Universitatea de tiine Agronomice i

Medicin Veterinar Bucureti

Facultatea de Horticultur

Autoritatea Contractanta: UEFISCDI

Programul RESURSE UMANE
Tipul Proiectului: Proiect de cercetare postdoctorala (PD)

Cod proiect: PD-85

Nr contract: 193/2010

SINTEZA LUCRARII
Etapa 2 (unica/2011)

Denumirea proiectului:
MODEL INTEGRAT DE EVALUARE A EXPRESIEI
COMPATIBILITATII SI INCOMPATIBILITATII
SOI/PORTALTOI LA CIRES IN LIVADA

Director proiect:
dr. ADRIAN ASANICA
 Obictivele etapei

1. Evaluarea potentialului morfo-productiv la soiurile de cires altoite pe diferiti portaltoi

2. Caracterizarea din punct de vedere a potentialului de sinteza a soiurilor de cires sub
influenta diferitilor portaltoi
3. Elaborarea de ipoteze cu privire la modul de manifestare a compatibilitatii /
incompatibilitatii de altoire la cires

1. Evaluarea potentialului morfo-productiv la soiurile de cires altoite pe diferiti portaltoi

Evaluarea si testarea portaltoilor pentru cires si a combinatiilor soi/portaltoi are ca principal scop
gasirea acelor formule care sa raspunda cel mai bine conditiilor de sol si clima sub aspectul adaptabilitatii,
precocitatii, productivitatii si constantei in fructificare a ciresului in sistem superintensiv de cultura si nu
numai. Cercetarile derulate in cadrul proiectului abordeaza problematica luata in studiu prin evaluarea
comportarii in primii ani de la plantare a unor soiuri de cires moderne pe diferiti portaltoi in areale de
cultura diferita.
Materialul biologic experimentat a fost supus unor determinari privind diametrul trunchiului,
numarul si lungimea cresterilor anuale defalcat pe tipuri de ramuri (lungi, mijlocii, buchete de mai si
pinteni). De asemenea, a fost stabilit numarul total de flori pe pom, numarul de fructe legate respectiv
procentul de legare a fructelor. Aprecierea fenofazelor infloritului si fructificarii s-a facut dupa metoda
Fleckinger a stadiilor reper (Fleckinger, 1960; Chapman si altii, 1976). Determinarea cantitativa privind
potentialul de productie s-a efectuat prin cantarirea productiei pe fiecare pom (kg/pom) la momentul
optim de recoltare. Greutatea fructului (g) s-a determinat prin catarirea unei probe medii de 25 de fructe.
Metodele statistice au constat in analiza variantei (ANOVA) si testul Duncan (P>0.05) utilizand software-
ul SPSS 14 si Cohorte.
A. Pentru lotul experimental de la Pitesti Maracineni, dup primii trei ani de la plantare soiul
Kordia s-a dovedit a fi mai viguros dect soiurile Skeena i Ferrovia, considernd att suprafaa seciunii
transversale a trunchiului (SST), ct i lungimea total pe pom a ramurilor mijlocii i lungi (date
prezentate in cadrul raportulului de etapa anterior). De asemenea, soiul Skeena a depit semnificativ ca
vigoare i creteri anuale soiul Ferrovia. Lungimea total a ramurilor mijlocii i lungi s-a corelat
semnificativ pozitiv cu suprafaa seciunii trunchiului msurat deasupra punctului de altoire la soiurile
mai puin viguroase (Ferrovia i Skeena) i cu cea de sub punctul de altoire la soiul mai viguros Kordia.
Dei numrul de inflorescene pe ramurile mijlocii a fost mai mare la soiul Kordia, totui numrul
cel mai mare de fructe pe pom la recoltare s-a obinut la soiul Ferrovia, datorit procentului mult mai
redus de legare al fructelor la soiurile Skeena i mai ales la Kordia. La soiul Skeena dei producia de
fructe a fost mai redus (tab. 1) dect la celelalte dou soiuri, greutatea medie a unui fruct la recoltare a
fost de numai 7,9 g, semnificativ mai redus fa de soiurile Ferrovia (9,9 g) i Kordia (10,2 g).
Tab. 1
Productivitatea si caracteristicile de fructificare ale soiurilor de cires altoite pe Gisela 5
in lotul experimental de la Pitesti, Maracineni
Soiul/ Nr. infl. Nr. infl. Nr Nr flori/ Nr Nr. % de Greut Productia Incarc de
Gisela 5 din din flori/ infl de total fructe legare medie a (g/ (kg/ fructe (nr
buchete ramuri infl de ramura flori/ /pom fructului pom) ha) fructe/SST)
/ pom mijlocii buchet mijlocie pom (g)
/ pom
Kordia 15.0 a* 17.3 a 2.1 a 1.87 a 65.77 a 13.0 b 19.77 b 10.20 a 132.6 b 165.8 b 0.61 b
Skeena 8.67 a 5.33 b 1.55 b 1.86 a 23.18 a 11.50 b 49.60 ab 7.90 c 90.85 b 113.6 b 1.06 b
Ferrovia 10.0 a 4.0 b 2.2 a 2.09 a 30.15 a 25.00 a 82.93 a 9.9 b 247.5 a 309.4 a 2.91 a
* Duncan's multiple range test (P 0.05)

Din punct de vedere fenologic, se poate observa ca in conditiile anului 2011, diferentele intre
soiuri au fost relativ mici (tab. 2) in ceea ce priveste data umflarii mugurilor de rod insa acestea se
departajeaza treptat la umflarea mugurilor vegetativi si la dezmugurit. Astfel, constatam ca cel mai
devreme a dezmugurit soiul Skeena (5 aprilie) si cel mai tarziu soiul Kordia (10 aprilie). Etapa infloritului
se realizeaza pe un ecart de 12 zile la soiul Skeena si Ferrovia si de 9 zile la soiul Kordia. Primele fructe
ajunse la maturitatea de recoltare au fost cele ale soiului Ferrovia, urmate de Kordia si Skeena.

1
 Tab. 2
Principalele fenofaze la soiurile de cires altoite pe Gisela 5 in anul 2011 in zona Pitesti Maracineni
Soiul/ Umflarea Umflarea Dez- nceputul Intensitatea Sfritul Data maturitatii
portaltoi mugurilor de mugurilor mugurit nfloritului nfloritului nfloritului de recoltare
rod vegetativi
Ferovia/ 25.03 4.04 9.04 20.04 5 3.05 20.06
Gisella 5
Skeena/ 24.03 1.04 5.04 19.04 3 1.05 24.06
Gisella 5
Kordia/ 26.03 7.04 10.04 22.04 5 1.05 22.06
Gisella 5

B. Lotul experimental de la USAMV Bucuresti

Sub aspectul vigorii de crestere, cea mai viguroasa combinatie din punct de vedere al suprafetiei
sectiunii trunchiului si a lungimii totale a cresterilor anuale s-a remarcat EarlyRed/CAB11E iar cel mai
putin viguros Skeena atat pe portaltoiul Colt cat si pe PHLC (date raportate anterior). In cazul soiurilor
Kordia si Ferrovia, portaltoiul PHLC a determinat formarea unui numar mai mare de ramuri mujlocii pe
pom iar portaltoiul Colt un numar mai mare de ramuri de rod scurte.
Urmarind cateva dintre particularitatile de fructificare a celor 10 combinatii soi/portaltoi (tab. 3),
observam ca cele mai multe flori pe pom au fost inregistrate de varianta EarlyRed/CAB11E (557,67) care
au fost in cea mai mare parte provenite din inflorescente situate pe ramuri lungi de rod. Un numar foarte
mic de flori au fost regasite la variantele Skeena/PHLC (16,17 flowers/tree) si Skeena/Colt (37,58
flori/pom). Analizand distributia inflorescentelor pe tipul ramurii de rod din coroana, remarcam faptul ca
acestea se formeaza intr-o pondere mai mare sau mai mica in functie de combinatia soi/portaltoi. In cazul
combinatiei Van/PHLC, inflorescentele cele mai multe (62,71) se afla pe ramuri de rod de tip scurt in
timp ce la EarlyRed/CAB11E sau GiantRed/CAB6P inflorescentele se afla in special pe ramuri lungi si
medii. Ferrovia/Colt, Van/PHLC si FirmRed/CAB6P nu au prezentat inflorescente pe ramuri lungi de rod.
Cu toate ca cele mai multe flori au fost prezente la soiurile EarlyRed si GiantRed, procentul de
fructe legate a fost cel mai mic (5,08% respectiv 4,96%). Un procent foarte bun de legare ca de altfel si o
productivitate mare a fost inregistrata de combinatia Van/PHLC (686 g/tree). De asemenea, o productie
mai mare a fost obtinuta si de combinatia Ferrovia/PHLC (345 g/pom) in conditiile in care marimea
fructelor atat la Ferrovia cat si la Van a fost destul de mica. Sub acest aspect, cele mai mari fructe au fost
obtinute de combinatia FirmRed/CAB6P (7,7 g), GiantRed/CAB6P (7,2 g) si EarlyRed/CAB11E (6,6 g).

Tab. 3
Particularitatile de fructificare la soiurile de cires altoite pe diferiti portaltoi
in cadrul lotului experimental de la USAMV Bucuresti (2011)
Soi/ Numarul inflorescentelor Numarul Numarul Procentul de Greutatea Productia
portaltoi Buchete Ramuri Ramuri total de total de legare a medie a (g/pom) (kg/ha)
de mai mijlocii lungi flori/pom fructe/pom fructelor (%) fructelor (g)
Kordia/ 39.74e 3.67g 2.93c 94.71h 23.00f 24.28e 5.8a 133f 222f
Colt
Kordia/ 24.97g 20.37f 2.54c 98.77g 51.67c 52.31b 4.7a 243c 405c
PHLC
Ferrovia/ 48.96c 6.04g - 115.09f 47.67d 41.42c 4.9a 234d 389d
Colt
Ferrovia/ 53.23b 32.63d 1.47c 180.97d 69.00b 38.13d 5a 345b 575b
PHLC
Skeena/ 12.18h 3.84g 2.17c 37.58i 15.33g 40.80c 4a 61i 102i
Colt
Skeena/ 4.25i 2.57g 1.05c 16.17j 4.00h 24.74e 4a 16j 27j
PHLC
Van/ 62.71a 25.11e - 182.74c 124.67a 68.22a 5.5a 686a 1142a
PHLC
FirmRed/ 46.87d 35.17c - 169.93e 16.67g 9.81f 7.7a 128g 214g
CAB6P
GiantRed/ 32.17f 44.09b 75.20b 302.59b 15.00g 4.96g 7.2a 108h 180h
CAB6P
EarlyRed/ 38.59e 82.09a 160.20a 557.67a 28.33e 5.08g 6.6a 187e 312e
CAB11E
* Duncan's multiple range test (P0.05)

2
 Legat de desfasurarea etapelor fenologice la combinatiile studiate (tab. 4), constatam ca
exceptand variantele Ferrovia/PHLC (28.03), Kordia/PHLC (28.03) si Kordia/Colt (29.03), toate celelalte
au dezmugurit in data de 27.03.2011. GiantRed/CAB6P a fost soiul la care au aparut cel mai devreme
butonii florali (6.04) la fel si primele flori pe pom (10.04). Cel mai tarziu a inflorit Kordia/Colt (16.04).
Durata infloritului a fost de 14 zile la GiantRed/CAB6P, de 13 zile la Ferrovia si 12 zile la Kordia
indiferent de portaltoiul folosit si de 11 zile la Skeena/Colt, FirmRed/CAB6P si EarlyRed/CAB11E.
Legarea fructelor a avut loc in primele zile ale lunii mai. Majoritatea soiurilor au ajuns la maturitate in
prima decada a lunii iunie cu diferente destul de mici intre ele, singura exceptie facand-o varianta
Skeena/PHLC la care aceasta a intarziat pana pe data de 12 iunie.
Tab. 4
Evolutia principalelor etape fenologice in anul 2011 la unele soiuri de cires altoite pe diferiti portaltoi
in cadrul campului experimental USAMV Bucuresti
Soi/portaltoi Dezmugurit Buton alb Inceputul Sfarsitul Legarea Maturarea
infloritului infloritului fructelor fructelor
Kordia/ Colt 29.03 7.04 16.04 28.04 3.05 5.06
Kordia/PHLC 28.03 8.04 14.04 26.04 2.05 6.06
Ferrovia/ Colt 27.03 7.04 13.04 26.04 2.05 5.06
Ferovia/PHLC 28.03 8.04 13.04 26.04 2.05 5.06
Skeena/Colt 27.03 8.04 13.04 24.04 1.05 5.06
Skeena/PHLC 27.03 8.04 13.04 26.04 2.05 12.06
Van/PHLC 27.03 8.04 11.04 26.04 2.05 8.06
FirmRed/CAB6P 27.03 8.04 13.04 24.04 1.05 6.06
GiantRed/ CAB6P 27.03 6.04 10.04 24.04 1.05 5.06
EarlyRed/CAB11E 27.03 7.04 13.04 24.04 1.05 5.06
Kordia/mahaleb 27.03 8.04 11.04 26.04 2.05 10.06
Van/mahaleb 27.03 7.04 11.04 24.04 1.05 6.06

C. Lotul experimental de la Moara Domneasca

Vigoarea de crestere a soiului Van altoit pe portaltoiul P. mahaleb in comparatie cu soiul Stella
altoit pe acelasi portaltoi este mai mica cu aproximativ 15% daca exprimarea se face in functie de
suprafata sectiunii trunchiului sau cu circa 20% raportat la totalul cresterilor anuale pe pom (date
prezentate in raportul anterior). Ambele soiuri prezinta ca particularitate de fructificare preponderenta
ramurilor scurte de tip buchete de mai, aceste tipuri de ramuri depasind 80% din totalul ramurilor din
coroana. In anul 2011, soiurile au format un numar relativ apropiat de flori/pom (tab. 5) insa numarul de
fructe realizate a diferit. Astfel, procentul mai mare de legare a soiului Van chiar in conditiile obtineriii
unor fructe de dimensiuni mai mici a condus la o recolta mai mare cu 1.27 kg/pom in medie fata de soiul
Stella la care productia pe pom a fost de 9.05 kg.
Tab. 5
Particularitatile de fructificare la soiurile Van si Stella altoite pe mahaleb in cadrul lotului experimental
Moara Domneasca (2011)
Soi/ Numarul inflorescentelor Numarul Numarul Procentul de Greutatea Productia
portaltoi Buchete Ramuri Ramuri total de total de legare a medie a (kg/pom) (t/ha)
de mai mijlocii lungi flori/pom fructe/pom fructelor (%) fructelor (g)
Stella/ 2482 880 56 3418 1223 35.78 7.4 9.05 3.76
mahaleb
Van/ 3330 303 49 3683 1843 50.04 5.6 10.32 4.29
mahaleb

In conditiile climatice ale anului 2011, la Moara Domneasca, ambele soiuri studiate au
dezmugurit la aceeasi data calendaristica (2.04), cu 5 zile mai tarziu decat in lotul experimental de la
USAMV Bucuresti in cazul soiului Van. Cel mai devreme s-au aratat butonii florali la Van apoi la 3 zile
diferenta si la soiul Stella. Durata infloritului a fost aceeasi, de 10 zile la ambele soiuri (tab. 6). Maturarea
fructelor a fost relativ apropiata, doar cu cateva zile mai tarziu fiind declansat recoltatul la soiul Van.
Tab. 6
Evolutia principalelor etape fenologice in anul 2011 la soiurile Van si Stella altoite pe mahaleb in cadrul
lotului experimental Moara Domneasca
Soi/portaltoi Dezmugurit Buton alb Inceputul Sfarsitul Legarea Maturarea
infloritului infloritului fructelor fructelor
Stella/mahaleb 2.04 10.04 17.04 27.04 3.05 12.06
Van/mahaleb 2.04 7.04 15.04 25.04 1.05 15.06
3
 D. Lotul experimental de la Istrita-Buzau
Pentru intregirea si completarea informatiilor cu privire la comportarea unor soiuri noi de cires pe
diferiti portaltoi in mai multe areale de cultura, a fost luat in studiu in paralel si un lot experimental de
cires in varsta de 3 ani situat in cadrul Pepinierei Istrita Buzau. Pomii sunt plantati la distante de 4 x 2 m,
respectiv la o densitate de 1250 pomi/ha.
Din punct de vedere al vigorii de crestere, cele mai viguroase combiantii au fost Kordia/PHLC si
GiantRed/CAB6P. Cel mai putin viguros a fost soiul Ferrovia altoit pe PHLC. Cel mai mare numar de
buchete de mai in coroana s-a inregistrat la Kordia/PHLC (52.67) si Van/PHLC (44). Aceeasi concluzie si
in cazul numarului de inflorescente de pe buchete de mai. Un numar mic de flori a fost observat la
combinatia GiantRed/CAB6P (39.01), FirmRed/CAB6P (65.97) si EarlyRed/CAB11E (71.65). Procentul
de legare a fructelor (tab. 7) a variat in limite largi, pornind de la 3.7% la soiul EarlyRed altoit pe
CAB11E si a urcat pana la 51.2% in cazul soiului Van altoit pe PHLC.
Cel mai mare fruct a fost notat la combinatia GiantRed/CAB6P (9 g) si cel mai mic la
Kordia/PHLC (5.3 g) si Ferrovia/PHLC (5.6 g). Cea mai mare productie a fost realizata de Van/PHLC
(793.33 g/pom) datorita unui procent de legare foarte bun (51.2%) si a dimensiunii fructului (8.5 g).

Tab. 7
Particularitatile de fructificare la unele soiuri de cires altoite pe diferiti portaltoi
in cadrul lotului experimental de la Istrita, Buzau (2011)
Soi/ Numarul inflorescentelor Numarul Numarul Procentul de Greutatea Productia
portaltoi Buchete Ramuri Ramuri total de total de legare a medie a (g/pom) (kg/ha)
de mai mijlocii lungi flori/pom fructe/pom fructelor (%) fructelor
(g)
Kordia/ 104.7a* 16.19c 19.10 249.37a 81.33b 32.6c 5.3a 431.07b 538.83b
PHLC
Ferrovia/ 31.87d 29.13a - 104.59d 49.67c 47.5b 5.6a 278.13c 347.67c
PHLC
Van/ 96.16b 5.04e - 182.13b 93.33a 51.2a 8.5a 793.33a 991.67a
PHLC
GiantRed/ 11.25f 11.58d - 39.01g 7.00d 17.9d 9a 63.00d 78.75d
CAB6P
FirmRed/ 55.44c 18.91b - 130.79c 6.33d 4.8e 7a 44.33e 55.42e
CAB6P
FirmRed/ 21.31e 17.03bc - 65.97f 3.00d 4.5e 8a 24.00f 30.00f
CAB11E
EarlyRed/ 32.20d 8.30e - 71.65e 2.67d 3.7e 8a 21.33g 26.67g
CAB11E
* Means followed by the same letter in the same column are not significantly different (Duncans multiple range test, P 0.05)

In conditiile anului 2011, 29 martie a fost data la care majoritatea soiurilor au dezmugurit la
Istrita (tab.8). Butonii albi si-au facut aparitia pe 10 aprilie cu exceptia soiului Kordia/PHLC (11 aprilie)
si FirmRed/CAB11E (April, 15). Perioada de inflorit a durat de la 7 pana la 9 zile in functie de soi si
portaltoi. Sfarsitul infloritului s-a realizat intre 24-26 aprilie pentru toate soiurile. Cele mai timpuri soiuri
au fost Kordia, Ferrovia si GiantRed la care primele fructe au ajuns la maturitate in data de 8 iunie iar cel
mai tardiv a fost soiul Van (16 iunie).
Tab. 8
Evolutia principalelor fenofaze in anul 2011 la unele soiuri de cires altoite pe diferiti portaltoi in cadrul
lotului experimental Istrita, Buzau
Soi/portaltoi Dezmugurit Buton alb Inceputul Sfarsitul Legarea Maturarea
infloritului infloritului fructelor fructelor
Kordia/ PHLC 31.03 11.04 18.04 26.04 5.05 8.06
Ferrovia/ PHLC 30.03 10.04 17.04 25.04 4.05 8.06
Van/PHLC 29.03 10.04 17.04 25.04 3.05 16.06
GiantRed/CAB6P 29.03 10.04 17.04 24.04 3.05 8.06
FirmRed/CAB6P 29.03 10.04 17.04 26.04 5.05 10.06
FirmRed/CAB11E 29.03 15.04 21.04 25.04 5.05 12.06
EarlyRed/CAB11E 29.03 10.04 17.04 24.04 3.05 10.06

4
 2. Caracterizarea din punct de vedere a potentialului de sinteza a soiurilor de cires sub
influenta diferitilor portaltoi

Pentru studiile intreprinse in scopul evaluarii potentialului de sinteza a unor soiuri de cires altoite
pe diferiti portaltoi, au fost alese doua momente si anume etapa de parga/maturare a fructelor (sfarsitul
lunii mai) si etapa de crestere din a doua parte a sezonului de vegetatie (mijlocul lunii iulie) atunci cand
pe pomii nu mai erau fructe. Determinarile au fost efectuate cu ajutorul aparatului portabil LCpro+,
citirile fiind realizate dimineata intre orele 7:00 - 11:00 AM la o intensitate a luminii intre 500-700
moli/m2/s pentru a se evita fenomenul de fotoinhibitie. Au fost luate in consideratie numai frunzele
normal dezvoltate iar in cazul lastarilor cea de a noua frunza de la varful spre baza lastarului. Frunzele pe
care s-au facut citirile au fost recoltate in vederea determinarii continutului in pigmenti clorofilieni.
Pigmenii asimilatori au fost determinai prin metoda spectrofotometric Arnon si cu ajutorul aparatului
CECIL CE 1011, citirile efectuandu-se la 3 lungimi de und, respectiv 663, 646 i 470 nm.
Tab. 9
Intensitatea proceselor fiziologice la diferite soiuri de cires altoite pe portaltoii Colt si PHLC din lotul
experimental USAMV Bucuresti
Soi/ Zona de Fotosinteza Transpiraia Respiraia Conductana stomatic Raport
portaltoi determinare (moliCO2/m2/s) (mmoliH2O/m2/s) (moliCO2/m2/s) (mmoli/m2/s) IF/IR
26 mai 11 iulie 26 mai 11 iulie 26 mai 11 iulie 26 mai 11 iulie 26 11
Anul 2011 mai iulie
Kordia/ lastar 12.64 6.10 2.02 0.95 0.11 0.71 0.3 0.17 113 9
Colt
Rozeta+fruct 8.71 - 1.43 - 0.14 - 0.26 - 61 -

Rozeta-fruct 8.64 7.98 1.43 0.89 0.41 0.67 0.24 0.19 21 12

Kordia/ lastar 8.19 9.28 2.52 3.59 0.72 0.75 0.27 0.71 11 12
PHLC
Rozeta+fruct 9.00 - 2.69 - 0.17 - 0.27 - 54 -

Rozeta-fruct 8.53 6.03 2.94 4.73 1.02 1.58 0.33 1.33 8 4

Ferrovia/ lastar 10.35 10.06 1.85 1.75 1.38 0.93 0.29 0.43 7 11
Colt
Rozeta+fruct 6.39 - 1.70 - 0.51 - 0.28 - 12 -

Rozeta-fruct 9.32 10.71 1.65 2.63 0.58 0.77 0.23 0.53 16 14

Ferrovia/ lastar 10.21 9.20 2.73 4.78 0.63 1.17 0.28 0.68 16 8
PHLC
Rozeta+fruct 7.86 - 2.39 - 0.72 - 0.19 - 11 -

Rozeta-fruct 7.56 9.15 2.73 4.72 0.32 0.88 0.28 0.59 24 10

Skeena/ lastar 9.73 10.99 2.05 3.15 1.04 0.57 0.26 0.80 9 19
Colt
Rozeta+fruct 9.29 - 2.40 - 1.11 - 0.26 - 8 -

Rozeta-fruct 8.13 11.51 2.34 3.41 0.90 1.59 0.24 0.77 9 7

Skeena/ lastar 13.44 12.82 2.53 2.41 0.43 1.34 0.52 0.77 31 10
PHLC
Rozeta+fruct 11.68 - 2.41 - 0.86 - 0.44 - 14 -

Rozeta-fruct 7.17 11.73 1.77 2.49 1.20 0.61 0.16 0.58 6 19

Giorgia/ lastar 7.84 4.74 3.57 2.59 0.38 1.27 0.48 0.31 20 4
Colt1
Rozeta+fruct 6.18 - 2.61 - 0.41 - 0.27 - 15
Rozeta-fruct 9.66 7.66 2.83 2.69 0.90 1.15 0.32 0.35 11 7

Din datele prezentate in tab. 9 se poate observa faptul ca intensitatea fotosintezei la frunzele
situate pe lastar a fost mai mare la sfarsitul lunii mai decat in luna iulie cu diferente evidente la soiul

1
varianta a fost inclusa in comparatie intrucat prezenta la momentul fructificarii simptome de incompatibilitate tip I (vezi cap. 3)

5
Kordia/Colt si Giorgia/Colt. Pentru aceleasi combinatii, in cazul frunzelor de la rozetele fara fructe
intensitatea fotosintezei a fost de asemenea mai mare in luna mai, toate celelalte variante soi/portaltoi
(Ferrovia/Colt si PHLC, Skeena/Colt si PHLC) prezentand insa valori mai mari ale fotosintezei in luna
iulie comparativ cu luna mai.
La soiul Ferrovia, intensitatea fotosintezei ca valoare medie intre cele doua momente de
determinare (9.53 moliCO2/m2/s respectiv 8.86 moliCO2/m2/s) cat si la fiecare moment in parte a fost
mai mare pe portaltoiul Colt decat pe PHLC insa diferentele au fost destul de mici. Nu acelasi lucru se
poate spune si in cazul soiului Skeena care a dovedit un randament fotosintetic mai mare pe portaltoiul
PHLC decat pe Colt atat in luna mai (10.76 moliCO2/m2/s) cat si in iulie (12.28 moliCO2/m2/s).
Combinatia Giorgia/Colt a dovedit cea mai slaba capacitate de fotosinteza (7.05 moliCO2/m2/s), pomul
prezentand cresteri slabe, un aparat foliar cu aspect clorotic si o fructificare abundenta (fructe multe de
dimensiuni mici, fara gust).

Fig. 1. Capacitatea fotosintetica a combinatiilor soi/portaltoi de cires in anul 2011

(USAMV Bucuresti)

Prezenta fructelor in rozeta de frunze a determinat o intensificare a procesului de fotosinteza, fapt

dovedit de coeficientul de corelatie de 0.83 (fig. 2) mai mare decat in cazul rozetei fara fruct (0.60) si a
lastarului (0.63).

Fig. 2. Corelatia dintre productivitatea combinatiilor soi/portaltoi si intensitatea procesului de

fotosinteza in functie de pozitia frunzelor pe organele vegetative
(stanga - lastar; mjloc - rozete cu fruct; dreapta - rozeta fara fruct)

In ceea ce priveste intensitatea transpiratiei, se constata ca luna iulie a determinat o crestere a

valorilor inregistrate de combinatiile soi/portaltoi, cu exceptia variantei Kordia/Colt la care se remarca
faptul ca in a doua parte a vegetatiei, metabolismul plantei intra intr-o panta descendenta fara insa a
prezenta simptome de incompatibilitate vizibile. Cea mai intensa transpiratie a fost remarcata la
combinatiile Kordia/PHLC (3.44 mmoliH2O/m2/s) si Ferrovia/PHLC (3.68 mmoliH2O/m2/s) ca valori
medii anuale.
Respiratia ca parte de consum a metabolismului a fost per total mai mare in luna iulie, iar pentru
soiurile Ferrovia si Kordia, portaltoiul PHLC a influentat in mod evident intensitatea procesului. Raportul
IF/IR indica acumulari mai intense in luna mai pentru soiul Kordia si in special pe portaltoiul Colt. Cu
valori si diferente insa mai mici recupereaza soiul Skeena in luna iulie cand si pe Colt si pe portaltoiul

6
PHLC realizeaza acumulari mai intense fata de luna mai. Ferrovia manifesta un comportament neutru fata
de portaltoi in ceea ce priveste nivelul acumularilor de substante.
Pigmenii clorofilieni (clorofila A i clorofila B) sunt cromolipoproteide complexe, implicate n
procesul de fotosintez. Prezena lor ntr-o concentraie mai mare n frunze, favorizeaz randamentul
fotosintetic. Determinarile clorofilei efectuate pe frunzele soiurilor altoite pe diferiti portaltoi (tab. 10) au
aratat existenta unor diferente de continut in functie de caracterul si insusirile genetice ale celor doi
parteneri.
Tab. 10
Continutul in pigmenti clorofilieni la soiurile de cires altoite pe portaltoii Colt si PHLC
in lotul experimental de la USAMV Bucuresti (mg/100g)
Soi/portaltoi Zona de Clorofila A Clorofila B Clorofila Totala Raport A/B Caroteni Cl.T/Carot
determinar
e
Anul 26 11 26 11 26 11 26 11 26 11 26 11
2011 mai iulie mai iulie mai iulie mai iulie mai iulie mai iulie
Kordia/Colt lastar 49.42 63.89 21.10 13.05 70.51 76.94 2.34 4.90 3.36 2.14 21.01 35.99
Rozeta+ 59.35 - 26.59 - 85.94 - 2.23 - 4.28 - 20.08 -
fruct
Rozeta- 50.84 77.74 28.19 20.15 79.04 97.89 1.80 3.86 4.10 3.09 19.29 31.71
fruct
Kordia/ PHLC lastar 44.10 59.57 19.59 15.97 63.69 75.53 2.25 3.73 3.32 2.81 19.18 26.92

Rozeta+ 54.82 - 29.40 - 84.22 - 1.86 - 4.47 - 18.83 -

fruct
Rozeta- 56.21 73.06 27.69 25.68 83.90 98.74 2.03 2.84 4.40 3.83 19.07 25.80
fruct
Ferrovia/Colt lastar 35.81 60.62 8.49 13.35 44.30 73.97 4.22 4.54 1.93 2.19 22.90 33.75

Rozeta+ 42.89 - 19.61 - 62.50 - 2.19 - 3.14 - 19.92 -

fruct
Rozeta- 44.64 68.66 14.91 25.88 59.55 94.54 2.99 2.65 2.83 3.63 21.06 26.07
fruct
Ferrovia/ lastar 37.01 62.90 13.12 17.63 50.13 80.53 2.82 3.57 2.45 2.84 20.49 28.37
PHLC
Rozeta+ 48.75 - 25.45 - 74.20 - 1.92 - 3.92 - 18.92 -
fruct
Rozeta- 49.88 65.40 23.94 22.86 73.82 88.26 2.08 2.86 3.86 3.51 19.12 25.13
fruct
Skeena/ Colt lastar 45.89 51.16 17.52 14.78 63.41 65.94 2.62 3.46 3.09 2.31 20.55 28.58

Rozeta+ 57.95 - 21.75 - 79.71 - 2.66 - 4.10 - 19.42 -

fruct
Rozeta- 60.59 59.83 30.06 19.84 90.65 79.67 2.02 3.02 4.72 2.93 19.21 27.20
fruct
Skeena/ lastar 43.54 61.02 15.36 17.93 58.90 78.95 2.83 3.40 2.90 2.93 20.32 26.95
PHLC
Rozeta+ 55.82 - 28.80 - 84.62 - 1.94 - 4.44 - 19.04 -
fruct
Rozeta- 40.17 82.39 15.61 33.03 55.78 115.42 2.57 2.49 2.76 5.00 20.20 23.10
fruct
Giorgia/Colt lastar 39.98 41.72 12.84 11.08 52.82 52.80 3.11 3.77 2.54 1.86 20.82 28.45
Rozeta+ 35.98 - 8.14 - 44.11 - 4.42 - 1.98 - 22.31 -
fruct
Rozeta- 44.21 49.67 15.94 13.50 60.15 63.17 2.77 3.68 2.98 2.27 20.20 27.79
fruct

Comparand datele inregistrate cu privire la continutul in clorofila A se poate evidentia faptul ca la

variantele experimentate, frunzele din rozetele cu fructe sau fara fructe au avut diferente mici intre ele
insa au prezentat valori superioare celor de pe lastar, in ambele momente de analiza. Kordia/Colt si
Skeena/Colt a inregistrat continutul mediu cel mai ridicat de 53.2 mg/100g respectiv 54.81 mg/100g in
luna mai pentru ca mai tarziu in iulie, valorile sa creasca, ajungand la Kordia/Colt la 70.82 mg/100g si la
Skeena/PHLC la 71.70 mg/100g. Raportul clorofila A / clorofila B este la inceput in luna mai in favoarea
combinatiei Ferrovia/Colt si Giorgia/Colt pentru ca in iulie, situatia sa se schimbe si valorile cele mai
mari ale raportului sa fie regasite la Kordia/Colt.

7
 Fig. 3. Suprafata foliara pe pom la combinatiile soi/portaltoi
din lotul experimental de la USAMV Bucuresti in anul 2011 (m2/pom)

Cea mai mare suprafata foliara este determinata la varianta Kordia/PHLC (4.35 m2) fiind totodata
calculat un coeficient de corelatie ridicat (0.82) intre acest indicator si productia de fructe pe pom (fig. 4).

Fig. 4. Corelatia intre suprafata foliara si productia pe pom la variantele

soi/portaltoi din lotul experimental de la USAMV Bucuresti (2011)

In cadrul parcelei experimentale de la Moara Domneasca, au fost efectuate mai multe observatii
si determinari cu privire la comportarea din punct de vedere al capacitatii de sinteza si acumulare a
soiurilor de cires altoite pe portaltoiul P. mahaleb (tab. 11) precum si a unor situatii de incompatibilitate
(tab. 12).
Astfel, la pomii fara simptome de incompatibilitate, s-a evidentiat o activitate fotosintetica
ridicata in special la frunzele de pe lastar si cu predilectie in luna mai atunci cand pe pomi se aflau fructe
in faza de crestere sau parga. Cea mai intensa fotosinteza a fost determinata la soiul Stella (15.09
moliCO2/m2/s) pe lastar in data de 27 mai. Transpiratia a fost la valori mai mari decat la USAMV
Bucuresti fiind mai ridicate in luna mai decat in iulie. Procesele de consum au indicat o respiratie mai
intensa la frunzele de pe rozetele fara fruct, raportul IF/IR fiind dublu la Stella fata de Van.
Tab. 11
Intensitatea proceselor fiziologice la soiurile Stella si Van altoite pe portaltoiul P. mahaleb
(parcela experimentala Moara Domneasca)
Soi/ Zona de Fotosinteza Transpiraia Respiraia Conductana stomatic Raport IF/IR
portaltoi determinare (moliCO2/m2/s) (mmoliH2O/m2/s) (moliCO2/m2/s) (mmoli/m2/s)
27 mai 13 iulie 27 mai 13 iulie 27 mai 13 iulie 27 mai 13 iulie 27 13
Anul 2011 mai iulie
Stella/ lastar 15.09 8.54 2.69 2.24 0.36 0.92 0.54 0.38 42 9
mahaleb
Rozeta+fruct 10.87 - 2.53 - 0.04 - 0.68 - 272 -

Rozeta-fruct 11.38 10.29 3.39 2.67 1.37 0.85 0.53 0.48 8 12

Van/ lastar 12.06 5.53 3.85 2.14 0.87 0.29 0.57 0.32 14 19
mahaleb
Rozeta+fruct 9.75 - 3.60 - 1.27 - 0.27 - 8 -

Rozeta-fruct 7.03 6.14 3.86 1.90 1.73 0.67 0.39 0.22 4 9

8
 In lotul luat in studiu la Moara Domneasca au fost identificati totodata mai multi pomi altoiti pe
portaltoiul mahaleb care au prezentat diferite simptome de incompatibilitate. Situatia la ora actuala (fig.
5) se prezinta astfel: din cei 2052 de pomi plantati initial, in prezent 14% din ei sunt afectati de diferite
forme de incompatibilitate, respectiv 328 de pomi, din care 267 pomi sunt pierduti in anii anteriori iar in
anul 2011 au fost marcati 43 de pomi (13% din total afectati) cu simptome de incompatibilitate tip 1 si 18
pomi (6%) cu tip 2.

Fig. 5.Situatia in anul 2011 a pomilor afectati de incompatibilitate intarziata

in livada de la Moara Domneasca

Pentru a pune in evidenta diferentele si dezechilibrele din punct de vedere fiziologic ce au loc la
nivelul plantelor afectate, s-a recurs la determinarea principalilor indicatori de ordin metabolic (tab. 12).

Tab. 12
Intensitatea proceselor fiziologice la pomii afectati de incompatibilitate
(parcela experimentala Moara Domneasca)
Soi/ Zona de Fotosinteza Transpiraia Respiraia Conductana stomatic Raport
portaltoi determinare (moliCO2/m2/s) (mmoliH2O/m2/s) (moliCO2/m2/s) (mmoli/m2/s) IF/IR
27 mai 13 iulie 27 mai 13 iulie 27 mai 13 iulie 27 mai 13 iulie 27 13
Anul 2011 mai iulie
Tip 1 Rozeta+fruct 5.35 - 2.91 - 1.96 - 0.13 - 3 -

Rozeta-fruct 4.69 - 2.97 - 0.69 - 0.13 - 7 -

Tip 1 Rozeta-fruct 3.8 - 1.66 - 1.43 - 0.07 - 3 -

avansat
Tip 2 lastar - 1.14 - 1.29 - 2.13 - 0.07 - 1

Rozeta+fruct 9.5 - 3.39 - 0.90 - 0.50 - 11 -

Rozeta-fruct 12.39 10.92 4.48 3.11 1.07 1.39 0.65 0.4 12 8

Comparativ cu valorile intensitatii fotosintezei de la variantele neafectate de incompatibilitate,

cele mai mari diferente se regasesc la tipul 1 de incompatibilitate la care procesele pot fi de 3-5 ori mai
incetinite. La tipul 2 de incompatibilitate, diferentele sunt ceva mai mici dat fiind specificul modului de
afectare (vezi cap. 3).
Suprafata foliara totala pe pom este si ea afectata in mare masura (fig. 6). Fata de pomii normal
dezvoltati de Stella/mahaleb, tipul 2 de incompatibilitate caracterizat prin uscarea unei parti din coroana a
dus implicit la reducerea suprafetei foliare pe pom ajungand astfel la o valoare cu 22.1 % mai mica. In
cazul tipului 1, aparatul foliar este si mai mult afectat, acesta reprezentand numai 33.28% din volumul
total al frunzisului pomilor neafectati.

9
 Fig. 6. Suprafata foliara pe pom la combinatiile soi/portaltoi
din lotul experimental de la Moara Domneasca in anul 2011 (m 2/pom)

In continuare sunt prezentate valorile pigmentilor asimilatori la soiurile altoite pe mahaleb si a

pomilor afectati de diferite tipuri de incompatibilitate.
Tab. 13
Continutul in pigmenti clorofilieni la soiurile Stella si Van altoite pe portaltoiul P. mahaleb
si la la pomii afectati de incompatibilitate (mg/100g)
(parcela experimentala Moara Domneasca)
Soi/portaltoi Zona de Clorofila A Clorofila B Clorofila Totala Raport A/B Caroteni Cl.T/Carot
determinare
Anul 2011 27 13 27 13 27 13 27 13 27 13 27 13
mai iulie mai iulie mai iulie mai iulie mai iulie mai iulie
Stella/ lastar 54.12 77.26 18.31 25.28 72.43 102.54 2.96 3.06 3.50 4.10 20.68 25.00
mahaleb
Rozeta+ 49.94 - 21.07 - 71.01 - 2.37 - 3.40 - 20.88 -
fruct
Rozeta- 51.08 80.33 20.70 35.40 71.78 115.73 2.47 2.27 3.48 5.31 20.61 21.79
fruct
Van/ mahaleb lastar 67.59 80.18 28.60 33.18 96.19 113.36 2.36 2.42 4.66 4.01 20.64 28.24

Rozeta+ 70.32 - 23.01 - 93.34 - 3.06 - 4.46 - 20.91 -

fruct
Rozeta- 77.27 73.13 25.18 26.79 102.45 99.92 3.07 2.73 4.83 4.08 21.19 24.47
fruct
Tip 1 Rozeta+ 52.79 - 16.29 - 69.08 - 3.24 - 3.20 - 21.60 -
fruct
Rozeta- 55.02 - 16.80 - 71.82 - 3.28 - 3.35 - 21.45 -
fruct
Tip 1 avansat Rozeta- 52.33 - 16.29 - 68.62 - 3.21 - 3.14 - 21.89 -
fruct
Tip 2 lastar - 72.80 - 22.56 - 95.36 - 3.23 - 3.76 - 25.38

Rozeta- 58.95 67.20 19.54 21.45 78.49 88.66 3.02 3.13 3.72 3.74 21.08 23.72
fruct

Analizand datele din tab. 13, se poate observa o diferenta intre cantitatea de clorofila totala la
soiurile neafectate si cele afectate de simptome ale incompatibilitatii, fara insa a remarca diferente
semnificative intre frunzele plasate pe buchete de mai cu fructe sau fara fructe.
In concluzie, compatibilitatea si evolutia armonioasa in timp este dependent din punct de vedere
fiziologic de sincronizarea proceselor fiziologice dintre cei doi parteneri, de intensitatea acestora, de
translocarea substanelor prin zona de concretere, ntr-un cuvnt de metabolismul noului individ vzut
din perspectiva celor doi parteneri. Continutul in pigmenti asimilatoiri, suprafata foliara, intensitatea
proceselor metabolice, parametrii biometrici de crestere, fructificarea sunt doar expresia amprentei
genetice a individului si modelarea in raport cu factorii biotici la un anumit moment in evolutia acestuia.

10
 3. Elaborarea de ipoteze cu privire la modul de manifestare a compatibilitatii /
incompatibilitatii de altoire la cires

In relatia dintre altoi si portaltoi intervin o serie de factori cu influenta imediata sau intarziata in
ceea ce priveste reactia fenotipica a plantei altoite. Respectarea principiilor generale de infiintare a
livezilor de cires precum si a tehnologiilor actuale de cultura nu asigura si nici nu poate garanta in procent
maxim absenta fenomenelor de incompatibilitate intarziata din livada tanara. Altoirea soiurilor de cires
din specia Prunus avium L. pe alti portaltoi decat francul, facand referire in special la portaltoii
interspecifici, creaza premizele aparitiei acestor fenomene de incompatibilitate intarziata. Cauzele (fig. 7)
sunt generate pe de o parte de factori genetici, biochimici, morfo-anatomici sau fiziologici si pe de alta
parte de factori externi precum clima (temperatura, apa), solul, agentii patogeni care peste un anumit prag
al intensitatii in sens negativ, declanseaza dezechilibre ireversibile in planta. In unele situatii, pentru
aparitia simptomelor de incompatibilitate, este suficient ca numai unul din factori sa fie implicat insa de
cele mai multe ori, declinul pomului este provocat de o combinatie a mai multor factori intr-o pondere
mai mare sau mai mica.

factori interni factori externi

factori genetici altoi (soi) conditii de mediu temperaturi pozitive

combinatii
interspecifice sau negative in exces

intensitate factori fiziologici deficit prelungit sau

metabolism exces de umiditate in
aer si sol
fitoprotectie
translocare compusi
factori morfo-
punct de virusi, insecte diversi
anatomici
caracteristici altoire
agenti patogeni
histologice,
structurale factori biochimici
portaltoi factori pedologici
dezechilibru acumulare compusi /
hormonal polifenoli
sol greu, argilos

Fig. 7. Matricea de factori cu rol in aparitia incompatibilitatii intarziate la cires

In pepiniera, imediat dupa altoire la cateva saptamani sau in primavara daca facem referire la
altoirea prin oculatie (cu mugure dormind sau crescand) efectele incompatibilitatii intre partenerii supusi
operatiei de altoire devin evidente. Consecintele constau in principal in obtinerea unor procente reduse de
prindere la altoire acest lucru fiind descurajant pentru pepinieristi. Daca fenomenul de incompatibilitate
insa survine mult mai tarziu, atunci cand pomii se afla in livada comerciala, efectele sunt mult mai
tragice. De aceea, cunoasterea unor simptome si manifestari ale incompatiblitatii intre simbionti poate
atentiona sau avertiza cultivatorii in legatura cu viitorul si reusita plantatiei de cires.
Pentru a intelege mai bine fenomenul in ansamblul sau, simptomele de incompatibilitate
intarziata au fost grupate pe categorii de expresie fenotipica. Au rezultat doua tipuri majore de
manifestare:
Tipul I - caracterizat printr-un aspect de ofilit al foliajului, cu limb subtire si pliat al frunzelor
(marginile frunzelor se apropie si indoaie pe linia nervurii principale), suprafata foliolelor este de
dimensiuni reduse si prezinta o colorare deschisa (aspect clorotic), pomul fiind afectat in intregime.
Primavara inflorirea este abundenta iar legarea fructelor are loc in procent ridicat. Dimensiunea fructelor
este mica acestea ramanand prinse de ramurile ce se deshidrateaza odata cu ele in decursul perioadei de
vegetatie.

11
 frunze pliate
pomi normal
dezvoltati

aspect clorotic al
foliajului
aspect de ofilit al
foliajului
uscarea in final a
pomului

Foto 1. Elemente caracteristice tipului 1 de incompatibilitate

Tipul II - caracterizat prin uscarea in timpul vegetatiei a unor ramuri de schelet si semischelet in
intregime sau partial (de la varf spre baza), restul pomului avand un aspect normal, fara simptome vizibile
de dezechilibru metabolic.

Foto 2. Aspectul pomilor afectati de tipul 2 de incompatibilitate

12
 Evolutia proceselor de declin poate fi rapida, survenind brusc pentru ca la numai cateva
saptamani de la debut, pomii sa se usuce in totalitate sau mai lent, atunci cand pomii prezinta simptome
de incompatibilitate intarziata intr-un grad de afectare progresiv, pieirea pomilor putand avea loc in circa
2 sezoane de vegetatie.
Pe fondul unor diferente de ingrosare la nivelul punctului de altoire (dar nu numai in aceasta
situatie), translocarea substantelor inspre si dinspre portaltoi are loc intr-o proportie redusa iar primele
simptome vizibile sunt cresterile vegetative care sunt mult incetinite. Ulterior are loc un proces de
diferentiere prematura a mugurilor de rod (uneori are loc o a doua inflorire a pomilor in toamna). Prin
urmare, pe pom creste ponderea ramurilor scurte de rod si numarul de muguri floriferi. Schimbarile in
balanta hormonala duc la imbatranirea prematura a frunzelor care se ingalbenesc/inrosesc inca din lunile
de vara, dupa acest episod urmand ca ele sa se desprinda si sa cada cu mult inaintea celor de pe pomii
neafectati. In anul urmator, are loc o inflorire abundenta si o fructificare bogata fapt care accelereaza
procesele de consum din resursele pomului. Frunzisul are aspect clorotic, suprafata foliara este mult
diminuata (in special a frunzelor din rozete) iar limbul este mai subtire. Cele doua jumatati ale frunzei
separate de nervura principala se pliaza dand aspect de ofilire. In continuare, cu prioritate frunzele din
rozete (pinteni si buchete de mai) isi avanseaza deshidratarea pana cand acestea se usuca in totalitate
ramanand prinse de ramura care la randul ei se usuca si ea ceva mai tarziu. Fructele se coloreaza mai
devreme, sunt de dimensiuni mai mici, au gust apatos (datorita unui continut scazut in glucide) si se
deshidrateaza impreuna cu ramura suport.

Foto 3. Uscarea semischeletului de la varf Foto 4. Defolierea timpurie a pomului

spre baza / cresteri reduse si diferentiere
timpurie a mugurilor de rod

Foto 5. Declansarea tardiva a infloritului Foto 6. Deshidratarea

frunzisului, fructelor si a ramurilor
13
 Indicatorii timpurii ai incompatibilitatii se constituie intr-un tablou contruit din mai multe
elemente de manifestare a fenomenelor de incompatibilitate ce evolueaza separat sau in succesiune.
Aceste elemente sunt dupa cum urmeaza:
- diferente morfologice de ingrosare (hipertrofiere) la nivelul punctului de altoire
- cresteri slabe, vigoare redusa a altoiului (soiului)
- pornire tardiva in vegetatie
- prezenta in numar foarte mare a ramurilor scurte (pinteni, buchete de mai) pe pom
- ramuri de prelungire ale semischeletului scurte (sub 10 cm) si cu internodii foarte mici
- frunze de dimensiuni reduse
- aparat foliar cu aspect clorotic
- limb foliar subtire
- frunze pliate cu aspect de ofilit
- continut redus in pigmenti asimilatori
- intensitatea fotosintezei mica
- intensitatea respiratiei crescuta
- inflorire secundara
- ingalbenirea/inrosirea si caderea frunzelor de pe varful lastarilor in timpul verii
- diferentierea timpurie a mugurilor de rod
- scurgeri gomoase in cantitate mare.

Lucrari stiintifice publicate in cadrul etapei II a proiectului:

In cadrul celei de a X-a editii a Simpozionului International Prospects for the 3rd Millennium Agriculture
organizat de USAMV Cluj-Napoca in perioada 29 sept - 1oct 2011, au fost publicate in buletinul de lurari
stiintifice indexat ISI lucrarile:
Adrian ASANICA, Dorin SUMEDREA, Emil CHITU, Nicolae TANASESCU, Valerica TUDOR - Initial Growth and Yield of
Skeena, Kordia and Ferrovia Sweet Cherry Varieties on Gisela 5 Rootstock, Bulletin UASVM Horticulture,
68(1)/2011, Print ISSN 1843-5254; Electronic ISSN 1843-5394, pg 77-82
http://conferences.usamvcj.ro/index.php/simpo/simpo2011/paper/view/2793/1417
Adrian ASANICA, Liliana BADULESCU, Valerica TUDOR, Georgeta TEMOCICO - Rootstock and Cultural Conditions Affect
Sweet Cherry Fruits Composition, Bulletin UASVM Horticulture, 68(1)/2011, Print ISSN 1843-5254; Electronic ISSN
1843-5394, pg 508, http://conferences.usamvcj.ro/index.php/simpo/simpo2011/paper/view/2728/1539
Second Balkan Symposium On Fruit Growing - 5-7 septembrie 2011 - Simpozion International sub egida
ISHS-International Society for Horticultural Science, organizat de Research Institute for Fruit Growing
Pitesti:
A. Asanica, L. Ion, C. Paun and A. Popa - Growth and Fruiting of Some Sweet Cherry Cultivars on SL64 Rootstock in the South-
Eastern Part of Romania - accept primit, in curs de publicare
Simpozionul International "Horticultura si Peisagistica mileniului III domenii cu impact major asupra
calitatii vietii" organizat de Facultatea de Horticultura Bucuresti in data de 4 noiembrie 2011. Buletinul de
lucrari stiintifice este inclus in mai multe baze de date internationale printre care CABI Publisher iar editura
este acreditata CNCSIS.
A. Asanica, Valerica Tudor, P. Grivu and Georgeta Temocico. 2011 - Evaluation of some sweet cherry cultivars on PHLC and
CAB dwarfing rootstock in Istrita-Buzau, Romania, Bulletin of Scientifical Paper serie B LV - Horticulture, Ed.
Invel Multimedia, ISSN 2069-6965, pg. 346-351
Sesiunea stiintifica cu participare internationala cu tema: Cercetarea pomicola - o sansa pentru agricultura
romaneasca"
A. Asanica, Valerica Tudor, 2011 - Behavior Of Some Modern Sweet Cherry Varieties Grafted On Different Rootstocks In The
Bucharest Area, Scientific papers, Research Institute for Fruit Growing Pitesti, Vol. XXVII - in curs de publicare,
acces lucrare pe site-ul ICDPP http://www.icdp.ro/
Alte lucrari dtiintifice publicate anul acesta:
D. Hoza, L. Ion, V. Duca and A. Asanica, 2011 - Influence of storage conditions on physical and chemical characteristics of
apple, ISHS - Second Balkan Symposium On Fruit Growing Pitesti, September 5-7 - accept primit, in curs de publicare
Hoza D., Ion Ligia, A. Asanica, F. Iosif, M. Diaconescu, 2011 - Research Regarding The Influence Of Pruning And Planting
Distance On The Growth And Fructification Of Some Apple Tree Varieties With Biological Resistance, Bulletin of
Scientific Papers of UASVM Iasi, Horticulture, LIV - Vol 54, 207-212, http://www.uaiasi.ro/revista_horti/
arhiva.php?an=2011&numar=1

Pagina web a proiectului poate fi accesata la adresa

http://www.cherry.webgarden.ro link furnizat de pagina
Facultatii de Horicultura Bucuresti sectiunea cercetare/proiecte:
http://www.horticultura-bucuresti.ro/cercetare/proiecte/

14