd in serviciul unei industrii care unja
tlisciplina cea mai perfecta cu informatia cea mai sigura 1
cu cea mai Indrazneata initiativd. Ea urmaria piata Orien-
tului pe toate cAile, i una din ele era a RomAniei &mid
de un Hohenzollern, tara care Insemna 1 un teren important
de desfacere. Cu toad alianta intima cu Austro-Ungaria,
semnele nnei lupte Inclirjite contra acesteia apar imediat.
Totui de la puteri i conceptii ca ale Imperiului german
se putea atepia mai mult, In interesul sau. Monarhia hab-
sburgica facu cele mai marl sfortari ca sd-i pastreze hege-
monia dunareana pe care Comisia de la guri n'a Ingustat-o
de fapt. Ca 1 la 1830-40 navigatia pe partea inferioard a
marelui fluviu Ii apartinea. Patru legaturi de cale ferata i
vumeroase osele I' ajutau circulatia comerciall Din partea
lor, Germanii se multmiau a intrebuinta pentru o parte din
comertul lor oriental calea Constantei, noului port romin la
Marea-Neagra, dar navigatia bavaresa nu cuteza sa apara
macar pe apele Dunrii, j intru nimic viata economica ro-

V. Gesch. des. rum. Volkes, II, pp. 418 9.

 182

mineasca nu se resinui ca spor al vitalitatii ei prin ivirea nou-

u exploatator, trimitInd In schimb pentru gib' romanesc fa-
bricate a cAror materie prima era aiurea.
0 coala de economie nationalA se formase, apoi, i in
Romania. Dad' vechiul Nicolae Sutu sau Petru Mavrogheni,
aproape contemporanul sAu, se gindiserd numai la folosul ce
am putea trage dintfun comert pe care nu-I puteam dirigui,
dacA Martian Insui, de o visiune aa de ciar In alte do-
menii, nu apasA In de ajuns asupra posibilittii noastre de a
ni prelucra materia prima, P. S. Aurelian facu din predicarea
acestei doctrine scopul de cdpetenie al vietli sale. Autorul
studiului adIncit asupra valorii economice a Romaniei, crea-
torul revistei Economia National" ceru cu struinta desfa-
cerea dint? o robie care de mult nu se mai compensa cu nimic.
El merse pana la deja rzboiului vamal i prezise ca el nu
ni va aduce cleat folos. Scoala lui Aurelian, continuatA prin
Emil Costinescu, avea Insd un defect, i unul mare. Ea credea
ca industria se poate improvisa, ca o tara este datoare s'o
aibA integralA i, al treilea, ca e de ajuns ca Statul, prin scu-
tiri 1 tarife, s'o sprijine. ProcedInd prin logica endirilor ab-
stracte i strine de cerintile Invincibile ale realitatilor date,
care se leagA organic una de alta, ea alerga la un cltig in-
dividual fdra sa cugete la nevoile anevdrate ale unei ten in-
tregl. Materia noastra atepta prelucrarea In zeci de domenii,
atunci cind noua industrie improvlsata i subventionat f Am
cuie We() tara lipsitA Inca de fier i substituia bunei hIrtii
straine o rea fabricatie indigend ori inaugura o greit poli-
tica a zahArului, Indulcind pe vecini cu ieftinAtatea produsului
nostru.

Cererile de Inoiri apar foarte rar din partea opiniei publice

sau a grupelor de interesati. Astfel, la 1891, comitetul iean
pentru apArarea intereselor economice i culturale ale Mol-
dovei i In special ale 1aulu1" cere navigabilitatea Prutului,
,conform actutui international din 1862, care a lamas liter
moartA 1 care, executat, ar face din diferitele chele ale acestui
du nite adevarate porturi comerciale, menite, In scurt timp,
a ajunge la prosperitatea porturilor munteneti de pe malul
Dural% devenite azi orae maxi'', cela ce e putin cam exa-
 183

gerat; navigabilitatea Siretiului, canalisarea Jijiei lBahluiulul,

cal ferate In ltime, pe duri, i legaturi mai strinse cu Ar-
dealul, puind Pesta In raport ca Galatii, Reghinul sAsesc* cu
Bacaul, Bistrita ardeleard cu linia principalA a Moldovei, apoi :
construirea liniei Billad-Galati i a liniei Birlad-FAlciiu, Inl-
turarea pentru lai a curbei de la Cucuteni, legarea Noii-
Suliti cu liniile Moldovei, In sfirit : Infiintarea unei coli
Politehnice la 14, a unui antreposit de vinuri la Ini 1
a altuia la Focani, crearea de tIrguri de vite, In vederea ex-
portului In Italia, Turcia 1 Grecia'.

Nu e intentia mea a mi tntinde asupra tratatelor de comert

Incheiate dup expirarea conventiei cu Austria. De la 1905
Innainte o traditie originalA a Inceput a se forma i la noi,
fara ca ea s fi cAptat Irisa acel caracter definitiv, respectat
de bate partidele, care ar fi necesar.

In ajunul razboiului, un cunoscator fAcea aceste constatan:

50 A din traficul DunArii inferioare e in t'Infle Romtnilor,
carl dispun de 3.500 chilometri de cai ferate. Pe Mdrea-
Neagra vine 60/e din import i pe ea trece 95 lo din export a.
Socoteli facute In acel moment arad ca Romania represinta
0.6% din comertul international, printeun export de 642.103.783
fr. fat de un import de 637.905.560, Importul, fecund, con-
sista mai mult In maini (6a.000.000) i metate, In tesaturi
(104.741.053), In Igrtie (7.000.000) i uleiuri vegetale (6.000.000).
Exportul cerealelor Intrece cu mult al vitelor (3.190.000) abia
In 1912.
Din cereale, Belgia primia 144.800.000, Austria 63. EC0.00
Anglia 29.200.000, Franta 25.200.000, Germania 19.700.000.
Petrolul mergea In Germania pentru 12.900.000, In Anglia
pentru 12.300.000, In Franta pentru 16.900.000, in Egipt pentru

I Uricariul, XVII, p. ir V urm.

2 C. L BAicolanu, Insematatea geograficd # economicd a Romdnlei,
In actuala conflagratie empecina, Bucuresti 1914. Cf. B. G. Assan,
Alimentarea Germaniel ca cereale, Bucure0 1914. Pentru productia
agrico15. In 1919 (cu 25,8 oh Inferioarl cele! din 1914) qi pentru cifrele
de export 1 impon In 1920 v. Bulletin statistique de la Rournanie,
1920, Bucureg 1920.
 184

7.000.000 1 In Austria pentru 4.700.000. Din lemn se lua de

Austria 7.300.000, de Egipt 4.400.000, de Olanda 4.700.000,
de Bulgaria 2.300.000, de Turcia 2.200.000, de Germania
doar 200.000. Produsele animale alimentare aveau aceastA
desfacere : 6.300.000 Germania, 6.100.000 Austria. Era 1 un ex-
port de legume, care dddea Belgiei 7.200.000, Franciei 6.000.000
Austriei aproape atlta, Germaniei un milion i jumAtate.
Germa nia ddea In 1912 de 23.599.024 (Austria de 13.231.395)
postavuri, de 17.400.000 (Austria Ins de 20.900.000) pilize-
turi, de 6.700.000 confectiuni, de 86.100.000 metale i fabri-
cate metalice (Austria 26.600.000), medicamente i produse
chimice de 8.300.000, mAtAsrii de 6.500.000.
Anglia dAdea la import 84 milioane postav, 33.3 milioane
prnzeturi, 4.5 milioane confectiuni, 25.7 milioane metale i fa-
bricate metalice, 1.4 milioane produse chimice.
Franta 2.2 milioane postav, 2.1 milioane pinzeturi, 3.8 mi-
lioane confectiuni, 2.7 milioane metale, 1.3 milioane produse
chimice, 5.1 milioane mAtsuri 1.

Intreg acest edificiu de lungA rAbdare fu drImat prin ni-

micitoarea loviturd a ocupatiei germane, in cursul creia Ro-
mnia fu push* In valoare" pentru a salva Puterile Centrale
ajunse la aman. Calcule cu oarecare garantie fixeaza exportul
zilnic la 200.000 chilograme de lInA (in 1917), 201.153 tone
de lemn (5.000 de chilograme lemn de nuc pentru patul pu-
tilor), 27.000 tone de fructe 1 conserve, cantitAti enorme de
pete, 93.945 de tone de sare, 14.679 tone de piei, ba chiar,
desorganisare a industriei, 57.475 de fier 2.
Ceia ce se pregAtia prin tratatul de pace era i mai grozav.
Timp de apte ani tot exportul nostru da cereale, de furaj,
de materii oleaginoase, de plante textile pe doi ani numai
trebuia sd mearg cAtre Germania, i aceasta, ca pe vremea
Turcilor, cu pretul fixat de cumprtorii lnii: Terenurile petro-
lifere ale Statului erau cedate unei societti germane, liberA

I I. N. Angelescu, Le commerce exterieur et l'industrie nationale de

la Roumanie, Bucuresti .1916.
2 Kiritescu, Istoria rdzboiului pentru tntregirea Romdniel, II, p. 37.
In Buletinul statistic al Romaniei pe 1924, no. 2, p. 38, se dA cifra de
20.115 vagoane de lema exportate In 23 de luni.
 185

sA construiascA linii ferate i conducte 1 sji aiba instala-

tiile ei de telegraf i de telefon.
Datoria cea mai Insemnat a administratiei militare, in
,RomAnia", spuneau instructiile de la 21 August 1917, sti in a
.exploata tara In chipul cel mai desvirit cu putint, pentru
folosul terilor de origine" 1, Si executantii intelegeau ad literam
a au chemarea de a nu lsa aici, in tara trAdAtoarea i
pedepsitA", decit panfintul gol". Marea comisiune a prdzii
de rAzboiu" (Grosse Kriegsbeute-Kommission) se rdpezise de
la inceput la materialul fabricelor i usinelor din teritoriul
ocupat, pentru a face ca de atunci lnnainte Invinii sd se apro-
visioneze numai cu fabricatele germane. Si, pentru Moldova,
care rdmInea de cucerit, se luau de 'nnainte, In Septembre 1917,
msurile de Impartire a exploatArii ?titre Ciermani i Aus-
trieci. Wirtschaftsstabul" a lAsat mult timp urme care nu se
pnteau terge Intr'o tara pe care, prin distrugerea puturnor
de petrol, aliatii ei Insii o despoiasera, fAra despgubiri, de
unul din cele mai insemnate mijloace de productie.
Ca sa se vadA cit de mare a fost citigul avut de exploa-
tatorii militari vom Insemna cA numai ca. din productia de linA
s'au luat Ingia oara pe lingA cele 2.200.000 de chilograme i alte
1.600.000 pe urma ; din cInepd i in, producatorii aveau dreptul
sa-i pstreze numai cite cinci chilograme de familie, pentru
sAmintA; se cumpara pn i pgrui uman, mai ales al femeilor Cu
pretul de 12-15 lei chilogramul" 2. Inca din1916 se luau 299.218
cai, 383.375 vite, 1.372,615 oi, 88.130 capre, 446,363 porci 3.
dintr'un numr total de 710.000 cai, 1.965.000 vite, 56.000.000
oi, 1 milion porci. In 1918 numarul cailor luati se stabilia la
600.000, peste 1.400.000 de vite, 4.400.000 de oi, 2.000.000 de
miei i porcii mai toti. Carnea conservatA se luase In sumA de
1.342 de tone. Pachetele de cinci chilo grame ale soldatilor,
trimese familiilor lor, dAdeau pAnA In August 1917 1.002 va-
goane pentru Germania. Din lanuar In August al acestui an
se luau 18.000.000 de chilograme de alimente pe aceastA cale.
V, G. D. CreangS, Les finances roumaines sous le regime de l'oceu-
pation et de la paix allemende, , l'mission de papier monnaie, Paris
4919.
2 Statistica d-lui Georgian, p. 113.
Ibid., p. 90.
 186

O socoteal fAcutA pentru'o lucrare rAmasA inediti di, in

tone de 100 chilograme, pe base oficiale, aceste cifre de ex-
port, afar& de pachetele soldatilor, in strinAtate pentru epoca
de la 1-iu Decembre 1916 la 31 Ociombre 1918: cereale,
grin 1.273.182 (483.002 Germania, 643.957 Austro-Ungaria,
140.273 Turcia, 5.950 Bulgaria), porumb 495.370 (circa 224.613,
242,089, 22.921, 5.747), alte legume 1 leguminoase 946.313
(cite 43.716, 45.770, 553, 4.574), alte alimente 1 furaje
262.592 (cite 195.540, 62.879, 3.702.471), oleaginoase 36.148
(cite 24.239, 11.843, 60, 6), piel 14.679, lemne 201.153, sale
93.945, maine . a. 57.475, substante chimice 2.059, maten!
extile 10.028, alcool 1 tabac 8.687, diverse materii prime
34.408, produse de petroliu 1.140.8.)9 (cite 889.944, 231.176,
13.825, 5,864 celor de mai sus), pAsri 28.870 (18.881 pentru
Germania>, vite 86.292 (55.463 pentru Austro-Ungaria), oi i
capre 97.563 (9.579 pentru Austro-Ungaria), porci 106.531
(72,535 Austro-Ungaria, 29.323 Germania),
Resultatele acestui gigantic jaf nu puteau lipsi, i, ele au fost
desastroase.
OdatA, se exportan cereale in Belgia (i pentru Germania i
Elvetia) 1.074.335 de tone, In Austro-Ungaria 516.020, In Italia
341,136, in Glenda 217.170, in Franta 162.055, In Anglia
148.895, in Germania direct 128.020. In 1916 se exporta gnu
de 242.820.200 (import 10.880) scar de 20.262.000, porumb
de 230.408.800 (import 1.846.500), Mina de gnu de 73.255.200.
Petrolul ralinat se exporta trimestrial pentru 53.164.000. 0 so-
cotealA germanA pentru 1915 da un export de 24 de milioane
mrci cereale, 19 milioane lemn, 6-7 milioane ()IA, 2.2 mi-
lioane vite, 3-9 milioane oleaginoase, 2.5 milioane Itn, 0.9
milioane tutun, 0.8 milioane sare, 0.6 pete. Petroliul, scAzut
de la 1.885.000 tone in 1913, era Inca' exportat la 1915 In
cantitate de 1.673.105 (capital de 475 milioane fr. : Steaua
Romtnd, Ronfino-Americana, Astra Rondnd i Concordia
laolaltA ; productie anima' de 53.746.000)1.
I Cf. N. Xenopol, La riehesse de la Roumanie, Bucuresti 1916; Ru-
mdniens Landes- und wIrtschaftsstatIstische sowie topograpldsche Ober-
sichten von der Direktion des K. K. osterr. Handelsmuseums, 2-a ed.,
Arlene 1917.
 187

Dupl o oarecare refacere, In primul trimestru din 1920 se

exportau numai 228.900 kgr. gnu, dar se importa de 762.600
se mai importa sicara de 20.200, porumb de 4.587.500, orz
de 19.500, ovs de 1.300, Mini de 114.300 (export 6.600).
Refacerea nu zAbovise prea mult. In 1918-9 se lucrau
pentru Vechiul Regat 4.660.087 ha., 33.79% din toad supra-
aja; 157.874 vii 1 livezi, mica proprietate 3.989.503, cu
23.63% mai pujin ca Innainte i anume : 1.199.758 pentru
grill, 88.752 pentru sacar, 237.658 pentru orz, 237.655 pen-
tru ovas, 1.967.412 pentru porumb, 69.399 pentru meiu,
99.267 pentru oleaginoase 1 textile, 79.000 pentru rapiji,
47.492 pentru leguminoase i tubercule, 27.780 pentru fasole,
13.179 pentru cartofi, cam atat pentru plante industriale,
481.148 pentru livezi artificiale cu grAdini, 14.756 pentru
tutun, etc. Basarabia didea orz pe 524.913 ha., porumb pe
699.149 (813.397.519 kgr.), gnu pe 462.352.732.
E explicabil totui ci, adiugindu-se o revolujie agrari de
expropriere cireia nu i-a urmat InsA un regim de refacere In
zodia micii proprietji, i recolte rele, cei d'intaiu ani dupi
rizboiu au fost desastroi. Si in 1923, dad. se lucrau 11.180.800
de hectare, 1.149.288 rimineau plrloagi 1. Misura de a In-
greuia prin taxe fiscale, menite a ajuta finanjele Statului, ex-
portul grinelor a ficut ca orzul sa ajungi aproar e, ca suprafad
grtul (2.022.710, 2.488.356, 2.496.640, 2.690.341 in
1920-4 grIu fati de 1.400.173, 1.569.373, 1.727.454 i 1.878.392
orz), a porumbului mai cIt a amInduror pioasele Impreund2.
Basarabia a adaus, de altfel, aceasti favorisare a orzului
faja de gnu. Ovisul i el a fost mult mai larg cultivat ca
Innainte. Dar vinul basarabean, care era cAutat In toad Rusia
apuseani, i cuta zdarnic un debueu. Aceasti provincie
adus 10.154.170 de pomi roditori, fri a se fi desvoitat
pini acum o mare industrie de conserve, nici si se fi des-
chis o linie asigurad de export.
Cheresteaua, In cantitate de 250.000 de vagoane pe an 3,
se cere i ea trimeasi peste graniji 4.
I Buletinul statistic al Romanid, 1924, no. 2, p. 12.
2 Ibid., p. 13.
Ibid., p. 37.
4 In 1922 rAmAseserl 46.180 de vagoane Ina nev1ndute; ibid, p. 38.
 188

Productia animalelor de tot felul a fost aa de mare, Inck

de 1 pretul pe plata interna n'a scAzut, s'a creat o problema
gravA a desfacerii lor, i In lipsa mijloacelor de transport.
Pescariile n'au exportat nimic, Inse1 nevoile terii neputInd II
acoperite, macar pe fert. Petrolul nu i-a revenit din formi-
dabila distructie din 1916.
Industriile stilt Insa In cretere : dad nu ajunge a zaharuhd,
a tesaturilor (156 de instalatii, 70 de fabrici de postav)1, mo-
.rle Ii pastreaza Insemnatatea.
De la miseria de 104.384.000 de lei, dar In lei buni, la
191g, exportul s'a ridicat la 18.615.242.000 In 19232 (6.4
chilograme cereale, 1.7 chilograme fasole, 2.6 petrol, 2.6
lemne).

Noua noastra politica economica nici n'a Inceput. Ea n'a

recunoscut macar terenul i nu i-a dat sama de Intregirea
mijloacelor ce-i stau la dispositie, de putinta de participare
a cetateanului de alta origine I de valoarea propriei noastre
rase, ca element muncitor 1 diriguitor.
De fapt, Romania veche, saracita, se gsete alipita neor-
ganic la Iragmente desfacute din trei organisme straine, care
pastreaza tot ce nu li mai trebuie i n'au capatat nimic din
ce li este absolut necesar. Ele se Incurca Intre ele in loc si
se ajute i se exploateaza dumAnete In loc de a colabora.
Statul n'a facut cleat sa fncerce asupra acestui material Inca
inform experiente teoretice care au dat cele mai rele resultate.
Singurul lucru positiv care s'a realisat Oa acuma este a-
mestecul silnic In once activitate economica, i In cele finan-
ciare anexe, a elementelor de politicianism, carora el li este
tot mai mult aservit.
0 Intreaga traditie, plini de evolutii normale i de sfortari
rasplitite, arata ca se poate i altceva. In ce privete, In de-
osebi, comertul, el trebuie curatit de elementele parasitare
pentru ca pe urma si fie elibernt de restrictii stingace i de
impuneri lipsite de dibacie. Cela ce e sanatos trebuie ocrotit,
ceia ce e amortit trezit la o noua viata, ceia ce se pregatete

1 Ibid., p. 73.
3 Ibid., p. 79.
 189

de la sine ajutat s'd ajung la suprafat, ceia ce e necinstit,

aventuras, compromittor, distrus cu once pret.
dad breslele-i conduceau. Era In ele 1 mult ru, dar pe
!MO' el atita binel O nou represintare a comertului e de
cea mai mare nevoie. Camerele de comert trebuie s fie Ca-
mere 1. sd influenteze decisiv asupra negotului, trezind pe
cel bun, oprind pe cel rau, supraveghind pe toti i primind
toad rspunderea pentru activitatea lor de fiecare clipA. Parte
esentiali a unui adevrat Parlament organic, ele ar deveni
sistemul nervos al unui vast corp activ. In loc ca politica s
le domine, din ele s se desfacd o influent binef.cdtoare
asupra politice!.
E unul din acele lucruri care nu pot fi lAsate pe mine.
CUEVA DOCUMENTE
 193

Departamentul Vistierii.
No. 25.
1887, Ghenar 6,

Cinstitil Vis/len! a Printipatului Moidauli.

Cursul monedelor fiind mirginit In toad Intinderea acestui
printipat dupi alaturata tarifa, afar% numai de oarecare ose-
bire cu Incrcare de taxe la portul BrAilii, pentru multamirea
cumpartorilor dinteacest port i a insui cettenilor de acolo,
speculantii nu au puttit gsi alt mijloc ca s ridice aurul de
aici decit nvalind numai cu o multime de parale mrunte,
i dind la schimbarea lor pi galbeni un. benefit Insemnator
pina la 10 i 151a Vo, neputind insa a face tot aceiai lucrare
1 In printipatul Moldavii, Mudd cursul monedelor de aur
era acolo mai In'tat de cIt In Valahia.
Intru adevar au i nemerit aceti speculanti sfiritul cuge-
tirilor, caci dup toate izgonirile ce le s'au facut prin [opri-
rile] da intrare, iari au gasit mijloace sa aduca In tara o
multime d parale marunte, IncIt In putina vreme s'au ivit
simtitoare lipsirea monedelor de aur.
Ca si Inceteze dar i aceasta vatmAtoare lucrare ce ame-
rinta printipatul d o paguba cu daavIrire simtitoare, pentru a
dupa pornirea acelor speculanti era foarte dA crezut ca In pu-
tini ani alt moneda sa nu sa mai vaza decil numai parale
mrunte, s'au chibzuit uijloace d Indreptare, s'au legiuit prin
Intrirea Marii Sale lui VocIA cuprinderea alaturatului In copie
jurnal, s'au publicat In vreme cuviincioasa 1, de la 1 ale ur-
matorului Ghenar, s'a Infiintat curs a mergerii leului aizeci
buciti parale marunte. Curs adesea Improtiv tntrInsecei greu-
tali a -galbenului ImparAtesc, cu putin mai mult declt a locului
tipArirei paralelor, ca printfaceasta si nu sa mai tot adune
da acolo pentru schimbare pa galbeni.
De-odata Ind cu aceast indreptare a paralelor In Valahia
Indreptindu-sa 1 cursul monedelor In Moldavia, i asupra pa-
ralelor sa vede neprevazIndu-sA niciunele dintr'acestea, tot
aceti speculanti au navalit a strInge paralele d aici i a le
trece acolo, spre a le schimba pa galbeni acum sczuti. Dupa
care i sa pricinuiesc de-odata doua rele. Unul ca ceia ce
amerinta pin acum pi printipatul Valahil lncepe a amerinta
pi cel da acolo, i altul cA, ascuntindu-sa aici paralele pentru
13
 194

acest sfIrlt, ImpiedicA daraverile mrun,e i cearcA oblea

greutate la schlmbarea monedelor pentru asemenea trebuinti.
Acest departament, potrivit cu artic[olull din Regula-
mentul Organic., cunostindu-sA dator a supune la cunolinta
acei cinstite Vistierii lucrarea de aici, o roagA plecat sA bine-
voiascA a s pAtrunde dA Huta adevArului i a lucra cele de
cuviintA spre a si pAzi i intru acestea armonia cerutA futre
amln loa Invecinatele printipaturi, dupA care i va cinsti pA
acest departament cu un rAspuns hotArftor dA punere la cale
ce I sa va face.
(Arhivele Statului, Administrative, Dosar 8122, pp. 102 si 119.)

Vietieris.
No. 1.596.
1887, 'une 36.
Dumnealui dohiorului Ipilis dela
ocrugul Ibrailei.

FiindcA Vistieria voele a ti In adevr cit aur cuprinde in

sine un icosar de cei noi, de au i cenit sA facA cercarea
aici himicele, poftind pi d. dohtorul Constandin Estiotis, -i
au propus dumisale, dar nu s'au putut sAvIrl nimic, cAci au
rAspuns cum cl nu si Inlesnele Intru acea operatie din pri-
cinA cA nu are trebuincioasele instrumenturi himice 1 cA
cere cinstitii Vistierii sA poatA Indeplini de catre dumn[eata],
carele ai acele instrumenturi. De aceia ieli pohtit ca sA oste-
neli a face un asemenea analisis la doi icosari ce sA trimit
dumneatali Inchil in aceastA hirtiutA, cari, dupa ce sA vor
topi i sA vor osebi materiile de care sfnt compul, apoi
iarAl in osebite hfrtiute sA sA pule aurul lAmurit din cite
acei doi icosari, i si sA trimitA cft mai in grabA prin otcfr-
muirea judetului, afilia s'au scris osebit poruncA Inteadina
pentru pricina aceasta. SA sA serie 1 ocfrmuirii cu asemenea
coprindere 1 cA IndatA ce va lua rAspuns de la dumnealui,
sA-1 trimita aici ca cea Vital expeditie.
(Arhivele Statuiui, Administrative, No. 8.122, 1835, Dec. 31, p. 149.)
 195

Raport.
Este tiut Iniltimii Voastre ci, toti negutitorii sililuitori
in oraul BrAilei cer a fi slobodi trecerea monedelor cu o
taxi mai mare decft cea hotirIti de Visterie, precum s'au
urmat mai Inainte i precum urmeazA i acum In Galati,
mirginindu-se aceasta numai In daraverurile portului i a
oraplui, iar nu 1 pentru cele citre Visterie diri i literati
dela aceasta, asemenea 1 c Impotriva acetii cereri s'au
fovit In putin nurnk din acei salluitori, cari stirulau a A-
rninea cursul monedelor precum este hotifit de la Visterie.
Urmitor fiind poruncii InAltimii Voastre, la ducerea mea
In BrAila am cercetat aceasti pricini cu de-amkuntul i am
dovedit ci cererea celor intliu este intemeiat pe Inceputul
de lucriri comertiale, pentru ei, oraul Brilei fiind port i
ora de comert, firete priimete de afarA mai multi mo-
nedi decit scoate dinuntru. l cei ce se apropie de acest
port cu asemenea daraveruri, ivizIndii-i aci monedele sci-
zute pe lined' cursul cu care pot si le tread la Galati, pi-
risesc Brijla 1 trec la Galati, lar cererea celor de al doilea
se mirginete numai Intfun putin numir de contracte de
piine, de carne 1 de luminri, cari, Incheind ()data contrac-
turi pi curs sckut, firete cearci ceva pagubA de vor
urma vInzarea producturilor tocmite cu moneda Incircati. Pe
tingi acestia mai este i un putin numir de vInzitori pan
prAvilii de mirfuri, cari, avIndu-i negotul mrginit numai
cite orAinii BrAilii, voesc a-i vinde mirfurile cu monedi
scizuti, supt cuvInt ci i ei le cumpiri cu asemenea taxi; dar
nu au niciun euvInt, pentru ea acetia, nefiind contraccii, gilt
slobozi a vinde ca orice pret vor vol, 1 pot sill fad soco-
teala vinzirilor dupi orice curs s'ar hotirt monedelor, dupl
care i se Intelege a fi mai mult invitati de pomenitii contra-
ccii. Aa dar, ca si se Invoiasci cererea celor dintiiu, de
vreme ce se dovedete a fi folositoare daraverurilor acestui
ora de comert, i ca si nu se sminteasci itocmelile, intirite
cu contraccii oraului, am chibzuit, dimpreuni cu ocirmuitorul
judetului, cele urmAtoare.
1-iu. Cursul monedelor In toate daraverurile portului i
oraului BrAilii si se ase slobod i asemenea cu cel ce ur-
meazi la Galati, mirginindu-se aceasta numai linteacel ocol,
 196

0 la In parte did 0 lucriri, lar nu 0 la cele ce se ating de

venituri publice, adeci ale Visterlei 0 ale maghistraturelor.
2-lea. Contraccii si se Indestuleze dupi cuvlinti, 0 anume:
Cel de pAine cu un pntin adaos la taxa pinei dup analoghia
monedei, care se va hotArt de d. ocirmuitor dinpreuni cu
Sfatul oraenesc, 0 numai pia la Octomvrie viitor, cind se
isprive0e sorocirea probet, lar, de la Octomvrie Inainte si i
se fad socoteala probli cu monedi Incircati.
Cel de carne, cu bate ci i se cuvine dare de un asemenea
adaos, dar, dui:4 figiduiala d. ocIrmuitor, si se Induplece a o
vinde tot cu pretul tocmit 0 dupi incircarea cursului mo-
nedelor, i
Cel de lumInArl si vInzi cu monedi scizuti, pentru ci, fiind
contract pentru toad tara, nu se poate face osebire numai
pentru un judet ; apoi, dad aceasti pirere este prilmiti InAl-
timei Voastre, vi rog s binevoiti a-mi da porund de urmare,
ca numaideclt si mi Inteleg cu d. ocirmuitor 0 si se faci ce
ruta punere la cale spre odihna 0 multimit oraplui BrAilii..
1835 Avgust 10.
No. 20.
(Arhivele Statului, Administrative, No. 4,337, pp. No. 161 si 182.)

Toate aceite acte, ca si cel urmAtor, mi-au fost comunicate de d. C..

Moisii, directoral Arhivelor.
 198 199

Cataata arAtAtor de monerile ce au intrat In Printipat pe lima Septemvrle 1832

e
*c NUMELE STAPINILOR
To
= as ToatA Luna 1, ziva
I
'13
15 al e TI .ti cu
. , ci Suma Septemvre MONEDE
.= ag z1 ga 1-
ct
1 .1
cn
e
U

62 3 1.180 1 Memet-All ot Tarigrad

5 332 6.2711/, Zaharia ot Dobroster
2 32 18 507 4 11/, 4.465 Memet-Aga ot Rusciuc
9 74 - 1.6331/, 2 Sallh Osman ot MAcin
15
1
111, 1 37 Gospodin Slrbul ot BrAila
6 60 2 11 1.590 5 Hasan
490 180 15 81 40 6 19.869 10 Simion Petrovici ot Silistra
2.357 42.426 11 CApit. lane Caduli ot Tarigrad
126 . lane Mesembrlano
2 9 3 33 22 1 758 H. Ismail ot Rusciuc
30 20,) so 17 -- 5.116 13 Hasan Asagi
3.600 Hasan-Aga
900 14 Osman-Aga ot Tarigrad
Gioane Carol, cAlugAr catollc
1.017 - 18
183069 15 Teodori Gheorghe ot Andro
154 to. 4.851 , 18 Arhimandritul Avramie
1.80J ' Frantisco Galei ot Petelo
- 360 BartuilA Socolu ot Tarlgrad
1 2 7 1491/, lanache lanovicI ot Clalsar
160 Stoicu Cavafu
1.207 100 22.726 Cara Iani ot Toamne
70 6 - 1.320 Husein CApItan
77 6 2 8 48 2.090 Cent!. Cavaful Ali ot BrAila
13 13 4.342 Meemet-Aga ot MAcin
6 96 losif Franti ot Pupa
110 1.980 Hristofor Atanasiu
3 ' - 31 364 Nero Culea ot
43 4 1.4261/1 Daniil Partenle ot la.gi
6 36 5 897 Said-Aga ot MAtin
18 3 3311/, Nicolea loanu ot BrAila
36 Antim Zamfir
750 3.135 Tinco Emanoll ot Cerchez
280
205
250
15
9.445
6641/,
334
Aga Atanasiu ot Bucureti

1.090 s. 18 696 3 89 212 6 3 1207 2311, 162.963

hivele Statulul
(Administrative dos. No. 1.267 fila No. 127.)
CUPRI NSUL
 TABLA CUPRINSULUI 1
Capitolul Mu. Comerful romcinesc In epoca expanstunii
teritoriale austriece 3.
Legatura cu trecutul, 3. Marfurile Indatinate, 3. Problema
monetara intre Ardeal 1 Tara-Romaneasca, 4. Export ardelean
la Munteni, 5. Situalia *cheilor, 5. Legaturile Moldovei cu
Ardealul, 6. Situafia comerciala a Olteniei supt Austrieci, 7.
Planuri noua ale cIrmuirii imperiale, 8. Piedeci aduse de for-
malismul austriac, 9. Compania Grecilor i a Armenilor, 10.
Negustorl romIni In Ardeal, 11. Compania Bulgarilor din
Chiprovaf, 11. Compania din Tirgul-Jiiului, 12. Comerful oltean
cu Turcii de la Dunare, 12. Exportul rominesc la Venetia,
13. Saracirea Olteniei. 13. Intoarcerea Olteniei la principatul
muntean, 14. Legaturile Domnilor din Bucureti cu Oltenia
austriaca, 14. Noile legaturi ale Moldovei cu Ardealul, 15.
Alte legaturi de comerf moldoveneti, 16. Relatii cu Viena,
Gratz, Danzig, Lipsca, 16. Situafia comerfului intern, 17.
Capitolut IL De la pacea de la Belgrad (1739) panel' la
noua erd de raporturi ca Apusul (1774) . 19
Msurile lui Constantin-Vodi Mavrocordat i reluarea ra-
porturilor cu Ardealul, 19. Braovul i Muntenii, 20. Privile-
giile Mocanilor In Tara-Romaneasca, 21. Interventia Turcilot
In relafiile muntene cu Ardealul, 22. Beglicgiii turci, 23. Alte
privilegii muntene pentru pstorii ardeleni, 23. Privilegli pentru
Compania Grecilor 1 a Armenilor, 23. Moldova i Ardealul
dupa pacea din Belgrad, 23. Negolul muntean cu Turcia, 24.
Pravalil indigene In Moldova, 24. Cumparaturl turceti acolo,
26. Regulamentul moldovenesc pentru mortasipie, 26. Negus-
tori moldoveni, 26. Negustori munteni, 26. Negustorl din 01-
1 Serveafe ai ca eratl.
 204

tenia, 27. Asociatif de comert, 27. Comparatie Intre negustoril

munteni i cei moldoveni, 27. Armenii In Principate, 28. Turcll
In ambele teri, 30. Negustorl turci, Mara de camatari i beg-
licgii, 32. Negustorii lazi 1 Principatele, 32. Cei Izgoniti i
cei ce ramin, 33. Abusurl turceti, 34. Turci aezati In tara,
34. Turci din raiele, 35. Cafenele i geamii, 35. Incercare de
a Inlatura definitiv pe Turci, 36. Importul din Turcia, 36.
Masud contra aezarii de negUstori straini de lege cretina,
37. Greci in Ptincipate, 37. Cel d'intaiu Evrei orIndari, 38.
Evrei in oraele Muldovei, 39. Un tip de ora cu straini pri-
vilegiati : Botoanii, 40. Evreii din Bucureti, 40. Proportia
negustorilor de diferite origiii la lai, 41. Vechile datine ori-
e ieti pstrate, 41. Comertul 1 reglementatiile lui Constantin-
Vocla Mavrocordat, 42. Situatia de negot a Cimpulungului
muntean, 42. Lipscand moldoveni 1 negptul cu vite In Silesia,
42. Braoveni la Tatari, la Constantinopol, 43. Grecl In Ga-
litia. 43. Noi calatorti de Lipscani din MolJova in Apus, 43.
Relatii cu Lipsca insai i Danzigul, 44. Schimbul de marfurf
dintre Moldova i Polonia, 44. Importanta Zaleszczykului, 44.
Import de produse din Anglia 1 Berlin, 45. Protestul turcesc
contra exportuiui rombesc In Apus, 45. Noile larmaroace din
Moldova, 46. Comertul domnesc cu unt i ceari, 46. Partea
boierilor In viata comerciala afacerile Marelui Dragoman loan
Callimachi, 47. Inceputurile Galatilor, 48. Incercari de indus-
trie: fabrica de postav din Moldova, 48. Cea din Tara-Roma-
neasca, 49. Furniturile cu pret fix pentru Poarta, 49. Oprirea
austriaca a exportnlui romanesc catre Venetia, 50. Aprovisio-
narea oficiala a caitalelor, 50. Rapcaturile de comert mire
cele doua Principate, 50.
Capitolul 111. Noul comer t cu Apusul mina la rdzboatele
Revolutiei francese (1774-1789). 52
Pagubele aduse de razboiul ruso-turc, 51. Clausele de co-
mert ale tratatului din Chiuciuc-Cainargi, 52. Cereri ale teri-
'tor romaneti dupa Incheiarea Oa, 53. Masuri de ocrotire
luate de Turci, 54. Refacerea Principatelor, 54. Silinti dom-
neti contra luxului Imbracamintii In Moldova, 54. Relatiile
cu Turcia, 56. Stavilirea abusurilor prin amestecul rusesc, 56.
judecati turceti In Moldova, 57. Conac al Turcilor la Bu-
cureti, 57. Privilegli ardelene In Tara-Romaneasca, 57. SI-
 205

tuajia Ardelenilor in Moldova, 58. Masud noi privitoare la

Tujuieni, Birsani 1 Sa1, 58. Privilegii armeneti In Moldova,,
59. Planuri de comarj austriece In Moldova i pe Dunarea-
de-jos : Kleemann, 60. Willeshofen i intreprinderea lui, 61.
Noua Companie vienesa pentru comertul cu aceste regiuni :.
Festetics, 62. Navigata dunareana a lui Dellazia, 62. Plan de
navigate pe Olt, 63. Inceputul prosperltti glAjt ne, 63. Pla-
nuri de comerj galitan pe Prut i pe Nistru, 63. Ocuparea
Bucovinei i efectele ei economice, 64. Planul armeresc al lui
Nikorowitz, 64. Armenii din Liov i negotul cu cal moldo-
veneti, 65. Mediocritatea comerjului intern bucovinean, 65.
IarAI Armenii cumparatori de bol, 66. Bijutierii austrieci in
lai, 66. Consulatul rusesc in Principate, 66. Planul de con--
sulat austriac al lui Sulzer, 67. Instalarea agentului imperial
Raicevich, 68. Planurile i purtarea aCestuia. 69. Consulatu1
prusian in Moldova : KOnig, 70. Negot saxon In acest prin,
cipat, 71. Cele d'intaiu proiecte francese: de la Roche, 71.
Proiectul Carra, 72. Abusurile turceti in aceasta epoca, 72..
Relajii muntene cu linia Dunrii, 73. Msuri moldovene fEjA
de negotul ardelean i polon, 73. Apararea negustorilor mol.--
doveni contra strainilor, 74. Noul razboiu ruso-austrc-turc,
74. larmaroace I bilciuri Innainte de dinsul, 74. Situaba
fiscala a negustorilor paminteni In Moldova, 75. pRepausul,
duminicala, 76. Noi privilegii moldoveneti pentru indigeni,,
77. Masuri privitoare la comerjul ambulant, 77. La precu-
pelie, 78. Noua situate a negustcrilor din Botoani, 79. Vmi
interioare i vaduri, 79. Fabricile noua, 79. Marii negustori
localnici ai acestei epoce, 80. Corespondenjii marelui negustor-
ardelean Hagi Constantin Pop, 81. Mari negustori bucureteni
Tumavitu i Baltareju, 82. lonacu, negustorul din Slatina,.
82. Originea negustorimii muntene, 82. Situajia ei socialA 4
politick 82. Importul de produse straine prin firma Hagi
Constantin Pop, 83. Moda cea noti i articolele ei, 84. Ele-
mentul romnesc in comerjul Ardealului, 84. Negustorul mot-
dovean Theodor! Mustaj, 86. Elementul romnesc In comerjul
Bucovinei, 86. Importanja ,natonal a comerlului intern ro-
mAnesc, 86. Burse ale comerjului" : cafenele, 87. Negot
teranesc in Moldova, 87.
 Capitolul IV. Vremea comeltulai determtnal de iransfor-
mdrile occidentale (1789-1804) 88
Negustorii reanIni i noul fzboiu ruso-turc, 88. IntArirea
noii mode, 89. Ci usele comerciale din hatiseriful de la 1792,
89. Exportul In provinciile austriece si supusif austrieck
Principate, 89. Raporturi cu Gratz si Venetia, 90. Cu Turcii
de la Dunre, 90. PrAvAlii ausiriece In Principate, 91. Mes-
teri ardeleni la noi, 91. Ardeleni si Macedoneni la Poznan,
91. Reluarea navigatiei dunrene Dellazia, 92. LucrAri turcesti
pe fluviu, 92. Alte Intreprinderi austriece pe DunAre, 92. Li-
brari macedoneni la Viena: fratii Pullio, 93. Negotul de cArti,
93. Bancheri din Principate In legAturA cu Viena, 93. RomIni
suditi negustori In tenle noastre, 94. Planuri de intreprinderi
industriale din partea Grecilor de la Viena, 94. Noi orase
moldovene Folticenii, 94. MAsuri domnesti contra cotropirii
austriece, 94. Initiative industriale in Ardeal cu materii prime
din Principate, 95. Plan de Prnt navigabil, 96. Agentii de
comert francesi dup pace, 96. Consulul Gaudin, 96. Planuri
de comert ale Franciei si supusii francesi : Stamaty, 97. Con-
solidarea consulatului i basa lui economic, 96. Consuli fran-
cesi dupi 1801, 98. Supusii Republicei : Corradini, 99. Plan
de nou consulat prusian, 99. Consulul Sakellario, 100. Co-
mert moldovenesc cu Galitia si Viena, 101. MArfuri turcesti
In Principate, 101. MArfuri occidentale In aceiasi epocA, 102.
Export romAnesc, 103. Cifre asupra valorii comertului romA-
nesc, 103. Moda turceascA In Principate, 103. MAsuri contra
luxului european, 104. Supusii austrieci asezati ca fabricanti
n Principate, 104. Funiisorii de articole orientale pentru popor,
104. Cresterea roshilui Evreilor, 104. MAsuri contra lor, 104.
Proportia nationalA a negustorilor In Moldova, 106. Aspectul
nou al Galatilor, 106. Al Botosanilor, 107. Al Bucurestilor, 107.
Negustori strbi la noi, 108. Comertul si hanurile, 108. Viata
moralA a negustorimii romAnesti, 108. Tribunalul strAinilor, 108.
Fabrici nota, 108. Negotul de linA si piel de caprA, 109.
Planul unei fabrici de arme, 109. Fabrica munteanA de postav
la Pociovaliste, 109. 0 chestie muncitoreasc in secolul al
XVIII-lea, 110. Fabrica munteanA de hirtie, 111. Fabricile de
sticIA, arplcas si paste alimentare, 111. Fabricile de lumInAri, 111.
Fabrica munteanA de testemelurl si basmale, 112. Fabrica de
 207

tors bumbacul i de portelana, 113. Plan de flota munteani

pe Dunare, 113. Comert de grille cu Turcii, 113. Lipsa de ce-
male 1 planuri de import, 114. Capanllii turci i cretinii,
115. Datoria lor de aprovisionare, 116. Aezarea Rusiei la
Nipru i urmrile ei economice, 116.
Capitolul V. Revolutionarea comertului romdnesc (1804-
1830) 118.
Privitegiul turcesc din 1802 1 urmarile lui economice, 118.
Noi abusuri turceti, 118. Consulul napoleonian Reinhard, 119.
Comertul de export in timpul razboiului din 1806-12, 119.
Suferintile aduse de ocupatia ruseascA, 119. Situatia privile-
giatA a Cimpulungului, 120. Risipirea negustorilor, 120. So-
lidarisarea oficial a locuitorilor In foametea din 1807, 120.
Marchitani rui In principatul muntean, 121. Noul negot ro-
manesc cu Odesa, 121. Clausele economice ale tratatului
din 1812 inoi reglementari supt Voda-Caragek 122. Pa-
gubele aduse de pierderea Basarabiei, 122. Exportul roma-
nesc In acest timp, 123. Coloniti strini In Basarabia i
Rui In Moldova, 124. Articole moldoveneti de export, 125.
Situatia Galatilor, 125. Noi iarmaroace In Moldova, 126.
Velnitile, 126. Fabrici de paste alimentare i de huscA, 126.
Un Invatacel negustor in Principate la Inceputul secolului
al XIX-lea : Teodor Virnav, 126. Noi cladiri la Bucureti,
Negustorii craioveni i viata lor modesta, 130. Rolul
breslelor, 130. Frtii" de negustori 1 conditiile uceniciei,
Negustorii In epitropii, 131. Resistenta negustorilor din
Ploieti, 131. Micarea negustorilor moldoveni In 1818, 131.
Opositia negustorilor botoaneni Manoletii fat de Domnie,
Negustorii straini capanlIii, 132. Casapii turci, 132.
Beglicgiii In Oltenia, 133. Negustori de pine turci la Galati,
Negustori romIni din Balcani, 133. Inaintarea Evreilor,
133. Si In Tara-Romneasca, 134. Bilciul din Rlureni, 134.
Amestecul boierilor In come* velniti 1 fabrici de pota,
Moara de oloiu" a lui Lincourt, 135. Noul consulat
-trances i planuri de comert, 135. Consulul engles Wilkinson,
133. Noul consulat prusian Marcu, Kreuchely, Harte, .137.
Creterea preturilor, 137. Efectele evenimentelor de la 1821,
137. Reluarea afacerilor supt ocupatia turceasca, 138. Partea
privitoare la comert din memoriile boiereti de la 1821-2,
 208

138. Masudle moldovenesti pentru sporirea productiei agri-

cote, 139. Negotul cu turcii, Ghighiftii, 140. Articole de co-
mert orientate, 141. Masud turcesti contra negotului cu Apu-
sul, 142. Desvoltarea comertulul In toate directiile, 142. Ur-
masii lui Hagi Constantin Pop In Ardeal, 143. Negotul cu
Lipsca, 143. Evreii ca negustori si meted, In Moldova, 143..
Numarul lar, 144. Msuri oficiale contra lor, 144.
Capitolul V. Epoca de creafiuni economice (1830-59) 145.
Resultatele ocupatiei rusesti din 1828-9, 145. Noua navi-
gatie duareaa dua pacea din Adrianopol, 145. Cifre pentru
exportul, devenit liber, al cerealelor, 145. Crearea oraselor
muntene noa: C5larasii, Giurgiul, Severinul, Braila, 146.
Inceputurile portului brailean, 146. Proportia vaselor statue
la Braila, 147. Crearea portului nou al Galatilor, 147. Com-
paratie Mire activitatea Brailei si a Galatilor, 148. Legiturile
cu Serbia libera, 149. Cresterea comertului In porturile du-
arene dup 1831, 149. Miscarea vaselor In 1844, 150. Ci-
frele lui Chiselev pentrn comertul romanesc, 150. Alte cifre
ale balantei de corned, 151. Relatii strInse cu Anglia, 151.
Exportul de peste, 152. Plan de navigatie pe Olt, 152. Grecii
In comertul porturilor romanesti, 132. Cresterea productiei
grfului, 152. Sporul In alte domenii de produce, 152. So-
cletatea de agriculturi muntean, 153. Constatad prusiene
asupra neajunsurilor vietii noastre economice, 153. Inovatii
din partea boierilor, 154. Noile fabrici, 154. Actiunea Dom-
niitor Regulamentului Organic: vase romanesti pe Duare,
navigatie pe Prut, plan de navigatie pe Siretiu, soseaua Ion-
gitudinala a Moldovei, 154. ldeile economice ale lui Mihai
Sturdza, 154. Boieri moldoveni la Galati si In legaturi cu
Anglia, 156. Calculele lui Nicolae Sulu: Intreprinderi fran-
cese de mori si aduri, .156. Cercetari de mine, 157. Po-
tasria nationala", 157. Navigatia duareaa austriaca si Sze-
chnyi, 157. Planul de cale ferati al lui Hommaire de Hell,
158. Importanta navigatiei duarene: plan de vas romanesc,
oselele muntene, 158. Navigatia Prutului, plan de se-
carea Bahluiului, 159. Cultura de oi merinos In Moldova,
Temerile austriece, 159. Strainii In podurile romanesti,
Cifre de comert penrru 1840-3, 160. Proiecte de co-.
mert francese de la 1830, 161. Legaturi ale Galatilor cu Ge-
 209

'nova i Odesa, 162. Consulul frances Cochelet despre con-

ditiile adevdratului comert frances cu Principatele, 161. An-
glia i usurparea ruseascd la gurile Dundrii, 162. Societatea
gfildteand pentru a curdti gura Sulinei, 162. Austria si gura
Sf. Gheorghe, 162. Planuri prusiene la Dundre, 162. Lupia
cu Turcii pentru autonomia vamal a Principatelor, 162. Bi-
ruinta punctului de vedere romnesc, 164. Noua clasd de
negustori : Bucurestenii, 164. Rolul ei In revolutia de la 1848,
Planul de bursd la Bucuresti si Brila, 165. Noile fa-
brici In Moldova, 166. Relatiile de comert intre Principate,
Uniunea vamal, 166 Grigore Ghica, Domnul Moldovei,
relatiile cu Austria, 167. Studiile la Baden ale lui Stirbei-
Vodd, 167. Stirbei - Vodd si pdtrunderea austriac, 168.
Ideia cdilor ferate muntene la 1840, 168. Conventia cu
Austria in 1856 pentru concesia Haber, 168. Planul liniei
Brapv-Ploiesti, etc., 169. Planul conventiei de comert, Cu
Austria supt Stirbei-Vod, 119. Planul societtilor de creclit
in aceiasi epoca, 169. Planul bncii de emisiune Nuhlandt
Oelschldger, 171. N. Sutu si predomnirea Nemtilora In
meserii, 110. Efectele comerciale ale rzboiului Crimeii, 171.
Miscarea vaselor In porturi, 171. Creatiuni economice francese
i englese In timpul rzboiului, 171. Planurile de anexare eco-
nomicd ale Austriei, 171. Corrertul i proicctele din epoca
Unirii, 171. Sporul comertului, 172. Noii Galati, 172. Msu-
rile economice ale Guvernului Unirii, 172.
Capitolul VI. Epoca lipsei de intpative economice . . 173.
Prevederile economice ale tratatului din Paris, 173. Pre-
domnirea austriac, 173. Decderea navigatiei dunrene, 173.
Planuri de navigabilitate a Prutului, de lucrad la Siretiu, 174.
Anglia si Comisia Dunreand, 174. Societatea i avIntul eco-
nomic, sericicultura, 174. Mdsuri vamale dupd 1866. 174. Pu-
Vuele fabrici noud, 174. Industria cldirii, 174. Fabricile de
pe valea Prahovei, 175. intreprinderile de cale feratd, 175.
Planul de conventie comerciald cu Austria, 176.
Consecintile conventiei comerciale, 1877. Tratat de comert cu
Serbia, 177. Manta de la 1859 la 1876, 177. SchimbAri dupd
1876, 178. Rolul Austro-Ungariei In negotul nostru, 179. In--
teresul engles, 179. Romnia i chestia Dundrii, 179. Initiaftva
 210

romAneasc, 180. Efectele anexatii Dobrogii, 180. Comertut

de petrol, 180. Gertnania i comertul romin. 181. coala de
cconomie nationalA, 182. Propuneri ieene, 182. Comertul
romin Innainte de marele rAzboiu, 183. Exploatarea ocupatiei
de Centrali, 184. Tratatul din 1918, 184. Vechiul 1 noul export,
186. Productia dupA rAzboiu, 187. NecesitAtile actuale 189.
Clteva documente 190.