Mana vitei de vie Plasmopara viticola

Simptomele bolii ataca toate organele verzi ale vitei de vie: frunze,
lastari, carcei, flori,ciorchini.
Atacul ciupercii pe frunze:
- aparitia de pete undelemnii pe partea superioara a frunzelor ;
- aparitia pufului de sporangiofori si zoosporangi pe dosul frunzelor
- aparitia fenomenului de brunificare sau arsura frunzelor
- aparitia pe frunzele mature a petelor in mozaic
1.Petele undelemnii de pe partea superioara a frunzelor au o forma
alungita, culoarea galbui undelemnie, contur difuz iar in cond
prielnice apar infectii puternice petele se intend pe supraf mari din
limbul frunzei
2.Pe partea inferioara a frunzelor, indreptul acestor pete apare un puf
de culoare alba format din sporangiofori si zoosporangii ciupercii
3.Tesuturile din zona petelor iau un aspect de ars si devin
sfaramicioase-arsura frunzelor-sifonoplastul ciupercii afecteaza
petiolul frunzei cat si supraf fotosintetic active, frunzele se usuca
partial sau total si se desprind de pe lastar.
4.Apar pe frunzele mature, toamna, se form pete mici,colturoase,in
dreptul carora tesuturile capata o culoare brun-ruginie
Atacul ciupercii pe lastari se prezinta sub doua forme:
- pete de decolorare, alungite sau continui-aparand eflorescenta
specifica albicioasa form din sporangiofori si zoosporangi.
Lastarii nu mai cresc,tesutrile afectate se brunifica, se
necrozeaza iar zona respective se incovoaie si se usuca
- pe lastari mature,verzi apar pete brun-violacee, dispuse longit pe
internodii sau numai in zona nodurilor
Atacul ciupercii pe carcei
- simptome asemanatoare cu cele de pe lastari.Pe carceii atacati
apare o pasla bogata, formata din fructificatiile asexuate ale
ciupercii.Acestia se brunifica treptat si se usuca
Atacul pe circhini
- apare numai in perioada infloritului, ciorchinii se acopera cu un
puf alb, se brunifica si se usuca
Atacul pe boabe
- putregaiul cenusiu apare pe boabele tinere, infectia avand loc din
momentul infloririi pana cand boabele au dimenes de 3
mm.Filamentele zoosporilor patrund prin stomata deschise,
 sifonoplastul cuprinde bobul in intregime si fructifica asexuat
trimitand in afara prin stomata sporangiofori si zoosporangi care
acoprea bobul ca un puf alb
- putregaiul brun apare pe boabele mai mari de 3 mm, infectia se
produce prin stomatele deschise ale pedunculului bobului,
ciuperca se dezv in int bobului, sifonoplastul blocheaza fluxul de
apa si elem nutritive astfel apare brunificarea,zbarcirea ,
putrezirea si scuturarea boabelor
Patogenul este ciuperca Plasmopara viticola fam.Perenosporaceae,
ord.Perenosporales, cl. Oomycetes, subincreng Masigomicotina
Descriere microscopica
- aparatul vegetativ al ciupercii este un sifonoplast ramificat (prevazut
la capete cu haustori)ce se dezv intercelular in int tesut atacate ale
plantei gazda
- in camerele substomatice iau nastere pe miceliu niste
protuberantecare ies prin stomata aparand sporangioforii
-la capatul sterigmelor se prin zoosporangii, din germinatia carora
apar zoosporii.
-in tesutul pl atacate se diferentiaza gametangiile ciupercii- oogoanele
si anterisdiile rezultand oosporul protejat de endospor, exospor,
membrane primara si membrana secundara.

Transmitere si raspandire
Primavara ,dupa maturarea oosporilor in frunzele cu pete in mosaic
cazute la baza butucului in vara sau in toamna anului precedent,
mezofilul frunzei putrezestesi oosporii sunt pusi in libertate daca in sol
este apa in exces, iar temp 10-320C,optim 22-230C.
Prevenire si combatere
- adunarea frunzelor cazute la baza butucului(cele cu pete in
mosaic),ingroparea si arderea lor.
Combaterea chimica prin tratamentul cu produse cuprice-zeama
bordoleza 0.5 1%.

Sphaerotheca pannosa- Fainarea piersicului

Simptome ciuperca ataca frunzele tinere si lastarii verzi de piersic
- pe frunzele tinere de la vf lastarilor apare pasla miceliana de
culoare alba, care poate ocupa intrengul limb, deformand si
uscand frunzele.
 - pe frunzele bine dezvoltate apare pasla miceliana, la inceput
alba, iar mai tarziu alb-cenusie
Pe lastari- apar zone albicioase, care devin pasloase, invelind lastarii
ca intr-un manson.Acestia se indoaie la varf, se vestejesc si se usuca
Pe fructe- apar crapaturi si deformari ale acestora.
Patogenul - Sphaerotheca pannosa var persicae,f.c. Oidium
leucoconium
- ciuperca la care cleistoteciile apar rar in tara noastra, contin o singura
asca globuloasa, conidiile sunt dispuse in lanturi,unicelulare.
Transmitere si raspandire
- ciuperca ierneaza sub forma de miceliu de rezistenta in muguri sau
sub forma de cleitotecii.
Primavara (temp > 100C, optim 20 si umid ridicata) infectiile pornesc
de la miceliu de resist sau de la ascosporii elib din ascele
cleistoteciilor.In timpul perioadei de vegetatie prin condii cu ajut
vantului,picat de ploaie sau insecte.
Prevenire si combatere
- adunarea si ingroparea frunzelor, taierea si arderea lastarilor
atacati in anul precedent
- in timpul iernii 1-2 tratamente cu zeama sulfocalcica de Be 20%
- in perioada de veget stropiri cu fungicide

Monoliozele pomilor fructiferi

- boli pagubitoare care apar la toti arborii si arbustii fructiferi din
familia Rosaceae, prin diferite specii ale genului
Monolinia.Astfel se intalnesc:
- Monolinia fructigena- pomi fructiferi semintosi(mar,par,fructe
mature de gutui)
- Monolinia laxa- pomi fructiferi
semintosi(cires,visin,cais,prun,piersic,migdal)
- Monolinia linhartiana-fructe tinere de gutui
Monolioza sau putregaiul brun si mumifierea la pomii fructiferi
samburosi Monolinia laxa
- boala se manifesta la prun,cires,visin,cais,corcodus,piersic etc
Simptome
- poate fi observata pe ramuri, frunze,flori si fructe mai ales in
primaverile reci si ploioase.
 - Ramurile cu frunze si flori se brunifica, se vestejesc si se usuca
ramanand prinse pe lastar sau ramura, iar varful se indoaie sub
forma de carlig
- Fructele tinere se zbarcesc, se brunifica si cad
- Pe fructele mature poate sa apara putregaiul brun, cand pulpa se
brunifica, putrezeste sip e supraf apar fructificatiile ciupercii de
culoare galbui-cenusie
- Mumifierea fructelor se produce cand dupa instalarea
putregaiului brun vremea devine secetoasa si calduroasa
Patogenul este ciuperca Monolinia laxa fam Sclerotiniaceae, ord
Helotiales, cl Discomycetes, subincr Ascomycotin
Miceliul ciupercii este intercelular si fructifica spirodochii de culoare
galbui- cenusie pe suprafata carora se formeaza conidiofori si lanturi
de conidii.
Transmitere si raspandire
Dupa cca 2 ani pe fructele mumificate apar apoteciile cu asce care
reiau ciclul ciupercii in primavera. Reluarea ciclului se poate realize si
prin conidiile de pe sporodochii sau prin miceliul de rezistenta ce se
localizeaza in fructele mumificate sau sub scoarta copacilor.
Raspandirea se realiz cu ajutorul vantului.picaturilor de ploaie sau a
insectelor
Prevenire si combatere
- desprinderea de pe ramurile pomilor a fructelor mumifiate,
adunarea si ingroparea lor
- inlaturarea prin taieri a lastarilor si ramurilor infectate,adunarea
si arderea lor
- in perioada de repaus vegetative tratamente in albastru cu zeama
bordoleza 2-3%.
- Primavara tratamente cu zeama bordoleza 0.5%
Clasa Oomycetes
Se intalneste dermatoplastul care este o celula cu toate elementele
constitutive:membrana,citoplasma si nucleu
Aparatul vegetativ- este un sifonoplast constituit din hife ramificate in
care se afla masa citoplasmatica in care plutesc mai multi nuclei
Inmultirea asexuata- se realizeaza prin zoospori care se formeaza prin
transformarea aparatului vegetativ intr-un organ de
fructificare(fructuatii form in general pe partea inferioara a frunzelor
in dreptul petelor de decolorare.
Tipuri de fructificatii
:Pythium,Phytophthora,Sclerospora,Perenospora,Plasmopara etc

Mana cartofului Phytophthora infestans

- boala frecv la temp intre 19-26 0C si umid relativa 85% putand ataca
si tomatele ,vinetele
Simptome se manifesta atat pe organelle
aeriene(frunze,petioluri,tulpini)cat si pe tuberculi
Atacul ciupercii pe frunze,petioluri,tulpini
Pe fata superioara apar pete undelemnii mici care apoi se
maresc.Tesuturile din dreptul plantelor se necrozeaza si ramin
inconjurate de un brau galbui.Pe fata inferioara a frunzelor,in dreptul
braului apare un puf fin,albicios,format din sporangioforii si
zoosporangii ciupercii.Pe petioluri si tulpini apare necrozarea iar
portiunea extrema a frunzei este distrusa.
Atacul ciupercii pe tuberculi
Se manifesta sub forma unor pete brune, brun-cenusii sau adancite in
pulpa tuberculului
Patogenul- Phytophthora infestans- prezinta un miceliu albicios care
se dezv in spatiile intercelulare din tesuturile frunzelor.Puful alb de pe
fata inferioara a foliolelor este reprez de fructificatiile asexuate ale
ciupercii-sporangiofori si zoosporangi.
Sporangioforii ies prin stomata ,ramificati iar la capatul fiecarei
ramificatii se prinde zoosporangele iar in conditii de mediu(frecv mare
de ploi si temp 19-26C)se pun in libertate zoosporii,germinare si elim
filam de infectie.Dupa infectie miceliul ciupercii traieste parazitar in
mezofilul frunzei.
Prevenire si combatere
- folosirea de tuberculi proveniti din loturi certificate
- primul tratament trebuie executat preventive cand pl au 20-30
cm
- tratam chimice cu produse cuprice