UNIVERSITATEA PETROL-GAZE DIN PLOIESTI

FACULTATEA INGINERIE PETROL SI GAZE

SPECIALIZARE: MINE, PETROL SI GAZE

Coordonator: Nae Ion

Student: Radu Dorin Ilie

Anul IV

Grupa 4

PLOIETI, 2017
 1.MODELUL GEOMETRIC AL ZACAMANTULUI

1.1 Harta structural (cu izobate) a zcmntului

Harta structural ( cu izobate ) , reprezint proiecia n plan orizontal a punctelor de

intersecie ntre diverse plane izobatice i un plan reper . Ca plan reper se va lua intrarea n
stratul productiv .
Harta structural poate fi construitpe baza seciunilor geologice sau prin metoda triadelor .
n acest caz s-a adoptat metoda triadelor . Aceasta presupune alegerea stratului reper, intrarea n
stratul productiv , intrri ce se determin pe baza diagrafiilor geofizice ale sondelor . Adncimile
reperului , citite pe diagrafii , sunt n cote absolute care vor fi raportate la un reper unic , adic
nivelul mrii . Astfel , din aceste cote absolute se va scdea elevaia sondelor i se obin cotele
izobatice .
Cotele determinate pe diagrafii nu coincid ntotdeauna perfect cu cele reale din sonde ,
abaterea fiind n funcie de tipul dispozitivului utilizat , de grosimea statului poros , de mrimea
rezistivitii . Pentru fiecare situaie n parte se utilizeaz relaii analitice care permit efectuarea
coreciilor necesare . n acest caz se vor ignora aceste decalaje
Metoda de lucru :
se alege ca reper , intrarea n stratul productiv
se trec pe hart cotele izobatice ale reperului , citite din diagrafii ( anexele 2, 3 ) pentru
fiecare sond n parte
se unesc punctele cte trei
se caut puncte de valori egale pentru aceste drepte ( interpolare )
Datele obinute se trec in tabelul 1.

Calculul adncimilor izobatice

Sonda Adncimi reale E Adncimi izobate h

(m) (m)

Ha Hc Ht/a (m) Ha Hc Ht/a (m)
514 1495 1549 - 66 1429 1483 - 54
586 1737 1785 1761 350 1387 1435 1411 48
589 1730 1783 - 384 1346 1399 - 53
766 1354 1408 - 90 1264 1318 - 54

2
 Sonda 514
Ha = Ha - E = 1495-66=1429 m
Hc = Hc - E =1549-66=1483 m

Sonda 586
Ha = Ha - E = 1737-350=1387 m
Hc = Hc - E =1785-350=1435 m

Ht/a = Ht/a - E =1762-350=1411 m

Sonda 589
Ha = Ha - E =1730-384=1346 m
Hc = Hc - E =1783-384=1399 m

Sonda 766
Ha = Ha - E =1354-90=1264 m
Hc = Hc - E =1408-90=1318 m

Unde :
Ha - cotele n acoperi absolute msurate pe diagrafii
Ha - cotele n acoperi izobatice
Hc - cotele n culcu msurate pe diagrafii
Hc - cotele n culcu izobatice
Ht/a - cotele limit iei/ap absolute msurate pe diagrafii

Ht/a - cotele limit iei/ap izobatice
E - elevaiile sondelor respective

Dup determinarea acestor valori s-au fcut interpolrile din care a rezultat harta cu izobate a
zcmntului ( anexa nr. 5 )

3
 1.2 Fixarea limitei a contactului iei/ap

Limita hidrocarburi/ap se determin tot din diagrafii , pe baza curbelor de rezistivitate . n

realitate nu exist un plan orizontal de separaie ntre fluidele respective ci mai degrab o zon de
tranziie hidrocarburi/ap , a crei grosime este n funcie de strtuctura spaiului poros i diferena
de mas specific dintre cele dou fluide din zcmnt . Totui , pentru simplificare se admite
existena planurilor orizontale de separare a fluidelor existente n zcmnt .
Aceast limit hidrocarburi/ap prezint dou contacte cu stratul productiv : un contact pe
acoperi i un contact pe culcu . Proiecia acestor dou contacte pe harta cu izobate prezint , la
randul ei dou contururi : un contur interior ( pe culcu ) i unul exterior ( pe acoperi ) . ntre
cele dou contururi se gsete aa numita zon de contact n problemele de evaluare a
resurselor i rezervelor de hidrocarburi , de urmrire a deplasrii limitei n timpul exploatrii , se
opereaz cu un contur mediu . numit contur de calcul sau contur de lucru ( anexa nr.5 ) .
Ha +Hc
Se traseaz limita iei/ap la adncimea Ht/a = =(1387+1435)/2=1411 m
2

1.3 ntocmirea seciunilor geologice

Seciunile geologice sunt reprezentri n plan vertical a stratelor geologice. Cele mai
adecvate sunt seciunile transversale, deoarece ofer o imagine mult mai realist asupra nclinrii
stratului dect seciunile longitudinale . n plu aceasta evideniaz limitele hidrocarburi/ap i/sau
iei/gaze. n cazul de fa s-au ntocmit pe baza hrii structurale (anexele nr. 6,7).

4
 1.4 Determinarea grosimii de strat efectiv saturat cu fluide

Complexul productiv include i intercalaii de strate impermeabile , care trebuiesc puse n

eviden i nlturate de la grosimea total a stratului .
Pentru acest lucru se ia fiecare diagrafie n parte i se analizeaz . Se identific i se
noteaz stratele care compun obiectivul . Grosimea se msoar att dup curba de potenial
strandards ( PS ) ct i dup cea de rezistivitate ( ) , apoi se face media .

Dup determinarea grosimilor efective , acestea se vor reprezenta pe seciunile geologice.

Strat Sonda 514 hef hef,med

PS
A 12 11 11.5
B 12 19 15.5
C 8 - 8
35

Strat Sonda 586 hef hef,med

PS
A 7 10 11.5
B 15 16 15.5
C 4 - 8
35

Strat Sonda 589 hef hef,med

PS
A 5 10 7.5
B 12 9 10.5
C 12 - 12
30

Strat Sonda 766 hef hef,med

PS
A 26 4 15
15

5
 1.5 Calculul ariei zonei productive

Aria zonei productive se determin msurnd pe harta cu izobate ( anexa 5 ) aria

trapezului cuprinds ntre faliile F1 , F2 i F3 i limita iei ap de calcul .
Pentru determinarea ariilor s-au mprit zonele respective n triunghiuri si s-au calculat ariile
respective.

innd cont de scara hrii cu izobate ( anexa 5 ) rezult aria zonei prductive

Pentru sonda 514

2680 5000
A1(514) = = 26000 m2 =2.6 ha
2 106
Atotal(514) = A1(514) = 26000 m2 = 2.6 ha

Pentru sonda 586

52133 5000
A1(586) = = 86450 m2 = 8.645 ha
2 106
95133 5000
A2(586) = = 157938 m2 =15.7938 ha
2 106
Atotal(586) = A1(586) + A2(586) = 86450 + 157938 = 244388m2 = 24.43 ha

Pentru sonda 589

10577 5000
A1(589) = = 19625 m2 =1.9625 ha
2 106
80577 5000
A2(589) = = 157000 m2 =15.7 ha
2 106
18130 5000
A3(589) = = 35325 m2 =3.5 ha
2 106
Atotal(589) = A1(589) + A2(589) + A3(589) = 19625 + 157000 + 35325 = 205875 m2
= 20.587 ha

Pentru sonda 766

28160 5000
A1(766) = = 56000 m2 = 5.6 ha
2 106
97238 5000
A2(766) = = 288575 m2 =28.575 ha
2 106
Atotal(766) = A1(766) + A2(766) = 56000 + 288575 = 344575 m2 = 34.4575 ha

Atotal = Atotal(514) + Atotal(586) + Atotal(589) + Atotal(766) = 2.6 + 24.43 + 20.58 + 34.45

= 82.083ha = 82.083 104 m2

6
 1.6 Calculul grosimii medii a stratului in zona productiv

Pentru determinarea grosimii medii a stratului in zona productiva se folosete relaia:

hi Ai ( 35 26000 )+(28 244388)+(30 205875)+(15 344575 )

hmed = Ai
= = 23.26 m
820837

unde :
At - aria productiv
hi - grosimea medie efectiv calculate pe sond

7
 2. PROPRIETATILE MEDIULUI POROS

2.1. Calculul marimilor medii ale parametrilor fizici caracteresitici

colectorului

Pentru determinarea marimilor medii a parametrilor fizici ai colectorului (porozitate,

permeabilitate, saturatie in apa ireductibila, coeficient de compresibilitate al rocii), se vor folosi
datele din carote din tabelul 1. Pe baza diagrafiilor geofizice (anexele 2,3) se pozitioneaza
carotele pe sectiunile geologice (anexele 6,7). Se calculeaza o marime medie ponderata cu
grosimea pachetului (ha, hb, hc). Daca intr-un pachet avem mai multe carote, se face media
aritmetica a valorilor parametrului fizic respectiv.
Valoarea medie pe zacamant se calculeaza ca medie aritmetica. Modelul de lucru este
valabil atat pentru determinarea porozitatii cat si a permeabilitatii si a saturatiei in apa
ireductibila.

Sonda 514 m K Sai

K1 K2
A 0.1917 495 765 1
B 0.165 284 386 1
C 0.165 284 386 1

Sonda 586 m K Sai

K1 K2
A 0.1725 436.5 592.5 0.3095
B 0.179 467 632 0.304
C 0.172 157 241 0.337

Sonda 589 m K Sai

K1 K2
A 0.1763 377.67 425 0.3167
B 0.171 376 412 0.330
C 0.142 157 241 0.337

Sonda 766 m K Sai

K1 K2
A 0.1993 539.67 688 0.3053

8
2.1.1. Porozitatea

Porozitatea este propietatea rocii de a prezenta spaii libere numite pori sau fisuri. Acest
parametru msoar capacitatea rocii de a nmagazina fluide .n problemele de proiectare se
opereaz cu dou tipuri de poroziti :
o porozitate efectiv ( m ) , definit ca raportul dintre volumul de pori ( Vp ) i volumul
brut al sistemului roc-pori ( Vb )
o porozitate dinamic ( md ) utilizat n problemele de dislocuire a ieiului de ctre alt
fluid . Aceasta se poate defini ca produsul dintre porozitatea efectiva ( m ) i un
coeficient al utilizrii spaiului de pori , care ia n consideraie faptul c , n condiii reale
de zcmnt , agentul de dislocuire nu spal complet ieiul din spaiul poros .
Cunoasterea porozitii efective este necesar n calculele de evaluare a resurselor de
hidrocarburi , la stabilirea capacitii energetice a zcmntului , la alegere a metodei de
intensificare sau mbuntire a recuperrii . Porozitatea se poate determina prin metode fizice (
msurtori pe carote ) i prin metode geofizice ( din curbele de rezistivitate ) .

Porozitatea medie pe sond

ni=1 m
hi
mmed,S = n
i=1 hi
Unde :
i - prozitatea medie msurat din carote
m
hi grosimea pachetului de roc ( a , b , c , etc )

Sonda 514
(11.5 0.197+15.50.165+80.165)
mmedS514 = = 0.1737
11.5+15.5+8

Sonda 586
(8.5 0.1725+15.5 0.179+4 0.142 )
mmedS586 = = 0.17603
8.5+15.5+4

Sonda 589
(7.5 0.1763+10.5 0.171+12 0.142 )
mmedS589 = = 0.16073
7.5+10.5+12

Sonda 766
(15 0.1993 )
mmedS766 = = 0.1993
15

9
Porozitatea medie pe zcmnt

ni=1 m
s Ai
mmed,Z = n
i=1 Ai
Unde :
ms - porozitatea medie pe sond
Ai aria suprafeei din jurul sondei

0.1737 26000+0.17603244388+0.16073205875+0.1993344575
mmed,Z = = 0.1819
26000+244388+205875+344575

mmed,Z = 0.1819

2.1.2. Permeabilitatea medie paralela pe sonda

Sonda 514

11.5765+15.5386+8386
K II
514 = = 510.52 mD
11.5+15.5+8

Sonda 586
8.5592.5+15.5632+4241
K II
586 = = 564.15 mD
8.5+15.5+4

Sonda 589
7.5425+10.5412+12241
K II
589 = =346.85 mD
7.5+10.5+12

Sonda 766
15688
K II
766 = = 688 mD
15

10
Permeabilitatea medie perpendicular pe sond

n
i=1 hi
K
med,S = hi
n
i=1 Ki

Unde :
K
S - permeabilitatea medie perpendicular pe sond
hi - grosimea pachetului de roc ( a , b , c , etc )

Sonda 514

11.5+15.5+8
K
514 = 11.5 15.5 8 = 330.25 mD
+ +
495 284 284

Sonda 586

8.5+15.5+4
K
586 = 8.5 15.5 4 = 358.32 mD
+ +
436.5 467 157

Sonda 589

7.5+10.5+12
K
589 = 7.5 10.5 12 = 241.51 mD
+ +
377.67 376 157

Sonda 766

15
K
766 = 15 = 539.67 mD
539.67

11
Permeabilitatea medie pe sond

KII
med,S + Kmed,S
K med =
2

Sonda 514

(510.52+330.25)
K med S514 = = 420.391mD
2

Sonda 586

(564.15+358.32)
K med S586 = = 461.238 mD
2

Sonda 589

(346.85+241.52)
K med S589 = = 294.181 mD
2

Sonda 766

(688+539.67)
K med S766 = = 613.835 mD
2

Permeabilitatea medie pe zcmnt

n
i=1 ki Ai
K med,Z = n
i=1 Ai
Unde :
K med ,S - permeabilitatea medie pe sond
420.39126000+461.238244388+294.181205875+613.835344575
K med,Z = = 482.102 mD
26000+244388+205875+344575

12
2.1.3 Saturaia n ap ireductibil -

n porii rocii colectoare pot fi prezente urmtoarele fluide : ap , iei i gaze . Prin
urmare , se poate vorbi de o saturaie n ap , o saturaie n iei i o saturaie n gaze , numeric ,
saturaia se exprim ca raport ntre volumul de fluid din pori i volumul respectiv de pori i poate
lua valori ntre 0 i 1 , respectiv ntre 0% i 100% . ntr-un anumit volum de pori pot coexista
toate cele trei faze .
Saturaia n ap ireductibil , pentru un anumit zcmnt , rmne invariabil n procesul
de exploatare .
Cunoaterea saturaiilor n fluide este foarte important la evaluareae resurselor i a
rezervelor de hidrocarburi i la prevederea comportrii zcmintelor n exploatare . Determinarea
se poate face cu ajutorul metodelor fizice ( determinri n laborator , carote mecanice ) , prin
metode geofizice ( din curbele de rezistivitate ) sau prin calcule ( pe baza ecuaiilor de bilan ,
folosindu-se datele de producie )
Saturaia n ap ireductibil ia valori cuprinse ntr-un domeniu foarte larg , n funcie de
compoziia chimico-mineralogic a rocilor colectoare , de structura porilor , de capacitatea de
udare a rocilor . Pentru calculul acestei saturaii se apeleaz la nite relaii similare cu cele
folosite la determinarea porozitii .

Saturaia n ap ireductibil pe sond

n
i=1 ( Sai )i hi
( Sai )med,S = n h i
i=1
Unde :

( Sai )i - saturaia n ap ireductibil medie, pe pachetul cu grosimea medie hi

hi -grosimea medie a pachetului ( a , b , c , etc )

Sonda 514

111.5+115.5+18
Sai ,S514 = =1
11.5+15.5+8

Sonda 586

0.30958+0.30415.5+0.3374
Sai ,S586 = = 0.31038
8+15.5+4

13
Sonda 589

0.31677.5+0.33010.5+0.33712
Sai ,S589 = = 0.32948
7.5+10.5+12

Sonda 766

150.3053
Sai ,S766 = = 0.3053
15

Saturaia n ap ireductibil medie pe zcmnt

n
i=1 ( Sai )i Ai
( Sai )med,Z = n
i=1 Ai
Unde :

( Sai )i - saturaia n ap ireductibil medie pe sond

i - aria suprafeei din jurul sondei
A

(126000 )+(0.31038244388)+(0.32948205875)+(0.3053344575)
( Sai )med,Z = = 0.33488
26000+244388+205875+344575

2.1.4 Coeficientul de compresibilitate al rocii -

Coeficientul de compresibilitate este parametrul prin intermediul cruia se exprim

elasticitatea rocilor colectoare , elasticitate ce are o pondere important n cadrul forelor care
determin deplasarea fluidelor prin mediul poros . Coeficientul de compresibilitate este definit ca
raport al variaiei volumului cu presiunea i volumul insui i anume :

1 dV
= , la T = ct.
V dp

Se opereaza, in mod uzual, cu un coeficient de compresibilitate al rocii si cu un coeficient

de compresibilitate al porilor. Intre cei doi exista o legatura:

r = m p

Valoarea coeficientului de compresibilitate se poate lua , n lipsa unor determinri pe

carote , ntre 1 1010 2 1010 1/Pa , n cazul rocilor plastice ( nisipuri ) sau se poate
utiliza diagrama din fig. 2 n cazul rocilor elasto-plastice ( gresii , calcare ) .

14
 Diagrama pentru estimarea coeficientului de compresibilitate al porilor pentru gresii i
calcare
Pentru cazul de fa , cnd avem preponderent gresie , coeficientul de compresibilitate va
fi :
r =5.5 1010 Pa1
5.5
p = 1010 = 3.02385 109 Pa1
0.18189

2.1.5 Calculul volumului brut al rezervorului

Volumul brut reprezint volumul total al zcmntului de hidrocarburi , delimitat n culcu

i acoperi de strate impermeabile , iar lateral de faliile F1 i F3 ( anexa nr. 1 ) . Pentru
determinarea acestui volum se folosete relaia :

Vb = Ap hmed,Z = 820838 23.26615 = 19097700 m3

unde:
Vp volumul brut al zonei productive
Ap-aria productiv
hmed,Z-grosimiea medie a zcmntului in zona productiv

15
2.1.6 Calculul volumului de pori al rezervorului

Roca colectoare are propietatea de a prezenta pori i fisuri . Determinarea volumului de

pori al rocii , rezervorului este absolut necesar pentru evaluarea , n continuare a resursei
geologice de gaze . Pentru determinarea acestui volum se va folosii urmtoarea formul :

Vp = Vb mmed,Z

Unde :
Vp volumul brut al zonei productive
mmed,Z porozitatea medie n zona productiv
Vp = 19097700 0,18189 = 3473630 m3

2.1.7 Calculul rezervei de iei

1
N=Ap hz mmed,Z (1-Sai)
bt0
1
N=820838 23.26615 0.18189 (1-0.33488 ) = 1983160 m3
1,165
N=1983160 m3

unde:
N rezerva de itei
Ap aria productive
Vp volumul brut al zonei productive
hZ - grosimea medie a zcmntului
mmed,Z porozitatea medie pe zcmnt
Sai saturaia in ap interstiial pe zcmnt
bt0 factorul de volum al ieiului la presiunea iniial

2.1.8 Calculul rezervei de gaze

M=Nrs0
M=198316060 =118989393
unde:
M rezerva de gaze
rs0 raia de soluie la presiunea initial

16
 3. PROPIETILE MEDIULUI FLUID
3.1 Propietile ieiurilor

3.1.1 Solubilitatea gazelor n iei raia de soluie

3
Raia de soluie se definete ca fiind cantitatea de gaze , n , dizolvat ntr-un metru
3
cub de iei ,n condiii de zcmnt .
Se citete din diagrama din anexa 4

= 60

3.1.2 Factorul de volum al ieiului

Factorul de volum monofazic al ieiului - se definete ca fiind raportul dintre volumul
ocupat de o anumit cantitate de iei n condiii de zcmnt i volumul ocupat de aceiai
cantitate de iei n condiii standard ( fr gaze n soluie ) .
Factorul de volum al ieiului este adimensional , supraunitar , valoarea lui depinznd de
mrimea raiei de soluie , n sensul c un iei cu raia de soluie mare va avea i un factor de
volum mare
Din anexa 4 se citesc valorile pentru :

=1,175
=1,165

factorii de volum ai ieiului la presiunea de saturaie

factorii de volum la presiunea iniial

3.1.3 Vscozitatea dinamic a ieiului

Vscozitatea dinamic a ieiului scade cu creterea temperaturii . ntre 0 i ,
vscozitatea ieiului se reduce cu scderea presiunii ca pentru orice lichid . Sub presiunea de
saturaie , vscozitatea crete cu reducerea presiunii , fenomen datorat ieirii gazelor din soluie
.
Aceti parametrii se citesc din diagrama 4 n funcie de temperatura de zcmnt

17
TEMPERATURA DE ZCMNT

= (/ + ) + =(1411+222.5) 0.03+9,8=58.805

Unde :
/ limita iei / ap
elevaia medie
= 0.03 / gradientul de temperatur
= 9,8 temperature mediului ambiant

= .
P bg 103 10 104
Bar - - cP cP m N/m3
3

0 =165.33 1,165 - 25 - 60
=130 1,175 7 22.5 151.25 60
= 22 1,0575 59 31.2 117.5 10

3.1.4 Coeficientul de compresibilitate al ieiului

Elasticitatea se exprim numeric prin intermediul coeficientului de compresibilitate al
ieiului ,
Coeficientul de compresibilitate al ieiului se calculeaz cu relaia :

0 (1,1751,165)
= = = 2.40 104 -1
( 0 ) 1,175(165.33130)

n diagrama de variaie avem dou domenii n care factorul de volum al ieiului , raia
de soluie i vscozitatea variaz dup legi diferite i anume :
a) ntre presiunea iniial i cea de saturaie
b) ntre presiunea de saturaie i cea de abandonare
= 22
0 = 165.33
= 130

Pentru determinarea legii de variaie se folosesc condiiile unei drepte ce trece prin dou
puncte .

18
CAZUL I = 0 constant

a) pentru determinarea legii de variaie a factorului de volum brut :

,0 =1.165
, =1.175

,0 0 1,165 165.33
= <=> =
, 0 0 1,1751,165 165.33130

= 1.21179-0.000283

b) pentru determinearea legii de variaie a vscozitii :

,0 = 25
, = 22.5

, 22.5 130
= <=> =
,0 , 0 2522.5 165.33130

= 13.30101+0.070761

CAZUL II =

a) pentru determinarea legii de variaie a factorului de volum brut:

, =1,0575
, = 1,175

, 1,0575 22
= <=> =
, , 1,1751,0575 13022

=0.00108 + 1.03356

b) pentru determinarea legii de variaie a vscozitii :

, = 31.25
, = 22.5

, 22.5 130
= <=> =
, , 31.2522.5 13022

19
 =0,081 + 33.032

c) pentru determinarea legii de variaie a raiei de soluie :

, = 10 3 /3
, = 60 3 /3

, 10 22
= <=> =
, , 60 10 130 22

= 0,462 0,185

3.2 Propietile apelor de zcmnt

3.2.1 Solubilitatea gazelor n apa de zcmnt G`

Solubilitatea gazelor n apa de zcmnt este mult mai redus dect n iei , dar nu este
de neglijat .
Solubilitatea gazelor n apa mineralizat de zcmnt se calculeaz cu relaia :

2453,16 0,055
` = ( 1 )= 2,2 ( 1 )=2,1703
10000 10000
Unde :
G este solubilitatea gazelor n apa distilat , n 3 /3 , pentru a crei determinare
se poate utiliza diagrama din fig 3.1
X mineralizaia apei , in / , determinate prin analize de laborator
Y corecia salinitii cu temperatura , pentru care se poate folosi diagrama din figura
3.2

= 2,2 3 /3
514 = 1109,40 + 97,55 + 19,85 + 1216,50 + 6,61 + 3,25 = 2453,16 /
Y = 0.055

20
 Fig 3.1 Solubilitatea gazelor n funcie de temperatur i presiune

Fig.3.2 Corecia salinitii cu temperature

3.2.2 Vscozitatea dinamic a apei de zcmnt -

Vscozitatea dinamic a apei de zcmnt este un parametru sensibil n special , la
variaia structurii . Ea scade cu creterea temperaturii i crete cu creterea concentraiei n
sruri .
Pentru determinarea vscozitii dinamice a apei de zcmnt vom determina :

21
 Salinitatea pe sonda - Y

Y==1

Sonda 514
""514 = 25517,22 + 1955,10 + 242,81 + 43139,11 + 318,11 + 235,00 = 71407,35 /

1l apa..1040000mg..Ymg/l

100mg.Y%

10071407,35
Y= =6,866 %
1040000

Y=6,866 %
= 58.805
Se citete din diagrama din figura 3.3 valoarea vscozitii dinamice a apei de zcmnt
= 0.52 /2

Fig.3.3Variaia vscozitii dinamiceaapei cu temperature i salinitatea

22
3.2.3Coeficientul de compresibilitate al apei mineralizate - `
Compresibilitatea apei este influenat de presiune , de temperatur , de concentraia n
electrolii ( mineralizaie ) i de prezena gazelor n soluie .
Coeficientul de compresibilitate al apei mineralizate de zcmnt cu gaze n soluie se
poate calcula cu relaia :

= (1 + 0.05 )=4.21(1+0,05 2,46626)= 4,7291

Unde :
este coeficientul de compresibilitate al apei distillate fr gaze n soluie
se citete din diagrafia din fig 3.4
= 4,21
G` - este solubilitatea gazelor( raia de soluie ) n apa mineralizat de zcmnt

Fig.3.4 Coeficient de compresibilitate al apei distilate

23
CAPITOLUL 4
STABILIREA I AMPLASAREA REELEI SONDELOR DE EXPLOATARE
Amplasarea raional a sondelor este acea amplasare care asigur prducia
maxim de iei , cu cheltuieli minime . n acest sens , n practica exploatrii apar dou
situaii :
se d cumulativul pe zcmnt i se cere s se amplaseze sondele de extracie n
aa fel nct s avem cheltuieli minime.
Se dau resursele material i se cere s se amplaseze sondele n aa fel nct s se
obin valoarea maxima a produciei de iei cu aceste resurse.

Amplasarea sondelor de iei se face n funcie de modul de manifestare a

energiei de zcmnt , de regimul tehnologic de exploatare adoptat , de configuraia
geometric a zcmntului .

4.1 Amplasarea sondelor pe zcminte de iei tip band liniar , cu acvifer activ
Amplasarea sondelor pe zcminte de iei tip band liniar cu acvifer activ
(fig 3.1) se face n iruri ( rnduri ) paralele , n raport cu conturul interior ( limita
iei/ap pe culcu ) , aceasta deoarece sondele se inund mai nti pe culcu .
Numerotarea irurilor ncepe dinspre conturul petrolifer ( limita iei/ap ) ctre
conturul de nchidere ( C.I. ).
Amplasarea ncepe cu fixarea ultimului ir de sonde ( irul k ) ; acesta se fixeaz
paralel cu conturul de nchidere al zcmntului la o distan de circa 80-100 m .
O apropiere prea mare a irului k de C.I. conduce la accentuarea fenomenului de
interferen a irului cu falia respectiv . O ndeprtare prea mare a irului k de
respectivul contur ar face ca n volumul situat ntre irul k i C.I. s rmn o cantitate
substanial de iei nedrenat de sonde.
Dup fixarea ultimului ir se msoar distana d , dintre ultimul ir i conturul
iei/ap pe culcu .

24
 Fig. 4.1 Amplasarea sondelor de extracie pe un zcmnt tip band liniar , cu acvifer activ

Se determin distana ntre iruri a :

96
= = = 48 mm
2
a 5000 = 240
Unde:
d = distana de la ( /a ) culcu pana la ultimul ir de sonde (d=96mm)
k= este numrul total de iruri ( k= 2 )
1 = distana de la ( /a ) culcu pn la primul ir de sonde
2 = distana de la primul ir la al doilea ir de sonde
S= lungimea irului

25
 Se recomand o distan optim ntre iruri de 150 200 m . Numrul de iruri va
fi n funcie de lungimea zonei respective . Distana dintre irurile intermediare ( 2 , 3
k 1 ) este aceiai egal cu a i rezult din relaia de mai sus . Distana de la conturul
iei/ap pe culcu la primul ir ( 1 ) se alege mai mare decat a , avnd n vedere c
primul ir este inundat mai repede dect celelalte . Rezult c distana dintre penultimul
ir ( k 1 ) i ultimul ir ( k ) va fi , mai mic decat a .
S-a constatat din practica exploatrii , c exploatarea cu mai mult de dou iruri
nu este eficient din punct de vedere al consumului energetic i deci se recomand ca n
exploatare s fie ntotdeauna cel mult dou iruri , celelalte urmnd s fie activate
succesiv .
Se va proiecta n continuare numai modelul zcmntului pe care funcioneaz
dou iruri simultan , indiferent de numrul de iruri proiectate n vederea exploatrii
acestuia .
Astfel , distana de la conturul iei/ap pe culcu la primul ir de sonde de
extracie este :

1 = 1.05 = 1.05 240 =252 m

Iar distana dintre penultimul ir i ultimul ir va fi :

ak = 0.95 a = 0.95 45,5 = 228 m

Numrul de sonde de pe irurile intermediare se calculeaz cu relaia :

=
2

Unde :S este limea zonei productive ( fig 3.1 ) , respectiv lungimea irului de sonde ;
2 distana dintre dou sonde vecine de pe irurile intermediare

Pe irurile intermediare ( 2 , 3 , ... , k 1 ) numrul de sonde este acelai . Pe

primul ir se va amplasa un numr mai mic de sonde dect pe celelalte , avnd n vedere
c irul 1 va fi inundat primul i deci , sondele respective vor lucra o perioad mai scurt
de timp . Notnd cu 1 numrul de sonde de pe primul ir , avem :

1 = 0.88

26
 Pe penultimul ir se va amplasa un numr mai mare de sonde dect pe celelalte
iruri , deoarece se va inunda ultimul i n faza final a exploatrii va trebuii s dreneze
ct mai complet zona productiv . Se noteaz cu numrul de sonde de pe ultimul ir
i avem :

= 1.36

Distana dintre dou sonde vecine de pe irurile intermediare se determin cu

ajutorul diagramei din figura 4.2 . De menionat , c n diagram , are semnificaia de

raz redus a sondei . Se calculeaz cu expresia : lg( )i , din punctul corespunztor

acestei valori de pe abscis se duce o vertical pn la intersecia cu semidreapta nr. 2 .

De aici se duce o paralel la abscis i se citete pe ordonat valoarea raportului .

Cunoscnd raza redus a sondei , rezult semidistana dintre dou sonde . Sondele
laterale se vor amplasa la o distan fa de faliile 1 , respectiv 2 ( fig 3.1 ) si la 2
ntre ele .

27
Fig. 4.2 Diagram pentru determinarea distanei dintre sonde

Cunoscnd diametrul coloanei de exploatare ( ) , se poate determina raza

sondei de extracie .

28
 diametrul sondei
1
= 5 2 in = 13.97 cm
diametrul sapei
= 7 in = 17.78 cm

Raza sondei : = = 8.89 cm
2
Tip A-D?? Tabelul 4.1
Valori pentru determinarea razei reduse a sondei
l 4,7 4,7 4,7 4,7 4,7
d 0,4 0,5 0,6 0,7 0,8
n 46 42 38 32 26
0,117 0,186 0,241 0,228 0,180

Calculul razei reduse a sondei se face pe baza datelor din tabelul de mai sus i cu
ajutorul relaiei propuse de Sciurov .
Relaia de calcul la razei reduse este :

425
= ln [( + 0,6]
+1.5 )

Unde : raza sondei dup sap , n cm

raza redus a sondei
l lungimea canalului perforaturii realizate n strat , n cm
n numrul de perforaturi pe metru liniar de coloan
d diametrul perforaturii , n cm

425
= ln 8,89 [( ] 0,6
4,7+1,5 )46 0,4
1 = 0,117 cm
425
= ln 8,89 [( ] 0,6
4,7+1,5 )42 0,5
2 = 0,186 cm
425
= ln 8,89 [( ] 0,6
4,7+1,5 )38 0,6
3 = 0,241 cm
425
= ln 8,89 [( ] 0,6
4,7+1,5 )32 0,7
4 = 0,228 cm

29
 425
= ln 8,89 [( ] 0,6
4,7+1,5 )26 0,8
5 = 0,180 cm

Se alege valoarea cea mai mare pentru , respectiv combinaia optim .

= 0,241 cm

Pentru determinarea numrului de sonde pe fiecare ir se citete din aceiai

diagram ( 4.3 ) valoarea expresiei :

24000
= = 4.998
0.241

Se citete din diagrama 4.2 valoarea raportului:

= 3,8 104 => = 7 103 = 0,241 3,8 104 = 9158

Se calculeaz distana dintre sonde:

2 = 2 91,58 = 183,16

Numrul de sonde de pe irurile intermediare se calculeaz cu relaia:

1280
= = = 6,988
2 2 183,16

Numrul de sonde pe primul ir se calculeaz cu relaia:

1 = 0,88 = 0,88 6,988 = 6,149 Se admit 6 sonde

2 = 1,36 = 1,36 6,988 = 9,504 Se admit 10 sonde

Se recalculeaz semidistana ntre sonde pe irul 1:

260
1 = = = 21,67
2 1 2 6

Se recalculeaz semidistana ntre sonde pe irul 2:

254
2 = = = 12,7
22 210

30
 CAPITOLUL V

CALCULUL DEBITELOR POTENTIALE

Debitul unei sonde perfecte din punct de vedere hidrodinamic:

2 k t ht p
qt
R
t bt ln c
rrs

unde: kt permeabilitatea efectiv fa de iei;

ht grosimea efectiv a stratului saturat cu iei;

p cderea de presiune strat-sond [bar];

t vscozitatea dinamic a ieiului;

Rc raza de contur (raza de influen a sondei);

rs raza sondei dup sap;

bt factorul de volum al ieiului;

kt = (0,6-0,8) kabs;

kabs = kt,medz = 482,10 mD;

kt = 0,60 484.11= 289,26 mD;

t = 0.0025 kg/m*s;

bt = 1.165;

rrs = 0,241 m.

31
sonda 514:

2 0,28926 35 1
1 = 340 = 15,91 3 /
0,0025 1,088
0,241

2 0,28926 35 1.5
2 = 340 = 23,87 3 /
0,0025 1,088
0,241

2 0,28926 35 2
3 = 340 = 31,83 3 /
0,0025 1,088
0,241

2 0,28926 35 2.5
4 = 340 = 39,78 3 /
0,0025 1,088
0,241

sonda 586:

2 0,28926 28 1
1 = 165 = 13,55 3 /
0,0025 1,088
0,241

2 0,28926 28 1.5
2 = 165 = 20,33 3 /
0,0025 1,088
0,241

2 0,28926 28 2
3 = 165 = 27,11 3 /
0,0025 1,088
0,241

2 0,28926 28 2.5
4 = 165 = 33,89 3 /
0,0025 1,088
0,241

sonda 589:

2 0,28926 30 1
1 = 305 = 13,76 3 /
0,0025 1,088
0,241

2 0,28926 30 1.5
2 = 305 = 20,65 3 /
0,0025 1,088
0,241

32
 2 0,28926 30 2
3 = 305 = 27,53 3 /
0,0025 1,088
0,241

2 0,28926 30 2.5
4 = 305 = 34,41 3 /
0,0025 1,088
0,241

sonda 766:

2 0,28926 15 1
1 = 80 = 7,76 3 /
0,0025 1,088
0,241

2 0,28926 15 1.5
2 = 80 = 11,65 3 /
0,0025 1,088
0,241

2 0,28926 15 2
3 = 80 = 15,53 3 /
0,0025 1,088
0,241

2 0,28926 15 2.5
4 = 80 = 19,42 3 /
0,0025 1,088
0,241

33
 kt ht Rc p qt
Sonda nr.
mD cm cm bar cm3/s m3/zi

1 184,202 15,91

1.5 276,30 23,87

514 3500 34000
2 368,40 31,83

2.5 460,60 39,78

1 156,93 13,55

1.5 235,39 20,33

586 2800 16500
2 313,86 27,11

2.5 392,32 33,89

289,26 1 159,34 13,76

1.5 239,02 20,65

589 3000 30500
2 318,69 27,53

2.5 398,36 34,41

1 89,91 7,76

1.5 134,87 11,65

766 1500 8000
2 179,83 15,53

2.5 224,79 19,42

=
=1

3
1 = 15,91 + 13,55 + 13,76 + 7,76 = 590,39 = 51,01 3 /

3
1.5 = 23,87 + 20,33 + 20,65 + 11,65 = 885,59 = 76,51 3 /

34
 3
2 = 31,83 + 27,11 + 27,53 + 15,53 = 1180,79 = 102,02 3 /

3
2.5 = 39,78 + 33,89 + 34,41 + 19,42 = 1475,99 = 127,52 3 /

5.1. Calculul cumulativului de titei si al factorului de recuperare

= 1983156 3

Cumulativul de titei anual se calculeaza cu relatia:

= 365 3 /

1 = 51,01 365 = 18618 3 /

1.5 = 76,51 365 = 27928 3 /

2 = 102,02 365 = 37237 3 /

2.5 = 127,52 365 = 46546 3 /

Factorul de recuperare intr-un an este considerat ca avand valori intre 2 si 3%.

18618
1 = = 0,009 = 0,9%
1983156

27928
1.5 = = 0,014 = 1,4%
1983156

35
 37237
2 = = 0,018 = 1,8%
1983156

46546
2.5 = = 0,023 = 2,3%
1983156

p Qt Nan an

bar m3/zi m3/an %

1 51,01 18618 0,9

1.5 76,51 27928 1,4

2 102,02 37237 1,8

2.5 127,52 46546 2,3

Se alege debitul de titei corespunzator factorului de recuperare cuprins intre 2 si 3%:

= 127,52 3 /

127,52
= = 42,50 3 /
3

36
 CAPITOLUL VI

REGIMUL ELASTIC

Conditia energetica principala pentru existenta regimului elastic este ca presiunea de zacamant
sa fie mai mare decat cea de saturatie (pz>ps). Zacamantul de titei va lucra in regim elastic atat timp cat
presiunea de zacamant va ramane superioara presiunii de saturatie.

Gazele sunt dizolvate in intregime in titei, iar curgerea fluidelor prin mediul poros, in zona
productiva, va fi omogena.

Deplasarea titeiului prin pori catre talpile sondelor de extractie va fi determinata de destinderea
elastica a zonei productive.

Fig 3.2. Domeniul regimului elastic pe diagrama de stare

In cazul zacamintelor de titei in forma de banda liniara curgerea apei in acvifer capata o
geometrie liniara, liniile de curent fiind paralele intre ele. Acviferul poate fi de marime finita sau infinita.
Presiunea de zacamant este superioara celei de saturatie, coeficientii complecsi si de compresibilitate ai
zonei productive si acviferului adiacent au marimi insemnate.

37
 Fig 3.3. Zacamant de titei sub forma de banda liniara

Calculul de prevedere a comportarii in exploatare in regim elastic se face in doua variante:

- se da dinamica debitului sondei comasate;

- se da dinamica presiunii.

6.1. Se da dinamica debitului sondei comasate

Asimiland zona productiva cu o macrosonda (sonda comasata), aceasta va exploata acviferul

adiacent cu debitul Qa.

Daca se impune o variatie in trepte pentru debitul sondei comasate, atunci caderea de presiune
la peretele sondei comasate se va calcula cu o relatie scrisa pentru simetria liniara:

0 = ( 1 ) ( 1 )

=1

() este o functie de timp adimensional (o cadere de presiune adimensionala), functie care se poate
determina cu ajutorul diagramei:

38
 Fig 3.4. Graficul functiei ()

Timpul adimensional pentru miscarea liniara se va calcula cu expresia:

=
2

289,26 1015
= = = 0,876 2 /
0.52 103 34,90 1010 0.181

= 0 + + = 34,90 1010 2 /

t- timpul adimensional;

aq- piezoconductivitatea acviferului;

La- lungimea acviferului.

Cumulativul de titei extras:

39
 ( ) = 0 (0 ) +

Qt- debitul de titei pe etapa respectiva;

1
=

Numarul de sonde:

qt- debitul mediu pe sonda.

Etapa 1.

- se da treapta de timp 1 = 1 0 , 1 = 1; se calculeaza t1 adimensional:

0,876
1 = 2 1 = 13502 365 24 3600 = 4.70

- se citeste din grafic F(t1) pentru acest caz: (1 ) = 1;

- se impune debitul macrosondei Qa1 constant pe etapa:

1 = 100 3 /

- se calculeaza caderea de presiune la peretele sondei comasate:

40
 0.52 103 1350 100
0 1 = 1 (1 ) = 15
1 = 22,64
289,26 10 23,26 1280 3600

- se calculeaza cumulativul de apa ce patrunde in zona productiva:

1 = 1 1 = 100 365 = 36500 3

- cumulativul de titei pe etapa va fi:

( )1 = ( ) (0 1 ) + 1
= 1350 1280 23,26 0.1818 3,49 109 22,64 105 + 36500 = 94236,33 3

- debitul cumulativ de titei pe etapa va fi:

1 94236,33
1 = = = 221,615 3 /
1 1 365 1.165

- numarul necesar de sonde va fi:

1 221,61
1 = = = 5,21 6
42,50

- factorul de recuperare este:

1 94236,33
1 = = = 0.0475 = 4,75%
1983156,56

41
unde: CL- parametrul complex al acviferului, care are expresia:

0.52 103 1350

= = 15
= 815,13 105
289,26 10 23,26 1280

Caculul de prevedere pentru regimul elastic se incheie aici deoarece presiunea a atins presiunea
de saturatie.

6.2. Se da dinamica presiunii la peretele sondei comasate

Daca se impune o variatie in trepte a presiunii la peretele sondei comasate, atunci se poate
determina cumulativul de apa ce va patrunde in zona productiva la momentul tn.

Se considera o variatie liniara intre doua momente de timp succesive. Cumulativul de apa
patruns in zona comasata este determinat de destinderea elastica a acviferului.

= ( ) ()

Algoritmul de lucru:

- se da pasul de timp;

- se impune caderea de presiune;

- se calculeaza cumulativul de apa;

- se calculeaza cumulativul de titei;

- debitul de titei extras;

- factorul de recuperare;

- lungimea frontului de inundare;

- toate valorile sunt variabile pana cand p ajunge la psat.

42
 = 289,26 1015 2

= 1350

= 0.52 103 /2

= 23,26

= 0.1818

= 1.475

289,26 1015
= = = 2,541 2 /
0.52 103 12.04 1010 0.1818

1.8 1010
= + = 4.45 1010 + = 14.35 1010 2 /
0.1818

Etapa 1

= 1 = 365

2,541
= 2 = 13502 365 24 3600 = 5.75

() = 1

43
 = 20.28

= (4620 1305 24.03 0.1777) 14.57 1010 20.28 105 1 = 76120.60 3

( ) = ( ) +
= 660 1305 24.03 0.1777 1.45 109 20.28 105 + 76120.60 = 86994.97 3

86994.97
= = = 215.33 3 /
1 365 1.106

215.33
= = = 2.68 3
80.02

78597.40
= = = 0.0250 = 2.50%
3133347.56

Presiunea de zacamant este mai mica decat cea de saturatie.

44
 CAPITOLUL 7

REGIMUL DE GAZE DIZOLVATE

In cazul unui zacamant de titei lipsit de cupola de gaze si de un acvifer activ, destinderea gazelor
iesite din solutie este singura forta care provoaca deplasarea titeiului prin mediul poros, catre talpile
sondelor de extractie. Volumul de pori al zonei productive ramane invariabil in timp de-a lungul
intregului proces de exploatare.

Modelele de prevedere a comportarii in exploatare au la baza unele ipoteze simplificatoare, fara

de care modelele ar deveni de neutilizat.

Ipoteze simplificatoare:

- se considera colectorul ca fiind omogen si uniform;

- presiunea are aceeasi valoare in orice punct al zacamantului si orice variatie de presiune se transmite
instantaneu in intregul zacamant;

- saturatia in titei este aceeasi in orice punct al zonei productive si variatia saturatiei se transmite
instantaneu in toata zona productiva;

- gazele iesite din solutie difuzeaza uniform in zona productiva si nu se strecoara catre partea superioara
a zacamantului.

7.1. Metoda integral-grafica

Se pleaca de la ecuatia de bilant material pentru faza gaze:

0 ( )(0 )
0 = + ( ) + +

45
Rezulta urmatorul cumulativ de gaze:

0
= [( ) ( 0 )] ( )

Ecuatia de bilant material pentru faza titei este:

= () + ()
0
unde: = 0
0

Similar, resursa de titei la momentul t al exploatarii este:

() = 0

Cumulativul de titei extras:

0
= 0 ( )
0

Aceasta metoda presupune rezolvarea unui sistem de 2 ecuatii pe cale grafica:

0 1 1
()1 = 0 ( ) ( ) 1
0
1 0
()1 = [( + )1 + ( + ) ] ( ) 1
{ 2 0

unde:

()1 cantitatea de gaze extrase de la tn-1 la tn pentru un metru cub de pori corespunzator unei
trepte de presiune;

0 , saturatiile in titei pentru faza initiala respectiv cea de referinta;

46
0 , factorii de volum ai titeiului;

0 , factorii de volum ai gazelor;

0 , ratiile de solutie gaze-titei.

(1) reprezentarea ecuatiei dreptei;

(2) reprezentarea ecuatiei curbei;

(3) ecuatia pentru determinarea timpului dupa care se consuma treapta de presiune:

( )
1
()1 = [( + )1 + ( + ) ] 1 [1 + ] ( 1 )
4 ( )
1

(4) factorul de recuperare in regim elastic:

( ) = 0 (0 )

(5) timpul in regim elastic:

Algoritmul de lucru:

- plecand de la momentul tn-1 pentru care se cunosc toti parametrii exploatarii, se impune treapta de
presiune pn-1 pn (de regula 10 bar, sau daca psat>100 bar, 20 bar);

- se citesc din diagrama pVT parametrii r, bt, bg, t, g;

- se trece la rezolvarea pe cale grafica a sistemului de ecuatii (1) si (2). Pentru constructia dreptei sunt
suficiente 2 puncte, iar pentru constructia curbei sunt necesare minim 3 puncte. Se aleg astfel 2 valori
pentru saturatie in ecuatia dreptei respectiv 3 valori pentru ecuatia curbei, mai mici decat saturatia in
titei corespunzatoate momentului tn-1. Punctul de intersectie al dreptei cu curba da solutia sistemului,

47
respectiv valoarea saturatiei in titei si cantitatea de gaze corespunzatoare treptei de presiune pn-1 pn
(fig. 3.4.).

- se determina permeabilitatile relative in functie de St, fie din curbele permeabilitatilor relative in
functie de saturatie obtinute in laborator (Fig. 3.5.), fie pe baza nor relatii empirice (Tabelul 3.5.)

Fig. 7.2. Diagrama permeabilitatilor relative in functie de satutatie

Estimarea permeabilitatilor relative pentru curgerea bifazica titei-gaze.

Tabelul 7.1

Permeabilitatea relativa fata de Permeabilitatea relativa fata de

Tipul rocii colectoare
apa, kra titei, krt

Nisip uniform S3 (1-S)3

Nisip neuniform S3.5 (1-S)2(1-S1.5)

Gresie, calcar etc. S4 (1-S)2(1-S2)

48
- se calculeaza functia de saturatie (St) si ratia instantanee gaze-titei rpn;

- introducand solutiile obtinute ((St), rpn, (M)nn-1) in ecuatia 3 se determina t;

- se determina cumulativul de titei Nn cu relatia:

0
= 0 ( )
0

- se calculeaza cumulativul de gaze cu relatia:

0
= [( ) ( 0 )] ( )

Valoarea acestuia trebuie sa fie egala cu valoarea obtinuta cu relatia:

0 1 1
= 0 ( ) ( )
0

- se calculeaza debitul de titei la momentul tn:

( )

= 1 [1 +
]
( )
1

- pentru valorile reale ale parametrilor de exploatare, se vor multiplica toate valorile obtinute cu
volumul initial de pori Vp;

- se calculeaza:

- pentru functia se iau trei valori , , ;

- pentru Stn se iau tot trei valori St, St, St;

- pentru a calcula krg si krt folosim formulele din tabelul 3.5. functie de litologia tipului de proiect:

Pentru cazul in care predomina nisipul uniform:

49

=
0

= 4

= (1 )2 (1 2 )

unde:

S- saturatia normalizata;

krt- permeabilitatea relativa fata de titei;

krg- permeabilitatea relativa fata de gaze.

Nr. p r bt bg10-3 t10-3 g10-3

crt. bar Nm3/m3 - - Pa*s Pa*s -

1. 90 32,775 1,089043 0,021325 0,002737 1,41405E-05 9885,119

2. 70 26,075 1,076089 0,0327 0,002873 1,34815E-05 7013,636
3. 50 19,375 1,063135 0,044075 0,00301 1,28225E-05 5661,32
4. 30 12,675 1,050181 0,05545 0,003146 1,21635E-05 4898,029
5. 22 10,00 1,044999 0,06 0,0032 1,18999E-05 4683,774

Etapa 1. Treapta de presiune psat = p1 = 90bar.

Date initiale:

p0 150

psat 110

bt0 1.088

btsat 1.09

rs0 39.5

h 24.03

m 0.1777

50
 Sai 0.38

St0 0.62

a 0.00048

Vp0 5110241

r 1.8E-10

t 0.0000917

a 4.45E-10

N 3133347.6

krt0 1

Utilizand rel. lui Correy rezulta:

St1=0.61

St1=0.6

St1=0.59

0.983
1,2,3 = = {0.967
0
0.951

0.95
1,2,3 = 4 = {0.91
0.86

= (1 )2 (1 2 )
1,2,3

4.2 106
= {3.36 105
1.13 104

51
 2.6 103 1.101
= = = 1946.08
1.47 105 0.009

4.41 106
1,2,3 = = { 3.7 105

1.31 104

0 = 0

0 = 0

0 = 0

Ecuatia dreptei:

0 1 1 1
()10 = 0 ( ) 1 ( ) ()10
0 0 1 1

Dar ()10 = 0

Pentru 1 = 0.61 ()10 = 3.38

Pentru 2 = 0.6 ()10 = 3.21

Pentru 3 = 0.59 ()10 = 3.05

Ecuatia curbei:

1 0 1
()10 = (0 + 1 ) ( ) ()10
2 0 1

Dar ()10 = 0

Pentru 1 = 0.61 ()10 = 5.32

Pentru 2 = 0.6 ()10 = 3.45

52
Pentru 3 = 0.59 ()10 = 1.40

St krg1 krt1 (M)10 (M)10

- - - Ec. dreptei Ec. curbei

0.61 4.2E-06 0.95 3.38 5.32

0.6 3.36E-05 0.91 3.21 3.45

0.59 1.13E-04 0.86 3.05 1.40

Cu valorile obtinute se realizeaza graficul:

6,00

5,00

4,00

3,00 Ecuatia dreptei

Ecuatia curbei
2,00

1,00

0,00
0,585 0,59 0,595 0,6 0,605 0,61 0,615

Din grafic se citeste valorile punctului de intersectie a curbei cu dreapta, care reprezinta solutia
sistemului de doua ecuatii. Citim din grafic valorile pentru:

St1=0.599

(M)10=5

Cu aceste valori se recalculeaza:

53

= = 0.97
0

= 4 = 0.90

= (1 )2 (1 2 ) = 3.89 105

= = 4.31 105

Ratia gaze titei va fi:

1 = 1 + () (1 ) = 40.31

Debitul initial de titei:

3
0 = 200

Debitul de titei corespunzator acestei trepte de presiune va fi:

( )
1 3
1 = 0 [1 +
] = 173.42
( )
0

Timpul in care se scade de la presiunea de saturatie la treapta de presiune impusa:

()10
1 =
= 2.92
( )
1 1
(0 + 1 )0 [1 +
]
4 ( )
0

Cumulativul de titei extras in aceasta etapa este:

1 = 1 1 = 2.92 365 173.42 =11266.09 3

Factorul de recuperare este:

1 11266.09
1 = = = 0.03 = 3.09%
3133347.6

54
Etapa 2. Treapta de presiune psat-70 bar

Utilizand rel. lui Correy rezulta:

St2=0.535

St2=0.531

St2=0.525

0.862
1,2,3 = = {0.856
0
0.846

0.642
1,2,3 = 4 = {0.628
0.607

0.002577
= (1 )2 (1 2 ) = {0.002958
1,2,3
0.003597

0.00401
1,2,3 = = { 0.0047

0.00592

Ecuatia dreptei:

0 1 2 1
()12 = 0 ( ) 2 ( ) ()12
0 2 2 2

Pentru 1 = 0.535 ()12 = 8.151

Pentru 2 = 0.531 ()12 = 8.110

55
Pentru 3 = 0.525 ()12 = 8.049

Ecuatia curbei:

1 0 2
()12 = (1 + 2 ) ( ) ()12
2 0 2

Pentru 1 = 0.535 ()12 = 6.808

Pentru 2 = 0.531 ()12 = 7.951

Pentru 3 = 0.525 ()12 = 10.008

St krg2 krt2 (M)21 (M)21

- - - Ec. dreptei Ec. curbei

0.535 0.002577 0.642519 8.151 6.80

0.531 0.002958 0.628215 8.110 7.95

0.525 0.003597 0.60716 8.049 10.008

Cu valorile obtinute se realizeaza graficul:

56
 12

10

6 Series1
Series2
4

0
0,524 0,526 0,528 0,53 0,532 0,534 0,536

Din grafic se citeste valorile punctului de intersectie a curbei cu dreapta, care reprezinta solutia
sistemului de doua ecuatii. Citim din grafic valorile pentru:

St2=0.5307

(M)21=8

Cu aceste valori se recalculeaza:

= = 0.85
0

= 4 = 0.62

= (1 )2 (1 2 ) = 0.0029

= = 0.0047

Ratia gaze titei va fi:

2 = 2 + () (2 ) = 79.87

57
Debitul de titei corespunzator acestei trepte de presiune va fi:

( )
2 3
2 = 1 [1 +
] = 116.27
( )
1

Timpul in care se scade de la presiunea de saturatie la treapta de presiune impusa:

()12
2 =
= 9.09
( )
1 2
(1 + 2 )1 [1 +
]
4 ( )
1

Cumulativul de titei extras in aceasta etapa este:

2 = 2 2 =444858.43

Factorul de recuperare este:

2 444858.4
2 = = = 12.23%
3133347.6

Etapa 3. Treapta de presiune psat-50 bar

Utilizand rel. lui Correy rezulta:

St3=0.53

St3=0.52

St3=0.51

0.854
1,2,3 = = {0.838
0
0.835

58
 0.624
1,2,3 = 4 = {0.589
0.583

0.00306
= (1 )2 (1 2 ) = { 0.0042
1,2,3
0.0044

0.0049
1,2,3 = = {0.00711

0.00764

Ecuatia dreptei:

0 1 3 1
()32 = 0 ( ) 3 ( ) ()32
0 3 3 3

Pentru 1 = 0.53 ()32 = 9.36

Pentru 2 = 0.52 ( )32 = 10.54

Pentru 3 = 0.51 ()32 = 11.71

Ecuatia curbei:

1 0 3
()32 = (2 + 3 ) ( ) ()32
2 0 3

Pentru 1 = 0.53 ()32 = 10.14

Pentru 2 = 0.52 ( )32 = 10.07

Pentru 3 = 0.51 ()32 = 10.06

59
 St krg3 krt3 (M)32 (M)32

- - - Ec. dreptei Ec. curbei

0.53 0.00306 0.624 10.14 5.64

0.52 0.0042 0.589 10.07 12.09

0.51 0.00445 0.583 10.06 13.03

Cu valorile obtinute se realizeaza graficul:

14

12

10

8
Series1
6 Series2

0
0,516 0,518 0,52 0,522 0,524 0,526 0,528 0,53 0,532

Din grafic se citeste valorile punctului de intersectie a curbei cu dreapta, care reprezinta solutia
sistemului de doua ecuatii. Citim din grafic valorile pentru:

St3=0.523

(M)32=10

Cu aceste valori se recalculeaza:

= = 0.84
0

60
 = 4 = 0.60

= (1 )2 (1 2 ) = 0.0038

= = 0.0063

Ratia gaze titei va fi:

3 = 3 + () (3 ) = 70.82

Debitul de titei corespunzator acestei trepte de presiune va fi:

( )
3 3
3 = 2 [1 +
] = 107.54
( )
2

Timpul in care se scade de la presiunea de saturatie la treapta de presiune impusa:

()32
3 =
= 8.65
( )
1 3
(2 + 3 )2 [1 +
]
4 ( )
2

Cumulativul de titei extras in aceasta etapa este:

3 = 3 3 = 490700.43

Factorul de recuperare este:

3 490700.4
3 = = = 13.49%
3133347.6

61
Etapa 5. Treapta de presiune psat-30 bar

Utilizand rel. lui Correy rezulta:

St5=0.505

St5=0.498

St5=0.494

0.814
1,2,3 = = {0.803
0
0.796

0.540
1,2,3 = 4 = {0.518
0.505

0.00638
= (1 )2 (1 2 ) = {0.00762
1,2,3
0.00839

0.0118
1,2,3 = = {0.0147

0.0165

Ecuatia dreptei:

0 1 2 1
()12 = 0 ( ) 2 ( ) ()12
0 2 2 2

Pentru 1 = 0.505 ()12 = 14.24

Pentru 2 = 0.498 ()12 = 14.18

Pentru 3 = 0.494 ()12 = 14.14

62
Ecuatia curbei:

1 0 2
()12 = (1 + 2 ) ( ) ()12
2 0 2

Pentru 1 = 0.505 ()12 = 10.97

Pentru 2 = 0.498 ()12 = 14.34

Pentru 3 = 0.494 ()12 = 16.65

St krg2 krt2 (M)21 (M)21

- - - Ec. dreptei Ec. curbei

0.505 0.00638 0.54038 14.24 10.97

0.498 0.00762 0.51822 14.18 14.34

0.494 0.00839 0.50583 14.14 16.65

Cu valorile obtinute se realizeaza graficul:

18

16

14

12

10
Series1
8
Series2
6

0
0,492 0,494 0,496 0,498 0,5 0,502 0,504 0,506

63
 Din grafic se citeste valorile punctului de intersectie a curbei cu dreapta, care reprezinta solutia
sistemului de doua ecuatii. Citim din grafic valorile pentru:

St5=0.4984

(M)45=14

Cu aceste valori se recalculeaza:

= = 0.803
0

= 4 = 0.519

= (1 )2 (1 2 ) = 0.0075

= = 0.0145

Ratia gaze titei va fi:

5 = 2 + () (2 ) = 83.81

Debitul de titei corespunzator acestei trepte de presiune va fi:

( )
5 3
5 = 4 [1 +
] = 77.32
( )
4

Timpul in care se scade de la presiunea de saturatie la treapta de presiune impusa:

()54
5 =
= 4.88
( )
1 5
(4 + 5 )4 [1 +
]
4 ( )
4

64
Cumulativul de titei extras in aceasta etapa este:

5 = 5 5 =563955.13

Factorul de recuperare este:

5 563955
5 = = = 15.50%
3133347.6

In mod similar se peocedeaza si pentru urmatoarele etape, pana in momentul cand presiunea
atinge presiunea de abandonare.

Datele obtinute pe fiecare etapa se centralizeaza in tabelul 7.3.

Tabelul 7.3

p S krt krg rp Qt t N
Nr.crt.
3 3
bar - - - - - m /zi ani m /an %
3.9E-05 4.3E-05 112661.1
1 0.97 0.90 40.31 173.42 2.92 3.09
90
0.00383 490700.4
2 0.843 0.60 0.00638 70.82 107.54 8.65 8.65
70
0.00586 541946.6
3 0.819 0.55 0.01065 79.65 101.87 7.50 14.90
50
0.00754 563955.1
4 0.803 0.51 0.01452 83.81 77.32 4.88 15.50
30

65
 CAPITOLUL VIII

INJECTIA DE APA

Pentru prevederea comportarii in exploatare la injectia de apa se foloseste modelul Buckly-

Leverett si Welge. Acesta este un model idealizat care considera colectorul omogen si izotrop. S-a
introdus notiunea de curgere fractionala prin zacamant.

Prevederea comportarii in exploatare la injectia de apa se realizeaza pentru doua situatii:

1- existenta unui sir de injectie si un sir de extractie;

2- existenta unui sir de injectie su doua siruri de extractie.

Fig. 8.1.

Prevederea comportarii in exploatare va fi urmarita in exploatare in doua etape:

1- patrunderea frontului in sondele de extractie;

66
2- dupa ce frontul a patruns in sondele de extractie.

Timpul la care frontul patrunde in galeria de extractie se calculeaza cu relatia:

=
( )

= ( )

unde =

Rezulta timpul:

=
( )

Algoritmul de calcul:

- se construiesc curbele:

= ( )

respectiv

= ( )

- din curba = ( ) se citeste saturatia in apa la front Saf (fig. 8.2), iar de pe curba = ( ),

valoarea pantei corespunzatoare;

67
- cu ajutorul ecuatiei timpului se calculeaza timpul de patrundere a frontului de dezlocuire in galeria de
extractie;

- se calculeaza debitul de titei cu relatia:

= (1 )

Dupa patrunderea apei in galeria de extractie, calculul se continua astfel:

- se dau valori lui Sa1>Saf, unde Sa1 este saturatia in apa pe sirul sondelor de extractie si se calculeaza cu
relatia:

1
=
1+

- se calculeaza saturatia medie in apa intre galeria de injectie si cea de extractti cu relatia:

1 1
1 = 1 +
( )
1

- se calculeaza cumulativul de titei extras:

1
= (1 )

pentru t<tp

Cumulativul de titei extras se calculeaza cu relatia:

1
= = ( )

- saturatia medie in apa in spatele frontului de dezlocuire pana la patrunderea acestuia in galeria de
extractie, se calculeaza ce relatia:

68
 1
1 = +
( )

- se poate determina din graficul din figura 3.7.

- factorul de recuperare poate fi calculat cu relatiile:

= <
1

1
= >
1

Cand exploatarea are loc cu doua siruri de extractie, prevederea cuprinde trei etape, respectiv:

Etapa1. 0<t<tp1

tp1- timpul de patrundere in primul sir de extractie. Se calculeaza cu relatia:

1
1 =
( )

L1- distanta dintre galeria de injectie si primul sir de extractie.

Fractiile de apa pe sirul 1 (fa1) respectiv doi (fa2) sunt egale cu 0.

Debitul de titei al primului sir va fi:

1 = 1 1

2 = 2 2

69
 1 = 1

2 = 2

- cumulativul de titei extras:

= 1

Etapa 2. tp1<t<tp2

tp2- timpul de patrundere in cel de-al doilea sir de extractie. Se calculeaza cu relatia:

2
2 = 1 +
2 ( )

L2- distanta dintre galeria de injectie si al doi-lea sir de sonde de extractie.

- debitul de titei al primului sir:

1 = 1 (1 1 )

2 = 2

2 = 1 (1 ) + 2 ( )

1 - saturatia in apa intre sirul de injectie si primul sir de extractie, cand saturatia in apa la nivelul sirului
intai este 1 .

Pentru prevedere se va proceda dupa schema din tabelul 8.1.

Tabelul 8.1.

70
 Sa1 fa1 (dfa/dSa)1 Sa1 tj

Saf
faf (dfa/dSa)f Saf tp1
1-Str

- se dau valori lui Sa1>Saf

- se calculeaza:

1 = ( ) 1
1

- se calculeaza timpul cu relatia:

1
= 1 +
( )
1

Calculele sunt valabile pentru tj>tp1

Etapa 3. pentru t>tp2

Ambele siruri produc cu apa, deci vom avea:

1 0 ; 2 0

- debitul primului sir:

1 = 1 (1 1 )

- debitul celui de-al doilea sir:

71
 2 = 2 (1 2 )

- cumulativul de titei:

3 = 1 (1 ) + 2 (2 )

- timpul se calculeaza cu relatia:

2
1 = 2 =
2 ( )
2

1
=
1+

=
0

Pentru gresie:

= 4

= (1 )2

0 = 0.62

= 0.48

= 0.15

1 = 0.5255

1 = 335

2 = 165

72
 = 24.03

Stabilim:

1 = 1 1 = 347.12 3 /

= 1 = 347.12 3 /

+1 1
=
+1 + 1

Din grafic:

( ) = 2.73

= 0.67

= 0.55

Sa S* krt kra fa (dfa/dSa)f

0.55 0.63 0.15 0.25 0.67 2.73

Etapa1. 0<t<tp1 t=365 zile

tp1- timpul de patrundere in primul sir de extractie. Se calculeaza cu relatia:

73
 1
1 =
= 1324
( )

= 1 = 347 1324 = 459428 3

1 459428
1 = = = 14.66%
3133347.6

1 = 1 = 347.12 2 /

Etapa 2. tp1<t<tp2

2
2 = 1 +
= 2613
2 ( )

2 = 1 (1 ) + 2 ( ) = 42915366 3

1 = 0.52 < = 0.55

1 = 1 (1 1 ) = 347.12 2 /

74
Etapa 3. pentru t>tp2

1 = 1 (1 1 ) = 347.12 2 /

3 = 1 (1 ) + 2 (2 ) = 42915366 3

2
1 = 2 =
= 2613
2 ( )
2

75