~ Contabilitatea capitalurilor Bupa studiul acestui capitol veti fi capabili sa + Ingelegett si delimitati obiectivele contabilitstilfinanciare a capitalucilor, + Analizat{ si detaliagiformele de constituire, majorare gi micgorare a capitalului social al entitétitor economice; ie + Explicati modalitatile de formare i repartizare a rezuitatul financiar degajat de activitatile entitatilor econom + Descrieti formele de capitalizare externa a entitstlor economice prin diferite modalitsti cum ar fi mprumutul obligatar, imprumutul bancar, imprumutut intersocietar 5 alte forme de finantare: ie + Cunoastetisiaplicaticiferitele forme de acoperireariscurilor prin mecanismul provizioanelor, + Rezolvati aplicatii practice ce privesc contabilitatea financiar’ a capitalurilor si provizioanelor. 2.1. Continutul, rolul si structura capitalurilor In sensul cel mai larg, eapitalul “reprezinta un factor de productic alituri de munca, pamant, abilitatea managerial asumarea riscului anteeprenorial” Nofiunea de capital are cel putin trei acceptiuni principale: 1. Oacceptiune economica, potrivit cireia capitalul este 0 categorie economics care ~ exprims tot ere cu ceilalti factori de productie participa la scopul obtinerii unui profit. raten resurselor materiale, acumulace gi reproductibile, care, prin asoci= alizarca de noi bunuri economice, in in uceasti catitate mai este cunoscut gi prin denumirile formate pe care le imbraca de capital real, capital tehnic sau fizic, bunuti investitionale, bunuri capital, bunuri ~ instrumentale, capital cchipament. Dupi modul in care diferitele component capitalului real participa la productie, se consumi gi se inlocuiese, xeesta se intilneste in practica curenta sub una din formele: capital fix si capital circulant sau capital fix, variabil si regular, Bécescu-carbunaru A, Bacescu M. Dicfioner de macioeconomie, Eitura CH. eck, Bucuresti, 2008, pag 53.| a4 Contabilitate Financial 2.0 acceptiune financiar: potrivit civeia capitalul este resurs care, cu timpul, 7 duce wvantaje (profi). Este tn rlatie pozitivi cu investinea gi negativa eu consul 3.0 acceptiune juridiea, povrivie civeit capitalul este un drept, o relatie intse ind] sau grup de indivizi i ansamblul de bunuri eumprinzsind: bani, magini, echipamedt clidiri, marerit prime gi materiale, pimint, hirtii de valoare, cange, deci total actin Potrivit xecepyiunii juridice, cu lurgi implieagi financiar-contabile, categoria eecin ici de capital are o interpeetare “lato senso” cuprinzind 7 + Capitalurile proprii; + Patrimoniul prop 1 si public al regiilor autonome; \ + Capitalurite imprumutate si datoriile asimilate, pe termen lung; Corelat cu accuse ultimnd accepfiune, din punct de vedere financiar-contabil capic lurile definute de asociagi sau actionari (entititi economici) reprezinta componem ale reaultatelor econcomice destinate a finanga de 0 manivri durabili activele nomice (bunurile si creditele) controlate de intreprindere.. Pe considerentul ci se uflé Ia dispozisia entitagilor economice pe o perioadit mai mare de timp, mai mare de un an, cle poarti denumirea de capitaluri permanente, < de reg Invi unex Reglementarilor contabile romiinesti conforme cu directivele europe de 6 atentic deosebita se bucuri “Capitalul si rozcrvele (capitaluri poropri) (car 1 Sn. reprevines drepeul aetionaclor asupra aetivelor unei encitigi, dup decucer, tuturot datoriilor, Capitalurile proprii cuprind: aporturile de capital, primete de c | pital, revervele, rezultatul reportat, rezultatul exercitiului financiar”* 2 OEP nv. 3055/2009, pet. 239 in MO. ne. 766.bis din 10.11.2009, 5CAPITOLUL 2 Contabilitatea capitaluritor 55 2.2. Organizarea contabilitatii financiare a capitalurilor Contabilitatea financiart a capitaluritor trebuie si asigure flarnizacea informatitlor necesare raportirit mivieil si structurii acestora in situatiile " standardize” de ra- portare finaciar ~ contabila, in special in Bilang si Situagia modificarilor capitalulei propriu. In acest context, se impune contabilizarea distinct a capitalurilor proprti de capitalurile imprumutate, intrucit in Bilang ele sunt prezentate de diviziuni bilan- 18 fiere distincte: capitalurile propri S capitalurile imprumutate in diviziunile INTR-O PERIOADA MAI MARE DE UN AN" respectiv “D-DATORII] CE PEE TREBUIE PLATITE INTR-O PERIOADA DE UN AN", in functie de exigibi- litatea rambursarii acestora. u In cadrul flecarei categorié de capitaluri (proprii sau imprumutate) se impune conta- bilizarea distincta a ficcdrci componente omomgene din punct de vedere a proveni- enfei $i evolutie! acestora in “viata” intreprinderilor Pentru organizarea si conducerea contabilititii sintetice a capitalurilor, prin Planul de Conturi General in vigoare (aprobat prin OMEP nr, 3055/2009) s-a rezervat clasa io de conturi “I-CONTURI DE CAPITALURI’ care cuprinde urmitoarcle grupe de conturi: 10 CAPITAL SI REZERVE Fe 11 REZULTATUL REPORTAT ¢ 12 REZULTATUL EXERCITIULUI FINANCIAR 14 CASTIGURI SAU PIERDERI LEGATE DE EMITEREA, RASCUM- PARAREA, VANZAREA, CEDAREA CU TITLU GRATUIT SAU ANULAREA INSTRUMENTELOR DE CAPITALURI PROPRIL ae 15 PROVIZIOANE. 16 IMPRUMUTURI SI DATORT ASIMILATE Se observa ca, in CLASA 1 CONTURI DE CAPITALURI figui i conturile rezervate capitalusilor proprii (grupele 10, 11, 12) si capitalurilor impru- mutate (grupa 16) si inca o grup de contuti, respectiv: at a. Grupa 15-PROVIZIOANE care reprezinti o sursi de fir tat din aplicaren prudengei in contabilitare, prezentacd in Bilang distineta: "H-PROVIZIOANE” ropric rezul- nte-o diviziune In cadrul ficedrei grupe de conturi functioneazi concur sintetice de gradul [ si/su LT, in functic de necesitigile de detaliere a informafici contubile. Daca necesititile de informa~ re impun, pentru uncle conturi se pot organiza gi evidenfe contabile analitie. Din considerente didaetice, in prezentul manual, vom teata contabilitatea sintetiea - sis unde este cazul, contabilitatea analitich a principalclor operatiuni economico- financiare reflecrate in conturile din Clasa 1 — Conturi de capitaluri, respe: ii grupelor de conturi, cu unele excepsii legate c, rellectate de anumite conturi si de modul de situatiile financiare, In principiu succesiur de confinutul informati raportase gi prezentare a aceste4 56 Contabilitate Financia | 2.3. Contabilitatea capitalurilor proprii. 2.3.1, Capitalul social: continut si tratament contabil Fal 2.5.1.1. Capitalul social:continut economica-juridic = Capitalul social reprezined o sursi de finangire a entitititor econopa asociagi sau actio © Bn ice, atrasa deb turd, meni sf asigu ati de aporturi in bani sau fan: ¢ durabilé @ uctivititii economiee, Capitalul social se constituie in momencul inflingirti cursul deruliit activititii acestora prez entitigilor eeonomice sau f™ ntand urmito: arele caracteristici are 0 scadentit nedetermina u exceptia entitifilor care prevad in actcle const tutive o perioadi determinata de functionare : * remunerarca efectiv & 4 aporturilor asocinjilor sau acfionarilor poate racter neregulat de la un exercitiu financiar la generale a actionarilor/ asociagilor si de perfor avea wn cas aleul, in functie de horararca adundr: mangele entititilor economice; ~ de cegulé, costul cemuneravii capitalului social, ca de altel a tuturoe clementelo caprtalurilor propri, este inferior altor surse de finangare alternative (creditela bene care, imprumuturi din emisiuni de obligatiuni, contracte de leasing, neincluedne dobinzi, comisioane gi alte cheltui i accesorii), Capitalul social reprezinei dreptul proprietarlor entitagii cconomice sub forma acm fiunilor sau pargilor sociale distribuite actionasilo * sat asociafilor in schimbull apor- turilor acestora, ‘aloare, care con- asupra emitentului, proportional cu valoarea subscrierilor si varsimintelor realizate, conferindu-i dre, venituri viitoare. Actiunile si/sau partile sociale sunt valoti mobiliare de o unumie’ v feri detinatorului acestora un drepe de coproprictar ‘ptul asupra unor> Actiunile si/sau partile sociale incorporeaza raportul juridic si economic dintre ace — fiona gi entitate (so ate pe acfiuni), respectiv drepturile si obligatiile actionarulu si/sau asociatului fara de entitate cum ar fi crepeul de proprictate asupra patrimonindui emitentului wl de vob in Adimaren generale a actionaviler/asciatitor * deptaddeprefernts in catru naier emis de ationtparti sciae - "dept de actine civil sau penala impotriva administratoriler 4 censanito Penurw aduniniserren 8 coutrluldefectuos a activitti econorna ‘i dreptul la 0 parte din cigtig ‘le viitoare ale emitencudué divide sub formd de ide,proportional cu naumeirud de actinni/parti seciale dey ‘nite ;a Contabilitatea capitalurilor 57 + dreptul de a participa la managementul emitentului prin alegerea membrilor in Consiliul de Administratic; + dreptul de control divect si indirect asupra emiteneului Actiunile sunt fractiuni ale capitalului social care pot sau nu fi tranvaictionate (ne~ gociate) pe piagi de capital Evolugia pietei de capital a consacrar mai multe categorii de actiuni in funetie de forma materializata sau nemateriali, de aracterul obignuit (ordinar) sau preferengial al drepturilor pe care acestea le incumbi sau in functie de modul de transmitere gi detinere a acestora la purtitor sau nominative Din punct de vedere contabil, criteriul cel mai important al clasificirii actiunilor il si juridice, acgiunile fiind constituie caracterul sau intinderea drepturilor economi grupate in: ~ acgiuni comune (ordinare); - acriuni preferential Aetiunile comune reprerintd instrumente de capital propriu, subordonate tuturor ce lorlalte clase de instrumente de capital, ce asiguri definatorului urmatoarele drepruri + dreptul asupra unei cote-parti asupra ac + dreptul asupra unei pirti din profirul net; + dreptul de preferingi la subscrierea noilor emisiuni de actiuni; + dreptul de a-si revendica la lichidare bunurile aduse ca aport in natura, + dreptul de vot in Adunarea Generali Ordinari/Extraordinarit a Act rilor; + dreptul de a se informa asupra gestiunii entitafii lui net; Aatiunile preferentiale sunt actiunile care asigura anumite avantaje fafa de acgiunite ordinate cum ar fi plata prioritart a dividendelor, uneari in schimbul dreptului de vot, drept de preferingl la noile subscrieri, dar in principal acest tip de actiuni sunt emise pentru exercitarea dreptului prioritar la dividende. Actiunile preferentiale nv au 0 aderenti ridicata mai multe ori convertite in actiuni ordinare cu oc: la publicul investitor, fiind de cele listirii actiunilor unei entitigi pe piata bursiera. Actiunile societatior cotate, reprezinta instrumentele financiare negociabile pe pi de capital Partile sociale repcezinti fractiuni ate capitalului social, al lor organizate ca societiti de persoane (societati cu rispundere limitata, societagi in nume colectiv), care nu pot fi negociate pe piafa de capital.58 Contabilitate Financiara 2.3.1.2. Tratamentul contabil privind capitalul social Contabilitacca capitalului social repsezineé un demers teoretico-conceptual gi aph tiv care vizeuz’ abordarea urmatoarelor aspecte: A, Documentele economice si juridice otilizate in cadral conrabilititii capitatul social; B, Evaluacea capitalului socials - C, Subsistermul conturilor utilizate pentru contabilizarea capitalului social. A. Documentele juridice si economice privind evidentierea capitalului social Capitalul soctal, €a si componenti a capitalurilor proprii imbraci dows forme: capi | tal social subscris nevirsat gi capital subscris virsat. Capitalul social subscris gi varsat se inregistreaza distinct in contabilitate, pe baza actelor de constituire a entititilor economice si a documentelor justificative intocmite cu ocazia aportirii acestui Actele constitutive ale entitagiilor economice (statutul si contractul de societare) reprezinti documente cu earacter juridic, prin care se stabilese modul de organiza- 4 re $i funcionare a entitigilor economice precum si elementele de identificare ale acestora in spafiul economic: denumice, sediu, forma juridici, obiect de activitate, structuri a asociagilor sau actionarilor, marimea capitalului social, organele de admi nistrare, modalititi de dizolvare etc. Statutul societatii reprezinti actul juridic unic intocmit la constituirca entititilor cu un singur proprietar (asociat), iar contractul de societate reprezintt un act juridie ce completeaza statutul, in 3 constituirii entititilor economice cu mai mull y proprictari (asociati sau actionari). Contractul de societate exprima manifestirea voingei investitorilor de a subscrie si participa in comun la finantarea entitifilor economice, cuprinzind drepturile gi 4 obligatiile juridice ale acestora, Documentele economice care stau la baza inregistririi in contabilitate a operative | pera nilor privind constituires capitalului social gi la evidengiecea analitie’ a actionarilor saw asociafilor se pot conetetiza in: + chitanta pe baza careia se inregistreazi aporturile in numerar depuse ba ~ caseria entiti¢ii, in lei sau valuta; + foaia de varsimant, ce atest depunerca aportului Aisponibil la banc’ in tei sau valu in bani, in contul de wub forma de active imo- ate gi/sau circulante in cuprinsul cirora se inserearat + proces verbal de receprie a aporturilor in natue. bil tehnico-economice ale aporturilor in natura, Procesul verbal de receptie carncteristicile este insorit de un raport de evaluate a unui expert independent Contabilicacea a naliticd a actionatitor sau asociagilor este repreventatii de Registrul Activnarilor/Asociagilor, eu ajutorul efiruia se fine evidenfa nominald a fe gionar (asociar), numarul de aetiuni siu parti sociale ce revin fieesrui aetionar faso- i aceee ApITOLUL 2 Contabilitatea capitalurilor 59 iat), valoarea eapitalulai subseris gi vA utile de sat, precum si referinge privind ce actiuni sau parti sociale In ca ul entitatilor cconomice organizate sub forma de socictiti pe actiuni, care actionewai pe piata de capital, Registrul Aegionacilor/Asociatilor 31 contabilitatea analitica a actionarilor este reatizath de socictati specidlizate, care in schimbul unui commision asigurt contabilitacea analitict a acgionarilor si actiunilor pe eategorii de actiuni. B. Evaluarea capitalului social Caregoriile de valori utilizate in cadral contabiliatii capitalului social au in vedere momentele de evolufic a capitalului de la constituirea acestuia pint lx lichidarca societitilor comeerciale, cuprinzind urmatoarele valori asociate Fractiunilor de ca- + valoarca nominal a actiunilor sau pirfilor sociale; + valoarea de piata; + valoarea de rentabilitate; + valosi patrimoniale Valoaren nominala a actiunilor sau partilor sociale, reprezinti valoarea atribuiti acestora la constituirea societisilor comerciale si este imprimati (individualizati) pe ficcare titlu. Valoarea nominal reprezinti echivalentul valoric pe care acfionat i sau asociagii sunt dispusi si. achite in cadrul unei fractiuni a capitalului social, corespunziitor unei acsiuni sau parti sociale. Pornind de la acest raport, valoare nominak fractiunea capitalului poate determina pe baz relagiei de calcul: ‘ocial, ncesta se Capital social= Numar actiuni/Pargi sociale x Valoarea nominal In stabilirea valorii nominale a unui instrument de sociala) se iau in considerare urmatoarele aspecte: ital propriu (actiune/parte ~ categoriile de investitori la care se adreseaza emitentul respectiv, publicul larg sau investitorii sofisticagi (investitionali); ~ perspectivele de cotare a acfiunilor pe piata de capital (bursiera); - valoarea nominal a unor emnitengi din acelagi domeniu de activitate, penteu a ave cursuri comparabile pe piagi. Valoarea nominali reprezinta o valoare individuala in cazul prime’ emisiunt de ac- nul ol uni, la constituirea entitatilor economice in. cazul ofertelor primare de actiuni sau poate fio componenta a prerului de emisiune, format din dou elemente: valoares nominal si prima de emisiine, in cazul ofertelor secundare de acfiuni. Valoarea de piati reprevintdt suma pe cate un investitor accept si o pliteascd in schimbul unei actiuni, in urma unei teanzact Valour de piagi este impusi de raportul ccrere-oferti existent pe piatt dar gi de maniera in realizata pe o pind act60 Contabilitate Finan: care investitorul cuantifica riscurile, sentabilitarea si politica de dividend deg” activitatea emitentului trebuie $4 se realizws Evaluarea actiunilor kx valoarea de pi intro mani) creti, avindu-se in vedere alte valori stabilite pe baza ratelor de rentabi... ratelor de “acumulave a activi net” sau a valorilor lichidative a sistermului de valori ut Valoarea de rentabilitate reprevinti o componer evaluarea capitalului social care are in vedere analiza comparativ’ a oportun! de investitie pe piaga financiara, a reaultatului repartizabil actionailor in con actiuni respectiv rata de capitalizave a revultatului net pe actiune Valoarca de rentabilitate imbraci doua forme: a, Valoarea financiari a actiunii (VF) este definita ca echivalenta valorii, care ti pe pinga financiari la o anumiti rutii a dobanzii generewzi un venie anual dividendul actiunii (D), conform relagiei de calcul: . ve-2 - R onde: VE - valoare financiara a actiunif; i D- dividendul anual/actiune; R- rata dobanaii pe pial aplicatk unci investigit alternative, b, Valoarea de randament « actiunii (VR) este definitit ca echivalent a vali respunzatoare profitului net ce revine unei acfiuni (P) capitalizat la rata x dobanzii pe piagi (R), conform relatiei de calcul: ve-£ = R unde VF — valoare financiari a actiunii; = P - profitul net aferent unei actiuni; R - rata dobanaii pe piaga Ananciard. . Valorile patrimoniale au in vedere valoarea unei entitiyi caleulatd pe bax matiilor contabile prezentate in situafile financiare (bilan) raportata la num acfiuni sau parti sociale. valori de activ net sau de interes r= si sunt utilizate atat in evaluares noilor acfiuni, cu ocazia ofertelor publice sec cit si-n evaluarea entita Vaiorile patrimoniale mai sunt denumite s lalichidarea acestei Valocile patrimoniate sau de activ net imbraca, de regulii, uemataarele forme. a) Valoarea matematica contabila si 2) Valoarea de lichidare.ApITOLUL 2 Contabilitatea capitaluritor 61 a Valoarea matematicé contabila (valoare intrinseed) se determin’ cx raport intee capitalurile proprii (activul net gi numarul de actiuni). Valoarea matemiatic’’ con abil reprezinti un reper in evalw ‘ca noilor acfiuni si poate coincide eu preyul de emisiune a acestora, satt poate fi inferior sau superiar acestuin, in tumnetie de imaginea entititii in rindul investicorilor, ratele de ran: deschidere a emitentului spre piati nent a actiunilos, riscul gi politien de 4, Valoarea de lichidare reprezinti valoarea pe care emitentul o poate obtine intr-un ntr-un interval seuct de timp. context lichidativ al entitari, in evaluarea capitalului social si al evo- lutiei entitatii pe piaga de capital (bursiers) se por determina ratele de capital respoctiv ratele de randament (perforrmanfa) realizate de entitigile cconomice. in contextul acestui sistem de valori utiliz C. Subsistemul conturilor utilizate pentru contabilizarea capitalului social Contabilitatea fluxurilor privind capitalul social are in vedere constituirea gi modifi- carea capitalului social de Ia momentul infiingirii pin’ la momentul lichidarii enti- titii, Capitalul social ca si componen i modifica sub influenga unor operagiuni de naturi cconomica, financiars, tehnica si juridica in si angajeaz’ juridie aporturile in a capitalurilor proprii se formeaz: urma cirora se dimensioneazi, apelea, evalu: numerar si naturi aduse de proprietari. Constituiren si modificarea capitalului social se realizeaza pro intermediul unor me~ canisme de finanare adecvate piefelor de capital sub forma ofertelor publice de vinzare a actiunilor sau sunt inserate in actele constitutive ale entititilor in situatia cntitatilor cu un numar redus de actionari/asociafi, necotate pe piata de capital Subsistemul conturilor care reflecté constituirea $i modificarea capitalului social precum si valoarea drepturilor de creanti privind subscrierile si aporturile aduse de actionari/asociati este redat de urmitoarele conturi: 1.Contul 101 “Capital” cont sintetic de gradul I, care se dezvolti in functie de na- tura capitalului gi a emitentului in urmatoarele conturi sintetice de gradul TI: 1011 “Capital subscris nevarsat” 1012 “Capital subscris varsat” 1015“ Patrimoniul regiei” 1016 “Patrimoniul public” Contul 101 “Capital” dupa confinutul economic conturi de capitaluri proprii, iar dupa conturi de pasiv. conturile de gradul II derivate din dezvoltarea acestwia sunt functia contabili Dezvoltarea contului 101 “Capital” in conturile 1011 “Capital subscris nevarsat” imitarca capitaluritor in fune~ 1012 “Capital subscris varsat” se realizeaza pentru de tie de exigibilitatea, respectiv modul de aportare a capitalului social, Contul 1011 “Capital subscris nevirsat” se crediteazd cu mirimea capitalului social ipulat in statucul gi contractul de socie te gi se debitewz in mo- subseris n62 4 Contabilitate Fina mentul aducerii aporturitos. Soldul creditor al contului 1011 “Capital socia nevirsat” reflectd marimea capitalulul s la momentul in care se finalizes ! cial subseris nevarsat. Avest cont se s virsarea tututor aporturilor. - Pentru reflectarea capitalului social subscris virsat s¢ utilizcazi contul sini gradul 11 1012 “Capital subseris varsat” care se crediteaz in momentul— efective a aporturilor si a majorivii capitalurilor prin operatii de capitalizar Cintegrarea profitulu, rezervelor, primelor de capital in capitalal social) gi se d “Al eu ocazia operatiunilor de diminuare a capitalului social Precizam 4 noile reglementiei contubile conforme cu directivele curopens asimilat abordacea dezvoltarii structurilor de capital pe itinerariul autoriza une-circulatie care ar surprinde mai clar raporturile entititii cu investitori, cursul apelirii capitalului si ar pune in evidenga si situagiile de dificultaee ins capitalului sau situatiite de suprascriere | Tnacest sens, contabilitatea trebuie si ofere o informare analiticd asupra capit atat din punct de vedere a naturii actiunilor emise cit gi a stadivlui in care se capitalul, asigurind © detaliere pe nivele a capitalului social astfel: + capital social subscris; + capital social subseris i visa. : Aceste aspecte au fost tratate in lucriri de specialitate din sara noustri, pris tarea atat a conturilor de capital cat $i a conturilor de creanti privind rapor asociatii si actionarii’. Contabilitatea analitica a capitalului social se realizeazd pe actionari sau cuprinzind numarul si valoarea nominala a actiunilor sau pirtilor sociale sw si varsare’, - Prezentarea acestor structuri ale capitalurilor in functic de clase de actiuni si de apelare trebuie si fle realizati in bilang sau in notele explicative, ia cazu lului autorizat a fi emis® Relagile entitatii cu actionarti sau asociatii statuate in eadcul ope lor privind constituirea capitalului social este reflectati in contabi ajutorul contului sintetic de sgradvul I 456 "Decontiri cu actionarii/» privind capitalul”, . Dupi continutul economic, contul 456 “Decontari cu actionarii/asociagii capitalul” este un cont de reflectare a raporturilor entitiyit cu testi, privind si datoriile entitatii generate de operatiunile de subscriere, virsare sau ret capitalului Dupa functia contabilA este un cont bifunctional. 3 Pop A. Contabilitatea financiara romaneascé armonizata cu Directivele contabile europene si standardele internationale e abiltate, Editura lntetcredo, Deva, 2002, pag. 127 Ristea M, coordonator, Cantabilitatea financiarS, Editura Universitars Bucuresti, 2004, pag. 60. = Fatdcean Gh. Contabilitatea financiaré a operatiunitor cu valon mobilare, Ecitura Risoprint, Chu Napoca, 2008, pag 32CAPITOLUL 2 Contabilitatea capitalurilor 63 Contul 456 “Decontiri cu actionarii loarea ‘ociatit privind capitalul” se debiteazi cu va- sapitalului soe rari sau asociati sub forma de numerar sau i, cu ocuzia constituirii sau majordrii capitalului social, Capitabul i cial poate L fi subscris la valoacea nominals a acsiunilor sau la o valoare superioart denumiti pret de emisiune $i poate fi determinata conform relutilor de caleul de mai jos: L @ act tal social subseris = Numav de actiuni/parpi sociale subserise se Valoare nominal ne/parte social (2) Capital social subscris = Numar aciuni subscrise x Pret de emisiune Contul 456 “Decontiri cu acrionarii/asociatii privind capitatul” se crediteaza cu aca ia aportitii bunutilor si/sau valorilor aduse de actionari/asociagi in schimbul drepru- tilor de proprietate asupra entititii, Poate avea sold debitor si care reprezinti creanga entitipi fapk de actionari/asociagi privind valoarea capitalului social camas de aportat, Contul 456 “Decontéri cu actionarii/asociatii privind capitalul” fancfione L cont de datorii intre momentul constituirii obligayici de plati citre actionari/asociat privind capitalul retras si pani la momentul retragerii efective a acestuia. L In acest caz, contul 456 “Decontari cu actionarii/asociat privind capitalul” se cre~ ditcazd cu valoarca obligarici de platé fari de actionari/asociati si sc debiteazd cu ocazia stingerii obligatiet prin plata echivalentului in numerar sau in natura a apor- - tului proprietarilor. Soldul contului 456 “Decontari cu actionarii/asociatii privind capitalul” in accast4 situatic este creditor gi reflect valoarea aporturilor actionarilor sau asociafiilor ce urmeaza a fi restituite acestora Contabititatea analitica a creantelor si datoriilor privind actionarii sau asociatii se poate realiza in mod analitic pe fiecare actionar siu asociat, cand numirul acestora este redus, sau se poate realiza la nivel global. De asemenea contabilitatea crean- gelor gi datoriilor privind capitalul se poate realiza prin dezvoltarea contului 456: Decontiri cu actionarii/asociagit privind capitalul” in conturi analitice, in functie de momentul si stadiul in care se afli capitalul, astfel: 1 ‘Decontari cu actionarii/asociatii privind capitalul subscris' He 2 “Decontari cu actionarivVasociatii privind capitalul nevarsat la fermen”: 4 Decontari cu actionarii/asociatis pentra varsamintele anticipate’: a 5 “‘Decontari cw asociatii in dificultate”; 6 “Decontiri cu asociagii privind capitalul de rambursat e i64 Contabilitate Finenciarg 2.3.2. Contabilitatea operatiuniior privind constituirea capitalutui social Constituirea cupitalului social, privita ca si proces de procurare a resurselor finunei- sure se reulizeaza la infiingarea entivitilor economice prin emisiunea de actiuni/pieti eee sociale, cate sunt distribuite proprictarilor in contrapartida ew valoarea capitalului social subscris si varsat. Constituirea capitalului social reprezinti o operatiune juridico-economict comple- xi, fundamentata juridic pe actele constitutive ale entitiyii, in care se ingeminea- 28 clementele de naturi juridic’, definite de intinderile drepeurilor actionarilor sau asociariilor, in funcrie de actiunile emise, cu elementele de natura economici, in care se circumscriv parametrit valorici a acestor drepturi, prin opcragiunea de stabilire « valoriiiniiale sau a preqului de emisiune a acestor drepturi - Constituirea capitalului social se poate realiza in mod efectiv fie in momentul infi- ingirii enticapii cand subscrierea si varsarea capitalului social se realizeard simultan, in numerar sau in natura, fle se poate realiza in mod treptat, decalat in timp, cand intre momentul subscrierii si momentul virsirii efective se poate intinde 0 perioadi de timp de pand la 12 Juni de la inmatricularea socictifii In Registrul Comertului (in? ~ cazul societitilor comerciale pe actiuni) sau juridice care, in baza unui act constitutiy, convin si pun in comun valori si/sau_» bunuri economice in vederea desfiguririi unor activitati cu scop lucrativ, aducitoare | de profit, Societafile comerciale au evoluat in timp de la cole de inspiratic familial spre cele detinute public, fird a se exclude unele pe altele, Astfel, si astizi, pot fl in- talnite trei tipuri de societipi comerciale si anume: Capitalul socictailor comerciale se constituic din participatiile persoanclor fizice gif : 1) societiqi comerciale de persoane; 2) societati comerciale de capitaluri; 3) societsti comerciale mixte; fiecare dintre cle putind imbi forme juridice. ‘a mai multe Legea comerciali romana reglementeazi cinci forme de societtti comerciale ale chror caracteristici principale sunt sintetizate in tabelul urmator: Societiti “Societitiin comands Sa Souetdveu innume raspundere Tip de societate simpla peactiuni pe actiuni colecty re een eeeAy Hitats (NG RY Hee 6 1 2 3 4 5 ! Manimea minima i echivalent echivalent 3. a capitalulut 90.000lei* so.000 lei" “OPT iiesseez| Capitahul este Cote de Cote de es divizat in: participare _participare Actiuni Actiuni Peti sociale : sat 8 “***Legea societstilor comerciale nt 31/1990, cepublicata in MOF. 1066/17.11.2004, cu modifearile ulkerioare 7carro 2 Contabilitatea capitalurilor TValoorea sominala Confer Confoxrr minima avune! —actului = actutul an Oaks ole | actiuniepant constitutiy — constituiy i [Ls i naimOt ee : Minim 2. Minin 2 Maxim 50 propaierari \ a tuturor asociatilor obliga aa? Responsabilikatea Nelimitats. — comandiitati; comanditarii numa said {| proprietat los sisolidara sunt abligate numai pand la plat Pee i faconcuenta aporui —actiunifor— COMUEMA | ia ia aoortuiui | ee i . : lor | “ecules el wal thio 0 dad la 2 ani poner am mai wc lect echivslenel net» 25.000 euro Din sinteza prezentaca in tabelul de mai sus rezult’ cX participariile proprietarilor la capitalul socictifii comerciale imbracd urmitoarele forme: venta aul societitilor 1. Cote procentuale de participare nereglementate minimal, comerciale de persoane, respectiv la soc societafilor comerciale in comandita simpla (SC: tigile comerciale in nume colectiv (SNC) si 2. Parti sociale de valoare nominali egald, de minim 10 lei, in caval socictatilor comerciale cu rispundere limitaté (SRL), considerate socictigi comerciale mixte, re- spectiv societati de persoane gi capitaluris Caracteristica comuna a cotelor procentuale de participate si a pirtilor sociale este ca ele nu pot circula liber pe piege de capital reglementute, ci numai in condi previzmute in actele constitutive sau in baza unui acord ulterior al asociagilor. 3, Actiuni de valoare nominala stabilita prin actele constitutive, in cazul socie- tatilor comerciale de capitaluri, respectiv la: societigile pe actiuni (SA) si comandi pe acfiuni (SCA). In masura in care societaile pe actiuni sunt declarate prin actele astitutive ca fiind deschise, gi sunt inserise la “cota bursei” actiunile, pot circula liber pe piefele de capital reglementate, pe care sunt cotate, Filiera inregistearilor contabile “standard!” privind constituirea capitalului social, pee~ supune: 1. Inregistrarea subscrierii capitalului social: 456 = 10 x "Decontari cu actionarii! “Capital subscris nevarsat” asociatii privind capitalul”Contabilitate Financ ftrarca aporturilor efective, in natura sifsau numer % 456 2x0 Decontari cu actionarii/asociatii 1 “Conturi deimobilizari” privind capitalul” 3xxx a “Conturi de stocuri si productie in curs de executie” 7 Sra 1 “Conturi de trezorerie” 3. Transformarea capitalului social subscris nevarsal tn capitalul subscris varsat mAsura aportarilor eféctive in natura si/sau in numerar): # eS 1011 = 112 ty “Capital subseris “Capital subscris varsat” nevarsat” Aplicafii practice: a Aplicatia practica nr. 1 a Se consttuie o socctate comercial cu réspundore limitatd eu un capital social subserinds 200 lei, depus integral im depoxit bancar inainte de inmatricularea la Registrul Comalyy ful yt REZOLVARE: 1) Tnrogistrarea capitalului social subsetis: 456 = 10 20h *Decontari cu actionari “Capital subscris nevarsat” ig asociatiiprivind i capitalul” , 2) Eliberarea aportului (transferul dreptului de proprietate asupra depovitului bir, car de la subscriptori la socictatea comercial cu rispundere limitata consticuita) 5121 = 456 "Conturi la banc in tei” “Decontari actionarii/asociay privind capitalul”caprOwl2 Contabilitatea capitalurilor 87 1011 1012 200 “Capital subscris “Capital subscris varsat’ nevarsat” an Aplicatia practi Se constituie o societate pe act ciettit valoure de 176,000 lei cu un capital social le $00,000 lei, La oo nt bancar suma de 24.000 lei i s-au aportat cladivi in tivirew so~ fnsat in contul cur 1) Ineegistrarea subscricrii capitalului social: 1011 400.000 “Capital subscris nevarsat” asociatil privind capitalul” 2) Inregistrarca aportiii capitalului social Ia infiingarea socierSgi % 456 200,000 212 “Decontiri cu actionariifasociatii 176.000 "Constructii” privind capitalul” 5121 24.000 " Conturi la banci in tei” 3) Inregistrarea transformirit capitalului social subscris, nevirsat in capitalul social subseris virsat: 1011 1012 200.000 “Capital subscris “Capital subscris varsat” nevarsat” 2.3.3. Contabilitatea operatiunilor privind majorarea capitalului social Majorarea capitalului social reprezintd o operatiune de atragere @ unor anciare de la proprietari sau investitori respectiv de ineozporar capitalurilor proprii in capitalul social. 130 1 componentelor Majorarea capitalului social se poate realiza prin operagiuni de re are interna ce combinata68 Contabiiitate Finan 2.3.3.1. Contabititatea operapiunilor de majorare a capitalutui social prin capita externa - Capital ragiunad de atrag numer /aven exter a entititilor cconomice este definiti ca un ansamble surse de finanfare a activitigi, constind din apor a noi gi/sau in naturs, fli Adunirii dupa ce intrey apical Operatiunile de capitalizare extend se realivews in bara lho rale Extraoedinare a Actionariler/AAsociagilor yi num: subscris anterior a fost subsets ¢ varsat, Operatiunile de capitalizare externa se realizewsa prin en pargi sociale la un prey ce inchi numité primi de emisitine, care corespunde acumulirilor de capital incegists entitigi de la constituire sau de fa ultima emisiune de capital. O ale modatix capitalizare exterr tani sau parfilor sociale , cu acordul tuturor actionarilor sau asociatilor: de noi actiy jloarea nominalA § tan surplus de valo, A entititilor consta in majorarea valorii nominale a vechile Stabilirea pretului de emisiune a noilor actiuni sau a parti sociale trebuie si £7 cat de operatiuni contabile, cum ar 6 + inveotatierea sctivelor si datoriilor entitagi; e + ajustarea activelor si datoriilor entititii; stabilirea activului net, determinarea valorii de piasi sau a valorii j actiunilor sat pirtilor sociale ce vor fi emise - Aceste demersuri au menirea de a determina o bazi de evaluate corect, ccal& unilor sau pirfilor sociale pentru a nu defavoriza vechii uctionari/asociati Pre emisiune a noilor actiuni/parti sociale, poate avea urmatoacele baze de detern + activul net pe uctiune/parte social cind evaluarea ee bazeaza pe valorie patrienu + minimum dinere activul net pe actiune i valoarea just cind actiunile ny cotate pe piata de capital (bursiexi); + valoarea bursieri sau de pinta cind actiuaile entitatii sunt cotate pe piata bi si prezintd indicatori ridicati de lichiditate gi capitalizare. Emisiunee noilor actiuni la un pret de emisiune mai mic decat valoarea mate contabila (activul net pe actiune) determin’ o depreciere 2 si 0 prejudiciere a vechilor actionari. Protectia vechilor acfionari se realizeams alorii vechitor ai emisiunea gi distribuiren citre acestia a unor dreptuci de subscriere care reps picrderea de valoare a vechilor actiuni. Dreprurile de subscriere pot fi detasate ¢ fiunea propriurisi gi tranzactionate ln bursi geneeaind pierderi sau cagtiguci ~ definatorit acestora Valoaren unui drept de subscriere (DS) se determina pe baza rekatick Valoare DS = Valoare matematica contabili pe actiune inainte de emisiune unilor— Valoarea matematici contabila pe acyiune dupa emisiunen actiunik