/pas/ Parl toe Salartte PAS Str A Maken 5 ‘pin, Repusia Modena Teds 57478993500 Ha paspetrmolinaegta com et: yunpastentd we. 54 den 29, 8 2047 Domnului Eduard Harunjen, Procuror General al Republicii Moldova LUE « LF DENUNT Subsemnata, Maia Sandu, cetatean al Republicii Moldova, nascuta in 1972 in satul Risipeni, raionul Falesti, Presedinte al Partidului Politic "Partidul Actiune si Solidaritate” formulez prezentul denunt impotriva cetateanului Dodon Igor, care acupa functia de Pregedinte al Republicii Moldova, in vederea inceperii urmarii penale sub aspectul faptelor prevazute si pedepsite de: Articolul 337 din Codul penal al Republicii Moldova — Tradarea de Patrie; Articolul 346 din Codul penal al Repub! Moldova - Actiunile intentionate sau dezb sau religioase. A) Motivele denuntului sunt urmatoarele 1. Cu privire Ja intractiunea prevazuté de art.337 din Codul penat at Repubticit Moldova ~ Trédarea de Patrie Inftactiunea de Trddare de Patrie reprezinté "[...| fapta sévarsita intengionat de un cetdfean al Republici’ Moidova In dauna suveranitati, inviolabiitatii teritoriale sau a secuntétii de stat si a capacitatii de aparare a Republicii Moldova, prin trecerea de partea dusmanului, spionaj, divulgare a secretului de stat unui stat strain, unei organizatii straine sau reprezentantilor lor, precum si acordarea de ajutor unui stat strain la inféptuirea activitatii dugm&noase impotriva Republicit Moldova [...]’1. La 16 august 2017, numitul Dodon Igor a postat pe contul sau de facebook urmatorul text: "[...] Am acceptat invitatia de a participa, in data de 19 august, la festivitétile prilgjuite de Ziua proclamarii Republicii Gagauzia [...). La 19 august 2017, Dodon Igor a fost prezent, dup& cum a mentionat pe contul sau de facebook, la "sdrbatorirea zilei constituirii Gagauzie" in oragul Comrat. Trebuie de precizat c& in data de 19 august al anului 1990 a fost proclamata constituirea "Republicii Gagauzia" ca "stat in componenta RSSM. Autonomia Gagauzia in componenta Republicii Moldova a fost constituité abia la 23 decembrie 1994, odaté cu adoptarea Legii nr.344-Xill din 23 decembrie 1994 privind statutul juridic special al Gagauziei (Gagauz-Yeri) Astfel, participarea lui Dodon Igor la 19 august 2017 la "Ziua proclaméni Republicit Gagauzia” nu este altceva decat incalcarea prevederilor constitutionale referitoare la calitatea sa de garant al suveranitatji, independentei nationale, al unitatji si integritatii teritoriale a farii, statuat la art79 alin.(2) din Legea Suprema. De asemenea, prin participarea la "Ziua prociamarii Republicii Gagauzia’, numitul Dodon Igor a incaleat juramantul depus la 23 decembrie 2016, prin care s-a angajat sé apere “unitatea si integritatea teritoriala a Moldovel” Acliunea lui Dodon Igor in cazul “Zilei prociamarii Republicii Gagauzia” se circumscrie obiectului infractiunii de "Trédare de Patrie’, intrucat este indreptata direct Impotriva inviolabilitfiiteritoriale a Republicii Moldova 2. Neflind inca validat oficial in functia de Presedinte de ctre Curtea Constitutional, la 12 decembrie 2016 Dodan Igor "I-a felicitat’ pe liderul autoprociamatei "Republici Moldovenesti Nistrene” Vadim Krasnoselskii cu "o victorie convingatoare” intt-un scrutin anticonstitutional $i ilegal. Aceeasi felicitare a fost reiterata la intrevederea acestuia cu Vadim Krasnoselski din 4 ianuarie 2017. Felicitarea liderului unei regiuni separatiste reprezinta, de asemenea, 0 incdlcare gravé a aceluiasi ast.79 alin (2) din Legea Suprema, precum si a juramantului asumat la investirea in functie, Or, in condifile in care, pe de o parte, Transnistria este o regiune separatist’ si auto-intitulaté ca find "republic&é independenta’ contrar prevederilor constitutionale, iar, pe de alt parte, asa-numitele “alegeri” nu sunt recunoscute de catre Republica Moldova, o felicitare public’ nu reprezinté altceva decat © subminare a principiulul integritatii tentoriale 2 Republicii Moldova (care include si Transnistria). felicitare de o asemenea natura poate fi adresaté doar statelor recunoscute in conformitate3 cu rigorile dreptului intemational, nu si enclavelor separatiste; cu atat mai mull, acest lucru este inadmisibil in raport cu o enclava separatist fata de statul al cérui garant al integritati teritoriale este numitul Dodon Igor. Aceasté actiune, de asemenea, cade sub incidenta obiectului infractiunii de Trddare de Patrie — inviolabilitatea teritorialaé 2 Repubiicii Moldova 3. La 22 iulie 2017, Dodon Igor, in cadrul unei conferinte de pres fa postul de televiziune rusesc Rossia 24, a vorbit deschis despre intentia sa de a decora "militari mojdoveni, pe cei transnistreni, daca acestia vor dori, $i pacificatori musi" Prin aceasta declaratie este, din nou, nesocotita obligatia constitutional a numitului Dodon Igor cu referire la calitatea sa de garant al integrtatil teritoriale a Republicii Moldova De asemenea, 0 astfel de abordare submineazé independenta Republicii Moldova in conditile in care atat "militarii transnistreni’, ct si "pacificatorii rusi", au luptat impotriva independentei tarii, fapt recunoscut ¢i fa nivelul actelor oficiale si normative - ziua de 2 martie, potrivit Hotararii Parlamentului nr.433/1990, cu modificarile si completarile ulterioare, este denumita "Ziua Memoriei” sau "ziua de comemorare a celor cdzuti in confictul armat din anul 1992 pentru apararea integritatii gi independentei Republicii Moldova si a victimelor acestui conflict”. Este de mentionat, de asemenea, cd o astfel de deciaratie este indreptata direct impotriva Republicii Moldova $i in favoarea Federatiei Ruse, fiind astfel intrunita si latura obiectiva a infractiunii de Tradare de Patrie - acordarea de ajutor unui stat strain la infptuirea activitatii dugmAnoase impotriva RM prin ajutorarea altui stat. Or, Federatia Rusa este recunoscut, pe de o parte, ca stat-agresor de cdtre CtEDO (Hotararea CLEDO in cazul llagcu versus Republica Moldova $i Federatia Rusa), iar, pe de alta parte, ca stat care isi mentine fortele militare pe teritoriul Republicii Moldova contrar prevederilor constitutionale (Hotararea Curtii Constitufionale nr.14/2017 privind interpretarea art.11 din Constitutie) si rezolutiei Summit-ul OSCE din Istanbul din 1999; prin urmare decorarea celor care au luptat de partea agresorului impotriva tari in care numitul gor Dodon este pregedinte nu poate fi calificat altfei decat_actiuni indreptate impotriva Republicii Moldova i in favoarea statului agresor — Federatia Rus 4. La 26 iulie 2077, numitul Dodon Igor si-a declarat participarea, impreund cu vicepremierul Federatiei Ruse, Dmitri Rogozin, $i liderul regiunii separatiste Transnistria, la evenimentele legate de 25 de ani de la prezenta "trupelor de pace la Nistru’.4 Chiar dacd aceasta vizité nu a avut loc, insdsi intentia de a participa la aceste evenimente reprezintaé 0 incdlcare a prevederilor constitutionale, intrucat caracterul Neconstitutional al dislocarii pe teritoriul! Republicii Moldova a oricdror trupe sau baze militare, conduse si controlate de catre state straine, a fost constataté atat de catre Curtea Constitutionala a Republicii Moldova (Hotararea nr.14/2017), cat si la Summit-ul OSCE din Istanbul din 1999 (cand Federatia Rusa si-a asumat angajamentul de a-si retrage trupele de pe teritoriul Republicii Moldova). $i in acest caz, constatém c& numitul Dodon Igor actioneaza contrar intereselor Republic Moldova $i in favoarea intereselor Federatiei Ruse. Acest fapt este demonstrat si de intalnirea ostentativa dintre Igor Dodon si Dimitri Rogozin la Teheran la 5 august 2017, asta desi ultimul fusese deciarat persona non grata in Republica Moldova cu doar trei zile inainte 5. Desi pottivit art.57 alin,(1) din Legea Suprema "Apararea Patriei este un drept si datorie sfinta a fiecdrui cetéfean’, in calitatea sa de comandant suprem al fortelor armate, Dodon Igor a torpilat constient programele de pregatire a militarilor Armatei Nationale in baza unor parteneriate intemationale, demoralizand, pe de o parte, ostasii si ofiterii din Armata Nationala si daunand, pe de alta parte, dezvoltarii capacitatii de aparare a statulul in acest fel, Dodon Igor, din nou, actioneaza impotriva intereselor Republicii Moldova si in favoarea intereselor Federatiei Ruse, intrucat anume Federatiei Ruse nu ji este convenabila existenta in Republica Moldova a unei armate puternice, functionale si profesioniste (avand in vedere prezenta propriilor forte armate pe teritoriu Republicii Moldova, dar si ca parte interesata in conflictul transnistrean) 6. Sfiddnd prevederile constitutjonale referitoare la statul unitar Republica Moldova, Igor Dodon promoveaza deschis federalizarea tari. Acesta este, la fel, un gest indreptat ‘impotriva Republicii Moldova si in favoarea Federatiei Ruse, intrucat ideea federalizérii a fost promovaté insistent de catre Federatia Rusa in ultimii ani nu doar la nivel de declaratii Ci chiar la nivelul unor documente oficiale (de exemplu, exponentul presedintelui rus Dmitri Kozak a promovat in 2003 un plan ce prevedea 'rezolvarea diferendului transnistrean prin constituirea unui stat moldovenesc federal asimetric’). I. Cu privire fa Infractiunea prevazuta de art.346 din Codul penal al Republicii Moldova ~ Actiunile intentionate indreptate spre afajarea vrajbei, diferentierii sau dezbinarii nationale, etnice, rasiale sau religioase5 Igor Dodon, prin actiunile sale de dezbinare pe criterii etnice, de limba si de religie, facute in interes propriu si de partid, aduce daune grave consolidarii societatii moldovenesti $i unitatii cetatenilor pentru reatizarea unui deziderat comun. Cetateanul Dodon Igor, in functia de Presedinte al Republicii Moldova, incalca prin actiunile sale articolul 346 din Codul penal din urmatoarele motive 1. Ostentatia lui Dodon igor de a s&rbatori cu mult fast asa-numita ,eliberare din 1944 prin operatiunea lasi-Chisinau’, Cetatenii Republicii Moldova au viziuni diferite despre acest eveniment, mai mult decat atat, ei se afla pe pozitii contrare cu privire la interpretarea acestui fapt istoric, veteranii moldoveni participand si de o parte, si de alta in operatiunile militare din cel De-al Doilea Razboi Mondial. Prin faptul cd Pregedintele alege sa sarbatoreasca pana la satietate o operatiune militar soidaté cu sute de mii de morti si perceputé extrem de diferit de populatie creeaza si adanceste dezbinarea dintre veterani, cetateni si familile lor. Prin tratarea unilateralé a proceselor istorice, prin glorificarea trecutului sovietic si a regimului comunist, considerat criminal de o bund parte a societdi din Republica Moldova, Dodon Igor contribuie ta polarizarea si divizarea societafi, ceea ce contravine functiei reprezentative @ gefului statulul 2. Dodon Igor, in calitate de Presedinte af Republicii Moldova, indiferent de viziunile sale personale, trebuie 4 recunoascé si s& accepte faptul cd in Moldova locuiesc cetateni de diferite etnii gi religii, in loc s& accepte si sa fie un Presedinte al tuturor cetatenilor, indiferent de convingerile lor politice, fie cd sunt europenisti, unionigti, cu viziuni pro-ruse, craineni, rusi, romani, gagauzi, Dodon alege s&-i dezbine si s4-i imparta pe criterii extrem de subiective cum ar fi ,statalisti” si ,anti-statalisti", ,patriogi" $i .nepatriofi”, ,moldoveni * si wfomani” etc. Igor Dodon a recunoscut el insusi cd nu poate fi presedintele tuturor, iste foarte dificil. Ca sé fil declarand intr-o emisiune televizata, la 12 mai 2017, c& presedinte al tuturor trebuie s& fi mut, s& nu ai pozitia ta”. Cet&teanul Dodon omite un lucru important, c& ¢) vorbeste in calitatea sa de sef de stat, nu de lider de partid sau persoand particulara or, in virtutea acestel func, este obligat s& fie un presedinte al tuturor, iar orice pozitie de sprijin unilateral duce la divizare si vrajba interetnica, 2. Constitutia recunoaste drepturie si libertatile fundamentale, inclusiv cele de a fi ales sau de a ocupa functii publice. Acest lucru este permis si persoanelor cu dubla cet8tenie. Prin declaratille precum c& va solicita demisia din tunctii publice a persoanelor cu dublg cetdtenie, Igor Dodon incalca drepturile fundamentale si genereaza un Clivaj ‘intre cettenii cu viziuni opuse si cu identitati diferite. Mai ales c& Dodon Igor trateaza problema intr-un mod discriminatoriu' si ipocrit, deoarece $i o parte din consilierii Ai sau deputatii din6 PSRM (pe care |-a condus) nu au renuntat la cetdtenia romana, ceea ce nu a dus la demisia lor. 4. Divizarea societatii pe criterii etnice, confesionale, lingvistice si identitare este acutizata prin declaratiile agresive, instigatoare la ura interetnica, emise de Presedintele Igor Dodon. intr-o ultima emisiune la postul de televiziune NTV, Igor Dodon numeste o parte a societatii ,trepadusi, lepadaitur'’, incdlcdnd in mod vadit si intentionat articolul 346 al Codului penal 5. Presedintele Igor Dodon dezbina societatea pe baz de religie, prin faptul ca imparte cetatenii intre crestini si necrestini, afimand c& adevaratii patrioti sunt doar cai de confesiune ortodoxa. In sustinerea acestor fapte sta si decorarea cu distinctii de stat a 16 preoti ai Mitropoliei Moldovei care |-au sprijinit in campania electorala si au indemnat enoriasii si voteze pentru candidatul Igor Dodon, chiar daca implicarea bisericii contravine legistajiel. Astfel, Igor Dodon incaled inclusiv Legea privind cultele religioase, si anume art.8. B) Sub aspect procedural, prezentul denunt este fundamentat de urmatoarele prevederi legale: - Articolul 81 alin.(2) din Constitutia Republicii Moldova, care ji confera Pregedintelui imunitate doar in raport cu opiniile exprimate in exercitarea mandatului. - Articolul 16 alin.(2) din Constitutia Republicii Moldova, potrivit c&ruia toti cetatenii in fata legii si a autoritatilor publice, fra Republicii Moldova sunt egali deosebire de rasé, nationalitate, origine etnicd, limba, religie, sex, opinie, apartenenta politica, avere sau de origine sociala - Articolul 81 alin.(3) teza intai din Constitutia {arii, care prevede expres c& "Parlamentul poate hotari punerea sub acuzare a Pregedintelui Republicii Moldova, cu votul a cel putin doua treimi din numarul deputatilor alesi, in cazul in care svargeste 0 infractiune.” - Articolul 262 alin.(5) din Codul de proceduré penal care prevede c& examinarea sesizarilor despre actiunile Pregedintelui Republicii Moldova si examinarea infractiunilor comise de catre acesta este apanajul exclusiv al Procurorului General sau al unui procuror desemnat de acesta, = Articolul 81 alin.(3) teza a doua din Constitutia Republicii Moldova si art. 39 alin.(1) din Codul de procedura penala, care prescriu competenta exclusiva a Curtii Supreme7 de Justiie in ceea ce priveste examinarea infractiunilor savargite de Pregedintele Republicii Moldova Sintetizand prevederile legale mentionate, deducem cA nici Legea Suprema, nici cadrul infraconstitutional nu exclud posibilitatea atragerii la raspundere penal a persoanei care ocupa functia de sef de stat cu exceptia situatiei in care faptele imputate ar avea o legatura intrinseca cu opiniile exprimate in exercitarea mandatului (,iresponsabilitatea Pregedintelui’). intrucat faptele enumerate in prezentul denunt nu se circumscriu conceptului de “opinii exprimate in exercitarea mandatulu? aga cum acesta este intespretat atat de jurisprudenta Curtii Constitutionale (in raport cu alte categorii de demnitati — deputati), cat si de jurisprudenta CLEDO (de exemplu, cauza Urechean si Paviicenco v. Moldova), rezulté c8, per a contrario, nu exist nici un impediment in atragerea la raspunderea a numitului Dodon Igor. Mai mult decat atat, spre deosebire de parlamentari, in raport cu care, pe [nga iresponsabilitatea pentru opinille exprimate, exist si al doilea element al imunitatii - inviolabilitatea -, in cazul Presedintelui astfel de reglementari sunt lips, nemaivorbind de faptul ca nici macar inviolabilitatea parlamentarului nu este absolut, aceasta operand doar pentru masurile procesuale limitativ expuse in textul Legii Supreme. Pentru motivele aratate, in temeiul art.262-263 din Codul de procedura penala, solicit atragerea la raspundere penalé a numitului ‘gor Dodon, cu inaintarea in adresa Parlamentului a demersului cu privire la punerea sub acuzare a acestuia potrivit art.81 alin.(3) din Constitutia Republicii Moldova Aanoty Maia Sandu 29 august 2017