Despre Rusia Getica (ne-slava) (Istorie) Acei care se

numeau rusi n secolele IX-XIII nu erau slavi, ci urmasi de-ai getilor. Pna n
prezent, rusii nu dau o explicatie clara: de unde si trag numele pe care l poarta?
Istoricii au naintat mai multe ipoteze referitoare la etimologia cuvintelor russkii
(rus) si Rossia (Rusia), dar ele au ramas la nivel de ipoteze.
Prima si cea mai raspndita este formulata n renumita lucrare Povesti
vremennh let (Povestea timpurilor demult trecute n.n.), care spune ca numele
de rus si Russia provin de la niste oameni numiti rusi, care, n anul 862, la
invitatia sclavinilor (conform tuturor izvoarelor scrise latine si grecesti, acesta era
numele adevarat, pentru ca cei mai multi sclavi folositi n Imperiul Roman se
trageau din acest neam n.n.), din orasul Novgorod si unele comunitati
nesclavine din acea regiune, toti au venit acolo de dupa mare, mpreuna cu
conducatorii lor, pentru a-i conduce pe localnici.
ncercarile cercetatorilor contemporani de a-i gasi pe rusii de atunci ntre
stramosii neamurilor din nordul Marii Baltice nu s-au ncununat de succes.
Niciunul dintre popoarele baltice n-a cunoscut si nu stie despre prezenta vreunui
trib sau a vreunei comunitati cu numele de rus printre stramosii lor. A doua
ipoteza arata ca rusii si-ar trage numele de la rul Rosi, care curge la sud de
orasul Kiev, afluent din partea dreapta a fluviului Nipru. Autorii altor ipoteze au
ncercat sa gaseasca radacinile cuvntului russkii n legendele si cntecele
populare, toponimele si hidronimele din Rusia, Ucraina si Belarus etc., dar o
explicatie argumentata nu a fost formulata.Prima mentiune, n izvoarele scrise
latine, despre existenta unui popor care ar fi numit rus se contine n Analele
Bertine, scrise n secolul al IX-lea la Manastirea Sf. Bertin din Franta si se refera
la anul 839. Acolo se arata ca regele lor purta numele de hacan. Stiind ca pe
atunci hacani erau numiti conducatorii comunitatilor din regiunea Dunarii de
Jos, muntilor Carpati, nordului Marii Negre, muntilor Caucaz si fluviului Volga, am
ncercat sa-i cautam pe rusi pe teritoriul dintre Dunarea de Jos si rul Volga,
adica n nordul Marii Negre. Si nu fara succes.

Despre faptul ca patria rusilor a fost aceasta regiune ne vorbesc destul de clar
istoricii, geografii, calatorii arabi, persi si turci din acele timpuri, printre care
Ibn Ruste, Gardizi, Marvazi, Hudud al-Alam, Mutahhara ibn-Tahira al Makdisi,
Mubarak-sah, Aufi, Dimaski s.a. Acestia, n lucrarile lor, ne arata expres ca rusii
din secolele IX-XI locuiau pe o insula care avea lungimea si latimea egala cu
distanta parcursa de un om n trei zile. Rusii, ne spune Ibn Ruste, traiesc pe
o insula cu suprafata de trei zile de mers. Rus confirma Gardizi, este o
insula care se gaseste n mare Pe insula traiesc n jurul la o suta mii de
oameni. Acelasi lucru l afirma si ceilalti autori. Studiind cele scrise, ntelegi
foarte usor ca este vorba de Crimeea. Gardizi ne vorbeste despre locul aflarii
insulei Dimaski n lucrarea sa Cosmografia. Ei (rusii n.n.) au n Marea Maiotis
(Marea Azov n.n.) insule pe care le locuiesc si corabii de lupta.

Din cele scrise de Marvazi, Gardizi, Sukrula, Muhamadd Katib, Ibn Iiasa s.a., se
ntelege clar ca sclavinii si rusii sunt vecini, ca tara sclavinilor se gaseste n
imediata apropiere de tara rusilor. Ei descriu modurile de viata a rusilor si a
sclavinilor, religiile acestora, incursiunile reciproce cu scop de prada, captura de
robi s.a. Stiind ca teritoriul din nordul Marii Negre, dintre Dunarea de Mijloc si
muntii Caucaz, inclusiv Crimeea au fost populate din cele mai vechi timpuri de
ramura nord-estica a traco-getilor si ca, n pofida ciocnirilor interne sau invaziei
hazarilor, nu a fost abandonat de geti pna n secolul al XIII-lea, pna la venirea
tataro-mongolilor, avem tot dreptul sa afirmam ca comunitatea rusilor constituita
n secolul al IX-lea era o comunitate de-a urmasilor getilor.
Leon Diaconul, istoric din secolul al X-lea, descriind cum rusii si ngropau mortii
n anul 972, dupa o batalie cu bizantinienii, arata ca acestia i plngeau, i ardeau
pe ruguri, aduceau jertfe conform obiceiurilor deprinse de ei de la nteleptii lor
Anahorsis si Zamolxis. Este stiut ca acestor zei se nchinau getii, dar nu sclavinii.
Istoricul arab Gardizi ne arata expres ca toti acei care traiau n a doua jumatate a
secolului al IX-lea n partea dreapta a rului Rus (Severskii Donet de azi) pna la
Dunare faceau parte din neamul rumilor (rumnilor n.n.), iar mpreuna cu
ceilalti istorici persi, arabi si turci, numiti mai sus, ne spune ca statul acelora se
numea Rum (Rumnia n.n.), ceea ce nseamna ca rusii de atunci faceau parte
(erau o parte) din neamul rumilor (rumnilor), asa cum azi moldovenii, oltenii,
ardelenii s.a. fac parte din neamul romnesc.Acest lucru este confirmat expres
de Mukaddasi, care arata ca neamul care se numeste Rus este din Rum

Despre existenta unei formatiuni statale a rumnilor n secolul al IX-lea, mai

exact n anul 839, care cuprindea o mare parte din teritoriul Ucrainei de astazi,
ne vorbeste una din cele mai vechi cronici turcesti, intitulata Oguzname, scrisa
n secolul al XI-lea. Autorii acestei cronici numesc acel stat Tara a rumnilor.
Despre acelasi lucru ne vorbeste si Ghiliom de Rubruc, care, n 1253-1255, a
ntreprins o calatorie din Constantinopol, prin Crimeea, nordul Marii Azov, spre
resedinta conducatorilor tataro-mongoli. Acesta scrie ca a fost trecut peste rul
Don de rusii care traiau n casele de pe malul rului, ori nu se poate pune la
ndoiala ca cuvntul casele este romnesc si nu sclavin. Lista argumentelor de
acest fel poate continua

Asadar, rusii din secolele IX-XIII se trageau din marele neam al getilor si limba
vorbita de ei era ca si a celorlalti urmasi ai getilor, numita astazi romna.
Pentru a-i deosebi pe rusii de atunci, care nu erau sclavini si care faceau parte
din neamul rumilor (rumnilor), de rusii de azi, i putem numi pe primii geto-rusi.
Acestia, n anii 30-40 ai secolului X, au preluat controlul asupra sclavinilor de
rasarit, care, pna atunci, timp de aproape 250-270 de ani, au fost supusii altor
ramuri ale getilor apuseni. Astfel, denumirea de Rusia ncepe a se rasfrnge si
asupra sclavinilor.

Ca avanpost al rusilor-geti, la mijlocul secolului X, n partea de nord a teritoriilor

getice, conform aceluiasi Constantin Porfirogenetul, era cetatea Kiev, numita si
Samvatas. Aici erau dislocate unitatile militare ale geto-rusilor, se desfasurau
importante trguri la care sclavinii si aduceau produsele si le vindeau.
Geto-rusii administrau regiunile sclavine prin intermediul cnejilor care erau numiti
de marele cneaz si care aveau n subordine detasamente narmate de geto-rusi.
Dupa moartea lui Iurii Sclavinul, adica Iurii stapnitorul sclavinilor (numit mai
trziu de slavi Iarii Slavul, de unde l-au facut si Iaroslav n.n.), cnejii geto-rusi,
care au fost n fruntea regiunilor sclavine, ncep a nu se supune Kievului si
ncearca sa se comporte ca independenti. Pentru aceasta, ei recurg la sprijinul
sclavinilor, incluzndu-i n drujinele lor, iar cu timpul chiar n sfatul (duma
n.n.) boieresc. Toate acestea, si aflarea permanenta n masa mare de sclavini a
grupurilor razlete de ruso-geti conducatori, i vor slaviniza. n anul 1223, geto-
rusii dintre Donul de Jos, Marea Azov, rul Kuban si cei din nordul Marii Negre si
Crimeea sunt cuceriti de tataro-mongoli, iar cei ramasi n viata au fugit spre est si
nord, ori au fost dusi n robie, lasnd teritoriile care le-au apartinut mii de ani.n
anul 1237, tataro-mongolii navalesc asupra Rusiei cuprinse ntre Nipru (regiunea
orasului Kiev) si Carpati (regiunea cursului superior al rului Nistru). Orasul Kiev
a fost distrus completamente. n urma acestor invazii, geto-rusii, ca si
comunitate, dispar: cea mai mare parte a fost nimicita, o parte a fugit n alte
regiuni, o parte a fost dusa n robie si doar o mica parte a mai ramas pe loc,
inclusiv n regiunea dintre Nistrul de Mijloc si Bugul Superior, de asemenea n
Crimeea si Caucazul de Nord.

Regiunile sclavine au suferit mai putin. Cea mai mare parte dintre acestea nu au
fost atinse de hoardele tataro-mongole. Mai trziu, n secolele XV-XVI, cnezatele
sclavine se unesc sub conducerea cnezatului Moscovei, cnejii caruia mai aveau
radacini getice. Aceasta noua formatiune statala, de rnd cu denumirea de
Moscovia, continua sa se mai numeasca Rusia. Cu timpul, notiunea etnica de
sclavin ncepe a fi identica cu cea de rus (numele de slav l nlocuieste pe cel de
sclavin prin secolele XIV-XV n.n.).
n secolele XVIII-XIX, cnd rusii slavi si scriu istoria, ei scriu istoria Rusiei getice
ca pe o istorie a Rusiei slave, lipsindu-ne de o parte nsemnata a istoriei noastre.
Denumirea de Rossia a nceput a fi utilizata de cnejii moscoviti de la sfrsitul
secolului XV. Rossia de la rul Rosi. De ce? Probabil, pentru a sterge din istorie
faptul ca slavii au fost supusii rusilor-geti, ceea ce le-a reusit. n prezent, nsa,
cnd exista alte posibilitati, noi suntem obligati sa ne revedem istoria, sa ne-o
recuperam, n amintirea stramosilor si a viitorului copiilor nostri. Asta nu trebuie
sa supere pe nimeni..
Surs: enciclopediagetodacilor.blogspot.com
Autor: Andrei Groza